Universitatea Ştefan cel Mare,Suceava Facultatea de Inginerie Alimentara Specializare: Controlul şi expertiza produselor alimentare Aditivi şi ingrediente

în industria alimentară

Profesor coordonator: as. Drd. Ing. Oroian Mircea Student: Cădere Adelina-Cristiana, An IV,Grupa II D

Suceava 2013

Cuprins:

Generalităţi……………………………………………………………….…..3 Colorant natural antrachinonic : Carminul de coşenilă-Răspândire…………4 Istoric………………………………………………………………………...4 Producţia de coşenilă…………………………………………………………6 Procesul industrial……………………………………………………………7 Proprietăţi fizice şi chimice………………………………………………..…8 Impactul asupra sănătăţii……………………………………………………..9 Utilizări……………………………………………………………………...10 Edulcorant sintetic cu putere mare de îndulcire: Acesulfam K Structură chimică……………………………………………………...…….11 Proprietăţi fizice şi chimice………………………………………………....11 Impactul asupra sănătăţii……………………………………………………12 Utilizări…………………………………………………………….………..13 Studiu de caz…………..………………………………………...…………..14 Bibliografie………………………………………………………………….25

GENERALITĂŢI
2

îndulcitori. Utilitatea acestor aditivi alimentari este că ei menţin calitatea şi siguranţa produselor o perioadă mai mare de timp.E-urile reprezintă codificarea unor aditivi alimentari. scopul fiind siguranţa alimentară a consumatorului. săruri de topire. menţin consistenţa produselor de asemenea mai menţin aroma sau culoarea produselor. Testele ştiinţifice efectuate periodic asupra acestor aditivi.Aditivii alimentari sau E-urile sunt substanţele care însoţesc aproape orice produs aflat în galantarele magazinelor. ele au sau nu valoarea nutritivă sunt folosite la prepararea unor alimente în scopul îmbunataţirii calitaţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. menţin sau îmbunataţesc gustul produselor. amidon modificat. O importanţă deosebită trebuie acordată respectării cu stricteţe a legislaţiei sanitare în vigoare cu privire la folosirea aditivilor. produsele alimentare vor contribui la starea de sănătate a populaţiei. Aceştia trebuie să prezinte o puritate ridicată. dovedindu-se unele dintre acestea au totuşi un grad de nocivitate mai mare decat cel estimat iniţial. agenţi de încarcare. a caror utilizare a fost permisă (din punct de vedere al siguranţei alimentare) în ţările Uniunii Europene şi în ţările care au aderat la acest sistem de codificare. Unele E-uri sunt considerate cancerigene. ridică tot mai multe probleme de la an la an. agenţi de afânare. Numai în acest fel. agenţi de îngroşare. antioxidanţi. stabilizatori. antiaglomeranţi. corectori de aciditate. conservanţi. Ţările Uniunii Europene fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari. acidifianţi. emulsificatori. iar altele doar periculoase pentru sănatate. să fie lipsiţi de nocivitate şi să se utilizeze doar în limitele maxime admise. Colorant natural antrachinonic : Carminul de coşenilă 3 . gaze propulsare si alţii. asigura controlul aciditaţii şi a alcalinitaţii produselor. coloranţi. La ora actuală sunt peste 20 de tipuri de aditivi alimentari cum ar fi. agenţi de glazurare. agenţi de întarire. gelifianţi. potenţatori de arome.

De fapt duă aur şi argint.coşenila revine cu mai multe cercetări importante din America Centrală.Familia Dactylopiidae (coşenila) se formează numai pe cactus.Acidul carminic reprezintă colorantul de bază . De 17 secole producţia de coşenilă a fost o încercare fără succes pentru Europa. este nativă din Mexic. care acoperă corpul roşu purpuriu. extras din coşenilă prin desecarea corpului insectei femela . America Centrala şi Peru. vopselei de coşenilă care a fost strălucitor şi superior înainte de a fi cunoascută de europeni în secolul XVI.în timp ce în coloniile spaniole producţia promova cu succes. Spaniolii sunt fascinaţi de stacojiu intensităţii culorii. Istoric Insecta coşenila. De aceea această industrie uşoară joacă un rol important în dezvoltarea Americii Centrale şi de Sud. fiind în concentraţie de 10 % raportat la corpul uscat al insectei. sunt insecte hemiptere care constituie un grup omogen şi specializat de insecte fitofage mici. gândaci mâncăcioşi sau insecte cu solzi. 4 . Superfamilia Coccoidea . Dactylopius Coccuss Costa . de obicei sunt cunoscute ca insecte coşenilă. Acolo sunt folosite din secolul X . Aceste insecte au 3-5 mm în lungime şi sunt uşor identificate prin prezenţa unui tip de bumbac alb.Răspândire Carminul de coşenilă ( E 120 ) este un colorant natural de culoare roşie .ce secretă ceară. Ele deasemenea sunt caracterizate de un grad de adaptare la viaţa parazitară şi dovedind un dimorfism sexual extrem. ca înveliş.care trăieşte pe anumite specii de cactus.

de concentraţie măreaţă de culoare apărută poate fi asociată cu un gălbenuş de ou. continuând în timpul fazei rămase. Insectele female au maturitatea sexuală. care este bazat pe coşenila. este în jur de 45 mg. Homeoptera. comercial. Mecanismele biosintetice. Coccidae.Aceasta poate fi încorporată mai târziu în tesături. la vârsta de 90-120 zile. specia Dactylopius Dezvoltarea în greutate completă a femelelor. Familia conţine carminul de coşenilă. chiar înainte să înceapă depunerea ouălor. pierzând circa 70% din masa corpului prin uscare.Într-adevar pe disecţie şi examenul microscopic din colecţia proaspătă. având ca spate pentru scopul comercial cactusul Opuntia ficus-indica. a unui embrion şi presupune biosinteza culorii. 5 . descoperirea organismului. ca vopsea (culoare) industrială. sunt în mare măsura necunoscute. ale acidului carminic.Dactylopiidae are o singură clasă mai consistentă şi anume Dactylopius ce cuprinde 9 specii.

Procesul de bază implică uciderea organismelor şi uscarea corpului insectei.imediat dupa depunerea ouălor. Cultivarea recoltei în Peru este raportată pe o rază de răspândire de 120140kg/ha/an. rezultă mai multe tipuri de coşenilă neagră. Accelerând uciderea şi uscarea artificială.Producţia de coşenilă Recoltarea de insecte de coşenilă se realizeză încă manual şi presupune curaţirea alb-cenusie din masa corporală a femelelor.prefacută în pulbere. Exporturile de obicei sunt realizate la nivel înalt de caliate şi curăţenie. 6 . Simpla uscare de către soare a insectelor.prevede coşenila cenuşie care include o pudră din ouă clocite şi este privită ca fiind de calitate inferioara.Între 80000 şi 100000 de insecte sunt necesare pentru a produce 1kg de coşenilă neprelucrată.pentru export.

Centru de Cercetare şi Dezvoltare Internaţional. ☼ formula.şi anume cea de cultură. folosite de fabricanţii individuali. Câteva rapoarte din literatura de specialitate a statelor Mexic şi America Centrală afirmă o diferenţiere făcută între speciile de cultură şi speciile sălbatice de insecte. Procesul industrial Prelucrarea (şi anume recuperarea şi purificarea ) acidului carminic de pe coşenila neprelucrată este privită ca un proces complicat şi dificil . Aceştia suferă de asemenea din lipsa de formă de robusteţe.Cu toate acestea se cunoaşte care sunt caracteristicile recoltelor scăzute (mai puţin de 52%) şi de obicei furnizează calitatea scăzută a produselor. ☼ separarea solid-lichid(ex.dacă este necesar să se ajungă la o umezeală de 12%. ☼ extracţia alcalina. Hexanul) . ☼ măcinarea particulelor apropiate ca mărime . apără secretele comerţului. procedeu compus din următoarele operaţii : ☼ tratarea coşenilei cu solvenţi organici(ex. ☼ concentraţia. excluzând rivalitatea. instabilitate datorită multiplelor cotizaţii ale factorilor operaţionali şi nonproductibili. Detaliile privind procedurile comerciale actuale. centrifugarea). bazată pe formarea complexului cu ioni metalici. flocularea şi filtrarea). ☼ recuperarea de precipitat(ex.Curentul industrial produce practici derivate din procedura tradiţională. acordă un standard industrial pentru procesarea coşenilei. 7 .este mai vastă şi conţine mai mult pigment(până la 21-22%)pe baza uscată. ☼ resolubilizarea acidului carminic. Prima specie de insecte. purificând procesul cu beneficiu mare. ☼ lacuri insolubile formate cu aluminiu şi săruri de calciu.Acestea de obicei implică îndepărtarea materiei externe prin cernere manuală şi cernere şi reuscare.Specia salbatică de insecte din Peru conţine în mod normal cel puţin 16% acid carminic.Această strategie posedă câteva dezavantaje şi nu este capabilă să transmită o siguranţă înaltă.

dar care poate fi uscat.Este un colorant roşu . potasiu.5. ca . amoniu .32.Se prezintă sub formă de solid .Extractul de coşenilă este în general un lichid de culoare roşu-închis. precum şi de prezenţa compuşilor proteici proveniţi din corpul insectei.Varietatea de forme comerciale ale colorantului este cauzată de modele diferite utilizate pentru obţinerea sa. Structura moleculară a acidului carminic Acidul carminic are formula moleculară : C 22 H 20 O 13 şi M=492.oentru obţinerea unei pudre.Se folosesc aproximativ 70000 de insecte pentru a obţine un „pound” (354.β -glucopiranozil-3. friabil.De asemenea .10dioxoantracen-2-carboxilic ( acid carminic ) .6. Acest compus complex este insolubil şi se prezintă sub forma unui lac denumit carmin.Prin încălzire. scump . varietatea preparatelor comerciale este determinată şi de ionii de asociaţie ai acestui colorant. care este legat de ionul de aluminiu . acidul carminic se descompune 8 . calciu.8-tetrahidroxi-1-metil-9. Omorârea insectei se face prin imersarea sa în apă. fiind extras din pulberea obţinută prin zdrobirea capului insectei Dactylopius Coccus.Denumirea chimică a aditivului este : acid 7.Are ca sinonime : Roşu natural 4. rezultând un chelat hidratat al acestuia (conform structurii date). de exemplu .Proprietăţi fizice şi chimice Face parte din clasa antrachinonelor. neconvenabil pentru vegetarieni. sodiu .6 g) de colorant.Din extractul apos (alcool-apă) sau alcoolic . iar carmina este chelatul hidrat de aluminiu al acestui acid ( raport molar Al:acid.este precipitat acidul carminic (coşenila).1:2). sau de pudră de culoare roşie spre roşu închis.

Este utilizat pentru restabilirea culorii iniţiale a produselor alimentare .2 este violet.Aditivul alimentar trebuie să aibă un conţinut minim de 2% acid carminic în chelaţi.lumină sau la căldură.în benzen şi în cloroform.complexul acidului carminic-aluminiu este solubil în apă la pH=3 şi pH=8.în eter. dintre coloranţii naturali acesta este singurul pe care „ Hyperactive Children’s Support Group” îl recomandă să fie eliminat din alimentaţia copiilor.De asemenea au fost semnalate cazuri de alergii.la temperatura de 135  C.De asemena este utilizat şi pentru 9 .La pH=4.iar la pH=6. IMPACTUL ASUPRA SĂNĂTĂŢII Aditivul E 120 este considerat inofensiv la doze foarte mici.Totuşi există unele recomandări de a fi evitat de către suferinzii cu Parkinson şi Alzheimer.în alcool.Carminul este colorantul caracterizat prin culoarea sa intensă „roşu strălucitor” şi prin marea stabilitate pe care o prezintă la oxidare.Până în prezent nu se poate face cu certitudine o evaluare toxicologică a aditivului.8 are culoarea galbenă.Este considerat periculos de către unii autori.Conţinutul de metale grele ( exprimate în Pb) este de maximum 40 mg/kg.5.care arată că acidul carminic poate distruge vitamina B 12 atunci când este utilizat în alimente şi băuturi .este însă insolubil în eter de petrol. Acidul carminic la diferite pH-uri.Asociat cu ionul NH + 4 . Este solubil în apă.5.depozitării şi transportului ( degradări produse sub acţiunea factorilor fizico-chimici.Colorantul transmite culoarea si produselor în care este incorporate.Culoarea şi solubilitatea variază cu pH-ul şi cu prezenţa diverşilor cationi de asociaţie. degradată în urma prelucrărilor termice.Complexul de calciu este puţin solubil în apă la pH=3. UTILIZĂRI Majoritatea întrebuinţărilor a acestui colorant natural se află în cosmetice şi industria farmaceutică.dar este solubil la pH=8. erupţii cutanate şi rinite la consumarea acestui aditiv. astmă.Aceştia recomandă evitarea sa.biochimici sau microbiologici).Totuşi .în acid sulfuric concentrat şi în soluţii de hidroxizi alcalini.

100 mg/kg.pateuri şi supe. în carne tip burger cu un conţinut minim de 4% legume şi sau cereale .pentru o mai bună percepere a gustului acestor produse. în cantitate de 100 mg/kg. în bitter-soda.pentru cerealele utilizate la micul dejun. 10 .jeleuri şi marmalade .inclusiv produsele cu un număr scăzut de calorii.în cârnaţi. precum şi în alte preparate similare din fructe. Dozele admise în produsele alimentare Aditivul E120 este utilizat singur sau în combinaţie cu alţi aditivi (conform legislaţiei în vigoare) .bitter vino . în membrană comestibilă “qs”.în Americano 100 mg/l .200 mg/kg . 100 mg/l.în gemuri.colorarea produselor alimentare fara culoare. în produse şi în doze similare cu cele prezentate la aditivul E104.De asemenea. mai este folosit în doza de 200 mg/kg singur sau în combinaţie cu alţi coloranţi. 100 mg/kg.în cârnaţii chorizo.

2 – dioxid. 11 .La uscarea produsului la temperature de 105  C timp de 2 ore . În ceea ce priveşte absorbţia maximă de radiaţii UV. aceasta are loc la lungimea de undă de 227 nm pentru o soluţie de 10 mg substanţă în 1000ml apă. iar temperature sa de topire este de 225  C.2.Acesulfamul are următoare formulă moleculară: C 4 H 4 NO 4 KS .Edulcorant sintetic cu putere mare de îndulcire: Acesulfam K Structură chimică : Acesulfam K Proprietăţi fizice şi chimice: Sinonimele acesulfamului K sunt :acesulfam de potasiu . Se obţine industrial din esterul terţbutilic al acidului acetilacetic.3-dihidro-6-metil-1.pH-ul soluţiilor apoase este aproximativ 7. acesulfam.Denumirea sa chimică este sarea de potasiu a 6-metil-1.izobutenă şi dioxid de carbon.Prin ciclizarea Nfluorosulfonilamidei acidului acetil acetic se obţine acesulfam K . fiind de 200 de ori mai dulce decât sucroza. de culoare albă.2.methanol sau acetonă.pentru sinteza acesulfamului K .Aditivul trebuie să conţină minimum 99% C 4 H 4 NO 4 KS raportat la substanţa uscată .sarea de potasiu a 3.În urma reacţiei rezultă un compus intermediar .Are un gust pronunţat dulce .În procedeele moderne . care la încălzire se descompune în Nfluorosulfonilamida acidului acetilacetic .se utilizează dicetena şi un acid amido-sulfonic.O caracteristică a aditivului o reprezintă marea sa stabilitate în soluţiile apoase pentru domenii de pH cuprinse între 3-7( atât la întuneric cât şi la lumină)De asemenea.dioxid.reacţie care are loc în prezenţa hidroxidului de potasiu. acesulfamul K prezintă stabilitate la încălzire (coacere sau tratament UHT).2.Este o substanţă nehigroscopică .prin reacţia acestuia cu fluorosulfonilizocianat.dar mai puţin solubil în etanol.iar M =201.24.pierderile admisibile sunt de 1%.Acesulfamul K este foarte solubil în apă.3oxatiazin-4(3H)-on 2.3-oxatiazin-4-on 2.Acesulfamul K se prezintă sub forma unui compus solid cristalizat sau a unei pulberi cristaline .

pentru fructe conservate cu valoare energetică redusă sau fărp adaos de zahăr.În conservele de fructe şi legume dulci acrişoare. după ingerarea şi absorbţia sa.acesulfamul K se foloseşte în cantitate de 2500 mg/kg.În cazul dropsurilor pentru împrospătarea respiraţiei.Studiile efectuate au arătat de asemenea . Utilizări Conform actului normative 438/295 din iunie 2002.lapte. aditivul se foloseşte în doză de 2000 mg/kg.cu sau fără adaos de zahăr. se admite doza de 500 mg/kg. cu valoare energetică redusă.fără adaos de zahăr.băuturi spirtoase cu o concentraţie alcoolică de 15% vol.Doza zilnică admisă pentru acesulfam K este de 5 mg/ kg de greutate corporală.Pentru cidru şi rachiu de pere.Impactul asupra sănătăţii Acesulfamul K reprezintă avantajul unei eliminări rapide din organism .conţinutul de aditiv admis este de 1000 mg/ kg. s-a constatat prin testele făcute pe animale că acest metabolit afectează glanda tiroidă.acesulfamul se adaujă în cantitate de 350 mg/kg.2% vol. cu valoare energetică redusă sau fără adaos de zahăr.deserturi pe bază de cereale. jeleuri şi marmalade cu valoare energetică redusă se admite doza de 1000mg/kg.Aditivul se mai adaugă în cantitate de 500 mg/kg în produse de cofetărie pe bază de cacao sau fructe uscate .În cazul produselor de cofetărie pe bază de amidon sau a pastelor tarinabile pe bază de cacao.În guma de mestecat fără adaos de zahăr. uscate .Acesulfamul K se mai adaugă în conserve şi semiconserve de peşte dulci-acrişoare.care conţin anumite arome.conform normelor stabilite de FAO/OMS. 450 mg/ kg.În cazul produselor de tip “snacks” gata de consum.în lucrarea [100] se arată că prin acumularea în organism a unor cantităţi mari de aceto-acetamidă ( produs de degradare a acesulfamului K ) . acesulfamului K este folosit pentru deserturi şi produse similare .ace-sulfamul K este admis în doze de 350 mg/ kg.pentru bere de masă.deserturi pe bază de fructe şi legume.Pentru cerealele utilizate la micul dejun.cu sau fără adaos de zahăr.În gemuri .de crustacee şi moluşte .fructe uscate sau grăsimi.La cornete şi vafe pentru îngheţată.preparate pe bază de lapte şi produse derivate.Pentru produsele fine de brutărie destinate unei alimentaţii speciale.bere brună de tip “oud bruin”.aditivul se foloseşte în cantitate de 1000 mg/kg.în marinate de peşte.aditivul este admis în cantitate de 200mg/kg.fără adaos de zahăr.Totuşi .Pentru produsele de cofetărie sub formă de tablete.doza este de 350 mg/kg.cu sau fără adios de zahăr.nu are nici un aport energetic.deserturi pe bază de grăsimi. acesulfamul K se adaugă în cantitatea de 350 mg/l în băuturi nealcoolice. cum sunt deserturile aromate pe bază de apă.În sosuri şi muştaruri.În suplimentele alimentare ( 12 . că acest aditiv se elimină fără să sufere nici o modificare.ca de exemplu în băuturile aromate pe bază de lapte şi produse derivate sau pe bază de suc de fructe cu valoare energetică redusă sau fără adios de zahăr.pe bază de amidon sau nuci şi alune glasate . în cantitate de 350 mg/kg.cu sau fără adaos de zahăr.aditivul este folosit în cantitatea de 1200 mg/kg.desrturi pe bază de oua.Tot în doza de 350 mg/kg .Doza zilnică maximă suportată de organismul uman este de 150 mg/kg greutate corporală 6.În preparatele complete de regim sau aporturi nutriţionale utilizate sub supraveghere medicală .bere nealcoolică sau cu o concentraţie de alcool de până la 1.se admite folosirea acesulfamului K în doze de 2000 mg/kg.În plus .În SUA se admite o doză zilnică de 15 mg/kg . cu un conţinut de fibră mai mare de 15% şi cu 20% tărâţe.

13 .Rezistenţa sa la descompunere se constată chiar la valori de pH acid (pH=3).amar.deoarece din punct de vedere tehnologic prezintă o mare stabilitate termică şi microbologică .nu se caramelizează.Acesulfamul K are un domeniu larg de utilizare .iar pentru integratorii dietetici în stare solidă.este adăugat în doză de 2000 mg/ kg.se mai constată şi o ameliorare a gustului dulce .Este un îndulcitor acaloric .rezistă fără să se compună un timp îndelungat.Pe lângă efectul sinergetic.Fiind un îndulcitor acaloric.Nu se degradează.050.Dar.integratori dietetici în stare lichidă).acesulfamul k se adaugă în cantitate de 350 mg/kg.Un alt avantaj al utilizării acesulfamului K constă în faptul că acesta nu este metabolizat de flora intestinală sau de bacteriile întâlnite în produsele alimentare.higroscopicitatea sa este foarte redusă şi în anumite situaţii.obezilor şi în general pentru evitarea consecinţelor neplăcute ale consumului exagerat de zahăr. iar în soluţii de pH=4-7 nu se descompune la temperatura de 120 grade C.în doză de 800 mg/kg. mai puţin intens ca al zaharinei.prezintă proprietatea de potenţiator de arome.acesta nu se degradează în timp.necesar în dietele diabeticilor .este utilizat pentru alimentaţia bolnavilor de diabet sau în diete hipocalorice.Acesulfamul K are un efect sinergetic cu alţi îndulcitori .chiar la pasteurizarea produselor alimentare acide.1%) .La pH=7.Este utilizat în industria alimentară ca îndulcitor dietetic precum şi din raţiuni tehnologice.Necesitatea utilizării acesulfamului se datorează şi faptului că gustul său dulce este apropiat de al zaharozei la concentraţii mici şi se instalează rapid. Acesulfamul K face parte din grupa edulcoranţilor de sinteză cu putere mare de îndulcire.la întuneric sau expus la lumină.În suplimentele alimentare / integratori dietetici pe bază de vitamine şi / sau elemente minerale sub formă de sirop sau masticabile .fapt pentru care este utilizat în combinaţie cu aspartamul sau ciclamatul de sodiu.se recomandă adăugarea şi a unui conservant (sorbat de potasiu în proporţie de 0.Aditivul se mai adaugă în guma de mestecat cu adaos de zaharuri.5 în soluţii apoase.deoarece produsele sunt susceptibile de atacul microorganismelor . 500 mg/kg.În produsele din fructe şi legume conservate fără zahăr . la concentraţii mari apare un gust neplăcut .În ceea ce priveşte stabilitatea acesulfamului K .Acesulfamul K este rezistent la încălzirea produselor alimentare (200 grade C ).

and 6. 1975b).5 h after dosing. The analytical methods used (thin-layer chromatography. After intravenous administration of a single dose of 10 mg C-acesulfame K/kg bw to rats. and less than 0. distribution and excretion Single oral doses of 10 mg 14C-acesulfame K/kg bw given to rats and dogs were rapidly absorbed.6-4. 14 Bio-transformation The metabolism of Acesulfame K was investigated in the urine and faeces of rats and dogs which had received single oral doses of 10 mg/kg bw.23 h (Kellner & Christ. a possible minor breakdown product of Acesulfame K. and in the urine and bile of pigs dosed orally with 5 mg/kg bw.2 nMol/g in all tissues examined (Kellner & Christ.75 ± 0. mass spectrometry and isotope dilution) detected only the original substance in these samples (Volz. 82-100% of the dose.2 µg/ml in rats. the concentration in dogs was less than 0.BIOLOGICAL DATA BIOCHEMICAL ASPECTS Absorption. 14 Following oral administration of a single dose of 3. and in dogs. and ß-hydroxybutyrate-dehydrogenase indicating that in vivo formation of 14 . in both species. 0.72 µg/ml between 1-2 h after dosing and fell to undetectable levels within 48 h. Rats given 10 consecutive daily doses of 10 mg/kg orally did not show evidence of accumulation.35-0. Excretion occurred mainly in the urine (Kellner & Christ. showed that it did not function as a substrate for thiolase. 1975). 85-100% of the dose was excreted in the urine.08 µg/ml in dogs. 97-100% of their total radioactivity was excreted in faeces. the radioactivity was excreted quantitatively in urine and the plasma half-life was 0. In rats. ß-hydroxyacyl-CoA-dehydrogenase. 1-1. 1975a). the concentration in the organs and plasma was 0.56 ± 2.4 nMol/g in liver.5 h after dosing.2 nMol/g in other tissues. and total recovery approximated to 100%. Three days after dosing. 1975a). Maximum blood levels reached were 0. Effects on enzymes In vitro studies on acetoacetamide.5 mg C-acesulfame K/kg bw to pigs. maximum blood levels ranged between 0. Seven days after dosing.

did not induce point mutations in cultured V79 Chinese hamster cells.acute toxity and mutagenicity The oral LD50 of acetoacetamide in female rats was greater than 15 g/kg bw (Anon. An N-nitroso compound was detected in low yield with N2O3 or with nitrite at pH 1 but not at pH 3.3. The feeding of Acesulfame K did not cause adverse effects on general appearance. tetracycline or gentiamycin (Schrinner & Limbert.. Special studies on carcinogenicity Four groups of 100 male and 100 female Swiss mice were fed diets containing 0. All tumours and tissues showing gross lesions suspected of being tumours and the livers of all animals were examined microscopically (haematoxylin and eosin sections). 1977). 1977). TOXICOLOGICAL STUDIES Special studies on acetoacetamide . ampicillin. Nitrosation was carried out using N2O3 in glacial acetic acid.0% dose level in 15 .4 × 10-3% (Eisenbrand. cephalothin.0% Acesulfame K for 80 weeks. with and without metabolic activation (Gericke.. and did not show antibacterial activity in experimental septicaemia in the mouse with Streptococcus pyogenes A77 or Salmonella typhimurium. The yield at pH 1 was estimated to be 0. or excess NaNO2. Long-term culture (30 daily passages) of Staphylococcus aureus and E. 1980b). Acetoacetamide was non-mutagenic in bacterial assays using four strains of Salmonella typhimurium. 1. behaviour or survival at any of the dietary levels but body weights were slightly decreased at the 3. Nitrosation of Acesulfame K In vitro studies were performed to investigate whether Acesulfame K could form N-nitroso derivatives. 1978). and weights of livers and kidneys were recorded.acetamide is not probable (Anon.0. at pH 3 and pH 1. 0. or 3. 1979). coli with a range of concentrations of Acesulfame did not affect growth characteristics nor sensitivity towards antibiotics. Effects on bacteria Acesulfame K was without antibacterial activity against 12 bacterial strains in vitro. 1977). and was negative in the cell transformation assay using M2 mouse fibroblasts (Marquardt. All survivors were sacrificed and autopsied.

The ratios of chromosomal abnormalities in control and treated animals were low. acetoacetamide was slightly cytotoxic at the highest 16 . No adverse effects were observed and it was concluded that Acesulfame K at these dietary levels did not induce dominant lethal mutations in spermatozoa of vas deferens and epididymis. severe liver degeneration. and 4500 mg/kg on two consecutive days. and values normally found in this strain were not exceeded (Mayer et al. bone marrow was taken from the femur and 2000 polychromatic erythrocytes per animal counted and scored for micronuclei. respiratory infections and lung tumours.0% for five consecutive days prior to mating. 450. 1500. 1978a). Cytogenetic investigations were conducted on bone marrow cells of Chinese hamsters treated orally with five consecutive daily doses of Acesulfame K of 0.0 or 3. 1977). The animals were killed six hours after the second application.both sexes. Gross and microscopic examination revealed a variety of tumours in both test and control animals. but evaluation of the data on type of tumour. See also Long-term studies in rats. The mutagenic index did not differ significantly from 1 (Baeder & Horstmann. Pregnant females were sacrificed mid-term and scored for pregnancy rate and total and dead implants. Neither of the compounds was mutagenic in this system. 1500. 8 and 15 post-treatment each male was caged with two untreated females for seven days. 1974). In a dominant lethal assay. testicular sperm or late spermatids (Willems. Special studies on mutagenicity An oral mutagenicity study (micronucleus test) was carried out in which Acesulfame K was administered orally to male and female NMR1 mice at doses of 450.. The relative liver weight was decreased at all dose levels in males only but there was no evidence of a dose-related response. location and incidence did not indicate that the test compound was carcinogenic to mice at dietary levels up to 3% for 80 weeks (Beems & Til. Acesulfame K was administered to male Wistar rats at dietary levels of 1. The ability o£ Acesulfame K and of acetoacetamide to induce mutations in V79 Chinese hamster cells in vitro (8-azaguanine susceptibility to resistance) was investigated at concentrations of 10-10 000 µg/ml. Deaths occurring during the course of the study were attributed to chronic nephropathy. 1976). At day 1. or 4500 mg/kg bw.

.. Metrazol-induced convulsions in mice were not influenced by Acesulfame K at doses of 500 mg/kg per os.c. 1978).c. Special studies on pharmacological aspects Dosages of Acesulfame K of 400 m/kg i.p.. or rabbits receiving 100 or 500 mg/kg orally or 50 mg/kg i. and similar doses had no antipyretic effect in rats with yeast-induced fever.) was without anti-inflammatory effect on Aerosilinduced paw oedema. Acesulfame K was neither mutagenic nor cytotoxic in the Ames' test using four strains of Salmonella typhimurium (detecting both base-pair and frame-shift mutations) either with or without activation by rat microsomes (Rohrborn. Eight daily doses of Acesulfame K (0-100 mg/kg) per os had no effect on serum cholesterol. 300 mg/kg i. In addition. did not depress motor activity of mice excited by Pervitin. Administration of Acesulfame K (200 mg/kg i. but reduced plating efficiency (cytotoxicity) was observed at concentrations of 5000 and 10 000 µg/ml.p. 1976). 500 m/kg orally. thus the compound is without anti-depressant properties. relative liver weights were unchanged. anti-convulsant activity can thus be excluded.. therefore antidepressant and anticholinergic effects are unlikely.p. or 500 mg/kg orally. or 320 mg/kg subcutaneously. Predosing of rats with Acesulfame K (500 mg/kg orally or 160 mg/kg s.v. guinea-pigs given a similar dose i. 160 mg/kg s. Acesulfame K had no effect on blood sugar levels in rats given 100 mg/kg orally. and this was not considered to be evidence of potential oncogenic activity. or 500 m/kg per os) was without effect on compulsive gnawing behaviour induced by the combined application of apomorphine and imipramine.c. In acute tests. Acesulfame K did not cause any transformations.. 17 . The compounds were also screened for induction of transformations in M2 mouse fibroblasts at similar concentrations. Acesulfame K was not mutagenic nor cytotoxic against four strains of Salmonella typhimurium at concentrations up to 100 mg/plate (Marquardt.concentration.) to mice was without effect on tetrabenazine-induced ptosis and catalepsy. or 320 mg/kg subcutaneously. At doses of 320 mg/kg s. The hexobarbital sleeping time in mice was not changed by pretreatment with Acesulfame K at doses of 500 mg/kg per os or 160 mg/kg subcutaneously. Acesulfame K (200 mg/kg i. total glycerol.p.p. free glycerol or glucose levels. Acesulfame K had no diuretic effect in rats and dogs at oral dose levels of 50 mg/kg and 20 mg/kg respectively. Acesulfame K had no analgesic effect on mice. one (out of 14) transformed focus was observed with acetoacetamide at a concentration of 5000 µg/ml but not at the higher concentration.

Daily oral administration of Acesulfame K (1 g/kg) to dogs for 14 days was without effect on thromboplastin time. after a five day treatment with Acesulfame K at 100 mg/kg per os daily. The changes were compensated for in 3-5 minutes. Addition of Acesulfame K to dog plasma in vitro was without effect on thrombin time. Acesulfame K at a concentration of 10 µg/ml had no neurotropic or spasmolytic effect on smooth muscle. doses of 12 and 24 mg/kg caused a decrease in contractility of the heart with a transient reduction of blood pressure and peripheral blood flow. perfused guinea-pig heart with aconitine and digitoxin-induced fibrillation. No functional changes were detected after application of 50 µg Acesulfame K to isolated guinea-pig heart using the Langendorff techniques. Cardiovascular experiments in anaesthetized dogs showed that intravenous administration of Acesulfame K was without effect up to a dose of 6 mg/kg. Special studies on reproduction A multigeneration study in rats was carried out. recalcification time and thromboelastography of plasma samples.Acesulfame K given intravenously to guinea-pigs at a dose level of 24 mg/kg reduced digoxin toxicity. the compound did not show antiarrhythmic activity in isolated. in which males 18 . thrombin time. 1974).v. Acesulfame K at doses of 0-24 mg/kg i. The effect was reversed in 50-80 minutes and other cardiovascular parameters were unchanged. had no anti-arrhythmic effect on anaesthetised dogs poisoned with K-strophanthin. no change in blood pressure or cardiac activity could be detected. This effect was due to the potassium content and not to antiarrhythmic activity of the compound. thromboplastin time or recalcification time. In the conscious dog. concentrations of 180 mg/ml being required for 50% inhibition (Vogel & Alpermann. Intravenous administration of 1-5 mg Acesulfame K/kg to anaesthetised guinea-pigs one minute before treatment with histamine was without effect on the bronchial musculature. Investigation of the carbonic anhydrase-inhibiting effect in vitro showed that Acesulfame K had virtually no effect. Intraduodenal administration of Acesulfame K to anaesthetized dogs at dose levels of 0-1000 mg/kg induced a slight reduction of blood pressure at 500 mg/kg and this was accompanied by a reduction of cardiac contractility of about 20% at 1 g/kg. In the isolated ileum of guinea-pig.

growth rate and mortality during the lactation period were not adversely affected and there were no indications of increased mortality in utero. most pronounced in the 0. 1975). birth weight. 0. A teratogenicity study was conducted with 15 females per group of the F2b and F3a generations. gross 19 .0. A reproduction study was carried out in which male and female rats were fed diets containing 0.3.u. The relative weights of the caecum were slightly increased in both sexes of the high-dose group and in males of the mid-dose group.0 and 3. Acesulfame K was fed to pregnant rats at dietary levels of 0. 0. 1.3.3. number of young per litter.. body weights and food efficiency figures were slightly decreased in males at the highest dose level. and the mid-dose group of the F0 generation. a positive control group received 75 000 i. the dams received the same diet throughout pregnancy and lactation.and females received Acesulfame K at dietary levels of 0. Gross and microscopic examination did not reveal any treatment-related pathological changes (Sinkeldam et al. Rats from the F3b generation were submitted to clinical and pathological examination. 0. Fertility. or 3. autopsy of the dams. Observations were made on the fertility of the females. 1976).0.0% from day 6 up to and including day 15 of pregnancy.3% group. number of young per litter. no visceral or skeletal abnormalities attributable to the treatment were observed. no adverse effects were seen in appearance. In the teratogenicity studies. or 3. 1. dose-related increase in the test groups but skeletal and visceral examination of the foetuses revealed no teratogenic effects attributable to the feeding of Acesulfame K. or litter data. food consumption. Growth rate was slightly decreased in the top dose group of the F0 and F1 generations. each comprising two consecutive litters. A wide range of abnormalities was induced by teratogenic doses of vitamin A in positive controls (Koeter. Pups from the F1a litters were used for a chronic toxicity/carcinogenicity study at the same dietary levels of Acesulfame K as the parents (see Long-term studies).0% Acesulfame K for 12 weeks prior to mating. In a separate study. 1. In a four-week feeding study on rats of the F3b generation. Mean foetal weight showed a slight.0% for three successive generations. organ weights. An increase in food consumption was observed at all three dose levels of Acesulfame K. sex rates. vitamin A/rat/day during the same period.

60 animals of each sex were selected from the litters for a two-year feeding study (see below. and resorption quotient. No dose-related effects were seen in any of the observations made on the offspring. On the twenty-ninth day of pregnancy. Long-term studies) (Sinkeldam. live and dead foetuses. weighed and examined macroscopically. foetuses were delivered by Caesarean section. At weaning. 1977). 1976). mortality. One dam from the 300 mg/kg group had a premature birth. and there were no indications of increased mortality in utero.abnormalities. 100. Growth rate was slightly decreased in parent rats of the top dose group and in the mid-dose group females. resorptions and placentas were counted. 300 or 900 m/kg bw by gastric intubation from the seventh to the nineteenth day after mating. body weight. 20 . All other observations were within the range of control values and there was no evidence of compound-related malformations (Baeder & Horstmann. The 24-hour survival was determined by incubation and half of the foetuses examined for skeletal abnormalities and the remaining half for visceral changes. An embryotoxicity study with Acesulfame K was carried out in which female rabbits received doses of 0.

6-4. diluţia izotopilor) au detectat doar substanţa „originala” (acesulfam K) în probele supuse analizei. iar procentul de recuperare a fost de aproximativ 100%.2 nMol/g în toate ţesuturile analizate.4 nMol/g în ficat şi mai puţin de 0. distribuţia şi excreţia O singură doză orală de 10 mg acesulfam K/kg corp dată şoarecilor şi câinilor a fost rapid absorbita.2 nMol/h în alte ţesuturi. s-a constatat că radioactivitatea a fost eliminată masiv prin urină. iar semi-viaţa plasmitică a fost de 0. 21 .Aspecte biochimice Absorbţia. După administrarea orala a 3. Şoarecii cărora li s-au dat 10 zile consecutiv doze orale de 10 mg/kg nu au prezentat semne evidente (clare) de acumulare a acesulfamului K. precum şi prin analiza urinei şi bilei provenite de la porci carora li s-au administrat doze orale de 5 mg/kg corp acesulfam K.08 µg/ml la câini la 1-1.La 7 zile după dozare.La 3 zile după dozare concentratia de acesulfam K în organe şi plasmă a fost de 0.5h după dozare şi 6. în cazul câinilor. Biotransformarea Metabolismul acesulfamului K a fost investigat prin analiza urinei şi fecalelor provenite de la şoareci şi câini cărora li s-au administrat doze orale de 10 mg/kg corp.Metodele analitice utilizate (cromatografia în strat subţire. iar după 48h de la administrare nivelul de acesulfam K în sânge nu a putut fi detectat.Nivelul maxim atins în sânge a fost 0.5 mg acesulfam K/kg corp aricilor s-a constatat că eliminarea a avut loc în special prin urină.56±2. iar în cazul câinilor 85-100% au fost excretate prin urina. concentraţia de acesulfam K o fost de mai puţin de 0.5h după dozare.23h. În urma administrării intravenoase a unei singure doze de 10 mg/kg corp de acesulfam K şoarecilor. la ambele specii 97-100% din radioactiviatea totală a fost excretată prin fecale. În cazul şoarecilor 82-100% din doza ingerată. spectrometria de masă.75±2 µg/ml la şoareci la 0.

E.s-a dovedit a fi negativă în transformarea celulelor utilizând fibroflaste M2 de şoarece.Aplicarea unor concentraţii de acesulfam K asupra culturilor (de lungă durată) de Staphylococus aureus.Nitrozarea s-a realizat prin utilizarea N2O3 în acid acetic glacial. ampicilină. o substanţă rezultată în urma degradării a acesulfamului K. gentamicină.Studiile au fost efectuate pe femele tinere 22 .Un compus N-nitrozo a fost detectat prin utilizarea N2O3 la pH=1 dar nu şi la pH=3. Studii speciale asupra cresterii în greutate a cecului Studiile de scurtă şi lungă durată au arătat că în urma administrării de acesulfam K are loc o creştere reversibilă în greutate a cecului.coli nu a influenţat creşterea (dezvoltarea) acestora şi nici sensibilitatea fată de antibiotice. Nitrozarea acesulfamului K Au fost făcute studii în vitro pentru a vedea dacă acesulfam K poate forma N-nitrozo derivaţi. Acetoacetamida s-a dovedit a nu fi nitrogenă în cazul experimentelor efectuate pe 4 tulpini de Salmonella Typhimurium. Efecte asupra bacteriilor Acesulfam K nu a prezentat activitate bacteriană asupra 12 tulpini de bacterii în vitro şi de asemenea nu a prezentat activitatea antibacteriană în cazul unui experiment pe şoareci carora li s-a indus septicemia cu ajutorul St. ceea ce indică faptul că formarea acetamidei in vivo nu este posibilă. βhidroxiacil-CoA-dehidrogenaza si β-hidroxibutiratdehidrogenaza. nu a indus mutaţii în culturile de celule V 79 de hamster Chinezesc. Pyogenes A77 sau Salmonella Typhimurum. sau NaNO2 în exces la pH=3 si pH=1. au arătat că acestă nu poate fi considerat substrat pentru tiolază.Efecte asupra enzimelor Studiile în vitro asupra acetoacetamidei. tetraciclină. cu şi fără activare metabolică. Studii toxicologice Doza orală DL50 de acetoacetamidă în cazul femelelor şoarece a fost stabilită ca fiind mai mare de 15 g/kg corp.

Acetoacetamida s-a dovedit a fi usor citotoxica în concentraţii mari. cu greutatea corporală de aproximativ 115 g cărora li s-a dat acesulfam K în concentraţii de 3 şi respectiv 10% din raţia alimentelor timp de 45. Studii speciale asupra aspectelor farmacologice 23 . 49 şi respectiv 90 zile.Analiza microscopică a ţesuturilor a dezvăluit apariţia unor tumori canceroase. cărora li s-a administrat acesulfam K timp de 80 săptamâni în doze : 0. fiindu-le cântărită greutatea ficatului şi a rinichilor. Studii speciale asupra carcinogenitaţii S-au efectuat experimente pe patru grupuri a câte 100 femele şi 100 masculi de şoareci Surss. dar şi o scadere în greutate a animalelor. de asemenea în urma experimentelor efectuate pe chinese hamsters s-a ajuns la concluzia că acesulfam K nu este citotoxic pentru celulele măduvei osoase.Deasemenea. Toţi supravieţuitorii au fost sacrificaţi şi autopsiaţi.Greutatea cecului a revenit la normal în aproximativ 15 zile de la încetarea administrării de acesulfam K. În urma studiului s-a observat o scădere în greutate a animalelor precum şi o scădere a greutaţii ficatului acestora.situaţie care s-a remediat în perioada de după efectuarea studiului (experienţei). 1. dar în urma evaluarii tipului de tumoare.0 şi 3. au fost prelucrate şi examinate la microscop toate leziunile suspectate a fi canceroase. dar în 2 săptamâni consumul de apă şi alimente a crescut. Studii speciale asupra mutagenitaţii În urma experienţelor efectuate pe şoarecii Wistar s-a constatat că acesulfam K nu este responsabil de inducerea mutaţiilor în ceea ce priveşte spermatogeneza.de sobolani Wistar. 0. Greutatea cecului a revenit la normal tot în aproximativ 14 zile de la încetarea administrării de acesulfam K.0%. Şi în cazul femelelor adulte situaţia a fost aceeaşi : în primele zile acestea au prezentat semne de anorexie.3.S-a constatat o creştere a consumului de apă şi alimente. locaţiei şi incidenţei acesteia nu au existat dovezi clare care să ateste faptul că acesulfam K a fost responsabil de apritia cancerului.

Administrarea acesulfamului K oral sau subcutanat nu a deprimat activitatea motorie la şoarecii carora li s-a dat Perxitin.Peste 99% din doză a fost eliminată prin urină şi mai putin de 1% prin fecale.De asemenea s-a stabilit că acesulfam K nu are efecte antidepresive şi anticolinergice şi nici efecte analgezice în cazul şoarecilor.28 µg/ml) găsinduse dupa 1-1. Obsevaţii făcute pe oameni cu greutate corporala de 70-80 kg Celor 3 voluntari li s-a administrat doze unice de 30 mg acesulfam K în ceaiul de mentă. În ceea ce priveşte teratogenitatea. În urma experimentelor s-a concluzionat că în cazul acesulfamului K. greutatea la naştere. Administrarea de acesulfam K nu a avut efecte antipiretice în cazul febrei induse şoarecilor şi nici efecte antiinflamatorii. rata de creştere şi mortalitatea în perioada de lactaţie nu au fost influenţate negativ şi nu au existat indicii care să ateste creşterea mortalitaţii intrauterine.Eliminare s-a facut în proporţie de 98% în primele 24h. nivelul de glicerol şi glucoză. concentraţia maximă în sânge (0. cărora li s-au administrat diferite doze de acesulfam K în timpul gestaţiei şi perioadei de lactaţie. greutatea.Convulsiile induse prin administrarea de Metrazol nu au fost influenţate de acesulfam K.De asemenea acesulfam K nu a influenţat eficienţa hexobarbitalului.S-a constatat că fertilitatea. nu influenţează colesterolul din sânge. nu prezintă efecte antiaritmice în cazul afecţiuniilor cardiovasculare.5h. consumul de hrană. numarul de pui. Studii speciale asupra reproducerii Studiile au fost efectuate pe şoareci şi iepuri. nu s-au observat efecte adverse în ceea ce priveşte aspectul.Eliminarea s-a facut rapid. semi-viata plasmatică fiind de aproximativ 2h. perioada de gestatie sau anormalităţi ale scheletului şi viscerelor. 24 . responsabil de unele efecte adverse în urma studiilor toxicologice este ionul de K (în special împiedică creşterea în greutate).Absorbţia substanţei a fost rapidă.

html 4. http://e.org/wiki/List%C4%83_de_aditivi_alimentari 3.Metabolismul acesulfamului K a fost studiat din serul şi urina voluntarilor umani.ro/e950-acesulfam-k-acesulfam-potasiu.slabute. 25 .com/search.wikipedia. Bibliografie: 1. http://ro.Doar substanţa „originală” (acesulfam K) a fost detectată în toate probele.php?keywords=Potassium%20Test 2.azazza. http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful