2) grad de mobilitate: fixe: 3) dupa fetele articulare- determina gradul de mobilitate: a.

articulatii cu fete articulare plane (ex: articulatiikle coloanei vertebrale in reg cervical si toracala; permit miscari de alunecare) b. De tip ginglim = exista o trohlee cu sant in care patrunde o concavitate/incizura care prezinta creasta pentru santul trohleei. Ex: articulatia cotului c. trohoide: exista un cilindru osos care se roteste, fiind sustinut de un inel fibros; ex: articulatia radio-ulnara proximala d. condrilare: ex: articulatia femurului; condrilii prezinta 2 cilindri ce patrund intr-o concavitate mica= platou tibial miscari de flezie si extensie e. in sa: intre metacarpianul 1 si trapez f. elipsoidale: realizeaza o suprafata convexa elipsoida ce patrunde intr-o concavitate; ex: carpul (Scafoid, Semilunar, Piramidal) in concavitatea realizata de oasele antebratului g. sferoidale/enartroze: exista o sfera ce patrunde intr-o cavitate; ex: articulatiile umarului si ale soldului ARTICULATIILE FIBROASE/ SINARTROZELE: - nu au cavitate articulara in interiorul cavitatii, oasele sunt unite intre ele prin tesut fibros. - Exista 2 tipuri dupa tipul de osificare: 1. Osificare de cartilaj = sincondroze; ex: extremitatea anterioara a coastei si cartilaj, iar periostul trece intre ele (pleaca de pe os si merge pe cartilaj) 2. sinfibroze = osificare prin membrane; ex: oasele craniului Particular: Sindesmozele ce au intre ele membrane interosoase: ex: oasele antebratului, oasele gambei; Gomfoze – articularea dintelui cu radacina dentara (la implantarea dintelui in alveole) AMFIARTROZELE - Nu au cavitate articulara - Prezinta 2 fete articulare acoperite de cartilaj intre care se afla un fibrocartilaj - Ex: oasele simfizei pubiene (inainte de nastere, fibrocartilajul se imbiba si mareste datorita excesului de estrogeni si va departa oasele simfizei pubiene); la fel si la oasele coccisului DIARTROZE - Sunt articulatiile cu cavitate articulara si cu sinoviala care se afla in cavitatea articulara si prezinta la exterior o capsula articulara ce uneste cele 2 oase. - Elemente: 1. Fetele articulare: pe care sunt prinse cartilaje hyaline 2. cartilaje hyaline: albe, elastic, translucide; - ajung pana la insertia capsule pe os; - nu sunt vascularizate/inervate - sunt vascularizate din interiorul cavitatii articulare 3. Perihondru Tipuri de cartilaje: 1. Pe fetele articulare 2. intraarticular

Nu acopera cartilajele . Planuri: cel care are axul vertical/longitudinal = plan frontal(miscari de adductive/abductie. Meniscurile.Amorseaza socurile in articulatii datorista elasticitatii Ligamentele: au rolul de protective a articulatiei.Culoare galbuie. ea se insera pe oase pana la cartilaj. cu atat mobilitatea e mai buna) Membrane sinoviala urmareste refiefulire capsulelor si ale oaselor .Miscarea depinde de 1. de unire a celor 2 oase si franeaza miscarile in articulate (ele se opun miscarii) Bogat vascularizat Muschii: se pot insera pe capsula articulara= tensori ai capsule articulare Impiedica patrunderea capsule in fetele articulare in timpul miscarii Rol in biomecanica articulara BIOMECANICA ARTICULARA = miscarea in articulatii . aspectul fetelor articulare: o suprafata de articulare plane.cu cat e mai groasa limiteaza miscarea in articulatii.Rol de hranire si curatare a elementelor din interiorul articulatiei . planul transversal/orizontal – ax transversal (miscari de rotatie). capsula articulara si muschii La capsula articulara se descrie un strat exterior fibros si un strat interior sinovial care tapeteaza stratul inferior si secrete lichidul sinovial. transversal. ax sagital). ex: meniscurile genunchilui care sunt in forma de 8 sau disc al articulatiei MIJLOACELE DE UNIRE: . perpendicular pe ele. vascos. are rol de protective (+unire). se fac in jurul unui ax transversal) .mobilitate ridicata 2. si de distant la care se insera pe oase (cu cat distanta este mai mare intre cartilaj si insertia capsule. in functie de grosimea ei.plan sagital care este centrat de un ax sagital (flexie=anteductie/extensie = retroductie.3. longitudinal 3.3 axe: sagital.Poate prezenta niste prelungiri in afara articulatiei printre fibrele capsulei = recesuri sinoviale care dau burse in tendoanele muschilor Lichidul sinovial: .permit numai miscari de alunecare.Sunt ligamentele. suprafetele articulare conveze/concave. Cartilajul de marire/de crestere a suprafetei articulare Ex: la nivelul cavitatii glenoide=labrum glenoidal (acetabular pt articulatia soldului) pentru a prinde sfera 4. lubrefiant Cartilajul: . Axul miscarii: linia in jurul careia se deplaseaza oasele .

ligament sacrococcigiene 1 ant.poate degenera cu varsta => herniile de disc(deplasarea discului dintre corpurile vertebrale se face mai usor) sau afectata de factori infectiosi. Comportamentul in accelerarea si decelerarea brusca: . ex: mm posteriori ai bratului Colaborarea intre mm sinergici si mm antagonici moduleaza miscarea in articulatie. DISCUL INTERVERTEBRAL .Articulatia sacro-coccigiana -> amfiartroza – la baza deplasarii posterioare a sacrului (nutatie. m triceps sural (fata post a gambei). Sinergici: actioneaza in acelasi timp pentru aceeasi actiune. metabolici si mecanici (in momentul ridicarii de greutati) sau genetice.format la periferie dintr-un inel fibros si la interior nucleul pulpos(alc dintr-o masa gelatinoasa ce contine fibroblasti si cellule din notocondriale. . fracturi de discuri(ajung in canalul vertebral). Parghia de gradul 2: cele 2 sunt egale 3. iar discul este ca o lentila biconvexa .Articulatia atlanto-occipitala si articulatia atlanto-axoidiana: ruptura de apofiza odontoidadenumire chirurgicala (sau anatomic: fractura de dinte de axis)-intra in maduva-> paralizii. Parguia de gradul 1 unde segmental 1 > segmental 2. corpurile vertebrale au o concavitate care prezinta o proeminenta la periferie.patrunde si lezeaza maduva(in flexia brusca)). ex: lantul tripluextensii. ex: mm cvadriceps(fata ant a coapsei). ex: articulatia cotului Muschi: 1. mm ant ai bratului 2. subluxatii ale vertebrelor (vertebrele se deplaseaza intre ele).suprafata articulara.diartroze planiforme. Pct de sprijin este mai aproape de origine: articulatia soldului 2. Antagonici: mm care au actiune contrara.La nivelul coloanei se pot produce intinderi ale ligamentelor longitudinal. trecand peste mai multe articulatii.ne mentine in pozitie verticala. aflate intr-o masa de polizaharida. mm posteriori ai spatelui. Exista un lant kinematic = muschi din mai multe regiuni ale corpului care actioneaza synergic. mm antagonici au rol de franare a unei miscari prea ample in articulatii. - .in timpul nasterii.discull intervertebral prezinta niste lame fibroase.comprima nervii spinali(se intampla cand se produce o extensie brusca) sau posterior. revenirea = contranutatie. mm fesieri (fata post a fesei). mm ant ai abdomenului(extensori) ARTICULATIILE COLOANEI VERTEBRALE Sunt articulatii care exista intre corpurile vertebrale(amfiartroze) prin intermediul discurilor intervertebrale si articulatii la nivelul proceselor articulare.- Parghia osoasa= segment aflat intre originea si insertia muschiului Centrata pe un ax al miscarii care este punctual de sprijin al miscarii Ea prezinta 2 brate si asupra unei parghii actioneaza 2 forte: forte de actiune (muschii) si forta de rezistenta(greutatea segmentului care trebuie mobilizat) 1. . rol de ax al miscarii). fibrele se ancoreaza pe fetele vertebrale pentru a le ancora intre ele . . herniile de disc(fuge discul anterior. 2 post(inchid hiatusul sacral) si laterale( delimiteaza a 5-a gaura sacrala)). Parghia de gradul 3: segment 2> segment 1. concentric.

scm.Vascularizatie si inervatie La coloana vertebrala – plex venos intern si extern ce se anastomozeaza intre ele.Miscarea de circumductie: uneste toate miscrile (flexie+extensie+inclinatie laterala) . in regiunea toracala din a ic post din aorta .Coloana lateral:fete articulare convexe sup si concave inf: limitarea miscarilor laterala. in jurul unui ax vertical.procese articulare plane si vertical . se ridica prin indoirea genunchilor. .m lung si drept anterior l gatului. Deformare prin purtarea de greutati.trebuie mentinute prin mentinerea pozitiei corecte: axul de gravitatie trece anterior de lobul urechii. . greutatle trebuie purtate parallel cu axul corpului.axul transversal care trece prin condrili. dar permite miscari de rotatie ample.In regiunea cervical.luate fie pe cap sau pe umeri. iar arterele provin in regiunea cervical din a vertebrale. Ciocurile in regiunea cervicala pot produce comprimarea arterei vertebrale.fetele plane orientate lateral: miscarile de flexie/extensie se fac cu o usoara rotatie spre lateral. Articulatia atlanto-occipitala si atlanto-axoidiana: -miscari: flexie/extensie – articulatia atalnto-occipitala. Miscrile in articulatia coloanei vertebrale: flexie(m anteriori). in regiunea sacrala si lombara – a lombare si a sacrale. extensie(m posteriori) si inclinatii(lateral: m intertransverasli.La coloana toracala: miscari de alunecare. flexie post.m oblici) . prin central vertebrei L4 si se duce intre central dintre cele 2 plante. rotatia stanga-dreapta in articulatia atlanto-axoidiana. Articulatiile pot degenera => spondiloza si se produc prelungiri ale oaselor = osteofite.mm din regiunea nucala(drept mare si mic post si oblici post). Curburile fiziologice: -sunt compensatorii: lordoza cervicala si lombara si cifoza toracala .dintele. DPDV practice: a vertebrale trec prin gaurile transversal chiar pe langa articulatiile dintre procesele articulare. Marirea amplitudinii coloanei se face prin cumulum miscarilor in toate articulatiile. amplitudinea mare a miscarilor. flexia anterioara. purtatul tocurilor inalte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful