VARIANTE REZOLVATE LA GEOGRAFIE GEOGRAFIA ROMÂNIEI

VARIANTA 1
Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. a; 6. d; 7. d; 8b; 9. d; 10. b. II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element solicitat), astfel: 1. influente submediteraneene 2.14-Bistrita, 16-Siret, 19-Mures, 20-Somesul Mic. 3. 9-Bistrita, 11Botosani, 12-Zalau 4. Bucuresti 5. locomotive, autoturisme III. Se acorda 12 puncte din care: a. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Carpatii Curburii) si clima D (Subcarpatii Moldovei) (câte 2 p pentru flecare deosebire enuntata corect): etaj climatic: în unitatea A montan, iar în unitatea D de dealuri înalte; temperatura medie anuala: în unitatea A între 0-6°C iar în unitatea D între 6 si 8°C; precipitatii medii anuale: în unitatea A 700-1000 mm/ an, iar în unitatea D între 500-700 mm/an. b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Carpatii Curburii) si relieful D (Subcarpatii | Moldovei) (câte 2p pentru flecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului A este de 1954 m, iar cea maxima din D este de 911 m; relieful unitatii A este format din | doua siruri montane cu înaltimi diferite iar cel din D este format din doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri. c. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Sectorul Olt - Arges) si clima J (Câmpia de Vest la N de Mures) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice: in unitatea marcata cu F influente de tranzitie, iar în cea marcata cu J influente oceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea J valori de peste 650 mm/an iar în unitatea F între 500-600 mm/an. IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu C (Podisul Dobrogei de Nord): a) - s-a format in orogeneza caledoniana (Podisul Casimcei) si respectiv hercinica (Muntii Macinului) - este alcatuit din roci variate: sisturi verzi, granite, calcare, pietrisuri, nisipuri - este alcatuit din podisuri de altitudine medie de 300 m fragmentate de vai largi - altitudinea maxima este de 467 m în Muntii Macinului, în vârful Greci (Tutuiatu); - 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului); b) Telita, Taita, Slava, Casimcea; - 1 p c) zona stepei, zona padurilor; - 1 p d) clasa molisoluri (soluri balane, cernoziomuri, soluri cenusii); - 1 p e) roci de constructii, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri, nisipuri; - 3 p f) Tulcea. - 1 p b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu B (Carpatii Meridionali de la vest de Olt: Grupele Parâng si Retezat- Gogeau): a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre; - sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parângul Mare 2519 m); - se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gomovita);

- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare; - prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri; - 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului); b)etajul climatic montan; - 1 p c)Olt, Lotru, Jiu, Strei, Timis, Motru; - 1 p d)lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga), lacuri de acumulare antropica (Vidra pe Lotru) - 2 p; e)prabusiri, curgeri noroioase, avalanse; - 1 p f)huila, hidroenergia. - 1 p http://www.ebacalaureat.ro/ a. Habitatul de tip deltaic este un habitat restrictiv datorita suprafetelor mari acoperite de ape ce nu sunt propice dezvoltarii umane. Suprafata redusa a grindurilor si gradul redus al fertilitatii solurilor dar, mai ales, lipsa cailor de acces si timpul foarte mare necesar transportului duc la o densitate redusa a populatiei. - 4 p b. România foloseste în prezent resurse energetice primare (combustibili fosili) pentru obtinerea energiei electrice. Partial se foloseste si hidroenergia pe râuri si atomoenergia la Cernavoda. Resursele alternative sunt energia solara, eoliana si geotermala si sunt utilizate doar simbolic în tara. Cauza neutilizarii o reprezinta costurile ridicate ale centralelor necesare sa capteze aceste energii. - 4 p c. Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,49 km/km2. Tara noastra dispune de variate resurse de apa (râuri, lacuri, ape subterane, ape teritoriale în Marea Neagra) având un volum de 77,4 km3/ an. Râurile din România sunt afluentii Dunarii, mai putin râurile dobrogene care se varsa în limane si lagune. - 4 p d. Marea variete a formelor de relief face ca pe teritoriul tarii sa întâlnim toate tipurile de roci: sedimentare, magmatice si metamorfice. Ele sunt utilizate ca roci de constructii, cum ar fi: din Carpati avem calcare, granite, marmura, travertin, gresii; din zonele deluroase si de câmpie se exploateaza pietrisurile si nisipurile. - 4 p VI. Se acorda 12 puncte astfel: a. septembrie, 85 m3/ s; - 2 p b. aprilie si mai, 325 m3/ s; - 2 p c. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara; - 2 p d. 240 m3/ s; - 2 p e. februarie -170 m3/s; august -125 m3/ s; decembrie -120 m3/ s. - 2 p f. 175m3/s.-2p VARIANTA 2 I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.b; 2. c; 3. c; 4. a; 5. c; 6. a; 7. c; 8. b; 9. a; 10. d. Total 20 puncte II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel: 1. Lacul Rosu. 2. 15-Buzau, 16-Somesul Mare, 19-Timis, 20-Jijia. 3. 4-Galati, 8-Râmnicu Vâlcea, 9-Târgu Mures, 12-Timisoara. 4. Sfântu Gheorghe. Total 10 puncte III. Se acorda 12 puncte din care: a. 4 p pentru doua asemanari între clima E (Podisul Somesan) si clima J (Dealurile Silvaniei) (câte 2 p pentru fiecare asemanare enuntata corect): etaj climatic: ambele unitati se încadreaza în etajul climatic de dealuri; temperatura medie anuala: în ambele unitati avem 6-10°C; precipitatii medii anuale: 700 mm/an). b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Subcarpatii Moldovei) si relieful J (Dealurile Silvaniei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului J este de 651 m, iar cea maxima din C este de 911 m; relieful unitatii C este format dintr-un sir de depresiuni submontane închise de dealuri înalte subcarpatice, iar unitatea J este o

zona deluroasa acoperita de sedimente neozoice care din loc în loc domina cu maguri vulcanice sau cristaline. c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Muntii Apuseni) si clima F (Podisul Bârladului) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice: în unitatea marcata cu B influente oceanice, iar în cea marcata cu F influente de ariditate; precipitatii medii anuale: în unitatea B valori de peste 1000-1200 mm/an iar în unitatea F de 500 mm/an. http://www.ebacalaureat.ro/ Total 12 puncte IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu D (Podisul Getic): a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile) peste un fundament cristalin; - este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre sud; - relief înclinat pe directia nord-sud; - altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu Câmpia Româna; - vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica a unitatii; - relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene torentiale; - 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului); b) temperatura medie anuala 8-10°C; precipitatii medii anuale 500-800 mm/ an; influente climatice submediteraneene si de tranzitie - 3 p; c) clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 1 p; d) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri, nisipuri - 3 p. Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu I (Grupa Retezat - Godeanu): a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre - sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Peleaga 2509 m) - se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gornovita) - prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare - prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri; - 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului); b) influente climatice submediteraneene - 1 p; c) lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga) - 1 p; d) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor), zona alpina - 1 p; e) clasa spodosoluri (soluri alpine brune acide, podzoluri) - 1 p; f) paduri, pasuni, hidroenergie, roci de constructii - 2 p. Total 10punctd a. Fondul edafic al României cuprinde mai multe tipuri si subtipuri de sol specifice atitudinilor medii, dar si ale zonelor sudice, oceanice si continentale datorita climatului de ranzitie. Clasa molisoluri, cea mai fertila, predomina în zonele de câmpie si dealuri joase; lasa argiluvisoluri se întâlneste în regiunile de dealuri joase peste padurile de stejar; lasa cambisoluri în zona deluroasa înalta si la munte, iar clasa spodosoluri în muntii jarte înalti. De asemenea, exista si soluri azonale ca o consecinta a microclimatului si a jcilor cum ar fi solurile nisipoase, halomorfe, hidromorfe, organice etc. 4 p; b. Orasele Tulcea si Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind situate în zone exeme

Slobozia. aerian si special.Târgoviste. Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât transportul maritim. aici predominând sss-ul. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 3 Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect). Total 10 puncte III. Total 16 puncte .în unitatea E etaj climatic de câmpie. s-au ridicat astfel Muntii Macinului alcatuiti din granite.4 p.Buzau. februarie -160 nr" s. 4. Tulcea este situat pe Dunare si asigura ansportul fluvial. viticulturii si cresterii animalelor. île demografice si cele industriale. topirea zapezilor. Partea centrala.60 m3/ s. 2. aprilie. unitatea A prezinta relief vulcanic si glaciar iar unitatea B nu. 6. 9. si 350. a. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Câmpia Moldovei) si clima J (Câmpia . respectiv 3disul Casimcei în orogeneza caledoniana: predomina sisturile verzi. fragmentate de i largi. astfel: 1. iar nordul din dealuri si culmi ce depasesc 300 m . c. sudul este alcatuit din podisuri joase sub 300 m.ale tarii. Se acorda 12 puncte astfel: a. b.Bistrita 4.2 p. solurile împreuna cu clima fluenteaza puternic agricultura.ro/ c. 10.400 mm/ an în unitatea I. 4 p pentru 2 deosebiri între clima E (Câmpia de vest la sud de Mures) si clima I (Delta Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): etaj climatic . inundatii etc.15 .Marea lediterana) -4p. 4 . b. 50 m3/s . 5 .3 p. 20 . 5. 7.2 p. Se disting patru regiuni agrogeografice: regiunea jricola mixta. Cutremure de pamânt. secete . septembrie. irtea sudica a podisului s-a format prin sedimentare si retragerea apelor. d. d. d . iar în unitatea I etaj climatic de litoral si delta. (transporturi multimodale) Ambele orase se afla s axa fluviilor si a canalelor si respectiv a marilor (Marea Caspica . iar cea maxima din B este de 1954 m. Podisul Dobrogei este format în etape geologice diferite. secete. 7 . Georgia si Turcia. regiunea agricola cu predominarea ymiculturii. a. ât si pe cel feroviar. iar cel al unitatii B din doua siruri de forma semicirculara. d. dealuri joase si depresiuni. decembrie -100 m3/ s .Marea Neagra .Drobeta Turnu Severin. influente climatice: submediteraneene în unitatea E si de ariditate si pontice în unitatea I.c. 10 .Târgu 12 . port maritim 3. Se acoraa izpuncieum care: b. Alaturi de acestea se adauga conditiile tehnico-materiale. e. în câmpii. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si relieful B (Grupa Sudica A Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului A este de 2303 m. Geomorfologic. d. Partea nordica s-a rmat în orogeneza hercinica. 3. d. 8.4 p. relieful unitatii A este format din trei siruri paralele orientate NV-SE.3 p. 225 m3/ s .2Petrosani. c. Portul Constanta asigura transportul cu ferryoatul între România. rutier. precipitatii medii anuale: 550 mm/ an în unitatea E. precipitatii bogate de primavara.ebacalaureat.Cluj Napoca 2. a. c. . climatul temperat sunt favorabile practicarii unor jlturi diversificate pe regiuni si forme de relief.2 p. http://www. uni. Relieful variat si dispus pe trepte. b. astfel: 1. regiunea de crestere a animalelor (montana) regiunea agricola piscicola. august . De asemenea. feroviar si rutier în zona. toamna . Total 20 puncte Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat).

Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. conglomeratele . b. Total 10 puncte b. . Rocile .1 p. dar si a influentelor climatice de ariditate. . în urma cutarilor scoartei terestre.întâlnim frecvente alunecari de teren.1 p. a. Trotus . c) etajul padurilor de fag . influente oceanice 2 p. Se acorda 16 puncte astfel: a. Toate drumurile importante europene ce traverseaza tara traverseaza si Bucurestiul.3 p. în perioada de iarna bate Crivatul.ro/ a) . . precipitatii medii anuale: în unitatea J valori de peste 550-650 mm/an. . iar în cea marcata cu F influente de ariditate.1 p. e) petrol. Zonele montane cuprind toate tipurile de roci datorita varietatii formelor de relief si a modului de formare a muntilor. un vânt rece si uscat . gaze de sonda .altitudinea maxima 1374 m în vf.3 p (câte 1p pentru fiecare caracteristica a reliefului). Aici precipitatiile scad sub 400 mm/an ce se dezvolta pe seama temperaturilor ridicate anuale de peste 10-11 °C si a secetelor frecvente. Orasul Bucuresti este capitala tarii având peste 2 milioane locuitori. Estul Câmpiei Române (câmpia Baraganului) si Podisul Dobrogei se încadreaza în arealul de ariditate din estul României. f) Piatra Neamt .4 p. Total 10 puncte V.1 p. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. nisipurile. Rocile sedimentare se formeaza prin diferite metode cum ar fi: descompunere organica. precipitatii medii anuale 700-1000 mm/ an.predomina pietrisurile. Cel mai important aeroport international se afla la Otopeni (Henri Coanda). Rocile magmatice se formeaza datorita eruptiilor vulcanice sau a consolidarii magmei. distrugerea celorlalte tipuri. d) clasa cambisoluri (soluri brune si brun acide) . e) paduri. . b) Moldova. Tot de aici pleaca înspre toate aeroporturile tarii avioane fiind un oras unic în aceasta privinta. c.s-au format în orogeneza alpina. asemeni Carpatilor. roci de constructii . Din capitala pornesc 9 magistrale feroviare catre toate colturile tarii. Bistrita. Total 12 puncte IV.3p (câte 1p pentru fiecare caracteristica a reliefului). gresiile.este un masiv izolat format din sisturi cristaline.Transilvaniei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice .s-a format prin cutarea si ridicarea sedimentelor. .în uitatea marcata cu J influente oceanice. referitoare la unitatea notata cu C (Muntii Poiana Rusca): a) . lânga Bucuresti. d) clasa cambisoluri (soluri brun acide) -1 p.4 p. roci de constructii. referitoare la unitatea notata cu G (Subcarpatii Moldovei): http://www. Padesu. iar în unitatea F de 500 mm/an. marmura fier -3 p.1 p.sunt alcatuiti dintr-un sir de depresiuni submontane închise spre exterior de dealuri înalte (maxim 911 m) . argilele.ebacalaureat. c) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor) . cimentare naturala etc. b) temperatura medie anuala 6° C.

Suceava. precipitatii medii anuale: i unitatea E de 700 mm/ an. Aceste caracteristici nu le întâlnim si la alte tari. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Podisul Somesan) si clima F (Podisul bârladului) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice . 16.dealurile scad altitudinal de la 400 m la contactul cu muntele la 200 m. a.în mitatea E influente oceanice iar în unitatea F influente de ariditate. argile) peste un fundament cristalin carpatic. astfel: 1. Muntii Bucegi .Buzau. 5. . . b)influente climatice oceanice. . astfel: 1. 15. depresiuni. -4p.Tulcea.s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri. podisuri. 12. b.1.4 p. e. . precipitatii medii anuale de 750 mm/ an . august 6°C-2p. miscarea de revolutie a Pamântului .2 p.în unitatea marcata cu D influente submediteraneene si de tranzitie. 7-. b. cu terase ce se deschid spre câmpie.altitudinea maxima 651 m dealul Prisnel. Relieful României este definit de mai multe caracteristici.90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 4 I.3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului). c.2 p.februarie -11°C-2p. 3. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente.Satu Mare. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). Se acorda 12 puncte astfel: a.metamorfice se formeaza la temperaturi si presiuni ridicate. facând-o unica. relieful unitatii H este Icatuit din siruri paralele orientate pe directia NV-SE.d. 4. 5. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect). d. b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centrala i Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima reliefului B este de 1849 m. 9.Crisul Negru. O caracteristica este varietatea si deosebita complexitate a alcatuirii si evolutiei sale. dealuri. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Podisul Getic) si clima G (Câmpia Baraga¬nului) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice .Giurgiu.ebacalaureat. Total 16 puncte VI. d. 20. b. 6. iar cea maxima din H este de 2100 m.din loc în loc apar maguri de roci dure cristaline sau vulcanice (Mg. c. a. Culmea Codrului 588 m). referitoare la unitatea notata cu J (Dealurile Silvaniei): a) . câmpii si vai largi cu terase. Astfel întâlnim munti. iar unitatea B o forma radiara cu Ititudinile cele mai mari în centru.b. nisipuri. 597 m. Vidrau 3. Se acorda 12 puncte din care: a. .vaile râurilor sunt largi. b. 10°C-2p. c. 10. Total 20 puncte I. iar în unitatea F 500 mm/ an. precipitatii medii anuale: în unitatea D valori de peste 500-700 mm/an iar în unitatea G sub 500 mm/ an. 7. c. http://www. 17°C-2p. 8. 3. Simleu.Timisoara 2. Total 12 puncte IV. a. iar la tarmul Marii Negre se afla Delta Dunarii si plaje de nisip si faleze.Jijia Total 10 puncte II.ro/ f.Somesul Mare. iar în cea marcata cu G influente de ariditate. .2 p. 2. Total 12 puncte Total test: . d. 14 . .

resurse forestiere.1 p.1 p.1 p. Fauna este influentata de altitudine. Braila. Aceste orase au în primul rând o dezvoltare complexa dar si o functie administrativa. gresiile sarmatice si loess-ul. b. . topirea zapezilor din Carpati. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. iar mase de aer anticiclonale 10%.1 p. lignit. Scaderea drastica a populatiei ocupate în industrie se datoreaza mai multor factori precum: lipsa acuta a resurselor financiare. lipsa de resurse materiale. clima. în acelasi timp au si o dezvoltare industriala fiind vechi centre mestesugaresti din perioada medievala sau interbelica.3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului).2 p.1 p. e) clasa molisoluri (soluri balane dobrogene) .2 p: Total 10 puncte b.4 p Total 16 puncte VI.ebacalaureat.s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros de sedimente.4 p b. septembrie. primavara. http://www.3 p. b) temperatura medie anuala 10-11° C. fiind resedinte de judet. gaze asociate. cresterea populatiei ocupate în servicii. f) terenuri arabile. limanuri maritime. pietrisuri. d)clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) . secete furtuni . fenomen caracteristic tarilor dezvoltate. neîncrederea în privinta investitiilor. Acestea au anual o pondere de 45 %. Se acorda 16 puncte astfel: a. precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an . -prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase. referitoare la unitatea notata cu A (Podisul Dobrogei de Sud): a) . f)Zalau.2 p f. sudice cu aproximativ 15%. 50 m3/s . suprafata padurilor este mai mare.2 p.1 p.c)zona padurilor. .4 p c. Carpatii Orientali prezinta o diversitate mai mare fata de Podisul Moldovei deoarece: prezinta mai multe zone si etaje de vegetatie (etajul fagului. Total 10 puncte V. Cluj Napoca etc. lagune . Se adauga masele de aer nordice si nord-vestice cu circa 30 %. 100m3/s. ploi de primavara . e)roci de constructii. c. . petrol. . 175 m3/s . coniferelor. instabilitatea politica interna si internationala. Orasele mari ale României sunt cele care depasesc 100 mii locuitori: Constanta.1 p. terenuri arabile. ianuarie 80 m3/s .2 p. roci de constructii -1 p. .ro/ . g) hazarde biologice. este mai putin populat si au mai putine activitati umane. ca urmare a reducerii drastice a productiei naturale de resurse. specifice latitudinilor medii. Baia Mare .predomina calcarele. predomina circulatia maselor de aer vestice. la altitudini ridicate. investitiile straine venind foarte greu.4 p d. etajul stejarului . d. -2p. . etajul alpin) are o suprafata mai mare. vegetatie.1 p. c) limanuri fluviale.altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m). Deasupra teritoriului României. d) zona stepei . aprilie. nisipuri . e. . 225 m3/s . activitati umane. La altitudini mai joase vântul are particularitati regionale determi¬ nate de pozitia si forma de ansamblu a reliefului. Se acorda 12 puncte astfel: a.

gresiile sarmatice si loess-ul.s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros de sedimente.1 p. Cutremure tectonice.ro/ Drobeta Turnu Severin.predomina calcarele. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). 4. c) limanuri fluviale. d. 5. d.3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului). b) temperatura medie anuala 10-11° C. lagune . 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Podisul Somesan) si clima F (Sectorul Olt\rges) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influenta climatica . luncile).13-Moldova.d. . b. 3-rârgu Jiu. Total 20 puncte II. secete etc. devenind uscat în Pleistocen (câmpiile înalte) si holocen (dâmpiile joase. 3. a. 4. 15-Motru. astfel: 1. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. Total 10 puncte b. 14-Bistrita. referitoare la unitatea notata cu C (Podisul Dobrogei de Sud): a) .în unitatea z influente oceanice iar în unitatea F influente de tranzitie. alunecari de teren. influente climatice de ariditate si pontice. precipitatii medii anuale: în jnitatea E de 700 mm/ an.altitudinea medie 100 m. relieful unitatii B cuprinde si roci vulcanice iar relieful unitatii A nu.prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase. loess si aluviuni recente. iar în cea marcata cu G influente oceanice. b. 9. Industria siderurgica 3. referitoare la unitatea notata cu J (Câmpia de Vest la N de Mures): a) . b. 5http://www. astfel: 1. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. Total 12 puncte IV. c. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) si elieful B (Muntii Apuseni) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea naxima a reliefului în unitatea B este de 1849 m. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Subcarpatii Moldovei) si clima G (Muntii 3oiana Rusca) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice n unitatea marcata cu D influente de ariditate. precipitatii medii anuale sub 400 mm/an. a. 6. c. Se acorda 12 puncte din care: a. . iar în unitatea F 500 .4 p. . b. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect).ebacalaureat.1-Calarasi.s-a format prin umplerea cu sedimente a fostei Mari Panonice. 12-Zalau.600 mm/ an. 16-Siret 2. iar cea maxima din unitatea A este de I954 m. Total 10 puncte II. irecipitatii medii anuale: în unitatea D valori de peste 600-700 mm/ an iar în unitatea G ieste 1000 mm/an. 10. îroziunea în suprafata furtuni. 8. . 2. .este alcatuita la suprafata din pietrisuri. 7.altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m). etajul climatic de câmpie .2 p. limanuri maritime. d. d) hazarde nucleare . . d. .Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 5 I.

Se acorda 16 puncte astfel: a. d. 2 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului).rurala 45%. dezvoltarea industriei. si exista aeroport. b. ape geotermale.ro/ are o mare traditie în tara.. practic neexistând nici un oras românesc fara întreprinderi de acest gen 4 p. Altitudinile scad de la N (400-500 m) la S (200 m). eroziunea în suprafata 3. Crisul Alb. c. 2. petrol. calcare. 7. . 5. a. d. roci cristaline. 20-Jijia. dar si gresii. disponibilizarile din industrie.rurala 60%. de aici plecând trenuri în 5 directii si punct de trecere a 3 magistrale feroviare. c.15-Buzau. alunecarile de teren se produc cu frecventa mare. e.600 m. Orasul Brasov este situat în partea centrala a tarii.1 p. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Podisul Bârladului) si clima J (Dealurile Silvaniei) (câte . Cutremure tectonice. Crisul Repede. . 8. 8-Râmnicu Vâlcea. f) Satu Mare. astfel: 1. Total 10 puncte V. 1930-2 p. f. Total 20 puncte II.3 p.5-Giurgiu. 2.2 p. (câte doua puncte pentru oricare doua raspunsuri corecte). Relieful este alcatuit din platouri si culmi. Prin Brasov trece E 60. Se acorda 12 puncte din care: b. 4. 18-Moldova. 4.2 p. roci de constructii . Total 10 puncte III. . b) Somes. Ponoare). Se acorda 12 puncte astfel: a. Crisul Negru.1 p. 10. divagante. 9Târgu Mures.ebacalaureat. poduri naturale (Ponoare). a. reprezentat prin pesteri (Topolnita.4 p. marne. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 6 I. Industria moraritului si panificatiei este bazata în principal pe materii prime locale si http://www.d. eruptiile vulcanice si miscarile orogenetice ce au dat nastere Carpatilor si Subcarpatilor. Pe roci calcaroase s-a format relief carstic.1 p. 6. explozia urbana . Altitudinile sunt între 500 . urbana 55% . usor negativa .4p:.4 p. urbana 40%: 2002 . b. 3.1 p.are o înclinare foarte redusa si de aceea râurile au cursuri meandrate.4 p b. c) zona stepei. d. b. d) clasa molisoluri (cernoziomuri) -1 p. b. Podisul Mehedinti: S-a format prin cutare. c) 1966 . . f992 . asemanator Carpatilor Meridionali. Mures) . chei (Topolnita. Cosustei). separate de vai adânci create prin eroziune diferentiata. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). etajul stepei . c. depresiuni în calcar (Zaton). 16-SomesulMare. industria este extrem de variata si cunoaste cea mai larga repartitie teritoriala pe cuprinsul tarii. datodrita defrisarilor. Alcatuirea petrografica este asemanatoare muntilor. 9. b. astfel: 1. alunecari de teren.2 p. vai seci (sohodoale). Este un important nod feroviar. Oradea . Total 16 puncte VI. e) terenuri arabile. Aceasta industrie ramâne importanta deoarece este o mare cerere pe piata. 19-Timis. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect).

ebacalaureat. furtuni . relieful unitatii B este dispus radiar. . Total 12 puncte V.1 p. 3 p (câte 1p pentru flecare caracteristica a reliefului).limatice de ariditate. iar în cea marcata cu E influente http://www. 4p pentru doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului în unitatea B este de 1849 m. . secete. . . b. precipitatii medii anuale sub 400 mm/an.prezinta relief glaciar cu creste ascutite. roci de constructii .în unitatea marcata cu A influente de ariditate si pontice. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. referitoare la unitatea notata cu G (Câmpia Baraganului): a) . b) lacuri glaciare. iar cea maxima din unitatea H este de 2100 m. b. c. c) zona padurilor. f) hazarde biologice. circuri. precipitatii medii anuale: în unitatea F 500 .în aceasta câmpie se întâlnesc crovuri. Parângul Mare 2519 m).este o zona de câmpie tabulara cu interfluvii largi si netede. curgeri noroioase .în unitatea F influente de ariditate iar în unitatea J influente oceanice. prin depunere de sedimente. precipitatii medii anuale: în unitatea A valori de sub 500 mm/an iar în unitatea E Deste 700 mm/ an. a. f) prabusiri. .1p.sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. vai glaciare.600 mm/an. argilele si loess-ul. cu altitudinile cele mai mari în centru. b) temperatura medie anuala 10-11 °C.2 p. pesteri. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Podisul Dobrogei de Sud) si clima E (Podisul Somesan) (câte 2p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice .s-au format în orogeneza alpina. referitoare la unitatea notata cu I (Grupa Parâng): a) . -se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu.1 p. d) zona stepei. etajul stepei . Gornovita). lacuri antropice . formate prin tasarea loes-ului.1 p. avalanse. influente . în urma cutarilor scoartei terestre. c) limanuri fluviale. etajul padurilor de. Râu Ses. tip cernoziom .2 p.ro/ aceanice.1 p.1 p. iar relieful H pe siruri paralele orientate pe directia NV-SE. Solurile sunt influentate direct de conditiile climatice si se caracterizeaza prin . iar in unitatea E de 700 mm/an.4 p.fag si conifere .2 p (câte 1 p >entru fiecare caracteristica a reliefului). d) clasa spodosoluri. Se acorda 16 puncte astfel: a. pajisti. tip soluri brune acide -1 p.prezinta si relief carstic cu variate forme: chei. e) huila.2p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice . lacuri formate în crovuri .s-a format prin retragerea apelor Marii Sarmatice. . e) clasa molisoluri. Total 10 puncte V. etajul climatic de câmpie . Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. .predomina nisipurile.

1912-2 p. . Carpatii Orientali ne ofera resurse naturale complexe datorita reliefului variat si formelor. 1 . astfel: 1. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Câmpia de vest la sud de Mures) si clima l (Delta Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice in unitatea E influente submediteraneene iar în unitatea I influente de ariditate si pontice. 4 p. 2. Podisul Dobrogei prezinta o particularitate în ceea ce priveste structura etnica. 12 . a. 4. în partea centrala întâlnim tatari si turci. b. 18 .Cluj Napoca 3. d.4 p. a.Somesul.2 p. 3. izvoare minerale.ro/ Total 16 puncte VI. nisipuri cuartoase. scaderea nivelului de trai.b. 10.600 mm/an. cambisolurile si spbdosolurile. altitudinea medie este de 0. d. c.Focsani. 7. d. pe fondul lipsei mareelor si curentilor marini. emanciparea populatiei -. asigura transportul fluvial în interiorul Europei si face legatura dintre Marea Neagra si Marea Nordului prin sistemul de canale Dunare. Muntii înalti au soluri din clasa spodosoluri. 1.5 m. calcare. nisipuri si pietrisuri. . e. 2. relieful unitatii A este dispus pe siruri paralele orientate pe directia NV-SE iar relieful unitatii B sub forma semicirculara ce închid la interior o depresiune. b. 15 .6 milioane . auro-argentifere.diverse: în zona eruptiva minereuri complexe. S-a format pe locul unui fost golf al Marii Negre prin pierea cu aluviuni aduse de Dunare. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si relieful B (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru flecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului în unitatea A este de 2303 m. f. iar in unitatea I sub 400 i/an.2 p. Podisul Moldovei fiind mai unitar în privinta diversitatii rocilor si formelor de relief ne ofera în special terenurile agricole. 1992-2 p. Se acorda 12 puncte astfel: a. Dealurile. 16 . la acestea se adauga resursele forestiere. relieful unitatii A prezinta relief glaciar si vulcanic iar cel al unitatii B nu are. Dunarea este cel mai important fluviu european deoarece strabate 10 tari si patru capitale. d. astfel: 1. roci sedimentare diverse. c. 5. b. 8.Buzau. Se acorda 12 puncte din care.14. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Muntii Apuseni) si clima G (Subcarpatii . podisurile si versantii muntilor (300-1800 m) au ca soluri specifice argiluvisolurile. 2 p. resurse forestiere reduse. Alaturi de românii majoritari întâlnim rusi lipoveni în Delta Dunarii. 2. 7.asocierea zonalitatii Iatitudinaie cu cea altitudinala. mici resurse de petrol si gaze asociate. c. zonele de cristalin ne ofera roci de constructii. zonele de flis.ebacalaureat. Solurile specifice câmpiilor si dealurilor joase (sub 300 m) sunt cele din categoria molisoluri.2 milioane. precipitatii medii anuale: în unitatea E avem 550 . 9. d. d. c. iar cea maxima din unitatea B este de 1954 m. fier. mangan. c.Ialomita.2 p.4 milioane locuitori .Mures. pajistile alpine. c. Total 20 puncte II Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). sporul migratoriu negativ. Total 10 puncte III. . De asemenea.Rhin. 20 .Main.4 p. Petrosani. http://www.4 p b. 6.Bârlad. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 7 I Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect).

d) petrol.ebacalaureat. ha adica 62% din suprafata. iar viile si livezile 0. referitoare la unitatea notata cu H (Sectorul Olt . ha.ro/ b) temperatura medie anuala 10-11 ° C. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. Total 10 puncte V. Portul Constanta asigura transportul cu ferry-boat-ul între România. c. . Total 10 puncte b. http://www. ha. prin depunere de sedimente mezozoice si neozoice. cât si cel feroviar. Fondul funciar al României este de aproximativ 23. d) clasa molisoluri. exploatarea padurii.predomina nisipurile.are aspect de câmpii tabulare.Arges): a) s-a format prin depunere de sedimente în urma retragerii Marii Sarmatice.4 p b. e) Botosani. Giurgiu.1p. c) zona stepei. . c) Clasa molisoluri. Georgia si Turcia. Orasul Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind situat într-o zona extrema a tarii. sare.Marea Mediterana) . .6 mii.2 p. favorizata de existenta suprafetelor netede. iar maxima de 265 m (D. d.Marea Neagra . Din acest fond terenul arabil ocupa 9.8 mii.altitudinea maxima depaseste 300 m în nord. Alexandria. . Ponderea mare din suprafata tarii precum si calitatea terenurilor agricole face ca fonduLfunciar agricol sa fie resursa naturala de baza a tarii. Cozancea). etajul stepei si silvostepei .3 p. gaze naturale. Total 12 puncte a. mirajul .8 mii. tip cernoziom . rutier. a depresiunilor si a vailor mari ale râurilor.MoIdovei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice . cu interfluvii largi si netede. e) Pitesti. Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât transportul maritim. clasa argiluvisoluri. terenuri arabile . industrializarea ce a creat locuri noi de munca. aerian si special.4 mii. argilele.1 p. etajul stepei si silvostepei (N) . b) zona stepei.7 mii.1 p.4 p. ha. . precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an.1 p. . pajistile naturale 4. ha. . 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului). Se acorda 16 puncte astfel: a. iar în cea marcata cu G influente de ariditate. tip cernoziom. Relieful este suportul care permite desfasurarea unor activitati economice multiple cum ar fi extractia de minereuri. în acelasi timp relieful ne ofera o mare accesibilitate pentru locuire si comunicatie.2 p.3 p. diverse culturi agricole etc. mecanizarea agriculturii ce a eliberat o însemnata cantitate de forta de munca. Slatina . interfluvii netede. referitoare la unitatea notata cu F (Câmpia Moldovei): a) s-a format pe fundamentul vechi al Platformei Est Europene.4 p. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. cresterea animalelor.3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului). influ-B climatice de ariditate . Cresterea numerica a populatiei oraselor se datoreaza unor factori precum: cresterea demografica accelerata a populatiei. lasi . precipitatii medii anuale: în unitatea D valori de 1000-1200 mm/an iar în unitatea G 600> mm/an. (transporturi multimodale) Constanta se afla pe axa fluviilor si a canalelor si respectiv a marilor( Marea Caspica . din care suprafata agricola este de 14. . tip soluri brun roscate .este o zona deluroasa de altitudini reduse. materiale de constructii.altitudinea medie este de 200 m.în unitatea marcata cu D influente Oceanice.

precipitatii medii anuale: în unitatea A avem 500 . 4. a. pietrisurile. 6. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu http://www. . b) lacuri în masive de sare . 4 p pentru doua deosebiri între relieful F (Grupa Parâng) si relieful J (Muntii Apuseni) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului în unitatea F este de 2519 m.2 p. iar cea maxima din unitatea J este de 1849 m. scaderea nivelului de trai. a. gresiile. c. 7. c) petrol. lignit . c. . Se acorda 12 puncte astfel: a. 3. . Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect).în unitatea marcata cu C influente de ariditate si pontice. 4 p pentru doua deosebiri între clima C (Podisul Dobrogei de Sud) si clima E (Podisul Somesan) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice .Arges) si clima H (Câmpia Moldovei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice .relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 100 m altitudine se aseamana cu muntii.predomina nisipurile. d.2 p. referitoare la unitatea notata cu D (Subcarpatii Getici): a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare muntilor Carpati. iar în cea marcata cu E influente oceanice. c. 9. 1958-9%-2 p. d. iar în unitatea H de 6. Somes. 1930-20%-2 p.700 mm/an. sare. 1930-33%-2 p.1 p. c. Total 20 puncte II. fier.orasului. b.3 p. . relieful unitatii D este foarte rnasiv în timp ce relieful unitatii J este foarte fragmentat. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). iar în unitatea H sub 500 mm/an. lipsa de locuri de munca. Carbune brun. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Sectorul Olt . relieful unitatii D prezinta relief glaciar iar cel al unitatii J nu are. . 2. 5. Se acorda 12 puncte din care: b. d. gaze naturale.8% . 10. d.ebacalaureat.10°C. 8. Podisul Somesan.2 p. . astfel: 1. temperatura medie anuala: în unitatea A 10-11°C . emanciparea populatiei .b. 2. cupru. marnele. Total 12 puncte IV. e. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. b. a.4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului).ro/ VARIANTA 8 I.4 p. d) Târgu Jiu.în unitatea A influente climatice de tranzitie iar în unitatea H influente de ariditate. f.altitudinea maxima este de 1213 m D Chicera. Total 16 puncte VI. precipitatii medii anuale: în unitatea C valori sub 400 mm/ an iar în unitatea E 600-700 mm/an.altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de est. sâmburi de sare în cute diapire . Râmnicu Vâlcea . III. minereuri auro-argentifere 3. astfel: 1. b. 2000. c. 1995 si 2000-2p.

4 p.4 p b. pajistilor sau loturilor agricole. f) minereuri complexe.este structurata pe siruri paralele orientate pe directia NV-SE. referitoare la unitatea notata cu G (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali): a) s-a format în urma orogenezei alpine si a eruptiilor vulcanice neogene (V). 8.Marea Mediterana). creste ascutite în Muntii Rodnei. dar si în alimentarea cu apa a localitatilor sau a unor activitati economice.Total 10 puncte b. Apele subterane au o repartitie ineaala. . etajul stepei si silvostepei (N) . gresii etc.1 p. fiind abundente si la adâncimi variahilfi în de m3.2 p. 3. 10. 9.sirul central din sisturi cristaline. antracitul. cu exceptia vailor largi. a. b. datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon . 7. Cele mai numeroase ape subterane sunt situate în straturi freatice de mica adâncime ce se alimenteaza din precipitatii. Georgia si Turcia.întâlnim relef glaciar cu vai glaciare.Marea Neagra .ro/ Total 10 puncte V. satele sunt mici. este cel mai înalt (maxim 2303 m). c. Orasele Tulcea si Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind sioiate în zone extreme ale tarii. b. Moldova. Acestea au functii agricole în care predomina cresterea animalelor. auro-argentifere.1 p. 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului). Total 16 puncte VI. 5. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. primavara. http://www. cele termale se exploateaza prin foraje sau de la izvoare si se folosesc pentru balneoterapie. miniere sau mixte. d. cupru sare . c) Somesul Mare. b. Suceava . b) influente climatice oceanice (V) si baltice (E) . sarea. risipite cu gospodariile împrastiate datorita formelor de relief. e. astfel: 1.2 p d) zona stepei. Unele. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 9 I. Tulcea este situat pe Dunare si asigjra transportul fluvial. .2 p.4 p. mangan.4 p. a. spodosoluri . c. . loturilor de padure. d. Acestea se folosesc în alimentatie si pentru nevoi gospodaresti. 325 m3/s lunile aprilie si mai . .sirul vestic este vulcanic (Roci eruptive). Altele sunt situate la adâncime si au o mineralizare si duritate variata.1 p. lignitul. 80 m3/s septembrie . 2. forestiere.ebacalaureat. Se acorda 16 puncte astfel: a. 6. (transporturi multimodale) Ambele orase se afla pe axa fluviilor si a canale|or si respectiv a marilor (Marea Caspica . cât si cel feroviar. . feroviar si rutier în zona.2 p. Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât transportul maritim. d. Subsolul Subcarpatilor este foarte bogat în resurse. . Principalele resurse sunt: petrolul. . Bistrita. 190m3/s . c. în zonele montane. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect). .sirul de est alcatuit din roci sedimentare cutate (flis): calcare. toamna. e) clasa cambisoluri.4 p. aerian si special. datorita lipsei precipitatiilor . gazele de sonda. Total 20 puncte .2 p. d. d. 4. d.2 p. rutier. d. . Se acorda 12 puncte astfel: a. Portul Constanta asigura transportul cu ferry-boat-ul între România.

etajul padurilor de fag . iar în cea marcata cu I nu se resimt. Siret Moldova . Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat).altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti.s-a format prin depunerea de sedimente odata cu retragerea Marii Sarmatice spre S.Ialomita.relieful de dealuri il aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine se aseamana cu muntii. 2.2 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului). e) Clasa argiluviseluri. Relieful este alcatuit din platouri si culmi deluroase despartite de vai adânci. iar relieful unitatii D este de câmpie joasa în cea mai mare parte si câmpii înalte. tip brun argiloiluvial -1 p.4. a. influente climatice baltice .în unitatea marcata cu E influente de oceanice si baltice. culoare. astfel: 1.II. Total 10 puncte b. 5.în unitatea H influente climatice oceanice iar în unitatea J influente de ariditate si pontice. relieful unitatii A este format din dealuri joase. Total 10 puncte III. t) Suceava.relieful se prezinta cu zone joase (depresiuni. calcarele.2 p. precipitatii medii anuale: în unitatea H avem peste 700 mm/an. referitoare la unitatea notata cu C (Subcarpstii de Curbura): a) s-au format prii» cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare muntilor Carpati. . Se acorda 12 puncte din care: a.Târgoviste. iar în unitatea J de 10-11 ° C. Total 12 puncte IV.4 p(câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului). b)Dealuri subcarpatice: Rachitas. Istrita. vai seci. . Campina. 20 . predomina rocile cristaline.Bistrita. precipitatii medii anuale: în unitatea E valori peste 1200 mm/ an iar în unitatea I 800-1200 mm/an. . b) etajul climatic de dealuri înalte. . sei) si zone înalte deluroase. temperatura medie anuala: în unitatea H este 6-10° C . iar in unitatea J sub 450 mm/an.predomina nisipurile. . .altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de vest. d) Zona padurilor.Somesul Mic. referitoare la unitatea notata cu B (Podisul Sucevei): a). gresiile. 17 . .sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata. pe calcare s-a dezvoltat un relief carstic evidentiat de pesteri.4 p pentru doua deosebiri între clima E (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si clima I (Grupa Parâng) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice . 7. b.1 p. 4 p pentru doua deosebiri între clima H (Dealurile Silvaniei) si clima J (Podisul Dobrogei de Nord) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice . . . Depresiuni: Pucioasa. chei.altitudinea maxima este de 688 m D Ciungi.Mures. Deleni. pietrisurile.15 . Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. gresiile si marnele.altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele. vai.Oradea.Sfântu Gheorghe. sâmburi de sare în cute diapire. 6. . poduri naturale 3. c. brazdate de vai largi. marnele.1 p. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. Odobesti. c) Suceava.ro/ 174 m.ebacalaureat. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Câmpia Transilvaniei) si relieful D (Câmpia de vest la sud de Mures)(cate 2p pt fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea http://www.3 p. .

b.Bega.1. 260 m3/s luna mai . 4. c. d) cutremure de panânt . Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect). d. astfel: • 1. în N de 8.Prut. Distingem c.ebacalaureat. precipitatii medii anuale: în unitatea E avem peste 700 mm/an. b. alunecari de terendefrisari . c. d. Se acorda 16 puncte astfel: a. Total 10 puncte III. 2. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). în zonele montane hazardele sunt mult mai variate si mai complexe datorita diversitatii peisajelor carpatice. ploi. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 10 I. ninsori.în unitatea E influente climatice oceanice iar în unitatea G influente de ariditate si pontice. lignit .2 p. iar în unitatea G de 10-11°C. b. în România ¦e disting o mare varietate a formelor de habitat. a. c. c. e. 3. Resursele vegetale au o însemnatate deosebita pentru om. . 4. deal si câmpie. Precipitatiile atmosferice scad de la vest la îst si cresc în altitudini In N precipitatiile cresc datorita altitudinii si influentelor oceanice »i oaitice. . Total 10 puncte y. datorita lipsei precipitatiilor .15.1 p. Se acorda 12 puncte din care: d.Somesul Mare.2 p. Total 16 puncte http://www. 5. Se pot produce cutremure de pamânt.2 p. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat. 8. fiecare având trasaturi proprii. 3. sulf. 16.4 p. lignit. 85 m3/s . 75 m3/s septembrie .Satu Mare.c. 6. pasuni. b. la S avem o temperatura medie anuala de peste 11 grade. Pdiciori. Astfel.Oradea. Mera . d. 9. c) petrol. iar in unitatea G sub 450 mm/an.5 Jrade si m altitudine 0 Ffde la peste 2000 m.4 p.Godeanu) si relieful J (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): . în România temperatura aerului scade de la S la N si în altitudine datorita pozitiei am pe glob. iar în sud SJnt reduse datorita climatului de ariditate si a altitudinii mici de -ampie. 10. bazalt.4 p. 19. Total 20 puncte II.4 p. petrol. curgeri de noroi si grohotisuri. Ele sunt reprezentate de paduri. avalanse. .Vrancei. fânete naturale de munte. prabusiri. 6. gaze nafcirale. care au pondere diferita de la un judet la altul si valoare deosebita în functie de speciile de arbori si plante din care sunt alcatuite.2 p. temperatura medie anuala: în unitatea E este 6-10° C. Carbune brun. Se acorda 12 puncte astfel: a. înghet. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Dealurile Silvaniei) si clima G (Podisul Dobrogei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice . c. andezit.1 p. 2. grindina. 7.ciocnirea placilor tectonice ce se întâlnesc în zona.4 p b Formele de reliefau un rol esential în raspândirea populatiei si asezarilor.ro/ VI.Bucuresti. 2. sare.Brasov. d. astfel: 1. fulgere. datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon .

iar în cea marcata cu A influente de ariditate si pontice. dezvoltate mai ales în partea sudica a unitatii. pietrisurile. d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) . Total 10 puncte V. însotite de lunci si terase. Total 12 puncte IV. iar cea maxima din unitatea J este de 2100 m. relieful unitatii C este foarte masiv si înalt. . în unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri. influente climatice submediteraneene si de tranzitie .4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului).2 p. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile. b) Trotus. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. referitoare la unitatea notata cu D (Subcarpatii de Curbura): a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare muntilor Carpati. sâmburi de sare în cute diapire.4 p. marnele.700 m în nord si 300 m în sud.altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele. pietrisuri.sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata. Se acorda 16 puncte astfel: a. .altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti. Dâmbovita . . a. precipitatii medii anuale: în unitatea B valori de 500-700 mm/ an iar în unitatea A sub 400 mm/ an.2 p. terenuri arabile. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Sectorul Olt.relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene torentiale.în unitatea marcata cu B influente de tranzitie.altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m. http://www. .predomina nisipurile.s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri. cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre sud. gaze asociate. creste iar în unitatea J nu întâlnim. Este specific . c. . . . lignit. d) cutremure de pamânt . alunecari de terendefrisari1 p. . Buzau.placi tectonice ce se întâlnesc în zona. Ialomita. vai.vai longitudinale. Prahova. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. la limita cu Câmpia Româna.Arges) si clima A (Delta Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice . nisipuri .relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine se aseamana cu muntii. petrol. iar prin precipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme pozitive. . c) Etaj climatic de dealuri înalte. în care s-au creat goluri.altitudini cuprinse între 600 . resurse forestiere. gresiile.este o unitate tipic piemontana.4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului). referitoare la unitatea notata cu I (Podisul Getic): a) . Total 10 puncte b. . argile) peste un fundament cristalin. influente de ariditate . iar relieful unitatii J este fragmentat de depresiuni.ebacalaureat. .relief înclinat pe directia nord-sud.ro/ b) roci de constructii. nisipuri.1p. .2 p c) etajul climatic de dealuri joase.

9.4 p. 16.calcarelor si dolomitelor. andezit.Arges) si clima A (Delta Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice . c. 7. 3. -20° C.Prut. c. 12° C luna august . Se acorda 12 puncte din care: d. temperatura medie anuala: în unitatea E este 6-10° C. 2.ebacalaureat. precipitatii medii anuale: în unitatea E avem peste 700 mm/an. Total 20 puncte II. Targoviste Toate orasele sunt situate pe vai largi ce înlesnesc legaturile comerciale cu celelalte regiuni. c. Total 16 puncte VI.Oradea.4 p.1 p. d.c. granitele etc. .+35°C-1 p. decembrie si martie -10°C . 4. iar in unitatea G sub 450 mm/an. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Sectorul Olt. Slatin. iar în unitatea G de 10-11°C. La contactul Câmpiei Române cu unitatile deluroase sau de podis se afla orasele: Craiova.în unitatea E influente climatice oceanice iar în unitatea G influente de ariditate si pontice. b. Amenajarile hidroenergetice lipsesc datorita pantei reduse de scurgere a râurilor. vai. munte . topirea zapezilor. Relieful vulcanic cuprinde atât forme create prin vulcanism cât si pe cele care au rezultat în urma actiunii agentilor externi. bazalt. anotimpurile .Bucuresti. b.4 p. 10.15. Pitesti.Satu Mare. perioadele si frecventa secetelor. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect). precipitatii.4 p. Râurile Bârlad si Jijia se afla în grupa râurilor de est. d. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). d. luna ianuarie . Total 10 puncte III. astfel: • 1. locul de unde îsi are izvorul. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Dealurile Silvaniei) si clima G (Podisul Dobrogei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice .1 p. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat.1.4 p. dar si sarii. b. e. relieful unitatii C este foarte masiv si înalt.în .4 p. 2. petrol. a debitului redus datorita influentelor climatice de ariditate .1 p. 4. a. c.Godeanu) si relieful J (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m. sulf.Bega.ro/ VARIANTA 10 I. în unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri. iar relieful unitatii J este fragmentat de depresiuni. astfel: 1. 5. Aceste roci sunt andezitele. lignit. 3. cu precipitatii si temperaturi moderate fata de restul teritoriului . d. 6. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu http://www. Carbune brun. Se acorda 12 puncte astfel: a. creste iar în unitatea J nu întâlnim. 19. iarna. c.Brasov. b. O alta explicatie este legata de microclimatul favorabil. primul fiind afluent al Siretului si respectiv al Prutului. c. iar cea maxima din unitatea J este de 2100 m. c. bazaltele. 2. f. b.Somesul Mare. 8. 6. viscolul .

gresiile. dezvoltate mai ales în partea sudica a unitatii. bazaltele. Aceste roci sunt andezitele. primul fiind afluent al Siretului .ro/ se aseamana cu muntii. . influente climatice submediteraneene si de tranzitie . locul de unde îsi are izvorul. pietrisurile. lignit. la limita cu Câmpia Româna.vai longitudinale. b) Trotus. referitoare la unitatea notata cu D (Subcarpatii de Curbura): a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare muntilor Carpati.700 m în nord si 300 m în sud. Relieful vulcanic cuprinde atât forme create prin vulcanism cât si pe cele care au rezultat în urma actiunii agentilor externi. dar si sarii. .2 p. b.4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului). terenuri arabile. topirea zapezilor. precipitatii medii anuale: în unitatea B valori de 500-700 mm/ an iar în unitatea A sub 400 mm/ an.placi tectonice ce se întâlnesc în zona.2 p. petrol. precipitatii. perioadele si frecventa secetelor. c) Etaj climatic de dealuri înalte.4 p. granitele etc. . Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente.este o unitate tipic piemontana. nisipuri. Râurile Bârlad si Jijia se afla în grupa râurilor de est. alunecari de terendefrisari1 p. sâmburi de sare în cute diapire.4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului).2 p c) etajul climatic de dealuri joase. marnele. . .relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine http://www. influente de ariditate .altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele. însotite de lunci si terase.4 p. . iar prin precipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme pozitive.unitatea marcata cu B influente de tranzitie. Se acorda 16 puncte astfel: a. nisipuri .s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. Total 12 puncte IV.relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene torentiale. pietrisuri. a.altitudini cuprinse între 600 . . .predomina nisipurile.ebacalaureat. cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre sud. . Total 10 puncte V. . iar în cea marcata cu A influente de ariditate si pontice. gaze asociate. Este specific calcarelor si dolomitelor.sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile.4 p. b) roci de constructii. Prahova. Ialomita. argile) peste un fundament cristalin. Total 10 puncte b.relief înclinat pe directia nord-sud. anotimpurile . d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) . d) cutremure de pamânt . Dâmbovita . resurse forestiere.altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti. referitoare la unitatea notata cu I (Podisul Getic): a) . c. Buzau. . în care s-au creat goluri.1p. . .

5.relieful unitatii A s-a format pe roci predominant cristaline si sedimentare (calcare). b). 4 p pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu A (Muntii Banatului) si relieful unitatii marcate cu H (Grupa Fagaras). c. d. orizontala. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 11 I.este acoperita cu un strat gros de loess.ro/ . . 12° C luna august .influenta climatica: în unitatea D.4 p. c. c. La contactul Câmpiei Române cu unitatile deluroase sau de podis se afla orasele: Craiova. d. Slatin. munte . astfel: 1.+35°C-1 p. 6. IV. 3. Prutul. referitoare la unitatea notata cu E (Câmpia Baraganului): a) 2 puncte (câte 1 punct pentru fiecare caracteristica a reliefului). viscolul . câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect: . cu precipitatii si temperaturi moderate fata de restul teritoriului . sare. Pitesti. decembrie si martie -10°C .1 p.4 p. O alta explicatie este legata de microclimatul favorabil. a. oceanica. . d. Bârlad. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect).influenta climatica: în unitatea G. -20° C. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. c. în timp ce relieful unitatii H s-a format numai pe roci cristaline. de dealuri joase. petrol.4 p. 4. pe când în unitatea H de 2544 m. II. Se acorda 12 puncte din care: a. b. Argesul. Total 16 puncte VI.etaj climatic: în unitatea G. 3.4 p. gaze de sonda.reprezinta cea mai întinsa câmpie neteda. 9. d. Se acorda 12 puncte astfel: a. Giurgiu.ebacalaureat. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect: . 500-700 mm/an. b. 8. 7. -1 punct .si respectiv al Prutului.a. oceanica.precipitatii medii anuale: în unitatea D. Târnava Mare.1 p. în unitatea J. iarna.influenta de ariditate. III. astfel: 1. d. de ariditate. 2. 2. http://www. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii de relief marcata cu D (Câmpia Transilvaniei) si clima unitatii de relief marcata cu F (Câmpia Moldovei). în unitatea F. Sibiu. luna ianuarie .altitudinea maxima din unitatea A este de 1446 m. Targoviste Toate orasele sunt situate pe vai largi ce înlesnesc legaturile comerciale cu celelalte regiuni. d. f. a debitului redus datorita influentelor climatice de ariditate . e. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corect enuntata: .1 p. . în unitatea J. 10. . Amenajarile hidroenergetice lipsesc datorita pantei reduse de scurgere a râurilor. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu G (Dealurile Silvaniei si Dealurile Crisene) si clima unitatii marcate cu J (Subcarpatii Moldovei). sub 500 mm /an. de dealuri înalte. b. Se acorda 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat). de ariditate. Drobeta Turnu Severin. în unitatea F. d. a.

Mangalia.ebacalaureat.3 puncte b) . pe când cele estice au veri calde. . . Braila.exista unele lacuri cu apa sarata. . Dâmbovitei. Podisul Bârladului.zona padurilor de foioase.2 puncte d) . centrele de prelucrare a lemnului sunt amplasate în imediata apropiere a padurilor. Calarasi.3 puncte f) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente.Centrele de prelucrare a lemnului de pe teritoriul tarii noastre au o repartitie neuniforma. . din cauza precipitatiilor atmosferice scazute. Golovita. referitoare la unitatea notata cu B (Podisul Dobrogei de Sud): a) . -2 puncte c) 60 m3/s în luna octombrie. întregul sector al Muntilor Apuseni fiind fragmentat în blocuri ce au cauzat crearea unor horsturi si grabene. secete frecvente ierni geroase si contraste termice mari. Se acorda 16 puncte astfel: a) . cea mai mare parte în Carpatii Orientali). .Umanele fluvio-maritime: Tasaul.4 puncte b) .2 puncte e) topirea zapezilor (si ploile de primavara).2 puncte e) . creat în rocile carbonatice de catre apa încarcata cu bioxid de carbon.din cauza cantitatilor scazute de precipitatii atmosferice exista regiuni fara scurgere de suprafata.2 puncte d) toamna. . . Câmpia de Vest) sau de-a lungul Argesului.satele foarte mari (cu peste 4000 de locuitori) sunt specifice mai ales zonelor de câmpie (Câmpia Româna. .2 puncte e) .în regiunile din vestul si centrul tarii cantitatile de precipitatii sunt mai mari (600700 mm/ an) decât în cele din partea de est (400-500 mm/ an). distributiei padurilor. iar în partea lor nordica la formarea unor insule de cristalin.spre Marea Neagra.satele mici (sub 500 de locuitori) sunt situate mai ales în zonele montane (Muntii Apuseni).lagunele maritime: Razim.4 puncte http://www.2 puncte f) 7 luni.2 puncte b) 110m3/s. .c). . gaze de sonda.ro/ d) . . . . pe alocuri depasind 200 m altitudine.clasa molisolurilor (soluri balane dobrogene).2 puncte . -1 punct c) . astfel: a) 325 m3/s. . .zona stepei. d) . cu exceptia depresiunilor si a vailor largi. lalomitei. Techirghiol. de peste 40 m.peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene s-a depus un strat de loess cu grosimi mari. . dar si în Podisul Getic. . .Constanta.petrol. acest podis se termina cu faleze si plaje care au favorizat dezvoltarea turismului. La polul opus se afla regiunile de câmpie. .unitatile de relief din vestul tarii au un caracter de moderatie termica.aspectul reliefului este neted. mai ales.1 punct V. . în luna mai. care sunt localizate în general în zonele montane (peste 60 %.Slobozia. . Zmeica.climat de câmpie. Pentru o eficienta cât mai mare. mai ales Câmpia Româna.1 punct f) . .relieful format pe sisturi cristaline. Se acorda 12 puncte.4 puncte c) . Sinoe. . unde padurile ocupa suprafete restrânse. .relieful carstic este cel mai bine dezvoltat. Acest lucru se datoreaza.4 puncte VI. .

7. . calcar. c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii de relief notata cu A (Sectorul central al Câmpiei Române) si clima unitatii de relief marcate cu E (Podisul Somesan).reprezinta sectorul cel mai extins. 600-800 mm/an.minereuri de fier. de dealuri si podisuri. Suceava.3 puncte IV. oricare din urmatoarele: . câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect. în unitatea I. a. Târgu Mures. 7-9 grade Celsius.aspectul reliefului este neted. carbune brun.spre Marea Neagra.ebacalaureat. granit. 5. Crisul Repede. pe alocuri depasind 200 m altitudine.un element de originalitate este dat de patrunderea câmpiei si a dealurilor în interiorul zonei montane. oceanica. referitoare la unitatea notata cu J (Muntii Apuseni): a) . dintre urmatoarele: etaj climatic: în unitatea A. 2. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). . Crisul Alb etc. sub forma unor „depresiuni-golf. b. Focsani.ro/ . III. încât reprezinta un adevarat mozaic petrografic. . acest podis se termina cu faleze si plaje care au favorizat dezvoltarea turismului. în unitatea I. avene. 9. lac glaciar (sau lacuri de acumulare). . astfel: 1. în unitatea I.substratul petrografic este foarte diversificat. în unitatea E. minereuri auro-argintifere. c. sub 400 mm /an. Se acorda 12 puncte din care: a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu B (Dealurile Lipovei) si clima unitatii marcate cu I (Delta Dunarii). peste 11 grade Celsius. 8. 4. în unitatea E. (câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) .1 punct c). . 6-10 grade Celsius. în unitatea I.influenta oceanica. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. de litoral si delta temperatura medie anuala: în unitatea B. precipitatii medii anuale: în unitatea A 500-600 mm/an. temperatura medie anuala: în unitatea A" 10-11 grade Celsius. 6.numeroase fenomene carstice (chei.b. . în toate directiile. Crisul Negru. Ialomita. 600-700 mm/an. oceanica. Brasov. 3. d. b. de dealuri joase.clasa cambisolurilor sau a spodosolurilor. de peste 40 m. b. 10. bauxita. s-a depus un strat de loess cu grosimi mari. d.VARIANTA 12 |. cursuri subterane). marmura. . Ariesul. precipitatii medii anuale: în unitatea B. 3. . pontica. .nu au subdiviziuni transversale. http://www. Bacau. dinspre zona centrala. a.2 puncte d). Oltul. IV. d. minereuri complexe (câte 1 punct pentru oricare trei raspunsuri corecte). 5.masivele muntoase pornesc radiar.3 puncte b). b. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect: etaj climatic: în unitatea B. 4.Somesul Mic. influenta climatica: în unitatea A de tranzitie. complex si diversificat al Carpatilor Occidentali. Dâmbovita. astfel: 1.peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene. 2. Vladeasa (1836 m) si Muntele Mare (1826 m). referitoare la unitatea notata cu litera A (Sectorul central al Câmpiei Române): . în unitatea E. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. influenta climatica: în unitatea B.altitudinile depasesc 1800 m doar în trei vârfuri: Bihorul Mare (1849 m). câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect. Bazinul Motru. în unitatea E. . II.1 punct e). Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect). de câmpie. d. b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii C (Podisul Dobrogei de Sud) si relieful unitatii D (Subcarpatii Getici). . pesteri.

Se acorda 12 puncte din care: a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera B (Podisul Dobrogei de Sud) si clima unitatii de relief marcata cu litera G (Dealurile Silvaniei si Crisene).relieful este dat de vai largi si interfluvii. . -influenta climatica: în unitatea B.1 punct b).roci eruptive (bazalte. . travertin). Arges.a. .9. dintre urmatoarele: .2 puncte c. . cernoziom castaniu).b. d. valorificate pentru încalzirea serelor. în unitatea G 700-1000 mm/an. . Arad Suceava.ebacalaureat. Alexandria.relief fluvial.resurse de hidrocarburi: petrol si gaze de sonda.etaj climatic . -cuprinde câmpii înalte câmpii joase si câmpii netede (câte 1 punct pentru oricare doua raspunsuri corecte). 5. 7. petrol. Siret.roci metamorfice (marmura). b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera F (Câmpia Moldovei) si relieful unitatii marcate cu litera J (Subcarpatii Moldovei). . . -suprafata sa este acoperita cu un strat de loess. care sunt utilizate în industria energetica si industria chimica. .-treapta montana. sub 400 mm/an.2 puncte f)Slatina.. în luna august.-10 grade Celsius.-ape geotermale.4 puncte d. 2. . de ariditate.sate de tip rasfirat. -relief carstic.4 puncte c.2 puncte d.. prin umplerea cu sedimentele aduse de râuri.-altitudinile mari. . oceanice. de la vest spre est si de la nord spre sud. 6. Buzau.clasa molisolurilor (cernoziom propriu-zis. . s-a format prin orogeneza. http://www. astfel: 1.2 puncte VARIANTA 13 I. gaze naturale.-5 grade Celsius. în lunile ianuarie si februarie. 3. a. 3.. de marime mijlocie (500-1500 locuitori). . 8-9 grade Celsius în unitatea G. 6 grade Celsius. -sate de tip însirat (liniar).2 puncte f. 8.4 puncte VI. .zona stepei. d.a.2 puncte V. -are un aspect tabular. -inaltimile cele mai mari ating 300 m (în Câmpia Pitestilor). . . b. de dealuri joase. 4. 9.-16 grade Celsius. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). . II. -precipitatii medii anuale: în unitatea B.în unitatea B. Satu Mare. b. c.roci sedimentare (calcare. câte 2 puncte pentru . câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect). zona padurilor. locuintelor si tratarea diferitelor boli si afectiuni.ro/ III.2 puncte b.2 puncte e.4 puncte b.1 punct e)petrol. în unitatea G. . andezite).2 puncte c). de câmpie. c. în unitatea G. astfel: 1.a). . . cu grosimi ce cresc dinspre vest spre est. 4. Deva.2 puncte d). succesiv. gaze asociate. b. gresii. 10. -temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius în unitatea B. 2.s-a format pe locul unui fost lac.

iar al unitatii F circa 200 m. al unitatii D. (câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) . în unitatea D.ambele din clasa spodosolurilor. pe Arges.2544 m).podzoluri. .ebacalaureat.s-a format prin orogeneza alpina (cretaciccuatemar).4 puncte .pescuitul.acumularea aluviunilor la gurile de varsare ale Dunarii. -temperatura medie anuala: în unitatea A. 6-10 grade Celsius. . .2 puncte c). pe când unitatea F se prezinta sub forma unor dealuri scunde. -curentii ocazionali de suprafata.predomina sisturile cristaline.Arges. c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera A (Muntii Banatului) si clima unitatii marcate cu litera D (Câmpia Transilvaniei): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect.2 puncte b) . în unitatea D. -grindurile fluvio-maritime (transversale).au masivitatea si înaltimea maxima din Carnatii Românesti (Vf.3 puncte d) . perpendiculare pe aceasta (N-S). . -panta redusa a Dunarii. submediteraneene.ro/ .1 punct b. . Se acorda 16 puncte astfel: a) . -influente climatice: în unitatea A. oceanice. IV.debite scazute. -precipiatii medii anuale: în unitatea A.2 puncte d).3 puncte c) . 500-700 mm /an. soluri brun-acide . de dealuri joase. Moldoveanu . http://www.paduri de conifere (etaj alpin).4 puncte b). .temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius.prezinta o culme unitara în nord. .influenta climatica: pontica. -1 punct e). . -ostroave. .relieful unitatii J are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesu. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. -a suferit o ridicare în bloc cu 1000 m (la sfârsitul neogenului -începutul cuaternarului). oricare dintre urmatoarele: . . . câteva se varsa în Dunare prin limanuri fluviatile.2 puncte V. în timp ce relieful unitatii F (Câmpia Moldovei) s-a format prin sedimentare. -mareele slabe ale Marii Negre. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente.fiecare deosebire corect enuntata. .lacuri de acumulare: Vidraru. . -gridurile fluviale (longitudinale).lacuri glaciare: Bâlea. în unitatea D. a. . Dâmbovita (Olt). . 1000-1200 mm/an. de munte si dealuri înalte. 8-9 rade Celsius. orientata E-V si culmi mai joase.majoritatea se varsa în Marea Neagra prin intermediul lagunelor si limanurilor mari¬time. . referitoare la unitatea notata cu litera H (Grupa Muntilor Fagaras): ' a) .relieful unitatii J (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza.uscatul predeltaic (grinduri continentale). Capra Podragu.relieful unitatii J se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane inchise la exterior de dealuri cu structura cutata. oricare dintre urmatoarele: -etajul climatic al unitatii A. referitoare la unitatea notata cu litera I (Delta Dunarii): a) .râuri putine si scurte. . exploatarea si prelucrarea stufului.precipitati medii anuale: sub 400mm/an.

relief glaciar. piemontan.2 puncte d)32 grade Celsius. c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera B (Dealurile Lipovei) si clima unitatii marcate cu litera E (Podisul Somesan): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect.industrializarea.relieful unitatii D (Subcarpatii Getici) s-a format prin orogeneza. .4 puncte c) . influenta climatica: în unitatea A. luna ianuarie. IV. oricare dintre urmatoarele: . 7. Piatra Neamt. III. 4. . 700-1000 mm/an. .4 puncte d) . 4. . b. astfel: 1. pe nisipuri. câmpie aluvionara în formare.ebacalaureat. existenta stratului de zapada care mentine o reflexie ridicata a radiatiei solare. roci de constructie. -cresterea populatiei ca urmare a sporului natural. carbuni. în unitatea E. Bega.2 puncte e)-12 grade Celsius. .4 puncte VI. 9. 8.2 puncte f)-1 grad Celsius. ostroave).relief fluvial.d. peste 11 grade Celsius în unitatea I. -transformarea unor asezari rurale în orase.pozitia geografica la interferenta marilor regiuni geografice europene. a. Târgu Mures. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect. -Câmpia Româna . a. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect).2 puncte c)-iarna. d. Trotus. în timp ce relieful unitatii H (Câmpia Moldovei) s-a format prin sedimentare.precipiatii medii anuale: în unitatea B. pe când unitatea H este un ansamblu de dealuri joase. uscatul ocupa 13 % din suprafata (grinduri.2 puncte VARIANTA 14 I. dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: 10-11 grade Celsius în unitatea A. II. pontice. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. 500-600 mm/an. de tranzitie. luna august. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). 10. 6. astfel: 1.Carpatii Meridionali (grupa Retezat-Godeanu) .relief geomorfologic. c. -Subcarpatii Getici . în unitatea I. 2. cauzate de slaba expunere fata de Soare. a. oricare dintre urmatoarele: -temperatura medie anuala: în unitatea B. d. -relieful unitatii D se prezinta sub forma a doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu structura cutata. Deva. care a determinat exodul rural-urban. . 3. 5. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corect enuntata. Motru. în unitatea E. c. c. în unitatea I sub 400 mm/an. 500-700 mm /an. iar al unitatii H scade de http://www. -relieful unitatii D are altitudinea maxima de 1018 m în Magura Matau. . minereuri feroase. referitoare la unitatea . . consecinta a miscarii de revolutie. b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera D (Subcarpatii Getici) si relieful unitatii marcate cu litera H (Câmpia Moldovei). 8-9 grade Celsius. . . .Muntii Carpati.b) . 9-10 grade Celsius. a.2 puncte b)-20 grade Celsius. Se acorda 12 puncte astfel: a)12 grade Celsius. precipitatii medii anuale: în unitatea A.între Olt si Arges) si clima unitatii de relief marcate cu litera (Delta Dunarii).ro/ circa 200 m.Se acorda 12 puncte din care: a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera A (Sectorul Central al Câmpiei Române . 2. 3. -fluviul Dunarea. minereuri neferoase.

3 puncte b).2 puncte VARIANTA 15 I.4 puncte VI. 8. . d. în luna august. . 4.1 punct c). .1 punct f). Bugeac. .2 puncte b)-7 grade Celsius.Se acorda 16 puncte astfel: a).2puncte d). Vederoasa. astfel: . referitoare la unitatea notata cu litera C (Podisul Dobrogei de Sud): a). .s-a format prin sedimentare. -tipuri genetice de relief: de litoral. . c. . .notata cu litera F (Grupa Muntilor Parâng): a) . . c) Lotrul.ro/ f)în munti.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). astfel: 1.balane dobrogene (molisoluri). . în luna februarie. -culmile muntoase sunt dispuse radiar. 3.scaderea temperaturii odata cu altitudinea.2 puncte c).2 puncte c)8 grade Celsius. . .limanuri fluviatile: Oltina. d.ebacalaureat. II. . . -pontice. -degradarea digurilor de protectie^ -depozitarea resturilor manajere pe malul râurilor. -este tipic relieful glaciar. etaj alpin. -frecventa mai mare a stratelor de argila.2 puncte .4 puncte c). 10. -natura resurselor minerale. 2.lacuri de acumulare: Vidra. . -relieful este usor ondulat. relief dezvoltat pe loess. -peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a asternut o cuvertura groasa de loess. d. . b.2 puncte d)17 grade Celsius.2 puncte e)6 grade Celsius. Cibinul. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. -miscarile seismice. b. . -limanuri maritime: Techirghiol.cresterea cantitatii de precipitatii odata cu cresterea înaltimii.lacuri glaciare: Gâlcescu. -etajarea elementelor biogeografice. .frecventa mai mare a alunecarilor de teren în Subcarpatii Curburii fata de Dealurile de Vest. .stepa.2 puncte http://www.s-a format prin orogeneza alpina. . -predomina rocile cristaline. .diferentele mai mari de altitudine. . Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect). d.deversarea unor produse petroliere. paduri de stejar.adâncimea mica a albiilor râurilor.1 punct e).4 puncte d) . 7.paduri de conifere. 6. . înaltimile depasesc doar pe alocuri 200 m. d.de ariditate. 5.1 punct V. Jiul de Est.1 punct b. 9. Mangalia. Se acorda 12 puncte astfel: a)10 grade Celsius.etajarea climei.4 puncte b).2 puncte d).montan (sau alpin). c.4 puncte b). c.

oricare dintre urmatoarele: -etajul climatic al unitatii C (Câmpia Moldovei). de ariditate. (câte 1 punct pentru fiecare element corect) -3 puncte c)lacuri: . Bugeac.ebacalaureat.1. 2. precipitatii medii anuale: în unitatea D. -este prezent relieful dezvoltat pe loess (de tasare si sufoziune). -precipitatii medii anuale: sub 400 mm/an. de câmpie. în unitatea G. b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera E (Subcarpatii Moldovei) si relieful unitatii marcate cu litera I (Podisul Getic).temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius. -relieful unitatii E se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane închise la exterior de dealuri cu structura cutata. IV. -influente climatice: în unitatea C. în unitatea G. 400-500 mm/an. http://www. peste 1000-1200 mm/an.ro/ -influente climatice: de ariditate. -prezinta doua siruri de depresiuni delimitate de dealuri cu structura cutata. iar al unitatii I scade de la 600-700 m în N la 300 m în Sud.s-a format prim sedimentare. oricare dintre urmatoarele: . dintre urmatoarele: etaj climatic .limanuri fluviatile: Oltina. -peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a depus un strat gros de loess.3 puncte b). oceanica. 9-10 grade Celsius. -sunt alcatuiti din roci sedimentare. influenta climatica: în unitatea D.relieful unitatii E (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza. în unitatea H 400-500 mm/an. referitoare la unitatea notata cu litera F (Podisul Dobrogei de Sud): a). în unitatea G.Se acorda 12 puncte din care: a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera D (Muntii Poiana Rusca) si clima unitatii de relief marcate cu litera H (Câmpia Baraganului). 6-8 grade Celsius. -precipiatii medii anuale: în unitatea C. depaseste rar 200 m altitudine. de munte. 3. 700-1000 mm/ an. temperatura medie anuala: 6-8 grade Celsius în unitatea D. al unitatii G (Subcarpatii Getici). Focsani. submediteraneeana si de ariditate. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corect enuntata. -relieful unitatii E are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesu. Arad. Zalau.în unitatea D (m-tii Poiana Rusca). Deva. pe când unitatea I este un piemont tipic. în unitatea H (Câmpia Baraganului). .Târgu-Mures. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect.. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. 10-11 grade Celsius în unitatea H. de dealuri înalte si joase. -relieful este usor ondulat. -temperatura medie anuala: în unitatea C. Petrosani. de câmpie.a. c)4 puncte pentrudoua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera C (Câmpia Moldovei) si clima unitatii marcate cu litera G (Subcarpatii Getici): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect. pontica (pe litoral). III. Vederoasa.s-au format prin orogeneza. de ariditate. în unitatea H. în timp ce relieful unitatii I (Podisul Getic) s-a format prin sedimentare. (câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) .Suceava.

Câmpia Aradului. referitoare la unitatea notata cu litera A (Câmpia de Vest la nord de Mures).ebacalaureat. -prezenta unor minereuri (cupru.2 puncte V.-limanuri maritime: Techirghiol.3 puncte b)influenta climatica: oceanica. . Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. . care prin duritate permit constructii hidrotehnice. . (câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) . -1 punct c)resurse naturale: petrol. baritina). -solurilor fertile. . . .4 puncte d) diferente de precipitatii în Câmpia Baraganului fata de Dealurile de Vest: -în Câmpia Baraganului sub 500mm/an datorita influentei de ariditate si altitudinilor reduse (sub 200 m). Muresul.4 puncte VI.ro/ e)anotimpul cu valoarea mediilor lunare în scadere: toamna. Arad. Crisurile. .2 puncte d)râuri: Somesul. -îngustimea sectoarelor de vale. -panta ridicata si viteza mai mare a apei.2 puncte . . .s-a format relativ recent (cuaternar) prin sedimentarea lacului Panonic din vestul Muntilor Apuseni. -existenta litoralului cu activitati portuare si turistice. marnelor în alternanta cu stratele de argila. -compartimentul cel mai înalt (peste 140 m) este Câmpia Carei acoperita de dune de nisip fixate prin plantatii de vii si pomi fructiferi. Barcaul.2 puncte d)diferenta dintre valoarea maxima si minima a precipitatiilor lunare: 85 mm.prezinta sectoare joase (sub 100 m): Câmpia Somesului. gaze asociate. excavatii la baza versantiilor. -activitatea antropica nechibzuita: defrisari. -reteaua hidrografica cu caracter subsecvent capabila sa submineze versantii.2 puncte b)valoarea maxima a precipitatiilor medii lunare: 105 mm în luna iulie. Mangalia.2 puncte http://www. -prezenta materialelor de constructii (granite si calcare). -natura rocilor. Câmpia Crisurilor si sectoare mai înalte (peste 100 m): Câmpia Carei. Se acorda 12 puncte astfel: a)valoarea minima a precipitatiilor medii lunare: 20 mm în luna februarie.2 puncte d)oras cu peste 100000 de locuitori: Constanta-comertul.2 puncte c)anotimpul cu cele mai mari cantitati de precipitatii: vara. -gradul ridicat de înclinare a reliefului. -altitudinilor joase si gradului mic de fragmentare.Seacorda 16 puncte astfel: a)densitatea în Podisul Dobrogei este mai mare decât în Delta Dunarii datorita: -uscatului predominant. .4 puncte c) Amenajarea hidroenergetica a râurilor de munte este facilitata fata de cele din câmpie prin: -alimentare pluviometrica si nivala a râurilor. -înclinarea generala a reliefului E-V.2 puncte e)orase cu populatie de peste 100000 de locuitori: Satu Mare. -precipitatiile abundente care alimenteaza stratul argilos. -în Dealurile de Vest 600-700 mm/an datorita influentelor oceanice si înaltimii mai mari (peste 300 m). Oradea. . . .2 puncte b. ape termale. nisipurilor. . Crasna. . constructii de nave. a).4 puncte b)Frecventa alunecarilor de teren în Subcarpati si în Depresiunea Colinara a Transilvaniei este pusa pe seama: -rocilor de tipul pietrisurilor.

de dealuri si podisuri joase. în unitatea E. -precipitatii medii anuale: în unitatea 1. Bistrita.se desfasoara între Valea Moldovei si Valea Trotusului. 10-11 grade Celsius. -precipiatii medii anuale: în unitatea H. Alba lulia Deva. al unitatii E. b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera J (Muntii Maramuresului si Bucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera D (Muntii Poiana Rusca). -culmile sunt dispuse paralel pe directia NV-SE. 400-500 mm/an.1 punct III. c. Trotus. oricare dintre urmatoarele: -etajul climatic al unitatii H.8-10 grade Ceisiusîn unitatea C. d. astfel: 1.3 puncte 4. c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera H (Câmpia Baraganului) si clima unitatii marcate cu litera E (Subcarpatii Moldovei): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect.3 puncte -prezinta trei tipuri de roci: cristaline. în unitatea C.Alexandria. -se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni mari. vulcanice si sedimentare cutate (flis). . -este prezent relieful vulcanic si cel glaciar.2 puncte VARIANTA 16 I.s-a format prin orogeneza si vulcanism. de câmpie.Târgu Mures.3 puncte .petrol. în unitatea E. . .. d. în unitatea C. c. 8-9 grade Celsius. închise spre exterior de de dealuri cu structura cutata. . iar al unitatii D doar 1374 m în Vârful Padesu. 3. submontane. a. -în unitatea J sunt trei tipuri de roci (eruptive. -altitudinea maxima atinge 911 m în Culmea Plesului. . câte 2 puncte pentru flecare deosebire corect enuntata. de ariditate. dintre urmatoarele: -etaj climatic: în unitatea I. . c. Arad.Se acorda 12 puncte din care: a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera I (Podisul Getic) si clima unitatii de relief marcate cu litera C (Câmpia Moldovei). 10. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente.500-700 mm/an. d. II. 3. baltica si de ariditate. în unitatea C. IV.3 puncte b)Moldova. 8. în timp ce relieful unitatii D s-a format exclusiv prin orogeneza. 6. cristaline si sedimentare cutate. -temperatura medie anuala: în unitatea H. în unitatea E. 9. -influenta climatica: în unitatea I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect). -relieful unitatii J are altitudinea maxima de 2303 m în Vârful Pietrosu Rodnei. b.3 puncte 2. 4. de ariditate. referitoare la unitatea notata cu litera E (Subcarpatii Moldovei): a). sub 500 mm/an. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect. . 5. 7. . oricare dintre urmatoarele: -relieful unitatii J s-a format prin orogeneza si vulcanism. 500-700 mm/an. -temperatura medie anuala: 9-10 grade Celsiusîn unitatea 1.s-au format prin orogeneza la exteriorul Carpatilor Orientali. de câmpie.f)diferenta august-decembrie: 75 mm. a. submediteraneana si de tranzitie. -influente climatice: în unitatea H. carbuni (lignit). Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). 2. gaze naturale. astfel: 1. -au înaltimea maxima de 2303 m (Vârful Pietrosul Rodnei).d. pe când în unitatea D predomina sisturile cristaline). de dealuri joase si depresiuni submontane. d.

c. . 7.4 puncte d)Reliful înalt al Muntilor Carpati impune. .4 puncte VI. prin traditie. . Târnava Mica. -diferentierile climatice impuse de altitudine. . .2 puncte b)22°C.1 punct e)gaz metan. -mineritul pe seama zacamintelor metalifere. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect). .Se acorda 16 puncte astfel: a)Industria aluminei s-a dezvoltat în Oradea pe baza materiei prime (bauxita exploatata în apropiere (Muntii Padurea Craiului).c)petrol. . gaze asociate. .2 puncte b. consecinta a miscarii de revolutie a Pamântului.Canalul Dunare-Marea Neagra reprezinta o importanta artera europeana de navigatie. d.2 puncte d)23-24°C. fiind o importanta sursa de apa pentru irigatii. reducând cu 400 km distanta de transport naval între Constanta si Cernavoda.2 puncte d)soluri cenusii si brun-roscate din clasa argiluvisolurilor. 5. -influenta climatica oceanica. . locuintelor. 4. . -prezinta strate aproape orizontale.s-a format prin sedimentare.2 puncte http://www.2 puncte c)Târnava Mare. c. implicit.ebacalaureat. -turismul care beneficieaza de un potential considerabil. numit Podisul Hârtibaciului. ape minerale. în luna iulie. d. în forma de „domuri" cu acumulari de gaz metan.ro/ d)alunecari de teren. d. -culmile au înaltimi de 500-600 m. -varietatea substratului reprezentat de toate tipurile de roci. 9. eroziunea solului. -activitati forestiere sustinute de un important fond silvic. numit Podisul Secaselor. -constituie si un important obiectiv turistic.1 punct V. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. 2. iar la Tulcea pe baza de import. b. . -hidroenergia asigurata de diferenta mare de altitudine.-2 puncte f) aparitia anotimpului de vara. . 8. în luna ianuarie.etaj climatic de dealuri joase si înalte. pe alocuri boltite. cailor de transport si telecomunicatiilor.3 puncte b). c. în sud-vest este mai scund.2 puncte VARIANTA 17 I. sare. un anumit specific al activitatilor umane: -cresterea animalelor prin valorificarea pasunilor si fânetelor. 10. 3. -în. etajarea climei. c.2 puncte c)martie si noiembrie. latitudine si influentele exterioare.sud este mai înalt si mai împadurit. Se acorda 12 puncte astfel: a)2°C. . • -traverseaza zona cea mai arida a tarii noastre.1 punct f)Târgu Mures. .4 puncte c)Diversitatea solurilor din România este cauzata de complexitatea si varietatea factorilor pedogenetici: -dispunerea formelor de relief în trepte si. b. aportul diferit de materie organica oferit de vegetatie. 6.-2 puncte e)11°C. astfel: 1. inundatii care genereaza degradarea terenurilor. . .4 puncte b). . d. orientate est-vest. referitoare la unitatea notata cu litera B (Podisul Târnavelor): a).

-influente climatice: în unitatea I. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. referitoare la unitatea notata cu litera J (Muntii Maramuresului si Bucovinei): a). C. -temperatura medie anuala: în unitatea 1. 8-9 grade Celsius în unitatea H. de ariditate si pontice.(Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza. iar al unitatii G este de sub 200 m. oceanice. de munte. Se acorda 12 puncte din care: a ) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera A (Grupa Muntilor RetezatGodeanu) si clima unitatii de relief marcate cu litera H (Podisul Bârladului).Focsani. în unitatea C. câte 2 puncte pentru fiecars deosebire corect enuntata.s-a format prin orogeneza alpina.4 puncte b)podzoluri. gaze asociate. în unitatea H. sare.700-1000 mm/an. -predomina rocile sedimentare cutate (flis). -relieful unitatii D se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane închise la exterior de dealuri cu structura cutata.. în timp ce reliafui unitatii G (Câmpia Olteniei) s-a format prin sedimentare.a. dintre urmatoarele: etaj climatic: în unitatea A. 4. carbuni (lignit). de dealuri joase. astfel: 1. III. -culmile sunt orientate spre NE-SV. de ariditate. 400-500 mm / an în nord si sub 400 mm/an în sud. -este grupa cea mai înalta a Carpatilor Orientali (altitudinea maxima 2303 m în Vârful Pietrosul Rodnei). pe când unitatea G este o câmpie tabulara. -prezinta cele trei tipuri de roci: eruptive.Arges.9-10 grade Celsius. -paralelismul culmilor orientate NV-SE. -este grupa cea mai scunda din Carpatii Orientali (Vârful Ciucas .ro/ 2. temperatura medie anuala: 2-6 grade Celsius în unitatea A. în unitatea H. -tipuri genetice de relief: glaciar. Somesul Mic. -precipiatii medii anuale: în unitatea 1. în unitatea H 400-500 mm/an. oceanica. cristaline si sedimentare cutate (flis).s-au format prin orogeneza si vulcanism. oricare dintre urmatoarele: -relieful unitatii D. peste 10-11 grade Celsius.petrol. vulcanic. peste 1000-1200 mm/an. în unitatea C. 3.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat).ebacalaureat. de dealuri joase. influenta climatica: în unitatea A. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect. http://www. oricare dintre urmatoarele: -etajul climatic al unitatii I. IV. de dealuri joase si de câmpie. c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera I (Dealurile Lipovei) si clima unitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect.II. -relieful unitatii D are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesului. b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera D (Subcarpatii Moidovei) si relieful unitatii marcate cu litera G (Câmpia Olteniei). E-V. . soluri alpine brun-acide (spodosoluri) . Sibiu. în unit. sau N-S. precipitatii medii anuale: în unitatea A.1954 m). al unitatii C.1 punct .

calcare).d)minereuri neferoase. -zona padurilor (de stejar). referitoare la unitatea notata cu litera C (Podisul Dobrogei): a)Constanta. . b. 2.ebacalaureat.2 puncte V. Oltina. Mangalia. la sfârsitul proterozoicului.1 punct b. 3. Se acorda 12 puncte astfel: a)28 mm.temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii. Vederoasa. 4. .4 puncte b). 5. 5. . 3. .2 puncte d)41 mm în luna mai. b. . b.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). . . 7. . Zmeica. d. sisturile verzi din partea centrala (Podisul Casimcei). 4. Golovita. . 9.1 punct c)Cernavoda. III. d. a. -reducerea costurilor de productie prin transporturile la distante reduse. dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: 9-10 grade Celsiusîn unitatea 1.altitudini mai mari. are dealuri de peste 400 m altitudine. c. b. . lac de acumulare. a. astfel: 1. roci de constructie. gaze asociate. astfel: 1. Tulcea.2 puncte f)5 mm.4 puncte VI. Sinoe. 2. . Prut. . . .3 puncte c)lac glaciar. 8.limanuri fluviatiie: Bugeac. Se acorda 12 puncte din care: a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera I (Dealurile Lipovei) si clima unitatii de relief marcata cu litera H (Podisul Bârladului) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect.în depresiunile intramontane se produc frecvente inversiuni termice. lac în masive de sare.Baia Mare. -limanuri maritime: Techirghiol.2 puncte e)februarie si aprilie.ro/ e).1 punct d). Râmnicu Vâlcea.petrol.4 puncte http://www.2 puncte b)soluri balane dobrogene (clasa molisolurilor).2 puncte b)79 mm. 78 mm în luna iulie. . baltica. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect). . Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. -înclinarea mare a versantilor.1 punct d)oceanica. .orogeneza baikaliana a cutat.4 puncte d) .2 puncte c)51 mm. Botosani. .Târgu Jiu. II. d. în luna septembrie. 10. . 6.Se acorda 16 puncte astfel: a).zona stepei.4 puncte c).s-a format prin sedimentare.8-9 . înclinarea generala este NS.Bitrita.lagune: Razim. ape minerale. . -orogeneza hercinica (la sfârsitul paleozoicului) a înaltat Muntii Macinului (granite si . -gradul ridicat de fragmentare.2 puncte VARIANTA 18 I. sare. în luna februarie.primele centre siderurgice din tara noastra (Resita si Hunedoara au fost amplasate în imediata apropiere a zacamintelor de minereuri de fier).

argile. al unitatii C. sare. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. a).grade Celsiusîn unitatea H.relieful prezinta doua parti distincte ca altitudine. în unitatea C de ariditate si pontice.4 puncte .ebacalaureat.4 puncte IV. Olt. . partea sudica este mai joasa. -sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii. ale unitatii B sunt sub 2000 m (vârful Ciucas 1954 m). . 500-600 mm/an.1 punct d)un tip de sol: brune si brune acide (clasa cambisoluri). . submediteraneene. . gaze asociate.4 puncte b)Dâmbovita. -compartimentul sudic (Podisul Dobrogei de Sud) s-a format prin sedimentare. oricare dintre urmatoarele: -etajul climatic al unitatii G.în unitatea A predomina sisturile cristaline. în sud (Podisul Dobrogei de Sud) peste fundamentele de calcare si gresii sarmatice s-a depus un strat de loess. carbune. . oricare dintre urmatoarele: .4 puncte b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera A (Grupa RetezatGodeanu) si relieful unitatii marcate cu litera B (Carpatii Curburii). -înaltimea este mai mare în jumatatea nordica depasind 400 m (Vârful Greci 467 m). de câmpie. -influente climatice: în unitatea G. 400-500 mm/ an în nord si sub 400 mm în sud. Arges.ro/ unitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect. în unitatea C. structura geologica si petrografica. în unitatea H. . . granite si calcare).4 puncte c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera G (Câmpia Olteniei) si clima http://www. . în unitatea B rocile sedimentare cutate (flis). despartite de aliniamentul Hâsova-Capul Midia. oceanica. Motru.700-1000 mm/an. în unitatea B relieful pe conglomerate. a. -precipiatii medii anuale: în unitatea G. -petrografia este reprezentata în nord de roci dure (sisturi verzi. precipitatii medii anuale: în unitatea 1. Jiu. -prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu structura cutanata.altitudinile unitatii A depasesc 2500 m (vârful Peleaga 2509 m). referitoare la unitatea notata cu litera C (Podisul Dobrogei). de dealuri joase si de câmpie. pietrisuri). de ariditate.1 punct e)o resursa a subsolului: petrol. . Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. . referitoare la unitatea notata cu litera E (Subcarpatii Getici): a) . rar depaseste 200 m.1 punct Total 10 puncte b.s-au format prin orogeneza. -altitudinea maxima este 1018 m în Magura Matau. -compartimentul nordic (Podisul Dobrogei de Nord) este cel mai vechi: format prin orogeneza baikaliana (Podisul Casimcea) si hercinica (Muntii Macin). conglomerate.3 puncte c)etaj climatic: de dealuri înalte. în unitatea H 400-500 mm/an. influenta climatica: în unitatea I. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corect enuntata. .în unitatea A este tipic relieful glaciar.

10. stepa. -solurile cu fertilitate ridicata. . a. Râmnicu Vâlcea. -diversitatea structurii petrografice.etajul stejarului. 7.4 puncte c. 5. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). 5.2 puncte c)18 mm. a.2 puncte d)februarie . astfel: 1. Total 10 puncte III. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect). Total 20 puncte II.Doua elemente care explica ponderea mai mare a terenurilor arabile în Câmpia http://www.b)influenta climatica: de ariditate. Satu Mare. .s-a format prin orogeneza alpina.minereuri de fier. 6. b. în luna mai. a. 3.2 puncte d)zona de vegetatie: paduri de stejar. 2. .27 mm . pontica.2 puncte e)34-21 = 13 mm. plumb. a.climat mai rece (2-6 grade Celsius) si mai umed (700-1200 mm/an) permite dezvoltarea vegetatiei de padure (fag si conifere). . . 4.2 puncte b)35 mm.1 punct e)orase peste 50000 de locuitori: Constanta. 3. . -cerinta mare de materiale de constructie pe piata. 2. a.lasi. .Legatura dintre clima si vegetatie în cazul a doua trepte de relief: -în câmpie climat mai cald (10-11 grade Celsius) si mai secetos(sub 500-600 mm/ an).2 puncte f)influenta climatica de ariditate. b. . . c.1 punct c)tipuri de lacuri: limanuri fluviatile. . 8. b.Siret. 9. . lagune. în luna martie. august-28 mm. astfel: 1.2 puncte VARIANTA 19 I. .ebacalaureat. Se acorda 12 puncte din care: a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera H (Subcarpatii Moldovei) si . paduri cu specii termofile . marmura. determina o vegetatie ierboasa si marunta. . Se acorda 12 puncte astfel: a)17 mm. -în munti .2 puncte V.4 puncte Total 16 puncte VI.Doua cauze care explica densitatea mai mare a tipurilor genetice de lacuri în zonele montane fata de Subcarpati: -extinderea mai mare în suprafata si altitudine.4 puncte b.ro/ Româna fata de regiunile deluroase: -relieul neted si întins.Se acorda 16 puncte astfel: a. -climatul propice culturilor agricole. . limanuri maritime. Crisul Alb. c.Tulcea.4 puncte d.Târgu Jiu.stepa. este grupa cu altitudinea cea mai mare (Vârful Moldoveanu 2544 m). 4. -varietatea conditiilor de formare a muntilor.Doua cauze care au determinat dezvoltarea accentuata a industriei materialelor de constructii: -varietatea si bogatia rocilor de constructie.

precipitatii medii anuale: în unitatea H. 500-700 mm/an. uscatul reprezinta 13 % sub forma de grinduri si ostroave. . -relieful unitatii D prezinta 3 tipuri de roci (cristaline. Iza.ro/ notata cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei) a)râuri: Somesul Mare. -relieful unitatii D are altitudinea maxima de 2303 m în Pietrosu Rodnei. . de câmpie. c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera E (Câmpia Olteniei) si clima unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei de Nord): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect. în timp ce relieful unitatii F (Muntii Poiana Rusca) s-a format prin orogeneza.clima unitatii de relief marcata cu litera I (Podisul Somesan). sedimentare. în unitatea I. paduri de conifere.cele 3 brate ale Dunarii (Chilia în nord. soluri alpine brun acide din clasa spodosoluri. ape minerale. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. a.2 puncte e)resurse naturale: stuf. de dealuri joase si de câmpie. submediteraneene. oricare dintre urmatoarele: -relieful unitatii D (Muntii Maramuresului si Bucovinei) s-a format prin orogeneza si vulcanism.1 punct f)influente climatice: oceanica în vest. . câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect. . în unitatea I 700-1000 mm/an. Viseu. pasuni si fânete. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. 7-9 grade Celsiusîn unitatea I. eruptive). b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera F (Muntii Poiana Rusca). -influenta climatica pontica.ebacalaureat. . Bistrita. -precipitatii medii sub 400 mm/ an. 500-600 mm/an. 400-500 mm / an. -influente climatice: în unitatea E. de ariditate si pontice.2 puncte c)resurse naturale: minereuri neferoase.1 punct b. -precipiatii medii anuale: în unitatea E.2 puncte c). . referitoare la unitatea http://www. influenta climatica: în unitatea H. pe când în unitatea F predomina sisturile cristaline. .temperatura medie anuala peste 11 grade Celsius. rutiere. în unitatea G.1 punct e)tip de sate: risipite. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corect enuntata. baltica si de ariditate. fauna piscicola si cinegetica.3 puncte d)categorii de cai de comunicatie: navale. referitoare la unitatea notata cu litera C (Delta Dunarii): a)câmpie aluvionara în formare. . dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: 6-8 grade Celsiusîn unitatea H. roci de constructie. IV. oricare dintre urmatoarele: -etajul climatic al unitatii E. iar al unitatii F scade la doar 1374 m în Vârful Padesu. . -unitatea D are un evident paralelism al culmilor orientate NV-SE. în unitatea G. . baltica în est. Sfântu Gheorghe la sud). de acumulare.Se acorda 16 puncte astfel: .3 puncte d)tip de sol: podzoluri.2 puncte b)elemente de hidrografie . .2 puncte b)tipuri genetice de lacuri: lacuri glaciare. Sulina la mijloc. al unitatii G. în masive de sare. pe când unitatea F este un masiv individualizat. oceanica.1 punct V.

8. 2. -în Câmpia Româna si Dobrogea industria de prelucrare a lemnului este slab reprezentata la fel ca si vegetatia arborescenta. ape minerale. b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera C (Delta Dunarii) si relieful unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei de Nord). 10-11 grade Celsius în unitatea E. 400-500 mm/an.Târgu Mures. în unitatea E 500-600 mm/ an. III. c. . b.Bârlad. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corect enuntata. paduri de conifere în special. având ca rezultat dezagregarea rocilor. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect. b.unitatea cu relieful cel mai vechi. 5.. 3.4 puncte c)Densitati diferite în bazinul Argesului: -în bazinul superior.. sare.4 puncte ( d)cauzele degradarii terenurilor din spatiul carpatic si subcarpatic: -defrisarile masive. revarsari. c. . altitudinea maxima 467 m Vârful Greci.scade pe latitudine de la 10-11 grade Celsiusîn sud la 8-9 grade Celsiusîn nord.2 puncte VARIANTA 20 I.ro/ 7.Se acorda 12 puncte astfel: a)325 m3/s. -scade în altitudine de la 10-11 grade Celsiusîn câmpie la 2-6 grade Celsiusîn munti.Somes. c. gaze asociate. cele mai extinse.Se acorda 12 puncte din care: a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera B (Podisul Bârladului) si clima unitatii de relief marcata cu litera E (Câmpia Oltinei). . în luna septembrie.2 puncte c)primavara. Austrul. 2. . inundatii. .3 puncte d)ploile de primavara. densitatea populatiei este redusa datorita conditiilor de teren accidentat si a climatului racoros si umed.ebacalaureat. a . -diferentele termice zilnice si sezoniere.2 puncte b)80 m3/s. b. Ialomita. Vaslui. 4. astfel: 1. în lunile aprilie. corespunzator spatiului montan.3 puncte e)245 m3/s.a)Distributia neuniforma a centrelor de prelucrare a lemnului pe teritoriul României: -în Carpatii Orientali exista numarul cel mai mare de centre de prelucrare grefate pe fondul forestier. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect). 6. . astfel: 1. -în bazinul mijlociu (Subcarpatii si Podisul Getic) densitatea depaseste media pe tara datorita conditiilor. c. de câmpie. Total 20 puncte II. mai. -pasunatul irational. Crivatul. 3.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). -haldele de steril ale exploatarilor miniere. . d.4 puncte b)Variatia temperaturii medii anuale: -temperatura medie anuala . dintre urmatoarele: -etaj climatic: în unitatea B. http://www. s-a format prin orogeneza. oricare dintre urmatoarele: . 5.4 puncte VI. -temperatura medie anuala: 8-9 grade Celsiusîn unitatea B. 4. . de dealuri joase. Deva. b. 10. în unitatea E.petrol. 9. -vânturi: în unitatea B. topirea zapezilor. -precipitatii medii anuale: în unitatea B. iar la altitudinea de peste 2200 m ajung la 0 grade Celsius. în unitatea E.

calcare.Se acorda 16 puncte astfel: a)Hazarde naturale în Carpati si cauzele lor: .nod de comunicatie cu caracter complex: . .influente climatice: în unitatea H.s-a format prin orogeneza alpina.ebacalaureat. b.au altitudinea maxima 1018 m în Magura Matau. IV.vârsta reliefului si. .temperatura medie anuala: în unitatea H 7-8 grade Celsius. de acumulare: Vidraru. . unitatea G este un rest al muntilor formati prin orogeneza hercinica în nord si a celor formati prin orogeneza baikaliana în sud.ro/ d)Târgu Jiu. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. . zona de coliziune a placilor tectonice. . Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. sisturi verzi. 700/800 mm/an. . b)Complexitatea geografica si geomorfologica a Podisului Dobrogei: .precipiatii medii anuale: în unitatea H. de munte. referitoare la Unitatea A (Subcarpatii Getici) a). gresii.are o culme unitara în nord orientata E-V si culmi perpendiculare orientate N-S. implicit. în unitatea G de 467 m în Vârful Greci. oricare dintre urmatoarele: -etajul climatic al unitatii H de dealuri. baltice în nord.. cauzata de influentele oceanice si altitudinea mai mare. referitoare la Unitatea I (Grupa Fagarasului) a) . pe când în unitatea D.s-au format în ultima faza a orogenezei alpine. Dâmbovita. în unitatea D. Capra si Podragul.este grupa cea mai înalta (Vârful Moldoveanu 2544 m) din Carpatii românesti. c)lacuri: glaciare: Bâlea. d)Constanta: .predomina sisturile cristaline . de ariditate în sud. efectul diferit al actiunii agentilor externi.' . .sunt alcatuiti din roci sedimentare: argile.avalanse de zapada cauzate de încalzirea inegala a stratelor de zapada pe pante abrupte. . 2-6 grade Celsius. http://www.înaltimea maxima în C este de 12 m în Grindul Letea. b)Argesul. . e)petrol. gaze asociate. lignit si sare. în unitatea D. . Râmnicu Vâlcea. datorita influentei climatice de ariditate. .procesele de geneza diferite: orogeneza în jumatatea nordica si sedimentare în cea sudica. b)temperatura medie anuala 5-10 grade Celsius. c)vegetatia: etajul fagului.prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu structura cutata. timp în care în Dealurile de Vest cantitatea de precipitatii este mult mai mare. V. Topologul.prabusiri de stânci datorita dezagregarii rocilor si a fortei de gravitatie. amestec fag si stejar.relieful unitatii C este o câmpie aluvionara în formare (relieful cel mai tânar). sub 400 mm/an.miscari seismice în Carpatii Curburii. . conglomerate si pietrisuri. oceanice în vest si baltice în est. . pe când în G prin granite. c)Cantitatea diferita de precipitatii în Podisul Dobrogei de Sud comparativ cu Dealurile de Vest: -în Podisul Dobrogei de Sud se înregistreaza cea mai scazuta cantitate de precipitatii. al unitatii D.a suferit o înaltare în bloc cu aproximativ 1000 de m. c)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera H (Subcarpatii Moldovei) si clima unitatii marcate cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect. a. peste 1000-1200 mm/an. 700-1000 mm/an.petrografia în C este reprezentata prin aluviuni.

2 puncte b)6 grade Celsius. in Muntii Ciucas apar forme ciudate.Grupa Sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii Curburii) a).a) .2 puncte VARIANTA 21 I. iar in sezoanele de tranzitie sunt manifestari foehnale. 2. f)Brasov si Sfantu Gheorghe. c). Mures. VI. turistice. peste 300000.altitudini moderate (altitudinea maxima 1849 m.Muntii Apuseni a).clima Campiei de Vest are influente oceanice si submediteraneene. . Timisoara si Arad / Satu Mare / Oradea. in timp ce relieful Podisului Sucevei cuprinde platouri structurale. in timp ce clima Podisului Dobrogei are influente de ariditate si pontice.altitudine maxima 1954 m (Muntii Ciucas). doline. -precipitatiile medii multianuale in Campia de Vest sunt de 600-700 mm.ebacalaureat. e)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu soluri podzolice. http://www. 3. cupru. 3-a. -pe conglomerate. 8 . in timp ce in Podisul Dobrogei sunt sub 450 mm. altitudini de 450550 m. -prezenta unui relief carstic complex (platouri carstice.2 puncte e)media aritmetica a temperaturii medii lunare. III. b)Depresiunea Brasov. vf. inseuari. cueste. in timp ce in Subcarpatii Curburii iarna bate crivatul. depresiuni. in timp ce Subcarpatii Curburii au influente continentale de ariditate. 14-Buzau.-pozitia geografica la Marea Neagra. 5. 17Moldova. -in Campia Transilvaniei bat vanturile de vest. administrativ-politice.altitudinile Campiei Olteniei sunt intre 100-300 m. minereuri radioactive etc.c. . 9 . prezenta cuestelor si a domurilor gazeifere. b). -numarul mare de locuitori.d.B . c)climat tipic/nontan. minereuri auroargintifere. e)bauxita. . sare. comerciale.5 grade Celsius. 10 . . 12-Bucuresti. gaze asociate. create prin eroziune diferentiala (sfincsi. . despartite de culoare largi de vale ale afluentilor Dunarii. -sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate). 7 .ro/ -existenta depresiunilor „golf prin care Campia de Vest patrunde pana in inima muntilor. Curcubata Mare/ Bihor).1. Muntii Padurea Craiului.3-Galati. b.relieful Campiei Olteniei cuprinde interfluvii intinse si netede. -functiile complexe: industriale. d)Crisul Repede / Negru / Alb. d)etajul fagului / etajul coniferelor.2 puncte c)17 grade Celsius. 4 .Depresiunea Brasov. in timp ce in Podisul Sucevei altitudinea Maxima ajunge la 688 m (Dealul Ciungi).Campia Transilvaniei are un climat cu influente oceanice din vest. stanci curioase). .c.c. petrol. în luna august. II.1-a.c. 2 . în luna ianuarie. IV. b)Muntii Bihor. pesteri etc). 6 . c)influente oceanice din vest.2 puncte f)muntii înalti. versanti abrupti. -includ cea mai mare depresiune intramontana din Carpatii Romanesti .J . 5-a. .2 puncte d)2.Se acorda 12 puncte astfel: a)11 grade Celsius. avene. Muntii Metaliferi etc. .b. 4.b.

f) . a) .1-Deva.zacamintele de huila din Depresiunea Petrosani si din Muntii Banatului. 7 .d. b).c.150 mm in iunie.Carpatii Curburii sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate). a) . d) . 4 . care. respectiv Henri CoandaOtopeni. -altitudinile Carpatilor Curburii depasesc 1900 m (vf. precum si calcarele metalurgice (folosite ca fondanti) au constituit premisele amplasarii unor combinate siderurgice la Resita (in Muntii Banatului) si Hunedoara (la poalele Muntilor Poiana Rusca).Bucurestiul este principalul nod feroviar. Piatra Goznei 1446 m).b. iulie. c). apar si sate (in jurul marilor orase).55 mm in noiembrie.Podisul Dobrogei de Sud a). c).in Podisul Tarnavelor apar influente oceanice din vest. b).V. august). in general.ro/ Banatului predomina formatiunile cristaline cu intruziuni granitice si calcaroase. -prezenta suprafetelor forestiere mai intinse si a izvoarelor minerale genereaza. 2 . alunecari de teren generate de ploi de lunga durata. iunie. -in Campia de Vest bat vanturile de vest. aeroport international si Bucuresti-Baneasa.b.cresterea altitudinii determina modificarea parametrilor climatici (scad temperaturile si cresc cantitatile de precipitatii). in zona montana). rutier si aerian al tarii (din care pornesc 9 magistrale feroviare si 10 rutiere catre granite. Suceava. in campie si roci dure. 1. in zona colinara. 9-Ploiesti-industrie de utilaj Petrolier / petrochimie. 6-Ramnicu Valcea. aeroport mixt).85 mm in martie si 135 mm in august.altitudini. in timp ce in Campia Moldovei iarna bate crivatul.c. in zona colinara. . 6 . cu un nucleu civic pe fundul de presiunilor si gospodariile insirate pe vai.1 . c) . 8 . IV. 10 . VI.b.fiecare treapta de relief are anumite tipuri de roci (sedimentare mai moi. in timp ce in campie.vara. 20-Somesul Mare. in timp ce in Subcarpatii Moldovei sunt influente continentale de ariditate. de asemenea.c.Campia de Vest la nord de Mures are influente oceanice din vest. cu gospodariile inghesuite si vetre geometrizate. pe cand Muntii Banatului abia depasesc 1400 m (vf. sub 200 m. in timp ce in campie interfluviile netede si extinse favorizeaza satul de tip adunat. -in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest. 4. genereaza diferite tipuri de soluri. in timp ce in Muntii http://www. d) .c. 10-Arad.70 mm.95 mm VARIANTA 22 I. determina prezenta satelor rasfirate. b) . g) . 5. 2. sate cu functii forestiere si turistice (statiuni balneoclimaterice).c. pe langa functia agricola. 3Craiovaindustrie constructoare de autoturisme. II.4 luni (mai.d.ebacalaureat. 3 . in timp ce Campia Moldovei are influente continentale de ariditate.19-Buzau. . in timp ce in Subcarpatii Moldovei iarna bate crivatul. III. dominanta. Ciucas 1954 m). a) . 9 .gradul mai mare de fragmentare (cu dealuri si depresiuni intracolinare) si inclinarea pante lor. D . si in plus are si doua aeroporturi. e) . 3. pe substrat marno-argilos. fapt care influenteaza pedogeneza. minereurile de fier din Muntii Poiana Rusca si Muntii Banatului. care preiau functii industriale sau de servicii. 5 .

-interfluviile sunt intinse. Alexandria.) determina prezenta pe teritoriul tarii a unor specii de plante din toate partile continentului. b) ianuarie. in timp ce in Podisul Sucevei bate uneori iarna crivatul. 18-lalomita. II. 9-Slobozia. culoarele largi de vale. c)cernoziomuri din clasa molisoluri / soluri brun-roscate din clasa argiluvisoluri.Campia Romana dintre Olt si Arges (Campia Munteniei de Vest) a) .-are in fundament platforma Moesica peste care s-au depus strate groase de calcare si gresii iar la suprafata o cuvertura de loess. fragmentate de vai largi. e)petrol si gaze asociate. -interfluviile sunt intinse si netede. oceanice. 2-b. VI. Dealurile Silvaniei au un climat cu influente oceanice din vest. c) 26* C. 8-c.-3° C. Slatina.munti vulcanici. cu lunci si terase favorizeaza concentrarile de populatie. VARIANTA 23 I. 9-b. in est . despartite de vai largi cu lunci extinse.V. in timp ce in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali apare zonalitatea petrografica ce determina paralelismul culmilor muntoase (in vest . 6-c. climatul mai cald favorizeaza concentrarile mai mari de populatie.ebacalaureat. usor ondulate. 23° C. 5-c. industria moraritului si panificatiei este prezenta in toate orasele si in numeroase localitati rurale. interfluviile netede. . 1. pe cand in campie. -influentele climatice variate (submediteraneene.altitudinile scad de la nord la sud.ro/ III. 1 -b. 7-d. d). b)vecinatatea Marii Negre. continentale de ariditate etc. 2-Targoviste. de la 300 la 100 de metri. http://www.munti alcatuiti din formatiuni cristaline.diversitatea treptelor de relief genereaza o etajare a vegetatiei. a) altitudinea reliefului (precipitatiile cresc odata cu altitudinea). predominant din pietrisuri si nisipuri. b).15-Jijia. in centru . 17-Somes. 8-Focsani. -la contactul cu Podisul Getic apar campii piemontane inalte (Campia Pitestilor).Grupa Fagaras este alcatuita predominant din sisturi cristaline cu intruziuni granitice. 10-d. b. -produsele de panificatie constituie alimente de baza in tara noastra si^ca urmare. -in Dealurile Silvaniei bat vanturile de vest. 4-a. e)secete frecvente generate de climatul temperat continental cu nuanta de ariditate. umed si racoros este un factor restrictiv in raspandirea si densitatea populatiei. 16-Tamava Mica. pe cand in campie. C . b)zona silvostepei / zona padurilor de stejar.zonele montane. influentele climatice (in est si sud-est cele de ariditate determina precipitatii reduse. alcatuite. 6 Constanta-industria constructoare de nave maritime. 2. e) media aritmetica a temperaturilor medii lunare. Lac de baraj natural / lac de crater vulcanic / lac de baraj hidroenergetic. c). in timp ce in Podisul Sucevei apar influente scandinavo-baltice.a) iulie. d)Pitesti. 4.munti alcatuiti din flis). cu relief accidentat si pante accentuate sunt un factor restrictiv in raspandirea si densitatea populatiei. in timp ce in vest precipitatiile cresc datorita influentelor oceanice). d) circulatia sudica (mase de aer tropical) si altitudinea redusa. f) 6° C. 3-d.1 Resita-industria siderurgica. c)zona stepei / zona silvostepei.cultura cerealelor se practica pe aproape 2/ 3 din suprafata tarii. influente de ariditate si pontice. b). -climatul tipic montan. d)cernoziomuri si soluri balane dobrogene/ clasa molisoluri. 3. climat de campie si dealuri joase.

generate de precipitatii torentiale. in timp ce in Campia Transilvaniei sunt de 8-9°C si scad de la vest la est. cu influente oceanice din vest: c)etajul padurilor de fag / etajul padurilor de amestec de fag cu rasinoase. unde influentele continentale de ariditate determina precipitatii mai http://www. la 100 m.temperaturile medii anuale sunt de 9-10°C si scad de la sud la nord in Podisul Getic. un strat biotic. viticultura si pomicultura in zona colinara etc). Alexandria.in Campia Transilvaniei apar influente climatice oceanice din vest. marmura. neoxigenat. . in vestul tarii. cu lunci extinse si terase ale afluentilor Dunarii. in sud. f) 12° C. fragmentate de vai largi. d) variatia radiatiei solare globale. 4-a. 2-c.) -prabusiri si caderi de stanci pe versantii abrupti. 7-b.etajarea altitudinala a treptelor de relief determina o crestere a cantitatilor de precipitatii odata cu altitudinea.alcatuiti predominant din formatiuni cristaline. in nord. 17-lalomita. e) media aritmetica a temperaturilor medii lunare.Muntii Poiana Rusca a). d). 2. c)cernoziomuri din clasa molisoluri/ soluri brun-roscate din clasa argiluvisoluri. 2 -Piatra . specific zonelor joase de campie. c).ebacalaureat. Campia Moldovei. a) iulie 22° C. oxigenat.ro/ reduse si secete frecvente. e)minereuri de fier. I . cu salinitate de 17-18 %o. -climatul de deal. II. b)zona silvostepei/ zona stejarului. favorizeaza cultura graului si a florii soarelui. inghet-dezghet etc. 3-d. -climatul mai cald. -in sudul Campiei Olteniei apar dune de nisip. 1-b. -apar ca un masiv cu culmi domoale si versanti abrupti.Grupa Fagaras are o masivitate pronuntata si un grad de fragmentare mai redus comparativ cu Grupa Centrala. 19-bratul Sfantu Gheorghe. 8-a.22 %o (datorita lipsei curentilor verticali). VARIANTA 24 I. zgomote etc. b) februarie -5° C. V. c) . plantatiile de meri si pruni. e)Craiova. c)27°C. precipitatii mai bogate comparativ cu estul si sud-estul tarii.Campia Romana la Vest de Arges a).C .ape salmastre cu salinitate de 17-18 %o in stratul superior si 21-22 %o in stratul inferior. caisului..altitudinile scad de la nord la sud de la 300 m. Pitesti. a) . in timp ce in Podisul Getic apar influente submediteraneene din sud-vest si de ariditate din est. fragmentat de vai scurte si adanci. generata de forma si miscarile Terrei si de inclinarea axei polilor. 3. tutunului. la peste 180-200 m adancime. IV. VI. d)petrol si gaze asociate. unde fragmentarea este pronuntata (numeroase depresiuni si culoare de vale) si masivitatea mai redusa. mai racoros si mai umed favorizeaza. piersicului. 10-c. b). cu o salinitate de 21. 16 -Moldova. 5-a. 1. d)soluri brun acide / clasa cambisoluri. un strat abiotic. 6-b. -interfluvii netede si intinse.distributia zonar-concentrica si etajarea altitudinala a reliefului genereaza o etajare a culturilor agricole (cereale in campie. -altitudinea maxima 1374 m (Varful Pades). cupru. 9-a. -influentele oceanice determina. bogat in H2S. b)climat tipic montan.avalansele din etajul alpin sunt generate de existenta unui strat gros de zapada si de factori care perturba echilibrul zapezii (schimbari bruste de temperatura. -mare stratificata: pana la 180-200 m adancime. sorgului.

-ploile torentiale sau de lunga durata care in zona colinara. 4-Brasov. gaze asociate.Podisul Mehedinti a). a) .Subcarpatii Curburii a).Lacul Zaton.redarea personalitatii asezarilor. genereaza alunecari de teren (argila semipermeabila se imbiba cu apa si formeaza un strat noroios pe care stratele de deasupra aluneca la vale). b) . care lipseste in Muntii Apuseni (datorita altitudinilor mai mici). IV.precipitatiile medii multianuale sunt mai ridicate (600-700 mm /an) in Dealurile Lipovei. -dezvoltarea industriei siderurgice la Galati si a industriei celulozei si hartiei care http://www.Dealurile Lipovei au influente oceanice si submediteraneene.ebacalaureat. b). -altitudini cuprinse intre 300 si peste 900 m. culoare de vale. d)sare.Neamt. III. indiferent de unitatea geografica in care sunt situate centrele urbane. e)sistemul hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I si orasul Drobeta Turnu-Severin. c) . pe substrat marno-argilos.alcatuit din formatiuni cristaline si calcare. 7-Tulcea . in timp ce in Podisul Barladului sunt de 500-600 mm. -Grupa Parang are o masivitate pronuntata si un grad redus de fragmentare. huila.F. predominand gresiile.ro/ valorifica materiile prime aduse pe fluviu. in timp ce in Muntii Apuseni abia trec de 1800 m.alcatuiti din roci sedimentare cutate. afectata de masivele demolari si de construirea unor cartiere de blocuri standardizate. tipic montana. 4. mica. c). b)etajul padurilor de amestec de foioase / etajul fagului. . zgomotele etc). b)lac carstic . in timp ce in Podisul Barladului sunt influente continentale de ariditate. in timp ce in Campia Transilvaniei sunt influente oceanice din vest. . -precipitatiile medii multianuale sunt sub 400 mm in Podisul Dobrogei de Sud. -in Grupa Parang apare un relief glaciar pitoresc. lemn.A . -sunt frecvente alunecarile de teren si curgerile noroioase. marnele si argilele. d). b. -relief carstic complex / structura de orogen.prezenta santierelor navale in ambele orase. mangan. e)alunecari de teren generate de ploi torentiale sau de lunga durata/topirea brusca a zapezii pe substrat marno-argilos.a) . -lacuri de crater vulcanic format prin acumularea apei in craterul unui vulcan stins. in timp ce Muntii Apuseni au masivitate redusa si grad mare de fragmentare (multe depresiuni.in Podisul Dobrogei de Sud apare un climat cu influente de ariditate si pontice. c)soluri brune si brun-roscate/argiluvisoluri. V. identice. grafit. fie din tara (stuful din Delta Dunarii). c)climat de deal si podis cu influente submediteraneene. -altitudini intre 500-700 m.altitudinile muntilor in Grupa Parang depasesc 2000 m. d)etajul padurilor de amestec de foioase / vegetatie termofila submediteraneana. 11-Zalau. mai ales in cazul oraselor.lacuri carstice in Muntii Apuseni formate prin acumularea apei in doline.zapezile abundente genereaza in etajul alpin avalanse si culoare de avalanse (prin factori care dezechilibreaza stratul gros de zapada precum schimbarile bruste de temperatura. fie din import (minereuri de fier). petrol. pasuri). in timp ce in Campia Transilvaniei depasesc 600 mm. lacuri in masive de sare.

18. -temperatura medie anuala depaseste 11° Cin Podisul Dobrogei de Sud. Pb. inundatii generate de ploi de lunga durata coroborate cu topirea zapezii in zona montana (primavara). d) dominanta circulatiei continentale dinspre est si nord-est. care aduce mase de aer mai rece si uscat. 4. D . sulfuri polimetalice complexe (Cu.Craiova. in timp ce Podisul Getic are o structura necutata. care se reactiveaza generand glimee.in Podisul Dobrogei de Sud apar influente pontice si de ariditate.sud-est generat de alcatuirea petrografica (in vest . in timp ce Podisul Getic apare sub forma unor interfluvii largi care se deschid in evantai spre sud. -altitudinile depasesc 2000 m in Muntii Rodnei (Varful Pietrosu 2303 m). b)climat de dealuri inalte si joase cu influente oceanice din vest. b). c). cai de comunicatie. V. de un aliniament de culmi subcarpatice. -Subcarpatii Moldovei au un relief format dintr-un aliniament de depresiuni strajuite. b) iunie 95 mm.Podisul Tarnavelor a).H . munti alcatuiti din flis). c)etajul fagului/ coniferelor/ alpin. alunecari car pot afecta asezari. in timp ce in Grupa Fagaras apar influente oceanice din vest. e)alunecari de teren generate de ploi de lunga durata sau torentiale.c. continentala de ariditate. in est. in apropiere. 9-b.ebacalaureat. VARIANTA 25 I. a bazei de materii prime in cazul Hunedoarei (minereul de fie . terenuri agricole etc.13 -Crisul Alb. 5-a. IV. de tip piemontan.in Muntii Banatului apar influente submediteraneene. f) mai si iulie.ro/ si terase. 6-d. -in Muntii Rodnei si Maramuresului este prezent relieful glaciar. zgomote). VI. 2. in centru munti alcatuiti din sisturi cristaline. despartite de vai largi. d)minereuri auroargintifere. c) 70 mm. a) . la est. 16. -altitudini de 400-600 m. III.Suceava. d)soluri brune /clasa argiluvisoluri.paralelismul culmilor muntoase pe directia nord-vest . 1. in timp ce in Podisul Somesan este de 8-9° C. 4-c.Somesiul Mare. 3. valorificand cu maximum de eficienta resursele locale. 2-d.Grupa Nordica a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si Bucovinei) a). b)climat tipic montan cu influente scandinavo-baltice din nord. soluri brun-acide / clasa cambisoluri. andezit manganetc. -temperaturile medii multianuale sunt negative in etajul alpin al Grupei Fagaras in timp ce pe culmile Muntilor Banatului sunt intre 2 si 4°C. 7-a. 8-Baia Mare. e)avalanse generate de acumularea unui strat gros de zapada in etajul alpiij (dezechilibrat de schimbarile bruste de temperatura. II. relief de cueste. calcare. cu lunc http://www. in timp ce in Podisul Somesan apar influente oceanice.4 -Targu Jiu.munti vulcanici. 5.Subcarpatii Moldovei au o structura cutata. despartite de culoarele largi si puternic adancite ale afluentilor Dunarii.a) februarie 25 mm. c)zona padurilor de stejar/ etajul padurilor de amestec de foioase. 8-b.-o mai buna organizare si amenajare a spatiului. 10-Giurgiu. 1-a. Zn).unitate de podis cu culmi prelungi. -apar alunecari de teren profunde.a) prezenta. 10-a. e) circa 5 mm. 3. vizand realizarea unui optim teritorial.

in timp ce in Grupa Nordica a Carpatilor Orientali se remarca paralelismul culmilor muntoase determinat de alcatuirea petrografica (in vest munti vulcanici. bogat in hidrogen sulfurat.Muntii Banatului sunt alcatuiti predominant din formatiuni cristaline cu intruziuni granitice si calcaroase.din Muntii Poiana Rusca si a huilei din Bazinul Petrosani) si rolul Dunarii pentru importi de materii prime (in cazul orasului Galati) transportate pe fluviu. 4-a. 9-b. e) 4°C. 10-c. e)soluri brune si brun-roscate / clasa argiluvisoluri. b). despartite de vai largi si puternic adancite ale afluentilor Dunarii. b) diferentierile altitudinale mai mari care duc la o etajare climatica pronuntata i varietatea solurilor (generata si de varietatea petrografica) ale Carpatilor Orientali. de la 700 m la 200-300 m. petrol / gaze asociate. 3-d.ro/ b)influenta submediteraneana din sud-vest. c)cantitatile mai mari de precipitatii si gradul mai redus de antropizare ale Grupei Parang determina o mai mare extensiune a padurii. unde precipitatiile mai reduse si gradul mai mare de antropizare au dus la restrangerea suprafetelor forestiere.5°C in august.D .Podisul Getic a). la peste 180-200 m adancime) datorata lipsei curentilor verticali. a) . 6-c. 10-Giurgiu. c). in timp ce Campia Moldovei are influente continentale de ariditate. 4. 3. c) 16. 2.alcatuit din formatiuni sedimentare necutate (predominant pietrisuri si nisipuri). cu o salinitate de 17-18 %o.Campia Baraganului are un climat continental cu nuanta de ariditate. cu o salinitate de 21-22 %o. 1-Timisoara. Pitesti. -in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest. Dambovita. biotic. 5. IV. http://www. 7-b. 11-Oradea. in timp ce in Campia Moldovei bate crivatul. d) variatia radiatiei calorice in cursul anului generata de miscarea de revolutie. 2-Barlad. nici sarata). in centru munti alcatuti din formatiuni cristaline. -altitudinile Muntilor Banatului abia depasesc 1400 m.Podisul Tarnavelor are influente oceanice din vest. determina o mai mare diversitate a vegetatiei in Carpatii Orientali. comparativ cu Campia Olteniei. . abiotic. in timp ce Podisul Somesan are un climat cu influente oceanice. VI. b) 5. in timp ce in grupa Nordica a Carpatilor Orientali depasesc 2000 m. d)zona stejarului / etajul padurilor de amestec de foioase. oxigenat.ebacalaureat. pana la 180-200 m adancime si unul mai sarat. industria siderurgica / industria de nave fluvio-maritime. VARIANTA 26 I. -se inclina de la nord la sud. 18Suceava. f) media aritmetica a temperaturilor medii lunare. care are diferente altitudinale mici si soluri mai putin variate. 1-d. 8-b. II. -precipitatiile medii in Campia Baraganului sunt sub 500 mm/an in timp ce in Podisul Somesan depasesc 600 mm/an. 2-b. comparati cu Podisul Moldovei.5 °C. III. f)lignit. 16-Somesul Mare. in est munti alcatuiti din flis). d). c)Jiul si Oltul / Argesul. 1. -apare sub forma unor interfluvii intinse care se deschid in evantai spre sud. inundatii.este o mare salmastra (nici dulce. neoxigenat.15-Buzau. a) -11°C in februarie.este o mare stratificata (un strat mai putin sarat. 5-c. .

c) mai. inchise spre est de un aliniament de culmi subcarpatice. -este alcatuit din roci cristaline. lacuri carstice.structura de tip piemontan. caracterul concentric si radiar al retelei de raur debitele (prin manifestarile climatice generate de etajarea altitudinala densitatea si regimi scurgerii raurilor. desfasurarea altitudinali influenteaza tipul de alimentare a raurilor. b) . pesteri.b. 10-Sibiu. .a. cu formatiuni sedimentare aduse de agentii externi dir Carpati. caracteristicile vailor. unde varietatea petrografica. in timp ce Podi! Barladului are un climat cu influente continentale de ariditate. c). -relieful este alcatuit din platouri si culmi separate de vai adanci. in timp ce Campia Transilvaniei an http://www. diferentele altitudinale si etajarea climatica determina o mare varietate de soluri. 2 . august. diferentele altitudinale mici si climatul de campie mai uniform determina o mai mare uniformitate a solurilor comparativ cu alte unitati. 4 . 10 . III. panti grad de fragmentare etc. 4 .b. chei. nisipuri).b. b). gresii. 3 . -formati dintr-un aliniament de depresiuni. f)Bistrita /Trotus / Neamt / Moldova.are o structura cutata.ro/ structura necutata. doline. a) noiembrie 58 mm.structura de orogen tipic montana. pietrisuri. . d).C – Sub carpatii Moldovei a). decembrie 70 mm.petrol si gaze asociate. II. dar si gresii si marne.Sfantu Gheorghe. argile. 1 .Subcarpatii Curburii au o structura cutata. cu altitudini de 600-700 m. precum si caracteristicile solului (prin alcatuire petrografica. 8 . d)petrol. dispunerea concentrica si radiara. d) mai 107 mn august 105 mm. VI. a) . iulie. -interfluviile care se deschid in evantai spre campie.b. tipic montana. 5 . c) . 5 . e) 82 mm. pe când Dealurile Lipovei au nuante oceanice si submediteraneene.5-Arad.a.molisoluri si argiluvisoluri in zonele mi joase. 6 . sare. b)climat de dealuri cu influente de ariditate din est.diversitatea reliefului. pod natural etc).Tulcea.alcatuirea relativ uniforma. aspect de dealuri inalte. care genereaza o mare diversitate de conditii de solificar determinand clase si tipuri de soluri variate .d. cambisoluri si spodosoluri in zonele mai inalte).a. 9 . gaze asociate. diferentierile climatice pe altitudine care impun o etajare biogeografica. b) iunie 140 mm. in timp ce in Podisul Barladului iar bate crivatul.Podisul Dobrogei de Sud are un climat cu nuante de ariditate si pontice.ebacalaureat. a) . f) 40 mm. e)Onesti / Piatra Neamt. create prin eroziune diferentiala. c)etajul padurilor de amestec de foioase/ etajul fagului. în timp ce în Câmpia Transilvaniei sunt sub 600 m. despartite de vai largi cu lunci s terase. calcare. V. 2 . cu prezenta stratului gros de loess. 18-Tarnava.a. 7 .16-Moldova.Podisul Mehedinti are un climat cu influente submediteraneene. iunie. -alcatuiti din formatiuni sedimentare (marne.in Podisul Mehedinti sunt manifestari foehnale. -are un relief carstic complex (platouri carstice. 1 . 11-Zalau. precum Carpatii.Mai 3 . -altitudinile Subcarpatilor Curburii depasesc 900 m (pe culmile cele mai înalte). VARIANTA 27 I.d. 8-Pitesti.

b) 70 mc/s în ianuarie. bauxita. 4. 6-a. 3-d. Brasov si Sfântul Gheorghe. cernoziomuri / clasa molisoluri. V. . 5-d. izvoare termale etc. -au masivitate redusa si un grad de fragmentare ridicat.pentru hidroenergie (ex. 5-Alex-andria. în timp ce în Dealurile Lipovei bat vânturile de vest. torentialitate). IV. Ialomita etc). minereuri auroargintifere. -pentru pescuit.a) 355 mc/s în mai. sistemele hidroenergetice de pe Olt. Prut). iar Resita (situata în Muntii Banatului) se aprovizioneaza cu minereuri de fier si huila din Muntii Banatului. sulfuri polimetalice complexe.s-a format prin umplerea treptata a bazinului panonic cu sedimente aduse de agentii externi din Carpati. 8-c. -pentru navigatie (Bega. Sebes. etc). 10-a. andezit. d) 190 mc/s în martie si 130 mc/ s în septembrie. b).a) temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii iar cantitatile de precipitatii cresc. D . fiind alcatuiti din roci metamorfice. d)prin spor natural si exod rural/ f>rin declararea de noi orase etc. 2. 1.reprezinta un adevarat mozaic petrografic. 9-a. cupru. 3. minereuri radioactive etc. b)Hunedoara (situata la poalele Muntilor Poiana Rusca) se aprovizioneaza cu minereu de fler din Muntii Poiana Rusca si huila cocsificabila din Depresiunea Petrosani (aflata în apropiere). b)climat tipic montan cu influente oceanice din vest. -în Podisul Bârladului bate crivatul (iarna). c) cantitati reduse de precipitatii si prezenta fenomenelor de înghet (pod de gheata. d)Somes. 7-a. frecvente procese de versant http://www.ebacalaureat. 4-c. VI. e)Satu Mare/ Oradea/ Arad.Câmpia de Vest la nord de Mures a). 5. e)minereuri auroargintifere. I . pasuri si trecatori joase. cu tendinte deînmlastinire si subsidenta).a) . -este alcatuita din campii înalte (piemontane si tabulare) si câmpii joase (de divagare. Lotru. Arges. Olt. e) 285 mc/s. înghet total). II. VARIANTA 29 I. magmatice si sedimentare.Muntii Bihor.Muntii Apuseni a). Mures. Muntii Padurea Craiului etc. c)etajul fagului/ etajul padurilor de amestec de fag cu conifere. interfluvii mari cu desfasurare NE-SV sau E-V despartite de vai cu lunci extinse si terase. dovada fiind numeroasele depresiuni (inclusiv depresiuni golf). 8-Râmnicu Vâlcea. b)influente oceanice din vest.ambele unitati montane au structura cutata. Crisul Repede/ Negru / Alb. 1-d. 2-b. -pentru irigatii (râurile Siret. Muntii Metaliferi / Muntii Zarand. c)zona silvostepei/ zona padurilor de stejar.ro/ (alunecari de teren profunde. Arges.-precipitatiile medii multianuale nu depasesc 400 mm în Podisul Dobrogei de Sud. culoare de vale. în timp ce Dealurile Lipovei au influente submediteraneene si oceanice. gaze asociate.Podisul Bârladului are influente continentale de ariditate. . f)petrol. d)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu podzoluri. seceta prelungita. cupru. de orogen si altitudini de peste 2000 m. c). III. în timp ce în Dealurile Lipovei sunt de 600-700 mm.

izvoare termale. -au masivitate redusa si un grad mare de fragmentare (multe depresiuni.Muntii Apuseni a). a) scaderea natalitatii si bilantul migratoriu negativ. agroturistice). c)toamna.regimul precipitatiilor (insuficiente pentru dezvoltarea padurii în SE tarii). -pentru pescuit. a)mai-320m3/s. c).habitatul deltaic este restrictiv (suprafete de uscat reduse.s-a format prin sedimentarea bazinului panonic cu materiale aduse de agentii externi din Carpati. resurse variate. -pentru irigatii si alimentare cu apa. b)septembrie 70m3/s. d)primavara. c). -în Podisul Mehedinti iernile sunt blânde si primaverile timpurii. b)Somes. bauxita. -au un relief carstic complex si pitoresc. metamorfice. în timp ce în zona montana densitatea populatiei si a asezarilor sunt mai reduse).ro/ VI. miniere. soluri cu fertilitate medie. comparativ cu zona colinara si cea montana unde climatul mai racoros si mai umed favorizeaza dezvoltarea padurii. sedimentare). pasuri si trecatori joase). b)Muntii Bihor. -pentru hidroenergie. d). Mures / Crisul Repede/ Negru/ Alb. forestiere. http://www. -gradul de antropizare si densitatea populatiei si asezarilor (în câmpie s-au facut defrisari masive pentru extinderea terenurilor agricole. c)climat de câmpie cu influente oceanice. în timp ce Depresiunea Brasovului are aspect de ses intramontan. e)250m3/s. e)petrol. d)lac carstic (Varasoaia). V. -în Podisul Mehedinti sunt manifestari foehnale în sezoanele de tranzitie. -are altitudini în jur de 100 m. IV. e)minereuri auroargintifere. culoare de vale.pentru navigatie. Muntii Vladeasa. c)climat tipic montan.ebacalaureat. d)zona silvostepei / zona padurilor de stejar. soluri nisipoase si aluvionare cu fertilitate redusa).-în ambele grupe montane apare relieful glaciar. . b). minereuri radioactive.Câmpia de Vest la N de Mures a) .sunt un adevarat mozaic petrografic fiind alcatuiti dintr-o mare varietate de roci (magmatice. -satele deltaice au functii piscicole si agroturisticeîn timp ce satele din Depresiunea Brasovului au functii mai diversificate (agropastorale. -formata din câmpii înalte (piemontane sau tabulare) si câmpii joase (de divagare cu tendinte de înmlastinire si subsidenta. în timp ce în Podisul Tâmavelor bat vânturile de vest. gaze asociate. Muntii Metaliferi / Muntii Zarad.în Podisul Tâmavelor apar influente oceanice.I . C . în timp ce în Podisul Mehedinti apar influente submediteraneene. asezari etc. cu interfluvii netede. accesibilitate redusa. în timp ce î Podisul Tâmavelor iernile sunt mai reci si mai umede.

7-b. 4-a. e)gaze asociate. prabusiri/ miscari seismice. 1-d.f)regimul precipitatiilor (cu valori mari primavara si scazute toamna).în Podisul Somesan precipitatiile medii multianuale sunt de 700-800 mm. http://www. 5-c. sulfuri polimetalice complexe. d)alunecari de teren generate de precipitatii torentiale pe substrat marno-argilos. netede. miniere. c)climat tipic montan cu influente oceanice si submediteraneene. 1. în majoritate mici (sub 500 loc).a) . -altitudinile sunt cuprinse. 5. Râmnicu Vâlcea. e)etajul fagului/ coniferelor/ alpin etc. soluri fertile. paduri. în timp ce în Muntii Banatului predomina formatiunile cristaline si calcarele. V. resurse de sol (soluri fertile). cupru. -în Grupa Nordica a Carpatilor Orientali apare relieful glaciar.masivitate pronuntata. depasind 500 m în Colinele Tuto vei. d)lac glaciar (acumularea apei în circuri). III.se înclina de la nord la sud. J . b)climat de dealuri cu influente continentale de ari'ditate. 9-a.în est). calcare). în timp ce în Muntii Banatului nu apare.Grupa Retezat. grad redus de fragmentare. -relief glaciar complex.în vest. în timp ce pe culmile Carpatilor Curburii sunt de circa 1°C (si 6°C la 1000 m altitudine). roci de constructie. 3. a).Godeanu a). c)Bârlad si Vaslui. c) . turism. -în Grupa Nordica apare un\paralelism al culmilor muntoase determinat de alcatuirea petrografica (vulcanic . în timp ce Muntii Apuseni au influente oceanice.în centru si flis .Masivul Dobrogei de N are influente de ariditate si pontice. II. fiind în mare masura platouri structurale.Godeanu. între 100 si 350 m. g)150m3/s. cu lunci si terase. -temperaturile medii multianuale în Podisul Somesan sunt de 8-9° C. 3-a. în timp ce în Carpatii Curburii sunt între 850-1000 mm.Podisul Bârladului. IV. despartite de vai largi. 2.ro/ forestiere. importanta zona piscicola.Grupa Nordica a Carpatiilor Orientali are altitudini ce depasesc 2000 m. andezit. în general. în timp ce în Muntii Banatului abia depasesc 1400 m.E . b) . în timp ce în Muntii Apuseni depasesc 1000 mm. navigatie fluvio-maritima. 6-a.a) sate risipite (crânguri). minereuri auroargintifere. b)deoarece ocupa circa 2/3 din teritoriul tarii (are cea mai mare acoperire în suprafata) comparativ cu celelalte categorii de resurse naturale si prin potentialul lui poate oferi oportunitati de dezvoltare . ca urmare a umplerii treptate cu sedimente. 4. dupa cum s-au retras apele marine si lacustre. cu functii agropastorale. f)huila. 8-d. petrol. -precipitatiile medii multianuale în Masivul Dobrogei de N sunt sub 450 mm. b)Grupa Retezat . cristalin . 2-a.ebacalaureat. -interfluviile sunt largi. VARIANTA 30 I. 10-d. -altitudini de peste 2000 m. roci de costructie (granit.

Se acorda 20 puncte (cate 2 p. de campie. Roci constructie. . c.partea centrala s-a format in timpul orogenezei caledoniene . precipitatii medii anuale: in unitatea D. astfel: 1. 500 mm/ an. Total 12 puncte IV. c.Vf. in unitatea F. cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect: etaj climatic . 2. http://www. influente oceanice. Tg. 4. astfel: 1. VI. Tr.sud-est din Muntii Macinului (467 m). noiembrie 65 m3/s: c) toamna. paduri de foioase si conifere. N. Retezat . 3. conglomerate. Focsani. .Godeanu) si relieful unitatii marcate cu I (Gr.prin sedimentare cu calcare. d. c. fie pentru pajisti naturale pentru cresterea animalelor. e) 90 m3/ s. Deva. a. d. 120m3/s în mai. fie ca suprafata pentru pomicultura si viticultura. in unitatea F.orogeneza hercinica pune in evidenta cutele orientate nord-vest . a. loess.a) iunie 160 m3/s. granite.de la influente submediteraneene. în timp ce în zona de câmpie sunt amenajate pentru alimentarea cu apa a sistemelor de irigatii si a localitatilor si pentru piscicultura.cel mai tipic si mai complex podis din Romania. -varietatea structurii geologice: sisturi verzi. gresii. Jijia. b. calcare. de ariditate. 2.ro/ -relieful are pe mari intinderi aspect neted sau usor ondulat. 8. II. in unitatea H. de dealuri joase. d) 50 m3/s. Arad. a. Dr. c. Pietrosu. la cele de ariditate.in unitatea D. cate 2 puncte pentru fiecare asemanare enuntata corect. 2303 m. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. III. 9. VARIANTA 31 I. oricare din urmatoarele: ambele grupe s-au format prin incretirea scoartei in orogeneza alpina. de dealuri. c)defrisarile masive din arealele carpatice si subcarpatice.Vf.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat). Severin. -altitudinea medie 125 m. 3. de tranzitie . Baia Mare. -jumatatea sudica a podisului . gresii. ambele grupe au altitudini ce depasesc 2000 m (Muntii Rodna . dintre urmatoarele: etaj climatic: in unitatea A.1000 mm/ an. cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect. Muntii Retezat . f) 95 m3/s. care coboara din nord si . b.4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu E (Gr. pentru fiecare raspuns corect). -prezenta stratului de loess (30 m grosime). influente climatice: in unitatea A.Dealurile Lipovei). fiind cea mai joasa unitate de podis. influente climatice: in unitatea D. 4. strapuns de roci calcaroase. a.Se acorda 12 puncte din care: a. format din sisturi verzi. in ambele grupe se intalneste relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare). 10. 5. oceanice. 700 .economica. 7. Mures. Somesul Mic. . Poate fi valorificat fie ca teren arabil. d)crearea bazinelor de retentie pentru valorificarea hidroenergetica si pentru regularizarea debitelor în zona montana. . suprapasunatul.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Campia Transilvaniei) si clima unitatii marcate cu F (partea centrala a Campiei Romane). a Carpatilor Orientali). in unitatea H. 2509 m).Podisul Casimcei.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Barladului) si clima unitatii marcate cu H (Dealurile de Vest . 6. Alba lulia. de dealuri cu altitudine mijlocie. în ianuarie.ebacalaureat. in unitatea H. referitoare la unitatea marcata cu B (Podisul Dobrogei): a. 80m3/s în octombire. Peleaga.

datorita condisiilor de relief. liniara (in lungul unui drum principal). istorice.4 puncte. sat rasfirat si mai multe varietasi.sub padurile de stejar. pe dealurile inalte etajul fagului . .paralela de 45° N trece prin partea central-sudica a sarii. c. bun pentru pomi si vita de vie. exploatarea hidrocarburilor din platforma continentala . Rm. Oltes.2 puncte.etaj climatic de dealuri (temperatura medie anuala. (1 punct pentru oricare raspuns) . Arges. Jiu-Campu Mare.petrol. Casimcei). .4 puncte b. la distanse aproximativ egale fasa de extremitasile estice.Clima continentala .1 punct d.influensele vestice interfereaza cu cele estice. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. Gilort.2 puncte b. Arefu. (cate 1 punct pentru oricare doua caracteristici) . -pontica.stepa (in centrul si estul podisului) .2 puncte b. Valcea . roci construcsie (1 punct pentru oricare resursa) -1 punct e.. -in vest.factor: relieful. vestice. 700-800 mm/an).molisoluri . caracterul temperat . Dealurile Tulcei.secete urmate de precipitatii abundente. (cate 1 punct pentru oricare doua caracteristici) .sud spre centru. d. referitoare la unitatea marcata cu J (Subcarpatii Getici): a. sare.sat risipit. pescuit. Total 10 puncte V. resurse naturale. Jiu (cate 1 punct pentru oricare doua rauri) . Masau. 7-8° C. Pod. 333 m. -silvostepa (in Pod. aratand ca suntem la jumatatea distansei dintre Ecuator si Polul Nord. caracterul continental . -Marea Neagra.. . modul de utilizare a terenurilor sau activitasile economice predominante. geometrica (dreptunghiulara. e.stejar. exista trei tipuri de baza . Olt. Babadag. argile).2 puncte c.2 puncte c.cea mai importanta fiind Tg.turism. Jiu. -influenta: ariditate pe cea mai mare intindere.fertilitate foarte buna pentru culturi. clima.Constanta. conglomerate. f.2 puncte f. amestec stejar cu fag. in zona de clima temperata. nordice si mai aproape de sudul continentului.relieful este format din doua siruri de depresiuni: primul sir este situat la contactul cu muntelcprin procese erozionale (Depresiunea Campulung . argiluvisoluri . nordice si sudice.4 puncte.inlocuita cu suprafete agricole. gaze asociate. -structura geologica . in zona litoralului. -forma satelor poate fi: neregulata (nu a avut la inceput un plan al dezvoltarii lor). (cate 1 punct pentru oricare factor si influenta) .. poligonala). economice (4 puncte pentru oricare 2 argumente) .Jiblea.Dambovisa.2 puncte Total 12 puncte b. pe Arges .Depr.2 puncte. influense submediteraneene . -etajul stejarului cu specii termofile. (cate 2 puncte pentru fiecare caracter) .sara noastra se afla in centrul continentului. precipitasii medii anuale.diversitatea structurii: structura satelor reprezinta modul de grupare a gospodariilor in teritoriu care reflecta condisiile naturale (relieful). dominata la sud de Dealul Bran. al doilea sir .roci sedimentare (gresii. .1 punct d.sunt formasi prin incresirea scoarsei in ultima faza a orogenezei alpine.. transporturi maritime.Tg.inchisa la sud de Mg.eroziunea solurilor . pe Olt). Tulcea . 1017 m .Se acorda 16 puncte astfel: a.4 puncte.

aprilie. N.2 puncte.primavara . 230 mc/ s . 4. f. 7.in ambele. 3.sud.2 puncte.toamna .2 puncte. 5. 2544 m).2 puncte. d. (cate 1 punct pentru oricare trei caracteristici) . -structura geologica: roci sedimentare . 6. Munsii Fagaras . Pietrosu.Vf. Giurgiu (17). 2. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente.4p pentru doua asemanari intre potensialul economic al unitasii marcate cu D (Campia Transilvaniei) si potensialul economic al unitasii marcate cu A (Subcarpasii Moldovei). a Carpasilor Orientali) si relieful unitasii marcate cu J (Gr. lasi. 5. 2.3 puncte. Transilvaniei.80 mc/ s . Zalau (14). in Subcarpasi Moldovei .b. oricare din urmatoarele: ambele grupe s-au format prin incresirea scoarsei in orogeneza alpina.Campia Baraganului). Galasi (19): poluarea aerului scaderea calitasii viesii. H = Pod. Moldoveanu.Se acorda 12 puncte din care: a. Fagaras). Se acorda 20 puncte (cate 2 p..Total 16 puncte VI. 10. in ambele unitasi se exploateaza roci de construcsie in ambele unitasi este dezvoltata industria extractiva si chimica.4p pentru 2 asemanari intre clima unitasii marcata cu C (Campia Moldovei) si clima unitasii marcata cu F (Campia Romana . cu interfluvii a caror lasime creste de la nord spr sud. gaze asociate.a.170 mc/ s .300 m.4p pentru 2 asemanari intre relieful unitasii marcate cu G (Gr. b. . precipitasii medii anuale: in ambele unitasi precipitasii reduse. influense climatice: in ambele unitasi se intalnesc influense de ariditate.700 m.s-a format prin acumulare de materiale piemontane peste un fundal cristalin.d.100mc/ s = 70 mc/ s .d. II.d. astfel: 1.d. -relieful este inclinat usor nord . 9. astfel: 1. cate 2p pentru fiecare asemanare enunsata corect.Se acorda 12 puncte astfel: http://www. in nor si 200 . nisipuri. 50 mc/ s .ebacalaureat. . 3. ambele grupe au altitudini ce depasesc 2000 m (Munsii Rodna . cu altitudini cuprinse intre 600 . etaj climatic de campie. 2303 m. 4.b. argile. sare. g..Vf. b. 8.a. in ambele grupe se intalneste relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare).petrol. pentru fiecare raspuns corect).1 punct. roci construcsii. bate Crivasul. sare). dezvoltate pe un substrat sedimentar usor inclinat spre SE. referitoare la unitatea marcata cu B (Podisul Getic): a. c. Total 12 puncte Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 32 I. III.c. dintre urmatoarele: in ambele unitasi se exploateaza resurse naturale (in Campia Transilvaniei . sub 500 mm/ an. Somesan: este situat in N-V Pod. cate 2p pentru fiecare deosebire enunsata corect: etaj climatic . Botosani.gaz metan. cate 2 puncte pentru fiecare asemanare enunsata corect. Total 12punct< IV. e.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat).2 puncte.1 punct. in sud spre Campia Romana.„pietrisuri de Candesti".c. minereuri neferoase. -este o unitate tipic piemontana. influnse oceanice.ploi abundente. c. ape minerale.septembrie. este format din interfluvii netede.ro/ a.

4 puncte c. -in lungul litoralului: limane maritime. Oltes.Jiu. carbuni energetici (lignit .toamna . Casimcea). Semenic (1446 m) din Munsii Semenic. -altitudinea cea mai mare .debitul este influentat de climatul excesiv-continental si de prezenta rocilor permeabile. 9000 mc/ s .petrol. c. d.4 puncte Total 16 puncte VI.clima diferita de cea montana tipica (datorita altitudinilor mici si influentelor exteri¬ oare). Caras. http://www.1 punct. . in zone calcaroase. d.raspandire inegala datorita: diversitatii formelor de relief. Minis).2 puncte.2 puncte. -in zona de deal si podis: sarate. pasunat excesiv . b.caderi de precipitatii mai mari.ebacalaureat. referitoare la unitat marcata cu E (Munsii Banatului): a. Total 10 puncte V.septembrie. limane fluviale. dezvoltarii istorice si economice ..bazinul Motru). defrisari.argiluvisoluri (soluri brun-roscate) .3 puncte.8500 . -in regiunile de campie: cu apa sarata.primavara .s-au format prin incresirea scoarsei in orogeneza alpina. c.4 puncte. Olt.1 punct.. Amaradia. -lipseste relieful glaciar.2 puncte. Taita. lagune. Total 10 pune b.structura geologica: roci cristaline. Total 12 puncte Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu . -in Delta Dunarii. .aprilie. Barzava. 3900 mc/ s .3 puncte. e.Dunarea (sector defileu). d. spalarea versantilor. (cate 1 punct pentru oricare doua rauri) .Se acorda 12 puncte astfel: a. minereu de cupru. iazuri. in sare. (cate 1 punct pentru oricare trei caracteristici) . granite).1200 mm/an.4 puncte b.2 puncte.Se acorda 16 puncte astfel: a. precipitatii.carbuni superiori (huila cocsificabila). f. 700 . bate austrul. fier.hazarde: alunecari de teren. de bara] natural.. structura geologica.1 punct. inundatii. aportul afluentilor cu debite mari . b.. roci construcsie (nisi pietrisuri).3 puncte. gaze sonda. (cate 1 punct pentru oricare doua resurse) . Slava. roci constructie (calcare.b. . -se varsa in Dunare si in lacurile de pe tarmul Marii Negre.3900 = 4600 mc/s . .Vf. Motru.2 puncte. Nera. Caras.4 puncte d. influente submediteraneene. -cauze: pante mari.Resita .ro/ c. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. (cate 1 punct pentru oricare trei resurse) . vulcanice. e. calcare in care apar diverse forme carsti (Cheile Nerei.2 puncte. Gilort. -au debite mici si seaca uneori vara (Telita. Arges (cate 1 punct pentru oricare trei rauri) .1 punct. raspandirii inegale a resurselor naturale.in zona montana: glaciare. .

-lacuri pe masive de sare: Ocna Sugatag. Sudica a Carpatilor Orientali) si clima unitatii marcate cu H (Podisul Tarnavelor). astfel: 1. dintre urmatoarele doua: etaj climatic: Gr. in Campia de Vest. temperaturi medii anuale: in Gr.c. Orientali. 4 p pantru Totai 12 p deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Campia Baraganului) si clima unitatii marcate cu C (Campia de Vest). b. in Pod. 4. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat).c. cauza . precipitatii medii anuale: in Gr.lacuri glaciare: Lala.3 puncte Total 10 puncte b. 700 ^ 1000 mm/an. iar in Muntii Apuseni altitudinile sunt sub 2000 m (Vf. precipitatii. Muntii Apuseni sunt fragmentati de „depresiunile golf.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu B (Gr. Orientali .etaj climatic de dealuri. cate 2p pentru fiecare asemanare enuntata corect. Pietrosu 2303 m). Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente.ebacalaureat. Gheorghe. Maramures) . oricare din urmatoarele doua: in Gr.a.minereuri neferoase (Muntii Gutai.etaj climatic montan (temperaturi medii anuale. c. . Buhaescu (Muntii Rodna).3 puncte b. http://www. in Camoia de Vest. 5.influente scandinavo-baltice. 2. (cate 1 punct pentru oricare trei resurse) . iar in Muntii Apuseni lipsesc. vai. (cate 1 punct pentru oricare trei caracteristici) . Sudica a Carpatilor Orientali: Brasov. 5. B = Gr. Sudica a C.2519 m). 5 .defrisari masive. cate 2 puncte pentru fiecare asemanare enuntata corect. -este bine dezvoltat relieful glaciar (circuri si vai). Tarnavelor .VARIANTA 33 I. Parang se intalneste relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare.d. a. Total 12 puncte IV. 700-1400 mm/an. Bihor 1849 m).a.Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect). Alexandria.6°C.2 puncte c. Tarnavelor. ape minerale. 4. influente climatice: in Campia Baraganului. in Pod. 600 mm/an. 630 mm/an. in Gr. 2. sub 500 mm/an. Sf. referitoare la unitatea . Maramures. H = Podisul Tarnavelor: hazard .etaj climatic montan.1= Muntii Apuseni: minereuri neferoase. -culmile sunt paralele si au orientare nord-vest spre sud-est.b. roci de constructie.d. 3. influente oceanice.. referitoare la unitatea marcata cu D (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali): a. Somesul Mare. Gr. Parang este masiva. roci constructie.b. -cea mai mare altitudine .7°C. II. Orientali. 7.Muntii Rodnei (Vf. cate 2p pentru fiecare deosebire enuntata corect: preciDitatii medii anuale: in CamDia Baraaanului. Bacau. Sudica a C.s-a format prin incretire si in urma eruptiilor vulcanice. vanturi puternice). Tarnavelor.2 puncte d.ro/ 6. 9. Se acorda 12 puncte din care: a. 8. . influente de ariditate.. Sudica a C. Parangul Mare . -structura geologica: roci vulcanice in vest. 3. Maramures). -etaj climatic alpin in Muntii Rodna. cristaline in centru si sedimentare (flis) in est. Parang altitudinile depasesc 2500 m (Vf.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu F (Gr.alunecari de teren. Parang) si relieful unitatii marcate cu I (Muntii Apuseni). Costiui (Depr.a... Hunedoara. astfel: 1. 10. in Pod. 2 .d. mangan (Vatra Dornei). III. 2-6°C.

iunie.etajul clirnatic al dealurilor cu altitudine medie (temperaturi medii anuale. -in ambele cazuri intervine traditia si se valorifica forta de munca . cu platouri netede. d.1 punct Total 10 puncte V. 8. -centrul siderurgic Hunedoara valorifica materiile prime din apropiere (minereu de fier din Muntii Poiana Rusca si huila din bazinul Petrosani). . august . (1 punct pentru oricare clasa) . .aprilie . .4 puncte Total 16 puncte VI.ro/ b.a. -conditii climatice nefavorabile.2 puncte e. pana la suprafata. paduri foioase. partea estica mai este cunoscuta si sub denumirea de „Subcarpatii Transilvaniei" -in zona marginala sunt prezente cute diapire. pentru fiecare raspuns corect).relieful predominant negativ.zona marginala prezinta o structura cutata mai slab in sud si vest si mai accentuata in est.2 puncte f. d.4 puncte d.. . a... .40 mm = 42 mm. -conditiile climatice: temperatura scade in raport cu altitudinea.relief tipic structural. a.marcata cu E (Podisul Barladului): a. astfel: 1.iarna. precipitatii sub 500 mm/an). iar cantitatea de precipitatii creste. c. unde exista o alternativa de dealuri si depresiuni.perioada de topire a zapezii si ploi mai abundente spre sfarsitul primaverii si inceputul verii.2 puncte c.82 mm .. astfel: 1. .2 puncte Total 12 puncte Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 34 1. -altitudinea scade de la 500 m in nord la 10 m in Lunca Prutului.Vaslui. b..2 puncte g. .48 mm.1 punct b.2 puncte e. -clasa argiluvisoluri (favorabile culturilor agricole).4 puncte b.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat). . 9.sate rasfirate. uneori.centrul siderurgic Resita este cel mai vechi din tara si valorifica materiile prime din apropiere (huila si minereul de fier din Muntii Banatului). granite.3 puncte http://www. . 82 mm. 10.clasa molisoluri (cernoziom levigat). b.februarie. terenuri agricole. .50 mm. a.1 punct c. -soluri care nu permit dezvoltarea agriculturii.2 puncte f.Se acorda 16 puncte astfel: a. . .. 4. -versanti afectati de degradari. 6. 3. Barlad . .varietatea reliefului. 10°C bate crivatul.Podisul Dobrogei de Nord: calcare. -influente de ariditate. 40 mm. 2.vara. 5.4 puncte c. 7..ebacalaureat.Se acorda 20 puncte (cate 2 p. (cate 1 punct pentru fiecare caracteristica) . structura geologica.Se acorda 12 puncte astfel: a. II. a.2 puncte d.1. ..hazard: alunecari de teren -cauze: despaduriri. cu samburi de sare care ajung.1 punct d. specifice zonei de deal si podis.

Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente..2. in unitatea G. prin umplerea unui lac care s-a retras treptat spre est. influente oceanice. 3. 18 . seceta datorita cantitatii mici de precipitatii care cad. in unitatea G. -alcatuire geologica complexa": sisturi cristaline. cate 2p pentru fiecare asemanare enuntata corect. -cambisoluri sub padurile de fag .amestec fag cu rasinoase .s-a format prin sedimentare. dar lipseste relieful glaciar. F . argile. . de dealuri inalte. referitoare la unitatea marcata cu A (Muntii Apuseni): a.Se acorda 12 puncte din care: a. montan.Olt: Sf. consecinta . Peleaga. bauxita. e. 4. nisipuri. -structura geologica este formata din pietrisuri. in E .influente climatice: in unitatea D. cate 2p pentru fiecare doua deosebiri enuntate corect: temperatura medie anuala: in unitatea H oscileaza intre 6 .1 punct pentru oricare raspuns. roci constructie .crivatul. -se prezinta ca o campie tabulara. -are mare dezvoltare relieful carstic. Rm. IV. 800 mm/an.influente submediteraneene. in E -influente de ariditate.3 puncte b.constituie cel mai jos sector al Carpatilor Romanesti. (1 punct pentru oricare trei caracteristici) .4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Somesan) si clima unitatii marcate cu G (Carpatii Curburii). -in loess sau format mici excavatiuni numite crovuri.minereuri neferoase. dintre urmatoarele doua: .precipitatii medii anuale: in unitatea D. care onstituie un adevarat mozaic. 8 . Slatina. inversiuni de temperatura. vanturi: in H . neteda..1 punct d.marmura.etajul stejarului. (1 punct pentru oricare trei caracteristici). . iar in unitatea E este de 10°C. -cea mai mare altitudine abia depaseste 1800 m (Vf.. -patrunderea „depresiunilor golf de-alungul Crisurilor. 2303 m.1 punct c. cate 2 puncte pentru fiecare asemanare enuntata corect. fagului -la peste 1400 m .ro/ Gheorghe. c. Valcea.3 puncte Total 10 puncte b. -intra in contact cu Campia de Vest in dreptul Muntilor Zarand.in calcare . a. http://www. Pietrosu. in depresiuni.densitatea mica a populatiei. III. 700-1000 mm/an. .etajul climatic: in unitatea D. b. reprezentat prin circuri si vai glaciare.4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu C (Gr. 2509 m).3 puncte . 1849 m). peste care s-a depus c cuvertura de loess cu o grosime de peste 40 m.in ambele grupe este bine dezvoltat relieful glaciar. in unitatea G.10°C..austrul. . Retezat-Godeanu). N a Carpatilor Orientali) si relieful unitatii marcate cU J (Gr. Muntii Retezat . . Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. amandoua grupele au altitudini ce depasesc 2000 m (Muntii Rodna .1 punct pentru oricare raspuns. .Delta Dunarii ariditate. oricare doua din urmatoarele: .Vf. Bihor. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu H (Muntii Banatului) si clima unitatii marcate cu E (Podisul Barladului). influente climatice: in H . referitoare la unitatea marcata cu B (Campia Baraganului): a.Piatra Neamt.Vf.cele doua grupe s-au format prin incretire in orogeneza alpina.6 = Alba Iulia.influenta climatica oceanica.ebacalaureat. roci sedimentare si magmatice.argiloiluviale (brune si brun-roscate) sub padurile de stejar.Lacul Varasoaia. . f.

. .Se acorda 12 puncte din care: a.1 punct f. 2. potentialul hidroenergetic.4. . '4. 7-8°C. depresiunile.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat). b. 10°C. Alba lulia.2 puncte Total 10puncti http://www. c. -in Campia Romana activitatile economice sunt favorizate de relief care este.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Barladului) si clima unitatii marcate cu J (Subcarpatii Getici). . centrelor de consum. oportunitatile turistice. cate 2 p pentru fiecare doua deosebiri enuntate corect: temperatura medie anuala: in unitatea D.ianuarie.se calculeaza media aritmetica a valorilor celor 12 luni. -reliefului.4 puncte c. in general.4 puncte d. 9.Se acorda 12 puncte astfel: a. petrol si gaze de sonda. 6.caracterul continental al climei. prin altitudine si orientarea versantilor. c II. in unitatea J. acestea lipsesc.4 puncte Total 16 puncte VI.petrol.2 puncte d.zona stepei . influente climatice: in unitatea D. . pasunile intinse sunt influentate de relief. 3.etaj climatic de campie. dezvoltarea cailor de comunicatie.26°C. in unitatea J.Botosani. . c.2 puncte c.molisoluri (cernoziomuri bogate in humus). gaze de sonda. 2. . . .. precipitatii medii anuale: in unitatea D.Slobozia.Varietatea asezarilor rurale se desfasoara intre asezarile foarte mici din zona montana (cranguri sau catune). c.4 puncte b.Se acorda 20 puncte (cate 2 p.2 puncte f. B Podisul Dobrogei: Tulcea. a.ebacalaureat. . pana la asezari rurale mari.2 puncte Total 12 puncte Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 35 I.Se acorda 16 puncte astfel: a. activitati economice cum ar fi: exploatarea unor resurse naturale.2 puncte b. -influenta climatica de ariditate.Multimea centrelor de exploatare a lemnului in Carpatii Orientali comparativ cu Muntii Poiana Rusca este in stransa legatura cu existenta fondului forestier. 5. + 22°C. d. III. putin inalt si fragmentat si permite dezvoltarea agriculturii. . d.2 puncte c.ierburi xerofile.. 18 . 700-800 mm/an. d.in Muntii Carpati. astfel: 1.ro/ V. Constanta. 20 -Focsani. in unitatea J.4°C. cu o structura bine definita si un numar de locuitori mai mare. . concentrate sau compacte. a.1 punct d. mai uscate.Mures : Tg. . 7. Mures. 10 .Ploiesti.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu G (Carpatii Curburii) si . . valorificarea fortei de munca (cel mai important fond forestier este in Carpatii Orientali). roci de constructie. 3.1 punct e.b.2 puncte e. cu un numar redus de locuitori si constructii. vaile si chiar anumite defileuri au favorizat stabilitatea asezarilor.Cantitatea de precipitatii scade de la vest la est datorita: -scaderii influentelor maselor de aer vestice si a frecventei maselor estice si sudice. Deva. influente de ariditate. pentru fiecare raspuns corect).iarna.iulie. 8. . 4. astfel: 1. b. 10. 500 mm/an. .

Pietrosu.2 puncte c)lacuri glaciare: Bucura. cate 2p pentru fiecare deosebire enuntata corect. (1 punct pentru oricare tip) .cel mai simplu areal subcarpatic format din trei depresiuni. referitoare la unitatea marcata cu E (Grupa Retezat-Godeanu): a). orientarea culmilor: in unitatea I. -paduri (1 punct pentru oricare doua raspunsuri) .relieful unitatii marcate cu I (Gr.1 punct d).in Muntii Cernei. crivatul.etaj climatic: montan (temperaturi medii anuale 2-6°C. fagului. -influente climatice: submediteraneene. depasesc 2000 m (Muntii Rodna -Vf. Total 12 puncte IV. structura geologica: in unitatea G. -huila in Depresiunea Petrosani. N a Carpatilor Orientali). cristaline. influente climatice: in unitatea A. calcare.1 punct e). Zanoaga. inchise spre exterior si compartimentate de dealuri cu structura cutata. . sedimentare.Vf.2 puncte Total 10 puncte b. -specii de vegetatie mediteraneana . -vegetatie alpina. . -structura geologica formata din: sisturi cristaline. in unitatea F. in ultima perioada a orogenezei alpine. -altitudini ce depasesc 2500 m (Muntii Retezat .1 punct f). cate 2 puncte pentru fiecare asemanare enuntata corect.etajul stejarului. oricare doua din urmatoarele: altitudini: in unitatea G este sub 2000 m (Muntii Ciucas . -sunt masivi. oricare doua din urmatoarele: etaj climatic: in unitatea A. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Campia Transilvaniei) si clima unitatii marcate cu F (sectorul central al Campiei Romane). in unitatea F. de campie. 2303 m). Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente.s-au format prin incretire in orogeneza alpina. coniferelor.1954 m). -s-au format prin incretire. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. c. a.3 puncte b).roci constructie. 2509 m) (1 punct pentru oricare trei caracteristici) . -este bine dezvoltat relieful glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare. iar in unitatea I. de dealuri. -podzoluri (clasa spodosoluri). precipitatii medii anuale 800-1200 mm/an). iar in unitatea I. in unitatea F. culmile sunt paralele. . de tranzitie de la cele submediteraneene la cele de ariditate.argiluvisoluri (brune si brun-roscate). referitoare la unitatea marcata cu C (Subcarpatii Moldovei): a).ebacalaureat. este bine reprezentat http://www. avand pasuri si depresiuni putine. acesta lipseste. influente oceanice. vanturi: in unitatea A. relief glaciar: in unitatea G. ^ (1 punct pentru oricare raspuns) . este constituita din roci sedimentare (flis).ro/ prin circuri si vai glaciare. -cambisoluri (brune si brun-acide). vanturi de vest. iar in unitatea G lipsesc culmile paralele. iar in unitatea I din roci vulcanice. Peleaga.

.4 puncte c. . respectiv Campia Romana.august. (1 punct pentru oricare doua caracteristici) . astfel.ianuarie. Delta Dunarii.5°C). septembrie (6.zona montana.distributia inegala a padurilor in tara noastra este in stransa legatura cu relieful (altitudine.2 puncte c.4 puncte b.4°C.. in partea sudica. .2 puncte f.5°Cin nordul Podisului Moldovei). T relieful este suportul ce permite desfasurarea unor activitati economice multiple. . . in acest fel se pune accentul pe pastrarea calitatii mediului pentru generatiile viitoare.. dar fara a periclita mediul inconjurator. -influenta climatica: in nordul lor. orientarea culmilor).2 puncte Total 12 puncte Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 36 . cu precipitatii mai mari de 700-800 mm/an si unde bate crivatul. (1 punct pentru oricare doua resurse) .(-)6°C = 10. a depresiunilor si suprafetelor slab inclinate. .Se acorda 12 puncte astfel: a. .2 puncte b). -regiunile depresionare din interiorul lantului carpatic si zonele deluroase prezinta concentrari mari de populatie urbana si rurala. unde exista intinderi mari de ape. .aprilie (0°C). datorita diferentei de latitudine intre sudul si nordul tarii (aprox. marea accesibilitate pentru locuire si comunicatie este favorizata de existenta vailor mari. -7.2 puncte V.2 puncte c)Moldova.etaj climatic de dealuri inalte. solurile. Bistrita.legatura dintre resurse.17.2. -sunt alcatuiti din roci sedimentare. roci constructie. Trotus. .ro/ raportului dintre posibilitatile unui teritoriu de a se dezvolta din punct de vedere economic.5°C. 5°). (1 punct pentru oricare doua rauri) .Se acorda 16 puncte astfel: a. Piatra Neamt. 9.raspandirea asezarilor umane prezinta diferentieri legate de altitudinea reliefului. .4 puncte Total 16 puncte VI. -in Muntii Apuseni.2 puncte e)Onesti. precipitatiile medii anuale sunt mai mari deoarece relieful este preponderent montan (800-1200 mm/an) si se resimt influente baltice. conditiile climatice (temperatura. . necesare dezvoltarii asezarilor umane.in partea nordica.2 puncte e. .2 puncte d)petrol.-au altitudini ce se apropie de 1000 m (Culmea Plesu. influenta baltica. .5° . gaze asociate.9°C.5°C. precipitatiile). 911 m). populatie si mediu reprezinta o incercare de optimizare a http://www. -temperatura medie anuala scade de la sud (unde este de peste 11 °C in Lunca Dunarii) la nord (8.5°C. sare.2 puncte b. asezarile umane sunt mai rare in raport cu altitudinile mai mari.(+)4.ebacalaureat. asezarile omenesti urca pana la 1600 m. influentele climatice nefiind bogate in precipitatii. acestea sunt mai reduse (450-600 mm/an).4 puncte d. care determina o scadere a temperaturii medii anuale de la sud la nord cu aproximativ 2 .2 puncte d. activitatile economice.

14 . Retezat-Godeanu si Parang: podzoluri (clasa spodosoluri). . II.1 punct d. oricare doua din urmatoarele: altitudini . c. 5. 4. -pe alocuri. vanturi: in unitatea G bate austrul. influente mediteraneene. a. 6. cambisoluri. astfel: 1. F-Podi. precipitatii medii anuale unitatea F. b. este presarata de mici excavatiuni in formatiuni loessoide. gaze de sonda.petrol. Lacul Amara. astfel: 1. c. o vale transversala caracterizc printr-o alternanta de sectoare inguste . Pietrosu. 9. a Carpatilor Orientali: minere neferoase. . Dobrogei de N-seceta-lipsa de precipitatii III.1 punct e.2 puncte f.lacuri sarate: Lacul Sarat. C . referitoare la uniti marcata cu J (Muntii Apuseni): . 7. a. influente de ariditate. 2.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu C (Gr. oricare doua din urmatoarele: etaj climatic -in unita F. 4. iar in unitatea H.in unitatea C este formata din roci vulcani cristaline. relief glaciar . .Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat). IV.Gr. mangan (Depresiunea Domelor). etajul climatic montan. 500 mm/an.3 puncte Total 10 pur b. b. structura geologica . iar in unitatea D altitudir maxima este de 12 m.Cazanele Mari si Mici. crivatul. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. cate 2 p per fiecare deosebire enuntata corect. 3. 2-6°C. N. a Carpat Orientali) si relieful unitatii marcate cu D (Delta Dunarii). d. in unitatea sub 500 mm/an.Giurgiu. graminee..Slobozia. a.2 puncte b. . temperatura medie anu .I.stepa cu ierburi xerofile. izvoare cu apa sarata. 700-1200 mm/an. 8. . influei climatice: in unitatea G.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu G (Muntii Banatului] http://www.in unitatea C altitudii depasesc 2000 m (Muntii Rodnei . in unitatea H. in care s-au format c\ si pesteri. E .Se acorda 20 puncte (cate 2 p.ro/ clima unitatii marcate cu H (Podisul Barladului). -este o campie tabulara. etajul climatic de dealuri. c.ebacalaureat.Gura Vaii. neteda. roci constructie. in grindul Letea.Pitesti. Portile de Fier si bazin< depresionare Moldova Noua si Orsova.Vf. in unitatea I. a. b.Gr. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente.relief carstic dezvoltat in calcare. 5.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu F (Podisul Dobrogei Nord) si clima unitatii marcate cu I (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali).Muntii Banatului: . este de 10-11°C. 10. numite cro\ (1 punct pentru oricare doua caracteristici) . cate 2 puncte pentru fiec.clasa molisoluri (cernoziomuri bogate in humus). G .in unitatea C este bine reprezen iarin unitatea D lipseste. deosebire enuntata corect.Se acorda 12 puncte din care: a. 15 Galati. iarin unitatea I.1 punct c. 2303 m). cate 2p pentru fiecare doua deosel enuntate corect: precipitatii medii anuale: in unitatea G. iar in unitatea D aceste roci lipsesc. 3. pentru fiecare raspuns corect).700-1000 mm/an. referitoare la unita marcata cu B (Campia Baraganului):> a. ape minerale. Defileul Dunarii dintre Bazias . d. b.s-a format prin acumulare de sedimente intr-un mare lac ce s-a retras tre| spre est. 18 . iarin unitatea 1. N.in unitatea F. Calarasi.

iulie.a. aceasta portiune este cea mai veche unitate de relief la zi formata din sisturi verzi si face parte dintr-un vechi relief montan ce apartine muntilor Caledonieni. 2-6°C. temperatura aerului scade in raport cu altitudinea. bauxita. Sudica a Carpatilor Orientali: Sf. astfel: la.2 puncte c. datorita altitudinilor reduse. Bihor. c. a II. Ocna Sibiului. 8 . d. 5. 7. . care formeaza adevarat „mozaic petrografic".Gr... precipitatii.se calculeaza media aritmetica pentru cele 12 luni ale anului. . -este bine dezvoltat relieful carstic (chei.Podisul Casimcei este alcatuit din roci foarte vechi si s-a format. 10. c. d.3 puncte Total 10 puncte V..Campia Baraganului: .Se a raspuns corect). .2 puncte d. 7 . 8.4 puncte c. datorita cantitatilor mici de precipitatii. magmatice. Turda. animale. in sensul evo¬ lutiei reliefului.prezenta unor resurse naturale.3 puncte b. Crisul Negru. peste 1200.Vf. . . roci constructie. Somes.ebacalaureat. b. B . 6.1 . -patrunderea „depresiunilor golf de-a lungul celor trei Crisuri (1 punct pentru oricare trei caracteristici) . 5.Siret. -cea mai mare altitudine se gaseste in Muntii Bihor .ro/ -iazurile sunt lacuri antropice. . d. 9. Ocna Dej.afectarea culturilor agricole.. b. -lipseste relieful glaciar. 3.2 puncte d.Botosani. alternante cu perioade de seceta. . -intra in contact direct cu Campia de Vest. pesteri). III. -partea nordica (Muntii Macinului) este formata din roci vechi (granite) care apartin Europei hercinice.2 puncte b.. a.4 puncte b.etaj climatic montan (temperatura medie anuala. Crisul Alb. Brasov. . 4.2 puncte e.2 puncte c..a.Crisul Negru.etajul climatic montan. intr-o epoca indepartata in timp.Se acorda 16 puncte astfe : a. mm/an). http://www. precipitatii abundente. (4 puncte pentru oricare doi factori) . . in dreptul Muntilor Zarand. . . E . Parang •Retezat-Godeanu: roci constructie. 1.4 puncte d. 5°C. 2.minereuri neferoase. etajarea altitudinala.Se acorda 12 puncte astfel: a. cristaline. folosite pentru irigatii.Gr.4 puncte Total 16 puncte VI..Pitesti.seceta.vara. inclinarea pantelor. 19 . 1849 m. acestea au fost create de om pe raurile care secau vara. -conditii climatice de adapost. huila (Depresiunea Petrosani).in Depresiunea Colinara a Transilvaniei exista lacuri naturale formate pe masive de sare: Sovata (Lacul Ursu). piscicultura.2 puncte Total 12 puncte VARIANTA 37 I. -influenta climatica oceanica. Se acorda 12 puncte din care: .Mures. . 3.iarna.18. iar la ploile bogate produceau inundatii. (1 punct pentru oricare doua rauri). -structura geologica: roci sedimentare. -relief favorabil. 2. se impune foicsirea irigatiilor. Gheorghe. Se acorda 10 punere (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat). . Crisul Repede. 4. create prin ridicarea de baraje transversale in luncile joase ale vailor din Campia Transilvaniei. astfel: 1. defrisari.existenta substratului argilos.s-au format prin incretire si in urma eruptiilor vulcanice.

grinduri. iar-in unitatea G. -culmile au orientare N-V. 2303 m). IV. ape minerale. altitudini: altitudinea maxima in unitatea D este de 12 m. -silvostepa.700-1000 mm/an. temperatura medie anuala .4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu D (Delta Dunarii) si reliefu unitatii marcate cu G (Muntii Banatului).Vf.2 puncte e. Moldova. 800 mm/ar iar in unitatea 1.6°C.minerale neferoase. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. -orogeneza hercinica pune in evidenta cutele orientate N-V . -Muntii Macin au un relief de tip montan dezvoltat pe roci dure .3 puncte b.etajul climatic montan (temperaturi medii anuale 2 . iar in unitatea E.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu B (Campia Baraganului) si clima unitatii marcata cu E (Gr. influente climatice: in unitatea B. Bistrita. influente climatice . Nordica a Carpatilor Orientali): a..2 puncte c.467 m.in unitatea A. (1 punct pentru oricare trei caracteristici) ..ro/ climatic de dealuri. b.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Podisul Somesan) s clima unitatii marcate cu I (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali).. a. fiind unitatea de relief cea mai noua si cea mai joasa. . .Tisa (cu Viseul si Iza).lipsesc. inversiuni de temperatura in Depresiunea Brasovului.etaj climatic de dealuri joase (precipitatii. din Muntii Mac (1 punct pentru oricare trei caracteristici) . precipitatii 800-200 mm/ai vanturi puternice). -este bine dezvoltat relieful glaciar. .ii unitatea A. oricare doua din urmatoarele: forme de relief .6°C. in jur de 10°C.2 puncte c. iar in unitatea 1. iar in unitatea G 1446 m in Vf. iar in unitatea I. de campie. . calcare. . c.Lacul Babadag. mon¬ tan.in unitatea D. precipitatii . -influente baltice.3 puncte b. 10-11°C. (1 punct pentru oricare resursa) .1 punct . -structura geologica este formata din roci vulcanice. iar unitatea C s-a format prin incretire in orogeneza alpina. referitoare la unitate marcata cu C (Gr. de ariditate. referitoare la unitat< marcata cu F (Podisul Dobrogei de Nord): a.ebacalaureat.6°C.Retezat Godeanu).in unitatea A. influente oceanice iar in unitatea I.1 punct Total 10 pune b.2 . (1 punct pentru oricare rau din cele doua) -. oricare doua din urmatoarele: etaj climatic: in unitatea A. reprezentat prin circuri si vai glaciare. cate 2p pentru fiecare doua deosebiri enuntate corect: etaj climatic: in unitatea B. 2 . iar in unitatea E. iar in unitatea E. etg http://www. 700-1200 mm/an temperatura medie anuala: in unitatea B. formare: unitatea D se prezinta ca o campie terminala in formare.etajul padurii de stejar cu specii termofile. . fagului si coniferelor (zona padurilor). S-E si sunt paralele.etajul stejarului.2 puncte d. submediteraneene. Somesul Mare. cristaline si sedimentare.granite hercinice -structura geologica este formata din: granite. iar in unitatea E.1 punct d. cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntate corect. roci vulcanice.. roci constructie.S-E.are cele mai mari altitudini in Muntii Macin . 400-500 mm/an. 400 .a. Pietrosu. Parang .liman maritim .au altitudini ce depasesc 2000 m (Muntii Rodna .500 mm/an) -influente de ariditate. Semenic (Muntii Semenic). cate 2p pentru fiecan deosebire enuntata corect. etaj climatic montan. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente. precipitatii: in unitatea B.

submediteraneene. c.în unitatea A.în unitatea C. II. Olteţ. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu C (Gr. 8. D-Podişul Târnavelor: . Se acordă 10 puncte. . câte 2 p pentru fiecare două deosebiri enunţate corect: etaj climatic . ape minerale (1 punct pentru oricare două resurse) . temperaturi medii anuale: în unitatea F.2 puncte b/Dâmboviţa. referitoare la unitatea marcată cu G (Subcarpaţii Getici): a. 17-Baia Mare. 5. roci de construcţie. precipitaţii 700-800 mm/an) . 2-6°C. roci vulcanice. a. precipitaţii .etaj climatic: de dealuri (temperaturi medii anuale 7-8°C. sedimentare.în unitatea F.3 puncte 3.ro/ Total 10 puncte III. 3. cambisoluri. Vâlcea. ce coboară în trepte de la est către vest. iar în unitatea E lipseşte. Tg. . (1 punct pentru oricare răspuns) . influenţe de ariditate. etajul stejarului. lignit.2 puncte 4. a.în unitatea A.în unitatea A. Se acordă 20 puncte (câte 2 p. a. 2. .unitatea C s-a format prin încreţire şi în urma erupţiilor vulcanice. sare. 5-Moldova.16-Călăraşi. C-Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali: minereuri de fier.2 puncte c. iar în unitatea H.2 puncte f. . iar în unitatea I. 3-Mureş. astfel: 1. amestec al pădurilor de stejar cu fag. relief . 700-1200 mm/an IV. 500 mm/an. pentru fiecare răspuns corect). etajul fagului .asimetria văilor. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. structură geologică . peste 600 m. astfel: 1. .influenţe climatice submediteraneene (în vest) . Centrală a Carpaţilor Orientali) şi relieful unităţii marcate cu E (Câmpia Olteniei). montan. 6.2 puncte Total 10 puncte . c. ape minerale. iar în unitatea I. 2-Prahova. 18-Brăila.ebacalaureat. (1 punct pentru oricare două râuri) .relief mai înalt. (1 punct pentru oricare răspuns) . (1 punct pentru fiecare caracteristică din oricare două) . etaj climatic de podiş jos. Olt. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect. b. calcare. b. de dealuri cu altitudine mijlocie. Jiu. . . b. a. argiluvisoluri (cenuşii şi brun-roşcate). montan (în est) şi de dealuri înalte (în vest). 7. 600-700 mm/an. 9-11°C (mai coborâte în N).700-1200 mm/an. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (PodişulGetic) şi clima unităţii marcate cu H (Grupa Retezat Godeanu-Parâng).petrol şi gaze asociate. Se acordă 12 puncte din care: a.3 puncte 2. iar unitatea E prin sedimentare. Rm. precipitaţii . 10. iar în unitatea H.1 punct e.în unitatea C există relief vulcanic.pe dealurile înalte.prezenţa domurilor şi cuestelor. Gilort. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. c. b. . influenţe climatice . (1 punct pentru fiecare resursă din oricare două) . c.VARIANTA 38 I. iarîn unitatea H.2 puncte http://www. a. oricare două din următoarele: mod de formare . 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Podişul Bârladului) şi clima unităţii marcate cu I (Munţii Banatului). 9. Jiu.intensificarea alunecărilor de teren. în unitatea E există dune de nisip iar în unitatea C lipsesc. iar în unitatea 1. cristaline. Argeş. iar în unitatea E numai sedimentare. 4. oricare două din următoarele: etaj climatic: în unitatea F.1 punct d.

10. 5. s-au acumulat 25 strate de huilă. argint. temperatura medie anuală este 10-11 °C.3 puncte f.1 punct 2. Tulcea.2 puncte e. . -5° C în luna ianuarie. II. .în zona alpină. temperatura medie anuală este 6-8°C. se calculează media aritmetică a celor 30 (31) zile. b.în Carpaţii Meridionali. 18° C în luna iulie. Se acordă 20 puncte (câte 2 p.Argeş.Prahova. altitudinea minimă de 80 m (pe cursul inferior al Timişului). .2 puncte e. 9.1 punct g. cantităţii mari de precipitaţii. c. (1 punct pentru oricare două caracteristici) .Parâng: risipit. .s-a format prin sedimentarea Mării Panonice cu sedimente aduse de râuri. . 6. . defrişările masive. 17 . H . (1 punct pentru oricare două râuri) . .3 puncte 4. Se acordă 12 puncte astfel: a.în zona montană. 16 Călăraşi. Timiş. Se acordă 10 puncte. . . 2 . .1 punct c.în zona dealurilor joase.2 puncte 3.2 puncte b.Baia Mare. Retezat-Godeanu .ro/ V. astfel: 1.4 puncte Total 16 puncte VI. b. huilă. 7. iar în lanţul vulcanic sunt localizate zăcăminte de aur.4 puncte c. în strânsă legătură cu: structura geologică. 2. . . cărbuni. roci construcţie. octombrie (+ 10° C). Bega. .4 puncte b.Cluj Napoca. . .Vedea. cele mai multe amenajări hidrotehnice se găsesc în zona montană datorită reliefului mai accidentat. . sulf. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. 3. temperatura medie anuală este 2-6°C. ape minerale. 14 .în Carpaţii Occidentali structurile mezozoice şi neozoice conţin zăcăminte importante de aur. . referitoare la unitatea marcată cu J (Câmpia de Vest . deci treapta de relief este deal. zinc. roci de construcţie. gradul de înclinare a pantelor.în Carpaţii Orientali structurile geologice cristalino-mezozoice şi neozoice conţin minereuri feroase şi neferoase.laşi. . argiluvisoluri (soluri brune) sub pădurile de stejar. pentru fiecare răspuns corect). . a. 8. 23° C.Munţii Banatului: minereu de fier.1 punct f. astfel: 1. în prima parte a neozoicului.. .1 punct b. d. .aici se află: altitudinea maximă de 143 m (Câmpia Vingăi).5°C. temperatura medie anuală este 6-0°C. .Gr.2 puncte d.în zona de câmpie.2 puncte 5.b. .3 puncte Total 12 puncte Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 39 I. c. podiş.ebacalaureat. loess şi aluviuni recente. -1 punct Total 10 puncte http://www. temperatura medie anuală este 7. 1 . cupru. . pietrişuri.Temperatura medie anuală scade în raport cu altitudinea astfel: . d. b.15 . temperatura medie anuală este sub 0°C. decembrie (0° C). d. 4 . d. .4 puncte d.este alcătuită din nisipuri. Mureş. structurii geologice mai sigure. . - .în zona dealurilor înalte. Casimcea.Câmpia Banatului): a.1 . Se acordă 16 puncte astfel: a. 4.

precipitaţii = 700-1200 mm/an). etaj climatic: de câmpie.2 puncte ^ Total 10 puncte III. iar în unitatea J. ş. . moderat. sedimentare. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. influenţe submediteraneene. cu precipitaţii medii anuale de 630 mm/an . roci de construcţie. huilă din Munţii Banatului (Reşiţa) şi minereuri de fier (Munţii Poiana Rusca) şi huilă (Depresiunea Petroşani) pentru Hunedoara. Jiu.Câmpia Banatului). inversiuni de temperatură în depresiuni . . 11°C. referitoare la unitatea marcată cu E (Câmpia Olteniei): a.2 puncte c. influenţe oceanice. avalanşe. Se acordă 12 puncte din care: a. iar în unitatea I. cristaline.ro/ climatice -în unitatea B. respectiv minereuri de fier. scade de ia nord la sud.etaj climatic: montan (temperaturi medii anuale = 2-6°C.s-a format prin sedimentare (umplerea unui mare lac care exista pe teritoriul actual al Câmpiei Române). a. . .2 puncte c.structura geologică este formată din roci vulcanice. Gurghiu.1 punct e.1 punct e. influenţe baltice. . fagului şi coniferelor.2 puncte d.2 puncte Total 10 puncte b. . în unitatea A. cu temperaturi medii anuale 10-11 °C. structura geologică.etaj climatic de câmpie. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect.4 puncte c.în unitatea B.se întâlnesc dune de nisip. de câmpie.4 puncte c. etajul silvostepei. IV. terenuri agricole. . c. are în vedere valorificarea materiilor prime. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente.în unitatea D.inversiuni de temperatură în depresiunile: Giurgeu. . iar în unitatea I.altitudinea.au altitudini ce depăşesc 2000 m în Munţii Călimani (Vf. .3 puncte b. de dealuri înalte (în vest) şi montan (în est). viscole. condiţiile climatice (durata şi intensitatea vântului. molisoluri. defrişări masive. de dealuri. relieful. . influenţe climatice . referitoare la unitatea marcată cu C (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali): a..influenţă climatică : submediteraneană . 7-8°C. soluri nisipoase. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect: . temperaturi medii anuale . . Olt. .în unitatea D. .4 puncte b.unitatea A are un relief tipic structural cu platouri netede. din următoarele: etaj climatic . . . cu pajişti stepice şi pâlcuri de pădure de stejari termofili. . altitudinile depăşesc 1000 m. . 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Podişul Tâmavelor) şi clima unităţii marcate cu I (Munţii Banatului). munţi vulcanici: Munţii Călimani. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu A (Podişul Bârladului) şi relieful unităţii marcate cu G (Subcarpaţii Getici). de dealuri. câte 2 p pentru oricare două deosebiri enunţate corect: etaj climatic . gradul de înclinare a pantelor. influenţe http://www. .1 punct f. .2 puncte b. iar în unitatea J.2 puncte d.în unitatea B. etajul stejarului. iar unitatea G are un relief format din două şiruri de depresiuni închise la sud de dealuri. . Pietrosu . căderi de stânci. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Subcarpaţii Moldovei) şi clima unităţii marcate cu J (Câmpia de Vest .1 punct Total 10 puncte V. b. durata strălucirii Soarelui). Ciuc. . Harghita. iar in unitatea J.a.2100 m). Se acordă 16 puncte astfel: a.ebacalaureat. influenţe submediteraneene. .culmile muntoase prezintă paralelism şi au orientare NV spre SE. iar în unitatea G. prăbuşiri.

b. Se acordă 12 puncte din care: a. Timişului. b.temperatura medie anuală scade de la sud spre nordul ţării cu aproximativ 22. existenţa văilor scurte şi largi pe care s-au format iazurile.1 punct e. roci de construcţie.4 puncte c. . . 9. lignit (bazinul Motru).dezvoltarea economică. mai. .în lunile aprilie . .1 punct c. .mai se pot produce inundaţii. . .Podişul Getic: petrol şi gaze de sondă. impermeabil.80 m3/s = 270 m3/s.Crişul Alb. . . . inundaţii. . c. 350 m3/sîn lunile aprilie.locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite.2 puncte f. acestea fiind bogate în precipitaţii.în Câmpia Transilvaniei. . .2 puncte d. .4 puncte Total 16 puncte VI.ebacalaureat.Câmpia Română . . 13 .2 puncte d.1 punct b. 5 . . c.2 puncte 2.în unitatea C.12 . Jiu . 3. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Câmpia de Vest Câmpia Banatului) şi clima unităţii marcate cu D (Grupa Parâng-Retezat-Godeanu).Piatra Neamţ. este de 11°C. d.are relief puţin accidentat.în luna septembrie cantitatea de precipitaţii este mică. 80 m3/s în luna septembrie. 4 .1 punct III.C. .5°C datorită desfăşurării teritoriului pe circa 5° latitudine nordică.4 puncte e. primăvara. . C . 4. Se acordă 10 puncte.3 puncte 3.b. . îmlăştiniri şi săraturi. Dealurile de Vest. Se acordă 16 puncte astfel: a. se topesc zăpezile. b. .Podişul Dobrogei de Sud: .Câmpia de Vest (Câmpia Banatului).influenţă climatică submediteraneană.Mureş. cu interfluvii netede sau uşor ondulate. montan. silvostepa. iar în . 6.în Câmpia Moldovei. Influenţa acestora este foarte evidentă în unităţile de relief din vestul ţării: Câmpia de Vest. c. datorită fenomenului de subsidenţă (coborâre) .4 puncte b. în timp ce vara multe râuri seacă.1 punct Total 10 puncte http://www. Munţii Apuseni.mai cad cele mai multe precipitaţii. iar în unitatea D. . Timişoara. .Oradea. temperaturi medii anuale .Târnava Mare. H . străpuns frecvent de rocile calcaroase (1 punct pentru oricare caracteristică). 2. situaţie care a determinat amenajarea de iazuri. d. topirea rapidă a zăpezii şi ploile bogate provoacă inundaţii. 5.1 punct 5. . Se acordă 20 puncte (câte 2 p.are statut de capitală. 1 . favorizate de prezenţa substratului argilos. pentru fiecare răspuns corect). .4 puncte Total 12 puncte Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 40 I. stepa (pe o mică întindere în extremitatea vestică). astfel: 1. . J . astfel: 1. Se acordă 12 puncte astfel: a. unitatea de relief se numeşte Subcarpaţii Getici..4 puncte d.în unitatea C.1 punct 6. . .ro/ V.14 . circulaţia generală a maselor de aer pe teritoriul României este de la vest la est. 10. 350 m3/s . II.temperatura medie anuală: 10-11 °C. . 7. 8. câte 2 p pentru oricare două deosebiri enunţate corect: etaj climatic . c.2 puncte 4.se întâlneşte un strat de loess cu grosimea de 30 m. . în Podişul Sucevei este 78° C. în perioada aprilie . de câmpie.Tg. Timişoara.

Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. .1 punct e. influenţe oceanice. N a Carpatilor Orientali): a. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect.6°C.4 puncte b. vânturi puternice). precipitaţii. respectiv un climat umed şi moderat termic. . iar în unitatea G. Ialomiţa.2 puncte c. etajul stepei (ierburi xerofile.etaj climatic de câmpie (temperaturi medii anuale.ebacalaureat. mangan. vânturile de vest. iar în unitatea G. . Domelor. 600 mm/an. iar în unitatea G. numite crovuri. Depresiunea Maramureşului. vegetaţia de stepă se dezvoltă în partea de est şi sud-est a României deoarece temperaturile medii anuale sunt ridicate (10-11°C). 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu B (Dealurile Sivaniei) şi relieful unităţii marcate cu I (Gr.1 punct d. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Câmpia Moldovei Câmpia Jijiei) şi clima unităţii marcate cu G (Câmpia Transilvaniei).2 puncte d. în Depresiunea colinară a Transilvaniei este o climă de adăpost.în unitatea A bate crivăţul.în unitatea C. Pietrosu. lagunele s-au format în golfurile de pe ţărmul Mării Negre prin bararea acestora cu . din următoarele două deosebiri: precipitaţii . (1 punct pentru fiecare râu din oricare două răspunsuri). b.influenţe climatice baltice. c. . 2 . IV. etaj alpin (în Munţii Rodnei. Buhăescu (Munţii Rodnei). Se acordă 16 puncte astfel: a.în unitatea B. iar în unitatea I. influenţe de ariditate. precipitaţii. .ro/ mm/an. Tisa. Munţii Maramureşului). peste 400 mm/an).4 puncte c.este o câmpie tabulară. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect . . . . iar unitatea I. sau. roci construcţie. referitoare la unitatea marcată cu I (Gr.lacuri glaciare: Lala.4 puncte Total 10 puncte V. prin încreţire şi în urma erupţiilor vulcanice.unitatea B s-a format în urma unui proces intens de sedimentare. Coştiui (Depresiunea Maramureşului). influenţe climatice . presărată cu mici excavaţiuni în formaţiunile loessoide. prin umplerea unui mare lac ce s-a retras treptat spre est.2 puncte b. . Someşul Mare.2 puncte b. arbuşti mici). minereuri neferoase. precipitaţii .Vf. . petrol. N a Carpatilor Orientali). altitudinile ajung la 500-700 m. cu influenţe oceanice.1 punct e. Suceava. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. a. 700-1200 mm/an. vânturi . altitudinile ajung la peste 2000 m (Munţii Rodna . 630 mm/an. ape minerale. iar în unitatea D.1 punct Total 10 puncte b. . Moldova. 2303 m). . (2 puncte pentru fiecare factor restrictiv din oricare două răspunsuri) . Câmpulung Moldovenesc. . Slobozia. (1 punct pentru oricare tip de lacuri). roci construcţie. . . . 10-11°C. gaze de sondă.s-a format prin acumulare de sedimente marine. . graminee. . (1 punct pentru oricare depresiune). . relieful accidentat. condiţii climaterice nefavorabile (temperaturi mici.în unitatea A. 700-1200 http://www. de 2-6°C. cantităţile de precipitaţii sunt mici (400500 mm/an) şi pentru că aici se resimt influenţele climatice de ariditate. soluri slab dezvoltate.2 puncte f.în unitatea A este de 500 mm/an. Dunărea.influenţe climatice de ariditate.lacuri sărate: Ocna Şugatag.etaj climatic montan (temperaturi medii anuale. referitoare la unitatea marcată cu E (Câmpia Bărăgan): a.2 puncte c. .unitatea D. Bistriţa. . cantităţi mari de precipitaţii.

d. climat de câmpie. oricare din următoarele: relieful unităţii A s-a format prin depunerea de sedimente. b. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect. formate pe masive de sare. c. limanele maritime s-au format prin bararea gurilor de vărsare ale unor râuri scurte cu acumulări de nisip (L. Siutghiol).ebacalaureat. (2 puncte pentru fiecare răspuns din oricare două argumente) . temperatura medie anuală: mai ridicată în unitatea E. . iazuri. magmatice şi sedimentare. .ebacalaureat. 10. lagunele mai comunică cu marea printr-o http://www. 3. Mangalia). b. şi mai ridicate de 600 -700 mm/ an. 9. precipitaţii medii anuale: mai scăzute în unitatea E. d. se calculează media aritmetică pentru cele 30 (31) zile ale lunii respective.2 puncte b. Total 20 puncte II. relief montan cu altitudini medii de 1000 -1500 m şi maxime peste http://www. 8. Techirghiol. Galaţi. aduse de curenţii maritimi.2 puncte c. 6. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu A (Câmpia Moldovei) şi relieful unităţii marcate cu I (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei). iarna. L. L. c.3 puncte d. Taşaul. roci de construcţii. 4. luna iulie. cele două unităţi au tipuri de relief diferite: în unitatea .în unitatea E.4 puncte Total 16 puncte VI.ro/ portiţă (Razim. (-)2°C. . 2. a.1 punct f. argile) iar în unitatea I roci metamorfice (şisturi cristaline). . Slatina.cordoane de nisip. decembrie = 2°C . de 10 -11 grade şi mai scăzută în unitatea J. de 450 -500 mm/ an. Trotuş.2 puncte Total 12 puncte * Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 41 I. E 60. 3.c. în alcătuirea pertografică a unităţii A predomină roci sedimentare (nisipuri. se datoresc existenţei cutelor diapire. existenţa văilor scurte şi largi pe care s-au format iazurile. . Total 10 puncte III. lacurile sărate. marne. iunie = 20°C. iar al unităţii I prin încreţirea stratelor de roci în orogeneza carpatică. 7. în unitatea J climat de podiş. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. Ploieşti. . Argeş. roci de construcţii. Se acordă 20 puncte (câte 2 pentru fiecare răspuns corect) astfel: 1.ro/ 2000 m. Buzău.structura geologică. iar unitatea I. de 8-10 grade. Se acordă 12 puncte astfel: a.defrişările.4 puncte d. Se acordă 12 puncte din care: a. 4 . între lunile ianuarie = (-) 2°C şi luna iulie = 22°C există o diferenţă de temperatură de 24°C.2 puncte e. .4 puncte Total 16 puncte \ d. dintre următoarele: etaj climatic .gradul de înclinare a pantelor. unitatea A prezintă relief de câmpie colinară cu altitudini de 150 -250 m şi fragmentare redusă. . 2. cu fragmentare accentuată. mai = 15°C. d. . luna ianuarie. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Câmpia Bărăganului) şi clima unităţii marcate cu J (Podişul Getic). . minereuri neferoase. 5. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat) astfel: 1. 22°C. a. favorizate şi de prezenţa substratului argilos impermeabil. c. 5. .

.2 puncte Total 10 puncte V. iar în unitatea I relieful vulcanic. de 10-11 grade şi mai scăzută în unitatea G. Jiul. Lacul Sărat ş. sau uşor înclinate.a. . de 8-10 grade.prezintă relief cu altitudine scăzută. în estul Câmpiei Române s-au format şi apar o serie de lacuri sărate datorită deficitului de umiditate din zonă şi a urcării sărurilor spre suprafaţă în urma evaporării. petrol. Balta Albă. molisoluri/ cernoziomuri.ebacalaureat. unul de suprafaţă. climat montan/ alpin. influenţe submediteraneene.200 m.ro/ strate de apă.2 puncte d. .2 puncte Total 10 puncte b. -1 punct e.s-a format prin depunere de sedimente. .prezintă altitudini maxime de peste 2500 m. silvostepa/ stepa. cu ape mai puţin sărate (17-18%) şi unul în profunzime cu salinitate de 21-22%. Timişul. -1 punct e. cu afluenţi puţini într-o zonă cu precipitaţii reduse. . . exploatarea lemnului. dar a şi favorizat dezvoltarea aşezărilor omeneşti în zona montană. Râurile din Dobrogea sunt scurte şi au debite reduse. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera C (Câmpia Banatului): a. . (câte un punct pentru oricare trei caracteristici) . versanţi domoli. c.3 puncte b.s-au format prin încreţirea stratelor de roci.2 puncte c. .4 puncte . ceea ce a determinat gradul ridicat de salinitate a unor lacuri din câmpie cum sunt: Amara. Marea Neagră prezintă o serie de particularităţi cum sunt: Stratificarea în două http://www. dintre următoarele: temperatura medie anuală: mai ridicată în unitatea H.relieful prezintă interfluvii plane. glaciar şi petrografic. . . .4 puncte c. Bega.4 puncte d. la fel cum a influenţat activităţile umane specifice zonei montane: minerit. precipitaţii medii anuale: mai scăzute în unitatea H. IV. creşterea animalelor ş. până la 180. influenţe climatice: oceanice în unitatea G şi de ariditate şi pontice în unitatea H. lipsa mareelor mari. culoare de văi şi zone mai puţin accidentate (platouri. prezenţa unor curenţi circulari de suprafaţă. . plaiuri) şi densităţi mici.2 puncte b. . . pădure de conifere / vegetaţie alpină.4 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera D (Grupele Carpaţilor Meridionali la V de Olt): a. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. gaze naturale.au masivitate accentuată. Oltul. Relieful Carpaţilor prin caracteristicile sale reprezintă un important factor natural care influenţează răspândirea populaţiei.2 puncte c. şi mai ridicate de 600 -700 mm/ an.sunt alcătuiţi din roci dure (şisturi cristaline) şi în partea vestică din calcare. generând densităţi mai mari în zone de depresiuni. (câte un punct pentru oricare două caracteristici) .A reprezentativ este relieful fluvial. . datorită reliefului accidentat. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu G (Câmpia Transilvaniei) şi clima unităţii marcată cu H (Podişul Dobrogei de Sud). climat de câmpie.a. . . iar debitul este redus pentru că au bazine hidrografice mici. Se acordă 16 puncte astfel: a. . -1 punct f. în general sub 100 m. influenţe submediteraneene. avalanşe şi prăbuşiri. pentru că străbat un teritoriu restrâns unde nu pot avea lungimi mari. a.prezint relief glaciar şi carstic cu forme deosebite. de 400 -550 mm/ an. chiar arii nepopulate în zone accidentate şi greu accesibile. lipsa curenţilor pe verticală.2 puncte d. Relieful carpatic a impus restricţii.

plecarea din ţară a tinerilor. Dolj. b. Braşov . . între anii 1990-2002. 4.până la 100 m. 340 m cubi/ s.3 puncte d.2 puncte VI. iar în unitatea marcată cu F de 500-700 mm/ an. d.2 puncte c.1.1 punct f b. N = 14 %o. a. . 10. şomajul. . natalitatea a scăzut. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. natalitatea (N) = 9. .2 puncte b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Curburii) şi relieful unităţii marcate cu J (Câmpia Timişului). relieful unităţii E este mai accidentat şi are aspect de dealuri şi depresiuni. Prut. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Sectorul central al Câmpiei Române) şi clima unităţii marcată cu G (Munţii Poiana Rusca).Total 16 puncte VI. Total 20 puncte II.în anul 1990 sporul natural este pozitiv.în unitatea marcată cu C este de 10 -11 grade.1 = 2. 3. 2. 8. cauze: plecarea în străinătate a tinerilor. c. M = 11. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera D (Grupa Făgăraş): a) . iar în unitatea F este oceanică. . a. Someş. c.4 %o. . explozie/ incendiu. . iar relieful unităţii J are altitudini mult mai scăzute sub 100 m. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat) astfel: .2 %o la 12. c.ro/ mm/ an. submediteraneeană. Ploieşti.11. dintre următoarele: etaj climatic . devine negativ.4 puncte Total 12 puncte Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 42 I. 3. iar în unitatea G de peste 1000 mm/ an. .ebacalaureat. precipitaţii medii anuale: în unitatea marcată cu C sunt de 400-500 mm/ an.2 puncte e. iar în unitatea marcată cu F este de 8 . .în unitatea B. Se acordă 12 puncte astfel: a.sunt alcătuiţi din roci dure. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect. temperatura medie anuală: în unitatea B de 10 -11 grade. Total 10 puncte III. c. Se acordă 20 puncte (câte 2 pentru fiecare răspuns corect) astfel: 1. condiţiile economice. 4. .cauze: natalitatea mult mai mică. c. a. .2 puncte c. rezultă Sn = N . iar în unitatea G de munţi joşi. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu C (Podişul Dobrogei de Sud) şi clima unităţii marcată cu F (Câmpia Transilvaniei).M = 14 . a. Olt. dintre următoarele: temperatura medie anuală . d. de câmpie.1 %o. iar relieful unităţii J s-a format prin depuneri de sedimente. iar relieful unităţii J este slab accidentat şi are aspect de interfluvii plane. iar începând cu 1992. Alba lulia. predominant şisturi cristaline. media debitelor celor 30 de zile ale lunii. 2. 5. mortalitatea (M) = 12.2 puncte d.9 %o. a. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. precipitaţii medii anuale: în unitatea B de 500-600 http://www. . 9. ianuarie. între anii 1990 şi 2002. aprilie/ mai. 5. 270 m cubi/ s.9 grade. 70 m cubi/ s. iar în unitatea G de 0-6 grade.s-a format prin încreţirea stratelor scoarţei terestre. Se acordă 12 puncte astfel: a. . mortalitatea a crescut de la 11. influenţa climatică: în unitatea C este de ariditate şi pontică. 6. oricare din următoarele: relieful unităţii E s-a format prin încreţirea stratelor de roci. relieful unităţii E prezintă altitudini mai mari .3 %o. Se acordă 12 puncte din care: a. Total 16 puncte IV. 7.9 %o.

Meziad). lipsei mareelor mari şi a prezenţei curenţilor circulari care au favorizat depunerea aluviunilor. iunie . chei. .4 puncte.2 puncte b. Natalitatea a înregistrat o scădere accentuată în perioada 1990 . (câte un punct pentru oricare patru caracteristici) .1 punct e) spodosoluri/ podzoluri . . doline. .2002. în Carpaţii Occidentali sunt frecvente formele de relief carstic datorită prezenţei rocilor calcaroase pe suprafeţe relativ mari atât la suprafaţă. . d) etajul coniferelor/ etajul alpin . 65 mm. lapiezuri. .prezintă masivitate accentuată. -1 punct d) . .. datorită schimbării mentalităţii privind dimensionarea familiei şi a migraţiei populaţiei tinere în ţările Europei occidentale. c) lacuri glaciare.ebacalaureat.4 puncte b. 30 mm. . e. . . Delta Dunării s-a format datorită aluviunilor în cantităţi mari aduse de Dunăre.s-au format prin încreţire şi vulcanism.2 puncte . lacuri de baraj antropic . Arieşul: .fragmentare accentuată: numeroase depresiuni şi văi. ceea ce determină apariţia unor tipuri diverse de forme carstice: peşteri (Scărişoara. Total 16 puncte VI. Se acordă 16 puncte astfel: a.ro/ schimbării regimului politic.3 puncte Total 10 puncte V.2 puncte.2 puncte c. iulie. cantităţi de precipitaţii diferite în cele două perioade şi blocarea apei în zăpezi iarna.are altitudini maxime de peste 2500 m. etajul climatic alpin . clippe calcaroase. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera I (Munţii Apuseni): a) .Someşul Mic. Crişul Repede.4 puncte c.2 puncte e. Se acordă 12 puncte astfel: a. minereuri de fier. . Temperatura medie lunară reprezintă media temperaturilor celor 30 /31 de zile.sunt alcătuiţi din roci diverse. Oraşul Ploieşti este un important centru al industriei petrochimice pentru că este situat în zonă cu resurse de petrol. în vârful Bihor . Oraşul este situat în zona de intens transport prin conducte şi pe cale ferată ceea ce a determinat dezvoltarea celor mai puternice platforme petrochimice din ţară. .prezintă relief vulcanic şi carstic. 95 mm. .prezintă relief glaciar la peste 1800 m.3 puncte b) altitudinea reliefului. februarie . care a adus modificări socio-economice şi legislative. cât şi la adâncime.altitudinea maximă atinge 1849 m.minereuri neferoase. iar precipitaţiile medii anuale reprezintă media precipitaţiilor celor 12 luni. are cea mai mare vechime în exploatarea şi prelucrarea petrolului din România.2 puncte. un adevărat „mozaic de roci" . . 23 grade.4 puncte d. datorită http://www.2 punct d. (câte un punct pentru oricare trei caracteristici) . avenuri.2 puncte c) .4 puncte b) .etajul fagului/ coniferelor.4 puncte Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu. cărbuni.1 punct f) hidroenergie/ roci de construcţii -1 punct Total 10 puncte b.

8. c.unitatea D are un climat de dealuri înalte şi joase. 2. iar în unitatea H. argile. c. 10. lignit.2 puncte d.în unitatea F întâlnim climat de munţi joşi. b.f. Buzău. Olteţului.3 puncte c. nisipuri.prezintă înclinare de la N la S.9 grade. 3. oricare dintre următoarele: ambele unităţi s-au format prinîncreţirea stratelor scoarţei.are aspect de dealuri şi platouri fragmentate de văi orientate pe direcţia N-S. c. dintre următoarele: etajul climatic . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera C (Podişul Getic): a. cărbuni. -2 puncte Total 12 puncte Total test 90 puncte+10 puncte din oficiu VARIANTA 43 I. climat alpin şi de munţi mijlocii. b. 4. a. Argeşului. 3. 7. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. iar în unitatea I de ariditate.prezintă aspect tipic de piemont. temperatura medie anuală: în unitatea D este de 6 . iar în unitatea H de la 0 . . platformele: Strehaiei. câte două puncte pentru fiecare asemănare enunţată corect. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat) astfel: 1. 9. cu altitudini care scad de la 600 m în N la 300 m în S. Total 20 puncte II. pietrişuri.ebacalaureat. b. Brăila. . 2. b. Cotmeana. Jiului. Total 12 puncte IV. Hunedoara. .6 grade. influenţa climatică: în unitatea D este oceanică. alunecări de teren. Călăraşi. . în ambele relieful se prezintă sub forma unor dealuri şi depresiuni. ambele sunt http://www. temperatura medie anuală: în unitatea F temperatura este de 2-6 grade. fiind alcătuit din roci moi: argile. nisipuri. -1 punct Total 10 puncte b. c. iar în unitatea I este de 10 -11 grade. unitatea H prezintă depresiuni intramontane cu frecvenţe inversiuni termice. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu . . dintre următoarele: etajul climatic . d. 5. b. gaze naturale. Se acordă 12 puncte din care: a. minereuri feroase / neferoase. a.3 puncte b. Total 10 puncte III. d. 6.4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Munţii Poiana Rusca) şi clima unităţii marcată cu H (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali). (câte 1p pentru oricare trei caracteristici) . Jiu. Mureş. Se acordă 20 puncte (câte 2 pentru fiecare răspuns corect) astfel: 1. petrol. inundaţii şi revărsări cu producerea de pagube materiale şi chiar victime umane. Focşani. 4. ape minerale. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. în timp ce unitatea F nu are depresiuni intramontane. 4 p se acordă pentru două asemănări între relieful unităţii A (Subcarpaţii Getici) şi relieful unităţii B (Subcarpaţii Moldovei).ro/ alcătuite din roci sedimentare-pietrişuri.s-a format prin depuneri piemontane. . iar unitatea I are un climat de câmpie. Cândeşti. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu D (Podişul Târnavelor) şi clima unităţii marcată cu I (Sectorul central al Câmpiei Române). păduri de conifere.

9 milioane.8= 4. Se acordă 20 puncte (câte 2 pentru fiecare răspuns corect) astfel: 1.4 puncte c. în Câmpia Română se produc frecvent o serie de hazarduri naturale cum sunt: ecetele frecvente. naufragii maritime. 5.litera G (Podişul Dobrogei de Sud): a. poluare şi degradare a mediului. Braşovului ş.4 puncte Total 12 puncte Total test 90 puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 44 I. . Obcinile Bucovinei ş.5%. 3. .) în anumite zone cu relief mai puţin accidentat există zone populate cu densităţi medii şi reduse (Munţii Apuseni. .ebacalaureat. -1 punct c.s-a format prin depunere de sedimente. precum şi văile altor râuri din România. a. Mureş. . 7. Crişurilor. b. c. temperaturi maxime cu valori ridicate vara. . . a. a. Petroşani. incendii.3 puncte d.6 mii /11 = 236 376 loc. Timişoara. explozii. Moldova. . La nivelul zonei carpatice care ocupă 28 % din teritoriul ţării. Bârlad. 10. 3. . condiţiile de habitat şi respectiv densitatea populaţiei variază în funcţie de aspectele specifice ale reliefului care influenţează popularea astfel: la nivelul depresiunlor şi văilor densitatea este mai ridicată (depr.2 puncte c.are o altitudine de 200 m. (câte 1 punct pentru oricare două caracteristici) . climat de podiş jos. 1992 .2 puncte b. c. 4. Se acordă 12 puncte astfel: a.a. Mureşului. 6. c.a. -1 punct e. Podişul Dobrogei de Sud.1 / 22.1 punct b. influenţe de ariditate şi pontice.2 puncte f.4 puncte b. 1912-12. Total 20 puncte II. Şiretului.2 x 100 = 5. Ploieşti. Dâmboviţa. 2.8%.2 / 21. -2 puncte Total 10 puncte . vânturi şi viscole puternice arna. în lungul văilor apelor importante care traversează şi fragmentează zonele mai accidentate ale reliefului teritoriului României s-au construit mai uşor aliniamentele drumurilor şi căilor ferate care alcătuiesc reţeaua de transporturi rutiere şi feroviare în aceste zone: văile Oltului. rata de creştere 1997-1992: R = 1. . 2. 8 d. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat) astfel: 1. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Podişul Getic) şi clima . d.8 milioane. Constanţa / antichitate. 9. Precipitaţiile medii la nivelul teritoriului României scad de la vest la est datorită diminuării influenţei oceanice şi cresc odată cu altitudinea. Someşului. datorită condiţiilor climatice specifice iar în anumite situaţii inundaţii şi revărsări http://www. de la 500 mm în zonele joase la 600-800 mm în zonele colinare şi la 800-1200 mm în zonele montane datorită influenţei reliefului. .). .este acoperit parţial de un strat de loess. . Se acordă 16 puncte astfel: a. Se acordă 12 puncte din care: a.4 puncte VI. Total 10 puncte III. J. molisoluri / bălane dobrogene. 4. creşterea numerică a populaţiei în perioada 1966-1977: 2.ro/ atorită reliefului şi regimului de scurgere a râurilor şi uneori cutremure datorită zonei eismice care afectează şi Câmpia Română.4puncte d. -1 punct d.3 puncte f. Suceava.22. şi zone cu relief înalt şi accidentat cu densităţi reduse. c. vegetaţie de step. . rata de scădere 1992 2002: R = 1. Jiului.

sunt alcătuiţi din roci sedimentare: pietrişuri. nisipuri. unitatea F este alcătuită geologic din roci tari (şisturi cristaline). ş.2 puncte Total 10 puncte b. Se acordă 16 puncte astfel: a.s-au format prin cutarea stratelor de roci. climat de dealuri înalte. cantităţile medii de precipitaţii variază. Măţău.3 puncte b. sub aspectul reliefului. a. dealuri: Bran. precipitaţiile medii anuale: în unitatea B sunt de 600-800 mm/an. iar unitatea G un climat de dealuri joase.).unitatea C are climat de podiş. .1000 m.a. iar al unităţii I prin depuneri de sedimente.prezintă relief vulcanic. nisipuri.2 puncte d. influenţa climatică: unitatea C are influenţe submediteraneene. . iar unitatea I din roci sedimentare (argile. influenţe submediteraneene. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera A (Subcarpaţii Getici): a. prezintă complexitate geografică datorită formării complexe în urma unor vechi orogeneze în jumătatea nordică şi prin depuneri de sedimente în jumătatea sudică. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect. .4 puncte b. . argile ş. astfel în zonele joase de câmpie se situează între 450-600 mm. avalanşe / prăbuşiri. Câmpulung. în Călimani. (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) . iar în unitatea G sunt doar de 400-500 mm/an. .unităţii marcate cu J (Câmpia Someşului). depresiuni: Tg. .3 puncte b. carstic. iar în zonele montane de la 800 mm (în munţii joşi) la 1000-1200 mm şi chiar 1400 şi peste 1400 mm în munţii înalţi.au altitudine de 300 .3 puncte Total 10 puncte V.ebacalaureat.s-au format prin încreţire şi vulcanism.au relief cu aspect de dealuri şi depresiuni. iar unitatea J influenţe oceanice. 4 p se acordă pentru două deosebiri între relieful unităţii F (Munţii Poiana Rusca) şi relieful unităţii I (Sectorul central al Câmpiei Române).a. oricare dintre următoarele: relieful unităţii F s-a format prin încreţirea stratelor http://www.altitudinea maximă este de 2100 m. etajul pădurii de foioase. .4 puncte c.4 puncte IV. Târgu Jiu. . . a evoluţiei reliefului în timp geologic. Râmnicu Vâlcea. lac de baraj natural şi lac vulcanic: Lacu Roşu. . iar unitatea J un climat de câmpie. Relieful prin poziţia geografică a unităţilor. .prezintă culmi paralele orientate pe aliniamente pe direcţia NV-SE.unitatea B are un climat de dealuri înalte. -1 punct e. Sf. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Subcarpaţii Moldovei) şi clima unităţii marcate cu G (Podişul Dobrogei de Sud). Datorită etajării şi dispunerii în trepte majore a reliefului pe teritoriul României. a aspectului şi tipurilor genetice de relief. Jiu. energie mare de relief.sunt alcătuiţi din toate categoriile de roci dispuse pe trei aliniamente.2 puncte c. dintre următoarele: etajul climatic . . ioess. .4 puncte c.ro/ în orogeneza carpatică. Podişul Dobrogei. iar unitatea I sub 300 m. . datorită varietăţii rocilor din alcătuirea geologică. . orientare şi fragmentare . mame. (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) . temperatura medie anuală: în unitatea B este de 68 grade. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera H (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali) a. Ana. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. prin altitudine. .4 puncte b. .4 puncte c. iar în unitatea G este de 10-11 grade. dintre următoarele: etaj climatic . în zonele colinare de 600-800 mm. . câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. pagube şi victime umane. . unitatea F are altitudini de peste 1000 m.

Se acordă 12 puncte din care: a. Vidraru. Total 10 puncte III. precipitaţii mai bogate şi topirea zăpezilor. 2. metamorfice şi sedimentare) dispuse pe aliniamente paralele. a. 4 p se acordă pentru două asemănări între relieful unităţii I (Munţii Apuseni) şi relieful unităţii G (Grupa Retezat-Godeanu). d. 65 m cubi/ s. Se acordă 20 puncte (cale 2 pentru fiecare răspuns corect) astfel: 1.2 puncte b. b. b. iar în unitatea J sunt influenţe de ariditate şi pontice. Rm. 3. unitatea C are un relief mai accidentat.determină apariţia unor nuanţe climatice pe teritoriul României. c. media debitelor medii lunare. . Moldova. 7 luni. .2 puncte . . 6. b. . climat de câmpie cu influenţe de ariditate. ia' unitatea C altitudini maxime de peste 2000 m. oricare din următoarele: ambele unităţi s-au format prin încreţire în orogeneza carpatică. nisipuri. ambele unităţi sunt formate din şisturi cristaline şi calcare. d.are altitudini sub 100 m. octombrie. precipitaţiile medii anuale: în unitatea B sunt de 600-800 mm/an. Craiova. cum sunt climatul cu nuanţe de ariditate sau cel cu nuanţe pontice. d. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. marne. 3. influenţe climatice: în unitatea B sunt influenţe oceanice. IV. unitatea G este alcătuită predominant din şisturi cristaline şi calcare. mai . 2.2 puncte f. iar în unitatea J este de 10-11 grade. argile. iar în unitatea J sunt de 400-500mm/an. Mureş. b. . c Total 20 puncte II. 10. c. iar unitatea C este alcătuită din toate categoriile de roci (vulcanice. 9.ro/ a.3 puncte b. 7. d.2 puncte c.4 puncte VI.ebacalaureat. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Podişul Someşan) şi clima unităţii marcate cu J (Podişul Dobrogei de Sud). în funcţie de altitudinea reliefului şi modificarea condiţiilor climatice se prezintă şi etajarea şi succesiunea altitudinală a învelişului biopedogeografic. Timişul. . câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect.are aspect de câmpie tabulară cu crovuri şi dune de nisip. Giurgiu. precum şi zonarea altitudinală a solurilor. (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) . 5. 4 p se acordă pentru două deosebiri între relieful unităţii C (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali) şi relieful unităţii G (Grupa Retezat -Godeanu). . Vâlcea. .2 puncte Total 12 puncte Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 45 I. minereuri neferoase. . câte 2 puncte pentru fiecare asemănare enunţată corect. . 8.4 puncte d. 4. 320 m cubi/ s.2 puncte d. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera D (Câmpia Bărăganului): a. Someşul Mare. datorită precipitaţiilor mai reduse. ambele unităţi prezintă relief carstic dezvoltat şi variat. oricare dintre următoarele: unitatea G are un relief cu altitudini maxime de peste 2500 m.2 puncte e. cărbuni. . toamna. astfel apar areale cu nuanţare climatică. dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea B este de 6-8 grade. iar unitatea G un relief masiv. c. Se acordă 12 puncte astfel: http://www.s-a format prin depuneri de sedimente fine: pietrişuri. loess. 4. Tg. astfel din zonele joase către cele înalte se succed zonele de vegetaţie şi etajele pădurii. Se acordă 10 puncte (câîe 1 punct pentru fiecare element solicitat) astfel: 1.

c. vegetaţie de stepă; -1 punct d. molisoluri/cernoziomuri; -1 punct e. petrol/ gaze naturale, soiuri fertile; - 2 puncte f. Slobozia;-1 punct A http://www.ebacalaureat.ro/ Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera A (Podişul Getic): a. - relief tipic de piemont; - structura monoclinală cu înclinare de la N la S; - alcătuit din roci sedimentare: nisipuri, pietrişuri, argile; \ - altitudinea scade de la N la S (de ta 600 m, la 300 m); - văi longitudinale însoţite de lunci şi terase; - relief afectat de eroziune şi degradări de teren: alunecări, torenţi; (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte. ■ b. petrol, gaze naturale, lignit; - 2 puncte c. cultura cerealelor şi plantelor tehnice, cultura pomilor fructiferi; - 2 puncte d. alunecări de teren; cauzate de defrişări, substratul geologic (argila) şi excesul de precipitaţii uneori; degradarea terenurilor şfafectarea construcţiilor (căi de transport, aşezări umane);- 3puncte % Total 10 puncte V. Se acordă 16 puncte astfel: a. România are o climă temperat-continentală datorită poziţiei pe glob (paralela de 45° H) şl situării în partea centrală a Europei (pe meridianul de 25° E); Temperatura medie anuală de 0-11 grade, cu o amplitudine termică medie de 20-23 de grade; Clima României prezintă 4 anotimpuri cu aspecte specifice; - 4 puncte b. Datorită etajării altitudinale a reliefului şi a condiţiilor climatice specifice treptelor de i relief, solurile prezintă o mare diversitate astfel, în zona de câmpie se găsesc molisoluri şi argiiuvtsolurl, în zonele de deal podiş predomină argiluvisolurile şi cambisolurile, iar în zonele montane cambtsoluri şi spodosoluri. în funcţie de condiţii specifice locale întâlnim şi soluri intrazonale: hidromorfe, halomorfe ş.a. - 4 puncte c. Datorită factorilor care influenţează clima, elementele climatice au valori diferite la nivelul teritoriului României astfel, în partea nordică cantitatea de precipitaţii este mai mare datorita Influenţelor oceanice şi scandinavo-battice şi a prezenţei reliefului montan într-o pondere mai mare, Iar temperaturile sunt mai scăzute datorită latitudinii şi influenţelor climatice arătate. - 4 puncte d. Activităţile economice specifice oraşelor Galaţi şi Tulcea sunt influenţate de Dunăre prin faptul că fluviul favorizează navigaţia, astfel industria celor două oraşe s-a dezvoltat şi specializat ţinând seama de posibilităţile de aprovizionare cu materii prime din import (minereuri feroase - Galaţi şi bauxită -Tulcea); - 4 puncte Total 16 puncte VI. Se acordă 12 puncte astfel: a. Categoriile de 15 - 24 ani şl peste 50 ani, datorita ponderii importante a copiilor şi încă în şcoală, sau cu grad de ocupare încă redus şi a bătrânilor în mare parte ' de populaţie inactivă, sau chiar a populaţiei cuprinsă între 50-65 ani cu rata a şomajului. - 4 puncte b. grupa 25 - 49 de ani; - 2 puncte c. grupa de 15 - 24 de ani; - 2 puncte d. în agricultura grupa de peste 45 de ani, iar în industrie grupa de 25-49 de ani; - 4 icte Total 12 puncte Total test 90 puncte +10 puncte din oficiu

http://www.ebacalaureat.ro/ VARIANTA 46 Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. a; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6. d; 7. d; 8. c; 9. d; 10. c. Total 20 puncte Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel: 1. Braşov, Tulcea, Galaţi, Tg. Mureş; 2. Crişul.Negru, Moldova, Argeş; 3. Constanţa/ falia; 4. Dealurile Silvaniei; 5. avalanşe; Total 10 puncte Se acordă 12 puncte din care: a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Podişul Someşan) şi unităţii marcate cu J (Podişul Dobrogei de Sud), câte 2 p pentru fiecare deosebire ită corect, dintre următoarele: influenţa climatică - în unitatea B este oceanică, iar iţea J de ariditate pontică; temperatura medie anuală - în unitatea B este de 6 - 8°C, unitatea J este de 10-11°C: precipitaţiile medii anuale - în unitatea B sunt de mm/an, iar în unitatea J de 400-500 mm/an. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu F (Dealurile Silvaniei) şi I unităţii marcate cu H (Podişul Bârladului), câte 2 p pentru fiecare asemănare enunţată t, oricare dintre următoarele: ambele unităţi s-au format prin depuneri de sedimente; unitatea F cât şi H sunt alcătuite din aceleaşi coci sedimentare, moi: argile, marne, iri, pietrişuri; cele două unităţi au altitudini asemănătoare - 300-500 m. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Podişul Getic) şi clima li marcate cu E (Subcarpaţii Moldovei), câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată din următoarele: influenţe climatice - unitatea E are influenţe continentale, iar ; A, influenţe submedlteraneene; temperatura medie anuală - în unitatea A este ■10°C, iar în unitatea E de 6 -8°C. Total 12 puncte a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu C (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali): a) - s-a format prin încreţirea straielor şi prin viricanism; - sunt alcătuiţi din roci diverse, dispuse pe aliniamente: în V roci vulcanice, în centru i cristaline, iar în E roci sedimentare; - prezintă culmi muntoase dispuse paralel, orientate NV-SE; – sunt specifice relieful vulcanic, carstic; (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte b) etaj climatic montan; c) lac de baraj natural (Lacul Roşu), lac vulcanic ( Sf. Ana), lacuri de baraj artificial; d) etajul pădurii de conifere; e) spodosoluri/podzoluri; Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu H: (Podişul Bârladului) a) - s-a format prin depuneri de sedimente; - altitudinea scade de la N la S de la 400-500 m în N, la 100-200 m, în S; - prezintă structură monoclinală cu relief de cueste; - versanţii sunt afectaţi de alunecări de teren;

b) climat de dealuri joase cu influenţe de ariditate; c) Bârladul; d) argiluvisoluri/ soluri brun-roşcate; e) petrolul şi gazele naturale; f) Vaslui; http://www.ebacalaureat.ro/ Total 10 puncte V. Se acordă 16 puncte astfel: a. Relieful, prin specificul său: trepte de altitudine (care determină şi etajarea climatică), prin fragmentare (prezenţa văilor şi depresiunilor), grad de accidentare (pante şi accesibilitate), influenţează condiţiile de habitat şi determină forme şi structuri specifice ale satelor în teritoriu. Astfel, satele prezintă diferite forme geometrice şi structuri care depind de aspectul reliefului: sate risipite - în zona montană, sate răsfirate - în zona colinară şi sate adunate (compacte) - în zonele de câmpie şi uneori în depresiuni sau spaţii restrânse; - 4 puncte b. în funcţie de altitudinea reliefului care determină etajarea climatică şi zonarea altitudinală a claselor de soluri, în cadrul culturii plantelor acestea se diferenţiază în raport cu altitudinea. în zonele de câmpie cu relief plan predomină culturile de plante cerealiere şi tehnice, în zonele colinare culturile cerealiere se întrepătrund cu cele de viţă de vie şi pomi fructiferi, iar în zonele mai înalte ajung numai culturile rezistente la condiţii de altitudine: cartoful, secara, culturi furajere ş.a.; - 4 puncte c. Oraşele Constanţa şi Tulcea, prin localizarea lor în teritoriu (Constanţa - în zona litorală şi Tulcea - la Dunăre) şi importanţa în reţeaua urbană, reprezintă noduri de trans¬ port cu caracter complex. Complexitatea este dată de faptul că pe lângă transporturile rutiere şi feroviare (comune multor localităţi), în cele două oraşe sunt specifice transporturile pe apă (Constanţa - port maritim şi Tulcea - port fluvial) şi cele aeriene (ambele oraşe au aeroporturi). - 4 puncte d. în condiţiile climatice ale României hazardele climatice se produc datorită manifes¬ tărilor deosebite ale fenomenelor atmosferice. Cu o frecvenţă mai mare se înregistrează temperaturi extreme cu valori deosebite în perioade mai puţin obişnuite (temperaturi scăzute vara şi ridicate iarna) prin pătrunderea maselor de aer reci sau calde; precipitaţii abundente pe fondul unor schimbări meteorologice bruşte; vijelii, furtuni şi viscole determinate de intensificări deosebite ale vitezei vântului. - 4 puncte Total 16 puncte VI. Se acordă 12 puncte astfel: a. 2°C; ianuarie; - 2 puncte b. 22°C; iulie; - 2 puncte c. media temperaturilor medii lunare; - 2 puncte d. iarna; radiaţia solară scăzută, ziua scurtă; - 3 puncte e. vara; radiaţia solară cu valori ridicate, ziua lungă; - 3 puncte Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 47 Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. a; 6. c; 7. c; 8. d; 9. d; 10. c. Total 20 puncte II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel: 1. Suceava, Olt, Bârlad; 2.Târgovişte, Alba lulia, Drobeta Turnu Severin; 3. altitudinea medie foarte redusă (0,5 m); 4. cambisol; 5. laşi / Botoşani; 6. iaz/lac de luncă.

Total 10 puncte III. Se acordă 12 puncte din care: a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali) şi clima unităţii marcate cu I (Sectorul central al Câmpiei Române), câte 2 p http://www.ebacalaureat.ro/ pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: etaj climatic - în unitatea F de munte, iar în unitatea I, de câmpie; temperatura medie anuală: în unitatea F sub 6°C iar în unitatea I peste 10°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea F peste 1000 mm/an, iar în unitatea I de 500-600 mm/an; influenţă climatică: în unitatea F influenţe scandinavo-baltice iar în unitatea I influenţe de tranziţie. b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E (Munţii Poiana Rusca) şi relieful unităţii marcate cu F (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali), câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect oricare dintre următoarele: unitatea E are altitudini maxime sub 1500 m iar unitatea F peste 2000 m; unitatea F este puternic fragmentată iar uniatea E se prezintă sub formă de masiv muntos; în unitatea F există roci şi relief vulcanic iar în unitatea E nu există relief vulcanic predominând şisturile cristaline. c. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcate cu C (Dealurile Silvaniei) şi clima unităţii marcate cu G (Câmpia Transilvaniei), câte 2 p pentru fiecare asemănare enunţată corect, din următoarele: ambele unităţi prezintă influenţe climatice oceanice; ambele au aceleaşi temperaturi medii anuale (6-9° C) şi aceeaşi cantitate de precipitaţii (600 - 800 mm/an). Total 12 puncte IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu B (Carpaţii Curburii): a) Carpaţii Curburii - 1 punct; b) - formaţi prin încreţirea stratelor de roci; - alcătuiţi din roci sedimentare cutate - fliş; - altitudini sub 2000 m; - relief puternic fragmentat; - prezintă cea mai mare depresiune din Carpaţi - Depresiunea Braşovului; (câte 1 p pentru oricare 3 caracteristici); - 3 puncte c) etaj climatic montan, influenţe de ariditate/oceanice; - 2 puncte d) etajul pădurilor de conifere / foioase; - 1 punct şi podişuri înalte; în unitatea F, montan; temperatura medie anuală şi unitatea C, 8° C - 9° C, şi unitatea F 0oC-6°C; precipitaţii medii anuale; în unitatea D 500-700mm/ an, în unitatea F10001200 mm/ an şi peste; influenţa climatică: în unitatea C oceanică, în unitatea F, scandinavo-baltică. b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu E (Masivul Dobrogei de N) şi G (Subcarpaţii Getici); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect, oricare dintre următoarele: relieful unităţii E s-a format în etape orogenetice succesive-baikalian caledoniană (şisturi verzi), hercinică (graniţe) şi alpină (calcare) în timp ce relieful unităţii G s-a format în etapa alpină finală prin tectonizarea sedimentelor din avanfoasa carpatică (roci sedimentare cutate - cute diapire); unitatea E are altitudini maxime de 467 şi Munţii Măciu, iar unitatea G altitudinea maximă de 1236 m în Dl. Chicera). c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu I (Munţii Banatului) şi clima unităţii marcată cu J Câmpia Bărăganului; câte două puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: etajul climatic în unitatea I, montan; şi unitatea J de câmpie; temperatura medie anuală în unitatea 110°C-6°C; în unitatea J 10°C-11°C; preci pitaţii medii anuale 800-1200 mm/ an, iar în unitatea J 400/500 mm/ an; influenţa clima tică submediteraneană în unitatea I şi de ariditate în J. Total 12 p IV. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la

http://www.ebacalaureat.ro/ unitatea notată cu A (Munţii Apuseni). a) s-a format în timpul orogenezei alpine; - este sectorul cel mai înalt şi diversificat al Carpaţiilor Occidentali; - reprezintă un „mozaic petrografic, o sinteză geologică a întregului lanţ carpatic; - scad în altitudine de la E-V; - sunt puternic fragmentaţi; - prezenţa depresiunilor golf; - altitudinea maximă - 1849 m; - relieful carstic foarte bine dezvoltat (peşteri, chei, izbucuri); - modelarea ciclică cu prezenţa suprafeţelor de nivelare; (câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici) - 3 puncte b) Munţii Crişurilor (Zarand, Codru-Moma, Pădurea Craiului); Munţii Bihor, Vlădeasa, Gilău, Muntele Mare; - 2 puncte c) Someşul Mic, Crişul Repede, Crişul Alb, Crişul Negru, Arieş, Ampoi; - 2 puncte d) bauxită, cărbune brun, minereuri auro-argintifiere; - 2 puncte e) oceanică; 1 punct Total 10 p b) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu H (Câmpia Moldovei). a) s-a format pe o succesiune de acumulări sedimentare depuse pe un vechi scut continental, cu o structură asemănătoare platformei est-europene; - formarea s-a realizat de la N-S, ceea ce i-a imprimat o structură monoclinală; I - are altitudini joase: maxima 265 m în Dl. Cozancea; - prezenţa cuestelor (Coasta laşilor). b) Jijia, Bahlui, Başeu, Prut; c) silvostepă; d) cernoziom levigat; e) laşi, Botoşani; 0 de ariditate Total 10 p - Relief afectat de procese de eroziune şi predispus la alunecări de teren şi fenomene torenţiale. b. lignit, petrol, gaze de sondă. c. de dealuri şi podiş, submediteraneene. d. Motru, Jiu. Total 10p V. a. Zona alpină - supranumită şi stepa rece, se caracterizează prin prezenţa pajiştilor alpine, lipsa vegetaţiei forestiere, datorită altitudinilor mari (peste 1800 m) şi vânturilor http://www.ebacalaureat.ro/ puternice. b. Pe fondul climatului temperat al ţării noastre, ca urmare a influenţelor exterioare, barate de către Carpaţi, se resimt influenţe oceanice în partea vestică şi centrală a ţării; submediteraneană în SV ţării; de tranziţie în sectorul dintre Argeş si Olt, de ariditate în S şi E ţării scandinavo-baltice în N şi pontice pe litoralul Mării Negre. Acestea se datorează circulaţiei generale a maselor de aer la nivelul continentului european, dar şi poziţiei geografice a României în cadrul Europei. 4 puncte c. Transportul de apă este mai ieftin şi se pretează pentru produse cu volum mare. între porturile dunărene şi cele maritime se trafichează atât materii prime (petrol, cărbuni, minereuri de fier, bauxită), dar şi produse finite, industriale şi agroindustriale. 4 puncte d. Fondul funciar agricol reprezintă 62% din totalitatea fondului funciar. Din cuprinsul fondului funciar agricol aprox. 63% reprezintă terenul agricol, urmat de păşuni, fâneţe vii şi

livezi. Fiecare componentă impune un anume mod de utilizare al terenurilor - de la cultura plantelor temporare (cereale, plante tehnice) şi zonele cu terenuri arabile, la cele permanente din dealuri şi podişuri. 4 puncte Total 6 p VI. a. 350 m3/s- aprilie-mai. - 3 puncte b. 70 m3/s - septembrie. - 2 puncte c. cantitate redusă de precipitaţii. - 1 punct " d. media mediilor lunare împărţită la 12 (media aritmetică). - 2 puncte e. 280 m3/s. - 1 punct f. precipitaţiile de la începutul primăverii, combinate cu topirea zăpezii din zona înaltă. - 3 puncte Total 12 p Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu VARIANTA 55 I. Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c. Total 20p II. 1. Giurgiu, Deva.Târgovişte, Sf. Gheorghe. 2. Ialomiţa, Bega, Şiret. 3. Delta Dunării reprezintă o câmpie terminală în formare, desfăşurată între Patlăgeanca şi Marea Neagră. - Are o înclinare mică, de la Vest (0,006%) şi o altitudine deasupra nivelului mării de numai + 0,52 m. - Adâncurile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m pe braţul Chilia, -34 m pe braţul Tulcea, -36 m pe braţul Sf. Gheorghe). http://www.ebacalaureat.ro/ - Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea malurilor, aluvionara ostroavelor, formarea deltei secundare la gura braţului Chilia). 4. Minereuri de Fe, Cu, Mn, huilă. Total 10 p III. a. Unitatea marcată cu B (Delta Dunării) are un climat de câmpie, în timp ce unitatea marcată cu C, un etaj climatic de dealuri; temperatura medie anuală în B este de 10°C -11 °C, iar în C este de 8°C - 9°C; precipitaţiile medii anuale au valoarea de 300-350 mm/an în B, iar în C de 500-700 mm/an; influenţele climatice în B sunt cele pontice şi de sriditate, iar în C cele oceanice. b. Relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Getici) sunt formaţi din roci sedimentare recente - gresii, conglomerate, argile, cutate în ultima faza a orogenezei alpine (miocen), în timp ce relieful unităţii marcate cu D (Munţii Făgăraş), este alcătuit din roci dure, vechi (şisturi cristaline) puse în loc în prima parte a orogenezei alpine. în structura reliefului unităţii marcate cu E, se disting 2 şiruri de depresiuni separate de două aliniamentre deluroase, în timp ce unitatea marcată cu D are o structură masivă, cuprinzând o culme inalta si crenelata, abrupt aspre nord si cu pante mai domoale în sud. în unitatea marcată cu D altitudinile depăşesc 2500 m (2544 m în Moldoveanu), iar în unitatea marcată cu E abia 1200 m în Dealu Chicera. c. Etajul climatic din A (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) este cel montan, iar în J, cel de câmpie moderat; tempertura medie anuală este în A de 0°C - 6°C, iar în J de 10°C -11 °C, precipitaţiile medii anuale de 1000-1200 şi peste în A, iar în J de 500-600 mm/an, influenţe submediteraniene în J şi scandinavo-baltice în A. Total 12 p IV. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu A (Munţii Apuseni)

pagube materiale. . prin mărimea demografică şi importanţa economică. 1 punct b)a. .3 puncte Total 10 puncte V. Podişul Bârladului .4 puncte d.3 puncte b) climat montan.Din punct de vedere petrografic este alcătuit din argile.ro/ . . Crişul Alb. nisipuri. astfel în zonele cu climat de câmpie.3 puncte b. . auro-argintifere.sunt puternic fregmentaţi.4 puncte c. Domelor) şi culoare de văi. . iar în zonele cu climat montan etajul pădurilor de conifere şi al vegetaţiei alpine.a.prezintă fragmentare accentuată cu mari depresiuni (Maramureşului. dar şi calcare.altitudinea maximă 1849 m. ape minerale.ebacalaureat. rigid şi căzut în trepte spre sud). dispuse orizontal sau monoclinal. Bucureştiul reprezintă punctul de convergenţă a celui mai mare număr de căi ferate . . .modelarea ciclică cu prezenţa suprafeţelor de nivelare. influenţe scandinavo-baltice şi oceanice. .reprezintă un „mozaic petrografic" o sinteză geologică a întregului lanţ carpatic. în zonele cu climat de deal şi podiş cea a pădurilor de foioase (stejar şi fag).prezenţa depresiunilor golf. Se acordă 16 puncte astfel: a.2 puncte c. roci de construcţie.2 puncte c) minereuri neferoase.2 puncte d) avalanşe. prăbuşiri. . . gresii. pante accentuate. . Precipitaţiile sunt influenţate de altitudinea reliefului. .Prin cantitatea şi calităţile lor apele subterane pot fi utilizate în alimentarea cu apă a localităţilor. . (câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici). cu rol de barieră în circulaţia maselor de aer influenţează separarea influenţelor oceanice de cele continentale.scad în altitudine de la E-V. eroziunea torenţială). oraşul Bucureşti este cel mai important nod de comunicaţii din România. în zonele colinare între 600-800 mm/an. risipite (crânguri). vegetaţia specifică este cea de stepă şi silvostepă. 2 puncte d. izbucuri). esteuropeană. determinând precipitaţii mai bogate în vestul şi centrul ţării şi mai scăzute în exteriorul Carpaţilor.Are altitudini de la 400 m în N la 10 m în Lunca Prutului şi 200 m în contactul cu Câmpia Română.4 puncte b. se utilizează în scop terapeutic în multe staţiuni balneare şi la încălzirea serelor şi chiar a locuinţelor acolo unde există. oceanică. Someşul Mic. mame. . cele cu caracteristici chimice şi fizice deosebite (apele minerale şi termale).Orientarea lanţului carpatic. care provoacă degradări intense. atingând chiar şi 1400 mm/an în munţii înalţi de peste 2000 m. . . iar în zonele montane peste 800.este sectorul cel mai înalt şi diversificat al Carpaţiilor Occidentali. . s-a format în timpul orogenezei alpine. 2 puncte e. pietrişuri. (câte 1 punct pentru flecare trei caracteristici) . . . http://www. fapt ce explică gama largă de procese (alunecări de teren. astfel în zonele de câmpie se înregistrează sub 600 mm/an. alunecări de teren. precipitaţii bogate. -Varietatea etajelor climatice determinate de altitudinea reliefului a impus şi o etajare a vegetaţiei.Prin rangul şi statutul de oraş capitală. . .s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament cristalin (Platf.relieful carstic foarte bine dezvoltat (peşteri chei.

2 puncte e.stejar/ silvostepă. . d. d.s-a format prin depunere de sedimente. 9. c. Drobeta Turnu Severin. 10. 3. . 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcate cu B (Câmpia Olteniei) şi clima unităţii marcate cu D (Câmpia Banatului). 58 mm. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Câmpia Banatului) şi clima unităţii marcate cu J (Delta Dunării). vara. c.3 puncte b) etajul pădurilor de foioase . .ro/ VARIANTA 49 I. media celor 30/31 zile ale lunii.în unitatea D influenţe oceanice iar în unitatea J influenţe de ariditate şi pontice.este afectat de alunecări de teren. 2. Motru. 20 mm. d. Bistriţa. 4 luni. oricare dintre următoarele: Subcarpaţii Getici au un relief mai complex. Grupa Bucegi. precipitaţii medii anuale: mai bogate în unitatea D-600 mm/an şi mai scăzute în unitatea J .2 puncte b. b. . Crişul Negru. Se acordă 12 puncte astfel: a.1 punct c) argiluvisoluri. 5.2 puncte e) Vaslui. a. referitoare la unitatea notată cu F (Podişul Bârladului): a) . câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. ambele prezintă influenţe submediteraneene. Podişul Someşan. .altitudinea scade de la N (500 m) spre S (200 m).este alcătuit din roci sedimentare moi: pietrişuri. noiembrie. (cate 1 p pentru oricare trei caracteristici) .1 punct d) petrol / gaze naturale. nisipuri. 5. c. . . Târnava ică. ambele unităţi au temperaturi de 10-11. Se acordă 12 puncte din care: a. La Bucureşti se află cel mai mare aeroport internaţional al ţării . în unitatea H înălţimile maxime depăşesc 1000 m iar în unitatea E înălţimea maximă nu ajunge la 1000 m. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect.climat de deltă. .400 mm/an. Brăila. b. c. influenţe climatice .magistrale şi şosele importante din ţară.climat de câmpie iar în unitatea J .2 puncte d. Total 12 puncte IV. Câmpia Boianului.2 puncte c. . 3.în unitatea D . Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). prin care se conectează la circulaţia internaţională. 4. Total 10 puncte II.4 puncte Total 16 puncte VI. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). 6. 7. altitudine ridicată. 144 mm.2 puncte f. . . dintre următoarele: ambele unităţi se încadrează la etajul climatului de câmpie. Total 20 puncte II. a. iunie.ebacalaureat. d.1 punct . 8. . marne. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. 2. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. Piteşti. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Moldovei) şi relieful unităţii marcate cu H (Subcarpaţii Getici). dintre următoarele: etaj climatic . astfel: 1. 4. . argile.2 puncte Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu http://www. prezentând sectoare cu câte două şiruri de depresiuni şi dealuri iar Subcarpaţii Moldovei au un relief simplu format din trei depresiuni închise de dealuri subcarpatice. astfel: 1. a.

Se acordă 12 puncte astfel: a. Astf el sunt recunoscute văile Oltului. vânturi de vest. 2000 m cubi/sec. iar în Podişul Dobrogei sub 500 mm/an. . http://www.2 puncte Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 50 l Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect).4 puncte b) etaj climatic montan. Datorită poziţiei geografice a celor două unităţi care se situează în zone cu influenţe climatice diferite (de ariditate în Podişul Dobrogei şi oceanice în Dealurile de Vest). la altitudini de 800-1200 m pădurea de amestec.ro/ carstic. petrografic. Bicaz. . în cele două unităţi precipitaţiile medii anuale sunt diferite.2 puncte b. degradări de terenuri. .ebacalaureat. Şiretului şi ale altor râuri care reprezintă adevărate axe de trans¬ port. .. Gura Apei. . . primăvara.Lala / Buhăescu. eroziune accelerată. astfel: .alcătuită din roci variate dispuse pe aliniamente: vulcanice în vest.formaţi prin încreţire şi vulcanism. cantităţile sunt situ¬ ate între 600-800 mm/an. -prezintă relief glaciar. prin intermediul văilor create de ape a favorizat şi influenţat configuraţia şi traseele principalelor artere de transport feroviar şi rutier din ţara noastră. potenţialul hidroenergetic în aceste zone este mai ridicat ceea ce face ca aici să se afle cele mai multe şi mai mari amenajări hidroenergetice: Lotru. densitate şi repartiţie la nivelul teritoriului şi al treptelor de relief (mai ales în zonele înalte şi colinare).2 puncte e. media debitelor lunare. 8500 mcubi/sec. . Se acordă 16 puncte astfel: a. Prin specificul reliefului carpatic.f) alunecări de teren.se prezintă sub forma unor şiruri de culmi paralele orientate NV-SE.a. datorită reliefului (profilului văilor). astfel în zonele joase este prezentă pădurea de foioase (specifică şi Subcarpaţilor). . în aceste zone.4 puncte d. Vidraru. Mărişel ş.4 puncte b. . Carpaţii Meridionali prin etajarea altitudinală până la 2500 m prezintă o diversitate mai mare a vegetaţiei decât Subcarpaţii. . . mai. datorită scăderii precipitaţiilor şi creşterii temperaturii şi a consumului de apă în agricultură. Mureşului. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. .4 puncte Total 16 puncte VI. . în Dealurile de Vest. defrişări.prezintă fragmentare accentuată cu mari depresiuni şi culoare de văi. . octombrie. în zonele cele mai înalte este specifică vegetaţia alpină şi subalpină. (câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) . a) .4 puncte c. influenţe scandinavo-baltice.4 puncte d.2 puncte c.3 puncte c) lac glaciar . Reţeaua hidrografică prin caracterul radiar (de multe ori transcarpatic). Precipitaţiile sunt diferite şi datorită altitudinii şi dispunerii reliefului (mai ales în partea vestică a ţării).2 puncte d) creşterea animalelor. .3 puncte Total 10 puncte b. la care se adaugă şi clima (cantitatea mare şi constantă de precipitaţii) se pot construi tehnic cele mai multe şi mai mari hidrocentrale. referitoare la unitatea notată cu: G (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali). şisturi cristaline în centru şi sedimentare în est. Din luna mai debitul Dunării scade până în octombrie.1 punct Total 10 puncte V. . iar la peste 1200 m pădurea de conifere. afectarea căilor de comunicaţii.

10. Argeşul. cristaline în centru şi sedimentare în est. a. 5.3 puncte b) Munţii Rodnei. Vrancea.în unitatea F caracteristic este climatul de munte iar în unitatea C cel de podiş.prezintă relief glaciar. 6. .2 puncte c) Someşul Mare. Total 12 puncte IV. . Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect).a. 2. precipitaţii medii anuale: sunt mai bogate în I cu o valoare de peste 600 mm/an şi mai scăzute în J de 500 mm/an. . c.1 punct e) minereuri neferoase. c. . temperatura medie anuală .1. Alexandria. . c. 2. Someşul Mic. 4. b. c. referitoare la unitatea notată cu H (Podişul Getic) a) Piemontul/ podişulGetic. d. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu I (Câmpia Banatului) şi clima unităţii marcate cu J (Câmpia Moldovei). c.3 puncte e) argiluvisoluri. . . lignit. . 3. etaj climatic de dealuri. 2. II.ebacalaureat. b. oricare dintre următoarele: în unitatea E întâlnim vegetaţia pădurilor de foioase şi conifere iar în unitatea H pădurea de foioase/ stejar. 9. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. . Maramureşului şi depresiunile: Maramureşului. 2 p pentru o asemănare între solurile unităţii marcate cu A (Subcarpaţii Moldovei) şi solurile unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Getici): în ambele zone solurile specifice fac parte din clasa argiluvisoluri (în zone mai joase) şi cambisoluri (în zone mai înalte). câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Podişul Dobrogei de Sud) şi clima unităţii marcate cu F (Munţii Poiana Rusca): etaj climatic . astfel: 1.2 puncte d) petrol. Piteşti.se prezintă sub formă de şiruri paralele orientate NV-SE. Bistriţa.2 puncte Total 10 puncift VARIANTA 51 I.este mai ridicată în unitatea C şi mai scăzută în F. astfel: http://www. . a. b. influenţele climatice: influenţe de ariditate în C şi oceanice înF. 9. b. b. d.sunt alcătuiţi din roci variate: vulcanice în vest. 5.ro/ 1. d. a. precipitaţiile sunt mai scăzute în unitatea C fată de unitatea F. . roci de construcţii. Reşiţa. d. . a. -1 punct b) altitudinea reliefului. Se acordă 12 puncte din care: a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. Total 10 puncte III. 8. (câte un punct pentru oricare trei caracteristici) . 4.1 punct t Total 10 puncte b.fragmentare accentuată a reliefului cu multe depresiuni şi văi ale apeior. referitoare la unitatea notată cu E (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali): a) . Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element solicitat). 4.3 puncte c) Jiul. a. b. . 3. 10.2 puncte d) influenţe scandinavo-baltice. 8. 2 p pentru o deosebire între vegetaţia unităţii marcate cu E (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali) şi relieful unităţii marcate cu H (Podişul Getic) câte 2 p pentru o deosebire enunţată corect. 3. 7. c. Oltul.s-au format prin încreţire şi vulcanism. c. 6. relief vulcanic. Domelor. gaze naturale. 7. 5. b. dintre următoarele: influenţe climatice: în unitatea I întâlnim influenţe submediateraneene iar în unitaea J influenţe de ariditate (continentale). influenţa submediteraneeană.

c. Omul a realizat acumulări cu diferite destinaţii: lacuri hidroenergetice. 3. a. Tulcea. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). Mureş. Relieful este alcătuit din platouri şi culmi. februarie. se diferenţiază pe altitudine şi etaje sau tipuri de climă. a. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). Podişul Mehedinţi s-a format prin cutare. Cele naturale sunt şi rezultatul acţiunii asupra scoarţei atât a forţelor din interiorul scoarţei cât şi a celor din exterior.ro/ Total 20p II. a) 10000 m3/ s . lagune. gaze naturale) sau în perimetrul administrativ al unor oraşe mari. . Au apărut astfel lacuri glaciare. . Târnava Mare. a. 2. 4 puncte e) toamna. d) Casimcea şi Jijia. c.octombrie. Cerna.4 puncte b) Pe teritoriul României cele 3400 de lacuri se diferenţiază din punct de vedere ge¬netic în naturale şi antropice.precipitaţiile determinate de circulaţia verstică. pantă redusă. prezintă unele asemănări care justifică lipsa amenajărilor hidroenergetice. . 4. dintre următoarele: etaj climatic. 2. vulcanice. b. Mai trebuie amintită şi vegetaţia sagetală şi ruderală rezultată prin intervenţia antropică asupra spaţiilor din apropierea oraşelor şi satelor. limane. asemănător Carpaţilor Meridionali. carstice. deşi aparţin de bazine hidrografice diferite. Se acordă 16 puncte astfel: a) Densitatea medie a populaţiei României este de 91 loc/km2. lignit. 4. Someşul Mare. astfel: 1. Total 20 p II. Se acordă 12 puncte din care: a. topirea zăpezilor. agrement.ebacalaureat. Argeş. Zalău. Faţă de aceasta pe teritoriul ţării există diferenţieri sensibile (peste 100 loc/km2 sau sub 25 loc/km2) fie datorită reliefului înalt. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C (Câmpia Transilvaniei) şi clima unităţii marcate cu F (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect. . în unitatea C.ebacalaureat. fie întinderilor mari de apă (Delta Dunării). Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). 4 puncte Total 16 p VI. . . Densitatea formaţiunilor vegetale sunt o rezultantă a poziţiei geografice a României cu influenţe din: Europa Centrală şi de est (60%). iazuri. 2. mediteraneene 16% şi doar 4% sunt endemice. Sunt râuri scăzute cu debite medii. . 9. de dealuri V. Sibiu. sare. 4 pontice Total 10 P III. astfel: 1. d.2 puncte c) 6700-6600 m3/ s. 3. c. b.2 puncte b) 3300-3400 m3/ s . 1 punct f) ianuarie.http://www. Tg. fie prezenţei unor resurse de subsol (Subcarpaţii-petrol. Şiret.mai. Deva. 3. astfel: 1.2 puncte Total 12 p Total test: 90puncte + 10 puncte oficiu VARIANTA 52 I. petrol.ro/ diferenţială. Piatra Neamţ. 7.Tâmava Mare. viteza de scurgere mică. boreale şi alpine (10%). 5. Solul. 8. Târgovişte. 10. a.1 punct d) ascendent . Are altitudini între 500-600 m. 6.4 puncte c) vegetaţia (totalitatea plantelor) reprezintă suma contribuţiei componentelor naturale şi antropice. separate de văi adânci create prin eroziunea http://www.

media anuală de 600-700 mm/ an în F şi 400-450 mm/ an în G. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Dealurile Lipovei) şi clima unităţii marcate cu G (Podişul Dobrogei de Sud).fragmentare accentuată. calcare sarmatice. prin umplerea Lacului Panonic. argile. vânturile de vest în H şi crivăţul în B. 2 puncte d) Pădurea. 3 puncte b. a) . de dealuri joase în unitatea G de câmpie accentuat.ebacalaureat.prezenţa dunelor de nisip (C. marne. iar în J 2519 m (Parângul Mare).au o alcătuire geologică relativ complicată evidenţiată printr-o triplă zonalitate longitudinală: în vest formaţiuni vulcanice. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii de relief marcate cu B (Câmpia Bărăganului) şi clima unităţii de relief marcate cu H (Câmpia Transilvaniei). câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect dintre următoarele: etaj climatic în unitatea F. iar în est fliş cretacic şi paleogen. pietrişuri. . a) . referitoare la unitatea notată cu A (Carpaţii Moldo-Transilvani). .ro/ . apele minerale.media anuală de 600-800 mm/ an în H şi 400-500 mm/ an în B. Lacu Roşu sau Lacul Sf.prezenţa discontinuităţilor longitudinale: cea din Depresiunile Giurgeu.este plană. Ciuc. de câmpie accentuat în unitatea H de dealuri. joasă.modelarea subaeriană exprimată prin prezenţa platformelor de eroziune mai bine reprezentate în unităţile cristalino-mezozoice şi fliş cretacic. temperatura medie anuală de 8°C -10°C în F şi de 10°C -11 °C în G. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. Cărei) http://www. evidenţiată de un număr mare de depresiuni şi trecători. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enumerată corect. influenţe de ariditate în B şi oceanice în H. temperatura medie anuală de 10°C -11°C în B şi 8°C -9°C în H. sulful. Ciuc şi unele sectoare ale văilor. (câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici) b) Giurgeu.s-a format prin acumulare de sedimente marine. . în centru şisturi cristaline. netedă.Total 10 p III. unitatea C are o structură geologică variată: argile. oricare dintre următoarele: relieful unităţii C s-a format prin tectonizarea sedimentelor din avanfosa carpatică şi sistem sinclinal şi anticlinal în timp ce relieful unităţii J s-a format prin cutarea sedimentelor din geosinclinalul carpatic. b. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enumerată corect. Câmpia de Vest la N de Valea Mureşului. Se acord 12 puncte din care: a. influenţa climatică oceanică în F şi pontică în G. precipitaţii .altitudinile sunt cuprinse între 80-90 m în câmpiile joase şi 100-174 m în câmpiile înalte. care s-a retras treptat spre vest. pietrişuri. . c.au altitudini mai mari în N şi mai reduse în S (Călimani 2100 m). b) Oceanică. gresii. . în orogeneza alpină din cretacic până la începutul cuaternarului.este constituită din nisipuri. . 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu C (Subcarpaţii Curburii) şi relieful unităţii marcate cu J (Grupa Parâng). . în timp ce unitatea J este alcătuită predominant din şisturi cristaline şi doar pe margini din calcare. Total 12 p IV. . dintre următoarele: etajul climatic din unitatea B. Ana de crater vulcanic. peste care s-a depus o cuvertură de loess. 2 puncte c) De baraj natural. a. precipitaţii . altitudinea maximă din C este de 911 m (Măgura Odobeştilor).

d. 8. a.petrolul exploatat de peste 100 de ani a dus la dezvoltarea industriei chimice.1 punct e. rocă. a. Galaţiului).construcţiile navale au fost facilitate de Dunăre. astfel: 1. de la cel dezvoltat pe şisturi cristaline.diversitatea reliefului şi vegetaţia determină o mare varietate a tipurilor de sol. fiind influenţat de climă. 4 puncte d) Procesul formării solurilor este complex şi de durată. 5.aprilie. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). Cluj-Napoca.înălţările de la începutul cuaternarului au dus la accentuarea rupturilor marginale.3 puncte d.aceasta a determinat dezvoltarea transportului fluvial . care a facilitat importul de materii prime (cocs. August. .Galaţi devenind cel mai im¬portant port fluvial. e) Apele termale. 225-230 m3/ s . Dâmboviţa. 2.septembrie. 7. 1 punct c. a. 3.200 m3/ s.industria siderurgică a fost favorizată de prezenţa Dunării. . . formând chei. 180-181 m3/s-1 punct g. Decembrie -100 m3/ s. în timp ce râurile pot genera.c) Molisoluri.c . octombrie . . 9. mai .cărbunii au impulsionat industria extractivă.Diversitatea petrografică a impus tipuri de relief. solurile. 4 puncte c) .Timişoara. conducând la formarea platformelor de eroziune (Borăscu.Văile au fragmentat munţii. petrolul. 47-49 m3/ s .Lacul Timiş) sau înălţate (horsturi-Poiana Rusca). relief. minereuri de fier). b. Precipitaţiile -1 punct f. 10. prin revărsări succesive.este situat în Câmpia Şiretului Inferior (C. 4 puncte TOTAL 16 puncte VI. b.relieful de dealuri a impus cultura viţei-de-vie. .condiţiile locale determinate de prezenţa în apropierea scoarţei a apelor subterane pot duce la formarea solurilor hidromorfe. Arad.înălţarea şi cutarea Carpaţilor au intensificat modelarea subaeriană. care au separat compartimente colorate (galbene . Alexandria. septembrie.Relieful Carpaţilor este rezultatul etapelor orogenezei alpine. c. . Trotuş.ro/ VARIANTA 53 I. la confluenţa Şiretului cu Dunărea. b) . Mureş. 1 punct b. la cel carstic sau vulcanic. 4. soluri aluvionare. a. Total 20P II. 6. d) Satu Mare. s-a dezvoltat în strânsă legătură cu populaţia Galaţiului într-o regiune de câmpie drenată de două artere hidrografice importante. astfel: 1. Primăvara . . vegetaţie.agricultura preorăşenească (cultura legumelor). . . 4 puncte Total 12 puncte Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu http://www. . defilee. a) . .structura cutată a impus un relief dezvoltat pe sinclinale anticlinale. a. Total 10 p V. d.ebacalaureat. cu formarea foliilor. . Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). . . 2. Râu-Şes-Predeal).

. Vingăi 174 m. Relieful unităţii H s-a dezvoltat pe o structură geologică complexă în timp ce relieful unităţii H sa format pe roci predominant cristaline şi doar pe margini roci sedimentare (calcar). .la N de Mureş. b. d) pădurea de conifere. Total 12 p b. joasă. câmpiile înalte . Gheorghe. Parângu Mare 2519 m). e) petrol. iar în J crivăţul.relief dezvoltat pe calcare (Munţii Bârsei). precipitaţiile medii anuale au valori de 600-800 mm/ an în E. influenţe de ariditate în J. Teleajen. f)spodosoluri. . a.1000-1200 şi peste. iar în D climat de câmpie. influenţa climatică în C scandinavo-baltică. d) Oradea. alcătuiţi în totalitate din fliş polcagen altitudinile maxime ating 1700-1900 m (Vf. polii etc. ape termale. c) molisoluri. plană. Buzău. iar în E submediteraneene. văi glaciare.relief dezvoltat pe dune de nisip (Reci-D. e) Braşovului. dar munţii realizează o mare curbură în care este inclusă Depresiunea Braşovului. a) cuprinde domenii montane cu văi şi culmi orientate NE-SV. iar în unitatea J 500-600 mm/ an. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente.Câmpia de Vest .relief dezvoltat pe gresii (Munţii Buzăului). a) .relief ruiniform pe conglomerate (Ciucaş).10°C. varietatea rocilor sedimentare a impus un relief petrografic cu formele specifice acestora: . Altitudinile sunt mici în unitatea F (1849 m). iar în D 400-500 mm/an.ro/ .prezenţa dunelor de nisip în Câmpia Cărei. c. .văile au albii abia schiţate cu lunci largi. . 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu F (Munţii Apuseni).este netedă. Ciucaş .6°C. Mureş. Total 12 p IV. Braşov).Total 10p III. http://www. iar în H Grupa Munţilor Parâng. iar în D de 10°C 11°C. morene) în timp ce în F se remarcă multitudinea tipurilor reliefului carstic) atât de suprafaţă cât şi din interiorul scoarţei). o) Someş.ebacalaureat. Unitatea I . . Barcău.1954 m). temperatura medie anuală în C este de 0°C .temperaturile medii anuale au valori de 10°C -11 °C în timp ce în unitatea J 8°C . în unitatea E sufla austrul. iar în D de ariditate. în timp ce în H depăşesc 2500 m (Vf. 4 p pentru 2 deosebiri între clima unităţii marcată cu E . Se acordă 12 puncte din care: a. precipitaţii medii anuale: în unitatea C.C.altitudinile maxime de peste 100 m înălţime. doline. Relieful unităţii H se caracterizează prin discontinuitate şi lipsă de masivitate în timp ce unitatea F are o masivitate remarcabilă. Satu Mare. Relieful glaciar din unitatea H este bine reprezentat (circuri. peşteri. 4 p pentru 2 deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C etaj climatic montan. c) Sf. b) Prahova. referitoare la unitatea notată cu B (Carpaţii Curburii).

temperaturile scăzute. determină temperaturi mult mai scăzute faţă de zonele mai înalte din jurul depresiunilor. Petrol. astfel: 1. între aceste limite se diferenţiază mai multe etaje (foioase. ca urmare a creşterii altitudinii reliefului şi modificării caracteristicilor climatice (scade temperatura şi creşte cantitatea de precipitaţii). 1 punct f. 8. . Total 20 puncte II. Radiaţia solară are valori de 125 kcal/cm2/min în sudul ţării. b.suprafeţele de nivelare (peneplene) din Carpaţi rezultate în urma modelării subaeriene.altitudini de 500-600 m. Bârlad. conifere). în anumite condiţii climatice se produc inversiuni de vegetaţie. a.frecvenţa depresiunilor de tasare în loess (crovuri) Total 10 puncte III. 1. 2. şisturi cristaline). fag. c). . primăvara. c. gaze asociate (de sondă). b).relieful petrografic impus de structura geologică variată a Carpaţilor (carstic. Pădurea pe teritoriul ţării noastre începe din câmpie . b. mai. . 5. a. expoziţia versanţilor.este constituită din pietrişuri. 4 puncte b. Ploieşti. 8-9 grade C în nordul ţării şi de 0 grade C la peste 2000 m altitudine.situarea la intersecţia unor importante drumuri şi căi ferate transcarpatice. producerea fenomenului de inversiune termică. 4. Circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest spre est determină scăderea cantităţii de precipitaţii dinspre V spre E (640 cm2/mm/an la 350 mm/an). 6. 9. . a. . Crişul Alb. 350 m3/ s: aprilie.ebacalaureat. stejar. 4. c. iar 110 kcal/cm2. 10. a. Se acordă 16 puncte astfel: a. plop.relieful glaciar ca urmare a glaciaţiunii cuatemare când munţii înalţi au fost acoperiţi de gheţari (riss). 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu B şi clima unităţii marcate . 1 punct d. a. Se acordă 12 puncte din care: a. d. 2. ceea ce determină temperaturi medii anuale de 10 grade C-11 grade C în sudul ţării. Relieful prin altitudine. 2 puncte e. aprilie. d. prezenţa depresiunilor intră şi submontane Ex. d) . Teleormanului. mai. 3.prezintă sectoare cu formaţiuni de dune de nisip (în lungul lalomiţei.aspectul de şes cu terenuri agricole fertile. 3 puncte c. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). 2 puncte Total 12 p Total test: 90 puncte +10 puncte oficiu VARIANTA 54 I. . 7.ro/ 3.Total 10p V. 285 m3/ s. Total 16 p VI. 115 kcal/cm2/ min în N. Argeş. Călmăţuiului). http://www. Cluj-Napoca. nisipuri şi argile peste care s-a depus o cuvertură de loess groasă de 40 m. a. pe conglomerate. . arin). iar în lungul râurilor se dezvoltă specii forestiere iubitoare de umezeală (salcie. 60-65 m3/ s ianuarie.200 m (C. Vlăsiei) şi se termină la altitudinea de 1800 m (Carpaţii Meridionali) şi 1600 m Carpaţii Orientali. . Slatina.

S-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrişuri. Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei. etajul climatului montan. sunt formaţi din 3 fâşii paralele. . peste un fundament cristalin. influenţe climatice oceanice în G.Altitudini cuprinse între 600-700 m în N şi 300 m în S. şi de ariditate în B. I . relieful unităţii C (Pod.Câmpia de Vest la S de Mureş se înscrie etajului climatic de câmpie moderat în timp ce în J (Câmpia Moldovei) climatului de câmpie accentuat . limita cu Câmpia Română.are cele mai mari altitudini . submediteraneană în SV ţării.supranumită şi stepa rece. .2 puncte e. precipitaţii medii anuale de 640 mm/an în J şi sub 500 mm/an. care impun lanţuri longitudinale de munţi: 1. glaciar. petrol. lucareţ). S-au format pe parcusul multor etape ale orogenezei alpine.ro/ . Caracteristică este prezenţa în F a rocilor vulcanice (bazalte.temperatura medie anuală în I de 10-11 grade C. iar în G de 8-9 grade C. datorită altitudinilor mari (peste 1800 m) şi vânturilor puternice. . format în urma unui proces de sedimentare peste un fundament foliat şi căzut în trepte spre V. 3. Iza. Din punct de vedere petrografic. b. de câmpie. . de tranziţie în sectorul dintre Argeş si Olt. Total 12 p IV.cu G (Podişul Târnavelor) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect. Total 10p V. Altitudinea maximă în C este de 204 m (în Pod. Acestea se datorează circulaţiei generale a maselor de aer la nivelul continentului european. c. ca urmare a influenţelor exterioare. Jiu. influenţe submediteraneene în I şi de umiditate în J. în timp ce î n C loessul cuaternar îmbracă formaţiunile de gresie şi calcare. dintre grupele Carpaţilor Orientali (130-140 km de-a lungul frontierei de N). de dealuri şi podişuri. http://www. Zona alpină . cu uşoare boltiri.Piemontul Getic . rezultând o structură tabulară. b. c. fâşia estică-munţii Flişului cretacic şi paleogen. Dobrogei de S) s-a format prin depunerea de sedimente. într-o mare pe un fundament cutat şi foliat anteriorş. argile cu intercalaţii de cărbuni).2 puncte d. d. se resimt influenţe oceanice în partea vestică şi centrală a ţării. a. . precipitaţii medii anuale 400-500 mm/ an în B. se caracterizează prin prezenţa pajiştilor alpine. b. mangan. cu interfluiri a căror lăţime creşte de la N la S. de ariditate în S şi E ţării scandinavo-baltice în N şi pontice pe litoralul Mării Negre. Târnavelor). lipsa vegetaţiei forestiere. iar G (Pod. submediteraneene. în timp ce relieful unităţii F (Dealurile Lipovei) constituie o unitate de relief de tip piemontan.Rodnei 2303 m.Relief afectat de procese de eroziune şi predispus la alunecări de teren şi fenomene torenţiale. Pe fondul climatului temperat al ţării noastre. fâşia centrală-cristalină-mezozoică 2. lignit. Minereu auro-argintifier.ebacalaureat. fâşia vestică-munţii vulcanici. . Olteniei). Vişeu. nisipuri. dar şi poziţiei .1 punct Total 10 p b. H . iar în J este de 8-10 grade C. de dealuri şi podiş.Este o unitate tipic piemontană. în timp ce în C este de 311 m. scandinavo-baltice. . din Carpaţii Orientali. a.3 puncte b. 2 puncte c. barate de către Carpaţi. temperatura medie anuală în B de 10-11 grade C. Motru. . dintre următoarele: etaj climatic B. a. gaze de sondă.prezintă cea mai mare lărgime. iar în G 500-700mm/ an.

Deva. . Mn. plante tehnice) şi zonele cu terenuri arabile.de la cultura plantelor temporare (cereale. industriale şi agroindustriale. . 70 m3/s . Minereuri de Fe. se disting 2 şiruri de depresiuni separate de două aliniamentre deluroase. abrupt aspre nord si cu pante mai domoale în sud. în unitatea marcată cu D altitudinile depăşesc 2500 m (2544 m în Moldoveanu). bauxită).geografice a României în cadrul Europei. Fiecare componentă impune un anume mod de utilizare al terenurilor . dar şi produse finite. 4 puncte d. aluvionara ostroavelor. 350 m3/s. Transportul de apă este mai ieftin şi se pretează pentru produse cu volum mare. . b. minereuri de fier. Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect). -36 m pe braţul Sf. Etajul climatic din A (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) este cel montan. . 5. Din cuprinsul fondului funciar agricol aprox.Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea malurilor. Total 10 p III. 4 puncte c.Târgovişte. Delta Dunării reprezintă o câmpie terminală în formare. Şiret. în structura reliefului unităţii marcate cu E. cuprinzând o culme inalta si crenelata.2 puncte e. c. Fondul funciar agricol reprezintă 62% din totalitatea fondului funciar. Relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Getici) sunt formaţi din roci sedimentare recente . vechi (şisturi cristaline) puse în loc în prima parte a orogenezei alpine. iar în C cele oceanice. . a. 9. influenţele climatice în B sunt cele pontice şi de sriditate. fâneţe vii ş i livezi. 3. precipitaţiile medii anuale au valoarea de 300-350 mm/an în B. 4.1 punct " d. 2.gresii.aprilie-mai. 10.2 puncte c. 2. Ialomiţa. 1. d. cantitate redusă de precipitaţii. precipitaţiile de la începutul primăverii. . 6. iar în C de 500-700 mm/an. în timp ce unitatea marcată cu C. iar în J. de la Vest (0. Giurgiu. 3. a. Gheorghe). formarea deltei secundare la gura braţului Chilia). 4 puncte Total 6 p VI. .ro/ . b. d. între porturile dunărene şi cele maritime se trafichează atât materii prime (petrol. Bega. combinate cu topirea zăpezii din zona înaltă.3 puncte Total 12 p Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu VARIANTA 55 I.Are o înclinare mică. ac. a. Total 20p II. cutate în ultima faza a orogenezei alpine (miocen). este alcătuit din roci dure. 8. un etaj climatic de dealuri. 4. -34 m pe braţul Tulcea. c. . Sf. argile.52 m. 280 m3/s. Unitatea marcată cu B (Delta Dunării) are un climat de câmpie. cărbuni. desfăşurată între Patlăgeanca şi Marea Neagră. în timp ce relieful unităţii marcate cu D (Munţii Făgăraş). iar în unitatea marcată cu E abia 1200 m în Dealu Chicera. d.006%) şi o altitudine deasupra nivelului mării de numai + 0. huilă. temperatura medie anuală în B este de 10°C -11 °C. conglomerate. astfel: 1. Cu.ebacalaureat. iar în C este de 8°C . . urmat de păşuni. Gheorghe. 63% reprezintă terenul agricol. b. 7. http://www.9°C.Adâncurile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m pe braţul Chilia.1 punct f.3 puncte b.septembrie. în timp ce unitatea marcată cu D are o structură masivă. b. b. media mediilor lunare împărţită la 12 (media aritmetică). la cele permanente din dealuri şi podişuri.

ro/ . eroziunea torenţială). http://www. . în hazarde naturale şi antropice. . Total 12 p IV. pietrişuri. Podişul Bârladului . . izbucuri). hazarde antropice (focul). f. .altitudinea maximă 1849 m. .prezenţa depresiunilor golf. Bârlad. Din categoria celor naturale. sau podiş cu 600-800 mm/an. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. . .Din punct de vedere petrografic este alcătuit din argile. hazarde hidrologice (inundaţii).submediteraneene şi de ariditate SV şi S şi cele ocenice şi scandinavobaltice explică scăderea temperaturii dar şi pe a precipitaţiilor de la N la S. s-a format în timpul orogenezei alpine. alunecări de teren. precipitaţiile medii anuale de 1000-1200 şi peste în A.2 puncte c.cel de câmpie moderat. fapt ce explică gama largă de procese (alunecări de teren. cu cantităţi medii de precipitaţii de 400600 mm/an la cel de munte 1000-1200 mm/an. Total 10p V. argiluviale. a) Hazardele se clasifică după cauzele care le determină. vânturi puternice). Vaslui. gazele naturale. c.modelarea ciclică cu prezenţa suprafeţelor de nivelare. 2 puncte e. Precipitaţiile scad de la sud către nord. de ariditate. nisipuri. .3 puncte b. Bărăganului. b) Scăderea cantităţii de radiaţie solară de la sud către nordul ţării 1115 Kcal/ cm2/ min. în M-ţii Carpaţi.sunt puternic fregmentaţi. tempertura medie anuală este în A de 0°C . dispuse orizontal sau monoclinal. . risipite (crânguri). influenţe submediteraniene în J şi scandinavo-baltice în A. . referitoare la unitatea notată cu A (Munţii Apuseni) a. frecvente sunt: hazardele geomorfologice (alunecări. rigid şi căzut în trepte spre sud). c) Stepa din C. Stepa reprezintă astăzi o zonă de vegetaţie reconstituită după . care provoacă degradări intense.scad în altitudine de la E-V. dar şi calcare. iar în J de 10°C -11 °C.Are un relief tipic structurat cu platouri netede. ca urmare a modificării treptelor de relief.Are altitudini de la 400 m în N la 10 m în Lunca Prutului şi 200 m în contactul cu Câmpia Română. Someşul Mic. latitudine face ca temperatura aerului să aibă valori mai scăzute cu 20 în N decât în sudul ţării (8°C . oceanică. mame. 1 punct b)a. îngheţ. 2 puncte d.s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament cristalin (Platf. solul. .9°C la 10°C -11°C). Crişul Alb. e. hazarde climatice (viscol. auro-argintifere.ebacalaureat.reprezintă un „mozaic petrografic" o sinteză geologică a întregului lanţ carpatic.relieful carstic foarte bine dezvoltat (peşteri chei. d. iar în J de 500-600 mm/an. esteuropeană. . prăbuşiri avalanşe de pietre). gresii. (câte 1 punct pentru flecare trei caracteristici) . de la cel de câmpie.6°C. creste-forme simetrice de relief b. Influenţele exterioare .este sectorul cel mai înalt şi diversificat al Carpaţiilor Occidentali.

peticile care au mai fost păstrate, în unele zone mai greu accesibile. în ultima sută de ani, aceasta a fost înlocuită prin culturi, în special graminee, datorită solurilor fertile şi extinderii aşezărilor. d) Marea Neagră este pentru România fereastra către Oceanul Planetar, din care decurge avantajul dezvoltării transportului maritim. De asemenea, oferă posibilitatea comunicării cu ţările riverane mării, posibilitatea dezvoltării turismului balnear. Total 16 p VI. a.- 2°C -februarie; - 2 puncte b. 19°C-iunie;-2 puncte c. 17°C; - 2 puncte d. 4°C; - 2 puncte e. radiaţia solară şi relieful; - 4 puncte Total 12 p Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu VARIANTA 56 I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. c; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. b; 7. d; 8. c; 9. c; 10. d. Total 20 p II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel: 1. Crişul Repede; 2. Focşani, Reşiţa, Zalău; 3.Someşul Mic, Suceava 4. Cibin, Crişul Alb, Bârlad; Total 10 p III. Se acordă12 puncte din care: a. E (Podişul Getic) H- (Carpaţii Mojdo-Transilvani) E- se înscrie climatului de dealuri şi podiş, iar H- climatului montan; Temperatura medie anuală, 8°C - 10°C în E, iar în H, 8°C - 9°C precipitaţiile medii multe anuale 500-700 mm/an în E şi 1000-1200 şi peste în H. http://www.ebacalaureat.ro/ b. A- Subcarpaţii Moldovei şi D-Subcarpaţii Curburii. Unitatea de relief A constituie cel mai simplu areal de top subcarpatic, formată din 3 mari depresiuni închise spre exterior de dealuri cu structută cutată, iar unitatea D are o structură complexă, cuprinzând un rând de depresiuni la contactul cu muntele - puse în evidenţă prin procese erozionale - închise spre exterior de un aliniament de dealuri cu structură cutată. înspre exteriorul acestora se află un al doilea şir de depresiuni „intracolinare", închise de dealuri cu structură cutată; altitudinea maximă în A este de 911 m - culmea Pleşu, iar în D 1236 m în Dealu Chicera. c. G - Podişul Târnavelor; J-Câmpia Moldovei; G - Etaj climatic de deal şi podiş, iar în J de câmpie; Temperaturi medii anuale 8°C - 9°C in G, iar în J , ,9°C - 10°C precipitaţiile medii multe anuale 500-700 mm/an în G şi sub 500 mm/an în J; influenţe climatice oceanice în G şi de ariditate în J. Total 12 p IV. a. Podişul Dobrogei a) - cel mai tipic şi complex podiş din România. - partea centrală a podişului s-a format în onogeneza baikalian-coledoniană când se cutează şisturile verzi din Podişul Casimcei, în onogeneza hercinică se pun în evidenţă cutele orientate în NV-SE din Munţii Măcinului, iar manifestările vulcanice din zona Tulcei întregesc Dobrogea de Nord; partea sudică a podişului suportă în neozioc ample procese de sedimentare prin depunerea

straturilor de calcar şi gresie, peste un fundament cutat şi foliat anterior. Este îmbrăcat cu un strat de loess (30 m grosime), străpuns de frecvente roci calcaroase. - Are în structură o mare varietate de roci; - Relieful prezintă aspecte montane înm -ţii Măcinului, munţi cu aspect rezidual, neuniform (piramide, stâlpi, pietre rotunjite), dezvoltat pe roci dure (graniţe hercinice). - Relieful colinar şi de podiş în Dl. Tulcei, Niculiţel - Relieful carstic (doline, poli, peşteri). - Altitudinea medie 125 m-maxima 467 m M-ţii Macin. b) soluri bălane; c) pontice; d) stepă; e) limane fluviatile, lagune maritime; f) Constanţa, Tulcea. Total 10 p B a. H- Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei - tripla zonalitate petrografică (vulcanic-şisturi cristaline-fliş crotacic paleogen) - varietatea tipurilor de relief - glaciar (văi), vulcanic (conuri, cratere, neck), petrografic, pe gresii, conglomerate. - altitudini mari: 2303 m Rodnei; - cea mai mare lăţime: 130-140 km pe graniţa de N. b. spodosoluri; c. scandinavo-baltice; d. lacuri formate în masive de sare, glaciare, de baraj antropic; e. pădurea, apele, minereuri neferoase. Total 10 p - prezintă fragmentare accentuată cu mari depresiuni (Maramureşului, Domelor) şi culoare de văi; (câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici); - 3 puncte b) climat montan; influenţe scandinavo-baltice şi oceanice; - 2 puncte c) minereuri neferoase, ape minerale, roci de construcţie; - 2 puncte d) avalanşe, prăbuşiri, alunecări de teren; precipitaţii bogate, pante accentuate; pagube http://www.ebacalaureat.ro/ materiale; - 3 puncte Total 10 puncte V. Se acordă 16 puncte astfel: a. - Orientarea lanţului carpatic, cu rol de barieră în circulaţia maselor de aer influenţează separarea influenţelor oceanice de cele continentale, determinând precipitaţii mai bogate în vestul şi centrul ţării şi mai scăzute în exteriorul Carpaţilor. Precipitaţiile sunt influenţate de altitudinea reliefului, astfel în zonele de câmpie se înregistrează sub 600 mm/an, în zonele colinare între 600-800 mm/an, iar în zonele montane peste 800, atingând chiar şi 1400 mm/an în munţii înalţi de peste 2000 m. - 4 puncte b. - Prin cantitatea şi calităţile lor apele subterane pot fi utilizate în alimentarea cu apă a localităţilor, cele cu caracteristici chimice şi fizice deosebite (apele minerale şi termale), se utilizează în scop terapeutic în multe staţiuni balneare şi la încălzirea serelor şi chiar a locuinţelor acolo unde există. - 4 puncte c. -Varietatea etajelor climatice determinate de altitudinea reliefului a impus şi o etajare a vegetaţiei, astfel în zonele cu climat de câmpie, vegetaţia specifică este cea de stepă şi silvostepă, în zonele cu climat de deal şi podiş cea a pădurilor de foioase (stejar şi fag), iar în zonele cu climat montan etajul pădurilor de conifere şi al vegetaţiei alpine. - 4 puncte d. - Prin rangul şi statutul de oraş capitală, prin mărimea demografică şi importanţa economică, oraşul Bucureşti este cel mai important nod de comunicaţii din România.

Bucureştiul reprezintă punctul de convergenţă a celui mai mare număr de căi ferate magistrale şi şosele importante din ţară, prin care se conectează la circulaţia internaţională. La Bucureşti se află cel mai mare aeroport internaţional al ţării - 4 puncte Total 16 puncte VI. Se acordă 12 puncte astfel: a. 58 mm; noiembrie; - 2 puncte b. 144 mm; iunie; - 2 puncte c. vara; altitudine ridicată; - 2 puncte VARIANTA 50 l Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. c; 2. a; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. c; 9. b; 10. c. II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element solicitat), astfel: 1. Piteşti; 2. Reşiţa; 3. Vrancea; 4. Someşul Mic; 5. Alexandria; Total 10 puncte III. Se acordă 12 puncte din care: a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu I (Câmpia Banatului) şi clima unităţii marcate cu J (Câmpia Moldovei), câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: influenţe climatice: în unitatea I întâlnim influenţe submediateraneene iar în unitaea J influenţe de ariditate (continentale); precipitaţii medii anuale: sunt mai bogate în I cu o valoare de peste 600 mm/an şi mai scăzute în J de 500 mm/an. b. 2 p pentru o deosebire între vegetaţia unităţii marcate cu E (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali) şi relieful unităţii marcate cu H (Podişul Getic) câte 2 p pentru o deosebire enunţată corect, oricare dintre următoarele: în unitatea E întâlnim vegetaţia pădurilor de foioase şi conifere iar în unitatea H pădurea de foioase/ stejar; c. 2 p pentru o asemănare între solurile unităţii marcate cu A (Subcarpaţii Moldovei) şi solurile unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Getici): în ambele zone solurile specifice fac http://www.ebacalaureat.ro/ parte din clasa argiluvisoluri (în zone mai joase) şi cambisoluri (în zone mai înalte). d. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Podişul Dobrogei de Sud) şi clima unităţii marcate cu F (Munţii Poiana Rusca): etaj climatic - în unitatea F caracteristic este climatul de munte iar în unitatea C cel de podiş; temperatura medie anuală - este mai ridicată în unitatea C şi mai scăzută în F; precipitaţiile sunt mai scăzute în unitatea C fată de unitatea F; influenţele climatice: influenţe de ariditate în C şi oceanice înF. Total 12 puncte IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu H (Podişul Getic) a) Piemontul/ podişulGetic; -1 punct b) altitudinea reliefului; etaj climatic de dealuri, influenţa submediteraneeană; - 3 puncte c) Jiul, Oltul, Argeşul; - 2 puncte d) petrol, gaze naturale, lignit; - 3 puncte e) argiluvisoluri; - 1 punct t Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu E (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali): a) - s-au format prin încreţire şi vulcanism; - se prezintă sub formă de şiruri paralele orientate NV-SE; - sunt alcătuiţi din roci variate: vulcanice în vest, cristaline în centru şi sedimentare în est; - prezintă relief glaciar, relief vulcanic;

dintre următoarele: etaj climatic. a) 10000 m3/ s . . Sunt râuri scăzute cu debite medii. 9.2 puncte Total 12 p Total test: 90puncte + 10 puncte oficiu . februarie. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C (Câmpia Transilvaniei) şi clima unităţii marcate cu F (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect. Şiret. d. Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect). c. prezintă unele asemănări care justifică lipsa amenajărilor hidroenergetice. mediteraneene 16% şi doar 4% sunt endemice.2 puncte d) influenţe scandinavo-baltice. astfel: 1.1 punct e) minereuri neferoase. Domelor. Piatra Neamţ.mai. . iazuri.. viteza de scurgere mică. Argeş. astfel: 1. gaze naturale) sau în perimetrul administrativ al unor oraşe mari.2 puncte Total 10 puncift VARIANTA 51 I. în unitatea C.3 puncte b) Munţii Rodnei. . se diferenţiază pe altitudine şi etaje sau tipuri de climă. . 5. (câte un punct pentru oricare trei caracteristici) .precipitaţiile determinate de circulaţia verstică. lignit. deşi aparţin de bazine hidrografice diferite. Total 20p II. fie întinderilor mari de apă (Delta Dunării). 3. de dealuri V. Târgovişte. Cele naturale sunt şi rezultatul acţiunii asupra scoarţei atât a forţelor din interiorul scoarţei cât şi a celor din exterior. Au apărut astfel lacuri glaciare. Mai trebuie amintită şi vegetaţia sagetală şi ruderală rezultată prin intervenţia antropică asupra spaţiilor din apropierea oraşelor şi satelor.octombrie. Se acordă 16 puncte astfel: a) Densitatea medie a populaţiei României este de 91 loc/km2. 1 punct f) ianuarie.a. Faţă de aceasta pe teritoriul ţării există diferenţieri sensibile (peste 100 loc/km2 sau sub 25 loc/km2) fie datorită reliefului înalt. agrement. sare. 8.1 punct d) ascendent .4 puncte http://www. Târnava Mare.2 puncte c) 6700-6600 m3/ s. b. . lagune. Deva.fragmentare accentuată a reliefului cu multe depresiuni şi văi ale apeior. . Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). pantă redusă. fie prezenţei unor resurse de subsol (Subcarpaţii-petrol.2 puncte b) 3300-3400 m3/ s . 4 pontice Total 10 P III. vulcanice. b. limane.ebacalaureat. topirea zăpezilor. 6. boreale şi alpine (10%). 2. a. Omul a realizat acumulări cu diferite destinaţii: lacuri hidroenergetice. 7.4 puncte c) vegetaţia (totalitatea plantelor) reprezintă suma contribuţiei componentelor naturale şi antropice. . 4 puncte Total 16 p VI. 3. d) Casimcea şi Jijia. Sibiu. 2. d. Bistriţa. 4.2 puncte c) Someşul Mare. c. roci de construcţii. . Densitatea formaţiunilor vegetale sunt o rezultantă a poziţiei geografice a României cu influenţe din: Europa Centrală şi de est (60%).ro/ b) Pe teritoriul României cele 3400 de lacuri se diferenţiază din punct de vedere ge¬netic în naturale şi antropice. Maramureşului şi depresiunile: Maramureşului. a. 4 puncte e) toamna. b. carstice. Se acordă 12 puncte din care: a. . 10. .

VARIANTA 52 I.media anuală de 600-800 mm/ an în H şi 400-500 mm/ an în B. 6. a. astfel: 1. c. astfel: 1. referitoare la unitatea notată cu A (Carpaţii Moldo-Transilvani).media anuală de 600-700 mm/ an în F şi 400-450 mm/ an în G. temperatura medie anuală de 8°C -10°C în F şi de 10°C -11 °C în G. 7. 10. dintre următoarele: etajul climatic din unitatea B. separate de văi adânci create prin eroziunea diferenţială. pietrişuri. . de dealuri joase în unitatea G de câmpie accentuat. d. în timp ce unitatea J este alcătuită predominant din şisturi cristaline şi doar pe margini din calcare. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enumerată corect. Se acord 12 puncte din care: a. a. 3. 4. b.au altitudini mai mari în N şi mai reduse în S (Călimani 2100 m). a. a. câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect dintre următoarele: etaj climatic în unitatea F. . Solul. Relieful este alcătuit din platouri şi culmi. precipitaţii .fragmentare accentuată. influenţa climatică oceanică în F şi pontică în G. în centru şisturi cristaline. Zalău. 4. . Podişul Mehedinţi s-a format prin cutare. c. altitudinea maximă din C este de 911 m (Măgura Odobeştilor).Tâmava Mare. evidenţiată de un număr mare de depresiuni şi trecători. în orogeneza alpină din cretacic până la începutul cuaternarului. Someşul Mare. unitatea C are o structură geologică variată: argile. a) . Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enumerată corect. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii de relief marcate cu B (Câmpia Bărăganului) şi clima unităţii de relief marcate cu H (Câmpia Transilvaniei). Are altitudini între 500-600 m. asemănător Carpaţilor Meridionali. b. c. 2. 3.au o alcătuire geologică relativ complicată evidenţiată printr-o triplă zonalitate longitudinală: în vest formaţiuni vulcanice. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). (câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici) b) Giurgeu. Mureş. gresii. influenţe de ariditate în B şi oceanice în H. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. temperatura medie anuală de 10°C -11°C în B şi 8°C -9°C în H. Total 12 p IV. petrol. 5.ro/ relieful unităţii marcate cu J (Grupa Parâng). iar în est fliş cretacic şi paleogen.ebacalaureat. Tg. a. . 8. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu C (Subcarpaţii Curburii) şi http://www. Tulcea.prezenţa discontinuităţilor longitudinale: cea din Depresiunile Giurgeu. precipitaţii . Total 20 p II. 9. Ciuc şi unele sectoare ale văilor. marne. oricare dintre următoarele: relieful unităţii C s-a format prin tectonizarea sedimentelor din avanfosa carpatică şi sistem sinclinal şi anticlinal în timp ce relieful unităţii J s-a format prin cutarea sedimentelor din geosinclinalul carpatic. b. c. de câmpie accentuat în unitatea H de dealuri. 2 puncte . 2. Cerna. Ciuc. Total 10 p III. calcare sarmatice. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Dealurile Lipovei) şi clima unităţii marcate cu G (Podişul Dobrogei de Sud). iar în J 2519 m (Parângul Mare). vânturile de vest în H şi crivăţul în B.modelarea subaeriană exprimată prin prezenţa platformelor de eroziune mai bine reprezentate în unităţile cristalino-mezozoice şi fliş cretacic.

la confluenţa Şiretului cu Dunărea. 4 puncte TOTAL 16 puncte VI.industria siderurgică a fost favorizată de prezenţa Dunării. care s-a retras treptat spre vest. petrolul. . .înălţările de la începutul cuaternarului au dus la accentuarea rupturilor marginale.construcţiile navale au fost facilitate de Dunăre.condiţiile locale determinate de prezenţa în apropierea scoarţei a apelor subterane pot duce la formarea solurilor hidromorfe. cu formarea foliilor. 3 puncte b. pietrişuri. peste care s-a depus o cuvertură de loess.Relieful Carpaţilor este rezultatul etapelor orogenezei alpine. August. . Ana de crater vulcanic. e) Apele termale. 2 puncte d) Pădurea. netedă. . . Lacu Roşu sau Lacul Sf. minereuri de fier). vegetaţie. joasă. a) . Arad. a.aceasta a determinat dezvoltarea transportului fluvial . care a facilitat importul de materii prime (cocs.structura cutată a impus un relief dezvoltat pe sinclinale anticlinale. 4 puncte .Diversitatea petrografică a impus tipuri de relief. . 4 puncte d) Procesul formării solurilor este complex şi de durată. 4 puncte c) . prin umplerea Lacului Panonic.Văile au fragmentat munţii. care au separat compartimente colorate (galbene . . 1 punct b. Decembrie -100 m3/ s. s-a dezvoltat în strânsă legătură cu populaţia Galaţiului într-o regiune de câmpie drenată de două artere hidrografice importante. septembrie. Primăvara . Câmpia de Vest la N de Valea Mureşului.este constituită din nisipuri. c) Molisoluri. Precipitaţiile -1 punct f.agricultura preorăşenească (cultura legumelor). solurile. Râu-Şes-Predeal). mai .septembrie.prezenţa dunelor de nisip (C. formând chei. rocă. . .relieful de dealuri a impus cultura viţei-de-vie. relief.aprilie. 225-230 m3/ s . defilee. octombrie .este situat în Câmpia Şiretului Inferior (C. . Galaţiului). de la cel dezvoltat pe şisturi cristaline.înălţarea şi cutarea Carpaţilor au intensificat modelarea subaeriană. . 47-49 m3/ s .s-a format prin acumulare de sedimente marine. d) Satu Mare.200 m3/ s. conducând la formarea platformelor de eroziune (Borăscu. http://www. sulful.Lacul Timiş) sau înălţate (horsturi-Poiana Rusca). .ebacalaureat. fiind influenţat de climă.altitudinile sunt cuprinse între 80-90 m în câmpiile joase şi 100-174 m în câmpiile înalte. argile. . b) . în timp ce râurile pot genera. soluri aluvionare.c) De baraj natural.3 puncte d. a) .cărbunii au impulsionat industria extractivă.diversitatea reliefului şi vegetaţia determină o mare varietate a tipurilor de sol. Cărei) . 180-181 m3/s-1 punct g. prin revărsări succesive.Galaţi devenind cel mai im¬portant port fluvial. b) Oceanică. 1 punct c. la cel carstic sau vulcanic.ro/ . Total 10 p V.1 punct e. .petrolul exploatat de peste 100 de ani a dus la dezvoltarea industriei chimice. apele minerale. .este plană.

10. d) pădurea de conifere. astfel: 1. alcătuiţi în totalitate din fliş polcagen altitudinile maxime ating 1700-1900 m (Vf. . b. Parângu Mare 2519 m). influenţa climatică în C scandinavo-baltică. a) cuprinde domenii montane cu văi şi culmi orientate NE-SV. Relieful glaciar din unitatea H este bine reprezentat (circuri. iar în D de 10°C 11°C. doline. varietatea rocilor sedimentare a impus un relief petrografic cu formele specifice acestora: . 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu F (Munţii Apuseni). iar în http://www.relief dezvoltat pe calcare (Munţii Bârsei). Gheorghe. Total 20P II. a. în unitatea E sufla austrul.temperaturile medii anuale au valori de 10°C -11 °C în timp ce în unitatea J 8°C . Total 12 p IV. a. 5. 9. temperatura medie anuală în C este de 0°C . Buzău.c . Relieful unităţii H s-a dezvoltat pe o structură geologică complexă în timp ce relieful unităţii H sa format pe roci predominant cristaline şi doar pe margini roci sedimentare (calcar). c. b. iar în D climat de câmpie. Ciucaş . iar în unitatea J 500-600 mm/ an.10°C. 4 p pentru 2 deosebiri între clima unităţii marcată cu E . c. Teleajen. d.ro/ H Grupa Munţilor Parâng. Mureş. b. 4. a. Alexandria. Total 10p III. 4 p pentru 2 deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C etaj climatic montan. în timp ce în H depăşesc 2500 m (Vf. f)spodosoluri. . morene) în timp ce în F se remarcă multitudinea tipurilor reliefului carstic) atât de suprafaţă cât şi din interiorul scoarţei).relief dezvoltat pe gresii (Munţii Buzăului). Total 12 p .ebacalaureat. iar în E submediteraneene. Relieful unităţii H se caracterizează prin discontinuitate şi lipsă de masivitate în timp ce unitatea F are o masivitate remarcabilă. iar în D de ariditate. 3. iar în J crivăţul.1000-1200 şi peste. Trotuş. .relief ruiniform pe conglomerate (Ciucaş). dar munţii realizează o mare curbură în care este inclusă Depresiunea Braşovului. 7.Total 12 puncte Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu VARIANTA 53 I. c) Sf. precipitaţii medii anuale: în unitatea C. influenţe de ariditate în J.Timişoara. precipitaţiile medii anuale au valori de 600-800 mm/ an în E. e) Braşovului.1954 m). 6. d. a. a. Se acordă 12 puncte din care: a.6°C. b) Prahova. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). referitoare la unitatea notată cu B (Carpaţii Curburii). Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). 2. văi glaciare. Braşov). peşteri. iar în D 400-500 mm/an. 2. Cluj-Napoca. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. Altitudinile sunt mici în unitatea F (1849 m). 8.relief dezvoltat pe dune de nisip (Reci-D. Dâmboviţa. polii etc. astfel: 1.

Cluj-Napoca. 285 m3/ s.la N de Mureş. 115 kcal/cm2/ min în N. c. Barcău. temperaturile scăzute. 5. 2 puncte e. . între aceste limite se diferenţiază mai multe etaje (foioase.ebacalaureat. d. 2. o) Someş. . d. b. 10. câmpiile înalte . 4.situarea la intersecţia unor importante drumuri şi căi ferate transcarpatice. . d) Oradea. . conifere). Se acordă 16 puncte astfel: a. 9. Ploieşti. e) petrol. 2 puncte Total 12 p Total test: 90 puncte +10 puncte oficiu VARIANTA 54 I.C. arin). 3 puncte c. 350 m3/ s: aprilie. 1 punct f. 7. Radiaţia solară are valori de 125 kcal/cm2/min în sudul ţării. 6. Total 10p V. fag. 4 puncte b. ca urmare a creşterii altitudinii reliefului şi modificării caracteristicilor climatice (scade temperatura şi creşte cantitatea de precipitaţii). a.altitudinile maxime de peste 100 m înălţime. c. c) molisoluri.b. stejar. a) . Circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest spre est determină scăderea cantităţii de precipitaţii dinspre V spre E (640 cm2/mm/an la 350 mm/an). joasă. determină temperaturi mult mai scăzute faţă de zonele mai înalte din jurul depresiunilor. iar în lungul râurilor se http://www. ape termale. Relieful prin altitudine. mai. a.văile au albii abia schiţate cu lunci largi. astfel: 1. a.suprafeţele de nivelare (peneplene) din Carpaţi rezultate în urma modelării subaeriene.este netedă. Pădurea pe teritoriul ţării noastre începe din câmpie . şisturi cristaline).ro/ dezvoltă specii forestiere iubitoare de umezeală (salcie.altitudini de 500-600 m. Slatina. Unitatea I . . a.aspectul de şes cu terenuri agricole fertile. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). 8-9 grade C în nordul ţării şi de 0 grade C la peste 2000 m altitudine. 8.prezenţa dunelor de nisip în Câmpia Cărei. Total 16 p VI. Total 20 puncte II. b. Mureş. în anumite condiţii climatice se produc inversiuni de vegetaţie.relieful glaciar ca urmare a glaciaţiunii cuatemare când munţii înalţi au fost acoperiţi de gheţari (riss). . 3. ceea ce determină temperaturi medii anuale de 10 grade C-11 grade C în sudul ţării. mai. Satu Mare. prezenţa depresiunilor intră şi submontane Ex. a. Vingăi 174 m. . iar 110 kcal/cm2.relieful petrografic impus de structura geologică variată a Carpaţilor (carstic. . Vlăsiei) şi se termină la altitudinea de 1800 m (Carpaţii Meridionali) şi 1600 m Carpaţii Orientali. aprilie. Teleormanului. b). 1. plană. c).200 m (C. 1 punct d. 60-65 m3/ s ianuarie. primăvara. d) . pe conglomerate. plop. producerea fenomenului de inversiune termică.Câmpia de Vest . expoziţia versanţilor. .

ro/ b.Piemontul Getic . . format în urma unui proces de sedimentare peste un fundament foliat şi căzut în trepte spre V. 3.frecvenţa depresiunilor de tasare în loess (crovuri) Total 10 puncte III. gaze asociate (de sondă). glaciar. H . Olteniei). în timp ce relieful unităţii F (Dealurile Lipovei) constituie o unitate de relief de tip piemontan. Crişul Alb.prezintă sectoare cu formaţiuni de dune de nisip (în lungul lalomiţei. Altitudinea maximă în C este de 204 m (în Pod. Bârlad.Este o unitate tipic piemontană. nisipuri şi argile peste care s-a depus o cuvertură de loess groasă de 40 m. 4. relieful unităţii C (Pod. sunt formaţi din 3 fâşii paralele.2.este constituită din pietrişuri. cu uşoare boltiri. S-au format pe parcusul multor etape ale orogenezei alpine. 2 puncte c. fâşia centrală-cristalină-mezozoică 2. din Carpaţii Orientali.1 punct Total 10 p b. Jiu.Relief afectat de procese de eroziune şi predispus la alunecări de teren şi fenomene torenţiale. în timp ce î n C loessul cuaternar îmbracă formaţiunile de gresie şi calcare. fâşia vestică-munţii vulcanici. Argeş. . . . fâşia estică-munţii Flişului cretacic şi paleogen. Minereu auro-argintifier. submediteraneene. Vişeu. . care impun lanţuri longitudinale de munţi: 1. dintre următoarele: etaj climatic B. scandinavo-baltice. c. Se acordă 12 puncte din care: a.Rodnei 2303 m. gaze de sondă. http://www. precipitaţii medii anuale 400-500 mm/ an în B. mangan. iar în J este de 8-10 grade C. . iar G (Pod. Total 12 p IV. . temperatura medie anuală în B de 10-11 grade C. a.prezintă cea mai mare lărgime. Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei. Călmăţuiului).S-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrişuri. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu B şi clima unităţii marcate cu G (Podişul Târnavelor) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect. de dealuri şi podişuri. b. cu interfluiri a căror lăţime creşte de la N la S. şi de ariditate în B. petrol. lignit. nisipuri. dintre grupele Carpaţilor Orientali (130-140 km de-a lungul frontierei de N).Câmpia de Vest la S de Mureş se înscrie etajului climatic de câmpie moderat în timp ce în J (Câmpia Moldovei) climatului de câmpie accentuat .are cele mai mari altitudini . Caracteristică este prezenţa în F a rocilor vulcanice (bazalte. Iza. iar în G de 8-9 grade C. Dobrogei de S) s-a format prin depunerea de sedimente. etajul climatului montan. c. precipitaţii medii anuale de 640 mm/an în J şi sub 500 mm/an. a. limita cu Câmpia Română. . influenţe submediteraneene în I şi de umiditate în J. d.2 puncte d. Petrol. .2 puncte e. de câmpie. peste un fundament cristalin. influenţe climatice oceanice în G. iar în G 500-700mm/ an. lucareţ). Târnavelor). Motru. în timp ce în C este de 311 m. Din punct de vedere petrografic. . I . de dealuri şi podiş. . a. rezultând o structură tabulară.Altitudini cuprinse între 600-700 m în N şi 300 m în S.temperatura medie anuală în I de 10-11 grade C. . 3. argile cu intercalaţii de cărbuni).3 puncte b. într-o mare pe un fundament cutat şi foliat anteriorş. .ebacalaureat.

submediteraneană în SV ţării. barate de către Carpaţi. b. Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect). d. iar în C este de 8°C . de ariditate în S şi E ţării scandinavo-baltice în N şi pontice pe litoralul Mării Negre. iar în C de 500-700 mm/an.006%) şi o altitudine deasupra nivelului mării de numai + 0. 8. 1. Ialomiţa. 2. Zona alpină . . bauxită).ebacalaureat. între porturile dunărene şi cele maritime se trafichează atât materii prime (petrol. b. 3. b. . precipitaţiile de la începutul primăverii.3 puncte Total 12 p Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu VARIANTA 55 I. Deva. b. . precipitaţiile medii anuale au valoarea de 300-350 mm/an în B. cantitate redusă de precipitaţii. Cu. lipsa vegetaţiei forestiere. 3. 63% reprezintă terenul agricol. Delta Dunării reprezintă o câmpie terminală în formare. combinate cu topirea zăpezii din zona înaltă. dar şi produse finite. Fondul funciar agricol reprezintă 62% din totalitatea fondului funciar. minereuri de fier. 4 puncte d. datorită altitudinilor mari (peste 1800 m) şi vânturilor puternice. -34 m pe braţul Tulcea.52 m. astfel: 1. . 4 puncte Total 6 p VI. Bega. . Total 20p II. Giurgiu. 70 m3/s . se caracterizează prin prezenţa pajiştilor alpine. 9.2 puncte c.Are o înclinare mică. 10. Mn.supranumită şi stepa rece. influenţele climatice în B sunt cele pontice şi de sriditate. b. Relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Getici) sunt formaţi din roci sedimentare . Acestea se datorează circulaţiei generale a maselor de aer la nivelul continentului european. a.Adâncurile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m pe braţul Chilia.de la cultura plantelor temporare (cereale.aprilie-mai. un etaj climatic de dealuri. de tranziţie în sectorul dintre Argeş si Olt. 5.Total 10p V.1 punct " d. urmat de păşuni. Minereuri de Fe. Fiecare componentă impune un anume mod de utilizare al terenurilor . Unitatea marcată cu B (Delta Dunării) are un climat de câmpie. formarea deltei secundare la gura braţului Chilia). 4 puncte c. 7. b. desfăşurată între Patlăgeanca şi Marea Neagră.2 puncte e. Sf. cărbuni. 2. Pe fondul climatului temperat al ţării noastre. 6. huilă.3 puncte b. Şiret. Gheorghe. ac. a. 4. fâneţe vii şi livezi.Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea malurilor. d. media mediilor lunare împărţită la 12 (media aritmetică). iar în C cele oceanice. . a. aluvionara ostroavelor. industriale şi agroindustriale.septembrie. Transportul de apă este mai ieftin şi se pretează pentru produse cu volum mare. . Din cuprinsul fondului funciar agricol aprox.9°C. se resimt influenţe oceanice în partea vestică şi centrală a ţării. temperatura medie anuală în B este de 10°C -11 °C. plante tehnice) şi zonele cu terenuri arabile. la cele permanente din dealuri şi podişuri. dar şi poziţiei http://www. d. de la Vest (0. -36 m pe braţul Sf. a. în timp ce unitatea marcată cu C.1 punct f. Gheorghe). 350 m3/s. ca urmare a influenţelor exterioare. Total 10 p III. .ro/ geografice a României în cadrul Europei. . 4. c.Târgovişte. 280 m3/s.

2 puncte e. se disting 2 şiruri de depresiuni separate de două aliniamentre deluroase. în unitatea marcată cu D altitudinile depăşesc 2500 m (2544 m în Moldoveanu). argiluviale. prăbuşiri avalanşe de pietre). precipitaţiile medii anuale de 1000-1200 şi peste în A.s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament cristalin (Platf. rigid şi căzut în trepte spre sud).recente . alunecări de teren. . .Are altitudini de la 400 m în N la 10 m în Lunca Prutului şi 200 m în contactul cu Câmpia Română. . în M-ţii Carpaţi. de ariditate. hazarde climatice (viscol. pietrişuri. mame. f. dar şi calcare. fapt ce explică gama largă de procese (alunecări de teren.sunt puternic fregmentaţi. Total 12 p IV. izbucuri). Vaslui. d. . Total 10p V.este sectorul cel mai înalt şi diversificat al Carpaţiilor Occidentali. Podişul Bârladului . iar în unitatea marcată cu E abia 1200 m în Dealu Chicera.scad în altitudine de la E-V. . frecvente sunt: hazardele geomorfologice (alunecări.6°C.ro/ unităţii marcate cu E. Bârlad. oceanică.2 puncte c. 2 puncte d. risipite (crânguri). . vânturi puternice). Someşul Mic. Crişul Alb. Din categoria celor naturale. .relieful carstic foarte bine dezvoltat (peşteri chei. abrupt aspre nord si cu pante mai domoale în sud. iar în J de 500-600 mm/an. cutate în ultima faza a orogenezei alpine (miocen). în timp ce unitatea marcată cu D are o structură masivă. tempertura medie anuală este în A de 0°C . c. .modelarea ciclică cu prezenţa suprafeţelor de nivelare. gazele naturale. iar în J. în structura reliefului http://www.ebacalaureat.Din punct de vedere petrografic este alcătuit din argile.3 puncte b. cel de câmpie moderat. . . iar în J de 10°C -11 °C. esteuropeană. solul. . cuprinzând o culme inalta si crenelata.gresii. 1 punct b)a. . conglomerate. creste-forme simetrice de relief b.reprezintă un „mozaic petrografic" o sinteză geologică a întregului lanţ carpatic. . gresii. vechi (şisturi cristaline) puse în loc în prima parte a orogenezei alpine. în hazarde naturale şi antropice. (câte 1 punct pentru flecare trei caracteristici) . e. Etajul climatic din A (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) este cel montan. care provoacă degradări intense. auro-argintifere. în timp ce relieful unităţii marcate cu D (Munţii Făgăraş).Are un relief tipic structurat cu platouri netede.altitudinea maximă 1849 m. hazarde antropice (focul). hazarde hidrologice (inundaţii). nisipuri. c. eroziunea torenţială). s-a format în timpul orogenezei alpine. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. îngheţ. referitoare la unitatea notată cu A (Munţii Apuseni) a. . dispuse orizontal sau monoclinal. argile.prezenţa depresiunilor golf. a) Hazardele se clasifică după cauzele care le determină. este alcătuit din roci dure. influenţe submediteraniene în J şi scandinavo-baltice în A.

9°C la 10°C -11°C). în unele zone mai greu accesibile.9°C precipitaţiile medii multe anuale 500-700 mm/an în E şi 1000-1200 şi peste în H. astfel: 1. d. oferă posibilitatea comunicării cu ţările riverane mării. d) Marea Neagră este pentru România fereastra către Oceanul Planetar. Bârlad. 2. c) Stepa din C. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). 3.se înscrie climatului de dealuri şi podiş. 6. Se acordă12 puncte din care: a.submediteraneene şi de ariditate SV şi S şi cele ocenice şi scandinavobaltice explică scăderea temperaturii dar şi pe a precipitaţiilor de la N la S.9°C . 8. b. posibilitatea dezvoltării turismului balnear. datorită solurilor fertile şi extinderii aşezărilor. b. . Total 10 p III.ebacalaureat. 8°C .2 puncte b. . G . E (Podişul Getic) H. 2. d.ro/ modificării treptelor de relief.Someşul Mic.Etaj climatic de deal şi podiş.4 puncte Total 12 p Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu VARIANTA 56 I. d. astfel: 1. De asemenea. Temperaturi medii anuale 8°C . Total 16 p VI. Crişul Repede.10°C precipitaţiile medii multe anuale . iar H. Unitatea de relief A constituie cel mai simplu areal de top subcarpatic. Crişul Alb.9°C in G. Total 20 p II. Suceava 4. Zalău. 8°C . Focşani. aceasta a fost înlocuită prin culturi. închise de dealuri cu structură cutată. c. Cibin. .puse în evidenţă prin procese erozionale .. c.climatului montan. latitudine face ca temperatura aerului să aibă valori mai scăzute cu 20 în N decât în sudul ţării (8°C . 4°C.Podişul Târnavelor. iar unitatea D are o structură complexă. Stepa reprezintă astăzi o zonă de vegetaţie reconstituită după peticile care au mai fost păstrate. c. a. . c.2 puncte e. A. 3. radiaţia solară şi relieful. sau podiş cu 600-800 mm/an. b.2 puncte d. iar în J de câmpie. 17°C. 5. cuprinzând un rând de depresiuni la contactul cu muntele . altitudinea maximă în A este de 911 m .2°C -februarie.10°C în E. din care decurge avantajul dezvoltării transportului maritim.-2 puncte c. Temperatura medie anuală. G . ca urmare a http://www. formată din 3 mari depresiuni închise spre exterior de dealuri cu structută cutată. cu cantităţi medii de precipitaţii de 400600 mm/an la cel de munte 1000-1200 mm/an. iar în H. Reşiţa.Subcarpaţii Moldovei şi D-Subcarpaţii Curburii. de la cel de câmpie. d. Precipitaţiile scad de la sud către nord.culmea Pleşu. Influenţele exterioare .închise spre exterior de un aliniament de dealuri cu structură cutată. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). b.(Carpaţii Mojdo-Transilvani) E.b) Scăderea cantităţii de radiaţie solară de la sud către nordul ţării 1115 Kcal/ cm2/ min. 10. iar în J . 4. . 9. iar în D 1236 m în Dealu Chicera. Bărăganului. înspre exteriorul acestora se află un al doilea şir de depresiuni „intracolinare". 7. J-Câmpia Moldovei. în ultima sută de ani. în special graminee. 19°C-iunie.

d) stepă. d. glaciare. . d. 7. de baraj antropic. . . spodosoluri.cel mai tipic şi complex podiş din România.ro/ şisturile verzi din Podişul Casimcei. pe gresii. neuniform (piramide. c. plumb. 3. . c) pontice. 9. lagune maritime. peşteri). d. 4.Are în structură o mare varietate de roci.partea centrală a podişului s-a format în onogeneza baikalian-coledoniană când se cutează http://www. poli.Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei .ebacalaureat. a) 11 grade C . b. b) soluri bălane. minereuri neferoase. Minereu de fier. b.c.altitudini mari: 2303 m Rodnei. scandinavo-baltice. peste un fundament cutat şi foliat anterior. munţi cu aspect rezidual. Niculiţel .Relieful prezintă aspecte montane înm -ţii Măcinului. d.500-700 mm/an în G şi sub 500 mm/an în J. Giurgeu. Podişul Dobrogei a) . Tulcea.Relieful carstic (doline.2 puncte b) 6 grade . cupru. Buzău. a. 2. lacuri formate în masive de sare. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). neck). d.2 puncte Total 12 p Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu VARIANTA 58 I. apele.varietatea tipurilor de relief . partea sudică a podişului suportă în neozioc ample procese de sedimentare prin depunerea straturilor de calcar şi gresie.Relieful colinar şi de podiş în Dl. c. Total 10 p . a. Total 10 p ///////////////////////////////////// VI. vulcanic (conuri. pietre rotunjite). .Altitudinea medie 125 m-maxima 467 m M-ţii Macin.cea mai mare lăţime: 130-140 km pe graniţa de N. stâlpi. Este îmbrăcat cu un strat de loess (30 m grosime). 6. a. . Ciuc. conglomerate. 8. .august. petrografic. străpuns de frecvente roci calcaroase. . cratere. astfel: 1.2 punct e) martie. influenţe climatice oceanice în G şi de ariditate în J. e) limane fluviatile. dezvoltat pe roci dure (graniţe hercinice). Giurgiu. octombrie. 10. . e. 4. Râmnicu Vâlcea. . H. 2. 5.glaciar (văi). Total 10 p B a. Someş. pădurea. Tulcei. 5. Total 12 p IV. f) Constanţa.februarie. în onogeneza hercinică se pun în evidenţă cutele orientate în NV-SE din Munţii Măcinului.3 puncte c) media aritmetica a temperaturilor medii zilnice. Total 20 p II. . Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect).tripla zonalitate petrografică (vulcanic-şisturi cristaline-fliş crotacic paleogen) . astfel: 1. iar manifestările vulcanice din zona Tulcei întregesc Dobrogea de Nord.3 puncte d) munte. a. . 3. Timiş.

în F se înscrie climatul montan în timp ce în I de deal şi de podiş. c.9°C. Bistriţa. Munţii Măcinului.ro/ III. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) şi I (Piemontul Getic). alunecări de teren. sare. 2 puncte c. influenţa climatică în F scandinavo-baltice.calcare triasice şi formaţiuni sedimentare recente. Cui. iar în E 400-500 mm/an. S-a format în etape orogenetice succesive (baikalian-caledonică-hercinică-alpină). Se acordă 12 puncte din care: a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. influenţa oceanică în B şi de ariditate în E. Şiretului). e. Are o înclinare generală de la Dunăre spre mare.10°C. precipitaţiile medii anuale 700-800 mm/an. b.http://www. Structură întortocheată a depresiunilor. c. Podişul Babadag.6 °C.11 °C. temperatura medie anuală în F este 0°C . Tulcei. iar în unitatea notată cu I 500-700 mm/an. temperaturile medii anuale mai coborâte cu ~2°C se explică prin diferenţa de 5°C latitudine înte N şi S ţării ceea ce determină scăderea radiaţiei solare de la 125 kcal/cm/mm în S la 115 kcal/cm/min. iar în I submediteraneene.Existenţa unor regiuni cu potenţial demografic ridicat (Moldova). 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu J (Grupa Parâng şi H (Podişul Someşelor).Prezenţa unor resurse ale solului şi subsolului (Podişul Transilvaniei-Cul. de dealuri joase. Cuprinde cea mai veche peneplenă (Podişul Casimciei). precipitaţiile medii anuale în unitatea notată cu F sunt de 1000-1200 mm/an. . . referitoare la unitatea notată cu C Masivul Dobrogiei de N: a. Dl. b) pătrunderea în interiorul Subcarpaţilor Curburii. de ariditate. a unor pinteni montani din fliş paleo-gen. 2 puncte d.Trotuşi. Se acordă 16 puncte astfel: a) altitudiniile mai mari în N ţării. Relieful unităţii I se caracterizează prin masivitate datorită structurii geologice-şisturi cristaline. c) Densităţile mari de populaţie se explică prin: . b. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. . . influenţele climatice oceanice şi scandinavo-baltice fac ca precipitaţiile să fie mai mari decât în S ţării. 1 punct Total 10 p V. petrol. Total 10 p b) a. iar în I 8°C . Piatra Neamţ. Numărul mare al teraselor (10). în timp ce relieful unităţii H este format din interfluvii netede dezvoltate pe un substrat sedimentar uşor înclinat spre S -E. d. iar în E 10°C . Total 12 p IV. silvostepa. temperatura medie anuală 8°C . altitudinea în J depăşeşte 2500 m (2519 în Parângu Mare) în timp ce unitatea H are altitudini de 500-600 m. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu B (Dealurile Silvaniei) şi E (Câmpia Bărăganului) etajul climatic în B de dealuri în E de câmpie. Are o structură geologică variată de şisturi verzi-granite paleozoice . referitoare la unitatea notată cu D (Subcarpaţii Moldovei): 3 puncte b.Prezenţa unor oraşe cu număr mare de locuitori. . Mureşului). cutremur de pământ. Podişul Casimcei.ebacalaureat. Altitudinile mari 996 m Măgura Odobeştilor.Favorabilitatea mediului în anumite trepte de relief (Subcarpaţii Curburii. 2 puncte e.

2 °C .Are un relief înalt. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). oricare dintre următoarele: relieful unităţii D s-a format prin tectonizarea sedimentelor din avanfosa carpatică în orogeneza alpină în timp ce în F s-a format prin depunerea de sedimente (nisip. Total 20 p II. câte două puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect. unitatea marcată cu D prezintă o structură întortocheată de dealuri şi depresiuni în timp ce în F are un relief uşor ondulat cu interfluvii plate şi văi paralele cu frecvente alunecări de teren şi torenţi. b.10°C în B şi 0°C . în timp ce pe http://www. Piatra Neamţ.Asimetria văii.d) în treapta câmpiilor şi dealurilor joase predomină: terenurile arabile. a) . argile. conglomerate. 4. 8. c. astfel: 1.6°C.ianuarie. Focşani. Se acordă 12 puncte din care: a. dintre următoarele: . Mureş.etajul climatic de câmpie în A şi montan în J. c. 10.Prezenţa domurilor şi cuestelor. temperatura medie anuală în unitatea marcată cu A 10°C -11°C şi în unitatea marcată cu J 0°C . argile. calcare) a unei vechi zone de scufundare lentă. astfel: 1. 2.S-a format prin umplerea cu sedimente (pietrişuri. 2. . dintre următoarele: etajul climatic în unitatea B dealuri joase şi înalte şi montan în E. 5. peste 600 m ce coboară în trepte de la E-V.Cea mai întinsă subunitate a Podişului Transilvaniei. Craiova.1 punct d) relieful.6°C în E. 3 puncte c) 25°C. Bârlad. d. apărută la începutul orogenezei alpine. referitoare la unitatea notată cu C (Podişul Târnavelor). Someş. . Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). c. . b. .precipitaţiile medii anuale 600-800 mm/an în B si 1000-1200 mm/an în E.iunie. d. c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Podişul Mehedinţi) şi clima unităţii marcate cu E (Câmpia Moldovei. . Târgovişte. . 6.ro/ dealuri şi podişuri: viile şi livezile. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu A (Delta Dunării) şi J (Munţii Făgăraş) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect. distribuţia radiaţiei solare pe parcursul unui an. marne) peste un fundament cristalin (Platforma est-europeană). . 3. Timişoara.-1 punct' Total 12 p Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu VARIANTA 59 I. 7. 4. iar în zona montană: păşunile şi fâneţele. Altitudinile din D se apropie de 1000 m în timp ce în E se menţin în jur de 200 m. Total 10 p III. a. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Curburii) şi F (Câmpia Moldovei).4 puncte e)4°C.ebacalaureat. b. 3 puncte b) 23°C . câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect. influenţe pontice în A şi oceanice în J. 3. Total 16 p VI. temperaturile medii anuale 7°C . b. . Prahova. gresii. . precipitaţii medii anuale 300-350 mm/an în A şi în J 1000-1200 mm/an şi peste. Total12p IV. 9. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. c.

înclinată de la N-S dar şi de la V-E(Oltul şi Argeşul spre SE).2 puncte c) 90 m3/s.Este format din mai multe tipuri de câmpii (piemontane.1 punct f) Târgu Mureş.ebacalaureat. d.Are altitudini de 300 m în Câmpia Piteştilor. ierni blânde (+1°C în ianuarie la Mangalia) şi producerea brizelor (diurne si nocturne). .. . de tranziţie. ovine). 9. .2 puncte c) Târnava Mare.3 puncte Total 12 p Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu http://www. d) molisoluri. b. b.http://www. 8. \ .Depresiuni şi trecători puţine în Carpaţii Meridionali şi multe şi diferite ca geneză în Carpaţii Occidentali (depresiunile golf).Altitudinile de peste 2500 m în Carpaţii Meridionali şi doar 1848 m în Carpaţii Occidentali. . Fe. . b. iar în a doua unitate: altitudinea.2 puncte d) ascendent-precipitaţiile determinate de circulaţia verticală. . 2 puncte d) iazurile.Prezintă un relief de trasare sub formă de găvane şi padive. . 6. argilă şi loess). tabulare.3 puncte e) 65 m3/s. b. b. forestiere (cherestea). 130 m3/s. în spatele unor valuri de alunecare.4 puncte zootehnice (bovine. masivitatea.2 puncte b) 55 m3/s-octombrie. .4 puncte c) După mărime satele din zona de munte sunt din categoria celor mjci-până la 100 locuitoricătune şi crânguri mici până la 500 locuitori. 4. Din punct de vedere econonic sunt sate . . Total 10 p V.ro/ VARIANTA 60 I. a. . 5. . b) de câmpie moderat. 7. b.1 punct b) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. 10. .Este constituită din pietriş (nisip.Tamava Mică. cărbune). Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect).4 puncte Total 16 p VI. Se acordă 16 puncte astfel: a) structura geologică-şisturi cristaline în Carpaţii Meridionali şi mozaicată în Carpaţii Occidentali. e) Alexandria. . astfel: 1. . 2.ro/ . . de subsidenţă). în prima unitate datorită suprafeţelor întinse de apă. miniere (Cu. b. d) Delta Dunării şi Carpaţii Meridionali.Intensitatea alunecării de teren. 3. . 80 m3/s. fragmentarea redusă. b. turistice (zona Bran.2 puncte e) cambisoluri. Moldova). . referitoare la unitatea notată cu G (sectorul Câmpiei României între Olt şi Argeş). oceanică. . c) silvostepă. . . a) s-a format pe o succesiune de acumulări sedimentare masive în lacul ce acoperea teritoriul actual al/Câmpiei Române.2 puncte b) climat de deal şi de podiş. a)145m3/s-lunie.ebacalaureat.4 puncte b) influenţa Mării Negre se reduce la o falie îngustă în zona laterală -30-35 km de la ţărm spre interior şi constă în veri lipsite de caniculă.Numărul mic de văi transversale în Carpaţii Meridionali (Valea Oltului) şi numărul mare în Carpaţii Occidentali.

Total 20 p II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel: 1. Someş, Satu Mare; 2. Târgovişte, Galaţi, Piatra Neamţ, Bucureşti; 3. autică, auticlitate; 4. Crişul Repede, Bega, Prahova; Total 10 p III. Se acordă 12 puncte din care: a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu F (Munţii Poiana Rusca) şi clima unităţii marcate cu D (Podişul Târnavelor) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: etaj climatic, în unitatea F este de munte, iar în unitatea marcată cu D de dealuri şi podişuri; temperatura medie anuală 700-1200 mm/an în F şi 500-700 mm/an în D. b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu A (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) şi F (Poiana Ruscăi); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect, oricare dintre următoarele: în A altitudinile maxime sunt de 2303 m (munţii Rodnei) iar în F 1374 în Padeş, structura geologică dispusă, sub forma a trei fâşii paralele în A (vulcaniicristalinesedimentar) şi masivă şisturi- cristaline în F; F reprezintă un horst Tipic, iar în A caracteristic este relieful petrografic (de la cel vulcanic la cel pe gresie şi calcar); c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu G (Delta Dunării) şi clima unităţii marcate cu I; câte două puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: etajul climatic în G - de câmpie, iar în J de câmpie şi dealuri joase; temperatura medie anuală 10°C 11 °C în G şi 8°C - 10 °C în J; precipitaţii 300-350 mm/an în G şi 400-500 mm/an în J. în unitatea marcată cu J apar influenţe de ariditate, iar în G pontice. Total 12 p IV. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu H (Dealurile Silvaniei) - 2 puncte b. de dealuri joase şi înalte, oceanice; - 2 puncte c) cambisoluri; - 2 puncte d) pădurea de stejar şi fag; - 2 puncte e) inundaţii (hazard hidrologic) precipitaţii bogate într-un interval de timp scurt; -1 puncte f) Zalău. - 1 punct Total 10 p b) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu J (Munţii Făgăraş). a) sunt cei mai înalţi dintre toţi munţii noştri (2544 m); sunt formaţi dintr-o culme nordică masivă, înaltă şi cu frecvente muşcături ale gheţarilor cuaternari; - sunt mai joşi în S şi mai fragmentaţi de către afluenţii Oltului, Argeşului; b) montani; c) glaciare, de baraj antropic; d)Argeş,Topolog; e) pădurea de conifere si etajul subalpin; Total 10 p V. Se acordă 16 puncte astfel: a) despicăturile, alunecările de teren, eroziunea torenţială; b) partea centrală a Podişului Dobrogei s-a format în timpul orogenezei baikalian-caledoniană, când se cutează şisturile verzi din Podişul Casimcei-cele mai vechi roci din ţară care apar la suprafaţă; mai târziu, orogeneza hercinică pune în evidenţă graniţele din Munţii Măcinului, iar orogeneza alpină calcarele, gresiile, conglomeratele şi loessul cuaternar din partea nordică a

http://www.ebacalaureat.ro/ acestuia. c) după mărime, satele din zona câmpiei se înscriu în categoria celor mari (1500-400) şi foarte mari peste 4000 iar forma vetrei este dată de (modul de dispunere a gospodăriilor în teritoriu), şi de textură (reţeaua stradală); se deosebesc asfel: sate adunate cu o formă geometrică regulată: rectangulară, adunate, compactă; d) variaţia densităţii este determinată de: - factorii fizico-geografici (relief, clima, vegetaţie, resurse); - factorii demografici (diferenţa de spor natural între estul şi vestul ţări); - factorii economici; - factorii istorici; Total 16 p Vl.a)23°C;iulie;-2 puncte b) - 2°C; ianuarie; - 2 puncte c)21°C;-1 punct d)16°C,5°C; 2 puncte e) variaţia radiaţiei solare de la un anotimp la altui (urmare a mişcării de revoluţie); - 3 puncte f) media aritmetică a temperaturilor, medii lunare; - 2puncte Total 12 p Total test: 90 puncte +10 puncte oficiu VARIANTA 61 I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1. a; 2. c; 3. a; 4. b; 5. c; 6. b; 7. c; 8. b; 9. c; 10. d. Total 20 puncte II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel: 1. oraşele: Călăraşi, Brăila, Galaţi şi Braşov - 4 p 2. râurile: Buzău, Prahova - 2 p 3. antichitate (Constanţa), daco-romană (Cluj-Napoca) - 2 p 4. oraşele: Piteşti, Satu Mare - 2 p Total 10 puncte III. Se acordă 12 puncte din care: a. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Bârladului şi clima Grupelor Parâng şi Retezat-Godeanu: - temperatura medie anuală este diferită -în Podişul Bârladului 8-10° C şi în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu 0-6° C; - cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Podişul Bârladului 600-800 mm/an şi în Grupele Retezat-Godeanu 1000-1400 mm/an; - vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Podişul Bârladului şi austrul în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu; - influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentale în Podişul Bârladului şi submediteraneeneîn Grupa Retezat-Godeanu; - etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podişul Bârladului şi montan, alpin în Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu. b. 4 p pentru două deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Munţilor Apuseni: - temperatura medie anuală este diferită - în Delta Dunării 11-11,5° C şi în Munţii Apuseni 06° C; - cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Delta Dunării 300-400 mm/an şi în Munţii Apuseni 1000-1400 mm/an; http://www.ebacalaureat.ro/ - influenţele climatice sunt diferite - influenţe pontice în Delta Dunării şi influenţe oceanice în Munţii Apuseni; - etajul climatic este diferit - de câmpie joasă în Delta Dunării şi montan în Munţii Apuseni. c. 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpaţilor Moldovei şi relieful Câmpiei Olteniei:

- altitudinea reliefului în Subcarpaţii Moldovei depăşeşte 700 m şi este mai mare decât altitudinea reliefului Câmpiei Olteniei (150-200 m); - modul de formare a Subcarpaţilor Moldovei este prin cutarea straturilor în ultimele faze ale orogenezei alpine, diferit de cel al Câmpiei Olteniei care s-a format în urma depunerii sedimentelor (nisipuri, pietrişuri), pe locul unui fost lac (Lacul Getic); - în alcătuirea geologică a Subcarpaţilor Moldovei predomină rocile sedimentare (gresii, conglomerate), roci care nu se găsesc în Câmpia Olteniei; - în relieful Subcarpaţilor Moldovei apar aliniamente de depresiuni submontane şi aliniamente de dealuri, iar în Câmpia Olteniei relieful este dispus tabular (orizontal), cu zone unde se întâlnesc acumulări de nisip; - desfăşurarea Subcarpaţilor Moldovei este N-S, iar a Câmpiei Olteniei V-E. Total 12 puncte IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) două aspecte specifice ale reliefului - 2 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului, oricare dintre următoarele): - Subcarpaţii Getici reprezintă o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei al¬pine prin încreţirea scoarţei în ultimele faze de cutare; - sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, conglomerate, mame, argile, nisipuri, pietrişuri, sare, cărbuni); - cuprinde un aliniament de depresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de un aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe; - altitudinea maximă este întâlnită în Dealul Chiciora - 1218 m sau în Măgura Măţău -1018m; - orientarea culmilor este E-V, paralel cu munţii; - la est de Valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri numite muscele -Muscelele Argeşului; - la vest de Valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari şi comunică între ele alcătuind Depresiunea Subcarpatică Nord-Olteană; - sâmburii de sare deranjează depozitele situate deasupra formând cute diapire; - sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecări de teren, şiroiri care degradează terenurile; - trecerea la Podişul Getic se realizează prin cueste - relief asimetric; - văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse şi 3-5 terase; b) două resurse de subsol - 2 p: oricare două resurse de subsol dintre următoarele -petrol, gaze de sondă, cărbuni (lignit), sare; c) un etaj climatic şi o influenţă climatică - 2 p: etajul climatic de dealuri înalte şi influenţe de tranziţie sau submediteraneene; d) un etaj de vegetaţie - 1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele - etajul pădurilor de amestec al fagului cu stejarul, etajul fagului/ etajul foioaselor; e) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun roşcate de pădure) sau clasa cambisoluri (soluri brune, brunacide); f) două oraşe cu peste 50000 de locuitori - 2 p: Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu. http://www.ebacalaureat.ro/ Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale refiefului - 3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului, oricare dintre următoarele). - este o unitate de orogen, având un fundament carpatic scufundat (Marea Panonică), acoperit cu depozite sedimentare;

iar în Câmpia Română lipsa pantelor şi fertilitatea mare a solurilor au determinat dezvoltarea activităţilor p!e tip agricol.petrol. activităţile umane / predominante sunt cele legate de zootehnie. c. cernoziomuri levigate).ebacalaureat. g) un tip sau o clasă de sol . fie activitatea comercială şi http://www. ape geotermale. . Crivăţul care îşi face simţită prezenţa în estul ţării (Câmpia Moldovei. care i-au adăugat funcţiei tradiţionale (agricultura) fie industria prelucrătoare. Se acordă 16 puncte astfel: a. cu albiile abia schiţate putând ieşi din matcă.2 p: oricare două resurse dintre următoarele .1 p: influenţe oceanice.în câmpiile înalte. fapt pentru care au fostîndiguite pe unele porţiuni.pietrişuri. Sub aspectul funcţiilor economice se constată o creştere a ponderii aşezărilor cu funcţii mixte.. gaze asociate. d) o influenţă climatică . creşterea natalităţii.146 m.alcătuită din roci moi (nisipuri.1 p: oricare dintre Timişoara. Podişul Bârladului). din care cauză apele râurilor au cursuri şovăielnice.zona stepei cu etajul silvostepei sau zona de pădure cu etajul stejarului.1 p: clasa molisoluri (cernoziomuri. apar crovuri. dar şi exploatarea resurselor energetice (petrol şi gaze asociate). cultura cerealelor. . peste care s-a depus un strat de loess. . c) o zonă de vegetaţie .înclinarea uşoară de la E spre V este evidenţiată de direcţia de curgere a râurilor. Vânturile de vest care acţionează asupra vestului ţării precum şi în Depresiunea Colinară a Transilvaniei generează precipitaţii bogate. argile. . f) un oraş cu peste 100000 locuitori . .ro/ turistică. pe loess. b.relieful este jos cu o înclinare foarte slabă.reducerea migraţiilor. b) două resurse de subsol .1 p: oricare zonă de vegetaţie dintre următoarele . . în sud-est (Podişul Dobrogei şi Câmpia Română sectorul estic) generează viscole şi temperaturi ale aerului foarte scăzute pe perioada iernii. Arad. roci pentru construcţii (nisip). aflate departe de căi importante de comunicaţie sau de alte centre urbane. . Bega. ferite de inundaţii şi câmpii joase (sub 100 m) cu mişcări lente de subsidenţă (terenuri mlăştinoase. în principal. exploatarea fondului forestier. e) un râu dintre cele marcate pe hartă -1 p: oricare din cele două: Timiş. d. râuri divagante cu frecvente revărsări). Se acordă 4 p pentru următoarea explicaţie în privinţa mărimii demografice putem amintim depopuiarea satelor izolate.altitudinea maximă este întâlnită în Câmpia Vingăi . Două posibilităţi de creştere a populaţiei în România sunt: . Se acordă 4 p pentru următoarea explicaţie: în Carpaţi relieful prin altitudine şi prezenţa terenurilor accidentate.sunt întâlnite două trepte de relief: câmpii înalte (peste 100 m). Se acordă 4 p pentru următoarea explicaţie. cu lunci extinse şi terase. .văile sunt largi. marne). Se acordă 4 p pentru următoarea explicaţie. Total 10 puncte V.

9. . magmatice).în alcătuirea geologică a Munţilor Apuseni apar toate tipurile de roci (sedimentare. . . 4.4p 2. industria siderurgică. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). . b.Total 16 puncte VI. http://www. .etajul climatic este diferit . . . Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). . . Se acordă 12 puncte astfel: a. b. c.2 p b.influenţele climatice sunt diferite .ebacalaureat.2 p e. 4 p pentru două deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali: . b. Slobozia şi Brăila. 6.temperatura medie anuală este diferită .de câmpie joasă în Delta Dunării şi montan în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali.temperatura medie anuală este diferită .5° C şi în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali 0-6° C şi sub 0°C.de dealuri înalte în Subcarpaţii Moldovei şi climat de câmpii joase în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului.crivăţul în Subcarpaţii Moldovei şi vânturile de vest în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului. însă în Podişul Bârladului sunt prezente doar rocile sedimentare. 4 p pentru două deosebiri între relieful Podişului Bârladului şi relieful Munţilor Apuseni: .în Subcarpaţii Moldovei 8-10° C şi în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului 10-11° C. oraşele: Târgu Mureş şi Alba lulia.cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă . 5.ro/ c. .în Delta Dunării 11-11.altitudinea Munţilor Apuseni (1849 m în Vârful Curcubăta Mare din Munţii Bihor) este mai mare decât altitudinea Podişului Bârladului (400-500 m). b.cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă .influenţe pontice în Delta Dunării şi est-continentale în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali. Vedea şi Moldova. Se acordă 12 puncte din care: a.influenţele climatice sunt diferite . astfel: 1. . două cauze ale scăderii numărului populaţiei României după anul 1992: situaţia economică incertă care a determinat migraţii. 2. în Munţii Călimani datorită altitudinilor de peste 2000 m.influenţe est-continentaleîn Subcarpaţii Moldovei şi oceanice în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului. oraşele: Călăraşi.vânturile sunt diferite în cele două unităţi . d. diferenţa între numărul de locuitori în 1948 şi numărul de locuitori în 1977 este aproximativ de cinci milioane locuitori. râurile: Prahova. a. metamorfice. .în Delta Dunării 300-400 mm/an şi în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali 1000-1200 mm/an. 8. .2 p d.3p Total 10 puncte III.în Subcarpaţii Moldovei 800-1000 mm/an şi în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului 500-700 mm/an.etajul climatic este diferit . .1p 4. d. . . 3. un factor care a contribuit la creşterea numerică a populaţiei este reprezentat de sporul natural ce a înregistrat valori mari datorită politicii antinataliste şi interzicerii avorturilor. intervalul de creştere numerică a populaţiei este între anii 1930-1992. . dar şi scăderea natalităţii. a. intervalul de descreştere a numărului de locuitori este între anii 1992-2002. c. d. Total 20 puncte II. . Tulcea. astfel: 1.2p 3. 10. 7.2 p c.4 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 62 I. 4p pentru două deosebiri între clima Subcarpaţilor Moldovei şi clima Câmpiei de Vest la sud de Valea Mureşului: .

.prezintă urme ale modelării glaciare . brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri.pe calcarele din Munţii Apuseni s-a dezvoltat un relief carstic cu peşteri şi chei (peştera Urşilor.1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -clasa cambisoluri (soluri brune. b) un etaj climatic şi o influenţă climatică . Zănoaga). Râu-Şes (1200-1600 m) şi Gornoviţa sau a Predealului (1000 m).Podişul Târnavelor are altitudini cuprinse între 400-600 m. alpine brune acide) e) o resursă de subsol . Cioclovina) .pe depozitele calcaroase se întâlnesc forme carstice .ro/ Mureşului. .1 p: cărbuni (huilă) şi numele diviziunii intramontane în care se exploatează .2 p: lacuri glaciare (Lacul Gâlcescu.1 p: Depresiunea Petroşani. .1 p e) un etaj de vegetaţie: etajul stejarului.sunt prezente trei platforme de eroziune (suprafeţe de nivelare) . . b) două râuri care traversează unitatea: Târnava Mare şi Târnava Mică. vârful Parângul Mare. Total 12 puncte IV.2 p Total 10 puncte . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specif ice ale reliefului . fiind numiţi „Alpii Transilvaniei". d) un tip sau o clasă de sol . mai mari pe latura estică la contactul cu Subcarpaţii Interni ai Transilvaniei.2519 m.chei (Cheile Olteţului. Total 10 puncte b. căpătând caracter alpin.3 p . . Bucura. cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defilee. .ebacalaureat. .1 p f) două resurse de subsol: gaz metan. .la începutul cuaternarului a suferit o înălţare în bloc cu aproximativ 1000 m.Podişul Târnavelor s-a format prin sedimentarea plăcii Transilvane scufundate cu 4000-5000m.în Podişul Târnavelor sunt întâlnite structuri boltite. Peştera Meziad.altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Parâng . .Munţii Retezat). . numite domuri gazeifere. formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei.influenţe oceanice sau submediteraneene. . . sare. . având o fragmentare mare datorită afluenţilor http://www.este alcătuit din roci sedimentare. a.văile sunt largi în depresiuni.sunt alcătuiţi petrografic din şisturi cristaline cu intruziuni granitice şi calcare. . Cheile Someşului Cald) spre deosebire de Podişul Bârladului al cărui relief este alcătuit din: platouri netede şi cueste.puţine depresiuni intramontane.. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului .2 p: oricare dintre climatul montan şi alpin. cu peste 6 terase. în Munţii Retezat . Muierii.3 p .este o unitate de orogen.2 p c) numele unui oraş cu peste 50000 locuitori: Sibiu.Borăscu (2000-2200 m). . Galbenei). c) două tipuri genetice de lacuri . lacuri hidroenergetice (Lacul Vidra). văi glaciare.circuri are adăpostesc lacuri (Lacul Gâlcescu . . culoare de vale.2509 m în vârful Peleaga.gradul de fragmentare este scăzut .masivitate accentuată ca urmare a alcătuirii petrografice din roci dure.Munţii Parâng. Peştera Scărişoara. oricare influenţă climatică dintre următoarele .1 p d) o influenţă climatică: influenţe oceanice. Cheile Bulzului. Lacul Bucura şi Zănoaga . peşteri (Peştera Polovragi.

. c. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 63 I. c. d. . anul cu cel mai mic spor natural este 1998.3 p 2. . 8. Suceava.varietatea reliefului.etajarea elementelor climatice: c.1 p http://www. Bistriţa. sporul natural al populaţiei se calculează prin diferenţa dintre natalitate şi mortalitate . .2 p. Se acordă 4 p pentru următoarea explicaţie: . . b. . .2 p 3.oraşul Baia Mare. 6. b. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată: Râurile din Podişul Dobrogei.influenţe pontice în Delta Dunării şi oceanice în Podişul Târnavelor.în Podişul Târnavelor este de 500-700 mm/an şi în Delta Dunării 350-400 mm/ an. Prahova.ro/ 5. b. 10. Se acordă 12 puncte astfel: a. . 2. d. astfel: 1. 7. 9. dezvoltată pe baza resurselor de minereuri neferoase din munţii Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali. a. 5. Total 16 puncte VI.brize marine şi crivăţul (iarna) în Delta Dunării şi vânturile de vest în Podişul Târnavelor.etajul climatic diferă: . astfel: 1. vara unele dintre ele seacă. b. b. 4.2 p 4. datorită climatului excesiv continental (cu precipitaţii puţine) au debite reduse.ebacalaureat. cu industria aluminei.cantitatea medie de precipitaţii diferă . Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat).V.2 p b.etaj climatic de câmpie joasă în Delta Dunării şi etaj climatic de dealuri în Podişul Târnavelor. Total 20 puncte ii.2 p c.vânturile sunt diferite în cele două unităţi . .2 p d. 3. b. . Se acordă 16 puncte astfel: a. . . Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată: Populaţia urbană are o pondere ridicată în Depresiunea Petroşani datorită resurselor bogate de cărbuni. oraşele Satu Mare şi Timişoara. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată: Cei doi factori care determină distribuţia inegală a pădurilor pe teritoriul ţării noastre sunt: . industria siderurgică. doi factori care au contribuit la scăderea sporului natural după 1993 sunt: scăderea natalităţii şi migraţiile. . 4 p pentru două deosebiri între relieful Munţilor Poiana Rusca şi relieful Dealurilor de . cu industrie metalurgică. oraşele: Bârlad. o consecinţă a sporului natural negativ al populaţiei este scăderea numărului de locuitori. anul cu cel mai mare spor natural este 1967. b.2 p Total 10 puncte III.influenţele climatice sunt diferite . d.2 p e. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). Se acordă 12 puncte din care: a.oraşul Oradea. oraşele: Galaţi. . dezvoltată pe baza resurselor de bauxită din Munţii Pădurea Craiului (Apuseni). depresiunile: Ciuc şi Braşov. 4 p pentru două deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Podişului Târnavelor: .

vânturile sunt diferite în cele două unităţi .alunecări de teren.cantitatea medie de precipitaţii este diferită . pietriş). 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei Moldovei (Câmpia Jijiei) şi clima Grupei Făgăraş: . d) două resurse de subsol .etaj climatic de câmpie joasă în Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) şi climat montan şi alpin în Grupa Făgăraş.1 p influenţe est-continentale. argile. roci pentru construcţie (nisip. sare. http://www. nisipuri. a. . Total 12 puncte IV. urmate de un aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe.în alcătuirea petrografică a Munţilor Poiana Rusca se găsesc roci metamorfice (şisturi cristaline) spre deosebire de Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) care cuprinde roci sedimentare.Munţii Poiana Rusca s-au format prin încreţirea scoarţei terestre.apar forme pseudocarstice în sare . . .Platoul Meledic. . Exemplu de răspuns: . .Altitudinile sunt mai mari în Munţii Poiana Rusca de 1374 m (Vf. . Pintenul Homorâciu.1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele .sunt întâlnite frecvent procese de versant .etajul climatic diferă .Vălenii de Munte pe râul Teleajen.2 p: oricare resursă dintre următoarele: cărbuni (lignit).ro/ .influenţe est-continentale (de ariditate) în Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) şi oceanice în Grupa Făgăraş. b) un etaj climatic . formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei în ultimele faze de cutare. conglomerate.3 p (câte 1 p pentru flecare aspect specific al reliefului. sare. . . . iar Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) prin depuneri de sedimente.crivăţul bate iarna în Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) şi vânturile de Vest în Grupa Făgăraş. Padeş). c. .Vest: .sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii. . . cărbuni). c) un etaj de vegetaţie . .orientarea culmilor este arcuită de la N-S şi NNE-SSV la V-E. marne.„Vulcanii noroioşi" de la Berca-Arbănaşi şi „Focul Viu"delaAndreiaşu.la poalele munţilor se desfăşoară un aliniament de depresiuni submontane închise de dealuri interne. faţă de altitudinile din Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) de 300-400 m. .1 p: etajul climatic de dealuri înalte. cu lunci extinse şi 3-5 terase.etajul stejarului şi etajul fagului (zona de pădure). petrol (hidrocarburi lichide).văile sunt largi în depresiuni.este cel mai complex sector subcarpatic .996 m. oricare dintre următoarele).influenţele climatice sunt diferite .sâmburii de sare formează cute diapire .în Grupa Făgăraş 1000-1400 mm/ an şi în Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) 400-600 mm/ an.sunt prezente fenomene geologice .ebacalaureat.Slănic Prahova. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului .altitudinea maximă este întâlnită în Pintenul Ivăneţu -1021 m sau în Măgura Odobeşti . .la vest de valea Buzăului prezintă un singur şir de depresiuni mari . Câmpina pe Prahova şi Pucioasa pe Ialomiţa.complexitatea sectorului este mărită de prezenţa pintenilor montani . şiroiri care degradează terenurile. pietrişuri.Pintenul Ivăneţu.este o unitate de orogen. gaze de sondă (hidrocarburi gazoase). o influenţă climatică . .

cu peste 6 terase. iar după funcţie deosebim: funcţie zootehnică. d) o zonă de vegetaţie .defrişările. formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei şi prin erupţii vulcanice (Neogen). Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului . Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată: datorită aşezării geografice a celor două oraşe: . . Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată: temperaturile medii anuale scad odată cu creşterea altitudinii astfel: în zona de câmpie temperatura medie anuală este de 10-11° C. . Datorită altitudinilor mai mari din Subcarpaţi (circa 1000 m) cantitatea de precipitaţii este mai mare decât în Munţii Macin (altitudinea maximă de 467 m). Domelor. în zona de deal şi podiş 6-10° C.1 p: oricare tip genetic de lac dintre următoarele .minereuri complexe (sulfuri complexe). feroviare. b) o influenţă climatică .grad de fragmentare ridicat . Total 10 puncte b.este o unitate de orogen.1 p: oricare influenţă climatică dintre următoarele .prezintă urme ale modelării glaciare . rutiere. rutiere. oricare dintre următoarele). prezentând pe această direcţie un paralelism culme-vale. mangan.influenţe climatice oceanice sau scandinavo-baltice. aeriene pentru Tulcea. Exemplu de răspuns: . feroviare.2 p: oricare resursă naturală dintre următoarele .depresiuni intramontane.Constanţa (oraş port la Marea Neagră) şi Tulcea (oraş situat pe Dunăre). funcţie forestieră. sare. c) un tip genetic de lac . culoare de vale. cristaline (şisturi cristaline) în C şi sedimentare (calcare.după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu se individualizează trei şiruri de roci -vulcanice (andezit. e) numele unei depresiuni . Ocna Şugatag). cauza . conglomerate) în E.orientarea culmilor este NV-SE. în Munţii Macin sunt predominante influenţele est-continentale care corelate cu altitudinile conduc la precipitaţii foarte reduse. .altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Rodnei . f) două resurse de subsol . . Oaşului. Se acordă 16 puncte astfel: a. zona alpină. lacuri în masive de sare (Lacul Coştiui. . Gutâi. d.ro/ b. iar în zona montană de 6-0° C (sub 0°C în zona alpină).activităţi de transporturi maritime. http://www. . Se acordă 4 p pentru explicaţie.1 p: oricare zonă de vegetaţie dintre următoarele .circuri care adăpostesc lacuri (Lacul Lala şi Buhăescu). vârful Pietrosul Rodnei.2303 m. aeriene pentru Constanţa şi de transporturi fluvio-maritime.1 p: oricare din tipurile . Buhăescu). cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defileuri. Total 16 puncte VI. e) un tip sau o clasă de sol . bazalt) în V. funcţie turistică. c.2 p: hazardul natural alunecările de teren.relieful vulcanic este prezent prin conuri şi cratere modelate de agenţii externi în Munţii Oaş. .zona de pădure.1 p: oricare dintre depresiunile: Maramureşului.e) un hazard natural cu posibilitate de producere şi o cauză a acestuia . V. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată: După formă satele în zona de munte sunt risipite.3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului. Ţibleş. roci pentru construcţie.văile sunt largi în depresiuni.podzoluri. Se acordă 12 puncte astfel: . . alpine brune acide/ clasa spodosoluri. gresii.lacuri glaciare (Lacul Lala. văi glaciare.ebacalaureat.

5. .4 m în Grindul Letea.influenţe est-continentale (de ariditate) în Câmpia Bărăganului şi submediteraneeneîn sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş). mlaştini).ro/ dig în mare de peste 10 km lungime.Trotuş şi Buzău (2 p). b.altitudinea maximă este de 12. Vaslui şi Suceava (3 p). 3. valoarea maximă a debitului mediu lunar este aproximativ 90 m3/s . a. bălţi. c. luna în care se înregistrează este august . gheţii la începutul primăverii .2 p. d. 9. 6. Total 20 puncte II. trei aspecte specifice ale reliefului Deltei Dunării (câte 1 p pentru flecare aspect specific al reliefului.1 p.influenţele climatice sunt diferite . . b. astfel: 1. Total 10 puncte III. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). d. luna în care se înregistrează este martie . Timişoara (1 p).1 p. . aluviuni recente şi nisipuri marine.este o câmpie în formare.1 p. d. lacuri. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru flecare element solicitat). 4. 2. 3. . canale. valoarea minimă a debitului mediu lunar este aproximativ 10 m3/s . 5. b.în alcătuirea depozitelor deltaice intră nisipuri. . astfel: 1. două cauze care contribuie la înregistratrea valorilor reduse ale debitului sunt: secetele din timpul verii şi perioada de îngheţ din timpul iernii . .porţiunile joase sunt acoperite de ape (braţe. feroviare (1 p). lentile de turbă. b. râuri . decât în Câmpia Bărăganului 400-500 mm/ an. 2. gârle. e.vânturile sunt diferite în cele două unităţi .Cluj Napoca.crivăţul bate iarna în Câmpia Bărăganului şi austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş).la gura de vărsare a braţului Sulina s-a format o bară de aluviuni ce a impus construirea unui http://www.ebacalaureat. hazarduri industriale (accidente nucleare) sau accidente navale. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş) şi clima Câmpiei Bărăganului: . a. 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali şi relieful . o cauză care determină producerea debitului maxim o reprezintă precipitaţiile abundente corelate cu topirea zăpezilor. oricare dintre următoarele): .uscatul este reprezentat de grinduri: fluviale (fâşii de nisip situate de-a lungul braţelor principale şi orientate V-E). Se acordă 12 puncte din care: a.cantitatea medie de precipitaţii este mai mare în Câmpia de Vest (la sud de râul Mureş) 500600 mm/ an.a.1 p. 7. prin aluvionarea unui fost golf al Mării Negre în ultimii 10000 de ani. 10.la vărsarea braţului Sfântu Gheorghe s-au format prin acumulare de nisip insulele Sacalinul Mare şi Mic. c. « b.2 p. diferenţa dintre valoarea cea mai mare şi valoarea cea mai mică a debitului mediu lunar este de 80 m3/s . pietrişuri în alternanţă cu material organic. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 64 I. c. 4. . oraşe . b. .2 p. 8. fluvio-maritime (perpendiculare pe direcţia braţelor Dunării şi formate prin acţiunea comună a Dunării şi a Mării Negre) şi continentale (vechi porţiuni de uscat predeltaic acoperite de nisip).

faţă de Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali . . vârful Pietrosul Rodnei. frecvent procese de versant .alunecări de teren. deoarece au avut loc erupţii vulcanice în Neogen. .conuri. având un fundament al platformei Moesice (coborât către Carpaţii Meridionali) acoperit cu depozite sedimentare. pietrişuri. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului . ia care se adaugă calcare şi conglomerate. Polovragi.3p (câte 1p pentru fiecare aspect specific al reliefului.este o unitate de platformă. . Total 12 puncte IV. chei (Cheile Olteţului.este alungit pe direcţia V-E.altitudinea maximă este mai ridicată în Carpaţii Meridionali la Vest de valea Oltului .3 p: petrol.1 p: oricare dintre următoarele . care degradează terenurile. c.cantitatea medie de precipitaţii este diferită . Cioclovina).clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun roşcate de pădure) sau clasa cambisoluri (soluri brune şi brune acide).peste 600 m. . . iar Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali este alcătuită din roci vulcanice (în V). . roci pentru construcţie . Piteşti.vânturile sunt diferite în cele două unităţi . . d) un tip sau o clasă de sol .influenţele climatice sunt diferite . argile cu intercalaţii de cărbuni). b) o influenţă climatică . cristaline (în C) şi sedimentare (în E).1 p: influenţe de tranziţie sau submediteraneene.structura monoclinală a favorizat apariţia reliefului asimetric de tip cuestă la contactul cu Subcarpaţii Getici. http://www. cărbuni (lignit). a. .influenţe continentale (de ariditate) în Câmpia Jijiei şi oceanice în Câmpia Transilvaniei.sunt întâlnite. . gaze de sondă.prezintă o înclinare pe direcţia N-S. c) două oraşe . ziduri.modul de formare al Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali este diferit de al Carpaţilor Meridionali la Vest de valea Oltului.în Câmpia Transilvaniei 600-700 mm/ an şi în Câmpia Jijiei 400-600 mm/an. e) trei resurse de subsol . punându-seîn evidenţă caracterul piemontan al unităţii. mai ales în jumătatea nordică. Galbenei).Carpaţilor Meridionali la Vest de valea Oltului: .ro/ -altitudinea maximă este întâlnită pe rama nordică . .crivăţul bate iarna în Câmpia Jijiei şi vânturile de Vest în Câmpia Transilvaniei. marne.2 p: Craiova.Munţii Rodnei 2303 m.Munţii Parâng 2519 m. iar la contactul cu Câmpia Română are altitudini de 250-300 m. .Carpaţii Meridionali la Vest de valea Oltului sunt alcătuiţi din şisturi cristaline cu intruziuni granitice. .ebacalaureat.alcătuirea petrografică a celor două unităţi este diferită . şiroiri.văile cu 3-5 terase bine dezvoltate şi interfluviile cu spinări netede se înclină uşor şi se lărgesc spre sud (divergent) sau converg în zone de adunare a apelor (Piteşti pe Argeş şi Filiaşi pe Jiu).în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali sunt forme de relief vulcanic modelate de acţiunea agenţilor externi .alcătuit din roci moi (nisipuri.în Carpaţii Meridionali la Vest de valea Oltului apar forme ale reliefului carstic -peşteri (Peştera Muierii. iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali lipsesc aceste forme. iar în Carpaţii Meridionali la Vest de valea Oltului relieful vulcanic lipseşte. oricare dintre următoarele): . măguri. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei Jijiei şi clima Câmpiei Transilvaniei: . vârful Parângul Mare.

clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun-roşcate de pădure). lucrările de îmbunătăţiri funciare (fixarea nisipurilor. de-a ngul căreia a fost construit Canalul Dunăre-Marea Neagră). . lagună maritimă . Bugeac.8 mii.(nisip.1p: etajul climatic de dealuri joase sau etaj climatic de mpie şi influenţe est-continentale (de ariditate) sau influenţe pontice. pietrişuri. ape şi bălţi. dar şi spre centru (către valea râului Carasu. Terenurile arabile au extensiunea cea mai mare în zonele joase de câmpie şi dealuri puţin înalte.) extind suprafaţa terenurilor arabile. Exemplu de răspuns: . arterele hidrografice pot asigura apa sistemelor de irigaţie. pietriş). .înclinarea este pe direcţia E-V. Total 10 puncte b. . unde se întâlnesc condiţii naturale prielnice culturii plantelor . b) un etaj sau tip climatic .14. limanuri fluviale .4 mii. Total 10 puncte N.altitudinea maximă este de 204 m în Podişul Oltinei.ro/ puţin înclinată. temperaturi medii anuale favorizează ajungerea la maturitate k culturilor.Lacul Siutghiol.1 p: oricare dintre următoarele . . Mârleanu. ha. ha în cadrul terenurilor agricole . nisipuri.1 p: Constanţa. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată: Râurile din Podişul Dobrogei au următoarele caracteristici: . precipitaţiile naturale sunt suficiente desfăşurării proceselor fiziologice ale plantelor. b. Vederoasa.Lacul Techirghiol. alte suprafeţe) cu o proporţie ridicată a terenurilor arabile 9. oricare dintre următoarele). .cea mai veche unitate de relief a ţării (Podişul Casimcei) modelată subaerian din omentul formării. bază furajeră pentru creşterea animalelor (plante furajere). Mangalia.este o unitate de platformă ce evoluează în legătură cu teritoriile deluroase xtracarpatice şi este sedimentat prin repetate transgresiuni şi regresiuni marine.Lacul Oltina. . Varietatea de culturi agricole care se pot practica în ţara noastră asigură componentele esenţiale ale alimentaţiei umane (cultura cerealelor).suprafaţa reliefului este netedă sau http://www. .fac parte din Grupa râurilor dobrogene.relieful litoral este reprezentat de faleze şi plaje în jumătatea sudică. Se acordă 16 puncte astfel: a. reducerea eroziunii terenurilor etc. solurile au o fertilitate ridicată. materii prime pentru industrie (plante tehnice). d) un tip sau o clasă de sol .sunt râuri scurte şi puţine datorită configuraţiei reliefului.3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului. . [Dunăreni. e) un oraş cu peste 300000 de locuitori .clasa molisoluri (cernoziom. desecarea şi eliminarea excesului de umiditate. c) două tipuri genetice de lacuri şi câte un exemplu de lac pentru fiecare tip.62%. . Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată: Ca urmare a condiţiilor de relief şi pedoclimatice ţara noastră are un fond funciar variat (terenuri agricole .fundamentul este alcătuit din gresii şi calcare iar cuvertura sedimentară formată din •ess.4 p oricare două tipuri şi două exemple dintre următoarele: Hmanuri maritime .ebacalaureat.relieful are aspect neted sau uşor ondulat. sol bălan dobrogean). păduri. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului .

c.5° C .5° C. d. . 6.2 p. e. c. între valurile corpului. temperatura medie a lunii noiembrie este de aproximativ 7.i împărţirea sumei la 12 (numărul de luni ale anului) . 7.în Subcarpaţi versanţii deţin o pondere mare (peste 80%) şi panta reliefului este accentuată (10-30°) în comparaţie cu Câmpia Română unde predomină relieful orizontal cu o pondere redusă a versanţilor (sub 10%) şi pante mici (sub 5°).5° C şi diferenţa de aproximativ 5° C . Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 65 I.ro/ f. alunecări. Multe lacuri în Câmpia Transilvaniei sunt amenajate de om. Ocna Dej. înregistrată în luna ianuarie . Total 20 puncte II. valoarea minimă aproximativă a temperaturii medii lunare este de . amplitudinea medie anuală se calculează făcând diferenţa dintre temperaturile me¬ dii lunare ale lunilor ianuarie şi iulie . 9. http://www.în Subcarpaţi au avut loc despăduriri masive ce au favorizat deplasările pe versant. 5.2 p. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). Târgu-Jiu.se varsă în Marea Neagră prin limanuri şi lagune maritime în jumătatea nordică şi în Dunăre prin limanuri fluviale în jumătatea sudică.Lacul Ursu. temperatura medie a lunii decembrie este de aproximativ 2. c. temperatura medie anuaJă se calculează prin însumarea temperaturilor medii lunare .2° C. . astfel: 1. 10. 4. declanşând alunecări de teren cu o frecvenţă mai mare în Subcarpaţi. iar la ploi bogate provocau inundaţii. Se acordă 4 p pentru explicaţie: alunecările de teren au o frecvenţă mai ridicată în Subcarpaţi faţă de Câmpia Română din următoarele cauze: . a. 8. pe râurile care secau vara.. c. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat). au rezultat lacuri sărate . . înregistrată în luna iunie . amplitudinea termică anuală este de aproximativ 24.3 p: Piatra-Neamţ. Se acordă 12 puncte astfel: a. b. Total 16 puncte VI. prin tasarea şi prăbuşirea pereţilor unor vechi galerii de exploatare a sării.2 p.5° C. d. valoarea maximă aproximativă a temperaturii medii lunare este de 22. Frecventele alunecări de teren formează. Ocna Mureş. d. b.direcţia de curgere este NV-SE pentru râurile din jumătatea nordică şi EV pentru cele din jumătatea sudică. c. astfei: 1.au debite scăzute ca urmare a influenţelor climatice est-continentale (de ariditate). c. Suceava.2 p.2 p. Ocna Sibiului. deoarece în regiunile în care sarea se află la suprafaţă sau la mică adâncime.2 p. lacuri cu suprafeţe variabile. c. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată: Lacurile din Depresiunea colinară a Transilvaniei sunt legate de substratul acestei unităţi de relief.ebacalaureat. 2. . oraşe . d. d. . 3.în aceste condiţii depozitele situate deasupra stratului de argilă se deplasează gravitaţional către baza versantului.cantitatea de precipitaţii este mai mare în Subcarpaţi (700-900 mm/an) faţă de Câmpia Română (400>600 mm/ an). . pentru piscicultura şi irigaţii (iazuri şi eleştee).

c. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) patru aspecte specifice ale reliefului . culoare de vale. formată în timpul orogenezei alpine prinîncreţirea scoarţei. iar a Câmpiei Jijiei NS.altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Parâng . . .Borăscu (2000-2200 m).altitudinea maximă în Podişul Getic de peste 600 m în Platforma Argeşului este mai mare decât altitudinea Câmpiei Jijiei 200-300 m.este o unitate de orogen. / .2509 m în vârful Peleaga.pe depozitele calcaroase se întâlnesc forme carstice . două tipuri genetice de lacuri din Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali . .prezintă urme ale modelării glaciare . 3.chei (Cheile Olteţului. . . roci pentru construcţii.influenţele climatice sunt diferite . zinc în amestec cu aur şi argint). . lagune.influenţe pontice în Delta Dunării şi submedite-•"aneene în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş). oricare dintre următoarele): .cantitatea medie de precipitaţii diferă . vârful Parângul Mare.înclinarea stratelorîn Podişul Getic este N-S.2 p: oricare două dintre următoarele resurse . . Cioclovina) .în Câmpia de Vest (la sud de râul Mureş) 500-600 mm/ an şi în Delta Dunării 350-400 mm/ an. 4.sunt alcătuiţi petrografic din şisturi cristaline cu intruziuni granitice şi calcare. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş) şi clima Deltei Dunării: . Se acordă 12 puncte din care: a. plumb.vânturile sunt diferite în cele două unităţi . în Munţii Retezat .brize marine şi crivâţu! (iarna) în Delta Dunării şi austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş). iar în Câmpia Jijiei NV-SE.influenţele climatice sunt diferite . .2 p: lacuri. b.cantitatea medie de precipitaţii este diferită . două resurse de subsol din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali . 4 p pentru două deosebiri între relieful Podişului Getic şi relieful Câmpiei Jijiei: .vânturile sunt diferite în cele două unităţi .Munţii Retezat). .puţine depresiuni intramontane.ebacalaureat.2519 m.la începutul cuaternarului a suferit o înălţare în bloc cu aproximativ 1000 m. a.sunt prezente trei platforme de eroziune (suprafeţe de nivelare) . roci care nu se găsesc în Câmpia Jijiei. mangan. fiind numiţi „Alpii Transilvaniei". .minereuri complexe (sulfuri de cupru. căpătând http://www.în Podişul Dobrogei de Sud 350-500 mm/ an şi în Dealurile Silvaniei 600-800 mm/ an.2.crivăţul şi brize marine în Podişul Dobrogei de Sud şi vânturile de Vest în Dealurile Silvaniei. . limanuri maritime. Râu-Şes (1200-1600 m) şi Gornoviţa sau a Predealului (1000 m).desfăşurarea Podişului Getic este V-E. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Dobrogei de Sud şi clima Dealurilor Silvaniei (Silvano-Someşene): .gradul de fragmentare este scăzut .ro/ caracter alpin. .3 p: Trotuş.4 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului. petrol si gaze asociate. Total 10 puncte III. . Galbenei). . Jiu şi Buzău. sare.masivitate accentuată ca urmare a alcătuirii petrografice din roci dure. peşteri (Peştera Polovragi. Total 12 puncte IV.influenţe est-continentale (de ariditate) şi pontice în Podişul Dobrogei de Sud şi oceanice în Dealurile Silvaniei.circuri care adăpostesc lacuri (Lacul Gâlcescu Munţii Parâng. Lacul Bucura şi Zănoaga . văi glaciare. Muierii.în alcătuirea geologică a Podişului Getic apar şi orizonturi de cărbuni (lignit). râuri .

1 p: oricare influenţă climatică dintre următoarele . motiv pentru care se poate practica o agricultură mecanizată. b) o influenţă climatică . cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defilee. brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri. f) două oraşe cu peste 50000 loc. lacuri hidroenergetice (Lacul Vidra). prin tasare. b) o influenţă climatică .2 p: lacuri glaciare (Lacul Gâlcescu. nord-est. cu peste 6 terase.văile sunt largi în depresiuni. dealuri şi podişuri.alcătuită din roci moi (nisipuri. cu frecvente procese de . Bucura. formând lacuri sărate.pe partea dreaptă a râurilor din Bărăgan se găsesc dune de nisip.ebacalaureat. pietrişuri. c) un râu . Relieful aduce modificări evidente în agricultura autohtonă etajând elementele climatice şi solul. aşa cum s-a umplut Lacul Pontic cu materiale aduse de râuri. crovuri (mici adâncituri). d) un tip sau o clasă de sol . pe trepte de relief.influenţe oceanice sau submediteraneene. Călmăţui. e) un tip sau o clasă de sol . Călăraşi.ro/ g) o resursa energetică .2 p: oricare oraş dintre următoarele . Se acordă 16 puncte astfel: a.este acoperită cu un strat de loess. având un fundament al platformei Moesice acoperit cu depozite sedimentare.1 p: oricare râu dintre următoarele . .1 p. . Slobozia. rezultând o diversitate agricolă dispusă concentric.1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -clasa molisoluri (cernoziom. . c) două tipuri genetice de lacuri .1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele clasa cambisoluri (soluri brune.1 p: influenţe est-continentale (de ariditate). Total 10 puncte V.este o unitate de platformă. e) zona de vegetaţie . marne). . cernoziom cambie). câmpii.1 p: oricare resursă dintre următoarele .Ialomiţa. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului . .Brăila. d) o resursă de subsol .1 p: cărbuni (huilă) şi numele diviziunii intramontane în care se exploatează . în proporţii aproximativ egale. un relief mai accidentat.1 p: Depresiunea Petroşani. complexă..sunt întâlnite câmpii tabulare cu un relief neted. zona stepei cu etajul stepei. cu lunci extinse şi 1-3 terase. care depăşeşte în grosime 40 m. . Zănoaga).prezintă o înclinare de la vest spre est. cu interfluvii ca nişte platouri. Total 10 puncte b. netede sau puţin înclinate.văile sunt largi. . argile. http://www. .pe loess se formează. alpine brune acide). Dealurile înalte (300-700 m) prezintă.3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului.hidrocarburi lichide (petrol) şi hidrocarburi gazoase (gaze asociate). în genere. Treapta câmpiilor şi dealurilor joase constituie principala regiune agricolă a ţării deţinând 80% din terenurile arabile. uneori umplute cu apă. oricare dintre următoarele): . 4 p pentru explicaţia solicitată: Fondul funciar în ţara noastră se modifică în raport cu altitudinea ca urmare a reliefului variat munţi.

valoare mică şi greutate/ volum mare. 4 p pentru explicaţia solicitată: Centrele metalurgiei neferoase sunt amplasate în apropierea zonelor de extracţie a materiilor prime deoarece se reduc astfel cheltuielile de transport al materiei prime.versant. obţinân-du-se un cost al produsului finit mai mic. Rolul transporturilor este acela de a facilita legătura între sectoarele economiei şi. în depresiuni şi pe versanţii însoriţi se extind culturile agricole. în zonele de câmpie reţeaua hidrografică nu mai condiţionează configuraţia reţelei rutiere şi feroviare. determină repartiţia concentrică a vegetaţiei. d. însă cu întinse suprafeţe forestiere. spălate de precipitaţii (percolate). fagului şi coniferelor între 300-1800 m altitudine şi zona alpină cu etajul subalpin şi alpin la peste 1800 m altitudine. I c. 4 p pentru explicaţia solicitată: Se observă (analizând Harta principalelor căi ferate) că principalele axe de transport sunt dispuse de-a lungul marilor râuri (magistrale feroviare dublate de căi rutiere). în gene¬ral. Doar zonele acvatice sau cu exces de umiditate sunt evitate. altitudinal se dispun: zona stepei cu etajul stepei şi silvostepei sub 300 m altitudine. depresiunile. impunând prelucrarea lor în vecinătatea centrelor de extracţie. păsurile/trecătorile sunt valorificate pentru construirea de căi rutiere şi feroviare. îndeosebi în zonele montane dar şi în cele colinare şi de podiş. văile râurilor. precum şi principalele axe de transport în lungul lor. 4 p pentru explicaţia solicitată: Relieful şi clima reprezintă factorii principali în repartiţia zonal-altitudinală a vegetaţiei. impunând o anumită configuraţie acestora. prezenţi sub forma unui arc central. Exemple: centrul metalurgic Baia Mare prelucrează minereurile extrase din Munţii Gutâi. zona pădurii cu etajul stejarului. Expoziţia versanţilor aduce o variaţie de înălţime a etajelor. soluri sărace. Fragmentarea reliefului aduce inversiuni de vegetaţie: . vest. terasate şi cu o expoziţie favorabilă (sud. Astfel. de căile de transport rutier şi feroviar. totodată. est) pot fi valorificate agricol: viţă de vie şi livezi cu pomi fructiferi. b. Zăcămintele de minereuri neferoase nu au rezerve prea mari şi concentraţia metalului în zăcământ este scăzută. concentrând aşezările şi activităţile umane. în centru. centrul metalurgic Oradea prelucrează minereurile extrase din Munţii Pădurea Craiului. favorizând creşterea animalelor. însă. Munţii au teren accidentat. Astfel. De fapt. care pe versanţii sudici „urcă" 200 m în raport cu cei nordici. Munţii Carpaţi. de fâneţe şi păşuni. asigură deplasarea locuitorilor. în general. relieful impune etajarea elementelor climatice şi implicit etajarea elementelor biopedogeografice. cât şi spre Depresiunea colinară a Transilvaniei. centrul metalurgic Zlatna prelucrează minereurile extrase din Munţii Metaliferi. culoarele de vale. Minereurile extrase au. Reţeaua hidrografică influenţează transporturile feroviare şi rutiere. atât spre zonele extracarpatice.

9. c. d. râurile: Jijia. 3. 5.relieful glaciar este bine reprezentat în Grupa Făgăraş prin circuri (Lacul Bâlea. 4 p pentru două deosebiri între clima Masivului Dobrogei de Nord şi clima Podişului Someşan: . 10. d. 7. 8. c.1 p.ebacalaureat.chei (Cheile Minişului. http://www. prelung ite şi la începutul toamnei.2 p. Nerei). 4. valori ale debitului mediu lunar cuprinse între 150-200 m3/ s se înregistrează în lunile februarie şi iulie . b. cele mai reduse valori ale debitului sunt înregistrate toamna (lunile septembrie. . peşteri (Comarnic) şi lipseşte în Grupa Făgăraş. Sfântul Gheorghe . Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). diferenţa între debitul lunilor cu valori extreme este de 230 m3/ s . Olt. . octombrie şi noiembrie) ca urmare a precipitaţiilor scăzute din anotimpul de vară. Se acordă 12 puncte astfel: a. 2. astfel: 1.crivăţul şi brize marine în Masivul Dobrogei de Nord şi vânturile de vest în Podişului Someşan. f. .2 p. Total 20 puncte II.în Masivul Dobrogei de Nord 350-600 mm/ an şi în Podişului Someşan 600-800 mm/ an. c. vârful Moldoveanu) este mult mai mare decât cea a Munţilor Banatului (1446 m.2 p. b. Bistriţa . Total 10 puncte III. b.altitudinea maximă a Grupei Făgăraş (2544 m.vânturile sunt diferite în cele două unităţi . e. 6. Vârful Semenic).3 p. Total 12 puncte s Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 66 I. în lunile martie.influenţe est-continentale (de ariditate) şi pontice în Masivul Dobrogei de Nord şi oceanice în Podişului Someşan.influenţele climatice sunt diferite . Drobeta Turnu Severin.relieful carstic are numeroase forme în Munţii Banatului . Slobozia. .cantitatea medie de precipitaţii este diferită . c. a. oraşele: Ploieşti.alcătuirea geologică a Grupei Făgăraş este reprezentată de şisturi cristaline cu intruziuni granitice pe când Munţii Banatului sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi calcare. valoarea minimă aproximativă a debitului mediu lunar este de 90 m3/ s şi se înregistrează în luna septembrie . b. oraşul Bucureşti . Se acordă 12 puncte din care: a. în timp ce făgetele urcă pe culmile însorite. valoarea maximă aproximativă a debitului mediu lunar este de 320 m3/ s şi se înregistrează în lunile aprilie şi mai . specifice sunt molidişurile. mai rece. Podragu).2 p.ro/ pe vatra depresiunii. văi glaciare şi lipseşte din Munţii Banatului.ro/ . 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Făgăraş şi relieful Munţilor Banatului: . b. oraşul marcat pe hartă cu numărul 14 (Galaţi) . dar şi epuizării resurselor de apă subterană (au alimentat râul în perioada lipsită de precipitaţii) . a. astfel: 1. Total 16 puncte VI. 3.4 p.2 p. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat). Carasului. cele mai ridicate valori ale debitului sunt înregistrate primăvara.2 p. Capra.Grupa Făgăraş este puţin fragmentată pe când Munţii Banatului sunt puternic fragmentaţi .1 p.http://www. 4.ebacalaureat. aprilie şi mai . .1 p. 2. Bârlad . 5. a.

Târnava Mare. f Mureş. formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei şi prin erupţii vulcanice (Neogen). c. brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri).vânturile sunt diferite în cele două unităţi .ro/ . culoare de vale longitudinale şi transversale (Olt.(Depresiunea Caraş-Ezeriş. Trotuş.fliş (calcare.grad de fragmentare ridicat . cratere şi platouri vulcanice. r Comăneşti).1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -clasa cambisoluri (soluri brune. cristaline (şisturi cristaline care dispar la S de valea râului i Trotuş) în C şi sedimentare cutate . fâşia estică . Total 12 puncte IV. Bârzavei).temperatura medie anuală este diferită .3 p: lac de baraj natural (Lacul Roşu). . marne). peste care s-a depus un strat de loess. conglomerate) în E.alcătuită din roci moi (nisipuri.influenţe scandinavo-baltice în Podişul Sucevei I şi oceanice în Dealurile Lipovei.crivăţul în Podişul Sucevei şi vânturile de vest în Dealurile Lipovei. d) un tip sau o clasă de sol . a. c) trei tipuri genetice de lacuri . etajul pădurii de amestec fag şi răşinoase. Bicaz.văile sunt largi în depresiuni. vârful Pietrosul Călimanilor.relieful carstic este întâlnit în Munţii Hăşmaşu Mare şi în Munţii Rarău. având un fundament carpatic scufundat (Marea Panonică). . Carasului.în Podişul Sucevei 6-8° C şi în Dealurile ' Lipovei9-10°C. Trotuş. acoperit cu depozite sedimentare. văile Nerei.altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Călimani .2100 m. . e) un etaj de vegetaţie . . Total 10 puncte b. etajul răşinoaselor. cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defileuri. Mureş. .1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele . Panaghia.3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului. modelate de agenţii externi în Munţii Călimani-Gurghiu-Harghita. lacuri hidroenergetice (Lacul Izvorul Muntelui). prezentând pe această direcţie un paralelism culme-vale. . bazalt) în V.ebacalaureat.de dealuri înalte în Podişul Sucevei şi de dealuri joase în Dealurile Lipovei. Târnava Mică. se extinde treptat spre S.2 p: oricare râu dintre următoarele .altitudinea maximă este întâlnită în Câmpia Cărei . oricare dintre următoarele): . etajul subalpin şi etajul alpin.143 m. lac vulcanic (Lacul Sfânta Ana). Ciuc.după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu se individualizează trei şiruri de roci ■ vulcanice (andezit. Almăjului. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului .relief pe conglomerate cu forme curioase apare în Munţii Ceahlău Căciula Dorobanţului. . http://www.depresiuni intramontane (Giurgeu. b) două râuri care izvorăsc din unitate . pietrişuri. cu I peste 6 terase. oricare dintre următoarele): . relieful vulcanic este prezent prin conuri. .etajul climatic este diferit .este o unitate de orogen. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului . orientarea culmilor este NV-SE. Bistriţa). argile..influenţele climatice sunt diferite .este o unitate de orogen. 4 p pentru două deosebiri între clima Dealurilor Upovei şi clima Podişului Sucevei: .etajul fagului.3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului. I . . gresii. .Olt. Borsec.

Se acordă 16 puncte astfel: a. Oradea. Cantitatea de precipitaţii scade astfel V-E. Teritoriul României se desfăşoară VE pe 9° longitudine. b) o influenţă climatică . pe loess. 500-600 mm/ an în Câmpia Română partea central vestică.2 p: oricare două resurse dintre următoarele .petrol. c) o zonă de vegetaţie .Arad. 700-1000 mm/ an în dealurile înalte. ape geotermale. spre deosebire de estul ţării. Odată cu creşterea altitudinii creşte şi cantitatea de precipitaţii căzută. d) două resurse de subsol . apar crovuri..cu precipitaţii scăzute.1 p: influenţe oceanice. f) un tip sau o clasă de sol . râuri divagante cu frecvente revărsări).sunt întâlnite două trepte de relief: câmpii înalte (peste 100 m). cernoziomuri levi-gate). inclusiv Câmpia Bărăganului. la peste 1000 mm/an în munţii (şi chiar peste 1200 mm/ an la peste 2000 m . Total 10 puncte V. 350-400 mm/ an pe litoral şi în Delta Dunării). altitudinea şi desfăşurarea lor. 400-500 mm/ an în Bărăgan şi Dobrogea. inclusiv în Câmpia de Vest .2 p: oricare două oraşe dintre următoarele . de la vest spre est (peste 600 mm/ an în Câmpia de Vest. iar diminuarea cantităţii de precipitaţii se produce pe măsurarea creşterii distanţei faţă de Oceanul Atlantic. .în câmpiile înalte. . Satu Mare. cu influenţe climatice de ariditate . Munţii Carpaţi. ferite de inundaţii şi câmpii joase (sub 100 m) cu mişcări lente de subsidentă (terenuri mlăştinoase.văile sunt largi. roci pentru construcţii (nisip). cu lunci extinse şi terase. . fapt evidenţiat de direcţia de curgere a râurilor. . la 500-700 mm/ an în dealurile joase.câmpia se extinde spre est. au un rol important în bararea maselor de aer care circulă deasupra ţării noastre (îndeosebi cele oceanice şi continentale) şi în distribuţia teritorială a cantităţii de precipitaţii.zona stepei cu etajul silvostepei sau zona de pădure cu etajul stejarului. e) două oraşe cu peste 100000 de locuitori .1 p: oricare zonă de vegetaţie dintre următoarele .1 p: clasa molisoluri (cerniziomuri.cu precipitaţii abundente şi uniforme în cursul anului.Câmpia Aradului vine în contact direct cu regiunea montană (Munţii Zarand).orientarea generală este NE-SV.în Câmpia Cărei se găsesc dune de nisip. . prin poziţia. pătrunzând în lungul râurilor carpatice ca nişte golfuri de câmpie (depresiuni golf). ca urmare a interferenţelor climatice: influenţe climatice oceanice în vestul şi centrul ţării. de la 400-500 mm/ an în câmpii. . gaze associate. .prezintă o înclinare uşoară de la E spre V. 4 p pentru explicaţia solicitată: Poziţia României pe continent stabileşte o particularitate importantă a climatului -climat temperatcontinental de tranziţie între cel temperat oceanic în centrul şi vestul Europei şi cel continental în partea estică. aduse de vânturile de vest.

a. Existenţa condiţiilor naturale de amenajare a portului Constanţa (incinta portuară. b. prin portul Constanţa.2 p. etajul pădurilor de amestec (fag şi conifere) între 1200-1400 m. stejar pufos. astfel: 1. fiind cel mai important port în bazinul Mării Negre. d. Activităţile turistice desfăşurate în staţiunea Mamaia valorifică potenţialul turistic (heliomarin) al Mării Negre. 10.altitudine). 4. Relieful prin dispunerea concentrică a unităţilor de relief şi prin creşterea altitudinii aduce modificări ale elementelor climatice (temperatură. b. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect).ebacalaureat. diferenţa între debitul lunar cu valori extreme este de 275 m3/ s . f. gheţii acumulate în timpul iernii. molid. Apariţia oraşului este legată de activităţile comerciale desfăşurate de greci pe ţărmul Mării Negre. 4 p pentru explicaţia solicitată: Activităţile economice ale oraşului Constanţa sunt influenţate de poziţia acestuia pe litoralul românesc. se derulează aproximativ 60% din comerţul exterior al ţării noastre. b.2 p. a. 7. gârniţă. o cauză a debitului scăzut este legata de precipitaţiile predominant solide (tempe¬ raturile sunt scăzute) şi acumularea sub formă de gheaţă sau strat de zăpadă.2 p. d. 4 p pentru explicaţia solicitată: Bazinul hidrografic al Jiului este dezvoltat pe Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu. precipitaţii şi vânturi). o cauză a producerii debitului maxim lunar este creşterea valorilor de temperatură ce provoacă topirii zăpezii. 9. 5. în alcătuirea geologică a Depresiunii Petroşani şi a Podişului Getic apar şi intercalaţii de cărbune supe¬rior (huilă) în Bazinul Petroşani şi cărbune inferior (lignit) în Bazinul Motru-Rovinari. c. c. c. stejar pedunculat. lunile aprilie şi mai cu un debit de 350 m3/ s . d. etajul pădurilor de conifere (brad.ro/ etajul fagului între 600-1200 m. 4 p pentru explicaţia solicitată: Fondul forestier al României este variat ca o consecinţă a particularităţilor reliefului şi a condiţiilor climatice. lungimea digurilor. Total 16 puncte VI. în unele locuri zadă) între 1400-1800 m. 6. d. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 67 I. Podişul Mehedinţi. . b. adâncimea apei) au favorizat dezvoltarea şantierului naval (construirea navelor maritime de mare tonaj>. pin. care contribuie la diversificarea fondului forestier. 3. în funcţie de necesarul de căldură şi umiditate. Si astăzi.2 p. b. Se acordă 12 puncte astfel: a. 8. c. gorun) între 250 -600 m.2 p. perioada în care râurile sunt alimentate aproape exclusiv din surse subterane . valoarea aproximativă a debitului în luna septembrie este de 125 m3/ s . Astfel. ianuarie cu un debit mediu de 75 m3/ s . e. http://www. Subcarpaţii Getici. dar şi precipitaţiilor ridicate din anotimpul de primăvară . c. Podişul Getic şi Câmpia Olteniei. zona de pădure are succesiv următoarele etaje de vegetaţie: etajul stejarului (cer. 2. Cele două bazine concentrează cele mai mari zăcăminte de cărbune ale României şi sunt traversate de râul Jiu şi afluenţii săi.2 p.

. Total 10 puncte III. Ciuc. lac vulcanic (Lacul Sfânta Ana). iar în Grupa Făgăraş relieful vulcanic lipseşte.2303 m.influenţe est-continentale (de ariditate) în masivul Dobrogei de Nord şi oceanice în Dealurile Lipovei. 2. Trotuş). . ziduri. două resurse . solul.modul de formare al Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali este diferit de al Grupei Făgăraş.temperatura medie anuală este diferită . a. vârful Pietrosul Rodnei din Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali.în Grupa Centrala a Carpaţilor Orientali sunt forme de relief vulcanic modelate de acţiunea agenţilor externi . 3. formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei în ultimele faze de cutare.crivăţul şi brizele marine în Masivul Dobrogei de Nord şi vânturile de vest în Dealurile Lipovei.3 p: .cantitatea de precipitaţii medii anuale este diferită . Bacău. . sare. 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali şi relieful Grupei Făgăraş: .influenţele climatice sunt diferite . ape geotermale.ro/ a.crivăţul în Podişul Sucevei şi vânturile de Vest în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş). .de dealuri înalte în Podişul Sucevei şi moderat de câmpie în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş). .Grupa Făgăraş este puţin fragmentată pe când Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali este puternic fragmentată (Depresiunea Giurgeu. Comăneşti. măguri. două tipuri genetice de lacuri . .în Podişul Sucevei 6-8° C şi în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş) 9-10° C. . cărbuni). . pietrişuri. Jijia. culoare de vale longitudinale şi transversale .conuri.2544 m. c.Bistriţa.altitudinea maximă a Grupei Făgăraş .etajul climatic este diferit . 4.alcătuirea geologică a Grupei Făgăraş este reprezentată de şisturi cristaline cu intruziuni granitice pe când Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali este alcătuită din roci vulcanice (în V). cristaline (în centru) şi sedimentare (în E).3 p. 4 p pentru două deosebiri între clima Masivului Dobrogei de Nord şi clima Dealurilor Lipovei: .2 p: oricare două tipuri genetice de lacuri dintre următoarele lac de baraj natural (Lacul Roşu).vânturile sunt diferite în cele două unităţi . Total 12 puncte IV. nisipuri. . Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat).vânturile sunt diferite în cele două unităţi .în Masivul Dobrogei de Nord 350-600 mm/ an şi în Dealurile Lipovei 600-800 mm/ an. lacuri hidroenergetice (Lacul Izvorul Muntelui). conglomerate. vârful Moldoveanu este mult mai mare decât cea a Munţilor Rodnei . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului .3 p.hidrocarburi lichide (petrol). marne.2 p: oricare două resurse dintre următoarele . Se acordă 12 puncte din care: http://www. Bârlad .sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii. . Bistriţa .Total 20 puncte II.este o unitate de orogen. argile. .influenţele climatice sunt diferite .ebacalaureat. deoarece au avut loc erupţii vulcanice în Neogen. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la Nord de râul Mureş) şi clima Podişului Sucevei: .influenţe baltice în Podişul Sucevei şi oceanice în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş). Timişoara. hidrocarburi gazoase (gaze asociate). b. astfel: 1. Timiş.

văile sunt largi în depresiuni. g) un oraş cu o populaţie cuprinsă între 50000-100000 locuitori .1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele . vârful Semenic.sunt prezente fenomene geologice . .este o unitate de orogen. .fragmentarea este ridicată . e) trei resurse de subsol . . formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei terestre: . . Locvei şi Dognecei). f) o activitate agricolă cu suprafeţe însemnate .văile sunt largi în depresiuni.1446 m.ro/ .orientarea culmilor este arcuită de la N-S şi NNE-SSV la V-E.altitudinea maximă este întâlnită în Pintenul Ivăneţu .complexitatea sectorului este mărită de prezenţa pintenilor montani . Nerei).ebacalaureat. şiroiri care degradează terenurile. roci pentru construcţie (nisip. minereuri neferoase.la poalele munţilor se desfăşoară un aliniament de depresiuni submontane închise de dealuri interne.1 p: viticultura. etajul coniferelor (zona de pădure).Vălenii de Munte pe râul Teleajen.prezintă relief carstic foarte bine dezvoltat .etajul stejarului şi etajul fagului (zona de pădure). Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice reliefului . urmate de un aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe. Total 10 puncte . d) etaj de vegetaţie . Miniş.depresiuni intramontane.apar forme pseudocarstice în sare .„Vulcanii noroioşi" de la Berca-Arbănaşi şi „Focul Viu" de la Andreiaşu.1 p: oricare râu dintre următoarele . roci pentru construcţie. petrol (hidrocarburi lichide).3 p: . e) un tip sau o clasă de sol .1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun roşcate de pădure) sau clasa cambisoluri (soluri brune. Pintenul Homorâciu. gaze de sondă (hidrocarburi gazoase).1 p: influenţe submediteraneene. .relieful prezintă două trepte .Pintenul Ivăneţu. . minereuri de fier. http://www.la vest de valea Buzăului prezintă un singur şir de depresiuni mari . chei. . izbucuri (Bigăr).996 m. Caras.1021 m sau în Măgura Odobeşti . Minişului.sunt întâlnite frecvent procese de versant . .Slănic Prahova.3 p: oricare resursă dintre următoarele: cărbuni (lignit). b) un etaj climatic .2 p: oricare resursă dintre următoarele: cărbuni (huilă). cu peste 6 terase.Platoul Meledic. peşteri (Comarnic). Câmpina pe Prahova şi Pucioasa pe Ialomiţa. brunacide). pietriş). f) două resurse de subsol . culoare de vale.Timiş.altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Semenic . . b) o influenţă climatică . cu lunci extinse şi 3-5 terase.1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -clasa cambisoluri (soluri brune. .1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele . Defileul Dunării.sâmburii de sare formează cute diapire . .chei (Cheile Carasului. brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri).etajul fagului. Nera. c) un râu .este cel mai complex sector subcarpatic . sare. .alunecări de teren.. c) un tip sau o clasă de sol . Cerna.treapta estică mai înaltă (Munţii Semenic şi Almăjului) şi treapta vestică mai joasă (Munţii Aninei. . Bârzava.sunt alcătuiţi din roci cristaline (şisturi cristaline) şi sedimentare (îndeosebi calcare). Total 10 puncte b.1 p: etajul climatic de dealuri înalte. d) un etaj de vegetaţie .1 p: Reşiţa.

activităţi umane etc. Faţă de unităţile de câmpie. soluri http://www. săraturi (soluri cu acumulări de săruri). . fie s-au reîntors în mediul rural. Se acordă 16 puncte astfel: a. Restructurarea economiei a determinat disponibilizarea unui număr mare de muncitori. care fie sunt în căutarea unui nou loc de muncă. în formare). Ponderea sectorul primar cunoaşte o creştere. depresiunile. fiind traversată de paralela de 45° latitudine nordică. clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii. precum şi de vegetaţie.V. Configuraţia reliefului impune reţelei feroviare o textură radiar concentrică.ebacalaureat. viaducte şi tuneluri. România este situată în emisfera nordică la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord. 4 p pentru explicaţia solicitată: Solurile sunt influenţate. ca urmare a restructurării activităţilor industriale considerate energofage şi energointensive. Pe porţiuni restrânse se întâlnesc soluri azonale: lăcovişti (soluri cu exces de umiditate).ro/ aluvionare de luncă (soluri tinere. în principal. Inelul carpatic prin desfăşurare şi declivitate constituie un obstacol în repartiţia căilor ferate. soluri brun-roşcate de pădure) în etajul dealurilor joase. Consecinţa fizico-geografică principală a poziţiei matematice a României pe Glob o reprezintă situarea în plină zonă de climă temperată. durata inegală a zilelor şi a nopţilor într-un an. Cel mai important nod feroviar al României este oraşul Bucureşti. acestea urmărind culoarele de vale. unite prin linii transcarpatice care converg spre oraşul capitală. clasa cambisoluri (soluri brune) în etajul dealurilor înalte. cu o serie de trăsături caracteristice: durata şi intensitate inegală a luminării şi încălzirii (cu un maxim la solstiţiul de vară şi un minim la solstiţiul de iarnă). ca urmare a aplicării Legii fondului funciar şi retrocedării terenurilor. 4 p pentru explicaţia solicitată: Reţeaua feroviară a României este influenţată de poziţia arcului carpatic şi a oraşului capitală. în unităţile de deal şi podiş. b. se succed în altitudine mai multe clase şi tipuri de soluri: clasa molisoluri (cernoziom levigat) la trecerea de la etajul de câmpie la etajul dealurilor joase. şi implicit a condiţiilor pedologice. de relief şi climă. pentru depăşirea declivităţii accentuate prin construirea de poduri. Ponderea sectorului secundar resimte o scădere. cu două inele. intracarpatic şi extracarpatic. uniforme din punct de vedere al reliefului şi cli¬matic. păsurile/ trecătoriie pentru a traversa spaţiul montan. în zonele montane sunt necesare lucrări suplimentare pentru pregătirea şi asigurarea stabilităţii terasamentului căii ferate. Astfel. 4 p pentru explicaţia solicitată: Pe glob. unităţile de deal şi podiş introduc o diversificare a caracteristicilor reliefului şi a condiţiilor climatice. Ponderea sectorului terţiar a crescut uşor prin dezvoltarea serviciilor prestate către populaţie. d. ca urmare a transformărilor economice şi politice intervenite în ţara noastră. de unde se desprind divergent cele opt magistrale feroviare care se îndreaptă spre extremităţile ţării. c Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată: Structura socio-economică a populaţiei a suferit modificări importante după 1990.

care împarte Europa în doua jumătăţi aproximativ egale. http://www. d. b.2 p.2 p. Ponoare). lacuri carstice (Lacul Zăton) . Total 10 puncte .2 p.2 p. altitudinile de 500-600 m o plasează în categoria unităţilor de podiş. 8. relieful carstic este bine dezvoltat . b. alcătuită geologic din şisturi cristaline acoperite de calcare şi gresii. 7. Se acordă 12 puncte astfel: a.Capul Roca. respectiv februarie. sudic (mediteranean) şi vestic (oceanic). Pe continent. sohodoluri. Lacul Vidraru . cu temperaturi moderate şi precipitaţii suficiente. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 68 I. Principala consecinţă fizico-geografică este situarea României la contactul a trei sectoare climatice europene: estic (continental excesiv). debitul lunar maxim are valoarea aproximativă de 225 m3/ s şi se înregistrează în luna aprilie . din anotimpul de vară şi la începutul toamnei. gheţii acumulate în timpul iernii. 5. Bega . a. 9. Total 16 puncte VI. c. înregistrate în lunile august-octombrie. 2800 km faţă de Oceanul Arctic . 3. oricare dintre următoarele: unitate de orogen formată prin încreţirea scoarţei terestre în ultimele faze de cutare a orogenezei alpine. diferenţa între debitul maxim şi minim lunar este de 175 m3/ s . 5. astfel: 1. 4. 6. 3. 2. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat). laşi .c. dar şi precipitaţiilor ridicate din anotimpul de primăvară . materializate într-o vegetaţie naturală diversificată şi culturi agricole variate. râuri: Ialomiţa. c. oraşe: Slobozia.ro/ f. valori ale debitului mediu lunar mai mari de 150 m3/s se înregistrează în patru luni. iar pe Glob fiind situată în emisfera estică.3 p. Total 20 puncte « II. d. debitului lunar minim are valoarea aproximativă de 50 m3/ s şi se înregistrează în luna septembrie . România se află la distanţe aproximativ egale faţă de extremitatea vestică.ebacalaureat. Brăila . cele mai reduse valori ale debitului.Capul Nord şi 2600 km faţă de Munţii Ural) şi mai aproape de extremitatea sudică (1000 km faţă de sudul Greciei . aprilie şi mai .peşteri (Peştera Topolniţa. d. dar şi epuizării resurselor de apă subterană (care au alimentat râul în perioada de vară cu deficit de precipitaţii) . determinând un climat temperat moderat sau de interferenţă. România este traversată de meridianul de 25° longitudine estică.2 p. b. d. podul natural de la Ponoare.modificarea elementelor biopedogeo-grafice şi a culturilor agricole. două caracteristici ale reliefului. 2. astfel: 1. aprilie şi mai).Capul Matapan).2 p. ca urmare a creşterii valorilor de temperatură şi topirii zăpezii.1 p. Vaslui. chei. 4. 10. c. oraşe: Botoşani.2 p. e. nordică şi estică a Europei (2700 km faţă de Peninsula Iberică .2 p. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). sunt o consecinţă a precipitaţiilor scăzute.2 p. anotimpul cu cele mai crescute debite este primăvara (lunile martie. martie. b.

gresii.III. Râmeţi). .prezintă depresiuni „golf. cu sectoare înguste de lunci în culoare şi chei. .1849 m. ca şi o coloană vertebrală este orientată N-S (Munţii Bihor şi Vlădeasa). c.roci cristaline (şisturi cristaline).etajul climatic este diferit . doline. culoare de vale. numite domuri gazeifere. http://www. .ebacalaureat. . formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei şi prin erupţii vulcanice (Neogen). .4 p .depresiuni intramontane (Brad.este o unitate de orogen.etajul climatic este diferit .fragmentarea este ridicată . vârful Bihor (Curcubăta Mare).altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Bihor . structuri care lipsesc în Subcarpaţii Getici.modul de formare a Subcarpaţilor Getici este prin cutarea straturilor în ultimele faze ale orogenezei alpine.crivăţul în Podişul Sucevei şi austrul în Câmpia Olteniei.cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă . . Zlatna. chei (Cheile Turzii.în Podişul Târnavelor sunt întâlnite structuri boltite. . Focul Viu.în Podişul Sucevei 6-8° C şi în Câmpia Olteniei 1011. din care se desprind celelalte masive orientate V-E.influenţele climatice sunt diferite .5° C.prezintă relief carstic foarte bine dezvoltat . . Vântului).influenţe scandinavo-baltice. .influenţele climatice sunt diferite . Huedin).peşteri (Scărişoara. .influenţe submediteraneeneîn Podişul Mehedinţi şi oceanice în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş). 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Sucevei şi clima Câmpiei Olteniei: .ro/ . 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Mehedinţi şi clima Câmpiei de Vest (la Nord de râul Mureş): .de dealuri joase în Podişul Mehedinţi şi moderat de câmpie în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş).după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu prezintă un „mozaic petrografic" .relieful vulcanic este prezent în Munţii Metaliferi. b. a. conglomerate) şi roci vulcanice (bazalt).în Podişul Sucevei 600-800 mm/ an şi în Câmpia Olteniei 500-600 mm/ an.vânturile sunt diferite în cele două unităţi .văile sunt largi în depresiuni. Total 12 puncte IV. cu peste 6 terase.zona centrală.de dealuri înalte în Podişul Sucevei şi moderat de câmpie în Câmpia Olteniei. Urşilor. cu altitudini de peste 1800 m.vânturile sunt diferite în cele două unităţi . . lapiezuri etc. .temperatura medie anuală este diferită . . sub forma unor pătrunderi ale câmpiei şi dealurilor în zona de munte.altitudinea maximă diferă . în Podişul Sucevei şi submediteraneeneîn Câmpia Olteniei.austrul în Podişul Mehedinţi şi vânturile de vest în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş). .Subcarpaţii Getici 1218 m în Dealul Chiciora sau 1018 m în Măgura Măţău şi Podişul Târnavelor 600-700 m pe latura estică la contactul cu Subcarpaţii Interni ai Transilvaniei. pe când Podişul Târnavelor s-a format prin sedimentarea plăcii Transilvane scufundate cu 4000-5000 m. roci sedimentare (calcare. . Se acordă 12 puncte din care: a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) patru aspecte specifice ale reliefului . 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpaţilor Getici şi relieful Podişului Târnavelor: . .

c) două tipuri genetice de lacuri . păduri.1 p: oricare tip genetic de lac dintre următoarele .467 m.alcătuit din roci variate . Ighiu). . bazalt (Munţii Macin). Crişul Alb. Zmeica. . dar si prin rolul favorabil al zonelor de contact (deal/ podiş munte. vatra are un contur precis.etajul stepei sau etajul silvostepei (zona stepei) sau etajul stejarului (zona de pădure).relieful litoral este jos. Lilieci). vegetaţie. Total 10 puncte b. Total 10 puncte V.lacuri naturale: lacuri în roci calcaroase (Lacul Vărăşoaia.2 p: oricare două râuri dintre următoarele . majoritatea satele sunt răsfirate (satul de pădure. sol bălan dobrogean). e) o clasă sau un tip de sol . întâlnit în sudul şi centrul Transilvaniei. granit. . roci pentru construcţii. .3 p: . cărbuni (cărbune brun). pietrişuri (Podişul Babadag). Crişul Negru. limanuri fluviale (Lacul Cerna. deal/ podiş . Gilău pe Someşul Mic). cuprinzând în interiorul său o parte din terenurile cultivate. nisipuri. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului . b) o influenţă climatică . Mureş. Sinoe.este o unitate de platformă cu o complexă evoluţie geologică . în dealuri şi podişuri. Din punct de vedere al formei. calcare.3 p: oricare trei resurse naturale dintre următoarele .cea mai veche unitate de relief a ţării (Podişul Casimcei) modelată subaerian din momentul formării. clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun-roşcate de pădure). Pecineaga). Ampoi. lacuri antropice: lacuri hidro¬energetice (Lacul Văliug pe râul Bârzava.Masivul Dobrogei de Nord prezintă o înclinare uşoară pe direcţia NNV-SSE.Masivul Dobrogei de Nord evoluează către stadiul de peneplenă prin epuizarea energiei de orogen şi modelarea subaeriană îndelungată.ebacalaureat.2 p: oricare două tipuri genetice de lacuri dintre următoarele lagune maritime (Lacul Razim. .în orogeneza baikaliană începe formarea Podişului Casimcei şi se definitivează în orogeneza caledonică. în orogeneza hercinică se formează Munţii Macin. Ca urmare a condiţiilor morfologice satul prezintă o variantă specială. climă. îndeosebi plantaţii de pomiviticole). 4 p pentru explicaţia solicitată: Habitatul colinar şi de podiş se remarcă prin diversitate de forme ca urmare a condiţiilor naturale (relief.ro/ . Golovita).1 p: oricare clasă sau tip de sol dintre următoarele -clasa molisoluri (cernoziom. bauxită. păşuni şi fâneţe naturale.minereuri complexe (sulfuri polimetalice). aceea a satului drum (liniar). d) trei resurse naturale .b) două râuri . d) un etaj de vegetaţie -1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele . .în Masivul Dobrogei de Nord este întâlnită în vârful Greci (Ţuţuiatu) Munţii Macin . sau prin complementaritatea resurselor şi a axelor de comunicaţie. reprezentat de limanuri şi lagune. . în dealuri şi podişuri cele mai favorabile condiţii pentru aşezări sunt pe culoarele largi ale râurilor.câmpie). Se acordă 16 puncte astfel: a. soluri). Fântânele şi Tarniţa pe Someşul Cald.pe depozitele calcaroase apar forme carstice în Podişul Casimcei (Peştera La Adam.şisturi verzi şi calcare (Podişul Casimcei). iar ca urmare a influenţei populaţiei săseşti apare satul compact. indicată de direcţia de curgere a râurilor.Crişul Repede.1 p: influenţe est-continentale (de ariditate) sau influenţe pontice. limanuri maritime (Lacul Taşaul). c) un tip genetic de lac .altitudinea maximă . având o tendinţă de grupare întrun nucleu. cu gospodării înşirate de-a lungul văilor sau al drumurilor. Someşul Mic. ape. http://www. Arieş.

Dealurile joase au un relief cu pante domoale pe care eroziunea nu s-a dezvoltat. c.ebacalaureat. Vidra pe Lotru etc. lacuri formate în roci calcaroase (Lacul Vărăşoaia). mai ales în jumătatea sudică a litoralului românesc. ca o consecinţă a cadrului natural variat. Cele mai mari amenajări antropice sunt lacurile Izvorul Muntelui pe Bistriţa.plasarea României pe „axa mărilor" (Mediterană-Neagră-Caspică) cu consecinţe economice benefice. impunând lucrări agrotehnice pentru menţinerea stabilităţii versanţilor şi reducerea eroziunii terenurilor.ro/ d. plantaţii pomi-viticole. expoziţie. Ana din craterul masivului Ciomatu (Munţii Harghita). Vegetaţia naturală de pădure a fost înlocuită pe mari suprafeţe de culturi agricole. fâneţe şi suprafeţe forestiere. 4 p pentru explicaţia solicitată: Diversitatea lacurilor din zona montană este determinată de geneza cuvetei în care este acumulată apa. http://www. Cultura plantelor este foarte diversificată. . Lacurile antropice au apărut în aproape toate masivele montane ca urmare a resurselor mari de apă şi a multiplelor utilizări (potenţialului hidroenergetic ridicat. Creşterea animalelor este practicată în toate unităţile pe . Structura terenurilor agricole este foarte variată. sfeclă de zahăr. Solurile (argiluvisoluri) sunt cultivate agricol având o fertilitate medie. Vidraru pe Argeş.b. alcătuire geologică. Zănoaga). alimentare cu apă a localităţilor. fragmentare. procese geomorfologice etc. Bucura.potenţialul heliomarin este valorificat în turism. Sunt cultivate în cea mai mare parte cu cereale. cu pante mai abrupte. cartof. soluri bogate în humus. regularizarea debitului etc). favorabile pentru culturi variate. Această deschidere pontică a ţării noastre îi conferă multiple avantaje: . grâu. Clima prezintă temperaturi mai scăzute (7-10° C) şi precipitaţii mai bogate (600-800 mm/ an). plantaţii pomicole.în apele teritoriale există platforme de foraj marin care extrag petrol din platforma continentală. . Bâlea.) şi condiţiilor pedoclimatice. păşuni. lacuri formate în ocne de sare (Coştiui şi Ocna Şugatag). plantaţii viticole extinse Subcarpaţii de Curbură. lacuri de baraj natural (Lacul Roşu).Marea Neagră comunică cu Oceanul Planetar facilitând relaţiile comerciale ale ţării noastre cu majoritatea ţărilor lumii prin porturile maritime Constanţa şi Mangalia. Dealurile înalte au relieful mai accidentat. întâlnindu-se terenuri arabile. . Lacurile naturale au dimensiuni mici şi sunt create de acţiunea agenţilor externi -lacuri glaciare (Lacul Lala. . care poate fi de origine naturală sau antropică. Gâlcescu. plante tehnice şi legume. în categoria lacurilor create de agenţii interni includem lacul vulcanic Sf. 4 p pentru explicaţia solicitată: Fondul funciar al dealurilor şi podişurilor din ţara noastră se caracterizează printr-o mare diversitate ca urmare a particularităţilor reliefului (altitudine. 4 p pentru explicaţia solicitată: România este o ţară pontică deoarece are ieşire la Marea Neagră pe o lungime de aproximativ 240 km. Se întâlnesc terenuri arabile ocupate de porumb. valori de temperatură (8-10° C) şi precipitaţii (500-700 mm/an) favorabile dezvoltării plantelor.un important domeniu de pescuit marin îl constituie litoralul şi platforma continentală.

Se acordă 12 puncte astfel: a. 3. c. 4 p pentru două deosebiri între relieful Munţilor Apuseni şi relieful Masivului Dobrogei de Nord: .în Podişul Sucevei 6-8°C şi în Podişul Mehedinţi 810° C.2 p. d.2 p. 7. 9. valoarea minimă aproximativă a cantităţii medii lunare de precipitaţii este de 40 mm şi se înregistrează în luna februarie . un hazard natural cu posibilitate de producere în Podişul Tâmavelor: alunecări de teren . valoarea maximă aproximativă a cantităţii medii lunare de precipitaţii este de 83 mm şi se înregistrează în luna iunie .2 p. astfel: 1.etajul climatic este diferit . păsări.2 p. oraşe: Slobozia. porcine (pe baza culturilor de porumb şi cartof). valoarea aproximativă a cantităţii de medii de precipitaţii din luna iulie este de 62 mm . Se acordă 12 puncte din care: a. Ploieşti.2p. Alexandria . zona de vegetaţie din Câmpia de Vest (la Nord de Mureş): zona stepei (etajul silvostepei) sau zona pădurii (etajul stejarului) . . iar în orogeneza hercinică se formează Munţii Măcin.ebacalaureat. b.Munţii Apuseni sunt o unitate de orogen. 2. c. 4. Argeş. c.de dealuri înalte în Podişul Sucevei şi dealuri joase în Podişul Mehedinţi. a. Cerna.influenţe baltice în Podişul Sucevei şi submeditera-neene în Podişul Mehedinţi.crivăţul în Podişul Sucevei şi austrul în Podişul Mehedinţi. formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei şi prin erupţii vulcanice (Neogen). Someşul Mare . c. 6. iar Masivul Dobrogei de Nord este o unitate de platformă cu o complexă evoluţie geologică . diferenţa dintre cantitatea medie de precipitaţii din luna mai (69 mm) şi din luna octombrie (50 mm) este de aproximativ 19 mm . 2. b. 10.vânturile sunt diferite în cele două unităţi . Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). f. 4. Total 20 puncte II. 5. Total 10 puncte III. 8.influenţele climatice sunt diferite . â. a. plantelor pentru nutreţ sau cerealelor.1 p. astfel: 1. Se cresc: bovine şi ovine (pe baza păşunilor). .temperatura medie anuală este diferită .4p.în orogeneza baikaliană începe formarea Podişului Casimcei şi se definitivează în orogeneza caledonica. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat).2 p. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 69 I.baza păşunilor naturale. Brăila. 3.1 p. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Sucevei şi clima Podişului Mehedinţi: http://www. . b. Total 16 puncte VI. d. râuri: Buzău. e.4 p. diferenţa între valoarea maximă şi minimă a cantităţii medii lunare de precipitaţii este de 43 mm . anotimpul cu cea mai mare cantitate anuală de precipitaţii este cel de vară şi cauza este cantitatea mare a precipitaţiilor din acest sezon datorită influenţelor climatice oceanice (vânturilor de vest) . .ro/ . d.b.

altitudinea maximă în Munţii Bihor este de 1849 m. .ro/ -altitudinea maximă este întâlnită în Dealul Chiciora . după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu.2 p: etajul climatic de dealuri înalte şi influenţe de tranziţie sau submediteraneene.Munţii Apuseni.alunecări de teren. pietrişuri. conglomerate.influenţele climatice sunt diferite .depresiuni ihtramontane (Brad. . culoare de vale. . .sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii. Munţii Măcin.etajul climatic este diferit . . . marne.ebacalaureat.fragmentarea Munţilor Apuseni este ridicată .influenţe oceanice în Podişul Tâmavelor şi submediteraneeneîn Câmpia Olteniei. pietrişuri (Podişul Babadagului).la vest de valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari şi comunică între ele alcătuind Depresiunea Subcarpatică Nord-Olteană. depresiuni „golf (pătrunderi ale câmpiei şi dealurilor în zona de munte). . prezintă un „mozaic petrografic" .roci cristaline (şisturi cristaline).trecerea la Podişul Getic se realizează prin cueste .în Podişul Tâmavelor 8-10° C şi în Câmpia Olteniei10-11. .cuprinde un aliniament de depresiuni submontane închise de dealuri interne. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Tâmavelor şi clima Câmpiei Olteniei: .1218 m şi în Măgura Măţău -1018m.văile sunt largi în depresiuni.la E de valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri numite muscele -Muscelele Argeşului. .de dealuri joase în Podişul Tâmavelor şi moderat de câmpie în Câmpia Olteniei.. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului. vârful Bihor (Curcubăta Mare) mult mai mare decât altitudinea maximă în Masivul Dobrogei de Nord de 467 m.5°C. c. granit. Zlatna. . paralel cu munţii. . calcare acoperite cu nisipuri.sunt întâlnite frecvent procese de versant .cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă .relief asimetric.orientarea culmilor este E-V. b) un etaj climatic şi o influenţă climatică . argile. vârful Greci (Ţuţuiatu). conglo¬merate) şi roci vulcanice (bazalt). sare. roci sedimentare (calcare.în Podişul Tâmavelor 600-800 mm/ an şi în Câmpia Olteniei 500-600 mm/an. bazalt (Munţii Măcin). . . . .sâmburii de sare deranjează depozitele situate deasupra formând cute diapire. formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei în ultimele faze de cutare. http://www.3 p . iar Masivul Dobrogei de Nord este alcătuit din şisturi verzi şi calcare (Podişul Casimcei). . .vânturile sunt diferite în cele două unităţi . Total 12 puncte IV. . cărbuni). Huedin). şiroiri care degradează terenurile.vânturile de vest în Podişul Tâmavelor şi austrul în Câmpia Olteniei. a. nisipuri. . urmate de un aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe.cea mai veche unitate de relief a ţării se află în Masivul Dobrogei de Nord (Podişul Casimcei) unitate care evoluează către stadiul de peneplenă prin epuizarea energiei de orogen şi modelarea subaeriană îndelungată.temperatura medie anuală este diferită . gresii.este o unitate de orogen. cu lunci extinse şi 3-5 terase.

gresii. pe Dunăre şi pe Bega.alimentarea cu apă a localităţilor situate de-a lungul cursului sau în apropiere (aducţiuni de . Vidra etc. conglomerate). sare. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului .1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele .Sfinxul Bratocei. Total 10 puncte b.este o unitate de orogen. Total 10 puncte V. apărut datorită posibilităţilor de traversare a Dunării în zona oraşului. Vidraru. .depresiuni intramontane (cea mai întinsă depresiune intramontană . d) două resurse de subsol . Izvorul Muntelui. Buzău. f) două oraşe cu peste 50000 de locuitori .Oituz. e) două oraşe cu peste 50000 de locuitori . etajul pădurii de amestec fag şi răşinoase. cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defileuri. Prahova. b.2 p: Braşov şi Sfântul Gheorghe. cu peste 6 terase. Olt.2 p: oricare două resurse de subsol dintre următoarele -petrol.potenţial hidroenergetic valorificat prin barajele şi lacurile de acumulare Porţile de Fier I şi II. e) un tip sau o clasă de sol . Este un oraş antic. . brunacide). .după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu sunt formaţi din roci sedimentare cutate sau fliş (calcare. Putna.orientarea culmilor prezintă o arcuire de la N-S la NE-SV şi V-E. Existenţa condiţiilor naturale de amenajare a portului au favorizat dezvoltarea şantierului naval http://www.ebacalaureat. . etajul răşinoaselor (zona de pădure). . formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei. Se acordă 16 puncte astfel: a. vârful Ciucaş.3 p: . în curs de amenajare pe Olt (până la Slatina) şi în anumite perioade ale anului pe cursul inferior al Şiretului şi al Prutului.c) un tip sau o clasă de sol .Depresiunea Braşov). . în aval de Defileul Dunării. 4 p pentru explicaţia solicitată: Râurile din România sunt valorificate economic şi ca argumente în acest sens menţionăm: .posibilităţi de navigaţie. Tigăile în Munţii Ciucaş. gaze de sondă. Slănic.1954 m. soluri alpine brune acide).2 p: oricare două râuri dintre următoarele . cărbuni (lignit). Teleajen. . 4 p pentru explicaţia solicitată: Activităţile economice ale oraşului Drobeta Turnu Severin sunt influenţate de poziţia acestuia pe cursul fluviului Dunărea.ro/ pentru construirea de nave fluviale. c) două râuri .etajul fagului. Râul Negru. culoare de vale.grad de fragmentare ridicat .1 p: Depresiunea Braşovului.prezintă relief dezvoltat pe conglomerate cu forme spectaculoase . d) un etaj de vegetaţie .clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun roşcate de pădure) sau clasa cambisoluri (soluri brune.2 p: Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu. etajul subalpin (zona alpină). -văile sunt largi în depresiuni. b) numele celei mai mari depresiuni intramontane .altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Ciucaş . Potenţialul hidroenergetic al Dunării este ridicat în sectorul defileului şi valorificat eco¬nomic prin barajul Porţile de Fier I. brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri. Vestigiile oraşului antic Drobeta şi piciorul podului construit de Apolodor din Damasc constituie o atracţie turistică.1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele clasa cambisoluri (soluri brune.1p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele .

Tipurile genetice de relief prezente în Carpaţii Orientali sunt: . Berzunţi şi Nemira. -.gresii în culmile . Giurgeu. prezente datorită altitudinilor ce depăşesc 2000 m şi rocilor dure (şisturi cristaline).relieful de eroziune ciclică (suprafeţe de nivelare sau platforme de eroziune) . între unităţile de reliefale ţării. avenuri.dezvoltat pe calcar unde apar chei (Cheile Bicazului). Gurghiu. îndeosebi a tinerilor către centrele urbane limitrofe (Tulcea).este puţin reprezentat.relieful vulcanic . . Munţii Stânişoarei. în Dobrogea etc. cu sectoare de vale înguste la străpungerea transversală a culmilor (Bistriţa. . cratere. Harghita.posedă bogate resurse vegetale (păduri de luncă. Călimani. alcătuită din roci vulcanice s-a format prin erupţii vulcanice în Neogen.relieful pe conglomerate (eroziune diferenţiată) apare în Munţii Ceahlău (Căciula Dorobanţului. fiind prezente doar ultimile două platforme de nivelare. Delta Dunării deţine cele mai mici valori ale densităţii. . . explicate prin dominarea suprafeţelor acvatice. între care cei mai valoroşi sunt sturionii . . este o subunitate slab populată. mai ales în apropierea marilor oraşe. Moldova). Bistriţei. . sporturi acvatice.cu conuri.dominaţia străină îndelungată. alcătuită din roci sedimentare cutate „fliş" s-a format pe toată durata orogenezei alpine.amenajarea sistemelor de irigaţii în partea estică a Câmpiei Române (Bărăgan). purtând denumiri locale (mai înalte decât în Carpaţii Meridionali). unde apar terasele.relieful pe şisturi cristaline: Munţii Rodnei. în cadrul ei se delimitează arii cu densitate ridicată în zona litorală.populaţia fiind atrasă de concentrările industrial-urbane. de-a lungul canalului Dunăre-Marea Neagră şi în zona predunăreană .mai puţin reprezentat datorită înălţărilor recente.în circuri glaciare (lacurile Lala şi Buhăescu). . valoarea aproximativă a temperaturii medii în luna februarie este de 0. Total 16 puncte VI.partea centrală a geosinclinalului carpatic. Maramureşului. ca urmare şi a influenţei factorului istoric . 4 p pentru explicaţia solicitată: în Carpaţii Orientali există o varietate de tipuri genetice de relief datorită modului variat de formare: . pajişti) şi faunistice (numeroase specii de peşti. Feredeu. peşteri. erodat puternic. apare în Munţii Oaş. axe de transport). Densităţile mici din interiorul Podişului Dobrogei sunt datorate frecvenţei mari a terenurilor cu potenţial natural de locuit scăzut şi a relativei izolări (depărtare faţă de centre urbane.partea estică.spaţiu favorabil amplasării aşezărilor umane şi căilor de comunicaţie pe terasele râurilor.relieful glaciar .apă) şi a activităţilor industriale. .partea vestică. suprafeţele locuibile restrânse la grinduri.6°C şi în luna . desfăşurarea de activităţi turistice de-a lungul cursului (pescuit sportiv. c.Obcina Mare. 4 p pentru explicaţia solicitată: Densitatea populaţiei este diferită între cele două unităţi de relief. iar lunca prin lucrări de desecare şi îndiguire este cultivată agricol. d. . .ro/ Podişul Dobrogei.relieful fluvial .relieful carstic .prezenţi pe cursul Dunării). Suhard. spaţiile periurbane cu agricultură de piaţă şi oferirea de forţă de muncă şi de axele de transport. . .ebacalaureat. alcătuită din şisturi cristaline încep să se formeze din orogeneza hercinică şi sunt reluate în orogeneza alpină. agrement). fiind mai mare în Podişul Dobrogei faţă de Delta Dunării. Toaca şi Panaghia) sau în Munţii Ciucaş. Ţibleş.relieful dezvoltat pe fliş (roci sedimentare consolidate) . Gutâi. văi glaciare. http://www. puţine activităţi economice şi migrarea populaţiei. Goşmanu. sudul Câmpiei Olteniei. Se acordă 12 puncte astfel: \ a. în Munţii Rodnei .în care alternează sectoare de vale mai largi.

2.5°C.vânturile sunt diferite în cele două unităţi .4 p. a. b. 7.2 p. cea mai mare valoarea aproximativă a temperaturii medii lunare se înregistrează în luna iulie şi este de 24°C . 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş) şi clima Delta Dunării: . a.alcătuirea geologică a Grupei Făgăraş este reprezentată de şisturi cristaline cu intruziuni granitice pe când Munţii Poiana Rusca sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi calcare metamorfozate. Total 10 puncte III.3°C . 2. a suferit o înălţare în bloc cu aproximativ 1000 m.2 p.influenţele climatice sunt diferite .2 p. c.circuri (lacuri glaciare: Lacul Bâlea. d.de dealuri joase în Podişul Bârladului şi moderat de . . mase de aer cu temperaturi ridicate şi precipitaţii reduse şi radiaţiei solare mai puternice în sezon de vară .brize marine şi crivăţul (iarna) în Delta Dunării şi austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş). astfel: 1. c. 4. astfel: 1.ebacalaureat. e.altitudinea maximă a Grupei Făgăraş . Total 20 puncte II. căpătând caracter alpin. oraşe: Sibiu. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Bârladului şi clima Câmpiei Olteniei: . Someş . 5. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect).influenţe pontice în Delta Dunării şi submeditera-neene în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş).1 p. c. . vârful Padeşu. c. temperatura medie anuală se calculează prin însumarea temperaturilor medii lunare şi împărţirea sumei la 12 (numărul de luni ale anului) . . . a.vânturile sunt diferite în cele două unităţi . vârful Moldoveanu este mult mai mare decât cea a Munţilor Poiana Rusca . Suceava. . d. Trotuş.cantitatea medie de precipitaţii diferă . Podragu).Grupa Făgăraş spre deosebire de Munţii Poiana Rusca. la începutul cuaternarului.1°C .1374 m.influenţele climatice sunt diferite . văi glaciare şi lipsesc din Munţii Poiana Rusca. Se acordă 12 puncte din care: a.etajul climatic este diferit .temperatura medie anuală este diferită .decembrie este de 0. .crivăţul în Podişul Bârladului şi austrul în Câmpia Olteniei.în Câmpia de Vest (la sud de râul Mureş) 500-600 mm/ an şi în Delta Dunării 350-400 mm/ an. 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Făgăraş şi relieful Munţilor Poiana http://www. 9.2 p. 3.influenţe est-continentale (de ariditate) în Podişul Bârladului şi submediteraneene în Câmpia Olteniei.în Grupa Făgăraş se întâlnesc frecvente urme ale modelării glaciare .2 p. f. Ialomiţa. Bucureşti . temperaturile ridicate din timpul verii sunt datorate circulaţiei maselor de aer sudice.în Podişul Bârladului 8-10°C şi în Câmpia Olteniei 10-11.ro/ Rusca: . 6. c. 8. . 7. d. . cea mai mică valoarea aproximativă a temperaturii medii lunare se înregistrează în luna ianuarie şi este de .2 p. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat). Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 70 I. Capra. b.4 p. 10. b. amplitudinea termică medie anuală este cu aproximaţie de 25°C . originare din Peninsula Arabă sau Africa de Nord.2544 m. Oradea şi Călăraşi .1 p. c. râuri: Târnava Mică. Braţul Sulina . 3.

marne. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului.cuprinde un aliniament de depresiuni submontane închise de dealuri interne.etaj de depresiune intramontană.după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu se individualizează trei şiruri de rocj -ulcanice (andezit. Total 12 puncte IV. nisipuri. .văile sunt largi în depresiuni.1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele -lasă argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun-roşcate de pădure) sau clasa cambisoluri (soluri rune. . cu lunci extinse şi 3-5 terase. a. conglomerate. prezentând pe această direcţie un paralelism culme-ale. .sunt întâlnite frecvent procese de versant .la vest de valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari şi comunică între ele alcătuind Depresiunea Subcarpatică Nord-Olteană. argile. . b) numele celei mai mari depresiuni intramontane . etaj alpin.prezintă urme ale modelării glaciare . d) un tip genetic de lac . cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defileuri.ebacalaureat. d) două resurse naturale .2303 m. . terenuri arabile.câmpie în Câmpia Olteniei. Ţibleş.relief asimetric.este o unitate de orogen.2 p: Argeş. etaj montan.circuri care adăpostesc lacuri (Lacul Lala şi uhăescu).desfăşurarea lor este E-V. păduri. văi glaciare. .2 p: Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu.sâmburii de sare deranjează depozitele situate deasupra formând cute diapire. -altitudinea maximă este întâlnită în Dealul Chiciora . gaze de sondă. .sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii.depresiuni intramontane. paralel cu munţii. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului . .1 p: oricare tip genetic de lac dintre următoarele . .la E de valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri numite muscele -Muscelele Argeşului. .relieful vulcanic este prezent prin conuri şi cratere modelate de agenţii externi în unţii Oaş. cărbuni (lignit).3 p: oricare influenţă climatică dintre rmătoarele .lacuri laciare (Lacul . conglomerate) în E. vârful Pietrosul Rodnei. . . resii. cărbuni).ro/ . urmate de un aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe. sare. . . Olt.este o unitate de orogen. cu este 6 terase. bnjnacide). pietrişuri.3 p . formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei în ultimele faze de cutare. c) un tip sau o clasă de sol . păşuni şi fâneţe.1 p: Depresiunea Maramureş. Total 10 puncte b.1218 m şi în Măgura Măţău -1018 m.văile sunt largi în depresiuni.grad de fragmentare ridicat . Gutâi. b) două râuri cu amenajări hidroenergetice . .orientarea culmilor este NV-SE. bazalt) în V. . . e) două oraşe cu peste 50000 loc. şiroiri care degradează terenurile. sare.altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Rodnei . .3 p http://www. cristaline (şisturi cristaline) în centru şi sedimentare (calcare.2 p: oricare două resurse de subsol dintre următoarele -etrol. formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei i prin erupţii vulcanice (Neogen).alunecări de teren. culoare de vale. c)o influenţă climatică şi două etaje climatice .trecerea la Podişul Getic se realizează prin cueste .influenţe climatice oceanice sau scandinavo-baltice si oricare etaj climatic intre următoarele .

Lala. fragmentare.în câmpii sunt extinse terenurile arabile pe care se cultivă predominant cereale. pomi fructiferi. Exemplu de răspuns: După anul 1989 industria. intră în declin -tranziţie. prielnice culturilor agricole. întâlnindu-se: . Culturile agricole se caracterizează printr-o mare diversitate ca urmare a particularităţilor reliefului (altitudine. Retrocedarea terenurilor prin aplicarea Legii Fondului Funciar. sare. în Subcarpaţi şi în munţii joşi relieful este accidentat. c.ebacalaureat. procese geomorfologice etc). care sunt cultivate cu grâu. Total 10 puncte Se acordă 16 puncte astfel: a. Se practică o agricultură intensivă în depresiunile intramontane şi extensivă în rest. lacuri în masive de sare (Lacul Coştiui. -în munţi sunt utilizate pentru culturi agricole depresiunile şi culoarele intramontane. pe de o parte datorită ineficientei producţiei în unităţile mari şi foarte mari. pantă). păşuni. dominat de versanţi puternic înclinaţi care nu pot fi cultivaţi agricol. e) două resurse de subsol . precipitaţii. pantă) şi utilizarea economică neadecvată a terenurilor (defrişări. plantaţii pomi-viticole. expoziţie. Ocna Şugatag). cauzată de uzura morală a utilajelor. fragmentarea excesivă a proprietăţii. în apropierea satelor extinse prin defrişarea pădurilor. suprapăşunat. Depresiunile intramontane prezintă suprafeţe orizontale sau uşor înclinate. Pădurile domină fondul funciar al zonelor montane şi prin defrişarea rasă pe suprafeţe mari a pădurii se declanşează o eroziune accelerată a terenurilor. aratul din deal în vale. a condiţiilor climatice (scăderea temperaturii odată cu creşterea altitudinii. 4 p pentru explicaţia solicitată. in pentru fuior. 4 p pentru explicaţia solicitată: Terenuri foarte degradate în Munţii Carpaţi şi în Subcarpaţi există. acolo unde condiţiile aturale (roci sedimentare friabile. predomină suprafeţele de versanţi.) determină o eroziune accelerată a terenurilor. în munţii înalţi relieful este foarte accidentat. arat din deal în vale etc. considerată energofagă şi energointensivă. Buhăescu). Structura terenurilor agricole este foarte variată. iar pe de altă parte de lipsa unor programe coerente de lansare economică a industriei sau . Se acordă 4 p pentru explicaţie. favorizată şi de condiţiile naturale (roci sedimentare friabile. alcătuire geologică.ro/ caracteristicilor pedologice (scăderea fertilităţii solului odată cu creşterea altitudinii). fâneţe şi suprafeţe forestiere (se extind pe măsură ce altitudinea creşte). puţine podgorii şi culturi legumicole în vecinătatea oraşelor. roci pentru construcţie. impunând lucrări agrotehnice pentru menţinerea stabilităţii versanţilor şi reducerea eroziunii terenurilor. secară. plante tehnice. b.minereuri omplexe (sulfuri complexe). creşterea cantităţii de precipitaţii) şi a http://www. lipsa facilităţilor economice. defrişarea rasă pe suprafeţe mari a pădurii şi practicarea monoculturii au determinat o eroziune accelerată a terenurilor. mangan. şi mici suprafeţe netede care sunt valorificate agricol. precipitaţii. cartof. cu pante mai abrupte.2 p: oricare resursă naturală dintre următoarele .în dealuri şi podişuri se întâlnesc terenuri arabile (care se reduc pe măsură ce altitudinea creşte). . Păşunile şi fâneţele montane ocupă suprafeţe mari (1800-2200 m).

ro/ luna august şi este de 9. în ultimii ani s-a finalizarea procesul de privatizare a societăţilor industriale. Desfăşurarea V-E pe 9° latitudine a României conduce la diminuarea cantităţii de precipitaţii pe măsura creşterii distanţei faţă de Oceanul Atlantic.2 p. tranziţia economică a însemnat modernizarea. care au un rol important în bararea maselor de aer care irculă deasupra ţării noastre (îndeosebi cele oceanice şi continentale) şi în distribuţia eritorială a cantităţii de precipitaţii. . de la 400-500 mm/an în sudul Câmpiei Olteniei.7. altitudinii i desfăşurării Munţilor Carpaţi.ebacalaureat.7° C şi în luna decembrie este de . cea mai mică valoare aproximativă a temperaturii medii lunare se înregistrează în luna februarie şi este de . 400-500 mm/ an în Bărăgan şi Dobrogea.2 p. aduse de vânturile de vest. c. cu precipitaţii scăzute. Cantitatea medie anuală de precipitaţii scade de la vest spre estul ţării şi creşte odată cu altitudinea. având drept consecinţă disponibilizarea parţială sau totală a personalului angajat. circulaţiei maselor de aer (extinderii maselor de aer generate de anticiclonul Siberian care se manifestă mai ales iarna) .2 p. Astfel. temperatura medie anuală se obţine însumând valorile temperaturilor medii lunare şi împărţind suma obţinută la 12 (numărul de luni) . la 500-700 mm/ an în Podişul Getic. în plină zonă de climă temperată. de la vest spre est (peste 600 mm/ an în Câmpia de Vest. la 700-900 mm/ an în Subcarpaţii Getici. e. 500-600 mm/ an în Câmpia Română partea central vestică. au fost restucturate sectoarele supradimensionate şi s-a revigorat potenţialul naţional de cercetare şi dezvoltare. Scăderea cantităţii medii anuale de precipitaţii este o consecinţă a poziţiei.5° C . cu precipitaţii abundente şi uniforme în cursul nului. la 800-1200 mm/ an în Munţii Carpaţi şi chiar peste 1200 mm/ an pe cele mai mari altitudini ale Carpaţilor. spre deosebire de estul ţării unde se resimt influenţe climatice de ariditate.de „neştiinţa organelor de decizie". Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată: Poziţia României pe continent stabileşte o particularitate importantă a climatului -climat temperat continental de tranziţie între cel temperat oceanic în centrul şi vestul Europei şi cel continental în partea estică. cu un minim al duratei şi intensităţii iluminării şi încălzirii la solstiţiul de iarnă 22 decembrie).2 p. cea mai mare valoare aproximativă a temperaturii medii lunare se înregistrează în http://www. la 500600 mm/ an în nordul Câmpiei Olteniei. Ponderea populaţiei ocupate în sectorul secundar a scăzut. temperaturile scăzute din intervalul decembrie-aprilie sunt determinate de unghiul făcut de razele solare cu suprafaţa terestră şi de mărimea mică a radiaţiei globale (situarea ţării noastre în emisfera nordică. restructurarea sau chiar închiderea unor ramuri industriale. Se acordă 12 puncte astfel: a. valoarea aproximativă a temperaturii medii în luna ianuarie este de . Cantitatea de precipitaţii scade V-E ca urmare a interferenţelor climatice: influenţe limatice oceanice în vestul şi centrul ţării.6°C .5° C . Precipitaţiile cresc odată cu altitudinea. 350-400 mm/ an pe litoral şi în Delta Dunării). b.2 p. d. Total 16 puncte VI. d.

7. Focşani.s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului. 3. străbătută de râul Jiu şi depresiunea marginală Haţeg. Reşiţa. unitatea E prezintă relief structural de tip cueste.altitudinea maximă: 2 519 m . d. referitoare la unitatea notată cu I (Carpaţii Meridionali la vest de Olt): a) . (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) . Trotuş. influenţă climatică: în unitatea D. în timp ce în unitatea C roca reprezentativă este loessul. Buzău. dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea G.tipuri şi forme de relief: relieful petrografic (relief pe şisturi cristaline. b. dintre următoarele: din punct de vedere petrografic unitatea E este alcătuită din nisipuri. etaj climatic montan. peste 11 °C. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect.ro/ masivitate. petrol. pietrişuri. 9. care conferă reliefului http://www. spre extremitatea vestică fiind prezente roci sedimentare (calcare). b. c. Sibiu. suprafeţe de nivelare (Borăscu. 5.f. oceanică. văi glaciare şi morene. c. 8°C-10°C. 10. etaj cli¬matic de dealuri înalte. corect. precipitaţiile medii anuale: în unitatea D. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 71 I. 2°C-6°C. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. sare. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. a. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu E (Podişul Bârladului) şi relieful unităţii marcată cu C (Sectorul Câmpiei Române dintre Olt şi Argeş). 2. în unitatea F. Munţii Parâng. 6°C8°C. lacuri de acumulare în scop hidroenergetic. Total 20 puncte H. 4.2 p d) etajul fagului/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (câte un punct pentru oricare . b. precipitaţii medii anuale: în unitatea G. în unitatea J. Motru. prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic. Se acordă 12 puncte din care: a. 1000-1200 mm/an. 700-1000 mm/an. . Total 12 puncte IV. sub 400 mm/an. 500-700 mm/an. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu G (Carpaţii Curburii) şi clima unităţii marcată cu J (Subcarpaţii Moldovei).sunt alcătuiţi predominant din roci dure.1 p c) lacuri glaciare. astfel: 1. 8. în unitatea J. câte 2p pentru fiecare deosebire enunţată . c. marne. lemn. drenată de râul Strei) indică fragmentarea redusă.ebacalaureat. a. Mureş. . 6.Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). Râu-Şes. . d. şisturi cristaline. relieful carstic cu peşteri şi chei). relieful glaciar cu circuri glaciare. dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea D. 3. 2. c. Total 10 puncte III.numărul mic de depresiuni (depresiunea intramontană Petroşani. Gornoviţa) . Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). etajul de climă: în unitatea G. amplitudinea termică medie anuală se calculează făcând diferenţa între valoarea medie a lunii celei mai reci (februarie) şi a lunii celei mai calde (august) şi are valoarea de l7°C-2p. în unitatea F. în unitatea J. a. în unitatea F. . astfel: 1.3 p b) Petroşani. d. . argile. în timp ce relieful unităţii C se remarcă prin prezenţa crovurilor (microde^resiuni de tasare în loess). 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu D (Câmpia Transilvaniei) şi clima unităţii marcată cu F (Delta Dunării). pontică.vârful Parângu Mare.

4 500 m3/s. influenţat de poziţia capitalei.altitudinea maximă . calcar (1 p pentru oricare răspuns corect). numite „câmpuri".scăderea valorilor natalităţii.. . .vârful Greci.ebacalaureat. Constanţa).1 p. (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici).4 p b. . bauxita se exploatează din Munţii Pădurea Craiului. din clasa molisoluri. Umane fluvio-maritime.4 p Total 16 puncte http://www.1 p e.nodul feroviar principal este oraşul Bucureşti. Constanţa . aprox. . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. .partea centrală. .4 p d.2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 72 . număr de terase redus şi interfluvii netede.solurile cu fertilitate ridicată. gresii.partea nordică) şi prin sedimentare. . de ariditate.3 p c.cuprul. . .ro/ VI.relieful fluviatil prezintă lunci largi. aprox. partea sudică. calcare.două răspunsuri corecte). de unde pornesc opt magistrale feroviare care fac legătura capitalei cu oraşele situate în părţile extreme ale ţării (Timişoara.2 p e) tipuri de sol: soluri brune-acide/ podzol/ soluri alpine brune-acide. . dinspre câmpie spre zonele montane) corespunzător anotimpurilor primăvară-vară. Se acordă 16 puncte astfel: a. .3 p b) limane fluviale. graniţe. . urmare a cantităţilor mari de precipitaţii care cad la nivelul bazinelor hidrografice şi a topirii zăpezilor (eşalonat.partea nordică prezintă caracter de horst.467 m . . relieful carstic fiind specific părţii sudice a podişului. favorizează activităţile agricole. . . este prelucrat la Baia Mare şi Zlatna. urmare a generalizării comportamentului de planning familial. . a) .1 p. aprox. . referitoare la unitatea notată cu A (Podişul Dobrogei). . . loess). clase de sol: cambisol/ spodosol (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte).creşterea numărului de emigranţi.care au debite mari. la Oradea obţinându-se alumină. în timpul orogenezei hercinice. . 9 OOOrrvVs. 4 500 m3/s. .2 p Total 10 puncte b. Suceava.2 p e) Tulcea .industria metalurgiei neferoaselor este localizată în proximitatea arealelor de exploatare a minereurilor neferoase în scopul reducerii costurilor de transport ale materiilor prime la centrele de prelucrare. mai. .reţeaua feroviară are caracter radiar (de-a lungul văilor carpatice transversale) şi concentric (conform formei treptelor de relief şi arcului carpatic).din punct de vedere petrografic este alcătuit dintr-o mare varietate de roci (şisturi verzi. Arad. aprox. aprox. laşi. Galaţi.3 p d.1 p d) influenţe climatice continental-excesive. aportul afluenţilor .s-a format prin cutare (în timpul orogenezei baikaliene. 5 000 m3/s. lagune (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte). Munţii Măcinului. Oradea.4 p c.3 p b. -2 p c) sol. octombrie. 7 000 m3/s. Se acordă 12 puncte astfel: a. influenţe pontice (câte un punct pentru fiecare răspuns corect). . . Satu Mare. Total 10 puncte V. extras din minereurile polimetalice şi din piritele cuprifere din Munţii Gutâi şi Munţii Metaliferi.

câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. 6. a. Arad. altitudinal. 8. Se acordă 12 puncte din care: a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. . 5. 6. temperatura medie anuală în ambele unităţi de relief este de 2°C-6°C. 9. în timp ce unitatea C s-a format prin încreţirea scoarţei terestre în timpul orogenezei baikaliene (Podişul Casimcei) şi a orogenezei hercinice (Munţii Macin). câmpie în formare prin aluvionare. referitoare la unitatea . dintre următoarele: ambele unităţi de relief se încadrează în etajul climatic montan. fluvio-maritime. în timp ce unitatea H prezintă dealuri în jur de 500 m. astfel: 1. 10. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu D (Câmpia Transilvaniei) şi relieful unităţii marcată cu H (Dealurile Crişene). . .1 p.1 p d) tipuri de sol: cernoziom levigat/ soluri cenuşii/ soluri brun-roşcate (câte 1 p pentru oricare două răspunsuri corecte). 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu A (Podişul Dobrogei) şi relieful unităţii marcată cu C (Sectorul Câmpiei Române între Olt-Argeş).2 p e) Vaslui . Buzău. marne etc). argilă. referitoare la unitatea notată cu E (Podişul Bârladului): http://www. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. Zalău.1 p Total 10 puncte b. câte 2 p pentru fiecare asemănare enunţată corect. b. astfel: 1. Olt. b) etaj climatic de dealuri joase. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcată cu G (Carpaţii Curburii) şi clima unităţii marcată cu I (Carpaţii Meridionali la vest de Olt).2 p c) etajul stejarului/etajul silvQstepei (1 p pentru oricare răspuns corect).din punct de vedere petrografic este alcătuit din roci sedimentare (nisipuri.ro/ a) . .I. c.s-a format pe o zonă de scufundare. pietrişuri. unitatea D nu depăşeşte 300 m. 2. influenţă climatică continentai-excesivă. în ambele unităţi de relief. numite grinduri (fluviale. 4. dintre următoarele: relieful unităţii A s-a format prin sedimentarea Lacului Getic. . b. Total 12 puncte IV. având structură geologică de platformă monoclinală. suprafeţele de uscat. c. b. continentale). precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 1 000-1 200 mm/an. prin depunerea sedimentelor într-o mare sarmatică. .3 p. spre deosebire de unitatea C unde varietatea rocilor este mai redusă: nisipuri. Craiova. a. Total 10 puncte III. c. iar în Podişul Dobrogei de Sud. 5. în timp ce unitatea H este alcătuită din strate sedimentare recente . 3.acumulări premontane de nisipuri şi pietrişuri. Total 20 puncte II. de ariditate. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente.are altitudini de 400-600 m. Bârlad. d. pietrişuri. b. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). Suceava. 3. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). partea sudică a podişului definitivându-se prin procesul de sedimentare. 2.prezintă relief structural (cueste şi văi asimetrice). d. c. loess. favorizând declanşarea proceselor de versant (alunecări de teren). 4. huila. .ebacalaureat. (câte 1p pentru oricare trei caracteristici) . reprezintă 13% din suprafaţa deltei. peste un fundament alcătuit din calcare şi gresii sarmatice s^a depus un strat de loess. 7. dintre următoarele: din punct de vedere petrografic unitatea D prezintă substrat argilo-marnos. din punct de vedere petrografic unitatea A prezintă roci variate: în Masivul Dobrogei de Nord specifice sunt şisturile verzi şi graniţele. climat de dealuri joase. d.

ebacalaureat. Munţii Ciucaş. Tigăile). .3 p c. .oraşul Braşov. . E574). geomorfologice (alunecări de teren. umbriţi. 9 000 m3/s. lignit (Subcarpaţii Getici. înregistrează valori de temperatură mai ridicate faţă de versanţii cu orientare nordică. ogaşe.este un nod rutier (E60. de orogen. de tip babe şi sfincşi. marne). Subcarpaţii Curburii.din punct de vedere petrografic. mai însoriţi. care cuprind gazul metan (Podişul Transilvaniei) şi gazul de sondă. nod feroviar (magistralele feroviare 200. 4 000 m3/s. relieful sculptural. torenţi . gaze naturale. hidrologice (inundaţii). conglomerate. fiind în proiect construirea unui aeroport. . . de-a lungul unei linii de falii situate între Câmpia de Vest şi Dealurile de Vest .4 p c. cu valori termice mai scăzute la aceeaşi altitudine. ravene.aportul afluenţilor cu debite mari. b) Depresiunea Braşov. mai. argile.4 p d. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 73 . etajul coniferelor.tipuri şi forme de relief: relief pe fliş . . Se acordă 12 puncte astfel: a. ape termale. . poleiul). E68. Buzău.arealul de dealuri). .tipuri genetice de hazarduri: seismice (zona seismică Vrancea). -1 p c) lemn.caracterizat prin fragmentarea accentuată a reliefului. octombrie. . 300.resursele energetice ale subsolului sunt reprezentate de combustibilii minerali (cărbuni. .structura geologică cutată. aprox. resursă energetică specifică zonelor de sedimentare din exteriorul arcului carpatic. bazinul Aninei).ro/ (gripa aviară).altitudinea maximă: 1954 m . (câte 1p pentru oricare trei caracteristici) .3 p d.3p. . 7 000 m3/s. ploi cu caracter torenţial. hidroenergie.versanţii cu expoziţie sudică.există o varietate de tipuri de cărbuni. . favorizând dezvoltarea unor areale depresionare intramontane cu suprafaţă mare (Depresiunea Braşovului).condiţiile climatice: cantităţi mari de precipitaţii şi temperaturi ridicate care favorizează topirea zăpezii. . cu valoare energetică diferită: huilă (depresiunea Petroşani. . prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic. . .s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului.2 p e) etajul fagului. 4 500 m3/s. aprox. cărbune brun (depresiunea Comăneşti). . domină flişul (rocă sedimentară cutată alcătuită din gresii. datorită poziţiei geografice facilitează legăturile transcarpatice. .1 p e. 5 000 m3/s. .2 p .vârful Ciucaş. biologice http://www.4p.2 p d) Olt.temperatura aerului scade odată cu creşterea altitudinii.500).2 p Total 10 puncte V. . relieful fluviatil. petrol.notată cu G (Carpaţii Curburii): a) . Se acordă 16 puncte astfel: a. Podişul Getic). aprox.3 p b. . aprox.4 p Total 16 puncte VI. b. . pe conglomerate (Munţii Ciucaş: Sfinxul Bratocei. . . petrolul. 400. gaze naturale) şi de resurse geotermale.climatice (grindină. . aprox. care însoţeşte zăcămintele de petrol.

700-1000 mm/ an. precipitaţii medii anuale: în unitatea F. polii. etaj climatic: în unitatea A. chei. . 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu A (Subcarpaţii Curburii) şi clima unităţii marcată cu C (Podişul Dobrogei). în unitatea C. relieful fluviatil.tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe şisturi cristaline. cu forme endocarstice-peşteVi şi exocarstice-lapiezuri. 6°C-8°C. sedimentare. altitudinea maximă în unitatea D este de 174 m (Câmpia Vingăi). 4. 6°C-8°C. * Total 10 puncte III. 8. peste 10°C-11°C şi peste 11 °C. în est . c. de câmpie şi de dealuri joase. b. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). cristaline. influenţe climatice de ariditate 4. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. 2. care conferă reliefului masivitate. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. pietrişuri. loess)în timp ce. doline. Olt. Munţii Călimani). 7. Bistriţa. Someş 3. a. 500-700 mm/an. prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic şi prin erupţii vulcanice.altitudinea maximă. dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea F. 10. astfel: 1. din punct de vedere petrografic. Munţii Bihor). c. fdehnul. vânturi specifice: în unitatea A. d.în partea vestică sunt prezente „depresiunile de tip golf. Jijia. în partea centrală . d. prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic şi prin erupţii vulcanice.roci vulcanice.ebacalaureat.sunt fragmentaţi de numeroase râuri. b. 400-500 mm/an şi sub 400 mm/an. etaj climatic alpin. . 1849 m (vârful Bihor. 9c. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu D (Câmpia de Vest) şi relieful unităţii marcate cu E (Carpaţii Moldo-Transilvani). relieful vulcanic. 3. în unitatea C. etaj climatic de dealuri joase. în a doua jumătate a perioadei neogene. brizele marine şi crivăţul. peste 1200 mm/an. Craiova. . Buzău. a. care s-a retras treptat spre vest. . în a doua jumătate a perioadei oeogene. . care determină fragmentarea reliefului). 6. în unitatea C. petrol. sub 2°C. în unitatea E reprezentativ este paralelismul petrografic: în vest .sunt alcătuiţi dintr-o mare varietate de roci: vulcanice. Se acordă 12 puncte din care: a. referitoare la unitatea notată cu B (Munţii Apuseni): a) s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului. http://www. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. de dealuri înalte. c. în unitatea H.fliş.I. în timp ce în unitatea H. pe calcare. în timp ce în unitatea E este de 2100 m (vârful Pietrosu. Bucureşti 2. în unitatea H. dintre următoarele: relieful unităţii D s-a format prin sedimentarea Mării Panonice. Total 20 puncte II. unitatea D este alcătuită din roci sedimentare (nisipuri. în unitatea C. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Grupa Parâng) şi clima unităţii marcate cu H (Podişul Sucevei). 5.şisturi cristaline.ro/ Total 12 puncte IV. relieful pe fliş. astfel: 1. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. în timp ce relieful unităţii E s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului. dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea A. etajul de climă: în unitatea F. a. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). Buzău. d. . conferind caracteristica de „mozaic petrografic".c. precipitaţiile medii anuale: în unitatea A.

. presiunea umană ridicată în special în zonele depresionare dens populate.3 p d) etajul stejarului.4 p b.3 p b) Someşul Mic. . bazinul hidrografic suprapunându-se peste areale de dealuri joase. 325m3/s. . ceea ce a condus la creşterea densităţii populaţiei în arealul depresionar. .caracteristicile substratului (substrat argilo-mamos) şi acţiuni antropice: defrişările. Munţii Călimani. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. prezintă afluenţi cu debite mici. 75 m3/s. . .prezenţa.1 p Total 10 puncte b. .4 p d. clasă de sol: argiluvisoluri (1 p pentru oricare răspuns corect). peşteri şi sohodoluri). referitoare la unitatea notată cu G (Podişul Getic): a) . s-a depus o cuvertură de pietrişuri carpatice. torenţialitate). . a resurselor de huilă şi punerea în valoare a acestei resurse energetice prin exploatări în subteran a atras un număr mare de forţă de muncă. din pliocen. lignit.petrografia: peste stratele sedimentare recente. . c) petrol.3 p b) etaj climatic de dealuri joase -1 p. .Platforma Argeşului). . Depresiunea Petroşani etc). cunoscute sub denumirea de „pietrişurile de Cândeşti" cu grosimi mai mari în partea estică. raportat la regiunile montane înconjurătoare. septembrie. volumul de apă transportat în timpul verii reducându-se semnificativ.3 p c. aprilie. în arealul depresiunii. prin procesul de sedimentare.1 p. unde densitatea populaţiei se înscrie în valorile specifice zonelor de munte.alcătuirea petrografică (şisturi cristaline şi calcare) şi dezvoltarea reliefului carstic (văi în chei.ebacalaureat.2 p c) etajul fagului/ etajul coniferelor (1 p pentru oricare răspuns corect). Crişul Repede.2 p f) inundaţii. conferă podişului aspecte montane. . de ariditate. Se acordă 12 puncte astfel: a.este o unitate tipic piemontană. tipuri de sol: soluri brune-acide/ podzol (câte 1p pentru oricare două răspunsuri corecte). . primăvara. aprox.2 p . . cu interfluvii a căror lăţime creşte de la nord spre sud. . . . gaze asociate. (câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) . .tranzitează areale situate sub influenţe climatice continental-excesive. . Se acordă 16 puncte astfel: a. .structura geologică este de platformă puternic monoclinală N-S. alunecări de teren. . Total 16 puncte VI. Total 10 puncte V.debitele râurilor sunt mici datorită modului de alimentare: izvorăsc din zone de podiş.2 p e) bauxita.(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) .4 p c.1 p d) clase de sol: cambisol/spodosol. aprox. Munţii Apuseni.3 p b. . minereuri auro-argentifere. influenţă climatică submediteraneană/ de tranziţie (1 p pentru oricare răspuns corect) -1 p. .exploatarea unor resurse de subsol în sistem carieră (ex. suprapăşunatul şi agrotehnici necorespunzătoare (în Subcarpaţi în special) au condus la o intensificare a proceselor gravitaţionale pe versanţi (spălarea solului prin pluviodenudare. mai.I p e) tip de sol: soluri argiloiluviale brun-roşcate.ro/ concentrarea populaţiei în cele 6 oraşe.s-a format prin acumularea de materiale piemontane. prin http://www.are altitudini cuprinse între 200-700 m (772 m .4 p. . . depozitarea sterilului de la exploatările miniere.

d. 9. . Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). în partea centrală-şisturi cristaline. temperatura medie anuală în ambele unităţi de relief este de 10°C-11°C. dintre următoarele: relieful unităţii C s-a format atât prin cutarea scoarţei terestre. d. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. b. polii. 5. 8. 10. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu B (Munţii Apuseni) şi clima unităţii marcată cu H (Podişul Sucevei).munţii Călimani. a. 500-700mm/an. b. 8°C10°C. precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 500-700 mm/an/în ambele unităţi de relief. dintre următoarele: ambele unităţi de relief se încadrează în etajul climatic de câmpie.linalul carnaţie: în a doua jumătate a perioadei neogene erupţiile vulcanice au definitivat munţii vulcanici. ajungând la valori de 1400 mm/an . .ro/ graniţe. care conferă reliefului masivitate. . loess) în timp ce în unitatea F domină rocile metamorfice (şisturile cristaline). de dealuri joase. în unitatea H influenţe scandinavo-baltice. b. maxima altitudinală: 2100 m . calcare. pe calcare. conferind caracteristica de „mozaic petrografic".au altitudini de peste 2000 m.caracteristică este tripla zonalitate petrografică: în vest-roci vulcanice.1 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 74 I. 6. cu forme endocarstice-peşteri şi exocarstice-lapiezuri. oceanice. referitoare la unitatea notată cu E (Carpaţii Moldo-Transilvani): ' a) s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. b. d. 0°C-6°C. a. în timpul orogenezei baikaliene şi a orogenezei hercinice. în partea de est-fliş. . astfel: 1. Total 10 puncte III. montan. Buzău. Someş 3. Craiova. sunt alcătuiţi dintr -o mare varietate de roci: vulcanice. Prut.polul precipitaţiilor în ţară (Stâna de Vale). 275 m3/s.1 p 0 aprox. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcate cu D (Câmpia de Vest) şi clima unităţii marcate cu I (Sectorul Câmpiei Române dintre Olt şi Argeş). doline. b. . astfel: 1. din punct de vedere petrografic. cât şi prin procesul de sedimentare. în unitatea C. relieful pe fliş. . Drin cutarea sedimentelor acumulatei în aeosinr. cristaline. chei. topirea zăpezilor. dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea B. 250m3/s. Bucureşti 2. influenţe climatice: în unitatea B. Bistriţa.2 p e. b. relieful vulcanic. Se acordă 12 puncte din care: a. vârful [ pietrosu. în unitatea H. 4. care determină fragmentarea reliefului). 3. cantităţi mari de precipitaţii. în timp ce unitatea F s-a format numai prin procesul de încreţire a scoarţei terestre. Vaslui.ebacalaureat. în unitatea H. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). 1000-1200 mm/an şi peste 1200 mm/an. unitatea C este alcătuită din roci variate (şisturi verzi. relieful fluviatil. etaj climatic: în unitatea B. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu C (Podişul Dobrogei) şi relieful unităţii marcată cu F (Grupa Parâng). Total 12 puncte IV. tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe şisturi cristaline. aprox. 2. http://www. Total 20 puncte II. c. sedimentare. c. în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului. 7.d. Hunedoara. precipitaţiile medii anuale: în unitatea B. câte 2 p pentru fiecare asemănare enunţată corect..

speciile forestiere sunt adaptate anumitor condiţii de temperatură şi necesită cantităţi diferite de apă.ro/ e) sare. Olăneşti.3 p b) Munţii Tarcău. numite „submontane".1 p http://www.pânzele de apă freatică contribuie la alimentarea localităţilor. specifice zonelor de câmpie şi dealuri joase. pietrişuri.Oradea). în timpul erei neozoice. .ebacalaureat. valea este relativ simetrică. . . stejar pufos) s-a adaptat cantităţilor de pre¬ cipitaţii mai reduse. argile. petrol. alcătuirea petrografică variată.fragmentarea reliefului este dată de numărul mare de depresiuni. referitoare la unitatea notată cu A (Subcarpaţii Curburii): a) . . apele minerale şi apele termale sunt valorificate în scop terapeutic (Vatra Dornei. . . fiind reprezentative depresiunile intramontane: Ciuc. cu prezenţa sinclinalelor.este cel mai complex sector subcarpatic. au favorizat eroziunea diferenţiată şi fragmentarea accentuată a reliefului. . . (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) .structura geologică: de orogen. sol (1 p pentru oricare două răspunsuri corecte). . .sunt fragmentaţi de numeroase râuri. . . lignit. care conferă reliefului masivitate. gaze asociate. . .2 p d) lac de baraj natural/ lac vulcanic/ lac de baraj în scop hidroenergetic (1 p pentru oricare răspuns corect).1 p d) clasa cambisoluri. . din arealul carpatic a unor pinteni alcătuiţi din fliş (gresii.2 p cjetajul fagului/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (1 p pentru oricare două răspunsuri corecte).are altitudini cuprinse între 500-1 000 m (996 m . . -2 p c) etajul pădurilor de foioase. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. . . altele situate între dealurile subcarpatice. în condiţii de temperatură şi precipitaţii corespunzătoare. marne) şi pătrunderea. . pe conglomerate .s-au format prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în avanfosa carpatică.petrografia: roci sedimentare friabile (nisipuri.4 p c. „vulcani noroioşi" (Depresiunea Policiori). . . în urma ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine. apele termale constituie agent termic (încălzirea serelor şi a cartierelor de locuit . de prelungiri ale câmpiei (Câmpia Lugojului) şi dealurilor în interiorul munţilor sub forma depresiunilor „golf. în timp ce molidul vegetează la altitudini mari. Munţii Stânişoara. (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) . stejarul termofil (cer. gârniţâ.de exemplu.Măgura Odobeşti).cutele diapire. Slănic Moldova.1 p e) lemn. conglomerate). alcătuit din două şiruri de depresiuni (unele în vecinătatea muntelui. cu versanţi abrupţi şi lipsa .4 p d.tipuri de relief: relief petrografic: pe şisturi cristaline. văi transcarpatice (culoarul larg al Mureşului). ravene şi ogaşe. pe calcare -relief carstic (Cheile Bicazului).3 p Total 10 puncte V. cu dominarea rocilor sedimentare friabile. brune-acide.în sectorul de defileu.. relief vulcanic cu conuri şi cratere vulcanice bine păstrate. sau „intracolinare") şi două şiruri de dealuri.relief sculptural de tip babe şi sfineşi .4 p b. a industriei. .tectonismul. Giurgeu.3 p b) etajul climatic de dealuri înalte. specifice sunt stratele : sedimentare cutate care prezintă sâmburi de sare . însoţite de acţiunea factorilor exogeni. care dau în relief depresiuni şi a anticlinalelor care se materializează în culmi subcarpatice.borvizurile. influenţă climatică continentală. hidroenergie. Se acordă 16 puncte astfel: a. . Căciulata etc).tipuri şi forme de relief: alunecări de teren. Comăneşti. tipul de sol: brune.în Munţii Ceahlău.2 p Total 10 puncte b.

marne) în timp ce în unitatea I domină rocile sedimentare premontane (nisipuri. Total 10 puncte III. Total 20 puncte II.4 p Total 16 puncte VI. 180 m3/s. b. a. 10°C-11°C. etaj climatic: în rtea 3. de câmpie. topirea zăpezilor . a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). aprox.ebacalaureat. c. Alexandria. numite „Cazane" (Cazanul Mare. referitoare la . în timp ce unitatea I s-a format prin procesul de sedimentare. . . aprox. vânturi: în unitatea B. 50m3/s. a. influenţe climatice: în unitatea B. în timp ce. vânturile de vest. 230m3/s. 400-500 mm/an şi sub 400 mm/an. huilă. aprox. în unitatea H.vârful Ciucaş. pietrişuri). în unitatea I altitudinile depăşesc puţin 300 m. altitudini: unitatea E se apropie de 2 000 m (1954 m .1 p f. septembrie.c. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu G (Munţii Apuseni) şi relieful unităţii marcate cu J (Munţii Banatului). cantităţi mici de precipitaţii . Bârlad. b. 5. unitatea E este alcătuită din fliş (rocă sedimentară cutată alcătuită din gresii. c. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect).2 p d.luncii. în unitatea H. 4. 9. d.1 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 75 I. . c. Orşova) şi de îngustări. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu B (Podişul Dobrogei) şi clima unităţii marcată cu H (Câmpia de vest la nord de Mureş). 10m3/s.2 p e.3 p c. 10. Ploieşti. 7. 2. în timpul orogenezei alpine. 10°C-11°C şi peste 11°C . câte 2 p pentru fiecare http://www. precipitaţiile medii anuale: în unitatea B. 4. Total 12 puncte IV. 500-700 mm/an. liman fluvibmaritim.în unitatea H. câte 2 p pentru fiecare asemănare enunţată corect. astfel: 1. excesiv-continentale şi pontice. . lemn. dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea B. 2. aprilie. în unitatea H influenţe oceanice. fragmentarea accentuată a ambelor unităţi de relief este demonstrată de numărul mare de depresiuni şi văi. Someşul Mic. b.caracteristică este alternanţa de bazinete depresionare (Moldova Nouă. în unitatea H. dintre următoarele: ambele unităţi de relief prezintă structură geologică cutată. Zalău. Cazanul Mic). conglomerate. 6. d. 3. Jijia. de câmpie şi dealuri joase. c 4 p pentru două deosebiri între reliefuUinităţii marcată cu E (Carpaţii Curburii) şi relieful unităţii marcată I (Dealurile Lipovei). 3. 8. astfel: 1. Timiş. aprox.ro/ deosebire enunţată corect. Munţii Ciucaş). argile. crivăţul şi brizele marine.3 p b. . câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. din punct de vedere petrografic. Se acordă 12 puncte astfel: a. dintre următoarele: relieful unităţii E s-a format prin cutarea scoarţei terestre. Se acordă 12 puncte din care: a. de orogen.

borvizurile şi apele minerale sunt valorificate în scop terapeutic (Vatra Dornei. suprafeţe de nivelare (Borăscu. număr mare de terase. . a industriei . . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. lemn. relief fluvialii .3 p b) influenţă climatică de ariditate. tip de sol: cernoziom (1 p pentru oricare răspuns corect). . care s-a retras treptat spre est. Munţii Retezat.Oradea). versanţi abrupţi. b. nisipuri. referitoare la unitatea notată cu C (Câmpia Bărăganului). Căciulata etc). .1 p f) Călăraşi. Gornoviţa). (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) .pânzele de apă freatică contribuie la alimentarea localităţilor. alpin (1 p pentru oricare două răspunsuri corecte). . . . văi glaciare. Slobozia (1 p pentru oricare două răspunsuri corecte). . -1 p c) zona stepei. interfluvii netede.factorul climatic joacă un rol important în procesele chimice care au loc la nivelul solului. . prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic. Slănic Moldova. care conferă caracter de masivitate.s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului. hidroenergie.1 p d) petrol.2 p c) lac glaciar.cu circuri glaciare.vârful Peleaga. argile peste oare s-a depus un strat de loess (40 m grosime). (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) . .2 p f) etaj climatic montan/ etaj climatic alpin (1 p pentru oricare răspuns corect).câmpia are caracter tabular. .1 p e) huilă. interfluvii sub formă de creste.din punct de vedere petrografic este alcătuită din pietrişuri. . Râu-Şes.tipuri şi forme de relief: relief pe şisturi cristaline. . cu văi largi. .odată cu creşterea altitudinii au loc modificări în repartiţia cantităţilor de precipitaţii şi a valorilor de temperatură (valorile termice scad şi cresc cantităţile de precipitaţii) ceea ce se răsfrânge în caracterul acid/bazic al solului. custuri. glaciar . crovurimicrodepresiuni de tasareîn loess.altitudinea maximă: 2509 m .2 p http://www. . apele termale constituie agent termic (încălzirea serelor şi a cartierelor de locuit . .4 p. Cerna.1 p d) etajul foioaselor/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (1 p pentru oricare răspuns corect).3 p b) Motru.s-a format prin procesul de sedimentare a lacului Getic..ro/ Total 10 puncte V. gaze asociate.cu văi adânci.2 p e) clasa molisol. Olăneşti. Brăila. morene.forme de relief reprezentative: dune de nisip (dreapta râurilor Ialomiţa şi Călmăţui).1 p Total 10 puncte b. . . . a) .ebacalaureat.unitatea notată cu A (Grupa Retezat-Godeanu): a). în posibilitatea descompunerii şi . spre extremitatea vestică fiind prezente şi calcare. Se acordă 16 puncte astfel: a.petrografic. relief carstic cu peşteri şi văi în chei.structura geologică de orogen. domină rocile metamorfice (şisturile cristaline).

dintre următoarele: altitudinile maximă în unitatea A. c 5. .vegetaţia este strict dependentă de condiţiile de relief (altitudine. b 7. d 6. supraîncălzirea substratului. cererea mare explică larga răspândire teritorială a acestei industrii. . Motru.3 p . câte 2 p pentru fiecare asemănare enunţată corect. .ebacalaureat. iulie. a produselor de patiserie reprezintă alimentaţia de bază a populaţiei. c 9. pietrişuri. . Someşul Mic 3.4 p d. Suceava. b 8. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu C (Câmpia Bărăganului) şi relieful unităţii marcate cu H (Câmpia de Vest la nord de Mureş). sol. în Podişul Dobrogei altitudinile sub 400 m şi prezenţa influenţelor climatice de ariditate constituie factori restrictivi în diversificarea vegetaţiei spontane.Măgura Odobeşti.făina. pantă.Carpaţii Orientali prezintă o desfăşurare pe verticală până la altitudini de 2000 m. în care: TMÂ. Şiret. expoziţia versantilor.vara. loess. 996m . pastelor făinoase. nefertile. . foloseşte ca materie primă cerealele care prezintă un areal de cultură începând din zonele de câmpie (grâu.încorporării materiei organice în masa solului. . . precipitaţii. Total 10 puncte III. în timp ce în unitatea D. -8°C. tipurile de roci (petrografia) pe care s-a format relieful fac parte din categoria rocilor sedimentare: nisipuri.1 p f.-5°C.suma temperaturilor medii lunare. urmare a expunerii la radiaţia solară timp mai îndelungat. . . Se acordă 12 puncte din care: a. porumb). vânturi) şi sol (caracteristicile fizice şi chimice). . Munţii Retezat. b 4. c 10. ceea ce favorizează etajarea mai multor tipuri de climate. . . 2509m . până în zonele montane (secara). respectiv pretabilitatea pentru anumite tipuri de culturi agricole. forme de relief). consecinţă a mişcării de revoluţie.4 p Total 16 puncte VI. în timp ce cernoziomurile au o cantitate mare de humus şi un ph al solului corespunzător practicării culturilor specifice unităţilor de câmpie.3 p c. câte 2p pentru fiecare deosebire enunţată corect.1 p e. b. a 3. petrol. a 2. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu A (Grupa Retezat-Godeanu) şi clima unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Curburii). oricare dintre următoarele: unităţile de relief s-au format prin procesul de sedimentare. Se acordă 12 puncte astfel.temperatura medie anuală. Total 20 puncte II. cărora le corespund tot atâtea etaje de vegetaţie. Giurgiu 2. Drobeta Turnu-Severin. astfel: 1.. în timp ce. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). a. astfel: http://www. . în timp ce relieful unităţii D s-a format prin cutarea sedimentelor acumulate în avanfosa carpatică. c.TMA = ITML/12 (°C). climă (temperatură. . Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). ianuarie.-1p.18°C.industria morăritului şi panificaţiei. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 76 I. ITML . d. de exemplu.ro/ 1. Bârlad. care contribuie la prepararea pâinii. . . Mureş.23°C. relieful unităţii A s-a format prin încreţirea scoarţei terestre în timpul orogenezei alpine. . specifice zonelor montane sunt acide.solurile podzolice.4 p c.vârful Peleaga.-3p b.

1000-1200 mm/an. Munţii Măcinului.altitudinile de peste 2000 m au permis instalarea gheţarilor montani în perioada glaciară (pleistocen). http://www. . . în unitatea F. precipitaţii medii anuale: în unitatea E. în unitatea F. 0°C-6°C în etajul montan. 500-700 mm/an. ape minerale (câte 1 p pentru oricare patru răspunsuri corecte). care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului. . . cu forme endocarstice-peşteri şi exocarstice-lapiezuri. morene etc. 0°C-6°C. zona pădurii (câte un punct pentru oricare răspuns corect) .1 p.3 p b) influenţă climatică: pontică. sub 0°C în etajul . . calcare.s-a format prin cutare (în timpul orogenezei baikaliene-partea centrală.1 p d) clasa molisoluri/ tipul cernoziom. . Crişul Negru. în a doua jumătate a neogenului au avut loc erupţii vulcanice. Total 12 puncte IV. Ampoiul (câte 1 p pentru oricare două râuri).temperatura medie anuală scade odată cu creşterea altitudinii reliefului astfel: 10°C-11°C şi peste 11°Cîn etajul de câmpie. referitoare la unitatea notată cu B (Podişul Dobrogei): a) .sunt alcătuiţi dintr-o mare varietate de roci: vulcanice. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. (câte 1p pentru oricare trei caracteristici). Techirghioi. relieful vulcanic. dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea E.1 p f) Constanţa . care determină fragmentarea reliefului).3 p b) Crişul Alb. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect.în partea vestică sunt prezente „depresiunile de tip golf. 8°C-10°C. . . (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici). .467 m. văi glaciare. . bauxită. 6°C-8°C în etajul dealurilor înalte (Subcarpaţi).1 p Total 10 puncte V.altitudinea maximă: 1849 m.ebacalaureat.odată cu încălzirea climei gheţarii montani s-au topit şi au lăsat în urmă circuri. 8°C-10°Cîn etajul dealurilor joase (podişuri).altitudinea maximă . Se acordă 16 puncte astfel: a.din punct de vedere petrografic este alcătuit dintr-o mare varietate de roci (şisturi verzi.c. chei. referitoare la unitatea notată cu G (Munţii Apuseni): a) . relieful pe fliş. vârful Greci. Someşul Mic.tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe şisturi cristaline.4 p d) sate risipite numite „crânguri". .ro/ . fliş) ceea ce conferă caracterul de „mozaic petrografic".partea nordică prezintă caracter de horst. minereuri auro-argentifere. . Arieşul. vârful Bihor. . Munţii Bihor.s-a format în timpul orogenezei alpine. relieful carstic fiind specific părţii sudice a podişului. polii. gresii. care conferă reliefului masivitate. Tulcea. . . soluri bălane (câte un punct pentru oricare răspuns corect). a. loess). doline. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii E (Carpaţii Curburii) şi clima unităţii F (Podişul Tâmavelor).1 p c) zona de stepă. şisturi cristaline. -1p e) liman fluvio-maritim . în unitatea F. . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. . în timpul orogenezei hercinice-partea nordică) şi prin sedimentare partea sudică.1 p Total 10 puncte b. pe calcare. lemn. . sedimentare (calcare. graniţe.4 p b. temperaturile medii anuale: în unitatea E. Crişul Repede. de dealuri joase.2 p c) minereuri complexe.1 p. montan.

relieful unităţii B s-a format pe roci sedimentare (nisipuri.alpin (sub 2°C la altitudini peste 2200 m). sare. cer.în nordul ţării de 8.exploatarea unor resurse de subsol în sistem carieră (ex. . spre deosebire de grupa Parâng unde fondul forestier este folosit predominant pentru valorificarea lemnului. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu B (Subcarpaţii Curburii) şi relieful unităţii marcate cu F (Munţii Apuseni).Măgura Odobeşti. precipitaţii medii anuale: în unitatea C. c 10. peste 1200 mm/an. cu aproximativ 2°C. alunecări de teren. . c 2. Focşani. Târnava Mare. de dealuri înalte. sedimentare (calcare. 0°C.majoritatea arealelor împădurite din Câmpia Olteniei sunt folosite în scop de protecţie a mediului (pentru fixarea nisipurilor. temperatura medie anuală: în unitatea C. . . Munţii Apuseni. dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea C alpin. . 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Carpaţii Meridionali la vest de Olt) şi clima unităţii marcate cu I (Subarpaţii Modovei). în timp ce relieful unităţii F s-a format pe roci metamorfice (şisturi cristaline). . Brăila 3. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. oricare dintre următoarele: altitudinile în unitatea B.7001000 mm/an . a 3. c 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Dealurile Lipovei) şi clima unităţii .4p c. c 7. Vedea. Total 10 puncte III.4p Total 16 puncte VI.compoziţiile floristice diferite existente în cele două unităţi de relief: în grupa Parâng predomină pădurile de conifere şi fag iar în Câmpia Olteniei.2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 77 I. c 9. d 4. maxima altitudinală fiind de 996 m . Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). .2 p e. Munţii Călimani. Se acordă 12 puncte astfel: a. c 5. august. pietrişuri. depozitarea sterilului de la exploatările miniere. pâlcurile de pădure sunt dominate de stejar termofil (stejar brumăriu.2 p f.Temperatura medie anuală: suma temperaturilor medii lunare/numărul de luni. vârful Bihor). conservarea unor specii vegetale şi animale etc). ~2p b. gârniţă).4 p d. marne). Total 20 puncte II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). astfel: 1.2 p c vara. . -5° C. torenţialitate). . câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. în unitatea 1. Crişul Negru 2. a 8. ianuarie. Se acordă 12 puncte din care: a.temperatura medie anuală scade în latitudine de la sudul spre nordul ţării. b. în unitatea 1.ro/ gaz metan 4.caracteristicile substratului (substrat argilo-mamos) şi acţiuni antropice: defrişările.ebacalaureat.2 p d. 24°C. sub 0°C. decembrie. . în sudul ţării temperaturile medii anuale sunt de 10°C-11°C.6°C -8°C. în unitatea I. Vaslui. argile. suprapăşunatul şi agrotehnici necorespunzătoare (în Subcarpaţi în special) au condus la o intensificare a proceselor gravitaţionale pe versanţi (spălarea soluliţi prin pluviodenudare. . http://www. b. între 700-1000 m. astfel: 1. Depresiunea Petroşani etc). a 6. vulcanice. . petrol. stejar pufos. Câmpia Transilvaniei.5°C. 19°C. . presiunea umană ridicată în special în zonele depresionare dens populate. ameliorarea caracteristicilor climatice. iulie. fliş). în timp ce în unitatea F nu depăşesc 1849 m (Munţii Bihor.

etaj climatic: de dealuri joase.ebacalaureat. vânturi: în unitatea E.2 p c) Jiu. acoperite cu un strat de loess şi câmpii joase . se află resursa naturală numită gaz metan.1 p d) etajul stejarului.4 p b.relieful este înclinat de la N la S .3p b) influenţă climatică: submediteraneană/de tranziţie între climatul submediteranean şi climatul de ariditate. ( (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici). cărbuni (lignit). .caracter de piemont.altitudinea medie este de aproximativ 10 m.2 p e) Timişoara.are o înclinare foarte redusă de la est la vest din care cauză râurile sunt divagante. .este o unitate tipic piemontană.1 p f) petrol. maxima altitudinală: 174 m-Câmpia Vingăi. . .râurile alohtone au debite mari. gaze asociate (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte).2 p Total 10 puncte V. albii largi şi puţin adânci.1 p http://www. . de ariditate şi scandinavobaltice. (câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) . .ro/ e) clasa argiluvisoluri/ tipul soluri brun-roşcate de pădure. în a doua jumătate a perioadei neogene erupţiile vulcanice au definitivat munţii vulcanici.3 p b) etaj climatic: de câmpie. . în structurile numite domuri. Total 12 puncte IV. nivelul apei în albie scade în timpul verii. argile. râurile autohtone prezintă debite mici. . . marne. prin cutarea sedimentelor acumulate în geosiclinalul carpatic.peste 100 m. vânturile de vest în timp ce în unitatea J crivăţul.direcţia de curgere a râurilor: vest-est. . . soluri argiloiluviale (1 p pentru oricare răspuns corect).s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului.petrografia: nisipuri. . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. influenţă climatică: submediteraneană/oceanice. oricare dintre următoarele: influenţă climatică: în unitatea E.1 p Total 10 puncte b.s-a format prin sedimentarea Mării Panonice cu sedimente aduse de râuri. Motru (1 p pentru oricare răspuns corect). Se acordă 16 puncte astfel: a.1 p d) petrol. pietrişuri. referitoare la unitatea notată cu H (Podişul Getic): a) .structurile de cutele diapire. a. gaze asociate (câte 1p pentru oricare două răspunsuri corecte). câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. . . . . cu interfluvii a căror lăţime creşte de la nord spre sud. oceanice. b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente.în partea centrală a Depresiunii colinare a Transilvaniei.debitele râurilor sunt mici datorită modului de alimentare: izvorăsc din zone de .2 p c) etaj de vegetaţie: silvostepă. . .s-a format prin acumularea de materiale piemontane.4 p. . în unitatea J. . Olteţ. respectiv sare.sunt specifice două tipuri de câmpii: înalte .Platforma Argeşului).80-90 m supuse inundaţiilor. . .are altitudini cuprinse între 300-700 m (772 m . . referitoare la unitatea notată cu D (Câmpia de Vest la sud de Mureş): a) . c.marcate cu J (Câmpia Moldovei). referitoare la unitatea notată cu H (Carpaţii Moldo-Transilvani): a) . . situate pe marginea Depresiunii colinare a Transilvaniei adăpostesc o resursă naturală importantă.

relief carstic (Cheile Bicazului). b 6. au altitudini de peste 2000 m (2100 m .3 p Total 12puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 79 I. astfel: 1. http://www.celelalte resurse de care dispune România.ebacalaureat.în Munţii Ceahlău. laşi. lignit. . relief vulcanic cu conuri şi cratere vulcanice bine păstrate 2.5 %o).3 p b. cu excepţia resurselor de sare şi roci de construcţie sunt insuficiente pentru a susţine anumite ramuri economice. Se acordă 12 puncte din care: a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Carpaţii Moldo-Transilvani) şi clima unităţii marcate cu F (Masivul Dobrogei de Nord). asigurând hrana populaţiei. a 3. pe conglo-merate . Sn =N . Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). bazinul hidrografic suprapunându-se peste areale de dealuri joase. ponderea mai ridicată a populaţiei feminine de vârstă fertilă în Regiunea de Dezvoltare de NE. Botoşani 5. iar la nivelul Regiunii de Dezvoltare de N^. de dealuri joase şi de câmpie moderat. M . iar al Regiunii de Dezvoltare de NE pozitiv (aproximativ 1 %o). a. c 4. . 1000-1200mm/an. în unitatea F. . astfel: 1. tipuri de relief: relief petrografic: pe şisturi cristaline. Total 20 puncte II. reprezentând 63% din suprafaţa ţării. dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea C. Motru. . .M (%o). 10°C -11°C. dintre următoarele: altitudinile în unitatea A rar depăşesc 300m. c 5.4 p. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). a 2. precipitaţii medii anuale .3 p c. din care cea mai mare parte o reprezintă terenurile arabile (64. Total 16 puncte VI.6%) la care se adaugă păşuni şi fâneţe naturale.4p. în unitatea F. temperatura medie anuală . b 7. în care: Sn .rata natalităţii României este mai scăzută (sub 10 %o) decât cea a Regiunii de Dezvoltare de NE (aproape 12%o).în unitatea C. care conferă reliefului masivitate. petrol. . câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. 400-500mm/an.mortalitatea României este însă mai mare (peste 12 %o) decât cea a Regiunii de Dezvoltare de NE (sub 12 %o). în unitatea F.podiş.la nivelul României populaţia este în scădere. .relief sculptural de tip babe şi sfincşi . prezintă afluenţi cu debite mici.tranzitează areale situate sub influenţe climatice continental-excesive. d 8. . vii şi livezi. pe calcare .natalitatea.sporul natur.în unitatea C.ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite şi generalizarea comportamentului de plan-ning familial . Se acordă 12 puncte astfel: a. . de ariditate. în timp .vârful Pietrosu. în uşoară creştere. d 10. animalelor şi numeroase materii prime pentru industrie. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu A (Dealurile Silvaniei) şi relieful unităţii marcată cu I (Grupa Retezat-Godeanu). .sporul natural. 2°C 6°C.il al României este negativ (aproximativ -2.3 p d. b.mortalitatea. Munţii Călimani). influenţe submediteraneene 3. gaze asociate. N . . a 9. . cea mai importantă resursă naturală a ţării este solul fertil al terenurilor arabile. . Total 10 puncte III. volumul de apă transportat în timpul verii reducându-se semnificativ. d.ro/ Cerna 4.la nivel naţional. în special.România dispune de un valoros fond funciar în care terenurile agricole ocupă 14 700 000 ha. montan. .

nisipuri. chei. . maxima altitudinală este de 2509 m (vârful Peleaga.Delta Dunării este o câmpie în formare prin aluvionare. .forme de relief reprezentative: dune de nisip (dreapta râurilor Ialomiţa şi Călmăţui). reprezintă doar 13% din suprafaţa deltei.suprafeţele de uscat. referitoare la unitatea notată cu G (Câmpia Bărăganului) a) . . în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului. prin cutarea şi prin erupţii vulcanice. crovuri http://www. conferind caracteristica de „mozaic petrografic". argile peste care s-a depus un strat de loess (40 m grosime).1 p Total 10 puncte V. cu văi largi.s-a format pr'm depunerea sedimentelor. dominând formele de relief negative şi întinderile de apă (braţele Dunării.1 p. unitatea A s-a format prin depunerea sedimentelor aduse de râuri. (câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) .tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe şisturi cristaline.3 p Total 10 puncte b. pe calcare. care conferă reliefului masivitate. (câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) . Se acordă 16 puncte astfel: a. în a doua jumătate a perioadei neogene.microdepresiuni de tasare în loess. minereuri complexe. Total 12 puncte IV. vântul care bate este crivăţul în ambele unităţi de relief. c. . referitoare la unitatea notată cu J (Munţii Apuseni) a) . gaze asociate. prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic şi prin erupţii vulcanice. Munţii Retezat). polii.este înclinată de V la E. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Moldovei) şi clima unităţii marcate cu E (Câmpia Moldovei). . relieful vulcanic. . . influenţă climatică: de ariditate. în timp ce unitatea I s-a format prin încreţirea scoarţei terestre. doline. numite grinduri.2 p c) etajul de stepă propriu-zisă.sunt alcătuiţi dintr-o mare varietate de roci: vulcanice. d) bauxită.1 p d) clasa molisoluri/ tipul cernoziom (câte un punct pentru oricare răspuns corect). . ape minerale (câte un punct pentru oricare trei răspunsuri corecte). cristaline. . a.ro/ . . influenţă climatică: oceanică. sedimentare. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. în a doua jumătate a perioadei neogene. .1 p e) petrol. cu forme endocarstice-peşteri şi exocarstice-lapiezuri.sunt fragmentaţi de numeroase râuri.2p c) clasa cambisoluri/tipul brune-acide (câte un punct pentru oricare răspuns corect) . . . terenuri arabile (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte). . -2p f) Slobozia. lacuri. . minereuri auro-argentifere. interfluvii netede.s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. dintre următoarele: ambele unităţi de relief se află sub influenţă climatică de ariditate (continentală). bălţi.câmpia are caracter tabular.4 p b) etaj climatic: montan.altitudinea maximă: 1849 m-vârful Bihor. relieful pe fliş. care determină fragmentarea reliefului). .ce în unitatea I. . .4 p b) etaj climatic: de câmpie. Munţii Bihor.ebacalaureat.în partea vestică sunt prezente „depresiunile de tip golf.este constituită din pietrişuri. câte 2 p pentru fiecare asemănare enunţată corect.

3 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 80 v II. a.4 p d. Total 20 puncte | II. .natalitatea.ro/ enunţată corect. c 7. altitudinea maximă: 12 m . reprezintă o câmpie în formare prin aluvionare. între 8-10 %o. pontică. astfel: 1. hidroenergia. în timp ce relieful unităţii F prin încreţirea scoarţei terestre. temperaturile medii anuale sunt de 10-11°C în ambele unităţi de relief. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). a 10. câte 2 p pentru fiecare deosebire http://www.3 p b.oraşul Ploieşti este situat pe magistralele feroviare (200. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu G (Câmpia Olteniei) şi relieful unităţii marcate cu F (Subcarpaţii Curburii). b. peste 11°C. argile. . . dintre următoarele: temperaturi medii anuale: în unitatea E. în unitatea J. . M . . dintre următoarele: ambele unităţi de relief se află sub influenţă climatică subme¬ diteraneană. Alexandria 5. cuprinde suprafeţe de uscat numite grinduri 2.4 p c. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcate cu G (Câmpiei Olteniei) şi clima unităţii marcate cu J (Câmpiei Banatului). aproximativ 12%o. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). a 6. Buzău. c. c. d 8. influenţă pontică 3. Sn = N . Homorâciu). Total 12 puncte IV. . a 4. 300. . bauxită. prezentînd structură geologică de orogen cu sinclinale şi anticlinale. lemn. .Grindul Letea.mlaştini. a 9.996 m). 500. 10°C-11°C.4 p b. b 5. b 2.s-au format prin încreţirea scoarţei terestre. Se acordă 12 puncte astfel: a. d 3. N .ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite şi generalizarea comportamentului de planningfamilial. Se acordă 12 puncte din care: a.sporul natural.. sporul natural este negativ pentru ambele reprezentări.reţeaua hidrografică de suprafaţă este influenţată de cantitatea de precipitaţii şi de natura rocilor din zonele pe care le traversează.-3p d. 500-700 mm/an.mortalitatea.rata mortalităţii României are valori aproximativ egale cu rata mortalităţii Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. . Giurgiu.3 p c. . 400. marne) fliş (întreg arealul carpatic. conglomerate. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Delta Dunării) şi clima unităţii marcate cu J (Câmpia Banatului). astfel: 1. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente.ebacalaureat. Total 10 puncte III. . dintre următoarele: relieful unităţii G s-a format prin depunerea sedimentelor aduse de râuri. precipitaţii medii anuale: în unitatea E.4 p Total 16 puncte VI. în unitatea J. în timp ce în unitatea F sunt între 700-1000 m (altitudinea maximă: Măgura Odobeşti . . 600) şi rutiere (E60) care se îndreaptă spre toate direcţiile. în care: Sn . altitudinile în unitatea G sunt sub 300 m. gârle etc).rata natalităţii României are valori aproximativ egale cu rata natalităţii Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. influenţă climatică: în unitatea E. Prahova 4. câte 2 p pentru fiecare asemănare enunţată corect. . în Subcarpaţi sub forma unor pinteni: Ivăneţu. în unitatea J. submediteraneană.sunt alcătuiţi din roci sedimentare cutate (gresii. referitoare la unitatea notată cu H (Grupa Făgăraş): . sub 400 mm/an.M (%o).

număr mare de terase.1 p e) Bârlad .structura geologică de orogen.influenţă climatică: de ariditate.vârful Moldoveanu.2 p. migraţia actuală urban-rural şi emigrările explică mărimea demografică redusă a unor oraşe. .a) .s-a format pe o zonă de scufundare.datorită alcătuirii geologice: o mare varietate de roci în Carpaţii Occidentali (granit. văi glaciare. marne etc). . (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici). .3 p d. . argilă.1 p Total 10 puncte V. referitoare la unitatea notată cu D (Podişul Bârladului): a) .ebacalaureat. . .vârful Negoiu (Munţii Făgăraş). . .1 p f) seceta. glaciar .nivelul de dezvoltare a activităţilor din sectorul secundar şi terţiar în unele ofaşe a generat fluxuri de populaţie rural-urban. .2 p c) etajul coniferelor/alpin (1 p pentru oricare răspuns corect). predominant.1 p .3 p b) . .prezintă relief structural tcueste).1 p c) etajul stejarului. prin geneză.unele aşezări rurale declarate oraşe păstrează funcţii dominant agricole. Vaslui. alcătuire geologică. 2535 m .3 p c. morene. . care conferă caracter de masivitate. astfel încât masele de aer estice nu trec la vest de aceştia. . domină rocile metamorfice (şisturile cristaline). marmură. . din şisturi cristaline. bazalt. lacuri de acumulare în scop hidroenergetic: L.cu văi adânci. . calcar) explică diversitatea materialelor de construcţii.tipuri şi forme de relief: relief pe şisturi cristaline. Bâlea .4 p b) lacuri glaciare: L.1 p. (câte 1 p pentru oricare patru caracteristici).1 p Total 10 puncte b. Carpaţii constituie o barieră în calea maselor de aer. . . .are altitudini de 400-600 m.altitudinea maximă: 2544 m .etaj climatic: de dealuri joase. deci în estul ţării cantitatea de precipitaţii este mai http://www. Se acordă 16 puncte astfel: a.s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului.în estul ţării acţionează masele de aer continental din estul continentului. .roşcate (1 p pentru oricare răspuns corect). . prin depunerea sedimentelor într-o mare sarmatică.cu circuri glaciare.1 p d)clasa spodosoluri/ tipul podzoluri. caracteristici şi prin influenţele . interfluvii sub formă de creste. soluri alpine brune-acide (câte 1 p pentru oricare răspuns corect). Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. . relief fiu viaţii .din punct de vedere petrografic este alcătuit din roci sedimentare (nisip. urban-urban. custuri. . suprafeţe de nivelare (Borăscu. . cenuşii şi brun . . Râu-Şes. Gornoviţa).1 p d) clasa argiluvisoluri/tipul argiloiluviale. . lipsite de precipitaţii pe când în vestul ţării masele de aer oceanic umede determină cantităţi mari de precipitaţii.relieful carpatic. . versanţi abrupţi.petrografic.3 p b. pietriş. determinând creşterea numerică a populaţiei şi accentuarea dinamicii urbane. raportat la Carpaţii Meridionali alcătuiţi. . prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic. .structură de platformă monoclinală.ro/ mică decât în vestul ţării. Vidraru.

âmnicuVâlcea. 10. 5. 6. petrol. Piatra Neamţ. Mediaş. astfel: 1. a. 3. dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea E.3 p Total 16 puncte VI.10°C. Se acordă 12 puncte astfel: a. au altitudini sub 2000 m. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată rect. 3. . 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu H (Grupa Făgăraş) şi lieful unităţii marcate cu F (Subcarpaţii Curburii). în unitatea F.M (%o). 8°C -10°C.ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite. c. Total 10 puncte II. 2. sare. în unitatea F. . de http://www. în care: Sn . activităţi turistice. 600-800 mm/an.ebacalaureat.3 p b. nfluenţa climatică: în unitatea E. aproximativ 12%o. b. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată rect.3 p c. 2. b. c.rata mortalităţii României are valori aproximativ egale cu rata mortalităţii Regiunii de Dezvoltare Sud.3 p d.natalitatea. de câmpie. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Podişul Bârladului) şi lima unităţii marcate cu F (Subcarpaţii Curburii). astfel: 1. b. c. referitoare la unitatea notată cu B (Carpaţii Moldo-Transilvani) . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. 8°C . între 8-10 %o.mortalitatea. N . Reşiţa. . Focşani. Sn = N . . 4. M . 6°C -8°C. pontică. relieful carstic este bine dezvoltat. 500-600 mm/an. .ro/ odiş. Total 12 puncte V. dintre următoarele: altitudinile în unitatea H depăşesc 2500 m. temperatura medie anuală: în unitatea D. Total 20 puncte I. c. Se acordă 12 puncte din care: a. temperatura medie anuală: în unitatea E. în timp ce în unitatea depăşesc 1000 m. 7. 10°C -11°C. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Delta Dunării) şi clima nităţii marcate cu C (Podişul Târnavelor). d. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată orect. în unitatea C. a. . în unitatea F. în unitatea C. d. 8. sporul natural este negativ pentru ambele reprezentări. de ealuri înalte. de dealuri joase. recipitaţii medii anuale: în unitatea D.3 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 81 Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). . Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). generalizarea comportamentului de planning familial. d. 4. dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea D. relieful unităţii H s-a format pe şisturi cristaline. 9.sporul natural. activităţi industriale de exploatare a unor resurse de subsol. cărbuni. a. .asupra celorlalte componente ale cadrului natural. iar relieful unităţii F -a format pe roci sedimentare. oceanică. impune activităţi umane specifice: agricultura axată preponderent pe creşterea animalelor.rata natalităţii României are valori aproximativ egale cu rata natalităţii Regiunii de Dezvoltare Sud. în unitatea C. morfografia şi morfometria reliefului au determinat concentrarea populaţiei şi a activităţilor în areaiele depresionare şi o dispersie a populaţiei proporţională cu creşterea altitudinii.

Trotuş.2 p c) zona de silvostepă. N indică faptul că suntem în plină zonă temperată. Total 10 puncte V.4 p d.1 p d) clasa molisolurV tipul cernoziom. principalele magistrale mergând fie pe la exteriorul fie prin interiorul acestuia.3 p b) Olt. nodul feroviar principal este capitala de unde pornesc radial toate magistralele . gaze asociate.1 p e) lemn. .este fragmentată de râuri cu albii abia schiţate. . respectiv pe malul stâng al Dunării şi pe terasa I a fluviului. izvoare minerale. . poziţia în interiorul continentului ne situează la interferenţa maselor de aer vestice cu cele estice.4 p.s-a format prin sedimentarea Mării Panonice cu sedimente aduse de râuri.ebacalaureat. calcar. au cantităţi de precipitaţii de 600-800 mm pe când Munţii Măcinului fiind situaţi în calea maselor de aer continental şi înregistrând înălţimi de 400-500 m. sud şi vest. iar în nord se resimt influenţele scandinavo-baltice.2 p f) Timişoara.prezintă relief vulcanic reprezentat prin conuri şi cratere vulcanice. . (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici). Se acordă 16 puncte astfel: a. . . .1 p. Mureş. Bicaz (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte). . c. . .2 p c) etajul coniferelor. -1 p e) petrol. au precipitaţii de 400-500 mm. influenţă climatică: submediteraneană. . în sud se resimt influenţele sudice (tropicale).au altitudini de peste 2000 m.economia celor două oraşe bazată iniţial pe activitatea de transport naval şi * convergenţa drumurilor precum şi pe depozitarea ori prelucrarea primară a unor produse provenite din hinterlandul apropiat (produse agricole) sau aduse din afară. fapt ce a determinat şi o reţea stradală în mare parte asemănătoare: convergentă spre zona veche portuară şi rezidenţială. roci cristaline în centru şi fliş în partea de E.3 p b) etajul climatic: de câmpie. .altitudinea medie este de aproximativ 100 m. . aceasta s-a diversificat ulterior având o evoluţie asemănătoare pentru ambele localităţi urbane: au apărut şantiere navale mari consumatoare de metal (produse laminate) ce au impus dezvoltarea industriei siderurgice (Combinatul Siderurgic Galaţi). pajişti alpine. poziţia pe paralela de 45° lat.intravilanul celor două oraşe are ca element de reper Dunărea. . traversând Carpaţii de-a lungul unor văi prin¬ cipale.are o înclinare foarte redusă din care cauză râurile sunt divagante. cu temperaturi moderate şi precipitaţii suficiente. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. . .a) . .sunt alcătuiţi din roci vulcanice în V. poziţia geografică şi altitudinea celor două unităţi de relief determină diferenţieri ale cantităţilor de precipitaţii astfel în Subcarpaţi fiind situaţi la poalele munţilor şi având altitudini de peste 700 m. .ro/ poziţionată excentric în estul oraşelor.3 p Total 10 puncte b. .sunt fragmentaţi de numeroase râuri. ape termale (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte). a industriei energetice .4 p b. referitoare la unitatea notată cu J (Câmpia de Vest la sud de Mureş) a) .1 p d) clasa spodosoluri/tipul podzoluri.structura şi textura celor două oraşe este determinată de poziţie şi de relief. reţeaua feroviară urmează traseul arcului carpatic. . . (câte 1p pentru oricare trei caracteristici). http://www. extensiunea spaţială a acestuia făcându-se spre nord.

10°C -11°C. 6°C -8°C.8°C -10°C. în unitatea I. Total 20 puncte II. 7. sub 200 m. 3. montan. astfel: 1. de la E la V. 5. Bucureşti. pe când în unitatea I. de podiş.au altitudini de peste 2000 m. a. s-au format prin cutarea şi înălţarea scoarţei terestre. . b. Total 10 puncte III. reprezentat prin conuri vulcanice. de câmpie.2 p c. . c.rata mortalităţii României are valori aproximativ egale cu rata mortalităţii Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest. b. 400-500 mm/ an. de dealuri înalte. 9. c. 10. minereu de fier. referitoare la unitatea http://www. 2. alimentare) prezente în ambele localităţi. . 3.4 p b. b. între 8-10 %o. temperatura medie anuală: în unitatea G. c. Total 12 puncte IV. Zalău. cărbuni.ro/ notată cu D (Carpaţii Maramureşului şi a Bucovinei) a) . câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. a. în unitatea H. Bistriţa. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). Se acordă 12 puncte din care: a. 2. înclinarea: în unitatea B. Drobeta Turnu Severin.4 p d. confecţii. b.6°C. precipitaţii medii anuale: în unitatea G. Oradea. de la N la S.ebacalaureat. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu B (Câmpia Banatului) şi relieful unităţii marcate cu I (Podişul Bârladului). sporul natural este negativ pentru ambele reprezentări. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. calcar. . Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). în unitatea 1. 600-800 mm/ an. Se acordă 12 puncte astfel: a. 4. 400-500 m. . au altitudini cuprinse între 700-1000 m. în unitatea H.prezintă relief vulcanic. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu G (Subcarpaţii Getici) şi clima unităţii marcate cu I (Podişul Bârladului). marea termocentrală de la Chiscani-Brăila ce funcţionează cu păcură din import). chimice. temperatura medie anuală: în unitatea F. precipitaţii medii anuale: în unitatea F.rata natalităţii României are valori aproximativ egale cu rata natalităţii Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest. în timp ce în unitatea I.4 p Total 16 puncte VI. d. dintre următoarele: altitudinile: în unitatea B. . a.bazată pe combustibili aduşi ca şi minereurile feroase şi cărbuni pe calea lesnicioasă şi ieftină. dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea G. b. Baia Mare. 4. Sn = N-M. .sunt alcătuiţi din roci vulcanice în V. în unitatea 1. 0°C . dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea F. astfel: 1. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Carpaţii Curburii) şi clima unităţii marcate cu H (Câmpia Olteniei).500-600 mm/ an.-2p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 82 I. în unitatea H. c. 1000-1200 mm/ an. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migratia si îmbătrânirea populaţiei. din afară (termocentralele de la Galaţi. 8. aproximativ 12 %. roci cristaline în centru şi fliş în partea de E. 6. .. creşterea populaţiei celor două oraşe a impus dezvoltarea altor ramuri (materiale de construcţie.

. .cuprinde suprafeţe de uscat numite grinduri.vânturile de vest.2 p f) Sulina.relieful determină etajarea pe verticală a vegetaţiei. . minereuri auroargintifere. . Sporul natural are valori negative.3 p b) influenţă climatică: pontică/ de ariditate. lemn.1 p d) clasa spodosoluri /tipul podzoluri (câte un punct pentru orice răspuns corect). . 6. -2p ' Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 83 I. . .2 p c. care vine din estul continentului acţionând în partea estică şi sud-estică a ţării. .cele trei braţe principale (Chilia. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). b.. .1 p d) soluri neevoluate: nisipoase şi aluviale (câte un punct pentru orice răspuns corect).4 p b) influenţă climatică: oceanică / scandinavo-baltică.poziţia geografică. natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migraţia şi îmbătrânirea populaţiei. . . Sn = N-M. Se acordă 12 puncte astfel: a. .4 p http://www. 7.elementele climatice determină repartiţia în teritoriu a vegetaţiei.4 p c. . b. mangan (câte un punct pentru oricare trei răspunsuri corecte). Total 20 puncte . Sulina. la ţărmul mării. la fel şi a mortalităţii de aproximativ 12 %o. 2.crivăţul. a) . 8. rata natalităţii României şi a Regiunii de Dezvoltare de Vest este aproape aceeaşi. d.3 p Total 10 puncte b. astfel: 1. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. d. . Se acordă 16 puncte astfel: a. (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici). între 8-10 %o. . -1 p e) stuf. 9. iar pe de altă parte depresiunile lacustre dintre braţe şi grinduri sunt legate de acestea şi între ele prin canale şi gârle.1 p g) Chilia. marmură.4 p b.4 p b.suprafaţa ocupată de ape în Deltă variază între 60-65 % la ape mici şi peste 90 % la ape mari. .culmile au o dispunere paralelă. . . acţionează din vest spre centrul ţării. (câte 1 p pentru oricare patru caracteristici). Sfântu-Gheorghe) dispuse divergent formează un triunghi cu baza spre Marea Neagră şi vârful spre vest. . determină secete frecvente. .1 p c) etajul fagului/ etajul coniferelor. c.1 p Total 10 puncte V. 10. 5. 3.valorificarea resurselor Mării Negre în activitatea portuară complexă.reprezintă o câmpie în formare prin aluvionare. 4. . .ebacalaureat.1 p c) vegetaţie de luncă/ de baltă. c. bentonite. până la nivelul arcului carpatic aducând cantităţi mari de precipitaţii. . d. . . a.4 p d.prezintă relief glaciar în Munţii Rodnei. .ro/ d. . referitoare la unitatea notată cu J (Delta Dunării).are o uşoară înclinare de V la E. sare. . b. .4 p Total 16 puncte VI. .prezintă dune de nisip. a.1 p e) minereuri complexe.

. în unitatea G. (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici). . depresiuni lacustre). în unitatea I. oceanică. . în unitatea J. . de ariditate. . minereuri cuprifere. (câte 1 p pentru oricare patru caracteristici). . de câmpie. Sfântu Gheorghe. 4.s-au format prin cutarea şi înălţarea scoarţei terestre. c. .1 p .500600 mm/ an. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. în unitatea G.1 p c) clasa spodosoluri/tipul podzoluri (câte un punct pentru orice răspuns corect). referitoare la unitatea notată cu A (Munţii Banatului) a) .3 p / b) Nera. .2 p c) etajul stejarului/ etajul fagului. . gaz metan. dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea B. Total 12 puncte IV. . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) şi clima unităţii marcate cu I (Podişul Bârladului). 3. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect.1 p d) clasa cambisoluri/ soluri brune şi brune acide de pădure (câte un punct pentru orice răspuns corect). în unitatea 1. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. temperatura medie anuală: în unitatea D. Lugoj.1 p d) gresie. dintre următoarele: altitudinile în unitatea H. sunt de 10-12 m. cărbuni. Timişoara.ebacalaureat. Satu Mare. . 10°C -11 °C. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. b. relieful în unitatea H este format din terasele Dunării şi ale Jiului. . 5. calcar.2 p e) Braşov .sunt formaţi din şisturi cristaline în alternanţă cu calcare şi roci vulcanice. Slobozia.sunt fragmentaţi de râuri. . 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu B (Câmpia Banatului) şi clima unităţii marcată cu G (Subcarpaţii Getici). în unitatea 1.3 p Total 10 puncte b. temperatura medie anuală: în unitatea B. prezintă relief glaciar în Munţii Rodnei.1 p e) minereu de fier. http://www. are altitudini de peste 2000 m. influenţă pontică şi de ariditate. a.s-au format prin cutarea şi înălţarea scoarţei terestre.1 p.sunt alcătuiţi predominant din fliş. Bârzava (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte). calcar. de dealuri înalte. astfel: 1. montan.8°C-10°C. Total 10 puncte III.au altitudini sub 1500 m. precipitaţii medii anuale: în unitatea B. ajung la 200-300 m.II. . 600-800 mm/ an. dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea D. precipitaţii medii anuale: în unitatea D.culmile au orientare nord-est . influenţă climatică: în unitatea D.au altitudini sub 2000 m. 0°C-6°C.4 p b) etajul coniferelor. pe când relieful unităţii J este reprezentat de relieful pozitiv (grindurile) şi relieful negativ (braţe. canale. sare. 6°C -8°C. în unitatea I. . 400-600 mm/ an. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu H (Câmpia Olteniei) şi relieful unităţii marcate cu J (Delta Dunării).prezintă relief carstic (chei. 2. de dealuri joase. . în unitatea G. 800-1200 mm/ an. referitoare la unitatea notată cu F (Carpaţii Curburii) a) . peşteri etc). lemn (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte).ro/ .sud-vest. Se acordă 12 puncte din care: a. Caras.

10. Sn = N -M.Podişul Casimcei . rata natalităţii României şi a Regiunii de Dezvoltare de Nord . 8.partea centrală s-a format în orogeneza bâykaliană . Se acordă 16 puncte astfel: a.ebacalaureat. 3.creşterea numerică a populaţiei în regiunile receptoare (de obicei în oraşe.şi este alcătuit din şisturi verzi. Total 20 puncte II. 3. 7. .se creează probleme de transport pe căile de comunicaţie şi pe mijloacele de trans¬port. . minereu de fier. b. infrastructură urbană. . 5. Se acordă 12 puncte astfel: a.4 p b. de 8-10 %o.diminuarea resurselor energetice de subsol în următorii ani. a) consecinţe demografice: . astfel: 1. .structurile de cute diapire de pe marginea Depresiunii colinare a Transilvaniei în care s-au acumulat sâmburi de sare a dus la formarea lacurilor sărate. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migraţia şi îmbătrânirea populaţiei. . s-a format prin încreţirea scoarţei terestre. 6. b.2 p c.partea nordică s-a format prin încreţirea scoarţei terestre în orogeneza hercinică fiind mult mai veche decât Carpaţii.eficienţa mare a atomocentralelor la un preţ mic. . probleme sociale. c. 4. . este alcătuit din şisturi cristaline şi calcare.prezenţa crovurilor în Câmpia Bărăganului şi a evaporaţiei intense a determinat formarea lacurilor sărate. apariţia unor hazarde sociale specifice aglomeraţiilor urbane. . . d. .4 p c.se modifică structura populaţiei pe grupe de vârstă şi pe sexe atât în regiunile receptoare cât şi în cele furnizoare de migranţi (mai mult în grupa de vârstă a populaţiei adulte. . . 4. .supraaglomerarea oraşelor mari şi a regiunilor receptoare şi determină probleme de aprovizionare. creşterea ratei şomajului în regiunile receptoare de migranţi. c. 2. .ro/ VARIANTA 84 I. având un funda¬ment de calcare şi gresii sarmatice peste care s-a depus un strat de loess. . c) consecinţe sociale: . de obicei calificată.regiunile furnizoare pierd forţa de muncă. Sporul natural are valori negative. b. b. c. locuinţe. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). d. . 9. la fel şi a mortalităţii de aproximativ 12 %o. iar în regiunile furnizoare de forţă de muncă se produce feminizarea acestei grupe. 2. aptă de muncă între 20-40 ani şi în cadrul populaţiei de sex masculin care creşte în regiunile receptoare.Total 10 puncte V. . influenţe pontice şi de ariditate (continentale). zone miniere şi în mod deosebit în oraşele mari) şi descreşterea numerică a populaţiei în regiunile furnizoare de migranţi. astfel: 1.4 p Total 16 puncte VI.2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu http://www.4 p d.4 p d.Vest este aproape aceeaşi. prezentând forme carstice. . apariţia unor probleme ce vizează educaţia copiilor. b) consecinţe economice: .partea sudică s-a format în ciclul orogenic alpin prin sedimentare. .4 p b. b.despărţirea temporară sau pe un timp mai îndelungată a familiilor. educaţie. marmură.

. Se acordă 16 puncte astfel: a. 600-800 mm/ an. de podiş. în unitatea G. Giurgiu. în unitatea I ajunge la 2544 m (vârful Moldoveanu). săruri de potasiu (câte un punct pentru oricare trei spunsuri corecte). . 5. .ro/ b) Vedea. Total 12 puncte IV.1 p c) clasa argiluvisoluri/ tipul brun-roşcate (câte un punct pentru orice răspuns corect). submediteraneană. . cristaline. 10°C-11 °C.se înclină atât de la nord la sud cât şi de la vest la est. sare.ebacalaureat.1 p Total 10 puncte V.1 p e) Alexandria .2 p Total 10 puncte b. temperatura medie anuală: în unitatea A. pontică şi de ariditate. Ploieşti.1 p. laşi. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. -1 p c) clasa molisoluri/tipul cernoziom (câte un punct pentru orice răspuns corect). 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Delta Dunării) şi clima unităţii marcate cu G (Podişul Mehedinţi). relieful unităţii F s-a format pe o mare varietate de roci (vulcanice. de podiş.3 p b) etajul fagului. a. sedimentare) în timp ce relieful unităţii I pe şisturi cristaline. 500-700 mm/ an. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici). . dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea C.altitudinea foarte redusă. în unitatea G. 8°C-10°C. precipitaţiile medii anuale: în unitatea A. în unitatea F. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Podişul Sucevei) şi clima unităţii marcate cu F (Munţii Apuseni). în unitatea F. (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici). . oceanică.au altitudini între 700-1000 m. Se acordă 12 puncte din care: a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente.are altitudini de 200-300 m. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu F (Munţii Apuseni) şi relieful unităţii marcate cu I (Grupa Făgăraş).3 p e) alunecări de teren datorită defrişărilor masive/ inundaţii. 0°C-6°C. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. deltaic. influenţă climatică: în unitatea C. .cuprind un singur şir de depresiuni închise de un şir de dealuri.4 p . . precipitaţii medii anuale: în unitatea C. b. .1 p d) petrol. Argeş.prezintă dune de nisip.s-au format prin încreţirea scoarţei terestre. în unitatea F. 350-400 mm/ an. în unitatea G. Teleorman (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte). Total 10 puncte III.poziţia geografică în sud-estul ţării sub influenţa maselor de aer estice. c. în unitatea F. . dintre următoarele: altitudinea în unitatea F ajunge la 1849 m (Munţii Bihor). . referitoare la unitatea otată cu J (Sectorul central al Câmpiei Române) a) . gaze asociate. continentale. scandinavo-baltică.s-a format prin depunerea sedimentelor. . în unitatea G. 800-1200 mm/ an. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. . . gaze asociate.3 p http://www. Călăraşi. -1 p d) petrol. referitoare la unitatea notată cu B (Subcarpaţii Moldovei) a) . montan. . dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea A.Reşiţa.sunt fragmentaţi de râuri. temperatura medie anuală: în unitatea C. 6°C-8°C. influenţă climatică: în unitatea A. terenurile arabile (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte). . . în unitatea F s-a dezvoltat relieful carstic pe când în unitatea I relieful glaciar.

dintre următoarele: etajul climatic: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei.2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 85 I. gaze asociate. . montan. mangan. . a. c. modificarea densităţii populaţiei. 5. Sibiu. resursele variate din spaţiul carpatic. 5.4 p c. 8. prezintă tripla zonalitate petrografică: roci vulcanice în V. 2. 3. 10. având o formă geometrică. alungită de-a lungul unor căi de comunicaţie şi/sau forma răsfirată pe versanţi. sporul natural este negativ în ambele situaţii. a.4 p d.ebacalaureat. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) şi clima unităţii marcate cu H (Munţii Banatului). . la fel şi rata mortalităţii. .2 p c. Sn = N . prezintă relief vulcanic reprezentat prin conuri vulcanice. determinând pe termen scurt o pondere mai mare a grupei adulte şi în vârstă. natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migraţia şi îmbătrânirea populaţiei. pante. . care este aproximativ aceeaşi. II.o rată scăzută a natalităţii îngustează la bază piramida vârstelor. rata natalităţii înregistrează valori de 9-10 %o în România şi de aproape 8 %o în regiunea de dezvoltare Bucureşti. roci cristaline în centru şi fliş în partea de E. depopularea teritoriului. lac glaciar/ hidroenergetic. penurie de forţă de muncă. minereuri complexe (cupru. Slatina. 4. aur. c. plumb. Total 20 puncte . Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). c. temperatura medie anuală: în Carpaţii .4 p d. petrol. . 3.urbane şi rurale. zinc. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). . modificări în structura populaţiei ocupate etc. . de 11-12 %o. ape termale. . fragmentarea reliefului). astfel: 1. 9. bentonite. c. b) menţinerea unei rate scăzute a natalităţii într-o regiune a ţării (de exemplu în Banat) şi mai ridicată îi i alta (Moldova) va genera modificări ale populaţiei pe grupe de vârstă în ambele regiuni şi o intensificare a mobilităţii populaţiei. 2. 6. c. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. astfel: 1. în Munţii Banatului. Se acordă 12 puncte din care: a.b. a.ro/ Total 10 puncte III.variabilitatea spaţială a condiţiilor de habitat este determinată de diversitatea caracteristicilor reliefului carpatic (altitudini. .M. 4. reducerea numerică a populaţiei şcolare. b.4 p b. habitatele umane de tip carpatic . . argint). Se acordă 12 puncte astfel: a. au altitudini de peste 2000 m. alpin. deci valorile sunt apropiate.4 p Total 16 puncte VI. http://www.rata ridicată a natalităţii conduce la modificarea structurii populaţiei pe grupe de vârstă în sensul creşterii ponderii populaţiei tinere în totalul populaţiei în detrimentul celorlalte grupe. activităţile economice variate şi complementare ce pot fi desfăşurate în acest spaţiu. Situaţii: a) menţinerea în continuare a ratei scăzute a natalităţii în România aşa cum s-a înre¬gistrat în ultimul deceniu va conduce la: reducerea numerică a populaţiei. d. 7. Factori socioeconomici determină variaţia valorilor densităţii prin: popularea spaţiului carpatic.sunt sate de mărime mijlocie sau mare.

Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. pontică şi continentală. influenţă climatică: continentală (de ariditate). . litoral. 800-1000 mm/ an. influenţa climatică: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei. . a. dintre următoarele: precipitaţii medii anuale: în Delta Dunării sub 400 mm/ an. (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici). .3 p b) etaj climatic: de podiş. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect.s-a dezvoltat relieful structural.este alcătuit dintr-o mare varietate de roci: şisturi verzi.2 p c) un etaj de vegetaţie: păduri de stejar / păduri de fag. . . influenţă climatică: scandinavo-baltică. . . în Munţii Banatului. influenţă climatică: în Delta Dunării. .1 p. c. Giurgiu. . calcare. . 1200-1400 mm/an. referitoare la unitatea notată cu F (Masivul Dobrogei de Nord): a) . . în Câmpia Banatului.ro/ e) Alexandria . 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu D (Dealurile Silvaniei) şi relieful unităţii marcate cu H (Munţii Banatului). marne). nisipuri. (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici). în Munţii Banatului. Suceava. altitudinile în Dealurile Silvaniei sunt de 500-600 m. submediteraneană.3 p c) Tui^ea.cuprinde o alternanţă de dealuri.1 p Total 10 puncte V. 0°C-6°C.are altitudini de 500-700 m. Moldova. în Câmpia Banatului. influenţă climatică: pontică. continentale. Total 12 puncte IV.are altitudini de 300-400 m. granit. sub 0°C. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. Dealurile Silvaniei sunt alcătuite din roci sedimentare (pietrişuri.s-a format prin depunerea sedimentelor peste un fundament cristalin. iar Munţii Banatului sunt alcătuiţi din toate tipurile genetice de roci.poziţia geografică în sud-estul ţării sub influenţa maselor de aer estice. fluviatil. . carstic. dintre următoarele: relieful Dealurilor Silvaniei s-a format prin depunerea sedimen¬ telor aduse de râuri din Carpaţi în timp ce relieful Munţilor Banatului s-a format prin încreţirea scoarţei terestre. .1 p http://www. 500-600 mm/ an. a) .ebacalaureat. argile.2 p d) Suceava. .este fragmentat de râuri.1 p d) petrol. Se acordă 16 puncte astfel: a. dispuse mozaicat. .Maramureşului şi Bucovinei.este puţin fragmentat de râuri. gresie. în Munţii Banatului. . gaze asociate. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Delta Dunării) şi clima unităţii marcate cu E (Câmpiei Banatului).1 p e) Şiret. precipitaţii medii anuale: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei. văi şi depresiuni. .4 p .3 p Total 10 puncte b. submediteraneană.3 p b) etaj climatic: de podiş. .altitudinea foarte redusă. . terenurile arabile (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte). oceanică şi scandinavobaltică. în timp ce în Munţii Banatului sunt între 1000-1500 m. referitoare la unitatea notata cu J (Podişul Sucevei). b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente.

4 p Total 16 puncte VI. Sn = N . aur. . roci cristaline în centru şi fliş în partea de E.urbane şi rurale. natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migraţia şi îmbătrânirea populaţiei. dintre următoarele: etajul climatic: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei. modificări în structura populaţiei ocupate etc. au altitudini de peste 2000 m. Se acordă 12 puncte astfel: a. 9. . 6. la fel şi rata mortalităţii. a. prezintă tripla zonalitate petrografică: roci vulcanice în V. în Munţii Banatului. zinc. reducerea numerică a populaţiei şcolare. având o formă geometrică. . 3. argint). Total 20 puncte . II. Total 10 puncte III.ro/ . lac glaciar/ hidroenergetic. c. Slatina. . pante. deci valorile sunt apropiate.4 p d. .o rată scăzută a natalităţii îngustează la bază piramida vârstelor. . modificarea densităţii populaţiei. Se acordă 12 puncte din care: a.M. b. temperatura medie anuală: în Carpaţii http://www. a. 5. 5. resursele variate din spaţiul carpatic. . câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. 2. habitatele umane de tip carpatic . 7. activităţile economice variate şi complementare ce pot fi desfăşurate în acest spaţiu. c. .ebacalaureat. 4. Factori socioeconomici determină variaţia valorilor densităţii prin: popularea spaţiului carpatic. petrol. plumb.4 p b. alpin. astfel: 1. care este aproximativ aceeaşi. . 2. Situaţii: a) menţinerea în continuare a ratei scăzute a natalităţii în România aşa cum s-a înre¬gistrat în ultimul deceniu va conduce la: reducerea numerică a populaţiei. montan. ape termale. sporul natural este negativ în ambele situaţii. fragmentarea reliefului). Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). rata natalităţii înregistrează valori de 9-10 %o în România şi de aproape 8 %o în regiunea de dezvoltare Bucureşti. penurie de forţă de muncă. c. 10. 4. astfel: 1. alungită de-a lungul unor căi de comunicaţie şi/sau forma răsfirată pe versanţi. c. . 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) şi clima unităţii marcate cu H (Munţii Banatului). minereuri complexe (cupru. d. c. mangan. bentonite.b. a.4 p c. de 11-12 %o.variabilitatea spaţială a condiţiilor de habitat este determinată de diversitatea caracteristicilor reliefului carpatic (altitudini. 8. determinând pe termen scurt o pondere mai mare a grupei adulte şi în vârstă. . depopularea teritoriului.rata ridicată a natalităţii conduce la modificarea structurii populaţiei pe grupe de vârstă în sensul creşterii ponderii populaţiei tinere în totalul populaţiei în detrimentul celorlalte grupe.sunt sate de mărime mijlocie sau mare. Sibiu.2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 85 I. gaze asociate.2 p c. b) menţinerea unei rate scăzute a natalităţii într-o regiune a ţării (de exemplu în Banat) şi mai ridicată îi i alta (Moldova) va genera modificări ale populaţiei pe grupe de vârstă în ambele regiuni şi o intensificare a mobilităţii populaţiei. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). 3. prezintă relief vulcanic reprezentat prin conuri vulcanice.4 p d.

granit. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu D (Dealurile Silvaniei) şi relieful unităţii marcate cu H (Munţii Banatului).3 p b) etaj climatic: de podiş. calcare. în Câmpia Banatului.2 p c) un etaj de vegetaţie: păduri de stejar / păduri de fag.1 p e) o clasă sau un tip de sol: molisoluri (cernoziomuri. .3 p b) etaj climatic: de podiş. (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici).Maramureşului şi Bucovinei.este alcătuit dintr-o mare varietate de roci: şisturi verzi. . submediteraneană.1 p e) Şiret.4 p. . oceanică şi scandinavobaltică. . submediteraneană. influenţă climatică: în Delta Dunării. 500-600 mm/ an. .este puţin fragmentat de râuri. litoral. . (câte 1 p pentru oricare trei caracteristici). referitoare la unitatea notată cu F (Masivul Dobrogei de Nord): a) .este fragmentat de râuri. elementele vegetale îşi pierd frunzele în anotimpul rece . . influenţă climatică: pontică. Total 10 puncte V. calcar. argile.are altitudini de 500-700 m. .s-a dezvoltat relieful structural. vegetaţia este adaptată celor patru anotimpuri.are altitudini de 300-400 m. dispuse mozaicat.1 p f) pirite cuprifere. soluri bălane). Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. sub 0°C. . .3 p c) Tui^ea. . Total 12 puncte IV. nisipuri.în fondul floristic al României predomină elementele de provenienţă continentală (euroasiatice şi central-europene. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. văi şi depresiuni. Moldova. Dealurile Silvaniei sunt alcătuite din roci sedimentare (pietrişuri. marne). câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. baritină. dintre următoarele: precipitaţii medii anuale: în Delta Dunării sub 400 mm/ an. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. . gresie. în Munţii Banatului. pontică şi continentală. . precipitaţii medii anuale: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei. iar Munţii Banatului sunt alcătuiţi din toate tipurile genetice de roci. 800-1000 mm/ an.1 p . . granit. Se acordă 16 puncte astfel: a. c. a) . b.cuprinde o alternanţă de dealuri. influenţă climatică: continentală (de ariditate). influenţa climatică: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei. dintre următoarele: relieful Dealurilor Silvaniei s-a format prin depunerea sedimen¬ telor aduse de râuri din Carpaţi în timp ce relieful Munţilor Banatului s-a format prin încreţirea scoarţei terestre.s-a format prin depunerea sedimentelor peste un fundament cristalin. influenţă climatică: scandinavo-baltică. continentale şi pontice). 1200-1400 mm/an. Suceava.2 p d) Suceava.3 p Total 10 puncte b. în Munţii Banatului. în timp ce în Munţii Banatului sunt între 1000-1500 m. în Munţii Banatului. . în Câmpia Banatului. carstic. . . . referitoare la unitatea notata cu J (Podişul Sucevei). 0°C-6°C. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Delta Dunării) şi clima unităţii marcate cu E (Câmpiei Banatului). fluviatil.1 p d) o zonă sau un etaj de vegetaţie: stepă/ silvostepă. . altitudinile în Dealurile Silvaniei sunt de 500-600 m.

d. pe Glob temperatura scade odată cu latitudinea. . 3. a. faţă de Podişul Getic (600 . 4.4 p Total 16 puncte VI.85 mm în luna iunie.45 mm. Se acordă 12 puncte astfel: a. . . relief tocit.4 p c. . . Qiihm^HitoranPAnp HA tranziţie» si rifi ariditate: . b. în funcţie de factorii pedogenetici. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru flecare răspuns corect). sub o vegetaţie depăduri de stejar.qn! Rptin nnrif» Qiint infliiPritp. la Oradea 80 . Timişoara. iar Câmpia Olteniei s-a format prin sedimentare treptată într-un lac ce s-a retras treptat spre est.25 mm.ebacalaureat. . 6.2 p d. Deva. la zi.90 mm în luna iunie. în zonele deluroase mai înalte şi în munţii cu altitudini reduse (sub 800 m). deci în nordul ţării ea este cu 2-3°C mai scăzută decât în sudul ţării. de zona caldă. Se acordă 12 puncte (câte 2 p pentru flecare deosebire corectă).treptele de relief influenţează toate componentele cadrului natural. .25 mm în luna februarie. Someşul Mare. b. d. c. temperaturi mai scăzute şi sub o vegetaţie de conifere şi stepă alpină se dezvoltă spodosolurilel . 2.4 p b. a. c. 5.ro/ b. astfel: 1. 2.http://www. în primul rând prin altitudine şi alcătuire petrografică.4 p c. . 4. . al României). . în regiunile montane mai înalte.800 mm). 3. c. la Oradea 30 .în Delta Dunării relieful pozitiv este format din grinduri.temperaturile medii anuale sunt mai scăzute in Podişul Sucevei decât în Podişul Getic.în Podişul Sucevei sunt influenţe estice şi scandinavo-baltice spre deosebire de Pndi. cu precipitaţii bogate. poziţia geografică în vestul ţării. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element solicitat). Galaţi.temperatura medie anuală este mai ridicată în sudul ţării datorită apropierii de ecuator. lipsite de precipitaţii şi care sunt oprite de lanţul carpatici . astfel: a. prezintă şisturi verzi în Podişul Casimcei (cel mai vechi pământ. astfel: 1. climă.activităţile economice sunt legate de activităţile portuare şi de valorificarea bazei turistice pe care această staţiune o are prin cura heliomarină efectuată în sezonul estival.700 mm). .temperaturile medii anuale sunt mai ridicate în Subcarpaţii Getici (6 . Total 20 puncte II. . 10. deci determină o mare variabilitate spaţială a caracteristicilor celorlalţi factori pedogenetici: rocă. Oradea. . fag şi un climat mai umed se dezvoltă argiluvisoluri şi parţial cambisoluri cu fertilitate bună şi medie. la Alba lulia 20 .în Subcarpaţii Getici sunt prezente influenţele submediteraneene şi de tranziţie. vegetaţie.precipitaţiile medii anuale sunt mai mari în Podişul Sucevei (700 . iar în Câmpia Olteniei predomină terasele (mascate de acumulările de nisip) şi câmpurile piemontane.3 5 mm în luna ianuarie.2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 86 I. iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali apar influenţe oceanice şi scandinavo-baltice. la Alba lulia 85 . Total 10 puncte III. clasele şi tipurile de sol se modifică: în zonele joase de câmpie şi dealuri sunt prezente molisolurile dezvoltate sub o vegetaţie de stepă şi silvostepă pe roci sedimentare şi într-un climat cu precipitaţii reduse sau moderate. 5. 7. . b. 9. maxim 467 m în Munţii Macin.Delta Dunării s-a format în urma depunerii aluviunilor cărate de Dunăre la gura de vărsare. iazuri şi heleştee.10°C) decât în . c. Trotuş. Alba lulia 20 . c. 8.4 p d. sub influenţă oceanică. format în orogeneza baikaliană şi hercinică. Precipitaţiile sunt mai puţine în sudul ţării datorită acţiunii maselor de aer continental din estul Europei. luna martie: Oradea 40 .

2 p c) .3 p b) . . .2 p d) .2 p http://www. . . Se acordă 12 puncte astfel: a.în Subcarpaţi datorită numeroaselor resurse activităţile sunt complexe bazate pe folosirea resurselor subsolului şi solului.lacuri glaciare (Bucura sau Zănoaga) şi hidroenergetice (Vidra).zona de pădure: etajul fagului/ etajul coniferelor.cuprind altitudini de peste 2500 m.relieful înclină uşor nord-sud.3 p e) . Sibiu = 115 mm în luna iunie .2 p Total 10 puncte V. . în cazul deplasărilor zilnice.2 p. . Râmnicu Vâlcea = 35 mm în luna februarie. astfel: a. . prezente fiind nodurile orografice. . . iar Câmpia Română o zonă deschisă cu o locuire mai nouă şi concentrată în marile centre industriale.2 p. valuri de morene.(0 . referitoare la unitatea notată cu E (Carpaţii Meridionali de la V de Valea Oltului) a) . . Râmnicu Vâlcea = 45 mm.etajul stejarului.1 p d) . .lacurile glaciare sunt întâlnite în zona montană unde au fost prezenţi gheţari la înălţimi de peste 2000 m.prezintă relief glaciar cu văi glaciare. .ebacalaureat. Sibiu = 25 mm în luna februarie .4 p c. .4 p d. ~ sunt masivi. .ro/ Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali.1 p e) . . iar în Câmpia Română predomină activităţile agricole datorită reliefului neted şi solurilor cu fertilitate foarte ridicată.unitate tipic piemontană cu interfluvii a căror lăţime creşte de la nord la sud. Dâmboviţa.ebacalaureat.pe versanţi se manifestă procese gravitaţionale.ro/ c. Se acordă 16 puncte.3 p b) . (câte un punct pentru oricare trei caracteristirici).2 p .4 p -Total 16 puncte VI. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. . gresii. de la 700 la 300 m. . a. Oltul/Argeşul. gaze naturale şi cărbuni. roci mutonate.4 p b. .prelungirea artificială şi ineficientă a duratei zilei de lucru prin transportul dus-întors. .clasa argiluvisoluri (soluri brun-roşcate de pădure). referitoare la unitatea notată cu F (Podişul Getic): a) . . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. circuri. Sibiu = 30 mm.6°C). .2 p b. calcare.1 p Total 10 puncte b. dezvoltarea luncilor şi apariţia teraselor. . .Jiul. (câte un punct pentru oricare trei caracteristirici). Râmnicu-Vâlcea = 100 mm în luna iunie.petrol.prin dizolvarea calcarelor s-au format lacuri carstice.perturbări în educarea copiilor şi în relaţiile dintre soţi. -sunt alcătuiţi din şisturi cristaline (predominant).podurile peste râurile mari sunt puncte de convergenţă a căilor rutiere şi feroviare pentru zona respectivă. -1 p c) .http://www.cărbuni (huilă). Total 12 puncte IV. . . .reţeaua feroviară şi cea rutieră pătrund în zona deluroasă şi montană pe văile râurilor.văile mari longitudinale se caracterizează prin lărgirea treptată a culoarelor de vale de la nord la sud.influenţe climatice submediteraneene şi de tranziţie. . .Subcarpaţii sunt zone de adăpost caracterizate printr-o veche locuire şi activităţi tradiţionale.

2. fluvio-maritime). Total 20 puncte II.s-au format prin cutarea şi ridicarea sedimentelor neogene din depresiunea tectonică aflată la exteriorul Carpaţilor. ostroave şi insule. . 800-1200 mm. nisipuri. a. relief în continuă formare (Insula Sacalin înaintează. 7. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu G (Podişului Someşan) şi clima unităţii marcate cu I (Podişului Bârladului). 8.altitudinea maximă de 911 m în Culmea Pleşului. dintre următoarele: precipitaţii medii anuale: în unitatea G precipitaţiile sunt mai mari cantitativ (aduse de Vânturile de Vest-600-700 mrti) decât în unitatea I unde se înregistrează 500-600 mm. astfel: 1. d. în medie.sunt alcătuiţi din roci sedimentare: pietrişuri.prezintă procese gravitaţionale pe versanţi. Total 10 puncte III. b. . d. c. Arad. marne. 10. 2. 5. precipitaţii medii anuale: în ambele unităţi de relief cade aceeaşi cantitate de precipitaţii. Total 12 puncte IV. Bistriţa. temperatura medie anuală: în ambele unităţi de relief se înregistrează aceeaşi temperatură medie anuală. c 4 p pentru două asemănări între clima unităţii de relief marcate cu D (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali) şi clima unităţii de relief marcate cu H (Grupa Făgăraşului) câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţate corect dintre următoarele: etaj climatic: ambele unităţi de relief se încadrează la etajul climatic alpin. 0-6° C şi sub 0° C. fluviale. petrol şi gaze asociate. b. 4. de ariditate. 6. (câte . Râmnicu-Vâlcea. închise la exterior de dealuri cu structură cutată. cel mai jos (0. în timpul glaciaţiunii. 9. 3. Slatina. 4. c. b. astfel: 1. a. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţilor Getici) şi relieful unităţii marcate cu J (Podişului Dobrogei de Sud) câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect: altitudini: altitudinile medii sunt mai mari în Podişul Getic (400-500 m) decât în Podişul Dobrogei de Sud (sub 100 m). gresii. .52 m altitudine medie) şi mai nou uscat al României. 3. în unitatea I. argile.se prezintă sub forma a trei depresiuni submontane. iar Podişul Dobrogei de Sud prin ample procese de sedimentare a unui fundament cutat şi faliat rezultând o structură tabulară cu uşoare boltiri şi îmbrăcată la începutul cuaternarului. iar masele de aer se canalizează pe culoarul Oltului. b. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. calcare etc. 5. Stânca-Costeşti. oceanică. . astfel: a.d. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. referitoare la unitatea notată cu A (Subcarpaţii Moldovei): a) . influenţă climatică: în unitatea G. cu 150 m/ an). c. b. cu un strat de loess străpuns pe alocuri de rocile calcaroase. . Staţia Râmnicu-Vâlcea este situată în apropierea munţilor. geneza: Podişul Getic s-a format prin acumularea de materiale piemontane peste un fundament cristalin şi înclinate uşor spre sud. relieful pozitiv este reprezentat de grinduri (continentale. Se acordă 12 puncte (câte două puncte pentru fiecare deosebire corectă). Târgu-Jiu.2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 87 I.

iar precipitaţiile cresc cu înălţimea.3 p http://www.datorită altitudinilor sub 1900 m lipsesc urmele glaciare. Crişul Alb.pondere scăzută a hidrocentralelor şi atomocentralelor. .Sighişoara se află la o altitudine mai mare decât Bârladul.4 p d. a.un punct pentru oricare trei caracteristici).2 p c) etajul stejarului/ etajul fagului. c. . relieful carstic (lapiezuri. a.relieful diferenţiază caracteristicile climatice acestea fiind diferite în funcţie de înălţime (temperatura scade cu înălţimea. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). Se acordă 16 puncte. . iar precipitaţiile cresc cu înălţimea). iar Bârladul în zona cu influenţe de ariditate.2 p . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. . astfel: a.ro/ b) petrol şi gaze asociate/ sare gemă şi săruri de potasiu. unele lunci desecate pentru a fi cultivate. . Crişul Repede. decroşate). 2.varitatea deosebită a reliefului: relief pe roci vulcanice (Munţii Metaliferi). referitoare la unitatea notată cu C (Munţii Apuseni): a) . datorită cursului lent. Bistriţa. . minereuri neferoase complexe. c.ebacalaureat.2 p. ape termale. 7. Crişul Negru.2 p b. iar în zona de câmpie.Sighişoara se află în zona cu influenţe oceanice.1 p d) clasa argiluvisolurilor/soluri brune. . . . astfel: 1. . iar precipitaţiile sunt mai abundente pe versanţii expuşi Vânturilor de Vest). Bârlad 20-25 mm în luna februarie. .Someşul Mic.1 p e) . . avenuri. .3 p b) .4 p c. d. depresiuni intramontane şi depresiuni tip „golf.4 p b. b. Bârlad 60-65 mm în luna iunie.pe masive de calcar în depresiuni carstice. b. b.ebacalaureat. . Sighişoara 20-25 mm în luna noiembrie . Sighişoara 90-100 mm în luna iunie . peşteri.ro/ II. .2 p f) Oneşti/ Piatra Neamţ. 5. Total 20 puncte http://www.1 p d) . . . iar în zona de câmpie prin iazuri şi heleştee pentru irigaţii.3 p Total 10 puncte V. râurile sunt canalizate pentru a fi ferite de inundaţii. marmură.necesarul ridicat de energie electrică pentru ţara noastră. . . polii.4 p Total 16 puncte VI.2 p.în zona montană râurile au curgere rapidă datorită energiei reliefului.sunt puternic fragmentaţi de numeroase văi.sporul natural este în prezent negativ.2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 88 I. astfel: .podzolurile/spodosoluri. -în zona montană regularizarea râurilor se face prin construirea lacurilor hidroenerge¬ tice. .sporul migratoriu este în prezent negativ. ape minerale. . Se acordă 12 puncte astfel: a. .relieful diferenţiază caracteristicile climatice în funcţie de expunerea versanţilor (temperaturile sunt mai ridicate pe versanţii sudici. (câte un punct pentru oricare trei caracteristici). c.2 p c) . c. Tazlău/ Trotuş.sunt alcătuiţi dintr-un mozaic de roci puternic tectonizate (faliate. . 3. 4. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). .2 p c. 9. . compartimentate. . .1 p Total 10 puncte b. 6. chei). 10. 8. . .1 p e) Cracau.bauxită.

austru. (câte un punct pentru oricare trei caracteristici). câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea 1. 4.prezintă numeroase depresiuni. de conuri. Someşul Mic. lacuri de baraj natural/ lacuri antropice. .etaj climatic de dealuri cu influenţe de tranziţie şi submediteraneene. roci cristaline (în centru) şi fliş (în est). . .înregistrează altitudini maxime de 2100 m.prezintă văi însoţite de lunci şi terase. Reşiţa. cratere şi platouri. de dealuri şi podişuri. . în unitatea G.ro/ e) . 8°C-10°C. în unitatea J. cupru. minereuri de fier. . petrol şi gaze asociate.1. referitoare la unitatea notată cu H (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali): a) . 2. . roci de construcţie. marmură.soluri brun-roşcate/ clasa argiluvisoluri. Olt. dezvoltate mai ales în partea sudică. temperatura medie anuală: în unitatea D. Dâmboviţa.2 p c) . cu versanţi afectaţi de torenţi şi alunecări de teren.2 p f) . păsuri şi trecători. ape minerale. clasa spodosoluri. de câmpie şi coline joase. gresii.este alcătuită din pietrişuri (de Cândeşti).etajul pădurilor de stejar. precipitaţii medii anuale: în unitatea D.lacuri de crater vulcanic. oceanică. 3.petrol şi gaze asociate/ cărbuni (lignit). Total 12 puncte IV. influenţa climatică: în unitatea I. (câte un punct pentru oricare trei caracteristici).3 p b) . Bistriţa.1 p Total 10 puncte V. argile. . 350-400 mm. fragmentarea. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Podişul Târnavelor) şi clima unităţii marcată cu G (Podişul Dobrogei de Sud). ambele prezintă procese gravitaţionale pe versanţi. . câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente.este dezvoltat relieful vulcanic. 600-800 mm. de tranziţie. nisipuri.s-a format prin acumularea de materiale piemontane peste un fundament cristalin. . influenţa climatică: în unitatea D. Vânturile de Vest. ambele unităţi de relief sunt alcătuite din roci sedimentare: pietrişuri. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu I (Câmpia dintre Olt şi Argeş) şi clima unităţii marcată cu J (Câmpia Someşului).s-a format prin încreţirea scoarţei terestre şi vulcanism. b.1 p http://www.este o unitate cu relief tipic piemontan.10°C-11°C. . în unitatea G. oceanică.ebacalaureat. vânturi: în unitatea I. .cărbuni. nisipuri. Total 10 puncte III. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. marne. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu A (Subcarpaţii Getici) şi relieful unităţii marcate cu B (Subcarpaţii Moldovei). argile şi marne. în Munţii Călimani. c. podzoluri. -2 p d) . oricare dintre următoarele: ambele unităţi de relief s-au format prin încreţirea scoarţei terestre. înclinarea suprafeţelor. 9°C-10°C. . calcare.3 p Total 10 puncte b. de ariditate şi pontică. în unitatea G. ambele unităţi de relief prezintă depresiuni submontane. . Se acordă 12 puncte din care: a. a. 10°C -11°C şi peste 11°C. Se acordă 16 puncte.soluri brune şi brune acide/ clasa cambisoluri. -2 p c) .3 p b) . astfel: a. în unitatea J. în unitatea G.prezintă triplă zonalitate petrografică: roci vulcanice (în vest). . -1 p d) .sat liniar/ sat răsfirat pe versanţi. în unitatea J. 5. . . câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea D.diferenţieri regionale şi locale în alcătuirea. referitoare la unitatea notată cu C (Podişul Getic): a) . Focşani.

Someşul Mic. în unitatea . d. . prăbuşiri. Satu Mare 35-40 mm în lunile februarie şi martie . în ambele unităţi altitudinile trec de 2000 m.. Vânturile de Vest.datorită prezenţei suprafeţelor acvatice fenomenele climatice sunt deosebite. dintre următoarele: ambele unităţi s-au format prin încreţirea http://www.2° C . este alcătuită din nisipuri şi mâluri. în unitatea 1. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect. . 6. oceanică. 10. d. Argeş. Total 10 puncte III.c.2 p c. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect).suprafaţă acvatică poate ajunge în diferite perioade la o mare extindere limitând grindurile doar la 13% din suprafaţa totală a deltei . 10°C-11°C. ambele unităţi prezintă munţi cristalini. b. eroziune şi acumulare fluviatilă). ce se modifică în înălţime deoarece atmosfera se încălzeşte începând din partea inferioară.6°C-10°C. a. Satu Mare 55-60 mm. Suceava 35-40 mm. în unitatea G.4 p. d. 7.4 p (se acceptă şi alte precizări plauzibile).ebacalaureat. 9.2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 89 I.prăbuşiri şi căderi de stânci/ Carpaţii Meridionali-Valea Oltului . 2. Se acordă 12 puncte din care: a. uscatul este reprezentat prin grinduri şi ostroave. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea F. Deva. 8. Total 16 puncte VI.producerea unei diversităţi de procese (dezagregări. ambele unităţi prezintă forme de relief glaciar.alunecările de teren/ Subcarpaţii de Curbură. b. c. Oradea. influenţa climatică: în unitatea B. Total 20 puncte II. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Dealurile Silvaniei) şi clima unităţii marcată cu I (Subcarpaţii Curburii). 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Masivul Dobrogei de Nord) şi clima unităţii marcate cu G (Câmpia Transilvaniei). 4.2 p. o câmpie în formare prin aluvionare. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). glaciar/ pe masiv de sare.temperaturile medii din Câmpia Română sunt de 10-11°C iar în zona alpină din Munţii Făgăraş temperaturile medii anuale sunt de sub . Delta Dunării este cel mai recent pământ românesc. 2. astfel: 1. 400-500 mm. vânturi: în unitatea B.2 p b. aici înregistrându-se cea mai mare cantitate de precipitaţii în timp de 24 ore.4 p (se acceptă şi alte exemple plauzibile). .2 p d. 5. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu A (Grupa Parâng) şi relieful unităţii marcate cu D (Grupa Nordică a Carpatilor Orientali) câte 2 p pentru fiecare asemănare enunţată corect. 3. c. crivăţul. Ialomiţa. b. dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea B 9°C-11°C. alunecări de teren. Suceava 10-15 mm în luna februarie. c. c. în unitatea I. Suceava 80-85 mm în luna iunie. . 3. . Bistriţa. b. . Staţia de la Satu Mare este situată mai la vest. 4. . precipitaţiile scăzând treptat spre est unde se află staţia de la Suceava. 8°C-10°C. . b.4 p (se acceptă şi alte explicaţii plauzibile). precipitaţii medii anuale: în unitatea F. Satu Mare 80-85 mm în luna iunie . astfel: 1. Bârlad. în unitatea I. d.2 p.temperatura medie anuală scade cu altitudinea conform gradientului termic. . de ariditate.ro/ scoarţei terestre. . Se acordă 12 puncte astfel: a.

2 p c) clasa solurilor molice/ cernoziomuri. .4 p b.ro/ frecventă.prezenţa reliefului carstic (chei. influenţa climatică: în unitatea F. zona montană fiind favorabilă păşunilor şi fâneţelor. .văile râurilor din câmpii joase sunt largi cu maluri joase. iar precipitaţiile cresc cu altitudinea în apropiere de zona montană. .perturbări în educarea copiilor şi în relaţiile dintre soţi.1 p e) Reşiţa. . 600-700 mm. referitoare la unitatea notată cu E (Câmpia de Vest la sud de Mureş): a) . . . prin încreţirea scoarţei. . mâluri. influenţă climatică submediteraneeană.3 p b) etajul climatic de câmpie. . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente.4 p c. precipitaţiile cresc determinând o etajare climatică. veri fierbinţi şi secetă http://www. . . formaţi în timpul orogenezei alpine.prezintă porţiuni joase (sub 100 m).ebacalaureat. .formate din nisipuri.2 p Total 10 puncte b. fag.fragmentarea reliefului împiedică practicarea lucrărilor agricole. . . determinând ierni foarte reci.2 p e) inundaţii. . . ce formează treapta joasă şi porţiuni înalte (peste 100 m) care formează treapta înaltă. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente.relieful provoacă o schimbare a condiţiilor climatice în raport cu înălţimea. industria siderurgică.1 p d) petrol şi gaze asociate. . iar cea din Podişul Moldovei este tributară Şiretului şi Prutului. (câte un punct pentru oricare trei caracteristici).felul vegetaţiei se schimbă pe măsură ce creşte altitudinea. a. .3 p b) etajul climatic montan.prezintă straturi slab înclinate către vest . animalelor şi materii prime industriei. . oceanică. . în cazul deplasărilor zilnice. influenţele climatice de ariditate. pietrişuri peste care sa depus loess (câte un punct pentru oricare trei caracteristici). peşteri). înclinarea redusă a Câmpiei de Vest şi pânza freatică aproape de suprafaţa scoarţei terestre determină inundaţii şi înmlaştiniri.2 p d) zona de pădure/ păduri de stejar. .reprezintă avuţia naţională a agriculturii.sunt formaţi din toate tipurile genetice de roci dispuse mozaicat. în unitatea G. influenţă climatică submediteraneeană. . referitoare la unitatea notată cu H (Munţii Banatului): a) .sunt munţi scunzi cu altitudini max.în Subcarpaţii Moldovei temperaturile scad cu înălţimea. .fac parte din Carpaţii Occidentali.2 p c) Caras. Nera. . de continentalism accentuat. de 1446 m în Munţii Semenic. Se acordă 16 puncte astfel: a. . temperatura scade.s-a format prin sedimentarea şi colmatarea lacului Panonic.reţeaua hidrografică din Subcarpaţii Moldovei este strâns legată de Şiret. . în Podişul Moldovei.G.2 p Total 10 puncte V.prelungirea artificială şi ineficientă a duratei zilei de lucru prin transportul dus-întors. . de ariditate şi pontică.4 p d.4 p Total 16 puncte . . .ele oferă produse pentru hrana oamenilor. Cerna. Total 12 puncte IV. .

6. podişuri calcaroase (Babadag). dar are şi altitudini de sub 100 m. de ariditate. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea A. 4. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect dintre următoarele: în Grupa Nordică a Carpaţior Orientali. d. deltaic. . între 35. în Grupa Nordică a Carpaţior Orientali se întâlnesc forme de relief glaciar. .2 p 100 mm la staţia Târgu Neamţ în luna iulie. astfel: 1.ro/ Total 12 puncte IV. 10.600 mm.ebacalaureat. podişuri de peneplenă retezată în şisturi verzi (Podişul Casimcei). 2. culmile muntoase sunt dispuse paralel. staţia Zalău 35.Podişul Dobrogei este cel mai complex sub aspect geologic şi ca relief şi cuprinde: munţi joşi hercinici (Macin). în unitatea F. b. relieful înclină de la nord-vest la sud-est. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Delta Dunării) şi clima unităţii marcate cu F (Podişul Getic). .prezintă relief carstic: polii şi peşteri. astfel: 1. 8. Se acordă 12 puncte astfel: a. Bacău. între 95-100 mm la staţia Zalău în luna iunie. în unitatea F. d. . 5.2 p d. a. în Subcarpatii Getici se întâlnesc procese gravitaţionale: ravenări. 5. 3. 3. pe când în Subcarpatii Getici se remarcă rocile friabile pe care pot să apară intense procese de eroziune şi alunecări. . influenţe climatice oceanice la staţia Zalău spre deosebire de cele de ariditate la staţia Târgu Neamţ. Total 10 puncte III.40 mm la staţia Zalău în luna februarie. alunecări de teren. torenţializări. 4. în unitatea G. Alba-lulia. de dealuri şi podiş.2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu OM VARIANTA 90 I. d.2 p între 15-20 mm la staţia Târgu Neamţ în luna februarie. 500 . Total 20 puncte II. de tranziţie şi submediteraneene. dealuri şi depresiuni cu pedimente şi inselberguri (Dealurile Tulcei şi Depresiunea Nalbant). http://www. crivăţul. podişuri structurale dezvoltate pe calcare orizontale (Dobrogea se Sud). influenţe climatice: în unitatea A. în unitatea G. d. . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu D (Podişul Dobrogei): a) .2 p b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu I (Subcarpatii Getici) şi relieful unităţii marcate cu J (Grupa Nordice a Carpaţilor Orientali). 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Dealurile Silvaniei) şi clima unităţii marcate cu G (Câmpia Jijiei). d. altitudinile sunt mai ridicate în Carpaţii Orientali (2303 m). Vânturile de Vest. în unitatea F. Prut. staţia Târgu Neamţ 30-35 mm. precipitaţii medii anuale: în unitatea A. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect dintre următoarele: precipitaţii medii anuale: în unitatea B. 350-400 mm. în unitatea G. Oradea. 600-800 mm. în unitatea F. d. Dobrogea de Nord este cea mai înaltă (467m).2 p c. . pe trei şiruri cu roci vulcanice. . păduri de stejar. 7. 10°C-11°C.40 mm. ape minerale. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). oceanică. temperatura medie anuală: în unitatea A. podişuri cu vechi curgeri de lavă (Niculiţel). 9. influenţa climatică: în unitatea B. 8°C-10°C. d. vânturi: în unitatea B. faţă de cele din Subcarpatii Getici (1018 m). c. 2. minereuri neferoase.c. c. 500-700 mm. roci de construcţie. d. Bega. de ariditate şi pontice.altimetric. cristaline şi sedimentare. Se^cordă 12 puncte din care: a.VI. . Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat).

pietrişuri şi nisipuri. de ariditate. fapt care determină varietatea reliefului şi a peisajelor. (câte un punct pentru oricare trei caracteristici). pâlcuri de salcie. . . 7. Cernavodă 45-50 mm. astfel: 1. 5.2 p c influenţele climatice de ariditate. lacuri.2 p c) tipuri genetice de lacuri: limane fluviale şi maritime. .2 p c) molisoluri/ cernoziom levigat. c. d. astfel: .3 p b) influenţe climatice pontice. plaje. c. a depresiunilor-golf care pătrund adânc între culmile muntoase. cordoane litorale etc.2 p http://www. . Se acordă 12 puncte astfel: a.ebacalaureat. papură. . b. conserve de peşte).prezintă relief litoral cu faleze.3 p d) Constanţa. . . .1 p d) Jiul.prezintă masivitate redusă (puternic fragmentaţi).2 p e) Craiova.se află în sectorul Dunării maritime. . . . . Tulcea. 4.2 p b. Oltul (Olteţul). industria constructoare de maşini. . Constanţa 30-35 mm. . Se acordă 16 puncte astfel: a.2 p între 25-30 mm la staţia Cernavodă în luna martie. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat). acoperite parţial cu dune. . .este modelată pe argile.este partea cea mai joasă din teritoriul României. 8.iazurile sunt folosite pentru irigaţii sau piscicultura. 2. între 40-45 mm la staţia Constanţa în luna iunie. . a. . . între 20-25 mm la staţia Constanţa în luna martie. b. .4 p d.2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte +10 puncte din oficiu VARIANTA 91 I.2 p Total 10 puncte V.4 p b. cea mai mare parte fiind ocupată de mlaştini. . . d. b. uscatul reprezintă 13% din suprafaţa sa. 10. 6. arin. gârle şi ape permanente (stuf. .. .2 p Total 10 puncte b. . iar râurile scad mult în timpul verii. 9. unde albia fluviului se lărgeşte şi se adânceşte permiţând vapoarelor de tonaj mijlociu să ancoreze şi să descarce minereurile aduse pe calea apei (bauxita): poziţia pe malurile Dunării a înlesnit activitatea portuară (şantier naval. Total 20 puncte II.4 p c. pe grinduri păduri de stejar numite „hasmacuri"). fiind înconjuraţi de ţinuturi joase apar foarte înalţi.climatul este mai secetos.relieful său este de câmpie cu terase şi lunci. b.c. plop.este partea cea mai îngustă a Câmpiei Române. . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu H (Câmpia Olteniei): a) . cu altitudini de până la 12 m. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). . -3p b) etaj climatic de câmpie şi influenţe climatice submediteraneene. datorită culoarelor de vale.2 p d.sunt alcătuiţi dintr-un „mozaic de roci".prezintă şi câmpuri piemontane prelungite din Podişul Getic (Câmpia Romanaţi).4 p Total 16 puncte VI. (câte un punct pentru oricare trei caracteristici). lagune. . rogoz.ro/ între 60-65 mm la staţia Cernavodă în luna iunie.Solurile sunt neevoluate: nisipoase şi aluvionare. 3.

. culmi înguste şi paralele înclinate către sud (Colinele Tutovei). Total 12 puncte IV. Se acordă 12 puncte din care: a. 600-800 mm. .prezintă o zonalitate litologică: în vest .ebacalaureat.sunt prezente formele reliefului asimetric (cueste. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Subcarpaţii Getici) şi clima unităţii marcate cu J (Podişul Dobrogei de Sud). . argile. temperatura medie anuală: în unitatea F. precipitaţii medii anuale: în unitatea A. ambele unităţi de reliefau în constituţia litologică şisturi cristaline. 350-400 mm. 2. .2 p c) etaj climatic de dealuri joase. de ariditate şi pontice. . Bega. . fliş). influenţe climatice: în unitatea F. de ariditate. ape minerale. . 3. 6°C-10°C.relieful are o fragmentare mare datorită numărului mare de depresiuni sau culoare de vale. cu nuanţă excesivă (sub 400 mm/ an precipitaţii).1 p Total 10 puncte b. . în unitatea J.formează o grupă caracterizată printr-un accentuat paralelism al culmilor.2 p .3 p b) Bârlad.este format din roci sedimentare: nisipuri.s-a format prin încreţirea scoarţei terestre şi vulcanism.este format din suprafeţe interfluviale largi (în Podişul Central Moldovenesc). deltaic. 360-400 mm. în unitatea E. Total 10 puncte III.2 p e) brun-roşcate/ clasa argiluvisolurilor. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect dintre următoarele: ambele unităţi de relief s-au format prin încreţirea scoarţei terestre. de dealuri şi podişuri. un podiş mai jos şi mai neted în sud (Podişul Covurlui). Alexandria. 5. (câte un punct pentru oricare trei caracteristici).roci cristaline. etajul stejarului. 600-800 mm. . cristalin. . circuri glaciare. văi asimetrice). ambele unităţi de relief prezintă noduri orohidrografice. de câmpie şi coline joase. de ariditate şi pontice. în unitatea E. influenţă climatică de ariditate. temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 10-11° C. în unitatea E. minereuri neferoase. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Subcarpaţii Moldovei) şi clima unităţii marcate cu E (Delta Dunării). .ro/ d) etajul silvostepei. 10°C-11°C. . . referitoare la unitatea notată cu I (Podişul Bârladului): a) . marne şi calcare. în unitatea E. Mureş. bauxită. cu orientare NV~ SE. în centru .2 p http://www.3 p b) etaj climatic montan. influenţe climatice: în unitatea A. culmi distribuite pe trei şiruri paralele (vulcanic. pietrişuri. Prut. în unitatea J. în unitatea J. în est . 4. a. etajul climatic este de câmpie. Vaslui. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu D (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali): a) .fliş. precipitaţii medii anuale: în unitatea F. valuri de moreneetc. 10°C-11°C şi peste 11°C. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea F.1. câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea A. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu C (Munţii Apuseni) şi relieful unităţii marcate cu H (Grupa Făgăraş). c. b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente. (câte un punct pentru oricare trei caracteristici).prezenţa reliefului glaciar în Munţii Rodnei (2303 m) cu văi glaciare.roci vulcanice. în unitatea J. 6°C-10°C. . influenţă climatică oceanică. temperatura medie anuală: în unitatea A. aplecate de la nord-vest spre sud-est. de tranziţie şi submediteraneene. Crişul Negru. de dealuri şi podişuri.versanţii mai înclinaţi sunt afectaţi de alunecările de teren.

. glaciar.1 p 3. . .între 70-75 mm la staţia Drobeta-Turnu-Severin în luna mai. Sibiu. d. Moldova. Buzău. .-1 p 2. . 8.1 p 7. faţă de cele din Podişul Dobrogei (400.2 p Total 10 puncte III. astfel: 1.1 p Total 10 puncte V.precipitaţiile medii anuale sunt mai ridicate în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali (8001000-1200 mm).2 p d. . . creşterea animalelor. Bistriţa. 5. c.2 p . 10. . Se acordă 16 puncte astfel: a. impune densităţi reduse ale populaţiei. Vişeu. . . alunecări de teren. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat}. . determină existenţa unei vegetaţii etajate (zona pădurilor. între 40.2 p . c. 6.45 mm la staţia Drobeta -Turnu -Severin în luna februarie. petrol şi sare. c. oceanice. . 7.500 mm). a. d. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). http://www.iazurile au fost amenajate pentru reţinerea apei şi pentru piscicultura în Câmpia Transilvaniei datorită prezenţei substratului argilos care reţine apa. 6 p pentru trei deosebiri între clima Podişului Dobrogei şi clima Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect).2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 92 I. .activităţile umane favorizate de relieful Carpaţilor sunt exploatarea lemnului şi a minereurilor.relieful determină zonalitatea altitudinală a vegetaţiei.ro/ Total 20 putxîe II.2 p b. altitudinile de peste 2000 m.4 p c. Moldova-Şiret. Călăraşi 50-55 mm.1 p e) păduri de conifere. . 2. . .2 p c. zona alpină).Dobrogea este o întindere de uscat redusă între ape mari: Marea Neagră şi Dunărea.între 70-75 mm la staţia Călăraşi în luna iunie. 9. . b.2 p 5.c) Someşul Mare. 3.relieful. grad de fragmentare. Drobeta-Turnu Severin 70-75 mm. . .3 p d) lacuri pe masive de sare/ lac glaciar. . 1. . Se acordă 12 puncte din care: a. . astfel.în Depresiunea colinară a Transilvaniei se întâlnesc lacuri sărate în zona dealurilor şi depresiunilor submontane acolo unde îşi fac apariţia cutele diapire şi unde au existat în trecut faimoase exploatări de sare. Suceava. . turismul. .în Carpaţii Meridionali. b. .4 p Total 16 puncte VI. în Depresiunea colinară a Transilvaniei (zona pădu¬ rilor).au debite scăzute datorită cantităţilor modeste de precipitaţii (sub 500 chiar 400 mm/ an) şi străbat regiuni calcaroase unde apele se infiltrează puternic. sub media pe ţară. . Se acordă 12 puncte astfel: a. Focşani. Târnava Mare.4 p d. d. prin altitudini. a. influenţa climatică submediteraneeană. .4 p b. .între 30-35 mm la staţia Călăraşi în luna februarie. 4. Iza . -1 p 6.ebacalaureat. .2 p 4.

■-munte. . . altitudinea cea mai mare este 174 m .400-600 mm.2 p d) Braşov. Oituz. .800-1200mm.600-800 mm..2 p Total 10 puncte V. .pe întinsul ţării. Crişul Repede.2 p d) petrol şi gaze asociate. c. . b.3 p c) oceanică/ cernoziom. . roci de construcţie. .influenţe climatice de ariditate (est . formaţi în timpul orogenezei alpine.prezenţa reliefului glaciar în Carpaţii Orientali.' .în Câmpia de Vest specifică este silvostepa. . iarna 1/5. .ro/ b) Crişul Alb.4 p.Câmpia Vingăi. pe când în Grupa Nordică a Orientalilor maximă altitudinală este de 2303 m în Munţii Rodnei. câmpii de subsidenţă şi câmpii piemontane. .în Câmpia Cărei există şi acumulări de nisip. cu ajutorul sedimentelor cărate de râuri din munţi.2 p Total 10 puncte b. precipitaţii sub 500 mm/ anual necesitând irigaţii.este o grupă formată din trei aliniamente structurale direcţionate NE-S-SV şi curbat în exterior.europene) caracterizate prin ierni reci (bate Crivăţul) şi veri fierbinţi cu perioade de secetă .precipitaţiile nu cad uniform: vara cade cam % din totalul anual.este o unitate de relief formată în Cuaternar prin sedimentare. cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 640 mm. . Crişul Negru. . . care lipseşte în Subcarpaţii Getici. . februarie -4p.ebacalaureat. luna cea mai ploioasă este iunie. în majoritate cultivate cu viţă de vie. .altitudinea maximă în Subcarpaţii Getici se înregistrează în Măgura Măţău-1018 m.este formată din câmpii de glacis.2 p c) etajul pădurilor de conifere/ podzol.deal .influenţele climatice sunt oceanice în Carpaţii Orientali şi de ariditate în Dobrogea. -1 p e) păduri. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali: a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): . cea mai uscată. 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpaţilor Getici şi relieful Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect).3 p b) Buzău.face parte din Carpaţii Orientali. .relieful determină creşterea cantităţii de precipitaţii proporţional cu înălţimea: . prin încreţirea scoarţei terestre. a. primăvara şi toamna restul precipitaţiilor. faţă de vegetaţia alpină din Grupa Retezat-Godeanu. 3p http://www.temperaturi medii anuale (11-12°C). Se acordă 16 puncte astfel: a. . cu dune. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Câmpia de Vest: a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): . Total 12 puncte IV. .altitudinea maximă este 1954 m în Munţii Ciucaş. 2 p pentru o deosebire între vegetaţia Câmpiei de Vest şi vegetaţia Grupei RetezatGodeanu: . b.la câmpie . .

8. Ploieşti. -1 p. 10. până la 180 m.4 p b. Făgăraş. .4 p. .a.1 p d.temperatura apei: . datorită aportului de apă dulce. 9. februarie -170-175 m3/ s. .în funcţie de anotimpuri: vara 20-24°C. . 5.stratul de la suprafaţă. e. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat).în Subcarpaţii Moldovei cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 600-700 mm/ an pe când în Subcarpaţii Getici este de 700-800 mm/ an. . precipitaţii reduse. . . 7. Total 16 puncte VI.4 p c. noiembrie .c. .Subcarpaţii Moldovei primesc atât influenţe de ariditate cât şi influenţe scandinave-baltice. aici apele sunt mai dense. . graniţe.b. are o salinitate scăzuta . d.b.b. . astfel: 1. şi numai pe margini pe calcare. pe când Subcarpaţii Getici primesc influenţe de tranziţie.4 p 2. . 4 p pentru două deosebiri între clima Masivului Retezat-Godeanu şi clima Podişului Bârladului (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect). 3. 6. -salinitatea: .Câmpia Transilvaniei are un relief de dealuri joase pe când Masivul Retezat-Godeanu are un relief montan.d. Se acordă 12 puncte astfel: a. c. Total 12 puncte . în timp ce Podişul Bârladului primeşte influenţe climatice de ariditate. .în adâncime salinitatea creşte la 22 %o.în Masivul Retezat-Godeanu este un climat montan pe când în Podişul Bârladului este un climat de dealuri. între 246-250 m/s în luna aprilie.a. . 4.Masivul Retezat-Godeanu primeşte atât influenţe climatice meditereaneene cât şi influenţe climatice oceanice. Baia Mare. . secete datorită influenţelor de ariditate.2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 93 Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). iarna în jurde0°C. masiv. 2. . astfel: 1. Parâng.c. Botoşani. . 50 m/s în luna septembrie. Rodnei).2 p III. Total 20 puncte II. . -1 p 3. 4 p pentru două deosebiri între relieful Câmpiei Transilvaniei şi relieful Masivului Retezat-Godeanu (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect). submeditereaneană.lacuri glaciare rezultate prin adunarea apei în circuri şi văi glaciare (Retezat.c. precipitaţii abundente/topirea zăpezii.relieful Câmpiei Transilvaniei este sculptat în roci sedimentare moi (argile.b.lacuri vulcanice-Sfânta Ana.c. în timp ce relieful Masivului Retezat-Godeanu este dezvoltat predominant pe şisturi cristaline. lipsesc curenţii verticali care să amestece straturile de apă şi se formează gaze toxice . puţin fragmentat de văi şi depresiuni. .75-80 m3/s. -în adâncime: 8-9°C.17-18 %o.4p. b.la suprafaţă: . Se acordă 12 puncte din care: http://www.ro/ a. format în craterul masivului vulcanic Ciomatu Mare .ebacalaureat. 4 p pentru două deosebiri între clima Subcarpaţilor Moldovei şi clima Subcarpaţilor Getici (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect). Drobeta Turnul Severin. marne).2 p 4. huilă şi minereuri complexe.

.3 p. în România tipurile de soluri variază în raport cu treptele de relief: . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelorelemente legate de Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei: a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): .relieful este format dintr-un şir de depresiuni sinclinale închise la exterior de dealuri anticlinale .sunt alcătuiţi din roci moi: pietrişuri. . argile.Munţii Apuseni au mai multe depresiuni bine populate.3 p b) lacuri glaciare. -2 p f.1 p e) mangan. 11. ploile abundente. relieful. . .4 p d.1 p d) sat răsfirat. . .2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 94 I.1 p Total 10 puncte V.4 p c. nisipuri. Se acordă 12 puncte astfel: a.ro/ Subcarpaţi datorită substratului geologic (alternanţe de nisipuri. .2 p e. .4 p b. . ape minerale.2 p Total 10 puncte b.2 p b. . . . . Şiret.4 °C la Suceava. gresii.cea mai mare depresiune este Depresiunea Maramureşului. -1 p d) etajul coniferelor.resursele de petrol şi gaze favorizează industria extractivă.sunt alcătuiţi din roci vulcanice la vest.un rol important îl au şi factorii declanşatorii (topirea zăpezilor. 646 mm la Sibiu. . .ebacalaureat. seismele frecvente). Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). Bistriţa. . .IV. Marea Neagră influenţează caracteristicile economice ale zonei de litoral: .altitudinea reliefului impune o etajare pe verticală a condiţiilor biopedogenetice. 7. . .alunecările de teren afectează suprafeţe mari şi au o frecvenţă mai mare în http://www.relieful are o alcătuire petrografică diversă (roca parentală) . influenţele climatice diferite (de ariditate la Galaţi şi submediteraneene la Timişoara).4 p Total 16 puncte VI. .s-au format prin cutare. .pantele reduse din interiorul munţilor favorizează locuirea (satele risipite numite crânguri). astfel: . gresii şi argile).3 p c) păduri de fag şi carpen. a.Tisa. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Subcarpaţii Moldovei: a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat): . .3°C la Constanţa. .2 p d. .s-au format prin cutare. b) Moldova.4 p c) influenţe scandinavo-baltice. . Se acordă 16 puncte astfel: a. şisturi cristaline în centru şi fliş la est.1 p e) roci de construcţii. Moldova.2 p c. Bistriţa. .activitatea de comerţ determină dezvoltarea sectoarelor secundare şi terţiare ale economiei litorale. relieful de câmpie.

7. Olt. . Crişul Alb. c. 9.3 p Total 10 puncte III. . astfel: 1. . Slobozia. c.1 p 3. .temperatura medie anuală este de peste 11° C în Delta Dunării pe când in Podişul Someşan temperatura medie anuală este de 8-9 C. jijia şi Bahlui.3 p d) silvostepă.1 p 2.3 p d) păduri colinare de fag şi carpen. .atât în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei cât şi în Munţii Banatului se găsesc depresiuni tectonice. d.cantitatea de precipitaţii este de 350 mm/ an în Delta Dunării pe când in Podişul Someşan este de 600-700 mm/ an. lac glaciar (Lacul Lala). 6 p pentru trei deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Podişului Someşan (cate 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect): .1 p e) soluri brune de pădure. 4.1 p e) molisoluri. Râmnicu Sărat. 6. b. Prahova. b. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat).s-a format prin sedimentare. . 8. 10. a.1 p c) iazuri. . 5. b. a.s-au format prin cutare. Pod.1 p .1 p.atât Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei cât şi Munţii Banatului sunt alcătuiţi din şisturi cristaline. .1 p c) Buzău. c. . Total 12 puncte IV.2 p 7. 2. . . . .atât în Câmpia Banatului cât şi în Câmpia Olteniei este specifică vegetaţia de silvostepă.în Delta Dunării sunt influenţe climatice de ariditate.1. a. .1 p 4.d.ebacalaureat. -1 p f) petrol. a. . .are altitudini de 200-300 m.altitudinea maximă 996 m (Măgura Odobeşti).1 p 5. b. Total 10 puncte II. . roci vulcanice şi fliş. .ro/ c. inundaţii. . pe când în Podişul Someşan sunt influenţe oceanice. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Subcarpaţii de Curbură: a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): . 4 p pentru două asemănări între relieful Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei şi relieful Munţilor Banatului (câte 2 p pentru fiecare asemănare enunţată corect): . 2 p pentru o asemănare între vegetaţia Câmpiei Banatului şi vegetaţia Câmpiei Olteniei: .relieful cuprinde două succesiuni de depresiuni închise de două succesiuni de dealuri. Mehedinţi. . Se acordă 12 puncte din care: a. Deva.3 p b) climat de dealuri înalte. . 3. .înclinarea generală NV-SE. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Câmpia Moldovei: a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): . http://www. 4.1 p 6. Someş. .3 p b) influenţe climatice de ariditate. Suceava. .

.1 p / 4.tranziţia economică.0 %o.4 p b. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). Se acordă 12 puncte din care: a.prezenţa Depresiunii colinare a Transilvaniei în centrul ţării. . 5. 15 . . 6 p pentru trei deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Subcarpaţilor de Curbură (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect). -1 p Total 10 puncte V. Pb.ebacalaureat. diferenţa este de 16. Total 20 puncte II.Piatra Neamţ. c. . . .densitatea mai ridicată a populaţiei din Depresiunea Petroşani şi Depresiunea Braşov faţă de regiunile montane înconjurătoare se explică prin: .gradul de favorabilitate ridicat al mediului de depresiune. -2p 2. . -în 1998. b. . .12 . . astfel: 1. b. . 18 . 4 p pentru două asemănări între relieful Podişului Someşan şi relieful Podişului Târnavelor: . 9. b. industria energetică şi industria constructoare de maşini.2 p 5.4 p d.3 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 95 I. a.3 p d.f) laşi. .3 %o. 6. a. c. pe când în Subcarpaţii de Curbură este de 600-700 mm/ an.3 p 3.2 p Total 10 puncte III. d. .2 %o. . podişuri şi câmpii). rata bilanţului natural: -în 1956-14. cea mai mare valoare a bilanţului natural în 1956. Se acordă 16 puncte astfel: a.marea diversitate a reliefului.3 p http://www.dezvoltarea economiei şi a infrastructurii în cele două depresiuni. astfel: 1. . . cel mai mic în 2004.. c. .în ambele unităţi de relief apar atât minereuri complexe (Cu. . . iazuri. -în 2004-(-1. Zn) cât şi metale preţioase (Au şi Ag).Delta Dunării are un climat de câmpie pe când Subcarpaţii de Curbură au un climat de dealuri înalte. .9 %o)-3p.5 %o).Vaslui. oceanică. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). Se acordă 12 puncte astfel: a.învelişul pedogeografic al României se caracterizează printr-o mare varietate impusă de: .2 %o).în Delta Dunării cantitatea de precipitaţii este sub 400 mm/ an.reţeaua hidrografică radiară a României este impusă de: .ambele unităţi de reliefau munţi de origine vulcanică care au generat zăcăminte de metale neferoase.ro/ c.întinderea ţării pe latitudine. -în 1977-10. — 4 p c. b. pe când în Subcarpaţii de Curbură este de 8°-9°C.(-1. 7.Constanţa. 8. -în 1992-(-0. 3.amânarea căsătoriilor de către tineri.în Delta Dunării temperatura medie anuală este de 11 ° C. d. seisme. 4.dispunerea concentrică a treptelor de relief (munţi. 10. a.4 p Total 16 puncte VI. . . 2.

balneologie.nivelului diferit de dezvoltare economică a zonelor ţării. -1 p e) molisoluri. . Timiş.câmpie de terase ale Dunării.3 p b) climat de câmpie.4 p b. .2 p e) Reşiţa. trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): . . . .altitudinea maximă 1446 m. 2 p pentru o deosebire între solurile Câmpiei Banatului şi solurile Carpaţilor Maramure¬ şului şi Bucovinei: .3 p b) minereu de fier şi huilă. . . . -1 p f Total 10 puncte http://www. . Olt. .alcătuiţi din şisturi cristaline.2 p d) silvostepa. -1 p d) Caras. .în Munţii Apuseni altitudinea reliefului condiţionează etajarea pe verticală a vegetaţiei. . . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Munţii Banatului: a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): . . . . -1 p c) Jiu. . .4 p c. a.gradului de favorabilitate diferit al reliefului. . Se acordă 16 puncte astfel: a. . . -1 p g) ape subterane..4 p Total 16 puncte VI.în Câmpia Banatului sunt specifice solurile din clasa molisoluri pe când în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei sunt specifice solurile podzolice şi solurile alpine acide (clasa spodosoluri).patru utilizări economice ale lacurilor din România: .ro/ b.s-a format în orogeneza carpatică. .populaţia României este răspândită neuniform în teritoriu datorită: . c.turism.1 p Total 10 puncte V.vegetaţia de stepă se dezvoltă în partea de est şi sud-est a României datorită: . roci vulcanice şi fliş. . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Câmpia Olteniei: a.poziţiei ţării pe latitudine şi altitudinii reliefului. Se acordă 12 puncte astfel: .4 p d.alimentarea cu apă a localităţilor.1 p f)Craiova.irigaţii.2 p c) influenţe climatice submediteraneene. .ebacalaureat.frecvenţa dunelor de nisip. . . Total 12 puncte IV.1 p f) Defileul Dunării.fragmentarea mare a reliefului diversifică vegetaţia Munţilor Apuseni.atât Podişul Târnavelor cât şi Podişul Someşan au altitudini de 600-800 m.văile prezintă lunci largi. .varietatea vegetaţiei în Munţii Apuseni este mai mare decât în Depresiunea colinară a Transilvaniei deoarece: .atât Podişul Someşan cât şi Podişul Târnavelor s-au format prin sedimentare.precipitaţiilor scăzute cauzate de influenţele climatice de ariditate.

1 p . 10. . 3. gresii şi mai rar calcare). masă de aer rece. . roci vulcanice şi fliş. petrol. .-. b. Mureş.2 p b. b.b. . în Câmpia Transilvaniei. c. 9. Munţii Banatului. . . .C. . . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Podişul Bârladului: a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): . . astfel: 1.Podişul Bârladului are altitudinile cuprinse între 200-600 m.1 p Total 10 puncte III. .Câmpia Transilvaniei are un relief de dealuri joase pe când Carpaţii Moldo-Transilvani au un relief montan. 4 p pentru două deosebiri ale reliefului Câmpiei Transilvaniei şi relieful Carpaţilor Moldo-Transilvani (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect): . Total 12 puncte IV. 6.cantitatea de precipitaţii. a. c.-1p 3. 19°C în lunile iutid şi august. 8. 4 p pentru două deosebiri între clima Munţilor Apuseni şi clima Piemontului Getic (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect). 5. argile.ro/ 6. -5°C în lunile ianuarie şi decembrie.Munţii Apuseni primesc influenţe climatice oceanice pe când Piemontul Getic primeşte influenţe climatice de tranziţie. 7. este cuprinsă între 600-700 mm/ an pe când în Podişul Dobrogei este cuprinsă între 400-500 mm/ an..s. argile.2 p ©• temperatura medie lunară se calculează prin însumarea temperaturilor medii zilnice din luna respectivă şi împărţirea sumei la numărul de zile ale lunii. d. c. Colinele Tutovei şi Dealurile Fălciului.principalele subdiviziuni sunt: Podişul Central Moldovenesc. 4. a.3 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 96 I. marne.1 p 2. Olt.1 p http://www. . Total 20 puncte II. a. . a. .ebacalaureat.cantitatea de precipitaţii în Munţii Apuseni ajunge la 1400 mm/ an pe când în Piemontul Getic precipitaţiile sunt cuprinse între 600-800 mm/ an. Se acordă 12 puncte din care: a.din punct de vedere petrografic Câmpia Transilvaniei este alcătuită din roci moi (nisipuri. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei Transilvaniei şi clima Podişului Dobrogei (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect): . d. .3 p b) influenţe de ariditate.4 p \ 4. mame) pe când Carpaţii Moldo-Transilvani sunt alcătuiţi din şisturi cristaline. vântul.2 p 5.Câmpia Transilvaniei primeşte influenţe climatice oceanice pe când Podişul Dobrogei primeşte influenţe climatice de ariditate. Munţii Apuseni.este alcătuit din roci sedimentare friabile (nisipuri.3 p d: nebulozitate mare. astfel: 1. . Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). dominanta cerului senin (nebulozitate redusă).2 p '. . Lacul Mangalia. Prut. 2. . a. lignit. Crişul Repede. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect).

40 mm. . . c. a. b. .2 p 2. .3 p . Râmnicu Vâlcea. Se acordă 16 puncte astfel: a. b.alimentarea cu apă a localităţilor.ebacalaureat. a.condiţiile restrictive ale mediului deltaic (suprafaţa de uscat se reduce doar la grinduri).c) Şiret. . . .relieful este slab înclinat. .2 p e. .este o câmpie de terase.c. . . 2. .atât Carpaţii de Curbură cât şi Subcarpţii de Curbură s-au format prin cutare. hazardele naturale au diversitate mai mică în Câmpia Română decât în Carpaţii Meridionali deoarece: .1 p f) roci de construcţii. . Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). .4 p c.hidroenergie.4 p Total 16 puncte VI. . . .resursele de soluri limitate. . două cauze pentru care Delta Dunării are valori reduse ale densităţii populaţiei: .2 p c) Jiul. 5. .1 p e) soluri nisipoase.2 p c. .2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 97 I. 8.2 p d) silvostepă.p 4 d. dinamică atmosferică.2 p b) climat de câmpie. gaz metan. . . Se acordă 12 puncte astfel: a.2 p f. patru moduri de utilizare economică a râurilor din România: .2 p b. astfel: 1. . februarie. Prut. Total 20 puncte II. .2 p d. 9.Tâmava Mare.2 p d) silvostepă. Prut. în trei luni (ianuarie.4 p b. 20 mm în luna februarie. Oltul. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Câmpia Olteniei: a) două trăsături ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): . . 7. aproximativ 15 mm. 6.ambele forme de relief sunt dispuse în arc în zona de torsiune a Carpaţilor şi Subcarpaţilor (există chiar şi o zonă de interferenţă Carpato-Subcarpatică). a. .1 p g) Craiova. 3. martie). astfel: 1. d.1 p http://www. industria chimică. d. .este fragmentată de văi largi. 10. influenţe climatice submediteraneene. . lalomiţa. .transporturi fluviale.1 p e) Bârlad. . 60 mm în lunile iunie şi iulie.are altitudini reduse.irigaţii. d. .ro/ Total 10 puncte V. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). 4.2 p Total 10 puncte b.1 p f) ape subterane.

atât Câmpia Banatului cât şi Câmpia Olteniei au un climat de câmpie.3 p b) Mureş. . vegetaţia). 4 p pentru două asemănări între clima Câmpiei Banatului şi clima Câmpiei Olteniei: . bazinul Motru-Rovinari.2 p Total 10 puncte V.2 p Total 10 puncte III.altitudinile depăşesc 700 m în nord şi coboară la 200 m în sud. gaz metan. . . .ambele unităţi au masivitate redusă. . . fiind puternic fragmentate de o mulţime de depresiuni şi culoare de vale.Solurile din România au un caracter diversificat deoarece: .2 p Total 10 puncte b.2 p c) Olt. .aici se găseşte relieful vulcanic cel mai bine păstrat din Carpaţii româneşti (conui vulcanice. . Se acordă 16 puncte astfel: a.atât Carpaţii Moldo-Transilvani cât şi Podişul Dobrogei primesc influenţe climatice de ariditate. .ebacalaureat. Piemontul Olteţului.Podişul Getic este cel mai mare piemont din România care s-a format prin depunerea de pietrişuri şi bolovănişuri rulate peste o suprafaţă uşor înclinată. . . . -relieful cu cele trei trepte altitudinale determină o etajare pe verticală a solurilor.aici se găsesc cele mai mari chei din România (Cheile Bicazului). lacuri antropice.2 p c) lacuri vulcanice. a. cratere).1 p 4. b. roci vulcanice şi fliş.3 p d) roci de construcţie. .ro/ c. . http://www. Jiu.3.atât Câmpia Banatului cât şi Câmpia Olteniei au temperatura medie anuală cuprinsă între 10-11°C. ape minerale.2 p d) păduri de gorun şi carpen.atât Munţii Apuseni cât şi Subcarpaţii de Curbură s-au format prin cutare în timpul orogenezei alpine.4 p b. minereuri neferoase şi cărbuni. . Se acordă 12 puncte din care: a. . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Podişul Getic: a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): . .1 p e) lignit. condiţii de climă. . Dunărea are o importanţă europeană deoarece: .Carpaţii Moldo-Transilvani sunt alcătuiţi din şisturi cristaline.atât în Podişul Dobrogei cât şi pe versanţii de est ai Carpaţilor Molcjo-Transilvani bate Crivăţul. 4 p pentru două asemănări între clima Carpaţilor Moldo-Transilvani şi clima Podişului Dobrogei: . Piatra Neamţ. 4 p pentru două asemănări între relieful Munţilor Apuseni şi relieful Subcarpaţilor de Curbură: . . lacuri de baraj natural. . Sibiu. Total 12 puncte IV.condiţiile de formare a acestora sunt diversificate (roci variate. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Carpaţi Moldo-Transilvani: a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): .principalele subunităţi ale podişului sunt separate de văile fluviatile ale râurilor mari. . Bistriţa.3 p b) Piemontul Strehaiei.2 p 5.

cele două râuri au debite reduse.fiecare etnie are tradiţii culturale originale (limbă maternă. . mai). . Se acordă 12 puncte din care: a. .1 p Total 10 puncte III. la est la vest mai multe state europene.ro/ c. tătari. .4 p Total 16 puncte Vi. aprilie. . constituind principala axă economică a continentului. 9. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Masivele RetezatGodeanu şi Parâng: a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): .3 p e. 325 m3/ s în lunile aprilie şi mai. 4.pantele acestor râuri sunt mici. 250 m3/ s. .3 p 2. b.atât Subcarpaţii Moldovei cât şi Subcarpaţii Getici s-au format prin cutare. b.4 p c.2 p http://www. Total 20 puncte II. 2. . 4 . a.Timişoara. primăvara (martie.solurile din Podişul Târnavelor sunt mai fertile decât solurile din Carpaţii de Curbură. alunecări de teren.ebacalaureat. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect).Subcarpaţii Moldovei primesc influenţe scandinavo-baltice şi de ariditate pe când Delta Dunării primeşte influenţe de ariditate şi influenţe pontice. 19 .2 p d.14 .Olt. 6 p pentru trei deosebiri între clima Subcarpatilor Moldovei şi clima Deltei Dunării (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect): .Bistriţa. 8. . . ruşi lipoveni etc.în Delta Dunării cantitatea de precipitaţii este de sub 400 mm/ an pe când în Subcarpaţii Moldovei este de 600-800 mm/ an.Dunărea împreună cu Canalul Dunăre-Rhin-Main şi fluviul Rhin fac legătura între Marea Neagră şi Marea Nordului. -1 p 4. influenţe oceanice. . Total 12 puncte IV. astfel: 1. . b. d. 6.Slobozia. . . Delta Dunării.2 p b.Vaslui.alături de populaţia românească majoritară trăiesc şi alte etnii: turci. .Timiş. .4 p d. 5. Se acordă 12 puncte astfel: a.3 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 98 I. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat). 3. c. . 2 p pentru o deosebire între solurile Podişului Târnavelor şi solurile Carpaţilor de Curbură: . astfel: 1. topirea zăpezii. d. . cultură proprie). d. 7.4 p 3. .laşi.în Delta Dunării temperatura medie anuală este de 11°C pe când în Subcarpaţii Moldovei este de 6°-8°C. a.traversează de. 3 . 9 . c. . . 75 m3/ s în ianuarie. c. 18 . 10..atât în Subcarpaţii Getici cât şi în Subcarpaţii Moldovei relieful este format din dealuri anticlinale care închid depresiuni sinclinaie. 5 . b.1 p 5. în iulie 175m3în octombrie 125 m3. d. 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpatilor Moldovei şi relieful Subcarpatilor Getici: .

c. . . 6. 9.2 p b. 8.la altitudini de peste 1800 m condiţiile pedoclimatice se schimbă brusc: viteza vânturilor este mare şi pot distruge arborii.deşi în Câmpia Română relieful este favorabil populaţiei. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect).2 p d) Oradea şi Satu Mare.au altitudini de peste 2500 m. . se adună valorile medii lunare ale temperaturii aerului şi suma respectivă se împarte la 12 (lunile anului). câmpii tabulare cu acumulări de nisip şi câmpii piemontane. . b. .oraşul Ploieşti este cel mai important centru de prelucrare a petrolului pentru că are o veche tradiţie în domeniu (prima rafinărie din lume a fost amplasată aici). 10. iar pe creste pot lipsi . râurile Olt şi Jiu.relieful are o înclinare foarte redusă din care cauză râurile au cursuri meandrate.a.2. . . a. . în mai multe rafinării şi combinate petrochimice. 3.2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 99 I. .2 p e) petrol şi gaze asociate. divagante.au un relief glaciar bine dezvoltat. . 22°C în iulie.pe râurile din estul Câmpiei Române şi pe râurile din Podişul Dobrogei nu există amenajări hidroenergetice pentru că acestea au debite foarte mici şi pante mici. a.. soluri brune acide montane.altitudinea medie de 100 m. d.-2p e. .1 p Total 10 puncte b. fără potenţial energetic important.4 p b. se întâlnesc în acest sector câmpii de subsidenţă. . .3 p b) climat alpin. 10C.în Munţii Banatului relieful este un factor restrictiv prin altitudine şi masivitate. Se acordă 12 puncte astfel: a.2 p f. .2 p e) huilă.4 p c.sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi roci sedimentare pe margini. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Câmpia de Vest de la nord de râul Mureş: a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): http://www.ebacalaureat.2 p c. este legat printr-o reţea de conducte cu principalele zone de extracţie a petrolului şi dispune de cea mai mare capacitate de rafinare şi prelucrare chimică.1 p c) Lacul Bucura. 7. . . . c. -2°C în luna ianuarie. 4.4 p Total 16 puncte VI. . . . d. Se acordă 16 puncte astfel: a. . . . . februarie şi decembrie.3 p d) etajul pădurilor de conifere.1 p c) Crişul Repede.3 p b) influenţe oceanice.ro/ .4 p.genetic. . b. 5.2 p d. condiţiile climatice de ariditate şi secetele frecvente fac ca densitatea populaţiei să fie redusă. astfel: 1. 26°C. .solurile alpine au profilul foarte mic (sunt subţiri). Someşul. d. . a. .2 p Total 10 puncte V. .

b.1 p Total 10 puncte b. . iar Carpaţii de Curbură s-au format prin cutarea stratelor.1 p e) molisol. .4 p 5.cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 500-600 mm/an în câmpie şi de 800-1200 mm/an în masivele montane. . . 6 p pentru trei deosebiri între Podişul Tâmavelor şi Carpaţilor de Curbură: . Şiret. .relieful prezintă o înclinare de la nord la sud dar şi de la vest la est. gresii). . platouri structurale. . a. .2 p b) climat de dealuri şi podişuri.în acest sector al câmpiei se găsesc numeroase crovuri şi găvane. .relieful este alcătuit dintr-o alternanţă de dealuri înalte. Argeş.1 p 4. . . . tabulare şi de subsidenţâ.1 p g) petrol. 5-Vaslui. argile. alunecări de teren. luturi. Argeş. . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Podişul Sucevei: a) două caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): . Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat).3 p b) valoarea temperaturii medii anuale este de 10-11 °C. influenţe scandinavo-baltice.2 p d) păduri colinare de fag şi carpen.Total 20 puncte II.altitudinile sunt cuprinse între 600-800 m în Podişul Tâmavelor şi de 800-1956 în Carpaţii de Curbură. . -1 p f) roci de construcţii. 9-Slobozia. astfel: 1. depresiuni şi văi largi cu terase. . Total 12 puncte IV. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Sectorul central al Câmpiei Române: a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): . .2 p d) silvostepă.19-Bistriţa.Podişul Tâmavelor este alcătuit din roci moi (nisipuri.Câmpia Crişurilor şi a Someşului are un climat de câmpie pe când Masivele RetezatGodeanu şi Parâng au un climat de munte.ro/ Retezat-Godeanu şi Parâng. 6 p pentru trei deosebiri între clima Câmpiei Crişurilor şi a Someşului şi clima Masivelor http://www. . marne) pe când Carpaţii de Curbură sunt alcătuiţi din roci dure (conglomerate. . rigid şi căzut în trepte spre sud. Se acordă 12 puncte din care: a.Podişul Tâmavelor s-a format prin sedimentare. Delta Dunării. calcare. . .2 p 3. fier şi marmură. 7-Focşani.2 p 2. .13-Dâmboviţa. .1 p e) soluri cenuşii.2-Craiova.1 p f) inundaţii.1 p .2 p c) Suceava. .ebacalaureat.1 p c) Olt. fapt evidenţiat de cursurile unor râuri (Vedea.temperatura medie anuală este de 9-10°C în Câmpia Crişurilor şi a Someşului pe când Masivele Retezat-Godeanu şi Parâng au temperatura medie situată între 0-6°C.s-a format prin depunerea unor strate de roci sedimentare peste un fundament cristalin. Câlniştea).-1 p Total 10 puncte III. .are trei tipuri genetice de câmpii: piemontane.

c. a.resursele de hidrocarburi exploatate de pe platforma continentală. . . . 7-Tâmava Mare. pe când Masivul Făgăraşului s-a format prin cutare în orogeneza carpatică. 18-Satu Mare. 30 mm în februarie. 4 p pentru două deosebiri între clima Munţilor Apuseni şi clima Câmpiei Române (sectorul dintre Olt şi Argeş): . . . . Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect). 5.infrastructură de transporturi. . .1 p Total 10 puncte V. b. 2.2 p e. astfel: 1. 16-Reşiţa.2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu VARIANTA 100 I. . 9. influenţele climatice. Se acordă 12 puncte astfel: a.9-Piatra. 4 p pentru 2 deosebiri între clima Podişului Dobrogei de Sud şi clima Munţilor Poiana Ruscăi: . 4. aur. . argint. . . 20 mm.3 p 3. 6. d. . 40 mm.2 p 2. 3.4 p http://www.exploatarea resurselor de cărbuni. 10. 11-Alba lulia. a. . b.influenţe climatice de ariditate.2 p f. -transporturile maritime (prin portul Constanţa se desfăşoară cea mai mare parte a comerţului României).Cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 800-1200 mm în Munţii Poiana Ruscăi şi de 400-500 mm în Podişul Dobrogei de Sud. d. păduri colinare de fag şi carpen.4-Olt.2 p b. . . 4 p pentru două deosebiri între relieful Câmpiei Transilvaniei şi relieful Masivului Făgăraş (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect): . vara. 5-Someş.solurile cu fertilitate mare. -1 p.ebacalaureat.4 p 4. a.Munţii Apuseni primesc influenţe climatice oceanice în timp ce Câmpia Română (sectorul . Total 20 puncte II. d. b. astfel: 1. . . .Câmpia Transilvaniei s-a format prin sedimentare.4 p d. . . pe când Câmpia Română (sectorul dintre Olt şi Argeş) are un climat de câmpie.2 p c. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat).altitudinile în Câmpia Transilvaniei sunt de 400-500 m pe când în Masivul Făgăraşului altitudinile depăşesc 2500 m. 7.2 p d.4 p b. a.Munţii Apuseni au un climat montan. Se acordă 16 puncte astfel: a. .4 p Total 16 puncte VI. Total 10 puncte III. Se acordă 12 puncte din care: a. .relieful plan. Neamţ. 8. 70 mm în iunie. .frecvenţa maselor de aer tropical uscat. a.ro/ c.Munţii Poiana Ruscăi primesc influenţe climatice oceanice pe când Podişul Dobrogei de Sud primeşte influenţe climatice de ariditate.g) Suceava.

. .4 p d. .complexitatea reliefului este dată de altitudinile mari. . argile.Combinatul siderurgic Hunedoara este amplasat în apropierea zăcămintelor de l minereu de fier din Munţii Poiana Ruscăi şi a huilei din Valea Jiului.Suceava.2 p f) Suceava.3 p b) influenţe climatice de ariditate. fond cinegetic) datorită extensiunii [ mari a pădurilor de foioase şi conifere.în Grupa Parâng fondul forestier este valorificat complex (turistic. . . -1 p Total 10 puncte b.1 p f) petrol.1 p d) etajul stejarului. . . Total 12 puncte IV.-1 p e) inundaţiile.2 p c) . . .2 p b) . . . Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Podişul Sucevei: a) două caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): http://www.etajul climatic de dealuri. valori-i ficarea fructelor de pădure. pe când în Câmpia Olteniei sunt areale de silvostepa [ şi plantaţii de salcâm de importanţă mai redusă. de tip continental în care se află două zone I distincte: o zonă biotică de la suprafaţă până la 180 m adâncime şi o zonă abiotică de la ! 180 m până la cele mai mari adâncimi. .2 p Total 10 puncte V.Şiret. a.expoziţia faţă de circulaţia maselor de aer (influenţe oceanice. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Subcarpaţii de Curbură: a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat): .ebacalaureat. . . este alcătuit din roci moi (nisipuri.ro/ . .relieful înalt de peste 2000 m din Carpaţii Orientali a determinat o dispunere . . .s-a format prin sedimentare. . marne. cherestea. c. . etaj climatic de dealuri şi podişuri.are altitudini cuprinse între 500-600 m. scandinavo-baltice. . sare.4 p Total 16 puncte .2 p d)podzol.s-au format prin cutare. etajată a formaţiunilor vegetale. . I de ariditate).4 p b. care se apropie de 1000 m.prezintă două şiruri de depresiuni.2 p c) lacuri antropice. gresii). . industrial.primeşte influenţe climatice scandinavo-baltice.Combinatul siderurgic Galaţi a fost amplasat pe Dunăre pentru a înlesni transportul j minereului de fier şi a cărbunilor cocsificabili care provin din import. datorită precipitaţiilor bogate. .originalitatea Mării Negre este dată şi de existenţa curenţilor de compensaţie. Se acordă 16 puncte astfel: a.dintre Olt şi Argeş) are un climat de tranziţie.Marea Neagră este o mare relictă. structura întortocheată a depresiunilor şi pătrunderea unor pinteni montani în flişul subcarpatic. industria mobilei.1 p e) soluri argiloiluviale. separate de două aliniamente deluroase.

.ebacalaureat.2 p b. septembrie 3 ° C.accidente suferite de turişti. . amplitudinea termică 17 °C. . . . 5 °C în luna iulie.2 p Total 12 puncte Total test: 90 de puncte +10 puncte din oficiu http://www. . august 4. -12 °Cîn luna februarie.VI.2 p http://www.avalanşe de zăpadă.2 p f.2 p d. .ro/ .2 p c.ro/ e. temperatura medie anuală se calculează prin însumarea temperaturilor medii lunare I şi împărţirea sumei la 12 luni.ebacalaureat.5 °C . . Se acordă 12 puncte astfel: a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful