ACTIVITATEA RESTAURANTULUI CLASIC IN ROMANIA

1

Cuprins Argument................................................................................... ..........................................pag 2 Cap.1 Activitatea restaurantului clasic
1.1.

Clasificarea Amplasare, Procese

şi

caracterizarea dotare

restaurantului şi operative

clasic.................................................pag 3
1.2.

organizare..............................................................................pag 7
1.3.

desfăşurate...............................................................................pag 10
1.4.

Mijloace şi tehnici de promovare a ofertei de produse şi

servicii.........................pag 14 Cap.2 Ofertă de produse şi servicii din cadrul restaurantelor Studiu de caz Restaurantul pag 24 “Dana” din Botoşani....................................................................................

2

Bibliografie................................................................................ .......................................pag 43 Argument Oferta de produse şi servicii din restaurante este în general foarte diversificată. Din acest punct de vedere se impune găsirea unor mijloace simple prin care să se asigure promovarea şi pubicitatea eficientă a ofertei. Restaurantul trebuie să identifice satisfacţiile pe care le aşteaptă clientul şi pe baza acestora să construiască comunicarea cu posibili cumpărători şi diferiţi în special. Tema mea cuprinde doua capitole. În prima parte am abordat probleme legate de organizare, amplasare şi dotarea spaţiilor într-o unitate de alimentaţie publică, procesele operative desfaşurate, circuite , fluxuri tehnologice, activităţi specifice; mijloace şi tehnici de promovare a ofertei de produse şi servicii. Tehnicile de promovare sunt numeroase. Dintre acestea exemplificam distribuirea unor obiecte de folosinta individuala; oferirea unor mese gratuite pentru clientii fideli, respectiv cei care in mod constant servesc masa in unitatea respectiva;
3

oferirea unor servicii la preturi mai reduse in zilele in care restaurantul nu are un grad de incadrare suficient; oferirea promotionala, gratuit a noilor produse introduse in oferta unitatilor respective. Partea a doua cuprinde un studiu de caz în care analizez oferta de produse şi servicii a restaurantului Botoşani. „Dana” din

1.1.

Clasificarea şi caracterizarea restaurantului clasic
4

Activitatea restaurantelor o constituie întreaga producţie şi distribuţie de mâncare şi băuturi, respectiv, după caz, pregătirea cu mărfuri, consumul produselor pe loc sau în afara unităţilor, cât şi crearea unei ambianţe favorabile destinderii şi recreerii clienţilor. Unităţile de alimentaţie se pot clasifica după mai multe criterii:
1. -

După destinaţia lor: cu vocaţie comercială, deschise tuturor clienţilor, care este

în întregime supusă legii cererii şi ofertei. Acestea au, pe langă funcţia de nutriţie ( unităţile de alimentaţie) şi funcţii de divertisment ( dispun de orchestre, solişti vocali, program folcloric, video). În acest tip de unităţi se respectă cultura şi tradiţia fiecărui popor, adaptate la tendinţele şi evoluţiile înregistrate pe plan internaţional. Aici se afirmă şi se pun în valoare obiceiurile fiecărui popor, arta culinară, ordinea servirii preparatelor şi asocierea cu băuturi, decorul şi vesela pentru masă.
-

cu vocaţie socială( restaurante pentru colecitivităţi), care

este rezervată diferitelor categorii de persoane care aparţin unei

5

întreprinderi, unei instituţii private sau publice( spitale, şcoli cu internat) şi oferă clienţilor diferite facilitaţi financiare.
2. -

După locul amplasării lor: integrate într-un complex hotelier; independente; După sortimentul de preparate şi băuturi comercializate şi unităţi de alimentaţie cu funcţie recreativă: restaurantele

3.

servicii oferite: clasice, restaurente cu specific( naţional, local, cramă), restaurante specializate, restaurante cu program artistic; unităţi de alimentaţie destinate cu prioritate desfacerii preparatelor culinare ( pensiune, dietetic, lacto-vegetarian, rotiserie, express, unitaţi tip fast-food) cafenele); ceainării); 4. După nivelul de confort : de lux 4-5 stele; de nivelul mediu 2-3 stele; de categorie modestă: o stea.
6

unităţi care desfac cu preponderenţă băuturi( baruri, unităţi de cofetărie-patiserie( cofetării, patiserii,

5. -

Dupa capacitatea unităţii: cu capacitate mică; cu capacitate medie; cu capacitate mare. Unitatile de alimentatie se clasifica dupa destinatia lor

acestea fiind cu vocatie comerciala si sociala, dupa locul amplasarii, dupa sortimentul de preparate si bauturi comercilalizate si servicii oferite, dupa nivelul de confort si dupa capacitatea unitatii. Restaurantele clasice Din categoria unităţilor de alimentaţie cu funcţie recreativă face parte şi restaurantul clasic. Restaurantul clasic oferă consumatorilor un bogat şi variat sortiment de preparate şi băuturi, servirea se face de către personalul de specialitate cu înaltă calificare, sunt amplasate de regulă în oraşe, în zone de interes turistic, în spaţii balneoclimatere.

7

Pe lângă asigurarea diversificată a meniurilor la consumatori, pot asigura şi confortul recreativ prin formaţii orchestrale, programe artistice, solişti vocali. Un efect important asupra consumatorilor îl are ansamblul de mici obiecte care completează mobilierul specific al holului de intrare, al sălii de servire care pe lângă aspectul lor plăcut denotă grija deosebită a manageriatului şi întregului personal al unităţii. Prin ambianţa mediului interior se oferă consumatorilor posibilitatea de a servi masa în condiţii de linişte şi confort, cu servicii care se asigură la masa de lucrători cu înaltă pregătire profesională. Activităţile specifice se realizează în spaţii special amenajate pentru primirea consumatorilor, spaţii de servire (salonul), spaţii de producţie (organizate distinct pe grupe de produse) cu secţiile aferente (prelucrare primara şi termică). Procesele depozitarea, menajere. Servirea şi personalul: se asigură, după caz, servirea micului dejun, a dejunului, a cinei şi a unor mese comandate; se pune la dispoziţia clienţilor un sortiment variat de preparate culinare şi
8

importante prelucrarea

desfăşurate primară şi

sunt

aprovizionarea, desfacerea

termică,

produselor, păstrarea produselor finite, eliminarea resturilor

băuturi;

servirea

se

efectuează

alegându-se

metoda

corespunzătoare şi adecvată fiecărui preparat; personalul de servire şi producţie trebuie să aibă o calificare de profil, să cunoască două limbi străine de circulaţie internaţională, purtând, după caz, echipamentul de prezentare sau de protecţie; unitatea poate avea orchestra sau alte mijloace de distracţie; unitatea are portar uşier. De regulă, personalul acestor restaurante este organizat în brigăzi complexe. Sisteme privind tehnica servirii Operaţiile de cea mai mare importanţă ce se efectuează într-o unitate publică de alimentaţie, constau în manipularea obiectelor de servire pentru că preparatele şi băuturile opţionale să fie consumate, să ajungă la dispoziţia consumatorilor, dându-le posibilitatea să le ingereze cu un efort cât mai redus şi într-un climat de destindere, de plăcere. Aceste operaţii se realizează în mai multe moduri, diferenţiate de caracteristicile fizice, chimice şi tehnologice ale preparatelor şi băuturilor, numărul persoanelor servite, timpul destinat de consumatori pentru servirea mesei, volumul cerinţelor şi preferinţele culinare, momentul desfăşurării dotate a unităţii cu obiectele de servire. În restaurantul clasic servirea preparatelor se realizează prin doua sisteme de servire:
9

-

sistemul de servire direct sau englezesc, caracterizat prin sistemul de servire indirect sau francez, când o mică parte

faptul că toate operaţiile se efectuează de personalul de servire;
-

din operaţiile de servire se efectuează de către clienţi; Sistemul de servire direct se foloseşte la servirea celor mai multe feluri de preparate (cu excepţia celor mai fragile: ouă ochiuri, creier pane etc.), când timpul de servire este redus, iar personalul are calificarea necesară pentru a şti să mânuiască cleştele, să prezinte preparatele şi să le porţioneze în mod egal. Acest sistem scoate în evidenţă nivelul de pregătire profesională a personalului. Se foloseşte în mod curent în toate unităţile publice de alimentaţie, unde servirea se face de către chelner. Formele specifice acestui sistem de servire sunt: - sistemul de servire la gheridon, este un serviciu elegant, mai îngrijit, mai spectacular. - sistemul de servire de către doi lucrători, acest sistem de servire se foloseşte în situaţii în care mesele sunt aşezate pe lângă perete sau coloane de susţinere din salon, sau nu este suficient spaţiu între consumatori pentru a se practica alt sistem de servire.

10

- sistemul de servire la farfurie, acestă servire se la mese festive, organizate pentru un numar mai mare de persoane in care timpul destinat consumării preparatelor este limitat. - sistemul de servire la ceaşcă -sistemul de servire cu ajutorul căruciorului, acest sistem se foloseşte, în general, în unităţile în care numărul de consumatori este mare. Sistemul de servire indirect constă în aducerea preparatelor tranşate, montate de la secţie într-un număr sau cantitate mai mare, pe obiecte de servire şi se prezintă consumatorilor în două modalităţi : - în prima metoda serviciul se realizează prin montarea preparatelor la platou sau altă vesela de prezentare şi servire, pentru gustări, antreuri, salate, specialităţi culinare. - a doua metodă, se aplică cu platoul,cu preparate culinare şi cleştele corespunzător, se prezintă la masă, iar la cerinţele consumatorilor, aşaza platoul la locul cel mai potrivit pe masă, urmând autoservirea de către fiecare consumator având mise-enplace-ul aranjat la masa. Caracteristicile şi comportamentul personalului Activitatea de servire presupune un contact direct şi permanent a personalului din restaurant cu clienţii. De aceea, o componenţă
11

deosebit de importantă a calităţii serviciilor o reprezintă comportamentul personalului, cel care crează în final mulţumirea şi satisfacerea clientului. Comportamentul profesional al întregii echipe poate fi definit ca fiind totalitatea reacţiilor individuale la sarcinile profesionale. El este dobăndit în timp fiind rezultatul însuşirii, respectării normelor şi regulilor specifice activităţii desfăşurate. La baza comportamentului profesional al lucrătorilor dintr-o structură de primire stau calităţile personale ale acestora. Lucrătorul îndeplinească : - calitati fizice :aspect placut, cu proporţii armonioase între părţile corpului; constituţie fizică robustă; armonia mişcărilor şi a gesticii; îndemanare; dicţie corectă, voce placută; vedere bună, auz perfect, simţul mirosului; rezistenţă la efort fizic, în special ortostatic; stare de sănătate bună a organismului. calitati morale cum ar fi cinste, corectitudine; responsabilitate; politeţe; solititudine; discreţie; loialitate; punctualitate; respect faţă de sine şi faţă de ceilalti. - calitati psiho-intelectuale acestea fiind capacitate activă de ascultare şi înţelegere; capacitate de analiză şi sinteză; uşurinţă în asimilarea informaţilor; memorie bună; imaginaţie creatoare;
12

din

alimentaţie

publică

trebuie

uşurinţă în exprimare; spirit de observaţie; spontaneitate, capacitate de a lucra în condiţii de stres; putere de concentrare şi atenţie distributivă; sociabilitate; stabilitate emoţională; calm, răbdare, tact; si calitatile educaţionale presupun: calificare profesională; cultură generală; vocabular bogat, corect adecvat; cunoştinţe operare PC; cunoştinţe de limbi străine. Reguli generale de comportament Personalul care intră în contact cu clienţii trebuie să manifeste un comportament care să-l facă pe turist să se simtă bine şi să-i câştige încredere. 1.2. Amplasare, dotare si organizare Complexitatea activităţii desfăşurate în cadrul unei activităţi de alimentaţie publică face necesară existenta unei diversităţi de tipuri de spaţii şi echipamente pentru dotarea acestora. Necesarul de spaţii în care se desfăşoara activitatea: 1. Spaţii pentru consumatori: spatiul pentru primirea consumatorilor: garderoba ( fotolii, canapele, masuţe, cuiere); spaţiul pentru servire: sala de consumaţie ( mobilier din dotarea salonului de servire, mese de lucru, scaune); grup sanitar pentru consumatori; 2. Spaţii pentru producţie: spaţii pentru prelucrarea primară a materilor prime (curăţare, spălare, tranşare); spaţiul pentru
13

prepararea la cald (bucătăria caldă); spaţiul pentru pregătirea preparatelor ce se servesc reci (bucătăria rece); 3. Spaţiul pentru secţia de distribuţie este barul. 4. Spaţiile anexe sunt: spaţiul pentru spalarea veselei de servit; spaţiul pentru spălarea paharelor; spaţiul pentru spălarea vaselor de bucătărie; 5. Din categoria spatiilor de depozitare sunt: spaţii pentru primirea şi receptarea mărfii; spaţii pentru păstrarea articolelor de băcănie (făină, zahăr, paste făinoase); spaţiu pentru păstrarea alimentelor perisabile (carne, peşte, produse lactate proaspete) dotarea cu utilaje frigorifice; spaţiu pentru păstrarea legumelor şi fructelor proaspete şi conservate; spaţiul pentru păstrarea băuturilor; spaţiul pentru depozitarea ambalajelor; spaţii pentru păstrarea obiectelor de inventar de rezervă şi a hainelor de protecţie; spaţiu pentru deşeuri alimentare; 6. Spaţiul pentru acces: oficiul de legătură între sala de consumaţie şi bar, spălător de vase, bucătărie. 7. Spaţii pentru personalul unităţii: biroul şefului de unitate; vestiare; grup sanitar. 8. Spaţii tehnice pentru: tabloul electric general; centrala pentru producerea aburului tehnologic; camera hidroforului şi a
14

pompelor; camera agregatelor frigorifice; instalaţia de aer condiţionat; 9. Spaţii auxiliare sunt spălătoria si garajul pentru autovehiculele unităţii. Amplasarea acestor spaţii în cadrul suprafeţei unităţii urmăreşte satisfacerea într-o măsură cât mai mare a necesităţilor tehnologice şi funcţionale. Echipamente din spaţiile destinate consumatorilor Mobilierul holurilor de primire şi garderobei este format din fotolii, canapele, măsuţe, cuiere, suporturi. Echipamentul din salonul de servire este format din mobilierul din dotarea salonului de servire acestea fiind mese pentru servit, care pot avea diferite forme şi dimensiuni, scaune, console, mesele de lucru. Utilajul tehnologic pentru servire este format din căruciorul pentru transportul farfuriilor cu preparate, căruciarele de prezentare-servire, spirtierele, vitrinele frigorifice şi lovelatoarele şi plăcile şofante. Inventarul pentru servire este format din veselă din porţelan, faianţă ceramică (farfurii, platouri, supiere, goluri, servicii de cafea, osiere, presărători de piper şi sare, oliviere, muştariere, flacoane de condimente, tocător de lemn, vaze de flori, suporturi
15

de lumânări), vesela din sticlă ( pahare pentru aperitive, pahare cu picior pentru vin alb şi roşu, cafere speciale), veselă metalica pentru servire ( cupe pentru îngheţată, spirtiere, tăvi, coşuleţe, shakere, tacâmuri), inventarul textil ( feţe de masă realizate din diferite materiale şi de diferite dimensiuni, naproane, şervete de pânză, moltoane, draperii, perdele, covoare). Echipamentele din spaţiile de producţie Dotarea spaţiilor de prelucrare primară cu utilaje şi ustensile ( maşină de curăţat cartofi şi rădăcinoase, maşină de tocat carne, robotul de bucătărie, spălătoare prevăzute cu baterii speciale pentru apa caldă şi rece, mese de lucru prevăzute cu sertare speciale din inox acoperite cu tablă din inox, butucul pentru tranşat carne, maşină de tocat electrică, malaxoare pentru carne, dulapuri şi camere frigorifice, cuier pentru carne). Dotarea bucătăriilor cu ustensile şi utilaje este format din utilaje termice ( maşină de gătit cu gaze, friteuză, tigaia basculantă, marmita, cuptor grătar, rotisor) vase de gătit ( oale, clătite, caserole, tăviţe, tăvi pentru cuptor, ceanice, pâlnii, strecurători) ustensile de bucătărie ( moţ, furcheta, coş de prajit cartofi, tel, lingură pentru sos, paletă metalică din lemn, sită, batşniţel, sucitor, pâlnie, lingură pentru gogoşi)
16

Instrumente tăietoare ( cuţit de tranşat, pentru zarzavat, pentru mezeluri, pentru pâine, pentru pâine, pentru caşcaval, sâtar, foarfece de tranşat păsări). Dotarea bufetului (bucătăriei reci) cu utilaje şi ustensile cum ar fi spaţii şi vitrine frigorifice, magazine pentru alimente, maşini de porţionat, divizat diferite produse reci, masă de lucru, veselă, ustensile. Dotarea barului de serviciu cu utilaje şi ustensile cum ar fi camere şi dulapuri frigorifice, maşină de fabricat cuburi de gheaţă, storcător, de fructe si citrice, tejghea de bar, expreso-ruri sau alte aparate pentru pregătirea cafelei şi ceaiului, aparat pentru răcit băuturile răcoritoare, rafturi pentru prezentare, maşina de scos dopuri. Dotarea spaţiilor anexe cu utilaje şi ustensile cuprinde spălătorul pentru vase de bucătărie (cu două compartimente şi rastelul metalic pentru depozitarea vaselor, degresorul cu injecţie de abur. Dotarea spaţiilor de depozitare cu utilaje şi ustensile cum ar fi rafturi, lize, cărucioare, cutii, caserole. Organizarea circuitelor (fluxurilor) Pentru o bună organizare a unităţii se presupune şi se stabileste un flux tehnologic optim, astfel încât activitatea sa se
17

poată desfaşura în bune condiţii. Pentru aceasta trebuie avută în vedere organizarea cel puţin a urmatoarelor circuite:
-

al materiilor prime de la recepţie şi depozite la secţiile de al servirii şi debarasării; al evacuări deşeurilor; al personalului, în sensul oficiu- sala de consumaţie-oficiu al consumatorilor spre garderoba- sala de consumatie - grup În stabilirea acestor circuite (fluxuri) trebuie să se

pregătire şi preparare; -

şi spre grupul sanitar; sanitar; urmărească realizarea unui flux continuu şi invers, neinterferarea diferitelor circuite, realizarea unor trase scurte şi directe, respectarea circuitului pe dreapta. În acest scop se va respecta unele reguli: Comunicarea directă (prin oficiul ospătarilor) între sala de consumaţie şi spaţiile de producţie; organizarea circuitului de servire şi debarasare în jurul oficiului, astfel încât distanţa de parcurs pentru un ospătar să nu depăsească de 30m ( în mod excepţional, 40m) dimensionarea corespunzătoare a spaţiilor de circulaţie (coluar principal între mese de 1,50-2,00m; culori secundare între mese de 0,90-1,10m; uşi late de 1,50m); accesul
18

ospătarilor în sala de consumaţie să se facă din direcţia opusă accesului consumatorilor; asigurarea de accese separat pentru intrarea şi iesirea ospătarilor, în procesul de servire a consumatorilor; în circuitul materiilor prime de la locul de păstrare şi de la acesta la secţia de pregătire şi preparare, ca şi în circuitul semipreparatelor şi de evacuare a deşeurior, trebuie să se evite încrucişările, asigurânde-se cele mai bune trasee; pentru grupele sanitare în folosinţa personalului nu se admite accesul direct din spaţiul de lucru; circulaţia la garderobă, ca şi la grupul sanitar în folosinţa consumatorilor, trebuie să se facă din holul de primire, pe un traseu retras faţă de fluxul principal de intrare şi ieşire; Circulaţia consumatorilor în sala de consumaţie spre masă trebuie să se facă evitând tranversarea sălii de consumaţie; Procese operative desfasurate

1.3.

Într-o unitate de alimentaţie publică principalele procese desfasurate sunt: -aprovizionarea cu alimente; -depozitarea; -prelucrarea primara şi termică;
19

-desfacerea produselor; -păstrarea produselor finite; -eliminarea resturilor menajere. Aprovizionarea are o importanţă deosebită pentru fiecare restaurant, dacă ţinem cont de mărfurile şi materiale cu care acestea trebuie să se aprovizioneze( în restaurantele ce depăsesc o mărire medie, numărul articolelor necesare poate fi mai mare de 500-600). Pentru asigurarea unei aprovizionări corespunzătoare, fiecare patron, girant sau manager trebuie să definească cât mai exact:
1. 2.

metodele şi mijloacele de gestionare a stocurilor; frecvenţa aprovizionării pentru a asigura în permanenţă condiţiile de păstrare pentru fiecare categorie de mărfuri

stocurile necesare;
3.

sau produse. Ansamblul sarcinilor pe linie de aprovizionare poate fi îndeplinit avându-se în vedere cele 4 functii principale ale activităţii respective acestea fiind funcţia de cumpărare, receptie, sondaj şi distribuţie. Funcţia de cumpărare presupune stabilirea responsabilităţii pentru cel care se ocupă de cumpărări ( patronul, serviciul sau persoana delegată); direcţionarea
20

obiectivelor

serviciului;

stabilirea sarcinilor/atribuţiilor concrete, limite de competente şi anume: stabilirea standardelor pentru cumpărări; determinarea necesarului de aprovizionat; stabilirea nomenclatorului de produse; alegerea/selectţia furnizorilor; lansarea şi supravegherea executării comenzilor; controlul intrărilor de mărfuri de la furnizori. Funcţia de recepţie a mărfurilor are în vedere stabilirea persoanei ce va face recepţia; definirea obiectivelor generale ale funcţiei şi stabilirea sarcinilor privind recepţia mărfurilor acestea fiind planificarea şi organizarea primirii mărfurilor, controlul( recepţia) mărfurilor primite, cantitativ şi calitativ, întocmirea documentelor de recepţie. Funcţia de stocaj este îndeplina dupa caz de patron, econom, magaziner şi presupune definirea obiectului funcţiei şi stabilirea atribuţiilor şi a responsabilităţii funcţiei acestea fiind organizarea aranjării şi păstrării mărfurilor în spaţii şi pe categorii de produse prescrise şi gestionarea stocurilor. Funcţia de distribuţie are in vedere pregătirea şi distribuirea la secţii a produselor necesare. Sarcinile de îndeplinit în cadrul acestei funcţii sunt organizarea distribuirii/ livrării mărfurilor, controlul livrărilor şi valorificarea ieşirilor de mărfuri la gestiunile/ secţiile primitoare.
21

Depozitarea alimentelor: Condiţiile generale ale depozitelor în care se păstrează alimentele se refera la: - spaţiul de depozitare; - microclimatul (temperatura aerului, umiditatea şi curenţii de aer); - ventilaţia, iluminatul, curaţenia; - prevenirea infestării cu insecte şi rozătoare; - modul de depozitare propriu-zisă; Spaţiul de depozitare trebuie să fie salubru pentru a nu duce la alterarea sau contaminarea alimentelor. Se interzice depozitarea alimentelor în încăperi cu infiltraţii de ape reziduale de la instalaţiile sanitare degradate sau fluviale de la acoperişul defect. Acesta să fie suficient de mare pentru a permite depozitarea mărfii în condiţii de aerisire şi acces corespunzător. Spaţiile de păstrare a produselor alimentare vor fi reprezentate de depozite,magazii,spaţii frigorifice. Microclimatul reprezentat de temperatură, umiditate şi viteza curenţilor de aer are o deosebită importanţă pentru pastrarea în condiţii de siguranţa a alimentelor. Aceşti parametrii sunt diferiţi în funcţie de natura produselor depozitate:
22

-pentru alimente greu perisabile, temperatura poate fi cea a camerei (15-20 grade C şi umiditatea trebuie să fie redusă); -pentru alimentele uşor perisabile, temperatura trebuie să fie scăzută (maxim + 4 grade C) şi umiditatea relativă 30-60%; -pentru fructe (legume) proaspete, temperatura optimă este de 12-16 grade C şi umiditate 85-95%. Reguli de depozitare Depozitarea propriu-zisă trebuie să respecte câteva principii: a) rotarea stocurilor: alimentele mai vechi se pun pe rafturi mai in fata pentru a fi date in consum mai repede decat cele nou achizitionate; b) rafturile şi dulapurile: -trebuie să fie rezistente, să nu degaje substante toxice sau să murdăreasca cu vopsele ambalajele şi marfa; -să existe spaţii între ele pentru accesul personalului,manipularea mărfii şi curăţeniei; -să fie o distanţă de minim 0,5m de pereţi; -să aibă picioare de metal de formă cilindrică. c) alimentele se depozitează separat, în funcţie de natura lor. 1.4. Mijloace si tehnici de promovare a ofertei de produse si servicii
23

Oferta de produse şi servicii din restaurante este în general foarte diversificată. Din acest punct de vedere se impune găsirea unor mijloace simple prin care să se asigure promovarea şi pubicitatea eficientă a ofertei. 1. Publicitatea reprezintă orice formă impersonală de promovare şi prezentare a unor idei, bunuri, servicii sau chiar întreprinderi, sunetelor. Publicitatea presupune utilizarea mai multor mijloace si tehnici: - reclama prin presa, radio, televizor, internet; - publicitatea exterioara prin afise si anunturi publicitare; - materiale promotionale prin pliante, brosuri, cataloage. 2. Promovarea vânzărilor presupune folosirea unor mijloace de promovare care să determine creşterea vânzărilor. Acest instrument urmăreşte creşterea vânzărilor pe termen scurt prin stimularea impulsului de cumpărare. Merchandising reprezintă procesul de prezentare a produselor la punctele de vânzare în aşa fel încât consumatorii să fie determinaţi să cumpere.
24

prin

intermediul

cuvintelor,

imaginilor

şi

PLV ( publicitate la locul vânzării) este

inrudită cu

merchandisingul. Foloseşte promovarea prin marcă, ambalaj, etichetare la locul de vânzare. In cadrul restaurantului acesta tehnica poate fi utilizata pentru bauturi. Se stie ca fiecare client poate avea anumite preferinte legate de marca. Degustări sau demonstraţii practice la locul de vânzare. Au rolul de a atrage atenţia, şi de a câştiga încrederea consumatorilor în produsele promovate. Organizarea unei degustari de vinuri intrun restaurant are rolul de a atrage clientii si de a-i fideliza. De asemenea, realizarea unor preparate chiar in fata clientului are rolul atat de a a-i castiga increderea, dar si de a atrage atentia si a trezi interesul si altor clienti. Reducerile de pret au cel mai puternic efect promoţinal. Pot atrage noi consumatori, din rândul celor ce considerau produsele sau serviciile prea scumpe pentru buzunarele lor, pot duce la intensitatea consumului, şi implicit, la idensificarea consumului şi implicit, la creşterea vânzărilor. Oferta de cadouri este o altă tehnică cu un puternic efect promoţional. In cadrul restaurantului cadourile se materializeaza, de regula, in preparate sau bauturi oferite”din partea case”. In cazul solicitarii unui meniu de pranz complet se
25

poate oferi gratuit desertul sau un nou preparat ce trebuie promovat. Premiile de fidelizare sunt valori oferite sub formă de numerar sau sub alte forme, ce le sunt proporţionale cu fidelitatea clientului faţă de o anumită firmă. Restaurantul poate oferi clientilor fideli un discount de 25% pentru un pranz complet. Vânzările grupate, presupun vânzarea simultană a două sau mai multe produse sau prestarea unui pachet de servicii la un preţ pe pachet mai mic decât suma preţurilor produselor/serviciilor continute. In cadrul restaurantului se poate oferi un meniu fix pentru pranz, la un pret mai mic decat suma preturilor preparatelor incluse in meniu. Promavarea ofertei de produse şi servicii presupune, şi are ca rol principal, prezentarea acestora către clientela potenţială. Tehnicile de promovare sunt numeroare. Dintre acestea exemplificăm distribuirea unor obiecte de folosinţă individuală cum ar fi: agende, călendare, pixuri, brelocuri, mape; oferta de preţuri speciale pentru viitorii clienţi potenţiali: firme, reprezentante, grupuri de turişti, elevi; oferirea unor mese gratuite pentru clienţii fideli, respectiv cei care în mod constant servesc masa în unitatea respectivă; oferirea unor servicii la preţuri mai reduse în zilele în care restaurantul nu are un grad de
26

încărcare suficient ( anumite zile din cursul săptămânii sau după caz, în week-end sau în afara sezonului); oferirea promoţională, gratuit, a noilor produse introduse în oferta unităţilor respective; oferirea de pliante, cărţi poştale ilustrate, cărţi de vizită, liste de preparate şi băuturi, meniuri pentru copii, sugestii pentru aniversări şi altele. Tehnicile de promovare amintite anterior, trebuie avute în vedere de către fiecare întreprinzător în mod realist şi în funcţie de poziţia pe care o are pe piaţă, să decidă asupra clienţilor către care-şi va îndrepta eforturile de vanzare. Tocmai în aceasta constă forţa vănzărilor pe care trebuie să le realizeze. Prioritar, pentru realizarea unei politici coerente de promovare, trebuie să avem în vedere clientela căreia să ne adresăm:
-

Clientela locala? Clientela din hotel? Clientela individuală sau grupuri? Clientela pentru servicii a la carte sau mese comandate? Clientela pentru banchete, seminarii, congrese? Clientela cu venituri mici, mijlocii sau mari?

-

-

Odată făcută analiza clientelei, următorul pas îl constituie stabilirea grupurilor ţintă ce se au în vedere şi mijloacele de
27

promovare pentru atragerea şi fidelizarea acestora. Se au în vedere clienţii individuali şi clienţii de grup. Clinţii individuali, după caz pot fi atraşi din societăţile comerciale industriale, societăţile comerciale şi de prestări servicii din zona sau din exterior, dar care au activităţi în zonă; instituţii publice sau private din zonă: organisme şi unitaţi de invăţământ, profesiuni liberale, administraţia centrală şi locală; unităţi hoteliere, agenţii de turism, sindicate, asociaţii patronale şi interprofesionale; unităţi de presă, radio, televiziune; federaţii şi asociaţii sportive, baze sportive şi de agrement; automobilişti, şoferi de autobuze, ghizi de turism; diverse asociaţii profesionale, staţii de benzină şi service, garaje, organe de ordine publica ( poliţie, jandarmerie), aeroporturi şi companii aeriene, servicii sau puncte de informare turistică, alţi clienţi potenţiali din afara zonei. Clienţii de grup, sunt atraşi în general din acelaşi mediu ca şi clienţii individuali, cu precizarea ca orientarea pentru servicii o dau conducerile sau administraţia societăţilor, instituţiilor sau asociaţior din care fac parte. Contactele pentru atragerea clientelei pot fi directe şi indirecte, după caz, prin corespondenţă, telefonic, mass media şi alte mijloace. Indiferent de forma aleasă, este necesar ca prestarii să
28

dispună de mijloace moderne pentru recepţionarea mesajelor viitorilor clienţi: telefon, fax, telefax, e-mail. Asocierea cu unităţi de profil, în lanţuri hoteluri, organisme sau societaţii de turism, lanţuri voluntare de profil, poate reprezenta succesul în asigurarea unei bune politici de promovare, mai ales în cazul unităţilor mici, izolate şi care nu pot dispune de mijloacele financiare şi tehnice necesare pentru materializarea acţiunilor de promovare dorite. Publicitatea are ca obiectiv principal, alegerea celor mai adecvate mijloace pentru atragerea şi orientarea clientelei către produsele şi servicile oferite. Putem spune că, publicitatea constă în a creea un ansamblu de lucruri şi imagini sugestive care favorizează obţinerea unei decizii de ordin comercial din partea clienţilor. Imaginea este ansamblul reprezentărilor pe care dorim să le dăm unui produs sau unui serviciu. Un client cumpără de la un restaurant produsele sau serviciile de care el are nevoie. Restaurantul trebuie să identifice satisfacţiile pe care le aşteaptă clientul şi pe baza acestora să construiască comunicarea cu posibili cumpărători şi diferiţi în special. 3. Materialele promoţionale reprezintă o formă a publicităţii. În categoria materialelor promoţionale intră pliantul, broşura, catalogul, fluturaşii, afişele şi lista meniu.
29

Pliantele reprezintă oferta unei firme, pe o foaie publicitară cu mai multe feţe, care se împătureşte. Hârtia utilizată trebuie să fie de bună calitate. Oferă mai puţine informaţii şi sunt economice. Pot fi distribuite la coltul străzii, pe parbrize, cu prilejul unor evenimente. Sunt mai eficiente atunci când anunţă oferirea unui premiu, prezintă o ofertă limitata în timp sau sunt legate de o campanie de promovare deja lansată. Broşura oferă mai multe detalii despre produsele oferite. În general, într-o broşură sunt prezentate produsele oferite de o firmă la un moment dat, acesta constituind oferta a firmei, reducerile de preţ, produsele noi. Catalogul este un rezumat al tuturor articolelor oferite de firma, precizând caracteristicile lor şi preţurile de vânzare. Catalogul este o adevarată vitrină a producătorului sau prestatorului de servicii şi are rolul unui ghid pentru clienţii potenţiali. Fluturaşii cuprind mai puţine informaţii, dar esenţiale pentru atragerea potenţialilor clienţi în unitatea de alimentaţie promovată. Se folosesc îndeosebi pentru anunţarea unor evenimente şi au o viaţă scurtă, limitată în timp. Toate aceste materiale pot face obiectul publicităţii directe sau ceea ce numim distribuţia materialelor promoţionale prin poşta. Publicitatea prin poştă este o tehnică locală, utilizată în multe
30

ţări. Are marele avantaj al rapidităţii şi selectivităţii şi, dacă este folosită corespunzător, cataloagele, broşurele sau pliantele ajung la destinatarul care ne poate deveni client. Afişele joacă un rol important în publicitatea serviciilor. Rolul afişului este de a încerca să imprimeze o idee în subconştient sau s-o reamintească. În cazul afişului imaginea este cea mai importantă. Ea trebuie să fie reprezentativă pentru produsul sau serviciul oferit. Listele meniu pot fi folosite ca materiale promoţionale. Pentru aceasta este bine ca listele meniu să fie realizate pe materiale de bună calitate, să aibă o formă deosebită, să fie personalizate. În funcţie de specificul şi stilul unităţii de alimentaţie listele meniu pot fi introduse în mape speciale de forme şi culori diferite, personalizate cu emblema unităţii. Prin meniu se întelege totalitatea preparetelor şi produselor care se prezintă şi se servesc într-o anumită ordine şi constituie, după caz, o masă completă. Prin meniu se poate întelege şi hârtia sau cartonul pe care se prezintă, în ordinea servirii, produsele, preparatele şi băuturile servite la masa respectivă, de una sau mai multe persoane. Înfiinţarea firmei
31

Cadrul legal care stă la baza înfiinţării şi formele pe care le poate lua o societate este prevăzut în Legea 31/1990. persoanele care înfiinţează societatea comerciala contribuie cu bani (aport în numerar) şi bunuri (aport în natură). Împreună acestea formează capitalul social al firmei. Din punct de vedere al consumatorilor se disting două tipuri de forme: -societate cu răspundere limitată -societate cu răspundere nelimitată La înfiinţarea unei firme se va realiza un dosar de înregistrare a firmei ce va fi depus la Oficiul Registrului Comercial ce va cuprinde următoarele acte: -cerere-formular O.N.R.C.(Oficiul National al Registrului Comercial) -rezervarea denumirii firmei( în judeţ sau la nivelul de ţară) -act constituire autentificat de către avocat sau notarul public) la întocmirea căruia trebuie lămurit în mod obligatoriu:-obiectul principal de activitate, eventual în paranteză,-obiectul secundar de activitate;-denumirea firmei (cu numărul rezervării eliberate de către O.N.R.C);-asociaţii,-aportul la capitalul social al fiecăruia dintre asociaţi. -cazier fiscal al fiecăruia dintre asociaţii şi administratorii firmei
32

-copia actului de proprietate asupra spaţiului unde se stabileşte sediul social/contract de comodat sau de încheiere a spaţiului respectiv -acordul asociaţiei de proprietari -acordul vecinilor -copie C.I./pasaportul asociaţilor -specimen de semnatură a administratului firmei -declaraţie ale asociaţilor firmei -procura asociaţilor pentru persoana împuternicită să depună dosarul la O.N.R.C. -dovada depunerii capitalului social la banca aleasă de asociaţii firmei -declaraţia semnată de către unul dintre asociaţi. Etapele înfiinţării unei firme: -definirea produsului şi a pieţei -alegerea fomei juridice -evaluarea rentabilitatii -asigurarea finanţării -indeplinirea formalităţilor de înfiinţare şi funcţionare -gestionarea riguroasă a întregii activităţi Caracteristici: -obligaţiile sunt garantate de patrimoniu social
33

-capitalul societăţii este divizat în părţi sociale -părţile sociale nu se negociază la bursa de valori -membrii acestui tip de societate sunt responsabili la pasivul social numai în limita sumelor depuse drept părti sociale.

34

Chestionar Numele meu este Amarandei Daniela şi fac un chestionar cu ocazia deschiderii unui nou restaurant. De aceea, vă rog sa-mi acordaţi câteva minute pentru a răspunde la câteva întrebări. Vă asigurăm de confidenţialitatea datelor. 1. Credeti că este necesară deschiderea unui nou restaurant în oraşul dumneavoastră? a) da b) nu c) nu ştiu Care ar fi locul potrivit pentru amplasarea noului restaurant ?

2.

a) în centrul oraşului b) la marginea oraşului c) nu stiu
35

3. Cum a-ţi dori să fie ambientul în noul restaurant? a) confortabil b) intim c) placut 4. Ce fel de sortimente de preparate credeţi că sunt necesare? a) preparate intenaţionale b) preparate tradiţionale c) ambele 5. Ce apreciaţi cel mai mult la un preparat ? a) estetica b) modul de servire a acestuia

6. Ce apreciaţi cel mai mult la un restaurant? a) serviciile oferite b) ambientul c) preparatele
36

7. Credeţi că preţul poate influienţa calitatea produsului? a) da b) nu c) nu ştiu 8. Credeţi că un meniu pensiune ar atrage mai mult clienţii? a) da b) nu c) poate 9. Ce preparat a-ţi dori să serviţi ca specialiatate a casei? a) prepatate exotice b) preparate tradiţionale c) ambele 10. Credeţi că o expoziţie de preparate culinare ar atrage mai multi clienţi? a) da b) nu c) nu ştiu Vârsta: între 35-50 de ani
37

Domenii: avocati, medici, politisti. Venituri: mari

Eşantion de 50 de persoane 1. Credeţi că este necesară deschiderea unui nou restaurant în orasul dumneavoastră? Din 50 de persoane 30 au răspuns da, 10 nu iar 20 nu ştiu. Majoritatea oamenilor consideră că deschiderea unui nou restaurant ar fi necesar.

33% 1 2 50% 1 7% 3

2. Care ar fi locul potrivit pentru amplasarea noului restaurant ? Din 50 de persoane 30 au răspuns că ar dori ca restaurantul să fie amplasat în centrul oraşului, 20 nu ştiu iar 10 consideră ar putea să fie amplasat la marginea oraşului.
38

33% 1 50% 1 7% 2 3

3. Cum a-ţi dori să fie ambientul în noul restaurant? Din 50 de persoane 25 au răspuns că ar dori ca ambientul restaurantului să fie unul confortabil, 15 intim iar 10 plăcut.

30% 1 2 50% 3

20%

4. Ce fel de sortimente de preparate credeţi că sunt necesare? Din 50 de persoane 10 au raspuns că ar dori preparate internaţionale, 10 preparate tradiţionale iar 30 ambele.

39

20%

20%

1 2 3

60%

5. Ce apreciaţi cel mai mult la un preparat ? Din 50 de persoane 30 au răspuns că apreciază estetica preparatului iar 20 modul de prezentare a acestuia.
40% 1 2 60%

6. Ce apreciaţi cel mai mult la un restaurant? Din 50 de persoane 20 apreciază cel mai mult la un restaurant serviciile oferite, 20 preparatele iar 10 ambientul.
2 0 % 4 0 % 1 2 3 4 0 %

7. Credeţi că preţul poate influienţa calitatea produsului? Din 50 de persoane 35 consideră că preţul nu influienţează calitatea produsului, 10 cred că da iar 5 nu ştiu.
40

1 0%

20% 1 2 3

70%

8. Credeţi că un meniu pensiune ar atrage mai mult clienţii? Din 50 de persoane 20 au răspuns că un meniu pensiune ar atrage oamenii să servească la un restaurant, 20 poate iar 10 nu.
40% 40%

1 2 3

20%

9. Ce preparat a-ţi dori să serviţi ca specialiatate a casei? Din 50 de persoane majoritatea au păreri diferite, dar în general se concentreză asupra preparatelor exotice.
20% 1 2 60% 20% 3

10.Credeţi că o expoziţie de preparate culinare ar atrage mai mulţi clienţi? Din 50 de persoane 35 consideră că o expoziţie de preparate culinare ar atrage mai mult clienţii, 5 nu iar 10 nu ştiu.
41

20%

1 2 10% 70% 3

Înterpretarea chestionarului Scopul acestui chestionar a fost realizat pentru a ne da seama dacă restaurantul pe care dorim să-l lansam pe piaţă va avea succes. Eşantionul nostru este de 50 de persoane, de vârste cuprinse între 35 - 50 de ani şi cu venituri mari. Cu ajutorul lor ne-am putut da seama ce doresc şi care sunt preferinţele lor. Majoritatea beneficiază de serviciile oferite de restaurantele din oraş dar nu sunt multumiţi în totalitate de gama lor sortimentală şi de serviciile oferite. Acest lucru ne ajută pe noi să ştim ce noi sortimente şi cu ce preţuri să intrăm pe piaţă. Ei ar dori ca în gama sortimentală să fie şi preparate internaţionale. Pe oameni ii interesează calitatea produselor cât şi aspectul lor, astfel ne-am putut da seama pe ce să punem accentul. Oamenii consideră că preţul nu poate influienţa calitatea produselor. Un preţ mic nu înseamnă că produsul este de proastă

42

calitate. Aceste persoane ne-au sugerat ca restaurantul ar fi bine venit. În concluzie firma noastră va avea succes pe această piaţă şi va avea profit. La deschiderea noului restaurant clientii nostri vor avea parte de surprize placute. Noi ne dorim ca clienţii să fie multumiţi de ofertele şi serviciile noastre şi totodată de preţurile cu care vom ieşi pe piaţă.

43

Restaurantul „Dana” Descriere Aproape de centrul oraşului, dar departe de zgomotul acestuia te invităm să descoperi o nouă locaţie pe piata botoşăneană, unde oaspeţii se pot bucura de un cadru intim, elegant, foarte primitor şi confortabil. Reprezintă garanţia unei înalte calităţi gastronomice şi estetice, servire ireprosabilă, flexibilitate deplină în adaptarea optimă a oricărui buget. Restaurantul “Dana” va oferă dineuri, recepţii, mese festive, mese de prânz , petreceri organizate oricând doriţi, întotdeauna la nivelul de protocol impus de tipul evenimentului şi de cerinţele clientului. Restaurantul "Dana " reprezintă garanţia unei înalte calităţi gastronomice şi estetice, servire ireprosabilă, flexibilitate deplină în adaptarea optimă a oricărui buget, vă propune în orice ocazie o gamă variată de preparate din bucătăria românească şi internaţională, o paletă la fel de extinsă de băuturi, servicii complete şi asistenţa de specialitate în organizarea tuturor evenimentelor ce presupun servirea mesei. Alături de bucătarii noştri puteţi experimenta şi degusta diferite stiluri şi specialităţi ce provin din diferite tradiţii culinare
44

precum şi din combinaţiile originale care au semnatura şefilor noştri bucătari. Alături de specialităţile culinare vă oferim o gamă diversificată de băuturi alcoolice şi răcoritoate, precum şi vinuri nobile italiene, franţuzeşti şi româneşti păstrate în crama noastră. Restaurantul „Dana” mai nou face închirieri veselă şi accesorii. Oferim servicii de catering cum ar fi pentru manifestări câmpeneşti, conferinţe, simpozioane, nunţi, botezuri, recepţii, diverse evenimente. Oferim soluţii, asistenţă, consultanţă în catering realizate de o echipă profesională de 2 maeştrii bucătari, 10 bucătari, şef de sală, ospătari, barmani, toţi cu studii de specialitate. Avem dotări, tehnologie şi utilaje profesionale de bucătărie, camere frigorifice, maşini de transport, toate conform ISO 9001 HACCP. Oferim servicii în locaţia noastră capacitatea fiind de 250 de persoane şi în locurile alese de client.

45

Amenajarea interioară Amenajarea sau organizarea interioară este astfel concepută încât să asigure un flux tehnologic optim pentru circulaţia clienţilor, a personalului, precum şi pentru desfacerea în bune condiţii a activităţilor de producţie şi servire. Spaţiile din unitatea de alimentaţie publică „Dana” se împart în două grupe bine distincte: spaţii pentru primirea şi servirea consumatorilor; spaţii de producţie şi anexe. Cea mai mare importanţă se acordă spaţiilor de primire şi servire deoarece ele creează clientului nostru o primă impresie asupra unităţii. Intrarea îndeplineşte în principal două funcţii, asigură intrarea şi ieşirea din unitate, accesul fiind direct din stradă. Restaurantul „Dana” fiind o unitate de categorie superioară, intrarea din strada se face prin holuri dotate cu spaţii pentru aşteptare, garderobă şi grupuri sanitare pentru clienţi. La intrare se găseşte un ştergător pentru picioare, plante ornamentale, oglinzi, fotolii şi o masa specială. Grupurile sanitare sunt separate pentru clienţi si personal, menţinute într-o stare de curăţenie ireprosabilă şi asigură o bună impresie a unităţii.
46

Garderoba unităţii de categorie superioară are spaţiul amenajat corespunzător pentru păstrarea îmbrăcămintei. Garderoba este amenajată în imediata apropiere a intrării, ea având capaciatatea de 250 de locuri, se folosesc jetoane numerotate care se înmână clienţilor la sosire (dacă lasă ceva la garderobă) iar la plecare clienţii le restituie şi işi iau lucrurile. Salonul este spaţiul destinat servirii clienţilor cu preparate culinare, băuturi alcoolice şi nealcoolice şi constituie spaţiul de bază a consumatorilor. Salonul de servire are suprafaţa dreptunghiulară, capacitatea de 250 de persoane, este un spaţiu confortabil, intim şi uşor de exploatat. Organizarea şi amenajarea spaţiului este făcut în aşa fel încât să asigure intimitate spaţiului ( capacitatea restaurantului este impărţită în mai multe saloane), să lase fiecărui client impresia că ocupă cea mai bună masă. Ambianţa din restaurantul „Dana” dă posibilitatea relaxării clientului prin punerea în valoare a peisajului înconjurător şi prin utilizarea unui mobilier diversificat ca formă şi culoare, folosirea unor plante ornamentale, utilizarea cărucioarelor, prin efectele de lumină, de sunet şi de decor. Un loc aparte în crearea ambientului îl ocupă prezenţa şi calitatea decoraţiunilor florale. Florile prin culoare, varietate, miros au încântat întotdeauna
47

simţurile. Atmosfera salonului este completată de asigurarea unei temperaturi optime, aerisirea spaţiilor şi un iluminat corespunzător. Salonul de servire este amplasat în apropierea bucătăriei şi a oficiului dar este ferit de zgomot, mirosuri şi alte influienţe. Spaţiile pentru producţie şi anexe cuprind: bucătăria, oficiul, spaţiile pentru depozitarea şi păstrarea mărfurilor şi ambalajelor. Bucătăria din unitatea de alimentaţie publică pregăteşte şi distribuie preparate, asigură păstrarea lor şi a materiilor prime şi întreţine inventarul din dotarea bucătăriei. Bucătăria cuprinde mai multe spaţii cum ar fi de pregătire preliminară, bucătăria rece, bucătăria caldă, spălătorul de vase şi ustensile de lucru. Bucătăria este dimensionată corespunzător, este dotată cu echipament modern de mare productivitate pentru a asigura calităţi şi cantitativ realizarea preparatelor ce sunt oferite la vânzare în unitate. Secţia bar serviciu asigură executarea comenzilor făcute de chelneri cu toate sortimentele înscrise în lista de băuturi a unităţii. Sunt necesare condiţii pentru depozitarea în siguranţă a mărfurilor şi ambalajelor, pentru răcirea băuturilor. Barul este dotat cu camere figorifice, maşină de fabricat cuburi de gheaţă, storcător de fructe şi citrice, tejgheaua de bar, rafturi şi dulapuri
48

pentru prezentarea şi depozitarea sticlelor cu băuturi, a tăvilor cu diferite pahare, maşina pentru scos dopuri şi celelalte ustensile şi utilaje necesare servirii corecte a tuturor sortimentelor oferite, inclusiv asigurarea măsurilor de capacitate, oficial marcate. Oficiul este spaţiul care face legatura între saloanele restaurantului, secţiile de producţie şi anexe. Aici se găseste amplasat spălătoarele de veselă, pahare, tacâmuri, masa şi scaunul pentru personal, dulap pentru încălzit vesela, maşina de prăjit pâinea, mese de sprijin pentru pregătirea a teancurilor de farfurii sau a platourilor cu preparate sau băuturi ce se duc la masă. Oferta de produse si servicii a unitatii se face cunoscuta publicului larg printr-o varietate de mijloace si tehnici promotionale.

49

Restaurantul clasic „Dana ”

Restaurantul „Dana” vă invită la o expoziţie de preparate culinare româneşti şi internaţionale pe data de 14.05, ora 13:00.

50

Contact: Str. Bucovina, nr. 33. frigărui cu creveţi picanţi Tel.0231582488 ruladă de caşcaval cu struguri 0751521517 pepene cu şuncă e-mail: www.Dana@yahoo.com fine cu fructe

- branzeturi

Restaurantul “Dana”

Restaurantul “Dana” cu ocazia deschiderii noului restaurant în perioada 25-30 mai oferă specialitatea casei gratis primilor 10 clienţi! Pulpă de vită la grătar cu ciuperci şi fructe de mare
51

52

53

Specialitatea casei

Pulpă de vită la gratăr cu ciuperci şi fructe de mare 200g/100g/100lei

Frrozen Haute Chocolate 200g/60lei

54

Lista meniu

Gustări reci

55

Selecţie 200g/20lei Frigărui 100g/7lei Ouă 60g/8lei Cremă 100g/5lei Castraveţi 100g/6lei Frigărui 100g/9lei Cornete 150g/4.5lei Medalion 100g/15lei Pate 100g/4lei Brânzeturi 150g/7lei Rulou 100g/7lei

de de

brânzeturi roşii cu

româneşti cherry

şi cu

internaţionale mozzarella maioneză

de

brânză umpluţi cu din de de fine cu

cu cu

chives pastă creveţi

şi de

mărar brânză picanţi

şuncă porc gască cu pastă
56

cu

hrean piperat

cu

truffe fructe

de

brânză

Gogoşari 150g/7lei Piept 100g/8lei Pepene 150g/9lei Piept Oua 60g/5lei Roşii 100g/5lei Ruladă 100g/9,8lei Trifoi Creier 150g/9lei Măsline 100g/5lei Crochete 100g/4lei cu de

umpluţi de

cu

salată raţă cu

de

crudităţi afumat şuncă

curcan cu umplute de ou de de

învelit şuncă cu

în

fulgi în

de

gelatină aspic

150g/7,8lei

pastă cu şi icre în

de

brânză struguri

caşcaval prepeliţă vită

de

manciurea aspic umplute

100g/12lei

din

şuncă
57

cu

sos

tartar

Piftele 75g/30lei

din

carne

de

curcan

Gustări calde

Crochete 100g/7lei Bastonaşe 100g/4lei Pacheţele 100g/5lei Calamar 150g/11lei Pateuri 100g/9lei

de din

somon

picante cartofi indiene pane

58

Ciuperci 100g/5lei Chifteluţe 100g/5lei Caşcaval 100g/7lei Ruladă 140g/8lei Chiftele 100g/4lei Caşcaval 100g/6lei Frigărui 100g/7lei Rulouri 100g/6lei Coşuleţe 100g/4lei Vinete 100g/6lei Cartofi 100g/3lei
59

umplute speciale la din cartofi din cu costiţă capac afumată cartofi sufle cu crocante din umplute cu cu cu carne ciuperci tocată parmezan legume ciuperci

Ruladă 100g/5lei Caşcaval 100g/7lei Sufleu 100g/5lei Crochete 100g/3lei Ciuperci 100g/5lei Sufle cu svaiţer 100g/9lei Dovlecei ţăraneşti 150g/4lei Saleuri crocante 100g/4lei din

cu

brânză pane

de ouă cu cu

peşte brânză broccoli

Salate
60

Salată din crudităţi cu şuncă şi brânză telemea 200g/9lei Salată a la russe 150g/6lei Salată de pui cu curry 150g/6lei Salată de hering marinat 150g/12lei Salată din crudităţi cu iaurt 150g/7lei Salată asortată 150g/7lei Salată de crudităţi 150g/4lei Salată boeuf 150g/5lei Salată de peşte cu legume şi maioneză 150g/7lei Salată din crudităţi cu mere 150g/7lei
61

Salată orientală de vară 150g/8lei Salată combinată 150g/4lei Salată bulgărească 150g/6lei Salată de cocoş cu macrou afumat 150g/9lei Salată franceză 150g/7lei Salată cu ton şi ouă 150g/7lei Spanac cu maioneză 150g/5lei Salată grecească 150g/6lei Salată cu piept de pui 300g/6lei Salată cu ton 300g/7lei Salată din ţelină cu smântână 150g/4lei
62

Salată cu piept de pui şi ciuperci 300g/9lei Salată din vinete 150g/6lei

Preparate lichide

Supă andaluză 400g/5lei 400g/6lei Supă cremă de cartofi 400g/4lei Supă cu ciuperci şi orez 400g/6lei Supă de ciuperci 400g/7lei
63

Supă de toamnă

Supă din carne de pui cu pai parmezan 400g/7lei Supă ţărănească cu tăiţei 400g/5lei Supă din legume 400g/5lei Supă din carne de pui cu tăiţei 400g/8lei Supă cu carne de vită cu ravioli 400g/9lei Ciorbă cu cartofi 400g/5lei Ciorbă bulgărească 400g/7lei Ciorbă ţărănească din legume 400g/8lei Ciorbă cu carne de pui 400g/9lei Ciorbă de burtă 400g/10lei Ciorbă rădăuţeană 400g/9lei
64

Ciorbă cu perişoare 400g/7lei Ciorbă ţărănească cu carne de pui 400g/7lei Ciorbă pescărească 400g/6lei Ciorbă ţărănească cu carne de porc 400g/7lei Ciorbă cu carne de vită şi legume 400g/6lei Ciorbă de crap 400g/5lei Ciorba cu carne de pui şi roşii 400g/5lei Borş cu ciuperci 400g/6lei

Preparate din peşte
65

Peşte cu crusta 100g/7lei Cod cu lămâie 250g/9lei Cod rulat în bacon 150g/7lei Cod pane cu ierburi aromatice la cuptor 160g/8lei Cordon bleu din file de peşte 150g/7lei Crap afumat în sos 270g/9lei Crap cu măsline 275g/10lei Crap prăjit 100g/7lei File de hek prăjit 100g/7lei File de morun 100g/6lei
66

File de şalau gratinat 250g/9lei Medalion din stravid 100g/7lei Pane din stravid 100g/5lei Pastrav a la russe 230g/9lei Pilaf exotic cu fructe de mare 200g/10lei Somn cu ciuperci şi sos de smântână 250g/11lei Scrumbii proaspete la grătar cu sos picant 150g/7.5lei Somn cu roşii 150g/6lei Stridii cu sos de şampanie 150g/9lei

67

Preparate de bază Sărmăluţe în foi de varză 150g/8lei Ciulama de pui cu mămăligă 90g/200g/200g14lei Pulpă de miel umplută cu sos de rozmarin 150g/9lei Friptură din carne de pui cu sos de legume 100g/100g/12lei Pui cu ciuperci 90g/50/120g/11lei

68

Cartofi franţuzeşti cu pulpă de porc 60g/200g/14lei Mazăre cu carne de porc 60g/100g/100g/13lei Pulpă de porc la tavă cu sos camembert 150g/12lei Blanchet de vită 70g/200g/60g/15lei Berbec cu varză 200g/12lei Rasol de vită 200g/10lei Escalop de viţel cu ciuperci 150g/9lei Gulaş cu carne de pui 150g/15lei Viţel cu gorgonzola 150g/13lei Curcan umplut cu ciuperc 150g/10lei Curcan cu fructe 150g/15lei
69

Curcan la cuptor cu sos de afine şi piure de castane 150g/17lei Legume cu carne de pui 90g/300g/15lei Gutui cu carne de porc 60g/120g/130g/16lei Ghiveci bulgăresc 250g/12lei

Garnituri şi salate

Garnituri

70

Cartofi la cuptor 100g/4lei Sufleu cu ciuperci 100g/4lei Legume asortate 100g/6lei Cartofi franţuzeşti 100g/4lei Pilaf turcesc 100g/3lei Cartofi prăjiţi 100g/2lei Carofi inabusiti cu ciuperci 100g/3lei Cartofi cu ceapă 100g/4lei Mazăre sote 100g/5lei Morcovi sote 100g/5lei Fasole verde sote 100g/4.5lei
71

Piure de cartofi 100g/4lei Varză călită 100g/6lei Spanac cu smântână 100g/7lei

Salate Salată de varză albă 100g/2lei Salată de sezon 100g/3lei Salată de sfeclă roşie cu hrean 100g/4lei Salată de conopidă 100g/4lei Salată de varză roşie 100g/3lei Salată de castraveţi muraţi 100g/4lei
72

Deserturi

Tiramisu cu îngheţată asortată 150g/9lei Minitarte cu fructe 100g/6lei Panna cota cu fructe roşii 100g/12lei Fructe asortate 100g/9lei Clătite cu dulceaţă de căpşuni 100g/4lei Tort de ciocolată cu îngheţată de vanilie şi mentă verde 150g/12lei “Vis şi spumă” 100g/7lei Prajitura Alba ca zapada 100g/5lei
73

Salată de fructe cu nectar 100g/9lei Prajitura fantezie 100g/6lei Prajitură cu ananas 100g/7lei Tort cu marţipan 100g/5lei Tort diplomat cu pişcoturi şi fructe 100g/6lei Papanaşi 100g/6lei Mere coapte 100g/8lei Savarine 100g/6lei Salată de căpşuni 100g/7lei Cremă de zahăr caramel 100g/6lei

74

Băuturi

Aperitive 100ml Teqiula Camino 21lei Rum Bacardi 16lei Ouzo 8lei Vermouth
75

Garonne 4lei Martini Bianco 11lei Cinzaco 12lei Vodcă Voronskaia 4lei Hermanstadt 4lei Dakk 4lei Whisky Jim Bean 25lei Jack Daniel’s 23lei Ballantine’s 20lei
76

Digestive Dumalex 2lei Lichior Angelli Chery 4lei Afinata Saber 6lei Alexandrion 5 6lei Metaxa 3* 10lei Zaraza 14lei Gin Bartender’s 5lei Şampanie 1l/15lei Vinuri 750ml
77

Cotnari fetească 16lei Murfatlar Pinot Gris 16lei Murfatlar Pinot Noir 17lei Bucium Merlot 15lei Murfatlar Rai 22lei Cotnari tamaioasă 16lei Bucium Muscat Otonel 15lei Bauturi racoritoare Prigat Nectar 330ml/5lei Sprite 500ml/4lei Cappy 500ml/5lei
78

Coca-cola 500ml/5lei Santal 200ml/4,6lei Ice Tea 330ml/4lei Bauturi energizate Red Bull 200ml/5lei Apă minerală Dorna 500ml/2,5lei Izvorul alb 500ml/2,5lei Cafea Cafea espresso 75ml/3lei

79

Piaţa de desfacere a firmei Agenţi de firmă particulari Agenţia imobiliară Stilnovo S.R.L. Adresa: Str. Prieteniei nr.4. ap.5, et 2. Oraş/Judeţ: Botoşani/Botoşani. Tel: 0256/177 774 Mobil: 0726/177 467 Fax: 0256/273 232 Instinctual Advertising. Adresa: Str. Bucovinei nr.30 Oraş/Judeţ: Botoşani/Botoşani Tel: 0254/188 342 Mobil: 0723/123 332 Fax: 0254 989 665 Falling Star. Adresa: Str. Primaverii nr.4 Oraş/Judeţ: Botoşani/Botoşani Tel: 0256/765 343 Mobil: 0753/376 298 Fax: 0256/343 878

80

Classy Travel. Adresa: Str. Tineret nr.5 Oraş/Judeţ: Botoşani/ Botoşani Tel: 0256/343 232 Mobil: 0754/870 980 Fax: 0256/875 493 Banca BRD Adresa: Str. Primaverii nr.7 Oraş/Judeţ: Botoşani/ Botoşani Tel: 0256/ 320 038 Mobil: 0753/595 655

Concurenţii restaurantului ASBT&GS CATERING. Botoşani Descriere: Servicii catering: preparare mâncăruri, distribuţie, mese de protocol. Alte servicii. Oferta produse şi servicii: Toată gama de preparate calde şi reci cu transport asigurat CUI: J/40/5493 CS CLASS S.R.L. Botoşani Societate privată catering produse alimentare ,

81

catering preparate din carne de peşte, preparate de post, preparate vegetariene, sandwich. BURTONI BISTRO SRL Botoşani Descriere: Burtoni Bistro vă oferă o gamă largă de produse culinare de calitate, pe care le puteţi comanda la sediul firmei dumneavoastră. Firma Burtoni - Bistro asigură toate produsele pentru cocktailuri, zile onomastice, nunţi, botezuri etc. Preţurile includ TVA, transportul, ambalajul şi tacâmurile de unică folosinţă. Acceptăm şi bonuri de masă. Oferta produse servicii: livrări la domiciliu sau la locul de mâncare: gustări calde, mâncare gătită, preparate din carne de pui, preparate din carne de porc, preparate din carne de peşte, preparate de post, preparate vegetariene, sandwich. CUI: J40/ 9753/03.12.1997 SELECT CATERING SRL Botoşani Descriere: Folosind serviciile firmei noastre veţi avea parte de un meniu diversificat, transport gratuit la locul de muncă, economie de timp şi alimentaţie sănătoasă. Oferta de produse servicii: Vă oferă servicii de catering pentru toate ocaziile: Mese de prânz la birou, recepţii.
82

Serviciile de catering destinate servirii mesei de prânz sunt oferite atât pentru firme cât şi pentru salariaţi, în parte, în conformitate cu meniul ales din oferta saptamânală. Mesele festive pentru diverse ocazii - petreceri, aniversări, festivităţi etc.; bufet suedez.

Bibliografie 1. Nicolescu R. „Tehnologia restaurantelor” -Editor Inter Rebs Bucuresti-2006 2. Mihai S. Costea M. „Alimentaţie publică şi turism”. -Editor Niculescu 3. Dobrescu E Stavrositu S „Tehnica servirii cosumatorilor”- Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 4. Dincă C. „Ospătar” -Editura didactică şi pedagogică Bucureşti.
83

84

85

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful