I.

TEMA PROIECTULUI Se va întocmi proiectul de canalizare în sistem separativ pentru localitatea Holod la care sunt date următoarele elemente: Localitatea este situată într-o zonă de deal, cu climă temperat continentală, cu o populaţie în prezent de : Număr de ordine: n- 16 N = 1000 + 200 × n , N = 4200 locuitori Localitatea se sistematizează în întregime şi va avea două zone cu regim de construcţie şi grad de dotare cu construcţii tehnico - sanitare diferit. Pentru zona A avem clădiri de maxim P+4E având instalaţii de apă caldă interioare şi canalizare cu preparare centralizată a apei calde în care locuiesc 70% din populaţie. Pentru zona B avem clădiri cu parter având instalaţii interioare de apă rece şi canalizare cu preparare locală a apei calde, în care locuieşte 30% din populaţie. Localitatea are următoarele clădiri de interes public: Consum gospodăresc : qg = 100….120 L/om/zi Consum public: - bar : client 5...20 L/client/zi angajat 40...60 L/angajat/zi - birouri : 30...60 L/angajat/zi - instituţie medicală : pat 400…600 L/pat/zi angajat 20...40 L/angajat/zi - centru comercial : angajat 25... 50 L/ang/zi loc parcare 5…7,5 L/loc/zi - magazin mic : consumator 5…10 L/consumator/zi angajat 30...45 L/angajat/zi - pensiune : 200...300 L/persoana/zi - cantină : consumatori 5...10 L/zi angajat 30…45 L/zi - şcoală : elev 50…80 L/elev/zi - service : vehicul 25…50 L/zi angajat 35…60 L/angajat/zi - cămin cultural : scaun 5…10 L/scaun Suprafaţa localităţii în 20 de ani va ajunge la 120 ha. PLANUL DE SITUAŢIE A LOCALITĂŢII

1

064 l 2 .768 l c. caldă şi canalizare cu preparare individuală a apei calde Se adoptă qg=110 l/om/zi Apa pentru nevoile publice se determină conform STAS 1343/1 2006.DETERMINAREA NECESARULUI DE APĂ Apa pentru nevoile gospodăresti se determină conform STAS 1343/1 2006.) Debitul zilnic mediu al necesarului de apă Qnzimed = ∑ 1 n N 25 ⋅ q g 1000 =591..şcoală: 100 elevi.cămin cultural: 100 scaune qp=8 l/scaun/zi =>800 l ..36 l b. qp=40 l/om/zi =>800 l .) Debitul zilnic maxim al necesarului de apă Qnzi max = ∑ 1 n k zi ⋅ N 25 ⋅ q g 1000 =768.bar : 50 clienţi qp=10 l/client /zi=>500 l } 620 l x 3 baruri=1860 l 3 angajaţi qp=40 l/angajat/zi=>120 l } DETERMINAREA DEBITELOR NECESARULUI DE APĂ - Nevoi gospodăreşti: k0=2.magazin mic: 80 consumatori qp=8 l/zi/consumator=>640 l 6 angajaţi qp=30 l/zi/angajat=>180 l +=820 l x 3 magazine=>2460 l . pentru zone având instalaţii interioare de apă rece. tabelul 1 qg=100 .) Debitul orar maxim al necesarului de apă Qnor max = ∑ 1 n k 0 ⋅ k zi ⋅ N 25 ⋅ q g 1000 ⋅ 24 =64. qp=60 l/elev/zi =>6000 l .120 l/om/zi.instituţie medicală: 5 oameni qp=30 l/angajat/zi =>150 l .II.primărie: 20 oameni.30 din STAS a. tabelul 2 ..centru commercial: 5 angajaţi qp=30 l/angajat/zi=>150 l 5 locuri parcare qp=5 l/loc/zi=>25 l +=175l .00 şi kzi=1.

) Debitul zilnic maxim al necesarului de apă Qnzi max = ∑ 1 n k zi ⋅ Qtotal =15.) Debitul zilnic mediu al necesarului de apă Qnzimed = ∑ 1 n Qtotal =12.15 din STAS Qszimed = k p ⋅ k s ⋅ Qnzimed = 816.2 şi ks=1..Nevoi gospodăreşti: kp=1.1DETERMINAREA DEBITELOR CERINŢELOR DE APĂ .Nevoi publice Qszimed = k p ⋅ k s ⋅ Qtotal = 16.89l Qszi max = k p ⋅ k s ⋅ Qtotal = 21.89l Qsor max = k p ⋅ k s ⋅ Qnor max = 88.) Debitul orar maxim al necesarului de apă Qnor max = ∑ 1 n k 0 ⋅ k zi ⋅ Qtotal =1.32 l 1000 ⋅ 24 2.96l Qsor max = k p ⋅ k s ⋅ Qtotal = 1.83l 3 .245 l 1000 e.91 l 1000 f.Nevoi publice d.408l .07l Qszi max = k p ⋅ k s ⋅ Qnzi max = 1060.

76 90.71 9.00 64.91 Ko Qor max 1.695 9.16 832.8 0. de Debit consumatori specific 5376 110 Q zi med 591.32 100 20 5 100 5 5 8 6 50 3 60 40 30 8 30 5 80 30 10 40 6 0.2TABEL CENTRALIZATOR AL DEBITELOR DE APĂ Tip consum Consum gospodăre sc Consum public Şcoală Primărie Instituţie medicală Cămin cultural Centru comercial 3 magazine 3 baruri Totalul necesar debitelor m3/zi m3/h l/s Totalul debitelor cerinţei m3/zi m3/h l/s Nr.686 32.36 12.30 2.12 12.175 2.53 2165.2.60 5 25.86 45.06 4 .24 25.245 K zi Q zi max 768.64 1082.36 65.8 0.150 6.064 1.08 1569.39 18.986 784.768 15.46 1.97 34.15 0.86 603.

7 m3/zi Qsor max = k p ⋅ k s ⋅ Qnor max = 61.2 m3/h Qnzi max = ∑ 1 k zi ⋅ N ⋅ q g 1000 1000 ⋅ 24 Qnor max = ∑ 1 n k 0 ⋅ k zi ⋅ N ⋅ q g Cerinţă: kp=1. N= 3764 locuitori zona B: 30% din 5376.8m3/h zona B: Qszimed = k p ⋅ k s ⋅ Qnzimed = 244.85 m3/h Qnzi max = ∑ 1 n k zi ⋅ N ⋅ q g Qnor max = ∑ 1 n k 0 ⋅ k zi ⋅ N ⋅ q g 1000 ⋅ 24 zona B: Qnzimed = ∑ 1 n N ⋅ qg 1000 n = 177.04 m3/zi = 538.4m3/h 5 . N= 1612 locuitori Necesar: zona A: Qnzimed = ∑ 1 n N ⋅ qg 1000 1000 = 414.DETERMINAREA DEBITELOR APELOR UZATE Debitul de ape uzate care se ia în considerare la calculul reţelei de canalizare Qor max a cerinţei de apă în m3/h cu STAS 1343/1 2006 Quz= 0.5 m3/zi = 19. pentru fiecare zonă se vor determina debitele: zona A: 70% din 5376.32 m3/zi = 230.15 din STAS zona A: Qszimed = k p ⋅ k s ⋅ Qnzimed = 571.25 m3/zi = 44.2 şi ks=1.7m3/zi Qszi max = k p ⋅ k s ⋅ Qnzi max = 318m3/zi Qsor max = k p ⋅ k s ⋅ Qnor max = 26.III.8 ⋅ Qsor max Debitul uniform distribuit în bazinul de canalizare Dacă localitatea care este canalizată în zone diferite a populaţiei .3m3/zi Qszi max = k p ⋅ k s ⋅ Qnzi max = 742.

96 6.5 0.2 3.debit de tranzit şi este cantitatea de apă din amontele tronsonului 6 .68 2.8 ⋅ Qsor max = 1.8 ⋅ Qsor max = 13.2Calculul debitului de calcul pentru un tronson oarecare din reţeaua de canalizare Qc = Qtr + Ql + Qt [m 3 /h] Qtr .4 5.92 m3/h 3.8 ⋅ Qsor max = 21.44 m3/h zona B: Quz= 0.4 12.4 7.12 m3/h zona administrativă: Quz= 0.4 0.1Debitele incipiente ale apelor uzate menajere sunt: Tronsonul 1-2 6-2 12-13 20-13 21-14 7-3 22-15 9-10 8-4 10-11 23-16 24-17 25-17 26-18 27-19 Exprimarea în procente 15% din Quz pentru zona A 15% din Quz pentru zona A 25% din Quz pentru zona A 27% din Quz pentru zona A 18 % din Quz pentru zona A 34% din Quz pentru zona administrativă 36 % din Quz pentru zona administrativă 30% din Quz pentru zona administrativă 32% din Quz pentru zona B 40% din Quz pentru zona B 28% din Quz pentru zona B 50% din Quz pentru zona industrială 50% din Quz pentru zona industrială 48% din Quz pentru zona industrială 16% din Quz pentru zona industrială Quz [m 3 /h] 7.9 6.4 6.96 6.8 ⋅ Qsor max = 49.3 8.7 8.36 13.8 0.4 m3/h zona industrială: Quz= 0.zona A: Quz= 0.

în general regimul de mişcare este nepermanent şi neuniform.Ql .debit lateral şi este cantitatea de apă de pe un canal lateral Qt - debit de tronson şi este cantitatea de apă colectată din bazinul aferent tronsonului de canalizat IV. 7 .DIMENSIONAREA REŢELEI DE CANALIZARE ÎN SISTEM SEPARATIV Dimensionarea canalelor se face în mod simplificat în regim permanent şi uniform de mişcare. cu toate că.

se recomandă ca panta la canalele mari să nu scadă sub 0.1 ⋅ Q . O bună întrebuinţare a canalelor cu diametre mici. Datorită greutăţilor de execuţie. Valorile: D. . Pentru punctul de intersecţie se citesc valorile D. care duce un debit la secţiunea plină Q p în aceleaşi condiţii ca şi la calculul fără diagramă.pentru canale cu diametrul D < 450 [mm] Q p = 1. Se fixează panta pe ordonată şi se duce o orizontală până se intersectează cu diametrul. iar pentru clădiri izolate diametrul poate coborâ la 150 mm.2 ⋅ Q . Diametrul canalului se poate calcula cu relaţiile de la canalele de aducţiune sau din diagramă în funcţie de pantă.pentru canale cu diametrul D = 500÷900 [mm] Q p = 1. se va proiecta canalul cu pantă constantă pe cât mai multe tronsoane ale colectoarelor principale şi secundare. Panta maximă este dată de viteza maximă admisă în canal. h. Q p şi V p se pot determina cu diagrama Manning. D= 4⋅Q π ⋅v [mm] Funcţie de pantă se determină un profil circular care să ducă la plin debitele: Q p = 1.0005. iar pentru complexe mici la 200 mm. Panta minimă este dată de condiţia de asimilare a Q vitezei minime de autocurăţire în canale. În funcţie de profilul în lung. V .Vmax se calculează cu ajutorul diagramei. D Vp 8 .Panta hidraulică J se ia egală cu panta terenului sau cât mai apropiată de aceasta. Viteza la secţiune plină V p şi V pl se determină în funcţie de debitul la secţiunea plină Q p şi diametrul D. Valorile h V . cere ca panta J să nu scadă sub 0.02 ⋅ Q -pentru canale cu diametrul D > 900 [mm] Se prevăd canale circulare cu diametrul minim de 250 mm în cazul centrelor populate. Q p şi V p .001.

8 la canale cu diametrul mai mare de 900 mm. Viteza reală V este viteza cu care curge apa în ora de maxim consum şi pentru a nu se putea produce depuneri care ar putea duc la micşorarea secţiunii. V şi V p se calculează valorile h şi pl p V.75 la canale cu diametrul până la 500. Prin punctul de intersecţi se duce o orizontală care intersectează verticala h şi curba V.7. D. de 0. fără a avea loc depuneri. azbociment. Materiile antrenate la fum au mişcări dezordonate şi pot produce eroziuni sau pot forma valuri de nisip.Se fixează raportul Q pe orizontală şi se ridică o verticală până se p intersectează curba Q. În cazul canalelor din beton simplu ( gresie. ceramică. Această verticală intersectează abscisa într-un punct şi se citeşte raportul V . se măresc pantele sau se execută spălări artificiale. O reţea care funcţionează normal trebuie să evacueze toate materiile. Se recomandă ca viteza reală V să crească din amonte în aval. poliesteri armaţi cu fibre de sticlă ) Vmax = 5 m/s în sistem unitar şi Vmax = 3 m/s în sistem separativ.7 m/s. numită viteza de autocurăţire în canale sunt antrenate toate depunerile din ore diferite de ora de maxim consum. p Gradul de umplere h poate avea valoarea maximă de 0.900 mm şi 0.7 m/s. Viteza maximă Vmax trebuie calculată pentru a evita eroziunile din canale datorate frecării nisipurilor sau a altor substanţe tari antrenate în apă. în suspensie sau prin antrenare la fum. Din raportul maxim V se calculează viteza maximă Vmax ... la primul punct de intersecţie D Q coborându-se o verticală. beton armat 9 . Materiile pot fi transportate în canale prin plutire. Dacă din calcule rezultă că V < 0. această viteză este limitată inferior la minim 0. Cunoscând valorile D . iar în cazul canalelor din metal bazal artificial. policlorură de vinil. Se consideră că la viteza V = 0.7 la canale cu D V V h V diametrul până la 450 mm.

DIMENSIONAREA REŢELEI DE CANALIZARE A APELOR PLUVIALE Qc = Qam + Ql + Qaf [m 3 /h] Qaf = m ⋅ s ⋅ i ⋅ ¢ med [dm 3 /s] Qaf = debit aferent 10 . Diferenţa de nivel este dată de formula:h = JL sau h = IL.05 V.28 400 0. Pantele minime admise corespund vitezei de autocurăţire.17 800 0. Dacă rezultă viteze mai mari decât acestea. Cota radierului aval se determină scăzând din cota radierului amonte diferenţa de nivel: CR aval =CR amon -J·L. Canalele se amplasează cu nivelul superior al apei la o adâncime egală sau mai mare decât adâncimea de îngheţ a terenului în zonă.08 1200 0.35 300 0.20 600 0. Trecerea de la un tronson la altul se face în cămine de vizitare.15 1000 0. D n [mm] i[%] 250 0.centrifugat şi beton precomprimat Vmax = 8 m/s în sistem unitar şi Vmax = 5 m/s în sistem separativ. trebuie micşorate pantele şi trebuie executate cămine de rupere de pantă.28 500 0.

este funcţie de durata de curgere a apei pe canal .9 s = 9.4 s = 6. a cărei durată este egală su timpul cel mai mare de cădere până la scurgere ( se ia din STAS 9470/75 ).t p . este raportul dintre cantitatea de apă ce se scurge în reţeaua de canalizare.1Suprafaţa aferentă fiecărui bazin: Tronson 1-2: Tronson 2-3: Tronson 2-4: Tronson 4-5: Tronson 5-6: Tronson 5-14: Tronson 14-13: Tronson 13-11: Tronson 11-12: Tronson 11-8: Tronson 8-9: Tronson 9-10: s = 10 s = 7. în funcţie de aceasta rezultând Q = ∑φ ⋅ s = φ stot med 5.8 11 [ha] [ha] [ha] [ha] [ha] [ha] [ha] [ha] [ha] [ha] s = 20. m = 0.8 [ha] s = 17.6 s = 3.6 s = 8. în dm 3 /s şi ha.8 -pentru t p > 40 min. m = 0. ¢med = coeficient de scurgere corespunzător suprafeţei. ploii convenţionale de frecvenţă normată. Astfel: -pentru t p ≤ 40 min.5 s=5 s = 3.m = coeficient de reducere ( înmagazinare ). în ha i = intensitatea ploii de calcul.9 [ha] .5 s = 30 s = 2. Se va calcula un coeficient de scurgere mediu ¢ med .9 s = suprafaţa aferentă bazinului secţiunii considerate. de pe o suprafaţă receptoare şi cantitatea totală de apă căzută pe aceeaşi suprafaţă.

apreciată iniţial.16 60 −5 t4 = 10 + p 110 = 11.33 60 360 = 16 60 400 = 16.83 60 200 = 13. corespunzător capacităţii maxime pentru curgerea cu nivel liber. −2 t1 = 10 + p 270 = 14.2 60 [min] [min] [min] [min] [min] [min] [min] [min] [min] [min] [min] [min] −3 t2 = 10 + p −4 t2 = 10 + p 1090 = 28.92 60 420 = 17 60 250 = 14.Tronson 8-7: s = 14 s tot = 140 [ha] [ha] 5.2Durata ploii de calcul t p = t cs + L L = t cs + v ap 60 [min] t cs = timpul de concentrare superficială a apei = 10 min L = lungimea tronsonului v ap = viteza de curgere a apei în canal.2 60 220 = 13.66 60 12 −6 t5 = 10 + p −14 t5 = 10 + p −13 t 14 = 10 + p −11 t 13 = 10 + p −12 t 11 = 10 + p −8 t 11 = 10 + p −9 t8 = 10 + p −10 t9 = 10 + p .33 60 235 = 13.66 60 860 = 24. în m/s (1 m/s la şes.5 60 250 = 14. 2 m/s la munte).

în funcţie de zona în care se găseşte localitatea care trebuie canalizată. .3Lungimea fiecărui tronson Tronson 1-2: Tronson 2-3: Tronson 2-4: Tronson 4-5: Tronson 5-6: Tronson 5-14: Tronson 14-13: Tronson 13-11: Tronson 11-12: Tronson 11-8: Tronson 8-9: Tronson 9-10: Tronson 8-7: L = 270 L = 250 L = 110 L = 200 L = 360 L = 400 L = 860 L = 235 L = 420 L = 250 L = 220 L = 410 [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] L = 1090 [m] 5.tronsonul 1-2: 13 i = 110 l/s. stabilită în funcţie de frecvenţa normată a ploii şi de durata ploii de calcul.83 60 [min] 5. Se determină cu ajutorul diagramelor din STAS 9470.4Intensitatea ploii de calcul i Intensitatea ploii de calcul i reprezintă intensitatea ploii.−7 t8 = 10 + p 410 = 16.ha .

tronsonul 5-6: i = 111 l/s. 5.tronsonul 8-7: i = 111 l/s.ha .tronsonul 2-3: . 5. de ploi supra nr.tronsonul 9-10: i = 113 l/s.tronsonul 13-11: i = 70 l/s.tronsonul 4-5: . .ha .ha .ha . .tronsonul 11-12: i = 113 l/s. în vederea proiectării sau funcţionării canalizării. (nr.tronsonul 5-14: i = 97 l/s. din următoarele frecvenţe: 1 1 1 1 1 1 1 2 3 .ha .tronsonul 2-4: . calitatea apei şi alţi parametrii.5Secţiunea de calcul (control) – este secţiunea de pe canalul în care se stabilesc debitele.ha i = 115 l/s.tronsonul 8-9: . Frecvenţa normată a ploii se alege în raport cu importanţa obiectului de canalizat.ha i = 65 l/s. . de ani).ha i = 120 l/s.ha ..tronsonul 14-13: i = 95 l/s. . 50 20 10 5 3 2 1 1 1 14 . .tronsonul 11-8: i = 90 l/s. .ha .ha i = 91 l/s.6Ploaia de calcul – este ploaia de frecvenţă normată. a cărei durată este egală cu timpul necesar pentru ca apa să se colecteze de pe suprafaţa de cădere. . a căror intensitate depăşeşte intensitatea ploii de calcul şi pentru care canalizarea asigură evacuarea apelor.7Frecvenţa normată – reprezintă numărul anual de ploi de durată t.ha 5. să ajungă la canal şi să-l parcurgă până la secţiunea de calcul. .

de către organele de proiectare şi se aprobă de beneficiarul canalizării. se pot stabili şi alte frecvenţe decât cele din tabel. în conformitate cu STAS 4273.30% asfalt . La propunerea proiectantului şi cu aprobarea beneficiarului. Pentru stabilirea categoriei sistemelor de canalizare a unităţilor industriale.87 φ = 0. care au importanţă deosebită pentru economia naţională. pe bază de calcule tehnico-economice.pentru asfalt 15 s = 42 [ha] s = 21 [ha] s = 42 [ha] φ = 0. conform STAS 4273 I II III IV V Unităţi industriale şi unităţi productive de altă natură 1/5 1/3-1/2 1/2-1/1 1/1-2/1 2/1 Centre populate 1/2-1/1 1/1-2/1 2/1 - La alegerea valorilor frecvenţelor normate pentru clasele din acest tabel trebuie să se ţină seama ca frecvenţele mai mici să corespundă unităţilor industriale sau localităţilor mai importante.pentru terase . 5. se vor adopta clase superioare de importanţă numai pentru obiectivele industriale republicane.15% acoperiş .83 .Frecvenţa normată se stabileşte în funcţie de clasa de importanţă a obiectului pentru care se face canalizarea apelor meteorice (următorul tabel).8Calculul coeficientului de scurgere mediu φ med .30% terase .25% spaţii verzi s = 35 [ha] . Frecvenţa normată a precipitaţiilor (Conform STAS 1846) Clasa de importanţă a obiectului.

8 ⋅ 10 ⋅ 110 ⋅ 0.87 + 35 ⋅ 0.576 [dm 3 /s] 5−14 Qaf = 0.8 ⋅ 14 ⋅ 91 ⋅ 0.67 = 533 8−7 Qaf = 0.67 140 5.86 [dm 3 /s] [dm 3 /s] [dm 3 /s] [dm 3 /s] [dm 3 /s] 16 .232 [dm 3 /s] 5−6 Qaf = 0.8 ⋅ 30 ⋅ 65 ⋅ 0.67 = 214.6 ⋅ 120 ⋅ 0.5 ⋅ 95 ⋅ 0.8 ⋅ 3.8 ⋅ 5 ⋅ 113 ⋅ 0.19 9 −10 Qaf = 0.pentru acoperiş φ = 0.49 8 −9 Qaf = 0.8 ⋅ 9.416 [dm 3 /s] 11−12 Qaf = 0.8 ⋅ 113 ⋅ 0.67 = 446.8 ⋅ 8.67 = 780.67 = 863.84 11−8 Qaf = 0.8 ⋅ 3.67 = 1045.pentru zone verzi φ = 0.8 ⋅ 2.8 ⋅ 7.22 2−4 Qaf = 0.67 = 209.67 = 483.67 = 589.6 2 −3 Qaf = 0.6 ⋅ 111 ⋅ 0.9Debitul aferent pe tronsoane Qaf 1− 2 Qaf = 0.74 [dm 3 /s] [dm 3 /s] 13−11 Qaf = 0.8 ⋅ 17.67 = 167.08 ..67 = 302.8 ⋅ 20.67 = 682.8 ⋅ 70 ⋅ 0.83 = 0.9 ⋅ 90 ⋅ 0.8 ⋅ 6.08 + 21 ⋅ 0.9 ⋅ 97 ⋅ 0.2 [dm 3 /s] [dm 3 /s] [dm 3 /s] 4 −5 Qaf = 0.67 = 358.75 14 −13 Qaf = 0.4 ⋅ 115 ⋅ 0.95 + 42 ⋅ 0.95 φ med = 42 ⋅ 0.5 ⋅ 111 ⋅ 0.

7 120.54 129.1 1.9 0.85 127.49 124 ∑140 17 .55 149.24 150.8 126.6 1604.13 145.478 2.12 7.435 2.9 132.45 132.006 COTA TEREN Am Av 154.0035 0.07 148.2 3.6 PANTA I% 0.8 780.96 1.5 30 2.24 131.86 - Qam [l/s] 589.98 128.009 0.4 149.6 1802 483.0059 0.4 4446.71 130.3 747 533 1215.5 20. LUNGIME [m] 270 250 1090 110 200 360 400 860 235 420 250 220 410 850 S af [ha] 10 7.5 130 132.6 3.32 127.6 8.45 144.28 0.8 14 Qaf [l/s] 589.6 589.49 214.81 129.4 132.07 149.16 ∆h = i ⋅ L 8.69 156.5 2644.576 358.05 127.2 1396.V.81 0.37 126.0035 0.95 147.25 2.8 152.4 532.4 1802 2011.8 1.22 1045.05 130.9 2 1.475 88.7 1429.65 127.05 129.29 157.9 132.01 2.4 148.47 150.75 483.51 152.0059 0.4 6.9 9.8 5 17.32 151.4 2990.93 152.TABEL DE CALCUL – RETEA DE CANALIZARE (APE PLUVIALE) TRONSON 1-2 3-2 2-4 4-5 6-5 5-14 13-14 11-13 12-11 8-11 9-8 10-9 8-7 14-G.8 1802 2160.71 129.9 2 0.72 124.01 0.8 2224.9 532.19 533 682.018 0.24 131.4 154.6 446.09 0.15 154.4 533 4616 Ql [l/s] 589.7 1.4 134.2 Qc [l/s] 1035.24 129.74 780.77 150.2 Dn [mm] 500 600 800 250 250 500 500 800 500 800 400 600 800 1200 Q pl [l/s] 600 500 2150 2300 220 3000 4000 3500 350 2300 750 550 700 7000 V pl [m/s] 1.10 0.98 1.9 20 6.8 0.67 147.03 0.81 127.6 1083.7 10900.29 9.9 5684.232 209.05 130.71 131.78 1.4 0.2 167.017 0.19 COTA RAIDER Am Av 152.2 1.81 150.9 3.115 2.009 0.53 146.3 129.416 302.32 153.7 1802 780.32 153.84 863.

11 0.1 1.5 153.8 149.2 0.3 H Hm (m) 1.3 8.0040 0.53 0.9 154.36 12.1 1.51 0.3 151.30 0.4 198.09 0.3 25.73 0.1 150.11 0.046 0.4 7.7 150.37 0.8 151 150.27 0.05 1.1 1.5 153.2 133.74 0.TABEL DE CALCUL – RETEA DE CANALIZARE (APE UZATE MENAJERE) DEBITE (mc/h) BARA LUNG.15 1.2 1.0029 0.75 0.100 0.25 1.5 154.88 PANTA I Dn (mm) Q pl (mc/h) 136.4 152 152 151 150.4 1.6 153.73 0.108 0.70 0.2 I ⋅L 1 1.8 0.62 0.97 0.25 1-2 6-2 2-3 7-3 3-4 8-4 250 280 520 260 180 80 430 90 280 140 240 370 115 100 190 160 600 220 480 100 360 240 185 220 190 220 130 470 0.6 1.63 0.12 1.13 0.8 136.3 149 147.1 1.76 1.0049 0.0049 0.68 0.40 0.4 1.93 0.4 8.1 1.32 0.74 0.36 12.31 0.55 0.4 151.37 0.86 5.5 150.96 6.5 153.2 79.74 0.55 0.04 2.8 126.63 0. (m) GRAD DE UMPLERE COTA TEREN COTA RADIER QTr 7.4 152.6 149.8 194.15 1.0029 0.37 0.8 151 150.3 Am 153.0049 0.72 0.8 13.5 151.5 0.6 150.4 8.0035 0.4 150.45 0.8 153.8 1.4 6.5 150.9 154.6 149 148.5 70 135 90 84 123 70 144 22 147 52.32 1.6 150.72 0.3 1.087 0.0036 0.35 1.78 0.4 82.1 1.67 1.1 0.1 1.43 0.3 1.5 150.087 0.6 136.12 0.013 0.3 152.6 150.8 151.0028 0.74 0.47 0.0029 0.26 6.40 0.92 0.45 1.2 1 1.89 0.7 1.28 0.8 194.52 0.10 0.7 151.2 190.91 1.9 149.05 0.79 h Dn 0.4 126 194.2 154.63 0.9 152.71 0.2 1 1.7 149.36 19.81 0.208 0.5 0.1 151.96 6.05 0.02 0.8 155.73 0.7 0.53 0.9 18.0050 0.89 0.61 1.3 8.98 0.53 0.004 0.71 0.4 7.7 0.2 0.63 1.89 0.16 0.0049 0.73 0.3 149 149 149.2 1 1.6 151.4 12.0028 0.72 0.68 QC 7.5 5.7 153.26 0.5 5.72 0.74 0.4 79.45 1.83 0.94 0.8 0.12 1.81 4 − I1 I1 − 5 9-10 11-10 10-5 5-19 12-13 20-13 13-14 14-21 14-15 22-15 15-16 23-16 16-17 24-17 25-17 17-18 26-18 18-19 27-19 19-E 18 .4 152.4 8.6 150.05 1.4 Av 152.0029 0.158 0.36 0.9 154.4 149.6 151.72 0.3 150.66 21.16 21.2 V pl (m/s) Qc Q pl 0.1 1.066 0.4 7.174 0.8 122.2 0.8 0.07 0.13 0.1 1 1.22 - QL 7.0050 0.4 1.9 150.4 153.21 0.36 13.2 0.15 1.1 1 1.039 0.097 0.2 152.7 149.2 1.4 149.1 1.71 0.1 1.8 151 149.4 7.9 152 150.69 0.59 0.9 148.0029 0.49 0.98 h 65 65 93 22 87 52.7 149.15 1 1.71 0.05 1.9 151.07 0.73 0.30 0.2 1.17 (m) 1.9 152.1 1.09 0.1 1 1 1.76 0.241 Vef V pl 0.080 0.4 152.0031 0.1 1.68 0.4 152.41 0.40 0.1 1.96 6.68 0.9 1.68 2.6 148.0050 0.6 150.4 14.2 1.29 0.7 148.1 1 1.5 1.5 154.4 82.72 0.68 19.51 0.54 0.1 1.9 151.0028 0.0038 0.1 1 1.57 0.0049 0.3 155.28 6.093 0.36 13.71 0.77 0.36 12.02 0.4 7.86 0.0040 0.6 Av 153.48 0.30 0.6 153.9 1.7 150.20 0.7 7.6 151.76 QT 7.0028 0.0029 0.35 1.2 H (m) 1.4 0.006 0.22 79.0028 0.6 148.3 152.6 1.1 201.74 0.2 194.0036 0.4 12.4 7.58 0.15 1.3 148.066 0.2 1.8 150 149.96 26.038 0.5 154.8 198 136.066 0.3 150.1 150.54 0.2 0.8 154 153.3 1.45 0.4 12.3 1.05 1.4 152 151 153 152 151.5 12.3 1.62 0.026 0.72 0.35 1.36 12.4 7.1 1 1.92 96.86 0.4 152.2 1 1.8 194.6 152.74 1.048 0.15 1.1 150.6 154.36 12.72 0.1 149.32 0.56 Am 154.28 0.5 152.2 111 111 22 67.8 0.4 8.9 13.28 0.5 149.75 0.4 7.68 63.73 0.11 0.8 7.4 154.8 198 82.135 0.8 331.1 1.7 154.8 198 198 82.74 0.28 0.39 0.15 1 1.1 1.0025 250 250 300 200 300 250 300 200 250 250 300 250 300 300 250 300 200 300 250 300 200 200 300 200 300 200 200 400 0.4 0.0029 0.75 0.8 6.6 151.72 0.2 159 26 26 162 4 165 4 224 Vef 0.7 150.004 0.9 6.26 0.3 153.037 0.4 82.067 0.1 1 1.127 0.6 149.6 149.04 1.1 1.3 1.11 0.36 12.27 0.4 0.

singure sau în amestec cu alte substanţe conţinute în apa din reţelele de canalizare. . Bi. . pesticide şi substanţe chimice folosite pentru conservarea materialului lemnos (celuloza. inclusiv reziduuri. compuşi organici cu fosfor şi/sau staniu. carcinogene. pulberi metalice şi granule de roci. 19 . cianuri si altele.CONCLUZII Reţelele de canalizare după cum bine ştim sunt necesare tuturor localităţilor şi aşezărilor omeneşti. Apele uzate care se evacuează în reţelele de canalizare ale localităţilor nu trebuie să conţină în secţiunea de control: . de execuţie precum şi de întreţinere a acesteia şi în acelaşi timp la alegerea diametrelor conductele precum şi la calcult debitelor ce urmează să parcurgă reţeaua de canalizare. hidrocarburi policiclice aromatice. Sb). păcura.materii în suspensie care provoacă depuneri sau stânjenesc curgerea normală: corpuri/solide.substanţe radioactive.substanţe colorante care determină modificarea culorii apei din resursele de apă în care se evacuează apele epurate. compuşi organici halogenaţi. agenţi de protecţie a plantelor. substanţe cu agresivitate chimică. pot forma amestecuri explozive.: Hg. . benzpiren.substanţe chimice toxice. . Pentru funcţionarea unei reţele de canalizare în parametrii normali trebuie sa ţinem cont de costurile de proiectare. Un factor important este impactul ecologic dintre reţeaua de canalizare şi mediul înconjurator. . hârtie). grăsimi. care nu trec prin grătarul cu spaţiu liber de 20 mm între bare. împreună cu aerul. plutitoare sau antrenate. benzantracen.substanţe cu grad ridicat de periculozitate. coagulează.substanţe organice greu biodegradabile în cantităţi ce pot influenţa negativ procesul de epurare al treptei biologice. uleiuri. substanţe de orice natura. substanţe care. care. cum sunt: metale grele şi compuşii lor (ex. mutagene sau teratogene ca: acrilonitril.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful