SEMIOLOGIE MEDICALA

Dr. OANA PIRONCU

 Simptomul este o manifestare a bolii relatat de pacient n cursul anamnezei Semnul este o manifestare obiectiv a bolii pe care examinatorul o evideniaz n cadrul examenului clinic
Sindromul reprezint asocierea simptomelor i semnelor

ANAMNEZA
este metoda prin care examinatorul obine date de la pacient surse de obinere a datelor anamnezei pacientul aparintorul sau anturajul lui dosarul medical sau alte documente medicale ; metode de efectuare a anamnezei monologul Interogatoriul observaie

Datele biografice ale pacientului

vrsta genul biologic ( sexul feminin/ masculin) locul de natere i domiciliul condiii de via i de munc

Motivele internrii

Punctele care se urmresc n istoricul bolii

Data de debut Modul de debut brusc insiduos Circumstanele apariiei ( n repaus / effort) Ritmul ( zi / noapte, primvara / toamna); Cronologia manifestrilor Atitudinea adoptat de pacient fa de boal Particularitile evolutive n raport cu tratamentele Identificarea tuturor simptomelor asociate Tratamentele efectuate anterior

APF ( antecedente personale fiziologice ) menarha menopauza succesiunea i regularitatea ciclului menstrual durata fluxului menstrual nr. de nateri nr. avorturi i luna de sarcin n momentul avortului

Tulburri de ciclu menstrual

amenoree ( absena c. menstr. ) ; oligomenoree ( rare sau cantiti sczute); hipermenoree ( abundent ) ; menoragie ( durata fluxului menstrual > 10 zile) ; metroragie ( sngerri uterine n afara ciclului menstrual ) ;

MENOPAUZA ( ncetarea c. menstr. : fiziologic la 45-50 ani sau precoce < 45 ani)

APP ( antecedente personale patologice)

bolile i interveniile chirurgicale pe care lea prezentat pacientul n trecut ; se menioneaz data apariiei acestora ; tipul i data n caz de transfuzii, imunizzi specifice

boli infecioase : TBC pulmonar, rujeola, rubeola, varicela, hepatit acut viral, angina streptococic, malarie ;
boli cu transmitere sexual : gonoree, luess, HIV ; boli organice : respiratorii / cardiace / hepatice

AHC ( antecedente heredo-colaterale )

boli cu transmitere ereditar : HTA, astm bronic, diabetul zaharat , obezitate ; boli determinate de coabitare : n general bolile infecioase ( TBC, hepatite, angine ) ;

Localizarea Iradierea condiiile de apariie ( factor declanator) factorul de calmare ( ameliorare ) intensitatea ( severitatea descris de pacient ) durata ( minute / ore) ritmul ( zi / noapte sau primvar / toamn ) simptome asociate ( grea, vrsturi ) calitatea durerii ( ex. ca o arsur sau ca o lovitur de pumnal ) impactul durerii asupra calitii vieii ; Intrebrile frecvente utilizate n anamnez : unde ? cnd ? de cnd ? cum ? ct ? Durerea poate fi : acut ( semnal de alarm ) : recent instalat cu debut brusc cronic ( sindrom caracteristic bolilor cronice)

DUREREA

AMEEALA
senzaie neplcut de fals deplasare n raport cu mediul ambiant sau ca o senzaie de nesiguran postural, instabilitate
cauzele unei ameeli recent instalate: strile hipoglicemice ameeli nsoite de transpiraie excesiv rece ( atenie la pacienii tratai cu insulin n cazul diabetului zaharat de tip I); hemoragii acute ( hematemez, melene , ameeli cu debut brutal nsoite cu transpiraii ) Tratamente diuretice administrate brutal simptom premergtor sincopei ; simptom premergtor accidentului vascular cerebral

VERTIJUL
reprezint o senzaie de micare fie a mediului nconjurtor n raport cu persoana , fie a persoanei n raport cu obiectele din jur

cauzele vertijului central : leziuni de trunchi cerebral , cerebeloase, ale cordoanelor posterioare medulare ; cauzele vertijului periferic : infecii labirintice ; toxicele vestibulare ( eritromicina, streptomicina) particulariti semiologice : nfundarea unei urechi ; tulburri de auz (debut declanat de schimbarea poziiei) ; nistagmus ( se observ dac exist micri secuse- ale globilor oculari ; privirea fix ) ;

VALORI NORMALE : temperatura periferic (axilar) (36,5 36,8 C dimineaa ; 36,8 - 37C seara); temperatura central ( cavitatea oral, vaginal, rectal) este cu 0,3 -0,5 diviziuni de grade mai mare ca temperatura periferic ( 37C dimineaa ; 37,5C-seara) TEHNICA CORECT DE TERMOMETRIZARE : se verific coloana de mercur ; se verific axila ( fr a se produce cldur se nltur transpiraia); se plaseaz termometrul n axil ; se las minimum 5 minute ANAMNEZA : modul de debut brusc / progresiv ; intensitate : 37-38C ( subfebrilitate); 38-39C (moderat); 39-41C ( mare); durata; in crisis (brusc) mod de scdere n decurs de cateva ore nsoit de transpiraie profund ; de la valori de 40C pan la 37C in lisis (insidios)- cand scderea este progresiv de la o zi la alta ; condiii fiziologice de cretere a temperaturii : digestia ; a II-a parte a ciclului menstrual ; emoiile

FEBRA

FRISONUL
precede ntotdeauna febra ; este o senzaie de frig nsoit de tremurturi (intense generatoare de cldur ), la finalul acestor fenomene , bolnavul simte cldur, moment care concide cu ascensiunea termic durata : cateva minute sau zeci de minute,evoluand intermitent sau continuu

HIPOTERMIA
scderea temperaturii periferice sub 36C; este nsoit de tulburri psihice majore; tremurturi; paloare ; cianoz; puls slabcomexitus ; cauze : nghe, consum de alcool, mai rar n hipotiroidism ; coma barbituric(34C-35C)

OBOSEALA, ASTENIA, FATIGABILITATEA, ADINAMIA

OBOSEALA este un fenomen fiziologic reversibil FATIGABILITATEA : desemneaz o boal rapid instalat , expresie a scderii rezervelor energetice ale organismului (senzaie de epuizare fizic ), ASTENIA :este o stare de oboseal generalizat i permanent , neameliorat de odihn; SINDROMUL OBOSELII CRONICE : n bolile psihiatrice e matinal, nefiind ameliorat de repaus ADINAMIA : este oboseala extrem pan la epuizarea capacitilor funcionale i musculare, fiind descris ca o slbiciune muscular marcat

PRURITUL
senzaie neplcut localizat la nivelul tegumentelor i mucoaselor care incit la grataj (mancrime ) (scrpinare) dpdv al topografiei : pruritul este localizat sau generalizat In situaia n care pruritul este asociat cu leziuni elementare (macule, pustule), acestea trebuie difereniate de leziunile de grataj dppdv al anamnezei evoluia : continu / intermitent / progresiv ;

TULBURRILE COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR

Apetitul - dorina i plcerea de a manca Foamea - necesitatea organismului de manca Saietatea - senzaie de plenitudine gastric ; Inapetena ( anorexia) - lipsa poftei de mancare Hiperfagia ( hiperorexia) - creterea poftei de mancare Bulimia - creterea patologic a poftei de mancare , de obicei pacientul provocandu-i vrsturi Saietatea precoce - apare n bolile care diminu capacitatea de rezervor a stomacului Parorexia - desemneaz un apetit viciat , tendina de a ingera substane nocive sau improprii (pmant, cret, pr)

TULBURRILE STRII DE CONSTIENT

confuzia: lipsa de claritate a gndirii nsotit de alterarea functiilor superioare viznd memoria, atentia si orientarea temporo-spatial torpoarea (somnolenta) : este asemntoare cu faza de inducere a somnului obnubilarea : se caracterizeaz prin orientare temporo-spatial , bolnavul rspunde greu la ntrebri si sesizeaz cu dificultate ce se petrece n jurul lui

TULBURRILE STRII DE CONSTIENT

stupoarea : este caracterizat prin dezorientare temporo-spatial sincopa : pierdere brusc si tranzitorie a constientei , de scurt durat si reversibil spontan( 3 -5 min.); coma : se caracterizeaz prin alterarea total sau partial a strii de constient, cu afectarea celorlalte functii ale vietii de relatie si perturbarea mai mult sau mai putin profund a functiilor vitale vegetative ( respiratie, circulatie, metabolism);

METODE FIZICE DE EXAMEN CLINIC

Inspectia Palparea Percutia Auscultatia

Inainte de inceperea examenului, bolnavul trebuie pregatit psihic; este necesar sa i se asigure o liniste absoluta, un climat calm. Aici intervine rolul direct al asistentei medicale, care dealtfel trebuie sa asiste la examen, cu exceptia situatiilor in care, pentru realizarea unui climat de liniste, prezenta sa nu e oportuna.

INSPECTIA
Inspectia trebuie efectuata la lumina suficienta si naturala Inspectia trebuie sa cuprinda intreg corpul, bolnavul fiind dezbracat, in ordine se examineaza: Atitudinea Fizionomia Starea de constienta si psihicul bolnavului Starea de nutritie Inspecia ochilor Examenul tegumentelor Constitutia

Pozitia bolnavului in pat Astfel: ortopneea (pozitia sezanda) se intalneste in insuficienta cardiaca, decubitul lateral stang sau drept (pozitia culcata pe o parte) in bolile pleuropul-monare unilaterale, pozitia genu-pectorala (ghemuit, cu genunchii la piept) in ulcerul gastroduodenal

Atitudinea

Tipuri semiologice de facies

Acromegalic

Fizionomia

Tipuri semiologice de facies

boala BasedowGraves - exoftalmie

Tipuri semiologice de facies

sindromul Cushing

Tipuri semiologice de facies

boala Addison

Tipuri semiologice de facies

Vitiligo

 Sindromul Down facies mongoloid

Tipuri semiologice de facies

Tipuri semiologice de facies

cianotic

Tipuri semiologice de facies

Icter

Tipuri semiologice de facies

SCLERODERMIE

Tipuri semiologice de facies

Lupus eritematos

Tipuri semiologice de facies

Stenoza mitral

Tipuri semiologice de facies

Boala sclerelor albastre

Starea de constienta si psihicul bolnavului

delir (idei false, fara substrat real), halucinatii (perceptii vizuale sau auditive fara obiect), somnolenta (stare de indiferenta, raspunzand numai la excitatii), coma (pierdere a constientei, cu conservarea functiilor vegetative: circulatie, respiratie).

Starea de nutritie
formula lui Broca : G = (cm)-100 indicele de mas corporal (IMC) : IMC = Ga/I2 unde Ga= gr. actual, I=nlime(m); normal IMC = 18,5 - 25 Tulburrile strii de nutriie : slbire, obezitate, suprapondere slbire : scderea n greutate ; IMC 18,5 ( subponderal) ; obezitate i suprapondere : excesul ponderal ; IMC = 26 -29,9 ( pre-obez) ; 30 34,9 (obez grd I) ; 35 39,9 ( obez grd II ) ; 40 (obez grd III);

Starea de nutritie

Starea de nutritie

Inspecia ochilor
Modificri la nivelul pleoapelor xantelasma proeminen intradermic de culoare glbuie

Inspecia ochilor
Modificri la nivelul pleoapelor ectropion : rsfrngerea n afar a pleoapei

Inspecia ochilor
Modificri la nivelul pleoapelor ptoza palpebral

Inspecia ochilor
Modificri la nivelul pleoapelor lagoftalmia : lrgirea fantei palpebrale fr exoftalmie

Inspecia ochilor
Modificri ale conjunctivei modificri de culoare: eritem (roea), paloare, cianoz secreii patologice corpi strini Modificri ale sclerelor : coloraii anormale : galben (icter), albstruie (osteogenez imperfect), roie (poliglobulie), brun (boala Addison), palid (anemii)

Inspecia ochilor
Modificri ale corneei : gerontoxon arc cornean, inel cenuiu pericornean (apare dup 50 ani)

Inspecia ochilor
Modificri ale corneei : inel Kayser-Fleischer: inele maronii-verzui ce apar la periferia corneei (datorit depunerii excesive de cupru)

Inspecia ochilor
Modificri pupilare : mioz (scderea diametrului pupilar sub 2,5 mm) midriaz (dilatarea pupilei) anizocorie (inegalitatea pupilar)

Inspecia ochilor
Modificri la nivelul globilor oculari : exoftalmie enoftalmie xeroftalmie Hipopion

Inspecia ochilor
Modificri la nivelul cristalinului : opacifiere n cataract

Examenul tegumentelor
modificari de culoare ale tegumentelor: paloare, in anemii si soc; roseata anormala, in boli febrile si unele intoxicatii cianoza (coloratie albastra-violacee), in insuficienta cardiaca, in boli ale aparatului respirator etc; icter (coloratie galbuie), in afectiuni hepatice

Examenul tegumentelor
eruptii cutanate - scarlatina, rujeola etc hemoragii cutanate (purpure) tulburari in circulatia cutanata tulburarile trofice cutanate gangrenele escarele edemul

Examenul tegumentelor

Examenul tegumentelor

Examenul tegumentelor

Examenul tegumentelor

Constitutia

Constitutia
Modificri staturale gigantismul nanismul(piticismul): Hipofizar greutate corespunznd taliei, corp relativ proporional Hipotiroidism extremiti ntotdeauna mai scurte dect trunchiul, se asociaz cu cretinism

Palparea
Prin palpare se pot percepe unele fenomene toracice: vibratii vocale, frecaturi pleurale sau pericardice, sufluri cardiace etc O deosebita atentie trebuie acordata ganglionilor limfatici subcutanati, care, in conditii normale, nu sunt palpabili. Cand devin palpabili, ii consideram patologici si vorbim in asemenea cazuri de adenopatie.

Ganglioni limfatici

Percutia
consta in lovirea anumitor regiuni ale corpului (de obicei si abdomenul) cu degetele, pentru a obtine sunete, din a caror interpretare sa reiasa informatii asupra procesului patologic din regiunea explorata. Ea const n lovirea uoar, repetat a suprafeei cercetate, n scopul explorrii zonelor subiacente. Percuia se face digitodigital, prin utilizarea degetului mijlociu al minii drepte care lovete, ca un ciocnel, degetul mijlociu al minii stngi, care este aplicat pe suprafaa zonei cercetate. Percuia poate fi: - superficial, cnd exploreaz zone pn la 3-5 cm - profund, cnd exploreaz la o adncime de 7 cm. La percuie se aude un sunet cu intensitate, tonalitate i timbru caracteristice, depinznd de prezena sau absena aerului n zona percutat.

Auscultarea
Auscultatia se poate face direct sau indirect, cu ajutorul stetoscopului.

Examenele complementare
cuprind examenele radiologice si biologice Examenele biologice pot fi: biochimice, hematologice, serologice, explorari functionale, dozari hormonale.

Examenele complementare pot fi divizate in trei grupe

Primul grup, practicat la patul bolnavului temperatura rectala (dupa o jumatate de ora de repaus absolut); examenul urinilor reactia cutanata la tuberculina

Examenele complementare pot fi divizate in trei grupe

Al doilea grup de examene complementare Hemoleucograma Viteza de sedimentare a hematiilor (V.S.H.) Dozarea ureei sanguine Reactiile serologice pentru sifilis Examenul radiologic

Examenele complementare pot fi divizate in trei grupe

Al treilea grup de examene sunt cerute dupa caz, cand diagnosticul este mai dificil.

Aceste examene sunt foarte variate, foarte numeroase si de obicei trebuie solicitate in functie de prezumtia diagnosticului, de organul afectat.