Diagnosticarea suspensiei

Starea tehnică a suspensiei este strâns legată de: -confortul oferit pasagerilor şi conducătorului auto, -durabilitatea funcţionării automobilului şi siguranţa circulaţiei. Organismul uman suportă relativ uşor frecvenţe până la valori maxime de 80 Hz. Oscilaţiile cu frecvenţe joase provoacă tulburări numite şi „răul de maşină" asemănătoare cu „răul de mare". Suspensiile defecte în prezenţa unor creşteri a solicitărilor dinamice, accelerează uzura roţilor, rulmenţilor, a direcţiei şi caroseriei. Se manifestă totodată (în cazul suspensiilor defecte) înrăutăţirea stabilităţii la rulare. Statisticile arată că din totalul reparaţiilor curente 10% revin suspensiei. Parametrii care caracteriza starea generală a suspensiei (zgomote, şocuri, oscilaţii ale roţilor etc.) au legături multiple şi cu alte părţi ale autovehiculului nefiind caracteristici numai suspensiei Prin urmare diagnosticarea suspensiei se face numai pe elemente.

.

.

distanţa între spire .grosimea • arc • • stabilizatoare Parametrii de diagnosticare a suspensiei sunt: arc .amplitudinea oscilaţiei frecvenţa oscilaţiei viteza defazajul etanşeitatea articulaţii -joc radial starea elementului elastic limitatoare starea cauciucului suporturi braţe bara .elasticitate amortizoare .deformaţii fisuri .ruperi .• • • • .unghi de răsucire în stare liberă .lungime (arcuri spirale) .deformaţii .lungimea şi profunzimea fisurilor .fisuri .deformaţii fisuri distanţa între axe de .

. 1. Planurile şi direcţiile în care acţionează oscilaţiile caroseriei automobilului.Fig.

. a rulmenţilor. Deplasarea automobilului cu viteză medie pe un traseu denivelat măreşte de circa 4-5 ori solicitările dinamice. B şi C sunt provocate de reacţiunile suspensiei după trecerea peste denivelările drumului. Ele sunt cele mai frecvente şi mai supărătoare. Atenuarea acestor oscilaţii se obţine cu ajutorul amortizoarelor. produce uzuri ale pneurilor etc. la care există un efect de amortizare datorită frecărilor dintre foi. Importanţa acestor elemente este mult mai mare în cazul suspensiilor cu arcuri elicoidale decât la cele cu arcuri lamelare. a punţilor. Tocmai din acest motiv suspensia defectă accentuează procesul de uzură a elementelor direcţiei.Oscilaţiile de tip A.

hidropneumatic. Din punct de vedere al tipului dispozitivului de ghidare. cazul arcurilor cu foi. arcurilor elicoidale şi barelor de torsiune.Suspensiile automobilelor se clasifică după următoarele două criterii: • • tipul dispozitivului de ghidare tipul elementului elastic. . dar şi pneumatic. din cauciuc sau mixt. Elementul elastic al suspensiei poate fi metalic. se deosebesc suspensii dependente şi suspensii independente.

Diagnosticarea arcurilor Defecţiunile exterioare se pot remarca prin examinare vizuală. Diagnosticarea urmăreşte în special determinarea elasticităţii. arcul trebuie înlocuit sau recondiţionat. care constă în modificarea dimensională în funcţie de sarcină.1. Dacă linia caracteristică se găseşte sub linia etalon. .

fara încărcătura In cazul arcurilor cu foi.cu încărcătura nominală. proprietăţile de amortizare pot fi apreciate prin diferenţa dintre forţa de încărcare şi cea de revenire. forţa de frecare reprezintă până la 20% din încărcarea statică.Conform STAS-6926 verificarea calităţii suspensiei se face prin determinarea caracteristicii generale a acesteia şi compararea deformaţiei arcului cu datele limită în două situaţii: (la comprimare şi destindere): . . O altă posibilitate de diagnosticare a acestor tipuri de arcuri ţine seama de faptul că acestea participă într-o măsură importantă la amortizare (în proporţie de 15 . In majoritatea cazurilor.50%) din efortul total (arc +amortizor + pneu) .

Luând în considerare modelul dinamic al ansamblului roată-suspensiecaroserie şi considerând că roata primeşte o excitaţie sinusoidală (H sinɯt) fenomenul de oscilaţie care ia naştere poate fi reprezentat de ecuaţia: .

Sau denivelarea H = H0 are valoarea: . în acest caz arcul este „blocat". avem: Xc = Xm adică arcul se rigidizează astfel încât caroseria se va deplasa pe verticală în acelaşi timp cu roata.Când deplasarea relativă devine zero .

Incercarea arcurilor se face pe standuri de tipul celui prezentat în figura de mai jos. . Stand pentru încercat arcuri.

care acţionează pompa de ulei cu pinioane.EI este dotat cu un motor electric 16. Când lungimea obţinută este sub limita prescrisă. Tija pistonului cilindru este articulată prin traversa 20 cu tijele 21 şi cu pârghia 3 care comprimă arcul ce se verifică. iar indicatorul se reglează pe diviziunea zero a scalei mobile 10. de 2. avem manometrele 7 şi 8. se consideră că arcul este slăbit. Pentru a controla presiunea din instalaţie. braţul se poziţionează sub arc.8 kW. Capetele arcului se poziţionează pe cele două cărucioare 2 care culisează pe cadrul 15 al standului. poziţionate pe suportul 9. măsurându-se lungimea arcului. In acest scop. 18. Săgeata arcului se determină cu ajutorul braţului 4 şi indicatorului 5. Se aplica o forţa de diagnosticare Fd. la nivelul roţii corespunzătoare. respectiv a forţei de comprimare a arcului. .

Diagnosticarea amortizoarelor Amortizoarele pot fi diagnosticate demontate sau montate pe automobil. cele mai uzuale fiind 25.523 m/s.130 m/s şi 0.2. Amortizoarele se verifică la diferite curse. la diferite frecvenţe de oscilaţie ale suspensiei care încearcă să reproducă anumite viteze de deplasare ale automobilului. în funcţie de cursa pistonului. iar cele mai uzuale reprezentând variaţia forţei opusă de amortizor. Pentru diagnosticarea amortizoarelor demontate se folosesc o serie de instalaţii cu ajutorul carora se obţin de fapt caracteristicile acestora. Schema de principiu a unei instalaţii pentru verificat amortizoarele. In acest scop se variază viteza pistonului de regulă între 0. 75 şi 100 mm. 50. .

. curba amortizării oscilaţiilor.I.italiană de tip R. de către inscriptorul 2.V. iar în partea inferioară forţa de rezistenţă la comprimare. Aparatul are două braţe. Fără amortizor.In cazul diagnosticării amortizoarelor telescopice. în locul tijei 4. Prin întinderea şi comprimarea amortizorului. In partea superioara se determina forta de rezistenta la destindere. de prindere a amortizorului. acestea se montează în poziţia 8. pe tamburul 3 se înregistrează. Instalaţia prezentata . prevăzute cu mai multe puncte de fixare după lungimea acestuia. acul indicatorului trasează pe diagramă o linie orizontală – linia de zero. 1.

-deteriorarea inelului de etanşare a corpului.nerealizarea eforturilor nominale. . -defectarea supapelor din piston şi din corp.a . fie datorită umplerii neglijente. Orice abatere a curbei de la forma din figura precedentă este echivalentă cu un anumit defect al amortizorului: Fig. Cauze: -insuficienţa sau lipsa lichidului de amortizor.Cunoscând curba de etalonare a elementului elastic se pot determina cu uşurinţă forţele din tija amortizorului în orice punct al traiectoriei curbei. -deteriorarea sau uzura bucşei de etanşare a tijei. deoarece se consideră că unghiul de răsucire al barei de torsiune este direct proporţional cu forţa din tijă. fie pierderii etanşeităţii. montarea lor defectuoasă sau pătrunderea de impurităţi între aceste supape şi sediile lor.

. -supapa de trecere din piston defectă sau murdară.amortizorul nu este eficace in cursa de revenire. cauza: -insuficientă cantitate de lichid -supape care nu se închid corect.Fig. -joc mare între piston şi cilindru sau tijă ori rizuri adânci pe aceste piese. -supapa de revenire nu se închide corect (din cauza murdăririi sau deformării).amortizorul nu este eficace la inceputul curselor.b . -cilindrul de lucru nu este plin cu lichid Fig.c . cauza: -este slăbită piuliţa de strângere a corpului.

-supapa de compresie funcţionează incorect (murdară sau defectă): -supapa de aspiraţie rieetanşa.prea mult lichid în amortizor . d .joc mare între tijă şi bucşa de ghidaj Fig. e . cauze: . .rezistenţă excesivă la finele cursei de comprimare.Fig.amortizorul este ineficace în cursa de comprimare. cauze: -este slăbită piuliţa de strângere a corpului.

.

sau pe pistă cu denivelări ordonate sau pe un rulou cu proeminenţe. semnalul de intrare h(t) care este o funcţie de timp.Diagnosticarea fara demontare de pe automobil Această metodă permite ridicarea caracteristicilor de oscilaţie a caroseriei sau al elementelor nesuspendate. . Având în vedere că în această situaţie amortizorul funcţionează în paralel cu arcul. în care semnalele variabile de intrare sunt transformate în variaţii ale altor mărimi. Suspensia automobilului se comportă ca un sistem dinamic. poate fi aleator sau să aibă o formă ordonată. caracteristica de oscilaţie va fi influenţată într-o măsură oarecare de starea arcului. In funcţie de rulaj pe un drum oarecare.

de inregistrare a oscilatiei fortate -de inregistrarea a oscilatiei libere .Ca parametri de diagnosticare se iau in considerare: -Caracteristica de oscilatie (variatia in timp a deplasarii caroseriei . diagnosticarea se face pe baza a 2 procedee: .deplasarea relativa Astfel.

.4 Hz.Variaţia în funcţie de pulsaţie a raportului celor două amplitudini reprezintă caracteristica de oscilaţie a suspensiei : Inainte de testare... iar automobilul complet descărcat. iar la autocamioane 1. pneurile trebuie umflate la presiunea normală.2.5 Hz.. Domeniul de obţinere a regimului de rezonanţă la autoturisme este de 1.

Diagnosticarea amortizoarelor prin metoda oscilaţiilor forţate se face pe standuri de încercare Schema de principiu a standului cu platforme pentru diagnosticarea amortizoarelor în stare montată. .

5. amplitudinile vor fi maxime. pe care se poziţionează automobilul şi care sunt supuse unor vibraţii create de mecanismul cu excentric 1. . astfel încât oscilaţiile ansamblului să aibă frecvenţa de aproximativ 15 Hz.în acest timp se urmăresc amplitudinile de oscilaţie pe aparatul de măsură 3. Ele se compara cu cele limita.Arcul 2 şi pârghia 4 transmit vibraţii platformelor tip platou 5. La rezonanţă. . după care acesta este lăsat să oscileze liber.Standul cuprinde: -două platforme. . -Mecanismul 1 este iniţial accelerat.

Diagrame comparative. .

mişcarea oscilatorie a masei suspendate este cu atât mai amplă şi mai îndelungată. Starea tehnică a amortizorului se apreciază prin comparaţie cu curba etalon a oscilaţiei libere: -în figura (a) se dă caracteristica oscilaţiei libere a caroseriei în situaţia când amortizorul este bun. imprimă caroseriei o mişcare oscilatorie amortizată. este puternic influenţată de calitatea amortizorului. Dacă amortizorul are calităţi funcţionale înrăutăţite. -în figura (b) este aceeaşi carcacteristică în cazul unui amortizor din care s-a scurs lichid. a cărei caracteristici şi mai ales amplitudinea.Diagnosticarea pe baza caracteristicii oscilaţiei libere Această metodă se bazează pe faptul că suspensia. In conformitate cu standardele în vigoare la încercarea calităţii suspensiei prin metoda oscilaţiilor libere se utilizează doi parametri de diagnosticare: frecvenţa şi coeficientul relativ de amortizare .

Coeficientul de amortizare: Semnificaţia parametrilor este data in diagrama Pentru aplicarea metodei se folosesc două modalităţi: apăsarea caroseriei lansarea caroseriei .

.

care lucrează pe acelasi principiu Stand cu platforme BOGE. Tot în această categorie se citează şi instalaţiile BEM 21 care au fost fabricate de firma Miiller.Stand pentru încercarea amortizoarelor BOGE. . de fabricaţie engleză.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful