Conf. Dr.

Mihaila Daniela

MASTER

AGROTURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA

Note de curs

1

CUPRINS
INTRODUCERE - CE AVANTAJE VA OFERĂ O AFACERE IN TURISM De ce o afacere în turism este oportună? Câştigaţi din ecoturism Ce avantaje vă oferă o afacere în turism Profitaţi de avantajele oferite de natură Iată cum au început două familii să facă agroturism CAPITOLUL l - DESCRIEREA AFACERII Cheia succesului în conducerea şi administrarea unei pensiuni Primii paşi în demararea afacerii Ce sunt pensiunile şi cum se clasifică acestea Cum se amenajează o pensiune turistică Ce presupune amenajarea interioară a unei pensiuni Ce presupune amenajarea exterioară a unei pensiuni Care sunt activităţile de curăţenie şi întreţinere a spaţiilor de cazare Asigurarea necesarului de materiale şi ustensile Efectuarea procesului de curăţenie, întreţinere şi amenajare Oferirea serviciilor în cadrul unei pensiuni turistice Ce servicii suplimentare pot fi prestate în cadrul pensiunilor turistice Anexa 1. Mic dicţionar de turism Anexa 2. Simboluri standardizate pentru facilităţile hoteliere Anexa 3. Bucătăria românească şi preferinţele culinare ale turiştilor străini Anexa 4. Formulare utile în activitatea pensiunii Anexa 5. Sfaturi practice Anexa 6. Calendarul evenimentelor Bibliografie CAPITOLUL 2 - PLANUL DE AFACERI Rezumatul afacerii Descrierea afacerii Produse şi servicii oferite Piaţa şi concurenţa. Implementarea afacerii Vânzarea produselor şi serviciilor Planul financiar CAPITOLUL 3 - ASPECTE SPECIFICE ALE AFACERII Aspecte juridice specifice privind avizarea afacerii Reglementări legislative specifice afacerii

2

Introducere Ce avantaje vă oferă o afacere în turism?

3

Cuprins
De ce o afacere în turism este oportună? Câştigaţi din ecoturism! Ce avantaje vă oferă o afacere în turism ? Profitaţi de avantajele oferite de natură! Delta Dunării Litoralul Mării Negre Maramureş Moldova şi Bucovina Oltenia şi Muntenia Zona montană Transilvania Iată cum au început două familii să facă agroturism

4

De ce o afacere în turism este oportună?
Atât la oraş, cât şi în mediul rural, dezvoltarea unei afaceri în turism poate fi rentabilă, mai ales având în vedere că în România, ca şi la nivel internaţional, numărul turiştilor este în continuă creştere. Anual, se estimează o creştere în domeniul turistic mondial de aproximativ 3,5%. Demararea şi conducerea unei astfel de afaceri nu se află numai la îndemâna întreprinzătorilor din regiunile dezvoltate, ci pot fi realizate cu succes şi în regiunile rămase în urmă din punct de vedere economic.  Statul sprijină în prezent zonele care oferă potenţial turistic şi permit crearea de noi locuri de muncă şi deci venituri suplimentare, valorificarea potenţialului piscicol, dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale (artizanat). Veniturile obţinute în urma desfăşurării de afaceri în turism pot determina creşterea considerabilă a calităţii vieţii în regiunile marginalizate.  Înfiinţarea şi administrarea unei pensiuni turistice, în mediul rural sau urban, este o bună idee de afacere, în special pentru cei care doresc să pornească o activitate pe cont propriu, însă dispun de un capital limitat. Amenajarea casei de la tară sau a celei de vacantă implică o sumă minimă necesară pentru demararea acestei afaceri. Totuşi, pentru a vă bucura de succes, este necesar să cunoaşteţi în detaliu şi să evaluaţi toate aspectele implicate de dezvoltarea acestei afaceri, de la avantaje, dezavantaje şi riscuri până la modul în care trebuie să acţionaţi pentru atragerea clienţilor.  Întreprinzătorii care doresc să investească într-o pensiune turistică trebuie să tină cont de faptul că oferta în afara hotelurilor este în continuă creştere. De aceea, ei trebuie să ştie să satisfacă cât mai bine posibil nevoile turistice ale indivizilor din toate categoriile sociale. Astfel, este foarte important de ştiut că, potrivit unor sondaje, cea mai mare parte a turiştilor caută locuri liniştite, neaglomerate. Un număr important de turişti consideră că blocurile şi clădirileturn denaturează peisajul şi, de aceea, preferă localităţile cu caracter rural predominant. Încă din anii '60, când a început să se dezvolte, în zona Munţilor Alpi, turismul rural, s-a dovedit a fi o afacere ideală, în special ca o sursă importantă de completare a veniturilor pentru micii fermieri care produc atât cât să poată supravieţui, în România, turismul rural reprezintă o şansă reală mai ales pentru agricultorii afectaţi de criza din sectorul agricol, care doresc să încerce o activitate nouă, folosindu-se de mijloacele pe care le deţin deja.

5

 Această afacere poate reprezenta o bună ocazie de a câştiga bani şi pentru cei care nu au suficiente resurse pentru a se putea întreţine la oraş şi ar fi dispuşi să se ocupe de agricultură. Cheltuielile la oraş sunt considerabil mai mari decât la tară, iar din vânzarea unui apartament în zona urbană se pot obţine bani pentru cumpărarea unei case şi a unui mic teren la tară, astfel încât să rămână disponibilă şi o sumă de bani pentru investiţiile necesare pentru practicarea turismului rural.  Nu în ultimul rând, turismul rural poate fi o afacere rentabilă pentru persoanele cu iniţiativă, care doresc să organizeze activitatea unui lanţ de pensiuni dintr-o anumită zonă, prin contracte cu persoanele care preferă să practice turismul fără a se implica sută la sută în activităţile de organizare.

Câştigaţi din ecoturism!
Ecoturismul este o afacere mică, promovată iniţial ca turism în arii naturale, întrucât tot mai mulţi turişti şi-au exprimat dorinţa de a-şi petrece timpul liber în mijlocul naturii, ecoturismul şi-a câştigat, de-a lungul timpului, tot mai mulţi adepţi. Astăzi, ecoturismul se deosebeşte de turismul în natură prin accentul pus pe conservare, educare şi implicarea activă a comunităţii locale. Organizaţia Mondială a Turismului consideră că ecoturismul, din familia căruia menţionăm turismul cultural şi turismul de aventură, va avea cea mai spectaculoasă evoluţie în secolul al XXI-lea. Turismul cultural are drept scop cunoaşterea culturii româneşti a cărei autenticitate sa păstrat în special în mediul rural. Turismul cultural în România este în general de natură religioasă, practicat mai ales de turiştii străini, atraşi de frumuseţea şi de încărcătura culturalistorică a obiectivelor turistice (mănăstiri, biserici, muzee etc.). Această formă de turism comportă o latură informaţională, turiştii fiind motivaţi de ideea de a cunoaşte lucruri noi despre aceste locuri. Foarte apreciaţi sunt meşterii populari din România pentru lucrările lor deosebite din lemn (icoane, linguri sau alte vase), ceramică (farfurii, vase), sticlă (icoane pictate), răchită, papură sau nuiele (coşuri, pălării). De asemenea, ouăle încondeiate şi costumele populare realizate cu multă măiestrie sunt apreciate în toată lumea. Turismul activ sau de aventură presupune, de cele mai multe ori, vizitarea unor
6

regiuni aproape neafectate de impactul uman, efectuarea unui efort fizic relativ mare şi asumarea unor riscuri mai mari. Din această categorie pot face parte raftingul (parcurgerea canioanelor sau cheilor, coborârea pe ape repezi), schiul extrem, alpinismul, zborul cu parapanta, turismul ecvestru etc. • Râul Bistriţa este considerat unul dintre cele mai bune râuri repezi de munte pentru practicarea river rafting-ului, deoarece prezintă grade de dificultate care permit efectuarea acestui sport atât de începători, cât şi de profesionişti. De asemenea, se pot organiza în diferite regiuni din tară coborâri cu barca pneumatică pe râuri repezi de munte din Valea Mureşului şi Valea Oltului, pe Crişuri, pe Dâmbovita sau Bistriţa. Traseele au grade diferite de dificultate şi lungime, putând fi parcurse într-o singură zi (de exemplu Valea Dâmbovitei) sau în mai multe zile (pe Olt sau Mureş). • Zonele cele mai importante pentru practicarea alpinismului şi escaladei în România sunt: Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Cheile Bicazului, Munţii Făgăraşului, Munţii Retezat, Valea Cernei şi Cheile Râşnoavei în masivul Postăvarul. • În România există mai multe zone în care se poate practica zborul cu parapanta. Printre cele mai renumite, prin spectacolul oferit de către peisajele înconjurătoare, sunt Valea Prahovei, Munţii Bucegi, Munţii Hăşmaş cu Cheile Bicazului, Munţii Apuseni, dar şi Vatra Dornei şi zone aflate în apropierea mării - nordul litoralului. De asemenea, pe tot parcursul Bazinului Domelor există foarte multe zone cu curenţi termici excelenţi, care permit celor care zboară să plutească în aer ore întregi, cât şi curenţi dinamici, care fac din zborul în dinamică o adevărată plăcere. • În ceea ce priveşte schiul, datorită Munţilor Carpaţi potenţialul României este foarte ridicat. Cererea mare a dus la mărirea numărului de pârtii de schi în staţiuni montane şi la realizarea de modernizări pe cele existente. • Şi în ceea ce priveşte cicloturismul România are un potenţial deosebit, în zonele de munte, datorită reliefului favorabil şi peisajului variat se practică cicloturismul montan (mountain biking). • Cutreierarea zonelor muntoase alături de un blând tovarăş - calul - poate reprezenta pentru turişti o aventură de neuitat. Aşa cum odinioară Calistrat Hogaş descoperea alături de „Pisicuţa” locuri misterioase şi neumblate, bucurându-se din plin de frumuseţea calmă şi sălbatică a naturii, orice turist poate trăi aceste sentimente. Cum? Cu ajutor specializat,
7

deoarece acum există în România un Comitet Naţional de Turism Ecvestru (C.N.T.E.), care grupează cele câteva centre ecvestre şi crescătorii de cai şi asigură pregătirea ghizilor specializaţi. Toate centrele ecvestre au o structură de programe turistice care cuprind atât trasee călare, cât şi trasee cu atelaje, precum şi cursuri de călărie de agrement. Afacerea dumneavoastră poate avea un succes remarcabil dacă veţi lua în calcul valorificarea acestor posibilităţi oferite atât de turismul cultural, cât şi de cel de aventură, în plus, puteţi beneficia de programul SAPARD care cuprinde şi proiectele axate pe turismul recreativ: cicloturism, turism ecvestru, ecoturism. Practicarea ecoturismului este condiţionată de respectarea de către organizatori a unui set unic de standarde care au evoluat considerabil în ultimii zece ani. Dezvoltarea unei afaceri ecoturistice necesită, din faza de concepere şi până la desfăşurarea efectivă a activităţii, satisfacerea unor reguli care reflectă importanţa mediului natural şi a comunităţii locale, în România, ecoturismul are la bază respectarea unui cadru legislativ foarte clar, care prevede măsuri pentru protecţia mediului înconjurător. Principalele acte normative care reglează protecţia acestuia se găsesc în secţiunea destinată legislaţiei specifice. Ecoturismul reprezintă de cele mai multe ori o sursă suplimentară de venituri pentru populaţia locală.

Ce avantaje vă oferă o afacere în turism
Este de preferat ca turismul rural să fie şi ecologic, şi cultural, deoarece oricare dintre aceste forme de manifestare sunt benefice pentru zona în care se organizează. Aceste manifestări conduc la avantaje generale şi avantaje particulare. Avantaje generale: • Popularizarea zonelor respective • Punerea în valoare a bogăţiilor satului, ale zonei • Noi locuri de muncă pentru sătenii foarte săraci, care vor lucra pentru cei care s-au extins şi nu mai fac fată singuri cererii • Consolidarea unor afaceri de familie • Modernizarea infrastructurii locale • Dezvoltarea activităţilor economice pe plan local, prelucrarea unor materii prime din producţie proprie: carne, lapte, lână, lemn etc. • Contribuie la ridicarea gradului de cultură, educaţie şi civilizaţie al locuitorilor satelor şi implicit al zonelor rurale • Conservarea şi protecţia mediului rural • Ridicarea nivelului de trai al sătenilor Avantaje particulare: • Investiţiile relativ mici: este vorba despre investiţii pentru organizarea casei deja existente şi investiţii necesare pentru a obţine spatiile şi dotările pentru desfăşurarea acestei activităţi.

8

• Posibilitatea de a beneficia de înlesniri financiare: statul încurajează turismul prin
anumite facilităţi. De asemenea, după aderarea României la Uniunea Europeană, activităţile de tipul turismului rural sau agroturismului, în special cele care determină conservarea şi promovarea patrimoniului naţional vor fi puternic sprijinite prin alocarea de bani din fondurile europene, întreprinzătorii din acest domeniu au prioritate la instalarea de linii pentru telecomunicaţii (telefon, telex, fax), plătesc energia electrică, gazul metan şi serviciile de telecomunicaţii la tariful pentru uz casnic (în cazul în care capacitatea de cazare nu depăşeşte 5 camere). • Oferta lor va fi cuprinsă atât în materialele de promovare turistică editate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cât şi în acţiunile de promovare întreprinse de birourile de informare ale ministerului, din tară şi din străinătate. Coordonatele lor de contact se află în plicul cu adrese utile. • Piaţa în plină creştere: numărul turiştilor care preferă să se cazeze la pensiuni atât din mediul rural, cât şi urban şi care, după o vacantă petrecută aici, doresc să revină sau să viziteze şi alte pensiuni este din ce în ce mai mare. De asemenea, cercetările arată că turiştii străini care vin în România îşi doresc să se cazeze în alte spatii decât în hoteluri. • Nu este necesară o pregătire tehnică specială: pentru a avea succes este necesar să aveţi o pensiune bine situată şi trebuie să aveţi un puternic simt al ospitalităţii, al organizării şi să ştiţi să gătiţi. • Şansa de a vinde clienţilor produse obţinute în propria gospodărie: legea prevede posibilitatea de a vinde produse din gospodăria proprie. Acest lucru ar putea aduce câştiguri considerabile întreprinzătorilor din mediul rural. • Posibilitatea de a oferi servicii suplimentare: în acest mod, veniturile firmei ar
9

putea creşte. • Posibilitatea de a lucra împreună cu întreaga familie: o afacere familială permite angajarea soţiei, a fiilor. Dar... există şi câteva dezavantaje şi riscuri Suntem datori să le amintim pentru ca cel care porneşte afacerea să ştie ce greutăţi ar putea întâmpina, cum le poate preveni sau soluţiona. 1. Caracterul sezonier al turismului ar putea reprezenta un inconvenient din anumite puncte de vedere, cum ar fi: - infrastructura unei localităţi în sezonul de vârf poate să nu facă fată nevoilor turiştilor; - preturile în sezon pot fi prea mari; - turistul poate fi deranjat, în plin sezon, din cauza aglomeraţiei; - intensitatea exploatării posibilităţilor turistice este relativ redusă. Această exploatare relativ redusă ascunde o formă de şomaj structural (aproximativ 25% din personal este sezonier şi de obicei provine din alte localităţi). Caracterul sezonier este valabil şi în ceea ce priveşte turismul rural sau agroturismul. în timpul iernii, serviciile se pot limita doar pentru sfârşitul de săptămână. 2. Activitatea în turism cere mult efort, o atenţie deosebită la condiţiile de cazare şi pentru prepararea hranei. 3. în special cei care încep pentru prima oară o afacere trebuie să fie atenţi la posibilele riscuri. Acestea trebuie să fie cunoscute şi preîntâmpinate. Iată care ar putea fi cele mai mari probleme: • Supraevaluarea posibilităţilor de câştig: după ce pensiunea a început să fie cunoscuta şi să funcţioneze în regim normal, sunt necesari doi ard pentru a se obţine un profit convenabil. • Supraevaluarea concurenţilor direcţi şi mai ales indirecţi: concurenţii direcţi pot fi uşor evaluaţi/ prin observarea lor cu atenţie. Problema apare în special în ceea ce priveşte concurenţii indirecţi (restaurante specifice sau hoteluri), pentru că este mai greu de calculat câţi clienţi ar putea atrage de la pensiunea dumneavoastră. • Începerea activităţii într-o zonă săracă în atracţii, care nu se poate ridica la nivelul aşteptărilor clienţilor: dacă pensiunea este aşezată într-o zonă bună, cu peisaje frumoase, nu vor fi probleme să găsiţi clienţi, în caz contrar, trebuie să fiţi foarte inventivi pentru a-i convinge pe turişti să vă viziteze pensiunea. De exemplu, se pot organiza turnee sportive sau alte întreceri, cărora să li se facă publicitate. • Neglijarea oaspeţilor: nu este suficient să vă limitaţi la a le oferi clienţilor ospitalitate şi mâncăruri bune. Trebuie să ştiţi să îi apropiaţi de natură, să le oferiţi motive de interes, ocazii de distracţie şi relaxare; • Luarea în calcul, în mod exagerat, a posibilităţilor de fructificare a înlesnirilor financiare: modalitatea de obţinere a acestor înlesniri financiare nu este simplă, în cea mai mare parte a cazurilor, pentru a face o cerere în acest sens este necesar să demonstraţi că aţi început activitatea sau cel puţin că intenţionaţi serios să o începeţi. Pentru a primi aceste facilităţi este necesar să vă argumentaţi cererea pe mai multe planuri, în final, dacă cererea se aprobă, banii nu vor sosi imediat: în unele regiuni este posibil să se aştepte chiar câţiva ani.

10

Profitaţi de avantajele oferite de natură!
Peisajul este un factor esenţial în dezvoltarea unei afaceri în sectorul turistic. Trebuie să ştiţi să profitaţi la maximum de atracţiile pe care le oferă natura pentru a vă atrage clienţii şi pentru a-i fideliza. În primul rând este necesar să cunoaşteţi cât mai multe detalii despre zona în care este localizată pensiunea pentru a le povesti turiştilor ce pot vizita, pentru a-i face curioşi şi a-i stimula să stea cât mai mult în zonă. în plus, trebuie să aveţi câteva cunoştinţe despre principalele zone turistice din România pentru a le putea oferi turiştilor termeni de comparaţie.

Delta Dunării Desemnată de UNESCO ca „Rezervaţie a Biosferei”, Delta Dunării s-a format la
11

vărsarea Dunării în Marea Neagră, acolo unde fluviul îşi sfârşeşte călătoria de 2.860 km (1.788 de mile) de la izvorul său din Munţii Pădurea Neagră, din Germania. Secole de-a rândul, suprafaţa Deltei s-a extins datorită mâlului adus de fluviu, formându-se astfel o reţea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de păduri tropicale, de păşuni şi de dune de nisip care acum acoperă o suprafaţă de aproape 5.640 km (2.200 de mile pătrate). Acest paradis natural adăposteşte peste trei sute de specii de păsări şi nenumărate specii de peşti, de la sturioni la crapi şi bibani, în timp ce varietatea de 1.150 de specii de plante cuprinde de la liane împletite pe trunchiurile copacilor în pădurile de stejar până la nuferi. O comunitate mică a trăit, timp de cinci mii de ani, în armonie cu ecosistemul Deltei. Locuitorii acestei comunităţi şi-au câştigat existenţa din pescuit, creşterea animalelor şi recoltarea stufului. Singurele căi de acces în aceste sate sunt canalele care le străbat. Vizitatorii pot explora cu barca acest extraordinar refugiu natural, calm şi liniştit. Punctul de plecare pentru o aventură în Deltă este de obicei Tulcea, un oraş aproape la fel de vechi ca şi Roma, situat în apropiere de locul unde Dunărea se desparte în cele trei braţe principale, unde începe lunca. Tulcea se află la o distanţă de 71 km (45 de mile) de Sulina, o aşezare aproape la fel de veche, aflată la celălalt capăt al braţului Sulina. Între aceste două puncte se pot face croaziere, iar turiştii pot admira, de pe punţile vaporaşelor, flora, fauna şi satele Deltei, în Tulcea pot fi vizitate de asemenea muzeele de ştiinţe naturale ale Deltei.

În Deltă sunt răspândite optsprezece rezervaţii protejate şi zone „tampon" la care se poate ajunge străbătând canale înguste, pe lângă plauri acoperiţi cu stuf şi pe lângă păduri, prin locurile în care pelicanii şi cormoranii se adună ca să prindă peşte. Turiştii se pot opri în satele de pe malul apei pentru a gusta specialităţile din peşte gătite de pescarii din zonă. Între Dunăre şi Marea Neagră este situată Dobrogea, regiune care este de asemenea plăcută turiştilor. Principalele atracţii din zonă sunt: Grindul Letea, rezervaţia naturală de la Petrişor Zataone, Golovita, Insulele Sacalin şi monumentul de la Adamclisi (situat la aproximativ 100 km la vest de litoral). Această regiune este în special vizitată de amatorii de pescuit şi vânătoare, precum şi de amatorii de servicii gastronomice specifice. Litoralul Mării Negre Litoralul Mării Negre reprezintă unul dintre cele mai importante puncte de atracţie turistică din România. „Riviera" românească se întinde pe o lungime de 50 de km şi este formată dintr-un lanţ de 16 staţiuni, dintre care unele sunt balneoclimaterice. Sunt apreciate lacurile naturale cu nămol, cel mai cunoscut fiind cel de la Techirghiol. Turiştii vizitează
12

această regiune nu numai pentru a-şi petrece o vacanţă la mare, ci şi pentru a vizita vestigiile celor trei colonii greceşti care datează din secolele VII - VI dinainte de Hristos: Histria în nord, Tomis în centru (Constanţa de astăzi) şi Callatis (Mangalia de astăzi). Vestitul oraş Histria a fost ridicat în urmă cu peste două mii şase sute de ani pe malul lacului Sinoe, în partea nordică a actualei peninsule Istria. Denumirea, Istria, în limba greacă provine de la fluviul Istros, respectiv Dunărea. Oraşul a fost întemeiat de navigatorii şi negustorii greci, care s-au aşezat în ospitalierul golf de odinioară, cu scopul de a face comerţ cu băştinaşii geto-daci. Uleiul de măsline, vinurile, obiectele de podoabă greceşti erau schimbate pe grânele, mierea, ceara de albine, pieile de vită, peştele sărat, faclele din răşina pinilor ce existau odată pe aici, oferite de triburile locale. Cetatea Tomis a fost înfiinţată acum mai bine de două mii cinci sute de ani, pe locul oraşului Constanţa de astăzi de către navigatorii şi negustorii greci veniţi din Asia Mică. Apogeul dezvoltării acestui oraş-cetate a fost la mijlocul secolului I, era noastră. Câteva veacuri după ce oraşul Tomis a fost pustiit de avari, pe ruinele sale şi-a făcut aşezare o mică comunitate de pescari, din care treptat a luat naştere oraşul Constanţa, în Constanta de azi pot fi văzute resturile zidului roman care închidea la nord-vest cetatea Tomisului şi ruinele porţilor de vest şi nord, prin care se făcea ieşirea din cetate. La Tomis şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii poetul latin Ovidiu care a consemnat în operele sale („Tristele" şi „Ponticele") importante informaţii despre viaţa şi obiceiurile geţilor băştinaşi.

Maramureş Regiunea Maramureş este situată în nordul ţării, în depresiunea cu acelaşi nume, înconjurată de munţi. Zona este vizitată de turişti atât datorită frumuseţilor naturale, cât şi datorită tradiţiilor populare păstrate aici, respectiv costume populare, obiceiuri, cântece şi dansuri, sculpturi în lemn etc. Cele mai faimoase biserici vechi din lemn cu turle înalte sunt cele din Surdeşti (cu o turlă înaltă de 53 m), Rozavlea, Bogdan Vodă. Curţile caselor ţăranilor din Maramureş impresionează vizitatorii prin porţile monumentale din lemn, sculptate. Baia Mare, Satu Mare, Sighetu Marmaţiei, Valea Marei, Valea Izei, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Săpânţa, Borşa sunt unele din cele mai vizitate obiective din zonă. Pe dramul între Baia Mare şi Sighetu
13

Marmaţiei se întinde Valea Marei care este unul dintre itinerarele apreciate de turişti. Zona este apreciată pentru monumentele de artă şi arhitectură populară specifice: case, porţi din lemn bogat sculptate şi biserici din lemn cu turle înalte, de o remarcabilă valoare arhitectonică, lucrate de talentaţii meşteri populari. Aici casele ţărăneşti sunt veritabile muzee de artă populară. La fel de căutate de turişti sunt Valea Izei şi Ţara Lăpuşului. Acest tip de traseu turistic se adresează de exemplu turiştilor amatori de plimbări, excursii de dragul liniştii, al izolării de forfota oraşului, al peisajului, al cadrului natural în general. Moldova şi Bucovina Situată în estul Carpaţilor Orientali, Moldova oferă numeroase trasee turistice. Aici turiştii au o mulţime de lucruri de descoperit, de la zimbri la vestitele podgorii ale zonei.

În Iaşi, oraş important al intelectualităţii româneşti, se află cea mai veche universitate din tară. Multe case ale scriitorilor români celebri sunt păstrate aici şi transformate în case memoriale. Cel mai cunoscut monument al oraşului este biserica Trei Ierarhi, care datează din anul 1639. în Suceava, oraş care are legături aeriene şi feroviare directe cu Bucureştiul, se află ruinele cetăţii voievodale a lui Ştefan cel Mare, ruine aflate pe înălţimile din apropierea oraşului. Din Târgu Neamţ se poate ajunge la foarte multe mănăstiri şi cetăţi care merită să fie vizitate: Mănăstirea Agapia care datează din secolul al XVIII-lea, Mănăstirea Neamţ - cea mai veche mănăstire din Moldova, Cetatea Neamţului etc. Puţin mai la vest se află muntele Durau şi staţiunea de odihnă cu acelaşi nume. Biserica Mănăstirii Humor este una din cele mai vestite ctitorii ale evului mediu românesc. Această frumoasă mănăstire se numără, alături de bisericile Voroneţ, Moldoviţa, Arbore şi Suceviţa, printre cele cinci ctitorii împodobite atât în interior, cât şi în exterior, cu fresce bizantine, prin care se disting de toate celelalte biserici de acest fel din lumea ortodoxă. Calmul şi liniştea zonei sunt tulburate doar de clopotele mânăstirii şi de zgomotele specifice satului: cântecul cocoşilor, ciripitul păsărilor, mugetul vacilor sau de câte o căruţă trecând pe uliţă. Dealurile acoperite cu pajişti şi păduri oferă privitorilor minunate privelişti. Bucovina, provincia nord-estică a României, este renumită datorită minunatelor fresce exterioare de pe pereţii mănăstirilor sale. Aceste mănăstiri, culmi ale artei, cu influenţe
14

bizantine, reflectă dezvoltarea civilizaţiei Moldovei în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, sub domnia lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Turiştii care vizitează aceste locuri sunt, de exemplu, cei interesaţi de activităţile legate de cultivarea, exploatarea şi valorificarea viţei-de-vie şi a pomilor fructiferi. Adepţii regimurilor vegetariene (destul de numeroşi printre turiştii străini) sunt cei mai interesaţi de această ofertă. De asemenea, vor vizita aceste locuri cei interesaţi de istorie, de cunoaşterea vestigiilor istorice ale zonei, a monumentelor, a muzeelor, a cetăţilor vechi, a mănăstirilor şi bisericilor ctitorite de voievozii români de-a lungul timpului.

Fortăreaţa Neamţului Oltenia şi Muntenia Oltenia este situată între fluviul Dunăre, râul Olt şi Carpaţii Meridionali. Cele mai importante oraşe sunt: Craiova, Drobeta Turnu Severin şi Târgu Jiu. Zona dispune de numeroase obiective turistice (staţiuni balneoclimaterice - Olăneşti, Călimăneşti-Căciulata, Voineasa, Govora; peşteri - Peştera Muierii, renumita peşteră a lui Pohonie, Polovragi, Floriilor; mănăstiri vechi - Horezu, Cozia, Tismana, Lainici). Târgu Jiu este un oraş care se remarcă mai ales datorită operelor marelui sculptor român, Constantin Brâncuşi („Masa Tăcerii", „Poarta Sărutului", „Coloana Infinitului" etc). În această regiune, la Drobeta Turnu Severin, chiar la graniţa cu Iugoslavia, se află complexul hidroenergetic Porţile de Fier I. Muntenia cuprinde teritoriul dintre Carpaţi, Dunăre, râurile Şiret şi Milcov, având printre oraşele mai importante: Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Râmnicu Vâlcea. În această regiune se disting două zone turistice aparte: Valea Prahovei (cu numeroase staţiuni balneoclimaterice) şi Valea Argeşului cu localitatea Curtea de Argeş şi biserica înălţată de Neagoe Basarab, o valoroasă construcţie de artă şi arhitectură bisericească (stil bizantin). Obiecte de cult religios din Mănăstirea „Dintr-un Lemn"

15

Mănăstirea Tismana

Cascada Urlătoarea
16

Zona montană Valea Prahovei este cea mai vizitată zonă montană din România. Staţiunile situate pe acest traseu sunt numeroase: Sinaia, Predeal, Buşteni, Poiana Braşov etc. Sinaia este una dintre cele mai importante staţiuni de odihnă din tară. Situată pe lângă râul Prahova, la poalele munţilor Bucegi, Sinaia are un climat subalpin cu o atmosferă puternic ionizată, cu aer curat, bogat în ozon şi radiaţii ultraviolete, cu numeroase izvoare cu ape minerale sulfuroase, bicarbonate, calcice, cu magneziu, cu oligominerale. Turiştii sunt atraşi de numeroasele obiective turistice printre care: Mănăstirea Sinaia, Palatul Peleş, Pelişorul etc.

Buşteni este o staţiune de odihnă şi tratament vizitată de turişti în toate anotimpurile. Situată la poalele masivului Caraiman din Munţii Bucegi (Carpatii Meridionali), staţiunea este căutată pentru climatul tonic şi stimulativ, cu aer curat şi ozonat, bogat în radiaţii ultraviolete. Staţiunea este recomandată pentru tratamentul neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slăbite, pentru recuperarea ulterioară suprasolicitărilor fizice sau intelectuale, pentru tratamentul rahitismului şi al problemelor de creştere a copiilor, în convalescente etc. Predealul este situat între izvoarele râului Prahova şi Timiş, în pasul Predeal, la poalele nord-estice ale Munţilor Bucegi (Carpatii Meridionali) şi cele nord-vestice ale Munţilor Baiu (Carpatii Orientali), la o altitudine între 1.040 şi 1.110 m, la 25 de km sud de municipiul Braşov, la 147 de km de capitala României, Bucureşti. Staţiune de odihnă de importantă naţională, vizitată în toate anotimpurile, Predealul este un cunoscut centru al sporturilor de iarnă. Poiana Braşov, o staţiune de odihnă şi tratament cu sezon permanent, aflată în partea central sud-estică a României (Judeţul Braşov), într-un luminiş înconjurat de păduri de conifere, la poalele Masivului Postăvaru (Carpatii Meridionali), altitudine 1.030 m, la 12 km sud-vest de municipiul Braşov de care o leagă o şosea modernă. Clima montană, tonifiantă recomandă staţiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare şi surmenaj fizic şi intelectual, pentru anemii secundare şi boli endocrine (hipertiroidie benignă), pentru boli ale aparatului respirator (sechele ale pleureziei sau sechele virale sau ale pneumoniei
17

bacteriene, pentru anumite forme de astm bronşic şi de bronşită astmatiformă cronică). Poiana Braşov este una dintre cele mai renumite staţiuni pentru sporturile de iarnă din România şi totodată un important centru turistic internaţional. Ea dispune de 12 pârtii de schi, cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport (pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicu-lar, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune, săli de gimnastică medicală, discoteci, baruri şi restaurante etc. Plecând din staţiunea Poiana Braşov se poate ajunge la cabanele de pe Postăvarul (1.602 m) şi Cristianu Mare (1.704 m), precum şi la cetatea ţărănească a Râşnovului (secolele XIV-XVII); pot fi organizate excursii la monumente istorice şi de artă din oraşul Braşov (turnurile şi bastioanele vechilor fortificaţii ale oraşului (secolul XV); Biserica Sf. Bartolomeu, în stil gotic timpuriu (secolul XIII); Biserica Neagră, construită în stil gotic, între anii 1385-1476, adăpostind în prezent o vastă colectie de carpete orientale; Casa Sfatului, clădire datând din secolele XPV-XVIII, în prezent muzeu; multe alte case şi biserici datând din secolele XP/-XVIII etc.). Regiunile montane sunt preferate în special de iubitorii sporturilor de iarnă şi familiile cu copii, în acest caz, relieful şi conditiile naturale nu impun cheltuieli mari pentru amenajări speciale ale pensiunii, ceea ce este deosebit de avantajos atât pentru gazdă, cât şi pentru turist. Transilvania Regiune vestică a României, Transilvania oferă celor care o străbat şansa de a descoperi unele dintre cele mai pitoreşti locuri din tară. Turiştii pot vizita aici oraşele fortificate medievale: Sibiu, Sighişoara, Mediaş, Alba Iulia, Făgăraş şi Braşov, parte dintre ele întemeiate de coloniştii saxoni care s-au aşezat aici între secolele al XI-lea şi al XIII-lea. Sighişoara este unicul burg locuit din Europa -o atractie senzaţională pentru străinii care doresc să vadă casa în care a trăit Vlad Dracul, tatăl legendarului Dracula. Din perioada secolelor al XV-lea şi al XVIII-lea datează monumente arhitectonice singulare (catedrale, biserici) şi chiar străzi sau districte întregi. Transformarea bisericilor din sudul Transilvaniei, în special din Ţara Bârsei - Prejmer, Rupea, Biertan, Râşnov sau Codlea în oraşe puternice, fortificate, care să stea în calea raidurilor armatelor turceşti din secolele al XV-lea şi al XVI-lea, este un ) fenomen unic în această parte a Europei. Altă atracţie turistică în această regiune este Castelul Bran, întemeiat în secolul al XIV-lea, unul dintre cele mai bine conservate castele din România, de care sunt legate numele împăratului Vlad Ţepeş şi al reginei Măria, soţia regelui Ferdinand I. în sud-vestul Transilvaniei se află capitala Daciei din timpul lui Decebal, Sarmisegetuza Regia, iar în apropiere Colonia Ulpia Traiana, capitala provinciei romane Dacia, întemeiată de împăratul Traian. Aici, în Ţara Haţegului (judeţul Hunedoara), sunt de remarcat celebrul castel al Corvineştilor, cetatea Deva şi eleganta cetate Densus. Turiştii care vizitează aceste regiuni sunt de exemplu cei interesaţi de etnografia şi folclorul anumitor zone, cei care apreciază datinile, tradiţiile şi sărbătorile regionale, care vor să-şi amintească de copilărie, de satul natal, sau turiştii tineri care doresc să descopere frumuseţile trecutului. Acestea sunt desigur doar câteva exemple despre ceea ce ar vrea turiştii să viziteze şi despre atracţiile turistice pe care le vizează. Subiectul este prea amplu pentru a putea fi epuizat, iar obiectivul acestei cărţi nu este de a fi un ghid turistic, ci un ghid pentru cei care doresc să înfiinţeze şi să conducă o pensiune turistică. Mai multe detalii despre ceea ce trebuie să ştiţi despre clienţii dumneavoastră şi modalitatea în care puteţi să-i atrageţi aflaţi din capitolele următoare.

18

Iată cum au început două familii să facă agroturism!
De la o casă de vacanţă la... agroturism „Eram o familie de tineri geologi, încrezători în viitorul care se întrezărea imediat după decembrie 1989. De aceea ne-am gândit că am putea avea şi noi o casă de vacanţă", povesteşte Cornelia Ureche, managerul pensiunii Casa Alexandra, situate în comuna Lunca Ilvei, într-o regiune muntoasă de altitudine medie, la graniţa dintre Ardeal şi Bucovina. „Pentru că salariile noastre erau peste medie, la momentul acela, cu ajutorul părinţilor şi cu puţin efort am reuşit să construim casa de vacanţă mult dorită, la care am folosit foarte mult lemn. Desigur, asta şi pentru că era un material mai ieftin şi mai la îndemână. Pe atunci nid nu erau încă la modă rigipsul, geamurile termopan şi încălzirea centrală, în iama lui 1992 era deja locuibilă, aveam trei camere şi o baie, sobe de teracotă şi o bucătărie cu minimul necesar'', continuă dna Ureche. Deşi cei doi soţi nu şi-au propus să schimbe destinaţia iniţială a casei, vremurile potrivnice au decis altfel. Dintr-o dată banii s-au devalorizat, iar salariile au început să fie tot mai mici, ajungând la un moment dat insuficiente pentru întreţinerea familiei. Au încercat aproape cu disperare să nu-i modifice casei destinaţia pentru care fusese construită, dar n-au reuşit acest lucru. „Aşa am ajuns pe la începutul anului 1994 să ne gândim tot mai serios că am putea să obţinem un profit de pe urma casei noastre de vacanţă. Ca urmare, de Revelion, am închiriat-o unor tineri. Aceştia au fost foarte drăguţi şi au avut mare grijă de toate lucrurile", îşi aminteşte proprietara pensiunii.

19

Cea dintâi pensiune din judeţ Pentru că experimentul s-a dovedit unul reuşit, familia Ureche s-a decis să facă un pas înainte şi să „oficializeze" lucrurile. Câteva luni mai târziu reuşea să obtină autorizaţia pentru agroturism. „Nu a fost un lucru tocmai uşor pentru că, la mijlocul anilor '90, nu exista nici un precedent în judeţ, iar în ţară funcţionau foarte puţine pensiuni. Destul de anevoios am obţinut şi Certificatul de Clasificare şi Autorizaţia Sanitară. Din fericire, acum toate aceste avize se obţin mult mai uşor sau cel puţin se cunosc exact actele care trebuie depuse", subliniază Cornelia Ureche.

În acelaşi timp, trebuiau căutate mijloacele de publicitate optime. Pentru că afacerea era abia la început, fondurile de care dispuneau pentru a încerca să se facă cât mai bine cunoscuţi erau şi ele destul de mici. La început a fost vorba de nişte fluturaşi multiplicaţi la copiator pe care i-au distribuit la târguri sau cu diverse ocazii (conferinţe, întruniri internaţionale etc.). Dar, odată cu creşterea profitului, au apărut pliantele profesionist lucrate şi chiar un site pe Internet. Una dintre ideile care s-au dovedit a fi câştigătoare a fost promovarea în paralel a pensiunii şi a zonei, deoarece lumea nu era familiarizată cu Lunca
20

Ilvei şi cu frumuseţile pe care această zonă le ascundea. Clienţii de bază - grupuri de elevi şi studenţi Atunci când au demarat afacerea, soţii Ureche s-au gândit că străinii ar fi cei mai interesaţi de o astfel de ofertă. Era mult mai probabil ca ospitalitatea deosebită a localnicilor, bucătăria specifică bazată pe produse naturale locale şi tradiţiile populare bine păstrate să incite curiozitatea străinilor, mai mult decât pe cea a conaţionalilor. Şi, într-adevăr, au găzduit mai multe grupuri de francezi, ajutaţi şi de faptul că satul era înfrăţit cu o comună din Franţa. Numai că imediat ce au început să devină cât de cât cunoscuţi, au avut surpriza să primească numeroase cereri de a găzdui grupuri de elevi şi studenţi. „Acest fapt ne-a determinat să ne gândim la reorganizarea spaţiului, la mărirea numărului de locuri şi la suplimentarea grupurilor sanitare. Toate amenajările ulterioare le-am făcut reinvestind o parte din câştig, în timp, am amenajat mansarda, am făcut un pavilion pentru servirea mesei, am instalat încălzire centrală. Organizarea sejururilor pentru grupuri pe perioada vacantelor şcolare a rămas activitatea principală, dat fiind că este o activitate care se face pe bază de rezervare cu mult timp înainte, una-două luni, ceea ce ne permite să ne organizăm. Activitatea este gestionată, în general, de membrii familiei." După aproape 10 ani de activitate, pensiunea dispune de 21 locuri de cazare şi o cameră de zi spaţioasă, de 40 metri pătraţi- Turiştii au la dispoziţie patru grupuri sanitare dotate cu apă caldă şi rece, o bucătărie utilată complet, grădină, pavilion exterior cu grătar şi cuptor de pâine şi, de asemenea, au posibilitatea de a lua masa care se bazează, exclusiv, pe produse naturale locale. Acasă la tata Lice

Pensiunea Lezeu din comuna Chiojdu, judeţul Buzău era acum câţiva ani o primitoare casă de vacantă. Astăzi este o pensiune cochetă, care nu duce nicidecum lipsă de turişti şi reprezintă cel de-al doilea model de succes pe care vi-1 prezentăm. Acasă la tata Lice toată lumea se simte ca acasă. Povestea pensiunii Lezeu a început în 1997, când loan şi Katita Lezeu au ieşit la pensie. Astfel, actualii proprietari ai pensiunii îşi petreceau mai mult timp la casa lor de vacantă, pe care au cumpărat-o ieftin lângă Vălenii de Munte. Şi cum le-a plăcut întotdeauna să găzduiască oaspeţi, erau adesea vizitaţi de cunoştinţele lor. „La un moment dat, în vacanţa de varăne-a vizitat o familie care plecase de câţiva ani din România. Le-a plăcut foarte mult zona, s-au simţit bine şi ne-au sugerat, mie şi soţului, să facem o pensiune turistică. Ne-am interesat care sunt criteriile, am obţinut avizele de la Sanepid, Poliţie, Pompieri şi autorizaţia de funcţionare şi am demarat afacerea. Pentru prelungirea autorizărilor, Ministerul Turismului ne-a pus o condiţie: să urmăm cursuri de marketing şi de management organizate
21

de ei. Aceste cursuri ne-au prins bine, ne-am organizat mai bine" ne mărturiseşte doamna Lezeu. Clienţii noştri sunt musafirii noştri Ioan şi Katita Lezeu au avut curajul să înceapă un nou tip de activitate, chiar dacă meseriile pe care le-au practicat nu au nici un fel de tangentă cu acest tip de activitate. Fost pilot de avion şi fostă învăţătoare, proprietarii pensiunii Lezeu au învăţat practic de la zero ce înseamnă să conduci o pensiune, Ioan Lezeu mărturiseşte că secretul reuşitei este „de a răspunde preferinţelor fiecăruia dintre clienţii noştri. Eu ştiu gusturile fiecăruia şi de fiecare dată le fac câte o surpriză. E important ca atenţia acordată turiştilor să fie maximă, iar toate serviciile pe care noi le oferim, le facem cu multă dragoste". La rândul ei, doamna Lezeu precizează: „Clienţii noştri sunt musafirii noştri. Noi aşa îi numim, musafiri, nu clienţi". Soţii Lezeu au doar doi angajaţi care îi ajută la administrarea pensiunii, în rest, fac totul singuri. Sarcinile sunt însă foarte bine împărţite şi duse la capăt, ceea ce este un alt secret al reuşitei într-o astfel de activitate. Domnul Lezeu merge în călătorii cu turiştii, cărora le povesteşte detalii despre frumuseţile locului unde este amplasată pensiunea. Munţii noroioşi, muzeul de chihlimbar, salina sau păstrăvăria sunt doar câteva dintre atracţiile locului. Doamna Lezeu se ocupă de serviciile oferite turiştilor, „în prezent, pe lângă cazare oferim şi masă, meniul fiind realizat din produse proaspete, ecologice, în mare parte cultivate pe terenul nostru. Organizam şi mese festive. Mulţi dintre musafirii obişnuiţi ai pensiunii ne anunţă doar perioada şi locurile de cazare, în rest se lasă pe mâna noastră. Sunt mulţumiţi şi încearcă să evadeze cât mai des, să plece din oraşe şi să guste din liniştea şi serviciile de calitate oferite cu mult drag", ne destăinuie Katita Lezeu.

22

Capitolul l Descrierea afacerii

CUPRINS
Cheia succesului în conducerea şi administrarea unei pensiuni Respectarea condiţiilor de mediu poate aduce profit Primii paşi în demararea afacerii Condiţii de reuşită
23

Ce sunt pensiunile şi cum se clasifică acestea Criterii minime care trebuie respectate pentru clasificarea pensiunilor turistice din mediul urban şi rural - Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de l stea - Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 2 stele - Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 3 stele - Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 4 stele - Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 5 stele - Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 1 margaretă - Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 2 margarete - Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 3 margarete - Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 4 margarete - Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 5 margarete - Condiţii obligatorii pe care trebuie să le respectaţi - Criterii suplimentare - Cum se clasifică spaţiile de preparare şi servire a mesei Cum se amenajează o pensiune turistică Ce presupune amenajarea interioară a unei pensiuni - Camera de locuit - Grupul sanitar/toaletă-duş - Bucătăria şi spaţiul pentru servit masa - Amenajarea sufrageriei Ce presupune amenajarea exterioară a unei pensiuni - Amenajarea spaţiilor pentru sport şi agrement - Amenajarea grupului de relaxare şi tratament - Un mijloc de atracţie - grupul de activităţi creative Care sunt activităţile de curăţenie şi întreţinere a spaţiilor Asigurarea necesarului de materiale şi ustensile Efectuarea procesului de curăţenie, întreţinere şi amenajare Oferirea serviciilor în cadrul unei pensiuni turistice - Cum se face rezervarea şi anularea serviciului - Ce pregătiri se fac în vederea primirii turiştilor - Cum se face primirea turiştilor - Cum se desfăşoară sejurul turiştilor - Ce servicii suplimentare pot fi prestate în cadrul pensiunilor turistice - Cum se derulează plecarea turiştilor - Ce se întâmplă după plecarea turiştilor Anexa 1. Mic dicţionar de turism Anexa 2. Simboluri standardizate pentru facilităţile hoteliere Anexa 3. Bucătăria românească şi preferinţele culinare ale turiştilor străini Anexa 4. Formulare utile în activitatea pensiunii Anexa 5. Sfaturi practice Anexa 6. Calendarul evenimentelor Bibliografie

CHEIA SUCCESULUI ÎN CONDUCEREA ŞI ADMINISTRAREA UNEI PENSIUNI TURISTICE
Pentru a avea succes, proprietarul unei pensiuni turistice va tine cont de următoarele aspecte:
24

• piaţa se adaptează constant multiplelor cerinţe ale lumii vacantelor turistice, dar nu satisface decât parţial nevoile crescânde de ordin ideal, precum aceea de a dispune de un mediu intact; • în materie de găzduire, formula cea mai apreciată corespunde unei locuinţe tradiţionale care oferă spatii cu un confort sporit, certificate de autoritatea naţională de turism; • este esenţial ca nivelul de confort să fie cel puţin egal cu cel de care beneficiarii se bucură în propriile lor case. Această nevoie de confort cel puţin la acelaşi nivel nu este compensată de ineditul peisajului sau de sălbăticia acestuia; • activitatea în domeniul turismului este dependentă de existenta unei bune calităţi a infrastructurilor din regiunile turistice (drumuri, transport, apă, canalizare, etc); • păstrarea calităţii mediului, pentru a răspunde cererii unui patrimoniu conservat şi pus în valoare; • diferenţierea după anotimp a ofertei unei pensiuni care activează atât în perioada de primăvară-vară cat şi cea de toamnă-iarnă; • echilibrarea relaţiei între preţ şi calitate; • o semnalizare şi o informare adecvate, astfel încât publicul să poată să se orienteze cu uşurinţă. în plus în privinţa înfiinţăm şi conducerii unei pensiuni rurale sau a unei pensiuni agroturistice, iată ceea ce trebuie respectat: • să fiţi întreprinzător agricol: pot face agroturism numai cei ce sunt deja agricultori şi cei care obţin mai mult de 51% din venitul propriu din cultivarea pământului.  să aveţi spaţii adecvate în care să vă desfăşuraţi activitatea: nu toate gospodăriile au condiţiile necesare pentru a primi turişti, în acest caz, lucrările de organizare pot fi foarte costisitoare;

Laptele de vacă şi alte produse naturale sunt foarte căutate de turişti

 să aveţi o gospodărie bine situată. Gospodăria agricolă în care se va desfăşura
activitatea trebuie să fie situată într-o zonă unde să se poată ajunge uşor. Ar fi indicat ca pensiunea să fie aproape de centrul localităţii. Posibilitatea organizării unor excursii în zonă şi dotarea cu echipament sportiv ar putea creşte şansele de reuşită a afacerii;

25

 să oferiţi un serviciu de calitate. Mai ales în ceea ce priveşte alimentaţia, încercaţi să
oferiţi meniuri sănătoase şi naturale, după reţete ţărăneşti, tradiţionale m zonă. Este necesar să fiţi ospitalieri şi să ştiţi să indicaţi turiştilor ce este mai important de vizitat în regiune;  să faceţi oferta dumneavoastră diferită de cea a concurenţei, înainte de a începe această afacere, este indicat să vizitaţi pensiunile vecine pentru a încerca să oferiţi alte servicii deosebite şi atractive. Respectarea condiţiilor de mediu poate aduce profit Pensiunile turistice, chiar şi cele mici, trebuie să respecte condiţiile de protecţia mediului. Avantajele îndeplinirii acestor condiţii pot fi multiple atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Astfel, prin aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului veţi avea costuri de operare mai mici şi, în consecinţă, profitul obţinut va fi mai mare, având în vedere că măsurile ecologice reduc consumul de energie, apă, materiale consumabile etc. De asemenea, prin vânzarea deşeurilor reciclabile, precum hârtie, cartoane, sticle, doze de aluminiu, ambalaje se pot face economii considerabile. Mediul trebuie protejat şi în afara pensiunii. De aceea se vor face demersuri pentru instalarea de coşuri în zonele amenajate de agrement, precum şi în locurile de plimbare ale turiştilor. Pentru îndeplinirea acestor condiţii aveţi de parcurs următoarele etape: • Prima etapă în realizarea unui plan de aplicare a măsurilor de protecţie a mediului este evaluarea privind stadiul m care se găseşte pensiunea şi localitatea în care este plasată aceasta. • Urmează apoi întocmirea unui plan simplu care să aibă la bază urmărirea unor obiective clare. • De asemenea, se realizează instruirea administratorului pensiunii care să aibă în vedere evitarea risipei de resurse. • În plus, în funcţionarea unităţii trebuie alese acele echipamente şi utilaje care să aibă un consum minim de resurse şi să nu polueze mediul. • Foarte politicos, li se va explica turiştilor că este sănătos să păstreze curate zonele în care se relaxează. • Periodic se vor analiza rezultatele obţinute.

26

PRIMII PAŞI ÎN DEMARAREA AFACERII Condiţii de reuşită: planificare şi evaluare De cele mai multe ori, demararea unei afaceri are la bază intuiţia privind evoluţia pieţei într-un anumit domeniu. Uneori însă vă puteţi lăsa influenţaţi de o idee nouă, mulţumindu-vă doar cu informaţii aproximative şi având la dispoziţie cunoştinţe limitate. Nu elaboraţi analize despre produsele şi serviciile pe care doriţi să le oferiţi, despre structura productivă pe care doriţi să o utilizaţi şi despre piaţa căreia vă adresaţi. Vă ataşaţi de ideea că se poate şi fără analize şi fără a lua în consideraţie alte alternative. Dar... de cele mai multe ori, un astfel de start nu permite o optimizare a resurselor umane şi financiare de care dispuneţi şi din acest motiv, comportă un risc mult mai mare. Chiar dacă nu puteţi avea certitudini asupra viitorului iniţiativei dvs., puteţi creşte probabilitatea de succes şi puteţi limita riscul organizând acţiunile mult mai sistematic. Pentru elaborarea proiectului de organizare a unei pensiuni turistice trebuie să parcurgeţi trei etape principale: 1. verificarea şanselor de punere în aplicare a ideii de a crea o firmă nouă 2. planificarea afacerii 3. începerea activităţii de amenajare a pensiunii 1. În cele mai multe cazuri, prima fază este cea mai importantă şi totodată cea mai laborioasă. Verificarea şanselor de a începe o afacere conduce sau nu la decizia de a înfiinţa noua firmă. Instrumentul fundamental pentru a verifica şansa de reuşită a unui proiect este planul de afaceri. Elaborarea şi redactarea, în cele mai mici detalii, a planului de afaceri poate părea o operaţie lungă şi complexă, dar ea duce la clarificarea şi punerea la punct a proiectului. Printre altele, poate duce la identificarea factorilor-cheie ai succesului ideii de a înfiinţa o firmă şi la stabilirea importantei reale a punctelor tari şi a celor mai puţin solide de care depinde realizarea proiectului. Pentru realizarea propriului plan de afaceri folosiţi informaţiile din capitolul 2 al lucrării. 2. După ce v-aţi verificat şansele de punere în aplicare a ideii de a crea o firmă nouă, respectiv după ce v-aţi elaborat planul de afaceri, trebuie să vă planificaţi fiecare pas astfel încât să ştiţi foarte bine nu numai cum, ci şi când desfăşuraţi activităţile de construcţie sau amenajare a pensiunii. Aşadar planificarea presupune elaborarea unui program de lucru privind organizarea afacerii. Trebuie să vă stabiliţi termene de realizare a obiectivelor pe care vi le-aţi propus şi pe cât posibil să le respectaţi. Chiar dacă pentru început nu aveţi resursele necesare ca să construiţi o pensiune de 5
27

stele sau margarete, cu timpul puteţi să o reorganizaţi pentru a o aduce la un standard mai ridicat, în această situaţie, de exemplu, este necesar să ştiţi din timp ce şi cum veţi face pentru ca mai târziu să vă fie mai uşor. Astfel, dacă ştiţi din timp, respectiv înainte să începeţi să construiţi, că doriţi ca în câţiva ani să vă transformaţi pensiunea într-una de 5 stele, puteţi să o construiţi în aşa fel ca reamenajarea să fie mai uşoară. Exemplu: Dacă mai târziu doriţi să ridicaţi standardul pensiunii veţi evita să construiţi baia comună pentru mai multe camere pentru că vă va fi greu să o rea-menajaţi şi să construiţi câte o baie pentru fiecare cameră. De aceea, planificarea, pe termen cât mai lung, este foarte importantă. 3. De-abia după ce aţi parcurs primele două etape puteţi începe activitatea de amenajare sau construcţie a pensiunii, înainte de a vă începe afacerea, trebuie însă să ştiţi căror tipuri de clienţi vă adresaţi şi la ce nivel vreţi să fie clasată pensiunea dumneavoastră. Pentru a şti foarte clar unde vă puteţi încadra vă prezentăm în continuare condiţiile de clasificare a pensiunilor turistice din mediul urban sau rural. CE SUNT PENSIUNILE ŞI CUM SE CLASIFICĂ ACESTEA? Pensiunile turistice sunt structuri de primire a turiştilor, cu o capacitate de cazare de până la zece camere. Pentru pensiunile din mediul rural sunt admise maximum 30 de locuri, iar pentru pensiunile din mediul urban sunt admise maximum 20 de camere. Pensiunile turistice pot funcţiona în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente unde se asigură cazarea turiştilor în spaţii special amenajate şi servicii pentru pregătirea şi servirea mesei. Pensiunile turistice urbane se clasifică pe stele, iar cele din mediul rural se clasifică pe flori sau margarete, în funcţie de caracteristicile constructive, dotările şi calitatea serviciilor pe care le oferă, potrivit unor anumite criterii prevăzute de legislaţia în vigoare în acest domeniu. Astfel, o pensiune turistică poate fi clasificată ca având 1, 2, 3, 4 sau 5 stele, respectiv flori sau margarete. Cu cât numărul de stele sau margarete obţinut de pensiune este mai mare, cu atât preţurile pe care puteţi să le percepeţi clienţilor dvs. cresc şi ele.

28

Exemplu: Tarifele orientative ANTREC practicate de pensiuni din mediul rural de 1-2 margarete simt între 6-8 euro, pentru o persoană pe noapte/ în vreme ce tarifele de cazare practicate de pensiuni de 2-3 margarete se ridică la 9-18 euro, iar la pensiunile de 5 stele, de 2030 euro de persoană.

Criterii minime care trebuie respectate pentru clasificarea pensiunilor turistice din mediul urban şi rural
În funcţie de posibilităţile de care dispuneţi/ de locul unde doriţi să înfiinţaţi pensiunea (mediu urban sau rural), de cerinţele impuse şi de legislaţia în domeniu vă puteţi orienta spre standardele pe care credeţi că le puteţi îndeplini, în continuare vă prezentăm criteriile luate în considerare pentru clasificarea pensiunilor turistice.

 Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 1 stea, din
mediul urban Criterii generale • Clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti trebuie să fie în stare bună. • Căile de acces proprii şi spatiile înconjurătoare trebuie să fie bine întreţinute. Organizarea spatiilor • Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare trebuie să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit. • Pensiunea trebuie să aibă spatii corespunzătoare şi igienice, pentru pregătirea mesei, dotate cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor. • Grup sanitar comun (la pensiunile turistice de o stea se admit în WC uscătoare şi spălătoare exterioare alimentate la surse naturale din rezervoare). Instalaţii • Încălzire cu sobă de teracotă sau cu alte echipamente admise. • Instalaţie de apă curentă rece la bucătărie. • Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare. • Clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică. Suprafaţa minimă a camerelor (metri pătraţi) • Cameră cu un pat - 8 • Cameră cu 2 paturi -11 • Cameră cu 3 paturi -14 • Cameră cu 4 paturi -16 • Dormitorul din apartamente -11 • Salonul din apartamente -11 Număr maxim de paturi simple într-o cameră - 4 Echipare sanitară • Grup sanitar comun compus din: -1 cabină WC la 10 locuri; -1 spălător cu un lavoar cu apă curentă caldă şi rece la 10 locuri (poate fi şi în aer liber) -1 cabină duş cu apă caldă şi rece la 15 locuri. Dotarea camerelor • Pat cu saltea
29

• Plapumă, pled sau pături (câte două bucăţi de persoană) • Perne mari • Cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled, pătură sau plapumă • Masă şi scaune • Cuier • Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor • Prosoape pentru faţă • Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii • Perii pentru haine şi pantofi • Scrumiere (opţional) • Pahare (2 bucăţi de persoană) Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: - demifotolii, scaune - masă sau măsuţă - perdea, covor de calitatea celor din dormitor. Dotarea bucătăriilor: • Maşină de gătit sau reşou electric cu minimum două ochiuri • Vase şi ustensile de bucătărie • Echipament pentru păstrarea prin frig a alimentelor.  Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 2 stele, din mediul urban Criterii generale • Clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti trebuie să fie în stare bună. • Căile de acces proprii şi spatiile înconjurătoare trebuie să fie bine întreţinute. Organizarea spaţiilor • Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare trebuie să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit. • Pensiunea trebuie să aibă spatii corespunzătoare şi igienice, pentru pregătirea mesei, dotate cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor. • Grup sanitar comun. Instalaţii • încălzire cu sobă de teracotă sau cu alte echipamente admise • Instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie • Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare • Clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică. Suprafaţa minimă a camerelor pătraţi) • Cameră cu un pat - 9 • Cameră cu 2 paturi -12 • Cameră cu 3 paturi -16 • Dormitorul din apartamente -12 • Salonul din apartamente -12 (metri

Baie cu cabină duş
30

Număr maxim de paturi simple într-o cameră -3 Echipare sanitara • Grup sanitar comun compus din: -1 cabină WC la 10 locuri; -1 spălător cu un lavoar cu apă curentă caldă şi rece la 10 locuri (poate fi şi în aer liber); -1 cabină duş cu apă caldă şi rece la 15 locuri. Dotarea camerelor • Pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete • Pat cu saltea • Plapumă, pled sau pături (câte două bucăţi de persoană) • Perne mari • Cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled, pătură sau plapumă • Cuvertură de pat • Masă şi scaune • Dulap sau spatii amenajate pentru haine, cu umeraşe • Cuier • Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor • Veioză sau aplică la capul patului • Prosoape pentru fată • Prosoape pluşate pentru baie (l bucată/persoană) • Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii • Perii pentru haine şi pantofi • Scrumiere (opţional) • Pahare (2 bucăţi de persoană) • Televizor şi aparat de radio în spatii comune Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: - demifotolii, scaune; - masă sau măsuţă; - perdea, covor de calitatea celor din dormitor. Dotarea bucătăriilor: • Maşină de gătit sau reşou electric cu minimum două ochiuri • Vase şi ustensile de bucătărie • Echipament pentru păstrarea prin frig a alimentelor  Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 3 stele, din mediul urban Criterii generale • Clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti trebuie să fie în stare foarte bună. • Căile de acces proprii şi spatiile înconjurătoare trebuie să fie bine întreţinute Organizarea spaţiilor • Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare trebuie să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit. • Pensiunea trebuie să aibă spatii corespunzătoare şi igienice, pentru
31

pregătirea mesei, dotate cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor. • Pensiunea trebuie să aibă spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) şi inventar de servire. • Camerele trebuie să aibă grup sanitar propriu. Instalaţii • Încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă, mai puţin la unităţile sezoniere estivale. • Sursă de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte echipamente admise). • Instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie. • Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare. • Clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică. Suprafaţa minimă a camerelor (metri pătraţi) • Cameră cu un pat -10 • Cameră cu 2 paturi -13 • Dormitorul din apartamente -13 • Salonul din apartamente -14 Număr maxim de paturi simple într-o cameră - 2 Echipare sanitară • Camerele trebuie să dispună de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC). Dotarea camerelor • Pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete • Mobilier uniform ca stil şi de calitate superioară • Pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxa • Plapumă, pled sau pături (câte două bucăţi de persoană) • Perne mari • Cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled, pătură sau plapumă

Camera cu două paturi • Cuvertură de pat • Masă şi scaune • Dulap sau spatii amenajate pentru haine, cu umeraşe • Cuier • Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor • Veioză sau aplică la capul patului
32

• Prosoape pentru fată • Prosoape pluşate pentru baie (l bucată/persoană) • Perdele transparente • Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii • Perii pentru haine şi pantofi • Scrumiere (opţional) • Pahare (2 bucăţi de persoană) • Vaze cu flori • Televizor şi aparat de radio în cameră, garsonieră şi apartament. Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: - fotolii sau canapea - masă sau măsuţă - perdea, covor de calitatea celor din dormitor - frigider - set de pahare pentru apă, vin, coniac. Dotarea bucătăriilor: • Plită electrică sau cu gaze • Vase şi ustensile de bucătărie • Echipament pentru păstrarea prin frig a alimentelor. Alte criterii: • Telefon la dispoziţia turiştilor • Minimum o persoană să fie absolventă a unui curs de formare în domeniu.   Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 4 stele, din mediul urban Criterii generale • Clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti trebuie să fie în stare foarte bună. • Căile de acces proprii şi spatiile înconjurătoare trebuie să fie bine întreţinute. • Pensiunea trebuie să aibă curte cu amenajări florale. • Pensiunea trebuie să aibă parcare proprie. Organizarea spaţiilor • Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare trebuie să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit. • Holul de primire în suprafaţa minimă de 12 metri pătraţi trebuie să fie mobilat şi decorat. • Sufrageria trebuie să fie dotată cu echipament adecvat, de calitate superioară şi cu inventar de servire de calitate. • Camerele trebuie să aibă grup sanitar propriu. Instalaţii
33

• Încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă, mai puţin la unităţile sezoniere estivale • Sursă de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte echipamente admise) • Instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie • Aer condiţionat • Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare • Clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică. Suprafaţa minimă a camerelor (metri pătraţi) • Cameră cu un pat -15 • Cameră cu 2 paturi -18 • Dormitorul din apartamente -18 • Salonul din apartamente -18 Număr maxim de paturi simple într-o cameră - 2 Echipare sanitară • Camerele trebuie să dispună de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC). Dotarea camerelor • Pardoseli acoperite cu covoare sau mochetă de bună calitate (pardoselile din parchet, marmură şi alte materiale similare pot fi parţial acoperite)

Cameră cu pat dublu • Mobilier uniform ca stil şi de calitate superioară • Pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxa • Saltea de lână cu o grosime de 5 cm • Plapumă, pled sau pături (câte două bucăţi de persoană) • Perne mari • Cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled, pătură sau plapumă • Cuvertură de pat • Husă de protecţie a patului • Masă şi scaune • Cuier • Dulap sau spatii amenajate pentru haine, cu umeraşe • Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor • Veioză sau aplică la capul patului • Prosoape pentru fată • Prosoape pluşate pentru baie (l bucată/persoană) • Halat de baie
34

• Perdele transparente • Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii • Perii pentru haine şi pantofi • Scrumiere (opţional) • Pahare (2 bucăţi de persoană) • Vaze cu flori • Televizor şi aparat de radio în cameră, garsonieră şi apartament. Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: - fotolii sau canapea; - masă sau măsuţă; - covor de calitatea celor din dormitor; - frigider; - set de pahare pentru apă, vin, coniac. Dotarea bucătăriilor: • Plită electrică sau cu gaze • Cuptor cu microunde • Vase şi ustensile de bucătărie din inox • Echipament pentru păstrarea prin frig a alimentelor. Alte criterii: • Telefon la dispoziţia turiştilor • Minimum o persoană (proprietarul sau unul dintre angajaţi) să fie absolventă a unui curs de formare în domeniu.   Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 5 stele, din mediul urban Criterii generale • Clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti, trebuie să fie în stare foarte bună. • Căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare trebuie să fie bine întreţinute. • Pensiunea trebuie să aibă curte proprie cu spaţii verzi. • Pensiunea trebuie să aibă împrejurimi estetice şi eficiente. • Pensiunea trebuie să aibă curte cu amenajări florale. • Pensiunea trebuie să aibă amenajări în aer liber pentru odihnă şi relaxare (chioşcuri, pavilioane, terase acoperite etc.). • Pensiunea trebuie să aibă garaj sau adăpost acoperit şi parcare proprie. Organizarea spaţiilor • Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare trebuie să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit. • Holul de primire în suprafaţă minimă de 12 metri pătraţi trebuie să fie mobilat şi decorat. • Sufrageria trebuie să fie dotată cu echipament adecvat, de calitate superioară şi cu inventar de servire de calitate. • Suprafaţa minimă a salonului trebuie să fie de 20 metri pătraţi. • Pensiunea trebuie să aibă elemente decorative de bun-gust în interior. • Camerele trebuie să aibă grup sanitar propriu. Instalaţii • încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă, mai puţin la unităţile sezoniere estivale • Sursă de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte echipamente admise) • Instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie
35

• Aer condiţionat • Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare; • Clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică. Suprafaţa minimă a camerelor (metri pătraţi) • Cameră cu un pat -16 • Cameră cu 2 paturi - 20 • Dormitorul din apartamente - 20 • Salonul din apartamente - 20 Număr maxim de paturi simple într-o cameră - 2 Echipare sanitară • Camerele dispun de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC). Dotarea camerelor • Pardoseli acoperite cu covoare sau mochetă de bună calitate (pardoselile din parchet, marmură şi alte materiale similare pot fi parţial acoperite); • Mobilier uniform ca stil şi de calitate superioară • Pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxa • Saltea de lână cu o grosime de 5 cm • Plapumă, pled sau pături (câte două bucăţi de persoană) • Perne mari • Cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled, pătură sau plapumă • Cuvertură de pat • Husă de protecţie • Masă şi scaune • Dulap sau spatii amenajate pentru haine, cu umeraşe • Cuier • Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor • Veioză sau aplică la capul patului • Prosoape pentru fată • Prosoape pluşate pentru baie (l bucată/persoană) • Halat de baie • Perdele transparente • Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii • Perii pentru haine şi pantofi • Scrumiere (opţional) • Pahare (2 bucăţi de persoană) • Vaze cu flori • Televizor şi aparat de radio în cameră, garsonieră şi apartament • Televizor şi aparat de radio în spatii comune. Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: - fotolii sau canapea; - masă sau măsuţă; - perdea, covor de calitatea celor din dormitor; - frigider; - set de pahare pentru apă, vin, coniac. Dotarea bucătăriilor: • Plită electrică sau cu gaze • Cuptor cu microunde • Vase şi ustensile de bucătărie din inox • Echipament pentru păstrarea prin frig a alimentelor. Alte criterii:
36

• Telefon la dispoziţia turiştilor; • Minimum o persoană (patronul sau un angajat) să fie absolventă a unui curs de formare în domeniu. Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 1 margaretă, din mediul rural Criterii generale • Clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti, trebuie să fie în stare bună. • Căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare ale pensiunii trebuie să fie bine întreţinute. • Pensiunea trebuie să aibă curte proprie cu spatii verzi. • Pensiunea trebuie să aibă împrejmuiri estetice şi eficiente. Organizarea spaţiilor • Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare trebuie să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit; • Pensiunea trebuie să aibă spatii corespunzătoare şi igienice, pentru pregătirea mesei, dotate cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor. • Grup sanitar comun. Instalaţii • încălzire cu sobă de teracotă sau cu alte echipamente admise. • Instalaţie de apă curentă rece la bucătărie. • Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare. • Clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică. Suprafaţa minimă a camerelor (metri pătraţi) • Cameră cu un pat - 8 • Cameră cu 2 paturi - 11 • Cameră cu 3 paturi - 11 • Cameră cu 4 paturi - 16 • Dormitorul din apartamente - 11 • Salonul din apartamente - 11 Număr maxim de paturi simple într-o cameră - 4 Echipare sanitară • Grup sanitar comun compus din: -1 cabină WC la 10 locuri (poate exista şi WC uscat); -1 spălător cu un lavoar cu apă curentă caldă şi rece la 10 locuri (poate fi şi în aer liber); -1 cabină duş cu apă caldă şi rece la 15 locuri. Dotarea camerelor • Pat cu saltea • Plapumă, pled sau pături (câte două bucăţi de persoană) • Perne mari • Cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled, pătură sau plapumă
37

• Masă şi scaune • Cuier • Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor • Prosoape pentru fată • Perii pentru haine şi pantofi • Scrumiere (opţional) • Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii • Pahare (2 bucăţi de persoană) Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: - demifotolii, scaune; - masă sau măsuţă; - perdea, covor de calitatea celor din dormitor. Dotarea bucătăriilor: • Maşină de gătit sau reşou electric cu minim două ochiuri • Vase şi ustensile de bucătărie; • Echipament pentru păstrarea prin frig a alimentelor. Alte criterii: • Anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turişti • Animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar. Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 2 margarete, din mediul rural Criterii generale • Clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti trebuie să fie în stare bună. • Căile de acces proprii şi spatiile înconjurătoare trebuie să fie bine întreţinute. • Pensiunea trebuie să aibă curte proprie cu spatii verzi. • Împrejmuirile pensiunii trebuie să fie estetice şi eficiente. Organizarea spaţiilor • Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare trebuie să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit. • Pensiunea trebuie să aibă spatii corespunzătoare şi igienice, pentru pregătirea mesei, dotate cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor. • Grup sanitar comun. Instalaţii • încălzire cu sobă de teracotă sau cu alte echipamente admise • Instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie • Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare • Clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică. Suprafaţa minimă a camerelor (metri pătraţi) • Cameră cu un pat - 9 • Cameră cu 2 paturi -12 • Cameră cu 3 paturi -16 • Dormitorul din apartamente -12
38

• Salonul din apartamente -12 Număr maxim de paturi simple într-o cameră-3 Echipare sanitară • Grup sanitar comun compus din: -1 cabină WC la 10 locuri -1 spălător cu un lavoar cu apă curentă caldă şi rece la 10 locuri (poate fi şi în aer liber) -1 cabină duş cu apă caldă şi rece la 15 locuri. Dotarea camerelor •Pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete • Pat cu saltea • Plapumă, pled sau pături (câte două bucăţi de persoană) • Perne mari • Cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled, pătură sau plapumă • Cuvertură de pat • Masă şi scaune • Dulap sau spaţii amenajate pentru haine, cu umeraşe • Cuier • Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor • Veioză sau aplică la capul patului • Prosoape pentru faţă • Prosoape pluşate pentru baie (l bucată/persoană) • Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii • Perii pentru haine şi pantofi • Scrumiere (opţional) • Pahare (2 bucăţi de persoană) • Televizor şi aparat de radio în spatii comune. Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: • demifotolii, scaune • masă sau măsuţă • perdea, covor de calitatea celor din dormitor. Dotarea bucătăriilor: • Maşină de gătit sau reşou electric cu minimum două ochiuri • Vase şi ustensile de bucătărie • Echipament pentru păstrarea prin frig a alimentelor. Alte criterii: m Anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turişti. • Animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar. Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 3 margarete, din mediul rural Criterii generale • Clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti trebuie să fie în stare foarte bună.
39

• Căile de acces proprii şi spatiile înconjurătoare trebuie să fie bine întreţinute. • Pensiunea trebuie să aibă curte proprie cu spaţii verzi. • Împrejmuirile pensiunii trebuie să fie estetice şi eficiente. • Pensiunea trebuie să aibă curte cu amenajări florale. Organizarea spaţiilor • Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare trebuie să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit. • Pensiunea trebuie să aibă să aibă spatii corespunzătoare şi igienice, pentru pregătirea mesei, dotate cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor. • Este necesar ca pensiunea să aibă spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) şi inventar de servire. • Camerele trebuie să aibă grup sanitar propriu.

Instalaţii • încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă, mai puţin la unităţile sezoniere estivale • Sursă de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte echipamente admise) • Instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie • Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare • Clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică. Suprafaţa minimă a camerelor (metri pătraţi) • Cameră cu un pat -10 • Cameră cu 2 paturi -13 • Dormitorul din apartamente -13 • Salonul din apartamente -14 Număr maxim de paturi simple într-o cameră - 2 Echipare sanitară • Camerele trebuie să dispună de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC). Dotarea camerelor • Pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete • Mobilier uniform ca stil şi de calitate superioară • Pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxa • Plapumă, pled sau pături (câte două bucăţi de persoană) • Perne mari
40

• Cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled, pătură sau plapumă • Cuvertură de pat • Masă şi scaune • Dulap sau spatii amenajate pentru haine, cu umeraşe • Cuier • Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor • Veioză sau aplică la capul patului • Prosoape pentru fată • Prosoape pluşate pentru baie (l bucată/persoană) • Perdele transparente • Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii • Perii pentru haine şi pantofi • Scrumiere (opţional) • Pahare (2 bucăţi de persoană) • Vaze cu flori • Televizor şi aparat de radio în cameră, garsonieră şi apartament. Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: - fotolii sau canapea; - masă sau măsuţă; - perdea, covor de calitatea celor din dormitor; - frigider; - set de pahare pentru apă, vin, coniac. Dotarea bucătăriilor: • Plită electrică sau cu gaze • Vase şi ustensile de bucătărie • Echipament pentru păstrarea prin frig a alimentelor. Alte criterii: • Telefon la dispoziţia turiştilor • Minimum o persoană din cadrul pensiunii să fie absolventă a unui curs de formare în domeniu • Anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turişti • Animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar.

Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 4 margarete, din mediul rural Criterii generale • Clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti trebuie să fie în stare foarte bună. • Căile de acces proprii şi spatiile înconjurătoare trebuie să fie bine întreţinute. • Este necesar ca pensiunea să aibă: - curte proprie cu spaţii verzi. - împrejmuiri estetice şi eficiente; - curte cu amenajări florale; - suprafeţe de joacă pentru copii; - parcare proprie. Organizarea spaţiilor • Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare trebuie să fie direct, fără a se
41

trece prin alte camere folosite pentru dormit. • Holul de primire în suprafaţă minimă de 12 metri pătraţi va fi mobilat şi decorat. • Sufrageria trebuie să fie dotată cu echipament adecvat, de calitate superioară şi cu inventar de servire de calitate. • Camerele vor avea grup sanitar propriu. Instalaţii • încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă, mai puţin la unităţile sezoniere estivale • Sursă de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte echipamente admise) • Instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie • Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare • Clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică. Suprafaţa minimă a camerelor (metri pătraţi) • Cameră cu un pat -15 • Cameră cu 2 paturi -18 • Dormitorul din apartamente -18 • Salonul din apartamente -18 Număr maxim de paturi simple într-o cameră - 1 Echipare sanitară • Camerele trebuie să dispună de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC). Dotarea camerelor • Pardoseli acoperite cu covoare sau mochetă de bună calitate (pardoselile din parchet, marmură şi alte materiale similare pot fi parţial acoperite) • Mobilier uniform ca stil şi de calitate superioară • Pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxa • Saltea de lână cu o grosime de 5 cm • Plapumă, pled sau pături (câte două bucăţi de persoană) • Perne mari • Cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled, pătură sau plapumă • Cuvertură de pat • Husă de protecţie • Masă şi scaune • Dulap sau spatii amenajate pentru haine, cu umeraşe • Cuier • Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor • Veioză sau aplică la capul patului • Prosoape pentru fată • Prosoape pluşate pentru baie (1 bucată/persoană) • Halat de baie • Perdele transparente • Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii • Peru pentru haine şi pantofi • Scrumiere (opţional) • Pahare (2 bucăţi de persoană) • Vaze cu flori • Televizor şi aparat de radio în cameră, garsonieră şi apartament. Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: - fotolii sau canapea; - masă sau măsuţă;
42

- perdea, covor de calitatea celor din dormitor; - frigider; - set de pahare pentru apă, vin, coniac. Dotarea bucătăriilor: • Plită electrică sau cu gaze • Cuptor cu microunde • Vase şi ustensile de bucătărie din inox • Echipament pentru păstrarea prin frig a alimentelor. Alte criterii: • Telefon la dispoziţia turiştilor • Minimum o persoană să fie absolventă a unui curs de formare în domeniu. • Anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turişti. • Animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar. • Minimum 20% din alimente să provină din surse locale; • Asigurarea posibilităţii turiştilor de a achiziţiona suveniruri, produse alimentare sau nealimentare cu specific local.

Criteriile minime care trebuie respectate de pensiunile turistice de 5 margarete, din mediul rural Criterii generale • Clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti, trebuie să fie în stare foarte bună şi să se încadreze în stilul arhitectural cu specific local. • Căile de acces proprii şi spatiile înconjurătoare trebuie să fie bine întreţinute. • Este necesar ca pensiunea să aibă: - curte proprie cu spatii verzi; - împrejmuiri estetice şi eficiente; - curte cu amenajări florale; - suprafeţe de joacă pentru copii; - amenajări în aer liber pentru odihnă şi relaxare (chioşcuri, pavilioane, terase acoperite etc.) - garaj sau adăpost acoperit, precum şi parcare proprie. Organizarea spaţiilor • Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare trebuie să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit; • Holul de primire în suprafaţa minimă de 12 metri pătraţi trebuie să fie mobilat şi decorat. • Sufrageria va fi dotată cu echipament adecvat, de calitate superioară şi cu inventar de servire de calitate. • Suprafaţa minimă a salonului trebuie să fie de 20 metri pătraţi. • Se recomandă ca pensiunea să aibă elemente decorative de bun gust în interior. • Camerele vor fi dotate grup sanitar propriu. Instalaţii • încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă, mai puţin la unităţile sezoniere estivale • Sursă de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte echipamente admise)
43

• Instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie Sufragerie • Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare • Clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică. Suprafaţa minimă a camerelor (metri pătraţi) • Cameră cu un pat -16 • Cameră cu 2 paturi - 20 • Dormitorul din apartamente - 20 • Salonul din apartamente - 20 Număr maxim de paturi simple într-o cameră - 2 Echipare sanitară • Camerele trebuie să dispună de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC). Dotarea camerelor • Pardoseli acoperite cu covoare sau mochetă de bună calitate (pardoselile din parchet, marmură şi alte materiale similare pot fi acoperite şi parţial) • Mobilier uniform ca stil şi de calitate superioară • Pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxa • Saltea de lână cu o grosime de 5 cm • Plapumă, pled sau pături (câte două bucăţi de persoană) • Perne mari • Cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled, pătură sau plapumă • Cuvertură de pat • Husă de protecţie a patului • Masă şi scaune • Dulap sau spatii amenajate pentru haine, cu umeraşe • Cuier • Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor • Veioză sau aplică la capul patului • Prosoape pentru fată • Prosoape pluşate pentru baie (1 bucată/persoană) • Halat de baie • Perdele transparente • Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii • Perii pentru haine şi pantofi • Scrumiere (opţional) • Pahare (2 bucăţi de persoană) • Vaze cu flori • Televizor şi aparat de radio în cameră, garsonieră şi apartament • Televizor şi aparat de radio în spatii comune. Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: - fotolii sau canapea; - masă sau măsuţă; - perdea, covor de calitatea celor din dormitor; - frigider; - set de pahare pentru apă, vin, coniac. Dotarea bucătăriilor: • Plită electrică sau cu gaze • Cuptor cu microunde • Vase şi ustensile de bucătărie din inox • Echipament pentru păstrarea prin frig a alimentelor. Alte criterii: • Telefon la dispoziţia turiştilor
44

• Minimum o persoană să fie absolventă a unui curs de formare în domeniu (în cazul pensiunilor cu peste 5 camere, criteriul este obligatoriu). • Anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turişti. • Animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din came să fie examinate sanitar-veterinar. • Minimum 20% din alimente să provină din surse locale. • Asigurarea posibilităţii turiştilor de a achiziţiona suveniruri, produse alimentare sau nealimentare cu specific local. Condiţii obligatorii pe care trebuie să le respectaţi Opţiunile dumneavoastră privind clasificarea impun, pe lângă condiţiile obligatorii pentru ca pensiunea să fie funcţională, şi existenta unor condiţii suplimentare pe care trebuie să le asiguraţi:  menţinerea grupurilor sanitare în perfectă stare de funcţionare şi curăţenie;  furnizarea apei calde la grupurile sanitare şi în spatiile de producţiile din structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu, potrivit normelor menţionate la art. 6;  asigurarea unei temperaturi minime de 18° C în timpul sezonului rece în spatiile de cazare şi de servire a mesei;  deţinerea autorizaţiilor: sanitară, sanitar-veterinară, de mediu şi de prevenire şi stingere a incendiilor - PSI, în cazul unităţilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obţinerea acestora;  programul de funcţionare a discotecilor sau a altor unităţi cu program muzical, organizate în aer liber, să nu depăşească ora 1.00 noaptea;  funcţionarea structurilor de primire turistice numai în clădiri salubre, cu faţade zugrăvite şi bine întreţinute;  evitarea poluării fonice, în sensul respectării nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementări specifice;  respectarea reglementărilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfăşurată prin structura de primire turistică;  expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea şi tipul unităţii şi însemnele privind categoria de clasificare. Criterii suplimentare În plus faţă de condiţiile obligatorii şi criteriile minime prezentate, se vor respecta anumite criterii suplimentare, în funcţie de categoria în care se încadrează pensiunea, în acest sens, proprietarii unei pensiuni pot alege între următoarele criterii suplimentare: Construcţii, aspect general şi echipare exterioară Puncte - drum carosabil până la poarta pensiunii; 3 - semnalizare (indicator) de la şoseaua principală; 2 - situarea într-o zonă nepoluată fonic, vizual sau olfactiv; 6 - iluminat exterior; 3 - încadrarea în stilul arhitectural ai specific local; 7 - izolarea fonică a clădirii; 6 - ambianta generală a exteriorului: - aspectul construcţiilor 10 - aspectul anexelor gospodăreşti 10 - amenajarea spatiilor exterioare (curte, livadă, grădină, spatii amenajate în aer liber pentru divertisment). 10
45

Dotarea camerelor - izolarea fonică între camere şi spatiile comune; - salon de primire - living cu spaţiu amenajat pentru deconectare, lectură, conversaţie; - draperii sau jaluzele pentru obturarea luminii; - şemineu; - bibliotecă (cărţi, reviste, ziare, albume etc); - dotare cu jocuri de societate (şah, table, rummy, cărţi de joc etc.); - biliard; - tenis de masă; - aer condiţionat; - telefon în fiecare cameră; - decorarea de ansamblu a interiorului; - calitatea mobilierului, armonia culorilor. Dotarea bucătăriilor - adaptarea suprafeţei - şi a dotărilor la numărul de camere; - veselă şi ustensile de bucătărie de bună calitate, nedesperechiate, în număr corespunzător capacităţii de cazare; - aparatură electrică: - robot-mixer - cafetieră - cuptor cu microunde - hotă - maşină de spălat vase Alte dotări şi amenajări - masă şi fier de călcat; - maşină automată de spălat rufe; - feon; - grătar în aer liber; - locuri de joacă amenajate pentru copii; - sală de fitness; - saună; - piscină în aer liber; - piscină acoperită; - terenuri de sport proprii sau intermediare la terţi; - obiecte şi echipamente pentru practicarea sporturilor (schiuri, sănii, biciclete); - aparat video; - antenă satelit sau cablu; - posibilităţi de participare ca divertisment la unele activităţi gospodăreşti.

8 10 3 9 8 4 8 8 10 10 10 10 8 6 3 3 6 8 10 2 10 3 3 10 10 10 8 10 8 8 2 2 8

Proprietarii de pensiuni pot alege între criteriile suplimentare enumerate mai sus, cu condiţia să acumuleze numărul de puncte necesar pentru categoria din care face parte pensiunea. Punctajele sunt valabile atât pentru pensiunile turistice urbane, cât şi pentru cele rurale: de 5 stele/margarete -150 puncte de 4 stele/margarete -120 puncte de 3 stele/margarete - 80 puncte de 2 stele/margarete - 40 puncte Cum se clasifică spaţiile de preparare şi servire a mesei
46

înainte de a începe să vă construiţi sau să vă amenajaţi pensiunea trebuie să vă gândiţi nu numai la categoria în care doriţi să fie clasificată aceasta, ci şi la standardul la care doriţi să fie cotat spaţiul de preparare şi servire a mesei. Aşadar, aveţi următoarele variante pentru care puteţi opta:

 clasa A - cameră pentru servirea mesei şi recreere, cu loc pentru prepararea hranei, numai pentru turişti;  clasa B - cameră pentru servirea mesei şi recreere, în folosinţă comună cu proprietarul, cu acces la bucătăria acestuia;  clasa C - numai acces la bucătăria proprietarului, fără cameră de servit masa sau recreere. În acest caz, turistul fie nu ia masa în cadrul pensiunii, fie îşi prepară singur hrana şi mănâncă în camera în care doarme.

CUM SE AMENAJEAZĂ O PENSIUNE TURISTICA În funcţie de tipul de clienţi pe care doriţi să-i atrageţi la pensiunea dumneavoastră, în funcţie de banii pe care i-aţi pus la bătaie şi de stelele sau margaretele pentru care optaţi, puteţi începe amenajarea pensiunii, în continuare vă prezentăm ce trebuie să aveţi în vedere
47

atunci când pregătiţi construirea şi amenajarea pensiunii. În planul dumneavoastră de amenajare a pensiunii turistice trebuie să ţineţi cont atât de amenajarea interioară, cât şi de cea exterioară. Ce presupune amenajarea interioară a unei pensiuni Amenajarea interioară a unei pensiuni presupune organizarea clădirii de locuit (respectiv a casei) şi a clădirilor-anexă, precum şi dotarea acestora cu mobilier şi obiecte de inventar corespunzătoare clasei acesteia. Clădirea de locuit presupune amenajarea următoarelor spatii: • camerele de locuit • bucătăria • grupul sanitar (WC/duş) • sufrageria • terasa • garajul. Clădirea în care va funcţiona pensiunea este de fapt cea mai costisitoare investiţie. Este aşadar mai ieftin să amenajaţi o construcţie deja existentă pentru a o aduce la standardele unei pensiuni. Cu toate acestea, chiar dacă există clădirea, aceasta poate necesita unele operaţii de igienizare sau de ridicare a gradului de confort, prin dotarea cu instalaţii sau prin modernizarea instalaţiilor din dotare. Toate aceste operaţii sunt necesare pentru atingerea unui anumit nivel de confort, aflat în strânsă legătură cu numărul de stele sau margarete pe care doriţi să-l aveţi pentru pensiunea dumneavoastră. Cele mai recente sondaje arată că turiştii preferă casele construite din lemn sau în combinaţie lemn cu piatră, care respectă arhitectura tradiţională zonală. Camera de locuit Camera de locuit este elementul central al pensiunii turistice şi este singurul spaţiu închiriat exclusiv. Astfel, aceasta va fi efectiv domiciliul turistului pe perioada închirierii. Chiar şi accesul proprietarului sau al personalului care face curăţenie se realizează doar cu acordul turistului. Suprafaţa camerei de locuit poate fi de 8-16 mp, cu o înălţime de minimum 2,5 m. Amplasarea poate fi la parter, la etaj sau la mansardă. Camera de locuit în măsura în care acest lucru este posibil, este ideal să fie orientată către o privelişte plăcută. Interiorul trebuie să fie curat şi să nu fie afectat de condiţii de igrasie. Este indicat ca pereţii să fie văruiţi în culori deschise. Se recomandă aerisirea camerei cât mai des cu putinţă. Este chiar indicat să achiziţionaţi şi candele cu uleiuri volatile sau aparate speciale care se introduc în priză şi care vaporizează uleiuri eterice plăcut mirositoare. Unele dintre aceste uleiuri au un efect de îndepărtare a ţânţarilor şi muştelor. De asemenea, amplasaţi rame cu plasă la geamuri şi lămpi speciale pentru distrus insecte. Anual, este indicat să faceţi o curăţenie generală, să revopsiţi pereţii camerelor dacă este cazul şi să vă asiguraţi că toate dotările sunt în perfectă ordine. Mobilierul camerei trebuie să fie puţin şi bine întreţinut. Un mobilier din lemn masiv sau în stilul local individualizează spatiul de cazare. O curăţare periodică şi o întreţinere făcută cu materiale speciale (lac, ceară de albine etc.) asigură un aspect plăcut, adică exact ceea ce aşteaptă orice turist. Ca piese de bază, mobilierul trebuie să cuprindă în primul rând un pat simplu sau dublu, cu saltea corespunzătoare. Se pot asigura eventual saltele suplimentare din lână pentru iarnă. Cearşafurile, pernele, plăpumile, pilotele sau păturile vor fi de două ori mai multe decât paturile. Este indispensabil un dulap de haine complet gol, care le va permite oaspeţilor să-şi depoziteze bagajele. Acesta trebuie să arate ca nou, să fie funcţional şi să fie amplasat astfel încât să nu împiedice circulaţia în cameră, în cameră va mai exista o masă de mici dimensiuni şi două scaune.

48

Pat dublu şi măsuţe cu veioze În fiecare cameră, în afară de paturi şi dulap, trebuie să existe un scrin sau un număr de noptiere egal cu numărul de paturi. Pe fiecare noptieră va fi amplasată câte o veioză. Amenajarea, în totalitatea ei, trebuie să fie sobră, utilă şi realizată cu bun-gust. Inspiraţi-vă din sfaturile şi pozele noastre! Se pot folosi şi mobile mai vechi, cu condiţia ca ele să aibă un aspect plăcut şi să nu creeze în cameră o senzaţie de vechi şi de neglijentă. Pentru fiecare loc de dormit vor fi prevăzute două schimburi de lenjerie şi prosoape. Instalaţia electrică va fi în perfectă stare de funcţionare, aceasta însemnând sisteme de iluminare eficiente şi prize pentru aparatura electrotehnică: televizor, aparat de radio, uscător de păr. Corpurile de iluminat se aleg în variante simple, ţinând cont de modul în care a fost decorată camera. Pentru asigurarea unui confort sporit, camera poate fi dotată cu ventilator (vara) şi calorifer electric sau aerotermă (iarna). Puteţi lua în considerare şi posibilitatea de încălzire a camerelor cu un sistem electric amplasat în pardoseală. Dormitoare rustice

Pardoselile camerelor trebuie pregătite astfel încât să vă permită o curăţenie rapidă şi eficace. Pardoselile de scândură vor fi bine îmbinate şi apoi şlefuite, vopsite, ceruite sau lăcuite. Cu timpul, peste acestea se poate monta un parchet din panouri preasamblate. Pardoselile dormitoarelor pot fi realizate şi din gresie sau parchet şi le veţi putea menţine fără covoare, mochetă sau preşuri.

49

Alte două exemple elocvente de angajare şi decorare a camerelor

Mocheta, în special cea deschisă la culoare poate fi foarte greu de curăţat. Aceasta va însemna pentru dumneavoastră un câştig imens în ceea ce priveşte timpul alocat curăţeniei, ca şi în calitatea acesteia. Astfel vor dispărea mediile de înmulţire a microorganismelor şi chiar a unor insecte şi viermi, care îşi găsesc în covoare un mediu foarte bun de supravieţuire, în acelaşi timp, camera va fi un spaţiu fără surse de îmbolnăvire, fără mirosuri neplăcute şi fără riscuri pentru ocupanţi sau gazde. Curăţenia în camera de locuit se realizează zilnic, alături de alte servicii oferite, în concordanţă cu clasificarea obţinută de la Ministerul Turismului. Grupul sanitar/toaleta-duş Grupul sanitar este un spaţiu foarte important pentru turişti. Prin aspectul său, acest spaţiu poate influenţa decizia clienţilor de a rămâne sau de a părăsi pensiunea. Aveţi deci mare grijă în privinţa următoarelor aspecte: nivelul dotării, curăţenia şi igiena menţinute. Pentru a oferi clienţilor un nivel de confort superior grupul sanitar impune un efort material în constituire şi un efort permanent în păstrarea nivelului de igienă şi curăţenie. O dotare standard a grupului sanitar prevede: • un vas WC • o chiuvetă cu oglindă • o cabină de duş sau o cadă baie. Instalaţiile trebuie să fie în stare de funcţionare ireproşabilă; abaterile pot fi sancţionate chiar cu retragerea licenţei de funcţionare, de către inspectorii Ministerului Turismului. Funcţionarea acestui grup presupune existenta unei instalaţii de apă rece sub presiune, a unei instalaţii de apă caldă şi a unui sistem de evacuare.

50

Aerisirea şi dezodorarea grupului sanitar/toaletă-duş este importantă pentru confortul general. O dotare simplă poate include un ventilator pentru aerisirea forţată şi dezodorant permanent în vasul WC. Menţinerea igienei trebuie să fie permanentă. Utilizarea instalaţiilor va fi prezentată oaspeţilor pentru a-i informa asupra modului de funcţionare. Rugaţi-i pe clienţii dumneavoastră să vă comunice orice defecţiune, caz în care este necesar să luaţi măsuri urgente de remediere. Grup sanitar cu dotare standard

Ideal este ca pentru fiecare cameră să construiţi o baie, dar, dacă nu există condiţii, puteţi opta pentru varianta unei băi comune pentru două-trei camere, n orice caz, această baie nu trebuie să fie aceeaşi cu cea folosită de dumneavoastră, adică de gazde, lucru prevăzut special în legislaţie. Vasul WC este prevăzut cu un rezervor de apă simplu sau dublu (cu efect economic). Trebuie să aveţi în vedere o diminuare a consumului de apă din motive legate de recirculare şi de disponibilitate a resursei, mai cu seamă în locurile unde reţeaua de apă curentă este o problemă. Legarea la o reţea locală de canalizare este o soluţie mai greu realizabilă în localităţi izolate şi mici. Dacă este şi cazul dumneavoastră, puteţi apela la organizarea locală a unui serviciu de vidanjare, cu perspectiva unei investiţii într-o reţea de canalizare. Instalaţia de apă sub presiune va fi realizată cu ajutorul unui hidrofor care preia apa dintr-un put aflat în gospodărie. Există reglementări clare privind amplasarea puţului de apă şi a celui de canalizare. Acestea sunt obligatoriu de realizat, din cauza consecinţelor grave care pot apărea. Apa caldă pentru grupul sanitar poate fi pregătită fie într-un boiler de capacitate mare, fie întrun boiler instantaneu. În oricare dintre aceste situaţii aveţi grijă ca accesul copiilor la tablourile electrice sau la piesele în mişcare să devină imposibil. Tablourile electrice se vor afla sub cheie, ca şi sistemele de presiune sau de vidanjare. Chiuveta aflată în grupul sanitar va fi curăţată şi dezinfectată permanent, ca şi vasul WC şi vasul de duş sau de baie. Se vor utiliza materiale speciale pentru dezinfectare, care se vor afla într-un loc greu accesibil copiilor. Nu uitaţi niciodată că igiena grupului sanitar trebuie să fie o preocupare permanentă! Există pericolul de a vă îmbolnăvi dumneavoastră sau familia dumneavoastră ori de a favoriza transmiterea de boli de la unii clienţi la alţii. O astfel de situaţie poate fi evitată prin păstrarea unei igiene corespunzătoare. Amenzile pot fi usturătoare, dar consecinţele care pot surveni asupra vieţii dumneavoastră sau a celor dragi sunt mult mai grave. Trebuie să aveţi permanent în vedere că bolile sexuale sunt transmisibile prin lenjerie, prosoape, scaune de WC etc.
51

Bucătăria şi spaţiul pentru servit masa Bucătăria ocupă şi ea un loc important în cadrul pensiunii şi de aceea acest spaţiu trebuie să vă asigure toate facilităţile şi confortul pentru a lucra lejer şi rapid. Prin modul de aranjare a mobilierului şi a ustensilelor vă puteţi asigura uşor accesul la acestea. Modul de amenajare rămâne la latitudinea dumneavoastră însă în ceea ce priveşte dotările există şi aici câteva reguli pe care trebuie să le

respectaţi. Astfel, în bucătărie se va asigura necesarul obişnuit: • mobilă de bucătărie; • aragaz; • frigider, eventual ladă frigorifică pentru păstrarea alimentelor congelate; • o masă din lemn pentru operaţiunile curente (tăiat, frământat, pus în farfurii); • veselă, tacâmuri din inox; • chiuvetă; • recipient pentru depozitarea gunoiului; • o hotă vă este de mare folos atât în timpul verii cât şi iarna şi în plus absoarbe mirosul care s-ar putea răspândi în camere şi deranja oaspeţii. Toate vasele şi paharele destinate servirii oaspeţilor vor fi în perfectă stare, adică fără ciobituri sau fisuri şi trebuie să fie foarte curate. Aparate care vă pot ajuta în activitate dar pe care le puteţi achiziţiona pe parcurs: • aparat pentru prăjit pâine; • cafetieră; • grătar pentru interior; • cuptor cu microunde. Locul destinat servirii mesei este fie în interior, într-o încăpere spaţioasă, fie afară, în curte, la umbra unei boite de vită de vie, de exemplu. Utilizaţi fete de masă din material textil vesel colorate! În nici un caz, din comoditate, nu folosiţi fete de masă din plastic - tip muşama. Este recomandabil ca atunci când serviţi masa, sub farfuria cu felul pregătit pentru consum să existe o farfurie mare, întinsă, care nu va fi folosită dar care are rolul de a proteja fata de masă. Coşul de pâine, acoperit cu un şervet alb de pânză, se aşează în centrul mesei, ca
52

şi carafa sau cana de apă, solniţa şi, eventual, o vază cu flori. Poziţia mesei ar trebui să vă permită să ajungeţi în spatele fiecărui oaspete şi să-i aşezaţi farfuria în fată, fără să vă întindeţi peste masă. Mare atenţie la servire! Farfuriile se prind de margine, cu degetul mare trecut puţin peste marginea farfuriei, pe direcţia tangentă conturului acesteia (în nici un caz orientat spre interiorul farfuriei). Tacâmurile se prind cu trei degete, de mijloc; paharele se prind de la bază, indiferent dacă au sau nu picior. Debarasarea, ca şi servirea, se face în general prin partea dreaptă a oaspetelui. Excepţie face manevrarea furculiţelor şi a şerveţelelor; acestea aflându-se în stânga oaspetelui şi nefiind permisă trecerea mâinii prin faţa lui, pot fi puse şi ridicate de pe masă prin partea stângă. De obicei, membrii familiei-gazdă iau masa separat. Clienţii au la dispoziţie o sală pentru masă numai a lor şi pot opta doar pentru unul sau două dintre cele trei mese ale zilei: micul dejun, prânzul şi cina. Esenţial este să li se ofere feluri de mâncare pregătite în cea mai mare parte din produse simple, naturale, proaspete, obţinute, dacă este posibil, chiar din gospodărie. De exemplu, pentru micul dejun se pot servi lapte de vacă, proaspăt muls, smântână, unt, miere şi gemuri făcute în casă. Felul întâi poate fi în trei-patru variante, pe bază de paste proaspete, făcute cu ouă din gospodărie sau pe bază de legume de sezon, folosind reţete tipice regiunii. Felul doi poate fi oferit în două sau trei variante, pe bază de carne, cu garnitură de legume şi salată produse local. Vinurile şi celelalte băuturi alcoolice, pentru folosirea cărora nu e necesară vreo autorizaţie suplimentară, pot fi produse în propria fermă agricolă, dacă este cazul, sau în cele vecine. Turiştii apreciază atunci când aceste produse sunt obţinute din vii pe care oaspeţii le pot vedea în plimbările pe care le fac prin împrejurimi. Trebuie de asemenea să fiţi dotat pentru a putea servi prânzul şi cina chiar şi turiştilor români sau străini aflaţi întâmplător prin zonă. Folosiţi sfaturile noastre prezentate în Anexa 3 a acestui capitol: „Bucătăria românească şi preferinţele culinare ale turiştilor străini"! Aranjarea mesei La majoritatea unităţilor de alimentaţie publică, aranjarea mesei cuprinde următoarele operaţiuni: - alinierea şi fixarea meselor în salon; - fixarea moltonului pe blatul mesei; - aşezarea fetelor de masă; - aşezarea naproanelor (şervet de dimensiuni mai mici aşezat peste fata de masă); - marcarea locului prin aşezarea unei farfurii întinse; - aranjarea tacâmurilor; - aranjarea paharelor; - aranjarea farfuriei de pâine şi cuţitului pentru unt; - aranjarea obiectelor de inventar mărunt; - aranjarea şervetelor; - aranjarea scaunelor; - aranjarea mobilierului ajutător.
53

În cadrul unei pensiuni, aranjarea camerei de servire a mesei este cu mult mai simplă reducându-se la aranjarea fetei de masă, a tacâmurilor, paharelor, farfuriilor, obiectelor de inventar mărunt, a şerveţelelor şi a scaunelor. Există mai multe tipuri de aranjare a camerei de servire, şi anume: - simplu - clasic - comandat - pentru mic dejun englezesc - pentru mic dejun continental. Pentru mic dejun şi cină se realizează cele două forme de aranjare a camerei (mesei) de servire: simplu şi clasic. Aranjarea în manieră simplă se face în felul următor: se aşterne fata de masă (eventual napron), se marchează locul cu farfurie suport, se pun tacâmurile (cuţit şi furculiţă mari), se aranjează paharele (pentru apă) presărătoare pentru sare şi piper, scrumieră şi o vază cu flori. Aranjarea în manieră clasică aduce în plus fată de cea simplă: paharul de vin alb, o farfurie pentru pâine şi cuţit pentru unt. Tot pentru mic dejun şi cină, în cazul serviciului comandat, se aranjează mesele în funcţie de meniul stabilit (tacâmuri şi pahare speciale) adăugând şi cartonaşul cu menţiunea „REZERVAT". În cadrul pensiunilor se recomandă aranjarea camerei de servire simplă şi aici putându-se renunţa la napron şi la farfuria pentru marcarea locului. Se acceptă aici, ca în cazul unităţilor cu specific, veselă de pământ, tacâmuri din lemn, lipsa fetei de masă. Se impun însă câteva precizări mai ales pentru pensiunile din clasa A: - farfuria se aşează în dreptul scaunului; - cuţitele şi lingurile se aşează în dreapta farfuriei, cuţitele primele, cu lama spre farfurie, apoi lingurile cu concavitatea în sus; - furculiţele se plasează în stânga farfuriei, cu furcheţii în sus; - linguriţa pentru desert se aranjează spre centrul mesei, în fata farfuriei; - paharele se aşează pornind de la vârful cuţitului, de la cel mic spre cel mare; - presărătorile şi vazele de flori se pun spre centrul mesei; - scaunele nu se aşează sub marginea fetei de masă. Pentru a afla ce preparate pot consuma, oaspeţii vor consulta o listă de preparate şi băuturi.
54

În cazul unităţilor mari de tip restaurant, aceste liste trebuie să conţină denumirea unităţii, numărul de telefon, adresa şi orele de funcţionare. Grafica în care sunt realizate trebuie să fie atrăgătoare, plăcută, să semnifice tradiţia unităţii. Trebuie scrise pe hârtie de calitate, suficient de tare. Dimensiunea lor trebuie să le permită o manevrare uşoară la masă; formatul să fie simplu, cu margini şi spatii adecvate, care să permită o lecturare uşoară. Este util de exploatat spaţiul care retine atenţia sau sensul de citire a unei liste. Aceste spatii cu efect multiplicator sunt precizate în cazurile listelor cu o pagină, cu 2 pagini sau cu 3 pagini. Preparatele şi băuturile se trec în listă cu denumirea lor completă, corectă, aşa cum sunt recunoscute în gastronomia naţională şi internaţională, fără modificări sau adaptări. Listele vor fi scrise corect gramatical, fără ştersături şi adăugiri (cu pixul sau la imprimantă), iar în afară de limba română, textul să fie tradus în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională. În cazul pensiunilor, listele de preparate şi băuturi pot fi întocmite mult mai sumar, dar nu trebuie să se facă rabat de la calitate, corectitudine şi aspect. Chiar dacă lista nu este decât un fluturaş sau o foaie de hârtie scrisă de mână, aceasta trebuie să fie scrisă corect, fără ştersături sau pete, curată, cu un aspect plăcut şi mai ales expusă într-un loc cu vizibilitate maximă. Lista va cuprinde denumirile preparatelor care se vor servi în cursul unei zile şi băuturile aferente. De asemenea, la completare se va respecta ordinea de servire a preparatelor, specifică oricărei liste: gustări calde şi reci, preparate lichide astfel cum sunt notate în continuare: 1. a) supe, creme, consomme-uri; b) ciorbe, borşuri; 2. preparate din peşte, antreuri calde şi reci; 3. preparate de bază (cu garnituri, salate, sosuri); 4. brânzeturi, deserturi (de bucătărie sau de cofetărie, patiserie); 5. fructe. în ceea ce priveşte băuturile, ordinea de prezentare într-o listă este următoarea: 1. băuturi aperitiv; 2. vinuri; a) albe seci; b) demiseci; rose, roşii; c) vinuri dulci, licoroase); 3. băuturi digestive; 4. berea şi vinurile spumoase, spumante şi şampania care se pot servi pe tot parcursul mesei nu au un loc anume stabilit în listă; 5. cafea şi ceai rece sau cald; 6. diverse tipuri de cocteiluri. Deşi în cadrul pensiunilor se va putea folosi un singur tip de listă de preparate şi băuturi, multe dintre unităţile de alimentaţie publică, în funcţie de categorie, folosesc mai multe tipuri de liste, în continuare vom menţiona câteva dintre acestea: - listă pentru micul dejun; - listă de bar; - listă de vinuri; - listă pentru serviciul la cameră (room-service); - listă de preparate; - listă de băuturi; - listă de preparate şi băuturi. La redactarea acestor liste se are în vedere, de către cei care le întocmesc, următoarele aspecte: - satisfacerea dorinţelor şi necesităţilor turiştilor; - prezenta copiilor; - regimuri alimentare;
55

- principii nutritive; - specificul zonei; - anotimpul; - posibilităţile reale ale gazdei; - abilitatea de bucătar a gazdei; - naţionalitatea turiştilor; - religia turiştilor; - numărul de turişti şi capacitatea camerei de servire; - rentabilitate. Gazda unei pensiuni trebuie să aibă discuţii prealabile întocmirii listei cu turiştii, încercând să afle preferinţele culinare ale acestora, eventualele probleme de sănătate de care va trebui să tină cont în realizarea meniului zilnic, dietă, obiceiuri culinare etc. Este de preferat ca meniul unei mese să se stabilească de către turişti, din lista de preparate posibile, la masa anterioară sau cu câteva ore înaintea unei mese, pentru a da gazdei timpul necesar pregătirii preparatelor. Amenajarea sufrageriei Sufrageria este spaţiul destinat turiştilor, unde ei ar putea petrece cea mai mare parte a timpului. Puteţi repartiza sufrageriei o utilizare exclusivă, sau poate face parte din dotarea accesibilă tuturor. Amenajarea acestui spaţiu are în vedere activităţile care urmează a fi desfăşurate aici. în acest scop se are în vedere: - servirea mesei; - vizionarea programelor TV sau video; - activităţi culturale; - bibliotecă; - conferinţe; - discuţii; - activităţi comerciale; - birou de primire. Este recomandabil ca acest spaţiu să fie cât mai extins, să fie compus din locuri amenajate pentru grupuri de persoane, în acest fel, se poate crea o atmosferă intimă, plăcută, destinsă. Astfel, pereţii pot fi decoraţi cu diplome, cu tablouri reprezentând peisaje locale, icoane sau se pot agăţa măşti, alte obiecte deosebite, fără însă a încărca foarte tare decorul. Pentru a completa atmosfera relaxantă vă sfătuim ca la zugrăvirea pereţilor să alegeţi culori pastelate, calde. Pardoseala poate fi din lemn masiv sau din gresie, eventual fără covoare şi preşuri, pentru a permite o curăţare rapidă şi eficientă. Dar, la începutul acestei afaceri, vă puteţi mulţumi şi cu punerea în funcţiune a vechii sobe de teracotă sau a căminului. Mobilierul principal va cuprinde o masă masivă de mai multe persoane, cu suficiente scaune. Pe lângă pereţi se pot amplasa scrinuri, vitrine sau biblioteci. Canapelele şi fotoliile pot completa dotarea şi trebuie dispuse astfel încât să permită accesul la televizor, încercaţi să nu aglomeraţi piesele de mobilier şi nici cele ornamentale. Vă îngreunează menţinerea curăţeniei şi dau
56

un efect obositor de lipsă de bun-gust. întregul mobilier trebuie să fie menţinut în perfectă stare. El se poate realiza pe comandă sau se poate procura de la producători specializaţi. Aţi putea îmbina în mod fericit o ofertă locală (masa din sufragerie, jilţuri, scrinuri) cu una de mobilier de birou modern. Ce presupune amenajarea exterioară a unei pensiuni Amenajarea exterioară presupune organizarea spaţiilor din afara casei, precum şi a clădirilor anexe. Iată care sunt spatiile exterioare şi ce amenajări pot fi făcute: • Spaţii de acces, alei decorate cu plăci din piatră şi flori • Spaţii de parcare. Acestea nu trebuie să aibă caracteristici particulare. Este suficient un spaţiu, chiar şi neasfaltat, de aproximativ 100 mp, în care clienţii să-şi poată parca maşina, evitând astfel staţionarea pe marginea drumului, în poziţii periculoase, mai ales dacă accesul în centru se face dintr-o stradă lăturalnică, de obicei slab iluminată. - Spaţii de odihnă: - Balansoare, leagăne, hamacuri amplasate între pomi fructiferi, sub boltă de vie etc. - Chioşcuri/cupolă din lemn sau pânză, cu bănci, mese, şezlonguri etc. - Terasa care poate fi amenajată pentru diverse activităţi: • servirea mesei la aer; • servirea desertului, a cafelei sau a unor băuturi răcoritoare sau alcoolice; • primirea oaspeţilor cu mici atenţii; • joacă sau studiu pentru copii; • lectură, jocuri de societate Mobilierul specific poate să conţină: scaune de terasă (din PVC sau lemn), mese joase sau mese înalte de terasă, scaune joase, hamace, şezlonguri. O piesă de efect poate fi o masă ţărănească joasă, de formă rotundă, împreună cu scăunele specifice (de exemplu, o masă din lemn cu trei picioare). în cazul pensiunilor rurale, prispa (pridvorul) este un element specific arhitecturii populare şi poate fi valorificat prin amenajare. - Spaţii de sport: - teren de fotbal sau basket - teren de badminton/tenis/ping-pong - rampă pentru trageri cu arcul - poligon pentru trageri cu arme (cu aer comprimat). - Spaţii de joacă pentru copii: - groapă de nisip - piscină pentru copii (demontabilă) - grătare pentru plajă (proiect mic). - Spaţii de producţie (pentru pensiunile turistice rurale sau pensiunile agroturistice): - grădină de legume. - ciupercărie - volieră pentru păsări
57

- crescătorie de iepuri sau alte animale mici - grajd pentru vaci/cai/ponei - saivan pentru oi, capre sau struţi etc. (în funcţie de specificul local). Amenajarea exterioară ar presupune în plus, pentru a face mai vizibilă pensiunea şi pentru ca oaspeţii să ajungă uşor la destinaţie, instalarea unor indicatoare pe şoseaua de acces şi la intrare. Clădirea anexă presupune, de asemenea, amenajarea următoarelor spaţii: • grup de agrement şi sport • grup de relaxare şi tratament (saună, piscină, bază de tratament) • grup de activităţi lucrative (în special pentru pensiunile turistice rurale şi agroturistice) - atelier de tâmplărie/dogărie - atelier de olărit - atelier de ţesut/război etc. - sere de legume sau flori - cramă, distilerie. Amenajarea spaţiilor pentru sport si agrement În cadrul pensiunii dumneavoastră se pot desfăşura o serie de activităţi atrăgătoare pentru turişti. Acestea individualizează oferta dumneavoastră şi, în acelaşi timp, o deschid şi pentru turişti cazaţi la alte pensiuni aflate în aceeaşi localitate. Pentru aceasta, serviciile pe care le oferiţi trebuie să fie popularizate. Într-un spaţiu acoperit de câteva zeci de metri pătraţi, dar chiar şi în aer liber, puteţi organiza activităţi diferite: • jocuri la masă (tenis de masă, biliard); • jocuri în sală (badminton, tenis, volei, volei cu piciorul, baschet); • sporturi orientale (judo, yoga); • tir cu arcul (poligon); • tir cu arma cu aer comprimat (poligon); • dansuri moderne şi populare; • alte activităţi sportive: fitness, sală de forţă. Sala va fi dotată cu un sistem adecvat de iluminare şi aerisire, precum şi cu aparatură corespunzătoare. Un televizor cu video şi o combină muzicală ar putea completa oferta pentru o sală de vizionare (eventual cu proiector video). Tot aici poate funcţiona o bicicletă ergonomică. Cum se amenajează terenurile sportive din spaţiile exterioare sau din clădirile anexe Amenajarea unui teren viran, în apropierea locuinţei, necesită, în prealabil, o studiere a naturii solului, în funcţie de care se vor stabili apoi lucrările ce trebuie executate. Cel mai potrivit este terenul uscat, cu pământ negru, puţin nisipos, ce permite scurgerea rapidă a apei de ploaie. Recomandăm, totuşi, să se evite amenajările de terenuri sportive dacă acestea nu îndeplinesc condiţiile necesare de igienă, respectiv dacă sunt situate în apropierea surselor de fum, gaze, emanaţii chimice, mirosuri puternice etc. Se vor evita şi terenurile aflate în imediata apropiere a unor maluri care se pot surpa. Terenuri cu zgură - se realizează prin presarea cu tăvălugul a unui strat de circa 5 cm de zgură, deasupra stratificaţiilor de pietriş, argilă şi nisip, întreţinerea terenului cu zgură necesită operaţii permanente de greblare, netezire, măturare, tăvălugire, împrospătare a suprafeţei cu praf de zgură. Pe acest teren se pot desfăşura următoarele jocuri: badmington, tenis. • Badmintonul este un sport îndrăgit şi la îndemâna oricărui tânăr sau vârstnic. Terenul pentru joc se va putea amenaja pe orice suprafaţă disponibilă, cu condiţia să fie netedă şi bine curăţată. • Un teren de tenis are dimensiunile de 8,23 x 23,77 m pentru probele de simplu,
58

înscris într-un teren de 18,27 x 36,57 m, şi 10,97 x 23,77 m pentru probele de dublu, înscris într-un teren de 20,21 x 39,62 m. Terenuri cu iarbă (gazonate) - Pentru amenajare este necesar să asiguraţi un strat de pământ vegetal de 20-30 cm grosime, care se aşează deasupra solului natural şi care se însămânţează, folosindu-se circa 300 kg seminţe la hectar. Operaţia de semănare se face manual, pe timp fără vânt, primăvara sau toamna până în luna septembrie, după o ploaie a cărei apă a pătruns circa 4 cm în sol.

Pe acest teren se pot desfăşura următoarele jocuri: fotbal, rugby, handbal, tir cu arcul etc. • Fotbalul se poate juca nu numai pe acest teren gazonat, ci şi pe un teren de bitum sau chiar , din beton. • Tirul cu arcul se desfăşoară pe terenuri care să permită amplasarea ţintelor la anumite distante. Ţintele sunt fixate pe un panou înclinat la 15°, la o înălţime de 1,30 m de la sol. Terenuri de beton - Prezintă avantajul că, odată realizate, nu necesită activităţi permanente de întreţinere şi se pot folosi, la scurt interval de timp, chiar după o ploaie puternică. Este un teren pe care se pot juca: tenis, volei, handbal, baschet. • Baschetul este un joc preferat de multe persoane de diferite vârste. Suprafaţa terenului pe care se poate desfăşura acest joc are dimensiunile regulamentare de 14 x 26 m. Pentru copii, dimensiunile terenului sunt de 12 x 20 m. Amenajarea se poate face şi pe un teren de zgură. Terenul de baschet este prevăzut cu doi stâlpi din metal, lemn sau beton, pe care sunt fixate panourile. Fiecare panou are câte un inel metalic, de care este fixat coşul din plasă de sfoară. • Popice. O pistă de popice se poate amplasa fie în clădirea-anexă, fie în spatiile exterioare. Aceasta se execută din lemn, mozaic, bitum (asfalt) şi are următoarele dimensiuni: 19,50 m lungime şi 1,50 m lăţime. Alte posibilităţi de agrement pentru spaţiile exterioare Un colt din spaţiul exterior poate fi amenajat cu utilaje simple pentru copii. Acestea pot fi montate într-un spaţiu verde, cu nisip sau combinat. • Leagăn simplu • Leagăn rotitor • Balansoar • Construcţii diverse din lemn Pentru adulţi se poate organiza un serviciu de închiriere biciclete destinat plimbărilor de agrement. Depozitarea acestora se va face într-un mic spaţiu acoperit pentru o bună pro59

tecţie a bicicletelor. Pentru a avea un succes cât mai mare în conducerea unei afaceri în domeniul turistic trebuie să acordaţi atenţie maximă aspectului pensiunii dumneavoastră încă din faza de proiectare sau în proiectele de reabilitare a clădirilor existente. Acolo unde este posibil, este indicat să exploataţi cât mai mult spaţiul verde. Dacă nu aveţi această posibilitate, folosiţi la maximum balcoanele pe care să le înfrumuseţaţi cu cât mai multe plante ornamentale. Amenajarea grupului de relaxare şi tratament Grupul de relaxare şi tratament se poate amenaja în clădirile-anexă şi parţial în exterior. Aceasta poate fi prevăzut cu aparatură destinată unor proceduri de recuperare sau de întreţinere a sănătăţii. O variantă de utilare poate avea în vedere băi de plante. Acestea pot fi oferite în căzi simple, în spa sau jacuzzi. Amestecurile de plante folosite pot proveni din flora locală şi vor fi alese corespunzător afecţiunilor de tratament ale pacienţilor. Recomandările de utilizare pot fi formulate de către un specialist, colaborator al pensiunii. Se pot aplica şi tratamente prescrise de medici din oraşele de provenienţă ale clienţilor. Procedurile trebuie să fie conforme unor standarde de servicii de fizioterapie acceptate de Ministerul Sănătăţii. Personalul, de asemenea, trebuie să aibă o calificare şi o specializare recomandate de Ministerul Sănătăţii. Este recomandabilă colaborarea şi supravegherea medicală de specialitate (fizioterapie etc.). Tratamente specifice de fizioterapie se pot aplica în măsura dotăm cu aparatură specifică (ultrasunete continuu, diadinamice etc.). O astfel de dotare poate deservi turişti din întreaga localitate şi chiar localnici. Din acest punct de vedere, o bună promovare a pensiunii dumneavoastră va asigura o valorificare superioară a capacităţii de tratament. O piscină, eventual cu posibilitatea de încălzire a apei, permite înotul în orice sezon. Ea poate fi prevăzută cu o terasă deschisă pe vreme bună. Dotarea cu sisteme de filtrare, de control al calităţii apei sau cu generator de valuri, fac oferta deosebit de tentantă prin calitate. Va fi cu certitudine preferată bălţilor insalubre şi periculoase unde s-ar putea face baie. Pentru copii se pot amenaja mici piscine, demontabile, cu apă putină şi uşor de încălzit la soare. Se vor evita astfel pericolele de înec şi de îmbolnăvire, oferindu-le în pensiune o preocupare plăcută. In momentul achiziţionării unei piscine vă sfătuim să aveţi în vedere următoarele caracteristici: • Calitatea suprafeţei bazinului (cele din beton trebuie vopsite periodic cu vopsele speciale, ori placate cu vitroceramică, ceea ce duce la cheltuieli suplimentare importante). • Etanşeitatea şi durata de viată a bazinului (cele din otel acoperite cu folie de plastic pot fi uşor deteriorate la cea mai mică neglijentă din partea utilizatorului). • Capacitatea instalaţiilor şi echipamentelor de filtrare şi purificare a apei (trebuie ţinut cont de volumul de apă din bazin, de numărul de utilizatori dintr-o zi, precum şi de calitatea apei ce alimentează bazinul). E important de ştiut că apa netratată implică riscuri biologice provocate de prezenţa ciupercilor, bacteriilor sau viruşilor, şi riscuri chimice cauzate de prezenta în apă a componentelor formate prin reacţia dezinfectanţilor cu transpiraţia oamenilor.

In cazul în care vă decideţi să investiţi în construirea unei piscine, puteţi să optaţi pentru următoarele variante de montare: suprateran, semiîngropat sau îngropat şi acoperit. Locul pentru amplasarea piscinei dumneavoastră trebuie ales în funcţie de traiectoria
60

razelor solare, intimitate şi confort, înainte de a stabili locul de amplasare a piscinei, verificaţi ca nici o reţea electrică, telefonică sau de termoficare să nu străbată această suprafaţă. Piscinele pot fi realizate şi cu pereţi izolaţi termic (spumă poliuretanică sau vată minerală). Cele izolate pot fi folosite împreună cu o instalaţie de încălzire din luna martie până în luna octombrie. Dacă sunt şi acoperite, sezonul de folosire se extinde pe durata întregului an. Puteţi lua în calcul şi construirea unei saune. Investiţia este mare, însă avantajul este că puteţi recupera suma investită atât prin intermediul propriilor turişti, cât şi prin utilizarea saunei de către turiştii cazaţi în alte pensiuni care nu dispun de o astfel de dotare de lux. Saunele sunt construite din panouri modulare astfel încât se pot obţine diverse dimensiuni ale acestora. Dumneavoastră puteţi obţine sauna care se potriveşte exact spaţiului pe care îl aveţi disponibil. Panourile modulare sunt construite din pereţi dubli, izolaţi între ei cu o izolaţie specială pentru a evita condensul. In acest fel, lemnul nu-şi modifică forma şi proprietăţile în prezenţa aburului (nu se umflă, nu mucegăieşte). Elementele saunei se montează corespunzător pe cadrul podelei şi sunt fixate strâns când se pune tavanul saunei. Nu sunt necesare cuie şi unelte pentru asamblare. O instalare completă durează 2-3 ore şi poate fi realizată de orice specialist în domeniul tâmplăriei. Saunele nu strică structura existentă a clădirii. Fiind construite din panouri modulare, ele pot fi demontate cu uşurinţă şi transportate într-un alt loc dacă este nevoie (casă nouă), tinându-se cont de faptul că trebuie lăsat un spaţiu de 2-5 cm între pereţii camerei în care se montează. Aceasta permite ventilarea şi astfel prevenirea condensului. La instalare, construcţia din lemn a saunei trebuie impregnată cu o soluţie pentru protecţia împotriva mucegaiului, ciupercilor, deformărilor din cauza aburului. Băncile rabatabile se vor spăla regulat (în funcţie de cât de mult este utilizată - o dată la 1-3 luni). Se va folosi apă călduţă şi un detergent care nu irită pielea. Serviciile de sănătate pot fi oferite oaspeţilor şi în spatiile închiriate de aceştia pentru cazare. Aici se pot monta la cerere aparate speciale, accesibile pe întreaga durată a vacantei. Printre acestea pot figura: • lămpi cu raze ultraviolete pentru tratamente • aparat cu vibratoare pentru băi la picioare • diverse aparate şi accesorii de masaj • covoare rulante • biciclete ergonomice • alte aparate şi accesorii solicitate de oaspeţi • mini-lampă cu ultraviolete pentru bronzat • cântar de baie pentru persoane Este adevărat că unele dintre dotări necesită eforturi financiare deosebite. Pentru a reduce aceste eforturi luaţi în calcul şi posibilitatea de a închiria aceste aparate sau de a achiziţiona unele la mâna a doua. Un mijloc de atracţie - grupul de activităţi creative Pentru majoritatea turiştilor sosiţi la pensiune o parte dintre aspectele vieţii locuitorilor, în special a celor de la sate, le sunt inedite. Cu ce i-aţi putea surprinde şi atrage în acelaşi timp? Iată câteva sugestii pe care le puteţi dezvolta chiar dumneavoastră deoarece pentru unele dintre ele nu este necesară o specializare anume, iar pentru altele aveţi deja îndemânarea cerută. • Olărit, prelucrarea lemnului, a sticlei, picturi pe icoane etc. Comercializarea acestor produse se poate face fie în cadrul pensiunii, fie la târgul săptămânal. Turiştii sunt încântaţi să mai achiziţioneze un suvenir. • Ţesutul de covoare, cergi, carpete în stil zonal şi vopsirea acestora în mod natural. Covoarele sau cergile, realizate servesc în primul rând decorării interioare a pensiunii, dar pot fi şi comercializate. • Realizarea de mărgele mileuri sau alte obiecte decorative. Foarte atractive şi
61

căutate sunt goblenurile. • Confecţionarea de pălării, coşuri, alte obiecte împletite Turiştii străini, în special, sunt mari amatori de astfel de obiecte, cu condiţia să fie create în stil tradiţional. • Creşterea păsărilor decorative sau pentru ouă şi carne: păuni, bibilici, prepeliţe, fazani, porumbei sau a celor mai neobişnuite ca de exemplu stratul. De la păuni se pot folosi penele, de la bibilici, fazani şi porumbei se folosesc ouăle, carnea şi penele. De la struţ se valorifică totul: carne, ouă, pene, piele şi chiar oasele, în plus, o astfel de fermă va fi deosebit de atractivă pentru turişti. • Creşterea animalelor: vaci, oi, capre şi prelucrarea laptelui obţinut. De asemenea, se pot creşte ponei sau iepuri care vor constitui pe departe deliciul copiilor. Dacă aveţi un cal puteţi conduce turiştii să facă un tur al satului călare. • Cultivarea de arbuşti fructiferi: zmeură, mure, afine, cătină, sau a arborilor exotici: kiwi, smochini etc., în funcţie de zona de amplasare a pensiunii. • Cultivarea vitei de vie. O cură cu struguri culeşi chiar din vie este sănătate curată. Degustarea mustului este din nou o atracţie irezistibilă. • Apicultura. Mierea este un produs foarte căutat atât de cei sănătoşi, cât şi de persoane cu diverse afecţiuni. Oferiţi-le un produs 100% natural şi vor fi clienţii dvs. fideli. Orice om gospodar poate să asigure astfel o parte din alimentele necesare familiei sau să îşi completeze veniturile din comercializarea produselor rezultate din activităţile enumerate mai sus. Oaspeţii pot fi atraşi să participe la aceste activităţi. De exemplu pot încerca să realizeze o farfurie sau o cană din lut. Pot, de asemenea, să hrănească păsările sau animalele la o anumită oră din zi primind în prealabil recomandările dvs. Vor fi cu siguranţă foarte încântaţi să facă un şirag de mărgele sau mărţişoare, dacă îi arătaţi cum. O altă activitate plăcută poate fi culesul de mure, din care ulterior, împreună cu gazda, să prepare o delicioasă dulceaţă. Cei care deţin stupi trebuie însă să fie atenţi la protecţia turiştilor.

CARE SUNT ACTIVITĂŢILE DE CURĂŢENIE ŞI ÎNTREŢINERE A SPAŢIILOR
Funcţionalitatea unei unităţi de cazare presupune asigurarea condiţiilor necesare închirierii spatiilor de cazare la orice oră din zi sau noapte. Pentru ca aceste spatii să fie permanent în bună stare de funcţionare este necesar să fie îngrijite zilnic de către angajaţii pensiunii. De asemenea, este recomandabil ca administratorul să verifice zilnic: • modul de prezentare a spatiilor exterioare: - spaţiul de parcare; - curtea interioară; - spatiile verzi; - faţada pensiunii; - grupurile sanitare comune etc; • modul de funcţionare a instalaţiilor tehnico-sanitare şi a echipamentelor întregii pensiuni; • modul de prezentare din punctul de vedere al curăţeniei în următoarele spatii: - spatiile anexă (scări de serviciu, birouri etc.); - spatiile de cazare (în prezenta lucrătorului care asigură şi efectuează curăţenia în aceste camere), menţionându-se observaţiile necesare pentru a se lua măsuri operative pentru remedierea lor; • în plus, acesta va asigura: - materialele şi ustensilele necesare pentru efectuarea şi întreţinerea curăţeniei;
62

- materialele de protecţie a muncii pentru lucrătorii de la curăţenie; - îmbrăcămintea (uniformele de lucru pentru personal. Îndeplinirea condiţiilor de curăţenie cade în sarcina uneia sau a mai multor persoane care răspund de acest segment. Se va acorda o atenţie deosebită acestui aspect. O curăţenie desăvârşită este primul lucru care va influenta pozitiv potenţialii clienţi. în vederea efectuării corecte a procesului de curăţenie şi întreţinere a spatiilor, proprietarul pensiunii va organiza această activitate astfel încât să acopere obligatoriu următoarele faze: 1. asigurarea necesarului de materiale şi ustensile; 2. efectuarea procesului propriu-zis de curăţenie; 3. verificarea modului de prezentare a spatiilor. 1. Asigurarea necesarului de materiale si ustensile Aprovizionarea cu materiale şi ustensile necesare pentru efectuarea curăţeniei se face pe măsură ce stocul scade, se deteriorează sau se uzează. La aprovizionare se vor alege materii prime eficiente şi ustensile rezistente. 2. Efectuarea procesului de curăţenie si întreţinere Procesul de curăţenie în cadrul unei pensiuni turistice de mici dimensiuni este relativ simplu, în ceea ce priveşte unităţile mai mari, întregul proces trebuie realizat în mod sistematic pentru a fi eficient. Noi prezentăm varianta cea mai complexă de la care se poate porni, astfel încât prin eliminarea anumitor operaţiuni se ajunge la cea simplă, folosită de pensiunile mici. Astfel, lucrătorii sunt repartizaţi să răspundă de curăţenia tuturor spatiilor, precum şi de igienizarea acestora - operaţii care vor fi făcute zilnic sau ori de câte ori este cazul. Organizarea întregii activităţi trebuie să aibă în vedere ordonarea curăţeniei în funcţie de timp şi de spaţiu, astfel: Spatiile exterioare. La începerea programului de lucru (respectiv la primele ore ale dimineţii), primele spatii care se curăţă sunt: scările exterioare, spatiile din fata intrărilor, trotuarele, spatiile de parcare, spatiile verzi din jurul pensiunii şi căile de acces. Aşadar, se strâng eventualele resturi menajere, se mătură, se spală cu jeturi de apă pavajul, marmura, asfaltul şi se udă spatiile verzi şi florile. Iarna se îndepărtează zăpada şi gheata pentru a nu se produce accidente neplăcute. La acea oră turiştii dorm încă. Toate aceste operaţii se vor executa evitând a face zgomot. Spatiile interioare sunt compuse din spatii de folosinţă comună, spatii de circulaţie şi spatii de cazare. In cazul spatiilor interioare se începe curăţenia cu: - Spaţiile de folosinţă comună, în cadrul acestor spatii intră: holuri, saloane pentru televizor sau jocuri, paliere, grupuri sanitare etc. Pentru curăţarea eficientă şi rapidă a acestor spatii vă recomandăm să parcurgeţi următorii paşi: - golirea scrumierelor dispuse în holuri şi salon; - strângerea resturilor menajere; - ştergerea prafului de pe plafoane, pereţi, mobilă etc.; - aspirarea mochetei, covoarelor sau carpetelor; - spălarea pardoselei; - aranjarea mobilierului conform ordinei stabilite; - îngrijirea plantelor ornamentale. Pentru efectuarea curăţeniei la grupul sanitar comun este necesar să se folosească materiale şi ustensile adecvate. Lucrătoarea care efectuează curăţenia se va proteja folosind un halat, mănuşi din cauciuc şi încălţăminte din plastic. Va verifica întâi modul de funcţionare şi
63

prezentare a instalaţiilor şi va înregistra eventualele nereguli. Apoi va goli coşurile de hârtii şi va prepara o soluţie de apă caldă cu detergenţi. Cu această soluţie va şterge pereţii, tâmplăria şi obiectele sanitare. După această curăţire superficială pentru dezinfectare se vor folosi soluţii speciale pentru vasul WC, pisuar, chiuvetă. Se curăţă şi se dezinfectează şi pardoseala, apoi totul se limpezeşte cu ajutorul unui furtun care a fost montat la robinet. Folosind cârpe din molton sau ustensile speciale se lustruiesc toate suprafeţele şi obiectele din grupul sanitar. Totul străluceşte de curăţenie, iar aerul este parfumat. Nu mai rămâne decât să fie aşezată hârtia igienică, hârtia-prosop, săpunul solid sau lichid. Pe parcursul zilei este necesar a se menţine curăţenia la grupul sanitar comun şi a se verifica existenta consumabilelor. • În spaţiile de circulaţie, compuse din coridoare de acces sau scări, se mătură sau se aspiră dacă există mochetă sau covoare. Dacă acestea sunt prevăzute cu parchet sau gresie se curăţă folosind mopul şi substanţe adecvate. • Turiştii au eliberat camera şi puteţi efectua acum curăţenia şi în spaţiile de ca/are. Curăţenia în aceste spatii va fi terminată până la ora prânzului. Poate aveţi şi camere care nu au fost închiriate. Acestea necesită doar câteva retuşuri sumare (aerisire, ştergerea prafului etc.). Aveţi camere care au fost eliberate şi care urmează să fie pregătite pentru închiriere şi camere închiriate ai căror turişti sunt plecaţi un anumit timp. Ce aveţi (lucrătoarea) de făcut în căzui pregătirii camerei pentru închiriere? Înainte de începerea curăţeniei, camerista trebuie să-şi pregătească (să aibă în dotare) toate materialele şi ustensilele necesare şi de asemenea să ştie exact ce are de făcut în fiecare cameră a pensiunii. Apoi ea verifică dacă într-adevăr camera este liberă, prin bătăi repetate în uşă, aşteptând răspuns, în cazul în care este un răspuns, ea cere scuze şi anunţă şeful pensiunii, fără a angaja vreo dispută cu turistul. Dacă nu primeşte nici un răspuns din interior, lucrătoarea descuie uşa şi lasă un semn distinctiv, care să arate că în acea cameră se lucrează. Deschide ferestrele pentru aerisire şi verifică dacă nu sunt obiecte uitate în cameră. În cazul în care găseşte obiecte uitate de persoanele găzduite le predă proprietarului pensiunii, care le înregistrează într-un registru special destinat acestor operaţii. După aceea se verifică existenţa eventualelor prejudicii materiale produse de turişti (şi dacă se constată, se aduc la cunoştinţă şefului pensiunii pentru recuperarea lor). Este important a se verifica apoi buna funcţionare a instalaţiilor, aparatelor, a dotărilor interioare şi mobilierului, închiderea şi deschiderea ferestrelor şi uşilor. Toate defecţiunile se aduc la cunoştinţă şefului pensiunii pentru remedierea lor. Apoi lucrătoarea trece la curăţenia propriu zisă şi strânge într-o pungă din plastic toate resturile menajere din cameră. Desfată patul, iar lenjeria de pat, împreună cu prosoapele din baie folosite, le pune în sacul de lenjerie murdară. Aspiră sau mătură suprafeţele exterioare terasa sau balconul - spală şi dezinfectează balustrada, rama exterioară a ferestrei şi a uşii de la balcon, spală şi curăţă pavimentul balconului. Apoi pune la fereastră sau pe terasă pernele şi păturile pentru o mai bună aerisire. Aspiră, de sus în jos pereţii, draperiile, perdelele camerei (această operaţie se face periodic la două săptămâni maximum o lună). Se îndepărtează praful prin aspirare din saltele, de pe scaune, fotolii, mobilier, calorifere, mocheta, covorul sau parchetul. Se scot apoi petele de pe mobilierul tapisat, acolo unde este cazul. Se şterge praful de pe mobilier, aparate, instalaţii, alte obiecte, insistându-se asupra noptierelor, sertarelor, dulapurilor. După terminarea operaţiunilor de mai sus, camerista (lucrătoarea) îşi spală şi dezinfectează mâinile şi continuă cu următoarele operaţiuni: - pune lenjeria curată de pat;
64

- spală şi dezinfectează paharele; - spală scrumiera, vaza pentru flori; - verifică şi rearanjează, dacă este cazul celelalte obiecte din cameră şi plantele ornamentale; - completează şi aranjează materiale de informare, reclamă, publicitate, programe, etc. pentru turişti, precum şi lista serviciilor asigurate de pensiune. Următorul spaţiu de curăţat şi igienizat este grupul sanitar. Succesiunea operaţiunilor este următoarea: - pornind de sus în jos lucrătoarea spală cu apă caldă şi detergenţi faianţa, oglinda, etajera, chiuveta, cada sau cuva duşului; - în aceeaşi ordine face dezinfectarea spaţiului pe care apoi îl clăteşte cu apă caldă; - curăţă şi spală vasul WC, colacul şi capacul, apoi le dezinfectează folosind soluţiile speciale; - curăţă şi dezinfectează pardoseala grupului sanitar. După terminarea acestor operaţiuni spală cu apă pardoseala, apoi o şterge cu o cârpă uscată din molton sau cu un mop uscat. Aranjează lenjeria pentru baie (prosop baie, prosop faţă, prosop picioare etc.), hârtia igienică, săpunul solid sau lichid, şamponul (în funcţie de categoria unităţii). Înainte de a ieşi din cameră, lucrătoarea trage jaluzelele de la ferestre (draperiile), apoi cu o cârpă îmbibată în alcool dezinfectează aparatele TV (telecomanda), radioul, telefonul etc., pulverizează substanţe aromate (spray-uri) - dacă este cazul - efectuează un ultim control al camerei, care trebuie să lase impresia unei igiene perfecte, că în această cameră nu a mai locuit o altă persoană. În cazul unei camere ocupate, operaţiunile se efectuează în aceeaşi ordine, cu următoarele amendamente: - în funcţie de categoria pensiunii, nu se scoate lenjeria folosită şi nu se pune lenjerie curată în fiecare zi; - când se pune la aerisit lenjeria de pat (la fereastră), se pune şi lenjeria de corp a turiştilor; - nu se umblă în dulap şi sertare pentru a şterge praful; - după ce se înfaţă patul, se aranjează şi obiectele personale ale turistului din cameră şi baie; - se execută toate serviciile suplimentare comandate de turişti. După ce se termină curăţenia în toate spaţiile de cazare, se strâng materialele şi ustensilele folosite, se curăţă şi se aşează la locul lor. Sacul cu lenjerie folosită se transportă la spălătorie. Curăţenia se continuă cu: spaţiile anexă: palier de serviciu, oficii, debarale, vestiare,etc. 3. Verificarea modului de prezentare a spaţiilor Proprietarul pensiunii trebuie să ştie permanent care este situaţia camerelor. Ce camere sunt pregătite pentru închiriere, care sunt camerele ocupate, în care s-a efectuat curăţenia, defecţiunile, eventualele pagube produse de turişti sau alte nereguli ivite în cursul activităţii sale zilnice. De asemenea va instrui personalul şi va verifica îndeplinirea regulilor stabilite. Angajata pentru activitatea de cameristă va respecta câteva reguli profesionale şi de comportament, dintre care cele mai importante sunt următoarele: a) toată activitatea de curăţenie şi amenajare a spatiilor de cazare se va desfăşura în linişte. Aşadar, este contraindicat să se vorbească tare, să se manevreze aparatele sau ustensilele cu zgomot, să se lase în cameră în timpul curăţeniei aparatele de radio şi TV deschise; b) să respecte regulile de protecţie a muncii şi a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor;
65

b) să protejeze bunurile materiale aflate în inventar; c) să ia măsuri pentru economisirea energiei electrice, a apei etc; d) în timpul procesului de curăţenie, materialele şi ustensilele să fie ordonate astfel încât să nu împiedice traficul; e) să respecte regulile de conduită în relaţia cu turiştii, evitând următoarele greşeli: - intrarea în spaţiul de cazare fără a bate în prealabil la uşă; - efectuarea curăţeniei în dulapuri, rafturi sau sertare în spatiile de cazare ocupate; - deschiderea valizelor, genţilor etc. turiştilor; - folosirea obiectelor de toaletă ale turiştilor; - folosirea telefoanelor din spatiile de cazare în interes personal; - folosirea instalaţiilor sanitare din spatiile de cazare în interes personal; - mâncatul, băutul şi fumatul înainte, în timpul sau după efectuarea curăţeniei în interiorul spatiilor de cazare; - angajarea unor discuţii neprofesionale cu turiştii. Comportamentul lucrătorilor din pensiunile turistice pot influenta direct sau indirect rezultatele economico-financiare obţinute, prin calitatea muncii pe care o desfăşoară. Spălătoria Asigurarea lenjeriei şi a prosoapelor curate necesare în cadrul pensiunii se poate realiza fie prin amenajarea şi echiparea unei spălătorii proprii, fie apelând la o firmă specializată. Fiecare variantă, prezintă avantaje şi dezavantaje. Necesarul de schimburi variază în funcţie de frecventa schimbării lenjeriei, durata medie a sejurului, frecventa aprovizionărilor cu lenjerie, în general, necesarul de schimburi pentru un loc de cazare poate fi de 4-7 pentru lenjeria de pat (cearşafuri etc.) şi 6-9 pentru prosoape. Lenjeria include şi inventarul textil utilizat la sala de mese, după cum urmează: • fete de masă (câteva bucăţi pentru fiecare masă) şi fileuri - fete de masă lungi, pentru banchete; • naproane (tot câteva bucăţi pentru fiecare masă) - aşezate peste fetele de masă, mai mici decât acestea, cu rol de protecţie sau decorativ; • şervete de masă (8-12 bucăţi pentru fiecare loc la masă) - din acelaşi material ca fetele de masă, pentru folosinţa individuală a clienţilor; • şervete (speciale) pentru coşurile de pâine, tăvi şi platouri; • set de masă, în dreptul fiecărui loc, direct pe masă, sub farfurie, fiind aşezat un şervet; • şervetele pentru şters obiectele de inventar. Amenajarea unei spălătorii proprii presupune alegerea unor echipamente cu o capacitate adecvată. De exemplu, cantitatea de lenjerie luată zilnic în calcul este de 3-4 kg pentru un pat (loc) categoria 2 stele; 4-5 kg pentru un pat (loc) de categoria 3 stele; 0,5 kg/client servit pentru inventarul textil din restaurant. Aceste cantităţi corespund unei compoziţii din fire de bumbac a lenjeriei ce pot fi reduse cu 30% pentru lenjeria din fire de poliester. Pentru o pensiune mică, o maşină de spălat cu uscător, amplasată într-un spaţiu folosit doar de proprietar poate rezolva cu succes curăţarea rufelor. Se vor achiziţiona lenjerii din bumbac creponat care nu necesită călcare şi astfel nu mai este necesară dotarea cu un calandru. Se vor călca astfel doar fetele de masă şi şervetele. Prosoapele se vor spăla la temperaturi de peste 60°.

66

Schimbarea lenjeriei şi a prosoapelor se face după fiecare turist, iar pentru sejururile mai lungi, astfel: Categoria pensiunii 5 şi 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Sau ori de câte ori este nevoie. Lenjeria zilnic 2 zile 3 zile 4 zile Prosoape zilnic zilnic 2 zile 3 zile Halate de baie zilnic -

Lucrări speciale ce trebuie executate în activitatea de curăţenie Măsurile igienice cu caracter general reprezintă un factor important în vederea satisfacerii exigenţelor turiştilor şi desfăşurării normale a activităţii în pensiune. Lucrările speciale se efectuează preventiv pentru a se exclude orice posibilitate de transmitere a agenţilor patogeni, pentru preîntâmpinarea bolilor infecţioase sau, în cazul în care s-au instalat, de îndepărtare a acestora. Lucrările speciale cu caracter de igienizare a spaţiilor sunt: dezinfecţia, dezinsecţia, deratizarea. Dezinfecţia reprezintă un ansamblu de acţiuni medico-sanitare având drept scop distrugerea sau îndepărtarea agenţilor patogeni ai bolilor infecţioase existente în mediu. Dezinfecţia profilactică se recomandă cu o anumită periodicitate în colectivităţile în care există un grad de risc al apariţiei proceselor epidemiologice. Astfel, în unităţile de cazare, dezinfecţia se face numai după terminarea procesului de curăţenie şi se poate obţine prin următoarele procedee: - mijloace fixe cum ar fi căldura umedă, respectiv fierbere la 100°C, eficientă pentru dezinfecţia materialului moale (echipament, uniforme, lenjerie etc.); - mijloace chimice (după caz) în concentraţiile stabilite (cu soluţii clasice): bromocet, cloramină, var cloros; - soluţia de bromocet 1% va fi folosită la dezinfectarea scrumierelor, telefonului, telecomenzii TV, feroneriei (drucăre, şilduri etc.); - soluţia de bromocet de 2% va fi folosită la dezinfectarea obiectelor din grupul sanitar al spaţiului de cazare; - soluţia de cloramină de la va fi folosită la dezinfectarea lenjeriei (prin înmuiere) timp de 2 ore, a faianţei, chiuvetei, oglinzii etc.; - soluţia de var cloros va fi folosită în general în concentraţie de 20 g la 11 de apă pentru toate suprafeţele, cu excepţia vasului WC, unde este necesară o soluţie de 100 g la 11 apă. După 30 de minute de la tratarea suprafeţelor cu var cloros, acestea se vor clăti obligatoriu cu multă apă. De reţinut că, în afară de substanţele clasice (arătate mai sus) în comerţ se găsesc o serie de substanţe dezinfectante care se pot folosi la curăţenie cu respectarea întocmai a indicaţiilor şi prescripţiilor de pe ambalajul lor. Dezinfecţia cu mijloace chimice se face zilnic în unităţile de cazare în cursul procesului de curăţenie şi întreţinere a spatiilor, conform tehnologiei stabilite. Toate dezinfectantele vor fi păstrate în spatii destinate lor, în sticle, borcane, recipiente etc., bine închise şi etichetate. Dezinsecţia - reprezintă un ansamblu de măsuri medico-sanitare şi gospodăreşti de luptă împotriva artropodelor (insecte) implicate în procese epidemi-ologice sau epizootologice. Dezinsecţia va fi practicată în funcţie de natura artropodelor, în situaţii date, numai după ce a avut loc curăţenia generală a spaţiilor, prin măsuri sanitar-gospodăreşti care constau în respectarea normelor de igienă personală, igienă a spatiilor, păstrarea curăţeniei, debarasarea, colectarea, transportul gunoaielor în mod corect. Metode folosite:
67

- metode mecanice, prin montarea de site la uşi şi ferestre; - metode fizice, cum ar fi fierberea la 100° C, călcarea cu fierul; - metode chimice, cu diferite substanţe plăcut mirositoare; nu se folosesc în spaţiile de cazare substanţe urât mirositoare sau toxice. Operaţiunile de dezinsecţie se fac, de regulă, de personal specializat desemnat de către Poliţia Sanitar-Veterinară. Deoarece substanţele folosite la dezinsecţii sunt, în general toxice şi inflamabile, personalul care face această operaţiune trebuie să poarte echipamentul de protecţie corespunzător. Operaţiunile de dezinsecţie vor fi urmate (în mod obligatoriu) de curăţenie şi dezinfecţie. Deratizarea - complex de măsuri sanitar-gospodăreşti îndreptate împotriva dezvoltării rozătoarelor şi pentru distrugerea celor existente. Această operaţiune se realizează prin mai multe mijloace: - mecanice, care constau în capturarea rozătoarelor cu ajutorul capcanelor şi curselor; - chimice, care constau în folosirea diferitelor substanţe otrăvitoare care se pun în mâncarea lor, în apă sau în amestec cu alte produse agro-alimentare. Operaţiunile de deratizare se fac numai după efectuarea unei curăţenii generale a spaţiilor de cazare. Unitatea de cazare supusă acţiunii de deratizare cu substanţe chimice îşi suspendă activitatea pe o anumită perioadă stabilită de organele sanitare. Deratizarea se efectuează numai de către unităţile specializate pentru astfel de operaţiuni. După terminarea operaţiunilor de deratizare se efectuează o nouă curăţenie generală a unităţii, urmată de dezinfecţie. Igiena şi securitatea în cadrul pensiunii Se recomandă atenţie la sursa de apă potabilă deoarece numeroase spatii de cazare sau camere de închiriat sunt alimentate cu apă potabilă dintr-o sursă privată (puţuri). Dar, potrivit reglementărilor sanitare se stipulează că e de preferat să se furnizeze altfel decât aceea de la reţeaua de apă publică. În ceea ce priveşte securitatea, în special a familiilor însoţite de copii, proprietarul pensiuni trebuie să rămână vigilent asupra următoarelor probleme: • să se asigure că ansamblul instalaţiilor spaţiului este conform regulamentului în vigoare (mai ales reţeaua electrică şi de gaze); • să afişeze o notă scrisă cu sfaturile în caz de incident (scurgeri de apă, căderi de electricitate, pană de gaz). Să dispună într-un loc accesibil o rezervă de becuri şi, de ce nu, de lumânări; • prezenta unui stingător e de dorit, mai ales lângă un şemineu. Ţeava de alimentare cu gaze trebuie schimbată regulat şi şemineul verificat; • să verifice ca securitatea clienţilor şi a copiilor să fie asigurată; vor fi luate precauţii în cazul prezentei unor motoare periculoase, obiecte contondente, gropi sau suprafeţe de apă în proximitate, câini agresivi; • să verifice soliditatea şi starea de uzură a obiectelor şi jucăriilor folosite de copii, curăţenia spatiilor cu nisip; • să nu uite că cei aflaţi îrt vacantă şi copiii pot să nu aibă aceeaşi noţiune a pericolului şi în acest caz proprietarul ar putea răspunde pentru urmări.

68

OFERIREA SERVICIILOR ÎN CADRUL UNEI PENSIUNI TURISTICE
O parte dintre activităţile specifice pensiunii turistice se desfăşoară în holul de primire care adesea este în acelaşi timp recepţie sau administraţie. Aici acţionează în principal administratorul pensiunii sau proprietarul acesteia. Serviciile de bază oferite de o pensiune turistică sunt cazare şi masă. Acestea sunt completate de alte servicii complementare oferite înainte (precum rezervarea sau anularea serviciului) sau după sosirea turistului.

Cum se face rezervarea şi anularea serviciului
Serviciul de rezervare poate fi oferit de pensiune sau prin birouri de cazare. Acest serviciu asigură: • rezervarea şi vânzarea spatiilor de cazare, agrement etc. Acest serviciu este necesar pentru atragerea de clienţi (în special atunci când pensiunea dvs. este nou înfiinţată); • vânzarea prin corespondentă şi pe loc a catalogulului regional de camere de închiriat; • elaborarea ofertelor pentru Revelion, alte ocazii speciale şi distribuirea acestor oferte. Cum se desfăşoară o rezervare? Un client apelează Serviciul de Rezervare pentru a rezerva un spaţiu. Dacă el a ales deja un loc, se verifică dacă acest loc este liber pentru perioada solicitată. Dacă nu este liber, i se propun alte câteva locuri corespunzătoare aşteptărilor sale (animale acceptate, capacitate, localizare). Clientul are astfel 3 soluţii: • nu se decide şi se mai gândeşte; • are o „intenţie", locul este blocat o zi sau două, dar contractul nu este expediat; • are o „opţiune", adică el rezervă: se stabileşte astfel un contract în două exemplare care îi va fi expediat în aceeaşi zi împreună cu fişa tehnică a locului. Clientul are 10 zile pentru confirmarea rezervării (15 zile pentru străini, din raţiuni de întârziere poştală): • el anulează în 10 zile: locul este de îndată repropus pentru locaţie; • nu răspunde după 10 zile: serviciul îl apelează telefonic pentru a afla decizia sa; • confirmă rezervarea prin returnarea unui exemplar din contract, semnat şi însoţit de o plată: • dacă a rezervat cu mai mult de o lună înainte, el plăteşte 25% din suma totală de locaţie. Acesta este un acont. Soldul va fi plătit cu o lună înainte de sosire; • dacă a rezervat cu mai puţin de o lună în avans, clientul achită suma totală. Serviciul de Rezervare transformă astfel opţiunea în rezervare fermă şi u transmite clientului o adresă prin care îl informează de recepţia plăţii şi îi aminteşte de modalităţile de vărsare a soldului. Numeroşi clienţi contactează de asemenea Serviciul de Rezervare prin scrisori sau prin fax: procedura este identică ca la rezervarea telefonică. Anularea serviciului Când un client îşi anulează sejurul, Serviciul de Rezervare rambursează integral sau o parte din sumele vărsate, după modalităţile care depind de (data anulării), completarea sau nu de către client a asigurării pentru anulare şi de realocarea spaţiului. Suma păstrată de către serviciu este vărsată proprietarului, dacă spaţiul nu a fost realocat. Ea ) este reţinută de către serviciu dacă spaţiul a fost realocat. Comercializarea directă de către proprietar
69

Proprietarul care-şi asigură el însuşi comercializarea: • primeşte chiar el cererile de informaţii şi de închiriere; • îşi girează planificarea rezervărilor; • utilizează contractul de închiriere al Turismului Rural Românesc; • posedă o fişă descriptivă a echipării spaţiului său; • asigură fluxul clientelei sale; • este în relaţie cu ANCV (Agenţia Naţională a Cecurilor de Vacanţă) mai puţin prima dată pentru înscrierea sa.

Ce pregătiri se fac în vederea primirii turiştilor
În aşteptarea turiştilor, proprietarul pensiunii are în vedere următoarele aspecte: • funcţionarea normală a tuturor spaţiilor (de cazare, spaţii comune interioare şi exterioare); • asigurarea funcţionării tuturor instalaţiilor (sanitare, electrice, de gaze); • aprovizionarea cu alimentele necesare preparării hranei şi verificarea stocului de materiale pentru curăţenie; • stabilirea de comun acord cu familia şi angajaţii a procedeelor de protocol specifice primirii.

Cum se face primirea turiştilor
Iată clienţii! Nu uitaţi că de calitatea acestui, prim contact depinde reuşita sejurului. De aceea, la sosirea clienţilor, proprietarul trebuie să-şi înceteze activităţile, să aplice procedurile de protocol stabilite, începând cu salutul de bun venit şi să verifice dacă este vorba de persoanele aşteptate prin apelarea numelor acestora. Proprietarul pensiunii, unul dintre membrii familiei sau un angajat care se ocupă special cu primirea şi cazarea clienţilor va desfăşura toate aceste operaţii într-un spaţiu anume amenajat în holul pensiunii sau m camera de zi. Se poate comanda un mobilier special sau pentru început o masă simplă sau un birou sunt practic de ajuns. Dacă spaţiul de cazare este apropiat sau dacă este vorba de o cameră de închiriat şi primirea are loc direct în spaţiu şi turistul este nerăbdător, chiar agitat, faceţi imediat vizita spaţiului. Prezentaţi camera sau camerele, dându-i oaspetelui dumneavoastră toate informaţiile necesare şi oferiţi-i explicaţii despre condiţiile de utilizare a aparatelor menajere. În cazul închirierii întregului spaţiu prezentaţi fişa de inventar ca pe o listă de obiecte puse la dispoziţie. Pentru a face sejurul mai agreabil cereţi turistului să vă semnaleze dacă ceva se defectează sau lipseşte. Observaţie, nu e nevoie să se verifice acest inventar în faţa clientului; poate da o impresie neplăcută. În ceea ce priveşte data plăţii chiriei, aşteptaţi ca persoana, corect informată, să propună o dată. Dacă nu vi se face o propunere, amânaţi discuţia pentru seara sau următoarea zi. Proprietarul prezintă, în cursul vizitei, orele în care se serveşte micul dejun, orarul menajului zilnic, care sunt serviciile anexe şi alte informaţii necesare. Acesta va fi şi momentul în care se vor stabili condiţiile specifice (dacă se doreşte pensiune cu mic dejun, dacă se doreşte menaj regulat sau nu etc).

Cum se desfăşoară sejurul turiştilor
După ce s-a odihnit, oaspetele dumneavoastră îşi savurează sejurul, întrebati-1 dacă totul este foarte bine şi dacă nu doreşte ceva. După acest schimb de amabilităţi, puteţi cere fixarea datei de plată, dacă acest lucru nu s-a făcut până acum.
70

În cazul spatiilor închiriate se va preciza în ce condiţii va avea loc întreţinerea, îngrijirea peluzei, udarea plantelor exterioare (se va veni doar în lipsa clientului, când spaţiul este liber). Proprietarul îi poate prezenta apoi produsele pe care le vinde sau le oferă (fructe, legume, miere, produse lactate, ouă, vin etc.). Se va ocoli impresia de „vânzare cu orice preţ” În timpul sejurului, proprietarul poate organiza o serată cu clienţii, un aperitiv, servirea de clătite sau gogoşi savuroase, în cazul mai multor spatii locuite, aceasta va fi ocazia perfectă pentru schimburi de informaţii şi a unor cunoştinţe reciproce. Micul dejun este adesea un moment dificil. Trebuie să dăm dovadă de multă atenţie şi diplomaţie pentru a înţelege dorinţele fiecăruia. Se va da clienţilor posibilitatea de a se instala la mese separate sau colective. Recomandări: • se va considera clientul la el acasă; • nu se va intra în spaţiu fără acordul acestuia decât în caz de urgentă; • în camera de închiriat, nu se va intra decât pentru menaj; • trebuie mereu să existe posibilitatea accesului în caz de urgentă; • atâta timp cât capacitatea de cazare în spaţiu cu posibilităţi satisfăcătoare de locuit şi dormit nu e depăşită, nu i se va solicita clientului să prevină proprietarul dacă prietenii sau familia sa vin peste câteva zile. Clientul poate invita regulat alte persoane în timpul zilei şi poate depăşi la modul ocazional i capacitatea spaţiului, mai ales în timpul mesei. În caz de depăşire a capacităţii de cazare cu pat, proprietarul va interveni fără a deranja. În tot acest timp, proprietarul va asigura produsele de protocol, va menţine permanent o bună relaţie gazdă-oaspete, va arăta promptitudine la orice solicitare. De asemenea, în mod permanent şi discret, cu tact, va încerca să obţină informaţii cu privire la modul de satisfacere a dorinţelor turiştilor, pentru a putea corecta eventualele lipsuri.

Ce servicii suplimentare pot fi prestate în cadrul pensiunilor turistice
În afara serviciilor de bază analizate mai înainte, un întreprinzător din acest domeniu poate oferi clienţilor săi şi alte servicii, în cea mai mare parte a cazurilor, rolul acestor servicii nu este să crească câştigurile, ci să fidelizeze clienţii. Iată câteva exemple obişnuite la care, folosind putină fantezie, puteţi adăuga şi altele. Luaţi în calcul şi solicitările clienţilor, precum şi caracteristicile locului în care este amplasată pensiunea. Servicii utile: • Servicii de poştă, telecomunicaţii şi publicitate • Servicii personale (frizerie, coafură etc.) Servicii de completare a confortului: • închirieri (aparate radio, frigidere, televizoare, pături suplimentare, etc) Servicii de agrement: • Servicii de educaţie fizică şi sport • Servicii de cultură şi artă • Diverse alte servicii (piscină, saună, sală de fitness, masaj etc.) În cadrul serviciilor de agrement se pot organiza, cu puţin efort şi imaginaţie, multe activităţi care vor avea darul să-i încânte pe oaspeţii dumneavoastră. Iată câteva exemple sugestive: • Închirierea de biciclete, canoe şi bărci: acest serviciu satisface nevoile unor clienţi care doresc să aibă o experienţă deosebită şi sunt dornici de aventură. Investiţia necesară este de câteva milioane (pentru fiecare bicicletă se poate prevedea o cheltuială de 2.500.000/5.000.000 lei, pentru fiecare canoe circa 5.000.000 lei şi 2.500.000 lei pentru barcă)
71

fără nici o altă obligaţie în plus. • Organizarea de excursii călare: dacă nu aveţi cai la fermă, puteţi face un contract cu un centru hipic din zonă. Se poate aranja cu proprietarul centrului să aibă 3-4 persoane care să însoţească oaspeţii pe post de ghizi. • Organizarea unei zone de sport şi atletism - gimnastică în aer liber: se poate folosi o pajişte în vecinătatea fermei ca teren de fotbal, de baschet, volei sau tenis. De asemenea, se poate amenaja o zonă pentru practicarea tirului cu arcul. Se mai pot construi piste de minigolf, oferind totodată clienţilor cele necesare pentru practicarea acestui sport. Prin instalarea de pereţi elastici, se poate practica fotbalul la perete. Se pot cumpăra mese de ping-pong şi biliard. Folosirea terenurilor de fotbal, volei sau baschet poate fi gratuită. Se pot pune la dispoziţia clienţilor, contra-cost şi alte echipamente: teleschi, saună, piscină. Pe timpul iernii o pârtie de săniuş este foarte utilă pentru copii, adolescenţi şi persoane mature. • Organizarea de cursuri: acest serviciu este mai complicat ca celelalte în ceea ce priveşte organizarea, dar nu necesită investiţii suplimentare. Tema cursurilor trebuie gândită în funcţie de gusturile clienţilor. Astfel, se pot organiza cursuri de: fotografie, ceramică, sculptură, pictură, literatură, recitaluri, prezentare de modă, tradiţii şi legende locale, gastronomie, pedagogie, limbi străine, afaceri, meditaţii pentru elevi. Indiferent de tematica aleasă, trebuie să invitaţi o persoană competentă, capabilă să atragă atentia publicului. Ar fi indicat ca această persoană să se ocupe nu numai de prezentarea cursului, ci şi de popularizarea activităţii organizate în oraşele apropiate, să strângă înscrieri şi să ofere materialele necesare derulării cursului. • Organizarea de degustări de vinuri: dacă în zona în care aveţi ferma există crame, merită efortul să-i conduceţi pe oaspeţi acolo, pentru a degusta vinurile specifice. La fel de atrăgătoare pentru turişti ar putea fi vizita la alte ferme agricole faimoase şi recunoscute pentru diferite produse care se pot comercializa fie pe loc, fie în magazine specifice. Nu este neapărată nevoie de un autocar pentru organizarea acestor vizite. Deplasarea se poate face cu maşinile oaspeţilor, sau se poate merge pe jos sau cu bicicleta, îmbinând astfel latura sportivă cu cea culinară. • Vânzarea de produse din propria gospodărie: Clientii preferă produsele naturale obţinute direct de la fata locului şi sunt încântati să vadă tehnicile de cultivare sau de producere. Adesea, la sfârşitul vacantei doresc să cumpere unele produse pentru acasă. Este vorba mai ales despre: brânzeturi, cârnati, vin şi alte băuturi alcoolice făcute în casă, dulciuri, biscuiţi şi miere. Avantajul este că aceste produse pot fi vândute cu preţul de pe piaţă. Câştigul este mult mai mare fată de cel obţinut prin vânzarea produselor la angrosiştii locali, în plus, există posibilitatea scutirii de taxe şi avantajul vânzării imediate, în concluzie, această activitate este rentabilă. De aceea, mai multe ferme care nu dispun de spatiile necesare pentru a oferi servicii de cazare şi masă se limitează la vânzarea de produse din gospodăria proprie. Există posibilitatea întocmirii unui catalog astfel încât clienţii să poată face comanda de produse prin corespondentă. Pentru a putea realiza acest lucru, organizarea trebuie să fie însă bine pusă la punct. Catalogul trebuie editat la o tipografie de încredere, care să-l promoveze, să obţină o listă de adrese şi să rezolve problema expedierii lui şi a încasării abonamentului prin poştă sau curier.

Cum se derulează plecarea turiştilor
Ziua plecării se apropie. Proprietarului îi revine sarcina de a pregăti plecarea în bune condiţii. Astfel, în ajun, i se solicită clientului să precizeze ora plecării pentru ca în acel moment gazda să fie prezentă. După trecerea unui client, pot apărea mici stricăciuni. Ce e de făcut?
72

Inventarul total este imposibil: nu poate fi verificat chiar totul şi riscaţi ca ultima impresie asupra clientului să fie negativă. Consideraţi totuşi că aceste mici pagube fac parte dintr-un risc normal şi sunt prevăzute în costul perceput. Se va evita tentaţia de se cere despăgubiri la preţuri derizorii. Pentru pagube mai mari (piese de veselă, de exemplu) precizaţi clientului costul obiectului. Nu i se va cere turistului să înlocuiască respectivul obiect. Dacă pagubele sunt mai importante, dar datorate uzurii, ele intră în responsabilitatea proprietarului. În schimb, dacă pagubele importante sunt datorate unei proaste utilizări sau neglijenţei, se va cere locatarului să facă uz de responsabilitatea civilă, în cazul închirierilor se va păstra garanţia până la litigiu. Verificaţi dacă turiştii nu au uitat unele obiecte personale în camere şi, dacă aceştia doresc, comandaţi-le un taxi. În timpul discuţiilor încercaţi să culegeţi informaţii despre felul cum s-au simţit în pensiunea dumneavoastră. Pentru concretizarea acestui lucru puneţi la dispoziţia turiştilor un chestionar de satisfacţie pentru a-şi spune părerea. În final au loc procedurile de protocol de bun rămas, cu urări de bine şi invitaţia de a mai veni la pensiunea dumneavoastră.

Ce se întâmplă după plecarea turiştilor
Se procedează la curăţarea camerelor, aşa cum am arătat anterior, şi în eventualitatea găsirii unor obiecte personale uitate se anunţă imediat proprietarul. Se discută cu acesta şi modalităţile de expediere a obiectelor pierdute. Relaţiile lucrător-turist trebuie întreţinute în permanenţă, găsindu-se forme şi procedee pentru menţinerea lor, deci o permanentă colaborare. Un astfel de exemplu este prin expedierea din partea pensiunii a diferite felicitări cu ocazia anumitor sărbători sau aniversări. De asemenea, se pot transmite invitaţii cu ocazia unor sărbători locale. Cu acest prilej se pot face şi reduceri de preţ la cazare, pentru închirierea anumitor echipamente de agrement sau la vânzarea . unor produse din gospodăria proprie.

73

ANEXA 1

MIC DICŢIONAR DE TURISM
Agenţie de turism - unitate specializată care oferă şi vinde pachete de servicii turistice sau componente ale acestora. Agroturism - activitate practică ce reprezintă o latură a economiei locale care valorifică cadrul natural, oferta de cazare şi diversele servicii turistice puse la dispoziţie de gospodăriile şi fermele agro-turistice. Cadru natural - reprezintă relieful, apele, vegetaţia, fauna, arhitectura locală, specifice unei anumite zone geografice. Acest cadrul natural trebuie exploatat cu atenţie pentru a nu-l distruge, ci dimpotrivă, pentru a-i pune în valoare calităţile. Pentru nerespectarea şi deteriorarea acestuia sunt pedepsiţi prin lege atât exploatatorii direcţi, cât şi turiştii. Camparea - staţionarea, de cele mai multe ori în grup, cu familia sau cu prietenii, într-un spaţiu care se află între civilizaţie şi sălbăticie. Acest tip de excursie turistică se face de obicei cu automobilul. Cererea turistică - reprezintă totalul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a călători pentru o anumită perioadă de timp în afara reşedinţei proprii, pentru alte motive decât în scop de serviciu. Circuitul turistic - itinerarul de lungime şi cu durată variabile, cu plecare şi sosire din acelaşi loc, prin care turistul urmăreşte vizitarea pe parcurs a unor oraşe, locuri, regiuni sau ţări. Destinaţia de vacanţă - punctul vizat de turist pentru călătoria de vacanţă. Gradul de ocupare - procentajul camerelor sau al locurilor dintr-o unitate cu activitate hotelieră, o regiune sau o ţară, ocupate într-o anumită perioadă de timp (zi, lună, an). Licenţa de turism - documentul prin care se atestă capacitatea de a comercializa servicii turistice în condiţii de calitate şi siguranţă pentru turişti. Oferta de cazare - spaţiul de locuit excedentar de care dispun gospodăriile ţărăneşti sau de spaţiul special construit în scopul practicăm turismului sau agroturismului. Piaţa turistică - sfera economică de intersectare a ofertei turistice, reprezentată de producţia turistică şi cererea turistică şi se manifestă prin consumul turistic. Produs turistic - a) bunul sau serviciul care este pus la dispoziţia consumatorilor de unitatea turistică. Exemple de produse turistice: cazare, masă, transport etc. Acestea se pot comercializa separat sau sub formă de pachet turistic. b) în sens larg, o ambianţă specifică a factorilor naturali şi umani şi a amenajărilor turistice, care reprezintă elemente componente ale ofertei turistice şi pot exercita o anumită atracţie asupra turiştilor. Pachet de servicii turistice - combinaţia prestabilită a cel puţin două dintre cele trei grupe de servicii, cu condiţia ca durata neîntreruptă a acestora să depăşească 24 de ore sau să cuprindă o înnoptare. Cele trei grupe sunt: transport, cazare şi alte servicii, fără legătură cu transportul sau cazarea sau care nu sunt accesorii ale acestora şi care reprezintă o parte semnificativă a pachetului de servicii turistice. Exemplificăm câteva: alimentaţie, tratament balnear, agrement sau altele asemenea. Rafting - activitate sportivă şi de agrement desfăşurată cu ajutorul unei bărci gonflabile pe un râu cu apă repede. Este cuvânt preluat din limba engleză. Rezervare - reţinerea prealabilă a unei camere sau a unui loc îhtr-o pensiune, mijloc de transport etc. pentru o anumită zi, cu sau fără acordarea unei garanţii de către client, respectiv fără plata în avans.
74

Servicii agroturistice - ofertă turistică specifică în funcţie de caracteristicile zonei (de relief, de climă etc.), de anotimp, de tradiţii, de dotare, de pregătire (a gazdei) etc. Acestea se pot concretiza în servirea mesei, servicii de însoţire, de călăuză turistică pe anumite trasee, iniţiere în anumite meşteşuguri sau arte, posibilitatea practicării unor sporturi, informaţii turistice, participarea la obiceiuri tradiţionale din gospodărie, localitate sau zonă (hore, şezători, hramuri bisericeşti, colinde, târguri, spectacole folclorice etc.) etc. Servicii ecoturistice - servicii de transport, cazare, alimentaţie, ghizi, care au un efect minim asupra mediului biologic şi cultural local şi promovează o mai bună înţelegere a acestuia. Sejur - durata de timp petrecută în scop turistic îhtr-o anumită destinaţie turistică sau pe un itinerar. Stakeholders - sunt persoane sau organizaţii implicate şi influenţate de o anumită decizie: investitori, acţionari, tour-operatori, manageri de parcuri naţionale, comunităţi locale etc. Turism în arii naturale - practicarea acelui tip de turism prin care se urmăreşte cunoaşterea zonelor naturale şi care asigură utilizarea pe baze raţionale a resurselor naturale. Turism de aventură - călătoria în locuri situate în mijlocul naturii cu scopul de a căuta aventura. Adesea, turiştii care practică turismul de aventură desfăşoară activităţi precum: alpinismul, scufundările subacvatice, ciclismul extrem, schiul nautic, paraşutismul, zbor cu parapanta, rafting etc. Turism individual - formă de turism practicată de turişti pe cont propriu. Turism în medii sălbatice - călătoria în locuri foarte puţin umblate şi nepoluate cu scopul de a obţine avantajele maxime ale odihnei şi aventurii în mijlocul naturii. Zonă turistică - teritoriu de mare întindere, de o complexitate geografică care include mai multe obiective, localităţi sau complexe turistice şi care poate prezenta o caracteristică aparte, fiind astfel posibilă delimitarea de alte zone.

75

ANEXA 2

SIMBOLURI STANDARDIZATE PENTRU FACILITĂŢILE HOTELIERE

76

ANEXA3

BUCĂTĂRIA ROMANEASCĂ ŞI PREFERINŢELE CULINARE ALE TURIŞTILOR STRĂINI Bucătăria românească - o atracţie turistică
Bucătăria românească se identifică cu noţiunea de bucate alese. Cine nu este ademenit de aromele sărmăluţelor care fierb la foc molcom în oale de pământ? Cui nu i se răscolesc glandele salivare atunci când simte aroma micilor la grătar? Cine poate rezista miresmei pâinii în test sau a cozonacului? Ceea ce distinge bucătăria românească de celelalte bucătării este specificul său local. Sărmăluţele, de exemplu, se prepară în toate zonele tării, dar în fiecare zonă într-un anume fel. Bucătăria românească este extrem de generoasă în oferirea de specialităţi ale căror reţete cuprind bucate din zone cu trăsături fizice diferite. Din arta culinară internaţională au fost preluate numai acele elemente care nu au avut corespondent la noi şi au fost împământenite de-a lungul veacurilor. În ceea ce priveşte varietatea sortimentală, se impune aranjarea gamei de preparate în concordantă cu savoarea tradiţiei, în funcţie de zona geografică şi de anotimp. Acest lucru se materializează prin dorinţa şi imaginaţia bucătarilor de a oferi consumatorilor mâncăruri delicioase ce reînvie vechile tradiţii, ce pot constitui „specialitatea casei". Aranjarea meniurilor tradiţionale se va face ţinând cont de numărul preparatelor în concordantă cu gramajul fiecărei porţii. De asemenea, pe parcursul unei zile se are în vedere atât asocierea de materii prime (care să nu se repete), cât şi componenta unui meniu cu mâncăruri cu valoare nutritivă mare şi mică. Indicat ar fi să se respecte armonia culorilor şi gusturilor. În continuare vom face câteva precizări privind caracteristica mâncărurilor şi dulciurilor, pe grupe, în funcţie de obiceiurile alimentare zonale. Gustările reci se oferă, de regulă, la dejun, iar cele calde la cină. Gama sortimentală a gustărilor este variată şi diferă în funcţie de anotimp. Vara, gustările reci se compun din legume umplute cu diferite paste uşoare: de brânză, de urdă asociate cu ceapă, mărar şi condimente sau cu diferite legume ca ciuperci (hribi, vinete coapte). Iarna, gustările reci se compun din paste de carne, de ficat-pastă şi de legume, brânzeturi afumate oferite în gramaje mici. Gustările reci se pot realiza din: • felii subţiri din produse de carmangerie specific româneşti ca tobă, leber, cabanos afumat, slănină afumată, chisea umplută, guşă de curcan umplută; • brânzeturi: caş afumat în coajă de copac, brânză sfărâmată; • specialităţi: păstrăv afumat în brad, produse vânătoreşti. Gustările calde sunt compuse din aluaturi simple umplute cu carne sau preparate din carne, ouă umplute cu carne şi gratinate, servite cu smântână. Antreurile sunt realizate sub formă de: • salate cu adaos de preparate din carne simple şi afumate; • preparate din ouă sub formă de omlete cu afumătură şi ochiuri româneşti, omlete cu legume de vară; • piftii din carne de porc sau pasăre; • rasol şi limbă fiartă cu sosuri cu maioneză; • caş afumat;
77

• drob în prapur, în aluat sau în foi de varză; • chifteluţe din peşte alb; • clătite umplute cu brânzeturi; • paste cu carne şi verdeţuri. Înainte de gustări şi antreuri se poate servi un pahar de palincă sau ţuică, băuturi tradiţionale româneşti care sporesc apetitul şi ajută digestia. Preparatele lichide se realizează diferenţiat după zona geografică, sub forma supelor din găină grasă şi rasol de vită cu tăiţei de casă. Se obişnuiesc borşuri acrite cu borş cu diferite legume (fasole boabe, sfeclă, cartofi) şi tipuri de carne (vitei, miel) cu adaos de leuştean verde. • Ciorbele sunt pregătite din multe legume de vară (ciorbă ţărănească), uneori şi cu adaosuri de carne (ciorbă ţărănească de pui, de vită, de porc, vânat), din carne de porc cu adaos de smântână şi cu tarhon; din legume (lobodă, spanac, urzici, varză), de perişoare, acrite cu măcriş, corcoduşe, boabe de struguri necopţi (în sezon), cu suc de lămâie sau borş proaspăt, la care se adaugă pătrunjel verde, în sezonul de iarnă, tradiţională este ciorba de potroace din măruntaie de curcan sau găină, acrită cu zeamă de varză sau renumita ciorbă de burtă. Din peşte se prepară ciorba folosind capul, de la peşte de mare, sau ciorbă pescărească realizată din peşte mic. Mâncărurile sau felul de bază se prezintă înntr-o gamă variată în funcţie de obiceiurile gastronomice zonale. Mâncărurile se prepară din toate tipurile de carne, inclusiv vânat şi peşte, cu sosuri şi legume. Sosurile sunt simple, preparate din zeama de la carne cu adaos de ceapă, usturoi, condimente (piper, boia, foi de dafin), afumături şi legume condimentare (cimbru, busuioc). La acestea se adaugă smântână (în special în zonele din Moldova), boia dulce şi iute cu smântână (în zona Ardealului) şi pastă de tomate (în zona Munteniei). Bucătăria românească cunoaşte o serie de mâncăruri preparate din carne tocată, dintrun singur sortiment de carne sau din amestecuri. • La loc de frunte se află renumitele sarmale în foi de varză murată sau dulce, în foi de vită-de-vie, de ştevie etc. Umplutura se face fie numai din carne de porc, fie din amestec cu vită sau cu piept de gâscă gras sau carne de vitei sau vânat. La acestea se completează gustul cu slănină afumată. • Un alt sortiment pregătit din carne tocată sunt pârjoalele şi chifteluţele simple sau cu sosuri cu multe verdeţuri condimentare (mărar, pătrunjel, tarhon verde). • Mititeii, mult apreciaţi în ţara noastră, sunt prezenţi atât la mesele din mediul rural, cât şi urban. • Alte preparate nelipsite de la mesele tradiţionale sunt fripturile. Acestea se pot pregăti în mai multe feluri, şi anume: - la cuptor, stropite cu vin şi usturoi; - în ţiglă, îngropate în lut şi în vatră de jăratec (pui, porumbei, vânat cu pene şi berbec în blană); - la frigare sau ţepuşe pe grătar de jăratec din cărbuni, realizate sub forma bucăţilor mici de carne cu os şi fără, de organe (momite, fudulii, rinichi) alternate cu legume (roşii, ceapă, ardei gras, şunculiţă afumată; - la tigaie - tochiturile (bucăţi mici de carne şi organe); - direct pe grătar, realizate din sortimente de carne (antricot, cotlet, file, muşchi, muşchiuleţ) organe, mici, patricieni. Gustul şi savoarea fripturilor sunt completate de mujdei din usturoi, ardei iute şi piper pisat, cimbru şi asocierea cu mămăliguţă. Toate aceste mâncăruri pot fi însoţite de salate din legume proaspete şi conservate îndeosebi prin murare şi de garnituri din legume cu unt. Amintim cartofii preparaţi în diferite feluri (nature, piure, cu ceapă la cuptor), pastele făinoase şi orezul.
78

Felul în care sunt servite se efectuează după moda tradiţională care se dovedeşte a avea un efect deosebit. Sunt recunoscute farfuriile din lut ars, talerele şi fundurile din lemn, cănile din ceramică, pictate în stil tradiţional. Gazda poate impresiona servindu-şi oaspeţii îmbrăcată în costumul naţional specific zonei. Tradiţiile şi particularităţile gastronomice specifice poporului român sunt mult legate în primul rând de sortimente culinare şi de datini. Astfel, pentru întâmpinarea sărbătorilor de iarnă şi a Anului Nou se fac pregătiri speciale. Carnea de porc, precum şi subprodusele rezultate din sacrificarea animalului constituie materie primă pentru toată gama de preparate, precum şi pentru cele de carmangerie. Astfel, nu lipsesc carnaţii sau trandafirii, toba, lebărul, caltaboşii, jambonul, pastrama, proaspete sau afumate. Fiecare anotimp are preparate specifice. Astfel, primăvara se pregăteşte carne de miel sau ied cu verdeţuri specifice. Vara se folosesc din abundentă de legume şi fructe. Toamna este mult dorită pastrama de oaie, capră, piept de gâscă, care se serveşte pe talere de lemn, cu mămăligă, însoţită de must. Vinurile albe şi roşii care se pot servi completează masa şi aduc buna dispoziţie. Cele mai renumite podgorii şi vinurile cu care vă puteţi răsfăţa musafirii sunt: Dealul Mare (Busuioacă, Tămâioasă, Fetească, Pietroasa), Murfatlar (Merlot), Cotnari (Grasa de Cotnari), Târnave (Muscat), Panciu (Fetească), Coteşti (Riesling) Jidvei, Valea Călugărească, Sâmbureşti etc. Ele se servesc astfel: • vinuri albe, seci sau demiseci, vinuri roze - la antreuri şi aperitive; • vinuri roşii buchetoase, uşoare, mai puţin pline, vinuri albe seci aurii - la carne albă (vitei; miel, porc) şi la carne de pasăre; • vinuri roşii de marcă, pline, generoase şi puternice - la carne roşie (ovină, bovină); • vinuri spumante, demidulci, vinuri dulci naturale - la deserturile zaharate. Neapărat masa se termină cu plăcinte fierbinţi şi dulci, cu crustă aurie. Se obişnuieşte a se prepara aluat dospit cu diferite umpluturi (de brânză, fructe, varză, praz, urdă) în diferite variante de modelare, cât mai estetice ale aluatului (colaci, brânzoaice, învârtite, plăcinte, plăcintele, cornuri, cornuleţe, melci, gogoşi ş.a.) Bucătăria românească, de-a lungul veacurilor, pe lângă tradiţiile moştenite din străbuni, şi-a îmbogăţit sortimentele de preparate culinare cu reţete specifice altor ţări cu rafinament şi tradiţii veche în arta culinară. De asemenea, bucătăria culinară românească a unit caracteristicile regionale specifice ale bucatelor şi le-a completat, pentru varietate, cu reţetele altor popoare, formând specificul naţional al bucătăriei noastre.

Preferinţele culinare ale turiştilor străini
Considerăm util să cunoaşteţi care sunt preferinţele culinare ale turiştilor străini pentru a putea să veniţi în întâmpinarea dorinţelor gastronomice ale acestora atunci când poposesc la masa dumneavoastră. Italienii Aceştia preferă şi ştiu să prepare în surprinzător de multe teluri pastele făinoase, un amestec de culori, arome şi savori greu de descris: • caneloni cu carne de vacă tocată, înăbuşită în vin roşu; • lazane cu suc de spanac şi carne tocată, gratinate la cuptor; • macaroane cu brânză, sos tomat, smântână sau cu fructe de mare, legume şi ciuperci; • ravioli umplute cu carne slabă sau grasă; • spaghete preparate „a la napolitaine", „a la bolognaise", „a la carbonara"; • tortellini cu umplutură pe bază de pui sau şuncă tocată cu coajă de lămâie, nucşoară,
79

gălbenuşuri şi parmezan). Celebră este şi pizza preparată de asemenea în nenumărate variante, cu carne, cu brânzeturi, cu legume, cu ciuperci, cu peşte, cu fructe de mare. Tot această bucătărie este cunoscută prin reţetele de preparare a mezelurilor: mortadella, pro-sciutto, şunca de Parma, coppa etc. Dintre legumele cele mai uzitate sunt roşiile din care se prepară şi sosul tomat indispensabil multor preparate culinare tradiţionale. Şi în gastronomia italiană se întâlnesc brânzeturi specifice, cum ar fi: mozzarella, parmezan, ricotta, provolone etc. Dintre dulciurile specifice bucătăriei italieneşti menţionăm următoarele: casata (tort de sărbătoare), tutti-frutti (îngheţată de fructe garnisită cu fructe confiate sau aluat dulce acoperit cu strat de fructe confiate sau pasate, îngheţată, caise, migdale şi coajă de portocale confiată). Băuturile pe care le preferă italienii sunt vinurile albe şi roşii, demiseci şi dulci, cocteilurile pe bază de vermut, biterul fiind aperitivul preferat. Francezii Bucătăria franceză este recunoscută a fi una dintre cele mai rafinate şi inovatoare bucătării, ea stabilind denumirea multor preparate şi modalităţi de preparare. Specific acestei bucătării este consumarea de supe, creme, consomme-uri, ca preparate lichide, bogăţia de sosuri, servirea brânzeturilor la desert, pateul de gâscă, piureurile de came şi legume etc. Enumerăm în continuare câteva preparate specifice gastronomiei franceze: bisque (supă de crustacee cu vin alb şi coniac), consomme (supă din carne, limpede, cu fidea, tapioca, măduve, ouă pasate, crutoane sau brânză rasă), vol-au-vent (pateu rotund din foitaj), chartreuse (cărnuri sau vânat cu legume fierte în bain-marie), chateaubriand (muşchi de vacă la grătar cu cartofi, cu sos „colbert", „bearnaise" sau „maître d'hotel"), ratatouille (tocană de legume), ragout (carne de pasăre, vânat, peşte sau legume fierte ă brun sau a blanc cu garnitură aromatică), saute (orice tip de carne tăiată în bucăţele şi sotată), soufle (preparat dulce sau sărat pe bază de albuşuri bătute spumă cu măruntaie). Sosul mayonnaise şi sosul vinaigrette (oţet, ulei, piper, sare, la care se pot adăuga ceapă, usturoi, verdeaţă, anşoa, muştar etc.) sunt tot invenţii ale gastronomiei franceze. Deserturile specifice franţuzeşti sunt cele pe bază de foitaj; apoi petit faur, termen ce desemnează fursecurile, profiterole, savarin, merengue (bezea şi cremă de ciocolată) etc. Germanii Când ne gândim la Germania şi la ceea ce cunoaştem noi despre ei, primul lucru care ne vine în minte este o farfurie plină de cârnaţi şi multă bere. Nu este de mirare având în vedere cele peste 1.500 de tipuri de cârnaţi care se produc aici, cum ar fi: Frankfurters, Niiremberg şi Bavaria. Dar bucătăria germană abundă în legume precum cartoful şi varza, preparate din orice tip de carne, condimentate cu hrean şi ceapă, preparate din lapte (brânzeturi cu diverse arome), combinaţia de gusturi acru-dulce şi bere. De asemenea, există o multitudine de reţete de preparare a pâinii dospite, cea mai căutată fiind pâinea de secară. Dulciurile preferate sunt cele de patiserie, cu multă scorţişoară, mac şi fructe uscate. Dintre preparatele specifice enumerăm supa de anghilă asezonată cu maghiran, busuioc, cimbru şi pătrunjel, supa de raci, kaiser cu fructe uscate, preparat cu lămâie şi scorţişoară, ficat berlinez, colţunaşi şvăbeşti, şniţel cu portocale, cotlet vânătoresc din porc mistreţ fiert în oţet de vin roşu, spată de porc cu mere, rulouri de porc, limbă de viţel cu sos de hrean, ştrudel cu carne, mere cu carne de porc tocată, cârnati cu varză şi stafide, găluşte bavareze etc. Evreii
80

Regula de bază a acestei bucătării este separarea preparatelor lactate de cele din carne. Aceste preparate nu au voie să fie servite concomitent, nici măcar să se atingă. Bucătăria evreiască se caracterizează prin abundenta substanţelor aromate, a condimentelor şi a mirodeniilor puternice, prin amestecul de gusturi dulce-sărat şi preferinţa pentru prăjeli, inclusiv în cazul dulciurilor. Aceasta tine cont de regulile de religie, de sărbătorile tradiţionale. O trăsătură caracteristică a acestei bucătării o constituie prepararea cărnii care trebuie lăsată la sărat 30 de minute, apoi spălată şi pârlită. De asemenea, evreii nu consumă carne de vânat, deoarece nu consumă decât animale domestice, (exclusiv carne de porc) şi nici crustacee. Deserturile preferate sunt cele pe bază de foitaje (plăcintă, baclava, sarailie), fructele şi îngheţata, toate foarte dulci. Obişnuiesc să bea în timpul meselor vinuri demiseci şi dulci şi băuturi răcoritoare. Americanii Gastronomia americană nu are o tradiţie îndelungată, aşa cum au ţările europene sau asiatice, spre exemplu. Aceasta se bazează pe influentele bucătăriei europene, în principal, apoi pe cele ale indienilor şi mexicanilor. De asemenea, comunităţile care locuiesc în Statele Unite ale Americii şi-au impus şi acestea stilul gastronomic personal prin numeroasele restaurante cu specific naţional, care au avut şi încă au avantajul de a practica preturi foarte mici în comparaţie cu alte tipuri de restaurante. O altă caracteristică a gastronomiei americane o constituie mâncarea fast-food constituită din preparate culinare executate foarte rapid, calde, ieftine şi care necesită o pregătire minimă. Acestea, ca şi snack-urile, au dezavantajul unor preparate nu foarte sănătoase pentru organismul uman, bogate în grăsimi, colesterol, conservanti chimici etc., dar, în ciuda acestor neajunsuri, au o foarte mare căutare mai ales în rândul copiilor. Dacă nu mănâncă la o unitate fast-food sau la un restaurant cu specific naţional, atunci un american va aprecia carnea, cea de vacă, în special, preparată la grătar sau cuptor, peştele şi fructele de mare în salate, cocteilurile etc. Friptura de curcan este foarte apreciată, mai ales că reprezintă piesa principală a unor sărbători tradiţionale. Ca preparate lichide, americanii mănâncă supe, creme consomme-uri, nici vorbă de ciorbe sau borşuri. Deserturile abundă în jeleuri de fructe, budinci, tarte cu fructe, sufleuri şi îngheţată cu frişca. Ca băuturi alcoolice, în oricare moment al zilei sunt binevenite cocteilurile, whisky-ul, ginul. Vinul alb este mai mult pentru doamne, dar poate însoti şi o cină romantică în doi. Ca băuturi răcoritoare le preferă pe cele pe bază de cofeină, iar cafeaua se bea cât de multă şi în orice moment al zilei, uneori înlocuind micul dejun. Turcii Bucătăria turcească este o împletire între modern şi traditie, marcată de influente ale hitiţilor, persanilor, grecilor şi romanilor, în cadrul acesteia există multe preparate diferite de cele ale bucătăriei europene. Aceasta este foarte aromată, cu mult usturoi şi ceapă, cu combinaţii inedite de gusturi, cu nud, fistic, migdale, stafide asociate cu carne, cu orez sau cu legume. De asemenea, se foloseşte mult iaurtul atât la pregătirea supelor, a sosurilor sau a preparatelor de bază, combinat cu verdeaţă, usturoi, castraveciori, vinete, ardei, ulei, peşte etc. Din acesta se obţine un preparat tradiţional foarte cunoscut şi în alte ţări: cacik-ul (iaurt, castraveti, mentă, ulei de măsline şi usturoi), servit alături de legume şi chiar de ciorbă. Bucătăria turcească foloseşte mult carnea de oaie, de berbec şi orezul, preparate cu mult ulei sau coapte, fierte cu legume sau tocate, ca umplutură pentru acestea. Iată câteva exemple de mâncăruri tradiţionale turceşti: • musacaua de carne, de vinete, de dovlecei;
81

• şiş kabab-ul (frigăruie de carne de miel sau berbec, marinată în suc de ceapă şi lămâie, migdale şi smântână); • ghiveciul turcesc (fasole verde, ardei, vinete, ceapă, sos tomat, sare, boia, servit cu orez); • vinete a la turc (felii de vinete date prin făină, prăjite şi servite cu iaurt); • chiftele din carne de berbec, vinete, ceapă, caşcaval, ou şi condimente, prăjite în ulei, cu sos tomat şi şofran etc. Pâinea preferată este cea nedospită, dar o mănâncă şi pe cea preparată cu drojdie. Deserturile sunt foarte dulci, cu mult zahăr sau miere. Patiseria turcească este renumită pentru savuroasele sarailii, baclavale, cataif, halva etc. Revani-ul (un fel de cremă de zahăr ars) şi Azur-ul (năut, orez, făină, lapte, zahăr, fructe uscate, apă de trandafiri) sunt numai două din faimoasele preparate dulci ale acestei bucătării. Băuturile preferate sunt vinurile şi cele tari, aşa cum este raki, băutura tradiţională turcească. Foarte apreciată este cafeaua, care se bea tare, preparată în stil turcesc, la nisip, aşanumita cafea turcească. Arabii Bucătăria arabă cuprinde preferinţele culinare ale mai multor popoare cum ar fi: Siria, Iran, Irak, Kuveit, Liban, Algeria, Tunisia, Maroc, Libia etc., aflate între graniţe diferite şi chiar pe continente diferite. Aceasta este caracterizată întâi de toate prin interdicţia preparatelor pe bază de carne de porc. Toate aceste popoare preferă carnea de berbec, de pasăre şi mai puţin pe cea de vacă. Se consumă multe cereale (orez, grâu, porumb, linte, năut), legume proaspete şi uscate preparate fie fierte, fie marinate, fie crude, cu o gamă foarte diversificată de sosuri, fructe proaspete şi uscate, care nu se oferă numai la desert, ci constituie ingrediente ale unor preparate de bază (carne cu prune uscate, tocăniţă de legume cu carne şi stafide, grâu încolţit cu năut şi stafide etc.). Se foloseşte mult menta, lămâia confiată, coriandrul, curry, harissa (piureul din ardei gras, ardei roşu, ulei, usturoi şi coriandru) pentru a condimenta mâncărurile. Iată câteva preparate tradiţionale ale gastronomiei arabe: • cuşcuş preparat din (boabe de gris, carne de pui, berbec, ulei de măsline, ceapă, usturoi, roşii, mărar, napi, dovlecei, anghinare); • carne dulce (carne de miel, migdale, zahăr, prune, scorţişoară, apă de flori de portocal); • supă de linte cu usturoi; • budincă de bame; • porumbei umpluţi cu arpacaş de grâu; • mechoui (miel gras umplut cu unt, ceapă, mentă, cimbrişor şi rozmarin, rinichii mielului rămân în interior după eviscerare, apoi se coace la proţap) etc. Deserturile sunt şi ele deosebite, preparate pe bază de aluaturi, fructe uscate, miere, stafide, susan, migdale, nuci. Putem menţiona câteva dintre acestea: yo-yo (gogoşi cu portocale şi miere), samsa (foitaj umplut cu migdale), salata de fructe uscate pe gheată, pricomigdale, prăjitură cu curmale etc. Scandinavii (suedezi, norvegieni, danezi, finlandezi) Peninsula Scandinavă fiind înconjurată din trei părţi de apă, bogată în peşte, are ca preparate de rezistentă ale acestei bucătării pe cele pe bază de peşte şi crustacee şi modalităţi de preparare a acestora specifice climei reci şi uscate. Ne referim la uscare, la afumare şi la marinare, valabile ca modalităţi de păstrare, conservare şi pregătire nu numai pentru carnea de peşte, ci şi pentru toate tipurile de carne şi pentru fructe. Alături de carnea de peşte, se mai consumă cea de porc, de oaie, de vânat cu păr (de ren, de urs, de elan, iepure arctic etc.) şi vânat cu pene specific zonei.
82

Aici sunt consumate cu plăcere şi preparatele pe bază de produse lactate: laptele dulce şi prins, zerul, brânzeturile felurite, untul, smântână etc. Tot datorită climei reci, cu ierni foarte lungi, se consumă preparate cu multă grăsime animală (untură, slănină) mai ales în Danemarca, asociate cu băuturi tari, aici asemănându-se cu modalităţile de preparare şi asociere din nordul rece al Rusiei. Bucătăria scandinavă este foarte săracă în condimente, în afară de sare care se foloseşte mai mult ca în alte părţi şi piper, nu sunt uzitate prea multe. A. Suedia. Peştele şi carnea sunt părţi importante ale tradiţiei culinare suedeze, vegetarienii fiind foarte putini, în bucătăria suedeză, modernă, mâncărurile sunt mai uşoare, cu porţii mai mici compuse din mai multe legume decât cele realizate după metoda tradiţională. Specificul acestei bucătării este celebrul bufet suedez (modalitate de a aşeza toate preparatele culinare odată pe masă), apoi carnea de vacă â la Lindstrom (carne tocată cu capere, ceapă, suc de sfeclă), pytt pannana (cubulete de cartofi şi carne sote şi ceapă, pătrunjel verde tocat, servite cu un gălbenuş de ou crud sau cu un ou întreg deasupra preparatului), salată de anşoa suedeză (mere stropite cu lămâie, sfeclă roşie fiartă, sos vinegret, fileuri de anşoa desărate, felii de ou fiert, felii de ciuperci), clătitele suedeze (cu afine roşii sau fructe în sirop sau compot), cartofi caramelizaţi etc. B. Norvegia: specifice acestei bucătării sunt următoarele preparate: pateul cu fagure, tocană de berbec cu varză şi piper negru, elan afumat, cotlet de berbec sărat cu piure de gulie, salată de peşte cu hrean, mărar şi ceapă, lutefisk (batog uscat), potârnichi de zăpadă la ceaun cu afine, brânză din lapte smântânit de vacă şi capră etc. C. Danemarca: preparatele culinare specifice acestei zone sunt următoarele: roedgroed (desert cu fructe roşii de pădure, înfroşate cu amidon şi diluate cu vin alb, decorate cu migdale şi frişca), smorrebrod (felii de pâine cu diferite adaosuri de peşte, carne, ou, brânză), hokkebiff (biftec tocat cu ceapă şi sos brun), frikadeller (bulete de vitei şi porc cu ceapă şi ouă), clătite cu îngheţată de vanilie, brune kager (prăjiturele uscate cu migdale), turtă dulce, ktansekage (coroane de aluat suprapuse, decorate cu fructe confiate şi ornamente din zahăr glasat, servite la ocazii speciale) etc. D. Finlanda: vorshmack (tocătură din carne de oaie, vacă, hering cu sos de usturoi şi ceapă), kalakukko (conservă de toamnă din carne tocată sau slănină, peşti de apă dulce), loki (somon crud), pirakka umplut cu orez şi peşte servit cu unt topit şi ouă tari, budincă de secară, budincă de orez cu pastă de măceşe, stafide sau unt topit, borşuri, pască, paste în crustă cu făină de secară etc. Ruşii Bucătăria rusească este foarte variată, deoarece această tară cuprinde obiceiurile gastronomice ale mai multor popoare, obiceiuri care s-au amestecat, au fuzionat şi de aici au rezultat combinaţii culinare inedite şi surprinzătoare, dar deosebit de savuroase. Se găteşte şi se mănâncă orice fel de carne, fără interdicţii, după variate metode de preparare. De asemenea, din cauza climei reci şi foarte reci se găteşte cu grăsime animală multă, ca şi la nordici. Aceste preparate grase sunt de cele mai multe ori însoţite de băuturi tari precum vodca sau şliboviţa, sau de ceaiuri fierbinţi tocmai pentru a „topi" grăsimile, pe de o parte, şi pentru a înfrunta frigul, pe de altă parte. Dintre preparatele lichide celebre sunt tradiţionalele borşuri şi ceaiurile preparate la samovar. Alte preparate tradiţionale care au trecut graniţa acestei ţări sporindu-i faima sunt: paskha, blinî, zakuski, pirojki, caviarul ele. Dintre preparatele tradiţionale ruseşti mai amintim câteva cum ar fi: bagration (ciorbă din fond de vitei sau de pasăre, legată cu piure de vitei cu smântână, garnisită cu vârfuri de sparanghel), spass (cu orz şi iaurt cu verdeţuri), solianka (cu castraveţi, ceapă, roşii şi garnisită cu carne sau peşte), kurnik (crustadă din pui cu orez), solonina (carne de vacă rulată în saramură şi garnisită cu varză acră şi cartofi, cu sos de hrean), kWd (peşti mici care se
83

pregătesc afumaţi sau fripţi cu ceapă) etc. Dintre preparatele dulci ale gastronomiei ruseşti care, de cele mai multe ori, însoţesc ceaiul, se pot aminti: gozinakhi (bomboane cu nucă şi miere), krendiel (cozonaci foarte dulci), vatruşki (tarte mici cu brânză dulce), halva (cremă cu nuci presărată cu nuci prăjite), gurieva kacha (budincă de gris cu fructe confiate şi nuci), mazurek (biscuiţi cu nuci şi glazură de nuci), felurite budinci, papanaşi cu dulceaţă sau smântână, colţunaşi, iofcale etc. Ca băuturi preferă pe cele tari (vodcă, şliboviţă etc.), dar şi vinurile seci, iar pe cel spumant şi , şampania.

84

ANEXA 4

FORMULARE UTILE ÎN ACTIVITATEA PENSIUNII
Pensiunea turistică_____________________ Localitatea ___________________________ Telefon/Fax: ____ ______ ____ Contract de locaţie de spaţiu agroturistic (locaţie directă) Stimată doamnă, domnule, Avem plăcerea de a vă propune rezervarea spaţiului nostru rural a cărui descriere completă o veţi găsi în fişa anexată prezentei. In speranţa că această propunere va atrage atenţia dvs., vă adresăm sincere salutări. Proprietarii pensiunii Carmen, Dl (d-na) ___________________________________________________________ Adresa ______________________________ Localitate _____________________________ Judeţ ______________________ Cod poştal __________ Tel. domiciliu: _______________ Tel. loc de muncă: ___________________________ Spaţiul nr. ________ agrementat Organizaţia Departamentală Situat în comuna: Nivel de confort: Animale acceptate Animale refuzate Capacitate Cecuri acceptate de Compunerea familiei: ________persoane din care: adulte _______ copii de la 2-5 ani ____ copii de mai puţin de 2 ani _____ (copiii sub 2 ani nu sunt luaţi în considerare pentru capacitate)

Stele/margarete Da Nu Da Nu nr. persoane Da Nu

Fişa descriptivă ataşată prezentului contract precizează ansamblul altor caracteristici ale cazării. Datele sejurului de la___/___/___ora 16°° până la___/___/____înainte de ora 10°° Preţul sejurului________USD Acest preţ cuprinde: toate costurile stabilite unele costuri stabilite (tarif forfetar minim inclus) vezi fişa descriptivă taxă de sejur în plus da nu (modalităţile de calcul al costurilor şi taxelor facturate In plus sunt precizate în fişa descriptivă anexată) Depozit de garanţie sau cauţiune: Proprietar: Dl (dna) ___________________________ Adresa ____________________________ Comuna ___________________________ Cod poştal _________________________ Tel. domiciliu: ______________________ Tel. loc de muncă: ___________________

85

___________________USD Această locaţie va lua fiinţă dacă vom primi pe adresa noastră înainte de ...../...../...... un exemplar din prezentul contract datat şi semnat (al doilea exemplar se va păstra de către locatar) c un acont de______USD (reprezentând 25% din preţul total al locaţiei) plătibil prin cec bancar sau mandat poştal. După această dată, această propunere de locaţie va fi anulată şi vom dispune de spatii după propria noastră voinţă. Totalul sumei de_________USD va fi achitat la sosirea în spaţii. Remarci suplimentare___________________________________________________ _____________________________________________________________________ Subsemnatul (a) Dl(dna)_________________________________mă declar de acord cu termenii contractului după luarea la cunoştinţă a fişei descriptive ataşate şi condiţiile generale prezente pe verso-ul prezentului document. A ____________________ (Semnătura proprietarului) B _____________________________ (Semnătura locatarului precedată de menţiunea manuscrisă „citit şi aprobat") Fişă de cazare pentru străini Numele şi adresa pensiunii Chitanţa nr. (Scrieţi cu majuscule) Nume (First Name) ___________________________________________________________ Prenume (Last name) _________________________________________________________ Data naşterii (Date of birth) ____________________________________________________ Locul naşterii (Place of birth) ___________________________________________________ Domiciliu stabil (Permanent address) _____________________________________________ Profesia (Occupation) _________________________________________________________ Naţionalitate (Nationality) _____________________________________________________ Data intrării în România (Arrival date in România)...../......./........ Data probabilă de plecare (Probable date of your way out)....../....../.. Semnătura (Signature)______________________ Numărul copiilor sub 15 ani care însoţesc călătorul (Accompanying children under 15)

86

Listă de inventar
Camera - dormitor pentru maximum 2 persoane Obiecte: • pat 0,90 x 1,90 pentru l persoană • pat 1,40 x 1,90 pentru două persoane • dulap cu etajere umeraşe • noptieră şi lampă de noptieră • draperii şi perdele • 2 scaune şi o masă • saltele noi tip Relaxa • 2 pături pat • 2 perne • 2 huse pentru scaune • oglindă cu picior Grup sanitar Obiecte: • un vas WC • o mătură şi găleată pentru mătură • un suport hârtie • o pubelă gunoi • dulap • oglindă cu iluminat electric • măsuţă • cuier • suport prosoape • covoraş de baie • priza pentru aparat de ras sau uscător păr Echipament exterior • mobilier salon grădină • aparat barbecue (grătar electric sau cu cărbuni)

87

ANEXA 5

Sfaturi practice din experienţa noastră ca oaspeţi în diverse pensiuni

La amenajare • Încercaţi să valorificaţi la maximum spaţiul de care dispuneţi. Dacă acesta nu este prea generos, puteţi folosi diverse trucuri ca, de exemplu, amplasarea de oglinzi care dau impresia de spaţialitate. De asemenea, ar fi indicat să folosiţi la vopsirea pereţilor camerelor culori deschise pentru a crea aceeaşi impresie de spaţiu larg şi curat. • Ar fi indicat să folosiţi în construirea şi amenajarea pensiunii materiale cât mai rezistente şi mai uşor de întreţinut. De exemplu, o mochetă vişinie v-ar crea probleme întrucât pe această culoare se observă orice scamă. Dar şi o mochetă deschisă la culoare ar necesita o curăţare mai atentă şi mai frecventă. • La construirea sau amenajarea camerelor folosiţi materiale care izolează bine termic şi fonic. O bună izolare termică vă ajută să economisiţi energia calorică. Izolarea fonică este şi ea foarte importantă, fiind necesară asigurarea intimităţii la care turiştii se aşteaptă atunci când îi găzduiţi. Este neplăcut ca aceştia să audă ce se întâmplă în camera alăturată, în asemenea condiţii vor şti că la rândul lor vor fi auziţi de ceilalţi şi, în mod sigur, nu vă vor mai călca pragul. Pentru atragerea clienţilor • Folosiţi un truc simplu şi deloc costisitor: oferifi în preţul camerei ceva gratuit, fie chiar şi o cafea. Noi am testat: la aceleaşi condiţii de cazare şi preţ, turistul a ales varianta unde i s-a oferit gratuit o ceaşcă de cafea. • Nu ezitaţi să le propuneţi turiştilor diverse modalităţi de agrement folosind chiar bunurile din gospodărie. Nu vă gândiţi, de exemplu ca aceştia nu s-ar urca în barca cu care mergeţi la pescuit pentru că, în proporţie de 90%, vor fi încântaţi de propunerea dumneavoastră.

88

ANEXA 6

CALENDARUL EVENIMENTELOR
IANUARIE • 02 - Parada obiceiurilor şi tradiţiilor de Anul Nou (Târgu-Neamţ) • Ultima săptămână a lunii ianuarie - Serbările zăpezii (Ceahlău) FEBRUARIE • Festivalul naţional al ouălor încondeiate (Ciocăneşti, Bucovina) • 25.02 -15.03 - Pridvor Vâlcean (Râmnicu Vâlcea) • Farsangul - obicei popular maghiar practicat de Lăsata Secului (Sfântu-Gheorghe, Covasna) APRILIE • 01 - 04 - Târgul National de Turism (Romexpo, Bucureşti) • 10 - Hora Costumelor (Pietrari, Rm. Vâlcea) • 23 - 25 - Simfonia lalelelor (Piteşti) MAI • Măsura oilor la Scrânciob (Suhard, Bucovina) • Fagurele de aur - Sărbătoarea apicultorilor (Tomşani) • Sfârşitul lunii - Festivalul Narciselor (Vlăhiţa, jud. Harghita) • Prima duminică de după Sărbătorile de Paşti - Festivalul „Câte flori pe Iza-n sus" (Dragomireşti, jud. Maramureş) IUNIE • 03 - 05 iunie - Cocoşul de Hurez - Târg de ceramică populară românească (Horezu) • 15 iunie - Pădurea de argint, serbare câmpenească, Mănăstirea Văratec • Târgul de fete de pe Muntele Găina - manifestare folclorică tradiţională ce reuneşte locuitorii din zona Munţilor Apuseni (corn. Avram lancu, jud. Alba) • 28 - 30 - Festivalul Nunţilor (Vadul Izei, jud. Maramureş) IULIE • 02 - 03 iulie - Florile Govorei (Govora) • 21 - 27 iulie - Tabăra de dansuri populare Ghimeş (Lunca de Jos, jud. Harghita) • Festivalul concurs „Umor la Gura Humorului" (Gura Humorului) • Duminica cea mai aproape de 20 iulie - Târgul de Fete de pe Muntele Găina, Ţara Moţilor, jud.Alba) AUGUST • 03 -10 - Târgul de ceramică din Corund (Arcio), (Corund, jud. Harghita) • 14 -15 august - Sărbătoarea „Sus, pe Valea Vaserului" (Maramureş) • 14 -16 august - Festivalul naţional al păstrăvilor (Ciocăneşti, Bucovina) • Festivalul lăutarilor (Miercurea-Ciuc, jud Harghita) • Festivalul mierii (Cerneşti, jud. Maramureş) • Târgul meşterilor populari (Suceava) • Festival internaţional de folclor (Rădăuţi) • Sărbătoarea Arcanului (Fundu-Moldovei) • Festivalul Cerbul de Aur (Braşov) SEPTEMBRIE • 01 - 05 - Festivalul Mamaia • 07 - 08 - Târgul meşterilor populari (Târg- Neamţ) • 17 -19 - Festivalul internaţional al sarmalelor (Praid, jud. Harghita) • 23 - 25 - Sărbătoarea Castanelor (Baia Mare, jud. Maramureş) • 24 - 26 - Festivalul toamnei (Sinaia, Valea Prahovei) • Festivalul lăutarilor gorjeni (Bolboşi, jud. Gorj) • Coborâtul oilor de la munte (Baia de Fier, jud. Gorj) OCTOMBRIE • 21 - 24 - Târgul internaţional de turism (Romexpo, Bucureşti) • Ultima săptămână din octombrie „Festivalul Folclorului Vrâncean" (Focşani) 89

DECEMBRIE • 18 - 27 - Festivalul datinilor de iarnă (Sighetu-Marmaţiei, jud. Maramureş) • 27 - Târgul meşterilor artizani din Maramureş (Sighetu-Marmaţiei, jud. Maramureş)

BIBLIOGRAFIE

PRODUCŢIA ŞI COMERCIALIZAREA SERVICIILOR TURISTICE - Puiu Nistoreanu, Vasile Dinu, Alexandru Nedelea, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004. PIAŢA TURISTICĂ - lector universitar dr. Alexandru Nedelea, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003 CERCETAREA STATISTICĂ ÎN TURISM - dr. Cristian Valentin Hapenciuc, Editura Didactică şi Pedagogică, 2003 POLITICI DE MARKETING ÎN TURISM - lector univ. dr. Alexandru Nedelea, Editura Economică, Bucureşti, 2003 ECOTURISM ŞI TURISM RURAL - ediţia a H-a, coordonator Puiu Nistoreanu - Editura ASE Bucureşti, 2002 MANUALUL GHIDULUI DE TURISM - Alexandra Chiriac, Constantin Luca, Editura Gemma Prinţ, 2002 MANUAL DE FORMARE MANAGERIALĂ ÎN TURISM - Tiberiu Foris, Doru Dima, Măria Stoian, Ana Ispas, Gabriela Stăndulescu, Nicolaie Antonoaie, Silvia Sumedrea, Gabriela Bartucu, Codruta Băltescu, Bogdan Băcanu, Olga Necşulescu, Nicoleta Petcu, Dima Consulting Group - Editura Psihomedia, 2002 MANAGEMENT ÎN TURISM - Puiu Nistoreanu, Editura ASE, Bucureşti, 2002 AMENAJAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICE DIN MEDIUL RURAL - Dumitru Plohotniuc, Editura Gemma Prinţ ECONOMIA TURISMULUI - Oscar Snak, dr.Petre Baron şi conferenţiar univ. dr. Neacşu Nicolae, Editura Expert Bucureşti, 2001. MANAGEMENTUL OPERAŢIUNILOR DE TURISM - Ediţia a Il-a, Gabriela Stăndulescu, Editura AII Back MARKETING FOR TOURISM, J.C. Holloway, Pearson Education, Marea Britanie, 2004 START YOUR OWN BED & BREAKFAST: YOUR STEP BY STEP GUIDE TO SUCCESS - Terry &Rob Adams, Entrepreneur Magazine, Marea Britanie, 2004 MARKETING DU TOURISME ET DE L'HOTELLERIE - etudes de caş commentees, J.LBarna, Editions d' Organisation, Franţa 2004 MARKETING FOR HOSPITALITY AND TOURISM - Pholip Kotler, John Bowen, James Makens, Pearson Education, Marea Britanie, 2002 TRAITE DE TOURISME RURAL, Fr. - Le tourisme rural - comment creer et gerer? - Moinet, Equestra, Franţa.

90

Capitolul 2 Planul afacerii

91

CUPRINS Rezumatul afacerii
Descrierea afacerii 1. Identificarea agentului economic 2. Scurtă descriere a activităţii de pensiune turistică Produse şi servicii oferite Piaţa şi concurenţa 1. Segmentul de piaţă 2. Clientii 3. Concurenta 4. Principalii furnizori Implementarea afacerii 1. Managementul 2. Personalul (echipa) 3. Investiţii necesare Vânzarea produselor şi serviciilor 1. Strategii de promovare a afacerii 2. Strategii de comercializare a produselor şi serviciilor Planul financiar 1. Informaţii cu caracter financiar 2. Calcule preliminare 3. Calculul amortizărilor 4. Situatia fluxului de numerar 5. Contul de profit şi pierderi 6. Bilanţul contabil

92

REZUMATUL AFACERII
Pensiunea turistică este o afacere care vă poate aduce venituri substanţiale, dacă este bine organizată şi orientată către servicii de cea mai bună calitate, pe care trebuie să le oferiţi clienţilor cu multă dăruire. în exemplul de fată avem în vedere înfiinţarea unei pensiuni turistice rurale în localitatea Costineşti, pe litoralul Mării Negre. Acest proiect prezintă pentru dumneavoastră posibilitatea de a valorifica în mod profitabil spaţiul şi locuinţa pe care le deţineţi, cu un minim de cheltuieli. Pentru turişti, pensiunea reprezintă un mod de a putea petrece un sejur într-un loc plăcut, liniştit, departe de zgomotul şi forfota specifice oraşelor în care locuiesc şi muncesc şi, în plus, turiştii pot beneficia de o baie în mare şi de relaxare pe ţărmul mării. Principalele servicii pe care le puneţi la dispoziţia clienţilor sunt următoarele: • găzduirea turiştilor pentru o anumită perioadă de timp; • pensiune completă (cazare + 3 mese/zi) sau demipensiune (cazare + 2 mese/zi); • servicii suplimentare (pescuit, excursii, participarea la diverse evenimente sau sărbători locale). Toate serviciile pe care le oferiţi turiştilor trebuie să fie de cea mai bună calitate. Cu cât aceştia vor fi mai mulţumiţi, cu atât vor reveni de mai multe ori la pensiunea dumneavoastră şi vor povesti şi prietenilor despre cât de bine s-au simţit. Pentru România, turismul reprezintă un domeniu cu un potenţial de dezvoltare foarte ridicat, dar, din păcate, puţin explorat până în prezent. Piaţa potenţială a turismului este prezentă practic în toate zonele tării. Pensiunea turistică, fie că este urbană sau rurală, poate fi considerată o investiţie avantajoasă în sfera turismului, în anul 2003, în tara noastră erau înregistrate 328 de pensiuni turistice urbane şi 266 de pensiuni turistice rurale. Având în vedere că pensiunile turistice rurale reprezintă doar 7,45% din totalul structurilor de primire existente la 31 iulie 2003, putem afirma ca piaţa pensiunilor turistice rurale este relativ nouă şi în plină dezvoltare. Ţinând cont că fiecare persoană are nevoie de odihnă şi recreere, cererea în turism nu va dispărea niciodată şi tot mai mulţi turişti vor prefera să-şi petreacă timpul liber în mijlocul naturii alegând pensiunile turistice altor locuri de cazare. Clienţii pensiunii dumneavoastră pot fi atât persoane fizice, din tară sau din străinătate, din toate categoriile de vârstă şi din cele mai diferite categorii sociale, cât şi persoane juridice. În ceea ce priveşte concurenta, aceasta poate fi directă sau indirectă. Concurenta directă este reprezentată de celelalte pensiuni turistice aflate pe litoral sau de alte forme de cazare care pot fi întâlnite în zonă. Concurenta indirectă se referă la pensiunile turistice de la munte sau din alte zone ale tării, precum şi la pensiunile sau locurile de cazare din străinătate. Atâta timp cât calitatea serviciilor dumneavoastră, condiţiile de cazare oferite şi tarifele practicate vor fi apreciate de clienţi, concurenta existentă în prezent nu ar trebui să reprezinte o problemă.
93

Modelul afacerii este cel al unei firme mici, pornită cu resurse puţine, care îşi propune o dezvoltare continuă pe măsura cererii. Pentru începutul activităţii de pensiune turistică, familia dumneavoastră se poate implica cu succes în desfăşurarea activităţii. O primire călduroasă, amabilă şi sinceră, o servire ireproşabilă pot acoperi o parte din deficientele ce ar putea rezulta ca urmare a lipsei de experienţă în acest domeniu. Pentru bunul mers al afacerii trebuie să vă stabiliţi o strategie de promovare a serviciilor pe care le oferiţi, folosind diferite metode, prin care să vă faceţi cunoscut potenţialilor clienţi. De asemenea, este important şi modul în care vă vindeţi produsele şi serviciile, precum şi facilităţile pe care sunteţi dispuşi să le oferiţi turiştilor fideli. Pentru ca pensiunea dumneavoastră să obţină de la Ministerul Turismului o clasificare de 3 margarete, este necesar să realizaţi o serie de investiţii materiale în clădirea existentă, pe care doriţi să o amenajaţi pentru turişti, în valoare de 124.000.000 lei. De asemenea, pentru derularea afacerii, veţi avea nevoie să achiziţionaţi un autoturism. După primul an de desfăşurare a activităţii de pensiune turistică, pornind de la datele prezentate în planul financiar, veţi realiza un numerar disponibil de 73.000.000 lei, care vă va permite să vă achitaţi datoriile lunare curente în anul următor, până la începerea următorului sezon de turism, inclusiv datoriile aferente creditului contractat pentru achiziţionarea autoturismului. Primul an de desfăşurare a activităţii de pensiune turistică se va încheia cu un profit de 104.000.000 lei, în condiţiile în care veniturile din vânzări realizate pentru primul an vor fi de 612.000.000 lei (cifra de afaceri). Pentru asigurarea investiţiilor necesare este nevoie ca asociatul să împrumute firma cu 290.000.000 lei, credit ce va fi parţial - mai mult de jumătate - returnat în anul curent (150.000.000 lei), restul urmând a fi returnat după sejurul din anul următor.

94

DESCRIEREA AFACERII 1. Identificarea agentului economic
1) Numele firmei: „Pensiunea turistică CONFORT" S.R.L. 2) Data înregistrării la Registrul Comerţului: 25 februarie 2002 3) Forma juridică: S.R.L. (conform Legii nr. 31/1990) 4) Adresa sediului social: Costineşti, str. Cetăţii nr. 10,jud. Constanţa 5) Data începerii activităţii: 01.05.2002 6) Valoarea capitalului social subscris şi vărsat: 10.000.000 lei 7) Natura capitalului: privat 8) Tipuri de activităţi desfăşurate: • Servicii de turism: cazare, pensiune, agrement • Comercializarea produselor alimentare şi nealimentare. 9) Produse realizate/servicii prestate efectiv (până în prezent): • Comercializarea produselor alimentare şi nealimentare 10) Asociaţi/acţionari principali: asociat unic - dl Ion Vasile, domiciliat m Costineşti, str. Cetăţii nr. 10, jud. Constanţa, tel/f ax: 0241/414141

2. Scurtă descriere a activităţii de pensiune turistică
Ca definiţie, pensiunea turistică reprezintă o structură de primire turistică, având o capacitate de cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural şi până la 20 de camere în mediul urban. Aceasta funcţionează în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi servire a mesei. Pensiunea turistică este una din cele mai simple variante de practicare a serviciilor turistice, care vă oferă posibilitatea de a obţine venituri însemnate, cu un capital şi un risc minime. Pensiunea este amplasată în Costineşti, staţiune situată pe litoralul Mării Negre, într-o zonă curată şi nepoluată. Drumurile de acces sunt m stare bună, sunt complet asfaltate din 2002, sunt funcţionale tot timpul anului şi se poate ajunge cu uşurinţă la destinaţie, atât din gara localităţii cât şi cu autoturismul. De asemenea, se poate ajunge uşor de la pensiune la centrul comercial al localităţii. Pensiunea oferă o privelişte frumoasă, are o vecinătate selectă, casele din împrejurimi fiind renovate de curând. Clădirea cu camere de închiriat pentru turişti este în stare foarte bună, are o suprafaţă utilă de 185 mp şi este situată la aproximativ 500 m de plajă. Pensiunea are curte proprie cu spatii verzi şi amenajări florale şi loc pentru luat masa sub boltă de viţă. În funcţie de caracteristicile construcţiei, calitatea dotărilor şi a serviciilor oferite, pensiunea turistică rurală trebuie să fie clasificată şi să i se atribuie un număr de margarete. Clasificarea are ca scop prioritar protecţia turiştilor, constituind o formă codificată de prezentare a nivelului de confort şi a calităţii serviciilor oferite. Clasificarea se face de către Ministerul Turismului. Pensiunea turistică „CONFORT" S.R.L va fi amenajată astfel încât să obţină 3 margarete. Spaţiul destinat pensiunii turistice se compune din: • o clădire cu camere pentru închiriat, formată din 8 dormitoare cu câte 2 paturi, 8 băi dotate cu duş şi WC, un living folosit şi ca sală de mese şi o bucătărie; • o clădire compusă din 2 dormitoare pentru familia patronului, o baie, o spălătorie şi o încăpere care va fi utilizată pentru păstrarea proviziilor alimentare; • un teren folosit pentru cultivarea legumelor;
95

• un loc de parcare pentru 8 autoturisme. Fiecare dormitor are o suprafaţă de 14 mp. Accesul în dormitoare şi băi este direct, fără a se trece prin alte încăperi. Pensiunea este prevăzută cu utilităţile impuse de normele de turism, respectiv luminare electrică, iluminare naturală, încălzire locală, reţea de canalizare şi apă curentă. Pentru a obţine trei margarete, urmează să fie realizate investiţii pentru procurarea unui mobilier adecvat pentru 4 dormitoare, pentru dotarea camerelor de toaletă cu instalaţii sanitare moderne şi pentru dotarea bucătăriei cu toate echipamentele necesare. Considerăm că celelalte 4 dormitoare sunt deja dotate corespunzător. De asemenea, pensiunea este prevăzută cu telefon şi fax care vor fi puse la dispoziţia turiştilor. Instalaţiile (sanitare şi electrice) trebuie să fie în stare de funcţionare ireproşabilă. Abaterile se sancţionează chiar cu retragerea licenţei de funcţionare, de către inspectorii Ministerului Turismului. In pensiunea turistică este obligatoriu să se păstreze ordinea, liniştea publică, moralitatea, curăţenia şi normele sanitare şi a celor de prevenire şi stingere a incendiilor. Trebuie să existe materiale scrise, realizate estetic şi tipărite în limba română şi în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională, care să cuprindă informaţii utile pentru turişti (instrucţiuni de folosire a telefonului, tarifele interne şi internaţionale pentru convorbiri telefonice, lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite, programul TV pentru săptămâna în curs, informaţii turistice privind zona sau localitatea etc.). Este, de asemenea, obligatoriu să afişaţi la loc vizibil pentru turişti numerele de telefon ale administratorului pensiunii, precum şi ale Ministerului Turismului şi Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului, pentru a se da posibilitatea turiştilor de a semnala eventualele nemulţumiri cu privire la serviciile oferite. Activităţile desfăşurate în cadrul pensiunii (cazare, alimentaţie, agrement, etc.) constituie un tot unitar, fiind componente ale produsului turistic. De aceea, este obligatoriu să existe o corelaţie între categoria structurii de primire şi calitatea celorlalte servicii. Activitatea la o pensiune turistică este în sine destul de simplă: îi primiţi şi îi trataţi pe clienţi ca pe rudele cele mai apropiate, venite din alt oraş pentru a petrece o scurtă vacanţă în gospodăria dumneavoastră. Toată dăruirea şi atenţia pe care le-o veţi oferi precum şi întregul efort material vor fi mai mult decât acoperite prin nota de plată. Iar acest stil de lucru vă va permanentiza clientela, astfel încât în scurt timp veţi constata că nu mai aveţi posibilitatea de a accepta alte solicitări. Avantajele desfăşurării unei astfel de activităţi sunt numeroase: • Investiţii reduse pentru demarare; • Posibilitatea reamenajării spatiilor deja existente; • Existenţa unei pieţe de desfacere în continuă dezvoltare; • Nu este necesară o pregătire tehnică specială; • Ocupaţia poate să nu fie permanentă în timpul unui an; • Posibilitatea de a lucra împreună cu întreaga familie; • Posibilitatea de a vinde clienţilor produse obţinute din gospodăria proprie; • Concurenţă slabă, atât ca număr, cât şi din punctul de vedere al calităţii serviciilor oferite; • Posibilitatea de a vă orienta către un anumit gen de clientelă, stabilit conform dorinţelor dumneavoastră. Desfăşurarea unei asemenea activităţi impune măsuri tehnico-organizatorice specifice,
96

cerute de standardele internaţionale în vigoare şi de intenţia dumneavoastră de a obţine rezultate economice de performanţă. Astfel, trebuie avut în vedere că: • spaţiile de închiriat trebuie să asigure temperaturi, umiditate, iluminare şi igienă corespunzătoare, corelate cu destinaţia şi standardele specifice; • produsele şi serviciile oferite trebuie să corespundă cerinţelor oficiale de calitate, igienă etc.; • procedurile practicate trebuie să fie conforme reglementărilor legale şi profesionale generale. Amplasarea pensiunii turistice într-o staţiune de pe litoral oferă, pe lângă peisajul deosebit de atrăgător şi romantic şi avantajul de a avea o clientelă foarte variată, atât din punct de vedere al vârstei cât şi din punct de vedere al condiţiei sociale. Litoralul românesc este şi va rămâne o zonă preferată atât de turiştii români, cât şi de cei străini şi pornind de la realitatea că oferta turistica din prezent se bazează în special pe serviciile oferite de hoteluri, devine tot mai necesară o astfel de afacere - pensiunea turistică. Avantajele enumerate anterior, precum şi veniturile care se pot obţine pe o piaţă avidă de servicii turistice de calitate, fac din pensiunea turistică o afacere foarte atrăgătoare şi uşor de realizat. De asemenea, activitatea de pensiune turistică permite, pe lângă valorificarea imensului potenţial turistic existent în România şi organizarea unor locuri de muncă pentru întreaga familie, inclusiv pentru copiii care au ajuns la o vârstă la care pot fi angajaţi. Implicarea copiilor în afacere are şi avantaje legate de educaţie, cultivarea responsabilităţii şi preocupărilor antreprenoriale în rândul acestora. Este o afacere a tuturor vârstelor, prin efortul redus pe care-1 solicită, în unele cazuri, atât financiar ,cât şi organizatoric.

Produse şi servicii oferite
Înfiinţarea unei pensiuni turistice vă permite să oferiţi clienţilor serviciile pe care doar le-am menţionat la începutul capitolului, la standarde ridicate de calitate: A. găzduirea turiştilor pentru o anumită perioadă de timp; B. pensiune completă (cazare + 3 mese/zi) sau demipensiune (cazare + 2 mese/zi); C. servicii suplimentare A. Pentru găzduirea turiştilor va trebui ca cele opt camere pe care le aveţi pentru închiriat să fie mobilate adecvat. Mobilierul trebuie să fie puţin şi bine întreţinut. Dormitoarele trebuie să cuprindă câte 2 paturi simple, un dulap de haine cu umeraşe, complet gol, care va permite oaspeţilor să-şi depoziteze bagajele, masă şi scaune, cuier, veioză sau aplică la capătul patului, vaze cu flori, televizor şi aparat de radio. Amenajarea camerelor trebuie să fie sobră, utilă şi realizată cu bun-gust. Accesul gazdei pentru curăţenie se face în lipsa ocupanţilor sau cu acordul acestora. Curăţenia se face zilnic, alături de alte servicii oferite, în concordanţă cu clasificarea obţinută de la Ministerul Turismului. O atenţie deosebită se va acorda băii. Amenajarea acesteia este de o importanţă deosebită. Prin nivelul dotării, al curăţeniei şi al igienei menţinute, poate să păstreze clienţii sau poate să-i alunge. O dotare standard a grupului sanitar prevede: • un vas WC • o chiuvetă cu oglindă • o cabină de duş sau o cadă de baie. În ceea ce priveşte alimentaţia, clienţii pot alege dacă doresc să servească în sala pusă la dispoziţia lor numai micul dejun, prânzul sau cina, sau toate trei mesele. Bucătăria în care va fi pregătită mâncarea trebuie să fie dotată cu utilajele necesare/şi anume: • aragaz (cu 4 ochiuri), eventual cuptor cu microunde
97

• hotă amplasată deasupra aragazului • frigider • congelator • spălător cu apă caldă şi rece • opţional, pentru uşurarea muncii - maşină de spălat vase. Pentru servirea mesei se va folosi livingul. Acesta va trebui amenajat pentru servirea mesei şi eventual pentru alte activităţi care se vor desfăşura aici (vizionarea programelor TV, bibliotecă, sală de întâlnire etc.). Va trebui să aveţi o listă de preparate şi băuturi, la redactarea căreia să aveţi în vedere următoarele: • satisfacerea dorinţelor şi necesităţilor turiştilor • alimentaţie specifică pentru copii • regimuri alimentare • principii nutritive • specificul zonei • anotimpul • posibilităţile reale de care dispuneţi • abilitatea de bucătar a soţiei (sau mamei). Înainte de întocmirea listei este bine să discutaţi cu turiştii, pentru a afla preferinţele culinare ale acestora, eventualele probleme de sănătate de care va trebui să ţineţi cont în realizarea meniului, dieta, obiceiurile culinare etc. Este de preferat ca meniul unei mese să se stabilească de către turişti, din lista de preparate posibile, la masa anterioară sau cu câteva ore înaintea unei mese, pentru a avea timp să pregătiţi preparatele. Aveţi grijă ca nimeni să nu se ridice de la masa dumneavoastră flămând sau nemulţumit. Chiar dacă nu aveţi posibilitatea de la început, cu timpul puteţi încerca să oferiţi clienţilor şi servicii de agrement (de exemplu, tenis de masă sau biliard). Serviciile suplimentare pe care le oferiţi pot fi cu plată sau fără plată şi reprezintă şi un mod de atragere a turiştilor. Nu toţi turiştii care vin pe litoral se mulţumesc doar cu o baie în mare şi cu plăcerea de a sta pe plajă la soare. Multi dintre ei doresc să găsească şi alte variante de petrecere a timpului în aer liber. Serviciile suplimentare pe care le oferă pensiunea turistică, în colaborare cu diferite persoane sau agentii locale, sunt: • Pescuitul - fie că dispuneţi dumneavoastră de undite şi alte accesorii pentru pescuit, fie că aveţi o colaborare cu un pescar din localitate, această activitate va fi pe gustul multor turişti, români şi străini. • Asistarea la punerea năvoadelor de către pescari şi la strânsul acestora, timp în care turiştii se vor putea delecta şi cu întâmplări trăite şi povestite de pescari, în stilul lor caracteristic. • Vizită la cherhana, asistarea la descărcarea peştelui şi la toate operaţiunile premergătoare pentru livrare. Vizita se va încheia cu prepararea şi servirea preparatelor din peşte proaspăt, peşte pe care turistul îl poate alege singur. • Turul litoralului • Excursii de o zi în Bulgaria, la Nisipurile de Aur • Vizite la muzee, aşezăminte şi situri arheologice aflate în zonă, obiective turistice din Constanta (Aqvarium, Delfinariu, Planetarium etc.) • Miniexcursii în Constanta în parcul de distracţii, restaurante, Cazinou • Participarea la diverse sărbători şi evenimente locale (Ziua Marinei, Ziua Aviaţiei) Toate produsele şi serviciile pe care le oferiti turiştilor trebuie să fie de cea mai bună calitate. Cu cât vor fi mai mulţumiţi, cu atât vor reveni de mai multe ori la pensiunea dumneavoastră şi vor povesti şi prietenilor de oferta dumneavoastră.
98

PIAŢA ŞI CONCURENŢA 1. Segmentul de piaţă
Turismul reprezintă un domeniu de activitate cu un potenţial de dezvoltare foarte ridicat, dar destul de puţin explorat până în prezent. Pentru a demonstra acest potential este destul să amintim că: • România are o poziţie geografică care îi permite să atragă turişti, atât din Europa, cât şi din cele mai îndepărtate regiuni ale globului; • diversitatea formelor de relief oferă posibilitatea de a vă petrece vacantele sau timpul liber la mare, la munte, în Delta Dunării, la câmpie sau în zonele de deal; • comparativ cu alte ţări din Europa, nivelul scăzut de dezvoltare al României şi în special de salarizare determină posibilitatea stabilirii unor costuri reduse pentru servicii, ceea ce conduce la oferte deosebit de avantajoase din punctul de vedere al preturilor; • în general, România este o tară ecologică, alimentele autohtone care se găsesc sunt „mai naturale" decât în multe alte regiuni turistice, iar standardele de igienă necesare sunt respectate. După anul 1989, mulţi s-au aşteptat ca turismul să devină unul dintre cele mai importante domenii de activitate pentru România. Până acum nu s-a întâmplat aşa poate şi din cauza problemelor cu care se confruntă turismul românesc, printre care enumerăm: • imaginea externă a României, în special faţă de simplii cetăţeni ai Europei, care o recomandă mai degrabă ca o destinaţie „exotică" (în sensul de tară rudimentară în multe privinţe dar cu tradiţii bine păstrate) decât un loc unde poţi să îţi petreci concediul în linişte şi să beneficiezi de servicii acceptabile; • infrastructura slab dezvoltată (România este singura tară din Europa care nu are nici o autostradă adevărată); • calitatea slabă a serviciilor complementare turismului (de exemplu, petrecerea timpului liber, locuri de distracţie, muzee etc.) şi care sunt esenţiale pentru a atrage turişti străini care să stea sejururi mai mari de 2-3 zile; • de multe ori s-au practicat preturi prea mari la hoteluri care ofereau în schimb servicii discutabile din punct de vedere al calităţii, ceea ce a determinat imposibilitatea de a atrage noi turişti (mai ales străini), dar şi pierderea turiştilor tradiţionali (mai ales români). Din păcate, s-a ajuns uneori ca un sejur la un hotel de 3 stele m România să coste mai mult decât un sejur la un hotel de 4 stele în Grecia, cu transport cu tot; • nu a existat o prioritate naţională în susţinerea turismului. Astfel, nu numai că nu au existat şi nu există facilităţi importante pentru cei care investesc în turism, dar nici nu au fost stabilite planuri naţionale de promovare a turismului românesc, aşa cum se întâmplă în toate ţările pentru care turismul reprezintă un sector important al economiei. Românii sunt cunoscuţi ca un popor ospitalier şi prietenos. Calităţile românilor combinate cu relieful diversificat al tării noastre atrag mulţi turişti, români şi străini, care, pentru a rămâne cât mai mult timp într-un anumit loc, trebuie să beneficieze de condiţii de şedere, odihnă şi recreere cât mai plăcute şi de servicii oferite cu profesionalism şi de înaltă calitate. Pensiunea turistică, rurală sau urbană, îşi propune să acopere toate aceste cerinţe pentru a mulţumi atât turiştii din tară, cât şi pe cei care vin sau revin din alte zone ale lumii. Piaţa turismului este prezentă practic în toate zonele tării şi cu deosebire în locurile unde formele de relief, fie de munte, de deal, de câmpie/în Delta Dunării sau pe litoral, oferă atracţii deosebite sau în locurile unde sunt amplasate vestigii istorice, monumente, mănăstiri sau alte obiective care merită vizitate. Pentru a avea o imagine clară asupra situaţiei
99

structurilor de primire turistică, existente în 2003 m România, vă rugăm să consultaţi următoarea situaţie. Situaţia structurilor de primire turistică în anul 2011

Turismul este un domeniu destul de puţin dezvoltat la noi în tară. Din totalul întreprinderilor mici şi mijlocii, doar 0,5% activează în domeniul turismului. Numărul mic al pensiunilor turistice rurale se explică prin faptul că piaţa pensiunilor turistice rurale este o piaţă relativ nouă, în plină dezvoltare. Pensiunile turistice rurale au apărut ca o alternativă pentru petrecerea sejururilor într-un mediu mai intim, mai liniştit, în zone aflate la distantă de aglomerările urbane şi ca o necesitate pentru a acoperi cererea tot mai variată din acest domeniu. Turismul rural s-a dezvoltat foarte bine în ultimii ani. Din 2000 până în 2011, numărul pensiunilor rurale aproape s-a dublat. Din totalul de 105,3 mii camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în stare de funcţionare la 31 iulie 2011, 79,5 mii erau în hoteluri, adică 75,5%. Se observă că piaţa turismului este dominată de hoteluri, atât ca număr de structuri de primire turistică, cât şi ca număr de camere existente pentru cazare. Pensiunile turistice rurale reprezintă doar 7,45% din totalul structurilor de primire existente la 31 iulie 2011. Din cele 266 de pensiuni turistice rurale existente, doar 14 sunt amplasate în jud. Constanta. Asta înseamnă că litoralul oferă un număr foarte mic de pensiuni în condiţiile în care piaţa este în plină dezvoltare şi cererea este tot mai numeroasă. Cererea este reprezentată de o varietate de turişti, români şi străini, aflaţi în căutarea unui loc plăcut care să le satisfacă nevoia de linişte, dorinţa de a evita traficul, zgomotul şi stresul pe care trebuie să le suporte în mod obişnuit, unde găsesc amabilitate şi servicii de calitate, la preturi acceptabile. Distribuţia turiştilor In structurile de cazare (anul 2010)

100

În ceea ce priveşte cererea, în anul 2010 numărul de turişti, români şi străini, sositi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a fost de 4.847.496, din care 3.835.077 au fost cazati în hoteluri şi doar 32.201 au fost cazaţi în pensiuni turistice rurale. De asemenea, din totalul turiştilor, pe litoral (exclusiv municipiul Constanta) au fost cazati 684.909 turişti, dintre care doar 264 în pensiuni turistice rurale. Numărul mic de turişti care au fost cazati în pensiuni se explică prin numărul mic al pensiunilor turistice rurale, comparativ cu alte structuri de cazare existente şi prin faptul că, fiind o piaţă relativ nouă, pensiunile turistice sunt mai puţin mediatizate şi mai puţin cunoscute de turişti. Pornind de la faptul că fiecare persoană are nevoie de odihnă şi recreere, cererea în turism nu va dispărea niciodată, dimpotrivă, ea va creşte şi se va diversifica în continuare. Tot mai mulţi turişti vor prefera locurile de găzduire şi mâncărurile oferite de pensiunile turistice sau de pensiunile agro-turistice care vin în întâmpinarea dorinţelor acestora de a petrece câteva zile liniştite în mijlocul naturii şi cu bani putini. Important este să-i faceţi pe turişti să ştie de existenta pensiunilor dumneavoastră, să vă cunoască oferta şi să vă prefere înaintea celorlalţi concurenţi.

2. Clienţii
Clienţii pot fi persoane fizice, din ţară sau din străinătate, din toate categoriile de vârstă şi de cele mai diferite condiţii sociale, firme, asociaţii etc. Având în vedere că staţiunea Costineşti este cunoscută ca „staţiune studenţească", studenţii reprezintă un segment important al clienţilor, îndeosebi în perioada de vară, perioadă de vacanţă pentru studenţi, aceştia nu vor renunţa la a-şi petrece măcar câteva zile la mare şi cum locurile în tabere sunt limitate, cu siguranţă vor dori să beneficieze de oferta atrăgătoare a pensiunii pe care o administraţi. De asemenea, foşti studenţi, îndrăgostiţi de Costineşti, care şi-au întemeiat o familie şi eventual au şi copii, vor reveni cu plăcere în această staţiune pentru a-şi petrece concediile şi vor prefera cazarea la o pensiune turistică, având în vedere avantajele pe care le oferă turiştilor. Pensionarii reprezintă o altă categorie de clienţi pentru pensiunea turistică. Chiar dacă există anumite oferte sociale, avantajoase pentru ei, de obicei în perioada extrasezonului, mulţi pensionari doresc să meargă la mare şi în timpul sezonului turistic. Mai mult, cazarea pensionarilor la un hotel poate fi neplăcută pentru unii, cărora nu le este uşor să urce mai multe etaje pentru a ajunge în cameră sau la sala de mese, sau pentru cei care preferă sau nu pot să mănânce decât anumite alimente. Pensiunea dumneavoastră poate deveni un loc preferat de pensionari pentru că se pot simţi ca acasă şi, în plus, pot beneficia de avantajele oferite de plajă şi mare. Clasa de mijloc reprezintă o clientelă cu pretenţii variate, dar care poate aprecia un serviciu atunci când este făcut cu dăruire şi atenţie. Aceştia au o viaţă foarte activă, eventual călătoresc foarte mult, îşi petrec o mare parte a timpului în centre aglomerate, caută, în general, pentru concediu o schimbare, un loc liniştit, curat, dar şi confortabil, benefic pentru recreere, odihnă şi pentru a petrece mai mult timp cu familia. Persoanele cu venituri medii - nici foarte mici, dar nici mari - pot, de asemenea, să se numere printre clienţii unei pensiuni turistice. Aceştia vor evita locurile de cazare scumpe şi vor fi încântaţi să ştie că îşi pot permite să meargă la mare, chiar în sezon, măcar pentru câteva zile, la pensiunea dumneavoastră, unde vor beneficia de servicii de calitate. De asemenea, firmele pot constitui o categorie distinctă de clienţi. Aceştia îşi pot organiza întâlniri de afaceri sau îşi pot întreţine invitaţii în pensiunea dumneavoastră. Angajaţii unor firme pot primi dreptul de a frecventa pensiunea, ca o recompensă pentru
101

activitatea lor.

3. Concurenţa
Concurenţa poate fi directă sau indirectă. Concurenţa directă se referă la celelalte pensiuni turistice aflate pe litoral sau la alte forme de cazare care pot fi întâlnite în zonă. În ceea ce priveşte celelalte pensiuni turistice rurale aflate în apropiere, este bine ca pe acestea să le vizitaţi, să ştiţi ce pot oferi şi la ce preţuri, pentru a putea să oferiţi mai mult, la o calitate mai bună şi poate la aceleaşi preţuri, în acest fel veţi putea chiar să le atrageţi clienţii. În privinţa hotelurilor, motelurilor şi a celorlalţi concurenţi direcţi după cum se ştie multe dintre ele oferă servicii de o calitate discutabilă sau le oferă la preturi foarte mari. In plus, pentru anul 2011 se estimează noi scumpiri la tarifele la cazare în hoteluri, care vor creşte cu 5%-10% fată de anul 2010. În afară de activităţile turistice declarate, există în zona litoralului multe persoane fizice care oferă pentru cazare camere de locuit din locuinţa proprie, fără a dispune de dotarea şi confortul necesar, dar la preturi care pot fi atractive pentru anumite categorii de turişti, cu pretenţii mai puţine. Concurenta indirectă este reprezentată de pensiunile turistice aflate la munte sau în alte zone din tară, precum şi la pensiunile sau locurile de cazare din străinătate, în cazul în care calitatea serviciilor dumneavoastră, condiţiile de cazare oferite şi tarifele practicate vor fi apreciate de clienţi, puteţi fi siguri că, cel puţin în perioada de vară, mulţi turişti vor prefera muntelui, marea, măcar pentru câteva zile. În ceea ce priveşte oferta de cazare din străinătate, cei care vor prefera un asemenea sejur vor trebui să cheltuiască mai mult. Drept urmare, pensiunea turistică rămâne o alternativă demnă de luat în serios, iar afacerea dumneavoastră în mod sigur nu va duce lipsă de clienţi dacă veţi şti ce să le oferiţi şi cum să îi serviţi.

4. Principalii furnizori
Pentru pensiunea turistică, principalii furnizori sunt firmele care comercializează băuturi alcoolice şi nealcoolice, produse pentru menaj şi menţinere a igienei, consumabile şi cele de la care veţi procura alimentele necesare pentru prepararea mâncărurilor. Trebuie să aveţi în vedere ca furnizorii să fie cunoscuţi pentru calitatea produselor lor şi pentru fermitatea cu care îşi onorează obligaţiile. Comenzile către aceştia trebuie făcute din timp şi în cantităţile necesare pentru a vă putea servi numărul de clienţi pe care îi aveţi. Principalii furnizori pentru produsele destinate igienei, pentru menaj, produse consumabile şi alte produse care pot fi stocate o perioadă mai mare de timp sunt firme care comercializează engros, cum ar fi Metro, Selgros etc. Pentru produsele care sunt perisabile, care trebuie servite cât mai proaspete, principalii furnizori sunt producătorii locali. Trebuie să urmăriţi ca animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar.

102

IMPLEMENTAREA AFACERII 1. Managementul
Pentru derularea acestei afaceri veţi avea grijă ca obiectul de activitate al firmei să cuprindă şi servicii de turism: cazare, pensiune, agrement şi să aveţi autorizaţie de funcţionare de la Ministerul Turismului. Afacerea va fi începută prin implicarea directă a asociatului unic şi a familiei acestuia. Ca asociat unic, veţi avea atât rol de decizie, cât şi de execuţie. Având în vedere această dublă calitate, precum şi specificul acestei afaceri, definirea managementului va trebui să ia în considerare că: • pornirea afacerii se va realiza cu resurse minime, neexistând un capital de pornire foarte mare; • activitatea se va baza pe oferirea unor servicii de cea mai bună calitate; • afacerea va presupune o mobilitate foarte mare din partea celor implicaţi; • afacerea va presupune o activitate de promovare şi reclamă a serviciilor oferite, bine organizată şi susţinută; • afacerea va trebui să acopere cât mai fidel dorinţele clienţilor, să se orienteze permanent către nevoile acestora, având în vedere clientela foarte diferită ca vârstă, categorie socială, pretenţii, nivel de civilizaţie etc. Modelul afacerii este cel al unei firme mici, pornită cu resurse puţine, care îşi propune o dezvoltare continuă, pe măsura cererii. Pentru a asigura succesul afacerii este necesar să se identifice: • resursele necesare (umane, financiare şi non financiare); • modalităţile prin care pot fi obţinute aceste resurse; • stabilirea regulilor de desfăşurare a activităţii; • stabilirea responsabilităţilor fiecărei persoane implicată în afacere; • stabilirea criteriilor de evaluare (de exemplu termene limită, rezultate aşteptate în aceste termene etc.); • stabilirea celor mai eficiente metode de comunicare între membrii echipei, având în vedere că un factor-cheie în succesul afacerii îl reprezintă şi gradul de comunicare între membrii echipei. Investiţia dumneavoastră se va dovedi un mijloc de valorificare a spaţiului de locuit pe care-l deţineţi, eventual un mijloc de valorificare a produselor obţinute în propria gospodărie, precum şi un mijloc de a oferi locuri de muncă pentru membrii familiei. Va fi însă mai mult decât atât, va fi o afacere profitabilă.

2. Personalul (echipa)
Pentru începutul activităţii de pensiune turistică, necesarul de personal poate fi foarte mic. Aşa cum am mai spus, familia dumneavoastră se poate implica cu succes în desfăşurarea activităţii şi fără a avea o instruire specială. : De exemplu, şotia (sau mama) dumneavoastră se poate ocupa cu alegerea, pregătirea şi servirea meniului, tatăl se poate ocupa cu întreţinerea echipamentelor din dotare, iar copiii pot avea grijă de menţinerea curăţeniei. Dumneavoastră, ca administrator, vă veţi îngriji de aprovizionarea cu alimentele şi băuturile pentru servirea clienţilor, precum şi cu celelalte materiale necesare, cu desfacerea produselor şi menţinerea relaţiilor cu terţii. Personalul de servire trebuie să aibă o serie de calităţi (fizice, morale şi de pregătire profesională) indispensabile realizării unor servicii de calitate superioară. Igiena şi ţinuta familiei dumneavoastră, ca gazdă, trebuie să fie exemplare. Se va
103

acorda o atenţie deosebită şi ţinutei vestimentare. Chiar dacă şotia (sau mama) este o persoană în vârstă, simplă şi fără multe posibilităţi materiale, soluţiile de a oferi turiştilor o ţinută vestimentară plăcută există. Se poate recurge la un halat sau la un şort foarte curat şi bine apretat, care prin simplitate şi curăţenie poate suplini o uniformă pretenţioasă. Calităţile morale se referă la cinste, corectitudine, amabilitate, politeţe, bun-simţ, bune maniere, calm, sobrietate, integritate. O primire călduroasă, amabilă şi sinceră poate înlocui multe din deficientele serviciului. Având în vedere lipsa dvs. de experienţă în acest domeniu, ca gazde trebuie să fiţi mereu binevoitori cu turiştii, să nu vă lăsaţi dominaţi de problemele personale în relaţiile cu aceştia. Calităţile profesionale, în cea mai mare parte, se vor obţine în timp, pe măsură ce vor servi cât mai mulţi clienţi. Este de preferat ca familia dumneavoastră, ca gazdă, să posede cunoştinţe de interes turistic referitoare la staţiunea Costineşti, cât şi la celelalte staţiuni de pe litoral, pentru a-i putea îndruma pe turişti către anumite locuri preferate de aceştia. De asemenea, este bine să cunoască cât mai multe metode de servire şi preparare a produselor culinare, de servire a băuturilor alcoolice şi nealcoolice. Tot familia dumneavoastră se va ocupa cu lucrările de curăţenie şi întreţinere. O curăţenie exemplară poate înlocui, în unele cazuri, deficientele de confort ale spatiilor de cazare şi de alimentaţie. Vor fi necesare în permanentă substanţe dezinfectante şi detergenţi, precum şi materialele şi obiectele necesare realizării unei curăţenii amănunţite. Toate aceste aspecte au fost însă prezentate detaliat în capitolul de desfăşurare a afacerii şi pot constitui ghidul dumneavoastră în această afacere. Relaţiile cu Administraţia Financiară şi alte autorităţi ale statului pot fi încredinţate unui colaborator specializat în contabilitate şi autorizat să onoreze aceste obligaţii. În cazul în care familia nu se va implica în afacere, puteţi apela la diverşi colaboratori pentru personalul de întreţinere şi bucătar. Experienţa dumneavoastră în domeniu poate fi desăvârşită prin absolvirea unor cursuri de specialitate organizate de Asociaţii profesionale sau de alte instituţii şi firme implicate în susţinerea activităţilor de acest gen. Pentru problemele legate de dotarea spaţiului, construcţii, realizarea şi exploatarea utilajelor este bine să apelaţi la firme specializate. De asemenea, dacă apar probleme tehnologice sau de asistentă financiară, tot firmele specializate sunt cele la care trebuie să apelaţi. Specialiştii pot fi contactaţi cu ajutorul cataloagelor de firme, în urma ofertelor din presa locală sau pe baza recomandărilor venite de la prieteni, rude, vecini etc. Plata personalului se va face săptămânal, la nivelul corespunzător pieţei muncii, pe lângă care se vor avea în vedere stimulente, pentru iniţiative şi efort deosebit. Scenariu de personal necesar pentru primul an de activitate: Nr. crt. Funcţia Nr. persoane 1. 2. 3. 4. Administrator Bucătar Personal întreţinere Contabil 1 1 1 1 Tip contract

Asociat unic Angajat permanent (soţia) Colaborare Colaborare

3. Investiţii necesare
Clădirea existentă necesită o amenajare corespunzătoare pentru a obţine o clasificare de 3 margarete. Amenajarea constă în operaţii de ridicare a gradului de confort prin dotarea cu mobilier adecvat, de cea mai bună calitate, cu instalaţii noi şi modernizarea unora deja existente, dotarea bucătăriei şi a livingului cu echipamentele necesare, precum şi
104

achiziţionarea unui autoturism Dacia. Investiţii necesare: Nr. Denumire investiţie 1. Amenajare clădire 2. Dotări pentru 4 dormitoare 3. Amenajări şi dotări pentru 4 băi 4. Amenajare living 5. Amenajare bucătărie 6. Achiziţia unui autoturism DACIA Total

Valoare (lei) 10.000.000 56.000.000 48.000.000 3.000.000 7.000.000 250.000.000 374.000.000

VÂNZAREA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR 1. Strategii de promovare a afacerii
Un mijloc de a vă face reclamă este înscrierea în portalurile de turism din România. Cum tot mai multe persoane utilizează Internetul pentru a se informa despre diferite domenii, un site pe Internet reprezintă un mijloc pentru clienţi de a afla de pensiunea dumneavoastră, fiind la îndemâna studenţilor, a clasei de mijloc, a firmelor sau a diverselor asociaţii şi fundaţii. O metodă directă de a vă face cunoscută oferta şi de a vă atrage clienţi este aceea de a merge o persoană din familie sau un cunoscut la gara din Costineşti şi de a prezenta turiştilor afişe şi poze cu pensiunea dumneavoastră şi de a-i conduce pe cei interesaţi cu o maşină până la pensiune. Agenţiile de turism vă pot asigura publicitatea pentru toată gama de clienţi. De asemenea, o reclamă permanentă în cataloagele de firme de turism sau în cele de servicii, în ziarele de mare tiraj sau în revistele de specialitate, vă pot aduce multe comenzi. Afacerea poate fi promovată prin categoriile de clienţi pe care i-ati avut şi care au plecat mulţumiţi de serviciile oferite. Aceştia vor povesti prietenilor, rudelor, colegilor despre sejurul minunat pe care 1-au avut în pensiunea dumneavoastră şi îi vor determina pe aceştia să vă viziteze. Studenţii (şi nu numai) pe care i-ati avut clienţi sau pe care puteţi să îi atrageti în promovarea afacerii dumneavoastră pot să împartă pliante sau să pună afişe în cămine sau în alte locaţii, dacă în schimbul acestui serviciu le oferiţi anumite facilităţi, lor sau familiei lor. Fiecărui client îi va fi oferită o fişă de prezentare a pensiunii cu datele specifice şi tarifele corespunzătoare. Fişa va conţine o fotografie color a spaţiului închiriat, cât şi o hartă a zonei cu atracţiile specifice. Aceasta va avea darul de a fideliza clientela dumneavoastră şi de a-i servi acesteia pentru referinţe la adresa dumneavoastră. La sosirea clienţilor puteţi să le oferiţi fructe locale, băuturi răcoritoare locale, materiale de prezentare etc. La plecare clienţilor le puteţi oferi daruri din grădina de legume proprie, în ambalaje inscripţionate cu numele pensiunii, eventual îhtr-un coş împletit care va putea fi folosit la piaţă pentru cumpărături, un borcan cu dulceaţă cu fructe din zonă, preparată de dumneavoastră etc. Datele firmei nu vor lipsi de pe nici un material sau produs oferit. De aceea, este avantajos să existe o marcă înregistrată la OSM care să asigure o garanţie a calităţii ofertei dumneavoastră.

105

2. Strategii de comercializare a produselor şi serviciilor
Unii dintre clienţii dumneavoastră (îndeosebi studenţii) pot accepta, în schimbul unui comision sau pentru diferite facilităţi la cazare, să vă găsească clienţi din zona în care locuiesc sau printre colegi şi prieteni. Puteţi oferi discounturi pentru copiii clienţilor, pentru clienţii care revin periodic, pentru grupuri organizate. Oferta va putea fi distribuită şi prin agenţiile de turism alese de dumneavoastră. De asemenea, ea va putea figura în cataloagele pentru clienţii străini, în acest scop se vor contacta: • ambasadele României din străinătate; • asociaţii străine de turism; • asociaţii româneşti specializate. În cadrul agenţiilor de turism alese de dumneavoastră, puteţi expune postere reprezentând pensiunea dumneavoastră sau peisaje din zonă.

PLANUL FINANCIAR 1. Informaţiile cu caracter financiar
În elaborarea planului şi previziunilor financiare am pornit de la următoarele informaţii obţinute din celelalte capitole ale planului de afaceri: • Firma are un capital social subscris şi vărsat de 10.000.000 lei. • Clădirea în care va fi amenajată pensiunea este pusă la dispoziţie de către proprietar (care este şi administratorul firmei) în mod gratuit, pe o perioadă nelimitată, împreună cu spaţiile adiacente (teren, parcare etc.) • Pentru a respecta standardele de calitate cerute de legislaţia în vigoare, firma trebuie să achiziţioneze dotările necesare şi să amenajeze în mod corespunzător clădirea. Amenajarea clădirii o estimăm la 10.000.000 lei şi va fi plătită astfel: 3.000.000 lei în luna februarie, 5.000.000 lei în luna martie şi 2.000.000 lei în luna aprilie. • Pentru jumătate din dormitoare (4) trebuie achiziţionate câte 2 paturi, 1 dulap, 1 masă, 2 scaune, cuier, veioză, radio, televizor. Toate acestea estimăm că vor costa 14.000.000 lei/ dormitor amenajat. Aceste achiziţii de mobilier vor fi făcute integral în luna aprilie. • Fiecare baie trebuie să aibă WC, chiuvetă cu oglindă, cabină de duş. Amenajarea şi dotările necesare vor costa 12.000.000 lei/baie, iar plăţile vor fi făcute în două tranşe egale, în lunile martie şi aprilie. • Amenajarea livingului, care va asigura funcţia de sală de mese, sală de întâlniri şi bibliotecă, ţinând cont că o parte din dotările necesare vor fi puse la dispoziţie gratuit de către proprietar, estimăm că va costa 3.000.000 lei, plătiţi în luna aprilie. • Amenajarea bucătăriei, ţinând cont că o parte din dotările necesare vor fi puse la dispoziţie gratuit de către proprietar, estimăm că va costa 7.000.000 lei şi va fi efectuată în luna aprilie. • Costul alimentelor ce trebuie cumpărate pentru asigurarea mesei turiştilor, a produselor de igienă şi consumabilelor este de 250.000 lei/zi turist care mănâncă în pensiune. • Costul produselor de igienă şi al consumabilelor este de 100.000 lei/zi/turist cazat. • Ţinând cont că în pensiune vor lucra în primul rând membrii familiei, costurile cu personalul vor fi destul de scăzute (dar chiar şi membrii familiei trebuie recompensaţi pentru munca ce o depun). Astfel, putem estima că vom avea costuri cu personalul doar în lunile în care sunt turişti, iar acestea vor fi de 10.000.000 lei/lună, în plus, contabilul trebuie plătit indiferent de numărul de turişti, salariul acestuia fiind de 1.000.000 lei/lună (cu toate taxele incluse, fiind persoană fizică autorizată).
106

• Pentru ca pensiunea să obţină o clasificare de 3 margarete de la Ministerul Transporturilor, este necesar ca personalul de deservire să urmeze cursuri de perfecţionare. Costul acestor cursuri organizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă este de 3.000.000 lei şi vor fi organizate în luna martie. • Pentru promovare, firma îşi va construi un site web. Persoana care va construi site-ul se va ocupa şi de înregistrarea acestuia în portalurile de turism. Costul aferent construcţiei site-ului este de 5.000.000 lei. Pentru găzduirea lui, firma a semnat un contract cu un Internet Service Provider, contract în valoare de 500.000 lei/lună. • Pentru celelalte activităţi de promovare, firma şi-a propus să aloce suma de 20.000.000 lei. în acest sens a fost angajată o firmă specializată, plata către aceasta făcându-se în două tranşe egale, una în aprilie şi una în septembrie. • Pentru cadourile ce sunt oferite turiştilor la plecare, firma decide să aloce 5% din valoarea încasărilor. • Pentru asigurarea aprovizionării, transportul turiştilor, drumuri la bancă etc., firma va achiziţiona în luna ianuarie un autoturism marca DACIA, nou, în valoare de 250.000.000 lei. Pentru aceasta va fi plătit un avans de 30% din valoarea maşinii, iar diferenţa va fi plătită pe baza unui credit bancar pe 3 ani cu o dobândă de 14% pe an (creditul este de fapt în EURO, dar nu luăm în considerare diferenţele de curs valutar). • Cheltuielile cu benzina şi întreţinerea maşinii le estimăm la o medie de 3.000.000 lei/lună. • Firma va avea cheltuieli diverse în medie de 5.000.000 lei/lună: • Firma va plăti trimestrial un impozit pe venit de 1,5% din totalul veniturilor. Impozitul se plăteşte până în data de 25 a lunii următoare închiderii unui trimestru (în luna aprilie pentru primul trimestru al anului, în luna iulie pentru al doilea trimestru, şi aşa mai departe). • Pentru a acoperi investiţiile necesare, asociaţii au decis să împrumute firma cu 290.000.000 lei (100.000.000 lei în luna ianuarie, 170.000.000 lei în luna martie şi 20.000.000 lei în luna mai). Din acest împrumut, 150.000.000 lei au fost restituiţi în cursul aceluiaşi an (100.000.000 lei în luna iulie şi 50.000.000 în august), iar restul de 140.000.000 lei urmează să fie restituiţi în cursul anului următor. Pentru calcularea veniturilor pornim de la următoarele ipoteze: • Costul unei nopţi de cazare va fi de 200.000 lei/noapte/turist în luna mai, de 300.000 lei noapte/turist în luna iunie, de 500.000 lei/noapte/turist în luna iulie, de 650.000 lei/noapte/turist în luna august şi de 300.000 lei/noapte/turist în luna septembrie. • Costul pentru o pensiune completă - 3 mese/zi (în luna mai) este de 300.000 lei/zi/turist. • Capacitatea de cazare este de 16 persoane (8 camere x 2 persoane/cameră). • Preconizăm că 20% din turişti vor opta pentru varianta cu 3 mese/zi şi 80% nu vor dori să mănânce la pensiune. • În luna mai, pensiunea va avea un grad de ocupare de 15%, în iunie de 40%, în iulie de 75%, în august de 80%, iar în septembrie de 20%. în restul anului nu vor exista turişti (cel puţin pentru primul an de funcţionare), această perioadă fiind folosită pentru amenajări suplimentare, reparaţii etc. • încasările vor fi în general cu numerar, în momentul cazării, în cazul turiştilor care vin pe baza biletelor cumpărate de la agenţii, acestea vor plăti întregul sejur în săptămâna premergătoare începerii sejurului. • 40% din totalul turiştilor vor veni pe baza biletelor vândute de agenţi (studenţi, foşti clienţi etc.) cărora firma le plăteşte un comision de 10% din preţul sejurului vândut.

107

2. Calcule preliminare
Pe baza informaţiilor financiare putem face următoarele calcule:
Calculul numărului pachetelor de 3 mese/zi vândute în fiecare lună Luna şi anul Numărul de zile ale lunii mai 31 iunie 30 iulie 31 august 31 septembrie 30

Numărul maxim de nopţi de cazare disponibile în luna respectivă (numărul de zile ale lunii x 16 turişti/zi) 496 480 496 Gradul de ocupare a pensiunii 15% 40% 75% Procentul turiştilor care servesc masa 20% 20% 20% Numărul pachetelor de 3 mese/zi vândute (numărul maxim de nopţi de cazare disponibile x gradul de ocupare x procentul turiştilor care servesc masa) 15 38 74 Calculul veniturilor din servirea mesei

496 80% 20%

480 20% 20%

79

19

Luna şi anul mai iunie iulie august septembrie Numărul pachetelor de 3 mese/zi vândute (numărul maxim de nopţi de cazare disponibile x gradul de ocupare x procentul turiştilor care servesc masa) 15 38 74 79 19 Preţul unui pachet de 3 mese/zi 300.000 300.000 300.000 300.000 300.000 încasări din servirea mesei (preţ 3 mese/zi x 22.200.00 numărul de pachete vândute) 4.500.000 11.400.000 0 23.700.000 5.700.000 Calculul costului alimentelor mai iunie

iulie

august

septembrie

Numărul pachetelor de 3 mese/zi vândute (numărul maxim de nopţi de cazare disponibile X gradul de ocupare X procentul turiştilor care servesc masa) 15 38 74 79 19 Costul alimentelor /zi/turist care serveşte masa 250.000 250.000 250.000 250.000 250.000 Costul achiziţionării de alimente 3.750.000 9.500.000 18.500.000 19.750.000 4.750.000 Calculul numărului de nopţi de cazare vândute în fiecare lună mai iunie iulie august Numărul de zile ale lunii 31 30 31 Numărul maxim de nopţi de cazare disponibile în luna respectivă (numărul de zile ale lunii X 16 turişti/zi) 496 480 496 Gradul de ocupare a pensiunii 15% 40% 75% Numărul de nopţi de cazare vândute (numărul maxim de nopţi de cazare disponibile x gradul de ocupare) 74 192 372 Calculul veniturilor din cazare mai iunie iulie 31 septembrie 30

496 80%

480 20%

397 august

96 septembrie

Numărul de nopţi de cazare vândute (numărul maxim de nopţi de cazare disponibile X gradul de ocupare) 74 192 372 397 Preţul cazăm/noapte 200.000 300.000 500.000 650.000 Încasări din cazare (Preţul cazării/noapte x numărul de nopţi de cazare vândute) 14.800.000 57.600.000 186.000.000 258.050.000

96 300.000 28.800.000

108

Calculul costurilor cu produsele de igienă şi curăţenie mai iunie iulie august Numărul de nopţi de cazare vândute 74 192 372 397 Costul produselor/zi/turist cazat 100.000 100.000 100.000 100.000 Total costuri cu produsele de igienă şi curăţenie 7.400.000 19.200.000 37.200.000 39.700.000 Calculul veniturilor totale mai încasări din servirea mesei încasări din cazare Total încasări iunie iulie august

septembrie 96 100.000 9.600.000 septembrie 5.700.000 28.800.000 34.500.000 septembrie 2003 34.500.000

4.500.000 11.400.000 22.200.000 23.700.000 14.800.000 57.600.000 186.000.000 258.050.000 19.300.000 69.000.000 208.200.000 281.750.000

Calculul costurilor cu agenţii de vânzări şi agenţiile de turism mai 2003 iunie 2003 iulie 2003 august 2003 Total încasări 19.300.000 69.000.000 208.200.000 281.750.000 Încasările realizate pe baza agenţilor de vânzări şi a agenţiilor (40% din totalul încasărilor) 7.720.000 27.600.000 83.280.000 112.700.000 Comisionul plătit către agenţi şi agenţii (procent din valoarea sejururilor vândute de aceştia) 10% 10% 10% 10% Sumele plătite către agenţi şi agenţii 772.000 2.760.000 8.328.000 11.270.000 Calculul creditului pentru achiziţionarea autoturismului Dobânda anuală Nr. rate Valoarea autoturismului (lei) Avans (procent) Avans (lei) Valoare credit (valoarea maşinii - avans) - lei Calculul ratelor pentru achiziţionarea autoturismului Rata 1 Rata 2 Rata 3 Rata 4 Rata 5 Rata 6 Rata 7 Rata 8 Rata 9 Rata 10 Rata 11 Rata 12 Rata 13 Rata 14 Rata 15 Rata 16 Rata 17 Rata 18 Rata 19 Rata 20 Dobânda 2.041.666,67 1.995.706,78 1.949.210,70 1.902.172,17 1.854.584,85 1.806.442,34 1.757.738,18 1.708.465,79 1.658.618,57 1.608.189,79 1.557.172,68 1.505.560,36 1.453.345,91 1.400.522^28 1.347.082,38 1.293.019,02 1.238.324,91 1.182.992,71 1.127.014,96 1.070.384,14 Rata 3.939.418,54 3.985.378,42 4.031.874,51 4.078.913,04 4.126.500,36 4.174.642,86 4.223.347,03 4.272.619,41 4.322.466,64 4.372.895,42 4.423.912,53 4.475.524,84 4.527.739,30 4.580.562,92 4.634.002,83 4.688.066,19 4.742.760,30 4.798.092,50 4.854.070,25 4.910.701,07 Total de plată 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 14% 36 250.000.000 30% 75.000.000 175.000.000

13.800.000 10% 1.380.000

Credit rămas 171.060.581,46 167.075.203,04 163.043.328,53 158.964.415,49 154.837.915,13 150.663.272,26 146.439.925,23 142.167.305,82 137.844.839,18 133.471.943,76 129.048.031,23 124.572.506,39 120.044.767,09 115.464.204,16 110.830.201,34 106.142.135,15 101.399.374,85 96.601.282,35 91.747.212,10 86.836.511,03 109

Rata 21 Rata 22 Rata 23 Rata 24 Rata 25 Rata 26 Rata 27 Rata 28 Rata 29 Rata 30 Rata 31 Rata 32 Rata 33 Rata 34 Rata 35 Rata 36 Total plăţi

1.013.092,63 955.132,72 896.496,60 837.176,40 777.164,13 716.451,72 655.031,00 592.893,70 530.031,46 466.435,84 402.098,26 337.010,08 271.162,54 204.546,77 137.153,82 68.974,62 40.319.067,48

4.967.992,58 5.025.952,49 5.084.588,60 5.143.908,81 5.203.921,07 5.264.633,49 5.326.054,21 5.388.191,51 5.451.053,74 5.514.649,37 5.578.986,95 5.644.075,13 5.709.922,67 5.776.538,44 5.843.931,38 5.912.110,58 175.000.000,00

5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 5.981.085 215.319.067

81.868.518,45 76.842.565,96 71.757.977,36 66.614.068,55 61.410.147,48 56.145.513,99 50.819.459,78 45.431.268,27 39.980.214,52 34.465.565,15 28.886.578,21 23.242.503,08 17.532.580,41 11.756.041,97 5.912.110,58 0,00

Situaţia creditului contractat pentru achiziţionarea autoturismului la sfârşitul anului ........... (lei) Rate plătite în ..........(inclusiv rata 11) 45.951.969 Dobândă plătită în cursul anului ........ Credit rămas 19.839.966 129.048.031

3. Calculul amortizărilor
Pentru a putea realiza Contul de profit şi pierderi şi Bilanţul contabil este necesar să calculăm întâi amortizările mijloacelor fixe.
Autoturism Costul achiziţiei (lei) Perioada de amortizare (luni) Amortizarea lunară (costul achiziţiei/numărul de luni în care ea se amortizează) Numărul de luni amortizate în anul curent Valoarea amortizată în cursul anului (lei) Valoarea rămasă de amortizat (este egală cu valoarea contabilă la sfârşitul anului) - lei Dotări dormitoare Costul achiziţiei (lei) Perioada de amortizare (luni) Amortizarea lunară (costul achiziţiei/numărul de luni în care ea se amortizează) Numărul de luni amortizate în anul curent Valoarea amortizată în cursul anului (lei) Valoarea rămasă de amortizat (este egală cu valoarea contabilă la sfârşitul anului) - lei Dotări baie Costul achiziţiei (lei) Perioada de amortizare (luni) Amortizarea lunară (costul achiziţiei/numărul de luni în care ea se amortizează) 250.000.000 60 4.166.667 11 45.833.333 204.166.667 56.000.000 120 466.667 8 3.733.333 52.266.667 48.000.000 120 400.000 110

Numărul de luni amortizate în anul curent Valoarea amortizată în cursul anului (lei) Valoarea rămasă de amortizat (este egală cu valoarea contabilă la sfârşitul anului) - lei Dotări living Costul achiziţiei (lei) Perioada de amortizare (luni) Amortizarea lunară (costul achizitiei/numărul de luni în care ea se amortizează) Numărul de luni amortizate în anul curent Valoarea amortizată în cursul anului (lei) Valoarea rămasă de amortizat (este egală cu valoarea contabilă la sfârşitul anului) - lei Dotări bucătărie Costul achiziţiei (lei) Perioada de amortizare (luni) Amortizarea lunară (costul achizitiei/numărul de luni în care ea se amortizează) Numărul de luni amortizate în anul curent Valoarea amortizată în cursul anului (lei) Valoarea rămasă de amortizat (este egală cu valoarea contabilă la sfârşitul anului)

8 3.200.000 44.800.000 3.000.000 120 25.000 8 200.000 2.800.000 7.000.000 120 58.333 8 466.667 6.533.333

111

4. Situaţia Fluxului de Numerar
Nr. crt. 1 Numerar disponibil la începutul lunii Venituri 2 3 5 6 Venituri din vânzări Capitalul social Credit achiziţie autoturism Împrumut din partea asociatului Total venituri Cheltuieli 7 8 9 Amenajarea spaţiului Achiziţie maşină Rate credit maşină 0 175.000 75.000 0 0 0 0 0 0 0 0 3.000 0 5.981 0 0 0 0 0 0 0 0 5.000 0 5.981 0 24.000 0 0 2.500 500 0 0 2.000 0 5.981 56.000 24.000 3.000 7.000 2.500 500 10.000 0 0 0 5.981 0 0 0 0 0 500 0 10.000 0 0 5.981 0 0 0 0 0 500 0 10.000 0 0 5.981 0 0 0 0 0 500 0 10.000 0 0 5.981 0 0 0 0 0 500 0 10.000 0 0 5.981 0 0 0 0 0 500 10.000 10.000 0 0 5.981 0 0 0 0 0 500 0 0 0 0 5.981 0 0 0 0 0 500 0 0 0 0 5.981 0 0 0 0 0 500 0 0 10.000 175.000 140.792 56.000 48.000 3.000 7.000 5.000 5.000 20.000 50.000 0 10.000 175.000 100.000 285.000 0 0 0 0 0 0 0 0 170.000 170.000 0 0 0 0 0 19.300 0 0 20.000 39.300 69.000 0 0 0 69.000 208.200 0 0 0 208.200 281.750 0 0 0 281.750 34.500 0 0 0 34.500 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 612.750 10.000 175.000 290.000 1.087.750 ian.-03 feb.-03 mar.-03 0 26.000 8.019 apr.-03 128.038 mai-03 iun.-03 8.057 8.989 iul.-03 17.598 aug.-03 24.554 sep.-03 oct.-03 nov.-03 dec.-03 146.015 127.579 104.231 88.750 Total

10 Dotări dormitoare 11 Dotări baie 12 Dotări living 13 Dotări bucătărie 14 Realizare site web 15 Găzduire site web 16 Activităţi promovare 17 Costuri personal

110

18 Cursuri perfecţionare 19 Contabil 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 Comision atragere turişti Alimente Produse de igienă şi curăţenie Cadouri turişti Benzină şi întreţinere maşină Cheltuieli diverse Restituire împrumut către asociat Impozit pe venit (1,5% din rândul 2) Total cheltuieli

0 1.000 0 0 0 0 3.000 5.000 0 0

0 1.000 0 0 0 0 3.000 5.000 0 0

3.000 1.000 0 0 0 0 3.000 5.000 0 0 49.981 128.038

0 1.000 0 0 0 0 3.000 5.000 0 0 119.981 8.057

0 1.000 772 3.750 7.400 965 3.000 5.000 0 0 38.368 8.989

0 1.000 2.760 9.500 19.200 3.450 3.000 5.000 0 0

0 1.000 8.328 18.500 37.200 10.410 3.000 5.000 100.000 1.325

0 1.000 11.270 19.750 39.700 14.088 3.000 5.000 50.000 0

0 1.000 1.380 4.750 9.600 1.725 3.000 5.000 0 0 52.936

0 1.000 0 0 0 0 3.000 5.000 0 7.867 23.348

0 1.000 0 0 0 0 3.000 5.000 0 0 15.481

0 1.000 0 0 0 0 3.000 5.000 0 0 15.481 73.269

3.000 12.000 24.510 56.250 113.100 30.638 36.000 60.000 150.000 9.191 1.014.481 73.269

259.000 17.981 8.019

60.391 201.244 160.289 17.598 24.554

Numerar disponibil (rnd. 1 + rnd. 6 -rnd. 26.000 28)

146.015 127.579 104.231 88.750

111

5. Contul de Profit şi Pierderi
Veniturile realizate Venituri din vânzări Cheltuielile efectuate Amenajarea spaţiului Amortizarea maşinii Amortizare dotări dormitoare Amortizare dotări baie Amortizare dotări living Amortizare dotări bucătărie Realizare site web Găzduire site web Activităţi promovare Costuri personal Cursuri perfecţionare Contabil Comision atragere turişti Alimente Produse de igienă şi curăţenie Cadouri turişti Benzină şi întreţinere autoturism Cheltuieli diverse Total cheltuieli Profitul operaţional Cheltuieli financiare Dobânda aferentă creditului pentru autoturism Profitul net înainte de impozitare Impozit pe venitul microîhtreprinderUor (1,5% din venituri) Profitul net după impozitare 612.750.000

10.000.000 45.833.333 3.733.333 3.200.000 200.000 466.667 5.000.000 5.000.000 20.000.000 50.000.000 3.000.000 12.000.000 24.510.000 56.250.000 113.100.000 30.637.500 36.000.000 60.000.000 478.930.833 133.819.167

19.839.966 113.979.201 9.191.250 104.787.951

112

6. Bilanţul contabil
Active Active fixe Echipamente Dotări dormitoare Dotări baie Dotări living Dotări bucătărie Vehicule Autoturism Utilaje Total active fixe Active circulante Stocuri Debitori Numerar disponibil Total active circulante Total Active

52.266.667 44.800.000 2.800.000 6.533.333 204.166.667 0 310.566.667

73.269.315 73.269.315 383.835.982

Pasive Fondurile acţionarilor Capitalul social Profitul reinvestit 10.000.000 104.787.951

Pasive pe termen lung Credit autoturism împrumut asociaţi

129.048.031 140.000.000

Pi sive curente Creditori Impozit pe venit aferent trimestrului IV Total pasive

0 0 383.835.982

113

Capitolul 3 Aspecte specifice ale afacerii

114

CUPRINS
Aspecte juridice specifice privind avizarea afacerii Consideratiuni preliminare Clasificarea pensiunilor turistice Care sunt documentele necesare clasificării şi de unde se obţin Care este procedura de eliberare a certificatului de clasificare în ce condiţii se anulează sau se modifică certificatul de clasificare Care sunt facilităţile de care beneficiaţi Anexa 1 - Cerere de autorizare Anexa 2.A - Scheme convenţionale B - Schiţa privind structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor, respectiv a spatiilor de alimentaţie Anexa 3.A - Fişa privind clasificarea structurilor de alimentaţie B - Fişa privind încadrarea nominală a spatiilor de cazare pe stele Reglementări legislative specifice afacerii Reglementări specifice pentru înfiinţare, înregistrare, formă de organizare Acte normative speciale pentru turism şi pensiuni turistice Acte ce reglementează desfăşurarea activităţii contabile Acte ce reglementează activitatea de personal

ASPECTE JURIDICE SPECIFICE PRIVIND AVIZAREA
115

AFACERII Consideraţiuni preliminare
Importanţa turismului în dezvoltarea economică a României a impus o reglementare legală cât mai amănunţită a acestei activităţi economice. Dezvoltarea pe plan internaţional a turismului prin intermediul pensiunilor a condus în mod inevitabil la reconsiderarea acestei extraordinare resurse naturale de care dispune ţara noastră. Un obiectiv foarte important avut în vedere în acest sens de autorităţi a fost în special dezvoltarea atât socială, cât şi economică a zonelor rurale, zone care în trecut au fost considerate ca fiind lipsite de resurse din punct de vedere turistic. În acest sens, autorităţile cu atribuţii în domeniul turismului şi agroturismului: Ministerul Turismului, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Comisia Zonei Montane din România colaborează cu toate structurile administrative în vederea îmbunătăţirii cadrului legislativ şi organizatoric general de dezvoltare, elaborând şi susţinând programe speciale atât la nivel naţional, cât şi regional şi local. De asemenea, această activitate economică beneficiază de anumite facilităţi, cum ar fi prezentarea gratuită a ofertei turistice, precum şi acordarea de credite cu dobândă preferenţială, înlesniri care se asigură din Fondul special pentru dezvoltarea şi promovarea turismului. Cele mai răspândite forme de desfăşurare a turismului rural, ca o caracteristică specifică acestuia fiind apropierea mai mare dintre „gazdă" şi „oaspeţi", sunt: • asociaţiile familiale; • activităţile desfăşurate de persoane fizice în mod independent. Bineînţeles, aceasta nu exclude posibilitatea desfăşurării activităţii de turism sub forma unor asocieri în participaţiune sau societăţi comerciale cu răspundere limitată, astfel cum sunt reglementate de către lege. Clasificarea pensiunilor turistice În accepţiunea legiuitorului, pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capacitate de cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură, în spaţii special amenjate, cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi servire a mesei. În plus faţă de pensiunile turistice, pensiunile agroturistice presupun asigurarea unei părţi din alimentaţia turiştilor cu produse din producţia proprie. Una dintre cele mai importante etape din demararea unei asemenea activităţi fiind obţinerea certificatului de clasificare, vom detalia în cele ce urmează paşii pe care trebuie să u urmaţi în scopul obţinerii acestuia. Pensiunile turistice se clasifică pe stele şi pensiunile agroturistice pe flori (margarete) în funcţie de caracteristicile constructive, dotările şi calitatea serviciilor pe care le oferă. Clasificarea după criteriile amintite anterior reprezintă o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort şi a ofertei de servicii.

Care sunt documentele necesare clasificării şi de unde se obţin
Pentru obţinerea certificatului de clasificare trebuie să întocmiţi o documentaţie care să cuprindă următoarele acte: • cerere de eliberare a certificatului de clasificare (anexa 1); • certificat constatator de la Registrul Comerţului, din care să rezulte obiectul de activitate şi structura actionariatului (puteţi furniza aceste informaţii şi prin prezentarea copiilor de pe actele de constituire a societăţii: certificatul de înmatriculare sau actul constitutiv sau autorizaţia de funcţionare în cazul asociaţiilor familiale şi al persoanelor fizice autorizate);
116

• certificat de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului, însoţit de anexele privind avizele/acordurile/şi/sau autorizaţiile legale (P.S.I.)/ sanitară, sanitar-veterinară, de mediu şi protecţia muncii, după caz, pentru fiecare structură turistică ce face obiectul clasificării); • schiţa privind amplasarea şi adresa unităţii (veţi transmite partea din planul urbanistic general, care conţine obiectivul turistic. Schiţa amplasării unităţilor de alimentaţie o veţi realiza separat, numai dacă nu fac parte dintr-un complex hotelier); • schiţa privind structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor, repectiv a spatiilor de alimentaţie (anexa 2); • fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi a spatiilor de alimentaţie pe categorii de clasificare (anexa 3); • avizul specific privind amplasamentul şi funcţionalitatea obiectivului, emis de Ministerul Turismului în cazul construcţiilor noi; • copii de pe actele de calificare ale personalului de recepţie şi de la unităţile de alimentaţie. Toate aceste documente enumerate mai sus le veţi transmite către Ministerul Turismului -Direcţia Generală de Autorizare şi Control (D.G.A.C.)

Care este procedura de eliberare a certificatului de clasificare
D.G.A.C. are la dispoziţie maximum 60 de zile pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de clasificare şi pentru întocmirea certificatului de clasificare. Va trebui deci să solicitaţi clasificarea structurii de primire turistice şi/sau a structurilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor cu cel puţin 60 de zile înainte de darea lor în folosinţă. Îndeplinirea criteriilor se verifică la fata locului de către specialiştii din Ministerul Turismului -D.G.A.C, cu sprijinul şi colaborarea unor specialişti desemnaţi de consiliile judeţene, consiliile locale şi de reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din turism, în prezenta dumneavoastră. în funcţie de condiţiile concrete constatate se pot propune, în mod excepţional, unele compensări de dotări şi servicii pentru acordarea sau menţinerea categoriei de clasificare. Certificatul de clasificare va fi îhsotit de fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi, respectiv, fişa privind structura spatiilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor, prin care se stabilesc capacitatea şi structura unitătii. La expirarea termenului de 60 de zile puteţi pune în funcţiune pe propria răspundere structura turistică respectivă la numărul de stele sau flori solicitat, iar după ce veti primi efectiv certificatul de clasificare vă puteţi continua activitatea la categoria înscrisă în certificatul obtinut. Pentru punerea în funcţiune a unitătii sunteti condiţionat de detinerea următoarelor autorizaţii legale (cu excepţia cazurilor în care detineti pensiuni turistice formate din maximum 5 camere şi apartamentele şi camerele de închiriat sunt în locuinţe familiale): • autorizaţia sanitară de funcţionare; • autorizaţia sanitar-veterinară (numai pentru unităţile de alimentaţie); • avizul/autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor - P.S.I.; • autorizaţia de mediu. In cazul în care la data verificării unitatea dumneavoastră nu îndeplineşte criteriile nici pentru categoria minimă, aceasta nu se clasifică şi, prin urmare, nu puteţi desfăşura activitatea de turism, în această situaţie, se întocmeşte o notă de verificare în două exemplare în care va fi consemnată motivaţia neclasificării, unul dintre exemplare ajungând în posesia dumneavoastră. Structurile turistice care au primit cerificatul de clasificare vor trebui să respecte condiţiile şi criteriile care au stat la baza clasificării pe toată perioada de funcţionare a unităţii. Se vor respecta aceste condiţii şi criterii inclusiv în cazul în care aţi început activitatea pe
117

propria răspundere, înainte de eliberarea certificatului de clasificare. Starea şi funcţionarea dotărilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igienă şi a celorlalte criterii care au stat la baza clasificării unităţii vor fi verificate periodic de către D.G.A.C.

În ce condiţii se anulează sau se modifică certificatul de clasificare
Nerespectarea normelor de igienă şi a celorlalte criterii impuse atrage după sine măsuri de de-clasificare sau, atunci când este cazul, chiar retragerea certificatului de clasificare pe care îl deţineţi. Astfel, certificatul de clasificare vă poate fi retras de D.G.A.C. atunci când nu aţi respectat unul sau mai multe dintre următoarele criterii minime care influenţează direct protecţia turiştilor: • menţinerea grupurilor sanitare în perfectă stare de funcţionare şi curăţenie; • asigurarea apei calde la grupurile sanitare şi în spaţiile de producţie, în structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu; • asigurarea unei temperaturi minime de 18°C, în timpul sezonului rece, în spaţiile de cazare şi servire a mesei; • deţinerea autorizaţiilor sanitară, sanitar-veterinară, de mediu şi de prevenire şi stingere a incendiilor - P.S.I., în cazul în care deţineţi o unitate pentru care, potrivit legii, este obligatorie obţinerea acestora; • programul de funcţionare a discotecilor sau a altor unităţi cu program muzical, organizate în aer liber, să nu depăşească ora 1,00; • funcţionarea structurilor de primire turistice numai în clădiri salubre, cu faţade zugrăvite şi bine întreţinute; • evitarea poluării fonice, în sensul respectăm nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementări specifice; • respectarea reglementărilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfăşurată prin structura de primire turistică; • expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea şi tipul unităţii şi însemnele privind categoria de clasificare. Există şi posibilitatea restituirii certificatului de clasificare retras numai după ce D.G.A.C. constată remedierea deficienţelor semnalate iniţial, în acest caz, constatările vor fi consemnate într-o notă scrisă, întocmită în două exemplare, din care un exemplar se transmite la conducerea D.G.A.C. spre aprobare, în baza acestei note vi se va restitui efectiv certificatul de clasificare, după caz. În condiţiile în care s-au modificat condiţiile care au stat la baza acordării clasificării astfel încât nu se mai asigură categoria de clasificare acordată, sunteţi obligaţi să solicitaţi o nouă clasificare a structurii de primire turistice pe care o deţineţi, în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor. Tot în termen de 30 de zile trebuie să solicitaţi eliberarea unui nou certificat de clasificare, în cazul în care aţi preluat structura de primire turistică de la un alt agent economic. Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de către D.G.A.C. din 3 în 3 ani. Aveţi obligaţia să solicitaţi vizarea certificatului cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea ) termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viză. În termen de 60 de zile de la înregistrarea cererii de vizare, D.G.A.C. va reverifica structura de primire turistică în cauză şi va acorda un nou certificat de clasificare, în măsura în care îndepliniţi condiţiile şi criteriile minime de clasificare pentru categoria respectivă.
118

Dacă nu îndepliniţi aceste condiţii şi criterii minime, unitatea dumneavoastră va fi clasificată la un nivel inferior. În condiţiile în care nu îndepliniţi cel puţin condiţiile şi criteriile pentru categoria minimă de clasificare, se procedează la retragerea certificatului de clasificare. Aveţi posibilitatea să solicitaţi reclasificarea structurii de primire turistice prin transmiterea la D.G.A.C. a unui memoriu justificativ, dacă în urma unor lucrări de modernizare şi de îmbunătăţire a dotărilor şi serviciilor estimaţi că aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare, în aceste cazuri, memoriul justificativ va fi însoţit de documentaţia de clasificare menţionată anterior, în măsura în care s-au produs modificări în privinţa structurii spatiilor a capacităţilor, a echipării sanitare. Un alt aspect pe care trebuie să îl aveţi în vedere este acela că activităţile desfăşurate în cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentaţie, agrement, tratament, comerţ etc.) sunt părţi componente ale unui singur produs turistic. De aceea trebuie să existe o corelaţie între categoria structurii de primire şi calitatea celorlalte servicii oferite. Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este dată de cea la care au fost încadrate majoritatea spatiilor de cazare din incinta acesteia. Va trebui să înscrieţi însemnele privind categoria de clasificare pe o plachetă pe care o veţi monta în exteriorul clădirii, la loc vizibil, precum şi pe autocolante aplicate în punctele de acces pentru turişti. Aceste autocolante şi plachete se realizează din material rezistent la intemperii, prin D.G.A.C., de unde îl veţi procura, în general, odată cu primirea certificatului de clasificare. De asemenea, în mod obligatoriu veti afişa la loc vizibil pentru turişti numerele dumneavoastră de telefon, precum şi ale Ministerului Turismului şi Autorităţii pentru Protectia Consumatorului, în acest mod turiştii având posibilitatea să semnaleze eventualele nemulţumiri cu privire la serviciile oferite. în mod obligatoriu, atât în spatiile de cazare, cât şi în cele pentru alimentaţie trebuie să păstrati ordinea, liniştea publică, moralitatea, curăţenia şi să respectaţi cu stricteţe normele sanitare şi cele de prevenire şi stingere a incendiilor. O altă obligaţie pe care trebuie să o îndepliniţi este de a stabili şi comunica Ministerului Turismului, până la data de 30 iunie a fiecărui an, tarifele de cazare maximale, pe tipuri de camere şi perioade de tarifare, cu precizarea dacă includ sau nu includ micul dejun şi taxa pe valoarea adăugată, exprimate în euro, ce vor fi practicate în anul următor la turismul neorganizat. Menţionăm că prin turism neorganizat se înţelege turismul practicat fără intermediul unei agenţii de turism. După ce aţi comunicat tarifele pe care urmează să le practicaţi nu mai puteţi opera modificări asupra acestora.

Care sunt facilităţile de care beneficiaţi
Aşa cum am mai arătat, importanta economico-socială a turismului a determinat acordarea unor facilităţi de către statul român persoanelor care asigură servicii turistice în structuri de primire turistice clasificate. Astfel, aceste facilităţi se acordă următoarelor categorii de agenţi economici: - persoane fizice; - asociaţii familiale;
119

- societăţi comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turistice în pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice clasificate. Conform art. 2 din O.G. nr. 63/1997, cu modificările şi completările ulterioare, înlesnirile de care beneficiaţi sunt: a) consiliile locale pot pune la dispozitie din terenurile disponibile, în formele şi condiţiile prevăzute de lege, suprafeţe de teren necesare construirii, dezvoltării şi exploatării de pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice; b) acordarea de priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii, la racordarea la reţeaua electrică, la reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi la reţeaua de distribuire a gazului metan; c) asistentă tehnică de specialitate, sub toate formele, din partea Ministerului Turismului, în colaborare cu asociaţiile profesionale; d) prezentarea gratuită a ofertei turistice a pensiunilor turistice şi agroturistice în materiale de promovare turistică şi în acţiuni de promovare întreprinse de birourile de informare turistică din tară şi din străinătate ale Ministerului Turismului; e) includerea în programele instituţiilor de învăţământ cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice şi pensiunilor agroturistice; g) plata, la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic, a energiei electrice şi a gazului metan, respectiv la tariful pentru persoane fizice, a serviciilor de telecomunicaţii utilizate în cadrul pensiunilor turistice şi al pensiunilor agroturistice; h) acordarea de credite cu dobândă preferenţială pe o perioadă de maximum 10 ani pentru dezvoltarea şi/sau modernizarea capacităţilor de cazare; Pentru a beneficia însă de aceste înlesniri aveţi obligaţia de a vă menţine obiectul de activitate şi clasificarea pensiunii pe toată perioada în care vi se acordă acestea. De aceste facilităţi beneficiaţi şi în situatia în care pensiunea turistică sau agroturistică pe care o deţineţi este amplasată într-un sat sau o comună care aparţine de un oraş sau un municipiu. Anexa 1 Cerere de autorizare Către DIRECŢIA GENERALĂ DE AUTORIZARE ŞI CONTROL ÎN TURISM …………………………S.C. CONFORT S.R.L. ………………………
(denumirea agentului economic) cu sediul în localitatea .................................................. …...., str.........................................., nr.........................., având ca obiect de activitate ………………………………………………………………………..…………… ……………………………………………………………………………………..…………………………….. reprezentată prin …………………………………….… , funcţia .......................................... …………………. în calitate de .... ................................................ ………………………………………………………….……… (preşedinte, director, administrator etc.) vă rugăm să aprobaţi eliberarea certificatului de clasificare pentru ....................................................................... ……………………………………………………………………………………………………………..…….. (denumirea unităţii) situată în localitatea ................................................, str ......................................... nr . ……………..………….. , judeţul/sectorul ........................... Declarăm că unitatea întruneşte criteriile de clasificare la categoria ……….. conform normelor metodologice emise de Ministerul Turismului. Anexăm documentaţia de clasificare întocmită potrivit punctului nr. 2 din Normele metodologice mai sus menţionate. Data ............... Semnătura ……………….

Anexa 2 A. Scheme convenţionale
120

B. Schiţa privind structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor, respectiv a spaţiilor de alimentaţie
UNITATEA .............................. …………………………………. (tipul şi denumirea unităţii de cazare) MODEL pentru etajul 1 SCHIŢA privind structura şi amplasarea camerelor pe nivelul1 .... Administrator,
……………………………………………..

Director,
………………………………………….
1

) Se întocmeşte câte o fişă pentru fiecare nivel (demisol, parter, etaje, mansardă).

Anexa 3
A. Fişa privind clasificarea structurilor de alimentaţie

121

UNITATEA .................................................................................................. (tipul şi denumirea unităţii de alimentaţie pentru turism) FIŞA privind clasificarea structurilor de alimentaţie 1. Adresa ……………………………………………………………………………………, 2. Profilul ……………………………………………………………………………………, 3. Total suprafaţă utilă (mp) …………………………………………………………………, 4. Total suprafaţă comercială (mp) …………………………………………………………., 5. Amplasarea unităţii ………………………………………………………………………., 6. Capacitatea totală a unităţii ……………………………………………………………….. Nr. crt. Tipul de unitate Nr. de stele Nr. de locuri Alte Total menţiuni Saloane Terasă Terasă Grădină acoperită neacoperită de vară din care:

B. Fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe stele
UNITATEA .............................................................. ……………………………………………………….. (tipul şi denumirea unităţii de cazare) MODEL pentru etajul I SCHIŢA privind structura şi amplasarea camerelor pe nivelul1) .... Director,
………………………………………………. 1

Administrator,
…………………………………………………

) Se întocmeşte câte o fişă pentru fiecare nivel (demisol, parter, etaje, mansardă).

122

REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE SPECIFICE AFACERII
Cu ajutorul acestei secţiuni de reglementări legislative, stimate întreprinzător, aveţi la îndemână baza legală atât pentru înfiinţarea şi organizarea propriei afaceri, cât şi pentru burta funcţionare a acesteia. A cunoaşte reglementările care afectează afacerea dumneavoastră înseamnă, pe de o parte, a vă feri de eventualele neplăceri şi, pe de alta, vă ajută să profitaţi de anumite avantaje sau facilităţi stipulate de actele normative. Pentru a fi uşor de consultat, aceste reglementări legislative sunt grupate pe domenii de organizare.
123

• Reglementări specifice pentru înfiinţare, înregistrare, formă de organizare:
1. Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998. 2. Norma 5 din 29 septembrie 2000 privind fuziunea şi divizarea băncilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 29 septembrie 2000. 3. Legea nr. 99 din 26 mai 1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999. 4. Ordonanţa Guvernului nr. 89 din 29 august 2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din l septembrie 2000. 5. Legea nr. 298 din 15 mai 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 28 mai 2002. 6. Ordonanţa Guvernului nr. 12 din 30 ianuarie 2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din l februarie 2003. 7. Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. 8. Legea nr. 127 din 21 iulie 2000 pentru modificarea şi completarea art. 156 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 iulie 2000. 9. Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simplificarea formalităţilor administrative la înregistrarea în Registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 13 septembrie 2004. 10. Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind Registrul comerţului, publicată în Monitorul Oficial al ) României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998. 11. Norme metodologice nr. P/608 din 15 aprilie 1998 privind modul de tinere a registrelor comerţului şi de efectuare a înregistrărilor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 11 mai 1998. 12. Ordonanţa Guvernului nr. 53 din 14 august 1998 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerţului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 18 august 1998. 13. Legea nr. 36 din 7 martie 2001 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/1998 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerţului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 12 martie 2001. 14. Ordonanţa Guvernului nr. 15 din 30 ianuarie 2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerţului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din l februarie 2003. 15. Legea nr. 183 din 17 mai 2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerţului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 24 mai 2004. 16. Legea nr. 505 din 26 noiembrie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerţului şi a Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi
124

administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 3 decembrie 2003. 17. Legea nr. 348 din 6 iulie 2001 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerţului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 12 iulie 2001. 18. Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 129 din 10 octombrie 2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerţului şi a Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 11 octombrie 2002. 19. Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2004. 21. Ordonanţa Guvernului nr. 94 din 26 august 2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 31 august 2004. 22. Hotărârea Guvernului nr. 797 din 30 septembrie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modalităţile de finanţare a programelor şi a măsurilor de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 7 octombrie 1999. 23. Ordin al ministrului pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţie nr. 51 din 4 martie 2003 pentru aprobarea Procedurii de implementare a Programului naţional multianual pe perioada 2002-2005 de susţinere a investiţiilor realizate de către întreprinderi nou-înfiinţate şi microîntreprinderi, precum şi a investiţiilor de modernizare/retehnologizare a întreprinderilor mici şi mijlocii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 10 aprilie 2003. 24. Ordin al ministrului pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţie nr. 132 din 6 iunie 2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comitetului consultativ pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a componentei acestuia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 25 iunie 2003. 25. Ordin al preşedintelui Agenţiei pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperatie nr. 137 din 22 septembrie 2003 privind modificarea Ordinului ministrului pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţie nr. 51/2003 pentru aprobarea Procedurii de implementare a Programului national multianual pe perioada 2002-2005 de susţinere a investiţiilor realizate de către întreprinderi nou-înfiintate şi microîntreprinderi, precum şi a investiţiilor de modernizare/retehnologizare a întreprinderilor mici şi mijlocii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 26 septembrie 2003. 26. Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 295 din 30 decembrie 2000 pentru suspendarea aplicării sau abrogarea unor ordonanţe şi ordonanţe de urgentă ale Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 30 decembrie 2000. 27. Legea nr. 300 din 28 iunie 2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 6 august 2002. 28. Ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 701 din 17 decembrie 2003 pentru desemnarea instituţiei care să recunoască automat documentele care dovedesc calificarea dobândită în străinătate de cetăţenii români sau cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene şi ai statelor aparţinând Spatiului Economic European, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 9 ianuarie 2004.

• Acte normative speciale pentru turism şi pensiuni turistice:
1. Hotărârea Guvernului nr. 409 din 23 martie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, publicată în Monitorul
125

Oficial al României, Partea I, nr. 291 din l aprilie 2004. Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale este autoritatea centrală care asigură dezvoltarea durabilă a agriculturii, producţiei alimentare, îmbunătăţirilor fundare, a spaţiului rural etc. Este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, Ministerul Agricultură, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale exerdtă funcţia de reglementare, prin care se asigură, în conformitate cu strategia, realizarea cadrului juridic şi elaborarea legislaţiei specifice activităţilor din domeniul producţiei alimentare. De asemenea, acest minister asigură, în numele statului sau al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern şi extern în acest domeniu de activitate. 2. Hotărârea Guvernului nr. 688 din 15 iunie 1990 privind stabilirea atribuţiilor Comisiei Zonei Montane din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 7 mai 1992. 3. Ordonanţa Guvernului nr. 63 din 28 august 1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 30 august 1997. 4. Legea nr. 187 din 14 octombrie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilităti pentru dezvoltarea turismului rural, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 16 octombrie 1998. 5. Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism nr. 61 din 27 aprilie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 bis din 31 mai 1999. 6. Ordin al ministrului turismului nr. 510 din 28 iunie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 bis din 6 august 2002. 7. Ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 553 din 30 noiembrie 2002 pentru aprobarea Programului privind sprijinirea producătorilor agricoli din zonele de deal şi de munte, precum şi a pescarilor profesionişti din zona Deltei Dunării pentru achiziţionarea de dotări specifice noi din producţia internă, finanţat din fondul „Dezvoltarea agriculturii româneşti", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 11 decembrie 2002. 8. Ordin al ministrului turismului nr. 911 din 26 noiembrie 2002 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 11 decembrie 2002. 9. Ordin al ministrului turismului nr. 188 din 28 februarie 2003 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 24 martie 2003. 10. Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului integrării europene nr. 93 din 25 martie 2004 privind definirea şi caracterizarea noţiunii de spaţiu rural, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 aprilie 2004. 11. Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului integrării europene nr. 160 din 22 martie 2004 privind definirea şi caracterizarea noţiunii de spaţiu rural, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 aprilie 2004. 12. Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului integrării europene nr. 173 din 3 martie 2004 privind definirea şi caracterizarea noţiunii de spaţiu rural, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 aprilie 2004.
126

13. Legea nr. 137 din 29 decembrie 1995 privind protecţia mediului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 17 februarie 2000. 14. Hotărârea Guvernului nr. 836 din 27 mai 2004 privind aprobarea Metodologiei de utilizare a fondurilor de stimulare a personalului din autorităţile publice pentru protecţia mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 7 iunie 2004. 15. Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 91 din 20 iunie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 28 iunie 2002. 16. Legea nr. 294 din 27 iunie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 91/2002 pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 14 iulie 2003. 17. Hotărârea Guvernului nr. 127 din 30 martie 1994 privind stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii la normele pentru protecţia mediului înconjurător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 12 aprilie 1994. 18. Hotărârea Guvernului nr. 254 din 25 aprilie 1995 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 127/1994 privind stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii la normele pentru protecţia mediului înconjurător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 9 mai 1995. 19. Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996, publicată m Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996. 20. Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 30 iunie 2004. În anul 2000, luna mai, s-a înfiinţat Fondul pentru mediu, instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării cu prioritate a proiectelor cuprinse în Planul naţional de actiune pentru protecţia mediului. Declaraţia privind obligaţiile de plată la veniturile Fondului pentru mediu va fi obligatoriu completată şi depusă de către persoanele fizice şi persoanele juridice, indiferent de forma lor de organizare, care desfăşoară activităţi ce le impun obligaţia de a plăti cotele către Administraţia Fondului pentru Mediu. 21. Legea nr. 73 din 4 mai 2000 privind Fondul pentru mediu, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 9 decembrie 2002. 22. Rectificare la republicarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, tipărită în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 9 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 31 ianuarie 2003. 23. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86 din 25 septembrie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 octombrie 2003. 24. Legea nr. 333 din 8 iulie 2004 privind aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 86/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 27 iulie 2004. 25. Ordin al ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 334 din 11 august 2004 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Declaraţie privind obligaţiile de plată la veniturile Fondului pentru mediu", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 august 2004.

• Acte ce reglementează desfăşurarea activităţii contabile
127

1. Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 - Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. 2. Ordin al ministrului finanţelor publice nr. 160 din 20 ianuarie 2004 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare privind administrarea impozitului pe veniturile persoanelor fizice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2004. 3. Ordin al ministrului finanţelor publice nr. 1.848 din 22 decembrie 2003 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salam şi pensii pentru anul fiscal 2004 potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 6 ianuarie 2004. 4. Hotărârea Guvernului nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004. 5. Rectificare la Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004. 6. Hotărârea Guvernului nr. 783 din 19 mai 2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale, precum şi pentru amenzile care se indexează anual, aplicabile în 2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 482 din 28 mai 2004. 7. Ordin al ministrului finanţelor publice nr. 1219 din 12 august 2003 pentru aprobarea Normelor privind certificatele de exonerare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată pentru importurile prevăzute la art. 157 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 16 august 2004. 8. Ordin al ministrului finanţelor publice nr. 1.847 din 22 decembrie 2003 privind stabilirea Nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea individual potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie 2004. 9. Ordin al ministrului finanţelor publice nr. 1.846 din 22 decembrie 2003 pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a scutirilor de taxă pe valoarea adăugată pentru exporturi şi alte operaţiuni similare, pentru transportul internaţional şi pentru operaţiunile legate de traficul international de bunuri, prevăzute la art. 143 alin. (1) şi la art. 144 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 8 ianuarie 2004. 10. Ordin al ministrului finanţelor publice nr. 338 din 26 februarie 2004 privind aprobarea Metodologiei de solutionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 16 martie 2004. 11. Ordin al ministrului finanţelor publice nr. 192 din 28 ianuarie 2004 privind stabilirea baremului anual de impunere şi a deducerii personale de bază pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil realizat în anul fiscal 2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 30 ianuarie 2004. 12. Legea nr. 82 din 24 decembrie 1991 a contabilităţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 26 august 2002. 13. Ordin al ministrului finanţelor publice nr. 1.827 din 22 decembrie 2003 privind modificarea şi completarea unor reglementări în domeniul contabilităţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2004. 14. Ordin al ministrului finanţelor publice nr. 1.193 din 4 septembrie 2003 privind conducerea contabilităţii în partidă simplă de către reprezentantele din România ale societăţilor comerciale şi organizaţiilor economice străine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2003. 15. Ordonanţa Guvernului nr. 83 din 19 august 2004 pentru modificarea şi
128

completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 793 din 27 august 2004.

• Acte ce reglementează activitatea de personal
1. Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, Codul Muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003. 2. Legea nr. 480 din 12 noiembrie 2003 pentru modificarea lit. e) a art. 50 din Legea nr. 53/2003 -Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 18 noiembrie 2003 (modificarea a fost operată). 3. Legea nr. 541 din 18 decembrie 2003 pentru modificarea unor dispoziţii ale Legii nr. 53/2003 -Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 19 decembrie 2003 (modificarea a fost operată). 4. Legea nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din l aprilie 2000. 5. Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 41 din 27 aprilie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 27 aprilie 2000. 6. Ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 315 din 11 mai 2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor art. n din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 22 mai 2000. 7. Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 171 din 19 octombrie 2000 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 27 octombrie 2000. 8. Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 294 din 30 decembrie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională, precum şi a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 30 decembrie 2000. 9. Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 49 din 29 martie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001. 10. Hotărârea Guvernului nr. 403 din 19 aprilie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 183 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 25 aprilie 2001. 11. Ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340 din 4 mai 2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 10 mai 2001. 12. Legea nr. 340 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 294/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională, precum şi a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 11 iulie 2001. 13. Legea nr. 22 din 10 ianuarie 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 24 ianuarie 2002.
129

14. Legea nr. 338 din 31 mai 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002. 15. Legea nr. 341 din 31 mai 2002 privind respingerea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 107/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002. 16. Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 147 din 31 octombrie 2002 pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 13 noiembrie 2002. 17. Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 9 din 27 februarie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pentru abrogarea unor prevederi din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 17 martie 2003. 18. Legea nr. 232 din 31 mai 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 31 mai 2003 (care, începând cu data de l ianuarie 2004, abrogă: art. 30 alin. (2), art. 31 alin. (5), art. 36 alin. (1), art. 144 lit. e) şi f) şi art. 148 lit. 1). 19. Atenţie! Prevederile art. V din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 107 din 24 octombrie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, menţionează că începând cu data de l ianuarie 2005 se abrogă prevederile referitoare la accidente de muncă şi boli profesionale din cap. V „Alte drepturi de asigurări sociale" din Legea nr. 19/2000. 20. Legea nr. 553 din 18 decembrie 2003 privind respingerea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 23/2003 pentru modificarea completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pentru modificarea art. II şi III din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 9/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 20 decembrie 2003. 21. Legea nr. 598 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 107/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 24 decembrie 2003 22. Legea nr. 577 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. l din 5 ianuarie 2004. 23. Rectificare din 21 ianuarie 2004 la Legea nr. 577/2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. l din 5 ianuarie 2004. 24. Legea nr. 276 din 23 iunie 2004 pentru completarea art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 29 iunie 2004. 25. Legea nr. 352 din 15 iulie 2004 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 29 iulie 2004. 26. Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 59 din 26 august 2004 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 31 august 2004.
130

27. Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 67 din 16 septembrie 2004 pentru modificarea art. 80 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată foi Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 17 septembrie 2004. 28. Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002. 29. Hotărârea Guvernului nr. 174 din 20 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 18 martie 2002. 30. Ordin al Preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă nr. 85 din 22 februarie 2002 privind aprobarea Procedurii de primire şi de soluţionare a cererilor de loc de muncă sau indemnizaţie de şomaj, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 18 martie 2002. 31. Ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 111 din 25 februarie 2002 pentru aprobarea Procedurilor privind modul de acordare a drepturilor de care beneficiază persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pe durata participăm la o formă de pregătire profesională, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 18 martie 2002. 32. Hotărârea Guvernului nr. 277 din 21 martie 2002 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002. 33. Hotărârea Guvernului nr. 278 din 21 martie 2002 pentru aprobarea Procedurilor privind accesul la măsurile pentru prevenirea şomajului, modalităţile de finanţare şi instrucţiunile de implementare a acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002. 34. Norme metodologice nr. 394 din 26 martie 2002 privind acordarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj de credite în condiţii avantajoase întreprinderilor mici şi mijlocii, unităţilor cooperatiste, asociaţiilor familiale şi persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităti independente, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 15 aprilie 2002. 35. Hotărârea Guvernului nr. 377 din 18 aprilie 2002 pentru aprobarea Procedurilor privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, modalităţile de finanţare şi instrucţiunile de implementare a acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 10 mai 2002. 36. Rectificare la Procedura privind declararea lunară de către angajatori a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj, prevăzută în anexa la Ordinul ministrului muncii şi solidaritătii sociale nr. 110/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 18 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 6 iunie 2002. 37. Ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 280 din 18 iunie 2002 pentru modificarea Procedurilor privind modul de acordare a drepturilor de care beneficiază persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pe durata participării la o formă de pregătire profesională, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 111/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 15 iulie 2002. 38. Ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 284 din 21 iunie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind emiterea, gestionarea şi arhivarea certificatelor de calificare şi a certificatelor de absolvire eliberate pentru programele/cursurile de formare profesională organizate prin Agentia Natională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 8 octombrie 2002. 39. Ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului educatiei şi
131

cercetării nr. 4.248 din 13 august 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind emiterea, gestionarea şi arhivarea certificatelor de calificare şi a certificatelor de absolvire eliberate pentru programele/cursurile de formare profesională organizate prin Agentia Natională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 8 octombrie 2002. 40. Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 124 din 2 octombrie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 10 octombrie 2002. 41. Hotărârea Guvernului nr. 1.090 din 2 octombrie 2002 privind modul de plată a unor drepturi acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 din 10 octombrie 2002. 42. Hotărârea Guvernului nr. 1.089 din 2 octombrie 2002 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 din 10 octombrie 2002. 43. Hotărârea Guvernului nr. 1.091 din 2 octombrie 2002 pentru modificarea Procedurilor privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, modalităţile de finanţare şi instrucţiunile de implementare a acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 377/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 din 10 octombrie 2002. 44. Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 147 din 31 octombrie 2002 pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 13 noiembrie 2002. 45. Legea nr. 4 din 9 ianuarie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 124/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 20 ianuarie 2003. 46. Legea nr. 41 din 21 ianuarie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003. 47. Ordonanţa Guvernului nr. 29 din 30 ianuarie 2003 privind completarea art. VII din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din l februarie 2003. 48. Legea nr. 115 din 8 aprilie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2003 privind completarea art. VII din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 11 aprilie 2003. 49. Ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 186 din 28 mai 2003 pentru modificarea unor prevederi ale Normelor metodologice privind emiterea, gestionarea şi arhivarea certificatelor de calificare şi a certificatelor de absolvire eliberate pentru programele/cursurile de formare profesională organizate prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 284/4.248/2002, publicat m Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 19 iunie 2003. 50. Legea nr. 232 din 31 mai 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvenului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 31 mai 2003.
132

51. Ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.105 din 5 iunie 2003 pentru modificarea unor prevederi ale Normelor metodologice privind emiterea, gestionarea şi arhivarea certificatelor de calificare şi a certificatelor de absolvire eliberate pentru programele/cursurile de formare profesională organizate prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 284/4.248/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 19 iunie 2003. 52. Ordonanţa Guvernului nr. 86 din 28 august 2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 31 august 2003. 53. Legea nr. 519 din 3 decembrie 2003 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 4 decembrie 2003. 54. Ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 30 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Procedurii privind declararea lunară de către angajatori a evidenţei nominale a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 3 februarie 2004. 55. Legea nr. 107 din 7 aprilie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 19 aprilie 2004. 56. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150 din 31 octombrie 2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, publicată m Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002. 57. Ordonanţa Guvernului nr. 93 din 26 august 2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 30 august 2004.

133