Au fost \ntotdeauna [i sunt \nc` [i ast`zi teribili speciali[tii, fa]` de cei ce \ndr`znesc s` emit` ipoteze, care zdruncin` valoarea operelor lor. Ce sentiment de cru]are poate avea un \nv`]at fa]` de cel care emite o ipotez` care, dac` s-ar adeveri, ar \nsemna aruncarea la co[ a tot ce a scris el pe baza unei ipoteze contrarii? Era cu at~t mai u[or speciali[tilor istorici s` reduc` la neant valoarea operei lui N. Densu[ianu, cu c~t ipoteza lui, care aducea o cl`tinare credin]ei ob[te[ti c`
noi suntem urma[ii Romei,

ap`rea tuturor ca un act de impietate, o mic[orare a valorii titlului de noble]e.
ÉN-a pierit nici o limb` a Dacilor,

pentru c` ei n-au avut o alt` limb` proprie, care s` fie \nlocuit` prin limba Romanilor [i n-au avut o astfel de limb` pentru simplul motiv c` Dacii vorbeau latine[te. Limba Dacilor n-a pierit. Ea a devenit \n Italia \nt~i limba Romanilor care era o form` literar` a limbii Daciei, iar mai t~rziu limba italian`; aceea[i limb` a Dacilor, dus` \n Fran]a a ajuns \nt~i limba Galilor, iar cu timpul limba francez`; \n Spania ea a devenit \nt~i limba Iberilor, iar cu timpul limba spaniol`, iar aici a devenit cu vremea limba noastr` rom~neasc`.
I. Al. Br`tescu-Voine[ti (1942)

Dr. Napoleon S®vescu

Edißie rev®zut® ¯i ad®ugit®

Editura INTACT Bucure¿ti-Romania 2002

http://www.dr-savescu.com/history

CUPRINS
•n loc de ãCUV•NT INTRODUCTIVÒ I. NOI NU SUNTEM URMA§II ROMEI 1. •nceputuri 2. Istoria ne[tiut` a rom~nilor Ð Noi nu suntem urma[ii Romei 3. R`sp~ndirea pelasgilor (a traco-geto-dacilor) 4. Burebista 5. Podul de piatr` de peste Dun`re 6. Decebal 7. Re[edin]a lui Decebal 8. Cine a fost Traian? 9. Cel mai mare imperiu dacic al erei noastre 10. Ei, tracii, au fost daci 11. Mitologia la rom~ni Ð ´ara zeului §aue Ð Ale[ii lumii Ð Divinit`]ile de mai t~rziu: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis Ð Zamolxis-Samolses Ð Un Zeu Profet sau un Profet divinizat Ð L`ca[uri de cult 12. Str`mo[ii arieni Ð Credin]a 13. Simbolistica la pelasgi 14. Simbolistica la pelasgii-arieni 15. Blestemul ãP`s`rii PhoenixÒ (Tezaurul de la Pietroasa) 16 ãCuiul dacicÒ sau ãCuiul lui PepeleaÒ

S
7

9 9 23 33 39 51 53 65 73 85 93 103 107 111 115 121 123 128 129 143 149 161

5

II.

EPOPEEA POPORULUI CARPATO-DANUBIAN 1. Origini [i legende 2. Originea rom~nilor 3. Cucerirea nord-vestului Europei 4. Cucerirea Indiei 5. Despre tracul Enea, Str`lucitorul [i Eneida 6. Cucerirea Peninsulei Italice Ð Oltina-Altina-Latina-Latium 7. Cucerirea Anatoliei 8. Ga-Ramanii carpato-dun`reni, cuceritori ai Africii de Nord 9. Cucerirea Japoniei 10. Cucerirea Sumerului (Irakului)

173 173 179 185 197 207 221 228 231 241 247 257

III. ALESUL ZEILOR 1. Alexandros [i Macedonia 2. Originea macedonenilor 3. A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean 4. Cucerirea lumii antice Ð Cucerirea teritoriilor Siriei, Libanului, Israelului [i Egiptului de azi Ð Cucerirea zonei Irakului [i Iranului Ð Cucerirea zonei Pakistanului [i Indiei 327-326 \.d.H. 5. •ntoarcerea acas` (326-325 \.d.H.) 6. Din cuceri]iÉ cuceritori

267 267 273 285 289 296 301 305 311 315

6

peste timp un pod. c~nd \n ea cat` lumina Arc peste stele. Cuvintele \n care [i-acum se scrie Erau [i-atunci vorbite de p`rin]i. Ca bezna. Vorbeau o limb` clar`. Peste petrecerea de timp [i lume. \n nop]ile cu stele. Dacii tr`iau de mult pe-acest p`m~nt. Sub cerul sprijinit de st~lpi cere[ti. Cum pe p`m~nt e bine sau e greu. 7 . Dacii aveau de la •nalt un nume §i-o limb`-n care [i acum vorbe[ti. \n cuv~nt. La \nceput a fost cuv~ntul dac Ce-a pus pecete peste ]ara-n care Cei ce se n`[teau. De mii [i mii de ani.•n loc de cuv~nt introductiv Gellu Dorian Cine sunt dacii Domnului Napoleon S`vescu C~nd Herodot a scris cine sunt dacii. ca frunza pe copac. nimeni nu [tie De c~nd sunt dacii \n c~mpii [i mun]i. Se-n]elegeau ca apa cu ]`r~na C~nd pui s`m~n]a s` se fac` rod. Dacii se-n]elegeau cu Dumnezeu. •n graiul lui vorbeau bune [i rele. Erau cei mai viteji dintre to]i tracii. Se-n]elegeau \n limba vorbitoare. Pe Kogaion.

R`zboaiele-au trecut f`r` s` schimbe Vreun semn \n curgerea unui cuv~nt Ð Legile dacilor nu erau str~mbe Ca s` le schimbe cineva pe-acest p`m~nt. Pecetlui]i de vorba cea mai bun` §optit` sau c~ntat` \ntr-un glas. Le-au ars cet`]ile [i gr~ul Dar n-au putut ascunde vorbele \n saci Pe care s`-i \nghit`-n moarte r~ul. peste timp s` cheme Numele-n care singuri ne aveam Mai puri dec~t romanii. La matca vie]ii lui f`r` de moarte. Precum \n cer. dacii! 8 .Au n`v`lit barbarii peste daci. E o minciun`-n care au crezut Doar cei ce-au vrut s` ne ascund`-n vreme. Uita]i de cei ce vin din neam \n neam. a[a [i pre p`m~nt. Din azi \n m~ine. Demni ca \n Kosovo. Ne-au mai r`mas cuvinte ce r`sun` §i azi \n graiu-n care vrei s` chemi. dardanii Stau ca \naltul cerului de foc Pe-acest p`m~nt ei. Sub lucrul omului trecut prin vremi. roxalanii. S` te-n]elegi cu cel plecat departe §i revenit aici ca-ntr-un desc~nt. * A da dreptate celor care Au spus c` dacii au murit de mult. Din cernerea pe care timpul o adun`. Au re-nviat mereu dup` furtun` Ca pietrele sub ap` au r`mas. Iar noi suntem r`t`citori \n zare. Mai \n]elep]i dec~t elinii la un loc.

ar fi f`cut poate imposibil` apari]ia [i ulterior dezvoltarea rasei umane. Acum 40.dinozaurii . caii.000.000.000. vor dispare brusc acum 65.000.000 de ani \n p`durile din estul Africii apare ãproconsululÓ. dac` ar fi continuat s` existe. Acum 500.000 de ani apare o mare varietate de mamifere. o form` timpurie de maimu]`. probabil \n zona Golfului Mexic de ast`zi.000. Exist` o teorie care sugereaz` apari]ia unui gigantic meteor ce a lovit P`m~ntul. •n aceast` perioad`.600.000 de ani \n urm`. c~nd s-a format P`m~ntul.000. asem`n`toare algelor. felinele.000 de ani apar dinozaurii care. A 9 . se termin` formarea Mun]ilor Carpa]i [i a Bazinului Transilv`nean. fiind astfel ostil` oric`rei forme de via]`. atmosfera con]inea gaze vulcanice cu foarte pu]in oxigen. incluz~nd str`mo[i ai unor animale moderne. Cu 3. Acest meteor. nivelul de oxigen \ncepe s` creasc` gradat datorit` elementelor chimice care se combin` [i replic` continuu.500.000 de ani. Smithsonian Timelines of the Ancient World 1.000 de ani \n urm`.Noi nu suntem urma[ii Romei \NCEPUTURI [a cum citim \n cele mai populare surse [tiin]ifice de domeniu. acum 4. Tot cu 65.000 de ani Marea Neagr` se desparte de Marea Caspic` [i de Lacul Aral. cre~nd astfel condi]ii favorabile vie]ii. care ar fi cauzat moartea acestor creaturi .000.000. Acum 50. Acum 25. a produs \n aer o p~cl` de praf de nerespirat. cum ar fi: maimu]ele.000 de ani. elefan]ii. predomin` organisme simple.000. \ns`.care. la contactul cu Terra.000 de ani apar primele vertebrate iar acum 200.

Totul ar fi r`mas neschimbat dac` eu nu m-a[ fi jucat cu aceast` poz` pe computer ”ncerc‰nd s-o privesc [i din alte unghiuri. devine un cap de schelet .Germann. Muzeul de istorie al Rom~niei. a c`rui gur` a fost considerat c` arat` ca un cap de om sprijinit ”n palme.Resch. p. E. Plastica antropomorf` [i zoomorf` de cultur` Turda[-Vincea de la Parta.1.Fig. * Descoperit la Parta. ÓOmul care strig`Ó este un vas de lut apar]in‰nd culturii Vincea. inv.Radu. O.1974. 54748. C. care oricum nu avea un fund plat. 3. cu o anatomie pregnant`. Cultura Vincea este aceea[i care a dat na[tere t`bli]elor de la T`rt`ria (prima form` de exprimare scris` din istoria lumii.65-69. \n ãTibiscusÓ.000 de ani ”naintea celei Sumeriene). cu 1. R`sturnat la 180 de grade ulciorul. 10 .

Fosile de Homo Erectus au fost descoperite [i \n Java. . din care fac parte: PALEOLITICUL. bogat \n ierburi).H. MEZOLITICUL [i NEOLITICUL.d. Prezen]a castorilor sugereaz` c` zona nu era lipsit` de arbu[ti [i chiar arbori.700.g`sim o faun` bogat`. \ntre 1960-1969. la Mojokerto.) ..000 .10. Descoperirile de la Bugiule[ti au pus pentru prima dat` problema existen]ei unor hominizi.000.) . Pescari (pe[tera Gura 11 .perioada \n care apare omul de NEANDERTHAL \n spa]iul Carpato-Dun`rean.\mp`r]it \n: . Nicol`escu-Plop[or.000 \. S` vedem ce surprize a adus fiecare din ele pe scara dezvolt`rii: PALEOLITICUL (perioada pietrei cioplite) .) .d.MIJLOCIU (100. ca ursul erectus. sub conducerea regretatului C. •n plus s-a g`sit [i restul unei maimu]e catarrthilienetestre.000 . carnivor.000 \.000 de ani a \nceput perioada QUATERNARŒ (perioada \n care ne afl`m [i ast`zi). al c`rui creier este [i mai mare.\n TER´IAR . S`p`turile arheologice \ntreprinse \n punctul ãValea lui GraunceanuÓ. crucial fiind faptul c` era.000 de ani leg`tura dintre humanoizi [i maimu]e se rupe.d.000 . au descoperit aici cel mai bogat [i mai variat depozit de resturi fosile.H. Carnivorele.000 de ani . .perioada \n care apar uneltele de piatr`.Noi nu suntem urma[ii Romei Acum 4.\n aceast` perioad` apare omul de CRO-MAGNON (HOMO SAPIENS) de la care ne-au r`mas picturile rupestre de la C`ciula]i.000. aceasta fiind o dovad` a expansiunii humanoizilor. Acum 1. erau [i ele prezente al`turi de alte specii de mamifere. Acum 1. numeroase resturi de primate cercopithace. [i reluate \n 1975.S..40.INFERIOR (1.000. S-a g`sit un mare num`r de schelete de girafe. primii str`mo[i \ndep`rta]i ai omului \n aceast` zon`. ca \n zona Bugiule[ti. Acum 2. fapt datorat probabil [i alimenta]iei mai bogate \n proteine.000 \.H.100.000.000 de ani g`sim \n Africa HOMO ERECTUS.SUPERIOR (40. rinoceri ca [i singurul ghiboscidian (acesta indic~nd un mediu deschis. Dardu Niculescu Plop[or a descoperit [i o diafiz` femural` [i o tibie caracteristice hominizilor de tip Australopithecus.

3. of California Press. Cultura Boian (4.400 . ghe]arii s-au topit (ap`r~nd astfel povestirile despre ãpotopÓ [i supravie]uitorii lui.) triburile de p`stori folosesc caii [i arme perfec]ionate.H.H. posibil.000 . cu popula]ia pre-indoeuropean` care cunoa[te apogeul dezvolt`rii \ntre 5. cu mult \naintea t`bli]elor sumeriene provenind [i ele. new and updated edition.000 \. p.d. The Goddesses and Gods of Old Europe: Myths and Cult Images.4.500 \.) .). Marea Britanie devine insul`.d. 1996.500 3. Cultura V`deasa con]ine ceramic` decorat` cu forme antropomorfe ce precede pe cea Troian`.3. LA. 21).d.H.H.000 .3 •n cultura Cernavod` I (4. MEZOLITICUL (10. acestea fiind primele indica]ii arheologice privind universul religios al v~n`torului paleolitic. tot de la Dun`re (vezi Paul Laz`r Tonciulescu).Chindiei). •n zona Por]ilor de Fier s-au g`sit urme ale culturii ãSchela CladoveiÓ. Cultura Pre-Cucuteni este considerat` de specialista american` Marija Gimbutas ca fiind cea mai veche cultur` european`.4. •n cultura ãCarceaÓ \[i face apari]ia pe o cup` de ceramic` ãspiralaÓ carpato-dun`renilor. Din cadrul culturii Vincea. purt`torii acestei culturi vor cobor\ 12 .500 \.H. iar Marea Neagr` cap`t` conturul ei actual. iar cultura Hamangia prima statuet` lucrat` \n marmur` din istoria lumii. Univ. NEOLITICUL (\ncepe cu 5.000 \.800 . dup` aceea[i Gimbutas)2 [i considerate ca fiind primul mesaj scris din istoria omenirii.perioada \n care vremea s-a \nc`lzit.d.d.000 . asem`n`toare cu cele din Spania [i Fran]a. vasul cu picior cu decor pictat etc. cuptorul de piatr`.000 de ani \.H.H.500 \. de culoare alb` pe un fond ro[u. Berkeley.800 \. cea mai veche istorie de acest fel apar]in~nd culturii Vedice).d. Pe teritoriul Rom~niei s-au descoperit urmele a numeroase civiliza]ii \ntre 7. Nicolae Vlasa descoper` \n 1961 la T`rt`ria pe Mure[ (Transilvania) ni[te t`bli]e de lut datate 4.H.) ne las` primul sanctuar creat din lut. c~t [i statuetele de lut antropomorfe ãG~nditorul [i femeia saÓ.d.d.5. (5200 \. (Marija Gimbutas.

formeaz` vechea cultur` european` pe care o situeaz` ”ntre 7. Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi.400-2..500 ”. euro-indian`.0004. poporul Carpato-Danubian (zei]a Danu. carpato-danubian`. 2. pelasgic`. apar]in~nd neoliticului. 6. vedic) inv`]ase s` defri[eze p`durile [i s` des]eleneasc` p`m~ntul. locuind ”n general de-a lungul re]elelor hidrografice.Fig. constituie ãVechea Europ`Ó. Aceast` popula]ie arian`.H.500 ”.000 ”. Harta neoliticului timpuriu de pe teritoriul Rom~niei. d~nd astfel na[tere poporului protoeuropean.500-3.d.d. 13 .H.d. . ën aceast` perioad`. ori cum vre]i s` o numi]i. prezent ”n spa]iu (sf~nt. cu o popula]ie ãpre-indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale ”ntre 5. la vechii vedici era mama ploii [i a paji[tilor bogate). extinz~ndu-se treptat ”n toate zonele locuibile.H. a[ezat` pe aceste bogate meleaguri.

din ãPreistoria DacieiÓ. Vucedol. 2. Harta neoliticului t~rziu pe teritoriul Rom~niei . 39. 38.4. p. Fig. 3 *Fig.Meridiane. Cucuteni. 3-4. 1980 . Descoperim culturi ca: St`ncu]a. cu schimb`ri manifestate de o ierarhie mai bine pus` la punct c‰t [i cu noi manifest`ri spirituale .Fig.3. Radu Florescu. Apar o serie de schimb`ri locale [i generale ale acestei societ`]i carpatodanubiene. Tisa-Polgar-Bodrogkeresztur. Ion Miclea. 14 . Gumelni]a. Cernavod`. Petre[ti. Ed.

Fig.4 15 .

Bucure[ti 1994 . 5. Gradesnita. locuitorii spa]iului Carpato-Dun`rean [i asta cu 1. T`bli]ele de la T`rt`ria (cca.) a c`ror descoperire ”n anul 1961 de c`tre Nicolae Vlasa. Bulgaria. Europa Nova. 16 . Istoria Rom‰nilor. fiind considerate primul mesaj scris ”n istoria omenirii.300-5. PRIMUL MESAJ SCRIS DIN ISTORIA OMENIRII 1.6. Iugoslavia .d. 4.2.200 ”.H. a revolu]ionat concep]ia privind apari]ia scrisului.000 de ani ”naintea sumerienilor.3. Kosovska Nitrovita. 5. Fusaiola cu inscrip]ii . Ed. ci locuitorii Transilvaniei. *Iosif Constantin Dr`gan. Strachina cu inscrip]ii . oric‰t ar fi de paradoxal. 5. inventatorii scrierii ãsumerieneÓ au fost. A[adar. nu sumerienii.1 2 3 4 5 6 Fig.

Virginia . apar]in~nd poporului carpato-danubian. Alexandria. pe a[a-numitul vas de la Bronocice.. este prima dovad` a ro]ii ”n lume. El a fost descoperit ”n anul 1974 pe el fiind desenate. Acesta a fost f`cut ”n anul 3.p. deci cu 200 de ani ”naintea unui desen asem`n`tor g`sit pe teritoriul Irakului de azi. Ro]ile care au facut Europa s` se extind`. Prima roat` care a f`cut specia uman` s` se poat` mi[ca mai repede a fost descoperit` pe teritoriul Poloniei de azi. zg‰riate. *Early Europe: Mistery in stone. 17 .H.Noi nu suntem urma[ii Romei Fig.52.400 ”.1995 . Time-Life Books. c`ru]e cu patru ro]i ”ntre care se interpun linii cu aspect de copaci sau altele imit‰nd apa.d. Acest vas apar]in‰nd culturii ãceramicii liniareÓ. 6.

H.d.53. apar]in‰nd aceluia[i popor carpatodun`rean (ungurii sosind pe aceste meleaguri dup` mai mult de 3. Primul c`ru] f`cut din lut ars g`sit ”n Europa.400 ”. Time-Life Books. 7. pe teritoriul Ungariei de azi. datat 2. *Early Europe: Mistery in stone. Virginia . 18 .p. Alexandria.500 de ani).700-2.1995 . pu]in mai la nord de Budapesta.Fig. Marginile ”nalte ale c`ru]ului sugereaz` faptul c` ele erau folosite s` transporte produse agricole.

Bulgaria ”n 1971 probabil c` au folosit ca model de altar pentru agricultorii carpato-dun`reni . .1995 .): vestic` de-a lungul coastei M`rii Mediterane. nu face dec~t s` puncteze expansiunea carpato-danubienilor ”n drumul lor de a explora [i cuceri Europa.000 ”. 8.p.000-5. a[a-numita ãCardial-ware PotteryÓ. Alexandria. Arheologii baz~ndu-se pe stilurile diferite de obiecte din ceramic` au trasat ãemigra]iaÓ agricultorilor spa]iului carpatodun`rean ”n dou` direc]ii principale (6.19 Noi nu suntem urma[ii Romei Fig. Poloniei la Olszanica [i Olandei la Elsloo. ace[ti coloni[ti vor stabili culturi uniforme din Ungaria [i p~n` ”n partea central` nordic` a Fran]ei. Virginia .55. Time-Life Books.H.d. din Alpi [i p~n` la Marea Nordului. [i alta care se va r`sp~ndi spre centrul Europei ãLinear PotteryÓ numit` astfel datorit` zigzagurilor [i curbelor cu care erau decorate obiectele de ceramic`. Sittard [i Stein. Aceast` ceramic` liniar` g`sit` pe teritoriul Cehoslovaciei la Bylany . *Early Europe: Mistery in stone. Aceste figurine g`site la T~rgovi[te.

face parte din cultura V`dastra. Craiova). 13 20 .Nica. Evolu]ia culturii V`dastra pe baza descoperirilor de la Hot`rani-F`rca[ele (jude]ul Olt). 9.Fig. Picior de fructier` descoperit la Hot`rani (Muzeul Olteniei. precum [i ”n dreapta Dun`rii. Se poate vedea clar ãSpirala Pelasgic`Ó a c`rei semnifica]ie religioas` va fi discutat` ”n ãSimbolistica la PelasgiÓ. care ocup` o arie restr‰ns` pe cursul inferior al Oltului. p. ”n zona corespunz`toare gurilor Oltului. *M. ”n ãHistoricaÓ II. 1972.

cu st‰nga sus]in~nd-o pe femeie de la spate. La apus de Pietroasa. \n dreapta. Cu m‰na st‰ng` ea se ]ine de coama leului iar cu dreapta de coada acestuia care pare c` se termin` ”n gura de pe[te.Vasile P‰rvan are meritul de a observa faptul c` grupul statuar este mutilat. juc~nduÐse. De la a treia se poate vedea resturile unei m‰ini [i al unui picior. un leu. Buz`u. Bucure[ti. se afl` satul Naeni. Zei]a de la Naieni . inso]indu-l de o descriere eronat`. De remarcat sunt ornamentele de pe haine c‰t [i de pe harna[amentul leului.Fig. pare a fi totu[i. L‰ng` ea. Unii consider` c` acest complex ar reprezenta-o pe Mama Mare av‰ndu-l l‰nga ea pe Caloianu. cuprinz~nd doar dou` figuri. prin anii 1900. Arta preistoric` ”n Rom‰nia. 10. dup` cum ne spune Tocilescu. fig. undeva pe coada leului. localitate celebr` prin descoperirea tezaurului (vezi blestemul p`s`rii Phoenix) ce-i poart` numele. din st‰nga femeii. Felina pe care se g`se[te c`lare femeia de[i seam`n` cu o leoaic`. jud. Pe cap are o c`ciul` ãfrigian`Ó care-i acoper` t‰mplele [i urechile. Cert este c`-l g`sim [i la persani (urma[i ai acelora[i arienicarpato-danubieni) * Vl. Tocilescu l-a prezentat la 23 nov. m‰na lui dreapt` se g`se[te al`turi de cea a ãzei]eiÓ. ”nso]itorul ]ine [i el cu m‰na dreapt` coama leului. dup` indicarea coamei. •n ceea ce prive[te cel de-al doilea ”nso]itor. 1974. 482 21 . ni[te copii au g`sit. Personal am v`zut un complex statuar asem`n`tor ”ntr-un templu hindus din insula Balli. 1900 Academiei de Inscrip]ii din Paris drept un monument de art` gotic`. unde. Dumitrescu. Dup` ornamentul care se g`se[te in spatele femeii se pare c` a fost f`cut s` poat` fi at‰rnat de ceva. grupul de bronz redat aici.

se va scufunda \n Marea Mediteran`. 48É spa]iul carpato-danubianpontic devenind centrul de r`sp~ndire al ãindo-europenilorÒ. Hinduismul [i cre[tinismul nu au f`cut altceva dec~t s-o copieze. cultura Cernavod` I. spre Anatolia. egiptean` etc.H.. l`s~nd \n locul ei o puzderie de insule [i o nou` mare. Marea Tracic` (cunoscut` mai t~rziu drept Marea Egee).spre sud. culturi ca cele miceniene. ci p~n` \n \ndep`rtata Indie. adapt~nd-o la condi]iile lor locale. Barnes and Noble Books.000 \. puntea de p`m~nt ce lega peninsula Balcanic` de Asia Mic` [i care \n 4. ea r`sp~ndindu-se nu numai peste \ntreaga Europ` [i spre nordul Egiptului [i Mesopotamiei. a dat na[tere la Troia I. ne pune la dispozi]ie o hart` care ne schimb` cu totul istoriaÉ vezi fig.. New York.d. Aceasta.caldeean`. Gordon Childe4. uimind cercet`torii care nu-[i pot \nchipui cum. Profesorul V. au putut ap`rea pe ni[te insule izolate. Acei carpato-dun`reni (ãARIENIÓ cum \i mai numesc al]ii) au dat na[tere la cultura lumii.. Urmele culturii noastre carpato-dun`rene se mai p`streaz` [i ast`zi pe unele din aceste insule (foste piscuri muntoase). MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 22 . 1993. \n a sa lucrare: The Aryans.. ei ãnev`z~nd p`durea din cauza unui copacÓ. unde cultura ãVedic`Ò a ãinspiratÓ ([i mai inspir` [i azi) vechile culturi .

o nou` interpretare poate infirma una sau alta dintre ele. limba francez` [i astfel am descoperit multe cuvinte rom~no-franceze [i nici unul rom~norus! Ghinionul ãg~nditorilorÓ de atunci erau [i c~ntecele italiene care p`trundeau peste tot \n Rom~nia [i ale c`ror cuvinte sunau at~t de C 23 . \mpreun` cu to]i ceilal]i elevi. *** u ani de zile \n urm`. nu eram de acord cu ceea ce era ãscris \n carteÓ. A fost poate pentru prima oar` c~nd am sim]it c`. V` spun aceasta din convingerea c` cititorul nu trebuie \n[elat.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Noi nu suntem urma[ii Romei ISTORIA NE[tiut` a romånilorNOI NU SUNTEM URMA[II ROMEI •nainte de toate vreau s` fiu onest.. Cititorul nespecialist are dreptul s` cunoasc` limitele actuale. pute]i s` v` sim]i]i invita]i \n a v` folosi de ãprezum]ia de nevinov`]ieÓ referitor la acest articol conduc~nd la o ãestompare a necredin]eiÓ al`turi de p`rerea dumneavoastr` personal`. reale ale cuno[tin]elor noastre despre trecutul ]`rii \n care ne-am n`scut [i c`reia \i vom apar]ine \ntotdeauna. nu exist`. indiferent pe ce meleaguri ne-a c`l`uzit destinul. Oric~nd o nou` descoperire. Eu nu pot s` afirm dec~t c` \n tot ceea ce urmeaz` nu am introdus nici o ipotez` de care personal s` nu fiu convins.. iar din clasa a cincea. pe vremea c~nd eram elev \n cursul elementar.. declar~ndu-v` c` o chez`[ie a tuturor ipotezelor pe care le voi desf`[ura \n fa]a dumneavoastr`.. \nc` din clasa a patra elementar` s` ãstudiezÓ limba rus`. \n cartea noastr` de Limb` Rom~n` ne era spus [i de ãpu]inaÓ influen]` latin` \n vocabularul rom~n al`turi de cea ãcople[itoareÓ slav`. Fusesem obligat. Astfel. nu trebuie l`sat s` cread` c` [tiu mai mult dec~t [tiu \n realitate.

Dar ”n ace[ti 100 de ani care ne despart de el. ”n Gali]ia [i Podolia. p. s-au ”ntins ”nc` din vremuri imemoriale spre nord. trec~nd chiar dincolo de Hellespont ”n Asia Mic`Ó. Meridiane 1982 din Getica. p~n` ”n Rodopi [i pe valea Mari]ei. cercet`rile rom~nilor despre al lor trecut ”n loc s` evolueze au involuat. iar spre sud.H. la vremea lui (1882-1927). 11. putem s` ne imagin`m r`sp~ndirea nemului nostru ”n Europa ”ntr-o perioad` c~nd ea abia se forma.000 ”. A[a ne spune acela[i V. ãNeamurile daco-getice. p~n` ”n Silezia. ”mpotriva paukeri[tilor slavoni[ti ori latinofililor slugarnici incapabili s` vad` p`durea din cauza copacului ! 24 . Expansiunea getic` ”n Europa central` si sud-vestic` ”n anul 1. transform~ndu-ne istoria \ntr-o moned` politic` devalorizat`. Uit‰ndu-ne pe harta lui Vasile P‰rvan.Fig.d. Ed. P~rvan. cu a[ez`rile lor caracteristice numite dave.409. ”n Posen. Curios este c` rom~nii nu se revolt` ”mpotriva falsificatorilor istoriei noastre.

ãmoldoveneasc`Ò. un grec! P`rerea lor nu este criticat`. \n casa c`ruia am g`sit o carte scris` \n limba rom~n`. teorie pe care mul]i. asupra dacilorÉ ãstr`mo[ii rom~nilor [i vlahilor de aziÒ5. iar eu ajunsesem \n ultimii ani de liceu. Traian. Densu[ianu. voi face uz de versurile unei poezii scrise de V. John V.. ocazie cu care mi-am schimbat cu 180 de grade no]iunile de ãistorie a rom~nilorÓ acumulate \n [coal`. •n perioada \n care am fost student la medicin` am fost invitat s`-mi petrec c~teva s`pt`m~ni din vacan]a de var` la T~rgu-Mure[.A. ba dintr-al]ii. Fine Jr. Surpriza am avut-o \n luna mai 2002. Revenind la istoria [i limba rom~n` [i la contradic]iile acestora cu logica. de origine slav`.. Bucovina [i ´inutul Her]ei popula]iei dacorom~ne. la invita]ia unui coleg [i prieten ungur. dar eu personal nu am \ncredere \n ace[ti ãlingvi[tiÓ [i ãistoriciÓ gata s` ne transforme istoria noastr` \n func]ie de interesele lor personale ori scopurile politice urm`rite de ãst`p~niiÓ lor. o [i cred... de nici un politician sau istoric rom~n. Ast`zi \n Moldova de peste Prut. unde am prezentat ãA new Approach to the Origin of the Romanian PeopleÒ. c~nd am fost invitat la cel de-al 37-lea Congres de studii medievale de la Kalamazoo. Nu [tiu care este p`rerea Dvs.. S. B`jenaru [i care mi-a parvenit prin curtoazia unei persoane din New York: 25 . \nc~t teoria ãslavon`Ò a originii noastre ap`rea ridicol` chiar [i pentru un copil din cursul elementar. care le spun fra]ilor no[tri arom~ni c` ei de fapt sunt greci.U... Dar s` nu-i uit`m pe prietenii no[tri greci. probabil cel mai documentat scriitor al istoriei dacorom~nilor. Cu trecerea anilor procesul de rusificare a rom~nilor a mai sc`zut \n intensitate. singura de altfel: Dacia preistoric` a lui N..Noi nu suntem urma[ii Romei apropiate de ale noastre. De data aceasta lucrurile se \ntorseser` cu 180 de grade [i acum \nv`]am despre ocuparea Daciei de c`tre romani [i cum ne tr`geam ãnoiÓ din ãeiÓ. Michigan. c` Macedonia a fost. ba chiar direct din cei ãdoi b`rba]iÓ: Decebal [i a[a-zisul nostru str`bun. f`cute de ru[i dup` cel de-al doilea r`zboi mondial) i se spune \n permanen]` c` vorbe[te o limb` diferit`. am avut pl`cerea s` cunosc opinia prof. deschis. este [i va fi Grecia iar Alexandru Macedon a fost. ba dintr-unii. \nc` majoritar` (chiar [i dup` deport`rile masive spre Siberia.

lumea se schimb` iar ast`zi avem a[a-zisa ãArheologie Lingvistic`Ò [i descoperim c` lingvistica. localizat` undeva \n Europa Preistoric`. profesoar` la Universitatea din Los Angeles. §i \n final g`sir` vreo 7-8 cuvinte Ce par a face parte. numeroase min]i ãstr`luciteÓ au \ncercat s` reconstruiasc` aceast` limb` ãmatc`Ò.. gener~nd dou` teorii care sus]in dou` origini: limba indo-european` pe de o parte [i limba arian` pe de alt` parte.. de lupt`tori. istoria... pa[nic`... Lingvi[tii socotir`. elinei [i latinei dintr-o ãlimb` mam`Ò. de[i-i scris \n carte. evident c` aceast` str`veche 26 . De 200 de ani. A devenit. nu au fost p~n` acum nimic altceva dec~t defilee de erori (vezi [i Shakespeare cu a sa Comedia Erorilor). teocratic`.. c~ndva. spune: ãRom~nia este vatra a ceea ce am numit ãvechea Europ`Ò. Iar vorbele nescrise. precum se [tie. C`ci pe atunci s`racii n-aveau creion. de c~nd un oarecare W. de asemenea.Ó •ntrebarea pe care ne-o punem ast`zi este: ce limb` vorbeau getodacii (pelasgii = tracii)? Iar r`spunsurile nu pot fi dec~t dou`.. dintre care avem de ales unul: vorbeau o limb` diferit` de cea a cuceritorilor [i \n consecin]` au fost nevoi]i s`-[i \nsu[easc` latina dup` ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de c`tre legiunile \mp`ratului Traian \n 106 d.6 Cercet`toarea american` Marija Gimbutas. chiar din limbajul trac! Dar. California. oare s` fie adev`rat c` tot ce ne-a r`mas de la str`bunii no[tri geto-daci s` fie numai 7-8 cuvinte?. Revenind la poezia lui B`jenaru. care a precedat societ`]ile Indo-Europenizate patriarhale. Jones (1786) a intuit [i afirmat provenien]a sanscritei. mai cu luare aminte. cu asta nu m`-mpac. s` fii inteligibil?. de cumva e posibil. o entitate cultural` cuprins` \ntre 6500-3500 \. din epocile Bronzului [i Fierului. Argument~nd ne zise.. o profesoar`.d.ãCe limb` vorbeau dacii. h~rtie. P`i stai [i ia aminte. axat` pe o societate matriarhal`. astfel \nc~t nu a fost necesar` \nv`]area altei limbi. iubitoare [i creatoare de art`.H. azi nimenea nu [tie!.H. zboar`. ori limba popula]iei autohtone a Daciei era asem`n`toare cu latina.. Anii trec. Cu c~teva cuvinte.

..8 De la teoria dezvoltat` de englezi s` ne \ntoarcem la poezia lui V. iar ciobanul Faustulus i-a crescut. Dup` \nv`]a]ii englezi ([i nu rom~ni)..Noi nu suntem urma[ii Romei civiliza]ie european` precede cu c~teva milenii pe cea Sumerian`. plaseaz` faza primar` a culturii Vedice la noi.. F`g`ra[. A[a c` apare mult mai plauzibil c` o astfel de persoan` i-a salvat pe gemeni. Astfel. cetatea Carpatic` face parte din ãhabitatul primitiv al arienilorÓ. r`m~n~nd \n cea mai mare parte zona cu condi]ii de vie]uire at~t pentru om c~t [i pentru animalele [i plantele ce-i asigurau traiul. spune legenda. cercet`ri f`r` repro[ de la Universitatea din Cambridge au stabilit c` singurul ãspa]iuÓ care corespunde condi]iilor din vechea literatur` Vedic` este cel Carpatic [i sub titulatura ãAncient IndianÓ. sigur c` ne-a impresionat. termen folosit pe atunci pentru femeile de moravuri u[oare. Cindrel. de ce ar trebui s` le credem noi? Crede]i c` noi rom~nii ar trebui s` ne c`ut`m o astfel de . Din ei..Ó Povestea idilic` a celor doi gemeni g`si]i pe apa Tibrului de o ãlupoaic`Ò. nici de cea alpin`. de[i pe \n`l]imi s-au format ghe]ari \n c~teva masive muntoase: Rodna. \n special c~nd ni se spune c` [i ãnoiÓ am fi un fel de urma[i ai lor. C`limani. B`jenaru: ãIstorici de-asemeni la Roma au g`sit Legenda acelor gemeni ce Roma a uimit: Pe Romulus [i Remus lupoaica i-a crescut. Retezat. origine trivial`?. Bucegi.. Fanteziile cu Zeul Marte nu le-a crezut nici unchiul nefericitei. f`c~nd imposibil` ipoteza conform c`reia civiliza]ia r`zboinic` [i violent` a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob. Dar chiar s` fim m~ndri de aceasta? S` \ncerc`m s` vedem aceast` istorioar` cu al]i ochi: Rhea Silvia. fiica lui ãNumitorulÓ Rege de Alba Longa [i totodat` o vestal` virgin` din templul lui Marte (Zeul R`zboiului) a r`mas gravid` ãdin seninÓ cu zeul Marte [i a n`scut doi gemeni pe care unchiul ei Amulius (care pare a nu fi crezut minunea cu zeul) i-a renegat d~nd ordin servitorilor s`-i arunce pe bastarzi \n Tibru.Ó7 Spa]iul Carpato-Dun`rean este una din pu]inele zone ale Europei care nu a fost afectat` direct nici de calota glaciar`. 27 . Par~ng. Co[ul cu copii este g`sit de o lupoaic`. rom~nii s-au n`scut!.

Spania. cei din teritoriul ocupat de romani. eu asta nu pot s-o \n]eleg! C` un popor \[i pierde treptat din obiceiuri. \n Peninsula Italic` (p~n` azi c~nd au la dispozi]ie un regiment de c`r]i de gramatic` [i materiale audio-video)? Nu am dreptate s` m` revolt \mpotriva profesorilor care se mul]umesc s` se rezume la ceea ce au \nv`]at sau n-au \nv`]at \n tinere]ea lor. Dac~t acele cazuri. Astfel cum se explic` ãromanizareaÓ noastr` de c`tre cuceritorii Daciei? Cum s` ni-i \nchipuim pe ]`ranii daci. Cum v` \nchipui]i c` ]`ranii daci care nu aveau nici texte. din teritoriul de 86% al Daciei neocupat` de romani. calabrian ori sardinian care-i fac. \n Peninsula Italic` avem [i ast`zi dialecte ca cel toscan. C` \[i mai schimb` portul.. Marea Britanie [i Germania.. vocabular \ntreg Vezi domnule. ar fi niscai temeiuri. §i nu numai ei.. c~nd un popor. repezindu-se s` \nve]e latina?. profesori. s` nu se \n]eleag` \ntre ei. exemplu nu-i sub soare. dealuri [i p`duri. asta nu m` mir` [i zis-am: ÇBravo lor!È Dar c`-[i uitar` limba..). sutele de alte dialecte din Italia (se estimeaz` c` ar exista circa 1500) dovedesc c` Peninsula Italic` nu a fost ãromanizat`Ò acas` la ea.ãPe daci \i ocupar` acei viteji romani §i i-a-nv`]at latina \n cam 100 ani! C` dacii \nv`]ar` latina a[a u[or. au putut \nv`]a at~t de bine latine[te \nc~t au realizat cea mai unitar` limb` latin` cunoscut`. \n care locuitorii comunic` \ntre ei 28 . Dar c` \[i uit` limba. Mai mult. \mpotriva celor care din interese geo-politice \ncearc` s` bage \n capul genera]iilor acestui secol c` avem o alt` limb` [i o alt` origine dec~t cea evident` [i real`? De ce s` accept`m transmiterea ne[tiin]ei prin [tiin]`? O situa]ie similar` cu cea din ãItalia-Mam`Ò \n privin]a num`rului de dialecte populare se \nt~lne[te [i \n alte ]`ri ale Europei: Fran]a. dispare!Ó Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei (14%) [i pentru o perioad` istoric` foarte scurt`. de exact 165 de ani (106 d. caiete sau creioane.. lombard. locuind prin v`i [i mun]i. [i azi pe italieni. . pe care latinii \n[i[i nu au fost \n stare s-o realizeze nici m`car la ei acas`. dar [i dacii liberi. dic]ionare.H. Vezi..H. La ei acas`.271 d.

ãC~nd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci. pentru a-[i salva via]a [i avutul. performan]e pe care nu au fost \n stare s` le reproduc` \n propria lor cas`?. toat` popula]ia ]`rii este capabil` s` comunice prin limba \nsu[it` de mic copil \n familie. nici portul. §i asta f`r` ca picior de roman s` fi c`lcat pe mai mult de 86% din teritoriul Daciei! ãArdealuÕa stat sub Unguri aproape ani o mie §i asupri]i Rom~nii. nici tradi]iile... nici obicei. cum putem crede c` ace[tia i-au determinat nu numai pe dacii ocupa]i.. Cum de-n a zecea parte Dacii uitar` totul?Ó Apari]ia [i existen]a Ungariei s-au datorat convie]uirii hunilor cu popula]ia primitoare geto-dac` [i care i-a \nv`]at agricultura.. \ns` n-au uitat nici limba. De n-a]i pierdut r`bdarea [i m-asculta]i un pic: ÔNaintea erei noastre. p`storitul.. [i care apoi a fost asuprit` [i sf~rtecat` \n numele catolicismului. a[a precum se [tie. dar [i pe cei din 86% din teritoriul Daciei neocupate s` \nve]e ãlatinaÓ [i \n acela[i timp s`-[i uite propria limb`?. s-au maghiarizat. c~t? Nu prea [tiu precis 29 . Numai \n Rom~nia situa]ia este fundamental diferit`. cea vorbit` acas` f`c~ndu-i de ne\n]eles pentru co-na]ionalii lor situa]i \n alte col]uri ale ]`rii. s-au convertit la catolicism. Cu alte cuvinte. De ce ast`zi noi s` credem c` ce n-au putut face ungurii \n o mie de ani au putut face romanii \n o sut` de ani ?... la care se vrea un r`spuns din partea oric`rui a[a-numit ãistoricÓ [i ãlingvistÓ lipsit de credin]` sau bun`voin]` \n acceptarea Adev`rului: cum v` explica]i c` romanii au reu[it \n aproximativ 100 de ani. Mul]i aristocra]i rom~ni transilv`neni. afla]i fiind la 1500 kilometri departe de Roma.Noi nu suntem urma[ii Romei prin intermediul limbii literare \nv`]ate \n [coal`. La Sarmisegetuza n-a trebuit t`lmaci! Afirma Densu[ianu [i asta totul schimb`: Deci Dacii [i Romanii vorbeau aceea[i limb`! Cum e posibil asta? •ndat` v` explic. Totodat` limba deprins` acas` nu este diferit` de cea \nv`]at` la [coal`. Nu [i-au uitat nici graiul. Vom \ncheia aceast` dezbatere analiz~nd o a doua \ntrebare fundamental`..

treptat s-au stabilit Iar bunele-obiceiuri [i limba o p`strar`. provensala. portugheza. \n mod special \n capitolul intitulat ãStr`mo[ii \nainte de romaniÓ10 a existat o ãRom~nie Apusean`Ò din care s-au desf`cut na]iile francez`. de ce \n cadrul ãRom~nit`]ii OrientaleÓ nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi. pe-alocuri s-au oprit §i-aproape \n tot Sudul. Ei Daci sau Ge]i sau Sci]i sau Iliri se numeau. franceza). megleno-rom~n (pe teritoriul ocupat de bulgari). Dac` ast`zi se consider` c` 95% din cuno[tin]ele acumulate de 30 . ucraineni [i iugoslavi . ci s-a r`mas numai la stadiul de dialecte: istro-rom~n (pe teritoriul ocupat de iugoslavi). latina. ar fi: dac` ãromanitatea Occiental`Ò a evoluat dezvolt~ndu-se \n mai multe limbi romanice (italiana. daco-rom~n (Rom~nia de ast`zi. Dar secole Õnainte c~nd nu erau regat. O parte-acestor Traci spre vest au emigrat De-a lungul Europei. italian`.La Nord [i Sud de Istru (de Herodot e scris) Tr`ia un popor harnic. v~na. Un aspect controversat cu privire la limb`. spaniola. Iorga \n Istoria Rom~nilor... \n timp se-ncruci[ar` A[a se-explic` faptul de ce zisa Latin` Au \n]eles-o Dacii [i nu le-era str`in`! Deci nu cu Roma Õncepe al nostÕ bogat trecut. plus teritoriul ocupat de ru[i.. portughez` [i o ãRom~nie R`s`ritean`Ò unde urmele-i tr`iesc \nc`.. arom~n (pe teritoriul ocupat de greci). Uni]i sub Burebista [i-apoi sub Decebal Ei st`vileau barbarii. care mi se pare c` a fost ignorat. pe plaiuri Carpatine Ce cultiva p`m~ntul. cre[tea albine §i dup` zona-n care acei oameni tr`iau. spaniol`. Ci mult mai \nainte c`uta]i un \nceput!Ó •n conformitate cu afirma]iile lui Nicolae Densu[ianu despre migra]ia spre vest a pelasgilor \n Dacia Preistoric` 9 [i ale lui N. De[i cu alte neamuri.Banatul S~rbesc)? Unitatea lingvistic` a acestor dialecte nu poate avea dec~t o explica]ie: cuceritorii romani au \nt~lnit o popula]ie de aceea[i limb`. ce veneau val de val.

pe ]`rmul apusean al M`rii Negre) a scris [i poeme \n limba localnicilor ge]i. poemul este pierdut pe undeva prin arhivele Vaticanului [i nimeni p~n` \n prezent nu s-a l`sat ãconvinsÓ \n a-l g`si. mascar` = mascara. C~nd poetul roman Ovidiu a fost deportat la Tomis (Constan]a de ast`zi. gata = gata. la. limba tracilor dar \n alfabet latin11. Despre limba latin` afl`m de la Cesar Pruteanu12 c` era dialectat` . Dar num`r`toarea \n sanscrita-vedic` nu este mai apropiat` de limba noastr` dec~t Latina cult`? Iat` cum num`rau ei: una. \n lucrarea lui. se desprind dou` mari grupuri. ãGeticaÒ. limb` = lamba.. de la noi. duya. 31 . limba latin` vulgar` (pe care o vorbea poporul) 3. Cum se face c` o mul]ime de cuvinte din limba noastr` sunt aproape similare cu cele din sanscrita-vedic` \n timp ce ele nu exist` aproape \n limba Latin`? De exemplu: apa = ap` (aqua \n Latin`). Dac` cineva ar c`uta \n arhivele romane ori cele de la Vatican. s` vedem cum istoria se poate. s-a publicat teoria evolu]iei speciei umane \n func]ie de vechimea cromozomal`. Peninsula Balcanic`. limba latin` prisc` (b`tr~n`) cum avem [i noi limba din cronicile noastre. pit` = pita. Aceasta a fost limba dacilor. iar cel`lalt spre estul Europei. ar g`si manuscrisul lui Criton. unul ce se va r`sp~ndi spre Est.\n: 1. limba latin` cult` (sau clasic`) 2. muierea = muherea (mulier-mulieris \n Latin`). care ne descria pe noi. §i din nou. de asemenea. maiu = mayu. s-a ajuns la concluzia c` ãprima femeieÓ ar fi ap`rut \n Sud-Estul Africii. noi! C~nd cei de la Cambridge vorbeau de arienii din zona Carpato-Dun`rean`. ism` = isma. limb` pe care a putut s` o \nve]e cu u[urin]` datorit` asem`n`rii limbii latine cu ea. plut` = pluta. pleav` = plava. Urm`torul pas uria[ ar fi fost Nordul Egiptului. Din p`cate. geto-dacii. r`mase \n c`r]ile sfinte numite Saliare. iar de aici. aceasta a fost limba sanscrit`-vedic`.Noi nu suntem urma[ii Romei omenire sunt ob]inute \n ultimii 50 de ani. aceasta a fost [i prima limb` vorbit` de carpato-dun`renii invadatori ai Peninsulei Italice.ghosa. doctorul lui Traian. schimba.. iat` = yatha.. m~nie = manyu. gu[` . Indo-Asia.. C~nd. potec` = path-ika. gr`mad` = gramata. pricin` = pracina. teoria cromozomal` nu ap`ruse \nc`. iasc` = jaska.la fel ca orice limb` vorbit` \n zilele noastre . nu de mult.

din mun]ii Rodopi?. era un trac de-al nostru. sase. Odat` stabilit` problema limbii geto-dacilor. ci ei sunt urma[ii no[tri. sapta. acel gladiator care s-a autoeliberat [i s-a pus \n fruntea sutelor [i miilor de sclavi romani. Iorga analizele chimice au ar`tat c` parte din aurul faraonilor egipteni provine din Mun]ii Apuseni13 [i nimeni nu s-a decis de atunci s` fac` un studiu al acestei probleme pe m`sura poten]ialului tehnic de ast`zi. suntem p`rin]ii popoarelor europene [iÉ nu numai ai lor. Dup` N. Iar noi. §tie oare cineva c` Spartacus. cre~nd o armat` care a speriat Roma. ashte.. nici ai romanilor. ne place sau nu ne place. nava.14 32 . M` \ntreb. dasha..treya. pancia. shata = suta (centum \n latin`). patra. prin ce minune limba noastr` p`streaz` aceste forme de sanscrit`-vedic`? Explica]ia este una singur`: spa]iul carpato-dun`rean este locul de unde Europa a \nceput s` existe [i s` se extind`. descoperim cu m~ndrie c` noi nu suntem urma[i nici ai slavilor.

a mino-micenienilor [i a egiptenilor.Noi nu suntem urma[ii Romei R`SPÂNDIREA PELASGILOR (A TRACO-GETO-DACILOR) erodot ar`ta c`: ã. alfabetul: dac` H 33 . dup` indieni. care se va r`sp~ndi \n Europa. se impun cu duritate asupra popula]iei locale. Ne r`sp~ndim treptat \n toat` Europa. afla]i la \nceputul stadiului de civiliza]ie.. \ntemeindu-[i o cultur` proprie. ge]i. neamul tracilor este cel mai numeros dintre toate popoarele. sci]i. ã\nal]i. iliri.Ó15 S` ne oprim pu]in asupra acestui aspect: dup` localizarea lor geografic` \ncep s` se desprind` geto-dacii prin primul mileniu \. iar apoi de triburile aeoliene [i ionice. \n ciuda limbii comune vorbite. la nord de Istru (Dun`re). daci.. To]i ace[tia \[i g`sesc ãcasa ideal`Ò la noi \n Peninsula Balcanic`. cum le place s`-[i spun`. sci]ii (Dobrogea) etc. blonziÓ cum \i descrie marele poet antic (orb!) Homer. Nu numai cultura au \mprumutat-o. ilirii (zona Albaniei de ast`zi). c~t [i a Asiei Minor (Turcia de ast`zi). apar culturi ca cele mino-miceniene. sosesc \n Europa din zona estic` a M`rii Caspice \n jurul anilor 1900-1400 \. pe care o st`p~nim pentru sute [i sute de ani. cum este Creta. c~t [i \n toat` Peninsula Balcanic`. fiind ini]ial o popula]ie tribal` nomad`. \mping~ndu-ne spre NordVestul ei [i numindu-ne mai t~rziu macedoni. invadatorii greci. dar [i scrierea. dup` locurile \n care tr`iam. cea greceasc`. a insulelor ei.d. distrug a[ez`rile egeene.H. Ei \mprumut` mult din cultura egeenilor. urma]i 300-400 de ani mai t~rziu de dorieni care-i subjug` pe primii.H. Grecii ãprietenii no[tri heleniÓ de mai t~rziu.. •n zona M`rii Egee. Sosesc \n grupuri mici. Odat` p`trun[i \n spa]iul Balcanic. pentru ca mai t~rziu s` absoarb` majoritatea culturii locale.d.

175-4.d. Pelasgia la ãapogeul neoliticÓ. 1998. 22 sept. continuitatea reprezent`rilor ”n spa]iu [i timp. Timi[oara. 13.[i re”nflorind ”ndeosebi ”n vremea Imperiului Roman . 9. Rom~nia .34 Fig. Ed. permanen]a. persisten]a.-22 dec.lingvistic de la un mileniu la altul.400 ”. unitate cultural` apar]in~nd [i unei unit`]i demografice. pelasgicaÉ diversific~ndu-se geografic . unitate ce a antrenat prin milenii [i O LIMBŒ COMUNŒ. din care s-au ivit ”n zorii istoriei Europenii/Pelasgii Arhaici (pelasgi=oamenii p`m~ntului/locului). Acela[i domn Tatomirescu ne spune: ãAndre Leroi-Gourhan a fost unul din primii preistoricieni ce au eviden]iat extraordinara unitate a con]inutului figurativ. ”ntre orizonturile anilor 8.Ó *Caietele Daco-Rom~niei.H. evolu~nd .”n direc]ii originale ce se ”nf`]i[eaz` azi drept familia limbilor romanice. anul III nr. din Asturia p~n` la Don. Aethicus.

[i ast`zi. De ce oare 35 . §i dac` ne mai amintim c` \n urm` cu 2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la Jocurile Olimpice pe motiv c` nu era grec. daci. declara]iile grece[ti din prezent precum c` Macedonia este egal Grecia ne surprind. Apari]ia romanilor a condus indirect la unificarea acestor pelasgi. ãLinear Script BÓ reprezint` un dialect arhaic grec. iliri. ge]i. Marea majoritate a popoarelor barbare care ne atac` sau ne traverseaz` sunt \n num`r mic. pentru ca 700 de ani mai t~rziu s` g`sim cea mai timpurie scriere clasic` ãgreceasc`Ò!. care. limba noastr`.. tracic` sau dacic`.. vor transforma alfabetul elenic \n chirilic. cu ajutorul celor doi greci cu nume slave. crud [i nemilos. Mai exist`m [i ast`zi prin aceste locuri: istro-rom~ni (foarte pu]ini la num`r) prin aria iugoslavo-croat`. incomplet descifrat. fiind de fapt limba pelasgic`. dup` cum vre]i s` o numi]i [i care este [i. iar limba sau ãdialectulÓ cum \l numesc ei \nsi[i. cum de altfel mai t~rziu ru[ii. Chiril [i Metodiu. dup` aproape 1500 de ani de ocupa]ie. fiind respinse ori absorbite f`r` a l`sa influen]e deosebite p~n` \n secolul al VI-lea d. nici bulgarii ori iugoslavii. dup` insuccesul de la Nordul Dun`rii. nici portul.Noi nu suntem urma[ii Romei ãLinear Script AÓ. Dup` \ncerc`ri nereu[ite de asimilare for]at`. tibali [i odrii \n lupta lor \mpotriva cotropitorilor. megleno-rom~nii. Ast`zi nici un grec nu ar recunoa[te meritul egiptenilor. o pute]i face acum: \ntreba]i-i de ãdialectÓ [i ve]i r`m~ne uimi]i de similaritatea lui cu limba rom~n`. De ce?.. Limba lor este cea mai veche [i mai bine p`strat`. ci numai noi. c~nd sosesc slavii. macedonenii nu [i-au schimbat nici limba. sub bulgari [i arom~nii (\nc` \n num`r mare) sub greci. Aproape to]i avem prieteni ori cunoscu]i macedoneni [i dac` nu i-a]i \ntrebat. rom~nii.. popor barbar. nu-l pot \n]elege nici grecii. care. traci..H. \nc` mai p`streaz` caracterul hieroglific. se a[az` \n Sudul acesteia [i \n felul acesta ne vor desp`r]i pentru totdeauna printr-un ãcoridor slavÓ de fra]ii no[tri de la sudul Dun`rii care se vor g`si ca \ntr-un fel de sandwich \ntre greci [i slavi..

aproape \ntotdeauna i-am neglijat [i abandonat. \n plus.cum se numesc ei \n[i[i. De exemplu Raymond Bonner.. o delega]ie rom~n` care a vizitat Albania a decis de comun acord cu guvernul albanez s` deschid` pentru popula]ia macedonean` local` biserici rom~ne [i [coli cu predare \n limba rom~n`. adic` noi rom~nii.. singurii care nu s-au implicat \n adjudecarea Macedoniei au fost ãfra]iiÓ lor din nord. 36 . al]ii chiar \n America. un popor blestemat?. unde-[i povestesc [i ast`zi necazurile trecutului. numai grec nu. dac` a[a cum spun azi grecii..regele Filip al Macedoniei \i va aduce t~n`rului de 7 ani. \n Macedonia. chiar omor~t`. valahi. ´ara Her]ei. descenden]i direc]i ai poporului pelasgic. existau biserici [i [coli rom~ne[ti care mai t~rziu au fost arse [i distruse iar popula]ia local` (arom~nii . §i ast`zi ucrainenii [i ru[ii vor s` ne fac` s` uit`m cine suntem. pe Aristotel (care era grec dup` tat` [i macedon dup` mam`) ca s`-l \nve]e limba civiliza]iei de atunci. ´inutul Her]ei. sunt greci? De ce a trebuit s` treac` 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon. Basarabia.. trac.. \n Bucovina.16 Paradoxal. C~nd oare ne vom dezdoi genunchii [i vom sta \n picioare. unii reu[ind s` scape fugind \n Rom~nia. greci [i s~rbi. Alexandru. ei. chinuit`. cum grecii \n numesc cu dispre]) a fost persecutat`. S` fim [i noi oare. acesta fiind adjudecat de c`tre bulgari. unde rom~nilor li se spune c` nu sunt ãrom~niÓ. moldoveneasc`!. Bucovina. elena. Basarabia [i Buceag. ãp`m~nt care nu poate avea un numeÓ. ci o na]ie slav`. vorbind o limb` slav`. S` nu uit`m c` \n Grecia \n perioada ante-belic`. care \n The New York Times public` un articol despre Macedonia. Banatul S~rbesc. \n 1995. noi rom~nii din Rom~nia. Bonner spunea despre Alexandru Macedon c` orice ar fi fost. macedonenii. drep]i. acolo la noi acas`.. ca acesta s` fie recunoscut ca grec [i pus \n Pantheon? Aceast` p`rere asupra originii [i locului macedonenilor [i mai ales asupra adjudec`rii lor de c`tre alte na]ii este \mp`rt`[it` [i de al]i istorici. care. §i totu[i.

Pelasgica arhaic` [i aria limbii pelasge ”ntre orizonturile anilor 30. ãDe la Atlantic [i p~n` la Don [i Marea Getic` (Marea Neagr`) a existat o impresionant` arie cultural`. la Pantera. din sanctuarul-pe[ter` de la Altamira (Spania). 12.nr.n.23 dec.d. la Felina de filde[ de la Pavlov (Cehia). din sanctuarul pe[terii Gaura Chindiei (10. Rom~nia. din Rom~nia) ori la Gaie-n atac.000 ”. . cai [i ãCavaler ucisÓ. sau de la Front-de Gaume (Fran]a). Editura Aethicus.H. Timi[oara. 1997-21 martie 1998.-Rom~nia)Ó a[a ne spune ”n ãCaietele Daco-Rom~nieiÓ Ion Pachia Tatomirescu. o sublim` unitate de manifestare spiritual`/lingvistic`.n.175 \.000 [i 8.000-8. Anul III.37 Fig. din sanctuarul-pe[ter` de la Cuciulat (1.200 ”. *Caietele Daco-Rom~niei. de la ãDansulÓ bizonilor.500-1.e.e.6.

noaptea La firida mea. msata Marioara Nu-nÕi ti-aspirea. S` vedem cum arat` limba macedonean` \n compara]ie cu limba dacorom~n`.. ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ Scoal aprondÕi lampa S-ti vedua fata ta. moi.Buceag. Cadrilater. compus cu mult \nainte ca Bolintineanu s` publice ãMuma lui §tefan cel MareÓ: Dialect arom~n-macedonean Traducere \n rom~ne[te Cari-nÕi bati. Fata ta tea alb-arosi Ca trandafila. din toat` Macedonia. Pentru aceasta am ales un c~ntec vechi arom~n. din Pocu]ia [i Ungaria. Cine-mi bate noaptea La fereastra mea. frumoasa M`rioara Nu te speria.. ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ ScoalÕde-aprinde lampa S`-]i v`d fa]a ta Fa]a ta cea alb`-ro[ie Ca de trandafir. pentru a ne proteja drepturile?. moi? Io huia. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 38 . m`i. m`i? Eu sunt.

pelasgii (traci.H. nu dup` limba vorbit`. care era aceea[i . un t~n`r care va readuce spa]iul carpato-dun`rean [i locuitorii acestuia din nou \n fruntea Europei pre-istorice. vlahi.pelasgica sau Latina prisc`. ca fiu al regelui burilor. se na[te la Argedava. la v~rsta de 67 de ani [i dup` o domnie de 38-40 de ani Burebista va muri. [i cucere[te Coste[tii. voi \ncepe s` vi-i descriu pe unii din aceia care au avut atunci un impact asupra viitorului nostru de azi: voi \ncepe cu BUREBISTA. D 39 . Sulla punea m~na pe putere..d. la Roma. \n v~rst` de cca. reg`]eni. la tat`l lui Burebista (pe atunci \n v~rst` de 60-70 de ani).numi]i astfel. se na[te Burebista. ¥ 7 iunie-9 august 48 \. cel mai mare dintre Regii Traciei..H..H. ¥ 44 \.d. daci .. povestindu-v` despre str`mo[ii no[tri \ndep`rta]i. mai suntem numi]i: moldoveni. noi dacorom~nii. primit` de la tat`l s`u. care s-a n`scut cam pe la \nceputul secolului I \.. ¥ 84 \. b`n`]eni. Acornion \l va \nt~lni pe Pompei. dobrogeni ori macedoneni).H.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Noi nu suntem urma[ii Romei BUREBISTA up` ce v-am purtat cu imagina]ia peste Europa preistoric`. ci dup` localizarea lor geografic`. Cam tot atunci. ge]i. cum [i azi.H. sci]i.d.: la v~rsta de 27 de ani. pleac` \n fruntea unei armate. unde se instaleaz` ca re-unificator al regatelor dacice.d. ¥ •n 111 \.d. 30 de ani este trimis \n misiune diplomatic` la Argedava. Acornion. prietenul s`u.H. se pare asasinat. atunci c~nd lumea antic` era dominat` de Imperiul Roman. la mai mult de 2000-3000 de ani de la pr`bu[irea Marelui Imperiu Pelasgic. ¥ 80-70 \.d.

Samoil`. .la nivelul inferior. un sanctuar de 4 x 13 tambururi.Fig. . 1 tambur=1 an dacic •n felul acesta sanctuarul de 4x13 tambururi este purt`torul unei perioade de timp tipice dacilor.14. unde se afl` [i sanctuarele circulare al`turi de discul de andezit al lui Aplo. Bobancu . av‰nd incluse ”ntre ele. sanskrit`) De fapt la Sarmi-seget-usa s-au descoperit patru sanctuare dreptunghiulare: . perioada de 52 de ani. simetric ”n raport cu centrul sanctuarului ”nc` 7 tambururi mai mari ca diametru [i supra”n`l]ate. Dup` S. Sanctuar dreptunghiular de 3 x 6 tambururi de granit (andezit) de la Sarmi-seget-usa (Eu-m` gr`besc-s` curg . . ”ntr-o pozi]ie longitudinal` [i central`. sunt ”nc` dou` sanctuare. unul de 3 x 5 [i altul de 3 x 6.15. C.la nivelul mediu.la nivelul superior g`sim unul de 4 x 10 tambururi Fig. Poenaru. E.

este asasinat [i moare la v~rsta de 66 de ani.. a fost a[ezat la loc de cinste \n timpul s`u. f`r~mi]at p~n` la el.. le-a [i exercitat apoi cu cruzimea care \i era proprie.. uitat de istoricii no[tri. Burebista \[i propune [i realizeaz` reunificarea popula]iei tracice. scos din c`r]ile de istorie alternative. cucere[te Galia [i scrie ãDe Bello GallicaÒ. puterea [i vitejia lui \n lupt` aveau s`-i aduc` meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-eracare-este-nu). care domnea mai cur~nd violent dec~t moderat (se refer` la dictatorul Lucius Cornelius Sulla. \ntinz~ndu-[i hotarele de la lacul Constan]a (Elve]ia de azi) p~n` dincolo de Nipru. n`scut \n cetatea Romei [i educat dup` obiceiurile cele mai barbare.d.H..t. ¥ 100 \. dar inteligen]a.d.H. dar.d. ¥ 58-51 \.H. •n timp ce Sulla 41 . considera c` adev`ratul nume al s`u a fost Boroista (vezi c. Burebista a unit neamurile \ntr-o \mp`r`]ie respectat` aici \n Centrul [i R`s`ritul Europei..d. BOROISTA.H. istoricii no[tri. pe vremea c~nd Roma era sub conducerea lui Sulla. n. ¥ 44 \. \n vremea Regatului Gotic.17 Joannes Magnus18. se na[te Iulius Cezar.).Noi nu suntem urma[ii Romei Pentru simpla dumneavoastr` curiozitate voi face o paralel` \ntre Burebista [i Cezar. preg`te[te campania \mpotriva regelui Burebista..H. ¥ 48 \. Numele adev`rat al lui Burebista s-a pierdut undeva prin veacuri. ãCum nu a mai fost [i nu mai esteÓ. a demonstrat c` [i-a \nsu[it cele mai umane obiceiuri. de[i crescut pe t`r~muri barbare. \n procesul de reunificare limba [i religia au fost elemente fundamentale. Dar s` revenim la magnificul nostru rege.XVII ) [i vorbe[te despre el: ãBOROISTA se num`r` printre regii str`luci]i ai Go]ilor [i. Rolul limbii [i religiei comune p`g~ne a constituit un mijloc puternic de ne\ntrerupt` leg`tur` a unit`]ii [i fr`]iei \ntre toate p~lcurile neamului nostru.d. ceea ce \nseamn` ãNemaipomenitulÓ. 138-78 \. Acest Get \ns`. Acela. aruncat \n groapa istoriei tocmai de aceia care ar fi trebuit s`-i apere memoria. pe bun` dreptate.. \l \nvinge pe Pompei la Pharsalas (\nchipui]i-v` cum s-ar fi schimbat istoria dac` ar fi fost invers).

S.42 Fig. *Calendarul de la Sarmizegetusa Regia. 1980. E. Vedere de ansamblu a sanctuarelor-calendar (reconstituire pe machet` la scar`) Sub aspect constructiv se pot vedea: Marele [i micul sanctuar circular. Bucure[ti. Poenaru. a mo[tenirii l`sate nou` de str`mo[ii carpato-danubieni se pare c` nu mai este o enigm`. C.16. Academiei.Bobancu. Rom~ne. discul solar c‰t [i cele patru sanctuare dreptunghiulare. . Enigma Sarmi-seget-usa-ei. a celui mai vechi calendar european. Ed. Samoil`.

Cel Mai Mare Rege. \n Transilvania. socot c` este de ajuns s` afirm`m c` nu to]i Ge]ii sunt sau au fost umani. socoteau c` o aud pe cea a unui Dumnezeu. acesta prin consilii. de la dasc`lii cei b`tr~ni a \nv`]at Deceneu ce \nseamn` cu adev`rat pruden]a [i la ce te po]i a[tepta de la omul onest [i foarte citit. precum Zamolxe de care am vorbit mai sus. acela (Sulla) \[i exercita func]ia de conducere prin violen]`. ajung~nd la cel mai \nalt grad de \n]elepciune filosofic` a oamenilor [i admirat ca atare de p`tura elevat` a societ`]ilor umane contemporane lui. i]it din vechile [coli filosofice eline sau. cu mare pruden]`. c~nt`rind cu dreapt` \n]elepciune. din cele egiptene. Acest rege cu totul prudent a atras aten]ia prin acel umanitarism de care a dat dovad` foarte limpede. 43 . Sub acest Boroista a tr`it [i genialul [i admirabilul profesor Deceneu. Unele inscrip]ii de pe monede sunt \n limba tracic`. simboliz~nd trecutul [i prezentul. Alt nume al lui. nici cel care este Roman c` este str`in obiceiurilor barbare. Boroista. de aceea ei. faptele trec`toare ale domniei de cele care ]in de adev`rata [i ve[nica \n]elepciune. \n general. c~t [i cele divine [i adunase \n jurul lui profesori care [tiau s` diferen]ieze. Sulla ac]iona la voia \nt~mpl`rii.Noi nu suntem urma[ii Romei se comporta fa]` de propriii lui cet`]eni ca un asasin. A educat oamenii. [i-l numesc pe Burebista SARMIS VASIL. Apoi. a ales preo]i. Boroista era indulgent [i cu du[manii \nvin[i [i a[a a r`mas ca un [ef de stat uman. i-a instruit cu mult` \n]elepciune [i i-a \mpodobit cu \n]elepciunea [i pietatea religioas`. ni-l \nf`]i[eaz` pe acest rege al regilor cu dou` capete. cu \n]elesul de st`p~n absolut al tracilor este ãPAVEL-TERÓ. ãlatina prisc`Ò. virtu]i [i reglement`ri juridice.Ó Monede descoperite din vremea lui. c`ci judeca cu mult` \n]elepciune at~t faptele umane. c~nd auzeau vocea regelui lor. de aceea s-a bucurat de mult` autoritate [i \n r~ndul oamenilor simpli. dup` al]ii. a ierarhizat pontifi capabili s` interpreteze [i legile. dac` facem o compara]ie \ntre cei doi conduc`tori. ajuns \n rangul de rege la Go]i gra]ie prieteniei lui cu regele Boroista. Pe ei \i consulta f`r` ocol cu privire la treburile statului. dar [i faptele de religie.

Discul solar (al lui Aplo ”nconjurat de cei 10 ucenici ai s`i ??). 18. Fig. 17. Acela[i disc de andezit de la SARMI-SEGET-USA (\n sanscrit` Ð Eu m` gr`besc s` curg) 44 .Fig.

.17 Sf`tuitorul lui.6) sau ãCCCÓ (C-grecesc) ori ãVIVIVIÓ (6-latin). trebuie notat c` anul reformelor politico-religioase 666 apare pe tot felul de inscrip]ii de pe tot teritoriul pelasgic.. Fragment de roat` de piatr` din]at` ”n interior de la Sarmi-seget-usa Dacica. Marele Preot Deceneu. s-a g`sit tot pe dou` monede din Transilvania.d. Zamolxiene.6. Fig. con]in~nd [i un . i-a instruit pe traci s` tr`iasc` potrivit cu legile naturii cunoscute p~n` azi ca ãLegile BelagineÓ.19 Se pare c` \n timpul lui Burebista s-a decis ca anul I s` fie anul c~nd s-au n`scut cei doi Zamolxis. acrostih. ca ãSSSÓ (6. g`sit` pe o plac` de marmur` la Tomis.Noi nu suntem urma[ii Romei Numele so]iei lui. 19. \mp`r`teasa [i marea preoteas` a tracilor.. dovedind \nc` o dat` marele rafinament atins de geto-daci.. 45 ..20 Este interesant de observat cum aceast` cifr` apare \n rug`ciunea unei femei gete. Zina.H. 713 \.

at~t a sufletului. cu toate astea. dup` ce a fost pentru o perioad` de timp \n Egipt. ar fi undeva \n mun]ii Bucegi. sobrietate [i ascultare de porunciÓ. devenind [eful suprem al spiritualit`]ii tracice. Principalul ajutor al regelui trac de atunci era DECENEU. reu[ind \mpreun` cu Burebista s`-i uneasc` pe traci at~t militar. c~t [i a trupului. ini]iindu-i pe preo]ii egipteni \n tainele sacerdotale pelasgice. legendarul KOGAION care. unde ucenicii (ãrecru]iiÓ) c~ntau: ãSf~nt e Domnul Nop]iiÓ?22 46 . l~ng` ãSfinxul Rom~nescÓ. deoarece KOG-A-ION \nsemna [i ãCapul MagnificuluiÓ. ofereau credincio[ilor acea nemurire complet`. Sargedava este localizat` pe undeva pe la Coste[ti (dealurile Or`[tiei). mul]i arheologi localizeaz` legendarul Kogaion undeva pe Dealul Gr`di[tei (1200m altitudine) \n Masivul Surianu (Surya = Zeul Soare la vechii vedici). Zeul sub-p`m~ntean.AYRELIA BENERIA SYM FORO SYN DIO SYN ZE SASE TRI KAI TETHI GATRI AYRIS NONAM NIASCHARIAN I I I I I I I I STRŒLUCITOARE CURATŒ MŒREA´Œ DOAMNŒ SUNT CREDINCIOASŒ SUNT CU TREI DE §ASE DAR AT•T TE ROG C•NDVA SŒ MŒ AJU´I SŒ RENASC Citind doar primele litere \n acrostih avem forma]ia ÒABT SSS KANÓ: ãCu 666. numit de Straborn ãMuntele Sf~ntÓ. marele preot care. revine \n Ge]ia (Go]ia .dup` povestirea istoricului ostrogot Iordanes). semn ce se purta pe m~na dreapt` sau pe frunte. noul mod de via]` fiind propagat dintr-un centru spiritual. la Sarmisegetusa Regia (Gr`di[tea Muncelului) afl~ndu-se [i unul din sanctuarele patrulatere. azi. S` fie oare acesta l`ca[ul unde preo]ii lui Zamolxis.21 Re[edin]a ini]ial` a regelui. Burebista \[i \ndeamn` supu[ii la ãabstinen]`. de aniÓ acesta fiind semnul la care se \nchinau cei \ntor[i la adev`rata religie. dup` Adrian Bucurescu. c~t [i spiritual.

\n cadrul celui de-al doilea ãr`zboi MithridaticÓ (74-72 \. Covasna-Valea Z~nelor sau Sighi[oara.).H. Tyras. Gianina Georgescu din New York vorbindu-ne de Dacii din Spania: ãNoi dacorom~nii. cu ziduri de piatr` ecarisat` (blocuri de calcar fasonate) care fac din Sarmisegetusa dacic` un unicat \n Europa. La cel de al II-lea Congres Interna]ional de Dacologie am avut pl`cerea s` o ascult pe prof. mai mult de 200. •n schimb ne m~ndrim din ce \n ce mai mult cu ob~r[ia 47 . supravegherea muncilor ob[te[ti obligatorii. direc]i descenden]i ai acestora ne m~ndrim mai pu]in cu str`mo[ii daci consider~ndu-i ni[te barbari. azi ora[ ucrainean ce are \n centrul lui cel mai romantic cartier. Dionysopolis (Balcic) [i Apollonia. Arge[). sudul Basarabiei. ocup` ora[ele grece[ti vest-pontice. Cet`]eni (Jud. Burebista supune pe cale pa[nic` ora[ele: Tomis (Constan]a de azi).. Incinta militar` din centrul religios are o suprafa]` de 3 hectare. Oastea proconsulului Macedoniei. str~ngerea d`rilor. cu avantaje [i obliga]ii pentru ambele p`r]i. \ncheind un tratat \ntre romani [i alte cet`]i vecine. la vreme de r`zboi. f`c~nd posibil` realizarea sistemului de fortifica]ii \n Dacia (nucleul din Mun]ii Surianu \ntins pe o suprafa]` de 200 km p`tra]i). Odessas (Odesa..d. generalul Varro Lucullus. ãMoldoveancaÓ!). care trimit o solie la Burebista s`-i ajute. ocupat azi de ru[i. de la Apollonia p~n` la Delta Dun`rii. a construit [i cet`]i de piatr` nefasonate. Aceast` tutel` mascat` \i nemul]ume[te pe locuitorii ora[elor grece[ti.23 Burebista \[i \ncepe organizarea puterii monarhice cu caracter militar prin activit`]i administrative cum ar fi: recrutarea de oameni \ns`rcina]i cu administrarea agriculturii. cartierul. Calatis (Mangalia). Pe calea r`zboiului sunt integrate cet`]ile: Aliobrix (Cartal. ca cele de la Piatra Neam] (Piscul B~tca Doamnei [i colina Cozla). legate cu lut. f`c~ndu-l de temut. Zidul Dacic (Murus Dacicus) este format din cet`]i construite din blocuri de calcar.Noi nu suntem urma[ii Romei La sudul Dun`rii proconsulul provinciei Macedonia.000 de oameni. a generalului Antonius Hybrida este \nvins` l~ng` Histria. sub numele de Orlovka). Armata lui num`ra.

El ini]iaz` \n r~nduiala celor dou`sprezece semne.de poporul de la Dun`re. Fi]i m~ndri de daci.. •n schimb. De asemenea. De aceea el apare ca un fel de cre[tin care-i \nva]` pe go]i teologia [i pune preo]i [i episcopi. [i rescrie]i istoria noastr`. intervenind chiar [i \n cadrul conflictului deschis dintre cei doi rivali ai Romei (respectiv Cezar [i Pompei) \n anul 48 \. Cezar a 48 .H. pentru a se r`zbuna pe fostul aliat al inamicului s`u va trimite numeroase legiuni cu ãmisiuni de pedepsireÓ c`tre grani]ele regelui geto-dacilor. Respectul pentru biseric` \i \mpiedic` pe autorii spanioli s`-l numeasc` pe Zamolxis fondator de religie [i de aceea ei \l folosesc pe Deceneu. cea definitiv`. Legile lor au fost alc`tuite de Samolse. pe 15 martie 44 \. iar Spania a fost fondat` . jefuit [i umilit.Ó Burebista ducea [i o politic` extern` activ`. spaniolii se m~ndresc [i ast`zi cu simbolurile getice. at~t c~t [i ideea nemuririi Zamolxiene.d.d. \n astrologie [i astronomie. \n secolul al V-lea .fra]ilor no[tri romani care ne-au omor~t. un mesager personal trimis de Burebista la generalul Pompei pentru a-i sugera ipoteza unei alian]e cu ultimul. Foarte interesant este faptul c` nu g`sim aproape nimic scris \n Spania despre cucerirea Daciei de c`tre Traian (care era n`scut \n Spania). dup` ce-l va \nvinge decisiv pe Pompei l~ng` Pharsalla. Cei care \n Tracia erau numi]i Ge]i au fost numi]i pe vremea lui Procopius Go]i [i \n vremuri mai vechi fuseser` numi]i Sci]i. Vor mai trece cam 3-4 ani p~n` c~nd Cezar. •n leg`tur` cu aceasta. Oricum. noble]ea [i dreptul la suveranitate. •n schimb. la scurt timp \nainte de a \ncepe lupta decisiv` cu regele trac. care stau pe stema noului stat al Spaniei.H. dispre]ul fa]` de moarte. s`ge]ile [i jugul. a[a cum precizeaz` foarte clar Messenius. re\nvia]i amintirea lor. Deceneu nu se cuvenea s` fie p`g~n. geticismul [i genealogia getic` devin standard pentru noble]ea nobilimii spaniole. Spaniolii sunt descenden]i din ge]i sau daci. o inscrip]ie recent descoperit` la Balcic (anticul Dionysopolis) citeaz` numele lui Acronion.la a IV-a ei \ntemeiere. o tradi]ie dacic` a Spaniei. g`sim o tradi]ie invers`.

Noi nu suntem urma[ii Romei fost asasinat \n senat de noii s`i adversari politici secre]i [i la scurt timp [i Burebista va muri \n circumstan]e asem`n`toare. pozi]ia lunii la cele patru faze ale sale [i calendarul dacic (unde un an de 360 de zile alterna cu unul de 365 de zile). Marele preot Deceneu a fost ulterior numit succesor al regelui defunct. ca [i pe o lamp` de lut ars g`sit` pe l~ng` B`rbo[i-Gala]i. informa]ii de astronomie despre ãpentagonul planetarÓ (acesta fiind: Saturn. arheologi. O tablet` descoperit` la Dumbrava (jude]ul Ia[i) confirm` \n]elegerea de c`tre Marele Preot a celor 4 anotimpuri [i 12 semne zodiacale \ntr-o manier` ce aminte[te de zodiacele vechi chineze[ti sau maia[e. istoria conferindu-le destine similare. Ultimul este confirmat de scena pictat` pe o cup` de fructe descoperit` la B~tca Doamnei. istorici. costumele tradi]ionale [i obiceiurile ad~nc \nr`d`cinate \n mai pu]in de dou` secole de asuprire roman`. a[a-numitul ãnum`r perfectÓ 6 sau ãnum`rul cosmicÓ 36.. aproape simultan. pozi]ia soarelui la echinoc]ii [i solsti]ii. a[a cum unii ãistoriciÓ (sunt ei oare ai no[tri?) caut` s` ne \nve]e?! Cum este posibil ca. to]i str`luci]i erudi]i. adic` de trupe de mercenari analfabe]i. ace[tia s` ne \nve]e pe noi o limb` pe care ei \n[i[i nu o vorbeau cum trebuie? Oricum. Azi e dificil s` apreciem \n \ntregime cuno[tin]ele sale [tiin]ifice extrem de vaste. de cet`]i. Doi dintre cei mai str`luci]i militari ai lumii antice au disp`rut astfel. DECIBALUS. OSTROGETA. Numeroase inscrip]ii \n piatr` sugereaz` no]iuni de matematic` cum ar fi triunghiul lui Pitagora. subliniaz` un adev`r de net`g`duit [i anume c` elinii [i latinii se fac vinova]i de st~lcirea unor nume de popoare. de regi. printre care [i Carolus Lundius24. Marte. se 49 . de ape etc. cum putem crede c` a[a o societate evoluat` [i puternic` [i-ar fi putut uita limba na]ional`. ba chiar [i juri[ti nordici. BOROISTA. \n timp ce doar 14% din teritoriul dacic fiind cucerit [i ocupat de nes`tulul imperiu Roman. Venus [i Mercur). DICENEU.. Autori. acesta fiind [i cazul lui DROMGETHIS. •n contextul celor prezentate. Jupiter. care de-abia puteau \nchega dou` vorbe \n latin`..

50 . p`duri [i mla[tini c`tre teritoriile (mult mai mici) dominate de opresori. s` \nceap` subit un maraton prin v`i [i defilee. oameni inteligen]i. hot`r~]i s` \nve]e o limb` mai la mod`! •nsu[i g~ndul este absurd. \n ceea ce ne prive[te. dar este absurd s` g~ndim c` str`mo[ii no[tri. tr`ind liberi [i ferici]i pe restul de 86% din teritoriile trace. ne-au f`cut s` ne uit`m limba noastr` matern` p~n` la limita la care doar vreo 7-8 cuvinte au mai r`mas \n limba noastr` rom~n` contemporan`! Tracii ar fi putut fi.argumenteaz` c` ei ne-au \nv`]at latina [i mai mult.

. cu toat` tehnica modern` de care dispunem.Noi nu suntem urma[ii Romei PODUL DE PIATR` DE PESTE DUN`RE odul de piatr` de peste Dun`re a fost una din minunile antichit`]ii. ori ãistoriciiÓ sus]in c` Traian l-a construit la \nceputul celui de al doilea r`zboi cu dacii \n doi ani?!. Ast`zi. se consider` c` un pod de piatr` peste Dun`re se poate construi \ntr-o perioad` de aproximativ 5-7 ani. De ce oare. romanii treceau Dun`rea pe un pod de vase. a unui pod de piatr` peste Dun`re. idee preluat` [i de unii dintre ãistoricii no[triÓ. Deoarece comentariile ãDe Bello DacicoÓ ale lui Traian sunt pierdute.. \n special c~nd Traian se g`sea \n plin` campanie militar`.25 Este ilogic ca o armat` care posed` teritoriul doar de pe un mal al fluviului Dun`rea (Istrul) s` reu[easc` construirea unui pod de piatr`. Socotim imposibil` construirea \ntr-o perioad` at~t de scurt`.un pod de piatr` peste Dun`re care era chiar opera sa?! P 51 . romanii ni-l prezint` ca fiind o realizare a lui Apolodor din Damasc.. contraatacurile lui Decebal provoc~nd mari pierderi invadatorilor romani. Iordache. cum a fost domnul C. al c`rui al doilea cap`t se afla pe teritoriul inamic. de numai doi ani..H. a uitat s` imortalizeze pe Column` o asemenea mare realizare . Este ciudat c` nici un itinerariu antic [i nici un text epigrafic nu ne vorbe[te de ãpodul lui TraianÓ [i nu a fost g`sit niciodat` vreun text care s` vorbeasc` de tehnica folosit` \n construirea lui.. unde se vede clar c` \n anul 101 d. m~ndrul arhitect Apolodor din Damasc. ast`zi avem la dispozi]ie numai Columna lui Traian. Exist` unii care nu i-au crezut. c`ruia i se atribuie construc]ia podului [i a Columnei lui Traian.

popor condus de cel despre care Strabon scria: ãBurebista st`p~ne[te tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dun`rii. adaug` un castru cu patru turnuri [i un edificiu cu numeroase \nc`peri. restul fiind incendiat. reconstruie[te podul de la Drobeta. Decebal. dup` cum arat` b~rnele arse de la fa]a locului. ãPuntea din art`Ò. Luat prin surprindere de invazia romanilor. ataca. dar c`r`mizile cu [tampila legiunilor romane g`site pe acest loc nu dovedesc c` ei au [i construit podul! •n secolul al IV-lea d. este temut de romani. \ncearc` s` opreasc` \naintarea romanilor. demol~nd partea de lemn carosabil` a podului. un mare strateg. dup` cum chiar Apolodor din Damasc arat` pe Columna lui Traian.. se vorbe[te de trei me[teri iscusi]i care au construit un pod peste Dun`re [i care au lucrat la el 6 ani. Men]ion`m c` \ntr-o balad` arom~n`. Din acest motiv Traian [i-a trecut trupele \n Dacia nu pe un pod de piatr` ci pe unul de vase. trecea fluviul c~nd voia prin MacedoniaÓ. Mai t~rziu armata roman` a ref`cut vechiul pod de piatr` al lui Burebista pentru a transporta prada luat` de la popula]ia dacic`. dac de origine n`scut la Ni[. Constantin cel Mare.H.Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dun`re s` fi fost construit de poporul care st`p~nea ambele maluri ale fluviului. 52 .

H. Totuna e dac-ai murit Fl`c`u ori mo[ ”ng~rbovit. [i vor sta sub jugul acestora 500 de ani.. numai noi. \mp`ratul roman Domitian trimite. dacii. ori adev`rat e c` limba dacilor a fost a[a-zisa ãlatin` priscaÒ dup` cum ne spunea Nicolae Densu[ianu. ci \n 100 [i ceva! S` fie aceasta adev`rat. [i Iordanus.Noi nu suntem urma[ii Romei DIURAPNEUS. [i.. Numele lui. dar ãminuneÓ.H.) s-au a[ezat lini[ti]i [i sunt [i ei acum cuceri]i de.. \nvins. care este continuu pr`dat`. mai mult ca noi.H. [i. prin surprindere... ei nu-[i vor ãschimbaÓ limba.).. s`-[i creeze propria ãistorieÓ [i ãcultur`Ò. lovit`. Acesta trece pe un pod de vase Dun`rea. dacii. furat`. [i s-o uite pe a lor ? •n aceast` perioad`.. trupe romane s` ocupe Dacia de la nordul Dun`rii. spa]iul Carpato-Dun`rean-Pontic ne apare ca o mare zon` de h`r]uire a popula]iei autohtone tracice... numele dacului \nving`tor. supranumit [i ... (George CO§BUC: ãDecebal c`tre poporÓ) n perioada secolului I d. izbit` [i jefuit` de popoarele nou sosite care reu[esc s` se a[eze [i.Decebal Motto: ãDin Zei de-am fi scobor~tori.. Dar nu-i totuna Leu s` mori. a fost consemnat numai de Tacitus (din opera c`ruia se va inspira Orasius \n secolul V d. ei..H. VI d.. C-o moarte tot suntem datori... la Tapae (Por]ile de Fier) dar este atacat de daci. Romani. \n felul acesta. fur~nd-o de la noi. Dar cine a fost conduc`torul armatei dacice?. sub comanda lui Cornelius Fuscus. \mpins`. \n vara anului 87 d. numele lui ë 53 . ci. Legiunea roman` a V-a Alaude este complet nimicit` iar generalul ei Cornelius Fuscus.H. nu a mai trebuit s` \nve]e ão nou` limb`Ò. Ori C~ine-nl`n]uitÓ. sec. ucis \n lupt`. Grecii sosi]i \n patru valuri din zona Estic` a M`rii Caspice (1900-1400 \... [i nu \n 500 de ani.d.

A[a c` ei. un tarabostes din Sud-Vestul Daciei.. au p`r`sit Hemus . iar dac` \l citim \n oglind` ãOliroc Srep Sula Beced: Viteazul Cal s-a sinucisÒ. \i va ceda tronul.. distrug~nd-o p~n` \n temelii. Dacia Secret`. S` se fi \ndeplinit astfel blestemul lui De-Cebalus ? Dacii s-au luptat sub stindardul lupului. Romulus nu a putut fi \ntemeietorul ei. Inorogul. CONDITORIS NOMINE APPELLATAÓ . Anul \nfiin]`rii Romei nu este sigur. ori ãI NOROGULÓ (Ducipalul) [i c`ruia. cum afirm` legenda p`strat` de la istoricul Titus Livius: ÒCONDITA URBES. p. supranumindu-l DE-CEBALUS. Se pare c` acest blestem a circulat printre daci p~n` la dispari]ia imperiului Roman. [i dup` vechile legende. nu este o ironie a istoriei c` azi ei. Dar inscrip]ia se mai poate citi [i: ãDE CEBALUS PERSCO RILOÓ: ãDe neamul calului va pieri du[manulÓ (Adrian Bucurescu. stindard tradi]ional al tracilor: capul de lup cu corpul de dragon. fiul Romei.era. Bucure[ti. dacii [i romanii. ca rege.. iar noi tracii-pelasgi. DIURAPNEUS ãCel OrfanÓ. Ed. Enea-Str`lucitorul. \ntemeiat` [i ea ãsub semnul lupuluiÓ.. Romanii. printr-un gest nobil [i inteligent. care a fost apoi divinizat. DURAS.H. vorbeau aceea[i limb` [i dac` vrem s` l`s`m la o parte anii. Roma. de un raman... \nt`re[te armata [i stabile[te leg`turi de 54 ... ãR•UÓ sau ãRUMONÓ (cuv~nt trac ori etrusc echivalent pentru r~u).H. •ntreaga legend` cu Romulus. de popula]ia dacic`. 183).ci de la situa]ia ora[ului. Go]ii care se credeau urma[ii Ge]ilor au avut un rege cu nume predestinat.Peninsula Balcanic` [i au p`truns \n Italia. Nici numele ei nu este de la Romulus. trec~nd-o prin foc [i sabie.. pare a fi fost \mprumutat`. care purta \n sufletul lui acest blestem. Rom~ni? Dar s` revenim la viteazul Diurapneus-Decebal. reface unitatea statal` a Daciei. condu[i de Inorog. din vechile legende ale poporului pelasgic (tracic). astfel c` la \nceputul secolului V d. ci doar fiu al ora[ului de pe ãR•UÓ sau ãRUMONÓ. ca un semizeu. ãCavalerÓ. n`scut \n. provenien]a. Romanii au avut capitala.. Alaric cucere[te Roma la 24 August 410 d. 1998. ce se poate traduce ãDecebalus a pl`tit \n`l]area la cerÓ. regele dac de atunci.. ALARIC. se numesc italieni. mai degrab`. Dacia.sanscrit`) apar dou` [tampile cu inscrip]ia: DE CE BALUS PERS CORILO.Sarmi-seget-usa (eu m` gr`besc s` curg .. spune Titus Livius. din care [i ei se tr`geau. a[ezat l~ng` o ap`. Pe vasul funerar descoperit la Gr`di[tea de Munte .. vizigo]ii. ãNeam de CalÓ ori ãPe CalÓ. plecat din zona Oltinei (Oltina-Latina). Arhetip.. Dar [i numele de Roma \nc` nu-[i are rezolvat` originea.

Din timpul lui Decebal dateaz` construc]iile grandioase de la Sarmisegetuza. Traian ad`uga celor nou` legiuni de la Dun`rea mijlocie [i inferioar`. Neamurile getice \mpr`[tiate \n r`s`ritul Moldovei p~n` dincolo de Bug. La 18 Septembrie 96 d..000 de solda]i. dispune terminarea [oselei de la malul sudic al Dun`rii la Cazane (inscrip]ia Tabula Traiana confirm` aceasta). •n vara anului 101 legiunile romane conduse de Traian debarcau la Lederata (Rama) [i se \ndreptau spre Acidava (V`r`di]a). aduse din provinciile germane [i alte dou` create special cu prilejul primului r`zboi dacic. c~t [i atelierele metalurgice de la Gr`di[tea Muncelului. capabile s` produc` un fier cu o puritate de 99. sanctuarele patrulatere. sup`rat pe ãdispre]ul pe care-l aveau dacii fa]` de romaniÓ (Pliniu cel T~n`r).97%26. reprezent~nd pentru Roma un ãEl DoradoÓ. ce?. se vor al`tura [i ei Confedera]iei opus` Romei.000 de solda]i?!.. f`r` limb` [i cultur`?.Noi nu suntem urma[ii Romei alian]` cu popoarele vecine form~nd noua Confedera]ie Dacic`.. propagarea despotismului. Dar adev`rata cauz` a reizbucnirii r`zboiului cu Dacia o constituie aurul pe care Dacia \l st`p~nea.. reprimarea crunt` a cre[tinismului. care \l va adopta ca fiu [i asociat pe MARCUS ULPIUS TRAIANUS la 29 Octombrie 97 d.H.. •n acela[i timp la Roma Domitianus nemul]ume[te pe contemporanii s`i prin ãpolitica de grandoareÓ ce o duce: sec`tuirea finan]elor. o ]ar` de analfabe]i. unde Traian ob]ine o modest` victorie. Traian. o ]ar` cu foarte pu]in` popula]ie (cum le place ungurilor s` spun` de noi)? O ]ar` de agricultori f`r` o for]` armat`? Dac` eram a[a de pu]ini de ce \i trebuiau lui Traian 150. discul solar de andezit. iazygii [i roxalanii. Decebal \i l`s` s` p`trund` p~n` \n Banat.. Dacia \ncadr~ndu-se \ntre grani]ele naturale precizate ulterior de Ptolemeu. consolideaz` fortifica]iile din ora[ele pontice p~n` la Tyros (Nistru).. concentr~ndu-[i oastea \n zona de la Tapae-Bucova. o ãCalifornieÓ a antichit`]ii.... Dac` eram a[a de s`raci de ce veneau la noi?!. La 25 Martie 101 •mp`ratul Traian p`r`se[te Roma a[ez~ndu-se \n fruntea a 150.H. dup` \nvingerea Germanilor. incinta sacr`. dac` nu chiar \nainte de el. hot`r`[te m`rirea efectivelor militare din Moesia inferioar`. Domitianus este asasinat de un libert iar \n ziua urm`toare armata [i conspiratorii \l vor proclama \mp`rat pe b`tr~nul senator MARCUS COCCEIUS NERVA. \nc` alte patru. Totu[i 55 . din Carpa]i [i p~n` la Nistru (Tyros) [i de acolo la Dun`re. construie[te castrul de la B`rbo[i-Gala]i. ca s` cucereasc`.

*Decebal [i Traian. Ion Miclea. Portret al marelui rege dac. 56 . ED. Decebal.Fig.20. Meridiane 1980. Radu Florescu. A[a ar`ta. EL. de pe Columna lui Traian.

Figura dacului a fost tratat` cu respect.21. Nobil dac Tarabostes . Astfel anul reformei religioase a fost 666.. adep]ii lui consider‰nd acest num`r benefic (norocos). ARHETIP R. satul Ni[. el ”nsu[i dac de la sudul Dun`rii. aerul lui b`rb`tesc.Fig. Cum de a ajuns 666 s` simbolizeze ãnum`rul fiareiÓ ”n ãApocalipsaÒ Sf‰ntului Ioan Teologul. ci mai degrab` a unui st`p‰n care [tie rosturile lumii. ori cea de la Tetovo (Macedonia). impun [i nu las` impresia unui speriat. Dar ce mi se pare misterios sunt cei trei SSS (666 ori CCC ). placa de marmur` de la Tomis. •n anul 666 de la Zalmoxis. dezv`luindu-le ge]ilor misterele sacre. pe c‰nd adversarii l-au considerat num`r malefic. Bucure[ti 1997. 57 . ”mp`ratul Burebista [i marele preot Decaineus au hot`r‰t s` restaureze ãadev`ratul cultÓ. umil captiv.S.statuie decor‰nd aticul arcului de triumf al lui Constantin cel Mare de la Roma. este un alt mister! -Vezi ãTeribilul num`r 666Ó. Complexul de sanctuare de la SarmiSeget-Usa constituind probabil apogeul [i centrul sacerdotic al misterelor sacre. atitudinea calm`. vigoarea trupului. Acest num`r apare pe foarte multe inscrip]ii dacice sub forma de CCC ori 666 (vezi opai]ul de la Drobeta. Adrian Bucurescu. Dacia Secreta. Atunci s-a decis ca anul I al calendarului s` fie anul na[terii Celor Doi Zalmoxis.

. va reconstrui [i el acest pod la aproape 200 de ani dup` retragerea trupelor romane din Dacia. semnific~nd tot at~tea m`rturii curajoase despre perpetua silin]` uman` de a \nl`tura piedicile pe care natura le a[terne adeseori \n calea noastr`. \nving~ndu-l pe Decebal. Traian este silit s`-[i retrag` o parte din legiunile din Dacia. a cotropirii \n propor]ie de 14% a teritoriului Daciei. la Roma. ori mai corect spus reconstruc]ia podului. cum \nc` mai spun unii dintre ãistoricii no[triÓ. dac n`scut \n satul Ni[ de la Sudul Dun`rii.zeul soarelui la vechii vedici). ãcivilizatoriÓ pentru 58 . pentru a-i respinge pe daci [i pe alia]ii lor din sudul Dobrogei. va ridica Monumentul de la Adamclisi [i Tropaeum Traiani. \n scop ãcivilizatorÓ! Constantin cel Mare. a[a cum sus]in unii istorici? §i dac` \nrobirea. bastornii [i roxalanii trec~nd Dun`rea [i atac~nd a[ez`rile romane acum a[ezate \ntre Dun`re [i Pontul Euxin (Constan]a). •n decembrie 102. \n 109. A scris [i o carte despre construc]ia. •n urma p`cii \ncheiate. goale. Decebal pierde Banatul. Traian \nt`re[te linia Dun`rii cu efective militare. reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re la Drobeta-Turnu Severin (adev`ratul constructor al podului fiind Burebista). cuprinsul ei pare s`-l fi cunoscut DIO CASSIUS.. care \ns` s-a pierdut. ´ara Ha]egului. lui i s-a \ncredin]at mai t~rziu construc]ia Columnei lui Traian (ciudat c` pe column` a uitat s`-[i prezinte podul!). De ce \l va fi reconstruit el dac` dup` retragerea romanilor locurile au r`mas pustii. str`bate Muntenia prin pasul Bran. Traian prime[te numele de DACICUS (\nving`tor al dacilor). a subjug`rii [i sclaviei poporului dac. menirea lor este \nlesnirea leg`turilor de comunica]ie sigure \ntre un ]`rm [i altul. \njosirea. •n prim`vara anului 102 Traian preia ofensiva.aceast` victorie deschide romanilor drumul spre ´ara Ha]egului situat` \n apropierea nucleului dacic din Mun]ii Surianului (Surya . unde mai t~rziu. care se aliaz` cu burii. Datorit` diversiunii f`cute de Decebal. c~t despre reconstruc]ia podului de c`tre Apolodor. Marile construc]ii de poduri au \ntotdeauna ceva simbolic. aceasta a \nsemnat \nlesnirea jefuirii ]`rii noastre.. cu ajutorul lui Apolodor din Damasc (Siria).. aproape eroic. de ce s` nu le spunem [i ru[ilor tot. Oltenia. Sudul Munteniei [i al Moldovei. jefuirea o numesc d~n[ii proces civilizator. Al]i istorici spun c` acesta a fost ridicat de daci. •ntre 103-105. care d` \n istoria sa o descriere am`nun]it` [i exact` a podului. Apolodor din Damasc era cel mai vestit arhitect al timpului s`u.

\nainteaz` \n trei coloane: .Noi nu suntem urma[ii Romei c` [i ei ne-au ãcivilizatÓ mai bine de 50 de ani. ajunge la cet`]ile Coste[ti. Cadrilaterul la bulgari. . ajunge la Tili[ca. iar \n gheare ãsmirnaÓ. Am fi ar`tat diferit ?. (Reamintim c` \ntre timp a avut loc o tentativ` de asasinat \mpotriva lui Traian care \ns` a e[uat.. pe la Castrul de la Bumbe[ti. s` moar`.. ´ara Ha]egului. Bucure[ti. a IV-a FLAVIA FELIX [i a unui deta[ament (vexillatio) din Legiunea a VI-a FERRATA. pas`rea PHOENIX. Restul coloanelor romane pornite din Moesia inferioar`. R`zboiul. A[adar prima coloan` roman` \nainteaz` prin Valea Cernei. pas`rea Phoenix ren`[tea). Ed. ori ãbunului prieten HitlerÓ [i germanilor s`i care v`z~nd c` nu vrem s` intr`m \n r`zboi al`turi de ei ne-au ãcivilizatÓ \mp`r]ind cu generozitate trupul ]`rii: Transilvania la unguri. tezaurul lui Decebal (evaluat de Jerome Carcopino la 165. 1994. dar sunt distruse conductele de ap` care aprovizionau capitala Daciei. \ns`. p`trunz~nd \n Masivul Surianul pe la Bani]a. Mondan. Prin tr`darea lui Bacilis (confident al regelui dac).a treia coloan`. doritoare nu de faim` ci de aurul [i averile dacilor..prima coloan` \nainteaz` pe Valea Cernei (prin locurile unde legendele tracice povesteau c` venea tocmai din Nordul Egiptului. Oituz.. care. cu participarea legiunilor a II-a ADRIUTIX. trec pe la Bran. Blidaru [i Piatra Ro[ie.. str`bate Valea Oltului p~n` la Castra Traiana (S~mbotin-V~lcea). din cenu[a ei. Al doilea r`zboi al lui Traian \mpotriva lui Decebal. \ncepe \n vara anului 105. Bratocea. Dacii resping primul atac. undeva \n mun]ii Cernei. Iat` \ntreb`ri ce r`m~n f`r` r`spuns. Cetatea este incendiat`.H. condus` de Traian.500 kg de aur [i 331. de am r`mas s`raci dup` at~ta ãciviliza]ieÓ.a doua coloan` urc` pe Valea Jiului.. pe care le distruge. 26)27..000 kg de argint. sunt reteza]i to]i st~lpii sanctuarelor \n incinta sacr`. Am fi vorbit o alt` limb`?. se deplaseaz` de la Drobeta la Sucidava [i Romula. Bucovina la ru[i. B`t`lia pentru Sarmisegetuza Regia se d` la \nceputul verii anului 106 d. continu`. Ultima lupt` cu oastea regelui dac are loc la Porolissum (Moigrad). apoi la C`p~lna. p. . romanii g`sesc \n albia r~ului Sargesia. se distruge \ntreaga fortifica]ie. Istoria Rom~nilor. vezi Marcela Nica.. c~nd Traian sose[te la Drobeta-Turnu Severin. 59 . ea ]inea \n cioc cel mai vechi \nsemn pelasgic. Ar fi schimbat oare reu[ita atentatului soarta noastr` de azi ?.) S` revenim deci la armatele romane..

22. Femeie dac` cu copil.Fig. 60 .

Dacii trec Dun`rea ”n Moesia [i atac` un castru roman.61 Fig. .23.

Fig.25. Spre Sarmi-Seget-Usa 62 .

pedeapsa surghiunului. robit. la Gr`di[tea Muncelului [i ceea ce mi s-a p`rut ciudat a fost lipsa de r`m`[i]e arheologice ca: s`ge]i. preg`tirea r`zboiului daco-roman. mai mare dec~t zeul s`u. ca [i Ovidiu. fiica lui Dachia (?). sora lui Sarmis. Dio Cassius [i Dion din Prusa. nu-[i caut` uitarea \n moarte. fratele lui Diegis. se \mpr`[tie [i se sinucid. ba chiar o \nal]` [i pream`re[te cu f`g`duin]e supranaturale. Acesta din urm`. pe care ne-am fi a[teptat s` fi r`mas sub p`m~ntul colinelor c`lcate de ãvitezeleÓ legiuni romane. P~n` acuma. el r`t`ce[te [i prin ]`rile de la Dun`re. fiind martor ocular al celor mai importante evenimente. •n retragerea spre mun]i. despre r`zboiul daco-roman avem doar patru surse: Herodot. Se pare c` a trecut [i pe la Sarmisegetusa [i chiar c` l-a \nt~lnit pe Decebal. Dar cavaleria roman` \l urm`re[te f`r` r`gaz. \n speran]a m`rea]` c` va mai putea g`si \nc`. Am fost [i eu la Sarmi-seget-usa. Iordanes. de fapt. v~rfuri de l`nci etc. \n str`fundurile mun]ilor sau \n codrii neumbla]i.cuv~nt`ri. Chrisostomus28 a ãf`cut o c`l`torie lung` pe malul Istrului [i \n ´ara ge]ilorÉÒ El este mirat de comportamentul deosebit de civilizat al dacilor: ãcum de m` rabd`. prin anul 87 d. Religia dacic` a lui Zamolxes admitea sinuciderea ca o ultim` u[urare pentru cei prea greu lovi]i de nenorocire. zis [i Dio Chrisostomus. Numai nesupusul rege. ci \ncearc` s` se sustrag` dinaintea romanilor. p~rjolit. Am g`sit o lini[te des`v~r[it` nu numai din punctul de vedere al dezinteresului arheologic dar [i din punctul de vedere al lipsei fie [i a unui v~rf de s`geat` roman` care s` dovedeasc` c` s-au dat lupte \n acea zon`. c~nd m-au 63 . Din p`cate au ajuns p~n` la noi doar c~teva fragmente. M-am a[teptat ca istoricii no[tri s` scrie ãcevaÒ mai mult despre Decebal. Aruncat afar` din Imperiul Roman.H. •nsemn`rile lui ãOrationesÒ . Scena m`rea]` a mor]ii sale poate fi reg`sit` pe Columna lui Traian. satele [i c`tunele noastre dacice impun~ndu-[i ãpacea roman`Ò. Decebal este urm`rit de cavaleria roman` condus` de decurionul Tiberius Claudius Maximus. [i atunci marele Decebal \[i \mpline[te destinul pun~ndu-[i cap`t zilelor. De aceea se spunea despre ei c` plecau la lupt` mai veseli dec~t \n oricare alt` c`l`torie.. par \nsemn`ri de reporter. sufer` [i el. marele preot VezinaÉ dar ei scriu [i scriu numai despre ãvitejiiÒ de romani care. Dacii care au ascultat ultima cuv~ntare a lui Decebal. mijlocul de a preg`ti re\nceperea luptei [i r`zbunarea. din cauza lui Domitian. t~lh`rit. s`bii.Noi nu suntem urma[ii Romei Era ad~nc \nr`d`cinat \n firea tracilor obiceiul de a nu se teme de moarte. este gata s` pun` m~na pe el. au pustiit.

l`nci. care vorbeau acum 400-500 de ani despre noi (geto-dacii) [i istoria noastr` (m` refer la Joannes Magnus-1554. cu patim` poezia (\n limba rus`) ãBlestemat ora[ Chi[in`uÒ. continu`: ã•n mijlocul at~tor oameni deosebi]i... Vom vedea! 64 . Ce a avut el comun cu noi ?!. m` \ntreb de ce cei care sunt pl`ti]i de poporul dacorom~n nu au f`cut [i nu fac aceast` munc`? Am fost zdrobi]i. nu nimici]i! Ne putem m~ndri cu Decebal! Dar cu Traian ?. reu[ind s` g`sesc traduc`tori pentru ele. \nvin[i dar. G~ndi]i-v` c` dumneavoastr` sunte]i surghiunit \n China.v`zut. obiceiuri v` sunt complet str`ineÉ Dar ace[tia doi. Cu o real` admira]ie pentru daci. [i asta \n numai 4-5 ani de convie]uire cu ace[tia) [i Dio Chrisostomus se plimb` ca la ei acas`. plato[e. P`cat c` cei interesa]i nu \ncearc` s`-i g`seasc` opera complet` a acestui om deosebit. nici arunc`tor de l`nci sau pietre nu eramÒ. limba.. Carolus Lundius-1687). arme [i oameni \narma]iÒ29. cum nu [tiam s` c`l`resc. toate pline de cai. o ]ar` a c`rei limb`. ´ara dacilor i se pare lui Chrisostomus o tab`r` ost`[easc`: acolo puteai vedea pretutindeni s`bii. Ovidiu (care a scris [i versuri \n limba ge]ilor. f`r` s` aib` aparent nici o barier` de comunicare cu dacii. autori ignora]i. Sunt convins c` undeva el trebuie s`-i descrie pe daci. altele le-am copiat. nici osta[ cu arme grele. poate tocmai din cauz` c` nu putea comunica cu localnicii [i se vedea din toate punctele izolat. Nu v` surprinde c` at~t Ovidiu c~t [i Dio Chrisostomus se simt confortabil printre ace[ti str`ini? Ei nu sunt deranja]i de diferen]ele de limb`. un spectator foarte pa[nic al r`zboiuluiÒ. c`r]i pe care unele le-am cump`rat. s` le descrie obiceiurile. nici arca[ priceput. contemporan cu Decebal. Dio Chrisostomus. S` nu-l uit`m pe Pu[kin.. Dar cum eu am reu[it s` g`sesc p~n` acum c`r]i uitate. care fiind exilat \n Moldova/Basarabia a scris. el.. eu singur ar`tam grozav de nep`s`tor. Bonaventura Vulcanius-159730..

d~nd ordine s` se p`streze toat` mobila regal`. ciudat c`. •n jurul anului 1574 un c`lug`r spaniol numit Alphonso CIACCONE prezint` \n premier` basorelieful lui Apolodor din Damasc sculptat pe Columna lui Traian \n Roma. pe care \mp`ratul Traian \l va ocupa ulterior. exact ei. Arat`. Momentul culminant este \n timpul ÇTratatului de PaceÈ temporar \ncheiat \n 102 d.H. De-a lungul esplanadelor de sus ale palatului se putea vedea o presupus` statuie a \nsu[i regelui I 65 . scene din cele dou` campanii militare \n cucerirea Daciei ale sus-numitului \mp`rat (101-102 d. basorelief care \nf`]i[a. SERVITOR se va numiÓ storia lumii pare uneori extrem de ciudat` [i controversat`. probabil situat pe ]`rmul nordic al Dun`rii. care obi[nuiau s` scrie at~t de mult despre orice. oriunde. \ntr-adev`r.H [i 105106 d. spune el.). decorat cu columne [i portrete. \ntre Traian [i Decebal. nu au l`sat nici o m`rturie scris` despre Columna de Piatr`. Red`m aici descrierea exact` f`cut` de p`rintele Ciaccone (c`lug`r bine pus la punct cu aspectele majore ale realit`]ii italiene ale sec.Noi nu suntem urma[ii Romei RE[EDIN]A LUI DECEBAL Motto: ãOricine t~nje[te dup` un STŒP•N. o adev`rat` piatr` de hotar a culturii antice.H. XVI) primei scene a Columnei lui Traian: ãRe[edin]a lui Decebal era un palat magnific. romanii. §i va fi acela[i spaniol care va fi primul s` stabileasc` faptul c` toate basoreliefurile columnei se refer` la aceste dou` dramatice r`zboaie dintre Roma Imperial` [i str`mo[ii poporului Rom~n31. chiar ei.

un vas roman ce se apropie de ]`rm. Palatul lui Decebal. Se pot vedea cei trei leri. 66 . •n dreapta jos.Fig.24. dragonul. fe]e tipice dacice [i chiar ”n partea st‰ng` sus. capul de lup dacic.

27. O societate de ã]`raniÓ capabil` s` taie st‰nci. s` construiasc` ziduri care dup` mii de ani nu s-au surpat ”nc`. terase din blocuri de andezit pe care trebuiau s` le care peste mun]i [i v`i de la mari distan]e (70 km. pe Drumul Zeilor. dac` nu [i mai mult. un adev`rat Machu Pichu.000 de ani ”n urm`.Fig. Daksha. Cas` dacic` la construc]ia c`reia nu s-a folosit nici un cui 67 . Fig. aici ”n mun]ii Transilvaniei.26. •n ´ara Zeilor. dac` nu [i mai mult ). terase construite de daci cu peste 2. temple ale c`ror ruine ”nc` mai st`p‰nesc mun]ii. aici la Gr`di[tea Muncelului [i nu numai aici.

f`r` s` se fi folosit vreun beton. contemporane cu cele ale cet`]ii Troiei [i care dup` mii de ani. Ziduri dacice. av~nd dou` crucifixuri \n m~na dreapt`. Mul]i dintre noi au crezut mereu c` vechii daci ar fi fost un fel de s`lbatici [i ]`rani primitivi. cu ceea ce am fost \nv`]a]i decenii de-a r~ndul \n [colile comuniste. Aparent. bine\n]eles. Aceste ultime dou` sculpturi pot fi considerate ca imagini ale a[a-numi]ilor ÇLARSÈ. Aceast` nou` descriere contravine. fiecare ]in~nd c~te o tor]`.Decebal. Poarta principal` a palatului se vede c` era \ndreptat` spre Dun`re. Frontul ei \nf`]i[a trei tineri complet dezbr`ca]i. locuind \n bordeie sub p`m~nt. Cel din mijloc avea ar`t`torul [i bra]ul drept ridicat. \n timp ce aveau mari [i Fig.28. \mbr`cat \n costumul na]ional dacic. c`r~nd tor]a cu m~na st~ng`. adic` acele divinit`]i care indicau \n cadrul vechii mitologii dacice cine avea grij` de cas` [i cine o p`zea. nimic \n`untrul unei case nu putea fi ascuns de ace[ti mici ÇZei de cas`È deoarece se credea c` ei de]in focul [i lumina. fiind extrem de credincio[i locatarilor casei lorÒ. nu las` ”ntre pietrele lor s` p`trund` nici o lam` de ras! 68 . sculptura put~nd reprezenta \n acela[i timp unul din marii s`i predecesori.

Ace[ti doi istorici. reputa]i profesioni[ti. aveau s` devin` ãfaimoaseÓ nu numai pentru c` au furat tezaurul regelui Decebal (dup` ce l-au for]at pe viteazul rege s` se sinucid`) dar [i prin ulterioara lor considerare de c`tre un val de istorici iresponsabili ca fiind promotori ai progresului social. pentru a \nl`tura orice presupunere gre[it`. pentru a putea ajunge la ãsociet`]ile de elit`Ò ale lumii antice. \mbarcarea la portul Ancona \n drumul s`u c`tre Dacia. El. a[a cum sus]in aceia[i istorici. foarte posibil ca ipotezele c`lug`rului spaniol s` se dovedeasc` gre[ite dar totu[i. dar un singur lucru 69 . zeit`]ile dacice ale casei). secole mai t~rziu. avea s` ia credit postum pentru ãcivilizareaÓ noastr` \ntr-un mod similar \n care. al`turi de el fiind sora sa Maria [i so]ia Plotina (fapt pu]in verosimil deoarece este pu]in probabil ca \mp`ratul Traian s`-[i fi reprezentat pe column` mama [i sora dezbr`cate. [i care. ca apoi. l-au aplicat conduc`torii fanario]i str`ini de neamul nostru. efectiv s` se dovedeasc` c` este eronat`. fasci[tii sau ru[ii. sus]in cu t`rie c` scena descrie prima campanie a \mp`ratului Traian. Respectiva imagine despre Columna lui Traian de care vorbim este \nregistrat` la num`rul 231 \n albumul lui Ciaccone. Fiecare dintre ace[tia [i-a dat osteneala s` ne ãcivilizezeÓ mai bine dec~t predecesorii s`i. \n timp ce ea apare la 357 conform elaboratei analize a basoreliefului f`cut` de cuplul de istorici Miclea-Florescu.Noi nu suntem urma[ii Romei numeroase mine de aur \mprejur. S` fi devenit ace[ti a[a-numi]i ãcreatori de istorieÓ orbi. au trebuit s` a[tepte venirea ãromanilor civilizatoriÓ condu[i de ãstr`mo[ul nostruÓ Traian \nsu[i. nel`s~nd \n urm` dec~t numai s`r`cie [i suferin]` nefericitei popula]ii autohtone daco-rom~ne. se cere \nt~i \ncercat s` se fac` cunoscut`. Au existat mai multe ipoteze privind semnifica]ia scenelor columnei [i multe altele vor ap`rea \n viitor. [i s` nu vad` frumoasa [i totodat` reala interpretare de mai sus a primelor scene ale Columnei lui Traian? Bine\n]eles. ãCivilizatoriiÓ au fost \n realitate trupe mercenare romane care pe durata primului an de [edere pe buc`]ile de teritoriu cucerite. \mp`ratul Traian. p`rerea noastr` este c` cele trei figuri reprezint` pe cei trei Lars.

1963.. nr. 500. minune . de dimensiuni colosale. inv. e terme di Diocleziano e il Museo Nazionale Romano. Roma.Fig.. a[a de pl`cere. 70 .. face parte din aceea[i bogat` plastic` prezent‰nd Mitul Dacic. ca s` le cucereasc` c‰]iva kilometri de ]ar`... Statuia unui Tarabostes. din Museo Nazionale Roman. p`duri [i mla[tini.. ”n urma unui r`zboi fratricid. 86%. TO´I dacii din teritoriul ocupat dar [i din cel neocupat. din marmur` [i porfir de la Roma. Au cucerit ei.. romanii.29.. [i de la cine? de la ni[te legionari analfabe]i veni]i din toate col]urile lumii [i care abia b‰lb‰iau c‰teva cuvinte latine! *Museo Nazionale Romano. romanii. [i asta ”n 165 de ani. §i aceast` monumental` figur`. a[a peste noapte au ”nceput s` vorbeasc`. s`-i ”nve]e latina (limba pe care o vorbeau cu mii de ani ”nainte s` apar` Imperiul Roman).. Trebuie s` recunoa[tem c` romanii trebuie s` fi fost cu adev`rat impresiona]i de ace[ti daci. uit~ndu-[i complet limba? Au inv`]at-o ei dacii din mun]i [i v`i. Salvatore Aurigemma. ca s` cucereasc` ce? o societate de ]`rani care a trebuit s`-i a[tepte pe ei. latina. pentru care . 124482. au venit cu zecile [i sutele de mii. 14% din teritoriul Daciei [i.

23.24. Cavaleri[tii romani ”i prind pe doi adolescen]i. iar copiii sunt lua]i de doi solda]i romani pentru a fi du[i lui Traian.Ion Miclea [i Radu Florescu. Bucure[ti.20.21. *Fig. 1980.29. aparent copiii lui Decebal.71 Fig.30. Prinderea copiilor lui Decebal. un comatus a fost prins. Romania. ãDecebal [i TraianÓ.30. Ed. Dintre lupt`torii din escort` un tarabostes zace la p`m‰nt mort.22. . Meridiane.

pare foarte plauzibil ca cei mai de seam` conduc`tori locali s` se fi bucurat de via]` [i palate capabile s`-i fac` invidio[i chiar [i pe ãciviliza]iiÓ regi [i \mp`ra]i ai Europei de mai t~rziu! MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 72 . \n mod special prin terenurile aurifere.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA poart` semnifica]ia sa etern` de piatr`: \n`untrul grani]elor unei super-bogate ]`ri.

. Traian. tot el. El. peste tot ni se spune c` ãne tragemÓ din doi b`rba]i. C~]i dintre noi [tiu \ns` cine a fost acest TRAIAN [i ce a f`cut el pentru noi? S` \ncepem cu ce ãa f`cutÓ pentru noi: . Prin tr`darea acelei ãcozi de toporÓ Bacilis.Ne-a zdrobit [i cucerit 14 % din Dacia. TRAIAN. •ntr-o ]ar` care a fost fericit` s` dea totul romanilor ca s` \nve]e. §i aceasta. un adev`rat erou na]ional [i dintr-un.. limba pe care ei. . Traian. ãLATINAÓ. proclam~ndu-l asociat la putere.Ne-a furat tezaurul (a[a cum mai t~rziu o vor face [i al]ii). Cine a fost Traian? Marcus Ulpius Traianus este fiul unui comandant de legiune (de origine mai pu]in roman`) care va ajunge mai t~rziu guvernatorul Siriei [i Asiei. o vorbeau de mii de ani! §i dup` cucerirea s~ngeroas` a mai pu]in de un sfert din teritoriul Daciei.500 kg de aur [i 331.•ntr-o ]ar` care nu [tia s` vorbeasc` [i s` socoteasc`. dacii. romanii descoper` \n albia r~ului Sargesia tezaurul lui Decebal (evaluat de Jerome Carcopino la 165.. \ntr-o ]ar` ãs`lbatic`Ò [i ãnecultivat`Ò! .. dintr-un DECEBAL... \mp`ratul Nerva \l va adopta ca fiu la 27 octombrie 97. S 73 . dar trebuie s` ne [i m~ndrim cu ceea ce nu ne apar]ine. ci dimpotriv`. \n fa]a c`ruia p~n` [i faraonul Egiptului ap`rea s`rac.. confident al regelui dac. a continuat s` stoarc` tot ce se mai putea de la noi (la fel ca al]ii. •n urma victoriilor militare ale lui Traian \mpotriva germanilor. nu ne-a iubit niciodat`.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Noi nu suntem urma[ii Romei CINE A FOST TRAIAN? untem \nv`]a]i nu numai o istorie care nu ne apar]ine..000 kg de argint.. pentru acea vreme un tezaur fabulos. aproape dou` milenii mai t~rziu)..

Traian ãstr`mo[ulÓ.31.H. RIC. 74 . 286-289. din bronz . cel mai mare preot .Fig. b`tut` ”n anul 114 d. Pe aceasta scrie : Ó•mp`ratului Caesar Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus. pp. cu putere Tribunician` [i consul a [asea oar`. p`rinte al patrieiÓ. Kunsthistorisches Museum . Viena.Chiar acest pederast s` fie ãstr`mo[ulÓ neamului nostru domnilor istorici ?Ó Moneda de la TraianÓ.

.TRAIAN! •n cea mai frumoas` pia]` a Romei s-a \n`l]at \n amintirea acestei biruin]e. erau m~na]i la Roma pentru a fi sacrifica]i \n circuri \n cinstea triumfului lui Traian... trimise anume s` ia parte la aceste serb`ri. M. MARXISMUL! Triumful lui Traian a \nsemnat pentru noi \nfr~ngere: \n toamna anului 106. scrie despre Columna aceasta c` este ão carte de tablouri s`pate \n piatr`Ò32.. ne-au jefuit tezaurul.. Din capul ãstr`mo[uluiÓ.R. Traian [i-a am~nat intrarea ãtriumfal`Ò \n Roma p~n` la sosirea mamei sale ãibericeÓ din Spania.. Av~nd 124 de tablouri cu 2000 de figuri \n relief. Traian! O treime de an (123 de zile) Fig. [i nu numai o dat`.S.I. [i toate cheltuielile au fost suportate de acel El Dorado.mult l`udat` pentru virtu]ile ei ... cele mai \ndep`rtate col]uri ale lumii veneau solii. dup` primul [i dup` al II-lea r`zboi mondial.. c~nd \ntreaga Dacie pl~ngea [i-[i jelea mor]ii ale c`ror suflete se ridicau spre ]inuturile din cer ale zeului Ghebeleizis sau spre ]inuturile subp`m~ntene ale lui Zamolxe. ]in~nd s-o aib` l~ng` el \n acele momente mari de bucurie. un monument de marmur` ce se cheam` COLUMNA LUI TRAIAN..R. jefuit` de romani \n frunte cu ãmarele nostru str`mo[Ó .. Dup` \nfr~ngerea lui Decebal. §i noi ne m~ndrim ast`zi cu.32. \n loc ca ]`ranii daci s`-[i str~ng` recoltele. care ne-au dat marele seism civilizator. Un \nv`]at german. cu banii no[tri. §i din nou au ]inut petrecerile [i serb`rile populare la Roma. construit` de marele Apolodor din Damasc.[i mult mai aproape de tinerii solda]i. acea Californie a antichit`]ii. Setea de ãglorie ost`[easc`Ò [i de expansiune politic` l-au cam ]inut pe Traian departe de so]ia sa. \mp`r`teasa Plotina . ea \nf`]i[eaz` momente \nsemnate din luptele romanilor cu dacii. Dorin]a lui 75 .. Descoperit la Ostia. Theodor Mommsen.Noi nu suntem urma[ii Romei Ce ar avea el \n comun cu noi? Ceea ce au avut \n comun cu noi [i al]ii mai t~rziu c~nd ne-au cucerit.

Tabula Traiana comemor‰nd REPARAREA [i •NTŒRIREA drumului de la Cazane de c`tre ”mp`ratul Traian.800 de ani mai t‰rziu. timp [i bra]e de munc`. Meridiane.33. Florescu. a[a cum este andezitul [i de asemenea ”n metalurgia fierului ”i ”ntreceau cu mult pe romani. 31-32-33 Ð dup` ãSTRŒMO§II ROM•NILOR. Au mai reparat la acest drum t`iat ”n piatra Cazanelor [i al]i ”mp`ra]i romani ”nainte de Traian: Tiberius. Dacii erau adev`ra]i arti[ti ”n t`iatul celor mai tari granituri. ca s` reconstruiasc` un pod peste Dun`re. vestigii milenare de art` [i cultur`. De ce oare Constantin cel Mare a vrut s` cheltuiasc` o mul]ime de bani. I. 76 . ce-l lega de o zona depopulat`? Chiar a[a s` fi fost el de ãrisipitorÓ? Fig. Ed. Miclea [i R. A[a c` apare mai plauzibil ca drumul de la Cazane s` fi fost construit de c`tre daci la fel cum tot ei au construit [i podul de piatr` de peste Dun`re (re-construit mai t‰rziu de Traian [i din nou de dacul Constantin cel Mare) la peste 100 de ani de la retragerea armatelor romane. •n plus Dacia era un fel de El Dorado al antichit`]ii ”n ceea ce prive[te aurul [i ”n general bog`]iile ei. dar cine i-a fost constructorul nu este clar. 1980. atunci c‰nd vecinii unguri ne spun c` locurile erau pustii [i ”i a[teptau pe ei s` soseasc` [i s` le populeze .Fig. Decebal [i TraianÒ. Claudius [i Domi]ian.

La mese ”i putem vedea pe cei ce le studiau. ”n care ”nc`peau 22. ”n Arheology Magazin.000 de manuscrise.35. o descrie ca ãUn regat barbar foarte bine organizatÓ Vezi [i fig. Packer. Aceast` construc]ie. Putem vedea una dintre cele dou` biblioteci din forumul lui Traian.34. pe care James E. 1998. ca de altfel ”ntregul forum. de la noi.36 din acela[i Jurnal de Arheologie 77 . feb.Fig. s-a construit cu aurul adus din Dacia.

(6) columna lui Traian. (5) dou` biblioteci. av‰nd ”n centru statuia ”mp`ratului c`lare.Fig. (4) judec`toria-basilica Ulpia.35. [i (7) templul lui. (3) bastioane semicirculare. Mai jos se poate vedea o reconstruc]ie a pie]ei principale a forumului. •n spatele acestuia se afl` intrarea spre tribunal. (2) statuia ”mp`ratului c`lare. §i toate acestea au fost ridicate ”n cinstea cuceririi a 14% din teritoriul Daciei! 78 . Basilica-Ulpia cu Columna lui Traian ”n spate. Reconstruc]ia planului ãForumul lui TraianÓ: (1) arcul de triumf de la intrare.

36.. Basilica Ulpia are aspectul unui tribunal.A.36.37 Archaeology magazin.. 79 . Treptele care conduceau la structurile din forum erau din marmur` galben` cu vini[oare violete ãgiallo anticoÓ.Archaeological Institute of America. Noi azi nu vrem s` [tim prea mult despre str`mo[ii daci.Fig. Construit` ”n marmur`. jan-feb. U. aducea o str`lucire [i o elegan]` lini[titoare acestui loc.35.34.S. prizonierilor daci (!) pe atica Basilicei Ulpia unde marmura turceasc` alb` cu vene violete. ãmaterial de importÓ foarte scump ”n acea vreme. d‰nd un aspect elegant centrului pavat [i el ”n marmur` alb` de culoare neutr`. dar ei romanii au fost a[a de ferici]i de victorie ”nc‰t au s`rb`torit-o nu numai prin construc]ia acestui forum dar [i prin ãcea mai lung` s`rb`toare din lumeã. New York. •n Roma antic` victoria asupra noastr` s-a s`rb`torit oficial 123 de zile! *Fig. 1998 .. numit` ãpavonazzettoÓ ”i f`cea pe ace[tia s` par` mai impun`tori dec‰t ”mp`ratul ”nsu[i. Columnele care sprijineau zidurile aveau ”n fa]a lor statui colosale ale.

Petru. ruine [i iar ruine ”n mijlocul c`rora se-nal]`-n piatr` Nemuritoarea Istorie a Nemuritorilor Daci. adev`ra]ii no[tri str`buni. •n v~rful Columnei nu se mai g`se[te ãSTRŒMO§ULÒ ci Sf.Fig. plantat acolo de cre[tinii no[tri \n secolul XVI \n concordan]` cu dispozi]iile bisericii de atunci.37. 80 . Aceasta este tot ce a mai r`mas azi de la ãviteazul str`bunÓ: ruine.

Ó *Time magazin. 62-63. Aceast` cup` tracic` terminat` cu un cap de sfinx.300 de ani.Fig. 1998. aprilie 27. iar armura lui f`cut` din aur masiv ”l f`cea s` arate ca un nemuritor. p. •n cartea a 10-a a Iliadei. Homer spunea despre regele trac Rhesoss: ÓCarul lui de lupt` era o oper` de art` fiind lucrat ”n aur [i argint.38. are o vechime de peste 2. 81 . Bog`]ia tracilor era nem`surat`.

cu Traian! Ba \ntr-un timp [i cu Stalin. Citindu-l pe d-l Ramino N. nu s-a \nvrednicit s` \nve]e dec~t dou` cuvinte: Vae Victis ! R`scolind prin ãCenu[a ImperiuluiÓ R. Mesopotamia (\n 115) [i Assyria.N.. praf [i pulbere. viteaz [i-a pierdut. luptaser` d~rz. cotropind Armenia (\n 114). . \n jos. tot a[a ne m~ndrim cu ce nu e al nostru.. pornind la lupt` contra PAR´ILOR. Imperiul Roman \nsu[i s-a dus.Traian era s`-l ajung` pe Alexandru Macedon. prin grija istoricilor prezen]i. nenorocit`. iar paralelele sunt uluitoare: . Italienii l-au cam uitat. nu po]i s` nu-i apreciezi intui]ia.... nesolicitat`. Lovitura de gra]ie i-a dat-o un oarecare ãbarbarÓ.Ambele ]`ri au fost desfiin]ate ca state independente. ani la r~nd. care. \ntre cea a dacilor [i cea a evreilor. Bra[ovul devenind..3). [i mai era [i ctitor de ora[ rom~nesc. patriotismul [i umorul atunci c~nd se refer` la felul \n care istoria ne este re-interpretat` [i predat` \n [coli [i universit`]i. ce ironie a sor]ii. Georgescu face o istorie comparat`. d~rz. Patria. secolele I [i II d. ambele au pl`tit tribut greu ãp`cii romaneÓ. Identitatea.nu! Noi \l ãiubimÓ. Au trecut aproape 2000 de ani de la ãvizitaÓ de pomin` a \mp`ratului roman Nerva Traianus \n Dacia. Noi. ãPrin Cenu[a ImperiuluiÓ Anul 1. nr. dar noi. pe Apa S~mbetei/Tibrului. 82 ..H. a[a c`. Alaric.Nu este el ãstr`mo[ulÓ nostru!? Grecii se m~ndresc cu tracul nostru Alexandru Macedon care i-a \ngenunchiat [i cucerit. un fel de boal` \l atinge pe c~mpul de lupt` din Cilicia [i astfel moare marele nostru ãstr`mo[Ó. ce ap`rea pe prima pagin` din abecedarele rom~ne[ti.. ne spune sus-numitul autor. Georgescu din New York (vezi Danubius.. •n urma ei un popor m~ndru. uit~ndu-[i adev`ra]ii eroi.P~n` la venirea romanilor ambele ]`ri [i popoare aveau un trecut impresionant. eroic \mpotriva reichului roman aproape \n aceea[i perioad` de timp. De atunci multe s-au schimbat \n lumea aceasta. din toat` cultura Romei. O vizit` nedorit`.. ora[ul Stalin.

Dacia. o ]ar` de operet`. o ]ar` cu nume de furat. Nici romanii.•n semn de \nalt respect [i considera]ie pentru rezisten]a lor eroic` dar mai ales pentru a se putea spune ãvede]i pe cine am b`tut noi?Ó. Dar s` vedem ce s-a \nt~mplat cu aceste dou` popoare.. statul lor se nume[te la fel. aurul [i bog`]iile Daciei. bastarzii propriilor lor c`l`i(!). mozaic`. DACIA. din ãPia]a PoporuluiÒ.... Dar dacii? Ei bine.. prin ãbun`voin]aÓ istoricilor lor..de fabrica]ie roman`. G~ndi]i-v` acum c` f`r` ace[ti daci de pe Columna lui Traian. o ]ar` a sur~sului jenant. din ãPia]a Sf~ntul PetruÓ etc. \n schimb s-au procopsit cu capitale noi. care i-au supt s~ngele. Nou`..Noi nu suntem urma[ii Romei . o column` de marmur` \nchinat` lui Traian.. [i \ndr`znesc a scrijeli slove str~mbe [i str`ine pe fruntea de granit a Patriei Dacia [i-i schimb` numele. una dintre cele mai vechi [i mai temute ]`ri ale continentului. din travertin. penibil. nu au cutezat s` se ating` de numele ei sf~nt. de data asta . un pa[al~c postum al Imperiului Roman. du[manii de moarte ai dacilor. al lui Titus. ´ara lor. o colonie roman` benevol`(!).. \n imagina]ia lor pervertit` ei se vor [i se cred. a disp`rut pur [i simplu de pe harta lumii. . a ajuns ãRom~niaÓ. o ]ar` inventat`. dacii au ajuns ãrom~niÓ. Dar vin politicieni bonjuri[ti. de daci [i evrei. cu ADN falsificat. evrei. religia lor este aceea[i. Trebuie jude] mare [i pedeaps` [i mai mare pentru aceste crime de \nalt` tradare.Ambelor popoare li s-au sf`r~mat [i li s-au ras de pe fa]a p`m~ntului str`vechile [i m~ndrele lor capitale. evreilor. dup` 2000 de ani. Roma ar r`m~ne pustie. (sunt peste 187 de statui de daci la Roma).. 83 . ambelor popoare li s-a rezervat c~te o pagin` de onoare \n letopise]ul \n piatr` al Romei. Evreii au r`mas evrei [i \[i zic la fel [i azi. arcul de triumf. Dacii s-au trezit cu Ulpia Traiana Dacica Sarmisegetusa iar evreii cuÉ Aelia Capitolina.. de pe Arcul de triumf al lui Constantin cel Mare. dacilor. Israel. bufonii neamului.

fanatismul cu care \[i ap`r` identitatea. Poporul evreu a pl~ns vreme de 2000 de ani dar astazi el s-a reg`sit din nou \n aceea[i patrie. celor care au ucis tot ce aveam noi mai scump. Asculta]i numai aceste versuri din ãPui de LeiÓ [i n-o s` v` vin` s` crede]i urechilor: ã§i unu-i Decebal cel Falnic/ Iar cel`lalt Traian cel DreptÉÓ Ce putem spune despre o astfel de istorie? Cui s`-i mul]umim pentru ea ? 84 . Patria. noi c~nt`m osanale postume cotropitorilor.. sub acela[i nume. disperarea. \n aceea[i limb`. dar nimeni nu poate s` le conteste \nd~rjirea.Li se atribuie evreilor multe sl`biciuni. Iar noi. noi ne hlizim. cotropi]i [i jefui]i ca [i evreii sau poate \nc` [i mai r`u dec~t ei. fii [i r`m~i tu \nsu]i ! Cine face asta merit` toat` considera]ia [i tot respectul. dacii. \ndeplinind \n acest fel una din poruncile fundamentale ale Universului. sub aceea[i religie..

schimb~nd numele din Imperiul Roman \n acela de Imperiul Dacic. iar despre Traian ca cel care a c`utat s` distrug` civiliza]ia dac` cucerind 14% din teritoriile ei. a[a-zisa ãcucerireÓ a Daciei).Noi nu suntem urma[ii Romei CEL MAI MARE IMPERIU DACIC AL EREI NOASTRE •n momentul de fa]` c~nd toate popoarele moderne \[i caut` cu str`[nicie ãacte de identitate istoric`Ò. •n jurul anului 300 dup` Hristos. se declar` du[manul numelui de roman consider~ndu-l impropriu. D 85 . iar toat` suita lui Galerius cel B`tr~n provenea din dacii de la nordul Dun`rii. ajunge din nou \n fruntea tuturor neamurilor europene [i. fiul Romulei (femeie dac` din cetatea Recidava). s` vedem ce s-a mai \nt~mplat cu marele neam al tracilor (pelasgilor). a dacilor. ar fi o crim` din partea noastr`. Scriitorul roman Lactantius \n ãRomanos DominarenturÓ34 se pl~nge c` dacii nord-dun`reni au ajuns st`p~nii romanilor. fiind de fapt limba imperiului. pe numele lui adev`rat V`carul (Armentarius). ale lumii.. s` fim nep`s`tori la ceea ce ne apar]ine. Deceneu [i Decebal ca despre cei ce au contribuit la formarea [i men]inerea regatului Dac. •mp`ratul Galerius cel B`tr~n. dup` ce prime[te de la Senatul roman titlul de \mp`rat roman. Limba dacic` este cunoscut` \n istorie sub numele de ãlatina vulgar`Ò.. fur~ndu-i tezaurul [i transport~ndu-l la Roma unde a fost topit (parte din monedele turnate din el fiind date cadou celor ce au luat parte la jefuirea. ac` am auzit de Burebista.33 deoarece majoritatea popula]iei acestui imperiu era format` din daci-traci. ca de altfel [i armata. marele neam al tracilor av~nd nucleul dacic ca element conduc`tor.

•n ´ara Zeilor... dup` un drum de munte de peste 18 Km. De la st‰nga: colonelul Nicolae Mereu]`.39. Eu [i Andrei Vartic.86 Fig. De ce oare ”[i construiau Ei dacii cet`]ile ”n creier de mun]i [i ”n mijlocul ]`rii ? Au fost acestea cu adev`rat cet`]i ori dup` cum spune Andrei au fost nimic alceva dec‰t puncte de abserva]ie astronomice. ´ara Dacilor av‰nd sub picioare ziduri de cet`]i [i temple. ”nc` par]ial sigilate sub p`m‰nt. fostul comandant al corpului de paz` al pre[edintelui Moldovei Snegur. geodezice ori. Natura ne-a r`spl`tit efortul.. De ce dacii le ”nconjurau cu ziduri ãnemuritoareÓ iar ”n mijlocul acestora nici m`car nu nivelau ori terasau terenul ? .

acest teritoriu. f`cut ini]ial de str`bunul s`u Burebista. Figurile comandan]ilor daci sunt peste tot. consemn~nd pentru eternitate triumful dacilor \n \ntreaga lume antic`.H. goale. De ce oare a reconstruit acel pod c~nd se [tie c` romanii se retr`seser` din nordul Dun`rii de aproape 200 de ani iar ãlocurile erau pustiiÓ (\i a[teptau pe unguri. reprezent~nd victoria \mpotriva per[ilor (290297 d.). Niels Hannestad afirma c` monumentul este ã cel mai important dintre monumentele tetrahice p`strateÓ.Fig. Acesta din urm` va reconstrui [i Podul de Piatr` de peste Dun`re. realizat din marmur` alb`. va da decretul de Liber` practic` a cultului cre[tin. \nainte de moarte (din cauza unei infec]ii). cu sculpturi [i decora]ii \n relief.40. Acest Arc de Triumf al str`mo[ilor daci. \nc` 800 de ani.H. oriental` [i occidental`. 87 . De ce oare grecii nu se \ntreab` azi de ce s-a construit acest Arc de Triumf pe ãteritoriul lorÓ [i de ce suntem noi pe el ? De fapt el nu reprezint` nimic istoric pentru grecii care \[i adjudec`. incorect. •n mijlocul Tesalonicului g`sim [i azi Arcul de Triumf al lui Galerius (Ler •mp`rat). Cui s`-i pese? •n anul 311 d. Ler •mp`rat. ca s` soseasc` [i s` [i le adjudece). •n dep`rtare se vede [i Rotunda.. avea la \nceput patru picioareÉ doar dou` mai exist` azi. •i vor urma la tron cei doi nepo]i : Galer cel T~n`r [i ceva mai t~rziu Constantin cel Mare.

II. nota \n 325 d. dar a fost un general de geniu. c` Galer cel B`tr~n este ão fiar` cu totul str`in` de s~ngele de romanÓ (Fontes. 88 . II. \nc` de la \nceput. pe teritoriul nostru. cu Alexandru Ma-cedon (alt trac). Galerius. unde putem v e d e a rela]ia lui Rotunda.41. Ler •mparat.H. a dat armatelor sale. Lactanius. un cronicar roman.Fig. C~ntecele [i colindele noastre \l omagiaz` [i azi pe El. fiind asemuit de c`tre Niels Hannestad. 7). a avut un nume r`u printre cre[tini. cu Galer cel B`tr~n era copil din flori al Romulei. O alt` vedere al Arcului de Triumf al lui Ler •mp ` r a t . femeie dac` din cetatea Recidava. Re\nfiin]area Imperiului Daciei Mari i-a f`cut pe daci s` devin` din nou st`p~nii lumii. Scriitorul Eusebiu spune c` tot el. piele sau chiar stof`). slujitoare a cultului Zalmoxian. 6-7) [i a mutat capitala statului Dacia Mare.H. El s-a declarat cel mai mare du[man al numelui de roman (Fontes. Ler •mp`rat. §arpele Gnostic (lucrat din aram`. vechiul drapel al dacilor. la Tesalonic. El va schimba numele Imperiului Roman \n Dacia Mare \n anul 305 d. ca ginere al lui Diocle-]ian. acas`.

Norocul nu-i sur~de nici cu cre[tinii. o construc]ie solid`. cu pere]i gro[i. fiecare de peste trei metri \n`l]ime. Rotunda din Salonic. 89 . trecea pe sub Arcul lui Galerius.42. pe teritoriul imperiului. din 313 d. Ler •mp`ratul. a[a c` \n 1590 a devenit moschee. •n timpul lui Teodosius ea a fost transformat` \n biseric`. iar prin edictul de la Milano. apoi decorat cu scene religioase cre[tine. \n final. Se presupune c` ea ar fi trebuit s`-i serveasc` drept Mausoleu..H. va face cre[tinismul s` fie obligator. Acela[i Constantin cel Mare va muta capitala imperiului la Constantinopol. a fost construit` de Galerius ca un adaos enormului palat unde acesta \[i avea locuin]a. Rotunda era legat` de palat printr-un bulevard m`rginit de coloane frumoase [i care. nu se [tie. Al]ii consider` c` trebuia s` serveasc` drept sal` de recep]ii. El va ridica la Roma un arc de triumf pe care dacii sunt reprezenta]i prin opt statui.Fig. interiorul fiindu-i vandalizat. a construit aceast` Rotund`. De ce el.

a fost numit. ne datoreaz` cre[tinii libertatea cultului lor.. De ce oare cineva ar fi avut interesul s` cheltuiasc` sume mari de bani. ]inutul Voivodinei inclus azi \n Iugoslavia. dacilor. aceasta fiind concluzia celui mai mare du[man al dacilor de atunci. Ace[ti doi mari conduc`tori ai Imperiului Dacic. Dup` preotul D. \n DACIA MEDITERRANEA. statul imperial al Daciei se reorganizeaz` \n provincii conduse de un voievod (ãvoievodÓ fiind un cuv~nt dac cu sens de lupt`tor. necunoscut p~n` \n prezent. cel ce ridic` Arcul de Triumf de la Roma. ca s` reconstruiasc` un pod acolo. lui Galerius cel T~n`r \i urmeaz` la conducerea noului Imperiu Dac. El s-a p`strat de-a lungul secolelor nu numai \n istoria noastr`. Ca [i cum doi \mp`ra]i daci \n fruntea imperiului nu ar fi fost de ajuns. atunci \n antichitate. departe 90 . elaboreaz` o lege de toleran]` prin care se acord` credincio[ilor cre[tini libertatea cultului. dar [i prin locurile unde am fost [i mai suntem. fiu al sorei lui Galerius cel B`tr~n. grecii [i azi cu dispre]). cu condi]ia s` se roage lui Dumnezeu pentru el [i pentru stat36.. Constantin cel Mare. ca de exemplu.. \mp`ratul Daciei \n anul 311 d. cu numele dacic cel adev`rat. dacii au devenit cuceritori. schimb~nd numele imperiului roman \n imperiul dacic. ridic` la Salonic un Arc de Triumf \n cinstea apogeului ascensiunii dacice. pe care apar o parte din figurile comandan]ilor daci. Tot el [i-a mutat re[edin]a la SIRMIUM. \nainte de a ajunge \mp`rat. \n lucrarea citat`. \n timpul celor doi \mp`ra]i Galerius. Tot nou`. a fost Vlahernus (nume provenind de la cuv~ntul Vlah. n`scut \n satul dac Ni[ de la sudul Dun`rii.Astfel c` din cuceri]i. B`la[a37. Galerius cel T~n`r. Tot D. Dara35. unde rom~nii locali se lupt` pentru eliberarea lui de sub s~rbi. cum de altfel \nc` \i numesc pe macedoneni. Tot el reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re (construit de str`bunul s`u Burebista [i nu de. un altul. Traian). ad`ug~ndu-i un castru cu patru turnuri [i un edificiu cu numeroase \nc`peri. Lactantius. cel dint~i voievod.H. r`zboinic.. men]ioneaz` c` \ntre dacoromani. despre care va face declara]ia semnificativ`: ãROMA mea este SERDICAÓ. el corespunz~nd cuv~ntului slav ãcneazÓ).H.. \n 325 d. Galerius cel T~n`r. iar la scurt timp dup` aceea la SERDICA. B`la[a.

francez` [i rus`... referitoare la sec. c~nd ãromanii se retr`seser` deja. scris` 91 . al VIII-lea \n care se vorbe[te de ´ara Ardil cu 100 de ani \nainte de sosirea ungurilor (deci numele Ardeal nu vine din ungurescul Erdely). fratele lui sf. al IV-lea.Noi nu suntem urma[ii Romei peste Dun`re. descriindu-se cu lux de am`nunte grani]ele. dar de care ãmariiÓ no[tri istorici nu au aflat \nc`. Descifrarea de c`tre arom~nul Stefanovschi a inscrip]iei de pe inelul de aur de la Celei (Sucidava) din jude]ul Gorj. Aeticus Dun`reanu. tradus` \n limbile german`. \nc` din secolul al XVII-lea.. Petru la nordul Dun`rii. •n anul 1937 la cel de-al II-lea Congres Episcopal romano-catolic din Ungaria s-a vorbit despre lucrarea preotului [i arheologului romano-catolic Lukacs Karoly. se atesta existen]a unei ]`ri ãWalahiaÓ \ntre Dun`re [i mun]ii Carpa]i. men]ion~ndu-se [i cinci voevodate vlahice.. Ce pot spune de descoperirea scrisorii unui conduc`tor cazar. dar unde era ea pe harta Europei? Nu am auzit niciodat` vorbindu-se de atlasul german din 1826 care ar`ta popoarele Europei anului 900 unde ãWalahiiÓ se \ntindeau din Panonia p~na la Nipru. la sudul Dun`rii. Ce mai putem spune de lucrarea c`rturarului daco-rom~n din sec. ãIstoria adev`rului istoricÓ te vezi purtat de la t`bli]ele de la T`rt`ria la istoricul rom~n de na]ionalitate turc` Ali Ekrem. intitulat` ãCosmosgraphiaÓ. iar locurile erau pustii.. de prin anul 1189. Pavel.? Citind cartea d-lui profesor Augustin Deac38. vezi Biblia lui Wilfila (scris` \n limba carpatodun`rean` la \nceputul secolului IV). [i de c`tre sf.Ó cum le place unor istorici vecini s` sus]in` . Bulgaria de azi. •n cronica \mp`ratului Friederich al II-lea Barbarossa. precum [i a inscrip]iei de pe inelul de la Ezereva. de c`tre sf~ntul Andrei. care vorbe[te de ãOguznamÓ. care a p`storit 10 ani \n zona lacului Balaton (fostul Hercuniates de pe vremea dacilor) [i unde a g`sit urme arheologice de: palate. biserici [i conace rom~ne[ti din secolul al X-lea... cea mai veche cronic` turc`. R`sp~ndirea credin]ei lui Hristos s-a f`cut \n limba dac`. \n ea se men]ioneaz` c` \n anul 839 exista o ´ar` a Rom~nilor..

Se descriu 54 de b`t`lii victorioase. se men]ioneaz` c~teva cuvinte clare daco-rom~ne ca: meiu. cronic` dac` din secolele XI-XIII.\n limba rom~n`-dun`rean` cu alfabet geto-dac. mied. cu alfabet geto-dac. patria noastr` ar`t~ndu-se ca o ]ar` bine organizat`. pe care o g`sim p~n` \n 1921 pe stema Rom~niei Mari? §i. hunilor [i slavilor [i continu`m s` o vorbim cu schimb`rile care survin \n orice limb` \n decursul mileniilor. scrise \n limba carpatodun`rean`. cei doi lei afronta]i. aflat \n anul 448 la curtea ne\mbl~nzitului Atila.\mpotriva migratorilor pecenegi (din r`s`rit) [i a ungurilor (din apus). ce este cu acel Codex Rohonczy. dacic`. latina dun`rean` arhaic`. \nsum~nd 448 de pagini. C~nd oare se va \nv`]a \n [colile rom~ne despre a[a ceva? 92 . gepizilor. colib`. iar la masa dat` de Atila \n cinstea diploma]ilor s-a vorbit [i \n limba ãAusonicaÓ carpato-dun`rean`. pe care dacorom~nii \l mai foloseau \nc` pe vremea lui Vlad ´epe[ (vezi Ha[deu).ca [i ale altora . Noi am vorbit aceea[i limb` dac` \n fa]a romanilor. Ea con]ine \ndemnuri la lupt` ale domnitorului Vlad . go]ilor. limba vorbit` de cele 3-5 milioane de locuitori de pe vremea lui Burebista. •n raportul diplomatului bizantin Panites Priscus. Ce este cu stema regatului geto-dac. \n sf~r[it.

d.41 Ovidiu \n Tristele \i surprinde pe tracii geto-daci astfel: ã•i vezi c`l`ri. ge]ilor.H. venind [i duc~ndu-se prin mijlocul drumurilor.H. Herodot (425 \.) considera c` ãNeamul tracilor este cel mai numeros din lume. O interesant` afirma]ie despre daci o g`sim la istoricul Dio Casius care a spus: ã§i iar`[i s` nu uit`m c` Traian . per[ii lui Cyrus au \nfr~nt Regatul Lydiei Tracice din Asia Mic`. ramanilor. latinilor etc. tracii au multe nume.d. •ntre ei nu-i nici unul care s` nu poarte tolb`. Ca arme au suli]e. Luptele dintre Traian [i Decebal au fost r`zboaie fratricide.39 Dup` Mircea Eliade.) \[i construie[te o mare armat` \n care se men]ioneaz` de c`tre Herodot [i prezen]a tracilor bithini. Dumitru B`la[a a alc`tuit un tabel al acestora num`r~nd nu mai pu]in de 150 de ramuri tracice. dar obiceiurile sunt cam acelea[i la to]iÓ. Au glas aspru. scuturi u[oare [i pumnale miciÓ.Troian a fost trac veritabil.H.. ace[tia sunt descri[i astfel: ãTracii \nso]eau expedi]ia purt~nd pe cap c`ciuli din blan` de vulpe. AU FOST DACI.d.. bessilor (metalurgi[ti). peste care se \nf`[urau cu mantale viu colorate. dup` regiuni. arc [i s`ge]i \ng`lbenite de veninul viperei. regele Xerxes (486-465 \. 200. num`rul ramurilor giganticului arbore uman al tracilor se ridica la cca. P`rul [i barba lor n-au fost tunse niciodat`. rborele tracic num`ra peste 200 de triburi. din nordvestul Asiei Mici.Noi nu suntem urma[ii Romei EI. iar tracii au fost daciÓ. A 93 . chip s`lbatic [i sunt cea mai adev`rat` \ntruchipare a lui Marte. •n picioare [i peste pulpe aveau o \nc`l]`minte din piele de c`prioar`. cele mai cunoscute fiind cele ale dacilor. M~na lor dreapt` e totdeauna gata s` \nfig` cu]itul pe care \l are legat la [old orice b`rbatÓ.42 •n anul 547 \. extinz~ndu-[i st`p~nirea spre nord-vest p~n` la ]`rmul sudic al M`rii Marmara. TRACII. Dup` victoria grecilor de la Maraton asupra per[ilor.40 Pr. \mbr`ca]i cu hitoane.

Fig. Andrei Vartic. Fetele Albe. 94 .43. Conducta a fost descoperit` ”n luna mai 1998 de c`tre Prietenul Dacilor.000 de ani care perforeaz` muntele aduc‰nd apa s`tenilor din M-]ii Or`[tiei. ajutat de o c`l`uz`. Conducta dacic`. veche de peste 2.

Noi nu suntem urma[ii Romei

Regele persan Darius I (522-486 \.d.H.) a \ntreprins o expedi]ie la nord de Dun`re, iar dup` acela[i Herodot, singurii traci care s-au luptat cu el au fost ge]ii din Scythia Minor (Dobrogea) nel`s~ndu-l pe acesta s` se stabileasc` acolo. L-au atacat tracii din Mun]ii Pangaion c~t [i tracii odoman]i, stabili]i mai la nord, p`str~ndu-[i astfel independen]a. Peninsula tracic` a Chersonesului (cher-sones = fiii cerului, cei doi Zamolxis), \n decursul agita]iei istoriei va trece de la per[i la greci.43 Confedera]ia tribal` a tracilor-odrisi care avusese o evolu]ie str`lucitoare va fi desfiin]at` \n urma unui r`zboi fratricid de regele macedonean Filip al II-lea. Acesta va \ntreprinde o expedi]ie \n ]inuturile Dun`rii de Jos (339 \.d.H.), unde regele get Kothelas i-a dat-o pe fiica sa Meda de so]ie. Aceia[i traci-macedoneni dup` ce i-au \nvins pe sci]i, \nc`rca]i de prizonieri [i vite, \ntorc~ndu-se acas` travers~nd Mun]ii Haemus (Balcani) au fost ataca]i de tracii tribali care le-au luat toat` prada r`nindu-l grav la picior pe \nsu[i Filip al II-lea. Patru ani mai t~rziu, un t~n`r trac-macedonean, fiul lui Filip al II-lea, Alexandru Macedon (336-326 \.d.H.) va face [i el o incursiune \n regiunile de la nord de Balcani, \n ã´ara ZeilorÓ - Dacia [i, precum tat`l s`u, va da lupte grele \mpotriva fra]ilor geto-daci al c`ror rege Syrmos (ãdin SoareÓ) se baricadase pe un ostrov al Dun`rii cunoscut azi ca ãP`cuiul lui SoareÓ pe care personal l-am colindat prin anii 1973-74 [i l-am g`sit izolat [i straniu. O echip` de arheologi lucra cu seriozitate [i-mi explica cu pl`cere [i m~ndrie, mie [i prietenului meu ing. agronom Mihai P`pu[oi, despre misterele locului. Eram pe atunci un t~n`r doctor al comunei Rose]i, jud. C`l`ra[i, a[tept~nd s` mai treac` un an pentru a-mi \ncepe stagiatura \n chirurgie la Bucure[ti, la prof. Juvara. •l citisem deja, de c~teva ori, pe Nicolae Densu[ianu, a[a c` discu]iile noastre au fost aprinse, dar politicoase. Despre regele Syrmos nu auzisem [i nici despre \nfr~ngerea lui de mai t~rziu, dar originea geto-dac` a numelui lui Alexandru, ei nu o [tiau. S` ne oprim pu]in s`-i vedem provenien]a: Alexan-Dros, ãCel Jertfit CerbuluiÓ, precum Cerbul (lui Orfeu i s-a mai zis [i Dros, ãCerbulÓ, [i \n amintirea sacrificiului s`u s-a construit teribila tradi]ie getic` a trimiterii unui Sol Curat la ceruri).44

95

Deci Alexandru este un foarte vechi nume pelasgic, carpatodun`rean. El era mesagerul care o dat` la 4 ani era zv~rlit \ntre suli]e [i prin moartea lui ducea Zeului Suprem mesajul poporului s`u. Carpato-dun`renii, \n evolu]ia lor s-au r`sp~ndit \n jurul nucleului cet`]ii naturale a Mun]ilor Carpa]i, mun]i greu de trecut, unde aurul, argintul [i sarea se g`seau din bel[ug. Ei, carpato-dun`renii, s-au r`sp~ndit peste toat` Europa Central`, de la Alpii Austrieci [i din C~mpia Bavariei p~n` \n Podi[urile Gali]iei Orientale [i p~n` \n Stepa Dobrogei, iar de acolo p~n` peste toat` a[a-zisa Rusie Meridional` de la Nistru [i p~n` \n Kuban (vezi tracii cimmerieni), \n Asia Mic`, \n Insulele M`rii Tracice (Egee) care au fost la \nceput populate de ei, pelasgo-traco-arienii carpato-danubieni ajung~nd p~n` \n Nordul Africii (vezi garamanii).45 Dar dac` istoria a fost a[a de generoas` cu neamul nostru tracic, nu acela[i lucru se \nt~mpl` [i cu istoricii contemporani. Bulgarii, aparent un popor slav, sosit de departe, din Asia, se redescoper` azi, nemaiconsider~ndu-se invadatorii sosi]i \n secolul al VI-lea d.H. ci, nici mai mult nici mai pu]in dec~t urma[ii tracilor! Ei nu vor s` mai aib` nimic \n comun cu neamul slav (ori vulgar: bulgar-mongoloid de la Volga). Citindu-i pe acad. V. Georgiev, prof. A. Fol [i pe prof. G.I. Georgiev, descoperi c` nici nu au existat traci la Nord de Dun`re iar ei bulgarii au devenit traci prin 1964-1967, extinz~ndu-[i istoria cu c~teva mii de ani. §i c~nd te g~nde[ti c` p~n` ce fiica fostului lor pre[edinte Jivkov a devenit istoriograf`, ei bulgarii, credeau c` sunt slavi la origine! Dup` cum vedem, nu numai ãacademicienii profesori de istorieÓ schimb` istoria, ci [i fetele pre[edin]ilor comuni[ti... [i pentru ce, pentru ni[te interese geo-politice. Nu ar fi fost mult mai simplu s` se m~ndreasc` cu faptul c` ne-au cotropit \n secolul al VI-lea d.H., ne-au subjugat [i decimat, l`s~nd \n urm` doar un num`r mic de supravie]uitori ãmegleno-rom~niiÓ? C~nd vorbe[ti o limb` slavon` (ap`rut` foarte t~rziu \n istoria lumii) cum po]i spune c` e[ti trac?! Se [tie c` de-a lungul r~ului Mari]a tr`iau tracii odrisi, numele lor fiind men]ionat p~n` \n secolul III \.d.H. De asemenea, de-a lungul r~ului Struma tr`iau medii - trib din care se tr`gea [i str`mo[ul nostru Spartacus, trac ce a cl`tinat [i

96

Noi nu suntem urma[ii Romei

\nsp`im~ntat Roma. N`scut \n jurul anului 113 \.d.H., absorbit \n armata roman`, [i-a permis un ãmic concediuÓ pe cont propriu, a fost prins [i transformat \n sclav-gladiator. Fiind la [coala din Capua, excelent preg`tit [i cu suflet trac, nu a acceptat ideea de a muri pe aren` pentru satisfac]ia ãst`p~nilorÓ, a[a c` a evadat \mpreun` cu al]i 70 de camarazi, alc`tuindu-[i o mic` armat` cu care a reu[it s` clatine Imperiul Roman de atunci. Spaima i-a obligat pe romani, \nvin[i de c~teva ori de armata tracului Spartacus, s` trimit` \mpotriva acestuia pe Marcus Licinius Crassus [i pe Pompei (adus special din Spania).46 •nvins de o armat` enorm`, Spartacus moare viteje[te, \n anul 71 \.d.H. l~ng` Silar, r~z~nd fericit \n clipa mor]ii, ca to]i dacii. Istoria schimb` c~teodat` \n]elesul unor simboluri, a[a c` numele eroului nostru trac este preluat de germanii sociali[ti care \nfiin]eaz`, dup` primul r`zboi mondial, ãLiga lui SpartacusÓ (Spartakusbund). Ace[tia, \n frunte cu Rosa Luxemburg [i Carol Liebknecht, vor transforma la 30 Decembrie 1918 ãLiga lui SpartacusÓ \n Partidul Comunist German. Ce ironie a soartei! Dar tot ei germanii, la numai c~]iva ani vor avea o nou` idee, aceea de a fura simbolul vie]ii ve[nice, zvastica pelasgic`, transform~nd-o \ntr-un simbol al intoleran]ei [i cruzimii, manifestat \n cel mai extremist sens, cre~nd martiri \n propor]ie de mas`. Astfel, vechi simboluri preluate [i folosite necorespunz`tor, \[i pierd aparent valoarea, cum s-a \nt~mplat [i cu vechiul semn hitit carpato-danubian al vulturului cu dou` capete, adoptat de Bizan], apoi de huni la formarea Imperiului Austro-Ungar, etc., etc., pentru ca \n zilele noastre s` redevin` actual, preluat de noul stat rus... •n acest context trebuie s` nu-i uit`m pe odrisi, trib tracic din zona Mun]ilor Rodopi, care s-au r`sculat \mpotriva Imperiului Roman, \n anul 26 d.H. L`s~ndu-i la o parte pe bulgarii traciza]i peste noapte de fiica pre[edintelui Jivkov [i de al]i istorici de-ai lor, s` mergem ceva mai la sudul teritoriului tracic. Cu privire la numele acestui teritoriu, Herodot spunea: ãElada (Grecia, n.a.) era un ]inut care mai \nainte vreme se numea PelasgiaÓ.47 Ei, grecii, sosi]i \ntre anii 1900-1400 \.d.H. \n patru valuri: aheii, ionienii, dorienii, eolienii, ne-au g`sit acas`, pe noi pelasgii carpatodanubieni, care ne numeam traci (nume prima oar` men]ionat de

97

acela[i Herodot). Ei ne-au \nvins de mai multe ori, reu[ind s` ocupe partea sudic` a Peninsulei Balcanice. De la noi au luat apoi Asia Mic` (vezi r`zboiul \mpotriva tracilor-ramani locuitori ai Troiei) dup` cum [i insulele din Marea Tracic` (grecii schimb~ndu-i numele \n Marea Egee; vezi r`zboiul dus de greci sub conducerea lui Temistocle \mpotriva tracilor-sinthioni). Revan[a \mpotriva grecilor ne-a fost adus` de tracul-pelasg Alexandru Macedon (336-323 \.d.H.) care cucere[te Grecia [i conform tradi]iilor timpului \i angajeaz` pe \nvin[i \n trupele sale. Acesta reconstruie[te \ntr-o perioad` foarte scurt` Marele Imperiu Pelasgic, recucere[te Egiptul, Mesopotamia, Persia, India, capitala acestui Mare Imperiu Pela-sgic, re\nviat, fiind la Pela. Vremea a trecut [i dup` 2000 de ani, de ast` dat` ãistoricii greciÓ \l redescoper` pe macedonul Alexandru ca fiind ãgrecÓ [i \l pun \n Panthenon (dup` 2000 de ani !!!). Dar nici bulgarii nu se las`, [i-l adjudec` [i ei pe ãstr`mo[ulÓ Alexandru, consider~ndu-l unul din cei mai mari generali bulgari ai antichit`]ii. Singurii care nu [i l-au revendicat pe Alexandru ca fiindu-le neam [i str`mo[ ... sunt rom~nii. •ntre timp pelasgii au devenit [i ei greci, precum [i tracii (o fi gre[it Herodot c~nd \i considera pe traci ca fiind alt neam dec~t grecii)! Despre teritoriile locuite de pelasgo-traci acela[i Herodot spunea: ãDe la P`durea Hercinic`, limita vestic` a spa]iului pelasgo-tracic trece prin Alpii R`s`riteni, ocolind Noricum, provincie cu popula]ii predominant dacice [i celto-germanice, [i apoi cobor~nd la Aquileea (azi Terzo dÕAquileia - Italia), \n golful vene]ilor. De aici, limita vestic`, sud-vestic` a spa]iului pelasgo-tracic urm`rea ]`rmul M`rii Adriatice, \ntreg ]`rmul de vest al Peninsulei Balcanice, p~n` \n CretaÓ.48 Popula]iile, neamurile pelasgo-tracice de la Marea Adriatic`, din ã]inuturile iliriceÓ, atingeau, potrivit informa]iilor lui Strabon, Istrul [i Alpii dintre Italia [i Germania: ãpopula]iile pelasgo-traco-ilirice \ncep de la acel lac (este vorba de lacul Constan]a dintre Elve]ia [i Germania de azi, n.a.) al`turi de care locuiesc vindelicii, retii [i helvetii... Amintitul teritoriu (alpino-panonico-iliric), dacii l-au pref`cut \ntr-un pustiu, \n urma r`zboiului \n care i-au biruit pe boi [i pe taurisci semin]ii celtice de sub st`p~nirea lui Critasiros. Dacii pretind c` ]inutul acesta ar fi al lor, cu toate c` este desp`r]it de ei prin r~ul Parisos

98

Noi nu suntem urma[ii Romei

(Paar de azi \n Germania, n.a.) care vine din mun]i [i se vars` \n Istru (Dun`re)...Ó.49 Originea acestui popor tracic, c`ruia geografia [i condi]iile climatice i-au h`r`zit culoarea alb` a pielii, men]inut` cu toate invaziile, \ncruci[`rile [i suprapunerile orientale, se confund` cu cea a arienilor carpato-danubieni, a vechilor pelasgi, \ntemeietori ai Europei moderne de azi. •n ultima vreme, tot mai mul]i cercet`tori sunt de p`rere c` leag`nul vechii Europe este spa]iul carpato-dun`rean (Marija Gimbutas), \n timp ce consider` c` spa]iul din care au pornit popoarele europene este situat pe teritoriul dintre Valea Dun`rii, Marea Egee (Marea Tracilor) [i Marea Neagr` (Marea Getic`).50 Istoricilor [i arheologilor li s-au al`turat [i unii lingvi[ti, printre care trebuie amintit Vladimir Georgiev. Importan]a tracilor \n istorie [i a spa]iului tracic a fost subliniat` [tiin]ific prima oar` de c`tre Vasile P~rvan. N`scut la 28 Sept. 1882, \n c`tunul Perchiu din Comuna Huruie[ti, Jud. Tecuci, fiu al unui \nv`]`tor rural, Vasile P~rvan a fost un alt \ndr`gostit de preistoria poporului rom~n. El ajunge la 27 de ani membru al Academiei Rom~ne, Profesor de istorie antic` la Universitatea din Bucure[ti, Director al Muzeului Na]ional de Antichit`]i. El este autorul sintezei istorico-arheologice despre protoistoria Daciei, pe care a intitulat-o Getica. •n aceast` lucrare V. P~rvan a pus \n eviden]`, documentat [i conving`tor, m`re]ia poporului geto-dac. El va muri timpuriu, \nainte de a atinge v~rsta de 45 de ani, l`s~ndu-ne un tezaur de nepre]uit, opera lui [tiin]ific`. Din punct de vedere lingvistic, mul]i cercet`tori sus]in existen]a unei limbi ariene, carpato-danubiene (pelasgice) care a stat la originea limbii tracice, cu diferite variante locale. Av~nd \n vedere leg`turile \ntre limba hitit` [i limbile ariene, se poate afirma c` mi[c`ri de popoare au avut loc de la apus spre r`s`rit, adic` din Europa spre Asia [i nu invers. Forma veche a cuvintelor hitite constituie o dovad` c` hiti]ii s-au desprins din trunchiul carpato-danubian, european, p`trunz~nd \n Asia Mic`. Sunt suficiente dovezi de natur` arheologic` [i antropologic` pentru a \ng`dui afirma]ia c`, \nc` din epoca neolitic` \n spa]iul tracic [i \ntr-o arie limitrof` acestuia, exista o popula]ie autohton`, din care \[i trag r`d`cinile popoarele istorice europene, iar aceast` popula]ie poate fi considerat` din punct de vedere lingvistic ca prearian`.51 ´in~nd seam` de faptul c` istoricii [i

99

arheologii au neglijat, necuvenit, mitologia noastr` traco-dacic`, precum [i alte mitologii cu scrieri epice precum sunt Vedele [i Upani[adele sanscrite, consider c` introducerea lor \n circuitul cercet`rilor ar fi \n avantajul nostru, al rom~nilor [i \n special \n avantajul ilumin`rii trecutului \ndep`rtat al continentului european. Simpozionul interna]ional de tracologie care a avut loc \n Bulgaria (15-18 Mai, 1998) cu temele de mai jos scoate \n eviden]` cele afirmate de noi mai \nainte: 1. Cel mai vechi simbol pre-tracic g`sit \n lume - zvastica - 6.000 \.d.H. 2. Primele ornamente [i m`[ti de aur (tracice) g`site \n lume 3.800 \.d.H. (Karanovo V-VI). 3. 1600 de tezaure ale regilor traci - cele mai frumoase din lume. 4. Noi splendori tracice. •n Iliada Homer spunea despre traci c` ãarmatele lor str`luceau de scuturi de aur [i tezaurele lor erau a[a de pre]ioase c` regele Priam (rege al Troiei tracice) a putut s` ia \napoi, de la greci, capul fiului s`u mort, numai dup` ce le-a dat acea faimoas` cup` tracic` de aurÓ.52 Toate marile civiliza]ii au \nflorit pe v`ile unor mari fluvii [i \n special la gurile de v`rsare ale acestora: cea egiptean` pe Nil, cea mesopotamian`, \ntre Tigru [i Eufrat, cea indian`, pe Ind [i Gange, cea chinez`, pe Fluviul Galben, iar cea european`, cu voia sau f`r` voia ãmarilor profesori de istorie [i arheologieÓ, pe valea Dun`rii (Istrului, Danubiului) [i \n special \n zona deltei acesteia. Acesta este leag`nul adev`rat al civiliza]iei proto-europene, \n str`vechea vatr` tracic` a Carpa]ilor, a Dun`rii carpatice. Aici veneau grecii \n antichitate s`-[i caute L~na de Aur [i bog`]iile agricole dun`rene. Aici s-a dezvoltat faimoasa Epoc` de Aur, cu Cimitirul Eroilor de la Gurile Dun`rii [i L`ca[ul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului. Uita]i-v` pe hart` [i ve]i vedea ce fantastic arat` acest spa]iu, unde din trupul mun]ilor ]~[nesc izvoare ce se prefac \n r~uri care se desf`[oar` ca un evantai spre Dun`re, str`b`t~nd v`i calme [i dealuri molcome, prielnice agriculturii [i p`storitului. De sus, din avion aceast` re]ea hidrografic`, cu forma de elips`, seam`n` cu un Ou al Genezei. Mun]i de sare, f`r` de care e greu de conceput via]a omului [i cre[terea vitelor, reprezentau \n antichitate o bog`]ie mai mare ca aurul, poate cea mai de seam` bog`]ie pentru oamenii vechimii, bog`]ia vie]ii, f`r` de care via]a nu poate exista.

100

un nume. prin triburi prolifice. dar [i ei sci]ii se vor topi \n marea popula]ie tracic`. \n Daksha pre-sanscrit`. \n ´ara Soarelui. niciodat` un iepure nu va sta al`turi de un lup! Este timpul s` ne trezim. av~ndu-[i epicentrul acolo. traciz~ndu-se. Cimmerienii vor fi \mpin[i de c`tre sci]i spre sud.53 Extinderea neamului carpato-danubian se poate asem`na cu o explozie atomic`. Peninsula Italic` au cucerit-o de cel pu]in patru ori. \nfrupt~ndu-se din plin din miturile [i credin]ele geto-dacilor. dup` Homer [i Vergilius. umili]i [i fura]i de al nostru trecut glorios din dorin]a ãinteligent`Ò de a nu ne sup`ra ãveciniiÓ? Cine au fost [i cine sunt ei vecinii?! Niciodat` un popor umil [i fricos nu a fost respectat. Precum orice pom ce d` roade [i semin]e. arian`.. cum s` nu ridic`m vocea azi. c~t de modific`ri ale climatului. mi[c`rile dinspre sud spre nord fiind determinate nu at~t de cauze economice. Ei tracii care se \ntindeau spre apus p~n` la Oceanul Atlantic. au p`truns [i pe Valea Vistulei \ntemeind cet`]i ca Getidava. de schimbarea florei [i faunei. •i vom g`si pe str`mo[i pe r~ul Hipanis (Bug) [i Borystene (Nipru). iar brigii s` alc`tuiasc` o ãfilial`Ò care a luat numele de Frigia.. de la Troia.plecat din zona Oltinei (Dobrogei de azi) ori. a rodit [i s-a r`sp~ndit fie la marginea teritoriului s`u de vie]uire. caut` s` le r`sp~ndeasc` \n preajm`. a[a [i neamul nostru al dacotracilor. fie deplas~ndu-se la distan]e mai mari p~n` \n Asia ori trec~nd str~mtorile Bosforului [i ale Dardanelelor p~n` \n Anatolia. c~nd grecii Òne \mprumutauÓ zeii schimb~ndu-le doar numele. alte ramuri ca etruscii [i vene]ii se vor \ndrepta spre Valea Padului. a[a au ajuns ramano-dardanii s` ridice ora[ul cetate Troia. mysii nu erau altceva dec~t o f`r~m` a moesilor din sudul Dun`rii. C~nd Demostene [i Ificrate socoteau ca o cinste faptul c` mamele lor fuseser` trace. s` ne 101 . noi urma[ii acelor daco-traci [i s` spunem lumii adev`rul? De ce s` t`cem. l`s~nd \n urma lor doar. dup` cum atest` o serie de surse toponimice). acas`. iapygii [i vene]ii din Italia de r`s`rit erau surplusuri ale traco-ilirilor din Dalma]ia [i din Panonia (unde a existat statul Rama p~n` la venirea ungurilor. mesapii. Invadatorii europeni au venit [i \nc` mai vin de la r`s`rit.Noi nu suntem urma[ii Romei Bog`]iile solului [i subsolului au f`cut ca spa]iul tracic s` fie r~vnit de triburile [i popoarele \nvecinate .spre acel El Dorado al antichit`]ii \[i orientau dorin]ele jefuitoare vecinii. ultima dat` sub conducerea str`lucitorului raman Enea .

care s` aib` o istorie mai veche. iar ei au venit [i au locuit-o. primi]i de la vecini [i s` ne uit`m cu m~ndrie. redescoperindu-ne [i m~ndrindu-ne cu noi \n[ine. departe \n trecut. pe acest p`m~nt european primii. Aceasta este istoria noastr`. c~nd noi am \nceput s` f`urim Europa. de mult. noii veni]i. Noi nu trebuie s` uit`m c` suntem aici.scoatem ochelarii de miopi. prin unirea dintre ãdoi b`rba]iÓ Traian [i Decebal. a carpato-danubienilor. pelasgilor. italienilor. tracilor. francezilor. Noi daco-rom~nii reprezent`m coloana vertebral` a istoriei lumii contemporane.cuceritor a 14% din teritoriul Daciei. astfel ca ei s` aib` drepturi! Ei spun c` Transilvania a fost lipsit` de popula]ie. doresc ca noi s` nu fi existat. Sumerul [i Asia Mic`. Anatolia. Palestina [i Mesopotamia. mai frumoas` [i mai fantastic` dec~t a noastr`. \naintea englezilor or slavilor.. \naintea grecilor. \n urma unui r`zboi fratricid. Ei to]i. acolo. Nu este nimeni \n toat` Europa. s` cucerim Asia: China. cu mii [i mii de ani \naintea sosirii romanilor pe c~]iva kilometri din teritoriul Daciei. Traian . germanilor or turcilor. istoria noastr` a \nceput atunci. Nordul Africii. daco-rom~nilor. E timpul s` realiz`m c` noi avem istoria noastr`. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 102 . Ei ne \ncurajeaz` \n naivitatea noastr` s` credem c` de fapt noi am ap`rut dup` 106 d. India [i Japonia.H.

s`p~nd cam la 20 de km de comuna T`rt`ria.54 Arunc~nd o privire rapid` pe harta Rom~niei. La vechii sumerieni.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Noi nu suntem urma[ii Romei MITOLOGIA LA ROMANI ´ARA ZEULUI §AUE n anul 1961.L. ceva mai la nord \nt~lnim §eulia de Mure[. preotul principal. la sud de Turda[. publica [i o hart` intitulat` ãUrmele zeului §aueÓ. tot pe malul st~ng al Mure[ului. cercet`torul clujean N. avem satul §auaeu. g`sim zeci de localit`]i [i ape cu nume I 103 . §i dac` continu`m c`l`toria pe harta Rom~niei. o br`]ar` de scoici marine [i trei t`bli]e de lut. f`r` nici un \n]eles pentru o persoan` neini]iat`. l~ng` T`rt`ria. acoperite cu un scris pictografic. satul §eusa. \n cinstea marelui zeu §aue. vom g`si ]ara zeului §aue. \n cartea De la T`rt`ria la ´ara Luanei. pe apele Zal`ului. Pe fundalul ei au fost g`site statuetele unor idoli str`vechi. undeva mai sus de p~r~ul §aulia. era ars. al`turi de corpul ars [i dezmembrat al unui om matur. g`se[te \n stratul cel mai de jos al acesteia o groap` umplut` cu cenu[`. Descifrarea t`bli]elor ne aduce \n fa]a unei scrieri presumeriene [i a unei enigme ãmortul coptÓ. D-l P. afluent al r~ului Ludu[. la \mplinirea anilor de slujit. \n zona T`rt`riei vom descoperi nume ciudate. local: satul §`ule[ti pe valea Mure[ului. \n jude]ul Bihor. pe Some[ul Mare. Vlasa. Tonciulescu.55 din care citez localit`]i [i r~uri cu o rezonan]` care aminte[te de acest zeu str`vechi. comuna Nojorid. pu]in mai la nord. la confluen]a celor de mai sus avem comuna §eulia [i satul §aulita. la o colin` numit` Turda[.

Vom fi ”n stare s`-l repunem ”n ale lui drepturi istorice? Carpato-dun`renii sosi]i ”n dou` etape ”n Sumer. Zeul §aue.L. Popula]ia local` negroid` o va adora pe zei]a t`m`duitoare Gula.22. identic cu zeul sumerian Usmu. Ed.Miracol. p. * P. Bucure[ti. ãDe la T`rt`ria la ´ara LuaneiÒ.Fig. 104 . 1996. un zeu pierdut ”n vidul istoriei poporului nostru.Tonciulescu. [i suprapun‰ndu-se popula]iei negroide locale ”i vor numi pe ace[tia ãcapete negreÓ (sag-gic).44.

etc.N. Descrierea acestui dragon corespunde cu [arpele dragon descoperit la Tomis.I. Negesina. ”nalt` de 66 cm. Cavalerul Trac ! *M. Daco-Romanii. precum [i ca stindard de lupt` la daci: capul de dragon. Ed. Rom‰nia.A. spiritele rele. Str`mo[ii Romanilor. Constan]a. un fel de semi-zei. statuie de marmur`.45. el r`m‰n‰nd p`strat ”n cuvinte ca Nehoi. pelasgi).. el Nagas se afla ”mpreun` cu .2003. 1980. dragoni..Fig. Meridiane.. inv. Ion Miclea [i Radu Florescu.. Negas reprezenta la vechii vedici (carpato-danubieni. imagine tridimensional` a enigmaticului semi-zeu. •n depozitul descoperit ”n urm` cu mai mult de 30 de ani. 105 .

) \n 1874 a descoperit la Turda[. n.). nu s-ar mai descoperi nimic? Oare singurele vestigii l`sate de str`mo[ii iubitori ai zeului §aue s` fie numai cele de la T`rt`ria? Citind ãThe living GoddessesÓ56..VI d. l~ng` Belgrad (zone care au apar]inut p~n` t~rziu str`mo[ilor no[tri.derivate din ale marelui zeu: satul Ili-§ua. Dar meritul decisiv \i revine lui Nicolae Vlasa care \n anul 1963 \[i impune descoperirea scrisului pre-sumerian. (Vezi [i ãEpopeea poporului carpato-danubian/cucerirea SumeruluiÓ. 1908-1926.Torma p~n` acum? De ce trebuie s` o g`sim \n c`r]ile istoricilor americani [i nu \n cele rom~ne[ti? Cine ne blocheaz` aceste informa]ii pre]ioase pentru mai mult de 100 de ani [i cu ce scop ? De la aceia[i americani afl`m c` Miloje Vasic. organizat de. tot de la M. acoperit` cu inscrip]ii. ar mai c`uta.H.d. descoperitorul Troiei pelasgice. respectiv p~n` \n sec. •n sf~r[it. Dar cine a auzit de aceast` Z. scoate [i ea la iveal` aceea[i scriere pre-sumerian`.000 de ani cam at~ta ne-a r`mas. cercet`toarea Zsofia Torma ( din Ora[tie. vase [i obiecte de cult cu sute de inscrip]ii apar]in~nd aceleia[i culturi Vinca.000 \. p~n` [i §ieu-Sf~nt. vestul Rom~niei.. Gheorghe Lazarovici. •n 1961-1963 Jovan Todorovic descoperea. Bulgaria de azi. \n Transilvania ( nord-vestul Rom~niei) t`bli]e de lut asem`n`toare celor descoperite de clujeanul N. dr. a dezgropat figurine [i vase cu inscrip]ii asem`n`toare la Vinca.t. •n opinia lui Vasic inscrip]ii asem`n`toare se reg`seau pe vase de lut din insula Lesbos.. Strachina cu inscrip]ii de la Gradesni]a. Oare. l~ng` Cluj. tot l~ng` Belgrad. Christur-§ieu. Banat. §iuet. descoperit` de prof. a lui Marija Gimbutas. Gimbutas afl`m despre ãMadona de la RastÓ. suntem surprin[i de ce afl`m. r~ul §ieu. dac` arheologii ar s`pa.) 106 . De acum 7. la Berlin. 5. \n str`fundul acestor a[ez`ri. Vlasa pe care le-a prezentat la un congres interna]ional. com. §ieu Odorhei. §ieu M`gheru[.H. Heinrich Schliemann.

dragoni. Aparent muntele p`streaz` numele OM potrivit credin]ei vedice. Dup` multe \ncerc`ri. \n Dacia . necunoscut` nou`.reprezint` spiritele rele. noi ne chem`m oameni. El. ale[ii lumii.\n pelerinaj \n ]ara Dacia. Daksha. dacii.zeit`]i lunare.Chi[in`u [i ãdrumul B\cului. p`s`rile etc. vezi sate.Dimitrie Cantemir). B\cului haiduculuiÓ . a[a c` va crea Femeia. R`m~ne p`strat \n Nehoi. nume [i localit`]i: Cucea. KUCEA-CUCEA . cea vedic`. descrie o lume mitologic`. 3. •n timpul zilei. el a dat na[tere prin a sa respira]ie la [apte zei ai genezei lumii. Negesina etc. se spune: C~nd zeului suprem i-a pl`cut P`m~ntul. mun]i. Descrierea acestor dragoni se potrive[te cu [arpele-dragon descoperit la Tomis. Nicolae Miulescu. dar [i zeu al sexului. Daksha. Dar El. a g`sit cel mai frumos loc pe care-l va popula \n timpul nop]ii cu primii 10. Fiii lui. dup` ce s-a uitat peste tot p`m~ntul.Noi nu suntem urma[ii Romei ALE§II LUMII Spa]iul carpato-dun`rean a fost leag`nul civiliza]iei ariene.58 Ei nu o vor uita [i se vor \ntoarce din c~nd \n c~nd pe drumul zeilor. v`i [i ape cu numele vechilor zei vedici: 1. •n nici un templu vedic nu se \ncepe slujba \nainte de a se pronun]a aceast` silab` ãOMÓ. 2. La noi acas`. fiii lui iubi]i.59 Ce ne-a r`mas de la ei. 107 . Cucerdea etc. el \mpreun` cu ceilal]i zei au creat animalele. va realiza c` a uitat s`-[i \nmul]easc` fiii.expresie monosilabic`. dar o parte din ei o vor p`r`si. NAGAS . Conduc`torul acestui grup a fost Daksha.´ara Zeilor. un fel de semizei.57 •n cea mai veche poveste a genezei lumii. descris de Upanishada Kanshitaki . Acesta. vor tr`i pentru un timp \n ]ara zeilor Dacia. exprim~nd suprema invocare a zeului suprem. avem chiar [i un munte ãOM-ulÓ. care va da lumii cea mai bogat` [i variat` societate de zei [i concep]ie religioas`. drumul BYK-ului (vezi r~ul B\cului . \n Dacia. care afirma c` acolo s-ar fi g`sit marele sanctuar vedic.000 de fii ai s`i. ]ara zeilor. preluat` aproape de toate religiile lumii. ve]i \ntreba? Ne-au r`mas localit`]i. fiii lui ale[i. el va g`si felul cum s`-i \nmul]easc`. este considerat ca marele zeu al genezei lumii. OM . Cuceu. pentru a popula lumea.

Rom~nia. inv. Cluj-Napoca. Muzeul de istorie al Transilvaniei. Daicoviciu [i colaboratorii. Editura Meridiane. Florescu. Geto-Dacii. Miclea [i R.46. Marea Zei]` Bendis. §antierul arheologic de la Gr`di[tea Muncelului. 108 . C. *Medalion din teracot`. A1/941.Fig. I. 1980.

zeu al justi]iei [i al principiului drept`]ii. Numele acestuia este p`strat ca B`r`t`u. Pe harta Rom~niei se g`se[te \n mijlocul fiilor s`i daci \n zona Or`[tiei. MOCSA . 7. de asemenea. p`strat \n numele comunei Moc[a. B`r`[ti etc. vezi [i §ona \mp`ratul.ã•mp`r`]ia lui Mo. Demetrie c~t [i Mitro sunt patronii lunii Septembrie. SURYA .spirit r`u. cucerind valea mijlocie a Indusului. vezi Buta. Butoni. principiul dezintegr`rii. 12. Comana. CAMA . vezi comuna Guruieni. [i/ori al arderilor. l~ng` Bucure[ti. 16. Darmanesti etc.numele zeului Soarelui \n lumea vedic` de mai t~rziu.numele zeului Soarelui la \nceputurile religiei vedice (mai t~rziu \nlocuit de Mitra. Tama[fal`u (l~ng` Bra[ov). Gurustan sau ãgurue]iiÓ. cel mai \nalt v~rf din mun]ii Baraolt. BHARATA (Bhara-ta) este numele eroului carpato-danubian care a condus masele de p`stori. vezi localit`]ile Apa. F`g`ra[. Pria.s` fie derivat tot din acesta? 10. Pria. 13.zeul Soarelui este unul dintre cei mai vedici zei. 11. ARKA . au fost descoperite ruinele unui templu ãp`g~nÓ \nchinat zeului Soarelui. 109 . profesorilor. p`strat \n Tama[. APA (Apaci) . A fost preluat de cre[tini. 9. numit [i Pavaka. BHUTA . P`strat \n numele muntelui Surianu din vatra dacic`. tat`l SITREI (SITROAIEI) cu care s-a c`s`torit ramanul RAMA. AGNI . DHRAMA . GURU . avem. Sf.zeul focului. 14. Surya a fost numit` mai t~rziu [i una din fiicele zeului Solar.zeul iubirii.numele celui de al patrulea Manu. TAMASNA . B`r`u. apoi de Surya). Apa]a. MITRA . \nv`]`torilor care fac cunoscute scrierile vedice. 8. vezi localitatea Tama[a. Comarzana etc. L~ng` Olteni]a.zeul \ntunericului.Noi nu suntem urma[ii Romei 4. vezi a[ez`rile Agni-ta. al ce]urilor dese de pe p`m~nt. Comar. piramidele de p`m~nt de la §ona. unul dintre ãdomniÓ. Apalina. Zal-moc[a Zalmoxis . 5. Pava. vezi Com`ne[ti. 6. Tama[ifava. Tama[i-dava.nume dat mae[trilor. TAMA§A . 15. Butanu.zei]a apelor binef`c`toare. Tamasa[a (l~ng` F`g`ra[). la Mitreni. localit`]ile Bara. vezi localit`]ile D`rm`ne[ti.

63 110 . Clement Alexandrinul repro[a grecilor c` nu sunt originali \n civiliza]ia lor [i c` ace[tia au \nv`]at de la traci formulele desc~ntecelor pentru \ns`n`to[ire: ãsanas incantationes a thracibulus accepistiÓ. care poart` nume vedice de zei [i urmele acestor zei. Dac` ar avea o singur` conducere [i ar fi uni]i \n cuget.numele ]inutului notat al poporului ãArianÓ carpato-danubian. obiceiuri asem`n`toareÓ. •n locul unde a fost ARA acum este un loc numit ARA-MA. c~t [i prin priceperea poporului \n general \n leacuri ancestrale. carpato-danubieni. apa sf~nt` a vedicilor carpato-danubieni. \ntre o at~t de mare varietate de triburi. ei ar fi.. Numele zonei din jurul masivului Rar`u.mama ploilor [i a paji[tilor bogate. Tracii poart` multe nume. Neamul tracilor a fost m`re] \n antichitate [i vestit at~t prin rezisten]a fizic` a b`rba]ilor. mun]i [i sate. Drept dovad`. Strabon a vorbit de 22.62 Evident. s` nu trezeasc` nici un interes pentru istoricii [i arheologii no[tri? Oare asta s` fie pentru totdeauna soarta poporului nostru: nep`sarea.61 Dac` Herodot cuno[tea 19 triburi tracice. trebuie c` au existat [i unele deosebiri religioase. [tergerea trecutului. peste secole.000 de ani continu` s` p`streze nume misterioase pentru v`i. 18. fiecare dup` ]inutul \n care locuie[te. vezi Danubiu. de unde izvor`[te r~ul Arara numit Siret. p`strate din mo[i str`mo[i [i al c`ror \n]eles s-a pierdut \n negura timpului. reprezint` cadrul sacru. care nu mai pot fi [tiute ast`zi. neamul tracilor este cel mai mare dintre toate popoarele lumii.17. Este oare posibil ca o arie geografic` determinat`. filozoful Socrate m`rturisea c` el a \nv`]at de la un ucenic al lui Zamolxis un desc~ntec dintre acelea ãcare-i fac pe oameni nemuritoriÓ.dup` indieni. ARA (Arya) . dup` p`rerea mea. DANU . spa]iul carpatic care [i dup` aproape 7.. de ne\nfr~nt [i de departe cei mai puternici dintre toate semin]iile p`m~ntului. uitarea adev`ratei lui istorii? Istoricul grec Herodot spunea despre traci: ã. Mai t~rziu. dar to]i au \n toate.60 Aceast` mo[tenire a vechilor vedici. arieni.

d. fulgerul fiind una dintre armele pe care acesta le folosea. cultul lui Gebeleizis avea s` p`trund` \n Asia Mic` prin secolul VII \. fiind reprezentat ca un b`rbat cu p`rul [i barba din fl`c`ri. Vahagn era asociat cu tr`snetele [i fulgerele. C~nd nu este \n ipostaza de lupt`tor ori v~n`tor el are tr`s`turile unui c`l`re] pa[nic purt~nd \n m~n` o tor]` ori un corn al abunden]ei. alteori ca un zeu binecuv~nt`tor. Gebeleizis.H. Constan]a). unde a fost asimilat de c`tre armeni. solare. uneori cu barb`. patronul aristocra]iei militare.. un [arpe coboar` spre capul calului. \nso]it de un c~ine. av~nd \n m~na st~ng` un arc. Zeul cel mare. Acest zeu este st`p~nul cerului [i al p`m~ntului. ca de altfel [i \n ceramica de la R`c`t`u [i Zimnicea. uneori este reprezentat av~nd trei capete (tricefal). iar \n altele. Vahagn sau zeul r`zboiului. un erou [i nu un zeu). av~nd primele trei degete ale m~inii drepte \n`l]ate sau desf`cute. el poart` o lance pe care o arunc` asupra unui porc mistre] din fuga calului. •n sf~r[it. •n unele reprezent`ri acesta apare a[ezat pe tron. Din Tracia. El era reprezentat ca un b`rbat chipe[. mai este cunoscut [i sub numele de cavalerul trac Derzelas sau Derzis (al]ii consider` cavalerul trac ca o apari]ie mai t~rzie. iar \n gheare are un iepure. Vulturul ]ine \n cioc un pe[te atunci c~nd simbolizeaz` singur divinitatea amintit`. •l vom \nt~lni mai t~rziu \n lumea antic` la macedoneni ãc`l`re]ul macedoneanÓ. Mai este \nso]it [i de un vultur cu corn. Gebeleizis provoca tunetele [i fulgerele.Noi nu suntem urma[ii Romei DIVINITŒ´ILE DE MAI T•RZIU: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis Gebeleizis sau Nebeleizis era divinitatea suprem` a tracilor. \n chip de c`l`re]. asemenea c~inelui \nso]itor. vestit pentru curajul cu care omora dragonii. 111 . Alteori zeul apare \n ipostaz` de c`l`re] lupt`tor.64 Apare \n m`rturiile epigrafice [i numismatice de la Histria [i Odesos (Varna) iar la Limanu (jud. iar ãochii lui erau ca doi soriÓ. el ar putea avea \ns` atribute uraniene. tezaurele de la Bucure[ti-Her`str`u [i Surcea (jud. iar celelalte str~nse c`tre podul palmei. Constan]a) Derzelas apare c`lare. devenind divinitatea na]ional` a acestora. iar \n mitologia greac` sub numele de Zeus.

jude]ul Covasna). patru t`lpi de cup` cu picior. decorat cu din]i de lup. descris de unii ãbinevoitoriÓ drept vultur. oval.Fig. 112 . ca simbol.47. El se compunea din dou` talere de argint cu desen figurat.44.43. El a fost descoperit ”nt‰mpl`tor ”n 1934. dup` volumul men]ionat ”nainte. Acest corb pelasgic va ajunge ”ntr-un t‰rziu. cu chenar ”n relief. Are spad` la br~u iar deasupra lui zboar` un corb. [ase nicovale de argint [i mai multe buc`]i de argint brut. cu p`rul piept`nat ”n plete [i cu un costum lipit de trup. chiar pe emblema ´`rii Rom‰ne[ti purt‰nd ”n cioc vechea cruce pelasg`. vechiul Corb Pelasgic. Cavalerul Trac. *42. Dup` cum putem vedea. talerul mare. timpul [i ãistoriaÓ ”l vor transforma ”ntr-un ãvulturÓ (ce ironie a sor]ii [i ce dec`dere) purt‰nd ”n plisc crucea cre[tin`. tipic. are ”n`untrul lui un c`l`re] trac. comuna Z`bala . Acesta face parte din tezaurul de la Surcea (sat.

probabil grecizat. cu pome]i proeminen]i [i cu p`rul \mpletit \n dou` cosi]e.. geogr. \n tihn` [i lini[te. ci c` cel decedat se duce la Zamolxis pe care oamenii acestui neam \l socoteau a fi acela[i cu GebeleizisÓ. Histia). precursoarea Ilenei Cos~nzene din basmele de mai t~rziu ale rom~nilor? •n anumite situa]ii zei]a apare \ncadrat` de dou` animale sacre cervidee sau de un cerb [i un [arpe. Gebeleizis. la Piatra Ro[ie s-a descoperit bustul ei din bronz.7. fiind zei]a lunii. La Coste[ti a fost descoperit un cap al zei]ei. v. v. 7. buc`lat`. de asemenea. III.XCIV ) ãNemuritorii (a[a cum se socoteau geto-dacii a fi fost. lib. \n diametru [i 1. •n afar` de marele zeu Gebeleizis [i marea zei]` Bendis. descoperite \n ultima vreme. lib. c.t. 16. ori \mp`r]it \n dou` mari bucle ce-i \ncadreaz` fa]a. paragraf 1. aceasta desemn~nd pe Jupiter tun`torul (vezi [i Joannes Magnus. II. p. lib. p`durilor [i. iar o dat` ajuns la el. de Zbelsurdos. II. 82. Marea zei]` Bendis era adorat` de femeile trace. vor tr`i la egalitate cu Zeul. Ad D. [i lat de 13 cm. [i anume pe Marea Zei]` Bendis..66.5 cm. c. \n cinstea c`reia casele tracilor se construiau 113 . N. v. lib. cu cele dou` cosi]e blonde l`sate pe spate. Divinitatea suprem` b`rb`teasc` a geto-dacilor... Locc. II.m. \nalt de 14. \n grosime). pre[edintele Academiei de [tiin]e din Suedia. I. p. se \ntreab` acela[i Carolus Lundius. Cic.. n.) ac]ioneaz` \n felul urm`tor: ei nu credeau despre ei c` mor.. ne-o \nf`]i[eaz` sub chipul unei femei cu fa]a rotund`. 26. p.36. 117. Stiern.m. av~nd un bust al zei]ei cu tolba de s`ge]i pe um`r... 30 [i urm. Hom.II.H..7 cm. 746.IV.VII. la 1687 ni-l citeaz` pe Herodot ( lib. tracii au mai avut [i o zeitate a focului [i vetrei.12. iar la Sarmi-seget-usa s`p`turile au scos la iveal` un medalion de lut ars (10 cm.1. ci Geblietzen. are o replic` feminin`. Sf~ntul Gheorghe! Carolus Lundius ( c.. cunoscut mai t~rziu la tracii sub-dun`reni sub numele. v. c. fiind departe de tulbur`rile celor invidio[i. S` fie oare zei]a Bendis.. c.. respectiv zei]a Vesta (Hestia. A. sau cavalerul trac care se reg`se[te \n mitologia altor popoare ca Zeus sau Vanagh.. a fost asimilat de c`tre cre[tini drept.Noi nu suntem urma[ii Romei Gebeleizis.I.S. Locc. 8. 2... Lit. Magn. ei. ). c. p. mor]ii.. nu pot \n]elege cum de s-a ajuns la ideea c` trebuie citit nu Gebeleizis. p. El era considerat d`t`tor de odihn`. p.m. Antiquit Sueo-Gth. §i dac` lucrurile stau a[a. farmecelor.65 Reprezent`rile vechi. Plin. Hist. p`zitoare a casei.7 ).R. De Divinat. Ol.

Mileniul IV \.hiti]ii. rezultatul unui cult \nchinat acestei zei]e. f`cut din ]igle ro[ii (ceramice). f`c~nd loc unei m`ri noi. podeaua din p`m~nt b`t`torit [i acoperi[ul ã\n dou` apeÓ. \n ãNational GeographicÓ. \ntre timp. cum este cazul troienilor. \n v~rful Peninsulei Sinai. cu pere]ii din piatr` sau de lemn. aceasta pr`bu[indu-se sub apele Mediteranei. produc~nd topoare etc. cu mii de ani \nainte ca Moise s` fi p`[it pe P`m~ntul Sf~nt. nu a fost chiar unul norocos pentru noi. etc. \ncepeau mineritul cuprului. unde aveau s` preia \n st`p~nire cele [apte coline ãeterneÓ.d. Marea Tracic` (Egee). nu de mult. referindu-se la pr`bu[irea pun]ii continentale ce lega Europa de Asia Mic`. chiar \n unele regiuni din jurul Mediteranei R`s`ritene: Bytinia. supravie]uitori despre care o legend` spune c` Eneas tracul i-a c`l`uzit dup` ãApocalipsulÓ cet`]ii Troia p~n` pe valea \ngust` a Tibrului. Frigia. Citeam. \n zona Cri[urilor. Lidia. care urma a prelua de la zei]a Hestia (sau Vesta) a[a-numitele ãlegi frumoase Ò . Misia.67 114 . §i tot o legend` spune c`. Al]ii au disp`rut la mari distan]e. Datorit` existen]ei acestei pun]i terestre de leg`tur`.Codul Beleaginilor.66 despre oamenii din Balcani care. soarta acestor popula]ii a fost diferit`: unele s-au Òr`t`citÓ printre alte semin]ii [i s-au ãpierdutÓ cu totul \n marea groap` a istoriei care se cheam` ãuitareaÓ . se pare. prin spa]iul carpatic a ap`rut un cioban \n]elept.H. \n Asia Mic`. care se vor r`sp~ndi apoi \n toat` lumea. ãlatineÓ. Zamolxis.. au fost scoase la lumin` [i urmele primelor locuin]e de suprafa]` dat~nd din mileniul V \. Dup` cum se [tie. de exemplu. d~ndu-le apoi nume tracice.d.H. erau. ne spun speciali[tii.dreptunghiulare. at~t istoricii greci. c~t [i al]ii moderni au admis posibilitatea deplas`rii popula]iei trace din zona pontico-dun`rean` spre sudul Peninsulei Balcanice [i de acolo. gener~nd [i o mul]ime de insule mai mari sau mai mici. deci cu o vechime de 7000 de ani! Aceste tipuri de locuin]e. Troada. pere]ii av~nd la \nceput rolul de a proteja spa]iul sacru \n mijlocul c`ruia se \ntre]inea focul aprins \n vatr`. Nu departe de T`rt`ria.

V. Acela[i om de [tiin]` suedez ne spune: ãGrecul a luat de la Get punct cu punct. Dintr-o dat` din ni[te s`lbatici doritori s` mai a[tepte vreo 500 de ani venirea armatelor romane civilizatoare ne redescoperim nici mai mult nici mai pu]in nucleul civiliza]iei lumii! Dar s` vedem ce spun grecii despre noi. pentru c` omul nu trebuie s` se g~ndeasc` numai la sine. cred c` este bine s`-l reamintim pe Dio Chrysostomus care \n ãGeticaÓ vorbea despre Go]i ca despre triburi de Ge]i r`zboinici. dar c` este necesar s` \nve]e c~te ceva [i din disciplina militar`.Noi nu suntem urma[ii Romei ZAMOLXIS Ð SAMOLSES: Un Zeu Profet sau un Profet divinizat Dup` Joannes Magnus Gothus.XV. 43 de ani mai t~rziu. Noi cuno[team scrisul cu mult \naintea grecilor. fiind doar un muritor. str~nse bog`]ii mari [i dup` ce se \mbog`]i se \ntoarse 115 . de la gurile Niprului. pe ge]i.I.IV. care-i dedic` cartea ãZamolxis Primus Getarum LegislatorÓ 1687. \nc` nesedentariza]i. Roma.c. \n Historia de Omnibus Gothorum Sueonumque Regibus. Persoana care l-a studiat cel mai atent [i competent pe Samolses r`m~ne. care era fiul lui Menesarcos. Bonaventura Vulcanius. care l-au luat de la noi. a fost \n Samos robul lui Phytagoras. Concluzia lui Carolus Lundius.: ãNu \ncape nici o \ndoial` c` pe vremea lui Zamolxis au existat legi scriseÓ. nu uita nici el s`-l ridice \n sl`vi. el fiind n`scut mai ales pentru patrieÓ. ajung~nd liber. Dup` aceea. 1554. f`r` nici o indoial`. Iat` m`rturiile lui Herodot despre Zamolxis: ãA[a cum am aflat eu de la elinii care locuiesc pe ]`rmurile Helespontului [i ale Pontului Euxin. Zamolxis despre care vorbesc. de vreme ce [i cuvintele [i totodat` [i faptele vorbesc despre acestaÓ c. [i ãde re]inut acest adev`r unic [i anume c` Ge]ii [i Go]ii au fost unul [i acela[i neam [i c` s-au mai chemat [i cu numele de Sci]iÓ c. Lyon 1597. adev`ratul lui nume era Samolses [i ãel [i-a educat neamul. \n c. care apar]inea Ge]ilor. pre[edintele Academiei de §tiin]e a Suediei. Carolus Lundius. §i pentru c` tot vorbim despre Go]i vs. din care afl`m c` primele legi scrise din istoria omenirii le dator`m lui Zamolxis. elementul esen]ial din legisla]ia atenian`. ca prin virtu]i s` duc` o via]` cinstit`. \n ãDe literis et lingua Getarum sive GotharumÓ. Ge]i.

. Enea din Gaza. jelindu-l ca pe un mort.\n patria lui. de c`tre Porphyrius (232-304). de Lucian din Samosata. nici eu nu resping cele spuse. ba chiar \naintea lui Homer. cobor~nd \n locuin]a lui de sub p`m~nt. §i atunci de ce s` o credem noi?. Zamolxis a mai fost numit [i Bal. Citindu-i pe ace[ti istorici nici nu te mai mir` c~nd aproape 400 de ani mai t~rziu le g`se[ti ideile lor la Nicolae Densu[ianu. \nv`]~ndu-i c` nici unul din urma[ii acestora nu va muri. De fapt de multe ori m-am \ntrebat oare N. Fie Zamolxis om. Iulian Apostolatul. dar nici nu le dau crezare prea mult. Tracii doreau mult s`-l aib`. s`-i fie de bineÓ. 116 .. 266) \nsu[i afirma c` au existat asemenea poe]i. Ballur.m. c` el a tr`it cu mul]i ani \nainte de Phytagoras. Tot de la C. de c`tre Diodor din Sicilia. Densu[ianu chiar nu i-a citit pe ace[tia? Dup` cum vedem. p. •n al patrulea an el le-a ap`rut [i astfel. de Apulleius. •n privin]a lui Zamolxis [i a locuin]ei sale subp`m~ntene. de Origen. care l-au c~ntat pe Zamolxis \n poeziile lor festine. Cu ideea c` el a fost Hyperboreean sunt de acord [i scriitorii antici greci. Hesychios din Alexandria. qui dicitur Brutus. •n vreme ce s`v~r[ea cele amintite [i spunea lucruri de felul acesta. de c`tre Platon. \n care se spune c` \i primea [i \i punea pe frunta[ii ]`rii s` benchetuiasc`. mi se pare \ns`. dup` al]ii Saturn sau Attis cel cu un singur ochi. el a poruncit s` i se construiasc` o locuin]` subp`m~ntean`. fiul regelui Sangarius din Frigia c`ruia i s-a atribuit cultul lui Hercules. ori vreun demon de-al ge]ilor. Zamolxis f`cu vrednice de credin]` \nv`]`turile lui. Lundius afl`m ca Zamolxis mai era socotit Cronos vezi [i Herodot -. Aballur [i Apollo. aici a cl`dit o cas` pentru adun`rile b`rba]ilor. Zamolxis a disp`rut din mijlocul tracilor [i. naiva identificare a zeului Zamolxis cu un sclav al lui Phytagoras devenit liber [i bogat o contesta chiar Herodot. To]i ace[tia au auzit [i vorbit de Zamolxis care a r`mas \n amintirea oamenilor ca un Zeu al \mp`r`]iei subp`m~ntene.68 Cicero (De claris orationibus. C~nd a fost gata. a tr`it acolo vreme de trei ani. Relat`ri asem`n`toare sunt f`cute [i de Hellanicos din Mitilene. de Mnasea (acesta \l considera pe Zamolxis chiar un Cronos!). cum de altfel [i Eminescu \l descrie \n poezia ãStrigoiiÓ. de Strabon mai ales. ci va merge \ntr-un loc anume unde va tr`i pururi [i va avea parte de toate bun`t`]ile.

acest nume \nsemn~nd p`m~nt. a c`rui ultim` por]iune de uscat s-a scufundat \n mijlocul Oceanului Atlantic \n urm` cu 12. cu a[ezarea ritmic` a st~lpilor s`i. O dat` la cinci ani. drept. interesant` pare asem`narea cu riturile religioase ale civiliza]iei aztece. Gebeleizis era zeul ceresc. presupun efectuarea unor observa]ii celeste. dar [i un original calendar dacic. sufletele credincio[ilor continu~nd s` tr`iasc` \n regatul zeului subp`m~ntean (precum Arald.600 de ani).. Dac` Gebeleizis le f`g`duia nemurirea sufletului (ritul inciner`rii mor]ilor apar]in~ndu-i). •n timp ce Zamolxis era un zeu subp`m~ntean. formate din tracii din zonele ocupate de romani. S`p`turile arheologice f`cute sub conducerea clujanului Constantin Daicoviciu au scos la iveal` \n zona Gr`di[tea Muncelului (Mun]ii Or`[tiei) nu numai un complex de sanctuare. precum [i urmele unei sc`ri care probabil conducea la un loc subp`m~ntean de cult religios. Sacrificiile umane \n scopuri religioase au fost unice \n Europa. copilul rege. pe l~ng` medic psiho-terapeut. fiind \nt~lnite numai la traci. Acesta era aruncat \n suli]ele ascu]ite ale tovar`[ilor s`i. Ideea nemuririi zamolxiene constituia etica tinerilor r`zboinici. care s`-i comunice acestuia dorin]ele popula]iei. la legiunile ãromaneÓ. c~t [i a trupului (ritul \nmorm~nt`rii fiind \nhumarea). El este zeul din ad~ncurile p`m~ntului. Ace[tia luptau [i mureau veseli sub stindardul ãcapului de lupÓ. ]ar`.. pe care-l vom \nt~lni [i la macedoneni. Din acest punct de vedere. al`turi de Maria. afl`m c` Zamolxis a fost. palid. ca de altfel [i mai t~rziu. Descoperirile din mun]ii Or`[tiei. at~t a sufletului. rodniciei. Dac` avea ghinionul s` nu moar` imediat. vegeta]iei. De la un \n]elept ca Socrate citat de un altul ca Platon. zeul plugarilor [i p`storilor. [i mag: o persoan` 117 . batjocorit [i un alt ãsolÓ era ãtrimisÒ imediat pentru a duce mesajul zeului subp`m~ntean. acesta era insultat. ãlupii daciÓ care se bucurau la moarte [i r~deau \n fa]a acesteia tocmai pentru a-[i ar`ta nep`sarea fa]` de ea [i a ajunge \n plaiurile subp`m~ntene ale zeului.Noi nu suntem urma[ii Romei ãPe un jil] t`iat \n st~nc` sta ]eap`n. Zamolxis le promitea adep]ilor s`i nemurirea complet`. i se trimitea lui Zamolxis un ãsolÓ Alexandros./ Cu c~rja lui \n m~n`. preotul p`g~n [i drept. despre a c`rei popula]ie Edgar Cayce afirma c` ar fi descendent` direct` a atlantizilor (locuitorii fostului continent Atlantis. c~t [i descoperirea marelui sanctuar rotund de la Sarmisegetusa.Ó Pe Zamolxis lituanienii \l preiau ca Zemeulcs. regina dun`rean` din poezia ãStrigoiiÓ).

ap`r~nd \n felul acesta o total` contradic]ie \ntre versurile colindului [i momentul \n care acesta se c~nt`. Mitul cavalerului trac constituie \n tradi]ia daco-rom~n`. pomenit [i \n Egipt \n unele documente epigrafice (ca Herou.71 Odat` cu consolidarea cre[tinismului \n spa]iul traco-dac. Mitul cavalerului trac este greu de \n]eles. Uneori el are \n jurul capului un nimb solar. ca divinitate suprem`. Este de-a dreptul ciudat cum istoricii no[tri \[i pot justifica nep`sarea fa]` de toate acestea. Keraunos . cunoscut [i sub alte nume ca Nefelegeretes (de fapt numele grecizat al lui Nebeleizis) . Gr`dina cu florile lerui Doamne. motiv pentru care hotarele noastre au r`mas mereu acelea[i. Pentru conturarea unui cult solar la traco-geto-daci. florile-s dalbeÓ Sau: 118 . macedonean` un scenariu aproape canonic al colindelor vechi de iarn`.. ca cea mai dreapt` [i uman` or~nduire social` pe care a avut-o lumea antic`. Flori dalbe. r`m~nemÓ69.H. iar unii cercet`tori au sus]inut c` aceast` divinitate n-ar fi dec~t o nou` ipostaz` a lui Horus. arom~n`. cre[tine. aceast` s`rb`toare a fost \nlocuit` cu cea a Sf~ntului Gheorghe.ãCel care fulger`Ò [i altele. de c`tre marii preo]i de pe muntele sf~nt Kogaion. sf~nt a c`rui iconografie a fost inspirat` de cea a cavalerului trac. Ombrios ãZeul ploiiÓ. \ntre 1900 . flori de m`r. crea]ie a celor ini]ia]i de Zamolxis. chiar dac` de-a lungul timpului au ap`rut unele suprapuneri de popula]ie ori \mp`r]iri teritoriale artificiale.ãCel care adun` noriiÒ. Zeus.d. •n unele colinde numele Sf~ntului Gheorghe se schimb` cu cel al lui Iisus. Cihodaru remarc` cu surprindere c` tracii aveau \n aprilie ãserb`rile p`g~neÓ ]inute \n cinstea eroului trac. C. \n ãRepere lingvistice arhaice rom~ne[tiÓ70..c`reia str`mo[ii no[tri \i datoreaz` statutul spiritual. men]ioneaz` ãc`l`re]ul tracÓ Heros. Dr. Mariana Marcu.. El a fost asimilat de c`tre popula]ia greac`.. Ler de m`r. odat` cu sosirea acesteia \n Peninsula Balcanic`. Flori vine]itoare de m`r. o rozet` cu patru foi. iar noi. Cum a spus domnul Alexandru Strachin` \n ãPe urmele str`mo[ilor uita]iÓ: ãApa trece. respectiv anotimpul iernii: ãPe luncile Soarelui..1400 \. Am fost un ãstat spiritualÓ. fiul Soarelui).

se precizeaz` [i \n colindele de Cr`ciun. al`turi de Soarele personificat apare [i sora cea mare a Soarelui. a[a cum. mama Florilor de M`r care i-a n`scut pe 24 Decembrie pe cei doi Zamolxis. care era simbolul Zeului trac Gebeleizis. . Legile Bellagine. Primul a fost Dumnezeu. afl`m cele 5 Principii: 1. c`ci el s-a n`scut \naintea tuturor. Sub influen]a scriitorilor antici care sus]in c` scrierea a ap`rut mai \nt~i la Ge]i. la vremea rena[terii naturii [i a \nfloririi ãflorilor dalbe de m`rÓ. 2. §i \n alte cicluri de colinde de Cr`ciun. Iar dac` \n acest mozaic mitologic pelasgian. 4. El a fost f`uritor al cerului [i al p`m~ntului [i sem`n`tor al tuturor lucrurilor. Dumnezeu domne[te peste toate cele pe care le-a creat. trac. Iordanes recomanda cu toat` convingerea legile scrise ale lui Zamolxis [i Deceneu. C`lu]ul lui negru pintenog Luciu ca un corb P` chivara lui t`iat` \n s`geat`.73 S` nu uit`m [i povestea lui MARIAN. Salomina. . 3. pe mireasa eroului \ntors de la v~n`toare o chema Ileana Daliana sau Lina Melina.Noi nu suntem urma[ii Romei ã. inclusiv peste cuget`tori. Dumnezeu este acela care hot`r`[te cu dreptate \n aceast` via]` r`spl`]ile [i pedepsele oamenilor. Ideea Drept`]ii Divine nu poate fi \n]eleas` de mintea uman`. \n plus. se aminte[te clar despre cel al verii [i. ci dimpotriv`. de fapt.. pe to]i ne a[teapt` r`spl`]i [i pedepse.Ó 72 Oricine poate vedea c` \n aceast` colind` nu se pomene[te nimic care ar putea sugera anotimpul iernii. Zeul solar la traco-daci era s`rb`torit prim`vara. ne-am redescoperit \mpreun` credin]a uitat` \n 119 . de ãfulgerul de sear`Ò. De asemenea. Tot de la Carolus Lundius. Dup` plecarea din aceast` via]`. Pe ochi cam plecat` Ba suli]a lui Duratul de var`.. geto-dac. cum vrem s`-l numim. 5. capitolul IX. Fulgerul de sear`. vezi [i expunerea lui Bonaventura Vulcanius.

c~nd unul dintre ei murea. Sfinxul de pe platoul Bucegilor reprezenta pentru ge]i ãDomnul Nop]iiÓ. Zeu al R`zboiului. tot nu v-am spus \nc` nimic dac` nu-l men]ion`m aici [i pe Marele Zeu al R`zboiului. ap`rea o mare problem` pentru femeile lui. Ares. Herodot descrie c` fiecare dintre ei ]inea mai multe neveste. care-[i cerea s~ngeroase sacrificii umane. noaptea avea loc petrecerea propriu-zis`. crunt [i feroce. . Frunzele acestei plante. care.74 §i ne mai mir`m c` Vlad Tepe[. amintesc cu pu]in \nainte de re\ntoarcerea lui Dionysus acas`. ba chiar o stare temporar` de nebunie.d. la lumina tor]elor.H. la insisten]ele bunicii sale! Nu numai vi]a-de-vie era planta favorit` a Zeului. preluat \n fug` din nou de greci. mestecate de adoratori. \n Tracia. petrecere care ]inea p~n` \n zorii zilei. Marte. ci [i iedera. cu mult` risip` din aceast` b`utur`. ÒDraculaÓ.Marele Zeu Gebeleizis.. femeile dace! •n sudul Dun`rii. Gra]ie esoterismului ei.75 Opus cultului dezm`]at al Zeului Vi]ei-de-Vie. iar Vergiliu afirma nici mai mult. preluat de c`tre greci sub numele de Orfeus. dedicat binelui oamenilor [i vie]uitoarelor. toamna. cum le place americanilor s`-l numeasc`. Autorii antici scriau c` Misterele Orfeice se celebrau noaptea. popula]ia tracic` mai s`rb`torea [i pe Zeul Vi]eide-Vie. C~nd vinul fierbea. pe Columna lui Traian este prezentat probabil cel mai vechi Zeu al R`zboiului.. §i dac`-l mai ascult`m [i pe Iordanes. Pe de alt` parte. Poate de aceea tracii erau poligami. este cultul preotului trac.17 d. religia geto-tracilor nu era cunoscut` profund 120 .. Ea avea loc \n fiecare an (unii cercet`tori sus]in c` ea ar fi avut loc la trei ani). c` ÒMarte s-a n`scut \n ]ara tracilorÓ. la culesul viilor [i la storsul strugurilor.H. c` el s-a ini]iat \n misterele frigiene. Histia. Astfel nu e de mirare faptul c` cea mai popular` s`rb`toare a tracilor era dedicat` Zeului Vi]ei-de-Vie. respectiv trebuia g`sit` cea care a fost cea mai iubit` de defunct [i apoi sugrumat` de cea mai apropiat` rud` [i \ngropat` \mpreun` cu b`rbatul ei. Marea Zei]` Bendis. acesta declara c` ãge]ii l-au adorat \ntotdeauna printr-un cult foarte s`lbatic pe Marte [i jertfele lui erau prizonierii uci[iÓ. nici mai pu]in. Ovidius (43 \. produceau \n ace[tia be]ia. patronul b`uturii ame]itoare. Aici apare scena tortur`rii prizonierilor romani de c`tre. ãtr`gea \n ]eap`Ò de vii mii de turci \ntr-o zi!. de ast` dat`.. simbolul vie]ii viitoare [i frumoase.) aminte[te pe ãgetulÓ care se \nchina lui Ares. Celelalte femei \ncercau o mare durere [i ru[ine s` nu fie ele alese. Zei]a focului [i a vetrei.

El venea din legendarul Kogaion. uranieni. a[a-zi[ii ãumbl`tori prin noriÓ. era la fel cu numele r~ului ce curgea al`turi. potolindu-le pornirile violente.76 Despre Orfeus legendele elene [i romane spuneau c` era trac. care \mbl~nzea nu numai oamenii.77 Legendarul Kogaion. alte sanctuare s-au descoperit la Kilicite. dup` Adrian Bucurescu. De aceea.Noi nu suntem urma[ii Romei dec~t de preo]i [i c~]iva ini]ia]i. prin]ul kycon-ilor. acoperit cu tiara sacr`.78 •n Geografia (VlI. legendarul Pangaion. Dar s` revenim la cultul ãDomnului Nop]iiÓ. unde se afl` marele cap sculptat. 3. 5). un cult al muzicii. l`ca[ al lui Zamolxis. se presupune c` era situat pe masivul Dragoion din Rodopii Orientali (unde s-a n`scut [i Spartacus. scriitorii greci [i romani nu ne-au l`sat prea multe [tiri \n aceast` privin]`. cunoscut sub numele de ãSfinxul Rom~nescÓ. a semnelor Divine [i c` locuiau \n s`la[uri subterane (Katagoion sau Kagoion). Strabon cuno[tea [i alte am`nunte despre preo]ii sau ãprofe]iiÓ pelasgi. l`ca[ul principal de cult era \nchinat. se pare. sus]ineau c` trupul nu era nimic altceva dec~t ão \nchisoare pentru sufletÓ. pricepu]i la interpretarea viselor [i a oracolelor. Kogaion. pelasgulgladiator ce a zguduit imperiul roman). ai c`rui preo]i solari. Strabon scrie: ãTot a[a [i acest munte a fost recunoscut drept sacru [i astfel \l numesc ge]ii: numele lui. etnonim apropiat de kogoian. fiind [i denumirea Bucegilor. KOG-A-ION \nsemna ãCapul MagnificuluiÓ. un cult civilizator. dac` la Atena tracii aveau pentru Zei]a lor un Bendideion. Cetatea natal` a lui Orfeus era Dion. lui Gebeleizis. era reprezentat de muntele ce ad`postea pe[tera unde se retr`gea marele preot al ge]ilor. dar [i animalele. era muntele sacru al tracilor sud-dun`reni unde se aflau o mul]ime de sanctuare. mai ales c` acesta con]inea filoane de aur [i de argint. LŒCA§URI DE CULT Legendarul Pangaion sau Pangeul. instinctele r`uf`c`toare. eliberarea de trup fiind singura salvare a sufletului. anume c` ace[tia erau oameni atot[tiutori. 79 R~ul care 121 . Trebuie s` fi existat [i sanctuare trace \n cinstea Marii Zei]e Bendis.

. interesa]i \n a submina influen]a [i importan]a pe care civiliza]ia [i cultura milenar` a poporului daco-rom~n le au \n marea familie a popoarelor de pe \ntregul mapamond. jud.. singurele argumente capabile s` c~[tige \ncrederea ne[tiutorilor [i naivilor fiind cele legate de ãorigineÓ. ãlatinismeleÓ.cei care dintotdeauna au avut preten]ii teritoriale asupra diverselor provincii ale Rom~niei. ãTraianismeleÓ. divinulÓ.cei care au dorit s` creeze o impresie fals` [i s` minimalizeze rolul popula]iei din zona Carpato-Dun`rean` \n dezvoltarea civiliza]iei europene. le oferea credincio[ilor s`i o nemurire complet`. \n ]ara legendarului Kogaion.. Exist` \ns` un DESTIN AL ADEVŒRULUI. ãlimb`Ò. ultima. al]ii care s`-l AUDŒ. cre~nd mistere [i r`sp~ndind t`cere. ! 122 . ãreligieÓ [i ãistorieÓ. nu ne apar]in. Singura inscrip]ie getic` unde apare numele Kogaion este un text orfic \n versuri pe o c`r`mid` descoperit` la Romula (Resca. \n consecin]`. pe scurt.80 C~nd Strabon amintea c` preo]ii daci locuiau \n s`la[uri subterane. ci o provincie obscur` a Imperiului Roman. leag`nul acestei civiliza]ii. §i dac` Sfinxul din Bucegi reprezenta pentru ge]i capul lui Orfeus sculptat de om ori modelat de natur`. cuprinz~nd at~t corpul. Zeul subp`m~ntean care de acolo. Dobrosloveni. cel mai u[or de mistificat. iar acestuia \i trebuie numai dou` grupuri de oameni ca s` ias` la iveal`: unii care s`-l ROSTEASCŒ [i. nu poate fi dec~t Ialomi]a. . traci sau geto-daci. un panteon mitologic al str`mo[ilor no[tri pelasgi.. preten]ii care trebuiau cumva justificate.curge prin apropiere. ci ne-au fost ad`ugate ulterior de c`tre: . Iat`. \ntotdeauna [i pretutindeni! A[a s` spun` vitejii c~nd privesc spre Kogaion! Ucenicii (recru]ii) s` c~nte: sf~nt este Domnul Nop]ii!Ó. . c`reia ge]ii \i spuneau [i Naparis sau ãcerescul. c~t [i sufletul. despre care scria Strabon. el vorbea despre preo]ii lui Zamolxis. Olt): ãMare e Zeul. el a fost [i va r`m~ne mereu acolo. suger~nd c` zona care corespunde actualmente geografic Rom~niei nu a fost nicidecum punctul de pornire.cei afilia]i anumitor cercuri implicate \n \mp`r]irea geopolitic` a lumii [i. ãslavonismeleÓ. din Kogaion.

ramanilor.81 Aceea[i idee este accentuat` de arheologul [i istoricul de prestigiu mondial V.. ultima a popula]iei negroide locale. Gordon Childe. f`r` \ns` a se amesteca cu aceasta. cei mai mul]i cred c` erau de origine ãlatin`Ò. faza primar` a Culturii Vedice. 2. I 123 . triburi de origine european`.H. cel care aduce pita \n cas`) care \n latin` este PATER.. diviz~nd societatea indian`-hindus` \n patru clase sociale. care \ntr-una din c`r]ile sale recente prezint` o hart` (fig.Ksa-triya. ¥ MAMA (MATAR \n sanscrit`. av~nd \n fruntea fiec`rui trib un rege .82 Aceast` popula]ie arian` . MUTTER \n german`) se bucur` de o oarecare libertate. precum [i \ntre Carpa]i [i Peninsula Balcanic`. Vaisyas.alb`. \ntre Carpa]i [i Nistru. Casta negustorilor [i ]`ranilor. german`.nobil).Raman a c`rui func]ie era ereditar`. numite CASTE: 1. av~nd autoritate asupra copiilor [i servitorilor. 48) a distribu]iei arienilor \n timpul primei lor apari]ii. sub titulatura ãAncient IndiaÓ. Casta preo]ilor.Noi nu suntem urma[ii Romei STR`MO[II ARIENI ãNici o Religie sau Lege mai presus ca adev`rulÒ n anul 2000 \. celt`. Ace[ti invadatori arieni aveau o organizare tribal`. 3. c` singurul SPA´IU care r`spunde condi]iilor din vechea literatur` vedic`.d. Cercet`ri f`r` repro[ au stabilit. autonumindu-se Arieni (\n sanscrit` Arya . Casta domnitorilor [i r`zboinicilor. dup` \ndelungate c`ut`ri. este cel carpatic. din care reiese clar amplasarea acestora \n spa]iul carpato-dun`rean. iar \n german` este VATER. \n care \nv`]a]ii de la Universitatea din Cambridge plaseaz`. MATER \n latin`. Originea acestor triburi europene este \nc` discutat`: dac` unii istorici le consider` de origine greac`. invadeaz` partea nord-vestic` a Indiei.datorit` \nrudirii multor cuvinte sanscrite cu cele ãlatineÓ. ap`r`torii CASEI . primele trei de albi. MITIR \n greac`. se suprapune popula]iei locale negroide. cunoscu]i mai t~rziu ca brahmani. Via]a de familie era dominat` de: ¥ TATA (Pitar \n sanscrit` .

124 . U.. Irak. sudul Chinei [i Japonia.Fig. * The Aryans. 1993. Pe teritoriul dintre Nistru. Carpa]i [i toat` Peninsula Balcanic` sunt [apte ãxÓ-uri marcate. V. care corespund numai cu unul ”n Turcia. Barnes&Noble.S.48. The History of civilization.A. Iran. Gordon Childe. Hart` ar`t‰nd distribu]ia arienilor ”n timpul primei lor apari]ii.. India. Inc. Concluziile v` las pe d-voastr` s` le trage]i.

.Ò Singurul cuv~nt care nu a putut fi ãtradusÓ din sanscrit` \n englez`. Literatura sacr` a arienilor se \mparte \n dou` mari grupuri: 1) VEDA. considerat` a fi emanat` de absolut (Raman . cei ce-l rostesc st~nd \n picioare. O alegem pe prima (din cartea The Uppanishads)83: ãOM (KATHA). MOLDAVA (]inutul zeului MOL). 125 .. [tiin]` sacr` numit` [i §ruti . SAMA VEDA. PEACE. a fost ãOMÓ . ATHARUA VEDA.is to hindus Divine.smrti .. \nseamn` ãa cunoa[teÓ. May Brahman protect us. deci nescris`. a popula]iei negroide locale . \n c`utarea permanent` a realit`]ii absolute.PEACE. Ea reprezint` Cuv~ntul Sacru. S` fie chiar a[a?! Iar \n prefa]a lucr`rii editorul ni-l explic`: ãOMÓ . cuceritori ai lumii antice [i \n special ai subcontinentului indian. Sunt \n num`r de 108. indefinitely prolonged. ele fiind considerate ca transmise oamenilor de c`tre zei. ele con]in instruc]iuni rituale.ãsymbol of Brahman or God .Noi nu suntem urma[ii Romei 4. a celor ãn`scu]i de dou` oriÓ. filozofice. PEACE. \n sanscrit`. este cuv~ntul pronun]at \n templele hinduse cu respect. ceremonii. Primele patru colec]ii con]in imnuri dedicate unor zeit`]i.Ó Cuv~ntul OM simbolizeaz` leg`tura dintre fiin]a suprem` [i materie.cuv~nt ãde ne\n]elesÓ \n ãtoat` lumeaÓ. Textele din literatura ãShrutiÓ ([tiut`) se bucur` de cea mai mare autoritate. ãa vedeaÓ (u[or de notat asem`narea cu limba rom~n`). ARANYAKAS [i UPANISADELE. reflect~nd concep]iile religioase ale carpato-danubienilor. Casta servitorilor. SUCIDAVA (ora[ul zeului SUCI). and has a solemn resonance. Dar cuv~ntul DEVA ori DAVA (zeu) nu cumva \l aveau [i str`mo[ii no[tri? Iat`.. a doua na[tere fiind considerat` ini]ierea \n [tiin]a vedic`. c~t [i pe acelea profesate de ace[tia de-a lungul veacurilor.(auzit`. Cuvinte \nainte f`r` nici un \n]eles.. Spre edificarea dumneavoastr`. care ãasudauÓ muncind pentru primii. de pild`.Sudras. \n timp ce UPANISADELE con]in g~ndiri speculative. chiar traduse \n englez`. s` vedem cum \ncepe fiecare.. BRAHMANAS. [tiut`) vorbit`. May He guide us.brahman) la \nceputul lumii. arieni.. 2) Scris` . Cuv~ntul ãvedeÓ or ãv~dÓ. Competitive cu scrierile oric`rui mare filozof contemporan. dar mai cunoscute sunt numai 10 dintre ele.\n sanscrit`. reguli de comportament. OM.... Casta cea mai important` era cea a ramanilor (brahmanilor). Din aceast` grupare fac parte: RIG VEDA.

El nume[te aceast` prim` cultur` arian` Danubian I. foarte apropiate de cele ale cre[tinilor. Este un \nceput de prob` c` rom~nii care nu cunosc ãcre[tinarea formal`Ò administrativ` \n istoria lor. \n Rom~nia este \nt~lnit peste tot: BANAT..\ncep s`-[i capete o explica]ie. S` fie oare [i alte cuvinte ãasem`n`toareÓ? Cuv~ntul ãIAMAÓ nu este cunoscut \n limba rom~n` curent`. R`sp~ndi]i \n Balcani . Creta ..85 126 . foarte frecvent`: ãa da Iama-n viteÓ (cu sensul de a r`sp~ndi moarte-n vite). A participat [i el la ãroireaÓ popula]iei ariene din spa]iul carpatodanubian.. Dr.. determin~nd explozii de civiliza]ii ca \n Mesopotamia. apogeul culturii carpatice. scrie Gabriel Gheorghe. [i Alpii la vest. cotat ca dat~nd de cel pu]in 4500 de ani. av~nd sens principal de ãSt`p~nÓ. Ace[ti danubieni. ajung~nd p~n` \n Asia Central`. S` fi fost ele chiar f`r` sens. arieni. BŒNEASA etc.. c~t prin preg`tirea spiritual`.84 De[i cultura vedic` a disp`rut ca realitate nominal` cu foarte mult timp \n urm`. sudul Germaniei. caracteristic acestei perioade fiind ãSpirala dacic`Ò de mai t~rziu. dar figureaz` \ntr-o expresie proverbial`. tr`irile oamenilor vedici. Religia [i cultura vedic`. erau preg`ti]i pentru \mbr`]i[area religiei cre[tine dup` \nfiin]area acesteia. au continuat s` fie practicate de popula]ia rom~neasc`. Polonezii \l vor prelua ca BAN PAN. Egipt. av~nd la sud Balcanii. Vasele de lut din aceast` perioad` av~nd ãm~zg`liteÓ spirale ãf`r` sensÓ (?!) apar peste tot. \nt~lnindu-se cu b`rba]ii \nal]i ai rasei nordice (probabil deja p`stori) [i asimil~ndu-i. Giles. din Troia spre Anatolia. au reprezentat cea mai veche manifestare cultural` \n spa]iul carpato-danubian. \n scrierea sanscrit`. spune mai departe Dr.?? Vom vedea mai t~rziu \n capitolul ãSimbolistica la pelasgiÓ. se r`sp~ndesc peste tot prin Europa. Panonia este provincia Panilor (Banilor). drumul banului.\n special \n Tesalia nesc`p~ndu-le nimic cuceresc nu at~t prin for]`. Ei au ãroitÓ peste tot \n lume. puternic Pan.. iar \n grece[te el ajunge s` \nsemne mare... de-a lungul mileniilor. ca obiceiuri transmise din tat` \n fiu. Ace[ti arieni ai spa]iului carpatic s-au r`sp~ndit nu numai spre Asia. S` mai lu`m un cuv~nt ãpelasgicÓ [i s` vedem cum \l trateaz` arheologia lingvistic`: ãBANÓ este unul din cele mai vechi din relicvele lingvistice.reprezent~nd de fapt apogeul preistoriei. Giles define[te leag`nul arienilor ca fiind p`m~ntul carpatic. P. cu toporul ca arm` de lupt`. ocup~nd o parte considerabil` a Poloniei. celebru. ãIAMAÓ este domnul [i judec`torul mor]ilor \n religia vedic`.

La \ntrebarea dac` mai sunt [i alte cuvinte sanscrite asem`n`toare cu ale noastre. Marte. cuv~nt pe care invadatorii arieni l-au adus hindu[ilor cu \n]eles de ãZeuÓ.. Exemplu ãPARAÓ. §i c~nd aceia[i tibetani.. cuno[tin]ele noastre despre trecut se schimb` [i ele: dac` acum 100 de ani limba sanscrit` era declarat` un dialect grec de c`tre Lempriere. ai culturii vedice.acela[i cuv~nt pe care-l g`sim peste tot \n scrierile vedice .ãsanscri]iiÓ. Te aventurezi \n aceste domenii [i te descoperi purtat din Asia \n Europa [i de acolo \n Africa. \l r`sp~ndesc peste tot. a[ez`ri. Vechii arhitec]i ai lumii vorbeau despre [apte planete: Mercur. evreii (iudaismul). pleava-plava. de ni[te simple concep]ii despre lume al c`ror simbolism nu trebuie ignorat. Una din aceste concep]ii descrie lumea ca exist~nd \n cicluri de c~te [apte: . r`spunsul este afirmativ..cea a Lemurienilor . \n sens de moned` de schimb. APA-Ap` (aqua \n Latin`). apar]ineau unor ãzeiÓ din prima sau a doua ras` a lumii. Jupiter.nici un Upani[ad nu \ncepe f`r` el. azi ni se pare o glum` sau ignoran]` cras`.86 Studiul religiilor [i culturilor antice este o aventur` fascinant`. a treia este sexuat` .popula]ie negroid` ce ar fi tr`it pe f~[ia de p`m~nt ce lega Australia de Africa. P`m~nt. imaterial`. OM..crema]ia apar]in~ndu-le.d. ale vechii lumi pelasgice.. cea a Atlantizilor. st`p~n dar [i moned` de schimb. nitica-nadika. a [asea [i a [aptea vor fi din nou imateriale [i cu ele se \nchide ciclul. Saturn [i Uranus (Neptun [i Pluto nu fuseser` descoperite) . pricina-pr`cina. domn. Descoperim c` ora[e.cu toate c` unii dintre ei vorbeau despre sistemul nostru solar ca av~nd 12 planete!!? Ei numesc pe cei din prima [i a dou` ras` DEVA ori DAVA. un fel de zei pe care limba sanscrit` \i divinizeaz`.H.. Venus. de cea material`. miu-mayu. a cincea ras` uman` .Noi nu suntem urma[ii Romei Cultul. Hindu. de atunci din mileniul al III-lea \...primele dou` rase umane sunt considerate ca fiind nemateriale. ]inuturi ale vechii Tracii. Moldava ca ]inut al zeului Mol [i dintr-o dat` cuvinte dacice ãf`r` sensÓ \ncep s` aib` un nou \n]eles. descoperim Sucidava ca ora[ al zeului Suci. cre[tinii (cre[tinismul) nu sunt altceva dec~t transmi]`tori ai vechii culturi pelasgice. egiptenii. a patra. omul vedic ce leag` fiin]a suprem`. Ba mai avem [i un ora[ DEVA. ritul \nmorm~nt`rii prin ardere . ne g`sim \n mijlocul acestei perioade. gata-gata. Ritualul inciner`rii \l vom p`stra p~n` t~rziu. iata-yatha. geam`n`- 127 . §i dac` s`rim din \ndep`rtata Indie la traci. elevi ai acelor arieni-ãsanscri]iÓ \[i \ncep rug`ciunile cu cuv~ntul ãOMÓ . p~n` c~nd Zamolxis \l va \nlocui pe Gebeleizis.suntem noi. chaldeenii. gusa-ghosa. Cu c~t \naint`m \n timp. cuv~ntul ãBANÓ.

. sapta. pancia. ”n numele lor.. vorbind aceea[i limb`. este tot mai necesar. Cum adev`rul nu poate fi niciodat` distrus. ca acei esoterici. treya. ãNICI O RELIGIE SAU LEGE MAI PRESUS CA ADEVŒRUL!Ó. limba-lamba. patra.. nava. sase. Gebeleizis ori ZAMOLXIS se vor cobor” pe P`m‰nt s` vad` ce se ”nt‰mpl` aici. cre[tinii.. Nu pot a[tepta ziua aceea c‰nd Isus... Din punctul acesta de vedere ne redescoperim pe noi. crez‰nd ”n magi [i magie. 128 . Moise. se m`cel`resc. consider [i eu. De aceea un nou efort de a le studia.jamana. CREDIN´A C‰nd teosofilii se leag` de credin]a noastr` cre[tin` consider‰ndune oculti[ti [i dogmatici poate c` au [i ei punctul lor de vedere. trei fra]i din aceea[i mam` [i tat`.. s` murim pentru el. duya. ashte... Profe]ia [i Magii. dac` ”n perioada medieval` a cre[tinismului [i islamismului s-au v`rsat tone de s‰nge. bazat [i pe cercetare interdisciplinar`. s-au adunat prozeli]i din v‰rful s`biilor [i s-au construit biserici [i moschei pe hecatombe de victime umane. ocul]i. Adev`rul. Toate aceste asem`n`ri sunt prea multe pentru a fi simple coinciden]e.. Pentru aceste religii au murit [i mor mii [i milioane de oameni. Dac` ”mp`ratul roman Traian ne-a cucerit 14% din Dacia transform‰nd-o ”ntr-o provincie roman`.. c` ãnu exist` religie [i nici lege mai presus ca adev`rulÓ! Cre[tinismul a devenit azi parte a tradi]iei poporului nostru. iasca-jaska. muerea-muherea (mulier-mulieris \n Latin`).. ”ntorc‰ndu-ne de fapt la perioada pelasgic`. Dar s` vedem cum num`rau ei vedicii \n sanscrit`: una.. Nu ”nseamn` c` nu voi comenta. fra]i. pluta-pluta. ca dogmatici.. aceasta a continuat [i continu`. ne-a dat ”n schimb Cre[tinismul cu Dogma (crede [i nu cerceta) a Imaculatei Concep]ii (referitor la Fecioara Maria) cu Magia. care ne-a f`cut s` lupt`m [i. Budha. ca lege universal`.. profe]i [i profe]ie. Evreii m`cel`ri]i ”n mod bestial de hitleri[ti [i prozeli]ii lor. a[a cum este el. dasha. nu ”nainte de a fura tezaurul lui Decebal.. omor‰ndu-se. cre[tini catolici [i protestan]i. pentru ce?! Iugoslavii.. azi. shata-suta (centum \n Latin`). nimica-nimilica. ”ns`. ”[i aleg trei religii [i. c‰nd de fapt esen]a tuturor religiilor este cea a bunului sim] [i a adev`rului. ën numele cui [i pentru ce?! Irlandezii din nordul [i sudul ]`rii. Mahomed. [i ele continu`.. cre[tinismul ortodox. cu care ”ncepe Nativitatea (na[terea Domnului Isus).

M. Tu ZAMOLXIS.. latine? Departe \n lume. C`ci unul erau toate [i totul era una. nici m~ine. Indienii \[i amintesc [i azi de acei arieni. tocmai \n India. pelasgii. D 129 . Alerg~nd pe \ntinsurile Europei. foarte departe.Noi nu suntem urma[ii Romei SIMBOLISTICA LA PELASGI ãPe c~nd nu era moarte.. singur. \nc~t m`-ntreb \n sine-mi: Au-u-u-u. Eminescu (pu]in modificat` de N. nu numai cultural`. cerul. tracii carpato-danubieni au generat ãcultura latin`Ò a lumii.. v`zduhul.. \n urm` cu 4-5000 de ani o civiliza]ie arian` i-a ãinvadatÓ pe locuitorii acelui spa]iu. •ntotdeauna \n spatele unei culturi mari se g`se[te o alta. Pe-atunci erai Tu. arienii. civiliza]ia \n spatele celei grece[ti. r`sp~ndindu-[i cultura [i limba. nici totdeauna. popula]ie alb`. uitat`. \ntinz~ndu-se din pustiurile Saharei p~n` \n mun]ii 87 Norvegiei. lumea toat` Erau din r~ndul celor ce n-au fost niciodat`. Nu era azi. provoc~nd o adev`rat` ÒexplozieÓ. cine-i zeul c`rui azi plec`m a noastre inemi??!!Ò ãRug`ciunea unui dacÒ. care s-a suprapus popula]iei locale negroide [i care. neobservat`. dar [i social`. ignorat`. §i care a fost cultura. pe \ntinsurile Asiei. nimic nemuritor. S`vescu) ac` dup` Nicolae Densu[ianu pelasgii au construit cel mai mare [i mai puternic imperiu \n Europa preistoric`. Pe c~nd p`m~ntul. nici ieri. Nici s~mburul luminii de via]` d`t`tor. despre care nimeni nu s-a g~ndit c` ar putea reprezenta ceva. Doamne. din p`cate nu au l`sat nimic scris care s` le dovedeasc` trecutul m`re] \n afar` de pietre [i ruine cu ãzm~ng`lituriÓ ciudate.

.. Ed. se r`sfr‰ngea un guler de dantel` ”n m`tase [i aur. Dac` pe costumul acestuia simbolurile sunt destul de evidente.. men]ionat ”n scris.. (. ”mpodobit` la g‰t..250-251. ori cele de la sud de Dun`re. 1998. pe care nu l-am putut g`si.. 130 . desenat.Fig. ´ara Rom‰neasc`. simbolul sacru. Fresca de la M`n`stirea Cozia (1387-1391).. Dacia Secreta. c`ut‰nd s` se deosebeasc` de celelalte regiuni locuite de vlahi.Ó Dup` A.... ”ntr-o scurt` vedenie... Prin acest nume.... peste tunica de m`tase purpurie.) Peste [olduri avea petrecut` o centur` brodat` cu fir de aur [i m`rg`ritare. ca Ruso-Vlahia (nume vechi al Moldovei ”nsemn‰nd ´ara Vlahilor din vecin`tatea ru[ilor). al UngroVlahiei. Dar s` vedem cum era ”mbr`cat acest adev`rat str`mo[ al nostru. ”n acele vremuri uitate de istorie: ã•n momentul c‰nd piatra a fost ridicat` de pe sarcofag.49. voievodul Valahiei.... Arhetip. Morm‰ntul acestuia a fost deschis la 31 iulie 1920 cu prilejul unor lucr`ri de restaurare a Bisericii Domne[ti de la Curtea de Arge[.. Bucurescu.. Muntenia. al Vlahiei dinspre regatul Ungariei. Mircea cel B`tr‰n .. Bucure[ti. pictat ”n nici una din c`r]ile studiate. La g‰t. imaginea nealterat` a Marelui Domn [i Preot din veacul XIII-lea.. a ap`rut..... Un [ir de aproximativ 30 de nasturi de aur ”ncheia tunica.. care se ”ncheia cu o superb` pafta de aur. nu acela[i lucru se poate spune [i despre giulgiul voievodului Negru-Vod` acoperit de ãcruci pelasgiceÓ.) Giulgiul voievodului era acoperit cu zvastici.. 1290. El Negru-Vod` este primul domnitor.. domnitor al Vlahiei Negre (titlu p`strat [i ast`zi de mitropolia Munteniei). la piept [i la man[ete cu [iraguri de m`rg`ritare. zvastici.. fotografiat. (. p..

. precum [i de c`tre americani. o linie ori o cruce \n mijloc \[i schimba cu totul \n]elesul. \n spate.88 C~nd ni s-a spus nou` \n istoria ãnoastr`Ò de posibilitatea originii culturii vedice de la noi. Cultura vedic`.. a c`rei popula]ie hindus` tr`ia \ntr-o epoc` uitat` de sute de ani. de ne\n]eles [i ignorate ca atare ori considerate simple ornamente. egiptean`. dar c`rora str`mo[ii no[tri le d`deau \n]elesuri mistice pe care le mai g`sim \nc` \n culturi izolate. Helena Petrovna Blavatsky (1831-1891) \n celebra sa sintez`. iudaic` [i cre[tin`. 131 . Schliemann le scoate la iveal` din ruinele Troiei. care st` la baza \ntregii civiliza]ii a lumii. [i asta nu de cinci sau zece ani.. ci de cei de la Cambridge. considerat` p~n` azi cea mai veche din lume. ci numai cu ce a r`mas \n ãliteratura vorbit`Ò. C~nd \n vara anului 1995 c`l`toream \n Orient. ale c`ror urme se g`sesc peste tot \n Europa. semne [i simboluri gravate pe pietre. ne ajut` de fapt s` mergem \nainte!). vase [i obiecte. \ntr-o perioad` preistoric` f`r` literatur` scris` (cel pu]in neg`sit` \nc`). f`r` anale [i cronici. c~]i dintre rom~ni au auzit despre ea?! De multe ori trebuie s` ne uit`m la istorie ãprivind ca \n oglinda retrovizoare a automobiluluiÓ (privind \n ea.. ([i nu de c`tre rom~ni. cu zvastici desenate pe pietre de hotare [i care. Anglia. dacic`.. a creat ãcasteleÓ. vedic`. construind ã\n disperareÓ temple ciudat ornamentate [i colorate. uitate \n lume. m-am oprit [i \n insula Bali din Arhipelagul Indoneziei. centrul Asiei.89 aminte[te despre acei ãpur arieniÓ. urme pe care Dr. tr`ie[te \ntr-o lume spiritual` amintindu-mi de cea a noastr`. unde un simplu cerc desenat sau s`pat \n lemn avea o anumit` \nsemn`tate. din care \[i trag originea cea caldeean`.Noi nu suntem urma[ii Romei din dorin]a ãrasist`Ò de a nu se amesteca fizic cu popula]ia local`. cu supersti]ii necunoscute nou`.... iar dac`-i ad`ugau un punct. ci de mai mult de o sut` de ani!). \nchin~ndu-se la zei [i zei]e luate dintr-o lume de pove[ti. este considerat` ca pornind din spa]iul carpato-dun`rean. observ~nd efectele unei civiliza]ii asupra altora [i descompun~nd-o cu privirea! Este foarte greu de imaginat c`utarea urmelor acelei imense civiliza]ii pelasgo-carpato-danubiene \n.

pe care ]`ranii rom‰ni continu` s-o reprezinte pe porticuri: un simplu cerc cu un punct ”n centru sau o linie.Fig.. V` doresc noroc! 132 .50.. V` las pe d-voastr` s` ghici]i simbolistica transmis` de genera]ii [i genera]ii. o cruce tangent` la cerc sau ie[it` din el.

fiind mai degrab` o ãcredin]` ateist`Ó din acest punct de vedere. p`str`tori ai unor simboluri eterne? 133 .Fig. §i o alt` poart` cioplit`. aceste simboluri. simboliz‰nd [i Purul Panteism.51. s` le consider`m simple ãdecora]ii naive ]`r`ne[tiÓ? C‰nd ne vom pleca aten]ia la inteligen]a multimilenar` a acestor ]`rani. C‰t timp vom continua s` le neglij`m. Cercul cu o cruce ”n interiorul lui era un simbol al ”nceperii vie]ii oamenilor. de ast` dat` av‰nd nu numai crucea ”n afara cercului dar [i ”n`untrul lui. ale istoriei noastre multimilenare. reprezint` numai ãmotive folcloriceÓ. doctrina care consider` Zeul Suprem nimic alceva dec‰t for]ele [i legile Universului. aduse de undeva din str`fundurile. Ast`zi. uitate. nep`s`toare. daco-rom~ni.

Se pare c` nimeni nu-i curios s` [tie ce se ascunde sub corni[a acestei case! Simboluri uitate ne pot readuce o istorie uitat`! Mai bine s` le l`s`m acolo. *Fig.I.52. Mun]ii Carpa]i. [i a nep`s`rii. Ed. 50. Rom‰nia. Sibiu.R.52.. Thausib S. 1995. 134 . Rom~nia. sub umbra acoperi[ului.51.Fig.

construit` din trei registre.Fig. Pe g‰t are un colier de care at‰rn` m`rgele ”n form` de amfore. probabil. ne prive[te sup`rat`.53. Pe g‰t se pot observa dou` perfora]ii care au ajutat. al c`ror simbol ne este necunoscut. O femeie nobil` dac`. Pe frunte are o diadem` complex`. 135 . prin negura mileniilor. la fixarea acestui cap pe un suport rigid. P`rul ei ”n bucle este stilizat prin spirale.

Fig.54. (”nchide). trec‰nd pe sub bucle pentru a se lega. Cine o fi sup`rat-o pe aceast` femeie dac`? Observ`m cum panglica de pe frunte leag` p`rul. 136 . la spate.

fie de la st‰nga spre dreapta. ”ntr-un tumul funerar.55. de unde totul pornea ca s` se re”ntoarc`. Ed.54. unele terminate ”n capete de cal. ca ”n cazul aplicelor de mai sus. probabil tot cu sens de spiral`. altele ”n capete de grifon.57. cai. Trezirea Universului. simboliz‰nd via]a ve[nic`.58. I. Sensul crucii pelasgice se schimb` [i el. precum [i cu piese de inventar din argint [i bronz. Aplice stilizate ”n forma crucii pelasgice.Fig. a[a cum de altfel sunt [i reprezentate mai sus. descoperit ”n noiembrie 1970. Tot el poate s` reprezinte uneori [i rede[teptarea naturii. Tezaurul de la Peretu. •n acest caz el reprezint` prima diferen]iere a manifest`rilor periodice [i eterne din natur`. Fig.56. Nu acela[i lucru se putea spune atunci c‰nd cercul avea un punct ”n mijloc.Teleorman. cuprinz‰nd un morm‰nt de ”nhuma]ie cu car. simboliz‰nd. Spirala pelasgic` nu lipse[te de asemenea.58. Miclea [i R. re”ntoarcerea la via]`.57.Geto-dacii. Ei bine. c‰ini [i ofrande alimentare. 1980. Mai avem [i o form` stilizat` a crucii ”n trei puncte. jud. 53. Meridiane.54. 53. asexuate [i infinite.55.57. Rom‰nia. ”n jurul unui cerc cu un punct ”n mijloc. Dac` cercul simplu reprezenta o unitate divin`.56. reprezent‰nd de fapt Universul f`r` limit`. §i toate aceste forme simbolice graviteaz` ”n jurul simbolului primordial.55. fie de la dreapta spre st‰nga.56. 137 . circumferin]a cercului era uneori interpretat` ca lini[tea mental` a fiin]ei umane. ”n jurul acestui simbol primordial celelalte pot gravita. probabil. *Fig. Florescu.

pe Curcubeu (Arco-Da-Bara) [i continua pe ãDrumul Str`lucitor ca LapteleÓ. unul din regii macedoneni. ajung‰nd ”n m‰na lui Dromichete. dup` moarte. Dac` ne reamintim. Tot pe acela[i coif putem vedea ãCorbul PelasgicÓ care uneori ”l reprezint` pe Aplo. c‰[tig‰ndu-[i astfel un prieten de n`dejde. ochii de pe coif ar fi ”nsemnat a deschide ochii spre cer. Lisimachos. sufletul p`r`sea trupul [i dac` ai fost curat ”n via]`.58. Zalmoxis. te ”n`l]ai la ceruri. simboliz‰ndu-l pe Cel-din-Ap`. ori ai murit cu cinste ”n r`zboi. Pe acest coif. de fapt du[manii lui.Fig. va fi iertat de acesta. regele tracilor. ”i va reda libertatea. simbolurile abund`. care are ”n gheare un porc (Pytha-Goras.ÓCalea LacteeÓnumit` [i ãDrumul IezilorÓ (Drom-I-Chaites). C`l`toria ”ncepea pe ãPodul de FocÓ. Aceia[i ochi ”i vom ”nt‰lni [i pe coiful descoperit la Co]ofene[ti c‰t [i ”n Etruria (Italia) unde ochii stranii continu` s` priveasc` cerul. •n credin]a getodacilor. ori a te rena[te ”n Paradisul Zeilor. 138 . Astfel. fiara-gras`) iar ”n plisc un pe[te.

c`ci omul ”[i cunoa[te mai bine mama dec‰t tat`l. al Universului Fizic. carpato-dun`reni.000 de fii iubi]i. Bucure[ti. p`rinte al celor 10. ÓAbeonaÓ. Fig. de ale[i ai lumii. Era [i un semn feminin. punctul central reprezent‰ndu-l pe Daksha. de la T‰rgu Jiu.60. Rom‰nia.223. Von Petre Baron . astral. ÓPoarta s`rutuluiÓa marelui sculptor Br‰ncu[i.59. •n vara anului 1998 am g`sit ”n templul subteran de la §incaÐVeche nu numai basorelieful unui personaj straniu. 139 . p`rinte al Dacilor. De fapt la vechii arieni.Fig. Casa editorial` pentru turism [i cultur`. dar [i semnul sacru al celui de-al 7-lea Constructor al Universului de mai jos. *Touristic reiseland RomaniaÓ. simboliza separarea sexelor. p. Este un simbol al celor 7 zei ai genezei. •n st~nga este sculptat` o figur` ciudat`.

ce a fost descoperit la Muncheberg.Fig.carpatodanubieni. r`mas pe acele locuri. ”n marchionatul Brandenburg. [i care ”n luna mai a anului 1998 a fost prezentat` la congresul de tracologie din ]ara sus-amintit`.000 de ani vechime. 140 . ”n urma cuceririlor de c`tre pelasgii. ea fiind datat` 7. material de fier.61 V‰rf de lance. Dovada provenien]ei ei din spa]iul carpatodanubian este [i descoperirea celei mai vechi ãcruci pelasgiceÓ pe teritoriul Bulgariei de azi.

desigur pe baza unor tradi]ii. Cultul zvasticii exista ”n ]`rile Daciei [i ”n epoca roman`. Un monument votiv descoperit la Turda [i dedicat Dianei (sora lui Apollo) poart` deasupra semnul sus-amintit. 7115 (1607) [i altul de la Radul . l‰ng` Vene]ia. pe care ast`zi leÐam uitat. afl`m semnul crucii ”nconjurat de un cerc [i semnul zvasticii cu bra]ele spre r`s`rit.vezi comuna G‰rla Mare. Asia [i Africa de Nord. jud. stampate pe linii gravate. soarele de primavar` [i soarele de toamn`. din a.Fig. Ele se afl` reproduse de Tocilescu ”n Revista pentru Istorie. Arheologii au considerat aceast` inscrip]ie ca etrusc`. l‰ng` valul lui Hadrian. 141 . 7120 (1612). Aceste semne hieratice ne apar ”n diferite p`r]i ale lumii vechi. ea figur‰nd pe pietrele cioplite. am‰ndou` aceste forme ale zvasticii mai sunt [i ast`zi ”ntrebuin]ate la poporul rom‰n. ne spune prin anii 1885. Inscrip]ie dup` v‰rful de lance de la Torcela. Crucea pelasgic` ne mai apare [i pe hrisoavele [i diplomele domne[ti din ´ara Rom‰neasc` ”n sec. (c‰nd micu]ul Adolf Schicklgruber nici nu se n`scuse. pe unde se extinsese odat` rasa pelasgic`.62. Ca un simbol tradi]ional. o zvastic` [i un triquetru. [i mai trebuiau s` treac` ”nc` ani ca s`-[i schimbe numele de familie ”n Hitler. •n continuare. pagina 242. acela[i Nicolae Densu[ianu. 1883. ambele ”n biblioteca Academiei Rom‰ne. Literele sunt formate din stelu]e [i din cercuri mici. Astfel o putem g`si pe hrisovul de la Radul §erban din a. fiul lui Mihnea. Mehedin]i. reprezenta. pe crucile de la morminte . 22 aprilie 1889. Pe o inscrip]ie a Cohortei I Aelia Dacorum din Amboglanna. acela[i autor ne spune: ãZvastica. ”n timpurile arhaice. [i pe cus`turile femeilor din Transilvania. ”n Europa. sub cele dou` forme ale sale. §i ”n continuare. Exila]ii daci duseser` cu sine ”n Britannia acest simbol al credin]elor lor religioase. din care e construit` monumentala biseric` Trisfetitele din Ia[i. [i s` devin` cel mai odios criminal al secolului nostru [i mare consumator de droguri) c` am‰ndou` aceste v‰rfuri de l`nci poart` decora]ii simbolice. al XVI-lea [i al XVII-lea. dup` mama sa.

.. \n ce col]uri uitate ale lumii ori.. uneori ai impresia unui chibrit aprins \ntr-o magazie de praf de pu[c`. Cine au fost ace[ti arieni. \mpr`[tiind cultura vedic` ce rena[te acolo departe. ori cutreier~nd drumurile Asiei Mici.•n acest univers difuz de religii uitate. d~nd na[tere la italieni.. veche [i uitat`. cre~nd sacrul [i ocultul \n Babilon.. trec~nd peste Egipt p~n` \n Caldeea. pelasgi. daci. spanioli. pelasgii carpato-dun`reni arieni r`sp~ndindu-se spre vestul Europei. \n care-i descoperim pe str`bunii no[tri. portughezi [i francezi . dar care \nc` poate exploda. \n care lumea preistoric` ne invadeaz` prezentul prin simboluri ciudate. cu care au venit \n contact? 142 .ori r`sp~ndindu-se \n Asia. ale ]`rii noastre vor descoperi arheologii \ntr-o zi trecutul lor simbolistic-spiritual pe care azi \l vedem doar ca reflec]ii ale unor imagini din oglinzile istorice ale altor popoare.. pierdute sau actuale.

o aluzie la procrea]ie. fundul negru ar reprezenta marea respira]ie. Cercul cu un punct \n mijloc .reprezint` prima diferen]iere a manifest`rilor periodice [i eterne \n natur`. simbolizeaz` unitatea divin`. A[a \l considerau str`mo[ii no[tri acum mai bine de cinci milenii.. asexuale [i. circumferin]a lui este uneori interpretat` ca lini[tea mental` a fiin]ei umane.Noi nu suntem urma[ii Romei SIMBOLISTICA LA PELASGII-ARIENI Cercul simplu pe care-l g`sim [i azi sculptat pe poarta de la intrarea ogr`zii ]`ranului rom~n ori pe sub corni[ele caselor. Este universul f`r` limite. C~nd fa]a discului este alb`. infinite.91 143 . trezirea Universului. Este considerat uneori ca o umbr`. de unde totul porne[te [i se re\ntoarce.90 Ce u[or le-a fost ãfilozofilorÓ greci ai antichit`]ii s` ãtransfereÓ aceast` cultur` [i s-o traduc` \n. este energia emanat` de zeul suprem. mi[carea continu` a Universului \n sens nelimitat. Gebeleizis. Tot el \nseamn` [i rede[teptarea naturii. [ase milenii? Cercul.. desenat [i multiplicat. fiind un semn universal pe care-l g`sim [i \n KABALA.. MAMA NATURA. grece[te! Cercul cu punctul \n mijloc mai reprezint` \n cultura arienilor [i spa]iul poten]ial \n contact cu spa]iul abstract. ce o fi \nsemn~nd? Ce \nsemn`tate avea el acum cinci.\n credin]a arienilor din Rig-Veda ... DIVINA IMACULATA.. se pare. \n general. Cercul \n care punctul central se transform` extinz~ndu-se \ntr-un diametru simbolizeaz`.

\ntruchip~nd astfel litera ãTAUÓ. doctrina care consider` Zeul Suprem nimic altceva dec~t for]ele [i legile Universului acestuia. av~ndu-l ca erou pe XISUTHRUS. caldeenii. C~nd cercul dispare. Avem oare de a face aici cu o simbolistic` veche de milenii? Nici nu ne vine a crede! §i azi bunicile noastre la ]ar` deseneaz` acest simbol pe colaci [i cozonaci.. pe egipteni [i pe israeli]i. av~nd \ns` un \n]eles schimbat. Dar crucea. Ea simbolizeaz` purul panteism.MUNDANE CROSS. care-i acuzau pe caldeeni.C~nd linia este vertical`. Cum s` nu-i credem acum pe fenicieni. simbolul \[i schimb` [i el sensul. C~nd Biblia ne poveste[te de Noe [i de potop uneori ne vine greu s` credem c` se va descoperi aceea[i istorie la Caldeeni. coroana din spini de trandafiri usca]i pus` pe capul Domnului Iisus Hristos: ÒThe Union of the Rose and CrossÓ ori ÒRosi CruciatiÓ (ÒRose CrossÓ).92 Dar. Dar iat` c` [i ei. T~rziu \n istorie c~nd va ap`rea cre[tinismul.. surpriz`. \n alegoria lui Vaiva Swata Manu se vorbe[te despre potop [i de aventurile eroului principal. fiind mai mult o ãcredin]`Ò ateist`. punctul central uneori se r`sp~nde[te numai \n trei puncte cardinale. devine uneori simbol ãphallicÓ.. Lucrurile \ncep s` se complice c~nd punctul central se extinde \n patru puncte cardinale d~nd na[tere la a[a-numita [i controversata CRUCE A LUMII . cercul simbolizeaz` separarea sexelor (a se vedea aceast` semnifica]ie \n lucr`rile lui Br~ncu[i). tilutenii. de aceast` dat` cu c~teva sute de ani \naintea iudaismului. unii. consider` acest tip de cerc un simbol al apari]iei celei de-a patra rase. necircumscris`. c`-[i construiau cultura pe cea a misterio[ilor pelasgi?93 144 . la cre[tinii mistici el este simbolul ãunirii dintre spini [i cruceÓ. ea va deveni un simbol reprezentativ al acestuia. au luat aceast` poveste de la arieni..

sugereaz` mi[carea continu`.95 Semnul va fi reluat [i de Marii Mae[tri ai Lojilor Masonice. ne d` ceea ce se nume[te Crucea Hermetica. cobor~nd par]ial \n afara cercului o va simboliza pe Venus (Isis) la vechii greci. s`p~nd \n ruinele vechii Troia. despre care [i 145 . cu cele patru bra]e \ndoite \n unghiuri drepte. revolu]ia Cosmosului invizibil [i a for]elor lui.94 La caldeeni \n Cartea Numerelor c~t [i \n Cartea Misterelor Ascunse se vorbe[te despre ciocanul lui Thor ca despre o arm` magic` folosit` de pitici \n lupta \mpotriva gigan]ilor ori \mpotriva for]elor titanice pre-cosmice ale naturii. [i considerat de ei ca semn al Eternit`]ii. Crucea Lumii. cum de altfel o vom g`si mai t~rziu la vechii egipteni. Semnul zvasticii. simboluri vechi de peste 50 de secole. a rena[terii. C~nd este separat` de cerc are [i un \n]eles ãphallicÓ: ea reprezint` cea mai filozofic` [tiin]` a simbolurilor. este cheia ciclului §tiin]ific. Divin [i Uman. cele dou` linii din mijloc reprezint` spiritul [i materia. re\nviind tradi]ia pelasgic` carpato-dun`rean` a celor mai vechi arieni. C~nd Schliemann. Ciocanul Crea]iei. Ciocanul lui Thor sau Crucea Jaina sau simplu. iar altul \n jos . Zvastica \ntr-un cerc. este Alpha [i Omega al for]elor creative ale Universului. \l g`sim pe capul lui Ananta. \n timp ce bra]ele \ndoite (unul \n sus reprezent~nd Cosmosul. el de fapt scotea la lumin`. n`scut \n concep]ia mistic` a arienilor timpurii (pelasgilor).P`m~ntul) sunt legate \ntre ele prin spirit [i materie. a scos la lumin` obiecte cu ornamente ciudate [i Òf`r` sensÓ. fiind cea mai complex` form` a muncii de crea]ie [i evolu]ie. fiind ascuns` \n religiile oric`rei vechi civiliza]ii. Mundane Cross. dup` Blavatsky. de la for]a pur` spiritual` la cea material`.Noi nu suntem urma[ii Romei C~nd TAU coboar` ajung~nd tangent la polul sudic al cercului reg`sim Emblema Vie]ii.

marele zeu al genezei lumii. a iubit-o a[a de mult -ã´ara ZeilorÓ. al genezei lumii. au purtat-o prin Asia Central`. •n leg`tur` cu semnul zvasticii. reprezent~nd [i cele 7 perioade ale crea]iei. pe Daksha. ale vedicilor. 15 .97 Unul dintre cele mai vechi simboluri este cel ce era tatuat pe capul marelui zeu al crea]iei. Bulgaria. carpato-dun`renii. av~nd \n]eles de ap`. dar [i a Chinei [i \n special a Indiei. al potopului [i al materiei. al celui ce [i-a a[ezat pe primii 10. Ea purta \n cioc acest semn al vie]ii ve[nice [i al eternit`]ii.]ara pe care el. religie pe care ei. [i ca un bun elev s` \nve]e aceast` religie a \n]elepciunii. Cea mai veche zvastic` a fost g`sit` la noi acas`. Densu[ianu vorbe[te despre Pas`rea Phoenix care venea din nordul Egiptului s` moar` \n Mun]ii Cernei. c` lumea era dominat` de religia NOASTRŒ. RELIGIA •N´ELEPCIUNII. India [i Mesopotamia.000 de fii . s` se \ntoarc` [i s` o propov`duiasc`. C~nd cu multe mii de ani mai t~rziu se n`[tea cre[tinismul. pentru a rena[te din propria-i cenu[`. al ãUniversului fizicÓ.Nicolae Densu[ianu aminte[te \n 1884 \n a sa Dacia Preistoric`.fiind [i un simbol al apei.17 Mai.pe cele mai frumoase plaiuri ale lumii. Persia. ci [i peste tot \n lume.) [i a fost prezentat` la Conferin]a de Tracologie. n`scut de dou` ori. •l g`sim [i ast`zi pe tot cuprinsul vechii Dacii . de la Ur [i Haran p~n` \n Palestina. \n cei 17 ani ai dispari]iei lui. la sud de Dun`re (6000 \. dacii carpato-dun`reni [i-au rev`rsat cultura nu numai asupra Egiptului.ãpe poporul alesÓ.H. Fiii ALE§I ai marelui zeu DAKSHA. nu a f`cut altceva dec~t s` c`l`toreasc` pe urmele noastre.98 Dar nu numai la noi. el Iisus Hristos. cu sute de ani \naintea cre[tinismului. Acest semn se g`se[te pe capul zeului ãDACIAÓ (DAKSHA) . [i ca un adev`rat vedic.96 7 El \i reprezint` pe cei [apte constructori ai lumii 6 5 4 av~ndu-l \n centru pe conduc`torul lor. •ntret`ierea triunghiului este un semn sacru care 2 1 3 \n preistorie simboliza pe al 7-lea Constructor al ãUniversului de mai josÓ. 1998. \l vom g`si mai t~rziu.d. 146 . ca \n vechiul alfabet hieroglific egiptean. vedicii. §i nu ne mir` c~nd autorul lui Qabbalah remarc`.

duc~nd acest semn p~n` \n Atena [i f`c~ndu-l cunoscut sub numele de ãDiagrama lui PitagoraÓ.simpl`. DAKSHA. ai lui Dacia . ea probabil reprezint` via]a ve[nic` ce ne-a h`r`zit-o el. \n bine. Ea se va transforma \n decursul timpului \ntr-un simbol esoteric. pentru cei ce-[i uit` limba. 147 . Mehedin]i.este [i un semn ocult folosit de multe ori \n ceremonii magice. g`sit` [i pe o c`r`mid` la biserica fostei m`n`stiri St`ne[ti de l~ng` Dr`g`[ani. de Vasile Boronean]. zeu al genezei care s`-l reprezinte aici pe p`m~nt. dubl` [i \n special tripl`. Dumitru B`la[a. este numit` de arhitectul Andrei P`noiu ãsemn de mare me[terÓ. steaua \n cinci puncte inversat`. ar`t~nd c` respectivii sunt ale[ii fii ai lui DAKSHA. al r`sp~ndirii noastre \n spiral`. este un semn magic de folosire a puterii primit` de la un spirit r`u. ori pe fote [i ]es`turi. neamul. C~nd cele dou` picioare de sus sunt \ndreptate spre rai . DAKSHA. Spirala dacic` este poate cel mai caracteristic. ca un \nsemn dacic vechi cu mii de ani \nainte de Pitagora. dacic` dup` Pr. acesta o va studia mai t~rziu \mpreun` cu al]i ucenici greci \n universitatea zamolxian`. primii fii ai genezei lumii.100 Pentagrama. este semn al poporului ales de el. zeul suprem [i z`mislitor . din jud.Noi nu suntem urma[ii Romei El apare persistent pe portalurile caselor ]`ranilor daci. este semnul nemuririi fiilor lui.pe care chiar dac` aparent ei l-au uitat. ori pe covoare. Aceast` pentagram` magic`.creator al poporului DAC. spre infinit. de Silvia P`un. dar [i cel mai ermetic simbol al poporului nostru: . Este semnul nemuririi na]iei noastre. cel al lui Kali Yugo. fiii lui iubi]i. face parte din tezaurul de cultur` dacic` fiind identificat` \n Pe[tera de la Chindia. pe noi. el \nc` continu` s`-i protejeze pe ei. spirala are [i sens de blestem.99 Pentagrama magic`. dup` credin]a daco-ge]ilor era a[ezat` \n fa]a templului zamolxian pentru a \mpiedica intrarea strigoiului sau a oric`rui duh malefic. fiind prezentat` [i \n revista Arhitectura. f`r` a ne uita niciodat` originea dac`.

sculptate pe por]ile caselor. \n]elesul lor fiindu-ne de cele mai multe ori necunoscut... S` le respect`m. a[ezate cumin]i [i t`cute sub corni[ele caselor. S` le c`ut`m.. Sau noi le vom c`uta [i interpreta acum?! Ele nu trebuie s` r`m~n` Òfloricele ornamentaleÓ. Vor r`m~ne ele \n continuare ni[te taine?. c~t` vreme sunt simboluri ale culturii noastre spirituale de peste 50 de secole...Majoritatea simbolurilor descrise aici sunt \nt~lnite ast`zi peste tot \n Rom~nia. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 148 . pe vase [i pe covoare... S` le \n]elegem..

exact \n zona unde Arcul Carpatic tinde a se recurba c`tre miaz`noapte. o alt` st~nc` aflat` pe acela[i munte prezint` simbolica form` a unui arm`sar. st~nca respectiv` este considerat` de prof. ai poporului botezat ãRom~nÓ \n ãmodernitateÓ). fiul lui Calaus). Densu[ianu drept un monument votiv consacrat vechii Divinit`]i supreme Solare. Totodat`. se \nal]` m~ndru [i enigmatic. cum \i mai zic localnicii) obi[nuia a c`l`ri pe un leu feroce. Fie sculptat` de m~ini omene[ti ori rezultat al eroziunilor naturale. f`c~ndu-i pe localnici a denumi locul ãPiscul Calului AlbÓ. arat`. Reputatul istoric [i cercet`tor \n sfera timpurie a devenirii neamului nostru. avea s` fie folosit` drept punct de observa]ie de c`tre \ntreaga popula]ie carpato-dun`rean` (fie ea vedic`. c` prin anul 1847 \nc` se mai putea z`ri pe cel mai \nalt [i seme] pisc al amintitului masiv muntos un soi de val circular av~nd diametrul de 6. \n inima Europei Centrale. Cybele ori Doamna Neaga. av~ndu-l la dreapta ei pe falnicul Caloian (Attis. departe. tracic` sau dacic`. pelasgic`.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Noi nu suntem urma[ii Romei BLESTEMUL „P`S`RII PHOENIX” (Tezaurul de la Pietroasa) ndeva. tocmai prin ]inuturile unde legendele spun c` ãBaba DochiaÓ (Mama Mare. Muntele Istri]a (din Jude]ul Buz`u). un ochi atent va descoperi comuna Pietroasele. Uraniene. Din vremuri str`vechi aceast` pozi]ie a Muntelui Istri]a. \n timp ce pe un mic platou aflat la poalele sale. cercet~nd mitologia U 149 . profesorul Nicolae Densu[ianu. printre altele.101 •n fapt.32 m [i care purta straniul nume ã§ura de AurÓ. prezent~nd evident avantaj strategic. \n spe]` \nainta[ii aceleia[i na]iuni.

A[a arat` a[a zisa ãClo[c`Ó. Patru f‰[ii triunghiulare. unde dogma joac` un rol esen]ial: crede [i nu cerceta! Ce ne-au spus vechi cronicari. noi continu`m s`-i credem pe ei [i s` refuz`m s` vedem adev`rul. m`rginit de dou` f‰[ii rombice. Meridiane. ”ncrustate cu granate. circulare [i p`trate. ”n sus ori ”n jos! Dac` s`racul Odobescu a descris gre[it direc]ia v‰rfului inimii. Aceste f‰[ii figureaz` coada ”n evantai a vulturului. De marginea de jos at‰rnau patru pandantive din aur ajurat [i cristal de st‰nc`. pe care a fost sudat un tub tronconic ajurat. p.63. a[a cum cei ce descriu [i redescriu ãinimioareleã de pe g‰tul P`s`rii Phoenix refuz` s` le vad` c` sunt cu v‰rful ”n sus [i continu` . iar dou` f‰[ii triunghiulare cu v‰rful ”n jos.Fig. redau aripile [i picioarele vulturului (s` fi uitat autorul c` este vorba de clo[c`?). §i cum am spus-o de multe ori: ão minciun` repetat` devine un adev`r [i un adev`r neglijat trece ”n spa]iul ocult!Ó A[a este [i cu a[a-zisa noastr` istorie. din granate [i turcoaze. ”ncearc` s` redea penajul: o re]ea de celule paralele [i circulare. ãFibula mareÓ de aur. din m`n`stirile evului mediu.Ó Vedem din nou cum o gre[eal` spus` de dou` ori devine un adevar istoric! Uita]i-v` [i dumneavoastr` pe g‰tul a[a-zisei clo[ti [i vede]i unde este situat v‰rful inimii. acoperite cu motivul ãochiului de p`unÓ.. c‰nd ã[coala ardelean` a decis c` noi suntem urma[ii Romei. 1980. terminat ”n cap de pas`re de prad` (ciudat cap de clo[c` !). Pe scut. cu granate [i alte pietre semipre]ioase. S` vedem cum este descris` aceast` ãclo[c`Ó ”n cartea domnilor I. Florescu. nici acum dup` mai bine de un secol lumea nu vrea s` vad` ce putem cu to]ii s` vedem. granate [i turcoaze [i un [ir orizontal care formeaz` limitele plastronului. ãDaco-RomaniiÓ. ”ncadreaz` dou` [iruri verticale de cabosoane din cristal de st‰nc`.din gre[eal` ”n gre[eal` spre victoria final`. 150 . 211: Ópe un schelet constituit tot dintr-o fibul` de tip cu Ócapete de ceap`Óeste a[ezat un scut cu partea superioar` rotund` [i cea inferioar` evazat`. Ed. dispuse simetric. Miclea [i R. Ha[deu a declarat-o gre[eal` istoric`. ”ncadreaz` un mare caboson din cristal de st‰nc` [i mai multe cabosoane mai mici.. arcuite. chiar dac` Bogdan P. un plas-tron central. ”mp`r]ite ”n mai multe celule ”n form` de par`. este un adev`r de necontestat. G‰tul vulturului este ”ncadrat cu granate ”n form` de inim` cu v‰rful in jos.

151 . an. format` din dou` foi de aur. ini]iatorul studiilor arheologice ”n Rom~nia. identificate dup` imagina]ia fiec`ruia. grupate de la margine spre interior. nr.7 cm. dep`[ind uneori marginea inferioar`. pe un cult din DaciaÓ. Cezar Bolliac. cea inferioar` mai groas` [i unitar`. apoi un amplu registru circular. cea superioar` decorat` prin cioc`nire cu motive figurate. ”n ã Trompeta Carpa]ilorÓ.:Ó zic` cine orice va zice. este decorat cu un vrej de vi]` de vie cu frunze [i struguri.64. vasele de la Petroasa sunt vase dacice. le considera personaje ale panteonului gotic. Patera din tezaurul de la Pietroasa. care am remarcat cum vedea lucrurile pe dos. cuprinz‰nd [aisprezece figuri. care formeaz` chenarul.Fig. p. Dac` Odobescu. exprima urm`toarea opinie. zv‰rcoleasc`-se oric‰t vor putea arheologii no[tri. av‰nd un diametru de 25. 3. dup` cum urmeaz`: registrul limitat de profile. 876. 1870. cu stil dacic.

pui sau clo[c` (de[i \ndep`rtatul Maramure[. ãpragmaticeÓ. alte dou` st~nci prezente pe Muntele Istri]a. Negustorul respectiv se va dovedi [i mai ãinventivÓ dec~t descoperitorii comorii. un an \ntreg p~n` c~nd. populara s`rb`toare a ciobanilor din regiune). locul unde se desf`[oar`. aveau a face o descoperire senza]ional` [i totodat` de un interes arheologic primordial. ãS~mbra OilorÓ. din care ]~[ne[te apa limpede precum cle[tarul a unui izvor zis ãF~nt~na VulturuluiÓ. \nfrunt~nd veacurile. vase [i ornamente. Stan Avram. seme]. \n acest fel. ace[tia descoper`. o impresionant` colec]ie de podoabe din aur. apuc~ndu-se s` sparg` o mare parte din nepre]uitele obiecte cu dalta [i ciocanul. pe un pre] ãde nimicÓ. se m~ndre[te cu al s`u Munte G`ina. astfel. \n anul de gra]ie 1837. §i totu[i aici. §i-a trebuit s` mai treac`. piscul botezat ãCuibul CorbuluiÓ. ãLacul VulturuluiÓ.. •n plus. la r~ndul lor. Gebeleizis. a intr`rii tezaurului sub jurisdic]ia legilor specifice ale ´`rii. pe la sf~r[itul anului 1842 sunt depuse la Muzeul Na]ional din Bucure[ti un num`r de 12 piese apar]in~nd tezaurului de la Pietroasa. poart` denumirea de ãPiatra §oimuluiÓ. spre a extrage pietrele necesare construc]iei unui pod. este vorba aici despre o nou` dovad` a cultului zeului solar trac. sub un bolovan aflat la mic` ad~ncime. sau poate al vreunei [i mai vechi divinit`]i vedice. nici unul din reperele acestor locuri ãb~ntuiteÓ de legend` nu poart` vreo banal` denumire de. guvernul ´`rii Rom~ne[ti s` capete ceva informa]ii despre existen]a acestei comori (la propriu [i la figurat) [i s` \ncerce a salva ceea ce mai putea fi salvat.102 152 .. doi ]`rani din comuna Pietroasele. anual. Ca urmare. Lucr~nd pe coastele amintitului Munte Istri]a. sper~nd \ntru evitarea ho]easc`. ]`ranii s-au gr`bit s` ascund` \ns` tezaurul ivit la lumin` din negurile istoriei noastre pentru a pl`nui ulterioara [i pripita sa comercializare. Firi simple. Dup` cum se vede. din nordul Transilvaniei. Ion Lemnaru [i socrul acestuia. urm~nd a fi ulterior cunoscute sub numele impropriu de Clo[ca cu puii de aur.antic` daco-rom~neasc`. unui albanez numit Anastase Verussi. \n 1838. [i nu departe de acestea se \nal]`. Apele sale se adun` \ntr-o imediat` apropiere form~nd. \nsum~nd nu mai pu]in de 22 de obiecte. g`in`.

\n ora[ul SoareluiÓ. aceasta \[i construia un fel de cuib din ramuri alese [i plante frumos mirositoare.. sau ãVukalanÓ). Ea constituia o zeitate solar` consacrat` astrului zilei. Vom \ncepe cu r~ndurile ce i le-a dedicat celebrul istoric grec Herodot: ãEste o pas`re cu unele pene de culoare aurie [i altele ro[ii. iar dup` al]ii la ãdoarÓ 509. antichitatea nu a produs nici o valoare artistic` (statuie. care tr`ia perpetuu \n cicluri vitale estimate. Periodic. simboluri ale vechilor divinit`]i tracice ori geto-dacice (c`rora li se mai spunea [i ãBukolionÓ. la 700 de ani. bijuterie etc. parte a corpului ro[ie iar coada albastr`. poate c` nu se \n[al` defel.) care s` nu reprezinte. la apropierea sf~r[itului unui ciclu al lungii sale vie]i. transport~nd \n gheare un ou din smirn`. Conform teologiei antice. aceasta ar fi fost un unicat pe \ntregul mapamond (cu alte cuvinte singura ãSemper AvisÓ). ãF~nt~naÓ [i ãLacul VulturuluiÓ.cea mai nobil` pas`re o reprezint` Phoenixul originar din Arabia.103 Dup` Pliniu cel B`tr~n.Noi nu suntem urma[ii Romei •n realitate. vom constata c` suprema [i totodat` cea mai nobil` [i fenomenal` zbur`toare men]ionat` \n cadrul acestora a fost a[a-numita ãPas`re PhoenixÓ. \n care \[i \ncheia astfel existen]a. con]in~nd cenu[a P`s`rii Phoenix. Ea pleac` din Arabia. av~nd m`rimea unei acvile [i g~tul ca aurul. ã. Ulterior. din care aceasta avea a rena[te de-a pururi. iar dac` unele voci autorizate consider` azi c` p`s`rile de aur ar reprezenta. dup` unii. \n acela[i timp. Phoenixul \[i transport` cuibul din Arabia p~n` \n apropiere de Panchea. \ns` [i aceasta \ntre]esut` cu pene ro[ii.104 153 . oare. \n fapt. iar dup` form` [i m`rime asem`n`toare cu acvila. Comoara despre care vorbim a fost g`sit` \n vecin`tatea acelui ansamblu natural ce include ãPiatra §oimuluiÓ. ÒcuibulÓ se metamorfoza \ntr-un ou. pentru a se duce \n Templul Soarelui [i a rena[teÓ. Se na[te \ntrebarea: de unde. tablou. [i-un simbol metafizic. Dar s` compar`m acum descrierile ãP`s`riiÓ \n viziunea anticilor cu aspectul a[a-numitei ãClo[tiÓ din Tezaurul de la Pietroasa. simbol al Genezei primordiale. se va fi n`scut ideea acord`rii denumirii de ãClo[c`Ò?! Aplec~ndu-ne asupra str`vechilor legende [i tradi]ii.. ãCuibul CorbuluiÓ.

Mult mai pragmatic . descrie un segment din patera de la Pietroasa astfel: ãApollo (Aplo la daci. Densu[ianu. iar \n m‰na st‰ng` ]ine o palm`. simbol al tuturor succeselor fericite. av‰nd pe cap ornamente arimaspice. ca ”nsemne ale demnit`]ii.Fig. L‰nga zeu se vede figurat Ianus. L‰ng` Ianus un prunc. ”n m‰na dreapt` o diadem`.) zeul luminii. regele hiperboreilor. personifica]ia Anului Nou. aduce ca dar un co[ cu un spic mare de gr‰u.Ó 154 . A. asist` la s`rb`toarea hiperboreilor ”n onoarea divinit`]ii Terra Mater. dup` unii sinonim cu Zalmoxis N. N. ”n st‰nga un arc cu coada ”nf`[urat` [i jos ca atribut un delfin. al p`storiei [i armoniei.65. emblema puterii sale peste m`ri.

”n jurul c`reia se pare c` tot universul mitologic dacic se ”nv‰rte. perpendicular pe aceast` pater`. ”n jurul lor se g`sesc 16 figuri de zei [i zei]e. P`rul ”l are str‰ns ”ntr-un coc. l‰ng` piept. ridicat ”n sus. [i deci ”n jurul zei]ei primordiale. 67. Poate [i datorit` faptului c` m`rind-o la maximum pe computer. e ”ncins` peste mijloc [i ]ine cu am‰ndou` m‰inile. Ea se ridic` ”n mijlocul acestei patere cam 7. Densu[ianu. la picioarele ei se odihne[te un p`stor. prietenul s`u cel mai bun. aduc‰ndu-[i omagiile lor Zei]ei Mame. un pahar de form` conic`. A[a c` v` rog s` v` uita]i [i la figura 64. Mama P`m‰ntului.5 cm [i este ”nf`]i[at` [ez‰nd pe un tambur circular. •n cerc. Ea o reprezint` pe Gaea. av‰nd la picioare un c‰ine. a[a cum o descria N. Ea poart` o tunic` lung`. Zei]a se distinge printr-o figur` nobil`. f`r` m‰neci. Aceast` figur` central`. cu frunze [i struguri. o fizionomie dacic`. de sus. 155 . •n`untrul acestui prim cerc. decorat cu un vrej de vi]` de vie. la spate. sau Terra Mater. ”n dreapta [i respectiv st‰nga. form‰nd un cerc solemn. Tipul ei nu este nici grecesc [i nici gotic.Fig. doi m`gari [i o leoaic`. nu i-am putut vedea fa]a. deoarece fotografia este facut`. De fapt leul [i leoaica o flancheaz` pe Mama P`m‰ntului. pentru a o observa mai bine. •i urmeaz` un leu. majestuoas` [i plin` de siguran]`.66. m-a intrigat cel mai mult. Tr`s`turile ei fiind caracteristice pentru o fizionomie din zona Dun`rii de Jos.

107 §i tot el. prof. fusese ini]ial decorat` cu felurite pietre pre]ioase ori semipre]ioase ro[ii. §i \ntruc~t la str`vechiul popor carpato-dun`rean. se poate sintetiza. c`reia un artist anonim \i va fi dat ãvia]`Ó dup` un model strict tradi]ional! De altfel. cel care avea a-[i \nsuma anii dedica]i studierii pasionate a respectivului tezaur \ntr-o monumental` lucrare publicat` la Paris. cam de m`rimea unui [oim.§i. \ntreaga suprafa]` a acestei zbur`toare. aflat` sub orizontul cel pur [i senin al Istrului (fluviu numit ulterior ãDun`reÓ). cu deosebire \n cadrul cultului religios. adic` Mun]ii ÒCerneiÓ de ast`zi.105 Ar rezulta. Iat`. \n anul 1885. \n cre[tet. \n care Pas`rea 156 . Textele marelui poet roman exilat Ovidiu considerau c` Phoenixul ar fi vie]uit pe o colin` apar]in~nd celor mai frumoase meleaguri ale Elizeului. Le TrŽsor de Petrosa. care \i ap`rea \ncadrat cu granate av~nd forma unor inimioare cu v~rful \n jos106 (\n fotografii. la ãg~tul VulturuluiÓ. Odobescu. c` avem de-a face cu figura celebrei P`s`ri. din aurul cel mai fin. c` cea mai faimoas` \naripat` a religiei pre-cre[tine poate fi localizat` concret \ntr-o legendar` regiune a emisferei nordice. modelat` \n aur masiv. \n timp ce coada i se termina \n nenum`rate l`n]i[oare suspendate. din apropierea sus-numi]ilor Mun]i Ceraunici. \n schimb. tot din pietre ro[ii fiindu-i [i ochii. vorbe[te \n detaliu despre ãciocul [i ceafa VulturuluiÓ. afirm~nd \n consecin]`. a[adar. toate \[i aveau formele [i canoanele lor tipice. el nu uita s` men]ioneze Octoihul Slavonesc tip`rit la 1575. conform cercet`rilor geografului Mela. cum se prezint` ãClo[caÓ noastr` de la Pietroasa: fibula reprezint` imaginea unei p`s`ri sacre. N. verzi. ãClo[caÓ prezenta un imens granat ro[u. prin compara]ie. Scriitorul rom~n Alexandru Odobescu. atunci c~nd. de fapt una [i aceea[i regiune geografic` a timpurilor preistorice cu Valea Jale[ului din Rom~nia modern`. ãuitaÓ \ns` a o mai numi ãClo[caÓ pentru a se referi. albastre [i galbene. de asemenea ornate cu granate de o m`rime apreciabil`. care \ncepe din sus de Arcani. ãPancheaÓ se afla tocmai \n apropierea Mun]ilor Ceraunici. Deasupra. eu le-am v`zut totu[i cu v~rful \n sus!). Densu[ianu lucra la a sa Dacie Preistoric`.

probabil. av~nd deasupra-i Soarele. ãneconfortabile politicÓ. cum este crucea pelasgic`.109 Mai t~rziu vom g`si Phoenixul ca pas`re heraldic` \n emblemele ´`rii Rom~ne[ti. Dar [i ãistoriciiÓ ceva mai nechema]i \n domeniu au un drept al opiniei personale. s-au gr`bit \n a cataloga prima reprezentare mondial` autentic` a legendarei P`s`ri Phoenix drept o ãam`r~t`Ò de ãClo[c` cu puiÓ! C~nd. v`z~nd cum sunt. sigur c` m-am sim]it jenat pentru nerespectarea adev`rului. blestem menit a-i afecta letal. cartea mi-a pl`cut pe ansamblu dar.108 §i tot astfel apare ea [i \n Psaltirea Slavo-Rom~neasc` din 1577. deci \n total 9 a[tri ÒveghetoriÓ ai eternit`]ii sale. ãpuiiÓ sugereaz` simbolic tocmai eterna rena[tere a Phoenixului din propria-i cenu[`. iar \n cioc ]in~nd acum tradi]ionala cruce cre[tin` ce avea a \nlocui primordiala zvastic` (vezi Pravila tip`rit` la Govora \n 1640)110. pe to]i acei ce i-au \ncercat sau \i vor \ncerca \nstr`inarea de urma[ii vechilor pelasgi. Luna [i Ursa Mare (constela]ia ãCarul MareÓ de azi. acela c` ]ine \n cioc o cruce \nc~rligat` de forma vechii zvastici pelasgice. la propriu [i la figurat. Straniu este c` nu doar Lemnaru.. carpato-danubieni. putem spune [i dezvolta. omise ori trecute ãpe linie moart`Ò nenum`rate informa]ii [i ra]ionamente considerate. a[a cum comorile Faraonilor egipteni [i-au dovedit malefica influen]` asupra tuturor descoperitorilor lacomi. iar ace[tia. c~t [i a profitorilor ce le-au r~vnit ulterior. st`p~nitorii s`i eterni de fapt [i de drept. ca mici duplicate menite a reface.Noi nu suntem urma[ii Romei Phoenix este descris` printr-un detaliu suplimentar. divinitatea originar`! Dar a[a-zi[ii ãistoriciÓ ai no[tri de ieri [i de azi nu se opresc aici. de fapt. Foarte recent vede lumina tiparului la Bucure[ti volumul Heraldica Rom~niei 111 scris` [i redactat` de Maria Dogaru. f`r` a cerceta prea mult cov~r[itoarea semnifica]ie din substratul acestei descoperiri. un foarte vechi simbol al Soarelui ãren`scutÓ odat` cu apari]ia prim`verii. fiind reprezentat` exact \n momentul depunerii cuibului deasupra unor fl`c`ri regeneratoare. Dar. \n ce constau manifest`rile unui similar blestem \nv`luind Tezaurul descoperit la Pietroasa. iar`[i [i iar`[i. compus` din 7 stele). deliberat.. Avram [i Verussi 157 .

62 Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa. 158 . 1889. 1855-56. 428. (1867). Taf. f`cut` pentru Muzeul din Berlin \n a. Meridiane. Ed. ital. astfel cum a fost publicat` de Micali \n Monumenti inediti (Firenze. Bucure[ti. 939.Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa. nr. Tav. p. II. nr. Diferite reproduceri ale verigii de la Pietroasa.3 Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa. 1986.68. 53) [i reprodus` de Fabretti \n Corpus inscr. din 1871 Fig. dup` reproducerea galvano-plastic`. Bolliac \n ãTrompetta Carpa]ilorÒ. Die deutschen RunendankmŠler. 1844. Dup` Henning. a[a cum le prezint` N. reprodus` de C. Densu[ianu ”n Dacia Preistoric`.

de c`tre un fost seminarist pe nume Pantazescu. Iute prins [i \nchis. iar sensurile sale se dezv`luie doar ochiului atent [i min]ii cultivate: de la st~nga la dreapta.. din pricina ororilor sistemului comunist \n general. milioane de ru[i pier atunci c~nd Germania atac` U. fie nici m`car n-au dorit recuperarea ãP`s`rii PhoenixÓ din locurile str`ine ãcuibuluiÓ ei (cazurile Dej [i Ceau[escu) urmau s` sf~r[easc` de moarte n`prasnic`. ãinteligentulÓ guvern rom~n din timpul primului r`zboi mondial face o gre[eal` istoric`: evacueaz` tezaurul ]`rii. inscrip]ia tracic` 159 . •n iarna anului 1875.S. autoritate suprem` \n momentul acelei ãprelu`riÓ a tezaurului. probabil.R. de \ndat` ce Phoenixul pelasgic ãse treze[teÓ re]inut abuziv la Kremlin. dar [i t`inuitorii obiectelor ce n-au mai putut fi recuperate de Guvern urmau a o sf~r[i la fel de repede [i straniu. comoara este furat` din muzeu. vechea zical` dup` care. mai t~rziu. la scurt timp dup` ce ã\ndr`zne[teÓ a publica Le TrŽsor de Petrosa tocmai la Paris. \ntreaga familie imperial` a ]arului Nicolae al II-lea Romanov. la Moscova spre a-l salva de armatele Puterilor Centrale. ]ara sa de origine. La \nceputul veacului nostru. Odobescu sau ]arului Nicolae al II-lea!112 Tezaurul de la Pietroasa poart` \ntr-adev`r un teribil blestem.S. acesta va fi \mpu[cat \ntr-o impulsiv` \ncercare de evadare. deci nu \n Rom~nia.fiind executat` [i izbucne[te r`zboiul civil. de obicei \n mod violent. ãce ia muscalul. •n plus.. •nsu[i scriitorul Alexandru Odobescu. ãuit~ndÓ. mai to]i conduc`torii Rom~niei care fie n-au reu[it (cazul lui Antonescu).. o sf~r[e[te violent . deseori \ntocmai lui Pantazescu. e bun luatÓ! •ns`. pe cuprinsul uria[ei Rusii \ncep s` se petreac` uria[e nenorociri (vezi [i Dacia Secret` de Adrian Bucurescu): are loc o lovitur` de Stat bol[evic` ce instaureaz` un sistem social neg~nd existen]a oric`rei divinit`]i. \ncrustat \ntr-o verig`. inclusiv ãClo[ca cu puii de aurÓ. autorul celebrului Pseudo-Kynegheticos (Fals Tratat de V~n`toare) se sinucide \n mod bizar.Noi nu suntem urma[ii Romei aveau s` moar` la scurt timp dup` ilegalit`]ile comise asupra tezaurului dat la lumin`. pe o noapte cu viscol grozav. [i \nc` [i mai mul]i din cauza genocidului ordonat de Stalin.

\nf`]i[eaz` trinitatea HUTEN IAREN EIVEN, \n traducere: ãCasa (Neamul) \n pace s`-]i fieÓ, dar, citit` pe dos, cuvintele devin NEVIEN ERAI NETUH, adic`: ãBlestemat s` fie r`uf`c`torul (ho]ul)Ó.113 Poate c` ar fi mai bine s` le spunem [i ru[ilor adev`rul, poate vor [i ei, ceva mai mult` lini[te \n ]ar`... Dup` cum locul ãInelului NibelunguluiÓ nu poate fi dec~t \n apele Rinului, ãCasaÓ P`s`rii Phoenix trebuie s` redevin`, c~t mai cur~nd, Rom~nia.

160

Noi nu suntem urma[ii Romei

„CUIUL DACIC” SAU „CUIUL LUI PEPELEA”
e data de 4 Septembrie 1997 soseam la Chi[in`u s`-mi \nt~lnesc un prieten, Tudor Pan]~ru - fostul ambasador al Republicii Moldova la Na]iunile Unite - [i s` m` reped p~n` la Orheii Vechi, din ra]iuni sentimentale familiale. Am \nt~lnit o mul]ime de oameni minuna]i dar povestea unuia dintre ei mi s-a p`rut deosebit de interesant`. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: ãEste trist s` stai de vorb` cu arheologi care sap` tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani [i nimic altceva, men]in~nd cercetarea arheologic`, \n Rom~nia, pe pozi]ii aproape paukeriste, neg~nd ori refuz~nd s` vad` r`d`cinile extraordinare pe care rom~nii le au \n civiliza]ia lumii. A face azi cercetare arheologic` f`r` laboratoare de teren, care s`-i spun` cercet`torului ce roc` sap`, ce compozi]ie are cutare c`r`mid` sau ciob, f`r` acces la Internet, la cele mai solide baze de date, f`r` urm`rire prin satelit a ceea ce se \nt~mpl` \n Carpa]i (ca de pild` misterioasele ãarsuriÓ), f`r` o echip` solid` multidisciplinar` incluz~nd sociologi, etnologi, istorici, medici, economi[ti, este \n cercetarea arheologic` modern` ãun fel de a juca ]urca pe rampa de lansare a unei rachete, nev`z~nd altceva dec~t tuiulÓ. L-am \ntrebat cum de a ajuns s` fie a[a de pasionat de daci, la care Andrei mi-a r`spuns: ãPe vremea c~nd eram student \n anul I la Fizic`, \n 1966, la Leningrad, unchiul meu, Grigore Constantinescu - absolvent al Sorbonei - mi-a f`cut cadou cartea lui Daicoviciu Dacii - pe atunci o carte interzis` pe teritoriul Republicii Socialiste Sovietice Moldovene[ti. Am devenit a[a de \ndr`gostit de acei daci, \nc~t imediat dup` colapsarea imperiului sovietic, am fugit repede ãAcas`Ó \n Mun]ii Or`[tiei, ca s`-i \nt~lnesc pe daci ori pe urma[ii lor.Ó Ce a realizat Andrei Vartic, \n expedi]ia sa, este formidabil.

P

161

Acesta descifreaz` topografia dacic`, redescoper` metalurgia dacic` - cea mai avansat` din lumea antic` - descrie materialele de construc]ie dacice, \n special betoanele dacice, vorbe[te despre cosmogonia dacic`, moralitatea la daci [i ce este cel mai important \i redescoper` pe daci, scriind c`r]i ca: Ospe]ele Nemuririi, Enigmele civiliza]iei dacice, Fierul-Piatra, Dacii-Timpul, Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, public~ndu-[i cercet`rile chiar [i \n conferin]e NATO. El, Andrei Vartic, ridica v`lul nep`s`rii de pe trecutul nostru dacic. •n timp ce se plimba, acum 7-8 ani, \n jurul Movilelor Ciclopice de la §ona, descoper` \n huma acestora o veritabil` ghear` de sfinx; fiind un om corect, el cheam` Institutul de Arheologie din Cluj, care trimite pe cineva, ce sose[te peste noapte, o ridic` [i... dispare. ãEi, a[a or fi legile pe aiciÓ [i-a spus Andrei, pu]in nec`jit c` ei, arheologii, nu au discutat [i cu el. Era var`, frumos, p`p`dii galbene peste tot c~nd Andrei g`sea calupuri de fier dacic de peste 40 kg, [i din nou corect \i anun]` pe ãtovar`[iiÓ arheologi care vin, iau [i... pleac`. Tot el g`se[te \n sanctuarul dacic de la Raco[ cuie dacice pe care le pred` reprezentan]ilor arheologiei rom~ne. Din por]ia acestora prime[te... un cui dacic pe care Andrei avea s`-l cerceteze. El trece cuiul peste grani]`, acas`, de cealalt` parte a Prutului, la ceilal]i rom~ni, urma[i ai acelora[i daci, dar desp`r]i]i de ni[te politicieni care i-au convins pe istoricii moldoveni c` ei ar fi de un alt neam [i c` ar vorbi [i o alt` limb`, diferit`, moldoveneasca, ce ar avea doar ni[te foarte mici asem`n`ri cu limba rom~n`, prea mici pentru a fi luate \n considera]ie. Studiind cuiul dacic vechi de peste 2000 de ani, Andrei realizeaz` c` acesta nu era nici m~ncat, nici acoperit de rugin`; o adev`rat` minune. Astfel \ncepe istoria acelui cui dacic, adev`rat Cui al lui Pepelea \n contextul noilor preocup`ri pentru istoria st`mo[ilor no[tri, dacii. Andrei ia cuiul [i fuge cu el la Institutul de Metalurgie de la B`l]i unde, minune, X-Ray-ul arat` c` e vechi de peste 2000 de ani, av~nd \n componen]a lui nici mai mult nici mai pu]in dec~t alfa-fier pur de 99,97%; nici urm` de impurit`]i, adic` de compu[i ai carbonului ce r`m~n de la prelucrare. O ãminune antic`Ò, ce se poate ob]ine numai \n condi]ii speciale de laborator sau \n Cosmos! P~n` la ora actual` sunt cunoscute \n lume

162

Noi nu suntem urma[ii Romei

numai dou` exemple de astfel de fier antic: st~lpul de fier de la Delhi [i un disc din Mongolia, datat din secolul IX, cercetat [i \n laboratoarele de la NASA, c~t [i la Universitatea Harvard. Speciali[tii spun c` procesul model`rii unui obiect din fier pur este mult mai complicat chiar dec~t ob]inerea lui, dat` fiind posibilitatea introducerii \n el a unor impurit`]i. Discul din Mongolia putea fi modelat doar \n Cosmos, sus]in speciali[tii de la NASA, iar cercet`torii de la Chi[in`u aveau aceea[i p`rere despre ãcuiul dacicÓ. Andrei, pragmatic, mai ne\ncrez`tor, a fugit cu cuiul la Leningrad, la Institutul Metalurgic, c`ci, fier pur o fi el, dar poate c` suprafa]a lui s` fi fost vopsit` cu vreo vopsea ãdacic`Ò special`, ca s` nu rugineasc`. La Leningrad cercet`torii au mai descoperit o minune, despre care voi relata mai t~rziu. Vr~nd s` verifice minunea, Andrei ia ãCuiul lui PepeleaÓ [i fuge la Moscova. §i de ast` dat` rezultatul a fost acela[i: cuiul dacic era acoperit, nu cu vopsea, ci cu trei straturi moleculare, perpendiculare, care-l protejau impecabil, p`str~ndu-i puritatea, aceste trei straturi fiind: 1. suprafa]a - Magnetit` ãFe3O4Ó, 2. oxid de fier ãFeOÓ, 3. alumo-silica]i. Prin cercet`rile efectuate de profesorul Kiosse [i Dr. Galina Volodin, utiliz~nd metode de iradiere X-Ray aplicate la pelicule sub]iri de semiconductori (a[a-numitele unghiuri mici) s-au putut observa peliculele protectoare despre care am vorbit mai sus. Profesor Daria Grabco a studiat la microscop microstructura deosebit` a fierului dacic [i a mai observat c` acest fier are dou` straturi de ãdomeneÓ, unul central [i unul de suprafa]`. Domenele, [i aici este ãciud`]eniaÓ, sunt orientate perpendicular unul pe altul asta \nsemn~nd c`, mai \nt~i s-a solidificat (\n c~mpul magnetic al P`m~ntului) stratul interior, apoi, peste el s-a aplicat \n stare lichid` un alt strat, care s-a solidificat [i el, dar... \n alt` pozi]ie fa]` de c~mpul magnetic al P`m~ntului! Deci asta se \nt~mpla acum peste 2000 de ani, \ntr-o ]ar` s`lbatic`, populat` de ]`rani daci, primitivi [i s`lbatici, cuceri]i mai t~rziu de romani (numai 14% din teritoriul Daciei) care au sosit cu o ãmic`Ò armat` de 150.000 de legionari [i c`rora le-au trebuit mai mult de [ase ani s` cucereasc` doar... o mic` por]iune din spa]iul dacic! Oare s-a \ntrebat cineva cum a putut rezista \n fa]a Romei, o simpl` civiliza]ie ]`r`neasc`?

163

Fig.69. Prin mun]ii sfin]i ai ´`rii Dacilor, gr`dinile de zarzavat ale ]`ranilor ascund bog`]ii arheologice de nedescris. Ceramica dacic`, care se g`se[te din abunden]`, pe p`m‰ntul lui Bodea, ”l impiedic` pe acesta s`-[i culeag` roadele muncii: ÓOriunde sapi dai de ele, de parc`i un blestemÓ, spune s`rmanul s`tean. Descoperirile legate de cuiele dacice, care nu vor s` rugineasc`, dup` mai mult de 2000 de ani, de betoane [i c`r`mizi, de ceramica dacic` ce are at‰t de mult metal ”n ea, ”nc‰t o atrage [i magnetul, toate acestea ar trebui s` rede[tepte orice cercet`tor ãsomnorosÓ, toate acestea l-ar face [i pe un miop s`-[i pun` pe nas ãochelarii [tiin]eiÓ, dac` nu din patriotism cel pu]in din interes [tiin]ific!

164

Fig.70. Spectrograma fierului, pur, dacic, care nu vrea s` rugineasc` nici dup` mai mult de 2000 de ani. Cercetare realizat` ”n 1995 de Gh. Kiosse, G. Volodin, D. Grabco, C. Posteuca, N. Malcoci, I. Andronic sub conducerea d-lui acad. Sergiu Radautan. Faptul c` ”n mai 1995 dl. profesor Ioan Glodariu, [eful [antierelor din Mun]ii Or`[tiei, i-a dat lui Andrei s` ãstudiezeÓun cui dacic, care nu vroia s` rugineasc` de peste 2000 de ani, ”n umezeala [i intemperiile unui sanctuar dac de la Raco[, din Per[ani, nu l-a impiedicat pe acela[i Andrei Vartic s` g`seasc` o lup` (bolovan) din acela[i alfa-fier pur tocmai la Pe[tera Bodii. Distan]a dintre Raco[ [i Pe[tera Bodii fiind de peste 100 km. Ciuda]i [i ace[ti str`mo[i ai no[tri, care atinseser` perfec]iunea ”n ob]inerea [i protejearea fierului ([i nu numai a fierului dar [i a aurului, pe care nu-l foloseau nici pentru podoabe, nici pentru monede [i pe care, totu[i, ”l adunau ”n cantit`]i uria[e).
*Andrei Vartic, Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, Ed. Basarabia, 1998.

165

Ed. O alt` perpendicular` ne trimite direct la Sarmi-seget-usa. Piatra Ro[ie [i Blidarul este un unghi drept. Am luat [i eu un compas. §i unghiul dintre V~rful lui P`tru. 1998. une[te aceste cet`]i [i astfel ne apare o nou` semnifica]ie. 1968.Fig. Cet`]ile [i a[ez`rile dacice din Mun]ii Or`[tiei. Ed. fascinant`. 166 . Andrei Vartic. pentru literatur`. Basarabia.71. am m`surat distan]ele. Dacii. dup` Hadrian Daicoviciu. apoi unghiurile. Unghiul dintre V~rful lui P`tru. un mesaj transmis de acei daci eternit`]ii. \n Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice. lucru ce-l poate face oricine [i É a[a este negru pe alb. Perpendiculara pe linia B`ni]a-Piatra Ro[ie ne duce \n cetatea dacic` din v~rful lui Hulpe. cetatea dacic` de la Bani]a [i cea de la Piatra Ro[ie este tot drept.

trece prin cetatea B`ni]a. 167 .72.Fig. Astfel perpendiculara ce \mparte linia topografic` Piatra Ro[ie Ð Sarmisegetusa \n dou` p`r]i egale. Dar prietenul meu Andrei nu-[i cunoa[te m`sura [i continu` s` le uneasc` pe vechile cet`]i dacice.

[i teorema lui Pytagora (\nainte de na[terea acestuia!) [i cea a lui Thales. cel pu]in a[a ne spun Vedele) numite [i gurue]i (\n sanskrit` guru \nsemn~nd: profesor. Astfel algoritmul topografic al dacilor cuprinde perfect [i §ona [i Om-ul. Basarabia. Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice.Fig. iar unghiul pe care §ona \l face cu Raco[ul [i V~rful Omu este de 90 de grade. Fig. s` lu`m o rigl`. Chi[in`u. Andrei Vartic. s-a m`ritat cu Rama. Sitra. A[a c`. apoi cu celebrele piramide de p`m~nt de la §ona (fiica regelui §ona.73. el continu` s` \ntind` linii d~nd dureri de cap celor ce vor s`-l aud`. §i cum nimeni nu-l poate opri pe acela[i Andrei. 1998. 71-72-73. [i triunghiul de aur al egiptenilor [iÉ o istorie \ntreag`. 168 . eu fiind unul dintre ace[tia. un compas [i un raportor [i s` pornim la lucrul ce \l poate face orice elev [i anume s`-l verificm pe Andrei! Unim V~rful Omu cu cetatea dacic` de la Raco[. educator). \nv`]`tor. Ne apare astfel Triunghiul Divin (cateta opus` unghiului de 30 de grade este egal` cu jum`tate din ipotenuz`) pe care piramidele de la §ona \l formeaz` cu cetatea dacic` de la Raco[ [i V~rful Omu. Rezultatul nu \nt~rzie s` se arate: Raco[ul care este la 60 km de V~rful Omu formeaz` un unghi de 30 de grade cu §ona. Ed.

calupuri de fier de 40 kg. alfabetele la fel. Ion Iliescu. de invidiat chiar [i azi. Ce e trist e c` nici guvernul. au mai trebuit s` treac` 150 de ani? De ce \n to]i ace[ti 150 de ani romanii [i dacii nu s-au av~ntat \n conflicte directe? De ce nici o armat` roman` nu pleca la r`zboi f`r` s` aib` cel pu]in un doctor dac cu ea? Ce or fi avut de \mp`r]it dacii [i romanii ca ace[tia din urm`. care a durat o or` [i jum`tate. dacii. pentru o \ntrevedere de 15 minute. . de c`tre Traian. m`car din interes [tiin]ific? Pe Andrei Vartic l-a chemat [i pre[edintele de atunci. ap` [i intemperii de peste 2000 de ani.Noi nu suntem urma[ii Romei De ce se temeau romanii de daci? De ce Caesar [i Burebista au murit \n acela[i timp? De ce. •ns` dacii ne-au l`sat mostre de ãciviliza]ieÓ extraordinar`. [i desigur cele topografice. ci dorin]a arz`toare din partea compatrio]ilor rom~ni. \n care poporul roman putea s` m`n~nce [i s` bea gratuit pe socoteala statului . spre a-i cerceta misterele. nici savan]ii nu se intereseaz` de aceste lucruri.Modele matematice ca cele de la Gr`di[tea Muncelului. de la moartea lui Caesar (care dorise s` porneasc` r`zboiul \mpotriva dacilor) [i p~n` la cucerirea a numai 14% din Dacia. ca: . c~nd romanii nu puteau s` topeasc` \n cuptoarele lor buc`]i mai mari de 25 kg. au l`sat documente mult mai rezistente \n fa]a m`cin`rii timpului dec~t cele ale anticilor greci sau romani. s` declare cea mai lung` s`rb`toare cunoscut` p~n` \n zilele noastre. dup` cucerirea unei buc`]i a[a de ne\nsemnate din teritoriul Daciei. Iar Andrei Vartic \n loc s` g`seasc` nu \n]elegere.Metalurgie mai avansat` dec~t cea din zilele noastre . Cindrelului. dar \n alt limbaj dec~t \n cel scris-vorbit. iar Sarmisegetusa este \nc` un mister acoperit de p`m~nturi care poate c` o [i protejeaz`. Per[anilor (Raco[).cuie care nu ruginesc de 2000 de ani. De ce nu s-a oferit Institutul de Metalurgie din Rom~nia s` fac` studii. Limbile sunt [i ele supuse distrugerii. 169 . a fost nevoit s` se duc` \n Rusia cu acel ãCui al lui PepeleaÓ. prin a[ezarea ãa[a-ziselor cet`]iÓ din Mun]ii Surianului.. urmat` de promisiuni . \ntr-o ordine perfect geometric`. . dac` nu din sentiment patriotic.dar guvernul s-a schimbat! Istoria poporului nostru carpato-dun`rean nu a fost scris` \nc`. 123 de zile? Ce or fi s`rb`torit de fapt romanii? Astfel se demonstreaz` c` ei.Betoane perfecte nedistruse de timp.. o s`rb`toare de nici mai mult nici mai pu]in de 123 de zile.

poate. Bucure[ti. Ann Arbor. 1999. ãpoporul alesÓ... 176-177.Vorbind de capitala dacilor. Dacia Preistoric`. urma[i ai arienilor carpato-danubieni. Marija Gimbutas.).9. E. Gabriel Gheorghe. a g`sit un loc unde ape albastre ]~[neau din mun]i \mp`duri]i.234. 4.cel ce aduce pita (\n sanscrit`). pp. 3. unde clima era bl~nd` [i. \n timpul nop]ii a populat acest spa]iu sacru cu primii 10. al]ii mai ini]ia]i \n tainele vedice \l citesc Sarmi-Seget Usa. 170 . HarperÕs Ed. pp. 1993.305. 5. 9. a dat na[tere prin respira]ia sa celor 7 zei ai lumii. Nicolae Densu[ianu. Cu privire la acesta. adic` ãBun e DyausÓ). Cf. p. New York. fiii lui iubi]i. Din nefericire azi pl~ng [i caprele din Mun]ii Or`[tiei de mizeria ce domne[te \n ãZona Sacr`Ò a Sarmi-Seget-Usei. defilee de erori. Ed. 1-2/1992... Referindu-ne.. Gabriel Gheorghe. Istoria. The History of Civilization . Meridiane. \n Getica. 25. se zice c` atunci c~nd Zeului Suprem i-a pl`cut P`m~ntul. p. 1922. Bucure[ti 1986. 35. cunoscut [i sub numele de Dyaus Pitar (de aici vine salutul daco-rom~n ãbun` ziuaÓ. The University of Michigan Press. Ed. pp. Ed. The Language of The Goddess. Childe. Meridiane. Press. John V. pp. •n vechime Fran]a a fost rom~nofon`. a cuv~ntului Pitar . The Early Medieval Balkans. 8. Cambridge.000 de fii. De la numele lui se trage cel al lui Zeus la greci (Saturn la romani). 1-2/1992. Smithsonian Timelines of the Ancient World. Paul Laz`r Tonciulescu. O alt` leg`tur` \ntre aceste dou` civiliza]ii este relevat` de semnifica]ia comun` \n cele dou` culturi.I.G. p. San Francisco. Rapson (Ed. 444-467. 1989.121. Smithsonian Institution. dealuri bl~nde \i \nconjurau. grija concretizat` \n constituirea unei rezerva]ii a cet`]ilor dacice din Mun]ii Surianului. 117. V. 49 [i 296. Cambridge Univ. acesta. Bucure[ti. 6. dacii. 2. De la T`rt`ria la ´ara Luanei. 1993.. 65-76. New York.J.The Arians. Ce conec]ie este \ntre daci [i indienii arhaici? Ar trebui ca aceasta s` ne dea de g~ndit. Lingvistica. Marija Gimbutas. adic` ãEu m` gr`besc s` curgÓ (\n sanscrit`). 7. acela[i Andrei Vartic preciza c` Surya era zeul soarelui la indienii arhaici. Excava]ii neprofesionale cu buldozere. pp. nep`sare. The Cambridge History of India. Fine Jr. p. BIBLIOGRAFIE 1. p. vol. 1991. 1991. av~ndu-l conduc`tor pe Marele Zeu Dak-Sha (\ntemeietorul divin al poporului dac). El a fost primul mare zeu al arienilor (indo-europeni cum se mai spune). Barnes and Noble Books. Civiliza]ie [i cultur`. chiar reavoin]` iau locul a ceea ce ar fi trebuit s` fie grija cu totul special` pentru acest tezaur istoric. dup` ce s-a uitat peste tot pe p`m~nt. unii spun c` numele ei vine de la numele de persoane Sarmis e ([i) Getuza. Iat` un alt nume ciudat [i plin de semnifica]ii. Miracol. acoperite de covoare verzi de iarb`. \n Getica.A. la cel mai vechi mit al genezei.

de Cezar Baltag. p. Vezi Mihail Diaconescu. Chronicle of the World. Nicolae Miulescu. Ibidem 10. p. 1972. Buc. Chronicle of the World. Bucure[ti.. 31. 24. Fontes I. vezi: Pr. Izvoare privind istoria Rom~niei . pp.51. Istoria pentru \nceputul rom~nilor \n Dacia. Arhetip. 45. Ed. Descrierea Moldovei. 21. 1996. I. p. 16. Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne. II. Scrisul Rom~nesc. 1998. 40. p. Mircea Eliade [i Ioan Culianu. Ianuarie 1993. 25. Vidul demografic [i matematica. 1976. Marija Gimbutas. 30.. 1999. p. p. p. Decebal. 53. Abaddaba. 1990. 224. 1888. Barnes and Noble. Miracol. nr. Andrei Vartic. p. The living Goddesses. 29. Ed. Paris.50-51 57. I. partea I. Lyon. Bucure[ti. Ed. 18. Ed. II pp. p. 17. Bucure[ti. p. Nr. Ibidem. Ed. cit. pp. Ed. §tiin]`. 30. I. 26. 1687. Bucure[ti. 1936. De la T`rt`ria la ´ara Luanei. vol. De literis et lingua Getarum siva Gotharum. 2. Bucure[ti. Craiova. Herodot. Stan [i Prof. 113. p. Al. 48. an 1. 22-23. 97. Ed. 51.Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne. Istorii. p. ´ara Soareului sau Istoria Daco-Rom~niei. Dumitru B`la[a. Ed. Bucure[ti. 1996. 14 May 1995. Berkeley. Carolus Lindius. Herodot. cit. Institutul de Cercet`ri [i Cultur` Dacic`. 265. C.Fontes historiae Daco-Romanae. Istorii II. 1998. London. A. 42. H. Ibidem. Dacia Secret`. April 27. cit. I.´ara zeilor. Meridiane. Ed. op. Rupert Furneau. 182. 1989. 294. 1597. 1998. Meridiane. 19. Pr. 5. pp. 1986. 32-40. Fontes II. Ibidem. 55. 82. Bucure[ti. Academiei. 14. Ed. Zamolxis Primus Getarum Legislator. Iordache. 1977. P. Bonaventura Vulcanius. 44. p. Noi Tracii. Oradea. Blavatsky. Joannes Magnus Gothus. 1996. Prentice Hall. Historia de Omnibus Gothorum Sueonumque Regibus. 1977. pp. Bucure[ti. II. \n The New York Times. Remus Rus. Basarabia. 1996. 41. p. An II. Nicolae Densu[ianu. vezi Pr. Marcela Nica. 182. 12. 38. 3. Chi[in`u.26 28. partea I. Ed. D. 35. Ballantine Books. 1. 1994. 90.cit. 149 62. Densu[ianu. p. Ed. pp. 61. Istorii V. 1993. Dr`gan. Roma. Petru Maior.. Oradea.XV. 65. p. E. B`la[a). Istoria Religiilor pentru \nv`]`m~ntul preuniversitar. 98 Cesar Pruteanu. Meridiane. Alexandru Pele. Raymond Bonner. Felicia Van]-§tef. 1964. Bucure[ti. 149. pp. 1991. p. 1554. 4. 1990. 21. Bucure[ti. 33. Univ. 56. Bucurescu. 11. Iorga. Ed. Ia[i. p. p.. Bucure[ti. De la Regina Hestia la \mp`ra]ii Daciei \n Rena[terea Daciei. vezi [i Alexandru Pele. 14. 1998. Bucure[ti. 29-30.. 1. p. \n Rena[terea Daciei. Istoria Literaturii Dacoromane. Ed. II. Istoria Rom~nilor. University of California Press. Revist` de cultur` (director Pr.. 79. 1992. op. 9-11. Ecam Publications.IV-c. A. Ancient Mysteries. op. Ecam Publications. 58. cit. p. 1997. Dic]ionar al Religiilor.Noi nu suntem urma[ii Romei N. 47. trad. 136. 13. Adrian Bucurescu. Bucure[ti. vol. 32. 175.C. 15. 22. 52. London. op. N. Ion Miclea [i Radu Florescu. 50. Time Magazine. p. p. ed. Bucurescu op. The Theosophical Publishing Comp. 355. p. 1991. p. Dr. Izvoare privind istoria Rom~niei . 20. p. Decebal [i Traian. op. Dumitru Alma[. Ed. The Secret Doctrine. cit. 1. 170-171.Fontes historiae Daco-Romanae. B`la[a. 46. Stan [i Remus Rus. D. Humanitas. Chi[in`u. 9. Istoria Bisericii Universale. Junimea.94. Academiei. 1999. Istoria religiilor. 485. 65. Nov. 1998. 1954. Vidul demografic. 6-7. 39.. 15. of California Press. The Goddesses and Gods of Old Europe: Myths and Cult Images. pp. 59. Herodot. 166. Geographia VII. Marija Gimbutas. 1980. Istoria Rom~nilor. Strabon. Ed. Conf. Theodor Mommsen. Meridiane. XXX. The Provinces of the Roman Empire. Miulescu.95. 60. pp. The Land that canÕt be named. Ed. Colec]ia Trika. I. trad. New York. Kogaion. 37. 170. Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice. Vezi [i Dimitrie Cantemir. Bucure[ti. p. 171 . 27. Vezi Adrian Bucurescu. p. Upsala. 43. Alcov Edimpex. c. Dacia Secret`. p. 23-25. 49. Ed. p. N. p. 6-7. Marcela Nica. Dacia preistoric`. Limba dacilor. 22. Bucure[ti. Dr. CA. 1964. Fontes II. 54. N. Vezi Dochiana. 16. Litera. 29-30. 62-63. New York. Paul Laz`r Tonciulescu. Abaddaba. vol. 56. cultur`. Iorga. Ia[i. Ibidem. Ibidem.11. documente. p. p. Arhetip. Dacia . 23. V. 34. 36. Ibidem. A. NY.

Bucure[ti. op. V. 72. 428.. 101. Ibidem. cit. 4.. 65. p. Istoria Religiilor. 97. col. Theosophical University Press. 1992. 123. Vol. Vezi V. 95 \n Izvoare privind istoria Rom~niei. 78. 1993. Vol. E. 89. 1975. 76. \n Getica. ´ara Noastr`. pp. 68-70. p. 195. Ibidem. An I. The Secret Doctrine. Rus. R. PG t8. 15. plan[a 803. Vol. The Arians.. Summit University Press. Comp. 109. p. p. 404. p. p. Nr. p. CA. p. Herodot. 68. Penguin Books Ltd. pp. Prof. Dr. op. p. 79. 93. 4. I. Nicolae Desu[ianu: via]a [i opera. p. pp. Pasadena. p. Vezi Gabriel Gheorghe. 99. II. Alexandru Strachin`. Heraldica Rom~niei. Ibidem. England. I. p. 107.14 84. 1-2. Clement Alexandrinul.J. cit. p. 406. Helena Petrovna Blavatsky. 1980. p. Istrate. Ibidem. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 172 . \n ´ara \nainte de toate. •ndemn c`tre neamuri. 1994 112. Bucure[ti. p. 78.P.. Ibidem. 69. 5. Remus Rus. The Secret Doctrine. nr. Densu[ianu. 180. 88. 47-51. 113. Ibidem. op. I. cit. p. Cartea a V-a. p. Cambridge. Al. cit. London. Gordon Childe. \n Rom~nia Liber`. 99.. Director Pr. Ibidem. 150-153. cit. 15. 74. C. II. 1888. p. p.. Herodot. Barnes and Noble Books. Prof. 95. Remus Rus. Upanishads. 654-655. . 67(1577). Radu Florescu. p. 72. The Lost Years of Jesus. 67. pp. 65-71. 1991. University of California Press.. The Cambridge History of India. B`la[a. Adrian Bucurescu. p. Bibliografia rom. Rapson. pp. Cambridge University Press. Ibidem. 1913. cit. \n Cambridge History of India. Institutul de Arte Grafice ãCarol GšseÓ. No. p. 110. pp. II. 64. Alexandru Stan. Conf. Ed. IV. 14-15.63. 65-76. Giles. I. cit. p. op. 101. 71. 106. The Living Goddesses. vezi Densu[ianu. op. p. 176-177 (vezi harta). p. p. Dacia Secret`. Daco-Romanii. 1991. D. 61(1575). Nicolae Densu[ianu. 102. Mariana Marcu. pp. cit. Ibidem. 1987. Ibidem. 1997. Gabriel Gheorghe. Despre frecven]a acestui simbol vezi Marija Gimbutas.. Adrian Bucurescu. op. ed. Ibidem. Radu Florescu. Dr. Tom 1. Dr. 87. p. Dr. Getica. Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne. \n Izvoare privind istoria Rom~niei. 73. 1994.. 108. vol. Nicolae Densu[ianu.214 83. 1922. Istoria Religiilor. 151. Blavatsky. \n Dacia Preistoric` de Nicolae Densu[ianu. p. 175.. Ibidem. Bucure[ti. 427. Sute[ti-V~lcea. Ibidem. op. cit. II.. 105. Adrian Bucurescu. 1999. 82. op. 100. Maria Dogaru. 14. Ion Miclea. Berkeley. 422. Bucure[ti. 70. Meridiane. p. 104. 103. Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne. 94. Vezi Dokiana. 153. 75. 85. Ibidem. tom I. CA. The Theosophical Publish. 197. pp. 5 [i 8. Repere lingvistice arhaice rom~ne[ti pentru conturarea unui cult solar la traco-geto-daci. 96.. 111. 211. 94. Migne. Gordon Childe. op. 1988. 92. p. I. 90. 81. Bucure[ti. I. P. April 1999. Pr. P~rvan. 11. Elizabeth Clare Prophey. Adrian Bucurescu. Edit. 66. H. 4. vol. 192-193. Ibidem. p. 5. 91. 139. p. XXXVIII. 86. 427. I. vol. 91. 98. p. Ibidem. op. 9. p. 85. N. •n vechime Fran]a a fost rom~nofon`. pp. Ed. CII. 375.. Ibidem. Bianu & Hodos. Alexandru Stan. Bucure[ti. Vineri 23 februarie 1996. Arhetip. National Geographic. Istorii. Revist` de Cultur`. pp. vol. Prof. 75.. 80. Pr.. Ed. p. Ed. cit. Istorii. 1996. Ibidem.. 4-5. p. 426. pp. 198-202. Vezi V. Strachin` \n ´ara \nainte de toate (coordonator Valentin Borda).Jif. I. Dacia Secret`: Taina Tezaurului de la Pietroasa. op. cit.. Ion Miclea. Ed. Bucure[ti. I. 77.

biologie. ori mai t~rziu v` purtam prin mitologia noastr`. Dac` nu de mult v` vorbeam de faptul c` ãNoi nu suntem urma[ii RomeiÓ.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Epopeea poporului carpato-danubian ORIGINI [I LEGENDE unt rom~n [i trebuie s` recunosc c` scriu cu mult` pl`cere despre istoria noastr` ne[tiut` ori mai pu]in [tiut`. C~nd cercet`toarea american` Marija Gimbutas. uneori.aparent logice . [i c~nd tot de cur~nd scriam despre ãBlestemul P`s`rii PhoenixÓ ori ãClo[ca cu puii de aurÓ. altfel [ocul este prea mare. ci ei sunt urma[ii no[tri. am primit scrisori din care am realizat c` mul]i dintre dumneavoastr` ave]i deja bazele necesare unui ãnou cutremur ”n istoria rom~nilorÓ la care v` voi expune ”n minutele urm`toare de lectur`! Consider~nd c` stocul de ãadev`ruri istoriceÓ care le este predat copiilor [i tinerilor ”n [colile sau universit`]ile rom~ne[ti cu privire la istoria rom~nilor a rezultat ”n mare parte din observa]iile [i deduc]iile . a rom~nilor. deci cu mult ”nainte de explozia [tiin]ific` de dup` al doilea r`zboi mondial. Adev`rul. domnilor! Azi avem o explozie [tiin]ific` iar cuno[tin]ele Evului Mediu despre istorie trebuie corectate: pe vremea aceea nu se vorbea despre arheologie. profesoar` la Universitatea California din Los Angeles scria: ãRom~nia este vatr` a ceea ce am numit Vechea Europ`. din care s-au inspirat grecii [i romanii. cei de azi. antropologie. o entitate cultural` S 173 . fiziologie ori computere. de fapt ”nc` nu v-am spus prea mult c`ci. trebuie s`-l dr`muie[ti.f`cute ”n m`n`stirile din Evul Mediu. s` nu avem ”ndoieli cu privire la acest adev`r? S` accept`m o istorie construit` pe cuno[tin]ele dob~ndite ”n Evul Mediu ar fi ca [i cum am accepta c` P`m~ntul este plat ca o farfurie [i c` Soarele se ”nv~rte ”n jurul nostru ori c` suntem bolnavi pentru c` diavolul a intrat ”n noi [i pentru a-l scoate trebuie s` bem din apa ”n care au fost ]inute trei broa[te [i un ]~n]ar! S` fim serio[i. cum am putea noi.

\n timpul liber studiind engleza. fantastic`: Heinrich Schliemann a avut curajul s` cread` c` era adev`rat`. ”ntr-un s`tuc german din provincia Mecklemburg. ãp~n` nu de mult (acum 100 de ani.H. c`rturariÓ . a refuzat s` accepte dogma .din care se tr`gea [i Rhea Silva. str`bunii vo[tri! Acel copil german ”[i \ntreb` tat`l: ãDeci. Heinrich reu[ind \ns` s` se salveze. a[a c`. S` v` dau un exemplu despre fantezie-istorie. de m~n`. ãIstoria Universal` Ilustrat`Ó de Jerrer. avea s` ajung` ”n Valea Tibrului (Valea celor [apte coline) unde se va c`s`tori cu Latvia. dar la numai dou` s`pt`m~ni corabia se scufund` l~ng` insula Texel. portugheza [i italiana.c` nu era altceva dec~t o poveste eroic`. acesta ”l arat` pe tracul Enea fugind din cetatea Troia cuprins` de fl`c`ri. Prin 1854 era \n America de Nord [i c`p`ta cet`]enia american`. fiica unui rege local. Ceram ”n ãZei.. a[a ar`ta Troia [i nimeni nu [tie unde se afl` ea ast`zi?!!Ò Anii au trecut [i micu]ul Schliemann fu nevoit la 14 ani s`-[i \ntrerup` studiile din cauza s`r`ciei [i s` se angajeze b`iat de pr`v`lie. un german. morminte. olandeza. dar nu se las` fermecat s`-[i p`r`seasc` afacerile \nainte de a-[i c~[tiga independen]a material`. undeva departe. a f`cut s` devin` evident c` aceast` str`veche civiliza]ie european` carpato-dun`rean` a precedat cu c~teva milenii pe cea sumerian`.insula lui Ulise. spaniola. [i \ncepu s` declame versuri din ãIliadaÓ.cuprins` ”ntre 6500-3500 \. franceza. rede[tept~nd astfel micu]ul aventurier. pun~nd astfel bazele dinastiei de Alba Longa . urmat fiind de al]i supravie]uitori.V. un b`ie]a[ care a primit de Cr`ciun. Om ajuns la cea mai \nalt` treapt` material`. Acesta ajunge prin 1841 \n Hamburg. \ntr-o zi intr` \n pr`v`lie un oarecare.d. deci relativ recent la scara istoriei!). tracul. a[a c`.. •l g`sim mai t~rziu lucr~nd \n Amsterdam. Iulius. dup` C.Ó. abia prin 1868 se duce ”n Itaca . este cucerit apoi de febra aurului. ãIliadaÓ era cosiderat` un poem fantastic. fi]i mai aten]i cu noi. A[a c`. un vis`tor ”ndr`gostit de acest poem. domnilor italieni. ”n Europa. El. a fost odat` ca niciodat`. ”n anul 1829. mama lui Romulus [i Remus [i din care se m~ndrea c` se tr`gea [i Iulius Cezar. se angajeaz` ca mus pe o corabie ce pleca spre Venezuela. purt~ndu-[i tat`l pe umeri [i ]in~ndu-[i fiul. beat mort. las` totul [i fuge dup` 174 .

Ele au apar]inut ramanilor carpato-danubieni.74. a lui Schliemann. A[a ar`ta t~n`ra so]ie.000 de obiecte de aur: inele. cercei.. pavoazat` cu o parte din a[a-zisa comoar` a lui Priam. l`n]i[oare etc. Ei au g`sit \n jur de 9. 175 . identificate mai t~rziu ca fiind cu c~teva mii de ani dinainte de Priam. adev`ra]ii constructori ai vechii Troie. Sofia-grecoaica.Fig.

\ngropat`. ”[i imagineaz` b`t`lia. a carpatodanubienilor .un basm.uitat`. \l g`se[te s`p~nd cu disperare printre blocuri enorme de piatr` gata s` cad` peste el. bijuterii incalculabile. el calculeaz` distan]e. 1600 \. pe ale noastre..Ó El nu f`cea altceva dec~t s` ne scoat` la suprafa]` istoria noastr`. consider~nd r`zboiul troian drept unul real.. cetate legendar` a tracilor unde NOI am fost \nvin[i de puhoiul barbar de greci. din estul M`rii Caspice. o povestire fantastic`. 74). se duce \n Asia Mic` tocmindu-[i o c`l`uz` pentru 45 pia[tri. arunc~ndu-[i privirea peste ceea ce doar visase p~n` nu de mult. iar pe lupt`tori ni[te personalit`]i istorice. \ngropate de trei mii de ani sub ruinele a [apte \mp`r`]ii. bijuterii udate cu s~nge [i lacrimi. Dup` s`parea a 250 mii metri cubi de p`m~nt. se duce s`-i redescopere pe aceia care muriser` cu trei mii de ani \n urm`. Densu[ianu le amintea \n ãDacia Preistoric`Ó din 1884 (la pagina 74).H. C~nd o vor lua \n considera]ie ãistoricii no[triÓ [i o vor pune \n drepturile ei?! Dar Schliemann a crezut c` a descoperit tezaurul lui Priam. spune-le c` e ziua mea de na[tere [i c` au liber. c~nd de fapt tezaurul aparent apar]inuse unui rege ce tr`ise cu O Mie de ani \naintea lui Priam. p`r`sit` [i neglijat`. plimb~ndu-se cu so]ia prin s`p`turi. \ncepe s` caute TROIA. 75). poli]ia turc` nemaiajung~ndu-l. Schliemann a scos la iveal` ciudate m~zg`lituri cum ar fi spirala dacic` sau zvastica pelasgic` [i pe care N. c`l`rind pe un cal f`r` fr~u. \i spune acesteia: ãDu-te [i d` drumul tuturor lucr`torilor. ba chiar se [i c`s`tore[te cu o grecoaic`. sco]~nd la iveal` . dorienii [i ionienii. AUR. la 15 iunie 1873.d. Sofia Engstromenos.H. spune-le ceva.. disp`rute [i readuse la lumin`. cu cel pu]in 300 176 . Ce s` fac` \ns` Schliemann cu tezaurul? S`-l predea guvernului Turciei? Nici vorb`! Cu multe peripe]ii [i cu ajutorul familiei so]iei sale grecoaice \l trece peste grani]` p~n` la Atena. •n sf~r[it. É Se pare. pe care o asemuie[te cu Elena (Fig. ahei. venit ”ntre 1900-1400 \. Cu Iliada \n m~n`. A[a c` Schliemann. Poate el fi socotit un ho]?! Micu]ul vis`tor-b`iat de pr`v`lie nu se opre[te \ns` aici: porne[te \n c`utarea comorilor lui Agamemnon din Micene [i le g`se[te! (Fig. ia hot`r~rea s` se apuce de s`pat. Plimb~ndu-se cu Iliada \n minte.Ó C~nd so]ia se \ntoarce la el dup` plecarea lucr`torilor.d. \mpreun` cu eolienii.

[tiindu-se c` grecii au sosit \n Europa \ntre 1900 [i 1400 \. ca: cupe.. National Geographic Society. \ntr-un stadiu de civiliza]ie cam ãpastoralÒ.H. pe care a atribuit-o lui Agamemnon. Speciali[tii \n lucr`ri \n aur ale acelor timpuri erau tracii. De fapt nici p~n` azi nu s-a aflat cui i-a apar]inut acea masc` mortuar`.d. 74 [i 75 au fost reproduse dup` The Adventure of Archeology. Fig. vase [i o masc` mortuar`. ea apar]in~nd anilor 1193-1184 \.75.Fig. dar a gre[it din nou.. Acela[i Schliemann va descoperi la Micene un alt tezaur cuprinz~nd: obiecte rituale de \nmorm~ntare foarte bogate.d. deci cu 3-4 secole \naintea \nceperii r`zboiului troian.H. 1985 177 . bijuterii.

numit` de unii ãcarpato-dun`rean`Ó iar de al]ii ãarian`Ó. bogat` \n izvoare [i sare. acei ãoameni de [tiin]`Ò g`seau c` indo-arienii (termen nejustificat) ar fi ap`rut undeva pe cursul mijlociu al Dun`rii (P.. [tiin]a.d. arheologie. tot ei. \n aceast` zon` neacoperit` de calota glaciar`. localiz~ndu-i \n spa]iul CarpatoDun`rean-Nistru. Europa a fost acoperit` de o calot` de ghea]` cu excep]ia sudului ei. la editura ãBarnes & NobleÓ apare lucrarea ÓTHE ARYANS . Rin sau Oder. nicidecum pe Sena. ãuimindÓ [i azi ãsavan]iiÓ care nu pot \n]elege cum o insuli]` cum ar fi Creta sau Santorini pot avea pe ele civiliza]ii ãizolateÓ foarte avansate! Dar s` revenim la ei. aceea[i cunoscut` ast`zi ca daco-rom~n`. Nil. Dussand-1914). la paginile 176-177 (Fig. a[a cum se pare c` a fost ea de fapt.de ani mai vechi de legendarul Agamemnon. [i anume Dun`rea (DANU-BIU). Kretschmer-1896. Dar timpul trece. carpato-dun`rene. Dar asta este o alt` poveste pe care nu inten]ionez s-o derulez aici. care o str`b`tea duc~ndu-[i cultura [i civiliza]ia prin ea p~n` la Tigru [i Eufrat.. cu vegeta]ie abundent`.Tracic` (Egee) [i o puzderie de mici insule. a c`rei gur` de v`rsare (delta) se afl` pe teritoriul ]`rii noastre. S` mai adaug c` patru mii de ani \. Iar dac` acum o sut` de ani. 45) exist` o not` privind leag`nul [i distribu]ia arienilor. carpato-dun`renii. 178 . a[adar s` ne REDESCOPERIM ISTORIA. eronat`.THE HISTORY OF CIVILIZATIONÓ scris` de V. Aici. Eufrat). Prin scufundarea ei \n Marea Mediteran` vor apare o noua mare .H. Peninsula Balcanic` era legat` de Asia Mic` printr-o limb` de p`m~nt cunoscut` de poporul carpato-dun`rean. c` popoarele ariene ”[i au originea \n zona mai sus men]ionat`. iar [tiin]a avanseaz`: la New York. Kiesling1903. apare [i se dezvolt` o civiliza]ie.P. Tigru.GORDON CHILDE [i \n care. Marile civiliza]ii ale lumii au ap`rut [i s-au dezvoltat la gurile de v`rsare ale unor mari fluvii (Gange.Negulescu. astrologie) au ajuns la concluzia. •n Europa exist` un singur mare asemenea fluviu. cercet`tori din diferite domenii (lingvistic`. Multe din aceste insuli]e poart` urmele vechii civiliza]ii pelasgice. \n spe]` zona carpato-dun`reano-pontic`. ori mai t~rziu pelasgic` sau tracic`. Lumea se schimb` [i odat` cu ea [i.

Ace[ti paleo-europeni.ca. protejat` de arcul Mun]ilor Carpa]i [i neacoperit` de ghea]`. dar \n special animale mari. fiind astfel propice \nmul]irii popula]iei. a[a cum ne spune Nicolae Miulescu \n ãDacia. V~natul. ace[tia [i-au \nceput migrarea mai \nt~i spre vest -\n sudul Europei. pe[tele [i fructele care se g`seau din bel[ug le asigura o via]` relativ u[oar`. Acest lucru explic` [i bog`]ia termenilor sinonimi din limbile europene.apare o explozie a florei [i faunei \n aceast` regiune. se dep`rteaz` din ce \n ce mai mult. zimbrii. [i v~rfurile \nz`pezite ale mun]ilor ”[i vor schimba culoarea \n verde . la aceste v~n`tori particip~nd to]i membrii familiei mamu]ii.Epopeea poporului carpato-danubian ORIGINEA ROMåNILOR n zona Carpato-Dun`rean`-Pontic` [i p~n` la Nistru a ap`rut \n Europa primul nucleu uman: \n aceea perioad` a Erei Glaciare numai aceast` zon`. Carpato-dun`renii v~nau [i animale mici. •n c`utarea v~natului. \ncep s` se ridice pe treptele spiritualit`]ii \n aria lor de origine situ~ndu-ne \n prim-planul civiliza]iilor europene.\nc`lzirea vremii [i retragerea ghe]arilor . pornind dup` hran` odat` cu retragerea p`turii glaciare. s` continue \naintarea pe m`sura retragerii ghe]arilor c`tre nord. nici focul nu le era un secret. ajung~nd s` formeze centre de civiliza]ie de sine st`t`toare. Apare limba ca mijloc de comunicare . a putut genera OMUL EREI GLACIARE. carpato-dun`renii. Odat` cu \mbun`t`]irea condi]iilor climaterice . Cu \nc`lzirea treptat` a vremii. ur[ii nu erau u[or de v~nat. •nc`lzirea climei a favorizat \ns` [i f`r~mi]area carpato-dun`renilor care.oglind` a nivelului spiritual la care ajunge o societate \n procesul dezvolt`rii ei.cine ar putea oare spune c~te milenii au trecut p~n` c~nd dealurile s-au acoperit cu p`duri?! Oamenii pe[terilor sunt [i ei prin[i de schimb`rile fantastice ale I 179 . mai apoi. om care se ocup` \n exclusivitate cu v~natul. ´ara ZeilorÓ.

mama ploilor [i a paji[tilor bogate. Tradi]iile [i denumirile locale vor fi luate cu ei de ace[ti carpato-dun`reni-istrieni. Pentru cei care plecau prim`vara. dar [i multe comune. Dar drumurile deveneau din ce \n ce mai lungi. Ramura migratoare nordic` a carpato-dun`renilor desprins` \n faza timpurie a form`rii acesteia. arienipelasgi (ori cum vre]i s`-i numi]i) [i purtate peste tot. din ce \n ce mai departe de CASŒ.astfel a ap`rut prima clas` a lupt`torilor care p`zeau CASA [i care mai t~rziu vor deveni ap`r`torii ]`rii: KSHA-ATRI-YA. acumulau cantit`]i mari de boga]ii alimentare. Ramura sud-vestic` european` continu` s` aib` rela]ii str~nse cu carpato-dun`renii [i vor avea mult mai multe lucruri \n comun. reprezent~nd caracteristica lor principal`. se va \mp`r]i la r~ndul ei \n dou` bra]e: unul german [i altul slav. pe care ãveciniiÓ mai pu]in harnici [i le doreau f`r` munc` . face un calcul foarte simplu: consider~nd distan]a parcurs` zilnic \n timpul 180 . spa]iul carpatic a \nceput s` aib` un caracter sacru . cine le \n]elegea [i practica. de unde vine si numele fluviului Dun`rea . pentru a se \ntoarce acas` toamna. pe cursul inferior al Dun`rii. \n special LIMBA. din care se vor inspira caldeenii [i egiptenii. c`ut~nd p`[uni bogate pentru cirezi.DANUBIU.astfel au ap`rut serb`rile (s`rb`torile). c`ut~nd s` se \ntoarc` \ns` \n fiecare an ACASŒ. se na[te spiritualitatea a ceea ce a dominat [i \nc` mai domin` lumea: de aici i[i trage rad`cinile cultura ãVEDEÓ.naturii. Aici. izvoare . Ei se \ntorceau acas`. \n lucrarea ãDacia-´ara ZeilorÓ. se ocup` cu agricultura. iar mai t~rziu iudaismului [i cre[tinismul. era socotit a se fi n`scut de dou` ori ap`ruse ãSPIRITUALITATEA VEDICAÓ. Nicolae Miulescu. \ncep s` domesticeasc` animale. Aici va apare societatea ãPASTORALŒÓ: carpato-dun`renii se vor deplasa de aceast` dat` cu cirezile lor \nspre r`s`ritul Europei [i Asia. Spiritualitatea carpato-dun`renilor atinge apogeul dezvolt`rii prin realizarea a ceea ce ei puteau VEDEA [i \n]elege: VEDEAU zei [i noi reguli de via]` . c~mpuri cu f~n.. devin sedentari. la marea zei]` DANU. fiecare cu caracteristicile lui distincte..iar cine le vedea cu adev`rat.

Epopeea poporului carpato-danubian p`[unatului de aproximativ 15 km.care instituise un serviciu de str`ji pe drumul cel lung dintre ODRIU [i DIU: ã•mp`ratul \mp`rat Ca el mare. la nord de Dun`re [i Marea Neagr` exista. 3). \nc` dinaintea timpurilor sale. pentru a se putea \ntoarce iarna acas`. \l numeau 181 . B~cului. ãB~cul HaiduculÓ .Ó (Teodorescu. B~cului. 20 spunea: ãNici dac` vei c`l`tori pe mare sau pe uscat nu vei afla calea cea demn` de admira]ie care duce la locul principal al ãhiperboreilorÓ. haiducului. •n c~ntecele eroice populare ale daco-rom~nilor mai g`sim [i azi amintiri despre ãB~cul ViteazulÓ. cunoscut \n antichitate ca fiind misterios.cum ne denumea el. poetul PINDAR \n ãISTHIAÓ v.) Herodot. O dovad` a expansiunii estice [i a stabiliz`rii lor \n perimetrul caucazian se reg`se[te [i \n binecunoscutul ãDRUM AL ZEILORÓ. Poezii populare. p`storii puteau ajunge u[or p~n` la nord de Mun]ii Caucaz. mi-a aflat De numele B~cului. p. marcat cu pietre uria[e fixe [i men]ionat de KAUSHI-TAKI \n UPANISHADA ce-i poart` numele (Cartea I. Ce-a pus streaja drumului. Dup` Pindar. Din dealul Odriului. 605. erau \nal]i de peste 100 de picioare (peste 30 de metri). pe limba lor. o cale monumental` [i totodat` miraculoas` prin mul]imea [i m`rimea colosal` a st~lpilor s`i interiori care. viteazului. spunea el. Herodot vorbe[te despre ace[ti st~lpi ca despre ãColumnele lui SESOSTRISÓ (OSIRIS) care existau [i \n timpurile sale \n ]inuturile Sci]iei. face referire la un ]inut \n nordul M`rii Negre pe care sci]ii. P~n`-n preajma Diului. Despre acest drum al zeilor. Poetul Ovidiu \n cartea a treia a FASTELOR sale aminte[te de c`ile triumfale ale lui Bach sau Liber Pater prin Sci]ia. \n descrierea Sci]iei.

Despre originea [i destina]ia acestei c`i sfinte a sci]ilor. p`r`sit` [i politic inconfortabil` pentru ãvecinii no[triÓ. reprezenta calea sf~nt` a carpato-dun`renilor din Europa \n Asia. unde ultima silab` a fost probabil vulgarizat` ori grecizat`. uitat`.EXAMPAEOS.Early Europe: Mysteries in stoneÓ. §irul cel lung de lespezi enorme (implantate ”n p`m~nt) ce se \ntindea din Basarabia spre Crimeea [i Don. [i nu puteam \n]elege de ce Pindar. dar nici m`car n-au auzit de ele! Citeam de cur‰nd ãLost Civilizations . Ovidiu vorbeau despre acest drum al megali]ilor cu respect iar cei de mai sus nici nu-l amintesc!!! ´`rile din jurul nostru se m~ndresc cu c‰te o buc`]ic` de dinte sau de os . Time-Life Books. dup` Herodot. reprezenta una din MINUNILE LUMII PREISTORICE. aceast` cale sf~nt` se afla a[adar aproape pe aceea[i paralel` cu Chi[in`ul de azi.. Herodot \ns` nu ne mai spune nimic. Desu[ianu.[i \[i scriu istorii frumoase. av~nd direc]ia de la apus la r`s`rit. reprezenta [i reprezint` ISTORIA NOASTRŒ . aceast` faimoas` linie de monumente monolitice..neglijat`. Noi avem de milenii drumuri construite \n piatr` [i nici nu ne pas`! 182 . Spre nord. Aceste locuri numite EXAMPEE erau. la mic` distan]` de acest punct. Din punct de vedere filologic. se afl` [i ast`zi dou` sate: unul pe malul drept [i altul pe cel st~ng al Nistrului. Iar dac` azi englezii se m~ndresc cu ãmisterioaseleÓ lor pietre de la SALISBURY ori STONEHENGE. situate la o dep`rtare de patru zile de navigare \n sus pe r~ul Hypanis (Bug). p~n` \n secolul al XVIII-lea. carpatodun`renilor. •ncepem astfel s` g`sim ãc`ile sacreÓ ale arienilor. purt~nd am~ndou` acela[i nume: ãSPEIAÓ. N. Herodot. afirm` cel mai mare cunosc`tor al preistoriei rom~nilor. de la Prut la marea de Azov. Apa B~cului pe l~ng` care trecea. SPEIA este identic cu termenul scit EXAMPE-OS. \n apropierea satului rom~nesc Gura-B~cului. sau francezii cu CARNAC. cuv~nt ce \n traducere din greac` \nseamn` CŒILE SACRE. noi rom‰nii nici nu le mai pomenim ”n c`r]ile noastre de istorie iar istoricii ãno[triÒ par nu c` le-au uitat. se vars` \n vechiul Tyros (NISTRU).

se v`d o serie de lespezi foarte mari dispuse \n linie dreapt`. La al vostru palat. Desc~ntece . ëns` ceea ce ne \mpiedic` a crede aceasta este. erou jefuitor . bolovani. transformat la cre[tinizare \n fiul Maicei Sfinte.p. Dar s` revenim din preistorie la anul 1716 c‰nd \nv`]atul Domn al Moldovei Dimitrie Cantemir scria: ãnu departe de Chi[in`u. V` duce]i La Ler ëmp`rat. Cine au fost EI. 183 .Epopeea poporului carpato-danubian ën antichitatea preistoric` columnele de piatr` brut` au avut probabil [i o utilitate public`. Acolo s` pieri]iÓ Marion. Dar s` ridici lespezi..din colindele noastre pre-cre[tine. Dup` alte tradi]ii. Voi Moroaie. ori nu vrem s` le auzim. \n prezent. [i cum de au fost capabili de o astfel de lucrare?!! Explica]ii. nu exist`. indic~nd c`l`torilor direc]iile drumurilor prin ]inuturile pastorale acolo unde nu erau semne de orientare. iar pe de alt` parte. pe de-o parte m`rimea lespezilor. or`[el l~ng` r~ul B~c. Strigoaie. 134 De men]ionat c` ãLer ëmp`ratulÓ nu trebuie confundat cu ãLer DomnulÓ . p‰n` la Don. figura razboinic` ce cutreiera lumea. Acolo s` merge]i.ãBrazda lui NOVACÓ.. \n a[a fel ca [i cum ar fi fost a[ezate acolo prin activitatea omului. Acolo s` [ede]i.persoan` cu caracter negativ [i detestat ”n desc‰ntecele noastre populare: ãIar voi.fiul hiperboreanului Aplo (Apollo) . S` nu uit`m c` \n tradi]iile preistorice ale poporului rom‰n exista o brazd` uria[` care t`ia c~mpiile Rom~niei [i ale Ucrainei de azi.pare o munc` ciclopic` chiar [i pentru un modern al vremurilor noastre. st‰nci de circa 30 metri ”n`l]ime [i s` marchezi cu ele a[a o mare distan]` . STRŒBUNII NO§TRI. aceast` brazd` este atribuit` lui LER IMPŒRAT (Liber-Pater). de la apus la r`s`rit .

Ó (Cantemirii ãDescriptio MoldaviaeÓ.distan]a pe care se \ntind: trec peste Nistru p‰n` \n Crimeea. ”n simplitatea lor spun c` aceast` construc]ie a fost f`cut` de zmei care se conjuraser` s` \nchid` cursul r~ului B~cul. dup` o lung` [edere \n zona Caucazului. \[i vor continua drumul lor spre Est. 184 . ]`ranii. ed. ën limba poporului acest [ir de pietroaie poart` numele de CHEILE B•CULUI. P`storii carpato-dun`reni.1872).

Astfel. Ibericiispaniolii. se va separa mai t‰rziu ”n dou` sub-diviziuni. baltico-mazurian`. p`durile au prins via]` insectele. care ap`reau peste tot ”n Europa. ilirii. Dac` ne uit`m pe harta Europei putem vedea cum lan]ul Carpato-Hercinic se continu` cu cel Turingian. spre Nord avem Bazinul hidro-geografic care cuprinde Elba. hiti]ii. portughezii. odat` cu retragerea calotei glaciare [i schimbarea climei. altele spre Sud. ”n timp ce ”n Sud avem cel al Dun`rii (Danu: zei]a vedic` a ploii [i a paji[tilor bogate). francezii etc. numit [i Danubiu ori Istru [i care adun` aproape toate apele ce izvor`sc pe versantul sudic al liniei sus-amintite.tracii. Sud-estic`: sumerienii. p`s`rile [i ”n sf‰r[it animalele au ”nceput s` le populeze. De o parte [i de alta a acestei linii pornesc r‰uri. O a doua ramur`. ele fiind urmate ”n mod firesc de oameni ”n c`utarea hranei. c‰te milenii au trecut p‰n` ce dealurile mai joase s-au acoperit de p`duri. b). va da na[tere la 2 subdiviziuni: a). ramanii-troieni din Asia Mic`. d‰nd na[tere la dou` popoare: germanice [i slave.italienii. Sud-vestic`: ce va da na[tere raselor a[a-zise latine din Europa: geto-dacii . str`mo[ii carpato-danubieni [i-au ”nceput migra]ia ”n zonele propice vie]ii.Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA NORD-VESTULUI EUROPEI DE C`TRE CARPATO-DANUBIENI O dat` forma]i ca popor ”n spa]iul carpato-dun`rean. 185 . Odra. av‰nd ”n ei [i instinctul de explorare. latinii (romanii) . 2. cea sudic` a carpato-danubienilor. Cine ar putea spune c‰te ere. nordic`. Odat` cu ”mbl‰nzirea climei. O ramur` timpurie. pelasgii carpato-danubieni vor porni ”n cucerirea lumii pre-antice: 1. Vistula [i Neman. unele spre Nord. ga-ramonii (din nordul Africii).

Andre Leroi-Gournan cercet‰nd culturile. de la Carpa]ii Nordici [i Marea Baltic` dintre Oder [i Neamuna. avem Pelasgia de Est. continuitatea reprezent`rilor ”n spa]iu [i timp.zona Tarim Basin (Toch-arieni).H. Aceste unit`]i s-au dezvoltat ”n acel ãapogeu al neoliticuluiÓ diferen]iindu-se ”n: Pelasgia de Vest Ð de la Atlantic [i p‰n` ”n Alpi. p‰n` la Don. a basoreliefului din sanctuarul-pe[ter` de la §inca-Veche (vezi Fig. 76). din sanctuarul-pe[ter` de la Cuciulat (15. 77). care va cuceri Asia: sudul Chinei . India (vedicii arieni). ãFelina de Filde[Ó de la Pavlov (Cehia) la ãPanter`. fragment‰ndu-se ”n trei unit`]i. cai [i cavaler ucisÓ.000-8. Creta (Marea Tracic` ap`r~nd mult mai t‰rziu c‰nd puntea de p`m‰nt ce lega Asia Mic` de Peninsula Balcanic` se va pr`bu[i ”n Marea Mediteran`.175 \. Pelasgia de Centru Ð de la Alpii R`s`riteni [i Sardinia p‰n` la Nipru [i Marea Getic` (Marea Neagr`). ori la ãGaie-n atacÓ.000-12. ap`rut` ”n perioada anilor 30. De la Atlantic [i p‰n` la Marea de Azur a existat o impresionant` arie cultural`.3. Mun]ii Caucaz [i de aici. ce va da na[tere la spiritualitatea vedic`. Tot ce s-a spus p‰n` aici reprezint` mai degrab` o reconstituire logic` dup` c‰teva dovezi [i referiri extrase din pu]inul pe care ”l [tim ast`zi. de la Marea Tracic` (Egee).d. persistent`.175 \. ”n urm` cu 4. religiile preistoriei. din sanctuarul-pe[ter` de la Altamira (Spania) sau de la Font-de Gaume (Fran]a). 56 [i Fig. Marea Getic` (Neagr`) [i Nipru.d. Ramura estic`.000-8. p‰n` ”n insula Cipru. p‰n` ”n Sicilia. a fost unul dintre primii care au eviden]iat ãextraordinara unitate a con]inutului figurativÓ permanent`. [i care a devenit o unitate stabil` la orizontul anului 8. arta rupestr`. l`s‰nd o puzderie de noi insule [i o nou` mare: Marea Tracic` Ð nume schimbat de greci mai t‰rziu ”n Marea Egee. Ne r`m‰ne s` ilustr`m ce alte dovezi pot fi aduse la pu]inul pe care-l cunoa[tem deja (Fig. §i ”n sf‰r[it.d.H.000 \. Japonia (popula]ia Ainu). din Asturia p‰n` la Don: aceasta fiind unitatea cultural` [i demografic` din care 186 .000 \. Ð Rom‰nia) [i p‰n` la figura stranie.d. de la ãdansulÓ bizonilor. Ð Rom‰nia). din sanctuarul pe[terii Gaura Chindiei (10. cosmic`.H. peste Anatolia. pelasgic`.H. care ”n caietele Daco-Rom‰niei vorbe[te despre o unitate cultural`-arhaic-european`. etc.000 de ani. Trebuie s`-l amintesc cu pl`cere pe domul Ion Pachia Tatomirescu. euroasiatic`. o manifestare cultural`.

Aethicus . Tatomirescu Ð Ed. anul 3 nr. Harta preluat` din Caietele Daco-Rom~niei.187 Fig. 23 decembrie 1997 Ð 21 martie 1998. I.6.P.76.

la piciorul dealului Ple[u. [i pe care pute]i s`-l vede]i [i \n Fig. ´ara F`g`ra[ului. la el acas`. ori. jude]ul Bra[ov. Basorelieful din sanctuarul de la §inca-Veche. 59 Concluziile despre acesta v` las pe d-voastr` s` le trage]i. de fapt sculptat \n piatr` din vremuri imemoriale. v` invit s`-l vizita]i.77. aflat \n imediata apropiere a comunei §inca-Veche. retu[at de mine. 188 . dac` curiozitatea nu v` va l`sa \n pace.Fig.

Sicilia. unitate ce a antrenat [i o limb` comun`. aduc‰nd pe lume cea mai veche scriere de pe planet`. care l-a prezentat ”n 1971 la al VIII-lea Congres interna]ional de [tiinte preistorice [i proto-istorice de la Singidunum . de mult. limbii sanscrite. italian`.Epopeea poporului carpato-danubian s-au ivit ”n zorii istoriei europenii.Belgrad. Crimeea [i Don-Caucaz de cei ce s-au constituit ”n primul [i al doilea val-kurgan (4. Slovenia. Aceast` ramur` sud-vestic` carpato-danubian` a ”nregistrat o impresionant` dezvoltare neolitic`. Elve]ia.000 de ani ca s` ne putem imagina ce s-a putut ”nt‰mpla atunci. Rom‰nia. Ramura sud-vestic` a carpato-danubienilor va constitui de fapt ceea ce numim ãVechea civiliza]ie european`Ó av‰ndu-[i originea ”n spa]iul sacru carpato-danubian. ca ”n regiunea Kerson ori ”n Peninsula Crimeea (Ucraina de azi). ori pe ]`rmul estnord-est al M`rii Caspice.d. ori ”n Indiaarieni (limba sanscrit`) ori chiar ”n Japonia Ð popula]ia Ainu.H. care surprind [i azi prin a[a-zisele ãinsule de romanitateÓ. Turcia. toch-arienii.400 [i 3. Muntenegru. ”n antichitatea peristoriei Europei. Grecia. cea de la T`rt`ria 189 . Cehia. pelasgii arhaici. E de ajuns s` ne g‰ndim la schimb`rile lingvistice din ultimii 2. Creta. Macedonia. Ramura sud-vestic` a carpato-danubienilor ”[i va purta limba peste tot Ð a[a c` din limba central` Ð pivot Ð vom avea dacorom~n` (vlah`. ãr`ma[i pe locÓ. Slovenia. ca ”n Vachi. Conceptul de vechea Europ`. Italia cu o extremitate nordic`: Austria. limba pelasgic`-arhaic` a carpato-danubienilor d‰nd na[tere acolo departe. Her]egovina. etc. Serbia. ”ndeosebi de urma[ii lor.000 de ani). rom~n`). Republica Moldova. Albania. Ramura estic` carpato-dun`rean` va fi vorbit` ”ntre Nipru. sard`. reto-roman`. Bulgaria. Al]ii vor ajunge ”n sudul Chinei. a fost pus ”n circula]ie de Marija Gimbutas Ð profesoara de arheologielingvistic` de la Universitatea din Los Angeles. Croa]ia. California.400 \. Khuchni. Bosnia. care va da na[tere celei culte (disp`rut` dup` o perioada de mai pu]in de 2. ”n timp ce ”n Europa sudic` va ”nflori limba latin` vulgar`. dar ”mbog`]indu-se [i diversific‰ndu-se de la un mileniu la altul.). Kurakh (din Dagestan-Rusia) [i Peninsula Buzachi ori ”n Kazahstan. Ungaria. Acestei ramuri ”i corespund ]inuturi ce se g`sesc azi pe harta Europei ”n: Ucraina. av‰nd un lexic redus la strictul necesar. Cipru. marcat` de insulele Sardinia. vorbitori ai unei limbi vlahice estice ori extrem estice. pelasga arhaic` a oamenilor paleoliticului [i mezoliticului. Polonia [i Lituania [i o extremitate sudic`. ”n Asia.

Pelasgii-carpato-dun`reni se vor organiza mai bine administrativmilitar [i religios spre a lupta ”mpotriva popula]iilor migratoare.H. Acest prim val migrator de c`l`re]i r`zboinici se va opri la confluen]a r‰urilor Sausa [i Drava cu Dun`rea. ”n urma cataclismului tectonic. s-a pr`bu[it ”n Marea Mediteran` puntea ce leag` Balcanii de Asia Mic`. numit [i ãG‰nditorul ponto-dun`rean [i so]ia-iÓ. din mun]ii Suryanului (Surya: numele zeului Soarelui ”n lumea Vedica). [i cea mai fascinant` arhitectur` a templelor: C`scioarele Ð Rom‰nia. Sol-ares (Soare-t‰n`r. Terra Aruteliensis. originari din aria Don Volga. ãSamaSuaÓ. Cranon Ð Grecia.Ð Rom‰nia. S` nu uit`m c` condi]iile geo-climatice [i ”n special tectonice din anii 7. carpato-danubieni.Macedonia. ën necropola de la Cernavod` Ð Rom‰nia s-au descoperit dou` statuete din ceramic`. dominat` de cultul Soareluizeu.530 \. s-a rupt [i s-a format ãtrec`toareaÓ Bosforului. la Sarmi-Seget-Usa (”n vechea sanscrit` ”nsemn‰nd: eu m` gr`besc s` curg). ën vederea ap`r`rii ]`rii. Sarmi-Seget-Usa (Rom‰nia .d. d‰nd na[tere la Peninsula Balcanic` [i Marea Tracic` (Egee) cu insulele ei. ori ”n numele cultului sol-ares (fiul Tat`lui-cerÓ. (Dakia). reprezent‰nd ãperechea primordial`Ó: tat`l-cer (Samasua) [i mumap`m‰nt. Ardeal. Gradesnita Ð Bulgaria. ëntre anii 4. Tot ”n aceast` perioad` centrul sacru Koga-Ion se va muta din Mun]ii Bucegi (de la punctul seismic al Vrancei) ”n zona muntelui Surya. devenind ”n final prim centru metalurgic al Europei.H.d. primul val de popula]ie Kurgan a fost absorbit. Salmos-Zalmos-Zalmoxis) rolul credin]ei va fi revigorat.. s-a ridicat placa tectonic` a M`rii Negre cu 40180 m. El va contribui la revigorarea migra]iei pelasgice carpato-danubiene dincolo de Alpi [i ”n special ”n Peninsula Italic`.d. ãr`zboinicii 190 .500 \.arienii-carpato-danubieni). care stimula]i [i agasa]i de migratori vor da na[tere unui popor r`zboinic. Parta Ð Rom‰nia.540 \. sose[te primul val r`s`ritean migrator ”n aceast` Pelasgia Ð sose[te popula]ia ãKurganÓ ”n stepele Nord-Vest-Pontice [i valea Dun`rii. vor afecta r`sp‰ndirea neamului nostru carpato-danubian. din orizontul anului 4.H. inund‰nd zona c‰mpiei Dun`rii de Jos. asimilat de autohtonii.H. ën numele zeit`]ilor sacre ca cel al r`zboiului.200 \.Panteonul pelasgilor. p‰n` ”n 5.d.400-4. se va dezvolta o produc]ie de arme din ce ”n ce mai perfec]ionate. Porodin . Astfel ”n perioada descris` mai sus. Astfel. r`zboinic).

topor cu dou` t`i[uri.) care datorit` num`rului lor mic nu vor influen]a elementul demografic local. 4.H. din silex. 5.H. c`ru]a cu dou`. turnat ”ntr-un tipar de lut ars. folosit` at‰t la seceratul gr‰ului c~t [i la seceratul du[manilor. 6. la ”nceputul anilor 3.d. neglij‰ndu-[i adev`rat` istorie. except‰nd poporul nostru rom‰n care din ãmodestieÓ. Aceste mase migratoare Ð Kurgan II. 7..400 Ð 3. Plugul cu br`zdar din corn de cerb ori din silex. mai t‰rziu fiind f`cut din bronz ori fier. poporul ãcel mai viteaz.d. cel mai cinstit [i drept din masa neamurilor pelasgiceÒ (Herodot. cavaleri.400 \.d. 3. Atunci. 2. IV. Secera (vezi complexele culturale Gumelni]a-Karanoco [i Cucuteni). ”n epoca metalelor. vor apare [i dispare ”n marea mas` a popula]iei carpato-dun`rene. Carpato-dun`renii au descoperit: 1. unele grupuri ajung‰nd chiar p‰n` ”n Peninsula Iberic` (Spania de azi). Jugul. ”n vestul Europei.) [i chiar un al treilea (3. ãpolulÓ demografic al planetei se afla ”n aria carpato-dun`rean`-pontic`. Roata pentru ol`rit c‰t [i roata pentru car. 93). Toate acestea au fost inventate de str`mo[ii no[tri. carul. continu` s`-[i asume o origine latino-roman`.H. ”ncovoiat`.900 \. Cotiga.H. Toporul din silex. sabia dacic`. Cu]itul curb. cunoscut [i sub numele de popor dac (Dax-sfin]i. devenind.Epopeea poporului carpato-danubian SoareluiÓ la acel ”nceput al anilor 4. Valurile de ãmigratoriÓ din R`s`rit au continuat: astfel avem un al doilea val kurgan (3400-3200 \. dac` nu prost ”n]eleas` lips` de m‰ndrie. p`stori ãde hergheliiÓ atra[i de prosperitatea [i bog`]iile vecinilor din dreapta Niprului.folosit la trac]iunea carelor cu boi. trei sau patru ro]i. Lipsa de civiliza]ie. mai t‰rziu f`cut din bronz-fier.800 \. Oricare alt popor din lume s-ar m‰ndri cu a[a descoperiri.000-2. a[a ”nc‰t popula]iile semi-nomade din stepele dintre Nipru [i Ural.d. Istorii. Dacii au protejat Europa de n`vala barbarilor. III Ð s-au strecurat ”n grupuri mici p‰n` departe. r`zboinici). ho]ia 191 . inven]ie atribuit` dacilor cucuteni. tipic pentru poporul nostru carpato-dun`rean. foamea. la fel cum urma[ii lor o vor face mai t‰rziu. ating‰nd p‰n` la 30 cm lungime.

900. aurului. gr‰ului [i vitelor ”n Dacia. ”nzestra]i cu arme de fier. ne vor alunga din insulele M`rii Tracice (vezi aheul Temistocle. Gebeleizis ãbalaurul norilorÓ ”[i face apari]ia ca Marele Zeu.H.1. vor fi net superiori inamicilor lor. care va promova idei ”n ”naltul spirit justi]iar. zei]a Bendis Ð Venus. o vor cuceri. ”i va determina pe ace[tia (pe daci) s` r`spund` solicit`rilor prin ”nfiin]area unui ordin. cunoscu]i m. Ei vor schimba [i numele din Marea Tracic` ”n Egee. Un document important pentru no]iunea de Dacia c‰t [i pentru originea [i istoria descenden]ilor ei. pelasgo-tracotroian` vor fi nimicite. av‰nd-o al`turea pe Marea Zei]` Bendis. Lunii [i farmecelor. bellagine ori vlahice. pelasgo-traco-minoic`. dar din cuceritori vor deveni cuceri]i de cultura carpato-dun`renilor. eroic-religios. dar vor fi [i ei cuceri]i par]ial Ð astfel civiliza]iile create de ei.[i needucarea de secole ”n spiritul muncii a barbarilor din statele R`s`ritului. Cavalerii acestui ordin. simboluri. pelagine.400 \. Cea nordic` va da na[tere la dou` grupuri mari de popoare: slave [i germanice. dorieni [i eolieni. ”n 4 valuri: ahei. ]ara mam`. este Chronicle Roll sau Moseley Roll. sosit de undeva din estul M`rii Caspice ”n anii 1.ai t~rziu ca greci.d. motive sacre: g`sim spirala dubl`.). Asia Mic`. Vor cuceri de la noi Troia pe care o vor distruge. Nesiguran]a drumurilor fierului. Ei vor ocupa treptat sudul Peninsultei Balcanice. [i alta timpurie Ð nordic`. pelasgii carpato-danubieni s-au desp`r]it ”n dou` ramuri: una sudic` (spiritualitatea vedic`) pe care am discutat-o par]ial. cucerite de un grup barbar. Carpato-danubienii se vor r`sp‰ndi ”n lume. g`sim cultul bradului (vezi motivul ramurilor de brad). i-a adus [i continu` s`-i aduc` spre noi.d. promov‰nd celebrele legi pelasgice. dominat` de idei religioase. potrivit obiceiurilor dacilor. pelasgo-traco-micenian`. zei]a p`durii. Ei ne vor imprumuta zeii [i universul mitologic: Gebeleizis va deveni Zeus. Dup` cum am spus la ”nceput. conduc`torul grupului de greci care vor cuceri insula Lemnos de la tracii Sinthioni (500 \. de multe ori recunosc‰ndu-se originea traco-dac`. cavaleresc. pe Orfeu [i Bachus ”i vor asimila f`r` multe schimb`ri.H. o cronic` istoric` al c`rei original s-a pierdut dar ale c`rei copii [i manuscrise dup` aceste documente. f`cute ”n secolul 192 . ionieni. pun‰nd astfel cap`t t‰lh`riilor [i pirateriilor locale. ën Dacia intrat` ”n perioada bronzului se constituie cultura Co]ofeni. cavalerii Soarelui.

Dacus.a. descrie trei profesori ilu[tri de la Universitatea din Paris. Acesta era reprezentantul tezei mult-dezb`tute a ãdublei realit`]iÓ [i care descria cunoa[terea [i religia ca dou` principii diferite.) este clar (Fig.n. Wandalus. Revenind la cei 9 descenden]i ai lui Boerinus (Boier .Friedrich Heer ”n cartea sa ãThe Medieval WordÓ New York. The Geryon Press. Ed. Skovgaard. geatas. ”n anul 1277. Fresus. care ”n lucrarea ãDacia din Vestul EuropeiÓ publicat` la New York Ð 1998. Suethedus. dup` retragerea calotei glaciare [i ”nc`lzirii climei. termenul de Dacia avea dou` seminfica]ii: . Dup` profesorul Jensen S. Iutus. Steldius ori Boerinus este primul locuitor [i ini]iator al popoarelor germane care are nou` descenden]i. germanii. 1961. continuu s`-i p`strez aceea[i deosebit` stim`. ori sosirea pe teritoriul Germaniei. New American Library. originea Daciei din vestul Europei. to]i originari din nordul Europei: unul din ei fiind Boetius din Dacia. pot accepta ca dou` dintre ramurile lor s` poarte nume ca geate [i dacus! S` fie oare o simpl` coinciden]`.Exist` un erou scandinav. cele nou` popoare germanice vechi. secolul XIII. Chiar dac` opiniile noastre nu sunt ”ntotdeauna acelea[i. . Alexandru B`din. Astfel Steph. printr-un decret papal.prima se referea la un membru al ordinului dominican sau franciscan. Gothus. 78) c` ei nu reprezentau persoane ci popoare iar preistoria devine dintr-odat` un roman fascinant poli]ist: cum de ei. Gethius. dezleg‰nd o istorie p‰n` acuma nedezlegat`. atunci. o legend` a acestora. reabilit‰nd pe baze istorice [i documentare. 78). o istorie legendar`. Beowulf. Cinrinicius. Ideile lui eretice au fost aduse la t`cere. s` fi generat aceast` legend`! . dr. a unui trib carpato-danubian. ãCorpus Christi CollegeÓ din Cambridge [i ãBibliotheque NationaleÓ din Paris (Fig. Acest document este o genealogie a popoarelor germane. fiecare av‰nd validitatea ei proprie. descrie ”n am`nunt [i cu lux de informa]ii aceast` leg`tura dintre Dacia de Est [i Vest. ini]iatoare: Geate. din Londra.Epopeea poporului carpato-danubian XV. Localizarea geografic` a Daciei. guata sau guatar. este controversat`. ”n timpul domniei lui Henry al VI-lea. ”nsemn‰nd c` persoana 193 . ]ara lui Boeticus. se g`sesc la: ãUniveristary CollegeÓ. conduc`tor al unui popor numit geate. Trebuie s`-i mul]umesc colegului din New Jersey.

Ed.H. numit`. apar]in‰nd popula]iei celei mai vechi din panteonul vedic). Corbul Pelasgic. ”n vechile texte latine. vechimea ei fiind de peste 7. care poart` acelea[i nume de daci [i Dacia. 426. incluz‰nd de data aceasta Suedia.000 de ani. religioase [i lingvistice foarte asem`n`toare. Tot astfel o g`sim [i ”n Psaltirea slavo-rom‰n` de la 194 . ”n dou` regiuni geografice diferite din Europa. nu cred c` problema originii na]ionale a lui Boeticus din Dacia trebuie s` fie dezb`tut` ”ntre suedezi [i danezi. Norvegia. are ”n plisc o cruce pelasgic` simpl`.Meridiane. aceast` cruce are ”n partea superioar` forma unei zvastici vechi pelasgice. unde g`sim ca stat Danemarca. cu tradi]ii culturale. regiune. pas`rea sf‰nt` a zeului Mitra (zeul Soarelui. din Balcani [i p‰n` ”n Asia Mic` [i de acolo p‰n` ”n India. Suedia [i Finlanda. Norvegia. Dacia din estul Europei a fost men]ionat` ”n istoria scris` Ð din secolul II \. dar [i la Muncheberg (Germania). mult mai t‰rziu. ei trebuind s` se adreseze Daciei de Est. A[adar. numit` [i Dacia. sau o g`sim ca provincie. Este oare posibil ca pe o arie geografic` determinat` undeva la vest de r‰ul Rin [i la est de Mun]ii Carpa]i s` existe dou` regiuni [i dou` popoare cu nume identice. ca datare istoric`. l‰ng` Vene]ia. de asemenea. Dania sau Danemarca. A doua semnifica]ie ar ”nsemna c` persoana apar]inea ]`rii Dacia din vechile texte latine ale Evului Mediu. numit` tot Dacia.H. Personal. Coreea [i Indonesia (insula Bali). ”n timp ce cea din Vest. care s` nu aib` o leg`tura istoric` ”ntre ele. simbol al soarelui ren`scut sau al soarelui de prim`var`. p. Un grup este situat ”n estul Europei (”n vatra vechii Europe) [i cel`lalt ”n partea de nord-vest a continentului.1986). Dacia preistoric`. pe teritoriul Bulgariei de azi.d. ”n jurul secolului IV d.apar]inea Provinciei Dacia. acolo fiind cheia care le poate deschide u[a preistoriei originii lor. ”n care erau cuprinse teritoriile mai multor ]`ri: Danemarca. un trecut [i o origine comun`? Ei pelasgii-carpato-danubieni [i-au purtat simbolurile peste toate zonele cucerite. adorat a[a de mult ”n regiunile Daciei (vezi N. cea mai veche din lume g`sindu-se la sudul Dun`rii. astfel g`sim crucea pelasgic` nu numai pe un v‰rf de lance la Torocello. alteori dubl`. Densu[ianu. Danemarca [i Finlanda. care s` nu aib` o istorie. Ce este interesant. Pas`rea heraldic` a ´`rii Rom‰ne[ti. ”n Octoihul slavonesc tip`rit la 1575. g`sim dou` grupuri de popula]ii.

Iutus. Fresus. Wandalus. Gothus. ini]iatoare: Geate. The Geryon Press. Cinrinicius. Gethius. Dup` ãDacia din vestul EuropeiÒ. Chronicle Roll sau Moseley Roll Ð sec. vol. cele nou` popoare germanice vechi. Octoih slavonesc 1575.Fig.78. p. 61 195 . Astfel. Acest document este o genealogie a popoarelor germane. Steldius ori Boerinus este primul locuitor [i ini]iator al popoarelor germane care are nou` descenden]i. I. 1998 Fig. Ed.79. tip`rit de diaconul Coresi. New York. Suethedus. A. Dacus. o legend` a acestora. BŒDIN. Vezi Bibliografia rom~neasc` veche. Steph. XV. partea a doua.

79). Dani. Oare aceast` ãhipnoz`Ó de secole la care este supus poporul daco-roman s` nu aib` un sf‰r[it? Daco-rom~nii s` nu-[i poat` descoperi adev`rata origine. istorie? Adev`rului ”i trebuie dou` lucruri: cineva s`-l rosteasc` [i cineva s`-l aud`! Deci primul pas a fost f`cut! 196 . Avem Royal Dutch Oil Company. ën partea de jos a aceleia[i pagini R. g`sim: ãErat Ergo Dan Rex in Dacia Per TrienniumÓ Ð Dan a fost deci rege ”n Dacia.I. La 31 iulie 1920 la biserica Domneasc` din Curtea de Arge[ a fost descoperit morm‰ntul lui Negru-Vod`. Venirea danilor din nordul Scandinaviei a deplasat o parte a popula]iei de daci pe teritoriul Olandei de azi. ori Dutch East India Company. giulgiul voievodului fiind acoperit cu semnul sacru pelasgic. ëncerc`rile repetate de a-l face pe poporul daco-rom~n s`-[i uite identitatea na]ional` [i istoric` se pare c` au reu[it. crucea pelasgic`. Dac` ne uit`m ”n ãMica cronic` a regilor din LeireÓ scris` ”n XII d.67-1577) (Fig.H. care se pronun]` daci. ”n momentul ”n care a fost ridicat` piatra de pe sarcofag.W. Danemarca sunt nume mai recente ce au ”nlocuit numele tradi]ional de Dacia. apari]ia lor istoric` fiind mult mai t‰rzie. Din nefericire ”n Rom‰nia de azi avem un popor preocupat ”n primul r‰nd de supravie]uirea fizic` [i mai pu]in de origini. S` nu uit`m c` o minciun` repetat` devine un adev`r de valoare ”n timp ce un adev`r neglijat trece ”n spa]iul ocult. Dup` o reexaminare a documentului Moseley Roll se poate observa c` at‰t numele regelui Dan c‰t [i al poporului Dani sunt absente din acest document. Chambers aduce o not` informativ` deosebit`: Dacia=Den-Mark. ën plus evenimente nefire[ti [i dramatice l-au f`cut s`-[i uite adevarata origine. etc. Bibliografia rom. Dutch Refromed Church. 61-1575. unde locuitorii ei sunt cunoscu]i [i azi sub numele de Dutch. a ap`rut imaginea nealterat` a Marelui Domn [i Preot din veacul al XIII-lea. Tom. timp de trei ani. de identitatea lui real`.1577 (Bianu [i Hodos. Dania.

Dar misterele de la Harappan vor continua s` excite min]ile arheologilor. Ariene. va scrie despre ãRuinele unui Castel de C`r`mid`Ó determin~ndu-l pe Sir Alexander Cunningham s`-l viziteze. termen care nu se poate aplica nici unei alte regiuni dec~t Harappei [i Mahenjo-daro. ”n special c~nd au descoperit ”ntr-un cimitir local [i r`m`[i]e scheletale de provenien]` caucazian`. Ei. ace[ti pelasgi s-au stabilit pentru un timp ”ndelungat ”n zona Mun]ilor Caucaz.de Rupert Furneaux p. preluat la r~ndul lui de greci ca Indos. Acestea.care odat` cu cucerirea acestui teritoriu de c`tre per[i (518 \. pe al c`rui curs superior s-au stabilit. cunoscut sub numele de Charles Masson. (migra]ie pa[nic` sau mai pu]in pa[nic`. Ei ajung pe valea Indusului. spune autorul mai sus citat. 93). probabil.d. 20 de ani mai t~rziu.H.000 de ani (2. invadatorii carpato-dun`reni. dificult`]ii de pronun]are ace[tia l-au numit Hindu.H. trebuiau s` ia cu asalt cet`]i fortificate. arieni. dup` ”mprejur`ri) sub presiunea surplusului de popula]ie.Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA INDIEI DE C`TRE POPORUL CARPATO-DUN`REAN `r`sind spa]iul Carpato-Dun`rean [i pornind spre est.000 \.) [i vor mai trece de atunci mii [i mii de ani p~n` c~nd ”n anul 1826 un dezertor al armatei britanice. ”n iarna anului 1873. carpato-danubienii-arienii.d. Numele dat fluviului a fost: SINDHU. Dup` autorul de mai sus [i nu numai dup` el. Sir Mortimer Wheeler a fost probabil cel mai P 197 . care ”n Rig Veda vorbesc de numitul Hari-Yupuya (Harappa?) ca despre o scen` de b`t`lie ”n care. mediteraneean` (Ancient Mysteries . 80) de acum 4.). sunt ”nt`rite din literaturile Vedice. dup` care [i-au continuat migra]ia estic` p~n` ”n India. datorit`. vor provoca MŒCELUL de la HARAPPA (Fig.

invadatorii carpato-dun`reni-arieni trebuiau s` ia cu asalt cet`]i fortificate. care \ns` va dispare brusc. se vorbe[te despre numitul Hari-Yupuya (Harappa) ca despre o scen` de b`t`lie \n care. dec~t un nume. •n literatura vedic`. pe teritoriul de azi al Pakistanului [i Indiei. Indus Valley. Situat la 2000 de mile de Mesopotamia. Sir Mortimer Wheeler. decembrie 1998 . ora[ care acum 4000 de ani va dispare \n urma cuceririi lui de c`tre carpato-danubieni [i redescoperit de un dezertor al armatei britanice \n 1826. by Shanti Menon. Harappa. \n perioada 1944-1948. f`r` s` lase nimic \n urm`. p. a fost cel mai ardent avocat al teoriei sus-amintite. Harappa. Rig-Veda.198 Fig. directorul general al cercet`rilor arheologice din India.67. Discover.80. o cultur` de negustori pa[nici \[i construia unul dintre cele mai frumoase [i moderne ora[e.

atunci. de Tama[ Falau se g`se[te (2) PAVA. de George F. a[a c` ”ncerc eu s` le r`spund: ÓDac` cultura Harappans nu a disp`rut datorit` invadatorilor carpatodun`reni-arieni. cum de cea mai complex` [i magnific` literatur` a putut izvor” tocmai de la ace[ti arieni-carpatodanubieni [i nu de la al]ii! De fapt ”ntreaga literatur` vedic` se bazeaz` pe 4 texte (din care cele mai vechi sunt: Rig-Veda. ori l`s~nd. dar nemaifiind ”n via]` nu le-a putut r`spunde.R. Dar din nou la 5 km. vor spune scepticii. De c~nd eram copil am fost ãizbitÓde cuvinte ãrom~ne[tiÓ f`r` nici un sens ori ”n]eles. de K. Ce o fi ”nsemn~nd [i de ce b`tr~nii no[tri s` fi ales acest nume. dar cu mii de ani mai vechi ca acestea): Ramayana [i Mahabharata (care p`streaz` p~n` azi nume de localit`]i din locurile de origine ale arienilorcarpato-dun`reni. [i s` dau numai c~teva exemple: (1) TAMAS FALAU. de ce ei virtual au disp`rut din fa]a posterit`]ii. care ”n timpurile vechi se mai chema [i PAVA-KA. ve]i spune. au putut crea nu numai o nou` [i fantastic` religie. au ales [i ei nume pentru localit`]i. au un zeu al focului: AGNI ([i s` nu uit`m Agni-ta). ãnimic mai mult dec~t un numeÓ? Cum ni[te nomazi. dup` aproape 40 de ani. 1984. 81). dup` cum a spus [i Sir Wheeler.A. YajurVeda [i Sama-Veda. carpato-danubienii. el fiind directorul general al cercet`rilor arheologice din India ”n perioada 1944-1948. ciuda]i [i str`bunii `[tia ai no[tri. 199 . Dar din nou EI. tema principal` fiind lupta dintre dou` familii care ”[i disput` ”nt~ietatea la tronul Regatului Baharatal (dup` unii Banatul de azi). vedicii. El a fost contracarat ”n teoria sa.de mult? Dar iat` c` apare un b`tr~n zeu-vedic cu numele de TAMASH. f`r` s` lase nimic. aparent mai t~rziu ap`r~nd Athara-Veda) [i dou` poeme (asem`n`toare Iliadei [i Odisseei. Simple coinciden]e. [i nu v` contrazic (Fig. dar [i ora[e splendide care au r`mas m`rturii p~n` ”n zilele noastre. E o simpl` coinciden]` cu numele micu]ului Tama[falau de la 30 km dep`rtare de Bra[ov. o fi avut el un sens. f`r` s` ”nsemne nimic. Kennedy de la Cornell University.Epopeea poporului carpato-danubian ardent avocat al distrugerii civiliza]iei harappa de c`tre arieni. cresc`tori de animale. a[a. Nume ciudat [i f`r` sens. Dales [i mult mai t~rziu.

[i mai t~rziu evreii [i cre[tinii. din care sumerienii. p~n` acum cea mai veche din lume. a tipului. Exist` o poveste a Potopului. iar \n final fiii s`i ce vor popula p`m~ntul. trebuie s` [ti]i c` Tamasna este numele celui de-al patrulea Manu. domnilor lingvi[ti ãrom~niÒ. a structurii personalit`]ii umane. este de orice origine numai de la noi nu! Ei bine.81. c~ndÉ nici ei nu [tiu ce poate fi. c~nd maghiar`. domnilor. Ele fac parte din literatura ãVedaÒ care reflect`. este anun]at de un pe[te despre Potopul care va distruge toate creaturile. omul sf~nt. Despre numele satului T`m`[asa arheologii. dar lingvi[tii \l consider` c~nd de origine german`. concep]iile religioase ale primilor arieni [i pe de alt` parte. T`m`[asa. se pot vedea \n ele preocup`ri legate de originea primar` a lumii. Misterios va apre [i o fiic`. •n aceast` poveste Manu. Mult noroc. istoricii nu spun nimic. nu au f`cut dec~t ãs` se inspireÒ. iar dac` nu a]i auzit \nc` de ãTratatele ordinii universaleÒ \n care la loc de cinste se afl` celebrele ãLegi ale lui ManuÒ v` sf`tuiesc s` le c`uta]i [i s` le citi]i. mesopotamienii.Fig. pe de o parte. pe acelea profesate de ace[tia de-a lungul veacurilor. 200 . dar el va putea s` le salvezeÉ ceea ce a [i f`cut.

Toate aceste 4 localit`]i [i muntele H`rman ”nconjoar` ãdin ”nt”mplareÓ v~rful BŒRŒTŒU. aceste 3 nume nu sunt dec~t simple coinciden]e! S` fie chiar a[a? Numele dat unui mare zeu. sacr`.Epopeea poporului carpato-danubian (3) La 22 km de comuna Budila (tovar`[ul de arme al marelui Raman Bra[iva). numit astfel dup` BHARA-TA eroul carpatodanubian-aryan sub a c`rui conducere a fost cucerit` o mare parte din India [i ale c`rui fapte sunt amintite [i ”n MAHA-BHARATA [i s` fie numai at~t [i tot ar fi de ajuns ca s` ”ncol]easc` o idee ”n mintea oric`rui om normal. n`scu]i astfel de dou` ori : 201 . a[a c` ne apare ”n fa]` o alt` comun` vecin`. str`bunii. nu [tiu de unde s-or fi inspirat. care vegheaz` la ãacurate]eaÓ istoriei ãnoastreÓ? Dar norocul nu le sur‰de [i trebuie s`-l amintesc din nou pe dl Nicolae Miulescu pentru entuziasmul [i munca depus`. cuceritorilor. cei in]ia]i ”n tainele spiritualit`]ii vedice. (Numele §andru Ð \n tot Banatul [i mai pu]in \n Ardeal). dar nu [i ”n a ãindiferen]ilorÓ de origine ãrom‰n`Ó. (5) §ANDRA nume care ”nseamn` tot nimic dac` nu ne g‰ndim la zeitatea lunar` vedic`: CHANDRA. o divinitate care exprim`. Unitatea [i Infinitul. este HARA (unii consider` c` [i cuv~ntul HORA ”[i trage originea din acesta). dar Ei. \n c`ut`rile sale de a ne descoperi ADEVŒRATELE ORIGINI ([i pe care-l citez de multe ori la acest subiect). dar iat` c` apare [i comuna. [i cu acest nume. pe care am mai discutat-o -NEGAE = NEGOIUL -PAPUSHAN = PŒPU§A -SHIRI (sau SRI )=SIRIU (zei]a bel[ugului) S` vedem ce au facut carpato-danubienii-aryenii dup` cucerirea Indiei: au ”mp`r]it-o ”n clase sociale. apare MOAC§A. toate acestea ridic` un semn de ã?Ó S` v` mai dau [i ni[te exemple de mun]i cu nume VEDICE : -OM = OM silaba vedic`. Numele lui: MOKSHA. atunci c~nd se face referire la puterea lui fizic`. ”n acela[i timp. (4) HARNAU (poate derivat din HORA-MANI ?). nume ciudat. Lor. primele 3 apar]in‰ndu-le Lor. s` fim serio[i. vedicii. aveau un zeu. §i exemplele pot continua ”ntr-o a[a de mare bog`]ie de Óasem`n`riÓ ”nc~t pentru cei necontamina]i de ãfacult`]ile de istorieÓ. Dar domnilor.

”n DACIA-´ARA ZEILOR pe drumul zeilor. cum [i europenii mai t‰rziu. ori venind dup` malurile celui mai puternic fluviu al Europei. ”[i vor p`stra obiceiurile [i limba. SHUDRA clasa a popula]iei ne-aryene. ”n pelerinaj. dup` Rig-Veda ca fiind agresivi. crez‰nd ”n zei viguro[i. atunci. a[a-zisa sanskrit`. descoperind [i cucerind America. VAI-SHY-AS (vai [i amar de capul lor) reprezentau clasa cea mai joas` a celor n`scu]i de dou` ori. demult. drumul BYK-ului. acas`. preo]i [i poe]i. de unde [i numele Drumul B•CÐului (despre care v-am vorbit pu]in mai ”nainte). loc ales de cei 7 zei ai genezei.000 de fii. Virginia) arienii sunt descri[i. a celor ce transpirau. popula]ia bastina[`. ën ANCIENT INDIA: Land of Mystery (Time-Life Book. conduc`tor. carpato-danubienii au cucerit India dar nu-[i vor uita niciodat` locurile unde zeii lor. tot a[a [i noi. a[a cum este descris ”n povestea -Upanishada: Kanshitaki. r`zboinici.RAMANII (cunoscu]i mai t‰rziu ca brahmani ): speciali[ti ”n rituale. sudorau ”n munca grea de toate zilele. [i se ”ntorc din c‰nd ”n c‰nd ãacas`Ó ”n Europa. nu vor uita niciodat` Spa]iul Carpato-Dun`rean. mo[tenire ce-i va face mai nemuritori dec‰t ”n[i[i zeii. vor continua s-o viziteze. ca cel mai frumos loc de pe P`m‰nt. fluviu ce poart` numele zei]ei DANU. DAKSHA. au dat na[tere celei mai avansate civiliza]ii din lumea de azi. Ale[ii zeilor. Astfel ace[ti carpato-dun`reni veni]i de pe malurile r‰ului TISA: PA-Thissus. atac‰nd cu fulgere din c`ru]ele lor de lupt`. Ei. Alexandria. nu vor uita DACIA. acolo. dup` ce am invadat [i cucerit India d‰nd na[tere la o super-civiliza]ie preistoric`. ”ntorc‰ndu-se acas` pe ãDrumul ZeilorÓ.vedicii. nu am uitat ãCasaÓ re”ntorc‰ndu-ne uneori. negroid`. semi-nomazi. KASHA-TRIYAS (ap`r`torii CASEI) lupt`torii care serveau ca [efi de trib. Ei. urm‰nd cursul Nistrului. DACII. ”n pelerinaj. local`. zeii vedici locuiau. av‰ndu-l pe EL. ´ara Zeilor de unde ei au plecat. locul pe care marele zeu l-a populat ”n timpul nop]ii cu primii s`i 10. dedicat lui BYK. Mam` a Ploii. De aceea 202 . DAKSHA. Tyros.

.... Ramanul (brahmanul) Uddalaca care f`cuse cauz` comun` cu ramanii rebeli... VE´U etc. poporului ales.. re”ntoarcerea Acas` a marelui [ef de trib. iubitor ën SPIRALŒ crez`tor . poporului lui iubit... Bra[ov. dacilor. las` ”n urma lui ora[ul BRA§OV. ”n apropiere de sih`stria LACHU-MANA.. Secular`-n atestare Denumirea-i gr`itoare DAKSA zeu creator De popor DAC. NEAMUL! Ð cum spun ai no[tri fra]i Ð A-rom~ni. §ercaia... Budila sunt ”nconjurate de un complex de a[ez`ri purt‰nd nume ale vechilor zei vedici a[a cum am amintit mai sus: TamasÐfalau... [i tot ca ea s` poat` privi ”napoi cu m‰ndrie.... Sosirea. adic` nu departe de TOPANA.Epopeea poporului carpato-danubian c‰nd marele zeu Daksha leÐa dat. ”n Daksa-Dacia.. \ntors [i el Acas`. §i ca s`-l parafrazez pe Marius Vivekananda. LOR.. O privire de ansamblu pe harta acestui teritoriu ne arat` cum o unitate central` ãraman`Ó e ”nconjurat` de altele care o sus]in..... a[a c`: BLESTEMAT SŒ FIE CINE-§I UITŒ LIMBA. Pava.. din lucrarea sa: ãPromanteu str`mo[ul meuÓ ën]eleptul RAM str`bun Al poporului Rom‰n (1984): DACIA a[ezare de RAMANI D`inuie de mii de ani. Harnau... a Ramanului BRASIVA. ”n vechea sanskrit` vedicul VARTA=´ARŒ=VATRŒ. ca VUDILA=BUDILA [i pe DJAVA fiul lui SHARKARA=§ERCAIA.... 203 . le-a dat-o cu dorin]a ca s` se r`sp‰ndeasc` [i ei ca ea. ën jurul acestuia ”i vom g`si pe tovar`[ii lui de arme.. se a[az` la UDA pe VALEA VEDEI. Moacsa.... ën mijlocul ora[ului Bra[ov se g`se[te dealul numit VARTE. Deci: VARTA BRASIVA=VATRA lui BRASIVA ori ´ara lui Brasiva.. simbolul de SPIRALŒ.

.... locul unde clanul De p`stori a luat fiin]` Devenind [i re[edin]` §i cu rol de ãcapital`Ó O cetate Arian` ...... Ale vie]ii monumente! Avem TAMAS a lui FALAU Chiar aproape de Bra[ov......DACIA.................................. ”n jurul t`u Nu a fost [i nu-i un h`u! Ancestrale a[ez`ri De pe vatra-ntregii ]`ri................ prezente. z`u...... Adev`ruri engramate ën cuvinte reflectate Din graiul RAMANILOR TRACO-GETO-DACILOR §i Ramanilor str`mo[i Ancestralii no[tri mo[i Din a lor limb` vorbit` Denumit` [i SANSCRITŒ Am dat lumii-ntregi O LIMBŒ................ MOACSA........... Vechea vatr` de lumin` A ãvediculuiÓ f`r` de vin` A[ezare milenar` Nobil` [i legendar` ...... ROM•NIE..SANDRA chiar [i PAVA Ce ne pream`re[te slava VEDICI Zei de mii de ani Stau de veghe pentru Neam ..... o CULTURŒ §i-o ENIGMŒ!!! Cum de azi al nost-popor 204 . Sunt [i ast`zi vii..

. El.. El singur [tie. (trad.. ..... Avea st`p~n [i margini pe-atuncea Universul? Avea ad~nci pr`p`stii? Dar mare? Nu se [tie.. Sibiu. ãSfinxulÒ din Bucegi ce ne vegheaz` neamul de mii [i mii de ani [i va continua s-o fac`! Dup` ãMun]ii Carpa]iÒ....Fig. cel care-o prive[te din ceruri. cel care-a f`cut-o... Ed. N-a fost nici nemurire..... poate c` nici El. Nu se n`scuse moartea. Rom~nia 205 ... Thausis.... •ns` ceva \n lume Ð Unicul Ð se ivi. vechi de mai mult de 4000 de ani [i care l-a inspirat [i pe Eminescu \n ãScrisoarea I-aÒ [i nu numai... Dar cine va s` spun` din cine s-au n`scut? Doar El. (X... sau poate n-a f`cut-o. I.... C`ci nu era nici spa]iu.. poate.82. [i nici Fiin]`...... acela care porni Crea]iunea.129) Rig-Veda. Nici v~nt n-a fost s` bat` acele \nceputuri....... Dar care m~nie oare fu-n stare s` priceap`. c`ci Moartea nu-ncepuse. Atunci nici Nefiin]` n-a fost... 1995.....Larian Postolache) ãImnul Crea]ieiÒ.. nici cer [i nici stihie.. numal El. c`ci nu fusese zi...... Crea]iunea \ns`[i de unde-a \nceput? Poate aicea zeii \[i z`mislir` neamul... Sau. El....

Este doar un SPECTATOR ! C‰nd ÔOM ridica iar fruntea S` st`m drep]i precum NEGOIUL Cu SIRIU l‰ng` noi §i puternici ca Titanul A[a cum era RAMANUL S` tr`im ”n Armonie ën respect [i Bog`]ie! MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 206 .

de partea grecilor. ci un popor de lupt`tori organiza]i. \n urm`toarele \mprejur`ri: c~nd flota greceasc` s-a oprit la ]`rmul din fa]a cet`]ii pelasgice Troia. Dar 207 . ionieni. r`zboiul troian a pornit \nt~mpl`tor chiar din cauza lui Enea. care dup` ce au absorbit no]iunile de civiliza]ie ale popoarelor din jur: pelasgi (traci. pentru c` o profe]ie spunea c` primul grec ce va cobor\ pe p`m~nt va fi [i primul care va muri \n acest r`zboi troian. Afrodita i-a spus lui Anchise s` nu dezv`luie nim`nui [i niciodat` originea divin` a lui Enea. carpato-danubieni). precum turcii [i ru[ii o vor face mai t~rziu. (70-19 \. Regele cet`]ii Philace. ca erou al celebrului s`u poem epic Aeneida.cu 40 vase [i cu oameni de lupt`. l-a imortalizat pe Enea. grecii st`teau cumin]i pe vasele lor. a s`rit cu \ndr`zneal` pe ]`rm. avizi de continu` cucerire [i jefuire a cet`]ilor bogate din jur. [i-au construit o civiliza]ie ãproprieÓ pe care voiau s-o r`sp~ndeasc` prin for]`. de fapt. Enea era fiul lui Anchise [i al Afroditei. dorieni [i eolieni nu mai sunt acum o hoard` barbar`. Protesilaos. Enea a fost un ne\nfricat lupt`tor \mpotriva grecilor. Legenda spune c`.d.H. Faptele lui Enea din timpul r`zboiului greco-troian sunt amintite de Homer \n Iliada.) cel mai mare poet latin.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Epopeea poporului carpato-danubian DESPRE TRACUL ENEA. Grecii sosi]i \n urm` (1900-1400 \. STR`LUCITORUL [I ENEIDA V ergilius.) din estul M`rii Caspice \n patru valuri: ahei. fiind ucis de Enea. Prin] din familia domnitoare pelasgic` a Troiei. zei]a frumuse]ii. care este marea epopee a poporului rom~n. daci. ne\ndr`znind s` coboare pe ]`rm. fiind \ntrecut \n vitejie doar de Hector. care particip` la r`zboi.d.H. egipteni.

[i vor mai sosi. s` nu uit`m c` Burebista \[i ap`ra grani]ele pe malul lacului Constan]a (Elve]ia de azi). f`r` s` ne schimbe numele.. [i o ramur` a lor ne va oc de azi etc. La sud de Dun`re romanii ne ocupaser` Macedonia. Europa la anul 100 \. [i vor mai trebui s` treac` secole p~n` c~nd acestea ne 208 vor \mpinge afar` din spa]iul de 200 de ani p~n` c~nd. \n urma u din teritoriul Daciei.H. Grecii erau cunoscu]i ca achei [i tr`iau lini[ti]i \n sudul Peninsulei Balcanice sub romani. ni se ar`ta \nc` dominat` de daci.83. megleno .). Europa \ncepea s` fie b~ntuit` de triburi barbare germanice.d.Fig. separ~ndu-ne \n do arom~nii-macedoneni.

pelasgi.H. la nord de ei [i stro-rom~nii.). dalmato-rom~nii. la sud de ei. Austriei. C~nd grecii (acheii) au sosit \n Europa (1900-1400 \.d. 209 .iei. pe care ne vor ocupa-o. s~rbii. noi eram aici. Noi nu am venit de nic`ieri. Herodot ne numea ãoamenii loculuiÒ. Vor mai trece \nc` atricid. romanii vor ocupa 14% 500 de ani p~n` c~nd slavii vor Dun`rii (bulgarii. Nordul ne va fi [i el ocupat de o alt` grupare slavic` [iÉ \nc` exist`m! §i ast`zi Ei se g~ndesc dac` s` ne primeasc` ori nu pe Noi \n Europa! Noi am fost dintotdeauna aici. croa]ii daco-rom~nii. Vor mai trece 1000 de ani p~n` la sosirea ungurilor \n C~mpia Panonic`.

Printre cei ce au reu[it s` scape nev`t`ma]i a fost Enea care. care urma s` domine lumea timp de aproape un mileniu.).H.d.d. care alerga al`turi de Enea. numai c` \n \nv`lm`[eala creat` de cei care alergau \n toate p`r]ile [i mai ales din cauza nop]ii. 210 . A[a c`. C~nd.Anchise. [i o parte din rudele sale apropiate. Vergilius a tr`it \n timpul domniei \mp`ratului Octavian August. \n special femeile. oriunde [i oric~nd a avut nevoie. Afrodita a r`mas o mam` iubitoare. betegindu-l de picioare. nepotul filosofului Seneca. imperiul roman. de fapt. pe tat`l s`u Anchise \n c‰rc` (unii spun c` pe umeri).). grec prin na[tere. Ovidius [i Horatius second~ndu-l cu cinste. era perioada de aur a literaturii latine. \n al zecelea an de r`zboi. astfel c` Enea a ajuns la corabie f`r` ea. grecii au reu[it s` cucereasc` Troia [i s`-i dea foc. de mama sa Creusa. ënainte de Vergilius literatura latin` a avut [i al]i poe]i epici: pe Ennius (239-169 \. nu tot poporul troian a fost nimicit prin foc [i sabie. Aeneida lui Vergilius \l poart` pe tracul Enea \ntr-o c`l`torie lung` p~n` \l aduce \n Italia. [i-a luat familia. el s-a bucurat de ajutorul mamei lui. \n care atac` aristocra]ia roman`. nu avea o epopee na]ional`.H. Enea [i oamenii lui au reu[it s` se strecoare prin flota greceasc` [i s` porneasc` \n c`l`toria lor pe Marea Tracic` (Egee).H. Zei]a l-a pedepsit pe Anchise. Creusa a disp`rut. care-[i tr`ia apogeul \n timpul lui August. pe micul IULIU (Ascaniu. la un pahar de vin cu prietenii. el a scris o epopee Pharsale despre lupta dintre Caesar [i Pompei.) care a scris tragedii [i comedii. astfel c` Anchise a r`mas invalid. dup` Vergiliu. au fost luate \n sclavie de c`peteniile grecilor. o parte dintre ei. cum grecii \l vor numi mai t~rziu). ]in~ndu-l de m‰n`. unde era destinul lui [i unde trebuia s` porneasc` o na]iune nou` [i un imperiu. Totu[i lipsa de discre]ie a lui Anchise nu a avut repercusiuni [i pentru Enea. un poet epic remarcabil a fost [i Lucan (39-65 d. un imperiu ce-l va avea ca nucleu de origine pe tracul Enea [i pelasgii lui. pe Naevius (270-200 \. fiica regelui Priam. Ajuta]i de \ntunericul nop]ii [i de Afrodita. s-a l`udat c` el s-a culcat cu Afrodita. care a scris o epopee (Annale) \n care c~nta istoria Romei. fiul s`u. El era poetul preferat al \mp`ratului [i al lui Mecena. ajutat de mama lui.

De[i ca structur` opera sa imit` Iliada [i Odyssea lui Homer. cel care fugea din Troia \n fl`c`ri. ën acel moment. La una din escale au avut pl`cerea [i uimirea s` se \nt~lneasc` cu Andromaca. Enea [i troienii lui se aflau \n Creta [i de[i ]ara promis` era undeva foarte departe. Enea a fost avertizat \n vis c` ]ara ce-i este destinat` este undeva departe. de[i au \ncercat de mai multe ori. §i au pornit imediat la drum. Andromaca se c`s`torise cu 211 .Epopeea poporului carpato-danubian Aceast` sarcin` a preluat-o Vergilius. totu[i ei erau satisf`cu]i c`. fosta so]ie a v`rului lui. fiica Elenei.\nseamn` deja a fi semizeu. este un Supra-OM. de[i a lucrat la ea ultimii 10 ani (29-19 \. cel pu]in. care \n zilele acelea era cunoscut` ca Hesperia.d. Vergilius era foarte exigent cu propria sa oper`. \ntr-o zi. Andromaca fusese dat` lui Neoptolemus (numit uneori Pyrrhus) fiul lui Achilles cu Deidamia (acest Neoptolemus era omul care \l ucisese pe regele Priam \n fa]a altarului unde se refugiase). Dar el nu a supravie]uit prea mult acestei c`s`torii astfel c` dup` moartea lui. Italia. se sim]ea necesitatea unei epopei na]ionale [i a unui erou na]ional. Tracul Enea.\n cultura vedic` . El a compus epopeea na]ional`.) din via]a sa. ei au fost nevoi]i s` plece mai departe \mpin[i de evenimente nepl`cute. iscusit versificator. El nu [i-a \ncheiat opera. cu r`d`cini \n istorie [i origine divin`. Dar.H. un Semizeu . \nving`torul lui Turnus [i \ntemeietorul dinastiei [i poporului roman.ori a fi ãOMÓ . \n 12 c~nturi. era OM. Dup` ce a reu[it s` se desprind` de ]`rmul din fa]a Troiei. Hector. ën ultimul c~nt. poet foarte educat [i fin. C~nd dup` distrugerea Troiei c`peteniile grecilor au \mp`r]it \ntre ei femeile troiene capturate ca sclave. \n vest. geniul s`u personal se vede clar \n perfec]iunea absolut` a stilului s`u [i armonia versific`rii. Enea. Enea [i pelasgii lui erau dornici s` g`seasc` c~t mai repede un loc unde s` se a[eze [i s` cl`deasc` un nou ora[. AENEIDA. ]ara de la apus. Neoptolemus a abandonat-o cur~nd pe Andromaca pentru Hermiona. vor avea un loc al lor unde s` se stabileasc`. pe care nu o considera vrednic` a fi comparat` cu opera lui Homer [i inten]ioneaz` chiar s` o distrug`. Numai moartea lui prematur` a salvat Aeneida de la pieire. Aeneida a fost conceput` cu inten]ia de a exalta imperiul [i poporul roman.

unde locuiau Cyclopii. neinten]ionat.Hesperia. a iscat o furtun` \ngrozitoare. care \i ura pe troieni de c~nd cu povestea cu Paris. astfel el l-a sf`tuit s` nu se stabileasc` pe coasta de est a Italiei unde sunt foarte mul]i greci. ocolind Sicilia pe la vest. nu le-a spus pelasgilor s` nu coboare pe ]`rmul sudic al Siciliei. dar mai sigur. Dup` ce au atins col]ul sud-estic al Italiei. regele v~nturilor. lui Enea. ”n inten]ia 212 . dac` nu se trezeau diminea]a foarte devreme [i dac` nu alerga la ei un om. dar s` nu ia cumva drumul scurt dintre Italia [i Sicilia unde sunt st‰ncile Scylla [i Charybda (Messina de ast`zi) ci s` fac` un drum mai lung.\n fapt. ei tr`geau la mal unde \nnoptau iar diminea]a plecau mai departe. c~nd se \nsera. \n pe[tera lui Polyphemus c~nd Ullyse [i oamenii lui reu[iser` s` se elibereze (dup` ce Ullyse reu[ise s`-l \mbete [i s`-l orbeasc` pe Cyclop). Enea fusese cumnatul Andromac`i prin so]ul ei Hector [i sora lui. prima so]ie a lui Enea. troian [i c` dup` multe genera]ii acest ora[ va distruge Carthagina. c~nd ap`ru Polyphemus. care o preferase pe Afrodita. ora[ul ei cel mai drag. Ei le-au dat cele de trebuin]` [i \nainte de desp`r]ire Helenus i-a dat lui Enea sfaturi pre]ioase \n leg`tur` cu c`l`toria lui viitoare p~n` \n Italia . Creusa. [i-a dat seama c` trebuie s` fie ni[te oameni pe aproape [i a intrat \n ap` dup` ei. acest om era unul din tovar`[ii lui Ullyse. a \ncercat s`-i opreasc` pe pelasgi din drumul lor c`tre Italia. numai c` acesta. Probabil c` ei ar fi fost prin[i [i m~nca]i de Cyclopii lui Polyphemus.profetul troian Helenus. Enea a continuat drumul spre sud sudvest a[a cum le spusese Helenus. pelasgii au dat peste altul [i mai grozav: Junona. A[a s-a \nt~mplat [i de data asta. Andromaca [i Helenus i-au primit cu mult` bucurie pe Enea [i pelasgii lui . necunosc~nd exact care este situa]ia de fapt a Siciliei. care se \ndrepta spre ap` s`-[i spele orbita goal`. [i [tia c` Roma va fi \ntemeiat` de oameni cu s‰nge tracic. \n zdren]e. l`sat \n urm`. care s` le spun` s` plece imediat de la ]`rm ca s` nu cad` \n m~inile Cyclopilor. \i era destinat` coasta de vest ceva mai spre nord. auzind sunetul lope]ilor ce loveau apa. De-abia se desprinseser` vasele tracului Enea de ]`rm. De-abia sc`pa]i de acest pericol. dar vasele erau suficient de \ndep`rtate de mal. Cu ajutorul lui Aeolus. Obi[nuit.

Dar. era foarte frumoas` [i.. ca s` [tie pe ce t`r~muri erau. C~nd au ajuns \n fa]a unui templu monumental pe pere]ii c`ruia erau sculptate chiar scene din r`zboiul pelasgic troian. solu]ia era s`-l \ncurce cu Didona. fusese ucis de Pygmalion care c`uta s-o omoare [i pe ea.Epopeea poporului carpato-danubian de a-l \neca pe Enea. i-a \nt~mpinat. permi]~nd astfel troienilor s` trag` la ]`rm. Ea i-a \nv`luit pe ce doi \ntr-un val de cea]`. sora lui Pygmalion (nu sculptorul cu accela[i nume care s-a \ndr`gostit de Galathea.. C~nd Enea i-a spus cine este. Dar Neptun. Didona (sau Elissa). Carthagina fusese fondat` de o femeie. Didona a reu[it s` fug` din Tyr cu o m~n` de oameni [i a navigat pe Mediterana un drum lung p~n` a ajuns \n col]ul unei peninsule africane unde a fondat Carthagina. ap`r~nd \n fa]a Didonei drept [i frumos. propria lui sculptur`). numai c` de ast` dat` ei erau pe coasta Africii. Afrodita. f`r` a fi v`zu]i. au intrat \n cetate [i au mers pe str`zile aglomerate. Diminea]a. Afrodita a ridicat v`lul ce ascundea pe Enea. care dorea ca fiul ei s` nu \ncerce sentimente deosebite pentru Didona. mai mult ca sigur. Ea era \nc` regina ora[ului. \nso]it de credinciosul s`u prieten Achate. a pl`nuit imediat cum s`-l opreasc` pe tracul Enea din drumul s`u spre Italia. pentru c` Didona. nu ceda u[or unor sentimente prea afectuoase fa]` de b`rba]i (refuzase deja nenumarate cereri \n c`s`torie ale regilor din regiune) zei]a l-a trimis pe Cupidon s` pun` pe j`ratec inima Didonei atunci c~nd se va \nt~lni cu Enea. le-a spus unde se aflau [i i-a sf`tuit s` mearg` direct la Carthagina unde regina Didona. regina i-a 213 . Junona. v`duv`. la r‰ndul ei. Dar planul Junonei nu-i convenea deloc Afroditei. Siche. care a lini[tit imediat apele. c`ruia nu i-a convenit deloc ca sora sa Junona s` se amestece \n treburile lui. v`z~ndu-l pe Enea la un pas de Carthagina [i de Didona. Enea a p`r`sit corabia [i a plecat \n recunoa[tere. ci rela]ia lui cu ea s` se limiteze la at‰t c~t s`-i foloseasc` lui s` ob]in` de la ea numai ceea ce avea el nevoie. So]ul Didonei. \i va ajuta. l-a admonestat serios pe Aeolus. F`r` ca ei s` [tie c` au devenit invizibili. deghizat`. fiica regelui Tyr-ului. nu departe de Carthagina. Mutto. ei s-au oprit \n admira]ie. Tocmai atunci se apropia [i Didona ”nso]it` de un grup de femei.

el trebuie s` se supun`. Ea a dat un splendid banchet \n cinstea troienilor. Dar Jupiter nu dormea. convins c` trebuie s` \ndeplineasc` ordinul lui Jupiter. dar [i Cupidon era prezent ca s` faciliteze lucrurile. va supune [i conduce lumea. dar s` fac` totul \n secret ca s` nu se afle. Enea se \ntoarse [i zeul Mercur era \n fa]a lui. Enea i-a povestit \ntreaga lor istorie de la c`derea Troiei p~n` la sosirea la Carthagina.s` dea serb`ri \n cinstea lor [i s` organize v\n`tori pentru ei. El promisese fiicei lui. plimb~ndu-se pe malul m`rii. c~t de dificil` va fi desp`r]irea de Didona. Pentru Didona erau suficiente faptele eroice auzite ca s` se \ndr`gosteasc` de Enea. toate daruri ale Didonei. extrem de \ndurerat`. Cu aceste cuvinte zeul disp`ru. Enea [i-a aruncat o ultim` privire \nspre ora[ul \n care tr`ise fericit [i a v`zut zidurile ora[ului luminate de un mare foc. Acesta era at~t de mul]umit de schimbarea lucrurilor \nc~t se g~ndea foarte serios s` r`m~n` definitiv la Carthagina. [i c` Jupiter i-a ordonat s` plece [i. ën aceea[i sear` troienii s-au \mbarcat [i au p`r`sit Carthagina. De pe mare. \mbr`cat \n haine scumpe [i \ncins cu arme artistic lucrate. Enea \i r`spunse c` el nu este omul care s` nege tot binele pe care l-a f`cut lor. f`r` s` [tie c` 214 . Afrodita. A[adar el l-a trimis pe zeul Mercur cu un mesaj f`r` echivoc pentru Enea. La \nceput Didona a fost amabil` cu el [i i-a reamintit tot ceea ce f`cuse ea pentru el [i pentru oamenii lui. Didona a fugit [i s-a ascuns \n palat. c` Enea \[i va urma soarta [i va crea \n Italia un popor care.. ãConduc`torul cerului m-a trimis s`-]i spun s` p`r`se[ti Carthagina [i s` cau]i regatul care este destinul t`uÓ. singur. Enea \[i chem` oamenii [i le ordon` s` fie preg`ti]i pentru plecare. Ea nu cerea \n schimb altceva dec~t. Mercur l-a \nt~lnit pe Enea. l`s~ndu-l \ng~ndurat pe Enea. \ns`.. con[tient.. Totu[i Didona a aflat [i a trimis dup` el. c~ndva. i-a convins pe concet`]enii ei s`-l accepte ca pe un conduc`tor. Bine\n]eles c` Didona se \ndr`gostise \n a[a chip \nc~t l-a f`cut p`rta[ la conducerea ora[ului. ãC~t vei mai pierde timpul t`u aici \n lux?Ó o voce sever` l-a oprit pe loc..urat lui [i tuturor oamenilor lui bun venit \n ora[ul ei. dragostea tracului Enea. dar c` el nu s-a c`s`torit cu ea [i c` este liber s-o p`r`seasc` oric~nd dore[te.

unde Charon. C`l`toria a continuat sub semnul terorii pe care a \ncercat-o Enea la vederea torturilor la care erau supuse sufletele celor care aveau de isp`[it p`cate din via]a lor anterioar`. care \i va prezice viitorul [i-i va da sfaturi \n ceea ce are de f`cut. o femeie foarte \n]eleapt`. auzind de plecarea lui Enea. b`tr~nul barcagiu transporta sufletele de pe un mal pe cel`lalt. Cerberus. ën drum au trecut 215 . dup` ce au sacrificat patru boi negri. Enea. Enea a g`sit-o [i ea i-a spus c` el va trebui s` se \nt~lneasc` cu tat`l s`u Anchise.Epopeea poporului carpato-danubian privea la rugul funerar al Didonei care. dar dac` el. este hot`r~t s` \ntreprind` aceast` c`l`torie dificil`. La c`derea nop]ii. Enea a luat ramura de aur din arborele cu frunze galbene [i a dus-o Sibylei. C`l`toria pe mare p~n` pe coasta de vest a Italiei a fost foarte pl`cut` \n compara]ie cu furtunile prin care trecuser` \nainte. a v`zut dou` turturele. urmat` de Enea. Dar Sybil preg`tise pentru el o bucat` de pr`jitur` cu care trecerea a fost rezolvat` u[or. \n cele mai dese p`duri. Sibyl a intrat \n pe[ter`. care p`zea cu str`[nicie trecerea [i nu l`sa pe nimeni s` treac` mai departe. Enea \nso]it de Achate a \nceput imediat s` caute ramura de aur dar toate c`ut`rile lor. Charon nu a fost de acord s`-i transporte pe cei doi peste r~u. au dat gre[. Tocmai c~nd ajunseser` la disperare. Pe malul opus \i a[tepta \ns` c~inele cu trei capete. La \nceput. \n final. Sibyl l-a avertizat c` drumul \n lumea de jos nu va fi u[or. care zbur~nd lin s-au a[ezat pe ramurile unui arbore cu frunze galbene str`lucitoare. p`s`rile Afroditei. Dar mai \nt~i el trebuie s` g`seasc` ãramura de aurÓ f`r` de care nu se poate intra \n Infern. \n cinstea zei]ei nop]ii. spun~nd c` el transporta cu barca numai mor]i nu [i vii. Profetul Helenus \i spusese lui Enea c` imediat ce ajunge ”n Italia s-o caute pe profeteasa Sibyl la pe[tera ei de la Cumae. \ns` la vederea ramurii de aur. Hecate. Cocytus [i Acheron. \ns` cei doi au ajuns. [i de la care va afla tot ce vrea s` [tie. care murise chiar \nainte de marea furtun`. nu departe de lacul Avernus unde era [i intrarea c`tre Infern. ea \l va \nso]i. la jonc]iunea celor dou` r~uri din Infern. a acceptat s`-i treac` dincolo. C`l`toria spre Infern a fost \ntr-adev`r \nsp`im~nt`toare. s-a urcat pe rug [i [i-a provocat singur` moartea cu un pumnal.

Enea a \nceput s` pl~ng` c~nd s-a apropiat de ea. era binevoitor fa]` de ace[ti str`ini. Totu[i regele latinilor pe nume Latinus. A doua zi diminea]a Enea a \nceput naviga]ia spre nord \n c`utarea p`m~ntului f`g`duit. Aici locuiau poe]ii. Enea. \n vis. cauza lor fiind tot Junona. [tiind c` \n cur~nd se vor re\nt‰lni. [i un viu. Enea \ntorc~ndu-se la corabia lui. pe malul c`ruia a[teptau to]i cei care.[i pe l~ng` Valea Pl~ngerilor. Aici. ãAm fost eu cauza mor]ii tale? Jur c` te-am p`r`sit \mpotriva voin]ei meleÓ. popoarele cele mai puternice din regiune. ën fine au ajuns la o bifurcare de drumuri unde Enea a fost sf`tuit de Sibyl s` fixeze ramura de aur pe zidul care delimita cele dou` drumuri: drumul din st~nga ducea spre Infern. Anchise. care l-a salutat pe fiul s`u cu mult` bucurie. viitorii romani. s` se opun` la a[ezarea pelasgilor pe teritoriul lor. unul c~te unul. \n Italia. destul de calm. Enea a v`zut-o pe Didona. Latinus fusese prevenit. numindu-i pe fiecare. unde erau neferici]ii \ndr`gosti]i care se sinuciseser`. Apoi s-au desp`r]it. st`p~nitorii lumii. Enea [i Sibyl au reluat drumul lor \napoi pe p`m~nt unde s-au desp`r]it. iar cel din dreapta spre C~mpiile Elizee. 216 . Tat`l [i fiul au avut multe s`-[i spun`. Anchise l-a dus pe Enea la r~ul Lethe. b~nd din apa r~ului. Anchise. Enea a fost foarte emo]ionat de aceast` \nt~lnire [i [i-a [ters mult timp lacrimile dup` ce a pierdut-o din vedere. C~mpiile Elizee erau un loc foarte pl`cut. unde Enea urma s`-[i \nt~lneasc` tat`l. a c`rui dragoste pentru tat`l s`u fusese at~t de profund` \nc~t s` vin` printre mor]i. Printre ei era [i Anchise. undeva la v`rsarea Tibrului \n mare. Dar pe Enea [i pe oamenii lui \i a[teptau [i alte \ncerc`ri teribile. Am‰ndoi [i-au [ters lacrimi de fericire pentru aceast` stranie \nt~lnire dintre un mort. r~ul uit`rii depline. eroii [i to]i care \n via]a lor p`m~ntean` \[i ajutaser` semenii. c~nd Enea va ajunge la cap`tul zilelor sale pe p`m~nt. Ea i-a incitat pe latini [i rutuli. i-a dat sfaturi cum s`-[i stabileasc` el re[edin]a. p~n` mult departe \n timp. ën final. [i cum s` dep`[easc` toate necazurile care \l a[teptau. Ea nici nu i-a r`spuns [i nici nu l-a privit r`m~n~nd rece ca o st~nc` de marmur`. Anchise i-a ar`tat fiului s`u pe to]i str`mo[ii lor [i pe to]i urma[ii lor. uitau totul despre via]a lor anterioar` [i urmau s` porneasc` o nou` via]` pe p`m~nt.

care s-a a[ezat \n fa]a por]ilor cet`]ii. [i mai dificl`.Epopeea poporului carpato-danubian de tat`l s`u Faustus s` nu-[i m`rite singura fat`. A[a c` atunci c~nd Enea a trimis o delega]ie la regele Latinus. IULIU (Ascanius). Alecto avu grij` s` r`sp~ndeasc` imediat zvonul uciderii. Pe de alt` parte l-a incitat pe regele rutulilor. din aceasta unire. sc`pat de furia poporului s`u [i ad`postit de Turnus. unde [i muri. pe care ei s` se a[eze. s` porneasc` imediat un r`zboi \mpotriva latinilor. Aceast` veste a ajuns la Latium imediat dup` sosirea regelui rutulilor. fapt ce a generat o lupt` \ntre localnici. Regele Latinus \nsp`im~ntat de desf`[urarea evenimentelor. Al`turi de el era Mezentius. ën timpul zilei cerbul se plimba slobod pe paji[ti dar seara venea acas`. Dar Junona a intervenit din nou. se va na[te o ras` care va domina lumea. iar lui Enea \i trimise vorb` c` el are o fat` oprit` de ceruri s` se m`rite cu un localnic. care reu[i totu[i s` ajung` acas` la st`p~na lui. Acest Mezentius era un soldat iscusit. a incitat-o pe regina Amata. [i care este Enea. to]i ]`ranii de prin \mprejurimi \l iubeau [i-l protejau. 217 . r`ni mortal cerbul. convins fiind c` Enea este str`inul care va fi ginerele s`u a[a cum \i prezisese tat`l s`u Faustus. Aceast` armat` unit` era condus` de Turnus care era un soldat \ncercat. cer~nd o bucat` de p`m~nt de-a lungul m`rii. \n defavoarea pelasgilor. \l sp`la [i avea grija lui. Turnus. Fata ]`ranului \mpodobea coarnele cerbului cu ghirlande. [i tracii care \l ap`rau. Un alt aliat era Camilla. cu armata lui. ci doar cu un str`in. ca s` previn` orice \n]elegere \ntre latini [i troieni. Un ]`ran localnic avea la curtea lui un cerb t~n`r. s` se opun` c`s`toriei ficei ei cu un str`in. \ndemnat de Alecto. se \nchise \n palat l`s~nd lucrurile pe seama soartei. c`. ci cu un str`in ce va sosi cur~nd. fiind la v~n`toare. care voiau s`-l omoare pe Iuliu. care era cel mai serios pretendent la m~na Laviniei. El promise tot sprijinul [i prietenia sa. Fiul lui Enea. fost rege al etruscilor. cu nici un om din Italia. dar de o cruzime nemai\nt~lnit`. [i. Turnus. mama Laviniei. Cu ajutorul uneia din Furii. frumos [i bl~nd. Lavinia. Alecto a reu[it s` creeze [i o a treia situa]ie. \l piept`na. Alecto. omul destinului fetei lui. ën final armata rutulilor s-a unit cu cea a latinilor \mpotriva tracilor-troieni. regina volsgilor. regele a fost foarte binevoitor.

de care au fost primi]i cu mult` c`ldur`. \n vis. un exilat din Grecia [i anume din Arcadia. Tat`l Tibru. pentru c` ei \l urau de moarte pe Mezentius. Enea \mpreun` cu c~]iva \nso]itori a navigat pe Tibru. a introdus ordine \n ]ar` [i a domnit cu at~ta \n]elepciune. Zeul Saturn a schimbat totul \n bine. \n susul apei. Diminea]a. Dar ceva mai \n susul Tibrului. Or`[elul era a[ezat pe c~teva coline \ntre care erau paji[ti verzi unde p`[teau oi. de asemeni d`du fiec`ruia din oamenii care \nso]eau pe Enea. iubea v~n`toarea. dup` numele celei p`r`site \n Grecia). era un stat slab ce nu-i putea oferi dec~t un ajutor ne\nsemnat. tr`ia un popor bogat [i puternic. Evandru se oferi s`-i dea ca ajutor pe unicul s`u fiu. fostul lor rege. justi]ie [i pace \nc~t timpul s`u a r`mas \n amintirea oamenilor ca Epoca de Aur. etruscii. din zbor. [i i-a spus s` plece imediat \n susul apei p~n` la un or`[el ne\nsemnat. printre care erau [i multe femei. Acest fapt numai. l-a vizitat pe Enea. Enea a petrecut noaptea \n umilul cort al lui Evandru pe un pat de frunze [i acoperit cu o blan` de urs. Evandru i-a povestit lui Enea c` \nainte cu mult timp ]ara era sub st`p~nirea unor oameni s`lbatici p~n` c~nd a venit zeul Saturn. zeul fluviului pe l~ng` care aveau troienii tab`ra lor. unde era rege Evandru. pe malul opus. Zeul Tibru i-a promis lui Enea c` va g`si acolo ajutorul de care are nevoie. 218 . Enea a \n]eles c` ceea ce el vedea erau locurile pe care \ntr-un viitor \ndep`rtat urma s` se \nal]e templele. aici au domnit o serie de tirani. Ea era \nso]it` de o m~n` de r`zboinici. Evandru \i d`du lui Enea sfatul pentru care venise. p~n` a venit el. r`zboiul [i libertatea ei. Diminea]a. Dup` aceea. El \i spuse c` Arcadia (el numise noua sa ]ar`. Aceast` Camilla fusese crescut` [i antrenat` de tat`l ei s` alerge mai repede dec~t p`s`rile \n zbor [i s` m~nuiasc` arcul [i s`ge]ile at~t de bine \nc~t dobora cea mai iute pas`re. ën aceast` situa]ie periculoas` pentru troieni. Forul Roman [i alte edificii.un popor din sudul Latiului. Capitoliul. p~n` la Evandru. era suficient ca etruscii s`-i ofere ajutor lui Enea. Pallas. Ea \ns`[i dispre]uia c`s`toria. c~te un cal care s`-i duc` c~t mai repede la etrusci. gonit din cer de fiul s`u Jupiter. al c`ror rege fugitiv era \n tab`ra lui Turnus.

Dar soldatul ”mpl‰ntase deja suli]a \n pieptul lui Euryales. un grup de c`l`re]i care veneau spre tab`r`. observ~nd c` \n tab`ra rutulilor nu se vedea nici o lumin` [i nu se auzea nici un zgomot. troienii nu au ie[it la atac. Nisus. Enea a sosit cu o armat` puternic` de etrusci [i b`t`lia dintre cele dou` armate a fost aproape o exterminare. Totu[i. \n tab`r` s-au g`sit doi tineri care. lucrurile \n tab`ra pelasgilor mergeau r`u. hot`r~nd s`-l omoare. pentru c` for]ele inamicului erau mult prea numeroase. din toate p`r]ile. care se r`t`cise de prietenul s`u. [i-au dat seama c` nu este unul de-al lor [i l-au prins. Potrivit ordinelor lasate de Enea \nainte de plecare. p`r`sirea taberei ar fi fost fatal` pentru ei. pentru c` el este autorul m`celului [i nu prietenul lui. Nisus care era un lupt`tor experimentat. Fortificat` cu tran[ee [i cu un val de p`m~nt. s-a \ntors s`-l caute [i a ajuns exact atunci c~nd inamicii se preg`teau s`-l omoare. dar a c`zut [i el al`turi de Euryales str`puns de nenum`rate l`nci. a reu[it s`-[i croiasc` o c`rare printre solda]ii inamici omor~nd \n somn at~]i c~t a putut s` omoare. Euryales. pleca]i dup` ajutor. astfel c` nu se \ntrevedea nici o solu]ie. Turnus a atacat cu furie dar tracii au respins cu succes toate atacurile lui. Unul era Nisus iar cel`lalt era cel mai bun prieten al lui. lipsit` [i de cei mai buni lupt`tori ai ei. Raportul de for]e \ntre armata condus` de Turnus [i grupul de troieni era dezastruos. Nisus l-a omor~t pe loc pe uciga[ul prietenului s`u. au v`zut o sc~nteiere pe casca lui Euryales. pentru c` armata lui Turnus \nconjurase tab`ra. Euryales era cu el. Atunci el a ie[it din ascunz`toare de unde observa toat` scena [i alerg~nd la comandantul c`l`re]ilor a cerut s` fie el omor~t. Problema care se punea era cum s`-i dea de veste lui Enea despre situa]ia de fapt din tab`r`. Acest lucru era ceva de nerealizat. un copilandru \nc`. f`r` ca cei uci[i s` scoat` un geam`t. Pu]ini au 219 . deci toat` lumea dormea ad~nc. era ”ntr-o situa]ie disperat`.Epopeea poporului carpato-danubian ëntre timp. au propus consiliului taberei s` fie l`sa]i ei s` \ncerce s` str`pung` blocada inamic` [i s`-i dea de veste lui Enea. Prietenia lor dus` p~n` la sacrificiu a r`mas simbol al adev`ratei prietenii. Dar aceast` ac]iune le-a luat prea mult timp [i la lumina slab` a dimine]ii care se anun]a. tab`ra.

\n final inamicii tracilor-troieni sunt omor~]i \n mas`. rege legendar al Troiei. d. Laomedon. rasa roman`. din care pretindea Caesar c` se trage. De aici legenda originii divine [i troiene (tracice) a poporului roman. Note: a. pun~ndu-i astfel bazele. rege al Troiei. Epopeea lui Vergilius se termin` cu uciderea lui Turnus. dup` ce [i-a v`zut propriul b`iat omor~t. fiul lui Evandru. lupta aceasta era \ns` inegal`. foarte mul]i au c`zut: Mezentius. Suntem l`sa]i s` credem c` Enea s-a c`s`torit cu Lavinia d~nd na[tere unei rase noi. a c`zut [i el ca [i t~n`rul Pallas.supravie]uit. Assaracus. dup` tat`l s`u. f. e. a domnit ca rege al Latiului. La sf~r[it Turnus [i Enea s-au \nt~lnit. fratele lui Ilus. Ilus. El este str`mo[ul familiei Julia. b. [i a fondat ora[ul Alba Longa. morm‰ntul lui se afl` ”n afara zidului cet`]ii. fiul lui Enea [i al Creusei. Legenda spune c` Priam [i Hecuba au avut 49 copii. 220 . IULIUS (Ascanius). mul]i. Pentru Turnus lupta cu Enea era f`r` nici un sens. Dardanus a fost fondatorul Troiei [i str`mo[ul dinastiei regale din Troia. c. ca [i c~nd avea s` se lupte cu un semizeu. tat`l lui Priam.

). Le Monick (Time Magazine. sosirea ”n spa]iul italic a aryenilor-carpato-dun`reni (aproximativ 3.d. Noi am dat na[tere la ceea ce se cheam` ast`zi Europa! Astfel c`.H. recucerirea peninsulei de c`tre ramanii carpato-dun`reni av~nd conduc`tor pe ãstr`lucitulÒ Enea. din spa]iul Carpato-Dun`rean ”[i ”ncepe explorarea [i ocuparea teritoriilor din jur propice vie]ii.H. omul primitiv sose[te ”n Europa ”n jurul anului 40 000 \. recucerirea pa[nic` a imperiului roman cu mutarea capitalei la Salonic sub conduc`torii daci Galer cel B`tr~n [i Galer cel T~n`r. iar mai t~rziu sub dacul Constantin cel Mare care va muta din nou capitala la Constantinopol. 13 februarie 1995) (Fig. ocup~nd o suprafa]` cuprins` ”ntre Cehia de ast`zi. [i de acolo pe f~[ia de p`m~nt ce unea Peninsula Balcanic` de Asia Mic` [i care se va scufunda ”n Marea Mediteran` ”n jurul anului 4000 \..Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA PENINSULEI ITALICE DE C`TRE CARPATO-DUN`RENI ac` accept`m teoria cromozomal` a migra]iei [i r`sp~ndirii rapide a popoarelor dup` Michael D.d.d.H. nici din bazinul Senei (din Fran]a) [i nici de pe Tamisa (din Anglia). sub numele de etrusci. paleo-european`. Nu de pe Rin.. prima cucerire a Peninsulei Italice a avut la ”nceput D 221 . aproximativ 200.000 \. popula]ia local`.000 \. Tracic` (Egee) [i o mul]ime de insule. Odat` cu topirea calotei glaciare ce acoperise toat` Europa except~nd spa]iul Carpato-Pontic [i sudul Mun]ilor Pirinei.H. 2. Peninsula Italic` a fost ocupat` mult mai t~rziu de c`tre noi. simpla migrare sud-vestic` a carpato-dun`renilor. [i continu~ndu-se prin spa]iul CarpatoDun`rean p~n` ”n Balcani. 4. odat` cu formarea [i apari]ia spe]ei umane. ”n patru etape: 1. De la noi a ”nceput Europa s` existe. din Germania. ca limit` nordic`. ”n sud-estul Africii. l`s~nd ”n locul ei o nou` mare.d. 3. 84).

64. p`[ind pe f~[ia de p`m~nt ce lega c~ndva Peninsula Balcanic` de Asia Mic` (care se va scufunda \n Marea Mediteran`.84. Cea mai devreme migra]ie a speciei umane. care a \nceput \n urm` cu 200 000 de ani din Africa. ãSecrets of stone ageÒ.13.145. 1995. Pugliese . Time map by Joe Lertola and Paul J.H.d. No.. 4000 \. va atinge Europa \n urm` cu 40000 de ani. \n Balcani. p. Dup` Time. vol. l`s~nd \n locul ei o nou` mare: Tracic` Ð Egee [i o mul]ime de insuli]e).6.222 Fig. feb.

C~nd vom 223 . ce nu aveau nimic ”n comun cu popula]iile vecineÓ (Raymond Block. lingvi[ti. arheologi. vor recuceri aceea[i Peninsul` Italic` de la fra]ii lor. altul pe una dintre fe]ele laterale ale stelei.000 \. Herodot (la mijlocul secolului al V-lea \. s` aib` re]ineri fa]` de axiomele pe care le prezint` etruscii care au ap`rut ”n Peninsula Italic` ”n apropierea anului 3. Etruscii ). ”n anul 1885.H. organiza]i politic [i religios. Cousin [i Durrback. aryeni-carpato-dun`reni au ap`rut ca ãun popor straniu.d. Pe stela funerar` este cioplit profilul unui r`zboinic sau zeu (Zalmoxis?) ”narmat cu o lance [i dou` texte gravate: unul ”n jurul capului. iar duhul acestuia a fost re”nviat [i ap`rat de 10 nobili vrednici.d.H. Ovidius [i Horatius. Mult mai t~rziu. Vergilius. Acest monument. dateaz` din secolul al VII-lea \. preistoria omenirii [i ”n special a noastr`. este ”nc` o mare enigm`. prin jurul anului 3. cu o civiliza]ie avansat`. sub Themistocles) de la neamul tracic al sinthionilor (amintit [i ”n Iliada).H.H. pentru a dispare sub cucerirea roman`.d. deci cu circa dou` sute de ani ”nainte ca insula s` fie cucerit` de greci (”n jur de 500 \. ãcivilizatoriÓ. Bunescu ”n Dacia Secret`. Ace[ti ãnoiÓ cuceritori ”i fac [i ast`zi pe istorici..H. Iar dac` ”n 1963 Raymond Bloch ”n Ancient Peoples and Places nu le g`sise nici un ”n]eles. Literele sunt ãEtrusceÓ. 85).. istorici ai artei etc.d. ”n timp ce Nicolas Frere (secolul al XVIII-lea d. exist~nd ”n sensul acesta o mul]ime de ipoteze. Limba etruscilor nu se cunoa[te bine. etruscii.000 \.H. ën traducerea acestuia.) ”i considera urma[i ai lidienilor (popula]ie Tracic`). Dar. unul dintre texte aminte[te de faptul c` Zalmoxis a tr`it 42 de ani.. ”n apropiere de satul Kamina..d.H.d. doi tineri de la [coala francez` din Atena. produs al artei arhaice locale. fire[ti. o stel` funerar` decorat` [i purt~nd o inscrip]ie (Fig. ”nconjurat` de mistere. ”nv`luit` ”n legende. Fiecare nou` descoperire [tiin]ific` ne schimb` ideea despre trecut. aryenii-carpato-dun`reni. iar modul de scriere este bustrofedon (de la dreapta la st~nga [i de la st~nga la dreapta).. sunt cu to]ii de aceea[i p`rere.000 \.) ”i considera pe etrusci ca fiind cotropitori indo-europeni ce au cobor~t ”n peninsul` prin anul 2. At~t lumii antice c~t [i celei moderne.Epopeea poporului carpato-danubian aspectul unei simple migra]ii pa[nice. Dup` cum am mai spus de multe ori. descoper` ”n Insula Lemnos din Marea Egee. nu acela[i lucru ne spune A.

Fig. \n apropiere de satul Kamina.85. deci cu 200 de ani \naintea cuceririi insulei de c`tre greci Ð sub Temistocle.d. 500 \. Aceasta este datat` ca apar]in~nd secolului al VII-lea \. p. Densu[ianu consider` cele dou` scrieri ca fiind pelasgice [i le traduce cam a[a: ãIolaie b`tr~nul \n aceasta zace. Cousin [i Durrback. 224 . iar modul de scriere bustrofedon (de la dreapta spre st~nga [i de la st~nga spre dreapta).55. ãEtrusciiÒ.. o stel` funerar`. consider~nd literele etrusce. Bunescu \n Dacia Secret`. N. descoper` \n insula Lemnos din Marea Egee. bolnav niciodat`. ca [i precedentul. 1966.H. s`n`tos fuse. a fost interinatÉÒ. Ed. •n anul 1885. Dup` Raymond Bloch.H.d. Bucure[ti. §tiin]ific`. ne ofer` o traducere mult mai sofisticat`. A. doi tineri de la [coala francez` din Atena. Nu acela[i lucru poate spune 80 de ani mai t~rziu Raymond Bloch \n Ancient people and Places. Ð de la tracii Sinthioni.

fii ai virginei Rhea Silva. aceast` ramur` carpato-dun`rean`. fiind vestal` ”n Templul lui Marte. prelu‰nd-o [i la r‰ndul ei. care s-a eliberat de tirania etruscilor carpato-danubieni a continuat s` existe sub influen]a cultural` mo[tenit` de la ace[tia. aryeni-carpato-dun`reni.. unindu-se cu cele ale cartaginezilor i-au oprit pe greci s` colonizeze sudul Italiei [i i-au ”nvins ”n b`t`lia naval` din 535 \. s` ridic voalul nep`s`rii [i s` prezint trecutul a[a cum cred eu c` trebuie prezentat. prin c`s`toria cu fiica unui rege local. ”n 265 \. (De fapt. ”n Golful Naples.o expresie ãclasic`Ó a clasei conduc`toare de atunci sun` foarte arogant [i din nefericire o mai ”nt‰lnim [i ast`zi: ãclasa celor ce muncesc nu are drepturi ci numai ”ndatoririÓ.. gravid` cu.H. ei au reprezentat un factor de civiliza]ie ”n inima Peninsulei Italice [i au ridicat-o din ”ntunericul [i barbaria primitiv`. al`turi de geto-daci erau [i ramanii) cu formele Ramatha. Dar s` ne oprim aici cu etruscii-carpato-dun`reni [i s` vedem cine au fost. Lavinia). De-a lungul a aproape dou` milenii. Dar Roma. Rametha. ”n acest fel. Ramutha [i Ramtha.. ”n 396 [i pe Volsini. str`lucitorul Enea. Momentul poate fi considerat drept apogeu al puterii etruscilor carpato-dun`reni. s` nu uit`m c` dinastia etrusc` a Tarquinilor a condus Roma din 616 p‰n` ”n 509 \. sunt fascinat de misterele antichit`]ii rom~ne[ti [i sunt hot`r~t ca. romanii? Am s` ”ncep cu bine cunoscuta legend` a gemenilor Romulus [i Remus. care de atunci au intrat ”n declin fiind ”nvin[i de greci la Cunae.H.d.ei credeau ”n magi [i ritualuri magice. ne-am 225 . Rhea Silva. Republica Roman` va distruge.d. c‰nd.d. a unui alfabet (surs` bun` de inspira]ie pentru cele grec [i latin) s` vedem ce altceva ne-au mai l`sat ace[ti aryeni carpato-dun`reni: .H. dintr-o dat`. r`m‰ne a[a.d.. ”ntr-un r`zboi pe care eu ”l numesc fratricid.H.numele feminin Rama (se [tie c` ãArborele TracicÓ num`ra peste 200 de triburi unde. zeul Marte.. . ën afara multelor monumente funerare. . ”n anul 474 \. 86). fiecare dintre ele av‰nd un nume de divinitate (Fig.. de la Alatia.Epopeea poporului carpato-danubian renun]a la opinia ãc`rturarilorÓ din Evul Mediu [i ne vom redescoperi pe noi?! Personal. la Piacenza s-a g`sit un ficat din bronz (de origine etrusc`) ”mp`r]it ”n 45 de sectoare. etruscii. fiica numitorului de Alba Longa (familia Alba Longa a fost ”ntemeiat` de tracul raman. l`s‰nd-o mo[tenire Occidentului. de c~te ori pot. disp`r‰nd. pe Uei. §i ”ntorc‰ndu-ne la etrusci.

Ficat etrusc de bronz.86. 226 .Fig. g`sit la Piacenza. fiecare din ele av~nd un nume de divinitate. \mp`r]it \n 45 de sectoare.

Fig.87. acoperit` de simboluri [i \nv`luit` de misticism.Fig. 86-87 sunt reproduse dup` Etruscanes: Italy Lovers of Life 227 . Cas` etrusc`.

Un grup de emigran]i traco-ge]i. ”n ãMiturile esen]ialeÓ. Vergilius o [tia. ”n a sa ãTracii ”ntre Arcul 228 . ale carpato-dun`renilor. Dar s` revenim la adev`rata origine a romanilor. tot ãdin seninÓ. de mult. (Altina ”nseamn` ãm`re]ieÓ. unchiul Silvei. av‰ndu-l ”n frunte pe Str`lucitorul Enea Ð trac raman Ð au p`r`sit nucleul carpatodun`rean ajung‰nd p‰n` ”n centrul Peninsulei Italice. n`sc‰nd pe cei doi Zalmoxis. dar noi cei de azi. frate [i sor`) etc. carpato-danubienii. Cronicari romani ai acelor timpuri au m`rturisit c` legenda roman` cu lupoaica a fost preluat` de la traci.Latina . BA! Urmele lor. ]inut din zona Dobrogei de azi. care a r`mas gravid`. legenda spune. Gheorghe Musu. ordon‰nd uciderea celor doi prunci gemeni. purt‰ndu-[i eroul trac de la ruinele ”n fl`c`ri ale Troiei p‰n` pe Valea Tibrului. cu o raz` de soare. cucerisem deja Peninsula Italic`. Victor Kernbach. Un suflet milos ”i va pune ”ntr-un co[ [i ”i va l`sa s` pluteasc` pe apa Tibrului.obi[nuit cu minuni de felul acesta: este suficient s` ne amintim legenda geto-dacic` a lui Miriam. cei doi gemeni Zalmoxis au fost adopta]i de nobilul Aisepos P`storul [i de so]ia lui Brito-Lagis (Divina Lupoaica). Manfred Oppermann. tracii. a[a-zisa ãlatin` vulgar`Ó). Oltina . numind locul Latina. ãfericireÓ ”n limba geto-dacilor. ”n lucrarea ãDin mitologia tracilorÓ. Mama Florilor de M`r... de unde.Altina . din actuala Oltina. De-a lungul timpului. Latium. atunci. n-a crezut-o [i a aruncat-o ”n temni]`. Limba lor se va numi Latina (Limba M`re]iei. au r`mas prin locurile pe unde ei au emigrat. dar dac` Vergilius recuno[tea originea trac` a poporului roman [i-[i folosea imagina]ia ”n a-l pune pe Enea ”n fruntea epopeii form`rii poporului latin. Revenind la legenda geto-dac`. vor fi pescui]i [i ulterior hr`ni]i de o lupoaic`. Revenind la legenda noastr`.Latium Cu mii de ani ”nainte de cucerirea a 14% din teritoriul Daciei de c`tre romani (sub conducerea ãstr`bunuluiÓ Traian) NOI. Amulius. s` vedem care este p`rerea altora despre aceast` c`l`torie. Limba Fericirii). ãcercet`tori de frunteÓ s-au c`znit ([i ”nc` o mai fac) s` g`seasc` o alt` origine pentru ace[ti latini.

la CURTU-ZURA (Curtea Str`lucitoare. iar ”n locul Oltinei avem Troia. regina ]inuturilor respective. 495). reprezent‰nd Soarele (dup` Ioannes Lydas. Str`lucitorul Enea. Au mai trecut c‰teva sute de ani [i legenda tracului Enea. Anii trec. unul dintre cei mai mari persecutori ai cre[tinismului. ”n secolul al IV-lea d.. Roma. Didona ”i va lua locul Doamnei Dido. istoria se schimb` [i iat` c` Messapii din estul Peninsulei Italice c‰t [i Vene]ii de pe cursul inferior al Padului sunt ast`zi considera]i a fi de origine tracic` (dup` unii. va ajunge p‰n` ”n Banat. Astfel. slujitoare a cultului lui Zalmoxis. men]ion‰nd numele a trei ”mp`ra]i romani. A[a c`. Curtuzura va deveni Cartagena. s-a deplasat ca loc de ac]iune ”ntr-o alt` zon` geografic`. scriam despre ãCel mai mare Imperiu Dacic al erei noastreÓ. ”n ãDacia Secret`Ó. fiind asemuit cu Alexandru Macedon (alt trac) de c`tre Niels Hannestad. Nu de mult. ce au st`p‰nit Roma [i ”ntreaga lume antic`. Ler ëmp`rat (293-311) ca ginere al lui Diocle]ian a avut un nume r`u ”ntre cre[tini. Dobrogea. numele ROMULA era frecvent la geto-daci. Doamna. femeie dac` din cetatea Recidava. cca. ”n cartea ãOld EuropeÓ. Statuia ce i s-a ridicat ”l ”nf`]i[a ]in‰nd ”n m‰n` o sfer` mare de aram`. II. Gimbutas. execut‰nd ordinele socrului s`u.H.. ”i considera pe traci drept nucleul civiliza]iei proto-europene. Adrian Bucurescu. secolul al VI-lea d. chiar dac` nu [i-a pierdut esen]a. personajele suferind [i ele modific`ri.: The Earliest European Civilization before the Infiltration of the IndoEuropean People [i V. Se pare c` el a fost [i un general de geniu. Galer cel B`tr‰n desfiin]eaz` Imperiul Roman ”n anul 305 d. ënainte cu mult de na[terea legendarului Roma. traco-iliri). Galer. Vene]ia de Jos.H.Epopeea poporului carpato-danubian Carpatic [i Marea EgeeÓ. Ora[ul Alb.d. s-a 229 . Bel-grad-ul de azi) unde se pare c` a avut loc idila dintre Str`lucitorul Enea [i DIDO. ai c`rei locuitori traci erau tot din ramura ramanilor. ”n special dup` victoriile ob]inute ”n Asia Mic`. S`tucuri din Rom‰nia poart` nume de Vene]ia de Sus. ”n fruntea emigran]ilor carpato-dun`reniramani din Oltina. M. Gordon Childe (”n lucrarea ãThe History of Civilization: The AryansÒ). geto-daci. va trece Dun`rea [i se va opri pentru o scurt` perioad` de timp la sudul ei.H. 7000-3500 \. Fontes. Primul dintre ei. schimb‰ndu-i numele ”n Dacia Mare. Galer cel B`tr‰n era copilul din flori al Romulei.H.

ãRomanii au fost vechii Ramani. Cele dou` arcuri de triumf. oriental` [i occidental`. un cronicar roman. a dat [i armatelor sale ”nc` de la ”nceput vechiul drapel al dacilor. ce descindeau din vechea gint` dacic`. Acesta din urm` va reconstrui podul de peste Dun`re f`cut ini]ial de str`bunul s`u Burebista. Ler Imp`rat ”nainte s` moar` (din cauza unei infec]ii) va da decretul de LIBERŒ PRACTICŒ A CULTULUI CRE§TIN. iar r`zboaiele dintre Daci [i Romani nu au fost nimic altceva dec‰t r`zboaie fratricideÓ. Preot Dumitru B`la[a 230 . iar mai apoi Constantin cel Mare.H.re”nfiin]at Imperiul Dacia Mare. conduc`tori [i solda]i daci. iar prin Edictul de la Milano. piele sau chiar stof`). II. II. c` Galer cel B`tr‰n este ão fiar` cu totul str`in` de s‰ngele de RomanÓ (Fontes. El ridic` un Arc de triumf la Roma pe care daco-ramanii sunt prezen]i prin opt statui de peste trei metri ”n`l]ime. cre[tinismul devine obligatoriu. dacii devenind din nou st`p‰nii lumii. §arpele Gnostic (lucrat din aram`. Dumitru B`la[a. Lactanius. El s-a declarat cel mai mare du[man al numelui de Roman (Fontes. C‰ntecele [i colindele populare ”l mai omagiaz` [i azi pe Ler. ën anul 311.. Credin]a ”n Zalmoxis [i ”n nemurire ”i f`cea aproape de ne”nvins. mama noului ”mp`rat. nota ”n 325 d. ëi vor urma la tron cei doi nepo]i: Galer cel T‰n`r. precum [i cei trei ”mp`ra]i daci men]iona]i glorific` pentru eternitate victoriile dacilor. Realitatea era c` toat` armata avea ofi]eri. Monumentul a fost realizat din marmur` alb` cu sculpturi ”n basorelief despre care acela[i Niels Hannestad afirma c` este ãcel mai important dintre monumentele tetrarhice p`strateÓ consemn‰nd pentru eternitate triumful dacilor ”n ”ntreaga lume antic`.H. ”n Istoria DacoRom‰niei ). reprezent‰nd comandan]i daci. 6-7) [i a mutat capitala la Tesalonic. \mp`ratul dacilor. Scriitorul Eusebiu spune c` dup` ce Galerius a schimbat numele Imperiului Roman ”n Imperiul Dacic. din 313 d. prins ”n pozi]ie orizontal` pe un baston de corn (dup` prof. Dup` victoria ”mpotriva per[ilor se ridic` ãArcul de TriumfÓ de la Salonic. 7). acest fapt bucur‰nd-o mult pe Elena. El mut` capitala la Constantinopole.

Ruinele ne”ngropate sub nisipuri. p`m‰nturi ori jungle (ca ”n alte p`r]i ale lumii) erau doar cr`pate [i ruinate de ”nghe]uri.Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA ANATOLIEI DE C`TRE CARPATO-DUN`RENI natolia (Fig. peste tot afl‰ndu-se tot felul de hieroglife. uitat de istorie. a pornit-o de-a curmezi[ul Turciei p‰n` ”n centrul Anatoliei cu visul s` descopere ruinele unui centru roman numit Tavium. nimic nu se c‰[tig`.) al]ii purt‰nd coroane conice. v‰nturi [i ploi. hitti]ii. localnicii ”i spuneau ãYazilikayÓ sau ãst‰ncile cu inscrip]iiÓ. De fapt. ci totul se transform`. m`rginit` la nord de Marea Neagr`. unele c`r‰nd s`bii curbe. El redescoper` f`r` s` [tie un Imperiu Carpato-Danubian. ajunge ca ”ntr-o galerie natural` de pe ale c`rei ziduri ”l privea o procesiune de 66 de figuri sculptate. iar ceva mai la est Tigrul Ð ele vor delimita Mesopotamia (Fig. 88). Hattusha. 89). Dup` un drum lung de peste o or` pe poteci r`sucite. Charles Felix Marie Texier. care ”n final ne fac s` ne amintim de cineva care spunea c` ”n natur` nimic nu se pierde. la sud de Mun]ii Taurus care coboar` lin p‰n` ”n Marea Mediteran` ce-i desparte de insula Cipru. acolo francezul Texier ”nt‰lne[te un s`tean doritor s`-i arate ceva deosebit. Fluviul Eufrat ”[i are originea ”n apropiere. capitala unui popor pierdut prin negurile istoriei. ëntr-un t‰rziu. ajung‰nd ”ntr-un s`tule] numit ast`zi Bozhazkale. zona central` a Turciei de ast`zi. iar la est aceia[i mun]i ai Taurului ce se ”mpl‰nt` ”n nord ”n masivul Mun]ilor Pontici. Peste tot el ”ntreba localnicii dac` au v`zut ni[te ruine sau ziduri de fortifica]ii. ën anul 1834 un arheolog [i explorator francez. [i totodat` capitala acestuia. Francezul Texier descoperea atunci ”n anul 1834 de fapt. cam la 90 de mile la est de Ankara. A 231 .a. (dacice Ð n.

zona central` a Turciei de azi. •n vecin`tate estic` a Anatoliei se g`se[te spa]iul dintre dou` celebre fluvii: Tigru [i Eufrat unde va \nflori civiliza]i sumerian` (de asemenea. carpato-dun`rean`) [i mesopotamian`.Fig. 232 . Anatolia. un fost Imperiu Carpato-Danubian.88-89.

233 .

”l va ”nt‰lni pe tracul macedonean Alexandru. Dar Anatoliei norocul nu-i sur‰de.H.d. la p.H. regilor persani. Succesorul lui. ”[i ”nchipuiau c` Anatolia a fost numai p`m‰ntul grecilor. continu` s` propov`duiasc` originea noastr` roman`. carpato-dun`renii. a inscrip]iilor de pe st‰nci ar face ca legendele [i enigmele s` nu ne mai domine trecutul. Anatolia sufer` o alt` invazie. r`m‰n‰nd [i el pierdut ”n groapa uit`rii [i a istoriei.d. eolieni [i ahei. cel al lydienilor. [i stabilirea coloniilor acestora pe malul M`rii Tracice (ast`zi cunoscut` ca Marea Egee) nu va influen]a centrul Anatoliei. al c`rei rege Midas a r`mas ”n legende pentru opulen]a capitalei acesteia. traverseaz` Europa 234 . pe coasta vestic` a Anatoliei. ”ntinz‰ndu-[i puterea peste centrul Anatoliei p‰n` la Marea Tracilor. frigienii. Zb`t‰ndu-se ”ntre grecii de pe malurile M`rii Tracice (Egee) [i frigieni. macedonenilor cuceritori [i chiar al Bizan]ului (cum la fel ast`zi ”n Rom‰nia. buni colegi ai lui Hamilton.d. dorieni.Mai trec [ase ani p‰n` sose[te pe acelea[i meleaguri. care ”n anul 334 \. ãistoriciiÓ. Prin secolul VI \.. iar r`zboiul romano-dac nu a fost nimic altceva dec‰t un r`zboi fratricid). regele persan Cyrus cel Mare sose[te ”mp`r]ind Anatolia ”n provincii numite satrape. am cucerit de patru ori Peninsula Italic`. Gordion.H. a[a-numita Asie Mic`. Dar fiecare perioad` istoric` ”[i are vis`torii [i ignoran]ii ei. regatul Urartu. decide s` le deseneze. un alt imperiu a ”nflorit ca s` dispar`. 12: ãA fost dominat` pentru c‰teva sute de ani de o federa]ie tribal` originar` din Balcani. domin‰nd [i unele din coloniile grece[ti. Descifrarea t`bli]elor de lut. mai pu]in norocos. cea a cimmerienilor (tot traci la origine) [i care dup` un r`zboi fratricid ”i sl`besc pe frigieni [i lydieni. unde dup` cum ne spune Dale Albrown ”n ãAnatolia: cauldron of culturesÓ.Ó La numai c‰]iva kilometri est de Anatolia. c`lc‰nd pe urmele pa[ilor lui Texier. ën 547 \. iar turbulentele rela]ii ale hitti]ilor cu egiptenii s` ne apar` ”ntr-o alt` lumin`. un alt regat tracic s-a n`scut. Sosirea grecilor (1900-1400 \. Sir William Hamilton care contempl‰nd minun`]iile ãromaneÓ.H. uit‰nd c` noi. Hamilton [i ai lui colaboratori [tiind c` ãp`rintele istorieiÓ Herodot se n`scuse tot ”n Anatolia la Halicarnas.d.) ”n patru hoarde: ionieni.

nepotul lui Galer cel B`tr~n. a trebuit s`-i ”nfrunte pe Hatii localnici.. Spre deosebire de dardani-ramani care s-au oprit pe coastele Anatoliei. descrie hitti]ii ca printre cele dint‰i triburi carpato-danubiene. p.. care ”[i extinde imperiul. unul dintre generalii lui. parc` cunosc`tor al celui de mai sus (cartea domnului Dr`gan ap`r‰nd ”ns` cu 16 ani ”naintea lucr`rii lui V.H.H. ne arat` harta r`sp‰ndirii arienilor carpato-danubieni p‰n` ”n inima Anatoliei [i de acolo prin Mesopotamia p‰n` ”n Persia. ëntemeietorul acestui imperiu. care ãp`r`sesc spa]iul sf‰ntÓ. pentru mai mult de 250 de ani. n`scut ”n satul Ni[. cei doi Leri Imp`ra]i (Galer cel B`tr‰n... ”i va urma la tronul Romei pe cei doi daci. care schimbase numele Imperiului Roman ”n Imperiul Dacic [i mutase capitala acestuia la Salonic [i Galer cel T~n`r. 176-177. ”n jurul M`rii Tracice (Egee). Constantin cel Mare. Unul dintre str`mo[ii no[tri. sosesc [i romanii prin Anatolia.H. urmate la scurt` vreme de cel al Luwi]ilor. Abia prin secolul II d. numind-o Constantinopol. ci la Sarmi-Seget-Usa (”n sanskrit`). chiar [i legendele i-au uitat pe acei hitti]i carpato-dun`reni . de trei ori mai mare ca a sa.). Lumea. ca Texier s`-i redescopere. p. liber‰ndu-[i neamul l‰ng` r‰ul Granicus. nu s`pa]i numai la Sarmis-e-Getusa (”n latina vulgar`. p‰n` ”n Palestina. hitti]ii carpato-danubieni s-au ”ndreptat spre inima Mesopotamiei ”ntemeind un imperiu ce se ”ntindea de la Marea Getic` (Marea Neagr`). Seleucus. 158. Sarmis [i Getusa). prin intermediul dinastiei pe care o ”ntemeiaz`. 313 d. ãEu m` g‰ndesc s` curgÓ! . dac la origine.Epopeea poporului carpato-danubian intr‰nd ”n Anatolia. pun‰nd bazele Imperiului Roman de R`s`rit. mut` capitala Imperiului Roman pe locul Istanbulului de azi. Gordon Childe ”n ãThe AryansÓ. arheologia. Dac` V. ën nord-vestul Anatoliei el ”nvinge armata lui Darius al III-lea. C‰nd oare vom avea un alt Texier care s` ne spun`: ãDaco-rom~ni. 235 . ei. traciiÓ. Anii trec [i norocul Anatoliei se schimb` [i el odat` cu apari]ia unor noi sosi]i care vor da na[tere la Imperiul Otoman. Traco-dacul Constantin cel Mare. Iosif Constantin Dr`gan ”n ãNoi. urmat de fiul s`u Hatusilas. ën urma mor]ii lui Alexandru Macedon. istoria. 311 d. va controla Babilonul [i Anatolia. Gordon Childe).

Vulturul hittit-carpato-dun`rean cu dou` capete. mai t~rziu. Cehia. Polonia. [i cine mai [tie de cine. pe sculpturi [i basoreliefuri. unul privind spre Apus. idee ce va fi ã\mprumutat`Ò. [i asta se datora predilec]iei evidente.90. pentru creaturi cu dou` capete. Rusia. Imperiul Austro-Ungar. de Bizan]. 236 . putem spune. altul spre R`s`rit. •n Anatolia ãse vedea dubluÒ.Fig.

”n Bulgaria.. putem spune.1902. hunii devenind Imperiu Austro-Ungar (prin alian]a cu austriecii). de ce ceramica din p`r]ile dun`rene prezint` caractere comune. ën Anatolia ãse vedea dubluÓ.. pentru creaturi cu dou` capete. p‰n` c‰nd un ceh. [i-l adjudec`. faza timpurie.. intoleran]ei.. iubeau simetria. Redescoperirea civiliza]iei hittite a ridicat multe semne de ”ntrebare at‰ta timp c‰t scrierea lor nu a fost descifrat` [i care a continuat s` fie ãmut`Ó. Limba hittit` apar]inea familiei euro-indiene.Epopeea poporului carpato-danubian Civiliza]ia hitit` carpato-danubian` s-a dezvoltat paralel cu civiliza]ia sumerian` [i egiptean`. ”nc` din perioada neolitic`.. Este.. simbol frumos. hitti]ii-carpato-danubieni creau forme duble ca Vulturul cu Dou` Capete (Fig. p‰n` ”n ad‰ncul Asiei Mici. 237 . de fapt. A[a se explic` faptul de ce topoarele de bronz din aceste zone se aseam`n`. s-a petrecut ”n plin` dezvoltare a epocii bronzului.. folosind dou` sisteme de scriere: cuneiform Ð pentru faptele de toate zilele [i hieroglific Ð pentru inscrip]iile monumentale [i funerare. cruzimii [i s`lb`ticiei. Bizan]ului. av‰nd o vechime de 8000 de ani). J. aceea[i poveste ca [i cu zvastica. [i mai trebuie s` a[tept`m c‰]iva zeci de ani p‰n` c‰nd Imperiul Sovietic s` se destrame [i noua Rusie ”n 1990 s` [i-l proclame simbol na]ional: pajura cu dou` capete. A. preluat de ni[te iresponsabili [i transformat ”ntr-un simbol al iresponsabilit`]ii. Ei.. briliant profesor de Asirologie. 91) Migra]ia tracilor carpato-danubieni ”n Anatolia. unul cu un cap la R`s`rit [i altul la Apus ca ”nsemn al. [i asta se datora predilec]iei lor eviden]iat` pe sculpturi [i basoreliefuri. a fost capabil s` o descifreze par]ial bazat pe ideea original` a unui norvegian. Knudtzon . Zeul lor principal era Soarele. Topoarele de lupt` poart` amprenta specific` a me[terului trac.. Ori putem spune c` . Bedrich Hrozny. fiind cunoscute ca ãtopoarele traciceÓ. de toate zilele. Aceast` idee este ã”mprumutat`Ó de Bizan] [i ”mi amintesc c‰nd am vizitat casa patriarhului din Istanbul [i am v`zut basorelieful cu cei doi vulturi gemeni. ]arul Rusiei [i el . al vie]ii ve[nice la arienii carpato-danubieni (cea mai veche a fost g`sit` recent pe teritoriul dacic sud-dun`rean. dar pe l‰ng` el mai aveau [i o mul]ime de zei mici . 90). [i aceasta ”ntr-o lume a[a-zis civilizat`! (Fig.. Dar ãho]iiÓ istoriei nu se opresc aici.

Acest simbol va fi preluat [i el de ni[te iresponsabili [i transformat \ntr-un simbol al intoleran]ei. Lost civilizations. Fig.Fig. \n Bulgaria de azi. Virginia. 1995 238 . 88-91 au fost luate din Anatolia: Cauldron of cultures. Alexandria. cruzimii [i s`lb`ticiei. simbol al vie]ii ve[nice la carpato-dun`reni (cea mai veche a fost g`sit` pe teritoriul dacic sud-dun`rean. Crucea Pelasgic`.91. av~nd o vechime de 8000 de ani) o g`sim [i la hitti]ii-carpato-dun`reni. Editors of Time-Life Books. [i asta \ntr-o lume a[a-zis civilizat`.

au trebuit s` fac` alpinism [i s` sar` peste Mun]ii Caucaz... Bosseri. nu o vom face.. hiti]ii. Dar descifrarea scrierii hitite a ”ncurcat lucrurile [i mai mult. Dac` ei. O lume ”ntreag` ”[i caut` r`d`cini ”n trecut. s-au putut pune bazele unei descifr`ri corecte. rom‰nii. al]i ãistoriciÓ ”i vor ãAlpini[tiÓ veni]i de undeva dintre Marea Neagr` [i Marea Caspic`. de mult. extinzindu-le istoria cu c‰teva milenii). de unde au venit ei?. istorie. a vulturului cu dou` capete. ”n 24 noiembrie 1919. sudul Turciei. ”nc‰t ”i putem numi ãcei mai mari alpini[ti ai antichit`]iiÓ Ð ”n conformitate cu ãistoriciiÓ ru[i. profesor la Universitatea din Istanbul. traci.. urma[i ai vechilor hiti]i? .. P‰n` atunci SOMN U§OR arheologi [i istorici Rom‰ni(?) 239 . istorie! S`racii hiti]i carpatodun`reni. dar s`-i vedem cum vor sta ”n fa]a cercet`rilor cromozomale care ”n mai pu]in de 10-15 ani vor fi la ”ndem‰na oric`rui ”ncep`tor ”n ale arheologiei! §i dac` noi. dar vor mai trece 27 de ani p‰n` Helmuth T. atunci. ”n loc s` cucereasc` podi[ul Anatoliei.. Tentativa cehului Hrozny a fost aplaudat`. care i-a transformat pe bulgari peste noapte din slavi-mongoli ”n . iar textul destul de lung. unde hieroglifele hitite aveau fa]` ”n fa]` scrierea fenician` semitic`. trec‰nd peste Mun]ii Caucaz [i ateriz‰nd ”n mijlocul podi[ului Anatoliei! De ce numai bulgarii s` fie urma[i ai vechilor traci (dup` fiica fostului pre[edinte al Bulgariei. Con]inutul fiind aproape identic. ”n cadrul Societ`]ii ãOrientul ApropiatÓ din Berlin..Epopeea poporului carpato-danubian [i anume c` gramatica hitit` ar avea o caracteristic` structural` european`. prad` a politicienilor avizi de putere [i de.. va descoperi inscrip]iile gemene care flancau intrarea ”n templul neo-hitit de la Karatepe din Mun]ii Turus. Astfel. vorbeau o limb` european` care nu apar]inea indigenilor din platourile Anatoliei.. A[a c` ace[tia din urm` ãau dreptulÓ s`-[i pun` pe steagul tricolor vechea emblem` hitit` carpato-dun`rean`. Istorie.Ó profesoara de istorieÓ. Dardanelele.. vrea s`-[i dovedeasc` existen]a milenar` pe seama noastr`. [i nu [i ru[ii.. atunci. istorie. Ludmila Jivcov. Cei mai mul]i ”i consider` un popor european ce a trecut Bosforul. a carpato-dun`renilor. proclam` limba hitit` ca limb` indo-european`. trec‰nd u[or Bosforul.. s` sper`m c` al]ii o vor face pentru noi.

Poate c` este mai bine pentru Rom~nia c` se a[teapt` o astfel de tehnologie.92. se folosesc detectoare sonice [i chiar sateli]i. poate nu. Arheologia nu se mai practic` azi ca acum 200 de ani: ãtrei cu sapa. doi cu mapa [i unul cu roabaÒ dec~t atunci c~nd nu vrei altfel. 240 .Fig. Azi se formeaz` o echip` multidisciplinar`.

latinii. cap.d. Scena din mozaic reprezint` un t~nar alb. Asia Mic` era populat` de Ramani (cetatea Rama . Mai pu]in cunoscut` este explozia r`sp~ndirii acestora.. a unui popor al c`rui obiectiv a fost cucerirea Egiptului. •n vechile texte egiptene se men]ioneaz` sosirea din Asia Mic`. la 97 de kilometri distan]` de vechiul ora[ roman Leptis Magna.ne-a spus-o [i Dio Cassius . \n s`tucul libian Zliten. zona care ast`zi este parte din de[ertul Sahara. besinii (metalurgi[tii antichit`]ii) f`ceau parte din aceea[i mare familie traco-dac`. 17). Herodot. Cine au fost ace[ti ga-ramani constituie unul dintre marile mistere ale Saharei. sf~[iat \n buc`]i de un leopard. ãroireaÓ r`zboinicilor carpato-dun`reni \n lumea antic`. face o descoperire ciudat` \n anul 1914. pe care spre norocul nostru \l fotografiaz` (spun spre norocul nostru. ge]ii. 241 . Dou` alte victime. el descoper` un mozaic roman. lung. parte a Saharei ce se \ntinde la nord de Mun]ii Hoggar. p`r drept. oameni care i-au \mpins pe negrii ãtroglodi]i. ori ramanii-troieni etc. Ace[tia au cucerit \n final nordul Africii. \n jurul anului 1250 \. legate de m~ini [i de picioare \[i a[teapt` soarta.H. II.H. Salvatore Aurigemma. CUCERITORI AI AFRICII DE NORD C ` tracii au fost daci . ramanii. S`p~nd la ruinele unei vile romane. nu mai reprezint` nici un secret pentru nimeni. la mijlocul secolului al V-lea \.000 de prunci este evocat` [i \n scripturi: Glas \n Rama s-a auzit. caucazian. Ace[ti prizonieri cu pielea roz-aurie.d. •n Sahara (probabil mai pu]in arid` \n acele timpuri) mai pot fi \nt~lnite [i \n zilele noastre st~nci [i pietroaie pictate de ga-ramani. Un arheolog italian.Matei. tr`ind \n pe[teriÓ la o parte.Epopeea poporului carpato-danubian GA-RAMANII CARPATO-DUN`RENI. pl~ngere [i t~nguire mult` . nasuri acviline [i b`rbi scurte au fost identifica]i ca fiind ga-ramani. \i numea o mare na]iune. popor ce a condus Fezzan-ul. deoarece \n timpul primului r`zboi mondial mozaicul a fost distrus).iar faptul c` dacii.\n care Irod a t`iat 14.

•n anul 1958 exploratorul francez Henri Lhote descrie o serie de st~nci. Sahara. c~t [i cirezi de vaci cu ni[te coarne lungi p`sc~nd pe v`ile fertile [i abund~nd \n vegeta]ie ale Saharei. \n .93.. albi [i negri. ..242 Fig. pictate superb. Astfel putem vedea v~n`tori [i p`stori.

Dac` armata lui Napoleon Bonaparte a descoperit \n 1799 Egyptis Rosetta Stone av~nd \n paralel scriere egiptean` [i greceasc` Ð oferind astfel cheia descifr`rii hieroglifelor egiptene Ð nu acela[i noroc l-am avut cu scrierea etruscilor carpato-dun`reni. ve]i spune. Time-Life Books Series) la pagina 32. etrusce. atunci. ferme [i cirezi. \n iulie 1862. Henri Lothe. nepotul s`u a vrut s` vad` ce era \n spatele ãbandajelorÓ. gr`dini. Din p`cate. \n 1891 ãbandajeleÓ au fost trimise la Universitatea din Viena unde exper]ii au identificat scrierea ca fiind. reprezint` \n continuare un mister. a cump`rat o mumie (u[or de achizi]ionat la vremea respectiv`) de la un anticar din Alexandria.. la mai mult de 700 mile de Roma. •mbr`c`mintea mumiei din Zagreb este singura etrusc` descoperit` p~n` azi. textele nu coincid. Acest Baric. pictat \n dou` culori (negru pentru cuvinte [i ro[u pentru sublinieri [i pentru un num`r de linii verticale). Revenind la de[ertul Saharei . un nobil din Croa]ia pe nume Baric. \n jur de 30 de ani. la vederea curio[ilor. Dar lucrurile nu se opresc aici. •n 1958. de mult. angajat al cur]ii regale austro-ungare \[i duce ãcump`r`turaÓ la Viena. (din volumul Lost Civilizations. etrusc`! Textul era \ngrijit. Cu toate acestea. Profesorul Heinrich Karl Brugsch observ` imediat pe bandaje o inscrip]ie despre care el a crezut c` este egiptean`! Au mai trecut al]i 20 de ani p~n` c~nd. unde cu m~ndrie o expune \mpreun` cu alte obiecte de art` cump`rate pe parcursul c`l`toriilor sale. iar corpul mumiei este identificat ca fiind o femeie.arid [i neprietenos azi . de altfel. descoper` o serie de picturi superbe. Urma[ii lui Baric prezint` mumia [i bandajele ei Muzeului Na]ional din Zagreb.. Sec]ia Egiptologie. una \n fenician`. surpriz`! Cam t~rzie. p~n` c~nd. gravate pe 243 .Epopeea poporului carpato-danubian Unii \i identific` pe ga-ramani cu ãOamenii M`riiÓ (cum \i numea Ramses al III-lea). c`ut~nd astfel o explica]ie pentru descoperirea \n insula Lemnos.. \n 8 iulie 1964 s-au g`sit la Pyrgi (\n Italia) 3 t`bli]e de aur: dou` \n limba etrusc`. §i. un explorator francez.trebuie spus c`. cu lacuri [i r~uri.. Nimic special. Pentru un timp. mumia a stat cuminte \ntr-o cutie. Cum de au ajuns egiptenii s` aib` la Alexandria o mumie \nf`[at` \n bandaje cu scriere etrusc`. Dar s` nu uit`m c` \n Etruscans: ItalyÕs Lovers of Life. era o gr`din` abund~nd de via]`. •n anul 1859 Baric moare. Etruscii sunt considera]i urma[i ai acestor ãOameni ai M`riiÓ. •n anul 1840. a scrierii.

dintre care 40. nu a putut preciza dac` acest sistem de iriga]ii indica existen]a unei popula]ii numeroase.animale ce tr`iesc \n savane. fortifica]ii [i scrieri nedescifrate. \n 202 \. girafele. Garama. dup` cum ne spune [i Rupert Furneaux \n The Garamantes. circulare. •n apropierea capitalei Garama.. Nu lipsesc din desene nici elefan]ii. continu`m s` cunoa[tem prea pu]in despre ace[ti garamani . Rhapsa de mai t~rziu. la pagina 98. aduc~nd la Roma boga]iile Africii: filde[. Peste tot prin de[ert se g`sesc ora[e \n ruin`.8 km. ar`t~nd v~n`tori alerg~nd cu arcuri \n m~ini. s-a scufundat \n nisip. dar majoritatea sunt ãsigilateÓ sub nisip a[tept~ndu-[i dezlegarea.000 sunt mici. leii [i chiar. celelalte apar]in~nd rasei negroide. Unii consider` c` autorii picturilor au fost prizonieri ai ga-ramanilor (carpato-dun`reni. s-au g`sit peste 100. femei [i copii. ei. O parte dintre scheletele excavate de aici au caracterisiticle rasei albe. sclavi [i animale s`lbatice pentru circuri.000 de morminte. Modul \n care acest sistem de iriga]ie a func]ionat continu` s` fie un mister. n. pene de stru]. ga-ramanii carpatodun`reni au creat [i un sistem de iriga]ii descoperit \ntre Garama (capitala ga-ramanilor) [i oaza Ghat. Canalele (numite ãFoggarasÓ) se \ntind pe distan]e de 4. Nu se [tie nici p~n` \n ziua de ast`zi dac` apa era adus` din rezervoare artificiale sau din surse subterane. Ei au contribuit \n acest fel la controlul drumului caravanelor. Sahara! (vezi AfricaÕs Glorious Legacy.carpato-dun`reni. paginile 14-15. subjugate.st~ncile Saharei din Mun]ii Hoggar [i Ajjer. S` fi fost oare tot ei cavaleria ce l-a \nso]it pe Hannibal la trecerea Alpilor [i care. gazelele. Este mult mai probabil ca ace[tia s` fi devenit alia]i ai fra]ilor romani. devenit` ulterior Germa. Alexandria.. 244 . hipopotamii (\n Sahara?!) . ori fermieri cu cirezi de vaci.H. \n apropierea unor surse abundente de ap`.600 km de tunele. VA).) cuceritori. oameni albi [i negri \mpreun` .. Time-Life Books. \n.d. Oricare ar fi explica]ia.a. Ancestors of Modern Tuaregs?. aur. S-a descoperit o re]ea de 300 de ãfoggarasÓ constituite \ntr-o re]ea de peste 1. Nu am g`sit nici un studiu cromozomal tip ãPCRÓ.o via]` exotic` african`. Arheologul francez Pierre Belair. cel care a descoperit canalele \n 1933.. a refuzat s` lupte \mpotriva fra]ilor romani cauz~nd \nfr~ngerea lui Hannibal? Probabil c` garamanii au fost cuceri]i de trupele romane care dup` zdrobirea Cartaginei au cucerit nordul Africii.

H. TamashEq (s` fie oare o aluzie la vechea zeitate vedic` carpato-dun`rean` 245 . El a fost urmat \n anul 86 d. \n fa]a capitalei acestuia.H. sunt \nal]i. P`trunderea romanilor \n Sahara l-a intrigat pe Henri Lhote. Aceast` teorie nu este complet acceptat`.H. Cre[tinismul nu a fost interzis [i \n acest fel ajunge [i la ga-ramani. Garama (Germa). promite pace \ns` nu \[i ]ine promisiunea. a ajuns p~n` la ãDasi BariÓ (se pronun]` ãdaci bariÓ). am~ndoi daci. av~nd semnifica]ia de ãr~uÓ).. \n timp ce berberii.com). este greu de spus. spune Plinius.. Cornelius Balbus. Ce s-a \nt~mplat cu ga-ramanii carpato-dun`reni.d.Epopeea poporului carpato-danubian Armatele romane au penetrat \n ad~ncime Sahara de trei ori: ¥ \n 19 \. \n urma unui atac al ga-ramanilor asupra localit`]ii Leptis Magna (atac ilustrat. conduc`tori absolu]i ai caravanelor de la Fezzan la Niger. La ei b`rba]ii trebuie s`-[i acopere fa]a [i nu femeile.H. fapt ce constituie un mister chiar [i pentru ei. probabil. Cornelius Balbus a triumfat. tuaregii fiind numi]i ãst`p~ni ai de[ertuluiÓ (Lords of the desert). arabii au pielea \ntunecat` [i sunt de statur` mult mai mic`. Iar c~nd \n 325 d. Ei sunt complet diferi]i de ceilal]i oameni ai de[ertului. dup` cum ne spune Plinius cel B`tr~n. se pare.H. Unii consider` c` tuaregii din Hoggar [i Air Mountains ar fi descenden]i ai lor. c~nd imperiul roman ajunge \mp`r`]ia celor doi Leri: Galer cel B`tr~n (311 d. [i capitala ga-ramanilor. ating~nd. •n anul 70 d. \n mozaicul descris de Aurigemma) Septimus Flaccus a petrecut 3 luni \n de[ert ajung~nd p~n`-n Mun]ii Tibest. dar nici respins` (webmaster@keni. Garama . conform relat`rilor istoricului arab Ibn Khaldoun. Culoarea fe]ei lor este ar`mie. Arabii \ns` nu-i vor ierta.) [i Galer cel T~n`r (313 d. care vorbe[te despre traversarea Saharei de c`tre ga-ramani \n care de lupt` de la Fezzan la fluviul Niger.ce se g`sea la circa 690 km de coast`. Ga-ramanii o \mbr`]i[eaz` [i ei. El descrie \n History of the Conquest of Egipt cum Okba conduc`torul armatei arabe ajung~nd la Fezzan. Constantin cel Mare. albii care c~ndva controlau Sahara. pe care localnicii \l mai numesc [i Isa (nume foarte apropiat de Tisa. instituie cre[tinismul ca religie oficial` a imperiului. Tuaregii au [i alte particularit`]i: [i-au p`strat limba. de Julius Maternus.).. dacul n`scut \n comuna Ni[ devine \mp`rat (urm~ndu-i pe cei doi Ler-i) El. ast`zi cunoscut drept r~ul Niger.H. P~n` la sf~r[itul secolului al XIX-lea ei au fost sub administra]ie francez`.

cea a nobililor 2. regina Tien-Hinane. Berlioux de la Universitatea din Lyon). a conduc`torilor de c`mile [i negustorilor 3. iar continentul pierdut era plasat \n. Personal. asem`n`tor celor g`site \n ruinele Cartaginei. a sclavilor negri (nu cumva se aseam`n` cu cea a aryenilor carpato-dun`reni care au cucerit India?). nu v`d ce mi[c`ri tectonice ar fi putut avea loc \n Sahara care s` distrug` p~n` la dispari]ie fabuloasa Atlantida peste noapte.dup` toate aparen]ele apar]in~nd unor nobili . chiar idolatrizate (prin compara]ie cu cultul musulman). •ntr-un col] al camerei se afla un vas cu insigna \mp`ratului Constantin cel Mare. Leblanc. pornind de la aceast` legend`. de la Facultatea de Medicin` a Universit`]ii din Alger. unul dintre str`mo[ii lor. \n 3 clase: 1. \n urma examin`rii atente a scheletului. care a descris un trib nordafrican numit ATLATES. Dr. Se crede c` regina Tien-Hinane ar fi murit \n secolul al IV-lea d. povestea scriitorului francez Benoit r`m~ne o poveste. Femeile sunt tratate cu mult respect [i stim`.H. a fost \ngropat` \ntr-un mausoleu de piatr` l~ng` Abalessa. iar la \ncheieturile m~inilor cu br`]`ri de aur. Societatea tuaregilor era divizat`. p~n` nu de mult. apar]in~nd unei femei.ce au \nso]it-o pe regin` pe ultimul ei drum. era \mpodobit cu un colier din aur masiv. a descoperit \n anul 1926 un mausoleu din piatr` compus din camere [i tuneluri ai c`ror pere]i erau decora]i cu semne [i inscrip]ii indescifrabile. iar scheletul din camer`. Exist` o poveste care pare a sus]ine leg`tura acestor tuaregi cu ga-ramanii carpato-dun`reni. S-au g`sit dou`sprezece schelete . 246 .. Identificarea scheletului ca apar]in~nd unei ãfemei albeÓ l-a inspirat pe nuvelistul Benoit \n realizarea nuvelei Antinea (nume atribuit de Platon reginei Atlantidei). av~nd ca pandantiv o column`. Poate numai o explozie de tip nuclear! A[a c`. Sahara (dup` prof. de l~ng` Bra[ov) [i scrierea proprieTifinagh pe care au uitat s-o citeasc`. Conform unei legende tuarege... cel pu]in p~n` azi. Un arheolog amator francez. a declarat c` acesta ar fi apar]inut unei femei de ras` alb`. La aproape doi kilometri mai departe s-a g`sit [i o camer` central` pe a c`rei podea era a[ezat un pat. Aceast` poveste romantic` se bazeaz` pe relat`rile lui Herodot.Tamash vezi Tamash-Fal`u. la sudul mun]ilor Hoggar.

Cocioba a reac]ionat imediat cu r‰sul lui de ãbon hommeÓ [i spontaneitatea care-l caracterizeaz`. Sudul Chinei. ionieni. spirala dacic` (pelasgic`). §i i-am spus de cartea lui V. §erban Cocioba. Persia. 48) a r`sp‰ndirii poporului proto-european (aryan.H. Gordon Childe. Santorini are o caracteristic` unic`: p`streaz` sub cenu[a vulcanic` o civiliza]ie care a disp`rut cu 1000 de ani ”naintea sosirii grecilor din estul M`rii Caspice (1900-1400 \.Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA JAPONIEI DE C`TRE POPORUL CARPATO-DUN`REAN ~nd ”n vara anului 1997 c`l`toream prin insulele M`rii Tracice (Egee). ”i spuneam colegului [i prietenului meu. iar pe o fresc`. Am reg`sit acolo. replic‰nd: ãHai m`i..d. ”n principal fiind interesat de micu]a insul` Santorini. grecii ”[i adjudec` acest simbol ”n lupta politic` ”mpotriva noii Republici Macedonia. Dup` cum am spus ”ntotdeauna. India. istoria este ãciudat`Ó [i depinde de cine o scrie [i. Himalaya [i p‰n` ”n insulele Japoniei de azi. pentru cine. Dr. ”n patru valuri: ahei. dorieni [i eolieni). ën treac`t fie spus. te-am ”n]eles c‰nd ai scris c` noi nu suntem urma[ii Romei. Vorbeam cu §erban ”ntr-o noapte frumoas` despre istoria neamului. carpato-danubian. c` suntem pe urmele ãMarelui Imperiu PelasgicÓ.. The History of Civilization Ð The Aryans.. ci ei C 247 . pe o amfor` mai ”nalt` de un metru. Dr. care la paginile 176-177 are o hart` (Fig. Miky. pelasgic ori cum vre]i s` ne numim) din zona Carpa]i-Nistru-Balcani ”n Mesopotamia. ãSoarele lui Alexandru MacedonÓ creat cu c‰teva mii de ani ”nainte de na[terea acestuia.

94. g`sim anfore decorate cu Spirala Pelasgic`.248 Fig. din Marea Tracic` (Egee). Sub cenu[a vulcanic`. cu aproape 1000 de ani \nainte de sosirea grecilor \n Europa. \n micu]a insul` Tera (Santorini). .

Cu toate astea.Fig. priveli[tea era a[a de fascinant` \nc~t durerea de [ezut. f`c~ndu-te s` sim]i asta. Noi am sin]it-o din plin. §erban Cocioba Ð primul din dreapta. c`lare pe m`gari. nici nu mai conta. [i-[i dau toat` silin]a s-o dovedeasc` tot drumul. azi specialist \n boli de pl`m~ni \n New York). Pe urmele Marelui Imperiu Pelasgic. Sa[a Badlani (n`scut brahman. c~teva zile dup` aceast` aventur`. ba pot spune c` ur`sc c` trebuie s-o fac`. 249 . §erban nu s-a putut ab]ine s` nu se \ntrebe cu voce tare: ã§i ne vom \ntoarce tot c`lare pe bestiile alea?Ò C`l`ritul pe m`gari nu este a[a de romantic cum se crede. Tot drumul m` \ntrebau: ãDe ce ne-ai adus aiciÒ? Odat` ajun[i pe buza vulcanului. statul pe scaun devenind un proces de con[tiin]`: nu vom mai abuza niciodat` de acele animale patrupede denumite [iÉ m`gari. de la c`l`ritul pe m`gari. I-am c`rat.95. p~n` \n v~rful vulcanului din Tera-Santorini. av~ndu-l al`turi de dr. Ei caut` s` se \ntreac` unul pe altul [i nu le pas` de ce st` pe spatele lor. dr. \mpreun` cu doi prieteni.

care vor dispare \n urma erup]iei vulcanice.Fig. nu s-au g`sit resturi omene[ti acoperite de lava vulcanic` (ca la Pompei. locuitori ai TereiSantorini. r`m~ne de dedus. P`rul lor este sofisticat aranjat. 250 . dovedind rafinament. Pe unul din zidurile interioare ale unei case. a fost pictat` scena luptei dintre doi tineri. descri[i de Platon. de exemplu). dovedind c` au putut p`r`si locurile \n timp. Reprezint` de fapt cea mai veche imagine a doi boxeri. Unde s-au dus ei. chiar aproape de u[`. Mul]i \i consider` pe vechii locuitori ai Terei ca fiind acei atlanzi.96. r`sp~ndindu-[i cultura. Ce este ciudat.

Fig.97. ãDoamnaÒ de pe unul dintre pere]ii picta]i, a fost g`sit` \n a[a-zisa ãCasa DoamnelorÒ; este de m`rime natural`, av~nd un p`r negru, foarte sofisticat str~ns sub un acoper`m~nt albastru, l`s~nd totu[i s`-i cad` pe frunte o [uvi]` rebel`, iar la spate o ãcoad` de calÒ, ingenios [i elegant aranjat`. Cerceii de aur [i buzele rujate te \mpiedic` s` g~nde[ti c` aceasta era moda, atunci, la ãatlanteÒ, acum mai bine de 4-5000 de ani. •mi pare r`u c` spa]iul nu-mi permite s` v` ar`t [i alte ãfrumoaseÒ ale acelor vremuri. Kimonoul pe care-l poart` are partea de sus aproape identic` cu haina lui Mircea cel B`tr~n, vezi Fig. 49.
Dup` The Wall-painting of Thera, Alex & Christos Doumas, The Thera Foundation, Athens, 1992

251

sunt ai no[tri; te-am ”n]eles [i te suport ”n ideea c` noi suntem primii oameni din Europa, proto-europenii, civiliza]ie presumerian`; c-am invadat Asia Ð Caucazul, China [i mai t‰rziu India Ð, c-am cucerit Egiptul [i Mesopotamia; m-am obi[nuit [i cu acestea, dar... c-am cucerit [i Japonia?!Ó Discu]iile au continuat p‰n` seara t‰rziu, pe terasa ãVulcanic Villa ViewÓ din Santorini, unde Marea Tracic` (Egee) din azurie se transformase ”n ro[ie, pentru o scurt` perioad` de timp, iar mai apoi, dup` ce a ”nghi]it soarele, s` devin` mai neagr` dec‰t lava vulcanului din apropiere, r`cit` de mii [i mii de ani, ”n timp ce cerul se acoperea cu mii [i milioane de felinare micu]e [i str`lucitoare galbene verzui. ën final, par]ial convins, prietenul §erban ”mi spune: ãDac` vei scrie despre invazia Japoniei de c`tre noi vezi s` nu afle [i guvernul lor...Ó A[a c` v` rog [i pe dumneavoastr` s` p`stra]i ãsecretulÓ. ën anul 1993 apare la Barnes & Noble cartea The Aryans [i nimic nu m-a [ocat mai mult dec‰t acea hart` care situa spa]iul Carpato-Nistru-Pontic ca cel al originii europenilor [i al culturilor lumii. Faptul c` acei arieni carpato-dun`reni au format o puternic` dinastie ”n Mesopotamia ”n 1500 \.d.H., au cucerit apoi Persia, Anatolia, Asia, India Ñ r`sp‰ndindu-[i limba, religia [i cultura p‰n` ”n Himalaya, nu-mi era necunoscut Ñ dar c` au cucerit Japonia?... A[a c` am pornit s` cercetez... preistoria Japoniei [i v` las pe dumneavoastr` s` judeca]i... C‰nd yayoi-ii, str`bunii japonezilor de azi, au sosit ”n Japonia, ”n anul 300 d.H. (foarte t‰rziu ”n istorie, dup` cum vede]i) ei au g`sit o popula]ie b`[tina[` alb`, blond`, b`rboas`, pe care au numit-o ãemishiÓ, ”nsemn‰nd ãb`rbo[iÓ. Ace[tia ”ns` se chemau ãainuÓ, cuv‰nt cu semnifica]ia de ãomÓ, ”n pronun]ia lor sem`n‰nd cu ãaomuÓ, fiind atunci simpli v‰n`tori [i pescari. Ei se numeau ãoameniÓ, la fel ca [i carpato-dun`renii aryeni care invadaser` India [i se ”nchinau zeului vedic ãOMÓ. Ace[ti ãoameniÓ cum le place s` se numeasc`, sunt considera]i azi urma[ii caucazienilor Ð carpato-dun`reni-arieni, care au invadat insulele a[a-zise japoneze acum 5000 de ani (3000 \.d.H.), imediat

252

Epopeea poporului carpato-danubian

dup` cucerirea Indiei, c~nd ei terminaser` deja cucerirea Chinei de azi. P‰n` nu demult, chinezii se m‰ndreau cu ãstr`mo[iiÓ lor Ð mumiile descoperite la Tarim Basin. Dar, se pare c` se m‰ndreau cu str`mo[ii ãno[triÓ. Apari]ia ma[inilor de ãPCRÓ (Polymerize Chain Reaction), dispozitive capabile s` citeasc` [i s` interpreteze r`m`[i]e cromozomiale, amprente l`sate ”n ADN-ul mitocondrial, au produs surprize... ãistoriceÓ [i arheologice. Astfel, cercet‰nd mumiile din vestul Chinei, de la Tarim Basin (revista Archaeology, Ð USA Ð March/April 1995) rezultatele au atestat originea lor... european` [i interrela]ia lor cu toch-aryenii. Surprize, surprize, surprize! ën sf‰r[it, s` ne ”ntoarcem la carpato-dun`renii ainu, din Japonia. Ei au fost for]a]i de c`tre n`v`litorii yayoi s` se retrag` din ce ”n ce mai spre nord, pe m`sur` ce ponderea demografic` a acestora a devenit cov‰r[itoare. Un memoriu prezentat ”mp`ratului ”n anul 805 d.H. se refer` la cheltuielile mari cauzate de lupta continu` cu ãainuÒ, men]ion‰nd c` ãainu se str‰ng ”n grupuri mari, ca furnicile, pentru ca apoi s` dispar` precum p`s`rileÓ. Popula]ia ainu, ”mpins` spre insulele friguroase Hokkaido [i Sakhalin, [i-a p`strat independen]a p‰n` ”n anul 1799 c‰nd japonezii s-au hot`r‰t s`-i ocupe pentru ãa-i proteja de agresiunea ruseasc`Ó. P‰n` nu demult, nu a interesat pe nimeni originea acestor b`rbo[i blonzi, ainu. Nu s-au f`cut cercet`ri cromozomale Ð PCR pentru c` nimeni nu a fost interesat s` cheltuiasc` suma de 5-10.000 de dolari pentru a afla adev`rul, iar statul japonez de azi prefer` s`-i ignore chiar, [i asta spre binele istoriei lor. Antropologul american Carleton Coon ”i consider` pe caucazienii sosi]i ”n urm` cu 5.000 de ani ca av‰nd aceea[i origine cu cei ce au ocupat insulele Kurile [i Aleutine (devenind nici mai mult, nici mai pu]in dec‰t primii descoperitori ai Americii), bazinul fluviului Amur [i Manciuria. Al]ii ”i consider` pe ace[ti ainu (carpato-dun`reni, cum le spun eu) ca fiind cei care au migrat peste toat` Asia, caucazienii care au sosit ”n Mongolia de azi [i trec‰nd peste str‰mtoarea Behring se r`sp‰ndesc pe

253

teritoriul celor dou` Americi, teorie sus]inut` de descoperirea ”n 1958, pe coasta Ecuadorului, a unor vase ceramice asem`n`toare cu cele ainu. De ce nu, carpato-dun`renii, arienii, pelasgii, ainu ori cum vre]i s`-i numi]i pe ace[ti str`mo[i ai no[tri, s` nu fie aceia[i sugera]i de ãLegenda Omului AlbÓ, ãB`rbosul blondÓ care a sosit ”n Mexic [i Peru cam ”n aceea[i perioad`, cu 5.000 de ani ”n urm`... Aparent [i carpato-dun`renii ainu, atunci c‰nd au invadat Japonia, au ”nt‰lnit o popula]ie cunoscut` drept ãCultura JomonÓ, despre care m`rturiile sunt sporadice [i incomplete. Izgoni]i de yayoi-ii veni]i de prin Coreea ”n jurul anului 300 d.H., ainu au fost ”mpr`[tia]i, decima]i, sau mai corect spus, ãasimila]iÓ, japonezii aduc‰ndu-[i cu mare dificultate aminte despre ãacei oameni albiÓ pe care i-au g`sit ”n insulele ocupate acum de ei. Aproximativ 14.000 de ainu mai tr`iesc [i ”n ziua de azi ”n mici s`tucuri de pe coastele insulei Hokkaido, dar ãinteresul [tiin]ificÓ ”n ceea ce prive[te originea acestora nu exist` [i se pare c` nu pasioneaz` pe nimeni. Azi se consider` c` insulele Japoniei au fost descoperite, din \nt~mplare, de trei marinari portughezi, care au atins coasta insulei Kyushu \n 1542. Ace[ti marinari r`t`ci]i nu sunt primii europeni care au ajuns \n Japonia, a[a cum ni se spune, eronat, \n c`r]ile de istorie. Cu multe mii de ani \naintea lor, noi, carpatodanubienii, am descoperit, invadat [i populat aceste insule. Sosirea \n 1549 a iezuitului Francis Xavier, care va implanta o cruce pe p`m~ntul ãnou descoperitÒ, nu va avea acela[i succes ca \n America de Sud; cre[tinismul nu a reu[it \n aceste insule, poate [i din cauza interesului practic minor pe care \l prezentau la acel moment. Japonezii au fost [i au r`mas [i azi un popor foarte rasist, \nchista]i \n castele lor sociale. Prejudismul na]ional \mpotriva oamenilor ainu devine total ridicul [i, ca s` v` dau un exemplu, unul dintre conduc`torii recen]i ai popula]iei ainu este Shi-Geru Yo-Sano care s-a luptat aproape 20 de ani cu o companie de construc]ii japonez` care voia s` construiasc` un dig, distrug~nd astfel un r~u sacru al oamenilor ainu dintr-un s`tule], din insula

254

Epopeea poporului carpato-danubian

Hokkaido. C~nd, \n sf~r[it, a reu[it s` aduc` \n fa]a Cur]ii acea companie de construc]ii, care apar]inea guvernului, judec`torul [i Curtea au refuzat s` accepte c` ar exista aceast` popula]ie ainu (vezi p. 280 din cartea lui Patrick Smith, Japan, a reinterpretation). Japonezii sunt un grup etnic ce apar]ine rasei mongoloide. Ei \i numesc pe to]i care nu le apar]in ca ras` ãgaijinÒ. Aceasta s-ar traduce: gai Ð de afar` iar jin Ð persoan`. Ei bine, ei niciodat` nu i-au numit astfel pe coreeni ori chinezi, dar pe ainu, da. Prigoana \mpotriva popula]iei ainu a atins maximul \n anul 1192 c~nd au fost \mpin[i cu s`lb`ticie \n nordul friguros [i neprimitor al Honshu-ului [i Hokkaido-lui. Azi ainu tr`iesc izola]i \n s`tucurile lor, zb`t~ndu-se s`-[i p`streze identitatea, limba, dup` cum ne spune acela[i Patrick Smith. Soarta lor ne aminte[te de aceea a nativilor americani, care se pierd treptat, ãnaturalÒ, prin rezerva]iile din Statele Unite. Japonezii obi[nui]i \i consider` pe oamenii ainu nimic altceva dec~t un parc de atrac]ii. Ce-i uime[te cel mai mult pe ace[tia sunt caracteristicile fizice deosebite de ei: figura distins` [i cizelat`, unii din ei av~nd chiar ochii alba[tri. ëncep‰nd din secolul XIX d.H., oamenii ainu au adoptat vestimenta]ia tradi]ional` japonez`. Limba lor nu a fost studiat`, fiind considerat` de ãcercet`toriiÓ japonezi ãde neclasificatÓ. S` sper`m c` ”ntr-o bun` zi, un ãOMÓ, un urma[ al acestor carpatodanubieni va avea situa]ia material` [i dorin]a [tiin]ific` s` cheltuiasc` ni[te mii de dolari pentru a face acel test de arheologie molecular` Ð PCR Ð de confirmare a amprentei genetice (ãgenetic blueprintÓ) a acestora. Dac` ast`zi ma[ina de PCR cost` c‰teva mii de dolari [i are m`rimea unui cuptor cu microunde, se preconizeaz` ca ”n viitorul apropiat m`rimea unui asemenea aparat s` nu o dep`[easc` pe cea a unui ãpalmtop computerÒ (computer ce poate fi ]inut ”n palm`). Acest lucru ar permite transportarea sa la locurile de cercetare, informa]iile culese put‰nd fi apoi analizate cu ajutorul computerelor specializate ce compar` datele introduse cu mii de alte amprente genetice mitocondriale specifice diferitelor rase [i

255

civiliza]ii. V` spun toate acestea pentru a v` ”ntredeschide o u[` spre viitorul apropiat al arheologiei moderne. A[a c`, Oamenilor ainu carpato-dun`reni, mai ave]i de a[teptat... dac` nu ve]i disp`rea, p‰n` c‰nd cineva va fi interesat de civiliza]ia voastr`É a noastr`!

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

256

Mesopotamia. v‰nat de p`s`ri ori alte animale s`lbatice. nordul Africii (ga-ramanii). a unor inscrip]ii antice ciudate pe c`r`mizi. cam la 155 de mile sud-est de Bagdad. va angaja localnici [i s`p`turile vor ”ncepe. (zona Irakului de azi). este anun]at de un director al unui oficiu po[tal francez de existen]a ”n zona numit` Tellon. nu ”nseamn` c` ei s-au oprit aici. a fost confirmat [i prin descoperirea celor trei t`bli]e de lut de la T`rt`ria . ori cobor‰nd ”n sudul Asiei [i cucerind India (vezi m`celul de la Mohendjo-Harappa). ãuit‰ndÒ s`-[i anun]e superiorii francezi ori s` cear` permisiunea autorit`]ilor otomane locale. El ”[i va face o colec]ie personal` de figurine. va descoperi o civiliza]ie uitat` acolo. ën anul 1877 un diplomat francez. aduc‰nd cu ei prima scriere. va fugi p‰n` la Tellon. Faptul c` au cucerit Sumerul. obosit de c`l`rit. ”n anul 1961. Sarzec. pe teritoriul Irakului de azi. A 257 . intrigat [i av‰nd probabil spiritul aventurierului gata de orice. continu‰ndu-[i drumul p‰n` ”n insulele Japoniei. cea pictografic`. care ”[i crease un ãapetitÓ arheologic prin serviciile avute prin Egipt [i Etiopia. dar s-au risipit spre R`s`rit p`trunz‰nd prin nord-vestul Chinei (vezi mumiile de la Tarim Bassin).pe r‰ul Mure[. Asia Mic` (ramanii troieni). ”mpreun` cu corpul unei statui umane. viceconsul ”n portul Basra din Capul Golfului Persic. Sarzec. Ernest de Sarzec. arieni. Faptul c` au cucerit Anatolia (vezi poporul hittit). carpato-danubieni nu numai c` au cucerit toat` Europa [i au populat-o. Cu un serviciu plictisitor.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA SUMERULUI (IRAKULUI) de C`tre carpato-dun`reni De la noi a ”nceput scrisul! ceia[i pelasgi.

”n 1880.I. de unde r`sare soarele. Exhumarea civiliza]iei sumeriene. El. descoperit` ”n urma s`p`turilor lui Leonard Woolley. era faptul c` [tiau s` scrie. unei societ`]i mai vechi ca cea babilonian` ori assirian` care ”i urmase. aveau o legend` despre Potop unde eroul principal Ziu-Sudra hot`r`[te s` se a[eze pe p`m‰ntul ãDilmunÓ. indirect ar`t‰nd c` el venea dinspre apus. Supravie]uitorul Potopului se va numi UtNapishtim.000 franci. ei ”[i vor da seama mai t‰rziu. \n Sata Patha-Brahmana. a fost g`sit` ”n templul de la Nippur. Aceasta \l va purta dincolo de munte.000 de ani. Meritul de a le fi descifrat i-a revenit lui Sir Henry Rawlinson.000 de t`bli]e de lut. Aparent ace[ti sumerieni au sosit ”n dou` etape ”n acel spa]iu dintre fluviile Tigru [i Eufrat.H. Dar ce era cel mai important la ace[ti sumerieni. Potopul descris de Ziu-Sudra se presupune c` s-a ”nt‰mplat ”n anul 4250 \. El va fi singurul 258 . printre 35. g`sim cea mai timpurie descriere a Potopului. negroid`. pe care o g`sim [i ”n Biblie. Brahmanism. tablete cu inscrip]ii ciudate pe care ãharnicÓ le va transporta ”n Fran]a pentru a le vinde muzeului Louvre ”n anul 1881 pentru suma de 130. g`sim legenda Potopului [i laÉ vedici. ãpreluat`Ó( ca s` nu zicem furat`) din legendele Mesopotamiei. unde Manu. va deschide o u[` spre trecutul ”ndep`rtat al omenirii. ”n 1929. pece]i. Legenda acestui potop [i a eroului s`u ZiuSudra (cuv‰nt arian compus. Manu. care ”i va spune povestea lui Gilgamesh. veche de 6. Zeul Sudra). ch. \n Book III. Mai avem [i versiunea Hibru. va fi preluat` dup` c‰teva mii de ani de predecesorii lor semitici babilonieni [i asirieni. p. va construi o corabie pe care se va salva de Potop. a fost anun]at de c`tre un pe[te despre potopul care va m`tura toate animalele [i to]i oamenii de pe P`m~nt. un OM sf~nt. av‰nd ”nscris` aceast` poveste. Chiar dac` exper]ii muzeului nu au realizat pe moment ce achizi]ionaser`. Dar. suprapun‰ndu-se peste o popula]ie a[a-numit` presumerian`. Ei. carpato-danubiene. sumerienii. Astfel. ca [i la sumerieni. Aveau ”n m‰inile lor obiecte ce apar]ineau unei societ`]i pierdute ”n negura istoriei. iar c~nd Potopul va dispare. 189.d. The Early Vedic Religion. a Potopului. g`sirea unor t`bli]e de lut care de fapt reprezentau o ”ntreag` bibliotec` a antichit`]ii.cilindri. Legenda Potopului [i supravie]uitorului lui. Ei aveau ”n m‰inile lor civiliza]ia sumerian`.

evrei [i cre[tini.000 de ani ”naintea ãprimelorÓ t`bli]e scrise sumeriene. c‰nd tat`l meu f`cea m`sur`tori topografice ”n acea zon`. ”n Balcani. 5). ”n stratul cel mai de jos al colinei. Trebuie s` men]ion`m [i numele descoperitorului acestor t`bli]e . Metoda lui este destul de precis`. s`tenii fiind foarte m‰ndri de secretele [i misterele locurilor.d.d. nu a l`sat nici o urm` pe ele! Dar s` revenim la Tartaria [i la originea poporului cuceritor al Sumerului. nu mai este un secret pentru nimeni.talkoriginis.H. acoperite cu ni[te ãm‰zg`lituriÓ. o groap` umplut` cu cenu[`. Surpriza nu a fost numai la g`sirea acestor lucruri. O fiic` se va na[te. Pe fundul acesteia se g`seau dou` statuete ale unor idoli str`vechi [i uita]i. dar c` prima scriere ap`rut` ”n lume 259 .H. mai mult de 7000 ani vechime. Cam la 20 km de T`rt`ria. ”nsemn‰nd. \n mod misterios [i. se afl` colina Turda[. av‰nd o eroare de numai +-50-100 de ani. Acest deal a fost s`pat ”nc` de la sf‰r[itul veacului trecut. Astfel t`bli]ele cu scrierea pictografic` au fost evaluate ca apar]in‰nd anilor 53005200 \. pentru care a primit [i Premiul Nobel. fiind ã\mprumutatÒ de babilonieni. singurul OM l`sat pe P`m~nt.html). copil fiind. Potopul a avut loc \n 2000 \. ci dup` cercetarea acestor t`bli]e cu carbon radioactiv C14. lumea va fi repopulat` cu fiii lui Manu (vezi www. A[a c` mitul Potopului apare la \nceput la vedici [i sumerieni.. Dup` p`rerea cercet`toarei americane Marija Gimbutas ele au ãrevolu]ionat concep]ia privind apari]ia scrisului fiind considerate primul mesaj scris ”n istoria omenirii.dl Nicolae Vlasa (Fig.Epopeea poporului carpato-danubian supravie]uitor. faptul c` prima roat` s-a descoperit tot pe teritoriul nostru carpato-danubian (”n zona Ungariei de azi) de asemeni nu este ceva nou. \n final. Al`turi de acestea se g`seau oasele dezmembrate [i arse ale unui adult. cu 1. iat` c` deodat` se descoper`. Faptul c` Europa a ”nceput la noi.org/faqs/faqmeritt/flood.. micu]e. c~nd piramidele egiptene existau deja. §i dac` ne lu`m dup` Biblie. De ce oare Potopul nu le-a afectat. [i c` nimic nou nu mai era de g`sit ”n zona T`rt`riei. ëmi amintesc. apar]in‰nd culturii carpato-dun`rene Vincea-Turda[. C‰nd s`p`turile arheologilor p`reau c` luaser` sf‰r[it. de fapt. o br`]ar` din scoici marine [i trei t`bli]e de lut. Tehnica utiliz`rii C14 pentru datarea unor obiecte arheologice apar]ine profesorului american Willard Libby de la Universitatea din Chicago.

pentru unii a fost mult prea mult. dintre cele dou` r‰uri. al adultului ars l‰ng` doi idoli.H. Nu este simplu s` ridici v`lul a 7000 de ani [i s` spui: De la noi a ”nceput Europa s` existe. De la noi a ”nceput scrisul ”n lume. Andrei Nadirov. unde ”n acea vreme se stabiliser` pre-sumerieniiÓ. noi suntem adev`ra]ii p`rin]i ai Europei de azi. El a sosit ca cioc‰rlia Solia fra]ilor pre-daci Nu. o frumoas` [i sensibil` poezie: ãO timp str`bun . carpato-danubienilor. 260 . av‰nd o imagina]ie [i inspira]ie unic`.d.a ta stihie S-a potolit gonind prin h`u. [i nu numai lui. orientalist de preg`tire. [i nu a ap`rut sub influen]a ”ndep`rtatei ]`ri Sumer.H. Se-ascunde g‰ndu-n dep`rtare De[ertul uit`rii. ”n mileniul V \. T`ceau martorii str`vechiului ritual. au trecut prin Asia Mic` ”n Kurdistan [i Huzistan. dar vor t`cea [i inscrip]iile de pe t`bli]e? Poetul rus Andrei Nadirov din Leningrad..ne apar]ine tot nou`. S` nu-l uit`m pe arheologul rus V. mut Dar a-nviat a ta chemare ën micul [i-mpietritul lut. n-ai pierit ”n ve[nicia Care-i ucide pe cei dragi Aud iar glasul T`rt`riei Un col] de val e destr`mat §i caut a ei slav` vie Ce ”nc` nu a r`sunat ã S`-i mul]umim poetului rus. ën cartea sa ãDe la T`rt`ria la ´ara LuaneiÓ dl Paul Laz`r Tonciulescu (de unde am luat [i traducerea poeziei de mai sus) spune ã[i pe deasupra este cunoscut c` creatorii culturii balcanice Vincea. Tigru [i Eufrat. Strig: unde e[ti tu T`rt`rie? Prin vremuri n-aud r`spunsul t`u. a scris. Titov care crede c` scrierea primitiv` din ]`rile Egeene (M`rii Tracice) ”[i are originea ”n Balcanii mileniului IV d.

Georgiev.t`bli]ele de pe Mure[ . pornind de la echivalentele sumeriene. 12 al revistei ãTehnica TineretuluiÓ [i ”n volumul ãTainele veacurilorÓ. Un alt sumerolog rus. Al]i ãspeciali[tiÓ [i mai pu]in inspira]i au legat scrierea de la T`rt`ria de cea cretan`. p. respectiv lui Boris Petrov care ”n anul 1975 a publicat ”n nr. Toate ar fi fost bune. 1975. ”ntr-un interviu publicat ”n revista ãMagazin istoricÓ #3/1972 despre originea scrisului: ãMesopotamia sau sud-estul EuropeiÓ . scrierea sumerian` ap`r‰nd 1. atunci se impune o concluzie surprinz`toare: avem de-a face cu cea mai veche scriere din lumeÓ.T`rt`ria [i cele din Bulgaria de la Karanovo [i Gracialni]a) este vorba de scris. a[a cum ni-l prezint` precum [i o hart` special N. 98 tabel asem`n`tor celor de la T`rt`ria pe care-l voi completa cu anii apari]iei lor. dar aceasta din urm` va trebui s` mai a[tepte 2. 261 . face urm`toarele preciz`ri: ãt`bli]ele de la T`rt`ria sunt cu un mileniu mai vechi dec‰t monumentele scrierii sumeriene. este. Unul dintre cele mai vechi alfabete de aceea[i revist` ãTehnica pe teritoriul nostru. Dar au fost [i al]ii ca sumerologul german Adam Falkenstein care a scris c` T`rt`ria ar fi ap`rut sub influen]a Sumerului!!!! Ori altul ca M.99. Dac` ”n toate cele trei cazuri (n. dar.000 de ani mai t‰rziu iar carbonul radioactiv C-14 put‰nd face ãgre[eliÓ numai de +/.articolul ãCuvintele vii ale T`rt`rieiÓ.C. .50-100 de ani. [i cel al pluta[ilor MolodiojiÓ noi date de pe Bistri]a. Densu[ianu \n Dacia Preistoric`. a publicat ”n Fig. Moscova. cum po]i copia ceva ce nu exista \nc`. Hood care sus]inea c` ãnegustorii sumerieniÓ au vizitat pe vremuri Transilvania (?!) [i c` t`bli]ele acestora au fost copiate de ãb`[tina[iÓ.171-179 . A.000 de ani p‰n` s` apar`! Sumerologul rus Boris Petrov red` un Fig.n.Epopeea poporului carpato-danubian Academicianul bulgar Vladimir I. Kifisin. ”n care traducea scrierea ideografic` de pe t`bli]a rotund`. Din nou trebuie s` le mul]umim savan]ilor ru[i.

o pas`re. p. Dac` compar`m desenele de pe t`bli]a noastr` cu cele de pe vasul ritual g`sit la Dejamet-Nasra. Dac` compar`m harta acestuia cu acea a lui Gordon Childe ãThe Aryans . Simbolul a doi ]api av‰nd ”ntre ei un spic ar reprezenta bun`starea ob[tei care se ocupa de agricultur` [i cre[terea animalelor.The History of civilizationÒ 1993 . Totemurile t`bli]ei #2 de la T`rt`ria sunt aranjate ”n aceea[i ordine. S` fie o simpl` coinciden]` grafic`? S` nu uit`m c` 262 . A[a c`.. cu o popula]ie ãpre indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale ”ntre anii 5. a scrierii sumeriene la sf‰r[itul mileniului IV \. o construc]ie ciudat` [i.H. Dar s` vedem cum au fost interpretate scrierile pictografice de pe t`bli]ele T`rt`riei. vom remarca similitudinea dintre ele. vedem c` al]ii trebuie s` ne descopere istoria formidabil` pe care o avem dar refuz`m s` o cunoa[tem. oric‰t ar ap`rea de paradoxal.000-4.500 \. ën nr. care au fost considerate ãtotemuriÓ.a.H.”ntocmit`.000 \. un pe[te. Pe cea sumerian` g`sim un animal (un ied?). 2. privind influen]a pe care au exercitat-o asupra lumii antice. un cap de om sau zeu. ”n articolul intitulat ãLimba [i scrierea traco-dacilorÓ spune c` ãsemne identice celor de la Vincea au fost descoperite la TroiaÓ. Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi apar]in‰nd Neoliticului formeaz` vechea cultur` european`.d. indic` faptul c` ea trebuie s` se fi format ”n alt` parte (pe teritoriul nostru Ð n. A doua t`bli]`. Inscrip]ia trebuie citit` circular. Kifisin spune c` apari]ia pe nea[teptate. ”n jurul g`urii t`bli]ei [i ”n sensul invers acelor de ceasornic. Sumerului [i Chinei.500-3. ”n sf‰r[it. cultura carpato-dun`rean`. 176-177 (Fig. 1. un scorpion.H. Egiptului. 8/1980 al revistei ãConvorbiri literareÓ Ariton Vraciu.d. [i ”n special asupra vechii Elade.d. 45).).Barnes & Noble. ”ntr-o form` pe deplin dezvoltat`. cea ”mp`r]it` ”n linii orizontale [i verticale avea ”n fiecare sector zg‰riate diferite imagini simbolice. Acela[i A. pe care o situeaz` ”ntre 7. inventatorii scrierii sumeriene nu au fost sumerienii ci carpato-danubienii din zona Transilvaniei..

ars. dar cu acest straniu zeu §aue? Ce caut` el pe meleagurile noastre cu 1. preotul suprem c‰nd ”[i termina anii de conducere era ars. la sud de Turda[. 263 . Tonciulescu public` [i o hart` cu titlul ãUrmele zeului §aueÓ (Fig.Epopeea poporului carpato-danubian semnele enigmaticei scrieri proto indiene de la Harappa sunt similare cu cele din Insula Pa[telui. ën documentul de la Djamet-Nasra se men]ioneaz` cele patru surori preotese care se aflau fiecare ”n fruntea unui grup tribal. preot al cultului zeului §aue. comuna Ungheni (fosta §au[a de C‰mpie) (a[a le place urma[ilor carpato-danubieni. Ea a fost identificat` ca scriere sumerian`.PI. Dar cum se spune. cine caut` g`se[te. Nu cumva toate acestea au o origine comun` iar r`spunsul este faptul c` avem de-a face cu migrarea carpato-dun`rean` ”n diferite etape ale vie]ii peste tot ”n lume? 3.000 de ani ”nainte de a-[i face apari]ia ”n Sumer (Mesopotamia . scrierea Kohau-Rongo-Rongo. rom‰nii de azi.KA. la T`rt`ria s-a g`sit trupul unui sacerdot. Mai la nord ”nt‰lnim §eulia de Mure[.) a fost ars. Acela[i prodigios scriitor.zona Irakului de azi?). 41) din care men]ionez: Pe Valea Mure[ului. Ce leg`turi s` avem noi cu acest cult. cea rotund`. ”n cinstea marelui zeu §aue. se pare c` este de excep]ie. La nord de T`rt`ria. ”n Ardeal! Azi. tot ”nspre nord g`sim satul §au[a. g`sim satul §`ule[ti.KARA. tot pe malul st‰ng al Mure[ului.) cel mai ”n v‰rst` (preot suprem) (”n virtutea) ad‰ncei ”n]elepciuni (.) pentru chipul Zeului §aue (. A treia t`bli]` de la T`rt`ria.NUN. S` vedem ce putem noi g`si acas`. avem satul §eu[a. care are afluent p‰r‰ul §aulia. A[adar. numele lui se g`se[te peste tot ”n zona adiacent` T`rt`riei [i numai acolo.UGULA. care pentru ei nu mai au nici un interes!) ën dreptul satului §eulia de Mure[ pe partea dreapt` se vars` ”n Mure[ r‰ul Ludu[. sate. av‰nd scrise pe ea urm`toarele: ã 4.IDIM.L. La sumerieni. ëntre izvoarele Cri[ului Repede [i ale p‰r‰ului C`pu[u (afluent al Some[ului Mic) avem satul §aulia. P. s` schimbe unele nume de comune.1Ó tradus ar ”nsemna:Ó De c`tre cele patru conduc`toare (.SA.

baharolar(pahar). erau albi. ën schimb. §ieu-M`gheru[. a u[ura. salatu . annutimp (an). cu 1. Este ciudat faptul c` ei. aradu-sclav (argat). Pe valea r‰ului §ieu.000 de ani. ara. §ieu-Magheru[Vale. Dar s` vedem dac`.a pleca ”n grab` (buluc). au introdus roata [i carul. §ieu. zu . S`-i mai mul]umim o dat` d-lui Tonciulescu pentru informa]iile de mai sus. ”ntre izvoare [i confluen]a cu Some[ul Mare. ussuru .a ”n[ela. [tiau s` prelucreze aurul. §aue. avem satul §auaeu. lu-ai lui (lu). spre Tisa.a elibera.paznic de noapte (haiduc). §i dac` ne deplas`m spre Bistri]a-N`s`ud. la-la. nu face dec‰t s` arate migrarea carpato-danubienilor spre acele locuri. care va cotropi India. ”l g`seam) din bel[ug la noi acas`. a [uti. sa . ”[i aveau sensul lor. negroid` . suti . butuk-ruptur` (butuc). a fost la el acas` cu o mie de ani ”nainte de a apare ”n Mesopotamia Sumer.a pune m‰na pe ceva. maru amar. a lua. comuna Nojorid. ”n timp ce popula]ia cotropit`. l‰ng` comuna Uriu g`sim satul Ili-§ua.a strivi. 264 . dur . nu . ãplou`Ó cu tot felul de variante ale numelui marelui zeu ãsumerianÓ (?) ca: §ieut. rom~no-sumeriene: agar-ogor.000 de ani ”n urm`. g`site ”n Europa pe teritoriul Daciei ca fiind plecate de aici. avea ca zei]` pe ãGulaÓ. Tot ei. sumerienii.cetate de piatr`. sumerienii.vor fi numi]i ãSag-gigÓ capete negre. hidu . ãcopiateÓ ori ãuitateÓ de un negustor sumerian r`t`cit prin Transilvania acum 7. buluuh . §ieu-Odorhei. de acum 7. §ieu Sf~ntul [i tot a[a p‰n` sus ”n Nord. ap-apa.000 de ani ”naintea na[terii Sumerului. Faptul c` ”n Ardealul nostru zeul Sumerului. A[a c` teoria ne[tiin]ific` lansat` de unii cercet`tori sumerieni privind originea sumerian` a t`bli]elor de la T`rt`ria. metal care nu se g`se[te ”n aceast` zon`.tu. 7. ”l g`sim (sau mai bine zis.000 de ani mai putem g`si cuvinte asem`n`toare. ”n antichitate. Descoperim nume rom‰ne[ti f`r` sens care. Cristur-§ieu.so]ia regelui r`zboiului. Tracii au fost cei mai mari me[teri aurari ai antichit`]ii. este eronat` (ca s` spunem frumos). Sumerienii precum cealalt` ramur` carpato-danubian`arian`.nu. Bau Bau . adorau ca zeu pe §aue.a sa.ën jude]ul Bihor.

§tiin]ific` [i Enciclopedic`.67. dac-rom‰n. spiritual. Istoria Culturii [i Civiliza]iei. N. a sosit timpul s` le d`m rom‰nilor ”napoi istoria lor milenar` [i m~ndria de neam! Bibliografie 1. Domnilor istorici. Cantemir. Ed. E. ´ara Noastr`. Personal. s` fie m‰ndri de neamul de care apar]in. p. Bucure[ti. 1903 3. bogat` [i plin` de demnitate istorie pe care un popor a cunoscut-o c‰ndva. Eminescu.A.. Dimitrie. 1913 8. §tiin]ific`. ”n special. 1966 4. Bibliografia Rom~neasc` Veche 1508 Ð 1830. pentru Literatur`. toponimie [i hidronimie. 1964-65 10. Hrinciu. s` le spunem ”n [coli copiilor no[tri cine sunt ei [i cine le sunt str`mo[ii. Institutul de Arte Grafice ãCarol GoblÒ. USA 11. realit`]i de acum 7. M. 1994 5. Dr\mba.S. Ed... Incinerarea mor]ilor. Socec. probabil a l`sat expresia ãmort-coptÓ. Miulescu. ´ara •nainte De Toate. Bucure[ti. Anta Diop. Stabilimentul Grafic. grece[ti. Kogaion.. Kraus Reprint Limited. Literatura. 7. Cheikh. Colec]ia Trika Ð Rom~nia 265 . Academiei Rom~ne. 1997 6. Borda. Mihai. 1985 9. Bucure[ti. Tomul I. ´ara Soarelui sau Istoria Daco-Rom~niei. Dacia Preistoric`. N. 2000 BC. An Authentic Anthropology. asem`n`toare la daci ca [i la sumerieni.000 de ani se mai p`streaz` ”n limbaj. a sosit timpul adev`rului. Ed. Dacia ´ara Zeilor. 1997 2. J. Shanti. December 1998. Bloch.V.Epopeea poporului carpato-danubian Dup` cum vedem. The First City Indus Valley. R. Marcu. Densu[ianu. Lawrence Hill Books. 1991. s`-]i declari dependen]a cultural` de focare t‰rzii latine. B`la[a. Bucure[ti. Bucure[ti.. Civilization Or Barbarism. Poezii. V. D. Descrierea Moldovei. Etruscii. A sosit timpul s` nu ne mai l`s`m jefui]i material [i. Ed. U. Pr. cred c` a sosit timpul s` ne repunem istoria noastr` ”n locul ei. ori slave. Discover. Ed. Menon. Ed. Ovidiu. Este o adev`rat` ru[ine s` ]i se recunoasc` de c`tre savan]i str`ini calitatea de leag`n planetar de civiliza]ie iar tu. Chi[in`u. Este o crim` social` s` nu le d`m rom‰nilor ceea ce le apar]ine: M•NDRIA DE NEAM [i cea mai frumoas`.

Schmandt Ð Besserat. D. 1992 16.12. N.. University of Texas Press. Schmandt Ð Besserat. Austria. John.. 1995 19. Lost Civilizations. A New Interpretation of Prehistoric Man and the Cosmos. Austria. National Geographic Society. North. Virginia. Miracol. Etruscans: ItalyÕs Lovers of Life. Time-Life Book.. 1996 14.Y. The Rig Veda. 1991 15. 1996 266 . Tonciulescu. The Adventure of Archaeology. 1995 18. De la T`rt`ria la ´ara Luanei.L.C. Anatolia: Cauldron of Cultures. 1985 13. Ed. Time-Life Book. Before Writing.. P. 1984 17. Time-Life Book. Washington D. Alexandria. D. The Free Press. Virginia. Penguin Book.. How writing came about. Stonehenge. University of Texas Press. Alexandria. Lost Civilizations Ð Early Europe: Mysteries in Stone 20.

. [i ”n special dintre istorici. zv~rli]i afar` din Turcia [i care au ocupat zona Tesalonicului iar acum . de ce s` nu spunem deschis. fie greci (deci nu barbari). sunt la ei acas` .pe macedoneni. este [i va fi un dialect traco-dac. ”n limba civiliza]iei c`reia apar]in.. Cui ”i pas` c` ast`zi. L-am citat de cur‰nd pe Ulrich Wilcken cu Alexander the Great (WW Norton & Comp. care s` nu le dea dreptul macedonenilor la preten]ii legitime de a avea [coli [i ziare ”n limba lor. Cu c‰]i macedoneni. originar din nucleul carpato-danubian. iugoslavi [i albanezi. convenabile. sunt [i vor r`m‰ne acela[i popor: tracodac-pelasgic.. arom‰ni o fi discutat d‰nsul ”nainte de a scrie a[a o inep]ie? Subiectul nu este controversat.Alesul zeilor ALEXANDROS [I MACEDONIA lume ”ntreag` a vorbit [i ”nc` mai vorbe[te despre Alexandru Macedon. to]i c`ut‰nd s`-[i adjudece teritoriul [i .. ci numai vopsit cu culorile politice. nefiind recunoscu]i de greci c` ar exista pentru a nu li se acorda dreptul de minoritate? C~]i [tiu c` \n urma schimbului de popula]ie f`cut \ntre greci [i turci. o duc mai r`u dec‰t sub cel otoman. au vizitat Macedonia [i au ”ncercat s` vorbeasc` cu un macedon. un arom‰n? C‰]i dintre ace[tia au ”ncercat s` descopere limba macedonenilor? C‰]i dintre ace[ti istorici au urm`rit istoria macedonenilor [i a statului macedonean de la ”nfiin]are [i p‰n` ”n zilele noastre. bulgari. c‰nd este ”mp`r]it ”ntre greci. un vlah.. care la pagina 22 consider` originea macedonenilor ãcontroversat`Ó. sub jugul grecesc. ”n dialectul lor arom~n ori. Dar c‰]i dintre ace[tia. limba daco-rom‰n`! Macedonenii au fost. O 267 . 1997). macedonenii. la ei acas`. chiar majoritari ca num`r. macedonenii fiind fie barbari (deci nu greci). vlahi. Limba vechilor macedoneni a fost. \n jurul anului 1921. teritoriul macedonean a fost suprapopulat cu grecii dispera]i.

cunoa[te ”n detaliu limba macedo-rom~n`. deci. Acest inel are o vechime de circa 2. tracice. Aceast` limb` nu este dec‰t limba traco-dac`.500 de ani. traco-dacice. Domnia sa arat` c` multitudinea de inscrip]ii g`site la sud de Dun`re prezint` o limb` diferit` de cea greac` [i latin`.Cartea domnului B. Dl Stefanoski. Vom reg`si. Una dintre cele mai cunoscute inscrip]ii este cea de pe inelul (Fig.d.H. s` ne reamintim de orele de literatur` [i de acrostihuri. s` vedem cum poate fi el citit. Dac` opinia cercet`torilor dinaintea celui sus-amintit a fost c` textul gravat pe inel era de nedescifrat. fapt care-i permite s` descifreze cu u[urin]` textele vechi. tot textul fiind scris pe pecetea unui inel cu diametrul de 3 centimetri. macedoneana fiind varianta sudic` a acestei limbi vorbite pe un teritoriu vast: de la nord de mun]ii Balcani [i Dun`re. prin latinizarea textului: A[a este scris pe inel ROLISTENEAN ERENERTIL TEAN TEANESKOR EAN ADOME RAZEADOM EANTILEZV IITTAAMINE RAZ ELTA ãIÒ-A[a se poate citi ROLIS TENE ANE RENE TIL TEANE ANE SKOR RAZEA DO MA ãIIÒ-Sau a[a ROLIS TENE AN ER ENER TIL ESKOR RAZE TIL EZ VI ITTA E-L TA MINE RAZE TIL EZ VI ITL TA ELTA MINE RAZE ën acest grup trebuie s` ”n]elegem c` nu exist` spa]ii ”ntre cuvinte. expus ulterior la muzeul din Sofia. deci cu mult ”nainte de orice prezen]` roman` sau greceasc` ”n Balcani. Cum traco-dacii-macedoneni atinseser` un rafinament poetic nemai”nt‰lnit la vechile popoare europene. 100) g`sit ”n 1912 la Ezerova.. p‰n` la Marea Baltic`. Macedonia a devenit provincie roman` pe la 150 \. Stefanoski publicat` ”n urm` cu 3-4 ani vine s` confirme adev`rul c` daco-rom~n` [i macedo-rom~n` sunt dialecte ale aceleia[i limbi pelasgice. ”n Bulgaria. dup` care domina]ia roman` a ”nceput s` se extind` spre nord. pe 268 .

teritoriu dac suddun`rean. deci a fost f`cut cu mult \nainte de prezen]a roman` sau greceasc` \n aceast` zon`.Fig.000 de ani.500-3. g`sit \n 1912 la Ezerova. S` vedem ce este scris pe el. cu un diametru de trei centimetri. Inel. Vechimea lui este de 2.100. ocupat azi de bulgari. latiniz~nd textul [i f`c~nd spa]ii \ntre litere: A[a este scris pe inel ROLISTENEAN ERENERTIL TEAN TEANESKOR EAN ADOME RAZEADOM EANTILEZV IITTAAMINE RAZ ELTA ãIÒ-A[a se poate citi ROLIS TENE ANE RENE TIL TEANE ANE SKOR RAZEA DO MA ãIIÒ-Sau a[a ROLIS TENE AN ER ENER TIL ESKOR RAZE TIL EZ VI ITTA E-L TA MINE RAZE TIL EZ VI ITL TA ELTA MINE RAZE 269 .

Inelul se pare c` a fost d`ruit de Raze (Trandafirul) so]ului ei Rollis (Vulturul) care a st`p‰nit Scythia Minor (Dobrogea de ast`zi) [i Moesia. pentru ca Trandafirul s` dea rod! La acesta (inel.. vlahi. un acrostih. S` nu uit`m c` limba vechilor greci a devenit aproape de ne-”n]eles pentru grecii de ast`zi. E scris de Raze cu dragoste. Coloana a III-a s-ar putea traduce: Rollis. §tiind c` ROLLIS (care ”nseamn` [i vultur poate fi asimilat cu numele unui b`rbat din acea vreme. La el s` prive[ti. dar la ãTrandafirÓ [i mai mult. nimeni nu-i ”ntreab`. nimeni nu le ascult` limba. Arhetip R. Adrian Bucurescu. arom‰ni.n. Trandafir. Coloana a II-a s-ar traduce: ãVultureÓ ]ine o liter` din poezie (doina) pentru ca ãTrandafirulÓ s` dea rod. Ed. La acesta (inelul cu poezia . s` vedem ”n]elesul versurilor. ceea ce ”n latina vulgar`.500-3. ]ine o liter` din doina (poezie). Traducerea ãIIÒ: ãRolis. dar ”nc` ”[i mai p`streaz` caracteristicile. 270 . ori mai corect ”n limba dacotraco-macedonean` ”nseamn`: ãLa al treilea (vers) opre[te-teÓ. Ruza..000 de RE ani. Traducerea ãIÒ: ãVulture. nimeni nu vrea s`-i asculte! Ei continu` s`-[i vorbeasc` limba..S. ]ine mereu inelul la tine. 1998). dar la Trandafir [i mai multÒ. poezie) vei privi.. dar la Raze [i mai mult.n. E scris de Raze cu dragoste. g`sim: ãR TRE IREÓ. ”ntr-un morm‰nt de femeie a fost g`sit un alt inel de aur pe care era scris: ãVRO LY THRIS VE INDRYN SOY A ROYLONÓÐãFloarea cu ]epiÓ (Trandafirul) va fi culeas` numai de Vultur. Pe macedoneni. geto-daco-macedonean. atunci c‰nd facem desp`r]irea ”n cuvinte. Nu [tiu de ce trebuie s` c`ut`m documente ”n care s` se dovedeasc` faptul c` macedonenii nu erau greci [i c` vorbeau o limb` diferit`. ar fi putut fi un nume de femeie (eventual so]ie a lui ROLLIS).acest inel. Citind doar primele litere de sus ”n jos. zeul Soare): Roza. ]ine mereu inelul la tine. La el s` prive[ti. dar la Raze [i mai mult!Ò (vezi ãDacia secret`Ò.. veche de mii de ani cu schimb`rile [i transform`rile pe care orice limb` le sufer` ”n decursul mileniilor. vechi de peste 2.) vei privi. iar RAZE (RA-ZE zeul RA. Bucure[ti. S` ne mai amintim c` la Celei (”n jude]ul Olt).

fata regelui macosienilor. 1997. Alexander the Great. tat`l lui Alexandru Macedon. cu care a avut trei b`ie]i.Alesul zeilor Iar dac` din dorin]e politice Filip al II-lea. Dup` Hammond. University of North Carolina Press. 271 . cu care a avut doi copii: pe Alexandru III. dup` un medalion de aur. Mama lui Alexandru. c`s`torit cu traca Eurydice. unul dintre ace[tia fiind [i Filip II. Filip II s-a c`s`torit cu Olimpia.101. era o femeie foarte frumoas` dar [i foarte violent`. Olimpia. Tat`l acestuia a fost Amyntes III. Fig. tat`l lui Alexandru Macedon. Neoptolemeus din Epir (traco-ilir). considerat la vremea lui ãcel mai mare du[man al grecilorÓ c‰t [i Alexandru Macedon ãcuceritorul absolut al tuturor grecilor [i distrug`tor al Imperiului PersanÓ au ajuns ca ”n zilele noastre s` li se atribuie origine greac`. din perioada roman`. A[a ar`ta Filip II. Libr`ria Na]ional`. aceast` eroare nu trebuie s` persiste [i trebuie denun]at`. ce se g`se[te azi la Paris. supranumit [i Macedon [i pe Cleopatra. US.

except‰nd coasta. care a tr`it cu un secol ”naintea lui Herodot. [i deci.).. c‰nd Epirul [i Macedonia erau provincii romane de 200 de ani. ”n Macedonia. i s-a contestat dreptul de a participa la Jocurile Olimpice pentru c` nu era grec? Iar Strabo sus]ine ”n Geografia sa: ã”n Macedonia [i ”n alte p`r]i din Tessalia se afl` traci. bulgari [i iugoslavi.?! Epirotii erau o ramur` a ilirilor care la r‰ndul lor f`ceau parte tot din marea familie tracic`-pelasgic`. spune Strabo. fiul lui Amintas. ën alt` parte.n. nu se romanizaser`. asta pentru c` oamenii de aici se tund ca macedonenii [i se ”mbrac` cu mantii groase. macedonenii. tot Strabo spune: ã”n Macedonia. iar ”n Acarnania [i Etolia se afl` Epiroti. ca macedonenii. azi ”mp`r]it` ”ntre greci. Nici la nume nu s-au schimbat prea mult ”n cei aproape 2. referindu-se la limba macedonenilor contemporani cu el. vorbesc aceea[i limb` cu eiÓ (nu greaca .n. el. dar dac` ave]i curiozitatea. p‰n` la r‰ul Strymon sunt macedoneni [i peoni (iliri . vorbindu-[i limba ne\n]eleas` de nimeni dec~t de rom~ni! Ei. din care reiese c` aceasta nu era limba greac`: ãnoi numim Macedonia p‰n` la Corcyra. nu au dreptul nici la un nume. ”n sensul c` de[i mul]i macedoneni sunt azi bilingvi.. p‰n` la Pontul Euxin (Constan]a [i Hemus . nici la o ]ar` a lor [i nici la o limb` a lor. Am adus doar c‰teva exemple din care s` reias` adev`rul despre originea macedonenilor [i a limbii lor. Mai mult. ”i pute]i ”nt‰lni la ei acas`. bulgari ori s~rbi. regele Macedoniei. de l‰n`. Aceasta. locuit` de greciÓ.n. 272 . Strabo aduce o informa]ie extrem de pre]ioas`. a[a cum probabil ar dori mul]i greci. De la r‰ul Strymon ”ncolo. iar fra]ilor daco-rom~ni nu prea le pas`.).000 de ani scur[i de la Strabo ”ncoace.De ce oare Herodot scrie c` lui Alexandru I.Mun]ii Balcani) sunt peste tot numai traci. Grecii le neag` originea [i existen]a. a[a cum le place unora s` spun`.n. nu vor s` renun]e la limba lor.

considerat leag`nul vechii Europe. nu sunt nimic altceva dec‰t una dintre ramurile acelor carpato-danubieni. numit` ast`zi de c`tre ei arom‰na. bulgarii odat` cu eliberarea de sub jugul otoman multisecular. De ce oare grecii ]in a[a de mult s` mint` [i s`-i considere pe macedoneni greci (?) atunci c‰nd este at‰t de evident c` gre[esc? Este p`cat. pentru care la Plevna ”n 1877 ne-am dat s‰ngele. ”n a lor ãistorieÓ. ”n inima ]`rii lor. Serbia nu au dreptul s`-[i vorbeasc` limba? Rom‰nii timoceni din imediata noastr` apropiere. de pe valea Timocului. Bulgaria. f`r` [coli ori pres` ”n limba rom‰n` (except‰nd anii 1859-1868) continu` s` existe. dar pentru c‰t timp? Dup` ce am fost a[a de ãgenero[iÓ s` ced`m Banatul iugoslavilor. astfel ”nc‰t capitala lor Belgrad.000 de greci care tr`iesc ”n Rom‰nia pot avea dreptul la [coal` [i pres` ”n limba lor. spa]iul aryan care a dat na[tere civiliza]iei vedice. ”n Bulgaria [i Serbia. de o parte [i alta a r‰ului. ”n loc s` ne arate mai mult` prietenie. care vor cuceri lumea. Limba macedonenilor. nu este nimic altceva dec‰t sor` cu daco-rom‰na de ast`zi. iar asta poate s` ne fac` s` credem c` de fapt ”ntreaga lor ãcultur`Ó este poate un alt furt ascuns undeva demult. dac` nu chiar recuno[tin]`. cum ”i mai spun grecii. tracice este locul de unde [i-au ”nceput roirea proto-europenii. carpato-danubienii. ”n num`r de nu mai pu]in de 2 milioane. pelasgice. Este absolut de ne”n]eles de ce 6. Culmea.. ei ne-au ”nchis [colile rom‰ne. iar 800. macedonenii. vlacic`. azi neag` existen]a macedonenilor.000 de macedoneni (arom‰ni) ce tr`iesc ”n Grecia nu au dreptul la reciprocitate ”n ãprietenaÓ Ellada!? De ce macedonenii din Albania.Alesul zeilor Originea Macedonenilor pa]iul Carpato-Dun`rean. S 273 ... s` nu fie pe grani]`. Ei. Macedonia.

din estul M`rii Caspice. V` ve]i ”ntreba de ce acest nume. Din c`s`toria lor au rezultat trei b`ie]i. ”n traducere: ãomul care [tie tainele va merge ”n ceruriÓ. De fapt. vr‰nd s` participe la Jocurile Olimpice.d.cel pu]in a[a spun unii. dorienii care-i vor subjuga pe primii. nu grec. jocurile olimpice de atunci. Ace[tia vor disloca pe pelasgii carpato-danubieni. o parte dintre carpato-danubieni (pelasgii) se vor uni ”n jurul regelui Perdicas I. aparent fondatorul statului Macedonean (Perdicas fiind numit [i Argeiades . ”n v‰rful c`reia se afl` un cap. [i ”n sf‰r[it. unul dintre ei fiind Filip II. pelasgii. T`bli]a poart` urmatorul text. Prin anul 700 \. Alexandru.d. este a[a de frecvent la ace[ti traco-pelasgi-carpato-danubieni (arge[eni). intonim apropiat de Kogaion. nici unul dintre ei nefiind de origine greac`.H. iar ”n Peninsula Balcanic` ”i vor ”mpinge c`tre nord.Dar s` vedem c‰nd au ap`rut macedonenii. albi. 300-400 de ani mai t‰rziu. Tot despre el se spune c` era prin]ul Kycon-ilor. Rom‰nia . Legendele elene [i romane spun c` Orfeu era trac [i c` Mainades (ãdansatoarele sacreÓ) i-au t`iat acestuia capul [i i l-au aruncat apoi ”n r‰u. ”n patru grupuri: aheii blonzi. Unul dintre urma[ii lui. mul]i dintre ”nving`tori ajung‰nd s` fie ”nvin[i [i sub o alt` form`. i-au t`iat acestuia capul [i i l-au aruncat ”n r‰ul ce curgea ”n apropiere.. fata regelui macosienilor..900 [i 1. eolienii [i ionienii care-[i vor g`si casa mai mult prin insulele M`rii Tracice (Egee).cele de la T`rt`ria.H.600 \. Pe una dintre cele mai vechi t`bli]e din lut scrise . cum ”i descrie orbul Homer. ën legendele traco-dacilor. mai pu]in eroic` [i mai mult erotic`. mai erau [i o mare atrac]ie homosexual`. din tribul tracilor. Alexandru I al Macedoniei. ne vor g`si pe noi. Sosirea grecilor ”n Peninsula Balcanic` ”ntre anii 1. a fost respins pe motiv c` era barbar. Cetatea natural` a lui Orfeu era D-Ion (ãA MagnificuluiÓ). preotesele Domnului Nop]ii din legendarul Kogaion. Neoptolemeus din Epir (traco-ilir) . 274 . Un alt urma[ al lui Perdicas I a fost [i regele macedonean Amyntas III care s-a c`s`torit cu Eurydice. Ei vor avea doi copii: pe Alexandru III (supranumit Macedon) [i pe Cleopatra.dup` cum vedem.de pe Arge[). ãoamenii p`m~ntuluiÒ la noi acas`. Acesta s-a c`s`torit cu Olimpia.un ini]iat ”n tainele Kog-a-ion-ului a desenat o cruce.

mama . lui ãIon MagnificulÓ i se mai spunea [i Dros Cerbul. traco-ilir`) s`-i vedem evolu]ia ”n istorie. pe care ”n vechime ”l ”ncepeau doar preotesele Ko-ga-ion-ului. o alt` barbar`. apare un cerb cu capul t`iat. Alexandros. ”mpletindu-se cu acela al unui t‰n`r pelasg. s-a afirmat ”n istoria universal` ca o figur` proeminent` ”n plan organizator [i militar. aluzie la decapitarea ãDomnului Nop]iiÓ de c`tre preotese. N`scut ”n 356 \. obicei ce s-a numit ALEXAN-DROS ãCel Jertfit CerbuluiÓ (ori ãPrecum CerbulÓ). originea lor. iar ”n amintirea sacrificiului s`u a ap`rut teribila tradi]ie traco-dac`. contradictoriu [i vulcanic. el se va confrunta cu o societate condus` de legi de supravie]uire simple [i barbare. A[adar. ãDomnului Nop]iiÓ. getic`. ca s` duc` zeilor mesajul p`m‰ntean. Tot de atunci se pare c` a r`mas la daco-romani straniul dans Ciuleandra sau §uleandra.barbar`. Pe sigiliul primei capitale a Moldovei. c‰nd cel ales (Alexan-Dros) era trimis ”n suli]e respectiv la ceruri. dar [i cu duritatea caracteristic` perioadei ”n care a tr`it. bour etc. Domnului Nop]ii. Pentru prima dat` de la sosirea lor ”n Peninsula Balcanic`. macedonean.barbar. 102). La acel timp.d. Baia (Fig. zimbru. Herodot are meritul de a fi descris pentru prima oar` acest obicei al barbarilor. conduc‰ndu-[i armata f`r` a cunoa[te vreodat` ”nfr~ngerea [i construind un stat ”ntins de la Dun`re la de[ertul Nubiei [i de la Marea Adriatic` la Oceanul Indian. grecii au un st`p‰n care-i cotrope[te [i-i 275 . a trimiterii unui sol curat la ceruri. tracomacedonean.H. caracterul lui.Alesul zeilor Ca ”mp`rat ce a fost. Magnificul (Orfeu de mai t‰rziu) i-au fost consacrate jertfele rituale de animale: cerb. Acum dup` ce am trecut ”n revist` lumea macedonilor. chiar ”n noaptea ”n care a luat foc vestitul templu al zei]ei Artemis din Efes. r`sp‰ndind cultura balcanic` pe trei continente. originea lui Alexandru Macedon (tat`l . traco-dac. Astfel. dar [i ca o persoan` cu gust artistic. Alexandru este un nume pur pelasgic. regii care ”i considerau pe macedoneni ãbarbariÓ ”[i vedeau cet`]ile avariate [i ocupate de for]a penetrant` a armatelor macedonene av‰ndu-l ”n frunte pe Filip al II-lea. fiu al ãbarbaruluiÓ macedonean Filip al II-lea [i al traco-ilirei Olimpia. numele de Alexandros. iubitor de via]` [i petreceri. la Pella. capitala regatului PELAÐSGIC al Macedoniei.

102. a Magnificului Ion? Dup` Adrian Bunescu ãDacia secret`Ò. S` fie asta o aluzie la decapitarea Domnului Nop]ii.. 1998 276 . Ed. apare un cerb cu capul t`iat.Fig. Pe sigiliul primei capitale a Moldovei. 22. p. Bucure[ti. Baia. Arhetip R.S.

sub statul macedonean al lui Filip al II-lea. Aristotel s-a n`scut la Stagira (teritoriu macedonean) [i a fost macedonean dup` mam` [i grec-macedonean dup` tat`. fiu al doctorului Nicomachus.Alesul zeilor une[te sub ai lui genunchi.) Filip ”i d` comanda cavaleriei macedonene 277 . este bine s` amintim aici [i educa]ia oferit` de p`rin]ii acestuia. Fiul acestuia Alexandros mo[tene[te de la p`rin]ii lui nu numai s~ngele pelasgo-tracic. Acesta va avea o influen]` profund` asupra viitorului t‰n`rului Alexandros (Alesul zeilor). el fiind de fapt un apropiat al regelui Macedoniei Filip al II-lea (vezi Aulus Gellics ”n ãNop]ile AtticeÓ). doctorul lui Amyntas al Macedoniei. Deoarece ereditatea singur` nu poate explica ”n ”ntregime caracterul lui Alexandru. The Genius of Alexander the Great. de mult. poezia [i bazele g‰ndirii politice a[a cum le [tia el. 6). Alexandru trebuie s` p`r`seasc` s`tucul Miezo ca s` devin` regent al Pellei. ën acela[i timp. spre deosebire de tat`l s`u care nu s-a ab]inut ”n satisfacerea apetitului sexual ”n raport cu reprezentantele sexului opus. dar [i calit`]ile excep]ionale de conduc`tor. fluent ”n limba macedonean`.d. L.d. av‰ndu-l ca profesor pe Aristotel. Astfel. dar [i ”n cea greac` pe care [i-o va ”mbun`t`]i la [coala lui Platon. la v~rsta de 13 ani (343 \. o lucrare care din nefericire nu a supravie]uit timpului (vezi N.. La 18 ani (338 \. fiind considerat ”n mod eronat ori tenden]ios de unii istorici ca av‰nd tendin]e sexuale diferite. atunci c‰nd tat`l s`u. Filip al II-lea ”l va ”ns`rcina pe Aristotel s`-l ”nve]e pe t‰n`rul macedonean Alexandru astronomia. geografia. Filip al II-lea. medicina c‰t [i metafizica. zoologia. Pentru Alexandru. care la r‰ndul s`u era elev al lui Platon.d. Alexandru a manifestat o oarecare re]inere ”n rela]iile aventuroase amoroase. Aristotel. botanica. Hammond. va pleca ”n campania ”mpotriva Bizan]ului. Ei i-au adus ca educator pe Aristotel.) Alexandru ”mpreun` cu c‰]iva tineri de aceea[i v‰rst` vor sta ”n s`tucul Miezo pentru o perioad` de 3 ani. ën anul 340 \. Aristotel a scris ãArta de a fi regeÓ. la v‰rsta de 16 ani. atunci.H. G. p.H.H. a[a cum le ”nv`]ase de la Platon. La Pella revine la v‰rsta de 40 de ani. g‰nditor la care se adaug` temperamentul impulsiv aryan carpato-danubian.

Alexandru ãAlesul zeilorÓ [i-a ”nceput domnia ”ntr-un mod destul de s‰ngeros [i despotic. Alexandru Lyncestian l-a iertat. ”n Epirus. este ”njunghiat de un t‰n`r nobil macedonean. p`r`se[te Macedonia ”mpreun` cu mama sa. dar [i foarte stimat [i nobil. numai ei. Filip al II-lea se ”ndr`goste[te de o macedoneanc` . Dar numai la un an dup` aceste evenimente. acuz‰ndu-i c` au provocat omor‰rea lui Filip. pentru c` dup` moartea lui Filip acesta l-a salutat pe Alexandru Macedon ca rege [i l-a ”nso]it peste tot cu respect. motivul fiind o revan[` personal`.este dat` ca so]ie unchiului ei.d. f`r` a fi p`zit. ãgrecoaic`Ó azi.”n lupta decisiv` de la Chaeronea.Cleopatra . el va ordona execu]ia a doi fra]i din familia princiar` Lyncestian. ”l va crucifica.. ãistoriciiÓ greci. (ëncepem s` ne ”ncurc`m ”n ace[ti Alexandri [i s` ”n]elegem c` pentru neamul nostru carpato-danubian numele Alexandros era nu numai foarte frecvent. dar complicitatea ei la omor nu a fost dovedit` niciodat`. dup` un tratament ãdeosebitÓ. Sf‰r[itul tragic al lui Filip a fost atribuit de c`tre unii ne”n]elegerii dintre acesta [i so]ia sa Olimpia. [tiu!!). ën acela[i context. ”n timpul ceremoniei funerare a lui Filip.H. ”n semn de protest. Olimpia. Mai t‰rziu.000 de ani. Pausanias. (cum de-o fi devenit ea.. regele Alexandru al molosianilor (din Epirul traco-iliric). s` nu uit`m c` Darius al III-lea i-a propus lui Alexandru Lyncestian tronul Macedoniei dac` acesta ”l va asista pe cel ce avea s` r`m‰n` ”n istorie Alexandru Macedon. iar ideea c` Alexandru ar fi fost implicat ”n acel complot nu poate fi nimic altceva dec‰t o calomnie. buna rela]ie tat`-fiu ia sf‰r[it. cum de altfel era [i 278 . la re”ntoarcerea de la Congresul de la Corint. Dar pe al treilea frate. Pe nobilul macedonean care i-a omor‰t tat`l ”l va da pe m‰inile armatei Macedoniei care. ëntre timp. merg‰nd la nunt`. Alexandru. Alexandru re”ntorc‰ndu-se la Pella. Filip.. pe Arhabaeus [i Heromenes. Cu ajutorul unui oarecare Demarotus din Corint se face reconcilierea tat`-fiu. dup` 2.Cleopatra [i o abandoneaz` pe Olimpia. Alexandru [i-a iubit [i respectat tat`l. sora lui Alexandru . dovad` fiind [i faptul c` i-a r`zbunat moartea. ca de obicei. duc‰ndu-se la bunici. ën 337 \. la traco-iliri.

Alesul zeilor

numele de Cleopatra care apar]ine tot neamului nostru tracic, pelasgic). Dar securitatea tronului a necesitat [i alte sacrificii. Amyntas, fiul regelui pelasgic de la care Filip a luat tronul, fiind ”nc` ”n via]`, a devenit un pericol pentru ãmicu]ulÓ nostru Alexandros, a[a c` [i acesta a fost redus la t`cere ”mpreun` cu un frate vitreg al lui Alexandru, Caranus (provenit dintr-o c`s`torie a lui Filip, anterioar` celei cu Olimpia). Dar Alexandru [i ”n special mama acestuia, Olimpia, nu au uitat-o niciodat` pe marea dragoste a lui Filip, Cleopatra, nepoata lui Attalus. A[a c` Alexandru a dat o fug` p‰n` ”n Asia [i i-a omor‰t pe to]i b`rba]ii din acea familie, iar mama lui, Olimpia, nevr‰nd s` r`m‰n` mai prejos, o va omor” pe infanta fiic` a Cleopatrei cu Filip, ”n bra]ele acesteia, for]‰nd-o pe Cleopatra la sinucidere. Tot acest ãconflictÓ care a cauzat v`rsare de s‰nge ”ntr-o m`sur` probabil mult mai mare dec‰t ne putem noi ”nchipui, nu a f`cut dec‰t s`-i \nt`reasc` siguran]a tronului, f`r` s` conteze dac` el se va afla ”n Persia, India sau Egipt. Dar grecii ]inu]i sub c`lc‰iul ãbarbarilorÒ macedoneni, prin a[a-numitul ãTratat de la CorintÓ [i-au rede[teptat sentimentele de libertate [i aversiune ”mpotriva pelasgilor macedoneni. La Atena, conduc`torul [i sufletul mi[c`rii de eliberare de sub jugul macedonean a fost oratorul Demostene (Fig. 103), care prin discursurile

Fig.103. Statuie a oratorului Demostene, f`cut` de Polyeuctus (muzeul Vatican), cel ce de dou` ori i-a ridicat pe greci la revolt`, \mpotriva ãbarbarilorÒ macedoneni. Pe vremea lui, cei mai mari du[mani ai grecilor erau ... macedoneni, care \n frunte cu Filip II, [i mai t~rziu cu Alexandru Macedon, \i ]ineau sub ocupa]ie, lu~ndu-le tinerii \n armat` [i for]~ndu-i s` moar` pentru gloria Macedoniei. Azi este foarte greu s`-i convingi pe greci c` Alexandru Macedon nu le-a fost ãprietenÒ, [i c` macedonenii nu sunt greci. Schimbul de popula]ii f`cut \ntre greci [i turci a facilitat, la mijlocul acestui secol, aducerea a sute de mii de greci din Turcia, repopul~nd Tesalonicul cu noii sosi]i, popula]ia local`, macedonean`, devenind str`in` la ea acas`, f`r` drepturi la limb` [i cultur`. A vorbi \n limba macedon`, \n vlacic`, arom~n`, este un ultragiu adus Greciei [i poporului care-i accept` s` mai tr`iasc` \n propria lor ]ar`. Ce ironie ne rezerv` de multe ori istoria!

279

sale ”i refuza lui Alexandru Macedon dreptul de rege, de a fi st`p‰n peste greci (Demostene a fost recunoscut ”n timpul s`u pentru puterea de convingere a discursurilor sale). Ba chiar mai mult, el onoreaz` pe Pausanias, uciga[ul lui Filip. El, Demostene, ”i cheam` pe to]i grecii, pe to]i helenii la unitate [i libertate. Etolienii decid s`-l asculte [i ei pe Demostene [i ”i recheam` pe to]i cei exila]i de Filip, iar Ambraciotes izgone[te garnizoana macedonean`. Tebanii ”[i elibereaz` [i ei Cadmeia. Peste tot, ”n Peloponese - ”n Argos, Elis [i Arcadia - sunt mi[c`ri ”mpotriva cuceritorilor macedoneni, spiritul libert`]ii ”i cuprinde pe to]i p‰n` ”n Asia, unde Demostene ”l va contacta ”n secret pe Parmenio [i pe Attalus. Demostene, grec [iret, nu-l va uita \ns` nici pe regele persan, cer‰ndu-i ajutorul. De ce to]i ace[ti greci se unesc ”mpotriva macedonilor, cer‰nd ajutor chiar [i de la per[i, dac` - dup` cum sus]in istoricii de ast`zi - macedonenii erau greci?! S` nu uit`m c` Macedonia nu a fost niciodat` teritoriu grecesc, dec‰t dup` primul r`zboi balcanic, c‰nd s-a hot`r‰t sf‰[ierea Macedoniei [i ”mp`r]irea ei la pr`d`tori. Dar atunci, de mult, noi, macedonenii eram st`p‰nii nu numai ai Macedoniei, dar [i ai Greciei [i ai unei mari p`r]i din Asia cuprinz‰nd India, Persia [i Egiptul. Unde ne-a disp`rut azi m~ndria? Auzind de incitarea la revolt` a grecilor [i av‰nd probleme serioase \n nordul ]`rii, Alexandru Macedon porne[te ”n fruntea armatei intr‰nd ”n Hellas printr-un mar[ for]at [i rapid, acest tip de ac]iune continu‰nd s`-l caracterizeze de-a lungul timpului, determinarea, rapiditatea ”n ac]iune ”nsemn‰nd succes. Apari]ia sa rapid` i-a f`cut pe tessalieni s` uite de dorin]ele de libertate [i s`-l proclame spontan [i lingu[itor ãArchonÓ promi]‰ndu-i asisten]a nelimitat` ”n pedepsirea atenienilor. Alexandru se redescoper` nici mai mult nici mai pu]in dec‰t urma[ al pelasgului Achile. El, Alexandru Macedon se repede ca un fulger ”n fruntea trupelor de macedoneni asupra aenian-ilor, malian-ilor, dolopian-ilor, ocup‰nd Termophile [i r`sp‰ndind spaim` [i supunere ”n fa]a trupelor macedonene. ëntr-un mar[ for]at, intr` ”n Beo]ia r`sp‰ndind teroarea asupra tebanilor care, ”nsp`im‰nta]i, nu vor s` mai aud` de atenieni [i de g‰nduri de libertate. Spre spaima atenienilor, Alexandru Macedon le d` un ultimatum: r`zboi sau recunoa[terea

280

Fig.104. Campaniile lui Alexandru Macedon din anii 335 \.d.H. Campania nord-dun`rean`, singura care nu i-a adus o victorie \n \ntreaga lui carier`, fra]ii geto-daci \ntorc~ndu-i spatele [i plec~nd \n mun]i, l-au l`sat singur [i ãcu buza umflat`Ò. Campania contra grecilor, care s-au r`sculat \mpotriva jugului macedonean, av~ndu-l conduc`tor pe Demostene, se va termina prin distrugerea de pe fa]a p`m~ntului a Tebei [i poporu-lui teban. De fapt Alexandru le-a propus, la \nceput, ãiertareÒ (ceea ce \nsemna supunere total` [i predarea instigatorilor la libertate de sub macedoneni). Masacrul popula]iei Tebei a fost f`cut nu de trupele macedonele ci de grecii din Beo]ia [i Foscia c`ror` el le-a promis ãdrepturile de jefuitoriÒ. Cum de azi grecii [i-l aleg pe Alexandru drept erou, pe el un str`in care i-a \ngenunchiat, umilit, cucerit [i jefuit, este un mister! Unde le-o fi m~ndria, cinstea helenic`?
Harta dup` Macedonia, History, V-I, p. 20, prof. A. Palioras, Hellenic national line, Athenas 1998.

281

hegemoniei macedonene. Atenienii, auzind de mar[urile victorioase ale t‰n`rului rege macedonean, uit` la r‰ndul lor de ãsetea de libertateÓ [i se pleac` iar ”n jugul macedonean, trimi]‰nd o delega]ie av‰ndu-l ca membru chiar pe ãviteazulÓ lupt`tor grec pentru libertate, Demostene. Acesta, con[tient de vinov`]ie, evit` s` dea ochii cu t‰n`rul rege macedonean. Astfel, ”n toamna anului 336 \.d.H., tot Peloponezul se pleac` ”n jugul macedonenilor, mai pu]in Sparta. Acum, c‰nd la sud de Macedonia nu mai existau inamici, cu un num`r crescut de solda]i ”n trupele sale - prin completarea efectivelor cu greci din teritoriile cucerite (a[a cum [i romanii o vor face mai t~rziu) - ”nainte de a porni spre Asia, Alexandru caut` s`-[i asigure securitateagrani]elor nordice printr-o campanie danubian`.

Campania Danubian`
Dup` re”ntoarcerea din Corint, ”n iarna anului 336-335 \.d.H., ”n loc s`-[i ”nceap` campania ”n Asia, Alexandru a dorit s`-[i asigure grani]ele nordice. Tribalii erau aparent cei care-l nec`jeau cel mai mult [i ”mpreun` cu ace[tia [i triburile tracice dintre Balcani [i Dun`re, care spre deosebire de greci [tiuser` s`-[i apere libertatea. Dup` ce tat`l lui Alexandru, Filip al II-lea, a desfiin]at temporar regatul Odrys, cucerind [i toat` Tracia de miaz`zi, a ”ntreprins ”n anul 339 \.d.H. o expedi]ie ”n ]inuturile Dun`rii de Jos, unde regele get Kothelas l-a ”nt‰mpinat cu daruri bogate [i i-a dat-o pe fiica sa, Meda, de so]ie. (Oare cum o fi reac]ionat Olimpia, atunci, de mult, cu firea ei impulsiv`?). Acea campanie a lui Filip al II-lea a fost foarte norocoas` ”n special dup` ce macedonenii reu[iser` s`-i ”nving` [i pe sci]i, de la care luaser` un num`r mare de prizonieri [i vite. La ”ntoarcere, travers‰nd mun]ii Hemus (Balcani), oastea macedonean` a fost atacat` de tracii tribali, care le-au luat toat` prada [i ”n plus, l-au r`nit grav la picior pe regele Filip al II-lea. Dup` patru ani de la evenimentele de mai sus, ”l putem descoperi pe Alexandru de mai t‰rziu, v`z‰nd cum ”[i prepar` o campanie. ën primul r‰nd, a trimis cor`bii de lupt` de la Byzantium pe Marea Getic` (Marea Neagr`) p‰n` prin Delta Dun`rii, pe Dun`re.

282

Alesul zeilor

Negustorii greci erau pentru imperiul macedonean cei mai buni informatori, spioni trimi[i pe teritoriul inamic spre a-i preg`ti invazia. Ciudat este faptul c` Alexandru nu ”i va mai folosi pe vechii generali ai tat`lui s`u, pe Parmenio [i pe Antipater ”n campaniile sale, dar ”i va l`sa s` aib` grij` de ]ar`, de Macedonia [i de ]inuturile grece[ti subjugate. ën prim`vara anului 335 \.d.H., Alexandru pleac` de la Amfipolis m`r[`luind spre (Karasu) Nestos, ajung‰nd la Kotca, unde i-a g`sit pe tracii independen]i pe ”n`l]imile de la Iipca (Shipka) la 7.800 ft altitudine, circa 2600 de metri, care-[i consolidaser` pozi]ia ”nconjur‰nd-o cu c`ru]e, pe care mai t‰rziu le vor rostogoli ”mpotriva falangelor macedonene, f`r` succes. C‰nd Iipca (Shipka) a fost cucerit` de macedoneni, regele tribalilor cu o parte din oamenii s`i, cu neveste [i copii, s-au baricadat pe o insul` a Dun`rii, Pacuiu lui Soare. Alexandru, ”n fruntea trupelor sale, s-a ”ntors la cor`biile p`trunse pe Dun`re [i a ”ncercat s` invadeze insula de pe ap`, insula unde m‰ndrul rege geto-dac Syrmos ”[i g`sise refugiu. Dar, pentru prima [i ultima dat` ”n via]a sa, Alexandru nu a reu[it! Ce-i trece atunci prin minte... Cucere[te de la daco-ge]i tot malul opus al Dun`rii [i face o demonstra]ie de trupe ”n fa]a regelui Syrmos, conving‰ndu-l astfel s`-i cear` prietenia. Ra]iuni logice [i ”n special nelogice fac ca ac]iunile lui de ne”n]eles, misterioase, s` devin` un succes. Atunci c‰nd se lupta cu fra]ii lui nordici, probabil c` nu avea ”n minte ideea cuceririi lumii. Traversarea Dun`rii de c`tre solda]ii macedoneni s-a f`cut simplu: corturile de campanie din piele au fost umplute cu f‰n [i papur` devenind adev`rate plute pentru ã”not`toriiÓ macedoneni. Prin aceast` metod` primitiv`, ”n timpul nop]ii, peste 1500 de cavaleri[ti [i 4.000 de infanteri[ti au ajuns pe malul geto-dacic unde lanurile de gr‰u erau mai ”nalte dec‰t cavaleria macedonean`. Surprin[i de apari]ia n`v`litorilor, ge]ii, superiori ca num`r, ”[i vor urca femeile [i copiii pe cai, retr`g~ndu-se \n mun]i, l`s‰ndu-i pe macedoneni ãs` se bucure de victorie, singuriÓ. Astfel, Alexandru Macedon ãënving`torulÓ neav‰nd cu cine s` se mai lupte, va trece Dun`rea ”napoi ”n aceea[i zi, ãm‰ndruÓ c` nu a pierdut ”n lupt` nici un soldat; dar nu [i ”n ap`, c‰]iva macedoneni ”nec‰ndu-se. Aceast` campanie victorioas` a lui Alexandru i-a convins chiar [i pe cel]i s`-[i trimit` un ambasador care s`-i ofere prietenia lor (prietenie care a ]inut aproape 50 de ani, c‰nd cel]ii vor invada

283

Macedonia [i Grecia). Aceast` campanie dun`rean` a adunat 25.000 de solda]i [i 5.000 de cai. Dorin]a t‰n`rului Alexandru a fost s` izbuteasc` acolo unde tat`l lui nu a putut. A[a c` a reu[it s` calce dincolo de Dun`re... ãpentru o ziÒ cu 1.500 de cavaleri[ti [i 4.000 de infanteri[ti! Dup` cum ne spune [i N. G. L. Hammond (The Genius of Alexander the Great, p. 35) ãsuccesulÓ s`u ”n Balcani, printre fra]ii traci, a fost diferit de acela asupra grecilor. Aici triburile tracice au fost l`sate ”n pace, s` se guverneze singure, men]in‰ndu-se legile [i obiceiurile locale. Av‰nd armata proprie, nu s-au l`sat garnizoane macedonene care s`-i supravegheze ca pe greci. S-a apreciat c` pentru traci a fost mai bine s`-i lase s`-[i p`streze obiceiurile, tradi]iile [i respectul personal. De ce oare Alexandru nu a fost la fel de ãindulgentÓ [i cu grecii? Tat`l lui Alexandru, Filip, a ”nfiin]at - potrivit obiceiului macedonean - ora[ul Filipos, unde popula]ia traco-macedonean` ”mpreun` cu negustorii greci promovau interesele politice [i economice ale imperiului macedonean. Acest ora[, Filipos, va deveni sub ocupa]ia slavo-mongoloid` (bulgar`) localitatea Plovdiv, ”n 611 d.H. Alexandru inten]iona s` se re”ntoarc` ”n Macedonia prin Peonia, pe l‰ng` Skopje de ast`zi, trec‰nd [i pe la un trib tracic al Agrianilor, l‰ng` actuala Sofia. Regele de acolo ”i era prieten bun. ën acest timp, a aflat c` regele Iuyriei (Albania de ast`zi) Cleitus s-a revoltat ”mpotriv`-i. A[a c`, ”n luna august, pe o vreme foarte c`lduroas`, porne[te ”ntr-un mar[ for]at (”naint‰nd cam 32 de km pe zi) spre Erigon (Cerna) spre Cetatea Pelion, f`r` a [ti c` aceasta era deja \n m‰inile inamicului. Lucrurile s-au ”ncurcat [i mai r`u prin sosirea unui rebel, regele taulantilor (]inut din vecin`tatea Tiranei de azi). Glaucias era hot`r‰t s`-l ajute pe Cleitus ”n lupta sa ”mpotriva macedonilor. ën plus, vechii s`i informatori l-au anun]at pe Alexandru c` Autariatii (din Bosnia de azi) vor porni ”n luna martie a anului viitor ”mpotriva Macedoniei. Mi[c‰ndu-se foarte repede, Alexandru a sosit la Cleitus ”n zona Pelionului ”naintea lui Glaucias. Pe dealurile din apropiere, Cleitus a sacrificat trei b`ie]i, trei feti]e [i trei bivoli]e negre, pe care le-a abandonat ”n mijlocul ritualului gr`bindu-se s` se ascund` ”n cetate cu trupele sale. Sosirea lui Glaucias l-a sc`pat numai temporar din m‰inile macedonenilor. Cetatea sa va fi incendiat`, iar cei doi regi ”nvin[i.

284

Darius al III-lea a invitat statele grece[ti la revolt` ”mpotriva jugului macedonean. Darius al III-lea venit pe tron ”n mai 336 \. atr`g‰ndu-i pe greci nu numai cu promisiunile sale.Alesul zeilor A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean parent. ”[i ”ncep r`zmeri]a. barbarilor macedoneni. dar [i cu aurul s`u. noul rege al Persiei. Demostene aduce un b`rbat grec. a hot`r‰t s`-l previn`. o furie ”n mas` ”mpotriva str`inilor. frenezia vitejilor greci la auzul mor]ii lui Alexandru nu mai avea margini produc‰nd. Euforia. at‰ta timp c‰t Alexandru Macedon a fost ”n Macedonia. macedonene. a acceptat imediat 300 de talan]i [i [i-a ”nceput propaganda ”n favoarea cauzei persane. Grecia rec`p`t‰ndu-[i libertatea de care se bucurase ”nainte de b`taia c`p`tat` la Cerone. ”n special ”n Atena. persoan` f`r` scrupule.d. pentru care garnizoana macedonean` de la Cadmeira era o adevarat` insult`. Grecii incita]i [i excita]i de dorin]a de libertate. con[tient de inevitabilitatea unui conflict macedono-persan. iritarea [i ”n special dorin]a de libertate i-au f`cut din nou s` redevin` doritori de lupt` ”mpotriva hegemoniei barbare. grecii ”nvin[i au stat cumin]i. r`nit. au omor‰t A 285 . Tebanii. Astfel.H. Moartea lui Alexandru Macedon ”nsemna anularea pactului corintian. ëntre timp. ”n special ”ncuraja]i de absen]a foarte t‰n`rului rege macedonean. plecat ”n luptele din nord. care spunea c` luptase l‰ng` trupele macedonene [i care sus]inea c` Alexandru a c`zut ”n luptele cu ãtribaliiÓ traci. Demostene al Atenei. Dar nelini[tea.

cer‰nd ca ”nt‰i s` le fie predat lor generalul Antipater [i comandantul garnizoanei macedonene din Cadmeira.l`sat de Alexandru s` aib` grij` de imperiu pe perioada campaniei sale dun`rene. ”ncrez`tori ”n sine [i ”n fra]ii greci.. Aceste ve[ti i-au parvenit t‰n`rului macedonean. Apoi. l-au atacat cu cavaleria. ”n acela[i timp. §i ”nc` din acest moment. Alexandru a ”nconjurat cetatea Tebei. mi[c`ri de eliberare ”n Etolia [i Elis. m‰ndru [i intransigent. ”n Beo]ia. care o vor pl`ti foarte scump ”n fa]a t‰n`rului de 21 de ani. le-a propus tebanilor s` renun]e la lupt` [i s` revin` sub conducerea lui. dar care.. Acesta. ”n momentul b`t`liei de la Pelion. la ”nceput. ãun t‰n`r de 21 de aniÓ educat [i arogant. Au ”nceput. Gre[eal` fatal` pentru ei. exploziv ”n deciziile sale. Ziua urm`toare. ”n v‰rst` de 21 de ani. refuz‰nd s` o retrag`. s`-l judec`m ”n continuare nu numai ca rege al Macedoniei [i cuceritor al Greciei. d‰nd dovad` de maturitate politic`. A[adar el. iar c‰nd le-a fost anun]at Alexandru au crezut c` era vorba de Alexandru Lyncestian care ar fi venit la tronul Macedoniei dup` moartea lui Alexandru Macedon. barbarul macedonean. de asemenea. Poate c` Alexandru se g‰ndea [i la vie]ile osta[ilor macedoneni ce ar fi putut pieri ”n b`t`lie. le promite ”nc` o dat` iertare tebanilor.generalul macedonean. Deci. dac` ace[tia renun]` la lupt` [i ”i predau pe conduc`torii instigatori. el. un adev`rat macedonean. Tebanii r`spund cu obraznicie. Tebanii crez‰nd c` este doar Antipater sosit din Macedonia nu s-au prea nelini[tit. Dar tebanii. oprindu-se ”n dreptul por]ii Electra. ”n 13 zile va fi la Onchestus. baz‰ndu-se pe ajutorul fr`]esc al grecilor atenieni. Arcadienii s-au ridicat [i ei ”mpotriva macedonilor desf`[ur‰ndu-[i armata spre Istamus. ”n lupta pentru libertatea Greciei ”mpotriva tiranului barbar Alexandru 286 . de pe timpul lui Filip al II-lea . ”ntr-un mar[ for]at de 32 de km pe zi.c‰]iva ofi]eri macedoneni [i s-au baricadat ”n cetate. ”n ciuda mesajului primit de la Antipater . unde se termina [i drumul dinspre Atena. aceia[i tebani prost inspira]i au anun]at printr-un curier urcat pe cel mai ”nalt turn al cet`]ii c` oricine vrea s` se al`ture lor [i marelui rege Darius al III-lea. regele macedonean. ”l situa ”n pozi]ia cea mai apropiat` de garnizoana de macedoni de la Cadmeira. ci [i ca pe.

s-a trezit iar spaima de macedoneni peste teritoriile grece[ti. c‰nd colapsa imperiul atenian. Masacrul popula]iei tebane nu a fost f`cut de macedoneni.Alesul zeilor Macedon. ãbarbarulÓ macedonean. care pentru un petic de p`m‰nt ocupat dup` primul r`zboi balcanic ”[i reneag` istoria. Dar el. un str`in. el i-a lasat s` distrug` Teba p~n` ”n temelii [i astfel.. ei [i-l aleg ca erou pe cel care i-a ”ngenunchiat. un barbar. Desigur. To]i fugarii din Teba au fost declara]i ”n afara legii. ve[tile despre dispari]ia de pe fa]a p`m‰ntului a cet`]ii 287 . ën loc s` se m‰ndreasc` cu eroii lor. cum ar fi Pericle. ar`t‰ndu-le ”nc` o dat` deosebirea dintre demoni [i. ci de grecii din Beo]ia [i Focia. Este o ru[ine pentru greci c` au acceptat a[a ceva. Odat` terminat` aceast` teribil` execu]ie a nesupu[ilor. helenic`? Dar s` vedem ce le va face t‰n`rul ãerou grecÓ ãfra]ilorÓ tebani.d. ora[ul lui Epaminonda.000 de ani ar auzi a[a ceva le-ar fi ru[ine de urma[ii lor. re”mp`r]irea teritoriilor apar]in‰nd Tebei. Alexandru Macedon ar fi putut s`-i tempereze pe ãprieteniiÓ greci ”n av‰ntul lor de a-[i ar`ta ãdezgustulÓ fa]` de neru[ina]ii de tebani ce-[i doreau libertatea. de asemenea. ora[ul lui Cadamus [i Oedip. tiran. Alexandru cheam` consiliul federa]iei statelor apar]in‰nd ligii de la Corint.. la fel se cerea acum distrugerea de pe fa]a p`m‰ntului a Tebei. unea o parte a grecilor ”mpotriva altei p`r]i. A[a cum ”n 404 \. iar acest lucru ”l f`ceau grecii [i nu macedonenii! S-a cerut [i s-a realizat. nici mai pu]in dec‰t ãfra]i greciÓ!! Dac` grecii de acum 2. grece[ti. a fost ras de pe fa]a p`m‰ntului. Unde le-o fi m‰ndria. i-a oprit pe greci s` distrug` casa lui Pindar. Pentru atenieni. cru]‰nd vie]ile solda]ilor macedoneni.H. str`inul. dar nefiind interesul lui. ën felul acesta. veneticul.. iar tebanii [i corintienii cereau deputa]ilor lor distrugerea Atenei din temelii. ën final. cinstea greceasc`. iar de acest spectacol lamentabil al lipsei de unitate a grecilor va profita micu]ul ãbarbarÓ trac macedonean. i-a l`sat pe greci s`-[i pedepseasc` ei ”n[i[i fra]ii doritori de independen]`. c‰t [i vinderea ca sclavi a femeilor [i copiilor greci-tebani. §i c‰nd te g‰nde[ti c` azi grecii ”l consider` pe Alexandru grec! Iar pe macedoni nici mai mult. este binevenit. cel mai mare poet teban al timpurilor.

invadaser` deja lumea.000 de ani. ai c`rui urma[i. pred‰ndu-i ãst`p‰nului barbarÓ. Dar s`-l vedem ”n continuare pe ãmicu]ulÓ pelasg Alexandru cum va cuceri lumea antic`: * Asia mic` [i Anatolia * Siria. latinii. Arieni. 75 ”i condamna. Ei. Palestina [i Egiptul * India * Pakistan. vor continua tradi]ia ”nainta[ilor lor ”n r`sp‰ndirea culturii [i aptitudinilor lor de lupt`tori. ”i va ãcultivaÓ el pe ace[tia! 288 . Iran [i Irak ën cele din urm`. o alt` ramur` a lor. ”i iart` din nou pe atenieni. [i-au uitat promisiunile f`cute tebanilor [i au trimis imediat mesageri la Alexandru s`-l felicite [i s`-[i arate supunerea. Probabil cuno[tin]ele lui Alexandru Macedon despre ei erau cam acelea[i pe care noi le avem ast`zi despre evenimentele petrecute acum 2-3. ”n frunte cu Demostene. tracice de la greci. ramur` a acestor carpato-danubieni. la p. auzind de catastrofa Tebei. Mult mai ”n]elept. Toate aceste ”nt‰mpl`ri s-au petrecut la 3-4. turcii musulmani [i al]ii pe care nu-i men]ionez pentru a nu intra ”n polemica religiilor. Atenienii au arestat ei ”n[i[i pe to]i conduc`torii anti-macedoneni. t‰n`rul macedonean de 21 de ani. Dup` ãroireaÓ arienilor din spa]iul carpato-danubian. acela[i spa]iu va da na[tere marelui imperiu pelasgic. au fost cei ce pentru un timp vor recuceri vechile teritorii pelasgice. cum la fel vor fi ceva mai t~rziu romanii. o vor face din nou. Comportamentul atenienilor a fost at‰t de josnic ”nc‰t [i Ulrich Wilcken ”n Alexander the Great. traci. Dac` r`sp‰ndirea culturii lor ”nseamn` s` porneasc` r`zboaie. s` le subjuge [i s` le for]eze s` se ”nchine la aceia[i zei. atenienii. autorii intelectuali ai mi[c`rii de eliberare. la fel cum ceva mai t‰rziu. Macedonenii.000 de ani dup` ce carpato-dun`renii. pelasgi (capitala lor a fost Pela). s` distrug` cet`]i [i popoare. tracii.tebane [i a locuitorilor ei a c`zut ca un fulger. Libanul. atunci Alexandru Macedon a fost un adev`rat ãr`sp‰nditor de cultur`Ó.

a[a cum mai t~rziu o vor face romanii [i turcii.d. pelasgice. din estul M`rii Caspice. S` nu uit`m c` aceste teritorii erau. arunc`toare de pietre. tracice la origine. constructori de poduri [i turnuri de asalt mobile. decide s` exploreze lumea antic` ”n fruntea armatei sale. El este ”nso]it de ingineri. ”nconjurat de tineri ofi]eri macedoneni. 289 . str~mtoare ce desparte Europa de Asia. sporit` ca num`r prin absorbirea unui mare grup de solda]i greci. de pe teritoriile cucerite de el. c` gustul de aventur` la un t~n`r de v~rsta lui. ele fiind ocupate de greci prin sosirea acestora ”n 1900-1400 \. a fost unul dintre propagandi[ti [i care ”n final va distruge rela]ia bun` dintre Alexandru [i Aristotel). La 21 de ani a pornit ”n Campania Dun`rean` cu rezultatele descrise mai ”nainte.H. care [tiau s` c`l`reasc`.Alesul zeilor CUCERIREA LUMII ANTICE L a v~rsta de 20 de ani. Alexandru ia cu el un numeros corp medical plus tone de medicamente [i materiale medicale. nepotul lui Aristotel. s` participe la tot felul de jocuri sportive [i s` bea foarte mult vin. Cum medicina nu putea fi neglijat`. plus un mare num`r de oameni de [tiin]`: botani[ti. ”nc` sub influen]a povestirilor despre r`zboiul troian. s` v~neze. Alexandru. A[a c`. istorici [i propagandi[ti (Calistenes.d. Filip al II-lea. filozofi. Se pare. El. de fapt. unde tracii-troieni au fost ”nvin[i de grecii-ahei. bine educa]i. el. ”n primavara anului 334 \. Schliemann dup` 2000 de ani pornit ”n descoperirea Troiei). pe care o lua cu el peste tot (a[a cum va face [i H. astronomi. av~nd chiar o copie a acesteia primit` ”n dar de la profesorul s`u Aristotel.. Alexandru a devenit regele Macedoniei [i al teritoriilor grece[ti cucerite de tat`l s`u. la v~rsta de 22 de ani. ”ns`. pelasgul Alexandru Macedon porne[te ”n fruntea armatei sale spre Helespont (Dardanele). nu se putea opri numai la cucerirea Greciei. Cunosc`tor al Iliadei.H.

slab. reflect~nd cor`biile pline cu tineri ”nfl`c`ra]i de aventura necunoscutului. ”n timp ce preo]ii jertfeau un bou negru al c`rui s~nge ”l aruncau ”n mare pentru ”mbunarea zeilor. str`lucitoare. vroia LUMEA! ëmbr`cat ”ntr-o armur` f`cut` din pl`ci mici metalice. 290 . drumul lui va fi vijelios [i f`r` ”ntoarcere. beat de fericire [i vin.000 solda]i de avangard` care trecuser` deja cu un an ”n urm` Dardanelele. f`r` haine. ”mbinate cu curelu[e de piele. Acest scut ”i va salva via]a pe meleagurile de la Punjab. era gata de lupt`. Ajung~nd la ]`rmul Asiei. Era o diminea]` frumoas` (a[a trebuie s` fi fost). acum mai mult de 2000 de ani ele nu se aplicau. cavaleria. lupt`tori [i ãiubi]iÓ ai r`zboinicului troian. Persia. ca un st`p~n. ”n drumul s`u spre cucerirea Indiei. Ochii negri [i pu]in bulbuca]i str`luceau de dorin]e ”nc` ne”mplinite: vroia Troia. pu]in r`coroas`. totaliz~nd. o armat` invincibil`. cei doi eroi. La ea se mai adaug` elita aristocra]iei mecedonene. dup` Hammond.H.55 m). l`sa v~ntul s`-i ridice p`rul lung ar`miu. cu o b`rbie mai pronun]at` [i cu un nas acvilin (ca al tat`lui s`u). S` nu-l judec`m ”ns` dup` legile de comportament de azi . Marea b`t`lie pentru cucerirea Asiei se va da pe r~ul Granicus. auxiliarii mai sus aminti]i. Va merge ”n golful Besika unde va vizita morm~ntul lui Achile. pun~nd piciorul pe acest p`m~nt. Alexandru a luat scutul lui Achile pun~ndu-l ”n loc pe al s`u. cunoscut azi ”n Turcia ca Kocabas Cay. India. va dansa gol. 90. Invazia LUMII ”ncepea. pe piept av~nd capul ”nfior`tor al unei divinit`]i uitate. Probabil era una din cele mai de elit` armate pe care le-a avut antichitatea. ën continuare. plus armata de heleni aduna]i din teritoriile ocupate din sudul Greciei (50% din solda]ii lui. Pe vasul din frunte. l`nci.000 de oameni). vroia Asia.000 de solda]i plus 12. ”mping~nd vasele macedoneanului spre Asia. av~ndu-l ”n preajm` pe prietenul [i iubitul lui Hefaistion.Armata lui num`r~nd 32. iar Hefaistion alta pe morm~ntul lui Patrocle. ëntr-un vechi templu ”nchinat zei]ei Atena un ghid i-a ar`tat arme. Un v~nt r`coros sufla peste Str~mtoarea Helespontuui (Dardanele). un t~n`r nu prea ”nalt (1. el va s`ri primul din corabie. pe o ap` alb-albastr`. scuturi care ar fi apar]inut lui Achile. anul 334 \. Alexandru a pus apoi o coroan` de flori pe morm~ntul lui Achile.d. a lunii mai. scruta zarea.

Fig.105. etc. . tribalii. vlahiidardani (pe teritoriul Kosovo-ului de azi). Mai trebuiau s` treac` 7-9 secole p~n` la sosirea slavilor \n sudul Dun`rii. ilirii. Pe acea vreme tracii dominau Peninsula Balcanic`: geto-dacii. Harta cuceririi lumii a lui Alexandru Macedon.

d.Fig.H. University of California Press. Harta cuceririi lumii de c`tre ãAlesul zeilorÒ 334-323 \. 1997 . Dup` ÒIn the footsteps of Alexander the GreatÒ de Michael Wood.106.

foarte sofisticat construite c~t [i berbece de penetrare a zidurilor [i por]ilor cet`]ilor. . Helenic National Line. Noua tehnic` militar` folosit` de Alexandru Macedon se compunea printre altele din: turnuri de asalt. Athenas 1998.293 Fig. A.107. Paliouras. Dup` ÒMacedonia HistoryÒ Prof.

Al`turi de ace[tia erau [i 4. adic` unui soldat din oastea macedonean` ”i corespundeau 10 persani.Persanii reprezentau un imperiu formidabil de mare [i de puternic. de la Bactria [i chiar din nordul Afganistanului. a privi g~nde[ti s` tac §i armata mea persan` s` se ”mpiedice de-un trac?Ó Era un amurg de mai. dar.000 de cavaleri[ti de elit`. Alexandru. au r`sunat brusc trompetele macedonene [i lupta a ”nceput. exist` un moment psihologic. s`-i taie leg`turile de aprovizionare. astfel armata se va odihni [i va putea lupta cu mai mult succes. ëntr-o lini[te perfect`. ”i va ”nfrunta pe imperialii lui Darius al III-lea.. Alexandru trece r~ul ”n fruntea armatei [i ”n strig`tele de lupt` ale vechilor zei macedoneni ai r`zboiului (dup` M. Dar conduc`torilor persani sfatul lui li s-a p`rut o insult` [i. aduna]i de peste toat` Asia. destin c`ruia nimeni nu i se poate ”mpotrivi. s` duc` tactica p`m~ntului p~rjolit. soarele se cobora lene[ la orizont c~nd armata macedonean` sose[te la malul r~ului Granicus. Lui Alexandru i s-a ”nt~mplat ceea ce i se va ”ntampla lui Cortez ”n lupta ”mpotriva lui Mentezums. Wood : In the foot 294 . alesul zeilor? Raportul de for]e era de 1:10. [i anume: ã”i va sur~de noroculÓ! Dup` ce a fost capabil s` traverseze Dardanelele f`r` a fi interceptat de marea flot` de r`zboi persan` care ãse plimba oarb` [i surd`Ó prin Marea Tracic` (Egee). s` am~ne lupta p~n` ”n zori. ”l sf`tuie[te pe t~n`rul de 22 de ani. 1700 de ani mai t~rziu. Memnon din Rodhos ”i sf`tuie[te pe persani s` nu se angajeze ”n lupt` direct` cu macedoneanul. De cealalt` parte ”i a[teptau persanii Ð 10. ci s`-l h`r]uiasc` doar. t~n`r [i arogant. trupe de infanterie erau r`sp~ndite pe flancuri. cu o mic` armat`. Dar cine-l putea convinge pe el. spuneau: ãCum? C~nd lumea mi-e deschis`.. parafraz~ndu-l pe Mihai Eminescu. Ace[tia aveau [i un grup de mercenari greci ”n frunte cu Memnon din Rodhos. ”n care parc` [i natura s-a oprit ”n loc. Alexandru. capabili s` ridice armate de mii [i mii de solda]i f`r` a fi o problem`. B`tr~nul general macedonean.000 de mercenari greci ”n care ura clocotea ”mpotriva macedonilor cuceritori ai Greciei. Parmenio. ce-l considera pe Alexandru un barbar maniac. pelasgul Alexandru. ëntr-un interval foarte scurt. dar periculos prin dispre]ul s`u ”n fa]a mor]ii tipic neamului nostru traco-dac.

parc` hipnotizate de faima pelasgului macedonean. dup` un 295 . micile cet`]i [i ora[ele a[ezate ”n acele locuri. numai ”n Lycia. Doar c~teva cet`]i grece[ti i s-au ”mpotrivit. va renun]a la lupt` fugind pe mare. mic` dup` unii. ën praful ridicat [i ”n confuzia creat`. solda]i datorit` limbilor diferite: macedoneana versus greceasca. a fost un emigrant trac din Macedonia. Gordion a fost ora[ul lui Midas al c`rui tat`. ajung~nd p~n` la localitatea Gordion. dar care l-a ajutat pe Alexandru s` nu fie ]inut pe loc ”n Anatolia. ënainte de plecare el pune foc cet`]ii. Barsine. la ”nceput nu au avut nici o ”nsemn`tate. cu copiii la Darius pentru a fi ”n siguran]`. Jum`tate din grecii mercenari care erau de partea persanilor au fost macel`ri]i. Poate Darius ar fi fost salvat. pe care a l`sat-o. Mesajul trimis astfel persanilor a fost [ocant. dar nu [i dup` moartea lui Alexandru.Alesul zeilor steps of Alexander the Great. Alexandru ”[i ”ndreapt` trupele la 90 de grade spre Nord.000 de cavaleri[ti [i 500 de infanteri[ti peste r~u. de asemenea. p. Asia Mic`. ënvin[i. a fost cea de la Caria. Dup` cucerirea a peste 30 de ora[e. Ele se supuneau unele dup` altele f`r` lupt`. t~n`rul Alexandru se dovede[te un tiran cult. ca pe un monument pentru posteritate. Din nou. iar supravie]uitorii greci au fost trimi[i ”n lan]uri. macedonenii ”i ”nving pe persani care ”nm`rmuri]i nu sunt ”n stare s` se ”mpotriveasc`. Legenda spunea c` cine va deznoda acel nod va fi ãDomnul AsieiÓ. ei au beneficiat ”ns` de mila lui Alexandru. crez~nd c` ”n felul acesta se va descurca mai u[or. sosit acolo ”ntr-o c`ru]` de lemn. Ei nu puteau ”n]elege cum o armat` a[a de mic` i-a putut ”nfr~nge. morm~ntul regelui Mausolus. Alexandru. S` nu uit`m c` jum`tate din armata sa era format` din greci. salv~nd din fl`c`ri una din cele 7 minuni ale Lumii antice. Dac` Memnon ar fi continuat s` reziste. ei. una din acestea fiind [i Miletul. Gordius. legat` de un ]`ru[ cu un nod foarte complicat. unde acela[i grec Memnon din Rodhos dup` ce [i-a trimis so]ia persan` (care mai t~rziu va deveni iubita lui Alexandru). ”n minele de argint din Tracia. Victoria de la r~ul Granicus a deschis pentru Alexandru coasta Ionic`. ãMausoleumÓ. Dificult`]ile de comunicare dintre ofi]eri. 40) sose[te cu numai 1. Alexandru probabil niciodat` nu ar fi putut p`r`si Anatolia. O alt` victorie. iar India [i Egiptul.

Darius al III-lea.moment de g~ndire [i t`cere. nu ”i cred. CUCERIREA TERITORIILOR SIRIEI. LIBANULUI.000 de km dep`rtare de mare. Aceast` decizie el o va regreta mai t~rziu ”ns` nu [i Alexandru c`ruia norocul ”i sur~de de dou` ori. Alexandru ”[i ”ndrept` armata (332-331 \. dac` s-a ”nt~mplat ori nu s-a ”nt~mplat a[a.H. care distrusese pe mare flota macedonean`. ën Babilon. cert este c` nodul a fost ãdeznodatÓ. Libanului [i Egiptului de azi. Folosesc numele locurilor a[a cum sunt ele azi cunoscute pentru a u[ura ”n]elegerea cititorilor mai pu]in speciali[ti ”n nume de localit`]i [i teritorii necunoscute. nu ascult` de sfaturile unui alt comandant grec. a ordonat executarea lui Caridemos. de a cump`ra cu aur pe grecii nemul]umi]i [i s`-i porneasc` pe ace[tia ”mpotriva macedonilor. la ”nceput estic` spre Ancyra (Ancara de azi). Alexandru ”[i continu` ”naintarea. Istoricul Arrian nu a fost sigur dac` povestea era chiar adev`rat`. femeie peste 60 de ani.d. F`r` un general cu experien]`.) spre teritoriile Siriei. p`trunde ”n Capa-Dacia (Capa Docia). \nving`tor pe teritoriul Anatoliei. locuri cucerite de str`mo[ii s`i carpatodanubieni cu c~teva mii de ani ”naintea lui.. s-a ”mboln`vit [i a murit. Odat`.). la aflarea ve[tii mor]ii generalului s`u Memnon. [i nu numai c` Darius nu l-a ascultat. Ce s-a ”nt~mplat cu familia sa constituie un ”ntreg aranjament de pove[ti: faptul c` grecii ”l descriu pe Alexandru ca unÓgerontofilÓ ”ndr`gostit de mama lui Darius.H. apoi trec~nd peste r~ul Nely. personal. mercenarul Caridemos. pierdute ”n timp [i ”n groapa neiert`toare a istoriei: ãuitareaÓ.d. la 1.H.d. ISRAELULUI §I EGIPTULUI DE ASTŒZI La 24 de ani (332-331 \. va scoate sabia [i va ãt`ia nodul GordianÓ. Alexandru va ”ncepe cucerirea acestor teritorii. 296 . unul din marii lui du[mani. regele persan. ëntre timp. grecul Memnon. 1. Eu. dar ”n timpul unei discu]ii pline de insulte grave. Darius va fi for]at s` ia conducerea luptei ”mpotriva macedoneanului [i va fi pierdut ”n urma b`t`liei de la Issus (Kinet Huyuk) din noiembrie 333 \.

Dup` ÔÕIn the footsteps of Alexander the GreatÒ. Michael Wood Ð University of California Press 1997 297 . Fiu a lui Ammon fiind iubit de Zeul Ra. Descoperire hieroglific` \n 1939 \n oaza de la Baharya. Alexandru a fost declarat Faraon.108.Fig.

fat` a unui nobil persan. Numai ”n patria mam`. deoarece Tyrul era o insul` cu ziduri puternice [i cu un port cu peste 83 de cor`bii ”n el. Mentor din Rodos. Ele au schimbat doar numele localit`]ilor.Pe teritoriile men]ionate mai sus s-au perindat triburi [i popoare. Singura cetate care a ”ncercat politica neutralit`]ii a fost Tyrul. numit Heracles. bulgari. Dup` o rezisten]` de 6 luni Tyrul va dispare de pe fa]a p`m~ntului. Ea avea o educa]ie greceasc` [i fusese m`ritat` p~n` acum de dou` ori: o dat` cu c`pitanul de mercenari greci. subjuga]i de ei. el o va lua ca prizonier` pe Barsine. Plutarh spunea c` ea ar fi ”ntre]inut rela]ii intime [i cu Alexandru. ëntre timp. Cu ajutorul unor cor`bii feniciene. Dacia-Roman`. Ei i-au trimis lui Alexandru daruri [i chiar o coroan` de aur dar. a doua oar` cu cel mai ”nver[unat adversar al lui Alexandru. m`cel`rit` sau trimis` ”n sclavie. Alexandru l-a trimis pe b`tr~nul general Parmenia la Damasc pentru capturarea unor r`m`[i]e persane dar. dar nu [i geografia. ei sunt azi liberi. nu l-au l`sat s` p`trund` ”n cetate. al flotei din Rodos [i ”n special al celor 120 de cor`bii ale regelui Ciprului. Dup` ce armata lui Alexandru nu a fost ”n stare s` cucereasc` singur` cetatea Tyrului. Cine [tie cine va domina aceste locuri ”n anul 4000 [i ce nume vor mai avea ele? Dar s` revenim la t~n`rul nostru trac [i la consecin]ele ce vor fi declan[ate de ac]iunile lui. persanilor. vecini ai Tyrului. 298 . Nu a fost o lupt` u[oar` pentru armata lui Alexandru. Aceasta este ac]iunea ãcivilizatoareÓ a macedonenilor nu numai asupra grecilor. iugoslavi [i albanezi. publica [i comunica ”n limba lor. armata lui Alexandru se mobilizeaz` ”n jos pe coasta Feniciei (Siria [i Libanul de azi) unde toate ora[ele [i cet`]ile ”l recuno[teau pe Alexandru drept urma[ul lui Darius al III-lea. Ce s-a ”nt~mplat cu acest copil al lui Alexandru nu se mai [tie. din nou invidia [i gelozia ãfra]ilorÓ greci. indienilor ci [i asupra tuturor celor cuceri]i. rezisten]a popula]iei Tyrului va fi ”nfr~nt` ori. Oare ne-am schimbat noi dup` 2000 de ani? Ferocitatea noastr` s-a schimbat ea? Azi macedonenii tr`iesc supu[i sub greci. generalul Memnon. Conduc`torii Tyrului au fost executa]i ”mpreun` cu al]i 2000 care au fost crucifica]i. surpriz`. cu dreptul de a scrie. arom~n`. av~nd un b`iat. macedonean`. vor fi folosite de el. Dup` b`t`lia de la Issus. mai corect spus.

str`b`t~nd de[ertul. dar [i Alexandru a fost r`nit la un picior.H. Alexandru traverseaz` Gaza pentru a intra ”n Egipt. 332 \. Alexandru s-a g~ndit poate pentru prima oar` la moarte [i i-a dat ordin lui Aridaeus. s-a av~ntat cu s`lb`ticia celor 24 de ani ai s`i [i cu experien]a c`p`tat` ”n supunerea grecilor. la 24 de ani. Curtius spune c` peste 10. carpatodanubieni. ga-ramani.Alesul zeilor Alexandru. [tia c` prive[te la acelea[i piramide v`zute cu 2000 de ani ”naintea lui de Alexandru Macedon. C~nd guvernatorul Tyrului [i al ”ntregului teritoriu al Gazei de azi a fost prins. cu 2000 de ani ”naintea lui? Napoleon Bonaparte care-l va urma. tracului-raman Hector ”n timpul R`zboiului Troian. religios [i supersti]ios. decizia lui Alexandru fiind parc` o imita]ie a tratamentului aplicat de Achile. ciudat pentru noi cei de azi. Ce-o fi sim]it el atunci. ”n jurul pere]ilor cet`]ii. Alexandru nu se re”ntoarce pe acela[i drum: plec~nd de la Siwa. f`r` nici o ”mpotrivire din partea acestora. Alexandru. dup` 299 . pentru a ajunge la Siwa unde preo]ii egipteni ai templuluiÓ Oracolul lui AmmonÓ ”l vor recunoa[te ca fiu al Zeului [i ”l vor numi chiar Faraon al Egiptului . zb`t~ndu-se de durere [i ”n chinurile mor]ii. la Siwa! Acest lucru nu a avut ”ns` loc niciodat`. ca atunci c~nd va muri s` fie ”nmorm~ntat l~ng` tata Ammon. ”n fa]a piramidelor? Cine [tie? Pe urmele cui s-o fi sim]it? O fi [tiut el de ai s`i str`buni. p`trunz~nd ”n cetatea Tyrului. Alexandru a ordonat ca gleznele s`-i fie g`urite [i legate de spatele unui car de lupt`. el o va lua pe un drum sudic. ce schimb`ri asupra concep]iei lui religioase s-au produs.d. De ce o fi ales acest drum riscant? Arrian spune c`. omor~nd [i r`nind pe oricine-i st`tea ”n cale. cuceritori ai nordului Africii.. Dar el. se pare. ën iarna aceluia[i an. Alexandria. El va lua o cale lung` de peste 250 de km c`l`rind pe c`mile cam 30 km pe zi. [i plimbat de viu. un prieten foarte apropiat. era copilul timpului s`u. dup` cum el a cerut (dar va fi scris nu ”n grece[te ci ”n egipteana hieroglific`).000 de b`rba]i au fost m`cel`ri]i. Un lucru este sigur c`. Dar ”n mod ciudat. el fiind ”nmorm~ntat sub funda]ia noului ora[. fiind nevoit s` p`r`seasc` c~mpul de lupt`. noi nu vom [ti niciodat` cu adev`rat ce s-a ”nt~mplat acolo. De fapt.”n scris. profund impresionat de templul Oracol al Zeului egiptean de la Siwa.

La sf~r[itul lunii ianuarie 331 \. pe coasta Mediteranei [i a[a a [i fost. 2000 de ani mai t~rziu. Se pare c` [i el. nimeni nu [tie. i-a marcat drumul cu acest templu? Poate Alexandru a ordonat construc]ia templului acesta mul]umind astfel zeilor pentru norocoasa ”ntoarcere de la Siwa. Alexandria a devenit un El-Dorado cultural [i a stat a[a aproape 1000 de ani. generalul s`u Ptolomeu. care mai t~rziu va conduce Egiptul. precum al s`u tat` a construit Filipopolis (Plovdiv-ul de azi). de a cuceri [i distruge Siwa. lu~nd un drum sudic. fiul lui Cyrus . ”n pustiu. Alexandru auzise de la Herodot despre legendarul Siwa [i ”ncercarea lui Cambyses. s-a ”ntors el de la Siwa.. descoper` alte cartu[e de hieroglife men]ion~nd c` templul era ”nchinat faraonului Alexandru [i patronat de doi zei: Horus [i Isis. ca s`-[i construiasc` un templu acolo. C~nd a avut timp Alexandru ”n scurta sa via]` s` d`r~me [i s` recucereasc` imperii. dar ”ntreaga armat` a lui Cambyses a fost ”nghi]it` de nisip. venit de departe. acolo. acel drum nu prea a fost cunoscut. c~nd a avut timp s` construiasc` ora[e. Acesta va fi primul din cele 30 de ora[e care-i vor purta numele peste tot ”n lumea cucerit` de el. Cine a elucidat par]ial misteriosul drum de ”ntoarcere al lui Alexandru. [i care a fost r`spunsul oracolului. ”[i va pune ”ntrebarea: ãCare a fost drumul sudic de re”ntoarcere a lui Alexandru?Ó Generalul voia s` g`seasc` acel drum pentru a-i putea ocoli pe englezi ”n drumul s`u spre Egipt. probabil.regele Persiei. De fapt. din Balcani. ”n anul 1939 a descoperit la oaza Bahariya un templu necunoscut. Alexandria trebuia s` fie un centru de cultur`. p~n` la sosirea Islamului. a fost un arheolog egiptean care. a disp`rut (poate studii arheologice viitoare vor redescoperi acea armat` ”nc` ascuns` sub nisip). probabil. cet`]i [i temple? Ce o fi sim]it acel b`iat de 24 de ani. generalul german Rommel.H. s-a dus la Oracol cu o singur` ”ntrebare: care a fost aceea. pe aceast` rut`.d. mai precis ”n vara anului 1942. Alexandru decide construc]ia primului s`u ora[: Alexandria. Alexandru a ales alt drum de ”ntoarcere. ënl`tur~nd nisipul din jurul pere]ilor. ”n oaza Bahariya? Pe aceast` rut`. acoperit de nisip. precum Alexandru. 300 .Ptolomeu (care se pare c` l-a ”nso]it pe Alexandru ”n drumul spre Siwa).

000 de talan]i ”mpreun` cu una din fiicele sale. de ast` dat` limita noului imperiu oferit acestui t‰n`r de 25 de ani fiind.000 de infanteri[ti (dup` al]ii chiar 1..d. 109). [eful cavaleriei din nordul Afganistanului. ”[i continu` atacul nimerind ”n fa]a falangelor macedonene. la ”nceput. Darius ”l va ”nt‰mpina cu peste 200.H. S`racul general Parmenia spunea ãeu a[ accepta aceast` ofert`Ó dar nu [i t‰n`rul nostru trac-macedonean la care dorin]a de aventur` [i lupt` era primordial` [i nu aceea de a se a[eza cuminte la locul lui [i s`-[i cl`deasc` o familie ”n lini[te [i pace.000. se vor g`si din nou fa]` ”n fa]` (Fig. Alexandru alearg` dup` Darius care scap` din nou.000 de infanteri[ti [i 7. B`t`lia de la Arbela (Gaugamela) a fost poate una dintre cele mai decisive: 301 . unde va sosi cu 40. care ”ntr-un nor de praf. lanseaz` un atac asupra aripii drepte macedonene dar. Bessul. spre ghinionul lui. Este imposibil de ”n]eles incompeten]a lui Darius. mai precis pe 1 octombrie. fabuloasa sum` de 30. ”n loc s` se opreasc` la grecii pe care-i sf`r~mase.Alesul zeilor 2. la v‰rsta de 25 de ani. care de[i avea sub m~na lui o uria[` armat`.000 de c`l`re]i. Darius [i Alexandru. distrug cavaleria persan`. ”i era fric` de un grup de solda]i macedoneni. El ”i va r`spunde lui Darius: ãcheam`-m` ãMarele RegeÓ [i te voi l`sa s` tr`ie[ti pe l‰ng` mine ca vice-rege.. trupe specializate ”n astfel de lupte. alerg‰nd printre dealurile Kurdistanului. alerg‰nd dup` acela[i Darius.000) [i mai mult de 34. Acesta va ”ncerca s`-l cumpere pe t‰n`rul macedonean oferindu-i. Alexandru ”l va sf`r‰ma din nou ”n lupta de la Arbela (Gaugamela). ori opre[te-te din fug` [i vino s` ne lupt`mÓ. Apoi ”[i extinde oferta. cei doi. nici mai mult nici mai pu]in dec‰t fluviul Eufrat [i ”n plus. Alexandru ”[i continua mar[ul ”n cucerirea Lumii Antice. recunoa[terea unui imperiu cu limita ”n centrul Anatoliei. p‰n` la r‰ul Halys. CUCERIREA ZONEI IRAKULUI §I IRANULUI •n prim`vara anului 331 \. pe o vreme c`lduroas` [i plin` de praf [i de un v‰nt fierbinte.000 de cavaleri[ti. Astfel.d.H. la sf‰r[itul verii anului 331 \.

109.302 Fig. Alexandru [i Darius \n lupta de la Issu: dup` un mozaic la Pompei .

”nc` ”n via]`. a c‰[tig`torilor.000 talan]i de aur. apoi va continua invazia zonei Iranului de azi. cu limba de moarte ”l va numi succesorul s`u la tronul Marelui Imperiu Persan. obosite dar victorioase. va p`trunde ”n Babilon. care va muri. iar ”nainte s` moar`. Armatei lui. ”ntr-o c`ru]`. istorici [i atunci. la 56. ”i ofer` ora[ul spre jefuire Ð frumoas` recompens`. De aici istoricii.000 dar adev`ratul num`r al acestora nu se va [ti. Istoria e scris` ”ntotdeauna de ”nving`tor! T‰n`rul Alexandru ”[i va continua drumul h`r`zit de destin. propunerea de ”nlocuire temporar` a lui Darius cu Bessus. •n 11 zile de mar[ for]at macedonenii ajung la Ray (vechiul Teheran).000 de piei de animale. •n fierbintea lun` iulie a anului 330 \. istorici. credincio[i lui. ”ndreptandu-se spre zona Afganistanului de azi. aproape t‰r‰ndu-se prin marea de nisip. ”n tab`ra lui Darius se propuneau schimb`ri. ca [i acum. care-l vor p`r`si. Va urma fuga dup` Darius care se ascunsese la Ecbatana. Alexandru va g`si comoara regilor persani. Alexandru afla c` Darius a p`r`sit Ecbatana. unde se va odihni. Istorici. obosi]i. vor scrie iar istoria lor. va arde ora[ul ãcel mai ur‰t din lumeÓ. va distruge Persepolis ”n fa]a armatei persane paralizat` de fric`. ”i va aduce ap` ”ntr-un coif. Ciudat` este [i frica lui Darius..H. av‰ndu-i al`turi de el pe mercenarii greci. compus` din peste 120. scris` cu aur pe 12. Ce vor fi sim]it persanii despre aceasta este u[or de imaginat: [i azi ei ”l consider` pe Alexandru drept un m`celar. Ba chiar mai mult. Ei vor descrie cum un soldat din armata lui Alexandru ”l va g`si pe Darius. satrapul Betriei. fiind ucis chiar de ãcredincio[iiÓ s`i. c‰t [i pe satrapul Bessus. probabil.Alesul zeilor num`rul mor]ilor ”n armata lui Darius s-a ridicat. o f`ptur` diabolic` care le-a d`r‰mat templele [i le-a ucis preo]ii. marele rege al Imperiului persan.va fi respins` de Darius.d. scriau o istorie p`rtinitoare. ”njunghiat. niciodat`. •ntre timp. fugea de un grup nebun de macedoni care nu-i doreau nimic altceva dec‰t s`-l fac` s` dispar`. av‰nd o armat` de zeci de ori mai mare [i mai puternic`. conduc`torul cavaleriei de la Arbela. ”nseta]i. ”l va ”nt‰lni pe Alexandru [i ”i va mul]umi pentru felul ”n care ”i tratase familia. dup` unii. ”nving`torii. le-a distrus cea mai pre]ioas` carte religioas` ãAvestaÓ. o istorie a ”nving`torului f`r` scrupule [i ru[ine ”n fa]a posterit`]ii! 303 . 600 km nord de Persepolis.

barbaric. Se va c`s`tori cu Roxana. Roxana. din Iliada) prietenul [i iubitul lui Achile. Alexandru. ën final. pe grecul care a creat [i realizat prin lingu[itoriile lui ãmonstrulÓ Alexandru. nu ”nainte de a-l omor”. dup` moartea lui Filip al II-lea. Alexandru nu numai c` l-a torturat dar l-a [i crucificat. pe Calisthenes. au pl`nuit asasinarea lui. ”i va purta spre ãsf‰r[itulÓ p`m‰ntului pe acelea[i drumuri ale istoriei pe care vor p`[i Gingis Han (Genghis Khan). 304 . pe Darius. c‰t pentru a ar`ta familiei acestuia [i lumii persane corpul ne”nsufle]it al marelui Darius. Calisthene. Ce a urmat dup` aceea nu se deosebe[te de ce urmase cu c‰]iva ani ”n urm` ”n regatul Macedoniei. fie c`s`tori]i cu macedoneni . De ast` dat` to]i copiii lui Darius au fost fie ã”ndep`rta]iÓ pentru totdeauna din aceast` lume. s` nu fie comparat cel pu]in cu Achile! Ca urmare. sub 20 de ani. a fost adus` s` danseze ”n compania altor fete. ”n plus. dup` ce au cucerit Persia. a mai avut ãtupeulÓ s`-l compare cu Patrocle (Patroclus. de a fi organizat complotul. istoricul. cu mult consum de alcool. to]i tineri. Cum adic`. Uzbekistanului [i Tadjikistanului de azi p‰n` la Samarkand.Cleitus. Dar firea totalitar` [i despotic` a t‰n`rului ãzeuÓ va exploda iar`[i c‰nd un grup de paji. Alexandru ”l va acuza pe nepotul lui Aristotel. Acum. Ace[tia vor fi descoperi]i [i tortura]i f`r` mil`. ea. EL. s`tui de alerg`turi. Darius era deja mort la sosirea lui Alexandru iar corpul s`u a fost trimis ”napoi la Persepolis. se vor ”ntoarce acas` ace[ti macedoneni? Nu! Alexandru le va vorbi de zilele ”n care ei ar trebui s`-l inving` pe Bessus. pe vechiul s`u prieten [i tovar`[ de arme . El. nu a[a de mult din respect. Ce l-a f`cut pe t‰n`rul Alexandru s` renun]e la farmecele Eunucului Bagoas.Adev`rul este c`. ”ntr-o criz` de personalitate. care ”ntre timp se declarase rege. ori Marco Polo. De la v‰rsta de 27 de ani p‰n` la 29 el ”i va purta de pe ”ntinderile Afganistanului. la t‰n`rul Euxenippos sau la vechiul ãprietenÓ Hephaistion [i s` se ”ndr`gosteasc` de t‰n`ra [i frumoasa Roxana nimeni nu [tie. Cert este c` ”n urma unui banchet ãsplendidÓ. omul care i-a construit mitul. ca s` aterizeze ”n ãinimaÓ lui Alexandru. cea mai frumoas` fat` din Asia. Alexandru. p‰n` la moarte.”n felul acesta nel`s‰ndu-se nici un urma[ demn de a-l continua ”n viitor pe fostul rege al regilor.

undeva ”ntre Pakistanul [i Afganistanul Nuristan. vedicii. A[a cum ”l ”nv`]ase Aristotel.nu toat`! El vroia totul. m~nat de o dorin]` demonic` de a st`p~ni toat` lumea. ori cum vre]i s` ne numi]i.d. c`ruia ”i pl`ceau be]iile. dar nu i se poate contesta seriozitatea [i meticulozitatea ”n preg`tirea unei invazii. carpato-danubienii-arieni. Alexandru. din v~rful acestor mun]i. Ce o fi sim]it el. au cucerit India nu numai militar ci. a[a c` ”n prim`vara anului 327 \.Alesul zeilor 3. ”n special spiritual. limita p`m~ntului. EL. Despre India. c~nd a descoperit c` ãeminentulÓ lui ”nv`]`tor a calculat gre[it? Probabil ”n acel moment dorin]a de cunoa[tere [i mai pu]in cea de cucerire ”l purta tot mai departe. se vedea un ãzeuÓ. el voia s` vad`. oare. T‰n`r. ”n urma m`celului de la Harrapa. EL ”[i va ”mp`r]i armata ”n dou`: (1) grosul ei ”l va pune sub conducerea ãiubituluiÓ lui prieten Hefaist-ion. p`trundeau ”n India pe cursul superior al Indusului. la fel [i de ast` dat`. Ei vor merge ”mpreun` de la Kandahar p~n` la Kabul [i de acolo p~n` la Bactra (Balkh). dup` ce va studia cu aten]ie toate informa]iile primite despre India. c~nd al]i tineri nu [tiu ”nc` de ce s` se apuce ”n via]`.d. orice se poate spune r`u despre t~n`rul Alexandru. abuziv. arienii. iar o mic` parte (2) o va conduce EL ”nsu[i. Ei. Se vor re”ntoarce la Kabul [i de 305 . carpatodanubienii. sf~r[itul. mai cur~nd de exploatare a Indiei. Cuno[tin]ele lui se limitau la frontiera nord-vestic` a Punjab-ului. CHEMAREA STRŒBUNILOR La v~rsta de 29 de ani. se pare c` ãserviciul lui secretÓ Ð format ”n majoritate din negu]`torii greci Ð nu p`trunsese ”n aceast` zon`. Alexandru nu [tia prea mult.H.H. sau poate nu era altceva dec~t o chemare a str`bunilor care cu mai pu]in de 2000 de ani ”naintea lui. [i va avea un caracter. Cucerise aproape toat` lumea [tiut` p~n` la el dar . ”l vom g`si pe pantele muntoase ale Hindu-Kush-ului. plin de energie. CUCERIREA ZONEI PAKISTANULUI §I INDIEI 327-326 \.

Ce-l m~na pe t~n`rul rege macedonean erudit pe aceste meleaguri. trec~nd prin valea Kunarului. unde a ”nt~mpinat rezisten]`. \n urm` cu mai bine de 2300 de ani? Poate acea chemare a str`bunilor! Undeva ”n v`ile Kunarului. ”n valea r~ului Swat. atunci. Alexandru se ”ndreapt` cu mica lui trup`. o femeie foarte frumoas`. ”i va deschide 306 .acolo drumul lor se va desp`r]i: Hefaistion ”[i va conduce armata la sudul r~ului Kabul spre Taxila. erudit. ce le putem cere acelor oameni de acum 2300 de ani! Povestea acelor ãstr`buniÓ nu a f`cut dec~t s`-i confirme lui Alexandru. continu` s` fie supersti]io[i ori s` cread` ”n fiin]e supranaturale la care se ”nchin` cu evlavie. Atunci regina local`. extaziei (provocate de amestecarea ”n vin a unei vi]e s`lbatice). nici azi. poseda]i de demoni ori de zei. [i chiar c~nd trimit rachete pe alte planete. oamenii nu s-au schimbat prea mult. sau simplu ã”n spa]iuÓ. p~n` c~nd conduc`torul armatei inamice a fost ucis. ”n nord spre Himalaia. undeva pe la poalele acestor mun]i (din estul Afganistanului de azi p~n` la frontiera nord-vestic` a Pakistanului). al c`rei rege va fi de partea macedonilor. zeu al be]iei. intoxica]ie care provoca ac]iuni impredictibile la cei ce se ãdrogauÓ cu aceasta. Pe atunci oamenii ãale[iÓ nu aveau prea multe de f`cut ca s` se distreze. atunci ”n antichitate. preluat mai t~rziu de greci [i de romani. c`l`toresc pe Lun`. nu la fel va face un alt rege din partea vestic` a fluviului Indus. deci. ”ntre Afganistanul de azi [i Pakistan a avut loc un incident extraordinar: ”n micul or`[el Nysa localnicii au venit la armata macedonean` cer~ndu-le protec]ia. S` nu uit`m c` pentru timpul s`u. zeu tracic. dreptul de a fi acolo [i s`-i creasc` [i mai mult interesul ”n exploatarea acelei lumi. C` Alexandru [i ai lui macedoneni erau alcoolici este greu de spus. vinului. ajung~nd p~n` la Pir Sar (Dornos). care la Charsadda va fi ”nvins de Hefaistion [i chiar omor~t. religio[i. ”n plus macedonenii ca [i mercenarii greci care-i ”nso]eau erau oamenii timpurilor lor: creduli. Dup` pasajul prin valea str`mo[ilor. spun~ndu-le c` ei sunt nimic altceva dec~t descenden]i ai zeului Bachus. el era un om deosebit de educat. supersti]iosi. dar [i de contestat. el va ajunge la Massaga. De fapt. dup` 2300 de ani. Bachus. cult.

dar a [i fost omor~t. libertatea. Alexandru ”[i va construi un pod de vase. Arian.por]ile cet`]ii [i nu numai pe acestea. de multe ori. care luptaser` ”mpotriva sa. ne spune c` num`rul mor]ilor ”n tab`ra lui Porus a fost de 20. Dac` dup` m`celul de la Harrapa. Alexandru ”[i continu` campania spre centrul Indiei cu 80.000 de oameni al`turi de care mai avea [i un ãregimentÓ de ãtancuri ale antichit`]iiÓ. 1. elefan]i. El ”l va ”nt~lni pe Alexandru.000 de prizonieri [i 80 de elefan]i mor]i. falangiste. ”nalt de 1.000 de solda]i [i o cavalerie de 2. animale. La ”nceput ãdiviziaÓ de elefan]i va face ravagii printre macedoneni [i ale lor falange. ”l va ”nt~lni ”n lupt` pe macedonean. Dar el s-a ”n[elat [i nu numai at~t. surprinz~ndu-l pe fiul lui Porus. spre a-[i ”ndeplini destinul. ar`t~nd la sf~r[it ca ni[te cor`bii r`sturnate pe mare. Comportamentul lui pare. Porus a sc`pat masacrului. se pare c` ea i-a adus pe lume [i un copil. El traverseaz` r~uri [i fluvii. Astfel. respectiv 300 de elefan]i. El nu avea nevoie de solda]i inamici ”n spatele s`u. Istoricul Arian ”i descrie pe ace[ti elefan]i. Porus. printr-un interpret. ën acele timpuri nu te puteai juca cu un macedonean! Ramanul Porus.000. s`-l ãtrateze ca pe un 307 . de[erturi [i m`ri. i-a m`cel`rit. El ”l va ”nt~lni pe ramanul. botani[ti.) un alt m`cel a avut loc. modern. Diodorus vorbe[te de 12. f`cut de carpato-danubieni-vedici la 2. umflat de apa topit` a z`pezii c~t [i a ghe]arilor din mun]ii Hymalaia.H. acum.000 de solda]i.d. cer~ndu-i. cu o cavalerie de 2. dar ”n timpul nop]ii. 9. Alexandru le-a promis solda]ilor indieni. Rajah. dar nici asta nu va dura prea mult.80 m. probabil un urma[ al acelor str`mo[i carpatodanubieni. pe r~ul Jhelum (Hydaspes).H. plus oameni de [tiin]`. dar [i trompele lor t`iate de s`biile macedonene.000 de mor]i. de [ah. istorici [i topografi (care m`surau continuu distan]a: Macedonia Ð cap`tul lumii). un adev`rat gigant pentru acea vreme. cel al unui juc`tor. dealuri [i mun]i. dup` cca. care ”i va sta ”n fa]` cu 30. ”ntr-o zi ”nsorit`. ”mp`rat al Indiei. ”n jurul zilei de 21 mai a anului 237 \. v`i. care credea c`. care [i turnuri de lupt`.000 de oameni [i 50 de cariote (c`ru]e de lupt`) ”l va speria pe macedonean. ochii elefan]ilor fiind principala ]int` a suli]elor lungi. ace[tia au p`truns pe valea Indus-ului.d.H.d.. Tot acela[i istoric.000 \.700 de ani (327 \.

”i va m`ri imperiul ad`ug~ndu-i [i teritoriile ocupate de la inamicii acestuia. Dup` o lun` de repaus pe malurile r~ului Jhelum. Pentru macedonean. de cucerire a acelei ”mp`r`]ii? Cine? Dar armata era obosit` de ploile din timpul perioadei musonice. de b`tr~ne]e). pe Gange. iar cu st~nga se sprijin` ”ntr-o suli]`. ni-l ”nf`]i[eaz` pe Alexandru c`lare pe Bucefal. Alexandru o va face [i. ar exista un regat. de fapt. Alexandru. chiar mai mult. Gebeleizis. O moned` din acele timpuri. Alexandru ”[i va ridica iar armata duc~nd-o mai departe ã”n inima IndieiÓ. loc pe care chinezii budi[ti ”l vor numi mult mai t~rziu ãora[ul faimosului calÓ. solda]ii obosi]i [i uzi. 564 de turnuri de ap`rare [i 60 de por]i. de dizenterie. ”mboln`vit` de malarie (chinina se pare c` au cunoscut-o atunci de la indieni). cu capitala la Patna. La fel cum mai t~rziu Magelan [i Cristofor Columb vor explora m`rile pentru a descoperi sf~r[itul lor. voia s` vad` unde se sf~r[ea p`m~ntul! Botani[tii care-l ”nso]eau erau ”nc~nta]i de noua flor` descoperit`. B`t`lia de la Jhelum. era mai bine s` aib` un prieten dec~t un du[man. f`cut` ”n Babilon. cel mai dep`rtat loc [tiut p~n` atunci dup` istoricul Arrian. a c`rui lucrare pierdut` a fost reg`sit`. are ”n m~na dreapt` un fulger. Musonul era observat [i comentat de Theophasus. Bucefal a fost animalul credincios care timp de 20 de ani l-a ”nso]it peste tot. c~nd au avut loc spectacole muzicale [i competi]ii atletice. asem`n`tor zeului suprem al traco-dacilor. ”n cinstea credinciosului lui cal . c~nd traversaser` Dardanelele ”n Asia. tradus` ”n limba persan` ”ntr-o bibliotec` din nordul Indiei. el. voia s` fac` acela[i lucru pe uscat. de bumbacul care f`cea posibil` ob]inerea de haine din astfel de plante. dincolo de acest r~u. la aventuri [i bog`]ii. care moare r`nit ”n lupt` (sau. Pe cealalt` fa]` a monedei avem portretul lui Alexandru care. ”l va m~hni profund pe t~n`rul de 29 de ani: el ”l va pierde pe Bucefal. calul lui drag.regeÓ.000 de locuitori. dup` al]ii. cu o popula]ie de 400. Locul monumentului a fost identificat la Jalapur. Cine-i putea opri setea de aventur`. speriat` [i decimat` de [erpii venino[i. Un monument va fi ridicat ”n cinstea cailor de lupt`. ora[ ce rivaliza cu Babilonul. El auzise c`. atac~ndu-l pe Porus care se g`sea pe spatele unui elefant. Alexandru ”[i ”mpinge armata ”nt~i spre Est p~n` la r~ul Beas (Hyfastis). nu mai visau ca ”n urm` cu 7 ani. 308 .Bucefal. de[i c~[tigat`.

Alexandru se va c`]`ra pe una din sc`rile de asalt. Alexandru va ”ncerca s`-i aduc` ãacas`Ó merg~nd spre sudul Indiei. se aga]` cu m~inile de zidul du[man s`rind ”n`untru cu al]i trei ”nso]itori.000 de vase pe care o va comanda. Roxana. s` spun` c` [i-au ”ntors spatele la el. av~ndu-l comandant pe Craterus va m`r[`lui [i ea de-a lungul malurilor fluviului. ”n]eleg~nd dezastrul. dar cei mai mul]i au murit bolnavi de tot felul de boli. luat din Troia. Hefaistion. continu~nd s` traverseze locuri noi. Cu acel scut al lui Achile. Dar nici aceste fraze nu au convins pe nimeni. Nemul]umit. grandios. ”ncerc~nd s`-l scape de furia ap`r`torilor. pedepseau. unul din cei mai devota]i comandan]i de falang` ”i va spune c` din armata original` au r`mas foarte pu]ini: Óunii au murit ”n b`t`lii. aproape mort. ceilal]i se pot ”ntoarce acas`. Coenus va muri. Ei credeau c` Alexandru al lor era mort. Solda]ii. al]ii sunt invalizi. ”n ora[ul Multan.Alesul zeilor Coenus. t~n`rul macedonean uit` cine este. pu]inii supravie]uitori vor s` vad` dac` p`rin]ii le mai sunt ”n via]`. vor lupta nebune[te [i-i vor masacra pe lupt`torii inamici p~n` la unul. se va a[eza ”n fruntea armatei de 200 de elefan]i [i ”l va urma de-a lungul fluviului Indus. Bucuria ap`r`torilor cet`]ii. ”n tab`ra unde doctorii se ”ntrebau dac` s` ”ncerce sau nu s`-i scoat` 309 . Prietenul s`u. Trebuie s` fi fost un spectacol fantastic. Alexandru ”[i va preg`ti o flot` de peste 2. ëntre timp. ëncepuse teroarea contra oric`rei ”mpotriviri. nu prea mai aveau chef s` mai cucereasc` un ora[. cruciada ”mpotriva Imperiului Persan transform~ndu-se ”ntr-una ”mpotriva locuitorilor Asiei! Solda]ii macedoneni v~nau. cei trei tovar`[i ”l vor acoperi. vor s`-[i vad` locurile nataleÓ. Alexandru le spune c` va merge singur ”nainte numai cu voluntari. obosi]i [i bolnavi. vor s`-[i vad` so]iile [i copiii. Solda]ii macedoneni din afara zidurilor. spre Est. dar el a fost adus. V`z~nd ãro[uÓ ”n fa]a ochilor. [i l-au l`sat singur printre inamici. Infanteria [i cavaleria. a[a ”nc~t se vor ”ntoarce spre Jalapur. care au t`b`r~t pe ei. so]ia lui Alexandru ”i va aduce pe lume un fiu care va muri ”ns` ”n toamna anului urm`tor. s` vezi mobiliz~ndu-se acele trupe. cu mic [i mare. cu inten]ia de a atinge Oceanul Indian. ba chiar o s`geat` ”i va str`punge pieptul ”n partea dreapt`. Macedonenilor li s-a ”mpotrivit o popula]ie local`. Dar dac` armata a acceptat aparent ”n a merge mai departe. s` le exploreze. care se va rupe. distrugeau orice ”mpotrivire. mul]i au fost l`sa]i ”n diferite p`r]i ale Asiei. ”n Macedonia.

ca [i cea greceasc`. Alexandru a decis ã”ntoarcerea acas`Ó. Nearchus. Comandan]ii lui nu au vrut s` descurajeze armata [i au declarat c` este ”nc` ”n via]`Ó. dar [i grecii se ad`paser` la acela[i izvor al cunoa[terii. pref`c~ndu-se prieten. Dar s`n`tatea de fier. \n special ”n ceea ce privea legile naturale ale Universului. ce se practic` ”n India de peste 2.H. ãAlexandru a murit atunci [i a fost ”nmorm~ntat undeva pe acolo. Nu numai indienii. Totu[i localnicii din zona Multan [i Uchcr spun azi c`. ëntr-un moment de luciditate. c~t [i tinere]ea sa vor ”nvinge. am~ndou` civiliza]iile construindu-[i filozofiile pe baza celei pelasgice. Adev`rul este c` Alexandru ”[i va continua drumul pe ap` ”nc` 9 luni. ra]ional` [i materialist` vedic` [i de asem`narea ei cu ce se practica ”n acea vreme ”n Grecia (vezi p. ”n timpul acela ei au venit ”n contact cu filosofia Vedica. Peste 80.s`geata din piept. trupele lui Alexandru vor ”nt~lni pe cele ale regelui Indian Musicanus care. adus` de carpato-dun`reni.d. ariene. pe cea a str`mo[ilor no[tri. 204 ãTo the ends of the EarthÓ de Michael Wood). De-a lungul Indusului. Alexandru deschide ochii [i le cere s` o fac`. folosind notele amiralului lui. ën vara anului 326 \. 310 .000 din solda]ii lui fiind uci[i de trupele macedonene. Alexandru va fi intrigat de filosofia sceptic`. carpato-danubiene. Este dificil pentru noi s` specul`m azi dac` el [tia sau nu c` originea acelor filosofii vedice ”[i avea era ”n spa]iul Carpato-Dun`rean. de altfel.000 de ani. Alexandru a ajuns la Patala (Hyderabad). la ”nceput. istoricul Arrian va publica o carte separat` intitulat` ãIndiaÓ. de fapt. dar va sf~r[i crucificat. [i el va supravie]ui. mai t~rziu ”l va ataca. Doctorul Critobulos o va face: s~nge [i aer a ]~[nit dup` scoaterea s`ge]ii din ran` din pl`m~nul drept al ãZeului MacedoneanÓ. Ajung~nd la acest punct terminus.

De la Karachi la Bampur sunt peste 1000 de km de ]inut arid [i ostil. potopul distrug~ndu-i o parte din armat`. ën sf~r[it el. Aparent Alexandru a vrut s` ajung` la mare pentru a-l ”nt~lni pe Nearchus. El va str`bate de[ertul neospitalier al Makran-ului de-a lungul coastei M`rii Arabice. chinuit` de boli. care devenise ”ntre timp centrul lumii sale. ploile. cu vasele sale. 2. Ajung~nd ”n oaza fertil` a Turbat-ului. Norocul ”ns` nu-i mai sur~de ca pe vremuri: armata sa obosit`. ”ndrept~ndu-se spre Babilon. dar traseul este foarte dificil. lipsit` de ap` se va transforma ”ntr-o hoard` disperat`. ”n Marea Arabiei merg~nd pe l~ng` ]`rm. a[a s-a ”nt~mplat [i cu armata lui Alexandru care ”n valea Kech-ului va fi izbit` prin surprindere de un astfel de fenomen natural. Alexandru. Astfel ”l g`sim ”n toamna anului 325 \. inunda]iile nu pot s` apar`. centrul imperiului s`u. De la Turbat la Pasni sunt cam 140 km. except~nd faptul c` nu l-a putut ”nt~lni pe Alexandru la Gwadar! 3. ”n fruntea flotilei. dar [i distrac]ii. Alexandru ”[i va odihni armata oferindu-i nu numai ap` bun` [i hran`. de asemenea. toren]ii.d.Alesul zeilor \ntoarcerea acas` (326-325 \. av~nd cu el cam 80. undeva ”ntre Iranul [i Pakistanul de azi.H. Ei ”[i L 311 . al`turi de ace[tia mai erau 20.d.000 de cavaleri[ti.H. Unul sub conducerea lui Craterus av~nd 3 brig`zi de falange cu peste 10. nem~ncat`. f`r` s` ”nt~mpine dificult`]i.000 de solda]i cu 200 de elefan]i care din valea Indului vor merge ”n Iranul de azi. Asta nu ”nseamn` c`. Poate c` Alexandru a vrut s`-[i pedepseasc` astfel armata necredincioas` care refuzase s`-l urmeze dincolo de r~ul Beas.000 de veterani (care de ast` dat` se ”ntorceau acas` pentru a fi elibera]i din armat`). trec~nd prin str~mtoarea Hormuz ”n Golful Persic p~n` la Chrax (Alexandria). apa. atunci c~nd natura vrea. Nearchus. trec~nd prin Bolan Pass (”n general un drum f`r` dificult`]i). c~nd ai nevoie de ea. t~r~ndu-se prin de[ertul nemilos. arme. va alege un drum foarte ciudat de ”ntoarcere acas`. Armata [i-a ”mp`r]it-o ”n trei grupuri: 1.000 de infanteri[ti [i 18. echipament. lipsit de vegeta]ie [i ”n special de ap`.) a v~rsta de 30 de ani Alexandru decide s` se ”ntoarc` acas`. va cobor” de pe fluviul Indus. undeva pe l~ng` Karaci.

\n pictura de fa]` Alexandru.Fig.110. Harry N. este \nconjurat de doctori [i prietenii s`i. Man of Action Man of SpiritÒ Ð Pierre Briant. Inc. Publishers Ð New York 1996 312 . Curtea lui Alexandru Macedon prin luxul ei l-ar fi putut face gelos [i pe Ludovic XV. Abrams. Dup` ãAlexander the Great. bolnav.

d. consider~nd ca adev`rat faptul c` era un alcoolic. putem spune: (1) La alcoolici lipsa de vitamina B-1 (thiamin) se caracterizeaz` prin tulbur`ri mentale merg~nd p~n` la st`ri confuzionale care se pot transforma ”ntr-o stare apatic`. Alexandru o ]inea din be]ie ”n be]ie. cu un apetit nest`p~nit pentru be]ii. Eumenes din Cardia. ca veterani. s`n`toas`. la moarte. Armata lui Alexandru ars` de soare. va muri pe 10 iunie 323 \. Personal. Tot la alcoolici putem ”nt~lni: din cauza lipsei de fosfat probleme cardiace asociate cu oboseala muscular`. El. dac` ne lu`m dup` fragmentele scrise de secretarul s`u. Alexandru.H. probabil. cunoscut` ca encefalopatia Wernicke (care se poate asocia cu un mers specific. El. va ajunge la Persepolis prin luna ianuarie a anului 324 \. febr`. [i s` nu-l uit`m pe cel mai cunoscut efect al consumului cronic de alcoolÉdelirium tremens: anxietate.Alesul zeilor vor continua drumul de-a lungul M`rii Arabice. combinat` cu lipsa de Thiamin` (vitamina B) tipic` la alcoolici. Nici Plutarch nu-l va ierta [i-l va descrie tot ca pe un alcoolic. Alexandru. depresiv.. Personal. ëntre timp. cu plete lungi [i nesp`late. ”n final. o ”nt~lne[te pe cea condus` pe ap` de Nearchus. c`s`torit [i el cu o fat` a lui Darius. Alexandru. ën februarie va fi la Susa.d. o condi]ie a[a-zis cronic` de alcoolism care poate conduce la confuzie [i confabula]ie. ori prin lipsa de magnezium tetania. El ”[i va schimba capitala imperiului la Babilon. g`lbeneal` (icter). Pe cei mai ”nc`p`]~na]i ”i va pl`ti [i ”i va trimite acas`. Hefaistion. tremur`turi ale extremit`]ilor. ”nt~lnire descris` de istoricul Arrian ca foarte lacrimogen`. un nou popor. umbl~nd paraliza]i de b`utur` [i gata de ceart`.d.H. va regreta faptul c` a distrus ora[ul. encefalopatie [i. sex [i violen]`. leziuni cerebrale. confuzie mental` [i halucina]ii. era un exemplu clasic de alcoolic. suspicios. ”nainte de vreme. care duce la probleme mentale. Wernicke. unde. ca av~nd o constitu]ie solid`. Alexandru va for]a aproape pe to]i oamenii lui s` se c`s`toreasc` cu femei locale cre~nd astfel o nou` popula]ie. Alexandru. maniac. b`rboas`. datate din octombrie 324 \. prost hr`nit`. a[a-zis ãnezg~riat`Ó. la aproape 33 de ani. aceasta explic~nd comportamentul s`u din acea perioad`: megalomanic. de a[a ceva? Tot la alcoolici putem ”nt~lni a[a-zisul sindrom Korsakoff. abuziv. consider c` el suferea deja de psihoza Korsakoff. El. va muri ”n condi]ii ciudate. A suferit el. Afectarea ficatului (hepatita alcoolic`) se manifest` cu v`rs`turi. depresie. unde Alexandru ”l va ”nt~lni pe Nearchus. Plutarch ”i descrie pe ofi]erii macedoneni (nu greci). dup` ce a z`cut la pat cu febr` mai 313 . ”mbr`ca]i ”n costume elegante. iubitul s`u prieten. ataxic [i cu paralizia nervului cranial 6). dup` unii. p~n` la Bandar-eAbbas. Dac`-l analiz`m azi din punct de vedere medical.H.

Marele orator al Atenei. Ptolomeu. va fi [i ea ucis`. Olimpia. Hefaistion. cine l-a urmat la conducerea imperiului. Astfel. sigur c` ar putea \nt`ri aceast` suspiciune. La r~ndul ei. ën plus. Despre Barsine [i fiul ei. Demostene. sl`biciune muscular` [i stare de confuzie aproape permanent`.d. ”n New England Journal of Medicine. 1998. ãconchistadorii macedoneniÒ au devenit. Aparent. cu nevasta lui Apama din Bactrian. ”mpreun` cu fiul ei. boli ca malaria. Alexandru a realizat ce nici un alt rege nu a mai f`cut-o [i nu o va mai face vreodat`Ó. fiul b`tr~nului general Antiparter. ”ns`. Unii ”i vor acuza pe greci c` l-au otr`vit. ori ca un otr`vit. care i-ar fi administrat otrava. va dispare [i ea ”n r`zboiul civil ce va f`r~mi]a Macedonia. fata lui Darius. doctorul David W. Aristotel l-a sf`tuit pe Antiparter s` aranjeze moartea lui Alexandru. Nearchus [i al]ii. crede c` Alexandru a murit ”n urma unei febre tifoide.mult de o lun`. nu se va [ti ce s-a ”nt~mplat. au fost r`ni]i [i ”ngriji]i ”n condi]iile vitrege de atunci. totodat`. Plutarch spune c`: ãnimeni nu a avut nici o suspiciune c` a fost otr`vit. Seleucus. ar fi fost involvata ”n acest omor. a propus public s` se mul]umeasc` lui Iolas pentru otr`virea lui Alexandru [i sc`parea grecilor de sub ocupa]ia barbarilor macedoneni. dizenteria.Oldach de la Universitatea din Maryland. Olimpia. 314 . care i-a produs o paralizie ascendent`. mai mult a contat. cu limb` de moarte. c` a murit ca un alcoolic. cre~nd o dinastie macedonean` care se va sf~r[i cu arhicunoscuta Cleopatra. Despre nevestele lui Alexandru se [tie c` Roxana o va omor” pe Stateira. ori Iolas. dec~t regi. Diodorus. av~ndu-i ”mprejur pe generalii s`i de baz`. ”ndur~nd foame [i mizerii.H.. ën 11 iunie. Dup` al]i scriitori. specialist ”n boli infec]ioase. dar. au murit ”n condi]ii aproape similare [i la scurt interval unul de altul. mama lui Alexandru. el a spus s`-l urmeze CEL MAI PUTERNIC! A[a c`. rege al Egiptului. ”n final a contat mai pu]in. excesul de alcool nu i-a ”nt`rit. Heracles. apatie. c` acei oameni au str`b`tut lumea antic`.. difteria. SUA. Seleucus. S` nu uit`m ”ns`.. va spune: ãpentru macedoneni. prietenul lui Aristotel. nici mai mult nici mai pu]in. va reface Babilonul [i-l va conduce cu succesorii s`i.. Faptul c` Alexandru [i prietenul s`u. provoc~ndu-i o moarte aparent` de lung` durat` (”ncerc~nd astfel s` explice de ce corpul lui Alexandru a suferit un proces de descompunere foarte lent`). o sut` de ani mai t~rziu. Botanistul Theofrastus. mama lui. ci dimpotriv`.Ó. la 313 \. avea cuno[tin]e temeinice despre stricnin`. ”l vom g`si pe Ptolomeu. putem considera [i o combina]ie: alcoolism [i otr`vire.

. 4. erou bulgar. pe drumurile str`b`tute ”nainte sub c`lc~iul ofi]erilor macedoneni. Interesant mi s-a p`rut ce a spus Michael Wood despre ce s-ar fi ”nt~mplat ”n lume dac` Alexandru nu ar fi murit. ën drum spre Macedonia el a fost furat de Ptolomeu [i dus ”n Egipt. pelasgi. ”ngenunchia]i. 3. Unde a fost dus dup` aceea nimeni nu mai [tie. arieni. hot`r~t s`-[i adjudece LUMEA. albanez sau. unde mii [i zeci de mii de pelegrini au venit s`-l vad`. a pornit-o pe urmele str`mo[ilor carpato-dun`reni. Construc]ia a 6 temple colosale ”n memoria prietenului Hefaistion. Construc]ia unei piramide mai mari ca cea de la Giza. Inscrip]ii ”n limba greceasc` se vor g`si peste toat` Asia. care erau planurile lui de viitor: 1.. trimi[i ”n armata macedonean` s` moar` pentru slava lui Alexandru. Dar unde este El azi \n manualele de istorie ale daco-rom~nilor? Unde este El azi \n inima [i memoria arom~nilor adev`ra]ii lui urma[i! D 315 . ën Egipt. grecesc ”nseamn` c` lumea ”nc` admir` curajul t~n`rului macedonean care. Egiptul vor fi catalizate de cultura greceasc`. India [i vor r`sp~ndi elenismul. Construc]ia unui drum care s` lege nordul Africii de Gibraltar. India [i Pakistan.nimeni nu [tie precis. la ”nceput au avut numai de pierdut. amplasate pe teritoriul Macedoniei [i Greciei. nici mai mult nici mai pu]in. cu porturi [i baze militare. culmea. Ce s-a ”ntamplat cu corpul sicriul lui Alexandru . ei vor fi c~[tig`torii de mai t~rziu. De acolo la Sema. Construc]ia unei flote militare de peste 1000 de vase cu care s` cucereasc` tot bazinul M`rii Mediterane. minuni ale lumii. pentru tat`l sau Filip. Dac` azi ”l descoperim pe Alexandru Macedon schimbat ”n Alexandru cel Mare devenit. India. Alexandria va deveni centru al civiliza]iei.Alesul zeilor din cuceri]i. acum mai mult de 2000 de ani. cuceritori ac` grecii cuceri]i de macedoneni. A[a c` grecii din cuceri]i au devenit cuceritori. Asia. la Memphis. 2. Ei vor str`bate Egiptul. ori cum vre]i s` ne numi]i.

Michael. U. New York. 1962. New York. Los Angeles. * Snyder. 1997 * Atanasios Paliouras. Oxford. A. 1988. * Wood. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 316 . Inc. Norton & Co.. man of action. * Wilcken. Discoveries. A. 1967.. Alexander the Great and the Hellenistic World.. W.. 1997. Thessaloniki 1992. In the Footsteps of Alexander the Great. Alexander of Macedon. Ulrich.. Macedonia Archaeologi-Civilisation. * Green. S. London. Macedonia. Hellenic National Line. G. 1966. W. * Pierre Briant. Alexander the Great.. N. University of California Press. University of NC Press. From Arrian to Alexander. man of spirit. * D. * Burn. Athens 1998. W. London. L. * Hammond. R. Berkely.. Alexander the Great. 1997. 1974. P. Alexander the Great.Bibliografie * Bosworth. The Genius of Alexander the Great. B. John. New York. Pandermalis.

317 - . 111. .MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Fig.3500 \. VECHEA EUROPΠa[a cum a \nceput s` existe din anii 7000 .H.d.

6000 \.H .318 - .Fig.d. Distribu]ia COMPLEXELOR NEOLITICE \n anii 7000 . 112.

d. [i grupele ei regionale .319 - . PERIOADA COLITICŒ: EUROPA \n perioada ei maxim` de dezvoltare a anilor 5000 \. 113.Fig.H.

Fig.320 - .3500 \. 114. anii 5300 .d. Area de ditribu]ie a civiliza]iei VINCIA.H. .

115.H.321 - Fig. Civiliza]iile TISA [i DUNŒREA MIJLOCIE. ale anilor 5000 .. .4000 \.d.

H. .322 - .4500 \.d.Fig. Civiliza]ia BALCANICΠDE EST a anilor 5500 . 116.

3500 \.H. 117.29 .323 - .35 .21 . 1996 p.23 .20 . Fig. LOS ANGELES. Civiliza]ia CUCUTENI a anilor 5000 . 16 . 111-117 dup` Marija Gimbutas ãThe GODDESSES and Gods of OLD EUROPE Ó University of California Press BERKELEY.d.31 .Fig.

. Technology and Continuity D Zig-zag at Bacho Kiro Thracia 30000 Cuciulat Horse 20000 11000 15000 Madona from Cosauti 9000 UBAID CULTURE Gaura Chindiei Cuina Turcului Schela Cladovei 8000 Vinca „. V BC) „Zamolxis. our king. Charmides) „He taught them logic and made them skilled in reasoning beyond all other races. Traian 30.. I believe Zamolxis have lived long before the time of Pitagoras” (Herodotus. book 4. physician of Zamolxis Decebal.” (Iordanes) The Greatest Unknown Civilization of the World 7000 4004 3200 3000 2700 2500 2300 Writing in Sumer 6000 Writing inTartaria Cucuteni 5000 Starceva Turdas Bolan Cumelnita and Hamangia UR SAMARRA ceramic SUSA ceramic Imhotop PYRAMIDS Burebista Caesar 1500 1250 Lai Tzu Zamolxis Pytagoras MINOS PHENICIA 44 550 432 101-106 TROIA Socrates.000 Years of Spirituality. 93-96. tehnologie [i continuitate în spa ]iul carpato-danubian .” (Platon...„Columbia” from Branzeni Animal sketches in France & Spain Amulet from Mitoc 30.000 de ani de spiritualitate. who is also a god.