You are on page 1of 16

Anul III, nr.

26
apare
martie 2009 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins
Pãrintele Teofil a împlinit
Mândria, iadul vieþii
noastre
80 de ani
Mândria este nu numai un
motiv de conflict cu ceilalþi, ci
ne face sã nu ne vedem proprii-
le pãcate, pentru cã suntem
prea ocupaþi sã le monitorizãm
pe ale altora. (pag. 11)
Cum întreþinem
relaþia de pace ºi
armonie din familie?
În noi este ºi iadul ºi raiul. De
noi depinde ce alegem sã trãim,
ce “duhuri” ascultãm. (pag.9)
Ce riscãm atunci când
folosim Internetul?
Internetul este o lume fasci- „Mã cheamã Teofil ºi asta înseamnã
nantã, însã nu lipsitã de perico-
le. Existã riscuri pe care trebuie iubitor de Dumnezeu. Sunt ºi doresc sã fiu,
sã le cunoaºtem atunci când tot mai mult, iubitor de Dumnezeu.“ (pag. 4-5)
folosim internetul. (pag. 8)
Editorial de Pr. Adrian Magda Este dãtãtor de nãdejde ºi de bucurie cu cât mai mult Tatãl vostru Cel din
sã ºtii cã existã un loc anume unde binecu- ceruri va da Duh Sfânt celor care îl cer de
Cele mai lungi vântãrile stau ciorchin ºi te îmbie sã guºti la El!“ (Luca 11, 9-13)
mâini din lume din ele. Este, de asemenea, dãtãtor de Totul e sã ºtii cum sã ceri, cum sã baþi.
Citeam undeva acum nãdejde sã ºtii cã Cineva a pregãtit special Sã baþi cu nãdejde, sã ai încredere cã
o lunã de zile cã s-a rea- pentru tine pachete cu fericire, pungi cu Domnul este credincios fãgãduinþelor pe
lizat un sondaj care a avut sãnãtate, lãzi cu mângâieri, baxuri cu care le face, dar mai ales sã baþi cu mâinile
ca obiect sã se constate bucurie. Toate acestea te aºteaptã ºi nu virtuþii.
cine are mâinile cele mai trebuie decât sã întinzi mâna. Când intru în bisericã vãd mâini care
lungi din lume, sã se sta- De unde atâta siguranþã pe ceea ce se ridicã neîncetat spre cer, flãmânde dupã
bileascã dacã existã vreo categorie de spun? Din încredinþarea personalã a har. Când privesc în Altar vãd mâinile
oameni, vreun popor sau vreo parte a Celui care le-a pregãtit, care ne spune preoþilor care se înalþã, chemând Duhul
lumii unde oamenii sã aibã cele mai lungi neîncetat: „Eu zic vouã: Cereþi ºi vi se va Cel-de-Viaþã-Dãtãtor, mâinile care Îl
mâini. Unii au spus cã þãranii au cele mai da; cãutaþi ºi veþi afla; bateþi ºi vi se va poartã în braþe pe Hristos ºi-L trec de la
lungi mâini, alþii cã oamenii care trãiesc la deschide. Cã oricine cere ia; ºi cel ce unul la celãlalt, într-o neobositã
ecuator, alþii cã atleþii, alþii cã... hoþii. cautã gãseºte, ºi celui ce bate i se va împãrtãºire. Vãd mâini însetate de drep-
Cel mai impresionant rãspuns a fost, deschide. ªi care tatã dintre voi, dacã îi tate, mâini care cer milã, mâini care
însã, al unui bãtrân care a spus cã cele mai va cere fiul pâine, oare, îi va da piatrã? mulþumesc ºi care se închinã, mâini neo-
lungi mâini le au oamenii care prin rugã- Sau dacã îi va cere peºte, oare îi va da, în bosite ºi genunchi bãtãtoriþi, voci care
ciune îºi întind nevãzut mâinile pânã la loc de peºte, ºarpe? Sau dacã-i va cere un cântã "ridicarea mâinilor mele, jertfã de
Poarta Cerului ºi de acolo apucã binecu- ou, îi va da scorpie? Deci dacã voi, rãi searã"... Ale cui sunt, oare, cele mai lungi
vântãri ºi le coboarã pe pãmânt. fiind, ºtiþi sã daþi fiilor voºtri daruri bune, mâini?
CMYK
2 Viaþa în Hristos

Trepte spre mântuire 2. Pocãinþa
„Cum voi strivi ceva
Înainte de a pleca la Domnul, la rugãmintea fierbinte a obºtii sale, Sfântul mai curat decât mine?“
Naum al Ohridei le-a lãsat acestora patru “aºezãminte”, trepte spre mântuire pe
care cel care vrea sã se mântuiascã trebuie sã le urce. Ele ne-au fost transmise de
Sfântul Nicolae Velimirovici, care le-a preluat “dupã o predanie strãveche din
Makedonia”; versiunea româneascã a apãrut la Editura Predania. Iatã îndemnul
Sfântului Naum pentru noi: “Ascultaþi, dar ºi þineþi minte, fraþilor, aceste patru
cuvinte: Trezirea, Pocãinþa, Curãþirea, Împãrtãºirea. Acestea sunt cele patru trepte
pe calea mântuirii!” În acest numãr, despre primele douã: trezirea ºi pocãinþa.
Pocãinþa vine
1.Trezirea dupã trezire. Câtã
vreme omul nu se
„Unde suntem? Cine ne-a trimis, ºi trezeºte din somnul
de ce am ajuns aici?“ pãcatului, nici nu se poate pocãi, dupã cum un cãlãtor nu poate
face al doilea pas dacã nu îl face pe cel dintâi. Oare îi poate pãrea
Câtã vreme pã- rãu cuiva care doarme pânã la amiazã cã s-a culcat ºi a dormit
cãtuieºte în trup, su- atâta vreme, pânã ce nu se trezeºte? Nu cel ce doarme se cãieºte,
fletul este adormit, ci cel ce s-a trezit. Asemenea ºi în viaþa duhovniceascã, pocãinþa
aºa cã nu se cunoaºte vine dupã trezire.
nici pe sine, nici pe Pocãinþa are patru trepte. Ea poate fi micã, mijlocie, mare ºi
Ziditorul sãu. Este desãvârºitã sau evanghelicã. Nemulþumirea de sine este micã
îmbãtat de pãcat ca pocãinþã. Ruºinea de sine pricinuitã de fãrãdelegi ºi pãcate este o
de o bãuturã tare ºi pocãinþã de mijloc. Mânia de sine din pricina nelegiuirilor ºi
îmbãtat zace în trup pãcatelor avute este o mare pocãinþã. Iar ura de sine este pocãinþa
ca într-un pat pentru desãvârºitã sau evanghelicã.
bolnavi. Adormit ºi îmbãtat, sufletul nu cunoaºte altã plãcere Nicodim era nemulþumit de sine. Pãcãtosul vameº Zaheu se
decât cea care vine prin trup. Ce îi place trupului îi place ºi lui, ruºina de sine. Apostolul Petru, lepãdându-se de Domnul, s-a
iar ce nu îi place trupului nici lui nu îi place. mâniat pe sine. Iar femeia desfrânatã, care cu lacrimile sale a
Un astfel de suflet nu este cãlãuzit de minte, ci de trup - iar spãlat picioarele Mântuitorului, se ura pe sine.
trupul este în sine þãrânã oarbã. ªi, aºa, orb pe orb cãlãuzeºte, Ascultaþi, fraþilor, ºi þineþi minte: dacã pãcãtosul ce s-a trezit
pânã ce se prãbuºesc amândoi în prãpastia morþii. nu suie degrabã de la mica pocãinþã la cea mare, lesne o va uita
Trezirea sufletului este început al mântuirii! Dumnezeu vrea pe cea dintâi ºi iarãºi se va îmbãta de pãcat ºi va adormi. El se
ca toþi oamenii sã se mântuiascã, de aceea El lucreazã mai întâi aseamãnã omului ce urcã un povârniº, care, dacã nu merge iute,
ca sufletul cel adormit sã se trezeascã. La Dumnezeu multe sunt ci stã locului, alunecã îndãrãt ºi cade. De aceea, de îndatã ce
chipurile în care se deºteaptã sufletul omenesc. Pe unii Dum- purcede pe calea pocãinþei, omul trebuie sã meargã pânã la capãt
nezeu îi trezeºte printr-o minune, aºa cum a fãcut cu Saul, pe grabnic, sã nu rãmânã pe loc ºi sã nu se uite înapoi.
unii printr-un vis, aºa cum a fãcut cu dreptul Iosif, pe unii prin Pocãitul nefãþarnic este cel ce îºi cerceteazã întreaga viaþã ºi
cutremur de boalã ºi moarte în familie, aºa cum a fãcut cu David îºi cautã într-însa pãcatele, le recunoaºte, le mãrturiseºte ºi le
împãratul. Pe unii îi trezeºte prin izbãvirea din nenorociri, când leapãdã. Precum vânãtorul vâneazã fiarele, aºa ºi cel ce se
de niciunde nu este scãpare. Unii se trezesc când le cade în pocãieºte aleargã neobosit dupã pãcatele sale, ca sã le afle ºi sã
mâini Sfânta Scripturã ºi încep sã o citeascã. Iar unii se trezesc le nimiceascã. Sau precum un om desculþ care aleargã mult pe
când aud din întâmplare un cuvânt despre Dumnezeu, despre câmp: când se va aºeza ºi va începe a-ºi smulge þepii din
suflet ºi despre înfricoºãtoarea judecatã a lui Dumnezeu ce va sã picioare, oare îi va scoate doar pe unii ºi îi va lãsa pe alþii, sau îi
vinã. Unii se trezesc privind fãpturile din jur ºi toate minunile va smulge pe toþi? Negreºit, îi va smulge pe toþi.
naturii, lucrarea lui Dumnezeu. Pocãinþa face sufletul sã ardã, sã tremure, sã plângã, sã sus-
Unii se trezesc în tinereþe, alþii în floarea vârstei, alþii la pine ºi sã se smereascã înaintea lui Dumnezeu ºi a întregii Sale
bãtrâneþe. Se întâmplã ca unii sã se trezeascã sufleteºte abia în zidiri. ªi se socoteºte pe sine necurat, iar pe toate celelalte fãpturi
ceasul morþii, când sufletul se simte slobozit de greutatea ºi tira- mai curate decât el. Nu aþi citit oare despre cel ce se pocãia,
nia trupului. Fericiþi cei ce degrabã se trezesc! Aceºtia sunt cãruia cineva i-a cerut sã striveascã un vierme, iar el a rãspuns:
asemenea oamenilor ce se scoalã devreme în zori ºi ziua “Cum voi strivi ceva mai curat decât mine?”
întreagã cugetã, privesc ºi lucreazã cu trezvie. Iar cei ce se Fericiþi cei treziþi, ºi îndoit fericiþi cei ce se pocãiesc!
trezesc la ceasul morþii sunt precum cei trândavi, care întreaga Însã nu vã opriþi, nici vã istoviþi puterile pânã ce nu aþi
zi au dormit ºi abia la apusul soarelui deschid ochii ºi se întrea- desãvârºit pocãinþa voastrã. ªi oriunde veþi întâlni un suflet tre-
bã: “Unde suntem? Cine ne-a trimis, ºi de ce am ajuns aici?” zit, care întreabã: “ªi acum ce voi face?”, arãtaþi-i dragostea
Trezirea este cea dintâi pravilã a vieþii, cea dintâi treaptã pe voastrã ºi pe sfânta cale a
calea mântuirii. pocãinþei îndrumaþi-l. A consemnat Natalia Corlean
Eveniment 3
Hristos împãrtãºit copiilor din Protopopiatul Fãgãraº
Proiectul Hristos împãrtãºit copiilor Acesta a fost prezent luni, 16 februarie, la bilirea grupelor de copii, obþinerea acordu-
a luat naºtere acum 11 ani, în cadrul Academia de la Mãnãstirea Brâncoveanu lui pãrinþilor în scris, stabilirea bugetului,
organizaþiei non-profit Word Direct ºi a de la Sâmbãta de Sus, cu prilejul unui semi- identificarea surselor de finanþare, stabilirea
fost lansat în parteneriat cu Bisericile nar prezidat de ÎPS Laurenþiu Streza, Mi- programului pentru întregul an ºi evaluarea
Ortodoxe din mai multe þãri cum ar fi tropolitul Ardealului, seminar la care au copiilor. S-a hotãrât ca în Mitropolia Ar-
Albania, Armenia, Bosnia, Georgia, mai participat Pr. Conf. Univ. Dr. Constan- dealului, pânã la 1 septembrie, sã se des-
Egipt, Liban, Federaþia Rusã ºi, din tin Necula, consilier bisericesc ºi coordo- fãºoare o etapã intermediarã, perioada Pos-
anul 2006, ºi cu Biserica Ortodoxã natorul proiectului în Mitropolia Ardea- tului Mare fiind o perioadã de catehizare
Românã. Începând din acest an, el va fi lului, pãrinþii protopopi ºi 48 de preoþi din generalã, neþinând seama de programul
pus în practicã ºi în Þara Fãgãraºului. cele 10 protopopiate ale Mitropoliei. propus de Ghidurile catehetice, ci doar fo-
Detaliile au fost stabilite luni, 16 febru- La acest seminar, ÎPS Laurenþiu a afir- losind-se metoda propusã de ele. Aceastã
arie, la Mãnãstirea Brâncoveanu. mat importanþa ºi necesitatea stringentã a etapã are menirea de a-i familiariza pe
derulãrii acestui proiect. Pãrintele Constan- tineri cu catehizarea, fiind introduºi în
Lecþii practice pentru copii subiecte ºi formându-se un mediu pentru
tin Naclad a prezentat în linii mari istoricul,
ºi tineri structura ºi etapele care urmeazã a fi par- catehizãrile viitoare. La susþinerea acestui
Proiectul are ca scop apropierea într-o curse în viitor în cadrul proiectului, iar proiect sunt chemaþi sã participe ºi profe-
mai mare mãsurã a copiilor ºi tinerilor din pãrintele Constantin Necula a prezentat sorii de religie.
parohiile întregii Patriarhii Române de va- etapele implementãrii proiectului în În Protopopiatul Fãgãraº au fost
lorile credinþei ortodoxe cuprinse în Biblie, Mitropolia Ardealului ca una din domeniile numiþi responsabili cu aplicarea acestui
prin intermediul unor lecþii practice susþi- de activitate ale Centrului Arhidiecezan de proiect: Pr. Ioan Puia (Berivoi), Pr. Lucian
nute în bisericã de fiecare preot, astfel în- Diagnozã ºi Cercetare Catehumenalã, Tâlvar (Ohaba), Pr. Cãtãlin Teulea
cât familiarizarea tinerilor cu învãþãtura Omileticã ºi în Pedagogia ºi Metodologia (Recea), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Ion
Bisericii sã-i ajute sã devinã maturi în Religiei (C.A.D.C.O.), preoþii prezenþi fiind Tãrcuþã (Ucea de Jos) ºi Pr. Adrian Magda
credinþã ºi credincioºi practicanþi. astfel constituiþi ca o echipã de formatori în (Victoria), care pot fi contactaþi pentru
Acest proiect se adreseazã copiilor cu protopopiatele din care provin. detalii suplimentare. În etapa de lansare,
vârste cuprinse între 6 ºi 17 ani ºi constã în aceºtia vor pune în aplicare proiectul în
susþinerea unor lecþii (cateheze) de cãtre preot Etapã de familiarizare parohiile lor, urmând ca, din septembrie,
,în bisericã, o datã pe sãptãmânã, pe baza unor Etapele proiectului “Hristos împãrtãºit acesta sã fie preluat în toate parohiile.
manuale numite Ghiduri catehetice. copiilor” sunt urmãtoarele: mediatizarea, sta- Pr. Ovidiu Bostan
Ghidurile catehetice sunt alcãtuite dupã
metode de învãþare moderne ºi practice. Doamna preoteasã Maria Zaharie a trecut la cele veºnice
Sunt concepute astfel încât sã asigure inter-
activitatea în cadrul lecþiilor de catehezã ºi La mai puþin de doi ani de la Preoteasã desãvârºitã, distinsã dãscãliþã,
implicarea directã a copiilor în procesul de despãrþirea de cel cãruia i-a stat alãturi Maria Zaharie ºi-a legat existenþa de fami-
învãþare. Predarea este centratã pe copil. în misiunea preoþeascã timp de 52 de lie, dedicându-se creºterii celor doi copii,
Catehezele aduc Cuvântul lui Dumnezeu la ani, pãrintele Romul Zaharie, doamna Angela ºi Ioan, iar apoi a celor trei nepoþi.
nivel personal, asociindu-l întotdeauna cu preoteasã Maria Zaharie i-a urmat la Dupã ce, în 11 iunie 2007, se desparte
experienþele de viaþã personale ale copilu- marea întâlnire cu Domnul. Înmor- temporar de soþul iubit, în duminica de 22
lui, extinzându-l ºi la nivelul familiei. mântarea a avut loc marþi, 24 februarie. februarie 2009 doamna preoteasã Maria
Ghidurile catehetice nu vor sã înlocuias- Doamna preoteasã Maria Zaharie s-a Zaharie trece la cele veºnice, plecând sã îºi
cã manualele de religie folosite în ºcoli, ci nãscut în 1936, fiind singurul copil al fa- reîntâlneascã soþul în locaºurile Domnului.
vin în sprijinul ºi completarea lor. De aseme- miliei Bucurenciu din Avrig. A urmat Slujba înmormântãrii a fost oficiatã de
nea, lecþiile sunt în strânsã legãturã cu lec- ªcoala Normalã din Sibiu, iar în 1955 s-a un numeros sobor de preoþi la catedrala
turile biblice din calendarul ortodox, un ciclu cãsãtorit cu Romul Zaharie, cel pe care ortodoxã “Sf. Ioan Botezãtorul”, cortegiul
de învãþare întinzându-se pe parcursul unui avea sã îl urmeze în misiunea preoþeascã funerar îndreptându-se apoi spre cimitirul
an, prima lecþie fiind susþinutã la 1 septem- timp de 52 de ani. Slujirea lor a început în bisericii “Sf. Treime”, unde se aflã mor-
brie, atunci când începe ºi anul bisericesc. Boholþ, satul natal al pãrintelui, unde mântul familiei.
doamna preoteasã a fost învãþãtoare. În La ceasul despãrþirii, ne alãturãm ºi
Implementarea în Mitropolia 1971, pãrintele Zaharie este numit pro- noi cuvântului de rugãciune al Înalt Prea
Ardealului topop al Fãgãraºului ºi îºi începe slujirea Sfinþiei Sale Dr. Laurenþiu Streza: “Mân-
Proiectul este implementat deja ºi are la biserica “Sf. Treime” din Fãgãraº. Soþia tuitorul nostru Iisus Hristos, Cel Înviat din
succes în mai multe eparhii din þara noas- sa este, rând pe rând, educatoare, direc- morþi, sã-i rãsplãteascã jertfelnicia ºi cre-
trã, responsabil pentru buna funcþionare a toare de cãmin, învãþãtoare la ªcoala gen. dincioºia celor 72 de ani ai vieþii, iar pe cei
lui la nivelul patriarhiei fiind Pr. Dr. nr. 1. În 1980, la înfiinþarea ªcolii generale rãmaºi, familie ºi credincioºi, sã vã bine-
Constantin Naclad, inspector pentru cate- nr. 7, este printre primii învãþãtori ai aces- cuvânteze ºi sã vã mângâie pe toþi.
heza parohialã în cadrul Sectorului teolo- tei instituþii de învãþãmânt, unde va Dumnezeu sã o ierte ºi sã o odihneascã!"
gic-educaþional al Patriarhiei Române. rãmâne pânã la pensionarea sa, în 1993. Pr. paroh Ioan Dincã
4 La ceas aniversar

Pãrintele Teofil
Pãrintele arhimandrit Teofil Pãrãian s-a nãscut în 3
martie 1929, într-o familie de plugari din satul Topârcea,
judeþul Sibiu. Ioan, dupã numele de botez, este primul din cei
patru fraþi. Se naºte fãrã vedere, motiv pentru care urmeazã
cursurile unei ºcoli primare pentru
nevãzãtori la Cluj-Napoca, între
Ortodoxia propovãduitã de Pãrintele Teofil face
parte din fiinþa fiecãruia dintre noi, credincioºii din
1935-1940. κi continuã cursurile la Þara Fãgãraºului, aºa cum ºi-au pus amprenta
o ºcoalã de nevãzãtori din Timiºoa- asupra spiritualitãþii zonei noastre ºi alþi mari
ra, între 1942-1943, iar pânã în 1948 duhovnici ai Mãnãstirii Brâncoveanu - Sâmbãta de
urmeazã, tot la Timiºoara, un liceu Sus, în special Pãrintele Arsenie Boca. Ne-am obiº-
teoretic pentru vãzãtori. În aceastã nuit de câteva zeci de ani sã îl avem aproape (deºi
perioadã îl cunoaºte pe Pãrintele Arse- adesea nu ºtim sã preþuim aceastã binecuvântare), sã
nie Boca, de la care deprinde rugãci- îl ascultãm. Ne face bine sã vedem un om care, deºi
unea minþii. nu a vãzut niciodatã lumina zilei, este fericit, iar
Între 1948-1952 urmeazã cursu- bucuria lui este pur ºi simplu molipsitoare. Cuvintele
rile Facultãþii de Teologie din Sibiu, lui ne-au învãþat, mai presus de toate, bucuria cre-
iar în 1953 intrã în obºtea Mãnãstirii dinþei ºi fericirea care izvorãºte din relaþia cu
Brâncoveanu. Dupã 7 ani de cãlu- Dumnezeu, dar ne ºi îndeamnã, mereu ºi mereu, sã
gãrie este hirotonit diacon, iar în ne orânduim viaþa dupã rânduiala Bisericii.
1983 preot. Tot atunci primeºte ºi
„Sã fim oameni odihnitori, oameni care aduc în jurul lor bucurie, care
hirotesirea întru duhovnic. În 1986
aduc mulþumire în jurul lor, care aduc liniºte, care aduc împlinire.“
este hirotesit protosinghel, iar în
1988 arhimandrit. Din 1992 începe sã rãspundã invitaþiilor Cuvânt despre post: Când suntem în post ºi mergem
din þarã ºi participã la nenumãrate conferinþe, în special în
timpul perioadelor de post. la rude, când ne pun bucate pe masã, ce sã facem?
Se spune în Pateric: La o adunare, unul din fraþi a zis: “Eu nu
Credinþa adevãratã mãnânc aceastã mâncare, cãci eu postesc!”. Pãrintele îl ceartã, zi-
cându-i: “Mai bine nu posteai, decât sa te lauzi pentru fapta aceata!".
izvorãºte bucurie Când suntem în post ºi mergem la rude, când ne pun bucate pe masã,
ce sã facem?
Pãrintele Teofil este un om al bucuriei. Se bucurã mult Sã spuneþi cã postiþi ºi sã posteascã ºi ei! Dragã, asta din Pateric,
de darurile aduse de credinþa în Dumnezeu. Totuºi, mulþu- cu “eu postesc” era o pravilã personalã a lui, nu era o rânduialã a Bise-
mirea lui în ce priveºte roadele aduse de activitatea lui de ricii. Eu, de exemplu, dacã mã duc undeva ºi mi se pune o mâncare de
duhovnic, nu este prea mare. Are conºtiinþã cã seamãnã în dulce în post, refuz mâncarea de dulce! De ce? Pentru cã ºi omul care
pãmânt pietros. E drept, sunt oameni care ajungând la el îmi oferã trebuie sã posteascã! ªi acum existã o rânduialã precisã! Pe
reuºesc sã îºi schimbe viaþa, sã trãiascã creºtineºte, dar atunci nu existau rânduieli precise, ci existau niºte deprinderi ale unora
aceºtia sunt, totuºi, puþini. Cei mai mulþi ajung la mânãstire ºi altora... Dacã tu te duci într-o adunare unde nu se posteºte ºi tu vrei
împinºi de necazurile de care ar dori sã scape, dar nu vor sã sã posteºti ca o chestiune a ta particularã - e una, iar dacã posteºti pen-
se schimbe, se plâng, cer alinare, dar nu pot elimina pri- tru cã e o rânduialã a Bisericii sã posteºti - e alta. De exemplu, când
cinile greutãþilor ce de multe ori se gãsesc în viaþa lor, mergem la pomeni, dacã e zi de miercuri, de vineri sau zi de post, eu
supusã pãcatelor. Concluzia pãrintelui Teofil este cã nu nu mãnânc de dulce, cã oamenii bagã de seamã ce mãnânci. Eu, de alt-
poþi ajuta pe cineva dacã nu se lasã el ajutat. Nu poþi schim- fel, nu mãnânc nici acasã de dulce în zi de post. ªi-atunci, de ce sã-mi
ba pe nimeni, schimbarea o poate face Dumnezeu, dacã ºi stric rânduiala când mã duc la o pomanã? Le spun oamenilor cã astãzi
omul e deschis, însã nici Dumnezeu nu schimbã pe cineva se mãnâncã de post ºi-atunci oamenii se orienteazã, eventual îþi dau
cu forþa, cu atât mai puþin un om. Sfatul ar fi ca oamenii sã ceva ºi mãnânci, iar dacã nu-þi dau - trece, te duci acasã ºi mãnânci ce
se lase îndrumaþi, ajutaþi, sã doreascã “sã se depãºeascã ºi poþi mânca. Asta-i rânduiala noastrã de acum.
sã se dãruiascã”, sã se încadreze în rânduiala Bisericii, sã Eu, dacã mã duc la fratele meu sau la cineva cu care sunt apropi-
fie sinceri cu Dumnezeu, cu ei înºiºi ºi cu duhovnicii lor. at, spun de la început cã la noi la mânãstire postim luni. Dacã-i luni ºi
Tuturor, pãrintele Teofil le spune cã din relaþia cu Dum- vreau sã postesc, (deºi la postul de luni sunt puþin elastic, în sensul cã,
nezeu izvorãºte fericirea, cã din credinþa adevãratã izvo- dacã sunt în afarã de mãnãstire, nu þin neapãrat sã postesc lunea, pen-
rãºte bucurie, cã Dumnezeu stã ºi ne aºteaptã pe fiecare sã tru cã postul de luni este totuºi facultativ; la mânãstire, totdeauna pos-
intrãm ºi sã ne veselim la ospãþul credinþei. tesc lunea), deci dacã pot sã postesc ºi rânduiala se poate împlini, le
P.S. Sofian, Episcop vicar al Arhiepiscopiei spun “uite, astãzi e luni, desearã vin la voi, pregãtiþi mâncare de post,
Ortodoxe a Germaniei, Austriei ºi Luxemburgului ca sã pot sã postesc ºi luni". Dacã nu-i anunþ, pot sã mãnânc ºi de
dulce, nu-i o problemã. Sunt chestiuni care sunt pre-
„Cum eºti, aºa þi-e rugãciunea. Cum te porþi, aºa te rogi. Nu te rogi,
scazi în rugãciune. Te rogi, înaintezi în rugãciune. Chiar existã un în- cise ºi sunt chestiuni cu elasticitate ºi nu-i nici o gre-
demn: <<Roagã-te cum poþi, ca sã ajungi sã te rogi cum trebuie!>>”. ºealã cã le spun oamenilor cã “azi e post ºi trebuie sã
„Rugãciunea în care nu-þi pui inima pentru aproapele nu-i rugãciune, postim”, cã nu mã laud cu postul, ci vreau sã împli-
ci formalitate ºi profesionalism.“ nesc o rânduialã pe care trebuie s-o împlineascã ºi ei.

CMYK
La ceas aniversar 5
a împlinit 80 de ani Pãrintele arhimandrit Teofil
Pãrãian a împlinit în 3 martie o
vârstã patriarhalã: 80 de ani. Iubit ºi
preþuit de cei care îl cunosc, Pãrin-
tele Teofil este un adevãrat îndru-
„Carpe Diem!“ Cine este acest “cã-
lugãr frumos”? Unul de mãtor spiritual al Þãrii Fãgãraºu-
lui, pe care avem marea binecu-
(Bucurã-te de ziua de azi!) la care, la cei 80 de ani,
putem învãþa cã, dacã vântare sã îl avem atât de aproape
Binecuvântat este privilegiul de a da ti- vei pricepe cã bãtrâneþea se de noi. Cu aceastã ocazie îi dorim,
parului câteva gânduri despre ceea ce sim- hrãneºte din înþelepciune, te în numele tuturor preoþilor ºi cre-
þim la acest ceas aniversar, când iubitul vei strãdui în anii tinereþii ca dincioºilor din Protopopiatul Fã-
nostru Pãrinte Teofil împlineºte 80 de ani. anii bãtrâneþii sã nu ducã gãraº, mulþi ani fericiþi cu sãnãtate!
Prea Cuvioase Pãrinte, lipsã de hranã. I-am admirat Pr. protopop Ioan Ciocan
Adunãm în zâmbete pline de can- întotdeauna cultura ºi târziu
doare ºi seninãtate nenumãratele bucurii am aflat cã, de fapt, ea nu
trãite alãturi de odihnitoarea Dumnea- este altceva decât contactul permanent cu „Am onoarea
voastrã persoanã. Aþi rãspândit din lumi- misterele. Îngerii sunt luminã pentru cã-
na ce vã binecuvânteazã sufletul ºi chi- lugãri, iar viaþa monahalã este luminã
sã vã salut!“
pul raze binefãcãtoare peste fiinþele noas- pentru oameni. Sã învãþãm cu toþii de la Oare ce aº putea sã-i urez pãrintelui
tre, încãlzindu-le ºi ajutându-le sã se înal- dânsul cã viaþa, aºa cum este, nu se ex- Teofil de ziua lui? Dacã i-aº spune “La mulþi
þe spre soare, precum florile mângâiate de plicã, ci se trãieºte! ani!”, mi-ar rãspunde: “Mulþi sunt în urmã”.
razele soarelui. Vom fi mereu copiii Dum- Ce-i dorim Pãrintelui Teofil? “Inimã Dacã i-aº ura: “Sã vã dea Domnul sãnãtate”,
neavoastrã, iar cuvintele par atât de sãra- seninã ºi bucurie divinã”, sã-i þinã mi-ar spune: “Sã mi-o þinã câtã o am, cã e
ce pentru a vã exprima ºi astãzi recunoº- Dumnezeu “mintea ºi sãnãtatea”. Va fi bine!”. Poate: “Sã fiþi fericit!”, dar eu ºtiu cã
tinþa ºi preþuirea noastrã pentru partea de veºnic în noi, cãci dacã lumea aceasta mi-a spus de multe ori: “Eu sunt un om fe-
suflet ºi de viaþã ce ne-aþi dãruit-o. Pre- nu-i rãmâne nimãnui, atunci trebuie sã-þi ricit”. A, dar poate cã am gãsit ceva: “Sã trã-
þuirea ºi iubirea Prea Cuvioºiei Voastre pãstrezi mãcar inima prietenilor. iþi veºnic!”. Parcã îi aud însã rãspunsul:
vor însoþi mereu cãrãrile vieþii noastre. "Iubitule, mã rog sã ai spor în toate ºi sã “Veºnicia þi-o trãieºti încã de aici”.
Cu alese simþãminte de stimã ºi respect, mergi bine cu sãnãtatea, precum mergi bine Nu, nu ºtiu ce aº putea sã-i urez, pentru
dragoste ºi recunoºtinþã, vã mulþumim cu sufletul" (3 Ioan 1,2 ). Pr. Cornel Ursu, cã pe toate le are. Poate sã-l salut, ar fi mai
pentru prietenia Dumneavoastrã! De atâta parohia Fãgãraº-Galaþi bine. ªi o fac tot cu cuvintele sale: “Am
drag ºi de frumos, sufletul dã „Dacã iubeºti pe cineva, îl primeºti cu defecte cu tot. ªi dacã onoarea sã vã salut!”. Pãrinte Teofil,
peste marginea lacrimii! nu-l iubeºti, nici calitãþile lui nu conteazã pentru tine.“ acum, când împliniþi aceastã vârstã
patriarhalã, vã spun unele ca acestea:
Pãrintele Teofil, octogenar Bucurã-te, cã doar pe cãile Evangheliei
þi-ai ostenit picioarele
Unul din stâlpii Ortodoxiei româneºti derã un duhovnic mare, cei care mã Bucurã-te, cã nu ai trecut cu vederea nici
a împlinit în 3 martie, 80 de ani. O viaþã cautã ºi nu mã ascultã - un duhovnic mic, o iotã din Lege
dedicatã lui Dumnezeu, Maicii Dom- iar cei care nu mã cautã considerã cã Bucurã-te, cã pentru aceasta Dumnezeu
nului ºi semenilor. Cu un suflet ºi o lo- sunt un om de nimic. Cei care mã criticã nu te-a trecut cu vederea
gicã impecabile, îi mângâie (chiar ºi a- nu-mi iau nimic din ceea ce am, cei care Bucurã-te, cã neputinþele trupeºti le-ai
tunci când îi dojeneºte) pe cei care îi trec mã laudã nu-mi adaugã nimic la ceea ce fãcut trepte spre desãvârºire
pragul: ucenici, prieteni, cunoºtinþe sau am.” Bucurã-te, secerãtor îmbelºugat al
pur ºi simplu oameni care au nevoie de Pãrintele Cornel Urs din Fãgãraº (“u- bucuriei
ajutor ºi vin sã îi cearã un sfat. Unii din- nul dintre cei mai importanþi predicatori Bucurã-te, cã din poezie þi-ai fãcut rugã-
tre ei, cãutãtori de spectaculos, nu de mân- contemporani”, cum îl numeºte Pãrintele ciune ºi din rugãciune poezie
tuire, spun: “apãi am fost ºi nu mi-a spus Teofil), i s-a adresat recent cu: “Sã trãiþi, Bucurã-te, cinstitorul Tradiþiei
despre ce o sa mi se-ntâmple". Fiecare ma- pãrinte academician! De ce nu? Aveþi publi- Bucurã-te, tezaurul cuvintelor de duh
re duhovnic îºi exercitã misiunea divinã cate 36 de cãrþi, una în 7.000 de exemplare, Bucurã-te, cã ai înþeles cã adevãratele
aºa cum a primit-o, iar aceºti oameni nu altele traduse în strãinãtate”. Pãrintele Teofil osteneli monahale sunt cele ale minþii
vor sã priceapã cã povaþa ºi binecuvân- a refuzat titulatura, iar pãrintele Cornel a con- Bucurã-te, cã nevederea trupeascã þi s-a
tarea cerutã constituie rampa de lansare chis: "Nu doreºte sã devinã academician, dar fãcut uºã a curãþiei
spre Dumnezeu. Mângâierea este perce- eu consider cã i se cuvine; aºtept sã-l pro- Bucurã-te, cã pentru a vesti Evanghelia
putã sau nu, în funcþie de curãþenia ini- punã cineva." pãcii ai strãbãtut toate laturile þãrii
milor receptoare. Strãvãzãtor cu duhul, cult, poliglot, Bucurã-te, iubitorule de Dumnezeu,
Nu am putere sã strig cât este de bun aplecat la maximum asupra neputinþei pãrintele nostru.
Pãrintele Teofil. Oameni buni, sã-l cãu- omeneºti, Pãrintele Teofil este unul din- Protosinghel Matei Bilauca,
tãm cât mai este aici. Ne spune cã “cei tre puþinii contemporani ce þine pe umeri stareþul Schitului “Naºterea Maicii
care mã cautã ºi mã ascultã, mã consi- poporul român. Cãlin Pisoiu, Fãgãraº Domnului” - ªinca Veche
CMYK
6 Catehism pe înþelesul tuturor
Învãþãtura dog-
maticã despre Dumnezeu-
Fiul ne pune în vedere
Simbolul de credinþã (III) trup omenesc, pentru a desfiinþa
ereziile în legãturã cu persoana
Mântuitorului care spu-neau cã
realitatea cã, deºi El S-a fãcut om ade- ini chemãrilor lui Hristos, nu vom mai
Hristos a avut un trup aparent, nu real.
vãrat, nu a încetat sã fie Dumnezeu ºi putea spune “nu” unei iubiri dezinteresate.
Întruparea Mântuitorului nu a fost o
nici nu i-a scãzut ceva din dumnezeire S-a pogorât din ceruri lucrare fireascã, aºa cum este zãmislirea
prin întrupare. El a rãmas Dumnezeu unui om. Hristos S-a întrupat în chip mi-
adevãrat ºi S-a fãcut - prin naºterea din La Seminarul Teologic am auzit pen-
nunat din Maria, care înainte de naºtere a
Fecioara Maria - ºi Om adevãrat. tru prima datã cã termenul “pogorâre” nu
fost fecioarã, în timpul naºterii a rãmas
este un cuvânt arhaic, o noþiune retrogradã
Articolul al III-lea fecioarã, iar dupã naºtere tot fecioarã a
folositã de Bisericã pentru cã nu doreºte
rãmas, deoarece concepþia a fost lucrarea
"Care pentru noi ºi pentru a noastrã sã-ºi înnoiascã vocabularul liturgic, ci este
Duhului Sfânt, nu a omului. Aici e mi-
mântuire S-a pogorât din ceruri ºi S-a cuvântul dedicat special pentru a exprima
nunea: Mântuitorul Hristos nu S-a nãscut
întrupat de la Duhul Sfânt ºi din Fecioara coborârea lui Dumnezeu din înãlþimea
pe calea reproductivã umanã, ci prin um-
Maria ºi S-a fãcut om". sfinþeniei Lui pe pãmântul locuit de omul
brirea de cãtre Duhul Sfânt a Fecioarei
care abia rãzbeºte sã mai priveascã spre
Motivul întrupãrii Maria, lucru uºor de remarcat din dialogul
Cer. Despre oameni spunem cã se coboa-
ei cu îngerul: "ªi a zis Maria cãtre înger:
Cuvintele “pentru noi ºi pentru a noas- rã, despre Dumnezeu spunem cã Se po-
Cum va fi mie aceasta, de vreme ce eu nu
trã mântuire” exprimã însuºi motivul pen- goarã. Este o nuanþã foarte finã care face
ºtiu de bãrbat? ªi rãspunzând, îngerul a
tru care Fiul lui Dumnezeu a îmbrãcat trup diferenþa între lucrarea specificã omului ºi
zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine ºi
uman. Cu alte cuvinte, S-a întrupat de lucrarea lui Dumnezeu.
puterea Celui Preaînalt te va umbri..."
dragul omului, de dragul nostru. Întru-
parea lui Hristos este declaraþia de dra-
S-a întrupat de la Duhul Sfânt ºi (Luca 1, 34-35)
goste pe care Dumnezeu o face omului. ªi din Fecioara Maria ªi S-a fãcut om
poate cã, privind sub acest aspect relaþia Prin afirmaþia “S-a întrupat”, Sfinþii Subliniem prin cuvintele “S-a fãcut
om-Dumnezeu, nu vom mai rãmâne strã- Pãrinþi au þinut sã precizeze cã Hristos a luat om” cã Mântuitorul nu a luat un trup fãrã
mai liniºtiþi ºi retraºi. Un Sfânt Pãrinte, suflet, cum afirmau unii eretici, ci a fost
Cum sã ne rugãm? Evagrie, spune cã “rugãciunea în pieþe om deplin, cu suflet ºi trup. S-a jucat cu
duce la cãutarea slavei ceilalþi copii, a crescut, a mâncat la masã
Pentru mulþi creºtini rugã- cu apostolii, cu vameºii ºi cu pãcãtoºii, a
deºarte, dar cel ce luptã
ciunea nu înseamnã decât parti- postit, a plâns, a pãtimit, a murit.
cu aceasta se roagã în
ciparea la slujbele de la bisericã.
cãmara sa”. Numai în-
Sfinþii Pãrinþi, ne spune
tr-un loc departe de ªase motive pentru a o cinsti pe
Ieromonahul Gabriel Bunge, Maica Domnului
lume, prin rugãciune,
considerã cã trebuie sã ne rugãm
atât alãturi de ceilalþi credincioºi
mintea noastrã poate
intra în dialog cu Dum-
=1. A fost cinstitã de însuºi Dumnezeu,
la bisericã, dar ºi acasã, prin învrednicind-o sã-L nascã pe Fiul Sãu.
rugãciunea spusã în camera
nezeu. Doar prin aceastã
rugãciune tainicã ajun-
=2. A cinstit-o Arhanghelul Gavriil
noastrã, departe de lume. aducându-i vestea cea bunã a întrupãrii lui
gem sã fim “împreunã Mesia din ea.
Modelul pentru a ne ruga îl
avem de la Domnul nostru Iisus
cu Dumnezeu”. Dacã
vrem sã ne separãm de
= 3. A cinstit-o Elisabeta, mama Sfân-
tului Ioan Botezãtorul, numind-o “binecu-
Hristos, care participa la rugãciune grijile lumeºti este bine vântatã între femei” ºi “Maica Domnului”.
în Ierusalim. Ucenicii Sãi povestesc însã sã ne rugãm în locuri retrase, chiar ºi
cã Iisus se ruga mult timp ºi singur. Un noaptea, departe de ochii celorlalþi. Sfinþii
= 4. A cinstit-o însuºi Hristos, care “le
era supus” pãrinþilor Lui (Luca 2,51) ºi
exemplu este rugãciunea Sa din grãdina Pãrinþi sunt de pãrere cã locul din casã care pe cruce a încredinþat-o spre îngrijire
Ghetsimani. Vedem cã Iisus se retrãgea pentru închinare este bine sã fie la rãsãrit. Apostolului Ioan.
pentru aceastã convorbire cu Tatãl Sãu ªi bise-ricile sunt orientate tot spre Rãsãrit.
Ceresc în “locuri pustii” sau “singur în Astfel, creºtinul care se roagã îºi întoarce
= 5. Au cinstit-o oamenii, care au nu-
mit-o fericitã pentru cã L-a nãscut pe
munte”. El i-a învãþat ºi pe ucenicii Sãi sã ochii sãi duhovniceºti înspre Rai, ca loc “al Domnul Hristos.
se retragã chiar ºi din mulþime pentru a se luminii celei veºnice”. Rugãciunea pe care
ruga în liniºte ºi pentru a intra astfel în o fa-cem singuri în liniºte este unirea noas-
= 6. Ea însãºi a recunoscut cã a fost
binecuvântatã de Dumnezeu care “i-a
legãturã cu Dumnezeu. De exemplu, Petru trã cu Dumnezeu ºi numai rugându-ne Îl fãcut mãrire” ºi cã pentru aceasta “o vor
ºi Ioan se urcã la templu în “ceasul al putem avea pe Dumnezeu în faþa noastrã. ferici toate neamurile” (Luca 1, 48-49).
nouãlea al rugãciunii” sau Petru singur se În afarã de momentele dedicate în
urcã “pe acoperiº sã se roage”. întregime întâlnirii cu Dumnezeu, rugã- Rãspunsul nostru la cinstea pe care Dum-
Dupã cum se vede, ne putem ruga ori- ciunea trebuie sã devinã o stare a inimii nezeu ne-a arãtat-o prin întruparea din iubi-
unde ne-am afla, la orice orã din zi ºi din noastre, pe care sã o prelungim ºi dincolo re pentru noi a Fiului Sãu este împlinirea
noapte. Totuºi, este bine sã ne alegem ºi un de momentele când ne plecãm genunchii. poruncilor Lui ºi cinstirea Maicii Sale.
loc din casã unde sã ne rugãm pentru a fi Mihaela Tatu Pr. Adrian Magda
Martiri în închisorile comuniste 7
„Biserica din temniþã“
- o carte ce trebuie cititã -
Biserica din temniþã:
mãrturisire ºi jertfã creº-
tinã în închisorile comu-
niste. România 1948-
Autorul cãrþii este convins cã 1964., Editura Vicovia,
perioada dintre anii 1948-1964 a istoriei Bacãu, 2008, 260 pag,
poporului român este o perioadã scrisã de teologul Vasilicã
“despre care nu vor sã vorbeascã nici Militaru. Cartea poate fi
istoricii, nici politicienii ºi, mai dureros, comandatã la tel. 0788/529323.
nici unii oameni ai Bisericii” (p. 6). în temniþe. 3. Chipuri de sfinþi în temniþele
Plecând de la aceastã convingere, el comuniste.
este hotãrât sã vorbeascã în aceastã lul I cu menþionarea numeroaselor închi- “Sunt fericit cã mor pentru
lucrare despre cei care au suferit ºi au sori comuniste: Jilava, Piteºti, Suceava, A-
murit “pentru acest neam greu încercat Hristos”
iud, Târgºor, Râmnicu Sãrat, Sighet, Gher-
ºi… pentru Biserica lui Hristos… la, Galaþi, Dej, Fãgãraº (aceasta din urmã ªi fiindcã în acest ultim subcapitol al
Acum, dupã ºase decenii de la începutul numai pentru foºtii poliþiºti, jandarmi ºi cãrþii ni se prezintã “chipuri de sfinþi” ai
jertfirii unei generaþii, a sosit ceasul angajaþi ai Serviciului Secret de Infor- temniþelor comuniste, sã reþinem din textul
Învierii. Dumnezeu vrea ca ºi noi pe maþii); minele de plumb de la Baia Sprie, consideraþiilor finale ale autorului mãrturi-
pãmânt sã-i recunoaºtem ºi sã-i cinstim. Cavnic, Nistru, Ocnele Mari; lagãrele de sirea, previziunea, atenþionarea ºi sfaturile
Ei trebuie cunoscuþi ºi recunoscuþi de muncã de la Canal Poarta Albã, Capu lui Valeriu Gafencu, cel supranumit Sfân-
societatea româneascã ºi în primul rând Midia, Periprava, Grindu, Noua Culme, tul închisorilor, exprimate în testamentul
de cãtre Biserica Ortodoxã Românã. Salcia; închisorile spital de la Tg. Ocna ºi sãu, rostit înainte de a pleca la cele veºni-
Nu-i putem lãsa pe Cruce! Cãci pentru Vãcãreºti. Femeile au fost deþinute la Mis- ce: “În primul rând gândul ºi sufletul meu
Hristos ºi pentru neamul românesc s-a lea, Miercurea Ciuc, Dumbrãveni, Vãcã- se închinã Domnului. Mulþumesc cã am
fãcut aceastã jertfã” (p. 6-7, 17). reºti, Ferma Roºia ºi Canal. ajuns aici. Merg la El. Vã rog mult sã-L
Deºi multe ca numãr, cei peste douã urmaþi, sã-L slãviþi ºi sã-L slujiþi. Sunt
Deþinuþi ºi închisori fericit cã mor pentru Hristos. Lui îi datorez
milioane de cetãþeni români întemniþaþi în
În esenþa ei, cartea este o crestomaþie ele în decursul anilor regimului comunist darul de azi. Totul e o minune. Eu plec, dar
de informaþii ºi mãrturisiri cutremurãtoare de la noi au trãit în condiþii mizerabile. La voi aveþi de purtat o cruce grea ºi o misi-
din scrierile memorialistice ale unor foºti acestea s-au adãugat torturile draconice ce une sfântã. În mãsura în care mi se va
deþinuþi politici, personalitãþi cunoscute li s-au aplicat din partea autoritãþilor co- îngãdui, de acolo de unde mã voi afla mã
sau mai puþin cunoscute, relatãri ºi mãrturi- muniste prin oamenii lor. voi ruga pentru voi ºi voi fi alãturi de voi.
siri aparþinând atât autorilor acestor scrieri, Veþi avea multe necazuri. Fiþi tari în cre-
cât ºi unui numãr impresionant de mare de Viaþa în temniþã dinþã, cãci Hristos îi va birui pe toþi vrãj-
alþi deþinuþi politici: academicieni ºi profe- Dat fiind spaþiul limitat al acestui arti- maºii. Îndrãzniþi ºi rugaþi-vã! Pãziþi ne-
sori universitari, arhierei, preoþi, monahi ºi col, prezentãm în continuare conþinutul schimbat Adevãrul, dar sã ocoliþi fanatis-
monahii, studenþi ºi studente, bãrbaþi ºi cãrþii, menþionând doar titlurile capitolelor mul. Nebunia credinþei este putere dum-
femei de diferite profesii ºi stãri culturale. ºi ale paragrafelor, convinºi fiind cã ele o- nezeiascã, dar tocmai prin aceasta ea este
Spre exemplificare amintim doar câteva ferã cititorului acestei prezentãri idei ºi su- echilibratã, lucidã ºi profund umanã. Sã-i
nume: filosofii Mircea Vulcãnescu ºi Petre gestii suficiente pentru a-l determina sã-ºi iubiþi ºi sã-i slujiþi pe oameni. Au nevoie
Þuþea, academicianul Alexandru Zub ºi procure cartea ºi s-o citeascã în întregime. de ajutor, cãci duºmani prãdalnici cautã
prof. univ. Corvin Lupu; clericii Iustin Cap. II - Batjocura ºi suferinþa sã-i înºele. Ateismul va fi învins, dar sã fiþi
Pîrvu, Gh. Calciu-Dumitreasa, Nicolae îndurate de cei întemniþaþi. 1. Condiþii de atenþi cu ce va fi înlocuit” (p. 245).
Steinhardt, Zosim Oancea, Arsenie Pa- întemniþare, izolarea. 2. Înfometarea în În încheiere, subliniem cã, dupã par-
pacioc, Marcu de la Sihãstria, Nicolae închisoare. 3. Tortura fizicã ºi psihicã în curgerea cãrþii, cititorul se va convinge cã
Grebenea, Dimitrie Bejan; memorialiºtii temniþe. 4. Reeducarea. 5. Diabolismul în Biserica Ortodoxã Românã a fost în tim-
Ioan Ianolide, pastorul Richard Wurm- închisoare. 6. Blasfemii. pul regimului comunist din þara noastrã -
brand, Aspazia Oþel Petrescu, Nicole Cap. III - Temniþa ca loc de purifi- atât în societate, cât ºi în temniþele comu-
Valery-Grossu, Virgil Maxim, Dumitru care ºi întâlnire cu Hristos. 1. Trãiri niste - o devotatã slujitoare a lui Hristos
Bordeianu, Dumitru Bacu, Petre C. Baciu, creºtine în temniþe. 2. Postul ºi rugãciunea. Dumnezeu ºi a oamenilor, a neamului. O
Traian Popescu… 3. Ajutorul ºi milostenia în temniþã. 4. Bisericã luptãtoare, cum zice autorul
În primul din cele 5 capitole ale cãrþii, Minuni petrecute în închisori. 5. Învierea cãrþii. Acesta este Adevãrul suprem ce
autorul face o prezentare succintã ºi judi- în temniþe. reiese din cuprinsul cãrþii ºi la care autorul
cioasã a conjuncturii politice ºi religioase, Cap. IV - Sfintele Taine sãvârºite în ei se referã în dedicaþia ce i-o face prin
interne ºi externe, din prima jumãtate a seco- temniþe. 1. Botezul. 2. Spovedania. 3. cuvintele: “Fiicei mele, tuturor tinerilor
lului al-XX-lea, apoi trece la prezentarea Împãrtãºirea. 4. Sf. Liturghie. care au dreptul sã afle ADEVÃRUL ºi
arestãrilor masive ale opozanþilor sistemu- Cap. V - Mãrturisire, martiriu ºi datoria sã urmeze CALEA”.
lui comunist din anul 1948, arestãri conti- sfinþenie în temniþe. 1. Mãrturisiri de Iatã ºi ruga noastrã: Doamne, ajutã-le!
nuate pânã în anul 1959. Încheie capito- credinþã ortodoxã în temniþe. 2. Martiraje Pr. pens. Ioan Glãjar, Ucea de Jos
8 Fii tânãr cu Hristos
Ce riscãm atunci când folosim internetul?
Internetul este o lume este uºor sã te com- dacã tu l-ai primit de la un prieten, nu ºtii
fascinantã. Poþi sã înveþi, porþi ca ºi cum ai fi de la cine a pornit ºi ce conþine.
poþi sa te joci, poþi sã citeºti altã persoanã. Poate Ca sã fii cu adevãrat în siguranþã, nu
lucruri folositoare, poþi sã cã tu nu ai face asta, intra niciodatã pe internet fãrã sã ai un pro-
îþi faci prieteni noi. Spaþiul dar sunt multe per- gram antivirus instalat ºi pornit pe calcula-
virtual nu prezintã aparent soane care o fac. tor. Este mult mai uºor sã fii precaut decât
niciun pericol, pentru cã Cu prietenii stai de sã repari problemele apãrute din neatenþie.
intrãm în el stând în casa vorbã online ºi faci
noastrã, la biroul nostru.
4: Nu crede tot ceea ce gãseºti
schimb de informaþii.
Existã însã riscuri pe care trebuie sã le Nu te sfii sã spui cã nu îþi place sã porþi o pe internet
cunoaºtem atunci când folosim interne- discuþie pe un anumit subiect. Dacã prie- Þi-am spus deja cã sunt oameni în care
tul. Ca sã cunoºti riscurile la care te tenul tãu începe sã te deranjeze, poþi sã: nu poþi avea încredere atunci când na-
expui ºi cum te poþi apãra, proiectul termini conversaþia vighezi pe internet. Aºa cum oamenii pot
Internet Sigur (www.internetsigur.ro) ne blochezi persoana care te-a supãrat, sã te mintã în faþã, pot sã mintã ºi prin
intermediul paginilor web pe care le
oferã câteva reguli importante: astfel încât sã nu te mai poatã contacta
1: Navigheazã în siguranþã îi arãþi unui adult în care ai încredere creeazã. Nu tot ceea ce citeºti pe internet
este adevãrat.
ce te-a supãrat la prietenul tãu
Eºti în siguranþã atunci când eºti atent.
Fii atent sã nu le spui strãinilor lucruri cum eviþi site-ul pe care ai cunoscut acel De ce? Pentru cã dintr-o întreagã en-
ciclopedie trebuie sã selectezi ce îþi este
“prieten”, ca sã nu te întâlneºti cu alþii la fel
ar fi: Dacã ai un prieten cu care te înþelegi util ºi ce nu. Acelaºi lucru trebuie sã îl faci
Numele tãu întreg foarte bine atunci când discuþi pe internet ºi pe internet.
Numãrul de telefon ºi care vrea sã se întâlneascã cu tine, gân- Aºa cum persoanele cunoscute pe
Numele ºcolii unde înveþi deºte-te de douã ori înainte sã accepþi. internet pot minþi despre cine sunt sau
De ce? Pentru cã nu ºtii niciodatã cu Atunci când te întâlneºti cu un prieten despre intenþiile pe care le au, site-urile pot
cine vorbeºti. Pentru cã nu ºtii niciodatã la pe care l-ai cunoscut online, este posibil sã face acelaºi lucru. Doar pentru cã o infor-
cine ajung informaþiile pe care le dai cuiva. ai o surprizã mai puþin plãcutã. Se poate sã maþie apare pe un site, nu înseamnã cã
În anumite cazuri este în regulã sã îþi te fi minþit, sã fie mai tânãr sau mai bãtrân acea informaþie este ºi adevãratã.
dai datele personale pe internet. Spre decât þi-a spus, sã nu îi placã aceleaºi Pune-þi întotdeauna întrebãri când
exemplu, dacã îþi creezi un cont pe un site lucruri care îþi plac þie ºi chiar sã vrea sã te descoperi ceva interesant pe un site. Cautã
care oferã conþinut interesant, poþi primi cunoascã din tot felul de motive greºite. pe Google alte site-uri care vorbesc despre
lucruri mult mai interesante dacã ai cont Când vrei sã te întâlneºti cu un prieten acelaºi lucru ºi comparã ceea ce scrie în
personalizat. Atunci când îþi creezi un cont, pe care l-ai cunoscut online, stabileºte un toate. În acest fel, vei afla dacã ai citit ceva
citeºte Termenii ºi Condiþiile site-ului, punct de întâlnire într-un loc public. Spune adevãrat sau fals. Dacã nu reuºeºti sã gã-
pentru a te asigura cã informaþiile pe care cuiva unde te duci ºi cu cine vrei sã te seºti informaþiile ºi altundeva, întreabã-þi
le oferi vor fi protejate. întâlneºti. Dacã vrei sã fii cu adevãrat în pãrinþii.
Nu te lãsa pãcãlit de unele pagini care siguranþã, mai adu cu tine o persoanã pe
îþi cer datele personale fãrã un motiv clar. 5: Fii sincer
care o cunoºti ºi în care ai încredere.
Întreabã-te întotdeauna de ce þi se cer anu- Se poate întâmpla sã descoperi lucruri
mite informaþii. Dacã þi se pare cã ceva nu 3: Ai grijã ce accepþi care te deranjeazã pe internet sau sã cu-
este în regulã, cere pãrerea unui adult Mailurile ºi fiºierele pe care le primeºti noºti persoane care te supãrã. Nu este vina
înainte sã completezi formularul. prin intermediul internetului pot fi pericu- ta dacã se întâmplã asta. Fii sincer cu tine
De asemenea, fii foarte atent când loase pentru calculatorul tãu. Un virus îþi ºi cu pãrinþii tãi ºi spune-le când s-a întâm-
completezi profile personale pe diferite poate distruge toate fiºierele sau chiar plat ceva care te-a supãrat.
site-uri. Profilul tãu pe un site este public computerul cu totul. Este important sã ai De ce? Pentru cã internetul trebuie sã
ºi oricine poate vedea acele informaþii da- grijã ce ºi de la cine primeºti. fie distractiv, nu sã îþi provoace supãrãri ºi
cã te cautã pe Google. De ce? Pentru cã vrei sã îþi poþi folosi pentru cã ai întotdeauna pe cineva care te
computerul oricând ai nevoie de el, iar un poate ajuta.
2: Întâlneºte-te cu precauþie virus poate sã îl strice de tot. Un virus se Dacã ai gãsit un articol, un filmuleþ, o
Ideea de a întâlni oameni noi este in- poate ascunde într-o pozã, într-o melodie, imagine sau o persoanã care te-a supãrat,
teresantã. Totuºi poate fi periculos sã te într-o prezentare, pe un site care îþi este nu este vina ta. I se poate întâmpla oricui.
întâlneºti cu persoane pe care le cunoºti recomandat, într-un mesaj ºi în multe alte Totuºi, doar un copil care navigheazã in-
online. Nu ºtii niciodatã cine sunt de fapt locuri. De fiecare datã când primeºti un teligent ºtie cã poate sã vorbeascã oricând
prietenii tãi de la celãlalt monitor. Vor- mesaj care pare a fi interesant, asigurã-te cu un adult despre asta. Prietenii mai în
beºte cu pãrinþii tãi înainte sã iei decizia de cã l-ai primit de la o persoanã în care ai vârstã, profesorii sau pãrinþii te pot ajuta sã
a te întâlni cu un strãin. încredere. înþelegi ce se întâmplã ºi ce trebuie sã faci
De ce? Pentru cã, pe internet, este Dacã este un mesaj în lanþ, gândeºte-te pentru a spune “nu” lucrurilor care nu îþi
uºor sã spui cã eºti altcineva decât eºti ºi de douã ori înainte sã îl deschizi. Chiar plac.
CMYK
Pas în doi 9
Maica Siluana ne rãspunde
Cum întreþinem relaþia de pace ºi armonie din familie?
Am remarcat un sfat pe care, scumpã Numai noi putem alege sã chemãm ºi
mãicuþã Siluana, l-aþi dat unei alte per- sã-L lãsãm sã lucreze pe Domnul în toate
soane: De un singur lucru sã ai grijã, de aspectele vieþii noastre ºi sã murim tutu-
soþul tãu, ca sã-l iubeºti ca soþ cu rugã- ror pornirilor rele sau egoiste din noi, dar
ciune ºi binecuvântare, în toate momen- sã înviem cu El, sau sã urmãm logica vio-
tele vieþii voastre. Sã-l binecuvântezi dese- lenþei ucigaºe care vrea “dreptate” ºi “sa-
ori ºi sã-l alinþi în Hristos, în tainã, în tisfacþie” imediatã ºi cu orice preþ. Când
ascuns de el. El te va vedea ºi simþi pe tine, alegem sã împlinim poruncile, totul se
dar tu i-L vei dãrui pe Domnul! V-aº ruga schimbã ºi viaþa noastrã devine specialã,
tare mult sã dezvoltaþi puþin acest subiect incomparabilã cu oricare altã viaþã. Mai
atât de vital, deoarece mã simt foarte de- pundem rãului cu rãu, sau ne împotrivim mult, viaþa în Hristos, hrãnitã cu Hristos,
ficitarã la acest aspect. rãului, devenim rãi. Puterea cu care facem cu rugãciune ºi cu binecuvântare, devine
Gabriela asta devine rea, primim “plata de plãcere” dãtãtoare de viaþã pentru cei de lângã noi.
Draga mea Gabriela, imposibil sã dez- pentru satisfacþia de moment sau senti- Ea îl va chema la viaþã ºi pe cel din faþa
volt acest subiect. El nu poate fi dezvoltat mentul de dreptate, dar ne afundãm în noastrã cu care suntem una prin iubirea
decât de tine în viaþa ta. Rugãciunea ºi iadul mereu ºi mereu mai adânc. Rãstig- binecuvântatã de Dumnezeu.
binecuvântarea în tainã pentru cei de lângã nirea pornirii de a rãspunde rãului cu rãu Încearcã sã faci asta, om drag, ºi vei
noi, pentru cei dragi sau mai puþin dragi va fi urmatã de o durere, de o moarte în- vedea ºi ne vei povesti ºi nouã ce ai vãzut
nouã, dar membri ai familiei noastre, fac tr-un fel, dar ºi de înviere. Numai prin ºi trãit!
lucrãtor harul primit prin Sfintele Taine ºi aceastã cruce vine pentru noi bucuria. Dar Cu dragoste ºi binecuvântare,
slujbele Bisericii ºi viaþa noastrã este trãitã totul depinde de noi. M. Siluana
în Domnul ºi nu în energiile duhurilor cã-
zute care ne bântuie casa ºi sufletele de
atâtea ori. În noi este ºi iadul ºi raiul. În noi
Este bine sã concepem un copil
sunt prezente energiile necreate ale lui
Dumnezeu, dar ºi energiile malefice ale
în perioada postului?
duhurilor cãzute. De noi depinde pe care le Dragã MAICÃ SILUANA, tarea mai întâi a Împãrãþiei”. Atunci “toa-
primim, pe care le activãm, pe care le Sunt proaspãt cãsãtoritã ºi împreunã te celelalte se vor adãuga vouã” ºi veþi trãi
ascultãm ºi cu care ne altoim propriile cu soþul meu ne dorim foarte mult un în Bucurie. În aceastã cãutare “mai întâi” a
energii. În fiecare dintre noi existã un om copil. Cred cã luna aceasta nu am rãmas Împãrãþiei intrã ºi vieþuirea dupã rânduiala
al lui Dumnezeu, uneori tare mic ºi firav, însãrcinatã, iar luna urmãtoare, perioada sfântã a vieþii creºtine în Biserica Orto-
tare abuzat de cel mare, ºi unul mare, mea fertilã este dupã intrarea în POST. doxã. Astfel, intrând în post, veþi “lãsa
robust, gras, care este omul cel vechi, Vreau sã vã întreb dacã este sau nu bine sec” ºi de îmbrãþiºarea intimã ºi vã veþi
egoul, cum îl numesc astãzi specialiºtii. sã concepem un copil în perioada postu- iubi numai sufleteºte ºi duhovniceºte,
Persoana, eu, cel ce am fost chemat la lui sau sã aºteptãm pânã dupã POST. hrãnindu-vã puterile trupeºti ºi sufleteºti
existenþã de Dumnezeu ca sã stãpânesc Vreau sã avem un copil întru Domnul, de pentru iubirea dupã care însetaþi, iubirea
peste puterile mele, este ºi va fi mereu aceea nu vrem sã facem o greºealã. care sã nu “vã treacã”, indiferent de vicisi-
liberã. Chiar dacã firea e cu totul robitã Vã mulþumesc din tot sufletul! tudinile vieþii pe acest pãmânt. Aºadar,
patimilor, chipul lui Dumnezeu din noi Camelia Maria nici vorbã sã vã mai gândiþi la “dacã e bine
poate fi oricând retrezit la viaþã de decizia sau nu”, “dacã e perioadã fertilã sau nu”.
persoanei care alege sã urmeze lui Hristos Draga mea Camelia Maria, Atunci toatã atenþia voastrã, adicã lumina
Dumnezeu, Mântuitorul nostru. Mã bucur împreunã cu voi pentru cã minþii voastre, va fi îndreptatã spre cum sã
Ori de câte ori ne rugãm, binecuvân- vã doriþi “foarte mult un copil întru Dom- vã iubiþi respectând porunca Postului!
tãm sau facem oricare din poruncile Lui, nul” ºi-þi mulþumesc pentru încrederea cu Dorul inimilor din perioada de post va face
noi intrãm în Împãrãþie, pentru cã acestea care îmi ceri sfatul. Îl rog pe Domnul sã ºi mai vie întâlnirea din vremea rânduitã
se fac numai ºi numai cu Duhul Sfânt mã lumineze sã vã dau cuvânt de folos. desfãtãrii ºi veselirii, sufleteºti ºi trupeºti,
dãruit nouã pentru a deveni fii în Fiul. Ori Mai întâi, aº dori sã conºtientizaþi pre- cu cele pãmânteºti.
de câte ori blestemãm, drãcuim, deznãdãj- zenþa ºi lucrarea harului Cununiei în viaþa Vã doresc, aºadar, un post cu bucurie
duim ºi hulim, suntem nepãsãtori sau ui- voastrã. Veþi afla mereu mai mult citind, ºi cu spor duhovnicesc, pentru a creºte în
tuci, locuim în iadul din noi ºi ne îndulcim întrebând ºi, mai ales, rugându-vã ºi spo- credinþã ºi nãdejde, pentru a primi ºi hrãni
cu dulceaþa lui. E amarã, e umilitoare, vedindu-vã dupã rânduialã. Atunci veþi trãi cu dragostea voastrã, nu “un copil”, ci pe
usturã ºi arde, dar este imediatã ºi plãcutã. mai deplin aceastã putere de a va iubi unul toþi cei pe care îi va chema iubirea voastrã
Nimeni nu ar sta în iad ºi nu s-ar afunda în pe altul cu puterea ºi dupã modelul iubirii la viaþã ºi toate celelalte roadele ale ei!
pãcate dacã nu ar fi dulceaþa lor cea min- dintre Hristos ºi Biserica Lui. Atunci veþi Cu dragoste ºi respect,
cinoasã. De asemenea, ori de câte ori rãs- pune în primul plan al vieþii voastre “cãu- M. Siluana

CMYK
10 Educaþie creºtinã
Pãrinþi inteligenþi lucruri la care ei nu se aºteap-
tã, a reacþiona diferit faþã de
Pãrinþii buni corecteazã greºelile, pãrinþii greºelile lor, a le depãºi aº-
teptãrile. Iatã un exemplu
inteligenþi îºi învaþã copiii cum sã gândeascã concret: copilul tocmai a ridi-
Continuãm serialul atitudini noi. cat glasul la tatãl lui. El se
dedicat formãrii de “pãrinþi aºteaptã ca tatãl sã þipe la el ºi sã îl pe-
inteligenþi”. Dr. Augusto Nu fiþi depseascã. În schimb, tatãl tace, încearcã
Cury, psihiatru ºi psihote- sã îºi liniºteascã starea de tensiune, ºi apoi
un manual îi spune: “Nu mã aºteptam sã mã superi în
rapeut, atrage atenþia
asupra modului defectuos de reguli felul acesta. În ciuda durerii pe care mi-ai
în care se face educaþia Dacã copiii noº- provocat-o, eu te iubesc mult ºi te respect”.
contemporanã ºi pledeazã tri ar fi computere, Apoi iese din camerã, lãsându-ºi copilul sã
pentru trecerea de la tehnica de a repeta se gândeascã. Aceastã atitudine îi va zdrun-
“pãrinþi buni” la “pãrinþi reacþia pentru a co- cina temelia agresivitãþii.
inteligenþi”; în acest sens recta acelaºi defect Dacã vreþi sã provocaþi un impact pu-
vorbeºte despre ºapte ar funcþiona. Inte- ternic în universul emoþional ºi raþional al
deprinderi ale celor dintâi, ligenþa copiilor de- copiilor voºtri, folosiþi-vã de creativitate ºi
care trebuie transformate. pãºeºte însã orice sinceritate. Trebuie însã sã ºtiþi cã nu îi veþi
În numãrul acesta, a treia inteligenþã artificia- cuceri doar cu un singur gest, ci cu un mo-
dintre ele: “Pãrinþii buni lã. Cu toate acestea, del de viaþã.
corecteazã greºelile, noi persistãm sã ne
pãrinþii inteligenþi îºi învaþã educãm copiii ca ºi Înºelaþi-le aºteptãrile
copiii cum sã gândeascã”. Dr. Cury ne cum ar fi maºini, care trebuie sã urmã- Dacã educaþi inteligenþa emoþionalã a
spune cã aceastã deprindere a pãrinþilor reascã instrucþiunile tehnice dintr-un ma- copiilor voºtri cu laude atunci când ei se
inteligenþi dezvoltã: conºtiinþa analiticã, nual. Sufletul unui tânãr nu este însã o aºteaptã la o mustrare, cu o încurajare a-
deprinderea de a gândi înainte de a maºinã, ci o lume care aºteaptã sã fie ex- tunci când ei se aºteaptã la o reacþie agre-
reacþiona, fidelitatea, cinstea, capaci- ploratã. sivã, cu o atitudine afectuoasã atunci când
tatea de a pune întrebãri ºi responsabili- Criticile ºi corecþiile repetate nu educã, ei se aºteaptã la un atac de furie, vor fi im-
tatea socialã. Iatã ºi sfaturile concrete: ci genereazã agresivitate ºi distanþare. Ce presionaþi ºi vor înregistra acest moment
este de fãcut? Încercaþi sã îi uimiþi! Pãrinþii intens, care îi va transforma.
Aceleaºi greºeli, inteligenþi sunt conºtienþi cã mai întâi tre- Pãrinþii buni spun copiilor: “Greºeºti”.
alte atitudini buie sã cucereascã teritoriul emoþiei, pen- Pãrinþii inteligenþi spun: “Ce pãrere ai
Nu fiþi un specialist în a critica com- tru ca apoi sã cucereascã amfiteatrul gân- despre comportamentul tãu?” Pãrinþii buni
portamente inadecvate, fiþi un specialist în durilor ºi, în cele din urmã, sã cucereascã spun: “Ai greºit din nou!” Pãrinþii inte-
a-i face pe copiii voºtri sã gândeascã. Ve- solurile conºtiente ºi subconºtiente ale me- ligenþi spun: “Gândeºte înainte sã reacþio-
chile corecþii ºi “predicile” nu mai funcþio- moriei, care este cutia cu secrete a perso- nezi”. Pãrinþii buni pedepsesc atunci când
neazã, ele nu fac decât sã erodeze relaþia. nalitãþii. copiii dau greº; pãrinþii inteligenþi îi stimu-
Mecanismul, inconºtient, funcþioneazã Pãrinþii inteligenþi creeazã stãri emo- leazã sã facã din fiecare lacrimã o ocazie
în felul urmãtor: atunci când deschideþi þionale, fãcând gesturi unice care îi sur- de a evolua.
gura ca sã repetaþi acelaºi lucru, declanºaþi prind pe copii. Asta înseamnã a le spune A consemnat Natalia Corlean
un resort din subconºtient care des-
chide anumite arhive ale memoriei, ce Care ar trebui sã fie punctul esenþial în educaþia unui copil?
conþin critici mai vechi. Astfel, copiii Unele mame acordã cu precãdere mare atenþie hranei bogate ºi sãnãtãþii copiilor lor.
vor ºti deja tot ce urmeazã sã le spuneþi Altele se strãduiesc sã le dea o educaþie adecvatã. A treia categorie îºi concentreazã toate
ºi se vor înarma pentru a nu primi mus- eforturile în a dezvolta la copiii lor talente ºi vor sã vadã în ei muzicieni ºi pictori talentaþi
trãrile. În consecinþã, ceea ce veþi spune sau savanþi renumiþi.
nu va avea un ecou în sufletul lor. Pãrinþii creºtini ar trebui sã aibã alt ideal. În primul rând, ei trebuie sã se îngrijeascã în
Când greºeºte, copilul se aºteaptã a-ºi creºte copiii în credinþã statornicã, spre a fi mãdularele vii ale Bisericii, ca Hristos sã ia
sã aveþi o reacþie. Dacã nu reuºiþi însã chip în sufletele lor (Gal. 4, 19), iar ei sã-L iubeascã mai presus de orice pe Dumnezeu, ºi pe
sã provocaþi un impact emoþional aproapele ca pe sine însuºi (Mt. 22, 37-40), iar scopul vieþii sã fie dobândirea Duhului Sfânt.
asupra lui, nu se va produce nicio Dacã pãrinþii vor respecta toate acestea, celelalte - talentul, sãnãtatea - se vor adãuga,
evoluþie. Astfel, continuãm uneori ani dupã cum spune Însuºi Mântuitorul: “Cãutaþi mai întâi împãrãþia lui Dumnezeu ºi dreptatea
de-a rândul sã reproºãm aceleaºi lu- Lui ºi toate acestea se vor adãuga vouã” (Mt. 6, 33).
cruri, iar tinerii continuã sã repete ace- Cuviosul Serafim o îndemna pe o mamã: “Mãicuþã, nu te grãbi sã-þi înveþi copiii sã vor-
leaºi greºeli. Ei sunt încãpãþânaþi, iar beascã franþuzeºte ºi nemþeºte, ci, mai întâi de toate, pregãteºte sufletele lor, iar celelalte se
noi suntem proºti. A educa nu înseam-
vor adãuga mai târziu”.
nã a repeta cuvinte, ci a crea idei ºi
stãri. La aceleaºi greºeli este nevoie de N. E. Pestov - “Cum sã ne creºtem copiii: calea spre desãvârºita bucurie”
Psihoterapie ortodoxã 11
liniºte sufleteascã, de bucurie, ºi fac
Mândria, iadul vieþii noastre din viaþa noastrã un iad în care suntem
preocupaþi mereu sã pãrem mai mult decât
Existã o concepþie generalã de mândrie, omul simte nevoia suntem, sã ne arãtãm superioritatea, sã
cum cã dacã nu am dat în cap sã se mãsoare cu ceilalþi, sã stabi- alergãm dupã prestigiu ºi “imagine”, iar
la nimeni, nu am curvit ºi nu leascã diferenþe ºi ierarhizãri, arã- nereuºitele ne provoacã o mare suferinþã.
am furat nu avem ce spune la tându-ºi cã este superior, dacã nu
Spovedanie, pentru cã suntem în toate privinþele, cel puþin în parte. Tãmãduirea mândriei
oameni cumsecade. Însã cât se Iatã o serie de atitudini care de- Dacã suntem sinceri, fiecare dintre noi
ºtie cã a spune despre finesc mândria, sistematizate de ne vom recunoaºte, mãcar parþial, în mani-
aproapele nostru cã este teologul Jean-Claude Larchet pe festãrile mândriei, pentru cã este vorba
“prost” e un mare pãcat? Câþi ºtiu cã baza scrierilor Sfinþilor Pãrinþi: “Cel mân- despre cea mai vicleanã dintre patimi, care
invidia este o patimã? Câþi ºtiu cã a fi dru se laudã ºi exagereazã, ca sã aparã mai reuºeºte sã îi atace ºi pe cei cu o viaþã
orgolios sau a profita de pe urma slãbi- mult decât în realitate. El se aratã îngâmfat, îmbunãtãþitã. Iar lupta cu ea este pânã la
ciunii ºi neºtiinþei aproapelui este un trufaº ºi plin de sine, sigur pe el, încrezãtor moarte; chiar dacã am câºtigat o bãtãlie,
pãcat? Câþi ºtiu cã duhul lumii de în sine. La aceasta se adaugã adesea pre- rãzboiul continuã, pentru cã în orice clipã
astãzi, prin care se promoveazã com- tenþia cã le ºtie pe toate ºi convingerea cã putem cãdea din nou în capcanele ei.
petiþia prin cãlcarea în picioare a are întotdeauna dreptate, de unde se iscã în- Este deci o luptã de duratã, în care cel
celuilalt, ne învaþã sã pãcãtuim? Câþi dreptãþirea de sine ca ºi spiritul de con- mai important moment este trezirea ºi con-
ºtiu cã a fi ironic cu neputinþele celuilalt tradicþie, dar ºi dorinþa de a-i învãþa pe alþii ºtientizarea faptului cã ea îºi are un cuib ºi
este un pãcat asemãnãtor cu uciderea? ºi de a stãpâni. Mândria îl face pe om orb în inima noastrã. Apoi urmeazã o atenþie
la propriile greºeli ºi sã refuze dinainte sporitã la manifestãrile patimii în compor-
Boala sufletului orice criticã ºi orice sfat, sã urascã mus- tamentul nostru, pentru a le identifica, ur-
La modul concret al existenþei noastre, trãrile ºi orice dojanã; el nu poate suferi sã mând lupta împotriva lor. Sfinþii Pãrinþi
în viaþa zilnicã ne întâlnim cu foarte multe i se porunceascã ºi sã se supunã cuiva. A- spun cã lupta împotriva unei patimi se face
situaþii: lucrãm, mâncãm, dormim, întâlnim ceastã patimã se manifestã ºi ca agresivi- prin dezvoltarea virtuþii corespondente ei.
oameni, auzim diverse lucruri, avem o inun- tate; uneori expresia agresivitãþii este iro- Deci la fiecare manifestare a mândriei tre-
daþie în casã, ni se îmbolnãveºte cineva din nia (…), o ostilitate generalã, dorinþa de buie sã învãþãm sã rãspundem printr-un act
familie etc. În aceste momente noi reacþio- a-l jigni pe celãlalt, împlinitã cu multã opus, de smerenie: dacã avem prea multã
nãm într-un fel anume. Dacã suntem atenþi uºurinþã. Aceastã agresivitate se manifestã încredere în sine, sã ne mutãm încrederea
la manifestãrile noastre zilnice, putem obser- întotdeauna ca rãspuns la cele mai mici la Dumnezeu; dacã ni se pare cã suntem
va cã unele dintre ele nu sunt creºtine ºi ne critici care i se aduc”. mai presus decât ceilalþi, sã ne aducem amin-
aratã cã sufletul nostru este bolnav, aºa cum ) 2) În raport cu Dumnezeu, mândria te cã fãrã Dumnezeu ºi darurile Lui am fi
îl face pe om sã se înalþe faþã de Însuºi Crea- una cu pãmântul, pentru cã El este Cel care
bolile trupului ne aratã cã organismul nos-
tru nu funcþioneazã cum trebuie. A ne desco- torul ºi sã se ridice împotriva Lui. “Iatã omul ca- ne-a dat tot ce avem, iar dacã El ar îngãdui,
peri bolile sufleteºti ºi a le trata este cel puþin re nu ºi-a pus pe Dumnezeu ajutorul lui, ci a în cinci minute am putea sã nu mai avem
la fel de important ca a ne îngriji de sãnãta- nãdãjduit în mulþimea bogãþiei ºi s-a întãrit nici casã, nici sãnãtate, nici nimic altceva;
tea trupului, de aceea vom vorbi pe parcursul întru deºertãciunea sa” (Ps. 51, 5-6). Astfel când ni se pare cã le ºtim pe toate, sã ne a-
mai multor episoade despre patimile care ne omul se considerã pe sine cauza tuturor vir- ducem aminte cã doar Dumnezeu cunoaº-
îmbolnãvesc sufletul, începând cu mândria. tuþilor ºi faptelor sale bune ºi nu mai recu- te adevãrul ºi sufletul fiecãrui om; dacã ni
noaºte ajutorul care îi vine de la Dumnezeu. se pare cã avem dreptul de a-i învãþa pe cei-
Mândria - patimã de cãpetenie Pe lângã consecinþele ei grave în relaþii- lalþi ºi a le porunci, sã ne gândim cã Dum-
Are douã forme: una care se manifestã le noastre cu ceilalþi, mândria este ºi o rãdã- nezeu ne-a spus: “Dacã cineva vrea sã fie
în raport cu semenii, cealaltã priveºte legã- cinã pentru alte patimi: mânia, agresivita- întâiul, sã fie cel din urmã dintre toþi ºi slu-
tura omului cu Dumnezeu. tea, învârtoºarea inimii (nesimþirea), jude- jitor al tuturor” - sã ascultãm deci mai degra-
) 1) În raport cu semenii, forma mân-
driei se aratã în convingerea omului cã este
carea aproapelui, clevetirea ºi defãimarea, bã decât sã vorbim sau sã poruncim, sã ne su-
fãþãrnicia, tristeþea, dispreþuirea semenilor, punem voia noastrã prin ascultarea de duhovnic.
superior faþã de ceilalþi sau cel puþin faþã de pizma etc. Mândria este nu numai un motiv Prin toate acestea, omul, în loc sã se con-
unii dintre ei, dar ºi în încercarea de a do- de conflict cu ceilalþi, ea întreþine starea de sidere mai presus decât ceilalþi ºi sã-i dis-
bândi aceastã superioritate. Omul se înal- conflict ºi îi împiedicã pe oameni sã se îm- preþuiascã, trebuie sã înveþe sã vadã numai
þã pe sine fie fãrã niciun motiv anume, fie pace. Chiar dacã omul ajunge sã recunoas- ceea ce este bun ºi frumos în semenul sãu ºi
din pricini precum: calitãþi fizice, intelec- cã în sinea sa cã a greºit, el n-o declarã pu- sã-ºi întoarcã privirea de la defectele ºi gre-
tuale, spirituale, rang social, bogãþie etc. blic ºi nu-ºi cere iertare de la cei pe care i-a ºelile lui. Sã îºi recunoascã limitele, slãbiciu-
Înãlþându-se pe sine, cel mândru îl co- jignit. La fel se manifestã omul mândru ºi nile, neputinþa ºi neºtiinþa, însã totul însoþit
boarã pe aproapele sãu, îl priveºte de sus. faþã de Dumnezeu: nu îºi vede pãcatele, le de rugãciune, de spovedanie cât mai deasã,
Mândria îl împinge sã se compare cu el, uitã, stãruie în ele. În schimb, el nu uitã jig- care sã meargã pânã la nivelul gândurilor, ºi
socotindu-se deosebit ºi afirmându-ºi supe- nirile care i s-au adus ºi pãstreazã o ran- de sfatul duhovnicului care trebuie sã ne
rioritatea. Exemplul clar îl avem în pilda chiunã dureroasã ºi vãtãmãtoare în suflet. cãlãuzeascã permanent pe acest drum al
vameºului ºi a fariseului (Lc. 18, 11). Mânat Toate acestea ne lipsesc de pace ºi de vindecãrii. Pr. Marius Corlean
A patra Duminicã din Postul Mare vremea frumoasã de afarã ca sã te joci sau sã te plimbi.
Care este hotãrârea ta?
Vindecarea fiului lunatic 2. Nu uita de rugãciune!
(Marcu 9, 17-3
32)
Evanghelia care se citeºte la bisericã în a patra 5 În fiecare dimineaþã roagã-L pe Dumnezeu sã îþi
poarte de grijã toatã ziua ºi sã îl trimitã cu tine pe îngerul
Duminicã din Postul Mare ne vorbeºte despre un tatã care tãu pãzitor, care sã te fereascã de fapte rele. Nu uita sã Îi
a venit la Domnul Hristos sã îi cearã sã îl vindece pe fiul spui ºi de pãrinþii, fraþii ºi surorile tale ºi de toþi cei dragi!
sãu. Acesta era posedat de un duh rãu, care îl trântea la
pãmânt, îl fãcea sã scrâºneascã din dinþi ºi sã facã spume la 5 Seara mulþumeºte-i Domnului pentru tot ce ai reuºit sã
faci în ziua care a trecut, iartã-i pe toþi care s-au comportat
gurã. Duhul rãu îi fãcea bãiatului mult rãu, încã de când era urât cu tine ºi roagã-l pe Dumnezeu sã te ierte ºi pe tine pen-
mic: de câteva ori l-a aruncat în foc sau în apã, ca sã îl tru greºelile tale. Apoi întinde-te în pat ºi dormi bucuros,
omoare. Omul s-a dus mai întâi la apostoli, dar aceºtia nu pentru cã Dumnezeu þi-a ascultat rugãciunile, iar îngerul
l-au putut ajuta. pãzitor îþi va veghea somnul.
Domnul Hristos l-a întrebat atunci pe tatãl bãia-
tului dacã are credinþã, pentru cã orice este posibil
pentru cel care are o credinþã puternicã. Omul i-a rãs-
puns, cu lacrimi în ochi: „Cred, Doamne! Ajutã necre-
dinþei mele.“ Adicã avea credinþã, dar în acelaºi timp
Îl ruga pe Domnul sã îi dea ºi mai multã credinþã.
Atunci Mântuitorul i-a spus duhului rãu sã plece,
sã iasã din bãiat ºi sã nu se mai întoarcã. Dupã ce l-a
zguduit cu putere, diavolul a ieºit, dar copilul arãta ca
mort. Domnul Hristos însã l-a luat de mânã ºi l-a ridi-
cat, iar el s-a sculat în picioare.
Mai târziu, ucenicii l-au întrebat pe Mântuitorul
de ce ei nu au putut scoate duhul rãu din copil. El
le-a rãspuns cã acest neam de demoni nu poate fi
alungat decât cu rugãciune ºi cu post.
Tot atunci El le-a spus ucenicilor ce urma sã se
întâmple de Paºti, cã va fi omorât, dar va învia a treia
zi. Ei însã nu au înþeles aceste cuvinte decât mai târziu.
Activitãþi practice
Prin aceastã întâmplare Domnul Hristos ne
învaþã cã, dacã avem o credinþã puternicã,
Dumnezeu poate face minuni, dar ºi cã postul ºi
rugãciunea ne feresc de multe rele. Când postesc,
adulþii nu mãnâncã carne, ouã, brânzã ºi lapte. Dacã
eºti prea mic, ai multe alte feluri în care sã posteºti.
1. În timp ce colorezi imaginea întâmplãrii din
Evanghelie, gândeºte-te cum ai putea sã posteºti.
Iatã câteva idei:
5 poþi de exemplu într-o zi sã nu mãnânci ceva
care îþi place, cum ar fi dulciurile, îngheþata sau cio-
colata
5 poþi sã încerci sã nu te mai uiþi la televizor în
timpul postului. În loc de asta încearcã sã colorezi
sau sã citeºti, sã faci un lucru manual sau sã profiþi de

CMYK
13
Mãrturisitori ai Ortodoxiei
Sfântul Alexandru din Svir (1448-1533) - sfântul care
Þelul duhovnicesc spre care se
îndreaptã orice creºtin este vederea lui
s-a învrednicit sã vadã Sfânta Treime
Dumnezeu, aºa cum Hristos adevereºte chiar în locul situat pe râul meieze mãnãstirea în nu-
prin cuvintele “Fericiþi sunt cei curaþi cu Svir, unde peste câþiva mele lui Dumnezeu, a-
inima, cã aceia vor vedea pe Dumnezeu”. ani va construi mãnãsti- dicã în numele Tatãlui
În aghiografia rusã existã sfinþi care s-au rea închinatã Sfintei ºi al Fiului ºi al Sfân-
învrednicit sã o vadã pe Maica Domnului Treimi. În timp ce se tului Duh. Mãnãstirea
- Sfântul Serafim din Sarov, pe Hristos - ruga, locul s-a umplut s-a întemeiat, s-a zidit
Sfântul Siluan Atonitul ºi Sfânta Treime de luminã ºi a auzit un ºi bisericã din piatrã, dar
- Sfântul Alexandru din Svir. În Biserica glas care îi spunea cã va Sfântul Alexandru, chiar
Rusã credinþa în Sfânta Treime a fost deveni monah la Mãnãs- dacã a primit darul pre-
exprimatã diferit de cãtre sfinþi: Sfântul tirea Valaam ºi cã se va oþiei, a rãmas sã facã as-
Serghie de Radonej este numit “teologul reîntoarce în acest loc, cultãri la fel ca ºi cei-
Sfintei Treimi”, Sfântul Andrei Rubliov unde va ridica mãnãstirea. lalþi vieþuitori, cu sme-
este iconograful Sfintei Treimi, Sfântul La Valaam, Sfântul Alexan- renie ºi cu dragoste fa-
Pavel Florenski este numit mãrturisitorul dru a petrecut mulþi þã de toþi. Dupã ce a
Sfintei Treimi prin mucenicie, iar Sfântul ani în ascultare ne- “Iar noi, minu- dus o viaþã de rãb-
Alexandru din Svir este cel care s-a clintitã faþã de stareþ nându-ne de a- dare ºi înfrânare,
învrednicit sã vadã Sfânta Treime, ºi în rugãciune neîn- ceastã preaminunatã arãtare a Treimii de rãzboi împotri-
cetatã cãtre Sfânta în chip îngeresc, þie îþi cântãm: va slãbiciunii trupu-
asemenea lui Avraam, prin arãtarea a
trei bãrbaþi. Treime. Între timp, du- Bucurã-te, slujitor tainic al Preasfintei lui (pielea ajunsese
ÎNCEPUTUL SFINÞENIEI - LOCALITATEA pã cãutãri îndelunga- ºi Celei de o fiinþã Treimi; Bucurã-te, sã-i fie atât de asprã
te, tatãl sfântului l-a pãrtaº al strãlucirii treimice, celei în încât dacã era lovit
MANDER DIN ÞINUTUL MARELE NOVGOROD. chipul focului; Bucurã-te, închinãtor al cu pietre nu simþea
Pãrinþii dupã trup ai Sfântului Alexandru aflat ºi dupã ce s-au
întâlnit, la îndemnul Dumnezeirii Celei în Trei strãluciri!” nicio durere), la 30
se numeau ªtefan ºi Vassa. Vieþuiau în a-
propiere de regiunea Marele Novgorod, fiului, a luat hotãrâ- (Acatistul Sfântului Alexandru din Svir) august 1533 Sfântul
care în prezent se numeºte þinutul Oloveþ. rea de a vinde toatã averea, de a o împãrþi Alexandru a plecat în împãrãþia Sfintei
Nu erau bogaþi material, dar erau foarte sãracilor ºi de a se cãlugãri. Ambii pãrinþi Treimi, pe care a cinstit-o ºi a iubit-o cu în-
credincioºi ºi aveau mulþi copii. Trecând au luat calea monahismului; tatãl Sfântului treaga fiinþã. Atât în vremea vieþii, cât ºi
vreme îndelungatã, pãrinþii erau mâhniþi Alexandru a primit numele de Serghie, iar dupã adormire, trupul ºi moaºtele lui au
cã nu li se mai nãscuse niciun copil. Dupã mama lui s-a retras la o mãnãstire de mo- fost ºi sunt fãcãtoare de minuni.
ce s-au rugat ºi au postit, au avut o vede- nahii, primind numele de Varvara. PRIMA AFLARE A CINSTITELOR MOAºTE
nie prin care erau înºtiinþaþi cã vor avea un VIEÞUIREA PUSTNICEASCÃ ÎN ÞINUTUL s-a petrecut în anul 1641, în sãptãmâna
fiu. Acesta s-a nãscut în 15 iunie 1449 ºi SVIRULUI. În anul 1484, în timp ce se ruga Floriilor, când un fulger a cãzut pe pã-
i-au pus numele Amos. Pãrinþii au fost Preasfintei Nãscãtoare de Dumnezeu, a au- mânt, în apropierea mormântului sãu. Pe
încredinþaþi cã acea vedenie a fost una ade- zit un glas care i-a spus sã plece din Mãnãs- acel loc se desfãºurau lucrãri de construc-
vãratã ºi drept mulþumire au hotãrât de tirea Valaam ºi sã meargã “în locul care þi- þie a unei noi biserici ºi muncitorii au des-
comun acord sã ducã o viaþã curatã pânã la a fost arãtat mai înainte, cãci în el te poþi coperit mormântul, care adãpostea trupul
moarte, fãrã legãturi trupeºti. mântui”. A luat blagoslovenie de la stareþ ºi a întreg ºi neatins de trecerea vremii. Moaº-
În vremea când era copil, Sfântul plecat în pustia din apropierea râului Svir. tele, care izvorau bunã mireasmã, au
Alexandru nu reuºea sã înveþe la ºcoalã. Aici a vieþuit ºapte ani fãrã sã vadã niciun rãmas în mãnãstire pânã în 1918, când
De aceea, s-a rugat Preasfintei Nãscãtoare chip de om, s-a hrãnit doar cu ierburi ºi nu a bolºevicii comuniºti i-au împuºcat pe
de Dumnezeu sã îl ajute ºi a primit darul mâncat deloc pâine. Prin rânduialã dum- monahi ºi au profanat mãnãstirea. De
înþelepciunii ºi al priceperii, încât a reuºit nezeiascã, a fost descoperit de nobilul Andrei atunci, nu s-a mai ºtiut ce s-a întâmplat cu
sã ajungã un bun cunoscãtor al Sfintei Zavaliºin, care l-a fãcut cunoscut în tot þinu- moaºtele sfântului, iar mãnãstirea a fost
Scripturi. Încã din copilãrie se ostenea tul. Din acel moment, sfinþenia ºi petrecerea transformatã în spital de psihiatrie.
foarte mult, postea, priveghea, citea din duhov-niceascã a Cuviosului Alexandru au A DOUA AFLARE A SFINTELOR MOAºTE.
Sfânta Scripturã, cultivând în sufletul lui fost fãcute cunoscute pravoslavnicilor ruºi. Abia în anul 1997 Mãnãstirea Sfântului
vocaþia spre sfinþenie, “cãci în trup fiind, Unii dintre aceºtia au venit sã vieþuiascã Alexandru a fost redeschisã oficial. Dupã
cu viaþa s-a asemãnat celor fãrã de trup”. împreunã cu el în sihãstria Svirului. un an de cãutãri, cinstitele moaºte au fost
Chiar dacã nu vieþuia în mãnãstire, el trãia Sfântul Alexandru s-a învrednicit de gãsite în depozitul Muzeului Academiei
ca un monah, dovedind prin ascezã slu- revelarea Sfintei Treimi în timp ce se ruga Militare de Medicinã. În prezent, ele se gã-
jirea ce o va împlini mai târziu. în chilia lui, în anul 1507. La început a vã- sesc în mãnãstirea pe care Sfântul Alexandru
MÃNÃSTIREA VALAAM. Nemaiputând zut o luminã mai puternicã decât soarele, a zidit-o ºi sunt venerate cu dragoste ºi evla-
vieþui în aceastã lume, a hotãrât sã plece la iar în luminã a vãzut trei bãrbaþi îmbrãcaþi vie pentru darurile ºi facerea de minuni pe
Mãnãstirea Valaam. A luat blagoslovenie în veºminte albe, luminoase, fiecare þinând care le revarsã asupra pelerinilor ortodocºi
de la pãrinþi, dar nu le-a spus unde pleacã. în mânã un toiag. Aceºtia i-au poruncit sã din Rusia pravoslavnicã ºi din toatã lumea
În drum spre mãnãstire a fãcut un popas adune obºte, sã zideascã biserica ºi sã înte- creºtin-ortodoxã. Eufemia Toma
CMYK
14 Actual
unã sã ne rugãm ºi împre-
„Acest neam de demoni cu nimic nu poate ieºi, decât numai unã sã postim. Iatã, acum
cu rugãciune ºi cu post“ (Marcu 9,29) ne aflãm în Postul Mare,
perioadã în care membrii
Ne aflãm în vremea Postului Mare, sãnãtos tatãlui sãu. Dupã Bisericii postesc ºi parti-
într-o perioadã în care Biserica ne cheamã aceasta ucenicii L-au întrebat cipã la rugãciunile Biseri-
sã scãpãm de patimi ºi sã ne împodobim de ce ei nu au putut sã alunge cii. Deci dacã în lupta
sufletele cu virtuþi. Domnul nostru Iisus demonul, iar Mântuitorul a noastrã vrem sã alungãm
Hristos a postit timp de patruzeci de zile ºi rãspuns: “Acest neam de de- puterile ºi ispitirile celui
ne-a învãþat ºi pe noi practica postului. Dar moni cu nimic nu poate ieºi, rãu, avem nevoie de rugã-
trebuie sã fim cu bãgare de seamã cãci decât numai cu rugãciune ºi ciune ºi de post. Cu rugã-
dacã Însuºi Dumnezeu a fost ispitit de cu post”. (Marcu: 9, 29). ciunea ºi cu postul sã îm-
diavol în vremea postului ºi vicleanul nu Cunoscând importanþa plinim îndemnul Sfântului
s-a ruºinat de atotputernicia lui Dumnezeu acestor douã arme în lupta Apostol Pavel: “Luptã-te
ºi a avut aceastã îndrãznealã, nici pe noi nu noastrã duhovniceascã, rugã- lupta cea bunã a cre-
ne va ocoli ispititorul în aceastã vreme a ciunea ºi postul, de-a lungul dinþei, cucereºte viaþa
postului. vremi Pãrinþii Bisericii au sta- veºnicã la care ai fost
Citind din Epistolele Sfântului Apostol tornicit perioade de post ºi chemat!” (I Tim:6,12)
Pavel, observãm cã adeseori viaþa duhov- sfinte slujbe. Biserica ne cheamã ca împre- Pr. Ovidiu Bostan
niceascã a creºtinului este asemãnatã
cu o arenã de luptã, pe creºtini nu- Primim la redacþie… pãrintele Adrian, preo-
tul paroh.
mindu-i ostaºi ai lui Hristos. Fiecare
dintre noi suntem chemaþi sã ducem „Flavia a crescut în bisericã" Biserica este în
construcþie, dar are
un rãzboi nevãzut. “Cãci lupta noas-
trã nu este împotriva trupului ºi a sân- M-am regãsit ºi de aceastã datã într-unul o... mireasmã aparte. Acum mergem cu
gelui, ci împotriva începãtoriilor, îm- dintre articolele Apostolatului. E vorba de maºina, e ceva mai departe, dar au fost ºi
potriva stãpâniilor, împotriva stãpâ- “Azi mergem sau nu la bisericã?” De fapt, dãþi când m-am dus/întors cu cãruciorul
nitorilor întunericului acestui veac, mi-am amintit cum am început noi trei sã împreunã cu Flavia.
împotriva duhurilor rãutãþii, care sunt mergem la bisericã. Mai sunt ºi alþi enoriaºi care l-au urmat
în vãzduh” (Efes: 6,12), iar armele în Aflasem cã sunt însãrcinatã (mã nãpã- pe pãrintele Adrian de la biserica veche aici
aceastã luptã sunt de asemenea arme desc amintirile: pe la începutul lui februarie, ºi care ne-au remarcat: mi-au spus cã Flavia
nevãzute, arme duhovniceºti. “Deºi cu 3 ani în urmã). Le-am dat vestea naºilor, a crescut în bisericã. Cu adevãrat a crescut în
suntem în trup, nu ne luptãm trupeºte” care ne-au îndrumat sã mergem duminica la bisericã. Este tare cuminte (ºi nu cã este a
(II Cor:10,3). Apostolul ne învaþã sã Sf. Liturghie. Mai degrabã naºul a insistat, cu noastrã)... De cele mai multe ori, ne stã în bra-
fim încinºi cu adevãrul, îmbrãcaþi în argumente solide, rãmânându-mi în minte þe pentru a-l vedea pe pãrintele. Astã varã,
platoºa dreptãþii, având coiful mân- expresia: “sã-I bineplãcem lui Dumnezeu”. pãrintele a lipsit într-o duminicã. Slujba a
tuirii, iar în mâini purtând scutul cre- Cred cã prima data am fost în duminica þinut-o un alt pãrinte, iar vocea Flaviei a rã-
dinþei ºi sabia Duhului care este Cu- lãsatului sec pentru Postul Paºtelui, la bise- sunat cristalin în bisericã: “Unde e pãrintele
vântul lui Dumnezeu (conf. Efeseni: rica veche (aºa îi spunem noi), cu hramul Adrian?”
6, 14-18). Cuvioasa Parascheva. Este o bisericã deo- Fiecare gest, miºcare de-a noastrã este
În lupta pe care o ducem cu pute- sebitã, cu o arhitecturã deosebitã. Pânã când sesizatã de ea. Anul trecut, în Duminica
rile întunericului avem mare nevoie de am nãscut am lipsit de puþine ori, dar cred cã Floriilor, avea 1 an ºi 7 luni ºi a început sã ne
rugãciune ºi de post. Acest lucru ne cel mai greu mi-a fost când mergeam doar spunã frânturi din Tatãl Nostru. În preajmã
învaþã Însuºi Domnul nostru Iisus cu Flavia în burticã, pentru cã Valeriu, soþul sãrbãtorii Crãciunului ce a trecut am remar-
Hristos. Iatã împrejurarea în care au meu, fãcea tratament (o experienþã mai puþin cat cã ºtie ºi pãrþi din Crez.
fost rostite aceste cuvintele veºnice pe plãcutã, dar putem spune “Cu noi este Dum- Chiar dacã au fost momente de
care vi le propunem spre meditaþie. La nezeu”). Ah, ºi mergeam pe jos de acasã la “rãzvrãtire”, am alternat ieºitul afarã cu
întoarcerea Sa de pe muntele Tabor, bisericã, pe str. Plopilor, ºi vedeam un cuib intratul în bisericã, pânã s-a obiºnuit sã stea
acolo unde a avut loc Schimbarea la de berze pe coºul pãrãsit al unei întreprinderi liniºtitã. Dar totodatã ºi pãrintele încurajeazã
Faþã, Mântuitorul a fost întâmpinat de închise. Mã fascina familia aceea de berze, statul cu copiii în bisericã.
o mulþime de oameni care se sfãdeau. le urmãream, eram curioasã sã vãd ciocurile Nu ne-am pus niciodatã problema de a
Neînþelegerea a fost provocatã de fap- puilor proaspãt ieºiþi din ouã, ºi îmi pãrea nu merge mãcar o duminicã la bisericã.
tul cã ucenicii Domului care au rãmas tare rãu când vedeam cuibul pãrãsit. Doar în cazurile de boalã... În ultima vreme
la poalele muntelui s-au arãtat nepu- Am nãscut, la botezul Flaviei au partici- au fost vreo douã, dar a mers soþul meu. Eu
tincioºi în faþa unui diavol care poseda pat toþi cei trei preoþi: pãrintele Vasile, pãrin- m-am simþit ciudat de goalã... dar aºteptam
un tânãr ºi nu l-au putut alunga, nu au tele Florinel ºi pãrintele Adrian - acesta din ur- “sã rãsarã soarele”.
putut face nimic. Domnul Hristos, mã ne-a devenit duhovnic, un an mai târziu. Felicitãri pentru efortul pe care îl
dupã ce i-a mustrat pe ucenici pentru În decembrie 2007 a fost sfinþitã a treia depuneþi în realizarea Apostolatului.
puþina lor credinþã, a poruncit duhului bisericã ortodoxã din Nãvodari, cu hramul Numai bine vã dorim,
necurat sã plece din acel tânãr ºi l-a dat Sf. Nicolae, iar noi l-am urmat acolo pe Aurelia Nãsturaº, Nãvodari
Cu Dumnezeu în casã 15
Postul este o perioadã de detoxifiere, sufleteascã ºi trupeascã.
La întrebarea: “Ce se întâmplã dacã nu postim?” ne rãspunde
Ce mâncãm în post?
La începutul fiecãrui post multe dintre magazine pun la
Maica Siluana Vlad, iar ce sã mâncãm în post pentru ca acesta vedere standuri întregi cu “produse de post”. V-aþi întrebat
sã fie eficient, aºa cum a fost dovedit ºtiinþific, ne spune prof. dr. vreodatã ce conþin produsele respective? Pentru a avea o
Gheorghe Mencinicopschi. alimentaþie sãnãtoasã în post, facem apel la câte-
va sfaturi ale prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi,
„Nu aveþi de ce sã nu postiþi“
Ce se întâmplã dacã nu þinem post?
directorul Institutului de Cercetãri Alimentare din
Bucureºti:
Intrãm sub blestem. Când s-au rânduit poruncile Bisericii ºi Sfinþii Pãrinþi Postul are o
au rânduit postul, ei spuneau: cine nu face asta, anatema. Adicã “ai ieºit de sub foarte mare eficienþã
binecuvântare”. Nu blestem în sensul sã îþi meargã rãu sau sã-þi moarã vaca, sau pentru organismul
sã te îmbolnãveºti de ficat, ci: ai ieºit de sub binecuvântare. Binecuvântat este omului, demonstratã
cel care danseazã dansul Duhului Sfânt, care înseamnã zile de post, zile de ºtiinþific. Perioadele
bucurie, zile de întristare, unde nu stãm în funcþie de starea noastrã sufleteascã, de post au fost aºe-
ci în funcþie de ce sãrbãtorim în Sfânta Bisericã. În clipa în care ai cãlcat o zate cu foarte mare
poruncã a Bisericii, ai ieºit de sub binecuvântare, ca sã nu zic cã ai intrat sub înþelepciune, în fie-
blestem. ªi degrabã sã te împaci! Te duci la spovedanie ºi zice pãrintele dea- care sezon trupul având nevoie de o perioadã de
supra capului: “împacã-l pe el cu Sfânta Ta Bisericã”. detoxifiere ºi adaptare la perioada urmãtoare. Efi-
Dar nu avem de ce sã nu þinem post, pentru cã existã atâtea forme de post, cienþa este valabilã însã numai dacã þinem cont de
atâtea modalitãþi de a posti… De la a nu mânca nimic pânã la a mânca salam… anumite reguli în perioada postului, ºi anume:
de soia, lapte de soia, de orez, de cocos. Sã fi vãzut dumneavoastrã postul în
ultimii ani de pe vremea lui Ceauºescu: suc de roºii cu biscuiþi, cã pâinea era & sã nu consumãm produse prelucrate, numite
“de post”, care înlocuiesc carnea ºi sunt foarte
numai un sfert de pâine, cartofi nu erau, nimic nu era. Dar se gãsea suc de roºii. procesate ºi drese cu multe E-uri (pateu, cârnaþi,
Aºa cã nu aveþi de ce sã nu postiþi. Iar dacã sunteþi bolnavi, sau aveþi copii salam etc.). Compoziþia acestora este cam aceeaºi:
mici, nu aveþi decât sã intraþi sub binecuvântarea Bisericii, primind binecu- soia, polifosfaþi, agenþi de îngroºare, coloranþi (car-
vântare de la duhovnic cât sã þineþi, pentru cã pãrintele duhovnic este cel care minul de exemplu se extrage folosind aluminiul, iar
îþi spune care este mãsura postului tãu. ªi dacã medicul îþi spune cã ai nevoie prezenþa acestuia în organismul uman provoacã
pentru sãnãtatea ta de un anumit regim alimentar, pãrintele binecuvânteazã sã Alzheimer), conservanþi etc.
mãnânci ºi fripturã, pentru cã postul nu e doar de mâncare. E ºi de discotecã ºi
de filme ºi de cântãri ºi de alte pofte la care renunþãm în perioada postului. & sã nu cumpãrãm alimente la care nu este pre-
zentatã lista ingredientelor, pentru cã, de obicei,
Maica Siluana Vlad, în cadrul conferinþei de la Suceava, 4 decembrie acestea oferã “surprize” (cum ar fi popularele Fornetti)
Prãjiturã de post cu gem & consumul margarinei este contraindicat total

Ingrediente: & uleiul de mãsline este extraordinar, însã trebuie sã avem
mare grijã atunci când îl cumpãrãm, pentru cã este cel mai falsifi-
3 1 lingurã de bicar-
bonat stins în oþet
cat ulei din lume. Citiþi întotdeauna eticheta (s-ar putea sã nu fie
ulei de mãsline, ci din reziduuri de mãsline - olio di sansa di
3 1 borcan de 400 g oliva)! Uleiul recomandat este cel extravirgin presat la rece.
cu gem
3 1 canã de zahãr & nu este recomandat sã folosim uleiul de mãsline la prãjit, pen-
tru cã îºi pierde toate valorile nutritive. Existã însã uleiuri “rezis-
3 1 borcan de 400 g tente la prãjit”, cum este uleiul nehidrogenat de palmier
cu apã
3 1 pahar de ulei & nu sunt recomandate compoturile ºi gemurile din cauza can-
titãþii mari de zahãr care se aflã în acestea. Sunt preferabile fructele
3 4 linguri de cacao ca atare, fie ele ºi din supermarket.
3 fãinã cât cuprinde
aluatul ca ºi la chec, astfel încât sã curgã & în post mai ales este recomandat sã ne preparãm noi mân-
carea, deºi gãsim în comerþ tot felul de mâncãruri de post gata
Mod de prepa- preparate, în fast-food-uri sau hipermarketuri. Alimentele proce-
BINE DE ºTIUT rare: Toate ingredien- sate sunt extrem de gustoase, dar nu au valoare nutriþionalã. Astfel
Mierea nou cumpãratã nu se pune tele de mai sus se noi mâncãm fãrã sã ne hrãnim (în plus acumulãm ºi tot felul de
niciodatã peste mierea veche, rãmasã amestecã foarte bine, toxine) ºi apoi ne îmbolnãvim.
în borcan, deoarece fermenteazã.
Calitatea mierii este depreciatã
iar coca obþinutã se
toarnã într-o tavã unsã & niciun aliment nu este suficient pentru sãnãtate, de aceea este
recomandatã o dietã diversificatã. Leguminoasele - fasolea, soia
dacã aceasta este lãsatã la luminã. ºi tapetatã cu fãinã. Se boabe, mazãrea, bobul, lintea - sunt o excelentã sursã de proteine;
Ea trebuie pãstratã la întuneric sau în lasã la cuptor pânã se nuciferele (nuci, alune, seminþe de dovleac etc. neprãjite ºi
vase opace (sticlã, material plastic, pã- coace. nesãrate) conþin omega 3 ºi alþi acizi graºi buni. Nucile se
mânt, aluminiu). Reþetã oferitã de pãstreazã în coajã ºi se desfac doar înainte de consumare, altfel se
Vasul cu miere nu se pune nicioda- doamna preoteasã oxideazã!
tã alãturi de vasul cu sare, deoa-
rece fermenteazã. Mihaela Bîlbã
Mihaela Tatu,
din Voivodenii Mari & dieta noastrã trebuie sã conþinã o cantitate foarte mare de
legume ºi fructe. A consemnat Natalia Corlean
16 Trecut ºi prezent
Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“ din Corbi
Pelerinajul lunii martie ne îndreaptã paºii cãtre biserica din
satul Corbi. Numele acestei localitãþi a fost fãcut cunoscut în zonã
ºi în þarã mai ales de cãtre douã familii de localnici, una deschizând
aici o fabricã de pâine, iar alta o fermã de struþi. Despre istoria
locaºului de cult din Corbi ne vorbeºte pãrintele Adrian Ghindea,
care este parohul satului începând cu luna mai a anului 2008.
Bisericã din lemn, apoi 22 iunie 1959 s-a
sfinþit ºi înãlþat Sfân-
din piatrã ta Cruce pe turnul Pr. Adrian
Situatã în satul Corbi, la poalele bisericii. Lucrãri de Ghindea
Munþilor Fãgãraº, într-un peisaj de restaurare s-au efec-
poveste, cu oameni harnici ºi ospitalieri, tuat în numeroase
biserica cu hramul "Sfântul Mare Mucenic rânduri ºi în anii ca-
Dimitrie - Izvorâtorul de mir" stã mãrturie re au urmat.
de viaþã creºtinã ºi dovadã a statorniciei pe Valoarea spiri-
glia strãbunã. tualã a acestui aºe-
Biserica din Corbi este monument zãmânt religios este
istoric de mare impor-
tanþã, are formã de
navã dreptunghiularã,
iar altarul este rotund.
Locaºul de cult a fost
zidit în anul 1880 din
piatrã, cãrãmidã ºi var.
Este acoperit cu þiglã,
iar turnul cu tablã.
Înainte de construirea
acestei biserici a exis-
tat o bisericuþã din
lemn, în mijlocul ve-
chiului cimitir. Bise-
rica nouã a fost con-
struitã în mijlocul noului cimitir ºi sfinþitã datã ºi de cãrþile ºi obi-
odatã cu începutul activitãþii în Corbi a ectele de cult care se gã-
preotului Nicolae Cucu, în anul 1880, care sesc în bisericã, printre
a fost ºi director la ºcoala din sat. care amintim: Sfânta
Evanghelie ferecatã în
Clopot transformat în aur, care a fost donatã de
gloanþe credincioºii Vasile ºi Începând cu anul 1880 au slujit în bi-
Locaºul are douã clopote: clopotul Elisafta Bârsan. serica nou construitã preoþii: Nicolae
mare, care în anul 1917 a fost luat de cãtre Cucu, Aurel Muºat (1921-1922) din Ucea
soldaþii maghiari, spart în trei bucãþi, apoi Preoþi slujitori de Jos, Andrei Savu (1923-1925) ºi Ilie
a fost dus în gara din Ucea de Jos ºi folosit În acestã Mânecuþã (1926-1928) tot din Ucea de
bisericã au slujit de-a lungul
ca material pentru gloanþe, ºi clopotul mic, timpului preoþii: Ioan Popoviciu (1804- Jos, iar din anul 1928 pânã în 1977 preot
cumpãrat în anul 1972. În locul clopotului 1841), Candid Popoviciu - protopop (1841- paroh a fost pãrintele Nicolae Þeþiu. A
mare a fost cumpãrat un altul, în anul 1849), Nicolae Popoviciu - protopop (1849- urmat apoi pãrintele Nicolae Albãceanu
1922, în greutate de 221 de kilograme, 1871), Gheorghe Popoviciu (1871-1873), (1977-1991), iar din anul 1991 pânã în
care existã pânã astãzi. anul 2008 a slujit pãrintele Aurel Pavel.
toþi sãvârºind slujbele în bisericuþa veche
În anul 1958 s-au refãcut strãnile, iar în din lemn. Pr. paroh Adrian Ioan Ghindea
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Tehnoredactor: Natalia Corlean
nr. 2. Tel. 0268211790 Bîlbã (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan
(Olteþ), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dvs.
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Pr. Marius Corlean (Bucium), Pr. Adrian la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Redactor ºef: Natalia Corlean Magda (Victoria), Pr. Alexandru Stanciu apostolatfagaras@yahoo.com
Corecturã: Amalia Rãibuleþ, Ioana Haºu (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de
Tiparul: SC GRAMM SRL, Braºov Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) ISSN 2065 - 765X
CMYK