P. 1
Schimbarile Climatice Si Protocolul de La Kyoto

Schimbarile Climatice Si Protocolul de La Kyoto

|Views: 11|Likes:
Published by Iza Costan
Proiect mediu si energie regenerabila
Proiect mediu si energie regenerabila

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Iza Costan on Mar 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2014

pdf

text

original

Schimbările climatice și protocolul de la Kyoto

Universitatea ”Petru Maior” IEI II.

Cuprins
• Schimbările climatice • Efectul de seră și importanța reducerii gazelor cu efect de seră • Protocolul de la Kyoto – Prezentare generală • Situația din ziua de azi a protocolului și cadrul UE • Situația în România • Concluzii

Primavara. Furtunile și inundațiile sunt din ce în ce mai frecvente. Schimbările climatice • Schimbarea climatică e la ușă. este mai puțină zăpadă și mai multă ploaie. iarna este mai caldă. Îi resimțim toți din ce în ce mai mult efectele. .1. apariția florilor și întoarcerea păsărilor migratoare se face mai devreme.

. transparent care lasă să treacă lumina soarelui și retine căldura.Efectul de seră și importanța reducerii gazelor cu efect de seră Atmosfera înconjoară Pământul ca un strat protector.

hornuri.2. Gazele cu efect de seră produse de activitatea umana. Reprezintă aproximativ 75 % din totalitatea "efluenților gazoși cu efect de seră" de pe Pământ. incendii și altele.2. • Dioxidul de carbon (CO2) este principalul gaz cu efect de seră generat de activitatea umană. Această expresie înglobează toate gaze cu efect de seră aruncate în atmosferă prin fumuri. Ce trebuie facut pentru a înfrâna schimbarea climatică? • Răspunsul este simplu: trebuie să reducem emisii de gaze cu efect de seră în atmosferă. emisii de gaz de eșapament.1. 2. .

3.1. pentru țările industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 5. Protocolul a fost negociat în decembrie 1997 de către 160 de țări.2% în perioada 2008-2012 în comparație cu cele din 1990. Protocolul de la Kyoto privind schimbările climatice Protocolul de la Kyoto este un acord internațional privind mediul. Protocolul de la Kyoto stabileste un mecanism de protectie a mediului fata de calamitatea incalzirii globale printr-un sistem conventional obligatoriu prin ratificare. 3. . Termeni ai acordului Acordul prevede. in martie 2001 au perturbat major evolutiile in materie. Divergentele aparute intre marile puteri pe tema consecintelor economice negative ale aplicarii efective a documentului.

4% din emisiile de gaze de seră.Noua Zeelandă. În noiembrie 2004 țările participante erau în număr de 127 inclusiv Canada. Japonia. Țări participante • După Conferința de la Marrakech (noiembrie 2001).2. a șaptea conferință a părților semnatare. 40 de țări au ratificat Protocului de la Kyoto.3. responsabilă pentru 17. Rusia. a ratificat acordul. . India. cei 25 de membri ai Uniunii Europene împreună cu România și Bulgaria. • În octombrie 2004. Rusia. lucru care a dus la îndeplinirea cvorumului necesar pentru intrarea în vigoare a protocolului. China. precum și Republica Moldova.

.

3. . Țări neparticipante Printre țările care nu au ratificat acest protocol se află și Statele Unite.3. responsabile pentru mai mult de 40% din totalul emisiilor de gaze de seră (anunț făcut în martie 2001).

în numele Comunităţii Europene. a Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice şi îndeplinirea în comun a angajamentelor care decurg din acesta.4.3. . ACT • Decizia Consiliului 2002/358/CE din 25 aprilie 2002 privind aprobarea.

în numele Comunităţii Europene. . • Convenţia-cadru a reprezentat o contribuţie importantă la stabilirea unor principii-cheie în lupta mondială împotriva schimbărilor climatice. Convenţia-cadru a fost ratificată de Comunitatea Europeană prin Decizia 94/69/CE din 15 decembrie 1993. în special. Consiliul a autorizat Comisia să participe. principiul „responsabilităţilor comune. Aceasta defineşte. adoptată la New York la 9 mai 1992.5 SINTEZĂ • La 4 februarie 1991. la negocierile privind Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. dar diferenţiate”.3. Aceasta a intrat în vigoare la 21 martie 1994.

oxidul azotos (N2O). Conţinutul Protocolului Protocolul de la Kyoto abordează problema emisiilor a şase gaze cu efect de seră: dioxidul de carbon (CO2).6. • • • • • • . hidrofluorocarburile (HFC). Acesta reprezintă un important pas înainte în lupta împotriva încălzirii globale.3. metanul (CH4). hexafluorura de sulf (SF6). conţinând obiective obligatorii şi cuantificate pentru limitarea şi reducerea gazelor cu efect de seră. perfluorocarburile (PFC).

7. cât și organizate de organizații neguvernamentale și de asociații profesionale în domeniul comerțului cu credite de emisie. • Totalul participanților a depășit 9.3.500. fiind un record al tuturor întâlnirilor de până acum. În cadrul acestei manifestări s-au desfășurat o serie de evenimente atât legate de prezența agențiilor internaționale și a instituțiilor de finanțare internaționale. la Montréal a avut loc a XI-a Conferința a Părților la Convenția Națiunilor Unite pentru Schimbări Climatice și prima întâlnire a părților la Protocolul de la Kyoto. Etapa Montréal și implicațiile sale • La începutul lui decembrie 2005. .

2. fiind părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. . denumită în continuare Convenția.3. și altele. au convenit 26 de articole. în prima sa sesiune. Cel mai mare procentaj de reducere sau limitare cantitativă la avut Australia cu 108%. astfel cum a fost stabilit în art. Regatul Unit al Marii Britanii. conform prevederilor Convenției. Suedia.8. Protocolul de la Kyoto la convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice Părțile la acest protocol. România. iar printre cele mai mici se numără: Spania.

.4. și-au luat un obiectiv ambițios: să reducă emisiile gazelor cu efect de seră. ținând cont de situația economică și structura lor industrială .E. Situația din ziua de azi a protocolului și cadrul UE Uniunea Europeană este pe locul întâi în lupta împotriva schimbărilor climatice. cele 15 țării care formau atunci U. S-a hotarât după aceea participarea fiecărui stat. Vrea să fie un exemplu fiind o mare putere economică. Atunci când s-a negociat protocolul.

4.1. Situația din ziua de azi .

2. a angajamentelor care decurg din acesta. împreună.4. . Aplicarea Protocolului Kyoto în cadrul Uniunii Europene Protocolul de la Kyoto a fost aprobat la nivelul Uniunii Europene prin Decizia 2002/358/CE a Consiliului Uniunii din 25 aprilie 2002 cu privire la aprobarea în numele Comunităţii Europene a Protocolului de la Kyoto şi transpunerea în practică.

1. elaborate de firme străine în diverse sectoare economice. Înainte de 2005 Cu toate că România a fost prima țară din Anexa I a Protocolului de la Kyoto care a ratificat Protocolul.5. . de așteptare a propunerilor de proiecte de joint implementation (JI). prin Legea 3/ 2001. Situația în România • 5. nu s-au luat măsuri de implementare a acestuia în economie până in 2005. cu excepția unei atitudini pasive.

• Trebuie menționat aici un element important: intrarea în funcțiune a Protocolului de la Kyoto a eliminat riscul din anii anteriori descris mai sus. la Tokyo. Activitatea in 2005 • La nivel de colaborare internațional.2. . în iunie s-a semnat. care a fost menționată de premierul Japoniei în discursul său din timpul vizitei președintelui României. o declarație de intenție între ministerele interesate de proiecte JI din Japonia și de către ambasadorul României în Japonia.5.

• România a redus emisiile de gaze peste cerințele protocolului Kyoto • România nu numai că a atins. dar chiar a depașit ținta de 8% de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilită prin Protocolul de la Kyoto. .

față de anul 1990. dar și transmiterea obiectivului cantitativ de reducere sau limitare a emisiilor (QELRO) până la 1 mai 2012. iar banii obținuți pot fi folosiți în proiecte de mediu.2020). • Prin depășirea nivelului stabilit prin Protocolul de la Kyoto.5. . România și-a câștigat un drept de emisie. sub forma unui angajament unic al UE și al statelor membre de a reduce emisiile cu 20% până în anul 2020. aflat la dispoziția guvernului și care poate fi comercializat.3 România susține poziția UE privind Protocolul de la Kyoto • România a precizat că susține poziția UE privind o nouă perioadă de angajament sub Protocolul de la Kyoto. cu durata de opt ani (2013 .

.5. aflat sub Protocolul de la Kyoto.4. Protocolul de la Kyoto continuă până în 2020 România. va avea în anul 2013 un membru supleant în Comitetul de Supervizare al mecanismului JI. care a participat la toate cele 13 zile de negocieri prelungite din capitala Qatarului.

Este posibil fără să afectăm nivelul și calitatea vieții. • Încălzirea planetei n-ar trebuie să depăsească 2°C ca să nu genereze perturbări ireversibile.6. Concluzii • Umanitatea este convină de importanța reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Ca să nu fie depășit acest prag. . păstrând frumsețea și diversitatea planetei noastre pe care să o transmitem copiilor noștri. cu atât vom putea stăpâni mai bine viitorul nostru. vor trebui demarate acțiuni după 2012. data la care obiectivele protocolului de Kyoto vor trebui să fie atinse. • Schimbare climatică nu va dispărea imediat dar cu cât mai repede o vom lua în considerație și vom reacționa.

Proiect realizat de: • • • • Costan Izabella Deteșan Adela Petra Roxana Stoia Roxana .

Vă mulțumim pentru atenția acordată! .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->