Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara

Proiect Şcolar

AGRICULTURA

Elevi: Albert Adrian Artugyan Ciprian Faur Cosmin Fetica Andrei Huţu Raul Ilie Andrei Ştefanovici Radu
1 2005

Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara

Cap I Agricultura Generală
Agricultura, cultivarea pământului pentru a creşte plante a constituit ramura principală de la începuturile civilizaţiei. Ea asigură cea mai mare parte a alimentelor; materiale necesare pentru imbrăcăminte şi alte materii prime pentru industrii. În urmă cu 10-12 milioane de ani a avut loc o mare revoluţie in dezvoltarea rasei umane. Aceasta a reprezentat-o descoperirea faptului că hrana se obţine nu doar prin strângerea plantelor sălbatice şi vânarea animalelor ci şi prin cultivarea plantelor din seminţe şi prin creşterea în captivitate a anumitor animale. 1. Agricultura zilelor noastre. Jumătate din populaţia globului lucrează in agricultură. Există insă mari diferenţe intre rolul jucat de agricultura in diferite zone ale planetei. În tarile aflate in curs de dezvoltare, ca de exemplu Nepalul, aproximativ 90% din populatie lucrează pământul. Spre deosebire de acestea, doar aproximativ 2% din populaţia activă se ocupă cu agricultura, in ţările industrializate ale Marii Britanii şi Statelor Unite. Cu toate acestea, datorită înaltei eficienţe şi tehnicilor ştiinţifice utilizate, Statele Unite reprezintă cel mai mare exportator de produse agricole. În ţările în curs de dezvoltare un mare număr de oameni lucrează în ferme ei produc doar necesarul de hrană al familiilor lor, cu un surplus foarte mic pentru vânzare. În ţările dezvoltate majoritatea fermelor sunt de tip comercial, unde producţia este vândută pe bani. Unii oameni din ţările în curs de dezvoltare cum sunt pigmeii din Africa Centrală şi boşimaşii din deşertul Kalahari mai trăiesc şi astăzi strângând plante şi vânzând animale sălbatice, cam la fel cum trăiau strămoşii noştri înainte de apariţia agriculturii. Unii practică forme simple de agricultură, pastorală, ca de exemplu transhumanţa nomadă a animalelor, cum ar fi caprine, bovine şi ovine. Alţii practică desţelenirile numite şi “taie şi arde”. Acest model de practicare a agriculturii implică curăţarea unei zone de păduri sau păşuni şi plantarea culturilor vreme de câţiva ani. Dupa “obosirea” solurilor, cultivatorii trec la o nouă curăţire prin ardere. Toate aceste metode simple de agricultura implică deplasări ale populaţiei. Dar mulţi fermieri în ţările în curs de dezvoltare care practică
2 2005

Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara

agricultura doar pentru subzistenţă, duc o viaţă ce implică doar deplasarea pe suprafeţe mici. În vreme ce agricultura de subzistenţă reprezintă o activitate importantă in ţările tropicale, agricultura pe plantaţii joacă un rol vital în economie în mod deosebit în comerţul internaţional. Agricultura pe plantaţii este o forma intensivă de agricultură comercială, însemnând cultivarea unei singure culturi pe suprafeţe întinse. Bananele, cafeaua şi ceaiurile sunt culturi tipice pentru plantaţii. 2. Produse profitabile. Natura culturii ce urmează a se planta pe o anumită locaţie depinde de un număr de factori printre care clima, mediul înconjurător, şi de gradul de asigurare cu apă al terenului. Factorii economici sunt şi ei importanţi deoarece este important pentru fermieri să-şi utilizeze pământul într-un mod cât mai profitabil. Deciziile fermierilor privind alegerea culturii pe care o vor produce sunt influenţate şi de preţurile pieţei şi de costurile de producţie. Fermierii sunt influentaţi şi de politicile guvernamentale, incluzând subvenţiile pentru producerea sau abandonarea anumitor culturi. Terenul cultivabil – teren care este lucrat şi utilizat pentru obţinerea recoltelor- acoperă aproximativ 1/10 din uscatul planetei. Mai mult de 66% din acest teren este destinat cerealelor. În ordinea importanţei, acestea sunt : grâul-22%, orezul-13%, porumbul-11% şi sorgul (cereale tropicale)10%. Alte cereale includ : orz, mei, ovăz şi secară.

3. Plante importante. Plantele oleaginoase cum ar fi boabele de soia şi cele de rapiţă, din care se produc uleiuri vegetale, reprezintă ca importanţă următoarea grupă de plante. Ele se cultivă pe o suprafaţă de 7% din terenul mondial cultivabil. Pentru recoltele ce nu sunt destinate hranei sunt alocate 5%. Aceste culturi sunt cele de bumbac, tutun şi cauciuc. O suprafaţă întinsă de teren este folosită pentru păşunat. În mod obişnuit păşunile sunt plasate pe terenuri neadecvate pentru culturile agricole. În total, acestea ocupă o suprafaţă de 20% din suprafaţa uscatului. Produsele agricole joacă un rol important în comerţul mondial. Comerţul pe scară largă al hranei şi al altor produse agricole datează din secolul al XIX-lea, odată cu dezvoltarea căilor ferate şi a vapoarelor
3 2005

cunoscut ca “Revoluţia Verde”. cum ar fi oraşele din vestul Europei să poată primi stocuri regulate de alimente relativ ieftine cum ar fi carnea. Crearea noilor soiuri de culturi a ridicat insă anumite probleme. cafeaua şi ceaiul. cu terenuri mici. În centrul campaniei a stat ideea de producere a noi varietăţi de culturi care să fie adaptabile condiţiilor ţărilor în curs de dezvoltare. nu-şi puteau permite fertilizările şi pesticidele necesare unei recolte bogate. 4. parţial. şi care absoarbe forta de muncă în ţările în curs de dezvoltare. Ele realizează peste 70% din importurile agricole mondiale şi aproape 60% din exporturi. 4 2005 . Principalul produs comercializat sunt cerealele. O altă dificultate căreia trebuie să-i facă faţă agricultura este aceea că cea mai mare parte a terenurilor parţial agricole era deja folosită. Importatorii cei mai mari sunt Comunitatea Europeană. Acest lucru s-a datorat. ceea ce a condus la o creştere anuală mai mare a necesarului de alimentaţie. Revoluţia verde. fructele. probleme sociale. 5. Aceste progrese au facut posibil ca oamenii din regiunile industriale cu dezvoltare rapidă. faptului că populaţia ţărilor în curs de dezvoltare a crescut rapid. Fermierii bogaţi care deţineau suprafeţe întinse de teren au fost cei care au beneficiat în principal de Revoluţia verde. Introducerea acestor noi soiuri de plante a creat. Noile plante necesitau mai multe fertilizări decât cele vechi. În anii ‘60 printr-un efort colectiv internaţional. Comunitatea Europeană. Ele erau mai vulnerabile la boli şi la dăunatori. Agricultura reprezintă ramura principală de activitate. multe din aceste ţări au fost obligate să-şi limiteze exportul de alimente. Statele Unite şi Japonia. în timp ce fermierii mai săraci. Drept urmare ele trebuiau tratate cu cantităţi mai mari de pesticide. 6. în ultimii 30 de ani. Comerţul mondial. Exportatorii cei mai mari sunt Statele Unite ale Americii. Comerţul mondial al produselor agricole este dominat de ţările dezvoltate.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara capabile să transporte incărcături voluminoase şi totodată cu inventarea procesului de refrigerare. Astralia şi Canada. Însă. s-a lansat campania pentru creşterea producţiei de alimente. dăunatoare mediului. în anumite zone. Probleme de mediu.

Cap II Agricultura în România Agricultura este o ramură tradiţională a economiei româneşti care are ca mijloc de producţie fondul funciar (totalitatea terenurilor situate între 5 2005 . De fapt o mare parte a terenurilor arabile cultivate sau a păşunilor este in pericol. salinitatea mare cauzată de o proastă gestionare a apei pe terenurile irigate şi lipsa umidităţii ar putea afecta în următorii 35 de ani până la 2. prezintă pericol pentru mediu.000 Km pătraţi de terenuri cultivabile.450. incluzând eroziunea solurilor.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara Transformarea altor terenuri prin defrişări sau prin cultivarea pantelor dealurilor. La începutul anilor ’90 FAO (Food and Agricultural Organization) a estimat că eroziunea solurilor. O gestionare corectă a terenurilor care să includă conservarea acestora şi aplicarea ştiinţei şi a tehnologiilor moderne în agricultură este absolut necesară pentru a face faţă provocărilor secolului XXI.

creşterea animalelor zonele de câmpie⇒ predomină cultura cerealelor.sunt cu fertilitate ridicată în câmpie (molisoluri). etc) solurile.materiale. irigaţiilor etc. determinând o diferenţiere a practicilor agricole pe mari unităţi de relief: zonele montane⇒ predomină creşterea animalelor zonele de deal şi podiş⇒ predomină viticultura şi pomicultura. seceta. 50 kg îngrăşăminte/ha) 3.dezafectarea sistemelor de irigaţii ( 3 mil. România devenind „grânarul Europei” în sec. indică faptul România se află mult în urma altor ţări (10 tractoare/ 1000 ha. În secolul al XIX-lea după Pacea de la Adrianopol.lipsa fondurilor pentru investiţii . chimizării. a fost sesizat un anumit progres în agricultură datorită: mecanizării. uneori apar fenomene care compromit parţial recoltele (îngheţ. XX. multă vreme predominând păstoritul.reprezentate de relief. După 1990 agricultura românească se confruntă cu următoarele dificultăţi: . medie în zonele de deal şi podiş (argiluvisoluri şi cambisoluri).creşterea numărului populaţiei impune producţii mai mari şi mai diversificate. practicat în mai multe forme inclusiv transhumant (pendularea turmelor în funcţie de anotimp din zonele înalte în cele joase). ha 2002) Condiţiile naturale şi sociale care influenţează producţia agricolă sun: 1. fiind uneori afectate de procese geomorfologice necesitând lucrări ameliorative 2. în 6 2005 . XX.inclusiv cele aflate sub ape) agricol. În a doua jumătate a sec.joacă rol de prag termic.reprezentate de mecanizare şi chimizare. dar în ansamblu datorită colectivizării se remarcă interesul ţărănimii pentru producţie s-a redus. care asigură produsele alimentare necesare populaţiei. plantelor industriale şi legumicole clima-în general favorabilă.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara    graniţele unei ţări .1 mil. Condiţiile demografice. structura modului de utilizare al terenurilor se modifică în favoarea culturii plantelor. ha 1989. Condiţiile tehnico. Condiţiile naturale. 1. mai ales cereale . Se practică în ţara noastră încă din perioada preistorică.puternica fragmentare a terenurilor agricole ca urmare a retrocedărilor din 1991 (Legea 18) . materii prime unor ramuri industriale şi produse pentru export.

astfel remarcându-se.8 mil. ha  vii şi livezi. ha Formele de proprietate a terenurilor sunt: .apele şi bălţile.reprezintă totalitatea terenurilor utilizate în agricultură şi include:  terenuri arabile-9.societăţile autonome: Romcereal.6. Cultura cerealelor.4.suprafeţele ocupate de păduri.0. mecanizarea agriculturii.alte suprafeţe – 1.0.publică ≈10% Forme de organizare: .6 mil. ha . 4.de stat ≈12% .este predominantă 2/3 din terenurile arabile.suprafeţele forestiere. conserve etc).7 mil.8 mil.CULTURA PLANTELOR 1. în vederea reducerii costurilor de producţie şi a eficientizării producţiei.terenurile agricole.se cultivă mai ales: 7 2005 .exploataţiile agricole familiale .Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara acelaşi timp în zonele cu densităţi mari ale populaţiei se impune practicarea unor culturi ce necesită forţă de muncă mai numeroasă . ulei. locul X în lume . Condiţiile industriale-sunt reprezentate de ramurile industriale care condiţionate de repartiţia culturilor agricole (întreprinderile de zahăr.privată. iar în zonele cu densitate redusă. ha . ha .6 mil.gospodăriile agricole individuale-cele mai numeroase . amplasarea acestora în zonele de cultură Fondul funciar=23.exploataţiile agricole comerciale-cele mai competitive . ha  păşuni şi fâneţe naturale. ha (62%). . ha Cuprinde: .5 mil. staţiunile de cercetare I.14.78% .4 mil.8 mil.

Transilvaniei. de Vest. Moldovei. Moldovei  sfecla de zahăr: C.se cultivă mai ales:  floarea soarelui (V Europa.datorită condiţiilor favorabile de climă şi relief se practică încă din Antichitate . soia 3.Pod. de Vest. fasolea. VIII Glob): C. Moldovei. Dobrogea (centru şi sud). zonele periurbane (în sere şi solarii) 5. inundaţii) România importă cereale 2. Viticultura . C. Dobrogei. Română.locul VIII în Europa. XIV pe Glob . Pod. C. mazărea etc . orez (C.sunt introduse în cultură la noi în ţară relativ recent (excepţie inul şi cânepa) . S ţării). Română. Cultura plantelor industriale . Română. Pod. luncile marilor râuri.în prezent suprafeţele viticole sunt mai reduse datorită cheltuielilor mari ce le impun .reprezintă materie primă pentru diverse ramuri industriale . Pod.în unii ani datorită calamităţilor naturale (secetă. de Vest. secara. sorg etc. preferă zonele răcoroase şi umede . cânepa. Cultura legumelor şi zarzavaturilor . C. depresiunile intramontane din Carpaţii Orientali. Dobrogei. Transilvaniei  inul. Transilvaniei 4. Sucevei. Cultura cartofului . depresiuni intramontane  orz. Lunca Dunării.România ocupă locul VIII la producţia de vin pe Glob 8 2005 . Dep. Pod. S Dep.este introdus în ţară abia de 2 secole. C. Getic. Moldovei  porumb (locul II în Europa şi IX pe Glob)extensiune mai mare: Pod. .includ: tomatele.se cultivă în zonele joase. Pod.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara  grâu-regiunile joase: C.

Getic  Podgoriile Drăgăşani  Podgoriile Piteşti  Podgoriile Strehaia • C.se practică încă din Antichitate datorită condiţiilor favorabile. Transilvaniei  Podgoriile Târnavelor şi Mureşului cu centrele: Jidvei. Valea Călugărească. Miniş. Alba Iulia.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara - caracteristică mai ales zonelor de deal şi podiş⇒regiuni viticole: • Subcarpaţii Curburii:  Podgoriile Panciu-Odobeşti  Podgoriile Dealul Mare cu centrele: Pietroasele. Olteniei  Podgoriile Sadova  Podgoriile Dăbuleni  Podgoriile Segarcea • Lunca Dunării  Podgoriile Greaca 6. Dobrogei  Podgoriile Niculiţel  Podgoriile Murfatlar  Podgoriile Ostrov (struguri de masă) • Dep. Moldovei:  Podgoriile Iaşi-Huşi  Podgoriile Cotnari • Pod. Crăciunel  Podgoriile Lechinţa • Câmpia şi Dealurile de Vest  Podgoriile Aradului cu centrele: Pâncota. Urlaţi  Podgoriile Nicoreşti-Iveşti • Pod. Pomicultura . mai ales în colinare şi de podiş 9 2005 . Şiria. Păuliş  Podgoriile Teremia Mare-Buziaş  Podgoriile Oradea  Podgoriile Valea lui Mihai-Săcueni • Pod.

Moldovei. Pod. Haţeg. Cislău.bazine pomicole:  prun > măr: regiunea colinară din S (jud. C. înregistrând un regres în ceea ce priveşte şeptelul. Brăila.A. Braşov) 4. lipsei fondurilor financiare a producătorilor particulari. Creşterea cabalinelor. sau a cartofului ⇒Transilvania(jud. Carpaţii Meridionali şi respectiv Pod. Română (jud. Bistriţa. Covasna-Harghita) 2. de Vest (jud.desfiinţării C. Moldovei. Vrancea până în jud.pentru tracţiune sau de rasă⇒ hergheliile Ruşeţu. Sucevei (Fălticeni-Rădăşeni)  prun = măr: Timiş. Mureş. Creşterea bovinelor. Galaţi). Creşterea ovinelor. Creşterea porcinelor.predomină mărul şi prunul . C. Sucevei) şi S C.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara . Timiş). de podiş. Arad) 3.predomină în zonele cele mai înalte: montane. nuc II. Română (jud. datorită sistemelor intensive de creştere cele mai mari efective sunt întâlnite în Dobrogea (jud.este tradiţională zonelor înalte din Carpaţii Orientali.regiuni: N Moldovei (Pod. Maramureş. Ialomiţa). dar în ultimele decenii. C.P-urilor . datorită: . Sibiu. Domaşnea  piersic: Dobrogea. N şi E transilvanei ( jud. Cluj-Bistriţa şi respectiv jud. Sâmbăta de Jos 10 2005 . dealpe baza păşunilor şi fâneţelor naturale . Mehedinţi). Constanţa).se practică în zonele de cultură a porumbului Banat (jud.reprezintă sectorul zootehnic unde efectivele au cunoscut cele mai drastice reduceri . Iaşi  măr >prun: Baia Mare. Dep. Mangalia. Călăraşi. CREŞTEREA ANIMALELOR Şi acest sector este afectat de tranziţie. Brăila. S şi V ţării  păr.calamităţilor naturale. etc Cele mai importante sectoare sunt: 1. NV ţării  cireş şi vişin: Banat.

datorită cererii mai mari 6. Excesul de umiditate apare frecvent in perioadele bogate in precipitatii si cu 11 2005 . se practică mai ales în S şi SE ( C. Creşterea viermilor de mătase. cerealiere. Sericicultura 8. C. alcalizare. fara amestecarea.Banat.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara 5. Creşterea păsărilor. Aceasta este o lucrare specifica solurilor grele si tasate. afectate alternativ de exces si deficit de umiditate precum si a altor categorii de soluri care prezinta limitari ale capacitatii de productie determinate de salinizare. Delta Dunării. poluare etc. Română. Dobrogea) 7. rasturnarea sau inversarea orizonturilor solului. Română Cap III Afânarea adâncă Afanarea adanca are drept scop marirea spatiului lacunar al orizonturilor de sol subiacente stratului arabil.mai ales în zonele periurbane. Apicultura-de tradiţie.

mai ales atunci cand exista un sistem de drenaj amenajat.5 – 0.. Afanarea adanca. Adancimea de afanare (h) Se stabileste in functie de continutul de argila si distributia acestia pe profil.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara consum redus prin evapotranspiratie. In zonele secetoase. apa din precipitatii nu se poate infiltra in profunzime si se acumuleaza la partea superioara a profilului sau la suprafata solului.7 l. Adancimea minima nu poate fi mai mica de 40-45 cm. a permeabilitatii pentru apa. Latimea de lucru (l) Latimea de lucru depinde de adancimea de afanare si de tipul utilajului. O intensitate buna de afanare se obtine atunci cand latimea de lucru este egala cu 2 adancimi de afanare: l=2h Distanta intre doua piese active este de 0. In acelasi timp. a permeabilitatii pentru apa. ceea ce asigura o afanare corespunzatoare pe adancimea „h”. pe solurile care prezinta un strat argilos. precum si favorizarea dezvoltarii unui sistem radicular mai profund si o intensificare a activitatii biologice din sol. a capacitatii de inmagazinare a precipitatiilor. Pe solurile afectate temporar de exces de umiditate. iar adancimea maxima nu depaseste 80-90 cm. 12 2005 . fara intoarcerea brazdei. uniformitatea adancimii de afanare este foarte importanta. a capacitatii de inmagazinare a precipitatiilor. prin afanare adanca se obtin efecte pozitive certe privind imbunatatirea conditiilor de aeratie. Totodata. apa acumulata in profunzime constituie o rezerva pentru perioadele lipsite de precipitatii iar in zonele mai umede aceasta apa trebuie eliminata prin sistemele de desecare – drenaj. in sensul favorizarii scurgerii apei in exces catre reteaua de drenaj. se efectueaza pentru strapungerea stratului impermeabil de sol si pentru provoaca infiltrarii apei din orizonturile superioare. Datorita permeabilitatii reduse a acestui strat. compact si impermeabil. precum si favorizarea dezvoltarii unui sistem radicular mai profund si o intensificare a activitatii biologice din sol. aflat sub stratul arabil. prin afanarea adanca se obtin efecte pozitive certe privind imbunatatirea conditiilor de aeratie. Distantele mai mari pot fi luate in considerare numai pe terenurile amenajate cu lucrari de drenaj.

prea multe interventii cu utilaje grele. de eliminarea excesului de apa etc. elementele structurale trebuie sa fie deplasate unele fata de altele. impinse lateral si spre suprafata. solul trebuie sa se rupa formand fisuri si crapaturi neregulate. in lunile iulie – august sau toamna dupa recoltarea culturilor. de gradul de tasare a solului si de gradul de asigurare contra supraumezirii pluviale. Conditiile optime de umiditate sunt indeplinite cand umiditatea este intre 60 – 90% din intervalul umiditatii active. astfel incat sa nu-si mai poata recapata asezarea initiala. Intervalul de revenire depinde de textura solului. afanarea se reduce la o simpla taiere a solului de catre piesele active. de aplicarea ingrasamintelor fosfatice si amendamentelor. astfel incat terenul sa fie cat mai curat si relativ uniform iar pregatirea patului germinativ pentru culturile de toamna sa nu necesite.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara Momentul executarii lucrarii Afanarea adanca poate avea un efect mai indelungat. daca nu intervin perioade umede. 13 2005 . mai ales daca terenurile nu sunt destinate altor culturi de toamna. afanarea adanca trebuie precedata de aplicarea ingrasamintelor organice si. dupa afanarea adanca. rezulta bulgari mari care se prelucreaza greu si cu consum mare de energie. In procesul de afanare. De asemenea. Periodicitatea de executie In general. La umiditate mai mica de 60% solul fiind prea uscat. doar atunci cand se executa in conditii optime de umiditate. in functie de situatie. Afanarea adanca poate continua si in luna octombrie. Epoca de executare Lucrarea se executa vara. La umiditate mai mare de 90%. inainte de arat. fiind mai scurt (3-4 ani) la ungrad mai mic de asigurare si mai mare (5-6 ani) la un grad de asigurare ridicat. fie prin aratura. Inainte de efectuarea afanarii adanci se recomanda pregatirea terenului fie cu grapa cu discuri grea. afanarea adanca se efectueaza odata la 5 ani.

Lumina 14 2005 .Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara Cap IV Factori de Vegetaţie şi Metode de Dirijare a lor Factorii de vegetatie sunt elemente ale mediului naltural care intervin activ in viata plantelor. a. Cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie variaza mult de la o specie la alta sau hibrid. In ultimul timp factorii de vegetatie sunt numiti tot mai frecvent si factorii econogici. precum si pe faze de vegetatie.

fructificare. claitate si durata de iluminare. Durata iluminarii Reprezinta numarul de ore pe zi. continutul de zahar si amidon si are contributie importanta la colorarea si gustul frunctelor. b. energia soarelui se integreaza in planta sub forma de energie potentiala. fenomentul purtand denumirea de fotoperiodism. Lumina conditioneaza desfasurarea procesului de fotosinteza. Lumina influenteza viata plantelor prin intensitate. Exista si culturi la care o oarecare umbrire este favorabila. Energia luminoasa este absorbita de clorofila. acestea fiind culturi care se seamana des. in monozaharide. rezzistenta la cadere. rexistenta la cadere. transforma bioxidul de carbon luat din frunze si apa absorbita de catre radacini. La ecuator. zilele sunt egale cu noptile si au aceeasi durata tot timpul anului. ca de exemplu inul si canepa de fuior. zilele devin din ce in ce mai lungi vara si din ce in ce mai scurte iarna. Plantele s-au adaptat la aceste conditii de lumina. In procesul de fotosinteza este folosita numai 1-5% din cantitatea de energie luminoasa care vine de la soare variind in functie de speciesau hibrid cultivat. Intensitatea luminii Lumina puternica influenteaza favorabil infratirea. cat plantele sunt expuse la lumina. plante indiferente. prin procesul de fotosinteza. plantele crescand mai inalte si formand fibre mai subtiri si mai rezistente. fecundarea. Calitatea luminii Compozitia spectrala a luminii prezinta importanta pentru sinteza diferitelor substante. Prin lumina. inflorirea. au fost create soiuri si hibrizi pentru aceeasi specie.Caldura 15 2005 .Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara Lumina aree un rol deosebit pentru viata plantelor. aparitia organelor florale. se deosebesc: plante de zi scurta. Ca urmare. calitatea cerealelor. plante de zi lunga. Razele rosii si galbene contribuie la sinteza dratilor de carbon. dar care au comportare diferita la durata zilei. iar cele albastre la sinteza hidrantilor de carbon iar cele albastre la sinteza proteinelor. Trecand de la ecuator spre poli. Prin procesul de ameliorare a plantelor. care. fructificarea.

Cu exceptia carbonului. bioxid de carbon. celelalte elemente se extrag din sol. fotosinteza scade brusc iar la 50°C inceteaza.Substante nutritive Elementele nutritive sunt indispensabile vietii plantelor. Aceeasi situatie se intalneste si cand temperaturile din sol nu sunt prea ridicate. radacina plantelor absoarbe greu apa si elementele chimice nutritive si nu cresc. 16 2005 . in tot cursul perioadei de vegetatie. intervalul optim pentru majoritatea plantelor fiind de 25 . transpiratie.30°C. acumularea unor cantitati prea mari de bioxid de carbon si a toxinelor din sol.Aerul Respinrand prin toate organele lor. Cantitatea de apa ahbsorbita de catre plante este cu mult mai mare decat cea necesara proceselor de nutritie. Excesul de aer in sol are. Aerul din sol asigura radacinile plantelor. un efect daunator prin lipsa apei. de asemenea. transporta elementele chimice din sol la frunze si in acelasi timp. in cantitati ce variaza in functie de planta. Dupa rasarire prezenta apei este necesara atat in sol cat si in aerul atmosferic din jurul plantelor. participa la sinteza materiei organice din frunze. conditiile de sol si clima. in sol si la suprafata solului. contribuie la mentinerea unei temperaturi relativ constante in planta. pentru plante este necesar atat aeroul atmosferic cat si aerul din sol. d. e.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara Pe tot parcursul perioadei de vegetatie. c. La temperaturi scazute. oxigenului si hidrogenuluic are pot fi luate din aer si apa. fotosinteza. vapori de apa. Apa Apa participa direct sau indirect la toate procesle e fiziologice si biochimice care se petrec in planta. Aeratia insuficienta a solului influenteaza negativ dezvoltarea sistemuluiradicular. microorganismele si celelalte vietuitoare din sol cu oxigen. Fotosinteza se desfasoara la temperaturi cuprinse intre 1 – 50°C. plantele au nevoie de o anumita cantitate de caldura pentru desfasurarea proceselor vitale: respiratie. La 35°C. absorbtia apei.

acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului. distrugerea buruienilor. 17 2005 . tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor. imbunatatirea insusirilor fizice. folosirea rationala a ingrasamintelor naturale si chimice. astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara Pentru a asigura un regim corespunzator de elemente nutritive in sol. Principalele lucrari de pregatire. Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor. curatirea si sortarea. chimice si biologice ale solului. uniform repartizate. Cap V Semănatul Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura. pot fi luate urmatoarele masuri: executarea la timp si in conditii corespunzatoare a tuturor lucrarilor solului. in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea. umectarea.

sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii. scarificarea. realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii. Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata.1%) si apoi uscarea lor. Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna. se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob). folosinduse. cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea. La legume. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide). pe arie batatorita sau platforma betonata. Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce s-au zvantat usor. drajarea. Se face prin mai multe metode: la soare. Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac. de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. ardei. sub soproane. iar prin sortare. Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor. tratamentul cu Nitragin. vitamine. in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale. intr-un sol reavan. trifoi. in general. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar. Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%. 18 2005 . tratarea semintelor cu substante stimulatoare. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor). separarea semintelor pe categorii dupa forma. Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor. triorul. Curatirea si sortarea semintelor se realizeaza concomitent. 100 – 250 gr. pentru 100 kg. Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii. tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor. in special legume. folosindu-se substante chimice: auxine. microelemente. samanta. granularea.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara preancoltirea. umeda sau termica. marime si greutate. formalina 0. castravete. selectorul. cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor. cum este taciunele zburator al graului si orzului. se recurge la uscare.

prin imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea. care nu se prasesc si nu se raresc. Semnatul se efectueaza cu masina. deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila. fiind vorba de culturi prasitoare. sunt trei epoci: toamna. la rasadurile de legume sau la puieti. sol. primavara si vara.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata. Distanta dintre randurile de plante este de 12 – 15 cm. relief si temperatura solului. cel mai frecvent. Semanatul in randuri dese. avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si. prin urmare. de termenul de livrare. de soiurile sau hibrizii cultivati. substante insecto-fungicide. biostimulatori. in functie de cultura respectiva. Astfel. Semanatul in randuri departate. Epoca de semnat depinde de specia de plante.25 – 4 cm. Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. 19 2005 . numai in cazuri rare. in benzi si in cuiburi. de conditiile de clima. Semintele capata o forma regulata. de biologia fiecarei specii. iar intre plante de 0. in randuri si. este curpinsa intre 30 – 80 cm. Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri. erbicide. Semanatul cu masina se practica in mai multe variante: Semanatul in randuri obisnuite. la inul de ulei. Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor. in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta. de scopul pentru care se face cultura. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob.. se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata. un spatiu de nutritie mai corespunzator. Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula. la unele plante leguminoase. avand in componenta un liant. inainte de plantare. Pentru conditiile tarii noastre. cu avantaje importante pentru semnatul de precizie. Se foloseste la cereale paioase. Distanta intre randuri. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 6-8 cm. uneori substante nutritive si microelemente. in functie de speciile sau soiurile de plante.

Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un loc. inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit. Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele. Variaza intare limite destul de mari. Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar. pepeni. castraveti. iar intre ba\enzi s ecultiva fasole. Semanatul in cuiburi. particularitatile de germinatie. Se practica. de obicei. Datorita denivelarilor realizate la semanat. Secalculeaza cu formula: d x MM3 x 100 Cs = -------------------------. in legumicultura. Pe solurile cu exces de umiditate.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor. Metoda se practica in zonele aride. In acest scop se seamana benzi formate din 2 – 4 randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta. (seminte germinabile la mp). metoda de recoltare. iar intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de recoltat. odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda. textura solului. data semanatului. Natura de samanta. asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor. in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de strabetere. umiditatea solului. la distante aproximativ egale. cate una. Pe masura ce plantele cresc. se mareste suprafatade evaporatie a apei. Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. Semanatul in rigole. in zone cu vanturi puternice si frecvente. ardei etc. 20 2005 . iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire. rasaririi si uniformitatii culturii. Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat. Semanatul in coame. Semanatul in culise. se foloseste metoda aceasta.in care: P x G Cs – cantitatea de samanta (kg/ha) d – desimea plantelor ma mp.

Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante. sau 1 ha. scopul pentru care se face cultura. dupa structura culturilor si locul lor in 21 2005 . Cap VI Sisteme de Asolamente Prin asolament se intelege repartitia diferitelor culturi pe sole. Asolamentele pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere. cum ar fi: dupa numarul de sole. desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara P – puritatea semintelor (%) G – germinatia semintelor (%) Desimea plantelor. mposibilitatea de a se iriga. conditiile de clima si fertilitatea solului. adancimea apei freatice. reprezinta ceea ce numim desimea plantelor. intr-o exploratie agricola iar succesiunea lor in timp si in ciclul stabilit se numeste rotatie.

In functie de ponderea diferitelor plante sau grupe de plante. tehnice. mixte. 2. dupa productia principala (culturi pentru boabe. Consideram mai potrivita clasificarea care are la baza structura culturilor ca un criteriu principal. Niciunul din criteriile prezentate mai sus nu este riguror. acestea pot fi: asolamente cu cereale paioase si prasitoare. Asolamentele agricole: Sunt cele care cuprind plante din cultura mare. cu ierburi perene. Exemple de rotatii pentru cateva asolamente agricole in zona de sud a tarii: Rotatie de 2 ani: 1. furajere.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara exploratie. furajere. cereale de toamna. cu prasitoare si cereale paioase. cu sola saritoare amelioratoare etc. Din acest punct de vedere pot fi: asolamente pentru cultura mare (asolamente agricole). legumicole etc). legumicole. prasitoare 22 2005 . multe grupe de asolamente avand caractere comune.

borceag cu secara. cereale paioase 3. Se organizeaza in unitati agricole cu sector zootehnic dezvoltat. cereale paioase. 2. leguminoase + plante furajere. plante tehnice. porumb boabe + plante tehnice. 2. cu numeroase dezavantaje. Este cea mai simpla rotatie practica de mai multe gospodarii taranesti. leguminoase + plante tehnice. 4. porumb siloz. 3. 2. Exemplu de asolament pentru zona de sud a tarii cu plante furajere anuale: 1. 3. porumb boabe. 2. 23 2005 . porumb boabe. cereale de toamna. proumb boabe + plante tehnice. 5. grau de toamna. porumb boabe. 2. 4. la care se adauga si faptul ca aceste doua plante au agenti fitopatogeni si daunatori comuni. Asolamente furajere: Ponderea in structura culturilor sau chiar in totalitate o au plantele furajere. Rotatie de 5 ani: 1. Rotatie de 3 ani: 1. leguminoase pentru boabe. cereale de toamna.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara Variatia cea mai folosita a acestei rotatii este: 1. Rotatie de 4 ani: 1.

precum si numarului mai mare de plante. asolamentele legumicole sa cuprinda in structura si plante perene chiar si numai ca sola saritoare. Exemplu de rotatie de culturi pentru un astfel de asolament: 1. Au o raspandire destul de mare. datorita diferentelor agrobiologice dintre plantele care se cultiva. cuprind culturi succesive. 4. cum ar fi asomente cu culturi de camp si legumicole. 3. profunde. porumb boabe + porumb siloz. Daca este posibil. luto-nisipoase. 4. afanate. Solurile cele mai potrivite sunt cele lutoase. al asolamentelor cu culturi de camp si furaje tc. deoarece raspund unor cerinte economice permanente ale pietei. Exemple de rotatie: 24 2005 . Asolamentele legumicole sunt intensive si. este usurata gasirea de premergatoare mai potrivite fiecarei culturi. cereale de toamna (orz) cultura 1 + plante legumicole (cultura a 2a). in mod frecvent. secara masa verde. cereale de toamna. sfecla furajera. fiind mari consumatoare de apa. comparativ cu asolamentele specializate.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara 3. Asolamente legumicole: Pentru realizarea unor astfel de asolamente trebuie avute in vedere cateva considerente: Culturile legumicole. Asolamente furajere sunt asolamentele care cuprind plante din grupe diferite de culturi. aceste asolamente se amplaseaza in apropierea surselor de apa. In cazul acestor asolamente. 2. leguminoase pentru boabe + plante tehnice.

varza de toamna. tomate de toamna.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara 1. ceapa + usturoi. 3. morcov + pastarnac. Aceasta evidenta este importanta pentru toti cei care conduc un proces de productie. 4. 25 2005 . In fiecare exploatatie agricola este obligatorie existenta unui registru al asolamentului care sa cuprinda: data si indicii de calitate ai lucrarilor solului. 2. Acestea servesc la justificarea productiilor obtinute in fiecare an. lucrarile de ingrijire. intrucat nu pot fi memorate toate datele cuprinse intrun astfel de registru. in mod diferentiat pe sole si parcele. la unele modificari in tehnologie. evitarea repetarilor. la stabilirea cauzelor unor greseli. felul si dozele de ingrasaminte si pesticide aplicate.

ei cultivau diverse recolte. hoardele de caribu urmarite de eschimosii din nordul Canadei. Cele mai multe triburi nomade reusesc insa sa domesticeasca animalele. Ca mod de viata. in in mod normal. majoritatea au devenit agricultori. pastoritul nomad. Aceasta implica uciderea animalelor salbatice pentru carne si culesul plantelor si radacinilor comestibile. lame in Muntii Anzi din America de Sud si iaci in muntii si podisurile inalte din centru Asiei. cultivarea diferitelor loturi si agricultura stabila. Grupurile tot mai mici de vanatori si culegatori au fost impinse catre zone care nu erau propice nici unei forme de agricultura. In regiunile cu ploi abundente si regulate. In realitate. pe care le obtin prin troc. In urma cu aproximativ 12000 de ani. ei cresteau animale. fructe si seminte salbatice. printre care fragi. sau cele de reni vanate de laponii din nordul Scandinaviei. capre si oi. vanatoarea si culesul au avut un declin rapid dupa dezvoltarea agriculturii. Fiecare din aceste forme reflecta un anumit stadiu din istoria societatii umane. Aceste cunostinte le permit vanatorilor si culegatorilor sa supravietuiasca chiar si in zonele extrem de inospitaliere. fiind sau nu insotite de oameni. De exemplu. 26 2005 . printre care vite. Pastorii nomazi isi duc de obicei animalele la pasunat pe terenuri improprii cultivarii plantelor. Unii oameni de stiinta considera ca n-ar trebui pierdute cunostiintele despre natura a vanatorilor si culegatorilor. cea mai mare parte a oamenilor traia din vanatoare. comertul joaca un rol important in modul de viata nomad. aceste animale sunt salbatice si migreaza an de an. pescuit si cules. In regiunile mai uscate. Drept urmare. sunt doar partial domesticite. alaturi de camile. O data cu descoperirea modului in care pot fi cultivate plantele si domesticite animalele. Ei au insa nevoie de hrana si de alte bunuri produse de agricultorii stabili.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara Cap VII Agricultura de subzidenţă Cele patru mari forme ale agriculturii de subzistenta sunt vanatoarea si culesul plantelor. Păstoritul nomad Pastoritul nomad reprezinta un stadiu mai evoluat al vanatorii si unele forme de pastorit sunt chiar foarte asemanatoare cu aceasta. in Africa de Nord si sud-vestul Asiei. in urma cu 12000-10000 de ani. Vanatoarea si culesul necesita o buna cunoastere a modului de supravietuire in armonie cu natura.

Multe grupuri minoritare. Persoanelecu un domiciliu stabil sunt mai usor de controlat si isi platesc la timp taxele si impozitele. Partial. permitand pasunatul animalelor pe o raza de treizeci de kilometri. Ca urmare. acest lucru se datoreaza faptuluica majoritatea guvernelor contemporane ar prefera ca nomazii sa se stabileasca in orase si sa renunte le vechiul lor mod de viata. beduinii vorbitori de araba din sud-vestul Asiei si bakhtiarii din Iran. O alta amenintare se datoreaza schimbarilor climatice adesea legate de alti factori ecologici. Deplasarile lor se fac in functie de anotimp. De exemplu. Multi copii de tuaregi au fost obligati sa cerseasca 27 2005 . pana la reinstalarea sezonului secetos care ii obliga sa se reintoarca in preajma fantanilor. De exemplu. Acesti nomazi nu se deplaseaza niciodata fara vreun motiv precis si isi ridica tabara. in timpul sezonului secetos din Sahel. duc o lupta dificila pentru supravietuire. au utilizat pana si forta pentru a obliga grupurile nomade sa se stabileasca. Printre grupurile amenintate sunt si pastorii nomazi. permitand vegetatiei sa-si revina. din anii ’70 si ’80. secetele prelungite din Sahel. In iunie.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara Pastori nomazi binecunoscuti sunt si tuaregii din Sahara si fulanii din regiunea Sahel. o data cu aparitia primelor ploi. cum ar fi cele din China. astfel. multi tuaregi au fost obligati sa se stabileasca in zonele periferice ale oraselor. de pe intreg mapamondul. Moduri de viată pe cale de disparitie. tuaregii din nordul Africii isi instaleaza taberele langa fantani. sanatate si alte servicii. din cauza ca vechiul loc nu mai corespundea pasunatului sau nu mai avea suficiente rezerve da apa. la sud de Sahara. ca supra-pasunatul sau defrisarea padurilor. impreuna cu distrugerea vegetatiei. copii fostilor nomazi vor avea acces mai usor la educatie. Mongolia si fosta Uniune Sovietica. din noiembrie pana in mai. tuaregii se deplaseaza din zona fantanilor. Milioane de animale domestice au murit. unde sunt asistati de agentii de ajutorare. Animalele lor pot pasuna pe arii mult mai intinse. Unele guverne. de obicei. Aceste guverne sustin ca. au transformat terenul de pasunat in desert.

agricultorii isi vand produsele unei cooperative locale care se ocupa cu comercializarea acestor bunuri. devenita obisnuita in Africa. In perioadele de munca intensa. Aceste procente includ femeile care practica agricultura de subzistenta dar si pe cele angajate pe plantatii. Recoltele sunt produse pentru familia agricultorului sau pentru oamenii din acea comunitate si cei mai multi dintre acesti agricultori sunt saraci. 28 2005 . In Africa. In unele foste colonii. « capul » gospodariilor. intre 60 si 80 de procente din muncile agricole sunt efectuate de femei..Cea mai mare parte a muncii este executata de femei. este o speranta pentru dezvoltarea si ridicarea nivelului de trai. terenuldetinut odinioara de de europeni a fost realocat agricultorilor locali.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara Importanta economică Impactul economic al agriculturii de subzistenta este mic. Aceasta combinatie intre agricultura de subzistenta si cea comerciala. adesea. sotii fiind plecati in cautare de munca platita in orase. tratarea cu fertilizatori si cu pesticide scumpe. Multora le lipsesc banii pentru insamantarea loturilor cu seminte selectionate stiintific. Cei mai multi dintre ei utilizeaza o parte a terenurilor pentru recoltele de subzistenta dar o parte pentru recolte destinate vanzarii. Adesea. deoarece aceste seminte necesita . acela de hranire a propriei familii. toti membrii familiei participa la muncile agricole. cum ar fi cafeaua sau ceaiul. Pentru multi agricultori de subzistenta este mare lucru daca isi pot hrani familiile si isi pot plati impozitele. Trecerea la agricultura pentru comercializare este un risc fata de obiectivul principal.

Grabiti sa le exploateze. Arborele de cacao creste in stare sălbatica in regiunile tropicale ale Americii de Sud. In Africa de Vest principalii producători de cacao sunt micii plantatori. Încă de la începutul anilor 1500. ei au găsit multe culturi exotice. conchistadorul spaniol Hernan Cortes a gustat o băutura numita xocolatl ( ciocolata) la curtea lui Montezuma. platiti cu salarii. si importau personal. cum ar fi bumbacul sau cauciucul. care astăzi produce cam jumătate din recolta mondiala. Se cereau si materiale pentru industrie. In 1519. ei au pus rapid la punct un sistem comercial care a dezechilibrat drastic balanţa ecologica si economica a multor tari cu economie agrara. Conchistadorii au sutinut cultivarea acesteia in toata America Centrala si de Sud si in Sud-estul Asiei. aventurierii portughezi si spanioli. regele aztec al Mexicului. de exemplu. printre care condimentele si băuturile. cat si al materiilor prime. urmaţi de britanici. In anumite regiuni micii acţionari tarani au jucat un rol foarte important in agricultura tropicala. Un alt eveniment de mare însemnătate a fost evoluţia noilor sisteme de administrare introduse la tropice de europeni. fie sclavi. francezi si germani. pentru comercializare sau pentru barter. Cererea pentru produse ca bumbacul sau cauciucul a dus la schimbarea caracterului agriculturii in tarile tropicale. cacaoa a ajuns pana in Africa de Vest. Cortes a importat băutura in Europa unde a devenit foarte populara. mai ales atunci când terenurile destinate agriculturii de subsistenta erau înlocuite cu cele comerciale. Pe plantaţii lucrau fie muncitori din zona.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara Cap VIII Agricultura şi Creşterea Animalelor Când europenii au descoperit ţinuturile îndepărtate. echipament 29 2005 . In Europa a crescut mult cererea pentru produsele care proveneau doar din regiunile tropicale sau subtropicale. Aceste ferme erau organizaţii destul de independente. si nu doar pentru alimentarea familiei fermierului. olandezi. Pe ele se planta hrana necesara pentru muncitori. au început colonizarea suprafeţelor vaste situate la tropice. Printre cele mai importante dintre aceste scheme au fost plantaţiile. In urma cu aproximativ 100 de ani. atât in domeniul alimentar. Prelucrarea ulterioara si exportul unor mărfuri atât de valoroase au stimulat mult dezvoltarea comerţului mondial. realizate pentru a produce recolte vandabile.

de asemenea in Columbia. Plantaţiile sunt de obicei întinse. Cafeaua provine din doua specii principale Coffee Arabica si Coffee robusta. La scara mondiala orezul este cultura predominant tropicala. Multe guverne ale noilor tari independente s-au opus agriculturii pe plantaţii pe care au asociat-o cu dominaţia coloniala. deşi aproape întreaga producţie de orez este destinata consumului domestic. Ca urmare. Arbuştii pereni sunt cei de cafea sau de ceai. aproximativ 75% sunt destinate exportului. dar aceste substanţe pot cauza mari probleme ecologice si pot provoca mari dezechilibre ale mediului natural. se cultiva in ţinuturile înalte din America Centrala. După încetarea colonizării noile guverne au impartit vechile plantaţii in unitati mai mici si au distribuit pamantul printre tarani care adesea au continuat sa cultive recolte comerciale alături de cele destinate hranei de subzistenta. Monocultura unor recolte cum ar fi cele de cafea. intre 100 si 20. dar si recoltele perene.bananele. Zaharul a reprezentat unul dintre cele mai importate produse de export. orezul si tutunul. Ea se maturizează in 12-15 luni si este productiva. cocotierul si palmierul. Trestia de zahar este o cultura perena care se cultiva in regiunile tropicale si cele sub-tropicale nesupuse inghetului.bumbacul.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara si specialişti din tarile de baştina. in general foarte eficiente. Pe de alta parte. Altele ca cele din Cuba. vreme de 4-6 ani. Traiul producătorilor de cafea depinde de comerţul mondial. In secolele 16-18 a făcut parte din comerţul triunghiular prin care vasele transportau sclavi din Africa in America. In unele regiuni. producţia de acest gen necesita mari cantitati de fertilizatori Recoltele de monoculturi trebuie tratate si cu fungicide. trestia de zahar care cresc vreme de mai mulţi ani. iuta. Administratorii plantaţiilor pot 30 2005 . Recoltele pentru comercializare includ recoltele anuale. cu opresiunea exploatării pamantului si oamenilor. zahar si ceai duc la o scădere rapida a fertilitatii solului. de obicei. au devenit ferme de stat cu muncitori platiti de guvern. Kenya si Tanzania. experţii subliniază avantajele economice ale plantaţiilor. iar arborii pereni sunt cei de cacao si doua tipuri de arbori care produc uleiuri alimentare. proprietarii plantaţiilor siau vândut plantaţiile unor investitori străini sau unor companii multinaţionale care adesea angajau administratori sau muncitori locali. adică produc o singura cultura. Unele plantaţii au fost practic închiriate de arendaşi. este destinata exportului. Cea mai mare parte a celorlalte culturi comerciale. Administrarea unei plantaţii necesita investiţii mari dar si forta de munca. Multe plantaţii sunt de monocultura. cum ar fi cafeaua si trestia de zahar.000 de hectare. Cafeaua de cea mai buna calitate arabicauşoara. zahar din Americi către Europa si bunuri manufacturate din Europa către Africa. ierbicide si pesticide. Din totalul producţiei mondiale de cafea.

s-au îndatorat creând probleme pe termen lung. Thailanda Ceai : India. Scăderea producţiei de hrana a făcut ca anumite tari exportatoare de produse agricole din Africa. Cuba Agricultura de subzistenta Cea mai mare parte a populaţiei sărace a lumii este constituita din fermieri care cultiva doar atât cat sa-si satisfacă necesitatile. China Cacao : Ghana. multe recolte de pe plantaţii necesita un timp înainte de a deveni productive. Brazilia. Coasta de Fildeş Cafea : Brazilia. Indonezia. Ei deţin controlul asupra transporturilor. îndeosebi cele care produc culturi cu un ciclu de maturizare relativ lung. procesării si comercializării mărfurilor.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara controla calitatea si cantitatea mult mai bine decât grupurile de mici proprietari. păstoritul nomad. De obicei micii acţionari nu-si pot permite asemenea investiţii pe termen lung. sunt vulnerabile la fluctuaţiile preţului mondial si la restricţiile comerciale ale acestor culturi. cum ar fi uleiul de palmier si cauciucul. cum ar fi orezul sau nucile de cocos. Agricultura comerciala a adus bunăstare multor regiuni. Indonezia Ulei de palmier : Indonezia. cultivarea diferitelor loturi si 31 2005 . Columbia. Indonezia Cauciuc: Malaezia. Este adevărat. ceaiul necesita peste trei ani inainde de a ajunge la maturitate iar cacaoa peste opt ani înainte de a aduce un profit. Sri Lanka Trestie de zahar : Brazilia. inaite sărace. America si Asia sa importe alimente. Alte plantaţii produc doua culturi principale. Mulţi economişti sunt ingrijorati de problemele economice apărute din cauza schimbărilor in cererea mondiala a anumitor culturi. China. Unele plantaţii de zahar din Guyana produc cel mai adesea si alte recolte. Malaezia. De exemplu. Pe de alta parte. Dar trecerea de la agricultura de subzistenta la cea comerciala a cauzat si probleme. India. cum ar fi grâul din Europa sau orezul din SUA. Nigeria Orez : China. aceasta forma de agricultura este mai puţin dăunătoare pentru natura decât agricultura moderna. PRINCIPALII PRODUCATORI DE PRODUSE TROPICALE Banane : Brazilia. India. Din aceasta cauza numeroase tari in curs de dezvoltare. Plantaţiile de monoculturi. comerciala Cele patru mari forme de agricultura de subzistenta sunt: vanatoarea si culesul plantelor. India. Nu toate marile plantaţii sunt cultivate cu monoculturi.

pigmei din Centrul Africii si indieni sin padurile tropicale ale Americii se Sud. chiar la nivel de subzistenta. 32 2005 . sunt doar partial domesticite. comertul joaca un rol important in modul de viata nomad. Drept urmare. Pastoritul nomad reprezinta un stadiu mai evoluat al vanatorii si unele forme de pastorit sunt chiar foarte asemanatoare cu aceasta. Uniioameni de stiinta considera ca n-ar trebui pierdute cunostiintele despre natura a vanatorilor si culegatorilor. Aceasta implica uciderea animalelor sălbatice pentru carne si culesul plantelor si radacinilor comestibile printre care fragi. Aceste cunostiinte le permit culegatorilor si vanatorilor sa supravietuiasca chiar si in zonele extrem de inospitaliere. necesita un grad mai mare de tehnologie decat agricultura extensiva. O data cu descoperirea modului in care pot fi cultivate plantele si domesticit animalele. bosimani din Sudul Africii. in mod normal. ei cultivau diverse recolte. vanatoarea si culesul au avut un declin rapid dupa dezvoltarea agriculturii in urma cu aproximativ 12. oi. cu toate ca aceste ocupatii inca mai reprezinta un mod de viata pentru cateva grupuri printre care cele de aborigeni din Australia. In regiunile mai uscate ei cresteau animale. Cele mai multe triburi nomade reusesc chiar sa domesticiasca animalele printre care si vite. Grupurile tot mai mici de culegatori si vanatori au fost impinse catre zone care nu erau propice nici unei forme de agicultura. trăia din vanatoare. Agricultura stabila. in fiecare an.000 de ani.000 de ani. pe care le obtin prin troc. Agricultorii trebuie sa-si pastreze terenurile curate fara buruieni. majoritatea oamenilor au devenit agricultori. In urma cu aproximativ 12. fructe si seminte salbatice. capre alaturi de camile in Africa de Nord si Sud-vestul Asiei. Pastorii nomazi isi duc de obicei animalele pe terenuri improprii cultivarii plantelor. Fiecare dintre aceste forme reflecta un anumit stadiu de dezvoltare din istoria societatii umane. Adesea este necesara irigarea acestor terenuri. sau prin practicarea culturilor alternative. De exemplu hoardele de caribu urmarite de eschimosii din nordul Canadei. sau cele de reni vanate de laponii din nordul Scandinaviei. Vanatoarea si culesulnecesita o buna cunoastere a modului de supravietuire in armonie cu natura. Ca mod de viata. Ei au insa nevoie de hrana si de alte bunuri produse de agricultorii stabili. Astazi societatile de culegatori si vanatori sunt pe cale de disparitie. si sa le mentina fertilitatea prin adaugarea de balegar. cea mai mare parte a oamenilor. In regiunile cu ploi abundente si regulate.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara agricultura stabila.000-10. pentru a preveni pierderea recoltei din cauza secetei. fiind sau nu insotite de oameni. pescuit si cules. In realitate aceste animale sunt salbatice si migreaza an de an. adica alternarea culturilor de pe un camp pe altul.

pastaioase si grau. Cea mai mare parte a muncii este executata de femei. trebuie construita o serie de terase plane. De aceea. insa un regim format numai din cereale este sarac. Ei cultiva uneori si legume sau zarzavaturi. inaite de sosirea ploilor musonice. sunt recoltele destinate hranei. printre care porumb. Unele zone pot fi lasate deoparte pentru a se odihni. Imediat ce terenurile devin umede. sunt agricultori de subzistenta. detin si cateva animale printre bovine. incluzand platourile din America Centrala si de Sud. India si regiunile calde si umede din estul si sud-estul Asiei. un grup de oameni din centrul Indiei. Principalele produse ale agriculturii de subzistenta. Populatia foloseste aproape intrega cantitate de cereale pentru hrana zilnica. nu este necesar ca tot terenul sa fie cultivat. Pentru a cultiva terenurile in panta. Ei ara toate campurile pe care le detin. mei. Cea mai mare parte a gondilor. mei si sorg. sub forma de scari. toti membrii familiei participa la muncile agricole.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara Probabil ca cea mai mare diferenta dintre cultivarea extensiva si cea alternativa este utilizarea plugurilor. Omica parte a culturilor de bumbac sau de plante oleaginoase este insa deseori vanduta pentru achizitionarea hainelor sau pentru alte bunuri industriale. reteaua de canalizare si irigare si utilizarea bălegarului. agricultorii insamanteaza culturile de cereale. o buna parte din Africa tropicala. sotii fiind in cautare de munca platita. o tehnica ce fretilizeaza solul. Nu se poate risipi nici un teren cu potential cultivabil. Recoltele sunt produse pentru familia agricultorului. Impactul economic al agiculturii de subzistenta pe piata mondiala este mic. cum ar fi China. Deoarece plugul poate ara suprafete mult mai intinse de teren decat uneltele manuale. Ei lasa insa zone extinse necultivate. insa doar cu mare efort. In multe parti dens popolate din Asia tropicala. Japonia. fara a cauza eroziunea solului. In tarile cu populatii mari. Aceste gen de agricultura este practicat in multe parti ale lumii. Suprafetele intelenite sunt uneori plantate cu iarba care mai tarziu va fi arata inapoi in sol. Aceste procente includ femeile care practica agricultura de subzistenta dar si pe 33 2005 . Aceste terenuri vor fi utlizate pentru culturile de iarna care vor cuprinde bumbac. capul gospodariilor. metoda de terasare este esentiala. cum ar fi Bangladeshul. In Africa intre 60-80% din muncile agricole sunt efectuate de femei. Agricultura intensiva de subzistenta este posibila si in regiunile deluroase. campii intinse sunt acoperite de culturi de orez umed. Filipine. este posibila din cauza a trei factori importanti:solul fertil din cauza depozitelor de aluviuni care se aglomereaza intre doua inundatii. primavara devreme. sau pentru oamenii din acea comunitate si cei mai multi dintre acesti agricultori sunt saraci. in orase. multi agricultori. Aceasta forma de agricultura intensiva. care ofera doua recolte pe an. porcine si pasari. In perioadele de munca intensa.

Trecerea la agicultura pentru comercializare este si un risc pentru obiectivul principal acela de hranire a propriei familii. In ciuda acestora. Aceasta combinatie intre agricultura de subzistenta si cea comerciala. Satele de agricultori sunt deseori lipsite de serviciile elementare cum ar fi apa. terenul detinut odinioara de europeni a fost realocat agricultorilor locali. isi vand produsele unei cooperativa locale care se ocupa cu comercializarea acestor bunuri. Agricultura de subzistenta este adesea criticata ca ar fi ineficienta din punct de vedere al productivitatii. Dar. agricultura de subzistenta ramane importanta deoarece reprezinta ocupatia a aproape jumatate din populatia Globului. pe de alta parte. cum ar fi cafeaua sau ceaiul. deoarece acestea necesita tratarea cu fertilizatori si cu pesticide foarte scumpe. este o speranta pentru dezvoltare si cresterea nivelului de trai. educatia si sistemul de canalizare.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara cele angajate in plantatii. curentul electric. cum ar fi cele tehnologizate care utilizeaza masini si produse chimice. In unele foste colonii. devenita obisnuita in Africa. Cei mai multi dintre ei utilizeaza o parte a terenurilor pentru recoltele de subzistenta dar o parte pentru recoltele destinate vanzarii. Agricultura de subzistenta se bazeaza pe munca umana si este extenuanta. productia realizata pe o suprafata este adesea foarte buna. Ea este o forma de agricultura adaptata mediului local decat alte forme de agricultura. Pentru multi agricultori este mare lucru daca isi pot hrani familiile si isi pot plati impozitele. Adesea agricultorii. Multora le lipsesc banii pentru seminte pentru insamantarea loturilor. 34 2005 .

comerţul mondial 5.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara CUPRINS Cap I Agricultura Generală 1. revoluţia verde 6. produse profitabile 3. probleme de mediu Cap II Agricultura în România 1. cultura plantelor 2. plante importante 4. agricultura ăn zilele noastre 2. creşterea animalelor Cap III Afânarea Adâncă Cap IV Factori de Vegetaţie si Metode de Dirijare a lor Cap V Semănatul Cap VI Sisteme de asolamente 35 2005 .

nr.com www.ro 36 2005 . III • Internet : www.referat.google. nr.Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara Cap VII Agricultura de subzidenţă Cap VIII Agricultura şi Creşterea Animalelor BIBLIOGRAFIE • Revista de cultură generală “Arborele Lumii” Planeta Pământ 63. 75 • “Terra Magazin” noiembrie 2001.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful