(Stelian Papadopoulos)-Fericitul Iacov Tsalikis

Stelian G.

Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

STELIAN PAPADOPOULOS Profesor la Universitatea din Atena

Fericitul Iacov Tsalikis
Egumenul Sfintei Manastiri a Cuviosului David

Traducere din limba elena de Ieroschim. Stefan Lacoschitiotul

Schitul Lacu 2001

1

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

Rândurile ce urmeazã sunt ale mele ºi ale tale deopotrivã. Ele sunt izvorâte din respect recunoºtinþã ºi dragoste adâncã fatã de fericitul pãrinte Iacov Tsalikis, stareþul Sfintei Mãnãstiri a Cuviosului David, cel care a adormit spovedind la 21 noiembrie 1991, în cel de al 71-lea an al vieþii sale. Aceste rânduri sunt scrise pentru noi toþi, deoarece n-am scris nicidecum ceea ce am crezut ºi cele ce mi-au plãcut, ci numai acelea pe care toþi le-am auzit din gura lui cea sfântã, ceea ce am observat din viaþa lui cea cuvioasã, precum ºi lucruri minunate pe care le-am vãzut sãvârºite cu rugãciunile lui. Rândurile acestea sunt totodatã ale noastre, ale tuturor ºi datoritã faptului cã ne-am strãduit ca ele sã exprime simþãmintele noastre, ale tuturor. Unele lucruri despre fericitul stareþ le-am aflat de la el însuºi fie atunci când îmi vorbea, mai ales în altarul bisericii mãnãstirii, fie când spunea câte ceva din viaþa lui înaintea mulþimii de închinãtori, fie când povestea despre minunile cuviosului David; noi totdeauna îl ascultam cu multã luare aminte. Multe altele le-am aflat de la numeroase persoane care l-au cunoscut pe fericitul staret Iacov în copilãrie, în tinereþe ºi în anii vieþuirii sale monahale. Aceºtia nu sunt putini, ºi nici datele ce ni le-au oferit despre stareþ nu sunt puþine. Citez numai câteva nume ale celor care ne-au ajutat în adunarea ºi completarea datelor despre stareþul Iacov. Mai întâi rudele lui (Gheorghe Tsaliki, perechea Mãria ºi Teodor Mikeli, rudele sale din Farakla), câþiva sãteni ºi bunul pãrinte Teodor Teodosiu. Urmaºul pãrintelui Iacov la stãreþie, arhim. Kiril Gherantonis, cunoaºte mai multe decât oricine altul ºi sfaturile sale ne-au fost de mare folos. Pãrinþii Mãnãstirii Serafim, Alexie, Nicodim, Iacov, Efrem, Gavriil, Pavel ºi fratele David, cu toþii ne-au oferit date mult folositoare despre stareþ. Deosebit de preþioase ºi de bogate au fost amintirile arhimandriþilor Pavel, Amfilohie ºi Hrisostom, protopopului Ioan Vernezu, ale
2

areopagitului1 Dimitrie Tzuma ºi ale teologului Elefterie Mazaraki, cãrora le mulþumesc din toatã inima. De asemenea mulþumesc ºi tuturor acelora care mi-au spus câte ceva în legãturã cu stareþul, sau m-au ajutat sã-mi înfrâng binecuvântatele mele ºovãieli în alcãtuirea prezentei biografii duhovniceºti. Despre viaþa în Libisiul din Asia Micã, pe care lam vizitat de douã ori, am informaþii atât din cãrþi, cât ºi de la scriitori care au trãit evenimentele dezrãdãcinãrii locuitorilor din Libisi. Cele ce se referã la originea sa din Rodos aparþin lui Teodor Þimbidachi, ºi el locuitor al insulei. Lucrarea prezentã, referindu-se la o persoanã contemporanã, la un ascet ajuns la mãsuri înalte, la un ieromonah inspirat de Dumnezeu, înzestrat cu multe virtuþi ºi cu nenumãrate daruri dumnezeieºti, putea atinge ºi multe uncte primejdioase, fapt ce s-a evitat cu multã grijã ºi atenþie de cãtre cercetãtor, îndeosebi trebuia sã se evite exagerarea ºi dispoziþia de a lãuda fãrã mãsurã ºi discernãmânt. Aceasta a fost preocuparea noastrã constantã pânã acolo încât, pentru evitarea suspiciunilor legate de acest subiect, am preferat sã lãsãm neînregistrate multe semne minunate ºi dumnezeeºti sãvârºite în viaþa stareþului. Cele pe care le-am prins cu antenele noastre slabe ºi cele ce le-am scris cu micile noastre puteri, sunt totuºi edificatoare în aceastã privinþã, deºi nu în mãsura în care s-ar fi cuvenit. Credem însã cã ele aratã, fie ºi cu lipsã, cine a fost fericitul Stareþ Iacov înaintea lui Dumnezeu, a Sfinþilor, a lui însuºi ºi a oamenilor. Dar ºi în ceea ce U priveºte este valabil cuvântul pe care Stareþul însuºi îl spunea despre Cuviosul David: "Minunile Cuviosului sunt foarte multe. Despre ele ar trebui sã se scrie multe cãrþi. Dar nu ajunge nici hârtia, nici cerneala...".

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

1

Consiliul de Casa]ie. 3

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

Libisi, satul sãu natal ºi moartea bunicului sãu Kremmida
Libisiul a fost zidit de strãmoºii noºtri pe versantul apusean al muntelui Anticragos, acolo unde era vechiul orãºel grecesc Karmilisos. Acest versant se prelungeºte pânã spre þãrmul apusean al Asiei Mici, unde se învecineazã cu Rodosul. Dacã începi sã sui muntele de la þãrm, din vârf vezi sub tine satul Libisi întinzându-se pe douã laturi. Mica aºezare care nu avea deschidere la mare, avea vedere mai ales spre rãsãrit, dar ºi spre miazãzi ºi miazãnoapte. Era în 1921, spre sfârºitul primãverii ºi începutul verii. Din partea de nord-este venea un copilaº libisian, fecior de meºter. Alergând cu opincile în mâini, el a urcat pe caldarâmul cel mare ce ducea spre Taxiarhi2 ºi Stumbo3. Cei ce îl vedeau alergând au înþeles cã aduce o veste rea. Copilul s-a oprit în Stumbo, în piaþa cu multe magazine. H-a mai putut ajunge la Sfinþii Arhangheli. A cãzut lângã un zid, spunând în ºoaptã: - I-au prins... pe multe dintre grupurile noastre, dintre ai noºtri, pe mulþi libisieni. ~ndatã s-au adunat vânzãtorii de la magazine ºi trecãtorii. Era o dupã-amiazã de varã ºi au ieºit în piaþã. Primii au aflat cei care aveau oameni plecaþi ca sã lucreze. Aceºtia erau mici grupuri de zidari, spoitori, cizmari ºi alte feluri de meseriaºi care lucrau în satele ºi oraºele turceºti. Uneori în subprefectura Macri sau, în general, în Sandzaki (eparhia) Mougla, iar alteori în pãrþile îndepãrtate ale judeþului Aidinios ºi în Smirna. Mulþi meºteri libi-sieni au ajuns pânã în Konia (Iconia), Eregli, Nigdi, Cesa-reea, Sibas (Sevastia) ºi mai sus, în Pont. Erau meºteri
2 3

Biserica Sfin]ilor Arhangheli. Centul satului. 4

începând din martie-aprilie. dar ea nu mai vedea pe nimeni.bunica fericitului stareþ Iacov . Graiul i-a revenit.buni ºi câºtigau parale bune. dar nici ca pentru Bisericã. Satul lor. Voia sã spunã: "lai vãzut". nu avea ogoare pe care sã le cultive. zidit sus pe stânci. L-au prins ºi pe Gheorghe Kremmida. patru sau mai mulþi bãrbaþi. Satul Libisi avea cinci-ºase mii de suflete ºi toþi erau greci. trei. Prea frumosul Libisi. Toate i s-au fãcut negre.cele mai multe femei . De îndatã ce a auzit gãlãgia a alergat cu sufletul la gurã. pe Gheorghe al meu. l-a pus drept apãrãtor al fetelor ºi al celor mici ai ei ºi s-a întors acasã.erau în jurul ei. în piaþã. dupã cerinþe). Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . cu cele douã Biserici 5 Stelian G. "l-au prins".îºi avea casa aproape de Stumbo. a cerut îmbãrbãtare. Cei mai mulþi dintre ei se întorceau acasã în noiembrie-decembrie ºi rãmâneau în familiile lor pânã în martie. Copilul de meºter a început sã-ºi revinã. vreme de câteva luni bune. în grupuri mici (de câte doi. ~i tremurã inima ºi n-a mai putut conþinã. cu priveliºtea lui minunatã de munte ºi de ºes. Le-a spus toate cele câte le ºtia. Micile îndeletniciri locale nu asigurau tuturor pâinea. "ai auzit ceva despre Gheorghe Kremmida"? Din nefericire copilul a ºi vãzut ºi a ºi auzit.. Despina lui Kremmida . De aceea s-au fãcut meºteºugari ºi. neaflându-se printre ei nici un locuitor turc. strãbãteau Turcia.Pe Kremmida. A urcat repede caldarâmul ºi repede l-a întrebat din genunchi pe copil: . Au ajuns acolo ºi bãtrânii satului ºi l-au dus pe copil la Bisericã. S-a rugat. Mii de persoane . îºi luau putinele unelte ºi.. Au tras clopotul nu prea de doliu. sa jeluit. ca ºi cum ar fi fost singurã acolo. Putinele ogoare bune aflate spre ºes erau stãpânite mai mult de turci. a intrat în Bisericã ºi a cãzut cu fata la pãmânt înaintea Icoanei arhanghelului Mihail. Mulþime de oameni sau adunat degrab. Bocind cu glas sfâºietor. Despina lui Kremmida s-a înnecat de durere.

în Biserica mare a Arhanghelilor. A cãzut pe o laviþã ºi a început sã boceascã. aprindeau lumânãri. mama fericitului stareþ Iacov. Din casa cea de sus a venit ºi Tudora. nu auzise ceva despre cei care lucrau departe. a Arhanghelilor ºi a Maicii Domnului. îngenuncheau ºi se rugau sfinþilor de la catapeteasmã ºi iconostase. A ajuns acasã fãrã sã ºtie pe unde calcã ºi unde se aflã. cu drumurile cele foarte curate. singura ei fatã mãritatã. Tudora a dat pe prunc surorii ei celei mai mari ºi a plecat repede la Stumbo ºi la Bisericã. dascãlii ºi învãþãtoarea ºcolii de fete. ~n curtea Bisericii erau acum toþi bãtrânii ºi preoþii celor trei parohii.. care erau toate din marmurã ºi strãluceau. Poate va afla ceva. ei adunau ºtiri ºi încercau sã liniºteascã lumea. împrãºtiate ici ºi colo. ªi bãrbatul ei. sã spunem. adicã în parohia "de sus" se cânta mereu Paraclisul. Stavros. Þinea în braþe pe cel deal doilea prunc al ei (pe Iacov) ºi tremura cu totul.mari ºi arãtoase. Multe dintre femei -cãci marea majoritate a bãrbaþilor lipseau . Acesta nu ºtia nimic concret despre persoanele care au fost prinse de jandarmii turci. îngrijoraþi.cã jandarmii ºi armata îi adunã din când în când pe greci pentru batalioane de muncã. organul de ordine.intrau ºi ieºeau. reprezentant al subprefectului turc de la Macri (Kazan). care era. Au adunat mai ales pe grecii care lucrau la þãrmuri sau mai aproape de ele. L-au aflat ºi pe moutiri. cel puþin sã fie pregãtitã pentru orice. cu multele bisericuþe. 6 Stelian G. împreunã cu douã ajutoare cositorea vase de aramã ºi fãcea zidãrie în satele turceºti. toate s-au întunecat. Astfel l-au prins ºi pe Gheorghe Kremmida. cu caldarâmurile. singurul turc al satului. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Nu. A cãzut peste mama ei ºi a început sã plângã fãrã sã poatã întreba dacã a auzit ceva ºi despre Stavros al ei. Fetele ei alergaserã întâmpinând-o pe drum. Dar ºtia deja cu multe zile mai înainte .aºa a mãrturisit acum .. era plecat.. Mama ei de îndatã ce a vãzut pruncul ºi-a revenit ºi a început sã-ºi mângâie fata.

generalul Mustafa Kemal. strãmutãri ºi deportãri deja din 1915 ºi 1917 pânã în 1920. cariere. Aveau o experienþã rea cu genocidul armenilor din 1915. Pe Tudora au lãsat-o cu pãrerea cã bãrbatul ei Stavros este bine. scopurile batalioanelor de muncã erau douã.ªi cã asta s-ar fi început cu þinuturile de la þãrmurile mãrii. ªi într-adevãr. totdeauna departe de zonele cu element grecesc. fãrã cãldurã. subofiþerilor ºi ofiþerilor. De aceea au hotãrât sã-ºi atingã scopul lor printro exterminare periodicã mascatã. Uneori. foame. cãruia dupã aceea i-au spus Atatiirk (Pãrintele Turciei) a cutreierat Turcia centralã ºi rãsãriteanã. Turcii au rãscolit toatã Asia Micã. le dãdea mâncare putinã ºi murdarã. îi obligau la multe ore de lucru. Aceºtia au fost ocrotiþi ºi trimiºi în Grecia. cãi ferate ºi altele. desigur. Dar în acei ani nimeni nu putea fi sigur pe ceva. 7 Stelian G. din batalioanele acestea putini greci s-au mai întors. frig ºi chinuri. Sã asigure mâini de lucru gratuite ºi sã nimiceascã încet-încet elementul grecesc fãrã sã provoace puterile europene. Apãrea pe neaºteptate la þãrmurile apusene cu armatã ºi mai ales lupta din rãsputeri sã distrugã elementul grecesc din Pont. iarna îi punea sã doarmã în aer liber. acei puþini care izbuteau sã dea daruri gardienilor. Mai mult sau mai puþin ºtiau despre concentrãri.. îi bãteau fãrã milã. De altfel. unii dintre cei care reuºiserã sã scape de suferinþe. au avut norocul sã-i repereze mai târziu Crucea Roºie ºi Comisia Internaþionalã. Se întorceau doar cei care evadau. care ceruse putinã autonomie ºi organizase mici grupuri rãsculate înarmate.. Cei mai mulþi se pierdeau în adâncurile Turciei. când destui europeni au protestat ºi au condamnat pe turci în toatã lumea. însã cu toþii auziserã lucruri foarte urâte despre aceste batalioane. Turcii îi adunau ºi îi puneau pe bãrbaþi la munci foarte grele: la mine. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . sau în barãci ºi cocioabe.

pe pãmântul unde trãieºti de 3000 de ani! Apoi s-a dezlãnþuit peste comunitãþile greceºti ºi acel blestemat riouredin paºa. afarã de Teodora. care dãduse Bisericii ºapte generaþii de clerici cãsãtoriþi ºi ieromonahi. cãsãtoritã de tânãrã. iar turcii. Iar acest Mustafa Kemal era ca un nor negru peste capetele grecilor. cele mai multe trãiau departe alcãtuind un neam mare. Ceruserã ºi ei sã devinã autonomi. Se va rãzbuna el oare ºi asupra lor? Ori se va duce în altã parte ca sã-ºi reverse mânia? Luminã linã nu se vedea de nicãieri pentru greci. La fel se petrecea ºi în toate casele unde erau siguri cã îl prinseserã pe omul lor. iar aceºtia erau mici ºi aveau nevoie de ocrotire. ca ºi Smirna. 8 Stelian G. i-au trimis în lumea cealaltã. Toate îl jeleau pe omul cel bun. ei erau binefãcãtorii ºcolilor din Macri ºi cunoscuþi la Patriarhia de Constantinopol. unde a aflat mai multe vecine care o mângâiau pe mama ºi pe surorile ei. N-a existat un alt turc mai iubitor de vãrsare de sânge ca el. Prima zi a tânguirii trecând. El era groaza ºi spaima grecilor de la Smirna pânã la Macri ºi Libisi. Kiriac ºi Vasile. cea mai micã dintre ele. Trebuia sã cugete ca sã vadã cum sã procedeze pentru a afla amãnunte despre Gheorghe al ei ºi ce va face cu fetele. cu o tradiþie bisericeascã însemnatã. cãci moartea îi rãpise ºase prunci pânã în 1922. prinzându-i pe libisiotii ce semnaserã documentul prin care cereau autonomie. ca pe un mort. cãtre cei din neamul bãrbatului ei.Tudora s-a întors acasã. Despina a stat ºi s-a gândit. Rãul nu arãta semne cã se va opri curând. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . bãtrânii satului ºi dascãlii i-au încurajat puþin pe libisioti. Rudele din neamul ei. Ea era deja în doliu. dar italienii i-au trãdat. dar înlãuntrul lor erau bântuiþi de descurajare. Mai aproape de ei erau Kremmideii din Macri. Ucigaº ºi tiran în toatã puterea cuvântului. înfricoºãtor lucru este sã nu vezi luminã nici mãcar în patria ta. pe Kremmida. Despina avea ºi doi bãieþi. Preoþii. Bogaþi. Gândul i s-a îndreptat cãtre Kremmidei. Kostas ºi Kiriac. care sunt libere.

Iar oarecând o vacã a lui. I-au adunat pe toþi ºi îi duceau spre Anatolia. Foamea. Pentru cele necesare traiului. `n timp ce îºi fãcea rugãciunea. jandarmii l-au luat la ochi. Avea o faþã plãcutã. oboseala ºi biciul au umplut cãrãrile de cadavre greceºti. care nu mai era tânãr. adicã pentru eliberarea lui. Turcii prinseserã de ici si de colo mulþi greci. Bãrbaþii lãsaserã casa plinã atunci când plecaserã la treburile lor. plinã de bunãtate ºi toþi îl ºtiau ca fiind temãtor de Dumnezeu. Aºadar. acolo unde lucra în satele turceºti fãrã bisericã. Sã afle cu exactitate cele despre bãrbatul ei ºi sã facã demersuri pentru imposibil. Astfel odatã. un cuvânt. Postea regulat ºi lua aminte cu multã grijã sã iubeascã pe Dumnezeu ºi pe oameni. pe ieromonahii Ilie ºi Dimitrie. Fiind mai firav. N-a putut rezista. suferea mult. Alaiul jalnic se împuþina pe mãsurã ce treceau zilele. Alcãtuia ºi versuri pe care le rostea ca sã mai uite de necazurile lor. Se spunea despre el cã era atât de bun. a fost sã se informeze ºi sã intervinã. Dar acum cine si cum sã o ajute? Vremurile erau grele si turcii întãrâtaþi. în adâncurile Turciei. Kremmida. i se alãtura ºi îl îmbãrbãta. ªi oamenii au fãcut tot ce au putut. Dacã vedea pe vreun grec descurajat. Gheorghe al ei murise. pe când a îngenunchiat la Vecernie. desigur cã nu erau în lipsã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . ridicându-se pe 9 Stelian G. cã au îngenunchiat si copacii. desigur cã va trebui sã afle ceva de lucru si pentru fetele ei cele nemãritate. avea o inimã mare. Deºi puþin câte puþin picioarele l-au lãsat. Dar mai bine nu ar fi venit.cu multã dãruire la Sfântul.Despina avea rude chiar ºi la Ierusalim. încât Dumnezeu i-a dãruit harisme minunate. care slujiserã . Cam într-o lunã au sosit ºi ºtirile. pãziþi de cãlãreþi sãlbateci. puþinã mângâiere. Le dãdeau puþinã pâine ºi aceea nu în toatã ziua. a vãzut spunea.mai ales al doilea . Dacã mai târziu lucrurile se vor înrãutãþi. Un zâmbet. singurul lucru pe care bunica Despina l-a cerut de la cunoscuþi si rude. Zile nesfârºite au mers pe jos. Treceau pe lângã el si din senin îl loveau fãrã milã. De aceea toþi deportaþii îl iubeau. în ziua Cincizecimii.

în tot cazul Hagiduli a scris mãtuºii sale cã a dat cele douã lire ºi o întreba ce sã facã cu celelalte. Bourdourului. L-au aruncat în acelaºi convoi în care era ºi unchiul Gheorghe. bunul grec. Dupã puþine zile a venit confirmarea scrisã cu mâna a nepotului bunicii Despina. deºi a cãzut la pãmânt. dar biciul ºi foamea i-au adus sfârºitul. n-a mai putut. L-au mai ºi bãtut.ºi cine poate ºti dacã l-au îngropat sau l-au aruncat în vreo râpã ca sã-l mãnânce pãsãrile. pe deasupra. Gheorghe Kremmida. înainte de a ajunge însã în acel oraº. prin Eregli ºi se apropiau de Nigdi. ~i duceau pe jos din laturile Muglei. Când s-a sãvârºit nenorocirea cu unchiul. Douã le-a dat unor turci dintr-un sat ca sã-l îngroape . s-a dezechilibrat si. n-a putut sã-i fie de vreun ajutor. A putut doar sã ia din buzunarele lui numai 5 Mre. n-a pãþit absolut nimic. bunicul Kremmida. pe care îl iubea nespus de mult. l-au chinuit ºi mai mult. A cãzut ºi nu se mai putea scula.picioarele dinapoi ca sã mãnânce din vârful unui pom. îi treceau pe sub Iconia. Era medic ºi îl luaserã ºi pe el. l-a înºtiinþat sã le pãstreze. Aidiniului. prin omul care îi adusese scrisoarea. Hagiduli. pentru cã se grãbeau saºi continue drumul. Dupã aceea ºi Hagiduli s-a prãpãdit în acelaºi mod sau lin vreunul asemãnãtor. Atunci când acei oameni sãlbateci l-au vãzut foarte extenuat. Bun ºi sfânt era aºadar. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 10 . Sãrmana bunicã Despina. Acolo ºi-a dat sufletul bunicul ºi naºul stareþului Iacov. Stelian G. Spartei. Cãci însuºi bunicul Gheorghe îl botezase pe nepotul sãu.

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

Despre tatãl stareþului, Stavros Tsaliki din Rodos

Stavros Tsaliki, bãrbatul tinerei mame Tudora, meºterea prin turcime. Turcii de prin sate se purtau prieteneºte cu el, le lucra bine ºi îl plãteau dupã cum se înþelegeau. El nu avusese ºtiri despre socrul sãu, Gheorghe Kremmida, toatã vara. în noiembrie, întorcându-se în Libisi cu destule parale ºi încãrcat cu alimente ºi alte cumpãrãturi, aflã noutãþile. Le aflã de îndatã ce ajunse în Macri ºi descãleca la rudele sale Kremmidei, ca sã rãsufle dupã îndelungata cãlãtorie. I se strângea inima... Mu ºtia nici ce sã mai spunã ºi nici ce sã mai nãdãjduiascã. Cugeta întru sineºi: dacã preaputernicii Kremmidei nu aveau modalitãþi ca sã-l ocroteascã pe omul lor, care putere va putea izbãvi pe cei mulþi ºi slabi? Mai târziu, numai dupã câteva luni, s-a pierdut în aceleaºi batalioane ºi un alt Kremmida din Libisi. Un adolescent, pe nume Vasile, s-a sfârºit în Tars. Stavros n-a zãbovit mai mult. A bãut o cafea, ºi-a încãrcat cei doi mulari ºi a plecat imediat. Mu mai putea sta locului. Mintea îi era înfricoºatã, iar inima îi era la Teodora Dorula sau Dorita, cum îi spunea el - ºi la prunci. Numai cãtre ei i se îndreptau toate gândurile. Cu fricã, cugeta el, prin ce mâhnire a trecut delicata lui Dorula...; ar fi avut poftã sã fie acasã ca sã-l înveþe pe pruncul sãu Iacovel sã facã primii paºi... Un zâmbet larg fluturã pe buzele lui. Urca împreunã cu mularii si cu calfa lui panta din partea de nord a Antikragului. Mintea îi alerga cu mii de aripi. Ea trecu peste ani, întorcându-se în copilãria sa, în vecinãtatea Rodosului. Acolo s-a nãscut în l883, într-o lãture sãracã, situatã în afara zidurilor, la Marasia. Erau vremuri grele atunci în frumoasa insulã. Turcii stãpâneau. Grecii erau sãraci. L-a luat tatãl sãu, Iacov Tsaliki, pe când
11

era cam de 15 sau 17 ani ºi au mers dincolo, la Marmari, pe þãrmul asiatic, cãutând o soartã mai bunã. Pe aceste þãrmuri binecuvântate era multã lume, cei mai mulþi fiind bogaþi ºi puþini meºteºugari. Acolo puteau sã lucreze bine ºi cinstit. Puteau aduna parale ca sã se procopseascã ºi ei, sã se reîntoarcã în iubitul lor Rodos, sã-ºi zideascã o casã bunã ºi sã trãiascã ºi ei ca oamenii. Din neamul Tsalikilor mulþi au plecat în Asia Micã. Primii au plecat în 1756, Gheorghe ºi Avgherin Tsaliki. Iacov Tsaliki cel de acum era zidar ºi spoitor de vase de aramã. Drept calfã îl avea pe fiul sãu Stavros ºi toate mergeau bine. Grecii ºi turcii îi preferau pe ei la treabã. Dintru început s-au stabilit în Libisi. încã din vechime, cu multe veacuri înainte de Hristos, locuitorii din Rodos mergeau ºi se stabileau pentru totdeauna pe þãrmurile Likiei. Aci, la Libisi, tânãrul Stavros a lucrat mult timp ca zidar, în înstãrita casã a lui Gheorghe Kremmida, cel cu multe fete. Gheorghe s-a gândit sã ºi-l facã ginere pe tânãrul Stavros, însurându-l cu fata Iui cea mare. însã inima tânãrului fusese miºcatã de cea mai micã: Mulþumesc afendi4 Gheorghe, dar eu mã gândesc numai la Dorula... - Dar este micã, a spus tatãl ei. - Voi aºtepta sã creascã, insistã Stavros (astfel povestea acestea cu har si simplitate însuºi fericitul stareþ Iacov, dupã cum le aflase de la tatãl lui). ªi toate s-au sfârºit cu bine. Stavros si Teodora s-au cãsãtorit cu binecuvântarea Bisericii si petrecerea a þinut atunci numai trei zile pentru cã mai demult þinea o sãptãmânã. Casa lui Kremmida era mare ºi bunã. A lucrat ºi Stavros cu tatãl lui si au fãcut-o ºi mai bunã. în partea de sus locuia tânãra pereche, iar în cea de jos bãtrânii cu celelalte fiice ºi cu bãieþii.
4

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

St\pâne. 12

Dorula lui Stavros era bunã ºi sensibilã, era toatã o revãrsare de dragoste si dãruire. Dar în toatã casa stãpânea chipul mamei ei, Despina. Pentru cele grele ºi mari ale familiei ea era capul. Nu numai pentru cã era mama multor fete ºi tatãl lipsea jumãtate din lunile anului, dar si pentru sângele ei rece, pentru hotãrârea ei ºi mai ales pentru cã ea în mod conºtient þinea ºi învia îndepãrtata tradiþie bisericeascã a familiei ei. Având credinþã adâncã ºi dãruire pentru bisericã, mereu o vedeai în sfintele locaºuri la slujbe, aprindea candelele la bisericuþele dimprejur, fãcea metanii, învãþa pe copii sã se roage... Apoi ºtia sã-i încurajeze pe toþi, învãþându-i cum sã uite necazurile, fiind întâia la treabã, peste tot în frunte... nimic nu se fãcea fãrã bunica Despina. Toate acestea îi treceau prin minte lui Stavros ºi-i înduioºau inima, pe când se apropia de vârful Antikra-gului. De îndatã ce ajunse cu bine în vârf, la renumitul Pirnari, privi la dreapta, departe, cãtre Apus, spre pãrþile pietroase ale Antikragului apusean, la Libisi. Pentru întâia oarã acesta nu i se mai pãru atât de frumos ca odinioarã. Un nor pãru sã îi acopere mintea ºi nu mai putea sã vadã cum va arãta Libisiul de mâine. Toate îi apãreau încurcate ºi înnegurate, mult-putin se întrevedea cã aveau sã se schimbe toate, sau cel puþin multe în Asia Micã greceascã, deºi grecii înrãdãcinaþi aici nu voiau sã creadã asta. Dar trebuia sã se facã cutremurul cel mai de pe urmã, cel catastrofal ºi înfricoºãtor, ca ei sã conºtientizeze situaþia. ªi totuºi nu se hotãrau sã-ºi lase pãmântul lor cel milenar, locul lor cel sfânt. ~n orice caz, odatã cu ultimele evenimente inimile lor muriserã, nu-ºi mai fãceau vise ca altãdatã. Acum Stavros Tsaliki nu mai visa cum sã facã sã-ºi chiverniseascã copiii lui, cum sã-i facã dascãli, preoþi ºi încã mai sus... Acel Pãrinte Grigorie Tsakiris era model pentru tot Libisiul ºi Makriul. Soacra lui pomenindu-i pe ieromonahii familiei ei adesea îi spunea: "Bunul meu Stavros, sã dea Dumnezeu ca unul dintre copiii tãi sã se facã preot... sã ne
13

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

pomeneascã copilul nostru, sã ne împãrtãºeascã el, sã luãm anaforã din mâna lui..." Aºa dorea ºi Stavros ºi de aceea muncea cu râvnã ca sã scoatã parale pe care sã le cheltuiascã poimâine pentru copii. Dar ºi pentru clipe grele. Precum au fost cele din anii de mai înainte când îºi pierduse pruncii - ºi gemenii - la puþine luni dupã naºterea lor. Au cheltuit mulþi bani ºi au pierdut ºi copii. Cugetând la una ºi la alta a ajuns în sat. Stavros nu s-a oprit nicãieri, nici mãcar la cafeneaua lui Skiftu. A trecut ºi de ºesul unde în locurile mai joase era putinã apã ºi se formase un mic lac. De îndatã ce intrã în sat, copiii alergarã sã primeascã darurile pentru vestea bunã ce i-o aduceau despre bunica Despina ºi femeia lui, Teodora. Aceea a ieºit mai jos, pe partea bunã de caldarâm ºi a cãzut în braþele lui. A luat-o de mânã, au urcat câþiva metri pe caldarâm ºi au intrat în casa întunecatã. Toþi au plâns spunându-ºi unul altuia cuvinte de mângâiere. Stavros a urcat în casa de sus (unde era zestrea femeii lui, cu un magazin în piaþã - la Stumbo). A luat pruncii în braþe ºi nu se sãtura sã se joace cu ei. Unul din copilaºii lui, Gheorghi]ã, care trãieºte ºi acum, avea trei ani. Celãlalt, Iacovel, se nãscuse cu un an înainte, în 1920, pe 5 Noiembrie. L-a botezat bunicul sãu, Gheorghe Cremmida, ºi a primit numele celuilalt bunic al lui, Iacov Tsaliki din Rodos.

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

14

toate satele ºi oraºele. se repezeau ca lupii în satele greceºti. în Smirna ºi în împrejurimi. care plecase din nou la muncã în satele turceºti. furând ºi îngrozind. în fiecare dupã-amiazã bunica pobora cãtuia de pe sobã ºi tãmâia casa. Mustafa Kemal ºi-a aruncat în luptã trupele aici. þinând un copil în braþe ºi pe celãlalt de mânã. în aceastã atmosferã Stavros Tsaliki se strãduia mai mult acum. Era timp de iarnã ºi marea coloanã de greci deportaþi mergea pe drumurile pline de zãpadã. îi ruga pe arhangheli sã-l pãzeascã pe Stavros al ei. Cei care nu rezistarã la 5 Dezertori din armata turc\. O nouã nenorocire. La Libisi lucrurile pãreau mai liniºtite. La începutul anului 1922. însã frica ºi grija pentru ziua de mâine topea mintea ºi împietrea inimile locuitorilor care continuau sã trãiascã ºi sã munceascã aici. Aprindea ºi candelele la bisericuþele din jur . iarãºi planºetele femeilor casei în fiecare zi. în altã parte însã situaþia deveni descurajatoare. Teþii5. Dar rãul n-a întârziat. deoarece îi lipsea sprijinul socrului sãu.unde se duceau mai ales surorile necãsãtorite ale Teodorei. 15 . acolo grecii trãiau fãrã primejdie. Dupã ce s-a liniºtit de rãzboiul ce l-au fãcut grecii rãsculaþi din Pont. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Robia ºi dezrãdãcinarea Greco-turceºti mergeau din rãu spre mai rãu. Ea le aprindea mai des pe cele de la Sfinþii Arhangheli. Copilaºii creºteau vãzându-le pe femei plângând. I-au trecut prin Capadocia ºi urcau tot mai sus. omorând. sãvârºindu-se ucideri în masã. cu tupeul pe care li-l dãduse Kemal ºi riouredin paºa. înainte deja de a veni catastrofa finalã. Toþi îºi fãceau cruce. Desigur acolo unde exista armatã greceascã (în anii 1919-1922). turcii l-au prins ºi pe Stavros al ei.Stelian G. în pãrþile apusene ale Asiei Mici. precum Aidini au fost rase de pe fata pãmântului. ceva metanii si seara rugãciuni.

se zicea cã este destinat pentru Caucaz.asprimile cumplitei cãlãtorii. tatãl fericitului stareþ Iacov. în zilele bune de la Libisi. A ieºit din galerie ºi îndatã ea s-a prãbuºit. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Cântece de dragoste. 6 Stelian G. Stavros a aflat o buturugã la care a luat aminte în mod deosebit. ºi pe care îi acoperise zãpada pe jumãtate. pentru ca grecii sã-ºi mai uite de necazurile lor. 16 . pe care-i aruncaserã din mers.a povestit mai târziu Stavros fiului sãu Iacov. ~nainte de a ajunge acolo i-au pus sã lucreze în mine. Stavros aude în galerie trei lovituri. Aceia auzind cântãrile au cerut de la ofiþer sã aibã ºi ei muzicã. trecuserã mai înainte ºi alte pâlcuri de greci robiþi. ~ntr-o zi. undeva a aflat ºi niºte bani ºi trimiþând în oraºul apropiat i-au adus coarde. în nenorocita pribegie. i s-au pãrut interesante. Cânta în dupã-amiezi diferite melodii turceºti în casa ofiþerului. cânta aproape în fiecare zi pentru Dorula ºi uneori pentru toþi vecinii. împreunã cu militarii lui îi pãzea pe greci. Aºadar l-a cioplit. Dar de cealaltã parte a colibelor era casa ofiþerului care. Ca sã se încãlzeascã sãpau în zãpadã unul sau doi metri ca sã afle în pãmânt vreo buturugã sau alt lemn ºi aprindeau focul. Pâlcul în care era ºi Stavros Tsaliki. Dormeau în niºte colibe . Pentru cã tatãl lui l-a învãþat sã cânte la mandolinã. în timp ce lucra. sãpând în zãpadã pentru lemne. în lunile când rãmânea acasã. încasarã ultimele biciuri ºi se sfârºirã pe drumul înzãpezit. sã cânte serie ºi câte o cântare. Ofiþerul a chemat pe Stavros ºi el n-a mai lucrat în mina cea primejdioasã. L-a pãzit Sfântul Haralambie a cãrui iconiþã o avea la gât. ca împreunã cu lucrãrile absolut necesare ce le fãcea. De multe ori vedeau pe lângã drum ieºite din zãpadã mâini sau picioare de greci. îi plãcea mult sã cânte mantinade6 ºi alte cântece. Pe drumul pe care megeau. ~ntr-o zi. Astfel a început. Jandarmii cãlare ºi militarii foloseau rar gloanþe. i s-a pãrut potrivit ºi a început sã o ciopleascã ca sã facã din ea o mandolinã.

omorau ºi rãpeau toate ale grecilor pãrãsiþi. Ostenealã zadarnicã. La Libisi au primit ordinul dezrãdãcinãrii ca ropotul morþi. Armata greceascã se retrãgea în dezordine de peste tot. Pe celelalte þãrmuri. Turcii deja deveniserã pentru 17 Stelian G.pentru prima datã în Libisi . Mulþi greci au crezut aceasta. cu scop. s-a fãcut aspru ºi ameninþãtor. Femeile ºi copii se închideau devreme în case ºi cu fricã îi auzeau . singurul turc care. în partea de apus a Asiei Mici se prãbuºea elenismul ce dãinuia aici de 3. Iar în spate turcii. în alte pãrþi grecii mureau în agonie. ca sã facã treabã bunã. dintr-un turc bun ºi mâncãcios cum fusese mai înainte. ªi dãdeau ºi puþini bani. Anul 1922. însã noutãþi de la Teodora Iui ºi de la copii nu putuse afla. sã rãspândeascã printre grecii creºtini zvonul cã nu trebuie sã ia multe lucruri cu ei. nu vor mai lãsa pe greci în Asia Micã ºi nici vreo altã minoritate puternicã. deoarece se vor întoarce repede înapoi.ºi s-au sfãtuit mult cum sã afle o modalitate de ocrotire a femeilor ºi a copiilor. o legãturã cu rufe la subþioarã. violau. A venit luna august cu înfricoºãtoarea catastrofã a Smirnei. Fiecare avea dreptul sã ia o boccea. a pus într-o searã pe crainic sã strige: "Sã fie gata toþi cãci peste puþine zile plecãm".Asta a continuat pânã a venit un ordin prin care cereau meºteºugari dintre greci. Turcii au pus. de pe toate fronturile. ca reprezentant al puterii.000 de ani. El însuºi. preoþii ºi dascãlii .mergând pe caldarâmuri pe jandarmii turci. spre sfârºitul lui septembrie. nimeni nu ºtia. Mutirul (omul ordinei). L-au dus în pãrþile Trapezuntei ºi l-au pus sã zideascã un spital. teþii ºi armata ardeau. Stavros a declarat cã este zidar. La Libisi au rãmas putini bãrbaþi. cum vor pleca. cu ce mijloc. Mãsura aceasta chipurile e valabilã pânã ce se vor aranja problemele greco-turceºti. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . dacã vor stãpâni neoturcii. Cei mai înþelepþi ºtiau însã foarte bine cã. Bãtrânii satului. locuia în Libisi. Unde vor merge.cu toþi au rãmas surprinºi .

greci bãtãuºi. îºi cãlcau cuvântul imediat. înainte de amiazã. Dupã fete s-a dus la Bisericã ºi bunica Despina. dar mai mult voia sã aprindã la icoana arhanghelului ultima lumânare ºi sã se roage. A dat ultimele îndrumãri.. pe Sfânta Masã.. de la 12 la 65 de ani. în aceeaºi zi. ci ºi pe cei vii. care nu ºtiu dacã a prins. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . ªi el sã facã ce poate. cãlãreþii din Macri au ajuns la nefericitul Libisi. în camera cea mare ºi bunã unde îºi aveau icoanele. Cele mai multe copile din Libisi ºi-au stivuit zestrele lor scumpe în partea din spate a Bisericii Sfinþii Arhangheli. trebuiau sã porneascã femeile. cel mult a doua zi. Bunica Despina s-a apropiat ºi l-a privit cu mânie. se boceau pe ele însele."Aici stãtea Hrisos al vostru. La fiecare casã. Ordinul a nãscut la început o jale nedescrisã. Femeile plângeau ºi îºi boceau nu numai morþii lor. adicã pe digul cel nou. Femeia s-a tulburat de ceea ce a vãzut. 18 Stelian G. Atunci acela i-a spus dispreþuitor ºi rãzbunãtor: . Ce va lua fiecare în bocceaua ei. Fireºte. dar apoi se petreceau aceleaºi lucruri. copii ºi bãtrânii Libisiului spre Macri. Cei mai mari îºi dãdeau cuvântul. Dar nu s-a putut ruga. libisiotii plângeau ºi cereau mângâiere. Voia sã lase acolo ceva preþios.. toate trebuiau sã-ºi ascundã în hainele lor banii ºi bijuteriile. Apoi fiecare fatã sã-ºi ducã zestrea ei. ~ntr-o dimineaþã. în altar. cu toþi erau în pribegie în pâlcuri în adâncurile Turciei. Nefericita a plecat neavând putere nici sã plângã. Aceluia i-au încredinþat ceea ce aveau. Era miºcãtor sã vezi cum umblã fetele încãrcate ºi fiecare din ele îºi depunea zestrea ei în Bisericã. cu micul Iacov în braþe. L-a blestemat totuºi în turceºte... Bunica Despina si-a adunat fetele în jurul ei. spre Kardoni. acum stau eu!" ªi continua sã-ºi taie tutunul pe Sfânta Evanghelie. Bãrbaþii. rãpitori ºi siluitori. spre a fi nimiciþi. l-a gãsit stând pe turcul cu ordinea.

îl þinea în braþe. Tudora avea puþine alimente. Seara se aflau cu toþii la Kordoni. 7 Stelian G. Toþi erau gata.din smochinii lor. Ochi înfricoºaþi. picioare tremurânde. pe Tãcurã. Plângeau. care avea 2 ani fãrã douã luni. ºi l-a legat sub adãpostul de jos. copii si bãtrâni. Au sãrutat iconostasul. A scos ºi i-a lãsat 12 "coºuleþe" de smochine ca sã aibã ce mânca.întorcându-se pe drumul principal. inimi întunecate si fãrã de nãdejde. ~ncet-încet toþi s-au adunat Ia Biserica Maicii Domnului de jos. a doua bisericã mare a Libisiului. 19 . aici trebuie sã-i lãsaþi. Au adunat mulþi bani. Pe Iacov cel mic. A tocat multe smochine . Afarã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Diminutiv de la Anastasia. Femeile ºi copii au dormit în aer liber. bijuterii de aur ºi lire engleze.Aici i-aþi câºtigat. A luat ºi susan ºi ca medicament puþin rachiu. I-au adunat pe toþi foarte aproape de mare si se pãrea cã acolo ar avea scopul sã-i sfârºeascã în grup. câte ceva ca sã aibã de mâncare cel puþin copiii. Gheorghe avea patru ani ºi Tasula7 abia 40 de zile. Le-au luat totul ºi nu le-a lãsat nici o para. Nefericitele femei protestarã. la digul cel nou. Cu bocceaua la subþioarã ºi cu ce încãpea în buzunare. Fiu s-a fãcut rãul. Jandarmii i-au alungat departe pe turcii care ameninþau sã-i prade ºi sã-i fure pe greci. Unde sã meargã fãrã bani? însã aceia le-au rãspuns: . în buzunare si-au pus ºi nãut prãjit. Dimineaþa s-a sãvârºit tâlhãria cea mare. I-au pus în rând ºi i-au controlat pânã la piele. Cineva a înºtiinþat despre asta ºi copii cu toþii împreunã au început sã plângã ºi sã strige. Bunica Despina a luat cãþeluºul lor. au sãrutat ºi uºa. Dupã aceea au coborât spre Macri. cam la 2000 de femei. Jalnicul alai s-a pus în miºcare. Au trecut câmpul plin de o melancolie de toamnã ºi au urcat Antikragul nordic. îl dãduserã Tudorei ºi lucra aici altcineva. a vãzut ºi magazinul lor închis.

avea 16 bãrci ºi era încãrcat cu piele. La Kordoni au rãmas ºi a doua zi. Se pri-mejduia. ~ntr-un târziu au ajuns la Pireu. iconostas ºi se rugau. cu desãvârºire necunoscute. Micul Iacov se cocotã pe umãrul mamei ºi fata lui îngereascã arãta mâhnitã. Apoi s-a pus problema unde sã-i ducã. Cam la trei zile odatã apãrea vasul american. dar ºtia ºi înþelegea bine slovele bisericeºti. care a urmat-o în toate. Libisiotii preferau Grecia. Nu i-au lãsat sã iasã. toate la un loc chinuiau lumea. o sãptãmânã ºi mai bine. Era greu sãi arunce în mare.. apoi au ajuns în Ciclade. Au pus prora spre Rodos. deoarece corabia încã nu se vedea. în camera cea mare.Dacã aici sunt astfel de antihrist!. nimic nu putea sã le mângâie. iar crimele. Acasã se þineau toate posturile ºi tot astfel a învãtat-o ºi pe Tudora.prima ºarjã . Pieile erau asigurate. sã mergem înapoi la turci! Aceasta deoarece la Libisi oamenii aveau ºi arãtau respect de cele sfinte. Carena corãbiei scârtia din greu. Mâhnire numai pentru cã mama sa plângea. Strãinii vorbeau despre Franþa. Atunci s-au privit ca ºi cum ar fi fost într-o altã lume ºi au spus: . Cãlãtoria a þinut zile întregi. Furturile erau rare. pãduchii.Astfel le-au golit cu desãvârºire de bani ºi aur. Foamea. nefericitele femei au cerut sã sune sirenele de doliu. din tradiþie ºi împotrivire fatã de turci. Era de marfã. ªi a început un bocet care sfâºia rãrunchii. Cãpitanul se gândea. setea. Toþi libisio]ii aveau acasã. Au prins o mare foarte rea. Le-a aruncat ºi oamenii s-au izbãvit. Femeile ºi copii au intrat înãuntru .. Cu toþii mergeau la Bisericã regulat. Bunica Despina era în mod deosebit foarte biseri-coasã ºi rugãtoare.ºi s-au ridicat ancorele. A fost plãtit pentru femei ºi copii. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Trebuia uºuratã. Citea vieþi de sfinþi pe care le auzeau ºi copiii 20 Stelian G. Bunica Despina cu Tudora s-au dus în capãtul vasului tras la þãrm ºi se uitau la lumea din port. Acolo au auzit pentru prima datã greci înjurând de cele sfinte. Tudora a mers la ªcoala de fete numai trei clase.

Fetele bunicii Despina au lucrat ºi ele la cules de mãsline. Tudora cu cei trei copilaºi. a cunoscut mai bine Biserica ºi Tainele ei. Fiu era singuri. Sfântul Gheorghe. De la ele a învãþat sã respecte pe preoþi. Acolo i-au coborât pe toþi refugiaþii ºi i-au îndrumat sã meargã pe jos la un sat al Amfissei. Atunci când au venit la Sfântul Gheorghe era vremea pregãtirii pentru culesul mãslinelor. Bunica Despina. Tudora nu ºtia dacã este vãduvã sau dacã trebuie sã-l aºtepte pe Stavros al ei. Micul Iacov s-a fãcut de 4 ani. sã-i iubeascã pe oameni. Bunica Despina avea purtarea de grijã generalã.în 1923 ºi 1924. lucrând peste tot. pe unde puteau. încet-încet ea a devenit aproape o pustnicã. ci cu alte multe familii care erau despãrþite între ele printr-o pãturã agãþatã. Stelian G. Celelalte familii ºi-au aflat pe ai lor . Tudora lucra de obicei în magazie pentru copii ºi pentru ceilalþi ai familiei. Pe tatãl lui nimeni nu-l vãzuse. Þinutul nu era bogat ºi putinii locuitori erau uniþi la început. sã posteascã. au fost cazate într-o magazie lungã ºi îngustã. au reuºit sã trãiascã doi ani la Sfântul Gheorghe. cu celelalte surori ºi cu Kiriac ºi Vasile. Din Pireu corabia a plecat spre Iþea.ei. cãci avea un organism foarte delicat. nici nu auzise despre el. Fericitul Stareþ Iacov a cunoscut prima sa dragoste faþã de cele sfinte de la bunica Despina ºi de la mama lui. Voia ºi ea sã creadã asta. în acele vremuri grele. Prin necazurile ce-au aflat-o. Apoi durerile atâtor nasteri [i mâhnirile au epuizat-o cumplit. Copiilor le spunea cã tata va veni repede. ªi astfel.cei care în cele din urmã s-au putut întoarce . sã se roage. Pe Tudora aceasta o neliniºtea foarte mult ºi durerea o macinã gândindu-se la el. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 21 .

De îndatã ce se auzea cã va trece prin latura aceea Crucea Roºie sau Comisia Internaþionalã. Aºadar. urmãrit de un ciudat nenoroc. cum se mai numea. i-au fãcut trahana8 sã mãnânce. Odatã s-a hotãrât. cãlãtorii de noapte ºi primejdii a ajuns la Macri. Deoarece aveau nevoie de dânsul se purtau bine cu el. au rãmas. însã nu putea acþiona pentru cã-l pãzeau ca pe ochii din cap. douã si apoi iarãºi relua lucrul la clãdirea spitalului ca meºter principal. îl piteau pentru o zi. Aceºtia l-au priceput. în 1925 a fugit într-o noapte înspre interiorul tãrii. Va evada ºi. acolo unde Stavros Tsalikis lucra la ridicarea spitalului. A aºteptat clipa prielnicã. au murit. L-au cãrat la stânã. Acela a vãzuto pe Tudora cu copiii la Kordoni. nicãieri n-a putut afla ce s-a întâmplat cu libisiotii. ªtia si despre controlul fãcut femeilor. Doamne ajutã. 22 . Acolo a aflat despre toate cele ce s-au petrecut de la un copil. Trãia izolat.Stelian G. nimic altceva. I-au încãlzit. Cu greutãþi nesfârºite.vorbea bine limba -ºi a luat-o sã taie Turcia centralã. ci l-au ajutat sã continue pe un drum sigur. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Recunoaºterea lui Stavros S\ ne întoarcem iarãºi la Trapezunda. deoarece nu ºtia ce se întâmplã cu familia sa ºi cu libisio]i. Dar nu l-au trãdat. pentru cã îl puteau bãnui cã este grec. Astfel a înþeles el cã ceva nu-i în regulã. Auzise numai despre marea catastrofã a Smirnei. cã acele organizaþii l-ar fi ajutat sã plece în Grecia. nefericita Tudora a plecat nu numai fãrã 8 Mâncare specific\ local\. s-au izbãvit. ªi drama lui era mare. Au plecat. îl ºi ascundeau. Purta haine turceºti . s-au înnecat? nici nu putea întreba pe oricine. Niºte ciobani din Capadocia l-au aflat într-o noapte fãrã simþire din pricina frigului ºi oboselii pe drumul înzãpezit.

La ieºire din oraº. Stavros îºi întoarse capul ºi o vãzu pe bãtrâna lui soacrã. Ca ºi cum ar fi de statura lui Stavros. Tãmâia ºi pe vecini. aºa cum mergea. Stavro. Punea în ea cãrbuni din focul pe care pregãteau mâncarea ºi o purta prin casã tãmâind cu multã seriozitate ºi îngãimând: "Aluia. ca zidar. se gândea. Stãteau mereu în magazie. Aluia" (aliluia). A adunat ceva bãnuþi ºi s-a dus pe jos la Amfissa.Ei. La Libisi n-a urcat deloc.Dorula noastrã ºi copiii sunt bine. Astfel micul îngeraº cu tigla-cãtuie binecuvânta toate familiile din magazie. A sãrit înãuntru. 23 Stelian G. apucã sã-i spunã: . Gãsise o þiglã micã având o scobiturã. pentru cã le spuneau cã repede îi vor muta în altã parte. a dat semn cã nu este turc ºi astfel a ajuns în Rodos ºi de acolo la Pireu. ~ntr-o zi. Cãuta de lucru ºi îi cãuta ºi pe ai lui. Fãcea pe turcul ºi lua aminte dacã nu apãrea vreo corabie din Rodos. înainte de a-l îmbrãþiºa. Stavros era cât pe ce sã înnebuneascã de mâhnire. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . A gãsit de lucru în Amfissa. îl vedea din spate ºi ceva s-a miºcat în ea. Dar pe cât înainta. cu atâta statura devenea tot mai mult a lui Stavros.însoþitor. din Simos sau Kastelorizo. Emoþionatã ºi plinã de nãdejde. le vor da ogoare ºi le vor face case.. ci ºi fãrã parale. bunica Despina trebuia sã facã putinã pâine. la o casã vede un meºter. Sãri jos ca un nebun ºi aceea. bãiete.. Adicã ridica puþin pãtura ºi trecea în casa alãturatã. pe care nu-l cunoºtea. A înaintat spre sud cu mii de precauþii.. ªi-a fãcut treaba ºi se întorcea spre sat. într-o noapte a avut noroc.. Suspinã ºi merse spre el. s-a oprit în drum ºi a strigat: . Tot în felul acesta l-a primit pe tatãl lui. Ridica ºi mai departe ºi se afla în a treia casã. spre sfârºitul anului 1925. Iacov se fãcuse de 5 ani ºi jucãria lui preferatã era cãtuia. nimeni însã nu-i putea spune locul unde lãsase vasul american ultimul grup de libisioti refugiaþi.

S-a fãcut o înþelegere ºi refugiaþii cultivau ogoarele lui Noel. dupã aceea i-a dat moºia ca zestre fiicei lui Irina. în 1927. Nu se mai sãtura sã asculte despre Ilie ºi Dimitrie. Toatã regiunea aparþinea moºierului englez Filip Ftoel care. Micul Iacov era deja de 7 ani. Aceste ogoare. au fost despro-prietãrite la mulþi ani dupã aceea. Acolo îi plãcea nespus de mult ºi afla mereu alte pretexte sã întârzie cât mai mult în bisericuþa sãracã. cu atât mai puþin ieºea cu ceilalþi copii. sã ocãrascã ºi sã facã gesturi necuviincioase. Se spunea despre ei cã au sporit mult în cãlugãrie. La Farakla. Se spunea cã lui Ilie i-a fost greu. s-a întors ºi s-a fãcut monah în Palestina ºi el. iar închinãtorii erau putini. Aproape cã nu se juca deloc pe uliþã. între Limni ºi Mantudi. în loc de case cele 60 de familii de libisioti au aflat niºte corturi. i-au mutat pe libisiotii refugiaþi de la Sfântul Gheorghe la un loc din nordul Eubeii. De la copiii satului au învãþat sã spunã cuvinte urâte. De la vârsta de 6 ani micul Iacov a învãþat pe dinafarã Sfânta Liturghie fãrã sã ºtie cãite. Casele au fost gata în doi ani. ca ºi locuitorii vechi ai satului. dând.. cam 45 de pogoane de familie.. Anul 1925 sfârºindu-se. dar ºi acesta a ajuns cãlugãr bun. nu putea auzi cuvintele rele pe care le spuneau aceia. Cele ce le spune preotul ºi 24 Stelian G. dintre care 5 ani trãise în condiþii foarte nenorocite. deºi nici nu le înþelegea. Dar micuþul Iacov cu cât le vedea pe acestea. O punea pe bunica sã-i spunã tot ce ºtia despre sfinþi. deoarece Patriarhia o ducea greu. Era ceva ºi asta. De aceea ºi Patriarhul l-a trimis sã umble împreunã cu Ilie ca sã adune milostenii. Fiecare familie avea douã camere mici. Dimitrie mai mult. însã în fiecare searã mergea cu bunica sau cu mama sa ºi aprindea candelele. Pe atunci turcii nu le lãsaserã mai nimic. cãci îi era ruºine sã cearã.Copiii refugiaþilor se jucau în praf ºi în noroi toatã ziua. 25% din producþie proprietarului. care s-a cãsãtorit cu senatorul englez Beker. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . care s-au cãlugãrit la Sfântul Mormânt... sã-i vorbeascã despre ieromonahii familiei lor. în micul sat Farakla.

iar înlãuntrul sufletului celui mic deja exista ceea ce trebuia sã înveþe. Pãzeau porunca mamei. pentru cã ea. slãbitã precum era. Micul Iacov a plâns-o pe bunica Despina. îl supraveghea mama sa. bãtrâna n-a rezistat. Humai bunica ºi mama lui. fãcând foarte puþine greºeli. Corturile erau vechi. în nopþile în care se predau somnului îºi fãceau v'isuri pentru Iacov. A contactat o pneumonie ºi. Jos erau pere cãzute ºi le mâncau oile. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 25 . Puþin bolnãvicioasã din fire. Dupã moartea bunicii. Femeie deosebitã. dar nu luau rod din pom strãin. ªi atunci când bunica îi spunea ceva. când îl îndemna spre Bisericã. ea a slãbit din pricina postului. cea dintâi l-a învãþat drumul Bisericii. încât cei din jurul lui rãmâneau uimiþi. învãþa din prima. Odatã treceau printr-o livadã cu peri. ea l-a învãþat cum sã stea într-însa ºi cum sã iubeascã Biserica. Copiii le pofteau dar însã nu ºiau întins mâna sã le ia nici mãcar de jos. însã le-a dat o educaþie bunã copiilor ei. Copilaºi refugiaþi ºi strãini. Stelian G. Copiilor le era foame. l-a învãþat sã nu se atingã de lucru strãin.cântãreþul Duminica el le cânta încet singur. micuþul înþelegea imediat. ploua prin ele ºi pãmântul scotea multã umezealã. Dar bunica a murit repede. Ziceai cã bunica doar ridica un capac. pe care au îmbãtrânit-o necazurile înainte de a ajunge la 40 de ani. Dar le spunea cu atâta seriozitate ºi asprime. Cu toate acestea cine avea vreme sã cugete temeinic ce trebuie sã se facã pentru acest copilaº harismatic? Toþi se luptau sã supravieþuiascã. Astfel. deºi frânte de obosealã din pricina treburilor. ca ºi cum cineva þi-ar aminti ceva. toate cele bune pe care i le spunea erau imediat înþelese de micul Iacov. a supãrãrilor ºi a bolilor.

niciodatã descurajat. mai din ironie. ºi unii care îl ºtiau mai bine. la 500 m N-V era bisericuþa Sfintei Parascheva. copilaºii. adesea îi spuneau "cãlugãrul". nimeni nu l-a vãzut vreodatã purtânduse necuviincios. Desigur. încât pe micul Iacov îl respecta pânã ºi dascãlul sãu. luminoasã. deºi el ºi-o trãgea.. de 6-7 ani. dar întotdeauna curate. înalt. La început au fãcut aici o ºcoalã pentru copiii refugiaþi ºi pentru ceilalþi copii ai satului. cu hainele gãurite. trecea pe dinaintea micii lor cãsuþe ºi ducea urcând în serpentine la ºcoala-bisericutã aflatã într-o pãdure de pini. Prindea foarte repede lecþiile. Un copilaº foarte sãrac. se deosebea cu uºurinþã. Refugiaþii libisio]i dar ºi unii localnici. mai bine zis o cãrare. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis ªcoala ºi felul în care se distingea micul Iacov La Farakla micul Iacov a mers la ºcoalã în 1927. biserica parohiei. deºi nu le puteau da nici o explicaþie. 26 . mai din nesimþire.Stelian G. Gheorghe. astfel cã fãrã nici o greutate a devenit premiant. Pentru aprecierea comportamentului nu este trebuinþã de spus decât cã a fãcut o astfel de impresie. care venea la fiecare 15 ale lunii în sat ca sã liturghiseascã la Sfântul Gheorghe. o clãdire specialã în acest scop nu exista. Un drum mic. Mai sus de casa lor. mulþi îl vor numi "pãrinte Iacove" ºi câteodatã îi sãrutau mâna. serios. Fratele lui. La fel ºi pãrintele Tudose (Dimitrie Teodosiu). cu fruntea curatã. aproape de la vârsta de 10 ani. îl strigau câteodatã "bunicule". s-au obiºnuit cu purtãrile lui Iacov. Mu îl vedeau jucându-se pe drum. La ºcoalã.. umblând cele mai multe luni ale anului desculþ. Mai târziu. cu cãpºorul lui totdeauna drept.

aºa fel încât sã nu fie nici unul dintre ei pãgubit. Târziu. O iubea mult deoarece ºcoala sa din primii ani a fost Biserica Sfintei Parascheva. Iacov mergea de douã ori. s-a rugat. lãsând în urmã pãdurea cu pini. Copilul mergea singur ºi-i plãcea sã rãmânã acolo pânã înnopta. acolo unde se ruga 27 . ~n drum spre Tsonka au întâlnit un consãtean de-al lor care. Micul Iacov ºi-a revenit repede ºi. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Apariþiile Sfintei Parascheva ~n anul în care au lãsat cortul ºi au intrat în cãsuþa cea joasã. a chemat pe copiii lui . Se ruga cum ºtia ºi cât putea. a gãsit o cutie micã de conservã. a umplut-o cu apã din uluc.Stelian G. Stavros Tsaliki lucra undeva cu ziua. un sat mai mare din apropiere. Copiii s-au înfricoºat. Consãteanul a deochiat animalul. s-a dus mai jos unde era un locºor de închinare al Sfântului Dimitrie. a luat untdelemn din candelã ºi s-a întors la animalul care era pe moarte. Trebuia sã-l ducã la Tsonka. sã fi fost atunci de 8-9 ani. cãutând în jurul lui. pierzându-ºi puterile ºi fiind gata sã piarã. însã într-o dupã-amiazã.ºi le-a spus ce s. Acolo se înþelesese cu casapul sã-l taie ºi sã-l vândã. ºi-a fãcut rugãciunea în genunchi. unde duceþi scroafa aceasta care s-a fãcut cât un mãgar!?" La aceste cuvinte îndatã animalul a cãzut jos spumegând.ã facã cu porcul. Toþi copiii mergeau la ºcoalã odatã pe zi. a rupt niºte busuioc din grãdina de alãturi. Peste putinã vreme scroafa se ridicã ºi o duserã la casap. Dupã aceea lua coborâºul spre casã. l-a uns cu untdelemn [i l-a stropit cu busuiocul.pe Iacov de 7 ani ºi pe Gheorghe de 9 . A îngenunchiat. de cum a vãzut porcul cel bine hrãnit le-a spus: "Bre. mergea ºi aprindea candelele. Deoarece tatãl lui. au hrãnit ºi un porc care s-a fãcut foarte mare. dupã amiazã.

stãpânitorii ºi cei ahtiaþi dupã putere. Iarãºi s-a înfricoºat. oricât ar fi dat. monahi. O astfel de intimitate ºi îndrãznealã avea cel mic. sã-ti dea soarta ta". mulþi bani vor veni în mâinile tale. Stãtea foarte aproape de ea ºi vorbeau.. A luat-o la fugã la vale. Sfânta i-a explicat cine este. i-a vorbit cu dulceaþã ºi copilaºul s-a liniºtit. i se dãdeau mulþi.. nu rãmâneau în punga sa .) El însuºi povestindu-le pe acestea. i-a spus: . profesori universitari ºi înalþi judecãtori. a adãugat: 28 Stelian G. preoþi. fii ci nu s-a mai uitat în urmã de fricã. episcopi ºi patriarhi. A doua zi a mers din nou sã aprindã candelele ºi i-a apãrut din nou. (ªi într-adevãr toate acestea s-au adeverit.. exact cum era înfãþiºatã în icoanã. în cealaltã dupã-amiazã a apãrut Sfânta ºi i-a rãspuns copilului: . Copilul s-a înfricoºat ºi a luat-o la fugã ajungând acasã istovit. Aceea l-a sfãtuit cu simplitate: "Sã-þi spunã.Ce vrei. Pe stareþul Iacov l-au cinstit bogaþii ºi sãracii. Dar seara a întrebat-o pe mama sa Tudora.Ascultã-mã. înþelepþii ºi cei fãrã de carte.pentru cã-i punea într-o pungã care nu se golea niciodatã. sã ia binecuvântare de la el. ~n cursul uneia din primele ei apariþii. care au ajuns în ultimii sãi ani la mãnãstire sã-l cunoascã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . sã se foloseascã. Sfânta. dar nu vor rãmânea. i-a spus sã nu se teamã ºi micul Iacov a urcat iarãºi cu fricã spre bisericuþã. dar Sfânta a ieºit din bisericã. în ultimii ani mai ales. dupã ce copilul a mai prins curaj.i-a apãrut vie Sfânta Parascheva. A stat lângã ea ºi a ascultat-o cu atenþie. Apariþia Sfintei Parascheva s-a repetat de multe ori. sã se mãrturiseascã. ªi bani deasemenea.. multã lume va veni sã te vadã. Iacov al meu sã-ti hãrãzesc pentru rugãciunile ce le faci în casa mea? Acela nu ºtia ce sã-i cearã. Vei vedea multe slave. Micul Iacov s-a obiºnuit ºi nu se mai temea. S-a oprit din fugã ºi s-a întors sã vadã cine îi vorbeºte. dar el îi oferea pe toþi celor ce aveau nevoie.

Acum însã. însã simþea ºi o mare bucurie lãuntricã. adicã la 8-9 ani . tatãl sãu. la stranã citea mult ºi cânta pe cât putea. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . nu înþelegea noimele. Se pierdea copilul ºi se înfricoºa. adicã vocea cea bunã a lui Iacov. care mergea la Farakla tot a doua duminicã sã liturghiseascã. Fireºte. Lucrul acesta. rostindu-le într-un mod solemn.Ei. Dupã aceea. se roagã ºi tãmãduieºte îndatã ce a învãþat primele slove la ºcoalã a început deja sã citeascã cu râvnã cãrþi bisericeºti. întâi aranja cele din altar. o fiinþã legatã mai mult de 29 Stelian G. în câteva luni . Pentru cã serile.. fratele. dintr-un îndepãrtat izvor sfinþit. Le cânta ºi cu mama lui. deºi nu îºi putea explica cele pe care le auzea ºi vedea. oare Sfânta Parascheva mi-a spus minciuni? Oare mic lucru mi-a dat? M-a fãcut preotul Tainelor lui Dumnezeu! Citeºte rugãciuni. ªi nu numai asta. serios. meu. fiind atât de mic. Pentru cã acolo. l-au observat pãrinþii ºi rudele lui cele mai apropiate. a început sã meargã devreme ºi la stranã. Stavros. cu slovele bisericeºti era ceva ciudat. Cu fricã de Dumnezeu ºi cu sârguintã le fãcea pe toate. A învãþat ºi micul Iacov cântecele ºi le cânta foarte frumos. ºi mai dansau câteodatã.sã fi mers în clasa a doua primarã. ci atunci când citea imnele sau rugãciunile glasul lui îºi schimba tonul. De îndatã ce locuitorii satului l-au vãzut ºi l-au auzit pe micul Iacov la stranã. îl încuraja ºi mama sa. li s-a nãscut în conºtiinþa lor convingerea cã acest copilandru este o persoanã sfinþitã. la Sfânta Masã. scotea mandolina ºi le cânta. pãrintele Dimitrie Teodosiu. Ba ceva încã ºi mai mult: cãpãta inflexiuni mãreþe de credeai cã vine din altã parte. mai ales în sãrbãtori. de multe ori a observat ºi a vãzut îngeri ºi a auzit psalmodii cereºti. fapt pentru care degrab a fost rãsplãtit.citea cu uºurinþã. în aceeaºi vreme. dar îi purta de grijã ºi pãrintele Tudose. în timp ce îl ajuta pe pãrintele în altar.

rugãciuni. care nu existau. a scos crucea micã de lemn. La copii cei mici la fel. Doctorii erau departe ºi voiau bani. cheile bisericii parohiei Sfântul Gheorghe le avea micul Iacov. Pãrintele Tudose era în alt sat. exorcisme . Gheorghe striga dupã ajutor ºi plângea. atunci când îl chemau sã citeascã rugãciuni. deoarece nu putea judeca de fiecare datã exact ce rugãciune trebuie pentru cazul respectiv. se ruga ºi pleca.le putea face ºi micul Iacov. Deoarece satul nu avea preotul lui. Ceaslovul.Dumnezeu ºi mai puþin de cele omeneºti. De la Biserica satului avea Molitfelnicul ºi de acasã. de la Sfântul Gheorghe ºi de la Sfântul Haralambie. ca ºi în casa lui. ungea uºa casei în chipul crucii. orice rugãciune ce se ivea la prima deschidere a acestor douã cãrþi. îngenunchind. Era de nouã ani când l-au trimis împreunã cu fratele lui sã treiere pe ogorul lor în luna iulie. ªi femeia se uºura. de l0-11 ani. Se ducea cu untdelemn de la Sfânta Parascheva. pe fratele lui Gheorghe l-a muºcat un ºarpe de mânã ºi a început sã-l doarã tare. S-a obiºnuit. îi spãlã locul muºcat cu apã ºi. Toþi ºtiau deja cã micul Iacov se are bine cu Sfinþii ºi este deplin afierosit Bisericii. pe celelalte . Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . a însemnat pe 30 Stelian G. citea orice se întâmpla. Se îmbolnãveau animalele? îl chemau pe micul Iacov sã le citeascã ºi se fãceau bine. Adesea spunea rugãciuni alcãtuite de el. Aici era mediul lui firesc ºi nimeni nu se mira vãzându-i atât de des în Bisericã. pe când era mai mic. Aºadar au început sã-l cheme ori de câte ori se întâmpla ceva rãu. îl vedeau cu câtã evlavie se miºcã în bisericã. în cazurile de boalã. Iacov îl mângâie pe fratele sãu. Acolo. Toate acestea au conlucrat astfel încât cam de la 9 ani micul Iacov a devenit treptat scãparea locuitorilor simpli ºi sãraci mai mult a refugiaþilor. Chiar ºi la femeile ce nu puteau naºte îl chemau pe micul Iacov. Dar toþi erau încredinþaþi cã înafarã de Liturghie. pe care totdeauna o avea agãþatã la gât.

ªi nu numai atât. ªi pedepseºte pe ºarpele cel blestemat. Te rog. Peste puþin durerea a dat înapoi. rãul n-a mai continuat. Stelian G. fã ca otrava sã se facã apã.. a rãmas nemiºcat ºi a pierit. sã nu pãþeascã ceva rãu frãþiorul meu. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 31 .Hristoase al meu.fratele sãu cu ea în chipul Crucii ºi ºi-a ridicat mânuþele sale spre cer: .. ªarpele s-a dat puþin în lãturi.

Stavros. numai atât cât sã supravieþuiascã. ªi-au pus. Tudora devenea din ce în ce mai bolnavã. Oriunde ar fi mers în laturea aceea. Tatãl lui. vei ajunge vagabond în Pireu. aºadar. Piu trebuia altceva ca sã ia aminte la 32 . ajutor la zidãrie. ce rãsuna melodios ºi impunãtor din izvorul cel îndepãrtat ºi le era de ajuns. pentru vreo reparaþie.Stelian G. deºi nu ºtiau sã-ºi explice ce si cum! Dupã aceea la cele mai multe din satele de prin împrejurimi. nici vorbã. care ºtia oarecum ce este în lume. Odatã. alerga dupã lucru ºi cu toate cã era meºter bun câºtiga foarte puþin. avea o altã menire. i-a spus cu asprime: .. când s-a fãcut o discuþie în casã despre ce se va face cu micul Iacov. Astfel micul Iacov a rãmas sã lucreze pe ogorul lor ºi pe cele strãine ca sã câºtige ceva. îl vedeau din când în când la stranã...Dacã pleci de la mine.douã. pentru vreun zid. orice ar fi numai treabã sã fie. tatãl lui. numai ce îl auzeau cum cântã cu vocea lui frumoasã. de mâncare într-o desagã ºi au plecat în satele din jur. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Un fiu de meºter ascet ~n 1933 Iacov a terminat ªcoala primarã. Mama Tudora a devenit foarte bolnãvicioasã. cu toþii luau aminte la fiul de zidar ºi încetul cu încetul peste tot i se dãdea respect. Acolo unde lucrau o zi . unde locuitorii sãraci aveau nevoie de meºter pentru zidit. Dupã aceea tatãl lui l-a luat cu el calfã. Despre gimnaziu ºi altele asemenea. oamenii simþeau repede cã acest fiu de zidar avea în el ceva deosebit. în Libisi ºi în satele turceºti lucra zi ºi noapte cu gândul la ºcolirea ºi procopseala copiilor lui. Sãrãcia ºi strâmtorarea nu îngãduiau un astfel de gând. Visele lui cele de demult le-a îngropat. La sãrbãtori mergea ºi cânta. Acum ceea ce aveau nu le ajungea nici ca sã mãnânce.

un sat mare de lângã Farakla . Pãrintele nu ºtia prea multe ºi copilul sporea în cele duhovniceºti în salturi. Cu toate acestea pãrintele i-a fost de un real sprijin micului pustnic. Fãcea multe metanii.la praznicul Prea Sfintei Treimi. numai mama lui ºtia cã slãbuþul ei bãietei era un mic pustnic. pentru citirile ºi nevointele duhovniceºti se sfãtuia cu pãrintele Dimitrie. Stelian G. citea la opaiþ sau la lunã paraclise ºi ore întregi stãtea în genunchi. de vreme ce copilul de zidar se ruga în timp ce cãra lut ºi pietre. De altfel. Toate acestea au ajuns ºi la urechile mitropolitului Grigorie al Halkidei. Iacov. când i-au spus cã Iacov a botezat un prunc. n-a spus sã-l mai boteze din nou. pentru cã îl vedea sau pricepea când se scula noaptea. Pentru rugãciunile sale. obicei pe care l-a pãstrat pânã la adormirea lui.el ºi sã-l respecte . l-a chemat în altar ºi l-a cunoscut. dar s-a îmbolnãvit brusc ºi n-a putut face nimic. ªi mai târziu. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 33 . spunea paraclise ºi ºoptea tropare. Adesea mergea ºi priveghea singur la bisericuþa Sfintei Parascheva atunci când era de 15-16 ani. Acolo a cântat ºi micul Iacov. într-adevãr.sã-l respecte pe prea sãracul Iacov cel de 1314 ani! ªi cum s-ar fi putut sã fie altfel. la insistenta pãrintelui a fãcut înaintea lui botezul pe care aproape îl ºtia pe de rost. însã micul Iacov avea ºi noaptea pentru rugãciune. s-a întâmplat ca pãrintele sã aibã un botez. Mitropolitul a fost impresionat. cam de la 10 ani copilaºul spunea singur: "Cãlugãr mã voi face". ªtia asta. I le-a spus bunul pãrinte Dimitrie ºi alþii. Mitropolitul nu le-a prea crezut pânã ce n-a mers sã slujeascã la Strafilia . în aceiaºi zi l-a hirotesit citeþ. care era acolo sã ajute.

lipsa unei alimentaþii bune. s-a îmbolnãvit foarte rãu.iarna pe gheaþã ºi prin ploi. ºi cei mari. Le lega cu bucãþi de pânzã veche ºi. Aveau s-o ducã pentru mai multã vreme în satul Dafne. îl durea înfricoºãtor. în aceastã zi. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Este vindecat de Sfântul Haralambie ºi de Maica Domnului – Xenia ~n 1935. ºi animalele! Aºadar. Neavând decât puþinã îngrijire medicalã. în ajunul Paºtelui. Era Duminica Tomei ºi aºteptau grabnicul sfârºit al micului pustnic. îi spuse mamei sale: . însã toþi cugetau acelaºi lucru: pentru ce Dumnezeu nu-l tãmãduieºte pe micul Iacov. Sãrmana lui mamã era nemângâiatã ºi ruga pe Sfinþi. Din Libisi aduseserã cu ei o iconiþã a Sfântului Haralambie. ~n vremea aceea au adus în sate icoana Maicii Domnului Xenia (din Almiro . I-a vãzut mâna sa cu mânecuþa cã îi înseamnã pieptul în semnul Crucii. Sã prãznuieºti aceastã zi.Copilul meu.Mamã. care citeºte ºi înseamnã cu Sfânta Cruce de se fac bine ºi cei mici. fireºte. nu putea umbla. mersul pe jos . 34 . Dupã câþiva ani. Iacov ºi-a revenit imediat.Voios). l-a ajuns un alt rãu în privinþa sãnãtãþii sale. astãzi s-a fãcut învierea ta din morþi. se pãrea cã va muri. mã duc ºi eu. au fãcut ca picioarele lui sã se umfle în partea de jos.Stelian G. Dupã aceea tãlpile ºi toatã glezna s-au umplut de rãni ºi scoteau puroi. Cei ce ºtiau leacuri practice n-au putut face nimic.uneori din sãrãcie ºi alteori din nevoinþã . A povestit mamei sale cum ºi ce s-a întâmplat ºi aceea i-a spus plângând: . i-a apãrut înainte Sfântul Haralambie. Postul mult. înainte de 1940. Iacov a auzit vestea ºi în pofida stãrii lui. dupã amiazã.

pentru cã s-a dus pe jos având gleznele pline de rãni ce scoteau puroi ºi apã. nu vezi în ce hal eºti? Cum vei merge? Dar Iacov insistã: . Tudora. lasã-l pe copil. A pornit. ªi-a desfãcut legãturile de pânzã de pe picioare. a intrat din nou sã se închine ºi ieºind ºi-a simþit picioarele libere. urme ale rãnilor vindecate odinioarã. dar ele nu mai aveau nimic. ~ntr-un târziu a ajuns la Dafne (atunci satul se numea Mandanka).Aceea a fost surprinsã ºi i-a fost milã de fiul ei: . A ieºit istovit. Mucenicie în adevãratul sens al cuvântului. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 35 .Bãiatul meu.Bre.. De fatã era ºi pãrintele Dimitrie. dar a fost o cãlãtorie chinuitoare. gleznele lui aveau multe încrestãturi. A intrat în bisericã. Stelian G. S-a aºezat puþin sãºi revinã. care ºi el a spus: .Voi merge ºi mã va face bine. pe jumãtate leºinat. Pânã acum.. la adormirea fericitului stareþ. ºi s-a închinat la icoana Maicii Domnului.

Mama ºi tatãl lui au început sã slãbeascã din pricina necazurilor ºi a mâhnirilor. Numai unul râdea. întorcându-se la casele lor. ca ºi ceilalþi locuitori sau ºi mai mult. ºi îl durea pentru ei deoarece ºi ei erau sãraci. Exact în vremea aceea. Iacov i-a citit. Toþi copiii se plecau cu respect. Fiu putea spune nu. foarte mult pentru oameni. rãzboi împotriva ispitelor. toþi s-au fãcut bine. îi iubea pe toþi. nu spunea nu. sãrãcia ºi faptul de a alerga ici ºi colo ca sã afle ceva de lucru. De acum el trebuia sã fie sprijinul casei. dormea la fel. le citea ºi-i însemna cu semnul Crucii. Pãrinþii lui când au vãzut pe ceilalþi copii vindecaþi. încât prevedea relele mari ce se 36 . multã rugãciune de noapte. se ruga multe ceasuri din noapte. ºi-a mãrit mult nevointa sa. au aflat ce s-a întâmplat ºi I-au certat. nu l-au împiedicat în lucrarea sa lãuntricã: post aspru. dar ºi locuitorilor din satele din jur. împreunã cu aceasta îl durea mult. mici ºi mari. Oricine ºi oriunde i se cerea mânã de ajutor. nu lua platã. Apoi au adus pe copilul lor înapoi. l-a însemnat cu mica lui cruce de lemn ºi s-a fãcut ºi acesta bine. în sat toþi îl aveau ca pe o persoanã sfântã. care plângea pocãit. în timp ce ziua lucra din greu. ~n boli ºi în ceasurile grele. Pentru toate aceste binefaceri fãcute consãtenilor lui. Mânca foarte puþin.Stelian G. La ºcoalã unul o transmitea celuilalt. adicã din 1938 pânã în 1940. Adunau copii ºi pe toþi împreunã îi aduceau la Iacov ca sã le citeeiscã. în 1939 sau la începutul lui 1940 mulþi copii din sat pãtimeau de o umflare a fãlcilor. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Zidarului ascet i se prezice rãzboiul mondial Chinuirile bolilor. deºi nu ºtiau ce face nopþile ºi cum se nevoieºte. Totodatã. dobândise atâta curãþenie a inimii ºi mintii prin nevointa ºi rugãciune. au întrebat. înafarã de cel ce râdea. totdeauna îl chemau sã le citeascã rugãciuni ºi sã-i însemneze cu semnul Crucii.

Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 37 . în locul acela au descoperit existenta ruinelor unei vechi biserici creºtine.a fost casa mea". Stelian G. dar nici de mâncare. ºi i-a cerut sã-i zideascã o închinãciune în cutare loc (ºi i l-a arãtat). ca la Izvorul Tãmãduirii. Unde era priveghere ºi hramuri de biserici. de multe ori ºi singur.Vino. purta haine de doc. Dupã câþiva ani.apropiau.i-a spus . Tânãrul zidar Iacov împreunã cu tatãl lui i-a zidit o bisericuþã micã. pentru cã "aici . în timp ce avea aceste prevestiri. mergea ºi priveghea toatã noaptea cântând. sã-ti spun ceva. într-o searã i-a apãrut foarte serioasã ºi întristatã ºi i-a spus: . dar curate. De la începutul lui 1940 la bisericuþa Sfintei Parascheva îi apãrea adesea Sfânta. fiule. îºi punea putinã mâncare în desagã. Iacov a cãzut iarãºi la rugãciune ºi metanii. Va fi rãzboi. A venit însã ºi marea înºtiinþare. i-a apãrut în somn nãscãtoarea de Dumnezeu. ºi cerceta toate bisericile din jur mergând la ele doar pe jos. Acolo unde mergea ºi cânta nu cerea de la nimeni nu numai platã.

Chinurile sãrmanilor refugiaþi erau mai mari decât ale altora. când mergea la Liturghie nu mânca nimic. Nu s-a pierdut pe sine. Dar toate acestea nu i-au creat probleme lui Iacov. Avea însã o veselie lãuntricã de nedescris. Totdeauna mânca puþin ºi cãuta modalitãþi sã mãnânce ºi mai puþin.Stelian G. lua anaforã ºi dupã aceea mânca putinã mâncare. Se chinuiau s\-l facã sã-ºi revinã. Piu îºi punea în mod simplu problema postului. ea s-a fãcut fãrã pauzã si astfel ºi-a primejduit sãnãtatea. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Biruieºte drama ocupaþiei Dar iatã cã e venit ºi rãul cel mare. fãrã voie. Adicã de duminicã dupã-amiazã pânã sâmbãtã. în acea vreme rea. ce devenise bãrbat acum. Statul Major n-a apucat sã-i încorporeze pe cei de 20 de ani. foamea ºi lipsa erau coºmarul lumii. N-a fost atras de vijelia ticãloºiei. Dupã sãptãmâna lui de nemâncare s-a întâmplat o datã sã afle niºte copilaºi flãmânzi. având la 21 de ani maturitatea unuia de 50. Dupã aceea ocupaþia ºi foametea. Nevointa aceasta n-o punea în lucrare totdeauna. De 2-3 ori însã. pentru cã þinuse legãturã statornicã cu Hristos ºi cu Sfinþii Lui. Se împãrtãºea. a încercat pentru întâia oarã ceea ce va face de multe ori mai târziu. ci a unei asceze sporite. Le-a dat tot ce avea de mâncare pentru 3-4 zile. A suferit ºi a avut stãri continue de leºin. Toþi îºi vindeau totul pentru o bucatã de pâine. care a explodat în mii de forme. Cel ce avea ochii curaþi vedea pe fata lui o bucurie profundã. iar el a rãmas fãrã nimic. Armatã de ocupaþie. Din toamna anului 1941. pentru o pereche de papuci. Al doilea rãzboi mondial ºi cel greco-italian. nu sa prãbuºit din pricina împrejurãrilor. iar altã datã niºte bãtrâni necãjiþi. Duminica mânca normal. Dar Iacov stãtea neclintit. care îi ajuta pe 38 .

cu toatã epuizarea sa. cu vocea sa adâncã ºi melodioasã a continuat sã cânte ºi sã citeascã toatã noaptea. Acum. îºi trãgea pantalonii în jos. nu putea suporta una ca aceasta. sã stea la stranã desculþ ºi sã-l priveascã toþi? Se simþea foarte rãu. ~n timp ce foamea ºi celelalte necazuri ale ocupaþiei nu l-au biruit. Se gândea sã nu mai meargã sã cânte. Se întorcea acasã bolnav de supãrare. în Bisericã au rãmas puþine bãtrâne.pe care o aduseserã din Libisi . Sfârºindu-se Vecernia. O sorã începãtoare .oameni. S-a ridicat ºi s-a hotãrât sã 39 Stelian G. Fireºte. ruºinându-se nespus de mult. în ciuda marii lui epuizãri s-a dus la hramul Mãnãstirii Sfântul nicolae. dar el persista. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . dar nu-ºi putea ascunde picioarele goale. S-au ruºinat cã la hramul lor prive-gheazã omul cel strãin în timp ce cãlugãritele dorm. în 1941.a vãzut acestea ºi le-a spus stareþei. stând în picioare. Nici cãlugãritele n-au rãmas sã pri vegheze. ªi lucru ciudat era cã acestea nu-l împiedicau sã lucreze. organismul era silit. ªi-a pus hainele curate de doc. Avea niºte haine de doc. dar nu avea papuci. a îngenunchiat înaintea icoanei Sfântului Haralambie .ºi se rugã. îi venea sã crape de ruºine. Iacov. de aceea unele au hotãrât sã privegheze ºi ele în continuare în noaptea aceea pe cât vor putea. Dar a nu cânta lui Dumnezeu îi era de nesuferit. în vremea aceea toþi erau sãraci. chiar dacã uneori trebuia sã se împuþineze lucrul. Cânta la Biserica Sfântul Gheorghe a satului. mergând pe jos. ºi-a pus putinã hranã rece în dãsagã. Toate trebuia sã se facã corect. ~n prima parte a foametei. iar apoi au plecat ºi acelea. ceilalþi cântãreþi au plecat. Iacov era ºi mai sãrac. lângã Lacul Eubeea. La început a cântat cu alþii. ajuns bãrbat. la Galataki. cãrþile bisericeºti de trebuinþã ºi. trupul era supus pânã la istovire. puþin a lipsit sã fie biruit de dispreþ.Stareþã acum . a ajuns la Vecernie. Când fraþii lui au ieºit din casã.

când soarele va fi rãsãrit de-o palmã. ci vreau sã cânþi în casa mea aºa cum eºti. în 1942 a avut o încercare înfricoºãtoare. îmbolnãvindu-se grav.Pe sora ta o încredinþez lui Dumnezeu ºi în mâinile tale. de moarte.M-a înºtiinþat îngerul Domnului. Cu mult timp înainte de a se îmbolnãvi mama sa i-a spus ceva important: 40 Stelian G. de douã ori. nu-ºi vede halul în care este. dar arãta ca o bãtrânã de 70 de ani si mai mult. nici n-a bãut. nu vreau sã pleci. ªi a continuat timp de un an sã cânte fãrã papuci. douã duminici. Tudora. dupã o suferinþã crescândã . Toate s-au petrecut exact aºa. fiica lui Gheorghe Kremmida. A murit în 1942. au început sã spunã cu glas tare: -Nu-i este ruºine. Abia trecuse de 40 de ani. înainte de a-ºi da sufletul l-a chemat pe Iacov si l-a însãrcinat: . Buna ºi mult pãtimitoarea lui mamã. N-a mâncat.Unchiul vostru Kosta a murit pe 12 iulie. . fiul meu.ºi aceea i-a rãspuns: . Dar unii neghiobi. numai ce îl vede pe Sfântul Gheorghe care îi spune: -Eu.cugeta el. A mers una. nu casa oarecãruia". eu voi murit cu 3 zile mai devreme. S-a întors din nou acasã foarte mâhnit. Biserica este casa Celui Sfânt.copleºind-o ºi necazurile ocupaþiei. pe 5 iulie le-a spus copiilor ei: . umblã desculþ ºi vrea sã mai ºi cânte! A auzit acestea o datã. noi veniþi ºi biºniþari. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . nu pleca înainte de a o cãpãtui. aproape cã se hotãrâse.meargã sã cânte fãrã papuci. îndatã ce l-a luat somnul. Se gândea sã nu mai cânte. Seara s-a culcat dupã ce s-a rugat vreme îndelungatã. Iacov a întrebat-o: "Oare cum de ºtii asta. mamã?" . pe care l-au ucis turcii lângã Higdin. cum se spune. "Se poate sã aibã dreptate oamenii care mã judecã. n-a mai putut suferi.pierduse ºase dintre copii .

la Strofilia.ºi toþi îl cunoºteau .. pentru el ºi pentru ceilalþi. Avea mare dorire sã devinã cât mai devreme monah. Anastasia. Strofilia. Toate arãtau cã va urma un mare rãu. Pãrinte Iacov. mai mare. i-au dus într-un loc mare. s-a întâmplat ceva care i-a fãcut sã-ºi adune lucrurile ºi sã-i lase pe cei captivi liberi. dintre putinele ce le aduseserã în boccele din Libisi. lucrând mult pentru ca ea sã se cãpãtuiascã. Pe munþii înalþi ºi împãduriþi ai Eubeii.îl priveau ca ºi cum l-ar implora: "Roagã-te. multã chibzuialã. I-au bãgat într-un camion mare ºi i-au dus într-un alt sat. Atât de mult.. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Iacov a plâns-o pe mama lui mai mult decât trebuia. au vândut toate lucruºoarele bune pe care le mai aveau.". în jurul lor au pus mitraliere. cu armele îndreptate spre ei. Anii ocupaþiei au trecut chinuitor. germanii au primit o înºtiinþare. Satul s-a rãsculat. De la moartea mamei lui s-a simþit încã ºi mai mult ocrotitorul sorei lui mai mici. la zidãrie. închis. Acum nimeni nu se mai îndoia cã va urma executarea lor.. Odatã a trecut printr-o mare primejdie din partea armatei de ocupaþie. Dar de îndatã ce au aranjat toate mitralierele. dar a întârziat pentru ca mai întâi sã o mãrite pe sora lui. peste tot acolo unde putea câºtiga ceva. fiind puºi pe represalii. La început au rãbdat îndelung. Cei prinºi se rugau lui Dumnezeu sã se izbãveascã. Cei ce îl ºtiau pe Iacov . Iacov lucra pe ogoare. încât ea i-a apãrut ºi în somn ºi i-a spus sã nu mai plângã. dar n-au putut face nimic. vei deveni preot ºi prima care va lua anaforã din mâna ta va fi sora ta. dupã multã. ca sã-i controleze mai uºor. Iacove al meu. S-a întors ºi 41 Stelian G. iar apoi. în 1943 germanii l-au luat ostatic ºi pe el ºi pe alþi sãteni. Aºa s-a ºi fãcut. ªi fireºte. Numai cele douã icoane nu le-a vândut. sã se mãrite. Cu toate acestea. Iacov s-a rugat mult.Tu. fã ceva. Iacov nu s-a amestecat. O iubea mult ºi a rãmas în sat mai mult decât ar fi voit. Acolo. se afla ºi acþiona armata rãzvrãtiþilor.

Dar pe întreg parcursul drumului nu încetã sã spunã tuturor: "Sfânta Treime ne-a izbãvit! Sfânta Treime ne-a izbãvit!" Se rugase fierbinte Prea Sfintei Treimi pentru izbãvirea tuturor. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 42 . Stelian G. atunci avea 23 de ani.Iacov acasã.

Recunoºteau legãtura lui profundã cu Dumnezeu ºi cu Sfinþii. independent de 43 . cruciuliþe de lemn ce le fãcea el însuºi.Stelian G. ªtiau cât o dorea. îl vedeai cã merge prin curtea mânãstirii sau prin grãdinã ºi îþi dãdea impresia cã nu calcã pe pãmânt. Era ceva ciudat.mii de metanii Din 1945.. ªi asta. la plantat. El era puþin cam înalt ºi þeapãn. Alerga ascultãtor la sãpat. Iacov avea orientarea sa. analogul unde sã punã cãrþile sfinte ºi sã cânte. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis ~n anii de dupã ocupaþie . Muncea mult.. dar câºtiga puþin ºi uneori nu gãsea de lucru. o bisericuþã. altele de hârtie. în timp ce mâinile ºi picioarele nu-i conteneau la treburile satului. dar mergea ca ºi cum n-ar cãlca pe pãmânt. iar iarna de mult noroi. ce l-a avut pânã acum când a adormit. Era înspre rãsãrit ºi dãdea spre drumul de tarã care vara era plin de praf. familia Tsaliki a cunoscut noi greutãþi. aºadar. când a început rãzboiul civil. Dar nu-i nimic. la udat. icoane vechi din Libisi. cãci lumea era foarte sãracã. la secerat. dar îl considerau ºi ca pe cineva din cealaltã lume. Candela. O camerã din cele douã unde locuiau mãtuºile lui . ~nainte de a se termina cu ocupaþia. Nu-l puneau la socotealã cu ceilalþi bãrbaþi. A fãcut din ea o chilie de cãlugãr. Mare bucurie. cãtuia. Nu numai rudele ºi vecinii. vopsitã în negru. ªi este adevãrat cã sentimentele oamenilor simpli erau amestecate. la toate. Iacov a avut parte de o bucurie care l-a fãcut nespus de fericit. Ba mai mult. al doilea rãzboi al rãzvrãtiþilor cum îl numim. ci tot satul ºtia de chilia lui Iacov. mintea sa fiind zi ºi noapte la rugãciune ºi nevointã. ªi mersul lui îi deruta.i-au dat-o lui Iacov. era agãþatã într-un cui. chiar si o rãsutã ieftinã.

la o orã înaintatã a venit un preot din alt sat ºi înaintea tuturor l-a certat cu asprime pe Iacov. ªi cum îl vedeau cã se întoarce nu încetau cu imputãrile. a pregãtit ºi a împodobit Sfântul Epitaf. iar femeile ºi fetele cu voce mai potolitã. L-a jignit tare pentru cã a procedat astfel. nici o picãturã de untdelemn. dar ºtiau cã acolo nu existã vorbãrie goalã ºi glume. dupã ce aprindea câte candele putea. pentru Sãptãmâna Mare. Dar unii. lucru rar ºi foarte scump atunci. Ori se sfãtuiau cum sã pregãteascã biserica pentru Liturghia de duminicã. Se întorcea târziu. 44 . ~n acelaºi timp. ºi mai ales niºte femei. a fãcut metanii ºi a cerut iertare fãrã a se îndreptãþi. când Pãrintele Dimitrie a fost bolnav. Aºadar îl gãseai ori la treabã. cu multã solemnitate ºi rânduialã au cântat Prohodul ºi toþi au fost foarte miºcaþi. la bisericuþa Sfintei Parascheva. ~ntr-un an. însã. dupã aceea. cu ajutorul femeilor. Acela ºi-a plecat capul. Erau candele care aveau nevoie de untdelemn. Satul lor avea numai pin ºi rãºinã. Aceºtia puþini îl vedeau uneori pe Iacov stând ore întregi în genunchi acolo. bãrbaþii cu voce tare. Ca sã nu rãmânã fãrã slujbã. n-a putut face Prohodul în satul lor. pentru Vinerea Mare ºi înviere. pentru hram. 9 Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Loc de `nchin\ciune realizat din zid\rie având o icoan\ [i o candel\ `n\untru. Apoi a sunat clopotul. Se discutau numai lucruri serioase ºi adesea Iacov le povestea din Vieþile Sfinþilor. îl vedeau fãcând nenumãrate metanii în cãmãruþa lui. Se ducea ºi vreo vecinã. ori în Bisericã. ori în chilie rugându-se. Iacov. Iacov avea grijã ºi de iconostasele9 laturii aceleia. Câteodatã stãtea seara cu mãtuºile lui pe zidul de pãmânt de lângã casã. se mâhneau cã cei mai mulþi îi fãceau reproºuri ºi-l dispreþuiau pe Iacov. cãci printr-o crãpãturã se vedea puþin înlãuntru. Se nevoia sã procure puþin untdelemn ºi-l vedeau cã odatã cu amurgul dispãrea. Seara.faptul cã totdeauna era foarte slab .îi distingeai oasele din spate ºi prin rasã.

o oglindã curatã la care ajungea ºi în care se reflecta energia dumnezeiascã. deºi ei erau puþini. ~n anii de dupã ocupaþie. Iacov era foarte epuizat. Am mers acolo sã scriem amintirile ºi impresiile consãtenilor lui.. Aºa lupta împotriva ispitelor tinereþii. ªi vecinii lui. în lãuntrul lui curat se descoperea adevãrul ºi trãia clipe de fericire nespusã. ªi îl simpatizau mult. îºi aduc aminte acestea. dar simþeau în sufletul lor cã acest bãrbat tânãr are în el ceva cu totul diferit. 45 Stelian G. dintre care unii într-adevãr îl cinstiserã mult. pe care n-ar fi schimbat-o cu nimic. Dar nu atât de munca zilnicã de pe ogoare ºi de micile construcþii. Multe ceasuri din noapte. Toate acestea erau sfinte ºi dumnezeeºti! Dar dimineaþa. luminându-se de ziuã.. varã ºi iarnã. la douã mii ºi câteodatã fãcea ºi mai mult.. pânã în 1947 când s-a dus în armatã.Desigur cã nici aceºtia puþini nu înþelegeau multe din viaþa lui Iacov. O vecinã de aceeaºi vârstã cu el n-a mai rãbdat odatã când îl jigneau ºi a strigat supãratã: . da. Totdeauna trecea de o mie.. ºi nici din mâncarea putinã ºi rea din acele vremuri grele. care nu ºtiau cât s-a ostenit în cursul nopþii ºi cât de puþin a dormit. Ci îndeosebi de multele metanii ºi din postul cel aspru. o luminiþã micã ardea m chilia lui Iacov. patimile s-au potolit. trebuia sã înceapã lucrul alãturi de rudele sau de consãtenii sãi. ªi mulþi erau cei care credeau cã Iacov nu se numãrã printre cei mai buni lucrãtori. Miºcãrile necuvenite ale sufletului.. S-a fãcut în întregime o mãtase subþire. este mai presus de pãmânt. dimineaþa se scula împreunã cu ceilalþi ºi lucra împreunã cu ei fãrã sã le explice vreodatã ceva sau sã li se justifice pentru marea obosealã de care era cuprins. are ceva sfânt. Aºadar.. acum oameni foarte bãtrâni. Pe mulþi dintre ei i-am întâlnit în repetate rânduri în Farakla.Veþi vedea cã într-o zi ne vom închina la Iacov. iar acum cu toþii. Ajungea la douã mii. ºi chiar acea copilã de atunci. Se ruga ºi fãcea multe sute ºi sute de metanii. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis .

îl ironizau? Nu spunea nimic. A murit în 1949. bãdie Gheorghe". Stavros. ªi a murit mai mult din ºoc. Dar Iacov la fiecare ocarã îi rãspunde: "mulþumesc. precum a ºi fost. cu 20 de luni mai micã decât el. Apoi era ºi marea lui prudenþã ºi rezervã care îl micºora în ochii celorlalþi. Mai era ºi tatãl lor. bãdie Gheorghe". Murind fericita lui mamã. îl ocãrau? Nu rãspundea împotrivã. Tot atunci s-a dus ºi consãteanul lui. Peste puþin. au rãmas în sat proverbiale. bãdie Gheorghe". pe sora lui. pânã în 1947. în vremea aceea citea rugãciuni ºi se ruga pentru mulþi. Dar Stavros a slãbit. Iacov i-a explicat liniºtit ºi smerit cã acum ogorul lor este la rând ºi s-ar usca dacã nu-l uda. printre care era ºi Gheorghe Anagnostopoulos. ºi a pus apa la ogorul lui. Aºa se purtau cu el de cele mai multe ori. Iacov lucra mult ºi cu ostenealã. Gheorghe. ~n aceºti ani. dar tot la el scãpau de bolile cele grele. S-au aflat niºte ticãloºi care. Avea însã pe Tasula. bãdie Gheorghe". de la care Iacov a moºtenit bunãtatea. deºi era atât de epuizat. pe ea a încredinþat-o lui Dumnezeu ºi lui în zilele cernite ale anului 1942. l-au înfricoºat noaptea cã îl vor omorî. 46 Stelian G. "mulþumesc. Atunci acela l-a ocãrât cu asprime. într-o noapte de varã s-a dus la ogorul lor cu bostani ca s\-l ude pentru cã ogorul lor avea rândul la apã. de o vârstã mijlocie. Avea sã devinã monah. Era bolnav grav ºi s-a fãcut bine cu rugãciunea lui Iacov. "mulþumesc. ªi Iacov nu s-a lepãdat niciodatã.De aceea unii îl vedeau oarecum mai prejos decât ceilalþi. nici nu mai discuta despre asta. dar nu pentru sine. El însuºi hotãrâse mai demult. vine Gheorghe cu chip sãlbatec ºi ameninþãtor. Episodul s-a fãcut cunoscut ºi cuvintele "mulþumesc. se vedea cã nu o va mai duce mult. ªi bietul de el n-a mai putut rãbda mai mult. vãzând cã nu curge apa la ulucul lui. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . l-au ameninþat.

foarte sensibilã ºi s-a agãþat de Iacov. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 47 . precum vom vedea ºi precum a spus-o însuºi fericitul stareþ. ªi dovadã este cã datoritã ei a întârziat sã se facã monah. Astfel a putut societatea cea suspicioasã sã-I cunoascã pe viitorul Cuvios.Aºadar Iacov trebuia sã facã orice putea spre a agonisi puþinã zestre ca sã se mãrite Tasula. Stelian G.. ca sã cunoascã bine lumea ºi lumea s\-l cunoascã bine pe el. ocupaþie. iar el sã cunoascã bine ispitele ºi patimile ei. Dar ºi el o iubea într-adevãr mult pe sora lui mai micã. aºteptând ocrotire numai de la el.. care a socotit cã viitorul Sãu Cuvios trebuia sã trãiascã mulþi ani . Mai întâi condiþiile epocii: rãzboi.30 în afara mãnãstirii. Sãrmana de ea era ºi puþin bolnãvicioasã. Apoi judecata lui Dumnezeu. Dar aici trebuie sa consemnãm ºi alþi doi factori care l-au întârziat. lipsa monahismului adevãrat în zonã. rãzboi civil.

Iar aceasta se vedea mai mult sâmbãta ºi duminica. câte o aspirinã. a reuºit foarte bine ºi l-au trimis la Pireu. Trebuia sã lupte cu ironiile ºi batjocora soldaþilor. a evitat luptele de la Qrammos ºi Bitsi*. Dar ºi aici a avut lupte. Se îngrijea de ei cu o rãbdare de mamã. De îndatã ce intra în dormitor. care-i dãdea apã..Stelian G.. nu le rãspundea. încolo. ªi "pãrintele Iacov" li se pãrea subiectul cel mai potrivit. si nu l-a chemat decât abia în 1947. zâmbea puþin si se ducea la patul sãu. Instrucþie de bazã. când Iacov era deja de 27 de ani. Cu toate cã terminase numai ªcoala primarã. S-a prezentat la Voios. 48 . cu cât venea mai târziu în dormitor. medicamentul la ora cuvenitã. nu pentru cã îl urau. ºi desigur acestea erau cele mai mici. rãzboiul rãzvrãtiþilor. cãci în dormitor soldaþii nu se adunau pentru a face ceva. Dar a început rãzboiul. neorânduielile. soldaþii cãutau sã se distreze. La fel s-a petrecut ºi cu urmãtorul soldat bolnav. lucrurile s-au schimbat cumva. în tot cazul. când toþi dispãreau ºi putinii bolnavi ai Centrului de Aprovizionare ºi Transporturi rãmâneau fãrã ajutor ºi însoþitori.. "pãrinte Iacov". Primul soldat care s-a îmbolnãvit a avut lângã el pe Iacov. Prima lunã a fost ºi ceva mai grea. la Centrul de Aprovizionare ºi Transporturi. Astfel. cu atât auzea mai puþine ironii. "Pãrinte Iacov". avansare cu examene.. fãrã s-o cearã. Sfârºindu-se luna. ocupaþia. ºi-i cumpãra câte ceva de afarã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Soldatul "pãrinte" Iacov Ar fi trebuit sã meargã în armatã în 1941.. încoace..

Desigur. La fel. ªi într-adevãr. Dar trebuia sã punã ºi o drahmã. venea vinerea. Pentru cã atunci când avea liber. care îi erau absolut necesari. dar odatã cu trecerea timpului. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Dãdea pãrintelui ºi îi rãmânea ºi lui pentru puþinã halva. tot mai puþin. ce sã mãnânce? în cazanul unitãþii toate erau cel puþin cu untdelemn. nu avea destulã pâine. S-ar putea spune cã începuserã s\-l simpatizeze. ªi inima lui curatã o vedeai întotdeauna prin faþa lui luminatã ºi îngereascã. ba chiar s\-l iubeascã. cine sã i-o dea? Apoi venea miercurea. El nu voia sã strice postul acestor zile. Este caracteristic episodul când un erudit filolog a spus înaintea lui Iacov: 49 Stelian G. De unde s-o afle. cu faþa luminatã ºi inima curatã. pe acel bãrbat slab ºi þeapãn. unde sã afle putini bani ca sã dea pãrintelui ceva ºi sã-i rãmânã ºi lui sã cumpere putinã halva. Totdeauna îl necãjeau. duminica dis-de-dimineatã se ducea la bisericã. dar se simþea minunat cã îºi þinea postul. sã poatã trece miercurile ºi vinerile. Mai mult sau mai puþin militarii le vedeau pe toate acestea ºi desigur cã ele îi deranjau. ªi-a luat pâinea militarã ce i se dãdea în unitate ºi stãtea s-o vândã. L-a luminat Dumnezeu pe sãrmanul soldat ascet ºi a ieºit în piaþã. Mama lui n-a mâncat niciodatã untdelemn miercurea ºi vinerea. unde dãdea pãrintelui pomelnicul cu numele celor "vii" ºi al celor "adormiþi" ca sã-i pomeneascã la Proscomidie.dar totodeauna îþi trezea simpatie. De fiecare datã se gãsea cineva s-o ia cu jumãtate de preþ. Astfel aduna de douã ori pe sãptãmânã puþine drahme. ba chiar ºi mai greu era în Postul Maºterii Domnului ºi în cel al Paºtelui. pe omul acesta dacã îl cunoºteai îþi venea greau sã nu-l simpatizezi. Trebuia sã te stãpâneascã satana ca s\-l urãºti pe Iacov. îi revenea acum foarte putinã.ªi avea nevoie de putini bani. n-ai fi fãcut ce a fãcut el cãci asta era ºi foarte greu . Poate nu l-ai fi urmat. riu ºtia ce sã facã. Mici untdelemn nu-ºi îngãduia.

Acesta de cum s-a înºtiinþat de cele despre Iacov l-a ºi chemat în biroul lui. nu s-a întâmplat acelaºi lucru cu comandantul unitãþii. ca sã evite ironiile soldaþilor. ªi a primit imediat rãspunsul: . Din ziua urmãtoare l-a luat în serviciul sãu personal. roºu de emoþie cã un om atât de important s-a ocupat cu sãracul copil de refugiat. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Zois l-a întrebat: De unde le-ai învãþat pe acestea? ªi a primit rãspunsul: .E bãiat bun Iacov. nu vrea asta Hristos al meu.Nu mã tem de cei ce n-au putere sã-mi ia sufletul. cã o "persoanã oficialã" (precum zicea întotdeauna stareþul) i-a fãcut atâta cinste. Mergeau regulat la 50 Stelian G. Iacov le asculta pe toate cu capul plecat. "Soldat. nu te temi?" . Acolo l-a vãzut ºi l-a ascultat cu atenþie. dar de unde timp sã se ocupe de el. Locotenet-colonelul acesta era poate primul om care în mod serios ºi conºtient l-a numit pe Iacov "pãrinte".l-a întrebat ofiþerul. du-te ºi mãnâncã". i-a ordonat ofiþerul. cu locotenent-colonelul Policarp Zois. pentru cã Iacov "prin cele ce le face este într-adevãr pãrinte ºi într-o zi va deveni ºi pãrinte".. Dupã aceea Zois l-a luat ºi s-au dus într-un local sã mãnânce de post. dar l-a înnebunit Biserica. nu-i înnebuneºte. Fãcând pe mâniosul. Era vineri. Spre marea fericire a lui Iacov s-a întâmplat ca soþia lui Zois ºi mama ei sã fie niºte femei foarte evlavioase. Subofiþerii ºi ofiþerii vedeau ºi auzeau cele despre Iacov. îl trimetea la treburi ºi mai ales acasã la el. Le-a spus sã nu îºi mai batã joc de Iacov Tsaliki numindu-l "pãrinte". Cazanul avea carne cu vinete. "Dar.Acum m-a luminat Duhul Sfânt. .Biserica îi lumineazã pe oameni. A refuzat stãruitor. Iar într-o zi i-a chemat pe toþi soldaþii ºi le-a vorbit cu asprime.

fãceau singuri privegheri. 51 Stelian G.. Fãceau tãmâie împreunã. Din fericire atunci soldaþii nu plãteau bilet. ca sã se poatã închina la toate bisericile. totdeauna cu Iacov. A vãzut ºi închinãciuni. dar se închinase la toþi sfinþii ºi sfintele. cãrþi bisericeºti ºi religioase.. Aceasta îi era îndeajuns. a fost atras de o femeie. diavolul i-a întors pe toþi pe dos.Bisericã. Casa lui Zois era în zona Fix... însã a doua ºi a treia oarã a observat cã pe tot parcursul drumului. Astfel a hotãrât sã porneascã foarte devreme din Pireu pe jos.Este ruºinos sã trec pe lângã biserici ºi sã nu mã închin la sfinþi. fireºte. îngrijea bisericuþe mici. Efeti. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis .. deºi era un om bun. în Hena lucra atunci mãtuºa lui. ca monah. Acestea se vor descoperi mai târziu. Acesta. la prima bisericã pe care deja a reperat-o de la fereastra autobuzului. El pleca din Pireu cu bilet de voie de la locotenent-colonel ºi urca în Atena. Astfel Iacov a devenit împreunãlucrãtorul lor. ajutau bisericile.. Mare tulburare în familie. A luat acelaºi autobuz ºi mai sus a coborât din nou. mergea la privegherile bisericilor mai mici. Nu cunoºtea zona ºi drumul. încât nu se putea sã te închini la ele ºi sã foloseºti ºi autobuzul. încet-încet a descoperit atâtea biserici. a coborât sã se închine. Urca în Atena cu autobuzul. Sevas-tia. i s-a dat prilejul sã ºi citeascã puþin.. A doua zi. ªi-a fãcut probleme ºi s-a mâhnit: . oboseala trecea. uneori foarte aproape de drum erau biserici mari ºi mici. Acolo. la casa unui judecãtor. sora mamei lui. atâta mers pe jos ºi mai ales în fiecare zi a lãsat semne. Arareori mai citea rugãciuni cuiva. A ajuns desigur la Fix obosit. va face nevointe trupeºti ºi duhovniceºti încã mai grele. bisericuþe ºi închinãciuni în toatã zona. în casa lui Zois. atunci când. Dar.

Unele ca acestea se întâmplau ºi cu alþii. pentru cã nu sunt oameni rãi.. Astfel familia Zois era încredinþatã de harismele duhovniceºti ale soldatului "pãrinte" Iacov. spunea ea.. în judeþul Irachio. Stelian G. Iacov s-a dus cu broºura lui în casa lui Efeti. cãci nu avea copii. dar rãspunsul lui a fost statornic: . Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 52 . îl iubeau ºi-1 cinsteau atât de mult. s\-l înfieze. I-au mai fãgãduit cã se va îngriji s\-l hirotoneascã preot la biserica Sfântul Panteleimon din cartierul Fix. deoarece de mic copil dorea din adâncul inimii lui sã meargã la mãnãstire ºi uneori spunea: . s-a rugat ºi a plecat. Ieºea.Mâhnitã.Hai. hai sã le citeºti o rugãciune. Cu câteva luni de a se elibera. dacã voia.Eu am altã menire. La amiazã.. domnule locotenent-colonel. la începutul lui 1949. . Iacov ºi-a arãtat prin toate recunoºtinþa sa pentru ofertele familiei Zois. Zois i-a propus.Eu mã voi face cãlugãr. a citit niºte rugãciuni. când femeia lui Efeti s-a culcat puþin.. mãi Iacove. mãtuºa lui l-a chemat într-o zi pe nepot. ªi desigur nu spunea minciuni. încât i-au fãcut diferite propuneri sã rãmânã în Atena împreunã cu ei. Mã mâhnesc mult pentru stãpâna mea. între somn ºi trezvie a vãzut un înfricoºãtor câine negru. I-a fãgãduit încã sã-i facã ºi o bisericuþã pe moºia lui. din casa ei spunând deznãdãjduit: "M-a alungat ciobãnaºul acela!" Familia s-a eliberat de diavol ºi Efeti s-a întors la femeia sa.

înainte de a se libera din armatã Iacov ºi celãlalt fiu al lui. Fiumai sã câºtige ceva bani. Fiica lui. Iarna era mai întuneric ºi þineau o lampã cu acetilenã. La mine mergea cu sandale de lemn în fiecare dimineaþã înainte de a se lumina. Era bolnav de inimã. îºi întemeiase familie în Atena. Cu toate acestea ea va avea un ocrotitor. Sãrãcia ºi catastrofele rãzboiului civil împãrãþeau. dar nu ºtia. Anastasia 1949. Acesta deja avea obligaþiile lui. S-a dus la Libisi sã se înavuþeascã. în Farakla. din þinutul lor. Anastasia. cãci fãgãduise aceasta mamei sale în ziua când ea ºi-a dat sufletul. la o fabricã în Manetudi. ca sã vadã cãrarea spre Canalele Adânci. A plecat ºi el de copil din Marasia Rodosului cu tatãl sãu. împreunã cu alþi sãteni. Iacov. bunul Stavros Tsaliki. dar turcii le-au dãrâmat pe toate. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Lucrãtor pentru sora lui. a •murit ºi tatãl lui. dar plin de credinþã în Dumnezeu. ªi-a dat sufletul în mizerabilul spital de la capãtul Ambelokipului10. ªi sora lui era necãsãtoritã. Aºadar Iacov s-a pus pe treabã oriunde gãsea. A plecat din cele de aici descurajat de lume. ªi s-a procopsit. A lucrat pe ogoare. la o fabricã de þiglã din Atena ºi la minele de magneziu ale lui Lambrinidi. a rãmas singurã în sat. Gheorghe. Desigur era ºi celãlalt frate. Iacov. pe fratele ei. Trebuia s-o ajute sã se cãsãtoreascã. în anul în care s-a liberat din armatã. 10 Cartier din Atena. 53 . Peste puþin ºi Iacov s-a întors în sat. Gheorghe.Stelian G. L-au adus în Atena ºi s-a sfârºit la 9 februarie 1949. L-au înfricoºat unii noaptea ºi a fost ºocat.

însã socoteau ceva foarte firesc ca Iacov sã le vorbeascã aºa. Iacov a gãsit într-un pârâu sec un craniu. -a spãlat ºi i-a oprit pe toþi sã stea acolo pe loc ca sã-i cânte nefericitului craniu de om slujba de înmormântare. Stelian G. Ceilalþi nu erau prea atenþi. despre Sfinþi. Precum mergeau împreunã. nu vorbea mult. cu "pãrintele" Iacov liniºtit cã ºi-a fãcut datoria fatã de semenul sãu omorât ºi lipsit de slujbã. despre credinþã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 54 . aºa se ºi întorceau împreunã de la mine. mergând împreunã cu consãtenii lui la muncã. Bunurile rãzboiului civil! A luat craniul. le vorbea despre Bisericã. într-o zi. într-o dupã amiazã. L-au îngropat toþi împreunã ºi aºa au continuat sã meargã spre satul lor.Pe drum. dar când se ivea vreun prilej. un cap de om. la întoarcere.

de cât timp a lipsit Iacov.Stelian G.Ah. Pentru preoþi avea un respect adânc.. înãuntru nu pot intra cã este Acela.. H-a îndrãznit sã termine fraza nici mãcar în sinea sa. i-a sãrutat rasa. S-a lepãdat spunând cã nu este preot. mã va învrednici ºi pe mine vreodatã Dumnezeu. trebui sã facã ºi o altã treabã. Oriunde ar fi lucrat. deoarece se referea la liturghisirea preotului. 55 . de cum l-a vãzut pe pãrintele Tudose cã vine cu calul de la Tsuka (astãzi Izvorul Tãmãduirii). în 1950. Pãrinte. ªi l-a avut. într-o zi. Rudele bolnavei au insistat ºi a fost nevoit sã meargã în bisericã sã-i citeascã ºi sã se roage. tot mai apuca sã facã ceva ºi pentru casele Sfinþilor. Oamenii ºtiau asta ºi cereau totul de la Iacov. a cãzut la pãmânt ºi diavolul a ieºit din ea ca o caprã. Considera aceasta o binecuvântare aparte. a alergat s\-l ajute sã coboare. pentru biserici. Pãrintele Tudose îmbãtrânise. într-o asemenea mãsurã încât urzea mii de chipuri ca sã poatã sãruta mâna preoþilor ºi a diaconilor ce se mãrturiseau la el. de bisericuþele ºi închinãciunile din împrejurimi. Erau pãrãsite de 2 ani ºi jumãtate. Pe când citea vede în gaura cheii de la uºã dinþii lungi ai diavolului. Iacov. Iacov trebuia s\-l ajute mai mult. i-a luat epitrahilul si l-a lipit cu evlavie de fruntea sa în timp ce din inimã spuse cu dorire: . Când bolnava a ieºit din bisericã.Cum o sã ieºi o sã te aranjez eu. i-au cerut sã citeascã o rugãciune pentru o demonizatã. pânã Ia adormirea lui. care îi spunea: . Sã se îngrijeascã de biserica satului. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Bisericile ºi oamenii ºi-au regãsit protectorul De îndatã ce s-a întors în sat din armatã.

lupta ca un leu cu trupul ºi cu patimile lui. biserica Sfântul Gheorghe era pregãtitã. ºi asta pânã în ziua adormirii lui. Când ajungea pãrintele. Nu ºtia muzicã. la întrebarea mea: cum se auzea vocea lui Iacov atunci? . Iar vocea lui acum se maturizase mult. Fãcea privegheri ºi singur.mi-au spus: . Ascundea înlãuntrul lui o nevointã fãrã mãsurã. De atunci Iacov s-a fãcut un silitor înfricoºãtor. Cu o lumânare aprinsã înaintea lui cânta sau citea în picioare la analog sau cu picioarele încruciºate pe vine. Cei ce îl mãrturiseau se simþeau foarte stingheriþi de extrema lui smerenie. Omul acesta care ceda la slãbiciunile oamenilor. dar melodia lui simplã ºi calitatea de neimitat a vocii lui era o desfãtare. umplea Biserica de o atmosferã dumnezeiascã. La marile sãrbãtori ºi în Sãptãmâna Mare. ªi într-adevãr. acest om fãrã trup. Dis-de-dimineaþã era la stranã. care ºi copiilor ce îi vorbeau urât le spunea "mulþumesc". umplea Biserica.Ca ºi cum ar fi cântat foarte frumos zece oameni împreunã. sãruta papucii ºi picioarele duhovnicului sãu.. cãruia ºi femeile îi luau rândul la ciºmeaua de apã. mai ales. Stãtea aºa pânã dimineaþa când suna clopotul sã se adune lumea. Dobândise multã profunzime ºi o mãreþie cuvioasã. Rar ceda în privegherile sale ºi lãsa s\-l ia puþin somnul. cum îl considerau mulþi. la pãmânt. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Mi-a fãcut mare impresie atunci când oarecari consãteni de-ai lui. Pentru cã la mãrturisire stãtea în genunchi ºi în vremea când îi citea rugãciunea de iertare totdeauna cãdea pe brânci. De aceea nu l-au putut înþelege 56 Stelian G. fãrã sã aibã o voce puternicã. nu ieºea aproape deloc din bisericã.Fericitul stareþ a ajuns pânã acolo încât atunci când se mãrturisea. precum a cântat în dimineaþa si în dupã amiaza acelei zile de 21 noiembrie 1991. care spãrgea stâncile ºi încovoia fierul. cu gândurile nedumnezeeºti ºi cu diavolii..

Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 57 . A chemat pe Iacov. sã spunã rugãciunile ºi sã boteze pe copil în colimvitrã. iar al doilea era surd si vedea puþin. mâinile lui tremurau înfricoºãtor.semenii lui. clericii. Statura lui era înaltã. care îl ridica la o înãlþime ameþitoare. Sã le citeascã rugãciuni. mãsura sa era dintr-o voinþã puternicã ºi o dumnezeiascã putere. înainte ca fiul sãu Teodor sã devinã preot. Primeau însã uºor facerile lui de bine. avea parkenson ºi alte chinuri. Aceia mai spuneau din când în când câte ceva. Oamenii îl pierdeau din ochi. De aceea mulþi nu-l puteau suferi. cãci numai el avea fricã ºi cutremur în orice fãcea. L-au silit pe Iacov sã citeascã exorcismele. sã continue slujba Botezului. uitau pe pãrintele ºi alergau la "pãrintele Iacov". ~n aceeaºi vreme a fost nevoit aproape sã sãvârºeascã si Taina Sfântului Botez. Primul preot nu vedea si tremura tare. cântãreþii. Familia Tsioni l-a chemat pe pãrintele Tudose si pe pãrintele Constantin Kehriotis sã le boteze pe micul Stavros. Toþi considerau aceasta firesc pentru Iacov. pentru cã se nevoia mult mai presus de mãsurã. încât odatã. sã se roage pentru ei. Atât de mult cãzuse. Acesta cu o miºcãtoare fricã de Dumnezeu a apucat Sfântul Potir ºi a împãrtãºit lumea. oamenii simpli. litur-ghisea ºi când a ieºit sã împãrtãºeascã lumea. Orice rãu li se întâmpla. De altfel am spus cã pãrintele Tudose îmbãtrânise. Pe toate le-a fãcut Iacov. Stelian G.

ªi în luna noiembrie a anului 1951 a îndreptat prora spre mãnãstirea Cuviosului David din Eubeea. sus în masivul muntos al muntelui Xiros. nu putea cãlãtori sã cunoascã Sfintele Locuri. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Pleacã la Mãnãstirea Cuviosului David. din când în când trecea prin mintea tânãrului Iacov ºi Sfântul Mormânt de la Ierusalim. de nerealizat pentru el. ªi îºi aducea aminte totdeauna de cele ce i le spunea mama lui.Stelian G. însã acum. Cã acolo s-au nevoit strãmoºii lui. A mers pe drumuri ºi cãrãri umbroase. Desigur.. iar în partea de nord se aflã un torent mare. Astfel au învãþat ºi refugiaþii libisioti de la localnici. A dat Dumnezeu ºi chinurile sale din afara mânãstirii pãreau sã se sfârºeascã. Mãnãstirea aceasta. Se aflã la înãlþimea de 500 m. mintea lui alerga numai la Cuviosul David. se aflã mai sus de Satul Rovies de la malul mãrii. Sãrac cum era. de la mãnãstire ºi pânã la Aidipso îl avea de ocrotitor pe Cuviosul David. Iar la pomenirea lui. Dezamãgirea lui. pe malul cãruia se aflã micul sat Drimonas. în partea de sud se înaltã vârful Kabalaris. A 58 . Sora lui Anastasia s-a mãritat. toþi mergeau pe jos sã-i aprindã lumânarea lor ºi sã se roage. Era însã ceva foarte îndepãrtat. De acolo înainte erau cãrãri foarte anevoioase. Dimitrie si Ilie s-au fãcut pãzitori ai Sfântului Mormânt. Tot þinutul.. de zece ani ºi mai mult. De mic copil auzise de mãnãstirea aceasta ºi de Cuviosul David. Aºadar a pornit din Farakla înainte de a se lumina de ziuã. întemeiatã de Cuviosul David în secolul al ºaisprezecelea. Pânã la Limni drumul era suportabil. la l noiembrie.

Cu toate acestea trebuia sã o afle.. Piimic nu era la locul lui. când venise ºi sora lui.. le vedea pe toate. de mâncarea. îl alungaserã ca sã nu-l omoare. Casa de la Farakla nu-l mai încãpea. Pentru Iacov nu se întrevedea nici o ieºire. Trãiau idioritmic. îi spuneau în fatã: "pleacã". s\-l vadã. desigur. Cât despre slujbe. Iar tânãrul egumen Nicodim Tomos. unde era si preot slujitor. Aceea. nu putea face mare lucru pentru cã locuia permanent în Limni. Ciobanii stãpâneau locul ºi înãuntru ºi înafarã. Capre ºi oi aflate peste tot ornau intrarea mânãstirii ºi împrejurimile ei. Pãrãsire ºi nepãsare. s-au îngrijit cum s\-l descurajeze pe Iacov. Unii dintre ei dormeau deja cu familiile lor înãuntrul mânãstirii în niºte chilii mizerabile. Simþea aceasta înlãuntrul sãu. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Clãdirile le folosiserã mai demult rãzvrãtiþii ca spital ºi nu mai fuseserã îngrijite deloc. precum ºi alþi mulþi factori.. dar l-au pus într-o chilie mizerabilã. l-au dispreþuit. îl sufoca.. ploua în altã parte. Anastasia.. Toþi au sãrit pe el ºi s-au purtat urât cu el. I-au vorbit urât..ajuns cu puþin mai înainte de amiazã. Mãnãstirea devenise o peºterã de inconºtienþi. îl voia pe fratele ei alãturi de ea. nu-i dãdeau mâncare. îi spunea sã se cãlugãreascã acasã la ei sau undeva pe aproape. stare deznãdãjduitã! Numai bãtrânul Eftimie avea o simþire de calitatea sa. Iacov nu ceruse lux. Antim ºi Macarie. Apropiindu-se l-a cuprins deznãdejdea ºi plânsul. ce noimã va avea chemarea pe care a sãdit-o Dumnezeu în inima lui? Dacã chemarea pentru monahism era 59 Stelian G. Fiecare se îngrijea de sine. Cei trei monahi care trãiau acolo pãreau a fi resemnaþi cu mizerabilul scãzãmânt al mãnãstirii. l-au silit sã se întoarcã în satul sãu. dar sufletul lui nu avea odihnã. Astfel. Aceºti doi monahi ºi ciobanii. Iacov le auzea pe toate. Pentru cei doi monahi. Altfel. de îmbrãcãmintea sa. într-o zi de iarnã. care abia luase egumenia. cu acoperiºul spartei uºa crãpatã. cã trebuia sã se gãseascã o soluþie.

în cele din-urmã a luat hotãrârea cea eroicã. O sãptãmânã întreagã n-a bãgat în gurã nici o firimiturã. fie ºi cu preþul oricãrei jertfe din partea sa. Pe toate le-a nesocotit. A fãcut mii de metanii. trebuia sã hotãrascã ceva. în fata lui avea chilia casei care îl sufoca ºi mãnãstirea murdarã. A privegheat de multe ori ºi în bisericuþa Sfintei Parascheva. A postit mai presus de om. Dormea pe pãmânt. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 60 . unde îl ameninþaserã chiar s\-l omoare.Trebuie sã mã duc. fie ºi iad mãnãstirea: . S-a rugat ore nesfârºite ºi multe nopþi în ºir. Fie peºterã de inconºtienþi. cãci acolo mã vrea Dumnezeu! Stelian G.atât de sigurã ºi de adâncã. lucru cu care s-a obiºnuit.

Semn cã însuºi Cuviosul David l-a chemat sã se cãlugãreascã ºi sã slujeascã în mãnãstirea lui. puricii ºi pãduchii. Apoi îºi ridicã ochii cãtre icoanã. Ceea ce n-a 61 . A bãtut la poartã si un monah necunoscut i-a deschis. Dar a fãcut rãbdare ºi Dumnezeu I-a rãsplãtit cu îmbelºugare. ºi sãrãcia ºi lipsa. El putea sã sufere ºi cãldura ºi frigul. aflatã deasupra ciºmelei de azi a mãnãstirii.dar totdeauna curat . care mai înainte îi deschisese poarta mãnãstirii avea exact chipul Cuviosului David aºa cum este el înfãþiºat în icoana lui. Antim face totul ca s\-l alunge.. Fratele Iacov vãzând acestea a încercat sã cureþe cumva chilia sa ºi cele dimprejur. Prin rãbdare fl biruieºte pe satana De cu noapte ºi fãrã sã spunã ceva cuiva. L-au pus într-o chilie ruinatã. Locul era plin de murdãrie ºi din pricinã cã beciurile erau pe timpul nopþii staule pentru capre ºi oi. dar ceea ce nu putea suferi acest sãrac . Iacov a tâlcuit corect semnul ºi i-a fãgãduit Cuviosului sã rãmânã acolo orice s-ar întâmpla. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Se întoarce la Mãnãstirea Cuviosului David.. A rãmas uimit ºi pentru o clipã s-a pierdut. S-a dus în bisericã. A ajuns înainte de amiazã. în aceastã lucrare a reuºit. S-a închinat la icoane. A stat acolo vreme îndelungatã. oricâte ar fi nevoit sã sufere. Era 15 iulie 1952.Stelian G. A luat aminte mai bine ºi s-a încredinþat: monahul necunoscut. ªi desigur s-au petrecut multe ºi a suferit nenumãrate.era murdãria. a plecat din satul sãu pe jos spre Mãnãstirea Cuviosului David. Era varã ºi acum nu rãcea pentru cã acoperiºul era stricat ºi uºa spartã. A îngenunchiat ºi la icoana Cuviosului David din catapeteasmã.

îmi pare rãu. Piu te gândeºti cel puþin cât rãu poþi face unui tânãr de 32 de ani? Cui îþi vei da sufletul? Dar acela îºi cânta melodia lui. 62 Stelian G. Lucrurile s-au potolit oarecum. cã se fac slujbele . deºi numai cu Iacov ºi cu Eftimie. puneau ºi pe alþii s\-l ameninþe cã îl vor omorî.Sfânta Liturghie se fãcea foarte rar în duminici. vãzând cã Iacov le rabdã pe toate. pentru cã rãmânea statornic în a-ºi continua slujba împreunã cu bãtrânul Eftimie. aþâþãtoare si neruºinatã. I-au declarat un rãzboi înfricoºãtor ºi periculos. s-a izbãvit ºi copilul de cioban de pedeapsa cea veºnicã. Continua chiar ºi în bisericã sã-ºi batã joc de Iacov. Din fericire ciobanul s-a rãzgândit. semãna. avea grijã de cele douã bostãnãrii. Aceasta deoarece prin prezenta lui Iacov. Nu l-a vãzut nimeni vreodatã stând ºi odihnindu-se. ºiau pierdut rãbdarea ºi s-au sãlbãticit. Pricina era Iacov ºi pentru aceasta îl ocãrau. Au ajuns la soluþia crimei. mãtura. îl batjocoreau. care s-a folosit pânã ºi de o femeie nemernicã. ªi înãuntrul ºi în afara mãnãstirii. tãia lemne. spunându-i doar atât: . Aceastã nereuºitã a adus o liniºte temporarã. Acum pãrintele Nicodim putea insista în privinþa asta. cã cineva cântã în bisericã. Au dat un cuþit unui cioban tânãr ca sã-l loveascã pe ascuns pe Iacov. Iacov trebuia sã alerge în toate direcþiile. îi aruncau în fatã lucruri murdare..reuºit a fost cu monahul Antim ºi cu ciobanii. La noile provocãri ale lui Antim. Zidea.~mi pare rãu pentru Sfinþia Ta. ca mãnãstirea sã se adune puþin. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Astfel s-a izbãvit ºi Iacov. nefericitul începãtor protestã. Dar Antim ºi ciobanii ºtiau pricina cea adevãratã.. care le stricase atmosfera nenorocitã a mãnãstirii. uda. ªi era trebuinþã de liniºte. egumenul Nicodim avea proba cã mãnãstirea funcþioneazã. intenþionând s\-l descurajeze si sã-l facã sã plece din mãnãstire. pãrinte Antim. sãpa. ciobanii trebuiau sã plece din mãnãstire. La începutul lui septembrie. ªi fãcându-se slujbele. pentru sine ºi pentru milostenie.

drept represalii cã o folosiserã rãzvrãtiþii. Germanii s-au minunat de devotamentul ºi de eroismul monahului ºi au cruþat mãnãstirea. numai la 6 august ºi la l noiembrie. vinetele. Mãnãstirea le dãdea untdelemnul. mergeau creºtinii. Fiecare din ei cultiva într-un loc roºiile. Cea mai mare parte din þiglã era spartã. unicã. ba nici mãcar o lumânare nu aprindea cineva vreodatã.Omorâti-mã pe mine ºi lãsaþi mãnãstirea. în cealaltã vreme rãmânea în sãrãcia ºi ticãloºia ei materialã ºi duhovniceascã. Cu banii pe care îi adunau aºa îºi cumpãrau o hainã. Atunci a ieºit înainte monahul Eftimie ºi le-a spus: . Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 63 . prãpãdite. când era prãznuirea Sfântului..Pe atunci mãnãstirea era de o sãrãcie lucie.. în timpul ocupaþiei. Niºte bostani. Desigur în felul acesta nu se putea întemeia o viaþã de obºte. pe care îi udau cu apa adunatã de la înãlþime în cisternã. ardeii lui. sãpunul. de a transforma mãnãstirea într-o chinovie cu viaþã de obºte a rãmas pe hârtie. Hotãrârea din anul precedent.. germanii au ajuns pânã acolo cã au vrut sã-i dea foc. încãlþãminte sau alimente pentru iarnã. Acoperiºurile. Cu atât mai mult cu cât egumenul Micodim locuia permanent la Limni ºi venea numai din când în când în mãnãstire. Stelian G. Nu cãlca om în ea. puþin grâu ºi ceva legume. mânca el ºi vindea þãranilor din împrejurimi ceea ce rãmânea. aparþineau monahilor. îngrãdirile stricate. cele mai multe. sã se punã în lucrare viaþa obºteascã.

. cãrþile mãnãstirii. Iar a doua zi l-a fãcut economul mãnãstirii. din fericire iubea totuºi mãnãstirea ºi fãcea tot ce putea pentru reînnoirea ei.. se impunea credincioºilor ºi predica foarte impresionant în biserica sa din Limni.Stelian G. s-au fãcut fiare. dupã ce pleca pãrintele Micodim la Limni. Deºi nu stãtea în mãnãstire ca sã se îngrijeascã de ea. cea mai mare vrednicie a sa se aflã în faptul cã a încredinþat aproape toatã rãspunderea monahului Iacov ºi avea încredere în el în toate cele pe care i le încredinþase. toate. Când Pãrintele Antim ºi colaboratorii lui. Pãrintele Nicodim a înþeles foarte bine cã odatã cu venirea tânãrului începãtor începe o nouã epocã. în tot cazul. Pentru aceasta se îngriji sã-l facã monah cât mai repede. H-a rãmas lucru urât si jignire pe care sã nu le fi folosit împotriva lui Iacov. ~n îndatoririle sale. deoarece devotamentul lui Iacov era exemplar. ªi cu cât ceilalþi îl ocãrau mai mult. aºa 64 . Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Monah ºi econom Cum însã. le dãdea mai multe alimente. tânãrul monah Iacov era neprihãnit. Tunderea lui în monahism s-a fãcut la 31 noiembrie seara. Egumenul acesta cu toate cã nu ºtia multã carte era un om capabil.. Le vorbea frumos... desigur. toate au luat un alt drum. dar ºi pentru cã numai el îºi putea asuma eficient aceste responsabilitãþi. cu atât el se purta mai politicos si mai smerit. sã lucreze si el însuºi. i-a încredinþat toate responsabilitãþile. au vãzut toate acestea. ciobanii. prin prezenta lui Iacob.. sã atragã lume. Pentru cã a fost presat nu numai de devotamentul ºi de virtutiile lui. cheile magaziei ºi ale porþii. deºi de departe.

cã nu le dã alimente. Dar toate acestea erau pentru trup. insistenta de a face toate slujbele. Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 65 . chiar ºi când ceilalþi îl lãsau singur. Sãrmanul Iacov s-a umplut de boli ºi de rãni. nici mãsurã. ca s\-l arate campion al rãbdãrii ºi al smereniei. care totdeauna se împotrivea la tot ceea ce fãcea Iacov. Macarie Karakalinos era leneº ºi atras de neîndreptatul Antim. Atunci când egumenul. deºi rar. Eftimie încerca sã-l urmeze. urca la mãnãstire. Spuneau minciuni.cum a spus egumenul. ªi desigur l-a arãtat campion. cei doi perverºi îl cleveteau pe Iacov în tot felul. cãci nici una n-a atins sufletul Iui. Pe cât a putut a pus rânduialã în mãnãstire. îndeosebi îl întãrâta respectul ºi moralitatea lui. Nãvãlirile lui Antim împotriva lui Iacov nu aveau nici sfârºit. Ziceai cã Dumnezeu a îngãduit satanei sã-l ispiteascã pe Iacov. cãci s-a lovit de rãbdarea si de smerenia lui. Dar cele mai multe se fãceau atunci când egumenul lipsea. dar semnele lãsate de lupta sa erau multe. Acolo n-a reuºit nimic satana. cã se poartã cu ei cu trufie. ca ºi cum nu i-ar fi spus niciodatã vreun cuvânt rãu. nici una n-a supãrat duhul lui.

în ziua urmãtoare. acum. Dar bãtrânul episcop Grigorie ºtia ce spunea. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Preot al Celui Prea înalt ~n mãnãstire nu exista preot ca sã liturghiseascã regulat.Stelian G. Vino. Sufletul lui plângea cugetând la mãreþia preoþiei. Prima a luat sora lui 66 . Iar lui însuºi i-a spus un cuvânt proorocesc: -ªi tu. în paraclisul Episcopiei i-a dat ºi preoþia. Preotul cel tânãr a fãcut otpustul ºi a împãrþit anaforã. când se apropia vremea. Plângea însã si de dorinþã ºi de fricã. pe bunul episcop Grigorie despre noul monah ºi despre virtuþile lui ºi sa hotãrât sã-l hirotoneascã.. le-a grãit despre virtuþile noului preot Iacov. A doua zi Mitropolitul l-a hirotonit diacon în bisericuþa Sfintei Var-vara. care stãtea cu capul plecat. îi venea sã îmbrãþiºeze preoþia ºi sã moarã pentru ea. care erau de fatã. Celor putini. Sã continui cu puterea lui Dumnezeu ºi Biserica te va proclama sfânt. L-a chemat de cu searã ºi i-a explicat. ce i-a pus Sfântul Duh ca sã spunã. fiul meu. Tu nu ºtii multã carte.. A vorbit ºi a rostit cuvinte ciudate. Iacove. Dupã aceea a vorbit Mitropolitul. Iacov auzea acestea cu mare dorire ºi cu multã fricã. fiul meu. despre cuvioºii ºi sfinþii Bisericii. Pãrintele Micodim a înºtiinþat pe mitropolitul Halkidei. te vei sfinþi. La 19 decembrie. dar eºti evlavios ºi de aceea te hirotonesc. dar se cutremura ºi îl cuprindea panica. La 17 decembrie a coborât la Halkida. Aceste cuvinte înfricoºãtoare au trecut pe deasupra capetelor si nimeni nu pãrea sã ia aminte la ele.

Utrenia. Sufla vântul si prin crãpãturã bãga zãpadã. ªi cu cât încerca Iacov sã-i îmblânzeascã. Iacov ºovãi. s-a sãlbãticit ºi mai mult. ca sã se protejeze de ploaie ºi zãpadã? Chilia lui era mai rea decât toate.. ~n aceeaºi zi a pornit spre mãnãstirea metaniei sale. Astfel i s-a albit tot spatele. deºi era economul ºi preotul mãnãstirii. Slujea Liturghia de 3-4 ori pe sãptãmânã. ªi pentru a stãrui In nevoinþã nu aprindea întotdeauna focul. Ceasurile si apoi Liturghia. cu atât mai sãlbatici se fãceau. aºa precum i-a spus mama lui în clipa morþii. Paliohori. Kalamoudi ºi Drimona. avea zãpadã pe spate de sus pânã jos. Femeia colonelului Zois i-a trimis niºte cizme militare vechi. însã pentru satana ranã. Dar ºi acestea. Dupã aceea Mitropolitul i-a cerut lui Iacov sã facã aghiazmã în locuinþa lui ºi în locuinþa surorii sale. înainte de a se lumina de ziuã. nici încãlþãminte bunã nu avea pentru iarnã. purtate mereu. pe ploaie. Antim si prietenii lui lucrau mai dur. pe 67 Stelian G. pe care. în ciuda halului în care se afla. Dormea puþin. sculându-se dupã puþinul lui somn. dar ºi puþinul acela devenea primejdios.Anastasia. Când satana a vãzut Liturghia fãcându-se atât de des în mãnãstire.. de obicei numai cu bunul Eftimie. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . pãrintele lacob le-a pus cauciuc de la roþile de maºinã aruncate. Oare stãtea el într-o chilie suportabilã. s-au ros si în loc de talpã. iar dedesubt puneau caprele mãnãstirii. pentru cã în duminici avea poruncã de la mitropolit sã liturghiseascã în sãtuleþele Damnia. De nesuportat si primejdioasã devenea situaþia duminicile dimineaþa. Era în toiul iernii ºi tânãrul preot se simþea încolþit de miile de ispite.. Fãcea toate slujbele. vecenia. se ruºina. De cum s-a întors în mãnãstire a început sã slujeascã zilnic. dar a fãcut ascultare ºi l-a "sfinþit" pe episcopul sãu. Toate acestea erau bune ºi plãcute lui Dumnezeu.. Prima datã când a nins mult. Pavecerniþa. nu o va pãrãsi niciodatã. miezo-noptica. Duºumeaua era crãpatã.

uneori pânã la genunchi trebuia sã plece cu catârul Haido sã liturghiseascã în sãtuleþe. înãuntrul mãnãstirii purta orice zdrenþe avea. Dar acolo unde mergea trebuia sã fie îmbrãcat cuviincios. Astfel se mai proteja oarecum. Punea pe deasupra o cergã gãuritã. Soþia lui Zois a aflat de asta ºi i-a trimis o manta militarã veche a bãrbatului ei. Dar cu ispitele. Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 68 . pe care a vopsit-o în negru ºi i-a fãcut ceva ca sã parã rasã. N-avea haine bune groase. de aceea tremura de frig ºi adesea se îmbolnãvea. mai mult sau mai puþin.gheaþã. Dar pe toate acestea. prin multã zãpadã. gãsea un mod oarecare pentru a le înfrunta. lucrurile erau mult mai grele. Iar hainele lui cele bune erau subþiri.

pãrintele meu.. Lua aminte însã mult la cele scrise în cãrþile liturgice. s-a dus sã caute ºi a aflat peºtera Cuviosului David. ªi vedea ca pe cât mai mult avea aceste virtuþi. ªi au fost clipe când îi venea sã zboare. Acela a trãit atâþia ani în pustie. gata sã zboare la înãlþime.. dupã ce s-a topit zãpada de prin împrejurimi.. vezi. Mu ºtia deloc de Filocalie. Din primele luni ale lui 1953. Cu trecerea anilor le înþelegea mai bine fãrã sã studieze greaca veche. Pânã acum când a adormit.Stelian G.sã nu merg? ªi aºtept sã mã liniºtesc de ispite în mãnãstire? Aºtept sã sporesc în ascultare ºi smerenie. le sorbea în adevãratul sens al cuvântului. în tovãrãºia sãlbãticiunilor.se gândea Iacov . Bucuria ºi triumful învierii din troparele lui intrau în inima pãrintelui Iacov.. Inima lui era inundatã atât de mult de bucurie încât se simþea uºor.. Eu. pe cât va putea. acum când te-ai mãrturisit cât eºti de fericit ºi de bucuros? Eu mereu sunt aºa.. ºi-a sporit nevoinþa sa.. Desigur.. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Noi nevointe ascetice La începutul lui 1953. cu atât mai uºor sporea în ascultare ºi smerenie. Triodul.Inima mea îmi este grãdinã.. 69 . Pãrintele Iacov n-a citit opere teologice ºi niptice adânci ale Sfinþilor Pãrinþi ai Bisericii. Bucuria îi era de nedescris. Cu cât mai mult prin nevoinþa îºi micºora voinþa trupului. pãrintele meu. cu atât inima ºi mintea i se deschideau spre Dumnezeu. în inima sa i se sãdise adânc dorinþa de a-l imita pe Cuviosul David. Penticostarul. spunea adesea: . Dar cartea care i se potrivea cel mai bine era Penticostarul. în mica lui peºterã ºi eu .. sunt bucuros.

pe toate el le fãcea.. la animale. Loc unde se treiera. 11 Stelian G. Trecea totdeauna de o mie ºi ajungea pânã la trei mii. ªi noaptea ºi ziua. Dupã pavecerniþã mai lucra câteva ore.abstinenþã de la orice fel de mâncare ºi de la apã . Mai citea ºi altele. potrivit cu ziua. Bunul Eftimie numai îl urma. orice strãin ar fi venit întreba de Pãrintele Iacov. ªi fiindcã egumenul lipsea. pentru cã a iubit mult pe Dumnezeu.dupã care a continuat cu mâncare uscatã. lua epitrahilul. Noaptea avea alte nevoinþe. Apoi Psaltirea. Fãcea ºi metanii. ªi Iacov s-a luptat cu satana ºi l-a biruit. peste tot. la bazinul de apã. Dormea ºi el pe jos. I-a imitat. ~n chiliuþa sa avea un pat de lemn.. la curãþenie. nimeni nu se interesa de ceva. ºi începea cititul. nimeni nu lucra. Aici se luptã satana cu omul lui Dumnezeu. Dar nu dormea pe el. atâta cât dormea. nevoinþã. cu anotimpul ºi ispitele. A citit de demult despre dormitul pe jos al pustnicilor. A postit trei zile . Punea linte ºi bob la înmuiat. la lemne. se aºeza jos în genunchi pe picioarele încruciºate. ªi slujbele. câte putea. aria11 de marmurã a morþii ºi a lui Digheni12. O punea înaintea lui. ªi copilul de refugiat s-a luptat cu arma smereniei. O citea toatã pe durata nopþii. Trebuia sã fie prezent peste tot: în grãdinã. altã ascezã. Le mânca împreunã cu puþinã pâine ºi apã. 12 Erou bizantin grec. De obicei începea cu Paraclisele Maicii Domnului. pe care era pusã o zdreanþã. în fiecare noapte. Asta era mâncarea lui. al Cuviosului David ºi al Sfântului Zilei.Postul Mare l-a aflat cu multe treburi ºi obligaþii în mãnãstire. Apoi mergea la chilie. însã treburile erau treburi ºi nevointa. Acestea totdeauna. în mijlocul chiliei. De cu searã chiliuta era luminatã cu o lumânare. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 70 . Aici era marea arenã. care era de obicei de formã rotundã placatã cu lespezi de marmurã.

Era oarece din fericirea împãrãþiei cerurilor. a trãit cele mai înfricoºãtoare ºi mai dulci experienþe pe care le poate trãi omul. sã-l umple de dragoste pentru El. care îl liniºtea aducându-i o pace de nedescris. Fãceau totul ca sã-i ia mintea ºi inima de la Domnul. când priveghea ºi îl ruga pe Dumnezeu sã-l elibereze de gânduri. Stelian G. Le-a trãit pe acestea si era de 33 de ani. desfãtare pe care o putea da numai Dumnezeu. la anii lui Hristos. ªi atletul îºi lua plata sa. dar mai spunea câte ceva cuiva. Erau nopþi în care. simþea în el o adiere dulce. Vorbea foarte puþin despre astfel de feluri de experienþe fericitul Stareþ. O desfãtare îl cuprindea cu totul. Uneori reuºeau. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 71 . Acela înspãimântat ridica în sus înaintea sa Crucea de lemn ºi Dumnezeu îl ajuta ºi diavolii dispãreau.Nopþile. la lumina lumânãrilor. Adesea intrau în chilie ºi-l turburau cu strigãte. zgomote ºi chipuri sãlbatece. Diavolii îl luptau cu turbare. rãcoritoare.

pentru cã mânca foarte puþin ºi nu ºtia nimic din cele ale bucãtãriei.Sfinþii noºtri mâncau lucruri atât de plãcute? Rar. precum ºi ceapã ºi cartofi.Stelian G. ardei. Niciodatã n-a mâncat unt. Atunci când în timpul postului. Cu 13 Legum\. Fiecare avea grãdina lui ºi fiecare îºi pregãtea mâncarea singur. Dacã-l sileau. ca sã nu se ruºineze ceilalþi care mâncau. 72 . dulciuri. Pãrintele Iacov ºi-a pregãtit-o de puþine ori. si nu-i rãmâneau sã-ºi cumpere alimentele necesare sau alte lucruri de nevoie. în ultimii lui ani. Dar pe toate acestea nu le consuma el. ªi acela se mira cum de poate Iacov sã-i dea bani. ªi asta din dreaptã socotealã. mânca puþinã supã de pasãre. Le vindea pentru oarecari puþine drahme. spunând: . vinete. nu voia sã-l mãnânce. de aceea se întreþinea numai cu verdeþuri ºi puþine legume. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Grãdina ºi sãrãcia Mãnãstirii ~n martie trebuia sã pregãteascã grãdina. bame13. paste fãinoase. punea în gurã o bucãþicã micã de carne. Puþinii bani îi dãdea pânã la ultimul bãnuþ stareþului Nicodim. câteodatã duminica. creme ºi alte produse plãcute. îi duceam kouaker deoarece îl durea stomacul ºi trebuia sã ia medicamente pentru bolile lui. ~n grãdiniþa pe care o pregãtea cu sârguinþã si dragoste punea roºii. Evita sistematic mâncãrurile ce fãceau plãcere. Monahii vechi nu se puteau obiºnui cu viaþa de obºte. la jumãtate de preþ. la þãrani si ciobani. câtã vreme el nu avea haine si încãlþãminte sã se încalþe. Se topea zãpada ºi sãpa locul.

ªi nu este deloc ciudat faptul cã pãrintele Nicodim. deoarece pentru o perioadã de timp cumnatul pãrintelui Iacov. Câteodatã îi prindea ºi în loc sã-i pedepseascã sau sã-i denunþe. dar nici mãcar câteva cuþite ºi furculiþe.grãdiniþa aceasta s-au întâmplat si multe lucruri comice. nici la vreun strãin. Stelian G. îi ruga sã-i lase ºi lui ceva. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 73 . nici la vreo rudenie. o furculiþã. temându-se ca nu cumva Pãrintele Iacov sã-i dea untdelemn i-a spus apãsat: . Odatã cu ocupaþia ºi cu rãzboiul rãzvrãtiþilor. a dat poruncã pãrintelui lacob sã nu dea nimic din mãnãstire. ªi este adevãrat cã Pãrintele Nicodim dãruia aceºti puþini bani pentru nevoile mãnãstirii. nici cel mai mic lucru.Untdelemnul îl avem pentru Sfinþi (=pentru candele) nu pentru cutare! Pãrintele Iacov þinea cu scumpãtate porunca stareþului.. Anastasia. Unii sãteni mergeau noaptea sau când lipsea el ºi-i furau ceapã. ca egumen. mãnãstirea a fost golitã de toate. Pãrintele nicodim. Ba ºi mai mult. bame sau altele. trebuiau sã caute mult prin chilii ca sã afle un scaun. soþul surorii lui. roºii. sã nu i le ia pe toate. a lucrat mai târziu în mãnãstire. Mu numai cã nu avea pãturi ºi mobilã simplã. Când venea cineva. ~n asemenea paraginã a aflat mãnãstirea fericitul stareþ. Dupã aceea însã au venit momente în care l-a durut insuportabil deoarece trebuia sã o facã.. Trebuia sã facã ascultare desãvârºitã.

pini ºi brazi. A luat-o pe cãrarea ce mergea alãturi de apeductul de apã. pe care i-l dã74 . având în partea de jos copaci. a trecut râuleþul.fie iarnã fie varã . deoarece acolo. "Sendonaki" era o stâncã abruptã de 150-180m înãlþime. urca ºi Cuviosul David. ce vine din bazinul ce este în laturea rãsãriteanã a unui vârf plantat al muntelui Xiros numitã Kabalaris. Cãrarea aceea . A ieºit pe poarta sudicã a mãnãstirii ºi a cotit imediat la dreapta. A luat-o iarãºi la dreapta ºi peste puþin a apãrut în dreapta lui "Sendonaki"*. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis O stea coboarã ºi îl conduce Peºtera Cuviosului David A reuºit sã afle peºtera Cuviosului David. acolo sus. Deodatã i-a venit dorinþa sã urce. Fãrã sã-ºi dea rãgaz sã rãsufle a intrat pe drumul obiºnit ºi a urcat la stânga spre ºeaua de deal pe care este pusã Crucea de lemn. pânã la castanul cel mare. Dar nu avea timp. A coborât. a lãsat drumul ºi a luat-o la dreapta pe cãrarea spre Libadaki. De pe înãlþime a privit înapoi spre cãrare. Dar mãnãstirea nu avea oameni ca sã se poatã întreþine. întindea pe vârful stâncii un cearceaf mic. O întindere de teren arabil cu ogoarele mãnãstirii. precum spune tradiþia. desigur cã s-ar fi distrus. împrejur erau munþii ºi marea. O durere adâncã l-a cuprins la gândul sã pustniceascã ºi el acolo.este o desfãtare. înainte de a ajunge la bazinul de apã a luat-o puþin la dreapta ºi a urcat prin pãdurea deasã de platani.Stelian G. Erau frumoase. Zãrindu-l a fost impresionat. care este cam cu 200 m mai jos. Dacã pleca ºi el. aflatã fatã în fatã cu Peºtera. foarte frumoase. în vara anului 1953 a pornit iarãºi spre Peºterã în timpul zilei.

duse mama lui, îngenunchea pe el ºi se ruga pentru patria lui, Lokrida. într-adevãr, de cum ajungi acolo ai înainte o priveliºte încântãtoare, de basm. înaintea ta ºi mai jos se întind coaste, hãþiºuri ºi vârfuri plantate. Dupã aceea ochiul se rostogoleºte în marea de un albastru închis a Eubeii. ªi dupã ce se saturã de întinderea nesfârºitã a mãrii, urcã sã vadã pãmântul Lokridei, al Akritei ºi a Levantelor, patria Cuviosului David. Pãrintele Iacov a rãmas acolo numai puþine minute. Ai fi zis cã se temea ca nu cumva sã fie prea atras de frumuseþea locului, ºi printr-o nostalgie romanticã sã nu-ºi neglijeze cumva asceza. A coborât repede ºi a luat-o pe cãrarea ce ducea pogorând cãtre Peºtera care arãta ca o stâncã ciudatã. Sau mai degrabã erau douã stânci care au cãzut una peste alta formând o mare despicãturã ºi lãsând o parte micã deschisã spre N-V. Deci aici înãuntru pustnicea Cuviosul David. Pãrintele Iacov a îngenunchiat, a aprins lumânarea ºi s-a rugat mult timp. Dar trebuia sã se întoarcã pentru Vecernie. ªi-a fãcut Cruce, a cerut ajutorul Cuviosului ºi s-a întors. Drumul este cam de 3 km. ~n mãnãstire toate sporeau neîncetat. Cu adevãrat au sporit toate cele bune fãcute de Pãrintele Iacov cu rugãciunea ºi cu mâna lui. Dar s-au mãrit ºi problemele create de monahii nemonahi. Toamna rãzboiul si ispitele satanei s-au întãrit. Se fãcea mai sãlbatic vãzându-i pe pãrintele Iacov smerit si statornic. S-a pus colosul diavolesc sã surpe colosul cel sfânt al smereniei; pe pãrintele Iacov. Neînchipuite greutãþi l-au ajuns pe sãrmanul Pãrinte. Fiu le ajungea cã îl ocãrau ºi îl smereau înaintea lumii, ci îl cleveteau si la stareþ, când acela venea câteodatã la mânãstire. în general acesta avea încredere în pãrintele Iacov, dar uneori se pleca clevetirilor ºi îl canonisea greu. Antim ºi Macarie îl cleveteau cu mãiestrie pe pãrintele Iacov, iar el nu voia sã explice în amãnunt cum stau lucrurile de fiecare datã. De aceea fãcea imediat metanie si cerea iertare, deºi nu era vinovat.
75

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

Ca sã biruiascã ispitele, dar ºi ca sã-l imite pe Cuviosul David, s-a hotãrât sã se roage în timpul nopþilor în Peºterã, atunci când nu ploua mult ºi când nu era multã zãpadã. Fãcea, deci. Vecernia în mânãstire, iar dupã ce se înnopta ceilalþi monahi se retrãgeau. Cheile le avea el însuºi, nimeni nu putea ieºi sau intra. ªi-a luat toiagul, a încuiat porþile mãnãstirii si a ieºit prin partea dinspre sud. Felinar, lanternã nu erau atunci, precum spunea el însuºi... sãrãcie mare. Mergea pe cãrarea de pe lângã apeductul cu apã. S-a silit sã urce spre castani. Nu era lunã ºi era greu sã afle cãrarea. Cãdea ºi se scula. Câteodatã intra si pe drum, unde era mai uºor. Când mai apoi a luat-o la dreapta, spre cealaltã cãrare, s-a rãtãcit. Nu mai ºtia unde merge. S-a încurcat în rugi, s-a zgâriat s-a lovit, s-a pierdut în vãioagã. Din fire era fricos, precum spunea el însuºi. Iar acum, în toiul nopþii, s-a temut mult, foarte mult. Atunci s-a rugat. -Dumnezeul meu, lumineazã-mi calea ca sã ajung la Peºterã. EI însuºi povestea aceste peripeþii nocturne si continuã: -ªi Bunul Dumnezeu a ascultat cererea mea . Din multele stele ale cerului mi-a dat si mie una. Ea mergea înainte si îmi lumina calea. Eu mergeam în urmã. ªi aºa am ajuns la Peºterã. Acolo m-am rugat. ªi iarãºi steaua mergând înainte îmi luminã calea pânã la poarta mãnãstirii. Pãrinþii dormeau duºi ºi n-au observat nimic din toate acestea. Mergerea sa astfel în fiecare noapte era chinuitoare, dar ºi plinã de har. Steaua nu se arãta întotdeauna ca s\-l povãþuiascã. Numai atunci când era absolutã nevoie, adicã atunci când se pierdea în pãdure prin vãioage si nu mai afla cãrarea. Atunci era mult mai greu sã umbli pe acolo decât este astãzi, pentru cã acum pãdurile s-au rãrit mult si cãrãrile s-au bãtãtorit mai mult. Dar ºi astãzi, dacã merge cineva noaptea spre Peºterã, n-o poate afla.
76

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

Pãrintele Iacov apropiindu-se de Peºterã era cuprins de fricã. Cum va intra ºi cum va rãmâne pe timpul nopþii în peºtera pustie. De aceea , înainte de a intra a cerut si un alt har de la Cuviosul David: -Sfinte David, dacã vrei, vino si te roagã împreunã cu mine; dar sã vii într-un chip cunoscut ca sã nu mã înfricoºez. ªi intrând a simþit alãturi de el pe egumenul Micodim. A aprins douã lumânãri. Au îngenunchiat. Au citit paraclise. Au citit toatã Psaltirea, au tras la aþe* si fãcându-se ziuã s-au ridicat. Atunci a plecat mai întâi Nicodim ºi a dispãrut. Era Cuviosul David, care a stat cu el în chipul egumenului Nicodim, ca sã nu se înfricoºeze. ~nainte de a sosi vremea pentru începerea Slujbei, Pãrintele Iacov era deja în mãnãstire, îºi aruncã putinã apã pe fatã ºi sunã clopotul. Fãcea slujba pânã târziu ºi mai întotdeauna liturghisea de trei patru ori pe sãptãmânã. Fiemonahii monahi se sculau abia atunci pentru micul dejun. Pãrintele imediat începea treburile cele multe ale mãnãstirii neapucând sã se odihneascã deloc. Iar când avea sã se lupte cu multele ºi grelele ispite nu mânca nimic, îndestulându-se cu Sfânta împãrtãºanie ºi cu anaforã. Adicã a fãcut ceea ce fãcuse timp de mai mulþi ani ºi Cuviosul David, pe care îl avea de model ºi apãrãtor. Din mâncarea cea simplã gusta numai sâmbãta la amiaza ºi duminica. ªi sâmbãta nu totdeauna. Cum de rezista într-un astfel de post cu atât de multã muncã, numai Dumnezeu o ºtie. ªi a ºtiut-o ºi i-a socotit-o Dumnezeu ca o dãruire. Vedeþi, l-a voit pe Iacov, atletul cel ales.... ceva mai mult, l-a voit campion. De aceea a îngãduit Satanei sã-l ispiteascã mult pe Iacov, iubitul Lui, cãruia, în acelaºi timp îi dãdea putere nemãsuratã sã-i poatã sta împotrivã. Adicã Dumnezeu i-a dat multã dragoste de Dumnezeu.
77

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

ªi peºtera îl avea întotdeauna pe Iacov, înafarã de nopþile cu ploaie ºi zãpadã. Când era lunã gãsea cãrarea. Altfel cobora din cer steaua pe care i-o hãrãzise Dumnezeu. Toate mergeau bine, dar diavolul nu se liniºtea. Astfel, într-o noapte la peºterã i s-a arãtat diavolul în chip de scorpioni. Pãrintele Iacov stãtea în genunchi pe pãmânt, cu lumânarea aprinsã înaintea lui ºi citea cu atenþie. De la paraclise trecuse la Psaltire, în noaptea aceasta rugãciunea lui ieºea altfel. Dupã aceea a început cu "Doamne, lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieº-te-mã pe mine, pãcãtosul!" A simþit o nespusã desfãtare lãuntricã, o veselie... ªi exact în clipa aceasta s-a declanºat ofensiva. Peºtera s-a umplut de scorpioni, mii, nenumãraþi, care se aflau în jurul lui, înainte, înapoi, oriunde ai privi. ªi-a ridicat mâinile în sus; nenumãraþi scorpioni stãteau spânzuraþi ca ciorchinii de stâncã. Rãzboinicul Iacov s-a înspãimântat, s-a pierdut, dar numai pentru câteva secunde. "Sunt diavoli", s-a gândit... Imediat s-a umplut de o putere necunoscutã ºi le-a poruncit: - Pânã aici! Acolo sã staþi. Sã nu vã mai apropiaþi! ªi luând o pietricicã a trasat un cerc în jurul lui în care scorpionii nu aveau voie sã intre. Apoi ºi-a continuat fãrã fricã rugãciunea sa ºi în tot cursul nopþii, pânã la ziuã, nici un scorpion n-a trecut peste cerc. A dat poruncã ºi diavolilor, semn cã înlãuntrul lui s-a zãmislit împãrãþia cerurilor, desigur puþin, dar marea minune s-a sãvârºit. Dumnezeu i-a dat stãpânire, adicã i-a hãrãzit sã foloseascã uneori, în parte, puterea dumnezeiascã, facerile de bine ale lui Dumnezeu. Astfel lucreazã El cu ºi prin sfinþii Sãi.

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

78

Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Experienþe dumnezeieºti în Peºterã Era istovit de muncile obositoare din fiecare zi. ca sã nu-l lase sã se roage. neavând mânã de ajutor de nicãieri. spãlat. Toate ale Satanei. A scos imediat Crucea de lemn ºi a îndreptat-o spre câine. Sãlbãticia lui l-a fãcut imediat sã înþeleagã cã era diavolul preschimbat. la lemne cu securea cea mare. postea ca un înger ºi asculta ca un rob netrebnic. deoarece era lunã la vãzut bine. Acum spunea rugãciunea cu metaniile. Atunci îl vãzu clar pe Cuviosul David în chipul lui Nicodim. Peste puþin îºi deschise ochii ºi vãzu pe cineva ieºind din Peºterã. ºi a cãzut . Lucra ca un supraom. odihneste-te puþin.Stai. Mu exista om cãruia sã-i fie milã de el. Suia cu atâta ostenealã de ziceai cã era Golgota. în toamna anului 1954. pentru toate trebuia sã se îngrijeascã singur..Stelian G. pe când urca l-a atacat un câine negru sinistru. Mai sus. Cu toate acestea Pãrintele Iacov nu s-a împuþinat cu sufletul. le voia pe toate desãvârºite. A ajuns la Peºterã ºi a început citirea paracliselor.aºa cum era . în timp ce mergea a auzit în jurul lui zgomote puternice. eºti obosit. A citit ºi Psaltirea în întregime. 79 . spu-nându-i cu bunãtate: . Vremea trecea. mãturat. S-a terminat o lumânare... a aprins o alta ºi dupã aceea alta.. Sãpat.. Era sãlbatec ºi pricinuia fricã. Chiar ºi pe jumãtate mort încuia mãnãstirea ºi apuca pe cãrarea spre Peºterã. Iar egumenul.în genunchi la pãmânt l-a luat puþin somnul. atunci când urca singur la mãnãstire. care a dispãrut.. un croncãnit sinistru ºi altele.

Acolo avea sã sãvârºeascã o cununie. Atunci un cioban bine fãcut îi spune: "Vom merge împreunã. Acela se lepãda. ce voi rãspunde?. puþin mai jos de mãnãstire. A tras catârul lângã un dâmb. nu cumva voia sã cearã ceva de la pãrintele? Dar nimic din toate acestea. . nu vedea pricina pentru care sã se osteneascã voinicul. întin aerul. Nu cumva tânãrul voia sã se spovedeascã.. un nimic.. ªi acestea le spunea pânã la fericita lui adormire.~nainte de a se lumina de ziuã s-a întors în mãnãstire ºi era plin de bucurie cã Sfântul sãu a stat lângã el. Era duminicã dimineaþa ºi trebuia sã . de acum du-te. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis .. voinicul s-a oprit spunând: "Ei.. Se simþea foarte mulþumit cã nu s-a mâniat Cuviosul David pentru moþãiala lui. prin prezenþa sa nu-i lãsa sã devinã 80 Stelian G. Pãrinte". gândi apoi. A pus samarul pe catâr.Sfântul este atât de mãrinimos . ~ntorcându-se. Pãrinte!" Pãrintele Iacov insistã atunci ca sã afle pricina. Cine? Cel ce a dat poruncã Satanei ºi cerea poruncitor de la Cuviosul David ºi de la Sfântul Ioan Rusul sã facã cutare bine ºi un altul. ºi-a împãturit cu grijã veºmintele în boccea. Dar cine sunt eu.. însã deoarece acela a insistat. Pãrintele Iacov a cedat. Oare cum va fi Domnul nostru.. I-a explicat cã ceilalþi ciobani ºi sãteni se înteleseserã s\-l batã pe pãrintele Iacov. ªi-a pus cãrþile în desagã. oare ce voi pãþi la judecatã. Pe monahul care.meargã în sat sã liturghi-seascã. Monahii "dormeau". Terminând acolo treb uia sã urce ºi la Drimona... le-a luat la subþioarã ºi a ieºit din curte. mâhnesc pe Sfântul ºi pe Domnul meu. Tânãrul voise numai s\-l apere pe Pãrintele Iacov. s-a suit pe samar ºi a pornit spre locul unde avea sã liturghiseascã. Pe drum au vorbit despre diferite lucruri. un sãtuleþ aflat mai sus de mãnãstire. De îndatã ce au ajuns la pârâul cel mare.cugeta el. care îndrãznesc sã cer milã?. a deschis poarta mãnãstirii ºi a intrat. A sunat clopotul ºi înainte de rãsãritul soarelui era gata. S-a dus ºi terminând slujbele ºi-a luat animalul cugetând sã se întoarcã la mãnãstire.

stãpâni pe mãnãstire. L-ar fi lovit înainte de a începe suiºul spre Mãnãstire. Pe monahul care slujea în fiecare zi în mãnãstire ºi din pricina cãruia se îndrãcise un alt monah. Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 81 . la pârâu. cãci acolo nimeni nu i-ar fi putut vedea ºi auzi.

ªi oamenii alergau sã se închine. desaga din pãr de caprã cu sfântul cap ºi se ducea.. Când într-o parte. Toamna sau primãvara nu avea umbrelã. Mai lãsau ºi ceva drahme. sã aºtepte dacã nu cumva va veni cineva din Limni sã aducã puþinã pâine. dar foarte folositoare pentru mãnãstire. pentru care se ruga cu lacrimi fierbinþi. Aºadar îºi punea singura rasã bunã pe care o avea.. cãci ca mirean 82 . pentru monahi ºi pentru toþi cei care îi ceruserã ajutorul Sfântului. Din când în când. încãlþãminte bunã. când în alta. Despre a doua rasã. de unde sã se gãseascã? ~n 1955. îl punea jos înaintea lui ºi. fie cu desãvârºire pe brânci i se ruga. Dar când era ºi cu cineva din mãnãstire trebuia sã-i dea ceva de mâncare. Pãrintele Iacov nu folosea nici una pentru sine. Se încredinþase lui ºi avea în el o încredere fãrã margini.. Trebuia sã meargã cale de cinci ceasuri.Stelian G.. mai ales iarna. îi lua capul atunci când lipseau sau credea cã lipsesc ceilalþi. încãlþãmintea cârpitã. Se întâmpla. ªi erau zile când de dimineaþã pânã searã mânca numai un cartof mic. fie în genunchi. cãci costa mult. nici nu încãpea discuþie. cãci astfel avea prilej sã posteascã mai mult. îl ruga pentru mãnãstire ºi pentru ceilalþi. atunci cânt oamenii cereau. Pãrintele Iacov se ducea cu capul Cuviosului David în satele Eubeii de nord. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Cu sfântul cap al Cuviosului David Nu avea numai evlavie la Cuviosul David.. Satele le cunoºtea. puþine. la începutul primãverii ºi-a fãcut Cruce ºi s-a dus pe jos la Spãtari ºi Þuca (astãzi Izvorul Tãmãduirii). în Bisericã.. fiu se mâhnea pentru sine. Se ruga la Sfânt sã-i dea smerenie ºi ascultare.

la dreapta ºi la stânga) nu cãdea nici o picãturã. A venit o luminã înaintea lui ºi l-a dus pe cãrarea cea bunã pânã la mãnãstire. A grãbit pasul pe cât a putut strângând sfântul cap în braþe. I-a fãcut închinãciune ºi s-a dus sã punã sfântul cap în Bisericã. Trebuia sã apuce înaintea ploii.care era mai jos de mãnãstire.. Era ierosilie* sã îl plouã. dar iatã cã l-a apucat ea. A ajuns în sat ºi alergã la bisericã uscat. Ieºind cu capul Cuviosului David ºi întorcându-se avea astfel de semne minunate. nu îºi vedea nici nasul.sau aºa credea el . dar s\-l vadã oamenii astfel. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . înapoi. Cinstitul cap se primejduia sã se vatãme din pricina apei. Se întorcea noaptea cu sfântul cap ºi apropiindu-se de poartã. Cuviosul i-a arãtat bunãvoinþa sa deschizându-i poarta mãnãstirii. Iar el.lucrase acolo ca zidar cu tatãl sãu. A trecut de Damnia ºi a urcat ajungând la pârâul mare . Era întuneric.. I-a vorbit sfântului precum a ºtiut. în jurul lui lumea se prãpãdea de furtuna cea înfricoºãtoare. Un metru în jurul lui (da. 83 Stelian G. I-o deschisese Cuviosul David în chipul lui Eftimie. Ploaia s-a înteþit dar pe el nu îl uda. cu capul. ºi i-a spus ce i-a spus. Au cãzut primele picãturi ºi dinspre sud se apropia o negurã. el ºi sfântul cap! A doua zi dupã-amiazã trebuia sã se întoarcã. monahul Eftimie i-a deschis înainte ca el sã batã. ca sã se închine sãtenii la el? Trebuia sã meargã în vreo casã. nu îi deschisese poarta. sã-ºi scoatã rasa ºi dulama. Hu ºtia deloc cã venise pãrintele Iacov ºi fireºte. A aºteptat pe unul ºi pe altul sã se închine si a întârziat. a luat-o pe cãrãri. A strâns cu putere sfântul cap în braþe.. Ca sã ajungã mai devreme.. care a rãmas uimit. A ieºit ºi a urcat la chilia pãrintelui Eftimie. cum sã stea ud de ploaie. Altãdatã. una ca aceasta o resimþea ca un blestem ºi o catastrofã. Mergea îndoit din mijloc. Pe când se apropiase de sat vremea s-a schimbat. cu capul în braþe ºi grãbit. A pierdut cãrarea ºi nu mai ºtia unde merge. Ziceai cã s-au deschis cerurile. un metru înainte.

De cum o vedea cã se apropie se ducea repede la cheiul mic ºi sãrea în barcã. Iar El le dã de obicei prin cei mai aleºi ai Sãi. fratele meu. Te vei face ºi tu de râs. prin Sfinþii care. mã voi face ºi eu. deoarece putere fãcãtoare de minuni. se rugau ºi ei pentru ploaie. doar o ceruse odinioarã însuºi pãrintele Iacov ca sã nu se înfricoºeze. Te rog. har dumnezeiesc ºi energii necreate are numai Dumnezeu.Pãrinte. Explicaþia aceasta cuprinde teologia a mii de teologi. îl cobora în dãsagã pânã la Rovies. care de acum se apropia de Livanates. A dus capul Cuviosului David ºi în locurile lui natale. satul de lângã mare. Stelian G. le spun la urechea Sfântului ºi el ia legãturã cu Hristos. din Livanates. sã le împlineascã cererile. barca sã îl ia. ca acum când vom merge sã bubuieºti.Eu. în Livanates. Dupã treizeci de ani de la acestea spunea: . Atunci pãrintele Iacov þinând desaga cu capul în braþe îi spuse Cuviosului: .Apariþia Cuviosului în chipul unui alt monah devenise un lucru foarte obiºnuit. care îl cunoºteau pe pãrintele Iacov. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 84 . Adicã acestora li s-au hãrãzit privilegiul sã cearã orice de la Dumnezeu ºi Dumnezeu sã-i "asculte". iatã au venit sãtenii tãi pentru secetã. Numai ce au ieºit pe uscat ºi imediat a început sã tune. Ia aminte sã nu mã ruºinezi. ~n anul acela þinutul suferea de o secetã îndelungatã. Oamenii bãrcii. fiindcã L-au iubit desãvârºit ºi s-au curãþit prin tot felul de nevointe au cãpãtat harisma îndrãznelii înaintea Lui. Ca sã nu-l vadã ciobanii ºi sãtenii intra într-un desiº ºi observa pe marea Eubeii când va veni de dincolo. Pãrintele Iacov i-a ascultat ºi apoi s-a aºezat într-un capãt al bãrcii.

Presimþea cã aceste virtuþi "îl vor îmbogãþi într-o zi". Astfel stând lucrurile satana a fost nevoit sã joace ºi cartea sa cea mai eficace. Orice s-ar fi întâmplat. Acestea le spunea ºi spre sfârºitul vieþii sale. s-a gândit sã se întindã câteva minute pentru a-ºi odihni puþin 85 . Dar n-a reuºit. Dupã aceea. Trimetea pe ucenicii lui. precum spunea. acolo locuiau Hristos ºi Cuviosul David. Aºadar a intrat în chilie ºi a început s-o mãture. le voi suferi pe toate. cãci Pãrintele Iacov spunea ºi iarãºi spunea: . ªi o curãþa cu multã atenþie. ~n octombrie 1954 egumenul Nicodim a mers în mãnãstire pentru douã zile. A dat îndrumãri tuturor. se nevoia sã facã rãbdare ºi sã rãmânã smerit. a luat scara ca sã se urce în camera oficialã. cu puþin înainte de ora 11. ºi o juca încã adesea. ªtia cã smerenia ºi rãbdarea îl vor mântui. A înþeles cã pe toate le fãcea satana ca s\-l alunge din mãnãstire. s\-l atace trupeºte pe Pãrintele Iacov. ªi nu numai atât. în chilia cea bunã în care dormea pãrintele riicodim atunci când venea în mãnãstire ºi care se afla deasupra bucãtãriei. a vãzut ce a sãvârºit Pãrintele laob ºi a plecat dimineaþa. H-a lãsat ispitã nefolositã.Stelian G.Pentru tine. Cuvioase al meu David. dupã Sfânta Liturghie. Când a ajuns lângã pat cu maturatul. Pãrintele Iacov a început de îndatã treburile pentru curãþirea bisericii. diavolii. pentru cã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Ofensivele Satanei `l lovesc fãrã milã Arta pe care o are Satana a întrebuintat-o lucrând prin ispite ca s\-l abatã pe pãrintele Iacov. Era obosit ºi mijlocul îl durea tare.

dar era târziu. lipindu-i-se de frunte ºi buzele lui au apucat sã ºopteascã: "Maica Domnului". cu chip de mongol ºi foarte aspru.pânã la adormirea sa. îi spuneau ameninþãtori: "noi þi-am fãcut atunci aceea. l-au înfricoºat ºi mai ales l-au bãtut peste mâini. noi ti-am fãcut cealaltã. dar îl durea peste tot. Când l-au vãzut toþi s-au înfricoºat ºi s-au minunat. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . dar diavolul cel sãlbatec ºi cu mânã puternicã l-a lovit tare peste braþ. Pãrintele Eftimie l-a ajutat mult. în chinul lui a încercat sã o cheme pe Maica Domnului. La un moment dat." Lau înjurat.mijlocul. mâna i-a fost azvârlitã. Folosea ºi alifii. noi te-am prins de gât ºi nu puteai spune Evanghelia în zilele trecute. A suferit mult timp... Atâta a trebuit. îl tratã prin metode practice. diavolii au început sã-l loveascã cu pumnii în gurã. cãci nu se putea miºca din loc. A vrut sã-ºi facã cruce. cãci diavolii au dispãrut imediat. A rãmas acolo pentru puþin timp. nu avea putere sã strige tare.. la Ma. L-au luat.... ºi-au bãtut joc de el pentru cã nu li se putea împotrivi. Dar pãrintele Iacov era într-un hal de nedescris. a vãzut intrând pe uºã un diavol sinistru. S-a întins într-adevãr ºi.. L-au zdrobit. A ajuns la scarã ºi de acolo s-a rostogolit. Pãrintele Iacov a înþeles. A încercat din nou. S-a târât cu multã ostenealã multã vreme. dar nu apãrea nimeni. 86 Stelian G. Avea nevoie de ajutor. L-au lovit mult.atunci când se schimba timpul ºi când era multã umezealã .. dupã o loviturã puternicã peste braþ. fãrã sã adoarmã.. A încercat sã coboare de pe pat. I-a pus cataplasme. dar acela i-a mai dat o loviturã ºi mai puternicã.. S-a târât ºi a cãzut jos. peste gurã. Au trebuit sã treacã 6 luni ca sã se facã bine. peste piept. Fãlcile l-au durut . Mâinile îl dureau ºi nu le putea folosi. începând cuvintele. L-a atacat într-o fracþiune de secundã ºi imediat au intrat ºi alþi diavoli. Avea o durere înfricoºãtoare. Dar bine complet nu s-a mai fãcut niciodatã. l-au tras de barbã.. Era vânãt ºi umflat.

Diavolii l-au atacat sub chipul înfricoºãtor al unei matahale de om.Aceiaºi tacticã a repetat-o satana ºi în alte prilejuri. acolo unde acum este chilia monahilor Pavel ºi Efrem.. pe Mãria si pe David. într-un nou mod de curãþire. ca sã nu poatã face Cruce ºi sã nu o poatã chema pe Maica Domnului. Lãsase si doi orfani. Cel negru mai întâi. Unui astfel de atac l-a supus în 1958. l-au lovit în fatã ºi peste mâini. sãlbatic ºi negru. care a fost la fel de groaznic. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Era bolnãvicioasã si sãracã. O iubea mult ºi pentru ea întârziase sã intre în mãnãstire. care au auzit zgomotul. La începutul lui ianuarie a murit sora lui. ºi-a impus sieºi sã n-o viziteze în ultimele ei zile. Acest eveniment dureros el l-a schimbat în cuptor de galvanizare duhovniceascã. Când ºi-a revenit. Era la muzeul vechi.Fraþilor. Iarãºi cataplasme. A stat acolo mult timp. 1958. li s-a plâns: .. nu ºi-au închipuit cã se întâmplã aºa ceva în chiliile de sus.. M-au distrus diavolii. Doi monahi din bucãtãrie. în ciuda dragostei ce i-o purta ºi a binecuvântãrii ce o primise de la egumen. Nu s-a mai întors. pânã când din întâmplare l-au aflat. Anastasia. ca dupã o sorã dupã trup. Aceastã moarte s-a fãcut pricinã de durere ºi plâns pentru pãrintele Iacov. iarãºi frectii ºi semnele au rãmas pe el luni de zile. la spital. a avut ºi o altã încercare mare. Grav bolnavã au luat-o cu un catâr din Farakla si au dus-o la Atena. nici moartã.. apoi diavolii cei mai mici care îl însoþeau dupã el. deºi puþin.. Rãul fãcut de diavoli. zgomotul ºi strigãtele lor se auzeau pânã jos. L-au ocãrât urât ºi i-au fãgãduit cã niciodatã nu îl vor lãsa liniºtit. O iubise mult pe sora sa. de aceea a voit ca virtutea monahalã a depãrtãrii de lume ºi de rudenii sã stãpâneascã 87 Stelian G. ~n anul acela. n-ati auzit ca sã veniþi sã mã ajutaþi. Pãrintele Iacov s-a târât anevoie fiind zdrobit ºi pe jumãtate leºinat. nici s-o vadã moartã.

"în cortul ceresc al Sfântului Ioan Rusul". ca monah. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 88 . o adãugãm întreagã cu ortografia ei. Deoarece conþinutul scrisorii are un stil caracteristic pentru felul cum gândea ºi trãia stareþul. care ca preot de mir avea responsabilitatea duhovniceascã ºi peste satul Farkala. îndreptând numai punctuaþia: Stelian G.plinã de negrãitã veselie . în acest moment critic a încercat sã rupã. ºi deoarece descrie niºte vedenii ºi descoperiri. ªi a simþit o odihnã ºi o mângâiere nespuse atunci când Dumnezeu i-a descoperit cã sora sa Anastasia se aflã . preotului Teodor Teodosiu. (Pãrintele Teodor este fiul pãrintelui Dimitrie Teodosiu. Dar se interesa ºi se ruga neîncetat pentru mântuirea sufletului lor. dependenþa de persoanele înrudite iubite. unde l-a cunoscut pe micul Iacov).înlãuntrul lui cu desãvârºire. Toate acestea se descriu în chip minunat în scrisoarea de rãspuns a stareþului adresatã prietenului lui.

A fost însoþitã de Cuviosul David ºi de Sfântul Ioan Rusul. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Sfânta Mãnãstire a Cuviosului. 10 martie 1958 Cine ne desparte de dragostea lui Hristos? Cucernice ºi prea iubite al meu Pãrinte Teodore. deoarece mi s-a poruncit sã nu mai plâng. de asemenea. îþi sãrut mâna cu multã evlavie ºi respect. pe care atât de mult l-am iubit de mic copil. nici la judecatã. închinãciune. Pãrintele meu. Viu este Domnul Dumnezeu. cãci s-a învrednicit de cãmãrile cereºti. precum îþi mulþumesc ºi pentru rugãciunile tale fãcute pentru sora mea. Harul Cuviosului David sã te umbreascã totdeauna ºi sã te întãreascã. Sfinþii Pãrinþi îþi aduc respectele lor. ci sã mã bucur pentru ea. 89 . care sunt ca un balsam pentru sufletul meu îndurerat. în mod deosebit stareþei. ªi eu. creºtinul pleacã din viata cea deºartã de acum ºi ajunge la limanurile cereºti. Respectele mele preotesei ºi lui Dimitraki. Pãrinte Teodore. Am primit cinstita ºi sfânta ta scrisoare ºi îþi mulþumesc cu cãldurã pentru toate cuvintele tale de mângâiere. în descoperire ºi în vedenie am vãzut-o pe sora mea în corturile cereºti ale Sfântului Ioan Rusu. Pãrinte Teodore. Pãrintele meu. Acum nu mai mã mâhnesc. tremur cu totul de cele ce îþi scriu: n-a avut greutãþi nici la suire. Acolo nu existã duºmani ºi prigoane. dar lucrul cel îmbucurãtor este cã smerita Tasia s-a învrednicit sã se veseleascã în corturile cele iubite ale Cuviosului Ioan Rusul.Stelian G. m-am mâhnit ca un om pentru sora mea. înalt rugãciuni pentru toþi cei care au plecat din aceastã viatã vremelnicã ºi mai ales pentru neuitatul pãrinte Di-mitrie. unde nu îl deranjeazã valurile ºi nu are loc nici un naufragiu. cucernice al meu pãrinte.

Desigur. pãrintele meu. Sã mã ierþi pentru cele neserioase scrise de mine. dar credinþa este vie ºi toate sunt sfinte. Doar ºi Domnul a lãcrimat atunci când s-a apropiat de Lazãr. evlavie ºi respect îþi sãrutã sfântul cap cu sãrutare sfântã. Voi face rãbdare pentru dragostea Domnului meu ºi a Cuviosului David. Smeritul rob al Domnului. descoperã în aproapele chipul Mântuitorului ºi locuieºte împreunã cu El în patria Sa veºnicã ºi în preaslãvita casã a Pãrintelui Sãu. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 90 .Mâhnirile. Cu multã dragoste. dar îl ºtiu pe Cuviosul meu pãrinte Teodor cât mã iubeºte ºi nu mã va lua în nume de rãu. întâlnindu-se acolo cu persoane iubite ºi alese. † Iacov Stelian G. V-am obosit. durerile ºi primejdiile nu au intrare. ca oameni ne mâhnim deoarece a plecat de lângã noi o persoanã iubitã.

Pãrinte. cãci noi ne vom îngriji de aceasta. Dimineaþa pãrintele Iacov s-a dus ºi a aflat þãruºii mutaþi.Suntem arhanghelii Mihail ºi Gavriil. var ºi lemne. Era sãrãcie mare ºi nu exista nici un drum bun pentru a fi transportate. Dar aceste materiale nu existau sus în munte. Sã-i spui stareþului cã noi nu voim ca sã se zideascã din lut ºi paie casa noastrã. 91 . Iar pe acoperiº cu þiglã. Egumenul a ales locul ºi a pus þãruºi ca semne. Paraclisul urma sã se zideascã provizoriu din lut ºi paie. S-a plecat ºi a mutat þãruºii mai încolo.Pãrinte. ci aici unde îþi voi arãta. nu te mâhni. Materialele de construcþie vor fi dãruite de creºtinii evlavioºi. deoarece nu existau mijloace necesare. care i-a spus: . cu o sabie de aur. Pãrintele Iacov i-a întrebat despre acestea ºi aceia iau rãspuns: . Nu doresc ca bise rica mea sã se zideascã în locul acela ce s-a însmenat cu þãruºi. sunt arhanghelul Mihail. ci din nisip. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Porunca arhanghelilor ~n 1961 egumenul Nicodim ºi ieromonahul Iacov au hotãrât sã zideascã o bisericuþã în cinstea Sfinþilor Arhangheli Mihail ºi Gavril. în noaptea urmãtoare s-au arãtat pãrintelui Iacov doi ofiþeri cu sãbii de aur ºi i-au spus: . La noapte va ploua ºi râul va aduce mult nisip.Stelian G. blond ºi frumos. ªi toate s-au fãcut aºa cum au spus mai înainte ºi cu ajutor minunat. Apoi el a plecat la Limni ºi în noaptea aceea i-a apãrut Pãrintelui Iacov un ofiþer înalt.

. în Sfântul Altar. Ci avea 92 .. Am venit un copil de refugiat ºi nu i-am adus nimic. cã sunt bolnav.. ºi extenuarea organismului sãu.. alteori cu jumãtãþi de cuvinte.. dar de la începutul anului 1960 au început sã se mãreascã mult douã lucruri pe fata lui... o sã plec. Amândouã mergeau una alãturi de cealaltã. I-a mãrturisit temerile ºi îndoielile sale. Acum noaptea nu mai avea lupta diavolilor. Sporirea lui duhovniceascã. descoperirile ºi intervenþiile Cuviosului David. Pãrintele meu? Unii spun cã am pãþit ceva. Stau pentru Cuviosul. Cuviosul David este viu. pãrinte Teodore.! Fericitul stareþ Iacov le spunea.. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Emanaþia haricã nu se poate ascunde ~n 1962 preotul satului Izvorul Tãmãduirii. I-a vorbit despre câteva din ispitele lui ºi mai ales i-a povestit despre atacurile Satanei.. s-a dus s\-l vadã la mãnãstire. uneori descoperit. Mu pentru cã s-au asprit cu totul ispitele.Mã mâhnesc. Era fiul preotului Dimitrie. ce îi aducea emanaþia. despre care am pomenit mai înainte. La un moment dat nu s-a putut abþine.. precum ºi despre unele experienþe sfinte ale sale. Vezi acum unde am ajuns.... îmi vor spune cã am ceva. Deoarece spunea diavolul celorlalþi diavoli: "Rupeti-i mâna cu care face cruce!" ªi cele pe care le vãd pe sfântul cap. care liturghisea mai demult ºi în Farkla.Stelian G..? ªi încet-încet i-a povestit. sufãr.. ci lupta Sfinþilor ºi a lui Dumnezeu. . Se cunoºteau din anii adolescentei lor ºi pãrintele Iacov putea vorbi liber. Amândouã în acelaºi timp. i-am dat inima mea.Cum sã le spun.

îi spunea: 93 Stelian G. ce fericire avem noi monahii ºi mai ales clericii? Din acestea poate înþelege oricine de ce nu se temea de moarte.Pãrintele meu. sã spui cã "un oarecare stareþ mi-a spus cã liturghisea în timpul nopþilor. Dimpotrivã. Atunci când voi muri. acestea sunt chestiuni duhovniceºti. în mintea ºi inima sa n-a rãmas nici un colþiºor gol în care sã se încuibe ispita. sã nu spui nimic. Se culca la pãmânt. Obiºnuia ºi altceva. i-a spus cu o veselie smeritã: . Câteodatã. Atunci când un monah l-a silit mult sã-i spunã despre aceste experienþe dincolo de jumãtãþile de cuvinte ºi de subînþelesuri. Fericirea împãrãþiei cerurilor era în parte aici. nu întreba. în întreaga lui fiinþã stãpânea bucuria.~n seara asta. ªi faþa lui devenea luminã. Iar monahul a întrebat cu naivitate: "Cum se face asta?" Iar fericitul stareþ i-a rãspuns: .atât de fierbinte dragoste si afierosire faþã de Sfinþi ºi de Dumnezeu.Pãrintele meu. Unii se sminteau când îl auzeau foarte des cântând slujba înmormântãrii în ceasurile în care fãcea diferite treburi. în chilia vasului ales. pãrintele meu. ca sã se familiarizeze cu moartea. cã trãia împreuna si împreunã-liturghisea în fiecare zi cu Sfânta Treime". Monahul însã a insistat ºi stareþul a cedat cu o condiþie: . m-am aflat ºi am împreunã liturghisit cu sfinþii ºi cu îngerii! La jertfelnice care nu se pot descrie. adicã în inima ºi în mintea pãrintelui Iacov. . Vorbea cu Sfinþii. îºi încruciºa mâinile ºi începea slujba înmormântãrii. o aºtepta în fiecare zi. vrând sã foloseascã pe câte unul.Ai vãzut. fiule. Aceastã dragoste a sa îl încãlzea ºi îl absorbea atât de mult încât uita de boala sa trupeascã ºi de înfricoºãtoa-rea obosealã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . A devenit cu totul duh. în fiecare ceas ºi în fiecare clipã. (Adicã simþirea prezentei dumnezeieºti). în jurul lui zburau îngerii. încât s-a umplut în întregime ºi se revãrsa înafarã.

îl vede cã stã la dreapta lui. O cãlugãritã ce era de fatã.ºi cânta tropare din slujba înmormântãrii. L-a heretisit. Miºcãtoare erau ºi experienþele lui în bisericã. aripile lor atingeau liturghisitorul ºi el le vedea chipul lor tineresc. Prin uºa altarului pe jumãtate deschisã îl vedeau înaintea proscomidiei stând la înãlþime. Povestea cã la fel se întâmpla ºi cu Macarie14 al Ciprului.Iacove al meu. face ieºirea cea Mare. Terminând proscornidia ºi întorcându-se sã meargã la Sfânta Masã. îl vede cã se miºcã prin aer. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Arhiepiscop al Ciprului si conduc\tor al na]iunii (n. în pomenirea ºi rugãciunea pentru cei adormiþi era foarte meticulos. cu palmele una în alta. Pomenea pe foarte mulþi. în timpul Sfintei Liturghii.Sunt aici.Vino sã-ti cânt un cântecel! . pentru prima datã a vãzut o minune. nespuse ºi minunate erau cele ce le vedea ºi le trãia. care îl chinuise atâta. tuturor le-ai dat darurile lor. neatingând podeaua.t. iar mie astãzi nu mi-ai dat. Când s-a terminat Liturghia ºi cãlugãrita s-a dus sã ia binecuvântare/ºi sã plece. Atunci când mã pomeneºti trece o razã de soare ºi vãd puþin. Odatã l-a rugat pe Dumnezeu sã-i arate unde s-a dus Antim dupã moartea sa. S-a pierdut. înveseleau atmosfera. iar Antim i-a spus: .. care i-a apãrut dojenindu-l: . împreunã-lucrau cu liturghisitorul... cã intrã în altar fãrã sã calce pe duºumea. în vremea heruvicului fericitul liturghisitor de multe ori nu se afla singur în altar. Iese. 94 . ªi pe monahul Antim.. îi spune cu naivitate: 14 Stelian G. Fãcea proscornidia ºi adeseori vedea starea duhovniceascã a morþilor pe care îi pomenea. S-a minunat ºi ºi-a fãcut Cruce.). îngeri de faþã slavosloveau pe Dumnezeu. De data aceea a uitat s-o pomeneascã pe mama lui. aºa cum se împãrtãºeºte preotul cu Trupul Domnului. L-a vãzut într-o noapte într-un subsol nenorocit ºi întunecat ºi foarte mâhnit.. Toate se fãceau într-un mod simplu ºi clar.

ºi oriunde mergea cu capul Cuviosului David. pãrintele meu. ªi ceva mai mult: aceasta i se impunea în mod firesc din prezenta îngerilor ºi arhanghelilor "distinºi" ºi a sfinþilor în altar. dar nu teatrale. Toate acestea s-au fãcut foarte repede pricina unei emanaþii care a început micã. care din 1960 ºi dupã aceea trãise ºi lucrase totdeauna cuprins de câte o boalã grea. 95 Stelian G. toate uimeau pe oameni. Aceastã fatã linã ºi plinã de dragoste. fie cã voiau. Un Trupul Domnului. ~n vremea Sfintei Liturghii. fiule.Ah. dacã aþi vedea ce se petrece în timpul heruvicului. deºi nu spunea nici un cuvânt. aþi fugi cu toþii. acesta fãcea miºcãri mãreþe. fie cã nu voiau. acest ieromonah înjosit. Dar stareþul a apucat mai înainte ºi ia spus sã tacã. ceva îi inspira. îngerii urcã ºi coboarã nevãzut ºi de multe ori simt aripile lor cum mã lovesc peste umeri. Ceva li se transmitea. Mai târziu explica datoriile diaconeºti. ochii care înveseleau pe om ºi vocea lui impunãtoare ºi mângâietoare. Ca s\-l facã atent pe diacon. ªi fiecare simþea cã aceastã mãreþie iese din respectul nemãrginit ce îl vea fatã de Taina Euharistiei.... Aceea a prins curaj ºi ºi-a deschis gura sã descrie cum l-a vãzut la Intrarea cea Mare. Trebuia sã fie cineva de piatrã sau lipsit de orice simþãmânt ca sã nu simtã cã monahul acesta are ceva deosebit. Da. A spus cã de multe ori a vãzut pe Sfânta Masã: . Liturghia a fost altfel.. când protul citeºte rugãciunea. fericire ºi mãreþie. Acolo unde liturghisea în cãtune . sã nu spunã nimãnui nimic..Astãzi. a heruvicului ºi mai ales a epiclezei strãlucea ºi emana curãþie. fruntea lui luminatã. i-a vorbit despre experienþele ºi vedeniile lui cu o adâncã evlavie: .~ngerii ºi arhanghelii. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . dar statornicã în persoana pãrintelui Iacov. creºtinii se entuziasmau. Avea un mod de a oficia împãrãtesc.

Dar ºi din 96 Stelian G.Astãzi n-o sã reuºesc. Mai ales în ultimii ani. numai sã liturghiseascã. noi am venit de departe ºi tu nu liturghiseºti? Peste puþin timp începea ºi pe mãsurã ce înainta Slujba se simþea mai bine. cei ce îl iubesc mult ºi îl slujesc cu dãruire. numai sã apuce sã liturghi seascã. Atunci îi apãreau Sfinþii ºi-i spuneau.se pregãtea de foarte devreme în chilie si aºtepta sã-ºi revinã ca sã coboare în bisericã. deoarece ºi insufla dragoste ºi aducea pace în jurul lui. ci s\-l ajute sã stea în picioare ca sã liturghiseascã. cu bãtãi neregulate ale inimii.. Iar atunci când intra în Liturghie de multe ori nu mai avea simþãmântul cã este bolnav.. Iacove. când avusese mereu probleme cu inima . Numai în anii de pe urmã a avut veºminte bune.ªi acest altceva nu putea fi decât ceva dumnezeiesc. când stãteai lângã el. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . îþi transmitea blândeþe ºi pace lãuntricã. devenea atât de uºor încât credea cã zboarã. La sfârºit. nimic mai înalt. Totdeauna se îmbrãca cu un veºmânt ieftin.. L-a slujit cu patimã în aspectul cel mai înalt al slujirii. ca liturghisitor. niciodatã n-a avut ºi n-a dat bani pentru un veºmânt preoþesc mai bun. Da. Se scula cu temperaturã. daruri ale fiilor lui duhovniceºti. sã gândeascã uneori: . cu o flebitã înfricoºãtoare. nimic mai sfânt. vasele cele alese ale Lui. Atâta râvnã pentru liturghisire avea fericitul. ~ntr-adevãr. de vorbea sau nu vorbea. fãrã sã simþi te liniºteai. nimic mai dulce! Dar totodatã nimic mai înfricoºãtor decât Sfânta Liturghie. ªi îl ruga pe Cuviosul David nu ca s\-l vindce. Darul acesta îl au numai oamenii lui Dumnezeu. si apoi sãvinã orice ar voi Dumnezeu. nu voi putea suporta ºi oamenii mei cei buni au venit de departe la Sfânta Liturghie. o spunea el însuºi.. Fericitul Iacov într-adevãr a slujit pe Dumnezeu cu desãvârºitã dãruire.. cu o strângere puternicã în piept..ºi din 1986 i-au pus aparat de reglat bãtãile inimii . dar liturghisea. Se mai întâmpla din pricina bolilor lui ºi deoarece spovedea pânã la orele 3 dimineaþa.

niciodatã n-a þinut nimic pentru el. datoritã putinilor închinãtori putea sã-i vadã mai mult ºi sã-i asculte în tihnã. cu toate cã se afla rar în mãnãstire. apoi mii au fost miluiþi cu sume mari ºi mai ales cu trimiteri de bani regulate. Vedeau cum lumea . Fericitul pãrinte Iacov lua aminte atât de mult la virtutea monahalã a ascultãrii încât el însuºi spunea ca o sfântã laudã: . cã într-o zi Biserica îl va proclama sfânt? Dar nu toþi aveau sentimentele bãtrânului episcop. Apoi erau anii din 1960 . care a cunoscut sau a bãnuit harismele duhovniceºti ale pãrintelui Iacov cel cu putinã ºtiinþã de carte. Dar nu-i rãmânea nici o drahmã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . devenea aspru când vedea cã i se sãrutã cu atâta evlavie ºi încredere mâna pãrintelui Iacov. începând din 1960 mãnãstirea a început sã aibã ceva posibilitãþi. oameni de ºtiinþã.acestea purta din când în când câte unul. Toþi aceºtia au cunoscut nemãsurata dragoste dumnezeiascã a pãrintelui Iacov.Niciodatã n-am trecut cu vederea porunca pãrintelui Nicodim. ~nchinãtorii de atunci erau cei mai fericiþi oameni. meºteºugari îl cinsteau ºi îl respectau pe pãrintele Iacov ºi îl invidiau. Deºi în ultimii ani a avut multe. ªi el însuºi primea atunci salariu de preot slujitor.tineri. Vorbea ºi realiza însã despre cea a milosteniei. Prea sãrac ºi gol a trãit ºi tot astfel a închis ochii. La fel putea spune ºi despre virtutea neagoniselii. Atunci pãrintele Iacov. care la urma urmei era ºi liturghisitor ºi duhovnic. Aceasta voia ºi bunul episcop Grigorie. pe care si lau fãcut pãrintele lor duhovnicesc ºi pe care îl respectau ºi iubeau fãrã mãsurã. bãtrâni. Mai întâi sute. atunci când avea lume ºi la sãrbãtori. De altfel nu i-a spus la hirotonia sa.în care bunul episcop Grigorie al Halkidei trimetea vara la mãnãstire copii. totdeauna îl întreba pe pãrintele 97 Stelian G. De atunci a început milostenia lui proverbialã. Egumenul Hicodim. Era însã uºoarã ºi micã în ochii lui ºi de aceea nu vorbea despre ea. nici prin gând nu mi-a trecut sã nu-l ascult. Pânã a ajunge egumen. þãrani. studenþi la Teologie ºi alþii.

Lumea îi ducea sau îi trimetea ºi el îi împãrþea acolo unde trebuia. Numai de 2-3 ori l-au înºelat niºte mici excroci ºi le-a dat bani. Dar nu s-a mâhnit. ºi dãdea milioane la sãraci ºi mai ales la bolnavi.riicodim dacã sã dea ceva de la mãnãstire. Stelian G. cãci foarte repede i-au trimis cu mult mai mulþi pentru sãracii ºi bolnavii lui. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 98 . Dupã ce. în 1975 a devenit egumen i s-au oferit mulþi bani.

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

~nmulþirea prescurei ºi a pastei fãinoase
~n august 1963 au venit la mãnãstire 75 de livanaþi15. Au lucrat de bunãvoie pentru bazinul de apã al mãnãstirii. Mulþi livanati din Livanates, patria Cuviosului David, au pus fãgãduinþã sã ofere ceva mãnãstirii compatriotului lor în bani sau muncã. Aºa au ajuns atunci aceºti 75 de bãrbaþi sã lucreze la bazin, în mãnãstire se mai aflau 15 ca sã ajute. Pãrintele Iacov coordona în general lucrãrile, dar era ºi singurul care trebuia sã se îngrijeascã de mâncarea ºi gãzduirea acestor oameni buni. A folosit orice exista ºi nu exista în magazie. Dar într-o bunã zi s-au terminat alimentele. Bani nu avea. A cãutat pe toate rafturile, prin toate colþurile. A reuºit sã afle 2 ocale ºi jumãtate de paste fãinoase, iar ca pâine numai o jumãtate de prescurã. I-a dat ºi bãtrânul Eftimie o jumãtate de pâine. Cantitãþi de glumã pentru circa 100 oameni care lucrau toatã ziua cu mâinile. Se mâhnea ºi nu ºtia ce sã facã. L-a cuprins deznãdejdea ºi aproape plângea cã trebuia sã lase lumea flãmândã. Deodatã luã cratiþa cea mare de pe foc, aruncã în ea pastele fãinoase, puse pâinea alãturi ºi aºa cum era se duse în bisericã. S-a oprit înaintea icoanei Cuviosului David ºi i-a spus: - Sfinte al meu, aceºti oameni lucreazã pentru mãnãstirea ta. Se întorc obosiþi ºi flãmânzi. Nu am altceva sã le dau ca sã mãnânce, fãrã numai douã ocale si jumãtate de paste fãinoase cu puþin untdelemn, o jumãtate de prescurã ºi o jumãtate de

15

s\teni din Livanates. 99

pâine (si le arãtã Sfântului). Te rog sã le binecuvintezi, ca sã mâncãm ºi sã ne saturãm. A fãcut mâncarea în acea cratiþã, apoi lua din ea ºi nu se mai termina. S-au sãturat cu toþii si a prisosit o jumãtate de cratitã. Asta au vãzut-o mulþi, între care ºi egumenul de acum, pãrintele Kiril. Mulþi ani dupã aceea, evidenþiind minunea Cuviosului David, pãrintele Iacov spunea: - Fratele meu, repetarea minunii cu cele cinci pâini.

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

100

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

Cel prea milostiv a lãsat flãmânzi pe orfanii surorii salei
~n primi ani milostenia nu era uºor de fãcut. Pânã în 1975 nici lumea nu-i dãdea destui bani ºi nici el nu putea milui uºor fãrã binecuvântare. ªi atunci când nu putea milui se mâhnea, îl vedeai ºi sufletului tãu i se fãcea milã de el. Pe acel chip luminos ºi totdeauna încurajator apãrea o mâhnire adâncã ce îþi înduioºa inima. Suferea mult. Odatã, în 1965, la 6 august, a trãit mâhnirea cea mai zguduitoare a vieþii lui. Sora lui. Anastasia, de care se îngrijise ºi pe care o iubise mult, a lãsat în 1958 doi orfani mici, David ºi Mãria. Stãteau în Farakla. Sãrãcie mare. Copilaºii nu aveau bunuri materiale ºi nici mamã... Mâncarea, o hãinuþã, încãlþãmintea... fiind micuþi, le puteau uita. însã cãldura, îmbrãþiºãrile ºi afecþiunea mamei cum sã le uite? Tatãl lor s-a recãsãtorit. Copilaºii au auzit de la vecini cã vor merge la praznicul Schimbãrii la Fatã, la Cuviosul David. Inimile le sãltau de bucurie. Auziserã cã bunul lor unchi este monah acolo. Fãrã a sta mult pe gânduri ºi fãrã sã aibã simþãmântul distantei au spus cã merg ºi ei. Dar trebuia sã meargã pe jos cel puþin ºase ore. Mâncare nu exista sã ia cu ei, nici încãlþãminte nu aveau sã punã în picioare pentru drumurile de munte. Aveau în inimile lor numai dorinþa de a-l vedea pe unchiul lor. ªi o nãdejde adâncã cã vor afla ceva despre mama lor de la sfântul lor unchi. La 5 august, puþin dupã amiazã au pornit vecinii, în urma lor ºi cei doi frãþiori. Drumurile erau nesfârºite, rele, abrupte, râuri, pãduri... Copiii au obosit, au flãmânzit, îi dureau picioruºele; dar mergeau la unchiul... ºi au continuat, într-un târziu au ajuns. Unchiul lor avea toate grijile ºi nici nu l-au putut
101

vedea, noaptea nu s-a îngrijit nimeni de copii. S-au aºezat undeva într-un colþ, au închis ochii ºi au adormit de obosealã. Au adormit flãmânzi. Dimineaþa i-a trezit zgomotul închinãtorilor. N-au intrat decât câþiva paºi în bisericã; nu aveau nici hãinuþe bune, erau desculþi, înainte de amiazã s-a terminat Sfânta Liturghie. Aºteptau sã iasã unchiul lor. A ieºit ultimul. S-au apropiat de el ºi i-au sãrutat mâna. Acela i-a vãzut ºi i s-a bucurat inima, dar repede o mâhnire adâncã a întunecat faþa sa fãcându-1 asemãnãtor cu un mort. A prins curaj, ºi-a ridicat mâna ºi le mângâia cãpºoarele... sãrmanii desculþi ai surorii sale. N-avea nici o drahmã ca sã le dea... nici mãcar o prescurã. Nu trebuia sã ia nimic din ale mãnãstirii. S-a strâns ºi s-a topit întru el inima sensibilului ascet care trãia numai pentru dragoste ºi miluise pe mulþi. Faþa lui luminoasã devenise palidã. Avea poruncã asprã de la egumen sã nu dea nimic din mãnãstire la rude. Sfântã e virtutea ascultãrii, iar el era un monah adevãrat ºi trebuia sã o þinã. Douã lacrimi numai n-a putut þine. Le-a mângâiat capetele cu mâna tremurândã ºi le-a spus: "Drum bun, copiii mei!" Copilaºii au fost cuprinºi de o deznãdejde cumplitã... Trãznetul de ar fi cãzut peste ei, nu s-ar fi mâhnit atât de mult. ªi-au plecat capetele..., lumea se prãbuºise. S-au dus mai încolo... cu toþii mâncau câte ceva ºi se pregãteau pentru drumul de întoarcere spre satele lor. nepoþii cei orfani ai unchiului sfânt nu aveau nici anaforã sã-ºi punã în gurã. Peste puþin vecinii lor din Farakla au pornit; trebuia sã-i urmeze ºi orfanii flãmânzi, pentru cã singuri nu ºtiau drumul. Mergeau ºi ei în urmã. Coborând spre pârâu, i-a vãzut din întâmplare un monah tânãr, pãrintele Kiril, egumenul de azi a Mãnãstirii. Le-a vorbit, a vãzut în ce hal sunt ºi a înþeles. Le-a gãsit o prescurã sã mãnânce, sã li se întãreascã picioruºele lor. Cineva le-a dat câteva drahme. A dat 20 drahme lui David ºi 5
102

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

dacã ai ºtii cât m-a durut atunci! Stelian G. Mãria mea. Copilaºii s-au întors rupþi de obosealã. Cã avusese înaintea lui pe micii orfani ai sorei lui ºi nu-i ajutase. spunea ºi iarãºi spunea nepoatei sale Mãria. Cum ar fi putut înþelege atunci sãrmanii copii sãrãcia ºi ascultarea unchiului lor? Ar fi putut înþelege aceasta numai dacã ar fi fost mari. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 103 . Dupã 20 de ani ºi mai bine.Mãriei. copilita flãmândã ºi orfanã din 1965: . ca sã se convingã cã ceea ce s-a întâmplat n-a fost din nepãsare. fericitul cu atât mai mult n-a uitat mucenicia sa din ziua aceea.Ah. Cât despre el însuºi. capabili sã-l cerceteze bine. îi aºteptau durerile vieþii de orfan din Farakla.

Mici mãcar în ultimii lui ani.. Dimineaþa. slujba îndelungatã ºi privegherea de fiecare zi din chilie ºi-au fãcut efectul. Cu cât puterile lui duhovniceºti înfloreau. Boboteazã ºi altele .naºterea Domnului. cu atât insista în nevoinþa asprã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Bolile l-au marcat devreme Munca asprã.atunci nu dormea deloc. te-ai obosit. Iar acelai rãspundea: . Þinea ºi post aspru. scopul nevointei era exact acesta. 104 . atunci când avea ºi aritmia inimii.. îl gãseau încã în genunchi.Stelian G. Cu toate acestea trupul a cedat. astfel încât ele sã se îndrepte neîmpiedicate spre Dumnezeu ºi sã fie sfinþite de El. Dar cu mijlocul era cu neputinþã de suferit. a ispitelor ºi a materiei.Pãrinte. când se sculau cu toþii.Du-te. cu epitrahilul de gât rugându-se. La fel ºi atunci când nu liturghisea. care adesea l-a adus într-o stare de mare slãbiciune trupeascã. Despre durerea din picioare nu spunea nimic deoarece o rãbda. pãrintele meu. eu voi rãmâne aici. De altfel. Atunci când îl durea tare se odihnea vreme de douã ore. Mergea fratele lângã el ºi-i spunea: . nu sunt obosit. Deoarece dacã avea sã liturghiseascã ºi aceasta se întâmpla sã fie în ajunul unei sãrbãtori mari . ªi cum sã nu-l doarã dacã 22 de ore din 24 nu-l odihnea? E de mirare dacã se întindea 2 ore în timpul nopþii. Astfel epuizarea organismului lui a înaintat mult. hai sã te odihneºti puþin. E mare noaptea aceasta. Lucru care în mod normal trebuia sã se întâmple încã mai devreme. Dar nu voia sãºi micºoreze nevoinþa cu nici un preþ. Din 1956 îl durea în chip de nesuferit mijlocul. sã-si menþinã puterile lui duhovniceºti libere de înrâurirea patimilor.

De multe ori îl cuprindeau dureri insuportabile în timpul Sfintei Liturghii ºi se înnegrea cu totul. adãugându-se niºte probleme de prostatã. cobora în bisericã fãrã sã vorbeascã cu cineva. ~n 1962 s-a milostivit Dumnezeu de el ºi a trimis în mãnãstire un monah bun.~n astfel de zile. Acesta. l-a îngrijit si l-a ajutat pe cât a putut pe pãrintele Iacov. dupã privegherea de toatã noaptea.Cine sunt? . aghioritul pe care îl gãzduiau în mãnãstire. i-a rãspuns el. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . ~n 1967 l-au gãsit altele. însã tot o termina. care astãzi este egumenul mãnãstirii. nevoitorul cel bolnav. ale cãrui chinuri nu aveau sfârºit. I-au fãcut 80 de injecþii. Iar Sfântul l-a întrebat: . A suferit mult neºtiind ce are. Atunci sfântul a spus: . Se învineþea. îl durea îngrozitor ºi-i cãdea puroi în rinichi. L-a ajutat sã se sprijine. A fãcut o operaþie grea: hernie ºi apendicitã.Nu! Mã ºtii. La amiazã n-a mai rezistat ºi a cãzut pe patul de lemn. Oricât suferea. ~n 1964 a pãþit multe din pricina amigdalitelor lui. ªi stai ºi în casa mea. s-a auzit o trosniturã. pe scânduri. A deschis uºa ºi I-a vãzut pe Sfântul ieºind ºi coborând scãrile. Pãrintele Spiridon la ajutat sã se ridice ºi i-a spus: "Sprijineºte-ti mijlocul de mijlocul meu cel îmbãtrânit". pe Chirii. tãmãduire nu se întrezãrea. cãci se afla altundeva. Nici el nu voia sã i se vorbeascã.Pãrintele Spiridon. dar nu vrei sã-mi spui numele. Asta a fost. Acolo i-a apãrut Cuviosul David în chipul pãrintelui Spiridon. Atunci Sfântul ºi-a întors mâinile sale înapoi ºi l-a apucat pe pãrintele Iacov de mijloc. 105 Stelian G. Se þâra în adevãratul sens al cuvântului la treburi ºi la slujbe. La spital nu voia sã meargã. dar rãul continua. Durerea a dispãrut. trãia în altã lume! Aºadar pentru mijlocul lui trebuia un medic. Dar niciodatã nu s-a întâmplat sã întrerupã Sfânta Liturghie.

Vasile ºi încã cineva. Au stat în uºã ºi dând bineþe i-au spus cu cuvinte ºi gesturi: 106 Stelian G. îºi þinea ochii în sus ºi mãrturisea cu sfântã simplitate ºi falã: . Pãrintele Iacov s-a rugat mult ºi. Dupã mii de rugãminþi ale medicilor ºi ale cleri cilor a primit sã i se facã operaþie.Cuvioase David.. treci te rog ºi ia-l ºi pe cuviosul Ioan. în ziua de 4 octombrie aºtepta în salonul mic pentru operaþie. precum a povestit dupã aceea: . A pãþit o crizã înfricoºãtoare ºi l-au dus în nesimþire la spitalul din Halkida.a venit cuviosul David (transpirat pentru cã îi ceruse sã vinã foarte repede) ºi cuviosul Ioan. apoi cãdea ºi se þâra de-a buºilea. Mergea puþin. Erau de fatã arhimandriþii Nicodim. Acolo au crezut cã are o apendicita simplã. Intr-un sfert de orã trebuie sã fii aici.. te vei întoarce la dreapta pe o strãduþã strâmtã ºi-l vei afla. cã nu-i vor scoate hainele. Pãrintele Chirii l-a gãsit într-o situaþie deznãdãjduitã. ªi într-adevãr. minciuni. Aºa a primit sã i se facã operaþia. a fost atât de curat ºi lua aminte atât de mult sã nu-ºi vadã trupul. se târa. precum spunee egumenul ºi bunul cunoscãtor Nicodim. Nu se putea miºca.. Peste câteva minute . Este în drumul tãu. Dar lepãdarea lui se datora faptului cã nu voia sã-ºi scoatã hainele ºi doctori? sã-i vadã trupul gol. dacã vrei sã mã întorc în mãnãstire. nu-i privise niciodatã.spunea cu o voce solemnã . . Considera asta o desãvârºitã înjosire..N-am vãzut niciodatã cum sunt organele copiilor.Pãrinþilor. voi deveni teatru. cã îi vor face o gaurã în ciulama. Nici un om nu m-a vãzut vreodatã gol. printre altele.ªi dacã vii. deci. a spus. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . I-au spus. vino ºi fã-m\ bine. Policarp. încât el însuºi "niciodatã nu ºi-a întins mâna sã-ºi apuce trupul sãu".se încovriga ºi se zvârcolea de durere. Chiar ºi pe pruncii pe care îi botezase atâþia ani la rând.

- Eu sunt bãtrânul David ºi alãturi (arãtând cu mâna) este cuviosul Ioan Mãrturisitorul. Fiu ne-ai chemat? Am venit, nu te neliniºti, te vei face bine! Imediat a înþeles cã clericii de fatã n-au heretisit pe cei doi Sfinþi ºi a protestat: - Pãrinþilor, nu vã ridicaþi în picioare? Fiu heretisiti? Aceia au rãmas uimiþi. Iar Micodim a spus limpede: - S-a terminat, s-a pierdut pãrintele Iacov... L-au luat în chirurgie, l-au adormit ºi apoi i-au scos rasa, dulama ºi celelalte, înainte de a prinde bine anestezia a vãzut cã se deschide uºa ºi intrã cei doi Sfinþi. Chirurgul Spiridon Kaloheris l-a deschis ºi a rãmas trãsnit. Nu era o simplã apendicitã, ci o situaþie complicatã ºi periculoasã. Bolnavul ar fi trebuit sã moarã. N-avea de ales. A hotãrât sã porneascã fie ce o fi. A fost bine. Operaþia multiplã a reuºit, ºi nevoitorul s-a întors la chilia sa. Cine mergea s\-l vadã, îi spunea: "ce chirurg bun este domnul Kaloheris", ºi se ruga pentru sãnãtatea lui. Atunci Cuviosul Ioan ºi-a pierdut rãbdarea ºi noaptea i s-a arãtat mânios: - Iacove, ce îl tot lauzi mereu pe medic? Eu te-am fãcut bine, eu am avut poruncã sã te operez. Ce putea face medicul singur? Dupã câteva zile medicul Kaloheris s-a dus la mãnãstire s\-l vadã pe pãrintele Iacov, cãruia i-a mãrturisit cã în timpul grelei operaþii: - Am simþit cã cineva îmi conducea mâna. ªi am simþãmântul cã n-am fãcut eu operaþia... Lucrul de zi ºi de noapte, de mânã ºi duhovnicesc, i-a pricinuit de asemenea o situaþie gravã la picioare. A fãcut o flebitã gravã, îl durea înfricoºãtor ºi nu mai putea merge. ~n 1974 l-au dus la spitalul NIMITS pentru operaþie. A primit, pentru cã tâlcuia încercãrile operaþiilor ca o favoare specialã a lui Dumnezeu ºi spunea: - A îngãduit Dumnezeu sã merg la spitale de atâtea ori ºi sã fac operaþii, ca sã mã smeresc.
107

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

De data aceasta a stat în chirurgie ºase ore ºi mai mult. Chirurgul Kordellis G. a trebuit sã facã tãieturi foarte mari, deoarece avea multe vene putrede. Acolo, în salonul spitalului, în timpul convalescentei i-a apãrut Prea Sfânta nãscãtoare de Dumnezeu ca sã-I întãreascã, precum a povestit vizitatorului ºi fiului sãu duhovnicesc, Pãrintele Pavel: - Ieri, fiul meu, la un moment dat a intrat o oarecare femeie îmbrãcatã ca o infirmierã. Þinea ºi un copilaº în braþele ei. "Ce faci, pãrintele meu?" - rn-a întrebat. "Ce sã fac, doamnã, sunt bolnav ºi mã mâhnesc cã am plecat din mãnãstirea mea", între timp, fiule, m-am întrebat: "aici infirmierele îºi aduc ºi pe copiii lor la spital?" Atunci aceea mi-a zâmbit ºi mi-a spus: "Nu te teme, te vei face bine!" Am întrebato: "Cine sunteþi Domnia Voastrã, Doamna mea?" Atunci aceea iar mi-a zâmbit fãrã sã-mi spunã nimic altceva. Eu m-am întors spre bolnavul de alãturi ca s\-l întreb dacã nu cumva ºtia cine este Doamna aceea. Dar acela plin de uimire mi-a zis: "Despre care Doamnã vorbiþi?" M-am întors ºi n-am vãzut pe nimeni. Atunci am înþeles, fiule, cã a fost Maica Domnului. S-a întors la mãnãstire, dar nu mai putea lucra mult. Multe ceasuri din zi stãtea în genunchi ºi mãrturisea. Cãci pânã la sfârºitul vieþii sale cele mai multe spovedanii le-a primit stând în genunchi.

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

108

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

"Acestea sunt lucrurile lui Dumnezeu"
Deoarece pãrintele Iacov era preot slujitor ºi al celor trei sãtuleþe, trebuia sã meargã ºi acolo în Duminici ºi în alte câteva zile, atunci când îl chema nevoia. ªi trebuie sã meargã cu catârul pe frig, pe zãpadã, pe gheatã, prin arºiþa soarelui... riu de puþine ori odinioarã catârul sãu îl chinuise, lovind cu copita ºi enervân-du-se. Odatã, în timp de iarnã cu zãpadã, animalul s-a poticnit în pãdure ºi l-a aruncat pe jos pe pãrintele Iacov, care s-a lovit rãu pierzându-ºi niºte mãnuºi de lânã groase, pe care i le trimisese doamna Zois pentru anotimpul rece. Deoarece totdeauna era epuizat de nevoinþã, a rãcit tare, i-au înlemnit mâinile încât era cât pe ce sã nu mai poatã sã liturghiseascã. De multe ori mergea prin sate pentru diferite pricini, fãrã sã ia catârul. Odatã se întorcea de la Damnia fiind încãrcat cu destule kilograme. Cu doi kilometri înainte de a ajunge la mãnãstire a trecut un taxi cu un cãlãtor care îl cunoºtea pe pãrintele Iacov ºi de aceea i-a propus ºoferului sã îl ia ºi pe el. Dar ºoferul a rãspuns: - Lasã-i, cãlugãrii n-au nevoie! Au continuat ºi de cum au ajuns la mãnãstire au bãtut ºi le-a deschis însuºi pãrintele Iacov. Taximetristul ºi cãlãtorul s-au pierdut. Cel dintâi ºi-a cerut iertare. Unele ca acestea erau foarte obiºnuite, dar sã mai povestim un caz. O mamã care avea copilaºul bolnav ºi venea cu hãinuþele lui la pãrintele Iacov sã i le "citeascã", le-a adus în 1970 cu taxiul lui Atanasie Barbouzu. Iarnã, noroaie, încã nu era fãcut drumul cel mare si taxiul a rãmas în noroi, exact la intersecþia unde o ia drumul spre Peºtera Cuviosului David. Au coborât ºi au vrut sã continue drumul pe jos, când a apãrut paratele Iacov cu catârul mergând spre Damnia ca sã împãrtãºeascã pe cineva
109

aflat pe moarte la o distantã de cel puþin 6-7 km de mãnãstire. Mama a vrut sã-i vorbeascã pãrintelui Iacov, dar acela i-a arãtat "Sfintele" (Sfânta împãrtãºanie), i-a spus sã-ºi facã Cruce ºi sã meargã la mãnãstire unde se va întoarce si el. Mama ºi taximetristul au mers pe jos 10-15 minute ºi au ajuns. Au intrat în bisericã, s-au închinat ºi, uimiþi, îl vãd pe pãrintele Iacov cã iese din altar. - Pãrinte, Iacov, nu te-am vãzut cu puþin înainte pe drum? - Da, fiule. - Nu te duceai la Damnia sã împãrtãºeºti pe un bolnav de moarte? - Da, fiule. - ªi cum de te-ai dus ºi te-ai întors aºa de repede? - Fiul meu, acestea sunt lucrurile lui Dumnezeu. (Faptul acesta l-a povestit taximetristul înaintea episcopului). ªi "lucrurile" lui Dumnezeu nu le-a discutat. Le primea aºa cum veneau. La fel credea despre nevointã ºi despre post. îi erau cu desãvârºire clare ºi dumnezeieºti ºi le recomanda cu cãldurã fãrã sã dea multe explicaþii. Spunea numai despre post cã este prima poruncã pe care a dat-o Dumnezeu omului. De aceea, atunci când Mitropolitul Nicolae - prin enciclica sa cãtre plinãtatea credincioºilor - a redus Postul Mare, a încercat o mare amãrãciune ºi nu ºi-a ascuns nemulþumirea sa. Astfel de acþiuni, precum si când se treceau cu vederea câteodatã impedimentele pentru preoþie, îl fãceau sã spunã: - Episcopii au agãþat Pidalionul în smochin (nu-l pun în lucrare). S-a mâhnit mult atunci când un episcop a hirotonit întru preot pe unul cãruia stareþul nu-i dãduse recomandare, cãci avea impediment. Þinând cu scumpãtate legile monahismului ºi nevoindu-se cu o asprime fãrã seamãn, i s-a dat de la Dumnezeu îndrãznealã fatã de sfinþi ºi mai ales fatã de Cuviosul David, dar
110

Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis

. Datoritã despropietãririlor îi rãmãseserã mãnãstirii numai o livadã cu câþiva mãslini ºi pãrintele Iacov s-a mâhnit. sã nu aºtepþi sã te tãmâiez ºi sã fac Vecernia. pentru soba lui. Nu pot alerga la politie. Mai greu îi era pentru faptul cã trebuia sã alerge la politie. Asta s-a întâmplat în 1972. Trei ani mai târziu s-a întâmplat iarãºi ceva asemãnãtor. ªi totuºi. ªtii cât te iubesc si te cinstesc. Sfinte al meu. A intrat plângând ºi. Pânã dupã amiazã sã-mi aduci pe cel ce ti-a tãiat mãslinii. vede cã intrã un oarecare þãran. tu nu te interesezi de ele ºi merge oricine ºi taie. Bãtrâne. Fiu s-a gândit nici o clipã. casele ºi celelalte ale mele le-am lãsat ºi am venit aici din dragoste ca sã-ti slujesc þie. Dupã amiazã. Atunci stareþul s-a dus foarte mâhnit la icoana Cuviosului David ºi i-a spus: . Avea atâtea probleme.. când un oarecare viclean din Robies a tãiat câþiva mãslini. Odatã s-a mâniat ºi l-a "înfricoºat" pe Cuviosul David. dar a aºteptat. din putinii pe care îi avea mãnãstirea. Vorbea cu ei cu simplitate ºi direct. In cutie ºi nu te voi mai tãmâia ºi nici nu-þi voi mai aprinde candela! ªi cuviosul David "s-a conformat". la procuror. procese îi mai lipseau. deoarece egumenul îl lãsase responsabil în mãnãstire. s-a dus înaintea icoanei Cuviosului David ºi i-a spus: .Eu. înainte de a începe Vecernia. Peste puþin timp Cuviosul David l-a adus pe hoþ. cãzând în genunchi a cerut iertare. Livezile sunt ale tale.ºi fatã de cuviosul Ioan Rusul. livezile. Cerea una ºi alta fãrã ºovãialã ºi ocoliºuri. în timp ce pãrinþii se pregãteau pentru Vecernie au observat cã un hoþ deschisese pangarul furând banii.Dacã nu-mi vei afla pe cel care a furat banii pânã ce va începe Vecernia. Pãrintele Iacov a înþeles cã acela era autorul. o sã te închid. S-a tulburat foarte mult. ci coborând în bisericã. 111 Stelian G. La sfârºitul Vecerniei þãranul a mãrturisit ºi apoi a urmat restabilirea lucrurilor. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Altfel.

Ce ai? A doua zi dimineaþa pãrintele Nicodim s-a sculat cu picioarele foarte umflate. ciolãnosule? Acum nu mai scapi din mâinile mele! Dimineaþa. Sfinþia ta întotdeauna eºti bolnav. l-a atacat iarãºi pe pãrintele Iacov noaptea. Astfel cã acelaºi diavol sinistru.Unde o sã mai scapi.Ei.Ce sã fac. Pãrintele Nicodim n-a arãtat înþelegere. sunt bolnav. A înþeles ce s-a întâmplat si de cum l-a vãzut în curte pe pãrintele Iacov i-a spus cu reproº ºi cãinþã: . am spus ºi eu un cuvânt ºi a fost nevoie sã mi-1 întorci? Cu toate acestea Cuviosul n-a împiedicat pe Satana. sunt la pãmânt – a rãspuns acela. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 112 . cu chip de mongol. Diavolul l-a ºi înfricoºat spunându-i: . precum se vede din pãþania egumenului riicodim. l-a bãtut cumplit si nimeni n-a auzit atunci când a cerut ajutor din chilia sa.Unde aþi fost Pãrinþilor? nu m-ati auzit când am cerut ajutor? Stelian G. Cu puþin înainte de a i se lua egumenia. ci i-a spus ironic: . Pãrinte Iacove. care din când în când îl ataca. plin de vânãtãi ºi zdrobit s-a plâns: . Pãrinte.Cuviosul David nu umai cã-l asculta pe pãrintele Iacov. pãrintele riicodim mergând la mãnãstire l-a aflat pe pãrintele Iacov liturghisind ºi l-a întrebat: "Ce faci.Ei. pãrinte Iacove?" . ci îl ºi compãtimea.

Refacerea mãnãstirii. în cele din urmã sa plecat ºi de la 25 iunie 1975 a fost pus "în sfeºnic". mitropolitul de atunci al Halchidei. Avea atâtea virtuþi ºi Dumnezeu i-a dãruit atâtea harisme extraordinare. Noi responsabilitãþi. Chinurile erau fãrã sfârºit.Stelian G. dar ºi emanarea duhovniceascã era fãrã limite. noul mitropolit Hrisostom s-a orientat atunci foarte bine asupra pãrintelui Iacov. în 1972. s\-l asculte ºi sã se mãrturiseascã. dar ºi mai mare emanaþie duhovniceascã. n-a fost socotit potrivit de cãtre Nicolae. puþin mai târziu. care deja începuse sub pãrintele Hicodim cu pãrintele Iacov ca puternic stimulator. însã atunci când. acum egumenul marii mãnãstiri Cotlomuºiu din Sfântul Munte. Au trecut trei ani. Se vorbea despre el nu numai în zonã. încât nu i-a fost greu sã se supunã tânãrului egumen. îl cunoºteau mulþi din capitalã ºi din împrejurimi ºi mergeau s\-l vadã. De aceea în groaznicii ani 1978-79. îl iubea mult . Dimpotrivã. dar ºi în toatã Eubeea. care ºovãia ºi dãdea înapoi. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis La egumenie ~ncepând mai ales din 1970 emanaþia duhovniceascã a ieromonahului Iacov deveni direct proporþionalã cu chinurile lui. s-a pus problema unui nou egumen. A purtat de grijã mãnãstirii ºi la tot þinutul înconjurãtor.de altfel îl cunoºtea de mic copil ºi îl spovedea. multe dureri. a devenit egumen. acum înainta în salturi. Dupã trei ani s-a pus iarãºi problema egumeniei. el ieºea la miezul nopþii din 113 . marele nostru nevoitor fãcea ascultare desãvârºitã ºi fatã de noul egumen. când au ars foarte multe pãduri din Grecia. tânãrul ieromonah de atunci Hristodul.

dar slujbele se fãceau normal. uneori singur.. Lucrul acesta îl durea mai mult. De aceea.mãnãstire. ªi într-adevãr au trecut 12 ani pânã sã vadã un monah tânãr.se interesa de viata lãuntricã a obºtii.sau mai degrabã princinile ºi este greu sã se cerceteze discernãmântul stareþului Iacov ºi judecata lui Dumnezeu în acest caz.. ºtie bine "slovele" monahismului. nu avea monahi tineri. se vede treaba cã eu ºtiu bine numai primele slove. l-a întrebat: . Un harismatic. Cu toþii erau numai trei monahi. un vãzãtor de Dumnezeu la care alergau pentru sfat o mulþime de monahi din diferite mãnãstiri. Dar asta nu se datora faptului cã el nu ºtia "slovele cele adânci". în ciuda minunilor ce le fãcea. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . felul cum sã îl introducã stareþul pe ucenic în duhul ºi în atmosfera vieþii monahale. în altã parte era pricina . ªi asta a arãtat-o satana egumenului într-o zi la amiaza `n felul lui propriu. Mulþi tineri ce doreau sã devinã monahi îi cereau sfatul ºi se mãrturiseau aici. în ciuda emanaþiei lui duhovniceºti. Dar mai mult decât de clãdiri .pe care le voia bune ºi solide. Un egumen tânãr. care în acea vreme s-a dus la el ca sã-l cunoascã ºi sã-i cearã sfat. de vreme ce atâþia interesaþi de viata duhovniceascã trec pe la Sfinþia Voastrã? La care stareþul a rãspuns fãrã greutate: .Pãrinte. Pe cele adânci nu le cunosc. dar se duceau în altã parte ºi se închinoviau. dar foarte simple ºi cãlugãreºti .Pãrinte. Aºadar erau puþini monahi. alteori cu monahii ºi fãcea mereu Paraclise. Deºi poarta era închisã a apãrut deodatã în curte o bãtrânã urâtã având aramã în nas. Stareþul i-a spus: 114 Stelian G. ca sã se izbãveascã locul de blestemul incendiilor. cum de nu ai mai mulþi monahi. A aºteptat pânã în 1987. sã lãsãm chestiunea aceasta. virtuþile monahale se vedeau ºi pe fete.

mâine vei lua ºi o hârtie.. ºi s-a oprit înaintea icoanei Cuviosului David. nepoata lui l-a aflat într-o stare îngrozitoare. Aici liturghisiti în fiecare zi. Stareþul a luat icoana Maicii Domnului a pus-o deasupra lui ºi a dispãrut. Punea oameni sã calce în picioare putinele livezi ale mãnãstirii. oprindu-se la pangar. sau s\-l nedreptãþeascã în alt chip. stareþul s-a întors cãtre dreapta ºi a intrat în bisericã."Fiu cumva eºti satana? .. De unde îmi vii? Stai ºi te odihneºte Stelian G.. . bre.Eu o sã þi-o fac. în clipa când se pregãtea sã înceapã rugãciunea sa cea de multe ceasuri ºi punea tãmâie în cãtuie.. o sã te sugrum. Pi-o sã te las sã te liniºteºti. De acolo Mãria l-a auzit zicând: 115 . o sã încurc lucrurile acolo vreo sãptãmânã ºi dupã aceea mã duc în altã parte. Altãdatã Satana a luat chipul unui þap mare ºi urât. Stareþul ºi-a pierdut curajul. care s-a repezit s\-l loveascã pe stareþ în fatã. . Mãria l-a urmat. Stareþul a înaintat spre catapeteasmã. dar nu s-a descurajat. în zadar a încercat s\-l încurajeze. Trecând pe dinaintea uºii centrale a bisericii.Vino sã te închini. Aºa a procedat ºi de data aceasta. Dar satana avea ºi alt mod de a acþiona. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Aceasta s-a întâmplat de mai multe ori. A doua zi. Satana a înþeles lucrul acesta. Mã duc la mãnãstirea (cutare). Mãria. Stareþul s-a împuþinat cu sufletul. vã rugaþi. i s-a arãtat ºi i-a spus: . cuviosul a vãzut un schelet înfricoºãtor înaintea lui.Ce spui? Aici nu stau nici o jumãtate de ceas – a rãspuns bãtrâna. mult mai eficace. curioasã.o zi. Au coborât din chilie ca sã meargã în bucãtãrie sã bea o cafea. A doua zi într-adevãr i-a venit citaþie pentru tribunal.ºi egumenul îndreaptã Crucea de lemn înspre ea. în chilia sa. Satana în chipul bãtrânei a dispãrut imediat.

Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 116 . nemaiauzindu-le pe celelalte. Stelian G. Stareþul a spus ºi altele pe acest ton aspru. nu mai poate.. Cu Iacov s-a terminat... nu-þi mai face nimic. dar Mãria s-a înfricoºat ºi a ieºit.. sfinte al meu. Davide? Tu stai în icoanã ºi-l laºi pe Iacov sã le scoatã la capãt singur.De ce stai.. Coboarã ºi le rânduieºte.

A fost atât de miºcat de aceastã minune. o pãrticicã de sânge uscat. Doamne! Minunatã este puterea Ta. ne-vointa îi era peste mãsurã. i-am spus toate ºi el mi-a spus: "Pãrinte. pe pãrintele Serafim. s-a sãvârºit în dimineaþa zilei de 22 noiembrie 1975. încât imediat a consemnat-o într-o însemnare pe care am aflat-o în caietul sãu. la Sfânta Proscomidie. mãrturisesc întru sfinþenie. Iacov Dragostea lui pentru Domnul era nemãrginitã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis A vãzut ºi a atins Sângele cel Prea Sfânt al Domnului Minunea cea mai mare ºi mai minunatã. ªi am spus: "Doamne miluieºte!" de trei ori". A vãzut [i a atins însuºi Sângele Cel Prea Sfânt al Domnului. însemnarea începe cu data de mai sus ºi cuprinde exact urmãtoarele cuvinte: "~n 22 noiembrie. îþi mulþumim pentru ei. pe care i-a oferit-o Dumnezeu. 117 . † Arhim. Noi nevrednicii. în vremea când acopeream Sfintele Daruri. Slavã Þie. minunaþi sunt ºi cei aleºi ai Tãi. Chemând pe unul din fraþii Sfintei Mãnãstiri. am vãzut real. dar Sfinþia Ta ai vãzut ce este?" ªi eu i-am rãspuns cã mã închin ºi cred cã este însuºi Dumnezeu de fatã. noi nu vedem. dupã pomenire. Am atins-o ºi pe degetul meu a rãmas sânge. Dar ºi darurile lui Dumnezeu erau covârºitoare.Stelian G. într-o zi de sâmbãtã dimineaþa.

a fost iarãºi grav bolnav. Eu niciodatã n-am dorit sã am ceva al meu. Pãrinþii mei sfinþi.. bani etc. Tot ce existã în Sfânta Mãnãstire.Stelian G. aparþin Cuviosului Stareþ David. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis "Niciodatã n-am dorit sã am ceva al meu. niciodatã nu m-am gândit la ceva ca s\-l doresc ºi s\-l am al meu. Sã luaþi aminte la toate. ºi din dragoste pentru noi S-a rãstignit Domnul nostru Iisus Hristos. dar rãul continuã. cãrþi. A fãcut rãbdare.. pentru nevoile mele. cunoscând cã sunt pãmânt ºi cenuºã. sã mã iertaþi ºi harul Domnului sã fie cu voi. orice existã aparþin Sfântului Stareþ David. Cuprinde exact urmãtoarele: „Sfânta Mãnãstire a Cuviosului David. ªi înlãuntrul chiliei Cuviosului Stareþ. Dar el descoperã adânca cuviosie a monahului neagonisitor. Dacã v-am mâhnit cândva. ci numai datoritã bolii mele.. vã cer binecuvântãrile voastre cele sfinte. muzeu etc. sunt pãmânt ºi cenuºã" ~n a doua jumãtate a lunii mai a anului 1977. 23 mai 1977” Cuvioºi Pãrinþi Chirii ºi Serafim. am avut aceste lucruri. atunci suntem fii ai lui Dumnezeu. în care stau din 1952. pe care am aflat-o în caietul lui. Vã sãrut cu sãrutare sfântã. Textul este simplu. Dacã avem dragoste între noi. Iacov 118 . deoarece dragostea acoperã mulþime de pãcate. sã aveþi dragoste între voi. ca un om. Cel mai neînsemnat între ieromonahi. sã luaþi aminte de Sfânta Mãnãstire a Cuviosului Pãrintelui nostru David. P. S-a temut cã i se apropie sfârºitul ºi la 23 mai a scris fraþilor mãnãstirii o însemnare.

aºa va lovi ca sã scoatã apã ºi pentru bunul nostru preot. Dar acela rãspundea: . îi spuneau: . Se ruºina chiar sã liturghiseascã la Biserica Cuviosului Ioan de la Procopi. coboarã-þi privirea. ªi. Voi spune Cuviosului sã vinã acolo. înainte de a spune ceva. cel din pãmânt. 119 . pentru cã în ciuda tuturor încercãrilor n-a putut afla apã. adãugã: înainteazã! Este ciudat cã se simþea diferit pentru alþi sfinþi ºi mai ales pentru Cuviosul Ioan Rusul. Era în timpul rãscoalei organizate pentru pãdurile lui Beker. Cu cuviosul Ioan nu devenea niciodatã poruncitor.Eu. veniþi sã liturghisiþi la Cuviosul Ioan. . stareþul la înºtiinþat.sã alerge mai repede.Stelian G. Atunci când îi chema pe amândoi dãdea impresia cã pentru Cuviosul Ioan. pe care-l chema în ajutor împreunã cu Cuviosul David.Pãrinte Iacove. sã ia ºi pe dumnezeiescul Ioan (Rusul) ºi precum a lovit cu toiagul sãu ºi a scos apã în mãnãstirea sa. de la satul Iprocopi din Eubeia i-a cerut sã se roage. fãcându-mi semn cã voi afla apã. ºi toate s-au uscat. era mai absolut necesar ca fiind mai tânãr . deoarece Cuviosul David era mai bãtrân. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Convorbire cu cuvioºii David ºi Ioan Rusul In anul 1977 pãrintele Ioan Bernezos. dupã ce m-am rugat fierbinte cuviosul David mi-a spus: Pleacã-þi capul. nu sunt vrednic sã mã aflu înaintea dumnezeiescului Ioan. precum cu cuviosul David. ca sã afli apã. Atunci pãrintele Iacov i-a fãgãduit urmãtoarele: -Mã voi duce imediat sã fac rugãciune la Sfântul David. atunci când mulþi s-au întors ºi împotriva pãrintelui Ioan. Degrab s-a aflat apã ºi atunci când pãrintele Ioan a sunat la telefon sã-i mulþumeascã.Pãrintele meu.

Deoarece îl vezi dimineaþa. Când s-a întors Sfântul i-a spus: . a rãspuns. în 1986 pãrintele Iacov povestea cum sfântul Ioan lucreazã viu în afarã raclei lui. Ba ceva încã ºi mai mult. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . ca ºi cum ar vedea pe sfântul înaintea lui ºi l-ar proclama împãrat.Acum am o treabã si trebuie sã plec. . ºi "Mãrturisitorul" la cuvintele 'dumnezeiesc" ºi "mãrturisitorul" vocea lui lua un ton de mãreþie solemnã. precum a povestit însuºi stareþul mai apoi: . pe aceastã femeie care s-a închinat acum cu copiii ei n-am binecuvântat-o: . au adeverit-o ºi alþii. 120 Stelian G. întorcându-se de la consultaþii medicale. cãruia adeseori îi spunea "dumnezeiescul Ioan". Atunci.a întrebat pãrintele Iacov. cu glas potolit. când vine de unde a fost ºi intrã în racla lui! Sunt ceasuri în care nu se aflã în raclã.ªi totdeauna când pronunþa numele Cuviosului Ioan.Crezi cã binecuvintez pe toþi cei care vin aici? Iatã. trecea. ca sã nu audã ceilalþi. Odatã îngenunche la racla Cuviosului si peste puþin îl vãzu pe Sfântul cã îi spune. precum ºi preotul responsabil al Bisericii. închine sfântului Ioan. dar fãrã sã schimbe ritmul: . Tu sã nu primeºti sã faci vecernia pânã ce mã voi întoarce.Sfinþia Voastrã l-ati vãzut afarã? De unde ºtiþi aceasta? Stareþul ºi-a continuat naraþiunea. Cuviosul Ioan l-a învrednicit pe fericitul stareþ de discuþii clare ºi ziditoare cu el. Pe cuviosul Ioan nu numai cã îl ruga sã alerge la nevoile credincioºilor. Aºa cum stãteam alãturi de el l-am întrebat cu glas scãzut: . cu care discuta. ca întotdeauna sã se. deoarece la discuþie erau de fatã ºi alþii. stareþul îl vedea întreg ºi viu pe Sfânt.De ce? . dezarmat.Pentru cã îºi blesteamã copiii. grãbindu-se spre ajutorarea lor. Minunea aceasta cã Sfântul Ioan uneori nu se aflã în racla sa. dar îl ºi vedea viu afarã de racla lui. Aceiaºi întrebare i-am pus-o încã de douã ori.

pentru cã avea înaintea lui numai oameni duhovniceºti ºi le-a spus: -Fiilor. Un preot m-a întrebat odatã: "Pe mine cum mã vezi. fapt care se vede ºi din împrejurarea urmãtoare. nu vã pot spune. sunt curate. Fatã de toþi era politicos ºi sociabil. ªi se mâhnea cã nu mai putea lucra mult cu mâinile ºi nu mai rezista sã se roage 23 de ore din 24.. Dar cu toate acestea lucra 20 de ore. sãi îmbãrbãteze. pãrinte Iacove?" ªi era negru. nici clericilor. Discernãmântul lui era nespus de mare. nu cumva vã mâhnesc fiindcã îmi tai pãrul? Stareþul a rãspuns "nu" dar fireºte. mai ales duhovncieºte. Odatã nu s-a putut stãpâni. iar pe cei care aveau de înfruntat probleme grele îi trimetea la stareþul Iacov. acelaºi preot venind la Mânãstire fãrã sã mai aibã pãrul tãiat. însã fafã de cei curaþi ºi bine intenþionaþi se 121 . si înainte erai bun. îi privea cu atenþie în ochi ºi înþelegea cine are intenþie bunã ºi cine a venit din curiozitate. N-a fãcut observaþii aspre nici mirenilor. Un preot care mergea adesea la stareþ. Mai târziu. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . A arat spiritual toatã Eubeia ºi mai departe.Pãrintele meu. Am zâmbit ºi nu i-am spus preotului cum l-am vãzut. Eu vãd ºi înlãuntru.Stelian G. voia ca ºi el sã tinã cu tãrie tradiþia. sunt numai bucurie. Eu mã uit la fetele voastre. Aºa sã fiþi întotdeauna. privesc la fetele voastre Marea lui supãrare de la sfârºitul anilor '80 era micºorarea puterilor lui trupeºti.. pe toþi încerca sã-i zideascã. Atunci stareþul a gãsit prilejul si i-a spus îndeosebi: . dar acum eºti majestuos ca Melchisedec. fiilor. l-a întrebat: -Pãrinte.. Acela îi primea pe oameni cu o nesfârºitã dragoste. sunt numai bucurie.. Unul din duhovniceºtii lucrãtori era ºi arhimandritul Pavel.

O vizitã la pãrintele Iacov era pentru mulþi un nou punct de plecare. ca sã-i binecuvânteze cu capul lui. ceva în mic din împãrãþia lui Dumnezeu. blândeþe ºi dragoste. De aceea pleca mâhnit. din sfintele moaºte ieºea o mireasmã nespusã. Asta s-a întâmplat si atunci când Mãnãstirea a fost vizitatã în aprilie 1983 de Facultatea de Teologie din Atena. Mintea ºi inima sa erau sãlaº al energiilor dumnezeieºti care se oglindeau si se arãtau în sfinþita lui faþã. ce nu se putea descrie. spunea cã atunci când pleca de lângã el simþea cã pleacã din rai. Stelian G. Acela îi petrecea ºi oamenii plecau cu curaj. pentru cã în fata acestui stareþ fericit se oglindea Dumnezeu. cu nãdejde. fãrã sã cerceteze mai mult. ºi mai ales cu dorinþa sã revinã. se predau ºi ei acestei bucurii ºi veselii. Ieromonahul H. de rãscruce pentru viaþa lor de dupã aceea. sau simplu. Acest fapt era de la sine înþeles. Sosea vremea ca închinãtorul sã plece ºi atunci simþea cã lasã în urmã persoana pe care o iubea mai mult decât pe oricare alta pe lume. ªi cel mai mult fatã de tineri. Oamenii nu înþelegeau lucrul acesta dar. Faþã de ei îºi revãrsa bucuria si veselia sa.. condusã de pãrintele Gheorghe Eftimiu. ªi ceea ce simþea era un lucru foarte firesc. Cu alte cuvinte în felul acesta închinãtorul gusta ceva din rai. ªi adesea veselia se manifesta ºi altfel. Atunci când însoþea închinãtori bine intenþionaþi la bisericã spre a cânta Paraclisul Cuviosului David.. vãzând pe faþa lui atâta luminã ºi pace. în chipul acesta se descoperea ºi se slãvea Dumnezeu.deschidea altfel. cu mângâiere. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 122 .

dar îl ascundea ca sã nu fie slãvit. chiar ºi monahi: 123 . ºovãitori. Cu toate acestea.Acesta (pãrintele Iacov) avea un mare dar înainte vãzãtor. pe care îl ascundea cu grijã. Aceºtia aveau multe probleme între ei ºi de aceea au mers la stareþ. pãcatele. ca sã nu fie slãvit. cãderile. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis "Acesta a avut un mare dar înainte-vãzãtor. cãruia cu dragoste ºi asprime alinãtoare îi recomanda medicamentele duhovniceºti necesare. Acela îngenunchea ºi începea cu dibãcie sã-i spunã ispitele. neºtiutori. gândurile celui ce venise la mãrturisire. O spun mulþi.. în 1979 au venit la mãnãstire profesorii unui liceu. ªi precum a spus Pãrintele Porfirie.. La fel fãcea atunci când judeca ceva esenþial la cei care se mãrturiseau. care fireºte au rãmas trãsniþi. cu harisma mai-înainte-vederii era foarte atent. fãrã ca sã-ºi anunþe vizita lor. Mulþi veneau la mãrturisire slãbiþi duhovniceºte. Ajungeau acolo neºtiuþi de nimeni.. nu-i spunea nimic. care a început sã le spunã diferite lucruri ºi sã le dea sfaturi concrete..Stelian G. Dar ºi în acest caz nu i-a lipsit discernãmântul. ruºinoºi. Este unul din Sfinþii cei mai mari ai secolului nostru. care ºi el ºedea în genunchi. deoarece nimeni dintre ei nu îndrãznea sã vorbeascã înaintea celorlalþi despre acele probleme. S-a comportat astfel. îºi ascundea harisma mai înainte vederii. Deºi cunoºtea adâncurile inimii celui cu care discuta." Mai ales acei care vizitau pentru prima datã Mãnãstirea sufereau din când în când câte un ºoc. dar îi chema pe nume sau le spunea greutãþile ce leau înfruntat pânã a ajunge la mãnãstire. fericitul ºi marele avvã: . la câteva zile dupã adormirea pãrintelui Iacov. care au constituit rezolvãri la problemele profesorilor. Stând la o cafea a venit ºi stareþul.

. Davide! Atunci de la sfânta linguriþã iese o strãlucire de aur. Aceea a mers la un oarecare episcop care i-a spus sã se împãrtãºeascã. prin cuvintele pe care le spunea.. care voia sã se împãrtãºeascã. Sfinte al meu. ªi toþi au plecat uºuraþi. De altfel avea atâta dorinþã sã-i vadã pe oameni venind la Sfânta Liturghie. însã nu putea trece cu vederea începuturile de temelie. s-a pocãit ºi a alergat sã se mãrturiseascã iarãºi la Pãrintele Iacov. mângâiaþi. Astfel în 1987 n-a îngãduit unei tinere sã se împãrtãºeascã. ªi deºi n-a mers nici pânã la prima clasã a gimnaziului* ºi nu ºtia despre psihologie ºi pedagogie.. S-a cutremurat.în clipa când trebuia s\-l împãrtãºesc am ºovãit. în gura ei nu intra nimic. deºi nu îi era de folos sã o facã: . Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . rt-a fost deloc întâmplãtor faptul cã mulþi profesori universitari ºi înalþi demnitari i-au cerut sfatul ºi ºi-au mãrturisit înaintea lui. Arãta mare compãtimire ºi îngãduinþã faþã de cei ce se mãrturiseau. trece pe deasupra capului meu ºi se duce la Sfânta Masã. duhovnici ºi ei. la fel ºi funcþionarul. 124 Stelian G. De asemenea profesorul universitar ºi înaltul judecãtor. încât. se afla la nivelul lui. se adapta uºor la planul corect al discuþiei ºi la mãsura înþelegerii celui ce se mãrturisea... Dar de douã ori când tânãra a venit spre Sfânta împãrtãºanie. de cum distingea o pocãinþã sincerã.Eu la mãrturisire nu i-am spus nimic. Stareþul le-a spus pe toate ºi eu la fiecare din ele îmi miºcãm capul. nu numai cã nu avea greutãþi cu el. precum a povestit însuºi pãrintele Iacov. cu o nouã îmbãrbãtare pentru nevoinþa duhovniceascã. ci le crea simþãmântul cã stareþul. s-a întâmplat cu un ziarist. La fel ºi foarte mulþi clerici. de asemenea epis-copi ºi patriarhi s-au plecat ºi s-au mãrturisit la stareþul Iacov cel fãrã diplome. Ceva asemãnãtor. nu punea canoane aspre. Agricultorul îl simþea ca fiind al sãu. a descoperit ceva ciudat: deºi i se dãdea Sfânta împãrtãºanie cu linguriþa.

un om virtuos". Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 125 .spunea el -ºi un monah.Strãlucirea aceasta. Persoana aceea. Stelian G. a însemnat cã Sfântul Duh n-a lãsat ca Trupul ºi Sângele Domnului sã intre în omul cel necurat. care avea o negrealã pe fatã. . pe care "a vãzut-o. arãta prin aceasta cã are o oarecare legãturã cu vrãjitoria. precum a explicat Pãrintele Iacov.

".... De aceea adesea îi îndemna cu bunãtate: . ªi ruga pe oaspeþii lui sã mãnânce bine ºi se bucura mult atunci când mâncau. îndatã ce îºi dãdea seama cã am observat cã el cu adevãrat nu mãnâncã. în orice zi ar fi fost. întârziindu-l pe candidat. iar nu doar cinstitor al canoanelor A trecut de asemenea prin încercãri atunci când i-au ut recomandare ca duhovnic pentru preoþie.. adesea ºovãia ºi îi lãmurea candidatului cât de înfricoºãtoare este Taina preoþiei. cu explicaþia cã "sunt osteniþi oamenii. Cum sã-ti explic eu acestea. nu erau îngreuiaþi prin cãderi opritoare de preoþie. lua o fãrâmiturã ºi o bãga în gurã. Ie ºtii pe acestea. Dar aceasta n-a fãcut-o niciodatã pentru sine. Atunci când stãteau la masã sã mâncãm. ca acela sã conºtientizeze sfinþenia Tainei. Recomanda oamenilor sã meargã la 126 . fiul meu. Sau se împuþina numai atunci când dãdea o parte din ea vreunuia de alãturi. arãta multã înþelegere pentru greutãþile celorlalþi. Ajungea astfel sã dezlege la untdelemn miercurea ºi altele asemenea. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis ~mplinitor.. sã te faci. preot al Celui Prea înalt. au fãcut atâta ostenealã ca sã vinã sã se închine Cuviosului.. spunân-du-i: .. Acela însã simþea o adâncã teamã de aºa ceva. Iar puþina mâncare ce-o avea în farfuria sa rãmânea aceiaºi. îl revedea pe candidat. iartã-mã cã ti le mai spun ºi eu.Mãnâncã. nu-l mâhni pe Domnul.! ªi proceda în felul acesta. Nu este uºor. precum ºi mersului la Bisericã.Tu. pune-le unteldemn. Stareþul Iacov cel atât de aspru cu sine. iar el sã depãºeascã frica ce îl stãpânea.... Fiii lui duhovniceºti. Fiu face nimic.Stelian G.. stareþul se fãcea numai cã mãnâncã. Totuºi dãdea o importanþã specialã postului ºi cumpãtãrii. care i-o cereau. ªi amâna recomandarea..

le spunea. Dar cu toate acestea monahii îl ºtiau plin de dragoste ºi simpatie ºi când îl vedeau în curte sau în bisericã alergau sã ia binecuvântare de la el. Avea mulþi fii duhovniceºti preoþi ºi urzea mii de chipuri prin care sã le sãrute mâna. sã te rogi. se mâhnea peste mãsurã ºi spunea credincioºilor: . sã te înfrânezi ºi sã deschizi trei biserici (sã dai sã þi se facã trei Liturghii). "Deschiderea Bisericii" o recomanda pentru cã ºtia bine câtã putere sfinþitoare ºi iertãtoare are Taina Euharistiei. nu-i mustra cu cuvinte aspre. un cuvânt al sãu. nu-i privea direct în fatã. Dojenea pe monahi în chip blând ºi-i introducea în duhul monahismului. Se purta cu ei tipiconal. ca sã aibã autoritate faþã de credincioºi. chipurile. arãtându-le dragoste ºi ajutându-i. La prima vedere se pare un lucru simplu ceea ce el recomanda drept canon sau condiþie de tãmãduire: . Asta îi cuminþea. Iar atunci când se întâmpla sã-ºi neglijeze datoriile lor sau sã-ºi slãbeascã nevointa lor duhovniceasã. încerca sã le sãrute mâna. Dar aceste lucruri foarte simple ascund o înþelepciune teologicã. se pocãiau ºi începeau cu mai multã râvnã nevointa duhovniceascã.Sã luaþi aminte unde vã daþi banii! Dar pe preoþii care ajungeau la Mãnãstire cu fiii lor duhovniceºti îi bãga în seamã. chiar ºi celor mai tineri. cu indiferentã: 127 Stelian G.Sã posteºti de toate trei zile. îi cinstea ºi-i lãuda în public. când nu-i mângâia cu privirea simþeau adânc cã pierd acel rai. Dacã voia sã devinã mai concret. privirea sa mângâietoare erau o pãrticicã de rai. ªi dacã afla cã un preot a luat mulþi bani pentru astfel de Liturghii. sau pentru 40 de liturghii. Când se purta cu ei tipiconal. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Deoarece ele presupun o credinþã adâncã în Dumnezeu ºi în mijlocirea sfinþilor ºi numai acela care o are se hotãrãºte sã punã în lucrare aceastã nevoinþã asprã ºi sã se supunã ostenelilor ºi cheltuielilor. pentru care au venit în Mãnãstire.bisericã ºi sã se roage.

. jertfeam din odihna mea. ªi ei înþelegeau cã trebuie sã facã ceva mai mult decât cele obiºnuite.Pãrinþilor.. le curãþãm ca sã fie gata la sãrbãtorile lor. le pregãteam.. Stelian G. dacã o cerea nevoia.. când eram mai tânãr mergeam la bisericuþe (adicã la paraclisele Mãnãstirii).. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 128 .

spunea. Se gândea monahul sã cearã binecuvântare sã meargã în Sfântul Munte? Stareþul i-o lua înainte: . în trapezã sau în particular: .Pãrinþilor. ºi aici este Sfântul Munte. îl chemau adesea sã vinã în enoriile lor sau în mãnãstirile lor. fiii lui duhovniceºti. cu indiferentã. Clericii. ºi prin urmare trebuia sã fie întotdeauna acolo. nu o are Sfântul Munte. Dar cum sã merg. De aici a luat-o la stânga ºi s-a aflat lângã Biserica Cuviosului. sã se închine la cuviosul Ioan.Ce sã faceþi cu mine? Eu sunt hoit ºi o sã vã întin ºi aerul. credea cã iese din rai. spre ºi de la Halchida.. Se oprea. Dar ea era în drumul lui. S-a apropiat cu 129 . am cunoscut un monah bun care n-a ieºit deloc din mãnãstirea lui. cu atâþia închinãtori bãrbaþi ºi femei. Deºi fireºte ºtia foarte bine cã agitaþia mânãstirii Cuviosului David. Excepþie o constituia Biserica Sfântului Ioan Rusul. în al doilea rând. se fãcea un nou Adam izgonit. dar stareþul totdeauna se lepãda spunând: . deoarece de acest rai pe care îl simþea. voiam sã merg în Sfântul Munte. ~ntr-o amiazã întorcându-se de la Halchida a ajuns la Procopi. A intrat cu evlavie. unde trebuia sã meargã din când în când din motive de sãnãtate sau pentru interesele mãnãstirii.Stelian G. era dator sã aibã grijã continuu de el. Mai întâi deoarece ieºind.Pãrinþilor. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis La Sfântul Ioan Rusul Nu voia sã iasã din mãnãstire. în pridvor a aprins o lumânare mare ºi a înaintat spre stânga în biserica pro-priu-zisã. chipurile.. aºadar. ªi s-a sfinþit. sau la vreo mãnãstire în vizitã. ªi când pricepea cã un monah avea de gând sã meargã la cutare loc de închinare. totdeauna.

. când se întorcea de la niºte consultaþii medicale din Atena. iar alþii vin din curiozitate. a observat cã sfintele moaºte se miºcau. I s-a pãrut ceva ciudat ºi a luat aminte mai bine la cest fapt. Astfel. Unii trec cu evlavie. Aºa cum privea.Iacove. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . potrivit cu evlavia ºi cu starea lãuntricã a celui ce venea. în 1990. Adicã vedea cum sfintele moaºte luau o poziþie de primire sau de respingere..Sfinte al meu. de ce pe unii îi laºi sã-ºi atingã buzele ºi sã te sãrute. alþii trec cu mâinile la spate.. s-a ridicat în picioare ºi le-a spus foarte firesc: 130 Stelian G.. ca sã nu împiedice pe închinãtori. Dar de fiecare datã când trecea sã se închine. nu trec toþi pe dinaintea mea sã se închine. s-au tras înapoi înfricoºate spunând: "Trosnesc oasele. oasele Sfântului trosnesc". a sãrutat sfintele moarte ºi a trecut de cealaltã parte a raclei. altora le scoþi mâna. S-a ridicat. a îngenuncheat ºi a rãmas aºa destule minute. Pãrintele Iacov a înþeles neliniºtea lor. Aºteptau ºi ceilalþi sã se închine ºi se necãjeau pentru cã întârzia. Cuviosul nu-l lãsa pe pãrintele Iacov fãrã vreun semn dumnezeiesc. care nu-ºi mai termina rugãciunea. Darul acesta l-a avut pãrintele Iacov ºi alte daþi. A luat îndrãznealã ºi a întrebat pe Cuviosul: . altora le dai mâna ºi te întorci sã-i vezi. s-a oprit la Biserica Cuviosului împreunã cu nepotul sãu Teodor. mult mai târziu. A intrat. în stânga. Era multã lume. A stat aºa rugându-se mult timp.respect ºi veselie de racla Cuviosului ºi a îngenunchiat. s-a apropiat de raclã. Acolo stãtea în picioare ºi cu ochii aþintiþi la sfinþitul cap al Cuviosului. Femeile care aºteptau sã se închine ºi-au pierdut rãbdarea din pricina întârzierii pãrintelui. Se bucura de priveliºtea lui. Deodatã. iar altora le dai mâna. potrivit cu omul care se apropia sã se închine. îºi schimbau poziþia. te uiþi la ei ºi le zâmbeºti? Iar de la alþii de ce îþi întorci faþa ºi te scârbeºti de ei? ªi a primit imediat rãspunsul Cuviosului: ..

Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis .ºi cuviosul cel ce se mãrturisea se întorcea cãtre Domnnul ºi arãta Domnului cã în cutare caz "am fãcut aºa precum mi-a spus Cuviosul David". care era fiul lui duhovnicesc. nu vã temeþi! Iubea mult ºi pe preotul Bisericii de aici ºi nu se sfia sã se spovedeascã la tânãrul pãrinte Ioan. care era ºi egumen cu responsabilitãþi. Biserica a fost inundatã de inima deschisã ºi de mintea deschisã a cuviosului ascet. preoþi. Cãci la sfârºit i-a spus: 131 Stelian G. mai întâi Domnului. pentru cealaltã situaþie "am fãcut asta. nu are experienþã. Ascetul pe toate le spunea fãrã reþinere.. na voit.. Stareþul insistã ºi þinea epitrahilul spre a-l pune la gâtul preotului.. ~nsã totdeauna mãrturisirea pãrintelui Iacov devenea o experienþã miºcãtoare pentru duhovnicul ce o primea. Sfântul este viu. de la care a cerut ascultare fãrã murmur. un ascet cuvios care el însuºi mãrturisea mii de oameni ºi sfãtuia asceþi de înaltã virtute. îl avea pe Cuviosul împreunã rãspunzãtor ºi ajutãtor înaintea lui Dumnezeu. care era ºi preotul Cuviosului. de duhovnic.. precum mi-a arãtat cuviosul David. ªi le spunea conºtient. monahi. Dar îl avea ºi de stareþ. Astfel preotul a primit. Se mãrturisea ca ºi cum dialoga cu Cuviosul David. ºi-a schimbat doar poziþia. A fost cuprins de fricã sã-l mãrturiseascã pe stareþul sãu. episcopi ºi patriarhi. care zguduia cetãþi ºi lumea întreagã.. Cãruia îi sublinia cã le-a gândit sau le-a fãcut cu îngãduinþa Cuviosului David." Descoperea preotului cugetãri. Vorbeau în ºoaptã amândoi cu-vioºii aºa simþea preotul . dar ele erau ca o plângere conºtientã fãcutã Domnului.Creºtinilor. în 1983 a cerut sã se spovedeascã. Spunea cã nu are nimic de spus unui duhovnic ascet. Preotul. fapte ºi gânduri. apoi Cuviosului David ºi în cele din urmã preotului. Au îngenunchiat amândoi în fata icoanei Cuviosului David din catapeteasmã ºi a început revãrsarea smereniei. dar era ºi povãþuitor duhovnicesc a mii de credincioºi laici. având martor pe preot.

. Sfinte Pãrinte (David). le spun înaintea bunului nostru preot. ªi totuºi puþinul timp în care dormea se culca pe duºumea. Stareþul aºtepta alungit jos. pe scândurile patului avea numai o zdreanþã. Stelian G. se simþea în aer... Coltul chiliei sale cu patul de lemn. înainte de a se îmbolnãvi grav. "Bunul nostru preot" nu avea ºi nu îndrãznea sã spunã ceva cuviosului ce se mãrturisea. preotul citi sfârºitul rugãciunii ºi-1 apucã pe stareþul sãu ca s\-l ridice de la pãmânt. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 132 . Atunci acela cãdea pe brânci. Fãrã sã înþeleagã de ce. nu ºtia dacã trebuia sã citeascã rugãciunea de iertare. Preotul se pierdea. îºi punea fruntea pe încãlþãmintea preotului ºi aºtepta rugãciunea de iertare.Vezi.

. A doua zi a luat un taxi ºi s-a dus la Atena sã-i citeascã. Mãria. De acum înainte toate au devenit mai grele. dar ºi mai minunate. spre marea uimire a medicilor. dar ºi pretext sã nu mai apuce sã facã spovedaniile. de nevoie. zi ºi noapte. ar fi murit împreunã cu pruncul. Bolile stareþului. Au trecut aºa cam cinci ani de zile. Fãrã sã le spunã despre problema lor a cunoscut-o ºi s-a rugat 48 de ore. A început. Cu putini ani mai înainte. bine miresmuieºte ºi "danseazã" Dupã 1980. îl vedeau urcând în vârful muntelui cu Crucea ºi când l-au întrebat cum ºi ce. ºi-i purtau multã recunoºtiintã. sã nu mai poatã rãspunde puþine cuvinte la numeroasele scrisori. Flebita nu glumea. închinãtorii. Suferã. Insuficientã cardiacã. Stareþul a ajuns la timp ºi Mãria cu 133 .Stelian G. Sau mai degrabã s-au intensificat. paralel ºi întinderea faimei stareþului. fiule. înainte de a intra ºi de cum ieºea din ele stãtea puþin timp la familia Teodor ºi Mãria Mikeli. iar harismele lui mai impresionante. vizitele pe la spitale. Semn bun ºi minunat. le-a rãspuns: . Amândoi îl aveau la mare evlavie. ce sã vadã ºi ce sã vindece mai întâi ºtiinþa.Mã duc acolo sus. insuficientã coronarã. câþiva ani au trecut greu în Mãnãstire. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Revãrsarea de închinãtori ºi de semne dumnezeieºti. Umbla cu greutate. alte încurcãturi si ispite. Ca ºi cum nu ajungeau acestea au venit ºi problemele inimii ºi ale respiraþiei. din pricina unei naºteri grele. Picioarele îi erau umflate ºi negre.. Urcuºul ascetic al stareþului a devenit mai brusc. ca sã fiu mai aproape de El ºi ca sã-L rog pentru Mãria noastrã. A salvat-o Pãrintele Iacov cu multã rugãciune.

micuþã fiind. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . A gãsit acolo un scãunel mic de lemn. Ea este Mãria cea care. când grecii erau omorâþi de turci. nu deranja. nu cerea nici un pahar de apã ca sã-ºi ia medicamentele. dar ieºirã toate corecte. Stãtea pe marginea unei canapele. a luat-o cu el. pustnicul. logic nu le controla. arãta o adâncã recunoºtinþã. Dar în casa Mikelilor stareþul trebuia sã stea cuviincios dacã venea vreun oarecare strãin. Avea ºi la chilia lui un scaun nenorocit. Astfel s-a salvat ºi el ºi ceilalþi ai vasului. Aceastã icoanã o avea de la bunicul sãu care atunci când a ieºit cu numeroasa sa familie din Mãnãstirea lui Arcadie din Creta.Dacã nu s-ar pierde Teodor astãzi... dar nu stãtea pe el niciodatã.. stând în genunchi. fotoliul era pentru el un lux care nu se potriveºte monahului. unde ea avea treburi. l-a pus într-un colþ si stãtea acolo ca un copil de refugiat cuminte ºi ruinos. a luat responsabilitatea vaporului ºi dãdea mereu ordine. De i-ai fi oferit ceva cât de mic. nu avusese sã-i dea putinã pâine ºi câteva drahme. într-adevãr Teodor se primejduia. La 15 august 1979 pãrintele Iacov a spus: . ~n ceasurile ºi zilele petrecute în casa Mikeli trãia ca un înger fãrã trup. A cãzut cu vasul în niºte stânci în Marea Roºie. Cu toate cã era inspector.. Cam cu douã luni 134 Stelian G. Punând icoana înaintea lor. Deoarece exista scãunelul. pe care. nu cerea nimic. turcii au orbit nu i-au vãzut si aºa au scãpat. ca sã nu fie singur. dupã care îi mulþumea mereu pânã la amiazã.. Simþea cã ascultã de o oarecare putere.pruncul au fost salavati. mã duc sã fac Paraclisul. Nu fãcea zgomot. trece o mare cumpãnã.. La fel ºi cu Teodor. Teodor avea o icoanã istoricã ºi fãcãtoare de minuni. dar o primea numai dacã Mãria insista mult. care era inspector pe un vapor. Dar stareþul se ruºina. ~i plãcea cafeaua. Dupã un timp a cedat ºi s-a dus. Mãria îl ruga sã stea puþin ºi in bucãtãrie. La aceastã icoanã se ruga ceasuri nesfârºite bunicul lor.

Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 16 Cartea s-a editat `n 1993. Cel mic nu l-a învãþat ºi mama lui nu ºtia sã-i arate aceasta practic." La fel se întâmpla ºi cu hainele Iui. Acela pricepuse. S-a aºezat în acelaºi loc. cu flaneaua lui. dar iau spus ºi faptul cã adeseori.Bine. Oricât ar fi purtat-o. Mirosea plãcut. I-au arãtat. nu pot. doamnã Vanghelia". atunci când stareþul era la ei ºi vorbea. A prins curaj ºi a explicat ceea ce simþea.înainte a mers la familia Mikeli doamna S. "Ne apropiam mai mult de el. învãþãtoarea le-a arãtat dansul calama-tian* ºi le-a spus ca luni s\-l ºtie. Iubea mult pe copilaºi. nu cu vocea sa cea poruncitoare cunoscutã nouã: ... 135 . Mãria. Stareþul a auzit plânsul ºi împotrivirea celui mic ºi a spus Mãriei: . ºi ruga pe Mãria cu gingãºie.Mãria. precum remarca ºi fericitul pãrinte Porfirie. dar de fapt ca sã simþim mai mult acea mireasmã. chipurile din simplitate. din gura lui ieºea o mireasmã dumnezeiascã. a luat aminte mai bine.P. A întrebat unde stãtea stareþul. Cel mic nu cedã. în vremea bolii lui îi cereau sãi spele hainele: . nu certa copilaºii. se strângea de sfialã ºi fãcea pe neºtiutorul. Nu voia sã meargã la ºcoalã. dar strãlucea de curãþenie.. spunea monahilor care. Soþii Mikeli au zâmbit ºi i-au confirmat nu numai aceasta. nu au nimic. Ca sã nu "se slãveascã" însã. Peste puþin timp a simþit o mireasmã.Le-am spãlat. dar nu ºtii sã dansezi? ªi fãrã greutate a luat de mânã pe cel mic ºi pe Mãria ºi cântând "Un pahar de apã. era o mireasmã nespusã. când cea particularã. Adicã þinuse în ascuns nespãlarea. nu se murdãrea.. i-a învãþat cu rãbdare cum s\-l danseze. ~ntr-o dimineaþã micul Constantin plângea. Pãrinte. când cea generalã. 16 Stelian G. ªi nu numai atât. îi vedea ca pe niºte îngeraºi.

îl trimetea împreunã cu Cuviosul David acolo unde era mare nevoie ca sã ajute. adevãrat. Odatã a spus unui grup de tineri ce venise la mãnãstire: .în timp ce a trebuit sã plece de mai multe ori. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Ieºind din spital n-a stat nici o zi în casa familiei Mikeli.Mãi. Se uita iarãºi pe fereastrã ºi se minuna de îmbrãcãmintea uniformã ºi fãrã eleganþã a tinerilor. Au ajuns la spital.. Mãria a luat pe stareþ ca s\-l ducã cu autobuzul la spital pentru consultaþii. Stãteau pe scaune ºi cum privea stareþul afarã vede doi tineri sãrutându-se: . Cardiologul D... Ci se mâhnea peste mãsurã cã va trebui sã mai plece o datã. niciodatã nu putuse trece prin Procopi ºi sã nu se abatã puþin ca sã se `nchine luptãtorului cel prea viteaz din rãzboiul cel nesfârºit împotriva rãului. Kremastinos a clãtinat descurajator din cap.. A fãcut staþie la Procopi ca sã se închine la dumnezeiescul Ioan Rusul mãrturisitorul ºi împreunã lucrãtorul sãu. 136 Stelian G. S-a dus imediat la mãnãstire. Era nevoie imediatã de aparat pentru reglarea inimii. mãi.Uite. sã stea de faþã. nu-i plãcea îmbrãcãmintea extravagantã.. Erau toþi cu pantaloni blugi ºi cu geacã. îi voia pe oameni cãlcaþi. sunt o pereche.Dupã ce a aranjat copiii.Copiii meu. cu gust ºi cuviinþã.. Mãria. bine îmbrãcaþi.Pãrinte. acolo a ajuns neruºinarea. voi toþi cumpãraþi de la acelaºi magazin.aºa credea . .. ce frãþiori iubitori sunt! . nu vã cãlcaþi hãinuþele voastre? Pustnicul cel atât de aspru ºi rupt de lume avea un simþ estetic atât de dezvoltat. L-au vãzut medicii..de douã ori din mãnãstire . Iar starea lui generalã era nenorocitã. Stareþul nu s-a mâhnit pentru boala lui gravã ºi cã în continuare va suferi mult mai mult.

Dragii mei. Rugaþi-vã ºi voi ºi mã voi ruga ºi eu. Copilul a ieºit sã se joace în curte cu alþi copilaºi ºi peste zece minute vorbea ca ºi cum nu s-a întâmplat nimic. fãrã uimire ºi mâhnire le-a spus: . cã îi ºi bãturã în uºã. Copilaºul nu vorbea. S-au rugat ºi el a fãcut peste copil semnul crucii cu capul Cuviosului David. S-a închinat în bisericã ºi urcã în chiliuþa sa. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 137 . Stelian G. dar fãrã nici un rezultat. Sã mergem (în bisericã). Lau dus mai întâi în Rusia ºi acum se întorceau din America. Pe lângã faptul cã avusese nenorocul sã i se facã rãu în maºinã. Acela. I-au explicat totul pãrintelui Iacov ºi I-au rugat. Zguduiturile maºinii pe drumul cel greu ºi plin de gropi de la Robies pânã la mãnãstire i-au pricinuit probleme la inimã. Aºa s-a ºi fãcut.A ajuns la mãnãstire obosit. acesta este un lucru simplu. Nu apucã bine sã-ºi scoatã rasa. ªi copilul va vorbi. Erau pãrinþii unui copil drãgãlaº de cinci ani.

sus. Mai înainte mergea ºi stareþul Iacov. de aceea în aceiaºi noapte a hotãrât sã meargã la Peºterã. Aºadar a preferat sã înceteze mersul la Peºterã. nici acum. ªi a încetat deoarece l-au priceput. dar înainte de a coborî spre Peºterã. nu voia sã fie pricinã de smintealã pentru þãrani ºi nici nu voia ca monahii sã ºtie despre marea lui nevoinþã. n-a fost ca atunci. Piu trebuia sã mai cearã de la Dumnezeu sã-i trimitã o stea ca sã-i lumineze calea. cu Cuviosul David. L-a înfricoºat medicul. unde se rugase ani întregi Cuviosul David. Din vorbã în vorbã s-au creat rele interpretãri. A ajuns. Avea o lanternã sã-i lumineze cãrarea. Se vedea unghiul întunecat al stâncii ºi vârful "Sentonaki" al Cuviosului. dar acum era destulã vreme de când încetase sã mai meargã regulat. singur cu stelele si cu Stareþul lui. spunându-i cã altfel starea sa se va înrãutãþi. de demult.Stelian G. Acum. 138 . Apoi voia ca monahii sã nu afle despre asta. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Ultima noapte la Peºterã S-a întors la chilie ºi si-a îngãduit putinã odihnã. Mu ºtia dacã mai târziu va mai reuºi. Acum. în care trãise cele mai încântãtoare experienþe ale vieþii sale. Un oarecare cioban l-a vãzut pe când se întorcea de la Peºterã la mãnãstire înainte de a se lumina de ziuã. dar nici altã datã nu va mai putea urca acolo. a privit ca din întâmplare spre dreapta. Avea un motiv special sã-ºi dãruiascã aceastã putinã odihnã. aducându-si aminte de nopþile cu lunã când urca acolo sus si se ruga cu ceasurile. acolo sus. A spus ºi altora. S-a umplut de nostalgie.

cu chipurile lor copilãreºti. vorbea cu Cuviosul. în mod normal nu trebuia sã meargã atât de mult.. fie afarã de trup. Sfinþii l-au fãcut pãrtaº al lor.. Trãia.. ªi ce na trãit în noaptea aceea. îl cercetau îngerii cu aripi.. Se gândise cã. cu toþii vedeau slava lui Dumnezeu. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 139 . ªi a fost ultima. fie în trup..numai pânã la Peºterã.. respira. A devenit în întregime har dumnezeiesc. zbura.. nu-ºi putuse explica. încã ºi asta era mult. Se bucura în lãuntrul sãu de pace.. ªi când s-a umplut în întregime de ea. Stelian G. în caz de ceva nici nu-l puteau gãsi.. mai ales noaptea ºi pe cãrãri primejdioase. l-a rãcorit adierea duhovniceascã. stãtea cu strângere de inimã împreunã cu ei. nici inima. poate era ultima oarã când merge la Peºterã. care i-a îndulcit si ultima celulã. nu l-au tulburat nici diavolii. nu ºtia. slavoslovea împreunã cu ei pe Dumnezeul Cel în Treime.. S-a rugat neîmpiedicat.

Liturghisitorul înainta spre altar fãrã sã calce pardoseala.. dupã ca e a Siturghisit el însuºi.. A fãcut Ieºirea cea Mare ºi doi din cei prezenþi s-au cutremurat. spunea rugãciunile. cãzutã pe brânci de multã vreme. pe care demonizatã n-a vãzut-o. Atunci nu-si mai putea da seama dacã ceea ce sãvârºeºte o face cu mâini trupeºti. mergea cu Sfintele la o jumãtate de metru înãlþime. proasto. Vãzând acolo doi oameni de-ai lui a prins curaj ºi le-a spus: . Tu. sã te împãrtãºeºti. cu credinþã si cu dragoste sã vã apropiaþi. Atunci a înþeles ºi le-a fãcut semn: 140 . Citea.. cu buze..Ce liturghie frumoasã a fost astãzi!..Unde te duci tu..". care ai dormit ieri cu cumnatul tãu. mare ºi dulce era prezent în inima lui. A prins utrenia.. "cu fricã de Dumnezeu. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Sã nu vorbeascã despre cele ce vãzuserã {tia cã dimineaþã trebuia sã se întoarcã la Mânãstire.. proasto.. s-a citit "Mulþumirea" ºi pãrintele Iacov a ieºit din altar.. Aceia însã i-au luat-o înainte ºi l-au întrebat de ceea ce au vãzut la Intrarea cea Mare. S-a terminat Liturghia. Lumea se apropia. Dar în dimineaþa aceea a liturghisit oarecum altfel. cu îngeraºii aceia.Stelian G. cã pleacã înfricoºatã din bisericã exact în clipa când trebuia s-o împãrtãºeascã pãrintele Iacov.. care vorbea ºi îl umplea de plãcere dumnezeiascã... spunea ecteniile cu voce tare ºi simþea cã o altã putere le spunea dinlãuntrul lui.. A ajuns la heruvic. Atunci toþi cei din bisericã au vãzut o tânãrã îmbrãcatã în negru. Un oarecare altul. A ieºit sã împãrtãºeascã lumea. cu fruntea pe duºumea. O demonizatã. fãrã sã ridice capul strigã deodatã din partea dreaptã a bisericii: .

. biserica a fost inundatã de melodia sfântã ºi de mireasmã dumnezeiascã. sau cel puþin sã vadã acea faþã linã ºi paºnicã. Cântãreþii ºi ceilalþi credincioºi n-au mai auzit ceva mai frumos.. închinãtorii s-au apropiat de el ca sã audã ceva din gura lui. dar aceia au spus la una-douã persoane ºi acum spun tuturor. Numai vocea lui s-o audã.. ªi-a bãut cafeaua în trapezã. Stareþul a explicat cã l-a ispitit diavolul deoarece îl cânta atât de frumos. ªi l-a cântat ca un înger. ªi deodatã stareþul s-a oprit puþin dupã jumãtatea troparului. în altã parte era ºi din altã parte venea harisma. Abia se distingea de sub dulamã ºi rasã.. pe care l-a continuat un altul. Nimeni n-ar fi garantat cã vocea care cânta. care sfãtuia era a nevoitorului sãrac. Cum s-a fãcut asta ºi o combãtea stareþul? Era Joia Mare a anului 1989. Stelian G. dacã astfel nu s-ar fi obosit. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 141 . A doua zi dimineaþã însuºi acel cântãreþ l-a întrebat de ce s-a oprit din cântarea acelui tropar. capul lui cel sfânt sprijinit pe un schelet.."Nu spuneþi nicãieri ºi nimãnui nimic". cãrora le pãrea rãu chiar sã-i cearã sã se roage pentru ei. n-au mai trãit o astfel de psalmodie. darul lui Dumnezeu. de sub rasa cea strãlucitor de curatã. Nu trebuia sã vorbeascã. Le ajungea numai s\-l vadã. Erau mulþi care mergeau numai ºi numai sã-i vadã fata. Am vãzut vizitatori ºi închinãtori care nu voiau sã-l întrebe nimic.. A vrut sã cânte un tropar din cele proprii ale acelei zile. Pentru cã vocea aceea nu era a lui. Nevoitorul avea conºtiinþa cã acesta era dar dumnezeiesc. O ºtia însã ºi diavolul ºi de multe ori a îndrãznit sã-l ispiteascã.

ce se rosteºte doar în acea noapte . Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis "ªi dacã am citit-o bine. Acolo ºi-a revenit puþin. Trebuia s-o spunã ºi a spus-o. L-au vãzut pe Pãrintele Iacov cã transpirã ºi se învineþeºte. acea voce vestitoare a învierii. cu toatã starea lui de martiriu.. Mâinile îi tremurau. a voit sã citeascã minunatul cuvânt .. care ºtia bine arta dictiei.. ªi cu toate acestea a avut o dãruire în timpul Liturghiei care nu se poate descrie. i-a spus mai de-o parte: . cu credinþã ºi cu dragoste.. deºi ieºea de pe buzele smeritului pãrinte Iacov.îl vedeai . I-au pus un scaun. Stãruia sã biruiascã firea. doamna S.Pãrinte Iacov. te umplea de Hristos Cel înviat. Dupã jumãtate de orã.." Pentru stareþ fãrã aceasta învierea n-ar fi fost completã.Stelian G. S-a ridicat ºi a terminat Liturghia. A ajuns la sfârºit. pentru cã Liturghia trebuia sã se sãvârºeascã. pentru Domnul meu am citit-o" Dar nici în noaptea învierii nu l-a lãsat diavolul. Din fericire atunci a ajuns ºi Pãrintele Kiril. aþi citit foarte frumos Rugãciunea Sfântului Ioan Gurã de Aur. ªi nu numai atât. Pãrintele Kiril s-a dus "sã facã învierea" la douã sãtuleþe.. Stareþul s-a întors ºi a cãzut pe scaun pe jumãtate mort. 142 . care a luat Sfântul Potir. te umplea de triumful biruinþei. Va reuºi sã termine Liturghia învierii? în mod firesc lucrul se vedea cu neputinþã. A început sã împãrtãºeascã lumea. Era obosit peste mãsurã." Era un martiriu sã tinã Sfântul Potir.al Sfântului Ioan Gurã de Aur: "De este cineva binecredincios ºi iubitor de Dumnezeu. Dar acea pronunþare.P. Neregularitatea bãtãilor inimii ºi presiunea din piept l-au doborât. ªi a biruit-o.nu-l mai þineau. picioarele . în ceasul acela. A ieºit la "Cu fricã de Dumnezeu. pe când serveam prânzul pascal. erai sigur cã venea din cer si te învia..

Iar atunci când era nevoie mare. dãdea o sutã ºi douã sute ºi cinci sute de mii. ªi traista lui nu se golea niciodatã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . De altfel mulþumirile ºi recunoºtinþa le avea pentru toþi. stareþul îi mulþumea din toatã inima sa. îl puteai vedea cum primeºte pe cel pe care îl ajutase.. sau când tinerii mergeau la operaþie sau sã se stabileascã în strãinãtate.Da. ªi dacã cel cãruia i-a fãcut bine îi ducea un oarecare dar mic. ca ºi când acela ar fi fost lucrul cel mai preþios pentru stareþ. Sub patul sãu îºi avea traista. însã i-am spus ºi eu: ªi dacã am citit-o bine. ªi faþã de acei clerici ºi mireni care aduceau grupuri de închinãtori la mãnãstire arãta recunoºtinþã ca faþã de niºte fãcãtori de bine ºi-i lãuda mult. pentru Domnul meu am citit-o. Miluind pe cineva stareþul Iacov simþea bucurie si ceva mai mult: recunoºtinþã faþã de cel pe care îl miluia. le fãcea mosoraºe ºi punea pe fiecare câte o hârtiutã prinsã cu elastic. Sacul de aur ºi minunat. Stareþul fãcea aceasta deoarece oricât l-ar fi obosit vizitatorii aceºtia. pe care scria numele cãruia i se cuveneau. prin prezenþa lor. atunci el o spunea ºi o rãspunea. îi mulþumea de multe ori. slãveau pe Dumnezeu ºi îi cinsteau pe Sfinþi. De multe ori dãdea ºi zece ºi douãzeci de mii. la cei pe care îi lua sub protecþia sa. o dovadã neînsemnatã a marii sale recunoºtinþe. niciodatã n-am gãsit-o goalã.Iar acela i-a rãspuns cu glas scãzut: . Dar m-a ispitit satana. numai 143 Stelian G. Milostenia lui se întindea din ce în ce mai mult. Numai si numai pentru faptul cã cineva vizita Mãnãstirea. precum încredinþa el însuºi: .Dau cinci.. Se întâmpla uneori sã trimitã la intervale de timp sume mari de bani la bolnavii lui. iar el la rândul sãu lua bacnotele. ªi Stareþul dãdea totul ca sã vadã pe oameni slãvind pe Dumnezeu ºi cinstind pe Sfinþii Lui. îmi aduc cincizeci. ºtiu. ºi traista are tot deauna bani în ea. IMe întoarcem în 1986. în el punea banii ce i se dãdeau.

Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 144 .asta îl odihnea în relaþia sa cu închinãtorii. ci întreaga mãnãstire. ªi dacã s-a ostenit atât de mult cu reînnoirea ºi mãrirea clãdirilor Mãnãstirii a fãcut-o mai ales pentru ca închinãtorii sã afle un pãtuþ ºi sã se odihneascã pânã la vremea slujbei ºi a Liturghiei. Fiu numai chilia trebuia sã fie nespus de simplã. Toate celelalte îl lãsau indiferent. Nu avea nicãieri nici un lucru de lux. Stelian G.

care a trãit în peºteri ºi în pustietãþi ºi nu le-a avut pe acestea. de la diacon pânã la patriarh ºi de la aprod pânã la ministru îi primea de obicei într-o trapezã strâmtã.. Nu i-a plãcut ideea egumeniei mari ºi când lau silit a spus oarecum aspru: . ªi lucru minunat era cã de cele mai multe ori trãistuþa se umplea fãrã ca el însuºi sã punã ceva în ea. Trãistuþa stãtea mereu la locul ei.ºi le dau ºi ea nu se goleºte. pentru cã mãnãstirea nu avea aºa ceva. la modul general: . simplã ºi þãrãneascã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Egumenia ºi traista care nu se golea Trei ani mai târziu unii i-au propus sã facã o egu-\ menie stãretiei. trãind în bordeie de pãmânt ºi în altele asemenea. Ai citit în vreo viatã de sfânt cã au fãcut cutare egumenie. nici cinstiri. Ca sã nu uite de multele situaþii pe care le avea unde socotea cã trebuie sã trimitã bani. vreau într-o margine. spunea închinãtorilor înstãriþi.Stelian G. acolo unde mâncau ºi mãnâncã monahii. riu suferea sã o vadã 145 .Vin sãracii mei .. Eu vreau mãcar un colt în rai. Pe cei strãini. nici slavã. ºi-a fãcut cataloage. ªi deoarece uneori trebuiau sume mari de bani. nici clãdiri.. Au câºtigat virtuþi ºi prin ele au dobândit raiul. Am dorit raiul! Sfântul David. întotdeauna plinã: . Eu n-am dorit nici egumenie. au postit. ªi cu toate acestea ar fi gãsit bani pentru egumenie. ce a fãcut? Cu simplitate ºi smerenie a dobândit raiul.spunea .Dumnezeu nu ne dã toþi banii pentru noi. Le-am gãsit în chiliuþa fericitului stareþ. Mã întorc ºi o aflu plinã. s-au rugat.Ascultã. O camerã cu puþine scaune bune ce o avea la etaj era ºi ea neîndestulãtoare.. cutare clãdire ºi au dobândit raiul? Ci s-au jertfit.

ªtiu ce spun. Sãculeþul meu s-a umplut din nou.Cei pe care i-am trimis s-au terminat. Ce sã fac? Dau cinci. Stelian G. ºi-a adus aminte cã "am dat cu câteva zile mai înainte" ºi cã este încã prea devreme pentru o nouã ofrandã.. el trebuia sã dea mereu. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 146 . ~ntr-o zi l-a chemat pe pãrintele P. ºi i-a dat mai mulþi bani pentru cineva care fãcuse operaþie în strãinãtate.plinã. Pãrintele P. ªtia foarte bine cã pentru a se umple singurã. . vin cincizeci.

ai vãzut cum m-a priceput pe mine? . le povestea ce spuneau între ele bãtrânele din satul Kalamudi. ce spuneþi cã Iacov este bun? E rãu. trei bãtrâne povesteau foarte reprezentativ ºi în dialectul local ce i-au cerut. tu eºti Sfântã si te vom pune în raclã lângã strana arhiereascã ºi o sã ne închinãm þie. insista cã n-a oferit nimic lui Hristos. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis "Bre.Ascultã.a rãspuns bãtrâna entuziasmatã.Bre. cã este "netrebnic" si "nebun". câþi mi-au murit ºi câþi mai trãiesc? .Pãrintele.Bre. . ªi ca sã se demaºte pe sine. unde slujise mai demult: .l-a întrebat cea dintâi. pe mine cum mã vezi? Stareþul i-a rãspuns zâmbind: . sã nu-mi spuneþi mie cã acesta prooroceºte. Acela protesta. A doua bãtrânã. L-am vãzut în altar cum fãcea cafea (vedeau ibricul folosit pentru cãldurã la Sfânta Liturghie).Bre. acesta este Iacov! 147 . latã. Atunci a treia bãtrânã l-a întrebat: . Povesteau deasemenea cum se adresa cuviosului David o bãtrânã beatã care fura bani de la pangar ca sã cumpere vin ca sã bea. stareþul i-a rãspuns cã acestea le ºtie numai Dumnezeu. Astfel. deoarece auziserã cã este luminat ºi "prooroceºte" ºi voiau sã se încredinþeze: .Stelian G. ai vãzut cum m-a priceput pe mine? Prin toate acestea faima se întindea în mod firesc ºi la cei mai simpli. Foarte adesea si foarte fireºte închinãtorii îi spuneau cã este bun si altele asemenea. cam descurajatã de rãspuns spuse celorlalte în fata stareþului: .Pãrintele. ia spune-mi câþi copii am fãcut. Fireºte.

sã fie Sfinþi ai Bisericii. numai atunci este sigurã cã Dumnezeu a ales pe acest cuvios ca Sfânt. ºi acesta are îndrãzneala sã le prezinte Domnului. Puterea tãmãduitoare vine de la Dumnezeu. De acum înainte unuia ca acestuia trebuie ºi îºi pot adresa cererile lor credincioºii. adicã sã cearã tãmãduirea lui de la însuºi Dumnezeu. Nu are nici un sens 148 . Oameni întristaþi ºi grav bolnavi scãpau la rugãciunile pãrintelui Iacov. o ºtia bine fericitul Stareþ Iacov. dar în acelaºi /"\timp ºi greu. pe toþi îi întãrea ºi pe mulþi îi tãmãduia. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis "Pãrinte. adicã le-a hãrãzit prilejul sã cearã de la Dumnezeu Cel atotputernic ceva pentru un oarecare membru al Bisericii luptãtoare. Pe toþi îi mângâia. Dumnezeu judecã si hotãrãºte cine dintre cei care au trãit în cuvioºie sau au învãþat ortodox va rãmâne rugãtor pentru Bisericã ºi dupã moartea lui. în aceeaºi clipã trimitea pe unul sau pe amândoi sfinþii sã ajute pe cel bolnav. El ºtia cã nu este absolut necesar ca toþi cei ce au trãit virtuos în viaþa lor pãmânteascã sau au învãþat ortodox sau. ªi de obicei oamenii o cer de la Sfinþi. Aºadar. Când Biserica vede cã un cuvios mângâie în chip minunat ºi sãvârºeºte semne dumnezeieºti ºi dupã moartea sa.Stelian G. la Londra" A nul 1986 a trecut în chip minunat. iar Dumnezeu. le-a hãrãzit Dumnezeu oarecari semne dumnezeieºti. poate. ÎI vrea sã liturghiseascã pentru creºtini ca Sfânt. sã te duci acum. Avea zilnic linie deschisã cu Cuviosul David ºi cu dumnezeescul Ioan Rusul. adicã înzestraþi cu harisma îndrãznelii la Dumnezeu. Aceastã regulã sfântã pe care a pus-o Dumnezeu. rãspunde afirmativ la cerere. repede. Pãrintele Iacov i-a pus pe Sfinþi mijlocitori ºi minunile ce se sãvârºeau erau nenumãrate. Nu era zi. nu era ceas în care sã nu i se cearã sã se roage pentru tãmãduirea sau mângâierea cuiva. foarte adesea. cãrora Dumnezeu le-a hãrãzit îndrãzneala. de la membrii Bisericii Biruitoare.

absolut pe toate . se ruga cu "Doamne lisuse!" ºi postea mai aspru. Intervenea eficace pentru aflarea obiectelor de mare valoare pierdute. îi apãrea Cuviosul David în chipul bunului monah Eftimie. Pentru toate cazurile se ruga mult. vedea foarte adesea pe Cuviosul David întodeauna sub înfãþiºarea stareþului Iacov. Astfel din 1988 ºi dupã aceea. ºi nu se îngrijea sã le consemneze. ajutorul Cuviosului David ºi în somnul lor sau în veghe le apãrea.sã consemnãm minunile pe care Dumnezeu le-a fãcut prin rugãciunea lui. ca mângâiere sau tãmãduire.le prezenta ca minuni ale Cuviosului David. Cu mulþi cunoscuþi ai stareþului se întâmpla urmãtorul fapt. pe care stareþul îl folosea ca mijlocitor între el ºi Dumnezeu. ªi pe toate . la îndemnul stareþului. Cuviosul David în chipul stareþului Iacov. altã datã pentru altã pricinã. Dacã închinãtorii îi cereau sã le povesteascã vreo minune. care a venit în mãnãstire Ia o vârstã înaintatã. pentru eliberarea demonizatilor. Astfel a vindecat un mare numãr de bolnavi de cancer sau suferinzi de alte boli fãrã leac. pentru împãcarea în familii. Atunci l-a rugat pe Sfânt sã i se arate ca mângâiere ºi întãrire. citea paraclise. pentru cã se întâmplau zilnic. ªtim asta ºi din scrisorile cãtre stareþ si din rarele referiri ale lui însuºi. dupã moartea soþiei lui. pentru evitarea accidentelor de maºinã inevitabile. Cuviosul monah Serafim. S-a ridicat 149 Stelian G. ca pe împreunã lucrãtorul pe care îl asculta Dumnezeu. odatã ca sã-i deschidã poarta. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Cereau. pentru izbãvirea din naufragii sigure. De altfel acest semn dumnezeiesc curios l-a trãit de multe ori ºi însuºi stareþul. ªi acest fapt ciudat s-a rãspândit mult în Mãnãstire. Stãtea pe treptele de la uºa de dinafarã a altarului ºi peste puþin timp vede cã trece pe dinaintea lui pãrintele Iacov cu multã mãreþie. Aceasta a început odatã când era obosit ºi descurajat. Toate acestea sunt cu neputinþã sã se scrie. Aceasta s-a petrecut de multe ori în Australia ºi America. povestea una sau unele din ultimile minuni.

aºa cum ai cerut". dar acela s-a fãcut nevãzut. Altãdatã iarãºi pãrintele Serafim aprindea candelele ºi vede pe stareþ cã se închinã la icoane. l-a cuprins frica si a rãmas fãrã glas într-acel colt.. Piu le da impor tantã...Acum repede. A aprins lumânarea. Fiu întârzia de loc. încât adesea devenea aproape pretenþios ºi exagerat de grãbit.. Stelian G. îi scapã vorbele. Se dezmembra o familie. Pãrintele Iacov a închis cutiuþa cu sfintele moaºte ºi voia sã plece. dacã îmbãtrâneºte omul nu mai ºtie ce spune. Stareþul se afla în chilia sa.Aici eºti tu. S-a dus la cutiuþa cu Sfintele moaºte. A vãzut însã umbra. fiule. era deja dezmembratã.! Fratele a rãmas uimit. Astfel într-o dupãamiazã i-au telefonat din Londra.? Ah. A intrat în Bisericã si n-a vãzut cã fratele mãtura într-un colt din apropierea altarului.nu doar unul .. a luat aminte mai bine ºi l-a descoperit pe fratele: . pentru cã se distrug oamenii. paraclise . Când s-a întâmplat pentru prima datã faptul acesta. Mu trebuie.. dar chipul a dispãrut. pãrintele Serafim l-a întrebat pe stareþ ºi a primit rãspunsul: "a apãrut Cuviosul. deoarece credea adânc în sfinþenia cãsãtoriei ºi a familiei... S-a tulburat.. Fericitul stareþ era atât de sigur cã Dumnezeu îl ascultã pe Cuviosul David ºi simþea o astfel de intimitate cu el. a stat înaintea capului Cuviosului David si fratele a auzit din altar: . Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 150 . S-a dus sã ia binecuvântare de la el. a citit în genunchi.s\-l urmeze. te rog.dupã care a coborât în bisericã sã-l roage pe Cuviosul David ºi înaintea sfinþitului sãu cap. dar în chipul pãrintelui Iacov. e nevoie sã mergi Pãrinte (David) la Londra. ca întodeauna.

nu alergau în ajutorul bolilor lui. Crizele erau succesive ºi de multe ori s-a primejduit sã se sfârºeascã. Sfinþii David ºi Ioan. cãci puterea Mea se desãvârºeºte în slãbiciune". I-au explicat cã trebuie sã-ºi punã aparat pentru inimã.Se vede cã n-am slujit cum trebuie în aceºti treizeci de ani. L-a rugat pe Cuviosul David. la Spitalul Central de Stat. ªi fiindcã îl avea. de bold. nu-l deranja faptul cã bolile lui se vor termina numai odatã cu viata sa pãmânteascã. împreunã -lucrãtorii lui. Se ruga pentru alþii ºi se vindecau. dar ei înºiºi sufereau nespus de mult din pricina uneia sau mai multor boli. ºi a primit rãspunsul: "îþi ajunge harul Meu. Grupul profesorului Kremastinos s-a pregãtit ºi l-a pregãtit pe stareþ 151 . din pricina cãrora au ºi murit. Aºadar ºi pãrintele Iacov cãlãtorea pe urmele acestor bãrbaþi sfinþiþi.Acum stai aici ºi cântã singur! L-au dus la Atena. De aceea. Stareþul ºtia asta de la Sfântul Apostol Pavel. care îi era deajuns. Atunci când a ieºit hotãrârea pentru aparat ºi trebuia sã plece la Atena. A rãmas aºadar ºi pãrintele Iacov cu harul lui Dumnezeu. nimeni nu l-a auzit vreodatã sã cearã de la Dumnezeu sã-l slobozeascã cu desãvârºire de multele sale boli. Dar stareþul nu-l voia. L-a rugat ºi el pe Dumnezeu sã-l scape de boalã. Piu mai mergea. Apoi citea adesea Vieþile Sfinþilor ºi în ele a aflat multe cazuri de Sfinþi care vindecau pe mulþi. dar n-a primit rãspuns ºi i-a spus mâhnit: . rugându-L pe Dumnezeu. s-a întors spre Cuviosul ºi i-a spus: .Stelian G. ªi era sigur cã Dumnezeu a hotãrât aºa. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Cinci ani ºi opt zile cu aparat de reglat bãtãile inimii Inima s-a hodorogit.

Problema s-a rezolvat. Dar maºinile mân au fãcut mereu urme 152 Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Când ºi-a revenit din operaþie ºi a depãºit primele greutãþi ale acomodãrii organismului sãu. Sfântul s-a întors numai. de unde maºina a luat-o puþin la stânga si s-a oprit la Biserica Sfântului Ioan Rusul. Dar îl aºtepta grozava cãlãtorie a întoarcerii. ªi de acum înainte va trebui sã facã adeseori aceastã cãlãtorie nenorocitã din pricina acelui aparat. în ciuda speranþelor medicilor. Deci a ajuns la Procopi. nici nu s-a gândit nici n-a cerut uºurare de boalã. Au vãzut asta ºi alþii.ªi de ce nu vorbeºti? . a îngenunchiat si i-a spus toate. l-a mulþumit pentru toate chinurile lui si l-a rugat sã ceara de la Domnul sã-l ierte pe Iacov "cel de lut". Dumnezeescul Ioan i-a rãspuns. a vãzut cum sfintele moaºte s-au întors într-o parte. Mici în clipa aceea n-a încetat sã gândeascã ºi sã trãiascã ca ascetul. Mu bãnuia cã aceastã cãlãtorie va deveni mar-tiricâ din pricina aparatului din inimã. A mulþumit cu cãldurã ºi n-a primit. te doare? . Nu exista altã soluþie. s-a grãbit sã meargã la mãnãstire. Ceea ce s-a ºi fãcut. Stareþul s-a dus Ia raclã.pentru operaþie la 13 noiembrie 1986. care era internat atunci la acelaºi Spital. Dar s-au si cutremurat de aceea stareþul i-a liniºtit: . S-a oferit atunci ºi mitropolitul Hiceii.Nu vã înfricoºaþi. dar nu a spus nimic.Ah. Mu l-a prins bine ºi-l durea înfricoºãtor. La un moment dat medicul Kre-manstinos l-a întrebat: . Din Robies începe drumul de þarã pestf care au pus pietriº.Pãrinte. în timp ce stãtea înaintea lui în genunchi. Gheorghe. care trebuie sã le sufere pe toate fãrã murmur. lau fãcut anestezie localã.ªi pe Hristos îl durea pe Cruce. Acolo în spital unii s-au oferit sã-i plãteascã aparatul. ªi-a continuat drumul. ªi îmi aduc aminte cã atunci stareþul mi-a spus cã acest episcop bun nu se va vindeca. cum sã nu mã doarã! .

nici trupeºte. care nu-i rãmânea deloc de la rugãciune ºi spovedanie. pânã la ora unu. astfel ca sã nu se tulbure deloc. închinãtorii se înmulþeau. Stareþul se supãra si protesta: . care s-au transformat în nesfârºite gropi. care rãscoleºte în chip primejdios organismul celui ce suferea de inimã. îl luau de multe ori din mijlocul lumii sau îi îndepãrtau pe cei mai mulþi care cereau sã se mãrturiseascã. Iarna adãuga si altele. apoi pãrintele Ilarion. pentru cã toþi voiau sã-l asculte si cei mai mulþi sã se mãrturiseascã.Oamenii sunt îndureraþi. chinuiþi. O fãceau potrivit poruncii doctorului.adânci. niciodatã n-a putut refuza spovedania vreunui creºtin. Astfel maºina face pe aici o continuã zguduiturã. Stãruia în postul sãu aspru cu toate greutãþile ce le avea. douã sau trei dimineaþa. ªoferul trebuie sã se opreascã foarte des. care pentru duhovnic este o slujire sfântã dar si istovitoare. nici duhovniceºte. Dar ºi lucrul acesta cerea timp. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Trebuia însã sã meargã pe jos.au cunoscut cã "sfârºitul este aproape". 153 Stelian G. Dar ca sã ajungã în raiul sãu.. nu eºti duhovnic ºi nu ºtii. dar si toþi ceilalþi în felul lor. Oare cât va mai putea rezista. Pãrinþii Mãnãstirii.. pentru cã stareþul sã-si revinã spre a-ºi putea suporta martiriul. din porunca medicului si din dragoste faþã de satreþ. ªi când te gândeºti cã medicii dãduserã porunci severe pentru o desãvârºitã liniºte ºi odihnã. nici altceva. Mãrturisirea. Pentru lucrul cu mâna nu mai exista timp. Picioarele îi erau totdeauna vinete. n-a luat în seamã nici zguduiturile. Din noiembrie 1986 toþi . deoarece doreau ca stareþul sã mai trãiascã. în mãnãstire. mai având el si alte probleme înfricoºãtoare care nu-i ajutau deloc inima? Circulaþia sângelui la picioare se fãcea cu greutate.. Pãzitorul cel mai sever al lui era pãrintele Serafim. dura de multe ori pânã la primele ceasuri ale dimineþii..ºi el fireºte .

a luat-o la dreapta ºi a mers pânã la bisericuþa Sfântului Policarp. pe care îl considerase binefãcãtorul sãu.. Dar asta nu ajungea. ci ºi din dragostea ce-o avea fatã de naturã. ªi ti se pãrea un lucru aproape comic sã-ti spunã aceste lucruri omul care mergea cu atâta greutate ºi respira ºi mai greu. urcã apoi un suiº lin 154 . pe care a zidit-o în amintirea fericitului colonel Zois Policarp.. ~n partea de jos a Bisericuþei cobora râul ce începea de sus. precum ºi alþi copaci ce ieºeau din ape. de animale. Trebuia sã meargã puþin pe jos pentru picioarele ºi inima sa. ªi nu numai din comuniune adâncã cu sfinþii ºi cu lucrurile dumnezeieºti spunea cã are bucurie continuã în inima sa. Trecu de atelierul de fierãrie de azi. Stareþul înainta pe cãrare ºi în faþa ºi în dreapta lui avea toatã mãreþia lui Dumnezeu. de îndatã ce s-au topit zãpezile lui Gerar ºi ale lui Martie 1987 a fãcut primele ieºiri de relaxare. Primãvara înaintase bine cu toate ale ei ºi totul era veselie ochilor ºi urechilor. în toatã perioada vieþii lui de dinainte de a se face monah. Prin fereastra chiliei sale vedea o pãrticicã de naturã în partea de sud-est. de la Kastania. de pãsãri. Alãturi pãdurea de pini ºi brazi. inima mea este grãdinã. a luat-o la stânga ºi s-a închinat în bisericã la icoane. Aceasta o spunea adesea monahilor ºi celor care îl iubeau mult. De aceea. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Marea lui desfãtare: vorbirea cu pãsãrelele ºi rugãciunea în scorburã Fiul meu. Aºadar a coborât scãrile. dar ºi pânã a devenit duhovnicul harismatic renumit. Acela însã înainta drept înainte. De altfel. dar avea nevoie ºi de mângâiere. mai jos în râu platani deºi. protecþie ºi ajutor n-a aflat decât de la soþii Zois. A ieºit prin poarta de miazã-zi a Mãnãstirii. spre apus.Stelian G.

ºi în jurul lor tot felul de plante îºi dãdeau vlãstarele ca sã înfrumuseþeze locul. ªi-a ridicat ochii spre platani. ca sã se odihneascã.. Slavoslovea. mulþi dintre ei plantaþi de el însuºi cu mulþi ani înainte. Plimbarea aceasta a fãcut-o stareþul ºi altãdatã. dar încet-încet lãsa lumea. ce aducea apã din bazinul vechi. când 155 Stelian G. s-au dus copacii sãlbateci. acum acoperitã cu iarbã. înainte de pârâu. Imediat a luat legãtua cu Cuviosul David. S-a prins cu grijã de trunchi ºi a sãrit înãuntru. a privit înapoi ºi n-a vãzut pe nimeni. Trebuia sã se opreascã.. Un fag uriaº fãcea începutul. Aceasta se întâmpla tot mai adesea si simptomele deveneau greu de explicat. a îngenunchiat si a început. Alãturi de apeduct era o cãrare.. ªi se oprea de multe ori sã se roage în scorburã.. platani mici. natura ºi se aduna în sine. liofati. dafini. cumari. La dreapta ºi la stânga erau copaci mari ºi mici.ºi ajunsese la apeductul Mãnãstirii. Stareþul înainta ºi duhul i se bucura.Pãsãrelele mele iubite. cu Cuviosul Ioan Rusul si cu Sfânta Paraschiva. Acum însã. ari. Un platan uriaº care avea în partea sa de jos o scorburã mare. S-a oprit înainte de jumãtatea cãrãrii ce ducea pânã la bazinul de apã. în inima sa.. La putini metri. într-acolo era raiul.. S-a aºezat pe pragul apeductului ºi-a pus capul pe genunchi ºi se pregãtea. Concert în deplinã armonie! Toate acestea l-au emoþionat foarte mult. S-au dus florile. Inima i s-a deschis privind ºi rândunelele. Se ostenea si se lupta sã-i þinã în inima sa prin paraclisele ce le ºtia pe de rost. apoi chiparoºi. ºi voi slavosloviti pe Dumnezeu? numai noi nu-L slãvim. s-a lãsat cucerit de concert ºi fãrã sã-ºi dea seama a strigat tare: . slavoslovea împreunã cu pãsãrelele. a uitat si de pãsãrele. Stareþul s-a oprit. Duhul Sfânt Se întraripa în fiinþa lui si nu mai ºtia de timp si loc. S-a întors spre rãsãrit. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . în partea stângã era un platan. Douã sute de metrii ºi nu mai putea merge sãrmanul.

dafini.. a ajuns la scorburã. ~n ultimii sãi ani. pãrinþilor. am zece zile de când n-am ieºit puþin afarã. nimeni nu ºtia de unde. la atelierul de fierãrie. brazi. Monahii de mai înainte fãcuserã în partea stângã un bazin mare de apã. pini. le spunea cã-i invidiazã deoarece se aflã în mijlocul naturii. La grãdinã. înaintea monahului sau mireanului uimit. monahii s-au neliniºtit de întârzierea mare a stareþului. care ieºise sã-l caute. platani. dar nu l-a vãzut ºi nu la aflat nicãieri. Cobora în grãdinã ºi se fãcea cã sapã în jurul vreunei legume: 156 Stelian G. iar alteori din pricina nesfârºitelor spovedanii. Dar nu putea ieºi adesea la plimbarea aceasta paradisiacã. Uneori din pricina iernii si a bolilor.avea acest aparat. Dupã scorburã era pârâul. Plimbarea se termina la bazinul de apã. ªi spunea cu durere: .. Un frate a ieºit sã-l caute. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . singura Iui distracþie. la bucãtãrie... care aici se îngusta. Aici pãdurea era din castani. Ca sã dea curaj monahilor care lucrau mai multe ceasuri Ia grãdinã sau în altã parte. plimbarea aceasta însemna pentru stareþ singura lui desfãtare. toþi laolaltã. A trecut pe cãrare. a trecut pe lângã bazinul de apã strigându-l pe stareþ. Dar îi sfãtuia sã-ºi aibe mintea lor la rugãciunea lui Iisus. în care adunau apa pentru grãdinile ºi animalele Mãnãstirii. ªi aceasta pânã în ultima lunã a vieþii lui. încet-încet mergea pânã acolo unde lucrau monahii. Când nu mãrturisea ieºea ºi. ªi numai atunci când se termina rugãciunea obiºnuitã ºi starea harismaticã a stareþului acesta apãrea. la pãsãri. ªi din când în când Dumnezeu îi hãrãzea vedenii ºi descoperiri nespuse în sãraca scorburã a platanului. Avea apã în care erau douã pietre mari pe care cãlcase ºi trecuse de cealaltã parte.Ah.

sã-þi spun ceva. chipurile sã-i spunã ceva: . dragul meu. însã pe aici trece drumul spre Mãnãstire si spre Drimona....Ah. pãrinþilor.Vino. Ah. Câteodatã cobora încet-încet la râul din partea nordicã a Mãnãstirii. De la vreo fereastrã sau vreun monah trecãtor îl vedea pe stareþ cã mergea mai departe la lucrãtori. Hai sã te las. desigur mai mare. cu mai multã pãdure ºi apã. Sfinþiile Voastre lucraþi ºi Dumnezeu vã va rãsplãti.. Iacove netrebnicule! Iar dacã vedea pe vreun monah foarte obosit.. îi spunea câteva lucruri ºi când vedea cã s-a odihnit zicea: . Eu însã mãnânc pâinea degeaba. sunt numai vorbe. satul din apropiere. Aici nu poþi simþi desãvârºita singurãtate ca sa te rogi. Stãtea puþin ºi-i binecuvânta fãrã ca sã-l vadã si îºi continua drumul. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 157 . sã nu te fac sã-þi pierzi vremea. ªi acolo era un râu. Stelian G.Eu fiule. îl lua deoparte..

L-au implorat pe pãrintele Iacov sã se roage ºi sã-i citeascã exorcisme. dar aduceau ºi bolnavi psihici de diferite grade ºi feluri de schizofrenie. în octombrie mama ºi fratele lui l-au adus pe Gheorghe la Mãnãstire. Mama lui de îndatã ce a ieºit din bisericã a explicat unui monah cum L-a vãzut pe pãrintele Iacov. La Mãnãstire aduceau demonizaþi. De multe ori este foarte. Atunci s-a auzit un þipãt venit de la mama copilului: . dând din mâini ºi ameninþând. cu coarne ºi coadã. chiar nespus de greu sã deosebeascã cineva când 158 . ~ncepând cu 13 septembrie 1987 un diavol îl chinuia pe Gheorghe -. un tânãr de 22 de ani. de s-ar face bine copilul meu! Sfârºindu-se exorcismele Gheorghe s-a eliberat de diavol ºi s-a liniºtit. a scos capul Cuviosului ºi a început sã citeascã exorcisme. Sã scoatã diavolii din oameni. înjurând ºi vorbind murdar. Aflându-se înaintea bisericii.Dumnezeul meu. diavolul din el se împotrivea înfricoºãtor. Pãrintele Iacov a deschis cutia cu sfintele moaºte. în fiecare zi situaþia lui se înrãutãþea. atunci când scosese acel strigãt. Metoda Satanei e veche.Stelian G. L-a vãzut tot timpul cât a citit exorcismele ridicat cam cu o jumãtate de metru deasupra pãmântului ºi cãlcând pe un pitic negru. ce vãd ochiii mei! O. de atunci de când diavolii l-au bãtut ºi l-au lãsat în nesimþire a început sã i se dea ºi un alt har. Intrând în bisericã împotrivirea se fãcu ºi mai aprigã. Mai ales între anii 1980-1990 adeseori aduceau demonizati în Mãnãstire pentru ca pãrintele Iacov sã le citeascã exorcisme ºi sã-i însemneze cu capul Cuviosului David. Chinuieºte fãrã milã ºi-l preface pe om în organul lui sinistru ºi orb. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Scoate diavoli ºi este ocãrât de ei ~ncã devreme.

Vã rugaþi la acest Bãtrân (la Cuviosul David). Stareþul îi puse capul Cuviosului pe capul ei. Aveþi un sfânt aici ºi nu vã daþi seama.Acum .. are diavol (aºadar are nevoie de exorcisme). .. sã mã duc în vreun om.a adeverit aceea.Acesta trebuie sã meargã la medic. altfel v-aº fi distrus. Veliar ºi tatãl tãu sunteþi niºte mincinoºi. ªi tatãl tãu este Beelzebul. aºa se numeºte ºi mã bate ca sã fac rãu.Eºti sfânt.continuã stareþul. Atunci Panaghiota spuse cu tupeu ºi insistenþã: .Da. precum fac diavolii.Sã nu mã duc în munþi. Apoi diavolul a schimbat tactica ºi a strigat stareþului: .vreau sã pleci din Panaghiota.. Pãrintele Iacov avea harisma sã distingã ºi potrivit cu cazul ce-L avea.sã plec bâtrânule ramolit? . spunea: .~mi rupi coarnele. Demonizata Panaghiota se lovea pe sine ºi nu voia sã meargã la pãrintele Iacov.Sã plec .. Altã datã demonizatã a rãspuns cã o cheamã Veliar. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Dar stareþul i-a închis gura imediat: 159 Stelian G.Tu.Acesta.Sã te duci în munþi .. pe care spunea cã o sã-I orbeascã în noaptea aceea ca sã nu mai poatã citi. nu mai pot rãbda . fiul meu. . .porunci stareþul .anume nefericitul om suferã de schizofrenie ºi când este stãpânit de diavol. ..spuse Panaghiota . Mulþi ascultau aceste exorcisme ºi unii au consemnat dialogurile dintre pãrintele Iacov ºi diavoli. care înjurau urât ºi adeseori. Atunci stareþul îi spuse: . arãtând cã ºtiu lucruri pe care oamenii nu le ºtiau. Te rãzboiesc de 65 de ani. Nu te pot arunca în nici un pãcat ca sã te duc în iad. Dimineaþa stareþul a întrebat-o de numele ei ºi ea a rãspuns: Osman. . Diavolii vorbeau prin gura demonizatilor.

. Sunt pãmânt ºi cenuºã. mãi încornoratule. Odatã citea exorcisme unei demonizate adusã la stareþ de soþul ei... ci Domnul a spus "fiþi sfinþi".. Iar îndrãcitã a rãbufnit: .. Rãzboiesc de mulþi ani mãnãstirea... þapule de popã . care era poliþist. dar a mãrturisit cu rãutate: . sã nu te aud ramotitule. Ceea ce am vrut am fãcut.. S-o mai încetezi. ca un fum". Stareþul la întrebat cum intrã si el a rãspuns cã intrã în oamenii "care nu au credinþã... spune cã eºti sfânt ºi te duc în iad.Diavolii apucã mâna preotului care liturghiseºte? Doi tineri au adus din Veria pe mama lor demonizatã...Am opt mii de vrãjitori sub ascultarea mea. Diavolul ºtia bine acestea. Sunt þiitorul lumii (striga diavolul cu gura ei). Un alt demonizat vestea cu falã: .. Atunci a ieºit stareþul cu capul Cuviosului. Atâtea boli (am pus pe tine) ºi tu mai insiºti. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . 160 Stelian G. dar nu poþi. Sunt un om smerit. Sã piei (ºi se lovea înfricoºãtor fata). niºte pãrinþi ºi-au dus la Mãnãstire pe fiica lor care nu voia sã intre în Bisericã. Iatã picioarele tale! Þi-au putrezit picioarele (întradevãr venele picioarelor stareþului erau putrede ºi nu circula sângele prin ele). Se pãrea cã s-a liniºtit ºi stareþul a întins mâna s-o salute.Smerenia asta.. mã arde. Iam tuns pe preoþi. Atunci interveni stareþul: Piu sunt sfânt. vã pãzeºte marele (cuviosul David) aici înãuntru.Ce sã-ti fac.Taci. ai smerenie si ai înãuntrul tãu pe Hristos.. altfel te-as fi distrus. .spuse îndrãcitã cu o nouã rãbufnire -. Fac ce pot.. Piu vã pot împiedica. Sunt un om de lut. pleacã de aici.Spui astea sã mã înºeli. Atunci aceea a spus cu mânie: .. ~n aceeaºi vreme.. Þin Atena în mâinile mele..

.. într-o zi monahii s-au mirat când stareþul n-a luat bani pentru traista sa de la mama unui copil. Alteori lãtrau sau urlau ca fiarele ºi rãspândeau fricã peºte tot. intrãm noi (diavolii). Când plecã harul lui Dumnezeu. stareþul citea exorcismele având capul Cuviosului. .. taci ramolitule. A încercat sã facã la fel ºi stareþului. înfricoºaþi ºi deznãdãjduiþi de rugãciunile pãrintelui Iacov. dacã o fac (creºtinii) fug. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis .. luau deodatã chip de câine sãlbatec negru. numai cã mulþumirile nu sunt un lucru aºa de simplu. fãrã excepþie. Nu puteau spune cã însuºi stareþul îi scoate pe diavoli. strigã: -Taci Iacove. cercetau adesea Mãnãstirea ca mulþumire ºi ca sã se închine.S-a întâmplat sã fie în Mãnãstire ºi Mitropolitul Samosului. a observat stareþul. deoarece totdeauna îl punea înainte pe Cuviosul David ca sãvârºitor. de lup înfricoºãtor sau de pasãre rãpitoare..Eu am scos diavolul din copil ºi tu vrei sã-l bagi în mine. pe care l-a slobozit de diavol... în felul acesta se pãzea ºi pe sine de lauda oamenilor. Atunci stareþul a spus cu vocea ridicatã: -Sunt om de lut ºi pãcãtos. Demonizatii care se eliberau de satana. Lumea te cinsteºte ca sfânt. Dupã puþin femeia se fãcu agresivã ºi zgârie pe mulþi pe faþã... Un alt demonizat ce reacþiona ºi tremura la rugãciunile stareþului. dar a oprit-o cu capul Cuviosului. Dramaticã pentru toþi cei de fatã devenea situaþia atunci când demonizatii luau alte chipuri. ~n toate cazurile de demonizaþi. Mã tem si mã cutremur de Cruce. 161 Stelian G. Pãrinte Iacov eºti sfânt. ca un fum intru în om ºi ca un fum ies.. La un moment dat când se pãrea a fi liniºtitã spuse batjocoritor: -Ramolite Iacove. Diavolul s-a dus la bani.

Aceastã harismã de a-l elibera pe om de diavol este o biruinþã foarte semnificativã. Ea constituie dovada vãditã cã stãpânirea satanei în lume. Stelian G.însemna cã întradevãr Cuviosul trãieºte împãrãþia lui Dumnezeu ºi aratã puterea acestei împãrãþii în lume. ªi fiindcã prin minunea Cuviosului ea se desfiinþa în mod vãdit . în om ºi în naturã este vremelnicã ºi se poate desfiinþa. Aºadar împãrãþia lui Dumnezeu existã ºi se poate realiza zilnic. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 162 .în cazul izgonirii diavolilor din oameni . fie si în parte.

. erai sigur cã o vede pe Prea Sfânta nãscãtoare de Dumnezeu înaintea lui. dupã rugãciunile îndelungate. Multiple boli de inimã. "Cine eºti tu. în vremea slujbei de dimineaþã îºi lãsa strana. chiar ºi în halul în care se afla. Faþa îi era nemiºcatã. fãrã sã vadã si sã ia aminte la cineva. moartea îl aºtepta în fiecare clipã.atunci când voia sã liturghiseascã. Radia o luminã mai intensã decât cea obiºnuitã.Stelian G. ªtia asta. tromboze ºi altele îl ameninþau în fiecare zi. cu o astfel de expresie a feþei sale. ºi se dusese sã-i facã închinãciune. bre analfabetule Iacove?" Dupã 1987. însã. pleca nepãsãtor prefãcându-se cã ar cãuta . A ajuns la punctul. în astfel de momente faþa lui te þinea înlemnit. fãcea închinãciuni ºi se întorcea spre uºã cu respect. plecând ºi venind. de cum termina. sã nu doarmã .. Prioritatea o dãdea rugãciunii ºi mãrturisirii. Dupã 163 . ªi aºa cum cânta. Aceste lucruri dumnezeieºti le "suferise" ºi altãdatã. nu îndrãzneai sã-l deranjezi. Venea vremea ºi cântã cu vocea lui simplã ºi dumnezeiascã "Cuvine-se cu adevãrat". De aceea în orele de dimineaþã. nu voia sã fie þinut de vorbã. dar nu le ceda deloc. Stãtea în strana stãreþeascã din faþa icoanei Domnului ºi a Sfântului Ioan Botezãtorul. ca sã nu fie surprinºi fraþii de cele ce le face la cutia cu sfintele moaºte. Dar ºi când nu liturghisea de multe ori mergea la Bisericã tãcut.chipurile ceva în sertarele pangarului sau aprindea vreo lumânare. se închina la Sfântul Ioan Botezãtorul ºi se ducea sã stea cu evlavie lângã cutia cu capul Cuviosului David. Trãia încã iin inima sa dulceaþa experienþelor nespuse. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis ~n fiecare clipã venea moartea. îl vãzuse pe Cuviosul David viu. Mintea ºi inima sa erau în altã parte ºi vedeau altceva. Priveghea rugându-se.

supã-rându-se puþin.. i-a spus cum sã procedeze. dãdea binecuvântarea monahilor pentru ascultãri ºi se retrãgea. care venea la Mãnãstire sã întrebe despre o oarecare problemã. consilier la Curtea de Casaþie. despre aceste descoperiri ale sale din bisericã: . fãrã ca acela sã-i spunã ceva. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . pe drum au trecut printr-o mare primejdie. a venit la mãnãstire domnul D. T..Aceea pe care o gândeºti sã n-o faci. ªi înãuntrul Mãnãstirii. Citea încã ºi gândurile cele mai intime ºi se întâmplase sã spunã multora: . în acelaºi mod a aºteptat pe pãrintele A.. într-o zi.. întârzia. toate le vãd din chilia mea. ar trebui sã se crie cârti întregi. deoarece nu aºteptau nici pe unul nici pe celãlalt. Pãrinte? Pe toate le vãd. Se întreba cu voce tare sau întreba dacã a venit cutare sau cutare.. a spus: . Stareþul aºtepta Ia poarta Mãnãstirii si ajungând pãrintele A.. Fraþii se mirau... aþi fugi toþi din Bisericã. dar Sfântul David a preîntâmpinat rãul ºi oamenii au ajuns cu bine la mãnãstire.. ºtia ce se întâmpla ºi ce nu se întâmpla. Dupã-amiazã. întro zi s-a întâmplat ceva ºi stareþul.Dacã aº spune cele pe care le vãd aici înãuntru ºi le aud de la Sfântul. . închis în sãrãcãcioasa lui chiliutã ºi neputând merge uºor. 164 Stelian G. telefoanele. ~ntr-adevãr.. în anul 1990 spunea monahului I. De multe ori îl vedeau neliniºtit.aceea se întorcea la stranã. fãrã sã-i telefoneze.. Pãrintele Iacov a mers în bisericã ºi l-au auzind spunând: -Pãrinte. ce spuneþi închinãtorilor.. Nu se pot scrie. du-te te rog. Aceºtia însã veneau cu siguranþã.. fie ºi cu întârziere. Dacã vi le aº spune.Dar eu ce fac aici înãuntru.Asta pe care o ai în minte s-o faci. Dupã Sfânta Liturghie îºi bea cafeluta. nu cumva sã se fi întâmplat ceva ºi sã aibã nevoie de ajutor.. Pe cei ce vin din curiozitate.

spunea monahilor: . Dar era hotãrât pentru toate. Dar. Cât despre minunile vindecãrilor. Dar Dumnezeu avea altã pãrere ºi o arãta prin harisrnele pe care le dãdea stareþului.ªi crizele cu înãbuºiri ºi nãduºeli continuau.Aþi vãzut.. care suferea de mulþi ani de o boalã nevindecabilã. ªi vom merge în ceruri înaintea Dreptului Judecãtor. eºti un netrebnic ºi lumea crede cã eºti ceva.Ah.. pânã mâine se va rezolva. cât îl cinsteºte lumea. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis .ªtiþi ce îmi spun. Iar înaintea celor cu renume începea sã-ºi facã autocritica: . Lucrul cel mai rãu pentru mine e cã nam fãcut nimic pentru Domnul ºi ce rãspuns voi da lui Dumnezeu. toþi vom pleca din lumea aceasta vremelnicã. aþi vãzut câtã lume adunã Cuviosul David. unul de o boalã. Câteodatã mai adãuga: ... în 165 Stelian G. Pãrinte Stareþ?" -. Din când în când ºi bunã mireasmã ieºea în vremea spovedaniei. dimineaþa nu mai exista nici o urmã de boalã. cã vin ºi îngenunchiazã înaintea ta atâtea persoane înalte. nu-i nimic. ele se înmulþeau continuu. funcþionari la Curtea de Apel? ~naintea clericilor. Fotinia. altul de alta.Nu te mâhni. bre analfabetule ºi neînsemnatule Iacove. atunci când vad cã vin ºi îngenunchiazã înaintea mea (pentru spovedanie): Cine eºti tu. întradevãr. De fiecare datã când vedea cã îl viziteazã persoane distinse ºi cu nume mare. profesori universitari. autocritica mergea mai departe ºi spunea despre sine: . pãcãtoase Iacove.. Dacã îl întrebai: "Ce faceþi. fii lui duhovniceºti.Am desigur o strângere în piept ºi mã cuprind sudorile. Fotiniei. totdeauna îþi rãspundea "bine". ªi sunt mulþi cei care au trãit aceasta ºi o mãrturisesc. la sfârºitul spovedaniei i-a spus: . consilieri la Curtea de Casaþie..

"ºi veþi veni cu copilaºul la mãnãstire". 166 Stelian G. Aceste semne dumnezeieºti. sã i-l cureþe ºi apoi sã i-l lipeascã din nou. A fãcut semnul crucii peste el ºi s-a fãcut bine.acelaºi fel s-a vindecat o preoteasã tânãrã ce avea patru copii. D. s-a dus la spital ca sã-i taie piciorul. A întrebat apoi imediat cu asprime dar ºi cu mirare. . situaþia lui. ªi s-au dus cu copilaºul.Adicã sã suporte toate cheltuielile Sfintelor Liturghii de la sfârºitul sãptãmânii. Pânã sã coboare pãrintele Iacov i-a explicat lui G.Terminaþi bisericuþa ce aþi început-o ºi veþi face copii. le-a spus: . Medicul responsabil a cerut sã-l vadã pentru ultima datã ºi a rãmas buimac. Bolnavul i-a explicat cã "nimeni". precum ºi ajutorul minunat faþã de credincioºii îndureraþi erau foarte multe ºi continue. le-a spus sã posteascã. dar omul era profund emoþionat. Un copil de 13 ani avea cancer la limbã. Trebuia sã i-l taie.. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . sã se roage mult ºi în sâmbete. ªi-a revenit ºi s-a mâniat crezând cã bolnavul s-a dus în altã parte ºi ºi-a fãcut operaþia. Sfânta Liturghie*. Unei alte perechi. într-o zi intrã cineva în mãnãstire în pijama.. cu care mergeau apoi la Mãnãstire sã-i mulþumeascã. ce au cerut ajutorul stareþului. Nu-ºi credea ochilor. Cerea însã ºi de la cei interesaþi rugãciune ºi nevointã duhovniceascã. S-a rugat pentru multe perechi de tineri ce nu aveau copii ºi au dobândit copii. Toþi s-au mirat. Unei tinere perechi din Halkida. cine i-a fãcut operaþia. ªi au dobândit ºi aceºtia copii. învãþãtori amândoi. El avea o problemã foarte serioasã la picior. Adesea vedeai intrând în Mãnãstire oameni plângând sau mergând în genunchi prin curte pânã ce îl întâlneau pe pãrintele Iacov. Bolnavul. îºi revãrsau recunoºtinþa lor. aºa cum era programat.

Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 167 . ai fost pe la vreo mãnãstire? . Stareþul i-a dãruit o icoanã. iar patriarhului Dimitrie i-a trimis o ramurã de busuioc ca "sã se roage pentru mãnãstirea noastrã". Bolnavul. s-a pierdut cu totul. a ajuns la Mãnãstire sã mulþumeascã fericitului stareþ Iacov. care s-a rugat sã se facã bine ºi fãrã operaþie. ia un taxi ºi du-te la acea mânãºtire sã mulþumeºti. a rãspuns bolnavul. am venit sã mi-o faceþi Dumnea voastrã. Se ºi vindecase deja. Stelian G. aºa cum eºti. Astfel omul a luat un taxi ºi. Astfel în 1987 s-a vindecat un ofiþer ce avea cancer la plãmâni. atunci Pãrintele Chirii citea rugãciuni la bolnavi ºi însemna cu capul Cuviosului David în chipul crucii. Când stareþul nu se mai putea miºca din pricina crizelor sau când lipsea. nici nu se opereazã. Pãrintele Chirii l-a însemnat cu capul Cuviosului David ºi ofiþerul a simþit cã ceva iese din el.. ~n vara anului 1988 a vizitat Mãnãstirea mitropolitul de atunci al Calcedonului. acum patriarh ecumenic. Vartolomeu. .~nainte de a veni aici. ºi i-a spus numele.Atunci. dar tãietura ºi lipitura arãta cã s-a fãcut de cel mai bun chirurg din lume. Medicul a examinat cu luare aminte ºi s-a încredinþat nu numai cã operaþia a fost fãcutã.Da. Gata sã spunã tuturor un cuvânt bun. în pijama. caz ce nu se vindecã. un om serios.N-am fost nicãieri. Atunci medicul l-a întrebat: .

Fericitul stareþ era aproape de moarte. Medicii erau deznãdãjduiþi pentru starea lui Elefterie. pe când credea cã nu au trupuri ºi nevoi materiale.Iertaþi-mã cã vã deranjez. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis "Elefterie nu va muri"! La începutul anului 1989 s-a mâhnit mult datoritã încercãrilor prin care treceau persoanele iubite de el. Cuviosul Ioan se afla acolo ºi supraveghea intervenþia. în ciuda iernii ºi a sãnãtãþii lui nenorocite a pornit sã-l viziteze pe pãrintele Ioan ºi ajungând la el i-a cerut iertare: . care a rãmas ºocat de miºcarea ºi de insistenþa stareþului. preotul Bisericii Cuviosului Ioan Rusul.Stelian G.unde se operase . Medicul titular mãrturisea cã o oarecare putere conducea mâna lui. Voia sã vadã de unde-i scosese vinele ºi s-a plecat . va trãi ºi peste douã luni ºi jumãtate va veni sã cânte la mãnãstire. i s-a manifestat o boalã de sânge înfricoºãtoare. 168 . I-a lãsat pe toþi ºi s-a dus la Bisericã. Operaþia de inimã a reuºit în mod neaºteptat. fãrã greutate. Avea numai chip ºi luminã paºnicã. dar n-am putut sã nu vin la slujitorul dumnezeiescului Ioan.pãrintele Ioan. fiu duhovnicesc foarte iubit al stareþului. fãrã volum. Prietenii lui au alergat la mãnãstire ºi au spus opinia medicilor: "Elefterie va muri. Pãrinte". Au telefonat din Procopi. Dupã 15 zile din Halkida au venit veºti rele. Abia se întorsese din America . s-a rugat mult ºi s-a întors cãtre prietenii lui Elefterie: . La începutul lui februarie lui Elefterie M.Elefterie nu va muri. A citit paraclisul.a cãzut la podea .ºi a cuprins picioarele preotului. care a progresat în leucemie ºi septicemie. teolog ºi cântãreþ. dar cinstea pe preoþi mai mult decât îi cinstea atunci când era copil. Oamenii au avut impresia cã a intrat în casa lor un înger.

fiul meu. Elefterie s-a dus la stareþ. i-a explicat situaþia. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 169 . . cãruia. în chilia sa. Iar stareþul a cãzut în genunchi ºi s-a rugat multã vreme înaintea Mântuitorului rãstignit. înainte de a pleca la Paris. Elefterie însã i-a explicat cã toate sunt pregãtite. La Paris au fãcut consultaþii noi ºi au constatat cã pricinile nu mai sunt valabile ºi toate cele de mai înainte s-au schimbat.Piu. ºi donatorul aºteaptã. Aºadar nu mai era nevoie de transplant. Dupã un timp stareþul s-a ridicat uºurat ºi a spus cu siguranþã: . dupã Pastile anului 1990.. nu se va face transplant. nici n-a înþeles Elefterie. pentru cã ºi medicii sunt oamenii lui Dumnezeu! însã transplantul nu se va face.Fiul meu Elefterie. Þi-aº fi putut spune sã nu mergi deloc (la Paris). Stelian G.~ntr-adevãr aºa s-a ºi fãcut cu ajutorul terapiei ce i s-a aplicat. Dar chinurile lui Elefterie nu s-au terminat. Dar du-te. Ce I-a spus n-a auzit. Un val de mâhnire a cãzut pe fata stareþului care i-a spus sãrmanului Elefterie sã stea.. Medicii au indicat ca ultimã nãdejde transplantarea mãduvei spinãrii ºi aceasta la un centru special din Paris. ªi a repetat aceasta de trei ori cu tãrie.

cãci nu era drum ºi aº fi cãlcat ºi stricat florile. florile acestea nu se stricã...Stelian G. înainteazã!" Am înaintat ºi florile nu s-au stricat. care îmi arãta niºte cãsuþe frumoase ºi îmi spunea: "înainteazã. T. se pare. I-au fost hãrãzite multe experienþe de acest fel. cu cât se apropia mai mult de sfârºitul vieþii lui vremelnice. ºi acum sã pun covor? 170 . Dar un altul. iubitul meu Dimitrie. mi-a spus: 'Tiu te teme. chiar ºi pe cea mai fireascã. în 1989. T. Avea o micã pregustare a raiului prin privirea frumuseþilor naturale ºi desfãtãrii lãuntrice. Glasul sãu. fata lui era numai pace ºi slavoslovie având acel surâs lin de neuitat. Din recunoºtinþã. Dumnezeu i-a rãspuns ºi înlãuntrul chiliei sale. i-a dus ºi i-a pus înaintea icoanei Domnului rãstignit un covoraº. Iacove". la fel ºi cu mâinile i-a povestit cu nespusã veselie ºi pe scurt lui D. m-am vãzut cã sunt în ceruri într-o grãdinã frumoasã. cu rasã. cãci dupã atâtea ore zilnice de rugãciune fãcutã în genunchi mai cã se tãvãlea pe jos din pricina durerii de genunchi.Eu sunt cãlugãr! Iacov 40 de ani. ªi cugetând la ele nesocotea orice desfãtare lumeascã. îl chinuia gândul ºi a cerut de la Dumnezeu sã înþeleagã semnificaþia cuvântului Domnului: "în casa Tatãlui Meu multe locaºuri sunt". spunea D. dar nu cãlcam pe pãmânt. stând în genunchi cu picioarele încruciºate. Dar de îndatã ce a vãzut covoraºul s-a supãrat ºi l-a scos afarã: .: .. ci stãteam în aer.. Mã aflam acolo. Lucrul acesta s-a fãcut pentru prima datã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Priveliºtea raiului "Nu-i lipseau stareþului nici altfel de daruri. de asemena purtând rasã. L. Dar cum sã înaintez. unde erau violete de multe culori ºi diferite alte flori. sau pe cea mai neprimej-dioasã. Era acolo ºi un alt monah.Ieri. era schimbat.

Atunci a coborât în Bisericã ºi s-a rugat Cuviosului David.: . s-a ridicat în picioare. Stareþul s-a bucurat în mod special ºi i-a "proorocit" cu siguranþã încã de atunci.. ªi i-o dãdea Dumnezeu în timpul nopþilor prin experienþe sfinte.Prea Sfinþia Voastrã veþi deveni Patriarh! Veþi pãstori Biserica lui Hristos ºi vã doresc ca sã cercetaþi Mãnãstirea Cuviosului David ºi ca Patriarh. A ieºit ºi a spus pãrintelui P. în 1961 a prãznuit canonizarea Sfântului Hectarie. Mai târziu. m-ai ascultat în toate cele ce ti-am cerut. dar ºi prin închinãtori. Unul dintre aceºtia a fost ºi mitropolitul Calcedonului. în octombrie 1991 stareþul l-a întrebat pe pãrintele P. când patriarhul Dimitrie nu avea vreo problemã deosebitã de sãnãtate: . Sfinte David.Eu. al Patriarhiei ecumenice. pãrintele meu. dar du-te în Turcia ºi încurcã-i pe turci ºi hârtiile lor. când l-au înºtiinþat cã Bartolomeu a fost ales patriarh strãlucea de bucurie. ªi îngrijeºte-te ca pãrintele Bartolomeu sã iasã patriarh".. Dumnezeule!" Fiind tânãr. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis "Vei deveni Patriarh." Dispreþuia orice aducea desfãtare sensibilã ºi materialã. ºi a aflat cã multe din cele referitoare la alegere depind de faptul dacã guvernul turc va ºterge numele mitropolitilor sinodali din catalogul candidaþilor. Smeritul Dimitrie adormise. Se nevoia ºi cãuta numai desfãtarea duhovniceascã.Stelian G. Bartolomeu. ªi de atunci Sfântul întotdeauna îl mângâia pe pãrintele 171 . Peste doi ani s-a ivit problema alegerii noului patriarh. La 2 octombrie 1989 a liturghisit în Mãnãstire. Nu ºtiu ce vei face. am fãcut rugãciune cãtre Cuviosul David ºi i-am spus: "Tu. ºi-a fãcut Cruce ºi a spus de trei ori: "Slavã Þie.

lângã bucãtãrie. pe Sfântul Hectarie. într-o duminicã. A început ºi a terminat Sfânta Liturghie. Peste puþin timp stareþul cobora scãrile ca un om normal. la 9 noiembrie 1989.Spre sfârºitul Doxologiei.. unii sã îl vadã pe stareþ ca sfânt sau înger. vã daþi seama cum am eu continuat Liturghia. Era vesel ºi a cântat ºi acela împreunã cu noi "Sfinte Dumnezeule. Trãia ca un înger. Dar ºi pentru el însuºi ºi pentru puþinii ce erau în bisericã Liturghia a fost deosebitã. iertaþi-mã. Stareþul vedea foarte adesea sfinþi ºi îþi dãdea impresia cã faptul acesta constituia hrana lui. stareþul actual. Toþi au trãit o participare strãlucitã. a Tatãlui ºi a Fiului a Sfântului Duh" stãtea în genunchi înaintea icoanei lui Hristos. care îi era puþinã ºi se împuþina din ce în ce mai mult. S-a întors spre uºa bisericuþei si spre curte. Acolo s-a oprit spune el. îl vede în chip de cãlugãr binecuvântând de lângã icoana Domnului rãstignit. ~n ajunul riasterii Domnului tânãrul monah E. fiilor (în timp ce era încã în genunchi înaintea lui Hristos). ªi s-a întâmplat ca.. se afla afarã. de multe ori. mai obiºnuit în al doilea chip. ªi el însuºi a dat explicaþia: . l-am vãzut.! ~ntr-un chip asemãnãtor îl vedea în Bisericã ºi pe Cuviosul David. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . spre chilia stareþului ºi a pãrintelui Chirii. atunci când stareþul liturghisea în paraclisului Sfântului Hectarie din mãnãstire. Astfel se explicã de ce neglija atât de mult hrana materialã. dupã aceea. pânã sã spunã "Binecuvântatã este împãrãþia. Trãia numai pentru asta.. urmãrind pe stareþ cum liturghiseºte. l-a vãzut pe stareþ cã merge spre bisericuþa Sfântului Haralambie.". Aruncând o privire în cealaltã parte. s-a transformat în înger ºi s-a fãcut cu totul luminã ºi slavã minunatã. 172 Stelian G. în multe feluri. Voi cita un caz caracteristic... în timp ce îi cânta troparul. în dimineaþa aceea. A fãcut-o ºi la pomenirea lui.Iacov. Deodatã a strãlucit.

se ruga sã se vindece ºi dãdea ºi bani atunci când era nevoie. Aºa ia aflat pãrintele Hrisostom. Crizele care le suferea se înmulþeau. a fost nevoit sã spunã cã "Bunul Dumnezeu îl tine pe stareþ în viatã". ªi încã trãia la munte. în ce fel sã procedeze. ªi cu toate acestea stareþul trãia. Vedeau cã în organismul lui nimic nu funcþioneazã cum trebuie.Stelian G. la rândul lui. în ajunul Anului Nou micuþul Costache a prezentat o urticare cu sânge. gheatã ºi umiditate. Pãrinþii lui au fãcut Anul Nou cu plânset ºi bocet. Medicul Kremastinos D. 173 . ªi nu era numai inima. Le þâra ºi le miºca ca pe niºte corpuri strãine. dar ºi stihuri Anii 1989 ºi 1990 au trecut muceniceºte. unde era zãpadã. dar nu-i respingea pe oameni. Acolo îl cercetau mulþi. Medicii nu ºtiu ce sã facã. le asculta durerea. de care scapã unul la zece mii. Toþi voiau sã-i cearã ceva sau sã-i mulþumeascã într-un oarecare fel. A început ºi anul 1990. a alergat la Cuviosul David ºi i-a spus: . o boalã înfricoºãtoare. coboarã acum. Acolo l-a spital mergeau sã-i mulþumeascã oameni care s-au vindecat prin rugãciunea lui sau care au trecut peste diferite greutãþi. Acela. Acesta este nepotul pãrintelui Hrisostom (din Sparta) pe care stareþul îl iubea foarte mult. A merge la trei luni odatã la Atena la spital era chinuitor pentru el. în picioarele lui învineþite ºi negre nu se fãcea circulaþia sângelui. care a alergat la stareþ plângând. Primea pe mulþi stând în pat.Bãtrâne. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Mucenicie trupeascã. pe care îi lãsau vizitatorii. ia-l ºi pe Sfântul Ioan ºi duceþivã la nepoþelul pãrintelui Hrisostom. Sub pernã într-un plic erau bani. El a început cu o minune: tãmãduirea lui Costache Papapolihronie. Se obosea nespus de mult.

mult mai important. Atena. aºa cum îl cunoºteam din multe scrisori pe care le-a scris. Iatã trei dintre acestea: A plecat Hrisostomelul meu Acolo-n munte. atunci când pãrintele Hrisostom a plecat mâhnit de la Mãnãstire. 1988). dacã voia. Fi-am aflat vreo legãturã tematicã directã. Am cãutat aceleaºi stihuri sau întru câtva asemãnãtoare in dialectul libisian. Chinurile mele sunt multe Precum zãpada de pe Pilios. îl ºtim. avea frumuseþe. ªi i-am rugat pe arbori sã-i tinã umbrã Cãci dânsul este Anaforã sfântã pe disc de argint. Pânã sã se topeascã cea de dedesubt O altã nouã se depune. Dar a scrie stihuri ºi la subiect presupune un talent care în alte condiþii ar fi putut spori spre un alt fenomen. Costache era vindecat cu desãvârºire. altele preschimbate dupã cele pe care leau învãþat pãrinþii lui în îndepãrtatul Libisi ºi pe care le rosteau la Farakla ca sã mai uite de necazuri. Copacii toþi. Delisavas (Folclor din Makri ºi Libisiul Likiei din Asia Micã. de aceea s-a ivit atunci prilejul ca stareþul sã-ºi exprime talentul sãu de o sensibilitate neaºteptatã. Aceasta înseamnã cã stareþul alcãtuia stihuri. Faptul cã frumuseþea aceasta depãºeºte foarte mult cunoºtiintele ºcolii primare. Dar de la om la om Deosebirile sunt mari. este iarãºi clar.Când au fãcut a treia consultaþie medicii au fost teribil de ºocaþi. Unele noi. Desigur peisajul pitoresc al 174 Stelian G. în depãrtare. Pãrintele Hrisostom îi era foarte iubit. Faptul cã laconicul cuvânt scris al stareþului. ape sunt. copaci rãmân ªi toate apele. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Astfel. cu oarecare uºurinþã. aºa cum le-a adunat ºi publicat M. stareþul i-a scris niºte stihuri spre mângâiere.

de-as fi putut sã vã adun pe toate într-o camerã. Ah. ªtia bine cã ea constituie boala cea dureroasã a lumii. Este caracteristic faptul cã îl auzeau în vreme de iarnã grea. cã ti-e frig! Eu port ciorapi. atunci înþelegeai cã a biruit lumea ºi mâhnirea ei.. V-a dat aripi.. Cuviosul David ºi Dumnezeu. când el însuºi suferea mult.Mie.Astãzi cea mai mare boalã este mâhnirea. vã temeþi de mine.. Stelian G. Lua aminte mult la mâhnirea oamenilor care îl vizitau. Când îl vedeai pe stareþ vesel. pe care cândva l-ar fi auzit de la pãrinþii lui. dintr-un oarecare alt stih. sã vã dau de mâncare ºi sã vã încãlzesc. am acoperãmânt si cãldurã. Cum îi era grãdinã cu atâtea chinuri o ºtia numai el.Cât de mult mi-e mila de tine.. în ciuda bolilor lui înfricoºãtoare ºi incurabile. Dar. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 175 .. vedeþi.muntelui Pilios stareþul nu poate sã ºi-l fi amintit. fãrã s-o explice teologic: .Dumnezeu s-a îngrijit ºi de voi. inima îmi este grãdinã. vorbind cu o pãsãricã: . pe când l-a vãzut ieºind din icoana lui: . încât se mâhnea pentru durerea celorlalþi ºi nu-i mai pãsa de durerea sa. poate. Ajunsese la o astfel de mãsurã a nepãtimirii duhovniceºti. De altfel aceasta o spunea adesea. Dupã aceea a vãzut cum pãsãricã ºi-a bãgat capul sub aripã ºi a continuat: .... ªi asta i-a spus-o însuºi Cuviosul David într-o zi.

fiule! Am fãcut ºi eu o simplã cerere! Monahul însã revenea silit de situaþii. al bolnavului psihic.Stelian G.. pãcãtosul" Monahul care îl slujea îl auzea spunând cu sete rugãciunea. bucurie. De aceea.. se ridica. de cum îºi revenea. al celui ce nu avea copii. Telefonic sau veniþi din depãrtare mulþi îi cereau sã se roage pentru ei stareþului.. lisuse Hristoase. al celui grav bolnav sau al deznãdãjduitului. dar cu mult har dumnezeiesc? Pe mãsurã ce anul 1990 trecea pe atât se mãreau ºi greutãþile. Doamne. Altãdatã.. Þinea metania în mâna stângã. nu înceta sã spunã rugãciunea lui Iisus. cãruia monahul îi explica pe scurt cazul bolnavului de cancer. îl vedea cum rugãciunea îi ieºea paºnic.. dar se simþea foarte rãu.. însã stareþul îl simþea ºi-i spunea: . ca ºi cum s-ar desfãta de cuvinte. era cã acum trebuia. îºi punea epitra-hilul. deschizând cu grijã uºa. Monahul stãtea ºi îl privea cu sfialã.. ºi barba sa bogatã ºi albã îi strãlucea. care suferã de boala cea rea în Londra.Fiu mã urmãri. uºor. aveau seninãtate. îngenunchia ºi începea paraclisele ºi celelalte rugãciuni. ca si cum se dezlipea toatã fiinþa lui. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Aproape zãvorât. nãduºelile. insuficientele respiratorii. de nevoie. Atunci stareþul îºi ridica mâinile în sus: .Pomeneºte. Ieºea din chilie din ce în ce mai puþin ºi cel mai rãu lucru pentru nevoitor. Uneori îi auzea rugãciunea cum iese cu mare silire.. erau fãrã sfârºit. Atunci îl vedea schimbat. Fie ºi numai putinã miºcare îi pricinuia probleme înfricoºãtoare.. fruntea. pe robul tãu.. miluieºte-mã pe mine. Ochii. sã doarmã. pleca puþin capul spre dreapta. odihnitor.. Sufocãrile. Rugãciunea îi era simplã. îºi alipea adeseori cotul drept de dulapul de lemn si ore întregi spunea: "Doamne. Desigur. 176 . care altãdatã nu se culca nici 2 ore în 24.. Tu ºtii cum îl cheamã.

Pãrinte.Dar bine. Atât de mult încuraja prezenþa . .. ci vrea inimã curatã ºi simplitate. Pe acestea le lua. Ei insistau. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 177 . dar era cu neputinþã. Dar altele rãmâneau. sã dãruiascã timp suficient fiecãrui caz. Se aflã la strâmtorare cu scrisorile ce i se adresau cerându-i-se rugãciunea pentru mii de subiecte ºi boli. închinãtorii ce plecau din Mãnãstire reuºind sã-l vadã pe stareþ simþeau cã pleacã dintr-un fel de rai. îngrijeºte-te sã aranjezi toate problemele..Vezi. Dumnezeu nu vrea flecãreli. le am aici.. încât nu mai prididea. le ducea la Cuviosul David ºi îi cerea sã-i fie milã ºi sã alerge la diferitele nevoi ale oamenilor. A început sã vadã oameni mai puþini ºi pentru mai puþin timp. cererile deveniserã atât de multe. Rãspundea în scurt la multe ºi se ruga.Monahul rãmânea uimit de modul acesta de rugãciune ºi într-o zi l-a întrebat cu curaj: . cele pe care le cer oamenii! ªtii ºi numele lor. aºa te rogi? . Pãrinte. oricât ar fi dorit. Stelian G.a stareþului ºi atât de mult conta lipsa lui.. De altfel.Fiule.fie ºi scurtã .

~n seara aceleiaºi zile. ªi cu adevãrat aveau. la masã.. trãise sub oblãduirea stareþului. dar nu ºtia cum s-o facã. simþiþi cumva o bunã mireasmã? Toþi l-au privit cu uimire ºi i-au spus "nu". ca nu cumva sã fie lucrarea satanei. Dar din mâna stareþului a ieºit iarãºi o mireasmã puternicã.Pãrinþilor. i-a aruncat o privire întrebãtoare stareþului pe care l-a v\zut coborându-[i privirea ca un vinovat. ca sâ-i sãrute mâna stareþului. Monahul. în cealaltã 178 . au citit . a reuºit sã o aibã aproape ca pe o furtunã timp de trei zile neîntrerupte. Ziua urmãtoare. La aceastã a treia izvorâre de mireasmã monahul n.precum fãceau de obicei . a fost inundat de o bunã mireasmã. ca din întâplare. a mers si stareþul. s-a înfricoºat.Stelian G. adicã luni. Dar în aceeaºi clipã în toatã magazia s-a fãcut simþitã o mireasmã nespusã. care persista ºi se întãrea. uimit. La sfârºit. Toþi monahii trebuie sã aibã încredere desãvârºitã în stareþul lor ºi dãruire. Era într-o duminicã dupã-amiazã. Pãrintele N. pe 17 iunie 1990 ºi trebuia sã aranjeze magazia de alimente. i-a fãcut metanie ºi a luat binecuvântare de la el. Puþinã mângâiere întãreºte totdeauna si lucrul cel mai desãvârºit. se întoarse sã cerceteze. Se gândea sã-l întrebe în acest sens pe ^taret.pavecerniþa în chilia stareþului. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Inundaþie de bunã mireasmã vreme de trei zile Tân\rul monah N. Era pentru prima datã când monahul trãia o astfel de stare ºi mintea i s-a umplut de semne de întrebare. dar stareþul deja dispãruse. Atunci. Atunci a întrebat deodatã: . I-a întrebat pe ceilalþi dacã simt si ei aºa ceva ºi i-au spus cã "nu". La un moment dat monahul n. s-a plecat ºi pãrintele n. stareþul a intrat pe neaºteptate. Dar iatã cã Monahul N. fiind prezenþi numai pãrinþii.. Pe când lucra acolo.

fiul meu.Fiul meu.. eºti sfânt!. cã iarãºi a izvorât o mireasmã puternicã... Monahul o luã ºi se duse la ciºmea ca sã o spele. care însã nu era rece. Pãrinte Stareþ?. Pãrinte Stareþ. Stelian G. a fost rãscolit.. aproape cã plângea. ªi venea în fatã ca un vânt puternic de iarnã. Muºamaua era curatã ºi stareþul n-a voit. marþi.Este de la Dumnezeu. Mergând cugeta cu umilinþã cã pe acea muºama au stat "picioarele cele îndurerate ºi chinuite ale stareþului meu celui sfânt". S-a întors la chilia stareþului ºi i-a explicat ce a simþit trei zile la rând: . N-a terminat. plecându-si privirea în jos: .zi. Dar monahul n. noi sã ne facem Cruce. n-a apucat sã-ºi termine gândul si sã ajungã la ciºmea. pe care stareþul îºi punea picioarele sale învineþite pentru frectie sau pentru ca sã i le examineze medicul. deoarece l-a oprit stareþul ºi i-a spus cu multã seriozitate. insistã ºi stareþul cedã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 179 . S-a umilit mult. a cerut stareþului sã-i spele o micã bucatã de muºama. ªi ce va spune Dumnezeu...

Stareþul era atât de inundat de bucurie încât nu s-a putut abþine sã nu spunã unui diacon: . ªi deodatã a început sã se roage: . care se sãvârºea în chip sãrbãtoresc. Când stareþul vedea multã lume în Mãnãstire se bucura nespus de mult.Pãrinte.. S-au umplut ºi acela se bucura. S-a terminat litia ºi au intrat din nou în altar. ºi I. Stãtea atras de ceva ºi faþa lui avea o luminozitate ciudatã. Se bucura când vedea lumea închinându-se Domnului ºi cinstind pe Sfântul. ca sã audã lumea. S-a umplut curtea.. Monahii S. stareþul îºi avea ochii aþintiþi în partea cealaltã. mai multã decât la l noiembrie. Dupã amiazã ºi mai multã. Sã nu vorbesc. vino ºi binecuvânteazã! Peste puþin a coborât încet-încet la vecernie. Acolo însã. smerenia. Luna lui august a venit cu bucuria marii sãrbãtori a Schimbãrii la Fatã. Dar. în timp ce se sãvârºea rugãciunea ºi litia. au devenit pãzitorii cei aspri ai stareþului pe care îl luau din mijlocul lumii. 180 . Cuviosul David este viu ºi este prezent binecuvântând mulþimile. Vine ºi lume multã. s-au întors ºi s-au oprit înaintea bisericii pentru rugãciune ºi litie. s-au umplut ºi balcoanele.. în Mãnãstire cu acest prilej se face prãznuire mare. care îl înconjura de cum îl vedea. spre gard. Au fãcut litanie. A ieºit din chilie ºi a stat o clipã la poartã privind lumea.Sfinte David. ~ncepând de la amiaza zilei de 5 august venea multã lume. la pomenirea Cuviosului David. îmi vine sã iau microfonul ºi sã strig. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Vedenia de la praznicul Schimbãrii la Fatã Lunile iunie ºi iulie s-au scurs cu obiºnuitele chinuri..Stelian G.

Aici suntem ca sã ne trecem zilele noastre. îi voi pune jos pe predicatorii ºi teologii ce sunt afarã. A spus "vino" ºi Sfântul s-a grãbit sã vinã.. Cãci. Ce lucru mai mare sã cearã nevoitorul nostru? ªi ce alt lucru mai important sã mai aºtepte ca sã se bucure în viaþa aceasta trecãtoare? Pentru cã.Acestea nu le spun din egoism ºi din aroganþã. ca sã nu ne împuþinãm cu sufletul din pricina chinurilor: . vine.Dar a simþit îndatã înlãuntrul lui un val mai mare de entuziasm sfânt ºi s-a pierdut.. Stelian G. aºa cum ne spunea totdeauna.. vãzând dupã-amiazã mulþimile îndreptându-se spre Mãnãstire am spus: "Vino. pentru cã îl trãiesc pe Cuviosul David în mine însumi. ªi când îl chem. eu. sfinte al meu David ºi binecuvânteazã!". Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 181 . Iacov cel analfabet.Pentru cã de voi vorbi. S-a grãbit însã sã preîntâmpine ispita smintelii pentru tânãrul diacon adãugând: . . ªi vor trece. Ci le spun din râvnã.

Toamna i-a pricinuit probleme de netrecut. vreau sã-mi iei sufletul ºi sã-l duci la Hristos". ªi ea este cã aici suntem trecãtori. Aºadar el trebuie sã rabde cu bunã nãdejde viaþa ºi chinurile ei. Poate vãzând cineva aceste iucruri legate de persoana fericitului stareþ Iacov poate fi cuprins de un sentiment de ironie. cã bolile ºi greutãþile vieþii lucreazã ca încercare.Stelian G. Domnul astfel a învãþat ºi aºa a fãcut. pregãtindu-se în Bisericã pentru raiul cel ce mai înainte i-a fost pregãtit. Dar el însuºi nu scãpa de bolile înfricoºãtoare ºi peste puþine zile îl vor apuca crizele morþii ºi-l vor aduce. Oare aceasta este ironie? Nu.. Fericitul stareþ vede pe Sfinþi cum îi ajutã pe ceilalþi oameni.. negreºit ca a iui Iov. sã se chinuiascã în viaþã. 182 . atât numai cât sã slãveascã numele Lui ºi sã se întãreascã oamenii în credinþã. Dumnezeu nu vindecã pe toþi aceia care I se roagã singuri sau prin sfinþi. Fiindcã omul a cãzut din raiul în care îl pusese Dumnezeu este firesc ca el. care ne va povãþui cãtre împãrãþia lui Dumnezeu. ªi dacã nu se vindecã toþi. Dumnezeu ºi Sfinþii nu-i luau chinurile. A trecut ºi vara cu toate chinurile. într-un hal de nedescris. roagã el însuºi pe Sfinþi pentru ceilalþi ºi mulþi se vindecã sau îºi rezolvã problemele lor. Vindecã puþini. ca pedagogie a dragostei dumnezeieºti. mai mult sau mai puþin. aºa au propovãduit Apostolii dupã aceea. aºa au teologhisit ºi Sfinþii Pãrinþi mai pe urmã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis "Sfinte al meu David. încât prin cele spuse ºi tâlcuite sã ne putem rezolva problema de temelie. aºa cã toþi îºi rezolvã problemele lor. însã se mângâie toþi. cu desãvârºire nu. la spital ºi chiar la urgenþã. îi dãdea numai rãbdare care era.

Teodor i-a pus capul Cuviosului pe piept ºi stareþul a rostit cu greutate ºi întreruperi: . dar problema sa ºi-a rezolvat-o în Bisericã ºi prin Sfinþii ei. ºi de aceea nu se neliniºtea orice i s-ar fi întâmplat. De pe la ceasurile 10-11 din noapte ºi-a simþit plãmânii închiºi... Tu ºti. am trãit 70 de ani pe pãmânt.. cât te-am iubit.. La unu dupã-amiazã a ajuns ºi 183 Stelian G. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis .. Nu s-a tãmãduit.... Sunt ºi eu om.. Bãtãi neregulate ale inimii. Chin descurajator. Iar aceasta s-a vãzut în toatã viaþa lui chinuitã. sã-I ierþi deoarece a stat 40 de ani în mãnãstire. Aduceþi-mi Sfântul Cap ca sã-l pun aici pe inimã.. Cam într-un sfert de orã ºi-a revenit cumva.Aºa a fãcut ºi fericitul Pãrinte Iacov. Fiu pot respira... Orice am pãþit.Sfinte al meu David... Dar mai curat au vãzut-o în noaptea criticã de 23 septembrie. A fost cuprins de o crizã înfricoºãtoare. O strângere insuportabilã în piept. Dacã mi-a venit ceasul vreau numai sã-mi iei sufletul ºi sã-I duci la Hristos.. pe piept.. Peste puþin stareþul a amorþit ºi imediat a început sfârºitul de moarte. Oare am ºtiut carte?.. Este ultima mea noapte. la care ai îndrãznealã! Sã te înfãþiºezi la tronul lui Dumnezeu ºi sã-l spui: .. Au telefonat medicului Haralambie Kotta. ajutã-mã! Dar dacã a venit ceasul meu ca sã plec. Pãrinþii Mãnãstirii nu-l puteau ajuta. ei.. eu de 40 de ani te slujesc în mãnãstire.. dar cuvioasã.Vreau ca pe acest Iacov.. Sfinte al meu. Au alergat la bisericuþa Sfântului Haralambie ºi au fãcut Paraclisul. A mai putut însã spune: . slujitorul sãu. Sfinte al meu David. Am venit la 30 de ani si am ajuns la 70 în Mãnãstirea ta... pe acest pãcãtos.. Am fost vreun ritor? Cum m-ai luminat aºa am fãcut.~n noaptea aceasta voi muri. le-am suferit pentru dragostea ta. însã rãul înainta neoprit. Se pierduserã.. Apoi respiraþia i-a devenit foarte cjrea. boli.. (Acestea le povestea ºi dupã ce s-a fãcut bine) Cuviosul David l-a întãrit pe Iacov.

spunea . Cineva i-a spus lui ºi soþiei lui: "Te vei face bine. deoarece îi trebuia lui Andrei Papandreu. Trebuia sã se regleze aparatul de la inimã. Dimineaþa l-au luat pe stareþ ºi l-au dus la Spitalul de stat din Atena. dar stareþui a apucat înainte: . L-au dus la urgenþã. pentru cã pe acest pat a stat un om sfânt".medicul. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . o minune! . Iar eu voi trece zilele mele în rugãciune ºi înfrâ. Minunile Cuviosului David sunt foarte multe.ªi.m-am fãcut bine ºi am venit. Bolnavul era cu pansamente pe trup. Se pot scrie multe cãrþi.Fiul meu. ºeful partidului PASOK. Dar supravieþuirea lui era minunea minunilor. pe perete erau douã icoane.. Stareþul intrând încet ºi binecuvântând a zis: . înãuntru erau doi gardieni. nu ajunge nici hârtie. L-au lãsat pe stareþ la urgenþã ºi în urmãtoarele zile. . A stat acele 15 zile în timpul cãrora a pãþit ºi altele: infarct ºi imediat edem pulmonar. Papandreu a cerut sã-l vadã pe acest "om sfânt". Dar a noua zi noaptea a trebuit sã elibereze rezerva cu un pat de la urgenþã. a Mântuitorului ºi a Maicii Domnului. nici cernealã. îþi mulþumesc Sfinte... vã pãzesc bine.. Soþia a crezut cã prezenþa celor doi gardieni a deranjat pe stareþ ºi le-a fãcut imediat semn sã plece. ca sã-I protejeze de multele vizite. numai sã-mi ierþi pãcatele mele. Fericitul stareþ a primit cu plãcere sã binecuvânteze ºi sã însemneze cu semnul crucii pe bolnavul oficial. Sfântul este un mare fãcãtor de minuni ºi viu.Fiicã. sã le controleze pe toate. l-a însemnat cu semnul crucii ºi i-a spus: 184 Stelian G. L-a dus cu cãruciorul pânã Ia rezerva bolnavului. însã toate se aflau într-o stare îngrozitoare.nare. Soþia lui A. Au fãcut sforþãri supraomeneºti. S-a apropiat de bolnav. L-a aflat în camera de alãturi ºi i-a cerut ajutor. cu masca de oxigen pe gurã ca sã respire. pe cine alungi? Dumneavoastrã aveþi pe Hristos ºi pe Maica Domnului care vã pãzesc.

dar foarte bucuros. de cum au coborât în fermecãtoarea vale a râului Kirea.Voi face paraclis la Sfântul David cãruia îi slujesc ca sã te facã bine în trei zile. 185 Stelian G. puþin mai înainte de satul Procopi a rostit cântând stihurile: Râul Mantudios Plouã. Nu te neliniºti. Plecând. cânta ºi spunea chiar ºi stihuri. Dupã patru zile A. Dimitrie lanacos suferea de ºtrangulare de valvulã ºi în aceea zi a cerut binecuvântarea stareþului. cum mã vezi. ªi în aceeaºi zi a fãcut o minune. Papandreu a ieºit din spital ºi s-a dus acasã. Unul ca sã-i cearã un sfat. te vei face bine. iar altul numai sã-l vadã. sora stareþului. Pe la mijlocul lui octombrie Teodor l-a luat cu maºina ºi mergând încet l-a dus la Mãnãstire. Bolnavul a încercat sã se miºte ºi sã-ºi scoatã masca de oxigen.. aºa nici aici nu l-au lãsat în pace. Nu te teme. Te vei face bineî Sã faci bine acolo unde eºti.Domnul meu Andrei. ªi eu am fost pe acest pat al durerii. toate vor merge bine. ªi eu. a prãznuit pomenirea Cuviosului David la l noiembrie. a ºoptit "mulþumesc" ºi o lacrimã i s-a rostogolit din ochi. A sãrutat mâna stareþului. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . A ieºit ºi stareþul din spital ºi a stat puþine zile în casa lui Teodor ºi Mãriei Mikeli. încât glumea. Greu. Stareþul l-a asigurat: . ca sã-l distreze pe ºofer. fiica Anastasiei. Stareþul a pus capul Cuviosului David pe inima lui Dimitrie ºi i-a prezis: . medicii îþi vor spune sã faci operaþie. L-au ajutat. Simþea atâta bucurie ºi plãcere cã se întorcea la mãnãstire. el curge. altul sã-i cearã sã-i citeascã o rugãciune.Domnul meu Dimitrie. Astfel. nu plouã. în trei zile te vei face bine ºi te vei duce la casa ta. la raiul lui. La fel ca si la spital. aºa cum þi-am spus. am fãcut multe operaþii. la Mãria. te vei face bine.

~nainte de a se termina luna noiembrie. numai oasele îi stãteau drept ºi-i ieºeau afarã la umeri lãsând impresia cã rasa lui cea uºoarã ºi neîncreþitã este agãþatã în douã oase. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Cu toate acestea nici zâmbetul nu era întâmplãtor. l-a însemnat cruciº cu Capul Cuviosului.. domnul meu Dimitrie. Pentru cã zâmbetul acesta 186 Stelian G. Era destul numai sã iei aminte la ea.. cu desãvârºire în mod inexplicabil pentru medici a ieºit în afarã ºi s-a curãþat. în ciuda insistenþelor medicilor. nimic nu-i sta drept.. Trupeºte era o ruinã.. Atunci femeia lui l-a rugat cu cãldurã pe Cuviosul David ºi în timpul nopþilor l-a vãzut pe stareþ cu capul Cuviosului sfânt lângã patul soþului ei. l-a uns cu bumbac înmuiat în candela de la Cuviosul Ioan Rusul ºi i-a spus: . Abcesul. ~n noiembrie 1990 a împlinit 70 de ani. Deoarece cazul era complicat. Cuviosul David nu v-a lãsat. trebuia sã facã operaþie. A rãmas curatã.Vezi.Harul lui Dumnezeu ºi al Sfinþilor sã te ajute. iar stareþul mai înainte ca aceia sã-i spunã ceva. a vindecat ºi pe Penele Soura. luminatã ca ºi cum ar fi fost imaterialã.~ntr-adevãr. Ceea ce rãmãsese neschimbat de chinuri era numai faþa lui. însã au apãrut dureri ºi temperaturã ridicatã timp de trei zile. care era îngeresc ºi nevinovat.. Atunci când s-au întors în Grecia s-au dus sã mulþumeascã Cuviosului David. Soura nu a mai fãcut altã operaþie.. care fãcuse operaþie la rinichi si acum îi ieºise un mare abces înãuntrul abdomenului. ªi ai fi dat mult ca sã te învredniceºti de zâmbetul îngeresc al acelei feþe luminate. Ea exprima o bunãtate covârºitoare ºi o pudoare copilãreascã. operaþia s-a fãcut la Londra ºi a reuºit. nici intenþia vizitatorului inexplicabilã. i-a heretisit astfel: . ªi mai ales un zâmbet reþinut... A mers ºi la Londra ºi înãuntrul sãlii de operaþie a intrat ºi la patul tãu a venit. Stareþul i-a citit o rugãciune. Cu rugãciunile stareþului s-a fãcut bine cu desãvârºire. Dimineaþa bolnavul era cu desãvârºire bine.

nu se saturau de vederea fericitului nevoitor. Inima ºi mintea fericitului stareþ erau inundate de dragoste pentru Hristos ºi de bucuria pe care o dã Hristos. O iradiere a izvorului fierbinte. Iatã deci.constituia o splendoare. nu voiau sã scape din ochiii lor sfinþita lui faþã. Stelian G. cei care fie ºi puþin se pricepeau în cele duhovniceºti. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 187 .

. trebuia sã se întoarcã repede. dar din ce în ce mai greu. Reacþiona însã ºi stomacul. Avea crize ºi ziua. numai în Joia Mare. s-a mâhnit nespus de mult. deoarece nici picioarele nu-l þineau. nu numai noaptea. h-a vrut sã mãnânce ºi a protestat: . Cu ajutorul lui Dumnezeu treceau. Stomacul îl durea foarte tare din pricina medicamentelor.Nu-mi stricaþi nevointa! Timp de patru zile n-a pus nici o fãrâmiturã în gurã. ºi încã bunã. dar "nu-mi stricaþi nevointa". Iar atunci când ieºea. Iarna anului 1990/1991 a trecut în chip martiric. nici nevointa sã ºi-o împuþineze. Medicii insitau sã nu se oboseascã. Dar medicamentele aveau nevoie de hranã. Postea cu asprime de la sfârºitul lui februarie ºi toatã luna lui martie. care s-a îmbolnãvit grav ºi-l chinuia la cea mai micã miºcare. în ciuda situaþiei lui. sã nu liturghiseascã ºi sã mãnânce bine datoritã medicamentelor.Stelian G.. Dar nici faptele lui cele Sfinte nu le putea lãsa. învierea Domnului a prãznuit-o cu o strãlucire lãuntricã de nedescris. Rar putea coborî la Trapezã. neºtiind cum sã-l ajute. Suferea îngrozitor acolo în munþi.. ca sã nu vatãme stomacul. Pãrinþii mãnãstirii vedeau acestea ºi se mâhneau. Ieºea ºi mai puþin din chilie. în Lunea Mare.. ºi nici inima nu-i îngãduia. datoritã frigului ºi umezelii. ªi foarte des trebuia sã-ºi ia medicamentele. la l aprilie. l-au fost hãrãzite experienþe duhovniceºti foarte 188 . sã nu spovedeascã. pãrinþii i-au adus puþinã fasole cu câteva picãturi de untdelemn. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Sfârºitul era aproape. adicã Postul Mare. Aceasta îi era de neconceput. Cum a înþeles. dupã Sfânta Liturghie a mâncat ceva. vãzându-i primejduindu-se grav. S-a epuizat în chip periculos. La asta stareþul se împotrivea. Foarte adesea îl înnecau stângeri în piept.

rugãciunea cu mintea..iar alteori în genunchi cu epitrahilul de gât înaintea icoanei Domnului. care se nasc în latura inimii ºi inundã toatã fiinþa. Fata lui devenise o strãlucire de rai. Dar la putini ea se adânceºte ºi devine a inimii.. Poate nu l-a silit nimeni sã vorbeascã despre aceasta.veselitoare a vãzut ºi a trãit bucurii minunate. ~n aceste luni tot mai mult timp l-a dãruit rugãciunii minþii.. Puteau fi vãzute pe fata lui strãlucitoare ºi linã.. înãuntrul lui a izvorât bucuria negrãitã si l-a strãlucit lumina seninã. Putini se ostenesc peste mãsurile normale ºi putini primesc experienþele dumnezeieºti. Dar deºi nu vorbea cu buzele. Uneori în genunchi. Pe fata lui un monah vedea roadele rugãciunii mintii. alteori întins . strãlucire peste tot. luminã triumfãtoare. Stelian G. miluieºte-mã pe mine. despre ce se întâmplã în cei ce o practicã ºi mai ales despre cele ce le câºtigã cei sporiþi în ea. vorbea cu întregul sãu chip.atunci când era absolutã nevoie . Pentru cã. si pe fatã ºi pe barbã. S-au înmulþit experienþele dumnezeieºti ºi harismele? S-au mãrit ºi durerile. rezemânduºi cotul drept pe dulapul de lemn. Lacrimi. n-a sfãtuit. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 189 .. despre felul cum se face aceastã rugãciune. Spunea în tãcere aproape mereu "Doamne. ~n toate lunile care au urmat l-au însoþit pe stareþ fericitele experienþe dumnezeieºti ºi martiriul trupesc.. N-a vorbit niciodatã despre rugãciunea minþii. S-au înmulþit cei vindecaþi cu rugãciunile lui? S-au înmulþit ºi bolile lui ºi ispitele în mãnãstire. ªi poate mai grãitor. lisuse Hristoase. S-a mãrit ºi la pãrinþi râvna pentru o adevãratã întrecere duhovniceascã. N-a explicat. pãcãtosul". ªi nu numai atât. Bucurie cereascã. s-au înmulþit ºi micile infarcturi. A fost nespus de sfântã clipa când rugãciunea minþii a devenit a inimii. fireºte. mai mult sau mai puþin facem toþi.

i s-a întâmplat ceva foarte important.Aici. Mai scria încã scrisori. Era foarte frumoasã l-a impresionat mult si fãrã sã pregete a dus-o la Bisericã. nãdãjduia sã i se micºoreze chinu-. Acela a deschis ºi a aflat o cutiuþã frumoasã. însã insista sã spovedeascã. Dar cum sã se facã asta cu picioarele învineþite. Când era încã în Farakla. Spunea cã se afla în ceruri înaintea unui arhonte plin de mãreþie. Pãrinte. lua scrisorile ce i le trimiteau ºi le ducea la Cuviosul David: . Alãturi de el ºi mai jos stãtea un secretar. sã sfãtuiascã neîntrerupt ºi sã se roage pentru durerile tuturor. Pe tine te am. N-a specificat dacã a fost un somn sau în trezie.. A venit ºi vara. Fericitul stareþ s-a gândit ºi ºi-a adus aminte. sfâr-ºindu-se rãzboiul. Fã ce poþi. Iar atunci când nu se simþea bine. pânã ce a aflat o oarecare faptã bunã a ieromonahului Uicov. metalicã. Tu ºtii ce scriu ei.Stelian G. Mai mult de zece pe zi. Nu-i lãsa. probabil o cutie de rachete luminoase. în ale cãror vene sângele nu mai circula? Cum sã funcþioneze inima cum trebuie. când ea era hârbuitã? Ieºea pentru puþin timp ºi puþini erau cei care îl puteau vedea. care ºedea pe un tron mãreþ ºi luminat. Spre sfârºitul ultimei veri. 190 .. Þinea o carte mare în mâini ºi întorcea toate foile. încât sã nu se poatã ruga separat pentru toate cazurile. Atunci Cel ce ºedea pe tronul slavei a insistat: "Cum nu mai are nimic? Are! întoarce la pagina 365". Apoi secretarul a spus: "Pãrintele Iacov nu mai are nimic altceva". sunt problemele oamenilor. a aflat o cutiuþã micã. Acolo nu aveau o cutie potrivitã pentru tãmâie ºi de aceea i-a dãruit-o preotului cu toatã inima sa. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis A vãzut un arhonte pe un tron slãvit. sã asculte patimile oamenilor.

. la începutul lui octombrie. în fiecare clipã se primejduia o trombozã. Simptomatic. Kottas care îl cerceta adesea ºi îl 191 . starea lui a avansat la pneumonie.Nu-i nimic. Puþin mai târziu. Imediat l-au internat ?n spital. Sau sculat cu toþii la ora 4 ºi au început. ªi bolnavul s-a dus acasã. Hu mai putea suferi.a spus stareþul . au reglat aparatul de la inimã.. au întãrit organismul sãu cel extenuat ºi de nevindecat... De data asta l-a binecuvântat pe bolnav de dinafarã uºii urgenþei. Iarãºi l-au pus pe stareþ într-un salon ºi i s-a cerut din nou sã-l binecuvânteze pe A. A ieºit ºi stareþul din spital ºi a stat puþine zile la familia Mikeli. .de faþã era ºi monahia Teodora . într-o rezervã de la urgenþã. Au încercat. mici infarcturi. Vrând nevrând la sfârºitul lui septembrie lau dus la Atena. A început toamna cu greutãþile ei pentru bolile fericitului stareþ. rezerva de la urgenþã îi trebuia iarãºi ºefului PASOK-ului. Medicul. puterea dumnezeiascã îl þinea pe bãtrân.. Episoade unul dupã altul. dar nimeni nu mai nãdãjduia nimic. pentru cã înãuntru îi fãceau un test. în dimineaþa când trebuia sã plece la mãnãstire i-au cerut sã le facã o aghiazmã în casã. .Stelian G.îl voi binecuvânta de aici ca sã se facã bine ºi sã se ducã la casa sa.. Dar toþi . Ajungând la mãnãstire a suferit o infecþie primejdioasã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis "Zilele acestea voi pleca. precum o pãsãricã". Papandreu. Kremastinos i-a spus iarãºi deschis cã nimic nu funcþioneazã. Au consultat organele care nu funcþionau.. De îndatã ce au simtit-o au început sã plângã cu toþii....îl vedeau pe stareþ mai îngeresc ca altãdatã ºi peste puþin timp s-a rãspândit peste tot o bunã mireasmã nespusã. Moi probleme ºi primejdia sã se sfârºeascã din clipã în clipã.

Oamenilor care în luna octombrie ºi noiembrie îi spuneau: "Pãrinte. nu voi mai apuca.. l-au programat pentru 4 decembrie.Zilele acestea voi pleca. dar pe mine nu mã vei mai afla.. în felul acesta a spus multora de mai înainte despre adormirea sa ºi chiar cu exactitate. Pãrintelui Iacov din Larisa i-a spus: .Nu voi merge iarãºi acolo.. fiul meu. De altfel plecând de la spitalul general de Stat. le rãspundea cu siguranþã: . ªi n-a apucat. cu trei sau patru zile mai înainte a spus Fotiniei: . Stareþul n-a cedat: . ca o pãsãricã (ºi a suflat în palmã ca sã arate cât de simplu ºi uºor îºi va da duhul sãu).. vom veni ºi te vom vedea în decembrie".. Dar ºtii cum voi pleca? Iatã. aºa. ªi chiar mai mult.respecta mult. Stelian G. sau "la Crãciun"..N-o sã mai apucaþi.Sã vii la mãnãstire. când trebuia sã-l consulte din nou în amãnunt.Orice vrei. Acela însã spunea: . l-a rugat insistent sã meargã din nou la spital. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 192 . numai nu mã trimite la spital.

ªi într-adevãr. câteodatã lãsa sã-i scape ceva ºi despre harismele ce i le-a dat Dumnezeu.Am ascultare ºi smeritã cugetare. Mu spun asta din ego ism ºi mândrie. Dar nu veneau numai oameni cuminþi ºi evlavioºi.. . l-au interzis orice fel de îndeletnicire. voind sã încredinþeze cã le uitã pe toate cele ce i le mãrturisesc oamenii.. deºi spunea ºi iarãºi spunea cã "n-am fãcut nimic pentru Hristos". cu cât i se apropia sfârºitul. Toat\ luna octombrie l-a durut ºi a suferit neîn-chipuit de mult. dacã Dumnezeu mi le-a dat? Altãdatã iarãºi.Pãrinte. Se ruga mai ales pentru problemele oamenilor care îi cereau rugãciunea. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis "Mã cred prost ºi nebun”. De ce sã n-o spun. Pentru asta s-a mâhnit ºi într-o zi n-a mai rãbdat ºi a spus: . Vindecãrile se înmulþeau ºi tot mai multã lume venea la mãnãstire. Erau unii care gândeau ºi spuneau lucruri necuvenite despre stareþ. Dar acela cum îºi revenea puþin ºi spovedea ºi la bisericã venea. sã spovedeascã ºi sã coboare la slujbele bisericii. mã cred prost.Stelian G. nebun. între 15 ºi 20 octombrie pãrintele Chirii l-a auzit vorbind cu sine: 193 .. Ceva încã ºi mai mult.Dumnezeul meu. cum cã într-un-mod propriu lui cunoºtea lucrurile. într-un mod mai ocolit. deºi implora neîncetat mila lui Dumnezeu. mi-ai dat multe harisme. dar dupã ce voi muri vor vedea cine este Iacov. ci o spun spre slava lui Dumnezeu. de pe fata sa pierea orice urmã de viaþã ºi pãrea ca un mort.. a spus: . Te rog sã-mi mai dai una: sã uit toate cele ce mi se spun la mãrturisire. Devenise foarte palid.

Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 194 . ~ntr-adevãr. oricare ar fi fost ei. ~n aceastã perioadã din urmã era neliniºtit în privinþa episcopului locului. unii au mãrturisit cã l-au vãzut pe stareþ în picioare binecuvântând pe cei de fatã... spunea el "nu înceteazã sã fie arhiereu". la ieºirea din bisericã. Stelian G. A luat legãtura cu episcopul sãu. De aceea a condamnat toate tulburãrile bisericeºti din ultimile luni... i-a cerut binecuvântarea ºi pentru aceasta a simþit o bucurie adâncã. arãta cã înþelegea profunzimea lui. ca sã-l vadã pe stareþ miile de oameni. Va veni multã lume ºi ce dacã voi face aºa ca sã îi binecuvintez. Folosea mult cuvântul arhiereu ºi numai modul cum îl pronunþa. atunci când.La înmormântarea mea se va aduna lume.. De mult timp nu mai comunicase cu Prea Sfinþitul Mitropolit Hrisostom al Halkidei ºi cãuta prilej sã o facã. Avea conºtiinþa slujirii liturgice a episcopului ºi cinstea pe toþi episcopii. Vor veni ca frunza ºi iarba. Fericitul stareþ trãia o viatã bisericeascã tradiþionalã ºi curatã. "Este episcop". îl mâhnea ºi condamna faptele urâte fãcute împotriva episcopilor. au ridicat sicriul lui la înãlþime.

O trãia ºi se desfãta în ea în chip pascal.Oare mã va lua în nume de rãu Patriarhul dacã îi voi trimite un mic dar? I-a trimis o micã sumã de bani "pentru a oferi câte o prãjiturã celorlalþi sinodali la alegerea sa" precum a spus Pãrintelui Pavel. a început cu intenþii bune. Avea ºi bucuria întronizãrii Patriarhului. Prea Fericitul a primit foarte miºcat "micul dar" spunând. Deºi era chinuit trupeºte. Vartolomeu al Halkedonului a urcat pe tronul ecumenic. ultima lunã a vieþii stareþului. Dar nu s-au scurs multe zile din luna noiembrie ºi orele vieþii lui au devenit tiranice. curgându-i lacrimile ca pârâiaºele.. Adeseori se lãsa pradã lacrimilor de bucurie ºi de recunoºtinþã fatã de Dumnezeu. monahii treceau pe la chilia sa ºi îl vedeau plângând. Dar ºi harul îl adumbrea tot mai mult. cu plecãciune. se nevoia sã privegheze ºi sã se roage. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Liturghiseºte împreunã cu sfinþii ºi îngerii. însã expresia sa era tot mai luminoasã. Dumnezeu a îngãduit sã-l tiranzeze atâtea boli. Cuviosul nevoitor suferea din ce în ce mai mult. Noiembrie.. înainte de a trece la Bisericã. L-a aflat pe stareþ în chilie într-o bunã dispoziþie. Erau destule clipele ºi ceasurile în care se simþea suportabil. cuvintele stareþului rostite cu multã smerenie: "iertati-mã". Monahul tânãr ce îi slujea s-a înfricoºat atunci când l-a vãzut aºa pentru întâia datã ºi îngenunchind înaintea lui l-a întrebat: 195 . A discutat în legãturã cu întronizarea ºi stareþul a întrebat: . Pãrintele Pavel a hotãrât sã meargã la Constantinopol. la întronizare ºi s-a gândit sã treacã ºi pe la mãnãstire.Stelian G. dar i-a dãruit ºi o vigoare nemãsuratã în rugãciune. noaptea sau dimineaþa. precum ceruse stareþul de la Cuviosul David. Se dãruia în întregime rugãciunii ºi singurul lucru pe care îl ceruse de la Dumnezeu era sã se poatã ruga neîncetat.

ªi toate acestea sunt adevãrate. binecuvântarea lui Dumnezeu. Mu putea sã explice multe.... ce ai? Te doare? Ce sã rãspundã vãzãtorul de Dumnezeu? Cum sã-i explice tânãrului vlãstar al petrecerii îngereºti cele pe care i lea hãrãzit Dumnezeu? . atunci când se pronunþã din obiºnuinþã. niciodatã n-a crezut cã poate rosti predici. lingvistice.. cugeta fãrã sã vrea: "De ce îl mai întreabã? Nu-l vãd? C suficient cã îl vãd. lucrarea binefãcãtoare a cuvintelor nu se datoreazã cuvintelor înseºi. El are legãturã cu harul ºi cu cuvioºia stareþului. el constituia în întregime descoperirea lucrãrilor dumnezeieºti. el constituia prezenta lui Dumnezeu pe pãmânt. Pentru cei ce aveau inimã cumpãtatã. Dar atunci când îl cunoºtea cineva ºi urmãrea ce îl întrebau ºi felul cum le rãspundea. plãcere sfântã. ªl putea exprima experienþa vederii dumnezeieºti ºi s-o arate prin puterea ºi cugetarea sa. însã era cu adevãrat vãzãtor de Dumnezeu. sfaturile pe care le dãdea închinãtorilor care insistau sã asculte ceva din gura lui erau simple ºi practice. nu era teolog. La jertfelnicele ce nu se pot descrie.. Simþãmântul acesta era general ºi deloc întâmplãtor. Cuvintele ce le rostea. Cuvintele au ecou atunci când se rostesc de o persoanã insuflatã de Dumnezeu ºi sunt expresii seci. ci mã aflam ºi împreunã liturghiseam cu sfinþii ºi cu îngerii. pe care cel ce o primea o simþea binefãcãtoare. Rãsunetul.. un cuvânt verbal ºi de multe ori incomplet. Pentru cei ce aveau adevãraþi ochi ca sã vadã....Pãrinte Stareþ.. însã el însuºi era o predicã vie.Nu fiule. Toþi le sorbeau ajungând în inimile lor ca o mângâiere. rarã desfãtare. nu analize ºi explicaþii. tipiconal. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . Ci era destul sã aparã ºi sã-l priveºti. Ci o propoziþie scurtã." nu era nevoie sã-þi vorbeascã ca sã te foloseºti. ceva ca o luminã. Energiile dumnezeieºti îl inundau ºi cuvintele lui constituiau revãrsarea rãsuflãrii dumnezeieºti. aºa cum este adevãrat cã toate cuvintele lui aveau putere ºi înrâurire sfântã. ci 196 Stelian G..

ne încredinþãm ºi de un alt fel de înþelepciune a sa. Cuvintele Evangheliei. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 197 . Erau povestiri ale unor minuni ºi semne dumnezeieºti. cu scopul de a mângâia. cuvintele unui harismatic insuflat de Dumnezeu se aseamãnã cu cuvintele unei rugãciuni sau al unui paraclis citit de preotul care sãvârºeºte rugãciunea.persoanei care exprimã cuvintele. Ci era vorba de sfaturi simple. trãieºte ºi simte în multe feluri aceastã eliberare. Deoarece persoana este purtãtoare ºi generatoare a enegiilor dumnezeieºti. Luând aminte la cuvintele lui. Sfârºind povestirea despre felul cum s-a pocãit unul. afla prilejul sã dea un oarecare sfat potrivit cu cazul persoanelor ce îl ascultau. Aceasta se vedea din faptul cã uneori insista ºi poruncea "ca cel ce avea stãpânire". sau cum un al treilea s-a eliberat de diavol prin atingerea lui cu capul Cuviosului David. ªi el însuºi era un comentator convingãtor al minunilor acestora ºi. Prezentarea m chip minunat a minunilor Sfinþilor constituia modul de bazã prin care învãþa. sau cum s-a vindecat altul prin rugãciune. ~n cazul acesta aveau ceva asemãnãtor cu ceea ce se petrece în Taina Mãrturisirii. Adicã cele mai multe din cele pe care le spunea închinãtorilor nu aveau înfãþiºarea de învãþãturã într-o problemã sau alta. în timp ce rostite de un oarecare nu au nici unul. Paralel. rostite de buzele dumnezeieºti ale Domnului aveau un rãsunet binefãcãtor. Acolo preotul cere prin cuvinte iertarea credinciosului ce se pocãieºte. care erau fãcute -precum spunea . care se elibereazã de greutatea pãcatului ºi. precum am spus. Stelian G. al "învãþãturii" lui.de Cuviosul David ºi de Sfântul Ioan Rusul. el însuºi nu avea sentimentul cã prezintã o oarecare învãþãturã deosebitã. fireºte. Fericitul stareþ avea conºtiinþa acestor stãri. Tot astfel. însã stãpânire duhovniceascã. prin urmare.

în mod normal nu trebuia. A vãzut iarãºi heruvimi ºi serafimi? A vãzut sfinþi în jurul sãu? A vãzut Sângele cel Prea Sfânt al 198 . A cântat stând în genunchi cu atâta uºurinþã ºi mãreþie. pentru lumea cea fãrã sfârºit. Faþa lui avea o luminozitate nemãsuratã. A coborât cu multã ostenealã.dimineaþa lui 21. revãrsa numai dragoste. de ziceai cã auzi cântarea mai multor îngeri împreunã. A mângâiat. Acea zi a fost sfântã ºi pentru pãrintele Ilarion. Se vedea cã Liturghia aceea nu era una obiºnuitã. A cãzut cortina peste lumea cea micã ºi s-a deschis pentru nemãrginit. Era 21 noiembrie. S-a pregãtit toatã noaptea. A citit ultimele scrisori ºi a rãspuns la vreo 15. Erau destule bolile. iar zâmbetul lui îngeresc nu se mai termina. însuºi fericitul stareþ o ºtia bine. nici n-a arãtat ce a trãit în timpul ultimei lui Liturghii.Stelian G. S-a sãvârºit slujba de dimineaþã. Fericitul stareþ Iacov a privegheat de cu searã în rugãciune. Cu toate acestea nici n-a spus. Luminându-se de ziuã începea sãrbãtoarea Intrãrii în Bisericã a Maicii Domnului. era încã întuneric. Pentru lumea aceea cãreia îi sunt meniþi cei ce au suferit mult ºi cei ce au iubit pe Domnul fãrã limite. a fericirii ºi a slavei. Dar istovitul n-a uitat pe cei îndureraþi. Glasul lui dumnezeiesc a umplut biserica cu o melodie minunatã. A venit ceasul sã-ºi sfârºeascã mucenicia acestei vieþi. atât de mult încât nimic n-ar fi putut sã-l opreascã de la ultima lui împãrtãºanie. a sfãtuit dupã caz. Era gata sã coboare la Bisericã. Unii monahi au observat o altã expresie pe faþa stareþului. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Ultima zi a vieþii sale Noaptea de 20 noiembrie . pentru cã în dimineaþa aceea a fost hirotonit iero-diacon la Filla de mitropolitul Halkidei. era destulã ºi nevoinþa marelui silitor. dar el dorea mult. de ziceai cã nu este bolnav.

cãruia i-a spus bine dispus ºi apãsat: . A luat-o încet-încet la dreapta. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . fiind inundat ºi el însuºi (Efrem) de veselie ºi uimire. Curãtea sfeºnicele ºi l-a vãzut pe fericitul stareþ intrând schimbat la fatã. a ieºit încet-încet. ca altãdatã? Nu ºtim nimic. a trecut în partea cealaltã ºi a urcat putinele scãri ale celeilalte aripi a mãnãstirii. a sãrutat toate icoanele. îi binecuvânta ºi le transmitea veselia ce se revãrsa din belºug de pe fata lui îngereascã. Aceastã stare duhovniceascã s-a învrednicit s-o vadã numai un singur monah. Cele dinãuntrul ºi cele dinafarã ale sale se luminau de lumina dumnezeiascã . dar acela insistã. A ieºit prin poarta de miazãzi. S-a ridicat. însã îl aºteptau pentru spovedanie.Bine cã ai venit! Nu pleca. a coborât scãrile pânã la poarta centralã a mãnãstirii. S-a ridicat. sã fii aici când mã vor schimba. Strãlucea în întregime ºi rãspândea bucurie ºi veselie.Domnului sau pe Iisus Domnul ca miel pe Sfânta Masã. La câþiva metri era bisericuþa Sfântului Haralambie. Efrem. De obicei acolo spovedea. La ora 10 l-a spovedit pe diaconul aghiorit Ghenadie. ªi-a fãcut rugãciunea. A stat nemiºcat ºi l-a observat în aceastã stare. Dupã ce a terminat înconjurul acesta a dorit sã iasã afarã din mãnãstire. Au coborât scãrile ºi au intrat în Bisericã. Liturghia terminându-se cu puþin înainte de ora 9 a ieºit din bisericã ºi s-a dus la bucãtãrie având o dispoziþie bunã ºi a bãut o cafea. A ieºit din bisericã ºi împreunã cu diaconul au înconjurat mãnãstirea pe dinãuntru. pe la toþi monahii. s-a simþit obosit. Sfârºind spovedania. A mers peste tot. S-a oprit la atelier ºi a 199 Stelian G.de aici ºi veselia ºi strãlucirea fetei sale. Dar deja trãia alte stãri. Diaconul a protestat spunând diferite fatã de cele pe care le auzise de la stareþ despre moartea sa. dar pãstra o dispoziþie veselã. l-a luat pe diacon de mânã ºi au ieºit din Bisericuþã. La fel a fãcut ºi acum. a mulþumit ºi a preaslãvit.

dar stareþul cânta foarte frumos. reînoitã. De acolo se vedea toatã mãnãstirea ca din avion.Hai. Fericitul stareþ i-a spus cu rãbdare cum sã facã asta. pentru cã de pe fata lui n-a dispãrut deloc bucuria. A luat-o iarãºi la dreapta oprindu-se la bisericuþe ºi fãcând cruce de multe ori. A cerut de la diacon sã-l ajute sã mai urce puþin.. Rupt de obosealã. La un moment dat pãrintele Alexie a crezut cã a învãþat sã cânte slujba înmormântãrii ºi a vrut sã plece. O privea de acolo de sus ºi nu se sãtura. 200 Stelian G. dãrâmatã ºi foarte micã. Nu era vreme de amintiri neplãcute.. Acum slavoslovea numai. O aflase în ruinã. Picioarele nu-l mai þineau. A cântat-o în întregime ºi stareþul era numai bucurie ºi încântare. Cânta ºi pãrintele Alexie.. spre nord-est. dupã amiazã s-a retras puþin în chilia sa. cum cealaltã. Era aproape amiazã. mulþumind ºi luând binecuvântare de la stareþ.binecuvântat cu nespusã dragoste pe monahii de acolo. minunat ºi se bucura din ce în ce mai mult. distrusã. Oare cugeta la cum a aflat mãnãstirea atunci când a venit? Cred cã nu. Noul preot nu ºtia nici tipicul. . A stat destul timp privindu-o. Amiaza zilei de 21 noiembrie. Dar acela a insistat s-o cânte toatã de la început. Privirea sa era plinã de multã dragoste pentru mãnãstire... Acum era ºi reînnoitã ºi plinã de monahi buni. Era frumoasã. S-au întors pe cealaltã parte. A urcat mai sus. îngrijitã. între timp apare pãrintele Alexie.. care trebuia pentru prima oarã sã facã o înmormântare. sã mergem. fiule. nici cum sã cânte. Aºa s-a ºi fãcut. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . ªi a început sã cânte stihirile slujbei de înmormântare. cãci clipele mai erau puþine ºi le afierosea unor lucruri mari.

Fãrã sã audã vreun zgomot.Fiicã. îi spune: .. A rãmas liniºtit. A ascultat-o cu atenþie. au citit paraclisul. ªi Sfântul Iacov fratele Domnului.Aici. Fata a luat putinã culoare roºie... planºete. fusese hirotonit ierodiacon de mitropolitul Hrisostom al Halkidei... care în acea dimineaþã.. a sfãtuit-o. la 4 ºi 15 minute îi spuse Gherasimei: . fiica mea. Pulsul marelui nevoitor era firav. Dar în aceaºi clipã a spus "ameþesc. a încurajato. ameþesc. sã stea pe picioarele lui. La 3 ºi 15 minute i-au bãtut la uºã pentru cafea ºi i-au spus cã a venit Gherasima... Voia sã apuce sã-l vadã diacon pe ucenicul sãu Ilarion. Imediat s-a creat zãpãcealã. este Cuviosul David.. Un altul a alergat sã telefoneze la medic. ªi dupã puþin timp de pe buzele sale sfinte s-a auzit o micã rãsuflare.Pãrintele Alexie a plecat dupã ora 2 ºi stareþul a rãmas singur... la Liturghie. ca sã vadã pe Cel rãstignit ºi a început. fãrã agonie. iar alþi monahi au alergat la bisericuþa Sfântului Haralambie ºi plângând. Fata a apucat sã-l tinã puþin pe stareþ ºi l-a ajutat sã nu se loveascã tare cãzând pe podea. A primit-o pe Gherasima pentru spovedanie. fricã. imperceptibil. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . s-a aºezat pe marginea patului. Trebuie s-o vãd. cu o înfãþiºare schimbatã... în acelaºi timp au intrat pãrinþii în frunte cu pãrintele Ilarion." ºi s-a prãbuºit. pierzându-ºi echilibrul. ªi-a pus epitrahilul. Copilul acesta are nevoie. deschide uºa cã au venit pãrinþii...Sã vinã..... ~ntre timp minutele treceau ºi agonia stareþului creºtea înlãuntrul sãu. Pãrintele Chirii a îngenunchiat ºi a început sã-i frece mâinile. 201 Stelian G. ªi deºi primea cu mare greutate în chilie a spus: . ºi deodatã.. panicã. în clipa în care Gherasima a deschis uºa stareþul a încercat sã se scoale. Rãsuflarea îi era foarte greoaie.. pãrinþii ajunseserã la uºã. ~ntr-adevãr. Cântã-le troparele!..

A intrat în cortul cel fericit al lui Dumnezeu Cel în Treime. Vorbeau plângând. Stelian G. Aºadar toate s-au sfârºit. ªi-a dat duhul ca o pãsãricã. încercau sã-i dea ceva. Se creiase o învãlmãºalã de nedescris.. La ora 4 ºi 17 minute dupã amiazã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 202 .Aºa a fost. Toate s-au terminat. fericitul stareþ a lãsat lumea cea stricãcioasã a durerii... Pãrinþii mãnãstirii nu voiau sã creadã cã stareþul a plecat.. ºi cu greu se puteau înþelege.

dar fata sfinþitã a fericitului stareþ avea o luminozitate inexplicabilã. acum stau nemiºcate pe piept ºi toþi îl plâng pe cuviosul. iar mãnãstirea era departe. Când oamenii au început sã se înºtiinþeze între ei era noapte. Era de fatã ºi diaconul Ghenadie. foc care s-a întins ºi a pricinuit durere în mii de inimi. erau zile de lucru ºi toþi erau plecaþi la treburile lor.Stelian G. sus în munþi. când a avut loc înmormântarea. a liturghisit. dupã care au devenit mii. întipãrindu-se o înfãþiºare cuvioasã ºi mângâietoare de culoare galben deschis. însã în inimile monahilor. însemnãtate are faptul cã toþi au vãzut-o.. Ea a rãmas aceeiaºi ºi în ziua urmãtoare.. Nevoitorul. Toate 203 . Imediat a dispãrut acea putinã roºealã. a lucrat sau s-a rãzboit cu diavolii. acum zace nemiºcat. la capãtul lumii. Cu toþii au simþit cã trupul stareþului se aflã într-o strãlucire. în scurt timp au devenit iascã. ªi nu numai pentru cã au cunoscut cã stareþul lor a fost un cuvios. însãºi stareþul îi chema pe oamenii lui dragi. Spre lumea dinafarã au fost date foarte puþine telefoane. ªi era ca ºi cum însuºi stareþul trãgea clopotul. Toþi transmiteau noutatea înfricoºãtoare la cât mai mulþi. cãruia de dimineaþã îi ceruse sã rãmânã ºi sã fie de fatã când îl vor îmbrãca. ce apãruse pe fata lui în primele minute.. Se pot mãsura pe degetele unei mâini. Au trecut multe ceasuri. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Înmormântarea Acolo jos pe podea l-au îmbrãcat. Desigur. în adâncul lor îºi face cuib mângâierea pe care o dau Sfinþii. minunata înfãþiºare a cuvioºilor nu se poate descrie. fãrã suflare. însã unul a chemat zece. dar ºi pentru cã vãd aceasta pe fata lui sfinþitã. Mâinile lui care binecuvântau ºi dãdeau necurmat. Invitaþia era personalã. care în toatã viata sa a fost veghetor.

Episcopi. care nu mai încãpea ºi pe mireni.. ici ºi colo. ºi i-au fãcut metanie stareþului cerându-i binecuvântarea. Au hotãrât sã meargã orice s-ar întâmpla... Afarã ºi în jurul mãnãstirii erau iarãºi mii de oameni. chiar ºi cei de departe. O mulþime nenumãratã a ajuns pe drumul rãu ce ducea la mãnãstire. Cei care l-au cunoscut au început sã plângã oriunde erau atunci când au aflat. Iar de pe vârful muntelui se coborau la mãnãstire. au lãsat pe bãtrâni. Mii de oameni au mers pe jos kilometrii întregi.. lacrimile tuturor curgeau ca râurile.acestea erau adevãrate. ªi se înmuiau picioarele ºi cãutau sã se sprijine de ceva. Balcoanele mari. ca niºte verande. Apoi din munte în munte au urcat pe muntele Sec. chiar ºi pe drum. acolo unde aºteptau moaºtele sfinte ale stareþului lor. Dar toþi au ajuns.. Au lãsat treburile. ºi alergau spre Halkida. fãcãtorul de minuni. drumurile s-au umplut de maºini. cu bocete. Toate cãrãrile erau pline de o mulþime nesfârºitã de fii duhovniceºti ai stareþului care ºiroia blocând drumurile. au lãsat copiii. Toþi voiau sã se închine cu evlavie stareþului. ale nevoitorului Iacov. din interiorul clãdirilor mãnãstirii erau în pericol sã cedeze. pentru cã maºinile nu mai încãpeau. Stelian G. diaconi ºi monahi au inundat biserica. ªi se simþeau rãu dacã în jurul lor alþii nu înþelegeau. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 204 .. Curtea cea mare a mãnãstirii era plinã pânã la refuz. Mulþi au ajuns noaptea ºi au privegheat ºi s-au rugat împreunã cu monahii. Mulþi poliþai se osteneau sã facã rânduialã.. preoþi. Cu toate acestea stareþul a sunat clopotul ºi o mare nesfârºitã de lume s-a pornit spre sfintele moaºte. ~ncã din zorii zilei. dar vestea a pricinuit o zguduiturã puternicã.. înãuntrul ºi înafara bisericii toþi plângeau cu durere.

. Vãzând sfintele moaºte ºi auzind stihirile de înmormântare. n-a înþepenit. au vãzut pe fericitul stareþ zburând pe deasupra mulþimilor ºi binecuvântândule. fie si de departe. Care i-a dat harisma înfãþiºãrii luminate a cuvioºiei. mai viu decât atunci când era viu. cu puþine ceasuri înainte de înmormântare. ~n Biserica mãnãstirii se cânta slujba înmormântãrii. mitropolitul Procopie al Kefaloniei. în cazul acestei mãrimi a nesfârºitei iubiri de oameni s-au desfiinþat legile naturale. Toþi le sãrutau cu evlavie ºi toþi s-au încredinþat de aceasta. Dar pentru ca ºi miile de credincioºi sã-l poatã urmãri ºi sã vadã sfintele moaºte ale cuviosului.Iar fericitul stareþ pãstra înfãþiºarea galben deschis a cuvioºiei. La orele 12 ale amiazei zile urmãtoare. precum se întâmplã totdeauna cu morþii. era mai frumos ºi mai luminos. Fericitul devenise. Nu te mai saturai privind acea strãlucire a sfinþitei lui feþe. Mâinile lui cuvioase au pãstrat moliciunea ºi temperatura lor fireascã. Simþãmintele au biruit si pe cei cu sânge rece. lacrimile curgeau. deºi nu toþi.. au scos sicriul afarã din bisericã. i-a dat ºi altceva. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis . nimeni nu se putea abþine. Toþi încercau sã se apropie de sfintele moaºte.. i-a unit primele trei degete ºi a ridicat-o la fruntea sa ca sã-l binecuvânteze. cãuta încã atât de mult binecuvântarea stareþului. îmbulzealã ºi zãpãcealã. care îi mângâia în întristarea generalã. Inimile credincioºilor erau apãsate. Dupã aceea a pus mâna neînsufleþitã a stareþului iarãºi pe pieptul sãu. unind din nou cele douã degete în formã de binecuvântare.. Dumnezeu. încât a fãcut un lucru de mirare. ªi unii creºtini. A luat mâna dreaptã a stareþului. sã-l 205 Stelian G.. Au cântat ºi afarã slujba înmormântãrii pe scurt. în timp ce multe mii de monahi treceau sã-l heretiseascã ºi sã-l sãrute pe stareþ.. mort fiind. numai o privire sã arunce. pierderea cea înfricoºãtoare. lumea a conºtientizat mai profund adormirea cuviosului stareþ. La stareþ s-a desfiinþat legea naturalã. ªi mai adaug cã. care se spovedise la stareþ.

vadã pe cuviosul pentru ultima oarã.. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 206 .. Doi clerici. Sfânt. o doxologie. nici de protest pentru adormirea lui.. Acum însã nu mai era un strigãt de jale.. A fost un strigãt de biruinþã. Sfânt. din miile de inimi a ieºit un strigãt miºcãtor. Cuvântul lor a pãtruns în inimi.. sã-l ridice la înãlþime ca sã-l vadã ºi credincoºii pe cuviosul. ªi-au deschis buzele ºi s-a umplut incinta ºi au fost inundaþi toþi munþii de strigãtul: "Sfânt... Care întotdeauna ne dãruieºte sfinþi! Stelian G. A sosit ºi clipa cea mare. mitropolitul Procopie al Kefaloniei a poruncit sã se înalte sicriul. Sfânt eºti!" S-a deschis cerul ºi a primit mãrturisirea unanimã. izvorâtã din mii de guri ca un tunet. pãrintele Dionisie ºi pãrintele Pavel. Puþine minute mai aveau înaintea lor sfintele moaºte. ªi de cum au înãlþat sicriul ºi îndatã ce au fost vãzute de toþi sfintele moaºte. au vorbit foarte frumos despre fericitul stareþ Iacov. ~n clipa aceasta. înaintea a mii de oameni. sfânt strigau toþi ºi simþeai cã spun: "viu este Domnul Dumnezeu".

De aceea nu l-au lãsat nici ei. au conºtientizat toþi eficienta harismelor sale dumnezeieºti.unde a litur-ghisit de nenumãrate ori si s-a învrednicit de semne dumnezeieºti . "Analfabetul" ºi multchinuitul Iacov s-a odihnit în ºanurile lui Dumnezeu Tatãl. 207 .Stelian G. tãmãduirile ºi intervenþiile binefãcãtoare ale fericitului stareþ. A rânduit pe urmaºul sãu. Toþi au fost pe deplin încredinþaþi cã stareþul a avut îndrãznealã la Dumnezeu ºi la Sfinþii Lui. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Continuare Mormântul fericitului stareþ Iacov se aflã în partea de miazãzi a Bisericii. L-au vãzut viu dãruind Crucea de egumen pãrintelui Chirii. în timp. Peste tot rãspândeºte mângâiere.. dar n-a lãsat pe oameni. ~nchinãtorii nu înceteazã sã inunde mãnãstirea... Supravegheazã viata mãnãstirii. cã stareþul are mai mare îndrãznealã la Dumnezeu dupã adormirea sa. A denumit. El continuã sã sãvârºeascã semne dumnezeieºti mai dese decât atunci când trãia pe pãmânt. unde s-a nevoit mai presus de om. Apariþiile sale nu se mai pot numãra.. mulþi sunt ajutaþi în înfruntarea problemelor duhovniceºti ºi lumeºti. Acum vin ºi mai mulþi. Biserica. Deoarece semnele dumnezeieºti sãvârºite dupã moartea unui cuvios constituie criteriul hotãrâtor al sfinþeniei lui.ºi chilia sa. Se vindecã bolnavi. prin arãtarea sa. Se aratã ºi îmbãrbãteazã. Trebuie evitatã orice rea interpretare posibilã. am judecat cu prudenþã ca acum sã nu prezentãm apariþiile de dupã moarte. în mãnãstire toate se fac dupã voia sa. dupã adormirea fericitului stareþ. Mulþi îl cheamã ºi stareþul se grãbeºte sã-i ajute. Mai mulþi deoarece. A spus-o el însuºi unei persoane cunoscute. din experienþã personalã sau din istorisiri. Liturghisesc si liturghiseºte împreunã cu ei. încã ºi mai mult: cu toþii ºtim. chiar ºi pe al doilea urmaº al sãu. între bisericã . îi întãreºte pe fraþi.

astfel ca noi toþi sã ne mângâiem ºi sã se slãveascã Dumnezeu. a vãzut în vedenie cã se închinã unor moaºte bine mirositoare. ca apoi sã ia racla. Tot în dimineaþa acelei duminici scriitorul cãrþii de faþã. l-au adus-o ºi s-a închinat cu veselie rostind rugãciuni cu cuvinte deosebit de frumoase. acum însã "mã duc eu însumi". stareþul a terminat ºi a spus: "Luaþi-l pe Cuviosul". va adeveri ce harisrnã a dat sau va da Dumnezeu fericitului stareþ Iacov ºi atunci va propovãdui ceea ce a constatat. care înveseleau nespus pe cei din jur. care aparþineau pãrintelui Iacov. ªi se fac din ce în ce mai multe pentru credincioºii cei ce se nevoiesc si suferã. Atunci preotul ºi alþii ce erau cu el s-au plecat sã se închine ºi ei. La un moment dat. De aceea ºi semnele dumnezeieºti de dupã adormirea sa sunt cu neasemãnare mai multe. uimiþi. Dar. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 208 . fãrã nici o înºtiinþare. Un stareþ aghiorit. s-a dus cãtre Procopi ºi Farakla sã adune date despre stareþul Iacov.încet ºi cu prudenþã. Acum însã ne vom referi numai la douã vedenii: ~n noaptea de 4 spre 5 aprilie luminându-se de ziuã spre Duminicã. preotul responsabil al bisericii Sfântului Ioan Rusul l-a vãzut pe fericitul stareþ aflându-se în Bisericã ºi cerându-i sã-i aducã racla Cuviosului Ioan ca sã se închine. care era la îndoialã dacã fericitul stareþ sa sfinþit sau nu. ªi încã ceva foarte împortant. Stelian G. Fericitul stareþ s-a arãtat unei femei sporite duhovniceºte ºi i-a spus cã altãdatã ruga pe Cuviosul David sã meargã la Dumnezeu sã mijloceascã pentru oameni. iar nu cuviosul Ioan. vãzurã cã în raclã era stareþul Iacov.

dupã o viaþã de aspre nevoinþe. Deoarece .se destãinuia Gheron losif (t 1959) ucenicilor sãi nu cu mult înaintea fericitei sale mutãri dintru vremelnicie. smerita cugetare.dupã ce am parcurs filele cãrþii de faþã . a ascultãrii ºi a tãierii voii pânã în sfârºit. cei întâi zidiþi. vãzuþi ºi nevãzuþi .cititorii noºtri au vãzut cã toatã viaþa fericitului Stareþ nu a fost decât o silire ºi o adãugire crescândã de sfinte nevoinþe spre o agonisire tot mai deplinã de sfinte virtuþi. 209 . prin neascultarea lor ºi viclenia ºarpelui. de Prea Sfânta nãscãtoare de Dumnezeu ºi de însuºi Mântuitorul Hristos. ªi cum ar fi putut sã nu ajungã aici acela care .cu o simplitate dezarmantã pentru toþi potrivnicii sãi. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis ~n loc de postfaþã «Inima mea este grãdinã» . Sfinþii Arhangheli Mihai ºi Gavriil. Sfinþii David ºi Ioan Rusul.mãrturisea unui fiu duhovnicesc apropiat Cuviosul Iacov cu puþinã vreme înaintea fericitului sãu sfârºit. cercetat ºi mângâiat din pruncie ºi pânã la adânci bãtrâneþi de Sfânta Paraschiva. al Cãrui Sânge Prea Sfânt l-a vãzut aevea. Oare unde am mai auzit noi nu demult cuvinte întrucâtva asemãnãtoare? «Simt în mine ca un fel de rai» . Sfântul Apostol Iacov. nu este alta decât cea din care au cãzut odinioarã. Astfel minunatul Iacov a dovedit tuturor cã a fost cu adevãrat vrednic sã fie îndrumat. adevãrate rãsãdiri ºi arvuni ale raiului.Stelian G. prin care a dobândit cele patru mari virtuþi atotcuprinzãtoare. desigur cã s-a vãdit tuturor faptul cã grãdina pe care el a dobândit-o întru sine. sprijinit. rãbdarea ºi dragostea.a parcurs fãrã abatere calea cea bãtãtoritã de toþi Sfinþii Pãrinþi. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. mântuitoare ºi sfinþitoare: curãþia. Sfântul Sfinþitul Mucenic Haralambie. Mielul lui Dumnezeu Cel Ce ridicã prin jertfa Sa mântuitoare pãcatele lumii.

cel dintâi. de miluitorul ºi mângâietorul tuturor celor întru nevoi .Astfel stând lucrurile. ca fiind «unul dintre cei mai mari sfinþi ai secolului nostru». ne umple de nãdejdea mult veselitoare cã ºi acum. slãvitã ºi Sfânta înviere a Domnului ºi Dumnezeului ºi Mântuitorului nostru Iisus Hristos Editorii Stelian G. va soli de sus mile ºi îndurãri bogate ºi îmbelºugate peste toþi cei ce prãznuiesc cu smeritã râvnã strãlucitele biruinþe ale Sfinþilor lui Dumnezeu. iar cel de-al doilea ca având «harismele Sfântului Ierarh Nectarie de Eghina». ca unul ce stã cu îndrãznealã ºi mijloceºte neîncetat înaintea Prea Sfintei Treimi.de înainte vãzãtorul. de cunoscãtorul celor tainice. nu mai poate surprinde pe nimeni cã alþi doi giganþi ai Ortodoxiei contemporane. de izgonitorul ºi biruitorul diavolilor. Milostivirea arãtatã de harismaticul Pãrinte . prea luminata. ajunºi de asemenea la prea înaltã mãsurã duhovniceascã. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis 210 . l-au caracterizat pe Egumenul Mãnãstirii Cuviosului David. de tãmãduitorul sufletelor ºi al trupurilor. Fericitul Porfirie ( † 1991) ºi Fericitul Paisie Aghioritul († 1994).mulþimilor care l-au cãutat cu dorire în timpul vieþii sale pãmânteºti. în aprigul ºi neîncetatul rãzboi împotriva puterilor întunericului. 15 Aprilie 2001 La prãznuirea Sãrbãtorii sãrbãtorilor.

Stelian G. ************** APOLOGETICUM 2003 ************** 211 .com/blues2/carti/ Rugati-va pentru cei ce au trudit la realizarea acestei versiuni digitale. Papadopoulos – Fericitul Iacov Tsalikis Fericitul Iacov Tsalikis de Stelian Papadopulos *************************************** FOLOSITI TEXTUL DOAR DACA AVETI CERTITUDINEA CA ESTE CONFORM CU ORIGINALUL ROMANESC EDITAT DE SCHITUL LACU. PENTRU ACEASTA PROCURATI-VA LUCRAREA DOAR DE LA PERSOANE DE INCREDERE CARE AU VERIFICAT INTEGRITATEA TEXTULUI.angelfire. 2001. SAU DESCARCATI-O DE PE SITEUL http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful