01_Dogariu

INFLUENŢA CONCEPŢIEI DE PROIECTARE ŞI A DETALIILOR STRUCTURALE ASUPRA SIGURANŢEI UNEI CLĂDIRI CU STRUCTURĂ ÎN CADRE METALICE MULTIETAJATĂ AMPLASATĂ ÎNTR

-O ZONĂ SEISMICĂ CU RISC RIDICAT
Dan MATEESCU(1,2), Dan DUBINĂ(1,2), Adrian DOGARIU(2) (1) Laboratorul de Construcţii Metalice, Academia Română - Filiala Timişoara (2) Departamentul de Construcţii Metalice şi Mecanica Construcţiilor, Facultatea de Construcţii şi Arhitectură, Universitatea „Politehnica” Timişoara

Rezumat Lucrarea de faţă studiază răspunsul unei clădiri cu structura în cadre metalice contravântuite excentric la acţiunea forţelor seismice şi sublinează importanţa concepţiei de proiectare şi a detaliilor structurale în comportamentul şi siguranţa globală a construcţiilor. A fost folosită metoda spectrului de capacitate pentru a determina mecanismul de cedare şi formare a articulaţiilor plastice, şi pentru a evalua rezistenta şi ductilitatea globală a construcţiei. Cuvinte cheie Siguranţa structurilor, ductilitate globală , analiză statică nelineară, spectru de capacitate. 1. Introducere

Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze răspunsul global al unei clădiri multietajate in cadre metalice cu contravântuiri excentrice la acţiunea seismică. Metoda folosită pentru a analiza structura propusă este metoda spectrului de capacitate portantă prevăzută în propunerea pentru noul cod de proiectare antiseismică P100/2003. Structura propusă, dimensionată în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare STAS 10107, îndeplineşte conform P100/1992 toate cerinţele referitoare la rezistenţa, stabilitatea şi deformabilitatea structurii. 2. Descrierea structurii

a. Consideraţii generale Clădirea este amplasată în Bucureşti. A fost considerată o structură metalică duală cu cadre necontravântuite şi cadre contravântuite excentric cu regim de înălţime 4S+P+19E având înălţimea de 75m (fig. 1). Investigaţia s-a axat pe cercetarea suprastructurii neglijându-se relaţia între infrastructură şi suprastructură. Suprastructura a fost considerată încastrată la nivelul infrastructurii (considerată ca o cutie rigidă). Forma în plan a structurii este neregulată, având un ax curb la faţada principală.

11

Contravântuirile au fost alese din ţeavă. Fig. P100 /1992 ∑ P + ∑C + ∑n V + E i i i d i P100 / 2003 1. 2∑ G j + 1. 4 − coef .5∑ Qi + 0. IMR =50 ani G j − permanenta F − exceptionala Qi − var iabila Qz − zapada Pi − permanenta Ci − cvasipermanenta Vi − var iabila E − exceptionala( seism) i = 0.incarcari nd Deoarece greutatea construcţiei a crescut de la 10286 tone (P100/92) la 12144 tone (P100/2003) se vor obţine pentru cele două norme valori diferite ale perioadelor de vibraţie. pentru grinzile principale şi IPE pentru grinzile secundare.2 Detaliu de nod 3. Nodurile structurii au fost realizate din punct de vedere constructiv ca noduri rigide dispunându-se rigidizări orizontale în dreptul tălpilor riglei. 12 . Zona disipativă (link-ul) a fost realizată cu o variaţie a secţiunii transversale şi a calităţii oţelului.b. pe inimă (vezi fig. HEB şi HEM. Pentru cele două norme perioada de colţ – perioada de vibraţie a excitaţiei seismice este apropiată de perioada proprie de vibraţie a construcţiei.1 Vedere generala a structurii Fig. 0 FIMR =100 ani + 0. 2Qz . Detalii structurale Pentru secţiunea transversală a stâlpilor a fost aleasă o secţiune cruciformă alcătuită din profile HEA. 2). Planşeul este alcătuit în soluţie mixtă şi a fost considerat şaiba rigidă în planul lui. Pe o lungime egală cu înălţimea stâlpului de la faţa îmbinării a fost folosită o secţiune mai puternică şi cu o calitate superioară de oţel. iar pentru rigle au fost alese secţiuni HEA. considerate dublu articulate. Analiza modală Structura a fost analizată cu combinaţiile de încărcări corespunzătoare P100/1992 şi propunerii P100/2003.

41 s T3=1.6 s) T1=1. . S-a verificat un nod interior şi unul exterior. Reducerea perioadei proprii de vibraţie printr-o rigidizare suplimentară a clădirii prin dispunerea de contravântuiri suplimentare. Pentru o astfel de structură înaltă este de aşteptat ca perioada proprie să fie în preajma perioadei de colţ fiind necesară o conformare foarte atentă pentru evitarea rezonanţei. Pentru comportamentul nodurilor s-au folosit prevederile EN 1993-1-8 şi anume metoda componentelor.99 s P100/2003 (Tc=1. parţial rezistent. 3 Diagrama moment – rotire a unui nod interior Introducerea în analiză a efectului semirigidităţii nodurilor ar conduce la: . Analiza nodurilor În toate calculele prinderile riglă-stâlp au fost considerate ca prinderi rigide cu rezistenţă completă. . .31 s T3=0.o mai mare flexibilitate a structurii decât cea rezultată din calculul lucrării de faţă. Curba de comportare moment-rotire a unui nod interior precum şi limitele de rigiditate pot fi observate în figura 3.eforturi mai mari în stâlpii structurii.43 s T2=1. 4. 3 13 .necesitatea verificării capacităţii de rotire a nodului.P100/1992 (Tc=1. Pentru nodul interior s-a obţinut un comportament semi-rigid. sau întărirea celor existente pe direcţie transversală nu dă rezultate semnificative. Mărirea perioadei proprii nu este posibilă deoarece în acest fel s-ar depăşii limita admisă a deplasărilor relative de nivel.53 s T2=1.efecte mari de ordinul II.06 s Încercarea de a evita perioada de rezonanţă nu a dat rezultat.5 s) T1=1. care să nu stânjenească funcţionalitatea. Fig.

5. Indicaţiile privind modul şi ordinea formării articulaţiilor plastice. pentru Bucureşti. 4.1. 14 .2.18 ⋅ Z ⋅ Fye ⎜1 − ⎜ Pye ⎟ ⎟ ⎝ ⎠ C) Se alege spectrul de răspuns seismic corespunzător codului şi zonei respective. Fig. Prelucrarea datelor A) Se izolează din structură pentru a fi analizat un cadru plan. S-a ales ultimul cadru transversal contravântuit pe ambele deschideri (figura 4). formarea eventualelor mecanisme cinematice plastice şi modul de redistribuire a forţelor interioare ne oferă importante informaţii legate de conformarea corecta a structurii. Scopul analizei Metoda N2 (Fajfar) permite evaluarea performanţelor (OFERTA) unui sistem structural prin estimarea rezistenţei şi a deformaţiilor comparativ cu performanţele cerute (CERINŢA) de normele de proiectare antiseismică. 5. S-a ales spectrul de răspuns seismic. 4 Curba de comportare nelineară .Rotirea plastică: grinzi → θ y = stalpi → θ y = Z ⋅ Fye ⋅ lb 6 ⋅ E ⋅ Ib Z ⋅ Fye ⋅ lc ⎛ P ⎞ 1− ⎜ ⎟ ⎟ 6 ⋅ E ⋅ Ic ⎜ ⎝ Pye ⎠ . Cadrul analizat B) Se stabilesc curbele de comportare nelineară a elementelor componente ale cadrului. Comportarea globală a structurii în domeniul inelastic oferă informaţii privind ductilitatea structurii. Descrierea procedeului folosit Pasul 1. în conformitate cu P100/2003. Analiza în domeniul postelastic 5. S-a folosit o relaţie trilineară moment-rotire sub încărcări monotone (FEMA-273): Fig.Momentul plastic: grinzi → QCE = M CE = Z ⋅ Fye ⎛ P ⎞ ≤ Z ⋅ Fye stalpi → QCE = M CE = 1.

Spectrul în format AD (acceleraţie-deplasare) A) Se determină spectrul elastic conform prevederilor din P100/2003 Cererea 7000 6000 Sde = T Sae 4π 2 2 5000 4000 3000 2000 1000 0 0 100 200 300 400 500 600 B) Se determină spectrul inelastic pentru un sistem cu un grad de libertate SDOF Sd = µ Rµ Sde . Cerinţa . Sae = Sae Rµ Rµ.Spectru de raspuns elastic 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 0 1 2 3 4 5 6 Pasul 2. Analiza Pushover A) Asumarea formei – formă simplificată triunghiulară.(P100/03) B) Calculul distribuţiei forţelor laterale (P100/03) mz z Fi = Fb n i i Φ1i = i H ∑ mi zi i =1 Fb = γ I ⋅ S d (T1 ) ⋅ m ⋅ λ 15 .coeficient de reducere datorat ductilităţii µ−factorul de ductilitate T ⎧ ⎪ Rµ = ( µ − 1) T + 1 ← T < Tc c ⎨ ⎪R = µ ← T ≥ T c ⎩ µ Digrama de capacitate 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 0 200 400 600 800 1000 F*/m* D* Pasul 3. corespunzătoare formei întâi de vibraţie.

P-d 12000000 10000000 Comportare SDOF -curba idealizata8. apoi aplicarea forţelor laterale şi impunerea treptată a unei deplasări la vârf. 16 .0E+06 7.0E+06 3. Se poate observa ca structura rămâne în elastic la venirea unui seism de cod având chiar o rezervă importantă. Se observă un comportament neductil al structurii. Q Q* = . Sde } = ⎧ ⎨6474. C) Analiza pushover ne oferă o diagramă forţa – deplasare la vârf pentru structura reală cu mai multe grade de libertate MDOF. comportament ce combinat cu riscul rezonanţei periclitează siguranţa structurii.0E+06 1.0E+06 2. Cererea seismică pentru SDOF Stabilirea grafică a punctului de intersecţie între cererea normei şi oferta structurii.0E+06 0.148mm ⎬ 2 s ⎭ Metoda oferă o foarte bună vizualizare a rezultatelor putându-se observa rezerva de capacitate a structurii luate spre studiu.6 ⎩ mm ⎫ .0E+00 0 200 400 600 800 1000 Forta la baza 8000000 4000000 2000000 0 0 100 200 300 400 500 Forta 6000000 Deplasarea la varf Deplasare Diagrama pentru structura MDOF Diagrama idealizata pentru structura SDOF Pasul 4. {Sae .0E+06 4. F* * Γ Sa = * m = ∑ mi ⋅ Φ i m m* Γ= ∑ mi ⋅ Φi2 Pasul 5.0E+06 5. Modelul echivalent cu un singur grad de libertate SDOF A) Se transformă curba idealizată F-d (MDOF) pentru SDOF cu ajutorul următoarelor relaţii: Q – mărime caracteristică D sau F B) Determinarea ofertei SDOF in format AD prin împărţirea ordonatei (F) cu masa echivalenta m*.0E+06 6.Analiza implică două etape – aplicarea încărcărilor verticale.

Cererea seismică globală pentru sistemul MDOF Dt = Γ ⋅ S d = 1. În următoarea etapă. pentru MDOF Pasul 7. la deplasarea de 442mm. moment în care apar primele articulaţii plastice la baza stâlpilor marginali la o deplasare la vârf de 377mm.8mm Echivalăm cererea de deplasarea la vârf SDOF. Se observă un mecanism de formare al articulaţiilor plastice ne corespunzător cu filozofia generală.3 şi 4. apoi ele se extind până la etajul 10. Refacem analiza pushover impunând o deplasare la vârf Dt La acest nivel de deplasare structura se comporta in următorul fel a) apar articulaţii in linkurile de la etajele 2 si 3 (figura 6) b) articulaţiile plastice apărute se afla conform clasificării FEMA in domeniul B-IO c) articulaţiile apărute nu afectează siguranţa globala a structurii 5.Pasul 6. 5 Modul de cedare Fig. 6 ⋅148 = 236.3. adică formarea articulaţiilor plastice în stâlpi după apariţia articulaţiilor plastice în toate elementele disipative (figura 5) Fig. 6 Distribuţia articulaţilor plastice în cazul unui seism de cod 17 . Mecanismul de formare al articulaţilor plastice Primele articulaţii plastice apar în elementele disipative de la etajele 2. apar articulaţii plastice la baza stâlpilor de la primul etaj moment în care structura nu mai disipează energie şi cedează.

2.5-1. a căror perioadă proprie se află de multe ori în preajma perioadei de oscilaţie a bazei de rezemare (1. 6. 2003. 1997. Peter Fajfar: A nonlinear analisys method for performance based seismic design. Federal Emergency Management Agency (FEMA 273) – Nherp guidelines for the seismic rehabilitation of buildings. alegerea detaliilor structurii şi stabilirea concepţiei de proiectare. Redactarea a II-a. 3.Concluzii Comportamentul nedisipativ al structurii combinat cu pericolul rezonanţei şi creşterea eforturilor (teoretic) de până la 10 ori face ca structura prezentată să nu prezinte siguranţă în cazul unui cutremur. Bibliografie: 1. P100/2003: Cod de proiectare seismică (propunere). 18 . Acest exemplu demonstrează că pentru a asigura siguranţa la astfel de clădiri înalte. fiind necesară o analiza mai detaliată pentru dimensionarea elementelor. nu sunt suficiente metodele uzuale de proiectare. 2000.6s) şi au un mecanism de formare a articulaţilor plastice incomplet.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful