Banul este cârmuirea deplină peste toate

Referat pe tema

A elaborat: Siminiţchi Gh. IP11r A verificat: Branaşco N.

băncile şi guvernele au început să emită bancnote. precum aur sau argint. banii sunt acceptati sau nu . Acest tip de bani este cunoscut sub numele de „bani fiduciari”. . putem economisi bani pentru a cumpăra în viitor un obiect scump. Ei pot fi un mediu de schimb. dar important este faptul ca toti subliniaza importanta banilor in societate:" noi identificam banii ca un element cheie pentru provocarea eficienţei în producţia si schi mbul de produse si servicii. Samuelson ) Problema naturii banilor nu a fost inca pe deplin rezolvata. Alti specialisti considera banii a fi rodul unei conventii la care oamenii ar fi ajuns pentru a usura schimbul. Cu mii de ani în urmă. cu valoare materiala. Până nu demult. respectiv ei sunt un echivalent general al valorii tuturor marfurilor si un instrument de schimb. De asemenea. Bancnotele nu conţin valoarea pe care o reprezintă." (Paul A.pentru ca ei sunt acceptati. Ei au aparut spontan in urma unui lung proces istoric de dezvoltare a schimbului. sau ar fi o fictiune juridica. dar mai ales emotionala.Ce sunt banii? Clasicii economiei politice au demonstrat ca banii nu sunt altceva decat o marfa. valoarea lor fiind garantată de metalul preţios pe care îl conţin. . deoarece au o valoare clară. strămoşii noştri europeni trăiau din vânat sau lucrau pământul. Prin urmare. Acest lucru se datora faptului că o monedă conţinea o cantitate exactă de metal. În schimb. banii existau exclusiv sub forma monedelor. Aceasta deoarece banii nu fac altceva decat sa indeplineasca un rol. fara sa stim ce se scurge prin mainile noastre. recunoscută de toată lumea. publicul va consimti sa se foloseasca de el pentru cumparaturile si vanzarile sale. de exemplu. respectiv o creatie a ordinii de drept. care avea o valoare cunoscută. . Multi dintre noi utilizam acest instrument de schimb. Pentru ca banii sunt folositi de toata lumea. de indata ce bunurile pot fi cumparate sau vandute pe un lucru dat. . Pe măsură ce comerţul s-a intensificat. Prin urmare. ei reprezintă o modalitate de stocare a valorii pentru viitor. era nevoie de tot mai mulţi bani ca mediu de schimb. " Banii sunt o conventie sociala artificiala . emitentul unei bancnote garantează valoarea acesteia. Acest tip de bani este cunoscut sub numele de „bani metalici”. Oricat ar fi de paradoxal sau nu. Discutiile intre specialisti continua. Banii ajuta la rezolvarea acestor probleme din cauza ca sunt un bun care are acceptarea generala ca mijloc de schimb" (Lloyd Atkinson ). . Istoria banilor ne arată că ei sunt folosiţi ca un mediu de schimb pentru comerţ.

Monedele au intensificat semnificativ comerţul din lumea antică. Pentru a garanta valoarea monedelor. iar ulterior. Acest schimb este cunoscut sub numele de troc. metalele de valoare şi alte obiecte au devenit „o măsură a valorii”. monedele erau marcate cu sigiliul regelui. În acest fel. în urmă cu aproximativ 2 600 de ani. regii şi guvernele ţineau producţia lor sub un control strict. Pepită de argint Acest lucru se datora faptului că metalele. Pentru a garanta greutatea. al oraşului sau al ţării emitente. Monedă din Grecia Antică Grecii antici au adoptat rapid această idee nouă şi au început să fabrice monede de argint şi de bronz. precum aurul. O caracteristică importantă a trocului este faptul că procedeul implica schimbul de bunuri de valoare. un vânător putea să schimbe pieile de animale cu grâu de la un fermier sau un pescar putea să dea unui vânător scoici decorative în schimbul unui topor de piatră şlefuit. un fermier îşi putea schimba bovinele pentru o anumită cantitate de argint. Primele monede Primele monede au apărut în Asia Mică.Topor de piatră din Epoca de piatră Metalele încă nu fuseseră descoperite. argintul. În schimb. cositorul şi fierul. schimburile au devenit mai uşoare. „un mediu de schimb” şi o modalitate de „stocare a valorii” până în momentul în care aceasta era necesară. oamenii vânau şi lucrau pământul folosind unelte de piatră – această perioadă a fost cunoscută sub numele deEpoca de piatră. Femeile şi bărbaţii din Epoca de piatră nu aveau bancnotele şi monedele pe care le utilizăm noi în prezent. fermierul putea să utilizeze o parte din acest argint pentru a-şi plăti dările. prin urmare. . Aceste monede antice conţineau o cantitate specifică de metal şi aveau o anumită valoare. deoarece aceste monede noi prezentau încredere şi erau un „mijloc de schimb” eficient. Un mediu de schimb În momentul în care strămoşii noştri au învăţat cum să prelucreze metalele. deoarece puteau fi mai degrabă numărate decât cântărite. Un exemplu îl constituie drahma de argint. Astfel. ei obişnuiau să facă schimb de bunuri între ei: de exemplu. reprezentau o valoare pentru toată lumea. Monedele erau convenabile.

Uniunea Monetară Latină a reunit Franţa. iniţial. din Insulele Britanice până în Turcia – prima monedă paneuropeană. Monede unice în istorie Înainte de introducerea monedei euro. Deseori.Dinar purtând efigia Iunonei Monetal În Roma Antică. de unde şi originea cuvântului „monedă”. Unul dintre motivele pentru care aceste uniuni nu au avut succes a fost variaţia preţului aurului faţă de cel al argintului. prin urmare. iar în 1875. în Europa. transformând comerţul dintre ţări într-o afacere riscantă. . s-a încercat realizarea de uniuni monetare cu monede unice. în funcţie de succesul economiilor individuale. cursul de schimb dintre monede poate varia semnificativ. Templu roman Majoritatea monedelor care au existat înaintea monedei euro le-am moştenit de la aceste naţiuni europene. pe măsură ce Imperiul Roman s-a destrămat şi au început să apară naţiunile din Europa. Mai târziu. În 1867. Ulterior. pe măsură ce Imperiul Roman s-a extins. comerţul exterior este descurajat. monedele conţineau o cantitate fixă de aur sau de argint. fiecare ţară şi-a menţinut controlul asupra propriului sistem monetar. fabricarea de monede era realizată în templul Iunonei Monetal. au fost deschise alte monetării şi aceleaşi monede romane au fost acceptate pentru schimburi în toată Europa. Belgia. ceea ce a dus la destabilizarea monedelor. Grecia şi Bulgaria prin intermediul monedelor de aur şi de argint. au fost puse bazele Uniunii Monetare Scandinave. Elveţia. precum lira italiană şi marca finlandeză. acestea erau denumite după unităţi de măsură. deoarece. Problema care apare într-un context cu multe monede este că.

Pentru indeplinirea acestei functii nu este necesara prezenta efectiva a banilor. Reichsmark. Apoi a apărut moneda unică. se alege un etalon in fiecare tara. Aceasta functie a determinat aparitia banilor de credit. Functia de mijloc de schimb. etalon ce cuprinde o cantitate din marfa bani. 3. asigurand fluiditatea poeratiilor intre vanzator si cumparator. Intensitatea manifestării acestei funcţii de economisire depinde de menţinerea . de mijlocitor al schimbului. precursorul mărcii germane (Deutschmark). Exprimarea in bani a valorii marfurilor se numeste pret In prezent. Ea poate fi economisită prin depunere la bănci. prin aceasta functie ei intermediaza schimbul de bunuri economice si il separa in doua acte. Pentru aceasta. Tezaurizarea clasică devenită inutilă. Succesul înregistrat de Uniunea Monetară Germană s-a datorat parţial introducerii unor norme clare cu privire la fabricarea monedelor. care o pun în circulaţie. aurul fiind demonetizat. Funcţiile banilor 1. se contracteaza un imprumut si ulterior se plateste diurna). Funcţia de mijloc de stocare a valorii şi de rezervă bănească se mai numeşte şi funcţia de economisire. cu denumiri diferite ( $. a taxelor si altor obligatii. in functie de cererea si oferta valutei de referinta. banii servesc pentru achitarea unor datorii. leu etc). Federaţia Germană a fost o uniune monetară care a avut succes. Pentru exercitarea acestei functii prezenta banilor este obligatorie. in functie de puterea de cumparare ( cantitatea de bunuri si servicii care poate fi procurata cu ajutorul lor). Astfel. Până în 1834. hârtia sau moneda nu mai are sens a fi tezaurizată. 2. renuntarea la etalonul aur conduce la stabilirea valorii banilor astfel: * pe piata interna. aceasta fiind o operatie abstracta. este considerata in prezent cea mai importanta functie a banilor. de raportul cu alte valute. se cumpara un bun de folosinta indelingata si apoi se achita ratele. 4. a fost finalizată uniunea vamală şi au fost fixate cursurile de schimb ale monedei. denumita de altfel si functia de masura a valorii. euro. Functia de evaluare. neavând valoare în sine. * pe piata externa. o cantitate mare de metale preţioase ieşea din circulaţie pierzându-şi funcţia principală. pentru plata impozitelor. ascundea banii în depozite sterile. existând oricând posibilitatea transformării în bunuri sau servicii. Ca mijloc de plata.Bancnotă veche germană de 100 Reichsmark În schimb. consta in aceea ca toate marfurile sau activitatile isi gasesc valoarea masurata si exprimata in bani. În prezent. Semnul ei distinctiv consta in faptul ca marfa sau serviciul incep sa fie consumate inainte de achitarea pretului ( se lucreaza o jumatate de luna si apoi se plateste chenzina.

Banii de hârtie după natura lor sunt: . Ł. Iniţial această funcţie a fost îndeplinită numai de metale preţioase. Formele banilor din punct de vedere istoric I. Yen.erau emise pe baza unor garanţii reale. sau poliţele comerciale. în prezent şi banii de hârtie îndeplinesc această funcţie. Biletele de bancă aveau dublă garanţie: . debitorul numit acceptant. Funcţia de bani universali se referă la circulaţia banilor în afara ţării.cambiile. reţinând un comision. Prin ea. industriei. schimburi de mărfuri. Scadenţa poate fi la o dată anume sau la vedere. unanimă.stocul de metal preţios al băncii de emisiune. iar operaţiunea se numeşte scontare. Dacă şi banca respectivă comercială are nevoie de bani. 5.puterii de cumpărare a banilor şi de încrederea celor care îi deţin că aceştia îşi menţin valoarea în viitor. întrucât garanţiile oferite de fiecare stat nu puteau depăşi graniţele naţionale. ea poate resconta poliţa la marile bănci. Bancnotele se emiteau pentru creditarea pe termen scurt a comerţului. sau subscriitor se obligă necondiţionat să plătească beneficiarului (creditor) la scadenţă. sau tras. care în procesul circulaţiei monetare înlocuiau banii cu valoarea deplină. DM. Poliţa sau cambia este un instrument de credit sub forma scrisă. în măsura în care sunt recunoscuţi de Comunitatea Internaţională ($. o sumă determinată de bani.bilete de bancă. Cambiile pot fi transferate de către beneficiarul lor şi astfel ţin loc de bani. Ca urmare a intensificării schimburilor internaţionale. . a) Biletele de bancă (bancnote) semne ale valorii emise de băncile centrale.bani de hârtie propriu-zişi. . transferuri internaţionale. EURO. pentru plăţi. Creditul de rescont este calea principală prin care banca de emisiune (centrală) pune în circulaţie bancnota. Banca achită suma înscrisă. preţios. sau la banca de emisiune. Beneficiarul îşi poate transfera poliţa în bani lichizi înainte de scadentă la o bancă comercială. Franc). se bucurau de încredere erau convertibile în metal . Trăsăturile acestora: .

avea o faţă numită avers şi un revers.Bancnotele aveau ca a doua garanţie şi stocul de metal preţios al băncii de emisiune şi ca urmare a acestei duble garanţii. purtând şi efigie şi inscripţii. ele nu puteau ajunge în exces faţă de nevoile circulaţiei monetare. adică disponibilităţile aflate în conturi bancare şi care circulă prin operaţii de virament. III. Astăzi circulă numai monede divizionare din metale ordinare. . Dar cele două condiţii de emisiune s -au deteriorat.confecţionată din metale nepreţioase. Acestea sunt cambiile comerciale. Moneda reală era reprezentată din metal preţios. sau transfer de conturi. Aceste disponibilităţi apar numai prin depunerea de către persoane fizice sau juridice a unui numerar sau a unor bunuri pentru păstrare şi fructificare la instituţiile financiare. Baterea monedei de aur a încetat după Primul Război Mondial. cu acelaşi rol de semn al valorii.reprezintă bani abstracţi. având curs forţat şi înlocuiesc în circulaţie banii cu valoare deplină. sau banii de cont . Deci. II. banii de hârtie nu simbolizează valoarea aurului. nu au drept de convertibilitate în aur. Banii scripturali. fiind emise şi cambii financiare. Moneda divizionară . fapt ce a dus la îndepărtarea emisiunii de nevoia circulaţiei mărfurilor şi încetarea treptată a convertibilităţii bancnotelor în aur. sau depozite. ci semnifică doar valoarea bunurilor materiale şi serviciilor ce pot fi procurate cu ajutorul lor. b) Banii de hârtie propriu-zişi sunt de asemenea semne ale valorii emise de stat. fiind doar instrument de tezaurizare.

IV. sunt monitorizaţi pe display-ul video. Banii celui de Al Treilea Val constau din pulsaţii electronice. Banii din societăţile Primului Val erau durabili. Banii celui de Al Doilea Val constau în hârtii imprimate. că până şi cele mai intangibile impulsuri electronice pot fi negociate pe bunuri sau servicii. . Astfel. Banii electronici: progresele ştiinţei şi tehnicii contemporane au generat operaţiunile cu banii prin intermediul tehnicii electronice şi automatelor. străfulgerând de-a lungul şi de-a latul planetei . Această succesiune de transformări este însoţită de o profundă convertire de încredere: anume. Cardurile.ei sunt informaţie. 74). avuţia noastră este o avere formată din simboluri. cu sau fără acoperire materială. de aceea îi numeşte “pre-alfabetizaţi”. tangibili şi valoarea lor depindea de greutatea în metal preţios şi nu de cuvintele imprimate pe ei. cartelele magnetice marchează o revoluţie sau o mutaţie de încredere.pag. conform spuselor lui Alvin Toffler(“Puter ea în mişcare” . devenind simbolici.