Evoluarea ei necesită coordonare. În ultimii 10 ani. A devenit iminent faptul de a demonstra că turismul nu se referă doar la unele persoane. ci. investiţii. ceea ce determină coordonarea dintre Guvern. atît din sectorul public. autorităţile administraţiei publice locale. Turismul constituie o activitate economică ce se răsfrînge asupra majorităţii sectoarelor sociale. generatoare de beneficii economice şi sociale. oferind oportunităţi de angajare mai cu seamă pentru femei. evoluţia circulaţiei turistice în Republica Moldova manifestă o tendinţă relativă de reducere a numărului de vizitatori. instruire şi marketing. Republica Moldova trebuie să se promoveze eficient ca o destinaţie turistică pe pieţele turistice internaţionale. care îşi petrec anual vacanţele. de noi locuri de muncă pentru diferite categorii de angajaţi. fiind constituită din diferite întreprinderi mici şi mari. Industria turismului este extrem de fragmentată. cît şi din cel privat. întreprinderile comerciale şi comunităţi.Capitolul I ANALIZA SUCCINTA A SITUAŢIEI Turismul este un sector important al economiei mondiale şi are o tendinţă de creştere permanentă la nivel internaţional. poate avea un impact pozitiv asupra întregii societăţi În prezent aportul turismului în economia naţională este relativ nesemnificativ. Industria turismului cuprinde o gamă variată de întreprinderi publice şi private. Nivelul calitativ scăzut al capacităţilor de cazare şi venitul obţinut din activitatea turistică plasează Republica Moldova printre ţările în care turismul este slab dezvoltat. prin serviciile prestate. ca rezultat al efectelor negative din sfera economico-socială a ţării (vezi diagrama): Evoluţia circulaţiei turistice în Republica Moldova în cadrul turismului organizat (mii vizitatori): .

numărul turiştilor în anul 2002 a crescut cu 55. . a turismului intern este fundamentală pentru viabilitatea multor agenţii de turism. numărul de pasageri transportaţi prin Aeroportul Internaţional Chişinău etc.115 mii de vizitatori străini. Acest sector important nu este inclus în prognozările de creştere. Majoritatea agenţilor economici titulari ai licenţei in turism sunt concentraţi in capitala Republicii. sub aspect economic. Lipsesc date privind numărul de vizite efectuate de populaţia autohtonă în interiorul ţării. Turismul intern inserează. Analiza diferitelor date referitoare la sosirile vizitatorilor străini.4 mii în anul 1993 pînă la 115. dar în cadrul turismului intern cheltuielile pe cap de locuitor sînt mai mici. făcută de expertul OMT în Republica Moldova (numărul vizelor eliberate. De menţionat că totuşi contribuţia. demonstrează că în anul 2000 Republica Moldova a fost vizitată de 105 mii .În pofida faptului că numărul total al vizitatorilor s-a redus de la 140. pe al doilea loc fiind oraşul Bălti. „capitala de nord” a Republicii Moldova (Anexa 1). Datele statistice disponibile privind numărul de sosiri în cadrul turismului internaţional receptor şi turismului intern al Republicii Moldova nu sînt exhaustive.5 mii în comparaţie cu anul 1998. Astfel.9 mii în anul 2002. Pentru prognozarea ratei de creştere a fost utilizată ca bază cifra de 110000 de sosiri de vizitatori străini în Republica Moldova. pachetele turistice vândute de turoperatori. se observă totuşi o tendinţă de creştere a acestui indicator începînd cu anul 1999.). probabil. un număr cu mult mai mare de vizitatori decât turismul receptor.

Turismul nu evoluează de la sine. care ar putea afecta dezvoltarea turismului. S-a considerat că durata medie de şedere a vizitatorilor va rămâne la nivelul de 4. întîi de toate. concurenţa fiind puternică. Deşi are o suprafaţă mică. distracţiile şi tradiţiile locale. de valoare europeană şi mondială. Nu are temei supoziţia că Republica Moldova va atinge automat nivelul de creştere aşteptat pentru Europa Centrală. vitivinicol. Republica Moldova dispune de un considerabil potenţial turistic. precum şi posibilitatea de participare a doritorilor la procesul meşteşugăritului. . cultural. de aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobişnuită diversitate de rezervaţii peisajistice sau landşafturi naturale şi monumente geologice unice.5 zile. S-a prognozat că în perioada analizată nu va avea loc nici un dezastru natural sau provocat de om. reprezentat. cu toate că există tendinţe generale de reducere a acesteia. – familiarizarea cu folclorul. Formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova sînt turismul rural. – posibilitatea de procurare a produselor meşteşugăreşti. – familiarizarea cu meşteşugurile practicate în localitatea dată. Comunităţile agricole şi satele pitoreşti pot oferi diferite servicii turiştilor care doresc să se odihnească în sînul naturii: – cazare în case tradiţionale de tip rural. de sănătate şi frumuseţe. – posibilitatea de încadrare în activităţi şi preocupări rurale.

trebuie sa-si amenajeze gosposdariile pentru a fi la nivelul standardelor de calitate dorite de turişti." Dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic. naţional şi internaţional. inclusiv pensiunile si fermele agroturistice. culturale. viabilă şi rentabilă sub raport economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru populaţia locală. menţinându-se integritatea culturală. sa puna in valoare tradiţiile culinare specifice locului. turismul urmează a se dezvolta în context cu turismul regional. diversitatea biologică şi sistemele de suport ale vieţii. La nivel de comunitate. termenul folosit este acel de : “turism verde”. In Republica Moldova Turismul rural este o forma de turism care se desfasoara in mediul rural. procesele ecologice esenţiale. in zonele de dealuri si montan precum si in alte spatii rurale. sociale şi estetice. Culoarea simbol având rolul de a distinge aceasta forma de turism de celelalte cum sunt: turismul alb – sporturile de iarna. dealuri nesfârşite. “Produsul turistic” al ţării reprezintă o combinaţie complexă de medii naturale şi medii create de om. cer prielnic şi soare prietenos.Capitolul II MASURI DE ALINIERE A TURISMULUI AUTOHTON LA PROIECTELE UNIUNII EUROPENE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL Organizaţia Mondială a Turismului a dat următoarea definiţie turismului durabil: "Dezvoltarea durabilă a turismului satisface necesităţile actuale ale turiştilor şi ale regiunilor de primire. In acest sens “turismul verde” poate fi definit ca o activitate turistica practicata atat in zonele rurale cat si in alte locuri de pe litoral unde turismul specific nu este prea dezvoltat. mănăstiri vechi. Oamenii din Moldova sunt renumiţi pentru ospitalitatea sa. Atât turismul rural cat mai ales agroturismul se bazează pe potenţialul spaţiului rural. turismul albastru – vacanta la mare. turism al luminilor – turismul urban. protejând şi sporind oportunităţile pentru viitor. umane) ca si dotările si echipamente turistice. pe oameni si produse specifice locului care trebuie sa se adapteze cerinţelor pieţii turistice. ceea ce oferă un farmec special acestei ţări. păduri liniştite. Agroturismul reprezintă acţiunea de deplasare a unei persoane intr-o localitate rurala. In lipsa unei definiţii adecvate a turismului rural agreata pe teritoriul UE. nepoluata. având un specific agrar finalizata pentru un . Managementul tuturor resurselor trebuie să se efectueze într-un mod care ar permite să fie satisfăcute necesităţile economice. valorificând resursele turistice locale (naturale. Republica Moldova ca destinaţie turistică posedă o vastă ofertă pentru vizitatorii săi.

Raportul Adunării Parlamentare cu privire la turismul rural si integrarea sa într-o politica globala. Prin iniţiativa LEADER se înfiinţează o reţea de circa 100 grupuri de acţiuni în domeniul localităţilor rurale. invita toate statele membre sa promoveze turismul rural care – prin protejarea mediului si a identităţii culturale locale – poate contribui la realizarea unui contract social care va garanta. turismul rural . echilibrul eco–cultural si social dintre oraş si sat. dezvoltarea parcurilor naturale. asistenta si coparticiparea in comunitatea sociala locala prin respectarea normelor ce fac posibila întreaga acţiune.sejur de cel puţin 24 de ore intr-o gospodărie ţărănească. intitulata LEADER (Links between Actions for this Development of the Rural Economy" – legături între acţiunile pentru dezvoltarea economiei rurale). În anul 1990. într-o politica europeana integrata. observaţia. Multe corporaţii.). Conform acestei iniţiative. a activităţilor sportive (golf. în cadrul sprijinului acordat de UE pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare în mediul rural. Turismul rural se realizează în majoritatea cazurilor în acele regiuni care beneficiază de ajutor financiar din partea Fondului de Dezvoltare Structural si Fondului Regional al Uniunii Europene. agrement. . mai ales turişti de vârsta a 3a. care s-au redus simţitor. locul cel mai important îl ocupa masurile de încurajare a turismului rural si a pregătirii profesionale în domeniul turismului. Comisia UE a adoptat o noua iniţiativa pentru dezvoltarea rurala. Industria turismului rural este inca fragmentata si pe alocuri slab coordonata. Turismul rural pare sa atragă vizitatori din clasa economica înalta a societăţii . Aceasta presupune finanţarea investiţiilor menite sa creeze facilitaţi în domeniul turismului. prin concept este anti-urban . comisii europene. coabitarea. Deşi in esenţa . poate mai mult decât a altor tipuri de turism de vacanta. guvernamentale sau non-guvernamentale prezintă un interes pentru turismul rural. consumul de produse locale alimentare si nealimentare. Agroturismul se conturează ca o activitate capabila sa valorifice excelentul de cazare existent in gospodăriile ţărăneşti spre consumul persoanelor care pe o perioada determinata de timp. Comunitatea si-a propus sa încurajeze integrarea dezvoltării rurale la nivel local. cum ar fi: cazarea la fermele ţărăneşti. recreare. Consiliul Europei a lansat campania pentru "Lumea Rurala" care a avut o incidenta puternica asupra dezvoltării turistice in UE. De exemplu. In viitor se preconizează o creştere a pieţei turismului rural. skietc. vin in aşezările rurale pentru odihna. mare parte din turişti caută un nivel urban din punct de vedere al facilitaţilor si serviciilor.

amenajarea şi exploatarea turistică. a sectorului privat. . . ţinându-se cont de protecţia mediului natural şi uman în zonele de primire. Se caracterizează de asemenea prin complexitate.Informarea. la nivel local. Este de menţionat si caracterul de “urbanizare a ruralului” fenomen instalat datorita gradului de dezvoltarea regatului in general dar si ineficientei politicilor de conservare a tradiţionalului. educarea. britanicii au un cult deosebit pentru natura. prin abundenta tipurilor de sate turistice si nu in ultimul rând prin tradiţii. tradiţii ce conferă identitate spaţiului rural britanic.Repartizarea echitabilă a avantajelor şi a cheltuielilor între promotorii turismului şi populaţia din zonele de primire. . . ca parte integrantă a strategiei dezvoltării durabile a turismului la nivel naţional. un turism rural ce corespunde unor standarde înalte din punct de vedere al amenajărilor turistice – de la structuri de primire.Comparativ cu alte naţiuni. cu mai puţin confort. . alimentaţie publica. cu o tradiţie însemnata mai ales in zonele din sudul Angliei . a asociaţiilor de protecţie a mediului şi a populaţiei la procesul de planificare a turismului. pana la infrastructura generala si locala. încurajarea şi atragerea populaţiei locale în procesul de amenajare turistică.Planificarea. dar mai multa relaxare.Participarea diferitelor autorităţi publice. iar turismul rural reprezintă o forma de apropiere de stilul de viata rustic.Participarea populaţiei locale la elaborarea unor programe de colaborare în scopul optimizării activităţii turistice. Turismul rural din Marea Britanie este in general un turism de sejur . Realizarea prezentului proiect este posibilă în condiţiile respectării următoarelor principii: . . .Gestionarea şi planificarea durabilă a turismului.Evaluarea prealabilă a proiectelor de amenajare turistică şi a eventualelor impacturi de la derularea proiectelor.

Capitolul III EVALUAREA EFICIENTEI PROIECTULUI .

md/index.com/turism/ http://ro.wordpress.BIBLIOGRAFIE: Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 Raport pe indicatorii turistici în Republica Moldova în anii 2003-2010 http://turism.com/doc/46957823/Turismul-Rural-in-Marea-Britanie .php?pag=integrare_europeana&opa=view&id=50&start=&l http://fondulculturii.scribd.gov.

Unitatea Teritorial-Administrativă Număr economici agenţi Chişinău 2 . Briceni 6 . Călăraşi 9 . repartizaţi pe unităţi teritorial-administrative in Republica Moldova: N r. Cahul 7 . Basarabeasca 5 . Anenii Noi 4 . d/o 1 . Bălţi 3 .Anexa 1 Numărul agenţilor economici titulari ai licenţei în turism înregistraţi în 2011. 1 0 . Cantemir 8 . Căuşeni Cimişlia 329 18 3 0 1 3 1 1 0 0 .

1 1 . Glodeni 1 9 . 2 Hînceşti Ialoveni 1 3 0 1 0 2 0 0 0 0 . Edineţ 1 6 . Floreşti 1 8 . Dubăsari 1 5 . Criuleni 1 2 . Donduşeni 1 3 . Drochia 1 4 . Făleşti 1 7 .

Sîngerei 2 8 . Orhei 2 5 . Rîşcani 2 7 . Ocniţa 2 4 . Leova 2 2 . Nisporeni 2 3 . Rezina 2 6 .2 1 . Soroca 2 9 . 3 Străşeni Şoldăneşti 3 0 3 0 0 2 4 0 1 0 .

3 1 . Teleneşti 3 4 . Comrat 3 6 . Taraclia 3 3 . Vulcanesti Total 2 383 0 1 3 1 0 0 . Ungheni 3 5 . Ciadar-Lunga 3 7 . Ştefan Vodă 3 2 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful