SANGELE

Are origine mezenchimala. Este alcatuit din organite (elemente figurate) si plasma. Elementele anucleate sunt hematia si trombocitul. Elementele nucleate sunt leucocitele care pot fi granulare (PMN) - neutrofile, eozinofile sau bazofile - sau pot fi agranulare - limfocitele si monocitele. Plasma sangvina contine 90% apa si 10% substante uscate. Substantele organice sunt albumine, globuline, fibrinogen, hormoni si vitamine in cantitati mici. Substante anorganice sunt sarurile minerale si ioni aflati in diverse concentratii. De asemenea mai se gasesc metaboliti: urea, acidul uric, creatinina, glucoza. La fiecare element figurat se vor studia: • numarul • diametrul • forma • organizarea structurala, observata la MO • organizarea ultrastructurala, observata la ME • durata de viata in sangele circulant • originea • functiile indeplinite Hematia Numarul Se gaseste in numar de 4 mil. / mmc la femeie si 5 mil. / mmc la barbat. Aceste cifre insa nu sunt fixe. Exista cresteri ale acestor valori (poliglobulii) care pot fi fiziologice sau patologice. Poliglobulie fiziologica se poate intalni: • la altitudini ridicate • la sportivii de performanta • la femeia gravida in ultima perioada de sarcina • la nou nascut (7-8 mil.) dar care scade insa repede. Poliglobulii patologice se intalnesc in: • boli ale sangelui • boli generale Scaderea numarului de hematii se numeste anemie si apare in boli ale sangelui sau in boli generalizate. Dimensiuni 8,6 µm la hematia circulanta • 7,5 µm la hematia uscata Dimensiunile mari ale hematiilor: macrocite (10 µm) sau megalocite (12 µm) insotesc anemiile sau alte boli ale sangelui. Diametre scazute (microcite) se intalnesc in anemii. Poate exista si anizocitoza (diametre diferite).

• •

Forma discocit (forma clasica, fiziologica) - in plan frontal are forma rotunjita iar in plan sagital are forma de disc biconcav (piscot). sferocit - hemati rotunjite, cu forma de balon

globina si partea de hem care este alcatuita din protoporfirina IX si Fe2+. Protein enzimele sunt: • lactat dehidrogenaza (enzima a glicolizei anaerobe) • enzime din suntul pentozic . Se unesc globina si hemul Hemoglobina este de mai multe feluri: • HbA1 . Se formeaza protoporfirina IX 3. Globina este formata din 2 lanturi α si 2 lanturi γ. Aceasta forma poate sa devina si ireversibila in unele boli.hematii turtite Poikilocitoza apare atunci cand hematiile au forme diferite. alungite si alcatuiesc o pseudoretea cu ochiuri diferite in care se gasesc proteine structurale de forma globulara. Se leaga Fe la protoporfirina si se formeaza hemul 4.• echinocit . patologice: • drepanocitele .glucozo-6-fosfat dehidrogenaza. Globina este formata din 2 lanturi α si 2 lanturi β.97% din totalul de Hb. In formarea Hb (hemoglobinei) exista mai multe etape: 1. deformandu-se iar apoi revin la forma initiala. atunci cand capilarele sangvine au un diametru mai mic de 7 µm. La nastere ea reprezinta 80% din total. 6-fosfogluconat dehidrogenaza • ATPaza • urme de catalaza • anhidraza carbonica .secvente gresite de aminoacizi in lanturile β ale globinei. Este formata dintr-o parte proteica .1% din totalul de Hb. • HbF (fetala) .2% din totalul de Hb. Exista boli ereditare determinate de defecte genetice in formarea Hb . Proteinele structurale pot fi fibroase.hematii in forma de secera • leptocite .sunt celule rotunjite care prezinta o infundatura. pentru ca sa poata trece. Este posibil sa ramana membrana nucleara care va forma inelele Cabat.hematii de forma ovalara • acantocite . 2. Tot din nucleu raman resturi de cromatina sub forma de granule bazofile granulele Jolly. .ocupa 33% din greutatea hematiei care are 40% substanta uscata in total. spre exemplu in ciroza hepatica. • ovalocite . Citoplasma: dispar toate organitele celulare si raman doar microfilamentele si microtubulii care formeaza citoscheletul si mentin forma celulei. • HbAlc . hematiile se alungesc foarte mult. In mod fiziologic.globina este format adin 2 lanturi α si 2 lanturi β dar la valina terminala se adauga o molecula de glucoza. • stomatocite . forma si grosime egala si situate la distante egale unele de altele.celulele au forma sferica dar membrana emite prelungiri de lungimi si grosimi diferite asezate la distante inegale. Proteinele sunt proteine structurale si protein enzime. De asemenea exista si hematii cu forma ireversibila. • HbA2 .intervine in legarea CO2 • hemoglobina . Aceasta forma apare cand in mediul extern apare o modificare a pH-ului. Globina este formata din 2 lanturi α si 2 lanturi δ.au forma de sfera dar membrana celulara emite prelungiri de lungime. Structura si ultrastructura hematiei Hematia circulanta este anucleata (la om). Se formeaza globina in RER. Aceasta forma apare atunci cand concentratia de ATP din celula sau din exterior scade.

inlocuirea acidului glutamic din pozitia 7 cu valina • HbC . Structura ei este: 30 % lipide. Talasemia minora permite supravietuirea pana la varsta adulta sau chiar mai mult. mai rar in lanturile α si foarte rar in amandoua simultan. factorul principal fiin Hb care leaga si dezleaga rapid O2 sub actiunea methemoglobin reductazei si CO2 sub actiunea carboanhidrazei. 3-gliceraldehid dehidrogenaza si proteinkinaza. 18% glucide. A (antigen A1 / A2) B (antigen B) AB (antigene A. 50-52% proteine. Pe fata exterioara a membranei se gasesc acetilcolinesteraza si nicotin-amid-dinucleotid. grupati in: antigen A.inlocuirea acidului glutamic din pozitia 7 cu lizina • HbG . La nou nascut poate aparea icterul hemolitic al nou nascutului. B. La exterior prezinta glicocalix. Astfel se realizeaza circuitul Fe in organism. coxal) si in corpurile vertebrelor. sub forma de mozaic. de ordinul trilioanelor. Durata de viata 120 zile. A fost prima membrana izolata si cea mai mult studiata pentru ca hematia in mediu hipoton se umfla si se dezintegreaza si rezulta o hematie fantoma. indivizii pot fi Rh pozitivi sau Rh negativi. Hematia se descompune si se elibereaza Fe care reintra in circulatie si ajunge in maduva rosie hematogena ajutand la formarea de noi hematii. De asemenea pe fata externa prezinta numerosi antigeni de suprafata. Talasemia majora este o forma foarte grava cu rata de supravietuire redusa. B) 0 (nici un antigen) aglutinina antiB aglutinina antiA nici o aglutinina aglutinina antiA. ramanand doar membrana.Hemoglobinopatii sunt determinate de defecte genetice in lanturile β cel mai frecvent. ceea ce determina liza hematiilor. Aceasta se gaseste in oasele late (stern. hematopoietica sau hematoformatoare (MRH) care da nastere elementelor figurate ale sangelui. Functiile Este transportoare de gaze. In timpul sarcinii el primeste de la mama anticorpi anti Rh dezvoltati de mama in timpul primei sarcini. Aceasta se intampla la al doilea copil provenit de la un tata Rh pozitiv si o mama Rh negativ. Hemoglobinopatii determinate de greseli in lanturile β: • HbS . deci se sintetizeaza mai putina globina dar in acelasi timp formarea de hem este normala si astfel Hb va fi mult alterata si redusa in hematii.inlocuirea acidului glutamic din pozitia 7 cu glicina • HbE . Membrana celulara este de natura lipoproteica. Talasemia este un defect genetic in care celulele (hematiile tinere) au o cantitate redusa de RER. antiB In functie de prezenta sau absenta factorului Rh. Originea Este in maduva rosie hematogena.inlocuirea acidului glutamic din pozitia 26 cu lizina Hemoglobinopatii determinate de defecte in lanturile α • HbI . Se poate forma si o legatura ireversibila in carboxihemoglobina determinata de legarea monoxidului de carbon . Pe fata interna a membranei se gasesc ATPaza. Hematiile imbatranite ajung in ficat sau splina unde sunt fagocitate de macrofage si sunt apoi atacate de lizozomi care contin hidrolaze acide. Trombocitul .CO. In mediu hiperton se ratatineaza si emite tepi. HbC sunt mai frecvente in tarile mediteraneene iar cea cu HbG este mai raspandita in Tailanda si Asia de Est.inlocuirea lizinei din pozitia 17 cu acid glutamic Hemoglobinopatiile sunt raspandite diferit: cele cu HbS.

numar mic de lizozomi (granulele λ). H2. Sistem canalicular deschis . Citoscheletul are rol de suport. 2-3 mitocondrii cu rare criste.400. Originea Se formeaza in MRH pe linie megacariocitara. foarte putine la numar insa. asigura deplasarea sau contractia in formarea cheagului sangvin. Durata de viata Variaza de la cateva ore pana la 3-4 zile. La exterior se gasesc receptori pentru factorii plasmatici cu rol in coagularea sangelui. cativa ribozomi liberi. mentine forma celulei. Structura si ultrastructura trombocitului Este anucleat.000 . Citoplasma prezinta doua zone: centrala. Forma Este ovalara. Prezinta frecvente invaginari care comunica cu sistemul canalicular deschis prin intermediul carora se fac schimburi bidimensionale. in stare proaspata sau cu margine crenelata in stare uscata. factorul VIII (Willebrand). Hialomerul Prezinta 3 sisteme canaliculare. inconjurate fiecare de o endomembrana.tubi care comunica cu invaginarile membranei plachetare. favorizand schimbul dintre mediul intern si mediul extern. mozaicata. provenind din megacariocit care are 60 nuclei. cateva vezicule golgiene. clara hialomer. Diametrul Este cel mai mic element figurat al sangelui avand un diametru de 3-4 µm. . 2. 3. Granulomerul Este format din vezicule de diferite marimi si opacitati. ATP. De asemenea ea poate emite prelungiri sub forma unor valuri ondulate cu ajutorul carora se deplaseaza.granulomer. ioni Ca2+. putin RE. Exista proteine speciale cu rol in coagulare: • trombostenina • factorul III plachetar • factorul IV plachetar Toate aceste structuri stau asezate pe citoscheletul format din microfilamente de actina si miozina si microtubuli.Numarul 200.000 / mmc. Pot fi tubi ai RE. cu glicocalix la exterior. ADP. Ele parasesc vasul si patrund in tesuturile conjunctive unde sunt fagocitate de macrofage. si una periferica. Veziculele α sunt implicate direct in coagulare si contin: tromboxan A2. Sistem tubular dens alcatuit din tubi anastomozati asezati ca un inel in hialuromer. Cresterea numarului se numeste trombocitoza iar scaderea numarului se numeste trombocitopenie si insotesc boli ale sangelui sau boli generale. epinefrina. intunecata . Trombocitele sunt astfel fragmente din citoplasma megacariocitelor. prostaglandine G2. trombospondina. Sistem marginal reprezentat de un inel de microtubuli care mentin forma celulei. de la exterior spre interior: 1. Veziculele dense au diametrul de 250-300 nm si contin serotonina. Unele vezicule sunt organite celulare. Membrana plachetara este lipoproteica. norepinefrina.

endomembranele se rup si continutul veziculelor se raspandeste in toata citoplasma dandu-i un aspect vascos. Metamorfoza vascoasa Aderarea Plachetele se lipesc de endoteliul vaselor langa locul lezat si lipirea este favorizata de colagenul din peretele vasului cu care stabilesc legaturi.Ca2+. orice rana poate fi mortala. Ca2+) contracta masa de fibrina si se formeaza cheagul sangvin 4.serotonina. trombostenina Procesul de coagulare are mai multe etape: 1. Ca2+. Aceasta este favorizata de colagen si alti componenti din plachete: serotonina. Trombina actioneaza asupra fibrinogenului care se transforma in fibrina care este o masa de fibre cu directii diferite ce formeaza o pseudoretea. ATP. Ele intra in actiune in trei etape: 1. Apoi factorii plachetari cu rol contractil (serotonina. Complexul plasminogenul . Acest complex este format din 4 tipuri de molecule: 1. plasmina 3. inhibitori ai complexului 4. plasminogen 2. Apoi membrana plachetara se rupe si intreg continutul citoplasmic se raspandeste incepand procesul de coagulare. • Pot endocita bacterii si virusuri dar nu le pot distruge deoarece au un continut redus de hidrolaze acide. Plachetele mai au si alte functii decat cele din coagularea sangvina: • Intervin in procesele inflamatorii si elibereaza substante care stimuleaza chemostatismul neutrofilelor la locul de invazie microbiana. Agregarea la locul leziunii 3. ADP. Hemofilia este un defect enzimatic. 3. Aderarea trombocitelor are loc in momentul in care se lizeaza peretele vasului. Aderarea la peretele lezat 2. plachetari . neutrofilele fiind primele care actioneaza. 2. determinat genetic si care impiedica transformarea fibrinogenului in fibrina. tisulari . ADP/ATP 4.plasmina asigura hemoliza (trombocitoliza) cheagului sangvin. prezenti atat in trombocit cat si in plasma .factorul tisular principal 2.Functii Plachetele intervin direct in coagularea sangelui. Intr-o prima etapa tromboplastina va actiona supra protrombinei si o va transforma in trombina. • Pot interveni in procesul imun prin emiterea de substante care stimuleaza producerea de imunoglobuline (in special IgG) • Pot interveni in vindecarea ranilor eliberand substante care stimuleaza miogeneza si angiogeneza (formarea de noi capilare) . tromboxanul A2. Astfel. Procesul de coagulare Exista mai multe tipuri de factori: 1. acumuleaza apa.tromboplastina . stimulatori ai complexului Plasminogenul se transforma enzimatic in plasmina si aceasta este influentata de inhibitorii si stimulatorii complexului. Metamorfoza vascoasa Trombocitele isi modifica forma si structura. astructurat. plasmatici .protrombina si fibrinogenul 3. Agregarea Reprezinta formarea de grupuri de plachete la locul de lezare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful