Capitolul 3 Ţările-mărci: câteva exemple de branding de ţară

Imaginea de ţară poate fi rezultatul unui efort cumulativ, pe termen lung, care solicită strategii de marketing coerente şi stabile. Eficienţa unei astfel de strategii devine o sursă de avantaj competitiv, când creează o imagine pozitivă care promovează turismul, exporturile, investiţiile străine directe şi politica externă a ţării. Procesul globalizării şi competiţia tot mai puternică de pe pieţele internaţionale impun crearea unei imagini de ţară pe dimensiunile enumerate mai sus, dar, în acelaşi timp, şi construirea unei imagini integrate. În practică, accentul pus de fiecare ţară, în fiecare campanie de promovare a propriei imagini, pe cele patru dimensiuni, variază în funcţie de avantajele sale competitive, precum şi de esenţa imaginii sale deja existente. Promovarea turismului prin imaginea de ţară presupune publicitate în media internaţională, făcută de instituţii specializate ale statului şi de asociaţii profesionale în domeniu, însoţită de o promovare mai concentrată făcută de asociaţii şi firme de turism, la nivel individual. Promovarea exporturilor este desfăşurată, de obicei, în principal de exportatorii individuali, cu sprijinul statului şi a asociaţiilor industriale ca facilitatori (de exemplu, în cadrul târgurilor internaţionale). Astfel, imaginea creată este mai puţin coerentă decât cea creată în industria de turism, unde implicarea mai activă a statului aduce un grad mai ridicat de coordonare a eforturilor de promovare. Activităţile de atragere a investiţiilor străine sunt mai puţin axate pe marketing de masă, cum este cazul turismului, şi mai mult pe „vânzare directă” a ţării, ca destinaţie a investiţiilor de către agenţii guvernamentale specializate. Politica externă presupune o gamă largă de interacţiuni ale administraţiei guvernamentale, în primul rând cu organizaţii neguvernamentale şi persoane individuale din străinătate, pentru a-şi îmbunătăţi imaginea şi reputaţia prin

2 aprilie 2007. citându-l de Dick Martin. “Brand America: Taming Wild Perceptions”. Scopul campaniei. o fostă directoare executivă de top în publicitate. Place Branding. pp. Arlo Brady. SUA Noua „preocupare” a SUA pentru imaginea de ţară a apărut în ultimii ani ca urmare a răspunsului administraţiei Bush la atacurile teroriste de la 11septembrie 20011. . Urmând imensului val de simpatie faţă de SUA după atacurile teroriste din septembrie 2001. citat în lucrarea mai sus amintită. „sursa sentimentelor negative referitoare la SUA sunt determinate de ideea că Statele Unite nu se mai consideră constrânse de legile şi acordurile internaţionale”. Expansionismul american. în special de Statele Unite şi Marea Britanie. dar şi a punctelor comune. este preocuparea principală a celor din afara SUA. O astfel de strategie este abordată de statele dezvoltate. sugerează că problema promovării imaginii SUA se reduce la crearea de legături emoţionale pozitive. În continuare vom prezenta sintetic exemplul unor strategii de promovare a imaginii unui grup divers de ţări. http://www. După cum acelaşi autor arată. vol.com/ features_effect.înţelegere reciprocă. 155–163.brandchannel. desfăşurată în perioada octombrie 2002 – decembrie 2002. a fost câştigarea simpatiei lumii musulmane. angajată de Departamentul de Stat în perioada octombrie 2001 – martie 2003. 2007)2. 2005 Randall Frost. 1. Johansson. SUA lansează campania „Shared Values” sub conducerea lui Charlotte Beers. fost vicepreşedinte executiv al AT&T şi autor al Rebuilding Brand America (2007). Noua campanie are în prim-plan factori politici – într-un sondaj derulat de GMI în 2004 s-a arătat că 35% dintre europeni consideră că imaginea lor despre Statele Unite este cel mai mult influenţată de politica externă a SUA. Strategii pentru crearea imaginii de ţară – exemple de ţări din afara Europei 1. “The New ‘Brand America’”. în cel mai larg sens. mijloacele folosite au fost în special 1 2 Johny K. Există chiar teama că SUA încearcă să impună propriul stil de viaţă la nivel internaţional (Frost. Henry Stewart Publications. în scopul evidenţierii eterogenităţii demersurilor.asp?pf_id=361.

Fullerton. and Jami A. 2 aprilie 2007. http://www. produsele şi serviciile sale şi implicarea în relaţiile internaţionale. în special clerici.umich.com/2003/US/03/03/state.  comunicarea trebuie să fie concentrată pe liderii de opinie. conform CNN.spoturile de televiziune care prezentau viaţa fericită a musulmanilor americani în ipostaze cotidiene. arată. că departamentul de stat SUA are o viziune limitată „deoarece îşi vede rolul ca fiind acela de a explica America şi politicile americane unei audienţe care nu înţelege America”6.ppt 6 Randall Frost. dar şi în Statele Unite ecourile au fost negative. webuser. De asemenea. Fullerton. de 15 milioane dolari americani3. .ppt 4 “Buhs’s Muslim propaganda chief quits”. campania a fost criticată în puţinele state în care a fost derulată şi.edu/yaffecenter/ken_full. “Reactions to the Shared Values Initiative”. ca să amintim numai trei mari surse de comunicare. Thomas Cromwell. preşedinte al unei companii specializată în imaginea de ţară.umich.cnn. În ceea ce priveşte Orientul Mijlociu.  mesajele nu trebuie să prezinte numai punctul de vedere al unei părţi. În ciuda bugetului impresionant. în statele în care acestea aveau o imagine pozitivă. “Brand America: Taming Wild Perceptions”. şi în afara zonei vizate.resignation/ 5 Alice Kendrick.bus. Oficialii americani au reproşat neînţelegerea modului de gândire a audienţei-ţintă a campaniei – state cu populaţie majoritară musulmană în care sentimentele antiamericane sunt foarte intense. „Shared values” a fost considerată un instrument de propagandă. campania fiind criticată de diferite think tank-uri şi membri ai Congresului American. “Reactions to the Shared Values Initiative”. webuser. A. Aspectele ce vor trebui să fie luate în considerare în vederea unei viitoare campanii SUA sunt considerate a fi de Kendrick şi Fullerton 5 următoarele:  Mass-media poate fi o metodă potrivită de comunicare cu populaţia din Orientul Mijlociu.brandchannel.asp?pf_id=361. problema fiind dată de numeroasele surse de comunicare a diferitelor realităţi americane: industria de divertisment. Frost citează rezultatele unui studiu care arată că tinerii musulmani învaţă 3 Alice Kendrick and Jami. Charlotte Beers a declarat că „distanţa dintre ce suntem şi cum dorim să fim văzuţi şi modul în care suntem efectiv văzuţi este înfricoşător de mare” 4.  este necesară abordarea situaţiei de erodare a imaginii SUA.bus. în articolul lui Randall Frost. nu a explicat politica SUA.edu/yaffecenter/ken_full. Dar Statele Unite ale Americii este o ţară departe de a nu fi cunoscută.com/features_effect. http://www. 4 martie 2003. în cele din urmă suspendată când o serie de state arabe au refuzat să difuzeze spoturile.

Industry New Zealand). Dacă la acestea adăugăm şi politica externă a SUA văzută ca agresivă şi încercând să ocolească organismele şi acordurile internaţionale. cinstit. http://www.com/pdf/LDR10BrandingNZ. citat de Frost. Investiţiile guvernamentale în acest scop s-au ridicat la peste 10 milioane dolari în perioada 2002-2004. Instrumentele utilizate au fost diverse.despre SUA din filmele americane şi programele de televiziune şi astfel percep societatea americană ca fiind foarte violentă. „este că suntem o ţară foarte egoistă. de la publicitate. Noua Zeelandă7 – În 1999. prietenos. de ansamblu. accentul s-a pus pe repoziţionarea de la o imagine de ţară curată şi verde. cu un stil de viaţă minunat către o imagine care să reflecte într-o mai mare măsură cultura şi economia ţării. Derularea campaniei a implicat guvernul (prin instituţii specializate ca: Tourism New Zealand. 7 8 “BrandingNewZeeland”. dar şi sectorul privat şi populaţia locală. Strategia8 folosită a presupus construirea imaginii de ţară pe nişe de activităţi (producţia de yahturi. Începând cu 2002.com/tourism_info/mediaresources/media-kit/about-tourism-new-zealand.pdf “100% Pure New Zealand”. Valorile ataşate campaniei au fost „rezistent.cfm .locum-destination. dar în acelaşi timp şi practicile de afaceri americane au o imagine proastă în străinătate dacă se au în vedere Enron. promovată la America’s Cup. Referitor la companiile americane se arată că cele mai puternice dintre ele sunt un bun model de guvernanţă în ceea ce priveşte publicul din afara SUA. care nu se dă înapoi de la nimic pentru a obţine ceea ce doreşte” după cum arată Martin. http://www. 2. Noua Zeelandă lansa campania „100% Pure New Zealand” cu scopul de a promova ţara ca destinaţie turistică şi susţinerea comerţului. WorldCom şi Tyco International. mesajul. Trade New Zealand.tourismnewzealand. filmul „Lord of the Rings”). internet şi articole în media internaţională la evenimente şi traininguri pentru comercializarea destinaţiei Noua Zeelandă. productiv/activ („industrious”)”. unde Noua Zeelandă deţine locul cinci în lume. producţia de film. promovate prin filme de succes internaţional – de exemplu. turismul şi tehnologia.

Africa de Sud 9– Pentru a combate imaginea în general negativă a ţării. dimensiunile vizate fiind multiple: comerţ. Brand South-Africa – speech to Grahamstown Winter School.info.org.3.imc. comerţ şi investiţii: International Marketing Council – parteneriat public-privat. Department of Foreign Affairs. la instituţii specializate în turism. Instituţiile implicate au fost diverse de la un consiliu.  transmiterea unui mesaj constant – răspunsul la ştirile negative să fie dat într-o măsură care să asigure sprijin pentru imaginea ţării. internetul – portal www. în parteneriat public-privat. Instrumentele folosite au fost mijloacele media internaţionale. Africa de Sud a lansat în 2001 campania „Alive with Possibility”. din cauza moştenirii Apartheid-ului. privat şi societatea civilă „vorbesc aceeaşi limbă” în ceea ce priveşte ţara. http://www.  în 2003 a fost lansată o campanie de creştere a mândriei naţionale (oamenii au în general tendinţa de a-şi reaminti ce a fost mai bun din trecut şi de a prezice ce este mai rău pentru viitor) – scopul fiind de a sensibiliza populaţia cu privire la importantul său rol în construirea imaginii ţării. 1 July 2003 . turism.  numirea de manageri. pentru coordonarea activităţii de promovare a imagini ţării.  construirea unei baze de date cu persoane din străinătate (din administraţie. evenimente sportive şi persoane purtătoare de imagine. 9 Yvonne. South African Tourism. specializaţi în comunicarea de ţară.stm.safrica. Trade and Investment South Africa. Johnston. pentru a face cunoscute marile schimbări prin care ţara a trecut în ultimii 12 ani. Paşii vizaţi de strategie au avut în vedere următoarele aspecte:  asigurarea că mediile public. afaceri şi nu numai) ce doresc să primească poveşti de succes/pozitive despre Africa de Sud.za/2003/jul11_winter_school. relaţii internaţionale şi investiţii. pe pieţele cheie – aceştia asigură informaţii cu privire la interesele diferitelor ţări privind Africa de Sud. industria de divertisment. Strategia îşi propune depăşirea distanţei existente între percepţia privind ţara şi realitate.

http://www. în 2004.com/features_profile. „Nigeria Image Project” pentru îmbunătăţirea situaţiei economice a ţării prin atragerea de investiţii străine directe.4. în 2003. Nworah.. înaintea Bangladesh-ului şi Haiti care se situează pe ultimele locuri. a treia cea mai coruptă ţară. Instituţiile implicate în derularea campaniei au fost MAS (companie aeriană). Consiliul pentru Promovarea Turismului Malaezian – Malaysian Tourist Promotion Board. poziţia curentă a Nigeriei a înregistrat o minoră îmbunătăţire (de la cea mai coruptă ţară din lume. religioase şi de limbă. atât în rândul companiilor. sectorul privat şi până la simplul cetăţean. folosind pentru promovare campanii publicitare în media internaţională şi internet.S. Strategia a vizat coordonarea eforturilor de branding ale statelor membre (Malaysia este o federaţie) cu cele pentru construirea imaginii de ţară. Truly Asia” a fost lansată în 1999 pentru promovarea turismului. articole în media internaţională şi activităţi de relaţii publice. care. în general. Rezultatul derulării campaniei a fost creşterea numărului de turişti. Rezultatele slabe ale campaniei au fost determinate de imposibilitatea de a ajunge la un numitor comun al mesajului transmis – compoziţia multietnică a ţării. precum şi anii lungi de probleme politice şi religioase care 10 11 L. lăsând în urma sa un număr de 21 de ţări). publicitate şi relaţii publice. Nigeria11 Nigeria a lansat în 2004. Încurajarea formării unei culturi dedicate calităţii şi inovării. Instituţia implicată a fost Ministerul Informaţiilor alături de practicieni media.brandchannel. în 2002. “Malaysia inviting”.asp?sp_id=604 . iar în 2007 pe locul 147 din 168. cât şi a populaţiei. precum şi coordonarea eforturilor tuturor deţinătorilor de interese din diferitele instituţii ale administraţiei guvernamentale. Malaezia10 Campania „Malaysia. a solicitat o schimbare majoră a programelor de management şi comunicare. În urma campaniei.asp?pr_id=200 Uche. Sya. a ajuns. de la 8 milioane în 1998 la 15 milioane în 2004. http://www. “Nigeria as a brand”. diferenţele culturale. conform indicelui Transparency International.brandchannel.2 miliarde dolari – o sumă foarte redusă pentru imensul său potenţial. 5. s-au ridicat la 1. Instrumentele folosie au fost campanii publicitare.com/papers_review.

cu scopul de a redefini imaginea Germaniei. Germania12 În cadrul unei conferinţe desfăşurată în vara anului 2003.brandchannel. 12 Patrick.brandchannel. http://www. Asocierile obişnuite identificate au fost: francezii sunt nepoliticoşi.com/features_profile. Guerville. iar ca instrumente vizate sunt folosite campaniile publicitare şi personalităţi purtătoare de imagine (personalităţi germane cunoscute în străinătate şi care pot susţine imaginea unei Germanii prietenoase). http://www. aroganţi. 2. Franţa lansează campania „The new France.asp?sp_id=572 . Instituţia implicată în campanie este Institutul Goethe. Franţa13 După septembrie 2001 şi scăderea cu 37% a turiştilor americani. lucru dificil de realizat. “Germany die neue marke”. and Mathieu. “Branding France”. faţă de regiunile şi valorile etnice proprii. vulgari şi snobi. muncitori. s-au prezentat imaginile culturale tipice germane şi s-a realizat identificarea mărcilor comerciale germane cheie. ţinând cont de stereotipurile de imagine deja formate. Brien. care sunt mai puţin cunoscute la nivel internaţional.au determinat ataşamentul cetăţenilor. Campania a vizat ca instrumente articolele în media internaţională şi internetul. Where the smart money goes”. dacă nu aproape imposibil consensul asupra problemelor naţionale. făcând foarte dificil. Pe baza acestora s-a decis concentrarea campaniilor publicitare pe aspectele pozitive ale culturii germane. Strategii pentru crearea imaginii de ţară – exemple de ţări europene 1.com/papers_review. Williamson. Acest lucru avea în vedere schimbarea percepţiilor negative privind Germania (germanii sunt văzuţi ca lipsiţi de umor. Strategia urmată a avut în vedere următoarele elemente:  înţelegerea audienţelor-ţintă şi comunicarea adecvată într-o manieră care să se adreseze culturii locale (astfel au fost alese companii diferite care să realizeze comunicarea cu diferite zone – cu Japonia. dar politic progresişti). cu scopul de a schimba percepţiile americanilor obişnuiţi cu privire la Franţa şi francezi (marea majoritate a turiştilor care vizitează Franţa sunt americani). în primul rând. Europa şi America).asp?pr_id=144 13 John.

14 Eugene. îmbunătăţirea mâncării. asociată cu Podul Londrei. În acest sens. Marea Britanie fiind.stm 16 Marius. “Re-branding Britain”. directorii executivi de la firmele Siemens şi General Electric explică motivele pentru care au operaţiuni în Franţa. ca în eşuata campanie Cool Britannia. ci pe excentricitatea britanicilor şi contextualizarea mediului urban într-un plăcut peisaj verde. considerarea complexităţii modificării imaginii unei ţări (pentru care o campanie publicitară poate apărea ca o picătură de apă într-o găleată. Astfel. http://www.  punerea în evidenţă a relaţiilor de succes ale străinilor în Franţa. mai ales în contextul unei avalanşe de informaţii). http://news. precum şi a formatorilor de opinii la nivel internaţional pentru a transmite ideea că Marea Britanie este deschisă pentru turişti.bbc. valorile noii imagini dorite sunt vitalitatea.8 milioane persoane angajaţi direcţi15. grădini).  sublinierea similarităţilor. 8 mai 2001. imaginea nu se mai concentrează acum pe diversitatea culturală. Ursache. case istorice. Deşi ideea de tehnologie înaltă şi ştiinţă legate de imaginea Marii Britanii nu au reprezentat o greşeală în sine. De asemenea. de atacurile teroriste de la New York din septembrie 2001. lansată la începutul lui 200214. viza evitarea repetării unei asemenea „recesiuni”. introducerea lor în turism nu a fost inspirată. http://www. Efectele sale asupra industriei turistice britanice au fost similare cu cele ale invaziei irakiene în Kuweit în 1991 – o scădere dramatică a numărului turiştilor americani.open2. a unei industrii cu 1. decenţa britanicilor şi frumuseţea peisajelor. ca destinaţie turistică.html 15 “Should we rebrand Britain?”. Astfel. Promovarea ţării prin Domul Mileniului şi „Ochiul Londrei” a fost greşită. Marea Britanie De asemenea. “Can a nation be branded?”. Strategia British Tourist Authority a vizat implicarea de companii multinaţionale specializate în relaţii publice.net/new_brit_coolbritainnia.com/?p=22#more-22 . care după 1991 s-a prelungit pentru câţiva ani. Muzeul Madame Tussaud şi Turnul Londrei16. McLaughlin. 2002. Spre exemplu. Marea Britanie a fost afectată. 3.uk/2/hi/uk_news/1311521. campania „UK OK”.co. au trebuit atenuate efectele negative pe care le-a avut campania Cool Britannia asupra turismului. turistic. 13 iunie 2005.brandingromania. „UK OK” a pus accentul pe revenirea la imaginea tradiţionalistă a reprezentărilor moştenirii culturale (castele.

”18 În acest sens. în primul rând. în parteneriat public-privat. Campania de marketing turistic a fost lansată în 1982. “State Branding in the 21st century”.com/global/spain/six. în al doilea rând. Scopul ei a fost transmiterea la nivel internaţional a mesajelor privind schimbările majore economice şi democratice.nytimes.edu/research/2004/DeVicente-Jorge. de lipsa recunoaşterii. în opinia majorităţii experţilor. să fie una dintre cele mai de succes exemple de branding de ţară. precum şi de un foarte bun site turistic constituie elemente critice. sprijină protejarea şi promovarea internaţională a mărcilor locale ca active strategice. Spania Spania17 reuşeşte. dar multe aspecte ale ei nu sunt atât de strălucite precum realitatea succeselor sale în ultimii 25 de ani. Contrastul major între calitatea exporturilor noastre şi proasta lor imagine este determinat. nevoia de inovare. Şi totuşi imaginea turistică a Spaniei nu o ajută foarte mult în promovarea exporturilor. Pe măsură ce competiţia internaţională pe piaţa turistică devine tot mai puternică. în timpul Cupei Mondiale la Fotbal.4. Vicente de. http://www. a multor mărci spaniole.pdf 18 “Branding Spain: changing perceptions of the country and its products”.tufts. după cum experţii spanioli subliniază: „Spania are o imagine.html\ . mai 2004. Forumul Mărcilor Spaniole Recunoscute (lansat în 1999). de către consumator. 17 Jorge. http://fletcher. în special ca destinaţie turistică. de o campanie eficientă de marketing şi comunicare. de internaţionalizarea târzie a firmelor noastre şi.

. precum şi identificarea percepţiei polonezilor despre ei înşişi.. No Joke”.000 de ani. rece. New York Times. studiul realizat a arătat că nici polonezii nu au o părere foarte bună despre ei. dezorganizaţi şi agresivi.10.html 20 Ibidem. rezultatele indicând „gri. libertate. speranţă. nerăbdători. părerea cetăţenilor polonezi şi cea a străinilor. În alegerea logoului s-a avut în vedere opinia oficialilor locali. precum 19 Sarah. b) Consensul instituţiilor şi deţinătorilor de interese implicaţi în susţinerea strategiei determină în mod direct constanţa mesajului transmis. prietenoşi. tristeţe. se pot desprinde un număr de concluzii aplicabile la nivel general: a) Ţările mai puţin dezvoltate care au o imagine negativă atât în exterior. deşi apreciat ca prea jucăuş pentru o naţiune veche de 1. Boxer. sunt tinereţe. vodka.5. lansate în 2001. Concluzii Am trecut în revistă un număr de exemple de ţări care au făcut încercări mai reuşite sau mai puţin reuşite de creare/repoziţionare a imaginii de ţară. Pe baza exemplelor prezentate. sărăcie. alb. jucăuş. plictisitori.net/001558. Strategia urmată a vizat realizarea unor studii pentru: identificarea imaginii Poloniei în lume – DDB a realizat un studiu privind cuvinte-cheie pe care străinii le asociază cu Polonia. 2. dar şi iraţionali. puternici. cât şi în interior (unde proprii cetăţeni nu au o opinie pozitivă privind viitorul ţării) vor trebui să facă faţă unui efort suplimentar de a ajunge la un consens la nivel naţional privind mesajul transmis şi de a convinge cetăţenii de utilitatea demersului şi să participe la transmiterea sa. Polonia19 Valorile ataşate campaniei şi noii sigle destinate promovării Poloniei. „20. romantici.2002. www. considerându-se curajoşi. patriotici.cidoc. “A New Poland.. zmeul a creat o imagine vizuală a Poloniei complet diferită de cele ale altor ţări.

Y. dificil de imitat.za/2003/jul11_winter_school. No Joke”. investiţiile străine asigură capitalul necesar dezvoltării) determină construirea de avantaje competitive sustenabile. and Guerville. A.J. 1 July 2003 Kendrick.10.şi coordonarea şi integrarea mărcilor firmelor şi imaginea oraşelor sau a regiunilor sub umbrela mai largă a imaginii ţării. cât şi în interiorul ţării la un moment dat.bus. 1.imc. se dovedeşte deosebit de dificilă.umich. 2 aprilie 2007. webuser. 2005 Johnston.cidoc. Brand South-Africa – speech to Grahamstown Winter School. d) Sunt puţine ţările care au promovat o imagine construită în jurul celor patru dimensiuni ale strategiei brandingului de ţară.brandchannel. J.com/features_effect. „Reactions to the Shared Values Initiative”. „The New ‘Brand America’”. „A New Poland.2002. Întărirea efectelor sinergice care apar din coordonarea eforturilor de promovare pe cele patru dimensiuni (promovarea exporturilor este sprijinită de turism şi investiţiile străine. formată de-a lungul unei perioade foarte lungi de timp. produsele locale devin mai cunoscute prin dezvoltarea turismului.com/papers_review.asp?pf_id=361 Johansson. c) Schimbarea unei imagini de ţară adânc înrădăcinată. http://www.org. Place Branding. (2005). K.html Frost.. (2003). „Branding France”. S. http://www. www. Henry Stewart Publications. p.ppt .stm. „Brand America: Taming Wild Perceptions”. 2. A. Dacă o nouă strategie promovează o imagine prea depărtată de ceea ce este perceput atât în exterior. (2002).edu/yaffecenter/ken_full. vol. eşecul este aproape sigur.asp?sp_id=572 Boxer. and Fullerton.. Bibliografie Brien. J. (2007).brandchannel. M. http://www. R. 155-163.net/001558. New York Times.

pdf Williamson. 13 iunie 2005.brandchannel. http://www.bbc.edu/research/2004/DeVicente-Jorge. http://www.resignation/ „BrandingNewZeeland”. (2007). „Nigeria as a brand”.com/global/spain/six.brandingromania. „Malaysia inviting”..net/new_brit_coolbritainnia.com/?p=22#more-22 Vicente de.tufts.com/2003/US/03/03/state. http://www.com/features_profile. AMACOM McLaughlin.brandchannel.asp?sp_id=604 Sya.co. (2004) „State Branding in the 21st century”.open2. http://www. http://www.html\ „Should we rebrand Britain?”. E.uk/2/hi/uk_news/1311521. „Can a nation be branded?”. D. (2005). Rebuilding Brand America. J.com/pdf/LDR10BrandingNZ. http://www. “Re-branding Britain” (2002).S.asp?pr_id=200 Ursache. M.com/papers_review.com/features_profile.com/ tourism_info/media-resources/media-kit/about-tourism-new-zealand. 4 martie 2003. http://news.brandchannel.cfm „Branding Spain: changing perceptions of the country and its products”.nytimes.. L.pdf “100% Pure New Zealand”.locum-destination. http://www.stm . U.Martin.html Nworah. P. mai 2004. http://www.tourismnewzealand. http://fletcher..cnn. „Germany die neue marke”. http://www. 8 mai 2001..asp?pr_id=144 „Buhs’s Muslim propaganda chief quits”.