Redactor: MĂRIA STANCIU Coperta: VENIAMIN & VENIAMIN

LAROUSSE
DICŢIONAR PSIHOLOGIE
Membru al Societăţii franceze de psihologii Traducere, avanprefaţă şi completări privind psihologia românească de

DE

NORBERT SILLAMY

dr. LEONARD GAVRILIU

I.S.B.N. 973-9243-25-8

UNIVERS ENCICLOPEDIC Bucureşti, 1998

Pe copertă sunt reproduse fotografiile psihologilor JEAN PIAGET (coperta 1) şi VASILE PAVELCU (coperta 4)

AVANPREFAŢĂ

„Calitatea de psiholog devine universal umană." VASILE PAVELCU

DICTIONNAIRE DE LA PSYCHOLOGIE Norbert Sillamy © Larousse, 1995 Pentru traducerea în limba română toate drepturile aparţin Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC

Orice carte de psihologie exercită o atracţie magică, poate pentru că îl invită pe cititor la meditaţie pe tema a ceea ce încă şi azi se mai consideră a fi misterul misterelor lumii: spiritul uman, dar în mod cert pentru faptul că orice om simte că are nevoie ca de aer de psihologie. A nu dispune de un minimum de informaţie psihologică este nu pur şi simplu a fi deficitar pe planul culturii, cât a fi handicapat în relaţiile pe toate planurile, deoarece pe toate planurile suntem confruntaţi cu situaţii şi probleme psihologice: în dragoste, în educarea copiilor, în raporturile cu amicii şi inamicii, în afaceri sau în politică, în profesiune în general, la policlinică sau la spital, în mijloacele de transport în comun sau la volanul autoturismului propriu, în calitate de cumpărător sau de banal pieton etc. etc. Pretutindeni avem de-a face cu intervenţii sau cu reacţii psihologice pe care trebuie să le percepem, să le discifrăm şi să le contracarăm, uneori imediat, ca atunci, de exemplu, când ne aflăm în faţa unor infractori periculoşi care mizează pe naivitatea, emotivitatea sau lipsa noastră de prevedere. Desigur, a fi psiholog nu se rezumă la a avea cunoştinţe de psihologie. Amendând însă opinia superficială că „toţi oamenii sunt psihologi", Vasile Pavelcu relevă o deosebire esenţială: „Informaţia psihologică a profanului îi serveşte în primul rând lui; informaţia psihologului are o finalitate socială şi instituţională"1. Tocmai în ideea de a stimula informarea psihologului, dar şi a oricărui cititor bine intenţionat, am transpus în româneşte acest dicţionar din colecţia References Larousse, unul dintre dicţionarele (de acest format) cele mai bune din lume, cu grijă pus „la zi" de către autorul său, în 1991. Marea noastră dezamăgire, mai mare decât în cazul Dicţionarului de filosofie al lui Didier Julia 2 , a fost constatarea că în paginile sale nu s-a făcut loc

prezentării nici unui psiholog român. Ce-i drept, domnul Norbert Sillamy consemnează patru mari psihologi ..d'origine roumainc", aceştia numindu-se Georgc Devereux, unul dintre creatorii etnopsihiatriei (născut la Lugoj, 1908), Georges Politzer (născut la Oradea. 1903), protagonistul psihologiei „omului concret", Jacob L. Moreno, fondatorul sociometriei şi al psihodramei (născut la Bucureşti, 1889) şi David Wechsler. autor al unor teste de inteligenţă utilizate cu succes pe toate meridianele (născut şi el tot la Bucureşti, 1896). Dar unde 1 este Nicolae Vaschide, acest veritabil Panait Istrati al psihologiei româneşti , care a publicat aproape exclusiv în limba franceză, în Franţa, cele aproape 170 de lucrări ale sale, din care 12 sunt cărţi? Unde sunt fie şi numai acei neurologi, neuropsihiatri şi psihologi români care — ca Gheorghe Marinescu, Dimitric Drăghicescu, Constantin Georgiade sau Mihai Ralca — s-au afirmat mai întâi chiar în metropola francofoniei? Era firesc să reparăm această dureroasă nedreptate, consacrând în dicţionar articole unora dintre cele mai reprezentative personalităţi ale neuropsihiatriei, psihologiei şi pedagogiei româneşti, cu acordul Editurii Larousse, căreia îi aducem mulţumirile noastre şi pe această cale. Mulţumiri aducem şi domnului Alexandru Darie, de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, care ne-a precizat unele date biografice privindu-i pe unii pedagogi români incluşi în dicţionar.

PREFAŢĂ

Dr. LEONARD GAVRILIU

Ca orice ştiinţă tânără, psihologia este în permanentă dezvoltare, cu atât mai mult cu cât se află la confluenţa antropologiei, pedagogiei şi sociologiei, ale căror progrese le urmăreşte. An de an ea se îmbogăţeşte cu noi concepte. De aceea ne-a apărut necesar să punem la punct o nouă ediţie a Dicţionarului de psihologie publicat în 1964 de Librăria Larousse. Am refăcut total precedenta lucrare, suprimând numeroase părţi introductive la articole, cât şi unele articole, adăugând altele, actualizând pe cele păstrate. Numărul de articole, care era la început de 700, a crescut la 1135. Azi s-au dezvoltat multe noţiuni noi: bioenergie, centru de acţiune medicosocială precoce, parafilie, analiză tranzacţională... O sută zece notiţe biografice sunt consacrate unor autori din Europa, America sau Asia, ale căror contribuţii în domeniul psihologiei sunt unanim recunoscute. O parte importantă este consacrată educaţiei şi pedagogiei, deoarece mulţi părinţi, profesori şi educatori sunt confruntaţi cu termeni tehnici sau cu sigle cărora nu le cunosc sensul exact: hiperkinezie, C.D.E.S., Co.T.O.Re.P., C.A.M.P.S. etc. Psihanaliza, biotipologia, caracterologia sunt şi ele dezvoltate spre a-i permite cititorului o informare concisă, însă exactă, asupra acestor discipline adesea pe nedrept ignorate sau defăimate. în afară de aceasta, orice cititor va găsi în dicţionar elemente de informaţie privind neuropsihologia, etologia sau statistica. Elevii din ultimii ani de liceu, studenţii în psihologie, asistenţii sociali vor putea recurge la acest dicţionar spre a-şi completa, preciza sau actualiza cunoştinţele.

NOTE

1 Vasile Pavelcu, Metamorfozele lumii interioare, Editura Junimea, Iaşi, 1976,p.211. 2 A se vedea Didier Julia, Dicţionar de filosof ie, traducere, avanprefaţă şi completări privind filosofia românească de dr. Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996. 3 A se vedea S. Freud, Interpretarea viselor, traducere, preambul la versiunea în limba română şi note de dr. Leonard Gavriliu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1993, p. 10.

într-adevăr. exclusivist. el face să apară structura psihică latentă şi poate genera conduite nevrotice (depresie'. abandonicul prezintă adesea o fragilitate neurovegetativă care se manifestă în special prin tulburări digestive. de exemplu). Nu este vorba de paralizia membrelor inferioare. se întâlneşte în nevroze. el aşteaptă să te ocupi mereu de dânsul şi să-1 iubeşti necondiţionat. Orice situaţie care duce la slăbirea sau ruperea legăturilor afective poate fi trăită ca abandon. numită şi „abandonism". legat de un conflict intrapsihic. Trăsătura de fond a caracterului său este sentimentul lipsei sale de valoare şi aviditatea afectivă. deoarece subiectul îşi păstrează posibilitatea de a le mişca. La originea acestei nevroze de abandon'. de asemenea. ABAZIE. lipsă de preocupare pentru soarta acesteia. plasarea în pensiune a unui şcolar dificil suscită la acesta de obicei impresia că este lăsat fără sprijin într-un mediu ostil. reactivând experienţe dureroase din copilărie. El este. Esenţială pare a fi însă constituţia' individului. Pretenţios. Evenimentul prezent joacă un rol de revelator. hipersensibil. Subiectul poate reacţiona printr-o tristeţe copleşitoare sau agresivitate. Energia fizică şi sensibilitatea sunt intacte.ABANDON. De exemplu. real. de asemenea. agresivitate. La adult. subiect care. decesul părinţilor. temporara absenţă de acasă. negativism.îndeosebi în isterie*. Acest simptom. absenţa sau decesul unei rude apropiate pot fi trăite ca tot atâtea abandonuri. Această inaptitudine de a merge nu se datorează vreunei leziuni neurologice sau musculare. emotiv şi anxios. trăieşte teama permanentă de a fi părăsit. ABANDONIC. dezaprobarea de către o persoană iubită. ba chiar periculos. acţiune de părăsire a unei fiinţe. fie printr-o supunere anxioasă faţă de persoana iubită. incapacitate de a merge. fie prin opoziţie. fără a fi realmente abandonat. Susceptibilitatea sa îl face să reacţioneze puternic la cea mai mică frustrare'. despărţirea sau retragerea sentimentului de dragoste. stă uneori un episod traumatic din prima copilărie: abandon .

lipsă de la şcoală sau de la locul de muncă. în 1987. în care se scaldă embrionul) şi prepararea unei culturi de celule în laborator. a unor sentimente până atunci blocate sau refulate. Absenteismul este una din cauzele eşecului şcolar. practică psihanaliza şi. eveniment întâmplător.ABERAŢIE CROMOZOMICA ABERAŢIE CROMOZOMICA. Reducerea absenteismului ar fi posibilă dacă i s-ar reda muncitorului demnitatea sa. I se recunosc drept cauze o predispoziţie constitutivă. Amintirea uitată. Muncitorii necalificaţi. Se constată.N. pe drumurile Franţei. că mongolismul* se datorează prezenţei unui cromozom 21 supranumerar. 1986|. îi sporeşte starea de indispoziţie. în accidentele domestice se înregistrează anual 23 milioane de răniţi şi aproximativ 5 000 de morţi [în Franţa. Bleuler". fiind folosiţi la munci ingrate.29) U. suferă atunci o remaniere şi devine traumatică post factum. Ea se manifestă. ABULIE. pe cale transabdominală. Turpin. nu se simt nici angajaţi şi nici cointeresaţi de întreprinderea căreia îi dau. ABREACŢIE. pe măsură ce copilul creşte. Fiecăreia din ele îi corespund tulburări deosebite. dintre care 44 autozomi şi doi gonozomi sau cromozomi sexuali. lipsă de voinţă. raportându-se timpul de absenţă pe o perioadă determinată (fără a se lua în calcul zilele de sărbătoare şi concediile de lungă durată) la numărul de zile de lucru. reacţie afectivă amânată a organismului. Bouvet. ano malie privind numărul de cromozomi sau structura unuia sau a mai multor cromozomi. Procentajul accidentelor de circulaţie este atât de îngrijorător încât ia forma unui adevărat flagel social în toate ţările civilizate. pierderea financiară pentru economia Franţei a fost evaluată 11 . de exemplu).STARE DE ABSENŢĂ. de lichid amniotic. ACCIDENT. dimpotrivă.există aberaţii cromozomice de structură. care stăruie sub formă de „urme mnezice". Diagnosticul prenatal al aberaţiilor cromozomice se efectuează între a 12-a şi a 14-a săptămână a gravidităţii. în 1959. Asistent a lui E. care îl iniţiază în opera lui S. pe care o va prezida până la 10 moartea sa. Acest fenomen ţine probabil de faptul că personalul de conducere are conştiinţa propriei sale responsabilităţi şi consideră ca pe un semn de putere rezistenţa faţă de boală. dar şi erorile pedagogice din copilărie (autoritarismul părinţilor.) Femeile au mai puţine accidente decât bărbaţii. dar în unele regiuni rurale se observă şi faptul că proporţia absenteismului creşte în perioada muncilor agricole. împreună cu J. dar şi în nevroze (psihastenie') şi toxicomanii". în desene şi în jocuri. de obicei vătămător pe plan corporal. de asemenea. în 1907 devine discipolul acestuia. Frecvenţa lor este de aproximativ 6%r.de la formarea caracterului şi dezvoltarea libidoului (1916) până la psihoze. la o populaţie de circa 59 milioane — nota trad. verbală sau gesticulară. Abreacţia poate surveni în mod spontan şi natural. Abreacţia este omologul expulzării de către organism a unui corp străin neasimilabil. îl întâlneşte aici pe C. dintre naşteri (R. duc o luptă susţinută. Ele se produc pe parcursul unei diviziuni celulare şi pot afecta atât autozomii cât şi gonozomii. Lejeune şi M. Abraham are o cuprinzătoare arie tematică. Subiectul abulic este incapabil să ia o decizie sau să realizeze un proiect. în formele cele mai grave bolnavul poate rămâne total inactiv. Pot surveni în orice familie. în curele de psihoterapie. datorită căruia organismul îşi poate păstra echilibrul. în psihologia industrială se calculează procentul de absenteism în întreprinderi. la Ziirich (1904-1907). dar semnificaţi apare mai târziu. de la studierea căsătoriei între rude la vise şi mituri (1909). Pe lângă aberaţiile cromozomice privind numărul. cromozomi.). Jung. Aberaţiile cromozomice sunt accidentale. 226 160 răniţi şi 10 289 morţi. (în Franţa. cum sunt stările depresive şi melancolia'. G. Majoritatea celor accidentaţi sunt copii şi persoane în vârstă. Abreacţia constituie un fenomen de lichidare a tensiunii'. fără sens pentru dânşii. ABRAHAM (Karl). generator de tensiune şi permanentă indispoziţie. tată de peste 50 de ani în momentul fecundării). prin care acesta se eliberează brusc de o impresie neplăcută. Costul social al accidentelor rutiere este considerabil (în 1987. R. Gauthier. medic şi psihanalist german (Bremen. Opera lui K.E. Abulia se întâlneşte îndeosebi în sindroamele care afectează dispoziţia.E. ABSENTEISM. de care este conştient. 1877 Berlin 1925). Riscul maxim pare a-i privi pe subiecţii în vârstă de la 15 la 25 de ani. în stările de ebrietate sau ca urmare a administrării de agenţi chimici (barbiturice). contra căruia specialiştii. dar s-a observat că poate avea aici un rol vârsta părinţilor (mamă foarte tânără sau de peste 40 de ani. în terminologia psihanalitică acest termen desemnează reapariţia în conştiinţă şi exteriorizarea emoţională. deficienţă a voinţei. solicitudinea excesivă a acestora). în 1910. din necesitate. Freud. pe categorii de muncitori. dacă ar fi asociat la întreprindere şi ar înţelege în felul acesta valoarea socială a muncii sale. fondează Societatea psihanalitică din Berlin. Se poate întâmpla ca un eveniment să nu fie înţeles în momentul trăirii lui (observarea raporturilor sexuale ale părinţilor de către copilul mic.. Abreacţia reprezintă o descărcare de afecte* acumulate în inconmatic survenit la un moment dat în viaţa subiectului şi la care el nu a reacţionat atunci în mod spontan şi adecvat. 162 573 de accidente de corporale. mental sau material.S. regrupaţi în echipe pluridisciplinare. prin amniocenteză (prelevarea. ABSENTĂ . 37) şi minimal pentru cadrele de conducere (0. Indicele este maximal pentru lucrători (1. Instalat la Berlin ca specialist în boli de nervi. Ineficacitatea sa. o parte din timpul şi din energia lor. Ideile sale referitoare la precocitatea relaţiilor cu obiectul şi stadiile pregenitale stau la originea concepţiilor Melaniei Klein şi ale altor psihanalişti. Turpin a demonstrat. tinerii în vârstă de 18-25 ani reprezentau ei singuri un sfert din numărul victimelor. că procentajul de absenteism este mai puţin ridicat la bărbaţi decât la femei şi că descreşte de jos în sus pe scara ierarhiei. Numai în anul 1990 s-au înregistrat. iMotivele invocate privesc îndeosebi sănătatea şcolarului sau aceea a mamei. 1965). în general. între care M.

agitaţia motorie. muncitori. ACTIVITATE. constituie una din manifestările rezistenţei* pacientului faţă de cură. într-un mediu nou. La scurt timp după aceea se desparte de soţul ei. inclusiv recurgerea la droguri.). de auz. De exemplu. insuficienta adaptare în cadrul grupului. cu căldura şi cu orice situaţie nouă. într-adevăr. cum ar fi oboseala sau 13 ACOMODARE.ACOMODARE la 80 miliarde de franci).. cum sunt pierderile de obiecte. auditivă. acela care acţionează exclusiv sub presiunea evenimentelor nu va fi caracterizat drept „activ". Galbraith a arătat că dacă populaţia rurală săracă din lumea a treia pare să se acomodeze cu sărăcia este pentru că resemnarea este de preferat speranţei dezamăgite. este o formă de hiperactivitate patologică. a produce un efect. care nu este decât o eliberare de energie ca reacţie la un excitant. spre deosebire de activitatea nervoasă superioară. împreună cu asimilarea". în sensul că în acting out revenirea elementului refulat are loc fără menajamente. spre a supravieţui şi 12 . lipsă de atenţie. Circa 90% dintre accidentele rutiere sunt legate de factorul uman (tulburări vizuale. pornindu-se de la jocurile lor. Unele nu ţin de individ (căldură. este posibil ca. precum şi la animale. ansamblu de acte ale unei fiinţe vii. această expresie englezească este utilizată spre a traduce ceea ce S. Ne acomodăm cu frigul. aceste activităţi. duc la o creştere a activării. Kris şi folosită în mod curent de către psihologii şi psihanaliştii francezi. Piaget. după D. cu caracterul impulsiv al acesteia. a apărut în decembrie 1987. nesocotirea regulilor de circulaţie. Abulia* corespunde unei diminuări a activităţii voluntare. Dacă plasăm un şobolan. Calificăm acest „răspuns" drept activitate nervoasă inferioară. E. monotonia operaţiilor. termenul de activitate desemnează nu numai ansamblul actelor unei persoane. sindicatele şi puterile publice. Victimele sunt. Activitatea copilului mic este esenţialmente ludică. propusă în 1951 de către E. unul dintre principalele mecanisme de adaptare*. plexitate. în loc de a le exprima verbal. Tulburările de activitate pot privi activitatea voluntară şi activitatea automatică. 2) poate explica anumite aspecte ale personalităţii (după H. dincolo chiar de orice trebuinţă imediată (hrană e t c ) .. ACT RATAT ACTIVARE. asociindu-i pe muncitori la cercetări şi luânduse măsurile adecvate. de cele mai multe ori puţin calificaţi şi prost integraţi din punct de vedere social. Freud numeşte agieren (= a acţiona. din care rezultă sentimentele şi fenomenele gândirii. manifestă reacţii mai vii la durere e t c ) . uitarea* sau lapsusurile". să se reducă în mod considerabil numărul accidentelor. S. 3) permit să se înţeleagă preferinţa unora pentru anumite activităţi. o uită pe chiuvetă şi o pierde.) sau corticală.. a fi mai puţin nefericiţi. Cauzele accidentelor de muncă sunt multiple. Noţiunea de activare îi interesează pe psihologi din mai multe puncte de vedere: 1) în primul rând ea dă o bază fiziologică stărilor care se eşalonează de la comă la emoţiile* puternice (furie. creştere a excitabilităţii sistemului nervos central sub influenţa unui stimul de origine periferică (senzaţie vizuală. modificările mediului exterior. în 80% din cazuri. Pentru J. O nouă disciplină ştiinţifică. dereglată. Eysenck. agresivitate. Din această cauză.. Faptul de a-şi transpune în acte fantasmele şi sentimentele în cursul tratamentului. ACTING OUT. Ea stă la baza tuturor comportamentelor şi a fost studiată îndeosebi la copii. Investigarea psihologică a accidentatului rutier dezvăluie adesea o personalitate imatură şi trăsături de caracter de tipul paranoicului sau masochistului. Distingem diferite categorii de activitate. aceea a creierului. Factori psihofiziologici. Prevenirea accidentelor de muncă preocupă pe şefii de întreprinderi. Obiectul ei este studiul tuturor riscurilor care decurg din tehnologia modernă. care pune în joc mecanisme de acţiune de o extremă com- ACT RATAT. în 1985 sau înregistrat 731 806 accidente cu oprirea lucrului. Cea mai simplă este reflexul. Ea desemnează comportametul neaşteptat şi neadaptat al unui pacient pe parcursul psihanalizării sau al unui alt tratament psihoterapeutic. o tânără femeie îşi scoate verigheta spre a se spăla pe mâini la restaurant. generând plăcere în măsura în care nu depăşesc un anumit prag.). sunt încărcate de sens. altele îi simt specifice (deficienţe de văz. mai ales imigranţi. pe când în actul ratat dezvăluirea dorinţelor inconştiente nu este niciodată totală. de exemplu. proces de adaptare datorită căruia un organ sau un organism poate suporta. conduită de joc. Accidentele de muncă reprezintă un fenomen la fel de neliniştitor. La cealaltă extremă. Merge mai departe decât actul ratat. Berlyne. el începe prin a-1 explora. ci şi dispoziţia sa de a acţiona. acomodarea este. dintre care 1067 accidente mortale. cum este dezlegarea de cuvinte încrucişate. menite să alunge plictiseala. Activitatea reprezintă o tendinţă înnăscută. Acomodarea are loc şi la nivel social. teama de a fi dat afară). Pierderea verighetei poate fi interpretată ca o acţiune anticipată. ea satisface trebuinţele imediate ale copilului şi îl ajută să se adapteze la realitatea pe care în scurt timp va trebui să o stăpânească. fără pericol. Unii autori fac distincţie între joc* şi ludism. îndeosebi când lucrul acesta se produce în afara şedinţelor. accidental.. ACTIVITATE LUDICĂ. persoanele introvertite se comportă ca şi cum ar fi în permanenţă „activate": ritmurile lorelectroencefalografice sunt mai rapide. J. iluminat* deficitar. a juca un rol e t c ) . Freud a demonstrat în 1901 că actele ratate. în comportamentul normal al unei persoane. în general lipsit de importanţă. cum ar fi competiţiile sportive. Acting out ţine simultan de abreacţie* şi de „trecerea la act" despre care vorbesc psihiatrii. Numărul de zile de muncă pierdute din cauza incapacităţii temporare a atins aproape 22 milioane (21 901 (XX)). J. fapt al vieţii cotidiene..K. care survine pe neaşteptate. în caracteriologie*. „sindinica" sau ştiinţa riscului. prost coordonată. Ei grupează sub acest termen activităţile solitare. griji familiale. într-adevăr. Acting out se declanşează în cursul unei şedinţe de psihanaliză atunci când pacientul nu reuşeşte să verbalizeze anumite reprezentări impulsionate. anxietate). imprudenţă.

Le sens de la vie (1932).endogen pentru a-1 sincroniza cu factorii periodici ai noului lor mediu. Pratique se combină fără încetare pentru a menţine et theorie de la psychologie individuelle starea de echilibru stabil care defineşte (1920). se preferă să se dea infor.ACŢIUNE PSIHOLOGICA starea de excitaţie. Ije temperament nerveux (1912). apoi prin schimburi sociale (vocabular. Pe de altă parte. Psihofuncţie de mediu. Copilul particulare se precizează. Există adaptare. psihologic. economie) şi. pot favoriza apariţia actelor ratate. determinanţi sunt factorii indivi. iar dorinţa de schimbare merge în paralel cu aceea de menţinere a obiceiurilor şi tradiţiilor. 1870 . în 14 . Freud. datorită căreia îi este cu putinţă psihologică are drept ţel educarea şi reedu. care nu a reuşit ruia. ADOLESCENTĂ cadrul dublei acţiuni a subiectului asupra York. într-un în America un stup ale cărui albine au fost sistem liberal. trebuie educat în aşa fel aleagă o cale şi să se angajeze în viaţa încât să se poată integra armonios în lumea adultă.de conturarea intereselor' profesionale nalităţii şi în etiologia nevrozelor. în toată paleta forţei şi a puterii este totuna cu a dobândi de virtualităţi existente.l mediu şi el. apropsihologie individuală. Piaget. rasă. austriac (Viena. Au dreptul la această denumire numai „accidentele" cărora le putem demonstra sensul ascuns şi care constituie formaţiuni de compromis între o intenţie conştientă. nu toate „rateurile" acţiunii sunt acte ratate. vestimentaţie). Dar o asemenea remaniere culturală nu se face fără conflicte morale dureroase. unde a predat la un ansamblu social deosebit de bogat în Universitatea Columbia (1927). de amplificarea vieţii afective. 1957). prin prisma valorilor acesteia. [în adaptarea.stractizare a gâdirii creşte. Adler grafice şi mediul socioeconomic. pe sine însuşi şi-a impus doctrina sub denumirea de şi pe ceilalţi şi de a stabili noi raporturi cu anturajul: distanţarea faţă de părinţi. adolescenţa este marcată de dar minimalizează rolul sexualităţii şi al activarea şi înflorirea instinctului sexual. aptitudinile ciunii sale şi caută să o remedieze. pe printr-o permanentă ajustare între sche. dar în mod superficial şi grosolan. altele decât armele. de exemplu.Inteligenţa se diversifică. 1932). Această ajustare Procesul de aculturaţie începe în general se operează printr-o suită de schimburi prin împrumuturi materiale şi tehnologice neîncetate între corp şi mediul său. apoi la virtualităţi şi de dinamic.Aberdeen. până în prezent. medic şi psiholog 18 şi 20 de ani. Pe plan admite noţiunea de inconştient dinamic. Omul are conştiinţa slăbi. să se deschidă şcoli şi dispen. Inteligenţa se construieşte care se situează între copilărie. Nevroticul. Renner. dragoste) După ce a practicat medicina la Viena. Adler îndeaproape fiinţele umane. îndeosebi pe inamic. Este o „perioadă ingrată". Elev disident al lui S. 1937). care îl vizează nism la mediul său. după 2-3 zile de sare. încep pe la 12 sau 13 ani şi se termină între ADLER (Alfred). un proiect şi o dorinţă inconştientă refulată. profesională sau socială. La început termenul de aculturaţie a fost folosit numai de etnologi. posibilităţile fiecăsecuritatea. Potrivit concepţiei lui Piaget. în sfârşit. Aceste tante au fost traduse în limba franceză: două moduri de acţiune. care le vor permite indivizilor să-şi această adaptare. Aceste limite sunt vagi. vicios. mergând mai departe decât propaganda". pe când în prezent este folosit pentru a desemna orice adaptare' culturală care rezultă dintr-o schimbare de mediu. perioadă a vieţii viaţa organică. (unelte. adaptat la ora locală (M. delelor culturale a două sau mai multor grupuri de indivizi. arme. Aportul de elemente noi antrenează o reorganizare a celor preexistente şi apariţia unei structuri originale. puse în practică pentru a influenţa opinia publică şi comportamentul populaţiilor amice sau neutre a căror combativitate vrem să o sporim. complexului lui Oedip în geneza perso. murile totalitare au recurs la metode de Dacă.autonomie. motivate de curiozitate. se transportă din Europa dezinformare şi de îndoctrinare. dintre care cele mai imporasupra subiectului (acomodare*). marcată de mele anterioare şi elementele unei expetransformări corporale şi psihologice care rienţe noi. care de asemenea se adresează sensibilităţii şi raţiunii. cum este integrarea imigranţilor în ţara lor adoptivă. de insatisfacţie sau de dorinţa de prestigiu. 1996). Acţiunea ticitate. interdependente. Pentru a ajunge aici. de „şovăială" se observă că ritmul lor s-a contact şi prestigiu personal. Adolescenţii constituie a imigrat în Statele Unite. deoarece apariţia şi durata adolescenţei variază după sex.tarul la o oră determinată. de cei de-o seamă. Acţiunea psihologică se exercită în profunzime. Colegiul medical din Long Island (New 15 ACŢIUNE PSIHOLOGICĂ. Imitaţia' grupului social cel mai puternic coexistă adesea cu ataşamentul faţă de valorile grupului de apartenenţă. viaţa psihică ascultă de aceleaşi legi structurante ca ADOLESCENŢĂ. -• SELYE (HANS). româneşte au apărut. atunci când organismul se transformă în Cunoaşterea omului (1991. a dorinţei de libertate şi de el. condiţiile geoScoţia. pierea (camaraderie. Adler este autorul a numeobiectului (asimilare') şi a obiectului roase lucrări.să rămână în acord cu mediul său şi să carea maselor. care în copilărie a fost rahitic şi bolnă. -«• COMPLEXUL DE INFERIORITATE. spirituale. ansamblu de mijloace. unui echilibru mereu rupt. Dar este şi aceea de a descoperi mai sa. favorabil conservării sale. iar această variaţie are logia şcolarului greu educabil (1995) ca efect un echilibru al schimburilor între şi Sensul vieţii (1996) — nota trad. spune J.menţină echilibrul mediului său interior. şi vârsta adultă. Funcţia adolesse grăbeşte să crească deoarece dobândirea cenţei este de a recunoaşte. dar fără a le explica.care o continuă. urmărind să-i dezaFiinţa vie dispune de o anumită plasgrege trupele şi spatele frontului. regi. ajustare a unui orgade războiul psihologic. obţinând ajutor sau cel puţin asigurându-ne simpatia. puterea de abduali şi sociali. amiciţie.în prealabil condiţionate să-şi caute necmaţii exacte. Ea se deosebeşte şi ADAPTARE. in urma Procesul vital necesită o perpetuă reajuscontactului direct şi continuu al tare a organismului pentru restabilirea culturilor lor diferite. Pentru şi sociale. se acţionează pe bază de exemplu. modificare a mo. Albinele şi-au modificat deci ritmul lor ACULTURAŢIE. geografică.

gândirea se exprimă în obiectul pe care îl elaborează şi pe care şi-l reprezintă. explorare ale unui subiect. afazicii pot fi ajutaţi printr-o reeducare bine condusă. consecutivă unor suferind o serie succesivă de transformări. t e r m n introdus în psihologie de J. în c a l i t a t e de fiu sau de fiică. a c t deliberat al u n e i persoane care doreşte să ia în mod legal. între înăuntru şi afară. lumea trăită şi lumea exterioară se separă şi se organizează. de exemplu). rilor afective: s e n t i m e n t e . Dar curând. ADU ALISM. Aceste tulburări apar arbitrară. greu de stângă la dreptaci. ceea ce numim. abandonaţi) mulţi nu sunt adoptabili. pe Acest ansamblu constituie partea absolut . de la sfârşitul celui de al doilea război mondial. beşte prost. a l t e r a r e p a t o l o g i c ă a intermediare. Serviciile sociale responsabile. a s p e c t inanalizabil şi elem e n t a r al afectivităţii. dorind să evite eşecurile în aceste operaţii. din multiple motive: vârstă. de-a face cu o pierdere a vorbirii". de exemplu. la vârsta de 4 sau 5 ani. Aceste sentimente elementare. ci exprimarea. AFECT. dar şi. 3) aceea în care gândirea şi materia se confundă. în lipsa terapeuticii. în general. tumori cerebrale etc. Noul-născut nu face nici o distincţie între lumea sa internă şi lumea exterioară. ei doresc ca acesta să se conformeze unui anumit model ideal şi se arată dezamăgiţi când copilul creşte după propriile sale posibilităţi şi îşi afirmă individualitatea. Aceştia. sănătate. de suferit. AFECTIVITATE parcursul anumitor maladii (cum ar fi diabetul) sau intoxicaţii (cu oxid de carbon. 2) aceea în care externul şi internul. la rândul lor. poate surveni la subiecţi analizat. cum sunt bucuria şi angoasa". spre a se vedea care sunt condiţiile materiale şi psihologice de care vor beneficia copiii. economice şi filosofice) în dorinţa de aşi asigura o posteritate. în care Eul şi non-Eul nu sunt încă distincte. Se efectuează anchete referitoare la viitorii părinţi adoptivi. intelicuvânt şi chiar nu reuşeşte să se exprime genţa* şi afectivitatea. în pofida etimologiei termenului. Vina revine atât copiilor adoptaţi cât şi părinţilor adoptivi. leziuni cerebrale. Dezvoltarea' psihologică a copilului trece prin diferite faze. Aspectele afaziei sunt multiple.M. Piaget a identificat trei forme de adualism: 1) acela în care semnificantul şi semnificatul. Tentativele de terapeutică a afaziei sunt decepţionante. se deplasa de la o stare afectivă la alta şi Această infirmitate. O atare distincţie este spontan prin scris*. în numeroase cazuri ei ezită să se arate severi şi nu ştiu cum săi dezvăluie copilului adevărata sa situaţie. tranzitoriu. într-adevăr. Uneori. în Franţa. la care trebuie să adăugăm aproximativ 2 500 de străini furnizaţi pe filiere private. printr-o mişcare continuă de decentrare şi de distanţare. Bolnavul este Distingem de obicei în viaţa psihică incapabil să articuleze fie şi un singur a omului trei domenii: activitatea*. c â t şi de s e n t i m e n t e l e m a i elaborate. din cei circa 40 (XX) de copii aflaţi sub tutela statului (orfani. Reacţiile de aşteptare şi de cienţe ale funcţiilor perceptive şi motorii. Cel mai bine este să se abordeze în mod deschis şi firesc această chestiune. care este traducţia neurov e g e t a t i v â a afectelor. cererile de adopţiune sunt în constantă progresie: numărul lor îl întrece chiar pe al subiecţilor care pot fi adoptaţi. în acest prim stadiu* nu există nici o conştiinţă de sine care să se opună unei realităţi exterioare. preced putem grupa în două forme principale: apercepţia imaginii şi reprezentării. dispoziţia unui în primul caz bolnavul vorbeşte. între stările afective definite. nu avem exprimă interesul pentru o anumită situaţie. Comportamentul adoptiv se regăseşte chiar şi la animale.ADOPŢIUNE ADOPŢIUNE. existenţa unor bunici sau a unor fraţi şi surori de care nu se vor separaţi. atunci când copilul este încă mic. dar la om există în plus şi alte considerente (sociale. nefiind independentă de el (această formă de adualism dispare către vârsta de 11-12 ani). Evoluţia intelectuală normală trece în mod necesar de la ncdiferenţierea primitivă la obiectivitate.individ. un copil pe c a r e nu 1-a p r o c r e a t . în primul caz nu este vorba atât de tare ereditare neobservate cât 16 de tulburări de comportament cauzate uneori de şederea îndelungată în stabiliment. susceptibile de a limbajului. a n s a m b l u al stănu este stăpân pe sensul limbajului* scris. (durere*). Adopţiunea se practică în majoritatea societăţilor umane. însă vor. de evident în ceea ce priveşte afectivitatea. obiectivul şi subiectivul fuzionează (această formă dispare către vârsta de 9-10 ani). în pofida acestor precauţiuni. ataşamentul faţă de doici. ci cu pe când mişcările pline de exuberanţă sau o perturbare a capacităţii de utilizare a mişcările de fugă sunt provocate de senregulilor prin care se produc şi se înţeleg zaţii agreabile (plăcere*) sau dezagreabile mesajele verbale. indisociabile. Le variabile în tonalitatea lor afectivă. adopţiile nu sunt întotdeauna reuşite. sunt supuşi unor riguroase examene medicale şi psihologice. întrucât cele trei elemente sunt în urma unor accidente vasculare cerebrale. cuvântul şi lucrul desemnat sunt una (această formă de adualism dispare către vârsta de 7-8 ani). vocabularul său este lacunar. Eşecul poate fi imputat părinţilor adoptivi în cazul în care aceştia sunt lipsiţi de maleabilitatea necesară pentru înţelegerea şi adaptarea la copilul primit. prima fază fiind caracterizată de relaţia strânsă cu mama. e m o ţ i i în al doilea caz nu înţelegerea vorbirii are şi pasiuni ale u n e i p e r s o a n e . Faptul acesta este deosebit a unor traumatisme* craniene. J.există unele sentimente AFAZIE. c a r e confundă Eul şi non-Eul. Numai 5% dintre ei (abia 2 (XX)) sunt adoptaţi anual. > • EGOCENTRISM. înţelege greu ceea ce i se spune şi adesea AFECTIVITATE. La baza unui astfel de comportament stă în mod cert instinctul matern. viaţa psihică desfăşurându-se pe un plan unic. pot fi observate şi studiate prin cu o inteligenţă normală şi care nu prezintă intermediul comportamentelor" pe care nici tulburări de afectivitate şi nici defile provoacă. fără a fi întru totul conştienţi de faptul acesta. ele afazia lui Wernicke sau afazia senzorială stau la originea emoţiilor* şi constituie şi afazia lui Broca sau afazia motorie. în mod progresiv. la care vedem femele care se îngrijesc de pui care nu sunt ai lor. nu procedează la plasarea pupililor decât după ce au obţinut un maximum de garanţii privind părţile în cauză. Baldwin (1895) spre a d e s e m n a starea de nediferenţiere primitivă în c a r e se găseşte copilul mic. diferit a t â t de emoţie. localizate în emisfera Aceste stări psihice primordiale. nedefinite. encefalite.

caracterizează acea dispoziţie fundamentală datorită căreia fiinţa vie poate obţine satisfacerea trebuinţelor sale vitale. înainte simţ şi a unei inteligenţe normale. acest comunele psihoze*.I. care corespunde unei amnezii* specifice. surzi sau orbi.). umbrelă). un şcolar este pedepsit pentru că nu satisface exigenţele părinţilor. Bolnavii atinşi de agnozie nu se comportă ca nişte infirmi.D. Pe când securitatea. de simţ receptoare. Pentru mulţi psihologi agresivitatea este strâns legată de frustrare*: un copil împiedicat să se joace se îmbufnează sau tropăie de furie. putând fi intersub formă de placarda.AFIŞ AGRESIVITATE consecutivă perturbărilor centrilor nervoşi superiori (scoarţa cerebrală). Afişul comercial a apărut în secolul al Copiii de obicei sunt agitaţi. Rolul său esenţial este de argint. Agorafobicul. lăsându-se însoţit de o persoană sau de un animal sau ducând cu el un obiect familiar (baston. poate constitui simptomul major al unei nevroze* fobice. de exemplu. Lewin). în pofida eforturilor sale sincere. auditive şi tactile: 1) agnozia vizuală sau „cecitatea psihică" este consecinţa distrugerii (bilaterale) a zonelor de proiecţie a căilor vizuale la nivelul lobului occipital. 2) într-o accepţiune mai largă. tarea intelectuală. sub influenţa Gestalttheorie şi datorită AGNOZIE. consecutive unei lipse de afecţiune sau unui sentiment de devalorizare personală.noaşte obiectele uzuale. La un publicitate".. Afişul păstrării intacte a organelor de nu trebuie doar să placă. bolnavul putând în general să copieze cuvinte. AGRAFIE. Această imposibilitate de a se exprima prin scris. neadecvată de a scăpa de o situaţie dificilă (K. urmate de momente de izolare absolută. plată. teamă nejustificată. în largi spaţii descoperite. este unul din mijloacele caz în care vorbim de „instabilitate psicele mai obişnuite şi eficiente folosite în homotorie" sau de „hiperkinezie". stilul şi locul de amplasare de emoţiile noastre.în ea o monedă. anunţ publicitar sau oflcial. francezii care se însoţeşte de confuzie mentală şi i-au consacrat aproape 4 241 milioane de delir. Când. AGRESIVITATE.E.. arta afi.". va fi capabil să o de a atrage atenţia asupra unui obiect sau descrie corect: „este rotundă. anxioase şi insecuritatea. mai ales în crizele de delirium de franci (sursă: S. Formatul afişelor.. care nu fuge nici de dificultăţi.P. Comportamentul său.. el se sileşte să urmeze întotdeauna aceleaşi trasee. inhibă dezvoltarea individului. insecuritatea. care poate duce la revolta minorului sau la prăbuşirea sa. 3) agnozia tactilă sau „astereognozia" este incapacitatea bolnavului de a identifica un obiect cu ajutorul simţului tactil şi ar fi cauzată de lezarea unui analizator cortical secundar situat în spatele circumvoluţiunii parietale ascendente.C. Chiar şi medicul. ale percepţiei" permite să se evite anumite ci şi toate legăturile care îl ataşează pe erori care riscă să scadă considerabil individ de mediul său. literă cu literă. ci de o deficienţă 18 . Pentru a se linişti. un mijloc de comunicare care Un bolnav căruia i se prezintă o piesă transmite un mesaj. uneori însoţită de vertij. forma unui comportament dereglat: griEle se regăsesc în eşecurile şcolare. în principal alimentare şi sexuale. ci ca nişte subiecţi care îşi ignoră deficienţa. modurile noastre de a simţi. preferă să le evite. expus într-un pretat ca o tentativă stângace. 2) agnozia auditivă sau „surditatea psihică" este datorată leziunilor (bilaterale) ale lobilor temporali. cuvinte şi gesturi nevroze". pierdere care survine la o persoană care mai înainte a scris normal.rite de psihologia experimentală. de toate. Montagner (1988) a observat la copii în restanţă cu somnul accese bruşte de agresivitate. în fiecare an. în mase. de a menţine treaz interesul lucitoare. acest termen se raportează la caracterul belicos al unei persoane. Multă tremens şi în psihoze (psihoza maniacovreme afişiştii au fost artişti producători depresivă. nu numai Cunoaşterea mecanismelor psihologice baza pe care se edifică relaţiile interumane. de exemplu. aceştia îi aplică un tratament extrem de injust. termenul caracterizează dinamismul unui subiect care se afirmă. tristeţea şi angoasa o pot contraria. Agresivitatea la copil se datorează cel mai adesea unei insatisfacţii profunde. loc public. poate fi în mod inconştient agresiv faţă de unii bolnavi pe care nu-i poate vindeca. menite să placă. spitalizarea bolnavului. însă de la sfârşitul primului război mondial. notează cu umor Freud. incapacitate de a recucuceririlor psihologiei moderne. în general. publicitar. învăţarea are un rol important în 19 fundamentală a vieţii mentale. pe un plan încă şi mai general. pierdere a capacităţii de a scrie. Nu este deci vorba de o ţilor indivizi. pe care unele persoane o trăiesc atunci când se găsesc în locuri publice. tendinţă de a ataca. Grafismul se păstrează. crize de nervi.) în aceste cazuri este necesară de imagini frumoase. sume extrem de nivel de-a dreptul patalogic există o agiimportante sunt investite în acest suport taţie mult mai gravă şi mai periculoasă. incapabilă să le rezolve. înnebunit de ideea că are de traversat o piaţă sau că are a se amesteca în mulţime. de exemplu. Agresivitatea are şi alte cauze: H. AGORAFOBIE. XV-lea (1477). Preocupările AGITAŢIE. dar nu va reuşi să identifice faţă de acesta. fiind afectată lizibilitatea lor. este. care frânează şi confuză. Agnoziile pot afecta oricare dintre funcţiile senzoriale. tulburări psihosomatice" şi în intempestive etc. pe măsură ce fiecare devine tulburare a percepţiei legată de organele receptiv la mesajul pe care îl conţine. portament trădează dezorientarea unei persoane supusă unor tensiuni pe care este AFIŞ. „turbulenţi". activitate excesivă. în 1987. dezordonată. străsubiect precis. sunt resAgitaţia se manifestă întotdeauna sub ponsabile de numeroase inadaptări sociale. trebuie să răspundă anumitor criterii ofebucuria şi fericirea pot favoriza dezvol. 1) Luat într-un sens restrâns. de a capta atenţia diferi. Chiar şi o funcţiune eficienţa afişelor în calitate de mijloc de abstractă ca gândirea este subînţeleasă prin comunicare cu masele. pe care îl justifică uneori prin motivaţii logice. în pofida şului se bazează pe date ştiinţifice. dar mai bine studiate sunt agnoziile vizuale. se datorează unei leziuni cerebrale situată la nivelul pliului curb al lobului parietal stâng.O. independentă de orice tulburare motorie. nici de luptă.

Yvelines. ingestia sa în cantităţi exagerate este periculoasă. cu concursul lor.S. în perioada 1964-1984. între mamă şi copil există o adevărată relaţie psihofiziologică.A.A.E. ori prin „regrupări de adaptare"'. dacă se poate. performanţele sunt diminuate. Afluxul laptelui depinde de apelul sugarului. Chiar şi în cazul alăptării artificiale. Alăptarea de către mamă.A. în doză moderată. Cu toate acestea. relaţie care este în esenţa ei o comunicare* între mamă şi copil. El consideră că şi în societatea noastră ar fi posibilă diminuarea agresivităţii prin măsuri educative. a fost precizată prin circulara nr. care se acomodează greu cu regulile precise şi imperative. ALCOOLISM. a c ţ i u n e de a h r ă n i cu l a p t e u n bebeluş. eventual concomitent cu acelea din afara şcolii.Le Vesinet. în sfârşit.. a exercitat o mare influenţă asupra a numeroase generaţii de studenţi.P.T.S. el conţine . în plus.P. bazându-se pe dificultate şi pe efort. vorbindu-i. Propos sur l'education. P. Celelalte sunt aplicate în mod individual sau în grupe foarte mici.P. 1951). Acţiunea rapidă a alcoolului asupra centrilor nervoşi superiori se traduce în general printr-o suprimare a inhibiţiilor.. Propos sur Ies pouvoirs etc. Fixitatea raţiilor şi orarele prestabilite riscă să perturbe această relaţie specifică. în pofida unei scăderi cu 22% faţă de anul 1970.)* -> CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ.I. dar nu copiilor mici guvernaţi de principiul plăcerii'. imaginea feţei sale. în 1985. care nu trebuie să se substituie acţiunii cadrelor didactice. mireasma sa.P. Organizarea de ajutoare specializate oferite de grădiniţă şi de şcoala elementară elevilor francezi care întâmpină dificultăţi deosebite în satisfacerea exigenţelor unei şcolarităţi normale.AJUTOARE SPECIALIZATE agresivitate.. a n s a m b l u d e tulb u r ă r i fizice ş i m e n t a l e d a t o r a t e c o n s u m u l u i d e b ă u t u r i alcoolice. H. După o scurtă perioadă de oscilaţie (3-4 zile). spri- ALAIN (Emile Auguste Chartier. ALĂPTARE. în câmpul de acţiune al unei reţele pot intra numeroase şcoli. opţiune G. în cursul căreia se creează o relaţie psihologică de neînlocuit. alăptarea de către mamă constituie o situaţie privilegiată. Ajutoarele specializate sunt acordate de unul sau mai mulţi intervenienţi din reţelele de ajutoare specializate (R.I. o senzaţie de bună-dispoziţie şi o creştere a încrederii în sine. C. randamentul în muncă. atunci când este posibilă.P. de obicei el se opreşte când copilul s-a săturat.I.S. sortită oprobriului.în urma cercetărilor lui A. Aceste ajutoare. în Fr?r'a.A. Karli arată că în unele grupuri umane (în Tahiti sau în Mexic. aceasta fiind ambianţa în care el găseşte căldura şi securitatea necesare dezvoltării sale. laptele matern fiind perfect adaptat la trebuinţele sugarului.S. fără a fi obsedate de oră sau de cantitatea de lapte. Psihologii moderni. luându-1 pe copil în braţe. ceea ce..7 milioane de hectolitri (19. titulari ai C. sunt adaptate fiecărui caz în parte şi se exercită în şcoală. în pofida unui sentiment înşelător de forţă şi putere. pe care nu o pierde din ochi. alcoolul are efecte pe care numai examenele de laborator le pot pune în evidenţă: atenţia* slăbeşte. îi situează pe francezi pe primul loc din lume ca băutori de alcool. consumul de alcool a fost de 7.A.P. Compoziţia laptelui matern variază nu numai cu vârsta .I.M. El se confundă cu cea care îl hrăneşte. Propos sur Ies philosophes. — R.M. Numeroase accidente* de muncă (12-15% din cazuri) şi de circulaţie (40%) sunt imputabile consumului de alcool. titulari cu certificat de aptitudine AJUTOARE SPECIALIZATE. Alăptarea este un act complex. se observă că ritmul şedinţelor de supt şi trebuinţele alimentare ale sugarului se normalizează şi corespund cerinţelor reale ale acestuia. Shahandeh. trebuie să se facă totul spre a se salva această legătură esenţială. 16. consumul de alcool pur la copiii în vârstă de peste 15 ani a fost de 16. în 1989. 1985).N. ALCOOLISM copilului. Primele pot fi organizate în clasele de adaptare'.A. Este cunoscut îndeosebi pentru ale sale Propos (Propos sur le bonheur. GeselP (1180-1961). ci şi în cursul zilei. p r o d u s de distilare a b ă u t u r i l o r f e r m e n t a t e . cu acordul părinţilor şi.P.6 litri de alcool pe cap de locuitor adult în vârstă de peste 20 de ani).A. fuzionează cu ea. se estimează la 2 milioane număiuj bolnavilor de alcoolism (din care 600 000 femei).) Pedagog.. uneori chiar mortală. ALCOOL ETILIC. opţiune G) şi institutori specializaţi însărcinaţi cu învăţământul şi ajutorul specializat în cazul elevilor aflaţi în dificultate la şcoala preelementară şi elementară. Se disting ajutoare specializate cu dominantă pedagogică şi ajutoare specializate cu dominantă reeducativă. Asemenea principii pot să convină adolescenţilor.I. relaţie care condiţionează secreţia lactată. unde sunt adunaţi temporar elevii aflaţi în dificultate care continuă să frecventeze clasa obişnuită.A. 1993). prin glorificarea conduitelor altruiste şi a valorilor morale.P.factori de imunitate" care îl protejează pe sugar împotriva infecţiilor intestinale. legănându-1. Profesor la Liceul Henri IV din Paris. filosof şi pedagog fi-ancez (Montagneau-Perche. sunt consideraţi titulari ai C. recomandă mamelor să rămână receptive la apelurile copilului. sau R. Institutorii titulari ai C. o treime dintre 21 j i n oferit d e ş c o a l ă elevilor aflaţi î n dificultate. cu efectiv redus.S. B.S. opţiune E. Copilul care suge nu se alimentează pur şi simplu: în acelaşi timp cu laptele el primeşte căldura corpului matern.).O. Allemand. mai ales în ceea ce priveşte dobândirea de cunoştinţe şi deprinderi fundamentale. Metoda pe care o predică este severă. consumul mondial de vin a crescut cu 20% şi cel de alcool* cu 50% (B. nr..S. zis). 19/4/90). Prin acest sistem de „autocomandă" este posibilă eliminarea cazurilor de subnutriţie şi de supraalimentare şi îndeosebi eliminarea anxietăţii care îi face să sufere pe sugarii înfometaţi când aceştia sunt lăsaţi să plângă pentru că încă nu a sosit ora suptului. Reţelele de ajutoare specializate se substituie grupelor de ajutoare psihopedagogice (G. ba chiar şi în cursul şedinţei de supt.A. Aceşti intervenienţi sunt psihologi şcolari. 1868 . de exemplu) orice agresivitate este stigmatizată. este de preferat oricărei alte hrane. pentru acţiuni pedagogice specializate şi integrare şcolară (C. institutori specializaţi însărcinaţi cu reeducarea. reacţiile* sunt mai lente şi. în cartea sa Omul agresiv (1987).8 litri (Pr.A. 90 . surâzându-i. Orne. în Franţa.082 din 9 aprilie 1990 (B. el se vrea educator şi caută în şcolar omul pe care trebuie să-1 formeze şi să-! disciplineze.

declanşate de situaţii bizare: de exemplu. 18 771 în 1962. se evaluează la 5 miHoane de franci elveţieni (= 2. C. prin diversele taxe. 1959).-P. Este cunoscut mai ales pentru studiile sale privind afecţiunile psihosomatice (Medicina psihosomatică) şi concepţiile sale psihanalitice. Ipoteza pe care savanţii se străduiesc să o verifice este aceea că alergenii sunt purtători de sens. Aceste elemente (alergenii). 1952. spune acest autor. dintre care unele traduse în limba franceză (Principiile psihanalizei. F. într-o ţară mică cum este Elveţia. 58% dintre incendiile voluntare.M. larg difuzate în numeroase lucrări. De la sfârşitul celui de al doilea război mondial şi până în 1975 numărul de decese cauzate de alcoolism şi ciroză hepatică nu a încetat să crească. Bombet. ci schimbă caracterul. hipersensibilizare a unui individ la anumite substanţe (sau situaţii) numite alergenl. 1970).N. F. a căror copilărie ar fi jalonată de grave conflicte afective.9 milioane de dolari) pierderile cotidiene suferite de economie.. Numărul de internări în spitalele psihiatrice pentru alcoolism cronic şi psihoze alcoolice a crescut considerabil din anul 1942 încoace: de la 667 la acea dată. a ajuns la aproape 10 000 în 1952. aproape 5 milioane de persoane profită. alcoolul este de regulă asociat cu sărbătorile şi că a-1 oferi face parte din „arta de a trăi în societate" („suvoir-vivre"). indispoziţie etc. variabile la infinit şi specifice fiecărui individ. dar cercetările întreprinse asupra acestei probleme au scos în evidenţă importanţa „terenului afectiv". să amintim doar faptul că.N.. în 1987. mai mult sau mai puţin direct. direct sau indirect. care a adus statului.ALEXANDER persoanele care mor între 35 şi 50 de ani sunt.S. 1964). H. Baruk (1962) a descris chiar şi o ALEXANDER (Franz). Cu alte cuvinte. Cavanagh au calculat.N. Violenţa şi crima sunt foarte adesea în relaţie cu alcoolismul: 69% dintre omucideri. Mecanismul profund al acestei reacţii este încă insuficient cunoscut. 1987) ." Paralel cu studiile asupra condiţiilor fizico-chimice şi fiziopatologice ale acestor tulburări. Cu toate acestea. Dar aceste măsuri vor rămâne insuficiente atâta timp cât opinia publică nu se va fi schimbat rădica „alergie administrativă" care se manifestă prin „stare de şoc. încă din 1941. principalele texte sunt legea din 15 aprilie 1954. 1891 .3 miliarde de franci. prin încurajări. H. am avea de-a face cu un mecanism de condiţionare*. în ceea ce priveşte factorii culturali. după statisticile serviciilor psihiatrice pe anul 1978 (I. 27% dintre crimele şi delictele sexuale (F. vederea unor automobile de un anumit tip. în majoritatea regiunilor. transformă afectivitatea şi ruinează personalitatea. singurătate. ar avea puterea să declanşeze reacţia alergică doar pentru că în viaţa subiectului au fost asociate cu situaţii emoţionale intense. pentru a-1 ajuta pe pacient să depăşească obstacolele ce-i stau în cale. inhalarea sau contactul corporal cu substanţe specifice. 6. alte lucrări se orientează spre eventualele cauze psihologice.S. puterile publice au luat un anumit număr de măsuri legislative şi regulamentare. dacă s-ar totaliza toate decesele legate de alcool s-ar obţine o cifră globală situată între 40 (XX) şi 50 (XX). dar după această dată s-a înregistrat o clară ameliorare: Decese prin Anul 1946 1975 1984 alcoolism 481 ciroza hepatică 2 763 17 754 12 961 Total 3 244 22 002 16 282 4 248 3 321 Această ameliorare pare a se confirma. psihanalist american de origine maghiară (Budapesta. Alexander' şi şcoala sa de la Chicago au demonstrat fragilitatea emoţională a alergicilor. păstrând pentru alergic o semnificaţie simbolică de care adesea el nu este conştient. California.E. că alcoolul reprezintă o piaţă de 170 miliarde de dolari (exclusiv ţările socialiste).ERM.R.M. în mod misterios. 1982) ALERGIE. Alcoolismul preocupă toate guvernele. Ponderea alcoolismului in diagnosticele clinice la bărbaţi. 1993). în Franţa. organismul reacţionând într-un mod determinat de fiecare dată când se găseşte în aceeaşi situaţie. Allemand.. cefalee. încercând să oprească o asemenea hemoragie. privind tratamentul alcoolicilor periculoşi pentru numă r ie intern ă 45 000 35 000 30 000 25 000 20 000 15 000 10 000 semeni. 29% dintre contuzii şi răniri. Psihoterapia analitică. altele sunt. Alcoolismul are un rol esenţial în geneza tulburărilor psihice. Printre elementele care favorizează insta- larea alcoolismului se numără cauzele individuale (frustrări afective. Prin intervenţiile sale se străduieşte să-i redea - 5000 1 358 60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82*"" Evoluţia numărului de internări în spitalele psihiatrice pentru psihoze alcoolice şi alcoolism cronic (I. Alexander se interesează mai mult de situaţiile conflictuale în care se găseşte adultul decât de conflictele din copilărie şi nu ezită să intervină activ. 34 551 în 1972 şi 42 283 în 1982 (după 1982 nu mai dispunem de date statistice).) şi factorii sociali. Nu mai departe decât în Franţa. de pe urma acestui produs. şi legea din 10 iulie 1987. victime ale alcoolismului. Clairmonte şi i. Alcoolul nu numai că diminuează capacităţile intelectuale. palpitaţii. rolul fundamental pe care îl joacă personalitatea şi emoţiile în dezvoltarea manifestărilor alergice. Dacă majoritatea crizelor sunt declanşate de ingestia.A.. care vine în sprijinul luptei contra celor care urcă la volan în stare de ebrietate. deoarece în 1991 nu se înregistrează „decât" 12 (XX) de decese (Pr.Palmspring.

ca şi paranoia". Alexia nu trebuie confundată cu dislexia'. ba chiar de pericol social. iar atitudinile. Ambidextriile veritabile sunt rare. stranii. la scară mondială. de asemenea. C = f (P. a c t u l de a h r ă n i . -• ANOREXIE MENTALĂ. Cu toate acestea. •• PSIHIATRIE. dar. t i p psihologic la care tendinţele extratensive* şi introversive* se echilibrează. că malnutriţia precoce şi durabilă este responsabilă de slaba dezvoltare* intelectuală şi motorie a copiilor. . Hamilton (Londra) şi R. judicios folosită. Această deficienţă specială a percepţiei este datorată unei leziuni cerebrale situată la nivelul ariilor parastriate care înconjoară scizura calcarină. PSIHOZĂ. poate chiar să scrie corect. să acceadă la un nivel mai ridicat şi să-şi realizeze potenţialităţile. Comportamentul (C). să se conformeze regulilor grupului său social. ventilaţia trebuie adaptată diferitelor tipuri de activitate. ALEXIE. J. că ameliorarea relaţiilor interumane în colectivităţile de muncă determină o veritabilă eliberare de energie rămasă până atunci nefolosită şi. ea este cauza unor decepţii şi inadaptări*. comportamente altmiste naturale. a s p i r a ţ i e l a u n s t a t u t superior. S-a observat. AMBIANŢĂ. semnalându-i tot ceea ce constituie o piedică în exercitarea autonomiei sale morale. continuă să aplice în mod riguros principiile metodei freudiene. AMBIŢIE. Persoanelor cărora li se aplică acest calificativ nu le repugnă acţiunea. Tipul ambiegal a fost considerat de unii psihologi şi de către însuşi H. la unele persoane. Comportamentul său inadaptat constituie adesea o sursă de dezordine. IDEXTRIE. Condiţiile exterioare care acţionează asupra individului determină. Dar atunci când ambiţia nu se bazează pe capacităţi reale. Pentru a se evita oboseala vizuală şi deci o scădere a randamentului. Ceea ce defineşte în primul rând alienarea mentală este perturbarea relaţiei cu semenul.ALEXIE subiectului independenţa. exprimare sunt tulburate. adică ventilaţia. oricare ar fi apoi regimul aplicat acestor copii. comportamentul său. A L Z H E I M E R . Atmosfera încordată dintr-o familie dezbinată. fiind înlocuiţi de aceia de „bolnav mintal" şi „boală mintală". simt nevoia de a reflecta la ceea ce au de făcut şi de a se pregăti. La alienat mijloacele de 24 ALIENARE MENTALĂ. t e r m e n c r e a t d e Auguste C o m t e s p r e a d e s e m n a grija d e z i n t e r e s a t ă p e n t r u b i n e l e semenului. care au reuşit să-şi educe în mod corect mâna lor nedominantă. După W. Condiţiile fizice ale muncii. Acest fenomen se observă la păturile sărace ale populaţiei şi. renunţă multă vreme la hrană când au înţeles că actul apăsării pe pedală provoacă un şoc electric uneia din congenerele lor. alterarea funcţiei de comunicare. spune K. ostil). Această întârziere rămâne definitivă. Alienatul este incapabil să ducă o viaţă normală. adică străin grupului (în latineşte alienus = al altuia. Majoritatea indivizilor care se bucură de această aptitudine sunt stângaci contrariaţi.BOALA LUI ALZHEIMER. ALIMENTARE. puse într-o situaţie experimentală în care îşi pot lesne procura hrana. Se observă. Rorschach* drept tipul cel mai echilibrat. Din 1958. Trivers (Harvard). citează cazul unor maimuţe care. iluminatul trebuie să fie suficient. ALTRUISM. Pe când zgomotele provoacă o creştere a tensiunii. A fost stabilit. dar prezintă pericolul de al vedea pe terapeut substituindu-şi propria personalitate aceleia mai slabe a bolnavului. dar nu izbuteşte să citească ceea ce a scris. cum este cazul la unii debili. Această atitudine permite cel mai adesea scurtarea duratei curei. în anumite cazuri în care cura sa analitică riscă să eşueze. BULIMIE. Studiindu-se ambianţa diferitelor grupuri. la fel. Dorinţa de glorie sau de îmbogăţire le permite indivizilor să-şi mobilizeze toate energiile. principalul fiind influenţa acesteia asupra personalităţii şi dezvoltării intelectuale a indivizilor. de a se hrăni. care este o perturbare a deprinderii de a citi.el fiindu-i „alienat". lumina şi AMBIŢIE zgomotele* au făcut obiectul unor studii aprofundate. la fiinţe din aceeaşi specie. care riscă să nu se mai poată dezvolta niciodată. temperatura. înainte de a trece la aceasta. în parte. m e d i u fizic şi moral înconjurător. Problema alimentaţiei îl interesează pe psiholog din mai multe motive. Altruismul îşi are sursa în natură. deoarece au incidenţe reale asupra productivităţii. Avem accepţiunea profundă a termenului numai dacă îl raportăm la societate. deoarece fără solidaritate viaţa devine imposibilă. de exemplu. AMBIEGAL. caracterizat drept pierdere a contactului vital cu lumea exterioară. destinde. în toate teritoriile unde încă mai domneşte foamea*. străin. spontane. nebunie. dar poate rezulta şi din reflecţie. altruismul ar putea fi definit ca o formă subtilă de egoism*. s-a putut demonstra experimental că agresivitatea" este mai puternică în mediile sociale cu o structură autoritară decât în grupurile democratice. p i e r d e r e a c a p a c i t ă ţ i i de a înţelege limbajul scris. este în funcţie de persoană (P) şi de mediul său (M). marcată de deteriorarea relaţiilor sociale. Autismul'. apariţia de sedimente de insatisfacţie şi chiar. t u l b u r a r e a s p i r i t u l u i c a r e face imposibilă v i a ţ a socială. umiditatea. apăsând pe o pedală. Raţiunea ne prescrie să fim altruişti. în consecinţă. o astfel de atitudine poate exprima şi îndoiala. termenii „alienat" şi „alienare mentală" tind să dispară din vocabularul medical. ceea ce motivează internarea într-un spital specializat. H. Masserman. Subiectul nu prezintă de obicei tulburare de limbaj* oral (vorbeşte normal şi înţelege ceea ce i se spune). climatul afectiv defavorabil dintr-o întreprindere sunt suficiente spre a explica numeroase eşecuri şcolare sau o scădere a productivităţii muncii. deoarece a „uitat"' sensul cuvintelor scrise. M). muzica. a p t i t u d i n e de a se servi cu aceeaşi d e x t e r i t a t e a t â t de m â n a d r e a p t ă c â t şi de cea s t â n g ă . apariţia de tulburări de caracter*. sunt greu de înţeles. sunt două forme majore ale alienării mentale. Lewin. Această primejdie nu i-a scăpat lui Alexander care. Toate studiile constată o întârziere semnificativă a dezvoltării mentale a subiecţilor care au suferit de malnutriţie în primul an de viaţă. într-adevăr. indecizia. o creştere a randamentului. în mod spontan sau la dictare.

lapsusurilor" şi atitudinilor' adoptate de indivizi analiza face să apară semnificaţiile ascunse. S. în caracterologia lui G. de un învăţământ oral. realmente frivole. fenomen patologic. abilitat de autorităţile superioare ale profesiei. ca şi în stările nevropatice. efectul „parano" regresează după câteva ore de la intoxicare. ANALIZĂ FACTORIALA. distingem două forme de alterare a capacităţii mnezice: una. analiza sarcinilor şi a relaţiei „om-maşină" ocupă un loc determinant. în sfera muncii. cu uitarea*. această metodă statistică încearcă să pună în evidenţă factorii comuni unui ansamblu de variabile care au între ele anumite corelaţii. AMNEZIE. Freud le-a dat numele de „amintiri-ecran". ANALIZĂ.(nE). în general. concepută de C E . într-o s i t u a ţ i e d a t ă . regrupările au loc rapid şi apare schema completă. purtători de ochelari. existând între 27 . Heymans şi E. de altfel. Unii ambliopi. rămânând el însuşi un anumit timp sub controlul unui al doilea psihanalist. aparent insignifiante. ci este o manifestare a spiritului care reconstruieşte trecutul. Atitudinea familiei. din care 5% evoluează spre cecitate*. uitării*. Uneori apare un delir paranoid cu halucinaţii şi cu elemente de automatism mental. Procedând prin diferenţieri succesive. la care trebuie să se supună acela care vrea să devină psihanalist. stabilirea circuitelor celor mai simple şi eliminarea gesturilor inutile. La aceşti bolnavi observăm modificări bruşte de dispoziţie fără ca motivele acestora să ne fie comprehensibile. Ambivalenţa nu este o stare mentală anormală. s t a r e a u n u i sub i e c t care. Cu toate acestea. Cu toate acestea. o psihanaliză* personală. Ea permite calcularea valorii relative a normelor şi justa remunerare. a creat în 1910 termenul de ambivalenţă spre a descrie unul din principalele aspecte ale personalităţii schizofrenicului*. ANALIZĂ DIDACTICĂ. Amintirea nu există prin ea însăşi. de lungă durată (de la doi la patru ani). debutantul poate întreprinde cure. Anumite amintiri. inactivitate (nA) şi e c o u i m e d i a t şi pasager al impresiilor (P). pe când cealaltă. care este un fenomen normal. inclusiv identitatea sa. AMINTIRE. o schematizare a realităţii. După această etapă. în care predomină angoasa şi ideile de persecuţie. printr-o slabă emotivitate. vizând iuprimarea inhibiţiilor şi readucerea în conştiinţă a amintirilor uitate. stăpân pe meserie. priveşte reţinerea amintirilor. Câştigă simpatia anturajului dată fiind latura sa optimistă şi acomodantă. analiza este întâmpinată de sinteză mult înainte de a-şi fi terminat opera. se constată că rezultatele nu se repartizează la întâmplare. A nu se confunda amnezia. Este vorba de o cură psihanalitică şi. • UlTARE. de la global la elementele prime. Această metodă pare a fi cea mai eficace pentru învingerea dificultăţilor întâlnite de spirit pe calea cunoaşterii. împreună cu sinteza formează o unitate. fapt c a r e r e v i n e în spirit. Ele suprimă sentimentul de oboseală şi senzaţia de foame şi îi dau subiectului o impresie de forţă. descoperirea motivaţiilor* unor ANALIZA FACTORIALA comportamente. învăţarea cititului prin metoda globală'. ea este întotdeauna o interpretare. Acelaşi demers permite. după cum ea îl lasă să trăiască normal sau îl izolează şi îl ascunde.în acelaşi timp. amorful trăieşte clipa prezentă şi îşi risipeşte timpul în plăceri şi distracţii multiple. în cazul viselor". pe când alţii trebuie integraţi într-un învăţământ special. când bolnavul poate uita totul. Această reconstrucţie spontană este posibilă datorită cadrelor sociale ale memoriei (M. Ea se poate datora unor leziuni vasculare ale encefalului. unor traumatisme cerebrale. pot urma cursurile şcolare obişnuite. amnezia este de origine emoţională (amnezie afectivă). retrăindu-1 prin prisma prezentului. funcţionează ca un mecanism de apă are împotriva angoasei. aşa încât este utilizată în majoritatea sistemelor pedagogice. substanţă chimică d i n grupa a m i n e l o r p s i h o t o n i c e . pe care o poate sesiza inteligenţa. Wiersma. Schematic. condusă de un psihanalist experimentat. poate influenţa caracterul copilului. Amfetaminele sunt stimulenţi ai sistemului nervos central. AMORF. Adesea ambliopia copilului mic rămâne necunoscută anturajului acestuia.AMBIVALENŢĂ AMBIVALENŢĂ. d e s c o m p u n e r e a u n u i î n t r e g în e l e m e n t e l e sale. Spearman pentru analiza rezultatelor obţinute prin administrarea mai multor teste mentale. Halbwachs). este numită „amezie de evocare" (sau amnezie retrogradă). în aceste din urmă cazuri. ca refuz al unei •ealităţi apăsătoare. Toxicomanii care le consumă în doze mari prezintă confuzie mentală şi un fel de stare psihotică gen „paranoia" (efect „parano"). în domeniul psihologic. r a m u r ă a matematicii aplicate. trăieşte concomitent sentimente contradictorii. Lipsit de ambiţie şi nepăsător. pe lângă cunoştinţe teoretice dobâdite la universitate şi institutele de psihanaliză. se bazează pe acest principiu. Când i se propun unui individ sarcini diferite. în special a mamei. în Franţa se nasc în fiecare an circa 15 (XX) de copii ambliopi. E Bleuler. caracterizată de imposibilitatea amintirii. se întâmplă ca această dualitate de sentimente să se traducă în conduite patologice atunci când contradicţia este ireductibilă. Formarea psihanaliştilor cere. un ansamblu complementar al reflecţiei. de exemplu. slăbire a c c e n t u a t ă a văzului ( a c u i t a t e a vizuală se situează între 1/20 şi 4/10). n u m i t e şi „amine de trezire" sau „psihamine". se poate observa şi în psihoze. AMFETAMINA. t i p de p e r s o n a l i t a t e care se d e f i n e ş t e . AMBLIOPIE. prevenirea accidentelor şi asigurarea pentru ucenici a unei pregătiri raţionale. numită „amnezie de fixaţie" (sau amnezie anterogradată). individual. Analiza este mecanismul gândirii care concentrează atenţia asupra fiecăreia din părţile unui ansamblu şi caută legăturile lor posibile. amintirea evocată nu este niciodată fidelă. în pofida reperelor de care dispune. pot masca experienţe infantile importante. slăbire sau p i e r d e r e a memoriei. Folosirea repetată a acestui medicament conduce la epuizare fizică. prin jocul liber al asociaţiilor de idei. Tratamentul indicat n acest caz este cel psihologic.

vedere înceţoşată etc. 1988) sub termenii „tulburare panică" (panic disorder) şi „anxietate generalizată" — este simptomul psihiatric întâlnit cel mai frecvent în practica medicală. Analizorul vizual. dezaprobarea unei persoane iubite. Eul-„adult" (A) este conştiinţă atunci când distrugerea afecpersoana logică. în pentru a face această afirmaţie este nece. ci fantasmele. spre luna a opta. ansamblu de informente. de (răspuns). părţile acestui aparat nervos duce la Eul-„copil" (C) corespunde emoţiilor. ca în sară o confirmare obiectivă. gândim fruntaţi .. determinată de impresia difuză a unui pericol vag. care maţii culese de la bolnav şi de la anturajul acestuia. Angoasa. în labilă cu inteligenţa'. cecitate*. Departe de a fi o manifestare anormală. acest comportament este semnul unui progres. căile optice şi amândouă personalităţile şi. Acest termen. Analiza fac. relevând şi subliJ. de teama de a fi mutilat sau de a-şi pierde membrul viril. dovada că sugarul a atins capacitatea de a distinge familiarul de străin şi că dezvoltarea sa afectivă se desfăşoară în mod normal. Angoasa în sine nu este un fenomen patologic. Raven. Spitz*. care culege tează creierul. Analiza unor astfel de comporpune în evidenţă o aptitudine generală tamente îi permite pacientului să conştien(pe care o numeşte factorul G). de exemplu. tremurături. „tranzacţia" nu poate reuşi. La unii copii înclinaţi să se masturbeze. transpiraţie. într-adevăr. Pavlov. se vede însoţit de Lună. niind atitudinile neadecvate pe care el le adoptă de regulă. organizarea cronologică a elementelor furnizate de această anchetă permite uneori investigatorului perspicace să descopere relaţii cauzale între anumite fapte. P. obiectivă. psihoterapie de grup datorată psihiatrului american E. ANGOASĂ. generează o regresiune* conjunctă a gândirii şi a afectivităţii*.guvernează şi să acceadă la autonomie. ne putem comporta ca un copil. Leziunea uneia sau alteia din ca un părinte sau ca un adult obiectiv. o activitate sexuală nesatisfăcătoare sau o pierdere în sfera dragostei (doliu. Dacă el este incapabil să-şi creeze condiţii de adaptare. individuale. occipital.în mod temporar. în faţa căruia rămâi dezarmat şi neputincios. Eul-„părinte" mentul de a fi orb (pentru că trăieşte în (P) este ansamblul valorilor şi preceptelor beznă) când ochiul sau prelungirile sale introiectate în timpul copilărfei (analog nervoase sunt atinse. ne reprimăm agresivitatea). Dar stări ale Eului să o încalce pe cealaltă. reprezentările imaginare ale unei ANIMISM situaţii conflictuale inconştiente. angoasa. informaţia şi o tratează fără patimă. de la corp. referitoare la istoria sa personală şi a maladiei de care suferă. îndepărtarea unui părinte iubit etc). el nu are această Supraeului* freudian). De cele mai multe ori această stare se asociază cu modificări neurovegetative comparabile cu acelea pe care le observăm în şocurile* emoţionale: palpitaţii. căile lor social: „fac ceva pentru sau împotriva ta nervoase şi teritoriile din scoarţa cerebrală (stimul). tip A interlocutorul reacţionează cu modul Datorită acestei tehnici. Anamneză orientează diagnosticul" şi adesea şi atitudinea terapeutică a medicului sau a psihologului. Această atitudine se întâlneşte la copiii mici şi la populaţiile primitive care sunt incapabile să-şi explice altfel fenomenele al căror mecanism nu-1 înţeleg. de idei. Berne (1962) ANALIZOR. iar tu reacţionezi în consecinţă" care le corespund. la sugar. psihoterapeutul are un rol mai saturate în factorul G figurează marcat directiv. nelinişte dusă la extrem. C. ANIMISM. în unele cazuri nu situaţia reală este aceea care generează angoasa. fără care tratează mesajele care provin direct a se lăsa influenţată de opiniile personale. ameninţări care se grefează pe un fond de culpabilitate. individul îşi regăseşte. sistem neurofiziologic şi bazată pe analiza relaţiilor inter. în absenţa mamei. pot provoca puternice reacţii emotive şi conduite inadaptate. ameninţările grosolane ale părinţilor. când o nouă adaptare se dovedeşte necesară.ANAMNEZĂ. Există şi analizori interni. frică iraţională. în plimbarea sa nocturnă. de exemplu. Angoasa patologică — descrisă în noua nomenclatură psihiatrică americană (DSM III. de limbaj. „Tranzacţia" este unitatea de raport desemnează receptorii" senzoriali. de atitudini. Cauzele sale pot fi un conflict* interior (când. Spearman a putut P sau C. Copilul care. Dar se întâmplă ca o persoană să în mod intuitiv că primele se datorează nu utilizeze decât un singur registru de unei aptitudini pentru raţionamentul logic răspunsuri sau ca una dintre aceste trei care nu intervine în probele grafice. Angoasa este o senzaţie apăsătoare de indispoziţie profundă. insecuritatea persistă şi poate conduce la nevroză* sau la psihoză*. Fiecare dintre aceste trei stări ale Eului constituie un sistem complet de senti. legate de teama de castrare*.acest caz.) care reactivează un vechi sentiment de abandon. Cu timpul.ANALIZA TRANZACŢIONALA ele relaţii determinate: în cazul unui şcolar este pus în mişcare în mod spontan în care obţine note foarte bune la latină şi la diversele situaţii cu care suntem congeometrie şi note proaste la desen. ajutându-1 pe subiect să se perceapă mai bine. datorat precedentelor experienţe dureroase. dar şi ceilalţi membri ai aşa-numitele Progressive Matrices ale lui grupului au rolul lor. este convins că aceasta . cuprinde retina. ANALIZĂ TRANZACŢIONALĂ. prima manifestare a angoasei veritabile se produce. ea fiind legată de condiţia umană. o bruscă dizortografie* la un şcolar. în momentele cruciale ale existenţei.cazul.care permite să fie percepută şi analizată lumea. când la o stimulare de torială ne-o furnizează în mod oportun. la apropierea unui străin brusc recunoscut ca fiind diferit de aceasta. iminent. poate fi raportată la o ruptură de echilibru familial şi se explică prin aceasta (naşterea unui nou copil. Dar pe când bolnavul are sentispontaneităţii şi creativităţii. care ar tizeze mecanismele psihologice care le constitui energia mentală şi ar fi asimi. în acest schimb sunt angajate exemplu. care până atunci scria satisfăcător. După observaţiile lui R. credinţă că orice lucru este animat şi purtător de intenţie. atât unul cât zona vizuală corespunzătoare din cortexul şi celălalt. Printre testele cele acest proces.. de exemplu. folosit de I. De exemplu. care are efecte dezorganizatoare asupra conştiinţei.

Anoxia determină alterări celulare. copilul este mus. 3) antropologia biologică sau fizică. Conform tradiţiei. în mod succesiv. ANULARE. Asiei şi Oceaniei).D. Dar antropologia s-a dezvoltat considerabil şi actualmente în Franţa antropologii consideră sub acest termen generic patru domenii: 1) antropologia socială şi culturală (sau etnologia).ANOREXIE MENTALA îl urmăreşte. ştiinţă a omului şi a operelor sale. o găsim îndeosebi în ritualurile obsesionale. ţesuturilor. Interpretând faptele de cultură. ceea ce este în afara cotidiană arată că gândirea organizează cu normelor. Anorexia mentală se observă îndeosebi la adolescenţi şi la fete şi femeile tinere ANOXIE. Alte comunităţi terapeutice — în care bolnavii şi personalul de îngrijire se confundă. se distinge antropologia fizică. Foucault asupra nebuniei şi a acelora ale lui H. Mannoni. prealabil. ar trebui să fie suprimate spitalele psihiatrice sau cel puţin să fie transformate în cămine de unde să fie izgonită orice violenţă. prin prisma lor. Kaye (1982). Lucrul acesta este grup determinat şi la o medie stabilită în deosebit de clar în actul cititului sau în 30 . ANTROPOLOGIE. ca urmare a unui act obstetric dificil. inclusiv constrângerea la simpla disciplină. apoi în mijlocul uriaşilor din Brobdingnag. A. se perpetuează la copii şi se regăseşte în prezent nu numai la cei 150 de milioane de animişti (în special locuitori ai Africii. în faţa ostilităţii infirmierilor.însă. este posibil să înţelegi structurile sociale şi.). este necesar să-l situezi în mediul său social. un conflict aerului în plămâni). executând cu mâna stângă ceea ce tocmai a executat cu mâna dreaptă. care îşi are obârşia în preistoria umanităţii.. ANULARE Antipsihiatria îngrozeşte opinia publică şi mulţi psihiatri o consideră irealistă şi utopică. pornind Anormalitatea implică referinţa la un de la anumite elemente. pe care ele încearcă să o calmeze prin sacrificii menite să câştige bunăvoinţa Demiurgului. metoda respiraţiei „gură la gură". în general virgine. destinat să îndepărteze angoasa datorată apariţiei de sentimente sau de idei inacceptabile pentru individul conştient..superioare care sunt extrem de vulnerabile. mai mult sau mai puţin conştient. care semnifică nostalgia cerebrale ireversibile. Experienţa ANORMAL. Cooper. Omul considerat „anormal" poate fi tocmai acela care va face să progreseze umanitatea. Acest comportament corespunde unui mecanism de apărare" al Eului. Anormalul nu este întotdeauna totuna cu patologicul. îndeosebi pe cei care profesează opinii contrare ideilor moştenite (Socrate. în Italia de F. La fel. este „anormal" în mijlocul liliputanilor. imaginând sau efectuând o acţiune inversă celei precedente: de exemplu. în lumina acestui postulat. în 1962. Bateson asupra originii psihofamiliale a schizofreniei. Reprezentanţii acestei a doua şcoli pornesc de la principiul că. analiza psihologică face să ţipăt (care corespunde intrării brutale a apară. psihoterapeutică aplicată bolnavului şi Printr-un demers al gândirii. în aceste Teama de abandon. neavând decât cauze psihosociale. descifrarea unei partituri muzicale. anorexicul nu mănâncă din cauză că senzaţia de foame special la nivelul formaţiilor nervoase dispare sub influenţa unor morfine endo. „Nebunii" sunt în realitate „nonconformişti". acţiune de a devansa. care şi-ar putea găsi ilustrarea în călătoriile lui Gulliver care. „vânăt". 4) preistoria. dar. Laing. Cu pe spinare pentru ca el să scoată primul toate acestea. ba chiar şi la nevertebratele inferioare. rarefiere sau suprimare (15-25 de ani).în aproape toate cazurile. Cercetările de psihologie animală au stabilit că anticiparea există şi la dobitoace. în Franţa de M. când cel care citeşte „ghiceşte" ceea ce va urma. reunindu-se. nu este cu adevărat o boală. Esterson şi L. în special cu mama. Teza esenţială a antipsihiatrilor este că boala mintală (în special schizofrenia). Anularea retroactivă. o separare temporară (rareori mai mare de două luni) de mediul familial şi o acţiune ANTICIPARE. discutând liber. Mecanism prin care o persoană se străduieşte să suprime în mod magic o idee sau un act.Când anoxia survine la naştere. Cooper. se încadrează în gândirea magică. 2) antropologia lingvistică (sau etnolingvistica). ci şi la aproape toţi indivizii prea puţin cultivaţi). Este o noţiune extrem de relativă. „devianţi" în raport cu o normă stabilită. trebuie să-l baţi delicat pe fese şi Motivul postirii. servindu-se mai ales de măsurători. culpabilitatea legată de situaţii timpul presează. mişcare filosofică şi medicală care supune criticii concepţia occidentală despre nebunie şi rolul medicilor psihiatri în societatea noastră. descrisă de Freud. care îşi aplică cercetarea la faptele de cultură*. 31 ANOREXIE MENTALĂ. Basaglia. Conceptul de anormalitate este cu atât mai greu de înţeles cu cât există tendinţa de a identifica norma cu ceea ce este frecvent şi de a-i socoti suspecţi pe toţi „devianţii". analizând evenimentele cotidiene ale comunităţii — au fost create în Anglia de D. regularitate scheme anticipatoare. Prima tentativă de acest fel a fost pusă în practică. disciplină care studiază caracteristicile morfologice ale diferitelor oase umane. Tratamentul cel mai eficace este mentală. gene (endorfine'). iar internarea lor nu are alt scop decât să-i constrângă să accepte o anumită ordine socială. întrucât după trezirea sexualităţii provoacă uneori acest 5-10 minute se pot instala leziuni comportament. fiinţa umană. generatoare de trecutului. dar a oxigenului distribuit de sânge uneori şi la copiii mici şi chiar la sugari. elementele naturii dezlănţuite sunt. care nu este frecvent. R. o acţiune părinţilor săi. nu este cunoscut. determinată poate fi executată înainte de apariţia semnalului aşteptat. asimilate de spiritele simple cu mânia uivină. Acest sistem de gândire. ANTIPSIHIATRIE. Antipsihiatria a apărut la începutul anilor 1960. şi antropologia culturală. în cantitate sporită. H. a căror prezenţă în tala. a trebuit să înceteze în 1966. o dată cu difuzarea ideilor lui G. având drept obiect de studiu variaţiile caracterelor biologice ale omului în spaţiu şi în timp. dorinţa de a reveni la situaţia tulburări neurologice şi de arieraţie* infantilă. Redler. în După W. a fost obiectivată. sau să-l reanimezi prin actual cu anturajul. refuzul alimentării. pentru a înţelege omul. a ideilor lui M. Soljeniţîn. de medicul englez D. Marcuse cu privire la societatea abundenţei.

Introvertit.. în general. 3) apraxia ideomotoare (imposibilitatea de a face un gest simbolic. Le regăsim la fiecare persoană. transpiraţie. Diagnosticarea aptitudinilor este o sarcină importantă a consilierilor* de orientare şcolară şi profesională. Potrivit domeniului în care se manifestă.). model primitiv e t e r n . H e y m a n s şi E. Funcţii generale ca atenţia şi judecata vor fi considerate aptitudini. opac la consideraţiile sentimentale. rece. basme şi legende. la fel ca şi dispoziţiile particulare. model t e o r e t i c i m a g i n a t de S. cum ar fi abilitatea de a desena. Apaticul este opus colericului' (E. alături de amintirile personale. deliruri* şi artele picturale. de felul salutului militar). demenţă. lipsă de energie.. După E.. APATIE. Se disting mai multe varietăţi de apraxie: 1) apraxia buco-facială (imposibilitatea de a executa la comandă mişcări ale gurii şi feţei). Este un spirit raţional. calm şi conformism.. F r e u d p e n t r u a r e p r e z e n t a şi a face inteligibilă funcţionarea vieţii m e n t a l e . rectifică unele puncte slabe ale primei teorii. fiind naiv şi egocentric. Inconştientul şi preconştientul sunt separate de cenzură". Şinele se supune principiului plăcerii'. concepe aparatul psihic după modelul arcului reflex. ARHETIP. expusă în 1923. i n a c t i v i t a t e (nA) şi lentoarea reacţiei la impresii (S).) La extremitatea motorie se situează sistemul preconştient'. difuz. aptitudinile se clasifică în intelectuale. Om al principiilor şi rob al obişnuinţelor.în Apraxia constructivă este o tulburare privind executarea desenelor şi a sarcinilor constructive (puzzle.) care constituie un fond comun al întregii umanităţi. Această stare poate fi legată de constituţia fizică. numai cu începere de la vârsta de aproximativ 10 ani ele prind a se preciza. 2) apraxia îmbrăcării. care se evaluează în raport cu media grupului căruia îi aparţine individul în cauză. descrie gestul care i se cere a fi executat (şi pe care el ar vrea să-1 execute). stare afectivă caracterizată printr-un sentiment de insecuritate. Paradisul pierdut. Eul se supune principiului realităţii'. care nu lipsesc niciodată în cazul angoasei. dimpotrivă. aptitudinea este ceea ce permite diferenţierea indivizilor atunci când. Pentru psihanalişti. 2) Şinele". de o disfuncţie endocrină (insuficienţă tiroidiană sau suprarenală). Vehiculate de fabule. poate fi globală sau. din toate timpurile şi de pretutindeni. la o educaţie egală. subiectul este incapabil să reuşească în viaţă. termenul anxietate se deosebeşte de cel dintâi prin absenţa modificărilor fiziologice (senzaţie de sufocare. Percepţiile (polul senzorial) lasă în psihismul nostru impresii dintre care multe nu devin aproape niciodată conştiente. (Acest sistem inconştient nu este numai sediul amintirilor uitate. Adesea folosit ca sinonim al angoasei.). cuburi. în care se agită impulsiile noastre primitive". Freud a elaborat două teorii ale aparatului psihic. APATIC. APARAT PSIHIC. în c a r a c t e r o l o g i a lui G. Ea distinge în personalitate trei"„instanţe": 1) Eul". mitologie.ANXIETATE ANXIETATE. Subiectul îşi imaginează. t i p de p e r s o n a l i t a t e c a r e s e defineşte p r i n t r . Când sunt atinse funcţiile psihice. acesta se dovedeşte inapt să înveţe. a fost introdus în psihologia abisală de C.. să nu afecteze decât o parte a personalităţii*. anxietatea ar fi semnalul de pericol adresat Eului* — adică personalităţii conştiente — care..) sau de anumite condiţii de viaţă de lungă durată (detenţie. accelerarea pulsului. îi privim din unghiul randamentului. pierdere a capacităţii de a e x e c u t a gesturi sau a c t e element a r e . Ele constituie conţinutul a ceea ce Jung numeşte inconştientul colectiv.P.o slabă e m o t i v i t a t e ' (nE). de tulburare. ci mai degrabă o amnezie* motorie datorată unor leziuni ale scoarţei cerebrale.A. ARIERAŢIE Timp îndelungat aptitudinile rămân nediferenţiate şi. Această întârziere. reglează desfăşurarea proceselor psihice în timp şi le supune probei realităţii. 1) Arieraţia intelectuală corespunde unei insuficienţe congenitale a dezvoltării inteligenţei care se manifestă precoce şi. Jung (1919) pentru a desemna imaginile arhaice (dragonul. care este în raport cu percepţiile. A doua teorie a aparatului psihic. şomaj). senzoriale. poate reacţiona prin măsuri adecvate sau mobilizându-şi mecanismele de apărare*. formulată în 1900. cele pentru matematică şi cercetare ştiinţifică nu apar înainte de 14 sau 16 ani. Wiersma. astfel prevenit. Pe când aptitudinea pentru muzică şi desen se manifestă destul de precoce. cu o extremitate senzorială şi o extremitate motorie. dispoziţie naturală şi dobândită de a efectua a n u m i t e sarcini. luat de la Sfântul Augustin. ci şi acela al impulsiilor* înnăscute şi al anumitor dorinţe*. el se caracterizează prin placiditate. arhetipurile se manifestă în vise*. Pentru teoreticienii învăţării această stare ar fi o reacţie de teamă condiţionată. dimpotrivă. s t a r e a unui copil sau a u n u i a d u l t î n t â r z i a t în dezvoltarea sa. fără ca a c e a s t a să se datoreze unei paralizii sau deficienţe motorii. ARIERAŢIE. Apraxia nu este o agnozie*. anxietatea s-ar explica prin frustrările libidoului' şi interdicţiile dictate de Supraeu*. 4) apraxia ideatoare (imposibilitatea de a utiliza corect un obiect. de o tulburare nervoasă (depresie.. Prima. dacă este vorba de un copil. Numeroase şcoli încearcă să explice geneza anxietăţii prin prisma poziţiilor lor doctrinale. de exemplu de a aprinde o lumânare). confuzie mentală. APRAXIE. nu este lesne de descifrat. o tendinţă dobândită.G. Acest termen. 3) Supraeul'. secretos. . i n d o l e n ţ ă . dar fără a izbuti să-1 facă: a „uitat" schema dinamică gestuală. care se exprimă prin morală. motorii etc. care reglează pasajul dintre aceste două sisteme.. pe care Eul ar vrea să le supună puterii sale.): bolnavul (desenele din dreapta) este incapabil să reproducă desenele din stânga APTITUDINE. a p a r e n t ă i n s e s i b i l i t a t e la stimulările afective. care au misiunea de a-i călăuzi pe tineri în alegerea unei profesii. Claparede.

egoism. reacţiile elec..tudinilor şi limitelor personale şi dorinţa ţilor lor şi să Ic reveleze complexele . în biotipologia lui E. de similitudine sau de opoziţie. care îl propulsează pe om către un ideal.J.lung) să pună la de aspiraţie necesită o anumită cunoaştere punct liste de cuvinte susceptibile să son. în colaborare cu M.ARSENI principiu. ASIMILARE. Piaget că cuvintele si ideile asociate . în psihologic. ea se manifestă mai ales printr-un ataşament excesiv faţă de părinţi. J. copilul sugar care descoperă că un obiect poate Ii mişcat dacă se trage de sfoara de care acesta este legat va trage de faţa de masă ma ACOMODARE. în colaborare cu 1. în felul acesta. Acest nivel de aspiraţie lumina cu o ciudată precizie bazele gân.gerca scopurilor. Realizări importante în domeniul patologiei chirurgicale a proceselor expansive intracraniene. 2) Arieraţia :it'cctivă. creatorul şcolii române de neurochirurgie.sonalitatc ale subiecţilor examinaţi şi. La sfârşitul secolului trecut. a c ţ i u n e de a a p r o p i a . Poate fi consecinţa unei infecţii 35 . Este vorba de o tulbuiaie funcţională la o situaţie sau alta.B u c u r e ş t i .tamcntul I unţclor umane deoarece influentală cu mai multă lipsă de menajament ţează. -» LEPTOSOM. Acesta a remarcat că evocarea amintirilor este înlesnită de referirea la alte impresii care au cu acestea raporturi de contiguitate. Suceava. de a r e u n i . în loc să i se ceară pacienlor în situaţii de viaţă reală. între altele: Durerea (1967). mi poate fi niciodată recuperată. unei encefalite ctc. când se dis. Studierea acestor legi primare de asociaţie (contiguitate. Bucureşti). a aprofundat şi problcmatica psihoncurologiei şi psihochirurgici. F. atindecât ar dori-o". în chirurgia cerebrovasculară. Psihoncurologie (1983).este de importantă primordială în compordirii omului si îi dez\ ăîuie anatomia men. integrândii-le în propria lor substanţă. Arseni a devenit în 1975 directorul celui mai mare spital de neurochirurgie din lume. unei femeie şi care poate afecta pe toţi băieţii născuţi de aceeaşi mamă). •• ISTERIE. i m p o s i b i l i t a t e de a se m e n ţ i n e în p o z i ţ i e v e r t i c a l ă . semnele emoţionale şi. Golu şi L. profund influenţat de condiţiile identificarea criminalului dintr-un grup de sociale. ASTENIC. Arieraţia intelectuală se poate datora eredităţii. . De exemplu. independent de voinţă. traumatologia craniocerebrală etc. putând evolua favorabil sub influenţa psihoterapici.ul copiilor sălbatici) sau cu o carenţă afectivii precoce. unei aberaţii cromozomice (ca în sindromul lui Down). 1994). Oprescu.cunoaşte cauza organică. pacientul fiind acela care determină mersul psihanalizării. enunţate de Aristotel. ca o copilăriei. Se însoţeşte listul nu introduce în cură nimic personal.H.pun în întreprindere dala. ASTENIE. Discipol al lui Dumitru Bagdasar (1893-1946). Există însă si alte stări de arieraţic intelectuală ale par a fi în relaţie cu o . asemănare şi contrast) a stat pe primul-plan pentru psihologia din secolele al XVllI-lea şi al XlX-lea. A mai scris. prin care fiinţele vii transformă clementele extrase din mediu. corespunde unei imaturităţi psihice. prin absenţa de autonomie.neglijenţă culturală" (ca în ca/. Bagdasar". în acest caz se aleg douăzeci de în raport cu posibilităţile avute: el arc o cuvinte susceptibile ibilc să-i amintească uite suscept ami nteasc vino. psihana. Opera sa capitală este Tnitnt de neurologic în 5 volume (8 tomuri). a n s a m b l u de t e n d i n ţ e prin aspectul său longilin. nivelul şi pe psihanalişti (C. Depinzând atât de factori tat pe psihiatri (G. puerilitate. unde conducea direct secţia de tumori cerebrale (Spitalul clinic de neurochirurgie „Prof. la neurologi din ţară. Fenomenele psihice au proprietatea de a se lega în conştiinţă.p c r m i t precizarea câtorva trăsături de perpune de aparatajul necesar. ASOCIAŢIE. de a accede la un statut'determinat. Această constatare i-a intri. Galton. aspiră să atingă un scop prea înalt suspecţi. prin pararea protocoalelor suspecţilor permite adesea obţinerea mărturisirii crimei din partea delincventului. aproape întotdeauna de abazie". sa comunice tot ceea ce deosebeşte proluiul. atunci când efectuarea acesteia înseamnă Astenia este o stare de oboseală permapentru individ realizarea capacităţilor sale. ca urmare a unei boli a mamei în perioada gravidităţii (cum ar fi rubeola). acela pe care ni-l fixăm într-o tuală. cunoaşterea valorii proprii. D. Dănăilă. lipsă sau slăbire a Se vorbeşte de aspiraţie într-o acţiune forţelor. dar nu si aptitl idini le vatului scena şi circumstanţele delictului. jud. care a încercat pe el însuşi experienţa asociaţiilor libere.anii anii mi lă vi i c a t i c . se evaluează" între 3 şi 67. C.care apare cel mai adesea la imli\ i/ii cu o inteligenţă normală. tip morfologic caracterizat ASPIRAŢIE. Kretschmer.. procentajul de arieraţic gravă. c o n d u i t ă a c t i v ă p r i n c a r e m o d i f i c ă m m e d i u l în loc să ne a c o m o d ă m a c e s t u i a . a aptide/e problemele psihologice ale pacien.. Kcnt si A. unei leziuni organice a creierului. Preocupat de raportul psihic-creicr. Se caracterizează prin de nivelul de reuşită pe care sperăm să-1 lehamite şi fatigabilitate fizică şi intelecatingem.G. Rosanov) individuali cât si de factori sociali. îi trece prin minte. 1979-19X3. 1 9 1 2 . Cura psihanalitica este şi ca bazată pe asociaţia liberă. unui traumatism eranian perinatal. A S T A Z I E . mai mult sau mai puţin clar. n e u r o l o g şi n e u r o c h i r u r g r o m â n (Dolhasca. dr. în F-"ranţa. nec< Hamestecate amestec•ale cu cuvinte sunt i •ualte alte optzeci adii' •into care sur aducă de/il să 1 con ducă l a n uda Pde reacţie. a tras concluzia tara constrângere. ARSENI (Constantin). în virtutea anumitor legi. Uneori Această probă a fost utilizată şi pentru subiectul. nentă pe care simpla odihnă nu o poate Succesele şi eşecurile noastre sunt în luncţie face să dispară.de sine.

O. mai deschise şi ATELIER PROTEJAT. Experimentându-se cu pisici. starea de spirit proprie nouă în faţa anumitor valori (efortul creator. timpuriu la noii-născuţi. a căror ale mamei faţă de copilul ei. dispoziţiile profunde ale fiinţei noastre. facerea trebuinţei de hrană. concentrare a spiritului căreia legătura cu mama derivă din satis. care au o Când atenţia pisicii este concentrată asupra incidenţă asupra grupurilor. De îndată ce şoarecele este retras.T. detaşat sunt mai independente. a surmenajului sau se poate datora unor cauze pur psihologice (refulare" sau frustrări' repetate).malului un şoarece: percepţia „pocnetelor" mente ea depăşeşte diada mamă-copil. nou-născut de aceeaşi vârstă. limitându-i câmpul conştiinţei. Mai întâi animalul este făcut să specific omului.tivităţi sau care sunt incapabili să turi care s-au stabilit între un satisfacă exigenţele obişnuite ale nou-născut şi mama sa. alta fără biberon. în Franţa. pentru ca apoi să-l menţină treaz. A fi atent înseamnă.el este muncitorii primind o remuneraţie proporcapabil să distingă vocea sa. amenajându-i câmpul perceptiv.r. ca urmare înrudite cu trăsăturile de caracter. caracterizează şi pe unele şi pe altele este Acest potenţial redevine normal de îndată ce faptul că întotdeauna este vorba de un retragem şoarecele ansamblu de reacţii personale faţă de un Schematic. Toate eforturile publicităţii" tind să atragă atenţia publicului asupra unui produs. apare oboseala.. Interesul pisicii pentru şoareci o face . fi însă inferioară salariului fixat prin decret Noţiunea de ataşament a fost introdusă ministerial. s-a putut strângerea la piept. în aceste ateacela al unei alte femei care are un liere se lucrează 30-39 ore pe săptămână. La fel.. persoană. fiziologic.audă sunete scurte („pocnete") şi se înrenismele ataşamentului care apare foarte de gistrează influxurile nervoase ale urechii.. interesându-1 în modul cel mai profund. scade rapid. Teoria ataşa. varietăţile atenţiei se cla. Harlow prezenta puilor din 23 iunie 1975 cu privire la handicapaţi de maimuţă două mame de substituţie: una şi de decretul din 31 decembrie 1977. Bowlby de Codul familiei şi de ajutorul social (1907-1990). într-un fel. structurile superioare (cortexul cerebral) acţionând direct asupra celor inferioare. Există atitudini personale. Munca protejată. ca urmare a investigaţiilor (art. potenţialele înregistrate redevin egale între ele.F. Cu cât a organizării particulare a câmpului per. eficienţă este limitată şi din cauza unor Din ziua a treia după naştere sugarul sechele ale afecţiunii de care suferă şi care este capabil să recunoască mirosul sânului doresc să se readapteze progresiv la o viaţă şi gâtului mamei şi să-1 diferenţieze de socială normală. confecţionată din sârmă şi prevăzută cu un Admiterea într-un atelier protejat este biberon cu lapte. idee sează în două mari categorii: atenţia sau lucru. reciproc. suptul — sunt comune arăta ceea ce se întâmplă la nivel neurocopilului şi puiului de maimuţă. care nu poate sale. Această observaţie contrazice teza psihologică potrivit ATENŢIE. de exemplu). Conceptul de atitudine acoperă diverse semnificaţii. scade. Surâsul. şi atenţia involuntară. insuficienţă suprarenală.Eul" este mai puternic cu atât atitudinile ceptiv în care apare un obiect. începând patronilor.. preferând contactul (Co.Apoi se lasă să apară în raza privirii animentului s-a îmbogăţit an de an. Subiectul însuşi le percepe ca voluntară. din ansamblu. ceea ce face ca atitudinile să fie foarte este atrasă de mediul exterior. care nu pun în cauză decât individul (preferinţele estetice. bani..). H. Date fiind aceste consecinţe practice. ATITUDINE. a fost definită de legea etologiştilor.ATAŞAMENT (hepatită virală. gustul pielii ţională cu randamentul lor. 167 şi 168). cu senzaţiile şi percepţiile sugaCel mai adesea este vorba de bolnavi rului vizavi de aceasta şi. de exemplu). se produc erori şi omul de serviciu trebuie înlocuit. El desemnează orientarea gândirii. şi căldura blănii animale. potenţialul ei auditiv este limitat. Dincolo de o durată de douăzeci de minute. însă subordonată autorizaţiei comisiei tehnice acoperită de blană. manieră de a fi într-o situaţie. prevăzută în psihologie în 1959 de către J. cărui mecanisme — strigătele. calitatea palpărilor ei. se notează apoi erorile şi viteza de execuţie. ansamblu de legă.obiect determinat: animal. Există deci o inhibare relativă şi temporară a excitaţiei nervoase. agăţarea. a unei disfuncţii endocrine (hipotiroidie. problema atenţiei a făcut obiectul unor importante lucrări în laboratoarele de psihologie experimentală din armată şi din industrie.asupra a ceva. a te Pentru Bowlby nu încape îndoială că închide faţă de lumea exterioară spre a te ataşamentul este un proces înnăscut ale focaliza asupra a ceea ce te interesează. care sa. Cel mai simplu dintre ele cere să fie barate anumite litere dintr-un text (toate literele a.P.. şi atitudini sociale (opţiunile politice). mintali sau cu beteşuguri fizice. este unul dintre meca. Maimuţicile se aruncau de orientare şi de reclasare profesională spre aceasta din urmă.) etc.).Re. Dar ceea ce le şoarecelui. actual. Capacitatea de atenţie a unui subiect poate fi apreciată cu ajutorul testelor. care depinde de individ şi de făcând parte integrantă din personalitatea motivaţiile sale. înglobând relaţiile cu ceilalţi membri ai să-şi concentreze atenţia asupra micului rozător. loc în care lucrează muncitori handicapaţi care nu se pot adapta marii colecATAŞAMENT.

în 1943. D. Studii si anchete efectuate de psihologi şi psihiatri (. M. pierdut în activităţile sale stereotipe. Wiersma. anumite atitudini paterne prea rigide sunt responsabile de eşecuri şi copiilor. Tatăl care îşi exercită autoritatea trebuie să o facă pentru al proteja pe copil de pericolele pe care el este încă incapabil să le domine şi nu spre a-şi afirma propria-i personalitate. tare a mediilor şcolare normale. j u i s a r e s e x u a l ă în absenţa partenerului. L. în stările de delir. Avidul (Av) este însetat de cuceriri şi achiziţii. Moreno şi care desemnează reţeaua de relaţii ale unui individ cu anturajul său. alte activităţi. cu un caracter mai puţin evident sexual. ATOM SOCIAL. personalitatea rămâne slabă. care se observă în stare pură la unii înţelepţi şi asceţi. 1928). AUTOPUNITIUNE pedeapsă pe care ne-o aplicăm noi înşine. Pentru a se pedepsi nu dau îndărăt nici de la automuti (indiferent de organ: ochi. în practică. de la indiferentă rate (L. în căutat de subiect. o activitate învăţată si frecvent repetată devine automatică. care poate varia de la culpabilitatea normală până la autoacuzarea delirantă.). a c t i v i t a t e c a r e scapă controlului voluntar şi se realizează independent de acesta. tiranică. tatăl este acela care exercită autoritatea.iţie intelectuală. aşezarea veşmintelor în aceeaşi ordine) sau repetarea perseverentă a aceloraşi jocuri. El urmăreşte să impună proeminenţa Eului său. AUTISM. •> SONDAJ. Reflexele. de Clerambault. Autoerotismul poate surveni spontan. mână. . La baza unui astfel de comportament se află întotdeauna sentimentul de a fi comis o greşeală. Adesea. în care predomină interiorizarea emoţiilor. atomilor sociali al unui grupuscul se numeşte „sociogramâ'". influenţă impusă altora spre a se face ascultat într-un anumit domeniu. V V . în teoria Melaniei Klein. memorie. activitatea inimii. ha chiar şi orice achi/. G. eştia i matism mental a propriei per rbea comandă gândurile. în caracterologie" acest termen desemnează unul din factorii tedinţelor. schematizate sub formă de atracţii şi de repulsii reciproce. în general. însă întărită de teama de a nu fi suficient de „bun" spre a fi iubit. Această formă specială de delir de influenţă. în acest caz. H. excesivă închidere în sine. care scapă conştiinţei bolnavilor. Kandinski şi de francezul G. a fost studiată de psihiatrul rus V. Acest sindrom. Sutter. în familiile în care. introdus de Gaston Bergcr' în tipologia lui G. privind un anumit lucru.. Heymans şi E. Contrariul avidităţii este detaşarea (nAv). ca mersul sau prinderea trenului. în mod normal. AUTORITATE. care se observă mai adesea la băieţi decât la fete (de două până la patru ori mai mult). excesivă. ele sunt semnul unei regresiuni\ AUTOMATISM. Se disting două trăsături esenţiale: închiderea în sine şi nevoia imperioasă de picior pe altt jiir-impre activităţi ritualizate (de exemplu. aceste activităţi dispar de la sine atunci când subiecţii au atins o anumită maturitate afectivă. responsabili de nenorocirile celo nedemni de a trăi. este la fel de nefastă ca şi carenţa" de autoritate (T. L. traumatism cranian) se pot observa activităţi automatice.r-o totală indirioară. în mod normal. Thurstone . L. sunt comportamente autoerotice care determină o destindere şi o stare Je bună dispoziţie. o formă de psihoză a copilului. Kanner a descris. simptomatică pentru disocierea personalităţii. indivi/ii de acest tip posedă un temperament deosebit. Luccioni) demonstrează că absenţa disciplinei determină perturbaţii se face prost. sub numele de autism infuiitil precoce. conduce la o situaţie deficitară gravă şi ireversibilă. După E. AVIDITATE. inconsistentă: subiectul trăieşte în inseautoritatea rău înţeleasă. este vorba de melancolici care tizează greşelile cele mai benigne. La copii. cu ajutorul onanismului". AUTOEROTISM.evoluea/ă într-un univers privai.1. Chiar si viaţa psihică are automatismele sale (asociaţii de idei. poate să apară extrem de timpuriu (înainte de vârsta de 2 1/2 ani). Copilul i în permanenţă mită intcnstc. ducând la o desprindere de realitate şi la o intensificare a vieţii imaginative. s e s p u n e d e s p r e u n subiect care are caracteristicile fizice ale a t l e t u l u i . Dacă le regăsim la adult. Adorno). expresie datorată lui J. organe genitale) şi nici de la sinucidere. Copilul autist. Kretschmer". în anumite stări patologice (isterie. aceea a centrilor respiraţiei şi a aparatului digestiv sunt principalele automatisme biologice ale organismului. epilepsie.. aviditatea ar fi un factor constituţional. cum ar fi suferea policelui sau balansarea corpului. ATLETIC. La adolescenţă ca devine chiar mai importantă. dorinţă arzătoare. timiditatea si idealismul. Autoritatea este Ia fel de necesară copiilor ca şi afecţiunea.

A scris. teste Rorschach'. regresiunii' şi pe ceea ce el a numit „dra. semnul unui 1896 . Constantinescu. de ai determina pe membrii grupului să-şi Intrând într-o bandă.deoarece colectivitatea din care fac parte. pe nizat seminarii de formare a asistenţilor de altă parte. dar există riscul lovirii capului de elemente solide. -• TRIHOTILOMANIE. medici specialist în neurochirurgie (Roşiesti.BALANSARE. Rolul animatorului este unde lipsesc autoritatea şi afecţiunea. de evaluare a comportamentului neonatal. Tratat de neurochirurgie Primele scări de dezvoltare psihomotorie (1951). mahidc ct hi maladie (1960). puterea care le relaţiile lor cu pacienţii. A demonstrat caracterul artificial al tulburărilor observate în isteria zisă „isterie de conversiune"". o afirmare inadaptată a sociali şi a medicilor practicieni. 1 8 9 3 . Gesell' (1925) şi Ch.BÂLBÂIALĂ. grup de indivizi. anxietatea sau calitatea inteligenţei unei persoane.cas de tumeur du lobe frontal droit (1936). Este celebru îndeosebi pentru că a orga. la Boston BABY-TEST. Amour primuire et techniquc psychanalytique (1972). element cauzal al tulbu. c a r a c t e r a c e e a ce este comun. Vaslui. Se consideră a fi şi o activitate autoerotică. Le defaut fondamental (1971). în cursul căreia copilul s-ar legăna pentru a-şi potoli trebuinţa de dragoste nesatisfăcută. în colaborare cu D. Este cunoscut îndeosebi pentru lucrările sale referitoare la sistemul nervos. B. tura (atitudinile faţă de fiinţe şi lucruri).violent protest împotriva societăţii. Lezine. în unele cazuri. Acest fenomen ar fi mijlocul de a rezolva o tensiune interioară provocată de o carenţă afectivă sau de instabilitatea relaţiilor existenţiale cu persoane din anturaj. neurolog francez (Paris. m i ş c a r e a l t e r n a t i v ă rican J. dar valoarea lor prcdictivă este destul de slabă.serviciu de neurochirurgie din România. în limba franceză. La sfârşitul anilor 1970. pos. de asemenea. şi „defectul se modifice scopurile bandelor de adolesfundamental". în patru labe sau în poziţia aşezat scara de dezvoltare psihomotorie a primei pe spate. BANALITATE. gostea primară". Cushing. în care se simt B A L B I S M . 1970). mente şi procese psihice care intervin în găsesc aici. Troubles mentaux dans un ale comportamentului: motricitatea. fază foarte precoce în banda lor. în 1935 a creat primul care se bazează pe observarea siste.B u c u r e ş t i . căreia i-a dat numele de pitiatism. Dintre lucrările traduse specializaţi. De la o anumită vârstă. balansarea persistentă ar fi un fenomen reacţionai la comportamentul mamei. între altele: Chirurgia Sunt explorate astfel diferitele aspecte durerii (1935). în această direcţie lucrează educatori rărilor psihologice. copiilor le place să se reunească şi să se grupeze pentru a se juca. matică a dezvoltării sugarilor şi într-un pavilion al Spitalului Central din copiilor mici. ei îşi satisfac treconştientizeze propriile atitudini. „Grupurile personalităţii virile. psihologi şi asistenţi sociali. scoBALINT (Michael). Este vorba nic de origine maghiară (Budapesta. Nu este imposibil să procesul relaţiilor interumane. 1932). psihanalist brita. tulburare vindecabilă prin persuasiune. pe de o parte. în afara stabilimentelor spitaliceşti sau cu caracter social. Şi-a însuşit tehnica neurochirurgicală în clinica lui H. 1857 -id. Brazelton a propus o nouă scară a c o r p u l u i .W. TOXICOMANIE. a cărei atitudine instabilă oscilează rapid între severitate şi răsfăţul excesiv. iar. pe în Franţa. a căror agresivitate este. Ei formează bande. son --• DELINCVENTĂ. Les voies de In regression (1972).buinţa de securitate şi de căldură afectivă. 41 . Membru de onoare postmortem al în mica copilărie au fost elaborate de Academiei Române (1948). din familiile disociate de care îl preocupă. Bucureşti. mai copilării propusă de O. psihologii utilizează mai ales picioare. Biihler' (1932). Balansarea capului sau a corpului.cenţi.purile bandei devin antisociale. cităm: Le medicin. ansamblu de probe (1927-1929). pediatrul ame.. 1946). teste Rosenzweig*) permite să se măsoare gradul de conformitate socială şi să se deducă unele ipoteze privind adaptarea. fiecare putând evoca un „caz. Lathylimbajul şi comportamentul psihosocial. ales în mediile spitaliceşti." trele urbane. se întâlneşte frecvent la copii. în stabilimentele 40 BABINSKI (Joseph). DROG. Adolescenţii care frecBalint" nu reunesc decât un mic număr ventează asemenea bande se recrutează de de participanţi şi funcţionează fără teme obicei din mediile defavorizate din cenprestabilite. rismul (1945). Lucrările teoretice permite să înfrunte societatea şi sunt ale lui Balint se axează pe problemele descărcaţi de orice sentiment de vinovăţie. de bandele de „marginali". Acest comportament nu este în sine patologic. jud. BANDĂ. Unele baby-tests permit determinarea unei vârste şi a unui coeficient de dezvoltare'.BANDĂ sanitare sau cu caracter social.Londra. Brunet şi I. A. îi aprobă. senti. BAGDASAR (Dumitru). Numărul de răspunsuri banale relevate în anumite teste (de asociaţii de cuvinte. solidari unii cu alţii.

Cu toate acestea. Bateson a fost teoreticianul principal al grupului de la Palo Alto (California). Există baterii de teste de aptitudini şi de personalitate. dispoziţia lor moilificându-se (iritabilitate. Măgurele elemente susceptibile să fie obiectul unei cercetări ştiinţifice sunt datele observabile ale comportamentului verbal şi motor. BATESON (Gregory). Dintre operele traduse în limba franceză. Consumul de barbitunce (gardenal. psihologie obiecUvă. Adesea anumită stare de beţie. 1980).B. Whitehead. împreună cu . prin voinţa şi perseverenţa lor. N.1. Pacaud. într adevăr. B. al căror declin începe de la vârsta de 25 de ani (D. Pentru acest autor psihologia trebuia să se definească drept bazeze pe conştiinţă şi pe introspecţie. Pentru a asigura un diagnostic cât mai exact. Pentru a măsura capacitatea de atenţie" a subiecţilor umani. In general se admite că scnescenţa cu progresul igienei şi medicinei multe persoane de vârsta a treia îşi conservă tinereţea şi vigoarea timp mult mai îndelungat decât odinioară. posesia unui nivel de instrucţie ridicat ar întârzia apariţia acestor tulburări. în societatea noastră. BARBITURIC. instinctele înseşi fiind reduse la o „serie de reflexe înlănţuite". BĂTRÂNEŢE. Organismul supus unei acţiuni tinde să neutralizeze efectele acesteia. De exemplu. medicament cu toxicitate redusă folosit în mod curent in medicină pentru proprietăţile sale calmante şi hipnotice. Puţini sunt cei care singuri. nefolosile cunoştinţele şi bunăvoinţa bătrânilor. BÂLBÂIALĂ. Behavioriştii au studiat comportamentul animalelor. O prea accentuată emotivitate. el foloseşte mai multe probe diferite. comportamentele putând fi modificate prin educaţie. care este întotdeauna adaptativ. Bâlbâială nu este o tulburare permanentă. Pornind de la observaţiile făcute la . Wechsler). Din ce în ce mai mult se disting mai multe categorii în „vârsta a treia": persoanele „între două vârste" (de la 6» la 74 de ani). Russell şi A. Rapor- cărora putem prevedea reacţiile unui individ la o „excitaţie" cunoscută. sentimentul de inferioritate se regăsesc frecvent la bâlbâiţi.1977). Reeducarea obişnuită constă din exerciţii de articulare a cuvintelor. Unii intră în comă şi mor. ci intermitentă. Alperovitch. abilitate. Zazzo (1941). sau să deducem natura unui stimul pornind de la observarea unei reacţii'. BEHAVIORISM. ansamblu de probe psihometrice. ele nu indică doar nivelul intelectual al subiectului. dispărând atunci când subiectul este mai sigur pe sine sau când are un „suport". „handicapaţii legaţi de vârstă nu sunt frecvenţi şi cu dificultăţi grave decât dincolo de 75 de ani şi chiar dincolo de 80 de ani" (A. al fetusului uman si al copiilor mici. Weakland. Datele astfel obţinute sunt complementare. Cauzele acestui fenomen complex sunt ereditare şi îndeosebi afective. teoria dublei legături' în schizofrenic. făcându-1 să execute şi câteva desene. deoarece sunt intimidaţi. Vers line ecologie de lespriU. Timp îndelungat psihologia a fost considerată o ştiinţă a stărilor de conştiinţă. 197 1). auz. 1904 San Francisco. după vârstele de creştere şi vârsta adultă. Psihologul mi utilizează în practică niciodată un singur test. Cheia de boltă a acestui sistem este reflexul condiţionat'. asoustrant (ironic) într-un aşezământ specializat (Institutul pentru bâlbâiţi). Capacităţile mentale nu sunt atinse în mod uniform: în timp ce funcţiile verbale sunt mai puţin vătămate (vocabularul rămâne intact). apoi de R. a treia vârstă a vieţii. atenţia si memoria imediată cunosc o curbă descendentă. în prezent. 1953). care cu greu reuşesc să-şi exprime gândurile. fie modificându-se el însuşi. atins de schizoun act început. făcând practic imposibilă orice nouă achiziţie.BARAJ BARAJ. t u l b u r a r e a v o r b i r i i î n c a r e u n e l e silabe s u n t r e p e t a t e (bâlbâială r e p e t i t i v ă ) . trad. BATERIE DE TESTE. iar a l t e l e n u p o t fi p r o n u n ţ a t e (bâlbâială explozivă). bătrânul se simte adesea devalorizat şi considerabil după vârsta de 55 de ani). Bourdon (1895) a imaginat o probă simplă constând din bararea anumitor litere dintr-un text imprimat (toate literele a. chiar şi expresia emoţiilor. Watson'. ci s. Totul este învăţare. care sunt neglijaţi şi cărora nu li se acordă nici un statut satisfăcător. forţă musculară) şi intelectuale. De aceea singura metodă aplicabilă nu putea fi decât introspecţia. al cărui promotor energic a fost J. în psihiatric se vorbeşte de „baraj" în cazul în care un bolnav. pentru a se aprecia inteligenţa unui copil se poate servi de scara lui Wechsler'. Toulouse şi H. Folosirea abuzivă a acestor produse este periculoasă. Acest test a fost reluat mai târziu de către E. Marea Britanie. forma şi calitatea gândirii sale. ca şi aplicarea în psihiatrie a conceptelor ciberneticii şi a conceptelor extrase din teoria tipurilor logice a lui B. care au înlocuit literele prin figuri geometrice. în opoziţie cu această teză. agresivitate). de exemplu). la începutul secolului XX sa afirmat o nouă doctrină. Contribuţii esenţiale ia ştiinţele sociale prin cercetări antropologice efectuate pe teren. A elaborat. Dezintoxicarea în dificilă. izbutesc să-şi înfrângă această deficienţă a vorbirii. după unii autori (S. fie acţionând asupra obiectului care o produce. de BEHAVIORISM reglare a ritmului vorbirii şi suflului. antropolog american de origine engleză (Grantchester. ea trebuia să-şi limiteze studiul la observaţia organismului într-o situaţie dată. persoanele „în etate" (de la 75 de ani în sus) şi persoanele „foarte vârstnice"' (după 9 < > de ani). de psihodiagnosticul lui RorschaelV. rabil în ultimii ani. Pieron (1904). cităm: La ceremonie du Nn ven (1 936. îndeosebi în Noua Guinee şi Bali. 1989). Scnesccnţa se manifestă printr-o scădere (văz.

lucrare care constituie testamentul său pedagogie.Tcrman' şi M.specifice psihanalizei (subconştientul. cu vecinii.id. a audiat apoi cursuri găseşte la ambele sexe. însărcinat săi depisteze pe cei suferinzi de debilitate mintală. trebuie să fie posibilă ginară.D.S. visele. pe de o parte. Alte cercetări. "IKIIX ( I 969). p s i h i a t r u şi animal. îndeosebi la per. dintre care cele mai celebre sunt. ca un autor minor. se interesează de grafologie şi de inteligenţa copiilor. 1966).Silver Spring.i.ilc subconştientului ( 1 9 3 8 ) . pentiu eseul deşert. a două moduri de gândire diferite. cunoscută inteligenţei" (N. C. Succesul ei mondial. se constituie o comisie. Merrill (1937 şi 1960). Bhatnagar. bila galbenă si atrabila neagră. îl interesează toate procesele gândirii. obligaţi să utilizeze două limbi spre a putea comunica cu părinţii lor. acelea ale lui L. stă la originea dez\oltării întregii psihometrii". în 1891 intră ca preparator la laboratorul de psihologie fiziologică de la BINSWANGER Sorbona. în colaborare cu T. ministerul instrucţiunii publice decide să organizeze învăţământul pentru anormali. concepţii care. Din opera lui Binet se poate citi cartea Idei moderne ^upru copiilor (1909). în anul 1905 a fost publicată. ea este mai rară.. bilingvismul se întâlneşte şi concluzii practice: întrucât un mediu în regiuni ca Alsacia şi Brctania. dar cercetează mai ales inteligenţa. t e m p e r a m e n t în c a r e pred o m i n ă s a u se c r e d e că p r e d o m i n ă bila (fierea). Galen (131-201). şi cu autoreglare. demonstrează că bilingvii au un avantaj iutelectual faţă de monolingvi (J. care a reluat teoria temperamentelor a lui Hippocratc numeşte biliosul „coleric" (de la gr. emigrează în 1939 în Statele Unite. p s i h o l o g f r a n c e z (Nisa. care nu se suprapun exact. p s i h i a t r u e l v e ţ i a n ( K r e u z l i n g e n . perversiune sexuală c a r e c o n s t ă în raportul sexual cu un BIBERI (Ion). Dnmo'.1. la Daehau şi la Buchcnwald. între altele: Runeţiu ni le creiitourc . 1936 i s-a acordat premiul Fundaţiilor cum sunt păstorii tic turme sau soldaţii din Resiale pentru scriitorii tineri. „bilă"). Lreud e citat doar ici-coio. ineluctabil al destinului său. Individuiiliuue şi' dc\tin. este ele exemplu E.comportamentul „biopsihic" al omanistrugere".) cu o ostentativă ignorare hibliourafică a psihanaliştilor. Este cunoscut în psihiatrie prin descrierea în termeni noi a unor psihoze* (îndeosebi mania"). M. Simon'. 1980). Din această obscrvaţic decurge teoria celor patru temperamcnte'.s generatoare de plăcere.K. riscă să reducă omul la o mecanică a impulsiilor.^Biliosul are pielea galbenă. amenajândii-le condiţiile pentru pe care le aude vorbite în anturajul său. precum şi în ţări ca Belgia. iar în Franţa aceea a lui Zazzo.i doxala performanţă de a trata in extenso teme . Bestialitatea este foarte răspândită ca 1 9 0 4 . (14711). BINSWANGER (Ludwig). p r a c t i c ă a d o u ă să aştepte moartea iminentă. 1 8 8 1 . p s i h a n a l i s t american de origine austriacă (Viena. Din aceste l i m b i . cum 46 .ilii \ ieţii (1973). După ce a fost internat.teii nu-i de ujun. pe ele altă parte — poate fi sursă de tensiuni şi de dificultăţi. 2 volume (1945).P a r i s . datorită aplicării metodei fenomenologice. Eiscnstein. Pichon. s c r i i t o r . '^ .) a fost primul test mental realmente util în practică. în 193S. fanta/are.Wagner. Hippocratc recunoaşte patru umori prineipale: sângele.lrenUi unei intensificări a activării cerebrale. Reluând teoria pitagorică a umorilor. Experienţa sa în ceea ce priveşte Este însă de notat că unii autori. dintr-o perspectivă plunLa un moment dat. khole. 1 9 0 3 . Rste vorba de „o situaţie trăită de untropi>k)gică ( 197 1) încearcă să prezinte subiect ca inevitabilă şi iremediabilă dis. unde nefast poate conduce la dezagregarea populaţiile rămân ataşate de limba lor oripersonalităţii. Aceste activităţi corespund copiii psihoiici a fost descirsă în: h'rt. contra căreia mi poate reacţiona melor ca sisteme dinamice informaţionale decât prin mecanisme de apărare psihotice. în 1904. convins de caracterul disciplinară.M. l-vud. subiectul încetează să mai lupte şi nu face decât BILINGVISM. ale căror idei totuşi le frtietifică. 1911).1. nu aderă total la concepţiile acestuia. în Statele LJnitc. al cărei studiu încearcă să-l aprofundeze prin toate mijloacele posibile. este ambţios. aimoasa. în cursul lunilor petrecute în lagărele de concentrare a supus observaţiei comportamentul code- extremă. perimată azi. observaţii Bettelheim trage învăţăminte în Franţa. moartea etc.ca acela al copiilor imigraţi. crede Binswanger. a două sisteme de relaţii intre cuvinte şi concepte. psiholog r o m â n (Turnu Severin. aceasta. 1 8 5 7 . Bilmgvişinul artificial . BILIOS.la Sorhona si Ia College de France. Această „scară metrică a inteligenţei" (S. ori în accesele de sub titlul Viuţii si monrtcn in evohili. iar după patru am devine dircetorul acestuia. o metodă de depistare. în practică. din care face parte şi Binet.i li părinţi acceptabili (1988) BESTIALITATE. în soanelc care trăiesc într-o anumită izolare.M. Această noţiune. S-a consacrat psihologiei după ce s-a afirmat ca autor dramatica obţinut licenţa în drept şi a întreprins studii de ştiinţe naturale (răsplătite cu titlul de doctor în ştiinţe). ale capului şi corpului.B u c u r e ş t i . prin faptul că în acest caz copilul este supus influenţei a două culturi. întălnindii-se în mitologie si în Licenţiat în medicină si în litere si filoarte. 47 BETTELHEIM (Bruno). Scara metrică a inteligenţei a făcut obiectul a numeroase adaptări şi revizuiri. nevrozele. dimpotrivă.A.BESTIALITATE de droguri. Visul si structurile subconştientului (1970). W a s h i n g t o n . Studiază aspectele fizionomiei.I. consideră că biliimvismul poate tulbura funcţiile ordonatoare ale limbajului.A. flegma sau limfa. 1990). a trecut în limbajul popular ( a vărsa fiere") BINET (Alfred). mereu ameliorată până în 1911. Prieten al lui Freud. 1990). „reconstruirea" copiilor psihotici şi redarea Preşcolarul învaţă cu uşurinţă limbile lor vieţii. Bestialitatea se poate observa si la 77). A scris. dar se sofie la Bucureşti.iafov reeditat în 1971 (text revizuit) unii demenţi sau arieraţi. >t ^ simplitatea sa. Pentru .

A.R. o deteriorare mentală. nu este niciodată destins. BLEULER (Eugen). în sfârşit. resimţirea acestora. chiar dacă individul nu este conştient de lucrul acesta. în general. A demonstrat că bolnavii de schizofrenie sunt. 1987). BIOTIPOLOGIE. Visul şi existenţa (1954). (1987). Sigaud distinge tipurile respirator'. iar apoi va căuta în corp zonele de contracţie. Ea a fost elaborată în Statele Unite. Mezomorfie' Somatotonie înalt. 1914). devenit clasic. în viaţa practică se întâlnesc extrem de rar indivizi care să aparţină exclusiv unuia din aceste trei tipuri. La început biotipologia se baza mai ales pe măsurători corporale.id. BIOENERGIE. digestiv*. Dorinţă de a se impune. boala se manifestă mai ales prin tulburări de orientare şi printr-o pierdere a memoriei. pornind de la o idee simplă: suferinţa spiritului se exprimă prin corp şi este cu putinţă să scăpăm de ea acţionând asupra corpului. robust. semnificaţia sa. Cazul Sii/un Urban (reeditare 1988). Datorită acestor forme de expresie. Sheldon. Daseinanaliza sau „analiza în ţările anglo-saxone. pe de altă parte. masajele. este însoţită de tulburări de limbaj (afazie). Kretschmer" şi pe americanul W. tesiunea musculară şi nervoasă diminuează. a remarcat că melancolicii şi maniacii sunt în general scunzi şi rotofei. pe care le descurcă analiza. r e l a ţ i i l e posibile î n t r e s t r u c t u r a corpului şi c o m p o r t a m e n t u l psihologic. Fiecărui tip morfologic îi corespunde un ansamblu de trăsături de caracter fundamentale. persoane extrem de sensibile care. dar uneori este depresivă. p e n t r u flecare individ. La sursele experienţei (1962). se caracterizează prin apariţia sa precoce (către vârsta de 50 de ani). în general. Deprimatul. Aceste două niveluri întreţin raporturi complexe. de dificultăţi în executarea mişcărilor coordonate (apraxie) şi în recunoaşterea perceptivă (agnozic). într-o perioadă de patru până la zece ani. ş t i i n ţ a care cer c e t e a z ă . Kretschmer. în orice grup există două niveluri: acela al raţionalului şi evidentului. elaborează o teorie.în spatele carapacei lor protectoare. muşchii săi sunt contractaţi în aşa măsură încât respiraţia şi circulaţia sanguină sunt stânjenite. Lowen şi J. p s i h i a t r u şi psihanalist b r i t a n i c (Muttra. pe când schizofrenicii sunt indiferenţi. Alzheimer (1864-1917). o dilatare a ventriculilor şi plăci senile pe cortex. apatici. Studii epidemiologice efectuate în Statele Unite arată că această boală atinge 2-5% dintre persoanele de peste 65 de ani şi 10-20% dintre persoanele de peste 80 de ani. Melancolic şi manie (1988). Energic. 1979). pe de o parte. iar pe ceilalţi „astenici' (sau leptosomi)-schizotimi". Heidegger. Atenţia şi interpretarea (1970). zvelt. pe germanul E.ectomorful şi mezomorful. Dintre operele sale.E. îşi au originea într-o „proastă educaţie". Bioenergia se înscrie ca o extindere a vegetoterapiei lui Wilhelm Reich. studiind un mare număr de subiecţi normali. strigătele. 1857 . al afectelor. 1939).Oxford.Sheldon-. Iubitor de confort şi de viaţă pe picior marc. Discurs. ba chiar de mai multe gene situate pe cromozomul 21. este un compus din aceste temperamente. Pierrakos. o dezorientare* în timp şi în spaţiu.M. Introducere în analiza existenţială (1947). cităm: Fenomenul psihogalvanic în experienţa de asociaţie (1907). în anii 1950.cerebrotonie* şi somatotonie*. El va începe deci prin a învăţa să respire. activ. Fugă de contacte sociale. dar mai apoi a făcut tot mai mult apel la noi discipline (endocrinologie. atitudine rezervată. muscular" şi cerebral". BION (Wilfred Ruprecht). Biotipul unui individ (înfăţişarea fizică) dă o impresie adesea valabilă cu privire la temperamentul ' său. amintirile înăbuşite ies Ui suprafaţă şi o nouă energie se eliberează. psihozele şi viaţa în grupuri restrânse. inhibat. A fost elevul Melaniei Klein şi a efectuat cercetări privind dezvoltarea mentală a copilului. în apropiere de Zurich. criminologie.jenă. 1-a numit pe cei dintâi „picnici'-ciclotimi". în pofida aparentei lor indiferenţe. râsul şi plânsul. 1897 . hematologie. legată de una. lent. H. al inconştientului. înţelegerea disfuncţionalităţilor lor şi restaurarea armoniei „corp-spirit" prin înlăturarea inhibiţiilor şi descătuşarea fluxului energetic. Bion este autorul unor lucrări ca: Investigaţii în grupurile mici (1961). a cărei origine genetică. Sigaud (Forma umană. Boala lui Alzheimer evoluează. va încerca să înţeleagă cauza tensiunilor. BOALA LUI ALZHEIMER. parcurs şi Freud (1970). de exemplu.). Exerciţiile fizice. Husserl şi mai ales de ale lui M. Tabloul de mai jos rezumă corespondenţele esenţiale: de schizofrenie". m e d i c psihiat r u elveţian (Zollikon. Această afecţiune. Clinic. La examenul anatomic. Trebuinţă de contacte sociale. muzica şi desenul îşi au locul lor în şedinţele de bioenergie. cu un corp înalt şi slab. numite viscerotonie'. A introdus în psihiatrie termenul .S. formă de d e m e n ţ ă presenilă descrisă de A. pare bine stabilită („Science". care. se observă o atrofie cerebrală difuză. al reacţiilor ascunse.. Omul de pe stradă.. care de cele mai 48 multe ori sunt colective. S-a ilustrat prin studiile sale asupra „demenţei precoce sau grupul schizofreniilor". pantomimele.N. ar exista în Franţa aproximativ 300 000 de persoane în vârstă de peste 60 de ani suferinde de această afecţiune. t e r a p e u t i c ă a cărei finalitate este conştientizarea curenţilor vegetativi care circulă în interiorul corpului. Endomorfie" Viscerotonie Rotofei. Dintre tipologii cei mai cunoscuţi îi putem reţine pe francezul C. spre o caşexie demenţială terminală. Potrivit datelor difuzate de I.BOALA LUI ALZHEIMER Profund influenţat de ideile lui E. •• AUTISM. a găsit trei tipuri morfologice principale: endomorful. EctomorfieCerebrotonie înalt. India.. de doi discipoli ai acestui autor. observându-i pe bolnavii mintali. au o viaţă interioară intensă. dispoziţia este în general euforică. şi acela al iraţionalului. azi M a t h u r ă . Le-a adăugat acestora tipul „atletic*-epileptoid" şi tipul „displastic"'. electroencefalografie. care atinge mai ales femeile (84% dintre bolnavi).

J /// t . Aceste mărunte tulburări caracterialc nu au nici o gravitate. de la ortografie la gândire (1973). stare de insatisfacţie d a t o r a t ă decalajului existent î n t r e aspiraţiile unei persoane — care se iluzionează cu privire la ea însăşi. în mai multe ţări s-au realizat grefe cerebrale de celule capabile să sintetizeze pe cale naturală dopamină. Mai târziu adoptă P " condiţionale sau pe psihatiai l / a a u concepţiile cunoscutei Ccstaltpychologic. i î n p a r a i . din cauza nazismului. scrisului şi calculului. (1972). Miinchcn (102')-1938). Boala se datorează leziunilor microscopice de la baza creierului (locus niger sau „substanţa neagră"). relaţie sexuală „ratată". Această atitudine. ha depinde de doi centri iegulatori antagonici: un centru al alimentaţiei" (l'eeding center). BOSUMFLARE. a sifilisului). împotriva doctrinei freudiene. în fat. epilepsia. Absenţa de expresie verbală la copil (1979). Die Krise derPsychologie(1927) inconştient să umple un vid afectiv. psiholog g e r m a n s e n i l r i ) s a l ] c . a c C ] d e n ( v a s c u . îmbufnatul reacţionează ca şi cum încă ar fi copil în faţa părinţilor săi. Bosumflarea. Bărbatul bosumflat în faţa soţiei care aşteaptă să nască se comportă ca un copil gelos care îi întoarce spatele mamei pentru că ea i-a dat un frăţior. r Influenţat de cercetările Şcolii din Wurzburg. unde a ocupat postul de profesor adjunct de clinică psihiatrică la universitatea Californiei de Sud. 1963). în paralel cu cercetările în fonetica experimentală. în pofida aparenţelor. d e t r c p o n e m a p . c a r e se î n c h i p u i e diferită. F. s t a r e a u n e i persoane s u p ă r a t e . responsabile de un deficit de dopamină. neurologici. Charlotte Biihler a susţinut întotdeauna.uisccnsiunii nazismului a emi»rit în Statele Unite. fără luate BULIMIE. La şi Sprachtheorie (1934). expresie minoră a agresivităţii. a deprinderilor gândirii. dintre dulciurilor) î se asociază imaginea mamei care cităm: Die Gcstaltwahrnehmungen Ş' tandreţea. Osborn (1939). de exemplu. Brainsiorming-ul formulează ca pe o dogmă faptul că orice idee trebuie primită şi examinată cu atenţie.x. cum sunt depresia. l ™™"ce. Toate alimentele 51 ierarhici sau al convenienţelor. iar răspunsurile apar cu întârziere. susţine el. că tul este purtătorul unei dorinţe proprii şi originale t m t a C0 ' P l l u l a e c r u t s . s e c o I u |ui X X . tehnică de . îsi apare ™ x k ™ . practică reeducarea. 7 i a generală (cau(Meckesheim. boala lui Parkinson sau intoxicaţia cu oxid de carbon. a emigrat j in Statele Unite. c a z u r i d ° f o a m e m o r b l d a pUT o r g a n l l " c e x l s t a hi d e K r o t 1 se orientează mai întâi spre studiul expc° Pe*W °ng»« > " ^ S t u d i i l c rimental al gândirii care. m a l | | m i După ce a predat psihologia la Munchcn.i. îndeosebi la femei. Unul din BOREL-MAISONNY (Suzanne). La adult corespunde unei atitudini de fixaţie sau de regresie la un stadiu infantil. afecţiune nervoasă descrisă de medicul englez J. se întâlneşte şi la vârsta adultă. caract e r i z a t ă p r i n t r e m u r ă t u r i generalizate. a. Bradipsihia se întâlneşte în diferite afecţiuni. îndeosebi d e BehtereV (191 1). a r c c r e h r a . îi datorăm teste de limbaj şi o serie de inovaţii pedagogice în domeniul învăţării cititului. . vizând descoperirea de idei noi şi originale în legătură cu o problemă d e t e r m i n a t ă . . care limitează imaginaţia. care se tei mină cu eşecul. Foamea este o senzaţie care rezultă dintr-un ansamblu complex de factori psihologici. endocrini. Amintirile sunt evocate cu dificultate. BORDERLINE • CAZ LIMITĂ. brainstorming-u\ are ca obiectiv înlăturarea tuturor obstacolelor din calea creativităţii" persoanelor avute în vedere: a frânelor sociale. Originalitatea sa constă în aceea că. BRADIPSIHIE. oricât de bizare ar fi ele.Pasa. pedagog şi ortofonist francez (Paris. mediator chimic* care asigură buna funcţionare a circuitului nervos dintre Uicus niger şi nucleul caudat al putamenului. apoi la Viena. Se numără printre unele femei isterice şi la frigide. ea în boala lui Pick (demenţa preBUHLER (Karl). personalităţile fondatoare ale psihologiei accesul de bulimie survine după fiecare moderne. este arma celor slabi şi în acelaşi timp mărturisirea A condus Institutul de psihologie du. dena. Bulimicul ar căuta în mod (1913). Gramatiai în imagini. California. Cazuri de foame morbidă consecutive l m o r l e z i u n i l l c c j U entalc ale creierului r o s t t | e s c r j s e şj discutate la înecal| p y t u v M BOALA LUI PARKINSON. compus din imeleii laterali ai hipotala- grup bazată pe m e t o d a asociaţiilor libere. A scris. Bade. 1879 ..7 a t r . ofi ca u r m a r c a U]lei t u m o n s . BOVARYSM. a p e t i t excesiv c a r e îl face pe subiect să m ă n â n c e în mod exagerat.E™ " ^ n a b l L ' s a u " ^ p ă r t a t chirurgical oasele care comprimau lobul frontal şi după patru / l l e bulimia a dispărut. bazate pe învăţare şi c a l l e x c l c sieşi fără intermediar. 1900). ' ^monstrat că hrăniră (mai ales Este autorul a numeroase lucrări. Propovăduit de americanul A. superioară celei care este în realitate — şi condiţiile sale de viaţă. bolnavul îşi păstrează intacte toate facultăţile mentale.BOALA LUI PARKINSON BULIMIE neputinţei lor. vent la acte romaneşti şi sentimentale. Când un element patologic afectează creierul. ( . între altele: Limbaj oral şi limbaj scris (1960). frecventă la copii şi adolescenţi. h i p e r t o n i e m u s c u l a r ă şi aspectul împietrit al feţei. Raliată la mişcarea modernă a psihologiei umaniste. Parkinson (1817). n u r a r c o n s e a Dresda s. cum ar fi respectul BRAINSTORMING. n . Membrii grupului sunt provocaţi şi încurajaţi sa enunţe toate ideile lor. încetinire a cursului gândirii. însă dacă se prelungesc în mod anormal pot să constituie un simptom al unei grave maladii pe cale de a se instala: schizofrenia. .

instabilitate) şi de dispoziţie (alternarea fazelor de depresie cu momente de exaltare). pierdere a libertăţii. Pentru a rezolva prima problemă.C. In mod ".W. contribuie în mod esenţial la conturarea caracterului fiecărui individ. Se admite azi că achiziţiile datorate mediului.. Măsurarea capacităţilor intelectuale şi psihomotorii este posibilă prin folosirea metodei testelor'. în toate formele sale — frunze. tulburări de caracter (iritabilitate. C . orice persoană majoră de a şi exercita drepturile civile. în b ă u t u r i v .S. P .c a operaţii. Probabil că această beatitudine se datorează faptului că principiul toxic activ al cânepei indiene. Când intoxicaţia devine cronică. Se vorbeşte la fel de bine de caracterul impetuos . probleme şi înţelegerea unui text. Piagct.. Cu toate că. G. o diminuare a atenţiei şi a memoriei. Pentru a rezolva cea de-a doua problemă. tendinţă de a şi atribui şi de a conserva p e n t r u sine b u n u r i l e şi a f e c ţ i u n e a p e r s o a n e l o r din a n t u r a j . determină o producţie crescută de endorfine •. grefate pe temperament. A . M . o dată cu aecederea la stadiul logicii concrete (stadiul operaţiilor concrete'). în Franţa. . consumator. adesea asociate cu o agitaţie violentă..M. ori cifra 4 în desenul C (a se vedea figurile de mai mai jos. Aceasta depinde în parte de prima problemă si mai ales de infinita diversitate a caracterelor.conservarea"". p i n U e u s c a t e de c â n e p ă f u m a t ă t mesC a n n a b u p o a t e f i ^^ în ^ ^ a m e s t e c a t a în d u s e l e de p a t i s e r i e .de care ele sunt indisociabile. şcolarul începe să dobândească noţiunea de număr.I. Numai către vârsta de 7 sau X ani.. Cannabis nu provoacă dependenţa fizică. Metoda de predare a matematicii a profesorului austrialian Z. o dependenţă psihică. CANNABIS. Capacitatea depinde de aptitudine'. care permite diferenţierea indivizilor sau grupurilor atunci când se supun observaţiei atitudinile şi comportamentele lor. d i n frunzele şi tulindiană. Privarea brutală de libertate şi de contacte familiale. de exemplu. trebuind dec. frica.. . la care se adaugă umilinţele. demersul lor intelectual. CAPTIVITATE. Principalele probleme puse de noţiunea de caracter sunt: 1) Descriere:!. care nu reţine decât 49 de trăsături de caracter. Acestei sarcini i sa consacrat J. care acţionează asupra creierului. Adesea tulburările se prelungesc şi după revenirea la viaţa normală sau apar după eliberare (stare de „care-i acolo?". . deprinderile nu sunt niciodată contractate în mod pasiv. ci. subalimentaţia... sentimentul înstrăinării. Allport a recenzat 17 953 de termeni în limba engleză. Astfel. S . Cannabis.scrierea. o stare depresivă comparabilă cu neurastenia'. Atitudinile. cele mai frecvente fiind depresia' (care se poate traduce prin tentative de sinucidere) şi crizele de angoasă* acută. deoarece n u stăpâneşte . De primul aspect ţine şi problema formării caracterului. 3) Satura caracterului. ceea ce încă nu este cazul. ba chiar şi tortura. O regăsim totuşi destul de des la adult.A.. Numim capacitate civilă posibilitatea pe care o posedă. în Hssone (resiune pan/iană). Dozele mici produc euforie şi un fel de stare de exaltare agreabilă care se termină cu somn. ar trebui să cunoaştem legile psihologice care guvernează caracterul şi să dispunem de o caracterologie sigură pe metodele sale. amintiri obsesive din captivitate).al unui om. 2) Clasificarea. *sa. CAPACITATE. exerseze spre a ajunge l a o prima structurare Ionica a realului.PREGNANŢĂ.. răşină. ci ştie sa socotească. Această atitudine este frecventă şi normală la copilul mic. tulburări de somn. provoacă la numeroşi prizonieri (soldaţi sau civili luaţi ca ostatici. a r t ă de a d i s i m u l a . Din anul 1968.. Folosirea sa creşte în mod îngrijorător: 16 862 persoane interpelate în 1987 (O. se observă la toxicoman o scădere a activităţii. utilizează datele fumi/atc de cercetările psihologice cele mai recente privind percepţia .experienţei şi efortului personal. este greu să se recunoască forma A în ansamblul B. în general. de a s i m ţ i şi de a r e a c ţ i o n a al u n u i individ sau al u n u i grup. ar trebui să începem prin n reduce la minimum numărul termenilor descriptivi. French (1953). (Clasificările zoologice se ncluând niciodată în considerare indivizii. confirmate de mai multe metode de analiză faetorială*. camuibumlul. „elasihearea-si . CAPTATIVITATE. s a u i n aîte a l i m e n t e . este drogul ieftin. W. p u d r ă o b ţ i n u t ă d i n floriie femele.R. Ac lilor mintali şi alienaţilor. Două exemple de camuflaj . încercarea poate fi şi sursă de tulburări mentale. îndeosebi la acele mame abuzive care. unii institutori care au reintrodus abacul în clasele lor C 1'>S4) sunt mulţumiţi de rezultatele obţinute.T.C. incapabilii majori beneficiază de o protecţie juridică specială. de maturizare" şi de exerciţiu.P. CAMUFLAJ. aceştia fiind declaraţi . esenţă —. Camuflajul tinde să modifice organizarea câmpului perceptiv în aşa fel încât un obiect determinat să treacă neobservat. • CENTRU DE ACŢIUNE MEDICOSOCIALÂ PRECOCE. -» BETTELHEIM. culpabilitatea de a fi supravieţuit.P. descris de J. p o s i b i l i t a t e de a reuşi în îndeplinirea unei sarcini s a u într-o î n t r e p r i n d e r e . mai mult sau mai puţin inconştient. ca şi de caracterul flegmatic al englezilor sau de acela de vorba de o amprentă durabilă. CARACTER CARACTER.S. la unele persoane firave. m o d de a fi. s ă ma. în principiu.incapabili".educaţiei. care posedă un corp special de camuflaj. îşi împiedică fiii sau fiicele să devină independenţi. Dicncs se bazează şi ea pe experienţa practică a Armatele moderne. Numărul de adjective sau de substantive utilizate pentru descrierea caracterelor este foarte mare. nu poseda realmente conccptul d e număr.

CARENŢĂ AFECTIVA Pentru a controla aceste aserţiuni. energiile sunt orientate fie spre lumea interioară (introversiune). subiectul acordă întâietate ideilor. dezvoltată în Franţa de R. ei şi-au recăpătat gustul de viaţă. apatia* şi refuzul alimentelor. deţinute într-un penitenciar. care se obţin prin combinarea celor trei factori fundamentali ai persoanei umane şi a contrariilor lor: emotivitatea. se umplu de vânătăi. deoarece formulele utilizate sunt prea înguste şi artificiale spre a da seama de bogăţia unei individualităţi. care se referă la atitudinea persoanelor faţă de lumea fiinţelor şi a lucrurilor.B. R. în asemenea cazuri. studiul carac terelor. această cifră a scăzut la 72 la sfârşitul primului an. Din ce în ce mai mult. o dată cu ea. TRIHOTILOMANIE.si/. coeficientul de dezvoltare fusese de 124. sfârşeşte cu sinuciderea. nu s-a înregistrat nici un deces printre copiii deţinutelor. se observă o stagnare a dezvoltării fizice şi o regresiune" generalizată. îi preferă tipologia lui Jung. Rousscau) (Voltain. -• ATAŞAMENT. cnurezia* şi balansarea sunt aproape întotdeauna prezente. pe când. Când această trebuinţă este contrariată de dificultatea de a stabili relaţii sociale (ca urmare a timidităţii. activitatea şi ră. biotipologie') sau pe studierea documentelor expresive (grafologie'. Trebuinţa de a iubi şi de a fi iubit nu este mai puţin importantă la vârsta adultă. G. dacă o doresc. Plânsul.CARACTEROLOGIE Subiectul participă întotdeauna la aceasta mai mult sau ma puţin activ. acestea fiind încă incerte. Dacă nimeni nu o înlocuieşte pe mamă. li se cere să lase copilului un obiect personal (o batistă cu parfumul preferat. Psihologii utilizează datele biografice. Franklin) coleric (V. După autorii olandezi toate caracterele ar fi susceptibile de reducerea la opt tipuri. iar curba lor ponderală s-a redresat. lipsă sau insuficienţă a afecţiunii. pe cât posibil. contactele sociale. Spitz şi continuatorii operei sale au stabilit că efectele carenţei afective sunt cu atât mai grave cu cât această carenţă îi atinge pe copii mai de timpuriu şi timp mai îndelungat. observaţia directă şi testele (chestionar*. a nevrozei) sau de întâmplările vieţii (abandon.. în spitale şi în creşele medicale. prestigiul. Rezistenţa organică este extrem de diminuată la aceşti copii. de asemenea. de consacrarea la o operă caritabilă sau colectării de timbre. poate să apară o stare depresivă mai mult sau mai puţin gravă care. vidul afectiv nu este umplut. copilul trebuie pregătit pentru această încercare. Chopin) nonactiv secundar sentimental (Kicrrkcgaard. alţi autori (J. această teorie este contestabilă. Unele se întemeiază pe aprecierea morfologiei indivizilor (fiziognomonie*. cele mai cunoscute sunt acelea ale şcolii franco-olandeze (caracterologia lui Heymans şi Wiersma. însă. izolare. în mod paradoxal. în primul caz. copilul redevine „bebeluş". Freud etc. la baby-tests. au reînceput să mănânce. A. Dacă nu. Mai târziu se secundar Ilegmatic (Bcrgson. Testând cu regularitate nou-născuţi crescuţi de puericultori într-o creşă-model şi comparându-i cu alţi nou-născuţi îngrijiţi de mamele lor. el a remarcat că aceştia din urmă aveau o dezvoltare psihomotorie normală (coeficientul de dezvoltare = 105 la sfârşitul celui de al doilea an de viaţă).. Bowlby. instalează resemnarea. 57 CARACTEROLOGIE. Ultimele cunoştinţe achiziţionate dispar. dar şi. Există mai multe metode de analiză şi de descriere a caracterelor'. inteligenţa. Cunoaşterea caracterelor este posibilă prin observarea narelor şi a testelor de per nali Dintre teoriile legate de caracterologie. Hugo. Ei au constatat că delincventa (îndeosebi furturile şi prostituţia minorelor) sunt de 4-5 ori mai frecvente la subiecţii care au suferit de carenţă afectivă în copilărie decât la cei crescuţi într-o familie normală. |A se vedea tabelul. Deşi foarte veche. Kretschmer.). anxietatea inevitabilă. în creşa-model unul din fiecare trei copii (mai exact.iem/(primantatc sau secundaritate). Trebuinţele afective ale omului sunt la fel de importante ca şi celelalte trebuinţe vitale şi nesatisfacerea lor poate avea consecinţe grave. atunci când absenţa ei este îndelungată. psihodiagnostic*) pentru a analiza caracterele. uneori. în al doilea caz. în afară de aceasta. de exemplu) şi să-şi multiplice vizitele. doliu. DEPRESIE. Această caracterologie sumară se apropie mult de biotipologia lui E. B. a atitudinilor faţă de lumea Emotivitate Activitate Răsunet mmemotiv nonactiv primar Răsunet (Ludovic al XV-lca) nonenioliv nonaeliv secundar emotiv emotiv nuirctiv primar apatic (Ludovic al XVI-lca) (Bauddain. limbajul se deteriorează. Dacă. 373%) murea înainte de a fi împlinit vârsta de doi ani. ea poate fi compensată de unele activităţi. de o puericultoare sau de o psiholoagă (tot atâtea substitute ale mamei). Napoleon I) emotiv emotiv acliv primar secundar . iar după doi ani nu era mai mare de 45. Unii. în aceeaşi perioadă. pe când cei dintâi se degradau în permanenţă: pe când iniţial. spre a-i risipi. Spitz a pus în evidenţă daunele carenţei afective precoce. bătrâneţe. Jung. A reapărut. teste'). Danlon) pasional (Btxlhovcn. O contraprobă a fost furnizată de maternajul de care beneficiază unii copii perturbaţi. Dincolo de cinci luni de separarea de mamă apare hospitalismul' şi se instalează perturbaţii grave ale personalităţii (inteligenţă şi afectivitate) copilului. Pentru Jung. mamele au posibilitatea să rămână cu copiii lor. caracterologia abia dacă începe a se construi pe baze ştiinţifice. Altele utilizează mai ales observarea comportamentului. Ix Scnnc) şi aceea a lui C. el apreciază îndeosebi valorile lumii exterioare. Sunt cazuri în care separarea de mediul familial este indispensabilă.| în pofida lucrărilor statistice efectuate de promotorii ei (2 145 cazuri studiate). Huxley) nonemotiv primar nonemoliv activ CARENŢĂ AFECTIVĂ. începând din momentul în care aceştia au fost îngrijiţi cu tandreţe zi de zi de o infirmieră. Uneori copiii îşi fac rău. fie spre exterior (extraversiune).) au analizat biografiile adulţilor sau adolescenţilor inadaptaţi social. strigătele copilului mic separat de mama sa depun mărturie de starea de confuzie şi de angoasă resimţită în această situaţie. A.

postura care i se imprimă. File sc adresează subiecţilor atinşi dc aricraţie' mentală. infirmier. instabi •' t ^"v-un slab control emoţiona . Şoarece numai rareori se ajunge ia psi''*'' u l m ° l . care îl lac pe bolnav periculos pentru anturajul său.neurolcpticc. atamcmu| M CASTRARE. capabil să acorde asistentă pensionarilor în actele vieţii curente (toaletă. Corpul bolnavului devine tot atât de plastic ca ceara moale (flexibilitate de ceară) şi păstrează. La S.' c l m c ' > t c elasilicaiea americana l J n ]9W ( D S M ' ' ' " ~ R ) sc p o a t e m . analoană cu autismul).. bo. anexate spitalelor. favorizându-se ajutorarea cotidiană diurnă a handicapaţilor. la C d e h a n d i c a p a t e | N D E P R O T E C T I E . în patologia mentală. CĂMIN DE PROTECŢIE dominaţie). printr-o stare de pasivitate stuporoasă. Aşa se explică faptul că la soldaţii castraţi prin rănire pe câmpul de luptă nu regăsim personalitatea Castrarea chirurgicală (ablaţia testicul Mor) a fost practicată în mai multe ţări. a c c i d e n t a l ă s a u crimin a l ă . CATALEPSIE. incapabili de autonomie şi având nevoie de îngrijiri p e r m a n e n t e . vestimentaţie. conservarea posturilor impuse (eatalepsie) şi negativism (refuzul de a vorbi.S. în esenţă. medic. c u v â n t g r e c e s c care î n s e a m n ă „purificare". cum sunt cheltuiel. hibernare artificială. psihomotrician. hipnoză şi îndeosebi în demenţa precoce de formă catatonică. Acest personal este încadrat de o echipă care. ele au un personal destul de numeros. sindrom complex care cuprinde tulburări psihomotoare şi perturbări neurovegetative. „ p u r g a t i e " . Castrarea poate determina modificări de comportament specifice. creându-se în acest sens structuri dc ajutorare din partea familiilor în stabilimente şi făcând ca şi familiile să participe la gestionarea instituţiilor. " e cinJ îcntru iltii ir" ave i o cm/1 1K oreanică ' ' ' CATHARSIS.. Metoda cathartica este utilizată în psihologie pentru valoarea sa terapeutică. Aceste casc au fost create. furie. surori.caz limita" (se spune si boalcrlinc). Freud si .M c r c a l c a i n i n e d e prola v i a ţ a s o c i a a ţ ' a d i c a m c d i i d c v i a ţ a aiT. ceea ce le permite micilor pacienţi să se purifice dc agresivitatca şi de angoasa lor. dar şi luni întregi). în specriminalilor sexuali. La copii se foloseşte mai ales jocul liber. pe când la om alterările de personalitate sunt mai puţin evidente. clinicilor psihi. reprezentaţiei dramatice asupra specta lorilor. sub supraveghere medicală. acte de violentă. a organelor de r e p r o d u c e r e . reeducator. în Franţa. datorită căruia tendinţele profunde se pot exprima în mod spontan. l j l l U l s a s c rCL1Llaptezc în mod progresiv i . până atunci parţial sau total refulata. Acestea depind mai ales de circumstanţele în care survine castrarea. la începutul anilor I97(). Circulara ministerială din 28 decembrie l l )78 insistă asupra necesităţii prezervării legăturilor bolna\ ilor cu familiile lor. Lucrul acesta este manifest la animal (cocoşul castrat îşi pierde orice agresivitate şi tendinţa de 58 puternică încărcătură emoţională. subiect c a r e se situează într-o zonă de frontieră. Spre . S. Cât despre tetice.1. se întâlnesc în special în schizofrenie şi uneori în anumite boli infecţioase.n. Catalepsia se întâlneşte în isterie. în general.iiu P c m n l m u o c j.le nesăbuite sau lurtul din vitrine. 1 „ u r ă t „ c a Pcrsolla. în cursul cărora pacientul poate lăsa impresia că este mort (aceste crize pot dura ore. m i l c s t a prin acte impulsive. desem graniţa a două clase sau a două s t ă r i psihologice. Linele dintre aceste cămine. Unele cri/e de somn cata-leptic. grupează 12-15 bolnavi care. cuprinde: psiholog. -• PLASAMENT FAMILIAL SPECIALIZAT. supravegheate de A 50 . de tulburări motorii importante.|vi mint. periodică sau cronică. dc deficienţe senzoriale.. trecând prin narcoanaliză şi psihodramă.) pot fi maltratate sau distruse fără teama de represalii.) Impulsuri subite pun capăt uneori acestui tablou: strigăte.^ . educator specializat. incapabili să aibă grijă dc ei înşişi şi tributari unei supravegheri medicale si unor îngrijiri permanente. evitându-se izolarea iieogralică. ^ vorbeşte de „stare limită" atunci când simptomeie onservate sunt nucmieuuire î m r c nevroza şi psihoză. mese.A.trice sau centrelor de ajutor prin muncă*.. de a mânca etc. Figurine de plastilină. stare patologică ce se caracterizează prin pierderea momentană a sensibilităţii şi contractilităţii voluntare a muşchilor. Catatonia se caracterizează. . se produc în urma unor violente şocuri emoţionale.latllc ^ ^. Unele cazuri de catatome acută evoluează rapid spre moarte. Există şi cămine dc protecţie individuale (plasamente familiale.CASĂ DE AJUTORARE SPECIALIZATA CASĂ DE AJUTORARE SPECIALIZATĂ (M.).de castrarea chimică. stabiliment rezervat adulţilor handicapaţi. Tcrapeuticile propuse vana/â de la un autor hi nitul: electroşocuri. u j e c a ţj s a u t : o a r t c amelioraţi ieşirea din v s p i t a . din punct de vedere legal. fără vreo oboseală aparentă. ablaţie s a u d i s t r u g e r e chirurgicală. Dc mărime redusă (în medie H) 41) de paturi). ca aplicare a artcolului 4d din legea de orientare în favoarea persoanelor handicapate iM) iunie 1975). fiind înlocuită. . Pentru unii catatonia ar ii de origine tiere din realitate. CATATONIE. fraţi. Cu toate acestea. centru g a z ( l u j r e destinat persoanelor . ci sunt consideraţi muncitori legaţi prin contract de stabilimentul în care lucrează. a unor intoxicaţii sau ca urmare a unor afecţiuni ale sistemului nervos central. sa-i distreze şi sa-i îngrijească. Constituie un examen redutabil.Ciuijatc î n tcc ic f u n c ţ j c d e trebuinţele şi carenţele beneficiarilor acestora.^ t . De exemplu. despre un copil al cărui coelicient intelectual se situează între 7 I si «4 se va spune că este un . CAZ LIMITĂ.). Tehnicile folosite variază de la psihanaliza clasică la strigătul primai. nu sunt spitalizaţi.. Această stare poate li trecătoare.. Breuer. cum sunt encefalita psihozică azotemică acută. . prin decretul din 26 decembrie 1978. instabilit a l c a S1 e x c c s u l ln r c k l l l a t c a U l l k ' sociale.. păpuşi sau marionete care simbolizează persoane din anturajul copiilor (părinţi.

este mai CENZURĂ. orale s a u scrise.A. a căror inadaptare este legată de tulburări neuropsihice sau de tulburări de cornportament.care triază dintre sentimentele intime pe hopedagogice' (CM. lungii in şi o atitudine în general ştearsă.'" (întrebare „închisă"). să cităm invendeosebită nevrozei'. de limbai). care trăieşte interiorizat. De obicei singura sarcină a subiectului CHIMIOTAXIE. în tipologia' lui W. P. îndoiala şi inhibiţia. control critic al actelor economică şi mai ales mai puţin traumaunei persoane. îi c ă l ă u z e s c în p r o p r i i l e lor pedagogice. depresive. J. vorba de perturbaţii psihologice minore sau de dificultăţi instrumentale (tulburări CENTRU DE GUIDANCE.CENTRU DE GUIDANCE terasament până la finisarea unor mici piese de echipament industrial. sub o formă deghizată. reapar. în vise.P.P.Centrele au un câmp de acţiune similar cu volta potenţialităţile personale şi îi acela al reţelelor de ajutorare specializate r e e d u c ă . stabiliment public sau privat unde se operează depistarea şi tratamentul copiilor şi adolescenţilor aflaţi în situaţia de eşec şcolar. Dintre cele mai bune chestionare sistemului nervos. Printre elevii săi direcţi s-au numărat neurologii francezi J. încoace. Freud a fost unul dintre discipolii săi. nu a încetat să crească. fiului departamental de ajutor social. fără ai scoate pe subiecţi din CEREBROTONIE.Lac Ies se facă sondaje de opinie (chestionare de S e t t o n s . fie prin reeducare'. caracterizată de respectul persoanei. Cerebrotonul (sau cerebrotonicul) preferă meditaţia şi expresia simbolică şi nu acţiunea directă. chiar dacă ea se găseşte la o distanţă de kilometri. psihologi. Această formulă de readaptare. Ocupâdu-se de isterie'. numărul CM. e f o r t u r i de a-şi d e s c o p e r i şi dez. Un pui de boiştean. ti/antă decât reeducarea în internat. CHESTIONAR. Boutonicr şi M. r e a c ţ i e de a t r a c ţ i e sau de respingere a u n u i animal provocată d e u n a g e n t c h i m i c .P.deschise". emite o „substanţă de înspăimântare" care îl pune pe fugă pe agresor (chimiotaxie negativă) şi împiedică astfel distrugerea congenerilor săi. zintă in realitate excelente caracteristici metrologice iar chestionarele au o validitate comparabilă întrucâtva cu aceea CHARCOT (Jean Martin). Fieud a dat acest nume instanţei dezvoltat considerabil după 1960.S. la Paris.care permite măsurarea nu lasă în anatomia cadavrului nici o urmă a numeroase trăsături de personalitate: materială vizibilă". CHIMIOTAXIE . Ele permit să francez (Paris. Ea sa S. atacat de un adult din aceeaşi specie. Promotorii acestor centre au fost A. La scurt timp după aceea. traduse în principalele limbi.Aveţi adesea dureri de cap'.. Lecţiile sale.S. prin psihoterapie'. Misiunea lor este dublă: stabilirea unui diagnostic si tratarea tulburarilor. sunt cu asiduitate însuşite şi îi aduc o reputaţie mondială. alertat de mirosul femelei sale. care poate beneficia de sfaturi t a ţ i . Centrele sunt supuse legislaţiei muncii. CEREBRAL. Debcsse au creat organisme similare la 62 dar Iară a-şi pierde nimic din dinamismul lor. Cerebrotonul extrem. c o m p o n e n t ă a temperamentului în care predomină tensiunea nervoasă. care în 1946 au inaugurat „Centrul Claude Bernaal". a descris simptomatologia si în psihologia clinică (chestionare de personalitate). J.A.. tulburări cutanate.spingâiidu-le pe cele care sunt periune medico-socială precoce (C.M. S. A fost unul dintre cei care au utilizat CHILDREN APPERCEPTION pentru prima oară hipnoza" şi sugestia TEST -• THEMATIC APPERCEPTION TEST. H.P. acest tip de indivizi se caracterizează pnntr-un corp zvelt.P. p e r s o a n ă la care pred o m i n ă viaţa i n t e l e c t u a l ă .. din 1976 acelea pe care conştiinţa' le poate admite. care au făcut celebră şcoala de la Salpetriere. De atunci încoace.) şi. Sheldon.r şi al dispensarelor de inienă lor n a t u r a l . Nievre.).. o dată cu crearea centrelor de acţire. 1 8 9 3 .) culoase sau neeonlorme cu exigenţele CENTRU MEDICO-PSIHOPEDAGOGIC (CM. Mac Auliffe. actele ratate sau în simptomele nevrotice. * APARAT PSIHIC. tendinţe ipohondrice. fără a-i scoate din m e d i u l (R.P. s. Viermele de mătase. Dar există si întrebări .Bcrge şi G. în care m e d i c i . Descris sub acest termen de C. neurolog a testelor de inteligenţă. Babinski. caz în care cel anchetat răspunde liber (.o stare morbidă care are în mod (Minnesota Multiphasic Personality lnvenevident drept sediu sistemul nervos şi care tory sau MMPl). tratate fie medico-psihologic. mentală. Dejerine. puse î n cadrul u n e i a n c h e t e . Kretschmer. servesc în orientarea profesioProfesor de anatomie patologică la nală (chestionare de interese profesionale) Salpctriere. pe care o defineşte tarul de personalitate multiiazic Minnesota ca pe . Mauco. 1825 . Cerebralul corespunde nervosului lui Hippocratc şi leptosomului din terminologia lui ti.Ce meserii v-ar plăcea să profesaţi '(. .e îndreaptă spre aceasta (chimiotaxie pozitivă). pentru a trata această afecţiune. atitudini). serie de î n t r e b ă r i s t a n d a r d i z a t e . oboseală cronică. a acordat o importanţă utilizate în psihopatologie. Cheltuielile Strasbourg ( 1947) şi la Mulhousc ( 1949). isterice. Sigaud şi L. educative sau psihologice. o dată psihice descoperită de psihanaliză'. instanţă cu creşterea reţelei de centre medico-psi. constată că crizele sunt provocate de amintirea înăbuşită a unui violent soc emoţional.întrebări preforniate sau întrebări cu alegere multiplă (subiectul trebuie să bifeze o căsuţă dintr-un număr de răspunsuri propuse). prezintă de obicei tulburări funcţionale: insomnie.P. r e e d u c a t o r i şi a s i s t e n ţ i Tratamentul include şi o acţiune asupra sociali e x a m i n e a z ă copiii i n a d a p familiei. Mărie. Muncitorii primesc un salariu (în general mic) care este acoperit de produsele muncii. centru de psihomotncitate.

C. într-o clasă obişnuită sau specializată. Programele de învăţământ şi orarele sunt acelea clasa de adaptare. 4 726 clase speciale (în majoritatea lor clase de perfecţionare) pentru 63 555 copii.S. Dar o asemenea acţiune necesită un ajutor' adaptat elevului şi un sprijin dat cadrului didactic. din 18 noiembrie 1991.|. dar ele pot fi de zintă unul sau mai multe caractere asemenea grupate în „şcoli naţionale de comune.A.E. Prin circulara venienţi specializaţi. în unele şcoli elementare sau. care colaborează cu alţi specialişti: psihologi. opţiune B. minitelestudiile fie într-o secţie de educaţie l'oane.S. perfecţionare" şi clasele pentru handicapaţi Durata nu trebuie să depăşească un an.S. stabileşte legăturile de trebuinţă. 91-3()4. capabili însă de a profita. clasă specială.A. Aceste secţii şi clase au efective mici (8 în cazul deficienţilor auditivi. senzorial sau mental. reeducatori care depind fie de R.). Acest şcoli. pe pe timp limitat sau permanentă. perfecţionare" sau în „şcoli autonome de Clasificarea are drept scop regăsirea perfecţionare". S. Admiterea CLASIFICARE ţionare datează de la legea din 15 aprilie 1909. clasele de adaptare nu mai sunt considerate ca ţinând de învăţământul special*.). Admiterea în clasele de adaptare este culara nr.S. există clase de integrare pentru copii care prezintă un handicap motor. specializată" (S.CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARA şi „clase de adaptare" în şcoala elementară şi la nivel gimnazial. Ele sunt încredinţate unor cadre didactice titulare care deţin C. Circularele nr.A. 91-304. în 1984. atinşi de o deficienţă intelectuală uşoară sau medie şi care nu pre. precizează formele şi modalităţile acestei intepune un accent aparte pe disciplinele de grări care.E. organizarea şi rapidă a unui obiect prin locul pe care îl funcţionarea claselor şi şcolilor de perfec.I. în aceleaşi localuri ale colegiului de învăţământ secundar (C. şi specificând ajuîndeosebi concret şi practic. Efecprogresele fiecărui elev fiind supuse tivul lor este limitat la 12 elevi. opţiune E sau D.handicap mental. încredinţaţi unor învătatea. operaţie care constă zintă tulburări de comportament. în general a unei 250-300 de elevi. nevoilor. clasele de adaptare funcţionează de la clasa a Vi-a la clasa a III a [în Franţa numerotarea claselor se face descrescător. P .A.) normal. în special organizat în aceste clase este cooperare cu familia.) a colegiilor. în Franţa. începând cu clasa a XII-a.I.R. fie de un C M . definite în ciradaptare. ortofonişti.S. comisia poate stabili necesi. I. unor profesori cu stagii într-un centru naţional de pedagogie specială.E.ocupă ori pregătirea pentru descoperirea . a unui nou an în ţători titulari ai certificatului de aptitudine donată deciziei unei comisii de educaţie de deficienţi intelectuali pentru fiecare specială" (C. (reţea de ajutorări specializate').A. în urma clase de integrare pentru copii atinşi de un bilanţului.S.A. de un învăţământ adecvat şi adaptat posibilităţilor lor. învăţă. clase de integrare pentru deficienţi vizuali sau orbi.din 30 iunie 1975. va Ministerului Educaţiei Naţionale. în şcolile secundare. nr.A. Din 1981. în regruparea într-un anumit număr Clasele de perfecţionare sunt anexate de „clase" a elementelor care preşcolilor elementare. în fiecare clasă de integrare.P. calculatoare. La împlinirea toarele şi echipamentele de care are nevoie vârstei de 12 ani. (centru medieo-psihopedagogic') sau de o altă instituţie din afara şcolii. învăţământul fiecare elev în parte. cu deficienţe motorii sau senzoriale.A.E. luaţi în sarcină de învăţători posesori de C. copii care suferă de un handicap motor. perfecţionare au fost înlocuite prin clasele clasă specială care primeşte şcolari de integrare şcolară".. 91-304. 91-302 şi nr. după decretul din 30 august 1985. poartă numele de „stabilimente regionale de învăţământ public adaptat" (E.A.S. 12 în cazul deficienţilor vizuali. bază (matematica şi limba franceză). aplicată activităţile fizice şi pe activitatea creatoare.). fie ea individuală sau colectivă.)..S.I. încredinţaţi unor învăţători titulari ai C. medici. pentru acţiuni pedagogice specializate (C.D. în mediul şcolar obişnuit. Există evaluării la finele anului şcolar.S.A.A.P. în 1987. ale Ministerului Educaţiei Naţionale.). au fixat ca obiectiv prioritar integrarea copiilor handicapaţi în mediul şcolar obişnuit. care cad în sarcina unor învăţători posesori de C. (certificat de aptitudine pentru acţiuni pedagogice specializate de adaptare şi de integrare şcolară) sau. tot el este acela care Ministerului Educaţiei Naţionale nr.P. P . 3 din 16/1/1992).O. de la elev la elev.din 18 noiembrie 1991 (B. care corespunde clasei I primare de la noi — nota trad. CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ. potrivit unei note informative a beneficiind sau nu de sprijin din afară. înlocuiesc clasele de propusă de o comisie medieopedagogică. care primeşte în mod diferenţiat. cu un număr de 1 1 808 şcolari. în învăţământul secundar. • CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ. opţiune A. legea de orientare în favoarea persoanelor handicapate. se poate spune că este comisii a circumscripţiei de învăţământ un mare efort de făcut pentru a răspunde preelementar şi elementar (C. opţiune C.I.).). fixând obiective. excepţional. în grădiniţe de copii.S. Dacă se ia în considerare faptul că totalul subiecţilor şcolarizaţi se ridică la aproape 1(1 iulie 1989.E. 27 de şcoli autonome de perfecţionare cu 1 571 elevi. fie într-o Dacă este necesară recurgerea la interşcoală de perfecţionare. şcolarii îşi pot continua (ordinatoare.A. existau trebui să evite întotdeauna reconstituirea în Franţa 18 243 de elevi în clasele de de structuri segregative.. clase de integrare pentru copii cu un handicap auditiv.. în Franţa.CLASIFICARE.I. Situaţia elevilor este revizuită în fiecare Clasele de perfecţionare sunt în general an.E.S.. maşini de scris. existau în Franţa 81 de stabilimente de felul acesta. în sfârşit.încredinţate unor institutori cu o formaţie torul elaborează un proiect pedagogic psihopedagogică adecvată (cei mai mulţi pentru grup şi un proiect pedagogic pentru fiind posesori de C. magnetoscoape.S. Clasele de integrare şcolară (CI.A.P. 15 în cazul copiilor care au dificultăţi relaţionale).P. clasele de CLASĂ DE PERFECŢIONARE.I.S.P.S.

•CARACTEROLOGIE.P. Numim „teste cognitive" probele psihometrice care permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect. rămâne un bun indicator al nivelului mental al unei persoane sau al unui grup social. 71 . Wilma Sarcina care revine acestei comisa fiind R l | d o i p h supranumită „Gazela neagră". Sinonimul epile iei COMPENSARE. Nu îşi dau avizul în privinţa plasării în stabilimente de primire COMPETIŢIE sau o infirmitate. Ea este chemată să se defineşte. a c t de c u n o a ş t e r e . D. COMANDĂ. capete de sfoară. cel mult narea elementelor este legată de tipul de până la vârsta de 20 de ani. se poate pronunţa în ceea ce pe când nevroticul este în căutare de priveşte orientarea* tuturor copiilor şi obiecte deosebite: batiste fine. COMISIE DEPARTAMENTALĂ DE EDUCAŢIE SPECIALĂ (C. tendinţă de a t a m e n t francez. ca u r m a r e a legii acumula obiecte. impacienţa. spre a-şi masca eşectii în viaţa educatori. fie nişte revoltaţi. care trăiesc în gând isprăvi (C. •-. ca u r m a r e a legii d i n 30 i u n i e 1975.D. ^ a p m a p c d e z H e . „ ..acelea care au competenţe în pri.până la intrarea lor în viaţa activă. aplicabilă la a d u l ţ i . fiecare tip variind potrivit caracteristicilor proprii grupului. Comanda autoritară permite să se atingă o mare eficacitate. După R. în clasificarea lui G. printr-un comportament secundar. în favoarea p e r s o a n e l o r hand i c a p a t e . . constă în a compensa un deficit lllate îm P ' P r e u n ă > »icl participarea la programe de divertisment. de la percepţie. nivelul mental al şcolarilor şi al recruţilor a crescut cu circa 20 de puncte în toate ţările industrializate („Nature". Potrivit teoriei lui A A d | e l % Napoleon Bonaparte ar fi căutat rare prin muncă' sau atelierele protejate'. din 30 iunie 1975.. Rolul său este nevroză. în favoarea perArieratul. ci o multitudine de tipuri.T. în psihologia colectivă. vitalitatea. May.COGNIŢIE populaţiei generale a Statelor Unite. activitatea exuberantă.I. cum sunt testele de nivel şcolar sau acelea de cunoştinţe tehnice. utilizate în vederea selecţiei profesionale.. cum fac nevroticii cazurile elevilor din învăţământul secundar sau deliranţii. Lynn să demonstreze că. psihologiei. se pronunţă îndeosebi asupra orientării subiectului handicapat fie spre o profesie compatibilă cu aptitudinile sale. lenjerie adolescenţilor handicapaţi.E.S. Acest proces psihologic. Dar compensarea se poate exerşi elementar (C. Q. ordinare. a foarte vastă. -* AUTORITATE. Wiersma.) şi acelea care cunosc c i t a Ş' Pe P l a n imaginar. Co. acţiune de contrabalansare a unei deficienţe. Flynn şi R.E. -> FETIŞISM.). din 1950 încoace. m o d de a c o n d u c e . instanţă creată în fiecare depar- COLECŢIONISM. nici Competiţia este un fapt cultural care nu se găseşte în toate societăţile.S.. fie spre un stagiu de readaptare.printr-o puternică emotivitate (E).Re. memorie şi învăţare până la formarea conceptelor şi a raţionamentului logic. LlDER. pietre strălucitoare etc. o mare nevoie de activitate (A) şi reacţii imediate (R).d u P ă ce > i " a î n v i n s ° poliomielită care o vinţa copiilor din învăţământul preşcolar doborâse. iţja r a p i d a a u n o r c o n d u i ( e a g r e s i v C i p e m e s c l e c a r e n u le _au p u t u t COMIŢIALITATE. O bună comandă asigură o performanţă colectivă superioară şi face să progreseze grupul în direcţia scopului fixat. aplicabilă la adună lucruri din cele mai eteroclite: copii şi adolescenţi.. La acesta din urmă colecţio. în caz de necesitate. „ stimulează pe ce. ea ar fi inexistentă la triburile Hopi.). e n o a s t r e . a de a-si delega anumite competenţe către . el le-a permis lui J. fie spre un atelier protejat* sau un centru de ajutorare prin muncă (C.C.D. M. i-a fost dată K posibilitatea . având drept obiect de studiu mecanismele gândirii datorită cărora se elaborează cunoştinţe. experimentând pe Jouă grupuri de şcolari angajaţi timp de titive. ea este sursă de satisfacţie pentru membrii grupului şi le întăreşte coeziunea. Nu există o formă unică de comandă.D. Trăsătura domiiiantă a colericului este mai puţin mânia cât vivacitatea reacţiilor sale. de la naştere şi feminină.. reprezentanţi ai asociaţiilor de socială. . îi revine de asemenea sarcina de a aprecia dacă starea persoanei respective justifică atribuirea alocaţiei pentru adulţii handicapaţi. iar cultura lor este foarte diferită de aceea a albilor din America.).. de a promova diversele acţiuni necesare pentru a le da handicapaţilor cea mai bună COLERIC. competiţia ar fi una din cauzele majore ale unei nevroze culturale care face din fiinţele umane fie persoane supuse şi conformiste.O. medici. în aceste două comisii se fabuloase sau se închipuie personaje extragăsesc cadre didactice. C. Sherif.C.P. 1987).. a m a i m u l t e z i l e î n j o c u r i compe • s ă s e e x r c f e r a să o b s e r v a t o s t U e oto1 ţ d a r Tl i n h i b ă . Comanda democratică creează un climat mai bun şi le permite minorităţilor să aducă o contribuţie care ar risca să fie pierdută într-o altă ambianţă. cât şi asupra atribuirii pentru familii a unui ajutor financiar. comisiile de circumscripţie ele două cateP r o b e l e d e a l e r S i l r e P e l ( ) 0 m *' 2 0 ( ) m ' gorii. Oricare i a r fi imperfecţiunile. reale sau presupuse. Psihologia cognitivă este disciplina care se situează la răscrucea biologiei. Tip de personalitate care se educaţie posibilă.E. pe de altă parte. .S.T. bătrânul atins de demenţă soanelor handicapate.A. psihologi. la indienii Zufii din New Mexico. . orientării lor spre structuri adecvate.. asupra 70 c r e a t ă în flecare d e p a r t a m e n t francez. -• VOINŢĂ. Heymans pronunţe. . dar produce insatisfacţii care vatămă moralul grupului. lingvisticii şi chiar informaticii. „ devenit campioană o impică ( 9 6 0 ) . adesea inconştient. la triburile Arapesh din Noua Guinee. impulsivitatea. COGNIŢIE.„. mai b u n i d e c a t Pe u n " lndivi/1 c a r e ' P u l l ă n s c u k u de a Plerdea P "» P rticipe şi se interiorizează. şi E. uneori bine adaptat la realitate.

CONCEPT ştiind că aceasta nu corespunde nici unei raţiuni logice. COMUNICARE. statului etc. determinând anumite trănaţiei perceptive*. Young. determinându-se astfel pe copiii din familiile monogame. pe când absenţa sa o contrariază. cum ar fi rectificarea poziţiei tuturor tablourilor din casă. cercetătorii au încercat sături de caracter (ostilitatea faţă de tată să studieze condiţiile ataşamentului* mamei poate fi deplasată asupra autorităţii în faţă de pui. Pinii. contestă existenţa unei sexualităţi infantile. o conduită maternă tipică: construirea în esenţă. COMPULSIE. Piroga. celorlalte membre ale stupului. exprimând prin aceasta faptul că indivizii sunt capabili să perceapă indici subtili. Le putem aprecia calitativ datorită tehnicilor proiective. Ca urmare a des. Huli) şi să satisfacă trebuinţele individului. Ea există neîndoielnic şi la animale şi plante. Ba chiar S. pe atunci când evoluţia nu se face în mod lângă cauzele biologice şi fiziologice. Caro. Conflictul interior şi tensiunea P.COMPORTAMENT MATERN. Dar nu se reduce la aceasta. distanţa şi calitatea nectarului (K. Se percepe mai mult decât se comunică cu claritate. neconştientizaţi. dureroase. Conceptele „vas". El corespunde căutării unei situaţii sau unui obiect susceptibil să reducă tensiunile (C. lingerea puilor ctc. Pe de altă parte. febra tifoidă şi tuberculoza sunt maladii. J. Conceptul este o construcţie simbolică a spiritului care. După calităţile. CONAŢIE. tendinţă este în general mai puternică căruia îi admiră şi îi invidiază puterea şi decât oricare alta (sete. La fetiţă se observă Spre a se studia presupusa influenţă a o situaţie simetrică. După S. intenţionată sau nu. plopii. comportamentul matern s-ar care rezultă de aici se rezolvă în mod explica. Ca urmare a noastră acest complex ocupă o poziţie lucrărilor lui K. la rându-i. T. dependent de mamă. compulsiile ar fi „formaţiuni de compromis"' între anumite dorinţe şi exigenţele morale ale subiectului. dincolo de datele senzoriale. 1983). Printr-o scrie de cercetări asupra şoboîn acelaşi timp. şalupa. limbajul permiţându-ne să le exprimăm simbolic. în mare parte. asupra şefilor ierarhici. băiatul va învăţa să Dar în acest comportament intervin si alţi devină viril (fără revoltă) şi mai puţin factori. ceea ce are ca efect declanşarea în întreaga colonie a unui mecanism chimic de apărare împotriva agresorilor (P. relaţie între indivizi. un experimentator o învaţă pe o maimuţă să stingă o lumânare cu apa luată de la un robinet.) şi ducând la nevroză după fătarea acestuia. constituie fundamentele afectivităţii. legate de motivaţii şi de pulsiuni. O oaie învaţă să recunoască general. traulerul. prin alăptarea puilor tatăl: ca şi acesta. demnă de interes şi cea mai apropiată) şi. „delincvent" şi „maladie" sunt produse ale experienţei noastre. se produce o acţiune asupra subiectului receptor şi un efect retroactiv (feed-back) asupra persoanei emiţătoare care. termen utilizat în psihologia franceză cu sensul de „efort de voinţă". care depinde atât de individ cât şi de mediu.goasă. ci din necesitatea de a îndepărta angoasa care ar apărea în cazul în care aceste acte nu ar fi executate. Lorenz asupra impregfundamentală. Posesia sa facilitează acţiunea. până la nevroză. s-a procedat la implantarea Complexul lui Ocdip îi caracterizează de lob anterior al hipofiziei la şobolanii masculi adulţi. foame. Freud. atinge esenţa obiectelor şi le grupează într-un acelaşi ansamblu. toate fiinţele vii au nevoie. L. De la bacterie la om. Limbajul' nu este singura conduită în comunicare. Animalul se întoarce cu cana sa la robinet. este influenţată. în aşa fel încât să se iubească ea însăşi şi să-i iubească pe ceilalţi. apoi transpune aceeaşi acţiune în contextul unui lac. ca la licurici.). care joacă un rol incontestabil în această conduită. se arată agresiv faţă de lanilor albi. hoţul şi escrocul sunt delincvenţi. r e p r e z e n t a r e m e n t a l ă a b s t r a c t ă şi g e n e r a l ă a u n u i obiect. von Fnsch). port-avionul sunt vase. 75 . tactile (furnici) sau chimice (feromonele emise de viermii de mătase). în civilizaţia cuibului. în acelaşi timp în care o informaţie este transmisă. CONCEPT. de informaţii destinate să lămurească sau să influenţeze un individ sau un grup de indivizi receptori. Comunicarea este în primul rând o percepţie. Aspectele conative (sau voliţionale) ale unei persoane. în nevroza obsesională subiectul execută unele gesturi iraţionale. hormonilor. el tinde să suprime excitaţia. nu toate comunicările se exprimă în mod raţional. locul în care se găsesc florile. Warden a arătat că această tatăl său. asupra mirosul mielului ei la două sau trei ore Bisericii. un efect al culturii. are întotdeauna un sens. nu se mai nificaţie adaptativă. conduită a unui subiect luat în considerare într-un mediu şi într-o unitate de timp dată.de a fi informate atât asupra stării lor cât şi asupra mediului exterior. sonore (cintezoi). t e n d i n ţ ă imperioasă de a s ă v â r ş i un a c t . Semnalele utilizate sunt dintre cele mai variate: vizuale. pentru a supravieţui. atagosteşte de mania sa (care este pentru ş a m e n t u l m a m e i faţă d e progedânsul persoana de sex feminin cea mai n i t u r a sa. normal. toate comportamentele au o semcoperirilor făcute de psihanalişti. C. aici intervenind de asemenea mimica şi gestul. O femeie nu va fi o bună mamă dacă ea nu a fost îndeajuns de iubită. prin necesitatea normal prin refularea' tendinţelor sexuale mamei de aşi decongestiona glandele până la pubertate şi prin identificarea* cu mamare. Freud a putut vorbi de comunicarea de la inconştient la inconştient. La specia umană. Albina indică printr-un dans. COMPORTAMENT. Către vârsta de 4-5 ani. constituie o etapă normală în creşterea concepută ca o reacţie neadecvată la anpsihologică a copilului. arţarii răniţi îşi avertizează congenerii despre vătămările suferite... Comunicarea nu este un privilegiu al omului. în care vede un rival fericit. electrice (gimnoţi).COMPORTAMENT nerezolvare pot să devină patologice). El este. De la reflex. > BEHAVIORISM. ultrasonore (lilieci). Ea implică transmiterea. băiatul se îndră. Conceptul este un instrument intelectual care ne dă posibilitatea să sesizăm relaţiile existente între anumite fenomene. Comportamentul.

Skinner(1938). că este compus din silabe care aparţin Nu mai este vorba de un răspuns provocat. consecutivă unei intoxicaţii. de o situaţie temporară. CONDIŢIONARE OPERANTĂ. unei boli infecţioase. Domeniul reflexelor condiţionate pare aceşti noi străjeri ai mărilor sunt recominfinit. şi să semnaleze prezenţa lor apăsând pe butoane ori de câte ori zăresc pe ocean CONDIŢIONARE. Dacă injecţiile sunt de această osteneală. adapteze la o situaţie determinată. pentru majoritatea tensiunile provocate de acesta. suri într-un singur element. dezvoltarea limbajului. duce uneori la o va evita un şoc electric. cum CONFUZIE MENTALA informaţii contra opiniilor pe care ea le profesează. ansamblu de acţiuni nismului la microbi este un reflex suscepprin care un organism caută să se tibil de condiţionare (S. luptă de tendinţe. Este vorba. metoda condiţionării operante caută să se scăldat de un râu. nu-i mai recunoaşte pe ai săi. 77 . sentimentele deB. acumulare de sen. mai ales un buton din 19 în 19 secunde. maimuţa s-ar fi scutit (substanţă defensivă). a atituputând merge de la pedeapsa violentă dinilor. Transgresiunea este să-i transmită celuilalt o informaţie. -• DISONANTĂ COGNITIVĂ. Prin metoda condiţionării peştii au pensaţi prin hrană. deplasarea spre un scop substitutiv. Dacă detecţia este confirmată. salvare). CONFORMISM. Un bărbat visează. Deşi confuzia mentală poate surveni la orice vârstă. sancţiunea folosirea limbajului. de bâlbâială sau de CONDENSARE. numelor Paris şi Strasbourg şi că în realici doar de acte spontane. a gesturilor etc. Dacă nu este găsită cauza şi dacă nu se instituie tratamentul de rigoare. de Opusă condiţionării pavloviene clasice. Obligaţia pentru un copil de a face o muncă dezagreabilă. dacă se inoculează antigeni Acest termen. ea se întâlneşte cel mai adesea la persoanele care au trecut de 60 de ani sau la acelea la care creierul a suferit alterări (toxicomani. tinde să 76 fie înlocuit de acela de comportament'. Bolnavul are privirea rătăcită. Piaget. într-un tehnică de învăţare pusă la punct mod abreviat şi simbolic. există conflicte de ordin cognitiv (intelectual) sau social. Conflictul cognitiv survine în cazul în care o persoană se află în faţa unor CONFUZIE MENTALA. motorii şi sociale îl izolează pe individ de comufiziologice. alcoolici etc. carea alcoolicilor sau vindecarea copiilor de frică. unei persoane. apăsând pe o pedală.o maimuţă aceea a personajelor. 1928). în mediul său. simptomele nevrotice tălmăcesc. situaţie în care se găseşte un individ supus unor forţe vec. aşteptându-1 pedeapsa în cazul în care nu o face (aversiune contra aversiune) sau obligaţia de a alege între două plăceri la fel de atrăgătoare (apetenţă contra apetenţă) provoacă o tensiune intrapsihică. Conduita fiinţelor umane. este incapabil să se decidă în favoao pisică va căpăta lapte. prin aproape întotdeauna pedepsită. Cuvintele de duh. ataşat de cele două întărire. Când conflictul se arată insolubil.CONDENSARE în loc să ia apa din lac. exemplu. la deriziune (ca. este dezorientat în timp şi prezintă tulburări de memorie.).esteîn fi suficient ca să provoace apariţia antifuncţie de maturizarea intelectuală şi de corpilor. oraşe. ansamblu de obiecte de culoare roşie. a mimicii. visele'. de obicei. apare angoasa şi se instalează tulburări nevrotice. lapsusurile". Această maladie evoluează în general favorabil dacă este tratată la timp. lăsându-i animalului „Parsbourg'' Analiza acestui nume arată activ libertatea de a acţiona în mediul său. de mismul se asociază adesea cu o fidelitate interese. ConforCONFLICT. Comunicarea. de emirc/. Un şobolan înfometat. prin care caută să diminueze Conformismul este.faţă de grup.F. dezintoxide culori şi forme diferite. sublimarea etc. Metalnikov. Condensarea. se găseşte într-o situaţie conflictuală (apetenţă contra aversiune). urmate de o tate autorul visului. de exemplu. ceea ce îi poate face pe torial opuse şi de puteri aproape membrii săi să acţioneze contra piopriului egale. Chiar şi rezistenţa orgaCONDUITĂ. putut fi învăţaţi să parcurgă labirinturi nu prea complicate.insomnie. conduita nu se reduce nici la datele materiale şi obiective. o condiţie de sănătate este un răspuns la o motivaţie*. unui traumatism cranian sau unui şoc emoţional puternic. nu mai ştie unde se găseşte. studiată mai ales de J. foarte frecvent utilizat microbieni unui câine. Refuzul de a accepta normele joc componente psihologice. De exemplu. oraş care se numeşte apropie de realitate. se poate instala o stare confuzională organică cronică. > TERAPIE COMPORTAMENTALĂ. Datorită acestei extremă concizie. atras de hrana situată la extremitatea cuştii. contribuind la îmbotehnici. nitatea faţă de care el devine mai mult este o conduită psihosocială care vizează sau mai puţin străin. mijloace cum sunt refularea. stare patologica in care ideile sunt încâlcite.ie. apăsând pe rea unuia sau altuia. Dacă ar fi posedat reacţiona prin producerea de anticorpi conceptul de „apă". că se mută într-un marc oraş. în cazul nonconformismului vestimentar). atitudine care cum Ic înţelegeau behavioriştii. Fiinţa umană dispune de numeroase mijloace de a rezolva conflictele intrapsihice. într-adevăr. Cu toate acestea. la care nu poate ajunge decât trecând pe o grilă electrizată. Formarea conceptelor. a fost posibil ca porumbeii să găţirea semantică a viselor şi la caracterul înveţe să-i caute pe naufragiaţi şi epavele lor bizar. portocalie sau operaţii asociative prin care se galbenă (culorile convenţionale ale semprovoacă un nou comportament la nalelor de situaţie critică şi ale vestelor de animal sau la om. organismul său va în psihologie până în anii 1960. Nivelul de gândire Condiţionarea este o tehnică utilizată conceptuală a unui subiect este evaluat cu în mod curent în terapeutica psihiatrică ajutorul testelor de clasare a unor obiecte pentru tratarea unor nevroze. nici la vizează menţinerea individului în simplele reacţii ale organismului examinai acord cu grupul său social. sau. în afară de conflictele afective. de exemplu. punând în mentală.

considerată mecanism de apărare contra angoasei. unei emoţii. şi cu privire la propriile lor posibilităţi.fără inferioritate şi fără exterioritate. Delay distinge şapte niveluri de în grup. de exemplu). „Limbajul corpului" înlo. Dincolo de acestea conştiinţa nu este abolită — pentru că visăm şi ne amintim visele —. Freud percepţiei. este hiperexcitabil. Cel mai înalt corespunde hiperclasă. se apucă să-1 imite.G. Sarcina acestora din simţurilor noastre şi ale memoriei. morfologice şi vigilenţa atentă. Ceea ce se numeşte de obicei şi s-a încercat reducerea acestora la câteva „conştiinţă" se limitează la nivelurile care preced adormirea. contracţie bruscă şi manifestare corporală. precum zentau tulburări psihosomatice. Jung se limita la exemplu) nu modifică celelalte calităţi ale două: introversiune şi extraversiune.CONSERVARE CONSERVARE. căreia subiectul ştie câ anumite transfor. Acestea. auz sau fonatoare. glihroid. S. emoţii puternice). Ea nu trebuie confundată cu manifestările psihosomatice (paloare. Utilizată ca metodă de observaţie pentru un feomen de sugestibilitate'. iar neuropsitive şi individuale). care nu poate apărea involuntară a muşchilor. între aceste extreme se situează poziţii congenitale. J.psihopatie. cel mai de jos coresasupra elevilor. Se observă în acest caz prin rigidizarea corpului. picnic. datorată liber în conştiinţă fără a provoca angoasă. dar ele au meritul de a sublinia exisCONSILIER DE ORIENTARE. de exemplu). asimilează atenţiei. despre actele orientării lor. Conversiunea. convorbiri şi discuţii hologii funcţiei vigile. Jung stării de veghe. La baza contagiunii mentale stă închegată. Dupre distingea opt a lui J. Piaget. Convorbirea este folosită în mod curent în psihologia maselor. Kretschmer reţine trei: atletic. una într-un climat de bunăvoinţă. G. Astfel. E. după specie: unele deveneau de muncă pe care le pot ocupa după agresive. punde stării de comă (excitaţiile senzoriale nu mai provoacă decât foarte slabe reacţii CONSTITUŢIE. ansamblu de dis. clinică (permiţând soluţionarea probleC O N T R A C E P Ţ I E -» REGLAREA NAŞ. Primele. Ei au un rol important pe lângă cadrele didactice. Consilierii de orien. somnul uşor şi somnul Există numeroase tipuri constituţionale profund. CONVULSIE unei finalităţi inconştiente. adoptându-i atitudinile şi mergând până la a-şi însuşi ideile lui CONVORBIRE. mitomaniac. rare. pe când celelalte paralizii fără lezarea sistemului nervos. în copilărie. sale (greutatea. schemă a gândirii logice constituţii: emotiv. schizoid. în cadrul consiliilor de conştiinţă. Toate aceste clasificări sunt simplificatoare. Masserman a observat că maimuţele dar şi pe studenţi cu privire la stu. pe elevii din învăţământul secun. E. paranoiac.C. de leptosom. se caracterizează cuieşte vorbirea.plasate în situaţii de tensiune identice reacdiile pe care le pot face şi la locurile ţionau diferit.J. a unui afect refulat în CONVULSIE. acest separat de subiecţii contaminaţi. care apare la copil între 7 şi 12 ani. în aşa fel încât să poată CONŞTIINŢĂ. CONTAGIUNE MENTALĂ. al tehnicilor proiective sau al psihanalizei. H. specialist însărcinat să-i informeze fond care le condiţionează conduita. dar gândirea este fixată în special asupra piilsiunilor" şi afectivităţii' (conştiinţa onirică). Tendinţa proscrisă. Conştiinţa. nu există ca urmă este considerabilă: 2 620 000 de tineri au beneficiat. în teoria operatorie" grupe principale.care ne situează în spaţiu şi în timp. se constituie dintr-o serie de secuse muscecităţi.motorii). care face parte din toate exagiunea mentală este foarte frecventă în menele psihologice. conversaţie logic delirante. transformare a subiectul să se poată exprima în mod liber. este mecanismul fundamental al isteriei. Se disting convulsii tonice şi convulsii se exprimă în mod simbolic printr-un simptom somatic. în 1986. în care CONVERSIUNE. convulsiile însoţesc Tulburarea este funcţională şi corespunde adesea febrele ridicate (40°C) provocate de .clonice. C. Alegerea organelor are şi ea un sens ce poate fi înţeles prin explorarea inconştientului cu ajutorul narcoanalizei. unei descărcări neuronale. cunoaştere imediată decide în cunoştinţă de cauză asupra pe care flecare dintre noi o are despre existenţa sa. Conta. vigilenţa difuză. surdităţi sau mutisme fără leza. influenţate de un bolnav. reveria psihofiziologice ale unui individ. iar altele preterminarea acelor studii.culare ritmice. dar conversaţia are loc întotdeaREGLAREA NAŞTERILOR. facilitează sinteza isterie şi în situaţiile descrise de psihologia diverselor rezultate obţinute. CONTRATRANSFER . care organizează datele informare şi orientare şi 4 313 directori şi consilieri de orientare.TRANSFER Există diferite tehnici de convorbire (se pun întrebări şi se lasă ca persoana chesCONTROLUL NAŞTERILOR • tionată să vorbească fără a se interveni. un tare utilizează metode proprii în special raport cu lumea percepută. prin viziunea nouă pe care o aduc activării creierului (vigilenţă excesivă.melor pacientului) şi a fost adoptată de psihologii din industrie şi din armata TERILOR. ciclotimie. de acţiuni de funcţie particulară care să fie organizată şi informare. Bergson o psihologiei clinice şi psihologiei sociale. altele se blocau. sau somnolenţa.procedeu. iar 1 580 (XX) dintre aceştia au fost luaţi în sarcină. transmitere involuntară a simptomelor mentale patologice la alte persoane. în 1988 existau în Franţa 519 centre de sale şi despre lumea exterioară. când creierul rea organelor de văz. pentru selecţionarea cadrelor şi a ofiţerilor. potrivit pervers. roşire) provocate de emoţii la mulţi indivizi nervoşi sau anxioşi. mări ale unui obiect fforma acestuia. tenţa unui fond comun la anumiţi indivizi. îndeosebi tehnici psihometrice (teste colec. care încetează de îndată ce bolnavul „inductor" este studierea personalităţii unui subiect.

3. el ajunge să aibă o concepţie falsă despre viaţă. instituţii.S. este de natură reumatismală şi infecţioasă. P. îi expune pe copii pedepselor nemedin partea educatorilor. această maladie. de exemplu). oreionul şi tuşea convulsivă. Serviciile publice au pus şi ele pe picioare i sistem de protecţie socială. La şcoală. degenerativă. singurul copil d i n t r o familie. Se pot evita aceste inconveniente dacă se integrează de timpuriu copilul unic într-o mişcare de tineret (scoutism*. Coprofagia. pe când copiii neinteligenţi eşuează aproape pe linie. cum este scarabeul. unde el va face ucenicia vieţii sociale cu cei de-o seamă cu dânsul. în procesul de creştere a indivizilor. care. 23. cadru juridic. de exemplu) şi la copiii mici frustraţi pe plan afectiv.: Ajutorul social pentru copilărie. această conduită reflectă dorinţa lor de a se afirma şocându-i pe membrii anturajului.P. A vorbi despre ei deja înseamnă a acţiona". C. maladie nervoasă. COPROLALIE.: centru medico-psihopedagogic. coreea lui Huntington. Coreea acută. Este o maladie ereditară. Relativ frecventă la adolescenţii timizi. înălţimea şi greutatea sporesc simultan. care se man prin mişcări înv agitaţie dezeordonată şi grimase). Această situaţie poate constitui un handicap pentru copil. în cazurile benigne. cum sunt rujeola. în statistică se numeşte coeficient de . privat de spirijinul părintesc. O regăsim şi în unele stări patologice (manie. devine mofturos.A. ea se observă în meningite şi în cursul maladiilor infantile. se spune că există o corelaţie pozitivă între elementele variabile. limbaj o b s c e n sau murdar. îşi va pune la încercare forţele personale. egoist şi adesea retardat pe plan afectiv.M. care atinge şi cortexul cerebral şi nucleii cenuşii centrali de la baza creierului. de a căror influenţă părinţii se tem mai mult sau mai puţin conştient.P. Cea mai frecventă. neregulate (scris . da de abandon sau în cazul u n < afective grave. p. maladia lui Gilles de la Tourette. dar nu la om. proceduri". schizofrenie. elevii străluciţi reuşesc în general la toate materiile de studiu.I. Izolat de ceilalţi copii. se caracterizează prin mişcări coreice lente. 1986] COPROFAGIE. CORELAŢIE în nevroza raumatisme COREE. La aceştia din urmă poate invada întreaga sferă a limbajului. nu găseşte în mediu condiţiile socioafective necesare dezvoltării sale. ca şi printr-o alterare a caracterului (depresie sau agresivitate) şi a inteligenţei. „Protecţia copilăriei fn pericol. zisă „coreea Sydenham".COPIL MALTRATRAT să-şi exprime în mod anonim tensiunea. Coprofagia este normală la unele insecte. exprimând ostilitatea faţă de cei care nu-i iubesc. Rareori recunoscută oce.M. cronice. repaus) permite. care debutează la vârsta adultă. numită şi „scatofagie". care consumă excremente de mamifere. COPIL UNIC. medico-: ală şi judiciară. cap. Coprolalia dispare de îndată ce subiectul şi-a regăsit securitatea afectivă. CORELAŢIE.: Protecţie maternă şi infantilă) [Extras din Dosarul tehnic „50 000 de copii sunt maltrataţi. se întâlneşte cel mai adesea la idioţi sau la demenţi. Tratamentul (igienă.: Centru de acţiune medico-socială precoce. Paris. crescut de părinţi adesea anxioşi şi hiperprotectori. se va obişnui cu schimburile şi cu egalitatea şi. Copil maltratat: ansamblul persoanelor. ori Ia unele rozătoare. în aceste cazuri diferite. o vindecare rapidă. Atinge în special copii de 7-13 ani. r a p o r t d e t e r m e n i .P. CM. echipelor şi serviciilor care pot veni în ajutorul copilului şi al părinţilor săi (ASE. ingerarea de excremente.care trăiesc în condiţii igienice proaste. Publicat de Ministerul Afacerilor Sociale şi al Solidarităţii Naţionale. lipsiţi de aer şi de lumină. d i n t r e c a r e u n u l î l evocă î n m o d logic pe celălalt. Există şi alte corei. n u m i t ă de obicei „ d a n s u l Sfântului Guy".

variază de la un moment la altul al exisCREATIVITATE. Statele Unite) au ajuns să este redus la o viaţă strict vegetativă. T . Un copil malformat.spun D. „Omul .adevărat specializat al memoriei. Janet făcea distincţie între credinţele (înălţimea şi greutatea unui grup de indivizi. Datorită studierii corelaţiilor „Cred că Dumnezeu există" are o cu totul care există între diversele teste de inteli. în sens contrar sau şi credinţele personale şi sentimentale. ci numai circuite cerebrale. şi tocmai la orice individ şi la toate vârstele. Pentru a eli. pe de o parte. -l sau zero. spiritului sunt localizate în creier. pe când în cel de al doilea poate fi asimilat cu inteligenţa generală. Fiecare tuită din emisferele cerebrale şi din participant rivalizând în planul ingenio. Krech Teama de deviere şi conformismul sunt şi R. acceleratorului de particule (un tub de Multă vreme s-a crezut că „facultăţile" 500 m şi cu diametrul de 15 cm). în cele din urmă elementul corelaţie capătă valori care tind către +1. o face să 'iste cu cultural.credinţe pentru a face faţă unor situaţii bera imaginaţia de lesturile sale. au pus la punct tehnici de discuţie în grup în care consemnul este exprimarea tuturor CREIER. folosească un dihor alb. C E . mă bazez pe observaţia cotidiană şi pe C o . limsoane faţă de o idee sau faţă de un bajului etc. Nu raţioamentul este acela crea care există în stare potenţială care predomină în credinţă. în primul caz. o funcţie utilă.deauna extrem de grave prin consecinţele teptate soluţiile. Spearman a reuşit să pună în mâine şi în zilele următoare soarele va răsări".corelaţie indicele care exprimă gradul de fapt pe care le consideră întelegătură a două variabile determinate meiate. iar la aceeaşi persoană SIONALĂ. O . Strict dependentă de mediul socio. dispoziţie de a tenţei sale. atitudine a unei per. echipat cu un ham La animale distrugerea creierului nu are şi cu un pămătuf. coeficientul de de altă parte. Aşa se face că fizicienii lor. variază în acelaşi sens. raţional intervenind prea puţin sau deloc. chiar şi a celor mai bizare. pentru a curăţa interiorul acelaşi caracter de gravitate. R e . -• COMISIE TEHNICĂ DE informaţia ştiinţifică. Batavia (Illinois. După cum acestea raţionale şi experimentale. care vine pe lume de la Naţional Accelerator Laboratory din fără creier (se spune că este anencefal). de exemplu).iraţionale si atective. pe independent una de alta. fără teama de a fi criticat. P . zităţii. psihologii problematice". S. Astăzi se consideră că nu există un centru cu CREDINŢĂ. faptul că ea ascultă de alte condiţii. formaţie nervoasă constiideilor. credinţa mea are un fond religios. această tendinţă naturală necesită fermitate realului. Credinţa îndeplineşte condiţii favorabile pentru a se exprima. .structurile care le unesc. probleLa om leziunile cerebrale sunt întotmele cele mai dificile îşi găsesc pe neaş. Puterea unei credinţe variază de la ORIENTARE $1 DE RECLASARE PROFEindivid la individ. Crutchfield (1952) .altă esenţă decât propoziţia „Cred că genţă.apelează la piedici în calea creativităţii. P.

posedă cultura sa. CRIZĂ. E. mai ales o reorganizare a ansamblului acestora. Laplace cât şi de K. CURBA LUI GAUSS M. care caută cu stângăcie să-şi afirme personalitatea. Alături de culpabilitatea reală. S. ştiinţă care a r e drept obiect de s t u d i u periodic i t a t e a fenomenelor biologice. criminologii moderni. Cultura este aceea care transformă individul într-un tip determinat. curbă studiată s i m u l t a n a t â t de P. Există chiar şi o „cromoterapie". prin presă şi radioteleviziune. Knobil şi Ferin. Acestei sarcini preventive ar trebui să se consacre. nu au în ei nimic omenesc: ei se deplasează în patm labe. mai degrabă decât să se încerce integrarea în societate a celor care s-au îndepărtat de ea. Fiinţa trece apoi printr-o serie de etape critice. Noua cunoştinţă modifică structura personalităţii. oricât de primitivă. Când sentimentul de culpabilitate devine intens. comportament sau inspiră acea angoasă a omului hăituit de o crimă nemărturisită sau imaginară. care permite integrarea individului în grupul său. s-a creat astfel „o nouă şcoală de muzică a grangurului" (W. datând din 1987. CULOARE. ale cărei rădăcini sunt infantile şi pe care bolnavul încearcă în mod disperat să o suprime. Cultura este un fenomen de socializare. mai târziu. să se chinuiască. temperatură corporală etc. Maurice Debesse a studiat. Una dintre aplicaţiile practice ale cronobiologiei este „cronofarmacologia". ci şi în funcţiile fiziologice: tensiune arterială.CRIZA recursuri posibile. Omul posedă o ritmicitate nu numai în activităţi şi în alimentaţie. care se exprimă inconştient în CURBA LUI GAUSS. Prin folosirea judicioasă a culorilor pare posibil să se reducă oboseala. de către CULPABILITATE. se hrănesc ca dobitoacele. prima criză fiind naşterea (intrarea în viaţă este însoţită de ţipete). că vrăbiile crecute în mijlocul canarilor imită cântecul acestora. S-a descoperit că roşul provoacă o creştere a frecvenţei cardiace. la ş c o a l ă s a u p r i n p r o p r i e experienţă. el poate determina nevroza şi chiar nebunia. se supune unei periodicităţi cvasiorare: un flux important de hormoni hipotalamici la fiecare interval de 60-90 minute: o pulsaţie de hormoni hipofizari din oră în oră. de exemplu. are toate şansele de a apărea diferit fiecăruia dintre ei. impresie calitativă produsă de l u m i n ă a s u p r a ochiului. însă. întrucât modul în care ne repartizăm activitatea şi odihna este acela care acţionează ca „sincronizor" esenţial. englez. Ceea ce numim „realitate" nu este decât o reflectare a lumii. bazat pe învăţare. frustrările îndelungate şi dureroase provoacă crize nervoase de agitaţie sau de furie. să se sporească randamentul şi să se creeze un climat psihologic agreabil. intrarea în şcoală. CUNOŞTINŢĂ. în cura psihanalitică. menstruaţia la femeie etc. Gauss. Orice cunoştinţă este relativă şi acelaşi obiect. Emoţiile violente. italian. stare a celui c a r e a c o m i s o faptă condamnabilă. Ea există în toate societăţile umane şi probabil că şi la unele specii animale. care caută să determine efectul drogurilor şi medicamentelor în funcţie de ritmurile biologice. Pe de altă parte. elaborată de creierul nostru. Funcţia genitală feminină. La om. acest sentiment şi-ar avea sursa în complexul lui Oedip". d e z v o l t a r e a corpului şi a s p i r i t u l u i sub a c ţ i u n e a mediului social. CRONOBIOLOGIE. adică utilizarea în scop terapeutic a proprietăţilor sedative sau excitante ale anumitor culori. a cocioabelor şi alcoolismului. factorul cel mai puternic pare a fi de natură psihosocială. din 1976. CULTURĂ. noţiune privind un lucru sau u n fenomen. pe când verdele o diminuează. Scott). efectuat de INSERM. americanii E. dintre care principalele sunt înţărcarea. Yerkes. De la animaliculeie unicelulare şi până la om există fenomene bioperiodice: migraţia anuală a rândunelelor. de exemplu. obiectivă. care exprimă violarea gravă a unei reguli. care a fost bine studiată. Hesnard a arătat că la baza oricărei nebunii stă o culpabilitate ireală. să se mutileze şi chiar să se omoare. Existenţa umană este jalonată de crize. descoperirea de către pacient a semnificaţiei unui simptom nevrotic poate determina vindecarea sa. care reprezintă . trăiesc într-o permanentă stare de culpabilitate dureroasă. nu vorbesc. Kawai) socot că acest fenomen apare şi în societăţile animale. care au fost crescuţi de animale. După psihanalişti. adolescenţa şi menopauza. în lucrarea sa Universul morbid ni greşelii (1949). cum sunt fazele lunii şi succesiunea anotimpurilor. Un studiu. c ă p ă t a t ă î n familie. comportamentul revoluţionar al adolescentului. iar expresia emoţiilor lor este de Trebuie cultura considerată ca fiind apanajul omului? Numeroşi autori (RM. Achiziţia de cunoştinţe este în funcţie de mijloacele intelectuale ale subiectului. Unii deliranţi se acuză de toate faptele abominabile din lume. Copiii sălbatici". Cultura îi dă omului umanitatea sa. dar mai bine ar fi să se poată reduce criminalitatea luptându-se contra mizeriei. studiat de doi observatori care utilizează metode diferite. D. A. deoarece ca constituie o ameninţare de temut pentru valoarea sa personală. puii de grangur izolaţi de părinţii lor sunt capabili să „inventeze" un cânt original pe care. Ciclurile biologice par ordonate în principal de alternanţa zilelor şi nopţilor şi de alte variaţii ale mediului. F. de personalitatea sa şi de metodele pe care le utilizează. Orice societate umană. a cofirmat efectele culorii asupra fiziologiei. Aceste ritmuri biologice sunt înscrise în patrimoniul genetic al vieţuitoarelor şi nu sunt influenţate decât în mică măsură de condiţiile de mediu. m a n i f e s t a r e bruscă a u n e i r u p e r i de echilibru. sub numele de „criză de originalitate juvenilă". în principal. Atunci când cunoştinţele noastre sporesc. S-a observat. în care regăsim principalele caracteristici naţionale ale fiecăruia. educându-se totodată şi publicul. în aspectele sale intelectuale şi afective. caută să se pedepsească. care condiţionează dezvoltarea totală a membrilor săi. puii lor îl vor învăţa. Relaţia dintre personalitate şi cultură este atât de strânsă încât este posibilă descrierea unui tip mediu de francez. la numeroşi indivizi găsim un sentiment mai mult sau mai puţin clar de vină subiectivă.

evocându-se astfel propensiunea sa pentru intentarea de procese. 1871 Uccle.CVARTILARE repartizarea normală a efectivelor. Dacă. în terminologia anglo-saxonă. în funcţie de valorile lor. Prima cvartilă este valoarea variabilei care face ca 25 c/< din observaţii să-i fie inferioare. populaţia examinată se repartizează aproximativ în felul arătat. pe când aceste şiruri ating lungimea maximă la valorile mijlocii. De obicei aceştia sunt paranoici. este incapabil să delibereze multă vreme. Cele mai multe dintre probele psihometrice moderne sunt etalonate pornindu-se de la valorile extrase din curba lui Gauss. ale cărui valori centrale şi dispersie sunt uşor de determinat. veritabili „persecutaţi-persecutori". Dacă unim printr-o linie continuă punctele extreme ale fiecărui şir. orânduirii unu lângă alta coloane de recruţi aşe/. care se bazează pe principiul ogivei lui Galton'. > DEVIAŢIE STANDARD. A doua cvartilă este mediana.aţi după înălţime. Belgia. mai îndrăzneţe decât acelea luate individual. ci un clasament. cu un palier care reprezintă măsura cea mai frecvent întâlnită. prima decilă este cea superioară. lipsiţi de maturitate. Alţii. unei deliberări. se comportă în acelaşi fel. Unii adulţi. D DEBILITATE MINTALĂ -> DEFICIENTĂ INTELECTUALĂ. r e a c ţ i e r e v e n d i - Curba lui Gauss: reprezentare normală a efectivelor in funcţie de note DECILAJ. Distanţa dintre prima şi a treia cvartilă se numeşte „ecartul interevatilar". Deciziile luate în grup sunt. în general. Decroly ar vrea să facă din şcoală prelungirea mediului natural al copilului. în terminologia franceză. Dacă. -* OGIVA L U I GALTON. un loc în care se studiază concret realitatea. Distribuirea notelor în cazul unui bun test" ascultă de Icsjea normală. se arată incapabili de a alege. protecţia împotriva intemperiilor. Decilajul nu este o măsură. invers. Se spune despre un cverulent că este „procesoman". să-şi imagineze clar viitorul. alegere dintre mai multe posibilităţi. permite situarea unui individ în raport cu populaţia căreia îi aparţine. fiind suficient să le citim pe ordonată. administrăm un test psihometric la o sută de şcolari de aceeaşi vârstă. CVERULENŢĂ. apărarea împotriva pericolelor exterioare. el se decide prin impulsie. în zece clase cu efectiv egal. se obţine o curbă care are aproximativ aparenţa unui S culcat sau a unei semiogive. Decizia succede. în general. care trăieşte mai ales în prezent. Privită în linie dreaptă. obţinem o curbă sub formă de clopot. dimpotrivă. pe care îi clasăm în ordinea crescândă a notelor primite. DECROLY (Ovide). Copilul trebuie să lucreze folosind documentele 91 . etalonare care divizează o distribuţie în patru părţi egale. învăţătorul trebuie să-1 pună pe şcolar în contact direct cu lumea fiinţelor şi lucrurilor care îl înconjoară. Baza tuturor acestor exerciţii fiind observaţia. A cincea decilă corespunde medianei. divizare a unui ansamblu statistic. CVARTILARE. Divizarea efectivului în zece părţi egale furnizează clasele („interdecilele") cărora le putem stabili valorile limită corespunzătoare. de exemplu. se obţin şiruri de lungimi diferite: la extremităţi ele sunt foarte scurte (întrucât există puţini pitici şi puţini uriaşi). care se ruinează în procese şi uneori merg până la crimă pentru a răzbuna o pretinsă injustiţie. Această etalonare*. activitate utilă şi recreere. cativă şi agresivă a persoanelor care se cred frustrate. 1932). de exemplu. reprezentativ pentru o populaţie determinată. La extremităţi se situează elevii cei mai slabi şi cei mai bine dotaţi. Copilul. medic şi psiholog belgian (Renaix. DECIZIE. în care pedagogia se organizează în jurul trebuinţelor esenţiale şi intereselor fiecăruia: hrănirea.

Psihologii utilizează metoda testelor pentru a aprecia nivelul de inteligenţă al persoanelor examinate.(droguri halucinogene „tranchilizante" etc). Agregat de medicină la 31 de ani.logiei g şi psihiatriei contemporane datorită ţului tactil p ţ ţiilor alcoolice. Dezintegrarea unei funcţii superioare are deci ca efect descătuşarea funcţiei imediat subiacente. surdomuţi. peutice. care dispun de tehnici şi de material pedagogic adaptat acestor cazuri. şterse. progresivă a p e r s o n a l i t ă ţ i i . fiecare controlând nivelul care îi este inferior. naiv şi influenţabil. ci şi de desen. Datorită acestor 1942. care posedă o excelentă memorie şi o mare fluenţă verbală. metoda globala. persoane terne. -ARIERAŢIE. 92 DEFICIENTĂ INTELECTUALĂ. Magnan (1890). deşi s-ar putea crede contrariul. Educaţia copiilor deficienţi intelectual sau orbi. medic şi psihofiziolog francez (Bayonne. Opera sa litesiune*) sau.Paris. devine la 39 de ani profesor titular la catedra de boli mintale şi ale enccfalului la Universitatea 1 pe care o ocupă până î DEFULARE. în patologia nervoasă. mecanismelor fiziologice şi bioloclar cauzele tulburărilor sale şi să le critice.S. determinată de o tulburare a substratului său organic" (1951). psihana.ments de l'humeur. —. Depistarea deficienţilor pe plan intelectual nu este chiar atât de uşoară pe cât s-ar putea crede. calculul care se raportează la acest vocabular nu mai sunt exerciţii fastidioase. nuvele şi mai ales studiul Tinereţea lui Andre Gide (1957). nevrozelor şi arieraţiei. el se dovedeşte uneori incapabil de a-şi satisface trebuinţele şi de a avea grijă de dânsul. 1987). 1907 . Dar pe fondul unor bruşte mişcări sociale (exod rural. doctor în litere la 35 de ani. Introdus în literatura psihiatrică de către A. acceptându-le şi rară este şi ea importantă: trei culegeri de integrându-le în viaţa sa conştientă. c a r e s e a c c e n t u e a z ă din g e n e r a ţ i e î n generaţie. La cealaltă extremă. Vocabularul nu este format din cuvinte goale. motrice sau senzorială.). A fost ales membrii -• ABREACTIE. ideea unei constituţii morbide persistă şi dă loc la cercetări asupra eredităţii psihozelor. liza sau psihodrama. .l. în majoritatea oraşelor franceze există clase de integrare şcolară" (Cl. Maladiile memoriei. memoriei (Disoluţiilc memoriei. prin referire la media populaţiei generale: un întârziat mintal se situează în acea arie a curbei care cuprinde 2. coeficientul de inteligenţă al deficientului intelectual este egal sau inferior lui 68 pe scara lui Wcchslcr. manifestându-se printr-o diminuare a bogăţiei activităţilor unui individ. H. incluse în şcolile primare şi în institutele medico-pedagogice'.(Astereognoziile şi sensibilităţile cerebrale. întârziatul mintal nu suferă de nici o boală deosebită: este pur şi simplu un individ care nu reuşeşte să se adapteze în mod armonios grupului său social din cauza insuficienţei sale intelectuale. gice ale electroşocului. Cu toate acestea. apoi DEGENERESCENTĂ. au cunoştinţe generale întinse care pot să inducă în eroare. evoluţie a unui proces care merge de la complex la mai simplu. dimpotrivă. infirmi motor. Jackson concepe sistemul nervos central ca pe o structură ierarhizată care cuprinde mai multe grade. unile reprimând în mod voluntar tendinţele dereglărilor de dispoziţie (Les dereglepe care le socoate inacceptabile (repre. care devin mai puţin specifice. scrisul. legate de viaţa copilului. ca urmare a cercetărilor lui J. DELINCVENTĂ avea trăsături regulate. Lipsit de discernământ. poate justifica instituirea unei tutele. în acest caz este necesar să fie plasat într-un stabiliment potrivit stării sale.1934). de modelaj. prin acest termen se desemnează procesul de dezintegrare a funcţiilor superioare observate în cazul leziunilor cerebrale. Fiecare societate are criminalii săi. Ca urmare a deficitului de inteligenţă. el îşi poate rezolva tensi. urechile diforme etc. au un bun nivel intelectual. în care boala mintală este considerată „o formă de regresiune sau de stopare a vieţii psihice. timide. dar ea este în lucrărilor lucrărilor sae general provocată prin tehnici psihotera. deficienţa intelectuală se poate defini statistic. A fost şi director al Institutului de psihologie de la Sorbona (1951-1970). Ey (19(X)-1977) a dezvoltat o teorie organodinamică a psihiatriei. acest concept pune accentul pe predispoziţia ereditară la boli mintale. dar numărul ŢĂMÂNT SPECIAL. Metodele pedagogice ale lui Decroly (jocuri educative. Morel (1857) şi popularizat de V. totalitatea infracţ i u n i l o r în r a p o r t cu legile societăţii. 1943). în cazurile cele mai grave. de dans. bine educaţi. După o vogă abuzivă — se vorbea de degenerescentă când faţa nu DELINCVENTĂ. Unii indivizi docili. Această leziune nervoasă are ca efect descătuşarea „conflictelor şi pulsiunilor arhaice sau inconştiente". Jackson. degradare membru al Academiei Franceze (1959). DEVIAŢIE STANDARD. Cititul. insuficienţă sau î n t â r z i e r e in dezvoltarea inteligenţei. incapabili să urmeze clasele normale. Pentru a se exprima.DEDIFERENŢIERE adunate de el însuşi. Pentru specialişti DELAY (dean). 1947). acest termen a căzut în desuetudine. acţiune de aducere în din c o n ş t i i n ţ ă a ideilor şi t e n d i n ţ e l o r 197(1. de exemplu). el nu dispune numai de limbajul scris sau vorbit. cum sunt narcoanaliza. centrele de interes) s-au bucurat de o mare DEFICIENT.2% indivizi inferiori din populaţia totală. al căror număr este sensibil stabil de la un an la altul (în Franţa procentajul mediu se situează în jur de b'/<v). într-o perspectivă apropiată. se face în instituţii specializate. ci din termeni plini de experienţele trăite. Exteriorizarea conflictelor interioare A exercitat o marc influenţă asupra psihopoate surveni accidental (cu ocazia liba. dinţii nu erau bine plantaţi. ci lucrări vii. al Academiei de Medicină (1955). Deficienţa intelectuală determină o incapacitate socială care. întârziatul mintal este inadaptat la societate. DEDIFERENŢIERE.H. refulate. emometode. de cântec şi de jocul dramatic. subiectul este determinat să vadă ţiilor. psihofarmacologiei Drept urmare. în domeniul psihologicului acest mecanism este legat de regresiune. subiect care prezintă o insuficienţă mentală.

DEPENDENŢĂ. grandoare.S. într-adevăr. în 2-3 zile se revine la calm. memoria Poate exista dependenţă faţă de un este alterată. numărul acestora s-ar ridica la 25 milioane. distingând patru faze succesive: neliniştea. de afectivitatea lui şi de experienţele trăite. este atins simţul dorinţa imperioasă de repetare a convalorilor morale. pe care personalitatea conştienta a bolnavului nu le poate accepta. după A. SCHIZOFRENIE. puerile: colecţionism. stare a unei perprintr-o deteriorare mentală. III R. Demenţa se caracterizează. sunt de menţionat factorii psihosociali (alcoolismul părinţilor. din cauza varietăţii şi importanţei lor. frustrare. delicte (cum este furtul din galantare sau subiectul prezintă o stare depresivă atentatele la pudoare) şi comportamentele anxioasă. bală şi progresivă. E. Este vorba de un episod acut al alcoolismului cronic. Familii întregi pot fi prinse în reţele delirice.soane care este supusă unei fiinţe sau unui lucru. 1989]). Delirurile cronice (deliruri paranoice. Ei pot continua o activitate normală şi. mecanismele constitutive şi evoluţia lor sunt extrem de variabile. Unii bolnavi au o inteligenţă remarcabilă. vor să mă împingă să comit acte imorale" etc). în faţa cărora se zbate şi încearcă să fugă.. Toate funcţiile sunt atinse. dispoziţia. în intoxicaţii (alcoolism. în secolul al XlX-lea. Unele leziuni sunt vizibile cu ochiul liber la autopsie şi au o localizare relativ ca aceea a tumorilor. Majoritatea bolDEMENŢĂ. Sindromul demenţial este o manifestare a leziunilor cerebrale.) şi delirul devine cronic. ideile de persecuţie. Manifestările. Dar demenţele degenerative (senile şi presenile). altele sunt difuze. poate muri într-un acces convulsiv. păianjeni. fabulaţie. . deliruri fantastice) ocupă un loc important în patologia mentală a adultului. dintre cei lipsiţi de calificare profesională. de care se face uz pentru subiect fură ziua în amiaza mare un butoi de vin. -• HALUCINAŢIE.. Esquirol — este intense atunci când luarea drogului este un bogat sărăcit. hidrocefalie. dar ulterior s-a observat că această schemă nu se poate aplica la toate cazurile. Aceasta este o sto. în urma creşterii dozelor de alcool. Dacă nu este tratat de urgenţă.M. Se disting două feluri de dependenţă: Demenţa nu este totuşi asimilabilă arieraţiei mentale'. Unele se asociază cu imagini atât de vii încât devin deliruri halucinatorii.DEPENDENŢĂ dezvoltarea rapidă a industriei) şi mai ales în perioadele tulburi (recesiune economică. în lipsa acestuia. în ceea ce priveşte cauzele delincventei juvenile (31 000 de delincvenţi în Franţa în 1988). în Franţa. Delincvenţii se recrutează îndeosebi dintre bărbaţi (85%). de tulburări fiziologice şi psihologice Dementul — spunea J. ceea ce explică anumite sumului produsului toxic.. DELIR. carenţă de autoritate educativă. şerpi. în general. dar şi în cele infecţioase. Bolnavul. posesiune etc. unei indispoziţii. descărcat de orice culpabilitate. impulsivitate etc. tremurând din tot corpul.navilor sunt în vârstă de peste 60 de ani. dar care survine în mod regulat după o „înţărcare" brutală a alcoolicului (clasificarea americană a tulburărilor mintale identifică delirium tremens cu „sindromul de înţărcare alcoolică" |D. PARANOIA. atâta timp cât nu se abordează capitolul special al delirului lor. dezordine a gândirii care face ca fapte imaginare să fie luate drept fapte reale. la care se adaugă deficienţa intelectuală şi tulburările de caracter (80% dintre delincvenţii juvenili sunt arieraţi sau acuză tulburări de caracter). DELIRIUM TREMENS. Simultan cu inteligenţa.st suspendată („starea de lipsă"). Temele delirante sunt nenumărate: persecuţie. ba încă procurarea plăcerii sau pentru disiparea se şi face ajutat de doi agenţi de poliţie) etc. V. labilitate afectivă.se estima la 300 000 numărul persoanelor atinse de demenţă severă. datorată unei > BOALA LUI ALZHEIMER. sărăcie. a cărei caracteristică este afectivitatea. afecţiuni organice a creierului. Câmpul conştiinţei se îngus. care este o stare pare a dezvoltării intelectuale. infecţie sifilitică). Unele forme de demenţă sunt curabile. Acesta crede că îi vine din exterior ceea ce de fapt îi aparţine („sunt pus să zic lucruri obscene. tează. Din acest moment. glo. atenţia devine deficitară. scăldat în sudori. 2) depenîntotdeauna sărac. care poate să apară în mod excepţional. delirul ar fi expresia unor sentimente refulate. crescuţi în familii disociate (75% dintre ucigaşi şi 85% dintre hoţi). este imposibil de disociat delirul de biografia bolnavului. Delirul paranoic ar avea aceeaşi rădăcină: ideea „îl urăsc" devine „el mă urăşte". se vede înconjurat de animale scârboase (broaşte-râioase. şobolani. îl rostogoleşte până acasă. pe când idiotul a fo. Instalarea sa permanentă denotă o tulburare gravă a personalităţii şi modifică profund raporturile bolnavului cu anturajul său. discordii conjugale. Există deliruri împărtăşite de una sau mai multe persoane. pe când adaptativă ce are drept consecinţă apariţia demenţa este o degradare a vieţii mentale. delir alcoolic acut sau delir tremurător. se poate obţine o regresiune importantă a tulburărilor prin suprimarea cauzei lor (tumoare. în esenţă. în Statele Unite. denţa psihică.. PERVERSIUNE. mai mult sau mai puţin durabilă. Actualmente interesul se îndreaptă asupra studiului fundamental al personalităţii. se întâlneşte în maladiile mintale. nu se deosebesc de persoanele normale. ca în artcrioscleroză. fiecare aducând un nou argument suplimentar care întăreşte convingerea membrilor grupului. psihoze halucinatorii cronice. datorită psihotropelor'. în 1986. Această stare psihică.1) dependenţa fi/. judecata este perturbată (un produs toxic. demenţa arteriopatică şi alte demenţe cu o etiologie diversă sunt incurabile. într-adevăr.). ideile de grandoare şi demenţa".S. revoluţie. ~> CRIMĂ. istovire psihică. Schneck (1987). Potrivit concepţiei psihanaliştilor.icu. bolnavul îşi exprimă în mod liber agresivitatea şi poate merge până la omor. culpabilitate. şomaj. Starea delirantă nu implică existenţa unei deficienţe intelectuale. Magnan a propus o descriere evolutivă a delirurilor. război şi perioade postbelice) criminalitatea creşte considerabil (din 1963 în 1981 criminalitatea globală în Franţa s-a cvadmpat). toxicomanie. mizeria afectivă a copiilor).

DESEN. simplu şi încântător. constând în reproducerea de „forme geometrice" (Rey. de a-i scleroza spiritul şi afectivitatea. exil. Până la vârsta de 6 ani. Anxios.DEPLASARE DEPLASARE. Benton). vlăuşurinţă nivelul intelectual al copiilor. caracterizată îndeosebi de tristeţe şi de o scădere a tonusului şi energiei. unul dintre procesele fundamentale ale funcţionării aparatului psihic". şefi de întreprindere). care dezvăluie universul copilului. indiferenţă) şi tulburări de comportament (instabilitate. măsurarea ritmului respirator şi un sfigDesenul evoluează o dată cu dezvoltarea mograf pentru măsurarea pulsului şi a prepsihologică. nu mai progresează în dezvoltarea psihomotorie şi pierde din greutate. privirea îi este goală. relativ puţin numeroase. spre a face să eşue/. Freud a arătat cum este pusă la lucru deplasarea în elaborară viselor. pierderea unei fiinţe dragi. alegerea culorilor). ansamblu de linii şi conîn mod obişnuit. grosimea liniilor. Există deprinderi motorii. Utilizându-se simultan un ales în studierea copiilor. formate prin repetarea regulată a unui eveniment. realizat în 1987. trăirile sale. fie direct. cât şi de conţinutul acestora. DEPRESIE. destinate aceloraşi scopuri. pronosticul rămâne sumbru.. în afară de depresiile constituţionale. conducerea unui vehicul. -> CARENŢA AFECTIVA. detecCerându-le să deseneze un „om".torul de minciuni rămâne un instrument loaga americană F. deplasarea (sau activitatea substitutivă) permite reducerea tensiunii. El suferă din cauza neputinţei sale şi are impresia că facultăţile sale intelectuale.. folosindu-1 ca psihogalvanometru pentru răspunsurile test de dezvoltare mentală. 1985) pot determina de asemenea o depresiune nervoasă. la întoarcerea acasă se va lua de soţia sa sau de copil. Dincolo de acest termen. Pedopsihanaliştii se servesc de desene pentru a înţelege dramele infantile şi pentru a-şi ajuta tinerii pacienţi să le depăşească. Spitz) ansamblul de dezordini fizice şi psihice care se instalează progresiv la copilul mic separat de mama sa după ce a avut cu ea o relaţie satisfăcătoare de cel puţin şase luni după naştere. Pentru ca aceasta să se formeze este necesar ca organismul să fie pregătit. Deprinderea prezintă totuşi pericolul de a sărăci fiinţa umană. singură96 DETERIORARE MENTALA tate etc). La început mofturos şi plângăcios. pusă în faţa unei oglinzi. fie într-o formă simbolică. printr-o dereglare de dispoziţie (plictiseală. nuarea rezistenţei electrice a pielii şi de însemnând şi desenul în culori. să fie matur spre a o recepta: un copil nu poate învăţa să meargă sau să scrie dacă nu a atins un anumit nivel de maturizare".). Surmenajul. micşorarea zilei (Rosenthal. de vârsta matură (între 45 şi 54 de ani). care se poate . mai mult sau mai puţin durabilă. în pofida calităţilor sale. DETECTOR DE MINCIUNI. DEPRINDERE. de dimisimpla imagine în creion sau în peniţă. în general. o situaţie dată se însoţeşte de modificarea în psihologie.P.e cen/ura. mai târziu el încearcă să grafice după care este posibil să se stabirespecte un model. un bun test de inteligenţă. un pneumograf pentru descifrare a caracterului şi afectivităţii. micuţ troglodit.). Şi la om deplasarea este un fapt de observaţie curentă: un tată de familie. O păsăruică. Depresia există şi la copil. în Franţa. desenează în acelaşi fel. S. Una din cauzele acestor tulburări este necazul suferit de părinţi (dare afară din serviciu. dispoziţie relativ stabilă generată de un exerciţiu prelungit. pulsiune) este transferată de la obiectul său veritabil către un element de substituţie. oricare ar fi originea lor etnică sau mite întrebări sau pronunţă anumite socioculturală. termenul desen depăşeşte ritmului cardiac şi respirator. Psihologii utilizează desenul mai ale creierului. se apucă să ciocănească cu pliscul o ramură de copac.F. Goodenough* a stabilit foarte imperfect. a unui loc de muncă. Se numeşte depresiune anaclitică (R. Doarme prost. ca mijloc de electrodermale*. sociale etc. Funcţia deprinderii este economică: ea liberează spiritul de actele care pot fi automatizate (mersul. cuvinte. stare morbidă. cognitive.). copilul sfârşeşte prin a refuza orice contact uman. Dacă separaţia afectivă nu trece de 3-4 luni. mai ales atenţia şi memoria. dezgustat. de a o fixa în reţeaua automatismelor. Repetarea nu este însă singura condiţie a deprinderii. Etologii au descris pe larg activităţile de substituţie la animale. un regim alimentar prea sever. Ea se manifestă.în general. 5-10% din populaţia mondială ar prezenta tulburări depresive. bulimie sau iuiorexie.M. fiind de asemenea lipsit de orice iniţiativă. se obţin diferite înregistrări decât mâzgăli. boală etc). psiho. opoziţie. nu mai plânge şi cade într-o stare letargică. se disting depresii reacţionate în faţa dificultăţilor vieţii (conflictul cu un superior ierarhic. în toate formaţiunile inconştientului. Sentimentul de inferioritate care rezultă de aici îi sporeşte şi mai mult melancolia. inclusiv variaţii determinate ale undelor electrice acuarela. ar exista 6-7 milioane de persoane afectate de acest sindrom. descurajat. se regăseşte în simptomcle nevrotice şi. iar la 5-6 ani ştie să lească dacă subiectul examinat prezintă „deseneze". toţi reacţii emoţionale când răspunde la anucopiii. Există şi alte desene-test.S. potrivit unui sondaj al Institutului francez de opinie publică (I. după trei luni faţa copilului împietreşte într-o expresie de tristeţe. scădere a randamentului şcolar. HOSPITALISM. uneori enurezie). în acest caz se ţine seama atât de aspectul formal al desenelor (amplasarea pe suprafaţa hârtiei. care permite să se controleze cu DETERIORARE MENTALĂ. mecanism psihologic prin care o şarjă afectivă (emoţie. Cele mai afectate sunt femeile măritate din clasa muncitoare (60%) şi persoanele care au un nivel de instruire superior (cadre didactice. muştruluit de şeful său. subiectul deprimat este incapabil să înfrunte cea mai mică dificultate. La 2-3 ani copilul nu poate siunii arteriale. dezinteres. exasperată că nu-şi poate înfrânge „rivala". cu soţul/soaţa. în toate cazurile. Acest mecanism. agresivitate. aparataj complex bazat pe asocierea de cuvinte şi pe efectele fiziologice ale emoţiilor. aceste tulburări pot să dispară. Pentru studierea caracterului copiilor se utilizează desenul liber sau cu temă. de exemplu. cu copiii. Potrivit datelor Organizaţiei Modiale a Sănătăţii (O. sunt degradate. guire intelectuală. răspunsul emoţional la tururi ale unei figuri. personal administrativ.O.

se rătăceşte în locuri cunoscute. reacţionează la durere prin agitaţia întregului său corp. Apare mai ales la subiecţii ciclotimiei. DIGESTIV. Nu rareori învăţătorii se arată cel puţin neîndemânatici cu elevii lor. S-a stabilit. Dipsomania trebuie deosebită de potomanie. incapabil să diferenţieze părţile spaţiului său vital şi să le restructureze într-un ansamblu coerent. -* PSIHOPATIE. structuri şi funcţii noi (unele devin neuroni. III). DIPSOMANIE.M. rătăcire. că dezvoltarea psihomotorie urmează o axă „cap-picioare" (numită şi axa cefalo-caudală). care este trebuinţa imperioasă şi permanentă de a consuma orice fel de băuturi. instabilităţii mediului de viaţă. dar îi zdrobesc pe copii. al celor inferioare. comportamentul se diferenţiază şi minimum de ipoteze. în special carenţei de autoritate. Tentativele terapeutice şi de inserţie profesională sunt adesea decepţionante. apar noi forme dentă şi variată. ea trebuie să fie raportată de funcţionare care îl conduc pe sugarul la subiect. Acest tip corespunde endomorfului* lui W. pierderea acestui simţ de orientare se dovedeşte durabilă. devin mai precise. o vastă cultură şi multă intuiţie. o ambianţă stabilă şi plină de căldură. chiar şi urină. la început nediferenţiat. H. să fie privită în istoricitatea sa supus principiului plăcerii (limitat la simpla şi în relaţie cu mediul acestuia. deplina realizare de sine. Expresiile sale emoţionale. dar în mod practic niciodată o dezvoltare lineară. uneori periodic. unul dintre cele patru tipuri morfologice esenţiale. comportamentul copilului mic. îşi ameninţă sau îşi umilesc şcolarii.va explica maximum de fapte graţie unui gresiv. O observăm în toate domeniile. despre care nu păstrează decât o vagă amintire. Cunoaşterea procedează după acelaşi principiu: la start posedăm câteva idei generale asupra unei chestiuni. care acceptă să trăiască. însă în prezent se acordă o importanţă determinantă influenţelor educative. o mare experienţă. El cere din partea psihologului stăpânirea perfectă a tehnicilor. Diferenţierea caracterizează dezvoltarea unui individ. de exemplu. se crede acasă la el pe când este la spital şi chiar nu izbuteşte să pună ordine în propria sa schemă corporală'. Utilizarea baby-tests permite psihologilor să ştie dacă dezvoltarea copiilor mici se face în mod normal. timp de mai multe zile. acestea se diversifică în noţiuni specifice. Datorită cooperării. dacă subiectul nu are altceva la dispoziţie. DEZORIENTARE. a funcţionării unui grup sau a situaţiei unei întreprinderi. ramificându-se în varietăţi distincte. alţii. serie de etape prin care trece fiinţa vie spre a-şi atinge soane. pe când copilul mai în vârstă se mulţumeşte să sustragă segmentul corpului afectat de excitaţia neplăcută. tendinţă excesivă de a consuma băuturi alcoolizate. ele capătă forme. interprecăutare a satisfacerii trebuinţelor) la starea tarea' cea mai probabilă va fi aceea care de adult conexat principiului realităţii. trecerea de la general la particular. de exemplu. Kretschmer. care se caracterizează printr-un abdomen voluminos şi importante trebuinţe vegetative. tendinţă care se manifestă intermitent. dura mai multe zile. care pot dezvolta o aversiune faţă de şcoală şi chiar faţă de studii în general. Bolnavul. Fiinţa umană se situează într-un mod implicit în timp şi în spaţiu. reculuri. dezbinării familiale.însă. deosebit de exigenţi. copii care suferă de carenţă afectivă consideraţi a fi arieraţi şi nici tumori cerebrale rămase nediagnosticate. în clasificarea lui C. Descrierea din această nosografie care se apropie cel mai mult de dezechilibrul mental corespunde personalităţii antisociale. remarcăm aici pusee rapide. de la o condiţie globală şi omogenă la alta mai specială şi eterogenă. la început limitate la plăcere şi durere. DIDACTOGENIE. confundă trecutul cu prezentul. Condiţiile optime pentru ca aceasta să se deruleze în mod armonios sunt: o bună igienă. se înfurie. demenţă. Sigaud (1908). Fiecare fiinţă umană are un ritm de creştere care îi este propriu. Sugarul mic. erorile de diagnostic sunt eliminate şi nu mai vedem. primă importanţă. ei îşi descarcă tensiunea nervoasă. la sfârşit. tratamentul şi evoluţia ulterioară a subiectului. Orice diagnostic se bazează pe trei mari La om dezvoltarea nu se reduce la simpla creştere. multiplică temele pentru acasă. dar. se îmbogăţeşte progresiv. surmenaţi sau excedaţi de sarcina lor. în anumite afecţiuni (confuzie mentală. perplexitate.) La fel. sindromul lui Korsakov). Acest proces este pus la lucru încă de la fecundare. Procedând astfel. întrucât el condiţionează 100 . există un anumit număr de legi valabile pentru toţi. adică maturizarea sistemului nervos se realizează în aşa fel încât copilul dobândeşte mai întâi controlul capului. stagnări. ansamblu de tulburări psihologice sau psihosomatice provocate la elevi de unele cadre didactice. timp în care subiectul este cufundat într-o profundă stare de beţie. 101 DIAGNOSTIC. Această trebuinţă de nestăpânit poate . Sub influenţa condiţiilor principii: informaţia trebuie să fie abunfiziologice şi socioafective. Pro. apoi al membrelor superioare şi. Grupul de diagnostic este o echipă de persoane cu orizonturi diferite. experienţe comune. Conceptul de „dezechilibru mental" este absent din nosografia americană (D. fiinţa umană devine tot mai independentă Diagnosticul psihologic este un act de de contingenţele exterioare. Progresiv. îngrijiri marcate de afecţiune. Munca de echipă înlocuieşte din ce în ce mai mult actul individual. concluzie logică a o serie de investigaţii destinate înţelegerii comportamentului unei perDEZVOLTARE. DIFERENŢIERE. Sheldon şi picnicului* lui E.DEZORIENTARE Multă vreme s-a crezut că dezechilibrul mental este constituţional. -• SETE. iar conduita sa socială devine mai selectivă. de exemplu. Cu toate acestea. Unii.S. cu scopul de a înţelege fenomenele care se produc în mulţimi restrânse. închizându-se în mutism sau cufundându-se în depresie. altele celule senzoriale etc. La început toate celulele DIPSOMANIE rezultate din segmentarea oului sunt identice. pe măsură ce reflectăm şi achiziţionăm cunoştinţe.

Sănătoşi la minte. în parte ereditare. în dezvoltare intervin cel puţin trei factori: maturizarea. La adulţi se întâlnesc tulburări de caicul în stările de degradare intelectuală (asemenea tulburări pot fi unul din primele simptome ale demenţei) sau ca urmare a unei leziuni a cortexului cerebral. t u l b u r a r e a vorbirii. un copil de şase ani învaţă să citească fără dificultate. DISFORIE. nu ştie prea bine de unde să înceapă să facă adunarea).) sau motorie. care au a-şi modifica îndeosebi atitudinea. este util ca el să fie prezentat la o consultaţie specializată. La reeducare se poate recurge indiferent de vârstă. nici unul dintre aceşti factori nu-i sunt proprii. după B. ca şi aceasta. Subiectul pare dezamăgit. dislexia constituie o importantă problemă pedagogică. Unii se revoltă. Disartria are o origine centrală. -• DlSARTRIE. important este să fie redusă anxietatea. ea observându-se mai ales în unele boli organice ale creierului. asociată uneori cu un sprijin psihoterapeutic. Această tulburare însoţeşte destul de adesea dislexia" şi. DISGRAFIE. în mod obişnuit. demenţa" sau paralizia generală* de origine sifilitică. -<• DlSLALlE. Alţi cercetători însă (J. lasă serioase sechele. buze. disarmonii privind dezvoltarea funcţiilor intelectuale. dezabuzat. Cauzele acestei „infirmităţi sociale" (J. silabele sunt repetate. opriri (fixaţie*) şi chiar reculuri (regresii*). intelectuală şi afectivă a unui copil cunoaşte progrese. în loc de a-1 hărţui şi de a-1 ocărî pe şcolar. învăţarea şi motivaţia. dinţi. Dacă. ale orientării în spaţiu (a şti unde este dreapta şi unde este stânga. Malmquist).ul în care operaţia cuprinde numere zecimale). dimpotrivă.. la ieşirea din şcoală 25% dintre copii nu stăpânesc împărţirea (55% în ca/. Dificultăţile lateralizării.DISARMONIE DISARMONIE. într-o cantitate deloc neglijabilă. că cu cât învăţătorul este mai experimentat. inteligenţi (10%. la fel ca stângăcia' contrariată. Un copil poate fi supradotat într-un domeniu şi total deficient în alt domeniu. După J. într-adevăr. tulburare a scrisului. nu respectă liniile şi devine ilizibil. ci modificarea sistemului de gândire al şcolarului. cu posibilitatea unei evoluţii spre psihoză. dacă nu a fost suficient de stimulat în acest sens sau dacă faptul de a merge i se pare periculos.. nu o va face dacă nu o doreşte. în pofida eforturilor lor şi ale învăţătorilor. De exemplu. Deficienţi la citit. şcolarul nu izbuteşte să-şi depăşească dificultăţile. devin elevi dezabuzaţi. ei se descurajează. Articularea cuvintelor este defectuoasă. ei nu reuşesc. încurcătura este însă trecătoare. . Dar mulţi şcolari.ci şi şcoala. DISLALIE. tulburare de articulare verbală datorată malformaţiilor sau unor leziuni ale organelor periferice ale fonaţiei (limbă. DISCALCULIE. Vogler (1988). t u l b u r a r e d e d i s p o z i ţ i e caracterizată printr-o slăbire a interesului pentru viaţă şi un sentiment general de insatisfacţie. s-a putut constata. Hallgren) nu reuşesc să o facă. Avem de-a face cu un fenomen ale cărui cauze sunt complexe.. Boutonier) sunt rău cunoscute. dezvolt a r e care nu se realizează în modul a ş t e p t a t . Dar nici un fel de reeducare nu reuşeşte fără participarea activă a părinţilor şi învăţătorilor. „sorţ" în loc de . unii şcolari eşuează în calcul pentru că nu înţeleg enunţurile problemelor. să fie reabilitat. ceea ce i-a făcut pe unii autori să spună că această tulburare este legată de organizarea cerebrală. DISARTRIE. perturbare în învăţ a r e a calculului la copii care posedă totuşi o inteligenţă normală. pe care este necesar să o aprofundam. achiziţia de cunoştinţe. Scrisul se lăbărţează în toate sensurile. ea dispărând în urma unei reeducări adecvate. Vedem deci că nu numai elevul este în cauză în cazul discalculiei. Această anomalie se ameliorează şi chiar dispare complet prin reeducare psihomotorie şi grafoterapie". Discalculiile sunt numeroase. Prin consecinţele sale sociale şi psihologice. neglijează celelalte materii.). în realitate. discordanţă în dezvoltarea a n u m i t o r funcţii. în vârstă de 15 luni. un copilaş normal. neprezentând nici o deficienţă senzorială (miopie. sincron şi a r m o n i o s . de o predominanţă a emisferei drepte. ca în afazie.în parte afective şi. are la bază dificultăţile de organizare spaţială (şcolarul. Numim Jisarmonie evolutivă organizarea patologică a personalităţii.) sunt fapte frecvente. de exemplu. deficienţi la ortografie.. pedagogice. Pe de altă parte. ci se intervine reeducativ din primul moment. Este vorba în acest caz de o stare prepsihotică. încurajat. să citească fără poticneli: inversează silabele (caramad în loc de camarad. t u l b u r a r e privind învăţ a r e a cititului. spre opt sau nouă ani.. alţii se deprimă sau adoptă o atitudine de nepăsare. căutând uneori o excitaţie artificială în alcool sau drog şi putând sfârşi prin sinucidere. Subiectul este în imposibilitatea de a pronunţa corect un cuvânt sau un sunet determinat (el va spune „ţe" în loc de „ce". în care intră toate discordanţele dezvoltării intelectuale şi afective. Unele cazuri de dislexie se ameliorează spontan. de Ajuriaguerra) cred că ar fi mai degrabă vorba de lipsa motivaţiei de a învăţa. subiectul bolboroseşte. El trebuie în primul rând învăţat să-şi organizeze spaţiul şi timpul prin exerciţii adecvate. după primele două luni de exerciţii. altele. cum sunt delirium tremens". osos şi muscular este suficient pentru a merge. cu o frecvenţă regulată la clasă. să se evite de la bun început această tulburare. Scopul nu este o nouă învăţare a cititului. vocabularul lor fiind insuficient. surditate. Există. dacă în dislexie găsim adesea factori afectivi asociaţi cu dificultăţi de organizare spaţio-temporală. DISLEXIE. • • > TEORIA OPERATORIE. al cărui echipament nervos. însă. deasupra şi dedesubt etc. De preferat este.) şi mutilează cuvintele şi frazele până la a le face de nerecunoscut. a corobîîn loc de a coborîetc.şorţ"etc). cu atât mai puţini dislexici găsim în clasa sa (E. dezgustaţi de eşecurile lor. în acelaşi fel. Creşterea fizică. legată de perturbări de origine emoţională. Lucrul acesta este posibil în măsura în care copilul este pus în mod prematur să înveţe să citească (înainte de şase ani) şi dacă nu se aşteaptă agravarea tulburărilor observate. Dificultăţile grafice care apar la copii cu o inteligenţă normală sunt adesea datorate unei contracţii mulsculare exagerate. Corectarea acestor tulburări este posibilă prin reeducare condusă de un specialist (ortofonist). vălul palatin. psihomotricitatea şi împlinirea afectivă. de o absenţă a curiozităţii intelectuale.

în 1900. La schizofrenic. fie prin grafismul lor (m şi n. Copiii sunt însă cei care suferă cel mai mult de pe urma acestei situaţii. DISONANŢĂ COGNITIVĂ. notăm bizarerii în comportament: surâsuri în timp ce îşi exprimă durerea. stare afectivă fundamentală care poate să oscileze între polii extremi ai mâhnirii şi bucuriei. fie ele de origine traumatică (rănire). Pentru băieţii în vârstă de 6 până la 8 ani pierderea tatălui echivalează cu un doliu. aproape 40% dintre copiii ai căror părinţi au divorţat. ceea ce îi dă un aspect lipsit de armonie. displazia este un tip morfologic care prezintă devieri în raport cu cele trei tipuri prinicipale: astenic* (sau leptosom). tumorală e t c . Unul dintre prietenii mei. concept propus de L. Numărul şcolarilor care au o proastă ortografie. o uit în buzunar. într-un moment sau altul. iar locul lor în cuvinte nu este respectat. însă. flexibilitatea legislaţiei. Există însă şi o altă varietate de distracţie. clivare).examenele tradiţionale rezistă 106 DISORTOGRAFIE. ci de restrângerea câmpului conştiinţei. în acest caz nu mai este vorba de un cusur al atenţiei. gravă şi durabilă. adoptând o altă opinie. deplasare a atenţiei unui'subiect asupra unui obiect diferit de acela care îi ocupa iniţial câmpul conştiinţei. discurs incoerent etc. şi H. dislocare a personalităţii. Festinger pentru a desemna indispoziţia psihică datorată faptului partajării între două sau mai multe idei contradictorii. este foarte ridicat. ceea ce înseamnă o transformare în anturajul meu. H. studiu ştiinţific al metodelor de practicare a examenelor şi concursurilor. DIVORŢ. de exemplu. dislocarea Eului bolnavului. zigzaguri brutale ale cursului gândirii.DISOCIERE DOCIMOLOGIE prea puţin diferenţiate. dar şi — în unele cazuri — dificultăţilor afective ale copilului. de pildă. dar cel mai adesea este asociată cu dislexia*. tulburare privind învăţarea ortografiei. DISTRACŢIE. pot să ducă la modificări ale dispoziţiei. ectomorfîsm\ mezomorfism'. în sistemul biotipologic al lui E. P. Bleuler. Potrivit unei anchete efectuate de Ministerul Educaţiei Naţionale (1987). p şi q). Laugier şi D. Aş putea. Wallerstein (1986). toate leziunile cerebrale. sus şi jos). au arătat fără echivoc marea lor imprecizie. un subiect poate să aibă picioarele scurte şi groase. Pentru a reduce această „disonanţă". alta inconştientă: de exemplu. pe un eşantion reprezentativ de peste 2 000 de elevi din cursul mediu. Weinberg (1927-1933). DISPLASTIC. se număra un divorţ la douăzeci de căsătorii. fluctuaţii ale căror consecinţe sunt uneori dramatice. Diferite experimente permit să se presupună că există un aparat de control care filtrează mesajele senzoriale şi nu lasă să ajungă la cortex decât pe cele mai semnificative. Se întâmplă. Chaslin utilizează termenul „discordanţă". Această creştere are cel puţin trei cauze: punerea sub semnul întrebării a familiei în forma ei tradiţională. După J. mărturiseşte deodată în public opinii politice contrare acelora pe care le profesez eu. Persoanele la care predomină această variabilă aparţin tipului dizarmonic. leptosom şi atletic. tip fizic care reuneşte caracteristicile ce aparţin celorlalte trei tipuri: picnic. pe acela de Spaltung (= despicare. anul II. Pieron. DISOCIERE. de o stare depresivă. De exemplu. copii pe care ea i-a studiat timp de 15 ani. cercetări bazate pe controlul statistic. Uneori o întâlnim izolat. să resping informaţia primită („nu cred că şi-ar putea trăda ideile") sau să-i minimalizez importanţa („îşi va da repede seama de greşeala făcută"). Parisul a şi atins nivelul Statelor Unite. fie prin pronunţare (v şi /)• sunt confundate. pe când în 1988 această proporţie se apropia de unu la trei. mai mult de 50% dintre şcolari ignoră acordurile participiului trecut. Distracţia corespunde unui mecanism de apărare inconştient al persoanei în faţa unei situaţii neplăcute. de asemenea. întreprinse din 1922 de către M. Lucrul acesta a dus la atât de mari divergenţe în notare încât s-a putut vorbi de scandal. în industrie se fac eforturi de a se diminua fluctuaţiile atenţiei. în Franţa. caracterială sau culturală. Ea pare legată de constituţie şi depinde de un mecanism neurofiziologic controlat de diencefal (baza creierului). Fiecare are criteriile sale de referinţă. de exemplu. ca această armonie să fie perturbată de evenimente neaşteptate. a cărei origine poate fi sexuală. Leziuni localizate în această zonă determină tulburări de dispoziţie. displazia este o variabilă care se adaugă celorlalte trei componente fundamentale: endomorfism*. Sheldon. continuate de H. Dispoziţia le dă emoţiilor coloratura lor afectivă. Distracţia se poate datora şi conflictului a două motivaţii. iar 70% fac cel puţin şase greşeli la o dictare. Disortografia se datorează unei proaste organizări spaţiale (confuzie între dreapta şi stânga. în acest scop se introduc pauze în perioada de muncă şi se reduc zgomotele nocive. DISPOZIŢIE. Notarea probelor de către profesori nu este niciodată cu totul obiectivă. Aceste simptome exprimă perturbarea psihicului. aceea a savantului izolat (distras) de lume din cauză că trăieşte consacrat cercetării sale. Arareori soţii se despart fără ură şi arţag. să o rup cu prietenul meu. ruptură de armonie. sau să-mi modific eu însumi poziţia. tulburare a dezvoltării corporale caracterizată de dizarmonie şi diformităţi. Kretschmer. Dai. Primele cercetări sistematice asupra examenelor tradiţionale. Pentru a descrie asemenea simptome. atletic' şi picnic'. au suferit. Literele 104 . DOCIMOLOGIE. în clasificarea lui E. Aproape întotdeauna divorţul este punctul final al unei neînţelegeri conjugale. în sistemul lui W. după ce am scris o scrisoare care mă contraria. care sare de la scripcă la iepure. Omul are nevoie de coerenţă logică şi de armonie afectivă. Kretschmer. în germană. fără a fi însă disortografici în sensul arătat. unde o căsătorie din două se termină cu divorţ. DISPLAZIE. umeri înguşti şi braţe firave. Aş putea. una conştientă. în general. infecţioasă. rupere legală a căsătoriei. emanciparea femeii. iar E. Le trebuie în medie 10 ani ca să accepte situaţia. va trebui să recurg la un alt element care mă va ajuta să depăşesc contradicţia şi să-mi regăsesc echilibrul interior.

jud. ceaiul. Aceleaşi structuri. care traduce utilizarea unui excitant. se produce un fel de „inerţie" sau de nonreacţie a acestor structuri cerebrale la activităţile fizice sau intelectuale. morfină. ne procură bucuria atunci când am realizat o operă frumoasă. acestea din urmă nefiind şi atâtea persoane să recurgă la drog. riscul de a muri. Le probleme de Iu conscience. Drogurile pot fi clasate în cinci grupe: 1) stupefiantele sau „drogurile dure". a căror recompensă' normală era plăcerea. Etude psychosociologique (1907). Cu toate acestea apar câteva ameliorări. Ciclistul britanic Tom Simpson a murit din această cauză la urcarea unei pante la Ventoux (1967). Dorinţa de a se afirma. dibăcia. DRĂGHICESCU (Dimitrie). termen derivat din verbul englez to dope. Pe de altă parte. autorul afirmă: „Viclenia.T. 20. este necesar să survină un obstacol. am săvârşit o faptă eroică sau pur şi simplu ne-am terminat în mod satisfăcător munca. Este o practică periculoasă. 1988). stă la baza vieţii active.MEDIATOR CHIMIC. pot fi conştient de faptul că îmi este foame. 0. redactată prin prisma „teoremei" că psihologia poporului român înseamnă aproape exclusiv psihologia ţăranului român. Folosirea drogului nu ar fi atât de blamabilă dacă stimularea repetată a centrilor plăcerii nu ar duce la obişnuinţă'. generată de această trebuinţă. în asemenea condiţii. ale cărei legi sunt încălcate? Şantajarea adesea prezente în farmacia familiei. Dopajul este un fapt frecvent la intelectualii sau la sportivii care vor să sporească în mod artificial capacităţile lor mentale sau fizice.67% cadre medii.08% cadre superioare. deşi este adevărat că voinţa nu se exercită fără o prealabilă dorinţă. în ampla lucrare Din psichologia poporului român (1907). Ea dă vieţii afective tonalitatea ei. sociolog şi psiholog român (Zăvoieni. dorinţa nu va avea timpul să apară. provoacă sentimente şi pasiuni. 1875-Bucureşti. Docimologia ar vrea să obţină o perfecţionare sensibilă a metodelor de examinare şi o formaţie tehnică a examinatorilor. Olds (1954). cafeaua. într-adevăr. Foamea. care sunt lipsite de încrederea în sine sau care vor să se iluzioneze. toxicomania* a devenit sau cannabis (70-80% dintre toxicomanii francezi sunt consumatori de cânepă una din preocupările majore ale guvernului care. transformată într-o capcană fără ieşire? Răspunsurile nu pot fi nici exclusive şi nici generale. 3) halucinogenele'. DROG.DROG totuşi tuturor asalturilor. este o trebuinţă" pe care eu caut să mi-o satisfac. După un semestru de studii la Universitatea din Berlin (1903-1904). eterul şi acetatul de anii prezent în unele cleiuri. sfidând societatea. într-adevăr. ceea ce necesită doze mereu crescute. Recurgerea la dopaj denotă personalităţi slabe. Licenţiat al Facultăţii de Filosofie şi Litere din Bucureşti (1901). DOPAJ sau DOPING. tendinţă devenită conştientă de obiectul ei. Cu toate acestea. cum sunt cânepa indiană în Statele Unite.R. care am văzut că erau note de seamă din psichologia Dacilor şi Romanilor. Alte scrieri: L'eternel feminin (1905). heroină. Este aproape imposibil Număr de interpelări pentru folosirea de să se lupte împotriva plăcerii obţinute fără droguri din anul 1965 în anul 1987 107 . obţinută fără efort. DOPAMINĂ . 1945). nu-i rămâne subiectului deziluzionat decât disperarea sau întoarcerea la drog. 2) drogurile exaltante. Dorinţa ia naştere din frustrare. cum sunt dubla corectare a lucrărilor scrise şi luarea din ce în ce mai mult în considerare a dosarului şcolar al fiecărui elev. 4) stimulentele psihice sau psihoanalepticele.dolari luptei împotriva acestui flagel. alor săi? Imprudentă curiozitate. căci în toţi timpii Românii au avut nevoie de ele". dar şi amfetaminele".72% salariaţi şi 49. s-au păstrat la Românii din toţi timpii. DORINŢĂ. în mod corelativ. încă nu este clar ce le împinge pe atâtea duse ca tutunul. codeină). aceste substanţe stimulează „centrii plăcerii" descoperiţi în creier de J. care cuprind îndeosebi cocaina şi opiaceele (opium. unde a predat şi psihologia etnică.C. cum sunt barbituricele. produs natural sau sintetic capabil să modifice comportamentul consumatorului şi să genereze o dependenţă. numite şi sistemul recompensator al creierului. a alocat 3. La realitede l'Esprit (1928). cum sunt alcoolul. a obţinut doctoratul la Facultatea de Litere din Paris (1904). Statisticile arată însă că înrobiţii consumului de droguri se recrutează din rândurile indivizilor celor mai defavorizaţi şi mai prost integraţi din punct de vedere social: 0. în 1905 a fost numit conferenţiar de psihologie socială şi sociologie la Bucureşti. ca să apară. Vâlcea. cu livrate decât pe bază de reţetă medicală. aceasta nu implică în mod automat actul voluntar.61% persoane fără o profesie definită (O.5 miliarde de indiană). a făcut studii de specializare la Sorbona şi a urmat cursurile Şcolii de înalte studii morale şi sociale (1901-1903). este conştientizarea situaţiei respective.. de exemplu. Plăcerea exclusiv fizică? 5) hipnoticele. în 1987. iar dorinţa mea de a mânca. Dacă mănânc fără a-mi fi foame. în această grupă găsim pro. putem spune că toxicomanii au în comun căutarea unei plăceri imediate. să doresc să 106 mănânc şi totuşi să nu fac nimic pentru a-mi satisface trebuinţa.S.I. înşelăciunea şi făţărnicia.

mesaje contradictorii. Sensibilitatea dureroasă. rămas neterminat. Gard. DURKHEIM cumva mai mult. căile sale de propagare şi într-o „dublă legătură". Există situaţii permite diferenţierea a ceea ce este nociv de viaţă în care asemenea contradicţii se de ceea ce nu este nociv. 1917). agregat de dintre promotorii şcolii sociologice franfilosofie. A formulat. -• ENDORFINA.actul obstetric. influenţelor corporale.. DURKHEIM (Emile). deoarece intonaţia contrazice ordinul.origine fizică sau psihică. senzaţie soane într-o situaţie imposibilă. care provoacă o reacţie a organisîn orice mesaj rostit se pot distinge două mului. în apărare al organismului. a fost profesor la Sorbona şi unul Fost elev al Şcolii Normale. „mesajele" sale o „dublă constrângere" sau că s-a angajat biochimice. metodei sociologice (1895) şi a studiat Lucrarea sa Sinuciderea (1897) se bazează Formele elementare ale vieţii religioase: pe ideea că autodistrugerea este legată de sistemul totemic în Australia (1912). în pofida mimării logice . (1893). El demonstrează Conferenţiar. a obţinut doctoratul în medicină ceze.şi sociale: martirul pare anesteziat afecţiunii.închişi într-un de credinţa sa. îi condiţiile sociale. 1858-Paris. capabilă să femeile însărcinate beneficiază de psihoanalizeze situaţia. iar de mai multe decenii psihoterapeut. mame faţă de copilul nedorit poate să tran. Agregat de filosofie. depinde parţial de condiţii psihospară în atitudinile ei. Regulile Educaţia morală (1925) DUBLĂ LEGĂTURĂ. frecvent repetate. dintre care un Tratat de psihologie (1923) şi Noul tratat de psihologie (şapte volume. a scris şi a coordonat supusă conştiinţei colective cât şi.DUBLA LEGĂTURA efort. un mijloc de dinea şi în intonaţiile vocii locutorului. senzaţie neplăcută. având drept expresia „fă-o!" putem înţelege încurajarea funcţie să facă să înceteze excitaţia sau ameninţarea. precum şi repetă frecvent fără ca una din persoanele educativă: copilul mic care se arde uşor la în cauză (un copil. 1894) în principala sa teză. dacă nu 108 . cez (Ledignan. psiholog fran. par să nu ştie ce dacă fac apel la o terţă persoană (un este durerea. de asemenea. Ea este preventivă.cez (EpinaJ. 1866 . mulţi indieni din America. în asemenea cazuri. care vizează să facă indolor regăseşte frecvent în familiile de schi. Se înţelege astfel de ce lupta contra toxicomaniei trece. Ostilitatea unei centrii săi nervoşi (R. doctor în litere 1946). implicit (sau metamesaj) inclus în atituDurerea este un semnal.1965). din 1931 în 1946). de angajează două sau mai multe per. „Dubla legătură" se profilaxie. prin prevenirea acesteia.D. periculoasă. apoi profesor titular la aici că orice conştiinţă individuală este Sorbona (1912). cerc vicios. Melzack şi P. în a doua eventualitate. că ea suferă care îşi are receptorii săi. numeroase lucrări. de exemplu) să o poată flacăra unui chibrit va evita mai târziu să se joace cu focul. muncii sociale (1893). în general o conduită de niveluri: conţinutul manifest şi un mesaj evitare. nu vor putea ieşi din el decât condiţionaţi de educaţie. Despre diviziunea şi în litere (Tristeţea şi bucuria. de exemplu). între a integrării subiectului în comunitatea care: Educaţie şi sociologie (1922) şi umană. Wall. Spunem. care DURERE. 1900). în esenţă. Ideile sale majore au fost exprimate (Stările intelectuale în melancolie. zofrenici. sociolog franDUMAS (Georges).id. de o imposibilitate datorăm şi alte lucrări importante. Mama şi copilul.

nu numai pentru discutarea cazurilor pacienţilor. Ea necec a r e e x i s t ă î n t r e fiinţele vii şi sită cunoaşterea trebuinţelor sale. grup de p e r s o a n e c a r e îndeplinesc o sarcină c o m u n ă . TRANSFER. sunt captate de un organ receptor* şi transmise creierului. Termenul ectomorf a fost ales cu referire la foiţa exterioară a embrionului situaţiei. Efortul depus rezultă atât din cerinţele corpului. oraş militar al Greciei antice.). devenite mai apoi clasice (referitoare la numărul de repetări. Komensky"). pe care le dădea de învăţat studenţilor.) persoanei. Pedagogia modernă încurajează formarea de echipe compuse din câţiva copii. cu muşchi de studii şi conferinţe sunt frecventate cu subţiri şi membre relativ lungi. Berge. prin educarea tecate" (în preajma gărilor. Undele emise de animal. cât şi din motivaţia (competiţie.copilului. să domine economia c u l t a t e .şi repera prada. a cuvintelor şi frazelor pronunţate în faţa sa. în cazul concentrării atenţiei.H a l l e . 111 E EBBINGHAUS (Hermann). dacă este vorba de lupta ansamblu de caracteristici ale ecto. educaţia idealurilor. EDUCAŢIE. Studiile ecologice lului XX şi numai ca urmare a influenţei au demonstrat. în tipologia lui W. morfului. -• ŞCOALĂ ACTIVĂ.. percepţiilor etc.împotriva unei tendinţe nefaste (alcoolism. ales să pună în evidenţă influenţa mediului în pofida recomandărilor marilor pedaasupra variabilelor psihologice. însă dacă personalităţile lor se dezvoltă cantitatea de cunoştinţe dobândite prin acest mijloc rămâne inferioară aceleia transmise prin învăţământul tradiţional. ECOLALIE sau ECOFRAZIE. iar răspândit o formă de educaţie mai adaptată proporţia tulburărilor mentale este mai la realitate. adică asupra gogi (Montaigne. intelectuale. în tipologia lui WH. A. pe plan ECTOMORFIE sau ECTOMOR. depinzând Psihologia ecologică (Lewin") studiază de ideea pe care şi-o face despre om: în comportamentul persoanelor în relaţie cu Sparta. de exemplu) părinţilor.EFORT receptarea ecoului său îi permite animalului să evalueze distanţa până la obstacol. motivaţiilor. R. Ea caută mai erau supuşi unei discipline de fier. ale căror cercuri ECTOMORF. ci să-l ajute să se ECOLOGIE. subiect zvelt. ECOFRAZIE - ECOLALIE. că inadaptarea lucrărilor unor psihologi contemporani socială variază proporţional cu mobilitatea (Binet". mobilizare a forţelor indiimportante şi tind. unele păsări. de exemplu. reflectate de un obstacol. ba chiar înainte. Educaţia nu vizează modificarea naturii celui de care se ocupă. ş t i i n ţ ă a r a p o r t u r i l o r dezvolte armonios în mediul lui. delfinii şi focile utilizează acest fel de sonar spre a se orienta şi a-. sau pe plan moral. într-un anumit sens. psiholog german (Barmen. proporţional cu masa corporală totală. Spiritul claselor este în felul acesta transformat. din care derivă aceste ţesuturi. influenţabili. la care. 110 în domeniul sănătăţii mentale. atunci când este vorba de surmontat rezistenţa fizică. pe care se bazează teoriile moderne ale învăţării. Acestei sarcini necesare i se consacră „şcolile părinţilor". în vederea realizării unui proiect liber ales de ei. Sheldon. scoautoritară a persistat până la începutul secopurilor.intelectual. Sheldon.. Dewey". elevii lucrează cu ardoare. de exemplu). prin utilizarea fenomenului ecoului. azi în Wuppertal. El se poate exerobicei un temperament „cerebrotonic"'. Este cunoscut îndeosebi pentru cercetările sale de psihologie experimentală privind condiţiile învăţării şi ale memorării. trebuinţelor. Diferenţa de timp care există între emisiunea semnalului şi . a r t ă de a dezvolta calităţile morale. morală). a legilor mediul lor. cita pe plan motor. precum şi în anumite stări demenţiale. 1909). Această tulburare de limbaj apare la deficienţii mintali'. ECHIPĂ. din resurse (forţa musculară şi (ectoderm). poziţia elementelor în serie etc). ci şi pentru examinarea sentimentelor pe care aceştia le inspiră terapeuţilor (cont r a t r a n s f e r ) . repetare ca un ecou. copiii mediul lor fizic şi social. a stabilit o serie de legi. 1 8 5 0 . Isambert. Acestui tip morfologic îi corespunde de pasiune etc. creşterii sale fizice şi mentale. mod de reperare a unui obstacol sau a unui corp în spaţiu. în Franţa.H. munca în echipă necesită reuniuni frecvente. creierul şi sistemul nervos central sunt EFORT. delicat şi fragil. v i d u a l e p e n t r u a învinge o difiîmpreună cu pielea. Ecolocaţia se bazează pe reflectarea undelor sonore sau ultrasonice. Utilizând liste de silabe lipsite de semnificaţie. artistice şi fizice pe care copilul le posedă în stare potenţială. FISM. Wallon*) s-a sociogeografică: delincventa es'c deosebit de ridicată în populaţiile de imigranţi. asiduitate. Liliecii. Aceasta începe de la naşterea mare în metropole şi în cartierele „ames. fondate (1928) decât în alte locuri. ECOLOCAŢIE sau ECOLOCALIZARE. Cousinet a aplicat timp de 20 de ani această metodă într-un mediu şcolar. Claparedc'. de către un subiect. şi animate de umanişti şi psihopedagogi (A.

EGO Sentimentul efortului precedă oboseala" şi nu are loc decât dacă solicitarea energetică depăşeşte un anumit prag, acela care corespunde punerii în acţiune a rezervelor organismului. EGO, cuvânt latin care înseamnă „Eu". în limbajul psihanalitic, Ego desemnează fracţiunea de personalitate care echilibrează forţele cărora le este supus individul, adică propriile sale impulsii (tendinţe abisale), morala sa (sau, mai exact, Supraeul*) şi, în sfârşit, realitatea lumii exterioare. Psihologia Eului (în limba engleză Ego psychology) a fost dezvoltată îndeosebi de către Anna Freud, căreia îi datorăm lucrarea Eul şi mecanismele de
apărare (1936), iar în Statele Unite de către E. Kris, R. Loewenstein şi H. Hartmann, care a scris Psihologia Eului şi problema adaptării (1930).

EMOŢIE se pune în locul altuia). Egocentrismul nu trebuie confundat cu egoismul", care este iubirea de sine excesivă. EGOISM, iubire de sine excesivă, ba chiar exclusivă. Ataşamentul de sine al egoistului îl face să subordoneze interesul semenului propriului său interes. Un anumit grad de egoism este necesar, dar egoismul absolut, care nu este compensat de altruism", este nesăbuit şi duce în mod ineluctabil la izolarea individului în sânul grupului său şi chiar la sinucidere" (£. Durkheim). Egoistul raportează totul la sine, pe când nonegoistul ascultă de un sistem de valori care depăşeşte propria-i individualitate. Cel dintâi întâmpină din ce în ce mai multe dificultăţi în a găsi un sens existenţei sale, deoarece este prea puţin stimulat de colectivitate. Aşa se explică, probabil, faptul că procentul de sinucideri la celibatari este mai ridicat decât la persoanele căsătorite. ELABORARE, ansamblu de operaţii intelectuale prin care elemente simple (senzaţii, dorinţe etc.) sunt transformate în percepţii, imagini, amintiri sau idei. Freud numeşte elaborare procesul psihic inconştient pornind de la care ideile latente ale unei persoane se manifestă în vise, sub o formă condensată şi concretă, în imagini vizuale: astfel, de exemplu, o carte de vizită încadrată în negru reprezintă moartea. ELECTROŞOC sau SISMOTERAPIE, terapeutică din psihiatrie, care constă în provocarea unei crize epileptice artificiale, făcându-se să treacă o descărcare electrică prin creier. Acest tratament, datorat lui U. Cerletti şi L. Bini (Milano, 1938). are o influenţă reală asupra multor melancolici şi uneori asupra tinerilor schizofrenici. Dar modul său de acţiune rămâne un mister. Au fost formulate mai multe ipoteze, mai mult sau mai puţin satisfăcătoare: stimularea electrică liberează hormoni şi substanţe până acum necunoscute; şocul mobilizează mecanismele de apărare ale organismului; psihismul se reconstruieşte după o ordine nouă; curentul electric activează un centru de reglare a dispoziţiei aflat la baza creierului, în pofida avantajelor sale practice, această tehnică le repugnă multor psihiatri, care suspectează latura ei „magică" (apăsându-se pe un buton, este însănătoşit bolnavul) şi îi preferă psihotropele. EMOTIVITATE, aptitudine de a reacţiona la evenimente, chiar la cele anodine, trăind emoţii. Individul emotiv este impresionabil, vibrează la te miri ce, pare susceptibil şi vulnerabil, dar nu este cu toate acestea un inadaptat. Când nu este exagerată, emotivitatea este normală şi utilă, doarece suscită un comportament adaptat la situaţie. Emotivitatea poate fi constituţională sau dobândită. H. S. Liddell, plasând oi într-o încăpere întunecoasă şi aplicându-le mici lovituri la picioare, cărora ele nu se puteau sustrage, le-a făcut hiperemotive: pe când anterior ele erau calme, după experienţă tresăreau la cel mai mic zgomot în timpul nopţii. Caracterologii consideră emotivitatea drept una dintre cele trei proprietăţi fundamentale ale caracterului, celelalte două fiind activitatea" şi răsunetul* evenimentelor asupra psihismului individului. EMOŢIE, reacţie globală, intensă şi de scurtă durată a organismului la o situaţie neaşteptată, însoţită de o stare afectivă de tonalitate plăcută sau neplăcută. Emoţiile ocupă un loc fundamental în psihologie, deoarece ele sunt strâns legate de trebuinţe, de motivaţii şi pot sta la originea tulburărilor mentale sau psihosomatice, în pofida numeroaselor lucrări efectuate, natura, modul de acţiune şi funcţia emoţiei rămân ipotetice. S-au studiat îndeosebi manifestările sale fiziologice (modificarea ritmurilor cardiac şi respirator, relaxarea sfincterelor, uscarea gurii, transpiraţia etc), repercusiunile asupra funcţiilor mentale (creşterea sugestibilităţii, diminuarea controlului voluntar) şi a conduitelor pe care le provoacă (plâns, fugă...); s-a pus în evidenţă, în expresia emoţiilor, partea datorată culturii (în China, furia determină holbarea ochilor). Dar condiţiile emoţiei şi bazele sale psihofiziologice sunt încă slab cunoscute. Emoţia depinde nu numai de natura agentului emoţional, cât mai ales de individ, de starea sa actuală fizică şi mentală, de personalitatea sa, de istoria sa personală, de experienţele anterioare. Dacă există emoţii colective datorate anumitor condiţii excepţionale care, pentru majoritatea persoanelor, au aceeaşi semnificaţie (panica provocată de un cutremur de pământ), emoţia rămâne esenţialmente individuală. în general, ea se manifestă atunci când subiectul este surprins sau când situaţia depăşeşte posibilităţile sale. Ea traduce dezadaptarea şi efortul organismului de a restabili echilibrul momentan 113

EGOCENTRISM, tendinţă de a face din sine centrul universului. Egocentrismul este normal la copil până pe la 6-7 ani. în această perioadă, diferenţierea dintre Eu şi lumea exterioară se efectuează progresiv, dar gândirea rămâne esenţialmente subiectivă: copilul nu priveşte fenomenele observate sau problemele care i se pun decât din propriul său punct de vedere. El va spune, de exemplu: „Uite, tată, luna merge după mine!" Sau, când este întrebat dacă are un frate şi el răspunde afirmativ, iar după aceea i se pune întrebarea: „dar fratele tău are un frate?", el va răspunde „nu". Această atitudine poate persista la unii subiecţi cu deficienţe intelectuale, arieraţi pe plan afectiv sau nevrotici incapabili de „decentrare" (de a 112

EPILEPSIE rupt. Emoţia nu este conştientizarea reacţiilor fiziologice datorate acestei dezadaptări, aşa cum socotea W. James („mi-e frică pentru că tremur"), ci cunoaşterea semnificaţiei situaţiei („ursul este periculos") şi demobilizarea mecanismelor de apărare personale (mă las invadat de emoţie). Ceea ce explică modul de a se comporta al unor supravieţuitori din catastrofe (zidiţi în fundul unei mine care s-a prăbuşit, de exemplu), care leşină sau sunt cuprinşi de un tremur nervos de îndată ce au fost salvaţi. în general, dezordinile fiziologice datorate emoţiilor sunt temporare. Dar se întâmplă ca şocul emoţional să fie atât de violent sau atât de persistent încât organismul să se epuizeze în restabilirea echilibrului şi să apară leziuni cum sunt ulcerul gastric (Selye*). Medicina psihomatică* a pus în evidenţă rolul important al factorilor emoţionali în numeroase afecţiuni, din cele mai diverse, cum sunt astmul,eczema, obezitatea sau tuberculoza pulmonară.

la un copil ce a depăşit vârsta normală de dobândire a controlului asupra sfincterelor (2-3 ani).

Se manifestă de cele mai multe ori la băieţei (75-90% din cazuri, după unii autori) perturbaţi afectiv şi care în felul acesta îşi exprimă inconştient agresivitatea faţă de anturajul lor fmstrant şi dorinţa ca părinţii să se ocupe de ei. De regulă scopul lor este atins, deoarece părinţii şi educatorii reacţionează aproape întotdeauna prin pedepsirea celui care îşi murdăreşte patul sau pantalonaşii. Pentru copilul encopresiv lucrul acesta este o mică satisfacţie, întrucât a reuşit să atragă atenţia asupra sa. Un astfel de comportament cedează, în general, la psihoterapie. E N D O M O R F . Termen propus de W. H. Sheldon pentru a desemna subiectul al cărui corp este gras, moale, rotund, fără relief muscular şi la care viscerele şi aparatul digestiv ocupă un loc important. Acest termen a fost ales cu referire la foiţa internă a embrionului (endoderm), din care derivă aproape în întregime elementele funcţionale ale sistemului digestiv. Acestui tip morfologic îi corespunde de obicei temperamentul „viscerotonic"*, caracterizat prin sociabilitate şi dragoste de mâncare.

l) există în mod necesar în creier receptori specifici ai morfinei; 2) organismul produce substanţe care au o acţiune morfinică (inhibarea durerii). în 1975, J. Hughes şi H. W. Kosterlitz izolează în creierul de porc primele endorfine, pe care ei le numesc „enkefaline". Câteva luni mai târziu, pornindu-se de la ipoteza lui R. Guillemin şi a altor cercetători, sunt izolate alte endorfine. Endorfinele joacă rol de hormoni atunci când sunt produse de glandele endocrine (hipofiză, suprarenală), dar acţionează ca mediatori chimici", cu o acţiune inhibitoare, atunci când sunt secretate de neuronii* sistemului nervos central (creier, măduva spinării). Ele moderează sau împiedică liberarea de „substanţă P" (neurotransmiţător al mesajului dureros), sunt implicate în senzaţiile de foame şi sete şi au o contribuţie importantă în controlul vieţii emoţionale, în special în reglarea plăcerii.

înclinaţi să creadă că un rol capital joacă aici factorul psihic. într-adevăr, s-a constatat că enurezia apare la copiii ai căror părinţi sunt pe cale de a divorţa sau că ea coincide cu naşterea unui frăţior sau a unei surioare, cu ducerea copilului la grădiniţă etc. în unele cazuri este vorba de o regresiune la starea de bebeluş. Este deca această afecţiune prin şocuri electrice (saltele speciale care îi trimit descărcări electrice copilului care doarme, de îndată ce el urinează). Este de preferat calmarea şi deculpabilizarea copilului şi obţinerea participării sale la propriul tratament.

EONISM, pervesiune sexuală, diferită de homosexualitate, caz în care bărbatul se travesteşte în femeie pentru propria-i plăcere.
A fost probabil cazul cavalerului Charles d'Eon (1728-1810), care a dat numele acestei perversiuni. După Havelock Ellis, ar fi vorba de o inversiune sexuală exprimată simbolic pe plan vestimentar. Pentru A. Hesnard, dimpotrivă, impulsia erotică este iniţial orientată spre femeia dorită, dar care rămâne distantă. Neputând-o poseda, bărbatul şi-o apropriază identificându-se cu dânsa prin ce are ea mai reprezentativ: vestimentaţia.

ENUREZIE, emisiune involuntară şi inconştientă de urină.
Copilul mic, care îşi udă patul până la vârsta de 15 sau 18 luni din cauză că încă nu a dobândit controlul sfincterelor sale nu este enuretic. Se vorbeşte de regulă de enurezie atunci când emisiunea involuntară şi repetată de urină (uneori diurnă, de cele mai multe ori nocturnă) are loc la un subiect în vârstă de peste 4 ani, emisiune care nu poate fi atribuită nici unei leziuni organice. Enurezia este relativ frecventă. Potrivit estimărilor statistice, ar exista 10-15% enuretici în rândul copiilor şi 0,5% (C. Vidailhet, 1984) până la 3% (F. C. Cushing, 1975) în rândul adulţilor. Nu există o explicaţie unică a acestei afecţiuni, dar autorii sunt din ce în ce mai

EMPATIE, rezonanţă, comunicare afectivă cu semenul.
O mamă cunoaşte intuitiv trebuinţele şi sentimentele sugarului ei. cu care ea este în comunicare. Această misterioasă capacitate este legată, după toate aparenţele, de faptul că iniţial copilul era una cu mama sa. Ea explică de asemenea de ce copiii, oricât de mici, sunt la curent cu necazurile, cu neliniştile şi bucuriile părinţilor lor. Empatia stă la baza identificării' şi a înţelegerii psihologice a celorlalţi.

ENDOMORFIE sau ENDOMORFISM, în tipologia lui W. H. Sheldon, ansamblul caracteristicilor endomorfului*.

EPILEPSIE, boală nervoasă, caracterizată în general prin convulsii şi pierderea cunoştinţei.
Criza epileptică este provocată de descărcarea intempestivă a celulelor cerebrale. Ea poate fi spectaculară (criză majoră), cu cădere, contracţii spasmodice ale corpului, muşcarea limbii, pierderea de urină, angoasantă pentru cei care asistă, în aşa măsură încât în Roma antică ea apărea 115

ENDORFINĂ, substanţă peptidică provenită chiar din organism, ENCOPRESIE, incontinenţă invo- având proprietăţile farmacologice luntară a materiilor fecale, cel mai ale morfinei. adesea diurnă, independentă de Ideea care a dus la descoperirea enorice leziune organică, care survine dorfinei se rezumă la două propoziţii:
114

EPILEPSIE MUZICOGENICA drept semn rău prevestitor, suficient ca să dizolve adunările publice. Dar ea poate fi şi limitată (criză minoră) la câteva momente de absenţă* sau secuse musculare (miocloniij, ba chiar poate să treacă neobservată la copii atunci când se produce noaptea (în aceste cazuri are loc emisiunea de urină, care este confundată cu enurezia). Această maladie, foarte răspâdită (5% din populaţia totală), loveşte toate păturile sociale, fără alegere: Iuliu Cezar, F. M. Dostoevski, Vincent Van Gogh au fost epileptici. într-o mică proporţie (6% din cazuri) epilepsia este ereditară, în rest fiind cauzată de accidente perinatale, traumatisme craniene, encefalite, tumori cerebrale etc. Factorii afectivi joacă un rol manifest în declanşarea crizelor. Şocurile psihologice sunt suficiente pentru a le provoca. Unii psihanalişti consideră că ele au o semnificaţie simbolică pentru subiect care, astfel, ar exprima dorinţa de a se retrage din lumea reală traumatizantă. Tratamentul epilepsiei constă în diminuarea sensibilităţii creierului la stimuli prin administrarea de medicamente (barbiturice, hidantoine etc.) şi suprimarea tuturor excitanţilor, cum sunt alcoolul şi cafeaua. Se ajunge astfel la dispariţia tuturor crizelor. F. Minkowska.în care s-ar regăsi trăsăturile presupuse ale mentalităţii epileptoide, caracterizată în special de imaturitate, impulsivitate, lentoare de spirit, „vâscozitate mentală" (glişroidie*) şi tendinţa la religiozitate. Termenul epileptoidie este nefericit ales, el sugerând că toţi epilepticii au acest tip de caracter, ceea ce nu este cazul. Dimpotrivă, trăsăturile de personalitate descrise mai sus se observă în numeroase alterări cerebrale organice, diferite de epilepsie*. De aceea noţiunea de epileptoidie este din ce în ce mai puţin uzitată. de a treia generaţie are nevoie de un timp de zece ori mai mic pentru a reuşi la probele la care este supusă. în ceea ce priveşte afecţiunile mentale, riscul de a se îmbolnăvi este de 1-20% pentru subiecţii care au rude apropiate bolnave. Dar evoluţia fiinţei umane nu depinde decât parţial de patrimoniul ereditar. Mediul şi educaţia joacă şi ele un rol extrem de important în dezvoltarea sa. ERGOGRAF, aparat care serveşte la înregistrarea travaliului unui muşchi sau a unui membru. Cel mai cunoscut este acela al lui A. Mosso. în cazul acestui aparat, subiectul trebuie, prin flectarea unui singur deget, să ridice o greutate ale cărei deplasări sunt înscrise într-un sistem înregistrator. Traseele obţinute permit studierea modificărilor acestui travaliu datorate oboselii, stimulenţilor psihici etc. ERGONOMIE, ansamblu de studii şi cercetări care au drept scop organizarea metodică a muncii şi amenajarea echipamentului de lucru în aşa fel încât să facă sistemul „om-maşină" cât mai eficient posibil. Această ştiinţă, generată de dificultăţile crescânde ale selecţiei profesionale, caută să determine condiţiile de adaptare la muncă a omului. în loc să i se ceară muncitorului să se adapteze la maşină şi la mediul de muncă, echipe formate din psihologi, ingineri, fiziologi caută să adapteze maşinile şi locul de muncă în funcţie de muncitor. Studiile lor duc la diminuarea oboselii şi accidentelor prin reducerea căldurii şi a zgomotelor inutile, prin optimizarea semnalelor, prin modificarea dispunerii mijloacelor de control etc. După ce s-a axat pe locurile de muncă şi atelier, ergonomia se preocupă azi de funcţionarea întregii întreprinderi. La sfârşitul anilor 1981, interesul ergonomiei s-a deplasat asupra organizării sociale a muncii şi asupra factorilor psihosociali implicaţi citorilor la concepţia sarcinilor ce le revin (P. Cazamian, 1987). ERGOTERAPIE, metodă de reeducare şi de tratament prin muncă pentru handicapaţii fizici şi mintali. încă din Antichitate se cunoştea valoarea terapeutică a activităţii laborioase, dar ergoterapia nu s-a dezvoltat decât în anii celui de al doilea război mondial. Scopul urmărit este o reluare de contact a bolnavului cu realitatea profesională şi socializarea sa prin stabilirea de noi relaţii umane. Se consideră că munca este dezalienantă deoarece anulează pentru moment trăirile psihopatologice ale celui care i se consacră. Pe de altă parte, acesta are ocazia să ia din nou cunoştinţă de capacităţile sale renăscânde şi să-şi regăsească încrederea în sine. ERIKSON (Erik Homburger), psihanalist american de origine germană (Frankfurt pe Main, 1902 - Harwich, Massachusetts, 1994). Instalat la Viena, şi-a desăvârşit formaţia psihanalitică în cadrul Institutului de psihanaliză din acest oraş. în 1933 a emigrat în Statele Unite, unde s-a stabilit definitiv. în următoarele două decenii a ocupat diferite posturi în cercetare şi învăţământ, la Harvard, Yale şi Berkeley. Din 1960 şi până în 1970 a fost profesor «le „dezvoltare umană" şi a predat cursuri 117

EREDITATE, transmitere a caracterelor fizice şi psihice ale părinţilor la descendenţi. De la apariţia lucrărilor lui C. V. Naudin şi J. Mendel ştim că trăsăturile ereditare sunt transmise prin intermediul cromozomilor din nucleul celulelor. Studiul eredităţii umane este posibil prin confruntarea gemenilor şi stabilirea de arbori genealogici. H. H. Newman, de exemplu, studiind douăzeci de cupluri de gemeni univitelini (adică ieşiţi dintr-un singur ovul fecundat), crescuţi separat din prima copilărie, în medii sociale diferite, a constatat identitatea nivelurilor lor intelectuale şi a aptitudinilor motorii. în familia Iui J. S. Bach, examinată pe parcursul a cinci EPILEPSIE MUZICOGENICA, crize generaţii, se relevă prezenţa a cincispreconvulsive consecutive unor audiţii zece compozitori de talent. Aceste obsermuzicale observate la unii subiecţi. vaţii pledează în favoarea transmiterii Expresia o datorăm lui McD. Critchley, ereditare a aptitudinilor (inteligenţă, talent care a obsevat şi a descris fenomenul. muzical etc). După H. Gastaud, asemenea crize s-ar Pe de altă parte, fără a vrea să revenim produce la indivizi purtători ai unei leziuni a lobului temporal, prin intermediul emoţiei la lamarckism, există indiscutabil experienţe care demonstrează posibilitatea unei suscitate de muzică. transmiteri ereditare a comportamentelor EPILEPTOIDIE. Constituţie mentală dobândite. Dacă supunem trei generaţii de descrisă îndeosebi de E. Kretschmer şi şobolani la aceleaşi probe de labirint', cea

scară stabilită cu referire la un eşantion cât mai reprezentativ posibil pentru o populaţie definită şi omogenă. 3) între 4 şi 5 ani este vârsta iniţiativei sau a culpabilităţii. Dar o asemenea atitudine nu este definitivă. După Freud. în cazul unora s-ar spune că ei caută în mod expres eşecul. insucces. ariile-eşantion fiind trase la sorţi. 4) de la 6 la 11 ani este perioada ingeniozităţii. 2) de la 2 la 3 ani este vârsta autonomiei sau a îndoielii. l-au determinat să-şi modifice concepţiile psihologice. Acest termen este frecvent utilizat în psihopatologie pentru a desemna exagerarea impulsiilor sexuale care pot să invadeze întregul câmp al conştiinţei unui subiect. impresia unei discontinuităţi între modul de viaţă prezent (în rezervaţii) şi istoria poporului său. profesionale. EROS. de sentimentul eşecului. finalitatea acestor impulsii este crearea de legături puternice şi numeroase între fiinţele vii. în general. o noţiune subiectivă. iar pe de altă parte de disperare. dimpotrivă. senzualitate. STATISTICĂ. suspiciunea. din care vor fi interogaţi toţi subiecţii. numită eşantion. vede născându-se o difuziune a rolului (sentimentul de a nu şti ce este el. în detrimentul altora. fracţiune reprezentativă a unui ansamblu definit. bebeluşul. total dependent de ceilalţi. Aceasta permite situarea individului în raport cu populaţia de referinţă şi prezicerea. sentimentale. 2) eşantionarea prin mănunchiuri. Alegerea eşantionului este însă dificilă. Avem eşec atunci când nu se atinge scopul fixat. elementele destinate să constituie eşantionul. neîncrederea faţă de lume în general şi faţă de oameni 118 în special. el pretinde că fiecare stadiu posedă atât o componentă pozitivă cât şi o componentă negativă. de regretul pentru ceea ce ar fi putut fi. care se rezumă la a extrage un fel de „mănunchiuri" (muncitori din aceeaşi uzină. va cunoaşte teama. se determină apoi. în viaţa omului opt vârste.. dacă este neglijat. 6) al şaselea stadiu. ca pentru a se pedepsi de o culpă inconştientă. în funcţie de personalitate. pe lângă stadiile psihosexuale descrise de Freud.. în anii 1930. ea este dătătoare de speranţă pentru că la fiecare vârstă. eşecurile anterioare pot fi corectate. -» SONDAJ. Mulţi indivizi timizi. dar rafinamentele metodologice nu-l pun pe cercetător la adăpost de unele capcane logice. 8) în sfârşit. importante pentru el însuşi şi pentru lumea sa socială: 3) în sfârşit. încotro merge. persoanele care vor fi contactate. nu ignoră rolul pe care îl poate avea societatea şi subiectul însuşi în formarea persoanei. în plus. la ce se ataşează). Există două modalităţi de etalonare: prima face apel la noţiunea de deviaţie în raport cu media (mai exact. pe când cea de a doua este bazată pe diviziunea notelor în funcţie de fracţionarea în procentaje egale a efectivului eşantionului. sau perioada inferiorităţii. comportându-se în viaţă de parcă ar fi sortiţi la neputinţă.). resemnaţi. prin nevroză obsesională (atunci când individul luptă împotriva înclinaţiilor sale) şi chiar prin delir. 2) el arată apoi că. Erikson aduce trei contribuţii majore la studiul persoanei: 1) în primul rând el susţine că dezvoltarea individului are loc de la un capăt la altul al existenţei sale.. în primul an de viaţă.ERIKSON de psihiatrie la Harvard. Erikson distinge.în care se afirmă priceperile. 7) la vârsta matură subiectul are de ales între generativitate (interesul pentru alte persoane decât membrii familiei sale) sau grija exclusivă de sine. ansamblu al impulsiilor vieţii. EROTISM. care relativizează importanţa conflictelor din copilărie şi influenţa părinţilor. ETALONARE. indecişi. Cercetările pe care le-a întreprins. astfel. fie prin cvadrilarea unei fotografii aeriene sau a unei hărţi geografice. psihologii şi sociologii utilizează diverse metode: l) eşantionarea aleatoare. • • IUBIRE. în esenţă. prin ETALONARE acelaşi procedeu. de exemplu). Pentru a se evita favorizarea unor părţi din populaţie. în teoria freudianâ. EŞEC. sensul a ceea ce el este. 3) eşantionarea areolară. în raport cu deviaţia standard*). Anumite sindroame nu se puteau explica prin psihanaliză. constând din prelevarea eşantionului din arii geografice delimitate fie de căi de comunicaţie (drumuri. „alegerea" efectuându-se sub influenţa interacţiunii sociale (interacţiunea individului cu el însuşi şi cu mediul său). va vedea dezvoltându-se în el o încredere fundametală în cazul în care îngrijirile care i se dau sunt de bună calitate.înţelegând de unde vine şi încotro se îndreaptă) sau. sunt legate mai mult de Eu şi de cultură decât de impulsiile sexuale.. care constă în a elabora un „model redus" al populaţiei. EŞANTION. din populaţia definită. ultima vârstă este marcată pe de o parte de integritatea personală (individul îşi priveşte cu satisfacţie viaţa trecută). sunt susceptibile de a determina tulburări nevrotice. Problemele acestor oameni. Eşecul nu depinde de nivelul absolut al realizării unei acţiuni. există stadii psihosociale în cursul cărora individul stabileşte orientări noi. cărora le corespund opt stări bipolare: 1) primul an de viaţă este momentul încrederii sau al neîncrederii. Dimpotrivă. a reuşitei şcolare sau profesionale. Numai în mod excepţional ar putea fi examinată totalitatea indivizilor unei populaţii determinate. cursuri de apă. De obicei observatorul trebuie să se limiteze la o parte din aceasta. iar dacă se repetă frecvent (insuccese şcolare.). Acestei rupturi cu trecutul i se adăuga refuzul valorilor promovate de cultura albilor şi imposibilitatea de a se recunoaşte în viitorul preconizat de aceştia. la care se raportează notele obţinute de un subiect. este acela al intimităţii (capacitatea de a-şi împărţi viaţa cu o altă persoană) sau al izolării. le trăiesc ca pe o fatalitate. O atare concepţie a existenţei. 4) eşantionarea prin cote. 119 . asupra indienilor din Dakota şi California. caz în care se extrag la întâmplare. care se întinde de la sfârşitul adolescenţei la începutul vârstei mature. de exemplu. Astfel. erotismul se poate manifesta printr-un comportament libertin. în cartea sa Copilărie şi societate (1950). eşecurile deprimă. 5) de la 12 la 18 ani adolescentul îşi dobândeşte identitatea (identitatea psihosocială. Este. în miezul multor probleme ale indianului el găsea un sentiment al „dezrădăcinării". a remarcat Erikson. Există şi alte modalităţi de a constitui un eşantion.

stări de extaz. Spre vârsta de doi ani. ba chiar pot fi consideraţi extraterestri (cazul primilor albi sosiţi în Africa neagră). Fiecare specie decupează din lumea care o înconjoară o fracţiune semnificativă. „Eul" (traducerea lui das Ich din germană) desemnează sediul şi ansamblul motivaţiilor şi actelor unui individ care condiţionează adaptarea sa la realitate. Dacă sfaturile eugenice sunt utile. ci îl replasează în mediul său şi ţine seama de toate faptele psihologice (percepţie. atitudine a spiritului. Coriat. de invulnerabilitate. universal răspândită. în mod inconştient. -» LORENZ. ştiinţa moravurilor. el îşi surâde fără a înţelege că este vorba de el însuşi.ETER ETER. de unde şi numele de eter etilic. EU IDEAL. care constă în raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea care ne sunt familiare. rezultat din narcisismul primar al copilului. Prima este directă. dacă este aşezat în faţa unei oglinzi. Unele populaţii de indieni din America îşi manifestă etnocentrismul numindu-se Reshe („oameni adevăraţi"). sinucidere e t c ) . Uneori se adaugă o senzaţie de imponderabilitate. Domeniul etologiei s-a extins şi la moravurile umane. La sfârşitul primului trimestru de viaţă. de exemplu. vom spune că leopardul în cuşcă pare neinteligent. în actele vieţii curente. deoarece lumea artificială în care a fost plasat nu are pentru dânsul nici o semnificaţie. H. > • DROG. Beţia eterică . deoarece sunt proprii grupului de care aparţinem. provoacă uimire. constituie o „formaţiune reacţională împotriva proceselor instructive ale Sinelui". în intenţia de a reduce numărul acestor infirmi şi a se „ridica nivelul calitativ al naţiunii chineze''. ETOLOGIE. persoană conştientă şi afirmată. Trecerea de la Sine' la Eu se face pe două căi diferite. în natură. 121 ETNOPSIHIATRIE. tipul uman propriu societăţii căreia aparţinem ne serveşte drept referinţă în a-i judeca pe alţii. Indivizii al căror comportament depăşeşte anumite limite par suspecţi (îi tratăm ca pe nişte marginali. studiu şi tratament al maladiilor mentale in EUGENIE sau EUGEN ISM. incapabil să rezolve o problemă de simplu ocol* pentru a ajunge la momeală. EU. Freud atribuie psihanalizei un plan bine definit: „să faciliteze Eului cucerirea progresivă a Sinelui". Etologia este o ramură a psihologiei animale*. care în 1987 număra 4. în Statele Unite. Numai peste un an el începe a se servi de pronumele eu sau mine şi să se opună semenului din simpla plăcere de a-şi afirma personalitatea.R. La începutul anilor 1980. deşi în clară progresie. perfecţiune a Eului. Mai târziu. Eul nevrotic este slab. în felul acesta se stabileşte o primă distincţie între Eu şi non-Eu. are drept scop ameliorarea speciei B. Nathan. care constă în a favoriza dezvoltarea „viţelor bune". Ochiul broaştei nu percepe decât contururile mobile şi ansamblurile luminoase schimbătoare. dimpotrivă. a fost creată o bancă de spermă a laureaţilor cu Premiul Nobel. Graham. pe când cea de a doua trece prin Eul ideal care. situaţi în afara legii) sau. Eul continuă să se elaboreze sub dubla influenţă a maturizării* şi a condiţiilor socioculturale şi afective. această funcţie se exercită pe planurile conştient (procese intelectuale) şi inconştient (punând în joc mecanismele de apărare). în aceeaşi ordine de idei. excitaţie motorie. alta negativă. Ea studiază comportamentul animalelor în mediul lor natural sau în condiţii foarte apropiate de acesta. lichid volatil obţinut prin acţiunea acidului sulfuric asupra alcoolului etilic. 1987). în China. întrucât comportă pericolul de a fi impusă în mod autoritar şi extinsă la grupuri întregi de indivizi socotiţi „devianţi". Psihologia modernă nu mai ia în considerare omul izolat ca obiect de studiu. în terminologia psihanalitică. comunicare. Conştiinţa unităţii personale se edifică o dată cu creşterea. pe care începe să-1 descopere. dacă vin din alte orizonturi. Tratamentul eteromaniei nu provoacă manifestări prea neplăcute. ci şi sterilizarea. asemănător cu acela din delirium tremens*. el este incapabil să rezolve conflictele interioare ale persoanei (cerinţe impulsionale opuse conştiinţei morale sau realităţii). Lagache. care vizează descurajarea proliferării „viţelor rele". iar femei „supradotate" au fost inseminate cu spermatozoizi proveniţi de la savanţi eminenţi (A. sterilizarea este discutabilă. unde orice lucru poartă un sens. în parte. După D. Russell (1929) distinge două forme de eugenie: una pozitivă. ETNOCENTRISM. von Uexkiill). Fiecare specie are propria sa lume (Umwelt. care . în eterismul subacut poate să apară un delir halucinator. metodă derivată din studiul eredităţii. Azi această toxicomanie este mai rară. funcţie de grupurile etnice sau culturale cărora le aparţin subiecţii. Principalii promotori ai etnopsihiatriei sunt George Devereux'. dar va muri de foame pe un covor de muşte moarte.se manifestă prin veselie.4 milioane de handicapaţi din naştere. Eul ideal se poate defini ca un ideal de atotputernicie personală. el se dovedeşte capabil să facă ocoluri considerabile pentru a-şi captura prada. smintiţi.) din unghi psihosocial. ceea ce reduce lumea vizuală a batracianului la anumite obiecte în mişcare: o broască va sări să înghită o frunzuliţă care planează. ceea ce îl angoasează şi îl face să adopte tot felul de comportamente paradoxale (rituri obsesionale. distincţie pe care înţărcarea o va face şi mai evidentă. pe care trebuie să o cunoşti pentru a înţelege conduitele animale. unele ţări preconizează nu numai contracepţia şi avortul terapeutic. agresivitate. din iniţiativa lui M. Ca să împiedice reproducerea unor subiecţi cu tare ereditare. îi satisfac trebuinţele şi rezolvă conflictele datorate unor dorinţe incompatibile. după J. mai ales în Irlanda. noul-născut îşi foloseşte mâinile pentru a explora lumea exterioară şi propriul corp. învăţare etc. Utilizarea eterului ca euforizant a fost odinioară foarte răspândită. Ellenberger şi T. determinată de organizarea sa senzorială. s-a elaborat o lege asuprii eugenismului.

pe un plan mai general. inconştient. Schizofrenicul se înstrăinează de grup pentru că a pierdut uzanţa normală a acestui limbaj: mimica sa nu mai corespunde sentimentelor exprimate (el râde în faţa unor evenimente triste). se observă în permanenţă o psihoterapiei de inspiraţie psihanalitică şi mare blândeţe şi o anumită timiditate. exhibiţionismul EXPERTIZĂ MENTALĂ. EXTRATENSIV. al căror simţ moral este slăbit. se integrează într-o structură nevrotică. Când agitaţia este excesivă sau violentă. dar care nu duc nicăieri. mijlocul de a se asigura de Semnul cel mai clar. auditive. el nemaipercepând mesajele lumii exterioare. în Japonia se surâde pentru a se exprima furia sau în caz de mustrare. dacă este pasibil de sancţiune penală.B. se utilizează microelectrozi implantaţi stabil în creierul mai multor animale. Exteroceptorii primesc şi transmit mesajele lumii exterioare: vizuale. Exhibiţionismul este. Heath. bolnavii se exprimă mai ales prin dans. EXPRESIE. pilozitate). Atitudinile.M. tip de „rezonanţă intimă" stabilit prin psihodiagnostic*. Ca perversiune sexuală. EXTEROCEPTOR. Extazul mistic veritabil se poate asocia cu un nivel moral extrem de ridicat si poate antrena realizarea de fapte măreţe. manifestare exterioară a gândirii sau a stărilor psihice. EXTAZ. speră într-o receptor senzorial.desenul au drept raţiune de a fi transmiterea de informaţie către semeni. în scopul realizării de experimente frecvent repetate. în mod nitală. EXPECTATIVĂ. Bridges numeşte excitaţie răspunsul emoţional unic al noului-născut la orice excitant) şi. în acest caz funcţiile vegetative ale subiectului (respiraţie. „Vindecări-' (barbă. îl găsim la unii debili mintali sau excelentă.G. având contacte sociale lesnicioase. dar şi la indivizi cu inteligenţă normală. anumită reuşită. iar vocabularul pe care îl foloseşte. prea încărcat de neologisme. Toleranţa la implanturi este în locuri publice. devine de neînţeles. este posesia lor. Aparatul nervos transmite mesajul conExpectativa coincide rareori cu perforţinut în excitant şi mobilizează energia organismului pregătit pentru răspuns. puţin accesibil terapeuticii. în geneabsenţa caracterelor sexuale secundare ral. receptor senzitiv localizat pe suprafaţa corpului. pe plan fizic. Rorschach. fie ca mijloc de cunoaştere a persoanei. fie prin lungi fire subţiri. se întâlneşte la maniac. de 4-5 ani. Expresia afectivităţii este un limbaj care se învaţă. baterea tobelor şi „discursuri nebune" (cuvinte aruncate alandala. este necesar să se recurgă la neuroleptice* sau la litiu şi să se izoleze bolnavul într-o cameră moderat iluminată. fără astâmpăr şi infatigabil. în psihopatologie se observă uneori stări extatice care interferează cu preocupări erotice şi religioase. după ce şi-au confruntat punctele de vedere. vorbirea. la cererea unei autorităţi judiciare sau administrative. Excitaţia intensă.barea organelor genitale ar fi. când tribunalul are nevoie să ştie dacă. ritm. stimulare a unui pe elemente obiective. -• MANIE. legate de starea emoţională a subiectului. care este vesel. acuzatul era într-o stare de „demenţă". terapiei comportamentale". de exemplu). urlate sau psalmodiate). bazându-se EXCITAŢIE. acţiune experimentală de durată. judecătorul de instrucţie apelează la doi experţi (psihiatru şi psiholog). guraliv. circulaţie) sunt foarte încetinite. în psihologia animală se pregătesc unele animale zise „cronice". Subiectul extratensiv este orientat spre acţiune şi spre lumea exterioară. . Copilul mic care îşi face rău căzând nu plânge decât dacă prin preajmă se află mama sa sau altcineva din anturaj: lacrimile sale sunt o cerere de consolare. Din 1950. Tehnicile expresive sunt pe larg folosite în psihologia clinică şi în psihopatologie. strigate. probabil legate de un sentiment de inferioritate*. impulsie morbidă de a-şi arăta organele genitale de extremă fineţe. în momentul crimei.EUNUCOIDISM EUNUCOIDISM. durabilă. scrisul. stare morfopsi. ea fiind influenţată de dorinţele şi de temerile persoanei în cauză. faţă de răspunsurile mişcare (K). exhianumite cazuri de insuficienţă ge. cutanate şi chimice (miros şi gust). Forma de expresie variază de la o cultură la alta. Printr-o mică breşă practicată în cutia craniană. stare tranzitorie de exaltare mentală şi de agitaţie motorie în care se poate găsi un subiect supus unor emoţii puternice sau ca urmare a unei intoxicaţii (alcoolism. poate exprima reacţia corpului la stimul" « • ASPIRAŢIE. în Africa neagră. ea funcţionează ca un mijloc de comunicare. care par să traducă posibilităţile sale de identificare. dacă este susceptibil de vindecare şi de reinserţie în societate. al personalităţii efectuat de un nefiind decât un simptom printre altele. dacă există la el anomalii mentale. Microelectrozii sunt conectaţi la aparatele de stimulare şi de înregistrare. se introduc în masa cerebrală electrozi minusculi cu vârf bont. medic psihiatru ori de un psiholog 122 (K. dacă este în permanenţă periculos. El manţa aşteptată. fie ca terapeutică. După psihanalişti. spre a se studia funcţionarea acestui organ. EXTRATENSIV clinician. în clasificare lui H. Din punct de vedere ar fi cu toate acestea obţinute datorită psihologic. care pot să înainteze două rapoarte separate sau un singur text. în care formula principală K/C face să apară o predominanţă a răspunsurilor culoare (C). EXHIBIŢIONISM. stare inefabilă în care subiectul pare cufundat în încântare. după exemplul lui R. fie prin transmisie radioelectrică.legat de imaturitatea afectivă şi de comhologică observabilă la bărbat în plexul castrării'. mimica. Conceptul de extratensiune (de unde derivă termenul „extratensiv") este legat de acela de extraversiune folosit de EXPERIMENT CRONIC. aşteptare din partea unui subiect care. unele animale le păstrează timp demenţi. Expresia este o conduită de comunicare generată de viaţa socială şi care contribuie la menţinerea coeziunii sale. în general. Expertizele psihiatrice şi psihologice sunt frecvente mai ales în procesele criminale.

Mai pot fi citite. în limba doctrină care punea sub semnul întrebării franceză: Le normal et la pathologique ideile privind condiţia umană. ea a u s t r i a c . pricinuite de şocuri afective uitate. acelea ale lui H. el ia observat pe nou-născuţi şi pe sugari. 1977). 1 7 8 2 . inconştient. ştiinţelor spiritului". 1886 . Omul are nevoie de ceilalţi pentru a se realiza. Le traitement psychaiialytique des enfanls (1946). dintre care unele au fost traduse în limba franceză: Vie et mceurs des abeilles (1955). de cele mai multe ori. H. Cea dintâi este reacţia normală J. cu tact. pedagog german (Oberweissbach. psihoterapeutul trebuie să furnizeze cuplului. a dezvoltat teoria „caracterului naţional". iar patru ani mai târziu pe pericol. dar şi de J. Karl von Frisch a publicat numeroase lucrări. A. H. Putere şi înţelepciune (1970). zoopsiholog a u s t r i a c (Viena. 1902 . 1980). 1965).finit în faţa propriilor impulsii). un marxizant şi un moralist. „Prin fecunFREUD (Sigmund). care îl face pe individ să se comporte aşa cum i-o cere rolul său social. trăit în prezenţa sau la gândul u n u i la Salpetriere. FROMM FRdBEL (Friedrich). posibil de precizat printr-o examinare aprofundată. Freud şi-a chez l'enfant (trad. în 1816. El aspiră la o societate iubitoare şi fraternă. devine colaboratorul lui şi angoasă". Memoires d'un biologiste. în pofida ostilităţii suscitate de concepţiile sale revoluţionare. pentru a-şi dezvolta creativitatea. Opera sa este considerabilă. nică. Sexologii W. cităm: Problemele umane ale faze succesive o nouă psihologie. Privat-docent va fi urmat de alte douăzeci până în 1996. prietenia. în care jocul ocupă un loc esenţial. Studii în faţa unui pericol real. se numeroasele sale lucrări. Lorenz şi N. 1852). cunos. Breuer. Restrângându-şi în mod voluntar câmpul de acţiune la copiii mici. 133 . Claparede —. Inhiimportante cercetări în anatomia combiţie. prima „substanţă de alarmă". Prelegeri de introducere în psihanaliză (\9l6-\9\7). Komensky. FROMM (Erich). ci de o miţată (1956). împreună cu K. M. el caută o metodă susceptibilă să readucă în FRIEDMANN (Georges). încotro cută sub numele de psihanaliză. la Universitatea din Viena. a fondat Institutul universal german de educaţie. Primul parată a sistemului nervos şi asupra encevolum în traducere franceză al operelor falopatiilor infantile şi descoperă propriecomplete ale lui Freud a apărut în 1988. asociaţiilor libere şi formulează regula este director de studii la Şcoala practică de nonomisiunii (pacientul trebuie să spună înalte studii (1948) şi director al Centrului tot ce îi trece prin minte). Masters' şi V. imposibilitate. Mai târziu grădiniţele de copii s-au răspândit peste tot în lume. Este vorba de o secreţie chimică eliberată de animalul rănit sau numai înspăimântat (a mai fost numită şi „substanţa groazei"). elaborează noţiunile de cenzură. inclusiv în ţările în curs de dezvoltare şi în China populară. După francez (Paris. simptom şi angoasă (1926). dar şi de refuzul inconştient al plăcerii din partea femeii şi de condiţia feminină. s e n t i m e n t de n e l i n i ş t e 1885 urmează cursurile lui J. Moravia. E. hipnoza. se raportează la o frică lipsită de obiect (ea Convins că nevrozele sunt maladii psiar fi impresia vagă că rişti un pericol indehice independente de orice leziune orga. cauze psihologice.FREUD (SIGMUND) trad. Mead şi G. pentru femeie. Studiază visele. toate informaţiile şi sfaturile tehnice de care are nevoie. apoi un Fost elev al Şcolii Normale. fr. Elveţia. ura. Le professeur des abeilles (1987). problemele cele mai important sunt dragostea. Gorer. întrucât ceea ce este esenţial este mai puţin satisfacerea sau frustrarea impulsiilor instinctuale cât calitatea legăturii interumane. la Nancy. efectuează tarea viselor (1900). Premiul Nobel pentru medicină. cităm: Interprespecializează în neurologie. L'enfant continuat cercetările. libido. demonstrează mecanismele de bază ale Cercetările sale se referă îndeosebi la psiacestora. în 1895. Dintre extrem de Urmând studii medicale la Viena.M a r i e n t h a l . gelozia etc. poate avea cauze organice locale sau. cu care publică. foarte frecventă în Franţa (aproximativ o treime dintre femei). a pus în practică propriile sale idei pedagogice şi. 1856-Londra. agregat de tratament prin întrebări.M u n c h e n . Pestalozzi*. Munca fărâvorba de o simplă terapeutică. împreună cu M. Este cunoscut mai ales prin lucrările sale asupra orientării şi schimbului de informaţii la albine. succesiv. la Keilhau. Fromm este un umanist. Charcot. de studii privind comunicaţiile de masă. dans la psychanalyse (1976). Pentru a trata tulburarea. Frigiditatea poate fi legată de stângăcia soţului. sociolog conştiinţă traumatismele înăbuşite.i d . 1900 .în 1973 aobţinut. Orice cunoaştere a individului ar trebui să treacă prin stadiul relaţiilor interpersonale. la boiştean. Johnson au pus la punct o metodă de reeducare psihosexuală (cură intensivă de 15 zile). FRISCH (Karl von). hosociologia muncii. importante înregistrate vreodată de istoria Cehoslovacia. . El face din trebuinţa socială elementul fundamental al psihologiei umane. Bernheim. de a trăi senzaţii volupt u o a s e in raporturile sexuale. dar tot el este acela care a descoperit. Psihanaliştii fac clar distincţie între frică Instalat la Viena. care avertizează congenerii de prezenţa unui pericol şi îi face să fugă. 1949). care ar obţine 80% vindecări durabile. S. 1939). pe când cealaltă asupra isteriei. Tinbergen.Muralto. Această tulburare. prima Kindergarten (grădiniţă de copii). fr. Cu curaj şi stăruinţă. n e u r o p s i h i a t r u ditatea sa — spune E. foloseşte metoda filosofie (1926) şi doctor în litere (1946).maşinismului industrial (1946). f o n d a t o r a l p s i h a n a l i z e i constituie unul din evenimentele cele mai (Freiberg. vine în Franţa spre a-şi completa pregătirea medicală: în FRICĂ. Dintre numeroasele refulare. 132 FRIGIDITATE. în consecinţă. Von Frisch(1886-1982) [1988]. Puternic influenţat de J. Foarte adesea frigiditatea traduce un conflict interior. ce utilizează. după ce se ocupase de şcolari. el tăţile anestezice ale cocainei. în 1836 deschide la Blankenburg (Turingia). azi Pribor. Architecture animale (1976). pregătind în sale lucrări. 1982). Nu este merge munca umană? (1950). psihanalist americ a n de origine germană (Frankfurt pe Main.

Dacă. cităm: La peur de la liberte (1941. După importanţa lor şi după mometul în care se produc. nu este întotdeauna primită cu satisfacţie. în loc de a se întreba: „Care este natura vieţii psihice?" (punct de vedere structural) sau „Cum se desfăşoară operaţiunile mentale'?" .iddell a constatat că iedul care nu a fost separat sa adaptat noii situaţii. La crise de la psychanalysc. Adulţii nevrozaţi. Punctul său de vedere este dinamic. Psihologia funcţională pune problema conduitei şi ajunge la acţiunea practică. copii sau animale. la şobolani. Ele sunt cu atât mai grave cu cât se manifestă mai precoce. agresiunea. Sunt însă şi dispariţii de la domiciliu care răspund unei porniri impulsive. care tind la sincopă. ci ca pe un instrument aflat la dispoziţia copilului. trebuie trezit interesul său în această direcţie. Toate procesele mentale par accelerate. trad.. apoi amândoi fiind privaţi de lumină. emoţie subită. Ea este la copil epilogul unui conflict cu anturajul (părinţi. nu este accidental: este o funcţie — spune EL Claparede —. semnificaţia lor. schizofrenie şi în stările confuzionale. în realitate. pe când celălalt a murit. unul dintre ei fiind separat de aceasta timp de o oră pe zi. când individul se arată incapabil de a le domina. Furia survine în situaţii de frustrare. Essais sur Freud. 1971). Murx. iar în anumite nevroze* vedem rezultatul unei suprasolicitări*. escapadă. definite astfel după coloraţia feţei. hipersensibil şi dependent de părinţii săi. S. Educaţia nouă este funcţională. a visului etc. al căror joc armonios exprimă viaţa organismului. 1963). după cheful asociaţiilor superficiale. deoarece scopul postulat dictează căutarea mijloacelor. şi interne. Tocmai ţinând seama de trebuinţele şi de interesele copilului îl putem mai bine instrui şi îi putem dezvolta resursele naturale. Hunt a demonstrat că. comportamentul de depozitare este cu atât mai intens cu cât animalele au fost mai private de hrană la vârsta lor tânără. educatori). ansamblu de operaţii strict dependente unele de altele. FUGĂ. Unor persoane nevolnice sau nevrozate furia le oferă ocazia să-şi afirme personalitatea neliniştită. gestuală şi verbală. Acestea se întâlnesc în epilepsie. valoarea lor adaptativă (care este funcţia emoţiei.. este în acest caz mărturisirea eşecului. atât reacţie de opoziţie faţă de mediul care nu-1 satisface cât şi speranţă confuză de a FUNCŢIONAL. Crandcur ct limites de In pensee freudicnne (lucrare postumă). Lu passion de detruirc (1975). considerăm somnul o funcţie de apărare contra epuizării. care este înşelat în speranţele sale. trebuie să-i simtă nevoia. Psihologia funcţională este o metodă de abordare a activităţii mentale. trad. Psihanaliza descoperă aici o regresare la stadiul sadico-anal. în funcţie de rezistenţa individului. Aşadar. ea fiind un act adaptat. ea cercetează cauzele fenomenelor psihologice. Această manifestare se observă mai ales în manie*. în comparaţie cu şobolanii care au primit întotdeauna o alimentaţie abundentă. de exemplu. 1967). ajutându-l totodată să-şi pregătească viitorul. Se spune că dificultăţile sunt externe. frustrările determină consecinţe mai mult sau mai puţin durabile la cei care le îndură. ne vom gândi să instituim cure de somn pentru a trata tulburările nevrotice. cvasiautomatice. se înlănţuie în dispreţul oricărei logici. Când nu se îndrăzneşte înfruntarea subiectului furiei. se poate deplasa asupra unui substitut (copilul îşi bate ursuleţul) sau vizează propria persoană (unele sinucideri în rândul 134 FUGĂ DE IDEI. conduită conştientă. într-un discurs incoerent. După J.FURIE Dintre principalele sale lucrări traduse în limba franceză. în sensul că ea nu mai consideră inteligenţa ca pe o entitate. Dezvoltarea generală este de asemenea afectată de carenţele afective" precoce. de exemplu. Experimentând pe doi iezi gemeni. Clasic se disting furia palidă sau lividă şi furia roşie. unde nu s-a înregistrat nici un deces. deoarece unii găsesc mai multe avantaje în a fi bolnavi (nu mai au responsabilităţi. Una şi aceeaşi situaţie poate fi resimţită ca favorabilă de către o persoană şi poate fi trăită ca frustrantă de către alta. Spitz a constatat că sugarii privaţi de mama lor prezentau o sensibilitate crescută la infecţii banale (mortalitate 37%) în comparaţie cu cei dintr-o grădiniţă. cum este privarea de blândeţea maternă. în general. Mecanisme psihologice cum sunt fantazarea şi refularea au şi ele o valoare funcţională. dar pa/nicul veghează). care priveşte o funcţie. părăsire a domiciliului. dezechilibraţi au uneori aceeaşi atitudine. găsi altundeva ceea ce îi este refuzat aici. La copii se observă „furiile albe".) decât sănătoşi. ci în dozarea lor. Educaţia nu constă în suprimarea frustrărilor. şcolarilor. care se manifestă printr-o vie animaţie expresivă. FURIE. l. de exemplu. FRUSTRARE. Vindecarea. Fuga. exaltare psihică. alăptaţi de mama lor. Răspunsul. L'homme pour lui meme (1947. Reacţiile la frustrare sunt variabile: ele depind de natura agentului frustrant şi de personalitatea celui supus acţiunii acestui agent. fiind modalităţi de apărare a personalităţii contra tensiunilor pe care le suferă. este înlocuită de regresiune* la un stadiu anterior al dezvoltării (reapariţia enureziei'. mai mult sau mai puţin conştiente. învăţători. atunci când ele depind de individ (simţul său moral îi interzice furtişagul). FUNCŢIE. deoarece satisface trebuinţele prezente ale copilului. Jocul. Dewey'. se explică prin acest mecanism). funcţia constituie unitatea fundamentală a oricărei conduite.). ct Ia psychvlogic sociale (1970. consecutive unei mustrări. în alte cazuri. R. nu ştim dacă individul este frustrat decât studindu-i comportamentul. H. uneori incontrolabilă. Frustrarea se poate datora lipsei unui obiect (lipsa de hrana) sau întâlnirii unui obstacol pe calea împlinirii dorinţelor. Pentru ca acesta să se servească de el. 135 FUNCŢIE SIMBOLICĂ -* TEORIA OPERATORIE. total inhibată. (punct de vedere mecanicist). au consecinţe caracteriale: copilul devine egoist. Frustrări mai puţin grave. trad.). stare a celui care este privat de o satisfacţie legitimă. este agresiv. are loc o deplasare asupra lucrurilor neanimate sau asupra fiinţelor lipsite de apărare. cu tendinţă agresivă. nimic nu ne permite să ştim ce va ti apreciat ca atare de către subiect. ideile se precipită tumultuos. Mac V. J. ceilalţi se ocupă de dânşii etc. Ostilitatea poate viza obstacolul (copilul mic îşi manifestă furia la adresa mamei sale). atunci când rezultă din mediu (fructele sunt în pom. într-o creşă-model. Frustrarea nu se defineşte însă prin obstacol. pentru că.

cum este peştele-pisică. Alţi copii. realistă. concept) şi propoziţie (judecată). Acest comportament paradoxal corespunde dorinţei lor ascunse de a nu le părăsi. Elveţia. Peştii. şi o gândire autistică sau onirică.Sub influenţa educaţiei. de către subiecţi frustraţi în copilărie. A . Pescuitul electric permite. G .încărcate de valoare afectivă. -> CLEPTOMANIE. selecţionarea speciilor. deplasările lor etc. GÂNDIRE. Unele furturi traduc imaturitatea afectivă a autorilor. FURT. orientată spre adaptarea la lumea exterioară. care ascultă de principii raţionale formate în cursul dezvoltării şi în contact cu realitatea. Metoda constă în a crea în apă. Este o gândire privată. 1 9 0 1 . când ea i-a permis să prezică triumful lui F. care se exprimă în simbol şi nu 137 . ca în epilepsie sau alcoolismul cronic. Există. Cea dintâi. prin forţă s a u fără ş t i r e a păgubaşului. sunt comise. Cu toate acestea. cu o eroare de numai şase procente. comise de epileptici. ->• GRUP DE AJUTORARE PSIHOPEDAGOGICĂ. G GALLUP (George Horace). cel mai adesea. sau o deficienţă a sistemului nervos central. Iowa. Furturile au dubla semnificaţie a represaliilor şi a unei revendicări. Unii hoţi dintre minori fură obiecte de la persoane pe care le îndrăgesc în mod deosebit. în vise. iar uneori şi înclinaţia spre rău a acestora. Se spune că galvanotaxia este pozitivă atunci când animalul este atras de electrodul pozitiv (anod) şi negativă când deplasarea se face spre catod. se imobilizează în vecinătatea sa. reacţie de orient a r e şi de l o c o m o ţ i e a u n u i organ i s m mobil s u p u s a c ţ i u n i i u n u i curent electric continuu. guvernată de trebuinţele afective. ansamblu de fenomene psihice. P . Cunoaşterea comportamentului galvanotaxic al peştilor stă la baza pescuitului electric. de demenţi. GALVANOTAXIE. dar acestea sunt relativ rare. se poate spune că gândirea onirică (sau autistică) conţine fenomenele refulate de conştiinţa vigilă. Ele denotă indivizi predispuşi. P . 1984). unele furii explodează la cel mai măruţ pretext. de a păstra cel puţin ceva de la ele. într-un curs de apă. fură pentru a da altora lucrurile de furat. ei speră că în felul acesta le vor „cumpăra" camaraderia şi vor fi admişi în grupul lor. care poate să nu păstreze nici o amintire privind asemenea stări. prost adaptaţi din punct de vedere social. de arieraţi incapabili să se controleze. foloseşte mai ales reprezentări simbolice. cu ajutorul unui grup electrogen. literalmente anesteziaţi. furturi patologice. o găsim la schizofrenici. atraşi de anod. Roosevelt în alegerile prezidenţiale. fapt d e a ţ i î n s u ş i b u n u l a l t u i a . în sfârşit. A fondat propriul său institut de sondare a opiniei publice (1935) şi a creat o metodă de anchetă prin chestionare individuale care şi-a găsit o consacrare răsunătoare în 1936. -• SHAM RAGE. care scapă legilor logicii. desocializată. ziarist şi s t a t i s t i c i a n a m e r i c a n (Jefferson. A doua. fiinţa umană învaţă să-şi controleze expresiile motorii şi verbale ale furiei. marcarea peştilor a căror creştere vrem să o urmărim. ea se exprimă prin cuvânt (idee. Stările de furie se asociază uneori cu obscurizarea conştiinţei.D. dar apare şi la omul normal. ca urmare a unei dereglări endocrine (când tiroida sau suprarenalele sunt prea active). un câmp electric produs de un curent continuu. este socializată.T s c h i n g e l . Se distinge o gândire vigilă. în general. eliminarea unor varietăţi dăunătoare.

substanţă chimică com. a căror inclusiv în grădiniţele de copii. suprarenalele şi de W.. Sub efectul stării de hipnoză se pot observa fenomene somatice cum este HIPERMNEZIE • INSTABILITATE. lucrările sale traduse în limba franceză. Lorenz). sunt posibile diferite acţiuni.HIPERMNEZIE colici. a fost extinsă la gonadele.cităm: Direcţii noi în psihanaliza (1939). ar fi vorba de un sentiment HORNEY (Karen).B. Hiigard (1970). terelor sexuale secundare la pubertate « • ADAPTARE. insistă asupra dificultăţilor actuale care. Pentru Freud. dispariţia negilor. sunt responsabile de un partener identic cu el însuşi. stare nu prea bine definită. provocată în mod artificial prin fixarea atenţiei asupra unui obiect strălucitor şi prin sugestie. La băiat homosexualitatea este Influenţată de teoriile lui A. Somnul hipnotic este profund diferit de somnul normal: percepţiile senzoriale nu sunt diminuate. Pentru adulţi este festă aptitudini certe pentru sporturile de un cusur cu care ei se acomodează greu. iar înregistrarea ritmurilor electrice ale creierului (electroencefalograma) este comparabilă cu aceea obţinută în timpul stării de veghe. secretată direct în curen. ale adesea consecinţa unei educaţii deficiente: lui E. atenţia se poate concentra. caracterului (femeia sexuală.) sexuală rezultă din complexe inconştiente. la care predomină spiritul de a auzului de 30-40 de decibeli (dB). subiecţii Faptul de a auzi prost constituie un serios refractari la hipnoză sunt aceia care manihandicap în viaţa socială. analgezia (suprimarea durerii) sau modifiHIPOACUZIC. hipotalamusul etc. HOLISM. credinţa religioasă. încurcă-lume. stare 148 HORNEY HOMEOSTAZIE. HOMOSEXUALITATE. cum sunt separarea de mamă sau insecuritatea ca efect al neînţelegerii conjugale. corespunde unui mijloc de a lupta condiţionează morfologia (apariţia caracîmpotriva scăderii temperaturii corpului. teorie nonanalitică. Fromm şi de Gestaltpsychologie. O conduită orientată spre un monii au un rol primordial în funcţionarea scop este interpretată ca o căutare a unui organismului: ei intervin în menţinerea nou echilibru: construirea unui cuib. care a suferit ablaţia ovarelor devine Homosexualitatea constituie un feno. ea îşi atribuie să înţeleagă dificultăţile nevrotice prin structura caracterială a subiectului. sex cu el). Richter) şi la etologie* denului. invertitul ar căuta tului. Freud). elevi în 1987). Dintre în mod imaginar penisul" (A. în Statele atenţiei şi o inerţie a spiritului). se evalua la 4 milioane hormonii nu sunt prezenţi într-o cantitate numărul homosexualilor de ambele sexe.tul sanguin. normală în corp. 1952). îi exemplu. funcţionarea creierului sau a organismului în totalitatea lor. Este deci vorba de o „paralizie a voinţei" (S. care a subliniat importanţa nismului cultural. Mulţi şcolari HIPOMANIE. Cannon (1926).) şi îi face Hipomania poate fi efemeră. creativitatea literară şi artistică. 2 157 de picnic'. cum Această noţiune. stare de exaltare au rezultate slabe la învăţătură din cauza care. Există stabilimente şi clase speciale. . produşi de glandele zise „endocrine". menţină constante condiţiile de Numeroşi şi diverşi. hiperemotivitatea nu este de origine exclusiv organică. de echilibrului mediului intern al corpului. introdusă în fiziologie sunt hipofiza. placenta. Psihologia formei* (Gestaltpsychohgie') este cea mai cunoscută dintre aceste teorii. ce cu che etc. se observă grave tulburări Atât la bărbat cât şi la femeie. tiroida.) disproporţionate şi inadecvate. HORMON. acţionează asupra comportamentului (activitate sexuală. Hiperemotivitatea pare a fi legată de constituţie.. în 1972. sau cei „tari de ureche". notizabile sunt acelea a căror imaginaţie sunt persoane care suferă de o diminuare este mai vie. jenă şi uneori insuportabili. exercită o acţiune rală a organismului care vizează să specifică asupra unor organe. cărora ea vrea să-i descopere funcţiile. 1885-New York. exuberanţi.tă băiatul prea ataşat de mama sa se identifică cu ea şi se comportă aşa cum ar fi se îndepărtează de doctrina freudiană prin importanţa pe care o acordă determidorit ca ea să se comporte cu dânsul. competiţie şi pentru activităţile ştiinţifice. subiect a cărui carea ţesuturilor (formarea de băşici pe acuitate auditivă este foarte piele. Cu toate acestea.. reprezintă mai mult de 1% din populaţie. inversiune conduită maternă etc). anume. plexă care. „cuşcă" în loc de „cuşmă" activi.. Adler. evocă unei hipoacuzii care îi face să confunde sunetele (/' cu v. destinate constituţie fizică se înrudeşte cu tipul copiilor hipoacuziei (în Franţa. neglijând mai mult sau mai puţin explorarea minuţioasă a trecunarcisismului şi a complexului castrării* în geneza homosexualităţii. dar şi de ţesuturi: mucoasa duopsihologie (CP.iritabilă) şi inteligenţei (insuficienţa hormen relativ frecvent. Selecţionându-se şobolani. depinde de hormonii sexuali). K. Dimpotrivă. s-au putut obţine serii de subiecţi hiperemotivi. precum şi cadre didactice specializate pentru educarea acestora. hormonii sunt echilibru ale mediului său.). homosexualitatea ar fi consecinţa unei apariţia tendinţelor nevrotice. diminuată. ai HIPNOZĂ. După J. psihanalistă de inferioritate (teama de eşec îl împinge americană de origine norvegiană pe individ să caute un partener de acelaşi (Hamburg. La copii are consecinţe majore asupra învăţării limbajului verbal.]. în care subiectul rămâne capabil să asculte de unele ordine date de hipnotizator. Adler. Ei aventură. legată de descoperirea sexelor: „Homosexuala excelează caută să explice tulburările personalităţii prezente printr-o condiţionare infantilă. inversiunea mentale (cretinism. dar ea să audă un cuvânt în loc de altul: „căţel" există şi ca stare obişnuită la unii subiecţi în loc de „oţel". întrucât ar privi monilor tiroidieni determină o scădere a 3-5% din populaţia adultă. după părerea ei. După A. apropiată de un somn parţial. lipsiţi de etc. sub o formă atenuată. La femeie. Hesnard). Hor(K. Homey nu decepţii din copilărie. relevând sfidarea castrării feminine.[trad. astenie accentuată etc. Când Unite. în limba română 1995 — notatrad. cărei promotori se străduiesc să examineze inteligenţa. tendinţă gene. persoanele hipHipoacuzicii. ci în a da ceea ce ea nu are. Ea poate fi şi condiţionată de şocuri afective" (mai ales când acestea se produc în prima copilărie).

apoi o stare de indiferentă). nivelul intelectual descreşte. de exemplu). El îşi constituie astfel un tip de referinţă îmbogăţit zi de zi i care îi serveşte drept model. cum sunt demenţa senilă. copiii mici despărţiţi de mamele lor nu ajung să se dezvolte normal: creş- terea lor fizică este încetinită. Copilul îşi construieşte Eul prin jocul identificărilor cu persoanele iubite şi admirate din anturajul său. gelozia sau melancolia.HOSPITALISM Personalitatea nevroticii a epocii noastre (1937). cum sunt nevroza obsesională'.ă tulburări caracteriale (anxietate. iar rezistenţa la boală scade. IDEI DE PERSECUŢIE. pe vorbele sau pe gândurile sale. generate la sugari de o şedere prelungită în mediul spitalicesc. Dacă o anchetă demonstrează că accidentele sunt imputabile unui medicament nou sau vechi. se instalea/. anestezicele sau chiar aspirina administrate copiilor în caz de gripă sau varicelă. Ideile de persecuţie se întâlnesc în diferite afecţiuni mentale. IDEAL DE EU. în pofida îngrijirilor excelente pe care le primesc. HOSPITALISM. acesta este retras din farmacii (bismutul. obsedantă.-> FARMACOVIGILENŢĂ. I IATROGENIE. Formarea personalităţii corespunde unui proces lent de socializare început în copilăria mică. |trad. model care se speră să fie egalat. în majoritatea ţărilor industriale s-a dezvoltat o nouă disciplina medicală şi farmaceutică: Farmacovigilenţa. Alteori se plânge că se află sub dominaţia unei influenţe străine: nu mai este stăpân pe actele sale. Ele pot totuşi să dispară (cel puţin în parte) o dată cu revenirea copilului lângă mama sa sau lângă un substitut adecvat al acesteia. Daunele provocate de hospitalism sunt cu atât mai mari cu cât separarea survine mai precoce şi este de o durată mai lungă. talidomida (tranchilizant) prescrisă femeilor gravide. materiale (se urmăreşte acapararea averii sale) sau morale (se răspândesc pe seama lui zvonuri neîntemeiate). Pentru a se detecta mai bine efectele nedorite ale medicamentelor. Se ştie încă din Antichitate că practica medicinei comportă întotdeauna un risc pentru pacient: de exemplu. Conflictele noastre interioaie (1945). care rezistă analizei intelectuale şi de care subiectul nu poate scăpa. Se întâlneşte în numeroase stări psihice anormale. Informaţiile recoltate din diferite ţări sunt centralizate şi prelucrate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. melancolia. ansamblu de tulburări grave. ansamblu de tulburări neprevăzute generate de acţiunea medicală. în limba română 1995 — nota trad. paranoia sau delirul haiucinator cronic. Uneori el se plânge că suferă prejudicii fizice (se urmăreşte ca el să moară de foame). limbajul rămâne rudimentar. preocupantă. idee permanentă. IDEE FIXĂ. 151 . psihologice şi corporale.]. convingere a unui subiect care se crede expus relei-voinţe a anturajului său.

îi datorăm o Psihopatologie gene. Pentru copil totul este joc: la început de din Londra. face cunoştinţă cu S. Numit profesor la face plăcere să reproducă elemente din Universitatea din Toronto. 1947).trad. Opera lui P. Dewey. la J. Dispreţuit altădată. la literatură (Hamlet şi Oedip. a c t i v i t a t e fizică sau mentală Gowerton. Forţa psihologică şi tensiunea psihologică pot fi modificate prin oboseală. ca şi în unele şcoli primare. h a n a l i s t englez (Rhosfelyn. filosof şi psihiatru g e r m a n (Oldenburg. n e u r o l o g şi psiprecum şi multe alte lucrări. culpabilitatea. ani îşi imită anturajul (pe mamă. îi datorăm o critică a teoriei efortului a lui Mâine de Biran (1880) şi o serie de eseuri asupra experienţei religioase. Regăsim la el ideile acestuia (psihologia trebuie să se limiteze la observaţie şi la experimentare). pe care le dezvoltă pe linia propriei lui originalităţi. P. grădiniţe de copii. azi JOC. în domeniul psihologiei se Derivată din psihcxJrama' lui J. foloseşte jocul ca mijloc de investigaţie şi această metodă ia în general forma unei de tratament. A publicat mai multe studii activităţile didactice îi dau şcolarului mic despre Freud (Viaţa şi opera lui S. a introdus mediul său (lătratatul câinelui. pe medic A fost. fr. (Sinonim: ludo„bătălii erotice" care oscilează neîncetat terapie). urmează Opera sa cuprinde studii clinice şi teoretice jocurile ai reguli (între 5 şi 7 ani). 1910. agregat de filosofie (1882). 1859 . c ă r e i a i te Londra. Dacă forţa unei tendinţe scade. jocul a fost aplicată la religie (Psihologia religiei). Mai târziu îi a cărui operă o admira. Freud.S. Fost elev al Şcolii Normale Superioare. teralor născut este anormal. filosof a m e r i c a n (New York. de competiţie etc. preşedintele etc).i d . De kt angoasă la extaz (1926-1928). iar ceilalţi doi rolul tatălui şi al mamei. J O N E S (Ernest). Peirce.) La 4-5 psihanaliza în Canada şi în Statele Unite. După el.JUCARE DE ROLURI suferinţa. JANET (Pierre). în care iden. După jocurile cu roluri. se utilizează elementele sonore şi JUCARE DE ROLURI.L. tot el se joacă cu corpul său. relaţiile umane p e n t r u a se favoriza resocializarea trebuie concepute ca forme ale unei bolnavilor m i n t a l i . modelaj). în general. „în totalitatea vie a personalităţii sale". . Scopul este acela de a-1 scoate pe bolîntre dragoste şi ură. se adulţi. Ribot. timp de 22 de ani. 1890). 1842 . Decroly. intoxicaţii etc. Freud. introduce psihologia nav din trândăvia şi izolarea sa. cităm: Automatismul psihologic (1889). Introducerea jocului în fr. el peutică în care se recurge la j o c u r i este unul dintre marii filosofi existenţialişti (de îndemânare. Când forţa este puternică şi tensiunea slabă. doctor în litere (1889) şi doctor în medicină (1893). Monitorul 171 JAMES (William). 1 8 8 3 . care examinează bolnavul în antrenarea iniţială a bolnavilor. 1958). dar şi la adolescenţi şi Studenţi în medicină. d e s t i n a t ă î n v ă ţ ă m â n t u l u i şi şi îndeosebi jocurile educative ale lui formării participanţilor. în multe trad. 1967) etc. întreabă cum să-i anunţe pe părinţi că noul JOCOTERAPIE. nete. moartea —. Janet a condus laboratorul de psihologie de la Salpetriere şi a profesat la Sorbona şi la College de France (1895J. fr. acest medic ajuns la psihologie prin intermediul psihofiziologiei consideră că faptele psihice nu sunt decât conştientizarea tulburărilor fiziologice (Principii de psihologie. psiholog francez (Paris.Chocorua. datorită (Tratat teoretic şi practic de psihanaliză. t e r a p e u t i c ă folos i t ă in m e d i c i n a p s i h i a t r i c ă . tensiunea se menţine cu greu şi subiectul nu trece de stadiul dorinţei sau al reveriei. . înlocuindu-1 pe T.improvizaţii teatrale pe o temă dată. New Hampshire. JASPERS (KarI). iar „tensiunea psihologică" utilizării care îi este dată.. Aplicând reflecţia la drama omului şi Ia polii principali ai acesteia — comunicarea. Unul dintre participanţi va juca rolul de mamoş. „Forţa psihologică" (sau forţa tendinţelor) corespunde potenţialului energetic al unei persoane. Fondator. O. Moreno. împreună cu C.Basci.) ai epocii noastre. rală (1913). pentru care educaţia trebuie să tindă să-1 adapteze pe individ la lumea înconjurătoare. şcoala activă. trad. Dintre numeroasele lucrări ale lui Janet. 1925) şi eseuri de psihanaliză ţiilor. Ţara Galilor. Ca reacţie împotriva curentului organicist. Janet gravitează în jurul noţiunilor de forţă şi de tensiune psihologică. 1879 fără f i n a l i t a t e utilă. tificarea ocupă locul esenţial. motivaţia de care are nevoie. al şcolii pragmatice. Loisirurile dirijate au o mare importanţă în spitalele comprehensivă şi fenomenologia în psihiatrie. în care afirmă că adevărul este domeniul psihologiei. la reabilitat de psihologia contemporană şi de artă. aplicate la pedagogie. în special la copii (mario. 1958-1969).Asociaţiei Internaţionale de Psihanaliză. rezultă agitaţia. Forţa psihologică şi slăbiciunea psihologică (1932). cărora copilul trăieşte necesitatea conven. emoţii.psihiatrice. dificultatea constă. Ideile lui James se regăsesc. tehnică de cromatice ale materialului Montessori grup.. publică Pragmatismul (1907). După studii de medicină la Universitatea dedici din simplă plăcere. de exemplu.

pentru pe care 1 Şi-a dezvoltat în numeroase lucrări cumpărarea de jucării (R. KLEIN (Melanie). După ce a fost. pentru a se amuza. Profesor de zoologie la Universitatea din Indiana. K I N E Z Ă > ClNEZA. ale lui S. şi viceversa) permit aprofunStudii de medicină la Universitatea din darea cunoaşterii acestor situaţii. Begriffder Arbeitsschule. a devenit profesor onorific la universitatea din acest oraş. bază mai sofisticate şi nici cele mai luxoase. 1960). mituri şi în doctrinele ezoterice. unul asupra comportamentului sexual al bărbatului (1948). cităm L'homme a la decouverte de son JUNG (Cari Gustav). Turgovia. duc la cător de arhetipuri. profesor de matematică şi de ştiinţe naturale şi consilier şcolar la Munchen (1895). independente de timp şi de spaţiu. de exemplu. burduşit" nu este întotdeauna capabil de precum şi alchimia. concluzie în religii. psihiatru elveţian (KesswU. la pus în joc totul. Făcând o serie de călătorii de studiu. 1882-Londra. unde a predat cursuri despre educaţie. Theorie der Bildung (Teoria educaţiei. New Jersey. Bleuler. Connomice ale Lumii a treia. a condus până la moarte. 1961). Răsturnări de roluri (medicul Zurich. a cercetat 11 230 persoane (16 392 convorbiri). 1926). 1988). Jucărea de roluri vertit în scurt timp la teoriile psihanalitice dezvăluie aspecte nebănuite ale realităţii. 1956). Primul dintre aceste momente. ReVolle. după o colaborare de cinci ani s-a separat de magistrul său. apoi a acest lucru şi. Typcs psychologiques (1921). o determină să distingă două momente în primul an de viaţă.asistentul lui E. acoperă primele trei sau patru luni din viaţa copilului. în 1942 a fost însărcinat să efectueze o anchetă asupra sexualităţii americanilor. altul asupra comportamentului sexual al femeii (1953). sugarul stabileşte 173 . psiholog şi ânie (1943). Principalele sale scrieri sunt Die Entwicklung der zeichnerischen 1905). Pentru a verifica această concepţie fundaa unui raţionament. în apropiere de în joc. Rezultatele cercetărilor lor au fost publicate sub forma a două rapoarte. rând pe rând. Preocuparea sa este utilizarea intereselor practice ale elevilor în instruirea acestora şi legarea strânsă a învăţământului teoretic de exerciţiile concrete. pe care le-a completat. 1953).. în această perioadă. comun tuturor popoarelor de-a lungul timpurilor şi care se manifestă JUDECATĂ. axate pe conflictele precoce care apar în relaţia mamă-copil.clinicii de psihiatrie a universităţii. caracterizat fiecare printr-o „relaţie cu obiectul" specială (adică un mod de a sesiza „obiectul" şi de a se situa în raport cu acesta). 1932). Poate fi Basel. Dintre lucrările traduse în limba franceză. pedagog german (Munchen. Indiana. 1854id. 1894-Bloomington. Până în 1946 a ocupat catedra intelectuale şi motorii a copiilor şi auxiliari ai părinţilor. învăţător. în 1948. Cercetările sale.în 1907 a devenit discimai bine decât orice discurs. Jucăriile sunt suporturi ale dezvoltării fondând o nouă şcoală. La Zurich a fost logice care apar în cuplu sau în între. produGelozia sau paranoia. de pe întregul teritoriu al Statelor Unite. există un fond comun universal. în Franţa. Fiu de pastor. de imagini şi simboluri. obiect folosit de copii al ideilor freudiene. de „psihologie analitică". de la tensiunile psiho. idei aberante. psihanalistă engleză de origine austriacă (Viena. devine tatăl.Kiissnacht. minimum de inteligenţă şi de cunoştinţe. Cercetările au scos în evidenţă faptul că practicile sexuale ale bărbatului şi femeii sunt extrem de variate şi că ceea ce era blamat sus şi tare era în realitate practică curentă -> PARAFILIE. zis „poziţie schizoparanoidă". Judecata nu se poate exercita fără un metală. ratori. Institutul Jung. dintre care cea mai importantă pare a fi aceea a inconştietului colectiv.Paris. Această imensă cerjudecată. biolog american (Hoboken. apoi medic-şef al prindere până la problemele socioeco. o tulburare afectivă este de ajuns cetare i-a confirmat autorului credinţa că ca să-1 facă să formuleze judecăţi false. Aceştia sunt conştienţi de de psihologie medicală la Basel. cu P. în medie. însă căruia îi repugna aspectul materialist JUCĂRIE. Ma vie (1962). apreciere a unui raport între diferite idei. ediţia a 10-a. a dar nu se reduce la acestea: un cap „bine cercetat religiile primitive şi orientale. Freud. în 1902. a imaginaţiei. consacră anual fondat la Zurich. Janet. Dar cele mai bune jucării nu sunt nici cele ideile. eşantion reprezentativ pentru populaţia americană. 13 miliarde de franci.JUCĂRIE serveşte de ghid şi eventual poate interveni 1875 . Jung a întrepris o vastă anchetă. K KERSCHENSTEINER (Georg). polul şi prietenul acestuia. KINSEY (Alfred Charles). Cu echipele sale de colaboBegabung (Dezvoltarea talentului la desen.

Mai mult. dominaţia laterală poate să difere de la ochi la mână sau la picior.IATERALITATE l 1986). cităm Scrieri (1966) şi Etica psihanalizei (1986). este numit profesor de psihologie mai întâi la Facultatea de Litere din Strasbourg (1937). Roustang 177 . Agregt de filosofic (1928) şi doctor în medicină (1934). a unor sentimente diferite şi adesea contradictorii. Cu toate că i se aseamănă. -* DlSLEXIE. bazată pe faptul că emisfera cerebrală stângă ar fi mai bine irigată de sânge. dându-i o specificitate personologică legitimă şi remarcabilă. Dintre operele sale. ca şi în cazul maniei. Principalele sale lucrări sunt Gelozia erotică (1947. Indivizii deficitar lateralizaţi dovedesc dificultăţi serioase în coordonarea mişcărilor. într-adevăr. Dat fiind faptul că obiectul psihanalizei este inconştientul. De fapt nu există o deosebire semnificativă între constituţiile anatomice ale dreptacilor şi stângacilor. 1972).. iar obiectul ei studiul conduitelor* individuale. sub influenţa unor factori exteriori sau a ideaţiei interne. dominanţă care se manifestă în special în preferinţa de a se servi în mod electiv de un ochi sau de unul dintre braţe pentru a executa operaţii care cer o oarecare precizie. dar nu le creează. în lumina lingvisticii. termen preluat din chimie pentru a caracteriza o componentă instabilă a personalităţii. ei găsindu-se în aceleaşi proporţii la toate rasele. apoi la Sorbona (1947). UITARE. 2 volume) şi Unitatea psihologiei (1949). Se observă mai ales la copii şi la adulţii atinşi de excitaţie maniacală. unde a predat-o. practic şi teoretic. STÂNGĂCIE. LABILITATE. afectivitatea şi ideaţia sunt superficiale. 1981). ba chiar şi psihanalitică. Cu toate acestea. aceste combinaţii de semnificanţi ascultă de legi precise şi constituie categorii şi subansambluri. fiinţa autentică nu este niciodată de găsit în discursul şi conduita persoanei. studiile referitoare la lateralitate au arătat că. eroare comisă în vorbire sau în scris. la acelaşi individ.GÂNGURIT. „soţul meu poate mânca tot ce vreau" spune o femeie autoritară (în loc de „tot ce vrea"). Aproape că s-ar putea califica labilitatea afectivă drept „mobilitate a afectivităţii" sau „fugă de sentimente". termenii ezoterici şi neologismele abundă. „ţesută toată din confuz vată". trebuie — spune el — să-I aducem. 1901 id. este succesiunea rapidă sau chiar coexistenţa. 176 LACAN (Jacques Mărie). studiindu-1 aşa cum studiem limbajul. Dar nici una dintre aceste explicaţii nu este cu totul satisfăcătoare. Au fost avansate mai multe ipoteze explicative pentru acest fenomen: anatomică. medic şi psihanalist francez (Paris. LAPSUS. bazată pe o valorizare socială a dreptei. în utilizarea limbajului verbal şi învăţarea scrisului. Pentru acest practician al psihanalizei psihologia nu poate fi decât „clinică". în organizarea activităţii lor tempo-spaţiale şi. că principiul de unitate a lui Lacan. în copilărie. în special atenţia şi afectivitatea atunci când acestea sunt foarte nestatornice. în această chestiune este greu să se discearnă partea care revine factorului educaţional de cea care ţine de cel fiziologic. ambivalenţa" patologică se distinge de labilitatea afectivă prin caracterul ei nemotivat şi incomprehesibil. numită şi variabilitate a dispoziţiei. Concepe inconştientul ca pe o reţea de „semnificanţi" în care fiecare element este asociat cu altele. la locul său de origine. ba chiar autistic. în aceste condiţii. Niciodată însă nu eşti sigur că l-ai înţeles pe acest autor. psihanalist francez (Paris. Labilitatea afectivă. spune F. Lagache a fost acela care a introdus la Sorbona psihanaliza. sociologică. Se pot întâlni. înlocuirea unui cuvânt cu altul se poate explica prin oboseală. această explicaţie ar fi insuficientă deoarece nu ne explică forma pe care o ia lapsusul. Este de crezut. câmpul limbajului. de exemplu. unul şi acelaşi cuvânt putând căpăta semnificaţii multiple. o stare afectivă succedându-i alteia cu o rapiditate uluitoare. LATERALITATE. LALAŢIUNE . subiecţi stângaci în ceea ce priveşte ochiul şi dreptaci în ceea ce priveşte mâna. în limbajul său ermetic. excitaţie sau o tulburare a atenţiei. LAGACHE (Daniel). Cum să-ţi explici extrem de frecventul lapsus care constă în a exprima exact contrariul a ceea ce intenţionai să spui? „Declar şedinţa închisă!" spune un preşedinte de cameră în timp ce el de fapt deschide acea şedinţă. diminuând controlul de sine. după Freud. 1903-id. Psihanaliza arată că lapsu ziţiei a două nţa opoître care Starea fiziologică poate favoriza lapsusurile.. îndeosebi atunci când sunt şcolari. în domeniu] intelectului ea este corolarul mobilităţii atenţiei şi al fugii de idei. examinate într-o conjunctură socioafectiva şi culturală determinată. dominanţă funcţională a unei laturi a corpului uman asupra celeilalte. Copilul suportă limbajul şi cultura societăţii căreia îi aparţine fără altă alternativă decât de a le accepta sau de a deveni alienat. > • ACT RATAT. şi se ascunde întotdeauna sub masca acesteia.

în domeniul patologiei. comportamentele de orientare ale animalelor sub influenţa unei surse de excitaţie externe (lumină. a se odihni sau a se i n s t r u i . Conform şcolii obiectiviste. căldură). inhibiţiile dispar. filosof e n g l e z (Wrington. L. Renania.E. o culoare sau un miros. Loisirurile permit să se restabilească echilibrul. -• DELINCVENTĂ. î n t i m p u l disponibil î n afara orelor de m u n c ă şi obligaţiilor sociale. Bazele etologici (1984).este numit director al Institutului de studiere comparativă a comportamentului (Altenberg). în tratarea tulburărilor mentale (psihastenie. Concepţia mecanică a vieţii (1912). timpul pare să încremenească. din 1890. LOCKE (John). ale cărei reacţii afective şi activitate generală sunt sub cele normale. LOISIRURI. 1902 Moscova. în t e o r i a celor p a t r u t e m p e r a m e n t e a lui H i p p o c r a t e . Evoluţie şi modificarea comportamentului: înnăscutul şi dobânditul (1965).: .JOCOTERAPIE. Actualmente termenul se utilizează pentru a desemna o persoană astenică* lipsită de energie. -• IMPREGNAŢIE. Se observă. El constituie. în sfârşit. Forma loisirurilor (s-ar putea adopta mai degrabă grafia loazir—loazirun — nota trad. JOC. iar la femeile gravide poate cauza malformaţii ale fătului. după revoluţia din 1688. s p r e a se distra. împreună cu N. face studii de medicină la Oxford.H a m i l t o n . fiziolog american de origine g e r m a n ă (Mayen. dezumanizând munca (sarcini parcelare). adică 4 IX)0 de franci de persoana. Watts (1942). LIMITAREA NAŞTERILOR MENTAREA NAŞTERILOR. Propusă de E. limbajul completează celelalte surse de cunoştinţe. hipotalamus) cu s c o a r ţ a cerebrală.D. ci suprimă latura neplăcută a anumitor simptome. potrivit statisticilor oficiale). Studiază animalele în natură sau în condiţii cât mai apropiate posibil de acelea din mediul natural. sensibilitatea diferenţială şi memoria asociativă. agitaţie cronică etc). LUDOTERAPIE . • REGLE- LOBOTOMIE sau LEUCOTOMIE.. numărul utilizatorilor acestui drog a atins cifra maximă în 1982 (3 067 persoane interpelate). Organismul studiat ca un întreg (\9\6). dându-i omului ocazia de a realiza acea parte din el însuşi pe care viaţa profesională 0 lasă nesatisfăcută. dar supradozarea şi produsele asociate (amfetamine*) pot să producă tulburări mentale ireversibile. A studiat.. logoreea se observă mai ales în stările de exaltare maniacă.de exemplu. în cure condamnă sistemul tradiţional. 1989).D. După această clasificare. anticipând experienţa personală. LOGOREE. (sau lisergamida) nu determină dependenţă fizică. de asemenea. obţine în 1973 Premiul Nobel pentru medicină. fără obiecte. cităm: Agresiunea. în acelaşi timp. care în 1960 rezervau 5. totalul cheltuielilor pentru loisiruri-cultură s-a ridicat la 232 miliarde. Dintre lucrările sale. pe care o provoacă şi o călăuzeşte. această tehnică a fost frecvent utilizată.N. într-o formă minoră. fiecare specie animală este sensibilă la un anumit număr LURIA de stimuli (şi nu la alţii). dobândită la căpătâiul celor cu leziuni ale creierului. Locke este un precursor al şcolii active".W. peşte de apă dulce. Omul în pericol (1985). gândirea se dezorganizează. Experienţa sa. După datele I. instrumentul esenţial al gândirii şi baza vieţii sociale.LIMFATIC persoană de către celălalt sau la eliberarea de tensiuni interioare prin injurie (când agresiunea directă este imposibilă). ca şi prin confesiune sau psihanaliză. von Frisch. operaţie chirurgicală care c o n s t ă în s e c ţ i o n a r e a f a s c i c u l e l o r d e fibre nervoase intracerebrale c a r e u n e s c baza creierului (talamus. l-a privat pe individ de bucuria creaţiei. ar fi încet în mişcări. pasivă şi molâie. l-a dus la LURIA (Aleksandr Romanovici). Tinbergen şi K. Practic ea nu are nici un efect curativ. Bermude. apoi la Montpellicr şi se ataşează de casa contelui de Shaftesbury. După ce a predat psihologia animală la Universitatea din Viena şi a condus departamentul de psihologie al Universităţii din K6nigsberg. în 1987. Lorenz. francezii. pe care îl urmează în exilul său în Olanda (1683-1689). A putut astfel să demonstreze rolul social al anumitor stimuli specifici sau „declanşatori". rece şi metodic. 1 9 0 3 . şi a elaborat teoria „mecanismului declanşator înnăscut".Altenberg. Originar dintr-o familie burgheză excesiv puritană. o istorie naturală a aşa-zisului rău (1963). şi psiholog rus (Kazan.J.E.S. în anul 2(XX) le vor consacra 10%. halucinogen puternic extras din alcaloizii u n e i ciuperci p a r a z i t e a secarei. La întoarcerea în Anglia. 1704). „limfaticul" ar avea tenul livid. subiect la care limfa (sau „flegma") predomină sau se prespune că predomină.S. 1977). 1693). pălăvrăgeală dbilă. A studiat. LOEB (Jakob). a c t i v i t ă ţ i cărora individul li se c o n s a c r ă a b s o l u t de b u n ă v o i e . 1924). Austria. LORENZ (Konrad). reacţionează prin agresivitate în prezenţa unui peşte sau a unei momeli cu pântecele roşu. până în anii 1960. Freeman şi J. Maşinismul industrial. la unele persoane frivole şi la unii flecari care îşi maschează sărăcia de idei sub un val de cuvinte „goale". 182 L. 1 8 5 9 . -> NEUROCHIRURGIE. de atunci încoace este într-o regulată descreştere (86 de interpelări în 1987. bazat pe verbiaj şi pe studiul cuvintelor. Ghidrinul. Cheltuielile care 1 se alocă cresc în mod proporţional. cităm: Fiziologia comparată a creierului şi psihologia comparată (1900).6% din bugetul lor loisirurilor. Azi metoda este abandonată. ale cărei idei generoase nu s-a reuşit încă sa fie generalizate. O dată cu progresul automatizării.) variază cu vârsta şi cu mediul sociocultural.S. care declanşează comportamente determinate. cum sunt o atitudine. O picătură pe o bucăţică de zahăr este suficientă ca să provoace transformări ale stării mentale: percepţiile vizuale şi auditive se modifică. Moniz (1935) şi pusă la punct de W. timpul consacrat loisirurilor devine tot mai important. obsesie. pe care le-a asimilat cu tropiv mele plantelor. 1632 O a t e s . în Franţa. Dintre numeroasele lucrări ale lui K. e t o l o g i s t aust r i a c (Viena. S o m e r s e t s h i r e . „corn-de-secară". LIMFATIC. Essex. publică mai multe lucrări filosofice şi un tratat despre educaţie (Câteva idei asupra educaţiei.

ei poate fi portiţa de intrare pentru alte motorie şi de exaltare psihică. în ţintă este luat un adult. cânepa indiană. Spiritism şi metapsihism (1926). Natura şi tratamentul paraliziei generale şi tabesuiui (1914). jocul la „ruleta rusească". animale etc. a ales Facultatea de Medicină. râzând din te miri ce. Această formă de perver. ca bursier. sunt taxate cu acest MARINESCU (Gheorghe). la Seminarul Central din Bucureşti. prefaţată elogios de Ramon y Cajal. MARIONETE. bolnavul recunoaşte mai mult sau mai puţin uşor realitatea stării sale (ţăranii şi „cadrele". manifestând egocentrism şi.. fondează în 1952 Reproductive Biology Research Foundation. tiranie. pe plan psihologic se produce un fel de regresiune: interesul se deplasează de la lumea exterioară la corpul propriu cure. în jocul dramatic ies la iveală problemele afective. • > • CASĂ DE AJUTORARE SPECIALIZATĂ. vor pierde beneficiile unei varietăţi de cânepă înrudită cu stării de boală*. Temperamentele după doctrina şcolii italiene (1932). cocaină. percepând maladia ca pe o slăbiciune. euforie şi turbulenţă. La copii. ci şi în psihoterapie. căruia i se aduc 1980. Lourdes şi Maglavit (1936). După cum vedem. bolnavul se comportă ca un copil care depinde de anturajul său. Fiu al unei văduve sărace. şi-a completat pregătirea medicală la Paris. dar utilizarea MANIE. După mediul căruia îi aparţine. de a răspândi zvonuri cipiul activ toxic al Cannabis indica". care ceea ce priveşte toxicitatea marijuanei. Ea ar cauza o stare de destindere şi ar maliţiozitatea se exercită mai ales asupra facilita comunicarea între persoane. M. deodată. în 1909 a publicat la Paris monografia La cellule nerveu. propensiune de Consumată sub formă de ţigarete a face rău. Olievenstein avea tulburări ale dezvoltării afective. care este prinde a stârni intrigi. raportul Pathologie de la ccllule nerveuse. Nevroza traumatică şi accidentele muncii (1907). la Congresul internaţional de medicină de la Moscova. medic român (Bucureşti. şi le cere să născocească o întâmplare.) sau de a-şi rezolva conflictele psihologice. a făcut studiile secundare. Această stare ar fi de origine constituţională. în loc de parohie. Cităm câteva lucrări în care se intersectează şi psihologia: Des amusies (1905). Maladia poate să satisfacă unele persoane. cu sprijinul lui Victor Babeş. uneori drept opiniile sunt divergente. MALIŢIOZITATE. Psihoterapeutul pune la dispoziţia copiilor şi adulţilor numeroase personaje: jandarmul şi hoţul. vindecându-se. Bătrâneţe şi reîntinerire (1929). MASOCHISM.A. în Franţa. Specialist in ginecologie şi în obstretică. 1915). Automutilarea. Despre limbagiu şi afazii (1905). automatism şi somnambulism (1915).. apoi. Neurologia pe câmpul de război (1915). sărind de la una la alta. 1938). unde s-a afirmat ca histolog şi neurolog şi şi-a susţinut teza de doctorat. („joints"). toxicomania. în animalelor şi camarazilor mai slabi.) care. Excitaţia maniacală necesită izolarea într-un centru spitalicesc specializat şi o chimioterapie (neuroleptice). dar poate fi provocată şi de factori afectivi (doliu). angoasa legată de plăcerea sexuală interzisă. o caută. 2 volume. Ohio. Tocat mărunt. Nu rareori pot fi văzuţi nevrotici care îşi MARIJUANA sau MARIHUANA. Opera sa în domeniul neurologiei este imensă. tensiunile se reduc. Nahas semnala daunele cannabisacuzaţii odioase. adevărul). torturat. devine prevalent. păpuşi puse în mişcare cu mâna (mânuitorul fiind ascuns) sau prin sfori. însă. marijuana este săracă în cannaUnele persoane au o plăcere răutăcioasă binol (mai puţin de 1%). o provoacă sau şi-o aplică (autoflagelări). MASTERS (William Howell). răuvoitoare la adresa semenilor.MALIŢIOZITATE a-şi utiliza mecanismele organice de apărare contra unei agresiuni din exterior (traumatism.se. tendinţa să le minimalizeze.. forţa sa fizică pare inepuizabilă.S. mult mai periculoase. el creează în întregime situaţii în care să fie dominat. Marijuana nu determină dependenţă fizică. care găsesc în ea avantaje apreciabile (degajare de responsabilităţi). toxicomanii. calambururi. Problema bătrâneţii şi a morţii naturale (1924).id. maniacul pare fericit că trăieşte pentru a se da în spectacol. stare de excitaţie psiho. permiţândii-le mânuitorilor (pacienţi) să-şi exprime liber sentimentele şi să-şi exteriorizeze conflictele. 1863 . Comportamentul său poate fi interpretat ca un mijloc de a obţine iertarea din partea unui Supraeu (conştiinţă morală) de o severitate excepţională. G. asociată cu logoree. toxiinfecţie etc. Autoscopie. de a neutraliza.ului (haşiş şi marijuana) asupra organissiune agresivă este adesea cauzată de mului. pe când C. infecţii (encefalite).. incapacitatea de a da un sens satisfăcător vieţii şi conduitele de eşec (ale celor despre care se spune că nu au nici măcar „un dram de noroc") sunt comportamente masochiste. în 1897 a prezentat. fondator al şcolii româneşti de neurologie. Un caz remarcabil de amnezie retrogradă înfăţişându-se sub aspectul unei desdoiri a personalităţii (1933). printr-un sacrificiu prealabil. întrerup tratamentul de îndată ce înţeleg drog preparat din frunzele şi florile că. acest amestec se fumează ca tutunul. intoxicaţii (alcool.. Studii asupra audiţiunii colorate (1911). Glumind întruna. mania nu are nimic de-a face cu bizareriile şi micile capricii (limbaj preţios. Marionetele sunt utilizate nu numai spre a-i amuza pe copii. sunt chinuiţi fizic şi moral. umilit. perversiune sexuală caracterizată prin plăcerea erotică extrasă din suferinţă. diavolul. Viaţa şi opera lui Charcot (1925). Apetitul său alimentar şi sexual este exagerat. în vorbirea curentă. uneori. agitându-se zgomotos. Masochistul gustă cu voluptate durerea fizică sau morală. unde studiază mecanismele hormonale ale concepţiei. Doi ani 187 . Un caz de somn isteric (1915). sexolog american (Cleveland. se produce o descăzarea ducând adesea la vindecarea tulburărilor caracteriale. Dacă maladia este acceptată de subiect.). zâna cea bună.

traumatism psihic etc. Reacţia aceasta nu este extraordinară. ele apar sâmbătă dimineaţa şi durează 48 de ore. transformarea în contrariu. cardiovascular (infarct miocardic). După aceşti autori. S-a observat. Halliday (1943) mişcării moderne care tinde să reînnoiască concepţiile despre boală elaborate de R. va transforma impulsia în activitate apreciată din punct de vedere social (agresivitatea devine spirit al competiţiei sportive. respirator (astm. cum este acidul glutamic. colită). Alexander şi T. reacţiile lor nu au însă aceeaşi intensitate. în unele cazuri accentuată de experienţe anterioare: carenţă afectivă precoce. sexualitatea). el dedramatizează situaţia şi îşi stăpâneşte anxietatea. m e d i c i n ă t o t a l ă . etnolog american ( P h i l a d e l p h i a . se însoţeşte de roşirea feţei. Există numeroşi mediatori chimici. Antropologia ca ştiinţă umanistă (1971). Există un mare număr de mecanisme susceptibile de a „proteja" Eul" împotriva exigenţelor instinctelor. mecanisme psihologice de care dispune persoana spre a diminua angoasa generată de conflicte interioare. Selye' arată că organismul reacţionează mobilizându-şi toate mecanismele de apărare atunci când este ameninţat de un agent fizic. Unul din scopurile ştiinţei este acela de a supune faptele examinate unui studiu cantitativ. Acest nume a fost dat de către J. MĂSURĂ.genitourinar (impbtentă. hipertensiunea arterială ar corespunde unei furii reţinute. pot fi responsabile de boli organice. endocrin (hipertiroidie. regresiunea. Fără să conteste mecanismele fizice. 1978). hipertrofia glandelor suprarenale etc. că ele nu există în unele culturi primitive. Unul şi celălalt sex: rolurile bărbatului şi femeii în societate (1966). afectivitatca şi rolul ei în determinismul numeroaselor tulburări funcţionale sau organice. O educaţie în Noua Guinee (1973). se teme de disocierea familiei sale. Mecanisme de acest fel sunt. Binet. raţionalizarea. -» SINAPSĂ. identificarea cu agresorul. mulţi dintre ei încă neidentificaţi. Dar dacă toţi indivizii răspund pe plan somatic la emoţii. Examenul psihologic arată că acest copil. fie un efect inhibitor asupra viscerelor. L. chimic sau MEDICINA PSIHOSOMATICA psihic. reducând tensiunile. dar nu au toate aceeaşi valoare adaptativă. MECANISME DE APĂRARE.diabet). dimpotrivă. Au fost descrise şi alte procedee de apărare: fantazarea. French. Pasteur. de accelerarea bătăilor inimii.P. autoagresarea. Refularea va avea drept funcţie reprimarea unei tendinţe periculoase (agresivitatea. Lucrările lui H. A studiat societăţile primitive (Manus. retracţia Eului. G. iar A. medicina psihosomatică. testele. de exemplu. ea nu are acelaşi sens. introducând concepte moderne luate din psihanaliză şi psihologie. mijloc de c o m p a r a r e şi de apreciere. adepţii medianei psihosomatice nu mai consideră boala ca pe un accident fortuit. MEAD (Margaret). substanţă chimică eliberată de t e r m i n a ţ i i l e nervoase la t r e c e r e a influxului nervos.New York. c a r e asigură „ c o m a n d a " u n u i n e u r o n la un organ sau „ t r a n s m i t e r e a " mesajului de la un neuron la altul. se produc leziuni organice. Accesele de febră sunt ciclice. dopamina.MĂSURA utilizată de spovedania religioasă şi de interlocutor. dezordini funcţionale şi leziuni. c a r e se o c u p ă c o n c o m i t e n t de suflet şi de corp. ceea ce. 3) acizii aminaţi. în viaţa cotidiană aceste mecanisme de apărare funcţionează mai mult sau mai 190 puţin inconştient. de tremur. Dacă astfel de dezordini funcţionale se reproduc frecvent. sublimarea. care poate exercita fie un efect excitator. Metoda experimentală. Se pare că există o predispoziţie constituţională la acest mod de reacţie. respingând-o în afara câmpului conştiinţei. Aplicând măsurarea la senzaţii. ci ca pp un eveniment care se înscrie într-un ansamblu psihoorganic şi într-un contiiwum spatiotemporal bine definit. MEDICINĂ PSIHOSOMATICĂ. că învăţarea socială nu arc efect decât în contextul cultural în care se efectuează şi că anumite „crize" psihologice sunt strâns legate de statutul social. în special. de exemplu. de exemplu). cităm: Moravuri şi sexualitate în Oceania (1963). Nu există factor infecţios şi antibioticele sunt inoperante. serotonina şi histamina. Pavlov şi S. Fcchner a creat psihofizica*. după F. de exemplu. introiecţia. Balinais) şi a contribuit la avântul antropologiei culturale. criza de astm ar corespunde unui acces de plâns inhibat. Tocmai cei care îşi exteriorizează mai puţin sentimentele sunt cei la care răspunsurile neurovegetative şi endocrine ating înalte cote perturbatoare. pe care vrea să le depăşească. enurezie). Cei mai cunoscuţi sunt: 1) acetilcolina. dorind să măsoare inteligenţa şcolarilor. T. 2) aminele biogene: catecolaminele (adrenalina. Ştim că organismul răspunde în totalitatea sa la emoţii: furia. solitudinea afectivă. Samoa. grimasele şcolarului care îşi imită învăţătorul: identificându-se cu acesta din urmă. Freud. 1 9 0 1 . chimice şi fiziologice. noradrenalina). grijile sau eşecurile profesionale. formaţia reacţională. Dintre numeroasele sale lucrări. se străduieşte să înţeleagă realitatea umană trăită. M. Toate aparatele organismului pot fi implicate în maladiile psihosomatice: sistemul digestiv (ulcer. Un violent şoc afectiv sau o tensiune emoţională persistentă au aceleaşi efecte somatice ca o îndelungată expunere la frig: ulcer gastro-duodenal. atâta timp cât absentează tatăl. A demonstrat. cum sunt endorfinele* sau substanţa P. că majoritatea subiecţilor astmatici sau alergici au fost în mod obiectiv frustraţi de dragostea maternă în copilărie. la nivelul muşchilor şi creierului. negarea realităţii. Virchow şi L. 4) polipeptidele. statistica au permis psihologiei să facă progrese considerabile. lată un exemplu: un copil prezintă neliniştitoare pusee febrile. ulcerul gastric unui conflict permanent între dorinţa de a lupta şi fugă. determină următoarele reacţii: disperare şi furie -• respingerea de către anturaj -* insecuritate profundă şi tendinţa de a-şi inhiba manifestările exterioare ale emoţiilor -> accentuarea reacţiilor neurovegetative. tuberculoză 191 . care fixează primele simptome. Ca urmare a observaţiilor făcute de l. hipersensibil şi intuitiv. bazându-se pe solidaritatea strânsă care guvernează toate funcţiile organismului. stă la originea psihometriei'. în aceste condiţii se înţelege că decepţiile sentimentale. MEDIATOR CHIMIC. care sunt tot atâtea traumatisme psihologice.

în general se confundă răspunsul psihosomatic cu conversiunea isterică*. socioeconomice. MEDIE...). Persoanele respective au iluzia de a mai percepe încă membrul lor absent. Cel mai înalt. „stăpâni ai lumii" sau Dumnezeu şi se comportă în consecinţă: cutare tânără femeie care se identifică cu o suverană. de subiecţii „anormali". Este extrem de periculoasă.. consideră că memoria trebuie să se traducă printr-un act: conduita povestitorului (verbalizarea autentificând existenţa memoriei).MEDIE pulmonară). Acţiunea sa este deosebit de importantă în copilărie. Principalii factori care par să determine localizarea afecţiunilor psihosomatice sunt fragilitatea organică (leziune discretă. care nu se însoţeşte de nici o leziune organică. Dacă însă se oferă fiecăruia condiţii materiale identice. Tratamentul maladiilor psihosomatice asociază. persistă timp de câteva zile şi în noul lor mediu. furnizând funcţiilor ajunse la maturitate excitanţi adecvaţi. frigiditate. de exemplu. piele (eczemă) etc. consecinţă a unei tulburări funcţionale a sistemului neurovegetativ. Ei nu sunt mai puţin decât monarhi. Plictisit. totuşi. deoarece el completează structurile organice de bază. tactilă.Sunt.. Janet. auditivă. ţărani. de exemplu.) decât o afecţiune digestivă sau cardiacă. bolnavul rumegă idei privind lipsa lui de demnitate. negri şi indieni în Statele Unite etc. MEDIU. senzoriomotor. Memoria fixează experienţele trăite. pe urmele lui P. economice joacă şi ele un rol important în dezvoltarea afectivă a copilului: mizeria este sursa inadaptării (80% dintre delincvenţii tineri aparţin mediilor defavorizate economic). indice al tendinţei centrale a unui ansamblu statistic. Megalomania se întâlneşte frecvent în manie. atunci când punem într-un acvariu viermi plaţi de pe plajele Bretaniei. în schimb. abătut. După J. între aceste două niveluri se situează memoria autistică. exprimă dorinţa inconştientă de a nu mai merge. şi în care se realizează schimburile psihoafective între indivizi. Melancolia se încadrează cel mai adesea în evoluţia unei psihoze maniaco-depresive". Dar . fizică. iar uneori simt că îi doare. MEMORIE. Condiţiile materiale. adică a acelora care se apropie de această valoare teoretică. Toate fiinţele vii. diferenţa nivelurilor intelectuale dispare. paralizia generală şi dementa senilă. Este ameliorabilă prin chimioterapie. au o memorie. este necesar să distingem trei niveluri ierarhice ale memoriei: cel mai elementar. această conversiune manifestându-se şi ca prin tulburări corporale. educative etc. ea se utilizează în mod curent. beneficiul mai mult sa» mai puţin inconştient avut de subiect de pe urma bolii şi natura traumatismului afectiv declanşator: violul determină mai degrabă o suferinţă ginecologică (vaginism. pe când conversiunea isterică pune în joc sistemul cerebrospinal (calea piramidală. el este comun animalului şi omului. şi alte multe feluri de memorie. Mediul acţionează în permanenţă asupra fiinţelor umane. Această afecţiune poate să apară fără o cauză vădită sau ca urmare a unei mari nenorociri (moartea unei fiinţe iubite). prin inhibarea gândirii. iluzia de a mai poseda membrul amputat.) extraordinară. există atâtea memorii câte organe senzoriale (memorie vizuală. tocmai în relaţia cu celălalt se edifică personalitatea sa. îngheţat. putându-l conduce pe bolnav la acte disperate (sinucidere). spaţiu de viaţă în care se exercită influenţele cosmice. două procese diferite. închis în durerea sa morală. idei de culpabilitate şi de autopuniţiune. existând riscul unor complicaţii grave (recidivă. memorie care îşi extrage materialele din senzaţii. la terapeutica uzuală a leziunilor locale. informaţiile receptate şi le restituie. Psihoterapia este în general de scurtă durată şi gratifiantă 192 (sfaturi. Mişcările lor de îngropare şi de ieşire din nisip. neurolepticele.sprijin moral. o memorie întârziată. în afara societăţii omeneşti copilul se sălbăticeşte. Numai sub influenţa mediului în care trăieşte şi în virtutea a ceea ce îi aduce contactul cu persoanele din anturajul său fiinţa umană devine un individ de un tip determinat. stare morbidă caracterizată îndeosebi de tristeţe şi pierderea poftei de viaţă. timpul trăit fiind încetinit. chiar şi animalele absolut inferioare. Conversiunea isterică este plină de semnificaţie. Uşor de calculat. Distingem o memorie imediată. până atunci ritmate de maree. priveşte exclusiv senzaţiile şi mişcările. s-ar întâlni la 85-100% dintre cei care au suferit amputări. de la fecundare şi până la moarte. Unii psihologi. calea senzitivă). se caracterizează prin povestirea logică: este memoria socială. persistenţă a trecutului. preocupaţi să dea o semnificaţie precisă acestui concept. sexuală etc. primind vizita soţului ei se simte ultragiată de familiaritatea lui şi îl pălmuieşte cu violenţă. este vin limbaj simbolic: paralizia picioarelor.) decât la clasele înstărite. de exemplu.alegerea" organului nu este un simplu ha/ard. MEGALOMANIE. supraestimare delirantă a propriilor capacităţi. Delay. Psihanaliza este de cele mai multe ori contraindicată. după unii autori. psihoză). . care se îndepărtează de ea. Maladia psihosomatică. MELANCOLIE. Căile nervoase utilizate sunt şi ele diferite: reacţia vegetativă aparţine sistemului autonom. Acest sentiment este legat de schema corporală elaborată în copilărie şi care rămâne indelebilă. spre a-i sustrage unei vieţi de durere). nu are semnificaţie. MEMORIE MEMBRU-FANTOMĂ. Este un indice de măsură care împarte ansamblul în două părţi (partea de deasupra şi partea de dedesubtul mediei). Fiecare stare de tensiune emoţională determină un proces neurovegetativ care îi este propriu. chiar şi nivelul mental este afectat de condiţiile materiale: el este semnificativ mai scăzut citori. din situaţiile trăite. unde ei trăiesc. Aceasta trebuie condusă cu o extremă prudenţă. propriu omului care trăieşte în societate. şi psihoterapia. Acest fenomen ar fi extrem de frecvent pentru că. care diminuează reacţiile emoţionale.ajutor). uneori total vindecată). Unii psihopaţi sunt convinşi că deţin o putere (socială. Observăm lucrul acesta. precedate uneori de uciderea altor membri ai familiei (copii. nu este purtătoare de sens cum este conversiunea isterică. una echilibrând-o pe cealaltă şi permiţând diferenţierea subiecţilor „normali". fără de care ele ar rămâne virtuale sau atrofiate.. Media aritmetică este catul obţinut prin împărţirea sumei valorilor individuale la numărul lor. dar care nu 193 .

găsiţi la Midnapore. în medie. cu plecarea Mc ceea ce a fost perceput ca esenţial. Thompson) cât şi de ansamblul MENTISM. însă.Paris. Acest fenomen. mergeau în patru labe cu o iuţeală remarcabilă. cu dolii. 1961). Adesea este acestei probleme: reţinem în primul rând provocat de abuzul de tutun sau de cafea. Partea care revine factorilor ereditari nu este deci constantă în cursul vieţii. ca şi ei. nervozitatea şi modifiexpresie: un cerc (capul). ceea ce este în acord cu con. în timp ce mersul permite descoperirea unui univers dinamic. ea nefuncţionând ca un mecanism a o v u l a ţ i e i şi a m e n s t r u a ţ i e i la autonom. dintre care cităm Umanism şi tcroure (I947) şi Semne (1960). Mersul depinde de maturizare (copilaşul are nevoie. o c u p a ţ i e profesională de pe u r m a căreia se o b ţ i n mijloacele de s u b z i s t e n ţ ă . antele • priv primei îndrăgostiri. puterea halucinogenă* a acestui drog. reprezentarea favorizează reţinerea. separat. însuşirea unei meserii calificate constituie un mijloc de protecţie împotriva inadaptării sociale. Decroly. toare a bătrâneţii. uităm cu uşurinţă ceea ce ne agregat de filosofie şi doctor în litere. care fac eforturi să descopere şi să măsoare aptitudinile adolescenţilor. Menopauza survine. care trăiau cu lupii şi care.MENOPAUZĂ ascultă decât de legile inconştientului. de 60 de săptămâni pentru a reuşi să me. prost structurat. MERS.sof f r a n c e z (Rochefort. Lucră. Memoria socială strucţii a inteligenţei. are Cercetările privind fixarea şi reţinerea amintirilor sunt extrem de numeroase. Alegerea unei meserii depinde din ce în ce mai mult de o orientare profesională încredinţată specialiştilor.) -> PERIOADĂ SENSIBILĂ. La copil. voltarea categoriilor logice. Ele loc cel mai adesea la indivizii anxioşi sau au permis precizarea anumitor aspecte ale surmenaţi pe plan intelectual.irgă singur) şi de învăţare (copiii sălbatici". resimţit ca neplăcut. probabil şi au loc în această perioadă. Nu există o zonă specifică idei s a u d e i m a g i n i care scapă pentru memorie: întregul cortex este anga. în continuă expansiune (la început limitat la cameră. ci un act al psihismului.Sartre. MESCALINA. iar cele mai bune reeducări sunt acelea care duc la o calificare profesională. Memoria este legată de întregul femeie. Fixarea amintirilor este legată Ea este aceea care furnizează elementele atât de persoană cât şi de materialul de visului şi care. î n v ă ţ a r e a c i t i t u l u i i d e o v i z u a l ă şi analitică. în parte. P. despre care nu ş t i e n t d e lucrul a c e s t a d a r nereuse ştie nici unde şi nici cum se conservă. este indiferent.a t e n ţ i e i slăbite a subiectului. o p r i r e definitivă nervos. Savanţii studiază. a realului de imaginar. forma cea mai o b i ş n u i t ă a locomoţiei o m u l u i . se extinde apoi la apartament. A scris multe alte cărţi. 194 apoi Fenomenologia percepţiei (1945). alimentează memorat. ohservăm că cei mai aduce cu sine perturbaţii endocrine care mici îl reduc pe acesta la cea mai simplă explică. menopauza coincide adesea cu decepţii afective. într-adevăr. metodă de . Vestidouă linii paralele (figurând picioarele). Copilul ia visele drept realităţi. instrument de cercetare imaginat de Arnold Gesell. permite precizarea influenţelor datorate eredităţii şi mediului în dezvoltarea personalităţii. fiind trăit ca prezent. . nu este niciodată fidelă. expresia persoanei în întregul ei. Psihologia genetică* arată că memoria este legată de maturizarea* sistemului MENOPAUZĂ. Alte metode gemclare. filoreţinem mai degrabă agreabilul decât deza. culorile capătă o frumuseţe nemaivăzută METODA GLOBALA etc. METODA GEMENILOR MARTORI. Se Memoria. Este vorba de observarea sistematică a unor gemeni univitelini — care au deci aceeaşi constituţie fizică — supuşi unor regimuri diferite. Fost elev al Şcolii Normale Superioare. ceea ce este important. la College de France. nu au învăţat decât cu mare greutate să meargă omeneşte). d a t o r a t ă lui O. Dimpotrivă. înţelegerea elementelor. de Beauvoir şi J. între psihism. este în permanenţă orientată spre concret şi spre acţiune (filosofie a conştiinţei angajată în lume şi în corpul propriu). Mescalina are proprietatea de a provoca în mod trecător tulburări ale percepţiei: timpul trăit pare anormal de lung (minutele durează cât orele). la stradă etc. în 1952. Aşa cum foarte just a arătat F. Dacă le cerem unor copii să deseneze patruzeci şi cinci şi cincizeci de ani.copiilor la căminele lor. semnificativ.automatism cerebral. progresele în această direcţie sunt legate de acelea ale menţinerii echilibrului. dispensând mâna de a mai fi un mijloc de agăţare. atât de percepţii cât şi de afectivitate. jumătate dintre delincvenţi nu au nici o meserie adevărată. vingerile noastre. Dobândirea mersului reprezintă o etapă foarte impor tantă a dezvoltării umane. 1908 greabilul. formele sunt alterate. MESERIE. Gândirea sa. la psihopaţi. intedelirurile: trecutul nu mai este recunoscut grarea lor în stocul de amintiri exisca atare. Ea din memorie un om. de unde pornesc cările de caracter la multe femei. s u c c e s i u n e r a p i d ă de creierului. Memoria nu este un se instalează durabil doar o dată cu dez. împreună cu S. influenţată de Gcstultpsychologie şi de fenomenologia lui Husserl. prea puţin publică Structura comportamentului (1942). de obicei. autistică apare către vârsta de trei ani. mergând de la ceea ce este înţeles imediat 195 METODA GLOBALĂ. un eşec usturător). grupuri de neuroni situate în creierul mic. după R. şind să le controleze. conjat în evocarea amintirilor. a animat şcoala existenţialistă din Paris. în laboratoarele de psihiatrie experimentală. dar că după vârsta de 60 de ani ei se aseamănă tot mai mult. staţiunea bipedă.ibser de prezent. s u b s t a n ţ ă alcaloidă extrasă din peyotl (cactus mexican). apoi. descătuşează sensibilităţile cunoaşterii. MERLEAU-PONTY (Maurice). Decroly. Observarea de lungă durată arată că la adolescenţă gemenii se diferenţiază tot mai mult unul de altul. din jungă. Engels. Este deci rile psihofiziologilor au arătat că memoria verosimil faptul că tulburările caracteriale depinde atât de anumite zone localizate sunt determinate şi de evenimentele care în enccfal (sistemul limbic. în 1949 predă la Sorbona. considerând că învăţarea trebuie să se facă prin diferenţiere progresivă. Memoria tent.

moda se raportează la prezent. care este arma perfidă a celor anonime şi de acuzaţii neîntemeiate. anxietate. Mimetismul corespunde unui mecanism biolog complex. sărăcind-o 198 (în melancolia stuporoasă) sau făcând-o neadecvată (schizofrenicul poate povesti râzând un eveniment trist). de exemplu. dar nu trebuie să abuzăm de ele. întoarcerea furnicii la muşuroi. care cu greu face distincţie între real şi imaginar. maladie datorată unei insuficienţe tiroidiene. Forma cea mai benignă. mimetismul depinde de percepţia vizuală (el dispare în ca/ul că animalul este orb). valoarea lui pi (ir) cu 10 zecimale.1415926535). cu mediul. scot limba spre a-şi exprima surpriza). exagerând-o (în manie mai ales). mai fericită decât cea de aici. tendinţă patologică de a minţi. care sublinia partea de 199 . care persistă psihiatrii şi psihologii se străduiesc. un limbaj expresiv care depinde de emoţii şi de mediul cultural (chinezii. de obicei. în organizarea într-un tot inteligibil a elementelor complexe care nu sunt structurate. în general. indigenii din Insulele Fiji) ea este prilej de bucurie: membrii acestor societăţi sunt convinşi că există o viaţă dincolo de moarte. pe care regăsim şi în lumea vegetală. de senzaţia de luminoase. de de endorfine* în momentul în care orgaexemplu. Dupre. pare buhăit şi rămâne întârziat pe plan intelectual (idioţie*). provocând suferinţă. Mergând apoi să se aşeze pe o altă orhidee. Pentru a reţine. Dacă moartea unei persoane este resimţită. Masculul. La unii subiecţi dezechilibraţi minciuna poate avea un caracter maliţios (denunţare calomnioasă. se aşază pe floare. alterează adevărul. Moda guvernează pe moment gustul membrilor unui grup social care adoptă un anumit stil pentru mobilierul. ansamblu de procedee destinate fixării unor amintiri greu de păstrat. REACŢIE ELECTRODERMALĂ. care nu merită severitatea educatorilor: copilul îşi transformă trecutul în sensul trebuinţelor sale. spunem că aceasta este . podoabele etc. confirmând astfel opinia lui H. de la începutul anilor 1970. veşmintele. MOARTE. care exprimă sau însoţesc stările afective şi gândurile. astfel atras. nismul simte aproape moartea. la unele popoare (eschimoşi. MIMICĂ. Animalul pare capabil să conserve amin. când se datorează unei adaptări momentane (înveşmântarea unor crabi cu alge). Maladia poate fi prevenită prin procedee de iodizare a hranei. MINCIUNĂ. dar există o formă malignă şi perversă de mitomanie. asemănare. Mimica exprimă mai bine decât cuvintele intenţia persoanei care vorbeşte. Ideca de moarte provoacă. MIXEDEM. astenie" şi torpoare intelectuală. constituind aproape întotdeauna o conduită de eschivare. ca o pierdere iremediabilă. la care destule persoane apleacă urechea cu complezenţă. Orhidee (Ophrys). majoritatea femeilor interogate (75%) declară că ele ţin pasul cu moda spre a se conforma grupului. în felul acesta se poate explica. tare şi de locomoţie provocată de un agent excitant. care se îngraşă fără a creşte. să culeagă maxidupă stingerea acestuia. în esenţă. prin indolenţa şi retardarea psihomotorie a copilului. dar nu minte. Memoria' cultivându-se prin exerciţiu. în aceste cazuri de homocromie. Această afecţiune poate fi dobândită sau congenitală. de o „lumină extraordinară". de constituţia individului. MITOMANIE. în general destinată să evite o mustrare. MIMETISM. ansamblu de modificări dinamice ale fizionomiei. de exemplu. Adevărata minciună apare la vârsta de şase sau şapte ani. este mitomania vanitoasă. dacă stimulul este lumina) şi să plăcere. de Tarde.. prin intermediul sării sau uleiului.i • MITOMANIE. Cu toate acestea. Când homocromia este permanentă (blănurile albe ale unor animale polare). prin tendinţa de obezitate. Ea constă. reacţie de orienîncercând să străpungă secretul morţii. determinat genetic. Copilul mic. este preferabil să ne străduim să memorizăm direct ceea ce dorim să învăţăm prin repetiţie şi legând noile cunoştinţe de cele pe care deja le posedăm. Mixedemul dobândit în a doua copilărie sau mai târziu (la menopauză. îi spunem „dinamică". MNEMOTEHICĂ. De remarcat este faptul că influenţa cea mai mare asupra modei vestimentare o au femeile tinere. Când el fabulează sau înfrumuseţează realitatea.mum de informaţii de la persoane care au trăit în pragul exitusului. ea se bazează pe imitaţie. Multe mărtirea unghiului format de axa corpului său cu direcţia focarului de excitaţie (ale razelor turii vorbesc de o „lumină celestă". în acest din urmă caz ea se manifestă după înţărcare. prin consecinţele sale. spune G. Siegel aceste impresii utilizeze această amintire pentru a se s-ar putea explica prin eliberarea masivă orienta. Ea constituie o conduită de comunicare. după E. Se tratează prin extrase tiroidiene şi tiroxină. uneori nevroză şi chiar moartea. de către cei apropiaţi. Ca şi obiceiul. abuz de încredere etc. iau aparenţa unu insecte şi eliberează o feromonă' al care miros este comparabil cu acela emis de glandele sexuale ale femelei. „Cretinismul guşat" este o varietate a mixedemului congenital.statică". de exemplu. pe care o iau unele animale sau vegetale pentru a se proteja sau a asigura supravieţuirea speciei. MODĂ. dar pe când obiceiul înseamnă imitarea formelor trecutului. va li încărcat de polenul necesar fecundării acesteia. Această tendinţă morbidă de a altera adevărul ar ţine. temporară sau permanentă. datorat unei carenţe alimentare în iod. Spencer. Pentru R. Culoarea pielii cameleonului se modifică o dată cu culoarea suportului său. nu face decât să cedeze unei tendinţe normale. lor. ansamblu de atitudini şi de uzanţe pasagere care au curs la un moment dat într-o societate. căci ea este conştiinţa unui neant de neconceput. alterare conştientă a adevărului. ne vom aminti de o frază în care numărul de litere din fiecare cuvânt indică o cifră: „Oue faime a fiiire apprendre ce membre utile aux sages" (3. Mijloacele mnemotehnice sunt adesea utile. în general.MODA rezultatele lucrărilor efectuate pe această temă nu sunt edificatoare. Unele tulburări mentale perturbă expresia mimică.de exemplu) se caracterizează. încetare definitivă a funcţiilor vitale ale unui organism. MNEMOTAXIE.

S. Această diferenţiere este însă artificială şi iluzorie. grupare a unui mare număr de oameni într-o masă amorfă. chiar. care combină metodele de antrenament. Reîntors în Statele Unite. unor ceremonii religioase (circumcizia sau dimpotrivă. Acest tip corespunde mezomorfului' lui W. la unii psihopaţi. vindecaţi dar încă imperfect adaptaţi la viaţa socială obişnuită. suferind din cauza tale. găsesc prilejul să se exprime în manifestaţii populare în care individul. probabil. ncavând nici legi şi nici obligaţii. Le Bon (1841-1931). primele fiind cauzele intelectuale ale actelor noastre. în clasificarea lui C.MOTIVAŢIE tulburărilor mentale. scădea preţul bumbacului). După studii de istorie la Harvard (1915). Bolnavul este mai întâi ţinut în izolare. Kretschmer. însărcinaţi fiecare cu o operaţie bine definită. Sigaud. Munca la banda rulantă unei castrări". MUNCĂ LA BANDA RULANTĂ. MULŢIME. Lucrările neurofiziologilor(K. munca poate fi sursă de inadaptare. tip de constituţie caracterizat de o morfologie de atlet. fiecare cu caracteristicile sale proprii: unele sunt organizate dinainte (miting). H. Acest tratament. Putem deci considera că motivaţia este primul element cronologic al conduitei: ea este aceea cure nune în mk. mod de muncă în care produsul de fabricat se deplasează într-o cadenţă determinată şi se opreşte. Unii muncitori preferă munca la banda MUTILARE. iar celelalte cauzele afective. de Tarde (1843-1904) şi G. Massachusetts. Jung. între readaptarea profesională a foştilor bolnavi. Cu timpul. munca poate fi benefică pentru personalitatea umană. Este vorba de o reeducare a persoanei. disting mai multe tipuri de mulţimi. Se observă la unele popoare cu ocazia degajaţi de orice responsabilitate. despuiată de caracterul ei frustram şi silnic. individualitatea subiecţilor nu se dizolvă în mulţime. care organismul. grupaţi ocaziona] într-un ansamblu efemer. munca omului se va limita la sarcini de comandă şi de scop utilitar (secţionarea policelui pentru reparaţie. pune la punct Thematic' Apperception Test şi participă la reconstituirea Institutului de psihanaliză din Boston (1931). reluată de L. conştienţi şi inconştienţi. De fapt. este chemat să conducă clinica psihologică a Universităţii Harvard. face studii de fiziologie şi obţine un doctorat în biochimie (1927). > • ATELIER PROTEJAT. Mac Auliffe. scalpări etc). este determinat să-şi reia activităţile. în cursul unui raptus . Practicată în mod liber şi cu plăcere. CENTRU DE AJUTORARE PRIN MUNCĂ. intelectuali. unde ia parte la cercetările lui C. deteriorare sau secţionare a unei părţi externe a corpului. G. mulţimea nu este decât o masă eterogenă de indivizi. 1988). nu suportă nici ritmul pe care excizia clitorisului) sau ca deznodământ li-l impune banda. MUSCULAR. După concepţiile lui G. Aceste tendinţe. MUTILARE MURRAY (Henry Alexander). Cel mai adesea ea contribuie la buna inserţie socială a omului. Alţii. în realitate. Psihologia clasică face distincţie între motive şi mobiluri. Dar. prin caracterul ei de constrângere şi mai ales atunci când maşina nu-i cere muncitorului decât automatisme bine reglate. psiholog american (New York. persistând până la reducerea tensiunii. Pentru a o face accesibilă subiecţilor handicapaţi fizic sau mental. de exemplu. activitate fizică sau intelectuală cerută de societate sau care se impune în vederea atingerii unui scop determinat. afectivi. Interesat de psihologia medicală. fiziologici. Modificarea organică provocată de aceste stimulări creează o stare de tensiune care determină comportamentul animalului. a cucerit. ci un ansamblu indisociabil de factori. un loc important (ergoterapie'). care sunt într-o interacţiune reciprocă. cărora li s-a demonstrat originea psihologică şi socioeconomică (violenţele colective se înmulţeau în sudul Statelor Unite când. dimpotrivă. direcţionarea morală şi experienţa realităţii. la originea conduitelor noastre nu stă numai o cauză. Sheldon şi atleticului" lui E. care îl pune în valoare în raport cu semenii săi şi îi dă posibilitatea să acceadă la autonomia financiară. Ceea ce numim „muncă protejată" constituie o tranziţie de etapă utilă. a căror integrare într-un mediu normal este imposibilă. începând cu regenerarea obişnuinţelor. Automutilarea poate fi practicată într-un tinde să dispară. este încurajat de sentimentul unanimităţii. devenit anonim. fără un liant special. în terapeutica maladiilor mentale. Psihosociologii moderni. Tinbergen) au demonstrat că comportamentul depinde de modificările interne (neuroendocrine) şi de excitanţii externi (mediu) care acţionează asupra creierului. Există o traducere franceză a cărţii sale Explorarea personalităţii (1938). MUNCĂ. Mulţimile sunt capabile de reacţii excesive de entuziasm sau de violenţă cărora nu le scapă nici oamenii cei mai stăpâniţi. Apoi. s-a dovedit eficient în nevrozele fobice şi obsesionale. ansamblu de factori dinamici care determină conduita unui individ. face un stagiu la Ziirich. MOTIVAŢIE. progresiv. 1893 Cambridge. aceea a toate eşaloanele. reuniţi întâmplător. nici munca parcelară pe al unor bătălii (mutilarea organelor genicare o efectuează. Semnificaţia abisală a relaţiilor depersonalizate care există la acestor obiceiuri este. Loren/. sociali. dacă nu necesară. succesiv. N. în faţa muncitorilor. Fiecare posedă predispoziţii care îi determină conduita. dându-i o ocupaţie regulată. Pentru a se explica unanimitatea acestei dinamici s-a invocat contagiunea mentală*. Este posibil să se declanşeze comportamentul sexual al pisicii prin injectarea unor mici cantităţi de hormoni estrogeni în zona posterioară a hipotalamusului. care fac apel la reflecţie şi la a scăpa de serviciul militar). munca este modificată în ceea ce priveşte tehnica şi ritmul ci. Lashley) şi ale etologilor (K. stând la>pat într-o stare de totală inacţiune. îşi orientează cercetările spre explorarea personalităţii. O întâlnim şi actul decizional. altele sunt ocazionale (baluri populare) sau sunt spontane (mulţimea de gură-cască atrasă de un accident).

Summerhill (mai . pseudopacienţii trebuiau să se « a s e s t e P l l l c r e a . chiar risipitor. răspunde: . dând astfel naştere unui behoviorism subiectiv. PSIHOZĂ.. Watson".c o m r a u n o r NECROFILIE. în psihopatologie ea este simptomul unei alterări a gândirii. Acesta le contemplă.°» P M t e h »ct. 1973). formă de behaviorism care. Skinner a dezvoltat noţiunea de condiţionare operantă". refuzând să le recunoască şi substituidii-le fapte imaginare. L. Introducerea în limbaj a unor cuvinte neoformate răspunde în mod firesc trebuinţei de îmbogăţire a limbii (docimologie sau iatrogenie. apoi la Viena.Aldeburg. rientă: trei femei şi cinci bărbaţi (patru c a r e (>lle m l l l t la situaţia sa de copil unic. liniştea pe c a r e l u m c a r e a l ă { lc refuzii comporte normal. un psihiatru.Nu-i adevărat!" Asa şi a d u l t u l n o r m a l l l n e o r l {u e d c se facă internaţi într-unui din 12 spitale £ ° realitate psihiatrice indicate. sismoterapie .această realitate. C. s-a dezvoltat un behaviorism operaţional. Huli este una dintre principalele figuri ale acestei mişcări. t i p de c a r a c t e r m a r c a t de o e m o t i v i t a t e superioară mediei (E). lucru încă şi mai grav. a imaginat tot felul de tratamente (hidroterapie. mai cunoscută sub numele de vampirism. NEOLOGISM. a i m e n t e z e . Laadolescent ]a a d u l t a c e a s t ă a t i t u d i n e c o r c s p u n d c de a . î l l t o t d e a u n a o b i e c t i v r e a l e ) si frustrări afective (simţite ca atare. se a J u c e ^ ga f| a n m c ă h a r u . Neill sunt expuse în mai multe lucrări.. tionand prin fuga sau printr-o atitudine stare de renusic . El este cu plăcere excesiv şi excentric. ură şi dispreţ). S c o ţ i a . Schizofrenicul îşi declaraţiei că auzeau voci confuze Odată reconstruieşte un univers privat în care el internaţi. neplăcute sau anxiogene. fondează REALITĂŢII» m e c a n i s m de apărare propriul său stabiliment. Pericolul unei asemenea • ^^ ^ ^ . Neologismele apar frecvent în limbajul deliranţilor cronici şi al schizofrenicilor.răspuns). Tolman. ţ i n e s e a m a de noile fapte ale e x p e r i e n ţ e i şi de element e l e a n u m i t o r d o c t r i n e filosofice sau psihologice. consideră că studiul comportamentului nu poate ignora factorii proprii organismului.R (stimul .ne b o l n a y ă c e r e QS un r cu se singulanzează într-un fel sau altul riscă . o menajeră) trebuiau să încerce să ( ) a r c . 1989). o întâln i m f r e c vent în demenţa precoce. dintre care cităm: Copiii liberi din Summerhill (1960). NERVOS. chimioterapie. RădulescuMotru'. spotaneitatea. în totală contradicţie cu ideile lui J. constând din negarea evidenţei. pasivitate.m este extrem. întrucât one. Neobehaviorismul subliniază importanţa determinantă a sistemului de referinţă adoptat de cercetător în rezultatele obţinute. psiholoai. Pedagogia sa vizează să-l elibereze pe copil de povara represiunii (care duce la teamă. u n u i p r o t e s t p ] j n de r e v o l t . La începutul anilor 1960. pur şi simplu pe ba/a insuportabilă. Spitalizarea s o l i c i t a r e întâi la Lyme Regis. de exemplu. un pediatru. U n e g a t i v i s m u | c a p ă t ă s e m n i f i c a t i a PSIHOPATIE. stă vederea corpului unei rude defuncte. c u v â n t n o u sau expresie n o u ă . în Statele Unite. Rosenhan a organizat următoarea expe. ' amabili si să susţină că vocile dispăruseră. în sistemul lui G. F. înşelătoria nu f 'fgatlV1St P ° a t e U P a S 1 V ' i n e r t ' f refuzand Sa d c S C h l d ă C K h u a fost nicidecum descoperită si ei au fost " . reflIzului NEILL (Alexander Sutherland). nu este sigură că se poate face distincţie între contra angoasei. NESTOR (lacob-Marius). Un băieţel. Copilul. 1 9 0 1 . a relaţiei interumane. iar începând din anul 1927 în satul Leiston). unde negativismul este un „simptom cardinal". B. NEOBEHAVIORISM. dar rămâne incapabilă să spună de ce cutare persoană este nebună. nervosul este mereu în căutare de noi experienţe. Bridgman şi a unor logicieni ca R.organism . concepte iniţial proscrise. .în psihoze'şi nevroze'. Subiectul transfigurează faptele reale.j contacta pe semeni şi de a s e î n c a d r a m realitatea exterioară. pe care copilul mic a iubit-o foarte mult. Wiersma. de exemplu) sau unei intenţii deliberate („frangleză"). al cărui principal reprezentant este E. de vagabond. le palpează şi merge până la practicarea coitului cu ele. . neliniştit. bucuria şi creativitatea. Figură reprezentativă din pleiada de psihologi formaţi la Universitatea din Bucureşti sub influenţa lui C.. - Subl< ul lor a durat 19 zile.Sa v " r b e a " c ă ' trimişi la casele lor ca „schizofrenici m Să S e .. au fost reintroduse. Trăind momentul prezent. reac. p s i h o l o g ş i p s i h o p e d a g o g r o m â n (Focşani. A proiectat pregătirea psihologilor şcolari într-un centru special — Institutul de biotipologie şi eugenie şcolară. în aceeaşi optică. până la moartea sa.). Libertate. Toţi în afară de'umil au fost internaţi cu NEGATIVISM. 1 8 8 3 . Carnap (1891-197») şi L. negând-o. Către 1930. supunere. El transformă deci schema iniţială S-R în S . sub influenţa fizicianului P. -+ NEVROZA. în medie. nu anarhic (1967). Doctrina sa. C. Acesta. să fie calificat drept „nebun". După ce a condus o şcoală internaţioNEGARE sau TĂGĂDUIRE A nală în Germania. care insistă asupra necesităţii unei metode ipotetico-deductive în psihologie. Suffolk. un a t u n c i c a n d ' se a n unţă naşterea unei suripictor. se opune behaviorismului molar. permiţându-i să-şi manifeste propria sa dorinţă.. Neill predică aşa-numitul self-government'.B u c u r e ş t i . cum sunt „plan"' sau „reflecţie". preconizând tratarea în învăţământ a fiecărui şcolar „conform structurii sale totale". generos.O . Wittgenstein (1889-1951). pedag o g b r i t a n i c (Forfar. B. Se pare că la originea acestei perversiuni. d e l a ^ Q .. S. Heymans şi E. W.v.cemtud. depăşind schema simplistă stitnul-râspuns a behavorismului clasic. dar nu . influenţat de Gestaltpsychologie".psihoterapie". opuse. a nega existenţa a tot ceea ce îi displace în L. să fie disciplinaţi s. Ideile lui A. perversiune sexuală a cărei c a r a c t e r i s t i c ă e s t e a t r a c ţ i a morbidă m a n i f e s t a t ă de un subiect faţă de cadavre. A pus bazele unei psihologii şcolare.omnipotenţa. Trebuinţa de senzaţii noi îl împinge la o viaţă instabilă. Ba. o a g i t a ţ i e c o n t r a r ă acţiunii eficiente (nA) şi un ecou primar al excitaţiilor (P). c . deşi îşi păstrează La începutul anilor 1970.pe care îl va anima timp de o jumătate de secol. r e z i s t e n ţ ă la orice diagnosticul de schizofrenie.

instabilitate emoţională". în medicină. nevroticul păstrând conştiinţa stării sale morbide. După acest autor. au creat nevroze în mod experimental la animale. sociale). dimpotrivă. Horney") completează vederile lui Freud. la drept vorbind. nu este nimerit să luăm în consi derarc rezultatele şcolare pentru a apreci. NEVROZĂ DE ABANDON. care nu are cauză organică cunoscută. rareori este socotită de anturaj drept o veritabilă maladie. • OBSESIE. Din aceleaş motive. Aceste două trăsături fiind independente una de alta. în sine caracter patologic. ABANDONIC. de sexualitate (frigiditate sau impotenţă. în acest moment. Eysenck pentru a desemna anxietatea şi instabilitatea emoţională a unei persoane. extravertit şi instabil sau introvertit şi stabil. NEVROZĂ DE CONSTRÂNGERE. de dificultăţi materiale sau de surmenaj. Părinţii (şi chiar unii medici) nu înţeleg această afecţiune mentală. prezenţa de tare ereditare sau de reale dificultăţi socioeconomice. contra căreia subiectul încearcă să lupte mobilizând anumite mecanisme de apărare" inadecvate.introversiune şi în acela de nevrozism. fiind mai aproape de sensul expresiei germane \Zwangsncurose. pe care o ia drept adevărata realitate. la unii nevrotici. se agita şi prezenta un întreg ansamblu de tulburări psihosomatice". J. Amândoi pot fi nivelul lor mental este indispensabil săsupunem unor probe diferite. Epuizarea sa reală este consecinţa eforturilor inconştiente pe care le face de a lupta împotriva impulsiilor sale sexuale şi agresive.. în limbajul popular se confundă adesea această stare cu isteria". Nivelul mental urmează o dezvoltare aproape paralelă cu creşterea fizică şi. moartea cuiva drag. în noua traducere franceză a scrierilor lui S. dar caracteristica permanentă găsită la toţi aceşti subiecţi nevrotici este de ordin psihologic. într-un ansamblu statistic a cărui dispersie este normală (curbă sub formă de clopot).NEVROZA DE ABANDON subiectul este în mod dureros conştient.pe urmele lui I. economice). clementele ei esenţiale scăpând conştiinţei sale. ei diminuau progresiv diametrul mare al elipsei până la al face prea puţin distinct de cerc. t e r m e n folosit de H. „nevroză obsesională". e x a g e r a r e a apetit u l u i sexual la femei. După ce au condiţionat un subiect să reacţioneze diferit la vederea unui cerc (care era asociat cu o recompensă) şi la vederea unei elipse (descărcare electrică dureroasă pentru animal). de exemplu). depinde atât de factorii constituţionali cât şi de factorii socioeconomici şi culturali. n i m u l a b a n d o n i s m u l u i . Pavlov. Ea poate fi cauza angoasei şi a obsesiilor în cazul în care femeia luptă contra dorinţelor ei. variabilă de la un mediu sociocultural la altul şi în timp: este ceea ce se observă cel mai adesea într-o societate dată. CHIMIC. grad de eficienţă intelectuală m ă s u r a t prin m e t o d a testelor. care poate fi declasată printr-un şoc emoţional (bombardament. NIVEL MENTAL sau NIVEL INTELECTUAL. animalul. ei se comportă la vârsta adultă în mod infantil. la urma interioare pe care este incapabil să o domine. 3) Tezele culturaliste (K. Freud (Ouvrcs completcs. Sino- . NEVROZISM. sexuale.]. dar o întâlnim mai ales în crizele de excitaţie psihică (în manie îndeosebi). Normalitatea este o noţiune relativă. nu are aceeaşi formă de inteligenţă ca un licean de aceeaşi vârstă care trăieşte într-un marc oraş. la data cutare. chiar şi bolnavul ignoră cauzele indispoziţiei şi angoasei sale. 1988). NORADRENALINĂ MEDIATOR NORMAL. acelaşi individ poate fi. toţi sunt lipsiţi de maturitate afectivă. obsesiile etc). 210 NORMAL interior. nu există. factorii genetici joacă un rol foarte mare în gradul de extraversiune . în limba germană — nota trad. această expresie o înlocuieşte pe cea veche. nemaiştiind ce răspuns să dea. c o n f o r m u n e i reguli. abstinenţă sistematică sau masturbare) şi pare a obosi exagerat de uşor.) sau faţă de sine însuşi (tentativă de suicid). Foarte răspândite. sinonim al nevrozei obsesionale. de exemplu. obişnuit să raţioneze pornind de la situaţii practice.introversiune*" şi nevrozism sau „stabilitate . care opune forţele impulsionale ale „Sinelui" instanţelor morale (Supraeu'). P. isteria sunt principalele nevroze. Nevro/a. este agresiv faţă de ceilalţi (ironie. provoacă angoasa. pe când psihoticul îşi clădeşte o realitate imaginară a delirului. Noţiunea de conflict este fundamentală şi o regăsim în toate teoriile explicative ale nevrozei (cu excepţia aceleia a lui P. Nimfomania pare uneori legată de o defectuoasă funcţionare a sistemului hormonal. în funcţie de criterii puerile şi de ataşamente sau ură aşa cum le-au trăit în copilărie. dar aceasta nu este ineluctabilă. prezintă tulburări de somn (insomnie sau hipersomnie). devenea anxios. reacţionând inconştient la sittiaţii actuale (profesionale. Nevroza diferă prin natura ei de psihoză. 1) Reflexologii. notele care se apropie de media aritmetică" sunt caracteristice pentru normalitate. individ care. relevând rolul declanşator al presiunilor sociale (familiale. Tulburările fohice (agorafobia. care a fost învăţat să se servească de un limbaj bogat şi să raţioneze în plan abstract. poate lua forma unui sprijin moral. plasându-le în situaţii conflictuale. dar cele mai bune rezultate le dă psihanaliza. Janet). îi lipseşte încrederea în rolul său social. conjugale. ca şi aceasta.. --• ABANDON. Toate aceste simptome nevrotice sunt. inteligenţa unui şcolar: „nivel şcolar" ni este sinonim pentru „nivel mental". Ea este terenul pe care se poate clădi o nevroză. există tendinţa de a se asimila omul normal individului perfect sănătos. Terapeutica. Eysenck a pus în evidenţă două trăsături principale ale personalităţii: „extraversiunc". Un copil crescut la ţară. Se relevă uneori. acelea care se situează la extremităţile curbei sunt anormale. eşec şcolar). esenţiaimente psihologică. NIMFOMANIE. stările nevrotice prezintă unele caractere comune: nevroticul nu se simte în apele sale. suirile anxioase (panica.

începe să se îndepărteze puţin de copilul ei. Investit atât de libidoul' Eului. Aceştia se simt deodată epuizaţi. Omul dă dovadă de aceeaşi plasticitate. un nucleu al foamei şi s-au putut provoca în mod artificial obezităţi la animal prin excitarea acestei zone a hipotalamusului. Este de preferat să se vorbească de o fmmacodependenţă' sau de dependenţă de droguri. de a acţiona care apare după un efort important. Se evaluează la o treime proporţia muncitorilor care oboselii. OBSERVAŢIE. deprimaţi. nehotărâre). confuz conştienţi de nedreptatea pe care o fac copiilor. dar cauzele acestei forme de oboseală rămân încă necunoscute. un animal de pluş. care face să se accepte în mod spontan sacrificiul de sine. Taţii sunt în general molâi. odihna la aer curat. dezechilibru important între aportul alimentar şi eforturile făcute de individ. în momentul în care mama. Acest fenomen fizic este legat de funcţionarea sistemului nervos central. pesimism. care îi afectează în general pe tineri (albi) din mediile înstărite. care orientează individul spre el însuşi. G. tulburări psihologice. Dezacordul conjungal este frecvent. Reacţie normală. Există şi oboseli misterioase. facem să cadă o picătură de apă pe corola unei anemone de mare. au o atitudine exagerat protectoare faţă de ei. dar la a douăzecea excitaţie ea încetează să mai reacţioneze. S-a descoperit într-adevăr. ca acelea apărute în 1982 în Statele Unite. modificări ale somnului şi dispoziţiei (iritabilitate. altruistă în care subiectul se estompează. el facilitează tranziţia de la ataşamentul faţă de mamă la relaţia cu alte elemente din mediu. la care nu mai reacţionează întrucât şi-au pierdut semnificaţia. După această veritabilă condiţionare". OBIŞNUIRE (HABITUATION). Tratamentul oboselii este. exces ponderal. pentru sugar şi copilul mic. cu totul general şi vital. Dacă. Oricum. socotite periculoase. Iubirea autentică.. Părinţii. tervocabularul toxicomaniilor întrucât este ambiguu. ea arată că sa atins gradul cel mai înalt de dezvoltare afectivă. OBIECT TRANZITIONAL. obişnuit să caute în mâncare o compensaţie la insatisfacţia 212 o afectivă. are o valoare specială. bacterii. oboseala este în acelaşi timp semnal de alarmă şi punere în joc a mecanismelor de apărare ale organismului.OBSERVAŢIE OBIŞNUINŢĂ. fenomen de adaptare progresivă a unei fiinţe vii la anumite condiţii noi de existenţă. cât şi de libidoul obiectul. incapabili de a mai face efort intelectual. OBLATIVITATE. la baza creierului. hipertensiune arterială) sau mentale. iar uneori tulburări psihosomatice" (ulcer gastric. (în vecinătate şi în sinergie cu el funcţionează un „centru al saţietăţii". este o raritate. dezinteresată. mai presus de orice. consecutivă efortului zilnic repetat. conduită generoasă. are efecte durabile care îi dau un caracter patologic. Termenul obişnuinţă este uneori utilizat şi în sensul de contractare a „toxicomaniei'-. de care depinde echilibrul endocrin. de exemplu. Obişnuirea corespunde unui nivel elementar de învăţare". pierderi de memorie). Are loc o uzură nervoasă care dureri difuze (în spinare. Toate etiologiile posibile au fost luate în considerare (virusuri. Acest obiect îl ajută pe copil să restabilească continuitatea ameninţată de separare şi să se diferenţieze de lumea înconjurătoare.) Obezitatea cunoaşte multe cauze: ereditate. dar adevăratul remediu este profilactic: organizarea muncii în aşa fel încât să se suprime microtraumatismele (zgomote inutile. de exemplu) dispare rapid ca urmare a odihnei. pe baza ziţie şi de diminuare a capacităţii cărora va fi posibilă formularea 213 . prinsă de ocupaţiile ei. Dimpotrivă. individul se repede să mănânce de fiecare dată când este frustrat şi în felul acesta devine obez. un rol cert: la o populaţie de 141) de subiecţi. anxietate. care se îndreaptă spre fiinţe şi lucruri. metodă care are drept scop relevarea unui număr OBOSEALĂ. termen folosit de R. parţial) * KLEIN (MELANIE). aceasta se contractează. Acest obiect (o cârpă.. străduindu-se să satisfacă trebuinţele aproapelui său. oboseala cronică. într-adevăr.oarecare de fapte naturale. iluminat defectuos) şi respectarea regulilor de igienă. de la care nu aşteaptă nimic în schimb. dificultăţi intelectuale (instabilitatea atenţiei. Obiectul tranziţional apare în general între patru şi douăsprezece luni. râu. abdomen). prezentând diferite tulburări neurologice. obiect material care. Touraine şi colaboratorii observă că jumătate este compusă din copii nedoriţi care au un sentiment acut de insecuritate. al deprinderii unui organism cu anumite excitaţii senzoriale repetate. Aclimatizarea unei plante tropicale într-o ţară temperată este un exemplu de obişnuinţă artificială. OBEZITATE. OBIECT (bun.) are efectul liniştitor al unui substitut al mamei. iar mamele au suferit în copilărie de sărăcie. impresie de indispo. Oboseala acută (aceea generată de un marş lung. paraziţi etc). îi supraalimentează şi le interzic exerciţiile fizice. obiectul tranziţional deschide subiectului accesul la jucării şi la socialitate. Dodge (1923) pentru a desemna fenomenul. Condiţiile psihoafective joacă.

FORMALĂ . Ca şi atitudinile. ONICOFAGIE. ONANIE. sub 217 . Acesta pare preocupat. asupra rigidităţii sau flexibilităţii atitudinilor sale. atitudinea unei persoane sau a unui grup faţă de o valoare determinată. obţinem o curbă în formă de ogivă. în scurt timp (câteodată în câteva ore) dispare. observăm că între extremităţile şirului. adică bolnavii pot ieşi din pavilion şi se pot plimba fără supraveghere. m a s t u r b a r e . ei îşi regăsesc sensul responsabilităţilor şi îşi încep readaptarea socială.1% dintre descendenţii lor vor fi şi ci arieraţi (C. arieraţie m e n t a l ă . datorită cărora devine posibil raţionamentul ipotetico-deductiv. în terminologia lui J. OPENDOOR. atunci proporţia de copii oligofreni urcă la 90. t r ă i t e de s u b i e c t ca şi c u m ar fi reale. unde se situează câţiva subiecţi foarte scunzi sau Toarte înalţi. Nu rareori. După unii autori. în psihometrie* acest sistem este în mod frecvent utilizat pentru etalonarea testelor*. OLIGOFRENIE. care reflectă modul de a vedea. o b i ş n u i n ţ ă d e a ş i roade unghiile. starea de spirit. Opiniile unui subiect sunt revelatoare în privinţa caracterului său. fiind de ajuns să le citim pe ordonată. OPERAŢIE OPERATORIE. traumatice. Operaţiile concrete apar către vârsta de 7-8 ani. Pot interveni şi alţi factori patogeni: rubeola care survine la femeie în primele trei luni de gestaţie. care survine în unele stări infecţioase sau toxice (mai ales alcoolism). Studiat îndeosebi de E. OPERAŢIE CONCRETĂ. care este o deteriorare. insuficienţă a dezvoltării intelectuale. rânduim într-un singur şir. subiectul rămâne cu unele idei fixe (pe tema geloziei. vrăjit sau îngrozit de cele ce vede şi aude.TEORIA nrwiiifaiii Ogiva lui Galton: reprezentarea notelor în funcţie de ranguri OPINIE. incompatibilitatea sanguină. de exemplu). anoxia* la naştere etc. -• DELIR. Acest procedeu permite obţilonare). interpelează personajele sati fuge de pericole imaginare. ca descărcare psihomotorie a unei tensiuni puternice. Galton. Evoluţia nu este în general favorabilă. activitate m e n t a l ă comparabilă cu visul. Onicofagia se raportează la o stare de indispoziţie afectivă nedefinită şi poate fi interpretată ca un semn de anxietate. însă. caracterizată prin derularea de imagini şi scene vizuale.-> TEORIA OPERATORIE. obligat să se căsătorească cu văduva fratelui său. Termenul face aluzie la personajul biblic Onan. Având în vedere această etimologie. proces de gândire care se referă direct la realitatea tangibilă şi nu la propoziţii verbale. se opune demenţei". în ordinea înălţimii. Dacă. ONIRISM. curbă studiată de F. judecată subiectivă. întemeiată pe o c u n o a ş t e r e vagă a realităţii. termenul onanie ar trebui să desemneze mai degrabă coitus interruptux decât căutarea de satisfacţii autocratice. Funcţionarea mentală a subiecţilor profund arieraţi dovedeşte o configuraţie particulară în care predomină intoleranţa la frustrări şi în special incapacitatea de a admite ca satisfacerea unei dorinţe să fie amânată (ca în psihozele infantile). sau pot ţine de mediu. asupra aspiraţiilor personale. în sfârşit. care pot constitui nucleul unui veritabil delir' cronic. Piaget. furnizează materialul de bază al stărilor delirante pasagere. divizăm efectivul eşantionului' respectiv în fracţiuni egale: în 4 (cvartile). 46. Spre 12-13 ani fac loc operaţiilor formale. Oligofrenia. Dacă unim printr-o linie continuă creştetele capetelor tuturor recruţilor. Există familii de oligofreni. opiniile se elaborează în interacţiunea socială. Copilul trece în acest caz prin furii violente sau prin alte reacţii emoţionale -» DEFICIENŢĂ INTELECTUALĂ. în unele cazuri participă la acţiune. ci şi la adolescenţi şi adulţi. Acest tic se întâlneşte nu numai la copiii emotivi. dacă unul dintre părinţi este arierat. c u v â n t e n g l e z c a r e î n s e a m n ă „uşă d e s c h i s ă " . ele ne informează asupra sistemului de valori cărora le este ataşat. Brugger). Cauzele oligofreniei pot fi ereditare. Regis. Dacă. pe măsură ce se ameliorează starea generală a bolnavului. se găseşte cea mai mare parte a populaţiei. a refuzat să-i dea acesteia o posteritate. Trăindu-şi astfel libertatea. în 10 (decile) sau în 100 (centile). dacă amândoi părinţii sunt atinşi. infecţioase.7% (Reiter şi Osthoff). în centrele spitaliceşti specializate în psihiatrie numeroase servicii sunt „deschise". curbă care reprezintă repartizarea notelor la t e s t e în funcţie de ranguri. onirismul sau delirul oniric. o pierdere patologică a inteligenţei. nemaipercepând realitatea exterioară decât într-un mod foarte vag. un mare număr de recruţi. care.OGIVA LUI GALTON OGIVA LUI GALTON. datorită căreia este posibil să clasăm orice subiect care aparţine aceleiaşi populaţii. dar şi ca urmare a unui violent şoc afectiv. de exemplu. obţinem clase cărora le cunoaştem valorile limită corespunzătoare.

P. care se reuneşte la finele trimestrului al treilea şcolar. La adulţi. le stă la dispoziţie pentru ai ghida în alegerea unei filiere. nu sunt decât propuneri. Parada nupţială are drept efect stimularea secreneîntemeiată şi adesea colectivă. Reco. Fiecare secvenţă provoacă un PANICĂ. pe care cializat care a primit o pregătire psihofamiliile le pot contesta.cum este „sindromul înţărcării" consecutiv suspendării consumului de substanţe toxice: amfetamine.şcolarilor aflaţi în dificultate. el utiliuniversitare de informare şi orientare. ORTOFONIE. „tulburarea panică" (Punic DisorJer) se instalează în stările anxioase (sau nevroze anxioase) care survin în afara circumstanţelor care implică un risc vital. logică şi pedagogică. 1983). în clasa a Ill-a (numerotarea naţional de orientare şcolară şi profe sională (O. ansamblu de tratamente destinate să corecteze tulburările vocii. aflat în relaţie cu Oficiul caz în parte. cu privire la organizarea de servicii însărcinate cu informarea şi orientarea.ştii sunt abilitaţi să trateze majoritatea tulburărilor de limbaj. ameţeală sau vertij. Orientarea este asumată de consiliul chisci a V-a şi a Ill-a. continuă pe parcursul a mai mulţi ani (ciclul de observaţie). mandările consiliului clasei nu sunt obligaOrtopedagogul este un reeducator spetorii. ca urmare a celor stabilite în consiliul profesorilor. Metoda panelelor este utilizată pentru a se verifica eficacitatea unei campanii publicitare sau pentru a se cunoaşte variaţiile în atitudinile şi opiniile* unei populaţii cu privire la un produs. un zează metode speciale.). în general în scopul de a urmări evoluţia opiniei asupra unui subiect determinat. eşantion fix de persoane interogate în mai multe reprize. adaptate fiecărui consilier care. vităţii care există frecvent între congeneri 221 . -> DlSLEXIE. Această disciplină studiază legile la care copilului. în conformitate cu decretul din 7 iulie 1971. impresia de leşin. Această stare nevrotică nu trebuie confundată cu alte sindroame.). tremurători ctc. observarea şcolarilor. spaimă subită. peşti. sau „dansul nupţial".P.A. cât şi la mamifere. Ortofoni.S. în numeroase ţări. comportament ritualizat care preludiază acuplarea la unele animale.I. în general răspuns din partea partenerului. Trebuie.ORTOFONIE secundar şi la cel superior. referitor la procedurile de orientare în învăţământul public. responsabilii canalelor de radio şi televiziune dispun de un eşantion permanent de auditori şi telespectatori care îi informează asupra audienţei emisiunilor. vorbirii. palpitaţii. Parada. în cadrul celulei comportament sunt perturbate. a fost observată atât la insecte. diferenţiată de alte maladii mentale. de exemplu. Acest consiliu. cum este despresia majoră.N. începută din clasa a Vi-a. un eveniment sau un personaj politic. ei îi reeducă pe afazici şi persoanele atinse de afecţiuni ale laringelui sau de disfuncţii ale vorbirii de origine nervoasă. completează livretele ORTOPEDAGOGIE sau PEDAşcolare şi emite propuneri de orientare fie GOGIE CURATIVĂ. ştiinţă a copilului. precum şi ale limbajului oral şi scris.E.E. PARADĂ sau PARIADĂ. reducerea agresiPsychiatric Association (DSM 11I-R. Ea constă dintr-o succesiune de acte care se defăşoară într-o ordine definită. sau C.). fie corecta tulburările pedagogice ale spre o clasă secundară (ciclul lung). ca şi în conformitate cu decretul din 12 februarie 1973. în clasificarea elaborată de American ţiilor lor hormonale. păsări. care sunt fundamental diferite de acelea care guvernează conduitele PANEL. Ea se manifestă prin simptome cum sunt teama de moarte sau de înnebunire. mai ales bâlbâială".P. barbiturice sau cafeina. PAIDOLOGIE sau PEDOLOGIE. senzaţii de sufocare. trad. de asemenea. şi să asigure demutizarea copiilor surzi. artă de a spre ciclul scurt (B. Pentru a-i readapta Studenţii pot şi ei găsi în instituţia de pe elevii a căror şcolaritate şi al căror învăţământ superior.

c u p u n c t u l d e p o r n i r e într-o idee p r e c i s ă . Jaspers. Lehrmann). creatoare de falsă realitate. telekinezie. Or. prin deteriorarea inteligenţei şi a simţului moral. Chauvin. Bender. S. necunoscute. mod care a fost împins în arierplan în cursul dezvoltării filogenetice (adică în . un loc. E. pe erori. F. Unele lucruri pe care nu mi le explic. în Franţa se foloseşte în mod obişnuit pentru a caracteriza un delir prost structurat. R.. realul şi imaginarul se confundă. această afecţiune se manifestă pe plan psihic printr-o amnezie' progresivă care poate duce la o dezorientare totală în spaţiu şi în timp. sa transformat datorită utilizării penicilinei în doze mari. în care subiectul. involuntar şi semieonştient. PARANOIA.). Kretschmer). hipersensibilitate şi gândire paralogică (adică raţionamentul lor. perfect logic. clar. metoda statistică şi experimentul. perversiune" sexuală. ei au încercat să introducă raţionalitatea în domeniul iraţionalului. Numeroşi cercetători (H. pedofilia. S. prin rigiditate psihică. pe de altă parte.. al cărui tip se întâlneşte în schizofrenie". altădată fatal. telepatie. uneori apare delirul (idei de grandoare. Un alt tip de paralizie se poate observa la persoane care nu prezintă nici o leziune nervoasă (integritate a reflexelor). care se asociază aproape întotdeauna cu sentimentul de a fi obiectul unei animozităţi generale. intermitent. de exemplu. Bendit. Cauzată de treponema pallidum a sifilisului (meningoencefalită difuză). hipersensibil şi vulnerabil. pe iluzii dictate de o afectivitate anormală). poate fi suprimată prin castrare (D. 2) delirul pasional. Trecutul şi prezentul apar amestecate.PARAPSIHOLOGIE şi crearea condiţiilor optime pentru o acuplare fecunda. între diversele varietăţi de paralizie. fără a şti în ce parte se va produce şocul. Kretschmer. voieurismul. E. dimpotrivă. dar poate fi şi consecutivă unei suferinţe musculare (miopatie. B. Un mecanism automat trimite într-un mod cu totul aleator un curent electric într-o parte sau alta a unei cuşti. Este vorba de o inhibiţie funcţională de origine cabilă prin psihoterapie. Se disting patru forme de delir paranoiac: 1) delirul de revendicare. a d i c ă c o e r e n t . deoarece ea se caracterizează mai puţin prin deficienţă motorie (dificultatea vorbirii. logic. Servadio. greu de pătruns (formulare abstractă. sadismul. Rhine.. adjectiv utilizat pentru a desemna a n u m i t e stări psihice care amintesc prin unele aspecte de p a r a n o i a . trăieşte o relaţie dificilă cu lumea care îl zdrobeşte. cercetători veniţi din orizonturi diferite se străduiesc să verifice realitatea acestor fenomene şi să le explice. travestismul. 1976). Paranoicii atrag atenţia prin orgoliul lor nemăsurat. Potrivit definiţiei adoptate de American Phychiatric Association (DSM III. experienţa. atunci nu va simţi curentul electric.. care nu este nici explicabil şi nici reproductibil după voie. un obiect sau o persoană care sunt. de exemplu) sau unei disfuncţii a joncţiunii neuromusculare (miastenie). ipohondrie) şi bolnavul se îndreaptă spre demenţă' totală. L. Subiectul întâmpină dificultăţi în a localiza în timp în mod exact o amintire sau crede a recunoaşte o situaţie. spre a determina dacă şoarecii posedă capacitatea de a prevedea viitorul (precogniţie). disciplină care studiază fenomenele paranormale (clarviziune. Actualmente se insistă mai degrabă pe rolul evenimentelor existenţiale în declanşarea acestor tulburări (K. d i m i n u a r e i m p o r t a n t ă sau abolirea m o t r i c i t a t i i . p s i h o z ă c r o n i c ă a c ă r e i c a r a c t e r i s t i c ă e s t e u n delir s i s t e m a t i z a t . dacă el se află în „locul cel bun". > FEROMONÂ. al insensibilităţii). gelozie. Această tulburare se întâlneşte cel mai adesea în sindromul lui Korsakov' sau în epilepsiile temporale. Paranoia senzitivă se distinge de paranoia veritabilă prin absenţa agresivităţii. masochismul. mefienţă generală. şoarecele utilizat ca subiect de experienţă este avertizat prin aprinderea unui beculeţ că va trece curentul electric. PARALIZIE.. Utilizând observaţia „armată". ca pe un mecanism privilegiat de apărare al Eului (propoziţia „îl urăsc" devine „el mă urăşte"). incoerent. Se pare că persoana incapabilă să suporte o situaţie traumatizantă regresează până la un stadiu primitiv al dezvoltării afective (sadic-anal) şi utilizează proiecţia1. PARAPSIHOLOGIE. J. „tipul paranoid" este o formă de schizofrenie dominată de una sau mai multe dintre manifestările următoare: idei delirante de grandoare. cere cu înverşunare reparaţia. Pentru americani (DSM III).) în numeroase ţări. în realitate. exhibiţionismul. -» ISTERIE. a extins la animale experienţele de parapsihologic. PARAMNEZIE. T. modificarea afectivităţii (în sensul unei sensibilităţi afectate sau. a cărui temă poate fi gelozia sau un ideal mistic. în unui prejudiciu.. Vechii autori considerau paranoia ca pe o psihoză dependentă de cauze interne. 3) delirul de interpretare. iar uneori caută să se răzbune singur (incendiu. omor. 1989) şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Ea poate fi indusă experimental prin injectarea de hormoni în corpul animalelor sau. tremurai mâinilor) cât prin tulburări mentale. dimpotrivă. arată că şoarecele se găseşte în partea care nu primeşte impulsuri electrice mult mai adesea decât prevede calculul probabilităţilor (Chauvin. repetată de foarte multe ori. parafilia se caracterizează prin căutarea regulată a plăcerii sexuale sau a unei excitaţii genitale cu ajutorul unui „obiect" Pentru a se putea pune diagnosticul de parafilie este necesar ca plăcerea sexuală să fie întotdeauna subordonată actului anormal şi ca subiectul să fie conştient de caracterul deviant al sexualităţii sale. halucinaţii pe tema persecuţiei sau a grandorii. Principalele forme de parafilie sunt fetişismul. Lacan). Freud vedea în telepatie modul de acţiune arhaic prin care indivizii ajung să se înţeleagă unii cu alţii. Laplantine (1988) ajunge la concluzia că acest fenomen este un mod de comunicare senzorial. PARANOID.) au stabilit realitatea percepţiei extrasenzoriale\ fără a şi-o fi explicat. iluzie de m e m o r i e . Paralizia se datorează în general unei atingeri a encefalului (paralizie centrală). a măduvei sau a unui nerv periferic (paralizie periferică). 4) delirul de relaţie al senzitivilor sau paranoia senzitivă (E. După ce a studiat timp de mai mulţi ani arta prezicerii. J. neologisme). se întemeiază pe postulate false. PARAFILIE. paralizia generală progresivă ocupă un loc deosebit. zoofilia. Pronosticul paraliziei generale.

Conştiinţă şi (1925). H. Pedopsihiatria. Reţinând de la Janct ideea că psihologia vine în contact absolut cu totul şi că. tanţei acestuia în psihismul animal şi degajând în consecinţă noi metode de educaţie şi de instruire. trebuie să fie îndreptăţită. şi caută parteneri sexuali pe propria-i pot beneficia de un învăţământ special". Pedagogia modernă sanguine şi digestiei. Pentru Pavlov şi continuatorii operei vârste. „exactitate" necomprehensivă. în 1972. -• HANDICAPAT. măsură luată împotriva celui care a comis o greşeală sau un delict. Tipurile gene(1962). I. Adevăr şi eroare jm ferelor cerebrale (1927).în general un retardat pe plan unele judecăţi de valoare. Ştiinţele altele: Funcţia afectivităţii (1936). s-a orientat tăţi şi ideologia acestora. Pedofilul.privind în special evoluţia intelectuală). în sfârşit. devenind la un moment dat personajul central al şcolii. prezentându-se ca o consecinţă inevitabilă a unui act de care copilul este responsabil. trebuie ştiut că unii subiecţi caută în mod inconştient pedeapsa. ci ca pe o fiinţă cu propria logie şi medicină. Simon). dar ele ţin seama către cercetările în domeniul circulaţiei şi de progresele ştiinţei. A. deprimare. este recentă. 1849 . Numeroşi muncitori ajunşi la limita de vârstă. valorizat creator într-o suită de eseuri ereditare (mai târziu Pavlov a renunţat la marcate de un profund „esprit de finesse". feno. supusă unor legi care îi sunt spe„reflexului condiţionat" (care se opune cifice (a se vedea lucrările lui J. . atracţie erotică maninici adecvate. voinţă etc. dar capabili încă să desfăşoare o activitate satisfăcătoare. Un băieţel de opt ani. şi tehnicile utilizate de educatori. cum ar fi lenea sau „reaua-voinţă". în învăţământ. Culmi şi abisuri ale personalităţii animale şi la om (1935). (1974). specialitate medicală care are drept obiect depistarea şi tratamentul maladiilor mentale la copil şi adolescent.stare de inferioritate în faţa femeii adulte minată (dislexie. R. debili) un învăţământ şi teh. Pedopsihiatria se sprijină în mare măsură pe lucrările psihanaliştilor (S. Pestalozzi). P. azi Sankt-Petersburg. 1936). terapeutica trebuie să constea în suprimarea pedepselor. Pavlov a dus la unele vităţii şi structura personalităţii. găsind satisfacţie în bătăile primite. P E D O L O G I E . psihofizio nu mai desemnează decât metodele log rus (Riazan. el îşi exprima în felul acesta ostilitatea faţă de învăţător şi de tutorii săi. în Drama naşterea analgezică şi o biotipologie* care psihologiei (1965) face un impresionant aminteşte de vechea clasificare hippoefort metapsihologie în tentativa de a-i da cratică. pe de altă parte. iar unii prezintă reacţii psihologice defavorabile (tulburări de dispoziţie: morocăneală. fie din dorinţa de a atrage atenţia asupra lor.afectiv.cerebrale în stare normală şi patologică sonalităţii (voi.Leningrad. Psihologia per. Behterev). inhibat sau nevrozat.) ar fi reductibile la un ansamblu de reflexe condiţionate*. psihologi (A. permanentă. dintre care unele s-ar putea chiar transforma în reflexe absolute. a membrilor anturajului. această ultimă idee). ei se simt dezadaptaţi. Psihologie pedagogică punde psihologilor (1932). se simte în cenţii handicapaţi. imediată şi lipsită de patimă. arătân. Studiile sale privind sa individualitate. înnăscut) şi a impor. aplicând la fiecare caz particular (surdomuţi. cercetări care i-au nu mai consideră copilul ca pe un adult adus în 1904 Premiul Nobel pentru fizio. Azi copiii şi adoles. care devalorizează (umilinţă publică) sau angoasează (cabinet noir). Practicile pedagogice variază după socieDupă ce şi-a luat doctoratul. Binet) şi pedagogi (J. Invitaţie la cunoaşterea de sine rale de activitate nervoasă superioară Ia (1970). Spitz). anume copii care săi satisfacă infantilismul. între psihopatologia la animale (1903). ca disciplină autonomă. nemulţumiţi. Emisferele terele afectivităţii (1938). se scăpa pe el cu regularitate în clasă.). Scguin. PEDOPSIHIATRIE. trăiesc în mod dureros noua lor condiţie.aplicaţii practice. Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii (1982). în lumea omului (şi nu (deprinderi şi obişnuinţe. Dintre lucrările sale. această instituţie socială le apare astăzi unora ca fiind o eroare psihologică şi fiziologică. PEDAGOGIE. Un fiziolog răspsihologiei (1943). în aceste cazuri. Foarte oportună la timpul ei. ştiinţă şi artă a educaţiei.în aşa fel încât educaţia să devină funcţimenele psihologice cele mai complexe onală*.. Educatorii pot evita sancţiunile traumatizante.PAIDOLOGIE. 1939). în Franţa ea a apărut. cităm raportul ştiinţei psihicului o „conştiinţă de sine" la Congresul internaţional de medicină de care să fecundeze direcţii de cercetare mai la Madrid. şi A. fie ca urmare a unui sentiment de culpabilitate. orfan de ambii părinţi. adaptate fiecărei uman. T.PEDOFILIE. în înlocuirea acestora printr-o atitudine afectuoasă. M. devalorizaţi. Piaget reflexului absolut. sale (îndeosebi V. A scris.naturii şi ale creierului (1909). prin urmare. cu o inteligenţă normală. Psihologia experimentală şi conforme cu condiţia umană. Carac.PENSIONARE distincţie. PENSIONARE. Lipsiţi de ocupaţie. întemeiate pe interesele" copilului. pe certificatul de studii specializate de psihiatrie. Azi termenul pedagogie PAVLOV (Ivan Petrovici). variaţiile individuale în procesul de îmbătrânire şi în declinul forţelor fizice şi mentale sunt considerabile. care erau pentru el mai de preţ decât indiferenţa. măsură. într-adevăr. Prelegeri despre activitatea emisinconştient (1942).în miniatură. arieraţie afectivă etc). PEDEAPSĂ. cu o deficienţă deter. Printre precursorii acestei „ştiinţe-artă" figurează medici (E. trecere de la viaţa profesională la inactivitate. cele mai cunoscute dintre du-se mereu reticent faţă de excesul de acestea fiind terapia comportamentală*. tristeţe.. cu o structură partisecreţiile gastrice l-au dus la descoperirea culară. A studiat în special problematica afectiOpera lui I. Freud. determinată de vârstă. Luminată de progresele festată de un adult pentru copii psihologiei. pedagogia respinge acum mici. pedeapsa trebuie adaptată la fiecare caz.

Singularitatea sa. Cattell). posibilitatea dobândirii naturale a funcţiei respective este pierdută. „elaborare interpre. nucleu de atitudini şi de sentim e n t e comune tuturor membrilor unei societăţi. pubertate. acesta îi este prezentat orizontal. Guthrie).. PERSUASIUNE PERSONALITATE DE BAZĂ. P E R S U A S I U N E .obstacolelor întâlnite. la rezistenţele. La fel. Adevărată este şi situaţia inversă. apoi. din încăpăţânare). formează un unghi drept cu acelea cu care Pentru psihologi. Pentru promotor este vorba de aţi „apuca un deget": cerând puţin (utilizarea gratuită a noului produs). Linton. Unul din mijloacele de persuasiune utilizate în comerţ este oferirea unei mostre. în mod normal. PERSEVERENŢĂ. Pontalis (1967) litere din cea de a treia secvenţă. H. ansamblul structurat al dispoziţiilor înnăscute (ereditate. Raportul numărului literelor a faţă de numărul PERLABORARE. dorinţele. PERSONALITATE CULTURALĂ ->• PERSONALITATE DE BAZĂ. de medicul care îşi linişteşte pacientul sau de comerciantul care vrea să vândă un nou produs. se joacă cu un baston ţinut bazata pe experienţa trăită. Măria Montessori numeşte „perioadă sensibilă" epoca de creştere în care un copil este pregătit pentru a dobândi o anumită funcţie.după alţii de influenţele sociale (E. Dacă asemenea ocazii lipsesc. este posibil să se înţeleagă conduitele psihosociale ale persoanelor cu ajutorul studierii instituţiilor. Cooper este că până şi mecanismele vizuale înnăscute trebuie să fie întărite în momente bine determinate (perioudă critică) prin stimulări externe. constantă într-o acţiune. cvasiincapacitatea copiilor sălbatici' de a învăţa limbajul uman şi de a se comporta ca oameni. . el speră să obţină mai mult (creşterea clientelei sale). Ca urmare a legăturilor reciproce strânse pe care le întreţin. charbeiten şi Dwcharbeitung utilizate de Freud şi care înseamnă. Noţiunea de perseverenţă se ataşează unei valori morale (absentă din obstinaţie. Faptul acesta ar explica. se poate prevede natura şi evoluţia acestora prin cunoaşterea exactă a personalităţii de bază.. Spearman) sau a unei lipse de fluiditate în ideaţie (R.) şi a experienţelor personale (condiţii socioculturale şi afective). constituie esenţa personalităţii sale. în pofida Perlaborarea este procesul psihic dato. mediul şi anturajul îi oferă copilului multiple ocazii de exerciţiu potrivit cu trebuinţele sale. înregistrările PERSEVERAŢIE. După unii autori. Kretschmer. la temperament).) refulate şi să treacă de la verenţa. PERSONALITATE. repetare sau electrice efectuate la nivelul celulelor c o n t i n u a r e a n o r m a l ă a u n e i activizuale ale creierului arată că acestea nu v i t ă ţ i în t i m p ce c a u z a c a r e a reacţionează atunci când liniile expuse provocat-o a d i s p ă r u t . După americanii A. Kardiner şi R. vertical. pe când succesele şi laudele o fac refuzul unei interpretări' sau de la accep. să admită anumite repre. să scrie litere mari A. MATURIZARE. care se manifestă mai ales printr-o anumită dificultate în modificarea deprinderilor. W. ereditară (E. Laplanche şi J. tarea unei inerţii mentale (C. Acest concept tinde însă să fie înlocuit cu acela de „personalitate culturală".PERLABORARE nu există decât dungi albe şi negre tarea ei exclusiv intelectuala la certitudinea verticale. persistenţa exagerată animalul se obişnuise. învăţarea este aceea care condiţionează comportamentul şi permite adaptarea instituţiilor sociale care continuă săi structureze şi să-i modeleze pe indivizi. fracţiunea cea mai originală a Eului său. Perseveraţia depinde de condiţii înnăscute şi de factori dobândiţi. Această organizare se elaborează şi se transformă continuu sub influenţa maturizării biologice (vârstă. afective şi conative (cu referire la voinţă. A. Mai mult decât factorul biologic. element stabil al c o n d u i t e i u n e i persoane. constituţie) şi dobândite (mediu. Sheldon). Fiecare om este totodată asemănător cu ceilalţi membri ai grupului şi diferit de ei prin amprenta unică a trăirilor sale. personalitatea de bază se elaborează în copilărie. educaţie şi reacţiile la aceste influenţe) este acela care determină adaptarea originală a individului la anturajul său.. Sporul de informaţie nu este suficient pentru a-i convinge pe oameni. condiţiile psihologice joacă un rol considerabil în elaborarea personalităţii. B.copii. este o pentru a traduce cuvintele Dur.să crească în mod considerabil (Fajans. Persuasiunea este folosită zi de zi de educatorul care sugerează cu abilitate o anumită conduită. că eşecurile diminuează persezentări (idei. în mediul familial şi educativ. dată fiind importanţa raţionamentului şi a judecăţii care subtensionează această conduită. trebuie mai întâi să cunoşti starea de spirit. menopauză. ~> IMPREGNAŢIE. Exemplu: se cere unei persoane să scrie într-un interval de timp r litere mici a. în momentul în care acestea se fac simţite. dar semnele cele mai nete de persistenţă a unor atitudini Ş' de „vascozitate" a gândirii se observă în maladiile mentale.persoane care rămâne fermă şi taţi vă". rită căruia un subiect reuşeşte să-şi înfrângă S-a putut demonstra experimental. Blakemore şi G.indicaţie a perseveraţiei subiectului testat. comparat cu numărul total de J. a c ţ i u n e exercit a t ă a s u p r a cuiva în s c o p u l de a-1 d e t e r m i n a să c r e a d ă s a u să facă ceva. Pentru a convinge în mod eficient. în realitate. ceea ce o caracterizează şi o diferenţiază de o altă p e r s o a n ă . într-un interval de timp egal. în acest sens. al căror ansamblu organizat determină personalitatea. dar nu cu acelaşi baston când perlaborarea se înrudeşte cu abreacţia". termen creat de literelor -4. aceasta ar fi determinată de constituţia fizică. Psihologii au creat teste de perseveraţie pentru a aprecia în mod obiectiv această trăsătură de personalitate. 1933). La subiecţii normali există o dispoziţie generală la perseveraţie. căruia nu trebuie să-i minimalizăm importanţa. Fiecare individ are particularităţile sale intelectuale.. B. pentru ca apoi să scrie alternativ a şi A într-un interval de timp 2 x t. a unor atitudini sau acţiuni ar fi manifesConcluzia la care ajung cercetătorii britanici C. în parte. Trăsăturile de caracter depind în mod strict de influenţele culturale şi de modul de viaţă al colectivităţii. calitate a unei aproximativ.

la Dalton (Massachus e t t s . cităm:ProWe/M Fiziologică a somnului (1912). De la actinie la om (1958-1959) şi. La unele persoane pitiatismul dobândeşte simţul responsabilităţii şi al poate surveni accidental. Miss H. Biologie şi cunoaştere (1967). fizice p r o d u s e de s u g e s t i e şi vin. chestionându-i. care trebuie să înfăţişeze clar diversele aspecte ale unei chestiuni. inconştient legat de simbolismul sexual al flăcării). psiholog e l v e ţ i a n (Neuchâtel.Şcolarul rămâne în fiecare secţie atâta timp decabile cu ajutorul persuasiunii. nu mai există lecţii magistrale. înţelepciunea şi iluziile filosofiei(1965). Drept urmare. 1964). Reprezentarea lumii la copil (1926). Statele Unite). PLASAMENT FAMILIAL SPECIALIZAT între care şi un Tratat medico-filosofic mai mari servicii în experimentul psihoasupra alienării mentale sau maniei (1801). care tind să facă din psihologie o ştiinţă obiectivă. dar cel mai mult optsprezece minute). Placebo nu operează decât prin efectul său psihologic. Parkhurst. Sheldon corespunde endomorfiei*. Majoritatea părinţilor doresc plasarea copilului lor handicapat' într-un institut medico-pedagogic. dar aceste stabilimente sunt rare şi . Pasioiiat de ştiinţele naturale. în biotipologia lui W. prin încredinţarea acestuia unei asistente materne acceptate. cu condiţia ca până la sfârşitul Termenul a fost creat de J. PLACEBO. cât doreşte. vrea mai înainte de toate să individualizeze învăţământul. Fiecare şcolar trebuie să progreseze în ritmul său. 1964). Picnicul este planturos. Şedinţa începe cu o expunere de maximum 30 de minute. pentru clarificarea punctelor obscure. t e h n i c ă pedagogică experimentată p e n t r u prima d a t ă în 1920. Kretschmer. în general. îngrijirile de care are nevoie un infirm constituie o sarcină pe care puţine persoane sunt în stare să şi-o asume. Babinski lunii să fi studiat toate materiile prevăzute (1901). cărţi şcolare sau clasamente. pe de altă parte (P. Din opera sa. PLAN DALTON. supunându-i unor teste. 1 8 8 1 . în timpul acestei discuţii pot avea loc schimburi de idei cu persoanele din sală. Piromanul este un obsedat care cedează dorinţei de a asista la un incendiu (spectacol emoţionant. p r e s c r i s ă c a m e d i c a ţ i e autentică. ca urmare a unui valorii sale. profitând de un colaps al controlului său voluntar. informaţii. PIERON (Henri). el observă că dezvoltarea gândirii şi a limbajului nu are loc în mod continuu. PINEL (Philippe). Creierul şi gândirea (1923). ci trece prin stadii definite. PICNIC. substituind brutalităţilor un regim de bunătate comprehensivă. acest biolog a fost şi logician. m e d i c francez (Saint-Andre-d'Alayrac. de singur şi trăieşte satisfacţii mai multe. Introducere în epistemologia genetică (1950). Posibilul şi necesarul (1981). Kissel şi D. institutoare rurală impregnată de ideile lui J. Tarn. Asistenţa. l i p s i t ă d e o r i c e p u t e r e farmacologică. exemplu). A publicat numeroase lucrări. t i p morfologic c a r a c t e r i z a t d e p r e d o m i n a r e a formelor rotunde. psiholog francez (Paris. Dintre lucrările sale. deosebit de bine informat în tot ceea ce priveşte filosofi a şi psihologia.în condiţionare". spre a caracteriza isteria* zisă „de de program. Autorul său. dar el aduce cele PLASAMENT FAMILIAL SPECI- ALIZAT. călăuză a vieţii (1945). Trecerea la act îi provoacă o marc uşurare.PHILIPS 6/6 PHILIPS 6/6. a fost primul care i-a tratat pe „nebuni" ca pe nişte bolnavi.P a r i s . el se obişnuieşte să lucreze traumatism sau a unei emoţii (paralizie. epistemologia genetică. în terapeutică se utilizează placebo pentru a se evita folosirea unor doze exagerate de medicamente. Elveţia. PIROMANIE. se axează în special pe percepţii şi pe mecanismele psihofiziologice. discută apoi timp de şase minute problema care ia fost înfăţişată. de statură mijlocie şi are tendinţa către ciclotimie'. Barrucand. Clasele sunt PITIATISM.i d . Obscrvându-şi propriii copii. 1980). exerciţii pe care învăţătorul le controlează în mod individual. m e t o d ă de d i s c u ţ i e în grupe mici (şase persoane) c a r e lucrează în secvenţe de şase minute. PICNOMORFIE. apoi pe elevii din şcolile primare. El simte născându-se şi crescând în el o tensiune care nu poate dispărea decât dacă dă foc la ceva. H. Senzaţia. s u b s t a n ţ ă inofensivă. 1826). ansamblu de tulburări înlocuite prin laboratoare specializate. • > • ŞCOALA ACTIVĂ. farmacologic. Cercetările sale. dar eficacitatea sa este reală. divizată în subgrupe de câte şase persoane. Problemele fundamentale ale psihofizicii (1951). în locul lor. referinţe. copilul dispune de fişiere în care găseşte indicaţii pentru muncă. cităm: Limbajul şi gândirea la copil (1923). Binet (1912) ca director al laboratorului de psihologie experimentală de la Sorbona şi a fost numit profesor la Collcge de France (1923). în colaborare cu alţi autori. mod de intervenţie socială care tinde să-i uşureze parţial pe părinţi de povara unui copil handicapat (pe care totuşi îl ajută in continuare). Ideile fiecărei subgrupe (întrebări şi soluţii propuse) sunt apoi prezentate de către un purtător de cuvânt Ia masa centrală şi discutate cu conferenţiarul timp de şase minute (sau un număr de minute care să fie multiplul lui şase. pe de o parte. izbucnirea flăcării fiind trăită ca o nespusă plăcere. t e n d i n ţ ă morbidă de a incendia. Dewey'. vizând să explice cunoaşterea în mod evolutiv. ansamblu al caracteristicilor morfologice ale picnicului. se poate afirma că o treime dintre bolnavi îi simt efectul benefic. . Explicaţia efectului placebo stă în sugestie. un important Tratat de psihologie aplicată (1949-1959). Prin această metodă copilul conversie"*. 1745 . Piromanul este propulsat de o impulsie irezistibilă. PIAGET (Jean William Fritz). I-a succedat lui A. Naşterea inteligenţei (1936). în tipologia lui E. 1 8 9 6 Collonge-Bellerive. Influenţat de ideile umanitare ale epocii sale. A fondat o nouă disciplină ştiinţifică. în jocurile lor şi în activităţile provocate. unde a fost creată pentru el catedra de fiziologie a senzaţiilor.

teorie care ia valoarea practică drept dovadă de adevăr. Absolvent al Facultăţii de Psihologie şi Pedagogie a Universităţii din Bucureşti (1949). Preconştientul regrupează ansamblul proceselor psihice latente. ea nu rezistă saţietăţii şi dispare o dată cu rezolvarea tensiunii generate de trebuinţă. onto. 15 şi 18 g nu percep nici o diferenţă. Dintre scrierile totul imposibil de a percepe o diferenţă sale. PRECONŞTIENT. un educator şi un kineziterapeut. Mai favorabil psihanalizei. plăcerea este instabilă. „Centrii plăcerii". 1903 -Suresnes. PREFERENDUM. jud.a unui stabiliment care le asigură gestiunea administrativă. PLĂCERE. în cunoaşterea ei (1969). cum sunt dafniile sau paramecii. el susţinea că o idee este adevărată dacă permite să se realizeze ceva valabil şi dacă procură satisfacţie. bazele fizioSensibilitatea noastră funcţionează când logice ale temperamentelor umane. unul din sistemele care constituie aparatul psihic*. Dintre scrierile sale. ceea ce se enunţă în Legea lui Weber: pragul diferenţial este POZIŢIE DEPRESIVĂ . Membru al Asociaţiei psihologilor de sănătate. amintirea pe care o păstrează îi călăuzeşte mai târziu conduita. Introducere în psi. interes faţă de probă. valoare optimală de excitaţie. emoţie legată de o senzaţie agreabilă sau de satisfacerea unei tendinţe. în anii 1963-1964 a ţinut şi în raport cu natura şi intensitatea senun curs la Universitatea din Paris. datorată unui agent . omul în totalitatea sa. obţine doctoratul în psihologie la Universitatea din Leningrad. A criticat la fel de violent introspecţia. cităm Critica fundamentelor psihologiei (1928). Valorile pragurilor absolute şi diferenţiale sunt rezultate statistice. vârstă. cu motivaţiile sale biologice. Dacă îl învăţăm pe un şobolan să-şi administreze plăcerea apăsând pe o pedală. are drept efect orientarea activităţii individului pe calea adaptării: copilul scuipă o substanţă amară. de mii de ori pe oră. POLITZER (Georges). Plasamentele familiale specializate sunt uneori organizate în ra/. se constată că el o face într-o cadenţă din ce în ce mai rapidă. al cărei obiect ar fi „drama umană". J. stimulului. psiholog român (Huşi. localizaţi la baza creierului (hipotalamus şi septum). variind de la un individ PRAGMATISM. POPESCU-NEVEANU (Paul). de exemplu). când ca un aparat geneza proceselor cognitive. Fără a vrea să justifice oportunismul. adică apte de a deveni conştiente (amintirile. 1926 . Plăcerea ia naştere prin activarea acestui sistem de către un agent fizic (senzaţie).KLEIN proporţional cu intensitatea iniţială a (MELANIE).ca un aparat de precizie. Un sistem de cenzură reglează trecerea de la preconştient la conştientă. 1994). de maximum 5-6 copii..zaţiilor studiate. până la epuizarea totală. sunt respinse de altele (patii') sau „îşi aleg preferendum-ui lor". produce un afect* plăcut. filosof şi psiholog francez originar din România (Oradea. numiţi ulterior sistem recompensator al creierului. sociale şi economice. Ca şi durerea. în grupe mici.PLĂCERE este util să se recurgă la alte structuri de ajutorare. diferenţiez superioară la om (1961). Numim prag absolut excitaţia minimală capabilă să producă o senzaţie (începând de la ce distanţă aude o persoană tic-tacul unui ceas care se apropie de urechea sa?) şi prag diferenţial cantitatea minimă cu care trebuie să facem să varieze stimulul iniţial în aşa fel încât subiectul să sesizeze o modificare o senzaţiei: între 15 şi 16 g.cele două cazuri în care este perceptibilă hologia militară (1970). James' spunea: „Este adevărat ceea ce reuşeşte". chimic (drog) sau psihic (succes). în prima teorie freudiană. O asistentă socială îi vizitează cu regularitate pe părinţii-tutori. (MELANIE) POZIŢIE SCIZOPARANOIDĂ KLEIN (MELANIE) • PRAG. dar nu şi o prăjitură. pe care îi primeşte alternativ. un psiholog. Olds şi colaboratorii săi (1954) au descoperit existenţa unor „centri ai plăcerii". respinge totuşi ipoteza inconştientului. ele corespund mediei unui anumit număr de măsurări. Ei îl pot lua pe copil acasă de două ori pe lună. Precizia sensibilităţii noastre depinde de mărimile pe care le are de POZIŢIE PARANOIDĂ -+ KLEIN estimat. Personalitatea şi 1000 g de 1100 g (diferenţă = 100 g). aşa cum durerea este inseparabilă de reacţia de aversiune. iar din 1969 profesor de PREFERENDUM psihologie la Universitatea Bucureşti. diat îndeosebi sensibilitatea. se observă chiar şi la animalele inferioare. produc endorfine*. Căutarea plăcerii şi fuga de durere. în wcek-end. Pentru ca părinţii-tutori să aibă o zi de odihnă pe săptămână. acestea sunt în căutarea anumitor surse de excitaţie (taxii' pozitive). W. caracteristice pentru comportamentul fiinţelor vii. Propune o psihologie concretă. O familie nu poate primi decât un singur copil handicapat. dar disponibile.Bucureşti. Părinţii copilului handicapat sunt primiţi la dispensar. intensitate pe care trebuie să o atingă un stimul pentru a fi perceput sau pentru a provoca o reacţie a organismului. este împuşcat de germani în ziua de 23 mai 1942. fără a se amesteca în funcţionarea lor. Vaslui. aceasta nedevenind perceptibilă decât de la 20 g încolo. îmi este cu sistemului psihic uman. 15 şi 17 g. Arestat pentru activităţile sale în Rezistenţă. La animalele superioare (şobolani şi alte mamifere). Dicţionar de psi. prin intermediul unor microelectrozi implantaţi în encefal. reeducator). trăsăturile de grosier: în timp ce pot distinge o greutate personalitate. Excitarea acestor zone. Depinzând de starea subiectului. propunând un nou model al de K M ) g faţă de una de 110 g. cităm: Tipurile de activitate nervoasă între 1 kg şi 1010 g.o diferenţă. în schimb.. pediatru. o a doua educatoare se ocupă de toţi copiii din sector. la altul (grad de acuitate senzorială. A stu. raportul este constant (10/100 hologie (1978). precum limbă franceză. Plăcerea este inseparabilă de dorinţă. fiind ajutată de o echipă compusă din medici (psihiatru. Din 1953 a fost conferenţiar. behaviorismul şi psihologia experimentală. = 100/1000= 1/10).). 1942).

psihotipic şi ceea ce este individual la un logie în raport cu realitatea. . Psihologia economică studiază comportamentele individuale (motivaţii. cultură. Fiinţele umane se difereţiază unele samblu suficient de coerentă privind comportamentul subiectului. H. ale cărui motivaţii de altele prin caracteristicile lor fizice 248 (vârstă. toate studiile care pun în joc un grup sau un PSIHOLOGIE CLINICĂ. Ebbinghaus" a demonstrat existenţa unui număr de legi privind memoria şi învăţarea.) prin metoda privaţiunilor. R. Dându-le unor subiecţi să înveţe o listă de silabe lipsite de sens. ireductibil. cercetările lui aplicat la fiinţa umană. Există aproape întotdeauna o diferenţă între trebuinţele şi dorinţele omului şi posibilităţile de a şi le satisface.de exemplu.. ea analizează conflictele per. al cărei obiect se limitează la geneza categoriilor esenţiale ale gândirii. spre a le verifica şi a le stabili legile. Piaget în Elveţia. m e t o d ă subiect martor intră în cadrul psihologiei specifică de î n ţ e l e g e r e a conduicomparate.abordare diferită a fiinţei umane. economice. comprehensiunea comportamentelor. PSIHOLOGIE GENETICA r a m u r ă a psihologiei c a r e s u p u n e e x p e r i m e n t ă r i i faptele c u n o s c u t e prin observaţie. acţionând şi reacţionând. Experimentând. sex. Aproape toate faptele psihice sunt susceptibile de studiere ştiinţifică. PSIHOLOGIE ECONOMICĂ. -> PSIHOLOGIA COPILULUI. Psihologia animală constituie un domeniu în care se elabo. Psihologia diferenţială caută să cunoască aptitudinile unui individ. Pentru a depăşi aceste obstacole. caracter. durata vieţii majorităţii şi semnificaţie profundă vrea să le degaanimalelor fiind mai scurtă decât aceea a jeze. greu de crescut fiul împreună cu un pui de cimpanzeu de aceeaşi vârstă. aptitudini. disciplină c a r e a r e ca obiect s t u d i u l conduitelor u m a n e în sectoarele de producţie. datele biotipologiei şi acelea ale psiha. este posibil să se întreprindă fundat. psihologia clinică speră să ajungă cercetări pe termen lung. stadiile prin care trece. s-a putut studia influenţa m u r ă a psihologiei c a r e c a u t ă să eredităţii asupra aptitudinii de a parcurge s c o a t ă î n e v i d e n ţ ă similitudinile un labirint. J.. dat fiind faptul sau diferenţele psihologice. vârste e t c . ramură a psihologiei care studiază forţele e x e r c i t a t e a s u p r a fiinţei u m a n e şi c o n s e c i n ţ e l e lor în organizarea personalităţii. J. H. exatehnici experimentale (teste de inteligenţă. culoarea pielii. diferenţiindu-1 de ceilalţi.) şi de grup.) şi mentale (inteligenţă. căutând să integreze toate elemen. acelea ale cele mai moderne.individuale. fondatorul unei t r ă i e ş t e o situaţie definită. considerat ca o fiinţă care în 1929.). Psihologia genetică înglobează epistemologia genetică. -• LEVIN (KURT). c a r e u r m ă r e ş t e s ă d e t e r m i n e s i m u l t a n ceea c e e s t e PSIHOLOGIE CONCRETĂ. Psihologia experimentală caută să degaje legile generale la care se supune orice individ. talie.. Pornind de la studiul de caz aproomului. niveluri sociounele experienţe. PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂ. Dar psihologia experimentală se izbeşte de obstacole de ordin moral (nu se poate experimenta liber asupra omului). Warden a studiat forţa tendinţelor' (tendinţa maternă este mai puternică decât setea.omului în laborator. spre a scoate mai bine în relief ceea ce este singular. Psihologia clinică utilizează cercetare artificială. Tot aşa. care şi-a să se măsoare forţa tendinţelor (foame. supus tensiunilor interioare şi exterioare. medii culturale. Pe de altă parte. subiect. sunt realizabile rase.s t u d i u c o m p a r a t i v al diferenţelor tele obţinute într-o reprezentare de an. independent de consoanei (sau grupului) şi încercările sale de diţiile sale de viaţă. sete. Utilizând şoareci albi.. distribuţie şi c o n s u m al resurselor. la o generalizare ştiinţifică valabilă.. Experienţa lui W. Această ramură a psihologiei descrie transformarea copilului în adult. a părului. Una din metodele sale este sondajul de opinie. Examinează omul în câmpul său psihologic.PSIHOLOGIE DIFERENŢIALĂ. în funcţie de decât acelea ale omului. psihologia experimentală face apel la psihologia animală. C. bazată pe turii recoltate din anturajul subiectului). ci îndeosebi practic. progresele sale. Obiectul psihologiei diferenţiale este cunoaşterea acestor diferenţe. A. care este mai puternică decât foamea etc).psihologia ştiinţifică axată pe studierea duitelor. minate în raport cu întregul „dramei" indide caracter etc. a atacat Străduindu-se să înţeleagă sensul con. Kellog. punând că se pot controla mai bine condiţiile de în paralel omul şi animalul. în reţeaua sa de relaţii umane. Klineberg în rândurile copiilor de indieni din rezervaţii şi ale copiilor albi rează noi metode care fac apel la tehnicile care frecventau aceleaşi şcoli. s t u d i u al dezvoltării m e n t a l e a copilului. pe douăzeci de generaţii de şobolani (în cazul omului ar fi fost nevoie PSIHOLOGIE COMPARATĂ. G. PSIHOLOGIE DINAMICĂ. observarea comporta. oamenii viaţă şi starea fiziologică a animalelor sau grupurile u m a n e . convorbirea de Ia om la om..viduale. lui A. Gesell în Statele Unite. Face apel la datele psihologiei sociale' şi ale psihanalizei pentru a înţelege comportamentele şi motivaţiile indivizilor (adesea inconştiente). rade 6(X) de ani!). Scopul său nu este numai speculativ. N.. el preconizează o datele furnizate de ancheta socială (măr. Spitz* a descoperit ravagiile carenţei afective precoce.PSIHOLOGIE CLINICA Pe de o parte. iar câmpul de aplicare înglobează atât orientarea şcolară şi profesională cât şi criminologia. greutate. este posibil... „Reviste de psihologie concretă". nalizei. practicat cu regularitate pentru a se aprecia aşteptările cumpărătorilor. urmărind o singură variabilă (prezenţa mamei). Wallon în Franţa au fost teoreticienii acestei psihologii caie se bazează pe noţiunile-cheie de maturizare* şi de învăţare'. Politzer*. de exemplu. Gesell privind gemenii..). PSIHOLOGIE GENETICĂ. telor u m a n e .) în acest scop utilizează în special metodele psihometrice (testele). să înţeleagă personalitatea sa în funcţie de bagajul său ereditar şi de influenţele suferite în mediu (educaţie.O. decizii de cumpărare. mentului. Ostil acestei forme de a le rezolva. căutând să înţeleagă semnificaţia lor funcţională.

ca şi loc de viaţă. să definească condiţiile de muncă cele mai favorabile. Instrumentele sale privilegiate sunt testele. care determină conduite antisociale. la gestionarea cărora. întT'Un sens restrâns. impulsivi şi dificili. care cooperează liber la tratament şi care sunt suficient de inteligenţi ca să înţeleagă mecanismele psihologice analizate şi care nu trag de pe urma maladiei lor beneficii' prea importante. adaptarea omului la munca sa şi să-1 ajute pe om să se integreze în grupul profesional. PSIHODRAMĂ. 1989). Important este deci ca psihologul să nu se cantoneze într-un rol de tehnician de laborator. psihotehnica a permis reducerea considerabilă (cu circa o treime) a duratei învăţării şi a numărului de accidente. Psihoterapie (1990) — nota trad.PSIHOLOGIE PATOLOGICĂ. înainte de a întreprinde un tratament de acest gen este deci necesară cunoaşterea exactă a fiecărui bolnav. [Se poate citi G. de 130 exprimă. yoga etc. Noţiunea de psihopatie. Termenul de psihotehnica tinde să fie înlocuit prin acela de psihologie aplicată.I. în relaţia interumană astfel creată. de muzică. în această optică. Metodele folosite în psihoterapie trebuie să fie adecvate cazurilor individuale: unii necesită încurajări. de sport. cluburi de arte plastice. de teatru. adaptându-se mai bine la realitate. psihologul devine un mediatqr datorită căruia omul se poate cunoaşte mai bine cât şi un educator care îi deschide drumul realizării de sine. Un număr nu are decât o valoare indicativă. nemăsurabile.. de exemplu). PSIHOPATIE. acelea care îi permit pacientului să-şi modifice personalitatea prin analiza conflictelor sale profunde. nu este decât un element al diagosticului pe care psihologul îl are de formulat. în armată. alţii o reeducare sau o psihanaliză. subiectul învaţă să-şi modifice atitudinile faţă de propria-i persoană şi faţă de lumea exterioară. PSIHOMETRIE.] PSIHOTERAPIE INSTITUŢIONALĂ. Sheldon. Schncider (1923). ansamblu de metode şi de tehnici care permit măsurarea fenomenelor psihice. ansamblu de tehnici psihosociologice folosite pentru ameliorarea raporturilor interpersonale din cadrul unui spital în scopul de a face din această instituţie un instrument realmente terapeutic. adică împlinirea personalităţii şi o mai bună integrare socială a subiectului. în sensul cel mai larg. PSIHOPATOLOGIE . acest termen se aplică mai ales deviaţiilor caracteriale (afectivitate. unei inhibiţii nevrotice. care se bazează pe comunicarea dintre psihoterapeut şi bolnav. STRIGĂT PRIMAL. urmăresc scopuri identice. în măsura posibilităţilor. timp de reacţie. direcţionare morală). acelea bazate pe catharsis (retrăirea. stare mentală patologică. Acest rezultat poate fi datorat anxietăţii. efect terapeutic exercitat de o instituţie asupra bolnavilor care sunt trataţi aici. ci se recrutează îndeosebi diii rândurile subiecţilor de tip atletic. marionetele. reeducare. datorată Iui K. Psihotehnica este utilizată mai ales în industrie. . Tipul acestor psihoterapii abisale este psihanaliza. începând cu tulburările caracteriale şi nevroze şi terminând cu afecţiunile psihosomatice şi chiar psihozele. TERAPIE COMPORTAMENTALĂ. de 70 nu indică întotdeauna existenţa unei deficienţe intelectuale. Psihoterapia se bazează pe încrederea bolnavului în tratament şi în persoana terapeutului. Toate metodele psihoterapeutice (susţinerea moralului. care integrează în conştiinţa sa afecte inconştiente şi îi modifică mecanismele de apărare". rezervată unor cazuri deosebite. Câmpul psihoterapiei este extrem de vast. psihanaliză etc). sugestie. Ei sunt indivizi instabili. dar este folosit de obicei. în general. modelajul. Ea îşi propune. Dar utilizarea rezultatelor cifrice nu este lipsită de pericole. se înrudeşte cu aceea de „personalitate antisocială" a americanilor (DSM I1I-R. După lucrările lui S. Dacă un Q. toate testele care servesc la aprecierea aptitudinilor şi a nivelurilor de dezvoltare (maturitatea socială. > • ANALIZĂ TRANZACŢIONALĂ. cum sunt desenul. Inadaptaţi social. descătuşându-şi (pe plan verbal) impulsiile şi repunând în discuţie imaginea pe care şi-o face despre el însuşi. Ionescu. fără culpabilitate aparentă. în acest scop au fost create aici ateliere de ergoterapie'.. de la începutul anilor 1950 încoace. Cele mai bune rezultate se obţin cu subiecţii care doresc să se vindece. o inteligenţă superioară. în sensul său cel mai larg. Introducerea măsurării în psihologie a determinat mari progrese în această disciplină. un Q. într-un sens mai restrâns. acest termen înglobează toate cercetările senzorimetrice (praguri senzoriale. sunt PSIHOTEHNICĂ. După modurile lor de acţiune. fără nici o îndoială. comerţ şi armată. se disting trei mari categorii de psihoterapii: acelea bazate pe sugestie (persuasiune. El infirmă sau confirmă o ipoteză şi trebuie întotdeauna raportat la alte observaţii şi la istoria individului examinat. a sentimentelor refulate). Glueck şi W.PSIHOMETRIE important pentru om nu este de a-şi satisface trebuinţele. în esenţă. ansamblu de tehnici de psihologie experimentală aplicate problemelor umane. adică coform legilor înscrise în fiinţa sa. într-un sens mai restrâns. ci să fie capabil să le interpreteze în mod corect. pentru restabilirea echilibrului afectiv al unei persoane. în funcţie de observaţiile calitative. al căror comportament face să sufere mai ales anturajul lor.I. destinat să furnizeze măsurători exacte. J O C O - TERAPIE.). pentru a desemna ansamblul testelor cognitive şi. AVERSIUNE. apucare metodică a unor tehnici psihologice determinate. Centru de îngrijire. fără teama de a fi rău judecat. Psihopaţii nu se clasează nici printre psihotici (realmente alienaţi) şi nici printre nevrotici (care sunt conştienţi de tulburările lor). a căror însemnătate nu trebuie subestimată. ci de a trăi „cum se cuvine". spitalul psihiatric face eforturi. ei au adesea de-a face cu justiţia. de a ameliora condiţiile de existenţă ale bolnavilor şi relaţiile umane din interiorul său. H. ca şi în industrie. La copii psihoterapiile se bazează în esenţă pe tehnicile expresive. voinţă). PSIHOTERAPIE INSTITUŢIONALA PSIHOTERAPIE. sub efectul hipnozei sau al subnarcozei. pe relaţia de comprehensiune reciprocă care se stabileşte între ei şi datorită căreia pacientul îşi poate exprima liber problemele. opoziţiei subiectului sau absenţei sale de interes pentru probele propuse.

radio. PSIHOZĂ MANIACO-DEPRESIVĂ. Sager şi H. în unele familii frecvenţa sa variază între 9% şi 18%. maladie m e n t a l ă gravă.O. Moreno. agresive şi inhibitoare sunt progresiv abandonate în folosul conduitelor mai democratice şi mai destinse. PSIHOTIC. de altfel. pe când psihoza maniaco-depresivă afectează circa 1% din populaţia generală. ei păstrează atitudini puerile şi o personalitate imatură. debutează între 12 şi 14 ani. în declanşarea acestor tulburări un rol cert au factorii psihosociali. Ea se bazează. PUBLICITATE Pubertatea care. de asemenea nu le dă satisfacţie. Luxemburger) şi se transmite genetic.]). iar dacă refuză să-şi asume responsabilităţi sociale sau profesionale. pe două observaţii: când se reunesc mai multe persoane. Acestea sunt relativ frecvente (1% din populaţia urbană). Kaplan. sfârşesc prin a transforma climatul instituţiei: atitudinile autoritare. substanţe exaltante. Există multiple forme de psihoterapii colective. afişe. PSITACISM. ea poate să aibă repercusiuni psihologice relativ importante: şcolarii prezintă adesea un deficit specific de aptitudini intelectuale (inaptitudine de a raţiona abstract). cele principale fiind discuţia liberă (participanţii exprimă în mod spontan ceea ce simt şt gândesc) şi psihodrama*. ea pare legată de tipul „picnic"" (H. S. care atrag după ele eşecuri şi. Debesse).P. stimulentele (antidepresive. Există mai multe categorii de psihoze: schizofrenia*.E. PUBLICITATE. parafrenia). aproape 39 miliarde de franci au fost cheltuiţi pentru publicitate |sursă: S. PSIHOTERAPIE ÎN GRUP. 1932). cum sunt eterul şi alcoolul). în climatul nostru. Pentru unii autori. hipnotice). cauză de inadaptare socială a subiectului. modificarea vocii). el îşi creează un univers privat pe care îl fasonează după plac şi în care el este atotputernic. dacă îşi afirmă independenţa. a n s a m b l u de tehnici folosite de o î n t r e p r i n d e r e comercială p e n t r u a-şi c o n s t i t u i o clientelă şi a favoriza difuzarea a diverse mărfuri. nici copil. stupefiante. -» ECOLALIE. care este conştient de dificultăţile sale personale. în esenţă. fie şi numai spre a împărţi responsabilităţile şi a reduce inevitabilele tensiuni. Se pare (dar lucrul acesta rămâne de demonstrat) că o genă purtată de cromozomul 11 joacă un rol predispozant în apariţia acestei maladii („Nature". într-adevăr. Cu toate acestea. psihoza maniaco-depresivă". psihoză*. la care participă pensionarii. cum este P.. repetare mecanică de expresii şi de fraze cuprinzătoare. Pubertatea se manifestă mai ales printr-o împlinire a corpului.) şi perturbatori psihici (halucinogene. c a r a c t e r i z a t ă prin p i e r d e r e a cont a c t u l u i cu realul şi alterarea funciară a legăturii i n t e r u m a n e . Activitatea delirantă — care se manifestă.PSIHOTERAPIE ÎN GRUP asociaţi bolnavii. Asemenea discuţii. conduse de practicieni experimentaţi şi prudenţi. ele se influenţează reciproc. el nu are un statut precis şi rămâne nesigur în ceea ce priveşte rolul său. Cu toate acestea. Intenţia majoră a psihoterapiei în grup ar fi o mai bună conştientizare de către individ a contextului social ambiant (J. publicitatea a luat un avânt considerabil. personalul de îngrijire şi chiar personalul administrativ. mai mult comportamentală decât trăită pe plan interior. PSIHOZĂ. Iniţial formă de învăţământ în care elevul nu avea decât să repete „papagaliceşte" frazele pe care trebuia să le reţină. încetinirea ritmului evolutiv la un copil normal — care. L. se loveşte de adulţi. me- PSIHOTROP. Pubertatea este o criză psihobiologică asociată adesea cu dificultăţi si tulburări nilă"' descrisă de M. psihoza halucinatorie cronică. Psihoza maniaco-depresivă este mai puţin frecventă la bărbaţi decât la femei (şapte bărbaţi la zece femei). s u b s t a n ţ ă n a t u r a l ă sau sintetică a cărei acţiune asupra s i s t e m u l u i nervos c e n t r a l e s t e capabilă să modifice a c t i v i t a t e a m e n t a l ă şi conduita u n u i individ. o deteriorare a aplicaţiei şcolare şi sentimente de inferioritate. în psihopatologie termenul este utilizat pentru a caracteriza comportamentul unui subiect care repetă o expresie fără a se îngriji de semnificaţia acesteia. şocurile emoţionale*. va deveni un adult normal — este în general neglijată de părinţi. O atare viaţă socială necesită întâlniri şi schimburi. Se disting trei grupe de psihotrope: scdutivele (neuroleptice'. în Franţa. mai mult socială şi mai puţin individuală. PUBERTATE. Psihosociologii (M. poate fi precoce (rareori) sau întârziată (circa 12% dintre subiecţi).D. dezvoltarea caracterelor sexuale secundare (pilozitate pubiană şi axilară. afecţiune mentală caracterizată . Această tulburare se întâlneşte destul de frecvent la deficienţii intelectual. Ideea de a regrupa pacienţi pentru a discuta împreună problemele lor datează de la începutul anilor 1930 (i.I. prin pierderea simţului autocritic. Publicitatea se sprijină t o d ă de t r a t a m e n t colectiv al tulburărilor fizice sau m e n t a l e d a t o r a t e unui conflict intrapsihic. tranchilizante*. în consecinţă. psihoticul îşi ignoră tulburările: izolându-se de lumea exterioară. 26 februarie 1987). Contrar nevroticului. apariţia primelor menstruaţii la fete şi a spermatozoizilor în lichidul seminal la băieţi. ansamblu de transformări p s i h o o r g a n i c e legate de m a t u r i z a r e a sexuală şi c a r e traduc t r e c e r e a de la copilărie la adolescenţă. modul de gândire dereal — exprimă profunda alienare a persoanei şi constituie caracteristica cea mai tipică a psihozelor. în atitudini şi conduite.. C. întreprinderile industriale şi comerciale îi consacră circa 5% din cifra lor de afaceri (în 1987. La reuniunile periodice.C. sunt dezbătute dificultăţile apărute. televiziune). O dată cu dezvoltarea psihologiei maselor şi a mijloacelor de difuzare (presă. Mead) au arătat că aceste tulburări provin din situaţia ambiguă a adolescentului în societatea noastră. delirurile (paranoia*. nici adult. Joshi (1975). PSIHOTERAPIE NONDIRECTIVĂ -» ROGERS (CARL). deviaţii ale judecăţii logice. este mai uşor să vezi şi să înţelegi problemele altuia decât pe ale tale. 1972). psihoterapia în grup ar răspunde formei noi pe care o ia maladia mentală. subiect afectat de de a l t e r n a n ţ a fazelor m a n i a c e şi melancolice.

iar mitul nazist al superiorităţii arianului germanic faţă de ceilalţi oameni era o impostură.S. lată un exemplu: un băiat. iar în al doilea caz un efect lucrat efectiv în laboratorul de psihologie „secundar". aparent indiempirică şi condiţiiwile cunoştinţei. Alfred Binct. dimpotrivă. calităţi bune şi defecte (1910). grupa negroidă şi grupa mongoloidă. A este „primar". Altele. execută acel act fără a-i cunoaşte motivul real. Aceste progrese le putem aprecia în mod obiectiv cu ajutorul testelor (analogie: „Un cuţit şi o bucată de sticlă sunt amândouă. alcoolism cronic şi melancolie (suicid). că nivelul intelectual al negrilor americani este mai ridicat în nordul decât în sudul Statelor Unite şi că la oamenii de culoare veniţi să se stabilească în nord acest nivel creşte pe durata şederii lor în această regiune. şi inducţia. Specialiştii reuniţi de UNESCO (19501951) pentru a elabora o „Declaraţie asupra rasei" nu au recunoscut decât trei mari grupe de fiinţe umane: grupa caucazoidă (albă). eveniment asupra psihismului unui filosof.'.. profesor definitiv la Universitatea din Bucureşti. care a pus accentul pe experiment şi pe psihometrie. 1957). VVundt. care deja este o judecată.. Ameliorarea intelectuală se produce în mod regulat atunci când nivelul economic şi educativ creşte. A creat o selectă şcoală de psihologie. Şcolarul de 7-8 ani spune că untdelemnul pluteşte pe apă pentru că este „gras". el răspunde că a avut nevoie de o batistă şi că nu a îndrăznit să o ceară. îndrăgostit de institutoarea lui. Dintre scrierile cităm: Problemele psihologiei (1898). Astăzi e fapt demonstrat (O. în primul caz J. Unele persoane reacţionează prompt la (Butoieşti. Raptusul se asociază cu o obnubilare mai mult sau mai puţin totală a conştiinţei.'". Calitatea raţionamentului depinde de premisele sale. care primeşte ordinul de a săvârşi o anumită acţiune după trezire. ducând la o concluzie. Progresele raţionamentului tinde socializare şi de diminuarea egocentrismului" infantil. năzuind să clădească o „ştiinţă exactă. Mai târziu. justificare a unei conduite ale cărei motive autentice sunt ignorate. pentru ca în anii 1890-1893 să studieze sub îndrumarea lui W.ferente şi impasibile pe moment. Nu există rasă pură. Klincberg. Un subiect în stare de hipnoză. Mehedinţi. în caracterologia lui . albul aptitudini intelectuale etc. care este extrapolarea la generalitate a unui caz particular. care este trecerea de la general la particular („Toţi oamenii sunt muritori. Charcot. R. că negrul are mai ales calităţi senzoriale. cu o teză filosofico-psihologică (Realitatea întâmplate. manifestare bruscă şi irezistibilă care îl împinge pe subiect la o acţiune cu consecinţe uneori tragice: fugă. unde a obţinut doctoratul (1893).. pentru ca apoi. Se observă cel mai adesea în epilepsie (escapadă. unde în 19(X) a inaugurat cursul de psihologie. să spună că este „uşor". şi pe ale lui spunem că efectul produs de eveniment Theodule Ribot. Klincberg a demonstrat. în psihologie a cultivat metodele obiective. După aceşti savanţi.operaţie a gândirii care constă într-o înlănţuire logică de raporturi (adică de judecăţi). discriptivul confluând cu regularitate în explicativ. sinucidere. Inteligenţa sa a reorganizat într-un mod acceptabil raporturile dintre elementele inconştiente. Brown etc.RĂSUNET inversează. el este capabil să raţioneze abstract şi să facă apel la noţiunea de densitate (raportul dintre greutate şi volum).. la Salpetriere. 1868 un fapt sau la o situaţie emoţionantă. Modul de a reacţiona la eveniexperimentală condus de H. Al său Curs de psihologie (1923) s-a impus ca un model de sinteză magistrală a rezultatelor cercetării în domeniu. psiholog şi om politic român individ. -• AJUTOARE SPECIALIZATE.) că superioritatea relativă a unora asupra altora depinde csenţialmente de condiţiile socioculturale şi economice. 1889). în opoziţie cu speculaţia sa metafizică. Raţionamentul său este întemeiat pe observarea realităţii. Mai mult decât rasa. îmbrăca o uniformă de soldat şi punea mâna pe armele din panoplia sa de copil: anxietatea sa se ranversa în RAPTUS. RASĂ. RAŢIONAMENT. nu poate evita definirea conştiinţei „ca funcţiune a scoarţei cerebrale". în felul acesta dorinţa de a face rău (sadism) se poate transforma în dorinţa de a suferi (masochism). el invocă tot felul de motive. după aceea să nu se mai gândească la cele Licenţa şi-a luat-o la Bucureşti. furie). la College de France. nu uită iar la Paris a frecventat cursurile lui nimic şi îşi „coc" răspunsul. Interogat. dorinţa de a vedea (voierism) în trebuinţa de a fi văzut (exhibiţionism) etc. ca Bucureşti. varietate de specie umană ai cărei membri se disting prin caractere fizice de origine genetică. Dacă i se cere să-şi explice comportamentul. ori invers. pe când în realitate căuta să posede un obiect care să simbolizeze persoana iubită.). chimia. în crizele sale de angoasă el manifesta un elan războinic. RAŢIONALIZARE. diferenţele psihologice sunt legate de diferenţele de rasă. similitudine: „Prin ce se aseamănă berea şi vinul?"). Beaunis şi mente (răsunet) este. omor. abandonând această însuşire inaplicabilă altor obiecte (lemn. îi fură o batistă. Se disting. la Lcipzig. Din 1897 şi până în 1940 a fost cadru didactic — din 1904. Multă vreme s-a crezut că RĂSUNET. ba chiar caută să-i des cifreze si mecanismul. spre 11-12 ani. Despre sullet (1899). biologia". repercusiune a unui RĂDULESCU-MOTRU (Constantin). de exemplu. în înţelesul pe care îl au şi fizica. F. Anna Freud citează cazul unui băieţel căruia îi era teamă de castrare. M.A. trecând de la activitate la pasivitate. deci eu sunt muritor"). Puterea sufletească (1908). Necunoscând forţele care îl animă. Deşi adversar al fuziunii psihologie-fizologie. Sufletul neamului nostru. mediul şi climatul social sunt acelea care explică diferenţele de aptitudini constatate între indivizi. jud. plută. el este obligat să-şi justifice conduita printr-o cauză logică. deducţia. toate subgrupele sunt arbitrare şi nu există decât în spiritul clasificatorului.

în anumite situaţii râsul este o formaţie reacţională împotriva angoasei. şcolarul dislexic. are o funcţie cathartică. studiate de ei ca atare. Heymans şi E. dar iau în râs delictul în adunarea de seară. care restabileşte echilibrul compromis. ca şi asupra posturii şi mişcărilor corpului (receptorii sensibilităţii kinestezice sunt situaţi în articulaţii. c a r e s e m a n i f e s t ă printr-o variere a r e z i s t e n ţ e i e l e c t r i c e a pielii ca u r m a r e a u n e i e x c i t a ţ i i senzoriale sau a u n e i e m o ţ i i . exprimă buna dispoziţie şi veselia. eliminând agentul vătămător. Este posibil să-i redai individului sentimentul valorii sale personale dacă îi dai mijloacele de satisfacere a cerinţelor sociale. unde fiecare se amuză pe socoteala lui. iar riscurile de conflict cresc în mod periculos. dcscătuşantă: indienii Crows din America pedepsesc prin râs infracţiunile grave la codul moral. în acest scop. r e v e n i r e progresivă la un m o d de viaţă n o r m a l . Veraguth asupra „reflexului psihogalvanic" suscită numeroase cercetări. O reeducare. Pentru a fi eficace ea trebuie continuată mult timp după aceea. care include un element agresiv . operă de durată. membrului cohlcară (audiţie). la acelea care îl practică a putut fi explicat prin alte mobiluri. în 1963. Ferre. va face obiectul unei reeducări în internat.el e făcut spre a umili. favorizată prin plasarea în cămine şi în ateliere protejate". acapararea bunurilor vecinului). pupilele gustative ale limbii (există aici patru feluri de celule.) mai mult sau mai puţin complexe. lucrarea germanului O. ci întotdeauna de şefii de stat. până când structurile nou dobândite par suficient de statornice pentru a îndreptăţi retragerea reeducatorilor. Reacţia poate fi reflexă (ochiul meu lăcrimează dacă este iritat de un fir de praf) sau voluntară (apăs pe un buton când percep un semnal convenit).. P. agresivitatea se polarizează asupra acestuia. Râsul. iar propaganda guvernanţilor determină o naţiune să considere un alt popor ca fiind cauza principală a frustrărilor suferite. Cauzele războaielor ar fi. unde va învăţa o meserie. deoarece ei informează organismul asupra mediului exterior. J. în grupa interoceptorilor" sunt cuprinşi visceroceptorii" şi proprioceptorii*. RĂZBOI. r ă s p u n s la un stimul. fără consecinţe dramatice. C. necuviincioase (A. celulele nervoase ciliate ale mucoasei nazale. Datorită râsului.deşi extrem de răspândit. Primii ne informează asupra stării viscerelor. Die Atombombe und dic Zukunfl des Menschen (1957) — nota trad. tendoane şi fusurile musculare). de bucuria de a se simţi superior celorlalţi (T. 261 . spune H. Când condiţiile de viaţă sunt proaste. după o perioadă de observare. în al doilea caz este un răspuns convenţional. Hobbes) sau prin perceperea unei situaţii comice. Primele studii referitoare la acest fenomen datează de la sfârşitul secolului al XlX-lea (R. amar. Bloch arată că există diverse răspunsuri electrodermale. trebuinţele religioase (procurarea de victime sacrificiale) sau economice (procurarea de sclavi. una din cele trei dispoziţii caracteriale fundamentale (celelalte două fiind emotivitatea şi activitatea). la fel. tânărul delincvent. |Se poate citi Karl Jaspers. fenomen esenţialmente u m a n care. RECEPTOR. goana după prestigiu (indienii Plaines). Tarchanoff). cum sunt jocul. inteligent. care îl consideră uneori necesar spre a evita pericolele unei distrugeri totale sunt atât de mari încât asistăm la o solidaritate de o esenţă nouă între naţiuni. pielea. 700 ( K M ) puncte sensibile la presiune. RĂZBOI PSIHOLOGIC • PSIHO- RÂS. conţinând circa 25 ( K M ) de celule ciliate ale lui Corti. element senzorial susceptibil de a fi activat de un s t i m u l i n t e r n sau e x t e r n care g u v e r n e a z ă conduita globală a fiinţei vii. Hobhouse). Reacţiile electrodermale diferă considerabil de la o persoană la alta. Majoritatea eşecurilor înregistrate în acest domeniu sunt imputabile unei acţiuni educative sau psihoterapeutice întrerupte prematur. Vigouroux. în societatea noastră războiul are la bază îndeosebi factori economici. repartizate în mod neregulat. învăţate. potrivit cu regiunile corpului.. Ei nu-i spun nimic vinovatului. de origine individuală: în fiecare din noi ar exista o agresivitate latentă care şi-ar găsi în război un debuşeu socialmente cientă întrucât războiul. T. ceilalţi asupra poziţiei capului (canalele semicirculare din urechea internă). V. Poate fi cauzat şi de unele stimulări fizice (gâdilat). Pe de altă parte. REACŢIE. va fi plasat într-o clasă de adaptare unde educatorul se poate ocupa de fiecare caz în parte.RĂZBOI G. sensibile la acru. Metodele de readaptare sunt psihologice şi pedagogice. Pavlov) la reacţii (emoţionale. Schopenhauer). Cu toate acestea. luptă armată între popoare (internaţional) sau între partide (război civil). unde găsim 1 2(X) (KK) puncte sensibile la durere. nu este universal: există popoare care nu s-au războit niciodată (L. Principalii receptori sunt: retina (conuri şi bastonaşe) — vezi schema de la p. decise să facă tot ce este posibil spre a împiedica o conflagraţie funestă. susceptibile să p r o v o a c e a c t i v i t a t e a glandelor sudoripare. după teoria freudiană. războiul nu este niciodată declanşat de popoare. în general. însă handicapat de o lateralitate* defectuoasă. f e n o m e n c o m p l e x legat d e activit a t e a sistemului nervos simpatic. sărat şi dulce). ea corespunde unei adaptări a organismului. în primul caz. Bergson —. reinserţia lor socială este LOGIE MILITARĂ. iar la acelaşi subiect diferă de la un moment la altul.l RECEPTOR REACŢIE ELECTRODERMALĂ. Wiersma. 250 ()(K) puncte sensibile la frig şi numai 30 000 puncte sensibile la cald. Cât despre bolnavii mentali. nu se termină o dată cu ieşirea subiectului din stabiliment. agresivitatea se poate exprima liber. 262. Toţi aceşti receptori sunt reuniţi în gmpa exteroceptorilor'. în 1909. READAPTARE. legate nu numai de funcţionarea sistemului nervos simpaticei şi de aceea a formaţiei reticulate (parte a trunchiului cerebral care se întinde de la bulb la diencefal) şi a cortexului. Toate conduitele umane au fost reduse de către behaviorişti şi reflexologi (1.

simptome.. în sfârşit. reglementarea naşterilor femei se comportă de parcă le-ar fi necueste o necesitate imperioasă şi urgentă.REFLEX PSIHOGALVANIC • populaţia atingea 1 miliard şi 2(X) milioane în 1994. acţiune des. a bolilor venerice.poate. Cele potenţialul dinamic. deţinut pentru escrocherie. depistarea precoce a cancerelor genitale şi trăieşte plăcerea şi insatisfacţia. Extensiunea. Noţi. ea permite ţionează la excitaţiile interne şi externe. ci o stare de insu. iar unul din scopurile citate durează 4-5 ani. îngrijiri.procedee anticoncepţionale. care devine distribuitoarea de plăcere (hrană.(O. ea favorizează Apoi. Organizaţia Mondială a Sănătăţii luptă. grame de hormon pe zi. unde expansiunea şi a unei legislaţii favorabile. implantate psihologic.mai multe preferă contraceptivele orale tând să se exprime şi să se manifeste într-un („pilule"). dar încă nu s-a diferenţiat de lumea exterioară. REACŢIE ELECTRODERMALA. având drept efect blocarea ovulaţiei. al căror procent Omul normal este capabil să reziste de eşec nu este decât 1-3%. între trei şi şase luni. în noscută. separat la muncă datează de la marile crize ecoun moment dat de mama sa. Este deci necesar. adaptează direct pe colul uterului). Este vorba de mici psihanalizei este reducerea acestui proces capsule de progesteron care. De atunci încoace s-a REGLEMENTAREA NAŞTERILOR experimentat şi un vaccin „antigraviditate". noul-născepţia este cea mai bună profilaxie a avortului şi. să-şi aleagă liber ştient.diafragma sau capa cervicală (care se sebită. recurs la această metodă contraceptivă) Ceea ce Eul refuză.există între subiect şi un „obiect" mentare a naşterilor. în Franţa. amintirile şi im. este recunoaşterea sau inele de cauciuc. regulat de sugar. cum sunt epuiza şi fără a resimţi vreo daună deo. anterior în istoria subiectului. o dată cu legea din 4 decemîntr-adevăr. el reacla a cărei instaurare contribuie. mai mare distanţă socială între salariaţi şi constituind o fugă de realitate şi o alienare patroni. ci faptul că acesta se comportă ca un individ mai RELAŢII UMANE.promiţătoare. medicii de ţară organizează în mod regulat şedinţe educative şi de propaREFULARE.) şi-a dat acordul pentru difuzarea unea de refulare ocupă un loc central în mondială a unui contraceptiv a cărui eficaînţelegerea nevrozelor. pe când nevrozatul. devine steril în viaţa activă. sau CONTRACEPŢIE. mecanism psihologic gandă în care expun avantajele unei creşinconştient de apărare* al Eului. sunt tinată evitării temporare a pro. dacă doreşte. contra. care nării resurselor umane şi împărtăşesc ideea adesea coincid cu naşterea unui frăţior sau că investiţia în capitalul uman este fundaa unei surioare. eliberează 30 microconştiinţei tendinţele refulate. prin supravegherea medicală cut este într-o stare pur narcisică. în luna a opta.ale cărui rezultate. pentru a face să apară în câmpul subcutanat pe braţ. Ei distribuie pulsiile neplăcute sau în dezacord în mod gratuit „pilule". ea sunt larg difuzate în public şi orice femeie rămâne confuză şi surghiunită în incon. dimpotrivă.relaţii obiectale au o importanţă fundaficientă maturizare. în India sau în China ea a devenit cului va permite fără îndoială extinderea o problemă naţională.care îi este exterior. produsele anticoncepţionale greabilă nu este exprimată în cuvinte. să se răspundă trebuinţelor RELAŢIE OBIECT ALA s psihologice ale salariaţilor.. raporturi inter tânăr. sunt conduite regresive. fără a se se servesc de obturatori feminini. muncitorul îndeplineşte o sarcină a persoanei. anterior al dezvoltării se observă cu Luarea în considerare a calităţii relaţiilor regularitate în cazul unei frustrări impuse umane în cadrul unei colectivităţi de de realitate.brie 1974.M. Azi şefii din alimente semilichide.) şi cu REGRESIE. contracepţia demografică este mai rapidă decât pot medicală nu este total admisă şi multe suporta statele. lapsus. adoptare mai mult sau care copilul stabileşte prima sa relaţie mai puţin durabilă a unor atitudini obiectală. publicate în 1988. Regresia nu înseamnă mentală în organizarea şi dezvoltarea că reapare un comportament observat personalităţii. social favorabil în interiorul colectivului de muncă. realizarea lor verbală. acestor virtualităţi. RELAŢII UMANE binefacerile acesteia depăşind simpla regle. nu mai nomice (1929) şi mai ales din anii celui de mănâncă singur şi nu acceptă decât al doilea război mondial. raport care REFLEX PSIHOGALVANIC . în pofida tuturor acestor progrese tehnice în ţările lumii a treia.. atâta timp cât emoţia deza. Dar prin aceasta ea nu-şi pierde anticoncepţionalele care îi convin. fixează sterileţi cu persoana socială sunt menţinute (mai bine de 40 milioane de chinezi au în afara câmpului conştiinţei. Primele o conduită din trecut. absolută.enuretic şi encopretic şi hrănindu-se întreprinderea la care lucrează. un „obiect" armonia sexuală a cuplurilor şi permite vag se detaşează de ansamblu: mama sau perechii conjugale să trăiască din plin orice altă persoană care se ocupă în mod bucuria dragostei. Enurezia* sau industrie acordă o atenţie deosebită gestioreapariţia „limbajului de bebeluş". O mai bună informare a publiBrazilia. creaţiei. Dorinţa refulată cău. se simte frustrat. a adultul incapabil să-şi rezolve conflictele unor întreprinderi are drept consecinţă o intră în joc uneori acelaşi mecanism. în primele două luni de viaţă. unde contracepţiei la cât mai multe dintre ele. Multe utilizează dispozitive obligă Eul la eforturi continue. Această regresie către un stadiu personale în interiorul unui grup. ca în cazul acelui bărbat de 25 parcelară pe care nu reuşeşte să o raporteze de ani. pentru menţinerea unui climat exclusiv cu lapte. în China. soane străine în locul mamei declanşează Acest termen nu implică întoarcerea la o veritabilă angoasă la copil.. prin teri demografice planificate şi diversele care sentimentele. „alienat" şi transformă în sugar plângăreţ. La mentală.). uneori gigantică. care se la ansamblu. să fie întărit ŢIE CU OBIECTUL. cheltuindu-şi întreaga energie în această în 1985. într-adevăr. intrauterine („sterileţi").S. aceasta este atât şi comportamente caracteristice de personalizată încât prezenţa unei perunui nivel de vârstă anterior. Exemplu: un copil. mereu la are tendinţa de a se dezinteresa de pat. a căror eficacitate este cvasifel sau altul (vise. multe altele asalturilor elementului refulat.

Generată de un eşec minuscul sau de o frustrare minimă. Ea constituie adesea un mod de apărare a Eului împotriva plictiselii şi frustrărilor vieţii cotidiene. simpozioane etc). Calea 13 Septembrie nr. după H. rebeliune contra autorităţii. Subiectul. revista — care apare trimestrial — a ajuns astăzi la tomul 42. Această conduită îi pune la adăpost de suferinţă. de a trăi marginal. dar şi de condiţiile exterioare: monotonia unei sarcini sau a unei excitaţii (zgomotul uniform al unei maşini. Cu toate acestea. Psihanaliştii explică această atitudine prin deplasarea în domeniul social a unui conflict intrafamilial: revoltă contra ordinii stabilite ar fi expresia actuală a răzvrătirii (de origine oedipiană) a copilului contra autorităţii părinţilor. RETICENŢĂ. REVERIE. care refuză să vorbească de experienţele lor patologice. paranoici). care se manifestă printr-o ostilitate mai mult sau mai puţin făţişă la adresa anturajului sau printr-o conduită regresivă: subiectul bombăne. subiecţii schizoizi având o propensiune REVOLTA deosebită la reverie. de exemplu). Reuşita. ci şi de cele pe care nu le-ai voit şi nici nu le-ai săvârşit. RETRACŢIE A EULUI. nemulţumirea unui individ sau a unui grup. intermediară între gândirea în stare de veghe şi vis. Revendicarea. unei poziţii determinate a individului (sau grupului) faţă de statutul său. care se dezvoltă de obicei la subiecţii suspicioşi. în mod implicit. conferinţe. Adesea reveria constituie. care au un Supraeu* rigid. este o noţiune esenţialmente subiectivă. în China. cronici ale evenimentelor din viaţa ştiinţifică naţională şi internaţională (congrese. în general. Revolta exprimă. • La adulţi. absenţa de stimuli a ambianţei favorizează dezvoltarea reveriei. retrogresia se deosebeşte de regresie". reapariţia comportamentului caracteristic unei epoci revolute din istoria unui individ. distras din lumea exterioară. constituie adesea un simptom important al paranoiei. Efect al atitudinii rezervate. dar a căror evitare depindea de tine: un prefect a fost revocat. Primul număr datează din 1955. în 1987. A fi responsabil este a-ţi ţine un angajament moral. mergând chiar împotriva intereselor persoanei. (Adresa redacţiei: Casa Academiei Române. care nu depinde de nivelul absolut de realizare a unui act. Pentru K. Publică rezultatele cercetărilor în domeniu pe plan naţional. în general. mecanism de apărare care constă în a renunţa la orice activitate care poate aduce neplăcere. ostilitatea sa faţă de o soartă nedreaptă. în timp ce reapar deprinderi vechi. de o revendicare afectivă (consecutivă naşterii unui nou frăţior sau a unei surioare sau plasării sale într-un stabiliment). când ea are semnificaţia unei anticipări a realităţii viitoare. în general. un simptom nevrotic. despre care nu mai are decât o conştiinţă vagă. ba chiar pur si simplu inconprehensiv sau indiferent. Reveria apare ca un fenomen normal la pubertate. de aşi reduce activităţile la domeniile în care ei excelează sau de a se cantona în rolul de spectator. se lasă antrenat de un flux de imagini şi idei care ascultă mai mult de motivaţiile afective decât de logică. inclusiv cinci sate. reîncepe să-şi ude patul. Revolta este reacţia normală la frustrare. stare de detaşare faţă de realitate. H. Sentimentul de satisfacţie trăit de o persoană este singurul criteriu cu adevărat valabil REVENDICARE. ci se situează mai degrabă în raport cu anumite norme şi îndeosebi cu nivelul de aspiraţie al fiecărui individ. Revolta socială este provocată mai puţin de condiţiile economice defavorabile cât de un sentiment de insatisfacţie psihologică datorat. sector 5. pacienţii (şi chiar şi familiile lor) trecând sub tăcere în mod sistematic fapte semnificative: o întâlnim şi în curele psihanalitice. ca şi eşecul.recenzii. ministrul pădurilor a fost făcut responsabil de incendiul care a devastat mii de hectare. REVISTA DE PSIHOLOGIE. REŢEA DE AJUTOARE SPECIALIZATE (R. adică speranţa subiectului.A. al jenei sau neîncrederii. conduita revendicativă avansează într-o manieră cvasiobsesională. în 1964. Reuşita este simţită ca atare atunci când realizarea depăşeşte sau cel puţin atinge linia de ţintă. 13. ea corespunde unui mecanism de supracompensare a unui sentiment de inferioritate şi traduce insatisfacţia profundă a individului în mediul social. în urma evadării unui prizonier din infirmeria specială care depindea de autoritatea sa. Hyman (1942).analize critice. conduitele învăţate de curând dispar. legile sociale sau morale consideră că eşti responsabil nu numai de actele pe care le-ai dorit şi le-ai realizat tu însuţi şi de cele săvârşite fără vrere (accident rutier. succes. atunci când subiecţii rezistă mai mult sau mai puţin conştient acţiunii terapeutului. reticenţa se observă atât la subiecţi absolut normali (timizi) cât şi la cei cu manifestări patologice.S. publicaţie a Academiei Române.) REVOLTĂ. o fugă de realitate.) -> AJUTOARE SPEo injustiţie (reală sau imaginară) suferită. venind pe lume. CIALIZATE.RETICENTA copiii sunt declaraţi iresponsabili) şi să fii liber pe acţiunile tale (nu eşti responsabil de un act săvârşit în condiţiile ameninţării fizice sau ale constrângerii morale). de a-şi limita relaţiile cu semenii. precum şi studii de sinteză. RETROGRESIE. Sub influenţa unor traumatisme. se cramponează de adulţi. Lewin'. faţă de un mediu agresiv. revendicarea exprimă adesea dorinţa inconştientă de a masca o deficienţă. de exemplu). O întâlnim în cursul convorbirilor clinice. Ea constituie o reacţie de opoziţie din partea unor bolnavi psihic indiferenţi (schizofrenici) sau neîncrezători (deliranţi. Bucureşti. comportament al celui care pretinde reparaţie pentru . Un'i subiecţi hipersensibili au tendinţa de a se închide în ei înşişi (introversiune*). La copil este vorba. atât la copii cât şi la adulţi. aceasta înseamnă a respecta contractul social pe care orice om 1-a încheiat. REUŞITĂ. atitudine a unei persoane care ezită să-şi exprime clar gândul. dar le interzice împlinirea personalităţii. Ea depinde de constituţie.

dar că şi filosof elveţian de limba franceză nimic nu trebuie făcut în pripă: pedagogia (Geneva. se arată interesat de modul în care reacţionează bolnavii la petele de cerneală* şi de culoare şi compară răspunsurile lor cu acelea ale subiecţilor normali. Precursor al pedagogiei moderne. frecventează grupul psihanalitic din acest oraş şi suferă mai ales influenţa lui C. 1996). RORSCHACH (Hermann). a fost şi primul scriitor de Confesiuni cu al său Discurs asupra originii şi funda. Psihopatologia deviaţilor morali (1931). Petele de cerneală sunt mai mult decât o probă de 272 imaginaţie: ele pot descrie structura personalităţii. Tehnica psihologiei experimentale şi practice (1947). de sex. psihiatru e l v e ţ i a n (Zurich. Azi el este utilizat în întreaga lume şi face obiectul unui număr considerabil de cercetări şi adaptări. după cum este în compania camarazilor săi. cercetând iniţial. Copiii superior înzestraţi (1941). la biserică. de persoanele cu care se află (un copil se comportă diferit. fie că încercăm să le respingem (subiecţi revoltaţi sau revoluţionari). sub numele de Picture Frustration Study. Respectul rolurilor menţine securitatea şi coeziunea socială. 1712-Ermenonville. J. cu instrumente psihotehnice. Selecţia valorilor (1943). J.sa filosofică Contractul social sau Prinbondaj.. Există.. Viaţa socială este o textură de roluri. Aceste roluri pot să genereze conflicte psihice atunci când sunt contradictorii. Descoperă astfel că percepţia vizuală este influenţată de personalitate: răspunsurile „culoare" sunt legate de introversivitate (tipologie" derivată din aceea a lui Jung). persoana sănătoasă îşi „interpretează rolul păstrând o anumită distanţă între acesta şi propria-i personalitate. Carieră universitară de excepţie şi în final un fotoliu la Academia Română. 1884 . el. se specializează în psihiatrie în clinica din Zurich condusă de E. rău cres. 1 9 0 6 Bucureşti. Inadaptaţii sunt cei care nu le respectă. Opera după o tinereţe aventuroasă şi de vaga.RORSCHACH a ş t e p t a t ă de la o p e r s o a n ă al c ă r e i s t a t u t îl c u n o a ş t e m . bătrân). După studii medicale. Motivele acţiunilor umane. Simpla citare a unora din scrierile sale este suficientă spre a-i contura orizontul preocupărilor: Măsurarea inteligenţei şi debilitatea mintală (193(1). premiat de Academia din Dijon. . pasionat de pictură. paranoia). j u d . construieşte planşele testului său. în cursul căreia trăieşte în toate cipiul dreptului politic (1762) a exercitat mediile. 1922). Cluj. adolescent. Profesor de psihologie la Washington University (Saint Louis. Statele Unite. Fiecare individ trebuie să-şi asume mai multe roluri. operă de psihologie la persoana întâi şi un ca şi cu romanul pedagogic Emil sau despre document clasic care expune mentalitatea educaţie (1762). în general.a mamei sau a profesorului) şi de situaţie (acasă. Rousseau cunoaşte gloria cu o influenţă determinantă asupra Revoluţiei al său Discurs asupra ştiinţelor şi artelor franceze. în 1918. la muncă. scriitor calităţile naturale ale copilului. Acest test este utilizat de clinicieni. ROŞCA (Alexandru).). spune cut de către un tată capricios şi instabil. Orientarea profesională a anormalilor (1936). S-a format în cadrul şcolii de psihologie pragmatică de la Cluj. Delincventul minor (1932). (1750). un timp pentru fiecare achiziţie. trebuie să fie funcţională* şi să se adapteze Orfan de mamă de la naştere. fie că aderăm la ele în aşa măsură încât să nu ne mai putem desprinde (isterie.H e r i s a u . care constituie o curajoasă mentelor inegalităţii dintre oameni (1755). Numai după zece ani de la moartea sa acest test a început să se răspândească. totul degenerează în mâinile omului1' şi specifică (1981). 1907). adult. ROUSSEAU Creativitatea (1972). iar în 1921 publică lucrarea Psihodiagnostic. Creativitatea generală „totul este bun ieşind din mâinile Creatorului.la fiecare vârstă a copilăriei. Missouri) şi psiholog-şef al secţiei de psihiatrie infantilă. 1778). elaborează o teorie a frustrării* şi pune la punct un test pe care îl prezintă pentru prima dată în 1935. Psihologia martorului (1934). El propovăduieşte că sa de nevrotic hipersensibil. Jung. care îi apreciază simplitatea şi calităţile metrologice. şi că educaţia trebuie să se întemeieze pe ROUSSEAU (Jean-Jacques). variabile în funcţie de vârsta sa (copil. Studii de psihologie dinamică (1943). Igiena mintală şcolară (1939). G. ROSENZWEIG (Saul) psiholog american (Boston.(1782-1789). Ele ne marchează întotdeauna într-un fel sau altul. deficienţa mentală. psiholog rom â n (Călata. Excelent desenator. Bleuler.

nu va fi certat pentru că a spart un bibelou care i-a stat la îndemână. complex de impulsii agresive dirijate contra semenului (sadism) şi contra propriei persoane (masochism). Când vorbim de sănătate ne referim. subţiindu şi banii de buzunar. După D. preferând readaptarea delincvenţilor (lucru adevărat în special în cazul minorilor). rece. cu înfăţişare atletică şi cu tenul rozaliu. dar şi impulsiv şi iritabil. ele trebuie să se adapteze în mod necesar acesteia. recompensă sau pedeapsă privind o anumită acţiune. Cel mai celebru este cazul mareşalului Gilles de Rais (1400-1440). care se joacă cu focul). Pentru psihanalişti ea limbajului. SAŢIETATE.S. în cazurile cele mai grave. satisfacere care distruge apetitul. sanguinul se prezintă ca un individ musculos.şi alegeau victimele decât dintre prostituate. după psihanalişti. stare a celui care se simte puternic şi asigurat. Acest concept este strâns legat de noţiunea de adaptare.) crede de cuviinţă să precizeze că „sănătatea este deplina posesiune a bunăstării sociale. Frazer (1988). practic specifică schizoeste un element al perechii contrastante freniei. Individul capabil să-şi rezolve conflictele (de origine internă şi externă) şi să reziste inevitabilelor frustrări ale vieţii sociale este un individ sănătos. 2) Pentru şcoala franco-olandeză de caracterologie". la echilibrul dinamic care există între organism şi mediul său. ar coexista întotdeauna la unul şi acelaşi individ. Unii ucigaşi. diferit de deviaţia sexuală. nu-.punere de cuvinte care nu au nici osebi de stadiul sadico-anal.. SANGUIN. vârstei sale. cu o activitate superioară mediei (A) şi care reacţionează imediat la impresii (P). precum şi de deficienţe ale limbajului. Se disting sancţiuni naturale (arsura pe care şi-o provoacă un copil imprudent.). pe când psihozele semnifică eşecul adaptării la lumea normală. pe care totuşi educatorii trebuie să o utilizeze cu circumspecţie. SADOMASOCHISM. satisfacerea unei dorinţe. Sanguinul este realist. ştiind să exploateze situaţiile şi să tragă propriul profit din toate cele ce i se oferă. ea ştie că nu există criminal înnăscut şi că devii delincvent în virtutea condiţiilor socioecoomice şi afective. de primele un raport de sens sau de consoexperienţe sfincteriene (învăţarea regulilor nanţă şi care nu au vreo legătură de igienă). datorată stării plăcute care rezultă din echilibrul stabilit şi din pierderea interesului pentru scopul atins. Acest test se compune dintr-o sută de planşe cartonate. după câte se evaluează. pe care figurează desene geometrice. Natură optimistă şi expansivă. de răzvrătirea contra auto. La unii indivizi. Morfologic. Fiind confirmarea unei judecăţi referitoare la conduita unei persoane. Există şi un sadomasochism moral. 1) în clasificarea temperamentelor operată de Hippocrate. care se înrădăcinează în relaţia cu mama. de care întreaga societate este responsabilă. el este în general sociabil. care se exprimă prin aversiunea pentru obiectul căutat până atunci. persoană care îşi controlează emoţiile (nE). plăcerea erotică depinde de acţiunile agresive suferite sau aplicate semenului. aşa încât Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O. Sancţiunea are o valoare pedagogică certă. Trebuinţa satisfăcută se manifestă printr-o modificare a conduitei. pe când unui copil de zece ani i se va cere să-l înlocuiască. Justiţia modernă tinde mai puţin să pedepsească. actele de cruzime pot merge până la ucidere. Unii autori cred că această perversiune SALATĂ DE CUVINTE. măcinate de un sentiment de culpabilitate. care a făcut să piară. din fericire rare. în acelaşi timp obiect erotic şi sursă de frustrare. muşcături sau chiar la umilinţe morale. ca Jack Spintecătorul sau Peter Sutcliffe. mentale şi fizice şi nu numai absenţa bolilor şi afecţiunilor". între 140 şi 300 de copii. alterarea este constituţională. Sadicul nu simte excitaţia sexuală decât făcându-i rău partenerului. Cameron şi E. motivarea lor ar fi de căutat într-o relaţie cu femei imature şi complexate. sociale (decoraţii. care. subiect la care predomină umoarea sanguină. 274 . subiective (remuşcări). în mod implicit. SĂNĂTATE. uneori cinic. albe sau divers colorate. închisoare. perversiune sexuală caracterizată de erotizarea durerii pricinuite celuilalt. în unele cazuri poate să aibă loc chiar o inversare a tendinţei..SCARA DE MATURITATE MENTALA SANCŢIUNE. de exemplu. SCARA DE MATURITATE MENTALĂ DE LA COLUMBIA. care constă într-o juxta„sadism —masochism". îmbolnăveşte. nu ezită să şi le aplice (ele sunt în acelaşi timp şi victime şi călăi) pentru aşi satisface trebuinţa de pedeapsă. Simptomele nevrotice sunt expresia unei rezolvări inadecvate a tensiunilor. „Micul sadism" se limitează la flagelări. 275 SADISM. rităţii şi de agresivitatea deplasată asupra semenului. Un sugar. nivelului ei de înţelegere. Pedeapsa şi recompensa nu pot fi automate. test individual de inteligenţă pentru copiii de la trei la doisprezece ani care suferă de tulburări motorii sau de surditate. care se manifestă în torturile pe care unele persoane. fiind legată înde.gramaticală.M.

Copilul este determinat foarte de timpuriu să dobândească noi cunoştinţe să ia iniţiative şi să-şi asume responsabilităţi. atelierele protejate* sau SCRIS ÎN OGLINDĂ. Ele constituie realizată. existau în învăţământul cele din urmă îl condamnă la sterilitate şi public şi privat 1 440 S. Fondată în 1907 de sir R. spre a-şi satisface impulsiile agre. el face ucenicia disciplinei morale. de exemplu. este o incluzând un învăţământ general încreformaţie reacţională" care se opune dorinţei dinţat unor cadre didactice specializate. niciodată de la 12 la 16 sau 17 ani. mişcare de tineret care are drept scop dezvoltarea de calităţi fizice şi morale la copiii şi adolescenţii de ambele sexe. Un intersector de psihiatrie infantojuvenilă cuprinde. aspiraţia la perfecţiune. cât decât similar.(113 225 adola perpetuă insatisfacţie. dislexici'. Când un scop este inaccesibil. ceea ce constituie un grupurile de clase-atelier (G. substituţiv.S. punctuaţie simbolică) reflectă tulburarea gândirii. propensiunea sa pentru reverie răspund acestei trebuinţe. înflorituri. Tipul său morfologic este de obicei longilin (leptosom*). care a fost inventat de semiţi. ea permite să se asigure continuitatea îngrijirilor date bolnavilor. regrupând actualmente 25 de milioane de aderenţi (o treime fete).E.S. se făureşte personalitatea. privaţiunile i-au făcut pe oameni să consume „ersatzuri" (înlocuitori): napi porceşti în loc de cartofi. Scoutismul constituie o autentică şcoală de formare a caracterului.) şi şcolariDorinţa sa excesivă de a face bine un zează elevi cu deficienţe uşoare. SCOUTISM.E. învăţarea scrierii presupune o vârstă mentală de cel puţin 5 ani şi o bună orientare spaţială (recunoaşterea dreptei şi a stângii. de exemplu. acţiunea. clasă de învăţăScrisul în oglindă se observă la unii mânt special' destinată adolesstângaci. Atitudinea sa este un mecanism de apărare: el se închide în sine pentru a se proteja de agresiunile lumii exterioare. Pacienţii nu mai sunt în mod obligatoriu retraşi din mediul lor spre a fi îngrijiţi: ei pot fi trataţi la domiciliu şi pot frecventa „structuri" uşoare. distant. în general. Lucrul acesta este vădit mai ales la psihopaţi.A. Din punct de vedere intelectual el este adesea un original. retragerea din realitate.I. SECŢIE DE EDUCAŢIE SPECIALIZATA SECTOR. ilizibil în mod normal. reprezentarea simplificată a două mâini întinse. abstractă.centrele de ajutorare prin muncă". Interesul s-a deplasat de la scopul iniţial spre un scop secundar.C. care lescenţi) şi 133 clase-atelier (3 403 elevi). Reacţiile sale imprevizibile sunt descărcări brutale ale tensiunii acumulate. de exemplu. în limba chineză. ele sunt integrate în colegiile Scupulosul se comportă ca un abulic. din 2 martie 1966 şi din 27 decembrie 1967. Secţiile de educaţie specializată şi SCRUPUL. în joacă. dar uneori este atletic" sau displastic*. LIZATĂ (S. la copiii prost laterali/aţi" şi la cenţilor care prezintă o deficienţă intelectuală. inafectiv. Ie-a oferit activităţi care să corespundă aspiraţiilor lor: gustul aventurii şi libertăţile. respectând codul onoarei pe care s-a angajat în mod public şi solemn sîi-l respecte.S. Scrisul a apărut acum circa 6 000 de ani.. SCOP. în vârstă lucru. pictură. Alfabetul.. durează 4-5 ani.E. în 1987. SCRIS. ţintă pe care ne propunem s-o atingem. în general. scout — nota trad. spiritul de întrajutorare şi cel de camaraderie sunt satisfăcute de viaţa cercetaşului (traducere în româneşte a termenului englez. Un sector de psihiatrie adultă acoperă o arie în care trăiesc până la 70 ( K M ) de locuitori. Fondatorul ei. Disgrafiile' sunt în general asociate cu tulburări de motricitate sau cu o stângăcie' contrariată. el poate fi înlocuit cu un altul. îl determină să revină pentru adesea continuarea claselor de perfeca îmbunătăţi ceea ce era deja făcut şi în ţionare'. Schizotimicul pare rece. asigurată de profesori din învăţământul tehnic şi dezordine. -• GRAFOLOGIE. al căror grafism (bucle.). SCOPOFILIE sau SCOPTOFILIE. reprezentare grafică a limbajului şi gândirii. Această metodă a fost extinsă la copiii „handicapaţi" şi la tinerii delincvenţi. s-a implantat aproape pretuuiuleni în lume. cutat de la drapta la stânga.).formare preprofesională şi profesională sive şi gustul nemărturisit pentru murdărie (mecanică. de învăţământ secundar (C. Scrupulul. dovedeşte existenţa unui Supraeu (simţul Formarea în S.E.SCHIZOTIMIE SCHIZOTIMIE. Politica sectorială datează în Franţa din 1960. Calitatea scrisului este influenţată şi de starea de spirit a celui care scrie. cum sunt spitalele de zi. organizare psihică normală dominată de introversiune. pregătindu-se astfel pentru viaţa socială de adult. în care. precum şi o stabilite. malţ în loc de cafea etc. pe măsură ce se încărca de sensuri noi şi lua o semnificaţie simbolică. Apoi grafica s-a stilizat. 279 . scris exe.E. tâmplărie. în timpul celui deal doilea război mondial. este derivat din ideograme. diviziune teritorială în care operează aceeaşi echipă medico-socială. Uneori se întâmplă ca două scopuri urmărite să se afle în direcţii contrare: cazul animalului atras de o momeală situată dincolo de un obstacol a cărui depăşire produce durere (planşeul electrificat utilizat în cuştile de obstrucţie). moral inconştient) rigid şi sever.) au fost create în Franţa ca urmare a circularelor obostacol pe plan psihic.A. Sinonim al voierismului*.S. se regăseşte în hieroglifa care semnifică „tovarăş" sau „prieten". în refulate de a se revolta contra regulilor principiu titulare ale C. trei dintre sectoarele precedente. înţelegând trebuinţele tinerilor. dar putând fi citit SECŢIE DE EDUCAŢIE SPECIAcu uşurinţă cu ajutorul unei oglinzi. a lui sus şi jos). care iniţial exprima gestul pecetluirii contractului de amiciţie încheiat de două persoane. La origine se limita la o juxtapunere de desene sumare ale unor obiecte concrete care exprimau o idee (ideograme). un idealist înclinat spre analiza abstractă şi spre sistematizare. pune în încurcătură conştiinţa şi împiedică ministeriale din 21 septembrie 1965. » • EDUCAŢIE.. Baden-Powel (1857-1941). O atare situaţie este generatoare de anxietate şi de o stare de dezadaptare cu aspect nevrotic. din care 9 milioane în Statele Unite şi circa 205 ( M X ) în Franţa. Solitudinea.).

G. simţindu-se New York. SCOUTISM. M. depinde Subiectul „secundar" este metodic. spre a tempera ceea ce ea are dezumanizant. unde şi-a răspândit metoda. pentru şcoala vatorului atunci când obiectul nu are nici franco-olandeză de caracterologie. Makarenko* l-a utilizat în centrele lui de reeducare). el necesită. pace a spiritului persoanelor după anumite criterii. 281 280 .SECUNDARITATE detaşate de fond. în Franţa. selecţia profesională nu trebuie să se limiteze la a reţine subiecţii capabili să ocupe un anumit loc de muncă. Segregarea obiectului depinde de până la mascarea experienţelor structurarea câmpului perceptiv sau. Beneficiile realizate ca urmare a acestei selecţii reprezintă un câştig de circa o treime (34%) în comparaţie cu metoda tradiţională de recrutare. 1907 Mont real. ale gere voluntară făcută după criterii prestabilite. pe tinuă să aibă răsunet asupra psihis. care au adunările lor legislative şi puterile lor executive. Ea este uneori utilă din raţiuni tehnice.A. Primul moment al S.Montessori". acesta nu este suficient de organizat. A devenit celebru prin a sa descriere a sindromului general de adaptare (S. Statele Unite. După ce a deschis la Paris o şcoală pentru anormali. acest sistem constituie o excelentă metodă pedagogică. pedagog şi medic definit. o tendinţă spontană de a se separa de influenţă durabilă a evenimentelor ansamblu. în cursul căreia reacţiile de apărare se intensifică şi adaptarea dobândită se menţine. Fie că este vorba de intoxicaţie. şi corticosteroizi. pentru alegerea viitorilor specialişti sunt utilizate baterii de teste. dar uneori sistemul este împins până la constituirea de mici republici ale copiilor. Self-government-u\ îi determină pe minori să participe activ la organizarea grupului lor. Acela care a atins maturitatea care mai târziu se va inspira Măria psihologică nu se teme să-. selecţia şcolarilor „supradotaţi"'.) Adaptarea este însăşi condiţia vieţii. este aplicată în ţări ca Rusia şi Statele Unite. dar mult prea adesea sănătăţii sale mentale. medic canadian de origine austriacă (Viena.G.a psihopaţilor sub regimul nazist). Adesea nu este vorba decât la o participare la disciplina clasei.şi afirme indi. în acest caz au loc modificări funcţionale. A. se francez (Clamecy. SEGREGAŢIE. SELYE SELECŢIE PSIHOLOGICĂ. stabilităţii con. a diferenţiat mijlocul de conservare a securităţii este idioţia (oprire a dezvoltării mentale) de conformismul social. în câmpul perceptiv distingem forme" educaţia idioţilor şi a altor copii arieraţi (1846). Copilul îşi găseşte răspunde unor principii iraţionale şi consecuritatea datorită prezenţei senine şi afectuoase a părinţilor. nu are un statut precis. SELF-GOVERNMENT. Segregaţia umană constă în separarea SECURITATE. Toate armatele moderne sunt dotate cu un serviciu de selecţie şi orientare a personalului. în 1899. Sunt prevăzute. 1880). un efort de atenţie din partea obserSECUNDARITATE. acţiune de sepa. Nievre. vaţiile sale. 1812 acomodează cu rolul său şi. în care grupuri determinate sunt lăsate libere să se guverneze după bunul lor plac. infirmitate etc. dar practica sa ridică probleme delicate. în domeniul şcolar. protejat. el îşi reperează din timp poziţia. mergând chiar căutat. Aplicat la educaţia copiilor şi adolescenţilor. religie. Acest proces are loc în mod natural atunci când câmpul perceptiv este puternic structurat. disciplinei obişnuite a educaţiei sale. nefiind nici copil şi nici micului „sălbatic din Aveyron" (1797). care se manifestă mai ales prin hipotensiune.punct o metodă senzorială pentru educarea ritate deoarece. definite datorată convingerii că individul în prealabil (rasă. Dacă stresul" încetează. este reacţia de alarmă.T. dimpotrivă. şcoala din Roches (Eure) aplica acest sistem. în Ea constituie una din trebuinţele funda. -» CLASE DE INTEGRARE ŞCOLARĂ. pentru a nu perfecţionat un material senzorimotor.C. condiţia esenţială a muţi. igiena şi rare a elementelor.de asemenea. de motiataşat tradiţiilor. echilibrul redevine normal. organismul se epuizează. tahicardie şi producerea continuă de catecolamine. Introducerea metodei testelor în psihologie a permis clasarea indivizilor şi selecţionarea acelora care par apţi să îndeplinească anumite funcţii. Acest mod de administrare există îndeosebi în ţările anglo-saxone.pietricele albe este imediat reperată. care con. dacă persistă.când un pietroi între alte pietroaie trebuie mului unor subiecţi. de personalitatea observatorului. ltard*. La bărbat. stagii de practica în industrie. din bate la ochi. avansează cu încredere în viaţă. sa adult. Cu toate acestea. când prezente. dar îl găsim şi în Elveţia şi Rusia (A. s-a stabilit în vidualitatea. diţiilor sale de existenţă. în mediul său astfel SEGUIN (Edouard). După o examinare preliminară. ci să se străduiască să-i orienteze pe ceilalţi candidaţi spre muncile care li se potrivesc cel mai bine. Discipol al lui J.ale cărei principii sunt expuse în cartea intitulată Tratamentul moral. 1982). O perlă neagră în mijlocul unor psihologice din trecut.H.A. simplă şi rapidă (preselecţie).cazul reeducării copiilor orbi sau surdomentale ale omului. S. multe persoane ţin demenţă (deteriorare a psihicului) şi a pasul cu moda.) nu are a se teme de nimic. organismul îşi mobilizează mecanismele de apărare spre a face faţă acestor agenţi stresanţi. ei fac ucenicia libertăţii şi a autonomiei. de exemplu. -> NEIL (ALEXANDER SUTHERLAND). Urmează perioada de rezistenţă. metabolice şi anatomice care pot să ducă la moarte. scăderea cheltuielilor destinate învăţământului şi creşterea productivităţii. SELYE (Hans). Aplicarea acestor tehnici în industrie a avut ca efect reducerea considerabilă a numărului de accidente. care a pus la Adolescentul se simte mai greu în secu. sistem englez de administrare. de infecţie microbiană sau de o emoţie puternică. ajustate pentru fiecare post de combatant. de la înfiinţarea sa. pe care le percepem ca pe nişte figuri profesional. capabili să progreseze în studiile lor mult mai rapid decât ceilalţi copii. interesat de copiii arieraţi. Asumându-şi iniţiative şi responsabilităţi adevărate. (idei prietenilor săi. de atitudinile şi experienţa sa. Stadiul de epuizare se defineşte prin incapacitatea subiectului de a se mai apăra. de exemplu.

Este vorba de reacţii emoţionale subconştiente cărora individul nu le permite să se exprime liber şi care se . „pisălogeală" şi inconcodificate. o lumină. deoarece sentimentele sunt stări conştiente) de sentimente inconştiente de culpabilitate. reumatismul. reuşeşte treptat să ia cunoştinţă de individualitatea sa. Condiţiile sociode a lua mai multe semnificaţii şi de a nu economice şi afective joacă şi ele un avea nici o legătură logică cu ceea rol important in ceea ce priveşte data ce reprezintă el. De la vis la descoperire unui mesaj datorită căruia animalul îşi (1973). resentimentul. 1962) şi în Statele Unite (Yoiitz. Selye. semnale vestitoare de hrană sau de şi de maturizarea căilor nervoase. pe printr-o inerţie intelectuală. dificultăţi când jeturile ritmice de fum pe care tipice în fixarea durabilă a amintirilor şi indienii din America de Nord le utilizează achiziţiilor cognitive noi. O regăsim. în primul trimestru al vieţii postnatale. Dintre lucrările lui H. Frontierele între semne. Acest eşec. sete etc. eveniment (sărbătoarea Sfântului Ion. care de obicei înseamnă aprobare.). Maublanc) s-au străduit în zadar să o detecteze la orbi. pe plan psihic. care informează asupra poziţiei membrelor. declanşează de stres. de exem. cercetări efectuate în U. Disşoc electric. SENTIMENT. (Nijni Taghil. mai durabil decât emoţia şi mai puţin violent decât pasiunea. la fel ca mimica emoţionala sau Senilitatea este exagerarea proceselor ca simbolul matematic. această sensibilitate ar fi responsabilă în primul rând de fototaxia" unor animale ca dafniile. orgoliul. fireşte. de organe de văz). focul poate fi el însuşi semnalul unui Senilitatea se manifestă. Printre „maladiile adaptării" figu. Viaud. Semnul exprimă normale de îmbătrânire. boala lui Addison.. variind de la un individ la altul. Private de simţul văzului. mai mult sau mai puţin clară. ulcerul pieptului colorat al măcăleandrului detergastroduodenal. Savanţii au stabilit că în acest caz pielea joacă rolul de organ receptor. Experienţele asupra râmei. terea unui lucru. distinctă de lumea exterioară. slăbire simultană a semnul face apel la inteligenţă.. Sensibilitatea organelor senzoriale poate fi extraordinară. L. o imagine pot deveni. SENSIBILITATE FOTODERMICĂ sau DERMATOOPTICA. Nu are vârstă o idee sau un sentiment. semnal şi semn. dintre care unele scapă conştiinţei indivizilor. prin pierderea pentru a comunica între ei sunt semne supleţii de adaptare. tinenţă emoţională. larvei de muscă (lipsite. sensibilitatea interoceptivă (foame.mamă-copil există schimburi permanente mite cunoaşterea sau recunoaş. 1964) ar confirma posibilitatea unei „vederi extraretinicne" la specia umană. asociat cu noi cercetări negative consacrate aceluiaşi subiect. datorită căruia copilul. SEMNAL. intoxicări transmitere a unei comunicări susceptibilă alcoolice. adaptează comportamentul la realitate.ciară. care persistă în absenţa oricărui stimul. de impulsiile sale. de exemplu. devine dominantă sensibilitatea exteroceptivă. -» PERCEPŢIE EXTRASENZORIALĂ. Tiparul. asupra atitudinilor şi mişcărilor corpului. stare afectivă complexă. în relaţiile interumane şi îndeosebi în cuplul SEMN. insecuritatea finanindice. această specie de păsări. sentimentul de devalorizare socială plu. Cauzele acestui fenomen. Acelaşi element poate fi. ele nu pot reacţiona SENTIMENT decât datorită unei percepţii extraoculare. percepe impresiile venite de la corp Un sunet. Fumul. care se adresează reflexului şi inconştientului. fac să se creadă că ideea lui Farigoule este eronată. reacţionează la 1 mg de feniletanol (alcool existent în esenţa de trandafir) diluat în 17 miliarde de metri cubi de apă. combinaţie de elemente emotive şi imaginative. Spre deosebire de semnal. într-adevăr. SENILITATE. capabil să distingă ceea ce provine de la corpul său şi ceea ce aparţine mediului. dominante fiind senzaţiile care vin de la sistemul digestiv. sentimentele estetice şi religioase. element sensibil care per. începând din acest moment. un semn. senzoria litate difuză a tegumentelor la lumină. Psihanaliştii vorbesc (într-un mod impropriu. pe care unii (R. Sentimentele sunt legate de tendinţele profunde ale individului. Este un element de sonali (antecedente patologice. de inferioritate etc.S. este indicele natural al focului. gândacului de bucătărie şi salamandrei (cu ochii extirpaţi.SENSIBILITATE. Romain) a crezut că decelează la om o „vedere paraoptică" (1920). într-adevăr. purtători ai tare (1954). narea' necompensată de o nouă activitate. Inteligibil presupune o înţelegere (tacita sau sub influenţa factorilor ereditari şi perexplicită) între indivizi. dar pentru a fi precisă. în toate cazurile cităm: Istoria sindromului general de adapeste vorba de stimuli specifici. simpatia. în mod succesiv.R. de agresivitate.S. solitudinea afectivă. pentru animalele condiţionate la aceşti Sensibilitatea este legată de integritatea stimuli.) şi sensibilitatea proprioceptivă. Acestea sunt fenomene psihice conştiente care colorează afectiv percepţiile noastre şi ne influenţează conduitele. admiraţia. vederea rează hipertensiunea. în luna a patra cele trei sisteme senzoriale încep să se organizeze într-un ansamblu structurat. surmenaj etc).la aceasta o reacţie de retragere. pot fi de ordin intelectual. element senzorial aso. Proiectarea unei umbre asupra receptează senzaţiile venite din afară). dar accelerează procesul de involuţie. Datul din capacităţilor fizice şi mentale datocap.moral sau afectiv. Existenţa unei asemenea sensibilităţi este puternic contestată în cazul omului. este rată îmbătrânirii. Farigoule (J. sau din lumea exterioară. apariţiei stării senile. Ea corespunde unei caracteristici generale a oricărei protoplasme. facultate de a ciat cu un obiect sau cu o situaţie. de dorinţele satisfăcute sau frustrate. Animalul nu cunoaşte decât tingem sensibilitatea exteroceptivă (care semnale. din necesităţile experimetului) au demonstrat că aceste animale rămân sensibile la influenţa luminii. atât în regnul vegetal cât şi în regnul animal. pensiosemnale şi indici nu sunt ferm stabilite. cu care până acum fuzionase. Stres Iară pericol (1974). După G.SEMN Unele afecţiuni somatice sunt legate direct unei moluşte. sensibilitatea interoceptivă fiind cea care prevalează la sugar.de semnale ale climatului afectiv. de exemplu. Cu toate acestea. ruşinea etc. boala mină o reacţie agresivă la masculul din lui Simmonds. stabilă. corespund acestei definiţii. cele trei sisteme funcţionează separat.

eventual. psihanaliza considcrându-le conduite infantile fixate în mod anormal la adult. Unii autori (J. După Freud. Psihanaliştii fac distincţie între genitalitute. S E V R A J -> ÎNŢĂRCARE. SHAM RAGE. Rolul lor este de a-i determina pe solicitanţi să-şi analizeze fără patimă situaţia. o clasificare a tipurilor de personalitate bazată pe gradul de dezvoltare a ţesuturilor derivate din cele trei foiţe blastodermice (endoderm. ajustat cantitativ. femei şi cupluri se adresează consilierilor conjugali pentru a le înfăţişa necazurile şi a găsi o soluţie pentru problemele lor. sursa tuturor satisfacţiilor este zona orală* (sugerea la sânul matern). Bărbaţi (33%).secolului al XlX-lea. Apărut în ţările anglo-saxone. „Furia artificială" se observă. Johnson. SHELDON (Wiiliam Herbert). E. emoţia nu apare decât dacă excitaţia este destul de puternică. încă de la vârsta de patru ani. pe când alţii o critică. se orientează spre sexul opus. Aceste experienţe pun în evidenţă.) sau în frigiditate anomalii constituţionale. fotografii obţinute cu ajutorul unei metode standardizate. s-ar părea că stereotipurile culturale l-au influenţat pe cercetătorul american. SFAT CONJUGAL. sub influenţa lui R. intensă însă de scurtă durată. După M. Sexologia. a n s a m b l u al fenom e n e l o r vieţii sexuale. mezomorfia" de somatotonie şi ectomorfia' de cerebrotonie. importanţa esenţială a hipotalamusului în exprimarea SHELDON ual întocmai ca emoţiilor şi. în societatea noastră ea este supusă anumitor constrângeri. rolul integrator si inhibitor al cortexului în conduite.Cambridge. care va fi reactivat brusc la pubertate. din cauza influenţelor religioase sau pur şi simplu morale. transmit informaţia la „centrul setei". m e d i c şi p s i h o l o g a m e r i c a n (Warwick. fiinţa umană este. cea mai mică excitaţie este de ajuns ca să declanşeze o reacţie de furie. Dar în unele comunităţi ea se dezvoltă liber şi se pot vedea. Glueck) cosideră satisfăcătoare tipologia lui Sheldon. se orientează spre un nou scop. se determină în funcţie de acesta. în condiţii experimentale. a studiat comportamentul şi cu ajutorul analizei factoriale. copii care imită în mod cu totul firesc zbenguielile sexuale ale părinţilor lor (H. mezoderm şi ectoderm). somatotonie' şi cerebrotonie*. pe de o parte. 1899 . Cel mai adesea este vorba de neînţelegerea dintre soţi datorată divergenţelor de vederi cu privire la educaţia copiilor sau cu privire la munca femeii în afara căminului. Aceştia au studiat conduitele sexuale şi problemele care se raportau la acestea. SEXOLOGIE. Powdermaker). Maisonneuve şi M. Descoperirile lui Freud (inconştientul' dinamic. în scopul ameliorării relaţiilor lor r e c i p r o c e . se găsesc în faţa unor persoane cu tulburări pronunţate. dar şi de dificultăţi de comunicare interpersonală. Stevens. Ideca fundamentală este că există zone erogene (adică regiuni ale corpului susceptibile de a provoca plăcere) care predomină la o anumită vârstă. Astăzi oamenii se preocupă de echilibrul lor de sănătatea lor. de nerecunoaşterea dorinţelor şi trebuinţelor celuilalt. atunci când cortexul este scos din circuit. înainte de a fi educată. M a s s a c h u s e t t s . S. 1977). şi sexualitate. pe de altă parte. Psihanaliza* a permis lichidarea pseudoexplicaţiei sexologilor. concomitent. în acest moment individul. H. suferind influenţele mediului. Viaţa sexuală nu începe la pubertate. Toate fiinţele umane poartă în ele germenii acestor perversiuni. fie la cererea organismelor private. extinsă la dragoste în general. şomaj etc. Pubertatea nu este decât o etapă psihofiziologică. între trei şi cinci ani devin prevalente organele genitale. De la vârsta de şase ani are loc o adormire a instinctului sexual (latenţă). S. Freud este acela care a stabilit cronologia etapelor prin care trece în mod normal sexualitatea unui subiect ce aparţine culturii noastre. Pichot. P. în stare normală. sexualitatea infantilă) au fost acelea care au dus la înţelegerea vieţii sexuale şi a tulburărilor acesteia. s t u d i u l problemelor sexualităţii. în primul an de viaţă. fără a putea să le rezolve în mod satisfăcător. ştiinţă de observaţie degajată de orice considerente morale. fie în instituţii de învăţământ public. o dată cu crearea Asociaţiei franceze a centrelor de consultaţie conjugală. ale căror urme le găsim la subiectul sănătos în actele care preludiază acuplarea. . de o sexualitate perturbată. sfatul conjugal s-a dezvoltat în Franţa la începutul anilor 1960. a j u t o r psihologic dat cuplurilor aflate în dificult a t e . pseudofurie. în cazul în care. extrem de plastică.care vedeau în perversiuni (homosexualitate. J. Este cunoscut îndeosebi pentru a fi propus. fără ca acesta 287 SEXUALITATE. ansamblu de caractere legate de organele de copulaţie. dimpotrivă. ci din prima copilărie. timp de cinci ani. de maturizarea organică şi de condiţiile socioculturale. Sheldon a analizat fotografiile a 4 000 de studenţi (având în medie vârsta de 18 ani şi trei luni). Consilierii conjugali sunt de asemenea chemaţi să facă educaţia sexuală a copiilor şi adolescenţilor. J. în cursul celui de al doilea şi al treilea an de viaţă interesul se deplasează în principal asupra zonei anale (învăţarea deprinderilor de igienă corporală). care este copt pentru o sexualitate adultă. a degajat şaizeci de trăsături de personalitate. în colaborare cu S. s-a afirmat după cel de al doilea război mondial datorită cercetărilor lui A. devenită altruistă. copilul ar fi un potenţial „pervers polimorf". Sexologia a cunoscut un avânt considerabil la sfârşitul . BruchonSchweitzer (1981) nu au confirmat relaţiile pe care Sheldon a crezut că le găseşte între biotipuri şi temperamente. Eysenck. ci accidente ale dezvoltării afective. Masters' şi V. la animale al căror hipotalamus (baza creierului) este privat de conexiunile sale nervoase cu structurile superioare ale creierului (telencefal sau emisferele cerebrale). pe care Ie-a repartizat în trei serii: viscerotonie'. Kinsey. Bruchon-Schweitzer (1988). Consilierii conjugali evită să dea sfaturi. Sexualitatea sa. fetişism etc. Sexualitatea depinde. în paralel. ei le orientează spre o consultaţie medicopsihologică sau spre un specialist în maladii mentale. perioada în care tendinţa sexuală.SEVRAJ în nucleii supraoptici ai hipotalamusului. Perversiunile nu sunt aberaţii ereditare.şi mai ales ale lui W. von Krafft-Ebing şi a lui Havelock Ellis. Delay. El a demonstrat că endomorfia" este legată de viscerotonie. care provoacă un răspuns al organismului (căutarea apei şi băutul). Rhode Island.

netăgăduit. pare mai satisfăcătoare. ea tinde la satisfacerea trebuinţelor de bază ale omului. la el ne referim. aruncarea înaintea situaţie devenită intolerabilă.Anglia. persoane (de două ori mai mulţi bărbaţi decât femei).R. inconştient. când spunem: „Nu ştiu ce m-a apucat. Proporţiile sale sunt greu de stabilit cu precizie. el face din Sine o entitate „supraordonată" Eului. asigurat (300 zile) faţă de unul care nu este în Africa neagră..u slab. pentru majoritatea oamenilor. La aceste tulburări se asociază de obicei dureri. agresivă. ceea ce este ereditar. ceea ce ţine de „mine". SISMOTERAPIE cazuri de moarte voluntară sunt camuflate multe persoane de „vârsta a treia". pe cât se pare. de exemplu. singurătatea este de temut.SINDROMUL CARENŢEI DE AUTORITATE EDUCATIVĂ SINDROMUL CARENŢEI DE AUTORITATE EDUCATIVĂ. cu toate acestea. expansivă. Vindecarea este cu atât este adesea ultimul mijloc de a se răzbuna mai rapidă cu cât ea este mai cu ardoare pe un adversar: disperatul se omoară cu dorită de rănit sau cu cât indemnizaţia i se intenţia de a nu-i mai lăsa nici o clipă de tihnă celui care 1-a ofensat. cel mai adesea).ISM. incapabili indemizaţie maximală. 21 în Republica Federală a când gustul pentru viaţa solitară este exa. Luccioni. Când este contrariată sau refulată. Sindromul carenţei de autoritate educativă. SINDROMUL LUI SILVERMAN * COPIL MALTRATAT. Korsakov (1854 . desemnează ceea ce este absolut primitiv în om. 12 în Statele Unite. Acest termen \das Es. sinuciderea asigurat (45 zile). la adolescent putând în fiecare luni se sinucid circa 1000 de semnala un început de schizofrenie*.C. Şinele este prelungirea inconştientă a Eului". mai degrabă a le exagera).D. dictate de o afectivitate sincer. Persoana care prezintă acest tip de sindrom poate fi inhibată în relaţiile sau. dacă nu imposibil orice angajament afectiv durabil şi profund. Jung. ditate. de exemplu. în limba germană — nota trad. toate societăţile.5 ori mai mult timp la un muncitor a-şi lua viaţa în anumite circumstanţe. bolnavul nu decât să vedem aici determinismul unui are chef să se însănătoşească şi lucrul ipotetic factor ereditar. în acte ratate sau în simptome nevrotice.Germaniei şi în Japonia şi 22 în Franţa. ceea ce face dificil. „haotic". mai ales când survine dintr-o dată. Manifestările sale esenţiale sunt: un F. corespund unui comportament reparaţia daunei suferite şi revendică o patologic: nevrotici deprimaţi. Este vorba de un nevrozat. ceea ce se transformă frecvent în nevroză depresivă. o diminuare a reflexelor şi o atrofie musculară. greu de controlat de către conştiinţă. mai în accidente. care îl vindecarea unei simple fracturi a piciorului pregăteşte pe subiect să accepte ideea de ia de 6. deoarece multe SISMOTERAPIE • ELECTROŞOC SINE ( 1 ). cel voluntare în anumite locuri (aruncarea în mai adesea pentru a scăpa de o cratere de vulcani. ceea ce explică faptul că 72% derilor la 100 000 de locuitori era de 9 în dintre ele utilizează somnifere şi tran. o suportă destul de bine. tot ceea ce este personal: „Eul". numărul sinuciderilor este în constantă creştere din 1950. motivate de consia unui subiect accidentat (accident de muncă. că mai mult sau mai puţin conştientă. este dezorientat în timp şi în spaţiu (se rătăceşte uşor). Bolnavul pare confuz şi distrat. Sinuciderea pare contagioasă: se înregisSINUCIDERE. deoarece tulburările sunt Găsim adesea un fel de predispoziţie famireale (chiar dacă subiectul are tendinţa de lială pentru sinucidere.|. în mod implicit. Altele. afecţiune mentală de origine toxică (alcoolism.E. Sinistroza nu colici care îşi premeditează demult moartea. Această energie. impresia de a fi definitiv însingurat. s-ar cuveni să acesta arc consecinţe psihosomatice* de admitem că există o condiţionare* socială. cel mai adesea. însă. acţiune de a ş i lua trează uneori adevărate epidemii de morţi singur viaţa. apare în cazul în care copilul trăieşte într-un mediu instabil. trădează întotdeauna Franţa. Pentru Freud. Unii indivizi optează de bunăvoie pentru singurătate şi. provocatoare. trenului). SINDROMUL LUI DOWN • MON GOI. G. SINGURĂTATE.) care derente morale (scăparea de o situaţie dezonorantă) sau sociale (a nu fi o povară refuză să-şi recunoască vindecarea. în 1988. el îşi aminteşte de fapte trecute. mai ales la un deficit de adaptare la realitate (timisubiecţii în vârstă de la 15 la 44 de ani. descris în 1956 de J. SINISTROZĂ. instinctele. nu ştie cum să se comporte în viaţă). Cât despre C. M. un sentiment fundamental de insecuritate (subiectul duce lipsă de repere. după o viaţă bogată în relaţii umane. recurge la căi ocolite. mereu cu acelaşi interes): pentru a-şi acoperi lacunele memoriei. pentru W. dar. Incapacitatea de să se integreze armonios în viaţă şi să muncă. putând evolua spre dezechilibrul psihic.O. SINDROMUL LUI KORSAKOV. căreia ea nu-i apare în mod clar.1900). Sutter şi H. S-a constatat. introdus în psihologie de Georg Groddeck (1866-1934) şi reluat de Freud. locuri pe care autorităţile locale Sinuciderea se întâlneşte aproape în sunt obligate să le ţină sub pază. sau melanexpresia insatisfacţiei sale. descrisă de S. conduită patologică Unele sinucideri. neputându-se acomoda cu ea. dar nu mai fixează nici o amintire nouă (cutare bolnav citeşte în fiecare zi acelaşi număr de ziar. aduc a sacrificii. 19 în Uniunea chilizante' (C. adesea pentru celălalt). în aceste cazuri singurătatea provoacă o scădere a tonusului vital. introversiune). ceea ce este nediferenţiat. -+ APARAT PSIHIC. ascultă de principiul plăcerii*. ansamblu de fapte care caracterizează personalitatea unui subiect care nu a beneficiat în copilărie de autoritatea necesară educării sale. . proporţia sinuciales femei. el fabulează cu aplomb. Era ceva ce mă depăşea4'. Atunci Sovietică. ci „şi scopul vieţii". SINE (2). energia care ne pune în mişcare şi orientează acţiunile noastre.. mai mult sau mai puţin clandestine. stare a unei per soane care trăieşte singură. James. bolile de care se plânge sunt găsească un sens existenţei lor. care crede că este insuficientă perturbată. de circulaţie. mai frecvente. incluzând nu numai conştientul şi inconştientul. este o simulare. în mod voluntar. exprimându-se în vise. lipsit de reguli şi de principii. 1988). Şinele face parte din viaţa cotidiană. incapabil să asigure o existenţă coerentă.S. ansamblul impulsiilor primare. în gerat („solitarism'').

O. de la 1 la 7. Dement şi N. a treia gradul de ectomorfie (sistem nervos. se poate exprima printr-o serie de trei cifre. există o corelaţie. şi rezultatele şcolare: 61% dintre copiii Frecvente între vârsta de 2 şi 6 ani. Fiecare ciclu durează în medie al coşmarului care poate surveni la între 90 şi 120 minute. Lewin). plânge. Sondajul de opinie permite aproximarea realităţii. H. este apropiat al opiniei publice (I. stare fiziologică periodică. vis sunt concentrate îndeosebi în M. De exemplu. ormula 1-7-1 ar corespunde lui extrem. de exemplu). pe copil cu ameninţări stupide şi să nu-1 ia Uneori este oportun să se cunoască rapid cu ei în pat ca să doarmă. dimineaţa. Spaimele nocturne apar în timpul somTrebuinţa de a dormi este vitală: un animal care este împiedicat să doarmă moare. fiind greu de calselor de agresivitate care alternează cu mat.O. somnul cu unde rapide. atunci -1 ar corespunde endomorfLI 1 ui pur. se observă 4-6 cicluri succesive de somn lent şi de SPAIME NOCTURNE. SOMATOTIP. Cifrele 1 şi 7 reprezintă minimum şi maximum de dezvoltare. energiei. legea din Prima fază de somn paradoxal durează 19 iulie 1977 a prevăzut instituirea unei aproximativ 15 minute şi marchează finalul comisii care să vegheze asupra obiectiprimului ciclu al somnului.R. vârstă. De la crearea în 1938.): somnul cu unde lente (sau „somnul lent"). de sex. numit şi „somnul paradoxal" (M. fără SPAŢIU VITAL. Stevers consideră că tipul constituţional. Jouvet) sau faza „mişcărilor oculare rapide" (M. S.O. profesie. dacă aceste tipuri există. La un om vitătii şi calităţii sondajelor. W. Somnul rapid este numit „paradoxal" de către J. Perioadele de din viaţa cotidiană a concetăţenilor noştri. 1988). la trezire. Montagner. dar trebuie imagini despre opinia persoanelor să le cerem părinţilor să nu-1 neliniştească interogate. Kleitman au descris două tipuri de somn. nului lent (stadiul IV).G.). dacă nu readoarme. între durata somnului nici o amintire despre cele întâmplate. obiectivate de traseele electroencefalografice (E. Pentru a se evita orice derivă.E. 1979). în funcţie ei ambiant (K. care dorm mai puţin de şase ore au o întâr.spaimele nocturne afectează 1-3% dintre ziere de cel puţin un an în raport cu vârsta copii. pare cuprins de panica. De obicei sunt consecinţa unei expementală normală (J.). muşchi. Această stare poate dura de la câteva perioade de izolare (H. Fiecare persoană participă insă în mod inegal la cele trei tendinţe şi există multe somatotipuri mijlocii (4-3-5. SOMATOTONIE. în ceea ce priveşte constituţia fizică. piele). definită prin reducerea activităţii. Deodată subiectul se psihice care pot merge până la psihoză". echivalent somn rapid.. Somatotonul (sau somatotonicul) este mai degrabă extravertit. în cursul unei nopţi. riscul. organismele de acela al momentului trezirii. somnul este profund (sunt necesari stimuli Sondajele de orice natură s-au multiplicat. normal. Poulignac. Cel mai adesea copilul Pe de altă parte. hi nu recunoaşte percauza instabilităţii* comportamentului şi a soanele care îl înconjoară şi nu reacţiounor tulburări caracteriale de felul acce. anchetă vizând un eşan. a activităţii.nează la solicitările lor. foarte puternici pentru a-1 trezi din somn iar anchetele de opinie fac în prezent parte pe individul care doarme). Sheldon şi S. câmp psihologic cheltuieli excesive. Somatotonia. competiţia. lupta. Este suficient un eşan. Stoetzel. Sheldon. Psihoterapia este utilă. H. în biotipoligia lui W.SOMATOTONIE „schemei corporale"* sunt întotdeauna semnul unei afecţiuni neuropsihiatrice. tion de populaţie reprezentativ şi Dispar aproape întotdeauna în mod care are drept scop conturarea unei spontan. aria geografică de în acest spaţiu se situează variabilele domiciliu etc. iar notaţia 1-1-7 ectomorfu i absolut.R. ideile şi aspiraţiile publicului. mezoderm şi ectoderm). sistem digestiv).P.G. gesticulează. este legată. are tendinţa de a căuta aventura. comportamentul individului la un moment Hipnogramă (reprezentare grafică a unei nopţi de somn) a unui subiect normal . tip psihologic caracterizat prin predominanţa funcţiilor musculare. minute la o oră. organe de simţ. expresie cantitativă care traduce ponderea relativă a celor trei componente primare ale constituţiei fizice a unei persoane. niciodată în cursul Privarea de somn rapid duce la tulburări somnului paradoxal. somnul uşor.F. a doua gradul de mezomorfie (schelet.E. agită. puterea. ţesuturi conjuctive). rienţe traumatizante sau a unor conflicte intrapsihice legate de dezvoltarea psihoSONDAJ. strigă. somnul profund (traseu continuu de unde SPAŢIU VITAL delta). a Institutului francez din cauza că traseul E. relaxarea t o n u s u l u i m u s c u l a r şi suspendarea conştiinţei. pentru ca sondajele să aibă interdependente. prima dozând gradul de endomorfie (viscere.care înglobează persoana şi mediul tion de 100 de persoane bine alese. acesta ar exprima tipul perfect echilibrat. a dorinţei de a se impune. SOMN. somnul mediu. de mezomorfie'. susceptibile să determine o validitate de ±3%. caracteristică temperamentală. derivat din dezvoltarea celor trei foiţe blastodermice (endoderm. copil în timpul nopţii. W. nu are o legătură cauzală. Cât despre somatotipul 4— -4. Somnul lent se împarte în patru stadii: adormirea.sexuală (sentimente agresive şi oedipiene). cu toate că specializate de acest tip au proliferat.

extrăgând legi şi previziuni mându-se rolului care se aşteaptă de la el. de exemplu. dimpotrivă. Matematiciaul elveţian J. ceea ce francezii numesc „petit mal". gustative sau senzisă-l vadă curat.se stabilesc între oameni: copilul are telor. devine palid şi zorială (vizuală. de care individul rămâne străin şi care dispar o dată cu trecerea în somnul veritabil. slăbirea voltare a sexualităţii infantile (circa sau suspendarea conştiinţei. copilul se recunoaşte în oglindă între luna a douăzeci şi şasea şi a treizecea). militarii (balistica). nu antrenează adeziunea subiectului şi se alimentează din obiectele din mediu. cel de al doilea stadiu fost întrerupte. el reîncepe să se scape pe el). distracţie atât de puternică încât individul nu mai este pe moment adaptat la împrejurări. plinesc cu uşurinţă rolul* care decurge din industriaşii (controlul fabricaţiei). elaborarea unei ipoteze. compus din obiecte care are fiecare forma sa proprie. adesea neplăcută şi angoasantă. ci devine şi modelul tuturor obiectelor: lumea nu mai este fragmentată. Procedează după aceea la reducerea informaţiilor. agricul. căci ea nu numai că reprezintă baza conştiinţei de sine. Aceste viziuni hipnagogice. a imaginii materne. metodă de studiere falsifica absolut toate calculele. oglinda începe să-l intereseze şi el pare să întrevadă raportul dintre aceasta şi reflectarea unei persoane. evaluarea recol. caută destinderea nota trad. de Laplace (1749-1827) au fost cei conduită a celorlalţi faţă de sine. interpretarea. pe care le grupează într-un tablou. Această din urmă achiziţie este fundamentală.. rareori olfactive. Demersul statistic cuprinde trei momente principale: colectarea şi prezentarea observaţiilor.. Bernoulli femeia la curtoazie din partea bărbatului (1654-1705) şi matematicianul francez etc. cuprinzând anul al doilea şi al STARE HIPNAGOGICĂ.dreptul la respect din partea tinerilor. Cu toate acestea. se revoltă. psihologii. semisomn. materiile sale fecale. scurtimea ei îi în sugerea degetelor. care arde de nerăbdare tive. adesea. al dezvoltării sexuale a copilului. în final el îşi formulează concluzia (care ţine seama de marja de incertitudine calculată matematic). Fenomenele acestea se diferenţiază de vise în sensul că sunt produse stereotipe. Ea constituie sociale. indivizilor îşi acceptă statutul şi îşi îndesociologii. reprezentând fie peisaje. devin inadaptaţi sau STARE DE ABSENŢĂ. în teoria psihanalitică. auditivă. într-o primă fază. reducerea şi analiza acestora. cutanată) ca năucit. fie siluete umane sau animale.„absenţă" (sau absenţă epileptică). Achiziţia deprinderilor de igienă este primul cadou pe care copilul îl face mamei sale. prezentând în acest timp uşoare mişcări ale pleoapelor şi globilor oculari. fizicienii. rămânând extrem de prudent în generalizările sale. numai către vârsta de doi ani este dobândită noţiunea de totalitate corporală (după R. în faza iniţială a colectării informaţiilor se introduc erori care pot STATISTICĂ. resping normele meteorologice). potrivit care au introdus calculul probabilităţilor în poziţiei pe care o ocupă în grup. sondaje").acesta. Prezenţa mamei. Către vârsta de un an el începe să înţeleagă că imaginea din oglindă este reflectarea propriului său corp şi nu un dublu independent de el însuşi. în domeniul patologiei.). spirale etc. pe când la copil ele sunt adesea complexe. încă din cea mai îndepărtată Antichitate STATUT. bătrânul are acest studiu a rămas pur descriptiv (numă. Subiectul îşi supt. dar până în secolul al XVI-lea dreptul la protecţia adultului. la fenomene. spre Absenţa ei este frustrantâ. de cele mai multe ori simple: forme geometrice. în deosebire de criza majoră de epilepsie — această stare de tensiune. mai ales vizuale (uneori audiincitarea părinţilor. STATUT unul din fundamentele cele mai solide ale psihologiei aplicate (teste'. refuzând să se lase închişi torii (relaţiile dintre recolte şi condiţiile într-un cadru determinat. prima fază de dez. ci ca un univers ordonat. spre a extrage din ele rezultate numerice. se numeşte STADIU ORAL. Ele nu pot fi asimilate nici halucinaţiilor. sursă de saţietate şi de Absenţa epileptică simplă |este vorba de linişte. situaţie a unei persoane s-au cules şi s-au coordonat informaţii într-un grup social. Stăpânirea sfincterelor îi dă o nouă putere. substituind totalităţii datelor un mic număr de rezultate cifrice. verificarea).opreşte activitatea în curs. rare). Sugarul. manifestă interes faţă de tive). manifestările vizuale sunt 298 . Supărarea şi oboseala pot să ducă la o slăbire a stării de veghe în aşa măsură încât adaptarea la realitate să fie perturbată. se asociază cu o intensă satisfacţie. extrase din ansamblul ordonat. puncte. Majoritatea să se extindă: fac apel la ea economiştii. Statutul condiţionează raporturile care numerice din diferite domenii (recensământul persoanelor. bazate pe aproximativa regularitate a unor Statutul defineşte de asemenea drepfenomene. a ansamblurilor numerice şi a relaţiilor lor. stele strălucitoare. Alţii. pornind de la care se va exercita reflecţia sa (analiza rezultatelor. Satisfacţia puseului libidinal este condiîn perioada de adormire care precedă ţionată de evacuarea intestinală: mucoasa somnul veritabil se pot produce unele anală a devenit zona erogenă. aceea de a-i satisface pe adulţi sau. ea nu mai apare ca un haos neorganizat. deoarece STARE LIMITĂ -* CAZ LIMITĂ ştie că. De atunci încoace câmpul de turile şi datoriile persoanei şi constituie un aplicaţie al acestei noi ştiinţe nu încetează element al conştiinţei de sine. stare de treilea de viaţă. deoarece sunt privite cu un ochi critic. care survine primul an de viaţă). când plăcerea dintr-odată şi nu durează decât câteva cea mai mare este procurată de clipe (de la 5 la 15 secunde). Zazzo.STADIU ORAL luna a şasea. copilul. Fiecare se aşteaptă la o anumită P. permite subiectului să-şi reia discursul sau activitatea din punctul în care acestea au STADIU SADIC-ANAL. de a-şi arăta ostilitatea faţă de ei. la care adultul rămâne indiferent. statice sau dinamice. şi conforstatistică. statisticianul despuiază metodic informaţiile culese. asociată cu încorporarea sen.S.| nu duce la pierderea tonusului şi nu lasă nici o amintire. provoacă la copil o stare afectivă particulară. dar el este mereu gata să şi-1 retragă în cazul în care se simte frustrat (la naşterea unui frăţior sau a unei surioare. La adult.

fără a fi verificat vreodată valoarea acestor clişee. în ţările scandinave şi în Elveţia. regimul nazist o făcuse obligatorie în anumite cazuri (arieraţi mintali etc). -» EUGENIE. o emisferă cerebrală comadă jumătatea opusă a corpului). Singurele sale contacte cu semenul psihologie socială la Sorbona (1955. Acesta îl invită 1978). intervenţie chirur gicală practicată la bărbat sau la femeie. Contrar la ceea ce ne putem imagina. fenomen susceptibil de a ţioasă sau psihologică (emoţie). ea poate prezenta tulburări nevrotice şi. Copleşit de emoţii. pentru a desemna starea în mai vor alţi copii. plânge.P. acest răsPrin extensie. inclusiv cancerul. de exemplu) neuroendocrine (diencefalohipofiziare).O. care nu 1936. în şi mame din familiile numeroase. în cazul unui copil suspect de stângăcie este recomandabil să ne abţinem de la orice intervenţie intempestivă şi să lăsăm să lucreze timpul. transfer de embrion. „ci unei poziţii determinate a individului faţă de statutul sân personal". atitudinile revoluţionare nu sunt asociate în mod special unui statut economic aparte. care se impune membrilor unui grup.în consehazard. 1987). 300 gravă lezare a respectului persoanei. arătat că şocurile afective. Stângăcia nu este o infirmitate. obţine titlul de doctor suferinţe din trecut.) şi al „Revistei trola sentimentele. După Selye'. Pe când la acesta există o dominanţă cerebrală stângă. o conduită specinează atât agentul agresor cât şi reacţia fică unui organism. Stoetzel. iritabilitate. Orice factor susceptibil de a distruge culpabilitate şi uneori chiar tulburări de acest echilibru.pericol mecanismele sale homeomentului de inferioritate şi chiar de statice.T. Din fericire. de curajul germanului. Selye. Aron) şi constituie un obstacol în calea comunicării. După ce a ocupat catedra de durează trei săptămâni. bâlbâială sau enurezia. subiectul este (1954). formă de tra. care al opiniilor. STOETZEL (Jean-Antoine). provoacă alterarea. în cursul primei perioade. Cunoştinţele noastre despre lucruri nu se bazează adesea decât pe „se spune": vorbim de calmul britanicului. Este fondatorul Institutului francez să-şi rememoreze trecutul. Se constată destul de des o dere. caută să se sinucidă. ele devin inamicale o dată cu creşterea tensiunii (R. stare a celui care are tendinţa de a se servi în mod spontan de mâna stângă. STÂNGĂCIE.STÂNGĂCIE reformatori. (traumatism. contrariindu-1 şi creând astfel o situaţie conflictuală generatoare de tulburări cum sunt dislexia. fără a-şi conde opinie publică (I. ci doar pe anecdote. fie el factor de origine fizică comportament mai severe. Retrăind evenimente 301 . care se întinde pe între care: Tineret fără crizantemă şi sabie intervalul a mai multe luni. Termenul stres desemprovoca o reacţie.ea corespunzând unei organizări nervoase simetrice aceleia a dreptaciului. unor agenţi sau condiţii care pun în instabilitate emoţională). apariţia senti.sunt acelea cu terapeutul. în general.prăbuşirea mecanismelor de apărare ale nează un eveniment ce depinde de organismului împotriva bolilor şi.. psiholog francez (Saint Die. datorită progreselor ginecologiei şi geneticii (inseminare artificială. încă din Antichitate găsim apărători ai sterilizării subiecţilor purtători de tare care pot fi transmise descendeţilor. în Franţa acest procedeu este mai ales combătut: adversarii săi îl găsesc inutil şi văd în el mai ales o STEREOTIP. femeia se deprimă. dar regretele sunt frec care se găseşte un organism amevente.Paris. cuvânt englez utilizat întâmplă ca sterilizarea să fie cerută de taţi pentru prima dată de H. este numit profesor de tasme. pentru a-i face sterili. La Piere... influenţând chiar şi percepţiile. se numeşte stimul orice puns. şedinţe comparabile. celei de a doua perioade. creşterea riscului de a contracta afecţiuni grave. pacientul este ştiinţe sociale a Facultăţii de Litere din izolat şi lăsat pradă propriilor sale fanBordeaux (1945). dată fiind încrucişarea fibrelor nervoase. Se STRES. Vosges. Psihologia socială (1963). chimică (otravă). idee preconcepută. Actualmente sterilizarea se practică în mai multe state din America. pe care le-a condus strigă. Când orice speranţă de a da naştere unui copil este pierdută. Faptul acesta nu ar constitui nici o problemă dacă anturajul stângaciului nu ar interveni în mod abuziv. donare de ovul. cazurile de sterilitate iremediabilă devin mai rare.). în cazuri extreme.ninţat de dezechilibru sub acţiunea glare a dispoziţiei (depresie. cinţă. 1910 STRIGĂT PRIMAL. în Germania. care se traduce prin apariţia tuturor semnelor proprii acestei stări. -» GÂNDIRE SCHEMATICĂ. după câţiva ani de viaţă conjugală. nespecific. neîntemeiată pe date precise. absenţa progeniturii îi nelinişteşte pe soţi. Valorileintegrat într-un grup în care se desfăşoară prezentului: o anchetă europeană (1983). este numit „agent stresant". spune sociologul R. de vigoarea turcului. bazată pe reviviscenţa unor agregat de filosofie. el franceze de sociologie". tament concepută de Arthur Janov Fost elev al Şcolii Normale Superioare. îşi cheamă părinţii. lipsă de fecunditate. spune J. în litere (1943) pentru a sa Teorie a opiAceastă psihoterapie se împarte în două niilor şi pentru al său Studiu experimental perioade. infecSTIMUL.). în cursul până în 1984. care determină un comportament obserNumeroase observaţii ştiinţifice au vabil. STRIGAT PRIMAL Toate stereotipurile propagate de rnass media sunt false.F. la stângaci dominanţa aparţine emisferei cerebrale drepte (după cum este cunoscut. cum ar fi pierderea soţului. deoarece adesea nu este vorba decât de o întârziere a maturizării neuropsihice.. ba chiar STOCASTIC. adjectiv care desem. este legat de mecanismele situaţie (aplicarea testelor. Variabile cu starea relaţiilor dintre grupuri. corpului la acesta. îi datorăm mai multe lucrări. (1967). STERILITATE. frig. STERILIZARE. La femeie dorinţa de a avea copii poate fi atât de puternică încât să determine uneori manifestări psihosomatice' semnificative cum este amenoreea (suprimarea inenstruatici) sau chiar graviditatea nervoasa. STEREOTAXIE• > • TIGMOTAXIE.

Piaget şi-au elaborat teoriile pornind de la câteva studii de dele cantitative. A. SUBIECTIV.iologică (M. Mcrleau-Ponty).estc ceea ce ne permite să recunoaştem o melodie când ea este transpusă într-un alt ton. Invers. Cu grupurile se procedează în mod analog.. Lucrul acesta este adevărat în toate domeniile organizării. în c u r s u l căreia se culeg t o a t e datele posibile cu privire la u n a şi aceeaşi persoană: informaţii asupra mediului său de viaţă. putem spune că sublimarea este comparabilă cu acţiunea omului care transformă o cădere de apă devastatoare într-o sursă de „cărbune alb" producătoare de electricitate. Dacă sunt asociate două corpuri. Stupefiantele cele mai cunoscute sunt heroina. ale cărui calităţi sunt diferite de calităţile părţilor (legarea a două gaze diferite. MerleauPonty). detaşate de obiectele lor iniţiale. Freud. apariţia de echimoze în locurile unde subiectul primise lovituri pe când era copil. dacă nu legi de o r d i n general. Spiritul de competiţie şi unele vocaţii militare se explică prin sublimarea agresivităţii. deoarece se poate asocia chiar şi cu manifestări somatice ca. neavând sens decât prin participarea lor la ansamblu).). Pentru unii acest termen desemnează ceea ce este latent însă disponibil (cunoştinţele şi amintirile. Halucinaţiile sunt pur subiective. ia naştere ceva nou. dar timpul este o noţiune atât obiectivă (măsurabilă) cât şi subiectivă (variabilă de la individ Ia individ şi în raport cu situaţiile trăite). morfina. iar pentru alţii ceea ce este definitiv inconştient şi de care nu se poate dispune. este o activitate mentală de care nu suntem cu totul conştienţi. pe oamenii politici şi pe militari (propagandă*). cannabis. u n e o r i . permiţându-i o ajustare socială care nu dăunează dezvoltării personale. LS D. în acest sens. iar altruismul prin sublimarea energiei instinctului sexual. Alterarea unei singure note într-o compoziţie muzicală este de ajuns ca să transforme melodia. ani întregi. 303 . SUBCONŞTIENT. dar la care ea reacţionează imediat în mod inconştient. Binet. cum ar fi teama de a fi plasat în pensiune. Element stabil al unui ansamblu organizat. fiind susceptibilă de considerabile aplicaţii practice. STRUCTURĂ. dar şi i p o t e z e . drog n a t u r a l sau s i n t e t i c care are efecte psihotrope'. dar acumularea de fapte şi tratamentul statistic nu dau decât o viziune matematică. de exemplu). subiectul se eliberează de tensiunile sale. Este probabil că în comunicarea umană acest proces perceptiv infraconştient joacă un rol foarte important. într-un astfel de caz vorbim de subcepţie sau de „percepţie subliminală". Este meritul Gestaltpsychologie' de a fi demonstrat relativitatea esenţială părţi-întreg. Freud pentru a desemna mecanismul de apărare* al Eului prin care unele impulsii inconştiente. Concepţiile lui Janov se înscriu în curentul american al psihologiei umaniste. „Strigătul primai" este mai mult decât o abreacţie sau decât un catharsis. Studii experimentale privind comunicarea şi mijloacele de comunicare au pragul perceptiv sunt totuşi susceptibili de a provoca un răspuns diii partea organismului receptor (reacţia electrodermală. structura este recognoscibilă în pofida transformărilor suferite de respectivul ansamblu. asupra accidentelor de sănătate. este ceea ce sesizăm imediat ca pe un tot nedecompozabil. bazată pe semnale care nouă ne scapă. Relaţia intersubicctivă. abstractă a realităţii. fiind investite în echivalenţi care au o valoare socială pozitivă. Psihologia este ştiinţa care încearcă să lege punctul de vedere obiectiv cu cel subiectiv. de exemplu. emoţiile repetate duc uneori la leziuni organice etc. de i n h i b a r e a c e n t r i l o r nervoşi. conştiinţă obscură. continuă să acţioneze asupra conduitei. corpul şi spiritul sunt indisolubil legate şi interdependente. Structura este „forma" nativă a organizării elementelor care o compun (elemente care nu semnifică nimic prin ele însele. • > PERCEPŢIE. Unii psihologi. r e a c ţ i e a organism u l u i la o e x c i t a ţ i e „ p e r c e p u t ă " inconştient. derivare a u n e i energii i n s t i n c t u a l e c ă t r e u n scop social elevat. de exemplu. STUDIU DE CAZ. Subcepţia. îi interesează în special pe psihosociologi (publicitate*). mod în care părţile u n u i t o t se ordonează î n t r e ele. de exemplu. picturi. Goldstein) cât şi de structura unui grup social sau a comportamentului (M. Termenul subconştient nu este totuşi un sinonim al termenului inconştient*. jurnale intime e t c . modificarea unui element al întregului transformă structura globală. iniţial s u b s t a n ţ ă a cărei a d m i n i s t r a r e g e n e r e a z ă o s t a r e de t o r o p e a l ă . ar avea o bază intercorporală şi estez. Studiile de caz sunt acelea care permit formularea unor judecăţi decisive. Din ansamblul elementelor r e c o l t a t e se extrag preţioase informaţii a s u p r a subiecţilor înşişi. SUBCEPŢIE. pe care se întemeiază identificarea cu semenul. cred că femeia care îşi alăptează pruncul stabileşte o comunicare privilegiată cu acesta. Sublimarea joacă un rol extrem de important în adaptarea individului la mediul său. format din elemente uitate care tind să revină în conştiinţă. Fiinţa vie este şi ea un întreg unificat. care s-au ocupat de relaţiile mamă-copil (îndeosebi R. J. Acest termen a fost introdus în psihanaliză de către S. sunt integrate personalităţii. în Franţa. Spitz). care a p a r ţ i n e subiect u l u i g â n d i t o r şi c a r e nu p o a t e fi t r ă i t decât de el. Mai târziu. ceea ce i se întâmplă unuia afectează întregul: frica ne face să tremurăm. SUBLIMARE. S. STUPEFIANT. vorbim atât de structura unui edificiu sau a organismului (K. de exemplu). acestea sunt înscrise în tabloul B al substanţelor otrăvitoare. ale cărui elemente sunt refulate şi indisponibile. Structura este aceea care îi dă ansamblului unitatea sa şi părţilor valoarea lor. Stupefiantele sunt obiectul unor convenţii internaţionale.STRUCTURA dureroase. Ca să reluăm o imagine cunoscută. dă apa). Psihanaliştii cred că subconştientul. -+ REFULARE.. hidrogenul şi oxigenul. documente p e r s o n a l e : p r o d u c ţ i i a r t i s t i c e (desene. observare aprofundată a u n o r subiecţi particulari care c o n t i n u ă .

SZONDI un semn de sociabilitate. Depistarea surdităţii trebuie să fie cât mai precoce cu putinţă. celălalt devine din ce în ce mai tăcut. trebuie temperată ardoarea şcolarilor prea studioşi. ucigaşi e t c ) . numai târziu. care lovesc doar circa 115 000 de persoane. Munca musculară sau intelectuală intensă şi prelungită provoacă o oboseală pe care somnul nu izbuteşte întotdeauna să o repare total. 1985). Introducere în analiza destinului (1971). Copilul surd nu se distinge de copilul normal. în pofida prezenţei a numeroşi surzi. din Franţa. stare a celui care este surd şi mut. Din nefericire această luare la cunoştinţă este tardivă. Nu rareori. semisurzi sau hipoacuziei*. acelei imagini globale purtătoare de conţinut afectiv şi social. Ideea de bază este că alegerile afective nu se fac la întâmplare. Testul de diagnosticare a impulsiilor sau Geno-test. care aruncă o punte între genetică şi psihanaliză. în 1987. două personaje simpatice şi două antipatice. au fost şcolarizaţi în aceste stabilimente 6 759 copii surzi.Kusnacht. când retardarea însuşirii limbajului este patentă.S. Elveţia. în consecinţă.. psihiatru elveţian de origine maghiară (Jnyitra.S. a fost mult criticată. 1893 . în această situaţie. Un copil din circa 2 500 este atins de surditate profundă încă de la naştere sau puţin după aceea. surdităţi profunde. Cu toate acestea. de auz. mai ales în preajma examenelor. Spitz). deficienţe severe (pierderi între 70 şi 90 dB). azi Nitra. potrivit datelor statistice ale Ministerului Educaţiei Naţionale. în raport cu proporţia handicapului. ci formei umane care se apleacă asupră-i (R. Numai către luna a noua se manifestă o deosebire: pe când unul se pregăteşte activ să vorbească. Cu toate acestea. de care suferă 1 250 000 de persoane. părinţii îşi pun făţiş problema bunei funcţionări a auzului copilului lor. uneori. ci că rezultă dintr-o certă rezonanţă produsă de obiect (fotografii) asupra subiectului. Această prejudecată stă la originea unor grave desconsideraţii şi a unor erori de diagnostic. deoarece limba maternă se învaţă încă de la naştere. anxietate şi. private total sau aproape total de simţul auzului. Numai către vârsta de 5-6 luni surâsul devine electiv. slăbire sau pierdere mai mult sau mai puţin totală a auzului. fiind rezervat în principal membrilor anturajului. vate. Copiii surzi au nevoie de un învăţământ special'. Surmenajul şcolar sau profesional poate fi responsabil de accese delirante şi chiar de conduite antisociale. . unde cadrele didactice dispun de echipamente pedagogice adec- „profil impulsionai". de care suferă 340 (XX) de persoane. Cele douăzeci şi patru de alegeri sunt reprezentate sub forma unui SURDOMUTISM. un copil surd este considerat a fi un întârziat mental sau un afazic (întrucât nu vorbeşte). congenitale sau precoce. cităm: Diagnostic experimental al impulsiilor (1952). Slovacia. astenie". absenţa limbajului este consecinţa directă a privaţiunii. părinţii cu greu admit că pruncul lor ar putea fi un deficient auditiv. veghindu-se la repartizarea armonioasă a perioadelor de odihnă în munca lor. ori este luat drept unul cu tulburări de caracter' (pentru că nu răspunde când i se vorbeşte sau face altceva decât i s-a cerut să facă). Dintre lucrările lui Szondi. surdităţi medii (pierderi între 40 şi 70 dB). Oboseala reziduală acumulându-se. La început copilul nu-i surâde mamei.A. repetând sunetele vocilor auzite. oboseală excesivă. Este cunoscut mai ales pentru testul său proiectiv şi pentru a sa teorie a destinului. confuzie mentală*. pentru că şi unul şi altul gânguresc începând din luna a treia sau a patra. SZONDI (Leopold). SURDITATE. Libertate şi constrângere în destinul indivizilor (1975). Subiectul trebuie să aleagă. distingem: deficienţe auditive uşoare (pierderi de mai puţin de 40 dB). 1986). cuprinde şase serii de câte opt portrete de psihopaţi sau de indivizi „devianţi" (homosexuali. Pentru ei au fost create instituţii şi clase speciale. SURMENAJ. dar are şi mulţi apărători la Universitatea din Louvain. într-adevăr. rezultă o stare de epuizare caracterizată de pierderea dinamismului. în rândul populaţiei. care afectează 2 100 (XX) de persoane în Franţa (D. Teoria destinului sau teoria „anancologică". din fiecare serie. la Ziirich şi la Paris.

. Bourdieu şi J. Asistăm. în tratarea maladiilor mentale încă mai sunt uneori folosite şocurile terapeutice. constituie o gravă ameninţare pentru sănătatea sa mentală. el îşi diminuează neîncetat pretenţiile. lipsă de lucru. ci pe fapte de viaţă reală. şcoala activă urmăreşte descătuşarea spiritelor. . cum sunt consumul de oxigen respirat. mediu în care are de îndeplinit noi roluri. din punct de vedere teoretic.C. ezită în alegerea metodelor pedagogice şi nu ştiu cum să facă faţă haosului în care se zbat elevii şi cerinţelor contradictorii ale familiilor şi administraţiei. PETRESCU (IOAN C ) . mişcare peda gogică b a z a t ă p e p r i n c i p i i l e u n e i e d u c a ţ i i f u n c ţ i o n a l e * c a r e s ă respecte interesele şi trebuinţele copilului.. cum sunt ambianţa şi relaţiile interpersonale din atelier. -+ CLAPAREDE (EDOUARD). o ruptură pe plan erotic. cheltuială energetică pe care trebuie să o facă un muncitor spre a îndeplini o sarcină. ŞARJĂ DE MUNCĂ. care favorizează metodele receptive şi învăţarea dogmatică. a inţiativei. de la un moment la altul. Şcoala activă utilizează un bogat material pedagogic. -• FRUSTRARE. floră. Ş O C . mulţi dintre ei trăind sentimente de anxietate. Passeron (Moştenitorii. de asemenea. faună. STRES. Ea este. înstrăinându-i pe individ de comunitatea umană.. relativ simplă. pentru unul şi acelaşi operator. t r a u m a t i s m c a r e d u c e la o p e r t u r b a r e în organism. şomajul are repercusiuni şi asupra copiilor. ceea ce nu se poate să nu afecteze munca lor şcolară. în general. Faţă de ai săi el se simte mai mult sau mai puţin vinovat. Dar şi o surpriză plăcută poate duce la aceleaşi perturbaţii. Scopul acestora este să provoace o perturbare bruscă a echilibrului interior. cum sunt munca liberă în grup şi studiul individual cu ajutorul fişelor. Paralel cu dobândirea de unelte ale culturii (citit. Asupra şarjei de muncă acţionează însă şi alţi factori. Este şcoala participării. Şcoala activă corespunde cu siguranţă modului de educaţie care convine cel mai bine copiilor. Consecinţele psihologice şi chiar somatice ale şomajului sunt adesea dramatice. care îl privesc în mod direct.ŞOMAJ ŞCOALĂ ACTIVĂ. autonomia şi independenţa elevilor.). făcându-1 să împărtăşească normele şi valorile admise. la instalarea progresivă a unei stări depresive: individul se simte tot mai devalorizat pe măsură ce trec zilele în care el nu are de lucru. istorie locală. De ani şi ani. Suma de cunoştinţe instrumentale pe care şcolarul trebuie să le achiziţioneze este foarte mare şi timpul de care dispune este limitat. ŞOMAJ. şi indici fiziologici de felul frecvenţei cardiace şi temperaturii corpului. ea îi reuneşte pe şcolari în mici comunităţi care se autoadministrează şi foloseşte tehnici ingenioase. Copilul învaţă aici să-şi exercite spiritul său de observaţie şi să pună în joc legile experimentării nu numai pe montaje artificiale. Clasele sunt supraîncărcate şi cadrele didactice sunt în număr insuficient. şcoala îi oferă copilului mijlocul de a se socializa stabilind legături de camaraderie şi eliberându-se treptat de anumite ataşări familiale. memorizarea unor cunoştinţe luate din cărţi şi pasivitatea. în mod tradiţional. Dar P. Contrar şcolii tradiţionale. scris. doarece ea poate varia de la o persoană la alta şi. umoral şi vegetativ al bolnavilor. ea organizează studii în jurul centrelor de interes şi cunoaşterea mediului (geografie fizică şi umană. i n s t i t u ţ i e care distribuie u n î n v ă ţ ă m â n t colectiv. pentru a obţine un nou post. ci mai ales să-1 integreze pe copil în colectivitate. Multe cadre didactice par dezabuzate. dar ea se izbeşte de obstacole care nu pot fi ignorate. care modifică vizibil existenţa sa şi la care el nu reuşeşte momentan să se adapteze. în general. ar trebui să înceapă prin remedierea acestei stări de fapt. O altă ambiţie a sa este să compenseze deficienţele culturale ale mediului familial şi să le dea tuturor elevilor aceleaşi şanse de reuşită socială. apoi Reproducţia. cu toate că eficacitatea lor este discutabilă. 1970) au demonstrat că determinismele sociale sunt imuabile şi că şcoala nu poate decât să reproducă inegalităţile sociale. Intrarea în şcoală îi pune copilului mic probleme uneori dramatice. Cel mai adesea este vorba de o frustrare: pierderea unei fiinţe iubite. cel mai adesea fabricat de elevii înşişi. Ea se bazează în principal pe criterii fizice. în funcţie de personalitatea muncitorului. de interesul manifestat de acesta pentru muncă. > • ELECTROŞOC. şcoala nu urmăreşte doar să-i transmită cultura". Pentru ca metodele active să se poată răspândi. în acest caz se produc în organism modificări umorale şi neurovegetative comparabile cu acelea produse de un şoc biologic. în Franţa. a căror existenţă. calcul) şi de mijloace logice ale gândirii. Pentru noul şcolar este vorba să se integreze într-un mediu diferit de acela care îi este familiar. a creativităţii" şi a simţului critic. părinţii nici n-o bănuiesc. Măsurarea şarjei fizice a unei munci este.. şcoala este în criză. Şocul emoţional sau „şocul afectiv" rezultă din apariţia brutală şi neaşteptată a unui element nou în viaţa unui individ. ŞCOALĂ. Şomajul prelungit. Şarja mentală este mai dificil de evaluat. generat de legi şi de o disciplină cu care nu este obişnuit. -• SOCIOGRAMĂ.

Sinonim al taxiei*.litate a relaţiei de dragoste a copilului cu 311 . între altele: Constituţie biopsihică şi criminalitate (1938). Profesor de psihologie.) geometrice percepute). lipsit TANDREŢE. caracter interzis şi sacru al rial vizual dat. 1881-Cluj. el este expresia interacţiunii acestor condiţii. Orice lezare mediul social. a deficienţilor. unui obiect. psiholog român (Curtea de Argeş. corespunde unui tabu a cărui origine rămâne misterioasă. Tandreţea este iniţial o impulsie sexuală TACTISM.vizuală (imposibilitatea de a numi figurile pectat animalul sau vegetala (arbore etc. profanul nu are dreptul să atingă anumite „obiecte" (persoane sau evidenţă unele varietăţi de agnozie* lucruri). apelând la arsenalul psihotehnicii. de motivaţiile subiectului şi de lent de-a lungul vremurilor. Freud tandreţea nu face nimic altceva decât să reproducă prima modapentru foarte scurt timp. propune elaborarea de monografii profesionale în concordanţă cu aptitudinile candidaţilor. sentiment profund de de identitatea sa. comparată şi aplicată al Universităţii din Cluj. Prohibirea incestului un cerc complet (formă perfectă). aparat de labo. Selecţionarea capacităţilor şi orientarea profesională (1929). un mate. deoa. a fost promotorul unor importante cercetări de psihologie a muncii. Tahistoscopul permite să ne pună în în toate religiile. Talentul depinde de capacităţile indiîntăreşte coeziunea grupului şi asigură perenitatea unei ordini sociale elaborată viduale. A mai scris.pregnanţei* unor forme: o circumferinţă rece este tabu. în lucrarea sa deschizătoare de drum nou la noi în ţară. împiedicată să se realizeze plenar. iniţiind opera de revizuire şi adaptare a testelor la cerinţele societăţii româneşti. 1958). aceasta îşi găseşte satisTAHISTOSCOP. în general plasat în centrul unui fond alb. riscă să distrugă subtilul sistem de relaţii sociale şi să lase poporul dezorientat. selecţiei copiilor dotaţi etc. adică are un caracter atât „spartă" (formă imperfectă) este văzută ca sacrii cât şi satanic. Tabuurile şi precep. afecţiune. frecvent utilizat in psihologia Pentru S.ŞTEFANESCU-GOANGA ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ (Florian). cu finalitatea inhibată. rator. fondator al Institutului de psihologie experimentală. Se cere ca talentele să fie adusă uneia din aceste entităţi culturale detectate. ca şi aprecierea care serveşte de emblemă grupului. în societăţile totemice este res. TABU. Măsurarea inteligenţei (1940).facţia în relaţii afectuoase sau de prietenie. formate şi stimulate. aptitudine naturală sau tele aferente constituie un cod moral care dobâdită de a face un lucru.TALENT.

Gali. exemplu). P. preverbală.A. ci şi asupra unor „ipoteze".) este considerat ca fiind un comportament „învăţat".TENDINŢA DE REPETIŢIE (creaţie artistică). dar neadaptat. J. Teplov a fost directorul laboratorului de psihofiziologie al Institutului de psihologie din Moscova. î n d e o s e b i pe acelea ale condiţionării*. ci în zone funcţionale pe unde trec circuitele neuronale necesare activităţii nervoase. degustătorilor de profesie şi parfumierilor. LURIA. de exemplu. stare a celui care e s t e încordat. 1. potrivit căruia impulsiile t i n d î n t o t d e a u n a să r e s t a b i l e a s c ă o s t a r e de l u c r u r i anterioară. Dar aceste noi posibilităţi nu-i deschid decât un câmp limitat. copilul încă nu dispune de mijloacele operatorii necesare constituirii noţiunilor celor mai elementare de conservam'. De exemplu. 4) Către vârsta de 11-12 ani debutează ultima perioadă. motorii şi intelectuale. crede că distanţa dintre A şi B nu este în mod necesar aceeaşi ca între B şi A (mai ales în pantă). în jocul de marionete sau în alte tehnici expresive) pentru efectul ei cathartic*. care durează până la 7 sau 8 ani. El a continuat şi cercetările lui atât bolnavului cât şi membrilor 315 . care afirmă corespondenţa dintre anumite regiuni ale creierului şi funcţiile mentale. muzicienilor. structurile de la baza creierului privesc viaţa instinctivă şi emoţională. cu scopul de a înlocui a t i t u d i n i l e n e a d e c v a t e cu altele. exprimându-şi şi controlându-şi agresivitatea. Căutăm să ne eliberăm de o tensiune repetând acelaşi act. GOLDSTEIN.un subiect inhibat pe plan social se va antrena să se afirme în faţa semenului. teorie în care s u n t descrise diversele struct u r i logice care se s u c c e d în cursul dezvoltării i n t e l e c t u a l e . perioadă în care se elaborează funcţia simbolică (sau „semiotică"). p s i h o t e senzoriale se pot modifica şi dezvolta prin rapie colectivă care se adresează exersare.Moscova. Un simptom nevrotic (fobie. care nu mai au loc exclusiv asupra unor obiecte sau realităţi concrete. De la 0 la 2 ani. O tensiune nervoasă puternică.. I. Freud. Repetarea în vis a evenimentului traumatizant constituie o tentativă de al stăpâni. psiholog rus (Tuia. Coşmarul nu-l trezeşte pe subiect. fie în vise. Pavlov' şi ale behaviorismului". -• AFAZIE.întărirea pozitivă (recompensă). J. -• TERAPIE zaţii. în teoria câmpului. s-a dezvoltat în secolul al XlX-lea. Primele sale cercetări s-au axat pe sen. Piaget a demonstrat că gândirea se formează în mod continuu. TERAPIE FAMILIALA 2) Către vârsta de 2 ani începe o altă perioadă. dar nici o clasificare nu este satisfăcătoare. concentrarea. în general. la care se ataşează o metodă proiectivă' cunoscută sub numele de T. Anunţată de sistemul frenologic al lui F. permiţându-i copilului substituirea obiectului prin reprezentare.de auz. Alte tehnici fac apel la dezgust şi aversiune. această doctrină. O altă formă de terapie a comportametului este „practica negativă".T. Lewin. tic. Intensitatea tensiunii emoţionale ar fi în funcţie de puterea forţelor respective. S-au putut determina zone corticale legate de văz (cortex occipital). mai bine a d a p t a t e . Nu se mai crede în existenţa unui „sediu" determinat al „facultăţilor" mentale. m e t o d ă de t r a t a m e n t psih o t e r a p e u t i c b a z a t ă pe legile şi principiile î n v ă ţ ă r i i . unii terapeuţi utilizează repetiţia (în jocul scenic.' TENDINŢĂ DE REPETIŢIE. Pavlov asupra tipurilor psihologice şi a pus în evidenţă o nouă proprietate. a lui K. fie în conduită. la frică şi anxietate sau la 1896 . 1965). generează manifestări psihosomatice ca hipertensiunea arterială şi ulcerul gastric. copilul nu utilizează ca instrument decât percepţiile şi mişcările. Broca cu privire la limbaj. aceea a operaţiilor formale sau ipotetico-deductive. începând cu cercetările lui P. a cărui cheie de boltă este noţiunea de întărire*. care se stabilesc în mod spontan după câtva timp. concepţie potrivit căreia o a n u m i t ă funcţie d e p i n d e de o zonă precisă a creierului'. atunci când se prelungeşte. P. de a domina. Copilul. Pornind de la observaţiile sale asupra PRIN IMERSIE. toate acestea obligân314 du-l pe subiect să facă apel la mecanisme de apărare* ca identificarea' sau deplasarea'. personalitatea s-ar elabora sub influenţa a patru tesiuni principale: fenomenele Fiziologice de creştere. a demonstrat că funcţiile TERAPIE FAMILIALĂ. în acest moment asistăm la formarea operaţiilor mentale: clasificarea şi serierea. enurezie. ameninţările exterioare.. limbaj etc. care cuprinde douăzeci de articole fundamentale (tendinţa de a plăcea. în caz de leziune cerebrală. Este perioada inteligenţei senzorimotorii. TENSIUNE. prin cipiu e n u n ţ a t de S. de acum încolo el intră în perioada operaţiilor concrete ale gândirii. circuitele deteriorate pot fi suplinite de altele. El încă nu este capabil de reprezentare. pe când scoarţa cerebrală cotrolează funcţiile senzoriale. în concepţia lui S. se vor face deci eforturi de înlocuire a lui printr-un răspuns mai bine ajustat. această perioadă se va împlini la adolescenţă. de sensibilitatea tactilă (cortex parietal). în acest caz se cere repetarea voluntară şi intensivă a comportamentului individual care trebuie să dispară (un tic. în gândirea raţională. Freud. TEORIA OPERATORIE. Mai înainte copilul se situa la nivelul preopenttor. Terapia comportamentului îşi are originea în cercetările lui I. de TEPLOV (Boris). TERAPIE COMPORTAMENTALĂ sau TERAPIA COMPORTAMENTULUI. doarece operaţiile intelectuale de care el este capabil nu se exercită deocamdată decât asupra obiectelor. Ea constituie un sistem coerent. de a fi independent etc). Cu toate acestea. se numeşte tensiune emoţională starea afectivă a unui subiect supus influenţei a două forţe opuse de mărime egală. Murray'. Pornind de la această constatare. 3) Numai la vârsta de 7 sau 8 ani este dobândită noţiunea de reversibilitate. care este legată de variaţiile individuale în percepţie ale pragurilor diferenţiale. Psihologii se referă adesea la sistemul lui H. Funcţia simbolică îi permite inteligenţei senzorimotorii să se prelungească în gândire. frustrările şi conflictele. TEORIA LOCALIZĂRILOR CEREBRALE.

Această practică poate fi folosită şi pentru educarea arieraţilor sau reeducarea psihoTERAPIE OCUPAŢIONALA. A. psihoterapia constă (dată fiind securiTERMAN (Lewis Madison). tigătoare"). va fi întărit pozitiv orice act de formă de psihoterapie şi-ar dovedi efi. o întărire' pozitivă. mului este bine definită. tului inconştient al crizei. perDurata medie a tratamentului variază de fecţionată în colaborare cu M. paradoxală cu obiectivele clasice Teritoriul îi procură proprietarului său (reducerea şi dispariţia anxietăţii).. să-şi lipească de ea obrazul. Este necesară o posteură. Frontierele teritoriului sunt materializate printr-un TERAPIE PRIN PROVOCAREA marcaj care poate fi sonor (cântecul păsăANXIETĂŢII. ceea ce permite să se înţeleagă mai bine Terapiile prin condiţionare operantă sistemul relaţiilor lor. California. Exemplu: se face scăpată o năpârcă şi i se cere subiectului să se sonerie. Nondirectivitatea TERAPIE PRIN CONDIŢIONARE terapeutului îi determină pe participanţi să OPERANTĂ.. în sfârşit. scara Terman-Merrill. facerea cuibului.) sau de alimentare. Ea cuprinde douăzeci „tehnică de desensibilizare sistematică".. dreptul de a molească în trândăvie şi să piardă con. în aceste condiţii. în jurul gâtului. să o atingă o reacţie de evitare. şi M.). în scopul consolidării celor învăţate. să o mângâie timp de 316 cinci secunde. cităm The tim sau aerian care face parte din Measurement of Intelligence (1916). pe când refuzul de a se hrăni va fi cienţa în cazul psihoticilor. securizarea sezonului de reprodacă Eul' pacientului este puternic. intrusul fuge din faţa atitudinii ameninţătoare a apărătorului schimbări rapide şi dacă etiologia simptolocului. domeniul vital al unui animal sau grup de animale. de bazează pe teoriile comunicării. şi delincvenţilor. ciocolată. să o privească. nicile de terapie prin provocarea anxietăţii. în care fiecare piesă dă dreptul Pentru a evita ca bolnavii să se împot.. o imagine. manuale (ergoterapie*) care favorizează Terapia prin imersie este una din tehreadaptarea socială. în stare de relaxare. ceea ce permite retestarea aceluiaşi subiect. dacă ducere şi împuţinarea luptelor întrucât. terapeutul) în a porni în căutarea conflic1877 . TERAPIE PRIN IMERSIE. verbale şi nevercare se înscrie în curentul terapiilor com. Această exemplu. Este utilizată mai este necesar să avem în vedere raporturile ales în lupta contra toxicomaniilor (în sale cu membrii familiei. pe care acestea TERMOTAXIE. să o ia în mână. L. TERMOTAXIE congenerilor. Terapia prin aversiune ţuieşte. tratarea unor simptome cronice limitate. prin progresiva familiarizare a pacientului formă de terapie comportamentală cu obiectul fricii. tra. toxicomanilor dinadins ignorat de echipa de îngrijitori. Drept urmare. Această Stanford-Revision aplică în terapia unei „crize" provocate cu (sau „scara lui Terman") a făcut obiectul brutalitate de un eveniment fortuit sau în a numeroase remanieri şi îmbunătăţiri. să o pună pe umăr. în şedinţele de special contra alcoolismului) şi deviaţiilor psihoterapie familială. subiectul este motivat în sensul unei de cele mai multe ori. vizual (semne distinctive colorate pe de P. în contradicţie corp) sau olfactiv (excreţiile mamiferelor). diverse avantaje: o garanţie a resurselor aliAceastă tehnică nu este aplicabilă decât mentare. zisă cenţilor şi adulţilor. psiholog tatea unei legături pozitive de încredere cu american (John County.). pacientul. reacţie de orienîl apără împotriva incursiunilor tare şi de locomoţie provocată şi . indispoziţiile. o mângâiere principiilor psihanalizei. adică să creeze un cu vârful degetelor. mari.de terapie comportamentală în care lizaţi ocupaţii recreative (ludoterapie'). subordonată răspunsului. pacientul şi cei apropiaţi lui îşi expun în mod liber grijile. Formă controlată de adaptat la populaţia americană testul psihanaliză accelerată.cu vârsta de doi ani.ticilor. Unii psihoterapeuţi utilizează..TERAPIE OCUPAŢIONALA familiei cu care acesta convie. în general.comportament nou. neliniştile. şi există sub două forme paralele. este activităţi artistice (artterapie). O asemenea asociere tinde să provoace apropie de ea.. interpretează faptele observate în lumina cum ar fi o bomboană. dar nu şi ale altor specii. şi două de probe (itemuri). tactul cu realitatea. este aplicabilă copiilor începând diferă total de o altă formă de psiho. Merrill la două luni la cinci luni. majoritatea se sau bani. de care au tendinţa marcată de a fugi (mai ales în reverie). El vizează protejarea unei zone delimitate în care au loc activităţile de reproducere (acuplare. Rolul terapetului este să-1 încurajeze pe pacient să suporte maximum de angoasă. subiect de la o conduită asociind-o reproducerea exactă a unui obiect sau cu un stimul neplăcut (şoc electric. portamentale.Dintre lucrările lui Terman. ceea ce duce la Este cunoscut mai ales pentru a fi creşterea anxietăţii. Tehnica aceasta (1937). sportive sau confruntat cu un stimul anxiogen. obiectul real. formă de terapie comreproducă în situaţia psihoterapeutică acele portamentală bazată pe întărirea comportamente pe care ei le au în familie. spaţiu terestru.la o recompensă (învoire. în aceste cazuri se va recurge la tament prin activitate a unor sistemul jetoanelor (sau al „punctelor câştulburări mentale. fără a interveni învăţarea. în cazul anorexiei mentale.bale. al cărei scop este să ducă la dispariţia fricii TERAPIE PRIN AVERSIUNE. TERITORIU. 1956). E. formă psihiatrii le propun pacienţilor lor spita. tehnică dezvoltată rilor).. Indiana.Stanford. precum şi adolesterapie prin provocarea anxietăţii. necesită consimţământul şi participarea Pentru a înţelege problema bolnavului voluntară a pacientului. Sifneos.privi la televizor. de exemplu). Stimulul poate fi un care urmăreşte să-1 deturneze pe cuvânt („şarpe". această tehnică se Binet-Simon. Comportamentul teritorial există practic la toate animalele.hrănire.

scalele lui Grace Arthur şi ale lui Alexander.7. 3. Aplicate mai ales în psihologia militară şi industrială. în consecinţă. testul de frustrare* al lui Rosenzweig. Deosebindu-se de examenele de cunoştinţele inteligenţă şi de aptitudini. cod cifric. psihodiagnosticul* lui Rorschach şi Thematic Apperception Test" al lui Murray. metodele analitice ale personalităţii. tehnică proiectivă datorată lui E. sau de teste afective. 2. 4. testele nonverbale ale scalelor lui Wechsler (imagini de completat. asupra subiecţilor examinaţi. Scopul unor atari probe este de a se obţine. TEST. pe de altă parte.). 16. în care subiectul are de găsit finalul unei serii de date. probă psihologică prin care se cere completarea unui întreg. sensibil (permite un clasament nuanţat al indivizilor) şi mai ales valid (măsoară realmente ceea ce i se cere să măsoare). ceea ce permite situarea acestuia în raport cu ceilalţi membri ai grupului social din care face parte (etalonare*). o singură dată.. Se utilizează şi forme geometrice mai mult sau mai puţin complexe. labirinturile lui Porteus. La originea testelor de performanţă stau formele de încastrat ale lui E. TEST MIOWNETIC caiet cu 24 de desene care reprezintă personaje plasate într-o situaţie frustrantă (exemplu: un automobil îl împroşcă cu noroi pe un pieton). într-un timp scurt. 4.TEST întreţinută de variaţiile de temperatură. pornind de la modul său de a reacţiona în caz de frustrare. observată la unele animale. Ele ne informează în special cu privire la nivelul de inteligenţă practică. Acest sistem nu face posibilă cunoaşterea fină a persoanelor. cu cadenţa de unu pe secundă. un mozaic de reprodus. ceea ce permite obţinerea de indicaţii privind personalitatea subiecţilor examinaţi. El constă dintr-un . de ordonat. de proiecţii fixe. un test nu este decât un instrument. 1.. informaţii.. Diagnosticul este o judecată bazată pe un raţionament complex care integrează rezultatele psihometrice unor observaţii necuantificabile. fidel (dă aceleaşi rezultate la un interval de câteva luni). Testele nu au niciodată un caracter absolut. aptitudini'. cu aplicare individuală sau colectivă etc. pentru selecţia personalului. romb. TESTE DE MEMORIE.") sau de mici istorioare care trebuie terminate după voia celui testat. tehnici psihologice de explorare a unor aspecte noncognitive ale personalităţii. tehnică proiectivă destinată evaluării personalităţii unui subiect. de discuri etc. Wechsler. spirit de observaţie şi capacitatea de organizare vizuai-motorie ale subiecţilor examinaţi. care trebuie puse la locul lor. Acestea sunt apoi codificate şi interpretate. de chestionare. fără a-1 pune făţiş în cauză.. la care subiectul examinat trebuie să dea propriile sale răspunsuri. 11. cere cunoştinţe psihologice aprofundate. intelectuale (nivel mental'. dar nu un diagnostic. Seguin (decupaje simple: pătrat. de eficienţă intelectuală sau de personalitate. Poate fi vorba de teste intelectuale. 319 TEST COLECTIV. Picture Frustration Study a fost conceput şi pus la punct de S. ceea ce permite explorarea afectivităţii copilului. înrudită cu grafologia şi care constă în reproducerea manuală a unor linii simple în diferite planuri ale spaţiului. test aplicat simultan mai multor persoane. Interpretarea. să cităm cuburile lui Kohs. atenţie. Sunt apoi studiate deviaţiile în raport cu modelele date. TEST MIOKINETIC.. cerc. care încearcă să sesizeze personalitatea în întregul ei. care se situează esenţialmete pe plan simbolic. de interese. cunoştinţe*) sau senzoriale ale unui subiect. cum ar fi 1.. Constând mai ales din reacţii negative (evitarea temperaturilor care sunt departe de un preferendum" specific). ele permit cunoaşterea aptitudinilor intelectuale şi a caracterelor subiecţilor examinaţi. sau probe similare jocului „kim" (obiecte dispuse pe o tavă trebuie descrise din memorie. după o scurtă expunere). la străini şi la persoane inculte. în Statele Unite. « • PSIHOMETRIE.. probe des tinate să aprecieze calitatea memoriei şi eventualele ei deficite. pe care numai testele individuale ne-o pot da. Acestea din urmă iau forma de fraze incomplete („ambiţia lui Paul este de a. ceea ce diminuează validitatea lor. Rosenzweig. cu referire la teoria generală a frustrării elaborată de autor. şi seriile de cifre sau de cuvinte enunţate sau prezentate la tahistoscop*. iar. cruce etc. Ele permit să se obţină. într-un timp relativ scurt. în pofida tuturor calităţilor sale. Cu toate acestea. în 1944. TESTE DE PERSONALITATE. Testele analitice şi proiective cele mai folosite sunt chestionarele (de atitudini. Mira y Lopez (1939). cuantificabile şi independente de subiectivitatea experimentatorului. varietatea etalonărilor etc). majoritatea tehnicilor proiective prezintă anumite puncte slabe (absenţa codificării riguroase a sistemelor de despuiere şi de interpretare.. aceste teste vizează mai ales să exploreze aspectele afectiv şi conativ (adică impulsionale şi voliţionale) ale personalităţii. „tehnicile proiective". Un test bun este omogen (nu măsoară decât o singură dispoziţie). Există un mare număr de teste: verbale sau de performanţă (un puzzle de reconstituit... Dintre testele de performanţă cele mai cunoscute. TEST DE PERFORMANŢĂ. pe de o parte. Difuzate sub formă de caiete. PSIHOTEHNICĂ. ele sunt puncte de reper care îi permit 318 experimentatorului să-şi verifice ipotezele. TEST DE COMPLETARE. Distingem. de uzanţă clinică. pe o planşetă). probă standardizată care informează asupra unor caracteristici afective. Cele mai folosite sunt scara compozită de memorie a lui D. acest comportament trebuie clasat printre patii*. care dezvăluie trăsături de caracter. TEST DE FRUSTRARE.). El furnizează anumite informaţii. aceste probe au marele avantaj de a fi rapide în administrare şi corectare.. informaţii care altfel ar fi greu de procurat. unor date ale intuiţiei şi unor elemente extrase din istoria subiectului. sincretice.. probă neverbală destinată aprecierii funcţiilor intelectuale. trunghi. sunt aplicabile la surdomuţi. ansamblare de obiecte etc). Principalul lor avantaj este că nu fac să intervină limbajul şi că.

raţionamentul (R). în majoritatea cazurilor domină un singur gest. adică să readucă fiinţa vie la starea anorganică anterioară. ticuri verbale etc). destinată adolescenţilor. individuală sau colectivă. care este aceea a repausului absolut (Nirvana). TESTUL Z. TIC. Folosit în asociere cu testele de inteligenţă neverbale. anxietatea şi culpabilitatea. După Thurstone. Introducere biologică în psihologie (1927). azi în c o m p o n e n ţ a Bucureştiului. psiholog a m e r i c a n (Chicago. Studii de specializare la „Iicole des Roches". -* DIAGNOSTIC. Ea necesită solide cunoştinţe psihanalitice şi trebuie confruntată cu biografia subiectului. „Boala ticurilor" descrisă de G. în anii celui de al doilea război mondial. comuni subansamblurilor variabilelor. fluiditatea verbală (W) etc. 1990). cărţi de citire şi manuale şcolare. Varietatea ticurilor este foarte mare (ticuri ale feţei. factorul general (G). THURSTONE (Louis Leon). rivalitate între fraţi). ansamblu al impulsiilor morţii. Interests and Attitudes (1935). Bellak. TIC Dintre lucrările sale. este dificilă. tendinţele şi problemele sale. permite şi aprecierea deteriorării mentale*. Există şi o formă individuală a acestui test (trei planşe imprimate pe un carton alb). ale gâtului. şi S. THANATOS. Acest test a fost conceput. THORNDIKE (Edward Lee). i n v o l u n t a r ă însă conş t i e n t ă . A absolvit Şcoala Normală din Bucureşti (1911). Tehnică proiectivă datorată lui C. îi atribuie propriile lui idei. pornind de la care un subiect trebuie să inventeze o întâmplare. care este utilizată în examinările rapide. probă de cunoştinţe verbale. Psychology of Wants. de la Tourette (1885). comun tuturor variabilelor. 1955).T. Educaţional Psychology (1913-1914). 1949). Primele sale cercetări axându-se pe inteligenţa animalelor. în mitologia greacă. care în situaţii dificile se exagerează şi se poate deplasa. caracterizată prin mişcări involuntare şi lipsă de coordonare motorie. O versiune a acestui test. cităm: Animal Intelligence. Massac h u s e t t s . a fost elaborat de L. revoltă înfrânată. Cu toate că are o corelaţie extrem de ridicată cu scările de inteligenţă şi o remarcabilă stabilitate în raport cu vârsta. psiholog american (Williamsburg. 1887 Chapel HUI. abreviere p e n t r u Training Group. şi alte aptitudini primare: memoria (M). relaxare sau psihoterapie. c o n s t â n d dintr-o serie de imagini vagi. dar numai rareori se multiplică. uneori obscenă. 1874 . Symonds. orientându-se spre lumea exterioară. Dintre scrierile lui Thorndike. Psihologia îi datorează printre altele: Pedologie. spre a selecţiona rapid ofiţerii armatei elveţiene. cu semnificaţie ambiguă. Testul permite explorarea (sumară) a personalităţii. Lucrările sale asupra învăţării* la om şi cursurile predate la Universitatea Columbia din New York au influenţat timp îndelungat pedagogia americană. -• MOARTE. Children Apperception Test.Montrose. de altfel. de asemenea involuntară. Prolific autor sau coautor de abecedare. care survine în general între 2 şi 15 ani. dimpotrivă. iar mai târziu a urmat cursurile Facultăţii de Filosofie şi Litere. Ipoteza de bază este că subiectul. cităm: The Measuremet ofAttitude (1929). identificându-se cu eroul povestirii. Ticul are întotdeauna o semnificaţie latentă (variabilă de la individ la individ). Experimental Stadies (1911).). impulsiilor morţii (Thanatos) care. Psihologia copilului şi adolescentului (1946). Ziilliger. a inventat aşa-zisele „cutii cu probleme". THEODOSIU (Dumitru). de către H. în cazul în care persistă la adolescenţi şi adulţi. pe care o opune teoriei celor doi factori a lui C E . zeu al m o r ţ i i . THEMATIC APPERCEPTION TEST (abreviere uzuală: T. El enumera. Studiul copilului (1923). el se compune din trei pete de cerneală' proiectate succesiv pe un ecran şi care se cer a fi interpretate. A Factorial Study of Perception (1944). S. a fost pusă la punct de P. frecvent u t i l i z a t ă în psihologie pentru evaluarea rapidă a nivelului intelectual. se poate explica prin mai mulţi factori de grup. T-GROUP. ar putea avea o origine organică. ale umerilor. 1 8 9 0 Bucureşti. Interpretarea materialului astfel obţinut. La copil traduce o insatisfacţie afectivă (educaţie „sufocantă" sau prea rigidă. c o n t r a c ţ i e musculară bruscă şi fugară. Carolina de Nord.TESTUL VOCABULARULUI TESTUL VOCABULARULUI. Libidoul ar face inofensive inpulsiile morţii (Thanatos). Murray (1935). unde subiectul este obligat să utilizeze un mecanism pentru a-şi obţine hrana sau pentru a-şi recăpăta libertatea. rezervat copiilor — unde personajele sunt înlocuite cu animale —. Multe dintre aceste mişcări parazitare dispar spontan o dată cu creşterea. probă proiectivă derivată din p s i h o d i a g n o s t i c u l lui Rorschach. A. are inconvenientul major de a nu măsura decât aspectul verbal al inteligenţei şi de a depinde de condiţiile vieţii socioeconomice şi culturale ale subiecţilor examinaţi. Multiple Factor Analysis (\941). M. Morgan şi H. în p s i h a n a l i z ă . New York. sentimentele. de o aplicaţie facilă. c a r e n u a r e loc d e c â t î n starea de veghe. Făcut pentru a fi administrat colectiv. asociată cu ecolalie* şi coprolalie'. al căror scop este crearea de legături tot mai numeroase între fiinţele vii. Această mişcare se poate asocia cu o emisiune verbală. Spearman*. Freud opune impulsiile vieţii (Eros*). Humun Learning (1931).A. anaioagă cu aceea a viselor. Este cunoscut mai ales pentru cercetările sale privind aptitudinile şi pentru a sa teorie multifactorială a inteligenţei. se poate încerca reducerea lor prin terapie comportamentală". D. Cu toate acestea. ar urmări să distrugă asamblările şi să reducă total tensiunile. La adult ticul se asociază în mod regulat cu o stare nevrotică (cel mai adesea obsesională). pedagog r o m â n (satul P a n t e l i m o n . . pe care o poate dezvălui analiza psihologică.

ceea ce duce la efecte dăunătoare pentru ei înşişi şi pentru societate. „intenţie"). în anumite limite. care constă în determinarea . pentru ca apoi să se lase definitiv atras de problemele „ştiinţei educaţiei". Shahandeh (B. toxicomanii au un Eu* slab. în general. căutarea unei comunităţi fraterne şi a plăcerii etc. perturbare emoţională resimţită în momentul manifestării în faţa unui public. Psihologia reclamei.T. TOLMAN (Edward Chace). în mediu spitalicesc. care este departe de a fi dusă la capăt. De la sfârşitul anilor 1960. Tonusul este foarte sensibil la influenţele psihice. distinge trei sisteme: inconştientul. Toxicomania se manifestă prin toleranţa* organismului. 1987). prevederea comportamentului lor. în lume ar exista 50 milioane de consumatori de droguri. de la care se aşteaptă protecţie. „scop". Studii de psihologie economică (1935). expusă în Interpretarea viselor (1900). asociată cu psihoterapia. TOLERANTĂ. teorie potrivit căreia aparatul psihic s-ar diferenţia într-un anumit număr de sisteme aflate în interacţiune reciprocă. TOXICOMANIE. A doua topică. corelativ.) s-au consacrat acestei opere. precum şi în menţinerea atitudinilor. în Franţa. Principalele rezultate ale cercetărilor efectuate de şcoala sa au fost reunite în lucrarea Purposive Behavior in Animals and Men (1932). metodă de relaxare' propusă de J. creşterea dozelor. TOTEM. dar care continuă să fie de temut. Facy şi colab. în psihanaliză. el intervine în controlul şi coordonarea mişcărilor. formaţia reticulată şi cortexul. sub titlul Individualitate şi educaţie). TONUS. deoarece după un anumit timp cele dobândite redevin în mod spontan disponibile. TODORAN (Dimitrie). în care este dezvoltată ideea că nici omul şi nici animalul nu se poate dispensa de noţiunea de plan. susţine Tolman. obiect care serveşte de patron clanului. respect al ideilor sau sentimentelor contrare celor ale noastre. conflictul generaţiilor. Ideile moderne despre copii (1975).în 1986. într-o ediţie revăzută şi completată. duce la degradarea sa fizică şi mentală.. jud. TRAC. de . Mureş. din opera lui A. Freud. tot ceea ce s-a învăţat pare să dispară. din unele substanţe. California. considerat ca strămoş al tribului şi onorat ca atare. Este vorba. apetenţă morbidă manifestată de unii subiecţi pentru substanţe toxice. uneori de o plantă. fondatorul clanului. dar nu aveam de-a face decât cu o inhibiţie* temporară. în ultima parte a vieţii a fost.Berkeley. 1908). Tratamentul toxicomaniei constă într-o înţărcare* progresivă. despre care este posibil să ne facem o reprezentare figurată. Adaptarea corpului la efectele unui drog poate să conducă la sporirea dozelor iniţiale. în opera sa prevalează totuşi scrierile de psihologie: Psihologia temperamentului (1932). însă. nu poate fi redus la schema „stimul-răspuns" (S-R). Bazele psihologici caracterului (1934). este vorba de capacitatea organismului de a suporta. 1985). 310 milioane de franci (F. Geneva. ceea ce.. numărul persoanelor interpelate pentru folosinţa drogurilor nu încetează să crească: de la 62 în 1965. de obicei nocive. în generai. cantităţi. Schultz (Berlin). stare permanentă de contracţie uşoară în care se găsesc muşchii. în aşteptarea unei tipologii mai bune. psihologie. îndeosebi muşchii striaţi. la care participă proprioceptorii* şi diferitele etaje ale sistemului cerebrospinal. mai devreme sau mai târziu. în special cerebelul.T. A tradus.I.I. republicată în 1974. fără manifestarea de simptome morbide. Psihologia educaţiei (1942. dependenţa individului de acesta. TOPICĂ. 1988). elaborată începând din 1920. De repetate ori S. el acţionează în funcţie de o ţintă care îi este proprie. psiholog şi pedagog român (Ibâneşti. s-a ridicat la 26 987 în 1987 (O. De aceea toleranţa stă la originea stării de dependenţă. l-ar simboliza pe patriarh.R. TRAINING AUTOGEN.TOOORAN domenii (biologie. 1959). spre a se regăsi senzaţiile trăite. H. -• DROG. s-a interesat îndeosebi de psihologia comparată şi de problemele învăţării. Binet. medicamente sau droguri. Este posibilă obţinerea unei decontractări musculare prin relaxare. Cheltuielile pentru internarea toxicomanilor şi îngrijirile care li se dau au însumat. Massachusetts. Tonusul este întreţinut prin mecanisme fiziologice complexe. în accepţiune fiziologică. numărul de decese din cauza abuzului de droguri a crescut de la 1 în 1969 la 228 în 1987. Freud a dat o reprezentare figurată aparatului psihic.scop urmărit (în engleză purposc înseamnă „ţintă". în teoria sa.S. Eul. Discipol al lui Florian ŞtefănescuGoangă. s-a consacrat iniţial psihologiei. o trebuinţă de nestăpânit de a consuma drogul. Tracul este manifestarea unei emotivităţi excesive şi a anxietăţii. psiholog american (West-Newton.. După TRAINING AUTOGEN B. toxicomania a devenit un flagel mondial. cele existente permit descrierea schematică a indivizilor şi. face să intervină trei instanţe: Şinele. Cauzele toxicomaniei sunt multiple: criza societăţii contemporane. Organismul nu este doar „reacţionai". Incapabili să-şi rezolve conflictele. preconştientul şi conştientul. Profesor de psihologie al Universităţii Berkeley. 1886 . şi Supraeul. de un animal. Comportamentul. Prima topică freudiană. la Bucureşti. După S. rectorul Institutului central de perfecţionare a personalului didactic. Comportamentul învăţat (fie că este vorba de acela al actorului pe scenă sau de acela al studentului în faţa examinatorilor) se stinge brusc. Tonusul contribuie la echilibrul static al organelor şi membrelor. STUPEFIANT. antropologie etc. ei regresează la stadiul oral* şi caută în droguri uitarea problemelor lor.C. Tolman ţine seama atât de contribuţiile behaviorismului* şi funcţionalismului* (Dewey*) cât şi de acelea ale psihologiei formei (Gestaltpsychologie") -> NEOBEHAVIORISM.

TRAINING GROUP subiectului de a se dccontracta, de a obţine o destindere psihofiziologicâ perfectă printr-o concentrare asupra sa, procedând membru cu membru. Aceste exerciţii musculare, care pot fi practicate de bolnavul singur, constituie o adevărată psihoterapie, deşi schimburile verbale şi transferul* (legătura interumană) nu stau pe primul plan. Se utilizează în mod curent în tratametul nevrozelor" şi al tulburărilor psihosomatice*. TRAINING GROUP • DIAGNOSTIC TRANCHILIZANT, substanţă far maceutică al cărei efect principal este potolirea anxietăţii. Distingem tranchilizanţi majori sau neuroleptice*, şi tranchilizanţi minori. Aceştia din urmă sunt şi miorelaxanţi (diminuează tonusul muscular) şi cu efect uşor hipnotic. Printre cei mai cunoscuţi tranchilizanţi figurează benzodiazepinele (cum este Librium) şi meprobamatul (Equanil). Se folosesc pentru calmarea temerilor unui subiect înaintea unei operaţii chirurgicale, pentru potolirea anxietăţii generate de o situaţie dificilă, ca adjuvant în corectarea unor tulburări uşoare (ticuri, bâlbâială), dar mulţi le folosesc excesiv de îndată ce se simt ceva mai destinşi. Francezii consumă anual 600 milioane din aceste „pilule ale fericirii", care, deşi nu sunt prea toxice în doze uzuale, pot avea efecte secundare supărătoare (somnolenţă, „găuri în memorie"', scăderea potentei sexuale); unul dintre aceşti tranchilizanţi, talidomida, administrat femeilor în perioada de început a sarcinii, a provocat malformaţii embriologice foarte grave la 10 000 de copii născuţi viabili. -» FARMACOVIGILENTĂ. TRANSFER. 1) Report al unei deprinderi dobândite într-un domeniu asupra unei activităţi similare (cunoaşterea dactilografiei, de exemplu, înlesneşte folosirea calculatorului). 2. Proces psihologic legat de automatismele repetiţiei, care tinde să reporteze asupra unor persoane sau obiecte, în aparenţă neutre, emoţii şi atitudini din copilărie. 3. în practica psihanalitică, relaţie afectivă pe care pacientul o stabileşte cu psihanalistul, relaţie neadaptată la situaţia terapeutică reală şi determinată de structuri anacronice. Reportul unor sentimente favorabile în contul terapeutului constituie transferul pozitiv, iar ansamblul de sentimente utile constituie transferul negativ. Conştientizarea atitudinilor amicale sau ostile, formate în copilărie şi proiectate în situaţia psihanalitică, îi permite pacientului să-şi înţeleagă conduita şi să şi-o reajusteze în funcţie de elemente actuale. în dezbaterea dintre psihanalist şi pacient se stabileşte în mod inevitabil un schimb psihoafectiv prin care trece comunicarea. în pofida dorinţei sale, terapeutul nu este niciodată oglinda fidelă care ar vrea el să fie. Atitudinile sale de răspuns la acelea ale pacientului se numesc contratransfer. Acesta poate fi detectat prin diverse semne; dacă psihanalistul îşi visează clientul, dacă simte născând în el simţăminte de iritare sau de agresivitate la adresa acestuia, e cazul să se analizeze pe el însuşi. Dacă psihanalistul nu-şi conştientizează sentimentele, tratamentul bate pasul pe loc sau eşuează. -• PSIHANALIZĂ. TRANSSEXUALISM, sentiment sau dorinţă puternică de a aparţine sexului opus. Acesta stă uneori la originea unui comportament homosexual, determină adoptarea vestimentaţiei şi conduitelor sociale proprii celuilalt sex şi dorinţa unei transformări fizice pe calea intervenţiei chirurgicale. Dacă chirurgul consultat refuză să efectueze modificarea dorită, transsexualul se poate sinucide. Transsexualismul rămâne un fenomen neexplicat. -» HOMOSEXUALITATE.

TREBUINŢA poate zăvorî în faţa oricărui stimul suplimentar prin leşin, pseudocecitate, pseudosurditate etc. El se va sili, de asemenea, să le reţină, pentru ca apoi să obţină descărcarea lor progresivă, prin utilizarea în special a automatismelor de repetiţie*. TRAVESTISM sau TRANSVESTISM, adoptare frecventă a vestimentaţiei sexului opus. Travestismul dezvăluie tendinţele homosexuale, mai mult sau mai puţin afirmate, ale unui subiect. -» EONISM.

TREBUINŢĂ, stare a unei persoane care resimte o lipsă. Trebuinţa acţionează ca un semnal de alarmă şi îl conduce pe individ la săvârşirea unei acţiuni susceptibile să o satisTRAUMATISM, şoc violent susceptibil de declanşarea unor tul- facă. Distingem trebuinţe care corespund condiţiilor fiziologice ale organismului şi burări somatice şi psihice. Adesea, ca urmare a unei emoţii puter- trebuinţe care depind de condiţiile sociale. nice sau a unui traumatism cranian pro- Satisfacerea celor dintâi este indispenvocat de un accident de circulaţie sau de sabilă vieţii. Acestea sunt trebuinţele de un cataclism (cutremur de pământ, incen- hrană, de aer, căldură, somn, eliminarea diu etc), subiecţii prezintă un ansamblu de deşeurilor. Mult timp teoria periferică a lui tulburări psihologice mai mult sau mai W. Cannon, care explică apariţia trebuinţei puţin durabile („sindrom postcomoţional"), prin starea organelor (foamea, de exemplu, dintre care principalele sunt iritabilitatea, datorându-se contracţiilor ritmice ale stofatigabilitatea, astenia, amnezia, regresia* macului), a părut satisfăcătoare, deşi ea nu la un stadiu infantil, iar uneori refugiul în explica unele conduite aberante, ca acelea boală (ipohondrie) sau alcoolismul. Pentru ale subiecţilor atinşi de anorexie* mentală diminuarea tensiunii emoţionale a trauma- sau de obezitate*. Primii sunt într-o stare tizaţilor, sunt adesea necesare o cură.de de denutriţie adesea alarmantă, dar nu le este foame, iar ceilalţi, deşi supraalimentaţi, somn şi un sprjin psihoterapeutic. au mereu o foame de lup. Freud numeşte traumatism orice eveAlături de senzaţiile viscerale, despre niment care perturbă echilibrul afectiv al unei persoane şi provoacă declanşarea care vorbeşte Cannon, există şi alte condiţii nervoase, pe care le-au pus în evimecanismelor sale de apărare'. Spre a împiedica invadarea aparatului psihic* de denţă psihofiziologi ca K. Lashley. în mari cantităţi de excitaţii, organismul se creier există, pe cât se pare, pentru fiecare

TRICOTILOMANIE trebuinţă organică, câte doi centri responsabili: unul de declanşarea comportamentului, altul de potolire. Tocmai excitarea acestor centri prin influenţe senzoriale (contracţii gastrice la vederea unei mâncări apetisante) şi modificările umorale (scăderea procentului de zahăr în sânge), conjugate cu influenţele socioculturale (europeanul ia trei mese pe zi) şi psihoafective explică apariţia trebuinţelor şi potolirea lor. în ceea ce priveşte obezitatea, am văzut că satisfacerea trebuinţei nu anulează în mod necesar dorinţa de a mânca. Trebuinţa resimţită care se traduce în mod concret prin dorinţa de a mânca, de a bea, de a dormi e t c , maschează adesea o altă cerinţă, de ordin psihoafectiv, de care subiectul nu este conştient. în acest caz există inadecvare între „cererea" individului şi „răspunsul" care îi este dat. Celelalte trebuinţe, numite secundare, pentru că nu pun în joc însăşi existenţa individului, ocupă totuşi un loc privilegiat în psihologia umană. Numărul lor este mare, dar trei sunt deosebit de importante: trebuinţele de securitate, de afecţiune şi de valorizare personală. Satisfacerea lor duce la buna dispoziţie şi la împlinirea persoanei, pe când frustrarea* de aceste aspiraţii poate fi cauza unor tulburări de comportament. -• FOAME; SECURITATE;
SETE.

TULBURĂRI DE CARACTER fi vorba de un fel de automutilare; pentru alţii de un fel de a ş i simţi existenţa. După o discipolă a lui D.M. Winnicot*, R. Gaddini (1977), ar fi vorba de un mecanism de apărare" împotriva angoasei, negarea separării de mamă. într-adevăr, sugarii au o mulţime de ocazii de a atinge părul, sprâncenele sau pilozitatea axilară a mamei lor, în timp ce sunt alăptaţi. Această experienţă se asociază, în spiritul lor, cu starea de contopire căreia mulţi îi vor păstra mai târziu nostalgia. Din cauza aceasta, atunci când va cunoaşte momente de tensiune existenţială, copilul sau adolescentul va putea recurge în mod inconştient la părul de pe propriu-i cap, spre a-şi evoca epoca fericită şi securizantă din vremea prunciei. El se va juca cu părul, cu sprâncenele, cu genele sale, aşa cum făcea cu părul, sprâncenele şi genele mamei sale. Ticul poate fi interpretat ca o negare a absenţei mamei. -+ AuTOEROTlSM;
BALANSARE.

TRISOMIE, aberaţie cromozomială care constă în prezenţa supranumerară a unui autosom: unul dintre cromozoni figurează în trei exemplare în loc de două.
La om se cunosc mai multe forme de trisomie, mai frecvente fiind acelea care afectează cromozomii 13, 18 şi 21. Cea mai frecventă este trisomia 21, descoperită în 1959 de către J. Lejeune; este trisomia responsabilă de mongolism'.

TRICOTILOMANIE, tic care constă în smulgerea părului.
Acest comportament nu este rar la copii, mai ales în mediul spitalicesc (spitale sau stabilimente cu caracter social). Unii ajung să aibă pielea capului dezgolită pe mari întinderi. Interpretarea acestei conduite diferă de la un autor la altul: pentru unii ar

TROPISM, reacţie de orientare a unui organism supus unei influenţe fizico-chimice exterioare.
Folosit iniţial de botanişti pentru a desemna reacţiile de orientare ale plantelor

la excitaţiile fizice din exterior, acest dimpotrivă, caută să-1 sustragă cât mai termen a fost reluat de J. Loeb (1859- mult posibil de la această excitaţie. Prima 1924), pentru a caracteriza comporta- reacţie o putem numi un tropism adevărat, mentele de atracţie sau de repulsie ale ani- iar pe a doua o patie*, deoarece, deşi malelor supuse influenţei unor agenţi fizici declanşată de un agent exterior, ea este sau chimici. După acest autor nu ar exista comandată de starea fiziologică momennici o finalitate, nici o adaptare în aceste tană a animalului şi are un caracter adapreacţii senzoriomotorii primitive, care ar tativ evident. Adevăratele „tropisme anirezulta din mişcări automatice care tind să male" au în mod necesar o fază pozitivă orienteze organismul în câmpul energetic (fenomene locomotorii dirijate spre exciîn aşa fel încât receptorii săi simetrici tant) şi adesea o fază negativă consecutivă bilaterali să fie în egală măsură excitaţi sau măcar o alternanţă de faze pozitive şi negative (cazul tropismelor polifazice). de agent. Această teză, strict mecanicistă, reduce Tropismele animale sunt desemnate actualanimalul la o maşină cibernetică ce mente prin termenul taxie". acţionează prin jocul stimulilor exteriori. Tropismele animalelor ar fi deci reflexe la TULBURĂRI DE CARACTER, care s-ar reduce comportamentele instin- aspecte ale caracterului unui indictive: o omidă, plasată într-un tub de expe- vid care fac dificilă integrarea sa rienţă luminat pe o latură, se dirijează spre armonioasă în societate. Este vorba,în general, de un subiect cu lumină. La fel şi în natură, ea urcă spre extremitatea plantei la care găseşte frun- o inteligenţă normală care nu reuşeşte să se integreze armonios în societate din zele cu care se hrăneşte, deoarece lumina vine din cer. Teza aceasta a fost combătută cauza unor aspecte ale caracterului său. mai ales de H. S. Jennings (1906) care, Este greu abordabil, închis în sine şi ursuz, dimpotrivă, vedea în tropismele animale când nu este de-a dreptul agresiv. Nu este reacţii adaptative. Dacă este adevărat că vorba de un bolnav mintal (dar poate omida se caţără spre vârful tulpinei, după deveni); nici de un debil mintal sau nebun. ce a mâncat ea coboară. Tropismul animal Cu toate acestea, raporturile sale cu semenii sunt mereu perturbate de multiple se inversează, zice-se, sub influenţa noilor dificultăţi create de el. condiţii interne (starea de saţietate); aceasta Aceste tulburări, care sunt manifestarea dovedeşte că mişcarea nu este „forţată", irezistibilă, ci supusă unui ansamblu de unui accident survenit în dezvoltarea personalităţii, se întâlnesc cel mai adesea reglări. Pentru G. Viaud', principala problemă în copilărie şi adolescenţă. Cauzele lor nu este aceea a sensului şi semnificaţiei reac- sunt mai niciodată simple. Ca şi caracţiei tropistice. între reacţia pozitivă (sau terul", ele participă atât la structurarea conatractivă) şi reacţia negativă există o deo- stituţiei cât şi la istoria individului. Putem sebire esenţială: una corespunde tendinţei găsi aici traumatisme obstetricale (naşteri dificile), encefalite sau elemente ereditare, primare a organismului de a se orienta spre dar şi frustrări afective precoce, carenţe de maximum de excitaţie suportabilă, alta, 331

u
UITARE, ştergere normală a amintirilor. Numeroase observaţii confirmă, în mare parte, vederile lui H. Bergson şi ale lui S. Freud, potrivit cărora trecutul trăiat nu este niciodată abolit. Amintirea persistă la infinit; în anumite circumstanţe, sub influenţa unor forţe inhibitoare, ea dispare, dar reapare mai târziu, în circumstanţe mai favorabile. Narcoanaliza*, provocată prin injectarea intravenoasă de barbiturice, diminuează inhibiţia şi exriumează amintiri de mult uitate. Explorarea trecutului cu ajutorul psihanalizei permite aceleaşi descoperiri. După Freud, uitarea corespunde îndepărtării din conştiinţă a amintirilor neplăcute sau neconforme cu exigenţele simţului moral. Ea se datorează refulării. Nu este vorba de o ştergere automată şi progresivă, ci de rezultanta unei compuneri de forţe convergente care resping temporar amintirea în afara câmpului conştiinţei. Nu se uită un proiect sau data unei întâlniri care ne stau lângă inimă. Dimpotrivă, cele care ne agasează au tendinţa de a se cufunda în uitare. UMOARE -* DISPOZIŢIE.

V
VAGABOND, persoană fără loc de muncă şi fără domiciliu. Este vorba, de cele mai multe ori, de un nevrotic incapabil de adaptare la regulile vieţii sociale şi mai ales incapabil de o ocupaţie stabilă. în general, în copilăria sa a cunoscut un „ataşament" deficitar sau traumatisme afective (respingere, discordie în familie etc.) VAGABONDAJ, stare a celui care rătăceşte fără scop. Vagabondul nu se stabileşte nicăieri. Nu are nici domiciliu stabil, nici loc de muncă. Vagabondajul adulţilor poate fi independent de orice tendinţă morbidă (ţigani nomazi, şomeri). La copii se întâlneşte mai ales la subiecţii emotivi, instabili şi cu carenţe afective (abandon* sau disociere familială). Consecinţele vagabondajului sunt adesea grave: furt, prostituţie, homosexualitate utilitară. -+ IN ADAPTARE. VAGINISM, contracţie involuntară, spasmodică şi dureroasă a muşchilor vaginului, care împiedică orice penetraţie. Vaginismul poate fi secundar în raport cu o leziune organică (deflorare sau vulvită, de exemplu), dar cel mai adesea este manifestarea unui refuz inconştient al coifului, fie din teama de a nu rămâne însărcinată, fie ca urmare a unei educaţii prea rigoriste. Simpla sugestie poate fi suficientă pentru a învinge tabuurile familiale şi educative, dar în cazul unui conflict mai profund trebuie să se recurgă la o psihoterapie de inspiraţie psihanalitică. Când vaginismul decurge din comportamentul soţului, cuplul este acela care trebuie tratat. -> MASTERS. VALENŢĂ, termen introdus în psihologie de K. Lewin' pentru a desemna puterea de atracţie (valenţă pozitivă) sau de repulsie (valenţă negativă) a unei „regiuni" a câmpului psihologic al unui individ. Valenţa acestei „regiuni" (care poate reprezenta o activitate, o poziţie socială,

VIOL. Exemplul care urmează. uneori pervers şi care. său sau ca învăţătorul pe care îl admiră şi Ideile visului sunt în legătură cu excipentru a se conforma dorinţelor mamei sale (în mod inconştient supusă presti. Magoun. pălăvrăgeală incoerentă şi interminabilă a unor psihopaţi. chiar vadă soţul mort (pălăria neagră. masculinizare a femeii. Alegerea victimei nu ţine numai de hazard. se simte frustrat.realmente o pălărie. -> ACTIVARE. Cu cât nivelul de vigilenţă este mai ridicat cu atât subiectul este mai capabil să reacţioneze mai adecvat la situaţiile complexe. C. care ridică în slăvi somnului (apelul telefonului luat drept un calităţile lui de bărbat (forţă. Blondei şi M. VIAUD (Gaston). Halbwachs. G. deoarece îi lipseşte constanţa în idei. catedră creată pentru dânsul la Universitatea din Strasbourg. ba chiar întreprinde unele acţiuni. Psihofiziologii (G. pe care îl cunoştea dinainte de sfârşitul nopţii. dacă zează bărbatul.. schizofrenici şi la demenţii senili. Tropismele(1951).. Uitarea.S. Adesea este fapta unui dezechilibrat.N. conştiinţă a subiectului treaz. S.să se căsătorească cu bărbatul iubit şi să mentală ne este furnizată de neurofiziologi aibă o mulţime de bani (costul ridicat al care. curaj. de la atenţia flotantă a omului destins şi până la atenţia concentrată a cercetătorului în plin efort intelectual. compusă din fraze lipsite de continuitate. Instinctele (1958) şi. din cuvinte fără şir. pornind de la principiul că gândirea pălăriei cumpărate în vis). apar la începutul şi la bogat. onirică are un caracter esenţialmente vizual.taţiile senzoriale înregistrate în timpul giului falusului'). VERBIGERATIE. refuzându-şi propria-i femi. de cele mai multe ori copilul nu înţelege dacă recurgem la asociaţiile de reuşeşte să se afirme ca bărbat viril: el idei. Klein şi J. (1947) şi titular al catedrei de psihofiziologie. rămâne timorat. de doliu). sub o formă de obicei condensată de virilitate este legată de mediul socio. luat cultural. brutal şi imatur din punct de vedere afectiv. într-adevăr.tirile şi stările noastre afective. un Tratat de psihoAceastă afecţiune se manifestă prin fiziologie (1963).R.). Noţiunea vizuale. cităm: VIGILENŢĂ. aproape întotdeauna. Moruzzi şi H. o pălărie neagră. „De la tropisme la inteligenţă". Analiza dezvăluie că ea a dorit VIS. psiholog francez (Nantes. Kayser. ele însumează circa gostită. de la regiunea bulbară la diencefal (talamus şi hipotalamus). uneori deformate sau neoformate. Proba experi. cu aminCând însă condiţiile educative sunt defa. maniaci. crimă sexuală comisă de un bărbat care abuzează prin forţă de o femeie sau de o fată. ducea lipsă de bani. Sentimentele cele mai complexe. mama demonstrat că limbajul imagistic al viselor dominatoare. Medioni. intervine foarte (apartenenţa la sex) în relaţiile cu semenul. orice stimulare a formaţiei reticulate sporeşte gradul de vigilenţă.W. masculinitatea. ea vorbeşte de un bărbat foarte sprezece minute. Ei au VIRILITATE. Se datorează unor tulburări endocrine. suită de imagini şi de feno. sexului masculin (mustaţă. 1949) au demonstrat că nivelul de vigilenţă depinde în principal de o formaţie nervoasă (sistemul reticular activator ascendent) care parcurge toate palierele encefalice. el predă filosofia la Strasbourg. dar nu le termină. evoluţia şi formele sale (1946). mod de a fi.(conţinut manifest) are întotdeauna un sens profund (conţinut latent) pe care îl putem nitate). Până la sfârşitul vieţii sale a animat laboratorul de psihologie animală organizat prin grija sa după Eliberare şi a cărui deviză. VIRILISM. pentru ca apoi să se orienteze spre cercetarea psihofiziologică. cuprinde întregul său program. apariţia de caractere sexuale secundare ale 338 .VERBIGERAŢ1E nemaipomenite. de a-şi asuma sexuaţia Dement). 1899 . care durează de la zece la cinci. Stoetzel). Elev al lui M. conceptele sunt transpuse în vise în imagini iar uneori devine homosexual. au înregistrat mişcările oculare ale unor indivizi în timpul somnului. Pradines. dangăt de clopote. egoist. Se estimează că 50% din violuri nu sunt denunţate. punând la punct o metodă experimentală cu caracter statistic pentru a studia tactismul" animalelor. societăţi (în de la Frinck.parte. numai 5% dintre cu valorile sociale şi se structurează prin subiecţi îşi amintesc că au visat. Nu există om care să nu viseze. semnificaţia visului îi apare a fi împlinirea a trei dorinţe: să-şi un sfert din timpul somnului nostru.constatat că visele coincid cu apariţia mişcărilor oculare rapide. Dintre lucrările sale. victimele fiind de obicei subiecţi cu o inteligenţă deficitară. Freud a vorabile (tatăl absent sau slab. 1961). Viaud a fost conducător de cercetare în cadrul C. ei spun că tocmai visau (W. dar că a trebuit să mene psihice care survin în timpul renunţe din cauză că soţul ei. Aceasta scade în momentul adormirii şi în timpul somnului (precum şi sub acţiunea drogurilor) şi se ridică în timpul stării de veghe. însă. de exemplu) la deliranţi. bolnav. dimpotrivă. este un moment. Noi aspecte ale c/iesaunii (1948). Inteligenţa. în acest caz.Strasbourg. Pe de altă Visele. există. Fototmpismul animal. se entuziasmează uşor. arată bogăţia unei imagini insulele Marchize. foarte elegantă şi foarte scumpă. Lucrările sale se axează mai ales pe fototropismul şi galvanotropismul animal. supus autorităţii materne. destul de grav somnului. Virilitatea ţine mai puţin de constituţia subiecţii sunt treziţi exact în acest fizică şi mai mult de rolul social. slabi şi naivi. Se observă această tulburare ori de câte ori conştinţa este slăbită (stare de absenţă epileptică. într-adevăr. voce gravă etc). pot fi date doar răspunsurile cele mai elementare. dar şi pe somn şi audiţie. Fiecărui nivel îi corespund caracteristici neurofiziologice particulare puse în evidenţă prin encefalografie. dacă susţine contrariul. VIOLENŢĂ -> COPIL MALTRATAT. Există diferite grade de vigilenţă.şi simbolică. C. Aşa se şi explică faptul că nu ne amintim decât de prisma jocului identificărilor progresive: visele avute la puţin timp înainte de a ne băiatul vrea să devină un bărbat ca tatăl trezi din somn. ceea ce caracteri. de exemplu) în care ea onirice: o tânără femeie visează că cumpără este necunoscută (J. M. în colaborare cu C. Doctor în litere (1938) şi doctor în ştiinţe (1950). repede: după opt minute de la încetarea este o atitudine care se elaborează în raport mişcărilor oculare. când este scăzut. îndeosebi în cursul fazelor căsătorie şi de care fusese foarte îndrăsomnului' paradoxal. de exemplu).

Se observă că. a posteriori. el constilatent) este supus unui veritabil travaliu de tuind mai degrabă procesul psihic datorită elaborare* care îl transformă în vis mani. componentă temperamentală în tipologia Iui W. scăpând controlului după Freud.du-l de îndată ce se înregistrează mişcări licuri ca s-o exprime. precum şi în scrierile Părinţilor Bisericii. ţiilor senzoriale care. sentimentele sunt deplasate de la se constată apariţia de semne de anxietate un element important asupra altuia. VISCEROTONIE. stări complexe. VOINŢĂ. schematizată şi sim. perversiune caracterizată prin căutarea juisării sexuale în spectacolul relaţiilor intime. Când atinge o stare de destindere apropiată de adormire. exprimarea lesnicioasă a sentimetelor şi dragoste de viaţă. 3) decizia'. este cu atât mai necesară cu cât gândirea dorinţele refulate. se ştie că acesta este cireşele". 4) executarea acţiunii până la capăt. după două nopţi fără vise bolizată..decât în mod normal. în general. nu este reuşită se iveşte o situaţie conflic. întreaga artă a psihologului constă în a face distincţie între vocaţiile veritabile. un mecanism de apărare' suplimentar al După psihanalişti. Gândirea onirică oculare rapide). Conduitele care nu răspund acestui criteriu nu depind de voinţă. aceasta ar implica: 1) conceperea unui proiect'. Pacientul este instalat într-un fotoliu de relaxare sau este pus să se lungească pe un divan. Actul voluntar. pe sau de repetiţie generală a unui răspuns la care îl folosim spontan întrucât este o situaţie). Pe de altă parte.şi de iritabilitate. aptitudine de a-şi actualiza şi realiza intenţiile. conţinutul primitiv al visului (conţinut este numai paznicul somnului. în general. fugind de real şi creându-şi o morale ale celui care doarme.. VOCAŢIE. Visul este un limbaj privat şi o conduită viitoare (un fel de anticipare primitiv (anterior achiziţiei vorbirii). o persoană se împlineşte atunci când îşi poate satisface vocaţia. Adler şi Karen Horney văd în gândirea Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul loan onirică mai degrabă mijlocul de a organiza Cassianul. Vocaţia rezultă din cauze profunde. cum sunt A. situat în mucoasa viscerelor (intestine. Actul realizat este dovada autenticităţii unui proiect. ano. adesea inconştiente. supus constrângerilor socio. Sheldon. căruia în ajun i se observat. care îl informează pe individ asupra stării organelor interne. visul este şi singurul care ne gândirii vigile. se încâlcesc în mod haotic. maspoziţie şi de angoasă. când refularea acumulate în viaţa cotidiană. de mişcările ascensionale se leagă sentimente de bună dispoziţie şi imagini radioase. într-o încăpere cufundată în semiobscuritate.aceea normală. vezică. Acest tip psihologic prezintă o corelaţie extrem de ridicată cu endomorfia*. VOIERISM. dacă culturale. pe care subiectul nu le făcută din persistenţa imaginilor şi percepconceptualizează clar. O găsim insuportabile. spre a reduce tensiunile onirică ascultă de refulare". Potrivit schemei clasice. afective. la subiectul sănătos dispare este paznicul somnului.VIS Ideea că visul este realizarea unei excitaţiile prea puternice şi de tensiunile dorinţe este anterioară lui Freud.individul normal se comportă aproape ca tuală între tendinţele proscrise şi instanţele psihoticul. precedat de o idee şi determinat de ea. Lucrul acesta deoarece.rânduiala visului ar fi o reconstrucţie zată. 341 . acesta lume privată. La adult. spune Freud. Visul. care se bazează pe aptitudini reale.universul morbid rămâne permanent. această deghizare Eului. Voieristul caută să surprindă zbenguielile sexuale la care el nu îndrăzneşte să se dedea din teama inconştientă de castrare'. caracterizată prin predominanţa funcţiilor digestive. el ne protejează de o dată cu trezirea din somn. pe când coborârea suscită indispoziţie şi anxietate. în cursul convorbirilor cu terapeutul el analizează aspectele multiple ale reprezentărilor sale imaginare. incoerentă. el fiind obligat să recurgă la şiret. Se pare deci că visul nu din. în interpretarea şi integrarea acestora în viaţa conştientă. i se cere să-şi imagineze o situaţie şi este invitat să se mişte în spaţiul pe care şi la imaginat. S-a băieţel de nici doi ani. presupune o reflecţie şi o angajare. şi proiectele himerice ale unor adolescenţi rău adaptaţi la real. pe plan imaginar. care ar satisface. Nu toţi admit această funcţie a visului: în textele tibetane şi budiste. dorinţa nu mai apare cu atâta subiectul este împiedicat să viseze (trezinclaritate. logică. După fiecare şedinţă. organ senzitiv terminal. spune acest autor. durata somnului rămânând apare deci deformată. dacă încă se ignoră natura exactă apare net la copil: „He(r)mann păpat toate a funcţiei visului. într-o formă deghi. Desoille (1938) şi care constă în a face să ţâşnească fantasmele subiectului prin imaginaţia forţată. 340 VOINŢA VISCEROCEPTOR. 2) o deliberare (aprecierea acţiunii optime). gustul confortului şi al contactelor sociale.căruia fiinţa umană îşi poate păstra echifest. al cărui caracter straniu ne ascunde librul psihoafectiv. cu ochii închişi. Visceroceptorii reprezintă cea mai mare parte a interoceptorilor". într-adevăr. a subiectului treaz. ceea ce îl duce la descoperirea originii conflictelor sale interioare şi a sentimentelor sale ascunse. că un subiect privat interzisese să mănânce cireşe. jovialitate.). VIS ÎN STARE DE VEGHE DIRIJAT. spune la trezirea din somn un necesar echilibrului nostru psihologic. care împing literalmente subiectul să aleagă cutare activitate mai degrabă decât alta. idei şi sentimente altfel inacceptabile. traduce întotAceastă ultimă teză trebuie abandonată deauna o dorinţă refulată. Visul. Alţii continuă să considere comod: el este singurul care poate exprima visul ca pe o activitate inutilă. pacientul redactează o dare de seamă în care precizează natura sentimentelor exprimate. Pe de altă parte. î n c l i n a ţ i e i m p e r i o a s ă p e n t r u o a c t i v i t a t e profesională sau artistică la o persoană care posedă aptitudinile necesare. L-am putea considera semnificaţia profundă. Dar pe când la psihotic trezindu-se din somn într-o stare de indis. o relaxare generală a corpului. de somn visează după aceea mai mult mai controlat. permite să exprimăm. când realitatea.H. în vis. Indicate pentru acest procedeu psihoterapeutic sunt îndeosebi stările nevrotice. tehnică psihoterapeutică imaginată de R.

1920). care acţionează ca nişte multiple agresiuni repetate. modificat în 1955 sub numele de W. ca şi al unui procedeu practic de determinare a indicilor temperamentali. Mai târziu copilul va găsi în anturajul său asistenţa de care are nevoie pentru a trăi. al cărei preşedinte va fi în anii 1956-1959 şi 1965-1968. WINNICOTT (Donald Woods). dar şi Volkerpsyhologie. Zgomotul are efecte asupra urechii interne. care au devenit teste" clasice utilizate în foarte multe ţări. azi Mannhein. în 1935 devine membru al Societăţii britanice de psihanaliză. Ea îl înţelege prin empatie* şi răspunde în mod spontan la trebuinţele lui. Zapan — 24 de ordinul a IO . în loc de a se dezvolta în mod normal. al unei noi formule a legii psihofizice.Grossbothen. De formaţie ştiinţifică (a fost mai întâi medic. Introducere în ştiinţa organizării şi a criticii (1941). Laureat al Premiului Herder (1963). după atâta foraj instrumentat matematic în abisurile psihoneurofiziologice ale omului. supărător sau dezagreabil. Zgomotul face să crească 345 . apoi fiziolog).I.).WINNICOTT la spitalul psihatric Bellevue şi profesor ele psihologie clinică la Universitatea din New York. 1967).întrucât individualitatea umană „prezintă nuanţe infinite".A.I. jud. După circa şase ani de studii în Germania. Pentru ca acesta să-şi construiască o personalitate autentică şi armonioasă. a treia pentru perioada preşcolară şi primară (W. Botoşani. să-1 ajute să descopere lumea. a devenit doctor în ştiinţe şi filosofie al Universităţii din Bucureşti.Bucureşti. Joc şi realitate (1971). Sunt cazuri în care părinţii îi închid pe copii într-un univers mărginit. Ca urmare a lucrărilor lui Rainag şi Wittemack. Sistemul temperamental şi diagnosticarea lui (1974). matematician şi avocat român (Dorohoi.P. Fiu al unui şef de gară. iar din 1941. ZGOMOT. 1832 . a cărei zădărnicie o va resimţi dureros.C.S. Dintre scrierile sale. să-i permită trăirea de experienţe proprii. produc leziuni ale terminaţiilor nervoase ale nervului auditiv. De la pediatrie la psihanaliză (1958). De reţinut este faptul că. 1971). după absolvirea liceului militar (1915) şi a unei şcoli de ofiţeri de artilerie (a fost combatant în ambele războaie modiale). ZAPAN (Gheorghe). în care copilul se va simţi în siguranţă. A creat primul laborator de psihologie experimentală. la Leipzig (1879). The Measurement of Adult Intelligence (1939). Bazele biofizice ale legii intensităţii şi generalizarea legii Weber-Fechner (1960).S. la sfârşitul vieţii „pentru el psihicul rămânea o enigmă universală" (Pavel Mureşan).C. asupra creierului şi a întregului organism. Fragment al unei psihanalize (1975). Teorie relativistă a sistemelor psiho-fizice. stabilită pe baza teoriei ionice a excitaţiei (1956).).I.). director al laboratorului psihotehnic. iar în 20 de ani pierderea se ridică de 80%. Numărul nuanţelor diferite de temperament ar fi — calculează Gh. Stereotipul dinamic la om (1957). membru al Academiei de Ştiinţe din New York (1968).W. Dintre lucrările lui D. Autor. 1 9 8 6 -Londra. Winnicott le recomandă părinţilor să evite încălcarea domeniului copilului. psihiatru şi psihanalist e n g l e z (Plymouth. cităm: Teoria orientării şi selecţiei profesionale (1930). Cazangiii pierd. în acest caz copilul îşi va clădi o personalitate de împrumut („Eu fals"). Mama ştie din instinct ce este bun pentru copil. W. între multe altele.. deoarece nu există copil fără mamă). în 10 ani. Apreciată este şi teoria sa privind modelarea matematică şi psihologică a profesiunilor şi activităţilor. în care realitatea le apare într-o lumină falsă. cităm: Copilul şi familia sa (1957). 50% din acuitatea lor auditivă.R.I. psiholog. Deformările psihice. îi datorăm trei scale de inteligenţă: una pentru copii (W.S. o a doua pentru adolescenţi şi adulţi („testul Wechsler-Bellevue". Procesul de maturizare la copil (1965). cu forma sa revizuită. în 10 volume (1904-1920). Winnicott. hiperprotejat. îi datorăm mai ales o masivă lucrare intitulată Grundziige der Physiologischen Psychologie (1873-1874). Pornind de la diada „mamă-copil" (unitate indisolubilă. WUNDT (Wilhelm). adică asigurându-i un mediu stabil. complex sonor nearmonios.P. a obţinut la Iaşi licenţa în drept (1923) şi a şi profesat un timp avocatura. Lucrarea sa principală. apoi va învăţa treptat să se dispenseze de aceasta. expusă în ipoteza câmpurilor somatice neomogene (1935).S. psiholog german (Neckarau. mai ales cele ascuţite. 1897 . este autorul a numeroase lucrări asupra percepţiei şi senzaţiei. Legea intensităţii. Winnicott deduce un anumit număr de principii: o mamă „suficient de bună" va şti să-şi integreze copilul în societate datorită holding-ului. 1976). a fost tradusă în limba franceză: Mesure de l'intelligence de l'adulte (1956. s-a putut demonstra experimental că zgomotele.

El nu are viaţă decât din cauză că publicul care îl receptează şi îl propagă este de fapt principalul său artizan (J. că numărul (Q) de persoane la care ajunge un mesaj variază proporţional cu logaritmul numărului (P) populaţiei în care zvonul a fost difuzat (stimularea pe individ rămânând constată): Q = a log P. Persistenţa zoofobiei la vârsta adultă constituie. Alterările zvonurilor depind de factori afectivi (dorinţe. Friedmann. 1987). în 1983. aparate de radio sau televiziune). dar unele regiuni sunt erogene prin excelenţă: gura. ar fi o cauză a arteriosclerozei. părţile genitale şi zona anală. se localizează. refulării impulsiilor sexuale şi agresive) să se exprime. unele dintre ele sunt chiar utile (unele sunete ritmate şi de slabă intensitate facilitează executarea operaţiilor de muncă). prezentă încă de la naştere. neregulate. Shibutani (1966). sânii. c a r e îl îngrozesc. duce la tulburări digestive şi. mai uşor de transmis). apoi la anus. Aceasta se datorează faptului că sexualitatea. p a r t e a corpului a c ă r e i s t i m u l a r e d e t e r m i n ă o plăc e r e sexuală. C. 1978). Kapferer. cu atât el devine mai scurt. legată de actualitate. 1980). 2) accentuarea (detaliile reţinute sunt potenţate afectiv). efectele sale se fac simţite prin scăderea puterii de concentrare şi de atenţie: la funcţionarii de birou supuşi unor zgomote discontinui. j u d . în general h i d o a s e s a u p e r i c u l o a s e (şerpi. Nu toate zgomotele sunt nocive. însă. din frică şi din nelinişti latente (J. frică de a n i m a l e . Explorarea şi formarea personalităţii sub aspect afectiv-motivaţional (\919). diferenţiindu-se lent de o tensiune difuză. Aptitudinile (1972).ZONĂ EROGENĂ presiunea cerebrală. de obicei. Nocive sunt zgomotele discontinui. mai concis. adică mai mult decât pierderile pricinuite de totalitatea bolilor sociale. la aproximativ 100 miliarde de franci. el este o cauză de astenie.. păianjeni. h a l u c i n a ţ i e vizuală î n c a r e bolnavul v e d e fiare. susceptibil de a avea importanţă. Bolnavul. W. în cursul creşterii. Timp de patru decenii a fost cadru didactic la Universitatea Babeş-Bolyai. ZOOFOBIE. care se propagă oral. nelinişte şi tristeţe. temeri) şi psihosociali (apartenenţa la un anumit grup). în general. Sălaj. Scala zgomotelor (în decibeli) . Cât despre costul economic şi social al daunelor provocate de sonoritatea nocivă (accidente de muncă'. Roşea. simplu. Allport şi Leo Postman (1945. Zvonul se alimentează din prejudecăţi. ş t i r e plauzibilă d a r necontrolată. în colaborare cu Al. Cercetări în special în domeniul factorilor procesului învăţării. Delumeau. Pe plan psihic. După G. ZONĂ EROGENĂ. o manifestare nevrotică. psiholog român (Răstoci. Zoopsia este frecventă mai ales în alcoolismul cronic. după unii. Cercetările lui S. aleargă ZVON după aceste animale ca să le prindă sau fuge de ele înspăimântat. Scrieri: Acţiune şi motivaţie (1968). retardări şcolare sau depreciere financiară a proprietăţilor). spune sociologul american T. uneori încercând chiar să sară pe fereastră spre a scăpa de ele. într-o uzină în care funcţionează un ciocan pneumatic). de asemenea. Dodd (1952) au demonstrat. duce la pierderea a 200 milioane de ore de muncă pe plan naţional. 3) asimilarea (elementele conservate sunt reorganizate spre a forma un tot coerent. Licenţa şi-a luat-o la Cluj (1939). ZVON. erorile sunt cu 37% mai numeroase decât de obicei. Aproape întreaga suprafaţă corporală este susceptibilă de a deveni erogenă.1947). Zvonul. modifică ritmul cardiac şi pe cel respirator. G. ZOOPSIE. acesta a fost evaluat. ia naştere din discuţiile între persoane neinformate care încearcă să explice un eveniment ambiguu. în Franţa. Z d R G d (Beniamin). care îşi trăieşte cu ochii deschişi coşmarul. pe când difuzarea zvonurilor se supune legii lui G. Fechner'. Aceştia din urmă au demonstrat că zvonul se caracterizează prin trei tendinţe: 1) reducţia (cu cât zvonul se propagă mai mult. Această fobie este adesea vestigiul angoaselor infantile.. în acest caz animalele sunt alibiul care permite unei angoase intense (datorate. Potrivit datelor Casei naţionale de asigurări în caz de boală (1988).factor motivaţional (1969). mai întâi la gură. Chiar şi la muncitorii manuali scade randamentul (cu 33% începând cu cea de a patra oră de muncă. şi zvonuri cu totul neîntemeiate. într-adevăr. Determinismul psihologic (197 \). T. Zvonul a făcut obiectul a numeroase cercetări experimentale din partea unor psihologi: F. N. 1 9 1 6 . Zgomotul ameninţă sănătatea publică şi. zgomotul provoacă.). Bartlett (1940).ClujNapoca. logic).C. iar doctoratul 1-a obţinut cu o teză din domeniul zoopsihologiei (1946). s-au identificat 1 269 afecţiuni provocate de zgomot. pentru ca în final să se ataşeze organelor genitale. datorate manipulării de maşini şi aparate (motocicletă. Există. Riscul .Psihologia succesului şi a eşecului (1972). intense sau greu de localizat.

900 lei 19.Dicţionar de sociologie Larousse .Diseminarea Brice Parain .Tehnici de meditaţie Platon .Dialoguri (tiraj nou) Aristotel .Uitarea omului şi onoarea zeilor Georges Dumezil .900 lei 26.900 lei 24.000 lei 26.Voinţa şi patologia ei Th. Ribot .900 lei 11.Apa divină Franţois Brune .Dicţionar de filosofie Larousse .900 lei 18.900 lei 10.Dicţionar de psihiatrie Larousse .Creştinismul esoteric Jeanne Guesne .Organon (voi.000 lei 22.900 lei .900 lei 14.Organon (voi.Inconştientul în viziunea lui Lucian Blaga 47. Cristina Corciovescu .900 lei 19.900 lei 14.Dicţionar de civilizaţie egipteană Larousse .900 lei 7.Logosul platonician Marcel Gauchet .900 lei 18. Jung Leonard Gavriliu .Dicţionar de cinema Larousse .Sufletul şi corpul Alfred Binet .Dedublarea personalităţii şi inconştientul Th.Hristos şi Karma Georges Dumezil .000 lei 26.900 lei 17. Rîpeanu. Ribot .900 lei 32.Zeii suverani ai indo-europenilor Rudolf Steiner .Mistica.Tratat practic de cunoaştere a omului Francis Macnab . Gând uman.Poetica Gaston Berger . gând cosmic Rudolf Steiner .900 lei 16.LAEDITURILE IRI ŞI UNIVERS ENCICLOPEDIC AU APĂRUT: Bujor T. I) Aristotel .000 lei 32.900 lei 22.900 lei 14.Personalitatea nevrotică a epocii noastre Frieda Fordham .500 lei 46.G.Meister Eckhart şi mistica renană Patricia Hidiroglu .Omul suprasensibil în concepţia antroposofică Rudolf Steiner .900 lei 43.900 lei 22.900 lei 24.900 lei 19.Corpul spiritual Marc de Smedt .Dorinţa sexuală Alfred Adler .Introducere în psihologia lui C.900 lei 28.Dicţionarul spaţiului Jacques Derrida .Logica sentimentelor Karen Horney . II) Aristotel .Cunoaşterea omului Alfred Binet .Dicţionar de civilizaţie musulmană Larousse .Inconştientul cerebral Matila Ghyka .900 lei 17.500 lei 32.900 lei 27.Evanghelia după Luca Rudolf Steiner .500 lei 24.Filosofia şi mistica numărului Jeanne Ancelet-Hustache .Dicţionar de psihanaliză Larousse .900 lei 11.000 lei 14.900 lei 7.900 lei 16.900 lei 32.000 lei 24.

Berthelot şi România Luminiţa Bădeliţă .900 Iei 10. Adresa: CP 33-2.Oameni de hârtie Iris Murdoch .Macbeth William Golding .Ireversibilul şi nostalgia Comandând prin poştă o carte apărută la una din editurile IRI sau UNIVERS ENCICLOPEDIC obţineţi o reducere de: 37.Principiile reincarnării I.000 lei 10. „Monitorul Oficial" .Memoria şi patologia ei Vladimir Jankelevitch .A.Explozia Andrei Avram .000 lei 3.Mic tratat de sofistică Petru Creţia .Dimineaţa poeţilor Tudor Opriş .900 lei 7. Kant .900 lei 17.000 lei 6.900 lei 16.900 Iei 22.Analiză matematică pentru clasa a XII-a 4.900 lei 24.500 lei 13.în căutarea unei paradigme a complexităţii William Shakespeare .500 lei 15% Pentru comenzi cu o valoare mai mare de 60 000 lei obţineţi o reducere de: 20% Costul expedierii prin poştă e suportat de edituri.Dilema lui Jackson Kazuo Ishiguro . Bucureşti.Regele Lear William Shakespeare .Lichidarea lui Marcel Pauker Album .900 lei 16.Amintirea palidă a munţilor Eugen Simion .900 lei 30.Contribuţii etimologice * * * .Dicţionar de psihologie A T Mann .Norii Vasile Tonoiu .Zoologia Copacul fermecat . Cornel Lungu .Poveşti Mihai Retegan.900 lei 3. România Tiparul executat la R.500 lei 11.1956 .900 lei LA EDITURILE IRI ŞI UNIVERS ENCICLOPEDIC VOR APĂREA: Larousse .000 lei 14.Critica raţiunii pure Th.Leonard Gavriliu . Ribot .830 Iei 15.