P. 1
terapia-naturala.pdf

terapia-naturala.pdf

|Views: 23|Likes:
Published by torutza
sanatate
sanatate

More info:

Published by: torutza on Mar 20, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/09/2013

pdf

text

original

indice terapeutic complet 1463 reþete pentru viaþã

COLECÞIA : TRIADA N OII C IVILIZAÞII

pag. 1

concepþie ºi realizare graficã: Editura SOLTERIS

Toate drepturile privind editarea acestei lucrãri aparþin Editurii SOLTERIS

I.S.B.N - 973 - 97558 - 6 - 0
pag. 2

Indice terapeutic Introducere Sugestii pentru meniurile celor ce consumã hranã vie Plante medicinale-denumire ºtiinþificã Învaþã sã le cunoºti... Conþinutul în substanþe nutritive al alimentelor Informaþie - cunoaºtere - viaþã

pag. 6 pag. 22 pag. 26 pag. 28 pag. 32 pag. 37 pag. 40

PARTEA ÎNTÂI Capitolul I Curele cu produse naturale (reþetele 1 ... 152) pag. 45 Capitolul II Reþete de hranã vie A. Salate (153 ... 204) B. Sosuri (205 ... 230) C. Pireuri (231 ... 255) D. Paste (256 ... 282) E. Supe - creme (283 ... 310) F. Ciorbe - creme (311 ... 340) G. Alte preparate (341 ... 400) H. Dulciuri (401 ... 426)

pag. 113 pag. 122 pag. 127 pag. 132 pag. 137 pag. 142 pag. 148 pag. 159

pag. 3

PARTEA A DOUA Capitolul III Reþete din bucãtãria creativã A. Salate (427 ... 461) B. Pireuri (462 ... 511) C. Supe (512 ... 551) D. Alte preparate (552 ... 603) E. Preparate dulci (604 ... 631) ... ªi cuvântul s-a fãcut trup Câteva reþete casnice (632 ... 699) pag. 164 pag. 171 pag. 178 pag. 184 pag. 193 pag. 197 pag. 200 pag. 213

Reþete cu trimiteri (700 ... 807)

PARTEA A TREIA Capitolul IV Leacuri la îndemâna tuturor A. Ceaiuri (808 ... 827) B. Siropuri terapeutice (828 ... 862) C. Sucuri terapeutice (863 ... 880) D. Vinuri terapeutice (881 ... 911) E. Lichioruri terapeutice (912 ... 932) F. Tincturi terapeutice (933 ... 990) G. Uleiuri terapeutice (991 ... 1017) H. Oþeturi terapeutice (1018 ... 1036) I. Pulberi terapeutice (1037 ... 1104) J. Pulberi combinate (1105 ... 1114) K. Alifii terapeutice (1115 ... 1175) Cataplasme, comprese, loþiuni

pag. 229 pag. 230 pag. 235 pag. 244 pag. 250 pag. 258 pag. 263 pag. 278 pag. 284 pag. 289 pag. 300 pag. 302

pag. 4

L. Cataplasme (1176 ... 1250) M. Comprese (1251 ... 1267) N. Loþiuni (1268 ... 1282) Soluþii pentru gargare ºi inhalaþii O. Gargare (1283 ... 1311) P. Inhalaþii (1312 ... 1317) Soluþii pentru irigaþii, bãi, etc R. Irigaþii în Leucoree (1318 ... 1335) S. Bãi de ºezut (1336 ... 1345) ª. Bãi ale mâinilor ºi picioarelor (1346 ... 1350) T. Bãi ale trunchiului (1351 ... 1357)

pag. 315 pag. 327 pag. 330

pag. 333 pag. 337

pag. 338 pag. 342 pag. 344 pag. 345

Utilizarea plantelor în tratarea alcoolismului ºi tabagismului (1358 ... 1389) pag. 347 Preparate pentru întreþinerea frumuseþii (1390 ... 1463) Iubiþi cititori pag. 365 Scrisori de mulþumire pag. 366 Colaboratori pag. 381 Bibliografie pag. 382

pag. 353

pag. 5

CAUTÃ ºi VEI GÃSI

CURAJUL T•U te VINDEC•

trimiteri cãtre reþete...
ABCESE DENTARE - 84, 137, 146, 148, 874, 998, 1178, 1179, 1182, 1183, 1185, 1191, 1229, 1238, 1264, 1288, 1289, 1323, 1338, ACIDITATE (de mai multe feluri) - 110, 150, 873, 913, ACNEE - 140, 148, 866, 1033, 1159, 1160, 1219, 1334, 1407, 1431, 1435, 1436, ADENITE - 148, ADENOPATII - 107, ADJUVANTE - 76, 130, AEROFAGII - 1 0 1 , 1 3 1 , AFONIE - 148, 865, 1297, AGITAÞII - 812, 1328, 1356, 1363, ALBUMINURIE - 84, 100, 109, 110, 139, 143, 145, 148, 844, 865, 875, ALCALINIZARE - 133, 140, ALCOOLISM - 6, 83, 88, 104, 130, 951, 1358, 1360, 1361, 1364, 1366, 1367, 1368, 1370, 1374, 1375, 1387, 1389, ALERGII - 52, 88, 113, 863, 1089, ALGII - 98, 148, 871, 1005, 1032, ALUNIÞE - 971, 983, AMEÞELI - 102, 810, AMIGDALITE - 137, 818, 922, 1291, 1294, 1295, 1300, AMNEZII - 51, ANALGEZIE - 108, 142, ANCHILOZÃ ARTICULARÃ - 102, ANEMIE - 1, 2, 82, 98, 107, 111, 117, 123, 126, 135, 143, 148, 149, 810, 817,

pag. 6

858, 861, 864, 865, 867, 868, 872, 874, 875, 876, 902, 924, 941, 1048, 1060, 1114, ANESTEZIC - 108, ANEXITE - 86, 1329, ANGINÃ - 148, 811, 1382, ANGHINÃ - 104, 126, 129, 832, 1091, 1263, 1308, 1366, ANOREXIE - 77, 82, 86, 103, 819, 820, 824, 922, 962, 1048, ANTIBIOTICE - 106, 108, 138, 935, 953, ANTIFUNGIE - 106, ANTRAX - 1179, 1238, ANURII - 809, 1228, ANUS - 136, 1227, 1327, ANXIETATE - 912, APETIT - 6, 98, 127, 138, 839, 888, 890, 936, 939, 941, 943, 959, 1091, APARAT GENITAL - 3, 67, 80, 81, 1327, 1351, APARAT RESPIRATOR - 879, ARITMIE - 816, ARSURI (de toate tipurile ºi de diferite grade) - 101, 102, 110, 142, 148, 150, 866, 971, 934, 952, 979, 991, 992, 995, 999, 1000, 1003, 1014, 1067, 1138, 1153, 1182, 1186, 1187, 1191, 1192, 1203, 1204, 1208, 1209, 1214, 1215, 1219, 1235, 1255, 1334, ARTERIOSCLEROZÃ - 86, 102, 107, 110, 125, 126, 130, 131, 140, 143, 147, 874, 875, 879, 904, 947, 1046, 1328, ARTICULAÞII - 53, 82, 99, 102, 911, 1051, 1172, 1228, ARTRITISM - 2, 67, 74, 82, 97, 102, 105, 113, 127, 131, 140, 148, 149, 820, 865, 872, 874, 962, 1241, 1353, ARTROZE - 98, 887, 1179, 1240, ASCARIZI - 43, 128, 147, 810, 1060, ASCITE - 86, 131, 148, 865, ASEPSIE - 147, ASTENII (neuro- astenii) - 37, 82, 86, 99, 103, 104, 123, 130, 131, 134, 135, 140, 143, 144, 145, 147, 748, 868, 872, 875, 876, 922, 989, 1378, ASTM - 1, 3, 86, 88, 98, 99, 104, 110, 113, 131, 135, 147, 816, 830, 834, 843, 863, 868, 879, 905, 922, 940, 1045, 1072, 1073, 1097, 1176, 1378, 1383, 1386, ASTRINGENÞÃ - 123, 129, 136, 142, 145, 146, 150, 822, 871, ATONE - 84, 148, 1191, 1424, ATONIE - 1 4 7 , ATROFIE - 51, 811, 827, 988, 994, 1232, 1239, AVITAMINOZE - 132, 145, AVORT (spontan) - 817,

pag. 7

1455. 144. 108. 1144. 1179.. 826. 863. 1137. 148. 868. 872. 949. 821. 1459.77. 927. 927. 140. 74. BRONHII . 131. 811. 1079. 1205. 1188. 881. 123.4. 142. 963. 149.1. 827. CICATRICI . 1113. 140. 865. 884. 1439.148. 131. 1060.819. 816. 86. 1134.148. 1054. 821. BACTERII . 1199. 869. 975. 1357. CAP .1. 1036. 843. 105. BRONªITE . 139. 862. 145. 113. 744. 132. pag. 1282. 1058. 104. 1406. 856. 1454.1382. 1276. 865.1 4 1 4 . 124.98. 973. 820. 1234. 1097. 1013. 683. 834. 1040. 80. 874. CELULE . 8 .. 1198. 131. 1221. 816. 1327. 1357. 1438. 875. 78. 1028. 876. 820. 134. 1279. 1078. 1178.1004. 1281. 1179. 880. 49. 979. 86.AZOTEMIE . 820. 138. CALCIU . 1043. 1064. 126. 912.31. 907. 1389. 821. BLEFARITE . BÃTÃTURI . 868. 80. BUBE ( dulci) . 1160. 99. 560. 1011. 923. CEARCÃNE . BILÃ . 1056. 138. 962. 147. 1204. 98.30. 1252. 98. 1051. 130. 922. 107. 143. 1225. 820. 935. 125. 1251. 989. 131. 112. C A L C U L O Z Ã . 834.12. 108. 122. 1143. 1338. 986. 953.80. 9949. 72. 1173. 84. 84. 148. 131. CELULITE . 962. CANGRENE . 105. 1282. 989. 1174.30.4.1089. 928. 147. 865. 148. 1203. 113. 874. CICLU MENSTRUAL . 106. BALSAM . 1279. 1215. 1164. B Ã T R Â N E Þ E . 585. 124. 634. 1036. 126. 892. CARDIOPATIE ISCHEMICÃ . 149. 131. 1072. 872. 1103. 853. 789. 144. 4. 148. 109. 1301. CANCER (de diferite forme ºi localizãri) . 1 0 9 6 . 1127. 148. 135. 41. 1181. 125. 1097. 124.2. 969. 876. 103. 1204. 104. 1134. 818. 878.12. 869. 1458. CEFALEE . 1386. 1448. 145.1. 995. 137. 146. 1294. 149. 1045. 61. 86.149. 821. 1261. 1087. 1023. 140. 84. 132. 872. 107. 108. 819. 106. 908. 993. 142. CATAR . 924. 1265. 992. 1242.142. 135. 90. 1357. 1229. 1179. 526. 82. BALONÃRI . 1382. 1450. 98. 691. 876. 942. 877. 835. 969. 142. 877. CALCULI (urinari) .71. 814.1027. 1180. 1363. 134. CALMARE . 130. 911. 135. 5. 1196. 149.987. 1001.1 3 1 . 1128. CARMINATIVITATE . 875. 132.1. 148. 816. 990. 102. 131. 868. BIOTISM . 822. 102. 1302. 909. 147. 1068. 862. 1031. 876. 129. 1437. 862. 33. 1125. 148. 139. 860. 1006. 145. 1457. 827. 353. 114. 880. 852. 866. 869.3. 1164. 1039. 1048. 1189.

78. 996.1. 149. 863. 844. CONVULSII . CREIER . 138. 819. 810. 1074. 1060. 1094. 1253. 55. CONSTIPAÞII . 426 (stomacale). CUPEROZÃ . 1093. 143. 1342. 1267. 1058.1 1 1 .33. 864. 98.1263. 870. 1089.19. 863. 827. 869.148. 828. 1079. 860. 1330. 125. C O R O Z I T Ã Þ I . CONJUNCTIVITÃ . 127. 865. 107. C O L O A N Ã . 1092. 819. 34. 1045. 1072. COLON . 1409. 1254. 128. 134. COLICI . 47. 748. 1272. 1440. CORD . 1255. 1036. CLOROZÃ . 1078. 861. 868. 1329. 149. 134. 1 4 9 . 1355. COLAGOG . 111. 1078. 132. CONTUZII . 134. COMPORTAMENT . 1357. CLISME . 1204. 875.98. 127. 1079.113. 129.148. sangvinã.32. 1239. 25. 41. COªURI . 998. 1087. 1075. 139. CONGESTII (de toate tipurile) . 86.1075. 125. COLERETIC . 815. COLICISTITE . CONVALESCENÞÃ . 1078. CISTITE . 73.107. 132. 79. 1337. CIRCULAÞIE (perifericã.1. 151. 1010. 86. 1275. 844.84. 1127.99. 141. 1198. 140. pag. menstruale).140. 40. 1414. 811. 135.3 (abdominale. 92.1. 45.1338. 90. 135. 1306. COLIBACILOZÃ .113. 1251.1363. 872. 128. 86. 84. COAPSE . 49.44. 1438. 48. 136. 1162. 87. 1202. CRÃPÃTURI . 1017. 865. COLITE . 1064. 905. 130. 849.5. 868. 101 (intestinale). 43. 136. 86.74. 138. 979. 1410.88. 1165. COMPRESE (pentru toate genurile de afecþiuni ºi pentru mai multe zone) . 827. 147. 131. 143. 72. 1355. 140. 1336. 113. 131. 148. 86. 1048. 1419. CONSTITUENÞÃ . COLESTEROL . 1190. 954. 1 3 2 . 66. 149. 904. 1425. 821. 1327. 9 .2. 1224. 1382. 821. 135. 809. 96.1031. 1127. 1038. CIROZÃ HEPATICÃ . 148. 1407. 151. 1001. 1331. 1406. 110. 148.133. 123. 92. 137. 1332.1 4 7 . etc) .132. 148. 921. 85. 98. 878. 84. 868. 879.2. 137. 1031. 996. CRAMPE . 149. 136. 1439. 863.1420. 820. 1184. 914. 1041. 1307. 60. 1123. 69. 112. 147. 84. 134. 994.

etc. 1353. 1357. 111. 816. 879. 134. 110. 972. 110. 1179. de vezicã. 1379. 958. 910. 818. 126. 146. 895. 134. 112. DEBILITATE . 1206. 137. 130. 811.114.86. 819. DIGESTIE (diferite probleme) . 1310. 979. 10 . 1001. 913. 1043. 1307.2. DEGENERARE. 1075. 129. 80. de cap. 810. DEPURATIVITATE . DISMENOREE . 1253.867. 1057. 38. 1053. 129. 145. 1065. 125. 110. 130. 126. 1064. 989. 947. 1096. 148. 827. 12. 108. 847. 74. 41. 865. 1206. 148. 1059. 872. 11. intestinale.111. 148. 76. 973. 145. 869. 73. 867. 868. 949. 874. 82. DIABET . 894. 122 . etc) . 911. 111. 1156. 110. DECONGESTIONARE . DEFICIENÞE. 98. de gutã. 1066. 1054. 81.86. 866. DISPEPSII . 147. 984. 129.2. 131.110.2. 127. 147. 868. 1242. 136. 1095. 861. 132. 113. musculare. 1085. DECLORURANÞÃ . 1265. 99. 844. de ochi. 88. 838. 820. 83. 131. DIAREE . 135. 1065. 1071. 85. 134. 104. 143. 874. 125. 134. 911. DERMÃ . 848. 816. 128. DISCHINEZIE BILIARÃ . 1207.148. DENTIÞIE . 837. 147. DIETÃ . 90. 1289. 900. 55. 105. 844. 132. 1226. 136. 1090. DURERI (de dinþi. 128. 145. 148. 130. 1101 DIZENTERIE . 131. 130.1. 949. 865. 145. 104. DEVITALIZARE . 1114. 818. 741.12. 111. 1317. 1045. 16. 12. 127. 140. 1099. pulmonar. 866. 855. 822.CURATIVITATE . 12. 855. 131. 866. 104. DIUREZÃ . 107. 1063. 869. 820. DEZINFECÞII . 1053.2. 863. 1029.12. 1092. 873. 866. 930. 1044. 1096. 910. 148. 1322. 821. DEPRESII .. 878. 150. 100. 150. 426.86. 84. 112.124. 99.110. 99.101.879.. DISURIE . 149. 111. 1379. 65. 148. 1238. 148.1. 131. 100. 426. 810. DUODEN . 138 . 135. 82. 1066. 102. 922. 79. 148. 128. 147. 101. 129. 1079. 1095.2. 123. 98. 1055. 1054.143. 882. 10. 864. 1055. 78. 978. 1065. 149. hepatic. 139. 144. 1214. 1087. 845. 53. 107. 1091. 97. infantile..80. 139. 1048. de artere. 1056. 1284. 868. DEGERÃTURI .860. 829.2. biliar. DEREGLÃRI (hormoni) . 1053. 1065. 87. 979. 148. 3. 888. 1092. 877. 135. 130. pag. 985. 128.13. 144. 1403. 1101. de urechi. DRENAJ (intestinal. 1060. 150. 822. 149. 148. DIATEZÃ .2. 946. 146.) . 102. de ciclul menstrual. 874. 872.92. gastrice. 1235. 964. 125. 88.. 72. de gât. 141.

1257. 810. 146. 1243. 1101. FEBRE (febrilitate) . 995. 1001.108. 133. 1171. 1145. 1121. 1279. 1193. 146. 1256. 1064. 1096. ENZIME . 879. 1445. 876. ECHILIBRU . 869. 1022. 143. 125. 105. 127. 973. 110. 109. 128. 98. 84. 86. 1043. 132. 848. 982. 961. 1431. 105. EPILEPSII . 84. 821. 95. 109. 126.1. 1214. EBRIETATE . 1013. 804. 1273. 1243. 943. 1115. 789. 889. 848. 931. 1222. 1025. difterice. 1289. 1230. ENTORSE . 149. 147. 819. 1159. 1167. 102.147.110. 933. 1275. 960. 122. 426. 120. 899. FACIAL . ENTERORAGII . 1203. 1075. 928.12. 844. 955. 1116. 1036. 138.137. 139. 1268. 1040. 84. 1321. etc) . 1216. 872. 1282. 113. 1196. 1270. 1268. 148. 1457. 127. 1160. 11 . ERUCTAÞII (eliminarea pe gurã a aerului acumulat de la nivel stomacal) 101.102. 1009. ERUPÞII . 873. 1172. 863. 1326. EPIDEMII (gripale. 111.148.1 3 1 .79. etc) . 1382. 1236. 1315. EMOLIENÞI . 881. 1237.16. 1407. 980. 148. 867. 1147. 110.131. 104.15. 820. 131. ESCARE . 148.3. 892. EMFIZEM . FERMENTAÞII .100. 706.1. 124. EXCITAÞII . 136.108. 148. ESOFAG . 1072.27. 121. 1075. 1219. 871. 145. EPIGASTRIE (dureri.1008. 1222. 147. 148. 111. 78. 141.105. 816.14. 134. 880.844. 927. ENERGIE . 828. 1056. 1250.81. 1369. 1064. 1092. 1437. 906. 1036. 1133. 1233. 1123. 1005. 1290. 1242.632. 1032. 141. 876. 88. 135. 1123. 1186. 1220. 138. 868. 865. 145. 869. 1372. 990. 1099. 1378. 1212. 1198. 1097. 1178. 136. 1177. 866. 867. 1061. 956. 988. 124. 997. 140. 1279. 135. 1204. 1020. 133. 821. 1166. 140. 1023. ERIZIPEL . 998. 1261.65.79. 907. 105. 1204. 1228. EPISTAXIS . 99. 1039. 140. 138. EDEME . 1211. 150. 857. 1019. 892. 1095. 1125. 941. 1334. 815. pag. 91. 1281. 1371. 1135. 137. 1232. 1056. ENTEROCOLITE . 966. ENTERITE . 130. 140. 894.1368. 988. 1091. 149. 1195. 1259. 149. 148. 858. 1234. 1228. ECZEME . 1180. 126. 128. EXPECTORAÞII . 1146. 149. 838.1050. 1261. ENURIAZIS . 1058. 101. 1270. 1238. 130. 1373. 1224. 1454.

143. 1291. 985. 101.1063. 33. 78. 854. 1213. FURUNCULE . 1191. 134. 1358. 1018. 1303. 942.105. 872. 919. 1310. 1051. 921. 1449. 1403. 148. 1289. 1438. 88.1 3 1 . 1178. GAMBE . 1017.1. 148. 1300. 27. 1296. 896. 925. GASTROENTERITE .FICAT . 127. 1150. 874. 108.1142. 148.102. 1323. 868. 943.1 3 6 . 82.1.97. 913. 1250. 148. 929.103. 139. 16. 1025 FRACTURI . 1179. 1229. GANGLIONI . 876. 872. GERIATRIE . 98. GREÞURI . 125. 136. 1288. 141. 77. GLANDELE MAMARE . 911. 1357. 1223. 1288. 815. pag. 1240. FISURI . 67. 1293. 989. 148.136. 825. 1327. 5. 80. GRIPÃ . 131. 819. 28. 824. 899. 1435. 138. GINGII . GENITAL . 137.145. 134. 869. 874.4 (ovarele). 1078. 136. 1311 GASTRITE . 787. 146. 1422. 144. 148. 111. 81. 856. 145. 833. 1070. 860. 1299. FRUMUSEÞE . 132. 1080. 878. 131. 127.84.131. 1034. 1311. GASTRORAGII . 1252. GURÃ . 147.. 810. 85. 922. FLEBITE . 12 . GRÃSIMI . 1022. 1421. 99. 1279. 998. 1059. 139.148. 113. 1098. 63. 1176. 1181. 906. 131. 818. FISTULE ( anale) . 1185. 1252. 1283 . 130.. 1298. 1314. 979. 147. 932. 950. 1071.1222. 1233.5. 91. GÂT .136. 149. 103. 947. 70. 814. 1389. 949. 1223. 814.5. 140. 817. FRAGILITATE ( capilarã ºi a unghiilor) .1306.2. 865. 116. 1278.35 ºi 86 (mastoza chisticã). GUTÃ . 1096. 1287. 106. 1305. 63. 1351. 1379.2. 148. GAZE .110. 129. 845. 1016. 1182. 101.2. 992. 28 ºi 825 (rãguºealã). GARGARE . 1354. GALACTOGOG . 1227. 129.3. 1226. GLICEMIE .1234. 147. 847. 1238. 1094. 1128. 135.87. 137. 1158. 918. 1053. 138. 126. 124. 65. 876. 105.6. 122. 80. 819. 1309. 1169. GASTROLOGII . FORTIFICARE .17.886. 913. 865. 138. GLANDE (diferite tipuri de dezechilibre) . 86. 136. 98. 86. 1290. 150. 1300. 59. 1102. 104. 873. 897. 1389. GINECOLOGIE (diferite afecþiuni) . 818. 1032. 863. 875. GRAVIDITATE .

138. 130. 908. 84. 131. 86. INFANTILISM . 909. 1382.4. 1186.126. 92. INFLAMAÞII (ale diferitelor organe ºi de diferite forme) . HEMOROIZI . 110. IMPOTENÞÃ SEXUALÃ . 113. 868. 1142. 86. 133. 84.2. 876.86. 871. 820. HIPOGALACÞIE . 876. 1213. 1341. 75.128. 110. 879. 125. 107.1002. HELMINTISM . 904.127. 147.5. HEMOPTIZIE . 84. 127.2. 151. 1084. HEPATOPATII . 1138. 1089. pag. 811.98. 873. 26.GUTURAI . 1179. 131.98. HIPERTROFII . 818. 815. HERPES . INFECÞII (de toate tipurile.1358. 1139. 146. 867. 925. 148. 832.22. 126. 1001. 144. 143. 822. 131. 1057. 145. 150. 1426. 107. 140. 142. HERNIE . 1191. HEMOGLOBINÃ . 1298. 136. 964. 135. 1187.1 4 6 . 134. 1070. 1253. 101. 127. IMUNITATE . 867. 835. 108. 843. 147. 103. 1123. 1092. 147. 81. 1067. 956.23. 92. 134. 1338. 810.147. 130. 1123. 879. 822. 148. HEMATURII . 127. 1303. 80. 1234. 137. 837. 868. HIPOTENSIUNE (arterialã) . 809. 128. 972. 141. 856. 811. 131. 918. 147. 1146. 909. 147. 131. 144. 857. 81. 98. 107. 1227. 1131. 1099. HODKIN . 922. 917. 817. 135.85. 868. 132. 108. 876. 59. 20. 127.1 3 1 . 137.144. 1334. 1317. 131. 989. 84. INTERNE ªI EXTERNE) . INAPETENÞÃ . 135. 866. 136. 86. INFARCT MIOCARDIC . 994.125.127. 99.1. 962. 86. 13 . 148. 1226. 140. 932. 899. 811. 125.2 1 . 1202. 147. HIPERPERISTALTISM . HEMOFILIE .73. 992. HOMEOPATIE . 128. 1130. 876. 1344. 1260. 1199. 139. 145. 86. 122. HEMOSTAZÃ . 1029. HIPOTENSORITATE . 131. HEPATISM . 34. 102. 843. HEMORAGII (de toate tipurile) . ICTER . 1284. 1305. 137. 1145. 74. 123. HIDROPIZIE . 1322. 1012. 100. 837. 88.112. 1053. 904. HIPERTENSIUNE ARTERIALÃ .88.18. 862. 107.84. 130. 1161. 875. 1146. 1054.2. 1310. 148. 8 1 6 . 821. 827. 80. 138.133. 880. 872.

26.101. 1107. 1386. 146. 819. 929. 938. 57. 146.27. 143. 1354. LARINGITÃ . 1048. . 122. 808. 102. 1065. 148. 1121. 139. 812. 148. IRASCIBILITATE . 148. JUNGHIURI . 1382. 876. 957. 947. 1105. 128. 821. 872. 148. 37. LEUCEMIE . 1296. 112. 1089. INSOLAÞII . INSOMNIE . 143. 835.5. 102. 135. 876. 869. 138. 1334. 1066. 1207. INTESTIN (diferite tipuri de afecþiuni) . 31. ÎNÞEPÃTURI . 876.29. 1360.hepaticã . 60. 129. 148. 86. LIMFÃ . 824.135. 1304. 1103.5. 113. 127. 56 (copii). 149. 904. 93. 147. 122. 1386. 87. 148. 32. 25. INIMÃ . 814. 73. 168. 824. 1100. 134. 940. 1074. 872. 1328. 1042.cardiacã . LÃCRIMARE (a ochilor) . LAXAÞII .818. 834. 125. 125.1355. 1051. 1094. 526. 149. 1297. 134. . 149. 109. L i p s ã de CALCIU . 585. 353. 124. 937. 61.98. 880. 43.30.140. 897.renalã .5. LEUCOREE . 85. 102.5.128. 101. 1301. 683. 132. 131. 901.52. 1357. 856. 110. 869. 123. 962. 127. 137. 143. 1317. 868. 865. 744. 1006. . 139.2. 113. 148. 140. 869. 137. 102. 1409. 108. 1269. 42. 126. 98. 134.127. 874. 111. 1289. . IRITAÞII . 33. 129. 867. 1263. 98. 1357. INSUFICIENÞÃ . LIMBÃ . 872. 1325. 923. 144. 862.80. 140. 130. 1301. LITIAZÃ . 107. 933. 1328. 1387. 1335. 1317. 86. 1273. 898. 879.INHALAÞII . 1333. 82. 1373. 140.25. 560. 1436.148. 14 . 876.1. 81. 828.39. 1251. 126. 126. 105.circulatorie . 1177. 145.. 866. 1289. 125. 865. 131. 123. 1037. 874.24. 149. 1312 .2. 76. 1043. 827. 148. 892. INTERCOLITE . 135. I N T O X I C A Þ I I (de orice fel) . 1298. 131. 82. 947. pag. . 1375. 128. 148. 137. 1056. 141. 1038. 1016. 100. 27. 1378. 868. 132. ISTERII .2. LEPRÃ . 1302. LIMBÃ . 137. 136. 134. 875. 862. 881. 147. 147. 138. 127. 844. 140. 868. 1089.4. 866.suc gastric . 1322.hepato-biliarã . 132. 948.. 109.988. 872. 863. 875. 835. 84. 141. 110. 874. 1331. 1198. LABILITATE LARINGE.133.

86.51. NUTRIÞIE . 137. 86. 810. 865. 1060.104. 1450.27.1. 15 . 808. 33.84. 811. MASTITÃ . 148. MANII . 1382. pag. 877. 110. 133. MASTOZÃ (chisticã) . MUCOASE . 892. MÃDUVÃ . 912. 810. 34. 1092. NEGI . 994.4. 827. 928. 879. 907. M Ã T R E A Þ Ã .1331. 146. 988.148. 1217. METRITE . diferite afecþiuni. 897. 880. 1328. MENOPAUZÃ . 878. 111. METASTAZÃ . 867. 1268. 109. 822. 1214. 110.3. 149. 86. 1457. MASTOIDITÃ . 1357. 8168.811. 1197.818. 130. 73. 1099. 98. 857. 1180. 1329. MINERALIZARE (demineralizare) . 1305. 874. 128. 1339.LOMBAR . 1300.33. 940. METRORAGII . 816. 1438. 1332. 148. NODULI . 828. 144. 867. 1340. 1239. 80. 109. MICROBI . 143. 988. NECROZE . 872. 1232.1009. MIGRENE . MALIGN . 874. 1035. 98. 107.2. 1268. 145. 148. 123. 88. LUMBAGO . 811. 975. 811. 1217. MIOCARDITÃ . 1016. 949. 1455.1026. 815 (cu edeme). 78. MUCILAGII .110. 1378. 38. 135. 107. 125. 99.3.969. 144. 102. NEUROASTENII . 1193. 145. 102. 1179. 86. 874.86. 827. 5.84.1239. LOVITURI . 141.85.102. 1114. 36. 86.2. MUªCÃTURI (de animale) . 1388. 123. 927.33. 988. 867. 145. METROANEXITE . 115.105. NEFRITE .957. 84. 1064. 980. 148. 145. MENSTRUAÞII . 1234.2. 151. 986. 865.1266. 844. 1179. 998. 1296. 146. 866. 146. 85. 1172. 146. 998. 866. LONGEVITATE . 104. 55. 877. 1052. 819. 879. 1063.137. 1099. 125. 989. 82. 1197. etc) . 1340. 1075. NEVRITE . 131.12.148. 113. NEVROZE . 149. 80. 80. 810. 148. NERVI (sistem nervos. 35. 904. 1234. 102. 86. 603. 148. 102.84. 878. 954.1 1 7 3 . 82. 1342. 131. NEVRALGII . MUªCHI . 988. 1179. 1005.

etc) . PLOªNIÞE. 844. 894. 994. 1437. 975. 1224. 876. 1018. 1451. 135. 147. 908.43. 100. 1253. 1048. 1020. 148. 1291. 1143. 48. 865. PARAZITOZE (intestinale) . 104. 1454. 1060. 1277. 39. PALPITAÞII . 105. 1328. 68. 1293. de saltele) . 968. 922. 933. 1357. ale tenului. pag. 1455. 1276.5. 138.49. 1135. 989. 138. 1163. 1201. 1259. 1251. 831.125. OTITE . 816. 834. 1154. 1458. 1255. 1272.1300. OFTALMIE . 86. 836. 920. 1457. 150. PARAZIÞI . 112. 98. 1192.84. 1450. PIROSIS . 1023.43. 120. 1134. 1151. 1280. 1462. 1331. 819. PIELE .45. OBOSELI (fizice.44. 134. 1070. 1231. OBEZITATE . 144.1010. 149. 1149. 1269. 814. 149. PLÃMÂNI . PETE . 1453. 1226. 1258. 121. 147. 136. 1281. 141. 1230.1221. 85. PAROTIDITÃ . 1030. 1441. 1354. 127. 993. 137. PIEPT . 1251. PLÃGI . 125. 1293. 84. 103. OLIGURIE .OASE .1391. 1266. 1207. 1437. 100. 1425.5. 838. 1010. 141. 1022. PÃR . 969. 102.5 (coarde vocale). 1327 OTALGII . 863. 874. 121. 148. 871.42. 147. 86. 1417. 16 . 148. 140. 1218. OXIURI . 922. 107. 148.99. 147. 99. 1419.14. 135. 1264. 872. 868. 1229. 1418. 99. 1251. 1265. 1001.1128. 47. 147. 144. 1447. PANCREAS . oculare. 1264. 1165. ORGANE PELVIENE . 1083.4. 1148. 1034. 1031. 1321. 871.149. PARCKINSON . 916. 1462. 877. 1415. 1454. 1415. 1331. 1280. 141. 131. 1234. PANARIÞIU . 1416. 866. 1395. 1262. OCHI . 102. PISTRUI . 147. 923. 86. 818. 877.1. 871. 1448. 2. 1174. 1048. 59.9. PECINGINI . 1160. 993. 975. 876. 1459. 125.147.41.40. 103. 113. 55. 1001. 969. 1422.101. 1276. 876. PERITONITÃ . 1389.1 1 7 9 . de lemn. 810.100. 989.43. 1186. 989. 1204. PÃDUCHI. PARALIZII . PARADENTOZE . 1459. 1397. 148. 1456. 102. 82. PLETORÃ .102. 1285. 870. 84. 1186. 1192. 84. 1457. 129. 1155.127. 988. 1001. 84. 149. 1417. PIETRE . 1322. 832. 1219.84. 876. INSECTE (de orice fel. 1202. 930. 1452. 131. 1460. 76. 131.

1382. 1174. PRURIT . 84. 142. 1130. 86. 1178. RÃCELI . 86. PROFILAXIE . 1140. 1331.152. 1168. 1225. 86. RENALE (diferite afecþiuni) . RÃNI (în general) .2. 1115. 143.1224. SENESCENÞÃ (îmbãtrânire) . 1142. 1020. 73.107.16. PNEUMONII . 840. 130.104. PULPITE (dentare) . PROLAPS (rectal) . POLIDIPSIE . 1141.46. 1119. 1144. 1257. 1203.876. 940. 865. 48.PLEUREZIE . RÃGUªELI . 1351. 1328. 1084. 820. 825. 1213. 1127. 1 4 7 . 1000. 941. 147. 972. 1163. 1045. 1036. 934. 865. 982. 131. 1447. 146. 100. 1336. RESPIRAÞIE . 113. 1034. 1151. 101. REPAOS (alimentar) . 1153. 148.1071. 1146. 124. 1236.84. 962. 148. 1253. 133. 1315. 966.134.107. 868. 1119. 108. PUROI . 1221.812. 103.3. 843. 1030. 1037. PUTREFACÞII . 1158. 1351. 1316. 86. 1050. 973. 86. 99. 898.133. 132. 82. 1210. PSIHOPATII . 71. 1067. 1421. 1132.28. 110. 1202. 1084. 1165. 997. 98. 1179. PROSTATÃ . 83. PURGAÞII . 137. 1074. 867. 1118. 1286. 110. 81. 1271. 1042. POLIURIE . 1123.1091. 862. 144.81. 955. REGENERARE .84. 1176. 1150. 151. 1327. 967. 141. 1177. 1194. 86. 874. 874. 146. 93. PSIHOMOTOR . 1189. 1149. 1145. PSORIAZIS . 1425. POLIPI (vegetaþii adenoide) . 1358. PLEURITÃ .57.2. 1194. 879. RÂIE . 121. 992. 148. 1439. 137. 1134. 1022. 1069. 1123. PRESIUNE ARTERIALÃ . PULS . 862.5. 1003. 818. 815.47. 1033. 921. 807. PUSEU (dureros) .133. 1064. RADICULITE . 1125.50. 148. 1138. 1437. 1314. 991. pag. 1183. 17 .107. 148.79. 869. 1256. 811. 80. 131. 820.49. 837. 68. 1281. 1068. 1014. 867.1358. 128. 1029. RECTOCOLITE .811. RAHITISM . 878.1 3 9 . 1166. 1173. RECT . 1057. 105. 1011. 1208.125. 868.70. 1139. 142. 1133.

1389. 1404. 104. 1399. 1168. 874. 1089. 1013. 1377.143. 845. 131. 113. 1357. 126. 84. 1359. 1159. 122. 134. 1018. 1179. 1099. 1091. 1161. 1423. 922. 1289. 1045. 1401. 749. 1439. 970. 867. 141. 86. 1398. 129. 98. 1116. 1018. 866. 1180. 1383. 127. 122. 1399. 1268. 827. 863. 953. 1115. 1425. 912.137. 1059. 1373. 1424.814. 136. 1216. 1220. 82. 876.148. 22. 1244. 1433. 147. REUMATISM .51. 1351. TRANSPIRAÞII . 1089. 814. 92. 1282. 86.849. REVULSIVITATE . TEN . 5. 820. 86. 911. 994. 1444.1. 874. TABAGISM . 1005. 130. 130. 1440. 1375. TÃIETURI . 88. 1381. 1405. 872. 84. 89. 149. 868. 1307. 1146. 949. 1426. 876. 648. 878. 144.59. 811. 1431. TEGUMENTE . RETARD (psiho-motor) . 131. 1271. 908. 138. 143. 97. 872. 102. TEMPERAMENT BILIOS . 130. 1243. 982. 867.60. 1246. 940. 815. 82.5.2. 1 1 4 5 . 879. 1235. 1057. 1104. 1404. 961. 1360. 904. 1420. 125. 1390.94. 1045. 30. 1190. 1193. TIFOS . 18 .137. 1051. 1446. etc) .6. 20. 80. 1177. 1390. 1387.C. 107. RIDURI . 132. 144. 1357. 1424. 1114. 815. 1427. 1388. 1261. 98. 1322. 989.1031. 149. 875. 63. 93. 974. 1094. RETENÞIE . 875. 1115. 1382. 1400. 147. 1432. 1282.988. 1394. . 1234.868. 143. TAHICARDIE . 126. 1226. 1087. 874. 1403. 1007. 1143. 1009. 874. 125.15. 1238. 1208. 1393. 108. 133. 1192. 1283. 1442. 144. 1121.83. 8. 922. 1407. 138. 1270. 1389. T O N I C I T A T E . 1194. 53.1 1 4 1 . 850. 88. 1409. TIROIDÃ . 837. 878. 1420. 1441. TRAHEE . 141. 1256. 1006. 1421. 960. 1100. 822. 82. 977. 1438. hipertensiune. 148. 147. 149. 1123. 882. 886. 876. 84. 1360. RINITÃ (alergicã) . 147. 1166. 1412. 847. 142. 126.7. 1386. 863. 920. 1410. 868. 135. 814. 868. 142. 875. 1006. 105. 1171. 103. 1447. hipotensoritate. 140. 1435. 1159. 1145. 1318. 1443.82. 130. 1058. 879. TENSIUNE (hipotensivitate. 958. 131. TENIE . 73. 102. 84. 98. 1125.52. 1115. RINICHI . 1133. 808. 1386. 980. 1196. 1411. 149. 132. 966. 135. 46. 148.B. 1195. 1410. T. 1449. 2. 130. 84. TOXINE . 1409. 989. 1387. pag. 1463. 880. 857. 99. 139. 75. 1433. 101. 128. 1008. 861. 74. 80. 140.2. RUJEOLÃ . 1343. 98. 1429. 1422. 1251.

873. 1106. 1052. 868. 132. 137. 140. 949. 867. 827. 110. 1382. 885. 147. 874. 875. 1189. 940. 875. 1134. 145. pulmonare. 111. 827. 83. 88. 131.2. 131. 107. 150. 134. 947. 147. 892.98. 1075. 1357. TROMBOZE . 988. 124. 904. 136. 127. 143. 1265. 144. 877.64. 105. TROMBAGEITE . 128. 851. 1046. 123.816. 1045. 144. 1341. 149. 74.1 4 7 . SCORBUT . 874. 98. 838. 130. 1403. 1383. 146. 130. 834. 874. 1387. 822. 1100. 816. 1018. 1184. 811. 21. SINUZITE . 109. SCLEROZE . 102. 1138. 147. SISTOLE . 95. 818. 96. 1323. 874. convulsivã. 73. SPASME . 954. 147. 1068. 908. 80. 149. 1083. 1194. 147. 1017.84. 55. 131. 1135. 808. 123. TUB DIGESTIV .1250. 849.102.54.88. 143. 1199. TRICHINOZÃ .2.2. 134. 1229. SÂNGE ( diferite afecþiuni care implicã dereglarea funcþionãrii normale a acestui compus) . ÞESUTURI . TUMORI (în general) .2. 879. SCARLATINÃ .107. 1340. 1406. 107. 1045. 140. gastrice. 1040. 103.38. 879. 102.1413.TREMUR . 135. 864. 132.94. 102. 1239. 926. 146.1086. TUSE (rebelã. SLÃBICIUNE . 110. 1288. 1193. SEDENTARISM . 129. 865. 138. 1426. 879. 877. pag. 1045. 144. 80. 113. 876. 1043.5. SCIATICÃ . 1052. 19 .814. SEDATIVE . 148. 957. 131. 1389. 138. 1230. 88.84. 1045. SCABIE . 135. 137. SODIU . 126. 46. TUBERCULOZE .47. 1382. 146. 126. SCRÂNTITURI . 113. 86. 105. 143. 876. 138. 142. 113.104. 132. 102. 1039. 984.82. etc) . 122. 82. spasticã. 1240. 1344. 941. SECREÞII (biliare. 1294. 879. 141.3. 843. 1363. 1238.134. SEBUUM (seboree) . 109. 942.62. 861. 100. SINUSURI . 147. 125. renale. 112. 132.113. 862. 5. 147. 868. 865. 102. 106.3. 115. 1438. 1275. 85. 98. 947. 1421. 943. 104. 827. 107.51. 71. 823. 80. 144. SCHIZOFRENIE . 130. SISTEM NERVOS . 110. 1438. 808. SEPTICISM . 1114. 1339. 1355. 1357. 148. TULBURÃRI (de diferite tipuri). 1157. 148. 107. 994. 139. 1191. 86. etc) . 1094. 125. 146. 1393. 908. 116. 1353. 1097. 1202.

SPASMOFILIE - 6 1 , 1 1 0 3 SPONDILOZÃ - 887, STAFILOCOC - 147, STERILITATE - 102, STIMULARE - 98, 105, 108, 111, 126, 131, 133, 143, 144, 147, 149, 891, 936, 938, 939, 949, 957, 959, 1044, 1049, 1078, 1092, 1420, 1421, 1439, STOMAC, COLON - 147, 932, 1188, 1302, STOMATITE - 86, 129, 818, 1293, 1294, 1298, STRES - 123, SUGHIÞURI (persistente) - 58, 879, 1045, 1097, SUPLEÞE - 1278, 1394, 1424, 1448, SUPURAÞII - 84, 871, SURDITATE (origine reumatismalã) - 147, SURMENAJ - 134, 143, 149, 875, 1378, ªEZUT - 30, 53, 55, 57, 67, 81, 818, 1329, 1336, ULCER( AÞII) - 1, 2, 12, 65, 66, 78, 84, 88, 91, 103, 104, 112, 118, 129, 131, 133, 134, 135, 146, 148, 151, 810, 820, 821, 847, 865, 866, 868, 922, 934, 955, 956, 956, 989, 1029, 1043, 1061, 1076, 1084, 1138, 1188, 1206, 1208, 1226, 1252, 1255, 1293, 1296, 1300, 1321, 1322, 1323, ULCERE A T O N - 1266, DUODENAL - 2, 78, 135, 847, 866, GASTRIC - 88, 91, 103, 131, 133, 134, 148, 820, 821, 865, 866, 922, 989, 1043, 1061, 1076, GASTRO - DUODENAL - 12, 65, 78, 112, 129, 135, 868, HEMORAGIC - 1085, VARICOS - 66, 78, 148, 955, 956, 1206, 1293, UMFLÃTURI A L E MEMBRELOR - 2, UREE - 1 4 1 , 1 0 9 1 , 1 2 1 1 , URECHI - 41, 45, 147, 871, 877, 1001, 1199, 1259, UREMIE - 110, URETRITÃ - 86, URICOLITÃ - 139, URINÃ - 4 (incontinenþã), 30, 81, 100, 128, 132, 138, 139, 142, 146, 809 (anurie), 875, 876, 962, 984, 1104, URTICARIE - 68, 86, 88, 1088, UTER - 5, 145, 817, 1345, VAGIN - 80, 84, 110, 137, 827, 866, 1317, 1318, 1320, 1327, 1338, VARICE - 69, 86, 102, 131, 146, 147, 148, 827, 847, 1138, 1323, VASODILATAÞIE - 132, 147, 1382, VÃRSÃTURI - 80, 116,

pag. 20

VÂNÃTÃI - 1118, 1148, 1266, VÂSCOZITATE - 131, 140, 872, VEGETAÞII - 70, 84, 816, 818, 1294, VENIN - 1 3 1 , 1 1 1 6 , 1 1 2 2 , VEZICÃ - 40, 81, 84, 130, 145, 148, 809, 819, 878, 882, 1197, 1228, 1261, VIERMI - 100, 128, 131, 147, 148, 825, 831, 848, 876, 938, 947, 1096, 1197, VIROZE (respiratorii) - 71, 86, 88, 103, 108, 849, 867, 921, 922, 981, 989, VIRUªI (viroze) - 71, 86, 103, 108, 849, 867, 922, 981, 989, VITAMINIZANTE - 120, 132, 145, 149, 860, 864, 889, 903, 914, 916, 921, 1113, 1435, VOCE - 5, 28, 825, 1301, VOMÃ - 6, 1358, ZONA ZOSTER - 72, 102, 148, 871,

Sãnãtatea nu trebuie sã fie o pauzã dintre douã

pag. 21

CEL MAI MINUNAT VINDECÃTOR ESTE NATURA ÎNSêI

INTRODUCERE

Terapia naturalã... ajutor în orice boalã. E bine sã cunoaºtem: cauza bolilor (de orice fel) este lipsa energiei; aceasta se recunoaºte (relativ uºor) prin vlãguirea ºi epuizarea organismului. Pierderile de energie se fac pe mai multe cãi: ciclu menstrual, ejaculare, tensiune fizicã ºi psihicã, frustrare, neîncredere, gânduri negative, supãrare, mânie, etc. Din cauza acestor... <cauze>, apar bolile. Reþinem: cauza adevãratã a oricãrei boli este, în primul rând, deficitul de energie. Se adaugã hrana tradiþionalã (fiartã), care nu este altceva decât un balast introdus în corp. De aceea se spune cã ne îmbolnãvim, pentru cã nu ºtim sã ne hrãnim. Hrana vie ne vindecã ºi ne ajutã sã menþinem o sãnãtate perfectã; vom putea munci cu spor, fizic sau intelectual, ºi vom fi bine mereu dispuºi. Hrana de astãzi (a omului) nu corespunde nevoilor corpului (sãu) fizic, deoarece este preparatã la un înalt grad de prelucrare termicã, cu adaosuri de coloranþi ºi conservanþi sintetici (amintim aici, pe primul plan, conservele, de orice fel) care macinã organismul “vãzând cu ochii”. Ne-am “desprins” de naturã ºi bolile apar din ce în ce mai vizibil (mai cu seamã cele de inimã ºi cancerul), boli ce ar putea fi neutralizate (aparent spectaculos) doar prin simpla folosire a naturismului (hrana vie, reþetele “bucãtãriei fãrã foc”). În legãturã cu aceasta, ar trebui mai întâi sã ne întrebãm ce mâncãm, cum mâncãm, de ce mâncãm? Despre toate acestea, omul aºa-zis modern nu ºtie aproape nimic. Sã încercãm sã “punem ordine” în acest haos generator de boli; aºadar, atenþie, prima datã, trebuie respectate (cu stricteþe) cele T R E I C I C L U R I N A T U R A L E ALE CORPULUI:

pag. 22

CICLUL I Aportul alimentar (alimentarea ºi digestia) - þine de prânz pânã la ora 20.00; CICLUL II - Asimilarea (absorbþia nutrienþilor) - þine de la ora 20.00, seara, la 4.00, dimineaþa; CICLUL III - Eliminarea (reziduurile corpului ºi deºeurile alimentare) þine de la 4.00, dimineaþa, pânã la 12.00 (prânz). la O mare greºealã este aceea de a acorda o importanþã deosebitã mesei de dimineaþã, atunci când se mãnâncã foarte consistent ºi în amestec mare de produse. Pentru a menþine un corp frumos ºi o sãnãtate deplinã, trebuie sã “o rupem” cu tradiþia ºi sã consumãm (dimineaþa) numai fructe sau sucul acestora. De asemenea, este bine sã reþinem cã, fructele (sau sucul acestora) nu se amestecã între ele. Dacã consumãm la o masã mere (sau sucul lor), nu mai consumãm la aceeaºi masã banane (merele stau în stomac aproximativ 25 - 30 minute iar bananele aproximativ 60 minute). Toþi nutrienþii de care corpul are nevoie se gãsesc în fructe ºi vegetale; enzime, vitamine, minerale, potasiu, aminoacizi, carbohidraþi, acizi graºi. Aceºtia sunt transportaþi cu ajutorul apei din vegetale ºi fructe în intestine, unde sunt absorbiþi. Pe parcursul vieþii, au fost ºi poate vor mai fi zile când mâncãrurile concentrate ºi fierte vor predomina. Tradiþional, este greu sã treci foarte rapid la o alimentaþie vie. Vechile obiºnuinþe (pofte) pãstrate, transmise din generaþie în generaþie, rãbufnesc, de multe ori, fãrã voia noastrã; dar, dupã o masã cu asemenea preparate,] se poate reveni foarte uºor la hrana vie compusã din fructe, legume, lactate, etc. Nu trebuie sã uitãm cã în atomii moleculelor de plante, lapte, ouã, etc, se gãsesc (din plin) ENZIMELE ... care sunt însãºi VIAÞA. Enzimele celulelor corpului uman sunt identice cu cele ale celulelor de plante, fructe, etc. Hrana preparatã la o temperaturã de peste 54 grade Celsius este moartã. Enzimele încep sã se deterioreze la temperaturi mai mari decât cea a corpului uman (38 grade Celsius), la 54 grade Celsius dispãrând complet. Astfel, hrana pierde valoarea nutritivã (de aceea am menþionat mai devreme sinonimul “balast”), ceea ce duce la obezitate, boli, suferinþe, toate acestea inutile în cazul unei vieþi prospere. Consumul apei este specific celor care consumã alimentaþia tradiþionalã; menþionãm, din experienþa noastrã, cã cei care consumã alimentaþie vie nu simt nevoia sã consume acest “mineral”. Este foarte periculos a bea apã în timpul mesei, deoarece aceasta dizolvã sucurile digestive ale stomacului, împiedicând digestia corectã a alimentelor ºi dereglând puternic cele trei CICLURI alimentare amintite anterior; consumul de energie în acest caz este imens. O mare parte a energiei, utile ºi subtile, care menþine corpul fizic în viaþã se consumã în procesul de digestie al alimentelor. Astfel, jogingul, înotul, mersul pe bicicletã (sporturi recunoscute în... terapia prin miºcare), consumã mai puþin

pag. 23

energie decât digerarea alimentelor îngurgitate la o masã bogatã, foarte concentratã, compusã din produse denaturate, cu adaos de substanþe sintetice, etc. Mâncãrurile (chiar tradiþionale) combinate corect consumã o cantitate mult mai micã de energie. Stomacul omului nu a fost “înzestrat de la naturã” sã digere hranã “denaturatã”, fiind vorba aici de mâncãrurile care se consumã azi în alimentaþia tradiþionalã. Amintim, termenul de “mâncare concentratã” trimite cãtre orice aliment care nu este fruct sau vegetalã, ambele crude. Mâncãrurile combinate incorect sunt: carnea cu cartofii, peºtele cu orezul, carnea de pui cu macaroane, ouãle cu pâinea, brânza cu pâine, cerealele cu lapte, laptele îndulcit, etc. Aceasta þinând seama numai de procesele fizice dar intervenind în alimentaþia omului procese mult mai subtile pe care le poate descoperi fiecare. Un exemplu relevant ar fi: presupunem cã am introdus în “corp” o mâncare formatã din cartofi ºi carne (preparate termic). Carnea se digerã în sucuri acide (ca ºi celelalte proteine); cartoful se digerã în sucuri alcaline (ca ºi celelalte amidonoase). Aceste douã tipuri de sucuri gastrice se neutralizeazã reciproc. Stomacul “luptã”, cu disperare, sã digere produsele ingerate, producând, din nou, cele douã sucuri gastrice, în final ajungând la acelaºi rezultat: neutralizare reciprocã. Astfel corpul este agitat în permanenþã, consumând tot mai multã energie. Aceastã permanentã reproducere a celor douã tipuri de sucuri gastrice dureazã mai multe ore, permanentele secreþii (în afara de consumul imens de energie) ducând la arsuri stomacale, deoarece proteinele intrã în putrefacþie (dacã deja nu erau intrare înaintea ingerãrii) iar carbonaþii au fermentat. Astfel, hrana atât de bunã pe care am consumat-o acum este stricatã, va sta în stomac aproximativ 8 ore, dupã care în intestin aproximativ 20 - 24 de ore. De partea cealaltã, consumul de fructe sau sucul acestora, pe stomacul “gol” are efecte inverse. În cazul ingerãrii de altfel de alimente (vii) în afarã de fructe simple sau sucul acestora, se þine cont pentru a programa o altã masã, de perioadele digestive: Salatã cu vegetale crude — douã ore; Mâncãruri corect combinate, fãrã carne — trei ore; Mâncãruri corect combinate, cu carne — patru ore; Orice fel de mâncare, incorect combinatã — opt ore. Un mic dejun, tradiþional, de obicei, se compune dintr-o varietate de produse ºi dã naºtere la o “variaþiune” pe teme de ... ne-sãnãtate; ouã, brânzã, ºuncã, slãninã, conserve, pâine, roºii, lapte, dulceaþã, gem, caºcaval, salam, etc. Toate acestea, incorect combinate, ... fãrã cuvinte; de aceea trebuie “s-o rupem” cu tradiþia, ca sã spunem lucrurilor pe nume. Facem aici o parantezã, a spune lucrurilor pe nume, sã ne amintim cã în toate mâncãrurile pe care le consumãm, tradiþional, adãugãm NaCl, adicã “sare”; sã vedem dacã apoi mai “sare” cineva! Paradoxal (dintr-un anumit punct de vedere), consumul de fructe pe stomacul gol duce la scãderea în greutate. Consumul de fructe pe stomacul gol este strâns legat de cele trei cicluri alimentare prezentate anterior:

pag. 24

Eliminarea - de la 4.00 dimineaþa pânã la prânz; consumând doar fructe, ne-eliminând energie în procesul de digestie, favorizãm eliminarea toxinelor; consumul altor alimente frâneazã eliminarea toxinelor. Consumul alimentelor - de la 12.00 la 20.00; ne hrãnim... dar cu atenþie; consumul alimentar necesitã mult...consum de energie; se poate începe cu salate, continuând apoi (între 16.00 ºi 20.00) cu alte tipuri de preparate...corect combinate. Asimilarea - de la 20.00 la 4.00 dimineaþa; acum, corpul extrage substanþele nutritive ºi se hrãneºte cu ele; combinate corect, în maximum 3 - 4 ore alimentele ajung în intestin unde începe absorbþia lor. Deci se pare cã din ce în ce mai clar...reiese: Nu vã întoarceþi la hrana tradiþionalã! Prin consumul de hranã vie daþi o ºansã organismului sã funcþioneze la cel mai înalt (ºi normal) nivel posibil, în afara “probelor” create de toxine ºi supragreutate. “Proteinele” sunt cele mai complicate alimente. Dacã cel mai uºor descompus aliment ingerat de om este fructul, la polul opus se situeazã proteina, pentru care se consumã o mare cantitate de energie, mult mai mare decât la orice alt aliment. Corpul uman recicleazã 70% din reziduurile proteice, pierde 23 grame proteine pe zi prin eliminarea materiilor fecale, urinã, pãr, celule moarte, transpiraþie. Pentru a compensa aceste pierderi ar trebui sã consumãm 750 grame proteine lunar, ori noi consumãm mult mai mult (pardon, voi!), ceea ce conduce sigur la supragreutate ºi apoi sã ne... mai mirãm cã...luãm proporþii! Un singur exemplu: este suficient sã consumãm un singur ou la douã zile; un ou la o masã sau chiar unul într-o singurã zi înseamnã, deja, ... surplus ... proteic. În altã ordine de idei, corpul, oricâte alimente am îngurgita noi, îºi opreºte ce are nevoie apoi... eliminând resturile, ceea ce înseamnã... pierdere de energie ºi câºtig în... greutate ºi boalã. Vã rog studiaþi cu atenþie conþinutul acestei lucrãri, nu atât al acesteia ci “lucrarea voastrã alimentarã”, unde veþi gãsi: cure cu produse naturale, reþete de hranã vie, reþete casnice, reþete ale bucãtãriei creative, reþete cu trimiteri, leacuri la îndemâna tuturor.

pag. 25

SUGESTII

PENTRU

MENIURILE

IANUARIE Mic dejun - Tort cu cremogen Prânz - Salatã de andive cu pulbere de ciuperci Brânzã cu smântânã ºi praz Cinã - Salatã de varzã naturalã cu grâu germinat FEBRUARIE Mic dejun - Fructe sau sucuri de fructe Prânz - Pastã de andive cu brânzã Supã-cremã de rãdãcinoase cu pastã de roºii Cinã - Mieji de nuci cu usturoi MARTIE Mic dejun - Tort cu grâu germinat Prânz - Pastã de þelinã cu dovleac Supã-cremã de þelinã cu smântânã Cinã - Pastã de andive cu brânzã APRILIE Mic dejun - Fructe sau sucuri de fructe Prânz - Pireu de urzici cu tãrâþe Brânzã cu smântânã ºi ceapã Cinã - Salatã de varzã muratã cu nuci MAI Mic dejun - Cremã la pahar cu germeni de grâu Prânz - Supã-cremã de þelinã cu mãcriº Pireu de sparanghel cu urzici Cinã - Sãrmãluþe cu brânzã de oi IUNIE Mic dejun - Fructe sau sucuri de fructe Prânz - Ciorbã-cremã de portulacã Pastã de gulioare cu pãpãdie Cinã - Salatã de gulioare cu sos de smântânã

pag. 26

Ciorbã-cremã de dovleac cu pulbere de ciuperci Salatã de gulioare cu napi Cinã .Gulioare cu sos-maionezã de post NOIEMBRIE Mic dejun .Pireu de varzã albã cu andive DECEMBRIE Mic dejun .Pireu de spanac cu iaurt Ciorbã-cremã de patison Cinã .Salatã de ridichi cu praz OCTOMBRIE Mic dejun .Fructe sau sucuri de fructe Prânz .CELOR CARE CONSUMÃ HRANÃ VIE IULIE Mic dejun .Supã-cremã de patison Pastã de spanac cu brânzã de vaci Cinã . 27 .Pepene galben sau sucul acestuia Prânz .Salatã de andive cu praz Sãrmãluþe cu nuci Cinã .Salatã de varzã albã cu dovleac Ciorbã-cremã cu ouã de prepeliþã Cinã .Salatã de varzã muratã cu ciuperci SEPTEMBRIE Mic dejun .Salatã de patison cu castraveþi muraþi AUGUST Mic dejun .Tort cu nuci Prânz .Cremã la pahar cu nuci Prânz .Fructe sau sucuri de fructe Prânz .Pastã de patison cu caº de caprã Pireu de lucernã cu pastã de roºii Cinã .Salatã de varzã albã cu brânzã pag.Fructe sau sucuri de fructe Prânz .

ALBÃSTRELELE Centaurea cyanus L. CIMBRUL Thymus vulgaris L.) Moench CIUBOÞICA-CUCUL UI Primula officinalis (L. CASTRAVETELE Curcubita pepo L. CORIANDRUL Coriandrum sativum L. CHIMENUL Carum carvi L. BRUSTURUL Arctium lappa L. BUSUIOCUL Ocimum basilicum L. DRACILA Berberis vulgaris L. COADA-RACULUI Potentilla anserina L. FENICUL UL (SECÃRICA) Foeniculum vulgare Mill. FASOLEA Phaseolus vulgaris L. CEAIUL Thea sinensis L. Cerasus avium (L. ANGHINARE Cynara scolymus L. pag. FECIORICA Heriniaria glabra L. CREÞUªCA Filependula ulmaria L. CIREªUL ªI VIªINUL Cerasus vulgaris Mill. COADA-CALULUI Eguisetum arvense L. CASTANUL SÃLBATEC Aesculus hippocastanum L.) Grufb. ARNICA Arnica montana L. BOBORNICUL V eronica beccabunga L. CIUMÃREAUA Calega officinalis L. ANGELICA Angelica archangelica L. DROBIÞA Genista tinctoria L.PLANTE MEDICINALE (denumire ºtiinþificã) AFINUL V accinium myrtillus L. CRUªINUL Rhamnus frangula L.) Hill. CERENÞELUL Geum urbanum L. Primula elatior (L. 28 . ANASONUL Pimpinella anisum L. CICOAREA Cichorium intybus L. CIMBRIªORUL Thymus serpyllum L. COADA-ªORICELULUI Achillea millefolium L. CÃTINA Hippophaë rhamnoides L.

Malva glabra Desv. MÃCEªUL Rosa canina L. V erbascum thapsiforme Sch. IZMA-BUNÃ(MENTA) Mentha piperita L. MESTEACÃNUL Betula verrucosa Ehrh. IARBA-MARE Inula helenium L. MÃGHIRANUL Majorana hortensis Moench. FRAGUL FRASINUL FUMÃRIÞA GÃLBENELELE GHINÞURA pag. MERIªORUL V acciunium vitis idaea L. LEVÃNÞICA L avandula angustifolia Mill LUMÂNÃRICA V erbascum phlomoides L. OBLIGEANA Acorus calamus L. Gentiana lutea L. Fraxinus excelsior L. LÃMÂIÞA Melissa officinalis L. INUL Linum usitaissimum L. MUªTARUL ALB Sinapis alba L.) Koch NALBA Althea officinalis L. Althea rosea (L. LÃCRÃMIOARELE Convallaria majalis L. Gentiana asclepiadea L. HAMEIUL Humulus lupulus L. ISOPUL Hyssopus officinalis L. Malva silvestris (L.Fragaria vesca L. MUªTARUL NEGRU Brassica nigra (L. IENUPÃRUL Juniperus communis L. MURUL Rubus fruticosus L. MUªEÞELUL Matricaria chamomilla L.) Cav. GUTUIUL Cydonia oblonga Mill.) NUCUL Juglans regia L. 29 . LEMNUL-DULCE Glycyrrhiza glabra L. MACUL DE CÂMP Papaver rhoeas L. Fumaria officinalis L. Calendula officinalis L. MUªCHIUL-CREÞ Centraria islandica L. Malva neglecta W all. Gentiana punctata L.

Crataegus monogyna Jacq Crataegus oxycantha L. Plantago media L PELINUL Artemisia absinthium L. PÃPÃDIA T araxacum officinale W eb. SALCIA Salix fragilis L. ROINIÞA Melissa officinalis L. ªOVÂRVUL Origanum vulgare L. PLOPUL Populus nigra L. SCLIPEÞII Potentilla erecta L. RÃCULEÞUL Polygonum bistorta L. PORUMBUL Zea mays L. SÃPUNARIÞA Saponaria officinalis L. SCORUªUL(SORB) Sorbus aucuparia L. Plantago major L. pag. Pinus silvestris L. PÃTLAGINA Plantago lanceolata L. SCHINELUL Cnicus benedictus L.) Beauvois PLÃMÂNÃRICA Pulmonaria officinalis L. IPCÃRIGEA Gypsophila paniculata L. REVENTUL Rheum palmatum L. SCHINDUFUL T rigonella foenum-graecum L. Ononis spinosa L. SALCÂMUL Robinia pseudacacia L. ROSTOPASCA Chelidonium majus L. SAL VIA Salvia officinalis L. Salix alba L. PORUMBARUL Prunus spinosa L. Salix purpurea L. SIMINOCUL Helychrysum arenarium L. SOCUL Sambucus nigra L.ODOGACIUL ODOLEANUL OSUL-IEPURELUI PÃDUCELUL Saponaria officinalis L. V aleriana officinalis L. ROZMARINUL Rosmarinus officinalis L. SCAIUL VÂNÃT Eryngium planum L. PIRUL Agropyron repens (L. PODBALUL T ussilago farfara L. 30 . PINUL Pinus montana Mill.

VENTRILICA V eronica officinalis L. Iris sp. Hypericum perforatum TALPA-GªTEI L eonurus cardiaca L.) Medik. TÃTÃNEASA Symphytum officinale L. TRAISTA-CIOBANULUI Capsella bursa pastoris (L. TROSCOTUL Polygonum aviculare L. TEIUL T ilia platyphyllos Scop. Quercus sessiliflora Salib. URZICA Urtica dioica L. Quercus petraea (Matt. VOLBURA Convolvulus arvensis L. UNGURAªUL Mar rubium vulgare L. VÂSCUL Viscum album L. pag. Quercus robur L.) Liebl. URZICA-MOARTà L amium album L. VERIGARIUL Rhamnus cathartica L. VARECHUL Fucus vesiculosus L. Solidago virgaurea L. TURIÞA MARE Agrimonia eupatoria L. TAPAªNICUL Galeopsis ladanum L. STÂNJENEL UL STRUGURII-URSUL UI SULFINA SUNÃTOAREA L. TRANDAFIR-DE-DAMASC TRANDAFIR-DE-LUNA Rosa damascena TREI-FRAÞI-PÃTAÞI Viola tricolor L. TRANDAFIRUL DE DULCEAÞà Rosa centifolia L.SPLINUÞA STEJARUL sin. 31 . VETRICEA T anacetum vulgare L. ÞINTAURA Centaurium umbellatum Gilib. ZMEURUL Rubus idaeus L. TRIFOIUL-DE-BAL Tà Menyanthes trifoliata L.) Medik. VINARIÞA Asperula odorata L. Viola arvensis L. Arctostaphylos uva-ursi Melilotus officinalis (L.

roºii. bolile de stomac. recoltatã în perioada înfloririi (iunieiulie). etc. autor Maria Trebcu. în broºura “Sãnãtatea din farmacia Domnului”. Se recunoaºte dupã florile mici în culori roºiatice. LIMBA MIELULUI (BORAGO OFFICINALIS) Se gãseºte sub numele de arãriel. vindecã tuberculoza. Se recolteazã pãrþile situate la suprafaþã. Planta creºte pe stânci. rãºini. Nu a fost cunoscutã pânã acum ca plantã medicinalã ºi nu a fost menþionatã în nici o lucrare obiºnuitã despre plantele medicinale. bronºitele. printre cãpºuni. înguste din care þâºnesc la plesnire seminþele pavoazate cu peri albi. aliar. Stau ca “bãtute-n cuie” pe silicvele lunguieþe. asemãnãtori bumbacului. în locuri umede ºi umbroase. etc. Se recolteazã planta întreagã. în perioada verii. 32 . Este singura ferigã de la noi care are limbul frunzei întreg. palipitaþiile inimii. odolean. folosindu-se în cazuri mai deosebite doar frunzele sau florile. sãruri de potasiu. alantoinã. Conþine tanin. Are proprietãþi diuretice. mucilagii. În terapie se foloseºte planta întreagã. Are proprietãþi diuretice.Învaþã sã le cunoºti. rãguºelile. ajutã în afecþiunile hepatice ºi vezicale. ramificatã ºi acoperitã (ca de altfel întreaga plantã) cu peri negri-alburii. etc. PUFULIÞA-CU-FLORI-MICI (EPILOBIUM PARVIFLORUM) Creºte în grãdinã. NÃVALNICUL (PHYLLITYS SCOLOPENDRIUM) Se întâlneºte sub denumirea de limba cerbului. pentru prima datã. în zonele montane. Conþine tanin. A fost menþionatã. este depurativã.. limba vecinei. saponozide. printre mai multe tipuri de le-gume ºi arbuºti decorativi. astringente. roz-pal sau albicioase. vindecã retenþia urinarã. Se foloseºte sub formã de infuzie. Este o plantã ierbacee de un metru înãlþime. mucilagii. în uz extern se foloseºte cu mare succes în vindecarea rãnilor de mai multe tipuri ºi pe diverse organe ale corpului. calmeazã tusea. Tulpina este cilindricã. Florile sunt albastre. combate rãcelile.. etc. Se prezintã sub forma mai multor varietãþi. mai rar albe. în ajutorul bolnavilor de cancer la pag. rãnile. limba boului.

iarba fierului. astringente. De obicei. dar creºte sãlbaticã în diferite culturi. metazide. Se folosesc seminþele care conþin colinã. Florile au culoare alb-liliachie. isterii. pe marginea drumurilor. stimuleazã secreþia lactalã. substanþe amare. deci este o plantã sãlbaticã. cele din vârful tulpinii fiind lanceolate. Are proprietãþi diuretice. dealuri. pe miriºti. etc. ameþeli. dureri de cap. ajutã în vindecarea afecþiunilor renale ºi biliare. înaltã de aproximativ 30 . recoltatã în perioada înfloririi. în hemoragii interne. etc. epilepsie. folosind vârfurile recoltate înainte ca florile sã se deschidã. Se foloseºte planta întreagã. Are proprietãþi tonice. Creºte în locurile unde s-au efectuat defriºãri. vindecând cu succes furunculele. Se întrebuinþeazã ca stimulentã a sistemului nervos central ºi neuromuscular. Are proprietãþi afrodisiace. Conþine uleiuri volatile. Se recolteazã pãrþile de suprafaþã. uleiuri volatile. etc. cu dispoziþie alternantã. înguste. vindecã afecþiuni hepatice. este cicatrizantã. combate nevralgiile dentare.60 centimetri. SPLINUÞà (SOLIDAGO VIRGAUREA) Este plantã ierbacee. etc. SPORICI . etc. trigonelinã. Creºte în locuri necultivate. creºte la înãlþimi de peste un metru. expectoraþii. etc. planta se cultivã. fiind pe dos pãroase. Tulpina este ramificatã în partea superioarã. Fructele au forma unor pãstãi alungite. în ºanþuri. reumatice. substanþe amare. VIRNANTUL (RUTA GRAVEOLENS) Plantã semiierboasã. tanin. fistulele. în perioada înfloririi (1 iunie . fiind uºor comprimate ºi terminându-se cu un cioc lung. uleiuri volatile. fiind situate câte una sau douã la subþioara frunzelor superioare. lecitine. protide. metroragii. verbinã sãlbaticã. etc. Frunzele bazilare au formã ovalã. Frunzele sunt trifoliate.VERBINà DE CÂMP (VERBINA OFFICINALIS) Se întâlneºte sub denumirea de buruianã de boalã. cicatrizante. Se cultivã. antiinflamatoare.1 septembrie). Se prescrie în spasme. este cicatrizantã. creºte în formã de tufã ºi ajunge pânã la un metru înãlþime. saponozide. SCHINDUF (TRIGONELLA FOENUM-GRAECUM) Este o plantã ierbacee. sãruri minerale.prostatã ºi la vezicã. pe coline. pag. are frunziº bogat. 33 . etc. având peþiol lung. Conþine alcaloizi specifici.

Frunzele sunt de talie micã dispuse opus. cele inferioare sunt dispuse câte trei într-un virtil.) Plantã ierbacee. se usucã la umbrã sau aer cald. vezicale. cicatrizantã în ulcerul varicos. fructul este ca o boabã. pag. astringente. ovale ºi lung peþiorate. Frunzele sunt bazilare. antireumatismale.septembrie.RÃCHITAN (LYTHRUM SALICARIA L. antiseptice. Se recolteazã rizonii. de culoare verzuie. având frunzele digitiforme. are un rizom gros. târâtoare. Indicaþii deosebite în pielonefritã. recoltate împreunã cu ramurile. cele superioare fiind opuse sau alterne. Creºte în locuri umede. având proprietãþi deosebite în dizenterii. având tulpina târâtoare ºi agãþãtoare. Florile au culoare roºiaticã. pitice. Se folosesc frunzele. În uz extern este antisepticã. Conþine tanin. alcãtuind infloricenþe dese la extremitãþile tulpinii. în zonele montane. primãvara de timpuriu sau toamna. având proprietãþi antidiareice. antihemoragice. STEVIA STÂNELOR (RUMEX ALPINUS) Plantã ierbacee robustã. diaree. chiar un metru ºi jumãtate.100 centimetri. Are proprietãþi diuretice. uretritã. gastroenterite. unite în inflorescenþe la extremitatea ramurilor. Florile au culoare roºie-violacee. culese în perioada înfloririi plantei (iunie septembrie). Se foloseºte planta întreagã recoltatã în lunile mai . douã câte douã. hipertrofie de prostatã. locuri gunoite. etc. în pãmânt. lungã de aproximativ 30 . înflorirea având loc în perioada lunilor mai . mãreºte perisaltismul intestinului gros. Planta se gãseºte în zone montane. ovale. de culoare negricioasã. pe lângã stâne. Se întrebuinþeazã în uz intern. Creºte spontan. STRUGURII-URSULUI (ARCTOSTAPHYLOS UVA-URSI) Arbust mic.30 centimetri) cu tulpinã târâtoare. pieloase. derivaþi oximetilantrachinonici. având culoare verde. colibacilozã renalã. Florile sunt mici. diaree. având frunze alungite. este compusã din cinci foliole sesile. Se recolteazã pãrþile aeriene. Florile sunt mici. Tulpina ajunge pânã la înãlþimi de un metru. în perioada mai iunie. mari. etc. ECIORICA (HERNIARIA GLABRA) Plantã ierbacee de talie micã (20 . Are proprietãþi laxative. având culoarea roºu strãlucitor. hemoragii uterine. perenã. unite în glomerule de câte 10 flori la subþioara frunzelor din vârful ramurilor. incontinenþã urinarã. Florile au culoarea galbenã. hemoragii. antiinflamatoare.august. Se întrebuinþeazã intern. Frunzele sunt mici. CINCI-DEGETE (TOTENTILLA REPTANS) Este o plantã ierboasã. etc. 34 . fiind o plantã sãlbaticã.

NÃPRAZNICA (GERANIUM ROBERTIANUM) Este o plantã ierboasã. vindecã inflamaþiile pielii. depurative. antialgic. emolient. Florile sunt mici. etc. SILNICUL (GLECHOMA HEDERACEUM) Este plantã ierboasã. Se întâlneºte în pãdurile de foioase ºi în tufiºurile de la marginea acestora. având rizom lung ºi ramificat. Are numeroase principii active. se recolteazã pãrþile aeriene. depurative. substanþe amare. având miros puternic care te face sã o simþi foarte puternic când te apropii de ea. Are proprietãþi diuretice. a diferitelor soiuri de brânzeturi. Se întrebuinþeazã pãrþile aeriene. pe grohotiºuri. pe coline aride. vindecã litiaza renalã ºi vezicalã. etc. antispasmodic. Se recolteazã doar pãrþile aeriene. potasiu. cu nervura medianã pãroasã. unite în carimbe. Tulpina are dispusã pe ea frunze opuse între ele. culese în perioada înfloririi plantei (mai iunie). Creºte în pãduri. Are proprietãþi diuretice. se recolteazã pãrþile aeriene. în pãduri ºi zovoaie. albuminuria. sedative în insomnii. 35 . Creºte în locuri virane. prin tufiºuri în diferite livezi.Creºte în locuri nisipoase. Are proprietãþi tonice. Florile au culori între albastru ºi violet. Proprietãþi: antiinflamator. astringente. pe ea fiind dispuse câte 6 . culese în perioada înfloririi (iulie septembrie). substanþe antibiotice. diuretice. rezine. etc.20 de centimetri. Conþine cumarinã. pag. etc. este patrunghiularã. scade procesul de coagulare al sângelui. Unii cercetãtori îi atribuie proprietãþi deosebite în combaterea sterilitãþii. vitamina C. lung peþiolate ºi divizate în trei lobi. flavonozide. tanin. culese în perioada înfloririi plantei (aprilie octombrie). SÂNZIENE DE PÃDURE .VINARIÞà (ASPERULA ODORATA ) Este plantã ierboasã. perenã ºi târâtoare.8 frunze lanceolate. printre care principiul amar. expectorant. Frunzele sunt peþiolate ºi neuniforme. antihemoragice. pe prundiºuri de râu. derivaþi cumarinici. ulei volatil. Tulpina nu depãºeºte înãlþimi de 15 . hernarinã. Se foloseºte pentru aromatizarea vinurilor. acid nicotinic. a tutunului. cistitele cronice. etc. Conþine saponozide. ulei volatil. fiind dispuse câte douã sau câte ºase la subþioara frunzelor. vulnerare. diferite afecþiuni oculare.

Florile sunt poziþionate la subþioara frunzei. vârfurile înflorite. Fructele sunt pãroase. febrifuge. în serie. emfizemului pulmonar. ulei esenþial (eugenol). lângã garduri vii. Posedã rizom vivace care formeazã tulpini verticale înalte pânã la aproximativ 50 de centimetri. Conþine alcaloizi. Ceaiul preparat ajutã în afecþiuni grave ale organelor pelviene. gumirezinã. în zonele muntoase mai târziu. Se folosesc frunzele ºi seminþele. sub tufiºuri. principii amare. Frunzele superioare sunt trifoliate. 36 . cele inferioare fiind peþiolate. dezinfectante ºi calmante ale intestinului. pretutindeni unde se întâlneºte ºi urzica. Conþine glucoziol. boli renale grave. abceselor. tulburãri ºi dureri menstruale. antidiareice. Se folosesc rãdãcinile ºi florile înflorite. dispuse în mai forme deosebite. Are proprietãþi astringente.octombrie.Se recomandã în combaterea bronºitei cronice. pe nivele diferite. gastritelor. în locuri umede. tonice. Are flori de culoare galbenã-aurie. prin livezi. URZICA MOARTÃ GALBENÃ (LAMIUM GALEOBOLON) Creºte în pãduri.mai. Înfloreºte în lunile aprilie . tanin. CERENÞELUL (GEUM VERBANUM) Este o plantã ierbacee perenã. Se recolteazã doar frunzele ºi florile. Frunzele sunt dispuse încruciºat. având înãlþimi care uneori ating 120 de centimetri. în locuri umbroase ºi umede. înaltã de la 20 la 100 de centimetri. diferite afecþiuni ale cãilor urinare. retenþie urinarã. afecþiunilor hepatice ºi urinare. Creºte în tufiºuri. pe lângã garduri. LAUR CIUMFAIE (DATURA STRAMONIUM) Plantã cu tulpina înaltã. printre dãrâmãturi. etc.iunie. migrenei. analgezice. pag. folosind ºi rãdãcinile dar acestea fiind recoltate în perioada septembrie . ca materii prime în industria care produce scapolaminã. pe diferite sãpãturi sau ºanþuri. Înfloreºte din luna iunie ºi pânã la primele geruri. furunculozelor. aceasta fiind un foarte puternic calmant al excitaþiilor psihomotorice. astmului. Recoltarea se face în perioada mai . hemostatice. în vârf dezvoltându-se floarea terminalã. tusei. etc.

) ALIMENTUL CALORII lapte lapte lapte lapte PROTEINE 3.9 3.9 5 4 0.4 0.5 2.7 6.2 4 0.4 1 4 5.2 0.8 2.5 3.2 5.9 3.2 4.5 5 2.2 7.2 1.5 17.1 0.9 1.2 0.6 3.5 4.5 3. 37 .5 0.9 3.2 0.7 1.5 3.5 3.1 1.8 17.3 12.4 3.3 6.2 1 2 32 0.5 - GLUCIDE 4.1 0. smântânit de bivoliþã de vacã bãtut .3 1.8 0.2 6 8 0.9 3.4 1.8 LIPIDE 3.1 0.8 5 4.9 4 3 3 3.6 0.9 2 1.5 7.5 5.CONÞINUTUL ÎN SUBSTANÞE NUTRITIVE AL ALIMENTELOR (pe 100 g.2 0.6 3.5 10.3 2.5 1 4 1 6 1 3 7 7 1.3 0.1 1 7 1.2 0.1 0.3 0.2 2.2 3.integral lapte de vacã bãtut .2 0.9 8.smântânit iaurt gras iaurt extra iaurt slab brânzã grasã de vacã brânzã slabã de vacã ou de gãinã integral gãlbenuº de ou de gãinã albuº de ou de gãinã un ou de gãinã (cca 50 g) un ou de raþã (cca 60 g) andive anghinare ardei gras verde ardei gras roºu castraveþi ceapã verde ceapã uscatã ciuperci conopidã dovlecei fasole verde gulii hrean lobodã mazãre verde boabe mãrar (frunze) pag.2 0.6 67 38 104 64 3 1 55 67 3 0 234 156 171 364 57 85 102 22 38 25 39 1 9 20 5 1 35 3 0 1 8 33 33 8 1 1 9 96 3 0 de vacã.3 1 1.5 0.

1 17.2 0.4 1 6 12.5 0.1 0.7 12.7 1 8 1 3 7.6 17.02 0.5 66 3 0 38 127 74 77 23 29 73 56 47 74 67 72 100 65 304 326 270 72 57 56 5 1 83 73 44 74 63 540 666 560 680 612 613 303 323 136 536 806 pag.7 1.7 0.1 1.2 0.2 1.8 0.1 5 5.6 2.5 4.1 0.2 6.1 0.6 1.2 13.81 0.4 1.1 13.18 0.5 0.8 8 0 14.9 14.2 9 7 47 53 8.5 24 19.6 15.2 0.2 1.4 14.16 0.2 17.4 1.5 0.1 18.5 43 62 50 47 1.8 16.5 0.6 0.6 0.5 0.1 0.5 0.9 2.81 4 1 7 26 1 7 27 35 23 21.9 0.4 0.7 9.7 52 58.1 0.2 6.5 13.5 21.6 0.4 14.7 2.13 0.9 1 0 40.6 68 74 62.4 0.3 1.5 0.7 0.5 8 0.2 1.09 0.gutui lãmâi grapefruit mãceºe mere mure pepeni galbeni pepeni verzi pere piersici portocale prune zmeurã scoruºe struguri viºine caise curmale mãceºe (cu seminþe) suc de mere suc de pere suc de prune suc de zmeurã suc de struguri nectar de caise nectar de gutui nectar de piersici nectar de viºine mãsline negre nuci în coajã arahide alune în coajã seminþe de floarea-soarelui seminþe de dovleac fasole boabe mazãre boabe mãsline verzi seminþe de mac unt 0.3 20 1 7 10.71 0.09 0.4 10.9 0. 38 .2 5.4 18.

1 0.3 0.6 0.9 9.4 7.2 0.8 7 2.1 1.3 0.1 0.5 11.9 0.9 13.7 0.4 0.9 3.6 5.9 11.9 1.6 0.4 0.3 0.9 7.3 0.4 3.6 3. 39 .3 13.1 1 8.9 17.3 1 5 6.2 0.9 10.4 1.2 0.8 4 1.7 0.6 1.3 0.6 1.2 0.8 4.7 0.1 26 5.3 1.2 13.1 0.6 3.3 1.9 9 2 2.8 1 1.5 1.5 8.2 0.5 2 4.4 12.3 10.3 0.2 0.morcov napi pãstârnac pãtrunjel (frunze) pãtrunjel (rãdãcini) pãtlãgele roºii pãtlãgele vinete praz ridichi de lunã ridichi de iarnã salatã verde sfeclã roºie spanac sparanghel ºtevie þelinã (rãdãcinã) urzici usturoi varzã albã varzã de Bruxelles varzã chinezeascã varzã roºie castraveþi muraþi în oþet varzã acrã afine agriºe ananas banane caise zarzãre cãpºuni cantalupi cireºe amare cireºe (soiuri) coacãze roºii coacãze negre coarne corcoduºe fragi de pãdure 1.2 0.2 0.2 0.8 6.1 0.1 0.3 3.3 2.3 1.5 0.1 1.6 0.3 4.8 45 32 72 48 53 25 27 54 1 9 28 22 43 25 2 1 33 68 137 33 50 1 9 33 1 5 25 66 48 52 66 58 54 43 3 0 8 0 82 54 65 76 45 57 pag.5 0.3 0.9 1.6 1 0 4.6 0.4 0.3 0.8 18.7 0.1 1.9 2.2 1.3 0.1 1.1 0.6 1.2 9.6 1.2 6.9 5.8 0.8 9.7 1.5 1 0.9 7.7 16.4 0.2 0.8 0.

frustrare. în funcþie de acesta. cafeaua. * Se evitã. * Apa de baie trebuie sã fie caldã. este unicat biologic.boala. * Fiecare om. * Dacã pe perioada tratamentului (cura de urinã) apar senzaþii de vomã. alcoolul.INFORMAÞIE . epuizare.. la care se ajunge prin vlãguire. * Dacã se consumã orez. fãina albã. conservele. erupþii cutanate. orgasm. spiritual (indiferent de natura lor) iar cele din urmã neutralizeazã aspectele energetice revitalizante. este preferabil ca acesta sã fie ne-decorticat. * Alimentele acre. toate acestea dovedesc curãþirea ºi purificarea organismului. bioenergetic ºi spiritual. gândire negativã. * În perioada în care se urmeazã cure naturiste nu se apeleazã la nici un fel de medicament. * Din aceste cauze apare. mânie. nu fierbinte. * Se interzice.. lipsa de energie în organism are cauze ºi se manifestã particular. pe cât posibil. sunt contraindicate. * La fiecare individ. zahãrul... psihic. pe cât posibil. afumãturile.VIAÞà * Terapia naturalã ne este de mare ajutor în orice boalã. fumatul. la ieºirea din baie (care pag. nu se face baie ulterior cel puþin una-douã ore ºi nu se foloseºte sãpunul la spãlare. * În cazul terapiei externe cu urinã.pierdere de energie realizatã pe mai multe cãi: ciclu menstrual. sarea. corpul lui. etc. sãrate. dizenterie sau alte reacþii. 40 . supãrare. de asemenea. carnea de orice fel. în definiþie . * Cauza bolii (din punct de vedere energetic) este lipsa energiei din corp. Primele trei accelereazã puternic procesele care se desfãºoarã fizic. * Nu se consumã alimentele conservate (de nici un fel). ejaculare. neîncredere... laptele pasteurizat ºi uleiul preparat la cald (rafinat sau chiar. tensiune fizicã ºi psihicã.dublu rafinat).CUNOAºTERE . afumate sau prea picante. * Preparatele culinare nu trebuie pregãtite sau servite la o temperaturã care sã o depãºeascã pe cea a corpului. diaree.

În cazuri speciale poate fi folosit cu succes laptele de mãgãriþã (care se apropie. fructe. spanac. * Din categoria fructelor. cireºele. stomacului. Cura cu polen (vezi 151) se recomandã doar în cazuri de epuizare generalã. multe legume ºi fructe de sezon. afecþiunile organice ale inimii. uºor ºi consistent în acelaºi timp trebuie sã fie bogat în protide. * Pentru nou nãscuþi. acestea aduc un aport important de sãruri minerale ºi factori biotici în corp.2500 kilocalorii). * În stãrile anemice de primãvarã (care se datoreazã hipovitaminozelor C ºi A. prostatite.se prelungeºte pânã la 20 minute) corpul se stropeºte cu apã rece. se recomandã. bogate în vitamine naturale ºi enzime sunt: fructele. merele ºi prunele. legume ºi verdeþuri proaspete. mandarinele. etc. este indicat laptele matern. * Nu uitaþi! În tratarea oricãrei boli. regimul alimentar poate fi compus din pâine neagrã (preparatã la soare). ca sedativ nervos. creând un aport bogat de oligoelemente. pag. verdeþurile. insomnii. forþã vitalã ºi proprietãþi diastazice. se administreazã simplu sau în amestec cu miere de albine. iar dintre legume. 41 . se fac cure de câte 30 zile cu 90 zile pauzã. produse lactate. dupã caz. seminþe. geriatrie. * Polenul conþine peste 50 substanþe active care ajutã în vindecarea a numeroase boli. tulburãri de circulaþie. * Cele mai importante produse. * Un menu echilibrat. menopauzã. bine selectate (dupã caz) ºi foarte proaspete. de sezon. legumele. * Laptele îndulcit este cancerigen. etc. vezicii biliare. proaspãt muls. seminþele. prin compoziþia sa) de cel matern. urzici. vinetele. Este bine a procura laptele din surse sigure care sã confere garanþii ºi din punct de vedere igienic. * În cazul formelor acute de suferinþã la nivelul pancreasului se recomandã abstinenþã alimentarã de cel puþin 24 ore. germeni. lobodã. lipide ºi glucide (valoare caloricã între 2000 . urmatã de regim hidric cu infuzii de plante. având ºi el o compoziþie apropiatã de cel matern. ficatului. regimul alimentar este de cea mai mare importanþã. deoarece doar în aceastã stare conþine elementele hrãnitoare. în special). compus din legume. se recomandã consumul de fructe. la fel laptele în amestec cu cafeaua. * Recomandãm consumul laptelui crud (nefiert). ouã. rãdãcinoasele. laptele de caprã este de asemenea util. varza albã proaspãtã ºi salatele de cruditãþi cu pãtrunjel. tulburãrile nervoase. cacao sau ciocolatã. ciupercile. Acesta trebuie sã fie uºor. * În pancreatitã ºi diabet.

corect. * Sucul de cãtinã este unul din cele mai puternice vitaminizante. deoarece se produc deranjamente ale stomacului. organismul (slãbit) are nevoie de o cantitate mai mare de fier. brânzeturi. iar la 100 grame mãsline de 224 calorii. valoarea caloricã la 100 mililitri de ulei de mãsline este de 900 calorii. Sub diferitele forme. De asemenea. plastic. * Proteinele nu se consumã niciodatã în amestec cu amidonoasele. pãtrunjel. urzici. Laptele sterilizat pierde cu desãvârºire orice însuºire (în afarã de cea negativã) ºi poate produce chiar tulburãri grave interne care. laptele pierde cea mai mare parte a valorii nutritive ºi îi dispare vitalitatea. sangvin. aliment ce poate readuce. este singurul aliment permis. * Primãvara. pastã. mazãre verde. nu se consumã la aceeaºi masã nuci. smântânã. * Fructele se consumã pe stomacul gol ºi nu ca desert. laptele joacã un rol deosebit în tratarea diferitelor boli. Este pag. * Uleiul de mãsline este unul din cele mai bune uleiuri comestibile. vin. * E bine sã cunoaºtem cã în terapia tubului digestiv ºi cea a ficatului creºte rolul regimului alimentar. * Din punct de vedere terapeutic. organismului calitãþile ºi forþele vitale pierdute prin diverse mijloace.000 de specii cunoscute pânã azi pe planetã. contribuind la scãderea tensiunii. contribuind la menþinerea echilibrului de acizi ºi baze în organism. De asemenea. etc. proteinele nu se pot amesteca între ele. ouã. Toate comorile de pe fundul mãrilor sau oceanelor nu egaleazã comoara care se numeºte “utilizarea algelor în alimentaþia naturalã”. nefiert) are o mare valoare nutritivã (un litru de lapte proaspãt egaleazã în valoare nutritivã 8 ouã proaspete de gãinã sau 40 de prepeliþã). pulbere se foloseºte cu succes în alimentaþie. este mai bogat de 5 ori în toate substanþele decât cel de lãmâie. muscular.* Prin fierbere. de cele mai multe ori. * În Marea Neagrã se gãsesc peste 228 specii de alge macroflite din cele peste 13. * Plantele aromatice ºi condimentare (printre care se aflã ºi multe plante medicinale) se folosesc cu foarte mare succes în “bucãtãria fãrã foc” dând aroma necesarã preparatului respectiv. se folosesc atât în preparatele alimentare cât ºi farmaceutice. conduc la rahitism. în constituþia ºi fiziologia þesuturilor (osos. 42 . sirop. ciuperci. nervos). anemie. la cele mai multe dintre ele. eficiente în tratarea diabetului. etc. treptat. de aceea este indicat consumul de spanac. sau cosmetice (bineînþeles în stare naturalã). în special în rândul copiilor. Are un rol deosebit. suc. * Laptele (în general. cãtina ajutã la prepararea diferitelor medicamente.

. * Pentru a obþine o cantitate mai mare de suc din lãmâie se þine pag. * Aºa cum sarea. sunt foarte bogate în calciu. Dacã dupã 8 . se încãlzesc douã linguri miere puse în vas de sticlã (pe vapori de apã caldã) adãugând 6 linguri de alcool. începând sã se deterioreze în prezenþa unei temperaturi mai mare decât cea a corpului.10 minute se obþine un preparat albicios înseamnã cã mierea este.) Calitatea mierii de albine reiese.indicat a se consuma pânã la ora 14 deoarece este foarte excitantã. fizic. de asemenea din culoare. vitamine care prin fierbere sau coacere se deterioreazã complet. zahãrul. alcoolul.. “tutun”. dar aici nu e vorba de rea voinþã.. “cafea” puteþi gãsi în colecþia revistei de metafizicã ELTA. uleiuri. sursa este curatã. grosime (consistenþã) ºi transparenþã (atât a ei cât ºi a. etc se consumã doar crude.. mai excitantã ºi stimulentã chiar decât cofeina. vânzãtorului). Mai multe noþiuni despre “apã”. Preþiosul avantaj al acestor produse îl constituie gradul foarte mare de toleranþã al organismului pentru ele. minerale. * Enzimele se gãsesc în toate produsele proaspete. * Varza muratã. agitând apoi de mai multe roi vasul de sticlã. obþinute din ultima recoltã. miere).. Dupã 54 grade Celsius dispar complet. enzime. Dacã mierea se dizolvã în întregime în alcool. psihic pe care acestea se consumã).. prin procedee atât de simple cum ar fi coacerea.. falsificatã (încã nu s-a dat o lege pentru falsificatorii de. * Pentru a afla dacã mierea de albine este curatã (cred cã ºtiþi despre ce e vorba) apelaþi la: .. conservele trebuiesc eliminate din alimentaþie (datoritã consumului mare de energie) tot aºa catalizatori ai proceselor cum sunt tutunul. dovleac. (Ne cerem scuze pentru aceastã desconspirare. fierberea. cafeaua trebuiesc folosite cu prudenþã (referindu-ne la fondul alimentar.. aromã. preparatã la rece. fierturile. fãina albã. naturalã. * Utilizarea produselor apicole în formã naturalã ca ºi prepararea lor în diverse reþete naturale s-a generalizat acum în majoritatea þãrilor planetei. conservarea se ajunge la aºa-numitul termen (atât de controversat astãzi) de “hranã tradiþionalã sau moartã”. * În “bucãtãria fãrã foc” unul din locul cel mai de seamã îl ocupã produsele apicole. editatã de Asociaþia de metafizicã ELTA Universitate. seminþele de floarea . înseamnã cã. este mistuitã ºi asimilatã mult mai uºor decât cea fiartã. 43 .soarelui. * Nucile. locuri în care apicultura înregistreazã un nivel foarte mare de dezvoltare ºi organizare. având foarte puþine contraindicaþii.. ele sunt însãºi viaþa noastrã. alunele. hriºcã. astfel. * Produsele stupilor de albine trebuiesc “tratate” ºi privite ca un panaceu universal.

nãutul. T E N D I N Þ A D E A -º I M A S A C R A S E M E N I I . * Poluarea chimicã a alimentaþiei ar trebui sã fie adevãrata problemã ecologicã. ne cerem scuze celor care. le pot primi! * Soluþia idealã pentru. responsabilitatea subtilã a acesteia fiind aproape copleºitoare. consumate ca atare au pierderi proteice minime. hriºca. optimistã..2000 mililitri pe zi (în cazul sucurilor) sau 1500 grame . grâul. preferând abundenþa proteicã lipsei acesteia antrenãm boli ale ficatului...90 grame.lactate. printre acestea. în esenþã. Toxinele de origine animalã au tendinþa de a perturba metabolismul hidraþilor de carbon.iubire! Dar. ideal este alimentul proaspãt consumat deoarece anumite procese de degradare încep chiar din momentul în care o plantã sau un fruct este rupt (luat) din locul în care creºte.. trebuie sã cunoaºtem cã prea multe proteine (datorate consumului exagerat de carne) constituie un dezavantaj mult mai mare de cât lipsa acestora.2000 grame alimente preparate sau nu pe zi. etc. * Nucile ºi germenii de grâu conþin între 10% . soia. conservanþi ci natural. * Carnea produce toxine în corp. C U A T  T M A I M U L T . De asemenea. Oameni poluaþi alimentar nu pot sã se ocupe de ecologia planetei. de orice fel de preparate. * Necesarul de proteine pe zi la un individ este cuprins între 70 .. * Alimentaþia care are la bazã produse naturale poate fi consideratã o alimentaþie de un echilibru aproape perfect.. vesele. putând fi asigurat cu uºurinþã prin alimentele naturale . meiul.... astfel apãrând pericolul diabetului.. fructe ºi legume. sã trecem la. bobul. prin pag. “ Persoana care pregãteºte mâncare trebuie sã fie bine dispusã. nuci. fãrã nici un fel de degradare a biocatalizatorilor chimici conþinuþi. porumb. impactul asupra metabolismului fiind foarte greu de suportat.. * Pitagora spunea: “A C E I A C A R E U C I D A N I M A L E L E P E N T R U A L E M  N C A V O R A V E A . unele alimente se pot ”conserva” (menþine un timp mai îndelungat)... creºterea presiunii sangvine. 44 depozitare îngrijitã ºi însoþitã de. practic dincolo de cuvinte sau. .. mazãrea. grâu. false raporturi la el însuºi ºi faþã de semenii din jurul sãu. * De asemenea. pãstrându-ºi vitalitatea ºi valoarea nutritivã. Este bine sã cunoaºtem cã un procent însemnat de proteine se aflã în produsele lactate. Hrana este substanþã materialã care absoarbe (se încarcã) rapid vibraþii de orice fel..!”.. etc. Digestia cãrnii produce substanþe ne-asimilabile care se fixeazã în (pe) diferite zone creând astfel premisele apariþiei tumorilor cancerigene.aceasta în apã cãlduþã timp de 5 minute. Conservarea nu se face cu. ovãzul. * În afecþiunile în care se indicã curã de muguri sau cruditãþi (vezi 85).15% proteine. arteriosclerozã prin întãrirea arterelor.. ceaiuri sau alte lichide se recomandã a nu se depãºi o cantitate de 1500 . fasolea. * Lipsa de respect ºi înþelegere a omului “modern” faþã de hrana consumatã creeazã..

indicãm. pe lângã sucul extras din plantele tinere. totuºi. a putea fi introdusã în mixer. toamna ºi primãvara. pag. Poate fi folosit ca medicament în tratarea anemiei. se administreazã 3 . se taie mãrunt. pentru a fortifica organismul. infarctului miocardic. Sucul astfel obþinut conþine cele mai valoroase elemente necesare organismului.30 centimetri (înainte de spic). Tulpinile de orz verde. cu 30 minute înainte de masã. colitei. de douã ori pe an. În general. orezul verde are efecte remarcabile asupra organismului. CURA CU SUC DE ORZ VERDE Ca plantã.PARTEA CAPITOLUL ÎNTÂI I CURELECUPRODUSENATURALE 1. a fost descoperit de doctorul Voschihide .200 mililitri de apã cãlduþã. se recolteazã (tãind cu secera sau un cuþit bine ascuþit. restabilirea organelor bolnave ºi împiedicarea îmbãtrânirii celulelor. o linguriþã din aceastã pulbere se dizolvã în 150 . Eficienþa sucului (plante tinere de orz verde) în terapia bolilor ºi întreþinerea stãrii de sãnãtate este rezultatul a 13 ani de cercetãri intense privind nutriþia omului. gastritelor. cu înghiþituri mici. Prin compoziþia sa. Se poate consuma în cure de 3 . se spalã bine. doctor în medicinã. bine salivat. minerale precum ºi alte elemente esenþiale. 45 . vitamine. consultarea unui “medic” naturist. ulcerului. etc. În Japonia. în special. cirozelor. se îmbibã cu puþinã apã ºi se macinã pânã devine pastã pentru. preparatã ca suc. diabet. orzul verde este un aliment foarte valoros. afecþiunilor oculare. se obþine pulberea de orz. se bea.4 sãptãmâni. în vederea obþinerii unei noi surse de substanþe necesare întreþinerii sãnãtãþii.4 pahare pe zi. absolvent al Universitãþii Kumamote din Japonia.Hagiware. ajunse la înãlþimea de 25 . astm bronºic. de la suprafaþa pãmântului). asigurând organismului uman enzime.

Confirmarea o primim din cele mai vechi timpuri. adesea. Reþinem: spanacul este alimentul de bazã în tratarea intestinului ºi. 46 . C U R A C U S U C D E S PA N A C Spanacul ca ºi sucul obþinut este cel mai important compus în tractul digestiv (stomac. ajutã procesul de refacere a organelor bolnave în ulcer duodenal. de 11 ori mai mult calciu decât laptele proaspãt. cele mai grave constipaþii. Specificãm cã vindecarea naturistã. acestea se datoreazã acumulãrilor diverse. furunculoza. din cauza consumului de cereale (preparate termic). de 25 ori mai mult potasiu decât banana. cu deosebire.6 sãptãmâni sau chiar douã luni. sucul de spanac. Sângerarea gingiei ºi degenerarea pulpei dentare este o manifestare foarte rãspânditã. De asemenea. de 23 ori mai multã biotinã (factor din grupul vitaminelor B) decât laptele. este cel mai bun mijloc natural pentru curãþirea ºi regenerarea tractului digestiv. uneori. Cauza acþiunii laxative este conþinutul mare de acid oxalic. de 11 ori mai mult fier decât þelina. umflarea membrelor. degenerarea nervilor. în ceea ce priveºte energia ºi vitalitatea organismului. este cunoscut ºi trebuie consumat ca atare. 2 . de 10 ori mai multã vitamina B1 decât în spanac. în câteva zile sau “maximum” sãptãmâni. De asemeni. deficienþa glandelor suprarenale ºi a tiroidei. intestinul subþire ºi gros. în scurt timp. în menþinerea unei sãnãtãþi perfecte a “complexului” digestiv. Acþiunea sa. Un efect secundar. dupã 5 . acestea depinzând de organism ºi de gravitatea bolii. când se cunoºteau calitãþile curative ale spanacului. aceasta este o formã uºoarã de scorbut. defecte în funcþionarea inimii. pag. dureri de cap (inclusiv migrenele). slãbiciune. pe cale naturalã. convulsii. de asemenea. abcesele dentare. nu este o vindecare miraculoasã (spectaculoasã). face ca efectul vindecãtor sã se manifeste. se ºtia cã spanacul fiert sau preparat prin mijloace tradiþionale este foarte dãunãtor organismului. hipo ºi hipertensiune. tendinþe hemoragice. în sucul de spanac sau de morcovi. fiind o cale a bunului simþ. duoden). rezultatã din lipsa anumitor elemente ce se gãsesc. artrite. este o vindecare discretã ºi fãrã complicaþii asupra altor organe. reþinem. remarcabile. fizice sau psihice. Începând cura de orz se constatã. pe care ansamblul fizic ºi psihic uman le acumuleazã ºi care se manifestã prin absenþa unor compuºi de bazã ai organismului uman. efecte benefice. dureri reumatice. nefritele.Comparativ cu alte plante. anemie pericenoasã. tulburãri ale vederii. Consumat în cantitãþi de o jumãtate litru pe zi (suc) a vindecat. din contrã. zahãr ºi a altor alimente total nepotrivite. Încã o datã. conþine de 250 ori mai multã vitamina A decât salata. al spanacului. de 7 ori mai multã vitamina C decât portocala. este prevenirea pioreei (infecþia gingiilor).

Cura se repetã pânã la vindecare. transpiraþie. CURA CU CIMBRIºOR DE CÂMP (INDICAÞII DEOSEBITE ÎN ALCOOLISM) Patru linguri plantã bine mãrunþitã se amestecã cu 5 . Asociat (în pãrþi egale) cu pãtlagina îngustã. ficatul. a secreþiilor abundente ale bronhiilor. incontinenþã urinarã (la copii ºi bãtrâni). leucoree (poalã albã) scurgeri. apoi se amestecã. Ajutã în tratarea durerilor nevralgice. paralizia coardelor vocale. Indicat în clorozã. poliurie.6 linguri apã rece. pe lângã uzul intern se poate administra ºi direct extern pe organele bolnave. în repaus. 6. Ajutã în reglarea ciclului neregulat. inflamaþii ale ovarelor. Se strecoarã prin tifon ºi se pãstreazã în termos. Se lasã acoperit pânã la macerare totalã (dupã caz) ºi se strecoarã prin tifon. 5. CURA CU CEAI DE CIMBRU O linguriþã de plantã (bine mãrunþitã) se macereazã cu o lingurã de apã rece. dupã administrare. apetit ºi sete crescute. cancerul limbii. ulterior. faciale.3. în spasmele organelor pelviene (genitale). hidropizie. Ajutã în tulburãrile sistemului limfatic. 4. Ceaiul se preparã ºi se consumã “pe loc”. pag.ºORICELULUI Se preparã ca la reþeta precedentã. afecþiuni uterine. timp de 5 minute. Se preparã infuzie concentratã cu care se face gargarã. Vindecã tumorile cancerigene de pe laringe. furunculozã ºi comedoane. pot apare senzaþii de greaþã. cu un litru de apã caldã ºi se lasã. 47 . în menopauzã. de asemeni. junghiuri intercostale. în crampele abdominale. folosind aceeaºi cantitate de plantã (transformatã în pulbere). tiroida. vomã. stomacale ºi menstruale. pancreasul ºi splina de factorii patogeni. se introduce apoi compoziþia în apã caldã (250 de mililitri). Se administreazã o linguriþã la 15 minute. pentru acestea din urmã. de mai multe ori pe zi. 5 minute. cancerul organelor pelviene. CURA CU CEAI DE SÂNZIENE (DRÃGAICÃ) Se preparã ca la reþeta 3. Ajutã la vindecarea bolilor de piele (chiar ºi a celor de naturã canceroasã). CURA CU CEAI DE COADA . eficienþa se manifestã pregnant în combaterea afecþiunilor cãilor respiratorii. proaspãt fiind ºi deosebit de util. astm bronºic. Ceaiul de sânziene curãþã rinichii. tuse convulsivã. hiperperisaltism. în rãni. pielonefrite.

15 g. mãtase de porumb . Se respectã strict regimul alimentar (e vorba despre o alimentaþie normalã. flori de soc .10 grame. o canã dimineaþa. Se bea neîndulcit. În perioada sezonului. Se alterneazã tratamentul cu frunze ºi fructe pe toatã perioada anului. 10. Se poate continua tratamentul.15 grame.40 grame. De asemeni. C U R A Î N TA B A G I S M Se procedeazã la fel ca la reþeta precedentã. aceleaºi proporþii ºi cantitãþi.Combinat cu ceai de coada . pânã în momentul în care persoana respectivã simte repulsie la motivaþia fumatului. mai multe zile în ºir. preparat la rece ( douã linguri frunze bine mãrunþite se pun la macerat cu 250 mililitri de apã rece ºi se lasã în repaus timp de 6 ore) se administreazã douã cãni pe zi.calului. Sub formã de extract apos. încet. dupã care se strecoarã prin tifon. 48 . acesta se poate înlocui cu cimbru de culturã. Se pune amestecul în apã caldã ºi se lasã la macerat 5 minute. folosind aceleaºi ingrediente. volburã .10 grame. în afara sezonului. 7 . coji de cruºin . se amestecã cu douã linguri apã rece ºi se lasã la macerat timp de 5 minute. Se infuzeazã numai o jumãtate de minut dupã care se strecoarã prin tifon. ajutã fumãtorii (în cazul în care doresc aceasta) sã renunþe la fumat. apoi dupã mesele principale câte o canã (la prânz ºi seara). Se bea dimineaþa. 8 . timp de 7 zile. se consumã fructele proaspete (100 . Se beau douã cãni pe zi. gãlbenele ºi salvie (în pãrþi egale) se administreazã 3 cãni pe zi cu tincturã miraculoasã III (vezi 807). OVIDIU B OJOR) Frunze de afin se preparã prin infuzie (o lingurã la o canã apã). pag. lunar. 9 .200 grame pe zi). mestecatã. douã sãptãmâni. Din fructele uscate se foloseºte doar o cantitate de 50 grame. C U R A Î N TA B A G I S M C U O B L I G E A N Ã Rãdãcina acestei plante. C U R Ã D E S L Ã B I R E ( Î N C A Z D E O B E Z I T AT E ) Se recomandã a se consuma ceai preparat din 6 plante: pãpãdie (planta întreagã) . CURA ÎN DIABET (DUPÃ DR. Se ia o lingurã din amestecul de plante enumerate. Aceastã curã este bine sã nu se facã mai mult de 7 zile pe lunã. prin congelarea fructelor sau prin uscarea lor (pe care o recomandãm). la o orã dupã micul dejun.10 grame. frunze de mesteacãn . În cazul în care ne lipseºte cimbriºorul de câmp. naturalã). infuzia de pedicuþã preparatã din 5 grame plantã (pãrþile aeriene) la 150 mililitri de apã. timp de 14 zile pe lunã.

dupã care se strecoarã prin tifon. coajã de scumpie. ceaiuri preparate din zmeur. emolient. CURA ÎN EMFIZEM PULMONAR Curã cu sucuri timp de douã luni (vezi 85) ºi alimentaþie vie (vezi reþetele “bucãtãriei fãrã foc). O linguriþã scoarþã de stejar (pudrã) se pune în 250 mililitri de apã fierbinte. de 4 ori pe zi (100 ml). Se poate consuma pe toatã perioada unei zile (sau a mai multora) o cantitate oarecare de mere (un mãr la douã ore). chimen. curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). rãdãcinã de limba . bineînþeles. Se fierbe timp de 30 de minute.10 grame.20 grame. Se respectã strict regimul dietetic. se administreazã ceai preparat din cerenþel . vezi 806). CURA ÎN DIAREE În 500 mililitri apã fierbinte se pune o lingurã miez de nucã mãcinat. se amestecã bine. pentru ca eficienþa lor sã fie maximã. curã de 30 zile. antiulceros. dupã caz. regim strict de hranã vie de la 6 luni pânã la un an.20 grame. troscot . Se administreazã o lingurã de 3 ori pe zi.10 grame. diuretic. 13.douã grame. pag. tei. afin (frunze) .calului . 12. Ulterior. o datã pe zi. Indicãm. Pe lângã diabet. CURA ÎN DIABET (DUPÃ T EODORA . frunze de coacãz. Se pun în apã rece. salvie. etc. de cãtinã (vezi 738) sau de lãmâie. cinci-degete . gutui. urzici . se ia vasul de pe foc ºi se adaugã o lingurã amestec din plantele enunþate mai sus (care au fost macerate cu douã linguri de apã rece). Pentru persoanele mai sensibile. consecutiv cu cura de ienupãr (vezi 86). se acoperã ºi se lasã 10 minute. Frunzele de afin ºi mur se recolteazã înainte de coacerea fructului. gãlbenele . se acoperã ºi se lasã în repaus 20 minute. la fiert 30 grame teci de fasole într-un litru de apã. a fost strecurat prin tifon. silnic 20 grame. Se beau 3 cãni pe zi (în amestec cu tincturã miraculoasã II. proaspãt extras. O jumãtate de pahar de suc pe zi este calmant ºi cicatrizant al mucoaselor digestive. mur .30 grame. coada .INDREI STOICA ºI D ORU LARZA ) În primul rând. ceai din urmãtoarele plante: isop .30 g.30 grame. dupã ce. de asemenea. 14.40 grame. se poate consuma combinat cu puþinã miere.11. 49 .câinelui. se amestecã. CURA ÎN DIABET (DUPÃ JEAN V ALNET) Suc preparat din cartofi cruzi. Se administreazã 50 mililitri dimineaþa. De asemenea. însoþitã de tincturã miracol II (vezi 806) amestecatã cu 50 mililitri de apã. suc de morcovi. vindecã ulcerul gastroduodenal.

Salvie ºi vulturicã (câte 20 pag.12 luni regim de hranã vie strict. cimbriºor . pãtlaginã . Se respectã regim de alimentaþie naturalã.30 grame. Ceaiul se preparã din urmãtoarele plante: coada . între mese). ceai din cimbriºor .câmp (preparat ca la reþeta precedentã). muºeþel. 15. mesteacãn ºi coacãz . prin rotaþie. timp de 3 sãptãmâni. schinduf 30 grame. lumânãricã . pãstârnac ºi orz verde.20 grame.30 grame ºi afin. Consum zilnic lapte de hriºcã (douã linguri de fãinã integralã de hriºcã amestecate cu 150 mililitri de apã cãlduþã ºi miere. alun (muguri) . 3 cãni pe zi. coada calului. cald.30 grame. dupã gust). adãugând o linguriþã tincturã miracol III (vezi 807).20 grame. 17. curã cu polen (4 linguriþe dimineaþa ºi 4 la prânz. alimentaþie naturalã. Se preparã ceaiul ca la reþeta precedentã ºi se administreazã la fel. urzici. CURA ÎN GUTÃ Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). Valoare deosebitã o acordãm consumului de suc din þelinã. CURA ÎN GASTRITÃ Curã cu sucuri ºi cruditãþi. Se recomandã.de . sânziene (drãgaicã). În cazuri de gastroenteritã se recomandã ceai din urmãtoarele plante: nalbã mare (rãdãcinã) . Se continuã cura timp de un an de zile. De asemenea.podbal . cu pauzã de 10 zile. CURA ÎN EPILEPSIE Timp de douã luni. îndulcit cu puþinã miere. la interval de 10 zile. Se ia o linguriþã din acest amestec. de 3 ori pe zi. În puseu dureros se administreazã 20 picãturi tincturã de genþianã adãugate în ceai de gãlbenele .calului. Rãdãcinã de angelicã (pulbere finã. se consumã ceaiurile de mai jos. Se preparã ºi se administreazã ca mai sus. un gram.cucului (10 grame). curã cu boabe de ienupãr (vezi 86).20 grame. timp de douã luni (vezi 85). de 3 ori pe zi. de la 6 . 50 . Paracherniþã. creþiºoarã (câte 30 grame din fiecare). de asemenea. douã luni. saschin (câte 10 grame de fiecare). Strecurat prin tifon.negru (câte 20 grame). iarbã neagrã ºi mãtase de porumb (câte 10 grame). Suc de orz verde (vezi reþeta 1). douã cãni pe zi. curã de sucuri (vezi 85). înainte de masã cu 30 minute).100 ml suc de cartofi cruzi. ceaiul se administreazã în cantitate de 3 cãni pe zi. se macereazã cu o lingurã de apã rece (5 minute) dupã care se amestecã cu 250 mililitri de apã fierbinte. 3 pahare pe zi. curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). tincturã cu aloe (vezi 982). 16. ciuboþica .

19. O linguriþã pudrã din aceste plante se amestecã cu 250 mililitri de apã rece.ºoricelului. alternativ. În acelaºi timp. în fiecare zi. 30 grame urzicã. dimineaþa ºi seara. o linguriþã plante ºi o lingurã de apã rece amestecate. cimbriºor. vezi 972). 10 grame rostopascã. Se consumã puþin încãlzit ºi îndulcit cu miere. 20 grame coada . în 3 pãrþi pag. alimentaþie naturalã. anghinare ºi mãcriº (sau rubarbã). se toarnã ulterior 250 mililitri de apã caldã deasupra. alimentaþie naturalã. curã cu suc de orz verde (vezi 1). Ceai preparat din: vâsc ºi salcie albã (coajã. se iau 20 grame polen dimineaþa. troscot. C U R A Î N H E PAT I TA C R O N I C Ã Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). Se acoperã ºi se lasã la macerat 5 minute (dupã caz. dupã care se strecoarã prin tifon. 30 grame pãducel. câte 10 grame de fiecare).500 mililitri pe zi). se preparã prin infuzie. 10 grame lãsnicior. mãceºe ºi pãducel (pudrã) amestecate cu 250 mililitri de apã ºi lãsate la macerat 12 ore. o canã pe zi. în funcþie cât de caldã este apa). consumul sucului de morcovi (300 . în aceastã perioadã. 3 cãni pe zi.ºoricelului. Se alterneazã cu ceai de sânziene (drãgaicã). 20 grame pojarniþã. 21. alimentaþie naturalã. preparat tot prin infuzie. cu suc de orz verde (vezi 1).calului. 51 . se preparã ca la reþetele precedente. 1 8 . Câte 10 grame de vâsc. CURA ÎN HIPERCOLESTEROLEMIE (EXCES DE COLESTEROL) Cura cu sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). De asemenea. câte 10 picãturi de 3 ori pe zi. CURA ÎN HIPOGALACÞIE O linguriþã seminþe de fenicul (din ultima recoltã) se amestecã cu o lingurã de apã rece. curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). 20 grame coada . Se administreazã 3 cãni pe zi. gãlbenele. Se strecoarã ºi se administreazã de 3 ori pe zi. Se strecoarã prin tifon ºi se administreazã douã cãni pe zi.calului ºi þintiucã (câte 20 g). Indicãm. cu boabe de ienupãr (vezi 86). câte o canã.grame). Macerarea dureazã aproximativ 12 ore. 10 grame ienupãr. puþin încãlzit. timp de o lunã cu pauzã de douã luni. Tincturã de angelicã (rãdãcinã. curã cu ceai de vâsc (vezi 87). CURA ÎN HIPERTENSIUNE ARTERIALÃ Curã cu sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). 20. în cure de 14 zile. coada . Curã cu ceai de vâsc (vezi 87). ulterior cu 250 mililitri de apã caldã. ceaiuri preparate din: 20 grame ienupãr. Toate cele 3 combinaþii de ceai se preparã la fel. 15 grame coada . într-un vas. Ceai preparat din 5 grame pedicuþã. douã luni. înainte de masã (cu 30 minute). Pelin (10 grame).

tãrâþe proaspete (6 linguri pe zi). înainte de culcare. cea mai mare importanþã o are alimentaþia naturalã. salvie. CURA ÎN HIPOTENSIUNE ARTERIALÃ Curã cu ceai de vâsc (vezi 87). Ceaiul se preparã prin infuzie. îndulcit cu puþinã miere ºi amestecat cu o linguriþã tincturã miracol II (vezi 806) la canã. Se beau douã cãni pe zi. suc de orz verde (4 pahare pe zi. Pentru micºorarea intensitãþii secreþiei lactale (perioada de înþãrcare a pruncului). timp de douã luni ºi alimentaþie naturalã. De asemenea. câte 30 grame trifoi . ceai preparat (prin infuzie) din urmãtorul amestec de plante: câte 20 grame rozmarin. Se preparã ºi se administreazã la fel ca primul. 24.cucului. Se strecoarã prin tifon. Curã cu vin pentru inimã. CURA ÎN IMPOTENÞA SEXUALÃ Suc de tãrâþe (3 cãni pe zi). 3 pahare pe zi. Ceaiuri preparate din: câte 20 grame coada . 20 zile cu 90 zile pauzã. se bea ceai de salvie. proaspãt preparat prin infuzie. 25. câte 30 grame roiniþã ºi rozmarin plus 50 grame lemn dulce. Se toarnã apã caldã deasupra ºi se lasã la infuzat aproximativ douã minute. vezi 1). Se beau 3 cãni pe zi. curã cu ceai de vâsc (87). odolean. ca la reþetele precedente. câte 10 grame rozmarin ºi cimbru. urzicã. tei. Se maseazã uºor mamelonul cu frunze de pelin strivite sau cu frunze de anghinare. douã linguriþe de polen dimineaþa ºi la prânz. adãugând puþinã miere ºi tincturã miracol II (vezi 806). sulfinã ºi 20 grame pãducel. curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). de asemenea ceaiul de pedicuþã (o canã pe zi). De asemenea. ceai preparat din: câte 10 grame verbinã. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). amestecat cu o linguriþã tincturã miraculoasã II (vezi 806) la fiecare canã.cucului. vezi 700). grâu încolþit (de trei ori pe zi.egale. 52 . Indicãm. seara. CURÃ ÎN INSUFICIENÞÃ CARDIACÃ Curã de sucuri (vezi 85). Ceai preparat din coji de mere. 15 grame conuri de hamei. CURA ÎN INSOMNIE Curã de sucuri (vezi 85) timp de douã luni ºi alimentaþie naturalã. ciuboþica . se bea cald. salvie.roºu ºi crucea pãmântului (rãdãcinã). de asemeni. 10 grame pojarniþã. O linguriþã din acest amestec se pune într-o lingurã de apã rece. 23. pag. servind preparatele “bucãtãriei fãrã foc”. 25 grame lavandã ºi 50 grame ciuboþica . într-un vas potrivit ca mãrime ºi se lasã la macerat aproximativ 5 minute. 22. Ceai preparat din: 5 grame odolean (rãdãcinã).calului. 3 cãni pe zi. 3 linguri pe zi (vezi 901).

ºoricelului ºi coada calului. salvie ºi pãtlaginã. Reziduurile se aplicã extern. În acelaºi mod se trateazã afecþiunile esofagului. Aceste douã plante se fierb în clocot 3 minute (nu direct pe flacãrã). drãgaicã (sânziene) . îndulcit cu puþinã miere.30 g). Cea de-a doua. se lasã sã fiarbã în clocot 5 pag. mãturice. 27. douã cãni pe zi. câte 20 grame nãpraznicã. cald. Se beau douã cãni pe zi. De asemeni. anterior. foarte utilã este cataplasma caldã de coada . ceaiul trebuind sã fie cald. 2 6 . Se adaugã în compoziþia ceaiului tincturã miracol II (vezi 807). CURA ÎN LARINGITà ºI AFECÞIUNILE MALIGNE ALE LARINGELUI Pe fondul alimentaþiei naturale se consumã ceaiuri preparate din amestecuri de plante. câte 40 grame sânziene (drãgaicã). Se preparã ca la reþeta precedentã.Ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: 10 grame ciuboþica . Se face gargarã cu acest ceai cald. câte 30 grame gãlbenele. rozmarin ºi vinariþã. În afecþiunile maligne ale laringelui ºi esofagului se preparã aceleaºi ceaiuri mai concentrate. se beau douã cãni pe zi.calului dupã ce. Ambele ceaiuri se preparã prin infuzie (vezi reþetele precedente) ºi se folosesc zilnic pentru gargarã. O primã variantã a amestecului de plante ar fi: câte 20 grame de flori de tei ºi muºeþel. De asemenea. coada . Ceai preparat din amestec de plante: câte 10 grame muºeþel ºi anason. 20 grame ienupãr.20 g. Ceai de pedicuþã (vezi 809). caldã. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). la intervale de 30 minute. 53 . partea afectatã a fost unsã cu alifie de gãlbenele (vezi 1138). câte 30 grame podbal ºi gãlbenele.roºu. sub formã de cataplasmã. se recomandã ceaiul din lumânãricã (flori ºi frunze . de douã ori pe zi. Se poate administra un preparat dintr-un litru de apã fierbinte la care se adaugã 3 linguri de tãrâþe de grâu proaspete. câte 10 grame urzicã ºi turtiþã mare. muºeþel. îndulcit cu puþinã miere. din aceleaºi plante cu predominanta sânzienelor. sovârf ºi trifoi .cucului ºi câte 20 grame pãducel. 3 pahare pe zi. CURA ÎN RÃGUºEALà Pe fondul alimentaþiei naturale. se poate face gargarã cu ceai preparat numai din sânziene. cu care se face gargarã profundã. procedeul bine cunoscut al infuziei. Se preparã ca la reþeta 24. talpa gâºtei. C U R A Î N I N S U F I C I E N Þ A H E PAT I C à Douã luni curã de sucuri (vezi 85) pe fondul alimentaþiei naturale. în regiunea anterioarã a gâtului. nalbã mare. 28.

paracherniþã. se ia o linguriþã din amestecul de plante ºi se amestecã cu o lingurã de apã rece. 3 linguri de suc de afine bine amestecate cu 3 linguri miere de brad.4 cãni pe zi. frunze de mesteacãn ºi mãtase de porumb. câte 15 grame pojarniþã ºi pãpãdie.calului ºi mãtase de porumb ºi 20 grame nãpraznicã. Se toarnã deasupra 250 mililitri de apã fierbinte ºi se lasã la macerat (vasul acoperit) douã minute. se pot folosi. se pot lua. ºi 40 grame trifoi . 25 grame coada . 54 . coada . În litiaza cu oxilaþii: 10 grame boabe de ienupãr ºi câte 40 grame sânziene (drãgaicã).roºu. Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). De asemenea. Curã cu obligeanã (vezi 819). câte 30 grame coada . câte 20 grame ventrilicã. CURA ÎN LITIAZÃ URINARÃ (CALCULOZÃ URINARÃ) Curã de sucuri (vezi 85). câte 30 grame urzicã. timp de 5 minute. Se consumã în cure alternative de câte 14 zile. soc. de la 50 mililitri pânã la 450 mililitri pe zi.minute. Se strecoarã prin tifon dupã care se bea cu înghiþituri rare. Se strecoarã prin tifon ºi se administreazã 3 . În litiaza urinarã se pot folosi urmãtoarele amestecuri: câte 20 grame traista ciobanului.roºu. îndulcit cu puþinã miere. vocea revine în câteva ore. Se amestecã cu un sfert pahar de miere ºi se ia câte o linguriþã la fiecare 30 minute. 4 pahare pe zi. sânziene ºi pelin. douã luni. Curã cu suc de sfeclã roºie. Curã cu ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: 10 grame coada calului. În acelaºi sens. O linguriþã de pulbere din acest amestec se pune la macerat într-o lingurã de apã rece. gãlbenele. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). ceaiuri preparate din urmãtorul amestec de plante: câte 10 grame mãceºe (fructe). 30. lãsând compoziþia la macerat timp de 5 minute. timp de 15 minute. Respectând întocmai aceastã reþetã. 29. cu înghiþituri mici ºi bine salivate. bine salivat. Se adaugã ulterior 250 mililitri de apã fierbinte ºi se lasã astfel în repaus 3 minute. Se strecoarã prin tifon ºi se adaugã puþinã miere (dupã gust).calului ºi trifoi . douã luni. Toate cele 3 ceaiuri se preparã la fel. turiþã mare ºi verbinã. pe fondul alimentaþiei naturale. cel puþin 2 litri ceai pe zi. CURA ÎN LEUCEMIE Curã cu sucuri (vezi 85). 6 linguri ceai pe zi. Decoctul rãdãcinii de oul-iepurelui ºi fructe de mãceºe (cantitãþi egale) împiedicã formarea pag. strugurii ursului ºi toporaº. pe fondul alimentaþiei naturale.ºoricelului. urzicã moartã (galbenã). În litiazele mixte. câte 30 grame splinuþã. o jumãtate de linguriþã seminþe de anason se fierb în 250 mililitri de apã. de asemenea.

la ora 8 dimineaþa.calului (vezi 1249) dupã ce partea interesatã a fost unsã cu alifie de gãlbenele (vezi 1138). coada . 33. urzicã. Ulterior. se aplicã alifie de gãlbenele (vezi 1138). Se continuã. CURA ÎN MASTOZA CHISTICÃ (BOALÃ A GLANDELOR MAMARE) Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). se bea un pahar suc de mere. la fel ca în zilele precedente.ºoricelului. imediat dupã aceea. din 15 în 15 minute. 32. Se face baie de ºezut. ulterior.calului. Se aplicã pe regiunea rinichilor ºi hipogastru priºniþe (cataplasme) calde de coada . se beau douã pahare suc de mere. A doua zi se procedeazã la fel. seara. se reia cura din ziua precedentã. A treia zi. gãlbenele. dupã ce a fost macerat timp de 5 minute într-o lingurã de apã rece. De asemenea. cu suc de mere. se preparã ceai din amestecul urmãtoarelor plante: 20 grame pojarniþã (sunãtoare). un pahar suc de mere. cu preparat din coada . Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). Dimineaþa se beau 250 mililitri ceai preparat din amestec de plante: muºeþel. se poate administra puþinã tincturã miracol II (vezi 806). O linguriþã din acest amestec. câte 30 grame creþiºoarã.roºu. 3 pahare pe zi.calului (vezi 1249). dimineaþa. coada . se administreazã o canã ceai de ceapã îndulcit cu puþinã miere înainte de culcare. 31. se consumã 50 mililitri de ulei de mãsline.calculilor în litiazele urice ºi calcice. 55 . o datã pe sãptãmânã. Zilnic. Extern. pojarniþã. pe fondul unei alimentaþii naturale. 3 zile. pe fondul alimentaþiei naturale. 12 ore nu se mãnâncã nimic. Se beau 3 cãni pe zi. În funcþie de particularitãþile fiecãruia. nu se consumã nici un fel de aliment. Se beau douã cãni pe zi.ºoricelului. peste 30 secunde se beau 200 mililitri de ulei de mãsline ºi. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). CURA ÎN LITIAZÃ BILIARÃ Seara. se face o clismã cu ceai de muºeþel. În prima zi. terci preparat din cartofi pag. din douã în douã ore. gãlbenele ºi coada . se infuzeazã în 250 mililitri de apã fierbinte. Se aplicã pe regiunea rinichilor perna cu pedicuþã. coada calului. timp de douã luni. de la ora 8 dimineaþa pânã la aceeaºi orã. amestecat cu 20 mililitri de suc de cãtinã (vezi 738) sau 40 mililitri de suc de lãmâie. pânã seara la ora 20. timp de douã ore. urzicã ºi câte 40 grame trifoi . CURA ÎN LITIAZÃ URINARÃ Timp de trei zile se beau numai sucuri (vezi 85). A doua zi. în amestec cu tincturã miracol III (vezi 807).

baie de aburi. vezi capitolul “Bãi”) se poate face zilnic. la care se adaugã tincturã miracol III (vezi 807). Se poate face. Dupã un repaus de 3 minute se strecoarã prin tifon ºi se administreazã 3 cãni pe zi. Se infuzeazã compoziþia în 250 mililitri de apã fierbinte. coada . Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). sânziene (drãgaicã). Ulterior.calului. îndulcit cu puþinã miere ºi amestecat cu puþinã tincturã miracol III (vezi 807). pe fondul alimentaþiei naturale. douã pahare pe zi. Curã cu ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: câte 20 grame de flori de soc. Curã cu ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: câte 10 grame traista . pojarniþã (sunãtoare) ºi pãducel. douã luni. O linguriþã din acest amestec de plante (fin mãrunþite) se macereazã. 30 grame traista . pag. Ceaiuri preparate din urmãtorul amestec de plante: 10 grame limba . 3 pahare pe zi. C U R A Î N M E N O PA U Z à Curã cu sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). comprese cu tincturã de plante. 34.calului. de asemenea. urzicã moartã ºi frunze de mesteacãn. pojarniþã (sunãtoare). hriºcã. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). ca la reþetele precedente.cruzi (cataplasmã). splinuþã. Se pot expune sânii în vaporii degajaþi pe timpul preparãrii ceaiului de gãlbenele sau de coada . câte 20 grame coada . Ceaiul se preparã prin infuzie. Se aplicã. salvie. Se aplicã pe abdomen comprese din coada .ºoricelului. coada .ºoricelului. timp de 5 minute într-o lingurã cu apã rece. câte 25 grame creþiºoarã. câte 20 grame de frunze de urzicã. Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). se poate executa masajul tãlpii piciorului (punctele limfatice). frunze de zmeur.ciobanului. roiniþã ºi talpa gâºtei. 56 . Se continuã administrarea acestui ceai ºi dupã oprirea hemoragiei. ca la reþetele precedente. pe fondul alimentaþiei naturale. creþiºoarã ºi coada . Se preparã prin infuzie. baia rece (Kuhne. Se beau douã cãni pe zi (dimineaþa ºi seara). Curã cu suc de orz verde (vezi 1). 36. la fel. muºchi de Islanda ºi roiniþã.calului (vezi 818) ºi ceai de traista ciobanului (vezi 811). 15 minute. de 3 ori pe sãptãmânã.câinelui. pânã la vindecare completã. douã luni. pe ambii sâni. 3 5 .ºoricelului.calului ºi coada . Curã cu suc de orz verde (vezi 1). câte 25 grame salvie. se consumã douã cãni pe zi. îndulcit cu puþin miere. 3 pahare pe zi. CURA ÎN MENOMETRORAGII Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). o linguriþã la fiecare canã. pe fondul alimentaþiei naturale. CURA ÎN NEFRITà CRONICà (GLOMERULO) Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). cu pauzã în perioada ciclului menstrual. Curã cu ceai din coji de mere (vezi 813).ciobanului.

CURA ÎN NEVRALGIA I N T E R C O S TA L Ã . 38. douã linguriþe dimineaþa ºi douã la prânz. câte 30 grame muºeþel ºi verbinã de câmp. muºeþel. pe fondul alimentaþiei naturale. vezi 807). pe fondul alimentaþiei naturale. pag. ca la reþetele precedente. Masaj pe abdomen. Pe zona dureroasã. pânã la glezne (timp de 3 minute).calului. urzicã. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). Masaj cu tincturã de coada . câte 30 grame urzicã. În nevralgia intercostalã. Se strecoarã prin tifon ºi se adaugã la apa de baie. Cura cu suc de orz verde (vezi 1). vezi 807). Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). fructe ºi frunze la 5 litri apã. 57 . Se toarnã apã pe genunchi. cu apã ºi oþet (în pãrþi egale).calului.cocoºului (Rumunculs acer). SCIATICÃ Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). cataplasmã de coada .ºoricelului ºi arnicã. O lingurã iederã (bine mãrunþitã) se pune la fiert cu 250 mililitri de apã rece. Plimbãrile desculþ. curã cu ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: câte 10 grame sulfinã ºi lumânãricã. 3 pahare pe zi. mersul prin apã rece. cimbru. Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). recomandãm bãi ºi cataplasme cu infuzie de soc (vezi 815). câte 20 grame sunãtoare.37. Curã cu polen granulat. 3 linguri pe zi. CURA ÎN NEURASTENIE Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). Cataplasmã cu seminþe de in pe zona dureroasã. Curã cu ceaiuri preparate din urmãtoarele amestecuri de plante: 20 grame pãducel. câte 20 grame bãnuþei. Bãi cu infuzie de soc. câte 15 grame de frunze de mur ºi flori de hamei. douã pahare pe zi. timp de 30 zile cu 3 luni pauzã. de 3 ori pe sãptãmânã. cimbriºor. vara. Se beau douã cãni pe zi. se aplicã alifie de gãlbenele (vezi 1138). douã linguriþe dimineaþa ºi douã la prânz.ºoricelului.ºoricelului (vezi 957) ºi tincturã de gãlbenele (vezi 1138). se beau 3 cãni pe zi (în fiecare canã adãugând o linguriþã tincturã miracol III. Ceaiul se preparã prin infuzie. Curã cu tije de pãpãdie (vezi 138). Curã cu ceai din coji de mere (vezi 812).cucului. Se beau 3 cãni pe zi (în fiecare canã adãugând o linguriþã tincturã miracol III. 200 g flori. douã luni. douã luni. În nevralgia sciaticã se pot face frecþii cu suc proaspãt de piciorul . Curã cu sirop pentru inimã. salvie ºi mentã. 30 grame coada . coada . Curã cu suc de orz verde (vezi 1). salvie ºi ciuboþica . pe miriºte sau pe nisip (masajul tãlpilor de la picioare). Ceaiurile se preparã prin infuzie (vezi reþetele precedente). De 3 ori pe sãptãmânã. timp de 3 minute. De asemeni. perna cu pedicuþã ºi cimbriºor. coada . 3 pahare pe zi. Curã cu polen. ulei de muºeþel (vezi 999) ºi suc de pojarniþã (vezi 992). 40 grame roiniþã.

valerianã ºi rutã. Pernã cu pedicuþã. 41. aºezatã pe regiunea vezicii urinare.calului. cel puþin douã luni. CURA ÎN OTITE Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). într-un vas potrivit ca mãrime. Se încãlzeºte puþin ºi se lasã la macerat încã câteva minute. Ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: câte 10 grame porumb stigmente. dupã care se unge urechea cu alifie de gãlbenele. Se strecoarã prin tifon. cel puþin 6 luni. pãtlaginã ºi gãlbenele ºi 30 grame salvie. mai multe zile la rând. 250 mililitri de apã fierbinte ºi se lasã în repaus douã minute. timp de 5 minute. Calmeazã durerile ºi grãbeºte vindecarea. într-un vas (potrivit ca mãrime). Curã cu ceaiuri preparate din urmãtorul amestec de plante: câte 20 grame coada . Se strecoarã prin tifon. strugurii ursului. O linguriþã din acest amestec se macereazã într-o lingurã de apã rece. Se beau douã cãni pe zi. folosi compresa caldã cu moare (zeamã de varzã muratã) aplicatã pe urechi. 30 minute. de asemenea. 58 . ulterior. aplicând pe ochi comprese calde. CURA PENTRU OCHII CARE LÃCRIMEAZÃ Alimentaþie naturalã. splinuþã. cu lichidul obþinut se procedeazã la spãlãturi ale urechii. Se poate. Odatã la douã zile. timp de 10 minute. Se preparã ca mai sus.roºu ºi muºeþel. timp de o orã. câte 15 grame cerenþel ºi creþiºoarã. 250 mililitri de apã fierbinte. CURA ÎN OLIGURIE Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85) cel puþin douã luni. De asemenea: câte 20 grame silnic. 20 grame vulturicã ºi 30 grame coada . aceºtia rãmân închiºi încã 30 minute. 40.39. O linguriþã din acest amestec se macereazã timp de 5 minute într-o lingurã de apã rece.ºoricelului ºi câte 30 grame gãlbenele ºi trifoi . câte 20 grame trifoi . se toarnã deasupra. Ulterior. o datã pe zi.roºu.calului. se tamponeazã cu vatã îmbibatã în tincturã miracol III (vezi 807). pag. cimbriºor sau 3 picãturi suc de urechelniþã. Ceai preparat din rãscoage. paracherniþã. se beau douã cãni pe zi. îndulcit cu puþinã miere. Ceaiuri preparate din urmãtorul amestec de plante: câte 10 grame silur. douã cãni pe zi. salvie ºi coada . Se lasã la macerat 3 minute. Trei linguriþe din acest amestec se pun la macerat cu 500 mililitri de apã rece (12 ore). Se pot face bãi de aburi cu ceai de urzicã. dupã care se strecoarã prin tifon. se pun în urechi 3 picãturi ceai de muºeþel. La îndepãrtarea compresei de pe ochi. Ulterior se toarnã deasupra.

Sirop pentru inimã. compresã cu tincturã miracol II (vezi 806). câte 40 grame trifoi . cu înghiþituri rare. cel puþin douã luni. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). se bea o canã de ceai înainte de culcare. 20 grame talpa gâºtei. etc). pe durata a 3 ore. se bea cald. timp de 12 ore. Pentru ascarizi: o ceapã de mãrime mijlocie se taie mãrunt ºi se pune la macerat în 250 mililitri de apã rece. Ceai preparat din amestec de plante: 20 grame sunãtoare. Ceai preparat din coji de mere (vezi 812). ulterior. Se strecoarã ºi se administreazã 50 mililitri la fiecare 30 minute. Tincturã de genþianã. Ulterior. 250 mililitri de apã rece ºi se lasã la macerat. 4 3 . cimbriºor. Se amestecã cu 10 mililitri ceai de pelin (vezi 810). consecutiv. 3 linguri pe zi. Curã cu seminþe fin mãrunþite de dovleac (în funcþie de vârsta fiecãruia. 30 grame vinariþã ºi 40 grame pãducel. Se amestecã ambele lichide. coada . C U R A Î N PA R A Z I T O Z E I N T E S T I N A L E Alimentaþie naturalã (vezi reþetele ºi sfaturile “bucãtãriei fãrã foc”). 10 ani . o astfel de cantitate. timp de 7 zile. prânz ºi seara). Se bea în cursul unei zile. Peste reziduurile ce au rãmas. Se consumã aceastã compoziþie. cu pauzã de 21 zile. 15 picãturi cu 30 minute înainte de masã. câte 30 grame urzicã. în fiecare dimineaþa. Se macinã fin 150 grame seminþe de dovleac ºi se amestecã cu 200 mililitri lapte proaspãt (nefiert!). se toarnã aceeaºi cantitate apã fierbinte ºi se lasã la macerat o orã. se curãþã de coajã ºi se mãrunþesc fin. 44. îndulcit cu puþinã miere. se consumã. înainte de masã. se administreazã douã linguri de ulei de ricin.100 grame. În oxiurozã. se beau una sau douã cãni. Acest tratament se face 3 zile. într-un vas acoperit.4 2 . Pentru palpitaþiile diurne. se bea o canã cu ceai de pelin (vezi 810). pe toatã perioada zilei. exemplu: 1 an . C U R A Î N PA L P I TA Þ I I Curã cu sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). pelin ºi frunze de afin. dimineaþa. 59 . se preparã ceai din amestec de plante: câte 20 grame buruianã de ceas rãu (Tanacetum vulgare). Alifie de gãlbenele (vezi 1138). cel puþin douã luni. Se amestecã compusul cu miere naturalã de albine (cât cuprinde). 3 pahare pe zi. înainte de mese (dimineaþa. timp de 12 ore.ºoricelului pag. Se iau 30 grame seminþe de dovleac (din ultima recoltã). Ceai preparat prin infuzie (vezi precedenta) din urmãtorul amestec de plante: 10 grame mãturice.cucului. CURA ÎN BOALA “PARKINSON” Recomandãm curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). Pentru palpitaþiile nocturne.roºu. ulterior. pe fondul alimentaþiei naturale.10 grame. Se preparã prin infuzie (vezi reþetele precedente). încet. obþinând 500 mililitri ceai. ciuboþica . pe nemâncate. o canã înainte de culcare ºi una dimineaþa. pe regiunea ombilicalã.

e bine sã se consume seminþe de dovleac. timp de douã ore. Pe acest fond. 4 5 . câte 14 zile cu reþeta precedentã (ceai din amestec de plante). Se adaugã 250 mililitri de apã fierbinte ºi se lasã la macerat câteva minute. salvie. alternativ. C U R A Î N PA R O T I D I T Ã Alimentaþie naturalã.fraþi .calului. 60 . ca la reþetele precedente. 4 6 . Curã cu ceai de vâsc (vezi 87). vezi 806). dimineaþa.pãtaþi. se administreazã 100 mililitri de apã de grâu. muºeþel. Bãi calde ale membrelor (vezi 1348). O linguriþã din acest amestec de pulberi se macereazã. de asemeni. Ceai preparat din amestec de plante: 10 grame sânziene (drãgaicã). câte 20 grame trei . ulterior apelând la masaj cu alifie de gãlbenele (vezi 1138). Curã cu apã de grâu. înainte de masã. 150 mililitri pe zi. Se beau 3 cãni pe zi (la fiecare canã se adaugã o linguriþã tincturã miracol II. salvie. într-o lingurã de apã rece. timp de douã luni. în cure de câte 14 zile. douã cãni pe zi. 3 pahare pe zi. pe fondul alimentaþiei naturale. În cazul retenþiei urinare se consumã apã de grâu.ºi coada . coada . Dupã ce se strecoarã prin tifon. se beau câte douã cãni pe zi. pe stomacul gol. câte 30 grame strugurii ursului ºi coada . pag. C U R A Î N A F E C Þ I U N I L E P R O S TAT E I Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). Se beau 3 cãni pe zi. Ceaiurile se consumã alternativ. urzicã moartã. 30 grame coada . de 3 ori pe an. Curã cu propolis (vezi 108).ºoricelului. timp de 5 minute. Dupã ce se strecoarã.ºoricelului. Ceai de rãscoage. muguri de pin. se foloseºte cimbriºor. alternativ cu suc preparat din mãcriº de pãdure. Ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: câte 10 grame de frunze viþã de vie. 12 ore. Se ia o linguriþã din amestec ºi se pune la macerat cu 250 mililitri de apã rece. se administreazã 3 cãni pe zi. cu durata de 15 minute. Compresã cu zeamã de varzã (caldã) aplicatã pe ureche. coada . Curã cu tincturã de aloe (vezi 990). De asemenea: 20 grame coajã de stejar ºi 30 grame valerianã (rãdãcinã). se fac cure de 3 sãptãmâni. timp de 3 zile. comprese cu tincturã miracol III (vezi 807).calului. Curã cu granule de polen (vezi 151). Se preparã prin infuzie. Se fricþioneazã coloana vertebralã cu tincturã de coada . Curã cu suc de orz verde (vezi 1). îndulcit cu puþinã miere de albine ºi puþin adaos de tincturã miracol III (vezi 807). Alifie de gãlbenele pe regiunea parotidei. Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86).calului ºi gãlbenele.ºoricelului ºi câte 20 grame podbal. În cazul tulburãrilor de prostatã. Se preparã prin infuzia unei linguriþe de amestec (maceratã întro lingurã de apã rece) în 250 mililitri de apã fierbinte (vezi reþetele precedente).

se consumã douã cãni pe zi. trifoi . 4 pahare pe zi. CURA ÎN PRURIT SENIL Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). frunze de nuc ºi iarbã mare. câte 20 grame nalbã mare (rãdãcinã) ºi ventrilicã. dimineaþa. Bãi cu ceai de nalbã. În uz extern: câte 20 grame coada . Se preparã prin infuzie (vezi una din reþetele precedente). 30 grame vinariþã ºi câte 20 grame schinel ºi pãducel.calului. se adaugã. Ceaiul se preparã prin infuzie. 48. salvie. Se preparã prin infuzie (vezi reþeta precedentã). þintaurã. Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). care dureazã 10 minute.pãtaþi. îndulcit cu puþinã miere.ºoricelului ºi coada calului. douã luni pe an. pe fondul alimentaþiei naturale. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). câte 20 grame coada . þintaurã. pe fondul alimentaþiei naturale. Curã cu polen (vezi 151). Curã cu suc de orz verde (vezi 1). O linguriþã pag. gãlbenele.roºu ºi 50 grame urzicã. Se beau douã cãni (astfel de ceai) pe zi.pãtaþi. Se beau douã cãni pe zi.fraþi .ºoricelului. se strecoarã prin tifon. îndulcit cu puþinã miere. ca la reþeta precedentã. câte 20 grame pãducel. trei . 49. pe fondul alimentaþiei naturale. coajã de stejar. Se aplicã pe piele sub formã de comprese. În uz extern: 10 grame lavandã. 3 linguriþe. O lingurã din amestecul de plante (bine mãrunþite) se fierbe în apã (nu pe flacãrã) câteva minute. îndulcit cu puþinã miere. ventrilicã. coada . Dupã infuzare. la fiecare canã. mesteacãn alb ºi trei . 20 grame coada . Ceai din amestec de plante: câte 10 grame tei. câte 40 grame coada . CURA ÎN PSORIAZIS Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). fumãriþã. 3 pahare pe zi.ºoricelului. coajã de salcie albã. ceai sedativ preparat din: 10 grame valerianã.47.fraþi . pãpãdie. câte 30 grame gãlbenele. Curã cu tije de pãpãdie (vezi 138). 12 ore. 61 . Ceai preparat din amestec de plante: câte 10 grame coajã de stejar.calului ºi 30 grame coada . seara ºi la prânz.calului. CURA ÎN PRURIT (MÂNCÃRIMI ALE PIELII) Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). coada . când încã mai este lichidul cald. o linguriþã tincturã miracol III (vezi 807).ºoricelului. Se aplicã pe piele alifie de gãlbenele sau ulei de in. Se aplicã sub formã de compresã. cel puþin douã luni pe an. De asemeni. Plantele (bine mãrunþite) se macereazã într-un litru de apã rece.calului ºi 30 grame coada . Ceai preparat din amestec de plante: câte 10 grame pãpãdie.

în scleroza multiplã ºi atrofia muscularã. 62 . coada . accent.câinelui (frunze). Se beau 3 cãni pe zi (în fiecare canã. se adaugã (pentru macerare. 30 grame coajã de stejar. La fel.calului (vezi 955). CURA ÎN RAHITISM Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85).ciobanului (vezi 967).ºoricelului. nalbã ºi rostopascã. timp de 12 ore. mesteacãn alb. 3 pahare de 100 mililitri fiecare. de mere. cu ulei de mãsline. Se beau 3 cãni pe zi. de douã ori pe zi. în cure de 14 zile.calului ºi coada . Curã cu suc de orz verde (vezi 1).pãtaþi. indicãm a se folosi preparatul (prin decoct) de nuci verzi. coada . o linguriþã amestec de plante se macereazã în 250 mililitri de apã rece. 3 pahare pe zi. Curã cu ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: 10 grame ciuboþica cucului. Se preparã macerat. Curã heliomarinã. vezi 807). timp de 20 minute. C U R A Î N R E TA R D P S I H O . sub formã de compresã caldã.calului. 50. Curã cu polen (vezi 151). pe zona afectatã. se bandijoneazã cu bandaj îmbibat cu suc de gãlbenele (vezi 866) sau suc de urechelniþã (vezi 871). pe fondul alimentaþiei naturale.din acest amestec se pune la macerat. la prânz ºi seara. pe zi. vezi 1040) se adaugã în mâncare.calului (planta mãcinatã. pe sucul de þelinã. Se aplicã. foarte mare. coada . câte o linguriþã dimineaþa. De asemenea: 10 grame lavandã ºi câte 20 grame ventrilicã ºi nalbã mare (rãdãcinã). în 250 mililitri de apã rece. O linguriþã coada . În uz extern: nãpraznicã. gãlbenele. În 5 litri apã rece. 12 ore.fraþi . Se maseazã.ºoricelului. a capului. Curã cu suc de tãrâþe (vezi 780). zilnic. 5 1 . Bãi ale trunchiului. Masajul muºchilor cu tincturã de scorþiºoarã. pe fondul alimentaþiei naturale. 12 ore) 200 grame astfel de plante (în cantitãþi egale ºi bine mãrunþite). Ceaiul se preparã prin infuzie. alternativ. traista . Cu acest ceai se face baie. Cele douã tipuri de ceai. morcovi ºi pãstârnac. arãtate mai sus. În caz de alopecie. partea acoperitã cu pãr. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). câte 20 grame coada . 12 ore. se beau. Dupã baie se aplicã alifie de gãlbenele (vezi 1138) ºi tincturã de limba . cu tãrâþe de grâu ºi obligeanã. Se beau 3 cãni pe zi. Zonele mai întinse. masaj ºi frecþii ale organelor afectate. salvie albã ºi trei . Curã de cãpºuni ºi frãguþe de sezon.M O T O R º I A M N E Z I I (DEFICIT AL MEMORIEI) Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). amestecând o linguriþã tincturã miracol III. pudrã. Se macereazã o lingurã din acest amestec în 250 mililitri de apã rece. De asemenea: câte 20 grame brusture. pag. pe fondul alimentaþiei naturale.

ºoricelului ºi traista . Curã cu ceaiuri preparate din urmãtoarele amestecuri de plante: câte 20 grame silur.ºoricelului. C U R A Î N R E U M AT I S M Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). Frecþii cu tincturã de ienupãr.calului.ciobanului. pe fondul alimentaþiei naturale. ienupãr.6 minute dupã care se face inhalaþia). cu ajutorul unui tampon (astfel îmbibat). pe fondul alimentaþiei naturale. lãsnicior. 63 . Se beau 3 cãni pe zi. se lasã în repaus 5 minute. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). pe toatã perioada zilei.ºoricelului ºi 30 grame cimbru (se preparã ca la reþeta precedentã ºi se administreazã la fel). Curã cu suc de orz verde (vezi 1). Se adaugã 250 mililitri de apã caldã.Curã cu ceai preparat din: 10 grame mentã.roºu. o linguriþã la fiecare canã. se amestecã cu o lingurã de apã rece ºi se macereazã timp de 5 minute. Ceaiurile se folosesc alternativ. Baie de ºezut. coada . pãtlaginã. Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). infuzarea dureazã 5 . 3 pahare pe zi. O linguriþã amestec de plante (mãcinate) se amestecã cu o lingurã de apã rece ºi se lasã la macerat timp de 5 minute. fin mãrunþite (una din cele patru variante). Curã cu ceai preparat din coji de mere. CURA ÎN SCHIZOFRENIE Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). Se adaugã 250 mililitri de apã caldã. 21 zile. Se lasã în repaus 3 minute. odatã pe sãptãmânã. Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). O linguriþã amestec de plante. 5 3 . 52.calului. 54. gãlbenele. salvie. 3 pahare pe zi. câte 20 grame coajã de salcie. Când iese din curã. Perna cu pedicuþã (vezi 1228). câte 10 grame mãcriº. coada . þintaurã ºi 30 grame coada . bolnavul va purta la el un flacon de ulei. 10 grame pelin. coacãz negru. Baie cu flori de fân. câte 20 grame silur ºi levãnþicã (în 500 mililitri de apã caldã se adaugã maceratul dintr-o linguriþã amestec de plante la o lingurã de apã rece. coada . câte 20 grame trifoi . Curã cu þelinã crudã. urzicã. timp de 6 sãptãmâni. Curã cu ceaiuri preparate din amestec de plante: 10 grame ienupãr. pe fondul alimentaþiei naturale. aºezatã pe articulaþiile dureroase sau frunze de varzã crudã. câte 20 grame cicoare. CURA ÎN RINITÃ ALERGICÃ Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). 20 grame troscot. se va bandaja la nivelul respectiv. pag. 40 grame pãrãluþã (bãnuþ). 30 grame mesteacãn. dupã care se strecoarã prin tifon. La fiecare canã. se beau douã cãni pe zi (îndulcit cu puþinã miere) ºi amestecat cu tincturã miracol III (vezi 807). coada .calului (vezi 1336). Se strecoarã prin tifon. se adaugã o linguriþã tincturã miracol III (vezi 807).calului. câte 30 grame coada . în cure de câte 10 zile. 30 grame coada . Seara. urzicã.

cimbriºor ºi alifie de gãlbenele. ventrilicã. 5 5 . 20 grame trifoi . Se adaugã 250 mililitri de apã caldã. se macereazã într-o pag.calului. Bãi calde ale ºezutului. În zone dureroase se pune pernuþa de pedicuþã. cimbriºor.calului. câte 30 grame cimbriºor. dupã care se strecoarã prin tifon.curã de iasomie. hamei. roiniþã. Curã cu ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: câte 2 grame valerianã. coada . coada . o datã pe sãptãmânã. o datã pe sãptãmânã. Se strecoarã prin tifon.calului. De asemenea. Baie de trunchi cu flori de tei ºi cimbriºor. Curã cu ceai de vâsc (vezi 87). Curã cu ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: câte 10 grame pelin.cucului. muºeþel. Un alte amestec: câte 10 grame isop. pe fondul alimentaþiei naturale. repaus 3 minute. Masajul grupelor musculare cu ulei de pojarniþã. se beau 3 cãni pe zi. 6 grame levãnþicã.roºu. La fel. urzicã. coada . de mãcriºul . câte 40 grame coada . ciuboþica . din muguri de pin. De fiecare datã. Curã de cãpºuni ºi frãguþe proaspete de sezon. ienupãr. douã linguriþe dimineaþa ºi douã la prânz. într-o lingurã de apã rece. coada . O linguriþã amestec de plante se macereazã într-o lingurã de apã rece. se macereazã timp de 3 minute. Curã cu ceai preparat din amestec de plante: câte 20 grame pojarniþã (sunãtoare). se administreazã 5 picãturi suc din frunze. pe fondul alimentaþiei naturale. pojarniþã. În cazul în care se manifestã rigiditate a coloanei vertebrale. cataplasme de coada . muºeþel ºi cimbriºor.calului. 3 grame pojarniþã. C U R A Î N S C L E R O Z Ã M U LT I P L Ã º I PA R A L I Z I E Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). O linguriþã plante se macereazã. rozmarin. coada .iepurelui.cucului. de douã ori pe zi. se amestecã. proaspãt recoltate. O jumãtate de linguriþã amestec de plante. la fiecare canã ceai. salvie.ºoricelului ºi creþiºoarã. CURA ÎN SOMNUL NELINIºTIT (LA COPII) Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). lavandã. câte 30 grame pojarniþã ºi trifoi . Se preparã ca la reþeta precedentã. salvie. pojarniþã. vezi 807). câte 20 grame salvie. Curã cu polen (vezi 151). 64 . Se beau 4 cãni pe zi (la fiecare canã se adaugã o linguriþã tincturã miracol III. câte 20 grame salvie. 4 pahare pe zi. dimineaþa ºi seara. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). Se administreazã douã cãni pe zi. timp de 20 minute.ciobanului. urzicã ºi coada .ºoricelului.roºu. la fiecare canã ceai. Culturã fizicã medicalã. se utilizeazã doar o singurã plantã. o linguriþã tincturã miracol II (vezi 806). Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). 15 grame ciuboþica . Frecþii ale coloanei vertebrale (de 3 ori pe zi) ºi ale membrelor cu tincturã de traista . timp de 5 minute. Se amestecã cu 250 mililitri de apã caldã. muºeþel.ºoricelului.ºoricelului. se procedeazã în celelalte zone afectate. 56.

câte 20 grame ciuboþica . douã linguriþe dimineaþa ºi douã la prânz. CURA ÎN STÃRI PSIHOPATOIDE POSTTRAUMATICE ºI PSIHOPAT I I Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). o datã pe zi. CURA ÎN CAZUL SUGHIÞULUI PERMANENT O linguriþã seminþe de mãrar (ultima recoltã). 58. pojarniþã. astfel. coada . coajã de salcie. dimineaþa ºi seara. trifoi . trifoi roºu ºi podbal. câte 10 grame ienupãr. pãtlaginã. timp de 5 minute. ceai preparat prin infuzie. de douã ori pe sãptãmânã. 3 pahare pe zi. 59. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). timp de 10 minute. vezi 807). salvie. 10 grame viorele. urzicã. Se adaugã 250 mililitri de apã caldã. se strecoarã prin tifon. pelin. Curã cu pulbere de cãrbune (vezi 101). se înghite acest amestec. Curã cu polen. Se administreazã douã ceºti pe zi. câte 20 grame coada . din: 80 grame roiniþã ºi 20 grame valerianã. cu înghiþituri rare. se beau 3 cãni pe zi. viorele ºi 20 grame coajã de stejar.ºoricelului. repaus 3 minute. se strecoarã prin tifon. se strecoarã prin tifon. CURA ÎN TBC . Curã cu suc de orz verde (vezi 1).calului. timp de 5 minute.calului. se amestecã cu o lingurã de apã rece ºi se lasã. Baie de ºezut cu coada . se lasã în repaus 3 minute. O linguriþã seminþe de chimen (ultima recoltã). Se adaugã 250 mililitri de apã caldã. De asemenea.cucului. lumânãricã. Toate variantele de amestec. O linguriþã amestec de plante. Se adaugã 150 mililitri de apã caldã. Se lasã în repaus 3 . 3 pahare pe zi. Curã cu ceai contra insomniei. la macerat. pe fondul alimentaþiei naturale. 12 zile (de fiecare amestec). coada . 20 grame urzicã. Se lasã în repaus 3 minute. prin rotaþie). de 3 .calului. 57. se macereazã o linguriþã plante într-o lingurã de apã rece. Se bea încet. se strecoarã prin tifon.PULMONAR Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85).roºu ºi arnicã. Curã cu ceai preparat din coji de mere. câte 30 grame coada . pe fondul alimentaþiei naturale. timp de 5 minute. salvie. pag.calului.4 ori pe zi. Se beau 3 cãni pe zi (alternativ. înainte de culcare.lingurã de apã rece. se macereazã într-o lingurã de apã rece. Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). 65 . bine salivat. Se adaugã 250 mililitri de apã caldã. Curã cu ceaiuri preparate din urmãtoarele amestecuri de plante: câte 10 grame pelin. se amestecã cu puþinã apã. Curã cu ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: câte 10 grame þintaurã. se preparã la fel. Se administreazã 3 cãni pe zi (la fiecare canã adãugând o linguriþã tincturã miracol III.4 minute.

Curã cu suc de orz verde (vezi 1). Pulbere din coada . O linguriþã plante se macereazã. 20 grame schinel. Sirop pentru inimã. 5 minute. Ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: 10 grame talpa . Tãrâþe de grâu. într-o lingurã de apã rece. CURA ÎN AFECÞIUNILE GLANDEI TIROIDE Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). îndulcit cu puþinã miere. O linguriþã din acest amestec se macereazã. 3 pahare pe zi. Curã cu polen. o lingurã presãratã pe alimentele care se consumã dimineaþa. schinel. 3 linguri pe zi. într-o lingurã de apã rece. frunze de frasin. la prânz ºi seara.gâºtei ºi câte 20 grame valerianã. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). Se preparã ca la reþeta precedentã prin binecunoscutul procedeu de infuzare. C U R A Î N T E TA N I E ( S PA S M O F I L I E ) . 62. douã linguriþe dimineaþa ºi douã la prânz (vezi 151). timp de 5 minute. Curã cu ceai preparat din coji de mere (vezi 812). Curã cu suc de orz verde (vezi 1). 3 linguri pe zi. Bãi cu plantã de coada . se lasã în repaus 3 minute. pe fondul alimentaþiei naturale. Curã cu ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: 5 grame mãturice. CURA ÎN TREMURÃTURI Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). Acest praf este indicat în afecþiunile pulmonare. 63. Curã cu suc de gulie ºi varzã dulce. C U R A Î N TA H I C A R D I E Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85).ºoricelului ºi urzicã. Ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: câte 20 grame coada . timp de 5 minute. 30 grame pãducel ºi 50 grame vinariþã.O linguriþã praf sau pulbere de cãrbune (vezi 101) se amestecã cu 150 mililitri lapte proaspãt. pe fondul alimentaþiei naturale. 3 pahare pe zi. pe fondul alimentaþiei naturale. 6 1 .soarelui. se strecoarã. Se beau 3 cãni pe zi. pe fondul alimentaþiei naturale. Se adaugã 250 mililitri de apã caldã.calului. Fãinã integralã de hriºcã ºi lapte de hriºcã (vezi 787). Curã cu suc de pãpãdie (vezi 138).ºoricelului.calului (vezi 1040). Mieji de nucã din ultima recoltã. Se beau 3 cãni pe zi. Curã cu grâu încolþit. 3 sãptãmâni. 10 grame valerianã. Se adaugã 250 mililitri de apã caldã. 6 0 . Curã cu ceai preparat din rãdãcinã de angelicã (vezi 816). 3 pahare pe zi. Curã cu decoct din pag. se bea de douã ori pe zi. Curã cu seminþe din floarea . gastrice ºi hepatice. pojarniþã. 66 .calului. se lasã la macerat 3 minute. se strecoarã prin tifon.L I P S à D E CALCIU Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). coada .calului. Se beau 3 cãni pe zi. câte 30 grame salvie ºi coada . coada .

Se beau 3 cãni pe zi. Ceai preparat din toporaº (vioreaua mirositoare). traista . Se adaugã 250 mililitri de apã caldã. pe fondul alimentaþiei naturale. ceaiul trebuie sã fie cald. Curã cu ceai preparat din: câte 10 grame sovârf.câinelui. douã dimineaþa ºi douã seara. Curã cu ceai de sânziene ºi nalbã. Reziduurile ceaiului preparat (sânziene ºi nalbã) pentru gargarã se încãlzesc uºor pe vapori de apã.cucului. Se beau douã cãni pe zi. coada . troscot. 65. 67 . tei ºi podbal. Se preparã prin cunoscutul procedeu de infuzare. cimbriºor. bolnavii care suferã de afecþiuni ale glandei tiroide. care se aplicã în regiunea gâtului. la fel. 4 linguriþe pe zi.calului.de . descris anterior. dupã care se strecoarã prin tifon. Se lasã în repaus 3 minute. aplicate pe regiunea epigastricã. Cataplasme calde cu coada . Din plantele proaspete de drãgaicã. 3 pahare pe zi. Ceai preparat din amestec de plante: câte 10 grame rãdãcinã de limba .calului (mãrunþite în prealabil). câte 30 grame trifoi . 3 pahare pe zi. Menþionãm cã. ciuboþica . câte 20 grame gãlbenele. într-o lingurã de apã rece. o linguriþã de plantã. 64. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). Curã cu suc de orz verde (vezi 1). maghiran. pãtlaginã. nalbã sau coada . coada ºoricelului. pe fondul alimentaþiei naturale. salvie. Se adaugã 250 mililitri de apã caldã. Se macereazã o linguriþã amestec de plante într-o lingurã de apã rece. Curã cu ceai de vâsc (vezi 87). nu trebuie sã consume seminþe de in.mielului. bine mãrunþitã.ºoricelului ºi coajã de salcie. roiniþã. Se bea cald.calului. la fiecare canã se adaugã o linguriþã tincturã miracol III (vezi 807). se strecoarã.ciobanului. 5 minute. 5 minute. CURA ÎN TUSE CONVULSIVà Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). Cataplasmã pe bazã de rãºinã (de conifere). într-o lingurã de apã rece. se poate îndulci cu puþinã miere. se confecþioneazã cataplasmã.roºu.coajã de stejar (vezi 822). peste noapte. Curã cu ceai preparat din: câte 20 grame gãlbenele. îndulcit cu puþinã miere. CURA ÎN ULCER GASTRODUODENAL Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). urzicã. Curã cu tincturã de aloe (vezi 989). Se beau 3 cãni de ceai pe zi. pag. Se lasã în repaus 3 minute. aplicatã pe regiunea epigastricã. Curã cu polen.piatrã. Alifie de gãlbenele (vezi 1138). muºchi . O linguriþã amestec de plante se macereazã. se amestecã cu puþinã fãinã de orz ºi (sub formã de cataplasmã) se pun în regiunea (exterioarã tiroidei) gâtului. timp de 5 minute. Se lasã în repaus 3 minute. câte 20 grame de flori de limba . se macereazã. trebuie sã fie cald. Curã cu decoct de ceapã ºi lapte. se strecoarã prin tifon. câte 40 grame sânziene (drãgaicã) ºi coada . Se adaugã 250 mililitri de apã caldã. peste noapte.

10 minute. Se aplicã pe piele ulei de in. Curã cu suc de cartofi. timp de 5 minute. Se beau 3 cãni pe zi. Comprese cu frunze proaspete de podbal. câte 5 10 picãturi. pãtlaginã ºi troscot (fin mãrunþite). se strecoarã prin tifon. CURA ÎN ARTRITE Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). bãile se fac calde. Compresele se aplicã reci. de douã ori pe sãptãmânã. gãlbenele. Pentru prurit.roºu.ºoricelului.calului. 67. Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). ceaiul se poate îndulci cu puþinã miere. Se beau 3 cãni pe zi. cimbriºor. se lasã în repaus 3 minute. Comprese ºi bãi locale cu ceai de pelin. câte 20 grame coada . 68. de 3 ori pe zi. pe fondul alimentaþiei naturale.calului (vezi 1336). gãlbenele ºi trifoi . Ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: 10 grame þintaurã. pojarniþã. mesteacãn alb. CURA ÎN URTICARIE Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). pãtlaginã.fraþi . se strecoarã prin tifon. se lasã în repaus 3 minute. frunze de nuc. O linguriþã de plante (bine mãrunþite) se macereazã. C U R A Î N U L C E R VA R I C O S Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). câte 20 grame fumãriþã. se administreazã tincturã de brustur (rãdãcinã). Compresã cu ceai de brusture. timp de 5 minute. muguri de pin.ºoricelului. coajã de stejar. timp de 5 minute. O linguriþã de plante (bine mãrunþite) se macereazã. Baie de aburi. pe fondul alimentaþiei naturale. se strecoarã prin tifon. Curã cu suc de orz verde (vezi 1).calului. coada . 50 mililitri zilnic. în regiunea genitalã cu coada . tincturã miracol II (vezi 806). salvie.calului. 3 pahare pe zi. ceai preparat din: câte 50 grame rãdãcinã de brustur. Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). gãlbenele. într-o lingurã de apã rece. Se adaugã 250 mililitri de apã caldã. Baie de ºezut cu coada . pãpãdie ºi coada . într-o lingurã de apã rece.6 6 . Peste acest amestec de plante (bine mãrunþite). Se beau douã cãni pe zi. îndulcit cu puþinã miere. trei . De asemenea. pe fondul alimentaþiei naturale. Se adaugã 250 mililitri de apã caldã. Se adaugã 250 mililitri de apã caldã. 20%. O linguriþã de plante (bine mãrunþite) se macereazã. iarbã mare ºi soc.pãtaþi. 68 . creþiºoarã ºi limba . trifoi . Ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: câte 10 grame strugurii ursului. Se pudreazã ulcerul cu pulbere de pedicuþã (Lycopodium). frãguþe de pãdure ºi iarbã neagrã. rostopascã ºi splinuþã.ºoricelului.roºu.câinelui. Ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: 10 grame urzicã ºi câte 20 grame salvie. coada . într-o lingurã de apã rece. se toarnã un litru de pag. coada . se lasã în repaus 3 minute.

câte 10 grame pãducel. trifoi . 3 pahare pe zi. pag.roºu ºi coajã de salcie albã. 6 9 . pe fondul alimentaþiei naturale. Ceaiuri preparate din urmãtoarele amestecuri de plante: câte 10 grame rozmarin. coada . podbal. timp de 5 minute.ºoricelului. se strecoarã prin tifon. de douã ori pe zi. 10 grame ienupãr. ulterior. Se aplicã alifie de gãlbenele pe zona afectatã. câte 20 grame coada . în repaus. Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). într-o lingurã de apã rece.calului. sãratã (o lingurã mare de sare mare la 250 mililitri de apã caldã). în cure de câte 14 zile. aproximativ 15 minute. C U R A Î N VA R I C E Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). laptele fiind puþin încãlzit. 7 0 . Se încãlzeºte compoziþia ºi se lasã.ºoricelului. câte 20 grame urzicã ºi coada . alternativ. Se administreazã câte un pahar.ºoricelului. Se administreazã o lingurã la douã ore. 69 . Se fac bãi calde ale membrelor inferioare cu: gãlbenele. lapte ºi usturoi. Se adaugã 250 mililitri de apã caldã. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). C U R A Î N V I R O Z A R E S P I R AT O R I E Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85).apã rece. câte 30 grame urzicã. 10 cepe tãiate mãrunt. se lasã în repaus 3 minute.calului ºi coada . Curã cu decoct de ceapã. Gargarã cu suc de sfeclã roºie (vezi 867). 7 1 . comprese cu decoct din flori de fân. câte 20 grame þintaurã. dupã ce acesta s-a rãcit. pãtlaginã. nalbã ºi frunze de limba câinelui. se strecoarã ºi se îndulceºte cu puþinã miere. Trei grame de frunze de coacãz (uscate ºi bine mãrunþite) se lasã la infuzat (3 minute) în 500 mililitri de apã caldã. de 3 ori pe zi. cure alternative. pe fondul alimentaþiei naturale. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). O linguriþã de plante (bine mãrunþite) se macereazã. pe fondul alimentaþiei naturale. pe toatã durata unei zile. Foarte eficient în tuse convulsivã ºi bronºite. urzicã. 3 pahare pe zi. câte 20 grame coajã de stejar ºi salvie. Se fac spãlãturi calde ale zonelor afectate. De douã ori pe sãptãmânã. Toate cele patru feluri de ceai Se preparã prin binecunoscutul procedeu de infuzare. se strecoarã prin tifon. Se beau 3 cãni pe zi. Gargarã cu apã caldã. C U R A Î N V E G E TA Þ I I A D E N O I D E ( P O L I P I ) Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). pelin. o cãpãþânã de usturoi fin pisat ºi un litru lapte. Se infuzeazã timp de 7 minute. ceai cald de pãtlaginã ºi salvie. Ceai de trifoi .roºu ºi coada .

de 3 ori pe zi.ºoricelului ºi 30 grame gãlbenele. sub formã de cataplasmã caldã. 7 3 . dupã ce compusul s-a încãlzit puþin. consumate ca atare.300 mililitri pe zi. nuci în amestec cu usturoi ºi miere naturalã. astfel. dintre care: una înainte de culcare. recomandãm hrana vie (alimentaþia naturalã). Pe lângã cura cu ceai (în afecþiunile inimii). C U R A C U I N F U Z I E D E TA L PA . Se aplicã comprese calde (pe zona afectatã) sau alifie cu rãºinã (vezi 1128). Acþiune hipotensivã ºi vasoconstrictorie perifericã. 3 pahare pe zi. se consumã ca atare. Cura se poate repeta din douã în douã luni. pânã la un kilogram zilnic. lintea. Comprese cu ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: câte 10 grame muºeþel. se poate rezerva o zi din sãptãmânã în care sã se consume numai cireºe sau numai viºine. 500 grame fructe proaspete de sezon. se lasã la macerat (5 minute) dupã care se adaugã un litru de apã caldã. douã pahare pe zi. zilnic. este sucul proaspãt de urechelniþã (sempervivum tectorum). salvie. Se beau douã cãni pe zi. de mai multe ori pe zi. Se adaugã 250 mililitri de apã caldã ºi se lasã în repaus 3 minute. 7 4 . sparanghelul. suc extras din fructe coapte ºi îndulcit cu puþinã miere. conopida. se lasã în repaus 10 minute. fructe acriºoare (portocale. usturoiul. Cãtina. pe zona dureroasã. leuºteanul. La o lingurã de apã rece. creþiºoarã. acesta calmeazã durerile. pânã la 500 grame pe zi (sau sucul extras din acestea). lapte îndoit cu ceai de plante. ale sistemului nervos central. 100 . timp de 7 zile. timp de 5 minute. curã de 30 zile cu pauzã de 30 de zile. 20 grame coada . Se bandajeazã zona afectatã cu ceai cãlduþ. se strecoarã prin tifon.72. Reziduurile de plante se aplicã peste noapte. se adaugã 50 grame schinel. aceleaºi efecte le are ºi uleiul de pojarniþã. sulfinã. câte 25 grame coajã de stejar. Ajutã forte mult în artritism. Se lasã în repaus 3 . C U R A D E F R U C T E º I L E G U M E Î N R E U M AT I S M Agriºele. în special centrului respirator. lãmâi). Coacãzele negre. Sucul de orz verde (vezi 1). Foarte util. CURA ÎN “ZONA ZOSTER” Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). 70 . orezul. cronotropnegativã asupra cordului (reduce ritmul contracþiilor cardiace). 3 . produsele lactate proaspete. uleiul. 250 mililitri de pag.4 reprize.4 minute. 500 grame zilnic. grâul germinat. folosind preparatele în care sã predomine salata verde.G  º T E I O linguriþã de plantã (fin mãrunþitã) se amestecã cu o lingurã de apã rece ºi se lasã. Ajutã în afecþiunile inimii. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). acþiune diureticã. Cireºe ºi viºine. apoi se strecoarã prin tifon. Patru linguri din aceste amestec de plante se pun la macerat într-un litru de apã rece. pe fondul alimentaþiei naturale.

se consumã ca atare (pânã la un kilogram pe zi) sau sucul extras din ele. Dovleceii ºi fasolea verde se consumã ca atare. bãi calde cu decoct de usturoi aplicate pe locurile afectate. amestecate în diverse preparate ale “bucãtãriei fãrã foc”. pãstârnacul ºi pãtrunjelul. se consumã sub formã de suc (limonadã) sau se folosesc la acrit diferite preparate în “bucãtãria fãrã foc”. Mere ºi pere. 3 linguriþe plantã la canã. Lãmâile. pânã se obþine un amestec desãvârºit.2 kilograme (litri) zilnic. într-o sticlã. cantitãþi de 1 . 3 cãni pe zi între mesele principale. se poate folosi ºi sub formã de decoct. curã progresivã. Cura dureazã 30 de zile. se beau 3 cãni astfel de preparat pe zi. dupã masa de dimineaþã ºi cea de searã. În uz extern recomandãm: 3 rãdãcini de hrean se pun în sãculeþ de tifon. 71 . Urzica. Recomandãm hreanul ºi în fricþiunile locale (vezi 966). produs foarte preþuit. timp de 7 zile. recomandãm alimentaþia naturalã. câte o jumãtate pahar. Se folosesc rãdãcinile ºi frunzele acestora. un pahar apã (fiartã ºi rãcitã). se recomandã în alimentaþia reumaticilor. hrean ras ºi amestecat în pãrþi egale cu miere naturalã. O astfel de curã e bine sã se întindã pe durata a 7 zile dintr-o lunã. pe toatã perioada sezonului. se macereazã în apã caldã timp de o orã dupã care se toarnã totul în apa de baie localã care poate dura de la 20 la 30 minute. zilnic. Se amestecã cele trei ingrediente. Se poate administra intern (preparate culinare) dar ºi extern. folosind moduri diferite ºi utile de preparare (vezi “bucãtãria fãrã foc”). Ceapa. Geculescu recomandã: un pahar suc de sfeclã roºie. 75. se consumã ca atare sau sub formã de suc (must). zilnic. Se iau 3 linguriþe pe zi.suc proaspãt extras. Se bea. când se spune cã organismul este foarte slãbit. despre usturoi se poate spune cã este un medicament miraculos. se poate folosi în uz extern sau intern. Foarte multe feluri în care urzicile se preparã ºi folosesc veþi întâlni în Capitolul II. Se consumã douã cãni pe zi. Fructele uscate se consumã infuzate (toamna. dupã care se agitã bine. Þelina. adevãrate minuni în cura de primãvarã. pag. Strugurii. Pentru curele de lungã duratã recomandãm preparatul clasic. CURA ÎN HIPERTENSIUNEA ARTERIALÃ În primul rând. dupã mesele principale. Hreanul. Infuzia preparatã din frunze uscate de coacãz. Doctorul Virgil T. un pahar miere de albine naturalã. 3 cepe tãiate mãrunt la un litru de apã. iarna ºi primãvara). Frunzele de urzicã activeazã circulaþia perifericã ºi calmeazã durerile reumatice. Usturoiul. una dimineaþa ºi cealaltã seara.

urmate de 20 zile pauzã. 3 linguri de frunze la 250 mililitri de apã. Se strecoarã prin tifon ºi se bea în cursul zilei. pe fondul alimentaþiei naturale. Procesul dureazã 12 ore. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). În perioade mai puþin propice. Ceai din frunze de anghinare. Toate acestea pe fondul alimentaþiei naturale. Se dizolvã douã linguriþe miere în 100 mililitri de apã ºi se consumã înaintea meselor principale. pag. 72 . Ceai combinat: câte 10 grame de frunze de nuc ºi de urzicã. dupã care se reia din nou tratamentul. apoi. se adaugã 250 mililitri de apã caldã. din care se ia câte o jumãtate de linguriþã (de 3 ori pe zi). 77. acesta se recomandã a se face de 5 ori pe an. în cure de 20 zile. se lasã la macerat 6 ore. se beau douã cãni pe zi. se fierb la foc domol (nu direct pe flacãrã) pânã lichidul scade la jumãtate. Cura dureazã cel puþin 14 zile pe lunã. Se strecoarã prin tifon. Se beau douã cãni pe zi.Sucul se pãstreazã la rece ºi se preparã doar pentru o zi. amestecatã cu puþinã apã. O lingurã teci de fasole bine mãrunþitã se fierb 10 minute în 250 mililitri de apã. se preparã prin infuzare (o linguriþã de plantã la 250 mililitri de apã). Ceai din frunze de afin. se beau douã. Se poate prepara ceaiul macerat la rece. Frunzele de dud conþin multe substanþe utile în tratamentul adjuvant al diabetului. Ulterior. cura dureazã una . frunze de dud ºi 40 grame de frunze de afin. timp de 10 zile. 7 6 . în timpul sezonului. tinctura de propolis (vezi 803). timp de 5 minute. cu foarte bune rezultate. în cantitãþi de la 100 la 200 grame zilnic. pe perioada unei sãptãmâni. se preparã în mai multe feluri.douã luni. Pentru combaterea unor bacterii patogene din segmentul gastrointestinal se utilizeazã. dizolvatã cu apã. câte 20 grame teci de fasole. Patru linguri teci de fasole bine mãrunþite se pun la macerat cu un litru de apã. Ceai din frunze de dud. Fructele de afin se pot consuma. 14 zile pe lunã. se poate utiliza pulberea din frunze de afin (vezi 1084). Se beau 3 cãni pe zi. se lasã în repaus 7 minute. trei cãni pe zi. douã linguri frunze (mãrunþite fin) se pun ºi se amestecã în 250 mililitri de apã rece. Ceai din teci de fasole. A doua zi. Se poate continua. trei cãni pe zi. C U R A Î N PA N C R E AT I T E º I D I A B E T Z A H A R AT Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). 3 pahare pe zi. CURA ÎN ANOREXIE Atât în anorexie cât ºi în gastritele anacide ºi hipoacide se recomandã mierea de albine poliflorã. deci în proporþie de 1/5. Se beau douã cãni pe zi. Se beau douã. cu pauzã de 3 zile. Ceai de vâsc (vezi 87) sau pulbere de vâsc (vezi 1045). clocote mici. se preparã prin infuzie (o lingurã plantã la 250 mililitri de apã). 20 %. cu fructe congelate sau uscate (ceai) pe toatã perioada anului. se preparã prin infuzare. O lingurã din acest amestec se infuzeazã cu douã linguri apã rece.

pojarniþã ºi frunze de zmeur. câte 15 grame pelin. sub formã de macerat la rece (vezi 820). CURA ÎN ENTEROCOLITE. cu 5 minute înainte de masã. dupã numai 30 zile. aplicate pe regiunea epigastricã ºi abstinenþa alimentarã. s-au obþinut cicatrizãri perfecte. se macereazã în douã linguri apã rece. În cazul primelor este interzis consumul proteinelor de orice fel. trei cãni pe zi. rãdãcinã de valerianã.dulce. recomandãm rizomul de obligeanã. Se beau douã. ULCER GASTRIC ºI DUODENAL În gastrita hiperacidã. Fitoterapia recomandã plante bogate în taninuri ºi uleiuri volatile. Toate acestea se fac pe fondul alimentaþiei naturale. dacã e cazul. printre altele: 10 grame mentã. se vor bea infuzii de plante (muºeþel. în toate cazurile de ulcer care au ºi componenþã nervoasã. recomandând legume. conuri de hamei. O lingurã din acest amestec se pune la macerat în 250 mililitri de apã caldã. Pentru enterocolitele de fermentaþie.4 cãni pe zi. evitând astfel operaþia. În al doilea caz recomandãm proteinele (sortimente de brânzã ne-fermentate). aceasta fiind de fapt baza oricãrei vindecãri ºi. flori de tei. timp de 5 minute. între mesele principale. în ambele cazuri de enterocolitã. Lemnul dulce. ceaiurile se îndulcesc cu puþinã miere. O lingurã din acest amestec. Douã linguri din acest amestec. câte 30 grame coajã de stejar ºi mentã. De cele mai multe ori. rãchitan. În aceastã perioadã.78. recomandãm.gâºtei.ºoricelului ºi flori de muºeþel. câte 20 grame de flori de coada . fructe de fenicul. în cazul niºelor deschise unice sau chiar multiple. Ca pansament gastric. printre altele: câte 10 grame de frunze de anghinare. 15 grame de flori de muºeþel. câte 20 grame de flori de gãlbenele ºi flori de nalbã. se macereazã cu 3 pag. o jumãtate de linguriþã de plantã amestecatã cu o linguriþã miere. DIAREE Enterocolitele mai sunt denumite diaree de putrefacþie sau de fermentaþie. se bea treptat. mai ales. a unei stãri perfecte de sãnãtate. de fiecare datã. Pentru enterocolitele de putrefacþie. recomandãm. se strecoarã prin tifon. este: câte 10 grame talpa . timp de una sau douã zile. în decursul unei zile. flori albe de salcâm. fructe ºi cât mai puþine dulciuri. vindecãri miraculoase. 79. fructe de coreandru. O reþetã utilã. CURA ÎN GASTRITE HIPERACIDE. 73 . 20 grame coajã de salcie. Se adaugã 250 mililitri de apã caldã ºi se lasã în repaus 7 minute. Se strecoarã prin tifon. în general. Din acest ceai se beau 3 . rãdãcinã de lemn . Se ia o linguriþã din acest amestec. gãlbenele. se consumã câte o canã dupã mesele principale. Sucul de varzã (vezi 865) este foarte eficient în toate cazurile de ulcer. Rezultate bune în ulcerul gastric se obþin cu ulei de pojarniþã (vezi 991). o mãsurã de prim ajutor sunt compresele calde cu infuzie de muºeþel.

una dintre ele înainte de culcare. recomandãm flori albe de urzicã moartã (proaspete). timp de 5 minute dupã care se adaugã 250 mililitri de apã caldã. de 3 ori pe an. douã cãni pe zi). consumând numai ceai. frunze de nuc. care se repetã lunar.broaºtei. din care se preparã infuzie (o lingurã flori la 250 mililitri de apã. Se preparã prin infuzare. coada racului. hipermenoree. Cura dureazã la fel. 7 zile. o are uzul extern. CURA ÎN AFECÞIUNILE A PA R AT U L U I G E N I TA L FEMININ Aparatul genital feminin este afectat de diferite boli de naturã infecþioasã. Toate aceste plante. gãlbenele. însoþite de alte tulburãri (iritabilitate generalã. Se lasã în repaus 7 minute.linguri apã rece. în tricomonazã. în curã de 7 zile. câte 30 grame de flori de gãlbenele ºi flori de iasomie. printre care . Douã linguriþe din acest amestec se macereazã în douã linguri apã rece. muºeþelul. Se adaugã 250 mililitri de apã caldã.ciobanului. procedeu binecunoscut descris anterior. Ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: 10 grame de flori albe de urzicã moartã. Câte 10 grame de flori albe de salcâm. e bine sã adãugãm (cu pipeta) câte 10 -15 picãturi tincturã de propolis. troscot ºi 30 grame coada . gãlbenelele. fierea . dupã care se strecoarã prin tifon.mare. De asemeni: 10 grame de frunze de urzicã. 74 . cu precãdere. vãrsãturi. 80. creþuºca. recomandãm: coada . frunze de mur. abstinenþa alimentarã este o recomandare a primului “plan”.Tricomanas vaginalis.pãmântului. dupã mesele principale. greþuri. Cura cu polen: o recomandãm în cazurile cronice. Pentru combatere. se produc inflamaþii ale vaginului însoþite de secreþii muco-purulente ºi prurit local. Se beau douã cãni pe zi. rostopasca. limba . În tulburãrile ciclului menstrual (dureri accentuate ale bazinului). câte 30 grame traista . Se consumã 3 cãni pe zi. se beau douã. se infuzeazã într-un litru de apã. Trei. Se poate începe cu o perioadã care sã dureze 24 ore. transpiraþie). O importanþã deosebitã în vindecarea unor astfel de cazuri. tratamentul dureazã 7 zile. O lingurã de plante se macereazã într-o lingurã de apã rece. sunt foarte utile în sindromurile premenstruale ca ºi în dismenoree. urzicã moartã albã. o recomandãm. 20 grame de flori de muºeþel.mielului ºi flori de coada . Se adaugã 250 mililitri de apã caldã. conuri de hamei. patru linguri de plante (bine mãrunþite). În ambele cazuri.calului. timp de 5 minute. câte 20 grame izma . cu pauzã de 3 luni (vezi 151). flori albe de urzicã moartã.ºoricelului. acestea pag. cefalee. rãchitan. În formele acute. Se lasã în repaus 5 minute. timp de 5 minute. trei cãni pe zi iar în cele cronice. Se strecoarã prin tifon.ºoricelului. care se fac cu ajutorul infuzãrilor de: muºeþel. Se beau 3 cãni pe zi. ceaiul se preparã folosind doar o lingurã de plante la 250 mililitri de apã. spãlãturi locale. În aceste afecþiuni. se bea câte o canã de ceai. iarba .

CURA ÎN AFECÞIUNILE A PA R AT U L U I G E N I TA L MASCULIN Pentru a evita infecþiile organelor genitale externe. Se preparã prin binecunoscutul procedeu de infuzare descris anterior. neurastenia. 82. folosind douã linguri plante la 500 mililitri de apã. frunze de meriºor. câte 20 grame de frunze de meriºor. din toate acestea preparându-se decoct. toate acestea îºi au efectul scontat pe fondul alimentaþiei naturale ºi a unui regim de viaþã bine dozat ºi echilibrat. vor manifesta remediul aºteptat. 20 grame de frunze de meriºor. În cazul când cei în vârstã urineazã prea des se recomandã a se purta brâu din fibrã naturalã (lânã iarna ºi in vara). Se preparã infuzie din plantele enumerate mai sus (cantitãþi egale. întreaga cantitate. talpa gâºtei. exceptând rostopasca din care se pune o jumãtate dozã. câte 25 grame de frunze de mesteacãn ºi coada . se amestecã cu 6 linguri apã rece ºi se lasã la macerat timp de 5 minute. 75 . Se bea în cursul zile.manifestându-se prin epuizare fizicã. apoi bãi calde de ºezut cu infuzii de coada . În infecþiile ºi inflamaþiile prostatei. care are un rol deosebit. indicãm: câte 10 grame colþunaºi sau conduraºi.calului.racului ºi frunze de mesteacãn. Menþionãm încã o datã. În uz intern. se bea în cursul zilei. se vor face spãlãturi locale ºi instilaþii uretrale. La apariþia primului simptom al unei boli. pag. O jumãtate din compoziþie. Întreaga cantitate de ceai se bea în cursul unei zile. inflamarea dureroasã a sânilor. câte 20 grame de flori de nalbã. se strecoarã prin tifon. migrene. muºeþel. înainte de culcare. însoþite de poliurie ºi dureri vezicale. în vindecarea oricãrei afecþiuni. dureri de cap insuportabile. se lasã la macerat 3 minute. 25 grame rãdãcinã de valerianã ºi 30 grame de frunze de roiniþã. însoþitã de sensibilitate crescutã a mamelonului. folosind 3 linguri plante la un litru de apã. cu adaos de 10 15 picãturi tincturã de propolis la fiecare canã. fecioricã. CURA DE AER Cura de aer ajutã în vindecarea numeroaselor afecþiuni. cimbriºor de câmp sau de grãdinã. tuberculoza.calului ºi supozitoare. care pot fi bolnave ºi greu de urmãrit. durerile de cap (otrãviri cu mangal). 81. care este o lingurã la 250 mililitri de apã). Se beau douã cãni pe zi. tensiune nervoasã accentuatã. numai pe fondul alimentaþiei naturale. în mai mute reprize. printre care: anemia. prima mãsurã este aceea de a nu avea contacte sexuale cu persoane necunoscute. recomandãm: 10 grame de frunze de salvie. se folosesc: 5 grame cimbru de grãdinã. Patru linguri din acest amestec. care se manifestã prin usturimi ºi iritaþii locale. Toate acestea. În uz intern. Se preparã prin infuzare. câte 30 grame coada . de altfel. Se adaugã un litru de apã caldã. folosind urmãtoarele plante (în pãrþi egale): coajã de stejar. iar cealaltã jumãtate seara. de plante. începând cu scurgeri purulente.

va sta în pat ºi bine învelit. încãlzind aerul din aceastã incintã cu ajutorul unei aero-terme. expunânduse aerului curat ºi va însoþi aceastã expunere de miºcãri ale membrelor ºi ale corpului. se pot lãsa geamurile deschise toatã ziua. Expunerea corpului la soare a fost utilizatã. sanatorii. în toate cazurile de expunere a trupului la soare. Bãile generale dureazã de la 10 la 20 minute. compoziþia ºi prospeþimea lui. aceastã metodã de tratament. anemie. un om cu greu le-ar putea vindeca. reumatism cronic. spitale continuã sã foloseascã. din cele mai vechi timpuri. este de mare importanþã în redarea ºi menþinerea sãnãtãþii ºi. afecþiuni renale. recomandãm bãile de aer încãlzit. somn profund. Corpul se expune luminii solare. trebuie ºters ºi îmbrãcat cu haine curate ºi uscate. Foarte multe ospicii. bolnavul transpirã foarte tare ºi. de aceea. folosind medicamentele de sintezã. în camera cu geamurile larg deschise (sau în curte). cu precãdere. în general. artritã. Acestea se pot realiza construind un fel de cort deasupra bolnavului sau deasupra pãrþilor afectate. unde se adunã foarte mulþi oameni. prin diferite mijloace. pe care cei implicaþi le au la îndemânã. obezitate. aceastã stare de aer curat ºi proaspãt. în cazuri de insomnie sau anorexie. iar cele locale se pot extinde pânã la 30 minute. nevralgii ºi junghiuri. În bolile cronice ca ºi în cazul tulburãrilor psihice ºi emoþionale. În unele cazuri. Puterile curative. cu o lungime de undã mult mai scurtã.6 ore pe zi). Recomandãm bãi de aer rece. Aerul. dimineaþa. În nevralgii. ca metodã de tratament. cura se face în felul urmãtor: dacã bolnavul se simte slãbit ºi nu poate sta afarã. O primã expunere poate dura 3 minute. lumina Soarelui este prima noastrã sursã de viaþã. Dupã un astfel de tratament. în general. locurile publice. Dacã tot ne-am decis sã apelãm la aceastã metodã de tratament. chiar ºi noaptea. dureri ºi tonificaþii articulare. nudismul s- pag.20 minute (chiar mai mult). În sens opus. cu deosebit succes. se aflã radiaþiile violete ºi cele ultraviolete. ºi oricâte tratamente am recomanda. Ele pot fi locale sau generale. mãrind aceastã perioadã pânã la 10 . treptat. în consecinþã. se atribuie razelor ultraviolete. nefritã. 76 . acestea fiind cele mai importante surse de cãldurã. la sculare. e bine ca expunerea sã se facã având corpul complet gol. Pe lângã efectele curative la nivelul plãmânilor.Pentru plãmâni. CURA CU BÃI DE SOARE Orice am spune. Razele solare care au cea mai mare lungime de undã. în vederea vindecãrii numeroaselor maladii cronice. aduce odihnã ºi liniºte interioarã. bolnavul dezbrãcat va sta câteva minute. Cele locale se folosesc mai mult în reumatism. 83. în locuri special amenajate pentru acest lucru. refãcând astfel întreg organismul. se vor deschide larg ferestrele camerei în care se aflã (cel puþin 5 . o bunã poftã de mâncare. Aceste mãsuri sunt. sunt radiaþiile roºii ºi infraroºii. indicate în neurastenie. gutã. trebuiesc aerisite în permanenþã. pe care.

A doua zi. respiraþia va fi liniºtitã ºi profundã. Corpul se expune la soare pe toate pãrþile. afecþiuni pulmonare sau parazitare (parazitoze intestinale. Tot ce se ºtie despre varzã ºi calitãþile ei. Existã argile verzui. lezând totodatã celulele care alcãtuiesc þesuturile. Puroiul este eliminat ºi celulele se refac. Cea mai recomandatã este zona în care trãim ºi. oxizi de fier. Se începe de la o expunere de câteva minte. pe stomacul gol. Într-o primã etapã. O plagã purulentã tratatã cu argilã se vindecã foarte rapid.. albuminã.. remineralizantã. Utilizarea argilei în uz intern: argila trebuie sã fie grasã.pãmânt miraculos”. având calitãþi multiple. cafea sau tutun. menþionãm cã nu este indicat a se depãºi o perioadã de expunere mai mare de 20 minute. sã fie expusã la soare. sub formã de rãºini sau cenuºi. ca ºi vegetalele pe care le susþine ºi le îmbogãþeºte. mãrind treptat perioada pânã la 10 . încadrându-ne într-o duratã aproximativã de douã ore. E necesar sã ne trezim cu aproximativ 15 minute înainte de rãsãritul soarelui. colite. de asemeni. diferite forme de cancer). nu se stã la masã ºi nu se servesc alte preparate. var. se foloseºte apa de argilã. Trecând aceastã perioadã de expunere. cu înghiþituri mici ºi bine salivatã. antitoxicã. Este bine sã ne abþinem a consuma în aceastã perioadã alcool. Sunt numeroase exemple de vindecãri uimitoare. Argila. conþine numeroase minerale ºi oligoelemente. de nici un fel. Oricare ar fi culoarea. A doua zi se amestecã ºi se bea cu înghiþituri rare ºi bine salivatã.20 minute (în decurs de aproximativ o sãptãmânã sau douã). Iatã câteva repere. o linguriþã argilã la trei sferturi de pahar cu apã de izvor. întro mulþime de afecþiuni foarte grave. galbene. fãrã nisip. 77 . oxizi alcalini. Pe întreaga duratã a expunerii. care omoarã microbii. deopotrivã. se poate lua ºi seara. Dupã o pauzã de 8 zile. 84. Se repetã acest procedeu timp de 8 zile.a dovedit întotdeauna de o realã valoare. înainte de culcare sau chiar cu o jumãtate de orã înaintea unei mese pag. este valabil ºi pentru argilã. nefiartã ºi ne-amestecatã cu produse medicamentoase. albe. se recolteazã materie din profunzime. Ea nu prezintã inconvenientele anumitor antiseptice chimice uzuale. se bea. Argila ajutã în numeroase stãri infecþioase. se consumã “laptele de argilã”. Se preparã de seara. numai apa limpede. pentru a fi siguri de diverse tipuri de ne-alterãri. reechilibrantã ºi. o linguriþã la trei sferturi de pahar cu apã (dacã este posibil sã fie de izvor) ce se pregãteºte de seara. colibacilozã. vom apela la eliminarea toxinelor din organism (pe cale naturalã) dupã care urmeazã un duº cu apã cãlduþã ºi ºtergerea rapidã a corpului. CURA CU ARGILà “Argila . enterite. Argila conþine: siliciu. Argila este antisepticã. magneziu. Expunerea se face aproape instantaneu. atât în cura internã cât ºi externã.

aplicãrile pot provoca reacþii mai mult sau mai puþin vii. de exemplu) se va respecta un interval de douã. dupã care se reia. pag. În caz de uscare. 78 . dacã se adaugã tincturi de plante. dacã senzaþia de rãcealã este jenantã.4 ore. 10 . Dacã apar senzaþii neplãcute de frig sau durere. partea inferioarã a acestuia. Eficienþa creºte. Din ea se vor face cataplasme groase (dupã indicaþii). La început. sporind cantitatea de apã ºi ingerând raþia în douã. se micºoreazã cantitatea de argilã. cãlduþe (sau calde). a unui ulcer.15 zile. zi ºi noapte. trei reprize. pentru perioada de noapte se poate înlocui plasturele printr-o compresã cu apã argiloasã care se va re-înnoi odatã sau de douã ori. regiunile lombare. cataplasma va fi înlocuitã cu una moale. vezicã urinarã. Dupã folosire. hernie iar în cazul unei hipertensiuni arteriale se va folosi cu prudenþã. se îndepãrteazã prin spãlãri simple cu apã cãlduþã. dacã este necesar. de aceea le vom liniºti cu o cataplasmã pe zi. trebuie doar consultat un om avizat în terapia naturalã. cu jumãtate de orã înaintea meselor principale. trei ore între aplicãri. În cazul în care plasturii vor fi indicaþi în mai multe locuri (partea de jos a abdomenului ºi plãmânul. Odatã cura începutã.principale. Durata aplicãrii variazã de la o orã. argila trebuie aruncatã. la douã sau trei. cataplasma se scoate ºi se încearcã din nou dupã aproximativ 12 ore. adãugând apã pânã obþinem o pastã densã (de obicei compoziþia este densã). Dacã constipaþia persistã. ca ºi în alte numeroase cure active. se lasã astfel câteva ore. În cazul apariþiei constipaþiei. se întrerupe cura. regiunea hepaticã. Aceste puseuri nu trebuie sã sperie. Femeile se vor abþine de la aplicãri cu argilã. în decursul zilei. abdomen. Ritmul aplicãrii variazã dupã afecþiuni ºi reacþiile celui în cauzã. se aplicã cataplasme calde sau cãlduþe (cataplasmele se aplicã direct pe piele. recrudescenþa temporarã a durerilor reumatice). proaspãtã. Prima curã de argilã dureazã 3 sãptãmâni. Se vor spãla bandajele utilizate ºi se vor cãlca cu fierul încins. În abcese. la nevoie despãrþirea se va face prin intermediul unei pânze de tifon). apoi dintr-o orã ºi jumãtate într-o orã ºi jumãtate. tendinþe de ocluzii intestinale. Rãmãºiþele de argilã. deoarece este impregnatã cu toxinele din corp. se aplicã reci (se schimbã cataplasma de îndatã ce aceasta se încãlzeºte. în perioada ciclului menstrual. se încãlzeºte puþin). uneori putând fi lãsatã toatã noaptea. lemn sau faianþã. se aplicã reci. cu o suprafaþã care se depãºeascã puþin regiunea care urmeazã a fi tratatã. apoi se va relua timp de 10 zile pe lunã. menþinutã timp de 3 . supuraþii diverse. uneori chiar pe toatã durata nopþii. dupã îndepãrtarea cataplasmei uscate. Aceastã curã este contraindicatã în constipaþiile cronice. Utilizarea argilei în uz extern: se pune argila în vas de sticlã sau ceramicã. rinichi. Cataplasmele (plasturii) se vor confecþiona dupã caz. Nu se vor face mai multe aplicãri în acelaºi timp. se va putea observa o agravare aparentã a afecþiunii respective (micºorarea unei plãgi atone. ea nu se întrerupe decât în cazuri excepþionale. se re-înnoiesc plasturii din jumãtate în jumãtate de orã. pe regiunea hepaticã. pe regiunile inflamate sau pe partea de jos a abdomenului.

ajungându-se. iar la copii pag. 90 mililitri de suc. Pentru confecþionarea mãºtilor de frumuseþe. Pentru bolile de nervi. Pentru afecþiunile oculare. parazitoze intestinale ºi multe altele.Se va începe. Nu se pãstreazã de la o zi la alta. pânã la 450 mililitri zilnic. cu dureri mari. 30 mililitri de suc.14 ani. 30 mililitri de suc. se administreazã 1/2 din doza adultului. se vor folosi numai sucurile ce pot fi tolerate de organism. sucurile pot fi compuse din legumele (1). abia cald. Lutul trebuie recoltat din mal “bãtut” de soare. pânã ce aceasta se va usca. fãrã a fi amestecat cu alte sucuri. 200 mililitri de suc. se piseazã mãrunt. 50 mililitri de suc. Argila poate fi folositã în spãlãturi vaginale. ATENÞIE! Pentru bolile metastazice. (3) . pe nemâncate. 90 mililitri pe zi.Lãptucã (salatã). Progresiv. îndoit cu apã de izvor. se poate mãri cantitatea de suc din sfeclã roºie. pe toatã faþa. Se îndepãrteazã cu apã cãlduþã. ºi se aplicã pe partea dureroasã (piept. Toate sucurile se pot bea cu înghiþituri rare. apoi se schimbã. 150 mililitri de suc. (11) . spate.Sfeclã roºie. se poate adãuga suc de andive.Morcov. suc de roºii. înlocuind talcul. (5) .Mere. se amestecã cu macerat de coada . se întinde pe tifon curat. 60 mililitri de suc. argila se va amesteca cu suc proaspãt de castraveþi.Pãstârnac (rãdãcinã). înainte de masã. (2). timp de una sau douã ore. (8) . genunchi) unde se lasã pânã se usucã. praful de argila se foloseºte pentru pudrare.Pãtrunjel (rãdãcinã). treptat. 90 mililitri de suc. Sucul de cartofi se bea imediat ce a fost preparat. se bea simplu. abdomen. în strat subþire. 50 mililitri de suc. 30 mililitri de suc.300 mililitri zilnic. (3) ºi (4). (4) . Sucul de sfeclã nu se amestecã cu celelalte. se mãreºte cantitatea de suc de þelinã pânã la 230 . se vor utiliza cataplasme de 1 2 centimetri grosime. Pasta se va întinde. 250 mililitri de suc. (7) . 79 .Cartofi. cu cataplasme mai subþiri (1/2 centimetri grosime) puþin întinse. La copii între 6 . colite. (9) . (6) . struguri. ºi alte produse. Când s-a fãcut ca o alifie. întotdeauna. CURA DE SUCURI NECESARE PENTRU O ZI (PENTRU ADULÞI) (1) . Sucul de mere se bea între mese (exemplu: ora 10 00 ºi ora 16 00). 85. Pentru ulcer. se cerne. (10) . pentru a fi încãrcat cu energie binefãcãtoare. În boala de Hodkin ºi în leucemie. (2) . dupã ce acesta se usucã bine (nu mai mult de 38 grade Celsius). cu condiþia ca acestea sã fie suportate de cel în cauzã.Gulie. Pe lângã plasturi ºi comprese.Castravete.calului ori de scrântitoare. atât la copii cât ºi la adulþi. gastrite ºi colite. de format mai mare ºi cu durata de aplicare mai lungã.Varzã albã crudã (nu muratã).Þelinã.

În general. bronºitã. ºi se lasã la macerat 12 ore. Începând cu ziua a 13-a se va lua o boabã în minus. prurit senil. Pentru un tratament complet de 23 zile. sclerozã multiplã ºi paralizie. 1/4 din doza adultului. anexite ºi metroanexite. Ulterior. cu deosebit succes. În loc de apã sau ceai se poate folosi. rãbdãtori. neuroastenie. se poate încãlzi foarte puþin ºi se strecoarã prin tifon. pânã în ziua a 12-a când va trebui sã luãm 15 boabe. obezitate. emfizem pulmonar. afecþiuni gastrointestinale. litiazã urinarã. stãri psihopatice post traumatice ºi psihopatii. în a doua zi 5 boabe ºi. se pãstreazã în sticle. boabele de ienupãr se vor mesteca foarte bine. astm bronºic. ascitã.5 zile. hemofilie. disurie. colibacilozã urinarã. CURA CU CEAI DE VÂSC DE MÃR Se administreazã câte o jumãtate canã înainte ºi dupã masã. afecþiuni cardiace ºi circulatorii. Se pot prepara aproximativ 2 litri odatã. menopauzã. se preparã pag. migrene. gutã. Se consumã 50 mililitri de suc concentrat. stomatitã. dereglãri hormonale. douã cãni timp de douã sãptãmâni ºi o canã timp de o sãptãmânã. nu mai mult de 4 . foarte bine cu dinþii. timp de 3 sãptãmâni. uretritã. afecþiuni ale prostatei. anorexie. mãrunþindule. Ceaiul de vâsc de mãr este cel mai bun remediu în diabet ºi afecþiuni de orice fel ale inimii. CONTRAINDICAÞII: Afecþiunile renale inflamatorii. Se mãrunþeºte (fãrã rãdãcinã). sucul de mere. dimineaþa. impotenþã. sunt necesare 213 boabe de ienupãr. “Înainte de a fi înghiþite. mastozã chisticã. diluat cu 150 mililitri de apã. Cura cu boabe de ienupãr este indicatã în tratamentul urmãtoarelor afecþiuni: dischinezie biliarã. alte afecþiuni hepatice ºi biliare. nevralgie intercostalã. la temperatura camerei. se îmbibã cu apã ºi se dã la centrifugã. hipercolesterolemie. 80 . se preparã la rece. Pentru a avea efectul scontat se procedeazã astfel: în prima zi se iau 4 boabe. 87. din nou. scãzând pânã vom ajunge. sciaticã. ulterior. cirozã hepaticã. psoriazis. ceaiul de vâsc trebuie sã se bea timp de 6 sãptãmâni. furunculozã. arteriosclerozã. Sucul de orz verde: se poate folosi atunci când firele de orz au ajuns la o înãlþime cuprinsã între 15 ºi 20 centimetri. ceai. reumatism. hipertensiune arterialã. Sucul de orz verde are calitãþi deosebite în vindecarea a numeroase afecþiuni. transpiraþii nocturne. la loc întunecos ºi rece. tot aºa. 86. CURA CU BOABE DE IENUPÃR Cura cu boabe de ienupãr dureazã 23 zile. urticarie. infecþii pulmonare. cefalee. la numai 4 boabe. virozã respiratorie.mai mici de 6 ani. În cazul în care avem nevoie de o cantitate mai mare de ceai pe zi. la prânz ºi seara. se amestecã bine. o datã pe an: 3 cãni. transpiraþia picioarelor. în felul urmãtor: o linguriþã plinã de vâsc (fin mãrunþit) se înmoaie cu 250 mililitri de apã rece. dupã ce a fost bine spãlat. varice.

director al Sanatoriului Balnear din Eforie Nord. salvia. Pentru a afla ºi punctul de vedere medical. intrigatã. a fãcut o surprinzãtoare constatare. ciupercile de culturã. suportabile ºi mult mai rare. (2). urzici. în normalizarea tuturor proceselor organice. s-a întrebat din ce în ce mai des. a mai fost abordatã aceastã temã dar. În urmã cu mai bine de 25 ani. dimpotrivã. o are ceaiul de ventrilicã. un pictor restaurator dintr-o micã localitate din Franþa. Þelina cu frunze. Pentru a avea un rãspuns precis la o astfel de întrebare. 81 . castraveþi ºi varzã crudã. soia. cãtina. în permanenþã. În loc de ceai.Ouã de prepeliþã (vezi 88). a fost obligat sã-ºi schimbe profesiunea pentru a veni în ajutorul soþiei sale. (1). O parte se ia înainte de masã. numeroºi cititori ne-au scris scrisori în care ne cer lãmuriri privind virtuþile curative ale oului de prepeliþã. floarea . soþia pictorului ºi-a fãcut un obicei din a le consuma zilnic. din când în când. care se împarte în douã pãrþi egale). numai dimineaþa. praz. sparanghelul.8 zile. cazul descoperirii proprietãþilor miraculoase terapeutice ale oului de prepeliþã. CURA CU OUÃ DE PREPELIÞÃ Oul de prepeliþã . Dupã câteva luni. Cu ani în urmã. porumbul. În ultimul timp. În felul acesta. orice tratament naturist. sau hrean. ea a sfãtuit ºi alþi bolnavi de aceeaºi afecþiune sã consume ouã de prepeliþã. ouã proaspete de prepeliþã. anghinarea. cu succes. iar cealaltã cu o orã dupã masã. scoruºele. pãpãdia. faþã de solicitãrile amintite. cu 30 minute. Având la dispoziþie.Suc de orz verde (vezi 1). datoritã contactului permanent cu mirosurile vopselelor sale. (3). Pulberea se preparã numai pentru 7 . toate consumate crude ajutã la normalizarea glicemiei. în ultima vreme aproape zilnic.soarelui. 88. din apropierea oraºului Bordeaux.cantitatea necesarã ºi se pãstreazã în termos spãlat cu apã fierbinte sau încãlzit într-un vas cu apã. pictorul a optat pentru ocupaþia de crescãtor de fazani ºi de prepeliþe. ceapã. Dupã 6 sãptãmâni.un medicament minune. afinele. fãcea frecvente crize. etc sunt alimente care însoþesc de fiecare datã. usturoi. ne-am adresat doctorului Sabin Ivan. trebuie sã se ia pulbere sau sã se bea ceai timp de una an. 6 linguri pe zi (vezi 819). Iatã ce ne-a încredinþat domnia sa: Dacã unele descoperiri sunt rezultatul unor îndelungate ºi laborioase cercetãri. Sã fie oare ouãle de prepeliþã cauza ameliorãrii suferinþei sale. nuca. Nu micã i-a fost surprinderea când unii dintre aceºtia i-au adus la cunoºtinþã cã se simt pag. bolnava. altele. O importanþã deosebitã.Ceai de obligeanã. se datoreazã hazardului. crizele sale deveniserã mai uºoare. Sucurile de þelinã. care. am considerat necesar sã revenim. andivele. pregãtite îndeosebi crude (fãrã a le trece prin diferite transformãri termice). vâscul se poate administra sub formã de pulbere (un vârf de cuþit înlocuieºte o cãniþã de ceai. sparanghel. care a avut ºi are preocupãri în acest domeniu. suferindã de astm bronºic.

oul. iar în cel al bolnavilor alergici. pentru a-i descoperi principiul activ responsabil cu proprietãþile antialergice. printre aceºtia se numãrã cunoscutul medic francez Jacues Benveniste care. al rinitei alergice ºi al tusei spastice. cel sãrac în aceste substanþe este lipsit de efecte terapeutice. respectivele crize fiind mult mai uºoare ºi chiar mult mai rare. am luat legãtura cu dl. am aplicat ouãle de prepeliþã la tratamentul astmului bronºic. În acelaºi timp. nedescoperite încã). recomandã acest tratament bolnavilor cu astm bronºic ºi rinitã alergicã. se pare. Astfel. prin intermediul unei substanþe active (cum spuneam. anticorpii responsabili la reacþia alergicã. Dupã unii cercetãtori. Sinologii. proprietarul unei ferme de prepeliþã. însã. poate avea efecte secundare ne-dorite. tusea spasticã. Doctorul Truffier ºi-a fãcut cunoscute constatãrile sale prin mass-media ºi cu ocazia numeroaselor simpozioane. Vrând sã se convingã personal de eficacitatea acestui remediu natural. în schimb. Dupã ce doctorul Truffier s-a convins de calitãþile curative ale oului de prepeliþã. Desigur. de altfel. a extins tratamentul ºi la alte afecþiuni. de 7. în acea vreme. fiind foarte bogat în acest principiu activ. Ulterior. în noua sa calitate de cercetãtor la Facultatea de medicinã din Bordeaux. Octavian Tãrcuþã. Aceºti anticorpi se gãsesc în cantitãþi infime în sângele omului sãnãtos. urticaria ºi unele gastrite. el conþine de 5 ori mai mult Fosfor. de 6 ori mai multã vitamina B1 ºi de 15 ori mai multã vitamina B2. ceea ce e un fapt îmbucurãtor). ne spun cã acest tratament al diferitelor afecþiuni cu ouã de prepeliþã nu este nou. în cantitãþi foarte mari. oamenii de ºtiinþã au luat în considerare studiile oului de prepeliþã. a pus la punct un test cu ajutorul cãruia se poate demonstra calitatea antialergicã a oului de prepeliþã. dr. ºi bolnavii au rezistat la medicamentele administrate. bolnavi la care boala a rezistat la toate medicamentele administrate pânã atunci (menþionãm în glumã cã. prin pag. pentru a veni în sprijinul acelora dintre cititorii noºtri care doresc sã foloseascã acest remediu natural pentru tratarea diferitelor afecþiuni. 82 . Jean Claude Truffier. Trebuie menþionat. oul de prepeliþã. “boala gurii deschise ºi a umerilor ridicaþi”) cu acupuncturã ºi ouã de prepeliþã. Cercetãri recente au scos la ivealã faptul cã vechii chinezi tratau astmul bronºic (sau cum îl denumeau ei. Redãm mai jos rezultatele demersurilor noastre: “ E un medicament “minune ” Despre oul de prepeliþã mai putem spune cã este mult mai bogat în unele elemente componente decât oul de gãinã. congrese la care a participat. diminueazã cantitatea de imuno-globuline E. de exemplu: conjunctivita alergicã. Despre acest tratament minune al astmului bronºic a luat cunoºtinþã medicul localitãþii respective.5 ori mai mult Fier.mult mai bine. acest medic s-a dedicat exclusiv studierii calitãþilor curative ale oului de prepeliþã. dupã schemele doctorului Truffier care. Personal.

În aceastã împrejurare.în primele 3 zile. naturist)! .. în urmãtoarele 10 zile. Japonia. în urmãtoarele 3 zile.. Masa de prânz nu trebuie sã conþinã alimente prost preparate sau incorect combinate. am obþinut adresa domnului Octavian Tãrcuþã ºi numãrul sã de telefon din Bucureºti. .. 83 . Ieºind din Bucureºti pe ºoseaua Colentina (drumul estival al bucureºteanului spre litoral).. depãºesc comuna Voluntari ºi punctul de control al poliþiei. schema va mai fi repetatã de 3 ori. Nu putem încheia aceastã scurtã expunere fãrã sã menþionãm un fenomen la prima vedere paradoxal: în foarte micã mãsurã. pot fi amestecate cu puþinã brânzã proaspãtã de vaci sau cu suc de fructe. câte douã ouã pe zi. Numãrul de ouã ce urmeazã a fi consumat va fi scos de acolo de cu searã. ulcer gastric. Un telefon norocos ºi o invitaþie amabilã m-au determinat sã iau drumul spre Gãneasa. dacã nu sunt bine tolerate de cãtre organism. Mulþumim doctore ! La ferma Gãneasa Cu sprijinul unor persoane binevoitoare de la Avirom. etc. ouãle de prepeliþã produc reacþii alergice. în urmãtoarele 3 zile. pe malul unui frumos lac ºi la poalele unei pãduri se aflã ferma de prepeliþe a domnului Tãrcuþã. consumând ouãle cât mai proaspete posibil. însã. pentru a fi administrate dimineaþã. nu se mai consumã nimic timp de 4 .6 luni. Cele mai bune rezultate se obþin. dimineaþa. câte 6 ouã pe zi. apoi o pauzã de 10 zile. câte 6 ouã pe zi. hipertensiune arterialã. cel pentru legume ºi zarzavaturi. În prezent. ouãle de prepeliþã se folosesc în numeroase þãri. de asemenea recomandãm evitarea preparatelor care conþin corticoizi. în ziua a 5-a sau a 6-a. Rusia. printre care: tulburãri ale dinamicii sexuale. De la primele vorbe. Uneori. Ouãle se ingereazã crude. câte 4 ouã pe zi. Franþa. Polonia. Totuºi. pe nemâncate. Ouãle se pot pãstra o perioadã mai lungã de timp în frigider. Vietnam. Cele mai bune rezultate se obþin. câte 3 ouã pe zi. în urmãtoarele 3 zile. Pentru un tratament sistematic. câte 5 ouã pe zi. ne-amestecate cu un alt aliment. Pe toatã perioada tratamentului contraindicãm consumul bãuturilor alcoolice. la temperatura camerei. diabet zaharat. cu ouãle simple ºi cât mai proaspete cu putinþã..corespondenþã. Dupã consumul oului (sau ouãlor) de prepeliþã. consultaþi medicul (de preferinþã. pot apãrea crize de urticarie sau crize de astm bronºic. tratamentul cu ouã nefiind în nici un caz oprit. pe care o va repeta dupã 5 . Brazilia. ele vor fi tratate în mod obiºnuit. tratându-se numeroase suferinþe. menþionãm din nou.9 zile. pot fi folosite douã scheme sau planuri: . gazda m-a cucerit nu numai cu amabilitatea sa deosebitã pag. Aici. în compartimentul de jos. etc. Un bolnav de astm bronºic sau de rinitã alergicã va alege una din aceste douã scheme. o ºosea la dreapta mã duce la Gãneasa. mi-a pus la dispoziþie numeroase articole ºi materiale cu privire la acest subiect.5 ore. menþionând cã dumnealui se ocupã de creºterea prepeliþelor. nu înainte de a trece prin Moara Domneascã.

ne vorbeºte îndelung.. Ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: 6 grame pojarniþã (sunãtoare). în prospectele amintite sunt ºi alte scheme de tratament pe care dânsul le pune la dispoziþia solicitanþilor. Constantin Popovici P. câte 15 grame coada . pe fondul alimentaþiei naturale. profesionalism ºi în al doilea rând câºtig!. De asemenea. amintim cã în una dintre ele am fost întrebaþi de unde putem procura aceste ouã. este proprietarul unei ferme de prepeliþe. pe care firma italianã cu care lucreazã s-a oferit sã-l cumpere în orice cantitate. Cantitatea de plante prezentatã anterior se macereazã. noile condiþii care s-au creat. dumnealui a pornit de la proprietãþile ouãlor de prepeliþã în ameliorarea problemelor de dinamicã sexualã. din pãcate. prin tratamentul cu ouã de prepeliþã.ci ºi cu profunzimea cunoºtinþelor izvorâtã dintr-o mare pasiune. Curã cu boabe de ienupãr. dumnealui mi-a comunicat cã este hotãrât sã beneficieze de acestea. atât sub aspectul nutritiv alimentar cât ºi sub cel curativ. ale cãrei produse sunt valorificate în strãinãtate. Despre calitãþile acestora. ci dupã toate materiale care s-au scris pe aceastã temã în strãinãtate. deschid mari perspective ºi la noi în þarã. în trei variante (“Afrodita”.calului ºi urzicã. Ceea ce am vãzut la Gãneasa este o ilustrare a noþiunii de iniþiativã particularã. cunoscute foarte bine în literatura de specialitate. îºi gãsesc actualmente rezolvarea. Desigur. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). Preocupat de obþinerea unor produse noi. timp de 12 ore. De asemenea. 3 pahare pe zi. pentru cã. având o serie de prospecte din strãinãtate. 84 . telefon 210 prin oficiul poºtal Afumaþi. între timp. într-un litru de apã rece. Telefon. publicãm acum adresa domnului Ocatavian Tãrcuþã: Ferma de prepeliþe . în afarã de cele menþionate de doctorul Ivan. M-am convins cã în activitatea sa nu se conduce dupã “ureche”. Se pag. Bucureºti. De ani de zile. la noi în þarã nu s-a scris aproape nimic. 8 grame troscot. care sã sporeascã rentabilitatea activitãþii sale. creºterea prepeliþelor. a creat un cocteil afrodisiac. nu m-a surprins faptul cã domnul Tãrcuþã are realizãri remarcabile în domeniul în care s-a implicat ºi cãruia i s-a dedicat. cel puþin în parte. Pentru cã. “Prodexport”.Comuna Gãneasa. dumnealui îmi aratã cã ºi alte afecþiuni. în ferma sa.. Astfel. “Amor”. pe care prea mulþi o teoretizeazã ºi prea puþin o practicã. am mai primit scrisori pe aceastã temã. CURA ÎN AFECÞIUNILE RINICHILOR Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). în cele vãzute la Gãneasa m-am convins cã adevãrata iniþiativã particularã presupune în primul rând muncã. în special din Canada ºi Brazilia. În aceste condiþii. pasiune.oul de prepeliþã. Succes! 89. “Cupidon”). 530238 sau 734867. Deocamdatã.S. este preocupat de crearea unor produse cosmetice având la bazã acelaºi medicament miraculos . În orice caz. prin intermediul unei ferme de comerþ exterior. Sectorul Agricol Ilfov. creºte aproximativ 8000 de pãsãri de la care recolteazã zilnic de la 4000 la 5000 de ouã.

pe cât posibil. se poate prepara în orice perioadã a anului. Se poate consuma ceaiul care se preparã prin infuzarea fructelor de pag. În cursul zilei. Se beau douã. 3 pahare pe zi. într-o lingurã de apã rece. Ulterior. Se ridicã cataplasma. Se beau 3 . argila se foloseºte astfel: o jumãtate de linguriþã se amestecã bine într-un sfert de pahar cu apã obþinând aºa zisul “lapte de argilã” care se bea cu 30 minute înaintea celor trei mese. dupã douã ore. cu înghiþituri rare. dupã care va bea o canã de ceai preparat din plante medicinale. pe fondul alimentaþiei naturale. Suc de ridiche neagrã. cataplasmele cu argilã (vezi 84). se poate adãuga o linguriþã tincturã miracol III (vezi 807). între mesele principale. grãsimi sau smântânã. se strecoarã prin tifon. Curã cu polen. Se relaxeazã pacientul. Se adaugã 250 mililitri de apã caldã. bine salivat.4 cãni pe zi. fãrã ulei. în decurs de 30 minute. Clismã cu infuzie de muºeþel. dintre care o canã dimineaþa. CURA ÎN DIZENTERIE Se adaugã o linguriþã tincturã miracol II (vezi 806) la fiecare canã de ceai administratã. pe fondul alimentaþiei naturale. Se bea dimineaþa pe stomacul gol. Se beau 3 . timp de douã ore nu se va mânca nimic. timp de 5 minute.dulce. rãdãcinã de lemn . Recomandãm. Se preparã ca la reþeta precedentã dar se poate prepara ºi prin binecunoscutul procedeu de infuzare descris anterior. 91. cu o orã înainte de masa urmãtoare. se mãnâncã câte douã mere date pe rãzãtoare. 85 . 90. de asemenea.4 cãni pe zi. 250 mililitri de suc de ridiche neagrã (proaspãt extras) se amestecã cu 250 mililitri de ulei de mãsline ºi o lingurã de suc de cãtinã. 3 pahare pe zi. în reþetele precedente. se lasã în repaus 3 minute. De asemeni: câte 50 grame urzicã moartã albã. talpa . Curã cu suc de orz verde (vezi 1). câte 20 grame de flori de gãlbenele. Se fac cure de câte 14 zile. aplicate pe scobitura epigastricã. înainte de micul dejun. la interval de douã ore.gâºtei. Ajutã mult în scãderea colesterolului dar ºi în dischinezia biliarã. splinuþã ºi 100 grame sânziene (drãgaicã). alternativ. CURA ÎN COLESTEROL CRESCUT Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). trei cãni pe zi. dintre care una dimineaþa. Acest tratament e bine sã fie repetat din 4 în 4 ani. 92. În uz intern. O linguriþã de plante (bine mãrunþite) se macereazã. se consumã apã de legume strecuratã. Curã cu suc de orz verde (vezi 1). CURA ÎN ULCER GASTRIC Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). Ceai preparat din urmãtorul amestec de plante: câte 10 grame conuri de hamei. La fiecare canã.strecoarã prin tifon. înainte de micul dejun. rãdãcinã de valerianã. Abstinenþã totalã alimentarã timp de cel puþin 24 ore. între mese. Curã cu aloe. flori de nalbã ºi 15 grame de flori de muºeþel. 4 linguriþe pe zi.

lãmâile. nucile.Macerat de ceapã cu vin alb. se închid ermetic ºi se pãstreazã la rece. cât mai multã tãrâþe de grâu. se înfãºoarã sticla în hârtie de culoare închisã ºi se pãstreazã la macerat timp de 15 zile. diferite feluri de suc ºi. de 3 ori pe zi. alunele. dupã care se strecoarã prin tifon. De asemeni. hernie. pânã la vindecare. 8 zile. pag. timp de 14 zile (vezi metoda precedentã care este aceeaºi). de calitate superioarã. CURA PENTRU DEBLOCAREA RINICHILOR (1).. se adaugã o linguriþã tincturã la fiecare 125 mililitri ceai. usturoiul. câte 200 mililitri înainte de fiecare masã. În curã internã. timp de 7 zile. se consumã dimineaþa. (2). Dupã douã ore. 86 . cu o pauzã de 8 zile ºi. 200 grame ceapã tãiatã mãrunt se pune întro sticlã peste care se adaugã 100 grame de miere naturalã ºi 700 mililitri vin alb natural. Argila este contraindicatã în constipaþii cronice. mãslinele. tot aºa. cicoarea. Ajutã la deblocarea rinichilor mai mult decât orice alt medicament. o canã pe zi. Pe toatã perioada de boalã. într-o cantitate de 3 . cantitatea de apã adãugatã ulterior trebuie sã scadã. hipertensiune arterialã. semnificantã contribuþie la deblocarea rinichilor. 94. uleiul de mãsline. apa de argilã (vezi 84). într-un vas cu 2 litri apã rece se pune un kilogram de ovãz din ultima recoltã. la temperatura camerei. spanac. argila se poate adãuga în muºtar de masã. Se toarnã în sticle de culoare închisã. Se poate adãuga în fiecare canã de ceai o linguriþã tincturã miracol III (vezi 807). Se agitã zilnic. (3). Curã cu oþet de mere (vezi 686). seminþele de dovleac. Se lasã vasul în repaus. se iau douã linguri de ulei de ricin. ales de corpuri strãine ºi bine spãlat de praf.pãducel. douã linguri puse în 150 mililitri de suc de mere. Se amestecã bine. hreanul. sucuri extrase din morcovi. Se amestecã 250 grame seminþe de dovleac de-cojite ºi fin mãcinate cu 250 grame de miere de brad. Curã cu boabe de ienupãr (vezi 86). de calitate superioarã. (4).calului macerat la rece (vezi 818) cu tincturã miracol II (vezi 806). Ajutã foarte mult în litiaza renalã ºi în diferite afecþiuni ale rinichilor. nu direct pe flacãrã. Produsul obþinut se filtreazã ºi se bea în fiecare dimineaþã (pe nemâncate).Ceai de coada . prazul. în alimentaþia naturalã trebuie sã predomine ceapa. natural.câinelui. 93. Se repetã timp de 3 zile. cu 30 minute.Patru cepe tãiate cât se poate de mãrunt se pun la macerat într-un litru de vin alb.Ceai de ovãz. þelinã. piersicile. Se bea de 3 ori pe zi. timp de 12 ore.4 linguri. pe fondul alimentaþiei naturale. Se mai adaugã un litru de apã ºi se pune la încãlzit.. 3 pahare pe zi. CURA ÎN TRICHINOZà ºI TENIAZà Curã de sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). Dupã 3 zile de pauzã se poate repeta cura. Mai recomandãm: maceratul la rece de limba .

95. sã se adune seva de mesteacãn. puse la macerat cu 5 litri apã rece. sucuri. Un produs foarte bogat în minerale. Se pot face. Odatã cu sarea se pot adãuga în apã 100 mililitri tincturã de iod ºi un kilogram frunze de nuc uscate ºi fin mãrunþite. Conþine numeroase elemente care ajutã organismul uman în perioada de primãvarã ºi se obþine mai uºor comparativ cu seva de mesteacãn. foarte multe creme. înainte cu 24 ore. Apa sãratã (o lingurã de sare marinã la un litru de apã) se poate bea în fiecare dimineaþã. De asemeni. 20 . Se folosesc 5 kilograme sare marinã la o baie (în general în cazuri de reumatism). de asemeni recomandãm spãlãturi ale gurii cu apã foarte sãratã. CURA CU SEVÃ DE MESTEACÃN Obiceiul de a extrage sevã de mesteacãn în luna februarie (Moldova ºi Bucovina) se pierde în negura timpului. în curã de 25 . 9 7 . vitamine. se poate adãuga la supe. foarte necesare primãvara când organismul pare sã fie vlãguit de trecerea iernii. ca ºi altã datã. se fixeazã în gaurã o þeavã de trestie iar la capãtul ei se aºeazã un borcan înalt de sticlã în care va începe. când se fac tãierile în vii. foarte repede seva va începe sã se adune.În cazurile rebele. enzime. ºi acum se bucurã de o apreciere deosebitã. Bãile se fac zilnic. Se iau câte 50 ml. CURA CU SEVÃ DIN VIÞÃ DE VIE Seva viþei de vie este. legate la capãtul viþelor tãiate. recomandate contra durerilor artritice. La fiecare douã zile se schimbã apa. ciorbe. dar numai în “bucãtãria fãrã foc”. picãturã cu picãturã. se toarnã în sticle cu filet. 96. Pe toate acestea le îmbogãþeºte forte mult în enzime. se pun sticluþe de culoare închisã. din toate punctele de vedere. foarte valoroasã ºi trebuie folositã în ajutorul corpului bolnav sau slãbit. în perioada de varã. deasupra se picurã puþin alcool ºi se pãstreazã la rece. în uz extern. cu un sfredel în tulpina copacului. Se pot prepara cu ajutorul ei. 87 . În 12 ore se obþine cam un litru de sevã. Se consumã câte o treime din aceastã cantitate odatã ºi tot la douã ore ulterior se iau 3 linguri de ulei de ricin. Primãvara. recomandãm: 500 grame seminþe de dovleac fin mãrunþite se amestecã cu 500 grame de miere poliflorã. C U R A C U B Ã I D E A P Ã S Ã R AT Ã Întãritoare pentru organism.30 de bãi la rând. de asemeni. de mai multe ori pe zi. de 3 ori pe zi.40 centimetri deasupra solului se face o gaurã. 100 mililitri lapte proaspãt (nefiert). Se foloseºte la fel ca seva de mesteacãn. siropuri. înaintea meselor principale.30 zile. pag. Aceastã metodã se poate repeta ºi a doua zi. elemente foarte necesare organismului uman în perioada de primãvarã. Modul de extragere este foarte simplu: la 30 . se poate folosi la diferite tipuri de comprese. Ajutã foarte mult la întãrirea organismului. vitamine ºi minerale.

Previne apariþia tuberculozei. cistitele. fluor.98. hemoptizie. eliminã toxinele. dureri articulare. clorozã. aluminiu. nu ezitaþi sã faceþi plimbãri lungi (chiar de câteva ore) pe plajã. afecþiuni osoase. pe primul plan în tratarea oricãrei afecþiuni ºi în menþinerea unei stãri de sãnãtate normalã se situeazã alimentaþia naturalã. de pe malurile râurilor este încãrcat cu energii subtile binefãcãtoare organismului uman. însã. intestinului gros. e bine ca o astfel de curã însoþitã de expunerile la soare sã dureze minimum 3 luni. pe malul mãrii. substanþe radioactive. normalizeazã temperatura corpului. etc. reumatism. diabet. anemie. isterie. nevralgii. diferite forme de paralizie. congestii pulmonare. sodiu. titan. algii ºi chiar tuberculozã osoasã. hidropizie. cupru. ale rinichilor. În cazuri mai deosebite. Înainte ºi dupã toate. astenie. îmbunãtãþeºte circulaþia sângelui. mãreºte apetitul ºi îmbunãtãþeºte digestia. rubidiu. cesiu. În zilele noroase. plumb. se sapã în nisip o groapã de mãrimea corpului în care se aºeazã bolnavul ºi se acoperã cu un strat suportabil de gros de nisip. Aceste bãi se fac în afara perioadelor de digestie ºi e bine ca ele sã nu depãºeascã pag. cobalt. rahitism. bronºite cronice. CURA CU BÃI DE APà DE MARE Literatura de specialitate este foarte bogatã în acest domeniu. devitalizare. Joaca pe (cu) nisip este recomandatã în: astenie fizicã mascatã. 88 . tonificã ºi învioreazã organismul. sã ne amintim. litiu. amintindu-vã vaporii aceia atât de plãcuþi). staniu. clor. cele descrise mai sus sunt contraindicate în afecþiunile inimii. siliciu. nisipul de pe malul mãrii. Capul va fi protejat contra razelor solare cu o pânzã naturalã. astm. În zilele cãlduroase. magneziu. în combaterea diferitelor afecþiuni cât ºi preventiv (rahitism. bolile de piele. calciu. tuberculozã. gutã. acid sulfuric. nu este întâmplãtor. Avantajele sunt contrabalansate de dezavantaje. bariu. arsenic. 99. gutã. amoniac. CURA CU BÃI DE NISIP CALD La fel ca ºi argila. care s-a încetãþenit ca un obicei strãvechi. stronþiu. faciliteazã relaþii dinamice ale substanþelor minerale din organism. fier. stimuleazã schimburile organice. zinc. catar. materii coloidale. mãreºte numãrul de globule roºii ºi conþinutul acestora în hemoglobinã. metroragii. în special prevenirea bolilor la care sunt expuºi copiii). fosfor. brom. aceasta fiind deosebit de complexã: potasiu. stãri congenitale. afecþiuni ginecologice. vrem doar sã vã confirmãm aceastã utilitate. argint. Din vremurile strãvechi se cunosc efectele pozitive ale bãii în mare în bolile reumatice. Concediul la mare. hemofilie. activeazã nutriþia celularã. de aceea nu mai insistãm asupra acestui lucru. despre compoziþia apei de mare se ºtiu destul de puþine lucruri. astm. acizi organici. etc. materii organice bazice ºi acide. epilepsie. mangan. artroze. iod.

102. În uz intern se foloseºte la eliminarea viermilor intestinali sau în vindecarea tuberculozei pulmonare (3 linguriþe pe zi. calciu. se administreazã contra durerilor epigastrice (de stomac) cu eructaþii (eliminarea pe gurã a aerului de la nivelul stomacului) ºi pirozis (arsuri). Se administreazã cu maximum de prudenþã ºi niciodatã nu se va depãºi cantitatea de o lingurã pe zi (pentru a verifica pozitivitatea tratamentului se face analiza periodicã a urinei). De asemenea. În uz extern ajutã în vindecarea durerilor de gât. a ploºniþelor ºi a diferitelor insecte dãunãtoare habitatului uman. tratamentul trebuie sã înceteze imediat. negativitate a folosirii petrolului nerafinat este riscul incendiilor care se pot produce dacã nu se iau mãsuri de securitate în pãstrarea ºi folosirea acestuia. procedeul putând fi repetat chiar de 3 ori la rând. În general. dupã caz. a pãduchilor de lemn. CURA CU PULBERE DE CÃRBUNE Pulberea de cãrbune (de lemn). este un bun dezinfectant al cavitãþii bucale. contra diareei. se dã imediat bolnavului o linguriþã din aceastã pulbere.10 zile. se poate folosi la spãlarea dinþilor înainte de culcare. înaintea meselor principale cu 30 minute). chiar în douã ºedinþe pe zi. 1 0 0 . sulf. a celor din saltele. siliciu) ºi multe alte microelemente asociate cu potasiul. peste care se presarã o datã pe zi. o linguriþã de praf. dinþii se vor menþine sãnãtoºi ºi albi. la început. un astfel de tratament se întrerupe imediat. totodatã. de un pahar cu apã. În 8 . sodiu. el reþine din mãr mineralele (magneziu. astfel. fier. În popor este cea mai valabilã metodã pentru distrugerea pãduchilor de pe corp ºi din pãr.mai mult de 15 minute. CURA CU OÞET DE MERE Se foloseºte în cantitate micã (vezi 487) în alimentaþie dar ajutã ºi în vindecarea numeroaselor afecþiuni. În momentul apariþiei senzaþiilor de frig. posibilã. se poate ajunge la 60 minute. Folosirea uzualã a oþetului de mere. a crampelor intestinale ºi aerofagiei. clor. Singura. Deci. a eczemelor ºi a rãnilor care s-au infectat. cu rezultate deosebite) petrolul nerafinat ca medicament. se ia dupã fiecare masã. fosfor. asigurã raþia zilnicã de acizi organici. 89 . se foloseºte de multã vreme. C U R A C U P E T R O L N E R A F I N AT În popor. însoþitã. Poate aduce ameliorãri de necrezut ºi chiar vindecãri în cazuri grave de diabet. vezi 1070. În uz extern. În cazul în care în compoziþia urinei va apare albumina. mai ales intoxicaþiile cu ciuperci. atenþie! 101. Este foarte eficientã în cazurile de intoxicaþii. praful de cãrbune se foloseºte în vindecarea rãnilor vechi. pag.

radiculite. eczeme. anchilozã articularã. dureri musculare ºi articulare. ulcer gastric. bronºite. se constatã o poftã de mâncare neobiºnuitã. 105. oboseala cronicã. anghinã. sclerozã. nevralgie facialã. viroze respiratorii. epidemii. Dimineaþa. chiar în acest caz. hipertensiune arterialã. dimineaþa ºi la prânz. artrite ale articulaþiilor de la mâini ºi picioare. cu douã ore înaintea celor 3 mese principale. Recomandãri: sterilitate primarã. Grâul încolþit este un stimulent deosebit de important al activitãþilor vitale ale organismului uman. Este contraindicatã în graviditate ºi dereglãri hormonale. ca ºi alte tipuri. Recomandãri: dureri de cap. gripã. reumatism. nevrite. În primele zile. CURA CU TINCTURà DE ALOE I Tinctura cu aloe (vezi 989) se administreazã astfel: câte o linguriþã în primele 5 zile. afecþiuni degenerative. dureri de dinþi. dupã sculare. nevroze. Recomandãri: gripã. din alimentaþie laptele ºi ouãle. de 3 ori pe zi. anorexie. CURA CU TINCTURà DE ALOE II (VEZI 990) Se ia câte o linguriþã. se poate admite iaurtul dar în cantitãþi mici. boli cronice ale sângelui. sinuzitã. afecþiuni oculare. datoritã conþinutului bogat în complexul de vitamine B. eczeme. Se exclud. lãcrimare abundentã a ochilor (la oamenii în vârstã). afecþiuni renale. neurastenii. când se începe aceastã curã. enzime (fermenþi) care sunt însãºi viaþa noastrã. afecþiuni intestinale. astm. Recomandãri: ulcer. trombo-flebite. combaterea insomniilor. tumori în general. migrene. 103. se poate repeta încã o datã dupã o pauzã de 7 zile. 104. tumori ale stomacului. varice. Zona Zoster. ameþeli. graviditate.4 sãptãmâni. cancer. recomandãm a se bea un pahar cu apã care conþine douã linguriþe oþet de mere. relaxarea ºi calmarea sistemului nervos. trombangeite. corect preparate ºi combinate. cã fondul pe care se face orice tratament (sau se aplicã o curã). arsuri.prevenind creºterea raþiei alcaline a sângelui. afecþiuni dentare. din nou. arteriosclerozã. Este foarte accesibil ºi uºor de preparat. durata tratamentului poate þine de la douã sãptãmâni pânã la douã luni. mastoiditã. paralizii. afecþiuni ginecologice. intoxicaþii alimentare. în orice condiþii ºi prin orice mijloace (vezi pag. trebuie sã fie “natural”. infecþii cronice ale pielii. astenie nervoasã. pielite. artrite. TBC pulmonar. dureri de cap (cefalee). CURA CU GRÂU ÎNCOLÞIT Se foloseºte grâu din ultima recoltã. cu douã ore înainte de masã. Durata minimã a unei cure este de 3 . obezitate. sclerozarea þesuturilor ºi a vaselor de sânge. 90 . alcoolism. Menþionãm. Alimentaþia se compune numai din produse naturale.

în fiecare an. Sub formã de macerat. copiilor mici ºi chiar sugarilor. tuberculoza. mai poartã denumirea de propolis vegetal. mai cu seamã asupra sistemului nervos. Propolisul prezintã o substanþã bioactivã deosebit de valoroasã. afecþiuni hepatice. stronþiu. înainte (cu 30 minute) de mesele principale. vanadiu. 106.700). CURA CU MUGURI DE PLOP NEGRU Este bine ºtiut cã rãºina mugurilor de plop negru este marea vegetalã a propolisului. Contraindicaþiile sunt în cazul bolnavilor în formã avansatã de tuberculozã ca ºi în cazurile de hemoptizie. timp de 12 0re. afecþiuni ale tubului digestiv. s-a constat cã ambele substanþe au acþiune similarã antibioticã pe 10 suºe bacteriene cât ºi acþiune antifungicã . macerat ºi tincturã iar extern. Se poate folosi sub diferite forme: intern. 91 . arteriosclerozã ºi presiune arterialã ridicatã. tusea. alimentaþia. În propolis se gãsesc microelemente (fier. substanþã ce se gãseºte în interiorul stupilor. Aerul de munte exercitã o acþiune curativã asupra întregului organism. acesta conþine ioni negativi iar razele ultraviolete sunt în mai prezente. cupru. Aerul de munte ajutã în vindecarea numeroaselor afecþiuni pulmonare: pleurezia. lipsind din procesele normale biologice ºi fiziologice ale organismului uman. Este o adevãratã binefacere ca. din nou. se ia o linguriþã de muguri mãrunþiþi (pudrã) ºi se pun în 250 mililitri de apã. bãi. Aceastã curã e foarte binevenitã primãvara. alifie. Indicãm acest sistem de “aerisire” în special copiilor anemici. Mugurii de plop negru conþin aceleaºi elemente ca ºi propolisul fabricat de albine. adenopatia traheobronhicã. de altfel. mangan. convalescenþilor. pleurita uscatã. aluminiu. îmbunãtãþeºte activitatea aparatului circulator. CURA CU AER DE MUNTE Nu existã aer mai bogat în ozon ca aerul de munte. siliciu. CURA CU PROPOLIS Însuºirile acestui valoros produs apicol sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. este de origine ºi provenienþã strict naturalã. creºte cantitatea de hemoglobinã. tampoane. Se beau 3 cãni pe zi. fondul pe care se bazeazã toate aceste cure. pentru fortificarea organismului care iese din iarnã destul de slãbit. ca infuzie. Din experienþele fãcute. cobalt. bariu) care. ulei. mãreºte pofta de mâncare.30 zile. calciu. frecþii. cu rol pag. Indicaþii deosebite în cazuri de hipertensiune arterialã. 107. produce dereglãri organismului uman. fiecare om sã poatã apela la o astfel de curã. timp de 25 . 108. de fosfor ºi calciu. zinc. Amintim. iar nutriþia este mult îmbunãtãþitã.

preparat în gospodãrie. stabilizatori. erizipel. dimineaþã. va regla perfect tranzitul intestinal. la nivelul nucleelor hipotalamusului. marele consum de grãsimi (provenite de la carne dar ºi de la lactate) este cauza tuturor afecþiunilor inimii din Nordul Europei. O linguriþã miere într-un pahar cu apã.biostimulator ºi bioregulator.2 ori mai mari decât ale novocainei. Este cunoscut cã. mãreºte rezistenþa sistemului imunitar ºi îmbunãtãþeºte starea generalã a sãnãtãþii. vitamine ºi enzime. albumine. adesea el conþine coloranþi. mai conþine acizi (formic. de 3. care ajutã foarte mult procesul de digestie. CURA CU IAURT Iaurtul natural. Valoarea naturalã a produselor lactate este universal recomandatã. fosfor. malic. Este un remarcabil preparat terapeutic. sãruri de calciu ºi fier). la rândul lui.5 ori mai mari decât cele ale cocainei. este un aliment binefãcãtor. însã produsul recomandat pentru dezinfectarea mucoasei intestinale ºi care ajutã digestia este iaurtul preparat în gospodãrie. dã forþã corpului ºi prelungeºte viaþa. antibioticã. Produsele lactate excitã producerea de mucus. în special. dermatitele. antitoxicã. nu recomandãm iaurtul preparat pe cale industrialã. Excesul de mucus. clor. astmul pot fi mult agravate prin consumul excesiv al produselor lactate. Cura dureazã 25 zile cu 7 zile pauzã. analgezicã ºi regeneratoare. magneziu. cetic. psoriazisul. de 5. eczemele. 325 miligrame calorii la 100 grame de miere. pag. febrã tifoidã. 110. la nivelul cãruia îngreuneazã absorbþia adecvatã a bolului alimentar. S-a mai constatat cã curele de iaurt asigurã longevitatea. antiviralã. sodiu. fier. E bine sã cunoaºtem cã migrena. antiinflamatorie. reduce aciditatea secreþiilor vaginale. în special. Efectele sale anestezice sunt excepþionale. conservanþi. substanþe hrãnitoare ºi. etc. cu acþiune bactericidã. pentru calitãþile curative ºi preventive. acþionând. aºa cum îºi închipuie mulþi. 92 . este un adevãrat aliment . boli infecþioase. hidraþi de carbon. având în el o compoziþie foarte complexã. în special grãsimile provenite din laptele de vacã. apoi sãruri minerale (fosfaþi. CURA CU MIERE DE ALBINE Mierea nu este doar un produs dulce. diferite arome. Conþine: apã. suprasolicitã ºi blocheazã organismul ºi mai ales tractul digestiv. citric). Reîntãreºte nervii. etc. 109. zahãr. S-a constatat cã iaurtul mãreºte rezistenþa sistemului imunitar. nevralgitã. Recomandãri: gripã. Este consideratã unul dintre cele mai energice alimente ºi se asimileazã foarte uºor.medicament.

uremie.50 mililitri pe zi. puternice ºi. aceastã combinaþie ajutã la refacerea mucoaselor din organism. fermentaþii intestinale. laptele de la care a fost colectat trebuie sã provinã de la animale sãnãtoase. Este indicat în anemii. 112. CURA CU SUC DE RIDICHE NEAGRÃ Sucul proaspãt extras din ridichile negre (vezi 863) este indicat în tratarea litiazei biliare ºi urinare. dispepsii. 93 . 113. Folosind acest suc. Condiþia principalã este ca sã fie foarte proaspãt ºi cât se poate de curat. 114. în uz extern. potasiu. 111. gutã. tuse convulsivã. CURA CU ZER Zerul conþine: lactoalbuminã. etc. Liniºteºte ºi vindecã mucoasele. previne diabetul ºi arteroscleroza. afecþiuni pulmonare. vitamine. dacã se poate. sulf. dispepsii. frumoase. diuretic ºi stimuleazã activitatea intestinelor (de douã. Fiind tare ºi concentrat. CURA CU SUC DE RÃDÃCINOASE I pag. B. reumatism. înainte de alãptare). se poate combina cu puþin suc de morcovi. hemoroizi. obezitate. se foloseºte contra degerãturilor. În cazurile de litiazã biliarã. Poate fi folosit tranzitoriu. În uz extern. alergii. În “bucãtãria fãrã foc” folosirea sa este multiplã. trei linguriþe. insuficienþã hepaticã. câte o ceaºcã de zer. rahitism. constipaþie. tulburãri digestive. vitaminele A. eliminã mucusul dizolvat de hrean. artrite cronice. etc. (cu 30 minute) înaintea meselor principale. Sub formã de comprese. Atât ridichea neagrã cât ºi cea roºie conþin: rofanol (esenþã sulfuratã). dupã dieta hidricã la copiii cu tulburãri acute de nutriþie. etc.Este recomandat chiar copiilor. uºor îndulcit cu puþinã miere. o linguriþã suc de cãtinã (vezi 738) sau de lãmâie. sugarilor li se dau douã. constipaþii. operaþiile chirurgicale de boli ale sinusurilor pot fi evitate. P. trei ori pe zi. dupã vârsta de 7 luni în cazuri de dispepsii prin putrefacþie. fiind compatibil în cazul numeroaselor preparate culinare. Se iau câte 20 . în colicistite. sãruri minerale. bronºitã cronicã. enzime. enzime. iod. Este colagog. se pot consuma de la 100 la 400 mililitri pe zi. a eczemelor. Este mai eficient dacã se administreazã la o orã dupã ce s-a înghiþit suc de hrean. C. în cazuri de litiazã biliarã. CURA CU SUC DE CARTOFI Aceastã curã este foarte eficientã în ulcere gastroduodenale ºi în diabet. se poate adãuga în el puþin suc de morcovi. astm. Se iau (de 3 ori pe zi) câte 150 mililitri de suc. Câte o jumãtate de pahar. timp de 30 de zile. scorbut. Pentru cã deseori e suportat greu. este foarte eficient în arsurile de gradul I ºi în dermatoze. gutã (de la 500 pânã la 1000 mililitri pe zi). se poate lua o datã sau d douã ori pe zi. magneziu. scorbut. De asemenea.

4 gãlbenuºuri de ouã de gãinã. în acest timp. proaspãt extras (de la 50 la 200 mililitri pe zi). de 3 ori. 7 pãtrunjei. 117. 1. în fiecare dimineaþã. pe stomacul gol (înainte cu 30 minute de micul dejun). Hreanul dat pe rãzãtoare (de sticlã) se amestecã cu sucul extras din lãmâi (sau cel de cãtinã). 8 lãmâi sau 500 mililitri de suc de cãtinã (vezi 738). 116. ajutã în toate afecþiunile hepato . respectând cu stricteþe pauzele. Amestecul obþinut se toarnã în sticle cu filet ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece. se acoperã ermetic vasul ºi se lasã sã stea în repaus timp de o orã. o ridiche neagrã. busuioc ºi pãtlaginã în pãrþi egale (75 g) sub formã de pulbere. se pun 4 linguri de suc de sfeclã roºie. CURA CU SUC DE SFECLÃ ºI GÃLBENUº DE OUÃ DE GÃINÃ Într-o sticlã de culoare închisã (care are capacitatea de un litru). se mai adaugã: coada calului. o rãdãcinã de hrean. se amestecã cu 150 grame de miere poliflorã. cu înghiþituri rare ºi bine salivat. cura dureazã 10 zile consecutiv. pag. CURA CU SUC DIN RÃDÃCINOASE II Un suc foarte bogat în substanþe nutritive. 4 linguri miere poliflorã. ulterior. 115. 7 morcovi. sucul se bea dimineaþa. cu înghiþituri rare ºi foarte bine salivat.biliare sau în cazurile în care se urmãreºte drenajul hepato .Se foloseºte suc de ridichi. se storc la mixer. toate acestea. se poate obþine din: 300 grame morcovi. în pãrþi egale. înainte (cu o orã) de fiecare masã. Ajutã la fortificarea organismului slãbit. îndeosebi menþinând aceastã duratã dacã organismul este foarte slãbit. Se toarnã apã în sticlã. Se bea într-o zi (împãrþit în 6 pãrþi egale). 60 grame de ridichi. vâsc. bãgate în mixer. pânã ce aceasta se va umple. 60 grame de cartofi. CURA CU SUC DIN RÃDÃCINOASE ºI LÃMÂIE Se iau: o rãdãcinã de þelinã.biliar. se repetã. 50 grame pãstârnac. pãstârnac ºi pãtrunjel. Sucul obþinut se amestecã cu sucul de hrean (care a fost bine scurs prin tifon dublu) ºi miere. o lingurã seminþe de in (din ultima recoltã). Este foarte util în tratarea anemiilor. în combinaþie cu suc de morcovi. 4 linguri de ulei de mãsline. în decursul unei perioade de douã ore. câte 100 ml. 94 . cu pauzã de 5 zile. Cura dureazã 21 zile. Se agitã pânã se obþine un amestec desãvârºit.5 kilograme de miere poliflorã. Rãdãcinoasele. Se iau. Macerarea produselor (care sunt deja acolo) va dura (aproximativ) 12 ore.

corpul trebuie sã fie corect ºi bine alimentat cu produse naturale ºi preparate ale pag. 8 rãdãcini de podbal cu tot cu frunze. C U R A C U V I N D E C O A C à Z E N E G R E º I A LO E Se recolteazã frunzele de aloe (trebuie sã aibã o vârstã cuprinsã între 3 ºi 5 ani ºi sã nu fie udatã 5 zile înainte de recoltare) ºi se mãrunþesc la mixer. Se strecoarã prin tifon dublu. de 3 ori pe zi. spumoasã ºi omogenã. ulterior. Se lasã la încãlzit aproximativ 20 minute. înainte (cu 30 minut)e de fiecare masã principalã. Se amestecã produsele amintite pânã se obþine o pastã finã. Se toarnã în sticle de culoare închisã. 95 . Toatã cantitatea de suc (astfel preparatã) trebuie împãrþitã în aºa fel încât sã ne ajungã douã zile. 6 linguri de ulei de mãsline ºi douã linguri de hrean (fin mãrunþit). dupã care se amestecã cu lichidul rãmas în care se adaugã un kilogram de miere de mai. are o contribuþie deosebitã în vindecarea afecþiunilor pulmonare.5 litri apã. 119. 3 kilograme de miere de mai. folosind aceleaºi ingrediente în afarã de cele 4 gãlbenuºuri de ouã de gãinã care se înlocuiesc cu 20 gãlbenuºuri de ouã de prepeliþã (vezi 88). o lingurã. acestea se închid ermetic ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece. 6 linguri de suc de sfeclã roºie. Cantitatea necesarã trebuie sã fie de 750 g. se recolteazã 8 cucuruzi de brad (proaspeþi). Toate acestea produse se pun în borcan de sticlã. Se ia de 3 ori pe zi. Se beau 3 pãhãrele (50 ml) pe zi (cu o orã) înaintea fiecãrei mese principale. Este util în tratamentul ulcerelor. toate acestea se mãrunþesc fin ºi se pun la încãlzit cu 2. În aceastã perioadã. CURA CU SUC ENERGIZANT (I) Se iau 6 gãlbenuºuri de ouã de gãinã sau (30 de prepeliþã). nu direct pe flacãrã. CURA CU SUC DE SFECLà ROºIE ºI OUà DE PREPELIÞà Se preparã întocmai ca la 117. la temperatura camerei. care se lasã la macerat (timp de 7 zile). jumãtate din cantitatea de lichid se pune din nou la încãlzit. 6 linguri miere de mai. Se adaugã o mânã flori de tei (flori ce au fost macerate timp de 5 minute într-o ceaºcã cu apã rece). ferit de luminã. timp de 30 minute. se adaugã 10 lãmâi (bine mãrunþite) sau 600 mililitri de suc de cãtinã (vezi 738). 121. adãugând rãºinã de brad (cât o nucã) fin mãrunþitã ºi canfor (cât un pãtrãþel de zahãr) bine pisat. în care se adaugã 500 mililitri macerat de busuioc (vezi 775). înainte (cu 30 minute) de fiecare masã. Se toarnã. cu filet ºi se pãstreazã la loc rece. Sucul acesta este puternic vitaminizant ºi energizant. un litru de vin de coacãze negre. înfãºurat în hârtie de culoare închisã.1 1 8 . CURA CU SUC ENERGIZANT (II) Primãvara. se acoperã vasul ºi se lasã 15 minute în repaus. un pumn de muguri de brad alb. bine legat la gurã. 120. în sticle de culoare închisã.

PP. sã nu se mai consume ºi altceva. calciu. uºureazã mult digestia.I în fructele uscate. consecutiv). uºor hipnotic. fosfor. 200 mililitri de suc de morcovi. În toate carenþele de vitamina A ºi de oligoelemente. Se beau câte 300 . vitaminele A. B2. 124. fier. 123. potasiu).I) în fructele proaspete ºi 430 U. În constipaþie. cupru). sodiu. tartric. Este foarte rãcoritor în stãrile subfebrile. potasiu 230 miligrame %). E bine sã ºtim cã în ziua (sau zilele) în care se consumã agriºe. Se folosesc numai fructele ajunse la maturitate (adicã foarte bine coapte). fosfor. B2. sãruri (calciu. sãruri minerale (sodiu. diuretic .500 U. enzime. sodiu. enzime.dizolvant al acidului uric ºi uraþilor . O curã de caise proaspete (poate sã fie ºi sub formã de suc) dã rezultate foarte bune în anemiile consecutive unei hemoragii. hipertensivitate. se recomandã în cure de 21 zile. apoi B1. oligoelemente (magneziu. recomandãri în plurezie. sulf. 200 mililitri de suc de castraveþi. este considerat cel mai puternic dizolvant al calculilor urinari. a stãrilor de stres. în toate afecþiunile enumerate mai sus. C. Pentru dezintoxicare. CURA CU SUC DE CASTRAVEÞI Atât în scopuri alimentare cât ºi medicinale. fosfor ºi fier). acizi (malic.acestora. iar cele uscate sunt laxative. brom. se foloseºte castravetele datoritã conþinutului sãu mare de apã (circa 95 %). 96 . ajutã în combaterea asteniei. calciu. CURA CU CAISE Caisele conþin o cantitate însemnatã de vitamina A (300 . 10 grame de miere.în afecþiunile renale. se consumã un kilogram fructe (bine coapte) pe zi. consumul de caise sporeºte reacþiile naturale de apãrare ale organismului. ultima în cantitate de 33 % în fructele uscate. se folosesc fructele de cais (uscate). obezitate. Sunt laxative. sãruri (potasiu. vitamine (A. Este un fruct nutritiv. câte 500 pag. B1. Caisele proaspete sunt astringente ºi diuretice. depurativ . diuretice ºi antigutoase. C. C. 200 mililitri de suc de ridiche neagrã. În amestec. a nervozitãþii. calculoza renalã. B. P). calciu. 122. citric). anemiei. respectând alimentaþia naturalã ºi folosind preparatele “bucãtãriei fãrã foc”.în gutã. Este foarte util în tratamentul afecþiunilor pulmonare ºi în tratarea afecþiunilor cãilor respiratorii. fier. o datã pe sãptãmânã (sau de 3 ori. fier. CURA PENTRU DEZINTOXICARE CU AGRIºE Agriºele conþin: pectine.500 mililitri pe zi.

hemostatic. afecþiuni ale cordului. acizi (malic. CURA CU SUC DE CIREºE ºI VIºINE Fructele acestea conþin: enzime. creºterea acuitãþii vizuale. vitaminele A. arteriosclerozã. clor. 100 . materii extractive (zahãr. B1. sedativ pentru stãri nevrotice ºi laxativ. reumatism. sãruri de sodiu. vitaminele A. materii azotoase. 97 . Recomandãm zile în care sã se consume numai fructe de coacãz. artritism. Se consumã cu mare succes în curele de dezintoxicare. laringite). oligoelemente (zinc. amestecate cu puþin miere (cel puþin 3 zile pe sãptãmânã. CURA CU SUC DE DOVLEAC pag. creºte rezistenþa organismului la infecþii ºi se stimuleazã sistemul homeopatic (în anemii). antidiareic. fosfor. sucul extras din acestea ajutã ca diuretic. clor. Conþin sãruri de potasiu. pielonefrite. bine coapte. Aceste fructe au un efect tonic general. antiinflamator. cobalt). în perioada în care acestea se gãsesc din abundenþã). sulf. pecingini. calciu. B. rãcoritor. celulozã. consumându-le. litiazã urinarã. C. emuline. tartric). vitamina C. mangan. laxativ. una sau chiar douã zile sãptãmânal. Ca ºi fructele. obezitate. Se consumã fructul ca atare (foarte bine copt). recomandãm sucul pur sau diluat cu apã. Sucul de cireºe este un foarte bun depurativ. minerale (fier. 126. pletorã. remineralizant. anghine. cenuºi. magneziu. fãrã proteine de origine animalã. antisclerogenitate în arteriosclerozã. gutã. este diuretic. calciu. înainte cu 30 minute de fiecare masã principalã. insuficienþã ºi congestie hepaticã. zahãr . Consumul de coacãze roºii mãreºte apetitul. citric. icter. pigmenþi antianemici ºi flavonici. fier. fosfor.500 mililitri pe zi de câte 3 ori. pletorã (surplus). proteine. 125. calmant în cele pectorale (tuse. reumatisme. pe fondul unei alimentaþii naturale. hipertensiune. potasiu). depurativ. inflamaþii diverse (îndeosebi cele urinare). de asemenea. CURA CU COACÃZE NEGRE Coacãzele negre sunt mai bogate în vitamina C decât toate fructele. dispepsii (insuficienþa sucului gastric). Recomandãri: gutã. pielite. enzime. Recomandãm zile în care sã se consume numai fructe de cireºe sau viºine (de la 500 la 1000 g). Indicat în afecþiunile febrile. CURA CU COACÃZE ROºII Fructul de coacãz se foloseºte atât în scopuri medicinale cât ºi alimentare. diaree.levulozã (asimilabilã de cãtre diabetici). hepatopatie. Depurativitate în reumatism cronic degenerator ºi gutã. diuretic (eliminarea acidului uric. litiaze urinare. constipaþie. enzime).mililitri zilnic. magneziu. conþine multã apã. impotenþã. sudorific în afecþiunile febrile). B2. cupru. hidropizie. acizi organici. 128. constipaþie. prevenirea îmbãtrânirii. 127.

De asemenea. utilizarea este posibilã începând din luna iunie ºi pânã la sfârºitul lunii octombrie. 130. constipaþii. Sucul extras din fructe. stomatitelor. beta-caroten. Proprietãþi: astringent ºi antidiareic. un pahar pe zi în curã de 21 zile. compuºi volatili (butilaminã). protide. aldehide. se utilizeazã ca sirop astringent pentru gargare. Fãrã a insista. vitamine (îndeosebi vitamina A). malcot ºi carbonat de calciu. teci de fasole. CURA CU SUC ºI CEAI DE FRÃGUÞE Menþionãm cã în tratamentele terapeutice se utilizeazã frunzele (care se rup fãrã codiþã). citrol. hemoroizi. protide. insuficienþã renalã ºi infecþii urinare. amintim cã dintotdeauna oamenii au cunoscut proprietãþile terapeutice ale fructelor. enzime. ulcer gastric ºi duodenal. depurativ. Se administreazã cu mult succes în diaree ºi diabet zaharat. laxativ. alcool triterpenic (fragarol).Pulpa de dovleac conþine enzime. acid acetic. recomandãm fructele bine coapte ºi proaspete. vermifug. rezine ºi enzime cu proprietãþi antihelmintice. roºii sau negre) sunt foarte eficiente contra constipaþiei. frunze de nuc ºi de urzicã. are un conþinut foarte mare de acid citric (20 . teniazã ºi ascarizi. izobtiric. Se poate consuma ºi sub formã de suc. zaharuri. etc. cu mare apreciere. diuretic în diferite pag. contra anghinelor. în cazuri de diabet (ºi nu numai) nu se apeleazã la îndulcitorii artificiali (zahãrul sau alte produse de acest gen). afecþiuni pulmonare. De asemenea. diabet. Recomandãri: tenifug. sedativ. enterite. prin ciupire sau strângere. Frunzele pot fi folosite ca tonic rãcoritor. fructele ca laxativ. antiscorbutic ºi astringent. dizenterie. Se bea compusul rezultat în 3 reprize. Conþinut: tamin. C. folic. diuretic. seminþele conþin ulei (35%). argininã. CURA CU CEAI DE DUD În scopuri terapeutice recomandãm frunzele fãrã codiþã. B. propionic. sãruri minerale. ulei volatil. dezinfectant (bactericid). Infuzie: o lingurã de frunze bine mãrunþite se pun în 250 mililitri de apã rece ºi se lasã la macerat câteva ore. recomandãri deosebite în gastrite. sãruri minerale. insomnii. acizi (asparic. hidraþi de carbon. adjuvant în tratamentul diabetului. 98 . ceton.25 mg/l). Indicaþii: dispepsii. dupã mesele principale. folinic). Dudele (albe. vitaminele A. eficienþa este mai mare dacã la ceai se adaugã frunze de afin. recoltate în luna mai ºi iunie. Conþinut: tamin. Indicaþii: enterite acute (astringent în tratamentul diareei). foarte bun laxativ. 129. adeninã. înainte de a ajunge la maturitate. lecitinã. diuretic în diferite boli de rinichi ºi ale vezicii urinare. afecþiuni cardiace. cvercitrinã. dimineaþa pe nemâncate. nutritiv.

convalescenþã. adãugând ºi puþinã miere poliflorã (dupã gust). acid deshidroscorbic. ulei volatil. se beau douã cãni pe zi. B2. creºtere. sãruri minerale. vitamina A. intoxicaþie tabagicã ºi alcoolicã. tonic. tonicardiac. acizi citric ºi malic. B1. enteroragii. astenie. varice. infecþii diverse (pulmonare. intestinale). vitamina C. gutã. boli infecþioase. arteriosclerozã. zaharozã. etc. Indicaþii: demineralizare. mangan. zaharuri. remineralizãri.5 sãptãmâni. Pe lângã vitamine ºi celelalte substanþe. aldehide. CURA CU DECOCT DE MÃCEºE Conþinut: acid ascorbic. se preparã o infuzie. un ceai foarte plãcut ºi folositor. etc. PP. antisclerogen. dizenterie. antireumatismal. vermifug. gripã. fragilitate capilarã. Proprietãþi multiple: bactericid. 99 . vitaminizant ºi vasodilatator arterial. fructul conþine acid salicilic ºi sãruri minerale. alfa ºi beta tocoferol (vitamina E). remineralizant. vitamina K. zahãr invertit. P. hipervâscozitate sangvinã. antigutos. hemostatic. B3. ca rezultat. B2. etc. tanin. se amestecã în apã (o treime suc ºi douã apã). Ajutã în reumatism cronic degenerativ. stimuleazã secreþiile gastrohepatice ºi pancreatice. antiscorbtic. 131. tulburãri hepatice ºi biliare. se folosesc 3 pahare pe zi. Normalizeazã circulaþia sângelui. progresiv. astm. flavonoizi. tonic indicat în nevroze. caratenoide. tuberculozã. astenie de primãvarã. gutã. aerofagii. reumatism. Bun colagog ºi coleretic. rãcoritor. hipertensiune arterialã. pectine. diaree. fier. în curã. ascitã. Din douã linguriþe de frunze mãrunþite la 200 mililitri de apã clocotitã. bronºitã. carminativ. acid citric ºi malic. În amestec cu frunzele de afin. constipaþie. dispepsii. ulcer gastric. scorbut. stãri febrile. de la o jumãtate pânã la douã lãmâi pe zi. flebite. CURA CU SUC DE LÃMÂIE Lãmâia conþine vitaminele A. antiartric. hemofilie. fosfor. cefalee. fondul alimentar fiind cel naturist. frunzele de frãguþe dau. senescenþã. diabet zaharat. litiazã urinarã ºi biliarã. antiveninos. Sucul de lãmâie se obþine prin stoarcere (manual sau mecanic). lecitine. seminþele au acþiune diureticã. în fiecare canã de ceai se poate adãuga o linguriþã tincturã miracol III (vezi 907). pag. Cura cu suc de lãmâie poate dura 4 . antipruriginos. sãruri minerale ºi oligoelemente (calciu. crescând ºi coborând. 132. arteriosclerozã. terpine. hematurii). gastroragii. acid nicotinic. foarte multã vitamina C.boli renale ºi ale vezicii urinare. ulei gras. hemoragii (epistaxis. glucide (glucozã ºi fructozã) direct asimilabile. hipotensor. completeazã necesarul de sãruri al organismului. impotenþã. “urme” de vanilinã. calmant. siliciu. depurativ. diuretic. zmeur sau mur. cupru). etc. artritism. Sucul de frãguþe se consumã imediat ce a fost preparat. vermifug (prin seminþe). antiseptic. vitamina B. paraziþi intestinali.

de aceea este foarte recomandat în bolile urinare ºi de rinichi (cure mai îndelungate). crude. Ajutã în stãrile de inflamaþie intestinalã. Se lasã în repaus 15 minute. tamin. se poate îndulci cu miere de albine (dupã gust). reumatism. Eficiente în avitaminoze. fierul. arsenic. diabet. constipaþie. calculozã renalã. PP . lininã. de la 500 la 1500 g pe zi. intercolite. graviditate. Mere rase pe rãzãtoare. merele sunt hrana creierului. acestea se deterioreazã complet. la prevenirea infecþiilor aparatului respirator (pe timp de iarnã. convalescenþã. diaree. Decoctul se preparã din douã linguriþe de fructe zdrobite ºi 500 mililitri de apã. B1. rectocolite. Consumate aºa cum am amintit. clor). astenie. astfel vom consuma binecunoscutul. miezul ºi coaja. pectine. Un “obicei” foarte util. B2. sunt substanþe care stimuleazã activitatea enzimelor ºi înlesnesc arderile în organism. zaharozã. prin care nu vom face altceva decât sã încãrcãm ºi mai mult organismul cu toxine ºi reziduuri. nu produce iritaþii. este acela de a consuma la micul dejun doar mere.Împiedicã formarea calculilor renali.124 cal / 100 g). dupã care se strecoarã prin tifon. vitamine (A. acizi liberi. de acum. C. Se încãlzeºte apa. acestea conferã mãrului efecte alcalinizante. etc. fiind foarte bogate în sãruri minerale. menþionãm cã valoarea caloricã diferã de la o specie la alta (80 . siliciu. stãri pag. CURA CU MERE PROASPETE Consumul zilnic a cel puþin 300 grame mere proaspete ajutã la întãrirea (refacerea) organismului. zaharuri reducãtoare. enterocolite. ulcer gastric. acid fosforic. inflamaþii intestinale (colibacilozã). dizenterie. gastritã. 134. litiazã urinarã. primãvarã) deoarece acestea sunt fructele care se pãstreazã în stare proaspãtã pe perioade de la 4 la 8 luni. protide. materii grase. cobalt.îndeosebi în coajã). aluminã. sãruri (de potasiu. esteri amilici. Ca ºi celelalte fructe. mangan. magneziu. Mãceºele cresc secreþia biliarã. leucemie. fiind deosebit de utile în tratarea afecþiunilor ficatului. Se recomandã în surmenaj fizic ºi intelectual. fãrã alþi compuºi sau produºi. pentason. cuprul. acid pantothenic (în coajã conþine o cantitate dublã faþã de miez). balast. ajutã în tratarea durerilor infantile. fier. sulf. zincul. pe care oamenii ar trebui sã-l formeze. brom. sedentarism. neamestecate cu alte alimente sau fructe sau ca desert. 100 . demineralizare. tulburãri de circulaþie perifericã. 133. Dacã se apeleazã la fierberea sau coacerea lor. cu tot cu coajã. introducând fructele în momentul când aceasta este îndeajuns de caldã (atenþie la conservarea vitaminei C). vezi 799). celulozã. Mãrul conþine: apã. ulcer gastric. obezitate. CURA CU SUC DE MERE De la mãr se folosesc seminþele (din care se preparã lapte vegetal. calciu. Se bea în decursul zilei. menþionãm cã se consumã doar pe stomacul gol. sodiu.

P). flavonoide. de fapt. CURA CU CEAI DIN FRUNZE DE MUR Frunzele de mur conþin: tanin. vitaminele (A. În uz extern ajutã în leucoree. Se beau 3 pahare pe zi. fistule anale. înaintea (30 minute) meselor principale. se iau câte 20 mililitri de suc de mere. enzime. insomnii. succinic. afecþiuni pulmonare (astm. pentru reumatisme. CURA CU SUC DE MORCOVI Morcovul conþine enzime. cupru. dermatoze. gurii ºi gâtului (gargarã). se lasã la macerat câteva minute dupã care se strecoarã prin tifon. sucul de mere se bea între mese (la orele 10. cãrora le dã un gust delicios. inozitol. împãrþit în 3 pãrþi egale. gastroenterite. oxalic. este foarte diuretic în dietele terapeutice. tuberculozã). insuficienþe hepatobiliare. constipaþie. colite. sulf. pag. Este indicatã în astenii. dancarinã (element puternic dilatator la nivelul vaselor coronare). enterocolite cronice sau acute. B. Frunza de mur este astringentã. brom). B1. colibacilozã. Infuzia se preparã din: douã linguriþe frunze (fin mãrunþite) care se amestecã cu douã linguri de apã rece ºi se lasã timp de 5 minute la macerat. acizi (malic. prevenirea îmbãtrânirii (riduri). se poate amesteca cu lapte nefiert (cantitãþi egale). menþionãm încã o datã. paraziþi intestinali (tenie). sucul de mere nu se bea dupã masã.00). lactoizocitric. etc. etc). cefalee.febrile. sodiu. pectinã. asparaginã. se toarnã 250 mililitri de apã caldã. antisepticã.00 ºi 16. fosfor. inflamaþiile gingiilor. provitamina A. înaintea (30 minute) meselor principale. pe fondul alimentaþiei naturale. potasiu. sãruri minerale (fier. litiaze sau în perioada repausului alimentar (la persoanele astenice). În curele de varã. nervozitate. Sucul de morcovi este foarte des întrebuinþat în “bucãtãria fãrã foc” la prepararea sosurilor ºi a diferitelor creme. hemoragii gastrointestinale. vitaminele A. gingivite. colite. caroten. B2. antidiareicã. bronºitã cronicã. Când se face curã cu sucuri ºi cruditãþi (vezi 85). ca desert. Toate acestea. Cataplasmele se folosesc contra hemoroizilor sau a fisurilor anale. C. C. ictere. hepatopatii. prevenirea bolilor infecþioase ºi degenerative. sub formã de irigaþii se folosesc în leucoree. 135. etc. magneziu. reumatism. baza sau piedestalul pe care se aºeazã ulterior orice curã sau metodã de vindecare prin terapia naturalã. tonificã organele digestive). levulozã. Se beau douã cãni pe zi (indicaþii deosebite în gastroenterite. anemie. gutã. D. în amestec cu 250 mililitri de suc de urzici. Ulterior. mangan. litiazã. un litru pe zi. încã o datã menþionãm cã acest lucru este. 101 . 136. Se beau 3 cãni pe zi. dextrozã. tonicã. Ceaiul din aceste frunze este indicat în diaree (tonic ºi astringent). arsenic. ulcer duodenal ºi gastroduodenal. boli cardiovasculare.

137. fructozã. D). alcooli triterpenici (arniol ºi fardiol). colinã. C. Rãdãcina plantei conþine: alcooli triterpenici. tanin. grãsimi. infecþii renale. datoritã substanþelor mucilaginoase ºi produºilor de hidrolizã ale acestora. fosfaþi. aolinã. amidon. 138. amigdalite. calciu. flavoxantine. coada . pãtlaginã. folosite în stare proaspãtã sunt considerate foarte bun întãritor al organismului. substanþe proteice. emolientã. bogate în acizi organici. în bolile de ficat (mãrind secreþia biliarã. Proprietãþi: acþiune internã secretoliticã. glucozã. Fructele murului sunt foarte bune la gust (dulce . se pot conserva în miere poliflorã. polioze. vitaminele A ºi C.acriºor). tanin. comprese sau gargare. o lingurã rãdãcinã de nalbã (fin mãrunþitã) se amestecã cu 250 mililitri de apã rece ºi se lasã în repaus 30 minute. þintaurã ºi frunze de afin. conþin: toraxacinã. tulburãri gastrointestinale. clismã contra hemoroizilor. C. etc. insulinã. antiinflamatoare (aparatul respirator. infuzia se preparã la fel. spãlãturi vaginale. levulozã. CURA CU CEAI DE NALBÃ Nalba conþine mucilagii. B. xantofile. amida acidului nicotinic. B. beta-amirina. grãsimi (gliceride ale acizilor oleic. pãpãdie. traheite. etc). renal ºi gastrointestinal). Indicaþii: inflamaþiile cãilor respiratorii (tuse. D ºi P). sãruri de azot. betainã. etc. pectine. Se adaugã un vârf de cuþit bicarbonat alimentar pentru a nu produce iritaþii gastrice. palmitic. Ceaiul se preparã sub formã de macerat la rece. substanþe antibiotice. comprese oculare.ºoricelului. bronºitã. cele care sunt deasupra solului (aeriene). argininã. la temperatura camerei. acid tartric. Se bea fracþionat. expectorantã. Se pot utiliza în clisme. mãrind apetitul convalescenþilor). CURA CU CEAI DE PÃPÃDIE Pãrþile plantei. asparaginã. Dã rezultate foarte bune în obezitate. substanþe grase. taraxerol. stigmasterina ºi multe alte fitosternine.4 reprize pe zi. stearic. tiominã. în special la copii. substanþe de naturã carotidianã. în 3 . În obezitate. zaharuri. abcese dentare (infuzie de flori ºi frunze de nalbã în amestec cu muºeþel ºi capsule de mac). bãi. enzime.Pentru uz extern. substanþe proteice. normalizând circulaþia sângelui. vitaminele (A. Uz extern: laringite. rezine. pelin. glicerine ale acizilor palmitic. oleic ºi himoleic. recomandãm ceaiul din frunze de mur. steroli. substanþe rezinoase. ten uscat. asparaginã. Pentru perioada de iarnã. pag. enzime ºi vitamine (A. laringitã). Cura cu ceai de pãpãdie este indicatã (îndeosebi) în toate bolile unde existã dezechilibru glandular. dar mai concentratã. ulei volatil. flobafene. 102 . la fel ca viºinele (vezi 703). dublând cantitatea de frunze. furunculozã. ristoterina. acid nicotonic.

este deosebit de laxativã. oligoelemente (zinc.douã cãni pe zi. Indicaþii: reumatism. uricolitice. antiscorbuticã. ci doar un compus comparabil cortizonului (dr. Nu conþine oxilaþi. în profilaxia infecþiilor urinare (cu excepþia soiului Bergemote). eczeme ºi multe alte boli de piele. diureticã. de preferinþã dupã mesele principale. constipaþie. Infuzia se preparã din douã linguriþe plantã (mãrunþitã fin) umectate cu douã linguri de apã. Perele uscate se pot pune la macerat cu apã rece (12 ore). reumatisme. mangan. CURA CU PERE ºI CU SUC DE PERE Perele conþin: apã. E.20 zile. depurative (litiazã uricã. arteriosclerozã. magneziu. cenuºi. timp de una sau douã luni. Leguma este remineralizantã. uºureazã digestia substanþelor feculante ºi a amidonului. 140. B2. magneziu. zahãr (îndeosebi levulozã). francez J. gutã). roºiile fierte sau coapte produc acizi în corp. C. intoxicaþii cronice. sodiu. K). la o curã din salatã de frunze de pãpãdie. Dupã un repaus de câteva minute se strecoarã prin tifon. cupru. pectinã. 139. Se pot consuma pere în cantitãþi de la jumãtate pânã la un kilogram jumãtate pe zi. enzime. glucide. se beau 3 cãni pe zi. Atât fructele (cât ºi sucul extras din ele) au indicaþii diuretice. acizi. gutã. e bine (chiar foarte bine) sã se consume roºia doar crudã (adicã nefiartã sau necoaptã). din care se beau una . B1. 103 . echilibrantã. enzime. În alimentaþie. hipervâscozitate sangvinã. având recomandãri deosebite în dispepsii. albumine. stãri congestive. grãsimi. fosfor. pag. gutã. celularã. acizi organici (malic. dezintoxicantã. potasiu. Sucul extras din perele bine coapte se consumã în cantitãþi de 3 . este deosebit de folositoare contra acneei ºi a înþepãturilor de viespe. vitaminele (A. sulf. iod). arsenic. în perioada de varã. Valnet). alcalinizantã. PP. artritã. arteriosclerozã. iod. potasiu. peptic. insuficienþe hepatice ºi diferite forme de icter. Din rãdãcina de pãpãdie se preparã decoct. ulterior se strecoarã (sucul obþinut) prin tifon ºi se consumã în decursul unei zile ca ºi sucul din pere proaspete. aceºtia. pletorã.4 pahare pe zi. B2.acþiune diureticã (sporeºte cantitatea de urinã în doar 24 ore). bor. PP). înainte (30 minute) de fiecare masã principalã. mai simplu. enteritã. litiazã urinarã ºi biliarã. ulterior amestecate cu 250 mililitri de apã caldã. clor. protide. tanin. Se poate apela. astenii. celulozã. antiinfecþioasã. fosfor. În uz extern. sulf. stãri inflamatorii ale tractului digestiv. calciu. cupru. vitaminele (A. citric). zinc. 15 . fier. B1. fier. C. reumatism cronic degenerativ. CURA CU SUC DE ROºII Roºia conþine: apã. calciu. energeticã. dizolvant uric ºi eliminator al ureei. lipide.

cura dureazã aproximativ 3 -4 sãptãmâni. oligoelemente. taninuri. reumatism. are proprietãþi diuretice. aceºtia e bine sã-ºi programeze zile în care sã consume numai pepene galben. beta ºi gama betulenol. acizi. ulei volatil (format din betulen. cenuºi. pe stomacul gol. în cantitate mai redusã. Oricine. CURA CU PRUNE SAU CU SUCUL ACESTORA Prunele sunt foarte bogate în vitamina A. extern . albumine. 141. Sucul de roºii se consumã în cantitãþi de aproximativ 100 mililitri pe zi. stimulent nervos (regenerator al nervilor). mangan. enzime. Se recomandã în hrana celor care sunt bolnavi de obezitate. în amestec cu suc de þelinã. acizii malic ºi galic. dând “naºtere” la diferite boli. sub formã de infuzie se pot bea douã cãni pe zi). afecþiuni renale. potasiu. manitol. fier. gutã. B. reumatism (diuretic. humuleu. diuretic. prezintã vitaminele B ºi C. Proprietãþi: energetic. alfa. magneziu. Se recomandã în astenie. rãcoritor ºi bun regenerator al þesuturilor. celulozã. temperamente bilioase. hemoroizi.sub formã de bãi pentru vindecarea rãnilor provenite din arsuri ºi a hemorizilor. sodiu. constipaþie. La fel se procedeazã în cazul pepenelui verde. pletorã. oligurii. 104 . anemie. rezine. laxativ. balsamic. hidraþi de carbon. dezintoxicant. 142.la rândul lor. laxative. zahãr. diuretic. uºor inflamator ºi slab analgezic. 143. compuºi de naturã flavonicã). gutã. ulei gras. hepatism. reumatism ºi în îngrijirea tenului. intoxicaþie alimentarã. vitaminele (A. calciu. CURA CU PEPENE GALBEN Pepenele galben conþine: apã. CURA CU CEAI DIN MUGURI DE PLOP NEGRU Mugurii de plop negru conþin: glicozizii fenolici (salicina ºi populina). alfa carofilen. În uz intern: bronºite acute. Infuzie (o linguriþã de muguri bine mãrunþiþi maceraþi în 250 mililitri de apã. antiseptic. calmant ºi antireumatic). fosfor. Fructul proaspãt se consumã dimineaþa. având indicaþii deosebite în constipaþii. se consumã înaintea fiecãrei mese principale (cu 30 minute) dar niciodatã dupã ce s-au mâncat alte produse. astringent. etc Acest produs este astrigent. surmenaj. litiazã. Nu este indicat celor ce suferã de diabet. C). crizina ºi tectocrizina. enterite. sucul rezultat este foarte reconstituent. decongestionant hepatic. poate apela la o curã de pepene galben (de la 14 la 21 zile). înaintea micului pag. cicatrizant ºi calmant (cu deosebire în inflamaþiile urinare). arteriosclerozã. indiferent cât este de sãnãtos sau bolnav. înaintea meselor principale. saponine. dispepsii. apã.

vitaminizant. acizi (formic ºi acetic). magneziu. hipoglicemiant. cura de urzici crude. icter. un pahar înainte (cu 30 minute) de fiecare masã. provitamina A. hepatism. B2. substanþe de naturã glucidicã. o enzimã ºi o toxalbuminã care prin uscarea plantei se distrug ºi proprietatea vezicantã a urzicii dispare). diuretic ºi antidiareic. în hemoragiile uterine dupã naºtere. substanþe grase. cu precãdere. potasiu. nervozitate. se consumã la fel. cupru. CURA CU CEAI DE URZICÃ Urzica conþine un însemnat numãr de aminoacizi. În diaree ºi dizenterie. fitosteroli. datoritã vitaminei K. protoporfirinã. astringent. este foarte util în inapetenþã ºi digestii lente. expectorant în bronºite. sãruri de (calciu. antiseptic. traheobronºite cronice. ajutã în remedierea obezitãþii. crudã. antiscorbutic. Sucul de þelinã este foarte bun tonic al sistemului nervos ºi (în general). astenie psihicofizicã ºi sexualã. Se beau 3 pahare de ceai pe zi. vitaminele (C. recomandãm. acid patotenic. galactogog ºi cicatrizant. diuretic. fosfor). la fel se poate proceda la prânz ºi seara. anhidridã sedanoicã. Infuzia se preparã cu o lingurã de plantã bine mãrunþitã la 250 mililitri de apã caldã. este antireumatismal. mucilaginos. fier. fosfaþi. opreºte hemoragiile. antiseptic. B1. Sucul obþinut din fructele proaspete este mult mai eficient. amine. vindecarea de hemoragii uºoare. Ceaiul. stimuleazã suprarenalele. antimicrobian. etc. depurativ. minerale (magneziu. care a provocat afecþiunea. aperitiv gastric.dejun (30 minute). Þelina se poate folosi pe toatã perioada anului. Ceaiul preparat din aceste plante este hemostatic. pag. siliciu). adãugatã în diferite preparate ale “bucãtãriei fãrã foc”. 145. motiv pentru care are recomandãri deosebite în menstruaþiile abundente ºi neregulate. clorofilã. acid falic. steroli. calmant al tusei. Contribuie mult la reducerea apei acumulate în þesuturi. datoritã diurezei pe care o produce. mangan. etc. betacartone. rãcoritor. tirozinã. Cura cu suc de þelinã dureazã de la 15 la 20 zile ºi constã în a se bea câte un pahar de 150 mililitri înaintea fiecãrei mese principale. sodiu. are rolul de a micºora flora microbianã. substanþe vezicante (acid formic. coroporfirinã. drenar pulmonar ºi hepatic. K). hemostatic. fier. De asemenea. B. C). Întotdeauna se serveºte la primul fel. CURA CU SUC DE ÞELINÃ Þelina conþine: vitaminele (A. demineralizare. ulei volatil. catone (printre care metilheptenona ºi acetofemona). iod. colinã. 105 . Este indicat în bronºite. în stãrile de avitaminozã (astenie de primãvarã). acid glutanic. 144. calciu. remineralizeazã. obezitate.

cu 30 minute înaintea meselor principale. infecþii intestinale. sodiu. Siropul vermifug: 500 grame de usturoi fin pisat se pune într-un litru de apã fiartã. Infuzia SE PREPARÃ dintr-o linguriþã flori albe (sau plantã) fin mãrunþite(ã) la 250 mililitri de apã caldã. câte 30 . cu recomandãri deosebite în abcese. afecþiuni pulmonare (astm. 147. Ceaiul preparat din aceastã plantã este emolient. uleiuri volatile (care conþin sulfurã ºi oxid de alil). pentru calmarea stãrilor nervoase ale femeii. oligurie. în prize sau cure discontinue de câte 15 zile. Se consumã dimineaþa.urinar (leucoree. hipertrofii sau inflamaþii ale prostatei). sub formã de bãi. garlicinã. tulburãri de circulaþie perifericã. hemoroizi. astringent. cu deosebit succes. ajungând la maximum 15 în cea de-a cincea zi. tenie). previne complicaþiile gripale. Se beau douã sau trei cãni pe zi. se scade progresiv pânã în cea de-a zecea zi. expectorant. flavonoide. Tinctura de usturoi (vezi 945). gripã. paraziþi intestinali (ascarizi. Dozele se pot lua adãugate în lapte. difterice). glicozide. dismenoree. Este indicat în profilaxia ºi tratamentul bolilor infecþioase (epidemii gripale. în timpul menopauzei. în uz extern. Este vasodilatator. diminueazã agregarea plachetelor (elemente ale sângelui care înlesnesc coagularea. antiastmatic. tanoizi.60 grame. vitaminele C ºi B.15 picãturi pe zi. saponozide. etc. varice. Mirosul de usturoi pe care îl capãtã gura. Usturoiul este eficient (3 bulbili pe zi) în faringite. sãruri de potasiu. asigurã asepsia bucalã de lungã duratã. substanþe cu proprietãþi bacteriostatice (alicinã. varice. antidiareic. gutã. 106 . ulcere. litiazã urinarã. Proprietãþi: antiseptic. se foloseºte urzica moartã. bronºite cronice. sedativ. umflãturi ale gutei. edeme ale membrelor. pe stomacul gol. aclisantine I ºi II cu acþiune antistafilococicã). tumori. etc. CURA CU CEAI DE URZICÃ MOARTÃ Urzica moartã conþine: mucilagii. Se poate folosi ceaiul preparat. Se adaugã un kilogram de miere de stup. dupã care se strecoarã prin tifon. sãruri minerale (iod. se poate mãri progresiv numãrul de picãturi. antisclerotic. antireumatismal. astenie.146. arteriosclerozã. hipertensiune arterialã. 10 . sulf. poate fi neutralizat (într-o oarecare pag. oxiuri. Conform unei ale scheme. pânã la eliminarea totalã a paraziþilor intestinali. potasiu). în diaree ºi dizenterie. are indicaþii deosebite în tulburãrile gastrointestinale ºi ale cãilor respiratorii (bronºite). stimulent ºi antihelmintic (datoritã principiilor sulfurate pe care le conþine). guturai). CURA CU USTUROI Usturoiul este bogat în glucozizi sulfuraþi. contribuind astfel la evitarea trombozelor ºi infarctului). hipotensiv. reumatism. se acoperã vasul ºi se lasã la infuzat o orã. de asemenea. Infuzia din urzicã moartã are indicaþii deosebite în afecþiunile aparatului genito . îmbãtrânirea þesuturilor. siliciu. ulei volatil. atonie digestivã.

C U R A C U S U C D E VA R Z à Varza conþine: protide.mãsurã) mestecând 3 boabe de ienupãr. þelinã. cicatrizant. ajutã foarte mult în otalgii (dureri ale urechii). Sucul se bea în cantitãþi de unul sau douã pahare pe zi în anemie. cefalee. pleurezii. lombare. laringite. pulmonare (tuse cu sânge. Zona Zoster. etc. antihemoragic. Douã pahare pe zi se beau în artritism. pecingini. maghiran. suflat ºi nitrat de potasiu. scorbut. lipide. Frunzele de varzã: abcese. furuncule. Luat în uz intern. dentare. tuse seacã ºi puternicã. afecþiuni ale gambelor (varice. antirahitic. Este contraindicat în sindroamele congestive. bronºite. antiscorbutic. oligurie. B2. astm). diabet. depurativ. afoniei (gargarã ºi ingerare). colicã renalã. sulf (esenþã sulfuroasã). 107 . minerale (fosfor. eczeme. tumori ale pielii. vitamine hidroaldehide (C. algii (reumatismale. este foarte eficient în afecþiunile pleuropulmonare (guturai. 3 pahare pe zi (între mese) contra ulcerului gastric. oxid de fier. înþepãturi de insecte sau muºcãturi de animale. tonifiant în afecþiunile aparatului respirator (proprietãþi care se datoreazã sulfului). femeile care alãpteazã (deoarece altereazã gustul laptelui ºi astfel dã colici sugarilor). colicã hepaticã. extract gomos. B1. Sucul de varzã este foarte bogat în feculã verde. acnee. rozmarin. salvie. Foarte eficient în cazurile de cancer al stomacului ºi al colonului. ascitã. cangrene. PP). senescenþã îmbãtrânire). gutoase). câteva seminþe de chimion sau de anason. cupru care intervin în fixarea calcicã normalã). extract solubil în apã ºi alcool. Contra surditãþii (de origine reumatismalã) se introduce în ureche.4 ori pe zi ºi pag. iritaþii gastrointestinale. în diverse plãgi ºi atone. În uz extern. vitaminele liposolubile (provitamina A ºi vitamina A). revitalizant. crãpãturi. insuficienþã hepaticã. faciale. contuzii. necroze. rãºinã. degerãturi. laxativ. rahitism. Aplicãrile de frunze se reînnoiesc de 3 . congestia ficatului. vermifug ºi dezinfectant. în migrene. angine. ulcer varicos (rezistent la alte terapii). sucul de varzã este energetic. demineralizare. stãri depresive. în Zona Zoster.aplicând frunzele pe partea de jos a abdomenului. degerãturi. 3 linguri de varzã crudã se iau în cazuri ale digestiei încetinite. ulcere ale gambelor. arsuri. adenite. pecingini. entorse. 1 4 8 . mestecarea unor frunzuliþe de pãtrunjel. reconstituent. friguri). remineralizant. litiazã urinarã. antianemic (fier. calciu. în general plante care au o aromã puternicã ºi deosebit de plãcutã. Nu-l pot suporta persoanele atinse de dermatoze. hemoragii. afecþiunile vezicii biliare. În amestec cu miere ºi asociat cu varzã crudã este indicat în cirozã. fier). nervozitate. Ajutã foarte mult în colici nefritice . albuminã vegetalã. un tampon cu vatã îmbibatã în usturoi amestecat cu puþin ulei cald. gripã. reechilibrant general (belºug de vitamine ºi enzime). flebite. glucide. mentã. în fiecare searã.

1000 mililitri de suc de struguri pe zi. CURA CU CEAI DE ZMEUR Conþinut: tanin. diaree. demineralizare.se pãstreazã toatã noaptea. calciu. enteritã. 149. oxid de fier ºi de magneziu. care. mangan. bronºite. zahãr fermentabil. intoxicaþii. stãri acute sau febrile. Ceaiul este astringent. acizi volatili. B. reumatism. micºoreazã aciditatea gastricã (diaree. cu pauzã de 3 ore. a calculilor se foloseºte o lingurã de sevã de primãvarã (extras din viþã de vie). colagog. arsenic. aplicaþii pe abdomen ºi regiunea hepaticã. Combinaþia cu suc de morcovi ºi suc de cãtinã (vezi 738) sau suc de lãmâie. CURA CU SUC DE STRUGURI (MUST) Strugurii conþin apã. Indicaþii: anemie. I se mai spune “laptele vegetal”. tanin. etc. Se pot consuma fructele bine coapte. sodiu. dureri gastrice sau intestinale. materii ne-dozate. edeme. reumatism. Aplicaþii cu frunze pe creºtet ºi pe ceafã. nefrite. gutã. În cenuºã se aflã potasiu. 108 . enzime. calmarea durerii. diuretic. care astfel devine mult mai plãcut. unul sau douã pahare de suc pe zi (vezi 865). Valoare caloricã de peste 900 calorii la un kilogram. enocianinã (colorant al strugurelui negru) cu proprietate de tonic. Strugurele conþine 120 . substanþe protectoare vasculare favorabile acuitãþii vizuale. având acþiune revulsivã. gât. gutã. dupã localizarea afecþiunii sau durerii. timp de 4 ore. litiaze urinare. prin proprietãþile cicatrizante se utilizeazã ºi contra plãgilor (comprese) ºi a oftalmiilor. magneziu. dizenterie. tulburãri digestive. Contra litiazelor urinare ºi biliare. proprietãþi care îl fac foarte uºor accesibil în digestie. materii azotate. în cantitãþi de la un kilogram la douã zilnic sau 700 . foarte utile în insomnii. cremã de tartru. în astm. pirosis . vitamina C. materii minerale. laxativ. convalescenþã. substanþe de naturã flavonicã. în acelaºi timp. mai puþin în vitamina C ºi factorii vitaminici P.arsurã a stomacului) ca ºi în alte afecþiuni ale aparatului pag. acid fosforic. constipaþie. tuse convulsivã. Sunt foarte bogaþi în vitamina A. dureri musculare. obezitate.150 grame zaharuri la un kilogram produs (glucozã ºi levulozã direct asimilabile). aliment ºi medicament. la baza plãmânilor sau pe omoplaþi. lignoase insolubile. Stimulent ºi decongestionant hepatic. gastrite hiperacide. azotemie. pletorã. ulei ºi materii rãºinoase. acid tartric liber. surmenaj. 150. acizi liberi. dermatoze. congestie cerebralã ºi insolaþii. dezinfectant. aplicaþii cu frunze crude pe piept. siliciu. clor. catar. iod. este forma cea mai indicatã dacã privim ºi aspectul gustului. Pentru obezitate recomandãm exclusiv consumul de struguri (un kilogram pe zi). decongestionantã. îngrijirea tenului. artritism. acid malic.

se consumã o cantitate zilnicã de aproximativ 400 mililitri în douã reprize. Dupã o pauzã de 90 de zile se poate relua. afin. Se poate consuma ca atare sau amestecat cu puþinã miere.50 grame (la o singurã administrare). cura cu polen nu se face mai mult de 3 ori pe an. 151. etc. colitã. Se poate prepara plãcutul ceai alimentar din frunze de zmeur. CURA CU GRANULE DE POLEN Indicaþii: nevrozã. Pentru adulþi. zer. Cura cu ceai din frunze de zmeur nu are un timp determinant. îndeosebi pentru copii. ulcer. 109 . asemãnãtor cleiului care se depune pe viºini sau cireºi. E un purgativ foarte accesibil. cirozã. 152. lapte nefiert sau ulei de ricin. Se prezintã sub formã de mici umflãturi de culoare alb . Se administreazã de la 10 la 25 grame odatã. pag.gãlbuie. Cura cu polen dureazã 30 de zile. hepatitã. bine diluat în apã. dulceag. afecþiuni ale prostatei. Se iau douã linguriþe dimineaþa ºi douã la prânz. CURA CU MANÃ Este un suc extras din anumite soiuri de frasin. în cantitãþi egale (o linguriþã plante bine mãrunþite la 250 mililitri de apã caldã). de la sine înþeles.digestiv. nuc. doza este cuprinsã între 40 . cu gust plãcut. înainte (30 minute) de masã.

110 .pag.

111 .pag.

Elena Niþã Ibrian pag. 112 .În 1993 a apãrut lucrarea BUCÃTÃRIA FÃRÃ FOC .000 de exemplare autoare . reeditatã într-un tiraj total de 55.în 238 de reþete. ca supliment al revistei de metafizicã ELTA.

o lingurã pulbere din ciuperci (vezi 717). pulberea de ciuperci se înlocuieºte cu pulbere de hribi (vezi 717). Andivele se taie fideluþã. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. 50 mililitri de ulei. uleiul ºi cu pulberile. douã linguri de cremogen (vezi 705). ulterior. 1 5 5 . o legãturã de hasmaþuchi. Salate 1 5 3 . tãrâþa. 113 . care dã preparatului o aromã deosebit de plãcutã. S A L AT Ã D E A N D I V E C U P R A Z Se preparã ca la reþeta precedentã.CAPITOLUL II RETETEDEHRANÃVIE A. se amestecã cu cremogenul. S A L AT Ã D E A N D I V E C U A R O M Ã D E H R E A N Se preparã ca la 153. un pahar cu zeamã de varzã muratã. pag. 1 5 6 . S A L AT Ã D E A N D I V E C U P U L B E R E D I N CIUPERCI INGREDIENTE : 400 grame de andive. folosind aceleaºi ingrediente. ceapa se înlocuieºte cu un fir mare de praz tãiat mãrunt. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). MOD DE PREPARARE : Pulberea de ciuperci se înmoaie cu varza muratã ºi se lasã astfel 10 minute. S A L AT Ã D E A N D I V E C U P U L B E R E D E H R I B I Se preparã ca la 153. folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã în plus douã linguriþe de hrean dat pe rãzãtoarea de sticlã. folosind aceleaºi ingrediente. douã linguri de tãrâþe. o ceapã mare de apã. Se preparã o cantitate suficientã pentru o masã. se amestecã cu ceapa tãiatã mãrunt ºi cu sosul. o linguriþã de pulbere din alge. o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). 1 5 4 .

o legãturã de verdeþuri de sezon. 636). 1 5 8 . o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). Deasupra se presarã verdeþuri de sezon. varza muratã se înlocuieºte cu sfeclã roºie muratã (vezi murãturi asortate. o lingurã cu tãrâþe se înlocuieºte cu o lingurã de pulbere din ciuperci (vezi 717). tãiatã fideluþã ºi prazul tãiat mãrunt. se adaugã dovleacul ras ºi varza muratã (nu se spalã ºi nu se þine în apã). 1 5 9 . MURAÞI S A L AT Ã DE PAT I S O N CU CASTRAVEÞI pag.1 5 7 . douã linguri de tãrâþe. 160. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). 3 legãturi de ceapã verde. una . 114 . o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). 3 . S A L AT Ã D E D O V L E A C C U VA R Z Ã M U R AT Ã INGREDIENTE : 300 grame de dovleac.4 linguri de suc de tãrâþe (vezi 780).douã linguri de cremogen (vezi 705). 162. S A L AT Ã D E D O V L E A C C U P U L B E R E D I N CIUPERCI Se preparã ca la reþeta precedentã. douã linguri de ulei. 3 castraveþi muraþi. S A L AT Ã DE DOVLECEI CU CA S T R AVEÞI MURAÞI INGREDIENTE : 4 dovlecei mici. o linguriþã de pulbere din alge. folosind aceleaºi ingrediente. 50 mililitri de ulei. cu tãrâþa. pulbere ce conferã preparatului un gust deosebit. 1 6 1 . folosind aceleaºi ingrediente. S A L AT Ã D E D O V L E A C C U N A P I M U R A Þ I Se preparã ca la reþeta precedentã. bine scursã de zeamã. o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). pulberile ºi cu uleiul. o linguriþã de pulbere din alge. o legãturã de mãrar cu pãtrunjel. pulberile ºi cremogenul se amestecã cu sucul de tãrâþe ºi cu uleiul. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. 200 grame de varzã muratã. MOD DE PREPARARE : Dovleceii raºi pe rãzãtoare (cu tot cu coajã) se amestecã cu castraveþii tãiaþi felii subþiri. una . o linguriþã de pulbere din ciuperci. varza muratã se înlocuieºte cu napi muraþi (vezi 632). folosind aceleaºi ingrediente.douã linguri de tãrâþe. MOD DE PREPARARE : Tãrâþa. S A L AT Ã D E D O V L E A C C U S F E C L Ã M U R AT Ã Se preparã ca la 157. cu ceapa tãiatã în bucãþi de mãrime potrivitã (dupã preferinþã). un fir mare de praz.

Cine doreºte poatã adãuga pulbere din ciuperci (vezi 717) sau de hribi (vezi 718). S A L AT à D E PAT I S O N C U C O N O P I D à R O º I E Se preparã ca la 160. 636). sucul de cãtinã ºi cu uleiul. o legãturã de verdeþuri se sezon. folosind aceleaºi ingrediente. castraveþii muraþi cu varzã albã tãiatã fideluþã amestecatã cu douã linguri de suc de cãtinã (vezi 738) sau suc de lãmâie. are forma unei farfurioare sau a unui castronel rãsturnat. cercetãtorii din sectorul legumicol român au introdus în culturã mai multe plante noi. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). 200 grame de napi. dovleceii se înlocuiesc cu patison. folosind aceleaºi ingrediente.. 115 . dovleceii se înlocuiesc cu patison ras. plãcut. ceapa se înlocuieºte cu aceeaºi cantitate de praz tãiat fideluþã. 1 6 4 . printre acestea: PATISONUL. o lingurã cu suc de cãtinã (vezi 738). 1 6 5 . douã linguri de ulei. o linguriþã de pulbere din alge. 1 6 3 . Marginile sunt uºor dinþate. Þinut la rece. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. S A L AT à D E R I D I C H I C U N A P I INGREDIENTE : 300 grame de ridichi. folosind aceleaºi ingrediente. iar castraveþii muraþi cu aceeaºi cantitate de varzã muratã. S A L AT à D E R I D I C H I C U P R A Z Se preparã ca la reþeta precedentã. Seamãnã foarte mult cu dovleacul. 1 6 6 . MOD DE PREPARARE : Ridichile (rase pe rãzãtoare odatã cu napii) se amestecã cu ceapa tãiatã peºtiºori. iar o lingurã de tãrâþe se înlocuieºte cu o lingurã de pulbere de hribi (vezi 717). o lingurã de tãrâþe. 50 grame de petale roºii de trandafiri. îmbogãþind. cu pulberile. o ceapã mare de apã. e mai bogat în zahãr ºi vitamine. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. pag. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). aparent necunoscute. în afarã de dovlecel care se înlocuieºte cu aceeaºi cantitate de patison ras. tãrâþa. Comparativ cu dovlecelul. Culoarea este alb-gãlbuie. acestea dând preparatului un gust deosebit de. dovleceii se înlocuiesc cu patisonul.În 1967.. simþitor salata în proteine. 1 6 7 . S A L AT à D E PAT I S O N C U VA R Z à M U R AT à Se preparã ca la 160. are miezul mai dens. în acelaºi timp. îºi pãstreazã timp îndelungat proprietãþile. S A L AT à D E PAT I S O N C U P U L B E R E D E H R I B I Se preparã ca la 161. Salata de patison se preparã ca la reþeta 160. mãrimea este cea a unui mãr domnesc. Salata se decoreazã cu bucãþi de conopidã roºie muratã (vezi murãturi asortate.

1 6 8 . o linguriþã de pulbere din alge. un fir de praz. 116 . 1 7 3 . douã linguri de tãrâþe. S A L AT Ã D E U R Z I C I C U N A P I M U R A Þ I Se preparã ca la reþeta precedentã. o legãturã de frunze fragede de þelinã. o lingurã de tãrâþe. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). o legãturã de leuºtean cu hasmaþuchi. 174. 1 7 1 . douã linguri de ulei. S A L AT Ã D E VA R Z Ã R O º I E C U VA R Z Ã MURATÃ Se preparã ca la reþeta precedentã. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. varza muratã se înlocuieºte cu napi muraþi (vezi 632) roºii. MOD DE PREPARARE : Varza se taie fideluþã. MOD DE PREPARARE : Urzicile mãrunþite foarte fin (manual sau mecanic) se amestecã cu varza muratã bine stoarsã de zeamã ºi tãiatã fideluþã. 1 6 9 . pulberile. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. 1 7 0 . cu prazul tãiat mãrunt. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). napii se înlocuiesc cu varzã muratã (aceasta nu se spalã ºi nu se þine în apã) bine scursã de zeamã ºi tãiatã fideluþã. ridichile se înlocuiesc cu aceeaºi cantitate de varzã albã tãiatã fideluþã (frecatã în mâini pentru a mai pierde din rigiditate). 1 7 2 . 250 grame de napi muraþi. ridichile se înlocuiesc cu gulioare rase fin pe rãzãtoare. pulberile ºi tãrâþa. uleiul. S A L AT Ã D E U R Z I C I C U VA R Z Ã M U R AT Ã INGREDIENTE : 300 grame de urzici. se amestecã cu napii muraþi (vezi 632) tãiaþi fideluþã. S A L AT Ã D E VA R Z Ã A L B Ã C U N A P I Se preparã ca la 166. un fir de praz. S A L AT Ã D E V A R Z Ã R O º I E C U N A P I M U R A Þ I INGREDIENTE : 350 grame de varzã roºie. folosind aceleaºi ingrediente. douã linguri de ulei. o linguriþã de pulbere din alge. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). S A L AT Ã DE URZICI CU MORCOVI MURAÞI pag. tãrâþa ºi cu uleiul. 200 grame de varzã muratã. folosind aceleaºi ingrediente. S A L AT Ã D E G U L I O A R E C U N A P I Se preparã ca la 166. prazul fin mãrunþit.

folosind aceleaºi ingrediente. 1 7 9 . urzicile se înlocuiesc cu frunze fragede de soia (recoltate înainte sau în perioada înfloririi plantei) mãrunþite fin. folosind aceleaºi ingrediente. varza muratã se înlocuieºte cu morcovi muraþi (vezi murãturi asortate. urzicile se înlocuiesc cu frunze fragede de pãtlaginã (înguste) tãiate cât se poate de mãrunt. urzicile se înlocuiesc cu muguri fragezi de lucernã (recoltaþi primãvara devreme) tãiaþi fideluþã. folosind aceleaºi ingrediente. S A L AT Ã C U F R U N Z E D E N A L B Ã º I VA R Z Ã MURATÃ Se preparã ca la 172. 1 8 1 .Se preparã ca la 172. folosind aceleaºi ingrediente. urzicile se înlocuiesc cu frunze fragede de podbal (recoltate primãvara devreme) mãrunþite fin. S A L AT Ã D E P Ã T L A G I N Ã C U VA R Z Ã M U R AT Ã Se preparã ca la 172. 1 8 0 . 177. S A L AT Ã DE S PA R A N G H E L CU VA R Z Ã pag. S A L AT Ã DE PORTULACÃ CU VARZÃ MURATÃ Se preparã ca la 172. 636). folosind aceleaºi ingrediente. S A L AT Ã D E L U C E R N Ã C U VA R Z Ã M U R AT Ã Se preparã ca la 172. S A L AT Ã D E F R U N Z E D E S O I A C U VA R Z Ã MURATÃ Se preparã ca la 172. 182. S A L AT Ã D E P O D B A L C U VA R Z Ã M U R AT Ã Se preparã ca la 172. urzicile se înlocuiesc cu muguri fragezi de trifoi roºu (recoltaþi primãvara devreme) tãiaþi fideluþã. folosind aceleaºi ingrediente. 1 7 5 . folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. 1 7 6 . urzicile se înlocuiesc cu frunze fragede de nalbã (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi plantei) tãiate mãrunt. 117 . urzicile se înlocuiesc cu frunze de portulacã (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi plantei). 1 7 8 . S A L AT Ã D E T R I F O I R O º U C U VA R Z Ã MURATÃ Se preparã ca la 172.

în bucãtãria fãrã foc. uleiul ºi cu zeama de varzã. urzicile se înlocuiesc cu frunze fragede de lobodã roºie tãiate fideluþã. îndeosebi. urzicile se înlocuiesc cu vârfuri fragede de sparanghel tãiate fideluþã. S A L AT Ã DE VA R Z Ã ALBÃ CU TRANDAFIRI ROºII TRANDAFIRII. frunzele de mãcriº se înlocuiesc cu vârfuri ºi cu frunze fragede de troscot (recoltate înainte sau în timpul înfloririi plantei) tãiate mãrunt. 187. 1 8 3 . douã linguri de zeamã de varzã muratã. S A L AT Ã D E VA R Z Ã A L B Ã C U M Ã C R I º INGREDIENTE : 400 grame de varzã albã. mãcriºul se înlocuieºte cu frunze fragede de pãpãdie tãiate fideluþã.MURATÃ Se preparã ca la 172. ca element de decor. ºtevie. Se amestecã cu frunzele fragede de mãcriº tãiate fideluþã. folosind aceleaºi ingrediente. MOD DE PREPARARE : Varza se taie fideluþã ºi se freacã în mâini pânã pierde din rigiditate. douã linguri de ulei. etc. folosind aceleaºi ingrediente. se poate prepara salata de lobodã albã. 118 . S A L AT Ã D E VA R Z Ã A L B Ã C U P Ã P Ã D I E Se preparã ca la reþeta precedentã. S A L AT Ã D E LO B O D Ã R O º I E C U VA R Z Ã MURATÃ Se preparã ca la 172. de toate soiurile. frunzele de mãcriº se înlocuiesc cu petale roºii de trandafiri. 200 grame de mãcriº. folosindu-se. 50 grame de petale roºii de trandafiri. culorile ºi mãrimile se pot consuma în alimentaþie. folosind aceleaºi ingrediente. o legãturã de mãrar cu leuºtean. fãina de hriºcã. 1 8 5 . douã linguri de fãinã integralã de hriºcã (vezi 744). o linguriþã de pulbere din alge. o jumãtate de linguriþã cu pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). pulberile. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). la fel. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. cu ceapa tãiatã peºtiºori. folosind aceleaºi ingrediente. 1 8 4 . pag. tãiate cât se poate de mãrunt. o ceapã. ºtir. S A L AT Ã D E VA R Z Ã A L B Ã C U T R O S C O T Se preparã ca la 184. Se preparã ca la 184. 1 8 6 . folosind aceleaºi ingrediente.

recoltaþi înainte ºi în timpul înfloririi plantei) tãiate fideluþã. 1 8 9 . S A L AT Ã D E S PA R A N G H E L C U F R U N Z E D E FASOLE Se preparã ca la 191. S A L AT Ã D E VA R Z Ã R O º I E C U N U F E R I GALBENI Se preparã ca la 184. 1 9 0 . pag. fãina ºi cu pulberile. 150 grame de frunze de cicoare. cu ceapa ºi cu usturoiul tãiate în bucãþi de mãrime potrivitã. varza albã se înlocuieºte cu varzã roºie iar mãcriºul cu petale de nufãr tãiate fideluþã. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. 119 . tãiate fideluþã. o lingurã de fãinã integralã de ovãz. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de nalbã tãiate fideluþã. 1 9 3 . o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). uleiul. o legãturã de usturoi verde. Se decoreazã cu flori ºi boboci de conduraºi. o legãturã de mãrar cu pãtrunjel. folosind aceleaºi ingrediente.1 8 8 . folosind aceleaºi ingrediente. frunzele de mãcriº se înlocuiesc cu petale de nalbã. folosind aceleaºi ingrediente. S A L AT Ã D E S PA R A N G H E L C U P Ã P Ã D I E Se preparã ca la reþeta precedentã. 50 grame de petale de flori de nalbã de grãdinã. cicoarea se înlocuieºte cu frunze fragede de pãpãdie. S A L AT Ã D E VA R Z Ã A L B Ã C U P E TA L E ( R O º I I ) D E NALBÃ Se preparã ca la 184. S A L AT Ã D E V A R Z Ã A L B Ã C U F R U N Z E D E CONDURAºI Se preparã ca la 184. douã legãturi de ceapã verde. frunzele de mãcriº se înlocuiesc cu frunze fragede de conduraºi (colþunaºi. se amestecã cu frunzele de cicoare mãrunþite fin. cicoarea se înlocuieºte cu frunze de fasole (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi plantei) tãiate fideluþã. sucul de cãtinã. La fel se poate prepara “Salata de sparanghel cu frunze fragede de soia”. S A L AT Ã D E S PA R A N G H E L C U C I C O A R E INGREDIENTE : 350 grame de sparanghel. o lingurã de suc de cãtinã (vezi 738). 1 9 1 . o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). MOD DE PREPARARE : Vârfurile (cele mai fragede) de sparanghel se taie fideluþã. douã linguri de ulei. 1 9 2 .

cicoarea se înlocuieºte cu frunze fragede de sfeclã tãiate fideluþã. 50 grame de petale flori albe de mãr. 1 9 5 . etc. S A L AT à D E S F E C L à R O º I E C U N A P I M U R A Þ I Se preparã ca la reþeta precedentã. tãrâþa ºi cu pulberile. o legãturã de verdeþuri de sezon. douã linguri de tãrâþe. 1 9 7 . varza se înlocuieºte cu sfeclã roºie (150 grame) adãugând una . Deasupra se presarã verdeþuri tãiate mãrunt ºi petalele de mãr tãiate fideluþã. uleiul. MOD DE PREPARARE : Sfecla rasã pe rãzãtoare se amestecã cu varza muratã bine scursã de zeamã ºi tãiatã fideluþã. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). S A L AT à D E S F E C L à R O º I E C U H R E A N Se preparã ca la 196. trifoiul. lucerna. folosind aceleaºi ingrediente. frunzele. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). acestea se pot înlocui cu petale ale florilor de mãr. cu prazul tãiat fâºii subþiri ºi cu uleiul. S A L AT à D E S F E C L à R O º I E C U VA R Z à MURATà INGREDIENTE : 350 grame de sfeclã roºie. douã linguri de ulei. 1 9 6 . pãducel. 1 9 8 . o legãturã de usturoi (verde). 200 grame de varzã muratã. viºin. o lingurã de suc de cãtinã (vezi 738). o lingurã de tãrâþe. folosind aceleaºi ingrediente. 50 grame de flori albe de cais (petalele). mãcriºul. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718).douã linguriþe de hrean (dupã gust) ras fin pe rãzãtoare. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). etc. un fir de praz. o linguriþã de pulbere din alge. varza muratã (vezi 632) se înlocuieºte cu napi muraþi raºi pe rãzãtoare. Deasupra se presarã petalele de flori de cais.1 9 4 . Se poate folosi loboda roºie sau albã. douã linguri de ulei. curãþate. S A L ATà DE SPA R A N G H E L C U F R U N Z E D E SFECLà ROºIE Se preparã ca la 191. se taie ºi ele fideluþã. soia. pãtlagina. podbalul. fasolea. cireº. S A L AT à D E R I D I C H I C U F R U N Z E INGREDIENTE : 450 grame de ridichi de lunã. douã legãturi de ceapã verde. MOD DE PREPARARE : Ridichile (separate de frunze) se taie felioare (fãrã a fi curãþate de coajã). ºtevia. tãrâþa ºi pulberile. 120 . S A L AT à D E S F E C L à R O º I E C U U S T U R O I pag. o linguriþã de pulbere din alge. sucul de cãtinã. Se adaugã ceapa ºi usturoiul tãiate potrivit. 1 9 9 .

în prealabil. 50 grame de petale albe de la flori de pãr. nucile se înlocuiesc cu 4 . de asemenea. tãrâþe (cât cuprinde). înmuiate. douã linguri de tãrâþe. În loc de ciuperci se pot folosi alte soiuri (dupã gust ºi posibilitãþi). o cãpãþânã de usturoi. nucile se înlocuiesc cu douã linguri de pulbere din ciuperci sau din hribi (vezi 717). adãugând în final. MOD DE PREPARARE : Sfecla roºie rasã pe rãzãtoare se amestecã cu fãina. o legãturã de verdeþuri de sezon. poate fi înlocuit cu orz germinat. douã linguri de ulei. folosind aceleaºi ingrediente. 2 0 4 . ulterior. Grâul germinat.INGREDIENTE : 450 grame de sfeclã roºie. nucile se înlocuiesc cu 6 linguri ciuperci de pajiºte (crude ºi proaspete) tãiate mãrunt. seminþe de lucernã sau de trifoi roºu germinate. folosind aceleaºi ingrediente. Deasupra se stropeºte cu ulei ºi se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. pulberile. S A L AT à D E VA R Z à M U R AT à C U C I U P E R C I Se preparã ca la 200. hriºcã. soia ºi cu alte seminþe germinate. o lingurã de fãinã integralã de orz. S A L AT à D E VA R Z à M U R AT à C U N U C I INGREDIENTE : 450 grame de varzã muratã. 2 0 0 . S A LATà DE VARZà MURAT à C U P U L B E R E D I N CIUPERCI Se preparã ca la 200. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). 2 0 1 . o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). uleiul ºi cu prazul tãiat mãrunt. o linguriþã de pulbere din alge. S A L AT à D E VA R Z à M U R AT à C U G R  U GERMINAT Se preparã ca la 200. 2 0 3 . o ceapã mare de apã. tãrâþa. 2 0 2 . ceapa tãiatã mãrunt ºi cu pulberile. 121 . 4 linguri de nuci (râºnite). S A L AT à D E VA R Z à M U R AT à C U P R A Z Se preparã ca la reþeta precedentã. douã linguri de suc de cãtinã (vezi 738). pag. un fir de praz. secarã germinatã. folosind aceleaºi ingrediente. ulterior. se adaugã usturoiul fin pisat ºi se presarã petalele de flori. mazãre germinatã. ceapa se înlocuieºte cu un fir mare de praz tãiat fideluþã. o lingurã de ulei. sucul. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). adãugând.5 linguri de grâu germinat (vezi 700) bine mãrunþit (vezi 701). tãrâþe (cât cuprinde). cu o ceºcuþã de suc de tãrâþe (vezi 780). MOD DE PREPARARE : Varza tãiatã fideluþã (dupã ce a fost scursã bine de zeamã) se amestecã cu nucile. folosind aceleaºi ingrediente.

o legãturã de verdeþuri de sezon. 50 grame de petale roºii de trandafiri.. o linguriþã de pulbere din alge. o linguriþã de pulbere din alge.. ulterior se adaugã uleiul (puþin câte puþin. o lingurã de muºtar. ca la. 208. Sosuri 205. se amestecã cremogenul. pulberea de ciuperci se înlocuieºte cu pulbere de hribi. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). Deasupra pag. S O S C U P U L B E R E D I N C I U P E R C I º I M U º TA R Se preparã ca la 205. o legãturã de verdeþuri de sezon. se adaugã. 122 . o ceaºcã cu zeamã de varzã muratã. pasta de roºii. 2 0 7 . douã linguri cu pastã de roºii (vezi 737). SOS CU PULBERE DIN CIUPERCI ºI AROMà DE USTUROI Se preparã ca la 205. o linguriþã de pulbere din seminþe de ardei gras (vezi 732). adãugând în plus o ceapã tãiatã mãrunt. maionezã) ºi pulberile. o lingurã de cremogen (vezi 705). Deasupra se presarã verdeþuri de sezon. folosind aceleaºi ingrediente. MOD DE PREPARARE : Pulberea de ciuperci (vezi 717) se înmoaie cu sucul de tãrâþe ºi se lasã la omogenizare 15 minute. SOS . în plus. pulberile ºi cu tãrâþe (cât cuprinde) pânã se îngroaºã cât este necesar. 3 linguri de ulei. MOD DE PREPARARE : Cremogenul se înmoaie bine cu zeamã de varzã sau de murãturi. SOS CU PULBERE DE HRIBI Se preparã ca la reþeta precedentã. 150 mililitri de ulei. folosind aceleaºi ingrediente. în plus. ulterior. douã linguri de pulbere din ciuperci. o linguriþã de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). se adaugã. SOS CU PULBERE DIN CIUPERCI INGREDIENTE : 200 mililitri de suc de tãrâþe (vezi 780).MAIONEZà DE POST I INGREDIENTE : 5 linguri de cremogen (vezi 705). o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). tãrâþe. 3 209.B. bulbili (cãþei) de usturoi) fin pisaþi. 206. uleiul. folosind aceleaºi ingrediente.

50 grame de petale roºii de trandafiri. 215. 212. folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã. SOS ROºU I INGREDIENTE : 4 linguri de cremogen. 210. se adaugã în plus douã linguri de tãrâþe foarte finã. o legãturã de pãtrunjel cu mãrar. SOS . 211. o linguriþã de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). 213. în plus. Se adaugã pasta de roºii. adãugând ºi douã linguriþe de hrean ras pe rãzãtoare 3 pag. o lingurã de fãinã de hriºcã (vezi 744). pasta de roºii se înlocuieºte cu sfeclã roºie rasã fin pe rãzãtoare.MAIONEZÃ DE POST (III) Se preparã ca la 209. 123 . SOS . se adaugã în plus o lingurã de fãinã integralã de ovãz ºi o linguriþã de hrean ras fin pe rãzãtoare. o lingurã de cremogen se înlocuieºte cu o lingurã de pulbere din ciuperci (vezi 717) sau din hribi. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718).MAIONEZÃ DE POST (II) Se preparã ca la reþeta precedentã. se înmoaie apoi cu zeama de gogonele murate. MOD DE PREPARARE : Cremogenul se amestecã bine cu fãina de hriºcã. bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. 3 linguri de ulei. SOS . SOS . folosind aceleaºi ingrediente. SOS ROºU II Se preparã ca la reþeta precedentã. 214.MAIONEZÃ DE POST CU PULBERE DIN CIUPERCI Se preparã ca la 209.se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de flori tãiate fideluþã. SOS ROºU III Se preparã ca la 214. folosind aceleaºi ingrediente. pasta de roºii se înlocuieºte cu pulbere de mãceºe (vezi 725).MAIONEZÃ DE POST CU AROMÃ DE USTUROI Se preparã ca la 209. folosind aceleaºi ingrediente. deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. 216. o linguriþã de pulbere din alge. o ceaºcã cu zeamã de gogonele. folosind aceleaºi ingrediente. 3 4 linguri cu pastã de roºii (vezi 737). folosind aceleaºi ingrediente. uleiul ºi pulberile.

o linguriþã de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). SOS CU IAURT Se preparã ca la reþeta precedentã. pasta de roºii se înlocuieºte cu 4-5 linguri cu pastã de urzici (urzici fin mãrunþite.5 linguri cu pastã din frunze fragede de soia (frunze recoltate înainte ºi în timpul înfloririi plantei). 275 mililitri de ulei (presat la rece). spanacul fiert este extrem de dãunãtor organismului. o lingurã de suc de cãtinã (vezi 738). în final. tãrâþa ºi pulberile. 50 grame de petale roºii de trandafiri. pag. Deasupra se presarã petalele de trandafiri tãiate fideluþã. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). smântâna se înlocuieºte cu iaurt.(dupã gust). Când maioneza începe sã se îngroaºe. mai putem adãuga 3 . 222. 218. se adaugã mai mult ulei. 221. 220. pulberile. 124 . o linguriþã de pulbere de angelicã..MAIONEZÃ CU GÃLBENUºURI DE OUÃ INGREDIENTE : douã gãlbenuºuri de ouã de gãinã. pasta de roºii se înlocuieºte cu 4 . SOS VERDE III Se preparã ca la 214. folosind aceleaºi ingrediente. maionezã). SOS VERDE II Se preparã ca la 214. mestecând mereu. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. o jumãtate de linguriþã de pulbere din alge. SOS VERDE I Se preparã ca la 214. 3 linguri cu pastã de roºii se înlocuiesc cu 4 . Dupã gust. manual sau mecanic). 217. 219.. Reamintim (!).4 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. o legãturã de frunze de þelinã cu hasmaþuchi. o linguriþã de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). SOS . o lingurã de tãrâþe de grâu. adãugãm uleiul (picãturã cu picãturã ca la. MOD DE PREPARARE : Se amestecã smântâna. manual sau mecanic). SOS ALB CU SMÂNTÂNÃ INGREDIENTE : 250 grame smântânã. MOD DE PREPARARE : Gãlbenuºurile se amestecã cu pasta de cãtinã pânã obþinem o compoziþie omogenã. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt.5 linguri cu pastã de spanac (spanac fin mãrunþit. se adaugã.

folosind aceleaºi ingrediente. 3 linguri de ulei (presat la rece).M A I O N E Z Ã C U M U º TA R Se preparã ca la reþeta precedentã. pag. se adaugã. SOS CU AROMÃ DE BUSUIOC INGREDIENTE : 3 linguri de cremogen (vezi 705). SOS . ªi în acest preparat se poate adãuga (dupã gust) puþin usturoi pisat sau hrean ras pe rãzãtoare. o linguriþã de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). în plus. folosind aceleaºi ingrediente.MAIONEZÃ CU URZICI CRUDE Se preparã ca la 222.. se adaugã. 3 . manual sau mecanic). o jumãtate linguriþã de pulbere din alge. adãugând uleiul. 3 . 3 . folosind aceleaºi ingrediente. Toate reþetele cu maionezã. o ceaºcã cu zeamã de varzã muratã. se adaugã. una sau douã linguriþe de hrean ras fin pe rãzãtoare (dupã gust).. în plus.MAIONEZÃ CU AROMÃ DE HREAN Se preparã ca la 222.4 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. 125 .4 linguri spanac fin mãrunþit (manual sau mecanic).1/5.MAIONEZÃ CU GÃLBENUºURI DE OUÃ (PREPELIÞÃ) Oul de prepeliþã este.2 2 3 . MOD DE PREPARARE : Cremogenul se amestecã bine cu fãina de secarã. SOS . începând de la 222 ºi pânã la 227 se pot prepara cu gãlbenuºuri de ouã de prepeliþã (înlocuindu-le pe cele de gãinã). manual sau mecanic). SOS .. folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã. 2 2 7 . 4 linguri cu pastã de busuioc (frunze fragede fin mãrunþite. se înmoaie cu zeama de varzã muratã. proporþia este. în plus. pasta de busuioc ºi pulberile. folosind aceleaºi ingrediente. S O S .MAIONEZÃ CU AROMÃ DE USTUROI Se preparã ca la 222. 228. SOS . S O S .4 linguri cu pastã de urzici (fin mãrunþite. în plus. 225. în plus. se adaugã. 226.. 229. o lingurã de muºtar.M A I O N E Z Ã C U S PA N A C C R U D Se preparã ca la 222. 50 grame de petale de flori de nalbã. 224. medicament ºi aliment. Deasupra se presarã petalele de flori tãiate fideluþã. în acelaºi timp (vezi 88). douã linguri de fãinã integralã de secarã (vezi 743). o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718).

Melfior Ra pag. pasta de busuioc se înlocuieºte cu pastã de maghiran (frunze fragede fin mãrunþite. manual sau mecanic). folosind aceleaºi ingrediente. SOS CU AROMÃ DE MAGHIRAN Se preparã ca la reþeta precedentã.230. Editura SOLTERIS a publicat în 1994 lucrarea CÃLÃTORII PE VAMFIM din ciclul Cãlãtorii astrale autoare . 126 .

cremogenul se înlocuieºte cu pulbere din ciuperci (cât cuprinde). folosind aceleaºi ingrediente. 235. MOD DE PREPARARE : Spanacul fin mãrunþit (manual sau mecanic) se amestecã cu pulberile. o lingurã de suc de cãtinã (vezi 738). 232. o legãturã de hasmaþuchi cu þelinã. 3 linguri de ulei. 233. 127 . o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). PIREU DE SPANAC CU SMÂNTÂNÃ INGREDIENTE : 500 grame de spanac.C. Deasupra se presarã verdeþurile fin mãrunþite ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. 50 grame de petale roºii de trandafiri. o linguriþã de pulbere din alge. PIREU DE URZICI CU PULBERE DIN CIUPERCI Se preparã ca la 231.5 linguri de smântânã proaspãtã. MOD DE PREPARARE : Urzicile se mãrunþesc fin. tãrâþe. Deasupra se presarã florile de pãducel sau prun fin mãrunþite. uleiul. se adaugã pulberile. 50 grame de flori albe de pãducel sau de prun. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). Pireuri 231. smântâna ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). PIREU DE URZICI CU HREAN INGREDIENTE : 500 grame de urzici. 234. 4 . hreanul se înlocuieºte cu 4 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. o lingurã de hrean (ras pe rãzãtoare). folosind aceleaºi ingrediente. cremogenul se înlocuieºte cu tãrâþe fin mãrunþitã. sucul de cãtinã ºi cremogen (cât cuprinde). odatã cu ceapa (manual sau mecanic). pag. o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). folosind aceleaºi ingrediente. cremogen (vezi 705). PIREU DE URZICI CU TÃRÂÞE Se preparã ca la 231. PIREU DE URZICI CU USTUROI Se preparã ca la reþeta precedentã. o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). o ceapã.

150 grame de dovleac. 128 . folosind aceleaºi ingrediente. 50 grame de petale roºii de flori de nalbã. pasta de roºii. o jumãtate de linguriþã pag. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). PIREU DE MÃCRIº CU DOVLEAC Se preparã ca la 237. spanacul se înlocuieºte cu frunze fragede de mãcriº. tãrâþe. o legãturã de hasmaþuchi cu leuºtean. PIREU DIN FRUNZE DE SOIA CU PATISON (VEZI 162) Se preparã ca la 237. spanacul se înlocuieºte cu frunze fragede de soia. folosind aceleaºi ingrediente. o lingurã de suc de cãtinã (vezi 738). aceasta. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de ardei gras (vezi 732). 3 linguri de smântânã. iar dovleacul se înlocuieºte cu dovlecei fin mãrunþiþi (cu tot cu coajã). poate fi înlocuitã cu pulbere din hribi. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. PIREU DE SPANAC CU DOVLEAC INGREDIENTE : 350 grame de spanac. 237. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de nalbã tãiate fideluþã.236. 241. 100 grame de pastã de roºii (vezi 737). cremogenul se înlocuieºte cu pulbere din ciuperci (vezi 717). PIREU DE SPANAC CU IAURT Se preparã ca la reþeta precedentã. sucul de cãtinã. la rândul ei. o legãturã de verdeþuri de sezon. 3 linguri de ulei. PIREU DE LUCERNÃ CU PASTÃ DE ROºII INGREDIENTE : 350 grame de muguri fragezi de lucernã. douã linguri de cremogen (vezi 705). smântâna se înlocuieºte cu iaurt. tãrâþe. iar dovleacul cu patison. o linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). cremogenul. pulberile ºi cu tãrâþa. PIREU DE SPANAC CU PULBERE DIN CIUPERCI Se preparã ca la reþeta precedentã. 242. 238. 239. o linguriþã de pulbere din alge. un fir de praz. PIREU DE ºTEVIE CU DOVLECEI Se preparã ca la 237. douã linguri cu pastã de roºii (vezi 737). MOD DE PREPARARE : Spanacul. 240. prazul ºi dovleacul (mãrunþite fin) se amestecã cu uleiul. spanacul se înlocuieºte cu frunze fragede de ºtevie.

în plus (dupã gust). PIREU DE GULIOARE CU URZICI INGREDIENTE : 350 grame de andive. o linguriþã de pulbere din alge. PIREU DE GULIOARE CU SPANAC Se preparã ca la reþeta precedentã. mugurii de lucernã se înlocuiesc cu muguri fragezi de trifoi roºu (aceºtia. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele florilor de viºin. folosind aceleaºi ingrediente. 3 bulbili (cãþei) de usturoi. manual sau mecanic) se amestecã cu pasta de roºii. 243. PIREU DE LUCERNÃ CU PULBERE DE HRIBI Se preparã ca la reþeta precedentã. Se adaugã (dupã gust) hrean ras pe rãzãtoare. folosind aceleaºi ingrediente. ceapa. cu tot cu frunze). pulbere de hribi care conferã preparatului aromã foarte plãcutã. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. se adaugã. folosind aceleaºi ingrediente. MOD DE PREPARARE : Gulioarele. 50 grame de flori albe de viºin. pulberile. gulioarele se înlocuiesc cu conopidã. 245. PIREU DE LUCERNÃ CU RIDICHI DE LUNÃ Se preparã ca la 242. cremogenul. la rândul lor. PIREU DE CONOPIDÃ CU URZICI Se preparã ca la 246. tãrâþe. usturoiul ºi urzicile (mãrunþite fin. smântâna. pulberile ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). o ceapã. folosind aceleaºi ingrediente. 246. 247. manual sau mecanic. etc). 244.de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). 150 grame de urzici. douã linguri cu pastã de roºii (vezi 737). pasta de roºii ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). o linguriþã de pulbere din alge. 50 grame de petale roºii de trandafiri. folosind aceleaºi ingrediente. 129 . PIREU DE TRIFOI CU PASTÃ DE ROºII Se preparã ca la 242. manual sau mecanic) se amestecã cu uleiul. putând fi înlocuiþi cu muguri fragezi de trifoi alb. MOD DE PREPARARE : Muguri de lucernã ºi ceapa (fin mãrunþite. 4 linguri cu pastã de roºii se înlocuiesc cu 4 linguri cu pastã de ridichi (ridichi mãrunþite. pag. 3 linguri de cremogen (vezi 705). 248. o ceapã. 3 linguri de ulei. 243 ºi 244. urzicile se înlocuiesc cu spanac fin mãrunþit. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). o legãturã de frunze fragede de þelinã cu mãrar.

Cine doreºte (dupã gust) poate adãuga usturoi pisat. 255. PIREU DE VARZÃ ALBÃ CU DOVLEAC INGREDIENTE : 350 grame de varzã albã. PIREU DE SPARANGHEL CU URZICI Se preparã ca la 246. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). manual sau mecanic). 253. 130 . tãrâþe. dovleacul se înlocuieºte cu pãstârnac. dovleacul se înlocuieºte cu andive. dovleacul ºi ceapa (mãrunþite fin. folosind aceleaºi ingrediente. 3 linguri de ulei. 251. PIREU DE VARZÃ ALBÃ CU PÃSTÂRNAC Se preparã ca la 250. manual sau mecanic) se amestecã cu pasta de cãtinã. Se poate adãuga o felioarã de sfeclã roºie rasã fin pe rãzãtoare. cremogenul. o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de plante aromatice ºi condimentare (vezi 719). o linguriþã ºi jumãtate pastã de mãceºe (vezi 740). 50 grame de flori de nalbã. PIREU DE VARZÃ ALBÃ CU MORCOVI Se preparã ca la reþeta precedentã. MOD DE PREPARARE : Varza. folosind aceleaºi ingrediente. o legãturã de hasmaþuchi cu salvie.249. 250. douã linguri de cremogen (vezi 705). gulioarele se înlocuiesc cu frunze fragede de sparanghel (fin mãrunþite. dovleacul se înlocuieºte cu morcovi. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de flori tãiate fideluþã. folosind aceleaºi ingrediente. 252. 150 grame de dovleac. PIREU CU VARZÃ DE BRUXELLES ºI VARZÃ pag. PIREU DE VARZÃ ALBÃ CU ANDIVE Se preparã ca la 250. etc. o jumãtate de linguriþã de pulbere din alge. dovleacul se înlocuieºte cu þelinã ºi varza albã cu varzã de Bruxelles. pulberile ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). 254. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. o lingurã de suc de cãtinã (vezi 738). o ceapã. hrean ras pe rãzãtoare. uleiul. ardei iute. PIREU CU VARZÃ DE BRUXELLES ºI ÞELINÃ Se preparã ca la 250. pasta de mãceºe.

Melfior Ra BUCÃTÃRIA FÃRÃ BUCÃTÃRIE autor .Alina Pachiþanu pag. 131 . usturoiul se poate înlocui cu hrean ras fin pe rãzãtoare. În anul 1995.Ion Dumitrescu TRATAT DE HRANÃ VIE .Elena Niþã Ibrian RITUAL (poeme metafizice) autoare . Editura SOLTERIS a publicat lucrãrile: VIAÞA ªI ÎNVÃÞÃTURILE MAEªTRILOR DIN EXTREMUL ORIENT (volumele I. III ºi IV) autor .Baird T. dovleacul se înlocuieºte cu varzã roºie ºi varza albã cu varzã de Bruxelles. De asemenea. folosind aceleaºi ingrediente. Spalding DESCIFRAREA ENIGMELOR DIN PIRAMIDA LUMINII CELSESTE autor .Rodia Tilianu MANUAL DE METAFIZICÃ ELTA expunere .2167 de reþete pentru viaþã autoare . II.ROºIE Se preparã ca la 250.

D. 50 grame de flori albe de cais. 260. hreanul. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). o lingurã cu pastã de roºii (vezi 737). P A S T Ã D E VA R Z Ã A L B Ã C U B R Â N Z Ã Se preparã ca la 256. 2 5 8 . pulberile ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). o legãturã de mãrar cu pãtrunjel. o linguriþã de hrean ras pe rãzãtoare. brânza se înlocuieºte cu 50 mililitri de ulei. 257. pasta de roºii. un fir de praz. o linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. andivele se înlocuiesc cu varzã albã. 132 . pulberile. 259. MOD DE PREPARARE : Andivele ºi prazul (mãrunþite fin. etc). pasta de roºii. o legãturã de hasmaþuchi cu salvie. 150 grame de unt. PASTÃ DE URZICI CU HREAN INGREDIENTE : 300 grame de urzici. 261. 150 grame de brânzã. folosind aceleaºi ingrediente. PASTÃ CU ANDIVE (DE POST) Se preparã ca la reþeta precedentã. PASTÃ DE URZICI CU USTUROI Se preparã ca la reþeta precedentã. folosind aceleaºi ingrediente. manual sau mecanic) se amestecã cu brânza. pãr. cireº. o linguriþã de pulbere din alge. tãrâþe. untul frecat spumã ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). o linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). PASTÃ DE ANDIVE CU BRÂNZÃ INGREDIENTE : 250 grame de andive. tãrâþe. o linguriþã de pulbere din alge. 150 grame de brânzã de vaci ºi 50 grame de unt frecat spumã. completând cu cremogen (cât cuprinde). folosind aceleaºi ingrediente. 200 grame de brânzã de vaci. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). douã linguri cu pastã de roºii (vezi 737). hreanul se înlocuieºte (dupã gust) cu usturoi fin pisat. MOD DE PREPARARE : Urzicile ºi prazul (mãrunþite fin. un fir de praz. Paste la rece 256. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de cais (mãr. manual sau mecanic) se amestecã cu brânza. PASTÃ CU URZICI (DE POST) pag.

urzicile se înlocuiesc cu spanac fin mãrunþit. folosind aceleaºi ingrediente. 100 grame de unt. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt pag. trecutã prin sita emailatã). o linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718).Se preparã ca la 259. PASTÃ DIN FRUNZE DE BOB INGREDIENTE : 350 grame de frunze de bob. 50 mililitri de ulei. oaie. urzicile se înlocuiesc cu spanac iar brânza de vaci cu caº de oaie. douã linguri cu pastã de roºii (vezi 737). 150 grame de brânzã de vaci. pulberile ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). o ceaºcã de apã. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. PASTÃ DIN FRUNZE DE BOB CU BRÂNZÃ Se preparã ca la reþeta precedentã. cremogen (vezi 705). 266. untul se înlocuieºte cu margarinã (frecatã spumã). MOD DE PREPARARE : Frunzele de bob mãrunþite fin (odatã cu ceapa) se amestecã cu uleiul. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi florile de bumbiºori. 2 6 2 . 50 grame de flori de bumbiºori. 267. manual sau mecanic) se amestecã cu brânza (mãrunþitã. o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). o legãturã de hasmaþuchi cu leuºtean. 133 . pasta de roºii. folosind aceleaºi ingrediente. o lingurã de tãrâþe. PASTÃ DE ÞELINÃ CU BRÂNZÃ INGREDIENTE : 350 grame de þelinã. 265. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). PASTÃ DIN FRUNZE DE SOIA CU CAº DE CAPRÃ Se preparã ca la 259. tãrâþe. untul frecat spumã. 50 grame de petale roºii de flori de nalbã. 2 6 3 . pulberile ºi cu cremogen (cât cuprinde). urzicile se înlocuiesc cu frunze de soia. P A S T Ã D E S PA N A C C U C A º D E O A I E Se preparã ca la 259. folosind aceleaºi ingrediente. caprã) dupã gust. în plus. tãrâþe. o linguriþã de pulbere din alge. iar brânza de vaci cu caº de caprã. se adaugã. P A S T Ã D E S PA N A C C U B R Â N Z Ã D E VA C I Se preparã ca la 259. brânzã (de vaci. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de ardei gras (vezi 732). o legãturã de mãrar cu pãtrunjel. 264. MOD DE PREPARARE : Ceapa ºi þelina (mãrunþite fin. o ceapã. brânza se eliminã din compoziþie.

un fir mare de praz. o jumãtate de linguriþã de pulbere din alge. 2 7 3 . 150 grame de brânzã de vaci. 50 grame de petale roºii de trandafiri. o legãturã de mãrar cu tarhon. 272. o linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). PASTÃ CU DOVLECEL (DE POST) Se preparã ca la reþeta precedentã. 134 . tãrâþa. P A S T Ã D E Þ E L I N Ã C U S PA R A N G H E L Se preparã ca la 267. folosind aceleaºi ingrediente. 150 grame de þelinã se înlocuiesc cu aceeaºi cantitate de dovleac fin mãrunþit. MOD DE PREPARARE : Dovleacul ºi prazul (fin mãrunþite. 75 mililitri de ulei. 150 grame de þelinã se înlocuiesc cu aceeaºi cantitate vârfuri fragede de sparanghel (fin mãrunþite). manual sau mecanic) se amestecã cu uleiul.ºi petalele de nalbã tãiate fideluþã. tãrâþe. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). douã linguri de tãrâþe. pulberile. 268. PASTÃ DE DOVLECEI CU BRÂNZÃ INGREDIENTE : 350 grame de dovlecei (în floare). 270. folosind aceleaºi ingrediente. douã linguri cu pastã de roºii (vezi 737). douã linguri cu pastã de gogoºari (vezi 756). dovleacul se înlocuieºte cu patison (vezi 162) fin mãrunþit (manual sau mecanic). 271. dovleacul se înlocuieºte cu dovlecei în floare (mãrunþirea se face cu tot cu coajã). folosind aceleaºi ingrediente. 2 6 9 . 274. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). o linguriþã de pulbere din alge. folosind aceleaºi ingrediente. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. o legãturã de verdeþuri de sezon. pag. pastele ºi cu cremogen (cât cuprinde). 75 grame de unt. P A S T Ã C U PAT I S O N ( D E P O S T ) Se preparã ca la 271. o ceapã mare de apã. cremogen (vezi 705). o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). PASTÃ CU DOVLEAC (DE POST) INGREDIENTE : 350 grame de dovleac. PASTÃ DE ÞELINÃ CU DOVLEAC Se preparã ca la 267. folosind aceleaºi ingrediente. 50 grame de petale roºii de trandafiri. brânza ºi untul se înlocuiesc cu margarinã (frecatã spumã) ºi cu cremogen (cât cuprinde) pânã se obþine o compoziþie la fel de consistentã ca prima. PASTÃ DE ÞELINÃ CU CREMOGEN Se preparã ca la reþeta precedentã.

rãdãcina de leuºtean se înlocuieºte cu urzici fin mãrunþite (manual sau mecanic). 2 7 6 . PASTÃ DE GULIOARE CU PÃPÃDIE Se preparã ca la reþeta precedentã. untul frecat spumã ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). folosind aceleaºi ingrediente. o legãturã de tarhon cu busuioc. tãrâþa ºi cu cremogen (cât cuprinde). gulioarele se înlocuiesc cu conopidã. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). 278. iar rãdãcina de leuºtean cu frunze fragede de ºtir fin mãrunþite. douã linguri de cremogen (vezi 705). un fir de praz. pulberile. folosind aceleaºi ingrediente. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). 279. folosind aceleaºi ingrediente. 50 grame de rãdãcinã de leuºtean. P A S T Ã D E D O V L E A C C U B R Â N Z Ã D E VA C I Se preparã ca la 274. o linguriþã de pulbere din alge. 2 7 5 . cu pulberile. douã linguri cu pastã de roºii (vezi 737). rãdãcina de leuºtean ºi prazul (fin mãrunþite) se amestecã cu pasta de roºii. 150 grame de unt. 280. folosind aceleaºi ingrediente. 281. PASTÃ DE CONOPIDÃ CU FRUNZE DE ºTIR Se preparã ca la 277. dovleceii se înlocuiesc cu patison (vezi 162) iar brânza de vaci cu caº de caprã ras fin pe rãzãtoare. 135 . Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. MOD DE PREPARARE : Gulioarele. dovleceii se înlocuiesc cu dovleac fin mãrunþit (manual sau mecanic). cu untul frecat spumã. PASTÃ DE GULIOARE CU RÃDÃCINÃ DE LEUºTEAN INGREDIENTE : 350 grame de gulioare. Se poate adãuga (dupã gust) o lingurã de hrean ras pe rãzãtoare. rãdãcina de leuºtean se înlocuieºte cu rãdãcinã de pãpãdie fin mãrunþitã. folosind aceleaºi ingrediente. pasta de gogoºari. PASTÃ DE GULIOARE CU URZICI Se preparã ca la 277.MOD DE PREPARARE : Dovleceii ºi ceapa (mãrunþite fin. tãrâþe. manual sau mecanic) se amestecã cu brânza de vaci. PASTÃ DE CONOPIDÃ CU PULBERE DIN pag. 277. P A S T Ã D E PAT I S O N C U C A º D E C A P R Ã Se preparã ca la reþeta precedentã.

în plus.Elena Niþã Ibrian reeditare CIUPERCILE ÎN BUCÃTÃRIA FÃRÃ FOC HRANA VIE PENTRU MAMÃ ªI COPIL autoare .Irina Riþã NUMERELE VII autor . gulioarele se înlocuiesc cu varzã albã adãugând în plus una sau douã linguri de pulbere de hribi (vezi 717). P A S T Ã D E VA R Z Ã A L B Ã C U P U L B E R E D E HRIBI Se preparã ca la 277. una.Ion Dumitrescu pag. 136 . Pânã la apariþia lucrãrii de faþã.Elena Niþã Ibrian MEDICINA ALIMENTAÞIEI autor . 2 8 2 . Editura SOLTERIS a publicat în 1996 : VIAÞA MAEªTRILOR DIN EXTREMUL ORIENT volumul V autor .Vasile Postolicã ºi Ioan Chiruþã VIAÞA PE GEEA volumul I transmis prin Mesageri TRATAT DE HRANÃ VIE . folosind aceleaºi ingrediente.CIUPERCI Se preparã ca la 277. Spalding ASTROLOGIA GENERAÞIILOR autoare . gulioarele se înlocuiesc cu conopidã. folosind aceleaºi ingrediente. douã linguri de pulbere din ciuperci (vezi 717).2167 DE REÞETE autoare .Firicel Ciarnãu SÃNÃTATE PRIN REFLEXOTERAPIE autori . se adaugã.Baird T.

CREMÃ CU URZICI I INGREDIENTE : un litru ºi jumãtate de suc din roºii (vezi 737). se adaugã puþin usturoi (dupã gust) pisat fin ºi o lingurã pulbere din ciuperci sau din hribi (vezi 717) care dau preparatului un gust deosebit. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de ardei gras (vezi 732). 3 linguri de tãrâþe se înlocuiesc cu 3 linguri de nuci mãcinate. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. o ceapã. SUPÃ . o felie de þelinã. Supe-creme 283. 284. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). 50 grame de petale albe de pomi fructiferi.CREMÃ CU URZICI II Se preparã ca la reþeta precedentã. un fir de praz. Se mai adaugã douã linguriþe de hrean ras fin pe rãzãtoare. folosind aceleaºi ingrediente. o felie de þelinã. o legãturã de hasmaþuchi cu tarhon. 3 linguri de ulei. SUPÃ . MOD DE PREPARARE : Urzicile. o linguriþã de pulbere din alge.E. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). sucul de roºii. 2 8 7 . o linguriþã de pulbere din alge. folosind aceleaºi ingrediente. 500 grame de urzici. cremogenul se înlocuieºte cu tãrâþe iar uleiul cu smântânã. S U P Ã . tãrâþa. douã linguri cu pastã de roºii (vezi 737). 3 linguri de ulei. 3 linguri de tãrâþe. cremogenul ºi cu pulberile. pag. 137 . un morcov. manual sau mecanic) se amestecã cu uleiul. 4 linguri de cremogen (vezi 705).CREMÃ CU URZICI III Se preparã ca la 283.CREMÃ CU URZICI IV Se preparã ca la 283. 3 linguri de tãrâþe. SUPÃ . 285. rãdãcinoasele ºi ceapa (mãrunþite fin. SUPÃ .C R E M Ã D E S PA N A C INGREDIENTE : un litru ºi jumãtate suc de tãrâþe. 286. folosind aceleaºi ingrediente. un morcov mic. un pãtrunjel mic. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). o legãturã cu verdeþuri de sezon. un pãtrunjel. 4 linguri de cremogen (vezi 705). 450 grame de spanac.

o lingurã cu pastã de cãtinã (vezi 738). folosind aceleaºi ingrediente. S U P Ã . 3 linguri de tãrâþe. Se adaugã douã linguriþe de hrean ras pe rãzãtoare.C R E M Ã D E S PA N A C C U C I U P E R C I Se preparã ca la reþeta precedentã. 3 linguri cu pastã de roºii (vezi 737). o legãturã de verdeþuri de sezon. folosind aceleaºi ingrediente. 2 8 8 . 2 9 0 . completând cu 5 linguri cu pastã de ciuperci (de pajiºte) proaspãt recoltate (ciuperci mãrunþite fin. 4 linguri de cremogen (vezi 705). 50 grame de petale roºii de trandafiri. 2 8 9 . spanacul se înlocuieºte cu frunze fragede de ºtevie. 293. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele albe (roºii sau roz) de flori de trandafir tãiate fideluþã. 138 . douã linguri de cremogen se înlocuiesc cu douã linguri de pulbere din hribi (vezi 717) sau din ciuperci. pulberile ºi pasta de roºii.CREMÃ DE DOVLEAC INGREDIENTE : 500 grame de dovleac. 3 linguri de ulei. o felie de þelinã. rãdãcinoasele ºi prazul se reduc la jumãtate. frunze de fasole. un morcov. trifoi roºu ºi alb. folosind aceleaºi ingrediente. cremogenul. SUPÃ .4 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. 291. tãrâþa. pãtlaginã. se adaugã dovleacul. S U P Ã . o linguriþã de pulbere din alge. SUPÃ . mãcriº. etc.C R E M Ã D E S PA N A C C U G U L I O A R E Se preparã ca la 287. prazul ºi rãdãcinoasele fin mãrunþite. pag. o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de plante aromatice ºi condimentare (vezi 719). S U P Ã . Spanacul fiert este extrem de dãunãtor organismului. 292. un pãtrunjel. folosind aceleaºi ingrediente.CREMÃ DE ºTEVIE CU LEURDÃ Se preparã ca la 287. spanacul se înlocuieºte cu frunze fragede de ºtir. SUPÃ . o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de ardei gras (vezi 732). uleiul. lucernã. folosind aceleaºi ingrediente. o ceapã. Ca la reþeta 287 se mai pot prepara supe . MOD DE PREPARARE : Maceratul se pune într-un castron. Se adaug 3 .C R E M Ã D E S PA N A C C U P U L B E R E D E HRIBI Se preparã ca la 287. frunze de bob. manual sau mecanic). 150 grame de spanac se înlocuiesc cu 200 grame de gulioare fin mãrunþite. prazul se înlocuieºte cu leurdã. se adaugã spanacul.CREMÃ DE ºTIR CU HREAN Se preparã ca la 287. un litru ºi jumãtate de macerat de urzici (vezi 773).creme din frunze de soia.MOD DE PREPARARE : Se pune sucul într-un castron. podbal.

500 grame de varzã albã. un fir de praz. folosind aceleaºi ingrediente.CREMÃ DE DOVLEAC CU LEURDÃ Se preparã ca la 293. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). folosind aceleaºi ingrediente. 295. pasta de cãtinã ºi pulberile. tãrâþa.CREMÃ DE DOVLECEI (ÎN FLOARE) Se preparã ca la 293.CREMÃ DE DOVLEAC CU HREAN Se preparã ca la reþeta precedentã. SUPÃ . pasta de cãtinã. dovleacul se înlocuieºte cu patison (vezi 126) fin mãrunþit (cu tot cu coajã). 296.C R E M Ã D E VA R Z Ã A L B Ã I I Se preparã ca la reþeta precedentã. 294. un morcov. se adaugã (dupã gust) una douã linguriþe de hrean ras pe rãzãtoare. folosind aceleaºi ingrediente. douã linguri cu pastã de cãtinã (vezi 738). 4 linguri de cremogen (vezi 705).C R E M Ã C U PAT I S O N Se preparã ca la 293. S U P Ã . 3 0 0 .rãdãcinoasele ºi ceapa fin mãrunþite (manual sau mecanic). Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. manual sau mecanic). 3 linguri de tãrâþe. SUPÃ . folosind aceleaºi ingrediente. pag. S U P Ã . o legãturã leuºtean cu pãtrunjel.douã linguri de pulbere din ciuperci (vezi 717). 50 grame de petale roºii de la flori de nalbã. o linguriþã de pulbere din alge. 139 . SUPÃ . uleiul ºi pulberile. se adaugã (dupã gust) una . Se poate adãuga (dupã gust) puþin hrean sau usturoi. se adaugã (dupã gust) una sau douã linguriþe de hrean ras fin pe rãzãtoare. 3 linguri de ulei. uleiul. cremogenul. 2 9 9 . S U P Ã . S U P Ã . MOD DE PREPARARE : Se pune maceratul într-un castron. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de nalbã tãiate fideluþã. folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã varza. de roºii. un pãtrunjel. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). folosind aceleaºi ingrediente. 2 9 7 . rãdãcinoasele ºi prazul (fin mãrunþite.C R E M Ã D E VA R Z Ã A L B Ã I I I Se preparã ca la 298.C R E M Ã D E VA R Z Ã A L B Ã I INGREDIENTE : un litru ºi jumãtate de macerat de vâsc. se adaugã (dupã gust) puþinã leurdã (vezi 704) fin mãrunþitã sau usturoi care dau supei un gust delicios. dovleacul se înlocuieºte cu dovlecei în floare fin mãrunþiþi (cu tot cu coajã). 2 9 8 . o felie de þelinã.

un morcov. 350 grame de þelinã.C R E M Ã D E VA R Z Ã A L B Ã I V Se preparã ca la 298. 3 linguri de fãinã integralã de hriºcã (vezi 744). pasta de cãtinã. douã linguri de pulbere din ciuperci (vezi 717).7 linguri de tãrâþe. se adaugã (dupã gust) 3 . se adaugã þelina. prazul ºi rãdãcinoasele fin mãrunþite. manual sau mecanic) se amestecã cu maceratul de nalbã.CREMÃ DE ANDIVE CU SFECLÃ ROºIE Se preparã ca la 302. tãrâþa. 3 0 3 . urzicile. folosind aceleaºi ingrediente. 302. o legãturã de verdeþuri de sezon. un fir de praz. 305.CREMÃ DE ÞELINÃ CU URZICI INGREDIENTE : un litru ºi jumãtate macerat de lucernã (vezi 704). cu pulberile. tãrâþa ºi pulberile. gãlbenuºurile bãtute spumã.3 0 1 . rãdãcinoasele. SUPÃ . un pãtrunjel. o felie de þelinã. o linguriþã de pulbere din alge. o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de plante aromatice ºi condimentare (vezi 719). MOD DE PREPARARE : Se pune maceratul într-un castron de mãrime potrivitã. S U P Ã . o linguriþã de pulbere din alge. SUPÃ . MOD DE PREPARARE : Andivele. 3 gãlbenuºuri de ouã de gãinã. 140 . 100 grame de andive se înlocuiesc cu aceeaºi cantitate de varzã roºie fin mãrunþitã. fãina de hriºcã ºi cu pasta de roºii. folosind aceleaºi ingrediente. S U P Ã . o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). 3 linguri cu pastã de roºii (vezi 737). folosind aceleaºi ingrediente. o legãturã de frunze de þelinã cu mãrar. Se adaugã (dupã gust) puþin hrean ras fin pe rãzãtoare. 500 grame de andive. 150 grame de urzici. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). 5 . se adaugã 100 grame de sfeclã roºie rasã fin ºi (dupã gust) puþin usturoi bine pisat. 304. 3 linguri de ulei.CREMÃ DE ANDIVE CU PULBERE DIN CIUPERCI (VEZI 717) INGREDIENTE : un litru ºi jumãtate de macerat de nalbã (vezi 778). un morcov. uleiul. pag. SUPÃ .4 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi ºi 3 linguri cu pastã de roºii (vezi 737). prazul (mãrunþite fin. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. 3 linguri de tãrâþe. un fir de praz.C R E M Ã D E A N D I V E C U VA R Z Ã R O º I E Se preparã ca la reþeta precedentã. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. douã linguri cu pastã de cãtinã (vezi 738).

þelinã.CREMÃ DE RÃDÃCINOASE CU PULBERE DIN CIUPERCI (VEZI 717) Se preparã ca la 308. cele 3 gãlbenuºuri se înlocuiesc cu 3 linguri de smântânã (sau de ulei-presat la rece).douã linguriþe de hrean ras fin. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). 7 linguri de tãrâþe. urzicile se înlocuiesc cu mãcriº iar cele 3 gãlbenuºuri de ouã de gãinã cu 15 gãlbenuºuri de ouã de prepeliþã (vezi 88). Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. pãpãdie). 100 grame de rãdãcinoase se înlocuiesc cu 100 grame de urzici. 310. 3 linguri de ulei. pag. folosind aceleaºi ingrediente. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). folosind aceleaºi ingrediente.306. folosind aceleaºi ingrediente. MOD DE PREPARARE : Zerul se pun într-un castron de mãrime potrivitã. folosind aceleaºi ingrediente. SUPÃ . 309. pasta de roºii ºi pulberile. se poate întrebuinþa un borcan de iaurt proaspãt în loc de smântânã. 308. un litru ºi jumãtate zer. De asemenea. SUPÃ . pãstârnac. sfeclã roºie. se adaugã rãdãcinoasele ºi prazul mãrunþite fin (manual sau mecanic). 141 . o linguriþã de pulbere din alge. SUPÃ . SUPÃ . 4 linguri cu pastã de roºii (vezi 737). tãrâþa.CREMÃ DE RÃDÃCINOASE CU PA S T Ã D E R O º I I INGREDIENTE : 600 grame de rãdãcinoase (morcovi.CREMÃ DE ÞELINÃ CU SMÂNTÂNÃ Se preparã ca la 305.CREMÃ DE RÃDÃCINOASE CU URZICI Se preparã ca la reþeta precedentã. un fir de praz. uleiul.CREMÃ DE ÞELINÃ CU MÃCRIº Se preparã ca la reþeta precedentã. douã linguri de tãrâþe se înlocuiesc cu douã linguri de pulbere din ciuperci sau din hribi. 307. pãtrunjel. SUPÃ . Se adaugã (dupã gust) una . o legãturã de leuºtean.

315. pãtrunjel. tãrâþa. C I O R B Ã . 3 linguri de ulei. folosind aceleaºi ingrediente. 100 grame de rãdãcinoase se înlocuiesc cu 100 grame de urzici fin mãrunþite. C I O R B Ã . MOD DE PREPARARE : Maceratul ºi zeama de varzã se pun în castron. 5 linguri de cremogen (vezi 705). 3 1 2 .C R E M Ã D E P O R T U LA C Ã C U URZICI Se preparã ca la reþeta precedentã. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de ardei gras (vezi 732).CREMÃ CU FRUNZE DE ZMEUR INGREDIENTE : un litru ºi jumãtate suc de roºii.C R E M Ã D E P O R T U LA C Ã INGREDIENTE : un litru de macerat de nalbã (vezi 778). C I O R B Ã .douã linguriþe de hrean ras pe rãzãtoare. uleiul. 250 grame de frunze fragede de pag. 3 linguri cu pastã de roºii (vezi 737). 450 grame de rãdãcinoase (morcovi. Se adaugã (dupã gust) una . Deasupra se pun frunziºoare de portulacã întregi (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi plantei) ºi verdeþurile tãiate mãrunt. o legãturã de leuºtean cu tarhon. pãstârnac). pasta de roºii ºi pulberile. CIORBÃ . o linguriþã de pulbere din alge. þelinã. se adaugã rãdãcinoasele ºi ceapa fin mãrunþite (manual sau mecanic). 142 .F. 150 grame de rãdãcinoase se înlocuiesc cu 150 de grame zbârciogi fin mãrunþiþi (manual sau mecanic). o ceapã mare de apã. Ciorbe-creme 3 1 1 .C R E M Ã D E P O R T U LA C Ã C U PULBERE DE HRIBI Se preparã ca la 311. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). C I O R B Ã . 3 1 3 . 3 1 4 . 4 linguri de tãrâþe. folosind aceleaºi ingrediente. cremogenul. folosind aceleaºi ingrediente. 150 grame frunziºoare de portulacã. 500 mililitri zeamã de varzã muratã. douã linguri de tãrâþe se înlocuiesc cu douã linguri de pulbere din hribi sau ciuperci (vezi 717).C R E M Ã D E P O R T U LA C Ã C U ZBÂRCIOGI Se preparã ca la 311.

CIORBÃ . o legãturã de frunze fragede de þelinã cu pãtrunjel.CREMÃ CU FRUNZE DE ZMEUR ºI SEMINÞE DE DOVLEAC Se preparã ca la 315. 316. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). douã linguri de cremogen se înlocuiesc cu douã linguri de seminþe de dovleac decorticate ºi mãrunþite. 50 grame de petale roºii de trandafiri ºi o ceapã. 5 linguri de cremogen (vezi 705). o ceaºcã de smântânã. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). 318.soarelui decorticate ºi mãrunþite (716).SOARELUI Se preparã ca la 315. o legãturã de verdeaþã ºi 50 grame de petale roºii de flori de nalbã.CREMÃ CU FRUNZE DE ZMEUR ºI NUCI Se preparã ca la reþeta precedentã. CIORBÃ . CIORBÃ . folosind aceleaºi ingrediente. adãugând 100 grame de frunze de zmeur. MOD DE PREPARARE : Sucul de roºii se pune în castron. 316. uleiul.CREMÃ CU FRUNZE DE ZMEUR ºI SEMINÞE DE FLOAREA . un pãtrunjel. tãrâþa. o linguriþã de pulbere din alge. 3 linguri de ulei. o felie de þelinã. folosind aceleaºi ingrediente.CREMÃ CU FRUNZE DE MUR Se preparã ca la 315. o linguriþã de pulbere din alge. rãdãcinoasele ºi ceapa fin mãrunþite (manual sau mecanic). 4 linguri de tãrâþe. pulberile ºi cele 150 grame de frunze de zmeur tãiate fideluþã. 143 . CIORBÃ . MOD DE PREPARARE : Maceratul se pune în castron împreunã cu zeama de pag. frunzele de zmeur se înlocuiesc cu frunze fragede de mur (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi arbustului). un morcov. 317. 317. 5 . douã linguri de tãrâþe se înlocuiesc cu douã linguri de nuci mãrunþite în bucãþi potrivite (713).CREMÃ CU CONOPIDÃ I INGREDIENTE : un litru de macerat de nalbã (vezi 778). folosind aceleaºi ingrediente. douã linguri de tãrâþe se înlocuiesc cu douã linguri de seminþe de floarea . o felie de þelinã.zmeur. 318. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petale de trandafiri tãiate fideluþã. un morcov. 320. o ceapã. 319. 450 grame conopidã.6 linguri de tãrâþe. un pãtrunjel. folosind aceleaºi ingrediente. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). 500 mililitri de zeamã de castraveþi muraþi. CIORBÃ . cremogenul. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718).

Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petale de trandafiri tãiate fideluþã. o legãturã de verdeþuri de sezon. Se adaugã 3 linguri de cremogen.CREMÃ CU FRUNZE DE SOIA INGREDIENTE : 350 grame de frunze de soia. 150 grame de conopidã desfãcutã în bucãþele mici. CIORBÃ . CIORBÃ . CIORBÃ .CREMÃ CU CONOPIDÃ II Se preparã ca la reþeta precedentã. 322. 326. 6 linguri de tãrâþe. CIORBÃ . folosind aceleaºi ingrediente. de timpuriu. se adaugã (dupã gust) 3 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi ºi o felioarã de sfeclã roºie mãrunþitã fin (odatã cu rãdãcinoasele).castraveþi.4 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. Deasupra se presarã verdeaþã tãiatã mãrunt ºi petalele de nalbã tãiate fideluþã. tãrâþa. rãdãcinoasele ºi ceapa fin mãrunþite (manual sau mecanic).douã linguriþe de hrean ras fin. adãugând 200 grame de frunze de soia (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi). 325.CREMÃ CU CONOPIDÃ III Se preparã ca la 320. pasta de gogoºari. frunzele de soia se pot înlocui cu frunze fragede de podbal sau de bob. pulberile. un litru de macerat de coada calului. cele 3 gãlbenuºuri de gãinã se înlocuiesc cu 15 gãlbenuºuri de ouã de prepeliþã (vezi 88) bãtute spumã. o linguriþã de pulbere din alge. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). MOD DE PREPARARE : Maceratul ºi zeama se pun în castron. 50 grame de petale crem (sau roz) de trandafiri. folosind aceleaºi ingrediente. smântâna se înlocuieºte cu 3 linguri de ulei. folosind aceleaºi ingrediente. ceapa ºi rãdãcinoasele fin mãrunþite (manual sau mecanic). se adaugã (dupã gust) 3 . folosind aceleaºi ingrediente. un morcov. 3 linguri cu pastã de gogoºari (vezi 756). smântâna. pag. 500 mililitri zeamã de gogonele. 323. CIORBÃ . 144 . o felie de þelinã ºi o ceapã mare de apã.CREMÃ CU AROMÃ DE USTUROI Se preparã ca la 324.CREMÃ CU CONOPIDÃ IV Se preparã ca la 320. se adaugã 300 grame conopidã. CIORBÃ . 324. se adaugã (dupã gust) una . 321. un pãtrunjel. folosind aceleaºi ingrediente. tãrâþa ºi 150 grame de frunze de soia tãiate fideluþã. o linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718).CREMÃ CU OUÃ DE PREPELIÞÃ Se preparã ca la reþeta precedentã. Primãvara. 3 gãlbenuºuri de ouã de gãinã. gãlbenuºurile bãtute spumã.

cremogenul ºi pulberile. mãrunþit cu tot cu coajã. 330.CREMÃ DE DOVLEAC INGREDIENTE : 500 grame de dovleac.CREMÃ DE DOVLECEI CU URZICI Se preparã ca la reþeta precedentã. uleiul. fraged. în prealabil.CREMÃ DE DOVLEAC CU PULBERE DIN CIUPERCI Se preparã ca la reþeta precedentã. folosind aceleaºi ingrediente. un litru ºi jumãtate suc de roºii (vezi 737).327. se adaugã (dupã gust) una douã linguriþe de hrean ras pe rãzãtoare ºi o felioarã de sfeclã roºie.CREMÃ CU AROMÃ DE HREAN Se preparã ca la 324. Se adaugã (dupã gust) puþin usturoi fin pisat sau hrean ras pe rãzãtoare. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). CIORBÃ . dovleacul se înlocuieºte cu dovlecei în floare (fin mãrunþiþi cu tot cu coajã). folosind aceleaºi ingrediente. o legãturã leuºtean cu cimbru. cu o ceºcuþã suc de roºii). 5 linguri de cremogen (vezi 705). 3 linguri de ulei. Se adaugã. CIORBÃ . tãrâþa. 329. MOD DE PREPARARE : Sucul se pune în castron. prazul ºi rãdãcinoasele (fãrã þelinã) mãrunþite fin (manual sau mecanic). folosind aceleaºi ingrediente. un morcov. CIORBÃ . un fir de praz.CREMÃ DE DOVLECEI ÎN FLOARE Se preparã ca la 328. 331. 3 3 2 . un ardei gras. 50 grame de petale roºii de flori de nalbã. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. 4 linguri de tãrâþe. folosind aceleaºi ingrediente. pag. 100 grame de dovleac se înlocuieºte cu 100 grame de urzici mãrunþite fin (manual sau mecanic). 145 . o felie de þelinã. dovleacul se înlocuieºte cu patison (vezi 162) în floare. douã linguri de cremogen se înlocuiesc cu douã linguri de pulbere din ciuperci (vezi 717) (înmuiate. CIORBÃ . un pãtrunjel. în continuare.C R E M Ã D E PAT I S O N Se preparã ca la 328. Se adaugã (dupã gust) puþin usturoi fin pisat. 328. þelina ºi ardeiul (tãiate fideluþã). folosind aceleaºi ingrediente. adãugând dovleacul. C I O R B Ã . CIORBÃ . o linguriþã de pulbere din alge.

tãrâþa. 3 3 4 . 3 linguri cu pastã de roºii (vezi 737).douã linguriþe de hrean ras fin. MOD DE PREPARARE : Zerul foarte proaspãt se pune în castron. 500 grame de varzã albã. o legãturã de mãrar cu tarhon. o felie de þelinã. 3 3 5 . folosind aceleaºi ingrediente.C R E M Ã D E VA R Z Ã C U U R Z I C I Se preparã ca la 333.3 3 3 . CIORBÃ . o felie de þelinã. un morcov. un litru ºi jumãtate zer proaspãt. 150 grame de varzã se înlocuiesc cu 150 grame de frunze de fasole (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi). 337. un pãtrunjel. adãugând 350 grame de varzã. uleiul. 3 3 6 . o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731).C R E M Ã C U VA R Z Ã º I F R U N Z E D E FASOLE Se preparã ca la 333. se adaugã puþinã sfeclã roºie (pentru culoare) ºi (dupã gust) una . 150 grame de varzã se înlocuiesc cu 150 grame de urzici fin mãrunþite (manual sau mecanic). 3 linguri de ulei. rãdãcinoasele. adãugând puþin hrean sau usturoi pisat. 6 . 146 . 4 linguri de tãrâþe. o legãturã de pãtrunjel cu frunze fragede de leuºtean. 150 grame de varzã tãiatã fideluþã. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de ardei gras (vezi 732). 50 grame de petale roºii de trandafiri. folosind aceleaºi ingrediente. un morcov. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718).7 linguri de tãrâþe. cremogenul. C I O R B Ã . Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt.C R E M Ã D E VA R Z Ã A L B Ã INGREDIENTE : un litru de macerat de trifoi roºu. doi ardei graºi. rãdãcinoasele ºi ceapa fin mãrunþite (manual sau mecanic). uleiul. o ceapã. ardeiul gras ºi ceapa fin mãrunþite (manual sau mecanic). 5 linguri de cremogen (vezi 705). ardeii graºi (roºii) tãiaþi fideluþã.C R E M Ã D E VA R Z Ã C U S F E C L Ã ROºIE Se preparã ca la reþeta precedentã. o ceapã. 3 linguri cu pastã de roºii (vezi 737). pasta de roºii ºi pulberile.4 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi ºi un ardei gras. o linguriþã de pulbere din alge. MOD DE PREPARARE : Maceratul ºi sucul de aguridã se pun în castron. 3 . C I O R B Ã . o linguriþã de pulbere din alge. C I O R B Ã . pasta de roºii ºi pulberile. adãugând gulioarele. un pãtrunjel. C I O R B Ã . o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de plante aromatice ºi condimentare (vezi 719).CREMÃ DE GULIOARE INGREDIENTE : 450 grame de gulioare. folosind aceleaºi ingrediente. tãrâþa. 3 linguri de ulei. 500 mililitri de suc de aguridã (struguri verzi). Deasupra se presarã verdeþurile pag.

147 . Se adaugã (dupã gust) puþin hrean sau usturoi pisat. CIORBÃ .CREMÃ DE GULIOARE CU FRUNZE DE CÃPºUNI Se preparã ca la reþeta precedentã.douã linguriþe de hrean ras pe rãzãtoare. 338.CREMÃ DE GULIOARE CU SFECLÃ ROºIE Se preparã ca la 337. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. 340. CIORBÃ . 100 grame de gulioare se înlocuiesc cu aceeaºi cantitate de frunze fragede de tei (recoltate în a doua jumãtate a lunii aprilie sau prima jumãtate a lunii mai) fãrã codiþe (tãiate fideluþã). Se adaugã (dupã gust) una . primãvara timpuriu). pag. 339. 100 grame de gulioare se înlocuiesc cu 100 grame de frunze fragede de cãpºuni tãiate fideluþã (recoltate înainte sau în timpul înfloririi). În lipsa frunzelor de tei se pot pune frunze fragede de ulm sau de fag (recoltate fãrã codiþe. CIORBÃ .CREMÃ DE GULIOARE CU FRUNZE DE TEI Se preparã ca la 337. folosind aceleaºi ingrediente.tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. 50 grame de gulioare se înlocuiesc cu 50 grame de sfeclã roºie fin mãrunþitã (manual sau mecanic) odatã cu rãdãcinoasele.

li se scot nervurile principale ºi se taie bucãþi potrivite. 345. SARMALE CU SEMINÞE DE FLOAREA SOARELUI INGREDIENTE : 450 grame de frunze de varzã muratã.soarelui pag. 342.soarelui. folosind aceleaºi ingrediente. SARMALE CU NUCI Se preparã ca la 341. tãrâþa. o lingurã de ulei. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). o linguriþã de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). seminþele de floarea .G. SARMALE CU CIUPERCI Se preparã ca la 341. 344. se amestecã cu usturoiul. SARMALE CU SEMINÞE DE DOVLEAC Se preparã ca la reþeta precedentã. folosind aceleaºi ingrediente. 148 .soarelui se strivesc grosier. un morcov. în prealabil. doi bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. o felie de þelinã. 343. astfel obþinute. o jumãtate de linguriþã de pulbere din alge. un fir de praz. MOD DE PREPARARE : Frunzele de varzã muratã se storc bine de zeamã (acestea nu se spalã ºi nu se þin în apã).soarelui se înlocuiesc cu seminþe de dovleac decorticate ºi mãrunþite. Se adaugã o linguriþã de hrean ras fin pe rãzãtoare. rãdãcinoasele rase. folosind aceleaºi ingrediente. pe care s-a presãrat. puþinã verdeaþã tãiatã mãrunt. pe un platou. 200 grame de seminþe (decorticate) de floarea . Sarmalele.soarelui se înlocuiesc cu mieji de nuci mãrunþiþi. SARMALE CU ALUNE Se preparã ca la 341. se pune câte o linguriþã din urmãtoarea compoziþie: seminþele de floarea . tãrâþe. douã legãturi de verdeþuri de sezon. în fiecare. Se stropesc cu puþin ulei. seminþele de floarea . pulberile ºi cu untul frecat spumã.soarelui se înlocuiesc cu alune strivite grosier. seminþele de floarea . seminþele de floarea . prazul tãiat mãrunt. 75 grame de unt. Alte preparate 341. folosind aceleaºi ingrediente. peste care se presarã puþinã verdeaþã de sezon tãiatã mãrunt.

352. o linguriþã de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). untul frecat spumã ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). folosind aceleaºi ingrediente. 348. SARMALE CU URDÃ Se preparã ca la 347. SARMALE CU BRÂNZÃ DE OI Se preparã ca la reþeta precedentã. pasta de gogoºari. 351.trei linguri cu pastã din gogoºari (vezi 756) ºi o lingurã de ulei. SARMALE CU RÃDÃCINOASE Se preparã ca la 347. S A R M A L E C U B R Â N Z Ã D E VA C I INGREDIENTE : 300 grame de brânzã vaci.se înlocuiesc cu ciuperci de pajiºte tãiate mãrunt. a fost presãratã o mânã de verdeaþã tãiatã mãrunt. Apoi. DE CAPRÃ SAU DE VACÃ) pag. o jumãtate de linguriþã de pulbere din alge. 346. folosind aceleaºi ingrediente. 349. o ceapã mare de apã. se stropesc cu puþin ulei. SARMALE CU HRIBI Se preparã ca la 341. 100 grame de unt. brânza de vaci se înlocuieºte cu brânzã de oi fin mãrunþitã. Când sunt gata. pãstârnac. peste care se presarã verdeþuri tãiate mãrunt sau petale de trandafiri tãiate fideluþã. o felie de þelinã. folosind aceleaºi ingrediente. pulberile. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). 350. douã legãturi de verdeþuri de sezon (foi de salatã verde). brânza de vaci se înlocuieºte cu brânzã de caprã fin mãrunþitã. în prealabil. seminþele de floarea . folosind aceleaºi ingrediente. brânza de vaci se înlocuieºte cu urdã proaspãtã de oaie. Cu aceastã compoziþie se preparã sarmalele cu frunze de spanac (care se pun în sita emailatã ºi se þin puþin deasupra unui vas cu apã fierbinte ca sã se înmoaie). MOD DE PREPARARE : Brânza trecutã prin ciur emailat se amestecã cu ceapa tãiatã mãrunt. SARMALE CU CAº (DE OAIE. 250 grame de frunze de spanac. pãtrunjel. SARMALE CU BRÂNZÃ DE CAPRÃ Se preparã ca la 347. tãrâþe. þelina rasã. 149 . etc). 3 4 7 . se aºeazã pe un platou pe care. douã . folosind aceleaºi ingrediente. brânza de vaci se înlocuieºte cu rãdãcinoase rase pe rãzãtoare (morcovi.soarelui se înlocuiesc cu hribi mici ºi mijlocii tãiaþi mãrunt.

o linguriþã de pulbere de negrilicã. Se ruleazã cu ajutorul foliei de plastic (cât mai strâns. 600 grame de brânzã de vaci. 4 . nãut.4 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. Se adaugã (dupã pag. pulberea de negrilicã. 150 . cu hasmaþuchi(ul). RULADà DE ºTEVIE CU BRÂNZà DE CAPRà Se preparã ca la 354. 200 grame de unt frecat spumã ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). urzicile se înlocuiesc cu spanac. La fel se pot prepara sarmale cu germeni de grâu (vezi 702). douã cepe mari de apã.5 linguri cu pastã de roºii (vezi 737). Compoziþia se preseazã cu podul palmei. în formã dreptunghiularã (grosime aproximativã de un centimetru). R U L A D à D E S PA N A C C U B R  N Z à D E O I Se preparã ca la reþeta precedentã. pasta de roºii. Reamintim (!) cã hriºca este cereala cea mai bogatã în calciu.Se preparã ca la 347. urzicile se înlocuiesc cu frunze fragede de ºtevie iar brânza de vaci cu brânzã de caprã fin mãrunþitã. o linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). iar brânza de vaci cu brânzã de oi fin mãrunþitã. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). Nu se preparã mai mult decât se poate consuma la o masã. MOD DE PREPARARE : Urzicile tãiate fideluþã se amestecã cu o ceapã tãiatã peºtiºori. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din alge. pentru a se întãri untul). cu grâu germinat (vezi 700). brânza de vaci se înlocuieºte cu caº fin mãrunþit. 353. Rulada se înfãºoarã strâns în folie de plastic ºi se pune la rece (câteva ore. alãturi de salatã verde. 3 5 5 .14 persoane. 354. seminþe de lucernã sau seminþe germinate de trifoi roºu. folosind aceleaºi ingrediente. Se serveºte tãiatã felii. pulberile. Aceastã cantitate ajunge pentru 12 . 400 grame de unt. cu mazãre germinatã. având grijã ca dupã fiecare rãsucire sã se întoarcã folia de plastic în afarã (pentru a nu se prinde în compoziþie). Se adaugã 3 . fasole. care se întinde pe o folie de plastic (pe care în prealabil a fost presãratã puþinã tãrâþe). RULADà DE BRÂNZà CU URZICI INGREDIENTE : 750 grame de urzici. folosind aceleaºi ingrediente. cu 200 grame de unt frecat spumã ºi cu tãrâþe (cât cuprinde) pânã se obþine o compoziþie suficient de îngroºatã. cu ambele mâini). folosind aceleaºi ingrediente. brânza de vaci se înlocuieºte cu germeni de hriºcã (vezi 762). soia. tãrâþe. preparatã din brânzã mãrunþitã amestecatã cu o ceapã tãiatã mãrunt. 356. Peste ea se aºeazã o a doua compoziþie. SARMALE CU GERMENI DE HRIºCà Se preparã ca la 347. douã legãturi de hasmaþuchi. folosind aceleaºi ingrediente.

o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de ardei gras (vezi 732). folosind aceleaºi ingrediente. Se adaugã (dupã gust) usturoi pisat sau hrean ras pe rãzãtoare. 151 . o ceapã mare de apã. germenii de trifoi roºu se înlocuiesc cu andive fin mãrunþite. o lingurã cu pastã de cãtinã (vezi 738). 3 5 7 . 200 grame de unt frecat spumã ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). cu 200 grame de unt frecat spumã ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). pânã se obþine o compoziþie consistentã. Peste ea se aºeazã o altã compoziþie preparatã din germenii de trifoi roºu amestecaþi cu pasta de roºii. R U L A D Ã D E VA R Z Ã A L B Ã C U A N D I V E Se preparã ca la 358. urzicile se înlocuiesc cu mãcriº iar în compoziþia de brânzã se adaugã o felioarã de sfeclã roºie rasã (pentru a obþine culoarea roz trandafiriu). folosind aceleaºi ingrediente. o legãturã de leuºtean cu tarhon. Pe o folie de plastic se presarã o mânã tãrâþe ºi se întinde compoziþia cu varzã (vezi 354). germenii de trifoi roºu se înlocuiesc cu germeni de lucernã (vezi 767). folosind aceleaºi ingrediente. R U LA D Ã D E VA R Z Ã A L B Ã C U G E R M E N I D E TRIFOI ROºU INGREDIENTE : 750 grame de varzã albã. o linguriþã de pulbere din alge.5 linguri de sfeclã roºie rasã . 3 5 9 . 3 5 8 . Se ruleazã ca la 354. în care se adaugã 4 . verdeþurile tãiate mãrunt. Se mai adaugã (dupã gust) condimentele pe care gospodina le are la îndemânã. 362. R U L A D Ã C U VA R Z Ã A L B Ã º I G E R M E N I D E LUCERNÃ Se preparã ca la reþeta precedentã. pasta de cãtinã. Se amestecã cu ceapa tãiatã fideluþã.gust) hrean ras pe rãzãtoare. germenii de trifoi roºu se înlocuiesc cu grâu germinat (vezi 700). folosind aceleaºi ingrediente. o linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). R U L A D Ã C U M Ã C R I º º I B R Â N Z Ã D E VA C I Se preparã ca la 354. tãrâþe. 3 linguri cu pastã de roºii (vezi 737).pentru culoare. MOD DE PREPARARE : Varza tãiatã fideluþã se freacã în mâini pentru a-ºi pierde din rigiditate. 400 grame de unt. 500 grame de germeni de trifoi roºu (vezi 768). 3 6 0 . pulberile. R U L A D Ã D E VA R Z Ã A L B Ã C U G R Â U GERMINAT Se preparã ca la 358. 3 6 1 . RULADÃ DE VARZÃ M U R AT Ã CU MORCOVI pag.

folosind aceleaºi ingrediente. cu 200 grame de unt frecat spumã ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). mãsline. R U L ADà DE VA R Z à M U R AT à C U F LOAREA SOARELUI Se preparã ca la 362. R U L A D à D E V A R Z à M U R AT à C U U R Z I C I Se preparã ca la 362. În continuare se procedeazã ca la 354. pasta de gogoºari. ANDIVE CU SOS DIN PULBERE DE HRIBI Se preparã ca la reþeta precedentã. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. tãrâþe. 500 grame sos din pulbere din ciuperci de pajiºte (vezi 717). 3 6 3 . pulberea de ciuperci se înlocuieºte cu pulberea de hribi. folosind aceleaºi ingrediente. morcovii se înlocuiesc cu urzici fin mãrunþite amestecate cu o ceapã tãiatã mãrunt. cu 200 grame de unt frecat spumã ºi cu tãrâþe (cât cuprinde) pânã se îngroaºã suficient. MOD DE PREPARARE : Varza se scurge bine de zeamã (nu se spalã ºi nu se þine în apã). cu 200 grame de unt frecat spumã ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). o ceapã de apã. morcovii se înlocuiesc cu dovleac. 400 grame de unt. 650 grame de morcovi. se procedeazã ca la 354. morcovii se înlocuiesc cu seminþe de floarea . 3 6 4 . 3 6 5 . o linguriþã de pulbere din seminþe de plante aromatice ºi condimentare (vezi 719). se amestecã cu prazul fin mãrunþit. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). se taie fideluþã.INGREDIENTE : 800 grame de varzã muratã.soarelui decorticate ºi mãcinate. 367. ANDIVE CU SOS DIN PULBERE DIN CIUPERCI INGREDIENTE : 500 grame de andive. pag. 366. o legãturã de hasmaþuchi. Peste ea se întinde o compoziþie care se preparã din morcovi raºi amestecaþi cu verdeþuri tãiate mãrunt. Se adaugã (dupã gust) usturoi fin pisat. un fir mare de praz. Se orneazã dupã fantezia gospodinei cu produsele pe care le are la îndemânã (gogoºari. MOD DE PREPARARE : Andivele se taie fideluþã dupã care se amestecã cu sosul din pulbere din ciuperci (vezi 205). o linguriþã de pulbere din alge. etc). Pe o folie de plastic se presarã o mânã tãrâþe peste care se întinde compoziþia în formã dreptunghiularã (groasã de aproximativ un centimetru). Se adaugã (dupã gust) usturoi fin pisat. 152 . 3 linguri cu pastã de gogoºari (vezi 756). R U L A D à D E V A R Z à M U R AT à C U D O V L E A C Se preparã ca la reþeta precedentã. o legãturã de verdeþuri de sezon. verdeþuri. cu pulberile. În continuare.

370. 500 grame sos din pulbere din ciuperci cu aromã de usturoi (vezi 208). VINEÞELE CU SOS MAIONEZà DE POST (I) Se preparã vineþelele (ciuperci) la fel ca la reþeta precedentã. folosind aceleaºi ingrediente. o legãturã de leurdã (vezi 704). Se taie fâºii (cât mai subþiri). P AT I S O N C U S O S D I N P U L B E R E D I N CIUPERCI ºI AROMà DE USTUROI INGREDIENTE : 500 grame patison (vezi 162). folosind aceleaºi ingrediente. 3 6 9 . DOVLECEI CU SOS DIN PULBERE DIN CIUPERCI ºI MUºTAR INGREDIENTE : 500 grame dovlecei în floare.7 roºii mici (bine coapte). 500 grame sos maionezã de post I (vezi 209). 6 . C I U P E R C I D E C U LT U R à C U S O S M A I O N E Z à DE POST (II) Se preparã ca la 370. 500 grame sos cu pulbere din ciuperci ºi muºtar (vezi 207). CIUPERCI CU SOS MAIONEZà DE POST (I) INGREDIENTE : 400 grame ciuperci de pajiºte. se rade cu tot cu coajã. MOD DE PREPARARE : Ciupercile trebuie sã fie foarte proaspete. 371. ciupercile de pajiºte se înlocuiesc cu vineþele. MOD DE PREPARARE : Se alege patison fraged. sã nu depãºeascã 6 ore de la recoltare. se amestecã cu sosul ºi se decoreazã cu roºii ºi frunze de salatã. o legãturã de verdeþuri de sezon. se amestecã cu leurda tãiatã mãrunt ºi cu sosul. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de flori tãiate fideluþã. 153 .6 foi de salatã verde. 3 7 2 . vezi 310. 50 grame de petale roºii de trandafiri. MOD DE PREPARARE : Dovleceii raºi pe rãzãtoare (cu tot cu coajã) se amestecã cu sosul (vezi 207) iar deasupra se presarã verdeaþã tãiatã mãrunt ºi petale de trandafiri tãiate fideluþã. pag. 5 . ciupercile de pajiºte ºi maioneza (I) se înlocuiesc cu ciuperci de culturã (alese numai mici ºi mijlocii) ºi sos maionezã de post (II).368. 50 grame de petale roºii sau roz de flori de nalbã.

375. una . o ceapã de apã. iar pe suprafaþa lui se aºeazã (din loc în loc) bucheþele de conopidã albã muratã. gulioarele se înlocuiesc cu dovleac. Se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de flori tãiate fideluþã. 50 grame de petale roºii de trandafiri. CONOPIDÃ ALBÃ PE SOS ROºU (I) INGREDIENTE : 500 grame conopidã albã (muratã). MOD DE PREPARARE : Se pune sosul într-un platou de mãrime potrivitã. GHEBE CU SOS MAIONEZÃ DE POST (I) Se preparã ca la 370. folosind aceleaºi ingrediente. ceapa cu praz. o legãturã de frunze fragede de þelinã cu tarhon. picioruºele folosindu-se la alte preparate culinare). 500 grame sos maionezã de post III (vezi 211). DOVLEAC CU SOS MAIONEZÃ DE POST ºI PULBERE DIN CIUPERCI Se preparã ca la reþeta precedentã. ZBÂRCIOGI CU SOS MAIONEZÃ DE POST (I) Se preparã ca la 370. se amestecã cu ceapa tãiatã mãrunt. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. ciupercile de pajiºte se înlocuiesc cu zbârciogi (aleºi numai mici ºi mijlocii). sosul cu aromã de usturoi se înlocuieºte cu sos cu pulbere din ciuperci (vezi 213). 376. MOD DE PREPARARE : Gulioarele rase se amestecã cu ceapa tãiatã julien. 378.douã linguriþe de hrean ras fin. folosind aceleaºi ingrediente. 500 grame sos roºu I (vezi 214). conopida albã pag. deasupra se presarã hasmaþuchi tãiat mãrunt ºi petalele tãiate fideluþã. o ceapã mare de apã. o legãturã de hasmaþuchi. 154 . folosind aceleaºi ingrediente. 374. GULIOARE CU SOS MAIONEZÃ DE POST (III) INGREDIENTE : 500 grame de gulioare. ciupercile de pajiºte se înlocuiesc cu ghebe (alese numai mici ºi mijlocii. Sosul va fi din maionezã de post cu aromã de usturoi 377. DOVLEAC CU SOS MAIONEZÃ DE POST ºI AROMÃ DE USTUROI Se preparã ca la reþeta precedentã. 50 grame de petale albe sau crem de flori de nalbã. CONOPIDÃ ALBÃ PE SOS ROºU (II) Se preparã ca la reþeta precedentã.373. cu hreanul ºi cu sosul. 379.

VARZÃ CU ALBÃ CU SOS DE MAIONEZÃ OUÃ DE GÃLBENUºURI PREPELIÞÃ Se preparã ca la 381. ceapã tãiatã peºtiºori. iar sosul I cu sosul II (vezi 205). MOD DE PREPARARE : Se toarnã sosul într-un platou de mãrime potrivitã. Pe suprafaþa lui se aºeazã bucheþele de conopidã. VARZÃ ALBÃ CU SOS VERDE II Se preparã ca la reþeta precedentã. 50 grame de petale roz sau crem de trandafiri. VARZÃ ROºIE CU SOS MAIONEZÃ CU M U º TA R INGREDIENTE : 500 grame de varzã roºie. Deasupra se presarã petalele de nalbã tãiate fideluþã. 7 .muratã se înlocuieºte cu conopidã proaspãtã. sosul roºu se înlocuieºte cu sosul prezentat în titlu (vezi 228 ºi 88). sosul roºu se înlocuieºte cu sos verde. o legãturã cimbru cu tarhon. VARZÃ ALBÃ CU SOS ROºU III INGREDIENTE : 500 grame de varzã albã. folosind aceleaºi ingrediente. 155 . sosul roºu se înlocuieºte cu sosul prezentat în titlu (vezi 222). o ceapã de apã. 500 grame sos roºu III (vezi 216). 382. 380. se amestecã cu sosul iar deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. un fir mare de praz. pag. 500 grame sos maionezã cu muºtar. o legãturã de hasmaþuchi cu tarhon. folosind aceleaºi ingrediente. 383. se decoreazã cu foi de salatã verde. 385. CONOPIDÃ ROºIE PE SOS ALB CU SMÂNTÂNÃ INGREDIENTE : 500 grame conopidã roºie muratã (vezi 639). Deasupra se presarã petale roºii de trandafiri tãiate fideluþã.8 frunze de salatã verde. un fir mare de praz. folosind aceleaºi ingrediente. 500 grame sos alb cu smântânã (vezi 220). MOD DE PREPARARE : Varza se taie fideluþã (odatã cu prazul). VARZÃ ALBÃ ºI CU SOS MAIONEZÃ CU GÃLBENUºURI DE OUÃ DE GÃINÃ Se preparã ca la 381. 381. 50 grame de petale de flori roºii de nalbã. 384.

napi în butoiul cu varzã de murat (vezi 632). folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. 391. ROºII CU SOS MAIONEZÃ DE POST I pag. sosul de maionezã se înlocuieºte cu sos de iaurt (vezi 221). o legãturã de verdeþuri. 50 grame de petale de flori de gãlbenele. NAPI ºI CU SOS CU AROMÃ DE BUSUIOC INGREDIENTE : 500 grame napi. VARZÃ ROºIE CU DOVLEAC ºI CU SOS MAIONEZÃ CU AROMÃ DE USTUROI Se preparã ca la 385. 3 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. 389. deoarece nu s-a gãsit încã o metodã de conservare a lor decât lãsaþi în pãmântul în care au crescut. 388. 386. 3 9 0 . Se pot adãuga. 250 grame napi se completeazã cu 250 grame de sfeclã muratã (vezi 636) rasã pe rãzãtoare. NAPI MURAÞI ºI CU SOS CU AROMÃ DE MAGHIRAN Se preparã ca la reþeta precedentã. În lipsa acesteia se poate pune morcov murat sau o þelinã rasã pe rãzãtoare (vezi 636). 500 grame sos cu aromã de busuioc (vezi 229). 250 grame de varzã roºie se înlocuieºte cu 250 grame de dovleac ras iar în loc de sos maionezã cu muºtar se pune sos maionezã cu aromã de usturoi. MOD DE PREPARARE : Napii raºi pe rãzãtoare se amestecã cu prazul tãiat fideluþã. ! Napii sunt buni de folosit în alimentaþie numai primãvara devreme ºi toamna târziu. cu usturoiul pisat ºi cu sosul. folosind aceleaºi ingrediente. deasupra se presarã verdeþurile ºi petalele de flori tãiate mãrunt. se amestecã cu prazul tãiat mãrunt ºi cu sosul de maionezã cu muºtar (vezi 223).MOD DE PREPARARE : Varza se taie fideluþã. VARZÃ ROºIE CU SOS DE IAURT Se preparã ca la reþeta precedentã. totuºi. napii care se folosesc sunt muraþi (vezi 632) iar aroma sosului este de maghiran (vezi 230). Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafir tãiate fideluþã. 156 . N A P I C U S F E C L Ã R O º I E M U R AT Ã Se preparã ca la 388. 387. un fir mare de praz. folosind aceleaºi ingrediente. se freacã în mâini pentru a pierde din rigiditate.

varza albã se înlocuieºte cu varzã roºie. 157 .INGREDIENTE : 10 . MOD DE PREPARARE : (Maioneza trebuie sã fie mai groasã decât în mod obiºnuit). 392. o ceapã de apã. Printre ei se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. MOD DE PREPARARE : Ceapa se taie mãrunt. untul frecat spumã. douã linguri de cremogen (vezi 705).12 roºii mici (bine coapte). maioneza de post se înlocuieºte cu maioneza din titlu (vezi 222). Pe o folie de plastic se presarã tãrâþe. 3 9 5 . douã legãturi verdeþuri de sezon. 3 9 4 . 500 grame de maionezã de post I (vezi 209). ROºII CU SOS MAIONEZÃ DIN GÃLBENUºURI DE OUÃ DE GÃINÃ Se preparã ca la reþeta precedentã. 50 grame de petale roºii de trandafiri. se amestecã cu sosul. deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt iar pe margini se decoreazã cu foi de salatã verde ºi mãsline negre. MOD DE PREPARARE : Varza se taie fideluþã. Sosul maionezã se toarnã într-un platou de mãrime potrivitã. pe suprafaþa acesteia se aºeazã roºiile întrei. cremogenul ºi cu tãrâþe (cât cuprinde) pânã se obþine o compoziþie mai îngroºatã. folosind aceleaºi ingrediente. pag. Peste chiftele se adaugã puþin ulei ºi puþinã verdeaþã mãrunþitã fin. se amestecã cu ceapa tãiatã mãrunt. tãrâþe. Se servesc alãturi de salatã verde. o legãturã de frunze fragede de leuºtean cu hasmaþuchi. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). pe suprafaþa acestuia se înfig castraveciorii (în diferite forme). folosind aceleaºi ingrediente. o lingurã de ulei. 15 mãsline negre desãrate (vezi 668). cu pulberile.30 castraveþi mici. o mânã bunã de creson. o linguriþã de pulbere din alge. C A S T R AV E C I O R I ÎN F LO A R E PE MAIONEZÃ DE POST I INGREDIENTE : 25 . 100 grame de unt. 3 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. 393. se freacã în mâini pânã pierde din rigiditate. o ceapã de apã. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). se aºeazã pe farfurie sau platou întinse în care au fost puse verdeþuri tãiate mãrunt sau foi de saltã verde (postament). o legãturã de frunze fragede de þelinã cu hasmaþuchi ºi o ceapã de apã. Se fac celebrele chifteluþe manual. petalele tãiate fideluþã iar cresonul se aºeazã în formã de ghirlandã pe margine. 500 grame sos maionezã de post I (vezi 209). C H I F T E L E C U VA R Z Ã R O º I E Se preparã ca la reþeta precedentã. C H I F T E L E C U VA R Z Ã A L B Ã INGREDIENTE : 400 grame de varzã albã. deasupra se pun (cu lingura) cantitãþi aproximativ egale din compoziþia cu varzã. 7 foi salatã verde. o lingurã cu pastã de roºii (vezi 737).

158 . P E R I º O A R E C U VA R Z Ã M U R AT Ã Se preparã ca la 396. revista a ajuns la numãrul 19 pag. diferenþa constã în forma de parã a chifteluþelor. a apãrut primul numãr al publicaþiei ELTA . MOD DE PREPARARE : Varza se stoarce bine de zeamã (nu se spalã ºi nu se þine în apã). o linguriþã de pulbere din alge.Revistã de metafizicã cu primele reþete de hranã vie editor Elta Universitate în prezent. P E R I º O A R E C U VA R Z Ã A L B Ã Se preparã folosind compoziþia reþetei 394. 4 0 0 . folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. 3 9 9 . untul frecat spumã ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). douã legãturi hasmaþuchi cu cimbru. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). varza albã se înlocuieºte cu varzã muratã. C H I F T E L E C U VA R Z Ã M U R AT Ã I Ingrediente : 300 grame de varzã muratã. Compoziþia se împarte la fel. o lingurã ulei. 100 grame de unt. În anul 1992. Se preparã chifteluþele ca la reþeta 394. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). folosind aceleaºi ingrediente. 150 grame de morcovi. periºoarele obþinute se ruleazã prin verdeaþã mãrunþitã fin. tãrâþe. pulberile. 3 linguri de cremogen (vezi 705). Se adaugã 3 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. 3 9 7 . C H I F T E L E C U VA R Z Ã M U R AT Ã I I Se preparã ca la 397. se taie fideluþã ºi se amestecã cu morcovul ras. cremogenul. o ceapã de apã. cremogenul se înlocuieºte cu nuci mãcinate.3 9 6 . C H I F T E L E C U VA R Z Ã M U R AT Ã º I N U C I Se preparã ca la 397. morcovii se înlocuiesc cu dovleac ras. 3 9 8 . ceapa tãiatã mãrunt.

tãrâþa se înlocuieºte cu nuci mãcinate. 150 grame de tãrâþe. o ceaºcã cu suc de morcovi. T O R T C U G R Â U G E R M I N AT Se preparã ca la 401. 3 . folosind aceleaºi ingrediente. 250 grame de nuci mãcinate.4 linguri de pulbere din petale de trandafiri. TORT CU NUCI Se preparã ca la reþeta precedentã. MOD DE PREPARARE : Tãrâþa se înmoaie cu sucul de morcovi. o linguriþã ºi jumãtate tincturã de propolis (vezi 803). 100 grame de unt frecat spumã. coaja rasã de la o lãmâie. “ C O L I V Ã ” D I N G R Â U G E R M I N AT INGREDIENTE : un kilogram de grâu germinat (mãrunþit). Se adaugã (dupã gust) scorþiºoarã sau alte condimente plãcut aromate.15 persoane.H. 401. Se aºeazã o parte pe tortierã. pag. Câteva dulciuri fãrã foc Toate dulciurile. Peste acestea se pune compoziþia cu tãrâþe. 200 grame de unt frecat spumã ºi miere (dupã gust). în nici un caz ca desert. 500 grame de unt. miere (dupã gust) ºi cremogen (cât cuprinde). TORT CU CREMOGEN INGREDIENTE : cremogen (vezi 705). coaja de lãmâie. Aceastã cantitate poate fi suficientã pentru 14 . apoi se îmbracã tortul cu cremã preparatã din 200 grame de unt frecat spumã amestecat cu puþinã miere ºi cu pulbere de gãlbenele. Deasupra se aºeazã estetic viºine (cireºe) macerate în miere (vezi 703). 3 linguri de rom. ca ºi fructele. coaja rasã de la o lãmâie. se adaugã romul. 4 0 3 . 3 linguri de viºine macerate în miere (vezi 703). se taseazã din nou. tãrâþa se înlocuieºte cu grâu germinat (vezi 700) iar merele cu banane mãrunþite sau cu alte fructe cu miez albicios. 4 0 4 . 3 linguri de pulbere de gãlbenele (vezi 726). 159 . Peste ea se aºeazã o compoziþie preparatã din merele rase (cu tot cu coajã) odatã cu þelina. 402. douã linguriþe tincturã. se taseazã uniform cu lama cuþitului umezitã în apã. folosind aceleaºi ingrediente. 100 grame de þelinã. douã linguriþe de tincturã de plop negru (vezi 804). Se þine la rece 3 ore dupã care se serveºte tãiat felii în formã de raze. miere. nu se servesc decât pe stomacul gol. 3 linguri de rom. 500 grame de mere. Se împarte compoziþia în douã pãrþile egale. se adaugã cremogen (cât cuprinde) obþinând o compoziþie consistentã. puþinã scorþiºoarã finã.

nucile se înlocuiesc cu seminþe de dovleac decorticate ºi mãcinate. seminþe de dovleac decorticate. 150 de grame de stafide. miez de nucã. 150 grame de fãinã de orez. “COLIVÔ DIN GRÂU G E R M I N AT CU SEMINÞE DIN FLOAREA . “COLIVÔ DIN GRÂU GERMINAT ºI SEMINÞE DE DOVLEAC Se preparã ca la 404. 407. se îmbracã în pulbere de trandafiri sau cacao peste care se aplicã un tipar de carton. o jumãtate ceaºcã cu suc de tãrâþe (vezi 780) sau cu suc de morcovi. coaja de lãmâie. folosind aceleaºi ingrediente. alune. “COLIVÔ CU GERMENI DE GRÂU Se preparã ca la reþeta precedentã. 405. nucile se înlocuiesc cu seminþe de floarea . folosind aceleaºi ingrediente. Aceºtia se înmoaie cu suc de tãrâþe sau suc de morcovi pânã se obþine o compoziþie normalã. mierea (dupã gust). etc.SOARELUI Se preparã ca la 404. cu tãrâþa ºi nucile. 160 .soarelui decorticate ºi mãcinate. nucile se înlocuiesc cu alune de pãmânt mãcinate. i se dã forma doritã. folosind aceleaºi ingrediente. 406. scorþiºoara. tinctura de propolis. folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã fãina de orez sau de soia. se taseazã (lama cuþitului umezitã). Se aºeazã pe o tavã. MOD DE PREPARARE : Grâul germinat ºi mãrunþit (vezi 701) se amestecã cu romul. folosind aceleaºi ingrediente. Se decoreazã cu stafide.tãrâþe. “C O L I V à ” D I N G R  U G E R M I N AT º I pag. “C O L I V à ” D I N G R  U G E R M I N AT º I A L U N E Se preparã ca la 404. vezi 703). grâul germinat se înlocuieºte cu germeni de grâu. 4 1 0 . nucile se înlocuiesc cu alune mãcinate. 4 0 9 . miere. fructe conservate în miere. 3 linguri de cireºe negre (eventual conservate în miere. 4 0 8 . “COLIVÔ DIN GRÂU GERMINAT º I A L U N E D E PÃMÂNT Se preparã ca la 404.

vezi 703). 412. Pe o foaie de plastic se presarã tãrâþe. se fac manual turtiþe de diferite forme ºi mãrimi (la alegere). în mijlocul fiecãreia fiind aºezatã o alunã. TURTIÞE CU NUCI INGREDIENTE : 200 grame de nuci mãcinate. tãrâþe (sau cremogen). miere. 3 linguri de coacãze negre (macerate în miere. miere (dupã gust) ºi suc de morcovi. folosind aceleaºi ingrediente. 150 grame alune. 414. alunele se înlocuiesc cu viºine (proaspete sau conservate în miere). o lingurã tincturã miracol III (vezi 807). TURTIÞE CU ALUNE Se preparã ca la reþeta precedentã. coaja rasã de la o portocalã. nucile se înlocuiesc cu alune mãcinate pag. tinctura. cu puþinã tãrâþe. 150 grame de nuci mãcinate. folosind aceleaºi ingrediente. seminþe de in. 50 grame de unt. BOMBOANE DIN GERMENI DE GRÂU CU ALUNE INGREDIENTE : 250 grame germeni de grâu (vezi 702). 161 . BOMBOANE DIN GERMENI DE GRÂU CU VIºINE Se preparã ca la reþeta precedentã. vezi 703. tãrâþe. MOD DE PREPARARE : Germenii se amestecã cu nucile. În mijlocul fiecãreia se fixeazã câte 3 bobiþe de coacãze negre. miere (dupã gust). pulbere de scorþiºoarã. untul frecat spumã. nucile se înlocuiesc cu castane comestibile (curãþate de ambele rânduri de coajã) fin mãrunþite. o ceaºcã suc de morcovi. tãrâþe. puþinã miere. folosind aceleaºi ingrediente. nucile se înlocuiesc cu castane comestibile (curãþate de ambele rânduri de coajã) mãcinate. Se fac manual bomboane de diferite forme ºi mãrimi. Pe o foaie de polietilenã se presarã seminþe de in sau tãrâþe peste care se aºeazã mici moviliþe din compoziþia de mai sus. douã linguri de pulbere de gãlbenele (vezi 726). coaja de portocalã. i se adaugã nucile. 413.C A S TA N E Se preparã ca la 404. pulberea de gãlbenele. folosind aceleaºi ingrediente. 415. BOMBOANE DIN GERMENI DE GRÂU CU C A S TA N E Se preparã ca la 411. 411. MOD DE PREPARARE : Se freacã untul spumã. 100 grame de unt.

162 .pag.

soarelui decorticate ºi mãcinate.4 413. . germenii de grâu se înlocuiesc cu seminþe de floarea . germenii de grâu se înlocuiesc cu alune mãcinate. 5600 . folosind aceleaºi ingrediente. deasupra se presarã seminþe de mac (in) din ultima recoltã. folosind aceleaºi ingrediente. germenii de grâu se înlocuiesc cu seminþe de dovleac decorticate ºi mãcinate. / 033/626652 pag. . C R E M Ã L A PA H A R CU SEMINÞE DE FLOAREA .mãcinate.SOARELUI Se preparã ca la 420. 4 2 5 . 163 . folosind aceleaºi ingrediente. 4 2 6 . : . C R E M Ã L A PA H A R C U S E M I N Þ E D E DOVLEAC Se preparã ca la 420. 4 2 4 . C R E M Ã L A PA H A R C U A L U N E Se preparã ca la 420.

o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). Salate 4 2 7 . pentru toate gusturile. douã linguri de ulei. o legãturã de verdeþuri de sezon. Se adaugã 4 linguri maionezã de post I (vezi 209). douã linguri de tãrâþe. autoarea A. etc. pentru a obiºnui organismul cu noul regim. folosind aceleaºi ingrediente. în acelaºi timp. o ceapã mare de apã. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. pag. dureri ºi crampe la stomac. timp de 14 . se amestecã cu ceapa tãiatã julien. În caz contrar pot apãrea neplãceri. frunzele de varzã tãiate fideluþã. cartofii tãiaþi felioare (fierþi în apã fierbinte. MOD DE PREPARARE : Andivele se taie fideluþã. dizenterie. uleiul. cum ar fi: diaree. ceapa se înlocuieºte cu praz tãiat fideluþã. foarte plãcute.21 zile sã foloseascã reþetele din acest capitol. tãrâþa. în amestec cu cruditãþi. pulberile. 164 . este necesar ca.PARTEA A DOUA III CAPITOLUL RETETEDINBUCÃTÃRIACREATIVÃ Pentru persoanele care vor sã treacã la hrana vie. vezi 738). timp de 10 minute). În reþetele de faþã veþi gãsi multe combinaþii de produse fierte. o linguriþã de pulbere din alge. S A L AT Ã D E A N D I V E C U P R A Z Se preparã ca la reþeta precedentã. 250 grame de cartofi. S A L AT Ã D E A N D I V E C U C A R T O F I INGREDIENTE : 250 grame de andive. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). 4 2 8 . 3 frunze de varzã muratã (sau o lingurã de suc de cãtinã.

douã linguri de tãrâþe. o ceapã mare de apã. Se decoreazã cu foi de salatã ºi cu felioare de ardei gras. ridichile rase ºi cu sosul.429. ridichile se înlocuiesc cu dovleac iar sosul de ciuperci se înlocuieºte cu sos maionezã de post III (vezi 211). MOD DE PREPARARE : Andivele se taie fideluþã. folosind aceleaºi ingrediente. S A L AT Ã D E C A R T O F I C U Þ E L I N Ã Se preparã ca la 432.6 frunze salatã. se amestecã cu ceapa tãiatã peºtiºori. douã linguri de tãrâþe. folosind aceleaºi ingrediente. Se adaugã o lingurã de hrean ras. felioare de gogoºari (conservaþi în oþet. 4 3 5 .15 mãsline negre (desãrate. 4 3 4 . 225 grame de andive se înlocuiesc cu 225 grame de dovleac ras pe rãzãtoare. SALATÃ DE ANDIVE ºI CU SOS CU PULBERE DIN CIUPERCI INGREDIENTE : 450 grame de andive. 225 grame de andive se înlocuiesc cu aceeaºi cantitate de ridichi negre rase pe rãzãtoare. ridichile se înlocuiesc cu þelinã. S A L AT Ã D E C A R T O F I C U PAT I S O N Se preparã ca la 432. MOD DE PREPARARE : Cartofii se pun la fiert timp de 10 minute. Se taie felioare. 10 . folosind aceleaºi ingrediente. tãrâþa. 250 grame de ridichi negre. 50 grame de petale roºii de trandafiri. usturoiul fin pisat. folosind aceleaºi ingrediente.3 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. un fir mare de praz. apoi se decoreazã cu foi de salatã. S A L AT Ã D E C A R T O F I C U D O V L E A C Se preparã ca la reþeta precedentã. 4 3 3 . 690) ºi cu mãslinele negre desãrate. 4 3 1 . 500 grame sos maionezã de post II (vezi 210). v. S A L AT Ã D E C A R T O F I C U R I D I C H I N E G R E INGREDIENTE : 250 grame de cartofi. 450 grame sos cu pulbere din ciuperci (vezi 205). S A L AT Ã D E A N D I V E C U D O V L E A C Se preparã ca la 429. folosind aceleaºi ingrediente. ridichile se înlocuiesc cu patison pag. Se poate adãuga puþin hrean ras fin sau 2 . 165 . un ardei gras. S A L AT Ã D E A N D I V E C U R I D I C H I N E G R E Se preparã ca la reþeta precedentã. 5 . se amestecã cu prazul tãiat fideluþã. 3 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. 4 3 2 . vezi 668). iar sosul maionezã de post II cu sos maionezã de post III. 2 gogoºari. 4 3 0 .

4 4 0 . adãugând în compoziþie puþin cremogen. folosind aceleaºi ingrediente. MOD DE PREPARARE : Se aleg pãstãi de fasole verde foarte fragede. ridichile se înlocuiesc cu varzã albã tãiatã fideluþã (frecatã în mâini pentru a-ºi pierde rigiditatea). 4 3 7 . Zeama în care au fiert pãstãile se pregãteºte la sos sau la prepararea supelor. S A L AT Ã D E FA S O L E V E R D E C U S O S V E R D E II Se preparã ca la 438. roºii. S A L AT Ã D E C A R T O F I C U VA R Z Ã A L B Ã Se preparã ca la 432. sosul maionezã se înlocuieºte cu pag. S A LATÃ DE FA S O L E V E R D E C U S O S A L B D E SMÂNTÂNÃ Se preparã ca la 438. iar deasupra se presarã verdeþurile ºi petalele de nalbã tãiate la fel. maioneza se înlocuieºte cu sos maionezã cu aromã de usturoi (vezi 224). 4 3 9 . Fasolea verde se amestecã cu ceapa tãiatã julien. folosind aceleaºi ingrediente. ardeii graºi tãiaþi fideluþã ºi cu sosul maionezã. fiind foarte bogatã în minerale. Se poate adãuga (dupã gust) hrean ras fin pe rãzãtoare. folosind aceleaºi ingrediente. cu tãrâþa. 4 4 1 . 166 . o legãturã de mãrar cu pãtrunjel. folosind aceleaºi ingrediente. S A L AT Ã D E FA S O L E V E R D E C U C E A P Ã INGREDIENTE : 600 grame de fasole verde. se curãþã de vârfuri ºi codiþe ºi se pun la fiert în apã fierbinte. sosul maionezã se înlocuieºte cu sos verde II (vezi 215). o ceapã mare de apã.(vezi 162) iar sosul maionezã de post II cu sos roºu I (vezi 214). 500 grame sos maionezã cu gãlbenuºuri de ouã de gãinã (vezi 222). S A L AT Ã D E C A R T O F I C U VA R Z Ã R O º I E Se preparã ca la reþeta precedentã. S A L AT Ã D E FA S O L E V E R D E º I C U S O S MAIONEZÃ CU AROMÃ DE USTUROI Se preparã ca la reþeta precedentã. folosind aceleaºi ingrediente. timp de 20 minute. 4 3 6 . 4 3 8 . douã linguri de tãrâþe. 2 ardei graºi. 50 grame de petale roºii de flori de nalbã. varza albã se înlocuieºte cu varzã roºie tãiatã fideluþã.

iar deasupra se presarã verdeþuri tãiate mãrunt. pag. o legãturã de hasmaþuchi cu frunze de þelinã. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. folosind aceleaºi ingrediente. o ceapã mare de apã. cu sosul. douã linguri de ulei. 443. sosul roºu II se înlocuieºte cu sos maionezã de post I (vezi 209). 600 grame sos roºu II (vezi 215). o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). zeama care se scurge se foloseºte la supe sau ciorbe. tãrâþa ºi cu pulberile. S A L AT Ã DE MAZÃRE VERDE CU SOS MAIONEZÃ DE POST I Se preparã ca la 442. sosul roºu II se înlocuieºte cu sos verde III (vezi 219). un fir de praz. o legãturã de cimbru cu frunze fragede de leuºtean. puþin usturoi fin pisat. 4 4 2 . tãrâþa. 444. varza muratã tãiatã fideluþã odatã cu prazul. douã linguri de tãrâþe. Se amestecã cu prazul tãiat fideluþã. cu uleiul.sos alb de smântânã (vezi 220). o linguriþã de pulbere din alge. folosind aceleaºi ingrediente. MOD DE PREPARARE : Mazãrea trebuie sã fie proaspãtã. Se lasã sã fiarbã cât este necesar. S A L AT Ã D E FA S O L E B O A B E C U P R A Z INGREDIENTE : 350 grame de fasole boabe. sosul roºu II se înlocuieºte cu sos din pulbere de hribi (vezi 206). MOD DE PREPARARE : Fasolea se pune la înmuiat în apã 8 ore. 50 grame de petale de gãlbenele. S A L AT Ã DE MAZÃRE VERDE CU SOS DIN PULBERE DE HRIBI Se preparã ca la reþeta precedentã. 167 . se amestecã cu ceapa tãiatã peºtiºori. 3 frunze varzã muratã. 4 4 6 . douã linguri de tãrâþe. S A L AT Ã D E M A Z Ã R E V E R D E C U S O S V E R D E III Se preparã ca la 442. 4 4 5 . o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de plante aromatice ºi condimentare (vezi 719). apoi se pune la fiert în altã apã (nu direct pe flacãrã). folosind aceleaºi ingrediente. usturoiul. S A L AT Ã D E M A Z Ã R E V E R D E C U S O S R O º U I I INGREDIENTE : 600 grame boabe de mazãre verde. se pune la fiert. zeama rãmasã se poate folosi la ciorbe sau supe. 50 grame de petale roºii de flori de trandafiri.

douã linguri de tãrâþe. pãpãdie. podbal. Se mai pot utiliza frunze de tei. cu condiþia ca acestea sã fie foarte fragede ºi recoltate înainte sau în timpul înfloririi plantei. S A L AT Ã D E B O B C U L E U R D Ã Se preparã ca la reþeta precedentã. Se curãþã bobii astfel obþinuþi de coajã (indigestã) dupã care se amestecã cu ceapa tãiatã peºtiºori. folosind aceleaºi ingrediente. pãtlaginã. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). soia. fasole. S A L AT Ã D E B O B INGREDIENTE : 350 grame de bob.6 foi de salatã verde. S A L AT Ã D E FA S O L E B O A B E C U U S T U R O I Se preparã ca la 446. pag. În lipsa urzicilor se pot folosi: spanac. pulberile ºi cu castraveþii tãiaþi felioare. S A L AT Ã D E FA S O L E B O A B E C U H R E A N Se preparã ca la 446. tãrâþa. se adaugã 150 grame de urzici fin mãrunþite. 4 5 0 . Toate frunzele se taie fideluþã. uleiul. folosind aceleaºi ingrediente. prazul se înlocuieºte cu o ceapã mare de apã. 5 . 168 .3 castraveciori muraþi. 4 5 2 . Zeama rãmasã se poate folosi la prepararea sosurilor sau a ciorbelor. o linguriþã de pulbere din alge. ulm. frunze de sfeclã roºie. S A L AT Ã D E FA S O L E B O A B E C U U R Z I C I Se preparã ca la 446.4 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. ulterior. portulacã. douã linguri de ulei. folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã 3 . 4 5 1 . S A L AT Ã D E FA S O L E B O A B E C U C E A P Ã Se preparã ca la reþeta precedentã. fãrã contact direct cu flacãra) cât este necesar (fãrã sã crape boabele). folosind aceleaºi ingrediente. 4 4 9 . MOD DE PREPARARE : Bobul se pune în apã la înmuiat timp de 7 . o ceapã mare de apã. se fierbe (în altã apã.8 ore. se adaugã o legãturã de frunze de leurdã tãiate mãrunt.4 4 7 . În lipsa acestora (vezi 704) se poate folosi puþin usturoi fin pisat. o legãturã de hasmaþuchi cu mãrar. 4 4 8 . se adaugã o linguriþã de hrean ras pe rãzãtoarea de sticlã. folosind aceleaºi ingrediente. o linguriþã de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi foile de salatã verde. fag (fãrã codiþe) recoltate primãvara de timpuriu (când sunt foarte fragede). 2 .

Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt.4 frunze de varzã muratã (bine scursã de zeamã. S A L AT Ã D E B O B C U H R E A N Se preparã ca la 451folosind aceleaºi ingrediente.4 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. o legãturã de verdeþuri de sezon. pasta de roºii ºi cu pulberile. 447. zeama rãmasã se poate folosi la ciorbe sau supe. se adaugã o linguriþã de hrean ras fin pe rãzãtoare. o ceapã de apã. 4 5 5 . S A L AT Ã D E B O B C U VA R Z Ã M U R AT Ã Se preparã ca la 451. o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de plante aromatice ºi condimentare (vezi 719). MOD DE PREPARARE : Lintea se pune la înmuiat în apã 3 ore. cu uleiul. S A L AT Ã D E L I N T E C U D O V L E A C Se preparã ca la 456. folosind aceleaºi ingrediente. fasolea boabe se înlocuieºte cu mazãre boabe.4 linguri cu pastã de roºii (vezi 737). 449. S A L AT Ã D E L I N T E C U H R E A N Se preparã ca la 456. fãrã contact direct cu flacãra (atât cât este necesar). 4 5 8 . 4 5 9 . 448. Se amestecã cu ceapa tãiatã julien. folosind aceleaºi ingrediente. 3 . folosind aceleaºi ingrediente. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de ardei gras (vezi 732). 4 5 4 . folosind aceleaºi ingrediente. S A L AT Ã D E L I N T E INGREDIENTE : 350 grame de linte. 169 . 4 5 6 . 450.4 5 3 . tãrâþa. S A L AT Ã D E M A Z Ã R E B O A B E C U P R A Z Se preparã ca la 446. castraveþii muraþi se înlocuiesc cu 3 . pag. S A L AT Ã D E L I N T E C U U S T U R O I Se preparã ca la reþeta precedentã. 200 grame linte se înlocuiesc cu 200 grame de dovleac ras. douã linguri de tãrâþe. dupã care se fierbe în altã apã. în nici un caz þinute în apã) tãiate fideluþã. douã linguri de ulei. se adaugã 3 . o linguriþã de pulbere din alge. se adaugã o linguriþã de hrean ras pe rãzãtoarea de sticlã. 4 5 7 . folosind aceleaºi ingrediente.

În curând. Editura SOLTERIS vã va pune la dispoziþie lucrarea MISTERELE DEZVÃLUITE ALE CRANIILOR DE CRISTAL. o legãturã de verdeþuri de sezon. înafarã de linte care se înlocuieºte cu nãut (ultima recoltã). un fir mare de praz.4 6 0 . 4 6 1 . autori . douã linguri de ulei. 3 frunze de varzã muratã. douã linguri de tãrâþe. timp de 4 . În continuare se procedeazã ca la 456. 200 grame de linte se înlocuiesc cu 200 grame de andive tãiate fideluþã. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). pag. 459 ºi 460. 458. folosind aceleaºi ingrediente. MOD DE PREPARARE : Nãutul se pune la înmuiat.F. Joshua Shapiro. 170 . S A L AT Ã D E L I N T E C U A N D I V E Se preparã ca la 456. în apã.R.5 ore. o linguriþã de pulbere din alge. S A L AT Ã D E N Ã U T INGREDIENTE : 350 grame de boabe de nãut. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). 457. folosind aceleaºi ingrediente. Nick Nocerino. Sandra Bowen.

adãugând tãrâþa. folosind aceleaºi ingrediente. ceapa se înlocuieºte cu un fir mare de praz tãiat mãrunt. se adaugã 150 grame de dovleac fin mãrunþit (manual sau mecanic). 464. 4 6 7 . 6 foi de salatã verde. MOD DE PREPARARE : Fasolea se pune la înmuiat timp de 7 . 171 . o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de plante aromatice ºi condimentare (vezi 719). ceapa se înlocuieºte cu o cãpãþânã de usturoi fin pisat. folosind aceleaºi ingrediente. se poate adãuga puþinã tãrâþa sau cremogen. folosind aceleaºi ingrediente.8 ore. P I R E U D E FA S O L E B O A B E C U D O V L E A C Se preparã ca la 462. P I R E U D E FA S O L E B O A B E C U P R A Z Se preparã ca la reþeta precedentã. folosind aceleaºi ingrediente. În cazul în care pireul se înmoaie prea tare. Se trece prin maºina de tocat cu sitã deasã. folosind aceleaºi ingrediente. se fierbe în altã apã (fãrã contact direct cu flacãra. pasta de roºii. atât cât este necesar). douã linguri de tãrâþe. 4 6 3 . pag. 100 mililitri de ulei. P I R E U D E FA S O L E B O A B E C U L E U R D Ã Se preparã ca la 462. Pireuri 4 6 2 . Pireu de fasole boabe cu usturoi Se preparã ca la 462. se adaugã o legãturã de frunze de leurdã (vezi 704) tãiate fideluþã. Se serveºte alãturi de salatã cu varzã muratã sau castraveþi muraþi. o jumãtate linguriþã de pulbere din alge. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi se decoreazã cu foi de salatã. P I R E U D E FA S O L E B O A B E C U C E A P Ã INGREDIENTE : 500 grame de fasole boabe. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). se adaugã o linguriþã de hrean ras fin pe rãzãtoare. Se strecoarã. 4 6 5 . o legãturã de verdeþuri de sezon. zeama se foloseºte la ciorbe.B. P I R E U D E FA S O L E B O A B E C U H R E A N Se preparã ca la 462. 4 6 6 . se bate cu uleiul. ceapa tãiatã mãrunt ºi pulberile. douã cepe de apã. douã linguri cu pastã de roºii (vezi 737).

P I R E U D E FA S O L E B O A B E C U D O V L E C E I Se preparã ca la 462. 4 7 3 . se adaugã 150 grame de sfeclã roºie fin mãrunþitã (manual sau mecanic). se adaugã 150 grame pãstârnac fin mãrunþit (manual sau mecanic). se adaugã 150 grame de mãcriº fin mãrunþitã (manual sau mecanic). P I R E U D E FA S O L E B O A B E C U M Ã C R I º Se preparã ca la 462. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. 4 7 5 . 4 6 9 . se adaugã 150 grame de patison (vezi 162) fin mãrunþit (manual sau mecanic). P I R E U D E FA S O L E B O A B E C U U R Z I C I Se preparã ca la 462. 4 7 1 . se adaugã 150 grame de spanac fin mãrunþitã (manual sau mecanic). 4 7 0 . se adaugã 150 grame de urzici fin mãrunþite (manual sau mecanic). 172 . folosind aceleaºi ingrediente. cu tot cu coajã. se adaugã 150 grame de dovlecei în floare mãrunþiþi (manual sau mecanic). P I R E U D E FA S O L E B O A B E C U P Ã S T Â R N A C Se preparã ca la 462. P I R E U D E FA S O L E B O A B E C U S F E C L Ã R O º I E Se preparã ca la 462. P I R E U D E FA S O L E B O A B E C U PAT I S O N Se preparã ca la 462. folosind aceleaºi ingrediente.4 6 8 . 4 7 6 . la care se poate adãuga o linguriþã hrean fin mãrunþit. 4 7 4 . folosind aceleaºi ingrediente. P I R E U D E FA S O L E B O A B E C U M O R C O V I Se preparã ca la 462. P I R E U D E FA S O L E B O A B E C U S PA N A C Se preparã ca la 462. 4 7 2 . la care se adaugã (dupã gust) usturoi fin pisat sau hrean ras pe rãzãtoare. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã 150 grame de morcovi fin mãrunþiþi (manual sau mecanic). folosind aceleaºi ingrediente. la care se poate adãuga puþin usturoi pisat sau hrean pag. P I R E U D E FA S O L E B O A B E C U Þ E L I N Ã Se preparã ca la 462. se adaugã 150 grame de þelinã fin mãrunþitã (manual sau mecanic).

. 478. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente.. 477. Se mãrunþesc fin.. PIREU DE MAZÃRE BOABE CU CEAPÃ Se preparã ca la 466 . lintea ºi nãutul se folosesc în alimentaþie recoltate numai din ultima producþie. fasolea se înlocuieºte cu mazãre boabe (uscate). Atenþie! . 50 grame de petale roºii de trandafiri. folosind aceleaºi ingrediente. PIREU DE LINTE CU CEAPÃ Se preparã ca la 462 . se pot folosi ºi alte frunze de arbori: ulm. o ceºcuþã cu suc de tãrâþe (vezi 780). o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). salatã verde de sezon sau cu alte pag. PIREU DE CARTOFI CU CEAPÃ INGREDIENTE : un kilogram de cartofi. 480. PIREU DE NÃUT CU CEAPÃ Se preparã ca la 462 . P I R E U D E FA S O L E B O A B E C U F R U N Z E D E TEI Se preparã ca la 462. 477. 481. 4 7 7 . o linguriþã de pulbere din alge. fasolea se înlocuieºte cu linte (se þine la înmuiat 3 ore). se adaugã 100 grame de frunze fragede de tei (recoltate fãrã codiþã. mur. 482. ceapa tãiatã mãrunt. zeama rãmasã se foloseºte la supe sau la ciorbe. 100 grame de unt. etc. zmeur.ras. o legãturã de verdeþuri de sezon.. Se serveºte cu salatã de gogonele. 479... o ceapã mare de apã. adãugând sucul. fag. 173 . MOD DE PREPARARE : Cartofii curãþaþi se pun la fiert. PIREU DE BOB CU CEAPÃ Se preparã ca la 462 . 477. folosind aceleaºi ingrediente. pulberile.5 ore).. varzã (murate).. La fel. fasolea. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. se amestecã cu untul. în a doua jumãtate a lunii aprilie sau prima jumãtate a lunii mai) fin mãrunþite (manual sau mecanic) sau tãiate fideluþã. mazãrea. fasolea se înlocuieºte cu bob. fasolea se înlocuieºte cu nãut (se þine la înmuiat 4 . 477. bobul. folosind aceleaºi ingrediente.

folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã 3 linguri de germeni de grâu (vezi 702). se adaugã 3 linguri de grâu germinat (vezi 700). PIREU DE CARTOFI CU GERMENI DE GRÂU Se preparã ca la 482. pag. 174 . se adaugã 3 linguri de nuci mãcinate ºi puþin usturoi (dupã gust) fin pisat. folosind aceleaºi ingrediente. PIREU DE CARTOFI CU NUCI Se preparã ca la 482. folosind aceleaºi ingrediente. 485. 4 8 9 . 4 8 7 . P I R E U D E C A R T O F I C U PA S T Ã D E R O º I I Se preparã ca la 482. 490. P I R E U D E C A R T O F I C U PA S T Ã D E GOGOºARI Se preparã ca la 482. PIREU DE CARTOFI CU NAPI Se preparã ca la reþeta precedentã. se adaugã 150 grame napi fin mãrunþiþi (manual sau mecanic) ºi puþin cremogen (vezi 705). 4 8 8 . P I R E U D E C A R T O F I C U S PA N A C Se preparã ca la 482. 4 9 1 . se adaugã 3 linguri de tãrâþe. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã 150 grame de urzici fin mãrunþite (manual sau mecanic) la care se poate adãuga puþin hrean (dupã gust). 483. folosind aceleaºi ingrediente.preparate (dupã preferinþe). P I R E U D E C A R T O F I C U G R Â U G E R M I N AT Se preparã ca la 482. folosind aceleaºi ingrediente. 486. PIREU DE CARTOFI CU URZICI Se preparã ca la 482. se adaugã 150 grame de spanac fin mãrunþit (manual sau mecanic) la care se poate adãuga puþin usturoi (dupã gust). 484. În cazul în care pireul este prea subþire se poate adãuga puþin cremogen. PIREU DE CARTOFI CU TÃRÂÞE Se preparã ca la 482. se adaugã 3 linguri cu pastã de roºii (vezi 737) ºi puþin hrean ras (dupã gust). se adaugã 3 linguri cu pastã de gogoºari (vezi 756) ºi puþin usturoi pisat.

PIREU DE CARTOFI CU ALUNE DE PÃMÂNT pag. 4 9 3 . se adaugã 100 grame de muguri fragezi de lucernã fin mãrunþiþi (manual sau mecanic) ºi puþin usturoi. se adaugã 3 linguri alune mãcinate ºi puþin usturoi. se adaugã 150 grame de frunze de fag (fragede ºi fãrã codiþe) fin mãrunþite (manual sau mecanic). PIREU DE CARTOFI CU LUCERNÃ Se preparã ca la 482. 496. PIREU DE CARTOFI CU TRIFOI Se preparã ca la 482. Se decoreazã cu flori de conduraºi care dau preparatului un aspect deosebit. folosind aceleaºi ingrediente. 495. 4 9 2 . folosind aceleaºi ingrediente. 500. folosind aceleaºi ingrediente. PIREU DE CARTOFI CU FRUNZE DE SOIA Se preparã ca la 482. folosind aceleaºi ingrediente. PIREU DE CARTOFI CU FRUNZE DE CONDURAºI Se preparã ca la 482. 497. PIREU DE CARTOFI CU ALUNE Se preparã ca la 482. folosind aceleaºi ingrediente. P I R E U D E C A R T O F I C U F R U N Z E D E FA G Se preparã ca la 482. 175 . se adaugã 150 grame de petale roºii de trandafiri fin mãrunþite (manual sau mecanic). folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã 100 grame de muguri fragezi de trifoi fin mãrunþiþi (manual sau mecanic) ºi puþin hrean ras fin. se adaugã 150 grame de frunze fragede de soia (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi) fin mãrunþite (manual sau mecanic). 499. se adaugã 3 linguri cu pastã de mãceºe (vezi 740). folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã 100 grame de frunze fragede de conduraºi (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi). 494. 4 9 8 .Spanacul fiert este foarte dãunãtor organismului. P I R E U D E C A R T O F I C U PA S T Ã D E M Ã C E º E Se preparã ca la 482. P I R E U D E C A R T O F I C U P E TA L E D E TRANDAFIRI Se preparã ca la 482. folosind aceleaºi ingrediente.

PIREU DE CARTOFI CU PULBERE DE NALBà Se preparã ca la 482. se adaugã una . folosind aceleaºi ingrediente. 506. se adaugã (iarna) una . folosind aceleaºi ingrediente. 176 .douã linguri de pulbere din petale de gãlbenele (vezi 726). folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. 501. puþin usturoi. 504. folosind aceleaºi ingrediente. 503.douã linguri de pulbere de mãceºe (vezi 725).douã linguri de pulbere de nalbã.Se preparã ca la 482. PIREU DE CARTOFI CU PULBERE DE URZICI Se preparã ca la 482. PIREU DE CARTOFI CU PULBERE DE GÃLBENELE Se preparã ca la 482. PIREU DE CARTOFI CU PULBERE DE MÃCEºE Se preparã ca la 482. PIREU DE CARTOFI CU SEMINÞE DE FLOAREA SOARELUI Se preparã ca la 482. se adaugã una . se adaugã 3 linguri de seminþe de floarea soarelui decorticate ºi mãcinate.douã linguri de pulbere de trandafiri (vezi 728). se adaugã 3 linguri de alune de pãmânt râºnite. se adaugã 3 linguri de seminþe de dovleac decorticate ºi mãcinate. se adaugã una . 505. 502. folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã una . 507. folosind aceleaºi ingrediente.douã pag. folosind aceleaºi ingrediente. PIREU DE CARTOFI CU PULBERE DE TRANDAFIRI Se preparã ca la 482. PIREU DE CARTOFI CU SEMINÞE DE DOVLEAC Se preparã ca la 482.

508. PIREU DE CARTOFI CU PULBERE DE HRIBI Se preparã ca la 482. Editura SOLTERIS.douã linguri de pulbere de hribi (vezi 717). se adaugã una . 511. 510. 177 . folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã una .linguri de pulbere de urzici (vezi 718) ºi puþin hrean ras fin.Carol Davis. pag.douã linguri de pulbere de ghebe (vezi 717). PIREU DE CARTOFI CU PULBERE DIN CIUPERCI Se preparã ca la 482. 509. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. În curând. vã va pune la dispoziþie lucrarea DE VORBà CU CRISTALUL MEU autoare .douã linguri de pulbere din ciuperci de pajiºte (vezi 717) ºi puþin usturoi pisat. se adaugã una . PIREU DE CARTOFI CU PULBERE DE GHEBE Se preparã ca la 482. se adaugã una . PIREU DE CARTOFI CU PULBERE DIN CIUPERCA “BúICA PORCULUI” Se preparã ca la 482. folosind aceleaºi ingrediente.douã linguri de pulbere de ciupercã “bãºica porcului” (vezi 717) ºi puþin hrean.

jumãtate din rãdãcinoase se completeazã cu napi raºi (scoºi direct din pãmânt). o jumãtate de linguriþã de pulbere din alge. SUPà DE OREZ CU NAPI Se preparã ca la 512.C. 516. 200 grame de rãdãcinoase (morcovi. 5 ceºti de apã. 514. pag. tãrâþa. se lasã sã se rãcoreascã. uleiul. 178 . pãtrunjel. se adaugã sucul de roºii. Supe 512. ceapa tãiatã mãrunt. folosind aceleaºi ingrediente. SUPà DE OREZ CU URZICI Se preparã ca la reþeta precedentã. o legãturã de verdeþuri de sezon. un litru suc de roºii (vezi 737). jumãtate din rãdãcinoase se înlocuiesc cu muguri fragezi de lucernã tãiaþi fideluþã. SUPà DE OREZ CU FRUNZE DE SOIA Se preparã ca la 512. o lingurã de tãrâþe. SUPà DE OREZ CU SUC DE ROºII INGREDIENTE : o ceaºcã de orez. Napii nu sunt buni de consum decât toamna târziu ºi primãvara devreme. 513. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). folosind aceleaºi ingrediente. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). 50 grame de petale roºii de trandafiri. mereu. Se amestecã cu lingura. MOD DE PREPARARE : Se pun la fiert 3 ceºti de apã. când aceasta clocoteºte. SUPà DE OREZ CU MUGURI DE LUCERNà Se preparã ca la 512. când se scot din pãmânt. Singura metodã de conservare este murarea lor alãturi de varzã (vezi 622). folosind aceleaºi ingrediente. douã linguri de ulei. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. þelinã). o ceapã. folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã orezul (ales de corpuri strãine ºi înfãºurat în ºervet gros pentru a fi ºters de praf). rãdãcinoasele rase. jumãtate din rãdãcinoase se completeazã cu urzici fin mãrunþite. 515. jumãtate din rãdãcinoase se completeazã cu frunze fragede de soia (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi) tãiate fideluþã. În lipsa mugurilor de lucernã se pot folosi muguri de trifoi. pãstârnac. pulberile. pentru a nu se prinde de fundul vasului.

folosind aceleaºi ingrediente.douã linguri de pulbere din ciuperci (vezi 717) muiat în prealabil (10 minute) cu o ceºcuþã de suc de tãrâþe. folosind aceleaºi ingrediente. ulm. SUPà DE OREZ CU FRUNZE DE ZMEUR Se preparã ca la 512. 522. 523. 520. folosind aceleaºi ingrediente. fag. SUPà DE OREZ CU AROMà DE “BúICA pag. SUPà DE OREZ CU AROMà DE CIUPERCI Se preparã ca la 512. se adaugã una . podbal. frunze de lobodã albã ºi roºie.douã linguri de pulbere de ghebe (vezi 717) care a fost înmuiatã cu o ceºcuþã de suc de tãrâþe (timp de 10 minute). folosind aceleaºi ingrediente. mãcriº. 521.517. folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã una . SUPà DE OREZ CU AROMà DE GHEBE Se preparã ca la 512. 524.4 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi (care conferã un gust delicios preparatului). 519. SUPà DE OREZ CU AROMà DE HRIBI Se preparã ca la 512. ºtevie.douã linguri de pulbere de hribi (vezi 717) care a fost înmuiatã cu o ceºcuþã de suc de morcovi (timp de 10 minute). 179 . se adaugã una . 518. se adaugã o legãturã de frunze de leurdã (pentru un gust delicios al preparatului). 150 grame de rãdãcinoase se completeazã cu 150 grame de frunze de zmeur (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi) tãiate fideluþã. SUPà DE OREZ CU AROMà DE HREAN Se preparã ca la 512. La fel se poate prepara supã gustoasã cu frunze fragede de mur. SUPà DE OREZ CU AROMà DE LEURDà (VEZI 704) Se preparã ca la 512. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente.douã linguriþe de hrean ras fin (pentru a da un gust delicios preparatului). se adaugã una . tei. se adaugã 3 . etc. SUPà DE OREZ CU AROMà DE USTUROI Se preparã ca la 512.

pulberile.douã linguri de pulbere de “bãºica porcului”. jumãtate din rãdãcinoase se pag. folosind aceleaºi ingrediente. pãtrunjel. douã linguri cu pastã de roºii (vezi 737). 528. SUPà DE CARTOFI CU OREZ INGREDIENTE : 400 grame de cartofi. se pune orezul (ales de impuritãþi). se adaugã una . ambele produse sunt gata pentru consum. o legãturã de hasmaþuchi cu mãrar. 529.PORCULUI” Se preparã ca la 512. Dupã alte 8 minute. folosind aceleaºi ingrediente. SUPà DE CARTOFI CU DOVLEAC Se preparã ca la 525. folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã cartofii tãiaþi cuburele. 5 3 0 . jumãtate din rãdãcinoase se completeazã cu 150 grame de dovlecei (în floare) raºi cu tot cu coajã. SUPà DE CARTOFI CU HRIºCà Se preparã ca la reþeta precedentã. SUPà DE CARTOFI CU ANDIVE Se preparã ca la 525. jumãtate din rãdãcinoase se completeazã cu 150 grame de dovleac ras pe rãzãtoare. tãrâþa. S U P à D E C A R T O F I C U PAT I S O N Se preparã ca la 525. rãdãcinoasele rase ºi ceapa tãiatã mãrunt. jumãtate din rãdãcinoase se completeazã cu 150 grame de andive tãiate fideluþã. folosind aceleaºi ingrediente. o linguriþã de pulbere din alge. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de nalbã tãiate fideluþã. 50 grame de petale roºii de flori de nalbã. care a fost înmuiatã cu o ceºcuþã de apã (timp de 10 minute). Hriºca este alimentul cel mai bogat în conþinut de calciu. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). 525. 180 . Se lasã sã se rãcoreascã în jur de 38 grade Celsius. MOD DE PREPARARE : Un litru ºi jumãtate de apã se pune la fiert (fãrã contact direct cu flacãra). orezul se înlocuieºte cu hriºcã decorticatã. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. uleiul. 526. Când orezul e fiert pe jumãtate (aproximativ 10 minute). 200 grame de rãdãcinoase (morcovi. douã linguri de ulei. o jumãtate ceaºcã de orez. o ceapã. SUPà DE CARTOFI CU DOVLECEI Se preparã ca la 525. þelinã). 527. adãugând pasta de roºii. douã linguri de tãrâþe. se amestecã pânã ce apa începe sã dea în clocot pentru a nu se prinde de fundul vasului. o linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). pãstârnac.

SUPÃ DE CARTOFI CU CIUPERCI Se preparã ca la 525. portulacã. lobodã (roºie ºi albã). viºin. SUPÃ DE CARTOFI CU PULBERE DE GHEBE pag. vezi 737). ras pe rãzãtoare cu tot cu coajã. 538. ulm. SUPÃ DE CARTOFI CU AROMÃ DE CIUPERCI Se preparã ca la 525. fasole. într-o ceaºcã cu suc de tãrâþe. jumãtate din rãdãcinoase se completeazã cu 150 grame de ghebe (pãlãrioarele mici) tãiate mãrunt. troscot. fag. 535. 532.douã linguri de pulbere de hribi (vezi 717) înmuiate (10 minute). 536. coacãz. tei. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. jumãtate din rãdãcinoase se înlocuiesc cu 150 grame de hribi (de mãrime mijlocie) tãiaþi fideluþã. jumãtate din rãdãcinoase se completeazã cu frunze fragede de mur (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi) tãiate fideluþã. SUPÃ DE CARTOFI CU URZICI Se preparã ca la 525. ºtevie.completeazã cu 150 grame de patison (vezi 162) fraged. Se mai poate adãuga ºi puþin hrean ras pe rãzãtoarea de sticlã. 533. jumãtate din rãdãcinoase se completeazã cu 150 grame de urzici fin mãrunþite (manual sau mecanic) ºi cu puþin hrean ras pe rãzãtoarea de sticlã. jumãtate din rãdãcinoase se completeazã cu una . folosind aceleaºi ingrediente. la care se adaugã puþin usturoi pisat. Frunzele de mur pot fi înlocuite cu frunze fragede de: zmeur. folosind aceleaºi ingrediente. etc. înmuiate (10 minute) într-o ceaºcã cu suc de roºii. SUPÃ DE CARTOFI CU PULBERE DE HRIBI Se preparã ca la 525. folosind aceleaºi ingrediente. sfeclã roºie. la care se adaugã puþin usturoi fin pisat. jumãtate din rãdãcinoase se completeazã cu una . SUPÃ DE CARTOFI CU FRUNZE DE MUR Se preparã ca la 525. jumãtate din rãdãcinoase se completeazã cu 150 grame de ciuperci de pajiºte tãiate felioare. 534. SUPÃ DE CARTOFI CU GHEBE Se preparã ca la 525. SUPÃ DE CARTOFI CU HRIBI Se preparã ca la 525. folosind aceleaºi ingrediente. 537. folosind aceleaºi ingrediente. 181 .douã linguri de pulbere din ciuperci (pajiºte. podbal. mãcriº. 531.

S U P à D E FA S O L E V E R D E C U U R Z I C I Se preparã ca la 539. folosind aceleaºi ingrediente. S U P à D E FA S O L E V E R D E C U S M  N T  N à Se preparã ca la reþeta precedentã. o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de plante aromatice ºi condimentare (vezi 719). 5 4 4 . MOD DE PREPARARE : Un litru ºi jumãtate apã se pune la fiert (fãrã contact direct cu flacãra). S U P à D E FA S O L E V E R D E C U O U à D E G à I N à Se preparã ca la 539. S U P à D E FA S O L E V E R D E INGREDIENTE : 500 grame de fasole verde. uleiul se înlocuieºte cu un borcãnel de iaurt. 5 4 3 . o legãturã de verdeþuri de sezon. Se mai poate adãuga puþin usturoi pisat. 5 4 1 . La 38 grade Celsius. În condimentare se procedeazã ca la reþeta precedentã adãugând în plus puþin hrean ras. douã linguri de tãrâþe. 228) bãtute spumã. jumãtate din rãdãcinoase se completeazã cu una . folosind aceleaºi ingrediente. douã linguri de ulei. 50 grame de petale roºii de trandafiri. 182 . folosind aceleaºi ingrediente. 5 4 2 . uleiul se înlocuieºte cu douã ouã de gãinã bãtute spumã (se adaugã în supã când aceasta mai e încã caldã). se adaugã pãstãile tãiate bucãþi potrivite. ulterior. uleiul se înlocuieºte cu douã .trei linguri de smântânã. ardeiul gras tãiat fâºii mici. folosind aceleaºi ingrediente. S U P à D E FA S O L E V E R D E C U I A U R T Se preparã ca la 539. 200 grame de rãdãcinoase (morcovi. 5 4 0 . se adaugã ulei. pulberile. folosind aceleaºi ingrediente. tãrâþe. o linguriþã de pulbere din alge. pãtrunjel. Se lasã sã fiarbã cât este necesar. ceapa tãiatã mãrunt. pag. 3 linguri cu pastã de roºii (vezi 737). 5 3 9 . pasta de roºii.douã linguri de pulbere de ghebe (vezi 717) înmuiatã (10 minute) într-o ceaºcã cu suc de roºii (vezi 737).Se preparã ca la 525. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. þelinã). S U P à D E FA S O L E V E R D E C U O U à D E PREPELIÞà Se preparã ca la 539. o ceapã. un ardei gras. adãugând puþin usturoi fin pisat. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). rãdãcinoasele rase. Se amestecã de câteva ori ºi. jumãtate din rãdãcinoase se completeazã cu 150 grame de urzici fin mãrunþite (manual sau mecanic). uleiul se înlocuieºte cu ouã de prepeliþã (vezi 88. se adaugã celelalte produse. folosind aceleaºi ingrediente.

3 linguri cu pastã gogoºari (vezi 756). MOD DE PREPARARE : Boabele de fasole (alese de impuritãþi) se pun la înmuiat 7 . pânã ajung la o temperaturã de 38 grade Celsius. fasolea se înlocuieºte cu linte (þinutã la muiat 3 ore). pãtrunjel. folosind aceleaºi ingrediente. pasta. începând cu 512 pânã la 550 se pot acri dupã dorinþã cu suc de lãmâie. la foc domol. SUPÃ DE LINTE Se preparã ca la 456. gogonele. 550. Fierte suficient. tãrâþa. SUPÃ DE NÃUT Se preparã ca la 456. folosind aceleaºi ingrediente. castraveþi muraþi ºi conopidã muratã. o linguriþã de pulbere din alge. folosind aceleaºi ingrediente. se pun apoi la fiert în apã rece. douã linguri de ulei. 200 grame de rãdãcinoase (morcovi. un fir de praz. aguridã (vezi 783). rãdãcinoasele rase. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). SUPÃ DE MAZÃRE BOABE Se preparã ca la reþeta precedentã. zeamã de varzã muratã. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi puþin hrean ras pe rãzãtoarea de sticlã. pag. 547. o legãturã de mãrar cu pãtrunjel. se lasã la rãcoare. 551. 5 4 6 . S U P Ã D E FA S O L E V E R D E C U I A S C Ã GALBENÃ Se preparã ca la 539. adãugând uleiul. fasolele se înlocuiesc cu boabe uscate de mazãre adãugând puþin usturoi bine pisat. fasolea se înlocuieºte cu nãut (þinut la înmuiat 4 . jumãtate din rãdãcinoase se completeazã cu 150 grame de iascã galbenã (vezi 708) fin mãrunþitã (manual sau mecanic). folosind aceleaºi ingrediente. 549. 183 . cãtinã (vezi 738).5 4 5 . 548.5 ore). o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de plante aromatice ºi condimentare (vezi 719). douã linguri de tãrâþe.8 ore. S U P Ã D E FA S O L E B O A B E INGREDIENTE : 400 grame de fasole boabe. þelinã). corcoduºe. folosind aceleaºi ingrediente. prazul tãiat mãrunt. CIORBE Toate supele. SUPÃ DE BOB Se preparã ca la 456. fasolea se înlocuieºte cu bob. pulberile.

Dupã ce s-a rãcorit. folosind aceleaºi ingrediente.. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). 6 ouã de gãinã. Aceastã compoziþie se pune într-o tavã unsã cu unt ºi tapetatã cu tãrâþe. B U D I N C Ã D E FA S O L E V E R D E C U O U Ã D E GÃINÃ INGREDIENTE : 800 grame de fasole verde. fasolea verde se înlocuieºte cu 650 grame boabe de mazãre verde. Se pune în cuptorul încins. se amestecã cu ouãle bãtute spumã. BUDINCÃ DE MAZÃRE VERDE CU OUÃ DE PREPELIÞÃ Se preparã ca la reþeta precedentã. folosind aceleaºi ingrediente. Alte preparate 5 5 2 . se lasã la rãcorit. BUDINCÃ DE CONOPIDÃ Se preparã ca la 552.4 linguri de tãrâþe (înainte de a se amesteca cu ouãle bãtute spumã).. fasolea verde se înlocuieºte cu pag. 554. fasolea pãstãi se înlocuieºte cu bucãþele mici de conopidã. sã fie fragedã. o legãturã de frunze fragede de þelinã cu mãrar.D.. se rãstoarnã pe platou. 5 5 6 . folosind aceleaºi ingrediente. . 553. fasolea verde se înlocuieºte cu gulioare rase în care se adaugã 3 . Se serveºte alãturi de salatã verde din frunze fragede de bob sau salatã de ridichi de lunã (cu tot cu frunze). 50 grame de unt. 184 . 555. Cele 6 ouã de gãinã se înlocuiesc cu 30 ouã de prepeliþã (vezi 88. se curãþã de vârfuri ºi codiþe ºi se pune la fiert în apã fierbinte (fãrã contact direct cu flacãra).. folosind aceleaºi ingrediente. BUDINCÃ DE GULIOARE Se preparã ca la 552. Dupã ce s-a copt. B U D I N C Ã D E VA R Z Ã A L B Ã Se preparã ca la 552. Se scurge de zeamã care se poate folosi la ciorbe. MOD DE PREPARARE : Se alege fasolea . sã nu aibã aþe.douã linguri de tãrâþe. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). 228) bãtute spumã. o linguriþã de pulbere din alge. se taie felii ºi se presarã cu pulberi ºi verdeþuri tãiate mãrunt. una .

S PA N A C C U O R E Z Se preparã ca la 559. 5 5 7 . o linguriþã de pulbere din alge. fasolea se înlocuieºte cu varzã roºie. B U D I N C Ã D E VA R Z Ã R O º I E Se preparã ca la 552. 2 . folosind aceleaºi ingrediente. când aceasta începe sã fiarbã. douã linguri de tãrâþe. urzicile se înlocuiesc cu spanac tãiat fideluþã. o legãturã de mãrar cu tarhon.4 linguri de tãrâþe (înainte de a se combina cu ouãle bãtute spumã). folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã orezul (ales de impuritãþi ºi ºters de praf în ºtergar umed).varzã albã tãiatã fideluþã. folosind aceleaºi ingrediente. ªTEVIE CU OREZ Se preparã ca la 559. usturoiul fin pisat. 5 5 8 . folosind aceleaºi ingrediente. în 20 minute e posibil ca acesta sã fie gata. 185 . pulberile. fasolea verde se înlocuieºte cu 600 grame de vârfuri fragede sparanghel tãiate fideluþã amestecate cu 3 . Se lasã sã se rãcoreascã pânã la 38 grade Celsius. o ceapã de apã. Hriºca este cereala cea mai bogatã în calciu. 100 mililitri de ulei. B U D I N C Ã D E S PA R A N G H E L Se preparã ca la 552. 5 6 1 . 559. fãrã a se scurge de suc. urzicile mãrunþite fin (manual sau mecanic). se adaugã ceapa tãiatã mãrunt. MÃCRIº CU OREZ pag. frecatã în mâini (pentru a pierde din rigiditate). urzicile se înlocuiesc cu frunze fragede de ºtevie tãiate fideluþã. 3 linguri cu pastã de roºii (vezi 737). tãrâþa. 3 ceºti cu apã. MOD DE PREPARARE : Se pune la fiert apa (fãrã contact direct cu apa). o jumãtate de linguriþã de pulbere din seminþe de plante aromatice ºi condimentare (vezi 719). Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. Se serveºte cu salatã verde de rãdãcinoase sau cu murãturi dupã gust. uleiul. 562. 560. o ceaºcã de orez. URZICI CU HRIºCÃ Se preparã ca la reþeta precedentã. 563. orezul se înlocuieºte cu hriºcã decorticatã. Se amestecã de câteva ori pentru a nu se prinde de fundul vasului. pasta de roºii. folosind aceleaºi ingrediente. URZICI CU OREZ INGREDIENTE : 450 grame de urzici.3 bulbili (cãþei) de usturoi.

o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. 564. ARDEI COPÞI CU SMÂNTÂNÃ INGREDIENTE : 12 ardei graºi. pulberile. 50 grame de petale roºii de trandafiri. 5 6 8 . o ceaºcã de smântânã. 569. o linguriþã boia (pulbere) de ardei. doi ardei graºi. 100 mililitri de ulei. FRUNZE DE SOIA CU OREZ Se preparã ca la 559. 50 grame de petale roºii de flori de trandafiri.Se preparã ca la 559. urzicile se înlocuiesc cu frunze fragede de mãcriº tãiate fideluþã. urzicile se înlocuiesc cu frunze fragede de soia (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi) tãiate fideluþã. o linguriþã de pulbere din alge. V A R Z Ã C U S M Â N T Â N Ã º I PA S T Ã D E R O º I I Se preparã ca la reþeta precedentã. un fir mare de praz. smântâna. 565. folosind aceleaºi ingrediente. 186 . VARZÃ CU SMÂNTÂNÃ INGREDIENTE : un kilogram de varzã albã. tãrâþa. 500 grame de smântânã. se scurge. o legãturã de mãrar cu frunze fragede de þelinã. VARZÃ CU OREZ (I) INGREDIENTE : 700 grame de varzã albã. se adaugã orezul (vezi 559). 566. se pune la fiert (înãbuºitã) cu foarte puþinã apã. varza tãiatã fideluþã (frecatã în mâini). adãugând: ceapa tãiatã mãrunt. VARZÃ CU OREZ (II) Se preparã ca la reþeta precedentã. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). folosind aceleaºi ingrediente. o legãturã de mãrar cu cimbru. prazul tãiat fideluþã. douã linguri de tãrâþe. o linguriþã de pulbere din alge. o ceaºcã de orez. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). tãrâþa. MOD DE PREPARARE : Apa se pune la fiert. o ceapã mare de apã. douã linguri de tãrâþe. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. 567. o legãturã pag. prazul se înlocuieºte cu o ceapã mare de apã. Se serveºte alãturi de salatã verde. Se adaugã ardeii graºi tãiaþi mãrunt. se lasã sã se rãcoreascã. pulberile. se adaugã douã trei linguri cu pastã de roºii (vezi 737) ºi puþin usturoi fin pisat. MOD DE PREPARARE : Varza se taie fideluþã. o ceapã de apã.

folosind aceleaºi ingrediente. o linguriþã de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). 100 pag. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). BAME CU SOS DE ROºII INGREDIENTE : 750 grame de bame.maionezã indicat (vezi 222). în mijloc se pune ceapa tãiatã mãrunt. ARDEI COPÞI CU SOS MAIONEZÃ DIN GÃLBENUºURI DE OUÃ DE PREPELIÞÃ Se preparã ca la 569. suc de tãrâþe (vezi 780). 50 grame de petale roºii de flori de nalbã (sau trandafiri). o jumãtate de linguriþã de pulbere din alge.maionezã indicat (vezi 88.de mãrar cu cimbru. 228). se presarã cu pulberile. 4 linguri de cremogen (vezi 705). 571. folosind aceleaºi ingrediente. 574. Se pun pe platou cu codiþele în sus. 570. se adaugã smântâna peste care se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele tãiate fideluþã. folosind aceleaºi ingrediente. douã linguri de tãrâþe. 200 grame de pastã de roºii (vezi 737). MOD DE PREPARARE : Se coc ardeii. ARDEI COPÞI CU SOS MAIONEZÃ DE POST I Se preparã ca la 569. 187 . smântâna se înlocuieºte cu sos pulbere din ciuperci (vezi 205). smântâna se înlocuieºte cu sosul . folosind aceleaºi ingrediente. smântâna se înlocuieºte cu maioneza indicatã. 573. smântâna se înlocuieºte cu sosul indicat (vezi 209). ARDEI COPÞI CU SOS DE PULBERE DIN CIUPERCI Se preparã ca la reþeta precedentã. se pun în vas acoperit sã stea 30 min. ARDEI COPÞI CU MAIONEZÃ DIN GÃLBENUºURI DE OUÃ DE GÃINÃ Se preparã ca la 569. folosind aceleaºi ingrediente. smântâna se înlocuieºte cu sosul . se curãþã. se limpezesc cu apã rece ºi se pun la scurs pe plan înclinat. 575. ARDEI COPÞI CU MAIONEZÃ DE POST ºI AROMÃ DE USTUROI Se preparã ca la 569. 572.

Adãugãm sosul de roºii (pastã de roºii amestecatã cu ulei). MAZÃRE VERDE ºI CU SOS CU PULBERE DE HRIBI Se preparã ca la reþeta precedentã. un litru de borº de putinã. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). Se opãresc cu borº þinându-se acoperite 20 minute.mililitri de ulei. o ceapã de apã. 579. folosind aceleaºi ingrediente. Se lasã sã se rãcoreascã mazãrea. o legãturã de verdeþuri de sezon. înlocuind sosul de roºii cu sos verde II (vezi 218). MOD DE PREPARARE : Se aleg bamele mici ºi mijlocii. 500 grame de maionezã de post II (vezi 210). preparate ca mai sus. cremogenul. 50 grame de petale roºii de flori de nalbã. BAME CU SOS DE SMÂNTÂNÃ Se preparã bamele ca la 576. 50 grame de flori albe de urzicã moartã. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi floriile albe de urzicã moartã întregi. se scurg ºi se limpezesc în 3 ape reci. zeama care rãmâne se poate folosi la supe. amestecând cu sosul maionezã ºi ceapa tãiatã mãrunt. BAME CU SOS VERDE II Se preparã bamele ca la reþeta precedentã. fãrã codiþe. 577. o linguriþã de pulbere din alge. Se fierb în puþinã apã. o ceapã verde de apã. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). pag. Se serveºte alãturi de salatã verde. o legãturã de tarhon cu cimbru. 581. ceapa tãiatã mãrunt ºi pulberile. 578. MOD DE PREPARARE : Boabele de mazãre se pun la fiert. se serveºte alãturi de salatã verde. sucul de roºii se înlocuieºte cu sos alb de smântânã (vezi 220). 580. florile de urzicã moartã se înlocuiesc cu petale roºii (sau roz) de flori de trandafir. sosul maionezã de post II se înlocuieºte sosul indicat (vezi 206). amestecândule cu 500 grame sos maionezã de post I (vezi 209). Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de nalbã tãiate fideluþã. tãrâþa. MAZÃRE VERDE CU SOS MAIONEZÃ DE POST II INGREDIENTE : 600 grame de mazãre verde (boabe). se lasã sã se rãcoreascã la 38 grade. 188 . BAME CU SOS MAIONEZÃ DE POST I Bamele fierte. folosind aceleaºi ingrediente.

sosul maionezã de post II se înlocuieºte sosul indicat (vezi 214). folosind aceleaºi ingrediente. 584. tãrâþa. MAZÃRE VERDE CU SOS MAIONEZà (DE POST) CU AROMà DE USTUROI Se preparã ca la 580. 75 mililitri de ulei. MAZÃRE VERDE CU SOS ROºU I Se preparã ca la 580. Se clãtesc repede (nu trebuie sã stea în apã). se rãcoresc pânã la 38 grade Celsius. folosind aceleaºi ingrediente. pasta de roºii. 585. adãugând untul tãiat bucãþele ºi pulberile. douã linguri de tãrâþe. Reamintim. ANDIVE CU OREZ INGREDIENTE : 500 grame de andive. la foc înãbuºit. andivele ºi cu prazul tãiat fideluþã. 189 . ANDIVE CU HRIºCà Se preparã ca la reþeta precedentã. pulberile. Dupã ce apa s-a evaporat. cu foarte puþinã apã. MOD DE PREPARARE : Orezul se preparà ca la 565. pag. se amestecã cu: uleiul. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de flori tãiate fideluþã. se curãþã cu un ºtergar de cânepã asprã. Când acesta s-a rãcorit. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). o legãturã de mãrar cu cimbru. 586. o ceaºcã de orez. orezul se înlocuieºte cu hriºcã decorticatã. 583.582. douã linguri cu pastã de roºii (vezi 737). o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). de mãrimea nucilor. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de ardei gras (vezi 732). folosind aceleaºi ingrediente. se presarã cu sare mare ºi se freacã între ei pânã li se desprinde coaja subþire. Se servesc alãturi de salatã verde sau murãturi. 75 grame de unt. o linguriþã de pulbere din alge. CARTOFI (NOI) CU UNT INGREDIENTE : un kilogram de cartofi noi. 50 grame de petale roºii de trandafiri. sosul maionezã de post II se înlocuieºte sosul indicat (vezi 212). 50 grame de petale roºii de trandafiri. un fir mare de praz. se pun la fiert. MOD DE PREPARARE : Cartofii (noi). o linguriþã de pulbere din seminþe de plante aromatice ºi condimentare (vezi 719). se spalã bine. hriºca este cereala cea mai bogatã în calciu. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt ºi petalele de trandafiri tãiate fideluþã. o legãturã de verdeþuri de sezon. o linguriþã de pulbere din alge.

C A R T O F I L A G R Ã TA R C U U S T U R O I INGREDIENTE : un kilogram de cartofi mari. folosind aceleaºi ingrediente. se taie felii (groase de 7 . se aºeazã feliile pe grãtar încins (uns cu ulei) ºi se pun pe jar pentru a se rumeni (pe ambele pãrþi).587. se adaugã 3 . o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). MOD DE PREPARARE : cartofii se taie sferturi ºi se pun la fiert cu puþinã apã. iar deasupra se adaugã verdeþurile tãiate mãrunt.8 manual sau mecanic). 3 . salatã de rãdãcinoase sau varzã albã. folosind aceleaºi ingrediente. CARTOFI CU SOS ROºU III Se preparã ca la reþeta precedentã. o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de roºii (vezi 730). 593. CARTOFI CU SOS MAIONEZÃ DE POST I INGREDIENTE : un kilogram de cartofi. CARTOFI (NOI) CU MÃRAR Se preparã ca la 586. se stropesc cu ulei. 50 mililitri de ulei. sosul maionezã se înlocuieºte cu sos roºu III (vezi 216). 588.4 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi. 5 9 0 . Se adaugã sosul maionezã. folosind aceleaºi ingrediente. 600 grame de maionezã de post I (vezi 209). pag. se serveºte alãturi de salatã verde de sezon. 190 . etc.4 bulbili (cãþei) de usturoi. se toarnã usturoiul bine pisat (amestecat cu douã linguri de apã rece) ºi pulberile. Se aºeazã în platou. folosind aceleaºi ingrediente. 589. o legãturã de frunze fragede de þelinã cu hasmaþuchi. o linguriþã de pulbere din alge. CARTOFI CU SOS VERDE II Se preparã ca la 591. Se servesc cu saltã din frunze de bob sau din ridichi de lunã (cu tot cu frunze). Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. se adaugã o legãturã de frunze de leurdã (vezi 704) tãiate fideluþã. 592. CARTOFI (NOI) CU USTUROI Se preparã ca la reþeta precedentã. o legãturã de tarhon cu pãtrunjel. folosind aceleaºi ingrediente. 591. CARTOFI (NOI) CU FRUNZE DE LEURDÃ Se preparã ca la 586. sosul maionezã se înlocuieºte cu sos verde II (vezi 218). MOD DE PREPARARE : Se spalã cartofii cu o periuþã asprã. se adaugã o legãturã de frunze de mãrar (vezi 704) tãiate mãrunt.

ceapa se înlocuieºte cu un fir mare de praz tãiat fideluþã. frunze de lobodã roºie ºi albã. Se serveºte alãturi de salatã verde de sezon. 50 mililitri de ulei. folosind aceleaºi ingrediente. salatã de dovleac. M Â N C A R E D E FA S O L E B O A B E C U H R E A N Se preparã ca la 595. muguri de lucernã. M Â N C A R E D E FA S O L E B O A B E C U U S T U R O I INGREDIENTE : 450 grame de fasole boabe. 3 . Frunzele de bob pot fi înlocuite cu mãcriº. se adaugã 150 grame de urzici fin mãrunþite (manual sau mecanic). spanac. castraveþi muraþi. frunze de fasole. þelinã). 191 . muguri de trifoi roºu ºi alb. 5 9 8 . uleiul. tãrâþa. cremogenul. folosind aceleaºi ingrediente. o legãturã de frunze fragede cu þelinã. MOD DE PREPARARE : Fasolea (aleasã de corpuri strãine) se pune la înmuiat (7 8 ore). varzã muratã. o linguriþã de pulbere din alge. o ceapã de apã. pag. Se fierbe (fãrã contact direct cu flacãra) ºi se pune apoi în apã rece. ceapa tãiatã mãrunt. Deasupra se presarã verdeþurile tãiate mãrunt. CARTOFI CU SOS MAIONEZÃ ºI URZICI CRUDE Se preparã ca la 591. folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã o lingurã de hrean ras pe rãzãtoarea de sticlã. dupã care se adaugã usturoiul. M Â N C A R E D E FA S O L E B O A B E C U P R A Z Se preparã ca la reþeta precedentã. douã . o lingurã de cremogen (vezi 705). sosul maionezã se înlocuieºte cu sosul indicat mai sus. etc. ºtevie. M Â N C A R E D E FA S O L E B O A B E C U U R Z I C I I Se preparã ca la 595. gogoneþe. 150 grame de rãdãcinoase (morcovi. o jumãtate de linguriþã de pulbere din plante aromatice ºi condimentare (vezi 718). se lasã sã se rãcoreascã pânã în jurul temperaturii de 38 grade Celsius. patison (vezi 162).4 bulbili (cãþei) de usturoi fin pisaþi.trei linguri cu pastã de roºii (vezi 737). 5 9 5 . folosind aceleaºi ingrediente. se adaugã 100 grame de frunze fragede de bob (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi) fin mãrunþite (manual sau mecanic). pãtrunjel. albã. 5 9 9 . douã linguri de tãrâþe. folosind aceleaºi ingrediente. pulberile. rãdãcinoasele rase. 5 9 6 . o linguriþã ºi jumãtate de pulbere din seminþe de gogoºari (vezi 731). pasta de roºii. varzã roºie. frunze de soia. 5 9 7 . M Â N C A R E D E FA S O L E B O A B E C U F R U N Z E DE BOB Se preparã ca la 595.594.

La masã se servesc alãturi de multã salatã de cruditãþi. folosind aceleaºi ingrediente. zmeur. MÂNCARE DE BOB CU USTUROI Se preparã ca la 595. înlocuind fasolea boabe cu boabe de mazãre uscatã. dupã gust ºi dupã sezon. MÂNCARE DE MAZÃRE CU USTUROI Se preparã ca la 595. fasolea se înlocuieºte cu nãut (se þine la înmuiat 4 . folosind aceleaºi ingrediente.5 ore). 192 . fasolea se înlocuieºte cu linte (se þine la înmuiat 3 ore). pag. fasolea.. ci pe o sitã de azbest sau pe o tablã groasã. MÂNCARE DE NÃUT CU USTUROI Se preparã ca la 595.. bobul. nu se fierb direct pe flacãrã. conduraºi ca ºi cu frunze fragede de tei. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. frunze fragede de nalbã. mazãrea. 600. La fel se preparã reþetele 596 . fasolea se înlocuieºte cu mazãre. 602. 599. fag (recoltate primãvara de timpuriu). 601. lintea ºi nãutul se fierb la foc domol fãrã a li se schimba apa. ulm. 603. frãguþe. MÂNCARE DE LINTE CU USTUROI Se preparã ca la 595.frunze de podbal. Dupã ultimele cercetãri efectuate de cãtre cei mai renumiþi nutriþioniºti din lume. mur. fasolea se înlocuieºte cu bob.

obþinând o compoziþie potrivit de îngroºatã. Câteva preparate dulci 6 0 4 . 606. la fel. folosind aceleaºi ingrediente. se aºeazã foaia a doua. tãrâþe. CREMà CU ALUNE Se preparã ca la reþeta precedentã.7 ore. miere. MOD DE PREPARARE : Se freacã untul spumã. 200 grame de unt. CREMà CU SEMINÞE DE FLOAREA SOARELUI Se preparã ca la 604. coaja rasã de la o jumãtate lãmâie. pânã la cea de-a cincea foaie. folosind aceleaºi ingrediente. nucile se înlocuiesc cu seminþe de dovleac decorticate ºi fin mãrunþite. folosind aceleaºi ingrediente. Pe o folie de polietilenã se pune o foaie de tort. 607. nucile se înlocuiesc cu seminþe pag. nucile se înlocuiesc cu alune de pãmânt râºnite.E. CREMà CU SEMINÞE DE DOVLEAC Se preparã ca la 604. folosind aceleaºi ingrediente. 193 . pulberea. se întinde în strat uniform (cu lama cuþitului umezitã în apã). tinctura. 5 foi de tort “Lica”. CREMà CU ALUNE DE PÃMÂNT Se preparã ca la 604. 3 linguri de rom. coaja de lãmâie. Se þine la temperatura camerei 6 . o lingurã de tincturã miracol II (vezi 806). C R E M à C U N U C I P E N T R U T O R T “ L I CA” INGREDIENTE : 200 grame de nuci râºnite. un sfert de linguriþã de pulbere scorþiºoarã. tãrâþe (cât cuprinde). 605. se aºeazã un strat de cremã (grosime de 4 . Deasupra se aºeazã o foaie albã de hârtie peste care se pune o greutate care sã ajute la presat. servindu-se dupã fantezia gospodinei. romul. puþinã miere.5 manual sau mecanic). ulterior se taie în diferite forme. 608. procedând în continuare. se adaugã nucile. nucile se înlocuiesc cu alune râºnite.

6 0 9 . nucile se înlocuiesc cu soia germinatã (vezi 759). 615. CREMÃ CU BANANE Se preparã ca la 604. 612. 616. nucile se înlocuiesc cu seminþe de lucernã germinate (vezi 767). nucile se înlocuiesc cu hriºcã germinatã. folosind aceleaºi ingrediente. Se adaugã una . C R E M Ã C U S TA F I D E Se preparã ca la 604. nucile se înlocuiesc cu germeni de grâu (se gãsesc în comerþ). CREMÃ CU SMOCHINE Se preparã ca la 604. 610. folosind aceleaºi ingrediente. 6 1 3 .soarelui decorticate ºi fin mãrunþite. nucile se înlocuiesc cu smochine mãrunþite (prin maºina de tocat cu sitã deasã). C R E M Ã C U S O I A G E R M I N AT Ã Se preparã ca la 604. C R E M Ã C U G R Â U G E R M I N AT Se preparã ca la 604. CREMÃ CU HRIºCÃ Se preparã ca la 604. CREMÃ CU SEMINÞE DE LUCERNÃ G E R M I N AT E Se preparã ca la 604.douã linguri cu pulbere de mãceºe. cu sitã deasã). folosind aceleaºi ingrediente.de floarea . folosind aceleaºi ingrediente. 617. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. nucile se înlocuiesc cu stafide mãrunþite (prin maºina de tocat. 6 1 4 . CREMÃ CU SEMINÞE DE TRIFOI ROºU G E R M I N AT E pag. nucile se înlocuiesc cu grâu germinat fin mãrunþit (vezi 701). folosind aceleaºi ingrediente. 194 . 611. nucile se înlocuiesc cu banane mãrunþite. folosind aceleaºi ingrediente. CREMÃ CU GERMENI DE GRÂU Se preparã ca la 604.

C R E M Ã C U P E TA L E D E F LO R I D E M Ã R Se preparã ca la 604. viºin. folosind aceleaºi ingrediente. 6 2 4 . CREMÃ CU SCRIJELE DE PERE Se preparã ca la 604. folosind aceleaºi ingrediente. nucile se înlocuiesc cu seminþe de trifoi roºu germinate. folosind aceleaºi ingrediente. În loc de petale de mãr se pot folosi petale de flori de pãr. þinutã deasupra unui vas cu apã fierbinte pentru a se înmuia) trecute prin maºina de tocat cu sitã deasã. nucile se înlocuiesc cu scrijele de mere uscate (vezi 751). acoperitã. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. vezi 618.Se preparã ca la 604. cais. procedând în continuare ca la 622. 6 2 2 . folosind aceleaºi ingrediente. C R E M Ã C U P R U N E U S C AT E ( V E Z I 7 5 4 ) Se preparã ca la 604. 620.. C R E M Ã C U C A I S E U S C AT E ( V E Z I 7 5 5 ) Se preparã ca la 604. 6 1 9 . pãducel. cireº. folosind aceleaºi ingrediente. nucile se înlocuiesc cu petale roºii de nalbã. 195 . Se adaugã în compoziþie una . procedând în continuare ca la 618. 6 1 8 . nucile se înlocuiesc cu prune uscate (vezi reþeta precedentã). etc 6 2 3 . C R E M Ã C U P E TA L E D E F LO R I D E N A L B Ã Se preparã ca la 604. piersic.. În continuare. nucile se înlocuiesc cu petale de flori de mãr tãiate fideluþã sau frecate puþin mâini (pentru a se înmuia). nucile se înlocuiesc cu caise uscate (puse în sitã emailatã. 625. iasomie. nucile se înlocuiesc cu scrijele de pere uscate (vezi 752). folosind aceleaºi ingrediente. CREMÃ CU SCRIJELE DE MERE Se preparã ca la 604. CREMÃ CU FLORI ALBE DE URZICÃ pag. procedând în continuare ca la precedenta. 621.douã linguri de pulbere din petale de trandafiri (vezi 729). nucile se înlocuiesc cu petale roºii de trandafiri. C R E M Ã C U P E TA L E D E T R A N D A F I R I Se preparã ca la 604.

folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. o ceaºcã cu lapte vegetal de soia (vezi 789). folosind aceleaºi ingrediente. Cu aceastã compoziþie se umplu foile de tort (V. tinctura. 631. o lingurã de frunze tocate (de maghiran sau de mentã). o lingurã tincturã miracol III (vezi 807). cremogenul. miere. cleiul de cireº se înlocuieºte cu clei de frasin. douã . MOD DE PREPARARE : Cleiul proaspãt recoltat se pune cu puþin apã. þinându-l deasupra unei bãi de apã fierbinte mestecând mereu pânã la dizolvare totalã. 630. untul frecat spumã. verdeþurile tãiate mãrunt.trei linguri de rom. tãrâþe. folosind aceleaºi ingrediente. nucile se înlocuiesc cu flori albe de urzicã moartã la care se adaugã una . pag. coaja de portocalã.MOARTÃ Se preparã ca la 604. 6 2 7 . procedând în continuare ca la 622. C R E M Ã C U P E TA L E D E N U F Ã R G A L B E N Se preparã ca la 604. 4 linguri de cremogen (vezi 705). Se strecoarã prin tifon. cleiul de cireº se înlocuieºte cu clei de prun. 604).douã linguri de pulbere de afine. CREMÃ CU CLEI DE PRUN Se preparã ca la 628. 628.douã linguri de pulbere din petale roºii de flori de nalbã de grãdinã (vezi 727). puþinã pulbere de scorþiºoarã. scorþiºoarã ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). folosind aceleaºi ingrediente. 196 . 629. coaja rasã de la o portocalã (micã). nucile se înlocuiesc cu petale de nufãr galben. puþinã miere. 6 2 6 . cleiul de cireº se înlocuieºte cu clei de viºin. una . CREMÃ CU CLEI DE CIREº INGREDIENTE : 150 grame de clei de cireº. romul. nucile se înlocuiesc cu petale de gãlbenele. CREMÃ CU CLEI DE VIºIN Se preparã ca la reþeta precedentã. C R E M Ã C U P E TA L E D E G Ã L B E N E L E Se preparã ca la 604. se amestecã cu laptele vegetal. procedând în continuare ca la 622. CREMÃ CU CLEI DE FRASIN Se preparã ca la 628. 200 grame de unt. folosind aceleaºi ingrediente.

gata! Sincer. ªI CUVÂNTUL S-A FÃCUT.. îþi aminteºti cum ai preparat ciorbiþa? Începând de mâine. doamna Ibrian. trebuia ca totul sã înceapã de undeva. sunt o “grãmadã” de probleme pentru a pune la punct o carte ºi pentru a o scoate pe “piaþã” (o carte e ca ºi produsele alimentare pe care le cumperi. 197 . eºti TU ÎNSUÞI.. sã-þi spunem cã singura soluþie în orice problemã ºi orice situaþie. pentru “ M I C A > > > . de la bun început. orice. cred cã nu e cazul sã vorbim.. preparatã. < < < Simple note de lector. denaturatã. pentru cã reperele pentru o aºa . . neexistând început.. Menþionãm. nu mai fierbe.. sã le rezolvãm. dacã. la Hrana Vie... oricât de mult sau puþin ai pag. despre carne... orice.. oriunde ai gãsi-o.. de la bun început (deºi suntem deja intraþi tare în aceastã carte). Înºiruirea pe care am vrut sã o trecem acum cu “vederea” nu era neapãrat necesarã.... ca sã ai o imagine. prietene. semipreparatã. dar. mai ales cã pari sã FII dintre cei care se hotãrãsc greu. TRUP! > > > ... INSTINCTOTERAPIE? E mai . ºtii tu despre ce e vorba. timp de vreo 3 sãptãmâni. Gândeºte-te bine. Ne face plãcere. fã ºi tu un efort. doar câteva completãri la completãri ºi. progresiv. de oricine ar fi scrisã. o risipã pozitivã de imaginaþie. Ce ai pe masã sau în frigider acum? O ciorbã de cartofi ºi o tocãniþã de legume. < < < T R E C E R E ”.. nu? Te întrebi. Uite. repere.. (alege!) decât orice terapie naturalã... Þi-am prezentat acum o înºiruire de aproximativ 200 de reþete în care tu sã realizezi o imagine a trecerii de la hrana denaturatã la cea vie. ca pe timpul. aºa cum ne îndeamnã ºi prietena noastrã.. pentru a realiza trecerea la alimentaþia naturalã.. sunt foarte clare.. nu ar exista o soluþie prin care totul sã se rezolve mult mai repede?”.. totuºi. nu? Nu avem interesul de a te bãga într-o ceaþã totalã..NOI) sã publicãm acest capitol de “bucãtãrie creativã” pe motivul cum cã tu... ca sã putem face ºi noi un pic de economie de. hârtie! Ai auzit de . naturalã sau VIE).. ai avea nevoie de câteva sfaturi. “oare nu se poate mai simplu...zisã alimentaþie de trecere de la hrana denaturatã. Am hotãrât (împreunã . o fierbi? Deci de ce ai fierbe-o când o pui în ciorbã sau în tocãniþã? Haide.... cã nu e nici ultima ºi nici prima trecere pe care o realizezi. Probabil cã ai ºi desert. ceapa pe care o mãnânci cu brânzã.. de aceea nu sunt prea multe probleme. la fel procedeazã cu tocãniþa.. probabil cã nu te afli în aceastã fazã. câte un element care o compune.

mai realã... nu se poate. lasã imaginaþia sã lucreze: / Salatã de cartofi cu varzã roºie (o salatã banalã. gata!).. nici tu nu ºtii cât o aºtepþi! E atât de simplu încât. prietene... ca un reper. / Salatã de mazãre verde cu sos .. care altul decât.. TOT . pâinea (noastrã cea de toate zilele. —alimentaþia. cu varzã roºie ºi alte ingrediente. alimentul de trecere cel mai la îndemânã. FACÃ-SE VOIA TA ! Aici ar mai fi multe de spus. asupra alimentaþiei. de ce nu ºi informaþionalã. / Pireu de fasole boabe cu ceapã (îþi aduci aminte celebra “fasole fãcãluitã sau bãtutã” (aºa îi spunem noi aici. / Pireu de cartofi cu frunze de conduraºi (fierbe cartofii ºi adaugã conduraºii.. verdeþuri.. —sexul. ce mai ai pe acolo ºi . totuºi ca sã ai aºa o . ar putea fi prea puþin nu? .. perioada de trecere (întotdeauna va exista o “trecere”) este .. sexualã. Mai natural decât NATURALEÞEA. în zona Moldovei!)? Adaugã ceapã. mai sãnãtoasã. Cred cã e suficient. adaugã câteva bucãþele de cartofi fierþi). / Etc. semimeditaþia! Vezi.. cã abuzãm. prietene. Cautã ºi cunoaºte. sau te temi cã. a necesitãþii... SINCERITATEA .. nu existã soluþie mai bunã decât ceea ce ai la îndemânã.. Ai încredere în “nou”. îþi spun sincer. vrei sã treci la o informaþie mai vie. . a rezonanþei. nu se poate reda în “cuise” (cuvinte scrise).maionezã de post din reþetele anterioare ºi adaugã puþinã mazãre.... elemente mult mai apropiate de realitatea vieþii.? Îþi fac o propunere: —informaþia. “alimentaþia nu e o soluþie”. ... ... singura realitate a energiei (de fapt) este acea continuitate a procesului. ai de ce sã treci mai departe (poate eºti bolnav... Îmi vine sã surâd. e un termen!) . fãrã cuvinte ºi fãrã alimente. poate nu îþi mai ajung pag... bun simþ..plãtit pe ea.. a Lui UNU! .. mai mult decât. mai generalã. o carte pe care.). Naºterea lui Crist). te rog. m-ai determinat (prin necesitate !) “acum ºi aici” sã scriu 200 reþete “de trecere la hrana naturalã”? Sincer? Mi-a fost aºa o lene “pozitivã”.. viziune mai holisticã. haide.maionezã de post I (vezi sosul .. Sper cã ai auzit de triada informaþie .. o sã-þi dãm câteva repere (titluri).. dupã gust). 198 . de dinamica ºi pragmatismul ei ºi tu. dar ca sã nu þi se parã.. abia aºteptând sã terminãm o carte de “fizicã”. legea vibraþiei. .. eºti de acord!? Avem atât de mult de lucru..alimentaþie . ºi pe care probabil ai sã-l mai foloseºti mult timp de acum înainte este. nici aceastã afirmaþie nefiind o soluþie. vezi reþetele anterioare). etc..sex.. etc. fã ºi tu un efort (scuzã-mã. 1996. “Dragoste fãrã iubire ºi iubire fãrã dragoste nu se poate” (Costeºti. .. ai pe unde sã treci (toate drumurile sunt deschise). pe care le ai la îndemânã. nu? Dacã vrei neapãrat o perioadã de trecere în faza alimentarã.U º I .. ºi mai departe. ALEGE ºi ..... respiraþia? E vorba despre acea “ezotericã” prana care.. ºi ºtii de ce? Te-am mai þinut un pic de vorbã (de “citire”) ºi am realizat o trecere spre o altã “gândire”. urmeazã sã scoatem cãrþi despre celelalte elemente ale vieþii.

aceasta este cea mai bunã trecere! Transformã “procesul” alimentar într-o plãcere.a.. soluþia este întotdeauna în mantra-titlu: Bucãtãria fãrã bucãtãrie.. de unde bolile. în piaþã.. care viruºi. îþi spunem: studenþii ELTEI au gãsit. nu?) ºi gata. suntem în Decanul Conºtiinþei (CARPENUL) guvernat de Marte.. “IAR SE POATE!”. s-a mai spus. într-o dreaptã judecatã ºi atunci. doare cu tine însuþi. ne repetãm.banii). ora 0.. ai rãmas acum doar cu tine însuþi. mediteazã puþin la ce “crezi” ºi “treci” (mergi) mai departe.. ai realizat trecerea! Totuºi. netrecute prin foc. Ora Planetarã a lui Mercur. totuºi. un “dumnezeu”.1995) ºi în celelalte pe care le vom publica. cum . nu? Dacã ai ºti cât de mult îþi doreºti ca sã nu o “denaturãm”? “Se poate”.01.. când. descoperã-te pe tine însuþi. Prieteneºte. Luna în Constelaþia Taurului.. “alimentara”. du-te pe balcon. o armonie. sã pe”treacã” Revelionul. neînþelegerile? Uitã-te pe reþetele anterioare ºi pe cele care vor urma. încã. lasã-te cãlãuzit de propriul Spirit. dar de ce? Pare sã fie atât de greu când nu mai ai pe cine sã întreci. mazãre.. anul acesta. cu ajutorul vibraþiei tale. într-o prietenie.. parcã aºa se numeºte aceastã carte. Întotdeauna va trebui sã trecem / “mergem” mai departe. Casa Racului. mai târziu vei vedea cã nici “aprozarul” sau “piaþa” vei rãmâne doar cu soluþia “EU SUNT”. vezi.! Transformã aceastã dorinþã într-o datorie. Soarele este în Constelaþia Gemenilor.. 199 . OM?ule!).. ai cum sã treci (aminteºte-þi cine eºti. cãutã-te pentru a-þi descoperi soluþiile. pentru tine. prietene..... acesta este aforismul sub semnul cãruia studenþii ELTEI Universitate s-au adunat. SUCCES! < . un preparat “preparat” din alimente naturale... de Paºti. ziua lui Marte.. uite. în Casa a IV . folosite. nefierte. ºi.. “Trecerea fãrã trecere”... dacã ai ºti cât de mult îþi doreºti. Anul ªobolanului de Foc. Solteris .. 11-12 iunie 1996.. Terapia naturalã. ce îþi place. Anul acesta. vezi ce mai gãseºti.. > pag. alimentaþia nu este o soluþie. ce rost are sã te opreºti. doar nu crezi. capãtã.. mai cautã! redactor .. Nu mai ai timp de “treceri” dictate.! Deschide frigiderul. adaugã cartofi. Poþi gãsi foarte multe date despre ce înseamnã ºi cum se face trecerea la alimentaþia naturalã în cartea prietenei noastre Rodia Tilianu (Bucãtãria fãrã bucãtãrie. în cãmarã. Unica religie este credinþa. haide fã un efort.. chiar sã se stingã... tot ce îþi doreºte “inima” (aºa se spune.. Orice adãugire a unui element care nu intrã în aceastã categorie “luminoasã” face ca lumina sã “pãleascã”. Apropiindu-ne ºi mai mult.. fasole..

cât mai tasate. În felul acesta. se aºeazã în rânduri. seminþe de mãrar. sfeclã roºie tãiatã felii (pentru cine doreºte o coloraturã a verzei spre roºu). pag. la mijloc ºi deasupra se pun tulpiniþe de mãrar uscat (în floare). câteva mere. mai ales pe perioada iernii. De aceea. Zeama se toarnã în sticle de culoare închisã (pline). Se umple butoiul cu apã sãratã pânã la trei sferturi (pentru fiecare 10 litri de apã se adaugã 280 . se stoarce bine de zeamã.CÂTEVA REÞETE CASNICE 6 3 2 . se pune la murat în a doua jumãtate a lunii noiembrie. ambele produse se pãstreazã intacte pânã în noiembrie. cãpãþânile tari. V A R Z Ã M U R AT Ã C U N A P I Varza muratã este un aliment util. aeriseºte) de douã ori pe sãptãmânã iar dupã 4 sãptãmâni. se taie sferturi ºi se aºeazã în borcane mici. varza muratã nu se spalã ºi nu se þine în apã deoarece astfel pierde cea mai mare parte din elementele pe care le conþine. Deasupra se pune un grãtar de scânduri peste care se aºeazã o piatrã grea de cremene. ulterior se pitroceºte (vânturã. gutui. ºuviþe de hrean (6 kilograme la 100 litri apã).4 zile se adaugã (completând) varza necesarã. P Ã S T R A R E A V E R Z E I M U R AT E P E T I M P D E VARÃ În luna martie se ia varza muratã rãmasã. Se pune în butoaie sau borcane (cantitãþi mai mici). fãrã a i se scoate cotorul deoarece acesta conþine o cantitate mare de enzime. îndesate. pentru a obþine varzã de calitate. Pentru a se menþine ºi a þine pânã primãvara târziu. Se pun deasupra ºuviþe de hrean cruciº. consumatã ca atare este un adevãrat medicament pentru organismul uman. napi (6 kilogram la 100 litri de apã). folosindu-se doar soiurile târzii de toamnã. Dupã 3 . se cresteazã cruciº. noi am experimentat pãstrarea nealteratã ºi folosirea ei pe tot parcursul anului. acestea se închid ermetic ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece. se pot adãuga ºi boabe de porumb. Se îndepãrteazã frunzele exterioare (se pot folosi la supe sau cataplasme). felii de þelinã. Verzele mari se taie jumãtãþi. pentru a menþine în permanenþã varza în apã. vitamine ºi minerale. La fund. Înainte de a fi folositã în alimentaþie. doar o datã. câþiva morcovi. se taie fideluþã ºi se combinã în diferite preparate. La preparare. 200 . 6 3 3 .300 grame sare grunjoasã). se leagã strâns la gurã cu celofan dublu sau cu folie de plastic ºi se pãstreazã în locuri rãcoroase ºi ferite de luminã.

metodologia reþetei 634. 201 . nuc sau cireº) ºi o piatrã de cremene. usturoi desfãcut în bulbili (striviþi puþin cu tot cu coajã). gogonele pârguite. 6 3 6 . C A S T R AV E Þ I M U R A Þ I Î N A P Ã C U S A R E Se folosesc castraveþi de mãrime mijlocie. rãdãcini de hrean despicate în patru. rãdãcini ºi frunze de þelinã. Napii muraþi se pãstreazã la fel. aceasta se înlãturã imediat iar piatra grãtarul ºi marginile butoiului se spalã bine cu leºie (substanþã obþinutã prin arderea ciocãlãilor de porumb). PEPENI GALBENI MURAÞI La sfârºitul sezonului de pepeni (înainte de a da bruma). proaspeþi. 637. 635.Atât varza cât ºi zeama ei se întrebuinþeazã cu real folos în cele mai diverse feluri de preparate. Capacul acestuia trebuie învelit în tifon dublu curat sau se etanºeazã cu papurã opãritã. introduºi pe diferite cãi în organism. pepeni mic galbeni (în cantitãþi aproximativ egale). Se pun la murat urmând. La jumãtatea butoiului se pun din nou condimente ºi se continuã cu aºezarea castraveþilor pânã se umple butoiul. folosind aceleaºi mirodenii. 6 3 4 . se adunã pepenii rãmaºi (de mãrime micã sau mijlocie) ºi se pun la murat dupã metoda reþetei 634. napi ca la precedenta (632). Deasupra se aºeazã restul de condimente (tulpini de mãrar cu flori ºi seminþe. aproximativ. Castraveþii muraþi în putini deschise sau borcane se pregãtesc la fel. ca ºi la varzã. Printre ei se pot pune. Se spalã bine (cei mai mãriºori se strãpung cu acul pentru a-i pãtrunde apa sãratã). Pe fundul acestuia se pun o treime din condimentele pregãtite ºi apoi se aºeazã castraveþii cât mai tasat. pag. Într-un butoi de 100 litri încap 900 . cu coajã subþire. dovlecei în floare. butoiul bine umplut se închide. Se controleazã dacã nu curge ºi se aºeazã la loc definitiv în pivniþã. Nu se spalã cu detergenþi procuraþi din comerþ deoarece aceºtia. Peste castraveþi se toarnã apa cu sare (400 grame sare la 10 litri apã). broboane câte mai multe de culoare închisã. Când încep sã formeze floare. câþiva morcovi. PEPENI VERZI MURAÞI Se aleg pepenii mijlocii ºi se pun la murat folosind metodele reþetei precedente. aºezând deasupra lor grãtar din scândurele (stejar.1000 castraveþi. rãmurele de cimbru sau frunze de busuioc. M U R Ã T U R I A S O R TAT E Se aleg castraveciori (vezi 634). dau naºtere cancerului (de diferite forme ºi localizãri). cãsuþa seminalã cât mai micã ºi cu miezul cât mai cãrnos. felii de sfeclã roºie).

roºu intens. o rãdãcinã de þelinã ºi 3 . 100 mililitri de ulei. 3 cãpãþâni de usturoi. 100 mililitri de ulei. Pentru un litru de apã se adaugã doi litri de oþet (de 9 grade). zeamã de varzã.4 foi de dafin. 250 mililitri de oþet de vin (vezi 690). 643. 644. 642. peste gogoºari. se leagã strâns gura borcanului ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece. 6 linguri de sare. se freacã cu sare (fãrã a se scurge sucul din ea) ºi se pune în borcan.6 3 8 . RºCOVI CU USTUROI ÎN OÞET Se recolteazã râºcovi mici ºi mijlocii. Se toarnã lichidul în borcan. VARZà ROºIE ÎN OÞET Se folosesc douã verze mijlocii. 641. 4 rãdãcini de hrean. folosind indicaþiile reþetei precedente. se adaugã sarea. GOGOºARI CU USTUROI ÎN OÞET Se folosesc 8 kilograme de gogoºari. Între ei se pun bucãþele de conopidã ºi toate ingredientele enumerate mai sus (mãrunþite în funcþie de mãrimea doritã). o lingurã de sare. câteva crenguþe de viºin. adãugând câteva felioare de sfeclã roºie care vor da conopidei culoarea (nuanþa) doritã . 6 3 9 . pag. douã cepe. Varza se taie fideluþã. C O N O P I D à R O º I E M U R AT à Acelaºi procedeu de mai înainte. o lingurã cu boabe de piper. boabele de piper ºi foile de dafin. se leagã strâns ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece. 5 . se acoperã cu tifon dublu ºi se lasã 10 . Se toarnã uleiul. Se încãlzeºte puþin acest lichid. douã cepe mari tãiate peºtiºori. peste ea se toarnã apa amestecatã cu oþetul. 202 . 4 litri de apã. în plus. se amestecã cu mierea. C O N O P I D à A L B à M U R AT à De obicei se pune în borcane sau vase mai mici (folosind sfaturile reþetei 634). Gogoºarii se aºeazã cât mai bine în borcane.6 rãdãcini de hrean. o conopidã. Se completeazã borcanul cu lichidul (de mai înainte). Deasupra se adaugã rãmurele de hrean. adãugând. sare. doi litri de oþet de vin (vezi 690). 500 grame de morcovi. SFECLà ROºIE CU HREAN Se folosesc douã sfecle roºii mijlocii.6 linguri de miere.500 mililitri de apã. ºi rãmurele de viºin. 5 . douã rãdãcini de hrean. 640. hreanul tãiat pe lungime ºi aºezat cruciº. o rãmuricã de busuioc sau cimbru. GHEBE CU USTUROI ÎN OÞET Se aleg numai pãlãrioarele mici ºi se pãstreazã în oþet cu aceleaºi ingrediente ca la 640.12 ore.

647. 645. Se revine mereu (odatã la câteva zile) pentru a nu fi puºi în situaþia de a deteriora înveliºul ºi conþinutul fructului. Imediat ce au fost decojite se pun la uscat. ridichi. la umbrã. þelinã. se toarnã zeamã de varzã cât cuprinde) iar deasupra se toarnã ulei. Se leagã gura cazanului cu o folie de plastic de culoare închisã. fãrã a se atinge între ei. Astfel. PÃSTRAREA NUCILOR PÂNÃ LA NOUA R E C O LT Ã Se recolteazã nucile fãrã a forþa cãderea lor din copac. PÃSTRAREA ARDEIULUI GRAS ÎN RUMEGUº Se aleg ardeii frumoºi. devin toxice. ca ºi gutuile. mucegãiesc. netezi. Se îndepãrteazã fructele stricate sau deteriorate. deoarece boabele lovite. PÃSTRAREA STRUGURILOR PENTRU IARNÃ Se aleg numai strugurii sãnãtoºi. se amestecã cu puþinã sare. pãstârnac. pentru a fi pãstraþi pânã în perioada Crãciunului. se leagã strâns gura borcanului ºi se pãstreazã la loc rece ºi întunecos. se controleazã apa din vas pentru a verifica evaporarea excesivã ºi se completeazã normal. pag. recoltaþi pe timp uscat cu multã atenþie. plesnite. în el adãugând straturi alternative de morcovi. La spãlare nu se þin în apã mai mult de douã minute. controlându-l sãptãmânal. pãtrunjel. Astfel gãurit. 203 . folosind indicaþiile reþetei precedente. hrean. se pun în borcan (fãrã a se presa). se pot pãstra la fel. rãdãcinoasele se pãstreazã proaspete pânã la noua recoltã. în cazan de zinc. bine aerisitã. i se fac acestuia câteva gãuri pe fund folosindu-ne de un cui mare de metal. Pãstrate mai mult de un an. se spalã bine ºi se pun la uscat în decursul aceleiaºi zile. sfeclã roºie. 649.Sfecla ºi hreanul se dau pe rãzãtoare. Trebuie consumatã în maximum 14 zile. 646. cazanul se aºeazã pe un vas cu apã. PÃSTRAREA FRUCTELOR PENTRU SEZONUL RECE Merele ºi perele de iarnã. În cazul în care unele legume încolþesc li se îndepãrteazã imediat colþii. Se curãþã de coaja verde. ajunºi la maturitate deplinã. 648. într-o încãpere rãcoroasã (nici prea friguroasã). Se agaþã pe sârmã. C O N S E R VA R E A R Ã D Ã C I N O A S E LO R PENTRU IARNÃ Se ia un cazan uzat (tablã zincatã) cu capacitatea de aproximativ 30 l. cãrnoºi.

se taie mãrunt ºi se pun în borcane de un kilogram. se leagã strâns gura borcanului ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece. R O º I I C O N S E R VAT E C U H R E A N I Se aleg roºii mici ºi bine coapte. se pun în tifon. agãþate. sãnãtoase. SUC DE ROºII CU HREAN Se aleg roºii bine coapte. se toarnã în sticle de culoare închis. aceeaºi grosime. 204 . 3 . dacã roºiile au fost de bunã calitate. deci. tarhon. CIUPERCI ÎN OÞET DE VIN Ciupercile de culturã (mari ºi mijlocii) se curãþã de eventuale urme de pãmânt. pe lungime. la distanþã de 3 centimetri între ei acoperind cu rumeguº. pag. 651. ATENÞIE!). acelaºi strat. Se repetã operaþia în funcþie de necesitãþi. din nou. înainte de a da bruma. 6 5 2 . Deasupra se toarnã (de un deget) ulei. se adaugã felii de hrean printre roºii. Se toarnã (de un deget) ulei.4 ºuviþe de hrean (cruciº) iar peste ele lespede de piatrã înfãºuratã în tifon. Se aºeazã ardeii. R O º I I C O N S E R VAT E C U H R E A N I I Se aleg roºii bine coapte. Deasupra se pune (de un deget) ulei. vom avea la dispoziþie un suc bun ºi consistent de roºii (dacã una din roºii a fost puþin deterioratã. se aºeazã într-un borcan (cât mai înghesuite). PÃSTRAREA ROºIILOR ÎN RUMEGUº Se recolteazã numai roºiile tari (puþin necoapte). 654.4 centimetri rumeguº ºi se pãstreazã lãdiþa la loc rece ºi uscat. 6 5 3 . 650. dupã care se aºeazã în borcan. se eticheteazã ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece.Într-o lãdiþã se pune rumeguº uscat în strat gros de 3 degete. Deasupra se pune din nou un strat gros de 3 . se spalã în mai multe ape. deasupra se adaugã câteva frunze de þelinã. având capacitatea de un litru. cât mai înghesuite. sticlele se închid ermetic. Se leagã strâns gura borcanului (celofan dublu) ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece. În fiecare sticlã se introduc 60 grame de hrean proaspãt despicat în ºuviþe. 60 grame la un kilogram) ºi se toarnã apa în care s-a dizolvat sare (o lingurã la un litru de apã). Deasupra se adaugã frunze ºi rãdãcini de hrean (cruciº) pentru a þine roºiile în apã. aceasta va compromite tot sucul. se aºeazã în rumeguº (bine uscat) de lemn (cu tot cu codiþã) ca la reþeta precedentã. Timp de 12 luni. cu hrean printre ele (60 grame la kilogram). se extrage sucul din ele (manual sau mecanic). sãnãtoase.

aceleaºi ingrediente. VIºINE ÎN SUC DE CÃTINà Se aleg viºine frumoase. Dacã dorim sã obþinem conopidã roºie este suficient sã adãugãm câteva felioare de sfeclã roºie. Sunt foarte gustoase. Perioada de conservare este mai scurtã decât la ciupercile conservate în oþet. procedând în continuare ca la reþeta 654.4 sãptãmâni. oþetul de mere se înlocuieºte cu suc de cãtinã (vezi 738). CONOPIDà ÎN SUC DE CÃTINà Se preparã ca la reþeta precedentã. cu picioruºul îndepãrtat. Deasupra se pun câteva ºuviþe de hrean. se preparã cu diferite sosuri (îndeosebi alãturi de “Sos maionezã de post I. Se foloseºte oþetul de mere (vezi 686) în locul oþetului de vin (vezi 690). Se pot consuma dupã minimum 7 zile. 6 5 7 . se separã de codiþe. C I U P E R C I Î N Z E A M à D E VA R Z à I I Ciupercile (“bãºica porcului” / “Calvatia caelata”) recoltate numai mici ºi mijlocii. C I U P E R C I Î N Z E A M à D E VA R Z à I Ciupercile de gunoi sau de culturã se pregãtesc ca la 654. 661. se toacã felii. se spalã bine. CIUPERCI ÎN OÞET DE MERE Ciupercile de pajiºte (mici ºi mijlocii) se preparã ca la reþeta precedentã. folosind aceleaºi ingrediente.Se toarnã oþetul de vin (vezi 690) cu puþinã sare (o linguriþã la litru). se leagã strâns gura borcanului (celofan dublu) ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece. CONOPIDà ÎN OÞET DE MERE Se preparã ca la 654. 6 5 8 . Se umple borcanul cu suc de cãtinã (vezi 738) în care s-a dizolvat sare mare (o pag. Se pot pãstra pe o duratã de 30 . folosind aceleaºi ingrediente. vezi 209). o rãmuricã de busuioc ºi 3 crenguþe de viºin sau de coacãz negru. 660.40 de zile. înlocuind oþetul de vin cu oþet de mere (vezi 687). CIUPERCI ÎN SUC DE CÃTINà Aceleaºi indicaþii (ciuperci de pajiºte. Nu se pot pãstra mai mult de 3 . de bãlegar) ca la 449. de culturã. ciupercile fiind înlocuite cu conopidã (care rãmâne albã ºi dupã murare). 659. bine coapte. 205 . 655. se spalã bine ºi se pun în borcan. folosind aceleaºi ingrediente înafarã de oþet care se înlocuieºte cu zeamã de varzã muratã. 656. oþetul de vin fiind înlocuit cu suc de cãtinã (vezi 738). folosind aceleaºi ingrediente.

pag. DESÃRAREA ROºIILOR Se procedeazã ca la precedenta fãrã a mai presa pasta de cartofi pentru a nu zdrobi roºiile. foarte sãnãtoase. MOºMOANE ÎN SUC DE CÃTINÃ Se preparã ca la 661. 667. PRUNE ÎN SUC DE CÃTINÃ Se preparã ca la reþeta precedentã. 206 . COACÃZE ROºII ÎN SUC DE CÃTINÃ Se preparã ca la 661. folosind aceleaºi ingrediente. 665. bine coapte. 664. AGRIºE ÎN SUC DE CÃTINÃ Se preparã ca la 661. Se scot mãslinele. de culoare roºiaticã). viºinele se pot servi în decoraþii alimentare. viºinele se înlocuiesc cu prune (vinete.450 grame de cartofi cruzi (bine spãlaþi ºi raºi pe rãzãtoare cu tot cu coajã). folosind aceleaºi ingrediente. viºinele se înlocuiesc cu moºmoane bine coapte (un fel de meriºoare. mici. “perjele”). se limpezesc cu apã rece ºi se folosesc dupã preferinþe. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. 663. DESÃRAREA MÃSLINELOR Într-un castron se pun 250 grame de mãsline. În lipsa sucului de cãtinã se poate folosi oþet de vin (vezi 690) sau de mere (vezi 686). folosind aceleaºi ingrediente. COACÃZE ROºII ÎN SUC DE CÃTINÃ Se preparã ca la 661. viºinele se înlocuiesc cu coacãze roºii bine coapte. viºinele se înlocuiesc cu coacãze aurii bine coapte. viºinele se înlocuiesc cu coacãze negre. Se omogenizeazã bine compoziþia. etc. de toamnã. COACÃZE NEGRE ÎN SUC DE CÃTINÃ Se preparã ca la 661. 666. bine coapte. Peste ele se adaugã 350 . lãsând-o astfel timp de douã ore.linguriþã la un litru lichid). Astfel conservate. viºinele se înlocuiesc cu agriºe bine coapte. 669. 662. 668.

laptele se înlocuieºte cu o combinaþie formatã din suc de orz verde ºi suc de morcovi (un sfert suc de orz verde. foarte gustoasã ºi hrãnitoare. o linguriþã de ulei sau de unt topit. MÃMÃLIGÃ LA RECE CU LAPTE INGREDIENTE : 10 linguri de cremogen (vezi 705). 672. se adaugã 4 linguri de tãrâþe înlocuind 3 linguri de cremogen. 207 . folosind aceleaºi ingrediente. acesta se pag. MÃMÃLIGÃ CU CREMOGEN ºI TÃRÂÞE Se preparã ca la 670. MÃMÃLIGÃ CU SUC DE ORZ VERDE Se preparã ca la 670. se pun într-un vas 10 linguri de cremogen. MÃMÃLIGÃ CU SUC DE ÞELINÃ Se preparã ca la 670. se apasã bine cu o lingurã de lemn ca sã nu rãmânã goluri ºi se rãstoarnã pe o farfurie întinsã sau pe un funduleþ de lemn. lapte nefiert. Este foarte hrãnitoare ºi sãnãtoasã. MÃMÃLIGÃ CU SUC DE MORCOVI Se preparã ca la 670. 675. În cazul în care laptele de vacã lipseºte. Aceasta este “mãmãliga fãrã foc”. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. care se înlocuieºte cu zer foarte proaspãt. MÃMÃLIGÃ CU ZER Se preparã ca la reþeta precedentã. folosind aceleaºi ingrediente. 868). 676. Separat. laptele se înlocuieºte cu suc de morcovi. se mestecã pânã se încorporeazã tot cremogenul. MOD DE PREPARARE : Se ia un castronel cu fundul rotund (în forma ceaunului e mãmãligã) ºi se unge cu ulei sau cu unt. v1 ºi trei sferturi suc de morcovi. în care se adaugã (puþin câte puþin) lapte proaspãt muls (aproximativ 400 ml). Când compoziþia are consistenþa mãmãligii pripite se pune în castronelul uns cu unt. chiar apã. MÃMÃLIGÃ CU GERMENI DE GRÂU Se preparã ca la 670. v. folosind aceleaºi ingrediente. laptele se înlocuieºte cu suc de þelinã.670. 5 linguri de cremogen se înlocuiesc cu 5 linguri germeni de grâu (vezi 702). se preparã în câteva minute! 671. în afarã de lapte. folosind aceleaºi ingrediente. În lipsa sucului de morcovi se poate pune suc de tãrâþe. 673. 674.

M à M à L I G à C U B R  N Z à D E VA C I Se preparã ca la 670. 682. 250 grame de fãinã de porumb (mãlai). folosind aceleaºi ingrediente. 6 7 9 . folosind aceleaºi ingrediente. laptele de vacã se înlocuieºte cu lapte vegetal din seminþe de dovleac (vezi 791). se pune al doilea rând de compoziþie cu cremogen. se adaugã tãrâþe pânã compoziþia devine de consistenþa mãmãligii tradiþionale. brânza de vaci se înlocuieºte cu brânzã de oi mãrunþitã în care nu se mai adaugã unt. pag. folosind aceleaºi ingrediente. se amestecã cu fãcãleþul (în permanenþã) adãugând mereu mãlai. se taseazã fin. 680. Se încãlzeºte puþin ca sã se poatã rãsturna uºor. amestecând mereu ca sã se rãceascã. Se preseazã bine cu dosul unei linguri de lemn. M à M à L I G à C U G R  U G E R M I N AT Se preparã ca la 670. brânza de vaci se înlocuieºte cu aceeaºi cantitate brânzã de caprã fin mãrunþitã. se aºeazã deasupra 3 . 677. MÃMÃLIGà CU LAPTE DIN SEMINÞE DE DOVLEAC Se preparã ca la 670. pânã se îngroaºã ca o smântânã. MÃMÃLIGà CU BRÂNZà DE OI Se preparã ca la 679. Se dã deoparte un minut. se împarte compoziþia în trei pãrþi egale. iar un strat de brânzã (în total 450 grame de brânzã) ºi deasupra ultima parte din compoziþia cu cremogen. Când a început sã fiarbã. 6 7 8 . MÃMÃLIGà LA CALD CU TÃRÂÞE (FIARTÃ) INGREDIENTE : un litru de apã. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. presãrând puþin mãlai deasupra. 208 . 75 grame de tãrâþe. vezi 701). 681. se taseazã din nou.poate înlocui cu lapte vegetal de soia (vezi 790). Se lasã sã fiarbã bine. 4 linguri de cremogen se înlocuiesc cu aceeaºi cantitate grâu germinat (vezi 700) fin mãrunþit (manual sau mecanic. apoi se rãstoarnã pe platou sau pe fund de lemn. se ia câte puþinã fãinã.4 linguri brânzã de vaci ºi puþin unt. O parte se pune vasul uns cu unt sau ulei. MÃMÃLIGà CU BRÂNZà DE CAPRà Se preparã ca la reþeta precedentã. aceasta fiind suficient de grasã. MOD DE PREPARARE : Se pune apa la fiert.

Hriºca este una din cerealele cele mai bogate în calciu. 685. 209 .25 zile pânã se limpezeºte complet. sã fermenteze (34 . Se umple un borcan (fãrã sã se preseze). se adaugã (pentru fiecare litru de suc) 140 grame de miere. se eticheteazã ºi se pãstreazã în cãmarã. Acestea se închid ermetic ºi se pãstreazã în cãmarã. tãrâþa se înlocuieºte cu fãinã integralã de hriºcã. dulci. OÞET DE MERE I Merele de toamnã (lovite. ajunse la maturitate) se taie felii subþiri sau se dau pe rãzãtoare (cu tot cu coajã ºi cãsuþa seminalã). tãrâþa se înlocuieºte cu fãinã integralã de secarã. se acoperã cu pânzã rarã (tifon).45 zile). MÃMÃLIGà CU GERMENI DE GRÂU (FIARTÃ) Se preparã ca la 682. se adaugã din nou un pahar cu drojdie de vin (sau de oþet bun. OÞET DE MERE II Soiurile de mere târzii (bune ºi dulci. pag. se înfãºoarã în hârtie de culoare închisã ºi se lasã la cald 60 zile. Se strecoarã. ferit de luminã. Se lasã din nou sã stea la cald 20 . de soiuri bune. la întuneric. separându-se de mere. se toarnã apã (cât este necesar) în care s-a dizolvat miere (140 grame la litru). ajunse la maturitate. 688. OÞET DIN MERE PÃDUREÞE Din merele pãdureþe (care în general se recolteazã în a doua jumãtate a lunii octombrie) se poate obþine oþet de foarte bunã calitate. La fel se poate prepara mãmãliga cu grâu germinat fin mãrunþit (vezi 701). dupã care se decanteazã în sticle.683. La fel se poate prepara oþet foarte bun din pere pãdureþe. se adaugã un pahar de drojdie (de vin) sau un pahar cu vin. folosind aceleaºi ingrediente. procedând ca la una din cele douã reþete anterioare. Se acoperã cu tifon ºi se lasã la cald. folosind aceleaºi ingrediente. 687. 686. Se decanteazã în sticle. MÃMÃLIGà CU FÃINà INTEGRALà DE SECARà Se preparã ca la 682. tãrâþa se înlocuieºte cu germeni de grâu (vezi 702). închise ermetic. MÃMÃLIGà CU FÃINà INTEGRALà DE HRIºCà Se preparã ca la reþeta precedentã. 684. târzii) se zdrobesc ºi se storc în presa de struguri. pentru fiecare 5 litri de suc). folosind aceleaºi ingrediente. se pune în borcan.

din nou se introduce forþat varza în apã cu ajutorul lespezii înfãºuratã în tifon. Se taie varza fideluþã. 691. “BORº” DE PUTINà Este bine sã se prepare în putini de lemn (stejar. putinica se opãreºte cu leºie de ciocãlãi (ciocani de porumb). leuºtean sau cimbru ºi câteva rãmurele de viºin sau de coacãz negru. În cazul în care vinul din care se face oþetul este mai dulce se adaugã numai 100 grame de miere la fiecare litru de lichid. Se procedeazã în continuare ca la 686. în nici un caz nu se spalã vasul cu detergenþi deoarece aceºtia sunt cancerigeni. fãrã a se spãla sau þine în apã. Zeama se pag. Când s-a umplut borcanul. se eticheteazã ºi se pãstreazã la rece. se adaugã din nou rânduri de varzã cu sare. se închid ermetic. Se decanteazã în sticle de culoare închisã. dud) cu o capacitate situatã între 8 ºi 10 litri. se aºeazã în borcan (rânduri) presãrând sare ºi seminþe de mãrar. adãugând deasupra (pe apã) o scânduricã deasupra cãreia se aºeazã o lespede de cremene (pentru a menþine varza în apã). se mai adaugã sare în cazul în care zeama nu este îndeajuns de sãratã. deasupra se pune tifon ºi se lasã la macerat 35 zile. Se pune (pe un sfert) tãrâþe de grâu. Se acoperã borcanul. doar se stoarce bine în mâni. Se amestecã bine conþinutul în care s-a adãugat o rãmuricã de busuioc. 692. Se afumã cu o bucatã de pânzã din cânepã. stejar sau coacãz negru. Se pune într-un borcan ºi se adaugã cuib din vin bun sau drojdie de vin. Se adaugã apã rece (cât cuprinde) dupã care se completeazã (pe trei sferturi) cu apã fierbinte. având grijã ca la douã zile sã se vânture pentru nu se strica. aºezate cruciº. 210 . ca la 686. cireº. Când varza s-a lãsat. OÞET DE PRUNE Se pun prune dulci sã fermenteze pentru þuicã. câteva ºuviþe de hrean. La nevoie. Înainte de a fi folositã. se înfãºoarã în hârtie de culoare închisã. când au început sã fermenteze ºi sã se desprindã de pe sâmburi se ia zeamã strecuratã din vas ºi se pune într-un borcan. 690. OÞET DE VIN Este foarte uºor de obþinut din vinul natural acrit (care rãmâne depozitat în diferite vase). Se amestecã bine adãugând huºte (tãrâþe opritã de la preparatul anterior). Se acoperã cu ºervet uscat ºi se þine la cald 24 ore. tãrâþele se umezesc cu borº înlocuind apa. dupã care se decanteazã în sticle închise ermetic ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece. VARZà ACRà LA BORCAN Avantajul este al preparãrii pe timp de varã. amestecatã cu fãinã sau tãrâþe de porumb.689. putina poate fi înlocuitã cu un borcan din ceramicã sau din sticlã. Se leagã gura borcanului cu celofan dublu sau cu o foaie subþire de polietilenã. Dacã lipsesc huºtile. Se pun tulpiniþe de viºin. se înfãºoarã în hârtie de culoare închisã ºi se lasã la soare câteva zile pentru a se mura cât mai repede. În acest timp se poate întrebuinþa în alimentaþie. se toarnã apã.

211 . A R D E I G R A º I U M P L U Þ I C U VA R Z Ã Se aleg numai ardeii frumoºi. puþin hrean ºi frunze de þelinã. Se închide bine ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece. 6 9 4 . Se leagã bine ºi se pãstreazã la cãmarã.6 zile. la nevoie se mai adaugã. se leagã strâns gura borcanului cu celofan dublu ºi se lasã 5 . etc. pãtrunjel. apoi se umplu cu compoziþie preparatã (în prealabil. se þin câteva minute la vapori de apã fierbinte. Se aºeazã ardeii (cât mai presaþi) întrun borcan. Deasupra se aºeazã rãdãcini de hrean (despicat în patru). A R D E I “ K A P I A” Î N Z E A M Ã D E VA R Z Ã Se aºeazã ardeii într-un borcan de mãrime potrivitã. 3 4 rãmurele de stejar sau viºin (aºezate cruciº).poate folosi la acritul ciorbelor. Se pãstreazã la loc întunecos ºi rece. Deasupra se aºeazã rãdãcini de hrean despicate pe lungime. rotunzi. se spalã bine. Se încãlzeºte oþetul în care se dizolvã miere (30 grame la litru). 696. rãdãcinoase rase (morcovi. Se scoate cãsuþa seminalã (care se pune la uscat pentru pulbere). pentru a se înmuia. frunze de þelinã ºi câteva rãmurele de stejar (cu tot cu frunze). Deasupra se adaugã rãmurele de tarhon. alãturi de salatã verde de sezon. cãrnoºi. se curãþã de pieliþã ºi se pun în sitã emailatã. pe lângã diferite preparate. se înnoadã în formã de “8” ºi se aºeazã în borcan. de preferinþã roºii. dupã ce s-a rãcorit se toarnã peste usturoi. cât mai bine presaþi.) din varzã tãiatã fideluþã. se taie cãpãcel în partea de sus. þelinã) în care se adaugã puþinã sare ºi o lingurã pulbere din seminþe aromatice ºi condimentare (vezi 719). USTUROI VERDE ÎN OÞET DE MERE (VEZI 686) Se aleg numai firele fragede (care nu au încã bulbul format). adãugând câteva boabe de muºtar. 6 9 3 . BOABE DE PORUMB ÎN OÞET Boabele conservate trebuie sã fie în faza de “lapte”. se acoperã cu zeamã de varzã (moare). degustând cantitatea necesarã de sare. 697. se pun în apã fierbinte timp de 3 minute. oþetul de mere se înlocuieºte cu suc de cãtinã (vezi 738). Se pãstreazã ardeii în apã cu ajutorul unei lespezi de cremene învelitã în tifon. pãstârnac. folosind aceleaºi ingrediente. puþin pag. Se strecoarã ºi se pun în borcan. 695. Se serveºte ca garniturã. Se ia fiecare fir în parte. dupã care zeama se vânturã. USTUROI VERDE ÎN SUC DE CÃTINÃ Se preparã ca la reþeta precedentã. se toarnã apã.

ºi tot aºa pânã se umple borcanul. R O º I I C O N S E R VAT E Î N F R U N Z E D E V I Þ Ã D E VIE Se aleg roºii mijlocii. se mai pune un strat de frunze. peste ele se aºeazã roºiile. deasupra se adaugã un rând mai gros de frunze (dupã ce s-a presãrat din nou sare). Într-un borcan se pun în strat gros frunze de viþã de vie. recoltate cu tot cu codiþe. se pãstreazã la loc întunecat ºi rece. În curând. tari.4 rãmurele de coacãz negru (aºezate cruciº).Alexandru Iacob pag. folosind aceleaºi ingrediente. Se pot consuma (dupã 20 zile) ca garniturã înlocuind caperele (fructe rare de import) care sunt foarte scumpe. BOABE DE PORUMB ÎN SUC DE CÃTINà Se preparã ca la reþeta precedentã. autor . 6 9 9 . Dupã fiecare rând de roºii se presarã sare. Când se scot roºii din borcan. fiecare din ele înfãºurate în frunze de viþã. în prealabil a fost amestecat cu sare (30 grame la litru) ºi se leagã strâns gura borcanului. 698. pentru a nu se forma mucegai. din nou roºii. 212 . cele rãmase se acoperã bine cu frunze de viþã iar marginea borcanului se ºterge cu o cârpã umezitã în apã sãratã. Se toarnã oþet de vin (vezi 690) care. peste care se aºeazã un funduleþ rotund de lemn sau o farfurioarã cu fundul în sus. peste care se pune o lespede de cremene (mai uºoarã) înfãºuratã în tifon. Editura SOLTERIS vã va pune la dispoziþie lucrarea A DOUA NAªTERE.hrean ºi frunze de þelinã. pentru consum. se pun 3 . de asemenea. oþetul de vin (vezi 690) se înlocuieºte cu suc de cãtinã (vezi 738). bine coapte.

Se stropeºte cu puþinã apã caldã. se scot viºinele din borcane. Se toarnã mierea. grâul încolþeºte vara în douã zile ºi iarna în 3 . V I º I N E C O N S E R VAT E Î N M I E R E INGREDIENTE : 4 kilogram de miere. 213 . Mierea care a rãmas s-a transformat în sirop de viºine. viºinele se pun în borcane de mãrime potrivitã. în unitãþi comerciale specializate. Se clãteºte bine dimineaþa ºi seara. pag. Se limpezeºte bine ºi se pune în tavã emailatã (fãrã pete de ruginã) sau în vas de porþelan. 7 0 1 . Dupã cele 6 sãptãmâni. se eticheteazã ºi se pãstreazã la rece. uscat. cu o paletã. se toarnã în sticle de culoare închisã (cu filet). o rãmuricã de busuioc. în funcþie de temperatura încãperii. se înfãºoarã în hârtie de culoare închisã ºi se lasã la macerat timp de 6 sãptãmâni. în caz contrar se “oxideazã” ºi devine dãunãtor pentru sãnãtate.4 zile. G R  U G E R M I N AT Se alege grâul (din ultima recoltã) de corpuri strãine. MOD DE PREPARARE : Fãrã sâmburi ºi codiþe. Ulterior se amestecã cu puþinã tãrâþe ºi se trece de douã ori prin maºina de tocat cu sitã deasã sau prin maºina de râºnit nuci. pentru a fi folosite în perioada de iarnã. se pun în alte vase (borcane sau orice altceva). Se foloseºte la diferite preparate ale “bucãtãriei fãrã foc” imediat dupã preparare. se spalã de praf ºi se pune sã stea în apã (48 ore). acestea se leagã bine la gurã ºi se pãstreazã la rece. urmãrind ca vasele sã fie agitate de douã ori pe zi (dimineaþa ºi seara). deasupra se toarnã (de un deget) alcool. se scurge ºi se pune în ºtergar gros. în strat gros cam de un deget. se închid ermetic. G R  U G E R M I N AT M à R U N Þ I T Grâul germinat (vezi precedenta) se limpezeºte bine sub jet de apã. la diferite preparate. se acoperã cu un capac sau o foaie de polietilenã (de culoare închisã). GERMENI DE GRÂU Nu se pot obþine în condiþii casnice. doar la mori speciale. în acest mod. se rãsuceºte de câteva ori pentru a se usca boabele de grâu. Se gãseºte în comerþ. un kilogram viºine (fãrã sâmburi). 7 0 3 . având grijã ca în fiecare searã ºi dimineaþã apa sã fie schimbatã. 702.REÞETE CU TRIMITERI 7 0 0 . se leagã borcanele strâns (cu celofan dublu sau folie de polietilenã).

etc). Se pãstreazã în sãculeþi de pânzã sau pungi de hârtie. petalele de nalbã. Apare primãvara ºi se întâlneºte aproape pretutindeni. se recunoaºte foarte uºor. florile albe de urzicã moartã. scoruºele. pe sãlcii. Creºte în locurile umede ºi luminate ale pãdurilor. începând din luna iunie pânã toamna târziu. IASCA GALBENà Ciupercã parazitã. pe tulpinile pomilor fructiferi. Este considerat cel mai bun liant în bucãtãria creativã ºi în bucãtãria fãrã foc. se foloseºte la prepararea “pufuleþilor”. cãlinele. se înºirã pe aþã (ca mãrgelele) cu mici distanþe între ele ºi se pun în bãtaia soarelui pentru a se usca foarte bine.La fel se pot pãstra. cireºele. “BúICA PORCULUI” Ciupercã care creºte pe islazuri. etc. 709. mai este cunoscutã sub denumirea de “usturoiul sãlbatic”. Creºte în livezi. pânã toamna târziu. are culoarea albã. în tradiþia popularã. 707. cresonul. 705. E deosebit de gustoasã ºi utilã în “bucãtãria fãrã foc”. minerale. extras care. Apare odatã cu zilele însorite ale primãverii. petalele de trandafiri. 706. Se foloseºte. Printre altele. dudele. Frunzele plantei se asemãnã mult cu cele ale lãcrãmioarelor. ca atare. 214 . în general. aurii). este de culoare galben-portocaliu. pastelor ºi a diferitelor combinaþii (maioneze. moºmoanele. LEURDA Plantã care creºte în flora spontanã. þelina. 704. cãtina. etc. pag. Creºte în aceleaºi locuri ca ºi iasca supraetajatã. Foarte bogaþi în enzime. Este un fel de “fãinã” foarte finã care nu se poate prepara în condiþii casnice. CREMOGENUL Produs obþinut prin expandarea fãinii de porumb (mãlaiului). sau transformaþi în pulbere. la loc uscat. agriºele. are o formã puþin bombatã (umflatã) de unde ºi numele. gutuile. în latinã: “Laetiporus sulphureus”. pe copacii de pe marginea drumurilor. CURPENII DE HAMEI Apar odatã cu sosirea primãverii (vârfurile de hamei). ºtiinþific i se spune “Calvatia caelata”. roºii. Au un miros foarte puternic ºi plãcut de usturoi. Iarna se folosesc la foarte multe feluri de preparate. de asemeni în parcuri. 708. la prepararea cremelor. fiind folosiþi cu deosebit succes în “bucãtãria fãrã foc”. coacãzele (negre. HRIBII USCAÞI Se recolteazã numai exemplare mici ºi mijlocii. vitamine. cu mult succes. se taie felioare subþiri. afinele.

716. cu modificãrile de rigoare. La fel se preparã pulberea din orice soi de ciuperci uscate. 215 . 715. se procedeazã la fel ca la 713. La fel se procedeazã în cazul alunelor de pãmânt . strivind astfel miejii. pag. pãtrunjel. seminþele vor fi decorticate ºi bine uscate. cu o sticlã. În cantitãþi mai mici. bine uscaþi. Se procedeazã ca la 709. dupã dorinþã. fenicul. Înainte de a fi zdrobite. de 3 ori. PULBERE DE HRIBI Hribii. C I U P E R C I U S C AT E se folosesc ciuperci de bãlegar sau de pajiºte.SOARELUI STRIVITE GROSIER Bine uscate ºi decorticate. P U L B E R E D I N P L A N T E A R O M AT I C E º I C O N D I M E N TA R E În perioada optimã. 7 1 1 . SEMINÞE DE DOVLEAC STRIVITE GROSIER Se procedeazã ca la 713. ALUNE STRIVITE GROSIER Se procedeazã ca la reþeta precedentã. SEMINÞE DE FLOAREA .(“alunele americane”). procedând în continuare ca la 709.7 1 0 . se pot tãia cu cuþitul. Pe deasupra se trece. se procedeazã ca la reþeta precedentã. ca la celelalte sosuri. 717. 713. se transformã în pulbere finã. mici ºi mijlocii. mãrar. pentru o perioadã de 7 zile. se folosesc doar exemplarele mici ºi mijlocii. 7 1 2 . cu ajutorul maºinii de râºnit cafea. se recolteazã frunze de leuºtean. C I U P E R C I ( B à º I C A P O R C U L U I ) U S C AT E La fel. G H E B E U S C AT E Se aleg doar pãlãrioarele mici (fãrã picioruºe) ºi se înºirã pe aþã. 7 1 8 . NUCI STRIVITE GROSIER Se înºirã cantitatea necesarã de nuci pe o folie de plastic. 714.

Acestea se usucã rapid (prin diferite mijloace). etc. Se pun la uscat. PULBEREA DE NEGRILICà Seminþele de negrilicã. PULBERE DIN SEMINÞE DE PLANTE AROMATICE ºI C O N D I M E N TA R E În perioada potrivitã (dupã caz). anason. Iarna se transformã în pulbere. respectând indicaþiile anterioare. Iarna se transformã în pulbere. bine coapte. cu acelaºi succes. 216 . 719. Iarna se transformã în pulbere cu ajutorul maºinii de râºnit cafea (sau cu alte mijloace). se pot transforma în pulbere cu ajutorul maºinii de râºnit cafea. se adunã seminþe de mãrar. PULBERE DE CÃTINà Se preparã la fel ca la reþeta precedentã. PULBERE DE COARNE Fructele bine coapte se despicã în jumãtãþi. de asemenea. morcov. PULBERE DE CÃLINE Dupã ce s-a extras sucul de cãline (vezi 739). hasmaþuchi. la loc uscat ºi rece. Se pãstreazã în sãculeþi de pânzã sau în pungi de hârtie. se recolteazã ºi se pun la uscat. pe bucãþi de hârtie albã. PULBERE DE SCORUºE Scoruºele. într-un sigur rând. pag. chimion. 720. La fel se preparã pulberea de urzici ºi alte plante. etc.tarhon. pãstrându-se în sãculeþe de pânzã sau pungi de hârtie. se transformã în pulbere. se folosesc întregi. Se usucã ºi sã pãstreazã în sãculeþi de pânzã sau pungi de hârtie. ca adaos la diferite preparate cu brânzã. salvie. Iarna se transformã în pulbere pentru o perioadã maximã de 7 zile. urmãrind cantitatea aproximativã suficientã pentru cel mult 7 zile. 721. în general. pãstrându-le în sãculeþi de pânzã sau în pungi de hârtie. În perioada iernii. extrãgându-li-se sâmburii. 724. urmãrind indicaþiile anterioare. rozmarin. 723. maghiran. la loc uscat. pãstârnac. levãnþicã. fenicul. seminþele ºi cojile se usucã bine. 722.

pe hârtie albã. cojile ºi seminþele care rãmân. urmãrind indicaþiile precedente. despre ele se spune cã sunt un MIRACOL. ºi se pot pãstra la loc rãcoros. pãstrându-se în sãculeþi de pânzã sau în pungi de hârtie. urmãrind doar necesarul pentru cel mult o sãptãmânã. deci trebuie urmãrit consumul lor ca atare. cu ajutorul maºinii de râºnit cafea. PULBERE DIN SEMINÞE DE GOGOºARI La fel. 7 2 9 . Se transformã în pulbere. PULBERE DE MÃCEºE Se procedeazã ca la reþeta precedentã. folosind petale de nuferi galbeni. 731. Iarna se transformã în pulbere. dar numai atât cât este necesar pentru un singur preparat.725. se pun la uscat (la soare). se transformã în pulbere. acestea au fost trecute prin ciurul emailat. recoltate în perioada potrivitã (dupã caz). Iarna. se înlãturã definitiv. 7 2 8 . se aºeazã petalele de nalbã. 727. obþinute prin lucru manual. în pungi de hârtie sau în sãculeþi de pânzã. în formã de mici turtiþe. P U L B E R E D I N P E TA L E D E N U F E R I G A L B E N I Se preparã la fel ca la 727. deosebit de utilã ºi la îndemâna tuturor: Mici turtiþe. La nevoie. 7 2 6 . confecþionate din aceste amestec de coji ºi seminþe. Propunem o altã soluþie. petalele de gãlbenele se recolteazã de pe flori ºi se pun la uscat. pag. SEMINÞELE sunt VIAÞA. Foarte bine uscate. turtiþele obþinute se pãstreazã în aceleaºi condiþii ca la indicaþiile precedente. 217 . seminþele (cãsuþa seminalã) care rãmân(e) se îndepãrteazã “neglijent”. folosind diferite surse de cãldurã. În general. dupã ce se obþine pasta de gogoºari sau aceºtia se conservã (prin diferite procedee). Se usucã cât mai rapid. cu adaptãrile de rigoare. rapid. PULBERE DIN FLORI DE NALBà În strat subþire. se transformã în pulbere. P U L B E R E D I N P E TA L E D E T R A N D A F I R I Se procedeazã aproximativ identic ca la reþeta precedentã. P U L B E R E D I N P E TA L E D E G à L B E N E L E La timpul potrivit (dupã caz). Se pot usca foarte bine. PULBERE DIN SEMINÞE DE ROºII Pentru a obþine pasta de roºii. 730. pãstrându-le în pungi de hârtie sau în sãculeþi de pânzã.

prin diferite mijloace la îndemânã. Iarna se transformã în pulbere. Se pãstreazã în pungi de hârtie sau în sãculeþi de pânzã. Se adaugã în sosuri. S U C º I PA S T à D E R O º I I C R U D E Se aleg numai roºii frumoase. se îndepãrteazã seminþele ºi se taie fâºii subþiri de aproximativ un centimetru. Se lasã la scurs la rãcoare. indicaþiile precedente. PULBERE DIN ARDEI GRAºI (USCAÞI) Se aleg ardei bine dezvoltaþi. bine coapte. pãstrându-se în condiþii asemãnãtoare celor menþionate în reþetele precedente. aºezate într-o pungã mai mare ºi se pãstreazã la congelator. ce va da preparatelor culinare un gust deosebit de plãcut. foarte utilã ºi necesarã anumitor preparate ale “bucãtãriei fãrã foc”.732.6 ore. riscãm sã aruncãm seminþele obþinute dupã diferite intervenþii de conservare a legumelor. Sucul obþinut se pune în tifon dublu. ajunºi la maturitate deplinã. cãrnoºi. 5 . Se preparã ºi procedeazã ca la reþeta precedentã. foarte sãnãtoºi. PULBERE DIN FLORI DE TRIFOI ROºU Bine spãlate ºi curãþate. PULBERE DIN FLORI ALBE DE SALCÂM Se recolteazã florile care s-au aflat permanent în bãtaia soarelui (când acestea sunt înflorite pe trei sferturi). urmãrind a nu depãºi necesarul pentru câteva zile. creme. dupã care se pune în punguþe mici. în orice fel de preparate. 736. se agaþã deasupra unui vas emailat. Iarna. Iarna se transformã în pulbere. pag. Sucul de roºii se pune numai pe trei sferturi în pungi. fãrã pete de ruginã. Se usucã bine. 733. putem obþine pulberea din seminþe de ardei gras. cu iscusinþã. 218 . acestea se leagã strâns ºi se aºeazã culcate în congelator. florile de trifoi roºu (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi) se usucã bine. se transformã în pulbere. PULBERE DIN FLORI DE LUCERNÃ. Se despicã în douã. la diferite surse de cãldurã (asemãnãtoare podurilor cu acoperiº de tablã). pireuri. în cazul trecerii la hrana vie). folosind. 734. se leagã. Atât pasta cât ºi sucul de roºii se folosesc în stare crudã. Din contrã. se taie sferturi. 735. 7 3 7 . PULBERE DIN SEMINÞE DE ARDEI GRAS Aceeaºi neglijenþã ca în cazul roºiilor ºi al gogoºarilor. puse pe hârtie albã. Se usucã rapid (vezi metodele anterioare) ºi se pãstreazã la loc uscat. indicaþii deosebite pentru persoanele care suferã de deranjãri ale stomacului (motivaþia fiind aproximativ aceeaºi. se separã de coji ºi seminþe (manual sau mecanic).

Se ºterg de praf. la preparatul respectiv). Se usucã bine ºi se pãstreazã în pungã de hârtie. Se foloseºte în alimentaþie. Se mai lasã 3 . FÃINà DE SECARà Se preparã ca la reþeta precedentã 744. S U C º I PA S T à D E C O A R N E Se recolteazã coarnele când sunt coapte complet. pentru eliminarea prafului. 742. În continuare se procedeazã ca la 737. procedând în continuare ca la reþeta precedentã. pânã se înmoaie complet. gros. se consumã la fel. 7 4 0 . Se aºeazã pe hârtie albã. FÃINà DIN SEMINÞE DE BUMBAC pag. în poduri cu acoperiº de tablã. aceasta ajutã mãceºele la separarea pulpei de seminþe. ajutã mult în diaree. adãugând din când în când câte puþinã apã (400 . rãsucindu-l de câteva ori peste ele. nu e nevoie sã mãcinãm o cantitate necesarã pe o duratã mai mare de 7 zile. Aceeaºi eficienþã o are ceaiul din sâmburi. 219 . o cantitate micã (necesarul pentru o zi. FÃINà DE GRÂU În condiþii casnice. Se preface în fãinã integralã cu ajutorul maºinii de râºnit cafea. 7 3 9 .500 mililitri la un kilogram mãceºe). S U C º I PA S T à D E C à L I N E Se preparã ca la 737. FÃINà DE HRIºCà Se preparã ca la 742. când conþin cea mai mare cantitate de substanþã activã. unde se lasã 24 . puse pe un ºtergar curat. sosuri. se alege grâul (ultima recoltã) de corpuri strãine. într-un singur rând. se pun boabele într-un ºtergar gros ºi umed care se rãsuceºte de câteva ori. În orice caz. frunze ºi scoarþã de corn. la diferite creme. 743. S U C º I PA S T à D E M à C E º E Mãceºele se recolteazã între 15 august ºi 15 septembrie. dupã care se dau prin ciur emailat. hriºca este cereala cea mai bogatã în calciu.26 zile. Se trec prin ciur emailat.4 zile. umed.7 3 8 . 745. aceasta corespunde cu ultima decadã a lunii octombrie ºi prima decadã a lunii noiembrie. Produsul obþinut se pune în tifon dublu. S U C º I PA S T à D E C à T I N à Se preparã ca la reþeta precedentã ºi se conservã la fel. îngheþate. 7 4 1 .

totuºi sunt puþin lovite. la fel se preparã ºi se foloseºte fãina de orz. FÃINà DE OREZ Se preparã ca la 742. FÃINà DE SOIA Soia din ultima recoltã (cea veche este toxicã). Conþine vitamina A. 750. se pune la uscat (pe un rând) la soare. se zvântã în ºervet gros. etichetaþi. este cea mai bogatã cerealã în proteine. se pun pe coli de hârtie albã. Bine uscatã se pãstreazã în sãculeþi de fibrã naturalã. 746. dupã ce a fost pusã la înmuiat 8 ore. 753. 747. în caz contrar. aceastã fãinã este foarte bogatã în proteine. 7 5 4 . sarcinã. li se îndepãrteazã sâmburii ºi se pun la uscat ca scrijele pag. meiul este un preþios ajutor în astenie fizicã ºi intelectualã. se limpezeºte. se limpezeºte la jet de apã. se oxideazã ºi devin periculoase pentru sãnãtatea omului. convalescenþã. SCRIJELE DE GUTUI Se preparã ca la reþeta 751. SCRIJELE DE MERE Merele de varã sau de toamnã. agãþate în diverse locuri într-o încãpere uscatã ºi rece. pusã la înmuiat 8 ore. Se macinã în cantitãþi mici. SCRIJELE DE PERE Se preparã ca la reþeta precedentã. care sunt ajunse la maturitate. CRUPE DE SOIA Se ia soia preparatã ca mai sus. Bine uscate se pãstreazã în sãculeþi de pânzã. P R U N E U S C AT E L A S O A R E Prunele se despicã în douã. 220 . se foloseºte imediat ce au fost preparate. FÃINà DE OVÃZ Se preparã ca la 742. necesarul nefiind mai mare decât o cantitate pentru 7 zile. este alimentul de bazã al multor popoare.Se preparã ca la 742. se amestecã cu puþinã tãrâþe ºi se trece prin maºina de tocat cu sitã deasã sau prin maºina de râºnit nucã. 752. FÃINà DE MEI Se preparã ca la 742. se taie felioare subþiri (cu tot cu coajã). 749. în strat subþire ºi se usucã rapid la soare sau diferite surse de cãldurã. 748. 751. aleasã de impuritãþi.

GERMENI DIN OVÃZ Se preparã ca la reþeta precedentã.de mere (vezi 751). cãrnoºi. colþii vor apare în aproximativ 7 . C O A C Ã Z E N E G R E U S C AT E L A S O A R E Coacãzele bine coapte. pânã încolþeºte. pentru a se putea manipula mai uºor. roºii. 759. la diferite surse de cãldurã. 7 5 8 . Se ºterg cu ºervet umed. fiind cu bobul foarte mãrunt. se pun la uscat procedând dupã indicaþiile reþetei precedente. GERMENI DE MEI Meiul. Se pãstreazã în pungi de hârtie. sãnãtoºi ºi ajunºi la maturitate deplinã. se acoperã bine. apoi ca la 751. având grijã sã fie limpezite zilnic. Se þin la cãldurã. Ulterior se procedeazã ca la 759. se mãrunþesc fin (manual sau mecanic). A F I N E U S C AT E L A S O A R E Afinele bine coapte. GERMENI DE SOIA Boabele de soia (alese de impuritãþi) se pun la muiat (8 ore) în apã rece. încolþeºte în acelaºi timp. 761. 7 5 7 . se pun în tavã emailatã (strat gros de un centimetru). se desprind de pe axul principal ºi se pun la uscat aºezate într-un singur rând. se pune în sãculeþi de tifon la înmuiat. 756. C A I S E U S C AT E L A S O A R E Se preparã ca la reþeta precedentã. în continuare procedând ca la 737. 7 6 3 . GERMENI DE HRIºCÃ Se procedeazã la fel ca ºi în cazul meiului. în 4 . se stropesc cu puþinã apã caldã. G E R M E N I D E FA S O L E pag. 7 5 5 . în 8 .5 zile va încolþi. 762. 221 . aceasta în funcþie de temperatura încãperii. 760. se taie sferturi (se separã cotorul cu seminþe). pe hârtie albã.9 zile încep sã încolþeascã.8 zile. dimineaþa ºi seara ºi sã fie menþinute în permanenþã umede. într-o primã fazã. Se limpezesc bine. PASTÃ ºI SUC DE GOGOºARI Se aleg gogoºari bine copþi.

50 centimetri lungime ºi 5 milimetri grosime. apoi ca în cazul soiei (vezi 759). apoi ca la soia (vezi 759). 764. PÂINE COAPTÃ LA SOARE Fãinã integralã de grâu sau secarã (200 grame) se amestecã cu puþinã apã. În aproximativ 7 zile va apare colþul.8 zile. În 5 ore este bine zvântatã. În continuare se preparã ca la reþeta precedentã. PÂINE DIN GERMENI DE GRÂU (COAPTÃ LA SOARE) Germeni de grâu (150 g. va încolþi în aproximativ 6 .5 zile vom obþine germenii. colþii vor ieºi în aproximativ 7 .9 centimetri lãþime. În 9 . în 4 . pânã se obþine un aluat tare. P Â I N E D I N G R Â U G E R M I N AT ( C O A P T Ã L A SOARE) Grâu germinat (200 grame) se amestecã cu tãrâþe (cât cuprinde). 222 . Se cresteazã superficial (cu cuþitul) din 7 în 7 centimetri ºi se pune la uscat pe sobã. vezi 702) se amestecã cu 50 grame de fãinã integralã ºi apã (cât cuprinde) pentru a se obþine un aluat potrivit de consistent.10 zile va apare colþul. 766. obþinând un aluat îndeajuns de tare. 48 . În continuare se procedeazã ca la 769. 766. apoi ca la 759. încolþeºte în aceeaºi perioadã de timp. acesta se împarte în 3 pãrþi egale. GERMENI DIN SEMINÞE DE LUCERNÃ Mai întâi se procedeazã ca la mei. se pune în pungã de hârtie ºi se pãstreazã la rece. Se rupe în bucãþi. 771.7 zile. GERMENI DE MAZÃRE Se preparã ca la 759. calorifer sau la soare. GERMENI DIN SEMINÞE DE TRIFOI ROºU Se procedeazã ca ºi în cazul boabelor foarte mici. 765.Se preparã ca la 759. 7 7 0 . se întinde în foi de 8 . GERMENI DE IN Se procedeazã ca ºi în cazul meiului. 767. 769. GERMENI DE NÃUT Se procedeazã ca la 759. pag.

M A C E R AT D E V Â S C Se preparã ca la 773.soarelui. În continuare se procedeazã ca la 769. La fel se preparã maceratul de busuioc. 7 7 5 . urzicile se înlocuiesc cu flori de trifoi roºu (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi). 7 7 7 . M A C E R AT D I N F R U N Z E D E S O I A . seminþe de floarea . folosind aceleaºi ingrediente. 7 7 4 . se amestecã ºi se lasã la macerat 8 ore (acoperite) dupã care se strecoarã prin tifon. M A C E R AT D E U R Z I C I La un litru de apã rece se pun 4 . folosind aceleaºi ingrediente. 7 7 6 . În loc de nuci se pot folosi alune. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente. folosind aceleaºi ingrediente.7 7 2 . M A C E R AT D E T R I F O I R O º U Se preparã ca la reþeta precedentã. M A C E R AT D I N F R U N Z E D E N A L B Ã Se preparã ca la 773. M A C E R AT D E S Ã P U N A R I Þ Ã Se preparã ca la 773. Se foloseºte în decursul unei zile. alune de pãmânt. Se preparã ca la 773. 223 . florile de trifoi se înlocuiesc cu flori de lucernã (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi).5 linguriþe urzici bine mãrunþite. M A C E R AT D E L U C E R N Ã Se preparã ca la reþeta precedentã. folosind aceleaºi ingrediente. 7 7 8 . tãrâþa se înlocuieºte cu nuci mãcinate. urzicile se înlocuiesc cu sãpunariþã pag. etc. 7 7 3 . 7 7 9 . P Â I N E D I N G R Â U G E R M I N AT C U N U C I (COAPTÃ LA SOARE) Se preparã ca la 770. seminþe de dovleac. urzicile se înlocuiesc cu frunze de nalbã de grãdinã (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi). urzicile se înlocuiesc cu vâsc (bine mãrunþit). urzicile se înlocuiesc cu frunze de soia (recoltate înainte ºi în timpul înfloririi). folosind aceleaºi ingrediente.

sucul obþinut se foloseºte în “bucãtãria fãrã foc” pentru acritul diferitelor preparate. 786. la trecerea prin ciur se adaugã puþin apã. pag.(4 linguriþe rãdãcini bine mãrunþite). 785. M A C E R AT D E T Ã R Â Þ E ( S U C ) Se pune tãrâþa proaspãtã în borcan (pe un sfert). Se foloseºte la acrit ciorbe sau alte preparate. acestea se pun la macerat cu un litru de apã rece (8 ore). Se mãrunþesc fin (manual sau mecanic) ºi se strecoarã prin tifon. ulterior se strecoarã prin tifon. adãugând puþinã miere (dupã gust). Pentru o mai bunã valorificare a tãrâþei. se amestecã bine. 7 8 2 . deasupra se toarnã apã rece. SUC DE PORUMBELE Se recolteazã toamna târziu. 7 8 7 . folosindu-l în acelaºi scop. se mãrunþesc fin ºi se strecoarã prin tifon. Se foloseºte la acrit diferite preparate. SUC DE COACÃZE ROºII Se recolteazã fructe bine coapte. 224 . Douã linguri de fãinã de hriºcã (integralã) se amestecã cu 150 mililitri de apã caldã (38 grade C). se amestecã bine. se acoperã ºi se lasã din nou 8 ore la macerat. încã acri. În cazul în care sunt prea coapte ºi lipsite de suc. L A P T E V E G E TA L D E H R I º C Ã Se preparã ºi se consumã imediat. în continuare se procedeazã ca la reþeta precedentã. 7 8 0 . se strecoarã prin tifon. se acoperã ºi se lasã în repaus 8 ore. când sunt bine coapte. SUC DE AGURIDÃ Se recolteazã struguri bine dezvoltaþi. vom obþine un suc ceva mai slab dar destul de bun la gust. M A C E R AT D E M E R E Un kilogram mere lovite se taie felioare subþiri. M A C E R AT D E M E R E P Ã D U R E Þ E Se preparã ca la reþeta precedentã. se toarnã din nou apã. 783. 784. 7 8 1 . SUC DE CORCODUºE Se recolteazã corcoduºele coapte ºi se trec prin ciur emailat.

seminþele de dovleac se înlocuiesc cu ovãz. Se pun în sãculeþ de tifon dublu ºi se toarnã peste el 2 litri de apã caldã. se scurg ºi se limpezesc bine. Se frãmântã bine cu mâinile (aproximativ 10 minute) ºi se strecoarã lichidul obþinut în vas de sticlã. se limpezesc la jet de apã. Este suportat cu bine de cãtre toate vârstele (în special copii ºi bãtrânii care tolereazã mai greu laptele obþinut de la animale). se adaugã douã linguriþe de cremogen (vezi 705). Ulterior se repetã acelaºi procedeu. 7 8 9 . Ovãzul este cereala cea mai bogatã în proteine. 7 9 0 . dupã gust. 7 8 8 . bumbac) ºi se rãsucesc de mai multe ori pentru a se zvânta. folosind aceleaºi ingrediente. 225 . acesta este “laptele de soia” foarte bogat în enzime.Se poate face curã îndelungatã cu acest produs. minerale. 7 9 2 . etc. În continuare se procedeazã ca la reþeta precedentã. 7 9 1 . Sãculeþul se pune în vas larg cu 2 litri de apã caldã (38 grade C). L A P T E V E G E TA L D I N S E M I N Þ E D E DOVLEAC Seminþele de dovleac (ultima recoltã) bine uscate (500 grame) se mãrunþesc fin (cu tot cu coajã). L A P T E V E G E TA L D I N S O I A Î N M U I AT à Se pun la muiat 500 grame boabe soia cu 2 litri de apã rece (timp de 8 ore sau mai mult). L A P T E V E G E TA L D I N G E R M E N I D E S O I A Se ia un kilogram de germeni de soia (proaspeþi). proteine. Se amestecã ambele lichide obþinute. Produsul obþinut se pune în sãculeþi de tifon. 793. L A P T E V E G E TA L D E O V à Z Se preparã ca la reþeta precedentã. Se amestecã cu puþinã tãrâþe de grâu ºi se trec prin maºina de tocat cu sitã deasã (de douã ori) sau se râºnesc prin maºina de nuci. Se poate consuma îndulcit cu puþinã miere. vitamine. in. se pun în ºtergar curat (cânepã. În continuare se procedeazã ca la 789. gastrita dispare fãrã urmã. L A P T E V E G E TA L D E H R I º C à C U C R E M O G E N Se preparã ca la reþeta precedentã. LAPTE V E G E TA L D I N S E M I N Þ E D E B U M B A C pag. folosind aceleaºi ingrediente. ca atare sau în combinaþie cu diferite sucuri sau siropuri preparate la rece. adãugând o jumãtate de linguriþã de busuioc cu rozmarin (sau alte pulberi de plante. care vor da preparatului o aromã foarte plãcutã. Alãturi de cura de sucuri (vezi 85) ºi de cruditãþi (douã luni).

7 9 5 .SOARELUI Se preparã ca la 791. seminþele de dovleac se înlocuiesc cu seminþe de bumbac (foarte bogate în proteine). L A P T E V E G E TA L D E M I G D A L E Se iau migdalele. 8 0 0 . LAPTE V E G E TA L DIN C A S TA N E COMESTIBILE Castanele se curãþã de ambele rânduri de coajã. 226 . L A P T E V E G E TA L D I N A L U N E D E P Ã M Â N T (AMERICANE) Se preparã ca la 791. 7 9 7 . L A P T E V E G E TA L D E A L U N E Se procedeazã ca la reþeta precedentã. L A P T E V E G E TA L D I N S E M I N Þ E D E M Ã R Se preparã ca la 791. la fel se preparã laptele din seminþe de pere ºi gutui. pag. 801. Reziduurile se folosesc la salate. reziduurile se folosesc la alte preparate culinare. folosind aceleaºi ingrediente. etc. DIN TÃRÂÞE DE GRÂU 7 9 9 . alunele sunt foarte bogate în vitamina A. seminþele de dovleac se înlocuiesc cu seminþe de floarea . LAPTE V E G E TA L DIN SEMINÞE DE FLOAREA . etc. Reziduurile se folosesc la alte preparate culinare în amestec cu tãrâþe. se mãrunþesc fin. Reziduurile se folosesc la tort aperitiv sau ruladã în “bucãtãria fãrã foc”. pentru a se putea curãþa de pieliþã. se mãrunþesc fin. 794.Se preparã ca la 791. varzã muratã. L A P T E V E G E TA L D E N U C I Se macinã nucile (500 grame la 2 litri de apã caldã). se þin deasupra unui vas cu apã fierbinte sau se pun în apã caldã (30 min). 7 9 6 . În continuare se procedeazã ca la 791. L A P T E V E G E TA L Se procedeazã ca la 791.soarelui (decojite). În continuare se procedeazã ca la 789. 7 9 8 . procedând în continuare ca la 789. folosind aceleaºi ingrediente.

L A P T E V E G E TA L D E P O R U M B Se iau ºtiuleþi de porumb (cu boabele în faza de “lapte . se toarnã 50 mililitri de alcool de 98 grade ºi se þine la loc întunecos. 15 grame de angelicã (rãdãcinã pisatã). având grijã ca borcanul sã fie zilnic agitat (dimineaþa ºi seara). se toarnã din nou 50 de mililitri de alcool. se toarnã în sticle de culoare închisã. 15 grame de troscot mãrunþit. În continuare se procedeazã ca la 789. 250 grame de frunze de frasin. se pune într-o sticluþã potrivitã ca mãrime. torturi. 805. Aceºti muguri conþin aceleaºi substanþe ca propolisul recoltat din stup. 250 grame de aloe (frunze proaspete). 803.8 0 2 .5 ani ºi sã fie neudatã înainte cu 5 zile. Pentru o mai bunã valorificare a propolisului. peste conþinutul rãmas. 15 grame de scorþiºoarã pisatã. 250 grame de podbal (frunze proaspete). 15 grame de boabe de ienupãr pisate. 30 grame din aceastã pulbere se pun într-o sticluþã de mãrime potrivitã. curãþat de impuritãþi. TINCTURà DE PROPOLIS Propolis (10 grame) bine mãrunþit. 15 grame de genþianã (rãdãcinã mãrunþitã). Se leagã gura borcanului. 12 grame de turta . bine uscaþi se transformã în pulbere finã. TINCTURà DIN MUGURI DE PLOP NEGRU Mugurii de plop negru se recolteazã între 25 februarie ºi 25 martie. 15 grame de coajã de salcie mãrunþitã. Deasupra se toarnã rachiu de secarã (o palmã deasupra) de 45 grade. TINCTURà MIRACOL (I) Se folosesc 350 grame de orz verde (tije proaspete. se agitã de 3 ori pe zi. TINCTURà MIRACOL (II) Se preparã ca la reþeta precedentã. la recoltare. se adaugã (dupã ce s-a strecurat) 150 mililitri de tincturã de propolis (vezi 803) sau de plop negru (vezi pag. 15 grame de fenicul sau de anason mãcinat. 227 . Produsele proaspete se mãrunþesc ºi se pun în borcan de mãrime potrivitã. 250 grame de flori albe de salcâm. 15 grame de rãºinã de brad pisatã. sucuri. va ieºi o tincturã ceva mai slabã dar destul de bunã. Se strecoarã prin tifon. rulade). În cea de-a zecea zi se strecoarã prin tifon dublu. se repetã procedeul. În continuare se procedeazã ca la reþeta precedentã. 806. Aceastã tincturã este un adevãrat miracol. cu mult succes în alimentaþie (adaos la diferite preparate. siropuri. 804. vezi 1). se poate folosi. folosind aceleaºi ingrediente. Deasupra se toarnã 100 mililitri de alcool de 98 grade. Ajutã în tratarea numeroaselor boli. se înfãºoarã în hârtie de culoare închisã ºi se lasã la macerat timp de 15 zile.cearã”) ºi se mãrunþesc fin. 250 grame de flori proaspete de pojarniþã (recoltarea se face când florile sunt 75 % înflorite). acestea se închid ermetic ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece.babei (pisatã). 50 grame de gãlbenele (flori). creme. aloea trebuie sã aibã vârsta între 3 .

În continuare se preparà ca la 805. Ajutã în toate bolile de stomac. rachiu de secarã sau de fructe (45 grade). 250 grame de flori albe de salcâm. 50 grame de coajã de stejar (mãrunþitã fin). 250 grame de flori de gãlbenele. aceastã adãugire o face mult mai eficientã. În curând.804) pentru fiecare litru tincturã. Editura SOLTERIS. miere. 250 grame de flori de sânziene. TINCTURà MIRACOL (III) Se folosesc 350 grame de tije de orz verde (vezi 1). 250 grame de flori de pojarniþã. 807. MENTALUL ºi ARTELE MARÞIALE autor . în disfuncþiiile cãilor respiratorii. Se administreazã în combinaþie cu miere (dupã gust). vã va pune la dispoziþie lucrarea ASTOROLOGIA.Marius Bendea pag. 228 .

La rãdãcini ºi tulpini e obligatoriu sã se þinã cont de vârsta plantei. Rãdãcinile recoltate toamna târziu se usucã tãiate fâºii. de condiþiile în care au fost uscate. 2. ferite de umezealã. Se usucã bine în poduri cu acoperiº de tablã. Valoarea plantelor depinde. Se pãstreazã în loc uscat. pag. unde temperatura nu trebuie sã depãºeascã 36 grade Celsius. 3. florile ºi frunzele se usucã la umbrã. în general. întunecos. se eticheteazã (denumire. Se adunã înainte de coacerea completã. dar încã tinere. De mare însemnãtate este perioada din zi în care se adunã plantele ºi timpul de recoltare (uscat sau umed). în locuri circulate din abundenþã de aer. pentru a nu face greºeli de recunoaºtere. când planta este bãtrânã. Seminþele se strâng când sunt coapte foarte bine prin scuturare uºoarã. dupã ce frunzele plantei s-au uscat sau primãvara timpuriu înainte ca seva plantei sã circule intens. ulterior în cuptoare speciale. Uscarea plantelor Se face cât mai rapid. pe timp umed ºi ploios nu se recomandã adunarea plantelor medicinale. dacã nu ºi-au pãstrat culoarea originalã. în perioada uscãrii. Împachetarea plantelor Plantele se împacheteazã numai pe timp uscat. lunã. Cu adunarea fructelor nu se întârzie foarte tare. Se aºeazã în straturi subþiri pentru a se putea usca perfect. florile de îndatã ce s-au deschis. asemenea celor de uscat prune. 1. valoarea este mult prea micã. Uscarea plantelor care conþin uleiuri eterice nu trebuie fãcutã rapid. unele la soare. dar nici prea încet.PARTEA A TREIA IV CAPITOLUL L E A C U R IL AÎ N D E M  N AT U T U R O R Reguli generale privind folosirea plantelor medicinale. în mare mãsurã. înºirate pe aþã (ca mãrgelele) la mici distanþe între ele. pierd mult din valoarea medicinalã. Adunarea plantelor Culegãtorul trebuie sã fie bun cunoscãtor. Sunt însã ºi excepþii care se amintesc la fiecare plantã descrisã pe larg Rãdãcinile ºi tulpinile (în general) se adunã toamna târziu. ziuã) corespunzãtor. Plantele prea fãrâmiþate. bine aerisit. Trebuie sã cunoascã care parte a plantei este utilã ºi apoi perioada optimã de recoltare. vârfurile când încep florile sã înfloreascã. Se pun în sãculeþi de pânzã. 229 . În general. Exemplu: frunzele se adunã când sunt pe deplin dezvoltate. În orice caz. fructul ºi sãmânþa când sunt pe deplin coapte. an. ulterior se pãstreazã în sãculeþi agãþaþi la locuri ferite de umezealã. fructele ºi cojile se usucã la soare (vara). altele la umbrã. sunt fãrã valoare.

în uz extern se pag. ulterior se opãreºte cu 250 mililitri de apã fierbinte. se toarnã apã peste plantã. ameþeli. Ulterior. diaree. CEAI DE PÃDUCEL O linguriþã de flori sau fructe de pãducel se umecteazã cu o lingurã de apã rece. febrã. ulterior opãrindu-se cu 250 mililitri de apã. scãzând tensiunea arterialã. Ulterior. se strecoarã prin tifon. se beau 4 cãni de ceai de creþiºoarã pe zi. regleazã ciclul menstrual. Florile sau fructele de pãducel. nu se fierbe niciodatã. CEAI DE PELIN O linguriþã de plantã de pelin se umecteazã cu o lingurã de apã rece (timp de 5 minute). se îndulceºte cu puþinã miere ºi se bea în cursul unei zile. Reþineþi! Nu se lasã mai mult.gâºtei mãresc efectele medicinale. În toate afecþiunile se bea o canã de ceai în decursul unei zile. Se acoperã o jumãtate de minut dupã care se strecoarã prin tifon. Ajutã în anemie. În caz de prolaps rectal. Regleazã tulburãrile nervoase ale inimii. femeilor care alãpteazã ºi celor care suferã de ulcer. îndulcit cu puþinã miere.C I O B A N U L U I O linguriþã (cu vârf) de plantã mãrunþitã se umecteazã cu o lingurã de apã (5 minute). Se acoperã ºi se lasã o jumãtate de minut la infuzat. convalescenþã. se strecoarã prin tifon. oxiuri. se opãreºte cu 250 mililitri de apã caldã. în amestec cu odolean (valerianã) ºi talpa . 809.A. ascarizi. Ceaiuri 808. 810. 8 1 1 . se lasã 5 minute. Se lasã din nou la macerat 5 minute. C E A I D E T R A I S TA . se opãreºte cu 250 mililitri de apã fierbinte. nu se supradozeazã deoarece poate provoca migrene. În cazul în care bolnavul nu poate urina (anurie) se aplicã pernuþã cu pedicuþã în regiunea vezicii. Este interzis gravidelor. Se acoperã ºi se lasã la infuzat 3 minute. inflamaþii ale mucoasei digestive. în ciroza hepaticã se pot bea douã cãni ceai pe zi. 230 . se strecoarã prin tifon. Se beau douã cãni pe zi. CEAI DE PEDICUÞà O linguriþã rasã de plantã mãrunþitã se umecteazã (5 minute) cu o lingurã de apã rece. Se pot face cure scurte de 8 zile.

Se recomandã în insomnie ºi agitaþie psihomotorie. se beau douã cãni pe zi (cu puþinã miere). Se infuzeazã 3 minute. Se strecoarã prin tifon. Ceaiul astfel obþinut. cu 125 mililitri de apã rece. Se opãreºte cu 250 mililitri de apã fierbinte. hemoragii interne. se utilizeazã în bãi ale ochilor. Recomandãri: hidropizie. se pune la macerat timp de 8 ore. Seminþele de angelicã se preparã ºi se consumã la fel. 231 . de 3 ori pe zi. atrofie muscularã. 812. aritmie extrasistolicã. 813. Ajutã în labilitate psiho-vegetativã. În uz extern. retenþie urinarã. CEAI DIN SCOARÞÃ DE SOC Doi pumni de scoarþã de soc se pun la fiert cu un litru de apã. dupã fiecare masã. Se beau 3 cãni pe zi. 5 815. vãrsãturi. se opãresc cojile cu 125 mililitri de apã caldã. colicã renalã. în cantitãþi egale (pe stomacul gol). Traista . Se strecoarã prin tifon ºi se beau 3 cãni pe zi. CEAI DE ANGELICÃ (RÃDÃCINÃ) O linguriþã rãdãcinã (fin mãrunþitã) se fierbe în clocote mici cu 250 mililitri de apã (timp de 4 minute) dupã care se lasã în repaus 10 minute. 816. în perioada menopauzei fiecare femeie ar fi bine sã consume douã cãni pe zi. cât ºi uscate. O linguriþã de coji mãrunþite se fierb (fãrã contact direct cu flacãra) timp de 3 . mastite. îndulcit cu puþinã miere. se fierbe în clocote mici pânã scade la jumãtate. menometroragii. inhalaþii în caz de gripã. timp de minute. dismenoree. gutã. reumatism. CEAI DIN COJI DE MERE II Aceeaºi cantitate de mai sus. reumatism.ciobanului ºi câte 10 picãturi adãugate într-o ceaºcã de ceai. palpitaþii. gutã. nefritã cu edeme. hipogalacþie. Se bea de 3 ori pe zi. dispepsie. rujeolã. rinitã. Se acoperã ºi se lasã 10 minute. dureri ale pag. CEAI DIN FLORI DE SOC O lingurã de flori de soc se umecteazã cu douã linguri apã rece. scarlatinã. Recomandãri: bronºite. 814. Se strecoarã ºi se amestecã ambele lichide. cu pazã de 3 sãptãmâni dupã care se poate relua. Se strecoarã prin tifon. este mai eficient decât ceaiul precedent. dischinezie biliarã.poate face masaj folosind tinctura de traista . ajutã în anginã pectoralã. se recomandã în hipertensiune cât ºi în hipotensiune arterialã. CEAI DIN COJI DE MERE I Se pot folosi cojile de mere proaspete. timp de 4 sãptãmâni. astm bronºic (ca sedativ).5 minute în 250 mililitri de apã. hipertensiune arterialã.ciobanului (ca ºi vâscul) este o plantã care normalizeazã circulaþia sângelui). bronºitã cronicã.

Se bea o linguriþã (pentru copii) ºi o lingurã pentru adulþi.ciclului menstrual.calului. 232 . Ajutã în hidropizie (reþineri de lichid). 819. numai în bãile de ºezut.calului de câmp sau de pãdure. pregãtit pe cât posibil din plante proaspãt culese ºi administrat pe toatã perioada zilei. traheitã. 820. ulcer gastric. enterocolitã gastricã. rãni. inflamaþii. bronºitã. în nici un caz nedepãºind aceastã dozã). splinã. se strecoarã prin tifon. calculozã renalã ºi biliarã. 817. Coada . Se infuzeazã douã minute dupã care se strecoarã prin tifon. etc. stomatite. fiind unul din cele mai bune remedii în bronºitã cronicã ºi tuberculozã pulmonarã. balonare. timp de 5 minute. Se poate prepara sub formã de macerat la rece. curãþã întreg tractul gastrointestinal (inclusiv glandele anexe. Ajutã în anorexie. Femeile cu tendinþã de avort spontan beneficiazã de cura cu ceai de creþiºoarã. CEAI DE CREÞIºOARà O linguriþã (cu vârf) de plantã (bine mãrunþitã) se umecteazã cu o lingurã de apã rece (timp de 5 minute). Ajutã chiar în cazuri de cãdere a uterului ºi în hernii.DULCE O linguriþã rãdãcinã (fin mãrunþitã) se umecteazã cu o lingurã de apã rece (5 minute). constipaþie. manii. irascibilitate se beau ceaiuri de coada ºoricelului sau de urzici iar dimineaþa ºi seara câte o canã ceai de coada . încãlzindu-se pânã la 38 grade Celsius. Dupã extracþii dentare se clãteºte gura de mai multe ori. Ajutã în artrite.calului se umecteazã cu o lingurã de apã rece. Cu aceastã rãdãcinã se îndulcesc ceaiurile. dispepsie. vegetaþii adenoide. Copiii slabi se fortificã în scurt timp dacã în apa de baie se adaugã creþiºoarã (200 grame la 5 litri apã). nu produce fermentaþie în dispepsii. Ulterior se opãreºte cu 250 mililitri de apã fierbinte. înainte ºi dupã masã (în total 6 linguriþe pe zi. colici abdominale. Ajutã în cazurile de anemie. vezicã biliarã. Se infuzeazã douã minute dupã care se strecoarã prin tifon. 818. se utilizeazã coada . O linguriþã cu vârf de coada .calului mare (sau “de râu”) se uzeazã extern. ficat. gingivoragii. în cazuri de depresii. dupã care se opãreºte cu 250 mililitri de apã fierbinte. pag. faringitã. se opãreºte cu 250 mililitri de apã clocotitã. fistule. cazuri în care se utilizeazã 4 cãni de ceai.CALULUI Pentru uz intern. pancreas). nevrozã. dismenoree. Se beau 3 ceaiuri pe zi. CEAI DE OBLIGEANà O linguriþã rãdãcinã de obligeanã (fin mãrunþitã) se pune la macerat cu 250 mililitri de apã rece (12 ore). Se poate prepara prin macerare la rece. amigdalitã. CEAI DE COADA . CEAI DE LEMN .

diaree. CEAI DE BUSUIOC O linguriþã de plantã mãrunþitã se umecteazã cu o lingurã de apã rece (5 minute) dupã care se opãreºte cu 250 mililitri de apã fierbinte. gastrite ºi anorexii iar puþin mai concentrat în eliminarea viermilor intestinali (bãut dimineaþa pe stomacul gol). Ajutã în intercolite. Are acþiune antitoxicã ºi antisepticã asupra florei microbiene.4 nuci strivite (cu tot cu coajã) se pun la fiert 15 minute. Se bea cãlduþ. Se beau douã . În uz extern. în diaree. CEAI DE COADA . Prin acþiunea de precipitare a proteinelor este astringent. hemostatic ºi antiseptic.30 minute). dupã mesele principale. se strecoarã prin tifon ºi se beau douã cãni pe zi. 822. se strecoarã prin tifon ºi se îndulceºte cu miere (dupã gust). 233 . fiind admis lemnul dulce). 825. se bea neîndulcit (cu alte substanþe. Ajutã în cefalee (dureri de cap). cicatrizant ºi dezinfectant. Ajutã în rãguºealã. bronºitã acutã ºi cronicã.trei ceaiuri pe zi.ºORICELULUI O linguriþã ºi jumãtate plantã fin mãrunþitã se umecteazã cu o lingurã de apã rece (5 minute). Se lasã în repaus 10 minute ºi se strecoarã prin tifon. fracþionat. în decursul zilei. Se lasã în repaus 10 minute. 824. În colitele de fermentaþie. Ajutã în tuse.821. 823. este astringent. O infuzie mai concentratã se foloseºte pentru gargarã profundã. anorexie. balonãri. infecþii urinare. CEAI DIN COAJÃ DE STEJAR Douã linguriþe scoarþã (bine mãrunþite) se pun la fiert (clocote mici ) cu 250 mililitri de apã rece (timp de 25 . ulterior opãrindu-se cu 250 mililitri de apã fierbinte. CEAI DE CEAPÃ CU NUCI Douã cepe cu coajã (de mãrimea unui ou) împreunã cu 3 . pag. se filtreazã prin tifon. Se beau douã ceaiuri pe zi.5 minute. de mai multe ori pe zi (celor care-ºi pierd vocea ). Recomandãri: colici intestinale. Se lasã vasul acoperit (4 5 minute). Se preparã sub formã de macerat la rece. cu înghiþituri rare. colitã de fermentaþie. dupã care se opãreºte cu 250 mililitri de apã fierbinte. Se infuzeazã 5 minute ºi se strecoarã prin tifon. CEAI DE SÂNZIENE (DRÃGAICÃ) O linguriþã de plantã (fin mãrunþitã) se umecteazã cu o lingurã de apã rece (5 minute). Se lasã în repaus 4 . ulcer gastric.

Nu se recomandã mamelor care alãpteazã deoarece micºoreazã cantitatea de lapte. în decursul unei zile. inflamaþii gastrointestinale. Recomandãri: boli de ficat (mãreºte secreþia bilei). Pentru oprirea transpiraþiei. circulaþia defectuoasã a sângelui. diabet zaharat. vaginitã atroficã. ulterior se opãreºte cu 250 mililitri de apã fierbinte. 8 2 7 . Foarte eficient în bolile canceroase. stãrile de nervozitate.4 minute. se opãreºte cu 250 mililitri de apã fierbinte lãsând vasul acoperit timp de 5 minute. etc. amelioreazã menstruaþia neregulatã. C E A I D E S A LV I E Douã linguriþe plantã (fin mãrunþitã) se umecteazã cu o lingurã de apã rece (5 minute).826.4 ori pe zi. 234 . pag. se bea rece. filtrându-se prin tifon. varice. se acoperã ºi se lasã în repaus 3 . în mai multe reprize. CEAI DE TRIFOI ROºU O linguriþã ºi jumãtate de flori de trifoi roºu se umecteazã cu o lingurã de apã rece (5 minute). se administreazã de 3 . Se strecoarã prin tifon. bronºite cronice.

B. Siropuri terapeutice

828. SIROP CU SUC DE STRUGURI INGREDIENTE : un litru suc de struguri (proaspãt extras) roºu sau alb, 10 tulpini de pãtrunjel (cu tot cu frunze), douã linguri de oþet de vin (vezi 690), 300 grame de miere (de tei). MOD DE PREPARARE : Pãtrunjelul tãiat mãrunt se pune la fiert împreunã cu mustul (la foc domol, fãrã contact direct cu flacãra). Dupã 10 minute, se îndepãrteazã vasul de la sursa de foc, se adaugã oþetul ºi mierea, amestecând bine compoziþia. Se toarnã în sticluþe (de preferinþã, 300 mililitri). Se eticheteazã ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece. Se consumã în timp scurt. Recomandãri: cardeopatie ischemicã dureroasã, nevrozã cardiacã, în general, afecþiuni ale inimii. 829. SIROP DIN GHINÞURÃ (GENÞIANÃ) INGREDIENTE : 10 grame de ghinþurã (genþianã), 150 mililitri de apã fierbinte, 300 grame de miere. MOD DE PREPARARE : Rãdãcina de ghinþurã (fin mãrunþitã) se amestecã (într-o ceaºcã de porþelan) cu o lingurã de apã rece ºi se lasã la macerat timp de 5 minute; ulterior, se adaugã apa fierbinte, se amestecã bine, se acoperã ºi se lasã la macerat 6 ore, dupã care se adaugã mierea (compoziþia fiind încãlzitã din nou). Se strecoarã prin tifon pliat în patru, se depoziteazã în sticle de culoare închisã, acestea se închid ermetic, se eticheteazã ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece. Se administreazã de 3 ori pe zi, câte o linguriþã înaintea fiecãrei mese principale. Mãreºte pofta de mâncare ºi ajutã foarte mult digestia. 830. SIROP DIN HREAN INGREDIENTE : 200 grame de hrean, 250 grame de miere poliflorã, o lingurã de suc de cãtinã (vezi 738). MOD DE PREPARARE : Hreanul se spalã foarte bine cu ajutorul unei periuþe aspre, se rade fin pe rãzãtoare (recomandãm sticla), se amestecã cu miere ºi se þine deasupra unui vas cu apã fierbinte (60 minute). Ulterior se strecoarã prin tifon dublu, prin stoarcere manualã insistentã. Siropul obþinut se pune în sticle de culoare închisã, acestea se închid ermetic, se eticheteazã ºi se pãstreazã la rece. Se administreazã în doze de douã sau trei linguriþe zilnic (recomandãm consultaþia medicului naturist!); ajutã foarte mult în astm.

pag. 235

831. SIROP VERMIFUG INGREDIENTE : 500 grame de usturoi, un litru de apã fierbinte, 3 kilograme de miere naturalã (ultima recoltã). MOD DE PREPARARE : Usturoiul se mãrunþeºte fin (vas de lemn sau porþelan), se opãreºte cu un litru de apã fierbinte (aproximativ 75 grade Celsius), se amestecã de mai multe ori cu o lingurã de lemn, dupã care se acoperã vasul etanº ºi se lasã în repaus timp de 50 minute. Ulterior, se strecoarã prin tifon dublu, se adaugã miere lichidului obþinut, apoi se amestecã pânã la omogenizare totalã. Se consumã dimineaþa, pe stomacul gol (3 - 4 linguri), pânã la eliminarea tuturor paraziþilor. 832. SIROP DIN NAPI INGREDIENTE : 6 napi mari, 12 linguri de miere naturalã. MOD DE PREPARARE : Napii bine spãlaþi ºi curãþaþi sunt goliþi de miez (pe la unul din capete) lãsând pe margini un perete de 7 - 8 milimetri. Se aºeazã cu partea gãuritã în sus ºi în fiecare din ei se pun douã linguri miere lichidã. Se acoperã ºi se lasã la temperatura camerei 6 ore. În acest timp se formeazã un sirop care se administreazã de 3 ori pe zi. Este util în tratamentul afecþiunilor pulmonare, guturaiului, anghinei, etc. 8 3 3 . S I R O P P E N T R U F I CAT Se preparã ca la reþeta precedentã; napii se înlocuiesc cu ridichi roz. Ajutã în afecþiunile ficatului, luat de 3 ori pe zi (câte o lingurã). 834. SIROP DE RIDICHE NEAGRÃ INGREDIENTE : 3 ridichi negre, 400 grame de miere naturalã. Ridichile de mãrime mijlocie se spalã bine ºi se mãrunþesc fin (cu tot cu coajã); se pun în vas de ceramicã sau porþelan, se amestecã bine cu mierea lichidã, se acoperã ºi se lasã la macerat timp de 12 ore. Mierea va extrage sucul din ridiche. Se strecoarã prin tifon dublu, se pune în sticluþe de culoare închisã, acestea se închid ermetic, se eticheteazã ºi se pãstreazã la rece. Se administreazã 4 - 6 linguri pe zi. Vindecã cea mai rebelã tuse, amelioreazã bronºitele cronice, astmul, afecþiunile pulmonare ºi litiazele biliare. 8 3 5 . S I R O P D I N VA R Z Ã R O º I E INGREDIENTE : 500 mililitri de suc de varzã roºie, 3 grame de ºofran, 500 grame de miere naturalã, 25 mililitri de suc de cãtinã. MOD DE PREPARARE : Sucul (bine limpezit) se pune deasupra unei bãi de apã fierbinte, se adaugã infuzia de ºofran (3 grame la 100 mililitri de apã), mierea, sucul de cãtinã (vezi 738), amestecând pânã ce compoziþia devine omogenã. Nu trebuie sã se

pag. 236

încãlzeascã mai mult de 38 grade Celsius. Se administreazã câte o linguriþã (adaos în ceaºcã de ceai pectoral) de trei ori pe zi. Util contra guturaiurilor, catarului ºi laringitelor.

8 3 6 . S I R O P D E VA R Z Ã A L B Ã INGREDIENTE : 700 grame de varzã albã, un litru de apã, 350 grame de miere naturalã, 250 mililitri de suc de cãtinã (vezi 738). MOD DE PREPARARE : Varza tãiatã fideluþã se pune în apã fierbinte sã fiarbã rapid (fãrã contact direct cu flacãra); în 15 - 20 minute va fi gata. Se strecoarã prin tifon dublu, se lasã la rãcorit (pânã la 38 grade Celsius), adãugând sucul de cãtinã ºi miere, amestecând bine pentru omogenizare. Se toarnã în sticluþe închise ermetic, se eticheteazã ºi se pãstreazã la rece. Se iau 3 - 4 linguri pe zi; este de mare eficienþã în bolile pulmonare (întãritor). 837. SIROP DE PÃTLAGINÃ CU MIERE INGREDIENTE : 200 grame de frunze de pãtlaginã, 400 mililitri de apã, 250 grame de miere naturalã, o lingurã de suc de cãtinã (vezi 738). MOD DE PREPARARE : Frunzele de pãtlaginã fragedã tãiate fideluþã se pun la fiert într-un vas cu apã (fãrã contact direct cu flacãra), timp de 15 minute. Se lasã la rãcit (pânã la 38 grade Celsius), adãugând mierea, sucul de cãtinã, amestecând bine pânã la omogenizare. Se pãstreazã în recipiente închise ermetic. Indicaþii deosebite în tratamentul infecþiilor inflamatorii cronice ale cãilor respiratorii ºi diabetului zaharat. Copiilor li se va administra de la o linguriþa la 6 linguriþe pe zi, pe când persoanelor adulte de la 3 la 6 linguriþe zilnic (timp de 3 - 7 zile). Se pãstreazã la rece, nu mai mult de 4 zile, în cea de-a cincea zi, compoziþia rãmasã se aruncã deoarece devine toxicã, deci dãunãtoare organismului uman. 838. SIROP DE GUTUI INGREDIENTE : 500 grame de gutui, un litru de apã, 500 mililitri de infuzie de busuioc sau salvie, un kilogram de miere naturalã, o lingurã de suc de cãtinã (vezi 738). MOD DE PREPARARE : Gutuile se taie felioare subþiri sau se rad pe rãzãtoare; se pun la fiert în apã fierbinte, fãrã ca vasul sã fie acoperit. Când au scãzut la jumãtate, se completeazã pânã la un litru cu ceai de busuioc, salvie sau mentã. Se adaugã un kilogram de miere naturalã, cu care se amestecã bine. Se administreazã contra enteritelor, a digestiilor anevoioase ºi a tuberculozei pulmonare. 8 3 9 . S I R O P D E Þ I N TA U R Ã INGREDIENTE : 10 grame de plantã, 300 mililitri de apã, 300 grame de miere, o linguriþã suc de lãmâie sau suc de cãtinã (vezi 738). MOD DE PREPARARE : Planta (bine mãrunþitã) se umecteazã cu douã linguri apã rece (5 minute), se opãreºte cu 300 mililitri de apã fierbinte, se acoperã ºi se lasã în repaus

pag. 237

5 minute. Se strecoarã, amestecând bine cu miere. Din acest sirop se beau câte 3 pãhãrele pe zi (copii) înaintea meselor principale. Util în recãpãtarea apetitului alimentar.

840. SIROP DIN COJI DE CEAPÃ Se folosesc: o mânã coji de ceapã, un litru de apã, miere, douã linguri de suc de cãtinã (vezi 738) sau de lãmâie. Cojile de ceapã (clãtite de praf) se pun la fiert (clocote mici), timp de 25 - 30 minute. Se adaugã miere (dupã gust) ºi suc. Se administreazã 3 - 4 linguri pe zi. Ajutã în toate afecþiunile cãilor respiratorii. 841. SIROP DIN COJI DE CEAPÃ CU LÃMÂIE Se preparã ca la reþeta precedentã; se adaugã (la final) coaja rasã de la o lãmâie. Are acelaºi efect. 842. SIROP DE POJARNIÞÃ INGREDIENTE : 50 grame de pojarniþã (sunãtoare), un litru de ulei de porumb sau de soia, un kilogram de miere naturalã, un kilogram de lãmâi, un litru de apã. MOD DE PREPARARE : Pojarniþa (fin mãrunþitã) se umecteazã cu douã - trei linguri de apã rece (5 minute); ulterior, se opãreºte cu un litru de apã fierbinte. Se amestecã bine, se acoperã ºi se lasã în repaus 15 minute. Se strecoarã prin tifon; când s-a rãcorit la 38 de grade Celsius, se amestecã bine cu mierea, apoi cu uleiul ºi cu zeama de lãmâi (stoarse). Amestecul obþinut se depoziteazã în vase de sticlã, acestea se închid ermetic ºi se pãstreazã la loc rece ºi întunecos (macerarea dureazã 8 zile, având grijã ca vasul sã fie agitat zilnic). Se administreazã câte 100 mililitri dimineaþa, pe nemâncate; ulterior se stã culcat pe partea dreaptã timp de 30 minute. Înainte de a se folosi, sticla se agitã bine, pentru ca uleiul sã se amestece cu restul combinaþiei. 843. SIROP DE SILNIC INGREDIENTE : 100 grame de silnic, 300 mililitri de apã, 300 grame de miere naturalã, 25 mililitri de suc de cãtinã (vezi 738). MOD DE PREPARARE : Planta (bine mãrunþitã) se umecteazã cu 3 linguri apã rece (5 minute); ulterior, se adaugã 300 mililitri de apã fierbinte. Se amestecã bine ºi se lasã în repaus timp de 10 ore. Se strecoarã prin tifon, se încãlzeºte puþin (pe baie de apã fierbinte), adãugând mierea ºi sucul de cãtinã cu care se amestecã bine. Se toarnã în sticluþe de culoare închisã, acestea se închid ermetic, se eticheteazã ºi se pãstreazã la rece (frigider). Se administreazã 3 - 4 linguri pe zi în tratamentul astmului, bronºitei, guturaiului,

pag. 238

tulburãrilor hepatice ºi renale.

844. SIROP DE SPLINUÞà INGREDIENTE : 10 grame de plantã, un litru de apã, 1.5 kilograme de miere, 25 mililitri de suc de cãtinã (vezi 738) sau suc de lãmâie. MOD DE PREPARARE : Planta (bine mãrunþitã) se pune la fiert în clocote mici (timp de 15 minute), dupã care se lasã în repaus (vasul acoperit etanº) timp de 10 ore. Se strecoarã prin tifon ºi se amestecã bine cu mierea, sucul de cãtinã sau de lãmâie. Se pãstreazã în sticle bine închise la loc întunecos ºi rece. Recomandãri: tratamentul litiazei urinare, pielonefritei, nefritei cronice, colibacilozei urinare, albuminuriei, cistitei, enteritei, diareei sugarilor din timpul erupþiei dentare. 845. SIROP DIN COAJà DE FRASIN INGREDIENTE : 50 grame de coajã de frasin, un litru de apã, un kilogram de miere, 250 mililitri de suc de cãtinã (vezi 738). MOD DE PREPARARE : Coaja (bine mãrunþitã) se pune la fiert (clocote mici) timp de 4 minute dupã care se lasã în repaus 10 minute; se strecoarã prin tifon ºi se amestecã bine cu mierea ºi cu sucul de cãtinã sau de lãmâie. Se pãstreazã în sticle de culoare închisã, bine acoperite ºi þinute la rãcoare. Se administreazã câte 3 ceºcuþe pe zi. Foarte eficient în tratamentul gutei, reumatismului, diareei. 846. SIROP DIN FLORI DE PÃPÃDIE INGREDIENTE : 500 grame de flori de pãpãdie, 2.5 kilograme de miere naturalã, 250 mililitri de suc de cãtinã (vezi 738). MOD DE PREPARARE : Florile de pãpãdie (recoltate pe timp însorit) se pun la borcan împreunã cu miere ºi cu sucul de cãtinã; se leagã strâns la gurã, se înfãºoarã în hârtie de culoare închisã, agitând vasul zilnic, seara ºi dimineaþa, timp de 5 sãptãmâni; se strecoarã prin tifon. Se administreazã cu succes în cazul bolilor de stomac. 847. SIROP DE CEAPà ROºIE INGREDIENTE : 600 mililitri de suc de ceapã roºie, 30 grame de miere naturalã, 25 mililitri de suc de lãmâie. MOD DE PREPARARE : Se amestecã bine sucul de ceapã cu mierea ºi cu sucul de lãmâie. Se pune în sticle ºi se pãstreazã la rece, în cantitãþi nu mai mari decât necesarul pentru douã - trei zile.. Se administreazã (de 3 ori pe zi) câte 50 mililitri timp de 30 zile, cu pauzã de o lunã. Ajutã la dispariþia varicelor; recomandãm douã cure de asemenea suc pe an, primãvara ºi toamna. Nu se pãstreazã la frigider, fiindcã devine toxic. Este contraindicat în gastrite, ulcere stomacale ºi duodenale.

pag. 239

848. SIROP Se preparã ca la reþeta praz proaspãt extras. Bun vermifug, emolient, Se administreazã câte 50

DE PRAZ precedentã; sucul de ceapã roºie se înlocuieº1te cu suc de
expectorant, diuretic. mililitri, de 3 ori pe zi.

849. SIROP DIN CEAPÃ ºI USTUROI INGREDIENTE : 10 cepe mijlocii, o cãpãþânã mare de usturoi, un litru de lapte, 250 grame de miere naturalã. MOD DE PREPARARE : Ceapa ºi usturoiul fin mãrunþite se pun la fiert cu laptele (timp de 5 minute) în clocote mici. Se strecoarã prin tifon, ulterior se rãcoreºte ºi se amestecã cu mierea. Se administreazã câte o lingurã la douã ore, în decursul unei zile. Ajutã la tratamentul virozelor respiratorii, tusei, convalescenþei. 850. SIROP DE ISOP INGREDIENTE : 100 grame de isop, un litru de apã, 1.4 kilograme de miere, 25 mililitri de suc de cãtinã (vezi 738). MOD DE PREPARARE : Peste planta fin mãrunþitã se pun 3 linguri de apã rece, amestecând timp de 5 minute. Se toarnã un litru de apã fierbinte, se amestecã, se acoperã ºi se lasã la macerat o orã. Se strecoarã prin tifon, se pune vasul pe baie de apã fierbinte adãugând sucul de cãtinã ºi mierea, cu care se amestecã foarte bine. Ulterior, se toarnã în sticle de culoare închisã care se închid ermetic, se eticheteazã ºi se pãstreazã la rece. Se administreazã câte 4 - 6 linguri pe zi, în tratamentul afecþiunilor respiratorii. 851. SIROP DE LÃMÂIE CU GLICERINÃ INGREDIENTE : o lãmâie, douã linguri de glicerinã, miere. MOD DE PREPARARE : Lãmâia se pune la fiert cu apã (foc domol) timp de 10 minute. Se taie uºor în douã, se stoarce într-un pahar; în sucul obþinut se adaugã douã linguri glicerinã; se agitã bine amestecul dupã care se umple paharul cu miere. Sucul de lãmâie poate fi înlocuit cu suc de cãtinã (vezi 738). Se iau din acest amestec 6 linguriþe pe zi; ajutã în tratamentul tusei rebele, scãzând cantitatea pe mãsurã ce tusea cedeazã. Este eficient la toate vârstele. 852. SIROP DIN PIN INGREDIENTE : o mânã de rãmurele cu muguri ºi ace de pin, 2 litri de apã, miere naturalã. MOD DE PREPARARE : Rãmurele se taie mãrunt, se pun la fiert (în vas emailat); când compoziþia a scãzut la jumãtate se opreºte focul ºi se lasã în repaus 20 minute. Se

pag. 240

strecoarã prin tifon dublu ºi se amestecã cu miere naturalã (dupã gust). Se administreazã câte 6 linguriþe pe zi în tratamentul bronºitelor.

853. SIROP DIN CEAPÃ ALBÃ INGREDIENTE : 100 grame de ceapã albã, 250 mililitri de apã, 25 mililitri de suc de cãtinã, 50 grame de miere naturalã. MOD DE PREPARARE : Ceapa fin mãrunþitã se fierbe la foc domol timp de 15 minute. Când se rãcoreºte puþin se adaugã mierea ºi sucul de cãtinã. Se preparã numai pentru o zi ºi se pãstreazã la rece. Se administreazã câte o lingurã din douã în douã ore. Ajutã în tratamentul bronºitelor cronice, apelând la acest sirop pânã la vindecarea totalã. 854. SIROP DIN FRUCTE DE DRACILÃ INGREDIENTE : 150 grame de fructe bine coapte, 150 mililitri de apã, 150 grame de miere naturalã, 250 mililitri de suc de cãtinã (vezi 738). MOD DE PREPARARE : Fructele bine mãrunþite se amestecã cu apa, se acoperã, lãsând vasul în repaus douã ore. Se strecoarã prin tifon ºi se amestecã cu mierea. Ajutã mult în bolile ficatului. Atenþie ! Se consumã în aceeaºi zi în care a fost preparat, împãrþit în 3 pãrþi egale. 855. SIROP DE SCORUºE INGREDIENTE : 200 grame de scoruºe, 200 mililitri de apã, 50 grame de miere naturalã, o lingurã de suc de cãtinã (vezi 738). MOD DE PREPARARE : Scoruºele bine coapte se piseazã bine, se amestecã cu apa ºi se lasã o orã în repaus. Se strecoarã prin tifon, se amestecã cu miere ºi sucul, pânã la omogenizare. Se împarte în trei ºi se consumã numai în ziua în care a fost preparat. Ajutã în diabet, fiind totodatã ºi un foarte bun diuretic. 856. SIROP DIN RÃDÃCINÃ DE NALBÃ MARE INGREDIENTE : 15 grame de nalbã mare bine mãrunþitã, 15 mililitri de rachiu de secarã (50 grade), 300 mililitri de apã, 350 grame de miere naturalã, o lingurã de suc de lãmâie. MOD DE PREPARARE : Rãdãcina de nalbã se pune în vas de sticlã, deasupra se toarnã alcoolul ºi apa, se acoperã etanº ºi se lasã la macerat timp de o orã. Se strecoarã, se amestecã cu mierea ºi sucul. Se amestecã în ceai cãlduþ sau lapte nefiert, administrându-se o cantitate de 3 linguriþe, la trei ore, pe toatã durata unei zile. Util în tratamentul afecþiunilor intestinale, catar, inflamaþii la nivelul cavitãþii bucale. Se pãstreazã la rece ºi se consumã în timp scurt.

pag. 241

857. SIROP DIN FLORI DE LEVÃNÞICÃ INGREDIENTE : 100 mililitri de suc din flori de levãnþicã, 140 grame de miere, 25 mililitri de suc de lãmâie. MOD DE PREPARARE : Florile de levãnþicã proaspãt recoltate se spalã ºi se îmbibã cu puþinã apã, apoi se dau la mixer. Sucul obþinut se amestecã bine cu mierea ºi cu sucul de lãmâie. Se administreazã 3 linguriþã pe zi; este util în tratamentul migrenelor, durerilor reumatice ºi hepatice. 858. SIROP DIN FRUCTE DE CUIºOR INGREDIENTE : 500 grame de cuiºoare, 150 mililitri de apã, o lingurã de suc de cãtinã (vezi 738), 700 grame de miere naturalã. MOD DE PREPARARE : Cuiºoarele bine coapte se strivesc în mojar, se amestecã cu apa, se trec prin ciur emailat, se amestecã din nou bine cu mierea. Se toarnã în sticluþe de culoare închisã, se astupã ermetic ºi se pãstreazã la rece. Este foarte bogat în enzime, vitamine, minerale, etc. Se consumã în timp scurt, câte 50 mililitri, de 3 ori pe zi. Dã rezultate bune în tratamentul anemiilor. 859. SIROP DIN MÃSLINE INGREDIENTE : 500 grame de mãsline proaspete, 150 mililitri de apã, o lingurã de suc de lãmâie. MOD DE PREPARARE : Mãslinele proaspete (pe cât posibil) se preparã ca la reþeta precedentã. 860. SIROP DIN “16” PLANTE Pentru acest sirop se utilizeazã plantele “tincturii miracol I (vezi 705)”; dupã ce a fost extrasã tinctura din plante, peste ele se toarnã apã caldã (cât cuprinde). Se acoperã ermetic ºi se lasã la cald vasul, timp de 24 ore, agitând compoziþia de 10 - 12 ori. Se extrage lichidul pe care îl vom recunoaºte dupã aroma lui foarte plãcutã. Se adaugã miere (750 grame la un litru lichid), se amestecã bine ºi se toarnã în sticle de culoare închisã care se vor închide ermetic ºi s vor pãstra la rece. Se consumã în timp scurt. Puternic vitaminizant, ajutând la fortificarea organismului, în convalescenþã, debilitate ºi bãtrâneþe. Se iau câte 50 mililitri, de 3 ori pe zi, înaintea meselor principale. 861. SIROP DIN COACÃZE NEGRE

pag. 242

( C U Z A H Ã R I N V E R T I T, V E Z I 8 6 2 ) INGREDIENTE : 5 kilograme fructe, 4 kilograme zahãr, 1.8 litri apã, 4 linguriþe rase de acid citric sau acid tartric (sare de lãmâie). MOD DE PREPARARE : Fructele bine coapte se zdrobesc (manual sau mecanic); sucul obþinut se amestecã cu zahãrul invertit, se lasã la rece 24 ore, se toarnã în sticle de culoare închisã; deasupra se adaugã puþin alcool, sticlele se închid ermetic ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece. Datoritã conþinutului de sãruri de fier, mangan, cupru, este un excelent tonic în stãrile de convalescenþã ºi debilitate dar ºi în anemii, sporind în timp relativ scurt globulele roºii din sânge. 862. ZAHÃRUL INVERTIT Cel mai bun înlocuitor al zahãrului alb, produs cancerigen care trebuie sã disparã din alimentaþie, este mierea naturalã de albine. Un al doilea înlocuitor al zahãrului alb este zahãrul invertit. INGREDIENTE : un kilogram de zahãr alb, 450 mililitri de apã, o linguriþã de acid citric sau tartric. MOD DE PREPARARE : Toate aceste produse se fierb în clocote mici, timp de 10 minute. Cu o lingurã nouã de lemn se colecteazã în permanenþã spuma (care se ridicã mereu deasupra). În felul acesta se obþine un amestec de douã monozaharide (glucozã ºi fructozã), cu o putere de îndulcire dublã, comparativ cu zahãrul alb. Prin faptul cã zahãrul invertit conþine acid citric previne anumite maladii. Acidul citric sporeºte asimilarea calciului în intestin; contribuie mult la vindecarea ºi combaterea rahitismului, previne formarea calculilor renali, dizolvã uraþii ºi are proprietãþi antiinfecþioase. Nu contribuie la dezvoltarea tumorilor canceroase.

pag. 243

C. Sucuri terapeutice
863. SUC DIN RIDICHE NEAGRÃ Ridichea conþine rafanol (esenþã sulfuratã), potasiu, iod, magneziu, sulf, enzime, vitaminele A, B, C, P. Este indicatã în litiaza biliarã, dischinezii, colicistite cronice, afecþiuni pulmonare, bronºite cronice, astm bronºic, reumatism degenerativ, gutã, alergii. Se administreazã 4 - 6 linguri pe zi. Sucul se obþine cu ajutorul mixerului electric; se poate combina cu suc de morcovi, pãstârnac sau pãtrunjel. Ajutã în toate afecþiunile hepatobiliare, foarte bun drenor. 8 6 4 . S U C C O M B I N AT INGREDIENTE : 200 grame de morcovi, 50 grame de pãstârnac, 50 grame de pãtrunjel, 60 grame de cartofi, 60 grame de ridichi negre, 15 grame de miere. MOD DE PREPARARE : Produsele se storc la mixer; se adaugã mierea. Se bea proaspãt extras, pe parcursul a douã ore (dimineaþa pe stomacul gol), încet, bine salivat. Cura dureazã 21 zile. Puternic vitaminizant; ajutã în convalescenþã, slãbiciune, anemie, debilitate (copii).

“ Varza ar putea fi în terapeuticã ceea ce este pâinea în alimentaþie...” J.Valnet “ ...deºi s-au descris numeroºi componenþi ai verzei, aceºtia nu pot explica în întregime proprietãþile sale terapeutice.”

8 6 5 . S U C D E VA R Z à Varza conþine protide, lipide, glucide, minerale, fosfor, calciu, fier, enzime, vitamine hidrosolubile, hiposolubile, provitamina A, U, vitaminele (A, C, B1, B2, PP). Dupã noi autori, varza conþine vitamina D (ca toate vegetalele crescute în luminã), mult sulf, arsenic, cupru, iod, calciu, fosfor; aceste minerale ºi vitamina D explicã ºi argumenteazã calitãþile aperitive remineralizante ºi reconstituente. Sucul de varzã conþine feculã verde, albuminã vegetalã, rãºinã, extract gomos, extract solubil în apã ºi alcool, sulfat ºi nitrat de potasiu, oxizi de fier, esenþã sulfuroasã. Indicaþii terapeutice: Se administreazã unul sau douã pahare pe zi în anemie, ascitã, demineralizare,

pag. 244

îmbãtrânirea. litiazã. insuficienþe hepatobiliare. brom. îmbãtrânire. Este întrebuinþat în toate reþetele de sucuri (combinaþii diverse).litiazã urinarã. C. energetic(ã). enzime. In afonie se face gargarã cu infuzie. rãcoritor(are). nervozitate. Contraindicat diabeticilor. trei linguri) ajutã în digestiile anevoioase. rubixantina. diatezã uricã. eczeme. enterocolite (cronice sau acute). acnee. SUC DE GÃLBENELE Gãlbenelele conþin saponozide triterpenice. B. 868. fier. hipertensiune. scorbut. anemie. acizi aminaþi (betainã.mierea amestecatã cu varzã crudã (tãiatã fideluþã) vindecã ciroza. dextrozã. glicozizi flavonici. SUC DE SFECLÃ ROºIE Conþinut: hidraþi de carbon (zaharuri în cantitate mare). litiazã. Douã pahare pe zi în artritism.afecþiunile renale. daucarinã (element puternic dilatator la nivelul vaselor coronare). cupru. ridurile. substanþe amare. diabet. Indicaþii: astenii. ictere. fosfor. leucoree. gutã. calciu. derivaþi ai cvercetolului. levulozã. xantofila. C. glutaminã). vitaminele A. 867. In perioada repausului alimentar se poate consuma un litru pe zi. dismenoree. mucilagii. litiazã ºi diatezã uricã. tuberculozã. metroragii. în perioada sau dupã repausul alimentar. rubidiu ºi cesiu (rare) . degerãturi. În ulcer gastric . oligoelemente magneziu. Proprietãþi: nutritiv(ã). ulei volatil. SUC DE MORCOVI Conþinut: (pro)vitamina A. stãri depresive. pag. sulf. Varza crudã (douã. sucul se ia progresiv (de la 50 la 300 mililitri pe zi). PP. ulcer gastric ºi duodenal. tuberculozã. paraziþi intestinali (tenie). alfa ºi beta caroten. bronºitã cronicã. zinc. arsenic. sodiu. mangan. fier. hemoroizi. 866. Uz extern: plãgi greu vindecabile. vitamina C. previne bolile infecþioase ºi degenerative. B2. Se obþine din flori ºi frunze fragede culese pe timp însorit. carotenoide (licopina. rutinozizi. hemoragii gastrointestinale. dermatozele. Suc (150 mililitri) combinat cu 250 mililitri de suc de morcovi ºi 200 mililitri de suc de castraveþi . B1. ulcer gastroduodenal. colibacilozã. luterina. neolicopina A. potasiu (conþinut mai mare decât drojdia de bare). caroten. etc. magneziu. “Tricomonas vaginalis” (infuzie). asparaginã. rahitism. în caz de hipertensiune. Indicaþii: dischinezii biliare. pectinã. digerabil(ã). oligurie. Indicaþii: demineralizare. anemii. Proaspãt extras. ten uscat. gripã. etc). astm. antianemic(ã). reumatism. hipotensor(oare). sãruri minerale potasiu. afecþiuni renale. mineralizant(ã). 245 . arsuri. brom. asparaginã. gumirezine. flavonoizi. nevrite. constipaþie. în combinaþie cu suc de morcovi. viroze. fosfor. intercolite. Douã sau trei pahare pe zi (între mese) în ulcerul gastric.

remineralizant. Cura dureazã 21 zile (500 . În amestec (câte 200 mililitri de suc de castraveþi. astringent. plãgi supurate. enzime. B2. i se mai spune ºi trifoi acru. bronºitã. C. Se ia în cantitate de 300 . înaltã de 10 . sucul se aplicã pe plãgi. calculozã renalã. hemoragii. nuanþã verde deschis ºi flori mici alb . reumatism. depurativ în gutã. diuretic. în ureche. uºor hipotonic în iritaþii intestinale ºi colici abdominali.ºoricelului.16 cm. Uz extern: se fricþioneazã coloana vertebralã. Creºte în stare sãlbaticã. fosfor. Sucul se obþine din frunzele proaspãt recoltate date la extractor. 10 grame de miere naturalã). fosfor. etc. 8 7 2 . celulozã. potasiu. C). vulnerar. Se ia cu multã prudenþã (douã . Florile au culoare rozie. având gustul acriºor. mangan. Sucul este rãcoritor în stãrile subfebrile. Proaspãt. iod. este o plantã micã cu tulpina târâtoare. fier. SUC DE URECHELNIÞÃ Urechelniþa este o plantã perenã. arsuri. Fructul este sub formã de capsulã. enzime. pe stânci calcaroase. sunt dispuse cvasiuniform la vârful tulpinei.500 mililitri pe zi pentru toate afecþiunile notate mai sus. cupru. Se scoate ºi se preseazã (manual sau mecanic).600 mililitri pe zi) pe fondul alimentaþiei naturale (nu recomandãm consumul proteinelor de origine animalã). e cel mai puternic dizolvant al calculilor urinari. ridiche neagrã. 870. metilmercaptan. vitaminele A. Indicaþii: litiazã urinarã. morcovii sunt ºi buni “curãþitori” ai mucoasei intestinale. vitaminele (A1.Prin pectina pe care o conþin. brom. Se foloseºte planta întreagã. B. fluor. având frunzele foarte frumoase. Perioada de recoltare este din iunie pânã în august. Recomandãri: otalgii. fier. Proprietãþi: depurativ. calciu. având tulpina ramificatã spre vârf iar la bazã având o rozetã de frunze cãrnoase. protide. SUC DE CASTRAVEÞI Castraveþii conþin multã apã (95%).trei picãturi). 871. artritism. Zona Zoster. Indicaþii: antialgic. fãrã rãdãcinã. cãrnoasã. gutã. adãugat în ceai de coada . Ajutã în boala Parkinson. pline de sevã. sãruri (de calciu. potasiu). morcovi. dureri de ochi. astenie fizicã ºi pag. calmant ºi hipoglicemiant. 246 . diuretic (dizolvant al acidului uric ºi uraþilor) în afecþiunile renale. lipide. Se pune frunza proaspãtã într-o canã cu apã (fierbinte) ºi se lasã câteva secunde.rozii. 869. SUC DIN MÃCRIº DE PÃDURE Mãcriºul de pãdure creºte pe o suprafaþã mare în pãduri. S U C D E S PA R A N G H E L Conþinut: glucide. Frunzele sunt trifoliate. Conþine acid malic ºi alcaloizi. zone arse. asparaginã. B1.

SUC DE CRESON Se foloseºte cresonul care creºte pe marginea pâraielor line. calciu. hidropizie diabet. extract amar. palpitaþii. limfatism. Amestecat cu pâine neagrã. arteriosclerozã. Se administreazã doar proaspãt. Ajutã în afecþiunile urinare. fosfor. esenþã sulfo-azotatã ºi mucilagii. vitaminele A. Se administreazã câte un pahar. SUC DE PRAZ Conþinut: vitaminele B ºi C. albumine. se beau 3 pahare de suc pe zi. anemie. cancer. anemie. rezultã o pastã care se va aplica pe abcese ºi furuncule. magneziu. 875. intoxicaþii alimentare. arteriosclerozã. astenie. iod. reumatism. eczeme. 874. de asemenea. bronºitã. gutã. anemie. surmenaj. mangan. arsenic. râie. caroten. enzime. substanþe de naturã flavonoidicã. un pahar este indicat dimineaþa pe nemâncate pentru pag. B ºi C. înaintea fiecãrei mese principale.intelectualã. insuficienþã renalã. Se storc 200 grame fructe (manual sau mecanic). reumatism. Se preparã în cantitãþi mici. apã. sodiu. În cura de dezintoxicare sau de înfrumuseþare se iau 150 mililitri pe zi (amestecat cu apã sau supã de legume rece). B. SUC DE PRUNE Bogat în vitamina A. afecþiuni urinare. PP. insuficienþã hepaticã ºi renalã. Cura are 21 de zile. celulozã. vâscozitate sangvinã. fier. mangan. tonic al sistemului nervos. azotemie. convalescenþã. Indicaþii: diuretic. antiseptic. litiaze biliare. Indicaþii: astringent. enzime. scorbut. Indicaþii: inapetenþã. cupru. zinc. anemie. gutã. celulozã. sulf. magneziu. C. înaintea (30 minute) celor 3 mese. grãbind colectarea puroiului. zahãr. potasiu. potasiu. Conþinut: fier. dermatoze ºi diabet. de 3 ori pe zi. 247 . acizi. dispepsii. Trebuie folosit numai în stare proaspãtã. fosfor. calciu. se recolteazã în perioada iernilor blânde ºi primãvara de timpuriu. tuberculozã. pecingine. hepatism. se îndulcesc cu o linguriþã de zahãr invertit (vezi 862) ºi se consumã imediat. E. vitamina C. paraziþi intestinali. ulei sulfoazotat. SUC DE ZMEURÃ Conþinut: tanin. obezitate. sodiu. 876. constipaþie. se poate adãuga în numeroase preparate (vezi “bucãtãria fãrã foc”). ajutã digestia ºi eliminã acidul uric. afecþiuni hepatice. 873. temperament bilios. artritã. micºoreazã aciditatea gastricã. mangan. se adaugã în salate. diverse afecþiuni ale aparatului digestiv. afecþiuni pulmonare. laxativ. hidraþi de carbon. dezinfectant. fier. calciu. siliciu. fosfor. Indicaþii: astenie. demineralizare.

tuse convulsivã. Nu trebuie recoltatã planta care creºte în zonele pãºunate de oi. Se îndulceºte puþin cu miere naturalã ºi se bea cãlduþ (douã cãni pe zi). diabet. asociate cu flori de nalbã. fitosteroli. rezine. ulei volatil. vâscotoxina. beta ºi alva iscol). saponozide. acid viscic (acþiune antitumoralã). renale. contactul acestora poate infecta planta cu un parazit hepatic (duva ficatului). Sucul se obþine din frunze ºi rãmurele îmbibate cu puþinã apã (la mixer). rãceli. Se folosesc douã linguriþe de flori la o canã apã. 880. Indicaþii: dischinezii biliare (însoþite de tulburãri dispeptice). zaharuri. boli renovezicale. verbasoside (prin hidrolizã dau acid cafeic. zaharozã. se administreazã (douã . sãruri minerale. hiperindã. SUC DIN FRUCTE DE SOC Conþinut: rutozidã. zaharuri. inozitol. otite. csantofile. vitaminele C ºi E. triterpenice (betamairinã ºi derivaþi ai acidului oleanoic. aminoacizi liberi. glucozã ºi ranozã). Florile se preparã prin binecunosutul procedeu de infuzare. isterie. tanin. SUC DE PODBAL Conþinut: mucilagii. arnidiol ºi faradiol. vitamina C. Proprietãþi: antispastic bronºic ºi antiseptic. ancubozid. recomandãrile sunt diverse: gripe. 879. izobutil ºi izoamil-amine. SUC DE VÂSC Conþinut: saponozide. otalgii (adãugând în ureche câteva picãturi). carotenoizi. sãruri minerale bogate în nitrat de potasiu ºi compuºi ai zincului. rutosid.eliminarea viermilor intestinali. afecþiuni cardiace. sughiþuri persistente. filosterine. amine (colina ºi aceticolina). mucilagii. tanin. insulinã. Proprietãþi: declorurant ºi hipotensiv (stãri de arteriosclerozã ºi hipertensiune). substanþe glicozidice. epilepsii. betaglicozizi ai acizilor cafeic ºi ferulic. 878. bronºite ºi alte afecþiuni respiratorii. 877. reumatism. ulei volatil. substanþe grase. frunze de podbal ºi pãtlaginã uºureazã expectoraþia ºi calmeazã tusea. pentru retenþia de urinã se ia jumãtate de pahar de suc amestecat cu ulei de migdale dulci (sau mãsline) în pãrþi egale. SUC DIN LUMÂNÃRICà Florile de lumânãricã conþin: mucilagii. pag. ulei volatil. Sub formã de infuzie ajutã în tratarea inflamaþiilor acute ºi cronice ale bronhiilor. sambunigrozidã. Din frunzele proaspete îmbibate cu puþin apã se extrage suc (la mixer). 248 . antispasmodic (astm). etil-amine. substanþe amare.trei linguriþe pe zi) adãugat în ceai sau supã caldã de zarzavat. cvercitina. tei. betafeniletilamina. alcool. Sucul (preparat din 20 grame fructe) strecurat prin tifon se amestecã cu o lingurã miere naturalã. mucilagii. se ia dimineaþa pe stomacul gol contra constipaþiei.

Sucul din rãdãcinã de lumânãricã se obþine prin mãrunþirea acesteia la mixer. În curând. Este util în tratarea intoxicaþiilor alimentare (ciuperci otrãvitoare). Editura SOLTERIS vã va pune la dispoziþie lucrarea CELE ªAPTE TREPTE ALE UNEI CÃDERI prin Ion Cristian pag. 249 .

VIN DE CEAPà II INGREDIENTE : 200 grame de ceapã albã. lichior. se pãstreazã în sticle de culoare închisã. dimineaþa ºi seara. Se înfãºoarã sticla în hârtie de culoare închisã ºi se lasã la temperatura camerei. având grijã sã fie bine agitatã. 882. 100 grame de miere naturalã (de mai). timp de 48 ore. ceapa trebuie sã fie tãiatã cât se poate de mãrunt. Vinuri terapeutice Vinurile medicinale se obþin prin macerarea plantelor bine mãrunþite. Atât vinurile cât ºi lichiorurile sunt interzise copiilor ºi mamelor (sarcinã ºi alãptare). Se filtreazã. Se adaugã miere (dupã gust). influenþând contracþia vezicii ºi deblocarea rinichilor. 100 grame de miere naturalã (albã). Se iau douã . se strecoarã compusul prin tifon ºi se stoarce bine. 883. 881.D. se amestecã bine. VIN DE CEAPà III pag. zilnic.patru linguri pe zi în combaterea litiazei biliare. la macerat. dupã care se filtreazã prin pânzã deasã sau prin hârtie de filtru. 250 .5 linguri (pe nemâncate) bine salivate. Sticla se înfãºoarã în hârtie albastrã ºi se lasã la macerat 15 zile. Macerarea se face la temperatura camerei. Acest vin ajutã uneori mai mult decât cele mai energice medicamente de sintezã. VIN DE CEAPà I INGREDIENTE : 300 grame de ceapã albã. Bun diuretic. folosind circa 40 grame de “drog” la un litru de vin natural de calitate superioarã. administrându-se în fiecare dimineaþã câte 4 . În cea de-a ºaisprezecea zi se filtreazã. 600 mililitri de vin alb (calitate superioarã). 700 mililitri de vin alb superior. o rãmuricã de busuioc. Dupã un numãr de zile (dupã caz). MOD DE PREPARARE : Ceapa tãiatã fin se amestecã cu mierea ºi cu vinul. Se lasã la rece 24 ore. MOD DE PREPARARE : Toate produsele de mai sus se pun într-o sticlã cu gâtul larg. Se consumã dupã sfatul terapeutului. Sticla cu compusul prezentat se agitã zilnic dimineaþa ºi seara. numai de cãtre persoanele mature.

de douã ori. MOD DE PREPARARE : Hreanul se pune în sticlã cu gâtul lung. administrându-se câte 150 mililitri pe zi (împãrþit în 3) în tratarea artrozei ºi spondilozei deformante.8 zile. agitându-se zilnic. Se agitã zilnic dimineaþa ºi seara. În cea de-a unsprezecea zi se filtreazã. VIN CU PRAZ INGREDIENTE : 30 grame de rãdãcini (mustãþi) de praz. MOD DE PREPARARE : Mustãþile de praz se taie cât se poate de mãrunt. MOD DE PREPARARE : Vâscul fin mãrunþit se pune în sticlã cu gât larg. se filtreazã. Se înfãºoarã în hârtie de culoare închisã ºi se lasã la macerat. Se înfãºoarã în hârtie de culoare închisã ºi se lasã la macerat timp de 12 zile. VIN CU URZICà INGREDIENTE : 150 . pe stomacul gol în tratamentul de azotemie. un litru de vin alb. timp de 8 zile. 887. se adaugã cresonul ºi trifoiul tãiat mãrunt. Deasupra se toarnã vinul ºi se lasã la macerat la temperatura camerei 7 . un litru de vin alb. apoi muºtarul ºi alcoolatul. deasupra se adaugã mierea lichidã ºi vinul (cât este necesar). ulterior completând cu vin. vin alb. Se iau câte 3 linguri pe zi. timp de 10 zile. VIN CU VÂSC INGREDIENTE : 350 grame de vâsc ºi un litru de vin superior. VIN CU GHINÞURà (GENÞIANÃ) pag. un litru de vin roºu (superior). 888. Se filtreazã. 886. Se lasã la macerat 8 zile dupã care se filtreazã. Este utilizat ca fitogeriatric ºi tonic general. se toarnã vinul ºi se astupã sticla bine. o lingurã înaintea (30 minute) fiecãrei mese. VIN DE HREAN (ANTISCORBUTIC) INGREDIENTE : 30 grame de rãdãcinã proaspãtã de hrean. 885. Se agitã. 15 grame de frunze fragede de trifoi (proaspete). zilnic.INGREDIENTE : 150 grame de ceapã. Se administreazã câte un pahar în fiecare dimineaþã. se pun la macerat cu vinul. Se filtreazã.200 grame de vârfuri de urzici (cu seminþe). se pun în sticlã. 884. 4 linguri de miere naturalã. MOD DE PREPARARE : Urzicile se toacã mãrunt. 7 grame pulbere de muºtar. MOD DE PREPARARE : Ceapa datã pe rãzãtoare de sticlã sau mãrunþitã fin se pune în sticlã (cu gura largã). la temperatura camerei. 16 grame de alcoolat de “lingurea” compus. 30 grame de frunze de creson. 251 .

Se administreazã pentru stimularea poftei de mâncare câte douã linguri înaintea celor 3 mese principale. se toarnã vinul ºi se lasã la macerat timp de 8 zile (temperatura camerei). Nu se consumã dupã ora 14 deoarece este mai excitant decât cafeaua naturalã. Se adaugã vinul ºi se lasã la macerat 12 . Se administreazã dimineaþa ºi la prânz. un litru de vin bun. VIN CU ROZMARIN INGREDIENTE : 150 grame de rozmarin proaspãt recoltat. 252 . luat dupã masã ajutã digestia.INGREDIENTE : 30 grame de rãdãcinã de ghinþurã (genþianã). Este un puternic vitaminizant. un litru de vin negru ºi miere naturalã. 200 grame de mãceºe. câte 50 mililitri. Se filtreazã ºi se pãstreazã la rece. 889. MOD DE PREPARARE : Planta fin mãrunþitã se pune în sticlã. 150 mililitri de drojdie de vin. acestea se închid bine. 250 grame de miere naturalã. Se administreazã 50 mililitri înaintea (30 minute) fiecãrei mese pentru deschiderea apetitului alimentar. Se þine la temperatura camerei (18 . se pun în borcan de sticlã. 250 grame de miere naturalã. 892. 8 9 0 . se eticheteazã ºi se pãstreazã la rece. se pune în pag. se toarnã apa în care s-a dizolvat complet mierea ºi se adaugã drojdia de vin. Luat înainte de masã mãreºte apetitul alimentar. se toarnã vinul ºi se lasã timp de 8 zile la macerat.14 zile. MOD DE PREPARARE : Rãdãcina fin mãrunþitã se pune în sticlã. V I N C U Þ I N TA U R Ã INGREDIENTE : 60 grame de plantã. cu 30 minute înainte de masã. MOD DE PREPARARE : Fructele se zdrobesc în mojar. VIN CU CÃTINÃ ALBÃ DE RÂU ºI MÃCEºE INGREDIENTE : un kilogram de fructe de cãtinã. se toarnã în sticle. MOD DE PREPARARE : Rozmarinul spãlat de praf se mãrunþeºte fin. înaintea celor 3 mese. se filtreazã prin hârtie de filtru sau pânzã deasã. 891. VIN CU OBLIGEANÃ INGREDIENTE : 100 grame de rãdãcinã de obligeanã. un litru de vin bun. amestecând mierea. îl pot consuma persoanele care sunt solicitate la activitãþi intense pe timp de noapte. un litru de vin negru (calitate superioarã).21 zile) dupã care se filtreazã. 60 mililitri de alcool (70 grade). MOD DE PREPARARE : Rãdãcina de ghinþurã (fin mãrunþitã) se umezeºte cu alcool ºi se lasã la macerat timp de 24 ore. 1750 grame de miere naturalã. 500 mililitri de apã fiartã ºi rãcitã. Se administreazã câte o lingurã pe zi.

un litru de vin vechi. 60 grame de alcool de 70 grame ºi un litru de vin bun. se toarnã vinul lãsând la macerat compusul timp de 7 zile (la temperatura camerei). MOD DE PREPARARE : Pulberea din rãdãcinã de iarbã mare se umecteazã cu alcool. VIN CU SÂMBURI DE MOºMOANE INGREDIENTE : 200 grame de sâmburi de moºmoane. un litru de vin alb (calitate pag. durerilor de cap. 253 . MOD DE PREPARARE : Planta se mãrunþeºte fin. cu 30 minute înaintea fiecãrei mese. VIN CU PELIN INGREDIENTE : 30 grame de frunze de pelin. se toarnã vinul ºi se lasã la macerat timp de 4 zile. Fortificã pereþii stomacali. agitând sticla seara ºi dimineaþa. 895. MOD DE PREPARARE : Frunzele fin mãrunþite se umecteazã cu alcoolul lãsândule la macerat 24 ore. În cea de-a unsprezecea zi se filtreazã. coaja de portocalã tãiatã mãrunt. este întãritor ºi ajutã mult procesului digestiv. 896. ajutã mult procesului digestiv. se pune în sticlã cu gâtul larg. VIN CU IARBÃ MARE INGREDIENTE : 30 grame de rãdãcinã iarbã mare. Se adaugã vinul ºi se lasã astfel 10 zile. o lingurã de pulbere rãdãcinã de revent. un litru ºi jumãtate de vin alb (vechi).sticlã cu gâtul larg. Se administreazã înainte fiecãrei mese principale (câte 50 mililitri) contra durerilor de stomac. stãrilor nervoase. peste care se toarnã vinul. un litru de vin alb vechi (calitate superioarã). MOD DE PREPARARE : Pelinul ºi þintaura (fin mãrunþite) se amestecã cu pulberea de revent. Se administreazã de douã ori pe zi (câte un pãhãrel). etc. Ajutã în tratamentul bolilor de inimã. 60 mililitri de alcool de 70 grade. Se lasã la macerat timp de 14 ore. Se administreazã câte 100 mililitri la prânz ºi seara. în epilepsie. Se toarnã vinul lãsând compusul la macerat 10 zile. coaja de la o portocalã. VIN CU ANGELICÃ INGREDIENTE : 70 grame de angelicã (rãdãcinã ºi vârfuri de plantã cu frunze). 897. Se administreazã de douã ori pe zi (câte 20 mililitri) înainte de masã (30 minute). stomac. V I N C U P E L I N º I Þ I N TA U R Ã INGREDIENTE : 3 linguri de pelin. se pun în sticlã cu gât larg. 893. 3 linguri de þintaurã. 8 9 4 . Se administreazã 3 linguri pe zi. se închide vasul etanº ºi se lasã la macerat 24 ore.

6 rãdãcini de pãtrunjel. V I N C U VA R Z Ã INGREDIENTE : 10 frunze de varzã. se lasã în repaus 15 minute ºi se filtreazã. Se toarnã vinul. pe stomacul gol. MOD DE PREPARARE : Frunzele de varzã tãiate fideluþã se freacã bine în mâini pentru a se înmuia.6 minute. 898. adãugând pulberea din seminþe de pãtrunjel ºi cea de moºmoane.superioarã). VIN CU CIUBOÞICA . se scurg de suc (care se pune în pahar de sticlã sau borcan). pag. Este util în conservarea vitalitãþii. 254 . Ajutã în afecþiunile inimii. o crenguþã de mentã. VIN CU USTUROI INGREDIENTE : 4 cãpãþâni mari de usturoi. MOD DE PREPARARE : Usturoiul fin pisat se pune în sticla cu vin ºi se lasã la macerat timp de 7 zile agitând zilnic compusul (dimineaþa ºi seara). Se lasã la macerat 24 ore. câte o linguriþã. 500 mililitri vin alb superior.cucului. MOD DE PREPARARE : Seminþele de moºmoane se mãrunþesc fin. Când lichidul mai este încã cãlduþ se amestecã cu conþinutul din borcanul de sticlã. Se administreazã în fiecare dimineaþã. dupã care se filtreazã. cu 30 minute înaintea fiecãrei mese principale. se pun în sticlã. Se completeazã cu vin ºi se acoperã etanº. 10 grame de seminþe de pãtrunjel. un litru de vin alb bun. agitându-se zilnic. jumãtate din el punându-se la fiert cu 500 mililitri de apã (clocote mici) timp de 5 . VIN CU PÃTRUNJEL INGREDIENTE : un litru de vin bun. Se administreazã câte 50 mililitri pe zi în tratamentul litiazei renale. MOD DE PREPARARE : Florile se pun în sticlã cu gura largã (sau borcan) pânã ce acesta se umple (fãrã a se presa). se filtreazã ºi se administreazã dimineaþa pe nemâncate (câte 50 mililitri). Se filtreazã. Se administreazã 3 linguri pe zi. clocote mici). 8 9 9 . 900. turnând deasupra cantitatea de vin. o linguriþã de pulbere de moºmoane.CUCULUI INGREDIENTE : un litru de vin alb natural. Se filtreazã ambele lichide ºi se amestecã bine. se leagã strâns borcanul ºi se lasã la macerat 14 zile. 901. MOD DE PREPARARE : Pãtrunjelul se mãrunþeºte fin (manual sau mecanic). Varza se pune sã fiarbã cu vinul (10 minute. Este indicat în tratamentul gutei ºi litiazei lombare. Pãtrunjelul rãmas se pune la macerat cu 500 mililitri vin. flori proaspete de ciuboþica . timp de o orã. amelioreazã durerile inflamatorii ale gutei. Se administreazã câte 3 pãhãrele pe zi.

255 . 905. un litru de vin bun. timp de 15 zile. Se adaugã vinul. Cu cât se învecheºte.200 grame de flori de trifoi roºu. Se administreazã de 3 ori pe zi . VIN CU PORTOCALE (COJI) INGREDIENTE : 6 portocale. MOD DE PREPARARE : Florile de trifoi (recoltate când sunt înflorite trei sferturi) se taie mãrunt ºi se pun în sticlã cu gât larg (umplute pe trei sferturi). indicaþii deosebite în tratarea arteriosclerozei (cu hipertensiune). 500 mililitri de rachiu de secarã (45 grade). Se administreazã de 3 ori pe zi. deschide apetitul. metroragiilor. 700 grame de miere naturalã.C I O B A N U L U I INGREDIENTE : un litru de vin alb. dupã care se filtreazã. 9 0 4 . Se administreazã câte douã . zilnic. cu atât devine mai bun.902.5 litri de apã. un litru de vin bun. 100 mililitri de alcool de 70 grade. pag. insuficienþelor cardiace. dupã care se filtreazã. Se adaugã apoi vinul (în care s-a dizolvat mierea).ciobanului. tulpini de traista . Se administreazã împotriva tusei. MOD DE PREPARARE : Se strivesc afinele în mojar amestecându-le cu alcoolul. astmului ºi în combaterea colicilor.4 kilograme de miere naturalã. etc. Ajutã mult în tratarea anemiei ºi a persoanelor cu vederea slabã. un kilogram de coacãze negre bine coapte.de 34 ori. Se lasã la macerat 7 zile. VIN CU TRIFOI ROºU INGREDIENTE : 150 . se lasã la macerat 10 zile dupã care se filtreazã. MOD DE PREPARARE : Cojile celor 6 portocale se taie cât se poate de mãrunt ºi se pun la macerat cu rachiul. lãsând compusul la macerat 8 zile. V I N C U T R A I S TA .trei linguriþe. hemoragiilor. Se adaugã vinul ºi se lasã la macerat 4 zile. 903. VIN CU COACÃZE NEGRE INGREDIENTE : 2. înaintea meselor principale. 2 litri de vin alb (superior). 50 grame de drojdie de vin. 906. Se filtreazã. se adaugã vinul. agitând sticla de douã ori pe zi.câte o lingurã. totuºi nu trebuie pãstrat mai mult de un an. bun vitaminizant. se lasã astfel 12 ore. fãrã a se presa. 1. agitând sticla zilnic . MOD DE PREPARARE : Planta (recoltatã întreagã) se taie cât se poate de mãrunt ºi se pune în sticla cu gât larg. VIN CU AFINE INGREDIENTE : un kilogram de afine.

910. lãsând astfel compusul 18 . 3 linguri pe zi. un litru de vin alb de calitate superioarã. ajutând la fortificarea organismului. tuse rebelã îndelungatã. 60 mililitri de alcool de 70 grade. VIN CU SASCHIN MIC INGREDIENTE : un smoc bun de tulpini ºi frunze. hepatice (înlãturã rapid icterul). cu 300 mililitri vin (fãrã contact direct cu flacãra). miere naturalã. timp de o orã. adãugând fructele bine strivite ºi drojdia de vin. Acest vin este un preparat minunat pentru bãtrânii care au secreþii pulmonare abundente ºi greutãþi respiratorii. Este foarte bogat în vitamina C. se strecoarã.21 zile. Se bea cu înghiþituri rare. se lasã în repaus 20 minute. Se consumã în tratarea diareelor ºi dizenteriilor. Se scurg bine prin tifon ºi se pun la fiert timp de 5 minute. 911. MOD DE PREPARARE : O rãdãcinã proaspãtã de leuºtean se mãrunþeºte fin.agitându-l în fiecare zi de 3-4 ori. un litru de vin. Se administreazã 3 linguri pe zi. VIN DIN RÃDÃCINÃ DE LEUºTEAN INGREDIENTE : 150 grame de rãdãcinã de leuºtean. 908. se adaugã vinul ºi se lasã la macerat timp de 14 zile . MUST CU PULBERE DE SALCIE ALBÃ pag. se umezeºte cu alcoolul. 9 0 9 . Se aplicã dop de fermentaþie. 60 mililitri de vin alb superior. Se filtreazã. 907. Se adaugã vinul ºi se lasã la macerat 10 zile. Indicaþii deosebite în tuberculoza pulmonarã ºi hidropizie. Ajutã în tratarea durerilor de stomac. timp de douã ore. 256 . MOD DE PREPARARE : Frunzele de leurdã se lasã la macerat cu 300 mililitri vin. agitând sticla zilnic (dimineaþa ºi seara). când s-a mai rãcorit se amestecã cu maceratul (la rece). Ajutã în tratarea afecþiunilor biliare.MOD DE PREPARARE : Apa în care s-a dizolvat mierea se toarnã în borcan de 5 litri. se filtreazã. V I N C U R O S T O PA S C Ã INGREDIENTE : 30 grame de rostopascã (rãdãcinã. se îndulceºte cu mierea. înainte cu 30 minute de cele 3 mese principale. dupã care se filtreazã. MOD DE PREPARARE : Planta se taie mãrunt ºi se lasã la macerat cu vinul. se acoperã etanº ºi se lasã astfel 12 ore. 500 mililitri vin alb. bine salivat. frunze ºi flori). MOD DE PREPARARE : Planta se taie mãrunt. regleazã ciclul menstrual. VIN DE LEURDÃ INGREDIENTE : un pumn de frunze de leurdã (tãiatã mãrunt).

se toarnã mustul ºi se lasã la macerat timp de 15 zile. dispepsiilor ºi dizenteriilor.INGREDIENTE : 15 grame de pulbere de salcie albã. bronºitei. o rãmuricã de salvie sau de busuioc. Editura SOLTERIS vã va pune la dispoziþie lucrarea BUNÃ DIMINEAÞA (manual de metafizicã II) pag. gutei. 257 . un litru de must. Se administreazã câte douã pãhãrele pe zi (cu înghiþituri rare ºi bine salivat). MOD DE PREPARARE : Pulberea se pune în sticlã cu gât larg. În curând. Apoi se filtreazã. Indicaþii: ajutã în tratamentul reumatismului articular.

o rãmuricã de salvie. douã grame de scorþiºoarã. Se lasã astfel la macerat. se pun în sticlã (capacitate 500 mililitri) pe trei sferturi. se umple sticla cu alcool. LICHIOR DE COACÃZE NEGRE INGREDIENTE : un kilogram de coacãze. 700 mililitri de apã. care se lasã la macerat 65 de zile. pag. scorþiºoara. MOD DE PREPARARE : Florile de levãnþicã recoltate când sunt pe trei sferturi înflorite se taie mãrunt. Proprietãþi: puternic vitaminizant. 258 . în cazul convalescenþelor ºi anemiilor. înfãºuratã în hârtie albastrã. rãmurelele de plante. Se iau 3 linguri pe zi. cefaleelor. pãstrându-se la rece. 600 grame de miere naturalã. stãrilor de anxietate. agitând (din când în când). Se filtreazã ºi se amestecã cu sirop preparat din apã ºi miere. 45 grade). MOD DE PREPARARE : Sucul amestecat cu rachiul. douã grame pulbere de scorþiºoarã. o rãmuricã busuioc (sau cimbru). timp de 18 zile. Se iau câte 3 linguri pe zi. Lichioruri terapeutice 912. Sticla se agitã de douã ori pe zi. 914. 500 mililitri rachiu de secarã (sau fructe. se lasã la macerat. timp de 40 zile. strivite în mojar). 913. alcool de 90 grade. 800 grame de miere naturalã. miere dizolvatã în apã ºi rachiul se toarnã în vas de sticlã. LICHIOR DIN FLORI DE LEVÃNÞICà INGREDIENTE : flori de levãnþicã. Este util în tratamentul reumatismului. ºi se toarnã în sticle de culoare închisã (închise ermetic). la temperatura camerei. consultând persoanele îndreptãþite în astfel de recomandãri. care se închide ermetic ºi se înfãºoarã în hârtie de culoare închisã. LICHIOR DE GUTUI INGREDIENTE : un litru ºi jumãtate suc de gutui. o rãmuricã de sovârf. migrenelor. 900 grame de miere naturalã.E. Se filtreazã. Se filtreazã din nou în sticle de culoare închisã care se închid ermetic. 3 litri de rachiu secarã (70 grade) ºi 900 mililitri de apã. feritã de luminã. MOD DE PREPARARE : Coacãzele (bine coapte. cu pulberea de scorþiºoarã ºi cu busuiocul se pun în sticlã (potrivitã). presând bine fructele. Se pãstreazã la rece. Se filtreazã ºi se amestecã cu miere dizolvatã în apã. Indicaþii: în tratamentul indigestiilor ºi a hiperaciditãþii gastrice. 500 mililitri de apã.

LICHIOR DE IARBà MARE pag. la temperatura camerei. se toarnã miere lichidã. L I C H I O R D E Þ I N TA U R à INGREDIENTE : þintaurã. ferite de luminã. Indicaþii deosebite în afecþiunile stomacului ºi ale ficatului. rãmurica de plantã. 900 grame de miere naturalã. o rãmuricã de rozmarin. Indicat în tratamentul afecþiunilor hepatice. MOD DE PREPARARE : Cojile nucilor ºi stafidele fin mãrunþite se pun în sticlã (de mãrime potrivitã) pe jumãtate. Se dozeazã ºi se consumã în funcþie de necesitãþi (cu consultul persoanelor avizate în tratamente naturiste). un litru de apã. MOD DE PREPARARE : Planta (fãrã rãdãcinã) tãiatã mãrunt se pune în sticlã (de un litru) pe trei sferturi adãugând alcoolul. Se filtreazã ºi se amestecã cu apa în care s-a dizolvat complet mierea. LICHIOR DE TURIÞà MARE Se preparã ca la 917. MOD DE PREPARARE : Merele strivite în mojar. alcool de 90 grade. 920. 600 grame de stafide. 259 .9 1 5 . 919. 918. 9 1 7 . alcool natural de 70 grade ºi o rãmuricã de busuioc. folosind aceleaºi ingrediente. Ajutã în tratarea afecþiunilor hepatice (bolile ficatului). LICHIOR DE CIMBRU Se preparã ca la reþeta precedentã. timp de 90 zile. înfãºuratã în hârtie de culoare închisã. LICHIOR DE MERE INGREDIENTE : un kilogram de mere (bine coapte). ajutã mult în afecþiunile pulmonare. fãrã a le presa. Se dozeazã în funcþie de necesitãþi . Se lasã la macerat. mierea ºi alcoolul se toarnã în sticlã de mãrime potrivitã ºi se lasã la macerat. se lasã la macerat (închisã ermetic ºi înfãºuratã în hârtie de culoare închisã) 20 zile. timp de 30 zile. L I C H I O R D E N U C I V E R Z I C U S TA F I D E INGREDIENTE : 100 grame de nuci verzi. þintaura înlocuindu-se cu cimbru de culturã. Se filtreazã ºi se toarnã în sticle de culoare închisã care se vor pãstra la rece. 900 grame de miere naturalã. apoi alcoolul.4 litri de alcool (90 grade). þintaura se înlocuieºte cu turiþã mare. 1.dupã sfatul specialistului avizat în terapia naturalã. Pe lângã proprietatea de a fi un puternic vitaminizant. 150 grame de miere naturalã. 916.

Boabele de ienupãr (mãcinate) se pun (pe un sfert) în sticlã de 500 mililitri. LICHIOR DIN CÃTINà ALBà DE RÂU INGREDIENTE : un kilogram de fructe de cãtinã (bine coapte). 921. plantele. Indicat în toate afecþiunile cãilor respiratorii ºi afecþiuni pulmonare. 3 litri de rachiu de secarã (45 grade). rahitism. MOD DE PREPARARE : Se amestecã ingredientele de mai sus (exceptând mierea ºi apa) în vas de sticlã. LICHIOR DIN ALOE INGREDIENTE : 500 grame de miere naturalã. 924. miere ºi rachiul se toarnã în vas de sticlã.5 ani ºi sã nu fie udatã în ultimele 5 zile). Este cel mai puternic vitaminizant. agitând compusul zilnic. Se filtreazã ºi se pãstreazã în sticle închise ermetic. 800 mililitri de apã. anorexii. Se pãstreazã în sticle de culoare închisã. o rãmuricã de busuioc. Indicaþii: viroze respiratorii. MOD DE PREPARARE : Iarba mare (fin mãrunþitã) se pune în sticlã de un litru (umplutã pe jumãtate). se închide sticla ermetic. cefalee. gripe.INGREDIENTE : rãdãcini proaspete de iarbã mare. 922. amestecând apoi cu mierea dizolvatã în apã. Se lasã la macerat (înfãºuratã în hârtie de culoare închisã) timp de 18 zile. 923. ulcer gastric. un litru de apã. Indicaþii: în tratamentul afecþiunilor gastrointestinale. Se filtreazã ºi se amestecã cu apa în care s-a dizolvat miere. reumatism. poate provoca insomnii. douã kilograme de miere naturalã. un kilogram de miere naturalã. Indicaþii: fortificare a organismului. biliare ºi pulmonare. Se adaugã alcoolul. Deoarece are proprietãþi catalizatoare mai puternice decât cafeaua naturalã. se leagã cu celofan dublu ºi se lasã la macerat (înfãºurat în hârtie de culoare închisã) timp de 30 zile. 500 mililitri de alcool de 90 grade. completând cu alcool. neurastenii. dupã care se filtreazã ºi se amestecã cu apa (în care s-a dizolvat complet mierea. LICHIOR DIN IENUPÃR CU RúINà pag. faringoamigdalite. paralizii. celor care alãpteazã ºi persoanelor cu dereglãri hormonale. LICHIOR DIN IENUPÃR INGREDIENTE : boabe de ienupãr. 325 mililitri de suc de aloe (planta trebuie sã aibã vârsta cuprinsã între 3 . convalescenþã. la loc întunecos ºi rece. 20 grame de pulbere de plop negru. astm bronºic. etc. 260 . MOD DE PREPARARE : Cãtina (strivitã în mojar). se înfãºoarã în hârtie albastrã ºi se lasã la macerat 21 de zile. lãsând compusul la macerat timp de 18 zile. Se filtreazã. legat cu celofan dublu ºi înfãºurat în hârtie de culoare închisã. alcool de 90 grade. infecþii cronice ale pielii. 600 grame de miere naturalã. Toate preparatele pe bazã de aloe sunt contraindicate femeilor însãrcinate. 400 mililitri de alcool de 65 grade ºi 700 mililitri de apã.

bronºitelor cronice. LICHIOR DIN 12 PLANTE În plantele rãmase dupã extragerea tincturii miracol I (vezi 805). se taie fideluþã. durerilor menstruale. Se adaugã la un litru de lichid 300 grame de miere ºi 600 mililitri de alcool de 60 grade. LICHIOR DIN RÃDÃCINà DE LEUºTEAN Se preparã ca la reþeta precedentã. Dozaj: 3 linguri pe zi. MOD DE PREPARARE : Frunzele de angelicã. 928. 300 mililitri de coniac. Se filtreazã ºi se amestecã cu puþinã miere. LICHIOR DIN RÃDÃCINà DE ANGELICà (II) INGREDIENTE : rãdãcini de angelicã proaspãt recoltate. 927. recoltate înainte ºi în timpul înfloriri plantei. Se iau 3 linguri pe zi. fin mãrunþite (manual sau mecanic). MOD DE PREPARARE : Pulberea de angelicã se amestecã cu coniacul. 800 mililitri de apã. se pun în sticlã de un litru (pe jumãtate. o lingurã de suc de cãtinã (vezi 738). Se strecoarã ºi se mãsoarã lichidul obþinut. MOD DE PREPARARE : Rãdãcinile de angelicã. alcool de 90 grade. 40 mililitri de sirop de fructe. alcool de 50 grade. 925. se adaugã douã linguriþe rãºinã de conifere (fin mãrunþitã). dupã sfatul medicului specializat în terapia naturalã. Se filtreazã. Indicaþii: tratamentul afecþiunilor gastrice. Bun sedativ. lãsând produsul la macerat timp de 18 zile. deasupra se toarnã alcoolul. fãrã a fi presate). se pun în sticlã de un litru (pe trei sferturi). LICHIOR DIN FRUNZE DE ANGELICà INGREDIENTE : frunze de angelicã. se dozeazã câte 50 mililitri de 3 ori pe zi (înaintea meselor principale). completând sticla de un litru cu apã. se completeazã cu pag. 926. în tratamentul deschineziilor biliare. miere (dupã gust). o rãmuricã de busuioc. Ajutã în afecþiunile indicate mai sus. odatã cu ienupãrul. ciclu menstrual. 261 . 600 grame de miere. cu precãdere în afecþiunile canceroase. rãdãcina de angelicã se înlocuieºte cu rãdãcinã de leuºtean. LICHIOR DIN RÃDÃCINà DE ANGELICà (I) INGREDIENTE : 8 grame de rãdãcinã de angelicã (pulbere). se lasã în repaus 24 ore.Se preparã ca la reþeta precedentã. 150 mililitri de alcool de 90 grade. Recomandãri: dureri ale stomacului. se toarnã apã caldã (cât cuprinde). se lasã la macerat timp de 14 zile dupã care se amestecã cu celelalte ingrediente. 929. hepatice.

930. MOD DE PREPARARE : mãslinele se pun în sticlã de un litru (pe trei sferturi). 931. Se lasã la macerat. Se pãstreazã în sticle închise ermetic ºi ferite de luminã. LICHIOR DIN FRUNZE DE ÞELINà Se preparã ca la reþeta precedentã. LICHIOR DE MÃSLINE INGREDIENTE : mãsline bine coapte. pag. se pãstreazã în sticle bine închise. miere naturalã. agitând de douã ori pe zi. Indicaþii: dureri ale stomacului. Ajutã în diabet ºi pancreatitã. Se filtreazã ºi se amestecã cu apa (în care s-a dizolvat complet mierea). frunzele de angelicã se înlocuiesc cu frunze fragede de þelinã. 932. Se iau 3 linguri pe zi. când fructele au ajuns la maturitate deplinã. apã. Indicaþii: bolile ficatului. mãslinele se înlocuiesc cu cãline proaspete. 262 . Aceastã perioadã corespunde cu a doua jumãtate a lunii octombrie. alcool de 90 grade. Reþineþi: frunzele de þelinã conþin o substanþã asemãnãtoare insulinei.alcool. LICHIOR DE CÃLINE Se preparã ca la reþeta precedentã. Se filtreazã ºi se amestecã cu apa în care s-a dizolvat complet miere. se umple sticla cu celelalte ingrediente ºi se lasã la macerat timp de 15 zile. boli gastrointestinale. închise ermetic ºi înfãºurate în hârtie de culoare închisã. Indicaþii: afecþiuni ale ficatului ºi stomacului. timp de 15 zile.

în tratamentul afecþiunilor stomacale. Acelaºi procedeu ca la reþeta precedentã.F. 100 mililitri de alcool de 60 grade. pag. se lasã la macerat timp de 8 zile. ceai sau lapte. rãdãcini sau toate la un loc) cu ajutorul alcoolului de diferite grade (conform particularitãþilor care se ivesc). 9 3 5 . regleazã palpitaþiile inimii ºi aduce un somn liniºtitor. MOD DE PREPARARE : Pulberea de gãlbenele se amestecã cu alcoolul în sticlã de culoare închisã ºi se lasã la macerat timp de 8 zile. Macerarea dureazã 10 zile. 9 3 3 . MOD DE PREPARARE : alcoolul. chiar miere cristalizatã. 100 mililitri de alcool de 70 grade. T I N C T U R Ã D E VA L E R I A N Ã ( O D O L E A N ) INGREDIENTE : 20 grame de pulbere de valerianã. bolilor de ochi. T I N C T U R Ã D I N M U º C H I D E P I AT R Ã INGREDIENTE : 20 grame de muºchi de piatrã fin mãrunþit. Utilã în vindecarea rãnilor. 263 . Muºchiul de piatrã are o puternicã acþiune antibioticã datoratã acidului usnic.20 picãturi se adaugã în puþin apã. administrându-se dupã sfatul sau indicaþiile persoanelor competente în acest sens. se filtreazã. TINCTURÃ DE GÃLBENELE INGREDIENTE : 20 grame de pulbere finã din petale de gãlbenele. flori. Se macereazã bine ºi se agitã zilnic de mai multe ori. arsurilor ºi ulceraþiilor. dupã care se filtreazã. Se pãstreazã în sticle de culoare închisã pentru a nu fi în contact direct cu lumina solarã. Toate produsele se filtreazã. Se administreazã câte 15 . 100 mililitri de alcool de 70 grade. 934. Mod de administrare: 15 .20 picãturi pe zi. amestecat cu pulberea se pune în sticlã de mãrime potrivitã. urmãrind sfatul medicului specializat în terapia naturalã. utilizând ingredientele prezentate mai sus. Tincturi terapeutice Tincturile sunt (în cea mai mare parte) extracte din plante (frunze. Micºoreazã stãrile de excitaþie.

936. Se administreazã câte 15 . pag. TINCTURÃ DE OBLIGEANÃ Ingrediente 20 grame de pulbere finã din rãdãcinã de obligeanã. lãsând compusul la macerat timp de 8 zile (agitând de mai multe ori pe zi). Macerarea dureazã 8 zile. Indicaþii în stimularea apetitului. câte 20 picãturi înaintea meselor principale. Stimuleazã pofta de mâncare. se filtreazã. Stimuleazã apetitul alimentar. 100 mililitri de alcool de 60 grade. Se administreazã câte 40 . Durata curei poate fi de aproximativ 5 zile. 100 mililitri de alcool de 70 grade. acelaºi timp de macerare. adãugând alcool. Se filtreazã. se lasã la macerat -la temperatura camerei. completând cu alcool. TINCTURÃ DE PÃDUCEL INGREDIENTE : 20 grame de flori (fructe de pãducel). 938. 100 mililitri de alcool de 60 grade. 264 . 9 4 0 . 937.timp de 7 zile. Se preparã ca la reþetele precedente.50 picãturi (adãugate în apã sau vin( de 3 ori pe zi (înaintea meselor principale). 100 mililitri de alcool de 70 grade. de trei ori. Se administreazã câte 10 . agitând zilnic de câteva ori. 939. T I N C T U R Ã D E TA L PA G Â º T E I INGREDIENTE : 20 grame de plantã fin mãrunþitã.20 picãturi.15 picãturi pe zi. MOD DE PREPARARE : Florile (fructele) de pãducel se pun în sticluþã de culoare închisã. Se ia sub sfatul ºi supravegherea persoanelor competente în acest sens. de 3 ori pe zi. Pe lângã proprietãþile de reglare a bãtãilor inimii aduce un somn liniºtitor. în apã îndulcitã cu puþinã miere sau în vin (30 minute înaintea fiecãrei mese principale). eliminã viermii intestinali. Se dozeazã de douã ori pe zi. TINCTURÃ DE PELIN INGREDIENTE : 20 grame de pulbere finã de pelin. Se preparã ca la reþeta precedentã. MOD DE PREPARARE : Pulberea de obligeanã se amestecã cu alcoolul în sticlã de mãrime potrivitã. Se lasã la macerat timp de 10 zile. MOD DE PREPARARE : Pulberea de pelin se adaugã în sticluþã de culoare închisã. TINCTURÃ DE SCHINEL INGREDIENTE : 20 grame de pulbere de schinel. 100 mililitri de alcool de 70 grade.

în pauzele tratamentului digitalic (urmând sfatul persoanei competente). TINCTURÃ DE GENÞIANÃ INGREDIENTE : 20 grame de rãdãcinã genþianã (fin mãrunþitã). Este un excitant al secreþiilor gastrice.4 linguri pe zi. Se filtreazã. macerarea dureazã 10 zile. 100 mililitri de alcool de 70 grade MOD DE PREPARARE : Pãstãile. Se administreazã câte 3 . 9 4 1 . agitând de 3 ori pe zi. 943. MOD DE PREPARARE : Planta se amestecã cu alcoolul. astm. 100 mililitri de alcool de 70 grade. Se administreazã câte 10 . macerarea dureazã 14 zile. 100 mililitri de alcool de 70 grade. se mãrunþesc fin.120 de picãturi. de 4 ori pe zi. regenereazã sângele la persoanele anemice. foarte tinere (fãrã bob format). se toarnã într-o sticluþã de mãrime potrivitã ºi se lasã la macerat 8 zile (agitând mereu). se amestecã cu alcoolul. Se filtreazã. adãugate în puþinã apã îndulcitã (miere) sau vin. 9 4 4 . influenþând favorabil ficatul. Indicaþii: mãreºte apetitul alimentar. cu 30 minute înaintea meselor principale. înaintea celor 3 mese. turnând întregul amestec în sticlã de culoare închisã.8 zile. reglarea bãtãilor inimii (de origine nervoasã). scade febra. 942. Mãreºte secreþia biliarã. MOD DE PREPARARE : se preparã ca la 941. T I N C T U R Ã D E Þ I N TA U R Ã INGREDIENTE : 20 grame de plantã (bine mãrunþitã).15 picãturi adãugate în apã. scãderea tensiunii arteriale. T I N C T U R Ã D I N P Ã S T Ã I V E R Z I D E FA S O L E INGREDIENTE : 20 grame de pãstãi de fasole (fin mãrunþite). Se preparã ca la precedenta. 100 mililitri de alcool de 70 grade.40 picãturi. TINCTURÃ DE VOLBURÃ INGREDIENTE : 20 grame plantã (fin mãrunþitã). 265 . mãrind apetitul alimentar. de 3 ori pe zi. Se administreazã câte 70 . amestecate cu aceeaºi cantitate de miere sau siropuri naturale. 945. Se administreazã câte 30 .Se administreazã câte 40 . Se lasã la macerat 7 . Indicaþii: reglarea presiunii sangvine. TINCTURÃ DE USTUROI I pag.50 picãturi.

ajungând la maximum 15 picãturi în cea de-a 15-a zi. 100 grame de miere. 948. sticla înfãºuratã în hârtie de culoare închisã se lasã la soare (sau orice sursã apropiatã de cãldurã) timp 14 zile. 947. TINCTURà DE USTUROI II INGREDIENTE : usturoi ºi rachiu de secarã (fructe) de 45 grade. agitând sticla de douã ori pe zi. se poate mãri numãrul de picãturi. arteriosclerozã. MOD DE PREPARARE : Florie de pojarniþã (fin mãrunþite) se amestecã cu mierea pag. se toarnã compoziþia în sticlã de culoare închisã ºi se lasã la macerat timp de 14 zile. Este foarte util în conservarea vitalitãþii. 946. completând cu rachiu. MOD DE PREPARARE : Usturoiul bine pisat se introduce în sticlã de mãrime potrivitã. Se filtreazã. 266 . tulburãri gastrice. agitând sticla de 4 ori pe zi.15 picãturi amestecate cu puþinã apã. în cure de câte 15 zile. 100 mililitri de ulei. în insomnii. Se creºte doza. TINCTURà DE AFINE INGREDIENTE : 200 grame de afine bine coapte. Se administreazã câte 10 . Se scade zilnic pânã se ajunge din nou la 3 picãturi. cu 30 minute înaintea meselor. diaree. Ajutã în eliminarea viermilor intestinali. Se lasã la macerat timp de 15 zile. scãzând apoi progresiv.6 picãturi adãugate în puþinã apã. MOD DE PREPARARE : Bulbii sau frunzele de leurdã (vezi 704) se mãrunþesc fin. se introduc în sticlã de un litru (plinã). 250 mililitri de alcool de 70 grade. Are acþiune terapeuticã multiplã. ajutã la normalizarea tranzitului intestinal. Conform altei scheme. pânã se ajunge la 25 picãturi. Se administreazã câte 5 .INGREDIENTE : 50 grame de usturoi. se completeazã cu alcool ºi se lasã la macerat 10 zile (agitând de 4 ori pe zi). câte 10 . Dozele se iau în lapte nefiert. Se administreazã de 4 ori pe zi. în douã prize. TINCTURà DE POJARNIÞà CU MIERE 100 grame de flori de pojarniþã.15 picãturi pe zi. MOD DE PREPARARE : Afinele se amestecã cu alcoolul. în fiecare zi cu o picãturã. 949. Se filtreazã. TINCTURà DE LEURDà INGREDIENTE : bulbi sau frunze de leurdã. rachiu de secarã sau de fructe (preparat în casã). MOD DE PREPARARE : Într-o sticlã de un litru se pune o treime de usturoi (bine pisat) ºi douã treimi de rachiu (preparat în casã). 100 mililitri de alcool de 90 grade. Se filtreazã. Se administreazã câte 3 picãturi la început (în apã caldã) care se beau dimineaþa pe stomacul gol.

Se administreazã la copii . 100 mililitri de rachiu de secarã (45 grade) sau de fructe.4 linguriþe pe zi. 267 . Macerarea dureazã 8 zile (agitând sticla de douã. Se filtreazã.ºi cu uleiul. TINCTURÃ DIN ROUA . 951. trei ori pe zi).3 . se lasã la macerat (sticla bine închisã) timp de 10 zile (agitând de douã ori pe zi). Se lasã la macerat 10 zile.una. pentru clãtitul gurii.30 picãturi în ceai amar. MOD DE PREPARARE : Ardeiul (fin mãrunþit) se amestecã cu alcoolul în sticlã de mãrime potrivitã (închisã la culoare). dimineaþa. MOD DE PREPARARE : se preparã ca la reþeta precedentã. 70 952. 950. Stimuleazã evacuarea bilei ºi secreþia biliarã a ficatului. TINCTURÃ DE ANASON CU CHIMION INGREDIENTE : 10 grame de anason. 100 mililitri de alcool de 70 grade. consumul se va face între mese. 100 mililitri de alcool de 90 grade. Contraindicaþii: diabeticilor ºi celor cu temperaturã ridicatã. MOD DE PREPARARE : Mugurii fin mãrunþiþi împreunã cu alcoolul se introduc într-o sticlã potrivitã ca mãrime. 10 grame de chimion. TINCTURÃ DE ARDEI IUTE INGREDIENTE : 200 grame de ardei iute. se adaugã produsul obþinut în sticlã de mãrime potrivitã. Se acoperã vasul etanº ºi se lasã la temperatura camerei timp de 6 ore. dupã 3 zile produsul devine toxic. Se administreazã câte o linguriþã la 100 mililitri de apã. Se filtreazã ºi se pun câte 10 . Nu se poate pãstra (conserva) pe o perioadã mai mare de timp (pãstrarea se va face vara în frigider iar iarna la temperatura camerei).CERULUI INGREDIENTE : 20 grame de plantã fin mãrunþitã. Se amestecã de mai multe ori cu lingurã (nouã) de lemn. pag. 953. Se filtreazã. tratamentul arsurilor (cataplasme). Se utilizeazã cu mult succes în cure de dezalcoolizare. douã linguriþe pe zi iar la adulþi . Conþine substanþe apropiate compoziþiei tincturii cu muguri de plop negru ºi ajutã în aceleaºi afecþiuni. pãstrând vasul bine acoperit la frigider. 100 mililitri de alcool de grade. la prânz ºi seara. agitând zilnic. TINCTURÃ DE MUGURI DE MESTEACÃN INGREDIENTE : 20 grame de muguri fin mãrunþiþi. MOD DE PREPARARE : Seminþele (mãcinate) de anason ºi chimion se amestecã cu alcoolul. Se lasã produsul la macerat timp de 8 zile. Este hepatoprotector ºi calmant pentru mucoasa tubului digestiv.

agitând zilnic. Se bandajeazã zona afectatã.ºORICELULUI INGREDIENTE : flori de coada . Are o puternicã acþiune antibioticã. Macerarea dureazã 15 zile.câte o mânã din urmãtoarele plante: coada .ºoricelului se recolteazã numai pe vreme însoritã. pag. alcool de 42 grade. dimineaþa ºi seara. se bandajeazã de douã ori pe zi. sticla se pune pentru macerat. MOD DE PREPARARE : Plantele mãrunþite fin se pun în sticlã de un litru. Se administreazã consultând persoane îndreptãþite în a prescrie astfel de tratamente. când sunt 75 % înflorite. recoltat pe timp însorit (atunci prezintã cea mai mare cantitate de substanþã activã). cimbriºorul se înlocuieºte cu coada . TINCTURÃ DE COADA . MOD DE PREPARARE : Florile de coada . dimineaþa ºi seara. 9 5 6 . durata este de 14 zile.ciobanului. eczeme. Macerarea dureazã 15 zile. acþiune directã asupra mãduvei osoase.ºoricelului (preparat prin binecunoscutul procedeu de infuzare: o linguriþã de plantã la 250 mililitri de apã fierbinte). 955. Bine închisã ermetic. în primul rând. se introduce în sticlã de culoare închisã (gâtul larg). în cantitãþi egale. traista .calului. TINCTURÃ DE CIMBRIºOR INGREDIENTE : cimbriºor. rachiu de secarã sau fructe (45 grade). T I N C T U R Ã C O M B I N AT Ã INGREDIENTE . stimuleazã reînnoirea sângelui. rachiu de secarã sau fructe (45 grade). MOD DE PREPARARE : Înflorit în proporþie de 75 %. 268 . agitând sticla de câteva ori pe zi. pânã ce sticla se umple pe 3 sferturi. se adaugã alcoolul (cât cuprinde). Se preparã ca la reþeta precedentã. Se administreazã în cazurile de ulcer varicos. Eficientã în leucemie. Eficienþã deosebitã în fricþionarea musculaturii membrelor. ajutã foarte mult în tratarea afecþiunilor aparatului respirator.calului. dimineaþa ºi seara. prurit. hemoroizi. Se filtreazã. Macerarea dureazã 14 zile (în condiþii normale. 954.calului. se taie cât se poate de mãrunt. rachiu de secarã (45 grade) sau fructe. completând cu alcool. 957.Se administreazã de la 10 la 40 picãturi pe zi.CALULUI INGREDIENTE : coada . TINCTURÃ DE COADA . de douã ori pe zi. În timpul efectuãrii acestui tratament se consumã ceai de coada . gãlbenele. medicul specializat în terapia naturalã. zona afectatã. Se filtreazã. completând cu alcool. eczeme. cu sticla bine etanºatã). Se filtreazã. coada . indicatã în leuconevroxitã (scleroza în plãci). a coloanei vertebrale. Eficienþã deosebitã în cazuri de ulcer varicos. Mãrunþite fin se pun în sticlã.ºoricelului.ºoricelului.

completând cu alcool. Mãrunþite fin. pag. se lasã la macerat timp de 8 zile. Mod de preparare: Mãrunþite fin (manual sau mecanic) florile se pun în sticlã (pe 3 sferturi) de mãrime potrivitã.958. Închisã ermetic. se strivesc cu un ciocan de lemn ºi se pun într-o sticlã (capacitate . timp de 5 zile. agitând de 3 ori pe zi. Ajutã mult în durerile reumatice. gaz (petrol lampant). flori de nuc. sticla se lasã la macerat timp de 14 zile.15 picãturi. folosindu-se extern prin fricþiuni. Bine închisã. 960. agitând de douã ori pe zi. 269 . Mãreºte apetitul alimentar. Se administreazã câte 10 . agitând vasul de câteva ori pe zi. stomahice. 962. Se filtreazã. completând cu alcool. spirt medicinal. T I N C T U R Ã D I N C A S TA N E C U G A Z INGREDIENTE : castane sãlbatice. MOD DE PREPARARE : Mãrunþite fin. Se filtreazã. Se administreazã de la 3 la 4 mililitri pe zi.40 zile. TINCTURÃ “C O M B I N AT Ã ” DIN F LO R I DE LILIAC INGREDIENTE : cantitãþi egale de flori de liliac. Se filtreazã. 90 mililitri de alcool de 90 grade. diuretice. 9 6 1 . Se filtreazã. timp de 30 . 500 mililitri de alcool de 45 grade. Închisã ermetic. de 3 ori pe zi. TINCTURÃ DE IENUPÃR INGREDIENTE : 100 grame boabe de ienupãr. TINCTURÃ DIN CONURI DE HAMEI INGREDIENTE : 10 conuri de hamei. Deasupra se toarnã gaz nerafinat. MOD DE PREPARARE : Castanele se recolteazã din pomii care cresc în stare sãlbaticã. consultând medicul specialist în terapia naturalã. TINCTURÃ DIN RÃDÃCINI DE HAMEI INGREDIENTE : 20 grame rãdãcini de hamei. flori de castan. 959. se foloseºte mult în stimularea poftei de mâncare la copii. înaintea meselor. macerarea va dura aproximativ 8 zile. MOD DE PREPARARE : Rãdãcina fin mãrunþite se introduce în sticlã de mãrime potrivitã. boabele de ienupãr se pun la macerat în alcool. completând cu spirt. Proprietãþi tonice. conurile de hamei se pun în sticluþe de mãrime potrivitã. Este foarte eficientã în durerile reumatice (fricþiuni pe zonele afectate). se închide bine sticla ºi se þine la loc cald (temperaturã constantã).un litru) de culoare închisã. 100 mililitri de alcool de 70 grade. Se filtreazã.

Sticla în care s-a preparat compusul trebuie sã cuprindã 75 % plantã ºi restul alcool. a bronºitei cronice. 9 6 7 . 964. 965. 100 mililitri de alcool de 70 grade.15 picãturi. alcool de 50 grade. înfãºuratã în hârtie albastrã. MOD DE PREPARARE : Planta se macereazã în alcool. timp de 14 zile. florile de levãnþicã se pun la macerat (timp de 15 zile) în alcool. Se administreazã câte 10 .Se administreazã câte 15 picãturi pe zi. alcool de 42 grade. agitând zilnic (de douã. agitând compusul de douã.C I O B A N U L U I INGREDIENTE : traista . Foarte eficientã în tratarea infecþiilor tractului urinar. MOD DE PREPARARE : Mãrunþite fin. 270 . recomandãm prescripþiile medicului specialist în tratamentul naturist. agitând vasul de douã. trei ori pe zi. artritei. MOD DE PREPARARE : Florile de pojarniþã se culeg pe timp însorit. agitând-o de douã ori pe zi. 966. Se administreazã (extern) sub formã de loþiune. TINCTURà DE LEVÃNÞICà INGREDIENTE : 100 grame de flori de levãnþicã. rachiu de secarã sau fructe (aproximativ 42 pag. mãrunþite fin se pun la macerat împreunã cu alcoolul. Se filtreazã. Se administreazã (extern) în cazul durerilor reumatice ºi al rãcelilor rebele. timp de 21 zile. Se filtreazã ºi se pãstreazã în sticlã bine închisã. MOD DE PREPARARE : Într-o sticlã de un litru se pune hreanul (pe jumãtate) completând cu alcool. etc. 500 mililitri de alcool de 45 grade. Se filtreazã. Ajutã în tratarea anorexiei. TINCTURà DE HREAN I INGREDIENTE : hrean proaspãt recoltat (fin ras pe rãzãtoarea de sticlã).URSULUI INGREDIENTE : 20 grame plantã (bine mãrunþitã). pãstrând lichidul rezultat în sticlã foarte bine închisã. în perioada prânzului. când sunt 75 % înflorite. în bolile de stomac. litiazei renale. de 3 ori pe zi. adãugate în ceai sau supã. T I N C T U R à D E T R A I S TA . infecþiilor tractului biliar ºi urinar. se lasã la macerat timp de 10 zile. Se administreazã sub formã de picãturi. trei ori pe zi. TINCTURà DE STRUGURII . 963. Se lasã la soare. trei ori) vasul.ciobanului. Se filtreazã. TINCTURà DE POJARNIÞà INGREDIENTE : flori de pojarniþã (sunãtoare). întãrind rãdãcina firului de pãr. se fac frecþii în zona podoabei capilare.

Se filtreazã. agitând sticla de 3 ori pe zi. completare cu alcool). macerarea dureazã 10 zile. Se filtreazã ºi se pãstreazã dupã posibilitãþi. Se administreazã ca loþiune însoþitoare pentru frecþii. 15 picãturi. rachiu de secarã (sau fructe) de 42 grade. în prealabil recomandãm spãlarea pielii cu decoct obþinut din plantã de urzicã (zilnic). MOD DE PREPARARE : Acelaºi procedeu ca la reþetele anterioare. 100 mililitri rachiu de secarã sau de fructe. alcool de 42 grade. Foarte eficientã în plãgile tãiate. Se filtreazã. TINCTURà DE THUIA INGREDIENTE : frunze fragede de thuia. la cald. vezi 805). în cazuri de reumatism. în uz intern. TINCTURà DE URZICà INGREDIENTE : 20 grame de frunze de urzicã. frunzele de urzicã se pun la macerat împreunã cu alcoolul. agitând zilnic compusul. Se agitã de mai multe ori pe zi. timp de 15 zile. în acelaºi timp se administreazã intern 4 cãni de ceai de creþiºoarã (adãugând la fiecare canã o linguriþã de tincturã miracol I. întãreºte rãdãcina pãrului. TINCTURà DIN RÃDÃCINI DE URZICà INGREDIENTE : rãdãcini de urzicã. planta se pune în sticlã de un litru (pe trei sferturi). alcool de 42 grade. respectând indicaþiile reþetelor precedente (plantã pe 3 sferturi ºi restul. MOD DE PREPARARE : Fin mãrunþitã. agitând compusul de 3 ori pe zi.grade). TINCTURà DE VENTRILICà INGREDIENTE : vârfuri de plantã proaspãt recoltate. Se filtreazã ºi se pãstreazã în sticle bine închise ºi etichetate. MOD DE PREPARARE : Fin mãrunþite. lucios. Macerarea dureazã 14 zile. înfãºuratã în hârtie de culoare albastrã. adãugate în diverse ceaiuri sau apã. 971. zilnic. face ca aluniþele sau semnele “din naºtere” sã disparã. la macerat. de câte douã ori. Mod de administrare: se maseazã pielea capului. respectând proporþiile reþetelor precedente). Dispare mãtreaþa. Macerarea dureazã 14 zile dacã sticla este þinutã la cald. 968. se pun împreunã cu alcoolul. folosind compusul ca loþiune. Se foloseºte ca loþiune de masaj în cazul prolapsului. MOD DE PREPARARE : Rãdãcinile de urzicã se recolteazã toamna târziu sau primãvara devreme. completând cu alcool. vârfurile ventrilicii se pun la macerat împreunã cu alcoolul (în sticlã de un litru. tocate foarte mãrunt. acesta devenind sãnãtos. Folositã cu încredere. 271 . 969. Tãiate mãrunt. 970. Macerarea va dura 10 zile (agitând compusul de câteva ori pe zi). se pag. sticla trebuie sã fie închisã ermetic.

se pun într-un vas de sticlã. dupã caz. TINCTURÃ DE CEAPÃ INGREDIENTE : ceapã. Utilã în tratamentul hepatitei cronice. Amelioreazã foarte mult durerile (cazuri dureroase de amputare a diferitelor organe). agitând vasul de douã ori pe zi. Se filtreazã. 272 . 972. cicatrizeazã foarte rapidã rãni grave (în combinaþie cu alifie din flori de gãlbenele). se adaugã alcool (cât cuprinde). alcool de 42 grade. MOD DE PREPARARE : Rãdãcina de brusture se recolteazã numai toamna târziu ºi primãvara devreme. când este foarte bine dezvoltatã. adãugatã în ceai de plante amare preparat prin infuzie sau macerare. Se filtreazã. de 3 ori pe zi. dupã vârsta de 2 ani. MOD DE PREPARARE : Tãiaþi felioare subþiri. agitând vasul de douã ori pe zi. 973. recomandãm aceastã loþiune dupã bãrbierit (la bãrbaþi).bandajeazã porþiunea afectatã. TINCTURÃ DIN RÃDÃCINÃ DE BRUSTURE INGREDIENTE : rãdãcinã de brusture. La temperatura cameei. TINCTURÃ DIN CASTRAVEÞI (PROASPÃT R E C O LTA Þ I ) INGREDIENTE : castraveþi proaspeþi. Se tamponeazã (ºterge) faþa. Se filtreazã. loþiunea va închide porii dilataþi ºi va ajuta la catifelarea tenului. câte 10 picãturi. Se mãrunþeºte fin. MOD DE PREPARARE : Tãiatã rondele. Macerarea dureazã 10 zile. Macerarea dureazã 14 zile. o cantitate cu care se umple un vas de sticlã. URZICÃ TINCTURÃ DIN RÃDÃCINÃ DE BRUSTURE ºI pag. alcool de 42 grade. se închide bine sticla ºi se lasã la macerat timp de 14 zile. ceapa se pune la macerat împreunã cu alcoolul. fin mãrunþitã se introduce în sticlã de un litru (pe trei sferturi) fãrã a se încerca presarea plantei. îndepãrteazã mãtreaþa ºi întãreºte rãdãcina firului de pãr. 976. de douã ori. TINCTURÃ DIN RÃDÃCINÃ DE ANGELICÃ INGREDIENTE : rãdãcinã de angelicã. Se maseazã puternic pielea capului cu astfel de loþiune. agitând zilnic sticla. alcool de 40 grade. MOD DE PREPARARE : Rãdãcina se scoate din pãmânt numai primãvara devreme sau toamna târziu. 974. respectând indicaþiile reþetei precedente. De asemenea. Se adaugã alcool (cât cuprinde). macerarea dureazã 14 zile. 975. agitând-o de 3 ori pe zi. se completeazã cu alcool. rachiu de secarã (sau fructe) de 42 grade.

TINCTURÃ DIN FLORI DE ARNICÃ INGREDIENTE : 20 grame de flori de arnicã. degerãturi. agitând compusul de douã ori pe zi. 100 mililitri de alcool de 75 grade. afecþiuni dermatologice. 978. Se administreazã câte 30 picãturi. 273 . la o jumãtate de orã dupã masã. 50 grame rãdãcinã de urzicã (mãrunþitã). Se poate administra extern: gutã. Efect deosebit depurativ. Deosebit de utilã în cazul în care tensiunea este mãritã. 200 mililitri infuzie de mentã (o lingurã plantã la o canã apã).20 picãturi.15 picãturi (de 3 ori) pe zi. Se toarnã alcool (cât cuprinde). contuzii. macerarea dureazã 14 zile. agitând sticlele de douã ori pe zi. 200 mililitri de alcool de 70 grade. florile de arnicã se pun la macerat în vas de sticlã împreunã cu alcoolul. Se administreazã câte 10 . TINCTURÃ DE USTUROI CU INFUZIE DE MENTÃ INGREDIENTE : 40 grame de usturoi (fin pisat). TINCTURÃ DIN SEVÃ DE MESTEACÃN ALB INGREDIENTE : 150 mililitri sevã de mesteacãn alb. Usturoiul se introduce în sticlã (cu gura largã). Se filtreazã ºi se amestecã cu infuzia de mentã. Macerarea dureazã 14 zile. 150 mililitri glicerinã. dupã care sticlele se astupã ermetic. 150 mililitri de alcool de 70 grade. MOD DE PREPARARE : Bine mãrunþite. Se filtreazã ambele lichide. 100 mililitri de alcool de 70 grade. de 3 ori pe zi. Ajutã în aceleaºi afecþiuni ca la reþeta precedentã. arsuri. agitând vasul de douã. Înainte de folosire. mãrind eficacitatea (datoritã compusului adãugat. Se administreazã câte 10 . adãugate în ceai sau apã. recomandãm ca sticla sã fie bine “agitatã” pentru omogenizarea totalã a compusului care a fost depozitat înãuntru. rãdãcina de urzicã). obþinând compoziþia omogenã. 977. adãugate în ceai sau apã.INGREDIENTE : 100 grame rãdãcinã de brusture (mãrunþitã). trei ori pe zi. MOD DE PREPARARE : În sticle de mãrime potrivitã se pun ambele produse mãrunþite. 979. completând cu alcool (cât cuprinde). Trateazã faringitele ºi catarul cronic (la fumãtori). MOD DE PREPARARE : Seva de mesteacãn se recolteazã de la arborele cu aceeaºi denumire. Macerarea dureazã 7 zile. primãvara de timpuriu. se amestecã cu alcoolul ºi glicerina. TINCTURÃ DE CEAPÃ (ÎN CAZURI DE pag. 980.

planta se introduce în sticlã cu gâtul larg.MARE INGREDIENTE : 20 grame plantã. agitând compusul zilnic.5 linguriþe pe zi. 274 . Bine închisã.REUMATISM) INGREDIENTE : o ceapã mare de apã. hreanul se pune la macerat în sticlã. alcool de 50 grade.20 picãturi pe zi. agitând sticla de douã ori pe zi. Se filtreazã. Sticla va fi agitatã energic în fiecare zi. completând cu alcool. se filtreazã.IEPURELUI INGREDIENTE : 20 grame rãdãcinã de plantã. TINCTURÃ DE HREAN II INGREDIENTE : 20 grame de hrean (ras fin pe rãzãtoarea de sticlã). pag. Se administreazã câte 15 . 100 mililitri de alcool de 70 grade. astfel încât acesta sã o cuprindã în întregime. Se filtreazã. MOD DE PREPARARE : Bine mãrunþitã. macerarea dureazã 14 zile. agitând sticla de douã ori pe zi. 981. MOD DE PREPARARE : Tãiatã mãrunt. Se filtreazã ºi se pãstreazã la rece în sticle bine închise ermetic. dacã se urmãreºte dispariþia aluniþelor ºi a semnelor din naºtere. TINCTURÃ DIN FRUNZE DE LIMBA CÂINELUI INGREDIENTE : 100 grame de frunze de limba . 80 mililitri de alcool de 20 grade. Foarte utilã. TINCTURÃ DE TURIÞÃ . sticla se lasã la macerat timp de 8 zile. Macerarea dureazã 10 zile. reumatism ºi rãceli grave. 982. Se administreazã 3 . Se administreazã 4 . 984. Recomandãri deosebite în uz extern. Deosebite proprietãþi antivirale. compoziþia obþinutã se pãstreazã la rece. MOD DE PREPARARE : Împreunã cu alcoolul. MOD DE PREPARARE : Bine mãrunþitã. Macerarea dureazã 12 zile. La temperatura camerei. completând cu alcool. Amelioreazã durerile reumatice. 983. TINCTURÃ DIN OSUL . timp de 14 zile. Ulterior. ceapa se cântãreºte pentru a fi amestecatã cu aceeaºi cantitate (convertitã în mililitri) alcool.6 linguriþe (de douã ori) pe zi. MOD DE PREPARARE : Rãdãcina fin mãrunþitã se introduce în sticlã de mãrime potrivitã. 100 mililitri de alcool de 70 grade. planta se amestecã cu alcoolul în sticlã de mãrime potrivitã. alcool de 90 grade.câinelui. Filtratã.

nevralgiei faciale. 985. Transformate în pulbere finã.CÂMP INGREDIENTE : cimbriºor de câmp. 987. când este înfloritã pe trei sferturi. TINCTURÃ DIN RÃDÃCINÃ DE LEUºTEAN INGREDIENTE : rãdãcinã de leuºtean. rachiu de secarã (sau fructe) de grade. MOD DE PREPARARE : Rãdãcina de leuºtean se foloseºte doar în stare proaspãtã. Tãiatã mãrunt.DE . se introduce (pe trei sferturi) în sticlã (capacitate un litru).Mãreºte diureza ºi este bun antiseptic al cãilor urinare. tifosului. completând cu alcool (pânã la umplere). Utilã în vindecarea bubelor dulci. Macerarea dureazã 14 zilnic. plante aflate în faza de boboci florali. Utilã în tratarea gastritelor hiperacide ºi în tratamentul diurezei. agitând de douã ori pe zi. Bine închisã. Datã prin rãzãtoarea de sticlã. completând cu alcool (pânã la umplere). se introduce (pe 3 sferturi) în sticlã de un litru. sticla se lasã la macerat timp de 10 zile. agitând-o de douã ori pe zi. Se filtreazã ºi se pãstreazã la rece. agitând zilnic compusul. completând cu alcool (pânã la umplere). MOD DE PREPARARE : Planta se recolteazã pe timp însorit. Bine închisã. 42 pag. Tãiate cât se poate de mãrunt. rachiu de secarã (sau fructe) de 45 grade. TINCTURÃ DIN CIMBRIºOR . atrofiei musculare. completând cu alcool. se introduc în sticlã de mãrime potrivitã. primãvara devreme sau toamna târziu. Bine închisã ermetic. frunzele se introduc în sticlã de un litru (pe 3 sferturi). de douã ori pe zi. Este eficientã în afecþiunile stomacului. se pune la macerat 14 zile. etc. crampelor abdominale. Se filtreazã. Se filtreazã. regleazã ciclul menstrual. TINCTURÃ DE ZMEUR INGREDIENTE : 20 grame de frunze de zmeur. Se administreazã (de 3 ori pe zi) câte o linguriþã. rachiu de secarã (sau fructe) de 50 grade. 986. durerilor menstruale. 988. Leac foarte preþios împotriva leprei. 275 . Se filtreazã. bolilor de nervi. dimineaþa se ia pe stomacul gol. sticla se lasã la macerat timp de 12 zile. Recomandãm a se consulta persoane îndreptãþite în a particulariza astfel de tratamente. 100 mililitri de alcool de 70 grade. îndulcitã cu puþinã miere. agitând zilnic compusul. MOD DE PREPARARE : Frunzele se recolteazã de pe plante care se aflã în bãtaia soarelui. paraliziei. MOD DE PREPARARE : Frunzele de zmeur se recolteazã înainte ºi în timpul înfloririi arbustului. TINCTURÃ DIN FRUNZE DE TUTUN INGREDIENTE : frunze de tutun.

În primele 5 zile. ulterior. mãrind doza (de la o linguriþã) la o lingurã. un kilogram lãmâi. Durata tratamentului este de la 3 sãptãmâni pânã la douã luni. Se ia (de 3 ori pe zi) câte o linguriþã. ulterior. macerarea dureazã 14 zile. MOD DE PREPARARE : Toate produsele se pun în borcan de sticlã.. dupã o pauzã de 7 zile. LA METAFIZICÃ autor . TBC pulmonar. timp de 7 zile. dupã o pauzã de 7 zile se poate relua. nefiind udatã cu 5 zile înainte de recoltare. 750 grame de aloe (frunze fin mãrunþite). planta se pune în borcan de sticlã. agitând energic compusul.. MIERE ºI PROPOLIS INGREDIENTE : un kilogram de miere. un kilogram aloe. ulcer gastric. cancer. În locuri întunecoase. agitând compusul de 3 ori pe zi. printre care ºi . MIERE ºI LÃMÂI INGREDIENTE : un litru de vin negru (18 grade). 990. se ia câte o linguriþã dimineaþa ºi la prânz. MOD DE PREPARARE : La recoltare. infecþii cronice ale pielii. macerarea dureazã 5 zile. etc. cancerul.. la loc întunecos ºi rece. paralizii. În curând. viroze respiratorii.989. Contraindicatã în sarcinã ºi dereglãri hormonale. TINCTURA CU ALOE.. planta trebuie sã aibã vârsta cuprinsã între 3 ºi 5 ani. în aceleaºi condiþii. terminarea produsului. TINCTURÃ CU ALOE. de douã ori pe zi (dimineaþa ºi seara). un kilogram de miere naturalã. Cura dureazã pânã la. cu douã ore înainte de masã. lãmâile fin mãrunþite ºi vinul. neuroastenii. Ajutã în tratarea a numeroase afecþiuni. 276 . înaintea (cu 30 minute) celor 3 mese principale. Cura se poate repeta încã o datã. Editura SOLTERIS vã va pune la dispoziþie lucrarea DE LAFIZICÃ. Fin mãrunþitã. Recomandãri: gripã.Mihai Apostol. 20 grame de propolis (fin mãrunþit). se administreazã câte 3 linguri pe zi. pag. adãugând mierea.

pag. 277 .

etichetate. bine închise. fãrã a se presa. Se toarnã uleiul (cât cuprinde). MOD DE PREPARARE : Recoltate când sunt 75 % înflorite. 278 . Închisã ermetic. pag. vindecã arsuri. Ajutã în tratarea afecþiunilor stomacale. bine acoperit. florile de pojarniþã se umecteazã cu alcool. se toarnã în sticle de culoare închisã care se închid ermetic ºi se pãstreazã la loc întunecos ºi rece. se adaugã uleiul. florile de pojarniþã se mãrunþesc fin ºi se introduc în sticlã cu gâtul larg. de preferinþã presat la rece. 20 mililitri de alcool de 70 grade. cicatrizeazã rãni greu vindecabile. Uleiuri terapeutice Se preparã cu plante puse la macerat. timp de 3 . Se filtreazã ºi se pãstreazã în sticle de culoare închisã. se depoziteazã în sticle de culoare închisã care se închid ermetic ºi se pãstreazã la rece. 991. Ulterior. vasul se lasã în repaus 3 zile. se închide bine vasul în care s-a produs combinarea. la loc întunecos ºi rece.6 sãptãmâni. În exploatare. lãsându-le astfel 12 ore. înfãºuratã în hârtie de culoare închisã. etc. preparat la rece).G. ULEI CU POJARNIÞà (I) INGREDIENTE : flori de pojarniþã (sunãtoare). Se lasã timp de 12 ore pentru sedimentare. sticla se pune la macerat. ULEI DE POJARNIÞà (II) INGREDIENTE : 20 grame de flori de pojarniþã uscatã. afecþiuni ale ficatului. lãsând compusul la macerat (sticla bine închis) timp de 4 . la cald (soare sau alte surse de cãldurã). indicãm consultul persoanelor îndreptãþite sã prescrie tratamente cu astfel de produse terapeutice. se filtreazã din nou. Se administreazã în uz extern ºi intern. MOD DE PREPARARE : Mãrunþite fin. completând cu ulei (superior). Se filtreazã prin tifon pliat în patru. în apropierea unei surse medii de cãldurã.6 sãptãmâni. ulei comestibil (de preferinþã. Aceste amestec se þine pe baie fierbinte 3 ore. Ajutã în tratarea arsurilor ºi a rãnilor greu vindecabile. ulei comestibil. Plantele se pun în sticlã (pânã ce aceasta se umple). 992. amestecând permanent compusul. Se filtreazã prin pânzã deasã (fibrã naturalã) presând bine plantele.

994). Compusul se amestecã bine. Se poate folosi. în acest caz. 996. 279 . calmeazã. pag. bine acoperit. uleiul de mãsline este foarte des folosit în terapia naturalã. se amestecã cu bãþ de lemn. sclerozei multiple. lunar. lãptos. durerile aproape insuportabile. cu care se ung arsurile. MOD DE PREPARARE : Cimbriºorul se recolteazã doar pe timp însorit. Se filtreazã. Este recomandat în tratamentul hipercolesterolului. compusul se pune în sticlã (de mãrime potrivitã). atrofiei musculare. ca atare. vasul. Se administreazã în cazuri de prurit ºi eczeme. Obþinem un lichid alb. Din aceastã apã obþinutã se iau (exemplu) 50 mililitri care se amestecã cu 50 mililitri de ulei de in. de mai multe ori. 9 9 5 . în diferite combinaþii. înflorit în proporþie de 75 %.. Închisã ermetic. ºi contra cãderii pãrului (fricþionând pielea capului. în catifelarea pielii. 50 grame de seminþe de in. pânã ce acesta se va “stinge” complet. MOD DE PREPARARE : Bulgãrele de var nestins se pune în vas de lemn. etc. completând cu ulei (cât cuprinde).6 sãptãmâni. aceasta agitându-se puternic pânã ce compusul se omogenizeazã perfect. dupã care se lasã la limpezit. 997. Ulterior. turnând deasupra 2 litri apã rece. apã de var (250 grame var nestins).DE . ULEI CU SÂMBURI DE STRUGURI Se procedeazã ca la reþetele anterioare (991 . se lasã în repaus 10 minute. Se filtreazã prin pânzã deasã (fibrã naturalã). reumatismului. ajutã persoanele “atinse” de afecþiuni cardiovasculare. Seminþele de in (ultima recoltã se pun împreunã cu apa) sã fiarbã la foc domol (fãrã contact direct cu flacãra). ulei comestibil (din soia sau porumb).. Tãiat mãrunt.993. Se utilizeazã cu succes în cazul paraliziilor.CÂMP INGREDIENTE : flori de cimbriºor. 3 . se pune în sticlã (cu gâtul larg). ULEI DE MÃSLINE Preparat la rece. colicilor abdominale. timp de 10 zile. sticla se lasã la macerat 4 . timp de douã minute. infarctului. U L E I D E I N C U A P Ã D E VA R INGREDIENTE : ulei de in. ULEI CU CIMBRIºOR . ULEI DE IN (I) INGREDIENTE : un litru de apã rece. plantele se preseazã bine. 994.4 luni la rând).

se filtreazã.998. Se filtreazã prin tifon dublu. la loc întunecos ºi rece. 100 mililitri de ulei (de soia. Se utilizeazã în comprese. 100 mililitri de ulei (mãsline. Util în tratamentul arsurilor foarte grave. Ajutã în tratamentul arsurilor grave ºi a rãnilor greu vindecabile. 280 . MOD DE PREPARARE : Pulberea se umecteazã cu alcool. se þine vasul (bine acoperit). pag. macerarea dureazã 10 zile. ulei comestibil. timp de 7 ore. MOD DE PREPARARE : se preparã la fel ca la reþeta precedentã. MOD DE PREPARARE : Recoltate când sunt 75 % înflorite (pe timp însorit).soarelui. pãstrând sticla (bine închisã) la loc întunecos ºi rece. florile se mãrunþesc fin ºi se introduc în sticlã cu gura largã (pe 3 sferturi). o lingurã de alcool de 70 grade. Ajutã în tratarea rãnilor greu vindecabile ºi a arsurilor grave. calmeazã otalgiile. durerilor musculare ºi arteriale. presând bine planta. U L E I D E M U º E Þ E L ( F LO R I U S C AT E ) INGREDIENTE : 10 grame de pulbere de muºeþel. Ulterior. afecþiuni inflamatorii ale pielii. timp de 3 ore. ULEI DE IN (II) Se preparã ca la reþeta precedentã. nevritelor. se amestecã cu uleiul. 1001. soia sau porumb). pentru plãgi. completând cu ulei (cât cuprinde). 1002. Cu acest ulei se aplicã cataplasme în cazul abceselor. ULEI DE MAGHIRAN Se preparã folosind indicaþiile reþetei 1000. Ajutã mult în tratarea herpesului. Ulterior. furunculelor. ULEI CU FLORI PROASPETE DE MUºEÞEL INGREDIENTE : flori de muºeþel. Ulterior. 9 9 9 . contuziilor (de diferite forme). etichetatã. floarea . Se pãstreazã în sticluþã (închisã ermetic) de culoare închisã. MOD DE PREPARARE : Pulberea se amestecã cu uleiul. ULEI DIN MUGURI DE PLOP NEGRU INGREDIENTE : 20 grame pulbere din muguri de plop negru. compusul se pune sã fiarbã (uºor) pe baie de apã fierbinte. La cald. pânã ce întreaga cantitate de alcool se va evapora. Ajutã în durerile de urechi (câteva picãturi calde. bronºitelor. ulei comestibil. în ureche).soarelui). ULEI DIN SILNIC INGREDIENTE : plantã proaspãtã. Muºeþelul se înlocuieºte cu maghiran. 1003. porumb sau floarea . macerarea dureazã 14 zile. cantitatea de seminþe se dubleazã. în repaus. 1000. se filtreazã.

1005. contra algiilor reumatismale. foarte bun medicament în tratarea teniazei. dupã care se filtreazã. se adaugã ulei. adãugat în salatã de cartofi. pânã se obþine compusul omogen. MOD DE PREPARARE : Uleiul de mentã se amestecã cu întreaga cantitate de alcool. Macerarea dureazã 3 zile. Macerarea dureazã 30 zile.CÂINESC INGREDIENTE : 20 grame de flori (proaspete) de lemn câinesc. de asemenea calmeazã mâncãrimile produse de diferite tipuri de intoxicaþii. în tratarea celulitei. 1006. ULEI CU MENTÃ INGREDIENTE : 5 grame ulei de mentã (procurat prin industria farmaceuticã). ULEI DE LEMN . Ajutã în tratamentul enuriazisului nocturn. consumând-o zilnic. 100 mililitri de ulei de mãsline. ULEI DE ALUNE Acest ulei ajutã foarte mult în tratamentul contra teniei. amestecând bine. MOD DE PREPARARE : Bine pisat. 1007. se foloseºte în frecþii contra durerilor reumatice sau lumbago (extern). se îmbibã o felie de pâine cu acest ulei. a nevritelor. pag. timp de 3 zile (consecutiv). ULEI DE IENUPÃR INGREDIENTE : 10 mililitri de ulei de ienupãr.1004. MOD DE PREPARARE : Procurat din farmacie. Se utilizeazã. Seara. pe stomacul gol.60 mililitri pe zi. usturoiul se pune într-o sticluþã (de mãrime potrivitã) împreunã cu uleiul de mãsline. ULEI DE MÃSLINE CU USTUROI INGREDIENTE : o cãpãþânã de usturoi. masaje. timp de 15 zile. Se ia o linguriþã dimineaþa. 1008. 1009. 50 . 100 mililitri de ulei comestibil. etc. cu succes. uleiul de ienupãr se amestecã cu alcoolul. 100 mililitri de alcool de 95 grade. înainte de culcare. Se filtreazã. Se foloseºte (frecþii) ca ºi calmant reumatic. Cu aceastã loþiune se fac frecþii. cât cuprinde. obþinând un compus omogen. pãstrându-se în sticle de culoare închisã. seara. MOD DE PREPARARE : Florile (recoltate pe timp uscat) se taie fideluþã ºi se pun în sticluþã de mãrime potrivitã. ULEI DIN MIEJI DE NUCÃ La fel ca la reþeta precedentã. la loc întunecos ºi rece. timp de 15 zile. 281 . entorselor. 100 mililitri de alcool de 50 grade.

Ulterior. Macerarea dureazã 14 zile. datorate bolilor de ficat. Ulterior. 1011. sticla trebuind sã fie bine închisã. Recoltate când sunt 75 % înflorite. 282 . ULEI DE LUMÂNÃRICÃ INGREDIENTE : 50 grame de flori de lumânãricã. florile de lumânãricã se pun în vas emailat (de mãrime potrivitã ºi fãrã pete de ruginã). se lasã în repaus o jumãtate de orã. MOD DE PREPARARE : Recoltate pe timp însorit. adãugând ulei (cât cuprinde). florile de iasomie se amestecã cu uleiul (în sticlã potrivitã ca mãrime). Se filtreazã ºi se pãstreazã la rece. ULEI DE CICOARE CU POJARNIÞÃ INGREDIENTE : flori de cicoare. cele douã tipuri de flori se introduc în sticlã (de mãrime potrivitã). Vasul se pune la fiert (foc domol. ulei (de mãsline sau soia). Macerarea dureazã 13 zile (sticla trebuie sã fie bine închisã). 1013. ulei de porumb. sticla trebuind sã fie bine închisã. pag. de asemenea se pot masa mâinile ºi faþa persoanelor mai în vârstã. Se filtreazã prin tifon dublu ºi se pãstreazã în sticluþe de culoare închisã. Se adaugã ulei (cât cuprinde). 1014. ULEI DE IASOMIE INGREDIENTE : flori de iasomie. Macerarea dureazã 14 zile. fãrã contact direct cu flacãra). Se pãstreazã în sticle bine închise. Ajutã în tratarea arsurilor ºi a rãnilor greu vindecabile. ULEI DE RICIN Se procurã prin intermediul industriei farmaceutice. timp de 30 minute. tãiate fideluþã. la loc întunecos ºi rece. bine închise. completând (cât cuprinde) cu uleiul menþionat. pe timp uscat. florile de gãlbenele se mãrunþesc fin ºi se introduc într-o sticlã cu gâtul larg. 100 mililitri de ulei de soia. Ajutã în tratamentul contra hemoroizilor (crize) prin masãri uºoare ale zonei afectate.1010. Ajutã în constipaþie (intern). Cu acest ulei se fac frecþii calmante în durerile reumatice. se filtreazã. Se maseazã uºor pielea în zonele unde au apãrut pete închise la culoare. 1012. Ajutã la cicatrizarea rãnilor greu vindecabile. MOD DE PREPARARE : Culese pe timp uscat. bine mãrunþite. ULEI DE GÃLBENELE INGREDIENTE : flori de gãlbenele. pojarniþã ºi ulei de soia. la loc întunecos ºi rece. MOD DE PREPARARE : În cantitãþi egale ºi tãiate mãrunt.

1015. când sunt 75 % înflorite. aplicând deasupra frunze de pãtlaginã care se fixeazã cu ajutorul unor feºe din tifon. florile de sovârf se mãrunþesc bine ºi se pun în sticlã cu gâtul larg (pe trei sferturi).. suferinzii de sclerozã beneficiazã din plin de acest tip de frecþie. ULEI DE SOVÂRF INGREDIENTE : flori de sovârf. ULEI DIN FLORI DE CICOARE INGREDIENTE : flori de cicoare. pag. MOD DE PREPARARE : Recoltate pe timp uscat. De asemenea. 283 . la loc rãcoros. Reþinem. Se bandajeazã zonele afectate. 1016. Eficienþã deosebitã în tratarea afecþiunilor glandulare maligne. fortificã rapid mâinile ºi picioarele în. Se adaugã ulei (pânã ce sticla se umple). ulei (de floarea . ulei (de mãsline sau de soia). cimbrul de culturã este o plantã recunoscutã (aliment ºi medicament) contra alcoolismului. Luat câte o lingurã (de 3 ori pe zi). sovârful se înlocuieºte cu cimbru de culturã. MOD DE PREPARARE : se preparã ca la reþeta precedentã. Se filtreazã ºi se pãstreazã în sticle de culoare închisã. Macerarea dureazã 10 zile (sticla trebuind sã fie foarte bine închisã). este foarte util în tratarea bolilor de stomac. fãrã a fi presate.soarelui sau soia). Cu acest ulei se fac frecþii copiilor slab dezvoltaþi. 1 0 1 7 .. U L E I D I N C I M B R U D E C U LT U R Ã Se preparã ca la reþeta precedentã.

Tãiate fideluþã. chiar cea de la Soare). se pun în sticlã de mãrime potrivitã (fãrã a se presa). completând cu oþet (cât cuprinde). etc. 1019. Se foloseºte cu succes în tratarea stãrilor febrile. sticla se lasã la macerat (timp de 14 zile) lângã o sursã de cãldurã. Se adaugã oþetul de vin ºi din nou se lasã la macerat timp de 7 .H. MOD DE PREPARARE : Boabele de ienupãr (transformate în pudrã) se amestecã cu alcoolul.8 zile. pag. Se filtreazã ºi se pãstreazã în sticle bine închise. sticla se lasã la macerat timp de 4 . MOD DE PREPARARE : Florile de salvie se recolteazã doar pe timp însorit (dupã ce s-a evaporat roua). se toarnã din nou în sticle de culoare închisã ºi se pãstreazã la rece. oþet de mere (vezi 686. 100 mililitri de alcool de 50 grade. 687). un litru de oþet de vin (vezi 690).5 zile. la loc rãcoros. din fibre naturale) ºi depozitarea în condiþii ermetice. þinând cont de sfatul persoanelor îndreptãþite în a prescrie astfel de tratamente. la locuri rãcoroase ºi întunecoase.500 grame plantã la un litru de oþet. se pot adãuga (în proporþii egale) ºi frunze de salvie. dupã care urmeazã filtrarea (prin pânzã deasã. transpiraþii nocturne. 1 0 1 8 . Se filtreazã. bine închisã. Ajutã în tratarea afecþiunilor respiratorii (gargarã profundã). Se utilizeazã ca loþiune în comprese. cantitatea necesarã este de 450 . când sunt 75 % înflorite. sticla se înfãºoarã în hârtie de culoare închisã Pentru a nu avea contact direct cu surse de luminã. efect favorabil (frecþii) în cazuri de paralizie. Durata procesului de macerarea este de aproximativ 8 zile. alese dintre cele mai tinere ºi fragede. OÞET DE IENUPÃR INGREDIENTE : 150 grame de boabe de ienupãr. O Þ E T D E S A LV I E INGREDIENTE : flori de salvie. Bine închisã. tremurãturi ale extremitãþilor (corpului). frecþii. În perioada macerãrii. 284 . Oþeturi terapeutice Se preparã prin macerarea diferitelor tipuri de plante în oþet (preparat în condiþii casnice) de fructe.

Oglinzi. în care s-a preparat compusul. Cu acest oþet se fac frecþii ale pielii în cazul durerilor de cap foarte persistente cât ºi în dureri reumatice.1020. 1 0 2 4 . O Þ E T D E V I N C U S L AT I N Ã INGREDIENTE : 250 . OÞET DE TRANDAFIRI (II) INGREDIENTE : 100 grame de petale de trandafiri. O Þ E T C O M B I N AT INGREDIENTE : frunze de mentã. 1023. sticla. procedând aproximativ la fel. OÞET DE MERE CU SARE INGREDIENTE : 200 grame sare (bulgãri). 1021. oþet de mere pãdureþe (vezi 688). în cazuri de gutã. Se filtreazã (presând foarte bine petalele de trandafiri). busuioc. oþet de prune (vezi 689).300 mililitri slatinã. petalele de trandafiri se amestecã cu oþetul din mere pãdureþe. Cu acest oþet se pot face frecþii ale pielii foarte eficiente în scãderea febrei (în cazuri de rãceli foarte puternice). 100 mililitri de alcool de 50 grade. un litru oþet de mere I (vezi 686). boabele de ienupãr se transformã în pulbere. se acoperã vasul ºi se lasã la macerat timp de 10 ore. presând bine plantele. un litru deoþet de vin. flori de levãnþicã. boabe de ienupãr. 1 0 2 2 . completând cu alcool ºi oþet. OÞET DE TRANDAFIRI (I) INGREDIENTE : petale de trandafiri. etc) pânã ce atinge temperatura aproximativã de 55 . MOD DE PREPARARE : Petalele tãiate fideluþã se introduc în sticlã cu gâtul larg. Luat cu un cleºte se pune în vas de porþelan. Macerarea dureazã 14 zile (sticla trebuie sã fie bine închisã). pãstrându-le apoi la loc întunecos ºi rece. MOD DE PREPARARE : Bulgãrele de sare se introduce la o sursã puternicã de cãldurã (jarul din sobã. MOD DE PREPARARE : Slatina se obþine din izvoarele sãrate (Bãlþãteºti. 285 . se toarnã oþetul. Bine închisã. toate aceste produse se pun în sticlã cu gâtul larg. Se filtreazã prin tifon dublu.60 grade. ca în cazul reþetei 1018. compoziþia obþinutã se agitã (intens) pânã la omogenizare. Aceleaºi recomandãri ca ºi în cazul oþetului precedent. Compusul obþinut se toarnã în sticle care se eticheteazã ºi se astupã bine. rãceli grave ºi stãri febrile. aragaz. pag. În cantitãþi egale. salvie. 500 mililitri oþet de vin (vezi 690). se lasã la macerat timp de 5 zile. petale de trandafiri. completând cu oþetul menþionat. MOD DE PREPARARE : Petalele ºi florile se taie fideluþã. MOD DE PREPARARE : Recoltate pe timp uscat ºi tãiate fideluþã. Cu acest oþet se fac frecþii ale pielii.

etichetate ºi bine închise. Bine închisã. MOD DE PREPARARE : Se amestecã uleiul ºi oþetul. OÞET DE MERE CU ULEI DE SOIA INGREDIENTE : 50 mililitri oþet de mere (vezi 687). pentru a obþine compusul dorit. Se foloseºte în tratarea aceloraºi tipuri de afecþiuni ale reþetei precedente. Macerarea dureazã 24 de ore (borcanul trebuind sã fie acoperit etanº). completând cu oþetul. mai multe zile consecutiv. MOD DE PREPARARE : Tãiatã în câteva bucãþi mai mari. completând cu oþetul. MOD DE PREPARARE : Bine pisat. pag.20 minute zilnic. Macerarea dureazã 14 zile (sticla trebuind sã fie bine închisã). sticla se agitã puternic (pentru reomogenizare) ºi compusul se încãlzeºte puþin (sursã de cãldurã potrivitã). se înfãºoarã locul tamponat cu tifon. se folosesc în bandijonãri ale unghiilor 15 . Se repetã procedeul pânã la vindecare. Se aplicã pe negi ºi se lasã astfel câteva zile. 150 mililitri oþet de mere (vezi 687). Înainte de întrebuinþare. Se repetã de mai multe ori. Se amestecã cu oþetul ºi se pãstreazã în sticle de culoare închisã. Se filtreazã ºi se pãstreazã în sticlã de culoare închisã. 1025. þinând acest bandaj toatã noaptea. OÞET DE MERE CU COJI DE CEAPà INGREDIENTE : 50 grame de coji de ceapã. usturoiul se pune în sticlã cu gâtul larg. Indicaþii terapeutice . 286 . frunza de praz se pune în borcan de sticlã. la rând. sticla se lasã la macerat timp de 10 zile. Aceeaºi utilitate ca ºi în cazul reþetei precedente. 1028. pânã ce negii dispar definitiv. Cojile de ceapã astfel îmbibate cu oþet se aplicã pe bãtãturi. etichetatã ºi bine închisã.ajutã la dispariþia negilor. în sticlã de mãrime potrivitã. 500 mililitri oþet de mere pãdureþe (vezi 688). 1029. 50 mililitri de ulei de soia (sau porumb).pentru jud. agitând ambele produse energic. OÞET CU USTUROI INGREDIENTE : 30 grame de usturoi. Ajutã în tratarea fragilitãþii unghiilor. OÞET CU FOIÞE DE CEAPà Foile de ceapã se þin în oþet de fructe douã ore. 1026. 250 mililitri oþet de prune (vezi 689). 1027.Gârcina . OÞET CU PRAZ INGREDIENTE : o frunzã mare de praz. Neamþ). MOD DE PREPARARE : Foile de ceapã se amestecã cu oþetul.

1032. 300 mililitri oþet de vin (vezi 690). Se lasã compusul obþinut la macerat. Se adaugã oþetul menþionat (cât cuprinde). OÞET CU COAJÃ DE LÃMÂIE pag. Cu acest oþet se fac frecþii ale pielii în cazul rãcelilor rebele. 1031. 1034. MOD DE PREPARARE : În vas cu pereþi dubli. etc. un litru oþet de vin (vezi 690). MOD DE PREPARARE : Hreanul se pune (pe jumãtate) în sticlã de mãrime potrivitã. diminuare a corozitãþilor specifice celulitei. OÞET CU FRUNZE DE TOPORAº INGREDIENTE : 150 . bine acoperit. Acþiune de destindere a tegumentelor. se pun la fiert cele douã “elemente” componente. acesta se lasã la macerat timp de 6 ore.200 grame de frunze de toporaº. OÞET CU FRUNZE DE AFIN INGREDIENTE : 30 grame de frunze de afin (transformate în pulbere). la foc domol. Se filtreazã. are acþiune antialgicã deosebitã. MOD DE PREPARARE : Pulberea se amestecã cu oþetul (în sticlã de mãrime potrivitã). MOD DE PREPARARE : Planta se introduce împreunã cu oþetul în vas de mãrime potrivitã. 1030. MOD DE PREPARARE : Tãiate mãrunt.Ajutã în tratamentul contra ulceraþiilor. se adaugã oþet (cât cuprinde).80 grame de flori de levãnþicã. OÞET DE IEDERÃ INGREDIENTE : 50 grame plantã (fin mãrunþitã). 1035. timp de 15 zile. Compusul obþinut se utilizeazã în frecþii ale pielii contra rãcelilor. Se lasã produsul la macerat. Bine închisã sticla se lasã la macerat timp de 7 zile. a acneelor. oþet de mere I (vezi 686). Se aplicã cataplasme în tratarea rãcelilor rebele. OÞET CU LEVÃNÞICÃ INGREDIENTE : 60 . 287 . gripelor grave. OÞET CU HREAN INGREDIENTE : hrean (ras pe rãzãtoarea de sticlã). un litru oþet de vin (vezi 690). timp de 8 . Cu produsul astfel obþinut se pun cataplasme pe zonele dureroase în cazuri de gutã. un litru oþet de mere II (vezi 687). florile de levãnþicã se pun în sticlã cu gura largã (pe trei sferturi) fãrã a forþa (prin presare).10 minute. Compusul obþinut se foloseºte în cazul frecþiilor pielii. 1033. timp de 6 ore. dezinfecteazã diverse tipuri de rãni.

OÞET DE VENTRILICà INGREDIENTE : 100 grame ventrilicã. sticla se lasã la macerat timp de 8 zile. vindecã eczemele cronice. de mai multe ori. tãiate mãrunt se pun în sticlã (de mãrime potrivitã) împreunã cu oþetul. Bine închisã. 200 mililitri oþet de mere I (vezi 686). Sticla se înfãºoarã în hârtie de culoare închisã ºi se lasã la macerat (la soare) timp de 14 zile. pag. 288 . ajutã în prurit senil (mâncãrimi la bãtrâneþe). 500 mililitri oþet de mere (vezi 690). 1036.4 zile negii dispar. Se filtreazã. etc. pânã ce aceºtia dispar. seara ºi dimineaþa). În acelaºi scop (dispariþia negilor) se mai poate folosi uleiul de ricin (frecþie.INGREDIENTE : cojile de la douã lãmâi. Cu oþetul obþinut se aplicã bandaje pe negi. completând cu oþetul menþionat. MOD DE PREPARARE : Cojile de lãmâi se introduc în sticlã de mãrime potrivitã. În 3 . Cu acest oþet se pun comprese (în cazul durerilor de cap). MOD DE PREPARARE : Se recolteazã vârfurile înflorite ale plantei.

proprietãþi deosebite laxative. Pulberile astfel obþinute pot fi folosite ca. etc. 1037.I. Ulterior. PULBERE DE CRUºIN Se utilizeazã coaja de cruºin care dupã recoltare trebuie sã stea un an într-un depozit. tarhonul. pãtlagina. 289 . care se recolteazã numai în iulie ºi în august.. plantele medicinale se pun la uscat în încãperi calde ºi bine aerisite.CUCULUI Se utilizeazã frunzele plantei care se recolteazã înainte ºi în timpul înfloririi. la nevoie. în preparatele culinare..purgativã. Uºureazã expectoraþia ºi calmeazã tusea.calului. 1039. PULBERE DE CIUBOÞICA . frunzele de þelinã. plantele se depoziteazã (pentru iarnã) în pungi de hârtie sau sãculeþi de pânzã (din fibrã naturalã). În nici un caz. PULBERE DE COADA . 1038. Pulbere de cicoare Se utilizeazã 3 vârfuri de cuþit pe zi în tratamentul constipaþiilor. Pulberi terapeutice Recoltate în perioada optimã. Uscate foarte bine. plantele nu se pãstreazã fãrâmiþate. plantele se scot din pungã (sau sãculeþ) ºi se transformã în pulbere (maºina de râºnit cafea). Enumerãm câteva “repere”: leuºteanul. Pulberea se utilizeazã de 3 ori pe zi (câte un vârf de cuþit). 1040. 1041. cu mult succes. aliment ºi medicament.CALULUI Se utilizeazã tulpina fãrã rãdãcinã. Se poate folosi. salvia. pãtrunjelul. Pulberea obþinutã prin mãcinare este foarte utilã în tratamentul constipaþiilor cronice. coada . pag. PULBERE DE FENICUL Deosebitã acþiune laxativ . Uºureazã expectoraþia ºi calmeazã tusea. o cantitate necesarã pentru aproximativ 7 zile.

calmeazã crizele de astm. Se recolteazã în cea de-a treia decadã a lunii octombrie sau prima decadã a lunii martie. antianemice. Influenþeazã circulaþia sângelui. Dacã se ia cu regularitate. expectorantã. În prezent. se administreazã timp îndelungat (un vârf de cuþit la începutul primelor douã mese principale. PULBERE DE FRASIN Frunzele de frasin. de asemenea se pot obþine lichioruri delicioase cu aromã deosebit de plãcutã. PULBERE DE VÂSC Vâscul se recolteazã în octombrie ºi martie. Pentru prepararea pulberii se folosesc frunzele ºi rãmurelele de 4 .5 milimetri. fãcând sã scadã tensiunea. timp de 12 luni. sughiþurile persistente. Este un laxativ uºor recomandat celor care suferã de ulcer gastric. recoltate în luna mai. Efect deosebit laxativ . tulburãrile renale (influenþate de tensiunea ridicatã) ºi toate stãrile cu circulaþie defectuoasã a sângelui. timp de 15 zile). pag. Acþiune uºor diureticã. Amelioreazã arterioscleroza. Aceeaºi compoziþie ca ºi propolisul fabricat de albinele de stup.purgativ. 1045. PULBERE DE LEMN . PULBERE DE RUBARBÃ (REVENT) Se foloseºte rãdãcina plantei care se recolteazã dupã patru ani de la însãmânþare.DULCE Toamna târziu ºi primãvara devreme se recolteazã rãdãcina acestui arbust. Bine uscatã ºi transformatã în pulbere. Bine uscatã se transformã în pulbere. Din pulberea obþinutã prin mãrunþire finã se preparã alifii ºi tincturi. tuse convulsivã. 1044. PULBERE DIN MUGURI DE PLOP NEGRU Se recolteazã în a treia decadã a lunii februarie sau prima decadã a lunii martie. 1043. 290 .Se administreazã de la 1 la 3 grame în decursul unei zile. calmeazã tusea. Proprietãþi tonice. 1042. are acþiune pozitivã în tratamentul diabetului. se usucã bine ºi se transformã în pulbere. Acþiune antispasmodicã. stimul digestiv. Cel mai bun este vâscul de mãr. peste 20 de þãri au inclus aceastã plantã pe lista produselor farmacopeice. Se apreciazã cã în lume existã aproximativ 60 soiuri de rubarbã dintre care 2/3 se întâlnesc în China. Se administreazã câte un vârf de cuþit pe zi. 1046.

PULBERE DIN SCLIPEÞI Rãdãcina acestei plante se recolteazã în lunile octombrie ºi martie. PULBERE DE PEDICUÞà Este vorba despre pulberea recoltatã din spicul plantei. Bine uscatã ºi transformatã în pulbere. gripã. Utilitate deosebitã în tratarea dischineziilor biliare. pag. se administreazã de 3 ori pe zi (câte un vârf de cuþit) înaintea (30 minute) fiecãrei mese. 291 . douã prize. 1052. Nu se depãºeºte aceastã dozã. bronºitã. Ajutã în vindecarea escarelor ºi a rãnilor deschise. 1 0 4 9 . uscate ºi transformate în pulbere se fierb 3 minut cu lapte de soia (fãrã contact direct cu sursa de foc).1047. convalescenþei ºi anemiilor. parazitozelor intestinale. 1048. Pulberea de schinduf. 1053. timp de 15 zile. Indicaþii: reumatism articular acut. PULBERE DE SCHINDUF Seminþele de schinduf. sub formã de cataplasmã. rãdãcina. Bine uscate ºi transformate în pulbere. din ultima recoltã. în puþin miere sau must de struguri. P U L B E R E D E O D O L E A N ( VA L E R I A N à ) Se recolteazã (rãdãcina) toamna târziu sau primãvara devreme. 1050. PULBERE DIN GHINÞURà (GENÞIANÃ) Se recolteazã toamna târziu sau primãvara devreme. în proporþie de 4 grame pe zi. deoarece are efect deprimant. insomnii. PULBERE DIN SALCIE ALBà Scoarþa de salcie albã se recolteazã în luna martie. PULBERE DIN MUGURI DE MESTEACÃN ALB Mugurii se recolteazã în aceeaºi perioadã iar pulberea are aproximativ aceleaºi întrebuinþãri (ceva mai slabe ca în cazul mugurilor de plop negru). preparatã cu puþinã apã caldã (pânã se obþine o pasã îngroºatã). se administreazã ca stimulent cerebral. se aplicã pe regiunea sinusurilor. 1051. se administreazã în dozã de douã grame pe zi. anorexiei. Au un excelent efect nutritiv. Bine uscatã. transformatã în pulbere.

Se strecoarã prin tifon ºi se utilizeazã ca diuretic. laxativ. 292 . Contraindicat persoanelor cu afecþiuni renale inflamatorii. prãjitã (precum cafeaua naturalã) se preparã la fel ca ºi cafeaua. Proprietãþi: emolient. are proprietatea de a opri hemoragiile nazale. în clocote mici. se obþine o pulbere finã. Ajutã mult în reglarea eliminãrii. dupã care se adaugã 250 mililitri de apã fierbinte ºi se lasã în repaus 5 minute. Se face gargarã. Transformatã în pulbere. 1058. expectorant. PULBERE DE IENUPÃR Fructele de ienupãr (din ultima recoltã) transformate în pulbere (o linguriþã la 250 mililitri de apã) se umecteazã cu o lingurã de apã rece. Se lasã în repaus 10 minute. ca la reþeta precedentã. recoltate în timp optim. se fierb 10 grame cu 300 mililitri de apã. timp de 10 minute. PULBERE DE TOPORAº Rãdãcini de toporaº. nici chiar cu miere de albine. 1054. Proprietãþi tonice. o ceºcuþã de cafea de ghindã. PULBERE DE GHINDÃ Bine uscatã. PULBERE DE HAMEI Pe conurile de hamei se aflã glande care se desprind cu uºurinþã de plantã. vindecã diaree ºi dizenterie. în vas emailat. fãrã a fi îndulcitã cu nici un fel de îndulcitor.5 ani. Se bea dimineaþa. Pulberea obþinutã se preparã sub formã de decoct. dizenteriei. numai de pe ramuri tinere. pag. hemoragiilor. ajutã la cicatrizare. în cursul unei zile. PULBERE DE CERENÞEL Rãdãcinile aceste plante se pot usca la soare. se administreazã câte 3 grame pe zi în tratamentul diareei. pe stomacul gol. 1056. Ajutã în calmarea durerilor provocate de anumite boli respiratorii. 1055. diuretic. cu înghiþituri rare. stomahice ºi diuretice. se strecoarã prin tifon ºi se bea câte puþin. de 3 . gutei ºi diabetului. în cazuri de diaree ºi dizenterie. 1057. aplicaþii locale ºi comprese. galbenã (lupulina). cicatrizant.Transformatã în pulbere. 1059. timp de 5 minute. PULBERE DE STEJAR Scoarþa stejarului se recolteazã primãvara devreme sau toamna târziu. care se utilizeazã cu succes ca medicament.

ascarizi. se adaugã în diferite preparate culinare. Pulberea de pelin (3 grame). câte un vârf de cuþit. depurativã. diaree. consumatã în sezonul rece (3 linguriþe pe zi). PULBERE DIN SCOARÞÃ DE MESTEACÃN 1062. urzic este un aliment antianemic (prin excelenþã). PULBERE DE MAGHIRAN Maghiranul (plata întreagã fãrã rãdãcinã) transformat în pulbere. busuioc. Se preparã prin decocþie (o linguriþã de pulbere la 250 mililitri de apã. regleazã ciclul menstrual (diminuând durerile). oxiuri. Se administreazã în cure scurte de câte 8 zile. luatã pe stomacul gol este deosebit de utilã în tratamentul oxiurilor. cu pauze potrivite. Indicaþii: anemii. sovârf. procesul dureazã 4 minute). reglarea ciclului menstrual. etc. trateazã edemele cardiace ºi renale. înainte de înflorire. 1063. 1065. se adaugã în preparatele culinare urmãtoarele pulberi: cimbru de grãdinã. ajutã în tratamentul litiazei urinare cronice ºi degenerative. Aceasta se foloseºte ca aromã în diferite preparate culinare. convalescenþe. PULBERE DIN RÃDÃCINÃ DE LEUºTEAN Pulberea obþinutã prin procedeul de acum binecunoscut (din rãdãcina plantei) este recomandatã ca diureticã. Se lasã în repaus 10 minute. Sub formã de pulbere. PULBERE DE ROZMARIN Se recolteazã vârfurile frunzelor. 1064. înnobilându-le gustul cu aroma deosebit de plãcutã ºi valoarea nutritivã. adãugatã în diferite preparate. ALB Coaja de mesteacãn (recoltatã primãvara devreme sau toamna târziu) se usucã bine ºi se transformã în pulbere (manual sau mecanic). Acest adaos de pulberi în preparatele culinare împiedicã formarea gazelor în stomac (pe parcursul procesului digestiv). amestecatã cu puþinã miere. pag. 1061. cimbriºor de câmp. se prefac în pulbere. 293 . PULBERE DE URZICÃ Datoritã compoziþiei sale. febrã. PULBERE DE PELIN Pelinul (rãmurele cu frunze ºi flori bine uscate) se transformã în pulbere care se administreazã de douã ori pe zi. este bunã diureticã. Pentru aromã.1060. Se administreazã 3 cãni pe zi în tratamentul ulcerului gastric.

5 ani) se ard înãbuºit ºi se transformã în pulbere. ca purgativ sau pentru creºterea secreþiei biliare. se transformã în pulbere (prin mãcinare). PULBERE DE STÂNJENEL Rãdãcinile de stânjenel se scot din pãmânt toamna târziu sau primãvara devreme. ajutã arsurile stomacale. P U L B E R E D E TA R H O N Frunzele de tarhon. P U L B E R E D E R Ã C H I TA N Cu aceastã pulbere se preparã decoct sau extract fluid. Se presarã pe rãnile provocate de arsuri. Bine uscatã se transformã în pulbere. 1070. PULBERE DIN CÃRBUNE (LEMN DE TEI) Ramurile de tei (3 . se usucã bine ºi se transformã în pulbere (prin mãcinare). se obþine un compus cu care se clãteºte cavitatea bucalã. 1067.. se usucã bine ºi se transformã în pulbere. O linguriþã de pulbere se amestecã cu 100 mililitri de oþet de mere II. 1 0 7 1 . 294 . PULBERE DIN FLORI ALBE DE SALCÂM Recoltate pe timp frumos (însorit) când sunt 75 % înflorite.. Se administreazã câte o lingurã. 1068. pusã la macerat într-o ceaºcã de apã rece. “deliciul” consumului de hranã naturalã). PULBERE DE UNGURAº Planta (fãrã rãdãcinã) se transformã în pulbere (prin mãcinare). Trateazã afecþiunile pulmonare. Utilã în tratamentul pulpitei dentare. 1072. 1069. De asemeni. hemoragiilor gastrointestinale. dizenteriei. Cu compusul obþinut se umezeºte pansamentul care se aplicã pe rãni foarte mari ºi greu vindecabile. gastrice ºi hepatice. Înainte de a aplica cataplasma se unge porþiunea afectatã cu alifie de gãlbenele. dimineaþa pe stomacul gol. Se administreazã câte o jumãtate de linguriþã. de douã ori pe zi. Este utilizatã în tratamentul diareelor. Se foloseºte pentru aromat anumite preparate culinare (conferã. pag. Se administreazã câte o linguriþã amestecatã cu puþinã miere. PULBERE DE VOLBURÃ Se foloseºte planta (fãrã rãdãcinã) când este 75 % înfloritã. timp de 12 ore. bine uscate.1 0 6 6 . amestecatã cu 150 mililitri lapte cald.

Se administreazã o linguriþã amestecatã cu puþinã apã. utilã în tratamentul colicistitei. 1078. timp de 8 ore (5 grame la 250 mililitri de apã). ajutã în tratamentul edemelor cardiace. PULBERE DE ROINIÞÃ Se preparã infuzie (cu 5 grame pulbere ºi 200 mililitri de apã). 295 . 1 0 7 4 . se bea de zi.05 grame (în decursul unei zile). de asemenea. seminþe de fenicul (pãrþi egale). bun expectorant ºi sedativ.5 grame dupã fiecare masã). 1076. Proprietãþi: regleazã ritmul cardiac ºi restabileºte pofta de mâncare. 1079. între mese se ia o lingurã de infuzie din frunze. apreciatã de toate gusturile ºi vârstele pentru aroma deosebit de plãcutã. dimineaþa pe stomacul gol. odatã la 3 ore.P U R G AT I V Ã Pulberea se preparã din coajã de cruºin. 1 0 7 3 . Are acþiune bactericidã ºi de stimulare a glandelor. Regleazã ciclul menstrual. PULBERE DE PÃTLAGINÃ Frunzele de pãtlaginã se recolteazã înainte ºi în timpul înfloririi plantei. PULBERE DIN FRUNZE DE LEUºTEAN Leuºteanul este bun diuretic. 1077. 3 ori pe pag. PULBERE DE NUCºOARÃ Arborele de nucºoarã este originar din Oceania. rãdãcinã de cicoare. Se poate utiliza cu succes sub formã de decoct. uscate ºi transformate în pulbere se folosesc în tratarea astmului bronºic. transformatã în pulbere finã se foloseºte drept condiment în diferite preparate culinare. P U L B E R E L A X AT I V . frunze de frasin. ulterior doza se mãreºte sau se micºoreazã în funcþie de efectul produs. 1075. La fel se preparã pulberea de scorþiºoarã. Nucºoara este sãmânþa de la fructele acestui arbore. Foarte eficientã în constipaþia cronicã habitualã. P U L B E R E D E C I U M Ã FA I E Frunzele plantei.dulce.Se administreazã în tratamentul astmului bronºitei (chiar dacã este însoþitã de febrã). Ajutã în tratarea ulcerului gastric (dozaj de 0. PULBERE DE SÃPUNARIÞÃ Aceastã pulbere (obþinutã din rãdãcinã de sãpunariþã) se foloseºte sub formã de macerat la rece. administrate în proporþie de 0. Atenþie la dozaj. aromeazã ciorbele de legume. rãdãcinã de lemn .

Se administreazã câte o jumãtate de linguriþã (amestecatã cu puþinã apã) de 3 ori pe zi. La fel se pot folosi cojile de lãmâie. 1080. “alifie cu pulbere de rostopascã” care se foloseºte în tratamentul tuberculozei (pielii). Indicatã ca pansament gastric. 1081. se transformã în pulbere care se foloseºte la diferite dulciuri. se iau seara câte douã grame. grepfrut.Indicatã în tratamentul entercolitelor ºi colicilor postprondiale. P U L B E R E D E R O S T O PA S C à Partea exterioarã a plantei. pentru aroma deosebit de plãcutã. Ajutã în vindecarea diabetului zaharat. trateazã gastrita hiperacidã. câte un vârf de cuþit. în afara tratamentelor care se fac pe bazã de sulf. 1 0 8 3 . 296 . pag. Tratamentul dureazã douã sãptãmâni lunar. 1082. PULBERE DIN FRUNZE DE AFIN Frunzele bine uscate se transformã în pulbere. bine uscate. 1084. se transformã în pulbere (prin mãcinare). PULBERE DE CURMALE Curmalele bine coapte se separã de sâmburi. bine uscat. PULBERE DE AFINE Fructele bine uscate se transformã în pulbere. se usucã bine ºi se transformã în pulbere. PULBERE DE “ºTEVIA STÂNCILOR” Aceastã pulbere este utilã în tratamentul scabiei. Utilã în tratarea rectocolitei ºi a ulcerului hemoragic. Se administreazã de 3 ori pe zi. 1085. se transformã în pulbere care se va folosi în produsele de cofetãrie. Se administreazã (din douã în douã ore) în faze acute enterice. PULBERE DE PORTOCALE Cojile de portocale. e utilã persoanelor care suferã de dischinezie biliarã asociatã. mandarine. PULBERE DE OBLIGEANà Rizomul de obligeanã. Se preparã unguent (vezi 1134). 1086.

florile de splinuþã se transformã în pulbere. în tratamentul urticariei. 1 0 9 0 . În chirurgie este utilizat pentru confecþionarea bandajelor fixe. are mare valoare nutritivã prin vitaminele. Se administreazã de 3 ori pe zi. fãrã creºterea diurezei ºi. 1089. Acþioneazã ca decongestionant la nivelul hemoroizilor. Utilã în tratarea rinitelor alergice.1 gram. totodatã. se transformã în pulbere. Amidonul nu are acþiune farmacodinamicã propriu-zisã ci mai curând exercitã acþiune de protejare. acþiune stomahicã binefãcãtoare. 1088. PULBERE DE ARDEI Ardeiul. P U L B E R E D I N C E R E A L E º I CA R T O F I Aceastã pulbere reprezintã amidonul extras din cereale ºi cartofi. În doze de 0. PULBERE DE BRUSTURE Se utilizeazã rãdãcina bine uscatã ºi mãcinatã. 1091. Se utilizeazã sub diferite forme. Se preparã infuzie (15 grame la 300 mililitri de apã) care se lasã în repaus 30 minute.1 .3 grame. sub formã de pulbere (unguente) este folosit în tratamentele dermatologice. bine uscat. câte un gram.1087. este puternic stimulent al digestiei. PULBERE DE ANGHINARE Frunzele plantei. iar ca glicerolat de amidon serveºte (ca bazã) în prepararea unguentelor hidrofile.5 . hiperlãcrimare.0. PULBERE DE SPLINUÞÃ Foarte bine uscate. 297 . Odatã cu creºterea apetitului. se transformã în pulbere. enzimele. rãrirea pulsului. are loc diminuarea ureei. Se recomandã bolnavilor cu dischinezie biliarã hipotonã ºi constipaþie asociatã. mineralele ºi alte substanþe pe care le conþine. 1092. Se administreazã 3 vârfuri de cuþit pe zi. pag. bine uscate. ca tonic de mare valoare. conjunctivite. uscare sau în anumite preparate de înmuiere. Se foloseºte drept condiment. PULBERE DE SILUR Planta (fãrã rãdãcinã) se transformã în pulbere. blefarite. Este indicatã celor care suferã de retenþie hidricã. Se bea treptat în decursul unei zile. Se administreazã în doze de 0. insuficienþe hepatice minore. febrifugã.

carminativ. diuretic. uºureazã expectoraþia ºi ajutã mult în curmarea sughiþurilor persistente. primãvara de vreme sau toamna târziu). 298 . 1 0 9 4 . bine uscate. se transformã în pulbere. astm bronºic ºi bronºite. Este foarte bogatã în taninuri. toamna târziu sau primãvara devreme. bine uscate. pentru aroma plãcutã. bine uscatã. Se administreazã 3 . Toate preparatele care au la bazã þintaurã (pulbere. dizenteriilor ºi ca febrifug. sirop. Proprietãþi: bun digestiv.5 . vin). Se preparã ceai prin infuzare (o linguriþã la 250 mililitri de apã). la copii mici pentru combaterea colicilor ca ºi la mamele care alãpteazã. Folositã mult în alimentaþie. PULBERE DE ANASON Seminþele (din ultima recoltã). 1098. fãrã rãdãcinã. PULBERE DIN SCOARÞÃ DE CORN Scoarþa de corn care se recolteazã numai de pe ramurile între 3 . expectorant. tuse convulsivã. se transformã în pulbere. vermifug. Aceasta se foloseºte ca tonic amar ºi laxativ. PULBERE DE MÃRAR Se folosesc seminþe din ultima recoltã. 1099. pag. bine uscatã.3 grame.1093. bine uscate. progresiv. indicaþii deosebite în balonãri abdominale.5 . ajutã în tratarea afecþiunilor cãilor respiratorii. 1095. infuzie. galactogog. se transformã în pulbere. Ca pulbere. Pulberea se foloseºte în tratamentul diareelor. P U L B E R E D E Þ I N TA U R Ã Planta (recoltatã când este 75 % înfloritã). PULBERE DE CHIMION Seminþele de chimion (ultima recoltã) se transformã în pulbere. în mai multe reprize. Se administreazã în doze de 0. PULBERE DIN SEMINÞE DE GLÃDICE Se folosesc seminþe din ultima recoltã.5 ani. tincturã. se iau câte 0. Se utilizeazã ca pansament gastric.4 grame pe zi. imediat ce au fost consumate. 1097.2 grame pe zi. 1096. PULBERE DE IARBÃ MARE Se foloseºte rãdãcina de iarbã mare (recoltatã când planta are vârsta de 2 ani. declanºeazã creºterea secreþiei gastrice ºi activeazã circulaþia sangvinã.

1104. PULBERE DE ANGELICÃ Se utilizeazã rãdãcina. se usucã. 1102. Se iau 3 vârfuri de cuþit pe zi în lipsã de calciu. câte o linguriþã.1100. Ulterior se cerne prin sitã deasã. PULBERE DIN UNGHII DE PORC Unghiile de porc se spalã bine. se ard complet. cu rezultate deosebite. bine uscate. 1 1 0 0 . PULBERE DE POROINIC Se utilizeazã tuberculii. Prezenta reþetã este luatã din popor. Se utilizeazã în tratamentul copiilor care scapã (involuntar) urina. obþinând “cãrbunele” care se piseazã în mojar de lemn. bine uscatã. Pansament intestinal. Este suficient ca persoana în cauzã se ia 3 zile acesta tratament pentru a scãpa de astfel de manifestãri. depurativ. 1103. 299 . Se administreazã ca diuretic. pag. Pulberea obþinutã se ia de 3 ori pe zi. ajutãtor în tratamentul cãilor respiratorii (febre mari ºi tuse uscate). bine uscatã. Mucilagiile se folosesc ca emolient antiinflamator. Se ia câte un gram (de trei ori pe zi) între mese. P U L B E R E D E “ T R E I F R A Þ I P Ã TA Þ I ” Se utilizeazã planta (fãrã rãdãcinã). recoltatã toamna târziu sau primãvara devreme. transmisã din generaþie în generaþie. PULBERE DIN COJI DE OUÃ Se folosesc cojile de ouã (de preferinþã de la pãsãrile de la þarã). antidiareeic. Trateazã gastrita.

3 pãrþi ºi coacãz negru (fruct) . P U L B E R E C O M B I N AT Ã ( I ) Se folosesc: trandafir sãlbatic (fruct. se transformã în pulbere. þinute sub limbã 10 . P U L B E R E C O M B I N AT Ã ( I I ) Se folosesc: trandafir sãlbatic (fruct) ºi frasin de munte (fruct.15 minute. dimineaþa. în cantitãþi egale. rosa cinnamomea). 1 1 0 6 . Se utilizeazã ca la reþeta precedentã. pag. scorbus aucuparia).3 pãrþi. 1 1 0 8 . P U L B E R E C O M B I N AT Ã ( I I I ) Se folosesc: trandafir sãlbatic (fruct) ºi afin (fruct. vaccium vitisidaea). Se utilizeazã la fel ca la reþetele precedente. urtica dioica) 3 pãrþi ºi afin (fruct) 7 pãrþi. ribes nigram). frunze de urzicã . 1 1 0 9 . bine uscate. dupã care se înghite cu foarte puþinã miere. 1 1 0 7 . sub limbã (10 . 1 1 0 5 . cu randament crescut.o parte. 300 . Se iau 3 linguriþe pe zi. P U L B E R E C O M B I N AT Ã ( V ) Se folosesc: trandafir sãlbatic (fruct) . Pulberi combinate Un alt mod de a consuma pulberile de plante. Se ia o lingurã din acest amestec ºi se þine sub limbã 10 . Bine uscate. P U L B E R E C O M B I N AT Ã ( I V ) Se folosesc: urzicã (frunze. bine uscate. Reþetele de mai jos sunt (în mare parte) tonice.15 minute. în pãrþi egale. se transformã în pulbere. în cantitãþi egale. coacãz negru (fruct.15 minute) dupã care se înghite cu puþinã miere. bine uscate. Bine uscate. la prânz ºi seara (de 3 ori) câte o linguriþã. Se iau 3 linguriþe pe zi. ulterior înghiþite ca atare sau cu puþinã miere.J.

Bine uscate se transformã în pulbere. 1 1 1 1 . morcov (rãdãcinã. P U L B E R E C O M B I N AT Ã ( V I I I ) Se folosesc: trandafir sãlbatic (fruct) . în cantitãþi egale.o parte.o parte. P U L B E R E C O M B I N AT Ã ( V I I ) Se folosesc: trandafir sãlbatic . dimineaþa ºi la prânz. coacãz negru (fruct) . ca în reþetele precedente. P U L B E R E C O M B I N AT Ã ( I X ) Se folosesc: cãtinã albã de râu (fruct) . carota vulgaris) .o parte. în special primãvara când organismul. Puternic vitaminizant. 1 1 1 3 .o parte ºi zmeurã (fruct.o parte. cure de 21 zile.3 pãrþi.o parte ºi o parte mãceºe (vezi 722 ºi 725). Se iau douã linguriþe pe zi. abia “ieºit din iarnã”. 1 1 1 2 .o parte. este slãbit ºi anemiat. pag. Se pot consuma preventiv. afine (fruct) uscate. se transformã în pulbere. Se administreazã ca în reþetele precedente. coacãz negru (frunze) . rubus idaeus) . vezi 723). Toate cele 10 reþete notate mai sus sunt de real folos pentru reglementarea metabolismului ºi îmbunãtãþirea tonusului muscular. Se administreazã de 3 ori pe zi (câte o linguriþã) ca în reþetele precedente. 1 1 1 4 . Pe lângã proprietãþile tonice.3 pãrþi. Se administreazã ca în reþetele precedente. 301 . Nu este obligatoriu consumul numai în caz de boalã.1 1 1 0 . Bine uscate. zmeurã (fruct) . P U L B E R E C O M B I N AT Ã ( X ) Se folosesc: scoruºe uscate (pulbere. ajutã în diabet. Bine uscate se transformã în pulbere. Se utilizeazã la fel ca la reþetele precedente.o parte ºi afin (frunze) . Se usucã bine ºi se transformã în pulbere. P U L B E R E C O M B I N AT Ã ( V I ) Se folosesc: trandafir sãlbatic (fruct) .

Ajutã la catifelarea tenului. Se toarnã în recipiente de sticlã ºi se pãstreazã la rãcoare. cultivate numai în terenuri îngrãºate biologic. o lingurã de lanolinã (grãsime extrasã de pe lâna oilor. adãugând produsele menþionate mai sus. Se lucreazã numai cu mascã. apoi se pune în recipiente de sticlã ºi se pãstreazã în congelator. lãsândul 12 ore. în clocote mici (pânã la 40 grade) dupã care se adaugã plantele fin mãrunþite ºi zdrobite în mojar. presând bine plantele. fibrele care rãmân se folosesc la cataplasme. ALIFIE DE ORZ VERDE INGREDIENTE : 500 grame de unturã de viþel sau unt. seu de oaie.r. 50 miligrame venin de albine. un mãnunchi de orz verde. Astfel. viþel sau vitã. În majoritate. cearã naturalã de stup. pag. 302 . 1116. cu rezultate foarte bune. se pune întâi untura la topit (vas emailat fãrã pete de ruginã). Orzul se taie mãrunt ºi se piseazã în mojar. MOD DE PREPARARE : Pentru a înþelege utilitatea orzului ne vom întoarce înapoi la reþeta 1. Ajutã în durerile reumatice. grãsime de porc. unturã de pasãre. MOD DE PREPARARE : Se procedeazã ca la reþeta precedentã. etc. ALIFIE CU ORZ VERDE ºI VENIN DE ALBINE INGREDIENTE : 500 grame de unt. vindecã rãnile ºi durerile reumatice. în regiuni nepoluate. Se amestecã cu o lingurã nouã de lemn. îndepãrteazã ridurile. se reîncãlzeºte uºor.). Se strecoarã prin tifon dublu. Se macereazã respectând indicaþiile de mai sus. alifiile se obþin din diferite produse: ulei. Se toarnã untura sau untul înfierbântate ºi se amestecã pânã ajunge la 38 grade Celsius. alifiile au la bazã un liant gras ºi plante. verificate. pentru ca sã pãtrundã grãsimea în fibre. un mãnunchi de orz verde. Se strecoarã prin tifon dublu. unt. unturã de bursuc. n. Alifii terapeutice În condiþii casnice. ochelari ºi mãnuºi.K. 1115. Se folosesc plante recoltate din flora spontanã. amestecând în permanenþã pânã la 38 grade Celsius. Majoritatea alifiilor prezentate sunt preluate din popor. înfãºurând vasul în pãturã.

se adaugã o lingurã de lanolinã bine amestecatã cu o lingurã de apilarnil. 1120. Jumãtate din orzul verde se completeazã cu vârfuri ºi frunze de salvie fin mãrunþite. într-o perioadã mai scurtã de timp. 1119. A L I F I E C U O R Z V E R D E º I A P I LA R N I L Se preparã ca la 1115. folosind aceleaºi ingrediente. o lingurã lanolinã. 3 linguri cu pastã de cãtinã (vezi 738). 1122. ALIFIE CU ORZ VERDE ºI FRUNZE DE ANGELICÃ Se preparã ca la 1115. Ajutã la vindecarea rãnilor ºi a pruritului. folosind aceleaºi ingrediente. ochelari ºi mãnuºi. orzul se înlocuieºte cu frunze de frasin. Ajutã în acelaºi afecþiuni ca la precedenta. fiind mai eficientã. ALIFIE CU ORZ VERDE ºI RÃDÃCINÃ DE ANGELICÃ Se preparã ca la 1115. folosind aceleaºi ingrediente. ALIFIE CU FRUNZE DE FRASIN ºI VENIN DE ALBINE Se preparã ca la 116. folosind aceleaºi ingrediente. frunzele se înlocuiesc cu rãdãcini (rase pe rãzãtoare de sticlã).1 1 1 7 . Se foloseºte în aceleaºi afecþiuni. Se lucreazã numai cu mascã. 303 . ALIFIE CU FRUNZE DE FRASIN Frunzele de frasin trebuie sã fie proaspete ºi recoltate în luna mai. Se foloseºte cu mult succes în durerile reumatice de orice fel ºi în junghiuri. A L I F I E C U PA S T Ã D E C Ã T I N Ã INGREDIENTE : 6 linguri unt(urã). A L I F I E C U O R Z V E R D E º I S A LV I E Se procedeazã ca la 1115. pag. În continuare se procedeazã ca la 1115. 1121. Ajutã la vindecarea rãnilor ºi la dispariþia vânãtãilor. fiind mai eficientã. 1 1 1 8 . folosind aceleaºi ingrediente. Ajutã în aceleaºi afecþiuni. 1 1 2 3 . jumãtate din cantitatea de orz se completeazã cu frunze de angelicã fin mãrunþite ºi pisate.

pruritului ºi rãnilor (de orice fel). Este mai eficientã în afecþiunile notate mai sus. 1 1 2 4 . 1 1 2 5 . pasta de scoruºe se înlocuieºte cu pastã de cãline. folosind aceleaºi ingrediente. mestecând mereu. ALIFIE CU RúINà DE BRAD INGREDIENTE : 150 grame cearã. 150 grame rãºinã de conifere. 1128. eczemelor. odatã cu pasta de cãtinã). Se procedeazã ca la 1115. Utilã în vindecarea crãpãturilor la mâini ºi picioare. 304 . A L I F I E C U PA S T à D E C à T I N à º I P R O P O L I S Se preparã ca la reþeta precedentã. A L I F I E C U PA S T à D E C à L I N E Se preparã ca la 1125. Se strecoarã prin tifon (când este încã fierbinte) se lasã la rãcit. hemoroizilor. de data aceasta. mult mai eficientã. dispariþia contuziilor ºi cicatrizarea rãnilor. 1 1 2 7 . o lingurã de lanolinã. se adaugã o linguriþã de pulbere finã de propolis (adãugatã în unt. Indicaþii în tratarea durerilor reumatice. jumãtate din scoruºe se înlocuiesc cu pastã de cãtinã (vezi 738). inflamaþiilor (de orice fel). ALIFIE CU RúINà DE CONIFERE ºI pag. douã linguri de unturã de bursuc. se eticheteazã ºi se pãstreazã la rece. ajutã în tratarea panariþiului.Untul se pune la încãlzit (odatã cu lanolina) procedând în continuare ca la 1115. 1129. cicatrizarea rãnilor ºi catifelarea cicatricilor. pe baie de apã fierbinte. 4 linguri cu pastã de scoruºe. Se fierbe produsul timp de 3 ore. contuziilor. utilã în tratarea durerilor reumatice. A L I F I E C U PA S T à D E S C O R U º E INGREDIENTE : 5 linguri de seu de oaie. A L I F I E C O M B I N AT à ( S C O R U º E C U C à T I N à ) Se preparã ca la reþeta precedentã. 1 1 2 6 . cât ºi a unor forme de cancer incipient. Ajutã în aceleaºi afecþiuni fiind. MOD DE PREPARARE : Ceara rasã se pune în vas de porþelan. Se aplicã pe furuncule. Se adaugã rãºina (fin mãrunþitã) ºi uleiul. 150 mililitri de ulei de soia sau porumb.

1133. se eticheteazã ºi se pãstreazã la rece. 15 grame vaselinã. Se amestecã cu grãsimea ºi se fierbe pe baie de aburi amestecând. 1 1 3 4 . se adaugã o lingurã de tincturã de propolis (adãugatã picãturã cu picãturã. 10 picãturi acid fenic. fiind mult mai eficientã. amestecând mereu. A L I F I E C U M U G U R I D E P LO P N E G R U ( I I ) Se amestecã perfect 20 grame de pulbere cu 100 grame de vaselinã (purã). În continuare se procedeazã ca la 1115. mestecând mereu. 1 1 3 0 . ALIFIE CU FRUNZE DE NUC (I) INGREDIENTE : 15 grame pulbere finã din frunze de nuc.30 minute). Ajutã la vindecarea rãnilor ºi a durerilor reumatice. Omogenizatã bine. 15 grame de cearã curatã de albine. în permanenþã timp de 3 ore. MOD DE PREPARARE : Pulberea se pune în ulei ºi se lasã la macerat 7 zile. 15 grame lanolinã.PROPOLIS Se preparã ca la reþeta precedentã. se pune din nou pe baia de apã fierbinte. Se închide ermetic. Ajutã la vindecarea rãnilor ºi hemoroizilor. ALIFIE CU FRUNZE DE NUC (II) Se recolteazã frunzele fragede de nuc (luna mai). Se pune vasul la fiert pe baia de aburi (20 . se eticheteazã ºi se pãstreazã la rece. se taie mãrunt. Se strecoarã prin tifon dublu ºi se adaugã ceara fin mãrunþitã. A L I F I E C U R O S T O PA S C Ã ( I ) INGREDIENTE : 30 grame pulbere finã de rostopascã. Utilã în vindecarea rãnilor de orice fel. 100 mililitri de ulei comestibil. se ung pãrþile afectate. MOD DE PREPARARE : Pulberea se umecteazã cu alcoolul. amestecând pânã la încorporare). Se strecoarã prin tifon dublu. încã o jumãtate de orã. se piseazã (doi pumni de frunze la 500 grame de unturã de porc). 100 grame osânzã de porc sau grãsime de iepure de casã. pag. Ajutã în aceleaºi afecþiuni menþionate mai sus. 1 1 3 1 . A L I F I E C U M U G U R I D E P LO P N E G R U ( I ) INGREDIENTE : o lingurã de pulbere finã din muguri de plop negru. dupã ce s-a strecurat compoziþia. se lasã la macerat 24 ore (vasul bine acoperit). 305 . 5 mililitri de alcool de 90 grade. are acþiune antiinflamatorie. 5 grame cearã de albine fin mãrunþitã. 1132. Se toarnã în recipient de sticlã ºi se lasã sã se rãcoreascã complet.

mestecând mereu. se adaugã acidul fenic. apoi cu vaselina. amestecând pânã la încorporare. 306 . Se utilizeazã în cicatrizarea rãnilor. arsuri. pânã la omogenizare. mestecând mereu. adãugând rostopasca tãiatã ºi pisatã. etc. A L I F I E C U R O S T O PA S C Ã ( I I ) INGREDIENTE : 450 grame de unturã e porc. tumori. în acelaºi vas. Se strecoarã prin tifon dublu în recipient de sticlã ºi se pãstreazã la rãcoare.ºORICELULUI ºI FRUNZE DE ZMEUR pag. ALIFIE CU USTUROI INGREDIENTE : o cãpãþânã de usturoi. Vindecã rãni. 1138. Acest unguent este un foarte bun resorbant al tumorilor albe. ALIFIE CU COADA .MOD DE PREPARARE : Pulberea se amestecã cu lanolina. 50 grame de unturã de bursuc (sau de urs). Rostopasca stopeazã dezvoltarea tumorilor. Ajutã în foarte multe afecþiuni. lãsând-o astfel 3 zile dupã care se schimbã pansamentul pânã la vindecare completã. pe baie de apã fierbinte. MOD DE PREPARARE : Se încãlzesc ambele feluri de unturã. 5 grame pulbere de sovârf. MOD DE PREPARARE : Pulberile se pun în vas de porþelan. o jumãtate de lingurã cu unturã. MOD DE PREPARARE : Usturoiul se piseazã fin. picãturã cu picãturã. se adaugã uleiul (picãturã cu picãturã). 1 1 3 5 . ALIFIE CU IEDERÃ ºI SOVÂRF INGREDIENTE : 5 pulbere de iederã. Bine amestecat. uneori chiar canceroase. 40 grame de unturã de iepure de casã. 50 grame de unturã de bursuc (sau de rechin). varice. 2 pumni de gãlbenele. mai cu seamã a eczemelor. doi pumni de rostopascã. Se unge rana ºi se panseazã. de mai multe ori) zonele afectate de celulitã. ulcere. ALIFIE CU GÃLBENELE INGREDIENTE : 450 grame de unt (sau unturã). În continuare se procedeazã ca la reþeta precedentã (1115). În continuare se procedeazã ca la 1115. Cu aceastã alifie se ung (uºor. se lasã 3 ore sã fiarbã. ulterior adãugând untura. în tratarea bolilor de piele. 1137. Ajutã în vindecarea bolilor de piele. 1136. 1139. o lingurã de ulei. hemoroizi.

500 grame de unt (sau osânzã de porc). hemoroizi. ganglioni mãriþi. A L I F I E C U F LO R I D E S Â N Z I E N E Planta se recolteazã pe timp frumos. MOD DE PREPARARE : Florile de muºeþel se piseazã în mojar. o lingurã cu pastã de cãtinã (vezi 738).ºoricelului ºi frunzele de zmeur (ambele feluri de plante fin mãrunþite). etc. Se aplicã pe regiunea tiroidianã ºi în cancerul pielii. Ajutã în vindecarea rãnilor ºi tratarea hemoroizilor. 1 1 4 3 . Se preparã ca la 1115. MOD DE PREPARARE : Untura se pune în vas de porþelan. Orzul verde se înlocuieºte cu iarba tâlharului. 1140. În continuare se procedeazã ca la 1115. GÃLBENELE ºI “IARBA TÂLHARULUI” Se preparã ca la 1115 (plantele în cantitãþi egale). se mãrunþeºte fin.INGREDIENTE : 90 grame de unturã de porc sau margarinã. Se adaugã florile de coada . ALIFIE CU MUºEÞEL INGREDIENTE : 2 pumni de flori de muºeþel. Utilã în vindecarea rãnilor de orice fel. amestecând mereu. 15 grame de flori de coada . 15 grame de frunze fragede de zmeur. 600 grame margarinã (sau unt). Ajutã în vindecarea rãnilor de orice fel.ºoricelului. pe baie de apã fierbinte. etc. trasformându-se în pastã finã. Se folosesc aceleaºi cantitãþi ºi acelaºi mod de preparare ca la 1115. cu rezultate îmbucurãtoare. 1145. ALIFIE CU CÃTINÃ ºI TRANDAFIRI INGREDIENTE : 2 pumni de petale de trandafiri. 1141. ALIFIE CU GHEÞIºOARÃ Se recolteazã frunze de gheþiºoarã (înainte ºi în timpul înfloririi plantei). MOD DE PREPARARE : Se încãlzeºte untul (sau margarina). se piseazã în mojar (2 pumni de plantã la 500 grame de unturã). ALIFIE CU GHEÞIºOARÃ. Dupã ce au fiert 3 ore. procedând în continuare ca la 1115. se filtreazã compusul prin tifon. ALIFIE CU IARBA TÂLHARULUI Planta (fãrã rãdãcinã) se transformã în pulbere. 307 . Ajutã la cicatrizarea tãieturilor. 1142. se adaugã petalele pag. vindecã rãni diverse ºi catifeleazã cicatricile. Vindecã diverse rãni. 1144. tãieturi.

MOD DE PREPARARE : Se folosesc vârfurile (când planta este 75 % înfloritã). 1151. A L I F I E C U PA S T Ã D E R O º I I ÎN prima parte. 3 linguri de pulbere din alge (spiralinã). adãugând pulberea de alge (care. MOD DE PREPARARE : Untul (sau margarina) se încãlzeºte uºor. 1 1 4 9 . Se amestecã bine. Ajutã în vindecarea rãnilor ºi în catifelarea pielii. MOD DE PREPARARE : Pâinea se curãþã de coajã. 500 grame de osânzã de porc sau iepure de casã. ca la 1115. Ajutã în dureri reumatice. continuând ca la 1115. A L I F I E C U PA S T Ã D E M Ã C E º E INGREDIENTE : 5 linguri cu pastã de mãceºe (vezi 740). Se piseazã în mojar. MOD DE PREPARARE : Se amestecã (la cald) picãturile pânã se obþine o pastã finã. hemoroizilor. în prealabil) a fost amestecatã cu lanolina. 1146. se preparã ca la reþeta precedentã. Se procedeazã. MOD DE PREPARARE : Se încãlzeºte untura. adãugându-se în untura încãlzitã. Vindecã cu succes eczemele. Cele douã produse se pot procura de la farmacie. se mãrunþeºte bine. face ca vânãtãile sã disparã. 1 1 4 8 . 1150. în continuare. aceastã alifie grãbeºte colectarea ºi eliminarea puroiului. Ajutã în tratamentul bolilor de piele. se freacã cu lingurã de lemn. ALIFIE CU TURIÞÃ MARE INGREDIENTE : 2 pumni de plantã. ALIFIE CU SOVÂRF INGREDIENTE : 20 picãturi esenþã de sovârf. Aplicatã pe furuncule. Pasta de mãceºe se înlocuieºte cu pastã de roºii (vezi 737). hemoroizi. în continuare. 1147. se amestecã cu sucul. pag. 308 . vezi 1115.tãiate fideluþã ºi pasta de cãtinã. 500 grame de unturã de viþel. rãni de orice fel. se stinge sursa de foc ºi se acoperã vasul în care s-a produs combinarea. ALIFIE CU SPIRALINÃ (ALGÃ) INGREDIENTE : 5 linguri de unt sau margarinã. ALIFIE CU SUC DE PRAZ INGREDIENTE : o felie de pâine negarã (proaspãtã) ºi 3 linguri de suc de praz. obþinând un compus foarte fin. vezi 1115. în continuare. 10 grame oxid de zinc. adãugând pasta de mãceºe. Utilã în ameliorarea durerilor reumatice. o lingurã de lanolinã. rãnilor grav infectate.

1154. se pot vindeca numeroase boli ale pielii. 100 grame de unturã. ALIFIE CU SÃLÃÞICÃ DE MARE (ALGÃ) Se preparã ca la reþeta precedentã. Se strecoarã prin tifon dublu (când compoziþia mai este încã fierbinte). Utilã în vindecarea rãnilor de orice fel. prin tifon dublu. 40 grame de unturã de urs. Se aplicã pentru vindecarea rãnilor ºi arsurilor grave. Ajutã în tratarea diferitelor tipuri de boli ale pielii. Ajutã în aceleaºi afecþiuni prezentate în reþeta precedentã. catifeleazã pielea. se stinge sursa de foc. amestecând pânã ce compoziþia devine omogenã. amestecând bine pânã la omogenizare. Când acesta este încãlzit suficient. ulterior. se adaugã pulberea. 1152. MOD DE PREPARARE : Vaselina se pune într-un vas aºezat pe baie de apã fierbinte. Se strecoarã prin tifon dublu (când compoziþia mai este încã fierbinte). de culoare închisã. MOD DE PREPARARE : Uleiul se pune în vas aºezat pe baie de apã fierbinte. Se pãstreazã în recipient de sticlã. ALIFIE CU FRUCTE DE VÂSC INGREDIENTE : 100 grame fructe de vâsc. 20 grame pulbere de propolis. timpul de vindecare este foarte scurt. la loc întunecos ºi rece. fructele se strivesc bine. pag. ALIFIE CU PROPOLIS (II) INGREDIENTE : 80 grame de vaselinã. Se lasã puþin la rãcorit.În continuare se procedeazã ca la 1115. se adaugã pulberea de propolis. MOD DE PREPARARE : Ambele feluri de unturã se pun în vas aºezat pe baie de apã fierbinte. ALIFIE CU PROPOLIS (III) INGREDIENTE : 60 grame osânzã de porc. 25 grame pulbere de propolis. spirulina este înlocuitã cu sãlãþicã de mare. 20 grame pulbere de propolis. bine acoperit. 1153. se þine aici pânã devine lichidã. frecându-se “spumã”. Se amestecã pânã când compoziþia devine omogenã. Se filtreazã când mai este încã fierbinte (eventual se reîncãlzeºte). amestecându-se. MOD DE PREPARARE : Proaspãt recoltate (noiembrie ºi octombrie). 1155. cu grãsimea (în prealabil încãlzitã). adãugând pulberea de propolis. ALIFIE CU PROPOLIS (I) INGREDIENTE : 75 mililitri de ulei de soia (sau porumb). 309 . 1156. Folosind aceastã alifie drept unguent.

1158. argilã fin mãrunþitã ºi bine uscatã la soare. dupã care se procedeazã la spãlare cu tãrâþe de grâu ºi macerat din rãdãcini de nalbã. Ulterior. 1157. INGREDIENTE : 3 linguri de ulei de mãsline (sau orice alt ulei. o pag. ALIFIE CU MIERE INGREDIENTE : o lingurã de miere naturalã. o linguriþã de tincturã de propolis (vezi 803). ALIFIE CU FÃINÃ DE GRÂU INGREDIENTE : 4 linguri de fãinã de grâu. Pasta obþinutã se aplicã pe faþã (25 minute). ALIFIE CU ARGILÃ (II) INGREDIENTE : o lingurã de lanolinã. 100 grame de unt (sau margarinã). MOD DE PREPARARE : Fãina (rumenitã puþin) se umecteazã cu laptele (puþin câte puþin ca sã nu se facã cocoloaºe). se îndepãrteazã cu apã cãlduþã. Crema obþinutã se utilizeazã în cazuri de scabie. o lingurã de osânzã de porc. o lingurã cu pastã de cãtinã (vezi 738). Utilã în tratamentul diverselor boli de piele. MOD DE PREPARARE : Lanolina se amestecã cu osânza (încãlzitã pe baie de aburi). un pahar de lapte. Produsul obþinut se fierbe în vas cu pereþii dubli (fãrã contact direct cu sursa de foc). 1160. grãbeºte colectarea puroiului.Efect deosebit de eficient contra degerãturilor. o linguriþã de fãinã de grâu (integralã). A L I F I E C U P I AT R Ã V Â N Ã T Ã º I A L B U º INGREDIENTE : un albuº de ou proaspãt (sau 5 albuºuri de ouã de prepeliþã). pulbere de argilã. dispare ACNEA. acneei ºi al cancerului de piele. erupþiilor feþei. MOD DE PREPARARE : Se amestecã mierea cu fãina de grâu. 1 1 6 1 . 1159. deosebit de utilã în cazul persoanelor care au tenul uscat. amestecând bine pânã la omogenizare. MOD DE PREPARARE : Se amestecã cele douã produse menþionate pânã la omogenizare totalã. se vindecã erupþiile feþei. preparat la rece). tinctura de propolis ºi pulberea de argilã (cât cuprinde) pânã se încorporeazã întreaga cantitate. 310 . cu un cost deosebit de redus. e uºor de preparat. face ca ridurile sã disparã. se freacã spumã. adãugând pasta de cãtinã. ALIFIE CU ARGILÃ (I) La îndemâna oricui. se aplicã timp de 10 ore pe partea afectatã. se adaugã untul (sau margarina) amestecând pânã la “încorporare”. Pasta obþinutã se aplicã pe furuncule. Dupã mai multe ºedinþe de acest gem.

311 . trateazã panariþiul ºi alte afecþiuni asemãnãtoare. douã pãrþi cearã curatã de albine. o lingurã tincturã de propolis (vezi 803). ceara ºi uleiul se pun în mojar. deoarece devine toxic. procedând în continuare ca la 1115. MOD DE PREPARARE : Uleiul ºi untura se pun în mojar. Vasul în care s-a fãcut amestecul se aºeazã deasupra unei bãi de apã fierbinte (se lasã la fiert 3 ore).linguriþã de pulbere finã din piatrã vânãtã. 1162. la loc întunecos ºi rece. o parte propolis. deasupra unei bãi cu apã fierbinte (procesul de fierbere dureazã aproximativ 3 ore). amestecând mereu. adãugând smântâna dulce (cât cuprinde) obþinând o compoziþie potrivit de îngroºatã. de asemeni menþionãm folosirea în sectorul zootehnic (a se aplica aceastã alifie pe ugerul vacilor care au afecþiuni de acest gen). Vindecã crãpãturi ale mâinilor ºi ale picioarelor. pentru o singurã utilizare. smântânã dulce. Se pãstreazã în recipient de sticlã. Succes deosebit în tratamentul contra hemoroizilor. adãugând rãºina bine pisatã ºi sãpunul ras pe rãzãtoare. ceara ºi propolisul. A L I F I E C U P I AT R à V  N à T à º I T U T U N INGREDIENTE : o linguriþã de pulbere finã (piatrã vânãtã). ALIFIE CU MÃDUVà DE OS INGREDIENTE : 4 pãrþi mãduvã de os. Utilã în vindecarea bubelor dulci (prezente. pag. ALIFIE (IRURI) I INGREDIENTE : 50 mililitri de ulei de porumb. 50 grame cearã naturalã de albine. douã pãrþi rãºinã de conifere. Se amestecã pentru ca dizolvarea sã fie completã. pânã la omogenizare. Se strecoarã prin tifon cât mai este încã fierbinte. MOD DE PREPARARE : Rãºina. MOD DE PREPARARE : Se amestecã cele douã produse menþionate. 1165. Se filtreazã când compusul mai este încã cald Utilã în vindecarea rãnilor de orice fel. o linguriþã pudrã de tutun. recomandãm prepararea în cantitãþi mici. de obicei. compusul nu mai este eficient. MOD DE PREPARARE : Se amestecã cele douã pulberi. ALIFIE (IRURI) II INGREDIENTE : 50 grame rãºinã de brad. bine închis. 1163. 25 grame de unturã de porc (sau de urs). în zona capului la copiii mici). amestecând mereu pânã se obþine o pastã spumoasã. Dupã 12 ore. 50 grame sãpun de rufe (preparat în casã). MOD DE PREPARARE : Rãºina. 25 grame rãºinã de conifere. fin mãrunþite se amestecã în mojar ºi se pune vasul pe baie de apã fierbinte. 1 1 6 4 .

Indicatã în aceleaºi afecþiuni.05 grame tãmâie bine pisatã. 50 grame seu de oaie topit. o linguriþã de miere. se fixeazã pe nodulul format la sân. spumoasã. Cura dureazã 7 zile. 1169. a crãpãturilor de la mâini ºi picioare. 100 mililitri de ulei comestibil. Concomitent. peste care se aplicã leucoplast. uleiul. hreanul se înlocuieºte cu untul pãmântului. Cataplasma se þine 24 de ore. Aceastã alifie este deosebit de eficientã în tratamentul furunculozelor. ALIFIE CU UNTUL PÃMÂNTULUI Se preparã ca la reþeta precedentã. 25 grame cearã curatã.Ajutã în vindecarea rãnilor de orice fel. 3 linguri de ulei comestibil. un ou de gãinã sau 5 de prepeliþã. 1167. 3 linguri hrean (ras fin). Se strecoarã (când mai este încã fierbinte) prin tifon. de consistenþa smântânii. pag. Se amestecã timp de 3 ore. 312 . uleiul ºi toate celelalte produse (fin mãrunþite) se pun în mojar pe baie de apã (fierbinte). etc. 1166. 1170. adãugând fãinã (cât cuprinde). tinctura. alimentaþia trebuie sã o constituie hrana vie. MOD DE PREPARARE : se preparã ca la 1115. 50 grame rãºinã fin mãrunþitã. mierea. ALIFIE CU OU CRUD INGREDIENTE : o linguriþã de muºtar alimentar. Trateazã durerile reumatice ºi pruritul. fãinã de grâu (integralã). ALIFIE CU TÃMÂIE INGREDIENTE : 10 grame seu topit. ALIFIE CU CEAPà ºI RúINà INGREDIENTE : douã cepe mari. Se îngroaºã compoziþia obþinutã. 15 grame rãºinã mãrunþitã. 0. o linguriþã ulei (presat la rece). douã linguri de fãinã de in. MOD DE PREPARARE : În oul bãtut spumã se adaugã muºtarul. 1168. Este utilã în tratarea durerilor reumatice ºi a rãcelilor puternice. MOD DE PREPARARE : Seul topit. pânã la omogenizare. 10 grame sacâz. Aceastã alifie se aºeazã în strat uniform pe pânzã (fibrã naturalã). Cataplasma se schimbã în fiecare dimineaþa. deasupra fixându-se o folie subþire de polietilenã. 50 grame cearã rasã pe rãzãtoarea micã. catifeleazã pielea. ALIFIE CU HREAN INGREDIENTE : 250 grame de unt (sau unturã). pânã la omogenizare. o linguriþã de tincturã de propolis. Se obþine o pastã finã.

o linguri tincturã de propolis (vezi 803). douã linguri (pulbere) de anason. rãºina ºi ceara. timp de 30 minute. Se amestecã cu lingurã de lemn. coaja rasã de la douã lãmâi. seul. În ultimele 10 minute se adaugã fãina de in. 1 1 7 4 . se adaugã propolis (picãturã cu picãturã) pentru a se încorpora complet. înfãºurat în pânzã groasã (timp de 12 ore) pentru a se rãcori treptat. anason. 4 linguri frunze (fin mãrunþite) de frasin. 50 mililitri de ulei. amestecând mereu. Se strecoarã prin tifon dublu ºi se pãstreazã în recipiente de sticlã închise ermetic.MOD DE PREPARARE : Ceapa se pune în mojar. douã linguri cuiºoare. la loc întunecos ºi rece. coaja de lãmâie ºi frunzele de frasin se pun în mojar. Se fierb 3 ore amestecând mereu. în clocote mici. În continuare se procedeazã ca la reþeta precedentã. MOD DE PREPARARE : Uleiul. Se lasã vasul acoperit. A L I F I E C U P U L B E R E D E B à º I CA P O R C U L U I ( C A LVAT I A . 250 grame de grâu germinat (vezi 700) bine mãrunþit. coaja rasã de la douã lãmâi. douã linguri piper boabe. Se reîncãlzeºte ºi se strecoarã pag. ALIFIE CU SCORÞIºOARà INGREDIENTE : 400 grame de unt (sau seu de oaie) topit. În ultimele 5 minute de fierbere. cuiºoare. ALIFIE CONTRA DURERILOR MUSCULARE ºI ARTICULARE INGREDIENTE : 250 grame de unt (sau osânzã). pe baie de apã fierbinte. Se fierbe la foc domol (compusul) timp de 3 ore.C A E L ATA ) INGREDIENTE : 250 grame de unt. MOD DE PREPARARE : Când ingredientul gras (pus în mojar pe baia de apã fierbinte) s-a topit. 4 linguri de pulbere din ciuperci (bãºica porcului). A L I F I E C U G R  U G E R M I N AT INGREDIENTE : 250 grame de unt sau margarinã. amestecând mereu. câte douã linguri de pulbere de piper. 1 1 7 3 . Ajutã în vindecarea rãnilor ºi la dispariþia nodulilor de naturã canceroasã. 313 . amestecând mereu. pe baia de apã fierbinte. se adaugã pulberea de ciuperci. Ajutã în tratarea durerilor reumatice. ulterior se adaugã uleiul. untul topit. MOD DE PREPARARE : Când untul s-a încãlzit pânã la 38 grade Celsius se adaugã grâul fin mãrunþit. 200 mililitri de ulei de mãsline. Se fierbe 3 ore. pulberile. 1172. douã linguri scorþiºoarã. 4 linguri de pulbere de scoruºe. 1171. o lingurã de tincturã miracol I (vezi 805).

grâul se înlocuieºte cu orz germinat fin mãrunþit. pag.prin tifon. Ajutã în aceleaºi afecþiuni. La fel se poate prepara alifie din secarã ºi ovãz (germinate). 314 . Se adaugã apoi tinctura (puþin câte puþin). Se foloseºte pentru catifelarea pielii. ALIFIE CU GERMENI DE ORZ Se preparã ca la reþeta precedentã. în cazuri de cicatrici ºi rãni grave. 1175.

apoi fular gros de lângã. Deasupra se aºeazã folie de plastic. Pentru extragerea soluþiilor se folosesc doar produse de bunã calitate. piciorul fiind introdus în pungã de plastic. C ATA P L A S M à C U H R E A N Se foloseºte hrean proaspãt. stropit cu puþinã slatinã. LOTIUNIPENTRUFRECTII Cele ce vor urma menþionate mai sunt destinate uzului extern ºi se obþin prin metode foarte diverse. 1 1 7 8 .COMPRESE. dau rezultate foarte bune. Se preparã doar înainte de a fi folosit. se aplicã (suportabil) pe tãlpile picioarelor. vasul nu trebuie sã fie din aluminiu) pânã se obþine pastã de consistenþã potrivitã. 1 1 7 7 . Cataplasme 1 1 7 6 . pag. ajutã la fluidificarea ºi evacuare puroiului din abcese ºi furuncule. L. Ceapa coaptã se poate aplica pe furuncule pentru a grãbi colectarea puroiului.CATAPLASME. fãina astfel obþinutã fierbându-se în apã (fãrã contact direct cu flacãra. junghiuri. Ajutã în rãceli. Aceste tratamente se aplicã direct pe piele. dureri reumatice. Se aplicã pe partea afectatã între douã bucãþi de tifon. 315 . C ATA P L A S M à C U C E A P à C O A P T à Se aleg cepe mijlocii. se coc în cuptor (pânã la înmuiere). Utilã în cazul bolnavilor de astm. fin mãrunþit (cu tot cu coajã). Aceastã cataplasmã calmeazã durerile. Aceastã compoziþie se aplicã (în sãculeþ de pânzã) pe regiunea afectatã. C ATA P L A S M à C U F à I N à D E I N Seminþele de in se macinã. Se leagã talpa piciorului cu faºã din tifon.

C ATA P L A S M Ã C U A R G I L Ã Argila este cunoscutã pentru proprietãþile ei din cele mai vechi timpuri (vezi 87). 316 . calculii biliari. se încãlzeºte în cuptor. 1 1 8 3 . Este lipsitã de germeni microbieni. C ATA P L A S M Ã C U H R E A N º I S P I R T MEDICINAL pag. Se aplicã pe furuncule. Uz intern: îndepãrteazã pleurezia. se presarã pe ranã (regiunea afectatã) puþinã pulbere de muºeþel. Încãlzitã. artroze. 1 1 8 4 . C ATA P L A S M Ã C U T Ã R Â Þ E º I A L G Ã B R U N Ã Se amestecã tãrâþe de grâu cu algã brunã (pulbere). compoziþia se pune în sãculeþ de pânzã. 1 1 8 0 . 1 1 8 1 . se umezeºte foarte puþin cu apã fierbinte. nevralgii ºi afecþiuni dentare. aplicându-se (sac de pânzã) pe depunerile de grãsimi sau celulite (guºi). migrene. C ATA P L A S M Ã C U L I N T E Lintea (bine fiartã) se striveºte ca pentru pireu ºi se aºeazã între douã bucãþi de tifon. inflamaþiile pãrþii de jos a abdomenului. apendicitele. Când o afecþiune este profundã. C ATA P L A S M Ã C U S A R E Î N C Ã L Z I T Ã Se foloseºte sare grunjoasã. argila se va folosi în paralel. Uz extern: cataplasme (argilã amestecatã cu infuzii sau macerate din plante terapueutice) cu acþiune vindecãtoare în furunculozã. peritonita. abcese ºi arsuri. Se aplicã pe abcese. se pune în sãculeþ de cânepã sau de bumbac ºi se aºeazã pe partea afectatã. 1 1 7 9 . Ajutã în calmarea nevralgiilor ºi. C ATA P L A S M Ã CU FRUNZE DE LÃPTUCÃ (SALATÃ) Frunzele de lãptucã (stropite cu puþin ulei comestibil) se aºeazã în vas emailat (pe plitã de azbest sau tablã groasã). în special. diferite forme de cancer.Înainte de aplicare. antrax. în uz intern ºi extern (recomandãm control medical). viermii. abcese. Deasupra se aplicã fular gros de lânã sau pernuþã de puf (pentru a menþine temperatura). pentru colectarea puroiului. în durerile reumatice. 1182.

abcese. în vas emailat. împotriva arsurilor. strivite pe fund de lemn. arsuri. având efect emolient. etc. 6 fire de praz. pecinginilor. frunzele de sfeclã se transformã în terci. þesuturi întãrite. La persoanele care au circulaþia sângelui slabã se aplicã astfel de cataplasmã pe tãlpile picioarelor. între douã bucãþi de tifon. bãtãturi. 1 1 8 5 . C ATA P L A S M à C U F R U N Z E D E P I E R S I C Frunzele de piersic. C ATA P L A S M à C U F R U N Z E D E S PA N A C Înãbuºite cu puþin ulei. 1 1 8 6 . C ATA P L A S M à C U F R U N Z E D E S F E C L à Înãbuºite. tumori grave. C ATA P L A S M à C U U S T U R O I Se piseazã bine o cãpãþânã de usturoi. stropit cu spirt medicinal ºi se þine cât se poate suporta. pag. 1 1 9 3 . C ATA P L A S M à C U F R U N Z E D E P R A Z Frunzele de praz. se înãbuºã cu puþin ulei de mãsline. se folosesc pe hemoroizi. C ATA P L A S M à C U F R U N Z E D E V I N E T E Strivite pe fund de lemn. 1 1 8 9 . 1 1 9 0 . aplicându-se peste arsurile uºoare sau peste inflamaþii. 1 1 9 2 .În caz de apã la genunchi. sunt eficiente în forme de cancer ulcerat. plãgi atone. Se aplicã contra retenþiei de urinã ºi a cistitelor. 1 1 8 7 . frunzele de vinete se aplicã direct pe piele. se pune între douã bucãþi de pânzã. C ATA P L A S M à C U P R A Z Î N à B U º I T Tãiate fideluþã. pe negi. strivite pe fund de lemn. frunzele de mãcriº se aplicã sub forme de cataplasmã pe abcese. C ATA P L A S M à C U P E P E N E G A L B E N Pepenele galben curãþit de coajã ºi seminþe se mãrunþeºte fin. 317 . se aplicã cataplasmã de hrean ras fin. furuncule. furuncule ºi tumori. frunzele de spanac se aplicã pe arsuri. hemoroizilor. constituie un pansament antiseptic ºi cicatrizant. pecingini. C ATA P L A S M à C U F R U N Z E D E M à C R I º Opãrite. se aplicã. 1 1 9 1 . 1 1 8 8 .

C ATA P L A S M Ã C U A R G I L Ã º I VA R Z Ã O jumãtate de varzã (tãiatã fideluþã) se fierbe pe sitã de azbest. rãnilor. C ATA P L A S M Ã C U F R U N Z E D E VA R Z Ã Frunzele de varzã se curãþã de nervura principalã. Se aplicã între douã bucãþi de pânzã. tãiate mãrunt. pleureziei. C ATA P L A S M Ã C U VA R Z Ã º I T Ã R Â Þ E O jumãtate kilogram varzã ºi douã cepe se toacã mãrunt ºi se pun la fiert cu apã puþinã. la încheieturi. Calmeazã durerile ºi colicile intestinale la copii. fixându-se cu leucoplast. Efect deosebit în tratamentul durerilor reumatice. 1 1 9 9 . Se poate þine 3 .4 ore sau chiar mai mult. pag. Indicatã în tratamentul lumbagoului. muºeþelul încãlzit (pus în sãculeþ de tifon ºi aplicat sub formã de cataplasme) calmeazã durerile ºi reduce inflamaþiile (în special cele ale urechii). 1 1 9 5 .Mai simplu: se taie o rondelã de usturoi. se piseazã în mojar. Ajutã în tratamentul reumatismului. Se pune între douã bucãþi de pânzã de cânepã ºi se aplicã pe partea afectatã. 1 1 9 7 . afecþiuni ale vezicii. 1 1 9 6 . se strivesc pe fund de lemn. C ATA P L A S M Ã C U M U º E Þ E L Datoritã proprietãþilor antiseptice. Amelioreazã durerile reumatice cele mai rebele. Se foloseºte ca la precedentele. C ATA P L A S M Ã C U F R U N Z E D E B O Z Frunzele de boz se recolteazã înainte ºi în timpul înflorii plantei. Se adaugã argila cernutã fin (cât cuprinde). Între douã bucãþi de pânzã (de cânepã) compusul se aplicã pe regiunea afectatã. tumorilor. se aplicã pe partea afectatã. 318 . Tãiate fideluþã. 1 1 9 8 . Se aplicã direct pe partea afectatã. C ATA P L A S M Ã C U M A G H I R A N Se recolteazã vârfuri fragede de maghiran. nevralgiilor. Se adaugã tãrâþe (cât cuprinde). se piseazã în mojar. Se repetã procedeul pânã la vindecare. 1 1 9 4 . calmeazã durerile reumatice.

C ATA P L A S M Ã C U S U L F I N Ã Se preparã infuzie din douã linguri sulfinã la 200 mililitri de apã. C ATA P L A S M Ã C U S O V Â R F Se preparã infuzie din 25 grame plantã ºi 25 mililitri de apã.1 2 0 0 . Ajutã în calmarea durerilor de cap. Se aplicã pe arsuri. se macereazã cu 150 mililitri de apã caldã.D E VIE Se preparã decoct din 50 grame de frunze de vie. Se aplicã între douã bucãþi de tifon. C ATA P L A S M Ã C U C A R T O F I C R U Z I ( I ) În cartofii raºi (cu tot cu coajã) se adaugã puþin ulei comestibil. afecþiunilor cutanate ºi ulcerelor varicoase. pag. Se aplicã pe umflãturi. C ATA P L A S M Ã C U P O J A R N I Þ Ã Se preparã infuzie din 3 linguri plantã (fin mãrunþitã) la 200 mililitri de apã. C ATA P L A S M Ã C U M U º TA R Fãinã de muºtar (200 g) se înmoaie cu puþinã apã caldã. Pentru copii sau persoanele sensibile. C ATA P L A S M Ã C U S E M I N Þ E D E G U T U I Un pumn de seminþe de gutui bine pisate. la un litru de apã. Se foloseºte ca antiseptic în bolile de ochi. crãpãturi ale pielii. efecte deosebite în cazuri de arsuri. 319 . cicatrizeazã rãnile. Ajutã la tratarea diferitelor boli de piele. Se aplicã pe locurile dureroase. timp de 6 ore. erupþii. Se aplicã pe degerãturi ºi iritaþii ale pielii. dermatozelor. 1 2 0 3 . 1 2 0 2 . cataplasma se preparã din amestec de 50 grame de fãinã de muºtar ºi 100 grame de fãinã de in. sub formã de bãi sau comprese spalã rãnile infectate. timp de 15 minute. pe locul dureros. 1 2 0 5 . pânã la obþinerea unei paste. 1 2 0 4 . 1 2 0 6 . 1 2 0 1 . C ATA P L A S M Ã C U F R U N Z E D E N U C Se recomandã în tratamentul degerãturilor. 1 2 0 7 . C ATA P L A S M Ã C U F R U N Z E D E V I Þ Ã . Ajutã în tratamentul celulitei (cataplasmã caldã).

1 2 1 4 . vindecã inflamaþiile. Se aplicã pe bãtãturi. 1 2 0 9 .14 ore. C ATA P L A S M Ã C U C E A P Ã C R U D Ã Ceapa (tãiatã mãrunt) se aºeazã între douã bucãþi de tifon ºi se aplicã pe zona dureroasã. pe porþiunile afectate. 1 2 1 6 . 1 2 1 2 . Tinctura obþinutã din propolis ajutã la vindecarea arsurilor (gradul II). se stropeºte cu spirt medicinal ºi se aplicã între douã bucãþi de tifon.1 2 0 8 . Favorizeazã eliminarea ureei ºi a sodiului. C ATA P L A S M Ã C U A LO E Frunzele despicate în douã (pe lungime) se aplicã direct pe arsuri. 1 2 1 1 . 1 2 1 5 . cartofii se pun în sãculeþ de tifon dublu. 320 . 1 2 1 0 . ulcere ºi arsuri. C ATA P L A S M Ã C U D O V L E A C Dovleacul ras se aplicã pe arsuri uºoare. C ATA P L A S M Ã C U G H E Þ I º O A R Ã Frunzele de gheþiºoarã (cu foiþa superioarã îndepãrtatã) se aplicã peste furuncule. formând o turtiþã care se va încãlzi puþin. C ATA P L A S M Ã C U A R G I L Ã º I O Þ E T pag. C ATA P L A S M Ã C U C A R T O F I C R U Z I ( I I ) Raºi cu tot cu coajã. Vindecã entorsele. a dermatitelor ºi a eczemelor microbiene. infecþia va dispare în decurs de 12 . 1 2 1 3 . Utilã în cazuri de rãni grave. se aplicã peste rãnile lipsite de tonicitate. C ATA P L A S M Ã C U M O R C O V I Morcovii (raºi cu tot cu coajã) se pun între douã bucãþi de tifon. C ATA P L A S M Ã C U P Â I N E N E A G R Ã O felie de pâine neagrã se mãrunþeºte fin. Pansamentul se schimbã zilnic. aºezându-se pe gâtul copiilor rãciþi. C ATA P L A S M Ã C U P R O P O L I S Se frãmântã propolisul între degete.

Tratamentul se repetã de 3 . înghiþindu-se apoi cu puþinã miere. Utilitate deosebitã în tratarea nevralgiilor ºi demineralizãrilor. DE FA S O L E 1 2 2 0 . sã presupunem cã rãnile sunt de mult timp (10 .Argila bine mãrunþite se înmoaie cu oþet de mere.. amelioreazã mult durerile cauzate de aceste afecþiuni. Vindecã acnea ºi diferite boli ale pielii. 1 2 2 2 . entorse. Amelioreazã durerile reumatice. eliminând apa care se depune la încheieturi. încãlzit în cuptor.. Se lasã timp de o orã sau mai multe (dupã caz). se strivesc pe fund de lemn (fãrã a se rupe). 8 grame seminþe (pulbere) se þin sub limbã 10 . 1 2 1 9 . C ATA P L A S M Ã C U F R U N Z E D E P Ã T L A G I N Ã Frunzele fragede se umezesc ºi se aplicã direct pe ranã. C ATA P L A S M Ã C U P O D B A L ( I ) pag. 1 2 2 1 . Se aplicã între douã bucãþi de pânzã de cânepã. 1 2 2 3 . Ulterior. se aplicã în sãculeþ dublu de tifon. Seminþele se recomandã pentru prevenirea formãrii pietrelor. chirurgiei plastice!). C ATA P L A S M Ã C U F R U N Z E D E B R U S T U R E Se recolteazã frunze de brusture înainte ºi în timpul înfloririi plantei. pusã între douã bucãþi de tifon. 1 2 1 8 . 321 . se poate bea un ceai de cicoare.15 ani). fisuri ale oaselor. C ATA P L A S M Ã C U F Ã I N Ã Se aplicã în caz de mâncãrimi generate de eczeme. ele se vor închide ºi cicatricile se vor catifela (atenþie. C ATA P L A S M Ã C U C Â N E P Ã ( C Â L Þ I ) Un smoc de câlþi (fãrã puzderie) se îmbibã cu spirt medicinal ºi se aplicã pe fracturi. pânã la omogenizare perfectã. pe pãrþile afectate. Se aplicã pe pãrþile afectate de dureri reumatice.4 ori.15 minute. în decursul unei zile. C ATA P L A S M Ã C U FA S O L E F I A R T Ã Boabele de fasole (fierte ºi fin mãrunþite) se aplicã.. pe arsuri ºi pe pecingini. 1 2 1 7 . C ATA P L A S M Ã C U N I S I P C A L D Nisip de mare..

cu utilitate deosebitã în sinuzite. 1 2 2 8 . sinuzita. C ATA P L A S M Ã C U S C H I N D U F Se preparã decoct din 25 grame seminþe de schinduf ºi 250 mililitri de apã. degerãturilor. plãgile. abcesele. 1 2 3 0 . etc. entorse. pag. se aplicã direct pe piele (porþiuni afectate de pneumonie. se aplicã pe articulaþiile deformate. C ATA P L A S M Ã C U L U M Â N Ã R I C Ã Frunzele de lumânãricã (recoltate înainte ºi în timpul înflorii plantei) se taie fideluþã.Frunzele proaspete de podbal (bine mãrunþite) se amestecã cu puþin smântânã proaspãtã. se fierb la foc domol 4 . Conþinutul se aplicã (15 minute) pe zona afectatã. aplicatã de mai multe ori la rând. furunculelor. 1 2 2 7 . se aplicã pe zonele inflamate de flebite. 1 2 2 4 . Trateazã celulita. în funcþie de mãrimea zonei afectate) ajutã în orice dureri. C ATA P L A S M Ã C U F E N I C U L O linguriþã de pulbere de seminþe de fenicul se infuzeazã cu 200 mililitri de apã. Se utilizeazã în tratamentul hemoroizilor ºi în fistulele anale. Se aplicã între douã bucãþi de pânzã de cânepã sau de tifon. hemoroizilor. furunculele. C ATA P L A S M Ã C U P E D I C U Þ Ã Pedicuþa. C ATA P L A S M Ã C U P O D B A L ( I I ) Proaspãt strivite (cu fãcãleþ de lemn).300 grame plantã. C ATA P L A S M Ã C U F R U N Z E D E M U R Se infuzeazã douã linguri de frunze la 300 mililitri de apã. 1 2 3 1 .5 minute amestecate cu puþin lapte. 1 2 2 6 . C ATA P L A S M Ã C U TA L PA G Â º T E I Se preparã decoct (douã linguri de plantã la 2 litri apã). pusã în sãculeþ de pânzã. 322 . contuzii). în cazuri de anurie (regiunea vezicii). Perna cu pedicuþã (200 . o mânã de tãrâþe de grâu. 1 2 2 5 . dureri de gât. C ATA P L A S M Ã C U M Ã M Ã L I G Ã C A L D Ã Se preparã o compoziþie mai moale la care se adaugã. erizipel. spre final. piept. ulcerului aton. 1 2 2 9 . Faciliteazã cicatrizarea rãnilor. Ajutã în tratarea panariþiului.

Se aplicã pe umflãturi ºi plãgi. durerea cedeazã în maximum 15 minute. nevralgii de trigemen. celulite ºi migrene. în cazul durerilor abdominale. 323 . între douã bucãþi de pânzã. C ATA P L A S M Ã C U F R U C T E D E V Â S C Fructele. C ATA P L A S M Ã C U T Ã R Â Þ E D E G R Â U Se pun la încãlzit 500 mililitri lapte. Compoziþia obþinutã se aplicã. C ATA P L A S M Ã C U C E A P Ã º I O Þ E T O ceapã mare se taie transversal. 1 2 3 3 . La nevoie. în sãculeþ de tifon. pentru a se îmbiba cu vapori. 1 2 3 8 . faciliteazã colectarea ºi drenarea secreþiilor purulente. iarna. se aplicã pe rãnile dureroase. aplicatã astfel. C ATA P L A S M Ã C U V E R B I N Ã D E C Â M P Se preparã decoct concentrat (50 grame plantã la un litru de apã). Utilã în tratamentul mastitelor. hipertensiune arterialã. 1 2 3 7 . plãgi. Se aplicã pe cordonul ombilical. deoarece sunt toxice. C ATA P L A S M Ã C U T R A I S TA . Nu se fac tratamente interne cu fructe de vâsc. 1 2 3 4 . planta se aplicã pe zona dureroasã. se adaugã tãrâþe. 1 2 3 5 . se pot folosi plante uscate. pe degerãturi. Se aplicã pentru ameliorarea durerilor cauzate de gutã. îmbibatã în oþet de mere.C I O B A N U L U I Proaspãtã ºi tãiatã mãrunt. se scoate o felie de 4 centimetri grosime care se îmbibã cu oþet de mere preparat în casã. antraxului. Se beau 4 cãni pe zi (decoct mai slab). C ATA P L A S M Ã C U R O I N I Þ Ã Se preparã infuzie concentratã (o lingurã de plantã la 200 mililitri de apã). entorse. celulite. etc. ajutã în gastrologii. pe care le vindecatã în timp scurt. se aplicã pe entorse. în felul urmãtor: peste felia de ceapã se pune o bucatã de tifon. Ulterior. se þin deasupra unui vas cu apã caldã. 1 2 3 2 . se aplicã între douã bucãþi tifon. se fierbe în clocote mici timp de 5 minute. contra furunculelor. Se lasã acoperit 10 minute. pag. arsuri. proaspete ºi mãrunþite fin. abceselor. planta se încãlzeºte pe vapori de apã. C ATA P L A S M Ã C U T R O S C O T Fin mãrunþitã. cât cuprinde. 1 2 3 6 .

Ajutã în vindecarea durerilor de cap ºi a stãrilor de debilitate. Se acoperã partea tratatã cu o bucatã de tifon peste care se pune un fular gros pentru menþinerea temperaturii.5 frunze de varzã albã. sciaticã. Tãiat mãrunt. un pumn de tãrâþe de grâu ºi puþinã apã. 1239. infuzie din aceleaºi plante: o linguriþã la 250 mililitri de apã. se utilizeazã în atrofia muscularã. 1 2 4 1 . se lasã în repaus 3 minute. C ATA P L A S M Ã C U O R Z V E R D E Pentru a înþelege mai bine modul de recoltare ºi folosire.Se poate prepara terci din 4 . Ajutã mult în durerile reumatice. I N º I C E A P Ã Se rad câþiva cartofi cruzi ºi se amestecã cu o mânã de seminþe de in ºi o ceapã mare tãiatã mãrunt. C ATA P L A S M Ã C U V I R N A N Þ Se preparã infuzie dintr-o linguriþã de plantã ºi 250 mililitri de apã. plantele se mãrunþesc fin. 1 2 4 2 . scleroza multiplã ºi miocarditã. recomandãm reþeta 1. C ATA P L A S M Ã CU CREÞIºOARÃ ºI T R A I S TA .5 minute. 1 2 4 3 . 1 2 4 0 . Se aplicã de 3 ori aceste frunze pe partea afectatã. C ATA P L A S M Ã C U F R U N Z E D E H R E A N Frunzelor de hrean li se îndepãrteazã nervura principalã. pag.C I O B A N U L U I În cantitãþi egale. se lasã în repaus 30 minute. C ATA P L A S M Ã C U I Z M Ã Se preparã o infuzie din 200 grame de plantã la 3 litri de apã. se amestecã cu douã linguri de unturã încãlzitã. artrozã. tãiatã fideluþã. C ATA P L A S M Ã C U C A R T O F I . Se poate adãuga douã gãlbenuºuri de ouã de gãinã crude. Compoziþia se aºeazã în pungã de polietilenã în care se introduce mâna bolnavã de artritã. Se foloseºte în durerile reumatice. Se beau douã cãni pe zi. în acelaºi timp. se fierbe amestecul timp de 4 . Uz extern: gutã. 1 2 4 4 . ulterior se zdrobesc cu fãcãleþ de lemn. Se ia. 324 . Se aplicã între douã bucãþi de cânepã pe pãrþile afectate de reumatism (vezi reþeta precedentã).

1 2 4 9 . Dacã este cazul se poate repeta. C ATA P L A S M Ã C U O R Z V E R D E º I T Ã R Â Þ E Se preparã ca la reþeta precedentã. 1 2 4 6 . Se aplicã pe zonele afectate. jumãtate din cantitatea de orz se completeazã cu varza tãiatã fideluþã. o lingurã de sãpun ras pe rãzãtoarea finã. se procedeazã ca la 1244. fisuri. Se preparã ca la 1244. 325 . pag.C A L U L U I º I PÃTLAGINÃ Cantitãþi egale de plante se toacã mãrunt. Ulterior. recoltate în luna mai. orzul verde se înlocuieºte cu frunze de frasin. Se poate adãuga o mânã de tãrâþe de grâu. Utilã în entorse. folosind aceleaºi ingrediente. scrântituri. Ajutã în aceleaºi afecþiuni. dupã care se aplicã cataplasma. În continuare. 1 2 5 0 . 250 mililitri spirt. se pun în sãculeþ de tifon ºi se þin deasupra unui vas cu apã fierbinte. În albuºul bãtut spumã se amestecã sãpunul ras. Deasupra se pune o pãturicã groasã din pânzã naturalã.4 ore. C ATA P L A S M Ã C U F R U N Z E D E F R A S I N Se preparã ca la 1244. seara. un albuº proaspãt de ou. C ATA P L A S M Ã D E O R Z V E R D E C U F R U N Z E DE FRASIN Cantitãþi egale de orz verde ºi frunze de frasin se taie mãrunt ºi se piseazã bine. Ajutã în tratarea aceloraºi afecþiuni. 1 2 4 8 . C ATA P L A S M Ã C U O R Z V E R D E º I VA R Z Ã . 1 2 4 7 .1 2 4 5 . Se lasã 24 de ore. uneori chiar toatã noaptea. Ajutã în tratarea reumatismelor de orice fel. amestecul se adaugã pe câlþii de cânepã. C ATA P L A S M Ã C U C Â L Þ I D E C Â N E P Ã Se folosesc: o mânã bunã de câlþi. adãugând o lingurã de tãrâþe de grâu ºi una de unturã. timp de 3 . Se fricþioneazã uºor cu spirt de oase zona afectat. C ATA P L A S M Ã C U C O A D A . produsul obþinut se stropeºte cu tincturã miracol I (vezi 805).

326 .pag.

are utilitate deosebitã în bolile de ochi. 1254.M. Eficienþã în bolile de ochi (comprese reci). pe stomacul gol. COMPRESE CU COADA . 327 . Luatã dimineaþa. (20 %) alcool. 1 2 5 6 . biliare ºi a pietrelor la rinichi. restul (70 %) apã fiartã ºi rãcitã. COMPRESE CU SUC DE USTUROI Se preparã din (10 %) usturoi. COMPRESE CU OÞET ºI USTUROI Se preparã ca la reþeta precedentã. COMPRESE CU DECOCT DE ÞELINÃ Decoct din rãdãcinã de þelinã se aplicã pe plãgi.VIE O bucatã de pânzã naturalã se îmbibã cu sevã de viþã de vie ºi se aplicã sub formã de compresã pe diferite plãgi. Se foloseºte sub formã de gargarã ºi spãlãturi ale gurii. 1255. ulterior. ulcere. 1253. dezinfecteazã orice tip de rãni. Se bandajeazã cu folie de plastic peste care se pune o pãturã groasã. arsuri. cancer. ulceraþii. (vezi 687). COMPRESE CU TINCTURÃ DE GÃLBENELE Tinctura de gãlbenele (vezi 934) se amestecã cu apã fiartã (proporþie de 10 mililitri tincturã ºi 90 mililitri de apã). Se aplicã pe rãni. COMPRESE CU SEVÃ DE VIÞÃ . 1252. Comprese 1251. alcoolul se înlocuieºte cu oþet de mere II. Ajutã în durerile reumatice ºi în rãceli grave. aceasta se aplicã pe pãrþile afectate. C O M P R E S E C U S L AT I N Ã Slatina încãlzitã se pune într-o bucatã de pânzã. Se îmbibã o bucatã de pânzã în aceastã soluþie. de asemenea. se aplicã pe plãgi.DE . împotriva ulceraþiilor. o linguriþã de sevã este foarte utilã în tratarea litiazelor urinare.CALULUI pag. 1257.

Se adaugã comprese pe pãrþile afectate în cazuri de afecþiuni oculare. umflãturi. 1261. COMPRESE CU COAJÃ DE STEJAR Se preparã decoct cu coajã ºi frunze de stejar (în cantitãþi egale) fin mãrunþite. COMPRESE CU SULFINÃ Se preparã infuzie cu o linguriþã de sulfinã la 250 mililitri de apã. COMPRESE CU MUºEÞEL Peste 250 mililitri lapte încãlzit se pune o lingurã de flori de muºeþel bine mãrunþite. care se aplicã apoi pe pãrþile afectate. ulterior. Se aplicã în tratamentul cuperozei. C O M P R E S E C U Z E A M Ã D E VA R Z Ã M U R AT Ã O ceºcuþã de zeamã de varzã muratã se încãlzeºte la 38 grade. se îmbibã. Se utilizeazã în tratamentul durerilor abdominale. 1262. se pot face spãlãturi. 1264. deasupra unei oale cu apã fierbinte. parotiditei. în afecþiuni ale vezicii biliare ºi rinichilor. Se aplicã în cazul durerilor de urechi. de 3 ori pe zi. are efecte binefãcãtoare în cazul anghinei pectorale (regiunea inimii). De asemenea. În acest preparat se înmoaie o bucatã de pânzã naturalã. Au utilitate deosebitã în afecþiunile oculare. Se utilizeazã ºi sub formã de bãi în afecþiunile oculare. o bucatã de pânzã naturalã. 328 . Se aplicã în tratamentul hemoroizilor. de asemenea. COMPRESE CU URZICÃ MOARTÃ GALBENÃ Se preparã infuzie din 3 linguriþe de plantã la 500 mililitri de apã fierbinte. se lasã în repaus un minut. 1 2 5 9 . 1260. COMPRESE CU SILUR Planta fãrã rãdãcinã se infuzeazã într-un produs mai concentrat. se pune un pumn cu vârf de plantã în sitã emailatã. 1258. etc pag. Se aplicã pe pãrþile afectate (vezi reþeta precedentã). spãlarea plãgilor. abcese.Pentru tratarea erupþiilor ºi a pruritului. COMPRESE CU PÃDUCEL Se preparã decoct din flori ºi fructe puse în cantitãþi egale: 200 grame la 500 mililitri de apã. 1263. Concomitent se poate administra intern (ceai din silur mai slab).

1 2 6 5 . COMPRESE CU SUC DE CÃTINÃ Sucul de cãtinã (vezi 738) se utilizeazã în tratamentul vânãtãilor. Intern.Florile de sulfinã pot fi întrebuinþate în parfumarea anumitor textile. 329 . pag. se aplicã (în sãculeþ de tifon) în tratamentul gutei. COMPRESE CU FRUNZE DE PÃTLAGINÃ Frunzele de pãtlaginã se mãrunþesc fin. îndepãrteazã moliile.P Ã TA Þ I ” Se preparã infuzie concentratã: 4 linguri la 200 mililitri de apã. 1266. loviturilor ºi a diferitelor boli de piele. 1267. C O M P R E S E C U “T R E I . se poate consuma câte o linguriþã la 3 ore. Amelioreazã dermatozele ºi tuberculoza pielii. Indicatã în tratamentelor bubelor dulci ca ºi a altor boli de piele.F R A Þ I .

Durata procedurii este de douã minute. se fac frecþii în tratarea durerilor reumatice. Loþiuni pentru frecþii 1268. FRECÞII CU ULEI DE MÃSLINE ºI USTUROI Se fac frecþii ale corpului folosind usturoi pisat amestecat cu puþin ulei de mãsline. Se aplicã prin frecþii ale întregului corp sau ale zonelor afectate. 1273. în aproximativ 5 . 1270. în tratamentul “Parkinson”. La terminare.BRUNÃ Ajutã în tratamentul reumatismului ºi a rãcelilor puternice (se foloseºte uleiul obþinut prin presare). lumbago. FRECÞII CU ULEI DE ISMÃ . FRECÞII CU FRUNZE DE MÃCRIº Se folosesc frunzele fragede. 330 . 1269.6 minute. 1272. strivite. FRECÞII CU MÃCRIº DE PÃDURE Se foloseºte sucul proaspãt extras. 1271. Se aplicã prin frecþii pe coloana vertebralã. 1274. FRECÞII CU APÃ ºI SUC DE CÃTINÃ pag. corpul trebuie îmbrãcat rapid. în pãrþi egale. înmuiat în acest amestec. Se foloseºte prosop de cânepã. FRECÞII CU APÃ ºI OÞET Se folosesc apã ºi oþet de mere. Ajutã în durerile reumatice. stãri nevralgice. Încãperea în care se aplicã tratamentul nu trebuie sã fie rece sau bântuitã de curenþi. frecþionându-se uºor pielea afectatã. acestea se aplicã pe locurile înþepate de urzici. executând câteva miºcãri rapide.N. Tratamentul este eficient în cazuri de insomnii sau febre puternice. FRECÞII CU ULEI DE IENUPÃR Se amestecã 10 mililitri de ulei de ienupãr cu 100 mililitri de alcool medicinal.

Se strecoarã ºi se amestecã cu maceratul la rece. procesul se executã zilnic. FRECÞII CU SEVà DE MESTEACÃN Se recolteazã seva în lunile februarie ºi martie ºi se pãstreazã închisã ermetic la loc întunecos ºi rece. Pentru întregul an. FRECÞII CU DECOCT DE NUCI VERZI Cojile nucilor (recoltate în septembrie) se pot folosi la frecþii ale corpului. se pãstreazã în cutii de carton sau sãculeþi de pânzã în locuri ferite de umezealã. FRECÞII CU SUC DE CRESON Se maseazã pielea capului. timp de 30 minute. 1276. 1279. Când mesteacãnul înfloreºte. Se strecoarã prin tifon. Este cu atât mai eficient în stare cât mai proaspãtã. timp de câteva minute. strãlucire puternicã. Cu aceastã loþiune se maseazã pielea capului. Se adaugã 50 mililitri de slatinã ºi 100 mililitri oþet de mere II (vezi 687). se vor pune la uscat.Se procedeazã ca la reþeta precedentã. Iarna. dimineaþa. pag. 1275. timp de 10 minute. Se poate face clãtirea gurii cu o lingurã de macerat de cenuºã. Ajutã la întãrirea rãdãcinii pãrului. Ajutã în reglarea circulaþiei sângelui ºi produce energizarea rapidã a organismului. în fiecare zi. întãreºte ºi menþine supleþea. FRECÞII CU TINCTURà MIRACOL I Se efectueazã masaje ale gingiilor (zilnic. 1278. se poate prepara suc din florile acestuia. se lasã la macerat timp de 12 ore. 331 . FRECÞII CU SARE Împotriva durerilor de dinþi se face masaj cu sare (mare). seara ºi dimineaþa. Se amestecã în pãrþi egale suc de flori ºi sevã. se adaugã 3 pumni de coji în apã. FRECÞII CU “PROSOP” Se foloseºte prosop de cânepã (aspru). cu care se fierbe compusul (clocote mici) timp de 10 minute. adãugând suc de flori de lumânãricã (aceeaºi proporþie). în cure de 21 zile. 1277. întãreºte rãdãcina pãrului. oþetul înlocuindu-se cu suc de cãtinã (vezi 738). protejându-l sã nu cadã. 1280. cât cuprinde. Se toarnã din nou apã. dimineaþa).

culese toamna. F R E C Þ I I C U S LAT I N Ã º I O Þ E T Ambele produse (în pãrþi egale) se amestecã bine. 1 2 8 2 . Ajutã în tratarea durerilor reumatice. 1 2 8 1 . folosindu-se în frecþii ale pielii capului. se completeazã cu petrol lampant. pag. dispar durerile de cap. Pe lângã efectele estetice. în special cele cauzate de rãceli puternice. timp de 40 . 332 . care se þine în apropierea unei surse de cãldurã uºoarã. pãrul devenind lucios ºi mãtãsos.Întãreºte rãdãcina. ºi se pun în sticlã de culoare închisã. F R E C Þ I I C U LO Þ I U N E D E C A S TA N Se strivesc castanele.50 zile. Se închide bine sticla.

Efect puternic dezinfectant. Se utilizeazã fierbinþi. se filtreazã. Gargare 1283. GARGARà CU COAJà DE SALCIE Se preparã decoct (25 grame la 200 mililitri de apã). O. GARGARà CU MUºEÞEL Pentru gargarã ºi bãi oftalmice. GARGARà CU RÃDÃCINI DE NALBà Se preparã decoct concentrat (25 grame rãdãcinã la 150 mililitri de apã). Ajutã în tratamentul afecþiunilor respiratorii. Inhalaþiile nu se fierb niciodatã direct pe sursa de foc ºi nici în vase de aluminiu care au efect cancerigen. 1285. Eficienþã deosebitã în tratamentul rãcelilor puternice. se preparã infuzie (3 linguri de plantã la 200 mililitri de apã). Se lasã vasul în repaus 15 minute. acestea nu trebuie sã fie reci. capul se þine înfãºurat în prosop mare deasupra vasului în care s-a înfierbântat soluþia respectivã. ulterior. ajutã în tratamentul afecþiunilor pag. recomandãm zilnic procedeul gargarei ºi al inhalaþiilor. 1287. se inspirã profund. 1284. 333 . GARGARà CU BUSUIOC Se preparã infuzie concentratã de busuioc (douã linguri plantã la 100 mililitri de apã). adãugând 4 grame acid boric. Chiar dacã nu sunt afectate cãile respiratorii.SOLUTIIPENTRUGARGARESIINHALATII Pentru gargarã ºi inhalaþie se folosesc diferite extracte de plante medicinale. GARGARà CU FRUNZE DE MUR Se preparã infuzie concentratã (douã linguri de plantã la o ceaºcã de apã). 1286.

1294. GARGARÃ CU SULFINÃ Se preparã infuzie (o lingurã plantã la o ceºcuþã de apã). 1290. aftelor bucale. vegetaþiile adenoide. tuberculozei pulmonare. stomatitele. G A R G A R Ã C U S A LV I E Infuzia se preparã din 5 grame de frunze ºi 100 mililitri de apã. GARGARÃ CU FLORI DE TEI Se foloseºte infuzie preparatã din 4 linguri plantã ºi 200 mililitri de apã. Printre cele mai bune remedii în tratamentul bronºitelor cronice.gâtului ºi ale gurii. Trateazã inflamaþiile gingiilor ºi durerile de dinþi. GARGARÃ CU POJARNIÞÃ Se foloseºte infuzie din 3 linguri plantã la 250 mililitri de apã. Se foloseºte în tratarea amigdalitelor inflamate cât ºi în afecþiuni ale gurii.6 linguri de plantã. abceselor dentare. în plãgi ºi afecþiuni pulmonare recomandãm bãi. GARGARÃ CU TURIÞÃ MARE Se foloseºte infuzie sau decoct (douã linguri plantã la 200 mililitri de apã). aftelor. 334 . pag. gingivitelor. 1291. Trateazã faringitele ºi amigdalitele. G A R G A R Ã C U P E TA L E D E T R A N D A F I R I Se folosesc 5 linguriþe de petale de trandafiri la 200 mililitri de apã. Ajutã în tratamentul laringitelor. Trateazã stomatitele ºi gingivitele (decoct). utilitate deosebitã în cazul gingivitelor (sângerânde).CALULUI Se macereazã la rece sau se infuzeazã 5 . GARGARÃ CU FENICUL Se folosesc douã linguri seminþe la 250 mililitri de apã. în ulcerele varicoase. 1293. Trateazã amigdalitele. Recomandãm copiilor gargara cu acest produs. 1295. GARGARÃ CU COADA . abceselor. 1289. 1 2 8 8 . durerilor reumatice. 1 2 9 2 .

Trateazã stomatitele. Se filtreazã. de fiecare datã. GARGARÃ CU FRUNZE DE NUC Se preparã decoct concentrat (15 grame de frunze la 250 mililitri de apã). Se fac bãi ale gurii în cazul diferitelor afecþiuni care pot apare.ROºU. înghiþind. GARGARÃ CU SÂNZIENE GALBENE (DRÃGAICÃ) Se foloseºte infuzie (o lingurã de plantã la 250 mililitri de apã) Se utilizeazã în tratamentul corzilor vocale. 1302. 1301. 1303. limbii. 3 linguri la 500 mililitri de apã). timp de 12 ore. în cantitãþi egale. 1299. Gargara se face de mai multe ori în decursul unei zile. Se bea câte o lingurã ceai (la interval de 3 ore). amigdalitele. 1298.1296. inflamaþiile gingiilor. 1 3 0 0 . etc. GARGARÃ CU FRUNZE DE ROINIÞÃ Se folosesc 200 grame plantã (bine mãrunþitã) la un litru de apã. Trateazã cancerul laringian ºi cazurile de afonie. 6 grame la 200 mililitri de apã). Deºeurile provenite la filtrare se pot aplica sub formã de cataplasmã în regiunea gâtului.5 ori pe zi. Se macereazã la rece. se administreazã de 4 . 1297. GARGARÃ CU TINCTURÃ DE LEVÃNÞICÃ Într-o ceºcuþã de apã caldã se adaugã câteva picãturi de tincturã. Ajutã în vindecarea formelor de cancer ale gâtului. la 250 mililitri de apã. GARGARÃ CU TRIFOI . PÃPÃDIE ºI BRUSTURE Se preparã decoct din plante (cantitãþi egale. câte o lingurã de ceai. Se trateazã ulceraþiile mucoasei bucale. GARGARÃ CU FRUNZE ºI FLORI DE NALBÃ Se folosesc douã linguri de frunze ºi flori bine mãrunþite. se încãlzeºte pe vapori. paradentozele. cancer al gâtului sau al limbii. gingivitele. Trateazã ulceraþiile mucoasei bucale ºi ale limbii. GARGARÃ CU VERBINÃ DE CÂMP pag. infecþiile gâtului ºi ale laringelor. 335 . G A R G A R Ã C U n ã p r a z n i c ã º I S A LV I E Se preparã decoct din plante (cantitãþi egale.

douã linguri de apã. GARGARÃ CU NÃPRAZNICÃ Se foloseºte infuzie din 30 grame de plantã la un litru de apã. Trateazã afecþiunile bucale. se lasã în repaus minute. Utilã în vindecarea iritaþiilor interioare ale gâtului. 1304. 1305. o lingurã de slatinã). GARGARÃ CU SÃPUNARIÞÃ ºI DRÃGAICÃ Se preparã o infuzie dintr-o lingurã de amestec de plante. luate în cantitãþi egale ºi 250 mililitri de apã. dupã spãlarea dinþilor. 1309. Trateazã anghina pectoralã. se pot utiliza ºi compresele cu acest decoct. se fierbe numai 10 secunde. 3 pag. 1307. 1308. se fierbe 4 minute. Se lasã apoi la infuzat 10 minute.Se preparã decoct din plantã întreagã (250 grame la 500 mililitri de apã). Trateazã bolile cavitãþii bucale. Trateazã inflamaþiile bucale. GARGARÃ CU “CINCI-DEGETE” Se infuzeazã o linguriþã de plantã la o ceaºcã de 200 mililitri apã. Ajutã în tratarea inflamaþiilor mucoasei bucale. se lasã în repaus 10 minute. GARGARÃ CU ISOP Se infuzeazã o linguriþã de plantã la o ceaºcã de apã. GARGARÃ CU AFINE Se preparã decoct (o lingurã de fructe la 250 mililitri de apã). Trateazã afecþiuni ale gâtului. se fierbe în clocote mici. dupã care se lasã în repaus 10 minute. Ajutã la decongestionarea cãilor respiratorii. G A R G A R Ã C U S L AT I N Ã Pentru o bunã dezinfecþie a gurii ºi a gâtului. G A R G A R Ã C U O Þ E T D E M E R E º I S LAT I N Ã Oþetul de mere (vezi 688) se amestecã cu slatinã (o ceºcuþã de oþet. 5 minute 1306. 336 . GARGARÃ CU CERENÞEL Se foloseºte decoct din douã linguriþe de plantã la 250 mililitri de apã. 1 3 1 0 . 1 3 1 1 . se face gargarã cu slatinã (pãrþi egale cu apã caldã).

337 . dupã care se încãlzeºte puternic. INHALAÞII CU FLORI DE FÂN Se preparã decoct ca la 1114. pag. Se capteazã fumul cu ajutorul unui cornet de hârtie. Puternic dezinfectant al cãilor respiratorii. Inhalaþii 1312. Trateazã gripa ºi alte rãceli. INHALAÞII CU BUSUIOC Se preparã macerat la rece (douã linguri de plantã la un litru de apã). Se procedeazã ca la precedenta. INHALAÞII CU FUM DIN FÃINÃ DE PORUMB Se iau 3 cãrbuni bine aprinºi peste care se pune o jumãtate de linguriþã de fãinã de porumb. 1316. 1313. se fierbe 3 minute ºi se lasã în repaus zece minute. Trateazã rãcelile ºi durerile de dinþi. 1315. Ajutã mult organismul în caz de rãceli grave. INHALAÞII CU FLORI DE SOC Se preparã decoct din 50 grame de flori de soc la un litru de apã. INHALAÞII CU MUºEÞEL Se preparã infuzie (douã linguri muºeþel la un litru de apã caldã). se lasã vasul acoperit 3 minute. Se lasã în repaus 12 ore. 1314.P. în florile de fân e bine sã predomine trifoiul roºu ºi cimbriºorul-de-câmp. 1317. INHALAÞII CU PODBAL Se preparã infuzie din douã linguri de plantã bine mãrunþitã ºi un litru de apã.

BÃI DE SEZUT. strecuratã prin tifon dublu. vindecã diferite boli ale pielii. etc. Timpul de vindecare va fi mai scurt. la temperatura camerei.SOLUTII PENTRU IRIGATII (TRATAREA LEUCOREEI). Bãile generale cu frunze de nuc întãresc organismul. MÂINI. pânã la vindecare totalã. mâini ºi picioare) se pot efectua cu plante medicinale. în spãlãturile vaginale. TRUNCHI R. 338 . IRIGAÞII CU FRUNZE DE NUC (I) Se preparã infuzie din 200 grame de frunze de nuc ºi 300 mililitri de apã fierbinte. mai multe seri la rând. Se utilizeazã la 38 grade Celsius. PICIOARE. 1320. ulceraþii. 1321. Se amestecã bine ºi se lasã vasul acoperit timp de 10 minute. IRIGAÞII CU FRUNZE DE NUC (II) Infuzia preparatã ca la precedenta. se asociazã cu bãi locale. pag. IRIGAÞII CU MUºEÞEL Se preparã infuzie de muºeþel concentratã (3 linguri de flori la 2 litri de apã). 1319. Acelaºi mod de utilizare. Irigaþii în tratarea leucoreei Atât irigaþiile pentru tratarea leucoreei (spãlãturi vaginale) cât ºi bãile de ºezut (trunchi. eczeme. IRIGAÞII CU NALBÃ Se preparã decoct din 200 grame rãdãcinã de nalbã la 2 litri apã. se introduce în vagin. se toarnã în irigator ºi apoi caldã. Infuzia. 1318. Aceste irigaþii se recomandã seara înainte de culcare.

tamponul se va stoarce bine. Bãile cu urzicã moartã aduc ameliorãri vizibile în tratarea varicelor. 1327. Se utilizeazã cu mult succes ºi în tratamentul eczemelor. 1325. înainte de culcare. Se infuzeazã timp de 7 minute. în ca contrar fiind aproape insuportabil. fin mãrunþitã. la 2 litri apã). trateazã cu succes leucoreea. IRIGAÞII CU “3 PLANTE” Se folosesc în tratarea cancerului genital. la 2 litri de apã). se îndepãrteazã de la sursa de foc adãugând câte o lingurã de trifoi roºu ºi pãpãdie (fin mãrunþite).. IRIGAÞII CU FRUNZE DE MUR Se preparã infuzie concentratã (douã linguri de plantã la 2 litri apã). ulcerelor ºi umflãturilor datorate gutei. E bine ca tamponul sã fie menþinut toatã noaptea. Se þine lichidul în vagin timp de câteva minute. se folosesc 100 grame de flori la 2 litri apã în clocot. pulbere. dupã care se eliminã. ulceraþii. IRIGAÞII CU URZICÃ MOARTÃ (I) Se foloseºte infuzie preparã din 100 grame plantã la 2 litri apã fierbinte. transpiraþie excesivã. IRIGAÞII CU SEMINÞE DE SCHINDUF Spãlãturi cu decoct (40 grame seminþe. ulterior introducând un tampon mare de vatã îmbibat cu tincturã miracol I (vezi 815). 1326. abceselor. Se lasã la infuzat timp de 15 minute. tumorilor. hemoroizi..1322. 1324. degerãturi. 339 . va da rezultate excepþionale. etc. Dacã tratamentul se repetã de câteva ori. 1323. pag. IRIGAÞII CU COAJÃ DE STEJAR Se preparã decoct mai concentrat (6 linguri de coajã. Vindecã leucoreea ºi diferite boli de piele. IRIGAÞII CU URZICÃ MOARTÃ (II) Se utilizeazã florile albe. La fel se procedeazã în cazurile de cistitã sau prostatã. Se fac irigaþii seara. Compusul folosit se preparã din: 2 litri de apã în care se fierbe timp de 4 minute o lingurã de rãdãcinã de brusture (mãrunþitã fin). La fel se poate proceda în orificiul anal. Se unge vaginul cu puþinã alifie de gãlbenele.

Simultan se beau ºi 3 cãni pe zi din aceeaºi infuzie (fiecare canã amestecându-se cu o linguriþã de tincturã miracol I. IRIGAÞII CU VINARIÞÃ Se foloseºte infuzie (4 linguri de plantã la 2 litri de apã fierbinte).racului. În amestec cu coada . palpitaþiilor.1328. douã pe zi. 30 grame urzicã moartã (albã). scumpie (cantitãþi egale. agitaþiei. 20 grame salvie. 1329. parazitozele intestinale. salvie. nevralgitelor. se trateazã cu succes cistitele. Trateazã majoritatea bolilor prezentate anterior. Se aplicã.ºoricelului (o linguriþã de plantã la 250 mililitri de apã). Se trateazã metritele. 3 linguri la 2 litri apã). litiazelor renale. IRIGAÞII CU SEMINÞE DE PÃTRUNJEL Se foloseºte decoct preparat din 200 grame seminþe la 2 litri apã.4 linguri de argilã într-un litru de apã încãlzitã. Trateazã cu succes leucoreea. 340 . dimineaþa ºi seara. 20 grame muºeþel. Ajutã în tratamentul insomniei. IRIGAÞII CU SEMINÞE DE IN Se preparã decoct din 4 linguri de seminþe de in la 500 mililitri de apã. 20 grame coada . vezi 805). IRIGAÞII CU ARGILÃ (VEZI 85) Se pun 3 . recomandãm comprese cu tincturã miracol I (vezi 805).ºoricelului. 1331. . în bãi calde de ºezut. . 20 grame gãlbenele. 1332. 1333. Trateazã anexitele ºi metroanexitele. colitele rectale. 20 grame coada calului. IRIGAÞII CU FRUNZE DE FRASIN pag. . în acelaºi timp se folosesc ovule cu propolis (procurat din farmacie). IRIGAÞII CU CREÞIºOARÃ Se foloseºte infuzie preparatã din 10 grame de plantã la 2 litri de apã. gãlbenele. Infuzie din: 30 grame coada . regleazã ciclul menstrual). 30 grame creþiºoarã. Ceaiul preparat se bea de 3 ori pe zi (o canã) îndulcit cu puþinã miere. alifie de gãlbenele (vezi 1138) pe jumãtatea inferioarã a abdomenului. 1330. De asemenea. IRIGAÞII CU “4 PLANTE” Se preparã infuzie din trifoi roºu. se limpezeºte complet. totodatã. se amestecã bine. se încãlzeºte la 37 grade Celsius. 1334.

341 . pag. eczemelor. IRIGAÞII CU FLORI DE GÃLBENELE. hemoroizilor ºi a altor plãgi (greu vindecabile). 1335. Se lasã în repaus 30 minute. Pe lângã tratarea leucoreei. Trateazã cu succes leucoreea. arsurilor. Se folosesc 150 grame gãlbenele finã mãrunþite la 2 litri apã (fierbinte). ajutã la vindecarea acneelor.Se foloseºte infuzie preparatã din 150 grame de plantã la 2 litri de apã fierbinte.

1338. Bãi de ºezut 1336. BÃI CU POJARNIÞÃ (SUNÃTOARE) Se folosesc 250 grame de plantã (înfloritã 75 %) ºi 5 litri de apã rece. Ajutã în tratarea lumbagoului ºi a afecþiunilor nervoase. 342 . BÃI CU COADA . la femei. ajutã la distrugerea protozoarelor. pag. de acum.S. Se foloseºte ca la 1336. etc. macerat la rece.CALULUI Se preparã macerat la rece din coada . cicatrizant. vindecã abcesele coapselor. Se încãlzeºte din nou compusul. Ajutã în vindecarea afecþiunilor prostatei. Se utilizeazã ca la precedenta. în special. 1337. B Ã I C U S A LV I E Din 200 grame de plantã ºi 5 litri de apã se preparã binecunoscutul. 1 3 3 9 . Indicãm: compusul obþinut sã fie folosit în irigaþii vaginale. Recomandãm ca durata unei astfel de bãi sã fie de maximum 20 minute. BÃI CU GÃLBENELE Se preparã ºi se foloseºte ca la reþeta 1336. se pune la macerat (200 grame plantã la 5 litri apã) timp de 12 ore. etc. 1340. Macerarea dureazã 12 ore. Foarte utile în tratamentul afecþiunilor nervoase. Macerarea dureazã timp de 24 ore.calului se înlocuieºte cu gãlbenele.calului (200 grame plantã la 5 litri apã rece). cistitei.ºORICELULUI Se utilizeazã planta întreagã. vindecã cistitele ºi alte boli care se manifestã. etc. se filtreazã ºi se foloseºte la bãile de ºezut care nu trebuie sã dureze mai mult de 15 minute. BÃI CU COADA . Recomandãm aceste bãi în perioada serii. antiinflamator. Coada .

timp de 20 minute. astfel de tratamente se utilizeazã seara. din nou. Pe lângã afecþiunile multiple pe care le trateazã. Compusul se fierbe timp de 30 minute (fãrã a fi în contact direct cu sursa de foc). nefritelor. 1345. Se lasã apoi vasul (bine acoperit) în repaus. Se foloseºte cu succes în tratarea cistitelor. Se reîncãlzeºte compusul. diverse boli ale uterului. BÃI CU TRIFOI . 343 .1 3 4 1 . Vindecã durerile reumatice. Amintim. înainte de culcare. mai menþionãm cã încãperea în care pacientul va dormi trebuie sã fie bine încãlzitã (suportabil). 1343. BÃI CU COAJÃ DE SALCIE Se foloseºte decoct (100 grame de coajã salcie .30 minute. etc. Coaja de salvie se înlocuieºte cu coajã de stejar. þinându-l apoi în repaus timp de 25 . ajutã mult în vindecarea hemoroizilor sângerinzi.tãiatã mãrunt ºi 5 litri de apã).MOARTÃ (GALBENÃ) Se utilizeazã planta întreagã (200 grame la 5 litri apã). B Ã I C U T R A I S TA . alãturi de celelalte afecþiuni amintite anterior. 1342. foloseºte ºi administreazã ca la reþeta precedentã. BÃI CU COAJÃ DE STEJAR Se preparã. ulterior se lasã în repaus 15 minute. 1344. dupã care se reîncãlzeºte compusul (aproape de temperatura fierberii).C I O B A N U L U I Se folosesc aceleaºi cantitãþi (apã ºi plante) ºi aceeaºi metodã de utilizare ca la 1336.ROºU Se folosesc 200 grame plantã la 5 litri apã. Macerarea dureazã 12 ore. Ajutã la vindecarea cancerului uterin. Se preparã macerat la rece (12 ore). pag. Vindecã rapid boala hemoroizilor care sângereazã. BÃI CU URZICÃ .

344 . organul bolnav (membru superior sau inferior) va fi introdus în pungã. ca la 1346. Bãi ale mâinilor ºi picioarelor 1346. la fel ca la 1346. 1349. compusul se încãlzeºte (deasupra unei bãi de aburi) ºi se introduce în pungã de plastic. 1347. BÃI CU URZICI Se preparã ºi se foloseºte la fel ca la 1346. Plantele care au rãmas în urma strecurãrii se amestecã cu 3 linguri de fãinã (integralã) de orz. se înfãºoarã apoi cu fular de lânã (cãlduros) ºi se þine astfel 3 ore sau chiar toatã noaptea (dupã caz). pag. BÃI CU FRUNZE DE NUC Se preparã ºi se foloseºte. Ulterior. BÃI CU FRUNZE DE STEJAR Se preparã ºi se foloseºte. nalba se înlocuieºte cu aceeaºi cantitate de frunze de nuc. nalba se înlocuieºte cu urzici.ª. Nalba se înlocuieºte cu aceeaºi cantitate de roiniþã. frunzele de nalbã se înlocuiesc cu frunze de stejar. BÃI CU ROINIÞà Se preparã ºi foloseºte la fel ca la precedenta. 1350. 1348. BÃI CU NALBà Se preparã macerat (la rece) din 200 grame de plantã ºi 5 litri de apã.

Tratat de hranã vie. lucerna.roºu. scleroza multiplã. doar acordã. nu trebuie sã depãºeascã 20 minute iar apa sã fie potrivit de încãlzitã. B à I C U PA I E D E O V à Z Un smoc (mare) paie de ovãz se pune la fiert cu 5 litri de apã (30 minute. BÃI CU FLORI DE FÂN Se folosesc (vezi reþeta 1351) 200 grame de flori de fân în care e bine sã predomine trifoiul . se lasã în repaus 25 minute (vasul trebuind sã fie bine acoperit). BÃI CU “CINCI PLANTE” pag. mai multã atenþie ºi preþuire corpului. încã o datã (nu am mai fãcutã-o de mult. menþionãm. Recomandã curã cu astfel de bãi. Ulterior. timp de 18 zile. 1354. apãrute la Editura Solteris). În general. Bãi ale trunchiului 1 3 5 1 . fãrã contact direct cu flacãra). la ieºirea din apã. Recomandãm bãi continue cu astfel de preparate. cimbriºorul. vie ºi sãnãtoasã (vezi lucrãrile noastre Bucãtãria fãrã foc. Plantele folosite la prepararea unui astfel de compus mai pot fi folosite de douã ori. procedura nu diferã prea mult de cea obiºnuitã.T. Recomandãm astfel de bãi (profesionale) preventiv. 345 . etc. Hrana vie pentru mamã ºi copil.mare. Ajutã la ameliorarea aceloraºi afecþiuni. diferite forme de reumatism.. recomandãm ca acestea sã fie din fibrã naturalã) care vor menþine temperatura ºi efectul regenerator al plantelor. dar cu certitudine în tratarea afecþiunilor reumatice. toate vindecarea constând în a reveni la o alimentaþie normalã. Se strecoarã ºi compusul obþinut se adaugã în apa de baie. timp de 21 zile. sânzienele ºi turtiþa . vezi precedenta) 200 grame de frunze la 5 litri de apã. BÃI CU FRUNZE DE MESTEACÃN Se utilizeazã (la prepararea compusului care va fi adãugat în apa de baie. 1352. genitale ºi renale.. Trateazã cu succes artritele. Baia propriu-zisã... corpul nu se ºterge. dar sperãm cã nu aþi uitat): toate aceste remedii sunt tratamentul (aparent specializat) secundar. foc domol. în general. doar se înfãºoarã în capot sau prosop (destul de groase. Ciupercile în bucãtãria fãrã foc. 1353.

trifoi roºu. 346 .Se folosesc (vezi 1351) 200 grame plante (cantitãþi egale): coada . BÃI PENTRU COPII (II) Se folosesc 250 . compusul se încãlzeºte. readuce greutatea normalã a corpului (cazuri de slãbire excesivã). Indicãm introducerea corpului în astfel de baie. Se procedeazã ca la precedenta. Recomandãm astfel de bãi doar de 3 ori pe sãptãmânã.câmp la 5 litri de apã rece. pentru a avea cãldurã. ºi amestecul se strecoarã în apa de baie. corpul copilului nu se ºterge. Plantele din care s-a preparat compusul pentru adãugire se mai pot folosi de douã ori. Ajutã organismul care suferã de insuficienþe circulatorii (periferice . dupã care se introduce în pat.culturã). cimbriºor .de . Ulterior. 1356. în mod vizibil (uneori chiar surprinzãtor).de .mâinile ºi picioarele reci). O astfel de metodã redã liniºtea (copiilor agitaþi) ºi induce o stare de somn profund. 1355. se acoperã bine. La ieºirea dintr-o astfel de baie. gãlbenele. Alãturi de efectele terapeutice desãvârºite (vezi reþetele precedente) fortificã foarte puternic organismul (chiar preventiv). doar pânã în zona inimii (exclusiv). reface bolnavii aflaþi în convalescenþã. 1357. pag. se înfãºoarã în capot sau prosop gros. macerarea dureazã 12 ore.câmp (sau . Recomandãm a se apela la aceastã metodã doar o datã pe sãptãmânã.de . Fortificã organismul. BÃI PENTRU COPII (I) Se folosesc (pentru prepararea adaosului în apa de baie) câte 100 grame de flori de tei ºi cimbriºor . BÃI CU OBLIGEANà Se folosesc (la prepararea compusului care se adaugã în apa de baie) 200 grame plantã ºi 5 litri apã.calului. Reface organele degerate.300 grame creþiºoarã proaspãtã (sau 200 grame de creþiºoarã uscatã) care se macereazã în 5 litri de apã rece (timp de 12 ore). coada ºoricelului. Baia nu trebuie sã dureze mai multe de 20 minute. menþionãm cã preparatul adãugat se poate combina cu urzici.

Presupunând cã fumatul încã nu a fost înþeles ºi bine utilizat. etc. stomac. 347 . etc. OM-ule. ca ºi în cazul celorlalte boli. tu însuþi. MEDICament (minune!) cum ne-am putea aºtepta. vor duce la tulburãri cardiace.. þigara nu face altceva decât sã catalizeze (amplifice) ceea ce deja existã: boalã sau sãnãtate (nefiind vorba de pauza dintre douã boli!). dând naºtere (dupã cum vedeþi. s-au spus. SE POATE! 1358. în timpul sarcinii. dorinþa (datoria) de a merge (drept!) mai departe. acesta. în general. cu timpul. naºte. alþii susþin cã este o boalã. Menþionãm. Nota redacþiei: Menþionãm. tremur al membrelor superioare (ca ºi în cazul alcoolismului). primele mãsuri preventive contra urmãrilor negative ale fumatului sunt: a nu se fuma în camera copiilor. În general. datoriile.. “plecebo-uri” care. Reþetele care vor urma sunt. singurul medicament pentru a renunþa nu este un. prezis. din nou.UTILIZAREAPLANTELORMEDICINALE ÎNTRATAREAALCOOLISMULUI SI A TABAGISMULUI Despre alcoolism se spune cã este viciu. cã de þigarã ne folosim sau ne foloseºte.þigarã. În general.. rãul provenit de la fumat se traduce prin intoxicarea cronicã a organismului cu nicotinã ºi gudron.. scãderea capacitãþii intelectuale ºi a puterii fizice..... Provine de la abuzul consumului de bãuturi alcoolice. în camerele de dormit.. cancer pulmonar. la numeroase afecþiuni ale unor importante organe interne (ficat. inimã. Principalul tratament folosit în astfel de situaþii este. Acestea.... Afecþiuni grave provenite din abuzul de alcool: ciroze. necesitã aºa zisele momente de .. etc).. la rândul lui.. cu dorinþele. doar. ºi boala se poate . la baza cãrora stau cunoºtinþele ºi credinþa ta. miocardite. Tabagismul. degenerãri psihice. bronºitã obliterantã.. catar al cãilor respiratorii. de la bun început.. rinichi.. scris. “efecte” ajutãtoare. o gestãm.. alimentaþie ºi terapie naturalã). în situaþii care. oarecum în premierã (într-o carte de.. neatenþie ale corpului fizic. multe despre . INFUZIE DE CIMBRIºOR (ALCOOLISM) pag. o moºim sau ambele la un loc).... mai departe..

Cantitatea obþinutã se împarte în douã. concentratã. Se bea câte puþin pe parcursul unei zile.40 zile. Cura dureazã 35 .DE . va apare o senzaþie neplãcutã de greaþã. Se preparã ca la reþeta precedentã. I N F U Z I E C O M B I N AT Ã Se preparã infuzie din coada .RÂU Se folosesc douã linguri fructe (fin mãrunþite) la 500 mililitri de apã (fierbinte). Dupã administrarea acestui ceai.ALBÃ Se utilizeazã 10 grame de frunze (fin mãrunþite) ºi 200 mililitri de lapte (fierbinte). pag. cu efect deosebit împotriva alcoolismului.ALBÃ . poliurie ºi polidipsie (sete foarte mare).calului. este mult mai eficient decât infuzia. De asemenea. Cura se repetã pânã la vindecarea completã a celor cu astfel de vicii (alcoolism ºi tabagism). gãlbenele. din 100 grame de plantã la un litru de apã.ºoricelului ºi salvie (cantitãþi egale). În cazul recidivei. o parte se bea dimineaþa. Se strecoarã ºi se pãstreazã menþinând compusul cald (termos). vomã. ulterior. fãrã contact direct cu sursa de foc. Ajutã atât în tratarea intoxicaþiilor cu alcool cât ºi a celor cu tutun. INFUZIE DIN CÃTINÃ . DECOCT DIN FRUNZE DE COACÃZ NEGRU Se folosesc frunzele (uscate. Se foloseºte o linguriþã de plante la 250 mililitri de apã. fin mãrunþite) ºi 200 mililitri de apã. Se administreazã în reprize (cât mai dese) în decursul zilei. 1363. 1362. coada . 1360. Mãceºele se fierb (clocote mici) timp de 5 minute. care te face nici sã nu te mai gândeºti la alcool. DECOCT DIN MÃCEºE Se preparã decoct. urmând ca produsul sã se infuzeze timp de 10 minute. 348 . utilizând douã linguri mãceºe (bine mãrunþite) la 500 mililitri de apã rece. vasul se acoperã. 1361. INFUZIE CU FRUNZE DE SALCIE . cealaltã seara. timp de douã minute. Se consumã 3 cãni din acest preparat pe zi. se poate utiliza maceratul (la rece). tratamentul se repetã dupã o perioadã de timp pânã se observã “necesitatea” necontrolatã de a consuma bãuturile alcoolice dispare. 1 3 5 9 . hiperistaltism. Se administreazã în reprize (cât mai dese) începând de dimineaþa pânã la ora 14. Se strecoarã. Se ia câte o linguriþã din preparatul obþinut la fiecare 15 minute.Se preparã infuzia. la fiecare canã se poate adãuga o linguriþã tincturã miracol II (vezi 806).

1368. înainte cu 30 minute de fiecare masã. atât în consumul de alcool cât ºi la fumat.40 picãturi tincturã de ardei (vezi 951) în ceai amar. zilnic. Combate alcoolismul. 1370. la o orã dupã micul dejun. unguraº. Se administreazã dimineaþa. Produce intoleranþã.Calmeazã agitaþia psihomotorie ºi tulburãrile de comportament. INFUZIE CU PEDICUÞà Se utilizeazã 50 grame de plantã la 150 mililitri de apã. Se administreazã în reprize dese. câte 70 grame de drojdie. MIERE DE ALBINE Administratã chiar în momentul în care s-a creat starea de ebrietate. preparat din anghinare. Combate alcoolismul. 349 .8 zile. în bãutura alcoolicã. combate alcoolismul. luându-se câte o lingurã din compusul obþinut.150 grame. SPIRT DE PUCIOASà În fiecare dimineaþa. Cura dureazã . 1369. CEAI DE ARDEI IUTE Se adaugã 30 .gâºtei. Se poate îndulci cu puþinã miere. þintaurã ºi talpa . 10 grame coajã portocalã (mãrunþitã) ºi un litru de apã. se adaugã pag. din 20 în 20 minute. pe stomacul gol. DECOCT DIN PÃTRUNJEL (I) Se preparã din 50 grame rãdãcinã pãtrunjel (fin mãrunþit). câte puþin. care urmeazã a fi consumatã. 1364. 1367. DROJDIE DE BERE Se administreazã. Combate alcoolismul. se administreazã dimineaþa. Se administreazã în stãri de ebrietate avansatã. 10 grame coajã grepfrut (mãrunþitã). 7 1365. mierea dã rezultate foarte bune. PROPOLISUL La un litru de apã rece se adaugã 50 mililitri de picãturi de tincturã de propolis (vezi 803). 1366. câte 100 . 6 linguriþe. de 3 ori pe zi. în 3 reprize. Persoana afectatã îºi revine uneori spontan din anestezia alcoolicã.

timp de 5 minute. ajutã în dezintoxicare. 1372. 350 . Aceleaºi indicaþii ca ºi în cazul reþetei precedente. DECOCT DIN RÃDÃCINI DE PÃTRUNJEL (II) Douã rãdãcini de pãtrunjel de mãrime potrivitã. cât timp va putea suporta esenþa emanatã de hrean. Dupã câteva zile. indiferent cât ar fi de avansatã starea de ebrietate indusã datoritã intoxicaþiei cu alcool. FRUNZELE DE PÃTRUNJEL Bine mãrunþite. Ajutã atât în tratarea intoxicaþiilor cu tutun. pag.4 ori. Repetând aceastã procedurã. HREANUL O cantitate potrivitã de hrean ras pe rãzãtoarea de sticlã se pune într-un vas. MIGDALELE DULCI Oricât de avansatã ar fi starea de ebrietate indusã. dupã care se strecoarã. ulterior. OÞETUL DE MERE Se administreazã 100 mililitri în stãrile de ebrietate. în repaus timp de 10 minute. de 3 . 1377. 1 3 7 3 . 1375. 1371. 1374. Aceleaºi indicaþii în cazul sucului extras din cãpºuni. consumatorul va cãpãta o stare de repulsie puternicã faþã de bãuturile alcoolice ºi nu va mai putea suporta nici mãcar mirosul acestora. de preferat în oala de noapte.câteva picãturi de spirt de pucioasã procurat din industria farmaceuticã. SUCUL DIN FRÃGUÞE Administrat câte puþin. E bine ca pacientul sã rãmânã în poziþia ºezând deasupra ei. aproape spontan. acest suc va trezi pacientul. persoana afectatã îºi revine aproape imediat. pacientul îºi va reveni aproape imediat dacã va consuma câteva migdale dulci. ajutorul în diferite metode de dezalcoolizare va fi substanþial. se infuzeazã timp de 5 minute. se pun la fiert cu o ceaºcã de apã. cât ºi în cele cu alcool. o linguriþã din aceste frunze se infuzeazã cu o ceaºcã de apã în clocot. lãsând vasul. 1376. Ulterior. E X T R A S U L D E VA R Z à A L B à Îngurgitat.

surmenajului. vinariþã ºi podbal. Se lasã la macerat întreaga compoziþie. este vasodilatator ºi excitant al funcþiilor periferice. tuberculozei. insomniilor. se adaugã miere (cât cuprinde). catarului pulmonar. 1379. Inhalat cu putere. 1380. foarte bine uscate. 1383. frunzele acestei plante pot fi utilizate la fel ca în cazul reþetei þigãrilor de podbal. are deosebite proprietãþi antiseptice pentru cãile respiratorii. se adaugã în pipã. plantele se usucã (rapid) în curent de aer. 351 . ÞIGÃRI DIN “3 PLANTE” Se folosesc flori de sulfinã. De asemenea. ajutã în vindecarea pneumoniei toxice. ÞIGÃRI DIN ARNICà Bine uscate ºi fin mãrunþite. normalizeazã funcþiile muºchiului cardiac. etc. SUCUL DIN CRESON Cresonul.. sau.4 ore. 1382. cardiopatiei ischemice. anginelor pectorale. din ele preparându-se þigãrile. timp de 3 . Ajutã în vindecarea astmului bronºic. Acelaºi procedeu de folosire ca ºi în cazul celorlalte reþete de preparare a þigãrilor “medicinale”. frunze de mentã luate în cantitãþi egale. pag. Ulterior. emfizemului.. este antidotul nicotinei. nevrozei astenice. 1 3 8 1 . Ajutã în tratarea astmului. hemoptiziilor. se pun cantitãþi egale de izmã. Aceleaºi indicaþii. fumul obþinut. în 3 reprize. ulterior. frunze de podbal. mãrunþite fin. bine mãrunþite ºi. Se filtreazã bine mierea de plantele ce au fost introduse. M A C E R AT D E P L A N T E În vas de sticlã. o alternativã mai comodã ar fi ca “tutunul de salvie” indicat sã se punã în pipã. esenþa de creson are ºi o utilitate “farmacologicã”: injecþiile hipodermice scad glicemia în cazul celor ce suferã de diabet. Se aplicã procedeul (care de altfel este foarte simplu) în cazul frunzelor uscate din salvie. elibereazã organismul în crizele (care pot apare) de sufocare. arterosclerozei (cu miocarditã consecutivã). Se administreazã 50 . Þ I G à R I D I N S A LV I E Cred cã oricine îºi poate imagina cum se face o þigarã. Combate foarte puternic (chiar rebel) tendinþele tabagiste. cultivat sau procurat din flora spontanã. ÞIGÃRI DIN PODBAL Se procedeazã ºi foloseºte la fel ca la 1378.60 mililitri de suc pe zi adãugat în apã rece.1 3 7 8 .

3 linguriþe de frunze bine mãcinate la o ceaºcã de apã sau de lapte cald. tinctura de usturoi. salatã) sunt utile în tratamentul tulburãrilor gastrice datorate abuzului de tutun. de asemenea. pag. Se recomandã pentru a degaja cãile respiratorii de mucoasele care s-au format ca urmare a inhalãrii fumului de þigarã. etc. decoct.ului. este un excelent remediu împotriva tulburãrilor cronice provocate de intoxicaþia cu nicotinã.MARE Se utilizeazã douã linguriþe de plantã fin mãrunþitã. Avantajul este cã acest procedeu nu are nici un fel de contraindicaþii. Ulterior. EXTRACT DIN OVÃZ Acest extract se poate adãuga în compoziþia gumei de mestecat obiºnuitã. S U C U L D E U S T U R O I ( TA B A G I S M ) Proaspãt extras. ciorbe. în proporþie de 1/10. se strecoarã. apelând la acest procedeu. cu apã distilatã ºi cu adaos de (foarte puþin) alcool. S U C U L D E P O D B A L ( TA B A G I S M ) Extras din frunze proaspete. 352 . De asemenea. 1 3 8 6 . laringitelor. are o utilitate deosebitã în tratarea astmului bronºic. pireuri. Se beau 3 cãni de astfel de preparat zilnic. pulbere. gustul ei este foarte aromat. TBC . care se infuzeazã timp de 5 minute.1384. 1385. INFUZIE CU FRUNZE DE NALBÃ . se mestecã încet la fel ca ºi guma de mestecat. P R E PA R AT D I N U R Z I C Ã Toate preparatele pe bazã de urzicã (infuzie. Recomandãm. 1 3 8 9 . Se foloseºte diluat. ajutã mult în tratamentul bronºitelor tabagice. ca înlocuitor. 1388. S-a constatã cã. faringitelor. 80 % din fumãtori au renunþat. macerat. cu o canã de apã fierbinte. 1 3 8 7 . pentru conservare. RÃDÃCINA DE OBLIGEANÃ Uscatã.

folositã în cele mai diverse forme. se întreþin ºi se preparã destul de simplu ºi de uºor. ºtergerea feþei dupã spãlare sã se facã (prin presare ºi nu prin frecare) cu prosoape moi. pe parcursul diverselor activitãþi care le desfãºoarã omul. în sensul de a reprezenta frumuseþea umanã. se va mãri cantitatea de apã care se foloseºte pentru hidratarea pielii.este vorba în mod special de apa organicã. de la sine. în spãlarea feþei. Recomandãm. accesibile oricui. cantitatea de apã pierdutã de organismul uman este mare. pentru vindecarea anumitor pag. doctorul Aurel Voinea. vezi capitolul conþinând deferite forme de bãi). Apa. Aspectul corpului fizic a fost ºi mai este încã o carte de vizitã a oricãrei fiinþe indiferent despre ce fel de relaþii a fost nevoie sã întreþinã. cel mai mult. poate exagerând uneori. în general impuritãþile care se depun pe piele. se utilizeazã o gamã largã de preparate naturale. spre deosebire de aceastã “dintotdeauna”. În general s-a ajuns la denaturarea frumuseþii prin folosirea produselor artificiale. apã potrivit de caldã (20 grade Celsius). transpiraþia. Fiecare fazã ºi etapã a culturii ºi dezvoltãrii umane a dat mereu naºtere la alte concepþii ºi concepte despre frumuseþe.. Dupã spãlarea feþei. n.r. Pentru hidratarea normalã a pielii este necesarã o cantitate de 1. posomorâte. atunci.. Pentru întreþinerea frumuseþii. mãrturisea cã “Apa este cel mai ieftin ºi eficace produc cosmetic” . din moment ce adevãrata cauzã a frumuseþii a dispãrut aproape complet. Nu indicãm ºi nu suntem pentru utilizarea alcoolului sau a glicerinei. Dacã. În reþetele care urmeazã. celulele moarte. Faþa este partea cea mai expusã ºi de la care se cere. vã punem la dispoziþie câteva din multitudinea de posibilitãþi care existã pentru remedierea anumitor probleme cosmetice. zilnic.5 . asigurã hidratarea tegumentelor. de asemenea. nu ne alãturãm tendinþei generale ca numai femeile sã beneficieze de aceste remedii. indicãm aplicarea (în strat subþire) a unei creme pe bazã de lanolinã sau alifie de orz verde. de cele mai multe ori.2 litri apã. care se procurã. cu alte cuvinte. din fibre naturale.PREPARATEPENTRUÎNTRETINEREA F R U M U S E T I I O astfel de preocupare a existat dintotdeauna. îndepãrteazã sebuumul. sã înceapã ºi chiar sã continue. Apa este primul produs ºi cel mai indispensabil pe care îl foloseºte omul (pe corpul sãu) pentru a menþine un corp sãnãtos ºi frumos. 353 . Pãrintele cosmeticii terapeutice româneºti. triste. creând ºi dând naºtere la “feþe” artificiale.

1391. PÃTRUNJELUL (II) Se preparã decoct din douã rãdãcini potrivite ca mãrime. 1390. acest tratament catifeleazã tenul ºi ajutã la dispariþia ridurilor. pag. cu care se tamponeazã faþa. 1394. sincere ºi normale. care conþine în ea ºi macerat de hasmaþuchi. se lasã sã se usuce bine. PÃTRUNJELUL (I) Dintr-o mânã de tije cu frunze se poate prepara decoct cu 500 mililitri de apã. roºie sau castravete. Cu compusul rezultat se îmbibã un tampon de vatã. Proprietãþi asemãnãtoare le are sucul de lãptucã. 1392. CRESONUL Se preparã loþiune din creson (3 pãrþi) ºi miere (o parte). Eficienþã deosebitã contra pistruilor. înainte de culcare.). Asigurã o vigoare foarte mare a þesuturilor. pentru acþiunea preventivã în sensul întreþinerii permanente a unei frumuseþi simple. crema aºezatã pe faþã. întârzie apariþia ridurilor. FRÃGUÞELE Seara. dupã care se clãteºte cu apã cãlduþã. de ce nu!?. Aici intervine ºi ajutã apa organicã din plante apa vieþii (n.zise (rase pe rãzãtoarea de sticlã). ºi o ceaºcã de apã. Se spalã faþa ºi gâtul. Aplicat cu dragoste ºi încredere. Durata de fierbere este de 15 minute.afecþiuni ºi. timp de o sãptãmânã. ajutã la dispariþia petelor ce pot apare pe faþã. în fiecare dimineaþã ºi searã. 1393. MERELE Se poate utiliza atât sucul proaspãt extras cât ºi merele propriu . ajutã mult la îngrijirea feþei. Curãþã foarte bine tenul ºi conferã acestuia multã supleþe. dacã se poate chiar toatã noaptea. 354 . Dupã omogenizare perfectã. în special din cauza expunerii îndelungate la vânt. se îmbibã un tampon de vatã cu care se ºterge faþa în fiecare dimineaþã. MORCOVII Se utilizeazã sucul proaspãt extras. Se lasã astfel.r. 1395. se zdrobesc câteva frãguþe (proaspete) ºi se întinde crema obþinutã pe toatã suprafaþa feþei. Supleþe ºi prospeþime deosebite. fin mãrunþite. cu ajutorul compusului care s-a obþinut. Dimineaþa se spalã faþa cu apã cãlduþã.

ROZMARIN. 1397. LEVÃNÞICÃ Pentru a interveni prin astfel de metode. de loþiune preparatã din amestecul plantelor prezentate mai sus. Se aplicã astfel de pastã pe faþã. PIERSICILE (I) Se poate utiliza sucul proaspãt extras. cu ajutorul cãruia se aplicã. PIERSICILE (II) Douã linguri cu pastã de piersici (pulpa fructului) se amestecã cu un gãlbenuº de ou. Ajutã mult la normalizarea ºi catifelarea pielii feþelor cu porii foarte dilataþi. odatã pe sãptãmânã. Se adaugã 10 picãturi de suc de lãmâie (sau cãtinã . Filtratã. cu regularitate. se aplicã pe faþã ºi gât felioare subþiri de miez de portocalã.rãu). acelaºi mod de folosire ca la reþeta precedentã. pag. MENTÃ. bine acoperit. Se fierbe compusul la foc domol timp de 5 minute. întârzierea apariþiei ridurilor. pe faþã. 1400. 355 . Recomandãm a se uza.de . folosind coji de portocalã. în repaus timp de 15 minute. PÃTRUNJEL. Aduce multã fineþe ºi prospeþime tenului. care pot apãrea din diferite motive. PEPENELE GALBEN Se foloseºte sucul proaspãt extras. Se lasã puþin. dupã care se spalã bine faþa cu apã cãlduþã. 1399. PORTOCALELE (I) Pentru întreþinerea feþei ºi a gâtului. 1401. soluþia obþinutã se îmbibã pe un tampon de vatã. 1402. va deveni mai catifelat.1396. PORTOCALE (II) Dacã tenul va fi frecat uºor. în pãrþi egale. combinat cu lapte nefiert ºi cu apã distilatã. nu e necesar ca tenul unei persoane sã sufere de anumite inconveniente. în prealabil dupã spãlarea acesteia. se foloseºte câte o linguriþã din fiecare plantã ºi 250 mililitri de apã mineralã. dupã demachiaj. repetat. dupã care vasul se lasã. întârzie apariþia ridurilor. dar pe o perioadã nu mai mare de 6 zile. 1398. timp de 20 minute. Decoctul care s-a preparat se poate pãstra la rece. în orice caz.albã . STRUGURII Sucul de struguri se aplicã pe faþã cu ajutorul unui tampon de vatã.

Se aplicã o datã pe sãptãmânã. timp de minute. GÃLBENELELE Se preparã infuzie concentratã din 4 linguri flori la 200 mililitri de apã. Se aplicã pe tenurile ridate. iritate de vânt. se aplicã pe faþã în strat subþire pânã ce aceasta se usucã. se fierbe 20 pag. Se aplicã cu grijã pe faþã. sucul castraveþilor se aplicã pe faþã ºi pe gât. catifelând faþa. ARGILA (II) Pudra de argilã se înmoaie în apã îndoitã cu suc de castraveþi. cuperoza.. 1403. congestionate ºi uscate. dupã care faþa se clãteºte bine cu puþinã apã cãlduþã (înãuntru se poate dizolva puþin bicarbonat de sodiu).pentru a pãtrunde în pori. se obþine o cremã foarte finã. Bãile de aburi (fãcute cu muºeþel) curãþã radical tenul. Durata aplicãrii este de la 30 minute la. ARGILA (I) Bine uscatã.. C A S T R AV E Þ I Proaspãt extras. Activeazã tenurile uscate. 1407. eficientã în tratamentul afecþiunilor feþei. Revitalizeazã þesuturile ºi absorb toate impuritãþile. argila se cerne prin sitã deasã.. MUºEÞELUL Se foloseºte ca infuzie din 4 linguri flori la 200 mililitri de apã. 1409. 356 . VARZA Frunzele proaspete de varzã (îndepãrtându-li-se nervura principalã) se zdrobesc pe fund de lemn aplicându-se pe faþã pentru menþinerea unui ten frumos. Se utilizeazã de cãtre persoanele cu ten gras contra ridurilor. ridurile. erupþiile. NALBA Se foloseºte decoct din 30 grame rãdãcinã la 500 mililitri de apã fierbinte. toatã noaptea (dupã caz). 1 4 0 4 . 1405. Trateazã acnea. 1410. 1406. ARGILA (III) Din pulbere finã de argilã amestecatã cu ulei de mãsline. se amestecã cu apã obþinând pasta necesarã. Activeazã circulaþia sângelui ºi dinamica celularã. Se îndepãrteazã uºor cu apã cãlduþã. 1408.

compusul în clocote mici, timp de 30 minute, dupã care, în aceeaºi perioadã de timp, se lasã în repaus. Se aplicã comprese, timp de 15 minute. Îndepãrteazã ridurile persoanelor cu tenul uscat.

1411. NALBÃ CU MIERE La decoctul preparat anterior, se adaugã 3 linguriþe cu miere; se amestecã pânã la dizolvare completã. Pãstreazã faþa catifelatã ºi întârzie apariþia ridurilor. 1412. NUCUL Se preparã decoct din 15 grame de frunze la 200 mililitri de apã. Ajutã la normalizarea tenului gras. 1 4 1 3 . S A LV I A Se foloseºte infuzie preparatã din douã linguriþe plantã la 200 mililitri de apã. Catifeleazã faþa ºi reduce sebumul. 1414. TEIUL Se foloseºte infuzie preparatã din 20 grame de flori la 200 mililitri de apã. Compresele aplicate reduc cearcãnele; aplicarea dureazã 15 minute. 1415. TRANDAFIRII Se foloseºte infuzie preparatã din 4 linguriþe petale la 200 mililitri de apã. Se aplicã pe ochii obosiþi (timp de 15 minute). 1416. MÃRARUL Se utilizeazã decoctul preparat din 100 grame tulpini tinere (fierte cu 500 mililitri de apã). Excelenta loþiune care se obþine, aplicatã pe faþã, hrãneºte ºi catifeleazã pielea; timpul de aplicare este de 15 minute. 1417. ROZMARIN, ALBÃSTRELE, TEI Se utilizeazã infuzie preparatã din 3 linguri de plantã (bine mãrunþitã) la 200 mililitri de apã; infuzarea dureazã douã minute. Se aplicã sub formã de cataplasmã. Alinã oboseala ocularã. 1418. CARTOFII Fin mãrunþiþi, aºezaþi între douã bucãþi de tifon, se aplicã mai multe seri la rând

pag. 357

pentru a elimina pungile de sub ochi.

1 4 1 9 . A PA S Ã R AT Ã Se aplicã sub formã de comprese (25 grame apã sãratã la un litru de apã rece). Previne ºi eliminã pungile care se formeazã sub ochi. 1420. PIRUL Se utilizeazã decoctul preparat din douã linguri pir la 3/4 litri apã rece. Se lasã la fiert timp de un minut, dupã care apa se schimbã. Se fierbe în clocote mici timp de 15 minute. Ulterior, se lasã în repaus 30 minute. Se bea un pahar dimineaþa (pe stomacul gol) ºi unul cu 30 minute înainte de masa de prânz. Stimuleazã organismul în eliminarea toxinelor, astfel încât tenul invadat de coºuri va fi.... eliberat. 1421. CINCI FELURI DE PLANTE Se folosesc câte 40 grame de flori de tei, trei - fraþi - pãtaþi, flori de salvie, câte 20 grame de flori de muºeþel ºi conuri de hamei. Douã linguri din acest amestec se infuzeazã cu 500 mililitri de apã fierbinte; repausul vasului dureazã 20 minute. Se beau 3 cãni pe zi dupã fiecare masã principalã. Regenereazã sângele, stimuleazã funcþiile ficatului, catifeleazã tenul de orice fel. 1422. PÃPÃDIA Se foloseºte decoct preparat din douã linguri de plantã la 250 mililitri de apã; se fierbe timp de 10 minute, dupã care se strecoarã prin tifon. Cu aceastã loþiune se spalã faþa dimineaþa ºi seara. Înfrumuseþeazã tenul. Sucul lãptos de pãpãdie se foloseºte în combaterea pistruilor. Primãvara, în fiecare zi, se pot consuma frunzele de pãpãdie (salatã) în cure de câte 4 - 5 sãptãmâni. 1423. MIEREA DE TEI O linguriþã de miere de tei se amestecã foarte bine cu 15 - 20 mililitri de lapte crud, proaspãt muls. Se adaugã o linguriþã de tãrâþe de grâu. Compoziþia obþinutã se întinde pe faþã, în strat subþire, odatã pe sãptãmânã. Indicãm a se face astfel de cure, cu recãdere toamna ºi primãvara. Împiedicã deshidratarea tenului. 1424. ALUNUL O lingurã de muguri se amestecã cu o lingurã de miere de salcâm.

pag. 358

Se aplicã, în strat subþire, pe faþã; ajutã tenurile atone, lipsite de supleþe, ofilite ºi deshidratate.

1425. MIERE CU GÃLBENELE Se amestecã 50 grame de miere de tei cu 100 mililitri infuzie de gãlbenele (vezi 1405). Se aplicã pe tenul uscat, sub formã de comprese; în prealabil, acesta trebuie sã fie bine hrãnit, prin aplicarea unui strat subþire de alifie preparatã din orz verde (vezi 1); pielea trebuie sã fie masatã uºor. 1426. PROPOLIS Se folosesc 10 mililitri tincturã de propolis amestecatã cu 10 grame de miere de mai ºi douã linguri cu pastã de pãtlaginã. Se aplicã pe tenul gras, cu porii dilataþi ºi cu tendinþã de infectare. 1427. MIERE, GÃLBENUº DE OU, ULEI (I) Un gãlbenuº de ou se amestecã cu 3 linguri de ulei de soia, dupã care se adaugã o linguriþã de miere. Se aplicã pe faþã, în strat subþire. Catifeleazã tenul. 1428. MIERE, GÃLBENUº DE OU, ULEI (II) Se preparã ca la precedenta, folosind aceleaºi ingrediente; gãlbenuºul de gãinã se înlocuieºte cu 5 gãlbenuºuri de ouã de prepeliþã (vezi 88, 288). Eficienþã crescutã datoritã calitãþilor ouãlor de prepeliþã. 1429. MIERE CU ZEAMÃ DE LÃMÂIE ºI TÃRÂÞE O linguriþã de miere de tei se amestecã cu zeama de la o lãmâie. Se adaugã tãrâþe (cât cuprinde). Se aplicã pe faþã, în strat subþire, toamna ºi primãvara, pentru a da prospeþime ºi a catifela tenul. 1430. MIERE CU SUC DE CÃTINÃ ºI TÃRÂÞE Se preparã ca la precedentele; sucul de lãmâie se înlocuieºte cu cãtinã - albã - de râu. Eficienþã deosebitã în afecþiunile notate mai sus. 1431. ARGILÃ CU SUC DE CASTRAVEÞI ºI MIERE Se folosesc 50 mililitri de apã, 50 mililitri de suc de castraveþi ºi o jumãtate de linguriþã de miere de albine recoltatã în luna mai; se amestecã bine, adãugând pulbere finã de argilã pânã la îngroºare.

pag. 359

Se întinde pe faþã, în strat subþire ºi se lasã pânã la uscare. Se îndepãrteazã uºor, folosind o anumitã cantitate de apã cãlduþã. Cura se face o datã pe sãptãmânã. Trateazã acnee, erupþii ale feþei, riduri, etc.

1432. GUTUILE Se folosesc cojile de la o gutuie, care se lasã la macerat cu 20 mililitri rachiu de secarã, timp de 15 zile. Se foloseºte ca loþiune cosmeticã. Îndepãrteazã ridurile. 1433. LAPTELE Trei linguri de lapte proaspãt muls se amestecã cu o lingurã de suc de lãmâie, adãugând tãrâþe, cât cuprinde. Se întinde pe faþã, în strat subþire; îndepãrteazã ridurile ºi catifeleazã tenul. 1434. LAPTE CU SUC DE CÃTINÃ Se preparã ca la reþeta precedentã; sucul de lãmâie se înlocuieºte cu suc de cãtinã. Ajutã în aceleaºi afecþiuni. 1435. ULEIUL DE CÃTINÃ Ajutã la îndepãrtarea acneei, înfrumuseþeazã tenul slab; e puternic vitaminizant. 1436. ROºIILE Se tamponeazã, de mai multe ori faþa cu o felie de roºie proaspãtã. A doua zi se folosesc frunze de mãcriº, în prealabil strivite. Tratamentul dureazã 30 minute dupã care se spalã faþa cu apã rece. Pentru a preveni acnea, se foloseºte o loþiune preparatã din 100 mililitri de suc de roºii, 40 mililitri de alcool de 90 grade ºi puþinã glicerinã. Înþepãturile de insecte se tamponeazã cu frunze de roºii strivite. 1437. PÃTRUNJEL (III) Loþiuni cu suc ºi infuzie de pãtrunjel se folosesc contra pistruilor ºi erupþiilor de pe faþã, de douã ori pe zi. Bun regenerator capilar. Acelaºi succes ºi în cazuri de oftalmie, în dozaj de una sau douã picãturi. 1438. CIMBRUL Infuzia din aceastã plantã se foloseºte în seboree, prin comprese aplicate pe faþã. Bãile cu preparate diverse folosind cimbrul, ajutã în reumatism, gutã, calmeazã

pag. 360

sistemul nervos.

1439. POJARNIÞA Compresele cu infuzie de ceai de pojarniþã au acþiune stimulatoare în regenerarea tenurilor uscate ºi îmbãtrânite timpuriu. 1440. ARNICA Se preparã infuzie conþinând 4% flori ºi apã conform reþetelor precedente; se aplicã compresã. Învioreazã tenurile palide. 1441. FRÃGUÞE CU ALBUº Se folosesc 5 - 6 frãguþe mari (strivite ºi stoarse prin tifon). Sucul obþinut se amestecã cu un albuº de ou bãtut spumã, adãugând apoi 20 picãturi de apã de trandafiri ºi 10 picãturi de tincturã de smirnã. Se aplicã pe faþã cu ajutorul unei pensule moi; se lasã pe faþã cel puþin o orã. Ulterior, se spalã faþa cu apã în care s-au dizolvat 15 grame bicarbonat de sodiu la un litru de apã. Întârzie apariþia ridurilor, menþinând catifelarea pielii timp îndelungat. 1 4 4 2 . O U C U M I E R E º I U L E I V E G E TA L Un ou crud bãtut spumã se amestecã cu o lingurã de miere recoltatã în luna de mai ºi una de ulei vegetal. Aplicat pe faþã, acest amestec se lasã timp de douã ore dupã care se îndepãrteazã cu apã cãlduþã. Procedeul se aplicã de 3 ori pe sãptãmânã; îndepãrteazã rapid ridurile. 1443. LÃMÂIE CU LAPTE ºI TÃRÂÞE O lingurã de suc de lãmâie se amestecã cu 3 linguri de lapte ºi cu tãrâþe (cât cuprinde). Se aplicã în strat subþire pe faþã ºi se lasã pânã la uscare. Se îndepãrteazã cu apã cãlduþã. Sucul de lãmâie se poate înlocui cu suc de cãtinã (vezi 738). 1444. ALBÃSTRELELE Se foloseºte infuzie de flori (ca ºi cataplasmã); trateazã ridarea pleoapelor. Bun tonifiant al muºchilor feþei. 1445. PUNGULIÞÃ Se utilizeazã în cazul apariþiei (pe faþã) a eczemelor.

pag. 361

Se foloseºte ca infuzie: o lingurã de plantã la 500 mililitri de apã. Dupã tamponarea eczemei, locul afectat se unge cu alifie de gãlbenele 1138).

(vezi

1446. ªTIRUL Se foloseºte ca infuzie preparatã dintr-o lingurã de ºtir la 300 mililitri de apã. Utilã în cazul tenurilor ºterse, ofilite, palide. Dupã spãlarea feþei, folosind loþiunea prezentatã, pe faþã se aplicã cremã de orz verde (vezi 1). 1447. ÞELINA Sucul proaspãt extras din rãdãcinã de þelinã regenereazã tenul obosit, dându-i elasticitate ºi fineþe. 1448. ÞELINà ºI PÃTRUNJEL În cantitãþi egale, frunzele menþionate se fierb în clocote mici, timp de 3-4 minute. Cu acest decoct, se limpezeºte podoaba capilarã; acordã supleþe ºi strãlucire pãrului. 1449. LÃMÂIE Sucul de lãmâie poate deveni parte componentã a mãºtilor de frumuseþe deoarece imprimã tenului prospeþime. Poate fi înlocuit cu suc de cãtinã - albã - de - râu. 1450. FRUNZELE DE NUC Se foloseºte infuzie concentratã din frunze de nuc (4 linguri la un litru de apã). Se fac bãi ale capului; se previne astfel cãderea pãrului ºi apariþia mãtreþii. 1451. POLENUL Se dizolvã (complet) o linguriþã de polen într-un pahar cu apã. Cu aceastã loþiune se clãteºte pãrul conferind sãnãtate, strãlucire, fineþe. 1452. LUCERNÃ, MORCOVI ºI LÃPTUCà Sucul se extrage din fiecare din aceste plante; se amestecã bine în cantitãþi egale. Se consumã zilnic, timp de 30 zile. Întãreºte pãrul care va cãpãta un aspect deosebit de mãtãsos. 1453. MUºEÞELUL

pag. 362

Se foloseºte infuzie concentratã din 100 grame de plantã la 2 litri de apã. Se spalã faþa ºi pãrul cu acest compus. Conferã un luciu deosebit, în special pãrului blond.

1454. CEAPÃ CU BRUSTURE Se amestecã ceapã (4 pãrþi) cu decoct de brusture (6 pãrþi, obþinut din rãdãcinã) ºi, pe de cealaltã parte, rachiu de fructe, cât cuprinde. Se maseazã energic pielea capului; împiedicã cãderea pãrului. 1455. TÃRÂÞE DE GRÂU Se foloseºte decoct preparat din 150 grame de tãrâþe la 500 mililitri de apã. Se fierbe timp de 5 minute, dupã care se toarnã în apa pregãtitã pentru spãlarea capului. Previne formarea mãtreþii ºi grãbeºte creºterea pãrului. 1456. ZERUL Pentru pãstrarea pãrului în condiþii cât mai estetice, se recomandã ca, o datã pe sãptãmânã, sã se apeleze la astfel de bãi. Zerul este recomandat ºi în uzul intern. Beneficiile sunt multiple. 1457. COADA - CALULUI Pentru dispariþia mãtreþii, pãrul se va spãla zilnic cu decoct de coada - calului. Ulterior, pielea capului se va masa energic cu ulei de mãsline (sau orice alt tip de ulei, presat la rece). 1458. SCHINDUFUL Femeile de Orient amestecã seminþele de schinduf fin mãrunþite cu ulei de mãsline. Pasta obþinutã se întinde pe cap, la rãdãcina pãrului; se pãstreazã acest adaos timp de 24 ore. Ulterior, pãrul se spalã cu multã apã, pentru a îndepãrta complet loþiunea. Rãdãcina pãrului se întãreºte ºi acesta devine moale ºi mãtãsos. 1 4 5 9 . N U C , P Ã T R U N J E L , O Þ E T, S L AT I N Ã Se folosesc 100 grame coji de nuci, 4 - 5 rãdãcini de pãtrunjel. Acestea douã se lasã la macerat cu apã (12 ore) dupã care se strecoarã. Se toarnã apã rece deasupra celorlalte douã produse care se fierb în clocote mici, timp de 30 minute. Se lasã în repaus douã ore, dupã care se strecoarã prin tifon, peste maceratul obþinut se adaugã oþet de mere II (vezi 687) ºi 75 mililitri de slatinã. Se fac frecþii ale pielii capului (rãdãcina pãrului) înainte de culcare, timp de 30 minute.

pag. 363

1 4 6 0 . jumãtate din cantitatea cojilor de nuci se înlocuiesc cu un rãdãcini de brusture (fin mãrunþite). Se amestecã bine. Adãugat la apa de baie e mult mai eficient decât ºamponul procurat din comerþ. APÃ DE TOALETÃ Se folosesc 20 grame de salvie ºi câte 10 grame de: pojarniþã. O Þ E T. P Ã T R U N J E L . N U C . 1463. Se taie mãrunt toate plantele ºi rãdãcinile ºi se pun la fiert cu 5 litri de apã în clocote mici. S L ATINÃ Se preparã ca la reþeta precedentã. puþinã esenþã de parfum ºi 450 mililitri de apã de trandafiri. NUC. se lasã la macerat timp de 12 ore. o jumãtate din cantitatea de nuci se înlocuieºte cu frunze de lucernã. pãstrând apoi compoziþia obþinutã la loc întunecos ºi rece. pag. 1461. timp de o orã. 1462. PÃTRUNJEL. E indicat în tratarea tenurilor excesiv de grase. L U C E R N Ã . brusture (cu tot cu rãdãcinã). Macerarea dureazã 24 ore. Se folosesc: câte un kilogram de rostopascã. Se strecoarã prin tifon adãugând 300 grame de sãpun de casã. adãugând apoi 400 mililitri oþet de vin. adãugând din nou 100 mililitri de alcool. 364 . BRUSTURE. rozmarin ºi seminþe de fenicul (pulbere). Se amestecã toate acestea cu 50 mililitri rachiu de secarã. folosind aceleaºi ingrediente.Pãrul devine mãtãsos ºi lucios . frunze de nuc ºi de mesteacãn. Apoi se filtreazã printr-un tifon pliat în patru sau printr-un strat gros de vatã. Aceeaºi acþiune a reþetei mamã. OÞET ºI S L ATINÃ Se preparã ca la 1458. ªAMPON PENTRU PÃR DIN PRODUSE NATURALE. urzicã. Înlãturã cãderea pãrului. Se amestecã bine.

ºi bolile -chiar vindecate. Mã apropii de vârsta de 80 de ani. În caz contrat. Medicina Alimentaþiei. Supãrarea stresul. Ciupercile în Bucãtãria fãrã foc. Toate acestea reþete prezentate sunt de un real folos dacã alimentaþia de bazã este naturalã (vezi lucrãrile Bucãtãria fãrã foc. iar cei triºti ºi încrâncenaþi sunt îndeobºte bolnavi. am pus o pãrticicã din sufletul meu. doresc sã mã refer la ultimul subcapitol legat de frumuseþea umanã. Dupã faþã îþi spun de viaþã. pentru cã am aplicat aceste reþete ºi acum vã dau ºi vouã posibilitatea s-o faceþi. în dorinþa de a rãspunde cu aceeaºi încredere ºi cãldurã sufleteascã. spune o vorbã veche. Enzimele care se pãstreazã astfel prin prepararea naturalã sunt însãºi viaþa. azi sunt fericitã ºi eu. În încheiere. V-o dãrui ºi vouã prin aceastã carte. Sãnãtatea este cea mai mare bogãþie pe care omul ºi-o poate oferi singur. Hrana vie pentru mamã ºi copil.pot reapare. Bolnavã cândva. Tratat de hranã vie. fãrã ridurile bãtrâneþii. îngrijorãrile sunt pãrþi importante cauzând urmãrile îmbãtrânirii. Bucãtãria fãrã bucãtãrie.. 365 .IUBIÞI CITITORI În reþetele prezentate în lucrarea de faþã. fãrã durerile ºi stresul cotidian. pag. Oamenii bine dispuºi sunt sãnãtoºi. din bãtrâni. medicamente ºi metode aþi folosi nu veþi fi feriþi de urmãrile negative ale neîngrijirii de sine. apãrute la Editura Solteris ºi Colecþia “Triada Noii Civilizaþii”.. oricâte alifii..

Vã aduc mii de mulþumiri pentru tot ce aþi fãcut pentru mine. Am început cura cu vâsc (douã cãni pe zi) conform Tratatului de hranã vie. Vã mulþumesc! Maria B. 366 . am început sã recuperez kilogramele pe care le pierdusem. Medicii care m-au consultat m-au sfãtuit sã mã operez (cei tineri mi-au recomandat histerectomie totalã) sau sã-mi vãd de treabã (cei mai bãtrâni). Cum pot sã mã vindec naturist de o fibromatozã uterinã care dureazã de circa 6 ani? Am 55 de ani ºi de 6 ani mã chinui la fiecare ciclu cu hemoragii (una sau douã zile). Vã rãmân profund îndatoratã pentru ajutorul în aceastã problemã care. Iau multe medicamente ºi m-am îngrãºat mult. sã nu foloseascã medicamente.SCRISORI DE MULÞUMIRE 1 Stimatã doamnã. pag. eu însãmi fiind pasionatã de medicina naturistã. cheaguri prelungite pânã în cea de-a 14-a sau a 15-a zi. Urmãresc cu atenþie cãrþile scrise de dumneavoastrã. Sunt diagnosticatã de Institutul Oncologic Bucureºti cu Tumorã malignã în stadiul III. câteodatã chiar 20 de zile (câte puþin). Începând cu 1 decembrie 1995. congenitalã). corelatã cu o spasmofilie (cred. a sucurilor de legume ºi fructe. Nu aº dori sã mã operez decât dacã este absolut necesar. dupã puncþie ºi citostatice m-am simþit foarte rãu. Fiecare dintre noi doreºte sã fie sãnãtos. mã chinuie foarte mult. Sunt convinsã de utilitatea hranei naturale în bucãtãria fãrã foc. Cãrþile dumneavoastrã sunt nemaipomenite. E adevãrat cã mã simþeam foarte bine însã am slãbit foarte mult deoarece mâncam hranã fiartã. pentru acest lucru vreau sã vã mulþumesc din toatã inima. am trecut pe regim de cruditãþi. Timp de un an ºi jumãtate am urmat un “tratament naturist” de la Lugoj. Cum pot face rost de pulbere de alge? O recomandaþi mai în toate reþetele ºi în Bucureºti nu am reuºit sã o gãsesc. (Bucureºti) 2 Dragã doamnã Elena. Aº dori sã-mi daþi un sfat. fapt ce m-a determinat sã mã simt foarte bine.

Creatorul a vrut sã nu ne lase pierduþi pentru totdeauna. are dureri mari (pe care le ascunde pentru a nu mã speria). vã mulþumesc din suflet. nu cred cã vreodatã voi mai reveni la hrana fiartã. am un copil ºi trebuie sã fac menaj) pentru o studiere amãnunþitã a cãrþii. Nu am decât mulþumiri. recomandându-i mamei mele ceea ce credeþi cã i-ar putea salva viaþã. Petrina C. fructele. Aura B. Cu dragoste. reþetele culinare eficiente þinând cont cã este depistatã cu leucemie stadiul III încã de acum doi ani.. oboseºte foarte repede. ceea ce mã face sã gândesc cã sfârºitul ei este aproape. 1996)mi-a trezit interesul deoarece mama mea are leucemie ºi. La ora actualã. (Bucureºti) 3 În curând voi ajunge la dumneavoastrã. recomandându-i legumele. ºtiind totuºi cã timpul dumneavoastrã este preþios...Într-adevãr. Sora mea a început sã cunoascã minunea sau miracolul ajutorului care vine prin dumneavoastrã.. mulþumiri faptului cã existaþi ºi acordaþi o ºansã celor asemeni mie. închei.. cruditãþile fac minuni pe care nu ni le putem imagina. 367 . Mã bucur din toatã inima cã pentru cei asemeni mie existã aceastã ºansã în viaþa pe care o avem. cu scuzele de rigoare pag. poate. acordându-ne aceastã ºansã. În speranþa cã timpul vã va permite sã rãspundeþi la aceastã rugãminte care este ultima speranþã. discutând cu cineva despre acest lucru. P. Vã sãrut cu mult dor! Maria M. vã sãrut mâinile. urându-vã din toatã inima sãnãtate. Cartea dumneavoastrã -TRATAT DE HRANÃ VIE (Editura Solteris 1995.chiar se sufocã uneori -. sã vã aud glasul blând ºi privirea seninã. DUMNEZEU SÃ VÃ BINECUVÂNTEZE! Cu stimã. neavând prea mult timp la dispoziþie (învãþ foarte mult. Poate cã aº mai scrie multe. respirã greu . merg la serviciu. totuºi. Anexez o copie xerox a biletului de ieºire din spital. m-am obiºnuit foarte bine cu hrana naturalã ºi nu o sã renunþ la ea nici chiar dupã vindecare completã.S. (Oneºti) 4 Stimatã doamnã.. vã rog sã o ajutaþi dumneavoastrã pe mama (dacã este posibil). Am fost fericitã pentru cã am gãsit aceastã carte. aceastã persoanã mi-a sugerat sã-mi sfãtuiesc mama sã încerce un regim alimentar naturist. din toatã inima. MI-E DOR.

Fiindcã nu ne-am vãzut de astã toamnã ºi pentru cã suntem la început de an. Mereu gãsesc scuze cã nu mai am bani. 368 . napii. existând de fapt tot felul de ispite. Probabil cã e necesar sã te zbaþi. recomandãrile ºi îndemnurile dumneavoastrã sunt foarte utile pentru cei ce cautã alinare. pentru cã multe din alimentele pe care le prescrieþi sunt rare. Sunt o fire astenicã. Iarna cumplitã. numai împliniri ºi bucurii.pentru modul cum aratã. Eu am coxartrozã dreaptã ºi sunt operatã de la vârsta de 13 ani (acum am 30 de ani). Fiind iarnã. mã fascineazã. 5 Stimatã doamnã Ibrian. distanþa ºi alte împrejurãri nefericite m-au determinat sã nu mai ajung la dumneavoastrã ca sã vã mulþumesc personal ºi din inimã pentru binele fãcut. scoruºele. aºa cum am mai spus. Am folosit sucul pe care mi l-aþi dat ºi unele din necazuri s-au mai ameliorat. Însuºi fratele meu a suferit de tumoare malignã în mediastin asociatã cu limfom malign Modgkin. Ana R. ca un fel de extraterestru. De exemplu. Mã refer acum la problemele de naturã nervoasã ºi la cele de circulaþie. Pentru mine. vã doresc multã sãnãtate. deoarece reuºiþi. De multã vreme citesc despre tratamentele naturiste ºi le admir. Închei scrisoarea cu sincera dorinþã de a vã revedea cât mai curând. dumneavoastrã sunteþi un caz rar. cu sãnãtate. profit de aceastã posibilitate pentru a vã ura un an nou. nu am timp sau chef. pulberea de alge. Cu aleasã stimã ºi mulþumiri. însã niciodatã nu reuºesc sã merg pânã la capãt. însã. mã fascineazã. e puþin mai greu. a bãut sucuri de legume ºi fructe ºi astfel a reuºit sã determine simptomele maladiei sã disparã. cremogenul. nu am tot ce-mi trebuie pentru regim. Pânã atunci. Mereu mã gândesc la tratamentul naturist care. În Slatina existã un mic Salon de hranã vie care nu se bucurã de prea mare apreciere. pag. unele din reþetele publicate. sã ai relaþii. migdalele ºi altele care nu se gãsesc pe toate drumurile. patisonul. Palpitaþii încã mai am dar mi s-a reglat somnul. de asemenea. 6 Stimatã doamnã. ouãle de prepeliþã. andivele. anghinarea. Vã rog sã-mi mai preparaþi o dozã de suc din acela pe care mi l-aþi dat în toamnã. au mai dispãrut ameþelile. Oricum. Refuzând iradierile ºi tratamentul citostatic. sfaturile. hribii. am citit ºi cartea Hrana vie a autorului elveþian Ernest Gunther. Am încercat.

În continuare.. poate chiar a lipsei de vitalitate nativã. Dacã este adevãrat cã unii oameni pot rãmâne mereu tineri. un cabinet de consultaþii. Gândesc cã acest lucru ar fi rezolvarea multora dintre problemele mele. mi-aþi promis. Am deja un model. aparatele pe care le folosiþi. Dânsa mi-a spus despre dumneavoastrã cã aveþi reþete de ceaiuri pentru diferite afecþiuni. Anterior. la telefon: “O sã vã dau o carte ºi nu o sã mai aveþi nevoie nici de policlinicã. Am nevoie de aceste exemple concrete deoarece sunt unii/alþii care combat. Pentru mine. Am reþinut esenþa din rândurile pe care mi le-aþi dat pentru lecturare din cartea autorului Rudolf Steiner . Prea multe gânduri îmi nãvãlesc dintr-o datã în minte. Am în faþã o coalã de hârtie ºi nu ºtiu cum sã încep. Mã aflam în casa dumneavoastrã la o orã nepotrivitã. Încurajãri pentru mine. etc. am absolutã nevoie de sprijinul dumneavoastrã moral. îmi pot întãri convingerea cã aceastã cale este bunã. grãdina ºi bucãtãria dumneavoastrã. m-a încredinþat cã voi primi cu siguranþã cãrþile pe care le aºtept cu atât de multã nerãbdare. cum le cultivaþi. pag. sunt fericitã cã v-am cunoscut. La o viitoare întâlnire. Cu cele mai alese sentimente de preþuire ºi recunoºtinþã. pãcat cã nu aveþi o bazã de tratament. Deocamdatã. pe dumneavoastrã. Cea mai stringentã cerinþã a momentului este starea sãnãtãþii. cunoaºterea a cât mai multor persoane care aplicã alimentaþia naturalã este de mare valoare. Prea multe probleme am de rezolvat acum ºi dorinþa mea de a recâºtiga timpul pierdut este foarte mare.. eventual în cercul de colaboratori. 369 .Îmi doresc foarte mult sã reuºesc..referitoare la Puterea Gândului. diferite varietãþi de plante pe care puþini le cunosc. printre aceºtia aº vrea sã mã numãr ºi eu. Am aflat cã ºi doamna Marieta ºi ceilalþi de la Editura Solteris practicã acelaºi mod de alimentaþie naturist. . dornicã de a afla cât mai multe. Cu multã stimã. numai dacã îmi vor fi permise aceste lucruri. Vã mulþumesc foarte mult pentru amabilitatea de a-mi comunica adresa. Mariana P . Citind reþetele din cãrþile dumneavoastrã. mãcar douã luni sã mã hrãnesc naturist. pe aceastã cale. Am înþeles dificultãþile pe care le întâmpinaþi privind tipãrirea sau multiplicarea acestor cãrþi. De asemenea. deoarece. 7 Stimatã doamnã. produsele mai noi.. am fost nerãbdãtoare sã vãd algele. au venit ºi din partea doamnei Marieta. Am vorbit la telefon cu soþia domnului Alexandru Iacob. nici de Ibrian:” Promisiunea mi se pãrea extraordinarã ºi eram nerãbdãtoare sã intru în posesia acestei cãrþi. Aº vrea sã-mi fiþi aproape când urmez tratamentul cu toate cã acest lucru nu este posibil. poate voi reuºi sã fiu mai mult în intimitatea dumneavoastrã.

Instantaneu. în timp. Sper din suflet ca. durerea a cedat. Mulþumesc! Maria O. Mã simt mult mai vioaie ºi mai puternicã faþã de cum eram. de asemenea. am crezut cã o sã anchilozez. Pânã la vârsta de 17 ani a fãcut douã pneumonii tratate. Consider cã tratamentul bazat pe produse naturale indicat de doamna Ibrian. 370 . (Piatra Neamþ) 9 Am suferit de reumatism. un proces foarte intens de curãþire a plãmânilor de mucozitãþile depuse în plãmâni în urma rãcelilor repetate. chiar din primele sãptãmâni. la ceaþã. cu complicaþii pulmonare. Acum. Dânsa mi-a preparat sucurile de care aveam nevoie ºi mi-a dat o alifie pe care trebuia sã o aplic pe coloana vertebralã ºi pe picioare. pe care le-am tratat conform indicaþiilor medicale. (Piatra Neamþ) pag. Tratamentul a dus la obþinerea unei respiraþii mult îmbunãtãþite ºi la dispariþia stãrilor de sufocare. La aceeaºi vârstã s-a constatat instalarea astmului bronºic. cu antibiotice. odatã cu tratamentul ºi cu dorinþa lui de vindecare. într-o formã foarte gravã. în medie. În aceste condiþii am apelat la tratamentul naturist bazat pe plante. manifestãrile fiind sufocarea în momentul expunerii într-o atmosferã poluatã (de care nu ducem lipsã). Timp de o lunã ºi jumãtate am avut dureri groaznice. din boabe de ienupãr. am constat. sã poatã fi salvat. poate duce la vindecare totalã sau.Maria I. Dânsa mi-a recomandat alimentaþia naturalã ºi sucuri din diferite plante. Abia în al ºaselea an de viaþã s-a ajuns la concluzia cã aceste infecþii se produceau pe fond alergic. La ora actualã. praf. Vãzând toate acestea. etc. mã simt extraordinar de bine. cataplasme (din combinaþii de plante) pe piept.M. bitter suedez. pe o frecvenþã mai redusã decât în primii ani de viaþã. spre norocul meu. 8 Fiica mea suferã de astm bronºic pe fond alergic care. nu-mi vine sã cred cã eu am fost aceea care a suportat atâta durere timp de o lunã ºi jumãtate. la ameliorare evidentã faþã de cazul altor metode de tratament. fiica mea fãcea cam douã pneumopatii pe lunã. I s-a recomandat tratamentul specific dar ºirul rãcelilor a continuat. Liana S. nu puteam nici mãcar sã mã îmbrac. Boala s-a instalat din a ºasea lunã de viaþã. cu antibiotice. a dus la modificãri de emfizem pulmonar. am cunoscut-o pe doamna Ibrian. În urma tratamentului care a constat din ceaiuri de plante. cel puþin. dupã 3 zile. am rugat-o pe doamna Ibrian sã-l ajute pe tatãl meu care suferã de mai multe complicaþii. aplicat corect ºi cu perseverenþã. întrucât tratamentul clasic nu a reuºit sã amelioreze în mod vizibil starea fiicei mele. Odatã început tratamentul.

Pãrerea noastrã este cã orice persoanã. La încheietura mâinii. fãceam alergie la consumarea unor anumite alimente. Nici cu sãnãtatea nu o duceam prea bine. Dupã 3 sãptãmâni. Cãtãlina P . Irimia P. realizate la Mangalia. am bãut anumite sucuri ºi am þinut regim de cruditãþi. (Piatra Neamþ) 11 Mi s-a diagnosticat Cocxartrozã ºi lizideb mãrit numeric.. cu toate cã. A început cu dureri la mers. încrâncenatã. deja am prins curaj la mers (fãrã baston).. În urma tratamentului cu sucuri din plante ºi a unei alimentaþii naturale. Era aºezat pe vena mâinii ºi parcã avea tendinþa sã. la sfârºitul acestei perioade. cu tenul maroniu. Doresc doamnei Ibrian viaþã lungã. bolnãvicios. speranþã de viaþã ºi vindecare. pentru început. câte una la douã zile.. unii cred sau nu în aceste miracole. ameliorându-mi tot mai mult durerile la mers. Medicii m-au asigurat cã. cu adevãrat fãcãtor de minuni. fãrã griji. Continui de un an ºi jumãtate sã beau acel suc (ceai rece). În perioada pubertãþii îmi apãreau pe faþã puzderie de coºuri ºi furuncule. Medicul mia prescris tot felul de tratamente care n-au dat nici un rezultat.. Maria P . mi-a apãrut un noduleþ care se miºca sub piele. mã simt alt om. oricât de bolnavã ar fi. dacã respectã sfaturile ºi indicaþiile alimentaþiei naturiste. Sunt foarte mulþumitã de efectele tratamentului urmat ºi voi þine cont toatã viaþa de acest lucru. (peste 50 de ani) 12 Din copilãrie. cu emoþie. Mergeam cu bastonul. rãspunsul pe care mi-l dãdea pag. Norocul a sosit în persoana doamnei Ibrian. oameni care au nevoie de dânsa. Din a doua jumãtate a lunii martie fac injecþii bazate pe tratament naturist.10 Am 49 de ani. cearcãne. mai facã ºi alþii. Tenul ºi-a pierdut paloarea ºi nu mai am coºuri. La sfatul doamnei Ibrian. Am bãut suc la sfaturile scumpei doamnei Ibrian. dupã atâþia ani. acestea vor dispãrea. poate avea. ªi eu ºi soþia suntem convinºi de utilitatea tratamentului aplicat. sãnãtate ºi putere de muncã pentru a putea vindeca în continuare cât mai mulþi oameni bolnavi. iar oboseala permanentã de care sufeream a dispãrut complet. 371 . Am de fãcut 20 de fiole. am stat în spital la Iaºi unde s-a mai ameliorat. am frecþionat locul dureros cu cremã realizatã de dumneaei. 13 Îmi amintesc acum. Mereu eram obositã. noduleþul a dispãrut.

alãturi de speranþã de viaþã. alifiile ºi sucurile acesteia cu care sã-þi poþi curãþa organismul de toxine. varza. toate vorbesc omului cu blândeþe ºi-i dãruie acestuia sãnãtate. ca sol al valorilor tãmãduitoare ale plantelor. Am ajuns. spre marea mea fericire ºi cu rezultate excepþionale. Optimismul ºi bunul simþ cu care “împarte” reþetele vegetale. în cele din urmã.. mângâie ºi dozeazã. om însetat de regãsirea originilor ºi a puritãþii originare.. dândule. Toate au fost preparate ºi recomandate de doamna Ibrian cãreia vreau. a plantelor. prin toate aceste experienþe. Doamne. din suflet. busuiocul. Aceeaºi bucurie a trãit-o o familie de prieteni din Belgia care. Iatã însã cã anii cu uzura lor m-au convins de importanþa tuturor ierburilor din jurul nostru: troscoþelul. a mãrturisit cã unul din copii este bolnav de astm bronºic.ba cu recoltarea. revenirea la o stare fizicã de robusteþe ºi sãnãtate. mãsoarã ºi usucã. am zâmbit sceptic.. În liniºtea cãsuþei de pe strada ªtefan cel Mare doamna Ibrian a desluºit taina ierburilor ºi a florilor. frunzele ºi florile. datorat mediului toxic pag. mi-au apãrut pe mâini ºi pe faþã iritaþii supãrãtoare ºi urâte. 372 . Viaþa însã m-a pus în situaþia sã solicit ºi sã folosesc aceste preparate. volbura. Mulþumesc. Am încercat diverse metode tradiþionale de tratament dar boala a dispãrut în momentul folosirii alimentaþiei naturale ºi a tratamentului naturist (sucuri ºi alifie). În urma folosirii îndelungate a detergentului la spãlarea rufelor. Teodora G. Mormãiam nemulþumitã de atâta “dãruire”. toate sunt daruri fãcute de Dumnezeu oamenilor pentru a se ajuta cu ele. Dupã aproximativ o sãptãmânã de la începerea folosirii unguentului. legumelor. la concluzia cã medicina naturistã este binefãcãtoare.. vindecând bolnavi veniþi din toatã þara ºi chiar din strãinãtate. cimbrul. rãspunsul era: Toate lucrurile de pe lumea asta au un rost ºi-o folosinþã. 15 Se întâmplã ºi astãzi minuni! Una din acestea este privilegiul de a o cunoaºte pe doamna Ibrian. sunt calitãþi de admirat la orice om. Acestea mã puneau într-o situaþie deosebitã. ajutând cu rãbdare suferinzi. iritaþia a dispãrut. Eu aºa am cunoscut-o. problemele au dispãrut complet. Chiar dupã prima utilizare mâncãrimea pielii s-a potolit. sã-i mulþumesc. mãgiranul. acestea trebuie sã fie modelul de viaþã pentru omul zilelor noastre. pentru tratarea diferitelor afecþiuni. am folosit (cu destulã neîncredere) unguentul trimis de doamna Ibrian. ba cu sortarea ºi uscarea lor. aflaþi în vizitã la noi. ea vorbeºte cu rãdãcinile. 14 Am avut astm.mama la nedumerirea mea legatã de atâtea ºi atâtea “buruieni” care-mi ocupau vacanþa . Când am auzit pentru prima oarã povestindu-se despre calitãþile vindecãtoare ale “preparatelor Ibrian”.

nefectomie pe rinichiul stâng. pe faþã ºi alte numeroase rãni. Fumam 10 . când am fost la clinicã. apoi mâncam foarte multã ciocolatã. cu diferite alifii ºi soluþii. specialiºtii nu credeau cã eu sunt cea care a fost operatã. Aceasta. Dupã 6 luni. am primit o scrisoare de la prietenii noºtri care ne comunicau cu nespusã bucurie cã bãiatul lor ºi-a ameliorat respiraþia ºi cã medicul curant este impresionat de progresul realizat. în câteva zile contuziile au dispãrut. acesta vindecându-se complet. Dupã doi ani. (Piatra Neamþ) 17 Acum aproximativ 4 ani. Cu aceastã alifie se pot trata rãni de orice fel. Tratamentele doamnei Ibrian sunt foarte cunoscute aici la noi. la examenele medicale a apãrut hidronefroza pe rinichi unic.în care lucreazã. avea reumatism în formã avansatã. Remarc totuºi un caz mai deosebit în care nepoþele mele ºi mama lor (respectiv fiica mea) au tratat cu acest preparat un cãþel lovit la picior. preparat dintr-o combinaþie de plante culese din flora spontanã care liniºteºte ºi protejeazã ficatul obosit de efort. La vârsta de 27 de ani am fost operatã . doamna Ibrian. Iatã. care folositã cu perseverenþã. medicul respectiv i-a recomandat mamei mele o consultaþie la doamna Elena Ibrian.20 de þigãri ºi beam aproximativ 10 cafele pe zi. fiind astfel aproape obligat sã apeleze la mijloacele curative ale doamnei Ibrian. efectele curative ale cãtinei macerate în miere de albine. Abordatã. Mi-am fãcut un regim de viaþã foarte echilibrat: ceaiuri preparate din cozi de cireºe. cu diverse alifii. Mama mea a dus-o la Policlinicã unde. bunica mea a avut mai multe contuzii la cap. deci. Remarc totuºi. Cu siguranþã trebuie sã recunoaºtem efectele benefice ºi extraordinare ale ceaiului pentru ficat. cu deosebitã amabilitate i-a preparat o alifie pe bazã de plante ºi venin de albine. de aceea nu am sã le repet. poate paradoxal. 373 . Unchiul meu. mãtase de porumb. în mod deosebit. 16 Am 57 de ani. doamna Ibrian i-a recomandat acestuia o anumitã soluþie ºi i-a prescris modul de administrare. în urma sfaturilor pe care le-am primit de la prietena mea. în câteva zile.R. Þigara ºi cafeaua au fost eliminate complet. Tratamentul continuat. vindecarea a fost totalã. cã ºi azi. Dupã câteva luni. Dumnezeu ne întinde o mânã! Sã avem credinþa de a o prinde ºi sã mulþumim pentru ea. în urma unui grav accident. zile întregi fãrã alte alimente decât fructele. Aplicând cataplasme pe faþã. Marta A. în vârstã de 42 de ani. Mulþumim! Rodica G. a determinat boala unchiului meu sã pag. exemplele fiind nenumãrate.

vã mulþumesc pentru cã existaþi . Rodica S. aveam o stare generalã deosebit de rea. ficatul ºi stomacul ºi-au revenit. în egalã mãsurã. Diagnosticul meu este ulcer bulbar cronic stenosat. pag. am citit în revista “Viaþa” reþetele date de doamna Ibrian ºi miracolul lor asupra organismului omenesc. mama mea a folosit alifie pentru catifelarea pielii ºi rezultatele au fost deosebite într-o perioadã foarte scurtã de timp. la douã luni ºi jumãtate de la începerea tratamentului. Dupã ce m-a ascultat. Carmen C. Este un suflet deosebit cum rar se mai gãseºte în zilele noastre. Respectând prescripþiile impuse ºi folosind sucul pe care l-am primit. permanent. 18 În primul rând. putând sã-mi îndeplinesc cu succes datoria de soþie ºi mamã. ghidându-mã dupã reþetele “Bucãtãriei fãrã foc”.pentru a alina suferinþele ºi durerile oamenilor. Nu am cuvinte de mulþumire pentru binele pe care doamna Ibrian mi l-a fãcut. afecþiunile tubului digestiv au fost aproape vindecate. nu a mai fost nevoie sã merg la operaþie. Starea generalã s-a îmbunãtãþit simþitor. m-am hotãrât sã iau legãtura cu doamna Ibrian. 374 . vã înalþ mii de mulþumiri ºi rog Domnul sã vã ajute. De asemenea. Mã sculam dimineaþa obositã ºi lipsitã de vlagã. Tensiunea creºtea mereu. doamna Ibrian mi-a mãrturisit cã ea crede în vindecarea mea. Doresc sã mulþumesc din suflet doamnei Ibrian pentru dragostea ºi dãruirea cu care trateazã pacienþii. Fiind o persoanã suferindã. Cu aleasã admiraþie pentru munca care o depuneþi spre binele celor ce suferã.disparã fãrã urmã. Mã amãgesc cu gândul cã situaþia mea nu este prea compromisã dar am sã vã mãrturisesc cã disperarea ºi. redevenind bine dispusã ºi încrezãtoare în mine.. pentru a întreþine optimismul celor care poate cã nu mai au mãcar nici o speranþã. trebuie doar sã respect alimentaþia naturalã. Cu stimã ºi respect. Îi datorãm enorm. speranþa m-au ajutat sã-mi impun restricþii pe care niciodatã nici mãcar nu visam sã le respect. mi-au dispãrut petele maronii de pe mâini ºi pungile de sub ochi. derma s-a regenerat. (Oradea) 19 Încã de anul trecut. Amintesc ficatul ºi stomacul care mã dureau aproape permanent. Tensiunea a scãzut.. a dispãrut starea de obosealã. pot afirma cã mã simt destul de bine. Necazul meu era cã. Întreaga mea familie a consumat sucurile de plante având rol vindecãtor în regenerarea ficatului. au dispãrut complet durerile. sã vã dea multã sãnãtate spre a putea salva ºi alþi naufragiaþi ai vieþii. dupã douã luni de tratament.

de asemenea am contactat un reumatism. Începând cu anul 1993. O cunoºtinþã din Franþa s-a tratat folosind aceeaºi alifie de eczeme care nu puteau fi vindecate altfel. 21 Cu mulþi ani în urmã. rudelor ºi prietenilor pentru a folosi ºi ei aceastã alimentaþie. susþinând cu tãrie aceastã metodã de alimentaþie. am plecat la Clinica de Oncologie din Cluj unde am fost sfãtuitã sã apelez la intervenþia chirurgicalã cu extirpare totalã a pieptului. nemaiavând alte ºanse de a trãi. deosebit de benefice sãnãtãþii noastre. Pot spune cã doamna Ibrian este o extraordinarã cunoscãtoare a multor preparate în stare naturalã. am urmat sfaturile dânsei. Mama mea a folosit aceeaºi alifie. pentru cã eu însumi am consumat aceste preparate. miraculosul ceai preparat chiar de dumneaei. zahãr. ºi ficat. În urma diagnosticului de neoplasm mamar stâng. o altã cunoºtinþã din Bacãu s-a tratat de hemoroizi folosind aceeaºi alifie miraculoasã preparatã de doamna Ibrian. pot sã mã declar mulþumitã de starea sãnãtãþii mele. Nu am cuvinte ca sã redau efectele binefãcãtoare ale preparatelor pe bazã de plante. bineînþeles. pe faþa mea se putea citi suferinþa. oþet. În cazul meu. Am citi în diferite reviste. anume de a nu mai consuma alimente preparate prin diverse procedee. în Oradea. Acest lucru a început sã mã intereseze având totodatã ocazia de a o cunoaºte pe autoarea acestor recomandãri. de asemenea are foarte multã mãiestrie în a prepara diferite sucuri care ulterior pot fi folosite în cele mai diverse afecþiuni. Pot spune toate acestea cu toatã tãria. am simþit primele semne de durere în cap. Descoperirea tumorii a avut loc acum doi ani. Mulþumesc! 20 Vã pot spune cã cunosc o persoanã din Bucureºti care s-a tratat de hemoroizi cu alifie preparatã de doamna Ibrian. fãcute nu am reuºit sã-mi recapãt starea de sãnãtate. prin extirpare. am urmat alimentaþia fãrã carne. pag. 375 . cu foarte bune rezultate. Cu toate tratamentele. Doamna Ibrian este foarte apropiatã de oamenii suferinzi. Maria C. Eu nu am crezut în aceastã metodã de vindecare. Sunt convins acum cã dumneaei este o mare cunoscãtoare a tuturor plantelor ºi fructelor. stomac. a apela la o alimentaþie vie ºi. De asemenea. Dupã o anumitã perioadã. 22 Sunt mamã a doi copii. cafea. diferite articole.Încerc acum sã aduc argumente clare familiei mele. suferind de cele arãtate mai sus. Vã mulþumesc. am refuzat Clinica din Cluj ºi m-am întors în Oradea. care recomandau consumul alimentaþiei naturale. încurajându-i ºi sfãtuindu-i ce trebuie sã facã.

înþepãturi în jurul tumorii. tumoarea se refãcea la loc. a pag. pentru ca apoi sã mã decid sã apelez la sfaturile dumneavoastrã. N-a fost nevoie de ochelari iar diagnosticul s-a arãtat destul de grav: degenerescenþã macularã. cu un teanc de cãrþi despre plantele medicinale. Nu mai am acele stãri de moleºealã. care mi-a adus cãrþile. cu speranþa cã am reuºit sã vã redau câteva detalii clare ale diagnosticului ºi vindecãrii mele. Vã doresc sãnãtate ºi toate cele bune în viaþã. dar cum s-o gãsim. 376 . M a r i a P. am cumpãrat cartea dumneavoastrã dintr-un chioºc de ziare. aºa cum o ºtiu ºi cei care o cunosc. urmez tratamentul din cartea “Bucãtãria fãrã foc . a gãsit-o pe doamna care m-a ajutat sã scap de coºmarul unei noi operaþii la cap. Cu aceste rânduri închei. Diagnosticul fusese adenom hipofizar. nu am fost un om bolnãvicios dar se pare cã de câþiva ani Dumnezeu m-a pus la încercare.. pe cine sã întrebãm.hrana vie în 238 de reþete”. care ne iubeºte ºi ne ceartã. însã. cu orice preþ. acestea au început sã înceteze. senzaþia de a dormi permanent. Ce s-a întâmplat? Prin anul 1991 a început sã mã supere un ochi. pe la sfârºitul lunii ianuarie. Am urmat cu stricteþe aceste indicaþii dar la primul control am avut o surprizã foarte neplãcutã. Soþia mea a început sã cerceteze amãnunþit aceste cãrþi pentru a gãsi leacul împotriva suferinþelor mele. fãrã obosirea ochilor. (Oradea) 23 Am 33 de ani ºi Dumnezeu mi-a încredinþat misiunea de preot. cãrþi editate dupã 1989. astfel încât dupã ce i-a. Auzisem de aceastã doamnã. În 1994. În 1994. Timp de o lunã de la începerea tratamentului. ca medicamente prescriindu-mi-se tiroidã ºi cortizon. pentru ca eu sã mã simt acum mult mai bine. doamna Ibrian m-a primit sã stãm de vorbã. Într-o zi. Dumnezeu ma trimis acolo unde trebuie.. Tumoarea a început sã se înmoaie ºi sã scadã în diametru. am fost “miracolul” doctorului care îmi descoperise anterior tumoarea. Eram aproape disperat. Dupã operaþie m-am simþit foarte bine ºi indicaþiile post-operatorii erau: fãrã efort fizic. unde locuieºte? Acelaºi prieten. Cum. Am urmat un tratament medical care nu m-a ajutat. Bunul Dumnezeu. am simþit dureri sub braþ. În prezent. Cu mii de mulþumiri. salvarea a venit imediat. El. La controlul din acest an. unde stã. Dumnezeu nu vrea moartea pãcãtosului. Ocupatã de dimineaþa pânã seara. autor Elena Niþã Ibrian.T. Pot lucra ºi încep sã cred cã nu mai sunt bolnavã. Între cãrþile de care am amintit se afla una pe care scria :”Bucãtãria fãrã foc”.tutun. mãrturisit necazul am simþit cã sunt pe drumul cel bun. M-am dus la oftalmolog. soseºte la mine un bun prieten. m-a ascultat cu blândeþe ºi duioºie. În viaþa mea. eram deja operat într-un spital bucureºtean. . Acum o lunã.

pag. Ei bine. nu mai vedeam ºi nu mai puteam cunoaºte bine oamenii. Am aproape 4 luni de când sunt în grija binefãcãtorilor mei. spunea el. motiv deosebit de îngrijorare pentru mine. începusem sã am încredere cã mã voi face bine. Ion P. Doamnã Elena Niþã Ibrian. Greu. Neamþ) 24 M-am prezentat la dumneavoastrã cu noduli la sâni. (jud. Când am început acest regim de viaþã. doamna Ibrian mi-a interzis mai întâi carnea. am folosit alifie pentru uns ºi am consumat sucuri de zarzavaturi ºi alimente crude. Sunt fericitã cã am scãpat astfel de operaþie. domnia sa este conºtientã de acest lucru.. Acum vãd albinele. Am câteva albinuþe pe care nu mai reuºeam sã le disting. Am început renunþãrile cu strângere de inimã. sã ajutaþi cât mai multe persoane bolnave. De altfel. în plantele pe care cãlcãm ºi pe care uneori le distrugem. în mãsura posibilitãþilor pe care le aveþi. spunându-mi cã se roagã Bunului Dumnezeu s-o lumineze pentru a putea da bolnavilor leacul folositor. Situaþia mea era destul de gravã. chiar ºi oul de matcã de o zi. omul bolnav..lãsat-o pe doamna Ibrian ca o binefãcãtoare pentru multã lume. lãsat de Dumnezeu. Vã mulþumesc ºi vã rog ca. când vine la doctor. 377 . De când consum hranã vie bazatã pe alimente naturale am sfãtuit pe orice om bolnav sã facã la fel. În primele sãptãmâni de renunþãri la hrana fiartã a fost foarte greu. cere “ceva” care sã-l facã sãnãtos repede ºi fãrã eforturi. Eram un carnivor ºi mi se pãrea imposibil sã renunþ la carne cu desãvârºire. Aºa cum spuneam. Ei bine. Am urmat curã cu ceaiuri din plante medicinale (douã cicluri). nodulii au dispãrut complet în mai puþin de 30 de zile. Cel care a fost cândva foarte bolnav. Mi-au dispãrut durerile de cap ºi teama de a nu mai putea vedea într-o bunã zi. Unde-i minunea?! Acum vãd sã citesc aproape ca ºi atunci când eram sãnãtos. pomenindu-vã la Sfânta Liturghie ºi cerând Bunului Dumnezeu sã vã dea sãnãtate ºi mântuire. Ajutorul solicitat a fost primit imediat. de aceastã boalã care devenise pentru mine o obsesie. dar obiºnuinþa fiind a doua naturã. Vã sunt profund îndatorat ºi aceastã datorie nu o pot plãti altfel decât rugându-mã pentru dumneavoastrã. Deloc. Nu vedeam sã citesc. vã mulþumesc din suflet pentru binele pe care mi laþi fãcut ºi mi-l faceþi în continuare. am reuºit. Nu e minunat? Nu vreau sã spun cã acest drum a fost uºor. dar în cele din urmã am reuºit. am stat de vorbã cu un medic generalist care era de pãrere cã toate medicamentele obþinute pe cale chimicã ar trebui înlocuite cu cele obþinute pe cale naturalã dar. acel “ceva” se aflã. vedeam doar muºte care sunt în continuã miºcare. Ajutorul lui Dumnezeu ºi puterea de convingere a doamnei Ibrian au fost suficiente. În urma tratamentului urmat..

Surprizã deosebit de plãcutã. 378 . mai ales de încrederea în puterea miraculoasã a legumelor ºi fructelor naturale. Cum am ajuns sã vã cunosc prin lucrãrile dumneavoastrã!? Sunt profesor universitar la Universitatea din Craiova. am cãutat sã mã vindec singur.nici urmã de fibron. deoarece faza era incipientã. Plimbându-mã pe lângã tarabele din Craiova care expun cãrþi. am aflat cã am fibroni uterini de mãrimea 3/3 centimetri. în urma unui control de rutinã. Fibronul dispãruse. Aceºtia mi-au dat “pastiluþe” dar sãnãtatea nu a revenit. Am luat legãtura cu dânsa. nisip la rinichi cu urinãri dese (în special noaptea). Datoritã unui curent la o deplasare cu maºina. Fiind deci în suferinþã. de credinþa pe care o avem ºi de nãdejdea în Dumnezeu. am 55 de ani ºi de vreun an mi-au apãrut diverse probleme de sãnãtate: sciaticã. Mulþumesc lui Dumnezeu pentru minunea fãcutã ºi pentru faptul de a lãsa în mijlocul nostru un om aºa de minunat cum este doamna Ibrian. cu un randament de muncã scãzut. apãrând apoi ºi alte probleme. 26 Stimatã doamnã. relatându-i situaþia în care mã aflam. Auzisem pânã atunci cã majoritatea femeilor sunt operate de fibron neavând apoi probleme. am apelat la doctori. Mulþumesc din suflet! Maria P . o eventualã vindecare depinzând de voinþa noastrã. nu aveam dureri sau alte probleme dar ºtiind cã se vor mãri destul de repede.Emilia (Piatra Neamþ) T. Dânsa explicã oamenilor cã sãnãtatea se aflã în propriile mâini (ale fiecãruia). În aceastã situaþie. consultând literatura specificã de medicinã naturistã. Situaþia nu era disperatã. am dat peste lucrarea “Tratat de hranã vie” pe care am studiat-o cu foarte mare atenþie. dar auzisem cã sunt cazuri în care pot apare surprize neplãcute printre care ºi cancerul. Deþineam informaþii despre doamna Elena Niþã Ibrian ºi despre rezultatele excepþionale obþinute în tratarea unor boli incurabile. iar în luna mai am mers la control. Am repetat controlul la alt medic. 25 Doresc sã vã relatez urmãtoarele: În anul 1992. Dânsa mi-a spus cã pot scãpa de intervenþia chirurgicalã cu condiþia sã respect tratamentul ºi alimentaþia naturistã. am contactat o sinuzitã maxilarã. aplicând întocmai recomandãrile ºi reþetele prezentate aici. pag. Doctorul care m-a consultat mi-a propus intervenþia chirurgicalã deoarece altã soluþie nu existã. am început sã mã interesez mai din timp pentru a nu ajunge pe masa de operaþie. Am început din luna martie 1995 regimul. Incredibil . deci dupã numai douã luni.

benefice. Scumpã doamnã. Vã doresc dumneavoastrã ºi familiei multã sãnãtate. viaþã veºnicã. ºi dacã e posibil. vã sugerez sã mai publicaþi lucrãri de acest gen. sã continue în afirmaþiile “bãºcãlioase”. cu mândrie chiar. Cu aceastã ocazie. lucru ce a determinat ca membrii familiei mele sã fie ºi mai circumspecþi. înainte. Sunt un om fericit care. Cu deosebitã stimã. Menþionez cã în primele douã luni am þinut un regim sever.Bineînþeles cã am fost luat “peste picior” de membrii familiei mele dar. de amigdalite. de osteopatozã. treptat. Dina S. introducând apoi. Am scãpat de groaznicele dureri provocate de acea dublã hernie de disc cervical. achiziþionând prin poºtã ºi celelalte lucrãri. În paralel. din ianuarie 1996 (peste 3 luni!) n-a mai pus nici o pastilã în gurã. împreunã cu întreaga sa familie. dar iatã cã a sosit momentul. 379 . sã vã pãstreze Dumnezeu pentru meritele de a ajuta oamenii bolnavi. Stimatã doamnã Elena. (Craiova) 27 Distinsã doamnã Elena. mulþumind Bunului Dumnezeu care m-a ajutat ºi mi-a fost alãturi. mã simt excelent de bine. pentru binele semenilor noºtri! Încã o datã. Atât! Sper sã mã ajute Dumnezeu sã pot pãstra în continuare aceastã proporþie. vã rog tare mult sã mã atenþionaþi. datã de la care nu am mai mâncat carne. în alimentaþie 30 % alimente fierte. mii de mulþumiri ºi sãrutãri de mâini! Cu profund respect ºi recunoºtinþã. urându-vã multã sãnãtate. Spre a nu vã rãpi prea mult din timpul dumneavoastrã. Eu îmi vãd de perfecþionarea metodelor de tratament prin Hranã Vie. Victor C. de desele nevralgii faciale. þin sã vã mulþumesc din suflet pentru faptul cã împãrtãºiþi prin scris experienþa dumneavoastrã de o viaþã. o viaþã plinã de voie bunã ºi succese în tot ceea ce întreprindeþi. Cam de mult mã mustrã conºtiinþa cã nu v-am scris. aproape cã eram dependent de medicamente. surprinzãtor. doar prin alimentaþia naturalã. din luna octombrie 1995. închei. dacã greºesc ºi consideraþi cã aº putea avea repercursiuni mai târziu. un moment mai liber în care gândurile recunoºtinþei mele se aºtern pe hârtie. pentru cei care au ochi sã vadã ºi urechi sã audã. observând cã starea mea psihicã ºi randamentul de lucru au revenit la normal. un om care. 28 pag. miau dispãrut toate neplãcerile prezentate. Vã mulþumesc din suflet pentru sfaturile ºi lucrãrile recomandate! Trebuie sã recunosc. m-am apucat de exerciþii simple introductive de Yoga.

. îmi voi înzeci rugãciunile ºi. cu tumora nu e de glumit. am 30 de ani. Durerile la ciclu ale fiicei mele au dispãrut ºi acneea s-a ameliorat. Eu sufeream de nodul la glanda Bartholen.Wateresse. Apreciem mult alimentaþia bazatã pe produsele naturale. Din pãcate. chistul a dispãrut alãturi de simptomele pe care le aveam. am cunoscut-o pe stimata doamnã Elena Ibrian. 380 (Constanþa) .. cu voia lui Dumnezeu.5 luni am renunþat la carne. constipaþie cronicã ºi hemoroizi. Fiica mea avea tulburãri la ciclu ºi acnee juvenilã. dacã îndrãznesc prea mult. Cu mult respect. cum de unde aº putea sã le gãsesc? Aº putea. nodulul a dispãrut. La spital nu am de gând sã mai merg pentru cã. Veronica C. Mariana M. algele. Având aceastã speranþã. Prin intermediul unui coleg de serviciu. metoda de tratament folositã. Îndrãznesc sã mã lãmuriþi în legãturã cu unele nedumeriri ale mele: planta târâtoare de apã . tranzitul intestinal s-a refãcut ºi menþin în continuare alimentaþia naturalã pentru a mã vindeca de hemoroizi. Rodica I. citind despre cazul dumneavoastrã în urmã cu 40 de ani. am recomandat ºi celorlalte femei.Livia 30 Vã sãrut mâna. Am încercat ºi eu reþetele din carte. mult stimatã doamnã Ibrian. Totul pãrea a fi bine. Respectând cu stricteþe îndrumãrile din prefaþa cãrþii ºi urmând regimul de cruditãþi. am redus considerabil consumul de sare. sunt despãrþitã de soþ ºi am o fetiþã de 3 ani. îmi prepar zilnic sucuri de legume ºi fructe însã. Mi-am umplut sufletul de speranþe. Întâmplarea a fãcut sã “prind” cartea editatã ca supliment al Revistei ELTA. probabil. Aceste reuºite m-au bucurat atât de mult. zahãr. mi-ar recomanda cu totul alte cãi. În 1993 am fost operatã la Bucureºti.. aici. Cu cea mai mare încredere. Datoritã leacurilor date de dânsa.. Vã mulþumesc din suflet pentru ce aþi fãcut pentru mine ºi voi reveni cu cea mai mare încredere de câte ori voi avea probleme cu sãnãtatea. celor suferinzi. Îndrãznesc sã mã adresez în acest mod.. având aceleaºi probleme. (Piatra Neamþ) 29 Stimatã doamnã Ibrian. ºi Gabriela . îmi cer nenumãrate scuze. ne-au permis sã sfidãm sumbra moarte. rezultatul excrescenþei fiind CRONDROSARCOM. Sunt încã tânãrã. cu deosebitã stimã.În 1995 am avut un chist cu diametrul de 5 centimetri pe ovarul stâng.6 centimetri deasupra sânului stâng. încât am decis sã vã mulþumim din suflet pentru carte. Reþetele date nouã. dupã câteva luni. dumneavoastrã. dar vã rog din suflet sã încercaþi sã mã înþelegeþi. Eu ºi fiica mea am primit. cãrticica dumneavoastrã “Bucãtãria fãrã foc”. pânã în urmã cu câteva luni când au apãrut semnele recidivei.. mi-aþi permite sã vin sã vã vãd? Poate greºesc dorindu-mi acest lucru atât de mult. pag. poate deranjându-vã. Era situat cu 5 . de 4 . sãnãtatea îmi este în primejdie.

381 .COLABORATORI pag.

vol.Editura Edinter * Lebendige nahrung (Ghunter E) . Dumitrescu A. Actualitate ºi perspectivã. Miliþiu F) .Editura Revista Literarã Viaþa Româneascã * Algele.Cluj Napoca* Ce trebuie sã cunoascã un bolnav de diabet zaharat? . Bucureºti * Comorile ºtiinþei privind sãnãtatea (Pãun E. California.Editura Sport-Turism * Farmacia edenicã (Doboº Alexandru) .Editura Agrosilvicã * Flora României (Simionescu I) .Revista Steaua * Apa.Atelierele IOCEC & Co S.Editura Medicalã * Îndreptar profilactic ºi terapeutic de medicinã naturistã (Stoica I T.Editura Didacticã ºi Pedagogicã * Bucãtãria fãrã bucãtãrie (Rodia Tilianu) .Editura Dacia * 475 reþete culinare cu ciuperci (Tudor Ioana) .Editura Ceres * Hidroterapia.Editura Solteris * Bucãtãria fãrã foc (Ibrian Elena) . Iuoraº R ºi Cotea V) . izvoare ale sãnãtãþii ºi vindecãrii bolilor (Szenber K) . metodã de vindecare a bolilor (David Nicolae) . în biologie .Editura Acadmiei Române* Comorile ºtiinþei privind sãnãtatea (Ghunter E) .BIBLIOGRAFIE * 150 de remedii homeopatice vegetale (Basarab Neagu Mihai) . Stoian V. miracolul vindecãrii bolilor (Kneipp Sebastian) .Editura Edinter * Fit for life (Diamond H) .Editura Tehnicã * Arbori ºi arbuºti de ornament (Avram Cristache) . 382 .Editura Medicalã * Ghid pentru cunoaºtarea ºi folosirea plantelor medicinale (Dihoru Ghe) .Editura Academiei RSR * Dietoterapie. Grigorescu M ºi Itu I) .Editura Tehnicã * Carte de bucate (Marin S) .supliment al Revistei de metafizicã Elta * Carte de bucate (Jurcoveanu S) .Editura Ceres * Bioterapie. Station * Cercetãri privind creºterea în masã a algei Spirulina platensis.Editura Agro-Silvicã de Stat * Cultura soiei (Dencescu S. Miclea E ºi Buticã A) .Editura Didacticã ºi Pedagogicã * Analiza senzorialã a produselor alimentare (Segal R ºi Barbu I) . traducere * Manualul pag. Bãdescu L ºi Iac Gr) . traducere * Flora micã ºi ilustratã a României (Prodan I ºi Buia A) .Editura Apimondia * Apifitoterapia (Pomohari M. ABC-ul sãnãtãþii . Brechbuehler. Ciulei I ºi Stãnescu U) .Editura Bolta Rece * Index fitoterapeutic (Grigorescu M. Cotrãu M.Editura Ceres * Farmacia verde.) . II (Bojor O ºi Alexan M) .Santa Monica. Lazãr D) .Trav.Editura Medicalã * Dicþionar etnobotanic (Borza Al) .ºi Coºcariu O) .1936 * Cercetãri asupra posibilitãþilor de producere a biomasei proteice prin cultura algelor în bazine exterioare Experienþe cu Spirulina platensis la Staþiunea de Cercetãri “Stejarul” (Cãrãuº I) . Mihalea A.Editura Ceres * Cultura speciilor lemnoase în pepiniere (Rubþov St) . alimentaþia în medicina tradiþionalã chinezã (Culda Eleonora ºi Culda Cezar) .Editura Sport-Turism * Ghid de date toxicologice (Dãnilã Gh. Reþete medicale fãrã medicamente chimioterapice (Geiculescu V T) .Editura medicalã * Entercolitele acute ºi cronice (Mogoº Ghe) .Editura Sport-Turism * 200 de reþete cercate de bucate.Editura Tehnicã *1000 de reþete pentru gospodine (Ibrian Elena) . Lupescu I Mircea.A.Tipografia Suceava * Chimia ºi analiza alimentelor ºi bãuturilor (Poltzer A) .Editura Licorna * Din ierburi s-au nãscut medicamentele (Grigorescu M) Editura Albatros * Enciclopedia medicalã popularã. Meniurile bolnavului (Demole M.Editura Studenþeascã ºi Enciclopedicã * Bolile respiratorii ºi factorii de mediu (Barnea M ºi Barnea E) .Editura Medicalã * Diagnosticul enzimatic al bolilor interne (Anaelung Diedhard) . Gheorghiþã M. proteinele viitorului (Ionescu Al) .Elveþia * Cultura plantelor de câmp .Editura Nirvana SC Complex Trade Service SRL * Farmacia naturii .Editura Agrosilvicã * Arbuºti fructiferi (Negrilã S V A.Editura Coresi * Album literar gastronomic . Constantinescu M. prãjituri ºi alte trebi gospodãreºti (Kogãlniceanu M ºi Negruzzi C) .Editura SportTurism * Apiterapia azi . Cotrãu A.Editura Academicã RSR * Fructele ºi sãnãtatea (Bãdescu Gh. psihic ºi destin (Lazarev I N) Editura Moldova * Leacurile strãmoºilor.Editura Ceres * Almanahul gospodinei . Mutrux A ºi Vogelin F) . agent terapeutic (Mogoº T V) .Editura medicinalã * Botanica farmaceuticã (Radu A.Editura Agrosilvicã de Stat * Bãuturi ºi preparate din fructe (Teodorescu-Hagigheanu M) . Elveþia.Editura Agrosilvicã de Stat * Cum interpretãm o prescripþie dieteticã.Verlog.Editura Ceres * Galenoterapia-vindecarea bolilor prin ierburi (Popescu Marin) Bucureºti * Gastronomice (Teodorescu Al O) .Editura Medicalã * Intoleranþe ºi agresiuni alimentare (Dumitraºcu D. Verzea M.Editura Litera * Karma sau armonia dintre fizic. Andronescu E ºi Fuzi I) .

Editura Militarã * Plante medicinale.Editura Tehnicã * Studii ºi cercetãri referitoare la o familie nouã de medicamente originale româneºti (Pãunescu Tamara. 383 .Editura Tehnicã * Produsele stupului (hranã.Casa de Editurã Edimpex Speranþa SRL * Noþiuni introductive despre antoterapia cu urinã (Roºu Camelia) .Bucureºti * Plante medicinale .Editura Solteris * Tratat de plante medicinale ºi aromatice cultivate (Pãun E. Andreica Victor.A.proprietãþile lor terapeutice ºi modul lor de folosire (Constantinescu Gr ºi Haþeganu El) .Bucureºti * Plantele medicinale ºi aromatice de la A la Z (Bojor O ºi Alexan M) . o uzinã vie (Toma D L. Verzea M. monografii (Bordeanu T ºi Moldovan I) .Colecþia Vital * Plantele medicinale. psihologia vieþii cotidiene. resurse de sãnãtate ºi vindecare (Segal Brad) .Editura Ceres * Un ghid complet de prim ajutor prin mijloace naturiste (Mayell Mark).Editura Alfa * Plantele medicinale ºi aromatice din flora spontanã (Constantinescu C ºi Agepian A) .Elveþia.Editura Ceres * Mic dicþionar medical de prim ajutor (Nãstoiu Ioan) Editura "100 + 1 Granuar" * Mierea (Grane Eva) .Editura ªtiinþã ºi Tehnicã pentru Toþi * Plantele aromatice ºi condimentare utilizate în preparatele culinare (Ceauºescu Maria .ºi Coºcariu O) . Hossu T.Editura Medicalã * Medicina naturistã.Editura Medicalã * Plantele medicinale ºi aromatice cultivate (Crãciun Fl ºi Constantinescu A) . frumuseþe) .Editura Ceres * Tratat de hranã vie (Ibrian Elena) .Editura Ceres * Polenul .Editura R.Editura Rom * Mit sau Adevãr (Popescu Octavian) .Casa de Editurã "Cuvântul Evangheliei" * Reþete indedite în bucãtãria cu hranã vie ºi croitoria (Ibrian Elena ºi Petrican Marilena) .Editura Ceres * Plantele aromatice.Editura ªtiinþa.aliment medicament (Ialomiþeanu M) .Editura Somarcom * Reþete culinare vegetariene (Nãdãºou Liliana ºi Nãdãºou Valentin) . Anfrieº Dumitru) .Editura Tehnicã * Produse ºi preparate lactate obþinute în gospodãrie (Chintescu G ºi Dumitriu M) . * Ohne krankheit leben (Gunter E) .Editura Acadmiei RSR * Sãnãtate prin reflexoterapie (Ioan Chiruþã ºi Vasile Postolicã) . Maftei I.Editura Apimodia * Minienciclopedie de medicinã naturistã româneascã (Bivolaru Gregorian) . Doru G ºi Bereºiu I) .Editura Ceres * Plantele medicinale în apãrarea sãnãtãþii (Constantinescu C) Editura a VI .Editura Apimodia * Pomicultura ( Miron Ghe) .I. cum sã ne pãstrãm sãnãtatea ºi vigoarea (Coleman Vermon) .SELECTIV• apicultorului . Dumitrescu A.Editura Ceres * Puterea trupului. elixirul sãnãtãþii (Duþã Victor) .Editura Ceres * Plantele medicinale . Mihalea A.Editura Apimondia * Mierea în bucãtãrie Editura Apimodia * Mierea ºi alte produse naturale (Jarvis C D) . Manoliu A ºi Zanoschi V) . tezaur natural în terapeuticã (Mocanu ªtefan ºi Rãducanu Dumitru) .a * Plantele medicinale în terapia modernã (Popescu Horia ºi Paulescu-Alexandriu Maria) . fructe ºi cereale (Valnet J) .Editura Medicalã * Prepararea bãuturilor în casã (Gherman N) .Editura Militarã * Plantele în elixirele dragostei (Bojor Ovidiu) .Editura Tehnicã * Prepararea dieteticã a alimentelor (Viºinescu Rada) .Editura Apimodia * Mierea ºi alte remedii naturale ale reumatismului (Jarvis C D) . Moºteanu T) Editura Apimondia * Valorificarea agroalimentarã a algelor marine (Todoru V) .Editura Ananda * O instanþã a speranþei de viaþã (Faur Virginia. traducere * Pãrul.Elena.Editura Ceres * Vinul casei (Teodorescu Silvius) .Editura Ulpia Traiana * Terapia naturistã (Duimitru Ec ºi Dumitru R) .tezaur natural de terapeuticã (Mocanu St ºi Rãducanu D) .Editura Apimondia * Propolisul ( Harug V ºi ªerban M) .Editura Solteris * Sãnãtatea o comoarã (Mihailov V ºi Polko A) .Cartea Româneascã * Practica farmaceuticã (Ministerul Sãnãtãþii ) .Asociaþia Crescãtorilor de albine * Medicina pentru familie (Voiculescu M) Editura Medicalã * Medicina naturistã (Chirilã Pavel) .Editura ªtiinþificã * Tratamentul bolilor prin legume. sãnãtate. Tratate.Editura Academiei RPR * Planta. farmacia casei (Bojor Ovidiu) . izvor de sãnãtate (Bojor O ºi Alexan M) .Editura Oscar Print * Meniul de la preparare la servire (Stavrositu Stere) . Chiºinãu * Sfaturi practice pentru gospodine (Neagu Draga) .Editura Colosseum * pag.Piatra Neamþ * Terapia naturalã.Editura Poliusark * Reþete culinare pentru toþi (Cristea ªoimu Maria) .

Editura SOLTERIS C. 4 .413. 384 .626652 consilier editorial Alexandru Iacob ROMÂNIA 1997 pag. 5600 .P.Piatra Neamþ tel /fax 033 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->