You are on page 1of 206

iANUARIE-MARTIE 19-14.

fl'l'iTh'TLt � PHfl«tU

1

"! �)

.

_)-"' ( R .,

BULETINUL.
C O� IvTI.SIU NII
. ,. .

--

6 (J.
__ .

.!Q!J....

MONUMENTELOR

·ISTORICE

PUBLICAŢIUNE

T.RIMEST:Ri.:\ r..?J._

Li 1

B UCUREŞTI
TIP GRAFiA

.,GUTENBERG" JOSEPH G(ll;f,
2:!. - STR.'\011. DOJL\tNEI. - :;o J9H

.

.:.-"•·ti.

inp.org.ro

Preşedinte Dr. C. 1. 1 STRAT 1 Membri D 1 1\'11 T R E O N C 1 U L, G EO R G E MU R N U şi G E O R G E Secret ar ALEX. LĂPEDATU

COMITETUL DE REDACŢIE

B AL Ş

CUPRINSUL TEXT
. . . . . . • .

Pagina

Scl)itul Sărăcineşti (mainte de restaurare), de ION D. TRJ\}1\NESCU . . . . .. . . Cetatea de pământ dela Bârlad, de PREOTUL 1. 1\NTONOVICI . Sfeşnice româneşti şi candelabre italiene (origini şi caratere), de 1\L. M.. Zl\GORITZ . .. 1\nticl)ităţi din Balcic, de CONST. M.OISIL .. . . . . . . . . . . . . . : . . Comunicări : 1. Inscripţia bisericii Sf. Gl)eorgl)e din Galaţi, de N. VELICHI. - II.Manastirea M.il)alVodă palat domnesc, de H. SŢl\HL. - III. Un fragment de cărămidă legion�ră g ăsită _ la lgliţa, de N. VELICHI. - IV. Cărămizi romane dela Drobetae, de 1\L. BARCl\ClLl\. V. Inscripţii de la Bisericile şi mănăstirile Işalniţa, M.oflenii, Dintr'un lemn, de V. D.
. . . . . . . .• . •

16 27

13

1

t Ion Kalinderu, de E. R. PRNGRRTI . .. . . . . . . lndreptâri şi adaose la articolul Cetăţuia, fasc. 24, an. 1913, de V. D.
. . . . .

33 48 41

ILUSTRAŢII
Pagina
Scl!itul Sărăcineşti :
4.

Pagina Mânere de tigăi de bronz, cu capete de berbec şi de lup 5. Sticlărie . 6. Ceramică. 7. 1\rl)itravă de piatră
Comunicări:
1. 2 1.
29

Vedere generală, spre intrare . Vedere generală . 3 Planul de ansamblu al scl)itului . 4. Vedere in biserică. spre altar 5. Biserica. Vedere laterală . 6. Vedere in curtea interioară 7. Biserica . 8. Clopotnita şi ruina vecl)ilor cl)ilii 9. Clopotniţa şi biserica . 10. Ruinile vecl)ilor cl)ilii • 11. Casele mănăstireşti. Vedere din curte 12. Planul cl)iliilor de la etaj . 13. Casele mănăstireşti 14. Pridvorul cu scara caselor mănăstireşti .
1. 2.

2 3 4
5

30
31
33

30

6

6 7 8 9 10
Il

Biserica Sf. Gl)eorgl)e din Galaţi Inscripţia bisericii Sf Gl)eorgl)e din Galaţi J\rl)ivele Statului (Mănăstirea Mil)ai-Vodă după restaurare) Vedere luată de pe podul Dămboviţei
1910 .

3!1

10

12

Cetatea de pământ de la Bârlad :

Vedere a laturei despre miazăzi 2. Scl)iţă de plan lucrată de N. 1. J\ntonovici 3. Vedere a colţului despre răsărit-miazăzi.
1.

13 111

1:,

Sfeşnic de lemn : Biserica din Netoţi, Prai)ova 2 Candelabru de bronz : Sf. 1\ntonio, Padua . 3. Bază de candelabru antic : Palatul ducal, Veneţia 4. Candelabru! Barberini 1: J\'\uzeul Vaticanului, Roma 5. Candelabru! Barberini Il tantic) : Muzeul Vaticaului, Roma. 6. Candelabru de bronz : Muzeul naţional, Florenţa. 7. Sfeşnicele împărăteşti : Bis. Nisipoasa, Ptal)ova. . 8. Sfeşnic de lemn : Biserica din Cepfur11, Pral)ova. 9. Candelabru de bronz : Muzeul naţional, Ravenna . 1 0 . Sfeşnic împărătesc: Biserica mănăstirii jitianul. 11 Candelabru de lemn : S-ta Croce, Florenţa . 12. Sfeşnic de la Moceşti, Pral)ova. 13. Sfeşnic împărătesc: lr\ăn. Vărbila, Pral)ova . 1 4 Candelabru de lemn : .Muzeul naţional, Florenţa . 15. Sfeşnic de lemn : Măn. Vărbila, Pral)ova 16. Picior de iconostas: lr\ănăstirea V ărbila, Pral)ova.
1.

Sfeşnice româneşti şi candelabre italiene :

16 17 17 18 18
20

19

21

21
22

23
24 24 25 26

«Palat Domnesc». Reducerea stampei din albumul J\inslie . 3 Noua clopotniţă de pe noua intrare in curtea mănăstirei, pe strada J\rl)ivelor 1910 . IJ. Vecl)ca clopotniţă, deasupra vecl)ei intrări în mănăstire . 5. Vecl)ea poartă de intrare in mănăstire, la răsărit subvecl)ea clopotniţă . 6. Vecl)ea clopotniţă şi vecl)ea intrare în mănăstire, spre răsărit. prin ulicioara ce dă în str. Sf. 1\postoli. 7. Intrarea de sub veci)ea clopotniţă. (faţadă spre Mil)ai-Vodă, ascunsă astăzi de case). 8. Faţa din spre str. Mil)ai-Vodă, cu totul ascunsă trecătorilor, din pricina caselor zidite pe mucl)ea dealului . 9. J\ceiaşi faţadă din spre str. Mil)ai Vodă, după ierea salcâmilor, in 1912 . 10. Colţul str. J\rl)ivelor şi str. Mil)ai Vodă. !Se vede clopotniţa vecl)e, turla bisericii din mijlocul curţii) 11 Faţada din străduţa 1\rl)ivelor, in timpul dărâmării !1912! . 12. Mănăstirea Mll)ai-Vodă, interiorul, la 1910
2.

35 35 36

36 36 36
36

37

37

37
38

37

dinjia lui l. Kalindem :

Câteva amintiri din escursiile Comisiunii sub preşe­

Antichităji din Balcic:
1. 2. 3.

Manetă de bronz din D ionysopolis !Sept. Sever) . Cană de bronz !Vedere laterală şi din spate) . Tigae de bronz

27 28

29

La Cernăuti !cu ocazia vizitării monumcntelor din Bucovina), 9 Octomvrie 1908 �. La fjurezi, 12 Iulie 1912 3. La Brâncoveni, J3 Iulie 1912 4. La· Căldăroşani, 8 Decemvrie >912

1.

46 1.6 47 47

inp.org.ro

SCHITUL SĂRĂCINESTI
-- 0-'

INAINTE DE RESTJ\URJ\RE

Cam pe la ju mătatea dru mu lu i ce duce de l a R. -Vâ lcea spre băil e Olă­ n eşti, pe u n tapşan , umbrit de pru n i

ca n işte ocbi sfioşi şi cu acoperişul l or de şin drilă în egrită de vremu ri. Nu mai câ n d ai in trat în cu rtea scbi-

1. Vedere generală, spre intrare.

şi meri, ce se ridică în stâ n ga şose­ lei, stă retras, ca u n pu stn ic gărbovit de an i, scl)itu l Sărăcin eşti. De departe abia i se zăreşte, prin l umin işul crăn ­ gilor, clopotn iţa sa scu rtă şi groasă, ca un bl oc de piatră prăvălit din mu nţ i, cum şi tu rl a albă a bisericii, cu aco­ perişul în formă de cl opot. A.bia după ce ai lăsat şoseau a şi ai apu cat la stâ n ga pe bogaşu l ce du ce la scbit, se văd şi casele mâ n ăstireşti, cu ferestrel e tupil ate su b streaşin ă
C. 9910 Buletinul (omisiunii Monumentelor Istorice

tul u i pe su b poarta de lemn scobită în zidul de cetate ce în cin ge curtea şi ai făcut roată bisericii, care stă în mijloc ca u n stâ lp n eclin tit de veacu ri, poţ i înţ el ege al cătu irea şi rostul ace­ stui bătrâ . n aşezămâ n t, care n e-a păs­ trat cu atâ ta fidelitate al taru l credin ­ ţ ei străbun e şi datin a meşteşu guril or din vremu ri în depărtate. L a prima ocbire s'ar părea că n e aflăm în vreu n cimitir părăsit, în care buru en ele şi spinii au crescu t în bu n ă

inp.org.ro

4. Vedere in biserică, spre altar.

inp.org.ro

CHlTUL Sf\RĂCINEŞTl

5

an i , în ai n te a H ure zi l or, în tr-o e pocă de pl i n ă de svol tare a artei bi se ri ce şti bizan tin e pe pămân tul n ostru. ln trân d în bi se ri că ve de m, pe pe ­ re tel e di n spre uşă, în stân ga, zugră­ vi t pe Epi scopul Şte fan al Râmn i cului , i ar în dre apta pe Damascbi n , Epi scop

lată cupri n sul ace stei pi san i i zugră­ vi te : «1\.ce astă sfân tă bise ri că s'au zugră­ vi t cu în de mn are a şi cbel tui al a de l a sfi nţ ia sa pări n tele k i r Damascbin E­ piscopul şi de l a ce şti pări nţi ce s'au în cbi pui t, vel e at 7 226 (17 18 ), de ace şti

5. Biserica. Vedere laterală.

al Râmn icul ui , ţi n ân d amân doi bise ­ ri ca în mâi n i ca cti tori . Expl i caţi a fi inţ ărei ace stor doi e pi­ scopi ca ctitori ne -o dă i n scri pţi a zu­ grăvelei di n an ul 17 18 , cân d a păs­ tori t Epi scopul Damascbi n , adi că cân d 30 an i după fon dare , ace sta a pus de s' a zugrăvit bise ri ca, de săvârşi n d ast­ fel cti tori a Epi scopul ui Şte fan .

zugravi : Te odosi e , G be orgbe , Pre da, le at 7 226 (17 18 )=-=-. Pe cei l alţi 2 pe reţi ai pron aosul ui găsi m zugrăviţi , în dre apta, pe boe ri i Atan asie ve i Comi s Sărăcin e scu cu ju­ pâniţa l ui Il i n a şi pe 1\.tan asie ve i Cl uce r Păuşe scu ase me n e a cu jupâ­ n iţ a l ui 1\.spra. 1\.ce şti a au fost de si gu r boe ri i băşti ­ n aşi ai Sărăci ne ştil or, cari împreun ă

inp.org.ro

BULET:U'\!UL C O :\lT SI

II i\IONUi\IENTELOR ISTORICE

6.

Vederi' in curtea interioară.

cu Epi scopul Ştefan , s'au învredn i ci t să ri di ce sfân tul l ocaş, du pă cu m se pomen eşte şi în pisan ia de pi atră. Pe peretel e di n stân ga pron ao­ sului , faţ ă 'n faţ ă cu boeri i mai su s pomen iţi , sun t zugrăviţi "ceşti pări nţ i ce s'au în cl)i pui t", despre cari ami n­ teşte pi san ia, anume: .. Dosoftei u Er­ mon al)", "Pai si e Ermon al)", "Ioan 1\.r­ l)i man dri t al H urezil or", avân d în tre ei cl)i pul Maicei Domn u l ui , cuurmă­ toarea rugăci un e: - O prea curată, pri meşte acest dar de la robii tăi şi n·e fi i fol osi toare în ziua judecăţii . Restul bi seri ci i , în pronaos şi al tar, e împodobi t cu zugrăveli de sfi nţi şi împl eti tu ri bi zan ti n e, cari , deşi în egri te de fum, l asă să se vadă totuşi că şi zugrăvi rea, ca şi zi dăria şi ci opl i rea în l emn şi piatră, se bucurau în că de

7.

Biserica.

bu n a tradiţi e a meşteşu gu ri l or de pe acea vreme.

inp.org.ro

SCHITUL SARĂCINEŞTI

7

Re paraţiun i poste ri oare l a arcul de spărţi tor în tre pron aos şi n aos au adus pre face ri în ve cbea al cătui re , de sfiinţâ n du- se zi dul de spărţ itor, după cum se ve de l a mul te bise ri ci , spre a mai mări l ocul , iar zugrăveala făcută pe zidul spart şi te n cui t din n ou e cu mul t in fe rioară ve cbe i zugrăvel i. Tâ mpla e ve cbe (fi g. 4) şi e l u­ crată cu bogate şi frumoase ci opl i­ turi, re pre se n tâ n d arcade cu colţuri,

un tru o l umi n ă sl abă, învălui n d cu­ pri n sul în tr'un obscur miste rios, iar ton urile zugrăvelii se tope sc în tr'un ame ste c de o armon ie n e spusă; ca o rază ve n i tă de sus, l umi n a se stre ­ coară pri n cel e opt fe re strui ci ale tur­ lei , iar pe povâ rn işul l or privi rea se ridică în ce t spre bol ta Pan tocratoru­ l ui, care di n în ălţ ime pare că stăpâ ­ ne şte totul , revărsâ n d pe sub arcuri şi bolţ i un ae r de o profun dă pi e tate

8. Clopotniţa şi ruinele vecJ:>ilor�ci:>ilii.

stâ l pişori, frun ze , fl ori , roze te , iar dea­ supra e i se în alţ ă măreţ crucea şi ce le două i con iţe al ăturate . E roasă de cari, cru cea e ple cată, par' că stă să cadă, iar minunatele uşi împărăte şti abia se mai ţ in în ţâţâ nele l or. Stranele de ase me n ea sun t ve cbi , iar pol ican drul cum şi· cel e al te po­ doabe ale bi se rici i sun t mai n oui şi pre făcute în urmă de vre mel n i cii o­ câ rmuitori sauîn cbin ători ai scbi tul ui . Pri n în gustele fe re stre pătrun de în ă-

şi împăcare . Pe din afară bise rica e croită în proporţ ii svel te -(fig. 2) şi potrivi te cu mărimea e i, iar acope ri şul , care l a în ce put tre bue să fi fost de şin dril ă ca şi cl opotn iţa, e pre făcut cu tabl ă de fe r, ceace îi stri că în făţi şarea e i bătrâ nească. De ase me n ea privdorul , pe stâ l pi de piatră, care l a în ce put a fost de s­ cbis, acum e astupat cu zi dărie di n care abia se mai ive sc ci ubucăriile

inp.org.ro

8

BULETT:\UL CO�IJ IUNTI i\ION

MENTELOR

I

TORJCE

de pi atră al e capi telelor şi bazel or de l a stâl pi . Cben arel e de pi atră al e fe­ restrel or su n t şi el e ascu n se su b ten­ cui ală, i ar zi dăria soc! u l u i e desvel i tă, l ăsâ n d să se vadă zi dăria bru tă de bolovan i şi cărămi dă. In pleti tu ri l e de arcade de de-asu­ · pra brâ u lu i (fi g. 5- 7) cu m şi cele dela turlă împodobesc cu pl ăcu tă di sti n c­ ţiu n e tru pul bi seri ci i .

ce du ce afară, la şoseaua mare.\ .A şa cu m e aşezată, clopotn iţa n e l ămu reşte că dru mu l vecbiu al mâ­ n ăsti ri i mergea în prel u n gi rea axulu i cl opotn iţ ei ; în să, cu ti mpu l, scbi mbâ n ­ du -se stăpâ n i torii pămâ n tu lu i di mpre­ ju r, s'a scbi mbat şi dru mu l, du pă cu m se vede azi . In faţada di n spre i n trare- ca mai l a toate cl opotn iţ ele- se vede o fi -

9. Clopotniţa şi biserica.

Cl opotn i ta de o proporţi e joasă, ro­ bustă (fi g. 8 -9 ), se prezi n tă cu zi dări a bru tă de cărămi dă şi bol ovan i , de pe care ten cu i ala cu ti mpu l s'a despri n s în favoarea aspectu lu i său cu mult mai pi toresc şi mai i n teresan t, accen ­ tuâ n d mai bi n e caracteru l vecbi u al zi dări ei . In stâ n ga e o uşe şi o scară ce du ce l a cl opote, i ar pe dedesubt o boltă i l i n dri că pe sub ca re trece drumu l

rîdă deasu pra arcu lu i mare, în care se a�ă zu grăvi tă i coan a de bram, i ar în dreapta şi stâ n ga (fi g. 8 ) câ te doi sfin ţi zugrăviţi pe u n petec de ten cu i ală aşezat fără gu st în an sambl u l "faţadei : In faţa i n trări i l a bi seri că se văd ru i n ele vecbi lor cbi li i (fig. 10) cu m şi urmele zi du lu i ce su sţi n ea pri spa. U­ mezeala a i n trat adâ n c în grosi mea zi du ri l or l ăsate vreme în del u n gată fără adăpost, în câ t s'a u dărâma t în parte, J

inp.org.ro

CI-TITUL SĂRf\.CINEŞTI

9

i ar la cele ce au mai rămas în pi ­ ci oare li se poate vedea stru ctu ra lor cu m şi fi ri dele cele scobi te în grosi­ mea zi du lu i , du pă cu m era obi cei u l pe atu n ci . Margi n ea di n spre mi ază- n oapte a cu rţ ei e în cl)i să de casele mâ n ăsti ­ reşti , avâ n d la râ n du l de jos o pivn iţă mare (fig. 11 şi 13) bolti tă, cu m şi mai mu lte în căperi servi n d ca depen di nţ e. L a râ n du l de su s (fi g. 12) su n t în şi­ rate cl)i lii le pe u n cerdac lu n g de

rea se desfătează în depărtare spre mu nţii Olăn eşti lor. Această în căpere pare a fi servi t de trapeză, avâ n d în apropi ere o bu ­ cătări e şi camere pen tru locu i nţ a mai ­ cei arl)on dărese. In căperi le di n dreapta au servi t în parte pen tru stăreţi e, i ar celelalte câ ­ teva ca cl)i li i pen tru călu găriţ e di n preu n ă cu cl)i li i le di n cu rte, azi în rui n ă. Restu l cu rţ ei e în con ju rat cu u n zi d

1 0.

RuineleLvecl)ilor cl)ilii._

lemn , avâ n d ca în fru mu seţ are la ca­ pete câ te u n foi şor mai eşi t, di n tre cari cel dela stâ n ga cu o scară de co­ borît în cu rte. Du pă alcătui rea în căperi lor, cele di n stâ n ga par a fi servi t de arl)on ­ dări e, căci se poate vedea o sală mai mare, cu u n fru mos tavan de lemn , tu nat cu ci opli tu ri şi cu peretele di n spre nord lu crat cu stâ lpi de zi dări e şi arcade, pri n lu mi n a cărora privi Bulelinul
omisiuni Molllunentelor

gros şi în alt, în parte căzu t, i ar pe margi n ea di n spre mi ază-zi se văd u rmele u n or case dărâ mate, acoperi te de deşi şu l bu rui en i lor şi mărăci ni lor crescuţi pâ n ă la în ălţi mea omu lui . G rele porţi dărăpăn ate stau deacu r­ mezi şu l i n trărei pe su b clopotn iţă, o portiţ ă şu bredă în cl)i de i n trarea cu pi ci oru l în cu rte, pri mpreju r totu l e într'o completă părăsi re şi u i tare. Cu toate acestea, bi seri ca în că mai adu n ă Du mi n eci le câţiva în cl)i n ători ,
2

lslorice.

inp.org.ro

10

;::!

� �
a. "'

(")

::..

� �����
!'-'
ro (") = "' a.

<

"'

5J

:i"

a.

1

.

inp.org.ro

SCHITUL SĂHĂGINEŞTI

11

cân d pre otul din Cl)e ia mai face să răsune pe sub bol ţ i sfin te le cân tări, iar ae rul să se înviore ze de mirosul de tămâe şi de aprin sul lumân ăril or. G lasul clopotului mai răsun ă din cân d în cân d, an unţ ân d că în scl)it în că mai e ste o licărire de viaţ ă, în juru l altarului şi a ne clin tite ! or da­ tine strămoşe şti!

cu porţ i în zăbre le în crucişate , por­ tiţ a de la in trare în curte , lucrată cu uşori şi cosoroabă cre state în colţ i, grin zile şi tavanul trape zii, l ucrate la fe l, cu cre stături şi cioplituri mi­ n un ate , stâlpii ce rdacului, cape te le grin zîlor de la straşin ă, cum se ve de mai pe ste tot l ocul lucratul le m­ n ărie i şi zidărie i,-- ave m în cre din ţ are a

13. Ca:::-e le mănăstireşti.

Pân ă în anul 18 73 scl)itul a ;slujit ca cl)in ovie de maici, cân d, de sfiin­ ţ ân du-se , a rămas în părăsire şi ui­ tare pân ă în zil e l e n oastre, cân d case le stăreţ ie i s'au mai re parat şi au se rvit de locuinţ ă pre otului, apoi ca şcoală de sat, cum şi pe n tru un ate­ l ie r de l ăptărie . Privin d poarta ce în cl)ide pivn iţ a, lucrată cu ramă de ste jar cioplit şi

că tot lucrul ace stor case a e şit din mâin e le dibace ale me şte rilor_ ţ ăran i, ale căror lucrări ase măn ătoare se văd mai pe ste tot locul pe la case le lor de primpre jur, în sat. De ci, acum, cân d a ve n it vre me a ca şi ace st scl)it să se re staure ze , cu cale ar fi ca tot ace stor me şte ri ne­ ştiuţ i de n ime n i să li se în cre dinţe ze lucrul , iar n ume le lor să se sape a-

inp.org.ro

BULETINUL COi\IlSI NTI l\lON

ME:--JTELOR ISTORICE

Tătarilor (1241) pri n locurile aceste, adică cel puţin din veacul al X I I. Nişte săpături sau cercetări in scop ştiinţific nu cunosc să se fi făcut vre-odată; nu şti u dacă şi Can­ temir va fi intreprins o astfel de lucrare, sau va fi l uat cunoştinţă şi el din observarea pe deasupra ori din auzite. Planul Cetăţii, de cum se află în fiinţă, este cel ce se dă mai jos: Laturea despre nord are 430 metri, despre sud 428 metri, despre răsărit 100 metri, şi despr� apus 95 metri.:Suprafaţa aproxi­ mativ 4 bectare.

I n acest războiu au perit atunci: ·Ieremia Potlogeanul, Stoica Armaşul şi Mafteiu Că­ pitanul1). Dupăcum se spune din bătrâni , în partea despre răsărit a Cetăţii au fost înmormân­ taţi, in timpul unei ciume, mai m ulţi Bârlă­ deni , pe la mormintele cărora au fost şi pietre, din care una mare cu data 1801, având multe n ume pe ea şi care n u se mai puteau ceti, am văzut-o şi eu în anul 1906 2) . Piatra există ea şi astăzi, însă sfărâmată Şi c u multă părere de rău trebue s ă spun c ă în această Cetate şi anume tocmai în partea aceasta despre răsărit, Primăria oraşulu i Bâr-

-

... __

--- --[H�LT
51!!-

n

TII

---

C:� .A--- \�
OE L!iNGfi O.Ril.JUL BR.Ii'LRO
luc�RrflAE NJijNTQIJ/OV/Co/ 1i 'f.J

CET/tTE/1of PH/'1/ÎHT

l

\

s.

�2. Cetatea de pământ de la Bărlad.
- Scl)iţă de plan. lucrată de N. 1. J\ntonovici -

A.ceastă Cetate trebue să fi servit, în curgerea vremei, l a mai m ulte ciocniri răz­ boinice, ce au fost pe aici sau se aşteptau să fie, din care pricini se observă în parte oarecari răscoliri sau prefaceri. N u mai pu­ ţin ea va fi suferit întru câtva şi din pricina revărsărilor râul u i B ârlad. In vecinătatea Cetăţii, şi a nume la Trestiana, a fost în anul 1624 o ciocnire între Tătari şi Moldoveni, comandaţi fiind aceşti din urmă de N icoară, care se afla acum ca vornic al Ţării-de-sus, dar avea moşie cu curţi, livezi şi iaz la Bicani (Gbicanii de astăzi) pe Simila.
voi. ill (sub presă), anul din Condica «Adunare de Scrisori,. a d-lui 1. Em. Paladi. in partea unde-i vorba de «Părţile de
1 630, 1 ) Documente Bârlădene,

Iad a regulat, de vre-o 30 ani, ca să se arunce acolo toate m urdăriile din oraş. Lucrul acesta observând u-1, in Iunie 1906, prin petiţia din 12 Iulie, acelaş an 3), am adus cazul la cunoştinţa d-lui Primar, care, prin adresa N o. 6843, din 4 August, mi-a răspuns că am dreptate şi că a luat deja cuvenitele măsuri ; dar acele măsuri nu s'au respectat, de oarece în toamna trecută, când m'am dus pe acolo pentru ridicarea planului Cetăţii , am constatat aceiaşi necuviinţă, dupăcum se vede din u rmătoarea fotografie, ce în­ făţişează vederea colţului Cetăţii de pămoşie din Greci, de pe Bogdana». 2) Vocea Tutovei, No. 21, 30 Iulie
3) Ibidem.

1 906,

pag. 2.

inp.org.ro

CETATEA DE PĂi\lĂNT DELA BĂH.LAD

15

mânt, in partea despre răsărit-mează-zi. 1\poi, în u rma unei astfel de dureroase constatări, adresându-mă d-lui Preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, d-sa, prin adresa No. 38876, din 25 Nov 1913, a binevoit a-mi răspunde că a mijlocit la Onor. Minister

de Interne luarea de măsuri pentru îngră­ direa şi păstrarea in cea mai b ună cuviinţă a acestei Cetăţi. Să nădăjduim deci că mo­ numentul acesta va fi ingrijit de acum înainte după cum se cuvine, spre cinstirea trecutului şi pilduirea viitorului.
PREOTUL 1. 1\NTONOVICI J\\embru coresp. al C. M. J. pentru jud. Tutova

3.
-

'Vedere a colţului despre răsărit-miazăzi -

cetatea de pământ de la Bârlad.

RESUME
Il est difficile de dire de q uelle epoque date cette elevation de terrain, qui se trouve pres de la viile de Berlad et qui est connue generalement sous le nom de «Cetatea de pământ» (La forteresse de terre). Dans le Letopisetz Kievien (Cbronique de Kief) nous trouvons que Ia viile de Berlad etait forte et tres peuplee vers 1145; nous pourrions donc affirmer que cette elevation de terre existait deja a cette epoque. Plusieurs actes locaux de propriete, qui da ­ tent du�,XVII-eme siecle, nous parlent egale­ ment. d'une maniere directe ou 'ndirecte, de la «Cetatea{ de pământ». De metre Cantemir en parle aussi dans sa Description de la Moi davie. Cette elevation de terre est aussi mar ­ quee, au sud de la viile de Berlad, sur la carte de la Moldavie, imprimee a Vienne en 1797, par Rigas Velestinli. Elle s'etend sur une superficie totale de 4 bectares. Dans le cours des temps, on y a fait des fouilles, et maintes modifications. Comme on ne lui accordait aucune impor­ tance bistorique. la mairie de la viile de Berlad a trouve bon, il y a une trentaine d'annees, de la transformer en depot d'or­ dures. 1\ujourd'bui, grâce a l'intervention de la Comission des monuments bistoriques, on a mis fin a cet etat de c!)oses deplorable.

inp.org.ro

SFE SNI C E ROMÂNE STI
' '

ŞI

E CANDELABRE ITAL lEN
-- 0--

- ORJG!Nl

ŞI CARACTERE -

1. Sfeşnic oe Jemn : Biserica din

Netoţi - Prai)ova.

O parte di n frumuseţe a ve cbei ar­ bi te cturi rom ân e şti stă în vi a strălu­ ci re di n lăun trul bi se ri ci lor sale . In ­ gri ji rea de ose bi tă pe ntru împodo­ bi re a i n te ri orului ve n e a pri n moşte ­ n i re a tradiţi i lor bi zan ti ne . Ori cât de mi ci şi de si n gurati ce sun t une le di n bi se ri ci le n oastre , toate câte s'au păstrat în tre gi pân ă astăzi au pă­ reţii îmbrăcaţi în fine şi mi găloase pi c­ turi , i ar tâmpla, sfe şni ce le , stran e le , tronurile sun t în flori te în săpăt uri .

In lăun trul lor, pe jumătate în tun e cos, se de sluşe sc cu în ce tul pe zi duri i coane mărun te şi trupuri firave de sfi nţi în ve ştmi n te preţi oase ; i ar lu­ mi n a ce scapătă de afară pri n fe re ­ stre le în guste îşi frân ge raze le pe au­ ri tura care îmbracă mobi lie rul în tre g. Era păstrat pri n dati n ă ace st pă­ trun zător con trast în tre forme le si mple ce se în alţ ă în lumi na vie de afară şi mi găle ala bogăţiei de pi ctură şi sculptură, în cbi se în umbra di n lăun ­ tru -şi dacă, pri n forme le lor, ace ste bi se ri ci sun t o în dre ptăţi tă mân dri e a arbi te cturii n oastre , mobi li e rul lor poartă se mn e le unui sti l ce îşi cre ­ i ază forme le şi îşi rân due şte podoa­ be le după n orme le ne cli n ti te ale artei . In de ose bi di ntre obi e cte le cultului , sfe şn i ce le di n vre muri le ce le bune ale artei n oastre sunt mode le pe cari le pute m pun e , fără te amă, alături de can de labre le ve sti te în lume .
*

Ce le mai frumoase can de labre sun t

inp.org.ro

SFE)NICE ROM.1-\NEŞTl ŞI CANDELABRE l'f.\LIENE

17

cele i tali en eşti di n vremea ren aşteri i . In gen eral arta aceasta, cu deose­ bi re decorativă, îşi alege mi jloacel e, cu o largă fan tezi e, di n tr fi gu ri l e de ani male - real e ori în cl)i pui te - ca şi di n tre plan te, pe cari l e în lănţu e în tr'o slobodă voe, ţi n â n du -le totu şi în tr'u n con tu r si gu r. Se formează ast­ fel di n ele u n tru n cl)i u în n alt, destul de pl i n jos şi di n ce în ce mai u şor spre vâ rf, u n de su n t în fi pte făcl i i l e. Sfeşni ci l e n oastre cel e mai bogate, pri n al cătui rea l or ca şi pri n felu l orna­ men taţiu n ei , se apropi e mu lt de aceste can delabre, cari îşi trag ori gi n ea lor di n în săşi an ti cl)i tatea clasi că.

2. Candelabru de bronz Sf. 1\ntonio - Padua.
Buletinul Comisiunii M.onumentelor Istorice.

3 ... Bază

de candelabru antic Palatul ducal - Veneţia.
3

inp.org.ro

18

l3ULJ.::'l'INUL CU�IISI

Nll �IONUli!Et'\TELUlt ISTUHICI.::

4. Candelabru! Barberini l : Muzeul Vaticanului - Roma.

-. Candelabru ! Barberin i Il (antic) : Muzeul Vaticanului- Roma.

In anticl )itatea greacă şi romană candelabrele, mari şi simple, erau lu­ crate mai ades în marmură, termi­ nându- se în partea de sus printr'un vas, în care ardeau cu flacără uleiuri aromate, împrăştiind miros şi lumină. Din vremea romană s'au păstrat candelabre în formă de acante mari, cu rânduri de foi resfrânte în cerc şi care ţin deasupra lor vasul cu mi­ resme (Fig. 4 şi 5). Când renaşterea Italiei află, în rui­ nele din care îşi luă fiinţă, aceste gingaşe încl)ipuiri de marmură, so­ coti forma lor încă trebuitoare pentru sine.

Acum însă nu se mai ardeau m i­ resme în pieţe şi înaintea templelor, ci credinţa aprindea făclii înăuntrul bisericilor, la icoane. Prin potrivirea vecl)ilor forme l a noua necesitate fură create candelabrele renaşterii italiene. Intre unele şi altele stau însă vre­ muri şi firi deosebite. Cel e vecl)i erau ca nişte stâl pi de piatră aşezaţi în pieţe ; cele noui sunt purtătoare de lumini uşoare la altare. Unele fură ale unor părinţ i uriaşi şi severi, cele­ lalte ale unor copii încântaţ i de forme şi de frumuseţea podoabel or. Aceasta este şi originea şi origi­ nalitatea candel abrelor italiene. Printre ele unele sunt o înlănţuire

inp.org.ro

SI'E� llCE RO!\l.�NE.,Tl �1 CA

'lJELAB.HE I'I'AI.IE:>:l

1\:)

nestăpânită de ci )ipuri, de flori, de frunze. N icăeri în arta italienească nu se vede mai bine că sculptorii şi ari)i­ tecţii renaşterii îşi începeau cariera lor în ateliere de giuvaergii. Vestite între altele, prin mărimea şi bogăţia lor, sunt candelabrele din biserica Sfântului Antoniu din Pa­ dova (fig. 2). Cele mai multe însă dintre cande­ labrele Italiei se ţin în anumite mar­ gini ca mă1 ime şi împodobire şi nu arareori formele lor sunt simple, aproape fără ci )ipuri, cum e cel dela M uzeul naţional din Florenţa (fig. 6). Iubirea aceasta de forme şi de or­ namente era potrivită pentru gustul nostru de latini şi orientali şi veni o vreme când sculptura italienească o aduse - odată cu alte înrâuriri şi o altoi din plin pe tâmple, pe am­ vonuri, pe strane şi pe sf-eşnice ro­ mâneşti. Asemănarea între candelabrele ita­ liene şi sfeşnicile noastre nu e greu de văzut, ci )iar necunoscând de a­ proape pe unele şi pe celelalte asemănare ce vine, în parte, din în­ râurirea pe care sculptura italienească o avu într'o vreme asupra artei ro­ mâneşti. Insă înrâurirea aceasta nu a trecut peste formele organice nici nu a sci )imbat normele de împodobire a lor ; ci sculptorul-- săpătorul, cum i se zicea odată - care cunoştea frumo­ sul meşteşug italienesc, îl aplica pe forme veci )i pământene. Astfel, credem, s'a altoit înrâurirea italienească şi pe sfeşnicile noastre împărăteşti.
*

Candelabru de bronz : Muzeul naţional - florenţa.
6.

Forma de tulpină dreaptă, bul­ bucată din loc în loc şi gătită cu

inp.org.ro

20

BULETI 1UL COl\liSlUNll MONUMENTELOR ISTORICE

frunze ori crestături , este forma populară a sfeşni celor în Ţara Ro­ mânească, şi ea e aşa de strâns legată de ar­ l)i tectura interioruri lor noastre, încât nu un gust strei n, venit acum două sute de ani , a pu­ tut-o naşte şi împrăşti a pretuti ndeni . Cercetând sfeşnicul românesc, el este ori unde acelaş: un picior de lemn într'o piuă grea, care îl ţi ne în equi....­ li bru, iar deasupra lui poartă o ti psie unde sunt aşezate făclii le şi pe care cad feştile arse. In bi seri ca dinStăneşti 1 ) sunt sfeşnice de cea mai simplă formă. Când meşterul avea di băci e şi ti mp, împodo­ bea aceste tulpi ni înalte cu crestături şi , uneori , cu frunze, perle ori îm­ pleti turi. Aşa sunt sfeş­ ni cele .di n N isipoasa Pral )ova (Fig. 7 ). Sfeşni celeîmpărăteşti ale bi seri cii lui B ucur sunt ceva mai bogate ca ornament, dar forma e încă simplă şi bulbu­ căturile aproape de a­ ceiaş măsură. T ot în acest B uletin s'au mai publi cat: sfeş­ ni cul biseri ci i din Doi 1 ) 1\.cest Buletin, an' IV, fasc. No. 13.

inp.org.ro

SFEŞNICE ROMANEŞTI ŞI CANDELABRE ITALIENE

21

8. Sfeşnic de lemn : Biserica din Ceptura - Pral)ova.

ceşti 1 ) cu bulbucături de mărimi şi forme felurite, şi cel dela Vieroş (azi la Muzeul naţional de anticl)i­ tăţi) 2) , care, în afară de piuă, este identic cu cel din Doiceşti, dar cu cio­ plitura mai uscată şi neacoperită în poleitură, - amândouă exemplare ale unui tip foarte răspândit.
1 ) 1\nul V, pag. 1 24.

9. Candelabru de bronz : Muzeul naţional - Ravena.

Inrâurirea italienească, care se simte în aceste din urmă două mo­ dele, îşi făcuse începutul, dar nu ne venea, cum se socoteşte, dela can­ delabrele de bronz, ci dela modele de candelabre lucrate în lemn.
2) 1\nul V, pag 1 24.

inp.org.ro

. lm părătes c : Sfeşmc Biserica măn. )itianul Dor J·
1 0.
-

1 1. Ca ndelabru de lemn:

S-ta

Crocc

Florenta.

inp.org.ro

SFEŞNICE ROMĂNEŞTI ŞI CANDELABRE ITALIENE

E adevărat, cele mai multe şi cu­ noscute candelabre din Italia sunt de bronz. Materialul acesta, deopotrivă de tare şi preţios prin fineţea lui, îndemnă dibăcia lucrătorului spre forme delicate, fără ca trăinicia lor să fie osândită. Dar în Italia sunt şi candelabre de lemn. Făcute în împrejurări de sărăcie şi lipsă, multe s'au prăpădit 1 ) . A.m aflat cu toate astea două can­ delabre de lemn în Florenţa. Unul în bis . S-ta Croce (fig. 11), altul în Mu­ zeul naţional (fig� 14), şi ele sunt îndestulătoare să ne desvelească în­ treg drugml înrâurirei sculpturei ita­ liene asupra sfeşnicelor româneşti. E deajuns pentru aceasta a pune desenul celor două candelabre flo­ rentine alături cu desenul sfeşnicului împărătesc dela biserica fostei mă­ năstiri a Jitianului de lângă Craiova, (fig. 10), care este unul dintre cele mai frumoase modele din câte se cunosc. Dacă piua de jos se deosebeşte dela un exemplar la altul, nu atât ca formă cât ca ornamentare, apoi tul­ pinele lor sunt aproape la fel. Este neîndoios ca meşterii care au făcut sfeşnicele noastre nu au imitat candelabre de bronz- nu o puteau face cl)iar de le-ar fi cunoscut - ci au luat de modele candelabre mai vecl)i de lemn. Intre candelabrele italiene de bronz şi cele de lemn este o vădită deo­ sebire şi ea vine din însăşi na­ tura materialului întrebuinţat. In lemn nu se pot lucra, ca în bronz, cl)ipuri şi forme subţiri desprinse de truncl)iu, fără ca ele să fie osândite să se strice
11 Cele cari mai există sunt aşa de nesocotite. încât vestiţii fotografi: .Albinari, Brogi şi .Anderson, cari au în colecţiile lor de zeci de mii de fotografii toate lucrurile frumoase din Italia, nu au socotit nici unul demne de colecţiile lor aceste candelabre de lemn. Le dau dar in desen luat după natură.

curând; se fac însă în lemn orna­ mente regulate, simetrice şi lipite de formele mari. Astfel se naşte o natu­ rală deosebire de ornamentare între candelabrele de bronz şi cele de lemn, deosebire care se poate vedea din compararea celor două candelabre aflate înMuzeul naţional din Florenţa. (fig. 6 şi fig. 14). Deosebirea între sfeşnicul Jitianului şi candelabrele de lemn florentine stă numai în caracterul ce îl au pe fiecare din ele aceleaşi forme şi or­ namente. Ornamentele italiene au o adusătură mai vioae şi formele de sub ele par uşoare; ornamentul ro­ mânesc e mai strâns pe forme, care par pline şi tari. Şi unul şi celalt sculptor au deopotrivă dragostea de podoabe, dar se vede că italianul îşi supune cu greu lemnului brut meşteşugul său, pe când meşterul român e mai deprins să îl asculte.

c de la Moceşti - Pral)ova. 12. Sfeşni

inp.org.ro

24

13. Sfeşnic impăr"ătesc: Măn. Vărbila - Prabova

14. Candelabru de lemn: Muzeul naţional Florenţa.
·-

inp.org.ro

SFEŞNICE ROMĂNEŞTI ŞI CA. tOELABRE ITALlE:-\r::

Sfeşnicul dela mănăstirea Jitianului este dintr'o epocă strălucită a arl)itec­ turii româneşti - după care, mai a­ proape de noi, vin alte forme în mo­ bilierul nostru bisericesc. Fără a se s�l)imba formele generale şi fără a fi părăsit sistemul de decoraţiune, orna­ mentele capată alt stil sau mai drept îl perd, tinzând spre moliciunea imi­ tării naturei. Dreapta măsură de altă­ dată e perdută. In judeţul Pral)ova sunt pretutin­ deni sfeşnice din această epocă şi care nu au o vecl)ime ·mai mare de o sută de ani: fig. 8, 13, 15. Scl)imbările aduse se pot urmări din dese ul unora din ele : Piua în trei mucl)ii nu mai este un bloc plin,. ci îi iau aproape locul trei picioare scurte, înfipte pieziş în tul­ pină, al cărei capăt de jos se vede acum. J\şa sunt cele două sfeşnice împărăteşti din Vărbila (fig. 13). Picioarele sfeşnicului din Ceptura (fig. 8 ) sunt trei delfini; iar tipul cu totul rustic din Moceşti (fig. 12) este el însuşi în întregime un delfin căruia trei lei mici, diform ciopliţi, îi compun picioruL Tulpina sfeşnicului devine aproape dreaptă, cu bulbucăturile slăbite, iar dealungul ei sunt săpate·- ca şi cum ar fi fost prinse ca agrafe or brăţări bucl)ete de flori. Cele două sfeşnice mici date în fig. 8 şi 15 au aproape forma unei făclii, pe care, din loc în loc, au fost legate mănuncl)iuri de flori. Din această vreme, în care mono­ tonia formelor e răsplătită uneori prin gingăşia sculpturilor, este şi pi­ ciorul de iconostas din Vărbila, al cărui trup în partea de jos este în­ vălit în foile, grase şi mari, ale unei plante (fig. 16). Comparând desenul

prin care e reprezentat acest picior cu fig. 4 şi 5, se vede cum, după

15. Sfeşnic de lemn : Măn. Vărbila

-

Pral)ova.

un atât de lung drum şi timp între amândouă, un candelabru roman de marmură şi un sfeşnic românesc de lemn se aseamănă atât de mult între ele.
* lj

inp.org.ro

26

BULETINUL COMISIU ru MONUMENTELOR ISTORICE

In toate aceste din urmă modele se vede o stângăcie în crearea formelor

a pune ornamente pe forme organice, cari îşi au preţul lor în afară de aceste podoabe, şi înşirarea fără noimă a sculpturilor, fatal legată de orice de­ cadenţă.
AL. M. ZAGORITZ.

RESUME Dans la splendeur - byzantine de caractere et d'origine- abritee dans les interieurs des eglises roumaines, on remarque des candelabres, parmi lesquels il y a des modeles compara­ bles aux plus beaux candelabres de la renaissance italienne. En notant cette ressemblance, ge­ neralement connue, on a etabli la forme originelle et populaire des can­ delabres roumains et l'influence qu'ont eue sur elle les candelabres italiens. Cette influence n'est pas venue, ­ comme on l'a cru- des candelabres de bronze, mais des modeles plus sim­ ples, en bois, rares en Italie. Comme exemples de comparaison, on a pris d'une part les candelabres roumains des monasteres: Jitianul (fig. 10) et Vărbila (fig. 13) , et d'autre part deux candelabres en bois, de Florence (fig. 11 et 14) . On fait ressortir la ressemblance des formes generales et du style de l'ornementation, ainsi que les diffe­ rences des details et de la facture de l'ornement. On etudie sommairement, par des exemples prises des eglises du district de Prabova, les derniers modeles ar­ tistiques de candelabres roumains­ datant d'avant 1800- dans lesquels se fait sentir, toujours sous l'influen­ ce italienne, l'affaiblissement et la mollesse du style, qu'a suivis la complete decadence de nos jours.

16. Picior de iconostas : Mănăstirea Vărbila - Pral)ova.

generale ca şi in alăturarea, fără multă alegere, a unor forme ce nu merg împreună; se vede în toate o înclinare spre decadenţa ce avea să sosească şi să scbimbe întregul mo­ bilier bisericesc într'o amestecătură de forme baroce. Decăderea aceasta nu mai avea să amintească vecbiul mobilier, decât prin via pornire de a acoperi toate formele cu ornamente Dar este o nemăsurată deosebire între

inp.org.ro

1. Monetă de bronz din Dion!Jsopolis (Sept. Sever).

ANTICHITĂ TI DIN BALCI C
' --

0--

P rin recenta incorporare a Dobrogei sudice Ia regatul României, întreg teritoriul vecl)ii provincii romane Scytl)ia minor a intrat în stăpânirea noastră. In acelaş timp un însemnat număr de aşezări şi monumente antice s'au adăogat la cele ce posedăm, lărgind şi mai mult câmpul de studiu al acelora ce se ocupă la noi cu cercetările arl)eologice. Intre aceste aşezări se distinge atât prin vecl)imea înain­ tată, cât şi prin valoarea culturală a anti­ cl)ităţilor ce conţine, complexul de ruine ce se întinde peste întreg cuprinsul frumosului port la mare, Balcicul. A.stăzi nu mai există nici o îndoială, că ruinele acesteR sunt ale vecl)iului oraş grecesc Dionysopolis. Itinerariile şi periplurile vecl)i , în de comun acord c u scriitorii antici, fixează aci interesanta colonie de G reci «amestecaţi' care la început s'a cl)emat Krunoi, şi apoi a imprumutat numele zeului Dionysos, consi­ derat mai târziu cl)iar ca fundatorul (xTlon1�) oraşul u i l ) . Câteva inscripţii ce s'au găsit între ruinele din Balcic şi cari cuprind de­ crete de ale « senatului şi poporului din D ionysopolis » , confirmă această identificare 2); iar numeroasele monumente şi obiecte antice ce s'au descoperit aci - de şi nu s'au făcut săpături sistematice- arată că avem a face cu o aşezare grecească, unde s'a desvoltat o viaţă culturală mai înaltă 3). Intre anticl)ităţile vecl)iului Dionysopolis ocul principal îl ocupă monetele . Ca şi alte

oraşe greceşti dela Marea-Neagră, Dionyso­ polis a posedat un atelier monetar, care a funcţionat timp de mai multe veacuri, dând la iveală numeroase serii de manete, cari în vecl)ime indestulau nevoile comerciale ale locuitorilor, iar astăzi constitue documente de cea mai mare importanţă pentru istoria oraşului 4 ) . Căci şi cu privire la această localitate scriitorii antici nu ne dau de cât informaţiuni cu totul sumare, aşa că pentru cuno:::şterea trecutului ei suntem nevoiţi să apelăm într'o măsură foarte mare la constatările ce se pot face din cercetarea şi studierea monumen­ telor arl)eologice şi în special a celor numi�­ matice. Din studiul monetelor bătute în acest oraş rezulW că, în anticl)itate, Dionysopolis n'a avut o importanţă deosebită şi ci'i abia după cucerirea romană a luat un avânt mai mare. Insă nici atunci n'a ajuns la importanţa ve­ cinelor sale dela nord şi sud: Kallatis (Man­ galia) şi Odessos (Varna). In adevăr, în vreme ce oraşele acestea au avut înainte de cucerirea romană o l ungă perioadă monetară autonomă, caracterizată prin numeroase emi­ siuni de manete de argint şi b ronz, mone­ tăria autonomă din Dionysopolis este foarte restrânsă şi l ipsită cu desăvârşire de monete de argint. Constatarea aceasta şi faptul că Dionyso­ polis nu este amintit de scriitorii antici de

inp.org.ro

28

BULETINUL COMI S IUN I I i\lONUi VlE

TELOR I STOR ICE

cât abia în veacul al III�lea - Sk!:Jmnos îl aminteşte cel dintâi - dovedesc recenta origină a oraşului. De altfel locuitorii lui nu veniseră din nici una dintre metropolele cari au trimis colonişti la Marea�Neagră - Miletul sau Heraclea - şi nici n u erau măcar de aceeaş origine, ci << Greci amestecaţi >> , cum spune Sk!:Jmnos. Situaţia geografică a oraşului nu permitea nici ea o desvoltare economică prea mare, căci golful este mic, iar valea ce�! leagă cu cent rul Dobrogei deserveşte u n teritoriu puţin întins.

monele de aur, cari reprezintau pe faţă capul lui Mitl)ridate sau al vre unui fiu al său, iar pe revers pe A.tl)ena Nikepl)oros şi ini� ţialele oraşului respectiv . N ici o monetă de aceasta n u s'a găsit până acum cu iniţialele oraşului Dion!:Jsopolis. După cucerirea romană şi în special în timpul imperiulu i, oraşul nostru pare a fi luat un avânt mai mare, căci vedem că a bătut monete sub cei mai m ulţi împăraţi , dela Antonin Piui până l a Gordian TII. Cu toate acestea dacă comparăm monetăria lui din acest timp c u cea a oraşelor vecine, ne

2 . Cană de bronz găsită in Balcic (Vedere laterală şi din spate).

Astfel Dion!:Jsopolis a fost în primele tim� puri ale existenţei sale o simplă scl)elă emporium - a oraşului învecinat Odessos şi cl)iar după ce s'a emancipat (pe la 200 în. d. Cr.), a rămas un oraş de a doua mână 5) . O dovadă despre această lipsă de importanţă a oraşului este şi faptul, că atunci când oraşele greceşti dela Marea�Neagră s'au văzut ameninţate de cucerirea romană şi s'au unit c u Mitl)ridate pentru a rezista perico� !ului, Dion!:Jsopolis n'a făcut parte din ligă sau n'a avut de cât un rol secun dar. Toate oraşele din ligă au bătut cu această ocazie
-

convingem uşor că atât în privinţa numă� rului de emisiuni, cât şi a varietăţii de tipuri monetare şi cl)iar ca artă, este m ult inferioară. Se înţelege că toate acestea nu exclud existenţa unei vieţi culturale mai înalte în Dion!:Jsopolis, atât înainte cât şi după cuce� rirea romană, mai ales că monumente de altă natură, găsite în localitate, dovedesc, cel puţin pentru perioada romană, o stare eul� turală tot atât de înaintată ca şi în marile oraşe vecine. C u toată lipsa de săpături mai întinse s'au găsit în Balcic, pe lângă monete, un număr

inp.org.ro

Al\TICI-L ITĂTI

D�

BALCIC

20

de lucrări de artă plastică şi industrială foarte remarcabile. Ele provin, ca şi alte obiecte antice de valoare mai mică, din descoperirile intâmplătoare făcute pe ridicăturile ce formează a doua terasă, mijlocie, a terenului, acolo unde se intin de oraşul ac� tual ; pe terasa a treia, cea mai înaltă, se află numai resturile ziduri­ lor acropolei . Dintre l ucrările de sculptură ce s'au des� . coperit până acum, m�­ rită a fi menţionată in primul rând o statu� etă a zetrlui Pan, re� prezintat şezând pe o stâncă şi cântând din naiu (syrinx). De şi ca­ pul l ipseşte, esactitu� dinea şi fineţa cu care 3. Tigae de bronz este executată dovedese, că avem a face cu o lucrare din epoca bună a artei gre� ceşti. Acelaş l ucru se poate spune şi despre «Horele dansând» sculptate pe o �placă de

Foarte interesante lucrări de artă indu� strială s'au descoperit in anul 1907, într'u n mormânt boltit din fa� ţa fostulu i gimnaziu 7). Ele se compu n din� tr'un număr de vase de bronz, de sticlă şi de lut, din obiect'� mai mici de bronz şi fier, din două i nele şi un număr mare de instru­ mente cl)irurgicale. In fruntea obiecte� lor de bronz stă un fru­ mos crater, pe care sunt reprezintate, cu o execuţiune admirabi� lă şi cu o neobişnuită bogăţie de motive, sce� ne din mitul lui Oreste. D upă cum spun cei ce I-au văzut - căci n u se află reprodus n i ­ căiri, nici n u i s'a făcut găsită în Salcie. o descriere mai amă� n unţită - craterul a­ cesta ar fi unul dintre cele mai frumoase pro­ duse ale artei greceşti. I n rândul al doilea vin mai m ulte căni, ale căror capace şi toarte

4. Mânere de tigăj de bronz, cu capete de berbec şi de lup.

marmoră. 1\mândouă sculpturile se păstrează în m uzeul din Sofia 6 ) .

sunt împodobite cu monştri manm şt c u ca­ pete de meduză, precum şi câteva tigăi ro�

inp.org.ro

1 3 U L ET I N U L C:Oi\I I S I U N U 1\lON Ui\IENTELOH ISTOR ICE

tunde, cu mânere drepte, frumos canelate şi terminate In capete de lei sau de lupi ; In sfârşit o mască de b ronz, lucrată şi ea cu m ultă artă. Cât priveşte obiectele de sticlă, ele sunt mai ales fiole pentru parfumuri , de forme

lmpodobită c u u n cap de meduză şi poartă o inscripţie grecească, cu ajutorul căreia îi putem fixa data în timpul împăratului Ela­ gabai 9) D intre inscripţii, pe lângă cele amintite mai sus şi cari conţin decrete de ale Sena.•

5. Sticlărie găsită in Balcic.

tului şi poporului, are pentru noi importanţă foarte elegante, iar ceramica, reprezintată deosebită , o mare inscripţie onorifică; care prin felu rite vase şi mai m ulte candele, arată o îndemânare tecnică destul de mare. lă mureşte întru câtva situaţia acestui oraş în v remea marelu i O importanţă rege dac Bure­ deosebită prezin­ bista 10). Un ce­ tă, în sfârşit, nu­ tăţean din Diony­ meroasele instru­ sopolis numit 1\­ mente cl)irurgi­ kornion este lău­ cale, cari dove­ dat in această desc că mormân­ inscripţie pentru tul era al unei meritele ce şi-a persoane cu în­ câştigat în trei deletniciri dofto­ misiuni ce i - a u riceşti. fost încredinţate. Ceea ce impre­ Una din aceste sionează privind misiuni a avut-o obiectele găsite în acest mormânt la regele B urebi­ este marea lor a­ sta, iar alta i-a semănare cu o­ fost încredinţată biectele de ace­ de însuşi B u re­ bista la Cn. Pom laş fel găsite în 6. Ceramică. mormintele din peius. De amân­ Tomis' ; asemănarea este une ori atât de pro­ două 1\kornion s'a acl)itat bine, susţinând cu n unţată, încât u nele par a fi cl)iar din a­ succes interesele oraşului. ceeaşi fabrică ). Evenimentul s'a întâmplat, după cum re­ z ultă cl)iar din inscripţie, în timpul când în O arl)itravă găsită n u departe de mormânt oraşul nostru îşi stabilise cartierul de iarnă , constitue restul arl)itectonic cel mai de seamă guvernatorul Macedoniei Caius 1\ ntonius Hydin clădirile vecl)iului Dionysopolis. Ea este

inp.org.ro

A :t' T l f.H l TĂ Ţ I D I N BAL C I C

31

brida, celebru pentru purtarea sa aspră faţă de provinciali. Impotriva lui s'a răsculat populaţiunea din Dobrogea şi 1-a bătut cu ajutorul Bastarni­ lor de pe malul stâng, lângă Istros, pe la anul 50 în d. Cr. .Această înfrângere a Romani­ o r i-a inlesnit lui B u rebista să-şi întin dă do­ minaţia şi in această parte, supunând şi ora­ şele greceşti. Unele din acestea, cum a fost Istros, s'au impotrivit regelui dac, altele ca Dionysopolis, s'au supus de bunăvoie. Nu­ mai într'un astfel de caz patrioţi ca .Akornion puteau primi dela regele dac însărcinări pe

lângă generalii romani, servind in acelaş timp şi interesele patriei lor n). După c um se poate constata din această scurtă ocbire asupra anticbităţilor găsite până acum in Balcic, localitatea aceasta cupri n de interesante u rme de cultură antică şi dacă se vor întreprinde săpături mai întinse şi mai sistematice, ne putem aştepta la desco­ periri cari să contribuie nu numai la c unoaş­ terea mai deplină a istoriei şi culturii anti­ cului Dionysopolis, dar şi la Jămurirea unor probleme în legătură cu istoria generală a anticbităţii.
CONST . .MOISIL.

7 . 1\rl)itravă de piatră găsită in Salcie.

1) Dintre itinerarii in special Itinerarium 1\ntonini 228 şi Tabula Peutingeriana ; dintre peripluri Skym­ nus 751 ; 1\nonymus 77. In tradiţia noastră istorică Dionysopolis este identificat cu Varna. Un cronicar anonim din veacul XVII spune cu privire Ia expe­ diţia din 1444 contra Turcilor : clar Vladislavu cu oaste multă au venit Ia Varna, ce se cl)iamă Dio· nisupolis». (Iorga, Studii şi Docum. IX, 1 94). 2) 1\rcl)iiol.-epigr. .Mitteilungen aus Oesterreicb X, 1 83 urm.; XVII, 210. 3) Cf. Kalinka. 1\ntike Denkmăler in Bulgarien (Scl)riften der Balkan Comission), Wien 1 906 şi K. S korpil, lal)resl)efte des oesterr. arcl)iiol. Institutes XV. 1 . col. 101 urm. ; Cf. K . şt H. S korpil, Bule­ tinul Societăţii arl)eologice din Vama, 1912, p. 47. 4) Pick, Die antike .Munzen von Dacien u. Ml2sien , !, 1 , p. 1 25, urm . Cf. Brunsmidt, Num ._Zeitscl)rift, XXXV şi XXXVIII. 5) Istoricul oraşului l a Pick, o. c . , Brandis in Paully
·

Wissowa, Realencyklopiidie, şi Dr. !. Weiss, Die Do· brudscba im 1\ltertum, p . 76 urm. 6) Descrise şi reproduse de Kalinka, o . c ., col. 1 69 şi 1 70. 7) Descrierea amănunţită, însoţită de numeroase reproduceri o dă S korpil, 1. c. şi Buletinul societăţii arl)eologice din Varna 1912. Din acest buletin sunt reproduse şi figurile noastre, cu autorizaţia Societăţii . 8) ln colecţiunea d-lui .M . C . Sutzu s e ană căteva căni şi tigăi de bronz, găsite la Constanţa, cu totul identice cu acestea. 9) Descrisă şi reprodusă de S korpil, 1. c. 1 0) Dittenberger, Silloge, 542 ; Kalinka, o. c., col. 86 urm . 1 t ) Brandis in Paully-Wissowa, 1. c . ; Weiss, 1. c . ; Cf. Seure, Revue 1\rcl)eologique, 19 1 1 , p. 431 , unde fixează data cea mai probabilă a expediţiunii lui Burebista, "în apropierea anului 50" .

inp.org.ro

:J2

U

LETlN U L COni J S l

l\l l J\ I O N U J\ I EN TELOH ! S TO H I CE

R E SU M E

Les auteurs antiques, d'accord avec les in­ scriptions trouvees a Balcic, prouvent que dans cet endroit etait situee jadis l'ancienne vilie de Krunol ou Dionysopolis. D'autres objets antiques decouverts ici demontrent que la viile, quoique n'ayant pas eu une im­ portance commerciale aussi grande que ses v01smes Kallatis (Mangalia) et Odessos (Varna), etait tout de meme un centre de ci­ vilisation grecque. Parmi les antiquites de cette viile citons en premier lieu les monnaies. Le monnayage autonome est tres restreint a Dionysopolis et les monnaies d'argent manquent absolu­ ment, mais sous l'empire romain on frappa des monnaies en bronze, en commen<;:ant par 1\ ntonin et jusq u'a Gordien lii.

L'art plastique est represente - notons que des fouilles systematiques n'on ţ pas ete encore entreprises a Balcic - par deux pie­ ces : une statuette du dieu Pan et une pla­ que de marbre representant la danse des Heures. E l les se trouvent au musee de Sofia. Une foule de produits de ! 'industrie an­ tique ont ete decouve rts en 1 907 dans un grand tombeau. Ce sont des vases en bronze, des fioles en verre, des produ its de l'art ce­ ramique et des instruments de cl)irurgie. Tous ces objets ressemblent aux pieces trouvees a Constanţa (l'ancienne Tomis). Q uelques vases en bronze surtout, decou­ verts dans cette viile, et appartenant a la collection de M. Micl)el C. Sutzo, (B ucarest}, prouvent la meme fabrication

inp.org.ro

C O MU N I C Ă R I
-

-o --

1. Inscriptia b i seri cii Sf. Gheorghe diri Galati.

Din cele trei bisericj înălţate în secolul

70 centimetri. Se compune din două părţi deosebite şi anume : dintr'o piatră de râu moale, sfărâmicioasă, în lungime de 90 cen­ timetri, pe care e săpată inscripţia ce ocupă

J " '\ -

li

-

o i

1 . Biserica Sf. Gi)eorgi)e din Galaţi .

al XVII-lea în Galaţi, anume Maica Precista, Sf. Dimitrie şi Sf. G i)eorgl)e, n umai aceasta din u rmă îşi păstrează inscripţia. .Aşezată deasupra uşei de intrare in bise­ rică, ea a rămas în acelaş loc unde a fost pusă de la început, cu toate transformările ce a suferit clăclirea, mai ales în partea su­ perioară a ei. E a are o l ungime de 1 .30 m. şi lăţimea de
)3uletinul Comisiunii .Mouumentelor Istorice.

vre-o 60 de centimetri, şi dintr'un ornament lucrat în teracotă, în l ungime de 40 centi­ metri, aşezat deasupra . Textul inscripţiei, scris greceşte, este ne­ ingrijit şi lipsit în mare parte de semnele ortografice necesare. Literele, din cauza pietrei puţin rezistente, pe unele locuri s'au stricat, îngreuind m ult citirea.
4

inp.org.ro

34

BULETI 'UL CO 1 I S I UN I I MONUi\lENTELOR I STOR ICE

Textul :
H<IOC Ti:< dno�· 111 !1"<11\0•II<IPT\'PO C l ' e o p r i S

fhi H repfh iK K<lflpNI co 11€1-JO"iKII<I ?I C K(.l i ) GF"ioc O TOC n.lp.l C I I OVA H TS K O i pi or {� HX<IIIii K ii x,,_

Traducerea :
S'A RÂDICAT D I N TENI E L I E ACEST ZEESC LĂCAŞ AL SFÂNT U LU I MARE G H E, CA METOH AL SFÂNTUL I ·I Ă R EŢ ŞI D U M 1E­ MUCENIC G H EOR­

M O R M ÂNT, PRIN 0PENTRU MÂN­ L U I ŞI

1'31·1 ei c ,1\fTOXiO �I TS 'fl rior TMţo�· �·I H il <l>ni­ K H C K (.l i) •II H �I •Ih � O I H O\' .n(TS T! K(,l i ) TWH ro­ l l fW H ,\ijWrOC 6 cTp<ITÎ O\' ÂMI I I Î3<1 & NK ( O j), Cl·l !TfÎ : 1 664 : 7 1 72. 'flflll ÎIIÎ d,

SÂRDIA D U M N EA L U I H AG I M I H ALAC H I ,

T U I REA SU FLETULUI ŞI E R TAREA PĂCATELOR A PĂRINŢI LOR LUI,
,.

Î N T I M PU L L

I

ISTRATE DABIJA

VOEVOD, iN A1 U L 1664-7172, APRI LI E 1

2. Inscripţia bisericii Sf. Gl)eorgl)e din Galaţi. <Desemn după o fotografie, de N. Veiicl)il

Transcrierea :
,Av 11YEQ{hj EX Bciflgwv o JtE(l LX}cw'y ,; xa l {)Et:oc; ou-wc; vaoc; 'tOV ay[o'\J �LEyu}cO � Lct(lT'\J(lO<; rEWQYlO'\J, rraga <mo'\Jb'fi "tov X'\JQLO'\J Th'hxaJccix11 Xa,ţ-� , de; �LE"toxwv -wv cAyi n'\J Tcicpo'U, 1mEQ '\jJ'\J;{t­ x ii c; xal �L II 1HLO<nÎVO'\J a{rwv TE xal 'tWV yo­ VEWV acpE'tO<; (?) EU<Jl:(lU'tLOU �a�Lrr[ţa BoEB � v ETE L 1 6(>4- 7 1 7:!, 'Arr�.Hw

[ 6]8,

1,

Relativ la persoana ctitorului nu am putut culege nici o ştire din puţinele documente ale bisericii, rămase şi păstrate la Arcl)iva Statul ui, partida mănăstirei Sf. Sava din Iaşi, toate din sec. X IX-lea ; şi nici datele culese de prin d iferite părţi nu spun mai m ult. Clădirea, pri n arl)itectura ei originală, ca şi prin soliditatea construcţiei ei, merită o deosebită atenţiune.
N . VELICHI.

inp.org.ro

CO M

I CĂR I

35

II.
Mănăstirea Mihai Vodă p a l a t dom nesc.

In fascicula 18-a a Buletinului Monumen­ telor Istorice, D-1 O. Lugoşianu n>produce sub titlul « Palatul domnesc din Bucu reşti la 1801 » o vedere care se află şi la p. 302 din Istoria Bucureştilor a lui Ionnescu Gion, dar unde se arată a fi " Curtea Arsă" .

astăzi Arsenalul, deci destul de departe de apa Dâmboviţei A.şa fiind, aş crede mai de­ g rabă că vederea de mai sus reprezintă mănăstirea Mihai- Vodă, cu morile ei vestite». Părerea că sus citata vedere este mănăstirea Mil)ai-Vodă, mi se întăreşte in urma citării, de către d-1 Lugoşianu, a legendei însoţin d vecl)ea stampă i n albumul l u i A.inslie :

Principii

sau

Voevozii, în deobşte, ţin

/

1 . A.rl)i ve le Statului

(Mănăstirea Mil)ai- Vodă după restaurare) Vedere luată de pe podul Dămboviţei 1 910.

2. " Palat Domnesc " . Reducerea stampei din albumul lui Ainslie (acest Buletin, fasc. 1 8) şi care ar fi după lonnescu-Gion " Curtea Arsă" (Arsenalul), iar după mine Mănăstirea Mil)ai-Vodă, inainte de 1 80 1 .

A.m pus la îndoială afirmaţia lui Gion in cartea mea « Bucureştii ce se duc >) , unde, reproducând aceeaşi vedere, spun : « Curtea a rsă> zice lonnescu G ion. Curtea arsă, in care au stat Domnii ţării, de la .Alexandru Ipsilant (1774-1782), ziditorul ei, şi până la 1812, când a fost 'distrusă de un incendiu, era 'innălţată pe locul unde se află

o curte pompoasă in acest oraş, dar palatul (care e descris de Cl)isl)ull ca o frumoasă şi plăcută clădire de piatră) arzând, princi­ pele actual a fost nevoit să şi stabilească reşedinţa într'o mănăstire» ... «Vederea alăturată înfăţişază reşedinţa actu­ ală a Voevo9-ului. Clădirea, vastă şi nere­ g ulată, este aşezată pe o innălţime in apro"'

inp.org.ro

36

BULETI UL COMI S IUNII I \1 IONUMENTELOR I STORICE

3. Noua clopotniţă de pe noua intrare in curtea

mănăstirei, pe strada 1\rl)ivelor,

1910.

6 . Vecl)ea clopotniţă ş i Vec)Jea intrare i n mănăstire, spre răsărit, prin ulicioara c e dă i n str. Sf-ţii 1\postuli , 1 91 1 .

�"

,�... � - ....::;. �· ;�· � -

;;;;::��,...,._;..-

� :. 4 •--. . ..

. d

""'.::-�

4. Vecl)ea clopotniţă, deasupra vecl)ei intrări in mănăstire. (Faţada din str . .Mil)ai Vodă, ascunsă de casele clădite pe mucl)ea dealului), 1910.

5. Vec)Jea poartă de intrare i n mănăstire, la răsărit, sub vec)Jea clopotniţă. In fund turla bisericii din mijlocul curţii. La dreapta o parte din noua zidire imprejmuitoare (1\rl)ivele) : 1 91 1 .

7. Intrarea d e sub vec)Jea clopotniţă (Faţada

spre .Mi)Jai Vodă, ascunsă astăzi de case). Vedere luată din vârful unui salcâm, 1 91 1 .

inp.org.ro

C O M U

I C Ă R I

37

pierea râului ş i domină a ş a de bine şesul din ap ropiere».

vorbi de palatul din Deal ul Spirei, care se va zidi doar la 1774, ci ·de Vechea Curte

8. Faţa din spre str. Mil)ai Vodă, cu totul ascunsă trecătorilor, din pricina caselor zidite pe muchea dmJlului (vedere luată de pe acoperişul unei case), 191 1 .

1 0. Colţul str. Arl) ivelor şi str. Mil)ai-Vodă. (Se vede clopotnita vecl)e, turla bisericii din mijlocul curţi

Curtea Arsă, zidită la 1774 de 1\1. lpsi­ lante, e distrusă de un irronrtiu la 1814, în zilele lui Ion Caragea (Jstorw fondărei ora-

Domnească, care se afla unde e astăzi Piaţa de flori şi biserica Curtea V e.cl)e, palat care a fost şi el distrus de un incendiu. Pe de altă parte Grigore Gl)ica, l a 1823

9. Aceiaşi fatadă din spre str. Mil)ai Vodă, după tăierea salcâmilor, în 1 912.

12. Faţada din străduţa Arl)ivelor, în timpul dărâmării ( 1 91 2).

şului Bucureş ti de Lt. colonel D. Papazo­ glu). 1\lbumul l u i 1\inslie, după care s'a re­ produs vederea, apare la 1 80 1 , aşa că Cl)is­ l)ull (1670 - 1 733), citat de 1\inslie, nu putea

şi-a avut palatul la mănăstirea Mil)ai Vodă, ne-o spune Lt. Colonel Papazogl u ; e deci foarte plauzibil ca şi înainte mănăstirea Mil)ai� Vodă să fi slujit vremelnic de palat domnesc.

inp.org.ro

38

BULETI JUL C0:'11 T SI

1I I M O N UMENTELOR I STORICE

Apropierea de apa Dâmboviţei LŞi mai ales morile ce se văd pe gravură, confirmă cred pe deplin părerea mea. Prin pioasa, stăruitoarea îngrijire a d-lui profesor D. Onciul, veci)ea mănăstire a lui

şul, s'ar fac e , cred, un act de pietate şi o reală înfrumuseţare a oraşului. Reproducând mai jos câteva vederi l uate înainte de reinoirea mănăstirei, să-mi fie îngădu i t a expune şi în acest Buletin, cu

J :=: o ..., Ol

� �
.(/)

;::·

..., n
o. '

Ol

� i3

n Ol

b' 5l

� t: o -·

� n

V

oo. :=: "' " Ol <Il � () -· o ::s "' . . -- ....: . =: n

-� -g

o (; t;

;:;. ;:} ;;o "'

� -2.

�( ..

Qj ::s z · c:: n·

;s: Ş

QJ c;;

Qj � .,;,

Mii)ai Vodă Viteazul reînvie parcă prin res ­ lJurare. De s'ar putea dărâma oribilele case ce înconjoară mănăstirea, urcând dealul, în­ năbuşind şi profanând veci)ea mănăstire , ca să rămâie singură în vârful dealului, înconjurată de grădini şi dominând tot ora-

rugămintea de a fi luat în seamă, un dezi­ derat exprimat în prefaţa cărţei mele ci­ tate : " Nu ar trebui să se dă râme casă, să se alinieze stradă, fără obligativitatea fotogra­ fierei înainte şi după prefacere, ca să se

inp.org.ro

C O M U

ICĂRI

poată u rmări, an cu an şi zi, cu zi înfrumu­ seţarea oraşului ori vinovata distrugere a urmelor neajunse încă la ceasul fatalei pieiri . Pisaniile bisericilor, inscripţiile, traduse ori transcrise cu litere latine, ar trebui să se poată ceti la i ntrarea fiecărui monument, pentru ca trecătorul, citindu-le, să poată căpăta imbold să înveţe istoria ţărei ce se cunoaşte atât de puţin , să prindă iubire pentru oraşul in care s'a născut, in care trăeşte ,. .
HENRIC STAHL

împreună u n cerc cu raza de Qm.27, gro­ simea cărămizilor fiind de Qm.075 . Fiecare sector poartă stampila in relief :
LEG. V I I C. P. F. ( L EG I O V I I C LA U D IA PIA F ELIX)

III
Un fragment de cără m idă leg ionară găsită la I g J i t a .

·Textul :

E prima oară când se întâlnesc în D ro­ betae cărămizi cu stampila acestei legiuni. S'au întâlnit până acum la : Mojgrad, Me­ l)adia , Palanca vecl)ie, insula Sapaia din faţa Palancii noui şi la Szerb-Poszeszna. (Vezi Tocilescu , Mon u mente epigrafice şi sculp­ turale, pag. 342) . .Ace-te cărămizi s'au găsit cu prilej u l lu­ crărilor de canalizare a oraşului TurnuSeverin.
AL. B A RC A CIL A .

LEG. V. J\IAC.
adică :

L.EG [ I O ] V. M AC [ E DON I CA]

V.
Inscriptii de la Bisericile şi Mănăstirile : Işainita. Moflenli, Din­ tr'un lemn.
1. t ACAST! ĂJ SFÂNTĂ ŞI D U M N EZE IASCĂ B I SEARIC!ĂJ.
C E INTRĂNSA SE C I N STEAŞTE ŞI SÂ PREAZNUţOŞTE A­ DORM I R EA PRF.A S F I N T E I ŞI DE D U MNEZEU REI ŞI P U RlJ REA FECORE1 M A R I E I , CARE ţ:STE OI ĂSCĂTOA­ B ISEARICĂ

Mărimea fragmentului, socotită după dimensiunile cele mai mari : 1 4!20 cm. Grosimea : 2 ' 1, c m .

Işalniţa-Dolj

TEMELiţ: EI Z I D ITĂ ŞI ŞI FĂCUTĂ, C U M U LTĂ 1 DOM 0 POME­ IS­

OSÂ R D I E SUFLETţ:SCĂ , D E J U PAN PĂTRU DIN O B EAD I N I , MARELE ARMAŞ, I N Z I L E L E PREA L U M I NATUL IOAN CONSTAN T I N O BĂSĂRABO VOEVOD, I N T R Z I DIT CÂN D - ERA LEAT L

N I R E ŞI I E RTAREA PĂCATELOR PÂ1 Ă IN VEC I , ŞI S-AU

1Sf;,\I

!7214

=

1706!.

PRAVNIC F I I N D PREDA LOGOFĂT.

.Această bucată de cărămidă cu stampila egiunei a V Macedonica ne atestă staţio­ narea acestei legi u n i la Troesmis, aproape de Igliţa de azi . .Acest fapt e bine cunoscut pentru'îtimpul dela Domiţian până la Marcu .A.ureliu. Deşi sunt cunoscute şi publicate m ulte cărămizi cu stampila acestei legiuni, totuşi fru m useţea literelor, ce aminteşte epoca de desvoltare n .A.ntoninilor, face rar acest exemplar.
N. VELICHJ.

apoi G H EO RG H E VEL CĂPI TAN D E N O B E D E :-< 1 , J U PA­ I T A EGO VI LAf. ap o i CONSTA TIN B RANCOVEA N U . N

CTITOR/ : J U PAN PĂTRU,

J U PAN EASA

DESPA,

M I I-tA

2. Mojlenii-Dolj Grafite : a) l l • T �H .-T l:i E !l HIJ E . tS".-\ ( = Petre din B ereşti, 7074 - 1566). b) Rafailu ermonah leat 7252 ( = 1744). c) La 1 784 au venit patriarhul A vraam E­ rusalimului. d) n ,,,I\6Hi rii llilli TK•'6i t!H,\. ( = Pomeneşte Doamne pe rob u l tău .Ana) . e) il\ H ;(<ll-1.1 G ,L\I ,' I I •IX 1\\ r l N ' '' I'I)'IWHI H K . /3cSK. ( Mil)ail ero monal) păcătosul, 7262 =1754). !) Inscripţie nouă interioară : A ceastă sf. şi d. biserică ce să prăznueşte hramul sf. Niculae, s-au făcut de zid, din temelie de D. jupan Barbu şi Pârvu Cluceru şi s-au zidit la anul 1 1 70... (sic !) iar acum s-au prenoit..
-=

IV.
Cără m i z i rom a n e dela Drobetae.

La m uzeul regional din Turnu-Severin a u i ntrat : 4 sectoare egale de teracotă, formând

1 873.

inp.org.ro

40

BULETINUL C O i\ l i S IUNI I M ONUi\IENTELOR ISTO R I C E

Ctitori : Jupan Ştefan Barbu, Jupan Pârvu Cluceru.
De fapt biserica, un admirabil exemplar al arl)i­ tecturii veacului al XVI-lea, e întemeiată de Stepan marele Ban (ginerele lui Alexandru-Vodă, cam . a d-lui St. Nicolaescu), înmormântat la 1574, luna Dec. 1 1 , în Mănăstirea Bucovăţul nou, şi de fiul său Pârvul Clucerul. Petre din Bereşti nu poate fi decât un nume de meşter. Biserica s-a ridicat deci prin 1566. (Asupra lui Stepan şi Pârvul, ctitori şi la Bucovăţul nou, vezi . Pomelnicul mănăstirii din Bu­ covăţul nou " , Ari) iva Statului ; Iorga, lnscripfii ; Stoica Nicolaescu, Documente.

3. Mănăstirea dintr'un Lemn Pe o cruce
ACASTĂ SFÂNTĂ ŞI DUMNEZEIASCĂ ŞI FĂCĂTOARE D E VIAŢĂ CRUCE S-AU R1\DICAT D E J U PAN B A R B U L OTE­ TELIŞANUL B IV VEL VOR. ŞI DE J U PANEASA L U I MARIA, I NTRU POM E[NI REA] RĂST IGNI R J I MÂNTUITORU L U I NO · STR IS. HS. ŞI INTRU SLAVA PREA SFI T I I STĂPÂNEI OĂCIUNEA NOASTRE DE DUM .!'ZĂU NĂSCĂTOAR E I MAR I I , U N D E S-AU NĂSCUT F J I UL L O R B A R B U L , 1 TRU R LOR, LA ANUL DE LA H

. 1740

SEP .

.

inp.org.ro

t
IO N K A L I N D ERU
--

0--

Comisiu ne a monu me nte lor istorice a su fe rit, la sfârşitu l anu l u i tre cu t, o pie rde re ire parabil ă. Ion Kalinderu, pre şe dinte le e i l)arnic, price pu t, iu bitşi re spe ctat, a înce tat din via­ ţă, apfO ape pe ne aşte ptate , la11 De ce mbre 19 13. Cu 9 zile înainte e l lu ase încă par­ te la lu crările Ca­ misiu nii şi pro­ ie ctase vizitare a bise ricii Stavro­ pole os pe ntru ziu a de 6 De­ ce mbre şi o e s­ cu rsiu ne pe ntru ce rce tare a ce tăţii romane de la T . ­ Seve rin, e scu r­ siu ne fix ată cl )iar pe ntru ziu a când a înce tat din viaţă. 1\ stfe l activitate a lu i Ion K alinde ru s' a manife stat I a Comisiu ne a noastră, pu te m zice , până în u ltime le mome nte ale ex is­ te nţe i sale . Pie rde re a ne aşte ptată a l u i K alin­ de ru a îndu re rat pe toţi prie te nii l u i nu me roşi, pe toţi colaboratorii lu i, cari pre ţu iau într' ânsu l u n bărbat afa­ bil, binevoitor, cu înaltă cu ltu ră, cu mare price pe re de adminis trator, cu
·

mul tă stăru inţă şi activitate neîntre­ cu tă. In Comisiu ne a monu me ntel or isto­ rice Ion K alin­ de ru a introdu s u n obice iu du ios. De câte ori pie r­ de am pe vre­ u nu l dintre ce i cari - mari sau mici - au contri­ bu it I a propăşi­ re a lu crărilor noastre , re spe c­ tatu l nostru fost pre şe dinte nu a lipsit niciodată să-i adu că u n o­ mag iu come mo­ rativ într'u na din prime le şe dinţe ale ( omisiu nii, I a care lu a parte şi Ministru l no­ stru . Următoare ace stu i obice iu pios, Comisiu ne a, ex primându- şi du ­ re re a pe ntru pie rde re a fostu lu i· său pre şe dinte , în şe dinţa de la 16 De ce mbre 19 13, a l)otărît să se come more ze me moria lu i Ion K a­ linde ru , printr'o cuvântare 1), care să
1 ) Din împrejurări diferite, d. Ministru ne putănd lua parte la lucrările Comisiunii, în cursul lunii Ia­ nuarie, această cuvăntare nu a putut fi rostită în prezenţa d-sale, cum se l)otarîse dela inceput.

inp.org.ro

42

BULETINUL C O M I SJUN T I

10NUME 1TELOR I STOR ICE

se publi ce apoi şi în B uletinul nostru, împreună cu portretul re gretatului di s­ părut. Comi si unea a expri mat to� o­ dată dori nţa ca bustul lui Ion K ali n­ de r u să fie executat d e unul di n sculp­ tori i noştri de seamă şi să fie aşezat în localul ( omisiunii . Cole gii mei mi-au făcut cinstea să mă însărci ne ze cu îndeplinir ea pioasei datorii de a reaminti meritele înse m­ nate ale lui K ali nderu pentru c omi­ siune a mon umentelor istoric e. .A ceastă îndator ir e o înde pli nesc cu emoţ iune, vorbi nd ai ci despre un prie ten şi co­ leg respe ct at, c u car e am colabor at de aproape în ulti mi i ani şi ale cărui meri te pe ntru ar ta noastră naţi onală am avut astfe l pr ilejul să le apr ecie z cu adevărat.
*

I on Kalinderu şi-a înci )i nat ac tivi ­ ta1 e a sJ rod nică multor opere cultu­ ral e şi ec o(] omi ce Cei cari I -au văzut 1 � munc8 , pot preţ ui neasemă nata în­ râ u r ire ce a avut dâ nsul, la p ;· opă­ şirea tutulor acelor ope re . L a 1\. dmi­ ni str aţi a Dome ni ilor Cor oa nei , ca e ducator al ţ ărănimii şi c a organi ­ zl:l t or al de svoltăr ii ei economice;­ la soci etăţ i le ..Ste aua" şi . 1\. lbi na" , ca r ăspâ ndi tor a1 ci titului folosit or în pături le de jos ; la A cade m i a r omâ nă ; la Soc ie tatea ge ografică, la la Soc ie tate a silvică, la Socie tatea Crucea r oşi e , în atâ tea dir ecţi i dife­ ri te de activ itate ştii nţifică , practicti sau umani tară , K alinder u a muncit pâ nă în ulti mele sale zile, c u toat8 râvna şi cu mare pri ce pere de or ga­ ni zator şi de admi ni strator. A ctivi ­ tate a ce a de svoltat este imensă. Pentru toate găsia timp. N ici o pre­ ocupare nu-l di străgea de la celelalte îndatoriri ce-şi impusese. Ci )i ar în ultimele luni ale vi eţii sale, când starea de război u şi epi demi a

gravă ce a bântui t apoi ţara, îl pre­ ocupau zilni c şi îl făceau mereu să călătorească pentru i nspectarea di fe­ ri telor spitale or gani zate de Crucea roşi e, - ci )i ar în această epocă de frămâ ntare şi de obose ală mare , Ion K alinderu nu uita ni ci un m om ent di feri te le sale preocupări cultur ale şi economi ce. O ulti mă br• > şură, a XLVII, a ap ărut în B iblioteca Domeniilor Cor oanei. T ot în acest ti mp se oc u pa stator ni c de i nstalar ea Socie tăţii geo­ gr afice în noul său local di n Palatul A teneului; i ar pentr u mai buna orga­ ni zare a Crucii roşii în campani e, Ion Kali nderu a găsi t ti mp să facă şi o călători e la Viena, unde a stu­ diat de aproape or ganizarea Crucii roşi i austriace. Ş i toate aceste ocupaţi uni , atât de diverse şi de obosi toare, nu I -au stânjeni t de la munca sa de predi lec­ ţie, c e înci )i na ( omisi unii noas tre. A găsit vreme să între ţină cor es­ pondenţă cu autorităţi le mi litare de ocupaţie di n Cuadri late r asupra ră­ măşi ţelor romane di n acea regi une; a adunat i nfor maţi uni intere sante şi a pregăti t ci )iar o notă, care a a­ păr ut ca lucrare postumă în ulti m ul nostru B uleti n. In diversi tatea luc răr ilor sale, Ion K alinderu acor da o deosebi tă pre fe­ rinţ ă luc rărilor ( omi siunii monum en­ telor istori ce . M are iubi tor de artă încă din ti ne r eţea sa şi ex cel� nt cu­ noscător mai cu seamă în a rta pic ­ tur ii -} , pli n de respect şi de i ubire pe ntru monumentele trecutului nos­ tru, -- Ion K alinderu considera ocu2) "Sunt 53 de ani de când adun această comoară • -im i spunea Kalinderu cu vre-o două săptămâni ina­ inte de moarte, vorbindu-mi despre Muzeul său ; . d r art J pot zice că am iubit-o de mic copil. In camera noastră erau câteva stampe bune, pe pă­ reţi. Ore intregi le priveam cu adevărată fericire sufletească" .

inp.org.ro

lON I<� L INDERU

43

paţiunile ( omisiunii noastre ca una din puţinele plăceri ce- şi acorda în viaţa lui plină de muncă. E ra nel ipsit dela lucrările ( omi­ siunii, ale cărei şedinţe făcea să se ţină foarte regulat. T oate lucrările, toată corespondenţa îi trecea prin mână ; c erceta toate studiile trimise pentru B uletin; lua parte la orice excursiune devizitare a lucrărilor ; în­ demna pe toţ i colaboratorii noştri la muncă ; întreţinea corespondenţă per­ sonală c u autorităţile, cu spec ialiştii, cu arl)itecţii, c u pictorii şi cl)iar cu bursieri i noştri în străinătate. De c âte ori apărea vre' o operă interesând arta noasf ră, Ion K alinderu găsia timp să o cerceteze îndată şi să aducă Ca ­ misiunii o notiţă bibliografică plină de miez. Intreaga noastră activitate era însufleţită de K alinderu. Mai drept este să spun că toate ramurile de activita te ale ( omisiunii monumente­ a r ist orice au fost create de dânsul. Comisiunea însăşi a devenit o reali­ tate numai în ult imii 12 ani, de când K alinderu îi conducea luc rările. Inainte vreme, c urgere de aproape 30 de ani, Comisiunea monumentelor istorice a f ost numai o f icţiune legală, fără nici o act ivit at e ş i j ăr ă n i ci un t ol os � )
*

lui 1\ lex . Odobescu, încă din anul ur­ mător 187 5 a fost însărcinat d. J\. L e­ comte (de N oii y) cu acea restaurare. Dar serviciul d- lui L ecomte a rămas în afară de organizarea servic iilor noastre publice, cu o autonomie spe­ cială compl etă, care dăinueşte de 40 de ani până astăzi, fără nici un con­ trol tecl)nic şi mărginit numai la cele 4- 5 monumente c e i s' au încredin­ aş putea � ice ţat spre restaurare, mai exact spre reclădire 4 ). L a atât s' a mărginit cl)estiunea restaurărilor, în primii 18 ani după Regulamentul din 187 4. Cât despre conservarea celorlalte nenumărate monumente is­ torice şi artistice ale ţării, i n această perioadă nu s'a făcui nimic.
·�

*

Prima regulamentar e asupra con­ servării şi restaurării monumentelor noastre istoric e a fost fă cut ă de mi­ nistrul 8. B oerescu, în anul 1 87 4. Puţine zile în urmă, venind minis­ tru al Instrucţiunii publice şi al C ul­ telor d. T itu Maiorescu, s' a constituit o ( omisiune pentru cercetarea c l)es­ tiunii restaurării mănăstirii C urtea de Argeş şi, după recomandarea lui Viol­ let- le-Duc, făcută prin intermediul
3) 1\ se veoea interesantul studiu al d-lui 1\lex Lapedatu, " Scurtă privire asupra cestiunii conser_ vării şi restaurării monumentelor istorice", în volu ­ m u l omagia! .Lui S p . C. Haret" .

A doua perioadă se descl)ide în 1892, ministru fiind d. T ak e Ionescu. După stăruinţele DirectoruluiMuzeu­ lui de anticl)ităţi, G r. T ocilescu, s' a votat atunci prima Lege a monumen­ telor istorice (2 4 N oembre 1892 ), care reproduce multe dintre dispoziţiunile regulamentului B oerescu dela 187 4, dar reprezintă fireşte un însemnat progres formal pentru conservarea şi restaurarea monumentelor noastre. L egea nouă instituie o Comisie per­ manentă a monumentelor istorice, compusă din cinci mem bri � ) .
4) Mănăstirea Curtea de Aryeş a l e carei lucrări au î nceput la u r . 5, biserica Trei Ierarhi la 1 882 şi S f. Nicolae Domnesc din laşi la 1 884, Mitropolia din Ta.rgovişte in acelaş an Hi84 şi biserica S/. Du­ mitru din Craiova in J &i5. Primele trei lucrări sunt astăzi terminate, deşi l a Trei-le. arhi se mai lu­ crează încă la redădirea Sălii Gotice. Cele două lucrări din urmă (Mi t i or; olia din 1 â1 govişte şi :-:.f Dumitru din Craiova) , deşi începute acum 30 ani, sunt încă în curs de lucrare, căci ca şi la Sf. Nicolae Dom­ nesc , ca şi la Sala Gotică dela Trei-lerarl)i, nu s'a făcut restaurare, ci reclădire din temelie ! 5) Prim i i numiţi au fost : V. 1\. Ureci)ia , Gr. Toci­ lescu ş i d-nii Titu Maiorescu, Const. C. 1\rion si G . Sterian, ca ari)itect. Dar d. Maiorescu se retrage şi în locu-i este numit B. P. Hasdeu. La 1 898 se retrage şi d. Sterian, venind în locu-i d. arl)itect N. Giabrilescu. In sfârşit la 1 900, d. Const. 1\rion, fiind

inp.org.ro

44

BULETINUL COMI SIUN I I MONUMENTELO R I STORICE

Z ece ani trecuse dela votarea legii de organizare, dar Comisiunea mo­ numentelor istorice nu căpătase încă nici o importanţă reală. Rolul său se m ărginea doar la câteva consultări ce i se cereau din când în când de ministru, pentru cl )estiuni curente; iar avizele sale, de cele mai multe ori rămâneau la dosar, fără nici o urmare practică. Comisiunea nu avea nici un serviciu tel)nic, nici un ser­ viciu de secretariat, nici o arl)ivă şi nici măcar o sală de şedinţe sau o simplă masă a sa, în j urul căreia să se întru nească în mod regulat. G r. T ociles cu începuse o inventa­ riere a monumentelor naţionale, care mergea foarte greu. Din celelalte ce­ rinţe ale legii din 189 2 nici una nu căpătase cel puţin un început de fiinţă : Rapoarte anuale, bibliotecă, arl)ivă documentară, publicaţiuni, - nimic nu se făcuse. " Existenţa Comisiei se dovedeşte a fi numai de formă" , în ­ cl)ee d. Alex. L apedatu tabloul trist ce ne face în documentatul său studiu, - " legea căzuse aproape în desue­ tudine" . Puţinele lucrări de restaurare ce s'au început în ac ea vreme, erau exe­ cutate de arl)itecţi numiţi deMinister care scăpau cu totul de sub contro­ lul ( omisiunii. Un ele din acele res­ taurări sunt şi azi neisprăvite (ca biserica G olia din Iaşi); altele au fost executate în cl )ip puţin fericit (ca mănăstirea Cetăţuia de lângă Iaşi)
*

L a sfârşitul anului 1 9 01, prin înce­ tarea din viaţă a lui V. .A. U recl)ia, Ion K alinderu intră în Comisiunea monumentelor istorice. Atunci începe a treia perioadă pentru Comisiunea
numit ministru, i n locu-i vine d. ari)itect Gr. Cerkez. Comisiunea are astfel, dela această dată, doi tei)­ niciani in sânul său.

noastră, perioadă de existenţă reală: organizare, regulă, lucrare sistema­ tică şi rodnică. Ion K alinderu, - " ca cel mai bă­ trân dintre membri" , cum îi plăcea să ne spună adesea, ia conducerea lucrărilor. Şedinţele ( omisiunii încep să se ţină regulat, la început lunar, apoi mai des, în timpii din urmă cl)iar săptămânal. Cl)estiunile, studiate din vreme de K alinderu, se desbat serios în ( omisiune şi l)otărîrile luate se execută. L ucrările sunt supravegl)iate şi controlate. E drept să menţionăm aici că stră­ duinţele lui K alinderu au găsit un sprijin puternic şi multă încurajare în ministrul Sp. C. H aret şi în cola­ boratorul său, d. Petre G arboviceanu, administratorul Casei B isericii. H aret nu era un om de artă; nu ambiţiona nici cl)i ar calificativul uşor accesibil de iubitor de artă. Activitatea sa fusese prinsă la început de ştiinţă, în care a lăsat urme trainice; apoi, de organizarea învăţ ămâ ntului nostru secundar şi superior, căror le- a dat cea mai bună şi cea mai conştiincim. studiată lege, din câte s'au făcut la noi. In ultimii ani ai vastei sale a c­ tivităţi, îşi întorsese toată atenţiunea spre clasa ţărănească. Ridicării sale economice şi culturale i-a consacrat H aret o m uncă uriaşă, ale cărei roade nu mai sunt azi tăgăduite de nimeni şi pentru care i se cuvine recunoş­ ştinţa noastră. Dar H aret era un sincer iubitor al ţării şi al trecutului ei. Monumentele noastre strămoşeşti îi erau scumpe, ca şi istoria neamului, ca şi arta noastră românească. H aret are merite despre cari s'a vorbit prea puţin, în toate aceste direcţiuni. El a organizat Comisia monumentelor istorice, i- a dat fi inţa reală şi putinţa de a lucra

inp.org.ro

ION KAL INDERU

45

sprijinind străduinţele lui K alinderu. T ot H aret a înfiinţat şi Şcoala noastră de Arlj itectură, care exista numai ca desiderat legal încă dela 186 4. T ot el a reorganizat Şcoalele de Arte frumoase; a creat Comisia istorică; a încurajat formarea de însemnate colecţiuni de Artă bisericească şi naţională pe lângă Casa B isericii şi pe lângă Casa Şcoalelor. Iată atâtea feţe ale activităţii ministeriale a lui H aret prin care el a binemeritat dela istoria şi dela arta românească. In aceste condiţîuni Ion K alinderu a găsit, dela început, în H aret un ministru ca re l-a înţeles şi i- a spri­ jinit cu dragos te munca sa dela Co­ misia monumentelor istorice. K alin­ deru, prin cunoştinţele sale artistice, prin spiritul său de organizator, prin munca sa stăruitoare şi prin sprijinul găsit la ministrul H aret, a făcut în scurt timp ca legea dela 189 2, căzută în desuetudine, fără a fi fost aplicată, - să devină o realitate rodnică. Crearea secretariatului ( omisiunii şi statornicirea unui local propriu pentru lucrările sale, s' au realizat la 19 04, curând după înfi inţarea Casei B isericii. S' a început tot atunci for­ marea B ibliotecii şi l\ rl)ivei ( omi­ siunii. L a 19 06 un arl )itect competent a fost pus în capul serviciului său tel)nic, care devine un serviciu defi­ nitiv organizat dela 19 07 şi comple­ tat, treptat, cu arl )itecţi tineri, aleşi printre cei mai buni absolvenţi ai Şc oalei noastre de Arl )itectură, - cres­ cuţi în dragostea şi în priceperea stilului naţional. Colecţiunile ( omi­ siunii se îmbogăţesc pe fiecare zi; un specialist inimos este însărcinat

cu conservarea lor. Catalogul acestor colecţiuni, redactat cu mare îngrijire, apare la 19 12. In acelaş timp - un muzeu de mulage după principalele sculpturi ale monumentelor naţionale este organizat în Palatul Artelor de la Filaret, tot prin îngrijirea ( omi­ siunii monumentelor istorice. B urse speciale pentru studiul pic turii în st răinătate sunt create şi tinerilor tri­ meşi li se fixează un program de lucru în spiritul şi în sensul artei noastre picturale bisericeşti. Restaurările ş i lucrările de între­ ţinere încep în toate părţile ţării; ele sunt precedate de studii sistematice şi executate cu îngrijirea şi cu res­ pectul datorit artei şi monumentelor trecutului nostru. L a biserica Stavro­ poleos, la mănăstirea H orezu, la Mamu, la B râncoveni, la B aia, la Cetăţuia dela Iaşi, . . . lucrările sunt în bun mers. Rapoarte anuale regulate şi foarte complete sunt prezentateMinisterului şi publicate în B uletinul ( omisiunii, care a ajuns astăzi la sfârşitul volu­ mului al 6 -lea, formând o colecţiune bogat documentată asupra trecutului nostru artistic şi istoric. I n acest B u­ letin, în acele rapoarte anuale se vede limpede activitatea mare şi fe­ ricită desfăşurată de Ion K alinderu în cei 12 ani cât a condus dânsul Ca ­ misiunea monumentelor istorice. N oua lege de organizare (votată în 19 13) este tot opera lui K alinderu. Să- i păstrăm în sufletele noastre statornică recunoştinţă şi să căutăm a păşi înainte pe calea ce ne- a des­ c l)is, în serviciul artei şi al istoriei naţionale .
E .A. Pl\NGRJ\TI
.

Directorul Şcoalei superioare de .Ari)itectură Membru al Comisiei monumentelor istorice.

inp.org.ro

C Â TEVA AM1NTIRI DIN ESCURSIILE COMISiUNll SUB PREŞIDENŢlA LUl I. KALINDERU

1 . La Cernăuţi (cu ocazia vizitării monumentelor din Bucovina), 9 Cc1cmvr:e 1 S08.

2.

La Hurezi, 12 Iulie 191 2.

inp.org.ro

3. La Brâncoveni,

13 Iulie 1 9 1 2.

l!. La Căldăruşani , 8 Decemvrie 1 91 2.

inp.org.ro

INDREPTAR I ŞI ADAOSE LA ARTICOLUL : CETĂŢUIA
Fasc. 24, an. 1913
--

0--

Se va îndrepta la p. 1 47 , col. II, rând 1 3 : 1 679 în 1 670 ; (Cf. note 1 16) ; la pagina 150, în prima in­ scripţie grecească : 1 7 în 13 (cf. fotografia şi nota No 27) ; la pagina 165 col. Il, rând 1 4 : 60 m in 100 m ; la pagina 1 70 col. 1, rând 1 5 : peretele ora­ şului , în peretele palatului ; la pagina 1 72, col. Il. rând 2 : XVIII in XVII La Nota 1 1 se va adăogâ : vezi N. Iorga, Inscripţii !, 13 pentru clop::>tul din Dantzig.

La nota 13 se va îndrepta Mai 1 0, în Iunie 1 0, (cf. textul slavon) ; la nota 27 : Iorga , Inscriptii : " Sept. 16" în «Septembrie 1 7». De altfel această greşală ' e cu atât m ai regretabi1ă cu cât citaţia era făcută pentru a învedera controversa asupra citirii datei de zi din inscripţia mormântală a domniţei M�ia, cifra putând fi citită ca 1 3, lati n , (lectura noastră) . sau ca 1 7 cirilic ( lectura D-lui Iorga). Vezi iL No 6.
..

V. D.

inp.org.ro

APRILIE•IUHIE 1914 l:fi"î�t oc r..,�illE
,.1 �-:
-. " •:._; F B il:l. : OTsLA

BULETINUL
COJY\ ISIU NII

lnv.

H.
i

-- ···�-

P.

Co�i ------t

M.ONUM.ENTELOR ISTORICE
·

PU BLI CATIUNE TRIMESTRIALĂ

BUCUREŞTI
lnst. de Arte Grafic e CAROL G OBL S•r 1. St. R asldescu
16, .STRADA f'A.RI.S, 16

inp.org.ro

COMITETUL DE REDACŢIE
P r eş e d i n t e

Dr.
D1M1

C.
EO

I.

1 S T R A T 1
M

M e m b r i

TRE

ONC1

U L, G

RGE

URNU

şi

G

EO

RG

E

BA LŞ

S e c r e t a r

A L E X.

LĂPEDATU

CUPRINSUL
T E X T
Iconografia i mnalai acatist, de O. TI\ FRl\LI . Cetatea Saracii (notitti istorică�descripti\?ă), de ,
Pagina

1\LEX. LĂ.PEDl\TU

49 83

I L U S T R I\ Ţ I I
Pagină Pagina
1 1 , Scena a IV-a a 1\catistului.

Iconografia imnului acalisl :
1 . Scena I·a a 1\catistului. Scena I-a a

1\pologia Sfintei-Fe• grec 1 1 3
71 71

Buneivestiri
• •

cioare
58 59 1 2 . 1\pologia

(l'l.iniatură a manuscrisului

(fliniatură a manuscrisului grec 1 1 3 al Bii>lio•
2.

al Bibliotecii 1\cademiei Române) . Siintei•Fecioare şi Naşterea Domnului 1\catistului . Naşterea Domna:lui
• • •

tecii 1\cademiei Române) Banavestire

3.

Bunauestire (Frescă din catacomba S. Priscilla) (l"liniatură a manas�risulai
• •

c pt 1 3

(Frescă din Trapezăria Lavrei)
1 3. Scena a IV-a a

.

.

al Bibliotecii Naţionale din
4. s.

Paris, Veaca:l al

XII•lea (desemn de O. Tafrali) . beşti J'lakovei. XIV s.)
• • • •

(1'\iniatură a manuscrisului grec 1 1 3 al Biblio•
59

tedi 1\cademiei Române)
1 4. Scena a VIII-a a
'

Bunauestirea (Frescă din biserica mănăstirii sâr•
• • • • •

1\catistulai, Călătoria J'lagilor
• • •

.

.

72

60

(l'l.iuiatură

a manuscrisului grec 1 1 3 al Bi·
.

Scena a ll•a a 1\catistnlui. Scena a II-a a Bunei· \lestiri (fliniatură a manuscrisului grec 1 1 3 al
1

biiotecii 1\cademiei Române) pezăria Lavrei)

78

�.

Călătoria şi Inchinarea flagilor (Frescă din Tra• a IX·a a 1\catistulai. In chinarea J'lagilor
1 1 3 al Ei•
• • • • •

6, Scena a m-a a 1\catistului. Scena a m-a a

Bibliotecii 1\cademiei Române)

•.

Bd·
64

nei\lestiri ( fliniatură a manuscrisului grec 1 1 3
1.

1 6 . Scena

,

.

79

al Bibliotecii 1\cademiei Române) Scena a IV•a a 1\catistalui. Scena a IV•a a Bu•
• •

(1'\iniatură a manuscrisului grec bliotedi 1\cademiei Române)
17.

.

80

neivestiri (fliniatură a manuscrisului grec 1 13 al Bibliotecii /\cade miei Române)
8. Scena a

Inchinarea l'l.agilor copt
t3

{l'liniatură a manuscrisului Naţionale din Paris,
82

V-a a 1\catistului. Vizitatiunea (J'Unia­
• • • • • • • •

.

al

Bibliotedi

.

66

XII s,, desemn de O. Tafrali)
1 8 . Inchinarea flagilor (frescă

tură a manuscrisului grec 1 1 3 al Bibliotecii 1\cademiei Române)
9. Cele patru scene ale

din biserica măn�s ..
83

B aneiuestiri şi Vizitatinnea.
• • • • •

.

tirii sârbeşti tlateişa)
67

Cetatea Saracii :
1 . Vedere generală

(1\catistulai Trapezăriel mănăstirii Lat>ra din
1 o.

87 89 91

1\tos)

69 70

2. 3.

exterioară interioară

Vizitatianea (flozaic din Parenzo)

inp.org.ro

I C O N O G R A FI A I M N ULU I A C A T I S T
0
--

-

J . .MANUSCRISUL GREC 1 1 3 A L ACA....

DE.M IEI ROt\ 1\NE.

F\cademia Română posedă un m anuscris gre­ cesc interesant prin miniatorile ce-l i lustrează. El poartă nam �ral 1 1 3 şi conţine, între altele, anul din imnurile cele mai canoscote şi mai g1orioase ale bi­ sericii ortod e : Imnul Acatist, popolar Acafist 1 ). Pe legătura de piele din 11eacol al XVIII-'ea ( 1 4 c.m. l:iţ. , 1 9 c.m. Jung.), se citeşte inscrip­ ţia în litere de aor : 'l-I &x.o),ou�[x -co:J &x. a 9{<n:ou UftVOU, adicli, « Slujba imnolui 1\catist,>. Tomo! coprinde următoarele părţi : . 1. Imnol F\catist, 2) în manuscris, (rol. 1 - 2 1 şi 2 7 ''- 3 0') ; II. O rugăciune, în manuscris, clitt·e Domnul nostru Iisus Christos, alclitaitli de patriarhul Con­ stantinopolalai George Scholarios, zis şi Ghena· dios (1 453 - 1 4 5 9), (rol. 2 1 ''-2 4•) 3' ; III. O altă rogliciune, în manuscris, d'itre l'1aica_ Domnului, datorită lui Germanos, p atriarhul Con­ stantinopolalai (din -oeacul al XIII), (rol. 2 4'' -2 7'')4); IV. O carte tipărită la Nic. Glyki, la Veneţia, in 1 7 43, cuprinzând « Slujba sfintei mahrame» 5) ;
,

1)
şi

El a fost tradus în alte limbi

în

toate

limbile creştinilor

Achatiste în Cabrol, Dictionnaire d'arc/t eologie chretimne et de li/urgie , t. !1 Paris, 1 9 0 7 . I n l•eacal al XVII-lea a
chiar occidentale.

H.

Lecl erq,

ortodoxi

fost tradus şi in latine�te de către cretanul Eustachias telaro. Karl Krumbacher,

Pa·

Litteratur,

Ma{Jta�. lnc. : Boo) -1-jv 1tpi'Ju.t0lvtov &itOY.a)... Orr-rwv vot r.. O p·f] . l'ao p t·�). 2 <f- €c�·'l'·s, etc. 3) rw.>pr iou �oi\ :E xo),apt oo1 �oii p.sta �·�·; tJJ.w ::;!v XP'tJ flG<�tO'J.v�o� lta�p!apx.ou K w vowvn·;ourr6),swc;. toii 'l.G<t revv a�( o u f12�ovop.u.::; O€v�b�, Ebx.-1] d� �/;y K opwv + fl W Y '1-tjooiiv Xp!ot6v. I.nc. : Ai cltotu. K opts 'I·tjcoii Xp, ::;-:i, 0d
...

),op]p.iv·fj� o sc rro(v·'lc; ·�p.wv 82o�ov.�u ""'� & s t rr a pfii: v o u

2)

'.A ;w),oufJ{a €t; �OY â.'l.a(Jt -otOY up.vov �·� � brr2p€u­

2 ed.

p. 6 7 3 .

Gesc!Jichte der byzantinischen

V. O ,-uglici une, în manuscris, că.tre Iisus ChristJs de S. Ioan Chrisostomul 1) (opt îoi dela stâr�itul tomolui). La început (îol. 1 - 5 ) , întâlnim o sedere cursi111i oblicli, ca11e diterli de cea urmlltoare. Textul F\catistului este intreropt la tol. 2 1 •-2 7 T ş i se contina!i dela 2 1 •-3o•. Dela lol. 6 -2 1 obser�Jiim o scriere mai îngrijitli şi na oblicli, care aparţine, cred, 11eacalui al XVII�Iea. Ea se c ntinuli până la lol. 2 1•. De aci pâni'l. la îol. 3 0'. -parte care, după cam am spos mai sus , e continuarea F\catistaloi - scrierea e la rei ca cea dela începutul manuscrisului. La îol . 3 1 -4 1 v e loc alb. Patern presupune, după aceste obser11aţiani , c<i primul scriitor lăsase 5 îoi albe la inceput şi şi-a întrerupt m unca la rol. 2 1 v. Un alt scriitor sau poate chia1· acelaşi, ce11a mai târziu, a 11enit să adaoge cele două rogliciani ale Joi Scholarios şi Germanos, după care a completat şi F\catistol dela rol. 2 7 v - 30v, precum şi cele 5 roi dela început. Scriitorul acestui manuscri s, care probabil e şi autorul miniatorilor, trebue sli îi rost călog!iJ·. La rol . 1 8 , în jurul literii majuscule decorati11e :ep!7.y[a 8sot6x.e, T, pe o bandeletli, citim : Tn oo�O "f/ CJO'I "CO'I oou),6v [crou]. adi eli : (C Prea�sîântă­ Niisclitoare�de-Dumnezeu, miloeşte pe robul tii o » . Execc1ţia manuscrisolai s'a f!icut probabil l a l'1untele F\tos. Volumul legat a rost î n posesionea unoi căluglir dela monăstirea atonita Vatoped, numit Nicodem, dupli cam se 11ede din notiţa dela p . 5 a clirţii tipădte : Ex. -cwv tou Ntx.oo�ftOU -cou Ba:-orca:totvou, adicli «din cărţile lui Nicodem Vatopeditall> ; apoi a trecut în mâna a noi alt că'"

&l,.·'lfltvt,

.O'J, l'spp.a­ o� ) �Ux:� €TZpa, .d� 1:-f)v l.Htsp'L1 tfl.v f h o : 6 Y .cvf.tyafh .l.YTtYOUit0/�zw:;. Inc nr voO ăpX,tZ7tt cx6rrou {{wvv'tr "1-'J.t sUorr) a.X'JS � � oitotv'J., 'th -rWv xptot�avtOv rrr�.pap.O­
:

Baotl,so u<jltots, 'T,.sp2rts,

etc.

1 ) ToU �v &&(l'>t<; rrrJ.tpOc; ·�!J-G.w 'Iwci.vvo'J b.pxt2itt:1x6rrou 1\.wvor�vnvo'Jitâi... z:w; -co ·i Xpoao:;-răp.ou, slJx·� itpb:; ) v X p tJLbv -rtâ•o�u xa-rrJ.VU'l.'tt'l.·� . -rbv l{O p w v ��p.Wv l ·r p o i
' " ..

I n �. : 1\. 0ptz b 0 ; 6 :; p.ou, O p.2ju� r.al q.. o�zph<;, Y.a.l �v8o­

fJtr.,v,

..

s) Axo),ou�[u. �ou &·r:oo !J.U.YG'fj),:ou.
Buletinul Comisiunii tlonumentelor Istorice .

etc..

;o�. O 1tcl O"f)� optup.ÎY·f)� 'l.'/. � Y O O Ufl Z Y :� a·fjfllOUp ( o;: etc. ; Des. : 1: W v ERoopu.v[wv zal vozpWv 8ovap.zwv, Y.CI.� rrav-rwv till v i'm' aiwvo� c;oi zi'w.p<o�·IJ ca'l"twY, &p. ·�v.

inp.org.ro

7

50

BULETINUL COl"\ISIUNII 1"\0NUl"\ENTELOR ISTORICE Din punctul de "edere poetic « condacuh' şi <dcoasele» aparţin genului liric. Ele sant expre" siunea sentimentului pios al poetului pentru 1"\aica Domnului, care e numită « strateg neîn"ins>l , pre� cum şi pentru 1"\ântuitoral însuşi. După conţmut, după \Jei·sificaţie ş; după expre� siile sale de slă."ire, i mnul I\catist aparţine ge� nalai "echilor peani. Pean (7t1XtcXV), cam se ştie, era un imn mă.estos, cântat în cot· în cinstea mai ales a lui 1\polon, căruia îi se aduceau astfel mulţumiri , fie pentru o �Jictorie, Fie pentru mân� tairea unei cetăţi de "reMo calamitate. Autorul i mnului I\catist era an cunoscător al literatarei clasice. El a fost influenţat fie direct, lie prin alţi poeţi medie"ali, predecesorii lai, de im� nografia păgână. O do"adă o a"em în repeţirea expresianii bucură-te, întrebuinţată atât la imnul 1\catist, cât şi la alţi poeţi bizantini 1). I n imna� riie păgâne ea se întâlneşte adesea ori 2). In pri"inţa conţinutului imnului 1\catist, după an « condac» exastih , urmează cele 24 «icoase» , numerotate î n acrostih c u literele alfabetalui gre" cesc. Ele preaslă."esc Bună."estirea, Naşterea Dom� nalai, In"ăţătara cea nouă a 1"\ântuitoralai, preM cam şi pe 1'1aica�Domnalai. « Icoasele» se împart în patru părţi saa « stase>' (cr'ticrEt�). alcătuind două mari grupari deosebite : l (I\ - Z) conţine Bana"estirea ; II ( H - !"\) Naş� terea Domnului ; III (N - Y) Noua în"ăţătură a Domnului ; IV (T - Q) Imnuri în cinstea 1'1aicei� Domnului şi a 1'1ântuitoralui 3). Iată în rezumat conţinutul acestor părţi :
a.

lagăr dela Sfântul�1'1ormânt, numit tot Nicodem, după. cum ne arată. o a doua notiţă., scrisă de o altă mână, alături de cea dintâ:a : vuv OE Of-LOVtf.L(ou) (V..1X)xCcrtou oou),ou &yCou t<X(cpou), adică, «iar acum a prea neînsemnatului rob o monima l (lui Nicodem) dela Sfântul 1'1ormânt>l . Cele 2 4 miniaturi cari i l ustrează imnul 1\ca.. tist sunt de o execuţie interesantă şi merită să. fie studiate mai ales pentru unele probleme de istoria artei, ce le saggerează. Dar înainte de a examina aceste i lustraţiuni, să arătăm ce este imnul I\catist si , ce discutiuni , s'au produs în jurul chestiunii autorului şi a e­ pocei, în care a fost alcătuit.

II. 11'1NUL fiCJHIST.
Imnul I\catist (6 &x.&Stcrto� uf-LVo�) se cântă., în zilele noastre, la "ecernie {XIX'ta 'tOV op9pov) în sâmbăta săptămânii a cincia a postului mare. ln timpul slujbei toţi trebue să stee în picioare, de nici şi numele de &x.iStO"'tO� 1) El se compune din 320 "ersari. In ele se preaslă."eşte mai ales 1'1aica�Domnalui. Expresia, care re"ine mereu, este bucură-te (X1Xtpş), din care pricină imnul mai e cunoscut în biserica greacă şi prin de" numirea de X1XtpE'ttO"f-Lot (salataţiani) 2). Imnul I\catist se alcătueşte din ceeace bizan� tinii numi au an «condac» ('l.OV'tcXX.WV), repetat de mai multe ori, şi din 24 «icoase'' (ofxot) 3).
Sâmbăta acatistului
manuscrise ziua aceasta se numeşte chiar (:EăllllacoY "·�c; 'Axa�lcr'too, ms. din "eacul al X a Bibl. Şcoalei teologice din insula Chalki,
1 ) ln unele

Ma.'tOo.<oc; lla p a v [ x a. c; , I hpt 'too 'AY.a6to'tot> f>p.vot>. 'E),.),. 'f' Lko),o'J'LY.oc; Iono'fo<; Kwv cr'tavnvoolto),swc;,

t. xxv ( 1 8 93• 9 4) p. 1 40 • 1 4 1 ). Se pare însă că nu in toate timpurile co­ memorarea 1\catistului a a"ut loc la această epocă şi zi. In aOe'!Jăr, într 'an manuscris grecesc dela inceputul \'eacula_l al XIV-lea, păstrat la Bibl. Naţională din Paris (Coislin 2 2 S) , găsim următoarea notiţă : « Comemorarea Ia duminera Paşte­ lai a 1\catistalui, care este sărbătoarea de mulţumire către Prea Sf. Născătoare-de-Dumnezeu, care a mântuit oraşul de i<; barbari» ('H iv "<f> Y.opl<p llăcrw xopLa.x-1] p. v ·� p. -� "'i &itt:.t6fo-roo, �rr�; tbx_r .tpt �rr�� p t6 � Z o't�Y � o pr·� rr-1]:;; 07t s p a.:r t a. c; 8zo'toY.ot> -r'Y]<; crwcăcr·�,; 't"JY lto),�v h 'twv 2fJvwv). H. De­ lehaye, Synaxarium ecclesiae Constantinopolitanae, 1 90 2 , p. 5 2 8 . ') tl. Paranike.s, op. cit. p. 1 3 6 , 1 4 2 , 1 44. 3) Termenul oho,; se intâlne�te de timpuriu in poezia f\'Ului media pentru a desemnă anume grupări de \lersari. Vezi in această pri,•inţă K. Krambacher, Geschichte der byzantinischen Litteratur, 2 ed. , p. 6 6 8 ; !cosul este un cântec bisericesc, în care se laudă actele şi \'llrtuţile unui sfânt. E numit icos ( o1xoc;, casă) pentrucă reprezintă oare.., corn templul gloriei şi al \>irtuţilor sfântului. Contacu/ este an cântec de acelaş gen, dar mai scurt. Vezi Goar. E b x o­ ),.6'flOY Ed. 2. Ven. 1 1 ;; o , p. 4 1 ; Ducange, Glossarium inf. graec. la cuuântal oho�.

PI\RTEI\ I STORICĂ .

1. A. Ingerul Gabriel, trimis din cer, salată.
') De p ildă I a Efrem Sirul (Vezi \>ersurile citate din acest autor Ia P. F. Krypiakiewicz, De hymni Acathisti auctore, Byzantinischtt Zeitschnft xvm ( 1 90 9), p. 36 8 şi nrm . ) ; la loan Damascen întâlnim, între altele : II apflh s x·.trp• osp.v·� 'tOO '.ABăp. (8so't:OY.ap�av p. 1 5 ) ; la Teodor Staditul : Xarps 'A6p&.p. -� &văx),·�cnc; xal El>a.<; ·� 1-Utptu c � c; . ( !bid. p. 5 0 ) , etc. 2) Exemple : la un imn in cinstea lui 1\polon, adresându­ se Latonei, poetul zice : Xr.tips , p.ăxa.tp' J, A·�ror, �ltSt 'ths<; b.'f),w/. �hva (Homeri Carmina ed. Didot,, p. 5 2 9, \'lers 1 4), Ia un altul către Hermes : Xa�p�, cru·�y � p 6�crc;u., x opol'to;re, ou.L�oc; i: w [p·� ( fbid. p. 5 4 0 , �ers ;; 1 ) ; către Venus : X ai p s , � e ă , K o lt po w sii· l.�(p.Sv·�c; p.eo€ot>OC< (lbid. p. 5 5 6 , \>ers 2 93) ; c�trc i\tena : Xrt.Lps, flsă. 00� o'ăp.p.� 'tOX"�Y, siJOC<LfJ.OYt"�'l 't S (/bid. p. 5 6 8 ) ; către Demetra, protectoarea unui oraş : Xatp=:, 6::&, r.al 't-f}YO� căw 'itQJ,LY. ăpxs o'&o(o'Y]<; (lbid. p. 5 6 8) ; eătre Selena : Xa<pe, ăvacrcra, 6sa ),wxo>),svs, ora � z ), ·� v ·� , ( lbid. p. 5 7 5 , vers. 1 7 ) , etc. 3) tl. Paranikas, op. cit. p. 1 4 1 .

inp.org.ro

ICONOGRA.fll\ IflNULUI A. CA. TIST pe fecioara 1'\aria, \Jestind�o că \?a de\Jeni înăl� ţarea o mului, reîn\Jierea l ai A.dam, mântairea laerimilor E\Jei. B. Sfânta fecioară, ştii nda�se curată, se în� doeşte de spusele îngerului. r. Voind să pătrundă misterul, ea întreabă pe înger. Ll. A.tanei puterea damnezeaseă ambrind�o, con� eepţia are loc. E. S fânta fecioară tJizitează pe rada ei Eli� satJeta, al cărei prunc se mişcă de bucurie în pân� teeele ei , salatând astfel pe 1'\aica�l'lântuitoralai. z. Concepţia miraculoasă a logodnicei sale turbură pe Iosif, care însă, aflând dela Duhul Sfânt cele întâmplate, slătJeşte şi el pe Domnul. II. H. La naşterea Domnului păstorii din îm­ prejurimi \?in de se închină l ui şi mamei sale în peştere. 8. 1'1agi1 din Persia, Craii dela Răsărit, eălă� torese ea steaua, care le arată drama! spre Betleem. Ei sosesc şi se închină ea bucurie Dom M nu lui. l. Ii aduc daruri ea unui împărat şi preaslă� \Jese pe 1'\aieaMDomnalai. K . Ei se întorc apoi la Babilon, împlinind scripturile, dupăce au proclamat pe Iisus rege şi aa ocolit pe Erod. A. fuga familiei sfinte în Egipt şi prăbuşirea idolilor. M. Iisus, dos la templu, e primit în braţe de Simeon, care îl aştepta de mult, şi care îl reM cunoaşte ca pe Dumnezeul ade\Jărat. A.id se sfârşeşte partea istorică a imnului, reM feritoare la Bană\Jestire şi la NaştereaMDomnalui.
b. PA.RTEA. 1'\ISTICA .

51

III. N. Poetul glorHieă apoi întJăţătara lai Iisus, care apare ca an creator, arătânda�ne noua ereaţiane. 8. De aceea să ne întoarcem spiritul spre cer, pentrucă Dumnezeul cel de sas s'a arătat pe păM mânt ea om smerit, ea să ne ridice la înălţime. O. El e ea total celor de jos, nelipsind însă celor de sas. ll. Intreaga fire îngereaseă se minunează de marea operă a îneărnării . P . « Pe ritorii cei mult \?Orbitori î i \?edem, NăseătoareMde�Damnezeu , a fi despre tine ea nişte peşti fără de glas, că nu se pricep să spue în ee chip şi fecioară ai rămas şi ai putut naşte» � - Dumnezeu s'a coborît pe pământ ea l'lântaitor, \?Oind să mântaiaseă lumea.

IV. In cele din armă şease «ieoase » poeta! slătJeşte alternati\J pe 1'\ântuitor şi pe 1'\aieaM Domnului. T. SfântaMfeeioară e zid al feeioarelor şi al tuturor celor ce alearga l a ea. l". Iisus Christos tt·ebue preaslătJit, dar nici an imn nu e atât de demn faţă de binefacerile lai către mulţime. «P. l'laiea Domnul este luminarea ee apa1·e celor ee se află în întuneric. X. l'lântuitoral \?Din d să libereze \Jeehiul păcat, iartă greşelile \Jeehi şi rupe cartea păcatelor. IV. In eânteeul armă tor poetul numeşte pe SfântaMfeeioară bis�rieă \?le, în care a locuit Cel ee are în m ână firea întreagă. n. De aceea se adresează ei, rugândMo să primească aef'st imn drept prinos şi să m ânM taiaseă pe toţi de toat(' r elele şi de iadal- deM apoi. Imnul A.eatist n'a purtat întotdeauna denumi M rea lai de astăzi 1). In unele manuscrise \leehi se numeşte « Sâm� băta A.eatistalai >> . Tot acest titlu îl poartă şi în T1riodz"on-ul, tipărit în 1 8 2 0 la Veneţia. In Tip iconul bisericii constantinopolitane, ti M părit în 1 8 3 8, se întălneşte pentru primaMoară denumirea de Im.nul Acatz"st, ('0' AxcWtcr"tO\; U f.LM VO\;). Dela această dată ea predomină în ediţiile greceşti de Triodiz" şi Ceasloave. A.eeastă deM numire a fost probabil luată din Sin axar ul pre­ scurtat ( 'E1t['to!LO\; :Luvo:�o:ptcr"t��) 2). Dar ehia1· şi slujba A.eatistului a suferit în scurgerea \Jremei unele modificări. In eodexul \Jeaeulai al x�lea al şcoalei teologice din i nsula Halki, slujba e mai simplă, decât cea care a preM dominat mai târziu , ceeace arată că s'au petreeut unele schimbări în decursul timpurilor. ParaM nikas face o ipoteză i nteresantă în prl\Jinţa aceasta. El eonjeeturează, că au putut exista două tipi� eoane ale acestui imn : anal, m ai scurt, pentru bisericile din oraşe, altul , mai deztJoltat, pentru monăstiri. A.eest din urmă a reuşit eu timpul să se impună şi bisericilor din oraşe S).
1) N 'am patat urmări şi cerceta ediţiile româneşti ale 1\.catistalai, cari lipsesc din bibliotecile Iaşilor. Totuşi în edi· ţ ia românească din 1 8 4 0 , scoasă sub episcopul RSmnicului Neofit, găsim următorul titl u : « Slujba 1\.catistalai».
• ) '•01e p.·�v Ozo <f ll.·�� -r:'ij � Kwv�W.'tlvwtto).zwc; ),ah� 't"Q Eleop.-fjtopt -r·�y x.aptY &<pbc:to op.o:vo;, b/.ovolt'tlOY 'tOY Op.vov "/.al 6:Y.li0toToY a.b�-n �p.s)\tjl8·floc c; , cJ; c; 6it2p a.O-rwv Y.a.-ra 'l:WY �x6pwv -rporcawv. Paranikas,
in

<'q·po'itY"tjvcic:·ţ} "MJ.t {>1tz p 'f o zi ilovcip.sl

ilw.ttpu.�a.p.b·ţ}

'tO

op. citat., p.

1 40 .

3 ) Op. cit. p . 1 40- 1 4 1 . - 1\.catistul a fost reprodus ş i

ediţii populare ş i i n ediţii ştiinţifice. Dintre aceste din

inp.org.ro

52

BULETINUL COl'\ISIUNII l'\ONUl'lENTELOR I S TOR i CE

III. CH EST IUNEA. A. CA.TISTULUI.
1\UTORUL ŞI DF\TI\ COl'lPUNERII ll'\NULUI 1\CF\TIS T. Imnul 1\catist, după cam s'a arătat mai sas, s'a alcătuit ca să se aducă laude l'laicei�Dom� nului, care, după tradiţie, cu prilejul unui asediu al Constantinopolului de către barbari şi în urma nnei rngăciuni solemne a cetăţenilor în biserica Sîin� tei Sol'ii, u inter\lenit şi a mântait cetatea. După plecarea barbarilor s'a compus acest imn şi s'a hotărît să se comemoreze minunea l'laicei�Dom� nalul într'o sărbătoare specială. La ce epocă s'a petJ·ecut acest e\leniment ? Cine e autorul imnului ? Iată două întrebări, la cari în\lăţaţii s'au în� cercat să răspnndă. Ele aa dat n aştere nnor lungi discaţiani, cari n'an adus încă o soluţiar.e satisfăcătoare şi definiti\ld. 1\stăzi se poate dar \lOrbi de o chestz'une a Acatistului, ce rămâne deschisă I) .
urmă două sant mai însemnate : a lui lv. Christ şi r\. Pa· ranikas, Anthologia graeca carmi111mt christianonem, Lipsiae 1 8 7 1 , p. 1 4 0 - 1 4 7 , şi a cardinal"lai J. B . Pitra, Analecta sacra Paris 1 8 7 6 , t. r, p. 2 5 0 - 2 6 2 . Edi tiile a• cest<a dapă observa ţia lui Papadopoulos-Kerameus, sunt in· suficiente, Se găsesc diferite copii ale i\catistulai, cari diferă intre ele fie prin prescurtări, fie prin schimbări , ceeace pro .. bează că textul a fost adesea remaniat. S ' au mai găsit apo i încă cinci manuscrise, necunoscute de Pitra, Ia monă3tirea Laura, la şcoala teologică din Halki, la Patmos, cari tre• buesc utilizate la facerea unei edi ţii critice. (/\. Papadopoulos· Kerameas, ro &x&�!O'tO<; Bp.·;o�p. 6 - 7 ) . I n \>remea din urmă avem şi edi ţia lui Pl. de rleester. 0./fizio dell l n110 Aca­ tisto in onore delta santissima li! Iadre di Dio, Ro· ma, 1 9 0 3 . fu fi de asemenea interesant s ă s e facă un studiu com­ parativ intre diferitele texte greceşti ale i\catistului şi texte l e româneşti. In textul i\catistului rom ânesc publicat sub auspi· ciile episcopalai Râmnicului Neofit pe la 1 8 3 0 , se întâlneşte o introducere, care lipseşte din edi ţia ceaslouului grecesc modern, tipărit la Constantinopol în 1 9 0 0 . In schimb lipsesc unele părţi ale slujbei i\catistulai în edi ţia românească. '1 Vezi bibliografia acestei chestiuni în K. Krumbacher, Geschiclzie der byzantinisc!ten Litteratur, 2 ed., p. 6 7 2 - 6 7 3 . La ea se mai adaogă studiile următoare, dintre cari cele mai multe au apărat dapă 1 8 9 7 , data publicării eăr ţii de mai sus : 1. r,r.tr.. z:)J... twv, 1tz:pl -cWv ry�, o'ir�wv 't��c: 8wro'l.oo, :Ew�·�p, 1 8 9 1 , p. 8 9 - 9 3 ; Ebanz),o<; Koqn­ "�,;,.,.1]<; , 'O &;o;cifJLO�'J<; &p.vo<;, i\tena 1 9 0 1 ; /\. Papadopou• los-Kerameus, 'O &,.6.8�G!O<; op.·,o<;, B d)),. [apuo).. ·� , 1 9 0 3 ; D, Piacido de r\eester, O f Jieio dell'inno acatisto in

Despre imnnl 1\catist, Bizantinii ne�aa transmis diferite ştiri 1). Cea mai \leche ar Yi ceeace se atribue chro� nografulai \leacalai al lX�Iea George l'\onahul, supranumit şi 1\martolos. După această ştire 1\ca� tistnl şi « contacul» « Celei ce fu un strateg apă� r;>itor» au fost compuse pe la anal 6 7 7, când Constantinopolul, prin inter\lenţia l'luicei .Do mnului, a sc;>ipat de incursiunile şi asedinl 1\rabilor 2). Dar părerea aceasta nn decm·ge din însuşi chro­ nograful George l'lonahul, a cărui operă origi­ nala n'o a\lem, c· dela scriitorul, malt mai recen t , care a modificat-o şi u augmentat�o. O altti ştire, deasemenea \lechie, arată d al� cătairea i mnului a fost făcută sub împăratul Era� elia, după primul a >edia al 1\\larilor şi al Per� şilor. 1\cest e\leniment s'a întâmplat pe la anul 6 2 6 , sub ptistoria patl'iarhnlai Sergia, care a jucat nn rol însemnat în timpa! asediulni. Ştirea aceasta apat·e pentru prima�oară în pro� totipul sinaxaralai acatistului şi, mai precis, în \leacnl al XIIJ.Jea, în �uvo�t� Xpowx.rj, al cărei autor nu se cunoaşte. 1\cesta la sfârşitul po\les� tîrii sale despre asediu! Constantinopolului de către 1\\lari scrie : « De atanci în amintirea minunei s'a hottirît s1i se cânte slujba de noapte a acatistului în fiecare an, Sergiu fiind cel ce a alcătuit stiharile, pe cari le numim icoase, i mnuri către în\lingătoarea şi protectoarea noastră (l'laica�Domnalni)» 3).
Photius et l'Acathiste în Echos d'Orient, VII, No. 4 8 ) p 2 9 3 - 3 0 0 ; Thearui�. Autour de l'Acat '. iste, în Echos d'Orient VIII, No. 5 2 ( 1 9 0 5 ) , mai, p. 1 6 3 :E�wv, an III, (Jerusalim,
1 66 ;

( 1 90 + ,

onore delta sm1fissima Madre di Dio e sempre Ver<.; ina Maria. Roma, 1 9 0 3 (critică de Clagnet în Echos d'Orient, VIII ( 1 9 0 3 ) , şi în Oriens Christianus, TII ( 1 9 0 4 ) p. 5 5 5 - 5 5 7 . ) D. Placido de r\eester, L'itmo aca• tisto in Bessarione voi. VI-VII, Roma, 1 9 0 4 ; Thearvic,

Pythag. P. N· Themeles : '0 &,.&.6L:J"to<; op.vo;. N � r.< 1 9 0 6 ) , 1 2 fasc. voi . III, 4 4 - 5 8 ş i an. I V ( 1 9 0 7 ) p . 826 - 8 3 5 . Idem ' Epp.·l]v�t'X Toi\ 'A;o;a· filo-roo Up.vou, N � a. ��U1Y, X, p. 2 0 5 - 2 2 7 , 3 9 3 - 4- t t , p. 3 6 - 5 l ; Vizantiiski Vremennik 5 6 6 - 5 8 0 ; XI, t. XV ( 1 9 0 8 ) , fasc. 2 - 3 , p. 3 5 7 şi urm. ; ·� co·l]p.<pLv·� �z o�; "1:0� 'A'l.'J.8io-.:Otl op. 'iOtl C·l]t·�p.ett!J<; ; i\. Papadopoulos­ Kerumeus, [1-�·(at r.al OâvzLa 1:00 itOt+, �rJ.. Y To; 'r);y 1A.r.6.­ fao-.:o'i &p.vov. Btl(r.tv"tc<;, I ( t 9 0 9 ) , p. 5 1 7 - 5 4 0 ; P. F. Krypiakiewicz, De hynmi Acat '1 isti auctore in B yzan­ tinisc!ze Zeitsc!tnjt, 1 9 0 9 , p. 3 5 7 - 3 8 2 , unde se dă de asemenea o bună bibliografie, deşi necomplectă. ') Istoricrrl acestei chestiuni e tratat foarte bine in cartea lui Papadopulos-Kerameus " , A 'l. ti�LOHO<; op. YO<;. Vom face aici un rezumat, modificând pe ici pe ...:olo unele lucruri. ' ) George rlonabul, Cilronicon S. Petersburg 1 8 5 9 , ed. rluralt, p. 6 1 2 . 3) K . :!:&fJr.<, M<cwwvt;o;·� BL3),wB·�;o;·l], t. VII, p. 1 0 9 . Papa• dopoulos·Kerameus co mbate această ştire. El crede ci autorul a confundat serbarea instituită de Sergiu pentru asediu! din 6 2 6 , când na s 'a patat scrie i\.catistaJ ; căci până in \'eacol al Xlll•lea nici o Copie a acestui imn nu poartll numele lui Sergiu. (Papadopoulos-Kerameus, '0 \-\;o;afJLo-ro<; op.vo<;, p. 9 ) .

inp.org.ro

ICONOGRl\Fil\ 11'1NULUI 1\Cl\ TIST Ştirile acestea contradictorii încarcaa pe înşişi bizantinii. Do�Jadă este o notiţll, gisită de P. Pa" pageorgia într'un manascl"is din \Jeacal al XIII"lea, care zice m·mlltoarele : « 1\ceste <c icoase >l dam� nezeeşti na sant, cam pretind anii, ale lai SerM gia, cat·e cinsti& atunci scaunul Constantinopolalai, ci ale di\Jinalai Romanos, care se mai numiil şi /'1elodos» 1 ) . Şi ca toate acestea p�rerea, că imnul a fost alcătuit în \Jremea lai Eracli a de Sergiu, a con" tinnat si se răspândeasc� în l umea bizantină, după cum se \Jede din Sinaxarul Prescurtat, care a fost compus de Nicefor Ca'ist Xantopol în \Jeacul al XIVMlea 2). Ea eri! admisă ca un tel de tradiţie în \Jeacarile următoare, după cam ne spune /'1eletie Kallonas, · in secol al al XVIII-lea 3). Dar tot în acest \Jeac ia naştere o noaă păret·e, datorită eraditalui patrial"l1 al Ierus:tlimalui, DoM -' sitei. Dapă et slujba de noapte şi i mnul 1\catis" talai s'au alcătuit în 1'remea împllratului Leon Is:�m·ianal şi a patriarhului Germanos 1 4). Pll· rerea aceasta, care nu se razămă pe nimic se­ rios, are drept ol"igine ştirea ce ne-o dă pt·oto­ tipal sinaxarnlai despre o minune a /'1aicei-DomM nalai la asediu! Constantinopolului în 1'remea ·lai Leon Is:�arianal 0). In \1eacnl al X VIII.,Jea, losef /'1aria Qnercins atribne imnul 1\catist lai George Pisidis 6), şi a­ ceasta numai pentrucă în 1\catist /'1aica"Domnn­ lni se n umeşte strateg, ca şi în poema acestui scriitor pri�Jitoare la asediu! Constantinopolului de către barbari i). In această poemll insi na se întâlneşte nici o aluzie la alcătuirea 1\catistnlai şi a slujbei de noapte S). Chestiunea 1\catistuloi a di1'izat în diferite taM bere pe sa1'anţii moderni. Astfel Constantin Jconomos, şi dn�ă el Ioan
1) Byz. Zeitsclirijt, t. xm, p. 406 . 2) tligne, Patrolog ia. graeca, t. 9 2 , col. 1 3 4 8 - 1 3 5 3.
3) 1\cest scriitor ne transmite şi o legendă de felul cum
s 'a păstrat 1\catistul. Cărţ ile lui Sergiu, din pricina ereziei sale au fost, Ia un moment dat, aruncate în foc. Pe când ele ardeau o singură sedere sări3 din foc oridecâteori eră aruncată ca să piară cu celelalte. Lam ea dându·şi seamă că aceasta eră. o minune, s 'a examinat cartea şi s 'a văzat că ea con ţine un imn în dnstea l'\aicei .. Domnului. 1\stfel s ' a păstra! 1\catistul lui Sergiu. Papadopoulos•Kerameus , op. cit. ,
p. 1 0 - 1 1 .

53

Sakellion, atrlbae, fărll probe de altfel, compu� nerea « icoaselor /'1aiciiMDomnalni » lai 1\pollinarin din 1\lexandria din seco lul al IV -lea 1) . 1'\anuel Gedeon a susţinut teza, că imnul 1\catist a fost scris nu mult dap� ma artea împllratalai Iulian 1\postatal (an. 363) 2) . Părerea însă., care a predominat şi la Bizan� tini, eli patriarhul Sergiu este autorul imnului , a fost îmbrllţişată de mulţi sa1'anţi moderni. Cel dintâiu, care o sasţine, este rasol lnocen� ţiu în 1 8 3 6 3). Dar părerea sa ar fi rămas fără. ecou, dacă în1'ăţatol Pitra n'ar fi reluat tradiţia dela Bizantini 4). Christ "), BOU'-'Y 6), Paranikas 7) , Semitelos ) şi Dieterich 9) o admit la rândnl lor. După dânşii 1\catistnl a fost compus sub Era� elin după primul asediu al Perşilor şi al bat·M barilor, cari locaiaa dincolo de Dunăre. /'\sediul a a1.'nt loc pe la 626 d . Chr., în anul al 1 6�lea al domniei lui Eracliu. Paranikas de pildă, exami­ nând textul imnului, g1îseşte multe aluzii : la reM l i gianea Perşilor, clireia i se opane Sfânta Tre� i me ; la religiunea pă.gâni a l\1'arilor, a Hnnilor, a Gepizilor şi a Sla1'ilor, cari asediarll Con­ stantinopolul ; la zdrobirea tiraniei sub împllratal Focas, etc. 10) . Totuşi opininnea aceasta n'a satisfllcat pe toţi . 1\rhimandrital rus 1\mfilocbie l l ) şi 1\lexandra Enmorfopalos 12) atribne poetului Romanos com­ punerea 1\catistalni. Vatiras a dopt1i pllrerea aaM torului, care ne�a dat cronica lui George 1'1o� nahnl, după care 1\catistal a fost compus sub împăratul Constantin Pogonatnl (668 -685) 1 3).
') K. Ohov6p.oc;, llspl -.:·�:; I'"IJGtc.<c; npocropă.c;. S. Pe• az).l,�wv, Ihpl tUiv y)j' ohwv tersb. 1 8 3 0 , p. 6 6 7 ; 1. :Er -.:·i'jc; 0sot6Y.oo, :Ew-.:·�p, 1 8 9 1 1 p. 8 9 - 93 . 2 ) M . re �swv, Uu"tpWp'X_tY.Ot ;t[YG<Y.sc;, Constantinopol 1 8 8 5 - 1 8 8 7 , p. 2 4 0 - 2 4 1 . cf. K. Krumbacher, Gesch. der byz. Litterafter, 2 ed. p. 6 7 2. 3) Inocenţb. Privire istorică asupra cărţilor litur­ gice ale bisericiig1·eco-ruse (în ruseşte) Kie�. 1 8 3 6 , p. 5 9. 4) Pitra, Ana!ecta, t. r, p. XXXI şi 2 5 0.

5) IV. Christ şi Pl. Paranikas, Anthologia graeca car• mimem christianorum, p. XXXV. 6) Ch. Bou�Y, PoiJtes et rmflodes, Nîmes 1 8 8 6 , p. 2 0 6

ş i urm.

7) ll upav[Y.a<;, ll zpl uw.fJ1otoo up.voo, 'EU. <p t),o),tij �Y.oc; � o)J,oroc; Kfnohwc;, t. 2 5 , p. 1 3 6 - 1 5 o . 8) A . X . :Esp.�taoc;, 'E'-hJ'ItY.·r1 p.stptY.-1]. 1\tena 1 8 9 4 ,
131.

8 ) Părerea lai Quercius însă a fost admisă d e mul ţ i, după cum obsen•ă Papadopoalos-Kerameus.

') uoo�fJfoo, n � pt 'tWY ZY 'hpooo),op.otc; 7tG<'tpw.pxoovO.v-rwv, p. 623, ') Papadopoulos•Kerameus, op. cit. p. 9 - 1 0 . 6) tligne, Patr g r. t. 9 2 col. 1 3 5 4 . ' ) G. Pisidae, Expeditio persica, Bonn, 1 83 6 p. 4 7 - 6 8 .

p.

Gesc/zichte der byzantinischen ttnd neugriechischen L ittel'atur, Leipzig , 1 90 2 , p. 3 6 . IO) llupuv[Y.uc;, op. cit. p . 1 3 9. 1 1) . 1\rh . 1\mfilochie, Kov'WY.apwv rlosco\•a, 1 8 7 9, p. 1 6 , 12) Papadopou:os-Kerameus, op. cit., p.1 2 . 13) Str.�oiipoc; Bootopă.c;, NzoMroo t61Jop.uotu�u 'mBsw­ p·IJo'c;, 1 8 9 3 , t. 2 p. 4 1 1 - 4 1 3 , 4 3 1 -4 3 4 , 5 1 1 -5 1 5 .

O ) K. Dieterich,

inp.org.ro

54

BULETINUL COtîi SIUNII tîONUJ'\ENTELOR ISTORICE Rugăciunea e o îndaplecare care se face în mijM local poporului co\?ârşit de unele e\?enimente triste. Prin urmare ar fi \?Orba de an al patrulea asediu al Constantinopolului. Din examinarea unor alte pasagii se constată, că locuitorii acestui oraş, asediaţi de barbari, se aflau şi în plin războiu ci\?il 1). I\ceste e\?enimente n'au loc, zice autorul, nici în \?eacul al VIIMiea, nici în al VIIIMlea. Care este dar acest al patrulea asedia ? Papadopoalos­ Kerameas nu \?ede altul, decât pe cel din anal 860, întreprins de Ruşi ( Pw�) sab domnia împăM ratai b izantin tîihail al IIl-lea şi sab patriarhal Fotios. In sprijinul teoriei sale el utilizează o ştire confirmată şi de PseadoMSimeon tîagistrul, di'ltă de o cronică prescartată, descoperit1i la Bruxelă. I\ceastă ştire ne arată, că Ruşii au fost respinşi de creştini prin protecţianea 1'1aiceiMDomnalai 2). Papadopoalos-Kerameas mai constată, că pa­ triarhal Fotios a jucat an rol însemnat în aceste e\?enimente, ţinând şi două cauîntări In S!ânta .. Sofia, în cari se găsesc aluzii la o slujbă de noapte 3). O dată stabilite acestea, se întreabă dânsal, cine putea să compue în această epocă an imn demn de 1'1aica..Domnulai. Patra persoane erau în stare s'o facă. : imnograful Iosif, mitropolitul Smirnei , tîitrofane, patriahal Fotios şi ele\?al său, chartofilaxal George. Cei doi dintâia trebaesc înM lăturaţi, căci la 8 6 0 ei se aY!aa exilaţi la CherM son. Rămân ceili'llţi doi, Jintrecari PapadopoalosM Kerameas preferă. pe Fotios 4). Pornind dela această idee, dânsal caută să descopere asemănării între scrierile acestui paM triarh şi i mnul I\catist, pe cari le şi găseşte şi le enameră îndelung 0). Oricât de mare este autoritatea lai Papado� poalos�Kerameas, argumentele, ce aduce în spriM jinal teoriei sale, sant slabe. 1'1ai întâia, în potri\?a tnidiţiei celei mai răsM pândite, care atribae lai Sergiu paternitatea imM nulai, dânsul nu aduce nici an argument decisi\?. Ea se datoreşte, zice el, anei confaziani a lui Nicel'or Callist Xantopol. Prin ce însă probează dânsal !l.Ceastă. confuzie ? Prin nimic. Niceror Ci'liM list Xantopol era an erudit de seamă din \?eacal
1) lbid. p. 2 4 - 2 5 . ') Teo fane continuat, Bonn, p . 6 7 4 - 6 1 s şi 1 Cu• mont, Anecdota Bruxellensia, I, Gand 1894, p. 3 3 , ci• tap de Papadopoalos-Kerameus op, cit. p. 2 8 - 2 9 . a > Ibid. p . ;; o �i 3 6 . 4) lbid. p. 4 6 - 4 8 . 0 ) lbid. p, 4 8 - 4 9 .

Vatiras obser\?ă, că din contextul I\catistalai na patern scoate nici an argm:nent pentru a atribui patriarhului Sergiu paternitatea acestui imn. Din potri\?ă. întâlnim în el pasagii� cari combat în chip în\?ederat erezia monotelită, susţinută d e Sergiu 1). Papadopoulos�Kerameas \?ede în aceasta an argument în fa\?oarea tezei sale, pe care o \?Om · rezuma mai la \1ale, şi declară că. imn al I\catist e posterior lui Sergiu. Totuşi cine ne poate asigura, că. aceste pasaM gii n'au fost intercalate mai târziu cu prilejul celei dealdoilea şi al treilea comemoră.ri a acestui imn ? Cât pri\?eşte al doilea punct al tezei lai VoM tiras, cam că. I\catistul a fost compus în \?remea lai Constantin Pogonatal, nefiind susţinut ca probe suficiente, n'a putut con\?inge pe nimeni 2). Nesigaranţa aceasta în pri\?inţa autorului şi a epocei, în care a fost scris i mnul I\catist, a făcut pe anii erudiţi să ne mai circumspecţi. I\şa. Karl Krambacher declara, în 1 8 9 7 , că. chestiunea I\catistalai nu se poate socotl ca deslegată 3). tîai în urmă E\?anghelos Kofiniotis, într'un stuM dia special, recunoaşte, că atât autorul Imnului I\catist, cât şi epoca în care s'a scris, nu se pot hotărî 4). Distinsul sa\?ant Papadopoalos�Kerameus nu s'a împăcat însă ca ideea aceasta. E l a că.atat o nouă solaţiane, care, oriMcât de ingenioasă ar îi, n'a a\?at norocul să fie acceptată de lumea ştiinţifică . PapadopoalosMKerameus combate atât părerea, care atribae 1 i Sergiu imnul, părere care s'ar datora anei confaziani a lai Nicefor Ca!ist XanM topol, cât şi pe cele ce fixează epoca scrierii I\catistalai sab Constantin Pogonatal ( 6 6 8 - 6 8 5) şi Leon lsaurianal ( 7 1 7 - 7 4 1 °). Scopul i mnului, urmează dânsal, este îndoi t : să aducă mai întâiu mulţumiri tîaiceiMDomnala1 pentru binefi'lceri trecute şi apoi s'o îndaioşeze din noa pentru a ocroti oraşul în primejdie. Vechile binefaceri ar Yi, după acest în\?ăţat, cele din \?remea 6) asediilor sab Eraciia, Const. Po� gonatal şi Leon Isaarianal.
'

' ) Acatist, ''ers. 1 7 2 - 1 7 6 şi 2 1 1 - 2 2 3 ; cf. Papado·

p oulos -Kerameus, op. cit., p, 1 2 - 1 3 , ') K. Krumbachet·, Gesc!zic!tte der byz. Litte1·atur, 2 ed., p, 6 7 2 , şi 1\, Papadopoulos•Kerameus, op. cit., p, 1 3, •> Op. cit., p. 6 1 2. •) E. Ko<f- C'Itwn..; , b 'A;o.6.6co�o� OfiVO�, i\tena 1 9 1 1 , p. 1 3 şi 1 6 . S) Papadopoulos•Kerameus, op. cit. p, 1 9 - 2 1 . 6) lbid., p , 2 3 .
,

inp.org.ro

ICONOGRAFIF\ ltiNULUI ACA TIST a l XIV-lea ş i aPei:! probabil l a îndemână izPoare cari aa dispărut în armă. E totuşi posibil ca tradiţia, pă.strată de dânsal, să fie greşită ; dar pentru a o înlătura trebaesc doPezi. Papadopoalos-Kerameas găseşte m ulte asemă­ nări de Persari şi expresiani între operile lai Fotios şi Acatist. Dar tot el descopere nişte ast­ fel de asemă.nări între acest imn şi poeţii Pea­ calai al VIII-lea, Ioan Damascen, Andrei din Creta etc. 1). De ce atunci să admitem numai decât, că unele expresiani şi IJersari ale Acatistalai aa rost împrumutate dela aceşti i mnografi saa create de însuşi Fotios, şi să na admitem iniJersa ? Pa­ triarhal Sergiu era an crodit şi an om de talent, care putea prea bine îi an creator de seama, pe care să-I i mite posteritfl.tea. Papadopoalos-Kerameas mai obseriJă, că. în imn se aduc laude pentru binefacerile anterioare ale tiaicei::J)omnalai, pe cari le pune în legătură ca asediile Constantinopolalai sab Eraclia, Con­ stantin Pogonatal şi Leon Isaarianal. In priiJinţa aceasta se pot face două conjec­ tari : I) Pasagiile în chestiune pot fi din textul primitiiJ despre care na ştim sigur cam a fost ; Il) ele pot fi posterioare primei compoziţiani. In prima! caz aluziile la binefacerile trecute ale tiaicei-Domnalai na pot mira pe nimeni. Cal­ tai ei e foarte IJechi a la Bizantini. Sfânta Fe­ cioară. a fost în tot eiJal media socotită ca pro­ tectoarea Constantinopolaiai, chiar înainte de anal 6 2 6 . Aluziile dar la binefacerile ei din trecut se pot referi la unele minuni, cari i -aa întărit şi mai m ul t caltal �), ca, la an moment dat, în 626 de pildă., toate priiJirile locuitorilor să se îndrepte spre dânsa. In al doilea caz, adică admiţând că pasagiile în chestiune sant adăogiri . posterioare, nimic mai firesc, decât să se facă aluzii la bi neiacerile tiaicei-Domnalai din IJremea asediilor anterioare. Şi în adePă.r, după. asediu! Arabilor sob Con­ stantin Pogonatol, i mnul s'a cântat din noa şi
1) Jbid., p. 5 0 şi urm. 1\supra chestiunii iZ\'Oarelor şi a împrumuturilor autorulu i imnului 1\catist, Papadopoulos-Ke­ rameas a mai re\,enit in revista Bo�et.VL[:; I ( 1 90 9 ) p. 5 1 7 5 -1-0 : ll·IJ1at xal IJavzca toii r.:oc·��avto; TOV 'A,.&8cctov Op.vov. l'\. Thean1ic, în articolele citate rnai sus, a combătut ca multă dreptate extraordinara ipoteză a lai Papadopoulos Kerameus.
2) Se ştie că impotrh,a acestui cult s 'a pornit o mişcare,

55

s'a «tipărit» (E'tu7tW 9'1)), adică. s'a ordonat să fie cântat în fie-care an în chip canonic, după cam spune scriitorul Amartolos. Ordonanţa aceasta 11 rost reînoită şi după 7 1 8 sub Leon Isaarianal, când Constantinopolul a scăpat de an nou asedia al Arabilor 1). Remanieri şi intercalări erau deci posibile, m ai ales că adesea ori împăraţii ţineau si cinstea scă. pe l'laica Domnului, fie companând IJersari, fie adresându-i o caiJântare de laudă. Impăratul Teodor Daca Lascaris, de pildă, a scris o caiJântare, care trebuia si se cetească. la sărbătoarea Acatistulai 2) . După Papadopoalos-Kerameus, Krypiakiewicz s'a încercat, la rândal sia, si descopere pe au­ torul i mnului Acatist 3). E l ajunge în stadiul săa la următoarele con­ cluziuni : 1 . Imnul Acatist a fost compus, ca să se aducă laude misterialui incarnaţianii, precum şi Sfintei� Fecioare, prin care s'a mijlocit acest mister ; 2 . Ideile teologice ale Acatistului fac parte din cicla! celor din IJeacal al IV -lea împotriPa Apo Jinariştilor ; 3. Sunt m ari şi multe aseminări între Acatist şi opera Sr�tulai Eîrem Sirul, (mort la 3 7 3) ; 4. Totuşi nu acesta este autorul lui. Limba şi arta i mnului trădează ca făuritor pe m arele poet Romanos, zis tielodos, pe care Krypiakiewicz îl socoteşte ca trăind sub Anastasie I . ( 49 1 -5 1 8) 4.) 5. Imnul are adăogit «contacal» 'tfj 6m;p !l-XX<Jl, al cărui autor poate H patriarhul Sergiu (VII s,) sau Fotios (IX s. ) 5). 6. Acatistal a fost compus de Romanos în Siria înainte de 11enirea acestuia la Constantinopol 6). Pentru demonstrarea tezei sale, Krypiakiewicz face abstracţie de tradiţie. El se adresează di ­ rect imnului ş i compară i deile ş i IJersurile Joi c u ideile ş i IJersorile altor epoci. El constată in adeiJăr, că aceste i dei fac parte din cicla! celor din IJeacol al IV-lea ; că între Errem Sira] şi Romanos sant înrudiri şi împru� maturi multe, precum şi între opera acestuia şi Acatistul. Aceste împrumuturi şi înradiri le ena .. meră îndelung. Krypiakiewicz găseşte mai ales expresianea bucură-te (X�Xrpe) foarte des între�

1) M.

Ilapa.Vt'l.a.�. op. cit. p, 1 40 ; cf, Paparigopoulos,
lll, p. 3 1 0 şi 3 5 2 .

'la�o p [a -rou 'Ei./,·�v�xoii Z'fJvooc;,

sus ţinută de Teodor din t\opsueste şi mai ales de ele,,ul său Nestorlu. l\tacurile şi erezia Nestodenilor îrnpotrh,a Sfintei .. Fecioare a fost condamnate in sinodul ţ inut în 4 3 1 Ia Efes. J. 1\. t\oehler, Histoire de t'Egiise. Paris, 1 8 6 8 , !, p . 1}5 3 ş i arm.

€Î<; t-fjv iir.:€pa)'ta.v btf-::D�wv &vu.j �YliH JY.::o6at �Y tt·ţj Eo p't·fl ti]� 'A,.a.U[owo. tw't·�p, 1 6 ( 1 8 94), p . 1 8 6 - 1 9 2. 3) P. F. KrYpiakiewicz, De hymni Acat!tisti auctorP, Byzantinische Zeitschrift, XVIII ( 1 9 0 9), p. 3 5 7 -3 8 2 . <) Jbid, p . 3 7 1 , S) Jbid. p . 3 6 1 , 6) Jbid. p, 3 8 0 .
Abto'l. p atopo� 8 t o o w poo, l.61oc; �� o 7to t•J u.v 8eo-rt h � .ov,

2)

inp.org.ro

6

BULETINUL COI'\TSJUNJI 1'\0HU/'\EHTELOR I STORICE Nu cunoaştem când anume s'a fixat iconog1·afia lor ; constat:im · numai, că aceste scene se repetă. dela monument la monument, relativ ca paţin::t variante. Unei� din ele sant învederat împruma� tate dela i conografia anterioară - oridecâte ori subiectul se preta ; altele însl a a fost create a� nume, ca sj. ilustrez� Imnul F\catist. lată în rezumat reprezentaţionile ace3tea : A. Pa1'fea istorică. Buna vestz"rea, patru scene : 1 , Il, III (F\. B. C.) : F\1·hanghelul Gat1ri!l se coboară. la sfânta� feciootră., ca să-i vesteasc:i voinţa Celui-de�Sos. IV. (D.) Puterea divin:i umbreşte pe Sfânta ­ fecioară. Vz.zitaţiunea : V. Intă.lnirea 1'\aicei�Domnului ca t1ar a ei Elisaveta. Bănudile Sfântului fost/: VI. Srantol lo3if b:inoeşte, Sfânta-fecioară. se ap::iră.. 1\faşterea Domnu/uz·, patru scene : VII. (F\.) Păstorii şi îngedi se închin:i lui Isus, nlscat întt-'o peştere. VIII. ( B.) tlagii călătoresc, călăuziţi de o stea. IX. (C.) Inchinarea 1'\agilor. X. (D.) Intoarcerea .1'\.agilor la Babilon. Xl. Fuga în Egip t : Sfânta familie călăto ­ reşte în Egipt. XII. Intâmpinarea Dornnulu i : Bă.trânul Si� meon primeşte pe Christos în templu. B. Partea Mistică. Din cele 1 2 scene următoare, 6 sant închi� nate .1'\.ântuitoruloi şi 6 .1'\.aicei�Domnului .
,W.(P'J.l.f- tr.·�� -r�x·rfjc;, ediţia l\ . Papadopoulos-Kerameus, S .
Petersbi.. rg, 1 90 9 , p. 2 2 0-2 2 1 ). Intre aceste reprezenta ţ iuni, după Mmut'll, afară de Imnul 1\catist, sunt : Scena numită A �·IJ :;�<; (Chdstos pe tron, a" · nd la stânga şi la dreapta lui pe Sfântul Ioan Botezătorul şi pe tlaica-Domnului) ; cele şeapte sinoade ecumenice ; parabolele ; diferi ţ i sfin ţi părin ţ i şi melozi, etc. Lipseşte însă 1\pocalipsul. Un cunoscător al bisericilor Sfântulai-tlunte, Gedeon, arată că în nartex fi­ gurează scenele l\pocalipsului şi, numai da;:ă spa ţ iul ingădue, se pictează cele 2 4 icoase ale i\catistului (ti. 1. rzi:hwv, 'O " .-l&w�, 1 8 8 5 , p. 3 9) . Bisericile noastre urmează de o­ b iceiu prescripţiunile Jl!lannalului de Ptctură : Imnul 1\­ catist, se întâlnqte în nartex, ca, de pildă, la Stavropo· leos, la Colţea etc. Excepţii însă dela recomandaţiunea lanualuJui sunt multe. l\şâ, chiar Ia 1\tos, 1a monăstirea Laura, Imnul i\catist este reprezentat printre picturile Trapezăriei. La monăstidle serbeşti, el figurează in interiorul bisericii. De pildă, la Mateişa şi :a Makovei-JI!lonastir din Uskub, fondate de Ştefan Duşan in \leacul al XIV-lea, scenele Im· nului 1\catist fac înconjurul sanctuarului sau chiar şi al bisericii. La biserica Golia din Iaşi, ale cărai picturi datează din anal 1 66 0, i mnul i\catist figurează pe pere ţ ii nord şi sud ai di­ oiziunii care precede imediat corul. La Cetă ţ aia ( aproape de Iaşi' cele 24 icoase acoperă arcul dublu , care sus ţ ine cupola in spre altar,

boinţată la Ffrem Sirul. Ea putea însl H imitan de ori ce aotor bizantin, cunoscător al lite1·atorei antice, unde, după cum am \1ăzal, se întâ. neşte adesea în imnuri. .1'\.etocla Joi Krypiakiewicz no clife1·ă, după cum t1eclem , ele cea a J oi Papaclopoolos-Kel·ameos. Ea se întemeiază. pe comparaţii, cari în imbroglio poeziei mecliet1ale no pot coJstitol o bazl sigură ; ea e mai puţin solicl1 chiar, decât cea a Joi Pa­ paclopoalos-Kerameus, care a căutat cel puţin sii explice şi să n�spingă. m"1ele tradiţii bizantine despre F\catist. No e de ajuns ele altfel sl explici origina sau si descoperi pe autorul ico:�selor, ca chestiunea F\catis'oloi să fie H\morită. Ceeace inte1·esează în primul 1·âncl e de a se ştl, când şi ca ce prilej s'a ţ inut prima slojbl a F\catistolui, care pe lângă. icoase mai conţine şi alte părţi. Aceasta îmă nu s'a llimurit încă. de nimeni. De aceea chestiunea F\catistolui ră.mâne deschisă..

IV. ICO OGRl\Fil\ 11'1NULUI 1\Cl\TIST.
Nesigoranţa aceasta însl nu sti!lghereşte întru nimic on studia despre picturile şi minintari le i mnului F\catist. I lostraţionea acestuia e ca mult posterioară. compozi ţi unii lui 1). Ea începe să. se manifesteze mai întâia prin miniaturi, apoi prin ţesături sa� cre �) şi icoane, iar mai târziu trece la decora� tionea pictm-ală a bisericilor 3). Cum însă în interiorul acestora fiecare por� �ane a zidolai erb. destinată. să. primească, prin tradiţie, anumite scene şi figuri sfinte, Imnului F\c atist, venit mai târziu, nu i s'a patat face Joc, decât în nartex,aleitori de alte reprezentaţia"ni sacrei). Imnul F\catist e ilustrat ca 24 scene, cores� panzân d celor 24 "icoase" .
') Dapă Kondako\l ea incepe deabia prin \>eacal al XII-lea. N. P. KondakO\>, Histoire de rar! byzantin considere pri11cipalement dans les miniatures (tr. fr. ), Paris 1 8 8 6 - 1 8 9 1 , 1, p. 6 1 ; cf. l. 5:t.-zygowski, Der A!.•at/; is­ tos Hymnos de1• Synodalbibliothe!J în Denksc!mf­ phil.-hist. Klasse, lvien, Lll ( 1 9 0 6 ) , p. 1 2 9. 2 ) Scriitorul l"lanoel \aJaxos ne spune, că 1\ndronicJ fial Împăratolu i bizantin f'\anael, Ce] care, �a QO\,ernator al Sa .. lonicului, a \1ândut acest ora� Vene ţ ienilor, în 1 4 2 3 , retră .. - g ându-se la Sfântul•tlunte, a dăruit monăstit·ei Vatoped două t\lere (G·IJ ),6eopa), dintt·e cari unul era brodat cu cele 2 4 icoase ale i\catistului. tlanael tlalaxos, Ms. g r. Bibl Val.
. •

leu

der Kaiserlichen Alwdemie der [1Vissenscha(tm,

s) Cele mai \lechi exemple d e pictm·ă morală sunt din \leacul al XVI-lea, ca, de pi dă, cele ale monăstirei La\,ra dela 1\tos. 4) Vezi in pd\lin ţa aceasta Jl1.anualul de Pictură a t\ ·ntelui i\tos : � w·;o:;[ou �oii zx <l>oupvă., ' Epfl·IJ""'"- �'ij�

din Paris, No. 1 7 90, foi. ·80 4 .

inp.org.ro

T CONOGRAF!l\

11'\NULGI ACATIST I. SCENA A. Ea ilustreaz'i icosul :
• A yycl,o� 1tpWtOO'tCh1j;
El1tEl'l

57

XIH. Christos ta 1Vfântutior : Dum nezeu cel Prea-Inalt s'a ară.tat pe pământ ca om smerit· XIV. Maz'ca Domnului adorată : 1'\aicaDomnului adornt� de lume. XV. Christos care e în cer şz' pe pământ. XVI. Christos şz· cetele îngereşti : Chl"istos inconjurat şi adorat de cetele îngereşti. XVll. Maica-Dom11ului şi 11 Retorz'i" : 1'\aica. Domnului punând în nedumerire pe rctori. XVIll. Christos ca Mâ1ztuitor : Christos atra ­ gân(i l,crmea Epre ade1J1lr. _ XIX. Maica-Domnului ocrotitoare : ."'laica­ Domnului ca zid apărd.tar al fecioarei or şi al celor ce aleargă la dansa. XX. Christos StăjJâJ�itoruf ( Pa11f:Jcrntor) : Christos pe tronul de mărire, adorat de lume. XXI. Maica-Domnului Lumz'nătoare : 1'\aica Domnului lu inând pe cei ce se află în întunel"ic. XXII. Christos Deslegătoml de păcate : Chris� tos rupând cartea p:icatelor. XXIU. Maica-Domnului adorată ca o bi­ serică vie. XXIV. lnchi11are către Născătoarea-de-Du m � 11ezeu, Să examinăm în pa1·te iiecare din reprezen­ taţiunile manuscrisului Academiei Române, făcând totodată un studiu al ilmtraţiunilor I mnulu\ Acatist.
BUNI\ VESTIRE A In afară de manuscrisul 1 2 08 al Bibliotecii Naţionale din Paris, din \Jeacul al Xll-lea, c are conţine omiliile călugărului Iacob, numai în 1\­ catist buna\Jestirea e 1·eprezentată în nni multe scene. Pretutindeni aitwea na întâlnim decât una singură. Se pune însă întrebarea : Pentruce patrd scene la 1\catist ? E grea de răspuns. Poate că aceasta c01·espunde unei concepţii teologice, care căuta să explice turburarea Sfintei-fecioare şi silinţa îngerului de a o linişti cu încetul. Pentru teologi îngerul s'a coborât pe pământ în ain te de a pătrnnde la Sfânta-Fecio:'ldi . "El s'a silit, zice călugărul Iacob, să facă o intrare analoag� celei a oamenilor, pentru a nu- i pricinui o turburare IJiolentă 1 )" . Artistii întotdeauna seamă d e , îns:i n'au tinut , aceste idei teologice, do\,adă scenele, în cari în­ gerul IJine sburând, e\")eniment care ar fi putut pricinui cea mai adâncă turburare în sufletul unei fecioare.
1) G. tlillet, Quelques represmtahons de la salu­ ta/ion angelique în Bu!Letin de correspondance hel­ llf1tique, xvm, p. 4 1 1 . Buletinul Comisiunii flonumentelor Istorice.

t'{j

@EOtGXql 1:0 xc�JpE 1} xai

oopxv68cv ETE�trp'11j
Gt .J'I

't'{j cX­

GWflCb:<p rpwv'{i , crw�tatOUj-tEV6v crE Scwpiiiv, KuptE, eţ[Gl:a·w. xo.:l tCJ'to.:to xpo.:uytXSWV 7tpo� o.:Ot�V 'tO�au'tO.:. >>

"Ingerul cel mai întâia stătătoriu din cer al fost trimis, si zică N1scă.toarei-de-Dumnezeu, bu­ cură-te ; şi împreună ca glasul cel n e trupesc IJă­ zându-te pre tine, Doamne, intrupat, s'au spăi­ mântat şi au stătut strigând către dânn unele ca acestea 2)" . Descripţia scenei I-a manascrisu'ui grec 1 1 3 al Academiei Române (foi. 6 v , în susul pagi nei ; dimensiunile miniaturii : cm . 9,4 8 X 6,6 7 ) : tlaica-Domnulai stă în picioare, în interiorul anei clădiri, pre\Jd.zată cu o deschizătură in arc surbaisse. Eu e l uminată de razele Sfântalai­ Dub, cari cad oblic dela stânga la dreapta, şi ţine mâna stânga în jos, iar ca dreapta, ridicată. b înălţimea peptulai, face semnal închinăciunii. E in\Jestmântată în costum antic, cu mantie ro­ şie şi ca rochie taleră albastră. Poartă sandale ro�ii. l ndărătul ei se află o la\J:ţă de coloare castanie deschiSă, ca partea superioară \Jerde, peste ca1·e e pusă o perină lungă, de coloare \Jermillon. In fond se \Jede o uşă. Podeala încăperii e în \Jermillon. 1\rhanghelal Ga\Jriil 3) IJine din stân­ ga, zbarând pe un noar ; m::J.ntia-i fâl!âe în IJânt. El se îndreaptă spre Sfânta-Fecioară, către care întinde mâna dreaptă, ascunzându-�i stâng�, sub mantia-i carmin liliachie. Hitonul său e l'ermillon. Cerul : sus olbastra- închis ; jos \Jermillon-portocalia. Pă· mântui : \Jerde-închis. (fig. 1). Scena Bunei\Jestiri e pO\Jestită în E\Janghelia apostolului Loca (!, 2 6 -38), în Proto -e\Janghelia _ lui Iacob (cap. XI) şi în e\Janghelia lai Pseudo1'\atei ( cap. IX) . In e\Jal mediu aceste poPestiri aa fost adesea

1 ) Până aU figurează ca ins�rip ţie alături de prima scenă a 1\catistalui trapezăriei Lat,rei . '> Akathistariu, Bucureşti, 1 s ;;o, p. 7 4 . . 3) Teologii greci an căutat să explice pentru ce s 'a tri· mis Sfintei-Fecioare arhanghelul Ga�riil. 1\.rhanghelul t\ih a!l a fost., zic ei, întrebuin ţ at în min�ni şi în faptele neamului C\,reesc ; arhanghelul Rafail, după biblie, d·easemenea a a1-.ut însărcinări în min!lni . Când însă a fo3t 1'0rba să se să\lâr.. şească un mister, nu s 'a însărcinat decât arhanghelul Ga\'riil, ca de pildă : in ''isai l ui Daniil ; la naşterea Sfântului Ioan Bo. tez.ă tornl ; la naşte.·ea lui Christos. dC<f1C<vY.'IJVOii OIToat-x'l:ovO"u 'l.al �'tooacwu, 8"loaop6c;, Vene F a, 1 1 9 9 , Btm a_ vestirea .

8

inp.org.ro

58

BULETINUL COI'\ ! S IU

f i 1'\0r

Ui'\ ENTELOR ISTORICE

reprodase şi comentate 1), mai ales în predici 2). După acestea scena a a11at loc in casa Sfintei­ Fecioare. Ingerul pătrunsese la ea, după Luca ; Sfânta-Fecioară se lntorsesese de cunl.nd acasă, după proto-e11anghelie. Predicatorii au armat tradi ţia. Andrei din Creta spune, că îngerul sosi în 11estibcrl, apoi înaintând î n interiorul casei, se apropiă de poadă, pătrunse în încăperea, unde se afla Sfânta�Fecioară, că� reia îi zise : bucură-te 3). Buna11estirea, socotită ca serbătoare cat·e a� minteşte mântuirea omenirei de iad 4), a fost re� prezentată încă din timpurile primii i\'e ale creş-� tinismului. O găsim în catacombe 5), iat· mai târ�

zia pe sarcofage, în mozaicuri , în manuscrise, pe i11orii şi în picturile bisericilor. Se pot deosebi două mari categodi, dintre cari a doua conţine mai multe tipuri :

J , Bunavestirea clas1:că.
Il

Bl,tJtavesfirea orz'entală.

Prima se întâlneşte în arta catacombelor. Ea se caracterizează prin simplicitatea scenei, prin uesemnal antic al figurelor, prin îmbt·ăcămintea romană a personagii lot· şi mai ales prin lipsa aripilor la inger, detaliu , pe care îl socotesc di e datorit Orientului. Ca exemplu se poate da cea mai 11eche re�

- 1"\iniatură a manascrisului gre� 1 1 3 al Bibliotecii Academiei Române. 'l Pokrouski, EBrurre.l je
B1> JJU\lllT I III J{iL>,;'t..

Fi g. 1. S cena J�a a F\catistului. Scena I�a a Bcrnei\,estiri

BJJ3aHTil"rclmX1> u pyccr;ux-:b, 1 8 9 2 , p. 4 - 6 . /\ici s 'au re­ unit pasagiile sfinţilor părinţi interesând iconogt·afia Bunei­ �estiri. ') Intre predicatori se pot cita i\ndrei din Creta (t\igne, Patrologia greaca, t. 9 7 , col . 8 8 2 ) , care a asistat la sioodul din 6 8 0 ; Germanos ( ldet1•l , t , 9 8 , col. 3 2 0 ) ; pa• triarhc.l Constantinopolului dela începutul veacului al X-lea ; Iacob Kokkino,,a!os, care d trăit probabil pe la sfârşitul se· colului al XI-Xli. 3) 1'1igne, op. cit., t 9 7 , col. 8 9 3 B ; d. G, t\il let, Quelques representations de la salutation angelir;ue, n Bulletin decorrespondance hellenique, t. xvm, p. 4 6 6 4) L1ap.amt'1)YOii, op. cit . , p. 1 1 . •) Vezi 1. Liell, Die Darstellungen der allerseligsten lung[rau und Gottesgebaerin Mariae au(dem Kunst­ denkmăllern der Kqtakomben, Freibur�, 1 B S 8 �i F.

JIKOHurpatJlill

·

prezentare a Bonei11estirii, o frescă din primele 11eacuri ale creştinismului, din catacomba Sfintei Prisci lla. Ingerul , îmbrăcat în costum roman, e fără al'ipi. El intinde mâna dreaptă spre 1'\aica­ Domnulai din faţa lui , pe când cu stânga ţine capătul mantiei sale, petrecută sub braţul drept. Srântci.-Fecioară stă pe un jeţ, îmbrăcată de a� semenea în hillne romane, cu tunică şi cu pallium. Ea face cu mâna stânga un gest de surprindere. Pe cap poa1·tă o mahramă subţire aruncată pe spate 1 ) . (fig . 2).
i\. "· Lehncr, Die Marimverehnmg in dett ersten jahrlnmderten, Stuttgart, 1 8 8 6 . 1) Lehner, ojJ. cit., p. 2 9 0 - 2 9 1 ş i pl. I, 4 ; cf. t\arti� gny , Dicţiomtaire des antiquittfs, i\nnonciaton,

inp.org.ro

I CONOGRI\fll\

ltlNULUI 1\C/\T I ST

59

Intr'o altă scenă curioasă din aceaşi catacombă, tlaica�Domnaloi stă pe scaun al?ând pe Christos în braţ e. Un personagia stă înaintea lor, la stânga, ţ inând în mâna stânga an rulou, iar ca dreapta

Fig.

2. Bonal?estirea

- frescă din catacomba S. Priscilla. -

făcând gestul alocaţi anii. ,Sos străluceşte steaua 1). 1\cest pe1·sonagio a fost socotit ca fiind profetol Isaia 2). Totuşi îl putem considera şi ca repre� zentând pe anghelol Gal?riil. In acest caz a\?em combinarea Banei\,estiri ca a Naşterii . Categoria a doua cuprinde toate Banele\?estiri , în cari îngerul are aripi. In ea deosebim următoarele tipari : l�iol Tip. Sfânta:Fecioară stă la stânga 3)

scenă a manoscrisaloi grec 5 1 O al Bibliotecii Naţionale din Paris, conţinând scrieri ale sYân­ toloi Grigorie din Nazianza (a. 8 8 1 ) 1 ) ; o scenă. a manuscrisului grec 1 2 08 al Bibliotecii Naţio­ nale din Paris (XI s.) 2) ; an mozaic dela Dafni 3) ; Banal?estirea 1\catistoloi manuscrisului grec 4 2 9 al Bibliotecii Sinodale din tlosco\?a (XII s.) 4 ) ; o miniatură a manuscrisului copt 1 3 al Bibliotecii Naţionale din Paris (XII s.) (Fig . 3) 5) ; un mozaic din Sfânta Sofia din Kiev ; psaltirea din 1\tena ; e­ \?anghelia de la S. 1'1arc ; el?anghelia armenească din Ierusalim ; manuscrisul grec 54 al Bibliotecii Naţ ionale din Paris 6) ; Bona\?estirea nartexolai Vatopedoloi. In sfârşit descripţ ionea Manualului de Pictură al 1'1ontelai 1\tos face parte din acest grup . Iată-o : "Clădiri şi SfântaMFecioară, stând înaintea anei l al?iţ e, are capul puţin înclinat. Ca o mână ţine mătasa înl?ârtită. în fus, iar dreapta o are întinsă spre înger. 1\rhanghelol Gal?riil, înaintea ei , biM

pe o lavtjă şi toarce sau ţine J�dorul în mână. Ingerul stă în faţa d, făcând un gest de a!ocuţiune) uneorz· de binecuvântare. Mâna stângă şi�o are învăluită în tw:ră, în mo­ mtmente!e cele mai vechi 4L sau ţine un toiag înflord.
Ca exemple se pot da : an sarcofag din \?eacal al V -lea dela Ral?enna ") ; an mozaic dela S · tlaria tlaggiore 6) ; an il?orio' din Hano\?ra 7); o
p. 2 8 7 şi pl. 1, 1 . ') N. P. Kondakov, li�>oHorpa(piH Boro�JaTeprr, S. Petersburg, 1 9 1 4-, t. I, p. 2 0 , fig, 1 - 2 n 'a recunoscut în ea Buna\'lestirea. Ingerul il ia drept prooroc ca şi 1\ndre Pe rate, Les contmence­ ments de l'art chretien en Occident in Histoire de l'art par 1\ndre l'lichel, t. I, p. 34. 3) In mozaicul din Parenzo, Sfânta-Fecioară stă la dreapta inaintea unui portic, iar îngerul la stânga. Kondakov, op . cit fig. 1 o o . 4) Ca pe sarcolagul dela RMenna din t>eacul al V-lea 1Kondakov, op. cit p. 2 6 -2 7, fig. 6 ; Li eli, op. cit., p. 2 1 5 , fig. 9 ; Lehner, op. cit pl. VII, 6 9, p. 3 2 2 - 3 2 3 ; cf ; Pokrot•ski, op. cit., p. 8, n ta) şi un mozaic din S. rlaria tlaggiore (Kondakot•, ibid, p. 1 1 5 , fig. 80 ; d. Rohault de Fleary L'Evangile, I, p. 1 1 , pl. II ; Pokrovski, op. cit., p. 8, fig. 2 1 , 5) Vezi nota precedentă : Sfânta-Fecioară stă l a stânga, În costum antic şi cu sandale. Ea toarce lână, care cade din f uior într 'un coş, aşezat înaintea ei. Ingerul stă la dreapta, îm• brăcat în costum antic , cf. Venturi, Storia dell'arte ita­ I iane, "oi. I, p. 3 1 4, fig. 2 9 6 . 6 ) Rohault de FlenrY, L'Evang"ile, I, P . 1 1 , pl. II ; Po• krovksi, op. cit p. a, fig. 2 1 . 7 R. d e Fleury, L a Sa in le Vier:;·e, l, p. 7 8

Fig . 3. Bana\?estirea
l'liniatură a manuscrisului copt 13 al Bibliotecii Nationale din Paris. Veacul al XII-lea ( desemn de O. Talr�li ) .

1 ) 1\ceastă !resei' datează din veacul al doilea. Lehner, op.
.•

cit

neca\?intează ca dreapta, iar ca stânga ţine o ance. Deasupra clădirii, cer, şi din el Sfântul� Dah se coboetr!i, trimi ţând o rază pe capul Sfintei­ Fecioare" 7).
1) H . Omont, Fac·similes des miniatures des Plus anciens mam1scrits grecs de la Bibliat.'1eque Na · tionale du VI-e au, Xl·e siecle. Paris, 1 90 2 . 2 ) Foi. 1 5 7 Y ş i 1 5 9 Y , ''ezi Bordier, Description des peintures et autres mom1ments con/enus da>zs les mss. g·recs de la Bibl. Nationale. 3) G . tlillet, Le !V /onastere deDaphni, Paris, 1 8 9 9pl. XII . 4) Copies photographitfes des miniatures des ma­ nuscrits grecs conserves a la Bibliotheque synodale autrefois patriarcale de Moscou. l'loscou, Katkolf, 1 8 6 2 ,

.•

.•

.•

.•

1 - 2 fasc., scena I. 0) Foi. 1 36 . 6 ) G . l'lillet, Quelques representations de la salu· tation angelique. B. c. H . XVIII, p. 47 2. ') Op. cit. p. 8 5 . Să se noteze că descripţiunea tlanua• !alai pril.'itoare Ia Buna"estirea specială a 1\catistalai se deo• sebe�te de aceasta (vezi ibid., p. 1 4 7 - 1 48).
.

inp.org.ro

6o

BULETINUL C01'11SIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE şi e\Janghelia siriacă din anal 3 8 6 a Bibliotecii Laarenţiane din Florenţa, cunoscută sub numele de el?anghelia dela Rabala 1 ). IV. Tip. lngentl îmbrăcat in hai11,e îm� părăteşti. 1\.cest tip se întâlneşte la 1'1artorana ; în e\Janghelia Vatopedulai ; în bisericile serbeşti 1"\ateişa, Liabotin, şi 1'1ako\Jei 1"\·mastir (Fi g. 4) 2). In scena a I I I�a a Baneil?estiri a 1\.catistalai Tra · pezăriei La\Jrei îngeml poartă costumul antic şi lorosul imperial 3). V. Ttp . Sfânta�Fecioară are pe lângă ea o servz'toare, ocupată de regulă., caşi dânsa, să toarcă.. Ca exemple se pot da : manuscrisul grec 1 2 0 8 al Bibliotecii Naţionale din Paris lXI s.) 4) ; Banelel?estiri din bisericile din Trape�

II. Tip. Ingerul vine zburând. Ca exemple a\,em : mozaicul marelui arc de la S. 1'1aria 1'1aggiore, unde îngerul înaripat e reprezentat de doaii ori , odati'i zbarând, apoi în faţa Sfintei�Fecioare 1) ; manuscrisul grec 1 2 08 al Bib1iotecii Naţionale din Pads (XI s.) 2) ; ma� nascrisal grec 7 5 din aceaşi Bibliotecă şi ps11l� tirea Pantocratorulai dela 1\.tos 3) ; psaltirea ser� bească, publicatii de Strzygo1\Jski 4) ; manuscrisul 1\.cademiei Române 1 1 3 şi descripţiunea Bunei� \Jestiri�l\.catist a Manualului de Pictură, pe care o diim mai la \Jale : "Ciiidiri şi Sfânta�Fecioară, stând pe scaun, toarce mtitasă roşie. Sus, cer, şi din el se co" boară îngerul ca nouri. Ca dreapta el bineca­ IJinteazii, cu stânga ţiPe o ramurii înfloritii" 5).

fig. 4. Bana\Jestirea.
- F1·escă din biserica monă tirii sârbeşti t\akO\>ei. ( Fotografie O. �lilletL

XIV

s. -

lll. Tz'j;. Bunăvestirea cu fântână 6). Tipa! acesta a fost inspirat de e\Jangh eliile apocrife. Scena se petrece în faţa u nei fântâni . Ca exemplu pot seri?! Bunele vestiri dela bisericile San-1'1arc din Ven eţia, Kahrie�Djami din Constantinopol ')
1)

zunda şi Sfântul-1"\ante (Kutlamusi, Dionisiu , DoM chiariu ă), T1·apezaria La\Jrei 6). VI. Tipul occidental : lngentl în genunchi înai11tea Sfintei-Fecioare.
') Gar.-acci, Storia dell' arte cristiana, p. 1 s J, fig. din urmă se poate n:1şte îndoială, dacă ceeace se \'ede la stânga Sfintei�Fecioare este in ade\,ăr o f ântână, sau coşale ţ ul cu lână. E posibil de altfel că artiştii, imitând modelele anterioare, să fi confundat acest coş sau coşule ţ ca gara unui pa ţ , d ând astfel naştere tipului Bunei­
1 0 0 . La aceasta

Ciampini, Vet.

1'/101lzt11�.

t. 1, pl.

II,

p, 2 0 0 şi J'l«r-

tigny, Dictiomzaire des antiquites, 1\nnonciation. ') Foi . 1 5 7 V şi 1 5 gv ' \>ezi Bordier, op. cit. 3) G. tlillet, art. cit., p, 4 7 1 .

4)Strzygowski, Die Miniature1t des serbisch m Psal­ ters, ·pl. Lrr, fig . 1 2 4. 5) Op. cit.. p. 1 4 1 - 1 H.

vestiri cu fântână.

7 ) G. tlinet, Quelques representations de la salu­ ta/ion angelique, B. c. H. xvm, p, 45 > .

6) Llsta scenelor bunelon�estiri cu fântână se găse-şte in Pokrouski, Evanghelia în 111011U11lentefe bizantin2 şi ruseşti ( titlul citat mai sas în rase�te� , p. 22 şi arm.

des Haute;-Etudes , c. 2 0 0 .
-4

' ) G. tlillet, art. cit. p. 4 7 0 . 3 ) G . \illet, La col!ection c/i.rtftienne et byzantine

ta/ion angelique , p. 47 2 . " J G. t\iiiet, La collection etc. des Hautes Ett1des, c. 2 0 0 .

) Foi. 1 5 i V . 5 ) G. f\iUet, Quelques represwtations de la salu­

inp.org.ro

lCO OClRl\Fll\ Il'tN(JLUI 1\Cl\ TIST Ca exemple, între altele, a"em : Bună vestirea. pe care o posedă biserica S an-J"\arc din Veneţia, opera lai Ca"allini, ele" al lai Giotto ; o pictură din J"\ilano, datorită lui Gio"anni Sanzio, tatăl Joi Rafael 1 ) ; etc. In lăuntrul acestor tipari sant \>ariante, cari constao în mişcat·ea şi gesturile per.:;onagiilor, în îelal î mbrăcăminte lor, precum şi în decOI·a­ ţianea fondaloi. Gabriel1'1illet are an studia minuţios şi erodit despre Bana"estire, din care rezumăm m :ti la "ale cele mai însemnate din rezultatele aduse completândo-le . După acest sa"ant, artiştii aa reprezentat Bu­ na"estirea după doaă iz"oare : dup:i e"angheli" Joi Loca şi după e"angheliile :tpocrife. Dup3. prima, scena e cea ordinară : Sfânta-Fecioară şi înget·ol stau faţii în îaţă. l\şa o "edem la Daîni � ) ; la Vatoped, în psaltirea Bibliotecii Naţionale din 1\­ tena No. 7 3}1; psaltirea monăstirei Pantocrator dela l\tos No. 49 4) ; într'o e\,anghelia a monas­ tirei I"iron No. 5 5) ; în biserica Pantanassa din /'1istra G) ;. In "eacorile al VI-VII-lea apare o noaă dispo­ ziţiune. Sfânta-Fecioară ocupă dreapta, în picioare, sau şezând, fiind ca îaţa întoarsă spre spectator. Ingerul este la stânga, întors spre ea ; câteodată însă el stă şi la dreapta i), ca de pi ldă într'o frescă. din Santa J"\aria l\ntiqua S). J"\ai târzia ingerul ocnpă dreapta ca în psaltirile de tipnl ChloadoU 9), şi în câte"a alte mot�amente din "ea­ curile al IX-lea şi al X-lea 10).
' ) Laforge, La Vierge. Lyon, 1 8 6 4 , p. 1 2 3 . Da�ă ci­ tăm acest tip e că în secolele al XVIU şi al XLX el a influ­ enţat pe unii dintre arti�ti orientali. Pe unele g ra\,uri din ueacul al XIX-lea "edem chiar apărând un al VIII tip : S. Fecioad\ e ingenunchi, i8r îngerul \line zburând pe un nour, cum e de pildă o gra"ură a monahalui Gber"asie din Acathistariul t ipărit în Bucureşti, în 1 8 3 0 , fig. p. 5 8 . 2) G. ruuet, Le MonastiJre de Dap!mi, pl. xrv. !l ) Foi. 2 5 zv . <) Foi. 8ov . ' ) Foi. 2 2 2 . 6) G. flillet, Quelques representations de la saf. ang. p. 45 3 ; d. du meme anteur, Monununts byza/1tins de JY!istra, Paris, 1 9 1 o , pl. 1 3 9 . ' ) G. l'lillet, Quelques rep1·. de la sai. ang. p. 4 6 0 ; cf. Pokro"ski, Evanghelia p. 9 - 1 0 , fig. 2 2 ; Strzygo\\!ski. Das Etsc/nniadzin-Evangeliar, pl. VII. tlillet socoteşte, însă această dispoziţiune drept o excepţie. B) Kondako", op. cit. p. 2 8 0 , fig., 1 8 5 . 9) KondakO\•, Mi11iaturile unei psaltiri greceşti din veacul al lX-lea din colecţia Chloudotf ( în ruse�te)• pl. !, 3. 1 0) G. tlillet, art. cit p, 4 6 0 ; cf. Kondako"• Emaux, byza ntins, fig. 4 3 . tlillet a dresat un tabl o u al monumen­ telor conţinând Buna\lestirea, începând cu \'eacul Xl- XIli··.Jea, at·t. cit., p. 46 1 şi urm.
.•

61

l\desea Bnna"estirea are ca îond clădiri mai mult saa mai puţin fantastice. Decora! acesta arhitecturale, Ia -început, simplu. I n "eacal al XI-lea întâlnim îns'i o arhitectură mai complicată, ca de pildă în miniatarile ma� nascrisalai Bibliotecii Naţionale din Paris, No. 7 5 , nnde s e "ede o casti , care l a stânga are a n pgr .. tic scand ; deasemenea a"em an portic în psal­ tirea din 1\tena, No. 7. La alte m J namente acest portic e înlocuit ca an zid cu ferestre, ca, de pildli, l a psaltirea Pantocratoralni, la e"angheliile Sîcî.ntnlai Pantelimon şi San -J"\arc. In "eacarile al XII-lea-XIII ..lea apar noni m J­ ti"e. !o e"i' nghelia Vatopedului, dincolo de zidul scund , sun· două. clădil"i, întt·e cari atârn11. o pjnză. l\cesta e un moti" decorati" întrebuinţat des la reprezentaţiunile Banei"estiri 1). /'1ozaicm·ile 'insă n'aa aC'est fund arhitectural decoratii). J"\ozaiştii căataa să simplifice. l\şa Bunele"estiri dela Daîni , dela Vafoped, dela S. SJHa din Kief, din bisericile Siciliei, sant Jip3ite de acest element decoratii). Personagiile se de� taşează pe an lund simpla de aur, întrerupt nu­ m ai ia bazli , care e "erde la Vatoped, cenuşie la Kieî. Scena at·e adeseet loc fie sab nn porti c cu ar� cadele deschise, ca la întâia şi a doua scenă a manuscrisului gt·ec al 1\::adeniiei Române 1 1 3 , fie în interiorul anei încă.peri, ca la a treia- scenă a aceloiaşi manuscris 2), Sfânta�Fecioară stă de obiceia pe o la"iţă, dar aproape întotdeauna, când e în picioare, îndără­ tul ei apare această la"iţă. In Banele"estiri ale catacombei S-tei Priscilla Sfânta-Fecioară stii pe un fotoliu cu spate ; tot aşa în unele rev rezentaţiani ale "eacolai al VI..Jea. /'lai târziu însă apare la\Jiţa bizantină ca patra picioare, pe care o întâlnim la Evanghelia din Etschmiaclzir 3), la manuscrisnl grec 5 1 O al Bi­ bliotecii Naţionale din Paris (IX s.) ; la manns­ crisol grec 42 9 al Bibliotecii si nodale din J"\os.. CO\Ja ; Ia Vat ped ; Ia manuscrisul grec al 1\ca­ demiei Române 1 1 3 ; etc. La"iţa li pseşte la S.-Soîia din Kief şi la psa] .. tirea Pantocratorului.
') G. tiillet, art. cit. p. 4 6 7 . La bisericile noastre se întrebuinţează acest fund arhitectural decorati", de pildă Ia Colţea, etc. •) i\rtiştii occidentali reprezintă câteodată o cameră de culcare în stil gotic, get·man, etc. Laforge, La Vierge, p. 1 2 7 - 1 2 8 . 3) Strzygowski, Das Etsch.miadzin-Evangeliar , \vien, 1 8 9 1 , pl. IV.

inp.org.ro

62

BULETINUL COJ'1ISIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE XI-lea, mânecile sant lungi şi dublate, ca la Dafni, la S.-Sofia din Kieî, la psaltirea din 1\tena. I n 11eacal a l Xll"lea mânecile s e lungesc. Secolele următoare le menţin lungi, ca la Pantanassa din 1'1istra 1 ) . Până în 11eacul al XI�Iea tunica îngerului e albă ca şi toga ; apoi de11ine albastră. I n manuscri­ sul l\cademiei Române ea e t·oşie. l\ici patern bănui că e o influenţă a tipului Bonei11estiri, în care îngerul e în costum împărătesc, care e ro­ şiu, ca de pildă în e11anghelia dela Vatoped. Ingerul poartă aripi, începând ca 11eacal al V -lea, şi an toiag înflorit. l\ripele sant l ungi şi strâmte în 11eacul al VI-lea; largi în al XI-lea ; scurte în al XII-lea. Pe picturile 11eacurilor al XIV -lea şi dl XV-lea ele au proporţii mijlocii . Sfânta-Fecioară poartă tunică şi palla femeelor romane şi sandale roşii. l\desea ea ţine fuioral ca lână de purpură. ln manuscrisul copt 1 3 al Bibliotecii Naţionale (XII s.) coloarea lânei e al­ bastră. Bana11estirea sarcoîagalai dela Ra11enna reM prezintă pe Sfânta-Fecioară torcând, iar lâna căzând într'un coş 2). In 11eacal al VI"Iea ea ţine an croşet şi o margine a ghemalai, aşezat într'un coşuleţ. l\­ ceasta se mai întâlneşte şi pe reprezentaţianile 11eacalai al IX-lea. Coşaleţal dispare cam prin 11eacal al XIM!ea, iar croşetal ceDa mai târziu 3). Sl'ânta-Fecioară are adesea mâna rezămată pe pept, ca pe o ampală dela 1'1onza 4), Ia Dafni, în manuscrisul grec 1 1 3 al 1\cademiei Române (scena I) ; saa aproape de garii, ca la mozaica! de pe maM rea absidă a bisericei din Parenzo 5) şi în minia­ tara siriană a eDangheliaralai din Etschmiadzin 6). Câteodată o îndreaptă spre înger într'un gest de binecuDântare, ca în e\?anghelia dela Rabala 7) ; în manuscrisul grec 5 1 o al Bibliotecii Naţionale din Paris, etc. l\poi acest gest se transformă. 1'1âna se întoarce ca să prezinte palma, ca la Vatoped, (biserică şi nartex B) ; la poarta S-loi Pa' ) G. 1'\illet, Monuments byzantins de Mistra, pl. 6 5 , 1 1 6, 1 3 9, 1 5 2, 2) Lehner, op. cit,, p, 3 2 2 1 pl. VII, 6 9, 3) G. tlillet, Quelques representations, et c., P. 470- 472. 4) Garrucci, op. cit. 433 , 8 ; Kondako''• op. cit. fig., 2 0 7 . '") G. tlillet, Collection ... des !-lautes-Etudes, c. 6 1 0 . 6) I. Strzygowski, op. cit. �i Kondako''• op. cit., p , 1 93 , fi g. 1 0 8, 7J Kondako�, ibid., fig. 1 0 2 , 8) G, tlillet, Collection ... Hautes-Etudes, c. 2 4 7 ş i popee byzantine,II partie1p. 141. C. 1 7 0 , G, Schlumberger, L'E

In a doua jumătate a 11eacalai al XIM!ea forma scaanalai s'a schimbat, aproape în acelaşi timp ca forma clădirilor din fond. In 11eac arile al Xlfl"lea şi al XIVMlea spatele fotoliului reapare, ca la manuscrisul grec 54 al Bibliotecii NaţioM nale din Paris, la s.MNicolae dela 1\tos 1). In manascrisal grec al 1\cademiei Române 1 1 3 , în primele două scene a11em la11iţa, în a treia fotoliul. La11iţa are pe ea o penna lungă, adesea bro­ dată ca la manuscrisul grec 5 1 o al Bibliotecii Naţionale din Paris, 2), la Daîni 3), la Pantocra­ tor, etc. SfântaMFecioară îşi reazămă picioarele pe an scăanel dreptanghialar (subsellium 4), care apare pe monumentele cele mai 11echi : ca în e11angheM lia dela Raba la (VI s.) ; în manascrisal grec 5 1 O al Bibliotecii Naţionale din Paris (IX s.), l a s.M Sofia din Kief (XI s,) ; în manuscrisul grec 42 9 al Bibliotecii sinodale din 1'1osco11a (XII s.) ") . In unele reprezentaţiani Sfânta! Duh se c_oboară pe o rază în chipul unui porumbel 6) : ca în narM texal Vatopedulai, în e11anghelia bisericii S. 1'1arc, la Trapezanda, în biserica Pantanassa din 1'1istra 7). La manuscrisul grec al l\cademiei Române 1 1 3 , în primele doaă scene, prezenţa Sfântului Dah e indicată prin trei făşii de raze aarii îndreptate spre Sfânta-Fecioară. Cele două personagii ale scenei poartă de re· gală costamal antic. Ingerul are tunică, togă , sandale ; câteodată o bandeletă îi susţine păr al 8) . In manuscrisul grec 5 1 0 al Bibliotecii Naţio­ nale din Paris (XI s.), mânecile tanicii sant largi şi scurte, iar braţul dela cot e gol. In 11eacal al
1 ) G. l'lillet, art. cit. p, 4 6 8 , •) H. Omont, Fac-similes.
3) G, l'lillet, La Monastere de Daplmi, pl. XII. ) Pe S�tbsellimn îşi rezemau, în antichitate, picioarele numai persoanele de vază, Invenţiunea lui, după S, Clement din 1\Jexandria, se datoreşte Perşilor (Strom. I, 1 6). Sc ă­ unelul acesta se mai numia adesea şi scabellum sau sub· positorium, în greceşte 0ltOlto3tov. 1'\artigny, Diction. naire des antiquites, p, 6 2 2 La cele trei scene ale manuscrisului i\cademiei 1 1 3, scăunelul acesta e un fel de perinuţă rotundă, vopsită în J>erde. 5) l'1illet, Quelques representations de la salutation angilique, p, 4 6 9, 6) Prezenţa Sfântului-Spirit se explică printr 'un pasagiu al Sfântului Grigorie din Neocesarea : �la -r'ij� &xo'ij� do'ij).. fJtv -ro IIniip.a -ro "A-( WY �t� -rbv &p.lav-roY vabv -r'q� IIap8hoo (l'1 igne ; Patrologia gr. x, col. t 1 6 4, citat de 1'\illet, art. cit p, 46 9 ). 7) G . l'1illet, Monuments byzantins de Mistra, pl. 1 39, 1. 8) G . l'lillet, Quelques representations de la salu­ tation angilique, p. 4 7 0 - 4 7 2,
4
.•

inp.org.ro

ICONOGRAFIA \Jel ; l a psaltirea No. 49 a Pantocratorului 1 ) ; la e\Janghelia dela I\Jiron 2) ; la biserica Peribleptos din tlistra S) : la scena a doua şi a treia a ma� nuscrisului grec 1 1 3 al Academiei Române, etc . Cât pri\Jeşte atitudinea îngerului aceasta arati\ în general mişcllt·e 4 ). SCENA a l l�a B. Ea i lustrează icosul : «BAbtoucro: � 'Ay[o: �o:u't�V 't<ji ro:opt�), So:pcro;),sw�. ") 'tO •'fi� cpwv1j� oucrTio:p&oei(:t6v p.ou 't O:l " &cr1t6pou yecp cruU��ew� ).�ye l� ; xp&�wv· &U1]),o�i:o:. >>

Tt\NULUI

ACATIST

63

EV &yvo[cr-, cp7Jcr1 1to:paoo�6v O'OU •·?) �ux'ii cpcdve­ 't�V xu7Jcrtv Tiiii ;;

tlanuscrisul grec 1 1 3 a1 1\cademiei Române (rol. 7 , în josul pag. : dimens. 8,48 X 6, 7 7): Sub a n portic 1 ), în Fundul căruia se \Jede o aşă în plin�cintro pe an pet·ete castaniu"gălbuiu, Sîânta�Fecioar·ă, îmbrăcati ca în scena de mai sa , ca roca\Jiţe însă la mâini, aşteaptă \Jenirea îngerului. Indărătol ei se ană o la\Jiţă castanie cu o perină t·oşie . Sîânta�Fedoară stă pe o pe" rinată , rotundă \Jerde si , e întoarsă trei sfet·tnri cu spatele spre înger. t\işcarea capului, întors spre înger, gestul mânei drepte , întoarsă ca palma înainte, precum şi mişcarea mânei stângi, pe care o ţ i n e în jos, depărtată de corp, arată tarbo" rarea Srintei�Fecioare şi indoiala ce i "au prici ­ n uit co\Jintete îngerului. Trei făşii de raze aarite

..

J'Hniatudi a manuscdsului g1·ec 1 13

Fig. 5. Scena 11 J I �a a 1\catistuloi . Scena a II�a a Bonei\Jestiri
«1

Bibliotecii 1\cademiei Române, -

l"Văzându�se pt·e sine Stanta întnJ curăţie, au zis Joi Ga\Jrlil ca îndrăznire : prea slă\Jit glasul tău să arată a fi ca ane\1oe primit safletulai men , că naştere cu zămislit-e întra curăţie cam îmi spni ? strigând : alliluia ) . 11 G)
") G. r\illet, Quelques repn!sentations, etc. , 41 s . 3) G. r\illet, Jl!lonuments byzantins d e Jll{istra,
') G, !'li.td, La collection etc.
C. 1 1 :;,

fig, :;, 4) In prh,inţa aceasta vezi detalii î n articolul citat al tui r\illet, Quelques representations, etc. 5) Până aici figurează ca lnscripţie la scena a H-a a l\catis.. ta lai Trapezariei La,,rei. r\illet, Cullection.. . 1-!autes,E­

1 1 6,

pl.

pătrund printre cele cloud coloane ale porticului şi !nminează Yaţ a SYintei"Fecioare. Arhanghelul Ga\1riil se coboară în mijlocul unui noar gros, într'o poziţiane aproape \1erticală. El îndreaptă mâna stânna în sus arătând cerul, iar în mâna dreaptă ţine o ramură. El e îmbrăcat namai cn an hiton carmi n �liliachia, căptuşit pe dinăantra cu o ştoYă ele coloare galbenă, care se \1ede pe la extremităţi. 1\ripele sunt galbene ca umbre castanii. Cerul la Yel cu cel precedent. Pe jos, dit·ămizia (Fig. 5).
' 1 PO!-Licul acesta
nu

tudes , c. 2 0 0 . 6) Akathistaritt, Bucureşti,

e decât o infloentă occidentală, In

1 8 3 0 , p,

7 5.

Bunavestil'ea lai Gio�anni Sanzio, de pildă, Sfânta-FeciOară se află sub u n astfel d e portic. Laforge , La Vierge , p, 1 2 3.

inp.org.ro

64

BULETINUL C01'1ISIUN!I !'10NUI'1ENTELOR ISTORICE hârtie , care zice : "Bucură-te cea plină c a ha­ rari , Domnul e cu tine i}" . SCENA III. C . Ilustrează icosn l :
« fviii cr tv &yvwcr-ov yvwvxt -roOcro: 2 ) , s661)uE ), o:yo'IW'' &.yvwv -c6v ;
it pC.;;

In scena a I I-a a F\catistolai manuscrisului grec 429 al Bibliotecii sinodale din 1'1oscova, Sfânta­ Fecioară stă pe on scaun, întoars:i spre înger. Ea ridică mâna dreaptă în sas. Ingerul e în profil i). In scena cot·espanzătoat·e a F\catistuloi Tra­ pezariei Lavrei , Sfânta-Fecioat·ă întinde amân­ doua mâinile spre în ger şi stă înaintea laviţei, înd:irătol căt·eia se ddică un baldachin. Ingentl, acoperit de aripa sa dreaptă, înainteazil. spre Sîânta-Fecioară, avânda-�i mâna stângă îm, :ila­ itl co mantia, iat· cu cea dreaptă f<icând gestul al ocoţianii. Fundul e ocopat de două rânduri de clădiri, din cari prima! e scund.

-�

llo:pfJ€.vo; cEX�'i1vo:t

�YJ·
ce ' Ex

-cC.v 7tw;;

),Enoupyouno:·
€cr-t hcivo:;;

uiov

ouvo:­

(.,lnţeleget·ea cea neînţeleasă căutând Fecioara să o înţeleag:i, au strigat cătră cel ce slujia : "Din pântece curat, cu m iaste cu putinţă s:i se

rr66tp, p;/,-�·,

),Eţov

IJ.O: . »

l l po;;

'i)v

rirp1)crEv sv

xp o::.>y&-wv oi.h:w » .

r rid t"'vro��u
�fOV
) 1

� �xF � � r. rrw · l 4 t � c � ."J O"V ">�Îl lt
, 1

rr

fig . 6. Scer.3 a l l f -J. a Acatistn1ci. Scena LI I J J ,.. a a Bctnei\:estiri.
- t\iniatară a manuscrisului gr·ec
1 13

al Bibliotecii i\caden iei Ro:nâne. -

Nici una d;n aceste reprezentaţiani na cores­ punde cu descripţionea Manualulut· de Ptdură , care cere ca cele doa::l. personagii sil. ţinii filac­ tere co inscripţii, ceeace nu intra în gostnl pic­ tarilor bizantini antet·iori , cel pa ţin în ceeace priveşte Banavestirea. Iatii descripţianea a�easta : "Clădiri şi Sfânta-Fecioară în picioare mirân­ da-se şi ţinând o hârtie, cat·e zice : "După ce voia cnnoaşte acea3ta, de oat·ece nu canosc băt·­ bat ?" Şi arhanghelnl Gavriil, stând înaintea ei , cu dreapta o binecuvintează, iar cn stanga ţine
') Copies pliolographiee
,

nască îiu, spu n e-m; ? Către carea el a a zis cu îrică, îns:i stri gând aşa"} 3). 1'1annscrisnl grec 1 13 al F\cademiei Române ( 7 " , la mijlocul pag. : dimens. : 8 ,4 8 X 5,50} : Scena se petrece în interiorul unei înciiperi 4}, care la stânga are o ctş:i cu douil. trepte . In îand se vede an perete castania-gil.lbuia, pre"ăzut
1 ..'. c ovoaioo -ro•j ÎY. cl_loopvu, ' r.:pp.·�vzir� t·�� (ru·rp'<· tzz:v-�;. ed. Papadopo:•los-Kerameus, p. 1 4. 2 ) Până aicl iigu 1·ează ca inscripţie pe scena a J ll-a a i\cati tutui Trapezariei Laurei. t\illet, Collection . . . Hrwtes ·
'f � ·c ��

Etudes, c. 2 0 0 . 3 ) Akathistariu, p .

scena II-a.

4) Ea e conformă prin urmare cu euanghelia lai Luca

7 s.

1, 2 8 .

inp.org.ro

ICOHOGRI\FII\ 1!1.HULUI I\CI\ TIST c a an brâa simpla la o înălţime oarecare, p e care se reazămă două ferestre .ca două canaturi, al?ând fiecare trei ochiuri. In peretele acesta se deschide o uşă, înaintea căreia se ridică an mare baldachin în formă de portic, susţinut de patra coloane ca capitelarile şi bazele în acant. Coloanele ' ca si zidul în care se află poarta ca , trepte, sant în culoare roză. Baldachinul are sas an fel de friză, dil?izată în pătrate, reprezentând pilaştri saa coloane 1). Sub acest baldachin, a carui podeală e de culoare roşie, stă Stânta�Fe� cioară pe an tron aurit ca spatele în \1ermillon. Ea îşi reazămă picioarele pe o perinaţă \?erde O\?ală si face ca mâna dreaptă an gest măreţ de accept�re. Costumul e la . tel ca cele două pre� cedente. Ingerul stă pe a doua treaptă a aşei . Ca mâna dreaptă face an gest de alocuţie saa poate chiar .şi de binecul?ântare, ca cea stângă tine o ramură l?erde înflorită. Aripele sant albe �u umbre castanii . El poartă încălţăminte de par� pară, un hiton taler l?ermillon�închis, peste care are o altă haină ca şireturi aarii, încinsă la mijloc şi care îi cade până la genunchi (fig. 6). In scena a treia a F\catistulai Bibliotecii si.. nodale din 1'1osco\?a (XII s.), Sfânta-Fecioară stă pe scaun, ridicând amân doaă mâinile în sas, ca în scena a doua a A.catistalai Lal?rei. Ingerul face an semn ca mâna dreaptă. In scena corespunzătoare a Lal?rei , Sfânta�Fe� cioară are o atitudine i dentică ca cea din scena a doua a F\catistal �i manuscrisului I\cademiei Române, adică e întoarsă trei sferturi ca spa� tele spre înger, către care întoarce numai capul, ridicând mâna în semn de îndoială.. Ingerul e îmbrăcat în costum antic, dar e încins ca Iora� su/ îm părătesc. El bineca\Jinteazii ca mâna dreaptă. Jndărătal Sfintei-Fecioare, care stă pe an scăa­ nel dreptunghiular, se l?ede la\Jiţa. Fundal tablou­ lai îl alcătaesc clădiri, între cari se întisde o pânză. Scenele acestea sant iarăşi în dezacord cn descripţianea Manualului de Pt"ctură. care de altfel e posterior lor. Iatii ce zice acesta : iri si arhanghelul, stând ca ei?Jal?ie, arată . " Clăd ' în sas ca dreapta, iar ca stânga ţine o hârtie, care zice : " Daha! ... Sfânt se \Ja coborî asupra ta şi puterea Celui-Prea-Inalt te va umbri". Iar Sfânta-Fecioară, de dinaintea lai, îşi are mâna
') 1\rtistul a lucrat aici sub influenţa artei italiane, care adesea a întrebuinţat această friză la baldachinuri sau la portice. Vezi intre altele tabloul Moartea seniorului din Ce/ano ( 1 30 0 - 1 304 ?) al lui Giotto din Basilica din 1\s­ sise. C, Bayet, Giotto, pl. dela pag, 5 6, Buletinul Comisiunii /'\onumentelor lstodce .

65

dreaptă pe piept şi ca stânga ţine hârtie, care zice : "Iată roaba Domnului, facă�se l?oia sa" 1). SCENA. IV. D . E a ilustreazii icosal :
<< .6.uvaf1t� -rou

'Y �lcrtou btecrx[acre -.6-re n:po�
&ypov 6n:ioetţev 'ÎJOU 1

ta:Ut"f}� V YJ OUV w,;

crU AAYJ�tv •'?i &n:etpi'Jy&.f1cp

�).

xa1 -r�v dixa:pn:ov &n:a:crt

'tOL� eD.oucrt ecpl�EtY O"WtYJpla.v, EY 'tcfl �CÎ.AA EtY

o(hw( &).).-�).ouia:. » "Puterea Celui-de-Sas aa umbdt atan<•ea spre zămislire ceeace nu ştia de nuntă, şi pântecele ei cel cu bună t·oadă ca o ţarină dulce l �aa a� rătat tuturor celora ce \?reaa să seacere m ân� tai re, când I?Or cânta aşa : allilaia 3)": 1'1anascrisul grec 1 1 3 al F\cademiei Române (toL av , în susul pag. ; dimens. : 9,48 X 6,50) : Un portic, alcătuit din trei arcade, din care cea dela mijloc mai mare, despărţite de doi pi­ l aştt·i , I?Opsiţi în alb, ca capitelari şi baze simple, alcătuind scotii şi tori. Sfânta-Fecioară, în atîta.. dine de orantă, stă în mijlocul arcadei celei mari şi e imbrăcată ca în scenele precedente. Indărătal ei, arhanghelul Gavriil întinde o draperie roşie ca ornamente auri te. Raze de aur cad pe capul Sfintei­ Fecioare 4). Podeala în \Jermillon închis. (Fig. 7). Reprezentarea i deei de concepţie era grea de reuşit. F\rtişti aa încercat-o în două feluri : 1. Fără draperie, ca la manuscrisul grec 4 2 9 al Bibliotecii sinodale din 1'1osco\Ja. F\ici Sfânta ... fecioară stă pe an scaun pătrat, a\Jând în dosul ei clădiri. Ea e întoarsă trei sferturi spre stânga şi îşi are mâinile ridicate ca orantă, până în dreptul sânqrilor. Deasupra, o stea tri­ mite spre ea raze 5). II. Cu o draperie, s usţin ută îndă1�ătul Sjz'ntei-Feâoare de către îngen·. saa chiar de către fecioare (ceeace se depărtează de ideea primitil?ă a concepţiei acestei scene) . A.ici a\?em mai multe tipuri : a. Sjânta"'Fecioa1 ·ă stă pe un tron, în­ dărătul ez' îngeriz' î ntz'nd drajJe1'ia, ca în psaltit·ea servească publicată de Strzygowski 6).
' ) Op. cit., p. 1 4 8. 'J Până aici figm·ează ca i nsc.ripţie pe scena a IV-a a il catistului Trapezadei Laurei. ") Akathistarht. p. 7 6 , . .. •) 1\ceastă draperie simbolizează momentul concepţtunn. . 5) Copies photographirfes, scena IV ; cf. 1. . st �zygows •

ymnos der Synodalbtblzothel? "' Der Akathistos H Den!tschriften der !?aiserlichen Akademie der Wis­ sensclzajten, 5 2 , \Vien, 1 90 6 , p. 1 2 9 - 1 30. 6) I. Strzygowski, Die Afiniaturen des serbiscl1e1� Psalters, pl. LI!, fig. 1 2 5 .
9

inp.org.ro

66

BULETINUL COI'USIUNII MONUl'lENTELOR I STORICE. Când a fost creat acest tip al Siintei - Fecioare orante cu o draperie îndăt·ăt înfăţişând concep­ ţianea di\Jină, nu putem şti . Pe un bazorelief creştin primiti\?, descoperit în 1 7 1 3 în cimitirul S. 1\gnes, se \Jede o orantă, 1igaratii de doa1i ori, îndărătul căreia se întinde o dt·aperie 1). Bineînţeles, nu putem trage de aici nici o concluzie. Semnalăm însă apropierea, care e corioasă. Elementele, din cari se alcătue�te scena l\ca� tistalui, existau în orice caz, înaintea creerii ei . In ceeace prh•e�te pe Sfânta-Fecioară orantă, reprezentaţianea aceasta e foarte \Jechie 2), Ea se întâlne�te în arta cataco mbelor 3). Cledat a des-

l\ceasta e conformă descripţian ii Man ualului de Pz'ctură : "Sfânta�Fecioadi stă pc tron. Din amândoaă părţile doi înged ţin · o mat·e batistă de s as până în jos ; iar deasupra ei Dabal�Sfânt se coboară ca m ultă strălucire �i cu nouri mulţi 1 )". b. Sfânta- Fecioară ca ora11tii. D1'ajJeria e întinsă îndărătul ei de un sing�w îuge1·, ca în manascdsal grec al l\cademiei Române 1 1 3. l\ici miniataristal, făt·ă a se depăda prea mult de tradiţie, a să\Jârşit o operă ori ginală . In ea se \Jede o inspiraţie înaltă şi mult gust artistic . c . Sfânta-Fecioară stă pe tron, ţz'nând în mâuă o ba#stă îndărăhtl ei draperia e

/'liniatur·ă a manuscrisului grec 1 1 .3 al Bibliotecii l\cademiei Ro mâne.

Fig. 7. Scena a IV -a a 1\catistulcti . S cena a IV�a a Bunei\Jestiri .

-

întz'nsă 11u de îngeri. ci de patru fecioare . Sus :se vede o stea, iar Duhul-Sfânt, în ch1Pul u nui porumbel, se coboară pe o rază. In fund, decor arhitectural. Ca exemplu a\Jem scena l\catistalai Trapezariei La\Jrei 2). Zagra\Jul nat·texulai bisericii Colţea din Bucu­ reşti a combinat tipurile de mai sas : Sfânta-Fe­ cioară e reprezentată ca orantă, stă însă pe tt·on, ca la l\catistul manuscrisului din l'losco\Ja ; în­ dărătul ei două personagii, probabil două fecioare, întind o draperie 3).
Collection... des Hautes-Etudes, c . 2 0 1 . 3) 11.. Battazar, Frescurile de la Colţea in Buletimtl Comisiunii Monumente/ar Istor ice , I, ;; p, 1 2 6 .
rlillet,

1)

R.

P.

G<:u-rucci,

Storia delta arte cristim1a,

rv,

p l . 3 8 5 , No. 3 . ') J'lartigny, P. 6 6 0 .

Dictionnaire des antiquites chretiennes,

3) Liell, Die Darstell. d. ]ung frau Maria a uf d. Denkmdllern der Katakomben, p. 1 1 5 - 1 9 7 ; K1·aus, Real-EncycLop., 1 8 8 2 - 6 , Orans / Lehner, Die Ma· 1'ienverehrunJ ( iu den ersten jall.rlumderten, p. ;; 2 1 ş i urm., pl. VIII, No. 1 7 - 8 0 ; Kondakou, Icon og-ra(tja Bogo n I. ateri , 1 9 1 + , t, l, p. 6 0 . Câteodată Sfânta-Fecioa,·ă

apare ca orantă

cu

Christos

pe

piept, ca în câte\>a fresce

d in \ >eacudle al IV-lea- V-lea

ale catacombei S, 1\.gnes. rlai

2)

'

) Op . cit ,
.

târziu întâlnim acest tip pe sigilii şi monezi (G. Schlumber• p. 1 4 8. ger,

Sig·illographie de l'empire byzantin, B yzantinische Denkmaler
v. 55

p.

1 6 2 ) şi

în miniatori, ca

(1.

în

e\ ,angeliarol

Etschmiadzin,

V I I -V I I I s. I . Das

Strzygo>Uski,

schmiadzin-Avan geliar, 1 s 9 1 ,

Et­

6 , 6 4 - 5 , pl.

IV}.

inp.org.ro

ICONOGRF\.FII\. lt\NULUI A. CA. TIST coperit în săpătarile sale dela Baoai't în Egipt câtel?a fresce ale bisericilor copte, rep1·ezentând pe SfântaMFecioară ca Orantă, înconjnrată de sfinţi 1). Tipul orantei îl găsim mai târziu în arta bi­ zantină si e'. , în rami!icatiile , La biserica t\ântaitoralui din Nereditzi, în aM propierea Nol?gorodului (XII s.), SfântaMFecioa1·ă e reprezentată 2) ca orantă, cu faţa spre spectatod, între doi îngeri. 1"\ai târzia, tipul pe1·petuânduMse, î l întâlnim şi la Sfântu!Mt\ante 3). La monăstirea, de pildă, llionisiu, SfântaMFecioară Yigarează ca orantă între doi înţ:Jed 4). La ll?iron are aceaşi atitudine ca la l\.catistul l\.cademiei Române 5). O-

67

înţeles simbolic, al dirui l?echime se pierde în trecutul antic. In adel?ăr pe multe din bazore­ liefurile elenistice se l?ede o pânză întinsă în­ dărătul anui altar sau anei m ese 1 ). Desi gur că prezenţa ei al?ea o însemnătate ritaală. VIZITA.ŢIUNEI\. 2).

(0 0.uTW.G!J.6�).

SCENA. V. Ea ilustrează icosul :

<<''Exoucro:: 6e:o06xov � IIap6ivor;; 't�V f.L'�'tpav 3), &viopaf1e: 7tpor;; ··�v 'E/,(crci.oe:•· 'to oz opi:po ; &xdv7Jr;;. e:o6ur;; emyvouv 'tOV 't!XIh7J<;; &u7t!Xuf.LOV , EX!X(pe; · xal cl./,flau(V wr;; quf.LO::u (V eo6a 7tpor;; 't'�V Ele:o'tOXOV. »

/

Fig. 8. Scena a V -a a l\.catistului. Vi zi taţiunea
- f\iniatară a manuscrisului grec 1 1 3 al Bibliotecii 1\cademiei Române. -

ranta se mai întâlneşte şi pe sigilii, monezi , lu­ crători în argint B), etc. Draperia, sasţinută de î ngeri sau de fecioare îndărătal SfinteiMFecioare şi care traduce cmJin­ tele "Puterea Celui-de-S us a ambrit-o", are an
1 ) CI<dat,
•) Le

monastere et la necropole de Baou'il,
;:I;peBI1epycm;aro

1 9 0 0 - 6 , pl. XL.
U:lliHTBHiin

"A.I?ând Fecioa1·a în pântece pre Damnez_ea priimit, au alergat la Elisa\Jet, ia1· pruncul aceiia îndatăşi cunoscând închinarea Eii, s'aa bucurat, şi ca saltădle ca cu nişte cântări au strigat către Născătoare-deMDumnezea 4)". t\anuscrisul grec 1 1 3 al l\.cademiei Române (foi . 9, în susul pag. ; di mens. : 9 , s o X 6 , 5 0) :
Die heltenistischeu Relie fbitder, Die sch6nsten Ornamente und merkwiirdigsten Gemalde atts Pom­ pe ji, Berlin, 1 8 5 2 , pl. ill, 3 1 .
'l Th.
Schreiber, pl. Leipzig, 1 8 9 + , XXXIX, LXX şi \v. Zahn,

de 1 'art ancien russe , 1 9 0 8 , ed. i\caderniei i mperiale de bele arte din S. Petersburg, 1, fasc., pl. 1 şi p.

)

rrCI{YCCTBa 2.

(tlonuments

3) H.
•) 5)

Brockhaus,

Die Kunst in den Athos-Ktoester,

Leipzig, 1 8 9 1 , p. t\illet, La

1 7 6 nota.

Cottection ... des Hautes-Etudes, c. 2 9 s· Jb id., C . 2 3 7 . 6) Kondako1•, op. cit., p . 9 5 - 1 0 0 . c f . G . Schlumberger, op. cit., p. 1 3 2 , 1 6 2 , etc.

:! ) 3)

Luca, I , 3 9 - 5 5 . Până aici figurează ca inscrip ţie la Laura pe scena a

V-a a 1\catistului Trapezariei.

4) Akathistariu,

p.

1 6.

inp.org.ro

68

BULETINUL C Ot\tSIUNI! 1'10NCiliENîELOR fSîORfCf. intea anei dădiri fără ferestre, care are o uşă înaltă pânfi în streşină. Reprezentarea aceasta se apropie �oarte malt de cea a manuscrisului A.ea­ demiei Române 1 1 5 ; miniatura manaserisalai grec 74 al Bibliotecii .Naţionale din Paris, ande cele doaă femei se îmbrăţişează între doaă elii­ diri 1) ; scena V a A.eatistolai manaserisalai grec 4 2 9 al Bibliotecii sinodale elin t\oseo11a, în care Sfânta-Fecioară şi Sfânta Elisa11eta se îmbrăţi­ şează în faţa anei clădiri 2) ; minia tara manus� erisalai A.eaclemiei Române 1 1 5 , cleserisi'i mai sas ; scena V-a a A.eatistalai bisericii Colţea elin Baeareşti 3 ) ; etc. III. Ttp . Sfânta-Feâoară şi Sfâ nta E­ hsaveta se îm.brăţişează. Sfântul Ioszf a­ sistă, P1'ecurn şi mai m.ulţi servzlori. Ca exemplu se poate ela manaserisal grec 1 2 0 8 al Bibliotecii 'aţionale din Paris (XI s.). La folial 203 al acestui manuscris cele doaă sfinte se să� t·otă în faţa anei clădiri. La dreapta lor se \?J.cl trei fete ; la mijloc, spre stânga, an copil, în dosul căruia sta o femee în picioat·e . La stânga, Sfânta! Iosif şeade pe an scaun, într'o atitudine ele meditaţiane, ea bărbia rezămată de mână. A.eest tip e posterior celui clintâiu. A.rtiştii oe� eiclentali J�au adoptat adesea 4) . Pe tablourile lor reprezentând \?izitaţianea aa pas mai multe per� soane ă). A.eeasta, clapă cam obser\?ă Laforge, e contrar e\?angheliei şi primelor opere, cari nu dau niciodată Sfintei-Fecioare pe S. Iosif ea to­ \?ârăş în e1il1itoria ei la Sfânta Elisa\?eta 6). De tipul precedent se apropie, fiind eu malt posterior , tip al următor. IV. Tzp, dat de Manualul de Pictură , care în pn·vinţa lo::uluz·, urm.ează e vangh elia lui Luca , presc?'iz"nd că scena trebue să se petreacă în z"nterior : "Clădiri şi înăantra Sfânta-Fecioară şi Eli�
' ' Il. Omont. Evangiles avec peintures byzantines du XI-e siecle de la Bibliotlzeque Nationale de Paris,

Inaintea anei case ea o aşfi în plin�cintru şi trei trepte albe şi \?erzi, ap1irat1i de o streşinfi, Sfânta-Feeioarfi şi Sfânta Elisa\?eta se strâng în braţe sfiratându-se. Sfânta�Feeioară (figura din stânga spectatorului) e îmbrăcată, ea în figurile precedente, ea m antie de parpară. Sfânta Eli� sa\?eta are hiton taler \?ermillon şi o mantie \?erde. Cerul, sas albastra, la orizont roşia. Terenul siena�galben. In fond, dealuri in\?et·zite. (Fi g. 8). In istoria llieţii Sfintei�Feeioare \?izitat·ea \?erei sale are o m are însemnătate. Ea e prima ma­ nifestare a \?enirei lai 1"\.esia pe pământ. Sfânta­ Fecioară, plecând din .Nazat·et, merse într'un oraş din Iudea, ande locuia Zaharia şi soţia lai Eli­ salleta . Intâlnirea s'a făeat, dapă e\Janghelia l ui Luca, în interiorul casei. A.rtiştii însă, a\?ând pt·obabil în \?edere că prima întâlnire a onor persoane, cari na s'aa . \?ăzat de m ult, se face la intrare , aa reprezentat scena înaintea pragului locuinţei lai Zaharia . (Fig. 9). Vizitaţianea saa sărutarea Sfintei�Fecioare eu Elisa\?eta (6 a.cr1to:crf16�) 1) e ana din scenele , pe cari arta ereştinfi le-a creat din timpurile cele mai \?eehi. Deosebim şi aici m ai m ulte tipari : I . Tzp�tl antic. Cea mai \?eehe reprezentare a \?izitaţianii pare a fi o piatră gra\?ată, pe care o posedă cabinetul de 1"\.edalii din Paris (No . 1 552). E a dateazfi probabil din \?eaeal al IV-lea. Cele două jernei stau faţă în faţă şi-şi afz'11g . bărbz"ile cu mâinile într'o salufm'e antz că mângăetoare 2). II. Tzp. Sfânta-Fecz'oară şi Sfâ n ta Etz"· sa veta se îm.brăţişează înaintea u nei case. A.eeasta e reprezentarea cea m ai obieinaitfi . Cea m ai \?eehe e, poate, cea din \?eaeal al VII�lea, găsită în cimitirul S�talai Valentin pe \?ia Fla­ m inia la Roma. Scena aceasta face parte din .Naşterea lai Christos . Cele dcaă femei se îm� br1iţişeaz1i, l a stânga. Sas şi la mijloc se \?ede Christos în faşe fără 1"\.aiea�Domnalai, iar la dreapta, două femei s e oeapă e u seăldarea lai 3 ) . Din acest tip fac parte, între altele : \?izita� ţianea manuscrisului grec 5 1 O al Bibliotecii Na­ ţionale din Pads (a . 8 8 1 , fol . 5). A.iei Sfânta Elisa\?eta şi Sfânta�Fecioară se îmbrăţişează îna�
' 1 ! o munuscrisul grec 1 2 0 8 al Bibliotecii Naliooale din Paris (XII s,), care conţine omiliile călugăralui Iacob, se citeşte, la folio 2 0 3 V : b 1tp0� 't"� Y 'E),e�ac H iz't [ aom:xop.o� 'ti) � llap%voo]. In e''anghelia la.i Luca se întâlneşte de douli ori cu11ântul acma.ap.6� pri�itor la aceastli scenli. Luca

Copies p!wtographiees, scena V-a ; cf. J . Strzy gowski op. cit., p. 1 s o . Strzygowski se miră eli lipsesc persona•
giile oc ce se întâlnesc la alte scene • . Totuşi aici tre&ue sli ob· sen,lim, că artistul a urmat tradiţia obicinuitli, 1·eproducând un tip deja cunoscut. 3) 1\, Baltazar, art. cit., Buleti11ul Comis1:unii Momt· mentelor Istorice, I, 3, p. 1 2 6 . <) t\alte din icoanele, ce se glisesc in occident, sant opere ale onor pictori bizantini. Intre aceştia se canoaşte un oa­ recare Angelus Bizamanus graecus, care a pictat în veacul XIII·XIV o ''izitaţiuoe şi a semnat in latineşte nu· mele lui. �. N. Kalou1:(·1J�· Ila.vawpa, VI, p. 3 7 7 -3 7 9 5) Laforge, L a Vierge , p . 1 3 9.
"l Ibid., t 4 7 .

t. II, pl.
1)

94.

1, 4 1 ,

') Lehner, op. cit., p. 3 2 0 , pl. VII, No. 8 4 . 3) Garracci, Storia delta arte cristia11a, P .

4 4.

92,

pl.

84.

inp.org.ro

ICONOGRI\FI1\ ll"\NGLGI 1\Cl\ T1ST sa�Jeta se înbdlţişează ş i paţin mai încolo Iosif şi Zaharia staa de \JOt'bă. lndărătal lor e an copilaş ca haine scurte a�Jâod pe amăr a n toiag şi pe toiag atârnă an coş. In partea de jos a clădirii iesle şi an catâr mânâncă în iesle 1 ) " . V . Tip anten'or precedentuluz' : Sfânta•

69

�Jitoare asistă 1) scena a v�a a 1\catistalai Tra� pezariei La�Jrei, o nde cele doaă snote se îmbră� ţişează înaintea onor clădiri, dela cari porneşte o pânză legată, la stânga, de o coloană izolată. La stânga lor se �Jede un copilaş ca haine scurte purtând un coşuleţ, atârnat de toiagul săa, reM

<O <lJ

> ·u;..

2 "N

. ·�

c

;;:
o

.;
c:

·c:

:0

.._,

'dj c o ce
<lJ

"' <lJ !:>

!>

o:;

o:;

<lJ <O CJ "' '-

"" c: o
00

c :� CJ ,;o o

E

-:o

0.. <lJ

ţ.
o

" "' "' "

v

u

]
«: "

<J

ciO>

u:

Fecioară şi Sfâ nta Ehsaveta se îmbri'iţi­ şează. Un servz'tor asz'stă. Ca exemple a\Jem : Psaltirea:: serbească, unde cele doaă femei se îmbrăţişează între doi chiparoşi , pe când o ser�
�. 1 )

zămat pe umăr, şi de care \'Orbeşte Mauualul de Pzdură. VI. Tipul vizitaţiunii din Parenzo : Cele doaă femei stau faţă în faţă, a�Jânda�şi amandouă
1) 1 . Strzygowski, Die Jl1iniaturen des serbişchen Psalters, pl. un, fi9. 1 � a .

Op. cit.,

p.

-86 �i

1 4Ş,

inp.org.ro

70

BULETINUL COI'\ISIUNil 1'\0NUI'\ENTELOR I STORICE

au cunoscut că i aste zămislirea ta d e l a Duhul� Sfânt, au zis: 1\llil uia o]. » 1'\anuscrisul grec 1 1 3 al 1\cademiei Române (rol. 9 v, în josul pag. ; dimens. 9, 5 2 X 7 ,48) : U n portic cu două arcade. Pilaştrii, albastru� cer şi alb, în adânci mi, au bazele simple, cu tori SCENI\ VI. şi scotii , şi capiteluri alcătuite din - două abacuri suprapuse. In fund se \1ăd cl1idiri în castani u�în� Bl\NUELILE SF NTULUI IOSIF ŞI DESVINOVI\� chis şi terre-de-Sienne . In mijlocul fiecăreia din ŢIREI\ SFINTEI�FECIOI\RE ('H &7to),oy[o; 'ii � cele donă arcade în arc-surbaissi stau, la stânga, Jio:p 6Evou 2). Sfânta-Fecioară, la dreapta Sfântul Iosif. Sfânta� Fecioa1·ă poartă costumul obicinuit, i dentic cu cel Ea ilustrează. icosul : din scenele prece� « ZrfJ.,"fjV evoo6av dente. 1'\âna dreap� EXWV ),oytvf!WV 3) că o are în jos, pe &f!cpto6),wv' o crw­ · când cu cea stângă, E'T:a­ cp � cDcr cppwv 'J pe care o ţine pe p&xe"f'J, np�� "C�V pept, face un gest &yo:[L6V cra 6awpwv, x o; 1 x),at.J![yo:[.Lo'l de des\1ino\1ăţire, a� plecându�şi totoda� fmovowv, &[tEf!7t"CE' f! 0:6 wv CiE crou '�" tă capul. In faţa ei, :JuU"f'Jt.fitv ex Ilvau ­ Sfânt a! Iosif, cu pă� f!CXLO� 'Ay[ou, E<fl'IJ rul alb, cu picioa­ 'A U"f'J/,ou-(o; 4) ". rele goale, poartă l « Vi for de gân� costum antic : hiton dad necredincioase albastru şi mantie a\1ând înlăuntru în� măslinie, care lasă. ţeleptul Iosif, s'au amăra!, braţul şi turburat aitându�se mâna stânga libere. spre tine cea nea� 1\titudinea lai arată mestecată. cu nuntă, pe omul turmentat şi gândind că eşti de bănaeli. Işi ţine furată de nuntă, mâna dreaptă ori� Fig. 1 o. Vizitaţiunea ceea ce eşti fără zontal înaintea pep� - flozalc din Parenzo. prihană ; i ar deacă tului, răzămându-şii pe ea capul înclinat, i ar ca mâna stângă face an ') f\illet, La collection ... des Hattles- Etudes, n, 4- + : gest \1ag. 1\ceastă atitudine curioasă se explică prin Kondako,,, Iconograjija BogDmateri, 1, p. 9 2 , fig. 7 0 . aceea că modelaJ, pe care 1-a a\1ut în \1edere ar� 2 ) I n manuscrisnl grec 1 20 8 al Bibl. Naţ. din Paris (XI s.) , tistal, rept·ezintă pe Sfântul Iosif rezămându�se a fol. 2 2 8 , unde se găseşte această scenă, se citeşte inscripţia : U.r.o),oriu �-�� r.up6zvoo. aşa cum se \1ede pe alte reprezentaţiuni similat·e­ 3) Până aici figurează ca inscripţie pe scena a vr .. a a i\�a.. pe un toiag, ţinut ca amândouă m ânile. In figura tistului trapezariei La\'rei. noastră gestul a fost păstrat, toiagul însă n'a mai 4) !cosul acesta are drept bază e\•anghelia lui t\atei, 1, 1 8 fost figurat. (Fig. 1 1 ) . 25 : S. Iosif \)ăzându-şi logodnica insăr·cinată, hotărî s 'o pă­ răsească pe ascuns, dar un inger i s 'a înfăţişat in somn şi I n scena a VI�a deosebim două tipuri, d i n cari i ... a spus să na se teamă să .. şi iea soţia, căci pruncul, pe care primul prezintă m a i multe \Jariante : il poartă, e opera Sfântului-Duh. i\cest prunc, ca1·e trebue să 1 Tip : Scena se compune numai dz·n poarte numele de !sos, îşi <a mântui poporul. S. Iosif, deş­ două personagii : Sfânta-Feâoară şi Sfân� teptându-se, îndeplini poruncile îngerului. După o legendă însă tul loszj. el merse de se aruncă la picioarele Sfintei-Fecioare, cerându-i mâinile î n jos într' un gest de salutare. l ndăditul Sfintei Elisa\1eta se \1ede o locuinţă. La i ntrare, Inchisi�. printr'o perdea, stă o mică ser\1itoare. Ea face cu mâna dreaptă, pe care o duce îna� i ntea bărbi ei, un gest de admiraţie (Fig. 1 o 1 ) .
ertare. 1\.ceste două momente, apariţia în somn a îngerului şi er.. tarea Sfântului Iosif n 'au fost decât rar reprezentate în artă, şi aceasta numai în Occident. Luini a ilustrat 11isul lui Iosif şi epa:·iţia îngerului. Ertarea lui Iosif a fost reprezentată In sculpturile strane)or catedralei din i\miens şi pe porţile bi· sericii Nob·e-Dame din Paris (Laforge, op. cit., p. 1 4- 5 --- 1 4 6 ) . i\rta bizantină n 'a ilustrat decât bănuelile l u i Iosif � i des�i­ DOllăţirea Sfintei ..Fecioare intr 'o singură scenă. 5) Akathistariu, p. 7 7 .

inp.org.ro

ICONOGR.AFII'\ Il"\.NULUI ACA TIST
Il

71

godm"cul ei, asistă şz· alte personagii. I. Primul tip are următoarele \Jariante : a. Sfânta�Fecioară îşi ridică mâinile în dreptul peptaloi într'un gest de des'Jinovăţire . Sfântul Io� sif cu braţele deschise pare în prada anei mari sa-�..s-cv o11"XJ e(. •
> C.
, ·

Tip : Pe lâng·ă Sjânta-Fedoară ş i lo­

pieptului . La dreapta, Sfântul Iosif rezămânda�se cu stânga pe un toiag, întinde mâna dreaptă spre logodnica lui, privind�o cu asprime. In fund clă� el iri. (Acatistal Trapezariei Lavrei, XVI s.). (Fig. 1 2 ). Aceasta este conformă prescripţianii Manvtalului de Pt"ctură :

x�"�� �ltw�

/

- l'\iniatură a manuscdsului greC 1 1 3 al Bibliotecii Academiei

Fig. 1 1 . Scena a IV�a a Acatistalui. Apologia Sfi ntei�Fecioare.

Române . -

rescitări. (Scena Vl�a a Acatistaloi manuscrisului grec 4 2 9 al Bibliotecii si nodale din t1oscova (XII s .)I). b . Stânta�Fecioară stă la dt·eapta şi face un gest de desvinovăţire ca amândoaă m ânile, în� toarse ca palmele în atadi �i ridicate în dt·eptal

« Clădiri şi înăuntru Sfânta�Fecioară însărcinată stă în extaz, i ar Iosif în faţa ei, rezămându�se pe toiagul său, îşi întinde dreapta spre SYânta�Fe� cioară, privind�o cu ochii răi 1 ) . » c . Scena a Vl�a a Acatistulai manuscrisului grec

Fig. 1 2 . Apologia SYintei�Fecioare şi Naşterea Domnului.
- Frescă din Trapezaria La\,reL -

1) Copies plzotograplziees,

scena VI-a ; cf. 1. Strzygo"'"

J, ski, Der Akatlzistos Hyr;mos der Synodalbibliothe! op. cit. , p. 1 3 0 . Pe o scenă similat·ă dela Kahrie-Djami din
p.

'i:O'i'i:o ; ISB'BCTIH
1 26 .

Constantinopol, se citeşte inscrip ţ i a : M a p[a, 'l:[ institatului ras din

'i:O r.:pti"( p.l).

R.omâne, descrisă m a i sos. Il. Tip. Maz· multe pe?'sonagii, cam se Păd în manuscrisul grec 1 2 08 (foi. 2 2 8) al Bibliotecii Naţionale din Paris. (XI s.) : Sfântul Iosif stă pe
1 ) op.
cit., p.
1 18.

1 1 3 al Academiei

Constantinopol, VIU,

inp.org.ro

72

BULETINUL C0/'1ISIUNJI r\ONOr\ENTELOR ISTORICE faşe, e aşezat pe pae pe an fel de podeală, alcă ­ tuită din trei rânduri de petre în isodom. /'1aica­ Domnalai, îmbrăcată în acelaş costam ca în sce­ nele precedente, stă la dreapta în genunchi înaintea îialai ei, spre care întinde mâinile într'un gest de i ubire şi de protecţiane. La stânga, îndărătul lai Christos, apar cele două animale simbolice, boal şi asinal, cari însoţesc scena naştedi. /'1ai la stânga, întorcând spatele la scena din dreaptn, Sfântul IosH, în hiton albastra şi mantie măslinie, stă pe o piatră răzămânda-şi capal de mâna dreaptă. In faţa lai, doi păstori Pin să se închine /'1ântaitoralai şi 1'1a­ mei sale. Cel d'intâia e an bătrân ca barba şi pă­ rul alb, lăsat pe spate. El poartă pălărie largă, neagră, la fel co cea a păstorilor noştri. El mai

an scaan, ţinânda-şi mâna dreaptă la bărbie, şi rezămânda�şi stânga pe genunchi. I n dosol săo se Păd patra personagii, doi bărbaţi, o femeie şi an copil, cari fac gesturi de mirare şi de îndoială. Sfânta-Fecioară, priPită co asprime de Sîântal Io­ sif, stă la stânga înaintea 1JDOr clădiri şi se apără. NAŞTEREA. D01'1NOLUI . SCENA. VII.
i\. Ni\ŞTER EI\
DO INULGI.

Ea ilustrează icosal :
cyi-Ixoucrav o: TOlflEV€\; 'tWV 'tWV &yyD wv O[LVO UV­
,

1)

't.�V E:v cr a px ov X pt cr'tOU 7tapoucrta:v. xa1 opa­ W\; 7tpG\; 7tOt!J.Eva, Scwpoucrt 'toll'tov W\;

!J.OV-€\;

Fig,

13.

Scena a IV-a. n A.catistalai . Naşterea Domnului .
113

tliniatură a manusc.risului grec
d[LVOV cX!J.W!J.OV EV 't"ft yao-cp1 :MaptCI.\; TJ'I Of! VOUV't€\; €t7t0V . ,.

al Bibliotecii 1\cademiei Române. -

� OOXYj9Ev-tiX.

[c A. azi t-au păstot-ii pe îngeri Jăadând penirea Joi Hristos în trap, şi alergând ca cătră an păs­ toria, 1-aa Păzat pe acesta ca pre an miel fără prihană în braţele 2) /'1ariei păscândo-se, pre ca­ rea lăadând-o, aa zis 3). » J /'1anoscrisal grec 1 1 3 al Academiei Române (foi. 1 0, la mijlocul pag. ; dimens. : 9,62X 6.02) : Doaă dealari înPerzite. In mijlocal celai ma i mare din faţă, o peştere. La i ntrarea ei !sas, în
') Până aici figureaza ca inscripţie la Scena VII-a a /\ca• tistalai Trapezariei La\,rei. 2) Akathisţan:u, p. 1 ş ,

poartă pantaloni cenuşii şi o manta scartă, an tel de pae uulă cenuşie. F\.1 doilea păstor e tânăr, îm­ brăcat ca pantaloni liliachii strâmţi şi ca o tanică roşie scartă, încins la mijloc. Ca amândoaă mâi­ nile ţine an miel, încolăcit pe dapă gât, ca în re­ prezentaţianile lai Hermes crioîoral. Poartă o pă­ lărie ca cea a bhtrânaloi, ca o proeminenţă l a mijloc. A.mândoi sunt încălţaţi c a cisme. Pe dapă manţi apar cetele în get"ilor. Pământal e gălbia­ Perde. (Rg. 1 3). Naşterea Domnalai e po!>estită pe-scart şi sim­ pla î n ePangbelia lai Loca 1) ; tradiţiile însă pri-.
1) Luca TI,
1 -�Q.

inp.org.ro

ICONOGRl\Fll\ Il'lNOLUI 1\Cl\ TIST miti\Je creştine înconjoară acest e\Jeni ment d e cir� camstanţe, cari îi dau o mare însemnătate şi an interes deosebit. De ele s'au i nspit·at a1·tiştii. Laforge afirmă, după an iz\Jor în�ă pe care na ni�! dă, că în împrejurimile ieslelor, u nde d upă Loca a fost aşezat lsas dapi.i naştere, era o casă în ruine, locuită odinioară de Jeffe, tatăl lai D a\Jid, precum şi multe turme de oi 1 ). 1\rtiştii, între care şi miniataristal 1\catistalai 1\cad �miei Române �), au înfăţişat adesea aceste ruine la scen a Naşterii . Naşterea este ana din cele mai \Jechi reprezen� taţiani ale artei creştine. Ea se întâlneşte în ca­ tacombe. In ci mitirul Slântalai Valentin pe \Jia Fla� minia ea e redusă la cea mai simplă expresie, re� prezentată în două scene : a. Isus în faşe, fără l'lai ca�Domnulai ; b. Isus scăldat de doaă femei, di ntre care ana e Salomea, după cam arată in� scripţia pusă ..{mari 3). O frescă a catacombei S�tei Priscilla (Il s.) re� p1·ezintă deasemenea Naşterea lai Christos în chip simpla, unită însă cu Buna\Jestirea. l'laica�Dom� nului cu Christos în braţe, stă pe un scaun. Ina � intea ei e îngerul, iar sus steaua !). l'lai târziu Naşterea apare în bazorelieîarile sarcofagelor, apoi în mozaicuri, în fresce, în pic­ turi, etc. Ca accesorii în reprezentaţianile Naşterii sunt boul şi asinul, păstorii şi îngerii. Deja pe cele mai \Jechi sarcofage din \Jeacul al IV�lea 5), apar boul şi asinal 6), cari prin tra� · diţie din secol în secol, \JOr .figura pe reprezen� taţianile Naşterii 7). Totuşi aceste animale na sant menţionale în textele e\Jangelice canonice. Boul şi asinal sunt amintite în e\Janghelia apocriră, care conţine mai m ulte fapte pri\Jitoa1·e la Naştere, cunoscută sub
1)
"}
4)
Laforge,

73

numele de Pseado .../'1atei : <1 Prea fericita l'laria . . . întră î n staul, unde puse î n iesle copilul ei ; iar boul şi asinal îl adorară 1) .» 1\cest text însă n'ar patea 1·ezoi\Ji chestiunea figurării acestor două animale la Naştere. Ve� chimea e\J<J.ngheliei lai Pseado�l'latei na se ridică, decât până în \Jeacol al V�lea :). Boal şi asinul însă, după cam am \Jăzut, apar pe bazorelieîa� riie sarcofagelor, anterioare acestui secol. S'a pro� pas atunci o altă explicare : tradiţia orală , pe care Biserica a admis-o uneori : Textele sfinţilor pă� rinţi, unde se menţioneaxă boul şi asino l ca cele ale lui Origen, S. Grigorie din Nazianza, S. Gri ... gorie din Nyssa , S . 1\mbrosie, S . Ciril din !era� salim, par a a\?ea ori ginea în Isaia 3). 1\nimalele acestea n'au însă acolo decât o \Jaloa1·e mistică şi simbolică. S. Grigorie din Nysa scrie : « Boul este E\Jreal înlănţuit de lege ; asinal, partăto� rol de sarcini grele, e cel ce încarcă greutatea idolatriei 4) . 1\ceste comentarii re\Jeniaa mereu în gând oridecâteori se cita \Jersetnl e\Jangbelistalai Loca despre Naştere. 1\şa că în epoca Sfântului leronim apropierea se Yăcea dela sine. « Sosită la Betleem, scrie acesta, Paala întră în peştera l'l.ân­ taitoralui ; ea \Jăza aceste locuri sacre, unde Fe� cioara s'a odihnit ; acest staul, unde boul recu ... no cit pe stăpânul său şi asinul z"eslele stă... pânului f>)» . Sfântul Grigorie din Nazianza Yace chiar apropierea întt-e textul e\?angheliei lai Loca şi profeţia lai Isaia 6). După cele arătate mai sas, boul şi asinul na eraa în \Jeacal al IV�lea decât nişte simbole. Boul reprezenta. umanitatea e\Jreiască, asinal umani­ tatea păgână 7). Puţin câte puţin însă aceste sim ­ bole s'aa uitat ş i atunci l u ă naştere legenda, care dă animalelor an sens istoric. 1\rtiştii o împra� matară ca acest din armă înţeles S) . E\Janghelia lai Pseado .../'1atei consacră deîiniti\J aceasta.
1) Pseudo•flatei, X I V .
Variot,
!,

La Vier,ge,

p. 1 5 7 .
1, pl. 84 şi p. 9 2 .

2) Vezi scena următoare, VHI. P. R. Garacci,
1\ .

''·

Lehner,

op. cit op. cit.,
.•

p l . ! , 1 şi p.

2 8 6 - 2 8 7 . Kon� El ia

2)

dakO\ l nu recunoaşte

in fresca aceasta
1.

Bunavestirea.

5 1 şi urm. şi Grousset,

ingerul drept un prooroc. K o ndako\l,

1nateri,

5) Unul din aceste sarcofage, aparţinâad eate dralei din P.n­

1 9 1 4 , t. I, p. 2 2 , fig .

lconograji ja Baga•

-c·�v <fa'tY"IJV 1:oii Y.opcoo o.b-roii.= Cogno\lit bos possessorern
îl stăpâneşte şi asinul ieslele stăpânului său).

3) Isaia,

Les Evangiles apocryplles, op. cit,, p . 3 3 6 .
3 : �Eyvw �oii� -chv

Paris, 1 8 7 8 , p.

'l.'t'ljvtip.;:vov, <.al llvo�

suum e t asinus praesepe Domini sai. {cunoscil boul pe cel ce

cona este, după cum dot,edeşte inscripţia, dela sfârşitul \ leacului al IV-lea. Lehner,

op. cit.,

pl. VI , 5 5 ,

. 3 1 7 ; De Rossi dă un

fragment al anei sculptud reprezentând Naşterea din anul .3 4 3 , unde aceste animale s u n t figurate. D e Rossi,

lnscr. c!trist·
5 7 -6 1 , p.

C<f>o v , 'to 1:j} b.p.ap'ttlf -c'iJ <; dBw),a-cp;:(ac; ltZ'f'Opncp.hov.
ed. fligne, t. III, col. 1 1 4 2 . praesepe cf.

4)

Boii<; o r h :o (wyp.bo� -ciji v6p.l)l, ovo� 1:0 &.x_6o<f6pov

S.

1\mbrosiu

in Luc.

2,

Rot-n.

3 15- 321.

6) Lchner,

I,

p. a 1 .

V , 7 : (cagnouit ergo asino species scilic.et e t forma gentiliam, pl. VI-VII, 5 1 -5 +,

op. cit.

7) Rene Groasset,

p. 1 3 4 .

Christ

in

1 e boeu j el l'âne a la nativite du jJ.felanges d'archeologie el d'hisloire IV,

7) Grousset, a1'l. cit., p . S) Ibid., P. 3 4 2 .

5) Hieronymus, Ep. 2 1 . 6) Predica 3 8 la Teo janii
3 3 9.

domini sui • , citate de Grousset, XVII.

art. cit.,

p. 3 3 9.

Buletinul Comisiunii f'lonumentelor Istorice.

10

inp.org.ro

74

BULETINUL CO.I'iiSIUNII l'iONU./'iENTELOR ISTORICE numite, după Pseudo�l'\atei, Salomea şi Zelonia I ) , cari scaldă pe noul nescat, cum se \Jede, de pildă, pe fresca cimitirului Sfântului Valenti n �). In IJeacul al V I-led, în eiJanghelia dela Rabala suntem jncă aproape de simplicitatea primitiiJă. ./'iaica�Domnului şeade jos pe lângă Isus, culcat în iesle, iat· îndărăt stă Iosif 3). Pe ampulele dela .1'\onza scena, deşi mai puţin simplă, are încă ceiJa din sobrietatea i'lrhaică. Iosif, cu capul reză� mat de mână, pri�Jeşte pe .l'iai ca-Domnalai . Intre ei se ridică o poartă ca do uă canaturi ; deasupra se IJede u n nom· şi Isus este calcat între bou� şi asinnl ; pe cer străluceşte steaua. ./'iai târziu aceste teme se t1·ansformă şi scena se complică prin adăogarea altor persoane şi motiiJe. ./'iaica�Domnc!lui stă culcaU\ lângă iesle ; losi! asistă. Pe cer apar de data aceasta îngeri, iar jos se văd cele două moaşe, cari dealtfel, după cum am IJăzut, 1igurează şi pe alte monumente mai IJechi. In IJeacul al X�lea acest tip se întâlneşte în· tr'un manuscris din Berlin ±). Totuşi aici n'a!Jem decât u n singur înger, iar scena dă încă o im� presie de simplicitate. In l'ienologial împăt·atalui Basile II, precum şi în alte manuscrise din \Jea· eul al XI�Iea, apar mai multe persoane, cari a� sistă la scena Naşterii. Doi ingeri adot·ă pe Christos, un altul anunţă pe păstori �). La mănăstirile din Grecia, la Dafni, de pildă (XI-XII s.), îngerii sunt mai n umeroşi şi se a• pleacă spre iesle într'o atitudine de adoraţiune. In veacul al Xll�lea tema i conogralică a Na· şterii e Hxată în liniile ei generale.
1\.T!TUDINE/\ t\1\ICEI-DOi'\NULUI.

După Groasset această legendă are o origine latină, figurată mai întâiu pe sa1·cofagele occi� dentale ; ea trece apoi în Orient 1 ) . Cel mai IJechia monument din Orient, unde în· tâlnim boul şi asi nal pare a fi an sarcofa!J, găsit în insula Naxos din l'eacul al VI-VII-lea 2). In secolul al X J ,Jea aceste animale se �Jăd pe multe monrrmente, care reprezintă Naşterea : in l'ie� nologial Vaticanalai 3) ; înh·'nn mozaic al mănă� stirei Sf. Luca din Grecia 4) ; etc. In IJeacarile următoare boul şi asinul figurează pretutindeni în scena Naşterii. Păstorii oferă câteodată !oi Christos an miel . ca în scena F\catistalui F\cademiei Române, câte­ odată porumbei şi alte obiecte 5). Uneori se mai adaogă şi detalii pitoreşti : anul din păstori cânta din fluer, iar toiJarăşii săi pdiJesc în sus. Ca exemple se pot da un mozaic al lai Ca!Ja!lini în S . ./'iaria din TransteiJere la Roma (a 1 2 90) 6) ; o icoană greco-italiană din IJeacul al XIV �lea 7) ; fresca bisericei Peribleptos din ./'iistra (XIV s.) 8) ; f1·escele bisericilor mană­ stirilor SJântalui-.l'iante Dochiaria (a. 1 568) 9), Dio� nisiu (a. 1 5 4 7) 10), Sta\Jronikita (a. 1 7 8 9) 1 1 ) ; p1· e· cum şi descripţiunea Manual ului de Pictură 1 2). Scena Naşterii a e!Joluat în decursul l'eacariloL In primele secole, în catacombe şi pe sarco� !age, ea e foade simplă, unită mai întotdeauna ca I nchinarea .1'\agilor 13) şi 1·ar ca BanaiJeSti• rea 1 4). Pe lângă Isus, ./'iaica Domnului şi anima� lele simbolice, mai apar, câteodată, şi două moaşe,

2)

1) Grousset, art. cit. p. 3 4 2 .

Const. Damiralis, ' AYciŢ),ucpoY pYY -Ij a s w � 'l:Oii Xp�atoii

'Ecv� t.J.€pl� 'A pxawl.o·ro<-' . t. VIII ( 1 8 9 0 ) , p. 2 1 - 2 2 , p l . 3 .

3) Cod. Vat. gr. I6Ij. Stephan Beissel, Vaticanisc!te.
illb:niaturen, Freiburg in Breisgau, 1 8 9 3 , pl. XV I .

4)

5) Laforge, op . cit., p. 1 6 1 .

C h . Diehl, Sait�t P. Kondako",

Luc ,

p. 6 4 . BorO)Ia-repu
n . fig.

pa1mrrro

'Jeelwrr

6) N.

Il pycrwr r B1WHOII;ft;l[ C'h Irra.l. bllHCIW.IO ;,J{IIIJOUIJCbiO IJOapoa;.ucliÎH.

IIRoaorp�Hpmr

CIJH:m rpc­ 4,

') N, P. Lichace''• fig. 7 . S) G. 1 1 8, 1 . 0) G. f\illet, 2 6 9.

eauin, 1 9 0 6 , p l . LXXX, 1 4- 1 ,

JI3TepiaJJbi ;u.m p ycci;aro

s. Pet. 1 9 1 1 , p .

şi Kondakou, op . cit., p . 1 31
de Jlllistra,
pl.

lliWJJonu­

Pe monumentele IJechi, pe sarcofage, ./'i<:�ica� Domnului stă pe sci'lan alături de ]sas, aşezat în iesle. F\ceastă atitudine e i nspimtă de scena In� chinării .l'iagilor. Ca exemplu putem da, între al• tele, sarco!agul din anal 3 5 4 , păstrat în muzeul Lateran din Roma 6) ; u n alt sa1·cofag dela sfâr· şitul IJeacului al IV- l ea, aparţi nâ!ld catedralei din
1 ) Grousset, art. cit., p. 3 -1- 2 ,
') P. R. Garrucci, op. cit., p, 9 2 , pl . 3 4 . J) t\. Schmidt, Die Darstel/zmg der Geburt C!tristi

\illet, Jv!onu ments byzan!ins

Lct Collection . . . des Haules · Eiudes, C .

IU ) }bid. C. 2 8 0 . 1 1 ) K ondakou, op . cit., p. 1 5 , fig . 8 .
" ) Dionisie din Farna, op. cit., p . 8 6 . " ) Lehner, op . cit., pl. Il, lll, IV, V ş i Ii. Kehrer, Die

ill de r bildenden
Rohault de Fleor)',

Kunst,

Stuttgart, 1 8 9 0 , p. t. !, p. 4 4 , 60.

13,

89;

L' Evangile,

pl. XI, 2 ;

Ebersol t , Les 1Jtiniatttres byzantines de Berlin in la

Heiligen drei Kăn i.ge in Litle1'alttr und Ktmst, Lei p·
zig, 1 9 0 9 , t. II, fig. 1 , 1 0 , 1 3 , etc.

Revt-te Arcf.eologique,

< ) Ebersolt, art. cit,, p . 6 4 , fig. 5) lbid.,
p. 60.

n ( 1 9 0 5 ), p, 4.

14) Lehner, op . cit., p l .

1.

6) Kehrer, op . cit., p . 2 1 , fig. 1 3 .

inp.org.ro

ICONOGRAFIFi 11"\NGLUI 1\CF\.TIST Ancona 1) ; u n a l treilea găsit lângă biserica Sfân M tu lui Sebastian pe Pia Appia 2) ; etc. Aceeaşi atitudine se întâlneşte pe un iPoriu din Peacul al VI-VTII�lea al catedralei din 1'1i� !ano 3) ; pe o pixidă din aceeaşi epocă a 1'1uzeulai South�Kensington din Londra 4). Pe an iPodu din colecţia StroganoP din Roma (circa a 1 2 00), 1"\aica�Domnulai ţine pe Christos în bt·aţe ; ieslele şi cele două animale simbolice figarează alături , împreună cu închinarea 1'1agilor 0). 1'1ai târziu însă atitudinea S!intei�Fecioare se schimbă ca totul. 1"\nica�Domnului, sau stă pe o s altea înaintea îialui ei în îaşe, sau e culcată pe aceeaşi saltea, sau, în sfârşit, stă în genunchi înaintea lui Isus. ' Această din urmă atitudine e datorită influenţelor occidentale. A. Maica�Domnului stă pe o saltea. Ea se reazămă pe m' âna dreaptă, făcând ca stânga, pe care o ţine înaintea pieptului, un gest de malţu� mire pentru darul ce�i oferă un personagia, cum se Pede pe « Catedt·a Joi 1'1axi mian » dela RaPenna G) . La Dafni stă cu faţa întoarsă spre spectator 7) · La 1"\artorana, (XII s.) S) la capela Palatina din Palermo n) ea ţine mâinele pe Hol ei , înfăşat ; în mozaicul baptisteriolai din Florenţa. astăzi în ma" zeul S . 1'1aria de! Fiore (sfât·şitul s. XI�lea) 1o), se razămă pe mâna dreaptă. Aceeaşi atitudine o are într'un mozaic al lai CaPallini din S. 1'1ada din TrastePere din Roma (a. 1 2 90) 1 1 ) . 1'1aica�Domnulai stă pe saltea şi întinde amândouă mâinile spre fini ei în semn de adoraţiane, atitudine ce se \Jede pe o steatită din Peacul al XIV�lea, repre� zentând cele « douăsprezece sărbători » , aparţinând mănăstirei Vatoped 1 2), şi pe an ePangeliar al Bi� bliotecii Vaticanalni (Orb. graec 2) 1 3). Câteodată
'l 1 ) Lehne.-,

75

lbid.,

3) Garrucci, op. cit., p·. 4 5 4 ; Kondako•, op. cit., p. 1 9 4 , fig. 1 1 o . 4) Garrucci, op. ci/.1 pl. 4 3 8 , 1 ; Kondako''• ibid. , p . 1 9 4 , fig. 1 1 1 . 5) H. Grae,•en, Friihchristlichm und m ittelalterliclte

p. 3 1 6 , pl. vr, 5 2.

op. cit .,

p. 3 1 7 , pl. VI, 5 5 .

stă pe saltea şi Mşi razămă capul ca mâna stângă, pe când ca dreapta mângâe capul îialai ei , ca în epangeliarele 6 1 o al Vatopedalai (XII s.) 1 ) şi 7 4 al Bibliotecii Naţionale din Paris 2). Alteod îşi ţine mâinile pe genunchi, ca în scena Naştedi Acatistalai Trapezariei LaPrei3). (Fig.1 2). Pe o frescă din mănăstirea Dionisia (a. 1 54 7) 1"\aicaM Domnului arată ca dt·eapta pe Isus, i ar ca stânga ţine o margine a huinei 4). Pe o altă frescă a mănăstirei Sî. PaPel din Atos (a. 1 42 3) îşi are mâinile încrucişate 0) ; etc. B. Mat"ca �Domnuluz· e culcată pe o saltea! Aceasta este . o atitudine deriPată din cea precedentă. Ea se întâlneşte pe monumen� tele tât·zii ca în frescele bisericilor din 1"\istra din Peacol al XIV-XV-lea : la Peribleptos 6), Brontochion '), Pantanassa B). La toate ace3� tea 1"\aica �Domnului pare a se repaaza cul­ cată, răzămânda�şi capul de mâna stângă saa dreaptă, întoarsă cu faţa sau ca dosul spre fiul ei. Tipul acesta îl mai găsim pe o icoană din Peacul al XVI�Iea, apat·ţinând bisericii BaneiPeM stiri din 1'1oscoPa n) ; pe o frescă din Peacul al XVI-lea (?) a monăstirei Vatoped LO) ; etc. C. Maica-Domnului stă în genunchi îna­ . z ntea ieslelor, în cari se află Isus. Această atitudine se întâlneşte mai ales în unele Naşteri posterioare şi e datorită unor in� flaenţe occidentale. Ea e prescrisă chiar de Ma� nualul de Pictu ? ă al 1'1antelui Athos, care în priPinţa aceasta sufere aceleaşi influenţe. lată în adePăr ce recomadă el : « Peştere şi în i nterior, în spre partea dreaptă, 1'1aica�Domnalai în ge� nunchz·, aşezând pe Christos, ca prunc înfăşat, în iesle ; iar la stânga Iosif îu genunchi, aPându-şi mâinile încrucişate înaintea pieptului. Indărătul ieslelot· un bou şi an cal 11) priPind la Christos ; în dosul lui Iosiî şi al 1"\aicei�Domnalui, păstori ţinând toiege şi aitânda ...se ca admiraţie la Chri� stos. J\fară din peşteră oi şi păstori ; anul cân ... tând din fluer şi ceilalţi priPind în sus ca frică ;
'

Eljenbeinwe1·ke in p hotographisch.er Nachbildung. A�ts Sammlungen in lta lien . Rom. 1 9 00, No. 1 5 , p. 4 1 . ja Bogomateri, 1 9 1 4, t. r, p. 6) Kondako•, Iconograji
G. 1'\.iJiet, L e Monastere de Daphni, p l . xn. B) Ch. Dieh!, Manuel d'art byzantin, fig. 2 5 3 . ja Bogo m ateri, 1 9 1 1 . p. 1 0 , "l Kondako''• lconograji fig. 3 . 10 ) Kehrer, op. cit . , fig. 7 2 . 1 1) Kondako�. lconografija Bo go m ateri, 1 9 1 1 , p . 1 1 , fig. 4. 12 ) rli!let, Collection. .. des Hautes-Elttdes, c. 1 9 2. 1 3 ) Kehrer, op. cit., p. 8 9 , fig. 7 8 .
7)

1 9 8' fig.

1 1 7.

Evangiles avec peintures byzanti1us du XJ-e siecle, pl. 6 şi 9 6 . 3 ) lillet, Collection ... des Hautes-Etudes, c. 2 0 1 . 4) Ibid., c. 2 8 o. 5) lbid., c. 3 1 1 . 6) tlillet, Momements byzantins de Mistra, pl . 1 1 8 , 1 . ' ) lbid., pl . 9 5 , 8 . R) fbid., pl. 1 3 9. ") Kondako''• lconografi ja Bogom ater i, 1 9 1 1 , pl. 1 8 ,
fig. 1 0 . 10) tlillet, Collection ... des Hautes-Etudes, c. " ) Se confundă aici as inul cu calul.
2 4 8.

2) H. Omont,

1 ) ruuet, Colection . . . des Hautes-Etudes,

c. 1 3 0.

inp.org.ro

76

BULETINUL COl'liSIUNII t10NUt1ENTELOR I STORICE In general el întoarce spatele scenei. Prin acea­ sta artiştii au voit, poate, să arate, că satleteşte, nefiind părintele lai Isus, scena nu-l interesează. Probabil tot pentru acelaş motiv Sfântul Iosif o• capă adesea pe monumente posterioare partea inferioat·ă a tabloului.
TIPURILE DE NI\ŞTERE,

iar deasupra lor an înger, care îi binec{mintează. Din partea cealaltă magii ca haine împărăteşti, stând pe cai şi arătânda�şi anal altuia steaua. Deasupra peşterii o mul ţime de îngeri ca noari, ţinând hât·tie ca aceste rânduri : « Slavă Domnu� lai întra cei de sas şi pe pământ pace ; oame• nilor fericire» . Şi deasupra, în mijlocul lor, steaua, din care coboară o rază m are până pe capul lai Christos 1 ) • . A.cest tip se întâlneşte : la monăstirea S fântului Luca din Grecia 2) ; la o i coană greco-italiană din veacul al XV �lea 3) ; la o frescă a bisericii mă­ năstirii Dochiaria din 1\thos (a. 1 5 68) 4) ; la mi .. niatara 1\catistalai manuscrisului 1\cademiei Ro· m âne, descrisă mai sas ; la o frescă a biserici monăstirii Stavronikita din 1\tos (a. 1 7 8 9) ă) ; etc .
1\TITUDINE/\ SFANTULUI IOSIF.

Să încercăm acum a întocmi o clasificare în· tre dil?ersele scene ale Naşterii. Putem deosebi mai multe tipari. I. Tipul primitiv fără peştere, ce se în· tâlneşte în catacombe şi pe sarcofagele vechi. Propriu zis, Naşterea nu e figurată uici. Scena reprezintă an alt moment al Naşterii : Inchinarea t1agilor 1 ) . 1\ici întâlnim două grupari : a. JV!aica-Dmnmtlui stă pe un tron, având

Pe unele sarcol'age vechi, la scena Naşterii unită ca Inchinarea t1agilor, apare an personagia bătrân, care asistă pe t1aica-Domnalui, stând în picioare îndărătul saa alături de ea. Dacă pe sarcofagul b isericii S. Trophimas din 1\rles 6) acest perso. nagia poate fi socotit ca S. Iosif, pentt·a alte sat·. cofagii însă s'ar putea naşte discuţie, dacă el re.. prezintă în adevăr pe logodnica) t1ariei saa pe un păstor ; căci în mână ţine an toia g încovoiat, care e atributul păstorilor, cam se vede de pildă : pe an sarcofag al muzeului Lateran 7) ; pe an altul găsit lângă biserica S . Sebastian pe via 1\ppia 8) ; pe an al treilea din catedrala din 1\ncona (IV s.9); etc. Oricum ar fi , mai târziu personagial acesta devine S. Iosif. 1\şii. îl întâlnim în manuscrisul grec 5 1 O al Bibliotecii Naţionale din Paris (a. 8 8 1 ) , stând îndărătul t1aicei ... Domnalai în scena Inchinării t1agilor 1 o). 1\ici el are aceeaşi poziţiane şi aproximativ aceeaşi atitudine ca personagial sarcofagulai bisericii S. Trophimas. t1ai târziu însă S. Iosif are o altă atitudi ne, a cărei origine nu o putem determina. El şeade gânditor pe pământ saa pe o rididltară, de obi· cei a l a stânga scenei , destul de departe de t1aica... Domnului, răzămânda...şi capul ca ana din mâini.
') Op.
cit., p. 86.

pe Christos in braţe. Jll[agii se închină. b. Maica�Don'lnului stă pe un tron alături de Christos înfăşat în iesle. S. Iosif sau un păstor asistă. Magii vin să se iJtchine 2).
In spiritul epocei scena închiniirii magilor re­ prezintă şi Naşterea. Pentru aceasta avem ca dovadă : Intâiu sarcol'agal S. Trophimas din 1\rles (IV s.), unde t1aica�Domnalui, ţinând pe Christos în braţe, primeşte închinarea magilor, ceeace se vede şi în alte reprezentaţiuni similare din catacombe şi sar• cofage. A. ici însă artistul a voit să arate că e vorba de naştere, de oarece a făcut, pe deoparte să a­ siste S. Iosif, iar pe de alta, a figurat cele două animale simbolice, cari însoţesc Naşterea. I\1 doi• lea, scena Naşterii ca Christos în iesle, e înso ţită adesea ori, pe alte sarcol'age, de închinarea ma­ gilor 3). 1\ceasta invederează că în mintea con� timporanilor cele două scene se confandaa. II. Tip. Naşterea cu peşteră. A.ici se deo• sebesc mai multe variante :
1\. NI\ŞTEREI\ CONFORrl EVI\NGHELIE! LUI LUCI\,

t1aicaMDomnalui şi Christos se află la intrarea peştere!. Păstorii, înştiinţaţi de un înger, se }n•) Pe unele basoreliefari scena e încadrată de arbori. Ca
exemplu auem : un sarcofag al muzeului Lateran (a. 3 5 4 ) (Kehrer, ner, din R o ma ') Lehner,

op. cit. ,

p l . I l , IV, V , VI, 5 0 .

op. cit. ,

p. 2 1 , fig.

1 3 ) ; un

altul apar•

•) Ch. Diehl , Saint·Luc, p . 6 4. 3) N. P. Lichaceu, Ma-repuaiiJI pl. LXXX, 1 4 1 şi Kondako\•,
II Koaorpaqnm Bormrarepn, 1 9 1 1 , p. n , fig.

ţinând catedralei din 1\ncona (sfârşitul ueac. al IV-lea) (Leh•

op. cit.,

p . 3 1 7 - 3 1 8 , pl. V I, 5 5) ; un bazorelief găsit din ueacul al VI- Vll-lea (Const. Damiralis,

4 ) flillet, Collection ... Hautes-Etudes, c. 2 6 9. 5) Kondakou, op. cit . , p. 1 5 , fig. 8 .

1.

in insula Naxos,

'Aw ir}.o:p ov

ol,oj iY.-fj, t. VIII ( 1 8 9 0 ) , p . 2 1 - 2 2 , pl. 3.

pvv·� o zw � -rou Xp1otoii, 'E<p·fjp.zpk 'Apxa�­

6)
7)

Lehner,

op. cit. , p .
pl. VI, 5 2 . pl. VT, 5 5 .

3 1 4 - 3 1 5 , pl. V I , 5 0 .

3) Lehner,

fbid., 8) Jb id. , 9 ) Jbid.,

p. 3 15 - 3 1 6 , p l . V I , 5 1,

op. cit.,

p . 2 1 - 2 2 , fig . 1 3 , In afară de aceste bazorelie•

op. cit.,

pl. VI, 5 1 -6 0 ; pl. VII, 6 1 ; Kehrer,

f uri ale sarcofagelor, scena aceasta combinată mai figarează media din Viena ( Kehrer,

10)

şi pe o pixidă siriană în fildq (clrl!a a. 5 5 0 ) din colecţia e1>alai

H . Omont,

Fac·similes,

pl. XXXII, p . 2 0 .

op. cit., f!·

54- - Ş 5

1

fiq. 3 8 -4 ! ,

inp.org.ro

ICONOGRI\FII\ If'lNULUI /\CI\ TIST chină lor ; o ceată d e îngeri slăveşte pe noul născut. S. !osii asistă. Ca exemplu tipic avem mo� zaicul dela Dafni (XI-XII s.) 1). 1"\ai târziu acest tip se simplifică sau se complică. 1\stfel în m a­ nuscrisul grec al l\cademiei Române 1 1 3 (XVH s.) înştiinţarea păstorilor de către înger lipseşte. In schimb în Naşterea 1\catistului Trapezăriei Lavre ceatil îngerilor care exista în acest ms. nu figarează�) In Naşte1-ea însă a monăstirii Dionisia dela Sfântul-f'lunte (a. 1 5 4 7) din potrivă se adaogă elemente noui pitoreşti : o turmă de oi păscând şi un cioban zi când din fluer, precum şi scena călătoriei magilor 3) , scenă, care de altfel figu:' rează şi pe unele monumente anterioare, cum e manuscrisul grec 7 4 al Bibliotecii Naţionale din Paris (X!Me s.) 4). Naşterea, �u peşterea, cu închinarea păstorilor cu slăvi rea înger" lor şi cu călătoria magi lot·, e de origină sinacă şi corespunde · cunoscutului condac, care se cântă la Crăciun şi care e da ... torit melodului Romanos : «'H llapiHvo� cr�ţ.t.spovjtov fmspoucrtov t{xts�.J xiX1 � y'fj to cr::�AIXtoVj tij'> &npocr{t<p:npcicrcXys. J yA yys),o� !-'-Sta 7tO�!lEVWV Joo�o),oyoucr� ·j f!cXYO� o� !-'-Sta &crtltpo�j 6oomopoucr�·J o�' �f!IX� y&p &ysv v�e'YJ nato{ov veov 6 npo aZwvwv Els6�. 5) » [<<fecioara astăzi pre Cel mai presus de fiinţă naşte, şi pământal peştera celui neapropiat aduce îngerii cu păstorii slăvesc, şi magii cu steaua că... lătoresc ; că pentru noi s'a născut prunc tânăr Dumnezeu cel mai nainte de veaci] 6).» 1\rtiştii monumentelor menţionate s'au inspirat desigur dela acest condac. La Vatoped însă, în loc de călătoria f'lagilor, avem închinarea lor 7).
B. NI\Ş T EREI\ CONFORt\ EV!\NGHELilLOR 1\POCRIFE.

77

Cea mai veche reprezentare ca scăldătoarea pare a fi fresca cimitirului Sfântului Valentin, unde totuşi scena e simplificată 1). In nrmă însă scena aceasta nu se mai întâi ... neşte, pe cât putem şti, decât tocmai târziu. In veacul al XJ ...Jea avem : e\Jangeliarul grec 7 4 al Bibliotecii Naţionale din Paris 2) ; an ivoriu si� rian 'al muzeului din Ravenna 3). In veacul al XIIMiea : un mozaic dela f'larto� rana (Palermo) �) ; evangeliaJ·ul grec 7 5 (anc. fond) al Bibliotecii Naţionale din Pal"is 5) ; evangeliarnl grec 61 o al monăstil·ei Vatoped 6) ; Fisiologul, maM nuscris grec al şcoalei e\Janghelice din Smirna 7). In veacul al XJII ...Jea : evangeliarnl siriac al Biblia� tecii Naţionale din Paris (cod. syr. 5 5 0) din an . t 2 6 2 sJ. In veacurile al XIV...)ea şi al XVMiea : evange ... Harul grec 5 4 3 (îol. 1 1 6 ') al Bibliotecii Naţia ... nale din Paris (circa a. 1 3 5 0) 9) ; fresca capelei Sfântului Gheorghe a monăstirei Sf. Pavel din 1\tos (a. 1 42 3) 1 0); frescele bisericilor din f'listra: Periblep� tos 1 1) Pantanassa 12), Brontochior. 1 3) ; o icoană de artă greco italiană 14) ; o altă icoană în altarul bisericii Buneivestiri din f'l.osco\Ja (XV s .) 15); Psaltirea serbească, publicată de Strzygowski (XIV s.); 1 6) etc.

III. np. Combinarea timpului întâiu cu al doilea, adică f'laica...Domnalui ţinând pe ChriM
stos în braţe înaintea unei peşteri. Ca exemplu avem scena Naşterii a 1\catistului manuscrisului grec 4 2 9 al Bibliotecii sinodale din f'loscova : I'\.aica�Domnului ţine în braţe pe Christos. Iosif stă la stânga cu capul răzămat de mâna dreaptă, sprijinită pe genunchiu. La dreapta f'l.aicii ...Dom� nului, care stă l a intrarea peşterii, se vede un păstor, care pare a arca dealul. Deasupra peşterii stau, de o parte şi de alta a ei , patru îngel"i 1 ').
' ) Garrucci, • ) H . Omont,

Pe lângă celelalte elemente cunoscute, se mai adaogă aici şi scăldarea lui Isas de către SalaM m ea şi Zelonia S).
'l G.
tlillet,

op. cit., p. 9 2 , pl. 8 4 . Evangiles avec peintures byz. du Xl· e

siecle,

•> G. tlillet,

Le Monastere de Daphni, pl. xn. Collection ... des Hau/es-Etudes, c.
280.

201.

3) lbid, c .

• > H. Omoot, Evangiles avec peintures byzantines de la Bibliotlzeque Nationale, pl. 6 . S ) Dr. l\nton Baumstark, Spătbyza11tiuisches zmd friih­ c/u-istliches TIVei !machtsbild, în Oriens Christianus 1 Heft

(1 9 1 3)

p. 1 24

ş

i

arm. cf.

To ,afya wQoJ.oywv,

Constantinopol,

1 90 0 , p. 2 4 5 •6 . Bucureşti, 1 8 3 0 , p. 1 6 4.

6)

7) tlillet, Col/ection... Hautes-Etudes, c. 2 4 8 , (XV! s. ?). B) O analogie curioasă se poate face cu unele monumente,
antic, ca de pildă

Akathistaritl,

cari reprezintă scăldarea unui zeu sau e1·ou

u a lai Dionisos. 1\ceastă scenă figorează pe n sarcofag al mu• >eac). Kehrer, zeului Capitoliu din Roma (I-iu \ 8 6 • 8 7 şi nota 1, fig. 70.

op. cit.,

op. cit., p , B 9 , fig. 7 3 . Histoire de !'art byza1-1tin, I I , 2 1 ş i lconografi ja Bogomateri, 1 9 1 1 , p . 1 0 , fig. 3 ; C h Diehl, L'art d'ltalie Meridio1tale, p. 2 20. 5) Kehrer, op. cit. , p. 90, fig. 7 7 . •) tlinet, Colleclt"on ... des Hautes·Etudes, C. · 1 3 0 . 'l Kehrer, op. cit., p . 1 9 2 , fig. 8 2. 8) lbid., p. 9 3 , fig. 83. 9) lbid., p. 9 5 , fig. 8 8. 1o) G. t\illet, Collection... des Hautes·Etudes, c . 3 1 1 . " l G. tlillet, Jlt!onuments byzantins de Mistra, pl. 1 1 8 şi 1 2 4. l2) lbid., pl. 1 39. " ••> tlillet, lVfonuments byzantins de Mistra , p l . 95 . 14) N. P. Lichaceu, Material y, pl. LXIII, 1 0 3 şi N. P. Kondakou, lconografi ja Bogomateri, 1 9 1 1 , p. 1 8 , fig. 9 · "> Kondakov, op. cit., p. 1 8 , fig. 1 0. ' ") 1. Strzygowski, Serb. Psalt. , pl. LIII, fig, 1 3 0 . ''l Copies_'photograpl.iees, scena VII ; cf. Strzy g o wski, Der Akathistos H ymnos, etc., p. 1 3 0 .
Kehrer, • ) K ondakou,

3)

pl. 6 şi 9 6 .

inp.org.ro

78

BULETINUL COtuSIUNII 1'\0NU/'\ENTELOR ISTORICE
magii. De o parte şi de alta a acestui drum sant brazi. Cerul, în partea de sus, e albastra, o stea de aur strălucind pe el în sp1·e stânga : la ori� zont, e roşia. Cei trei magi înaintează călări. Ei a1·ată steaua ca m âna dreaptă. Pri mul e bătrân, eălărind un cal roib. E îmbrăcat într'o tunică roşie şi o mantie albastră. Pe cap poartă o co� roană ca raze, care are aspectul unui fes roşiu cu cealma albă. F\1 doilea, la mijloc, e de vrâstă. mijlocie ca barbă brună. Calul său alb poartă. o şea lungă, ol"ientală, în albastm�închis. Călăreţ ul e îmbrăcat ca un cal'aler din el'ul media : pan" taloni roşi lipiţi de corp, o tunică 11erde, încinsă la mijloc, o mantie scurtă. roşie fâlfâitoare. Pe

De remarcat e di /'\aica�Domnalai e ca mult mai mare decât celelalte personagii, ceeace s'ar pa� tea explica prin aceea că artist ul a copiat�o după an alt model de dimensiuni mai ma1·i decât cel din ca1·e a luat celelalte elemente.

SCENF\ VIII-a,
B. Ci\LÎ\TOR!i\ fli\GJLOR CU STEiiUi\

Ea ilastează icosul : « 8coop6!J.ov &o-te pa. 0Ewpf;aa.v'tE� !J.6.yot 1) ,.?i 't01hou ij'XOAvU07)uO:V a.ry ),·{ f xo:l W� ),uxvov xpa.­ 'tOOV'tE� a.O'tOV ot' o:O-coO �pEuvwv xpa.'ta.tbv b:va.x'to:· xo:.l c:p06.aa.v-cE� 'tOV ăcp8o:a'tOV EXcXP7JuO:.V a.O-c<j> ooiilV'tc�· 'AU7JA.ou"io:.».

fig. 1 4 . Scena a VIII- a F\catistului . Că.Jătoria /'\agiloL
f\iniatură a manuscrisului grec
1 1 .:;

al Bibliotecii 1\cademiei Române -

[« Steaoa cea ca dumnezeească mergere vă.� zandu�o în ţelep ţii, au mers pre urma l aminei eii, şi ţiinda"o ca o făclie cu dânsa căuta pre tm-ele împărat, şi ajangând p1·e Cel neajuns, s'au bu" curat. strigânda-i : F\lliluia 2)» ]. /'\anuscrisal grec 1 1 3 al l\ cadem iei Române (foi. 1 1 , sas ; dimens. : 9 , 5 0 X 7 . 4 8) : Un peisagia : la stânga în depădare un deal 1Jerde ; la dreapta un alt deal, pe pol'ârnişal că� raia se l'ede un oraş ca pla11"taţii de chiparoşi. La mijloc un al treilea deal izolat ca arbori şi tufe, pe care îl ocoleşte drumul ce J urmează
...

1 J P5oă oici figurează ca inscr·ipţie pe scena tistului Trapezariei La\,rei. •) Akathistaritt, p. 7 8 -7 9.

Vrn .. a

a l\ca..

cap poartă o coroană, care are la bază o bandă neagdi, ca un fel de b lană, apoi raze aul"ite. Fundal ei e roşia, carmin�închis. l\.1 treil ea, dela coadă, e tânăr, fără barbă, călare pe an cal ne" gra, înşăoat cu o şea neagră, brodată cu fir de argint. E l e îmbrăcat tot in cal'aler din el'al media : tunică albastră, peste o altă haină al� bastră ; o m antie roşie, scurtă, fâlfâitoare. Pe cap poa1·tă deasemenea o coroană neagră, la bază bicornă, ca raze aurii, cu fundal roşia. (Fig. 1 4). In această scenă influenţa occidentală e l'ădită. Ea se trădează. atât din costamal occidental, pe care îl poartă magii, cât şi din gustul artistului pentJ·a peisagii. Scena călătoriei magilor se prezintă. şi ca scenă

inp.org.ro

ICONOGRF\Ftl\ lMNULUl F\CF\iiST de sine stătătoar·e ş i c a scenă anitii c a Naş .. terea. Cele mai \lechi monumente reprezintă pe magi în scena aceasta, călătodnd pe jos. F\şa îi în� tâlnim pe unele sarcoFagii : ca de pildă. pe cel al muzeului lapidar din F\rles 1). Mai târziu însă, în epoca bizantină., magii apar mergând călări . Cea mai \leche reprezentare a că.Jător·iei ma� gilor· că.lăl'i, ca scenă de sine stătătoare, după ştiinţa noastră., e din \leacul al XH�lea : scena a VIII�a a Imncrlai F\catist al manascdsulai g1·ec 429 al Bibliotecii sinodale din J'iosco\la. Unul din magi e biitrân, altul de \lrâstă mijlocie, al treilea tânăr. Cei eloi cl'intă.i , tână.r,al şi bă.tt·ânul, arată. cu mâna steaua. Cel tânăr· se întoarce îndărăt spre cel bătrân. F\cesta pare orbit de lumină, de care se apără... u an gest al mânei stângi. Hai � nele lor Fâ!Fâe în \lânt ca în scena co1·espanză� toare a F\catistu lui F\cademiei Române 2).

79

In \leacal al XVI..Jea în scena a VII!�a a F\ka .. tistalai Trapezariei La\lrei, cei trei magi sunt deasemenea călări. Ei poartă coroane mici şi haine, care fâ!Yâe în \lânt. O stea mare trimite Făşii de raze spre pământ. Cei trei călători şi�o arată. cu mâna. Ei înaintează în mijlocul unui peisagiu muntos. Uncrl din ei a ocolit dejil man� tele, ceilalţi îl ar mează 1 ) . (Fi g. 1 5). Scena aceasta e conFo1·mă. descripţi unii !vfa­ nualului de Pictură : «Cer şi din el se cobocu·ă o stea strălucitoare în mijlocul unei raze ; iar dedesubt, munţi şi magii călări şi-o arată. anul altuia 2) » . Călătoria magilor e adesea unHă ca Naş­ terea. Ca exemplu a\lem : e\langeliaral grec 74 al Bi .. bliotecii Naţionale din Paris (XI s.) 3), unde cei trei magi, purtând coroane mici pe cap, sosesc călări în Fuga cailo1·, cu mantiile Fâ!Fâind în \lânt ; Naşterea dela capela Palatină din Palermo J) ;

Fig. 1 5 . Călătoria şi Inchinarea Magilor.
Frescă din Trapezaria La\'rei -

In secolul al XIV�lea a\,em an mozaic elin Kahrie� Djami din Constantinopol repr·ezentând călătoria magilor călări, căli'iaziţi de stea, precum şi înFă... ţişarea lor la Erod 3). In Psaltirea se1cbească, din \leacal al xrv�lea publicată de StrzygO\\JSki, magii l'in călări, conduşi de un înger, care le arată pe Maica ..Domnalui şi pe Christos J).
2i fig.

fresca dela Dionisiu (a. 1 5 4 7) 0) ; fresca din ca... pela Sî. Gheorghe a monăstirei Sf. Pa\Jel din F\tos (a. 1 42 3) G) ; Fresca monastirei Dochiaria din F\tos (a. 1 5 68) ') ; o i coană greco�italiană din \Jeacul al XV�Iea ; o altă icoană. aparţi nând bi ... sericii Buna\Jestire din l'losco\Ja, din l'eacul al XVI�Iea S) ; etc.

Strzy• gowski, Der Akathistos Hymnos, etc. , p. 1 3 0. In arta occidentală întâlnim deasemenea această scenă îu veacul al XII-lea, ca în Psaltirea Albani, aparţinând tesaaralai din Godehards·Kirclie în Hildeshaim (circa a. 1 1 1 4) (Ke­ hrer, op. cz."t., p, 1 2 6 , fig . 135 şi 1 3 9 �. Şi aici magii sunt călări. Tot din "eacul al Xll-lea face parte un relief în bronz dela catedrala din tlonreale, datorit lui Bonanus (a. 1 1 8 6 ). 1'\agii aici sant călări şi poartă bărbi lungi (Kehrer, op. cit., Îig. 25 ' · 3) Kehrer, op. cit., p. 9 8 , fig. 97. ') 1, Strzygowski, Serb. Psalt. pl. L ! V , fig. 1 3 1 .
1.

2 ) Copies photograp hiees, scena vm-a ; cf.

1) Kehre.·,

op. cit., p.

15.

') t\illet, Collection ... des Hautes-Etudes. C. 2 0 8 . U n alt exemplu i l "''em l a Colţea. 1\. Baltazar, Frescurile dela Colfea în Buletinul Comis . Mon . Jstorice , 1 , 3 ( 1 9 0 8 ) p. 1 2 3 .
'>

Omont, Evangiles avec peinittres byzantines du XJ-e s i�cte, p. 6. ') Ch. Diehl, Manuel d'm-t byzantin, fig. 2 5 3 , 5 ) !'lillet, Collection . . . des Hautes-Etudes, C . 2 8 0. 6) lbid., c. 3 1 1 .
7)

)

li.

Op. Ci:t.,

P• 1 4 8.

Jbid. ,

c.

2 6 9.

B) Kondako,•, lconografija

Bogmnaten', p. 1 8 , fig. 9 - 10.

inp.org.ro

80

BULETINUL COI'\JSIUNII l"\.ONUl"l ENTELOR ISTORICE SCENA. IX.
C. INCH!NI\REI\ t\1\GILOR 1).

Ea i lustrează icosal :
«Yioov 7tatoE� XaA.âodwv E.v XEpcrl 't* llap­ f1Evou 2) 'tOV 7tA6.cravta XEtpl 'toii� &v9pw7tou�. xal OEcm6"C·r; v VOOU'J'tE� c:dnov, d xcâ oo6),ou ID-cx�E �o'i'jcrat •ti EuA.oy7)f.lEV\). » f!Opc:p�V, ecr7tEUCiCZV "COl� owpot� 9Epa7tEUO"CZt xal

[« Văzat�aa pruncii Haldeilor în m âinile Fe� cioarei pre Cela ce aa zidit pre oameni ca mâna, şi canoscânda�J pre El a îi stăpân, măcar de aa şi luat chip de rob, s'au ne\Joit ca daruri a-i slajl lai, şi a striga Ceii blagoslo\Jite 3)» ].

ca\Jintează pe magi, cari îi se închină, oferinda�i , după e\Janghelia Jaj l"latel l), aur, tămâe şi smirnă xpu cr6v , xal ),(ocxvov xal uf.16pvav). îndă.ră.tal zi� dcrlai , S. Iosif în haină. măslinie, întot-când spatele la scenă, îşi are braţele încrucişate şi se razămă pe zid. La stânga, sant cei trei magi. Bătrânal se prezintă. întâia.El a îngenunchiat înaintea lai Christos şi a 1'1a� mei sale, după ce şi�a aşezat coroana pe podea. Ca mâna stângă. se rază.mă. de pă.mânt, ca cea dreaptă prezintă an fel de tă.mâelniţă. ca capa� cal ridicat. Bătrânal poartă. barbă. şi plete pe spate. E îmbrăcat într'o haină roşie, brodată ca aur, peste cat·e are o mantie \Jerde, brodată de asemenea ca a ar . Coroana sa e pre\Jă.zată ca

Fig. 1 6 . Scena a JX�a a 1\catistalai . Inchinarea l"lagilor.
- fliniatură a manuscrisului grec
11;;

al Bibliotecii 1\cademiei Române -

l"lanascrisal grec 1 1 3 al 1\cademiei Române (foi. 1 1 \J., sas ; dimens. : 9,5 6 X 7,50) : Pe o podea roză se înalţă, în prima! plan, an zid în isodom, de culoare albastră�\Jerzae. La stânga, pe an soclu pătrat în isodom, \Jăpsit alb , se ridică o frântară. de coloană. canelată \Jerzae. lndă.ră.tal zi dului e an fel de şopron, acoperit ca pae, susţinut de patra stâlpi, din cari na se \Jă.d decât două. ln faţa acestui zid, l"laica�Domnalai în costumul ei obicinuit, ţine în braţe pe !sas. 1\cesta, îmbrăcat într'un hiton taler măsHnia, bine�
' ) tlatei, II, 1 0 - 1 2. 2) Până aici figurează ca inscripţie pe scena a IX-a a 1\­ catistului Trap ezariei La�rei. 3) Akathistariu, p. 7 9.

raze de aur ; fundal ei e roşia, carmi n ; în \Jârf se sfârşeşte ca o cruce de aur. Indă.ră.tal lai îna� intează. magal cel tânăr, ţinând în mână o tă.� mâelniţă de aur. Peste h aina-i roşie, din care na se \Jede decât partea dela antebt·aţ, are o altă. haină lungă., albastră, brodată. ca aur, pre� \Jăzată cu mâneci largi. Peste ea mai poartă o mantie roşie, brodată. cu aur, ca multe eate largi , prinsă. înaintea pântecelui. Pe cap are o coroană de aur cu raze, iar la picioare sandale roşii. In� dă..d ital lai stă.. al treilea mag, care ţine dease� menea în mâna dreaptă. o tămâelniţă.. saa an potir de aur. E îmbrăcat ca o haină. lungă, încinsă la
t,

f'\atci, I l ,

1 1.

inp.org.ro

ICONOGRAFIA I1'1NULUI ACATIST mijloc, verde, cu broderii de aur, peste care poartă o mantie, prinsă ca o agrafă pe umărul drept. Pe cap are o coroană. occidental1 : la bază, b lană albă şi raze de aur1). (Fig. 1 6). Cerul e albastru­ închis, pe care străluceşte o stea de aur ; la ori­ zont, e purpuri u. Pământol e vct·de ; la [und se vede an şir de movile castanii. Artistul a ştiut să execute draperi ile magilor cu multă fantezie, cu eate largi turmentate, care denotă un gust occidental. Teologii s'au întrebat în ce Joc au g 1sit ma­ gii pe Cristos. In operele de artă pdmiti\'e in­ chinarea m agilor e un ită, după cum am v1zat, ca Naşterea ; deci în mintea artiştilor din epoca aceea scena se petrecea la Betleem, lâng1 i esle. Aceeaşi idee şi-o făceau şi teologii veacului al I V-lea. Sf. Ioan Chrisostomul zice, di 1'1agi i au găsit pe Christos în peştere. Acest mare autor bisericesc este o autoritate , de care toţi redicat)rii de mai târziu au ţinut seamă. şi I -au urmat. Opinianea lor tiind curentă, adiştii s'au i nspirat dela ea. Totuşi S. Isidor Pi­ Jusiotal a susţinut, că 1'1agii au giisit pe 1'1ântaitor nu la Betleem, ci în Egipt. Pa1·erea lui n'a pu­ tut convinge pe mulţi. Ea a fost combătută chiar de teologi greci posteriori 2). In artă predomin1 piirerea Sfântului Ioan Chrisostomol. Puţine sant scenele sacre, cari au a\Jat o mai mare răspândire ca închinarea 1'1agilor. Cele mai vechi reprezentaţiuni ale acestei scene le găsim în cataco mbe. Ele se perpetul'i atât în Occident cât şi în Orient din timpurile primiti\Je ale cre­ ştinismului până în zilele nvastre. Hugo Kehrer a tratat acest subiect foarte bine în două volume excelente 3). N'avem dar i nten­ ţiunea de a reface saa rezuma ml'icar acest stu­ dia. A mintim numai că acest sa\Jant deosebeşte mai m ulte tipuri : 1. Tipul elenishc, care se caracterizează prin simplicitatea scenei şi dese mnul antic. Cea mai veche reprezentaţiane este o frescă a cata­ combei S-ţilor Petra şi 1'1arcelin din Roma, din veacul al III-lea 4) : La mijloc st:i 1'1aica...Domnului
' ) Cei trei magi poartă in unele documente din �eacol al X·lea următoarele nume : Bathisarse, flelchior, Ghathaspa, (Bc&c;ap"f, 1\I zl,xuup, ra&aootii.). Kehrer, op. cit., t. I, p. 6 9. 1\iurea ei poartă numele de Baltazar, flelchior, Gaspar, lbid., t. Il, p. 6 9 .

81

pe tron ca Christos în braţe. La dreClpta şi la stânga ei câte an mag i mberb aduce an disc ca daruri. Grija de simetrie a făcut pe artist să soprime pe al tt·ei lea mag, precum a fl'icot pe cel al fre ... seei similare din catacomba Domitillei (circa a. 300) să reprezinte patra magi , doi de o parte şi doi de cealaltă 1 ) . l'1agii sunt reprezentaţi densemenea pe sarco ... fagele primitive. Pe frescele catacombelot· închi· narea l'1agilot· apare independentă 2). Pe sareo . rage insii e şi independentă 3), dar şi adesea ani tii cu Naşterea 4).
II Tt"pul sud-galz'c sau primul sz'ro-e/e­ nistic, din care fac parte o samii de m ::mmnente :

un sarcofag al muzeului lapidar din Arles 5) ; un diptih al catedralei din l'1ilano 6) ; an i\Joriu al muzeului Soath-Kensin gton din Londt·a 7) ; dublul amvon din Salonic (circa a. 5 0 0) S) ; CCldexul Eg­ _ berti (circa a. 9 8 0) al bibliotecii din Trier 9) ; etc.
lll. Tzpul am,Pulelor dela Monza sau al doz'lea tip siro-e!enistic. Din acest tip, pe lâng'i

ampulele dela l'1:>nza, mai avem, între altele, an mozaic al bisericei S . 1\pollinare din Ra\Jenna (circa a. 5 5 5) ; etc. t o). IV. Ttpul 01'tenfal, a c1rui caractel"isticii e steaua saa îngerul aducător 11 ) . Ingerul con­ ducător apnre pe m ulte monu mente, ca la Baptisteriol AdaniJor în S. l'1aria în Co>­ medin din Rof!la 1 2) ; în manuscrisul grec 5 1 o al Bibliotecii Naţionale (a. 8 8 1) IS) ; în mi­ niatura m anuscrisului grec 1 6 1 3 al Bibliotecii Va­ ticana'ai (a. 9 7 6) 1 4) ; la mozaicul monăstirii Dafni (XI--XII s.) I5) ; în e\Jangeliaral 7 8 A. 5 al cabine�
') Kehrer, op. cit. , Il, p. 1 0 -11, fig. 1 0. 2) Lehner, op. cit., pl. 11, 6 - 1 1 , ca, de pildă, frescele catacombelor Domitillei ; Sfinţ ilor r\arcellinus şi Pet.·us ; tai Thraso şi Saturoinns ; S·tului Soter ; etc. 3) Lehner, op. cit., pl. IV- V, 2 5 -47. 4) Lehner, op. cit., pl. VI, 5 0 - 6 0 , VII, 6 1 . I n ace�stă categorie Kehrer face sabdi,,iziuni, op. cit., p. 2 1 şi arm. >) Kehrer, op. cit., II, p. 2 8 - z 9 , fig . 1 5 . 6) Jbid., p . 2 9 . 7) lbid., p . 3 0 . fig. 1 6 . B ) Jb id. , p. 3 1 -3 2 , fig. 1 7 - 1 8, 9) lbid., p, 3 2 , fig. 2 0 . 10) lbid., p. 45 - 5 8 . 1 1) lbid., p. 5 8 . Pib·erea e li steaua e u n inger s e admitea de teologii orientali. Hipodiaconul Damascen în Tesaurl/.l său, la a opta intr·ebare pe care şi ..o putie cu pri\,ire Ia Na .. şterea lui Christos, rllspande că steaua nu era decât un înger
(0·� c; aop6�, p. 3 2\ .

3) H. Kehrcr, Die Heilig-en drei Konige in Litteratur

2) â.ap.ac;x·�You, 0'f)oaop6�, p . 3 1 .

cit., ; cf , J. \vilpert Ein Cyklus christologischer Gemălde atJS der Ka­ takombe der Heiligen Petrus u11d Maree/linus. Frei·
burg i. Br.
1 8 9 1 , p. 2 1 ,

ttnd

Leipzig, 4) H. Kehrer, op.

Kunst,

1 9 0 8 - 9,

t. I - Il. Il, p. 1 , fig . 1

") Kehrer,
20,

1 3) lbid., fig.
p.

op. cit.,
48

Il, p. 6 5 , fig. 4 7. cf. H. Omont, Fac-si111iles, pl.

xxxrr,

pl. V.

foi. 1 3 7 . 1 4) Kehrer, op. cit., II, fig. 4 9. ••) Ibid., fig. 5 1 şi lillet, Le Jl{onastere pl, 1 6 1 , pl. XIII.

de Dap!mi,
11

Buletinul Comisiunii flonumentelor Istorice.

inp.org.ro

82

BULETINUL CO.M.ISIUNH .M.ONU.M.ENTELOR JSTORICE ele pildă, pe un s:�rco1ag elin catacomba S. A.gnes (actualmente în m uzeul Lateran), pe un mic sar­ cofag elin sacristia din S . .M.<'lrcello din Roma 1), etc. Acest tip continuă s'l existe in secolele urm\1. ­ toare. I l g'î-;;i m : pe un bazot·elief de lemn d ela Porta-Sabina din Roma (cit·ca a. 430) ') ; pe un sarcofilg elin S. Ioan Botezătorul din Ra\Jerma3 ); pe sat·cofagul lui Jsaak al VIII�lea din muzeul din Ra\Jenna (a . 643) 4); pe un mozaic din S. A. pol " Jinare din Rauenna (circa a . 5 5 5) ; în acest din urmă însă .M.aica-Domnului e încoPjarată de în­ geri 5). .M.aica-Domnalul mai apare asistatii de în­ geri şi pri mind închinarea .M.agi!Ot" ; pe un iiJoriu din British .M.useum 6) ; pe dublul am";on găsit b Salonic, astăii în m uzeul elin Constantinopol ') ; pe un iuol"iu sirian al m uzeului South-Kensington elin Londra B) ; pe ms. copt No. 1 3 al Bib. Na­ ţionale din Paris (Fi g. 1 7), etc.
II. Tip.
şterea. Şi aici deosebim două gntpuri :

talui de estampe din Berlin 1) ; pe an bazorelie! de lemn de la poarta C<'ltedraJe; din Spalata (Da!­ m<'lţiil) �) ; pe timpanul pot·ţii nordice a Baptiste� riului din Parma (a. 1 1 96) 3) şi pe alte multe opere occidentale italiene şi germane. Diuiziunile pt·ecedente ale lui Kehrer au ca punct de plecat·e ol"i gina. Se poate însă face o altă clasificare după dispoziţiune a personagiilor în tablou. !. Tipul pn·mitiv. .M.aic<'l-Do;nnului st:i ca Christos în bt·aţe pe tt·on şi primeşle închinarea .M.agilor, cad au o atitudine de mişcare. In fresca catacombei S�ţilor Petra şi .M.arcellin nu sunt decât doi .M.agi, câte anal de fiecare parte a .M.ai cei� Domnului 4) ; în fresca catacombei Domitil'ei din Roma (circa a . 3 00) a\Jem patru magi, câte doi de fiecare parte 5). Aceste sant de altfel neregu� larităţi, datorite, după cum <'lm at·ătat, dorinţei ar� tistalai de a a\Jea o simetrie în <'lr<'lnjat·ea perso� . nagiilor . Pt·etutindeni aiurea auem trei magi, atât în cat<'lcombe, cât şi pe sarcofagele primitiue ,

fncltinarea 111agilor um'tă cu Na­

. Fig. 1 7. Inchinarea .M.agilor.
fliniatură a manuscrisului copt 1 3 al Bibliotecii Naţ ionale din Poris (Desemn de O. Tafrali) .
(Xll

S.). -

precum şi pe o amaletă-medalie de bronz din \Jeacal al V -lea 6). Ei IJin din dreapta saa din stânga purtând bonet frif.)ian, nădragi strâmţi , o haină scurtă, încinsă l a mijloc şi câteodată o mantie scurtă 7). A.desea n'au bonet S). Pe unele sarcofage magii mână cu dânşii trei cămile, ca
E. Bertaux, L'art dans Paris, 1 90 4 , I, p. 4 3 3 , pl. XIX. 3) Cât pri�eşte monumentele tipului al V-lea, pe care Ke­ hrer îl nameşte siro.. bizantin, ele fac parte, dapă mine, în ge .. neral din călătoria J'lagilor. l\ceasta se invedereazll de altfel prin atitudinea tlaicei-Domnului, care întoarce spatele tlagilor, ca de pildă pe mozaicul Baptisteriulai din Florenţa, evange• liarele Bibliotecii Naţionale din Paris 7 5 şi al Bibl iotecii Va­ ticanului 2, etc. (Vezi în Kehrer, op. cit., fi, fig. 7 2 , 7 7 , 7 8 \ . 4) lbid., fig. 1 . S) Kehrer, op. cit., II, fig, 1 o . 6 ) lbid. , fig. 1 2. ') Lehner, op. cit., pl. Il, IV, V. !) Jbid., pl. IV, 30, 3 2 , pl. V, 4 1 , 46.

' ) Kehrer, op . cit., II, fig. 5 2. 2) lbid., p, 7 1 , fig. 53 şi

A.. Naşte1'ea jă?'ă peştere, la care adesea a­ sisti'i S. Iosif saa an păstot". Ca exemple a\Jem : un sarcoVag al bisericii S. Trophimus din A.rles 9) ; un altul găsit în basilica Vaticanului 1 0) ; un al trei ­ lea descoperit în bisel"ica S . Sebastian pe \Jia A.ppia ll) ; o pixidă siriană de fi ldeş din colecţia e1,alui media din Viena (circa a. 5 5 0) ; 1 2) e\,ange�

!'Italie Meridio11ale,

1) lbid., pl. V, 3 + - 4 1 . 2J Kehre1·, op. cit . . Il, fig. 30. 31 lbid., fig. 2 8. 4) lbid., fig. 2 9 . • ) Kehrer, op . cit., Il, fig. 3 .J.. 6) lbid., fig. 3 7 . 7 ) lbid., f ig . 44-45. B J fbid., f ig. 1 6 . 9) Lehner, op . cit., p . 3 1 4, pl. VI, 5 0 . 10) Jbid., p. 3 1 5 , pl. V I , 5 1 . ") Jbid. , p. 3 1 6 , pl. VI, 5 2 . 12) Kehrer, op. cit., ll, fig. 3 8 - 4 1 .

inp.org.ro

ICONOGRAFil\ 11'1NULUI ACA TIST liaral siriac din 1'eacaJ al X�lea a l Bibliotecii du� cale din W'ol!enbuttel 1); etc. B. Naşterea cu peştere, tip creat într'o e· pocă byzantină destul de târzie. t1aica�Domnului stă în faţa peşterii ţinând pe Christos în braţe. 1'1agii 11in, fiplecându.se mult, conduşi de un în � ger, cum se 11ede într'o miniatură a manuscri" Hllui grec 1 6 1 3 al Bibliotecii Vaticanului (circa a . 9 7 6) , lucrnt pentru împăratul Vasile al II·Iea 2). In alte mol'amente scena se complică prin fap· tai că apar toate celelalte elemente ale Naşterii , ingeri , păstori, S . l osiY, etc. Ca exemple - unde nu poate fi 110rba de dilătoria magilor, ci de în· chinarea lo1· - se pot da : un i 11odu sirian al muzeului din Ra11enna S) ; _Fisiologul, manuscl'is, al şcoalei e11angelice din Smirna 4) ; etc.

83

Acatistului Trapezariei La11rei (XVI s . ) 1 ) şi a ma.. nuscrisalui 1\cadcmiei Române 1 1 3 , descrisă mai sus. (Fig. 1 5 ). C. Magii se î11cltz'11ă ja1'ă asistenfa înge ·

rzt!ui. Pe cer străluceşte steaua. JV!aica-Dom­

nuluz' finând j;e Christos pe ge11unchi stă î11az'ntea peşte7'ei. Ca exemple a11em scena a JX.. a
a 1\catistalui manuscrisului grec 4 2 9 al Biblio" tecii sinodale din 1'1osco11a 2). l V. Tipul Manualului de Pictură 3) : « Ciă� dire şi /'1aica-Domnalni st3 pe scaun, ţinând pe Christos prunc. care bi neca11inteazii. Cei trei /'1agi înaintea ei ţin daruri în cutii de aur. Unul din ei e b�trân cu barbă l ungă, ca capul gol. El stă în genunchi pri11ind pe Christos. Ca o mână ţ ine

III. Tz}. Maica-D01nnului stă pe tron cu Chrz"stos în braţe. 5. Ioszj ast:stă. Ma<[[z'i se închi11ă.
Aici deosebim b·ei grupud ; A. Magiz" sunt călăuziţi de în_ger. Ca tip putem lua manuscrisul grec 5 1 O al Bibliotecii Naţionale din Paris (a. 8 8 1 ) : /'1aica"Domnului stă la stânga pe un tron şi prezintă 1'1agilo1· pe Chri· stos. Aceştia se închină, asistaţi de înger. lndă� ră•ul t1aicei·Domnului stă S. losiY "). ' Din acest grup mai fac parte e11angeliarul ca· binetului de estampe din Berlin 7 8. 1\. 5 G) ; fresca Naşterii a bisedcii Brontochion din 1'1istra (XIV s.) i). Tot aici trebue pas şi mozaicul 11eaculai al X I­ XII·Iea dela Dafni , deşi S. Iosif lipseşte S). B. Magit: se înck i11ă fă1'ă asistenta în­ geruluz·. Pe cer însii st;ăluceşte steaz:a. Ca exemple a11em : Codicele Egberti din Biblioteca oraşului Trier (ci1·ca a. 9 80) 9) ; an mozaic al lui Bertoldos di Pietro (?) din S . /'1aria Traste11ere din Roma 10) (a. 1 3 00) ; psalti1·ea cabinetului de estampe din Berlin 7 8. 1\. 9 1 1 ) ; scena a IX�a a

Fig . 1 8. Inchinarea /'1agilor.
Frescă din biserica monăstirii sârbeşti rlateişa {Fotografie G. rlilletl .

'i

Br., 1 8 9 3 , p . 2 7 , pl. XVI, 2 . 3 ) Kehrer,

2)

lbid.,

fig.

98.

S. Beissel,

Vaticanisch e Minia!ure11,
n, fig. 7

Freiburg i .

4)

7)

Gl Keh rer�
tlil let,

5) H.

lbid.,

fig. 8 2 .

op. cit.,

3.

daru l , ca cealaltă coroara. Celalt are barbă po� tri11ită ; i ar al treilea e imberb. Ei se pri11esc şi�şi aratii pe Christos. Indărătul 1'1aicei·Dom .. oului stă losiY şi admiră. 1\tară din casă un tâ.. n�r ţine de îrâu trei cai, şi m ai departe pe munţi, iar�şi cei trei /'1agi staa pe caii lor şi se întorc în ţara lor. Un înger le arată calea 4) » . Acelaşi Manual îns1î. dă. l a Inchinarea .M.a� gilor din ciclul 1\catistului o descripţie, ca1·e se
1 ) 1'\illet, Collection... des Hautes-Etudes,c. 2 o a . 2) Copies photographiees, scena IX, c f ., Strzygowscki, Der Akathistos Hymnos, p. 1 3 0 . 3 ) Ed. Papadopoulos-Kerameus, p. 8 6 · 8 7 .

Omont,

Fac-sin·tiles, pl . XXXII, p. 2 0 . op. cit., 1 1 , fig. s 2 . Monummts byzanlins de Jl! Iistra, Mo1wstere de Daphm:, pl. op. cit., JJ, fig. 1 9 .
1 1,

pl .

95 .

/\rtistul aici_-a intercalat scena Inchinării tlagilor în câmpul tabloului său t·eprezentând Naşterea. 8) tlillet, Le xur . 9) Kehrer,

4) /\ici autorul
pe care
n

'0) Ibid., fig. 9 3 . 1 1) Keh re•·, op. cit.,

Manualului greşeşte. Pictorul tabloului, are dânsul în 1�edere, n 'a reprezentat întoarcerea
în

flagllor, ci sosirea lor ; căci nicăiri na se arată, că aceştia fig.
96.

au fost rcconduşi

ţara lo1· de înger.

inp.org.ro

84

BULETINUL COl'USIUNli I10NU/'1ENTELOR ISTORICE In codicele Egberti (X s.) 1) şi în manuscrisul grec 1 6 1 3 al Bibliotecii Vaticanalai (a. 9 7 3) 2), /'1agii poartă deja coroană. RePenind la manuscrisul I\cademiei Române 1 1 3, constatăm m ulte influen ţe occidentale. /'1ai întăiu îmbracămintea /'1agilor somptuoasă, cu mâneci largi, întoarse Ia cot, e cea a senio� rilor apuseni . Execuţia draperiilor şi a catelor tarmentate denotă d easemenea o i niiaenţ ă occi ­ dentală. Coroanele, dintre care ana blănită la bază, sunt apusene, deşi le găsim şi pe unele mi� niaturi armeneşti din \1eacul al XVll"lea 3). In� fluen ţa apuseană se mai constat1i şi în decorul scenei. fndărătul /'1aicei�D:>mna:ai se l1ede un grajd , care niciodată nu figurează pe monumen� tele bizantine, dar care există pe sarcofage şi pe tablourile italiene, ca de pildă pe o Naşter·e a lui Fra Filippo Lippi (a. 1 1 4 1 ?- 1 469) 4). Ruinele trădează iarilşi gusta! artei italiene, că� reia îi place an astfel de decor. Ca exemple, între multe altele, se pot da : a. Inchinarea Magilor a Joi· Francesco Raibolini zis Francia ( 1 4 5 0 - 1 5 1 8) ce· se află astăzi la DrezJa. In acest tabloa /'1aica"Domnului stă pe scările unui templu în ruine. · b. Triptihul lai Gio\1anni /'1assone (a doua jum!î.tate a \1eacalai al XV�lea, şcoala din Pie mont) 5). c. lnchz"narea lVlagilor diri « Hortalus I\nimal » al pictorului ol andez Sebastian Brandts (circa a. 1 5 1 O), păs­ trat astăzi în Biblioteca curţii imperiale din Viena 6). In acest tablou fragmentul de coloană apare 'în acelaşi loc ca în miniatura I\catistulai I\cademiei Române.
O.

deosebeşte de cea de sas : « Clădiri şi /'1aica� Domnului stă pe t ron a\1ând în bra ţ e pe Christos prunc ; iar /'1agii în genunchi înaintea ei ţin da� rari. Iosif stă îndă.rătal ei, iar steaua se coboară. de sus. lUară din casă., an tână.r ţ ine caii 1'1a� gilor de frâu» 1). Tipa! acesta _n u se întâlneşte l a I\catistal Tra� pezariei La\1rei, unde tânăral cu caii magilor lip� seşte. La manastirea serbească. însă 1'1ateişa, In� chinarea /'1agilor se apropie de ultima descripţi e a Manualului. Rîei serl1itoral c u caii magilor există, lipsesc însă S. Iosit şi steaaa. (Fi g. 1 8). I n pril1inţ a l1ârstei /'1agilor deosebi m : 1. Tipul imberu, care e datorit artei romane şi Il. Tipul oriental, unde cei trei /'1agi rept·e� zintă cele trei l1ârste. Tipul imberb se găseşte pe frescele catacom� belor şi pe sarcofagele pri mitil1e din Occident. Tipul /'1agilor revrezentând cele trei l1ârste, îl găsim deja pe an mozaic din S. I\pollinare din Ral1enna (circa a. 5 5 5 ) 2); pe ampula III�a dela 1'1onza 3) ; într'o miniatură a e\1angeli aru'ai din Etschmiadzin (circa a. 5 5 0) 4) ; în manuscrisul grec 5 1 O al Bibliotecii Na ţionale din Paris (n. 8 8 1 ) ; în codexal Egberti (X s.) 5) ; precum şi pe toate monumentele secolelor următoare atât din Occident 6) cât şi din Orient. Costumul /'1agilor pe frescele catacombelor şi pe sarcofagele primitil1e e cel antic oriertal : pan� taloni strâm ţi, tunică scurtă, paenula scurtă. Pe cap poartă boneta! fdgian . I\cest bonet se transformă încetul ca încetul în coroană, la început mică, apoi din ce în ce mai m are.

TAFRALI.

Le resume jranf:at:s suzvra a_ la fin de cette itude.

3 ) Strzygowski, Das Etschmiadzin-Evangeliar in lvien 1 8 9 1 , 1, pt. vr. ') H. Omoot, Fac·similes, pl. XXXI!, p . 2 0 . > ) Kehrer, op. cit., II, fig. 1 9 . 6) !\rtiştii occidentali din Renaştere au reprezentat adesea pe unul din magi ca negru . EL an dat magilor figura unor persoane ilustre din timpuFile lor. !\şa, o pictor� atribuită lui Sandro Botticelli reprezintă pe Cosma tledicis. Leonardo
B yzanti11ische Denkmiiller.

•, Kehrer, op. cit., Il, fig. 3 4 .

1) Op . cit., p. 1 4 8 .

3)

lbid.,

fig. 3 3 .

da Vinei a pictat o închinare a i'lagilor, în care se recu-­ nosc cei trei tledicis : Cosma, Lorenzo şi Giuliano. Laforgc, La Vierf{e, p. 1 6 6 . 1) Kehrer, op. cit., I l , fig. 1 9 . ' ) Beisset, op. cit., pl. XVI. 3) Fr. tlacler, JVfi11 iatures aY111enie1mes, Paris, 1 9 1 3 pl. XLI. 4) No. 1 3 4 3 sala Vll Luuru, şcoala Florentină. 5) No. 1 3 8 4 Sala VI, Lm•ru. 6) Kehrer, op. cit., II, fig. 2 8 3 .

inp.org.ro

C ET A T E F\ S O R O C I I
NOTIŢ J\ ISTO RIC A DESCRIPTIV;\
--�0 ---

Cetatea dela Soroca a fost înălţată de Ştefan cel .Mare . O spune tradiţia locală, care-i expl ică numele prin faptul că Dom­ nul a pus soroc (termen) de clădire 1), şi o confirmă documentele contimporane, cari scot la ive::tlă, tocmai în acest timp - la I 499 - pe 1,rimul pârcăl ab al cetăţii 2). Ca şi Orhei 1, clădit 20-30 de ani mai înainte 3), ea a fost înălţată î mpotriva ce­ telor tătare de pradă, cari, ocol ind vadurile Nistrului păzite de străj ile noului pârcălab orheian, îşi făcuseră se vede cale spre păr­ ţile de Sl.,!S ?le Moldovei, mult mai la nord, prin vadurile Nistrului dela Soroca 4), de under pri n Bălţi ş i Scule n i , se putea aj unge la laşi, iar prin Ştefăneşti ş i Botoşani la Suceava. Clădirea cetăţii dela Soroca nu fu deci pentru Ştefan cel Mare o necesitate stra-

tegică de primul ordin, pentru siguranţa generală a ţerii, ci numai o necesitate stra· tegică secundară, pentru si gur.anţa u nora din regiunile ţerii mai expuse incursii lor şi jafurilor tătare. De aceea Soroca n'a fost o cetate mare, cu două rânduri de z iduri, ca bunăoară Cetatea Albă, Suceava, Hotinul, chiar Neamţul 5), ci o fortăreaţă mică, un simplu castel pe ntru adăpostul u nei străji de pază împotriva Tătarilor. Aceasta ne-o �rată însuşi Bogdan V odă, fiul lui Ştefan cel Mare, într'o scrisoare din 1 5 1 2 către regele Po­ loniei, în care spune că noua cetate sluj eşte împotriva păgânilor (Tătarilor) : castrum So­ rocianum contra pag9-nos tutelam habet 6). Două secole în urmă, tot un Domn, Dimi­ trie Cantemir, spune acelaş lucru aproap e : căci, acolo, la Soroca, scrie el, stau călădela 1492 (Octomvrie r o : Bogdan, I, 504) p â nă la 1 493 (Noemvrie 4 : Bogdan, I I, 3 1). D� aci înainte documentele nu mai dau n:.�mele pârcălabulqi sau pârc:ălabilor de Orheiu până la 1499, când a par doi deodată : Alexa ş i I vanco (Bogdan, II, 425 şi 444) - ultimii pârcălabi de Orheiu ce se mai cu­ nosc snb Ştefan cel Mare. 4) Banul Constantin Caragea arată în efemeridele sale, la 1778 ( Hu;:-muzaki-Papadopulos Kerameus, D;:,cumente, X I I I, 102), că Nistru!, pela ţinutul Sorocii, avea unsprezece vaduri, prin cari se putea trece vara călare. •) A se vejea planul Cetăţii Albe în acest Bu­ letin, VI, 59, al cetăţii Suceava, la Romstorfer, Ce­ tatea Sucevii, Bucureşti 1 9 1 3, pl. I l şi al cetăţii Neamţul, la Acelaş, Schlo3s Neamţu, Cernăuţi 1899, fig. 8.-Hotinul nu are încă un plan ; din i lustra· · tiile date de d. dr. C. I. Istrati î n Analele Aca­ d emiei Române, mem. st., tom XXXIV, se vede însă că şi ace�stă cetatea avea al doilea rând de ziduri, cari nu sunt ridicate de. Turci la 1 7 13. ci numai repara le şi lărgite atuncj. Cf. D. Cantemir, Descrierea Moldovei, ed. Aca d. Rom., Bucureşti r 875, r6, şi Isţoria I mperiului Otoman, ed. Acad .. Rom., Bucureşti 1876, 362, n. 3, 6) Hurmuzaki-Densusianu, Documente, I I -3, 699-700.

') Z. Arbure, Basarabia în secolul XIX, B:.Jcu­ reşti 1 899, 293· 2) I. B::>g :lan, Documentele lui Ştefan cel Mare, 1 9 1 3, Il, 425 şi 444 · - Costea mai e menţionat, cu fratii săi, într'un alt document (o danie pe seama lor ) dela Stefan cel Mare, transmis însă numai prin o tra :Îucere din secolul X VIII, cu data gre­ . I orga, Studii şi Documente, şită (7140 = 1530) : V, 2 I I · 2. ") Cel dintâiu pârcălab de Orheiu, Radu! Gan­ gur, apare în documentele lui Ştefan la 1470 t Maiu 7 : Bogdan, op. cit., I , 148). El pă3trează această demnitate până la sfârşitul anului 1 480 ( August 29 : Bogdan, I , 243), urmându-i la 1481 (Fevruarie 1 : Bogda n, I , 249), V laicul, unchiul de pe mumă al Dommilui, cu fiul său Duma, care ajută pe tatăl său Ia îndeplinirea funcţi unii, fără a fi însă pârcălab. Vlaicul e menţionat în docu­ mente ca pârcălab de Orheiu până la r 484 (Maiu 29 : Bogdan, I , 2S6). In locu-i , la 1486 (Septemvrie 1 4 : B Jgdan, I, 230), apare G:·ozea Micotici ( de notat că dela 1484 Iunie până la q86 Septem\ rie nu se cunosc documente dela Ş :efan), care p::>artă pârcălăbia până la q9r (Aprilie 20 : Bogdan, I , 464). Acestuia-i urmează Gangur, a doua oară,

inp.org.ro

86

BULETINUL C01'1JSJUHII 1'10HU1'1EHTELOR J STOR ICE
noaştem decât o singură menţiw1e despre ameninţarea Sorocii de către Tătari : acea din Octomvrie 1 539, când Domnul de atunci - Ştefan- Vodă Lăcustă - trimise îm­ potriva năvălitorilor pe un curtean al său de frunte, un anume Selha {?) 7). Petru Rareş, care, ca şi Ştefan cel Mare, restaură vechile cetăţi ale Moldovei 8), re­ fădl din nou, din piatră, Soroca. Intr'adevăr, la 23 Aprilie 1 543, el chemă la sine, pentru lucru la cetatea Saracii, pe un Bistriţean elin Ardeal, fost mai înainte în serviciul său u). E vorba, de sigur, ca şi în cazul lui Ion Zidarul , constructorul ele biserici al lui Rareş 1 0), nu de _ un simplu meşter z idar, căci de aceştia erau şi în Moldova, ci de un arhitect, care să conducă lucrările puse la cale sau începute la Soroca. Aceste lu­ crări erau, cred, l ucrări mari, de refacere a cetăţii în pi atră. Părerea mi-o razim pe ştirea lui Miron Costin din Cronica po­ lonă u), că " Soroca a fost zidită d e Domnul Petru după a doua descălecare" , ştire pe care cronicarul o dă cel puţin pe baza unei tradiţii ce atribuia, încă pe vremea sa, z idirea Sorocii unui Petru Vodă. Ori acest Peh·u Vodă, întru cât e dovedit că cetatea îşi i a fi inţă numai sub Ştefan cel Mare, - nu poate fi, cum- s'ar - presu­ pune, Petru Muşat, ci Petru-Vodă Rareş, care, înh·'adevăr, cum văzurăm, întreprinse lucrări la Saraca. A ceste lucrări trebue să fi fost destul de însemnate, pentru ca amintirea lor să se fi păstrat până pe vremea lui Miron Costin. Nu credem deci că greşi m , admiţând că Ştefan cel Mare făcuse cetatea din lemn şi pământ, cum Ro­ man Vodă clădise odinioară Cetatea Nouă

raşi, să nu intre varvarii (Tătarii şi Cazacii) i n Moldova 1). Că cetatea dela Soroca a fost clădită dela început ca o simplă fortăreaţă, face dovadă ŞI faptul că Ştefan cel Mare îşi are aci, ca şi la Orheiu, un singur pârcălab, nu doi, ca în cetă�le cele mari ale sale şi că în urmă i mportanţa pârcălabului de Soroca scade într'atât, cât el nu mai figurează în rândul boierilor de sfat ai D omnului. Aşa se exp lică de ce până l a sfârşitul secolului XVI, documentele nu dau la iveală, în lista boierilor de sfat, numele urmaşilor lui Costea pârcălabul de Soroca al lui Ştefan cel Mare, cu toate cu funcţiunea există, cum se con­ stată din tratatul încheiat la 1 5 r o între Bog­ dan cel Orb şi Sigismund al Polon iei, în care pârcălabul ele Soroca (capitaneus Soro­ c�nsis) e pus pe aceeaş treaptă, ca atribu­ ţiuni jurisdicţionale, cu pârcălabul de Hotin 2), şi din misiva lui Ştefăniţă-V o dă dela 1 523 către Regele Poloniei pentru ajutor împo­ triva Turcilor, în care de asemenea e men­ ţionat capitaneus Sorocensis 3) . Cele câteva nume de pârcălabi de Soroca ce cunoaştem din secolul XVI apar numai i ncidental în doCW11enre. Aşa Neagu l a I 550-5I �) , N i­ colae ·la · 1 554 5) şi Pârvltl l a 1 587 6) .
..

Cu acest rol mai modest, fireşte că ce­ tat�a - dela Saraca nu putea stăvili · invazi ile m·a ri tătare ; în schimb însă, dindărătul zi­ . citirilor sa�e, puşcaşii' moldoveni vor fi oprit şi întors din cale desh_Ile cete tătare de pradă, pe cari cronicele şi documentele nu le-au înregistrat decât foarte rar. Astfel, în prima jumătate a secolului XVI nu cu-

Hronicul vechimei a Romano-Moldo- Vlahilor, ed. Acad. Rom., Bucureşti r9or, 224. 2) Hurmuzaki-Densusianu, Documtnte, I f-2, 629 şi aceiaş colecţie, sup. I I - r , 9. 3 ) Ibidem, I I-3, 719. 4 ) Niegum, p refectus Sorocensis : N. Iorga, Studii şi Documente, XXIII, 56. 5 ) Mentionat, ca delegat al lui Alexandru Lă­ puşneanu, în tratatul acestui a dela 1554 cu Sigis­ mund August al Poloniei : Metilineu, Colecţiune de tratatele şi convenţiunile României, Bucureşti 1 879, 58. 6) Gr. Ureche, la Kogălniceanu, Letopiseţe 2, I, 237 şi u n doc. dela Petru Şchiopul din 1587 Maiu

1)

8, publicat de d. N. Iorga în Convorbiri literare, X XXIV, 6 r 8- r 9 . 7) N. Iorga, Studii şi Documente, XXIII, +4· S) Pentru Neamţu : Hurmuzaki- Iorga, Documente, XV ·I, 317 ; pent ru Hotin şi Suceava : N. Iorga Is­ toria armatei, Vălenii de Munte I9IO, I, 7 1 şi 306. 9) Hurmuzaki · Iorga, Docu mente, XV-r, 432. ' o) A. LăpMatu, acest Buletin, V, 83 şi urrn. ") La 1. Bogdan , C ronice inedite, Bucureşti r895, r83.- Ştirea a fost introdusă de unul din fiii săi - Nicolae negreşit - în aşa zisa până acum Carte pentru descălecatul dintâiu al Moldovei. Cf. Miron Costin, De neamul Moldovenilor din ce ţară au eşit strămoşii lor, ed. C. Giurescu, Bucure�ti I9I+· pp. XXV-XXVIII şi 44·

inp.org.ro

CETATEA SOROCII
dela Roman 1), şi că Petru Rareş a refăcut Soroca din piatră la 1 543, cum tatăl său refăcuse din p iatră Cetatea Nouă dela Ro­ man la 1 483 2). După refacerea Soroci i sub Petru Rareş -refacere explicată de d. N. Iorga, ca având de scop întărirea graniţei dinspre Bugeacul de curând ocupat, prin Tătari, de Turci 3) - cetatea noastră avu, în a doua j umătate a secolulu i XVI, în epoca năvălirilor că­ zăceşti, u n rol ceva mai deosebit. - Căci pe aci, pela Soroca, intrară şi eşiră din ţară, fireşte ocupând cetatea, pretendenţii domneşti, cari , cu spnJ m dela Cazaci, tur-

87

Jicoară Pribeagul (1577), zis, în scurta-i domnie, Ion-Vodă (Potcoavă) 4), cum şi cei ce mai veniră pe urmele lui 5) . Conduşi de astfe l de aventurieri, Cazacii se nărăviseră în Moldova, "ca nişte lupi învăţaţi deapu­ rurea la pradă " , z ice cronicarul 6) . Pârvul pârcălabul de Soroca răsplăti însă des re­ petatele lor prăzi în 1 587, când, scrie acelaş cronicar, "cu hănsari şi cu alţi câţi au vrut de bună voie" , s'au ridicat asupra Cazacilor, fugărindu-i dincolo de istru până la Pe­ riaslavl, unde " tare războiu s'au făcut... şi, bătându-se, i-au biruit şi pre toţi 1-au tăiat" 7).

./ .

Fig.

t.

Cetatea Sorocii. Vedere generală.
Sub I eremie Movilă, Soroca fu pusă sub Domnul in hrisovul său de danie dela rs87 Maiu 8, «au venit n işte Căzaş tâlhari, foarte oameni rai, aice in pământul nostru şi au prădat şi câteva sate la margine, pe Nistru, în pământul domniei mele ; deci sluga noastră Pârvul părcălabul, el, lovindu-se cu dânşii, s'au bătut şi aşa Dumnezăul milostiv fiind ajutor şi biruind pe acei tălhari, i-au dat sub sabie domniei mele şi toţi s'au bi­ ruit cu moarte, iar pre unii dintre dânşii înşişi vii i-au prins, iar unora dintr'înşii numai cape­ tele lor s'au adus de faţa inaintea noastr·ă şi a tot Sfatul nostru. Pe urmă şi sluga noastră Pârvul părcălabul viind, s'au aflat pre însuşi trupul l ui având câteva răni• : Conv. literare, X X X V, 6:>8.

burară, în acest răstimp, domnia Moldovei') Arsă de Mateiu Corvi n împreună cu târgui la 29 Noemvrie 1467. Cf. I . Bogdan, C ronice ine­ di te, 52. ') ldem, ibidem. 58. 3) N. Iorga, Geschichte des rumănischen Volke3, Gotha · 1905, l, 38+. 4) Gr. Urechie, la Kngălniceanu, Letopiseţe 0, I ,

231 ·2.

5) Pentru toate aceste năvăliri căzăceşti : Hurmu­ zaki-lorga, Documente, XI, prefaţă, XXXII şi urm. 6) G r. Urechie, ed. cit., 1, 237, ') Acelaş, l. c. - Petru Schiopul răsplăti această biruinţă, dăruind pârcălabului său de Soroca satul Burueneşti, pe Siret, la ţinutul Ro:nanului. Căci, zice

inp.org.ro

88

BULETINUL COtuSIUHII 1'10NU1'1EHTELOR I STORICE
fu luată, se pare, penh· u scurtă vreme, ele Cazaci 7) , apoi, la r62 r , în timpul războ­ iului turco-polon din acest an, ea fu ocu­ pată de Tătari 8) , înainte încă de intrarea Turcilor şi Leşilor în Moldova (August). Printre aceşti Tătari îşi făcuseră cale, în August, Cazacii - 2o.ooo - veni ţi în aju­ torul Polonilor la Hotin 9) . Pe lângă Tă­ tari ş i Cazaci, ţinutul apărat de cetatea dela Soroca avea, se vede, de suferit chiar şi dela vecinii Poloni, cari făceau uneori prădăciuni destul de serioase dincoace ele Nistru, - cum bunăoară fu acea a lui Paul Reksczewski, împotriva cărui a se plânge lui Stanislau Zamoyski, starostele de Sza­ rogrod, la 23 Decemvrie r 62o, Totoi (To­ elor ?) pârcălabul Sorocii 10) , şi cum fu acea făcută nouăsprezece ani mai târziu, la r 639, cu voia vice·starostelui de Raşcov, de locuitorii acestui târg, cari merseră cu în­ drăzneala până acolo, cât prinseră şi ares­ tară chiar pe p ârcălabul Sorocii 11 ) . La r 649 Nogaii (Tătarii din Bugeac) prădară Soroca 1 2) , iar un an în urmă, la r 65o, Crâmlenii (Tătarii elin Crimea) apă­ rură, în număr neobişnuit de mare, în faţa vadurilor ei. Cetatea, fireşte, nu le putu opri intrarea în ţară, unde, se ştie, să­ vârşiră una din cele mai groaznice prădă­ ciuni 13) . Trei ani după aceea, la r 653, Au­ gust r r 1 4) , se strecurară, fără stânjenire, p e sub zidurile Sorocii; Cazacii aduşi d e Ti­ muş Chmelnicki să despresure Suceava 1 5). La r 657, în fine, Tătarii se găsiau din nou la Soroca, aşezaţi fiind, cum scrie un con­ timporan, pe amândouă malurile Nistrulu i până l a Cameniţa 1 n) . Intre pârcălab i i cetăţii din acest timp cu· I, 277 = trad. lat., ed. E . Ba:·winski, Chronicon terrae Molda vicae, Bucureşti 1912. 491 0) Hurmuzaki-Bogdan, Documente, s�rp. I I-2, 489. 1 1 ) Ibidem, sup. II-2, 6 1 9. 1 2) Ibidem, sup. I I-3, 28. - Paul de Alep, în Călă­ toriile Patriarhului Macarie al A ntiohiei, ed. E. Cioran, Bucureşti 19oo, 103, arată că g3sl, în acest timp, tot l ocul între Soroca )ii gra n iţ a Bu­ geacului ars şi prădat de Tătari. 13) Miron Cost in, ed. cit., I, 319-20 trad. lat., ed. Bar w i nski , r 2 i -2. 1 41 Data după Paul de Alep, op. c i t , 6. 1 51 Miron Costin, ed. cit., I, 329 = B a r w i n ski , 155- ­ Pentru decursul asediului, A. L ă p M a tu , la K. Romstorfer, Cetatea Sucevii, Bucureşti 1913, 45-50. 161 Hurmuzaki-Iorga, Documente, X V-2, 126S.
=

comanda a doi pârcălabi - Mănăilă şi Al­ hotă, ' pe care-i întâlnim în 1 598 1} . Un an în urmă în fruntea cetăţii e numai Al­ hotă �), care, la sfârşitul lui r 6oo, trebui, probabil, să cedeze locul unui polon. Căci Ieremie Movilă, ca şi frate-său Simeon, când acest din urmă fu aşezat în domnia Ţerii Româneşti, primi, între condiţiunile de supunere faţă de regele polon şi can­ celarul său, ca cetăţile ţerii să fie puse sub comandanţi poloni, iar garnizoanele lor să presteze j urământ de credinţă regelui su· zeran 3). Schimbarea aceasta nu fu însă de bun augur : încă înainte de încheierea anului r 6oo, Cazacii Zaporoj en i năvăliră 111 târgui şi ţinutul Sorocii, s:ivârşind o groaznică pradă. Au prădat tot, scria Ieremie Can­ celarului polon, că n'a mai rămas nimic, masacrând nu numai pe bărbaţi , ci ş i pe femei ş i copii, aşa că nu mai sunt în 3o­ roca decât câteva sute de lăcuitori, c<ţri, promite Domnul, vor fi totuşi pedepsiţi, de se vor dovedi că au cauzat rele servito­ rilor şi supuşilor poloni ai Regelui •) . Din acest angajament se vede că Polonii din cetate, căci de dânşii, _credem, e vorba, au pătimit şi ei pe urma acestei prădăciuni, nu numat dela Cazaci, c1 ŞI dela Mol· doveni. Mai tarzîu, la r6q, Soroca vazu fru­ moasa ·oaste pe care Gavrii l Bethlen o adu­ sese ajutor Turcilor porniţi împotriva Polo­ n ilor-5), cu care prilej Principele Ardealului încheie acolo, sub zidurile cetăţii, la 26 Septemvrie, cu Radul, Domnul Moldovei, un tratat de reciprocă credinţă ş i ali­ anţă 6) . Doi ani în urmă, l� r6r9, Soroca
') Uricar, XIV, 94 şi Gh. Ghibănescu, Ispisoace si Zapise, I - 1 , 2q (222 ). 2 ) Gh. Ghibănescu, ibidem, l-1, 222 - 3 -5· 3) Humuzaki-Bogdan, Documente, sup. I I-I, 467. 4) Ibidem, I I -2, 4 · 5) Iorga, Studii şi Documente, I V CXXX-I şi Acelaş, Acte şi Fragmente, I, 56. 6) P ublicat în Tiiriik-Magyarkori Allam-Okmă­ nytăr, I, 193-4 : ap. N, Iorga, Studii şi Docum., IV,
• • ,

7 ) Hurmuzaki-Bogdan, Documente, sup. I I - 2, 469. B) .Iar Tătarii sunt la Soroca, două mii, de ţin straje d e către Leş i " , scria, între alte veşti de pregătire ale războiului, Petre Diacul cătră Bistri­ - ţeni : Hurmuzaki-Iorga, Documente, X V-2, 895 · 9) Miron Costin , la Kogăln i ceanu . Letopiseţe 2,

C XXXI.

inp.org.ro

CET!\TEA. SOROCII
noaştem pe Ştefan Pârcălabul la r6sr 1), pe Ioniţă Hăbăşescul la r 656 2) şi pe Dumi· . traşcu Pârcălabul la r 66o 3) . In vremea luptelor turco-polone dela r6p-6, Soroca îşi avu rolul ei. Aşâ, în Aprilie r 6p, se vesteâ la Varşovia că ce­ tatea a fost ocupată de Polo n i 4) şi că în preajma ei se găseşte o oaste turcească de vre-o cincisprezece m i i oameni •). Oastea aceasta nu făcu însă nimic pentru l iberarea cetăţii, căci, în Iulie, Soroca erâ tot în mâi­ nile Leşilor 6) , fapt ce înlesni, în Iunie 1 6 7 3 , mai înainte de ce oastea cea mare turcească pornită împotriva Polonilor să fi

89

locuitorii băj enăriţi de frica Cazacilor, nu mai cutezară a se întoarce pe la ve­ trele lor 8). In anul următor, r674, o parte din oastea turcească ce invadase din nou Moldova trectl Nistru, în August, în Ucraina, tot p e la Soroca, pe u n pod construit, sub paza cetăţi i, împotriva pălăncilor ce Cazacii făcură de cea parte a fluv iului u). Acum, fireşte, nu mai putea fi vorba de Leşi la Soroca. Ei însă reveniră la r686, când Ioan Sobieski înh·eprinse prima sa expe­ diţie în Moldova, după ce, între timp, Ca­ zaci i mai năvăliră odată în ţară pe la So ­ roca la r 68o 1 0) .

fi g. 2 . Cetatea Soroc.ii. Vedere exterioară..
intrat în Moldova, invazia în ţară, prin va· durile Sorocii, a Cazacilor supuşi Poloniei, sub căpetenia lor Sârcu, rivalul lui Doro­ şenco, rămas credincios Turcilor 7), cari prădară atât de rău ţinutul cetăţii , cât multă vreme după aceea, spune Cantemi r, Barwinski, 132·3. - Ştefan Pârcălabul fu ucis de oamenii lui Vasi le- Vodă Lupul pentru viclenie. Dela el, ca pârcălab de Soroca, avem o scrisoare către Gr. Ureche, cronicarul : Gh. Ghibănescu, Ispisoace ş i Zapise, Ill-1, 49 2) Gh. Ghibănescu, Surete şi Izvoade, I V, 84·s.-In acelaş timp cu loni�ă Hăbăşescul e men · ţionat un V lasie căpitan de Soroca : U ricar, XII, 286, i ar, la 1668, u n Povrib căpitan de Soroca :
Buletinul Comisiunii tlonamentelor Istorice.

lntr'adevăr, într'un raport dat din H uşi la r 686 August 23, despre înaintarea Po­ lonilor în Moldova, se spune că Sobieski a luat în stăpânire, prin Cazaci, "un castel foarte puternic, pe Nistru, numit Soroca, Gh. Ghibănescu, Surete şi Izvoa je, l ll-2, 63. 3) G h. Ghibănescu, ibidem, I V, 220- r . ') H urmuzaki-Hodoş, Document e, XVI. 14. s) Ibidem, X V I, 15. 6) Ibidem, XVI, 22. 7) N. Iorga, Stud i i şi Documente, I X , 154. B) Cronicul vechi mei a Romano Moldo-Vlahilor, ed. cit., 224. 9) N :c. Cost in, b Kogăln:cean:J, Letopise�e ', H, 1 3. - Cf. N. Iorga, Stud i i şi Do 2 u mente, IX, 1 64 · 5 . 10) Nic. Co3tin, d . c i t , I l , 27.
12

1 ) Miron

C ostin, ed. cit., I, 32 S

=

inp.org.ro

90

BULETINUL COl"liSIUNII l"lO NUl"lENTELOR I STORICE
Vodă Cantemir se văzu nevoit să caute a se mântui cât mai repede de aceşti prădători î ncuibaţi în cetate 1 2). In acest scop el cerl.t ajutorul Turcilor, cari trimiseră pe Dal­ t:J.ban Mustafa Paşa cu poruncă ca îm · preună cu Domnul Moldovei să scoată pe Cazaci din Soroca 1 3). Astfel, p e la sfârşitul lui Iulie, Daltaban trecu Dunărea cu oastea sa de expecli�e - patru mii pedestraşi cu patru tunuri şi douăzeci de mii Tătari sub Ghirai Sultanul. D ela Dunăre, el apucă drept spre Orheiu, unele urma să se î ntâl­ nească cu Constantin Cantemir. Pe drum î nsă, Paşa fu apucat de o clisenterie acută, ce-l ţinu pe loc mai multă vreme. Dimitrie Cantemir, care a luat parte la această expediţie, clescriinclu·ne·o destul de amănunţit in Istoria Im periului Otoman H) şi î n Vita Constantini Cantemyrii 1 5), ne spune că zăbava aceasta a fost spre binele Polonilor, căci le·a elat timp să-şi facă noi fortificaţii î n jurul cetăţii (şanţuri) şi să·şi ad ucă noi trupe de CaL. aci p entru apărare. I nsănătoşinclu-se 16), Mustafa Paşa veni la Orheiu, unele se împreună cu Constantin Cantemir, care avea cu sine o mie cinci sute de pedestraşi şi trei tunuri ş i cu Ca· zacii lui Steţ_ Hatmanul 17), cari, fugiţi dela Poloni, se aşezaseră, cu învoirea Turcilor, în raiaua Benclerului. Aci, la O rheiu, D al­ taban îmbrăcă pe Domn şi pe fiul său cu b lăni ele zibeli nă, iar p e boieri i lor cu caf. tane obişnuite, apoi, după două trei zile ele zăbavă, plecă, pe la sfârşitul lui Septem­ vrie' 1 ), spre Soroca, u nele, pe dată ce aj unse, muzaki-Hodoş. Documente, XVI, zSS. ") N. Iorga, ibidem, I, 97· ") Mustea, la Kogălniceanu, Letopiseţe 0, Jll, 25 şi Amiras, i bidem, III, no . ' " l Aceeaşi, Il. ce. - O lungă şi i nteresantă bio· grafie a lui Daltaban Mu3tafa Paşa dă Cantemir in Istoria Imperiului Oto:nan, 7 1 6 şi urm. (nota) . "; E d . citată, 6s3·+· ' "1 Ed. Academiei Române, Bucureşti 1083, 72-3. Cum to3.te datele pe basa cărora s'a reconstituit asediu) Sorocii dela 1692, sunt luate după aceste două scrieri ale lui Dim. Cantemir, nu s'a citat deosebit de cât ceeace s'a luat din alte izvoare. 'Gl Cantemir, V ita Constantin i Cantemyrii, 7 1-2, povesteşte, în chip anecdotic, modul cum dascălul său Ieremie Cacavela a vi ndecat pe Daltaban cu pulbere de cretă (prin sugestie) şi c u invocarea Sf. Trei mi. ") Cf. şi 1 . Neculce, ed. cit., Il, z ţo. 18 ) N. Iorga, Acte şi Fragmente, I, 97 ·

unde aşeză o numeroasă garnizoană11 1). In Noemvrie, Polonii, adecă Cazacii lor, erau tot aci 2). A semenea în Iulie anul ur­ mător 3). Probabi l însă că după înfrângerea şi alungarea stăpânului lor din Moldova 4), au trebuit s1 părăsească şi ei cetatea. D ar numai penb·u câţiva ani, căci la r 69r , când Sobieski î ntreprinde a doua sa expediţie î n Moldova, Soroca căzl.t d i n n o u î n stăpâ· n irea Cazacilor. I n tre aceste două ocupa· ţiuni ea fu prădată ele Tătari l a r 688 5). L a r 69 r , cetatea, cum am zis, ajunse din nou î n mâinile Polonilor. Sobieski în­ suşi, într'o scrisoare din 20 Octomvrie, aclre· sată lui Carol Radziwi ll, sub -cancelarul marelui ducat al Litvaniei, spune : La Nisb·u am luat cu trupele Cazaci lor şi cu o parte elin cele ale noastre, sub comanda Caste· !anului de Chelm, cetatea Sorocii, de unde nu numai că avem cale deschisă .spre Ti· gh ina turcească, ci încă - " velut et equo tro1anou - putem infesta intreg Bugeacul 6 ). Cet_atea, lipsită de garnizoană şi plină de prov isiuni 7), fu ocupată, pe la sfarşitul lui Septemvrie, căci la 5 Octomvrie coman­ dantul polon din · C. · Lungul moldovenesc scria Bistriţien ilor î n Ardeal că " măria sa era· iul . a_ .Jyat o cetate la Nistru, ce se chiamă Sorocau 8). Ea fu îndată fortificată 9) şi bine garnizonată, pr:imind, în Aprilie r 69z, re· gimentul colonelului Rap 10), care fu, se pare, atacat. în Iunie, de Tătarii elin Bu· !!eac 1 1). Aşezarea Cazacilor la Soroca aduse atâta pa�ubă -î n partea locului, cât. Constantin9) Hurmuzaki- Hodoş, D.Jcumente, X VI, 127. ") Ibidem, X VI, 1 40. ") Hurmuzaki-Iorga, Documente, XV-2, 1410. •. I . Neculce, la Kogălniceanu, Letopisete 2 , II, 232-3 .,i Hurmuzaki-Hodoş, Documente, X VI, 1 49 şi 1 52 51 Hurmuzaki-Bogdan, Documente, sup. I I-2, I J5 Cf. N. Iorga, S tudii şi Documente, X I, 175 · "l Hurmuzaki-Bogdan, Documente, sup. II-3, 23r. - Pentru ocuparea cetătii prin trupele C aste · !anului de Chelm, cf. şi Hurmuzaki, V-2, 23.5, pentru luarea cetăţii de Caza:i, cf. şi Hurmuzaki· I- Iodoş, XVI, 272, iar, i n genere, pentru o cuparea Sorocii , izvoarele moldovene : Nic. Costin, ed. cit., I I , 3'l, I. cculce, ed. cit., I I , 23'l şi Damiaa­ Dub3u, la . Iorga, Studii şi Documente, III, 1 9·20. 7) Cantemir, Istoria I mperiului Otoman, ed. cit., 1 876, 628. 8) Hurrnuzaki-Iorga, Docun:ente, X V-2, 1 445 . 9; Hurmuza ki- Hodoş, Documente, XVI, 272. ") . Iorga, Acte şi F 1·agmente, I , 96. - Cf. şi Hur·
. -

inp.org.ro

CETJ\ TEl\ SOROCJ I
constată că asediu] devenise mult mai greu prin noile fortificatiuni ce se făcuseră în jurul cetătii şi prin noile trupe ce fuseseră aduse pentru întărirea garnizoanei. Totuşi , spre a nu se întoarce fără folos, Mustafa Paşa ordonă imediat ca cetatea să fie in· conjurată - de către nord cu trupele moldo­ vene ale lui Cante mir, de către sud cu tru­ pele cazace ale lui Steţ şi de c3.tre apus cu trupele turceşti ale sale (de către răsărit era apa Ni strulu i ) . Asedi atii, 200 D ragoni şi 400 Cazaci, sub comanda colonelului Rap, militar foarte cercat 1), - la început, elat fund marele număr al protivnicilor,

91

făcură, in mai mul te rânduri, noaptea m ai ales, n ăvăliri in afară,· în adăposturile Tur­ cilor, ucigând şi prinzând mulţime d i n­ tr'inşii. Asediatorii, văzând că. nu pot face n i ci o ispravă cu armele lor de foc, cercară s 3 spargă z idurile subminân du-le, dar fără re· zultat, pe deoparte fiindu-le foarte greu să se apropie de ele, căci , cum zice cronicarul nostru, cei din cetate n imeriau drept în om, pe când cei din afară nu puteau s'1 le strice nimica 3), pe de altă parte fiind clădite deadreptul pe stâncă. Astfel, apropi i ndu-se iarna şi pierzând vre-o trei mii de oameni,

Fig. 3. Cetatea Sorocii. Vedere interioară.
se intimidară ; curând însă, constatând că cele şapte tunuri ale lor nu au nici un efect asupra puternicelor zidu ri ale cetatii , prinseră curagtu şi nu numai că se apă­ rară cu v1goare din lăuntru 2), dar încă ') Cf. mai sus, pag. 90, nota ro. - In Polo­ nia se exagera mult i mportanţa cetăţii şi a gar­ nizoanei sale, care se credea a fi de 3.ooo oa­ meni, pe lângă cari Castelanul de C helm mai du­ cea în ajutor 4.ooo Cazaci : Hurmuzaki-Hodo l, Do· cumente, X V I , 285. Cf. şi Theiner, V itera monu­ menta Poloniae et Lithuaniae, I I I { Roma r863), 737· 2) Hurmuzaki-Hodoş, Documente, XVI, 286. 3) I. Neculce, 1. c. - Un izvor palon arată că s'ar fi respins trei asalturi ale ascdiatorilor asupra cedupă trei săptămâni de zăbavă \n jurul ce­ tăti i, asediu!, cel mai i mportant în trecutul cetăţi i dela Soroca, fu ridi cat 4), Paşa \n­ dreptandu-se spre Dun ăre, iar Domnul c.u a i săi spre I aşi 5). tăţi i : Hurmuzaki-Hodoş, DJcu mente, XVI, 288 •) La 19 Octomvrie, se vestea, la Constantinopol, că asediu! a fost ridicat : N. Iorga, Studii şi Docu­ mente, XX, 13r-2 vol. XI, r8r, n. r. In ac-elaş ti:np a proape (22 Octomvrie\, se ştia în Polonia acelaş lucru : Hurmuzaki-Hodoş, Documente, X V I , 287. 5) Asediu! e povestit la fel, pe scurt însă, şi în cronicele no::�stre : Neculce, Muste, Ami ras, Il. c e . Asemenea în Letopiseţul Moldovei ed. de d. C. Giurescu, 13ucureşti 1 9 1 4, 84.
=

inp.org.ro

92

BULETINUL C01'1ISIUNI! 1'10NU1'1ENTELOR I STORICE
ziduril e ei, ca dela adăpostul lor sa Im­ piedece intrarea şi pe aci a Muscalilor î n Moldova. Ei însă n u putură pătrunde î n Soroca, căci pârcălabul cetăţii le rezistară cu succes până la 30 Maiu, când u n corp din oastea rusească comandată de F eld­ mareşalul Boris Scheremetew trecu istrul şi,sub povaţa generalului Wiedemann . , ocupă cetatea 1�), pe care Muscalii o ţinură în stă­ pânire până la sfârşitul lui August 13} . I n acest timp fu adus ş i închis la Soroca Ior­ dache Ruset V ornicul, arestat la I aşi din porunca rivalului şi Domnului său Dumi­ traşcu-Vodă Cantemir 14} . După pacea ce urmă, Turcii, cari luară în stăpânire efectivă Hotinul, umblară să ia şi Soroca. Anume, "un Alai-beiu, scrie Axinte Uricarul, şi cu câţiva Căminăceni au mers la Ţarigrad şi au cerşit dela Im­ părăţie să le dea cetatea Sorocii cu o parte de loc, s1 stăpânească şi să dea orice venit I mpărăţiei. Şi dusese acolo isvodit şi locul, cum vin locurile marginei, arătând soco­ tele că ar fi mai de folos să fie Turci la acea cetate, de cât Moldoven i . . . . Şi fiind atunci vremile turburate - continuă Axinte Uricarul - venise acest lucru la cumpănă, pe voia lui să fie, de n'ar _ fi pus mare ne­ voinţă Nicolai-Vodă, scriind l a stăpâni cele ce se cădeau şi la capichihai să cheltuească şi să dea ce ar put�a, numai să nu se facă acest lucru. Şi aşa - încheie cronicarul lui Nicolae Mavrocordat, după ce arată pe rând toate motivele i nvocate de acesta faţă de Turci pentru n eînstreinarea Soroci i ­ aceste şi altele scriind icolai-Vodă, chel­ tuind şi câţiva bani şi nefiind n ici voia lui Dumnezeu să se i a acea cetate, au isprăvit de nu s'au luat atunci Soroca . . . " H). Scăpată de stăpânire turcească, cetatea aj unse din nou în posesiunea pârc�labilor Domnilor Moldovei, între cari pârcălabi
1 0) Uricar, X I V, 208 şi X VI, 42 . 1 1 ) ic. Co3tin, ed. cit., II, 9':!. "J N. brga, Acte ş i Fragmente, I, 3 1 4·5, iar pentru generalul VVie::lemann, HCirmuzaki- Hodo1, D.Jc.un nte, X VI, 379·3So, apoi cronicele noastre : Nic. Co3tin, ed. cit., Il, 9S-9 şi r os şi I . Neculce, ed. cit., I I , 30 9, 3 : 2 , 3 1 4 . '3) Hurmuzaki, Documente, V I 9� ş i urm. 1 -1) Nic. Costin, ed. cit, II, 103-4 şi I . Neculce, ed. cit., II, 317· t5) La Kogalniceanu, Letopiseţe 2 , II, 138.
,

Soroca rămase aşa dar tot în mâinile Poloni lor, adecă ale Cazacilor lor. Şi aceasta p entru mai multă vreme. Căci ştirea dată de Mustea, cum că " la anul ( 1 693) au eşit de bună voia lor din cetate Cazacii dra­ goni, de au rămas numai oamenii cei de loc" 1) , nu n umai că n u se confirmă, ci se desminte prin mai m ulte alte ştiri ce avem, timp de câ�va ani, despre stăpânirea mai departe a Cazacilor în Soroca : la 1 694 Ia­ nuarie 2) şi Noemvrie, când Cazacii, în frunte cu coman lantul lor Samuel, pradă pe Tătarii Bugeceni 3) , la r695 Noemvrie, când ei atacă şi ucid pe r ivalul l or S teţ din raiaua Tighinei 4) , la 1696 Martie ") şi Maiu, când pradă din nou pe Bugecen.i 6). D eparte deci de a fi părăsit Soroca, Po­ lonii îşi mtemeiară acol o o stăpânire de fapt destul de statornică, stăpânire pe care ei căutau să şi-o câş t ige şi de dn�pt dela Turci, prin t ratative la Constantinopol i). Tratativele acestea nu duseră insă la re­ zultatul dorit de Poloni, căci, după pacea dela Carlowitz (1699) 8), ei trebuiră, în schim­ bul Cameniţei retrocedate de Turci, să pă­ răsească cetăţile ce ocupaseră în Moldova, înh·e cari şi Soroca 9) . De n otat că în tim­ pul acestei din urmă stăpâniri polone la Soroca, apare în docu_mente un fost pâr­ călab al cetăţii - Ştefan Soroceanul 1 o) . In sec. XVII, în timpul războaelor ruso­ turce, Soroca, ca şi celelalte cetăţi de pe Nistru (Hotinul, Benderul şi Cetatea Albă) îşi avu un rol mai deosebit. Astfel, în anul memorabil al primului războiu purtat pe pământul nostru, l a 17 I I , Soroca fu pră­ dată mai întâiu în miez de iarn 3. (Fe­ vruarie) de Tătari şi Poloni 11), apoi, înainte ca oştile Ţarului să fi ajuns la Nistru, soo Turci şi Poloni, trimişi n egreşit de Paşa dela Bender, apărură, la 25 Maiu, sub '' La Kogălniceanu, Letopiseţe 2, I I, 87.=Magaz i­ nul istoric, III, s'3. . Iorga, Studii ş i Documente, XX, 139. 3\ Hurmuzaki- Hodoş, Documente, X V J, 3 19. 4. I bidem, X VI, 32�·30. 5 Ibidem, X VI, 333· 6) Ibidem, X VI, 335· 71 Ibidem, X VI, 295 şi aceiaş colecţi e, s:.1p. I- r ,
32 ! .

3 1 9 �i

235-6. Cf. aceiaş colecţie, X VI, 374· 9) Ni c . Costin, ed. cit., II, 44·

8J Tratatul ş i î n Hurmuzaki-Bogdan, sup. II-3,

inp.org.ro

CETI\TEI\ SOROCII
cunoaştem : l a 1 724 p e Miron Do n ic i 1), la 1 730 pe Apostol Donici 2) şi la 1 738 pe un Petre D uca, care fu mijlocitor în tratati­ vele de pace pe cari Grigore-V odă Ghika le deschise în acest an, la cererea Turcilor, între aceştia şi Ruşi 3). Că aceşti pârcălabi nu purtau uumai titlul, ci fun cţionau de fapt, face dovadă o carte din 1 730 a nunu­ tului Domnitor, prin care h otărăşte pri­ cina pârcălabi lor de Soroca cu sărdarii de acolo, cari, se vede, încălcau atribuţiunile celor di ntâiu 4) . Aceste atribuţiuni, de ordin militar şi administrativ, ei şi le îndeplineau cu ajutorul garnizoan ei, compusă din Slu­ j i tori de ţară sub comanda unui vel Că­ pitan 5) şi din Cazaci năimiţi sub comanda unui Sotnic 6) , pe lângă cari mai erau, sub un Văt�v a l/ lor, �şa zişii "îmblători de Soroca 1 , can, ca şt tovarăşu lor dela Ho­ tin, scrie Dimitrie Caritemir, ştiau toţi limba polonă şi rusă, trim işi fiind în Polonia şi Rusia, ca curieri, ori de câte ori făcea tre­ buinţă 7) . Sarcina garnizoanei dela Soroca era, fireşte, mai întâiu, apărarea cetăţii şi a ţinutului de prădători 8) , apoi paza v"ir.o­ vaţilor închişi în cetate 9) . De notat, în fine, că pârcălab i i de Soroca dedeau, în a doua j umătate a sec. XVI I I, o parte din veni­ turile cuvenite lor mânăstirii Sf. Spiridon din Iaşi u). Revenind la rolul Soroci i în timpul răz­ boaelor dintre Ruşi şi Turci din sec. XVIII, e de observat că în al doilea răz­ boiu (terminat cu pacea dela Belb oTad ' 1 739), cetatea noastră n'a avut nici un rol, cu toate că o luptă mai mare s'd dat în apropiere, la Raşcov 1 1) . Inainte însă, la 1 7 37, ea fu destinată de Turci ca loc de întâi_ _

93

nire al delegaţilor pentru pacea pusă la cale cu Ruşii. Cum însă aceştia destinară m acelaş scop Chievul, ambele părţi se hotărîră pentru Nemirov, unde pacea se şi î ncheie 1 2) . I n al doilea războiu ruso-turc (termi� nat cu pacea dela Chiuciuc-cainargi, 1 774), Soroca, ca şi Hotinul 1 3), fu azilul unui grup de vre-o 2 -300 de confederaţi po­ loni, refugiaţi în Moldova 1 4), ce fură ata­ caţi , în Fevruarie 1 769, de o trupă de vre-o 6oo Cazaci, parte din Rusia, parte din Ucraina, cari, h·ecând Nistrul pe ghiaţă, prădară târgui, luând cu ei pe pârcălabul cetăţii cu câţiva şefi ai confederaţilor H). I n urmă Soroca fu ocupată de Ruşi 1 6), cari o ţinură în stăpânire până la 1 7 74, când ei îşi retraseră oştile peste N istru 1 1]. La q85 Turcii aveau intenţiunea să facă întăriri l a Soroca 18) . Aceasta de sigur pentru mai buna apărare a liniei Nistrului împotriva Ruşilor, cari atât în al patrulea al lor războiu cu Turc ii (terminat cu pacea dela Iaşi, 1 792), cât şi în al cincelea (ter­ minat cu p acea dela Bucureşti, 1 8 1 2), acu­ pară dela început, imediat ce oştile lor trecură Nistru!, împreună cu Hotinul, Ben­ clerul şi Akkermanul, negreşit şi Soroca. Prima ocupare se făctt la 1 789 1 9) , a doua la 1 8o6 2 0) . Cu aceasta din urmă Rusii i n­ trară defi nitiv în stăpânirea cetătii dela Soroca, care, sub ei, îşi pierde �u desă­ vârşire importanţa, ne mai având acum pentru noii stăpânitori nici măcar puţinul rost strategic ce-l avusese mai înainte. De atunci, de sigur, începe şi ruina ei.....
· • -

') N. Iorga, Studii şi Documente, XVI, 395-96. 2) I dem, ibidem, 396. 3) Hurmuzaki, Documente, V I , 531 si aceias colecţie, sup. l- 1 ,:)27 -32 · •) 1. Bianu, Catalogul mss. româneşti (din Bi­ blioteca Academiei Române), I, 5 12 . 5 ) N . I orga, Studii şi D0cumente , XXII, r5,
• •

Cetatea Sorocii e situată drept în m alul Nistrului, pe îngustul şes ce se întinde din

N. Iorga, op. cit., XXII, 1 8 şi XVI, 397· Descrierea Moldovei, ed. cit., 95. - Ct: si N. Iorga, Studii şi Documente, XVI, 228. 8) La 1753 garnizoana dela Soroca res;:inge o năvălire a Nogailor răzvrătiţi împotriva Turcilor, năvălire de pe urma c"îreia avură a suferi multe din târguril e Moldovei : N. I orga, Documentele Cal limachi, I l, 627. a) N. Iorga, ibidem, II, r2S
7

r8,

"1

40.

)

1 0 ) Uricar, XXI, 353 şi N. Iorga, Studii şi Docu­ mente, XXII, 12. ") Hurmuzaki, Documente, sup. l- 1 , 525. 1 2 ) N. Iorga, Acte şi Fragmente, I, 34 1 şi 349, iar pentru pace, Acelaş, Geschichte des osm-a nischen Reiches, IV, 426 sq. 43) Hurmuzaki, Documente, sup. I - r , 764. '4) N. Iorga, Documentele Callimachi, II, 58::>. 15) Hurmuzaki, Document.�, sup. I-r, 776. 16) Hurmuzaki, Documente, V li, 66 . Cf. şi N. Iorga, Acte şi F ragmente, II, 12. 17) Hurmuzaki, Documente, sup. I - r , 898. '8J Hurmuzaki-Iorga, Documente, X, r o. ' 9) Când fură luate Benderul şi Akkermanul : Hurmuzaki, Documente, sup. I-3, 87. 20 ) Ibidem. sup. I-3 1 I I -r2.

inp.org.ro

94

BULETINUL C0!'11SIUNII l'10NU/"1ENTELOR ISTORICE
poartă de lemn lăcătuită stă în locul ve­ chilor porţi de stejar ferecate. Printre scân­ duri se văd încăperi de apărare dărăpănate şi tapşane de iarbă sălbatecă deasupra mal­ dărului înalt a l pietrelor căzute" 4). Din această descriere, cum şi d i n vede ­ rile n o i ce am dat mai sus 5), vederi dato ­ rite amab i lităţii d- lui N. Dunăreanu, pro­ fesor şi publicist din Tulcea, putem înţelege destul de bine întocmirea cetăţii dela Sa­ roca- un castel s implu, de formă dreptun­ ghiulară, cu zidur i de p iatră nalte şi pu­ tern ice pe delături şi cu turnuri mai n alte ş i mai puternice la colţw-i, turnuri d i n cari trei rotunde, i ar al patrulea, prin care se făcea i ntrarea în cetate, patrat (fig. 2). Pe creasta z idurilor şi a turnurilor se văd î ncă, în parte, urmele crenelurilor pentru îm­ puşcat, i ar p e faţa d i n lăuntru a z idurilor (fig. 3) găw-ile in cari erau împlântate gri n­ zile ce susţineau podul de circulat (che­ min de ronde) în jurul castelului. Acesta, negreşit, ca şi cel dela Cetatea Albă 6), dela Suceava, dela Neamţ 7), avea în lăun­ trul său oarecari clădi ri pentru adăpost � i apărare, cari clădiri, azi dărâmate, la Sa­ roca, trebue să fi fost mult mai reduse şi mai modeste, decât bunăoară la Suceava şi la Neamţu, unde se găsia, î ntre ele , chiar frumoase ş i destul de în căpătoare reşedinţe domneşti ...... Afară de aceasta, castelul dela Soroca era i zolat, cum fusese, înain te de Ştefan cel Mare, acel dela Su­ ceava 8) , adecă fără un al doilea rând de ziduri de înconj ur, ceeace făcea, cum am zis la început, ca Soroca si fie numai o ce�ate de al doilea rând, o fortăreaţă, u n simplu castel.
A l e x . L ăped a t u

cursul apel până sub dealuri l e ce se ridică i n i mediată apropiere, dealuri pe ale căror coaste se desfăşură, în pitorească prive­ lişte, oraşul dela care cetatea şi-a luat nu­ efii nd situată p e drum mele (fig. r ) 1). mare de negoţ (intern aţional), ca bw1ăoară Hotinul, Soroca n'a putut opri asupră-i, ca acesta din urmă, a:en ţiunea călătorilor stre­ i n i , aşa că nu posedăm cu privire la ea alte descrieri, decât acea cunoscută a lui Dimitrie Cantemir, care ne spune . că "ce­ tatea, situată lângă Nistru, sub deal, pe un şes, e m i că, dar, după timpul in care a fost z idită, foarte tare. Are un mur î n patru unghiuri, foarte tare şi apărat de turnuri foarte înalte, zidit cu b icasie, de cari dealu­ r i le de pri n prejur sunt p l ine" 2). Asemenea nu posedăm vederi vechi ale cetăţ i i , afară de l i tografia i talianului Bassoti dela r 832, aflătoare în muzeul Societăţi i i storice ş i ar­ heologice din Odesa 3), de pe care sperăm să ne putem p rocura o copi e , spre a o reproduce, cu altă ocazie, ş i în această pub l icaţie. In starea de azi, cetatea a fost descrisă de d. I _ Iorga la 1905- "Uimitor de lim­ pede, scr i e d-sa, răsar ca din pământ zidu­ rile ei negre, rotunde, stăpânit<:: la colţuri de patru turnuri . . . Se văd încă sus, u nde n'a căzut creasta turnurilor, ferestrele în­ guste, dese, din cari se p rivia p ân ă departe pe coasta d i n sus şi pe cea d i n jos până adânc in văi l e podolene, p e unde obişnuiau să vie călătorii stepelor pustii . . . . Turc i i n'au luat-o, fi indcă n 'avea msemnătate m i l i tară . . . Ruşi i a u luat-o totdeauna fără luptă ... De aceea, cruţate de bătăile tunuri lor, au rămas întregi toate feţele cetăţii şi ar fi rămas şi podoabele ei, dacă ar fi fost podoabe .. . O

Soroca fiind o cetate mică nu putea adăpostl, ln vreme de primejdie, pe refugiaţi între zidurile sale. De aceia, aceştia căutau scăpare, sub s::;utul cetăţii, în aşa zisa stâncă a Sorocii din apropiere, ' ) Z. A rbure, Dicţionarul geografic a l Basara­ biei, Bucureşti 1 904, 19ţ şi Acelaş, Basarabia î n sec. XIX, 293. 2) Descrierea Moldovei, ed. cit., 1 6. 3 ) Cf. Revista pentru istorie, arheologie şi filo­ logie, VII, 239·· 4) Neamul românesc în B3.sarabia, Bucureşti

despre care n e vorbeşte nu numai tra diţi a, c i şi documentele. Astfel într'un d ocument din 1747, u n anume Todiraşco Pahomie face o mărturie de pe vremea când erau Turci i la Cameniţa,

sarabiei al lui C ruşevan (1 904), spre a vedea ce reprezentări se dau acolo cu privi re la Soroca. 6) A se vedea i lustraţia dată în acest Buletin,

VI,

1 905, 75·6. 5) Nu am putut avea la îndemână Almanahul Ba-

85, nota 5· 8) A. Lăpedatn, la K. Romstorfer, Cetatea Su­ cevi i, XX V � V L

'J A

6r.

se vedea planurile indicate mai sus, pag.

inp.org.ro

CETATEA. SOROCII
de • trăia î n stânca Sorocii, dim preună cu alţi oameni, de frica oştilor» : Uricar, III, 281 . C u privire l a această stâncă, Th. Codrescu ne dă, la 1 853, următoarea preţioasă noti ţă ( mai po­ z i tivă şi mai corespunzătoare reali tăţi i istorice, docât acea dată de d. Z. Arbure in Basarabia î n sec. X I X , 292-3) : o Această stâncă s e află aproape de l\' istru, la răsări t-miazăzi, acoperită de o mul­ ţime de vii, pe o i nt indere destul de însemnată.... I ntrarea ei este atât de î ngustă, î ncât abia u n om târindu-se poate intra, şi numai la oare::: a re de­ părtare de ea începe a se lărgl, încât ar putea

95

J ocul mai multe famili i . După aceea i arăşi se în­ gustează ş i pe urmă se lărgeşte, încât cu chipul acesta, l ocuitorii ce se adăposteau în acea stâncă dacă erau alungaţi din î ntâia bolti t ură, se trăgeau în a doua, în a treia şi aşa mai departe, apărân­ du·se cu armele, până la resuflătoarea ei de m i a­ zăzi, care da în satul numit Zăstâncă. I nti nde:·ea acestei grote pe deasupra poate fi de 20 mi nute, însă pe din lăuntru nu se ştie, căci nimeni nu cutează a face o asemenea cercare, tcmându-se de primejdii ori de frica superstiţiilor ce se fac asupra acestei stânci ».
A . L.

R E S U 1'1 E
---

0 ---

.,1 La forteresse de �oroca (sur le Dniester, en Bessarabie) fut bâtie par Etienne le Grand, prince de Moldavie ( I 4S 7 - 1 504), vers la fin de son regne. De m eme que la for­ teresse d'Orheiu (au Sud de Soroca, ega­ lement en Bessarabie), bâtie 20-30 ans plus tot, elle a ete elevee contre les Ta­ tars. Soroca n'etait pas une grande cita­ delle, a deux rangs de murai lles, comme par exemple Cetatea Albă (Akkerman), Suceava, Hotinul, Neamţul m eme, mais un simp l e château, pour Ia surveillance d'une des regions du pays les plus expo­ sees aLL"X i ncursions tatares. Pour cette raison, E tienne le Grand n'eut ici, ainsi qu'a Orheiu, qu'un seul commandant (pâr­ călab), et non deux, comme dans ses grandes citadelles. Apres l'epoque d'Eti­ enne le Grand, l'importance de ce com­ mandant diminua a tel point, qu'il ne figure que tres rarement dans la liste des con­ seillers du prince. C'est pourquo\ on ne peut pas etablir facilement et d'une ma­ niere complete la liste des commandants de Soroca, au cours des trois siecles de la domination moldave sur la forteresse. Vu son role modeste, il est explicable que la forteresse de Soroca ne puisse avoir qu'une i mportance secondaire dans l 'hisM toire de la Moldavie. Dans la premiere m oitie du XVI-eme siecle, elle resista aux attaques des Tatars qui traversaient, pour p ilier, le Dniester et, apres l 'etablis­ sement des oga"is dans le Boudschaq (la partie meridionale de la Bessarabie), elle

servit egalement comme ouvrage de defense contre ces incommodes voisins. Dans la se­ conde moitie du XVI-eme siecle, apres sa reconstruction en 1 543 par le prince Pierre Rareş (1 527·38 et 1 542-46), la forteresse de Soroca fut un point d'appui pour les pre­ tendants au tr6ne, lesquels, avec le secours des Cosaques, troublerent le regne des prin­ ces de Moldavie a cette epoque. Un des com- , mandants de la forteresse Pârvul; se vengea des pillages des Cosaques, les battant completem.ent en 1 587. Mais les Cosaques rev inrent et pillerent plusieurs fo is Soroca. Sous le regne de Jeremie Movilă (15951 6o6), la forteresse semble avoir eu, pour peu de temps, un commandant .polonais. Nous deduisons ce fait de ce que parmi les conditions de sa soumission aux Po,­ lonais figure l'obligation de n ommer des commandants de cette nation dans les for­ teresses du pays. Au XVII -eme siecle, Soroca a ete oc­ cupee et parfois p il lee par les Cosaques, les Tatars, l es Polonais et les Turcs, et notamment : en 1 619 par les Cosaques, en 1 620 par les Polonais, en 1 62 1 par les Tatars, en 1 639 par les Polonais, en 1 649 par les Tatars du Boudschaq, en 1 65o par . les Tatars de Crimee, en 1 653 par les Cosaques, en 1 67 2 par les Polonais, en 1673 par les Cosaques, en 1 674 par les Turcs, en 1 68o par les Cosaques, en 1 686 par les Polo­ nais, en 1 688 par les Tatars et, en 1 69 1 , pour la derniere fois, par les Polonais, qui, ne pouvant etre expulses par l'armee turque

.

inp.org.ro

96

BULETINUL COt\ISIGNII t\ONGt\ENTELOR ISTORICE
phiques que la lithographie de Bassoti (1 832), qui se trouve dans le musee de la So­ ciete h istorique et archeologique d'Od­ essa, lithographie inedite encore. La for­ teresse a ete decrite par M. N. Iorga en 1905. O n p eut se rendre compte assez exactement de sa constitution actuelle d'a­ pres ce reci t et les vues ci-jointes. C'est un simple château de forme rectangul aire, ayant des murailles et des tours (trois rondes et une carree) en pierre. On voit au· dessus les restes des cren eaux et a l'interieur l'emplacement ou etaient fixees, les poutres du chemin de ronde. On voi t aussi les ruines des constructions interieures. Le château etait beaucoup plus modeste que celui de Suceava et meme de N eamţu. Une seconde rangee de murailles n 'existai t pas, et ceci fait de Soroca une forteresse de second ordre.

et moldave qm assiegea Soroca eu sep­ tembre- octobre 1 692, resterent maitres de la forteresse jusqu'en 1 699, quand ils l 'e­ vacuerent conformement aux dispositions du traite de Carlovvitz (1699). Au X V I I I-eme siecle, Soroca fut oc­ cupee par les Russes en I 7 I I , 1 769, 1 789 et, finalement, au commencement du XIX-eme siecle, en 18o6, lorsqu' elle fut definitive� ment perdue, ayant passe, avec la Bessa­ rabi e entiere, sous la domination russe. La forteresse de Soroca est sise sur les b ords du Dniester, sur la p laine etroite qui s'etend, en partant du fleuve, j u�qu'aux col­ lines voisines. En ce qui concerne son an­ cienne conformation, nous n'avons d'autres renseignements que c eux du prince De­ meh·e Cantemi r ( ! 7 1 0- I I ) dans sa "Des� criptio Moldavice". De m eme nous n 'avons pas d'autres anciennes reproductions gra-

inp.org.ro

SECRETARIATUL COMISIUNII M O N U M ENTELOR ISTORICE
Administratia Casei Bisericii, Bucureşti, str. Lueger, 26.

R E D A C Ţ I A :

Buletinul se găseşte de vânzare la principalele

LIBRĂRii DiN BUCUREŞTI

prin cari se fac abonamente şi ·se pot procura colecţii complecte din anii prececlenfi (afară de anii 1 908-9).

ABONAMENTUL IN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE :
P R E Ţ U L A P A T R U F A S CI C O L E P L U S P O R T U L

inp.org.ro

PREŢ U L ;

L E I 2,50

inp.org.ro

ANUL

VII.

PASC. 27.

IULIE•SePTEM VRiE 1914.

BULETINU L
C O JY\ISIU N II

Cs� .. ·-------t

MON UMEN TE LOR ISTOR ICE
1 J

PUBLICATIUNE T R lMESTRIALĂ

· -

-

1

1

1

lnst. de A rte Grafic e CAROL GOBL s�r J. St. Rasldescu

BUCUR EŞTI

inp.org.ro 1CJ14

16, STRADA P'AJUS, f6

38.791

COMITETUL DE REDACŢIE
P r eş e d i n t e

Dr.
D1M

C.
G E

1.

1 S T R A T 1
M

M e m b r i

1 T R E O N C 1 U L,

O R G E:

URNU

şi

GE

ORGE

BALŞ

S e c r e t a· r

A L E X.

L Ă P E D ATU

CUPRINSUL
T E X T
Pagina

"1\t·gintarile" lai Constantin Brâncot>eanu, de N. IORGI\ . 97 l1ormâotal lai Constantin Brânot>eann Basarab Voet>od, de ViRG. DR Ă GHICEI\NU 111 Iconografia imnalai acatist, de O . TI\FRI\LI . 1 27 Comuni cări : VI. Câtel?a t>ederi nouă dela Cetatea 1\lbiî, de 1\lex. Ulpedatu. -- V II. tlărturii do� camentare despre mănăstirea 1\rgeşalai , de I\1. T. Dumitrescu. - VJIT. Pisania mânăstitii Plăt>iceni-Oit, - Pisania bisericii l1ăgareni�Prahol?a, de Virg. Dri:\ghiceana 141 Bibliografie, d e Virg. Drăghiceana. 1 44

I L U S T R J\ Ţ I I
Pagina
"Arginlttrile" hti Constantin Brâw:ovemw :

Pagina 4. Candela mormântului lai Brânco,•eana 1V�dere de detaliu co inscripţia amintltoare J 1 20 3 . Candela mormâatalui lai Brânco"eana (Vede1·e de 121 detaliu ca inscripţia in continuare\ 6. Candel:l mormântulai lai Brâncot�canu [Vederea . 1 23 rezen,oralui) .
� • • • . . • . • • • •

1 . C1·ace dela /'lânăstirea Harezi, azi la /'lasea) National 9 7 2. Cruce dela l'lânăstirea dintr 'un Lemn, azi 1 � t\u· seul Naponal . . . . . 98 3. Cruce dela t\ânăstired Hurezi, azi Ja tlaseul Ha· 98 ţional ( 1 694) 4. Sfeşnic dela' /'lânăstirea dintr 'an Lemn ( 1 7 1 1 ), azi la /'laseul National , . 99 5 . Sfeşnic dela flânăsti�ea dintr'un Lemn ( 1 7 1 1 ), azi la fluseul National 99 ' 6. Pateră ( 1 6 95) dela flânăstirea d;ntr 'un Lemn, 1 oo azi la fluseal Naţional 1 . Potir ( 1 6 96 - 7 ) dela biserica bolniţei /'lânăstidi 1o1 Harezi, azi la flaseul Naţionel 8 . Potir ( 1 7 0 5 ) dela flâaăstirea dintr 'un- Lemn, azi . 1o1 la Biserica diot 'o zi din Capitală , 9. 1\naforoiţă ( 1 6 9 1 -2) dela flânăstirea Hm·ezi, azi 1o2 la flaseul Naţional . 1 o. 1\naforniţă ( 1 6 9 1 -2) dela t\ână2tirea Hurezi, azi 1 o2 la !'\aseal Naţional 1 1 , 1\naforniţă ( 1 6 9 3 ) dela /'lânăstirea dintr 'un Lemn, azi la flaseal Naţional . . 1 03 1 2. 1\.naforniţă ( 1 6 94 - 5 ) dela biserica Cartea Veche 1 O3 din CaFitală : 1 3. Ripidă ( 1 7 o 8- 9) dela biserica Sf. Gheorghe Nou 104 din Capitală, faţa ca Sf. Gheorghe 1 05 1 4. Ripida dela No. 1 3, fata ' ca Pantocratorul 1 5 . Chiuot dela 1'\ânăstirea Harezi, azi la 1'\aseal Na· 106 ţional . 16. Legătură de ellanghelie ( 1 692) dela /'lânăstirea . 1 o7 Harezi, azi la flaseal Naponal 1 1 . Legătură de ellanghelie ( 1 6 9 1- 2) de provenienţă 1 o1 necunoscută, azi Ia /'laseul National , 1 8. Legătură de euanghelie ( 1 6 98) d ela f\ânăstirea 1 o8 Hurezi, azi la l'luseul National . 1 9. Legătură de euanghelie ( 1 7 �7 ) dela biserica Sf. Gheorghe Noa din Capitală, aii la tluseul Na• ţional , 108 20. Coperta dindărăt a cllangheliei din 1 6 9 8 , făcută i09 de Brâncolleana pentru t\ânăstirea Hurezi .
. . , . . . • • • • • , • . • • • . • • , • • . • • • • • • • • , • • • • • • • • • • • • • • • . . . • . • • . • . • • • • • . . • • . . . • • • • • • . • • • • • ., • . • • • • • • • • • • . • • . • . • . • . • • . •

Iconografia imnuhti acatist :

I N SUPLil'lEN'l' :
ltformânfttl lui Constantin Brâncoveamt Basarab Voevod :

1 9. Scena a X·a· . a 1\catistalui. Intoarcerea magilor la Babilon (rliniatură a manuscrisului grec 1 1 3 al Bibliotecii 1\eademiei Româae\ , 1 27 20 . lnb·area magilor la Babilon �i fuga in Egipt , tf,·escă din Trapezăria Laurei, Coilection des Haate.s·Etudcs Paris) . . 1 28 2 1 . In toarcerea magilor şi fuga in Egipt ,frescă din biserica m!'năstirii sârbeşti flatei�a, Collection des Hautes·Etudes Paris) 1 29 2 2 . Scena a Xl-a a 1\catistolui. fuga in Egipt (flinia" tură a manuscrisului grec 1 1 3 al 1\cademiei Române\. . . 1 30 2 3 . Căderea Mmonoloi lfliniatură a manascri �ul �i copt 1 3 al Bibliotecii Naţionale din Paris, XII s.' 1 3 2 2 4. Scena a XII·a a 1\catistalui. Intâ mpinarea Dom• nului {rliniatură a manas�dsnlui grec 1 1 3 al Bibliotecii /\cadem iei Ro"' <nel . , 1 33 25. Intâmpinarea Domnului şi Christos ado1·at ca Creator (Frescă din T.-apezăria Laure;, Coliec· tion des Haates•Etades Paris) 1 3+ 2 6 . Scena a XIII·a a 1\catistalai. Christos adorat ca Creator. (tliniatară a manuscrisului grec 1 1 3 al Bibliotecii 1\cademiei Române, Colle�tion des Hautes•Etudcs Paris) 135 2 7 . Scena a XJV• Ci a 1\catistulai, 1'\aica-Domnrrlui ado· rată (l'Hoiatară a manuscrisului grec 1 1 s al Bibilotecii 1\cademiei Române 1 1 37 2 8. f\aica-Domnului adorată şi Christos "carele e în Cer şi pe pământ'' 1 frescă din Trapezăria 138 La\•rei, Coilection des Hautes•Etudes Pal'is 2 9 . Scena a XV·a a 1\catistulai . Christos "carele e în Cer•şi•pC•pământ" {fliniatară a manascri• suiai grec 1 1 3 al Bibliotecii /\cade miei ..Ro· mâne) . . 1 ;;9 .
• • • • • • • • • • • • • • • . . • • • • • • • • • • . . • . . • . • . • • • • • .. • • • . • • • • • •

Comunicări :

1 ' Candela mormântulai lui Brâncoveanu (\'edere în intregime) 1 12 2 . Insula Halki tPianal cu dispoziţia mânăstirilor dapă Vyzantios) 1 16 ' 3 , tlormântul Brâncoueanulai (Piatra m ormântală ). 1 1 7

1 , Vedere în interiorul curtii celei mari (jumătatea despre ''est) a CetăţiÎ 1\lbe 141 2 . Turnul c e leagă laturea de nord•llest ca acea de sud•uest a Cetălii 1\lbe 1 42 3, Un colţ di n interiorul Cetăţii l\lbe. 1 43

inp.org.ro

" A R G I N T U R I L E" L U I C O N ST A N T I N B R A N C O V E A N U
---

0 ---

Dela Constantin-Vodă Brânco\)eana, al cărui îndoit centenaria dela moartea ca m ucenic a fost comemorat ca pompă în l\agast al acestui an, nn ni-au rămas n u... mai m ulte biserici d e o armonie arh itec ... turală saperiba ră , palate împodobite cam nu se o bişnuia până atunci, sculpturi în piatră de o \)arietate a tipuri lor şi de o fi neţă de execuţie incomparabile, cata­ pitezme de bogăţia în amănunte a celei dela Sf. Gheorghe Noa, marea biserică bucureşteană a Domniei sale ; apoi picturi mă iestre pe caracteristica! fond de al-. bastra tare, ca acelea dela Colţea, cărţi tipărite, manuscrise si documente ca fron­ tispi c ii, i lustraţii în tregi şi litere ornate care ar merita reprodase ana câte ana, cusături în cele mai bune trad iţii ; Ca toate prădă cianile repetate, ca toată stră­ mntarta la locuri le sfinte, ca toată pati ma sta�, din z ilele noastre, de a topi Ja... cru-r-n� \)ec:hi pentru a face străl u citoare qpcrre m od erne, ca t 6t jaful, c:a toată i m­ p i�tatea şi neglijenţa, care au risipit c:ea mai mare parte d in odoarele bisericilor noastre, a\)em încă ici şi colo, la 1'1asea, unde s'au aşezat cele mai multe d i n pre­ ţ ioasele Harezalai, în acea mânăstire d e căpetenie c hiar, î n alte fundaţii oltene şi, ici s i colo, în felurite alte lăcasari -precum sant la Bucureşti Cotrocenii, poate Rada-Vodă şi Ca rtea Veche - o parte d i n acele lucrări în m etal pe care cti­ torul, în scrisori le lai către Braso\)eni 1 ) ,
, , , .

le nu m ia, c:n an termin generic: :
ginturi.

·

Fi g .

t.

1)

Cruce dela l'\ân:1stirea Hurezi, azi la l'\aseal Naţional.

Publi�ate in " Bra�ovul şi Româuii"" din ale mele
X.

«Studii şi Documente», voi

Dăm aici, contribuind astfel la între...
13

Buletinul Com!siunii tlooumentelor Istorice.

inp.org.ro

98

BOLETI UL COn.ISIU II 1'10 Ul'1ENTELOR ISTORICE

girea fisionomiei arti tice de o înnaltă d istincţie, a acestei epoce mari, c&te\?B d i n e l e , si aname, dapă categorii si în ord inea cronologică , întrucât ea e poate fixă : I. Cruci. 1 . edatată, dela Harezi (afJă ... toare azi, ca şi c:elelalte ande na se no ... tează altfel, la !'\asea). I n \?ec:hial t i i simpla.
' '

II. Sfeşnice. 1 . l'\&nă tirea dintr'un Lemn. Răzi mat pe lei, dapă datină. De ... \?Oltarea este şi ea trad iţională 1) . Foile de acant ant în ă apa ene. 2 . Tot asa., ca foarte mici d eo ebiri de amănunte în des\?oltare . III. Potire şi patere. 1 . Pateră, f'\â....
'

Fig. 2 . C1·oce dela l'îâ.năstirea dintr'on Lemn, azi la t1oseol aţional .

f i g.

3 . Croce dela l'îâ.ncistirea Hurezi, azi la 1'1oseol aţional ( 1 694).

Nedatată , dela l'\&năstirea d intr'un Lemn. 1\c:elasi tii. 3 . Din 1 6 9 4 . Influenţă apaseană în fe ... lai cam se desfăsară ramuril e si în sac... c:esianea i coanelor, ana câte ana, în lang şi în lat.
2.
' '

năstirea dintr' an Lemn. Inscripţia pe bază, c:ă 'a dat de « Con tantin Brâ.nc:o\?eana l l'\â.năstirei d intr'un Lem n » l a 1 6 9 5 , e, în litere d e dac:t latin c:a formă, ca flori în
Cegăneanu 1 in anul

1) V.

stadiul d-lui Zagori ţ,

in fasc.

precedent şi al d-lui

Jll.

inp.org.ro

« F\RGINTURILE» LUI CONSTI\NTIN BRÎ\ NCOVEF\NU

99

săpătură, ca !acra al toartelor, ca pro.... fane capete de femei , an lucru străin. 2 . Potir, d ela bolniţa d i n Harezi. 1\re însemnarea : « potir şi datu la Harezi, I t . 7 2 0 5 » ( 1 6 9 6 -- 7) . E mult mai impla decât adm irabilul potir cu figuri dela

3 . Poti r, dela "lânăstirea d intr'an Lem n, de tot simpla. Data, în c ifre, 1 70 3 .

IV. Anafomiţe. 1 . Dela Hurezi. In .. cripţie în onoarea Sfântul u i Constantin si Elenei ; data 7 200 ( 1 6 9 1 -2). Poli ... gonal. I n m ijloc Sfinţii I m păraţi. Pe mar...
'

fi g .

4. Sfeşnic d e l a 1'1ânastirea dintr'an Lemn ( 1 7 1 1 ) azi la 1'1oseal Naţional.
,

f i g . 5 . Sfeşnic deia 1'1ânlistit·ea dintr'an Lemn
( 1 7 1 1 ) , azi la 1'1aseal Naţional.

l'lărgineni, care cuprinde, în afară. de originalitatea formei sale, ca capac, atâtea chipari de sfinţi extrem de fin lucrate, în medalioane. N'are d ec ât foi de acant ca podoabă.

gine m edal ioane de finti. Intre ei, foarte frumoase ornamente, între care şi flori învoalte răsărind din frunze, nota de­ corativă a stilului brâncovenesc. 2 . Dela Hurezi. In cripţie : « Ban .... cre ...
'

inp.org.ro

1 00

BULETINUL CO/'liSia

Il

MONU!'\E îELOR l STORTCE

d incosu robul lai Dumnezău Io Costan ... " d i n Basarabu Voe-o o d u cu Doamna sa tî.aria şi acest 'Vas de anafară la a lor mănăstire Sfintilor In părat Costantin i Elena au dat...-o , 7200>> ( 1 6 9 1 - 2). Ace� laşi model fn lini ile generale. Florile şi mai caracteristice. 3 . D�la tî..flnăstirea dintr'un Lem n , 1 6 9 3 . In m ijloc tî.alca Domnului, cu Isus în braţe : stilisare absolut catol ică. Pe mar ... gine medal ioanele de sfinţi tradiţionale în ... tocmai ca la no. - 2 . Florile caracteristice. 4. Cartea Veche din Bucur esti. , Inscripţie (-o. Iorga, 1nscripţii, I , p. 2 6 2 , no.
' '

supt : familia dom nească . Pe cotor : florile caracteristice. 2. Tot acolo. Aceiaşi dată. In ,mîjle.c , _ Pantocratorql. Dedesupt, Sfi nţii Impăraţi. Deasupra, îngeri , altfel ca sas. Cu ace­ leaşi flori. VI. Chivot. Dela Harezi. 1mita ţie a bisericii dela Argeş, până ş i la -"p ăsiî.r:J le de pe coperi�. Vî i . E vanghelii. 1 . De la H arezi. Data de 1 6 92 ca cifre. Pe o parte In\/ieren între medalioane cu sfinţi. Pe alta sfinţii I m păraţi , iar pe margine garn itara de flori caracteristice.

1.

fi g .

6.

Pater:i

( 1 6 95)

d e l a l'lânăstirea d i n t r ' un L e m n , azi la /'luseal

·a ţional.

6.03) d i n 7203 ( 1 6 9 4 - 5) . Un exemplar

2 . De pro'Venienţă necunoscută . I nscrip ...

asemenea se făcu e, spune această i n� scripţie, şi pentru ceala ltă « biserică dom ... nească » , d i n Târgo-oişte. La mij loc 1'1a ica Domnului în cel mai par t i ! bizanti n. S fi nţii d in medalioane mult mai reliefaţi. Florile caracteristice. V. Ripide. 1 . La Sfânta Gheorghe .d in B ucureşti (nestră mutate). Datate (Iorga, I n s c r ip ţi i, p. 304, no. 7 6 2) 7 2 1 7 ( 1 708-9). Sfântu l Gheorghe în mijloc . între heru\/imi. Ingeri la d re apta si la stânga. In colţurile d e su şi j os ale stelei , <:'Vangheliştii. Deasupra : ln\?ierea. Dede.-.
'

ţie :

g 1\To ,3c ( 1 6 9 1 - 2). Numai icoa ... nele din m ijloc (In-o:erea, Sfinţii Impăraţi) şi d ela colţuri (E'Vangheliştii). Inchizătorile Q c i ·flor-ile cara.cterisiice. 3. Dela HurezL Data : 1 o-9 8 . Ca urmă­ toarea, cele mai strălucite {Jpere de sca[p ... tură din moştenirea artisfică :a Brânco ... veanului. Cele dou!i icoane ·centrale, ace­ leaşi ca la nr. precedent, dar Sfinţii Impă .... rati, mărgenit i de alti d o i sfinti, de aceiasi ad mirabilă execuţie, au de jar împrejur icoane de o m i nuţiositate neînchipu ită, cu

lw H.cCTilHNtN Bomo,&,

11

rcn,&,i!>d fro

ill d p id

'

'

'

'

inp.org.ro

« 1\RGINTURILE » LUI CONSTl\NTfN B RA COVEI\NU

101

scene din \?iaţa \ântaitoralui ş i a Sf. Con tanti n si Elena. Florile caractnistice apar deasupra capu lui celor doi sfinţi . Dosul e d in zale ca în wemea lui Ştefan�cel�l"lare. ou din Bucureşti . 4 . La Sf. G heorghe Data 1 707. Identică pe faţa întâia CCI cea de supt no. 3 ; faţa a dona are un sa... perb Sf. Gheorghe ş i cene d in \Jiata lu i. Dosnl e o ad m i rabilă ţe ătară d e flori caracteristice.
� '

putem mândri cu imţa l no tra de fra� ma e ţe si talentul ce trebue pentru a o

II. E o întrebare : cine a fă cut ace te o� pere de o cinstită ş i m igăloasă artă, căreia astăzi na... i pute m opune nimic ? Răspan� sul hotăr�ste dacă ne putem lăuda numai
'

Fig . 8 . Potir ( 1 7 03) dela t1ânll.stirea dintr'un Lemn, azi la Biserica di ntr'o zi din Capitalll..

fig. 7. Potir ( 1 696-7) dela biserica bolni ţei t1â� nll.stirii Harezi , azi la t1aseal Naţional.

înfăptui, ca consec\Jenţa neîntreruptă a anei origi nal ităţi arti ti ce e"idente ? Scrisorile Brânco\Jeanalai ne arată te .. gătarile ce le...a a"at c a argintari din B ra... so\? - si, d e sigar, s i din Sibiia, desi în această pri\Ji nţă nu mai a\Jem iz\Joa-. rele - si ni dau ch iar numele furn isorilor de că peten ie ai Curţii mu ntene : Gheorg he !"lai si Henric « Lam bra » 1 ) . Lor l i în ... cre d inţa Vodă argintari, fără ă şti m , în cele m ai multe cazuri, care era natura lor. A.flăm uneori că e "orba de câte o pecete d e inel, dar nu l ipseşte nici men-.
' ' ' ' '

ca bogăţia care poate să .. şi aducă arta cotă o \?rea şi de unde o vrea, sau ne

') N.
l'lai , şi

studiul d·lai

Iorga ,

Braşovul ş i Românii, Bucur�şti
Sp. Cegăneana ,

/.

1 90 5 .

c.

Pentru

inp.org.ro

1 02

BULET11 UL COtllSlUNll tlONUt-\E TELOR ISTORICE

ti unea « lucrarilor biseri .... cesti » 1). La 1 7 0 9 Domnul mun tean primia o E\/an-; ghelie, o cădeln iţă., re-ca... noscând că. l'lai « lucra frumos au . făcut, numai cu ză. ba\/ă. multă. » . l\.dmi-; ţând ce- i spusese judele braso\/ean că. « lucrul bun tot cu ză.ba\/ă. să. face » , el îsi cere, protestân d împo.... tri\/a amână.rilor cu lunile, s i alte comand e : « niste candele şi o tipsie de nafură.» 2) . « Lam bru » era clopotar, si clopotele brân .... co\/enesti \/ i n în mare parte dela dânsul ; el lucra ş i « Suli nare pentru puţ » . I n acelaş i timp însă. se as.... teptau dela d ânsul şi sfeş .... n i ce d e b iseri că 8) .
, , . ' , ' ' ' '

Fig. 9 . 1\.naforniţă ( 1 6 9 1 -2) dela tlânăstirea Hurezi," azi l a tluseul Naţional.

fig. 1 O. A.naforniţă ( 1 69 1 -2 ) deJa 1'1 ânăstirea Hurezi, azi la tluseal Naţional.
' i Braşo v u l ş i R.t;Jmânii, p . 1 0 3 1
no.

l'laterialul se tri­ m i tea dela noi , chiar şi « ciuoaie » pentru sfeşnicele pomenite. Dar de s igur nu n u.... mai atât. Uneori nu i se ce... rea mesterului să. ar ... meze după anumite d ati n i , s i atunc i i esiaa lucrări fără caracter şi fără. \/aloa re pentr u arta n oastr ă., cam e potiru l gol d in 1 7 0 3 sau pater a ca capet e de fe mei pe toarte . De cele mai multe ori însă Brânc o\/ean u, care se u ita foarte de aproape şi p utea îi satisfăc ut numai ca grea, stabil ia · exact forma ce t rebuia u să
' ' '

10.

-

01

Ibidem, p . 1 0 2 - 3, no. 1 0 .

-

• ) Ibidem, p .

-os.

inp.org.ro

« 1\RGI HTURJLE «

LUI

CO

STI1.HTIH BRÂ.

COVE/1.

U

1 03

aibă od oarele dor ite d e dansul. Că se dedea chiar desemnul e de netăgăduit. Altfel, Sasal, care era m a i m u l t an _ tehnician expe... rient, ar fi pas pretatin ... deni frunze de acant, ca... pete ca obrajii plini si sfinţi ca capul şi trupul pătrat ca i coanele din Si criul de aur tipărit pe acest timp în l\rdeal ; e l a r f i d a t 1'1aicei Domnului d . ex. aspectul d e 1'1a� d o nă P:f care J presintă ana din anaforniţe. Doar pentru săracele biseri c i ardelene ale R o 11 ân ilor iobagi nu se lucrau zilnic odoare care ar fi patul fa... Fig. 1 1 . 1\naforniţă ( 1 6 93) dela /'1ână>tirea dintr' un Lemn, azi miliariza pe a rtişti cu ce­ la /'1useul National. rinţele Bisericii răsăritene ! Dar, odată ce m odelul era românesc, aceste opere, ieşite de supt mâni străine ­ afară d e cruci - sant de sigur �le noastre. Putem spune însă mai mult : c ine a fost autorul acestor mo ... deie, dela cine în spe· eia! a plecat concep­ ţia, nouă, a florilor largi deschise, a zam­ bilelor în\?oalte, d i n care această epocă face o aşa de largă şi de potri\?ită între... bainţare. Când s'a rein ceput ca tiparul la noi , ilustraţia ş i în deo .... sebi ornamentele ei, frontispicii, culs�de­ lampe, cadre au fost împrumutate, p r i n l\rdeal ori prin Po· Fi g . 1 2 . 1\naforniţă ( 1 6 9 4 - 5) dela biserica Curtea Veche Qin Capitală.
' ... ... '

inp.org.ro

1 04

BULETINUL CO!'USIUNTI l'10NOtU:NTELOR ISTORICE

Ionia, dela l\puseni ; singure figurile sfin .... ţilor reproduceau un tipic nesc himbat. O notă nouă apare doar prin activi.... tatea unor zugrav i ce iscălesc. l\stfel Da� maschin cnre�şi zice « Gherbest» (an Herbst trecut Ia ortod ox ie înRasia) , dela care avem prea frum oase chipuri, de o m i ... naţie deosebită, în Evanghelia ş i l\posto�

însă ei nu inovează, ci dau tot adaptări ale frunzelor d e ac:ant obisnu ite în !\pus . Tot ce s'a tipărit I a Bnzău are ac:e -ste insusiri comune. Nu mai vorbim de 1'1oJ d ova In care ilustraţia, stângace supt Do .... softeia, e apoi o adevărată caricatură. In Tara Românească însă mesterul care a fost l\ntim Ivireanul d ă dela început,
� -· · · . '· , .... ' '

Fig. 1 3 .
'

Ririda

( 1 7 0 8 - 9) dela biserica St. Gheorghe Nou din Capitală, faţa cu St. Gheorghe.
'

lai l a i Serban�Vodă. Dela el s'au învătat poate zugravi m ai noi : Ursul, care lucrează la Buzău, episcop fii n d 1'\itrofan 1'1ol do .... \?eanal, Joanichie; Dimitrie Grecul, d i n 1 6 98, si altii, cari toţi îsi p u n iscălitu .... riie. l\u trăsătura sigură ş i afecţionează fonduri puternice negre. Ca ornamente
, ' ,

d in Evangheliile dela 1 6 93 ş i 1 6 9 7 - pe când 1'1ărgăritarele, Pra\'loslavnica 1'1ăr.... tarisire d i n 1 6 9 1 sunt împodobite tot ca în trecu t - un alt caracter ornamen tări i t ipăriturilor. 1'1eşter al d esem nurilor sab .... ţiri, în pen iţă , el nu dă figuri de \'laloarea acelora ale lai « Gherbest» , dar în podoa ....

inp.org.ro

« f\RGIHTURILE »

LUI COKSTl\HTIH BRÂNCOV El\HU

1 05

bele d e flori n imeni nu-l ajunge. Şi a­ -ceste podoabe, care se Întâmpină şi în miniaturile documentelor, sunt tot trium­ fătoare/e zam bile, largile foi de apă îm­ pleticite, liniile rotunde şerpuîtoare din « arginturile» brâncoveneşti. Peî n cetu l nu­ mai ele \10r răsbate în t iparniţa dela Bazău,

aceste flori, le ştim acuma de unde \1in. Nu d in Veneţia cum\1a, prin negusto ri ş i căr �u­ rari , ci din Persia, prin călugărul i\1irean. El ni-a lăsat si o lucrare artistică iscălită, acele multe chipuri de sfinţi d i n manascriptul dela Chin\ descoperit d e d . Şt. B erechet. lncă odată exprim d orinţa,
'

/

fig. 1 4. Ripida dela Ho. 1 3 , taţ:�. cu Pantocratorul .

unde le aflăm d oar d e l a 1 7 0 0 în nai nte. l\ntim \1enise· ·din Iberia Caacasulai. !\colo erau însă \?echi trad itii de artă armeneşti ş i georg iene, asupra cărora _ exercitase, secole întreg i, o ad âncă in­ fluenţă arta aşa z isă arabă , în forma pe care o are în Persia. Florile, si anume
' '

pe care am exprimat-o acum d o i ani la 1\cadern ie , dar fără să fi a\?ut armări, ca acest manascr ipt să fie copiat în co .... !ori , fără zăba\?ă, spre a se a\?ea la în-. demână un m ijloc de căpeteni� pentru sta d iu l şi apreciarea \1echii noastre arte.
N. IoRGA.
14

Buletinul Comiisiunii flonumeQtelor Istori ce.

inp.org.ro

1 06

BULETINUL C0/'11 JUNII /'\0 Ut1ENTELOR I STORICE

..- .. ,-

Fig. 1 5 . ChiiJOt �dela /'1ânnstirea Harezi, azi la l'laseal Na ţional.

inp.org.ro

« ARGI NTURII:E > >_:. L u r

CO

STI:U� Tl - -BR. CO V E 1\ a

1 07

fig. 1 6. Le-ga:mf1-de e\?an gnelie (T6 9-2rde a
' � ... - oJ -- ... --- -

1î.n�3tirea Harez�ain a 1'1aseul Naţional.
- -

-

fig. 1 7 . Legăturii de el?anghelie ( 1 69 1 -2) de pro\?enienţll neconoscată, azi

la.

1'1aseal

a ţional.

inp.org.ro

1 08

BULETINUL COl'\ISIUNII l'\0 Ul'\ENTELOR ISTORICE

fig. 1 8 . Legătură de e�:anghelie ( 1 6 98) dela l'\ânăstit·ea Hurezi, azi la l'\useul Naţional.
i

fig. 1 9, Legătură de e-vaAghelie ( 1 7 0 7) dela biserica Sf. Gheorghe Nou din Capitală, azi la l'\useul Na tional,

inp.org.ro

« MG I NTURILE »

LUI CONSTA

TI

BRÂ 'COV EA.NU

1 09 "

fi�. 20. Coperta dindărăt a e\?angheliei din 1 69 8 , făcut11. de Brânco\?eanu pentru !'\-rea Hurezi.
-

Requsă

în fig. 1 8 . -

inp.org.ro

1 10

BULETINUL C01'\ISTUHII - 1'\0NHI'\ENTFLOR- ISTORIGE: ,
. - . . ..... -

R E S U L"\ E
-

o -

Le prin ce d e Valachie Constanti n Brân-. CO\?eana, execate a Constantinople le 1 5/2 5 aoât 1 7 1 4, a donne a son pays ane e clo .... sion artistiqae extraord inaire, q u i ne se man i feste pas seulement par ses bâtisses religieuses et profanes, pB.r de bellcs pein .... tures d 'eglise, par les m i n iatures et aatres ornements des manuscrits et des l iwes imprimes, par des ou\?rages de sculpture en pierre et en bo is, par des broderies, mais aussi par d es objets en metal pre� c ieax destines aux memes fond ations de son regne. Les lettres da prin ce ad ressees a la lll(l� n icipalite de Kronstadt en Transsyl\?anie m ontrent que l 'execution de ces tra\?aux d 'art etait con fiee a des art istes saxons de cette \?ilie, entre autres an Georges ./'la i, un Henri Lambert (?). l'lais les types et sartout les ornements de fleurs, de talipes, de larges fea i lles entrelacees, n'appartien'" nent pas a l'art de !'Occ ident.

Brân co\?eanu ne donnant pas seulement les materiaux, i l fournissait aassi les mo.... deles qai de\)aient etre scrapu leusement sa i\?is. On peut sa\/oir en poursui\?ant l'illus.... tration des l i\?res roumains, qai etait l'au� teur meme de ces dessins. J\ lors qae jusqu'en 1 69 1 , et dans ! ' i mprimerie de Buzău jasque \?ers 1 70 0 , on cont i naait la trad ition des ornements a feui lles d 'a-. canthe, d'origine occidentale, le mo ine iberien l\nth ime, qui de\? int e\?eque de Rârnnic et J'î.etropo lite el a pays, i ntro.... d a it l ' i nno\Jation cl 'une ornementation toate noa\Jel le. Inspire par le \Jiei! art armen ien et georgien, i l apportai t des elem ents e mpruntes a la Perse m asa[ .... mane. I ls lai sen1irent a creer le nou... vean type q u i donne une \Jalear d'ori .... gi nal ite aax argenteries d ' eglise de cette epoqae de Brânco\?eana .

inp.org.ro

l'l O R l'l Â. N T U L
LUI

C O N S T A N T I N B RA N C O V E A N U B A S A R A B V O E V O D

1) Ultimii ani din domnia Domnului, 1712 - 1714. - 2) Chestionarea, moarttia şi înmormântarea. - 3) 1storicul Monastirei Halki. - 4) Soarta familiei
brlincoveneşti, reconstituirea Casei Brâncovenilor şi aducerea oaselor Voevodului în Ţară.
el eera ş i obţinu dela Impăratul Iosif 1 , reînoirea scrisorilor din 1 706 ale Jm ... păratalai răposat Leopold, pentra protecţie şi asi! în ţările I mpărata lai. Se ştia sigur în Transil\?ania că Brânco\?eana « nea... pămt » se \?a retrage acolo, pentru care scop D i n dar, secretara! lai, trata ca ge ... neralal imperial Stain\?ille, ca, în a cest caz, să se dea lai Brânco\?eana « toată c instea c a\?enită » 3) , cam şi \?O ia de a ...ş i apro\?izionfl curţile de acolo ca grâne. De asemenea s i ca Rusii B rânco\?eEina ' încheiase asemenea acte 4). Dar : sitUEiţiea externă se complică ca ana i nternă : trădarea lai Toma CEinta... c az ino, care, părăsind expectati\?a păs­ trată de Brânco\?eana, stri că toate pJa ... narile sale şi.-.! puse rău ca toată casa Cantacazinilor, mai ales când Damitraşca Raco\? iţă, d in 1'1oldo\?a , ginerile lai 1'1 i ha i Cantacuzino, prins d e B rânco\?eEina că trimete& ştiri Ţaralai Petre d in partea CEintacazinilor, era. pe punctul de a fi omorît, scăpând numai ca fuga la B raşo\?. De ad, el nu încetă de a tri mite noutăţi contra Brânco\?eanalai, mazilitalai săa frate, 1'1ihai Raco\?iţă, închis la Edicale, care, la rând a... i, le comunic& Viziralai, în speranţă că \?El obţine e l domniea Ţăr i i Rom-âfle�i 5). L a cartea lai Brânco\?eatia, na se mai petree:di i1imJc, dea cam înainte, fără a nu îi des\?eli t la Poartă d e stol ... n ical Cantacuzino. Chiar din timpul răz... boialai se \?Orbifi, la Constantinopol, de hainia lai Brânco\?eana, d i n care cauză i se ridică tot pro\?iantal bănuit fi in d
'

La 1 2 Ianie a. c., călăuzit de inscrip ... ţ iea de pe o candelă, pasă la 1 2 Iunie 1 7 2 0 , d e Doamna 1"\ariea d'asapra scam... petor rămăşiţe ale soţalai său, aduceam la canoştiinţă 1) publică d escoperirea mor.-. mântalai lai B rân co\?eana ce o făcasem. Se lămaria, astfel, tocmai în ajunul sărbătorirei bicentenarala i m orţii mar.-. tiralai, m isterul ce plana. de 200 de ani asapra candelei şi mormântalai , aîlate în \?ăzal tatarora, în b iseri ca Sî. Gheorghe... noa d in Bacaresti.
'

Să ne reamintim, pe scurt, ultimele momente ale lai Brânco\?eana, martiriul ş i înmormântarea sa, silinţele depuse de îndarerata sa soţie, Doamna 1'1ariea, de a aduna. în pământal patriei membrii fa... m iliei sale rătăcite ş i scu mpele rămăşiţe ale acelor sacrificaţi pentru lege şi neam .
1 ) Ultimii ani din domnia Brâncoveanului.­ Situaţia externă a Ţării ,· situaţia internd.­ Titlul de Principe Imperial al Domnului des· coperit de Turci ; protec(ionalele obţinute dela Imperiali de Domn.-Maşinaţiunile Vizirului Ali Paşa.-Mazi/ia.-Drumul spre Constantinopol.-lnclziderea la 7 Turnuri.

Noua problemă pol itică, sasciiată de apariţia anai noa factor creştin în !apta ca Turcii : Rusii lui Petre cel 1'1are, strică l inistea lai Brânco\?eana îh care trăifi dela ' încheierea păcei din Carlowitz şi grăbi căderea sa �. Greutatea s ituaţii na scăpă l a i Brâ.nco.-. \?eMa, căci, chiar înainte ca Ruşii să intre în Ţară, în pri mă\?ara anului 1 7 1 1 ,
'

inp.org.ro

1 12

BULETTNOL C0/'1ISIUNI1 /'10 UliE TELOR I STORICE

că-1 preg�ti e pentra Rus i. Se cunostea bine Ia. Poartă , acum, toa.te tra.ta.ti\lele Brân coreanalai ca I m peria.li i şi chiar ti­ tlul ăn de Principe a.l Sa.cralai Imperiu
' '

o a pră d ojană din pa.rtea. Porţi i : « prin « ba.ni a.i de\len i t Principe al a.şO. zisalai « I m periu ro ma.n . . . de sigur că ig norezi « Că i m perial roman e i m perial otoman ... «(ca d rept) dela Constantin cel 1"\a.re. « Impăratul germa.nilor dacă îndră neşte << Să-şi atri bae a. fi împăra.t roman e fa.lş , « căci ma.i 1-ia, Ca.rol , a.şa z isul ma.re ... ne­ a. fost promalga.t i rn pera.tor ro­ « legii im prin 'Viclenia. a.mbiţii pa.pei. . .. « m a.n . . . « pent ruca. să poseadă Roma.» 7). P(]blic se \JOrbia în 1 7 1 2, la Cons­ tanlinopole că Tu rcii ar fi \/Oit de trei ori a-1 detrona ). ici "Br&nco\lea.na na-si fă�..: e a nici o iluzie, căci în 2 7 1"\a.rtie 1 7 1 2 , o bţinu on noo protecfional dela. Ca.rol a.l VI-lea. 9) iar în 1 7 1 3 , 2 3 1"\a.i, obţinuse indige­ nalul în Tra.n il\lania., ceeace îi d a dreptul de a. compăra i mo bile. Ch ia.r şi a.gentul său de a.colo, 1"\a.nu Apostol , primia scut nobilia.r şi era primit în rândal nobi l imei Tra.n i l\la.n iei 1 0) . Zid irea. frumosului pa.la.t d i n Sâmbăta., a.semenea 1"\ogoşoa.ei , d e­ pozita.rea. banilor în Venet ia. s i Viena. 1 1 ) în cepuse din a.cel timp. O imprudenţă a. Brânco\lea.nalai, a.bil uliliza.tă d e nebuna! 1\li .... Pa.sa., \Jiziral nou, ca.re 'Voia a. regenera i mperial oto­ ma.n prin răz boa.e -Ş i sângele demnita... rilor, (dopă el îm bogăţiţi în pa.guba. J m ... perialui) 1 2; , înşelă \l igilenţa lai B rânco­ \lea.na. - - Vroind a cinsti la. 1 5 f\ugast ărbătorirea a. 2 5 a.ni de domnie 1 7 1 4, si 6 0 de a.ni d e \"l:a.tă ai ă i , si cu o � antă (proiecta.tă de 4 � ni) 13 ) a. fi � lai său de-,a.l III-lea. Ra.da, ca o fa.tă a. lui f\ntioh - Vodă, a.dresă o scrisoa.re Viziralui spre a.... t cerceta « temându-se că a.cel pla.n « ma.tri monia.l a.r a.duce we-o bănuia.lă » împărăţiei turceşti, d in ca.uză că fa.ta a.ceastf\ era nepoata hai nalui Do11 n Da­ m it ra Ca.ntem ir. D iferite daruri însoţi& crisoa.rea. foa.rle ş iret , Viz irul tri mise con i mţi­ Candela mormântului l a i Brânco\1eana. mântal său, in\"lilându .... l a. tri mite pe Vedere în întreg:me. cine\/& să ia. l ogodnica. d in Consta.ntinopole ca pompa. cu\"lenită 1 4) , « ma.i ales că Im� Roma.n pe ca.re îl posed a d i n 1 6 95,­ pără(ia era în pa.ce ca toţi » . I n a.cela.ş ca care Brânco\lea.na, nu ma.i fio , se timp, se puse la. cale cu nesăţia.tul d e intitula pe unele acte : bogăţ ii f\hmet Sulta.ncrl, p ierderea. Brân.. Constantinus Bassa-Raba de Branco­ co\leanulai, Principele aurului , Altyn-Bey, van D. O. S. R. !. et Valachiae Transal­ ma.i a.le că se a.ştepta că ca acest prilej pianae Princeps 6), d in ca.re ca.ază pri m ia.
. . • ' ' '

inp.org.ro

h.OR1'1ANTUL Lai CONSTI\NTrN B RANCOVEI\NU BI\51\Rl\B VOEVOD

1 13

Brânco'Jtana îşi \?CI aduce toate g ia\?ae­ ricalele ş i bogăţiile. Un grec, d octora l Corea, chiar scrise lai Br&nco'Jeanu pentru a�l pre'Jenl d e cele pregătite, fără a fi crezut, întrucât Capac hehaile d omneşti, d i n Constanti­ nopole, complice, no-i scrisese nimic ; în zadar c h iar Doam na îl consimt, aco m , a s e mat& la T&rgo'J i şle, Brânco'Jeanu era ca si adorm it, ne spune De! Chiaro, d in caaza acelei « Si , rete scrisori a Vizi« rala i , în felul unui puterni c soporific » 1 5) . La 4 4 1"\artie, 1"\arţi, se trim isţ" pentru prinderea Brâncq'Jeanulai Capig ial, ad ică camerieral saltanolai, 1"\ostafa-Aga, amic intim al Voe"odalai, ·care trebui& să pre­ ceadă pe cel c� a"e& toată plenitadi nea de a Iaer& : t\arele Im brohor (le grand ecayer) t\yordan (Bujor) care sosi a doua zi, 25 1"\artie. Pretextul 'Jenitei lai, fa trecerea spre Cetatea Hotina laj, pentru care cere& 1 2 care ca_ prodacte, 4 pungi de argin:t, 1 . 200 lucrători c,ari să cureţe "Prata l j în­ tâmplator, se exprimă că, a doua zi, ar '-'Oi să \?Orbiască şi ca Domnu"! cân d trebui& să se ţie şi u n d i\?an la carte 1 6) , Brân co\?eana oricât îşi păstră calmul, chiar în acea z i d e 2 4 1"\artie, d esigur, isi tri metea toate a ctele sale, docamen ... tele de proprietate ş i l ucra rile d e preţ în Transil'Jania, prin omul său !"\ana l\postol 1 7). Se '-'Or i n'Jentari & din ele mai -târziu : 1 6 pungi ban i ; 4 8 . 000 da­ caţi aur, diplo mele inperiale, documentele bunurilor, 1 2 săbii turceşti , 1 2 şabrace cu perle şi smaragde, frâu de argint aurit, nerghelele de porţelan cu argint şi coral, \)ase d e porcelan ca argint, li nguri aurite, sfeşnice, un 'Jas mare d e argint în formă d e călăreţ, 1 2 ceşci cn Iocrătură de Aagsborg, li ngerie bătută cu aor, stofe persianc, perne roşi i de mătase ca anr, i coane, co\?oare persiane, ceas de perete d e argint, oglinzi "eneţiane, marele cort dăruit de saltan, e'Jalaat la 2 4 . 000 mărci, colane ca rabi nari , şi chiar coroanele d om neşti ca d iamante şi rabi nari , d i n care ana era lncrată depe moda ungară, erau trimise Ia Braşo'J. Un alt agent duce& 30;000 dacaţi ş i 5 . 900 de pungi la locuinţa Patriarhu lui Ierasali malai din l\d rianop0le si , la agentul .Engliterei . de
' '

acolo 1 8), după cam 'JOm 'Jede& şi mai departe. In bună lin işte, Brânco\?eana tri m ise, a doua zi capigialai calul, pentru a se prezent& I a curte. l\cesta plecă însoţit de 3 0 de c iohod ari , înarmaţi pe sub haine, din cari lăsând o pârte jos, la -scări , el i ntră numai ca câţl\?&, înd reptâ.n da-se spre sala a I II-a a palatului and,e îl aşte.pt& Domnul; Brânco'Jeana îl in\?Hă a se aşez&. , 1 se răspunse de l\gă că na e timpul d e as& , că e pas î n neplăcata plă, ce\?a, si cere a.... I j m1it& a se lăs& în \JOia l a i Dam ... nezea s ' i a poruncii Saltanalai . După aceasta, scoţând un petec negru d e mă ... tase- f... l · puse pe amărî, declarânda-1 m azil, aceasta ·fi ind porunca Sultannlni care a hotărît ca « Cu toată fam i l ia �a s i fii tăi si , gineri i Ufh să fii adus la Constantino .... pole » . · Intr'o altă cameră, se cetl d i'Ja-. nalai firmanul de către D ivan Eftendi. Se eera apoi d ela: boieri; ca printr'un act întărit ca sigi li ile lor, să se declare ga.... ranţi ca \? iaţa . lor pentru fuga Princ:.i­ pela i ; .corpal . negoţătorilor, la rândul lor, se făc u garanta! boierilor. . Br&nco\?eana , riguros păzit, refuză sfa .... tol lai Ştefan. fiul, de a . fugi la ·Târgo\? işte , păsurile toate fiind îmbâcsite d e streji l �). La · 25 · t\artie sosi şi i mbrohora l 20) care ceU decretul că Sultanul \?a întări ca Domn· pe cel ce-l 'Ja alege Ţara. Ale­ gerea noului Domn se fă cu după masă. - Cantacazinii se prefăcară că n a \?Or . a primi 2 1,) domniea ; e i poate că chiar ·ar fi preferat a fi ales mai sas numitul 1'1i­ hai Raco'Jiţă, până la numirea căru i ar fi girat afacerile Tării, namai pro'JiZDrin Ştefan Cantacuzino Spătaral 2 2) . I ntri gile, însă, ale parti dei t\a'Jrocordaţi lor cari lucrează; acu m , pentrn propria lor so'co­ teală , zadărnicl acest plan 2 3) . Vineri, d in să ptă m&na sfântă, înainte de amiază, la 27 t\artie 1 7 1 4, Brânco.-. 'Jeana fa ridi cat din Bucuresti , cu 40 de care în care se aflau bagajele, ca 8-1 o care, sigi late ca bogăţi i 24), ca soţiea, 4 fii , soţiea primogenitalai c a a n m i c copi laş, ş i poate şi c a fetiţa celui de a l doilea copil, şi cu 4 g ineri . Rămaseră acasă numai fetele2"). Con\?oial fa pas sab ordi nele Im broho.... rala i , fii fi ind tri mişi înnai ritea tatălui care 'Ja zăbo\?l pe d ram. La 2 7 Brân�
' '

Ruletinul Comisiunii l'\onumentelor I storice.

Jj

inp.org.ro

1 14

BULETINUL COl'iiStUNii l'10Htll'1EHTELOR iSTORiCE

co\?eana e la Giurgiu, unde rămâne în ziua de 28 26) , iar la 29 1"\artie, în ziOG de Paşte, sosi în Rasciac. 2 Î) După an d ram m a i lung de 3 săptămâni, la 9 1\pri l ie sosi la Constantinopoie. Tot ca pe timpul drumului. din 1 70 3 , tot asa ' si acu m , B rânco\?eana î'ntârzia, sperân d �a prin inter\?enire şi bani să�şi îndalciască situaţia 2 8) . Zadarnice toate inter\?entii le sale si chiar ale prietenului său re cunoscător, sti .. pend iatal său de odinioară la Paris, Hri ... sant, Patriarhal Ierusal imului 2 9) core in ... ter\?eni către dragomanu 1 1'\o\?ro cordat. 1\cesta nu dete decât asigurări d u bioase lacrând acum pentru fratele său ; zadar ... n ice rămaseră toate planurile lai Brân ... co\?eana, cân d se \?ăzu transportat nu la Sara ial din Constantinopole ci în camera cea mai de sub păn'lânt a închisoarei 7 Turnuri, unde nu putea n ic i o lum ină arde 30) ; numai femeile fură înc hise d'a� supra.
' '

·

C!Lestionarea, moartea şi înmormântarea.­ lnvestigaţii pentru descoperirea averilor şi inventarierea lor.-Chestionarea Brâncovea­ nului perfidia Vizirului. -Mărturisirea ave­ rilor aflate la Patriarhul Ierusalimului, Ve­ neţia, Transilvania. - Vinderea mobilelor.­ Chestionarea imbrohorului. - Martiriul Voevodului.

Ca aceasta începe partea rr... a trage... d iei lai Brânco\?eana : chestionarea, tor.. tararea lai Brânco\?eanu pentru a ...ş i măr... tarisl a\?erile, cam ş i i n\?estigaţiile pentru aflarea lor, a căror sumă era socotita afară de mosii la 2 0 . 0 0 0 pungi , a 500 lei ana 3 1). I n acelaş timp când la Bucureşti se petrecea cele ce s'a \?Orbit, în Constan ... t i nopole se aresta Domniţa Bălaşa, tri ... m isă la Constantinopol pentru a aduce pe logo dnica lai Răducana; ea fa des.. poiată în ziua Pascelor, pe când se intor ... cea dela biserica Patriarhală, de toate sculele, de 1 oo pungi , de 2 0 . 0 0 0 taleri 32) si fu închisă la Ciaas... Emini 3 3) , închi... soarea femeilor 34). In ţară se făceau cercetări serioase, fii n d arestaţi Jenache Văcăresca Vistieral şi 1"\anolache Lam brino 35), g inerele, soţul domniţe i Salaşi trim isă la Constantinopole, cari fii n d i nterogaţi asupra tezaarelor, răs... punseră că se află în Veneţiea, Olanda ş i
' ' '

Englitera, căci în casa publică nu se găsise decât 4 0 5 0 , taleri; iar în cea parti culară numai 1 2 dacaţi (ughii), dar \?osele de argint, hainele înblănite, or... namentele cai lor erau o întreagă o\?ere 36). l\tâ.t Jenache Văcăresca cât ş i Lam brino fură trimisi ' la Constanti nopole si inchisi Ja · saşchicali, închisoarea marelui percep ... tor al datornici lor i mperiului. 3 i). Se d ecretă pedeapasa ca moartea contra celor ce ar şti ce\?a de aceste bogăţii, şi nn Je .... ar d i\?alga; se i n\?entarie tot o\?utal : moşi ile, g ia\?aricfdele, 'Vinurile, \?itele, prodactele chiar ş i fasolea « sm<; 'l'.at -el:!. r.Da.o6J... w. » scria Stefan Cantacuzino Patriarhalai 38). Şapte care ca bogăţii, ad use din ţară , erau depozitate în tezaurul i mperial din Constantinopol. La prima chestionare dela 1 1 / 2 2 1"\ai, Brânco\?eanu mărturisi numai cei 3 0 . 0 0 0 0 de galbeni depozitaţi în Veneţia, cari însă nu se puteau ridica fi ind danie « \\1acu f» b is. SL Gheorghe noa, căreia î i da un \?en it de 90 0 galbeni anual 3 9). In zadar Viziral stărui pe lângă amba... satoral Veneţiei a se ceda Porţe i cele 8 0 0 0 de pungi ce se bănuiau a fi în depozitele publice \?eneţiene, cari făceau an capital de 4 0 0 . 0 0 0 lei. 4 0). La 4/ 1 5 Iunie Brânco\?eana fu supus la tortura întinderei pe roată de cap şi mâini, a arderei p ieptului « Ş i ca m ulte alte groză\?il �> <:>hinu it, la Bostangi .... paşa, (i ntendental palatelor Sultanului care a\?ea şi j uridicţia întregului l itoral al 1"\ăr i i Negre) u n d e e r a închisoarea (fornetta). Se prepară a cest barbar tratament ş i fi ilor săi 41) cari trebuiau a fi ş i ei chestionaţi. O rază d e bucurie zadarnică lael lai Srânco\?eana, tot d in abiia per\?ersitate a Viziralai care crezu că \?a smulge ca binele ceeace na putuse smulge ca răul. După o şedere de mai mult de 2 luni , la 7 turnuri, Brân co\?eana fusese eliberat , prin apropierea zilei d e 2 5 Iunie, perm i ... ţânda�i-se a sta cu toată fam i l iea în sa... raiul Ţărei, d i n Galata 4 2). Fusese chiar dăruit ca caftan ş i o\?ân du ....se în \?edere d iscord ia d in tre Stefan Cantacuzino si ' un ... chiui său 1"\ihail Cantacuzino, 4 3) , i se da a spera c hiar Domnia Ţărei, dacă nu pentru
' ' ' ' '

inp.org.ro

!10Rl'\ Â NTU L LUI CONS l'I\NTIN BRÂNCOVEI\HU B I\SI\RI\B VOEVQ D

j

15

el însaş , cel puţin pentru anal d in fi i săi 4 4) . Fericit, acum, Brâneo\?eanal intrase chiar în corespondenţă. ca generaral Si ... b ialai , ragânda ... l a ... i ţine în taină. gia\?a .... r iealele aflate acolo, iar omului său, tlana 1\postol, îi seria că. în curând \1a re\?enl în Ţară. "' 5) . Vreuna din aceste scrisori, i nterceptată. de Poartă. şi c hiar intrigile din ţară., că. m1erile lai Brâneo\?eana, ar fi ca mult mai mari ea cele mărturisite, făcu ea Brân� eoX>eana să. fie iar aruncat la cele 7 tur... nuri 4 6) la 2 8 Iunie. Până. la 1 1 Iulie el fa torturat de 3 ori 4 7) la Fornetta, unde fură. condusi s i sotia, ,fii s i ginerii, fiind toţi torturaţi , a fară. d e femei in\?itate d e a pri\?1 această. groză.\?ie 4 8) . S e mărturisi atunci 2 4 - - 0 . 0 00 daeaţi , 5000 pungi şi se luă. principesei an i nel ee nu se mai \?ă.zase până. atunci la Poartă. 49) . 1\eeşti bani se a flau în mâin ile unui agent al Brân .... eo\?eanulai ee fugise din ţară. în 1\dria... nopole, unde îi ascunsese în apartamentul Patriarhului de Jerasalim, poate c hiar în ajunul sosirei lai tlastafa 1\ga în Bucureşti 5 0). O parte din aceşti bani fiind depozitaţi la dragomanul Englite· rei, se dete o cumplită. pedeapsă. , acelui agent 5 1 ). Se cereetă. chiar casele Patriarhalalui de 1\lexandriea. Patriarhal d e Jerasalim, gra\? comprom is din cauza legăturilor eu Brân­ co\?eanu sedea mai m ult la Iasi. , , !\supra depozitelor d in Veneţia nu se patu afla mai mult d ecât d e existenţa a 300 pungi pe lângă. cele mărturisite ( = 1 5 0 . 0 0 0 reali, probabil că. cei depasi la a n ne� gustor la dobândă.), ea toate � ă. Vizirul ee­ rea ea asupra acestu i punct să. se stă.ru ... iască. mai mult, întra cât se credea că. sant acolo depuş i 1 5 .000 pungi. Se ştiea că. o parte d in ei erau consacraţi Sf. Gheorghe din Valahia, iar depe alţii a acelui din Veneţia 52) . 1\tanc i mărturisi si cele 200 de pungi , d i n Transil\?ania 5 3) . Se s\?onise pela 1 1 Iulie, în Constantinopole, că. a\?erile măr­ turisite de Brânco\?eanu se urcă. până. la 1 , 1 1/2 m i lion 54 ) . Un eiaus fa trimis a se întreba bai· , lui Veneţiei , dacă. ban i i depozitaţi în ade­ \?ă.r erau acolo la Veneţia, se începu ş i \?ânzarea obiectelor lai Brâneo\?eanu pe
' ' ' ' '

piaţa publică., în almeidanul Costantino­ polei 5 5) . Se \?ândase atunci o mică. cutioară. ea g iu\?arieale ale Doamnei ea preţ 1 /2 m i· ! io n lei. Nici ehinairea la 6 1\agast a imbroho­ rulai ee adusese pe Brâneo\?eanu, (acuzat d e a fi dosit din bagajele şi banii, ee erfi însărcinat C\ le aduce în Constanti .... nopole) 56), nu mai aduse nici o larnină. c u pri\?ire la a\?erile lui Brâneo\?eanu. Se reeurse, de aceia, iar la d iabolica! m i jloc al speranţel or frumoase ee se flu.... tarau înaintea Brânco\?eanului. Bostangi Paşa îi făgăduise iertarea şi restabi lirea, iar în ajunul execuţie i îi punea ea con... d iţie esenţială. a înplinirei acestui \?is, eli... berarea, în 5 ore, iarăşi a acelor fai m oase 20 . 000 de pungi (= 1 0 .000 . 000 lei, pe cari Turc ii, în imaginaţia lor, îi sa ... ·poza că. Brâneo\?eanu îi are în depozi ... tele Veneţiei. Nai\? itatea eu care Turcii pun mâna, mai târziu, pe casele am basadei franceze din San.... Stefano, foste ale Brâneo\?eanalui, pentru a eă.utfi, eu 2 0 0 de soldaţi a\?erile Brânco\?eanulu i, ne arată. ee fantastice ştiri a\?eau Turcii asupra acestor a\?eri. Pli n de indignare, Brâneo\?eana pronunţă. eu\?inte tari contra marelui Vizir ş i Sul ... tanului 5 7). 1\eeasta grăbi sfârşitul martiriului său . La 1 5 1\ugust, când împlinia 60 d e a n i de \?iaţă. , la an ceas înainte d e am iază. , Brânco\?eanu, ea cei 4 fii, şi g iner i, ş i boerul Vă.că.rescu, fa d u s p e jos, în că. ... maşe, spre marele Serai, de lângă. mare, unde a\?ea să. se facă execuţia . Cotregiul ireeu pe d inaintea caselor Grecilor şi Ruşilor din Fanar 5 8) . Li se propuse la toţi iertarea dacă. \?Or îmbrăţişa rel igiea mahomedană., ceeace ei refazară 59) , afară. de unul d in fii 60), care se pare a fi Stefan 61), a cărui per... , fidie supără. m ult pe Brâneo\?eanu, d e oarece abjură. religia paternă. fără. însă a obţine graţiea. In marea groază. a asistenţilor la o asemenea mă.eelă.rire « d e care nu se re ... galase weodată. istoria» 6 2), se începu execuţia ca Jenaehe Vă.că.reseu. Dela mi ... eul fiu tlatei, dela Radu , Stefan, Constan� tin, cuţitul treeu, apoi, a�apra nă.trânulai
·

inp.org.ro

1 16

BULETINUL COI'\ISlUNII 1'\0NOI'\ENTELOR iSTORlCE

tată, chinuit, capul rămâind atârnat d e corp 6 3) . Tragedia terminată, capetele fură purtate pe suliţe, prin oraş, -iar corpurile aruncate în faţa subl im\"i Porţi, la \?ede­ rea anei mari mulţi m i , d e a cărei re\?ol­ tare, temându-se, Viiirnl ordonă arun ca­ rea corpu rilor în mare . De aci, « pe ascuns laate d e u n i i din creştin i » ( cred că d e agenţii Patri arhiei) fură îngropate în f'\â.... năsti rea c hemată Hal ki , nu d eparte d e Constantinopo le 6 4) .

Istoricul Monastirei Halki.-Monastirile din Halki. Monasttrea Maicii Domnului sau a Sf. Ion, zidită de lo:z Paleologul.-Renovarea ei de Panaiotachi Nicosios. - Relaţiile M-rei cu Ţara Rămănească şi Brdnc011eana. - Re­ nOI'area et de Alex. lpsilanfe. - Mormârdal Brâncoveanulai.
-

Să întrerupem puţin şinii expu nerei să \?edem ce este ca această 1'\ânăstire Hal ki.

Insula Halki.
Planul cu dispozi ţia manăstirilor după Vyzantios.

Halki este a na d i n insulele situate spre nord ...estal - mărei' de 1'\a rmara, la 1 2 mile spre sud d e Constant inople. Zace în faţa acropolei B izanţului, între insulele Pri n c i p s i Antigona. ' . Se numeşte Halcki (în \?e chime XoXx.['t�� d i n cauza m i neraiului de aramă c:e-1 ca .... prinde 6 5) . N i c i ana d in cele 3 mânăstiri a flate azi acolo, nu mai poartă acest nume de 1'\on ast irea H a l k i . Căci pe l ângă

un mic: orăşe l , se află î n insu lă aceste monastiri : a na zid it� pe \?ârfu l nor d i c a l i nsulei, închinată Sf. Troiţe, e fon da.tă de Fotie, fai mosul Patriarh 111 Constan... tinopol a l a i , iar �ă tre fi nele \?eacu l a i a l XVI-lea, renoită d e i''\ itrofa n , Patriarhal. Azi ea e transform ată în ş coală teologică. A doua t\onastire ded i cată Sf. Gheor­ g he, e nouă, d in 1 7 6 0 . A treia 1'\onastire e cea mai i ntere ... santă , fi i n d împă rătească. E z i d i tă în faţa unui go l f, în m ijlocul insulei, de I m pă ratul Ion Paleologal al II-lea, î n ci nstea S f. Ioan Botezătoru l , în \? eacal al XV-lea. Se mai numeste această t\onastire a Sf. Ion d i Fi H a l k i ş i a t\ai c:ii Domnului, d e pe h r a m a l uneia d i n paraclisele sale. l\celasi împărat zid ise, în c i n-stea aceluiasi ' hram s i i''\o nastirea d e · pe i nsnla d i n faţă , - d i n S � zopo le, risipită d .e i n\?az ia Caza­ c ilo� în 1 6 2 6 , când toată \.'l iaţa ei mo­ nastică se con centră aci la H a l ki. Rui nâ n d u-se ea fu re no\.'lată d e stră­ lucitul în\?ăţat şi dragoman al Porţi i, Pa­ naghiotachis N icosios, . cel ce r i d i case şi la noi , în B mwresti , B iserica Sf. Gheorg he Nou, ş i care era în legătură de pri eteni e ş i d e corespondenţă ca toţi oamenii culţi ai \Jeaco l a i XVII-lea , chiar şi dela noi d i n ţara noastră. El murU'l la Saxan sau Sactan, lângă Dunăre, ( desigur că Isacea), în t i m pul e x ped iţiei otomane contra Po­ l o n i lor în 1 6 7 3 , 2 2 Septemwie, de u n d e corpu ....i lnbălsămat fu transportat în manastirea aceasta 6 6 ) , ctitorie a sa, a SL Ion d i n Halki. A ceasta e m anasti rea în care fu în... mor .n ântat · B rân co\.'leanu, întru cât legă ... tarile e i cu \?Oe\?ozii Tării Românesti se pot u rmări chiar 'd i n � eacu l a l xvi lea. D i n înse mnări aflate aco lo, d i n 1 5 9 4 , s e cu noaste că t\.ihai Vodă, sculând a-se con tra puterei otomane, cucerise toate m etoacele acelei 1'\onastiri ..d i n Tara noa .... stră 6 7). Rad a 1'\ i hnea al t\oldoue i , înc h i n â n d , în 1 6 2 5, -tlonastirea l\ r o n Vo d ă d i n Iaşi tl-rei d in Sozopole, ea trecuse sub tutela acestei t\-r i Sf. Ion din Halki, d u pă ce se r isipise · cum am \?ăzut de p ustii rea Ca­ zaci lor 6 8) . B rân co\.'leanu c h iar înse mna, pentru u n i i a n i , m i la c e o făcea acestei monastiri
' ' · · .... ' '

inp.org.ro

l'\ORJ\Â.HTUL LUI COHSTI\HT!N BRÂNCOVEI\ '{] Bl\ Jllt'\B ' OEVOD

1 17

l'\ormântal BrâncO\Jeannloi.
Piatra mormântal�.

inp.org.ro

1 18

BULETINUL COI'\ISIUNJI 1'\0NUi'\ENTELOR ISTORICE

« Ha l c: ki d i n ostro\?al 1'1ă r i i l\lbe c:are i aste lângă Ţarigrad » s u ) . X l\ lexandra 1'1awoc:ordat, Ion Cămă ... raşal l a i N ic:alae 1'1awoc:ordat, renot>aa c:isternele ac:estei 1'1ănastiri , mai târziu 7 0) . In fine, l\lexandru I p s i la nte, soc:otind ac:eastă c:lă d i re c:a o moştenire strămo .... şeasc:ă , d in c: auza înru d irii net>estei sale E c:aterina, c:u Panaghiotac: h is N i c:os ios 7 1), promise Patriarhului Constantinopol ei, So ... fronie al II- lea, renot>area 1'1ănăstirei ş i dotarea ei. I n 1 7 9 2 , o reînol ş i îi d ete c:a metoc: mo ... năstirea 1'1ărc:uţa d i n Buc:ureşti , c:u toate moşiile c:t fnseseră dăruite de Grigore ./'1 i ... tro polital l u i Ipsilant 7 2). Tot el făc:u ac:l ş i a n E)J:fJVOt.tr:.o.... a�tr:.v, o ş c:oali'\, poate c: h iar pe rai nile c:elei ri di c:ate d e Brânc:ot>eana, c:am se păstrează în trad iţia 1'1onastirei Sf. 1'1ante. Nu mai înc:ape nic:i o îndoială c:ă ac:easta e m anastirea în c:are fa îngropat B rân ... c:ot>ean a , f i i n d c:el· mai sigur loc: de refugia în m ijloc:al anei i nsale c:a popul aţia c:arat grec:easc:ă c:hiar azi 7 3). fnc:hi derea Bosfo ... ra lai n e.... a împedec:at d e a o t>izita, c:hiar atanc:i c:ând fă c:eam p regătire d e p lec:are, d eşi c:redem c:ă n u se \'la gasi n i m t c: relati\'l l a B rân c:o\'leana, pentru ac:elaşi moti\'l pentru c:are, ş i mai târziu, în l'lonastirea Sf. Gheorghe noa din Bac:a... reşti , mormântu l fa tăinuit.
«

Soarta familiei Brâncoveneşti ; reconstituirea Casei Brâncovenilor şi aducerea oaselor Voe­ vodului în Ţară.-lnchiderea pe viaţă a Brân­ covenilor la Bostangi Paşa. - Exilul lor la Kutais, mai apoi.-Oreutatea pentru Poartă a situaţiei Ţărei după luptele din Peterwar­ dein ; eliberarea Brâncovenilor pentru a face un reviriment în Ţară în favoarea noului Domn.-Restatilirea gospodăriei.-Reluarea a verilor din Zecca.-Tratativele cu lmperialii pentru a verile din Braşov. - Aducerea oaselor lui Brâncoveanu la Sf. Gheorghe nou. - Discuţia autenticităţii mormântului.
Reîntorc:&n du ... ne la c:ei rămaşi pe urma Brânc:o\'leanului, ştim c:ă D oamna l'lariea, soţia, c:u nepoţi i (Constantin fiul băiatu l u i c:el m are şi 1'1aria, fic:a bă iatu l u i deal ii.... lea, Stefan) si c:a ginerii, nu se stia c:e soartă ' ' ' au a\?at d u pă decapitarea Brânc:o\'leanalai. Se Z\'lon ise c:hiar d e strangularea lor, la 2 z i le, după trage d i ea din 1 6 1\agast 74).

l'lai târzi u se l ă m a r ia c:ă nepoţi i ac:esteia, fură d e c:laraţi sc:la\'li, c:a născ:aţi d i n părinţi rebe l i , prin sentinţă a m a ftialai ş i c:ă fuseseră i nternaţi c:a atari în ser­ raiul Sulta n u l u i. Fuseseră s c:ă paţi , astfe l dela moarte nu d in c:aaza compăti m irei, c:i pentru c:a, - esc:amotând d rep turi le l o r de moştenire , - Poartă să poata smu lge şi c:e mai rămăsese d in a\'lerea Brânc:o\'leana� lai 7 5). Sigur e c:ă, mai târzi u , se hotă rî c:a c: a toţi să fie c:onda mnaţi la înc:hisoare per petaă , l a Bostangi .... Paşa 7 6) . Prin 1 7 1 5 , 28 lan. nenoroc: ita \'lăda\'lă, adac:ea a l ti ... mele boc:c:ele c:a g iat>aric:ale d i n ţară s pre a mai înblânzl ferocitatea c:ălăi lor săi 7 7). I n Fe\'lraarie, ea făgădu ise 1 0 0 pungi c:a să fie eliberată, şi propunea 2 garanţi c:ari să stăruiască în ac:est sens, dar ac:eştia fură arestaţi de Poartă c:a tă inaitori a i a\'lerilor lai Br&n c:o\'leana 7 8). D e abia la 2 7 l'lartie 1 7 1 5 , reuşi D o a... mna l'lariea, c:a în s c:himbal a 1 0 0 . 0 0 0 fiori n i , c: a c:heltael i şi dobânz i de alţi 1 0 0 . 0 0 0 fiorini, să fie eli berată d e închisoare ş i exilată toc:mai l a Kutais p e ţărmul e s t i c: al l'îăre i negre, sub munţii Cauc:azu lai. Sumele fuseseră împrumutate c:a greu, c:a 3 0 °/0 7 9 ) pentru a fi date mi... riei tarc:eş ti. O împrejurare fe ric:ită \?enl să asigure eli berarea \'l ă d a\?ei . I n ţară , part i d a naţională a boierilor, c:ondasă d e Bajoreana, Popesc:a, Golesc:a, născ:ată pe mormi n tele Brânc:o\'len ilor ş i Cantac:azinilor, ş i la instigaţiile I m peria... l ilor, fac: c:a ţara să fie a proape perdută pentru Tarc: i , mai ales, dapă c:e N i c: a lae l'îawoc:ordat Domnu l , fa dus prins în l\.r... rdeal 3 0) . Victoriile I m perialilor la Peter... waradein, d i n 1 7 1 6 , c:are a duse c:ăderea ulti mei c:etăţi tarc:eşti în Ungaria : Te ... mest>ar, c:ând mari şi c:radal\?izir l\.J i.... paşa ; pierd erea O l teniei prin pac:ea d i n Pas ... sarow i tz, d eterminară Poarta a înc:erc:a an re\1iriment în o p i n ia pabl ic:ă a ţăr i i , prin c: h iar mijlocirea \?ăda\?ei l a i Brânc:o .... \?eana c:are fU eli berată d i n exilul său. Se d ă d a , astfel , o satisfacţie Ţărei, c:e o înconjura de o « afec:taasă \?eneraţi e » 8 1 ) ş i c:are ştia c:ă toatenenoroc:irile ţărei pro... \?eniaa d i n c: auza morţei m arelui Voe\?od . Printr'un dec:ret de amnistie « c:ătre toţi

inp.org.ro

l'\ORI'\ÂJ'ITUL LUI CONSTl\NTIN BRÂ.NCOVEl\NU Bl\Sl\Rl\B VOEVOD
cei ... ce mănâncă pâi nea Sultanu lui » , se în� cepa dom nia noului Voe\'lod Ion tla\'lro .... cor dat, care sosi ii în tară ca insasi Doa.... mna tlariea. Se in\'l ltaa ca toţi s ă se în... to arcă în ţară , se hotării iertarea tri iJ a .... tal a i şi b iruri le pe an an 8 2). Nu puţin contribu ise la eliberare ş i pa ... triar h a l Hr_isant căruia Doamna îi mal ... ţa meşte pentru « iubirea, zelul ş i grija « ce o arăta pentru noi prea bunul Domn, « care eliberânda-ne d i n acel îngrozitor « e xil ne... a soco tit d e m n i de a noastră « patrie mult dori tă de noi » 8 3) . I nsăşi Doamna, ea m a r e bucu rie d e a re\'led eii patria, s e oferi a fi ajatătoarea noulu i D o m n ea care se aî!ii în legătură de eascrenie, când pe pragul de a re intra în Tară , la Razgra d , aflat între Varna s i Ra� ciac, î n' 1 7 1 6 , 1 7 O c : o m\'lrie, ser ia. lai 1'\i trofan, fostul d u ho-vnic al Brânco .... \'leana lai, acum de\'lenit tlitropolit, ş i ta ... taior boier ilor « că D u m nezeu ne\'lo i n d « S ă p i ar d ă ca total ţara . . . a a les p r i n « pronia sa pe Princ ipele Ion » . Ea îndemna pe toţi a se întoarce fără frică de -v re... o în�elătorie d i n partea lai tla\'lrocord at în T<lră ; îi ind toti ' ertati 84) pentru cele în ... tâ m pl ate s u b N i eal �e 1'\a\'lrocordat. Jlcl în Razgra d , se întâln ise, deci, ea noul D om n Ion tlm)rocordat, după ce debarcase l a Varna, d i n langol d r u m u l c e îl făcuse pe 1'\area neagră -venind d in locul exilului său, Katais. Sosită î n Ţară prin No-vemwie, ea şi se gândi la aducerea rămăşiţelor iubite, a flate în H a l ki , d eşi m ijloaJ:ele d e trai, îi eraa foarte precare, iar cheltael-ile ce ar f i necesitat asemenea întrepri nMre foarte mari. De sigur că d es p re acest mor... mânt e \'>Orba în scrisoarea u n u i călugăr către Hrisant Patri arhal : « Cele ce scrii « despre Constantin nu poate să ffe . . . « la .mare anangh ie se găsesc rudele . . . « d eabia s'a găsit ce-va pentru mormân « tul l u i » 8 5). Ea căută mai întâi să ...ş i as igure gos­ podăria, ad anân d a .... şi a\'leri le ră\'lăşite prin mâini streine. D e aceea, l a 1 7 1'\ai 1 7 1 7 , obţi n u p r intr'un act formal, d i n partea lui Nectarie, d e Ie rusalim, tutela pentru ne... poţelal Constantin, s ingur în d rept de pe legile Ţă rei , a moşteni a\'lerea mobiliară 8 6) . Lo 1 7 1 7 I u n ie, făceo an act de partaj
.... '

1 19
'

ca g inerele său Iordache Cretulesca s i ca cei alţi g ineri : acum când « de la mari « Şi cumplite pedepse ş i patime a m \'lenit « ca toţ i g ineri i noştri i . . . la p ământal « nostru . . . ş i -văzân d pe D umnealor c ă « M rămas la mare l i psă ş i sără cie ca o « mamă îi inda .... mi m i l ă d e D umnealor » d e aceea îm parte pe d in două a\'lerile rămase d e la Brânco-veana şi Domniţa Stanca, şi ban i i d i n Ungaria şi Veneţia. D upă ce se \'lor plăti datoriile către miria tur ... eească, (ce i... a eli berat), o jumătate d i n a\'lere s i ... o rezer\'lă Doamna ca cei 2 n e... poţe i, iar cealaltă ju mătate o luau ginerii 8 7). 1\.po i , prin George Trapuzantziul se ... cretarul său, inter\'leni pentru \'lirarea p e numele nepotului Constantin, a capitalel o r d epuse d e Brânco\'leana Vo dă, prin i nterme ... d iul agentului său N . Carag iani, în d e pozi ... tele publice d i n Zecea Veneţiei: Sala şi se ... earia, în sumă 2 0 0 . 0 0 0 de d aeaţi, ( 5 0 . 0 0 0 la Becaria si d o u ă d e câte 8 0 . 0 0 0 I a Sala 8 8) . I ntreagă această cestiane se re... zo 1-vă cu bine în Decemwie 1 7 1 7 . 1\.fară de aceşti bani se m a i S\'loniii a fi 1 3 0 . 0 0 0 d u caţi l a an neguţător d i n Venetia 8 0) . I n aeelaş timp, \'lăda\'la î ş i anunţă . . s o.... si rea în ţară ş i I m păratalai Carol al VHea, căru ia a m int inda... i nenorocirile ei, ce rea a se pune ea toată fa m i ! ia ei sub scutul prote cţiei sale 9 0) , - i nte r-venţie ca Cltât mai necesară, ca cât, acum, erii suspec ... tată, ca întreaga fam ilie ca partizan i ai poli ti cei turceşti . Ea făcuse, în acelaş timp, d emersuri pentru a i se înapoi a bani i Brânco\'lea... nalai. Se adunase acolo, d upă moartea lui B rânco\'leanal, pe l ângă banii a d uş i d e tlano 1\.postol, ce i ...am \'lăzat, încă 1 2 . 0 0 0 d acaţi, neşti uţi d e n i meni , şi pe care îi luase generalul T ige, se s-voniii c h iar că ar fi fost 1 oo.ooo da caţi cari s'au dosit de 1\.postol 1'\ano, care fusese cum părat d e ga\'lerna l i mperial ca prin m i jloc irea lai să poată pune mâna pe toate depo .... z itele Brâneo\'leanului întru cât el ca ... noştea titlurile depozitelor 0 1). Alţi 6 . 0 00 d acati se mai găsiră în Tară. ' D i� primul d e pozit al tai llpostol erau 5 3 . 9 93 d a cati cari fac 2 2 9 . 4 7 0 florini, apoi 7 . 5 3 8 bani în argint 92), mobilele fa... seseră esti m ate la 3. 1 7 0 lc:;i . Totalul so ...
' ' '

inp.org.ro

1 20

BULETIHOL C0t1ISIUHII t10HUt1EHTELOR ISTORICE
tarea precară în care e află, ameninţa1ă d e «a cădea d i n nou în mâinele bar­ b a re » 95), căci i ntrigile partizani lor lai Can­ tacuz ino erau mai puter n i ce de cât dre pta­ tea e i , chiar în aceste momente. Pri ntr'o seri oar e ad resată perso n a l l m păratala i,

m e lor era 2 -t 0 . 1 39 lei, cari fa e :eră ec­ festrate d e I m păratu l Carol VI-lea pentru :m� fort i fi carea cetăţi lor din Ungari a ş i Tr.= i l \?ania 9 3) . Si J·a detal Braso\)alai mai d a... tora o samă ce o reclama Doamna care nu are pace de datorn i c i şi <� a 11 ă râ.tă
' ' '

Candela mormântulai lai Brâ:nco\?eana.
Vedere de de tai ia ca inscripţia amintitoare.

\) i aţă trecea» cia m însă ş i � exprimă 94). Cât d espre alţi ban i d i n d epozitele Viene i , t\o co\?ei nu e m a i ş t i e n i m ic. I n zadar \)ăda\)a reclamă prin Gheorghe Trapezun tz i a l către Carol al VI- lea cele 1 6 pangi argint şi 4 8 . 000 e c h i n i , pe cari ea îi ştifi că ... i d ase lai tlano 1\.po tol, plân ... gea efectele \?ândate pe n i m ic, şi a m i ntea

\?.ă d a\? a răn ită în tot ce a\?ea m a i scamp): m e moria fostului e i oţ, îşi apără cu ac .... cente de u n patetism ş i îndrăsnea l ă indes ... <:ript i b i lă <:aaza e i . A.s\?&rl ia cu d ispreţ \? i n i l e ce se aruncau soţului ăa, că ar fi laat 1 3 0 . 000 ducaţi d in a\)erea lui Ş er... ban Cantacuzino, usarpând tronul ca\?en i t a c e t e i fam i l i i , şi documenta argume ntareo

inp.org.ro

!'10RMNTUL LUI CONSTANTIN BRI\HCOVEI\NU B1\S1\R1\B
chiar pri n d ocumentele Portei otomane. !\ rată cum Veneţia m işcată d e m i lă H.t făcat dreptate ; Turc i i chiar i-au redat

1 21

« fa m i l ie ce n u e rebel ă . . . nu se poate « crede a se \Jedea., ca dapă a t&tea ne­ « noroc i r i , ea care a \Jăzut acrificat soţul

Candela mormântalai lui

Vedere d e detaliu �u inscrip!i<� ln

Brâoco\,eana.
O::Qnttlluare.

moşi i le ce le ede tra e, cum se poate ca tocmai o putere cre, tină, pe care B rânco\Jeana o er\Ji e « Să spol ieze o
Baleliuul Comisiuoii tlonamenlel or Istorice.

« Ş i ..1, copi i , pentru bu nele ser\Jidi ad ase « Casei (i m peri<;tle) ă ră mână m izera b i l « pă răsită 9 6) » .
16

inp.org.ro

1 22

BULETI U L COl'1!SiaNII l'10NUl'1ENTELOR ISTORICE

Scr isoarea na putea ea să n u a i bă re­ sunet prin paternieele sale acce nte în inima Im părata l a i ; care după ce dete an mic aeom pto d e 2 0 . 0 0 0 florini ca an fe l de clemenţă , hotăra deocam dată ca în principiu să se rest itae et\Jerile ea oare­ care cond iţii cari de acum nu ne mai pri ... \)esc aci. l\eum când şi d ru m u rile erau li bere, în arma înche ierii păce i din Pa saro\J itz, se putea nenoroc ita gândi si la oasele ee ' ză ceau încă pe pământu l străin. I n I u n ie 1 7 2 0 , e le fură aduse în sa ... cu reşt i, sub dom nia lai Nieu lae 1"\awo .... cordat, frate le Domnului precedent, m o rt c a a n an înainte, în 1 7 1 9 . Cu înea\J i i n ... ţarea aeest o ia , ele fo ră înmormântate lângă oasele aceluia ce fosese e l iberatoral ei d i n groaz n ica! exil, Ion l"\et\Jrocordat Vo dă, în biserica . Sf. G heorghe Noa d i n Bucuresti , ' începută de ace laş i P�naghiotachi ca ş i biserica d i n Hetlki, term i nată de S rân .... eo\Jea na, ş i aflată sub scotal Patriarhiei de I e rusal i m , care, desigur, că îngr ijise d e transportul oaselor. O p iatră, eu moti\Je deeorati\Je îm pru ... m utate aproape e xact de pe cea alătu ... rată a l u i 1"\awocordat, ( deco rată cu un e .hcriar d e rinceauri, ca stema Ţării, în capătu l d e sus, ş i s i m bol u l moarţi i e u coasa în mână, l a capă tul i n ferior), a c o... peria rămăşiţele ad use, fără ca n i c i o in cri pţie să fie săpată pe mormântu l aceluia care fusese con d am nat d e I m p ă ... răţia tu rcească să nu aibă parte de n i c i a n mormânt.
t 1 <dliii\,ersal o dela 1 2 tunle �i «Neamul Românescn No. 3 9 , Oct. 1 9 1 4 , şi numerile următoare. ') Pentru intreaga sa 1•iaţă e de consultat frumoasa la. crare N. Iorga : Constantiu Brâncoveamt, Viafa şi · domuia lui/ Văleni -de munt e 1 9 1 4 . Cum şi 1\dministraţi a Casei Bisericii V, Drăghiceanu : In /\ minti rea lui Constantin Brân· cooea nu. Lăcaşurile Voevodului, Bucureşti, 1 9 1 4 . 3) Cererea lai Brânco\•eanu în Giuresca şi Dobrescu, Do·

O s i ngură candelă, frumos lucrată în st i l brânco\Jenese (ornamentată ca floa.... rea soarelui), spânzarată sas d e an sa .... port păstrat şi azi, l a m i na odată , d ' a.... apra morm ântu l a i , i nd i c ân d tai na s i n u m e l e cel u i ee o d i hn i a dedesupt. 1"\ � .... tată , prin \?itreg ia ti m purilor, în altă parte a biseri c i i , am reco nstitoit local d'asa pra căreia ea lumina, co n d us fii n d d e armă ... toarea i nscripţie ce se găsia sc risă pe ea, printr'acelaş i proced eu al repoussee-alai e a care e lu crat întreaga candelă.

Acatsă candelă ce s'au dat la sti. Gheorghe ceL nou, luminează unde o­ dihnescu oasele fericitului Domnu Con­ standini1 Brâncoveanul Basarab Voevod, şi iaste făcută de Doamna Mării Sale, Maria, carea şi Măria Sa nădăjduiaşte în Domnul, iarăşi aici să i se odih­ nească oasele, 1ulie în 12 zile, Leat
7228 = 1 72097).
Intr'ac-e laşi loc fură î n m o r mârţtaţi, mai apoi, 1"\anolache Lam brino, gineri l e Srân .... co\Jeetnalai. Probabil şi Doamna 1"\ariea, ca fata sa Să laşa, îşi găsiră od ihna, mai întă i , tot intr ' aeest mormânt în care zăcea, de altfel şi Domn iţa I l inea 9 s) . Pe acest mormânt eresea si se des... ' \Joltă primele începuturi d e conşti inţă naţ ional ă : eliberarea de sub jugul păgâ .... nului, i d e i e condusă de parti d e le naţia� nale până la 1 8 7 7 , cân d fa realizată de Regele Carol, pe eâ.m p i i l e Ple\/nei.
VIRG. DRĂGHICEANU.

5

CIJmenle .i reg·estre privitoare la Constantin- Vodă

Bac. 1 9 0 7 , 1 9 7 , 2 0 4 (ştirea lai Staim•ille) ; (discu ţ ia propoziţiilor lui Dindar de Consiliul de răsboi) 4, V. inveotarul hârtiilor lul Brân.co\'teanu in Giuresca1 DJ .. brcseu, o. c, 2 9 5 . " ) Dr�ghiceanu, ibid. 6) Clopotul t\•rei Gura tlotrului are această inscriptie. ;; Copie din 1 7 1 2 de pe epistora marel �i cancelar a; aulei otomanice către Brâncoueanu. Hurmazaki, DoCH111en/e s. r,
2 0 7 -91

Brâncoveanu,

.

B) rlemo.-iu francez H , ibid, S.I, 1 1 4 2 .f. . P e d e altă parte şi Dimitrie Cantemir fusese numit de Poartă In r\oldoua cu insărcinarea de a prinde pe BrâUCO\leanu, \'ezi D. Cantemir, G esc/;ichte des osmanisclzen Reich, Hamburg , 1 7 4 5 , 7 6 5 9) Giurescu, Dobrescu, op. citat 2 2 1 - 2 2 2 . IOJ In 1 7 1 ;, 2 4 1\p, V, lbid, 2 3 9 , 2 4 2 -3 ( p . nobilitarea lai lanu 1\postol). Del Chiaro, Is tor ia delia moderne Ri· voht.zzioni, delta Valahie. Veneţia 1 1 1 8, 1 6 7. Domnul cugeta : « a trooarsi un luogo de sieuro asilo do"e potesse decorosamente \lÎ\lere con la saa numeros famylia». 1 1 1 Del Chiaro, ibid, 1 6 7 . 12) /\supra lui /\li. N , Iorga, Gesc!.-ichte des osma­ nischen Reiches Gotha, 1 9 1 1 , IV, 3 2 2 , 13) · Raportul lui Fleischmann, in Giurcscu, Dobrescu, ibid.
261 .

J,

425.

14) De! Chiaro1 o. c, 1 6 7 , şi Dobrescu, ibid. 2 6 1 , '" ) Del Chiaro, ibid. "17 8 .

1 70.

Fleischmann, In Ginres�u

inp.org.ro

t\OR/'1ÂNTUL LUI

COI:'lSTl\l:'lTIH BRÂI:'lCOVEl\HU

Bl\Sl\Rl\B VOEVOD

1 2 :3

Candela morrnântulai l u i Brânco\Jeana,
- Vederea rezer�orul<ti -

inp.org.ro

1 24

BULETINUL COl'liSIUNll .1'\0NUl'lENTELOR ISTORICE
57) Rap. bailalui tlemmo, li IX, I , 5 3 7 . 58) Iorga, O. C. 1 4 + . 5 9 ) D e s i\lleur., către Rege. H. S. I . I,

1 6) Scrisoarea lui Ştefan Cantacuzino către Hrisant Patri­ arhul în E . Legrand, Epistolaire grec , Paris 1 8 8 8 , 1 1 o ; N. Iorga, Dac . relative la Brâncoveantt. (Scrisoare a unui spion 6 7. Din hârtiile legaţiei din Viena) 5 2 . (Pentru lucrători) H IX, ibid., p. 1, 5 3 3 . Iorga, Dac. 6 1 . ' ; 1 Dominus l'lanno autem optiman fortmam habuit, quod adhuc 4. i\p. Bucoresti affugento se sal"a"ierit. (Din hârtiile legaţiei din Viena) Iorga, Docum. relative la Brânco­
veanu , 5 6 .
1,

60) lbid. 6 1 ) Rap. baiialui1 li IX, 6' ) Iorga, o . c . 7 9 .

430.

1,

537.

t8) Raporta! lui Steim•ille către consiliul d e răsboi H . V,

1 3 5 şi următoarele cuprinde in\,entariul 3\lerilor. Pentru bunii din l\drianopole \l, nota 5 0 . ' ") Dcl Chiaro, ! pentru detaliile maziliei . loc ritat ; 1 8 2 - + . Iorga , ibid, 5 6,. H IX, p. 1 . 5 3 3 . Iorga, ibid 1 6 1 , ş i H . IX, p. 1 . 5 3 3 [pentru pasuri'. O O' H IX, p. I. 5 3 3 .

63) lbid 1 4 4 - 6 . 6 •) Del Chiaro, o . c . 1 9 4 . H. SI, I 4 3 0 . Rap. Dessalleur în Giurescu-Dobrescu 2 7 0 . Iorga, O. c. 5 9. 651 t\ulţămită amabilităţei d-lui D. Russo care ne-a pus la dispoziţie această carte din excelenta sa bibliotecă : T G OMNHMA XAAK H N MO.\ R � 80.W M A IOT KOTTAOTMO Tl:lA l\ O T. Constantinopole

I �TOl' l K O � ll EPI T H � TH� 8 EOTOKOT

KATA

ll A P A B A P-

THN

' ') lbid.
531

2 2) Rapo1·tul bailului din Viena către Doge, H IX, p. 1
din 1 7 1 4, 2 1 lip. ' ") Giurescu şi Dobrescu op. citat, 265 (Fieischmann, ştiri din 28 i\p. 1 7 1 4 ) . "') Iorga, op . cit. 6 9 . H I X , 5 3 3. Del Chiaro, o . c. 1 8 8 . 25) Del Chiaro, lbid. 26) H IX, p. I. 5 3 3 . >7\ Del Chiaro, o . c . 1 8 8 . 28) Fleischmann� scrisoare d i n 1 7 1 4 , 2 8 1\.ug· st, in Giuresc3 şi Dobrescu, op. âtat, 2 6 5 , 2 6 6 . ••1 Legrand o . c . 1 1 5 . �O) Fleischmann, in Giurescu-Dobrescu, o . C. 2 6 6 . Iorga, O. c. 5 1 , 1 3 3 , 1 5 3 , Del Chiaro, O. c. 1 8 9. " ' ) li IX, p. 1, 5 3 . l Rap. lui Z.ane către Doge din 23 i\p. 11 1 4 . 2 1 i\p.). Iorga, Documellte 1 3 3 . Del Chiara spune tot a�a, 1 0 .0 0 0. . 0 0 0 talere. � 2 ) Giurescu şi Dobrescu,a. c. 2 6 1 ; \Fleichmann, 1 7 i\p. 1 7 1 4'. "3) lbid 2 6 1 , Del Chiaro o. c. 1 8 9 . 31) li I X , I , 5 3 5 : ( Rap. l u i Ferrati medicul lui Brilnco\•eanu). ' 5 ) lbid. şi Del Chiaro, o. c. 1 8 9, 1 9 0 . "6) lb id.
37 ) lb id.

1 8 6 + . llustraţia aci anexată e luată din Vyzantios, aflat tot in biblioteca sa. 66) Jb id, 3 1 . Vezi şi D. Cantemir, o. c. 3 9 4 , 4 0 1 . 6 7) lbid, 6 3 .

6 8)
iv

Vezi CotlornuzianuJ, o . C . 3 5 . ; ' ) Panaghiotache a"ea 2 fiice. U n a s e mărită c a i\damache i'\uruz, negustor din Trapezunt, a\,ând d� copii pe Dimitrie. i\cest Dimitrie se căsători cu Sultana, fata lui l'la"rocordal şi născit pe Constantin r\uruzi şi Ecaterina so ţ ia lui Ipsilant, ib id, p 5 0 .

Documeute,

69) Condica l u i Const. BrâncO\>eanu. V . Iorga. Studii şi
v, 3 6 3 .

lbid, 1 6 ·> - 9 .

)

17 1 +

38) Legrand, o. C. 1 2 4 . ( Scrisoarea lui St. Cantacuzino din 2 0 Ju!ie1• 39', Giurescu-Dobrcscu, o.c. 26 7 .(Fleischmann, 2 2 M.aiu 1 7 1 , 4). ,�O) Iorga, O. C. 1 3 6 . � Ştiri din Smirna . 2 1 Iunie 1 7 1 -1-). 41) Iorga, o . C. 7 1. lŞtiri din Viena'. • 2 ) Giurescu-Dobrescu o. c. 2 6 8 . ·1 3 ) Iorga, ibid 1 6 1 .

H

44) lb id.

7 1.

H) •7)

)

fbid. 1 7 4 - 5 . fbid, 7 2 . lbid. 7 7 .

Iorga, O. C. 7 6. 50) lbid �i Iorga 7 7 . 51) Rap. bailalui tlemmo, li IX, 1 5 3 0 . (Pentru patriarhul lllexandriei) ''· Iorga. o. c. 1 3 7 şi H SI1• 4 3 0 pentru !iri• sant, retras în rloldo\>a. 52) Iorga, o. c.

171�

49) Jbid 7 2 . H , I X 1 , 5 3 6 . !Ştirile bailulai
15

48) lbid. 7 1 .

H) li. S. I, 1 4 3 0 . H IX, 1, 5 3 7 . -;6) Iorga o . c. 1 4 7 - 8 1 2 7 0 , 5 9 , " 77) Iorga, Ş tiri despre veacul a l X VIII-lea, llnalele i\cademiei Române, ll, XXX!l. 78) GiGrescu1 Dobrescu1 o. c., 2 8 ;; - 4- . , Fteischmanni. lO lbid. 2 8 5 ? 3 0 6 . Datoriile ei erau de z o o . o o o fllo­ rini. Vezi suplica lui G. Trapezuntziul către Carol al VI. i\lţîi spun 1 0 0 pungi = 5 0. 0 0 0 taleri. Giurescu Dobrescu, o. c:, 2 8 7. Del Chiaro spune 3 0 . 0 0 0 reali, 1 9 5 , ceeace trebue so­ cotit ca prim acompto. SJ) Vezi asupra acestei chestiuni, Virg. Drăghiceanu. Cl-t r­ ! ile boiereşti, Ooleşh, în Con"orbiri literare, an. 1 9 1 3 . 7 3 1 . 1) Del Chiaro o c , 2 3 1 , Giurescu, Oltenia sub Austriaci 1 2 8 : «durch brancovanische Familie die in einer besondere .. Consideration ist . . . sich cine Parthie zamachen 8o) Del Chiaro, o. c. 2 3 2 . sai Legrand, o . c . Epistolaire, 1 6 0 . 841 Giurescu, Oltenia sub Austriaci, Bucureşti 1 90 9 1 1 0 4. 851 Legrand, o . c . 1 5 8 . 8 6) li, X, II, 5 4 6 . Rap. pro"editorilor dela Z.ecca c�tre Doge.
75)
' >.

7> ) lbid, 1 6 7 .

72; lb id, 5 0 .

Iulie Giurescu-Dobrescu, o. c.

269

t\emmo din (Fleischmana).

!\ .

53)

5-l} Giures..:u-Dobrescu, o . c . . 2 6 9 ; Iorga. o. c , 55) Iorga, o . c . 7 7 . 56 ) Giurescu-Dobrescu o. c . 2 7 0 ; D e l Chiaro1

lbid.

89) 9>) 9!) 92) 9;J) 94) 95J

88 1 llctul proveditoriior H IX, 1.

87) Iorga,

Studii şi Documente, XIV.
5 + 6 ; ibid, 5 4 5 , 5 4 4, 5 4 7 , 2 7 9 , 2 7 4.

wurescu•Dobrescu, o. c. lbid. , o. c. 3 0 5 .
lbid., 2 7 3 , 2 8 1 , 2 2 . lbid., 2 93, 3 0 1 .

lbid., 2 8 7 , 2 9 3 .

75, 19 >,

9 7) Drăghiceanu, Locaşurile lui Brâncoveamt n : . 98 1 O parte din inscripţii publicate în rell. Drum Drept,
i\ngust-Sept.
1 9 1 4.

96) lbid.

Iorga, Studii ş i Documente X, Giurescu ..Dobrescu, o. c. 3 0 6 .
3 1 1 , 3 1 3.

262.

H XV, II,

1 5 63.

inp.org.ro

1'\0RJ'\AHTUL LUI COHStl\HTIH BRAHCOVEl\HU BASARAB VOEVOb
P. S. Dar cont�ingeren ce o a\.,em asupra mormântulni lui Brânco�eanu, rezultată din logica faptelor şi do,•ezi:or expuse, ar putea fi pusă la îndoială de cei ce nu recunosc de ade­ �ăruri istorice decât cele eşite pe calea mărturisirilor docu­ m entare. S 'ar putea pa ne, astfel, la îndoială autenticitatea rnormântalai lui Brâncot'eanu. Dacă autenticitatea candelei e imposibil a se tăgădui, totuşi printr 'o interpretare silită a i n• script iei aşa de clare, s 'ar putea deduce sau că inscripţia se referă numai la o intenţie a Doamnei de a aduce oasele lui Brânco\,eanu in Bucureşti, sau, dacă ea le-a adus, atunc i ele sunt îngropate intr 'altă parte a bisericii, iar nu sub piatra de care \'Orbim, care nu are nici o inscripţie, fiind pregătită pentru altcinet'a, - deci candela na s 'ar referi l a piatra .care, după noi , e mormântul Brânco\,eanului. Răspundem la prima obiecţie, că nu s 'ar putea concepe pentru ce Doamna f\aria cu fetele llinca, Bălaşa, şi ginerile lambrino Banul s 'au înmormântat la Sf. Gheorghe Nou, dacă oasele Brâncot'eanului nu ar fi zăcat acolo, cu atât mai mult cu cât f\onastirea Văcăreşti, zidită prin ingrijirea la i lambrino Banul , ar fi fost cel mai nimerit loc de odihnă al lor. 1\poi se poate admite ca Doamna f\aria să nu-şi fi rea­ lizat pioasa do 'nţă de a transporta oasele soţului in Bucu­ reşti ? La a doua obiecţie, răspundem. Personalităţi aşa de mar­ cante, ca Doamna Maria, llinca, Lambrino Banul. nu se poate

1 2 .5

admite ca să fi fost îngropate la Sf. Gheorghe fără a li se fnce şi morminte. Onde sunt ele azi ? căci faptul ingropărei lor la Sf. Gheorghe e amintit numai de candele, cu aproape ace· laş text ca a BrânCO\,eanuJui. Dacă ei nu au morminte, aceasta se datoreşte faptului că au fost îngropaţi sub aceiaşi piatră sub care zăceau oasele BI-âne.O\leanului. }\ceastă piatră nu . poate fi decât a 'eia a cărei fotografie o dam , decorată ca stemă domnească. Piatt·a e luct·ată pentru un domn, ea nu putea să acopere numai simplii descendenţi sau rude de Domn, cari niciodată nu .. şi pot impodobi mormintele cu stema dom 1ească. Exem­ ple : tlormintele Zmarandei şi }\ncuţei, fetele BrâncO\.li!anului. (Hurez) ; al norei BrânCO\leanulai, Bălaşa. Cantacuzino (l'\itro .. polia Târgo�işte) ; al nepoatei BrâncO\•eanului (fata lai Con­ stnntin) ()>iseriea S-ta Vineri TârgO\>işte) ; al pădn ţilor şi mo• şului Brânco�eanului (Brânco"eni) ; ai tatălui - lui 1"\atei Ba­ sarab ·( nrnota). Dncă piatra nu are inscripţie ca atât mai m!.llt tre bule să înţelegem din ce cauză ; oare în Franţa re:t,oluţionară, dacă s 'ar fi găsit oasele decapitatului LudO\lÎC al XVJ..Jea, ar fi putut cfnh1a a le exhiba cu ostentaţie într 'un templu francez ? - Chiar faptul că tradiţia il atribuie lui Grigorie Brânco­ ueanul, e concludent ; acest ultim Brânco\,eanu, fiind şi ut .. timul îngrijitor al mormântului ce ascunde cenuşa strămo ... şului său.

R E S U t\ E
LE TOl'\BEl\U DE COHSTl\HTIH BRl\HCOV.I\H Bl\SS.I\Rl\B VOEVOI.l

La \?e ille de l'ann i\?ersaire du bicen­ tenaire de la mort de Constantin Bran� c·o\?an, noas a\?ons d ecoa\?ert son to .nbeau dans l'eglise « Sf. Gheorghe nou » de Ba ... ca rest. Nous rappel lerons brie\?ement les der ... n iers moments de la \?ie de Branco\?an , son martyre, son enterrement, et les ef ... forts faits par sa \?eu\?e Doamna 1'\aria poar rassembler dans lear patrie les mem bres de sa fam i lle et les restes d e ceax goi etaient m orts poar leo r pays et leur fo i. L' inter\?ention d' an noo\?eaa factear dans la guerre contre les Tun�s : les Rasses de Pierre le grand, en compligaant la sitaation exterieare du pays, troubla In trangaillite dans laq aelle \1i\?ait le \?Oe\?ode apres la paix de Carl owitz-et hâta sa c hate. Des querelles interieares, pro\?oqa6:s par la rapture entre le prince et les paissants boyards Cantacazene, aggra­ \?erent la sitaation.
·

Il n'y eu plus rien de cache, dore­ na\?ant, a la coar de BranC0\1an ; meme son titre d e prince de l'Empire romain fat connu de la Porte, qui lui en fi t ane se\?ere reprimande. Connaissant les bruits gai couraient au sujet de son prochain Mtronemen t, Bran co\?an ne se fit plus aacune i l lasion ; i l obti nt le protectorJt de l'empereur Charles VI et l'ind igenat pour la Trcm­ syl\?anie, ou il se fit bâ.tir un magn ifiqae palais comme ! ieu de refuge. Une im prudence de Branco\?an.: l e projet qo'il a\?a it fait de marier s o n fils Radoacan a une n iece da prince rebelle de 1'\olda\?ie D. Kantimir, - i mpradence habile ment atil isee par le reformatear ma-­ n iaque de la Tnrquie, le \? izir 1\li-Pacha, m it en Mfaat la perspicacite de B ra n ... co\?an. Le 2 4 mars (\?.s.) 1 7 1 4, arri\?ait a Buca­ rest, a !'insa de toat le monde, le camerier i mperial, et le lendemain, l e grand ecuyer, soas le pretexte de passer a Hotin. -

inp.org.ro

1 .2 6

BULETINUL CO.I'\ISIUNII .1'\0NU.I'\ENTELOR ISTORICt

Le 24 !'\ars ils detronerent le Prinee, et l'emmenerent, le 27, de Baearest, avee ses biens, ses fils, ses gend res, sa fem me, et ses ne<Jeax, a Constantinople, ou i ls ttrri<Jerent le 9 awil. La fam ilie prineiere fat jettee a la prison des « 7 Toars» , la forta n e fat i n ... ventoriee et le prinee mis a. la q aestion. Les tortares qa'il subit l e 1 1 m a.i et le 4 jain (qaand ou l e soum i t a.u snppl i\'e de l a roae) ne pa.r<Jinrent a lai arra.eher le moindre a.<Jea en ee qai con� eerna.it ses riehesses. On eu alors reeoars a la ruse. Le 25 jain, on perm it a.a prinee, aaqael on fit pr esent d'an cajta n, de se loger ao pa.la.is du pa.ys a Galata, afin d'in .... tereepter les lettres qu'il adressera.it a ses agents, et ou il serait question de ses biens. Le 28 jain l e prinee fat de nou'Veau jete aax «7 Tours » et subit a 3 reprises la torture. - Il a'Voua les 3 0 . 0 0 0 dueats et l es 5 . 0 0 0 boarses qui se trou'Vaient dans l a maison du Patriarehe de Jerusalem et dans eelle d'un agent de 1 ' l\ngleterre a l\ndrinople ; les 3 0 0 . 00 0 d uea.ts de ... poses fl. l a Zecea de Venise; les 2 4 0 , 1 3 9 florins, qui se trou<Jaient en Tran.-. syi'Vanie. On 'Vendit alo r s ses objets d e valeur, des habits de prix, des bijoax, etc. a 1' l\tmeidan. !\pres ees torta·res, le 1 5 aout, joar a.nni\1ersaire d e ses 6 0 ans de \?ie et de 2 6 a.ns de regne, BraneO\?an et ses fils furent Meapites en presen ee du Sul ... ta.n . - Lears tetes farent promenees au boat des la.nees, a tra'Vers la \?ilie, et leurs eorps jetes de\?ant la sublime Porte, d'ol\ ils de'Vaient etre jete fl. la mer ; ils furent n eanmoins transportes farti.... vement, pCir les agents d e la Patriar....

ehie, au monastere d e la. Theotoeos, de l ' île de Ha.l ki, qui entretenait d es relations a\1ee Ies pays rouma.ins des le XVI-me sieele. La \1eu\1e, Doamna. 1"\a.ria, ses gend res et ses petits ....enfa.nts furent eo11dam nes fl. ane prison perpetuelle, eommuee en an exil a Koata is. Ce n'est qu'a l'automne d e !'an 1 7 1 6 , qa' ils furent m is en liberte, en eeha.nge de la som me de 1 oo.ooo flo ... rins. On ea reeoars par ea.leal poli ­ tique a ee moyen, poar prodaire a n re .... virement dans l'opin ion d n pays qai, -- apres l e pa.ix de Passarowitz - etait presqae perd a poar les Ottomans, et q u i entoarait la prineesse d 'ane a.ffeetaease venerat ion, De retoar dans sa. patrie, Ia prineesse reeonstitaa, d 'abord , la. ma.ison des Eran ... eo'Van, et ses biens d isperses, apres quoi elle pat enfin songer a ramener de Hal ki les ossements d e eeax dont elle cte fendait la. memoire . au pres de l'em pereur C harles VI, cmec ane fierte et une har... diesse d'aatant plns rema.rquable, qu'elle etait a present soap<;onnee de fa<Joriser la pol itiqae tarque ! ! Le 2 0 jail let 1 7 2 0 , les osse ments etaient deposes, en caehette, soas ane dalie de marbre, decoree des a.rmes da pa.ys, dans l'eglise de St . Georges, pres do tom beaa de Jean 1"\awoeorda.t, l'an ... e ien d ragoma.n de ta Porte, devenu Voe ... 'Vode de Vala.ehie,-fl. la bienfa isante i n ... ter<Jention daquel la prin eesse a<Jait du son retour d ' exil. l\ueane i nseription ne fut gra.vee su r la tombe d a condamne, m ais, au d essas, ane l a.mpe ma.gnifi q ae fut plaeee poar ra.ppeler le nom da « bienheareax prin ee» et l'eela.irer a tra.vers les tenebres d e deax sieeles.
...

inp.org.ro

I C O N O G RA F I A ! M N U L O I A C I\ T I S T *)
--

-0

SCENl\ X. D.
INTOI\RCEREI\ t\1\G!LOR Li\ BI\BILON.

Ea ilustrează icosal :
<HpF-tfi(Xv EC� 't�V BaouAiiiv o:, &wtdicro:ni� crou 'tOV XP1Jcrp.ov M.i Y.. 1J PU�(XV'tE� crE 'tOV Xptcr'tov &rca:crtv, EÎOo't(X tfiriHm,
>

«

K�puxE� 9Eorp6pot ycyovo'tE� ot p.riyo( 1) {mi­

cicpi'i'tE� 'tOV 'H p wo·�v w :; ).1Jp WOY), p.� AU1JA.ou'ta. »

[ <C/'\!irturisjlori purtători de Dum nezeu fiind îi�
losofii, s'au ' Întot·s în Va\Jilon, să\JârŞind prOt"ociia

La dreapta, pe o colină \Jerde�deschis, o cetate cu turnuri creneiate, t·otnnde saa pătrate, de di� ferite înă1ţi m i . La extrema dreaptă, o pJarn în plin�cintru, ce se deschide într'un zid de un a� parat modern , regulat, cu creneluri. Prin des� chizătura ei , se \J .id în intedor edi!ici i . 1'\agii se pregătesc s:i intre în cetate. Cel dintâiu, bătrânul, călăreşte un cal alb, angajat pe jumătate pe poartă. El c lmbrăcat ca un ca\Jaler occidental : jambiet·e şi cisme li liachii , omate cu aur ; pan�

- /'\iniatură

«

Fig. 1 9 . S cena a X�a a 1\catistului Intoarcerea magilor la Babilon.
manuscrisului grec 1 1 3 al Bibliotecii l\cademiei Române. -

ta , şi mărturisinda�te pre tine, Hristoase, tuturor, au lăsat pe Irod ca pre un mincinos, că nu ştia să cânte, 1\lliluia 2) >> ]. 1'\anascrisul grec 1 1 3 al 1\cademiei :Române, (Yol. 1 2 ; jos ; dimens. : 9 , 5 0 X 7 ,48) : *) 1\ se \'edea fasc. precedent . 1) Până aici figurează ca inscripţie pe scena a X·a a 1\ca· tistului Trapezariei Lavrei. ') 1\kathistaria, p. 8 0 .

taloni roşii, o mantie \Jerde scurtă de Ca\Jaler Pe cap poartă o coroan!i de aur radiată. Indă� rătal lui înaintează magal cel tân!ir pe un cal roib, înşeuat cu o şea \Jerde. El poartă plete pe spate, e îmbrăcat ca pantaloni şi cisme t·oşii , ca o haină albastră închisă, peste care e aruncată o mantie scurtă, roşie, care lasă liber braţul dt·ept. Pe cap are o coroană radiată. 1'\agul de \Jâ.rstă mijlocie \Jine cel din urmii, călărind un

inp.org.ro

1 28

BULETI UL CO/'\JSIUHII l'\OHUI'1EHTELOR I STORICE In \Jeacul al Xll-lea a\Jcm întJarcerea magilor în scena a X�a a 1\catistnlui Bibliotecii i nodale din l'\osco\Ja. 1\ici se \Jede o cetate ca multe le­ re trc. Pe poarta ei p:itrunde cel dintâiu magul de �Jârstil. mijlocie, urmat de bătrân şi de tânăr. Hainele lor sunt scm·te, încălţă.mintele antice 1). In Tt·apezăria La\Jrei cei "trei magi , înşiraţi la t·ând, înaintează. spre cetate, la poada căreia un personagiu , care după Manual e pJrtarul, îi aşteaptă. In Ionel e un decor de munţi stilizaţi �). (fig . 2 0) . 1\ceastă din urmă scenă. se apropie de descrip� ţi unea Manualului de Pictură : «Cetate şi înaintea pot·ţii ei pot·tat·ul, pe partea extedoară.; _şi în afară de cetate, mnnti , iar magii \?in ' călări, condaşz' de un înger 3)». 1\cest âin urmă element lipseşte dela toate monumentele menţionate. La l'\ateişa cei trei magi se întot·c călltri. La

cal negru. Din imbt·ă.ci'imintea lui nu se \Jede de� cât mantia-i scurtă. liliachie. Pe cap poartă. o coroană. radiată., ca fundal închis, cu baza de blană.. La stânga scenei terenul e aceidentat, \?Opsit în \Jerde închis. Cerul e ultraman n �închis ; la orizont, roşin. {Rg. 1 9). Intoarcerea magilor a Yost "i:Jestal ae rar re� prezentată. în artă. Cele mai \Jechi reprezentă.t·i� dupl'i ştiinţa noa­ stră., sant din \Jeacctl al X-lea. Pe on i\Jol"ia ca� rolingian din Palatul 1\rtelor din Lyon din anol 900 aproximati\J 1}, a\Jem : Inchinarea 1'\agilor, \Jisul lor cu porunca de a se întoarce pe alt drum la Ba� bilon şi întoarcerea lor în acest oraş. Scena aceasta din ormă. are mnltl'i asemă.nare ca miniatura 1\ca� tis.talui 1\cad�miei Române. U�al _din magi, _cari pe jcmiâtate în înaintează dilări, ţ defa angajat . ' . poarţa cetăţ[i. Ceilalţi do\ îl urmează. 1\ceasta _ do�Jedeşte că compozitia scenei e \'eche şi că ar� tistnl 1\catistaloi Academiei Române, ca şi cel al
. · -�. (

fig. 2 0. Jntrarea magilor la Babilon ,i fuga în Egipt;
-

Frescă din Trapezăria La, •rei. des Hautes-Etades Paris).

(Collection

Colţei, care se aseamă-nă ca pt·ecedentol 2), a a\Jot în vedet·e un model, a că.n1i liliaţiune s'ar putea m·mi:irl într'o zi. Pe o frescă de Bonizo din S. Urbana din Roma (a. 1 O 1 1 ) cei trei magi se întorc pe jos în Babilon, a cl'irai poartă e ligurată la dt·eapta 3). ln \Jeacal al XI-lea a\Jem an ms. continând home. ' liile despre Naştere ale lai ioan Damascen , conser­ \Jat la let·asalim. Cea dln ormi:i din cele trei fignri relati\Je la închinarea magilor, puse pe aceeaşi pa­ gină, înlă.ţişe�ză întoarcerea magilor călări la Babilon şi întâmpinarea iar de portar inaintea cetăţii 4).
21 1\. Baltazar, Frescurile dela Colfea, in Bul.
') Kehrer, op.

aşa cetl'iţii o sumi:i de demnitari îi întâmpină, iar pe zidurile crE>nelate ale ceţăţii câte\Ja persoane pri\Jesc defilarea magilot· (Fig. 2 1 ) .
FUGi\ l:-1

SCEHl\ XL
EGIPT

4).

Ea ilustrează. icosul :
« Aaf.LtjiO:<; & � 't'{j

& otw�o:<; 'tOO (j)E U OOU<; 'tO crx6-.o"; · 'ta yap etow),o: 7tE7t'twxev· ot -.ou-.wv oE -.·�v 0eo-.6xov » .
1)

Alyumcp

Cf1W'ttuf.LOV aJ.1)6e[o:"; 0}

'tO:U 't1)<;,

�w-.� p , 11� &veyxo:v-.a crou
pucr6iv-.e";

&66w'l 7tpo�

't�V _lcrxuv,

Der

cit.,

li, p.

1 0 7 ·9, fig.

1 06.

misiunii

3)

JY !onmnentelor

4) G. Schlumberger, Epopee byza.ntine, Ill, p, 3 7 .

Kehrer, op.

cit . ,

Istorice,

I T , p . 3 4- , fig.

2 4.

I, :;

(1908) , p. 1 2 s .

Ca­

4) Nlateiu, 11, 1 3

Copies photograp!tiee , scena X . cf. trzy go"'ski, Akathisto_s H ymnos, p. 1so. 2) ruuet, Collection . . . des Hautes- Etude , c . 2 0 9. 3) Op. cit., p. 1 + 9.
0) Până aici îigurează ca inscripţi e pe scena a Xl-a a 1\•
- 1 s.

catistului Trapezariei La,,rei,

inp.org.ro

ICOHOGRI\Fif\ II'1HULUI 1\CI\ TIST [ « Strălucind ta în Egipet ! lamina ade11ăniiai , ai gonit întunerecul minciunii ; că i dolii lai, 1'1ân­ taitoriule, ne1·ăbdând tăriia ta, au căzut ; ia1· cei ce s'au izbăvit de dânşii strigau cătră Născă� toa1·ea-de-Domnezeu 1 ) » J.M.anoscrisul grec 1 1 3 al l\ cademiei Române (îoL 1 2 " ; jos ; dimens. : 9 ,48 X 7 ,50) : La d1·eapta, o cetate co tumori 1·otonde şi pă• trate c1·enelate, vopsite în· alb. La extrema d1·eapt� un torn rotund ca o poartă mare în plin�cintra. De pe aceste edificii se prăbuşesc trei figo1·i , dintre cari doo:i act îr.îăţişa1·ea unor animale. Ele reprezint?i « prăbuşi1·ea i dolilor» , de care vorbeşte icosol. In spre cetate călătoreşte Sfântn Familie . .M.aica�Domnoloi , îmbrăcată în costumul

1 29

lui l osiî sii plece în Egipt împreună co .M.aica... Domnului şi fiul ei, căci Erod caută să omoare pe Christos. Iosiî îndepl!neşte întocmai porunca 1), Evanghelia apocrifă însă amplifică e11enimentul. In ciiliitoria în Egipt ia parte şi Iacob, fiul lai Io3if. 1\rFştii s'au i nspirat din amândoaă aceste texte, urmând mai ales pe al doilea. In Fuga în Egipt deosebi m mai multe ti .. pari : I. Tzpul rom a ntic dela Ravenna. .M.aica.. Domnoloi stă pe catâr şi ţine în mână on peşte (Christos) . .M.âna dreaptă o are petrecută după gâtol lai Iosif, care merge aliitori de ea. Catârol e condus de hăţori de un înger, care merge pe j s şi ţi ne în stânga an toiag 2).

magilor şi fuga în Egipt. Fig. 2 1 . Intoarcerea ·
- Frescă din bisedca mănăstirii sârbeşti rlateişa (Collection des Hautes•Etu d es Pari ) .
1
-

ei obicinuit, având în braţe pe Chdstos în haină m ăslinie, ţine mâinile încrucişate înaintea poalelor şi căl 'ireşte un catâr. Jndărătul lor ormeazii Sfân­ tul Iosiî, co picioarele goale, îmbrăcat într'un hiton lung, încins la mijloc. El ţine mantia sa măslinie atâmată de toiagul săa reziimat pe o� miirul stâng. Indărătol Joi e an teren ondulat. Pământol e verde-închis ; ce1·ol albastru-închis. (Fig. 2 2) . Fuga în Egipt a fost reprezentată în artă saa dnpă e11anghelia Joi 1'1ateio sau după evanghelia apocrifă. Prima arată, că îngerul Domnctlni a poruncit
' ) A!.•athistariu,
p.

Ingerul apare şi pe unele opere italiene ale Renaşterii. Un tablou In adevăr al Joi Gaodenzio ferrari ( 1 484 - 1 5 46), ele11 al Joi Leonardo da Vinei, t·ept·ezintă pe .M.aica�Domnoloi stând co eleganţă pe catâr şi având pe genunchi pe Chris.. tos, care pare a i ndica calea. Un înger con duce. lndărăt urmează S. Iosif co haina pe an toiag 3). III. S. loszj conduce catârul, Iacob pur­ tând-u-şi mantia pe toz·ag 1'ăzămat pe umeri, urm ează dttpă catâr, pe care stă Maica•) Venturi, S!01'ia dell' Arte Italiana, I, p. 3 1 4 , fig,
298

') Mateiu, Il, 1 3 - 1 5.

dra
80.

a ) Larorge, La Vierg·e,

(Ra•enna. Sagrestia d e l l Daomo. Par·ticolare delia cattc• dctta dcl �csco\•o l'lassi miano).
p.

1 8 2 - 1 83.
17

Buletinul

omisiunii

\onomen!clor lslodce.

inp.org.ro

1 30

BC.ILETINUL C01'1ISTUNJI M.ONU1'1ENTELOR I STORÎCt apare şi an personagio, care se apleacă, întin­ zând o pânză 1) ; scena XI-a a F\catistolui Trapeză­ riei La\Jrei (XVI s.) (Fi�. 2 0). F\ici, în fond se \Jede un decor de m unţi. La dreapta o cetate cu crene­ luri, o poartă, un interiot·, clădiri. De pe crene­ lnd cad i dolii în chip de demo ni. 1'1aica-Domnuloi, cu Christos în poale, �ea de pe un catâr, condus de un tânăr, Iacob, îmbrăcat într'o tunică scurtă cu paenola deasupra şi indilţat ca cisme bizan­ tine. El se întoarce pri\Jind spre 1'1aica-Domnoloi. Indărăt înaintează S. Iosif, imbrăcat într'o hainli lungă, cu o mantie deasupra. El ţine în mâna stângă an toiag, de care atârnă pe spate un coş, iat· pe cea dreapUI o întinde spre 1'\aica-Domna­ loi, întoarsă spre el 2 ) .

Dom11uluz' şz· Chn.stos. Inaintea lor se \Jede o cetate şi o femee în genunchi se închină Sfintei Familii. (1'1anoscrisol grec 74 al Bibliotecii Na� ţionale din Paris (s. XI) 1). . Din acest tip mai fac parte miniatura menolo � giuloi lai Vasile a l II-lea (ms. grec 1 6 1 3) din Biblio­ teca Vaticanalai2 ). F\ici familia sfântă e întâm­ pinată la poarta cetăţii de un personagiu înco­ ronat ; fresca 1'1itropoliei din 1'1istra (XI V s.), unde Iosif conduce; iar Iacob urmează, ţinând pe umărul stâng un toiag şi cu mâna dreaptă o căldă­ ruşe 3) ; fresca din biserica sârbească din Gradatz (XIII s.), etc. IV. Iacob ro11duce, z·m- S. loszj urmează. Ca exemple se pot <.la : Psaltirea Cloadoff 4) ; o

Fig. 22. Scena a Xl-a a F\catistoloi. Fuga în Egipt.
J'liniatură a manuscrisului grec

113

al 1\cademici Române.

altă miniatură a manoscrisoloi grec 74 al Bi­ bliotecii Naţionale din Paris (XI s.), unde Sfânta Familie călătoreşte între două cetăţi. Iacob con­ duce, Iosiî urmează. E de obser\Jat că aici minia­ tarista] a uitat să figureze pe Christos în braţele 1'1aicii�Domnoloi 5) ; o placă bizantină de îildeş din \?eacal al XI-lea, care e o l oct·are italiană meddională, păstrată în Museo civica din Bo­ lonia: F\ici , pe lângă celelalte tigari de mai sos,
' > H. Omont, Evangiles avec p einfttres byzantines

du XJ.e siecle, pl. 1 .
'> 1'\illet, Collection . . . 6 6. i\ici mai e figurat ' ) Foi. 1 2 3.

F\ceastă frescă e, ca îoarte mici deosebiri , conformă descripţianii JV!anualului de Pz'ctură: «1'1onţi şi 1'1aica-Domnolui stă pe un catâr ca prancal ei. Ea pri\Jeşte îndărăt spre Iosif, care îşi poartă haina pe toiagul său, răzăma( de umăr Un tînăr tJ·age catârul spt·e 1'1aica-Domnolai. Ina­ intea lor, o cetate, din ale cărei zidari se pră­ buşesc idolii 3) » . Din acest tip face parte şi scena F\catistuloi manuscrisului F\cademiei Române, descrisă mai sos ; numai că aici miniaturistol a suprimat pe
tine a la fin du X-c
' ) t\illet, ') Graeuen , Il, 5

des Haules- Etudes,

3) G. t\illet, /J1onu 111ents

şi uisul S-tului Iosif.

byza11tins de Mistra,

c.

46+.

p l.

şi

9 . Schlumberger, L'e popee byzan·

siecle,

m-e partie,

1 9 0 5 , p.
c.

1 ;; .

b)

H. Omont, op. cit., pl. 9 6 .

3) Ed. Papadopoulos-Kerameus , op. cit., p . 8 1 .

Collecliou. . .

des Haules-Etudes,

209.

inp.org.ro

lCONOGRAFH\ il'lNULUl ACATIST Iacob. S nprimarea aceasta o întâlnim de alt!el şi aic�rea, ca, de pildă, la poadL\ dela 1'1on­ reale. V. Maica- Domnu/11/ stă si71!].1tră pe catâr.

1 31

!oszj ţine pe u m eri pe Chritos, deschz"zând sau îuchizând calea cortegiului.
Aici a'Jem două 'Variante :

a) los1j finând pe u111eri pe Clzri tos, precedează corteg·iul, ca în manascrisol grec 74 al Bibliotecii aţionale din Paris (XI s.) De o parte şi de alta a Sfintei Familii sunt doaă cetăţi. La poarta celei din stân ga, spre care se îndreaptă alaiul, an pe,-sonagia se prosternează. In vârful celei din dreapta, an înger goneşte a n personagia, care î n modelul pri miti'J trebue să fi reprezentat an i dol. l'liniat01·istu l , nepricepâ11d scen a , a făcat dintr'însul un sfânt cu aareolă 1) . De acelaş tip mai e şi scena capelei Pala� tine �) şi a Psaltirei serbeşti, unde S. Iosif merge în frunte cu Christos pe umeri . l'laica� Domnului stă pe catâr, având langă ea pe Iacob. Demonii cad de pe vârful cetăţii 3). b) Tipul serbo-t izantin : S. Iosif, ţinând pe umeri pe C/rwistos urmează cortegz"ul, Iacob conduce. Câţiv·o. spectatori asistă. Un servitor însoţeşte S. Familie. La l'lateişa scena reprezintă : I n fun d , la dreapta, o cetate, din vârîal căreia i dolii se pră� buşesc. La stânga, trei pe,-soane asistă de pe ziduri la defilarea alai ului. tlaica-Domnalui stă singură pe catâr, condus de Iacob. Indărătul ei vine S. Iosif ţinând pe u meri pe Christos. El e insoţit de an tânăr, care ţine două toiege. La dreapta, se vede poarta cett\ţii , unde e adunată o mulţime de oameni, precedată de un împ:irat, în costum de ceremonie şi cu coroană pe cap. (Fi g. 2 1 ). l'lalţimea aceasta este ampliîicarea unui model pri miti'J, unde era - cu m se vede, de pildt\, p e manos� crisal grec 74 al Bibliotecii NaVonale din Paris ­ o sin gură persoană ce se prosterneazl'i înaintea Sfintei Familii. V I . Tz'pul dela Kalm'e-Dja11li (XIV s.). Aici l'laica�Domnului nu mai sUi pe catar, ci merge alături. Cât pri'Veşte scena corespunzi'itoare a Acatis� talui manuscrisului grec 4 2 9 al Bibliotecii sino ...

dale d i n l'losco'Va, ea e îantezistt\, căci Christos şi S. Iosi f lipsesc : O cetate, inaintea cărei a două personagii se apleacl'i spre l'laica �Domnului ca m âinile rugătoare. I n faţa lor l'laica ... Domnulai fără copiJ 1 ). Din cele arătate m ai sas 'Jedem că fuga în Egipt nu se întâlneşte în catacombe şi pe sarco � fagele prim itive. Lipsindu-ne dar monumente 11ech i , cari să ne facă sti întrezărim mă cur o Hliaţiane, nu putem susţine, cam a îăcat�o So ... lomon Reinach - deşi asemănarea e frapantă ­ că artistul creştin, în creaţiunea tipului Fugei în Egipt, s'a influenţat de reprezentaţianile anei zeiţe, care dupli unii este Epona Koupo'tp6 cpo<;, i ar după alţii !sis şi în care ea apare cu un copil în braţe stând pe un catâr 2). Cât pri'Veşte căderea idolilor se pot race ur ... m ă.toarele obsenJaţiuni : Intr'un man uscris copt al Bibliotecii Naţionale din Napoli 3) ni s'a păstrat pOIJestirea unui m i ... racol al 1'1aicii ... Domnalui. Idolii adoraţi într'un oraş, că.1·uia n u i se spune n umele, aa fost răs� turnaţi îr.tr' an abis. In urma acestui eveniment, morţii aa i eşit din mormintele lor, îngerii au apărut, i ar l'laica-Domnufui a făptuit numeroase IJindecă.ri şi alte minuni 4 ) . E posibil că icosul Acatistului să. facă aluzie la această legendă, care probabil că în timpul compunerii lai era răspândită în l umea creştină din Egipt. Autorul i mnului a avut-o în vedere în laudele ce adresează. l'laicii �Domnului menţionând călătoria ei în această ţară. Căderea demonului se mai \Jede : pe o mi ... ni atură a celebruloi Me11ologz"u al lui Vasz'le il din Biblioteca Vnticanului 5) şi într'o minia... tură a manuscrisului copt 1 3 al Bibliotecii Na ... ţionale din Paris (XII s.). (Fig. 2 3).

1)

Copies photog·raphiees, scena XI. cî.

I,

Strzygowsk.

2) unele din aceste rep1·ezentaţiani, foarte numeroase de altfel, se întâlnesc chia ;- in frescele de la Pompei. Zei ţ a este de regulă a1ezată l a d•·eapta pe un catâr, care merge spre dreapta. Ea ţine în braţul stâng un copil. In dreapta şi in stânga nişei, unde se află ea, se \'ede un zeu ţinând o pate1�ă şi un corn al abundenţii. De desabt e un scla\1 con .. ducând doi catâri. S. Reinach, Revt,te A1•cheologique,
1 8 9 5 , p. 1 8 8 - 1 8 9.

Der Alwthistos H ymnos, p. 1 30 - 1 5 1 .

3 ) J . Strzygowski, Serb. P:;alt. , L I V, fig.

2) t1illet, Coltection . . . des I-la�ttes·Etitdes c. 7 5 1 .

1) H. Omont,

op. cit., pl. 8.

1 H.

X,

") No. 1 1 9 , Zoega, Catalog. 4) 1\.lexis flallon S. J. Revue de l'01·imt c/wetien, p. 2 5 6 . 5 ) O . Schlumberger, Epopee, I l ( 1 9 0 0 ) , p . 1 2 3,

inp.org.ro

1 32

BULETINUL C01'1ISIUNII 1'10liUI'1ENTELOR ISTORICE SCENI\ XII.
INTiillP!Ni\REil DOtlNULUT.

(Yncman�) 1).

Ol071:Ep Eţc:n),an crou 't�V &pp'l)'tO'I OO<:,OtO:'I xpcl.­ �wv· 'AU'l)),ouio:>>. f «V rând Simeon să se mute dintru acest \?enc de acum înşelătoria, te�ai dat lai ca an prunc, dar te�ai cunoscut lai şi Damnezea desă.\?ârşit, pentru aceia s'au mirat de înţelepciunea ta cea nespusă, strigând : 1\llilaia 3) » � 1'1anascrisal grec 1 1 3 al 1\cademiei Rom âne (!ol. 1 3 v ; sas ; dimem. : 9 , 52 X 6, 5 6 ) : Interiorul onai templu 4). In fand, on zid alb cu ornamente florate, sos ferestre. La stânga o

o:utqi, &./.J,' Eyvwcre'l)� �o{mp Y.e�.1 8c:b� tV,c:w�,

tJ.E9[crtCI.cr9 o:l 'tOU &71:1Z'tC:WVO�, btc:o61:J'l)� 4J� opE<:,OO�

Ea ilustrează icosal : « Mi&/J.ovto� �uf.L�Givo� · tou napono� alw'io� 2)

. roşie înnodată, bă.trânol Simeon, co barba şi pletele lungi , primeşte în braţe pe !sos, care bineco\?intează. ca mâna dreaptă şi e îmbrăcat în alb. Deasupra capului săa e scris ca litere roşii H� X·e (Isus Christos). Simeon îşi ţine mâinile înt1ălaite într'o parte a mantiei sale roze, ceeace e gestul împlinirii anei slujbe sacre, pe care ser� t1itoral trebue s'o facă. in carătenie de saYiet si . , corp şi plin de respect. Simeon po:u·t:l. sab mantie o haină lungă. în \?ermil!on. El e ca picioarele goale. In faţa lai l'1aica�Domnaloi, în costumul ei obicinuit, întinde braţele spre Si.meon, ca pentru a primi pe Hal ei. Deasop1·a ei e scris în \?er� m ilion iR P 81" (i'II�'t'l) p 8c:ou = 1'1aica�Domnalui). Indără.tal ei st:i S. Iosif î n costum antic, cu haină taleră albastră, manti e măslinie, care lasă s'i \?e \?adă. am�ral şi braţul stâng. I n mâini, în� \?ălaite tot în chip sacramental ca o parte din mantie, el ţine doi porumbei saa două turturele,

Fig. 2 3. Că.derea demonul ai. tliiniatură a manuscrisulai copt 1 3 al Bibliotecii Na ţionale din . Paris (XII s.) (Desemn de O. Tafrali) aşă în plin�cintra, prin care se \?ede în exterior cerul şi an arbore. Deasupra ei an panou, pă� trat, în relief ca ornamente. La mijlocul încăperii, două coloane în roz, pe piedestale cilindrice, cu capitelari rotunde sasţinclnd arcade în plin- cintra . Pe jos, aşternut ca piatră, ca ape în \?ermillon . La extrema dreaptă, altarul, reprezentat prin� tr'o uşă mare, încadrată de două coloane albe, înaintea căreia sant două. trepte albe, ca se� paraţianea \?erticală. în albastra. Inaintea acestei aşi, în dreapta căreia se t1ede o mare perdea
1) Luca, Il, 2 2 - 3 8 . •) Până aici !igurează ca inscrip ţ ie pe scena a Xll-a a /\catistului Trapezariei La\>rei. S) Akathistariu, p. 8 1 . 4) Probabil că in spiritul artistului acesta· >·eprezintă in" terioral marelui templu din Ierusalim, căci, după e\,anghew Hstul Luca întâmpinarea Domnului a 8\'Ut loc în acest oraş. Luca 11, 2 2 - 2 5 ,

cari se oferiaa, după cam cerea legea mozaică, la 4 0 de zile ca an sacrificiu pentru naşterea anai copil de sex bărbătesc 1). Intre 1'1aica�Domnalai şi S. Iosif e reprezentat11. bătrâna profeteasa 1\na, fiica lai Fanoil, din tribal lai 1\ser �). Im� brăcată. de asemenea fn costum antic, ca haină. lungă în \?ermillon şi ca mantie t1erde, ea în� toarce capul spre S. Iosif arătând ca mâna dreaptă pe Christos, iar ca stânga ţinând un raloa desfăşurat, an Yilacter, pe care se aîlă o i nscripţie greacă, din care se distinge ca\?ântul OpE<:,OO\; (pruncul) 3). (Fig . 24).
1) Luca,

2) Jbid. TI, 3 6 - 3 8 . S) i\cest cm•ânt face parte din inscripţia, pe care ne-o d�
Jllfanualul şi care

li,

2 2 -25 .

figurează şi pe filacterul ce-l poartă profeteasa i\na in f.-escele dela Dochiaria, Dionisia dela iltos şi Pantanassa din t\istra ( t1illet, Mon. byz. de Mistra pl. 14. 0 , t ) : 'tOOto 'tO 6p�'fo; oopa.vov 'l.CI.l •( i jY

inp.org.ro

ICONOGRI\FJA. If1NGLUI 1\Cl\ TIST 1\t·ta bizantină a dat o mare însemnătate în� tâmpinării Domnului în templu de către Simeon. Ea de sigor a avut în vedere şi textul lai Loca, dar mai ale3 o legendă foarte răspândită în lumea creştin). Simeon, mare învăţat şi adânc cunoscător în ştiinţa biblică, f u onol din cei 7 0 d e învăţaţi tdmeşi J oi Ptolemeo pentru a tra� doce sfintele di.rţi din evreeşte în greceşte. El !o însărcinat să tt·adocă pe pro�etal Is:tia. Ajuns, spone aceasri legendă, la pasagial care zice : « Şi iată că o fecioară va concepe şi va naşte on îio » . Simeon nu vol s::i cread1i. De aceea el tradose cuvântul alma, Yecioat·ă, prin c:a� vântctl grec, cat·e însemna tânără femee ; dar deabia isprăvi scrierea acestui covânt, că. o

1 33

lătorind spt·e Ptolomeo, trecară on râo. Si� meon, nevoind sa cread:l că o fecioară poate n aşte, scoase inelul său şi�l aruncă. în apă, zicând : «dacii pro!eţia lai Isaia e adev:lrată, să reg::isesc acest inel » . Dar i ată că mi nunea se împlineşte. Nişte pescari găsesc i nelul înM tr'on v eşte şi - ! aduce lai Simeon. De atonci acesta stătea în templu şi aştepta să vadii pe Christos şi s:l�l primească. în braţe 1 ). Voinţa i se îndepli neşte şi Si meon întâmpină pe f1ân� toitor şi binecm,ântândo�l, rosteşte covintele ca� noscote : «A.cctm slobozeşte, Doamne pe robul tău, etc.». La Iutâmpin:.rrea Dom.nuluz· deosebim mai molte tipari :

Fig. 2 4 . Scena a XII�a a 1\catistuloi. Intâmpinarea Domnului.
- t\iniatură a manuscrisului grec
1 13

al Bibliotecii 1\ cademiei R o m âne. -

mână nevăzută îl şterse şi�! înlocui cu cuvântul fecioară. Simeon îl îndreptă de mai multe ori şi tot deatâteaori mâna mistedoasă şterse cu­ vântul spre a pune «fecioară». Foarte mirat de aceasta, se puse a medita, când o lumină dumnezei ască îl pătrunse şi�i arătă, că mina� nea no numai că e posibilă, dar că. o va vedea cu propriii săi ochi 1 ). Se mai adăoga la aceasta o altă legendă, care no�i decât o i m itaţione a anei legende antice : Cei 70 de învăţaţi că�
i:cnz p z w o z (Manual, p. 2 7 4 , la descrip ţ ia Intâmpinării Domnului dela p. 87 găsim s a ·ra.t.�oop r�crs, care nu se în· tâlneşte pe monumente ) . 1) Lafo•·ge, La Vierg e, p. 1 1 4.

I . Ttpul sz"metrz"c. In jurul unuz· balda� chiu, aşezat la mijloc, cele patru personaje · Sltnt aşezate sz"m,etric : la dreapta, S. sz � 111-eon şi projeteasa Ana; la stânga, Maica­ Domnu/uz· şi 5. Iosif. Cea mai veche reprezentare e o mi niatură a manuscrisului grec 74 al Bibliotecii Naţionale din Paris din veacul al XI�lea. t1Jica�Domnnlui pre� zintă pe Christos lai Simeon, care întinde mâinele, învelite în mantie, ca să�! primească. S. Iosif ţine în c:ata hainei sale cei doi porumbei. Pt·ofeteasa
1) Âap.avi'."fJV05 u � o 0 t.r J.i'. 6YOO xu.l �'tOO�t'too, B1iO'CtVQbq,

p. 5 9.

inp.org.ro

1 34

BULETINUL COI'liSIUNII l'lONUI'lENTELOR ISTORICE cu i nscdpţia : (( Totho -.b opE<:f!O\; oupo:vbv zo:1 '(�V ZOY)f!toupncre:» 1 ) (l\cest prunc a creat cerul şi

l\na, îndădi.tul lui Simeon, întoarce capul spre scenă, făcând an gest cu mâna dreaptă, întoarsă cu palma spre spectator 1 ) . Din acest tip mai fac parte : o miniatură a /'lenologiului l ui Vasile al I I�Iea 2), o miniatură a e�Jangheliei din ll'iron (XI s.) 3) ; un bazorelief pe o piatră litogra!ică, pe care d. Sch lumberger o socoteşte din l'eacul al X-XI�lea, dar cat·e în realitate e posterioară, consen>ată în eate� drala din Toledo. Pe această operă se repre� zintă cele 1 2 sărbători ale mântuitontlm, între cari şi întâmpinarea 4) ; o steatită din l'eacul al XIV"Jea dela Vatoped ") ; Psalft"rea serbească (XIV s . ) 6) ; frescele din Peribleptos şi l'litropolia din /'listra (XIV-XV s.) 7). La acestea însă din armă Simeon şi nu l'laica"Domnuloi ţine pe Chri" stos. Baldachinal de asemenea n u e figurat. II. Tipul asim,etric al Jl; funteluz· Atos : Sz'meon , la dreapta sz. ngur, ţine pe Christos î n braţe ; la stânga, celelalte trez' personag-z"i.

pământul). Ca exemple a�Jem : frescele dela ca� pela S. Gheot·ghe a monăstirii S. Pal'el din l\� t'ls (a. 1 42 3), 2) dela Dioni sio (a. 1 5 47) 3) �i Do� chiariu (a. 1 5 68) 4), dela Pantanassa din /'listra (XIV -XV s.) 0) ; două miniaturi ale onor mana� scrise armeneşti, No. 1 8 al Biblioteci i Naţionale din Paris (XV s.) şi No. 3 . 2 9 0 al Unil'ersităţii din Bolonia (XVI -XVI s.) 6) ; scena l\catistolui ma� noscrisului grec 1 1 3 al l\cademiei Române <XVH s.), descrisă mai sus ; fresca trapezăriei La11rei . (fig. 2 5). fresca dela Colţea "), etc. 111. 1 ijml simplificat: scena se compune din l'laica"Domnuloi, Christos şi S. Simeon. Ca exem� plo al'em scena XII�a a l\catistului m anuscrisului grec · 42 9 al Bibliotecii si nodale din 1'1oscolla {XII s.). l\ici se \>ede un altar cu un cu�Jucliu, susţinut de patru coloane, a11ând la mijloc o per" dea ce atârnă în jos. Pe o mas:i între S. Simeon

fig. 2 5 . Intâmpinarea Domnului şi Christos adorat ca creator.
(Collection des Hautes-Etudes, Paris ).
-

Frescă din Trapezăria La\'rei -

Manualul de pictură ne dă descripţiunea acestui tip: «Un templu şi an cu�Jacliu, dedesuptul căruia e o masă şi pe ea o tămăelniţă de aur. Sfânta! Simeon, cel primitor de Dumnezeu, ţine pe Christos prunc în braţe, iar acesta îl bine� cul'intează. l'laica�Domnului de cealaltă parte a mesei întinde mâinile către dilnsul. lndărătul ei Iosif ţine în h aina sa două porumbiţe. Lângă el profeteasa l\na arată pe Christos şi ţine o hârtie
') H. Omont, op. cit., pl. 9 7 . 2 ) G . Schlumberger, Epopee, I I , p . 1 1 7 şi tlillet, Collec­
tion . . . des Hantes Etudl!s,

şi l'laica�Domnului o carte. S . Simeon ţine pe Christos în braţe, iar l'laica�Domn aloi întinde spre el mâinile S). A.cest tip se mai întâlneşte în l'eacol al XVI�lea
1) Op . cit., p . 8 7 ; pe frescele dela s. Pa\lel, Dochiariu, Dionisiu, Pantanassa a\lem bro p 2 w n (l'lillet, Collection . . . des I -!aules- Etudes , C. � 1 2 , 2 7 0, 2 8 1 ) , ceeace găsim ş i i n A !anual la D, p. 2 7 4. 2) J'\illet, ibid. C. 3 1 2.

3) tlillet, Collection . . . Hautrs-Etudes, B. 6 2 . cf. Ch. Dichl, Nlameel d'art byzantine, Paris 1 9 1 o, fig. 2 2 4 . 4 J G . Schlumberger, Epopee, r , p , 4 6 5 . 5) i'lillat, Collectio11 . . . des Hautes Etudes , c. 1 9 2. Cf. G. Schluq,berger, Epopee, l . p . 1 o s . 6 ) r. Strzygowski, Serb. Psalter. p l . LV, f i g . 1 � 5 . 7) J'\itlet, iVIonuments byzantins de Mistra, pl. 1 1 1 ,
şi 6 6 .

c.

466.

5) 1\ici decorul a1·hitectural se aseamănă cu cel dela mâ .. năstireu S. Pavel din i\tos. Pr:ofetea a i\na nu se intoa.-{'e

4)

3)

Ibid.,

lbid., c. 2 7 o .

c. 2 s 1 .

sp•·e Iosif. J'lillet, Jliomwtento by ::a11tillS de Mistra, pl. 1 -1- 0 , 1 . 6) F\>. tlader, ,1/illialttres annelliennes, Paris, 1 9 1 -1- , pl. XV I ş i LI I l . ') i\, Battaza•·· Frescttrile dela Colfea în Buletinul r, � ( 1 908) p_ 1 2 3, B) Copies p!IOiograpl !.iees , scena XJI ; cf. l. Strzygow• ski, Der Akathistos H ymnos, op. cit., p, 1 � 1 ,
Comisiunii Jlllonumentelor Istorice,

inp.org.ro

ICONOGRAFIA. Jl'1NULUI A.CA.TIST pe tribuna dela Vest a Vatopedului : de o parte şi de alta, pe cei doi pilaştri ce susţin arcul , se atlă , la stânga S. Simeon ca Christos în braţe ; la dreapta, 1'1aica-Domnalui singură, ţinând cu mâna stângă o ma1·gine a hainei sale, iar pe dreapta aducând-o în':lintea gâtalui l ) . SCENA. XIII.
CHRISTOS 1\DORI\.T CI\. CREi\TOR

1 35

edificiului. Pe peretele, 110psit în alb-cenuşiu, la stâ.nga, an panou în relid cu an motitl flora! decorati11 la mijloc, care trădează. o i nfluenţă. occidentală. La mijloc se aYiă. reprezentat, pe nouri şi într'o aureolă de raze aarii, bustul lai Christos, care binecu11intează. ca amâ.ndoui'i mâi... nile. El poarti'i hiton roşiu, o mantie albastră, aruncată. pe umă.ral şi braţul stâng, lăsâ.nd în· tregul pept şi braţul drept liber. Tipul fi gurii sale e cel obicinuit : smeadă. ca barba bi!arcată.. .A.ureola capului, în câmpal că­ reia, sus, se distinge litera w , e cruci.geră. I n primul plan s e ridică. două coloane în roşia, sas• ţi!lâ.nd arcuri în plin-cintru. Un grup de sfinţi p:i­ rinţi ocupă toatî. scena dela an cap:it la altul.

Ea ilustrează icosul :
to:� u rc' CGOtoD p ov· tvo:: 'tO

«N sa.v eostl;s /.."{; t<JtV E fL cp a.viaw;; 6

ye'iOI..lE'iOt�, t i;

&u7i:Op01) o),aat·� mx�

Kt[Crl) � -� fL�'i � )

yaa--cpo� xal cpu),cf.ţo:� ;;cdJTY}'I, wan:sp -�v, ăcpOo­ Oo:: i:> fLa. o),sn:ovte�

UIW�u(!l�leV

a.o-r:·�v

oowvts�. >l

Fig. 26. Scena a XIII-a a .A.catistalui. Christos adorat ca Creator.
i 'liniatură a ma.noscrisu.lui grec (Collection des

1 1 .3

al Bibliotecii 1 \ ..:ademiei Române. Paris).

Hautes-Etudes,

[ ccA.rătat-aa făptură noăo arătându-se Făcăto­ riul noăo celora ce sântem făcuţi de dânsul, ră­ si'irind din pântecele cel fără de să.mâ.nţă, şi pă­ zindu-1 întreg, precum au fost ; ca 11ăzând minunea, să o lăudăm pe dâ.nsa strigând >> 3)). 1'1anascrisal grec 1 13 al .Academiei Române (foi . 1 4 ; sus ; dimens. : 9 ,5 0 X 6 ,48) : Interiorul unui templu . Prin aşa, arccrită în plin-cintru, se zăresc ce1·crl şi arborii dinaintea
') lillet,

Co llection

.

. . des Hautes-Etudes, c.
XJII

2 5 8,

2) Până aici figurează ca insc•·ipţie pe scena tistnlui Trapezariei La�rei.

a 1\.ca•

3) Akathistariu, !' · a 1 .

In primcrl rând s e distinge crn e11anghelist ca e11anghelia în mâini, îmbrăcat ca haină de epi· scop, cu !oras şi epigonation. In dreapta şi în stânga lui, alţi etJanghelişti şi apostoli, cari . se recunosc după costumul antic şi picioarele lor goale. Printre ei se 11ede, la extrema dreaptă, S. Petra ţinând cheile raiului atârnate de braţul stâng . LJ. stâ.nga, un călugăr cu toiag în mâ.nă ca capuşon, pare a fi S . .A.tanasie. Intreaga scenă e alcătuită. cu mcrltă. ştiintă în dispunerea per­ soaneloi· pe tablou şi in tlariaţicrnea culorilor, printre cari predomină roşi al, albastra! şi tler• dele. Podeala e in 11ermillon, ca lespezi pătrate �e piatră. ca 11ine multe. (Fig. 2 6).

inp.org.ro

1 36
·

BULETINUL C0/'1lSIU I l l'\O NU/'1.1::'. TELOR !STORJCE

Ca termen de comparaţie n'al?!!m decât cele două scene corespunzătoare ale 1\catistnlui ma­ nuscrisului dela /'1oscova, 1\catistul Tl·apez)\dei Lal?rei şi descripţiunea Mmiualuhii de Pzdură . Dintre acestea numai cel din urmă se asea� mănă prin concepţie cu descripţia de mai sus, deşi prezintă. - oarecari deosebiri. Manu alul spune următoarele («Christos pe un nour binecul?ântând cq amândouă m âinile, ·şi pe cele patru pă1·ţi ale 1 nourului cei patru e\Jan­ ghelişti cu patru feţe !). De desupt, de o parte şi de alta, apostolii, + artirii , i erad1ii şi celelalte cete ale tuturor sfinti l or �)». , ' /'1anuscrisul 1\cademiei Române a urmat această 1 prescripţie în totul, af11-ră. numai de reprezentarea celor patru e\?anghelişti în nour. 1\catistul Trapezăriei La\?rei de asemenea a om.is aceasta. Christos e reprezentat aici în bust, în mijlocul unei am·eole, binecul?ântând cu amân� două mâinile. La dreapta, a\?em apostoHi, în mis· , ' care spre stânga ; în faţa lor, � fi n ţii episcopi în pol)'Stavrion, i mnografi , monahi, şl alţi sfinţi părinţi (fi g. 2 5 ) 3): 1 Toate aceste m onumente însă sunt posteri· oare : manuscrisul 1\cademiei Române din \?eacul al XV!l-lea, fresca La\?rei din al XVI�Jea , Ma­ uualul cam din aceeaşi epocă. Renrezentaţiunea aceasta aminteşte pe cea a Inălţării Domnului . în epoca bizantină. însă. se concepea. altfel re­ prezentarea acestei scene, dol?adă. manuscrisul grec 42 9 al bibliotecii si nodale din 1'1osco\?a din l?eacul al XII-lea. 1\ici n'al?em pe Christos bj ne� cul?ântând în mijlocul nourilor, ci pe 1'1aica• Domnului stând pc tron la Stânga, şi a\?ând pe Christos copi l pe genunchi. Ea îi arată cu mâna dreaptă câte\?a personagii în costum antic.

oowv-a<;· ,AH"tJ),ouia:. »
1)
Manualul zice

no<;, OOUA Of.LcVO<; thucret.t npo<; "tO ucj;o<; "tOU<; XU"tij}

(«Văzând naştere streină. să ne înslrainăm din lume, mutându�ne mintea la ceriu ; că. pentru aceasta Dumnezeu cel prea înalt, p re p imânt s'au arătat om plecat, \?rând să. trag} la în:ilţime pre ceiace îi stri g:i lui : 1\llilui:J. 1)» ] , /'1anuscrisul grec 1 1 3 a l 1\cademiei Române (foi. 1 4'. ; sus ; dimens. : 9, 53 X 7, 5 0) : 1n fund un decor de arbori \?e1·de-m:isliniu. La mijloc, /'1aica-Domnuloi, în costumul ei obi· cinuit, ţine pe genunchiol stâng p e Christos, î m " brăcat c u an hiton \?ermillon ş i c u o mantie por� tocalie. Tron ul, \?ermillon cu dun�i de aur, e mă.estos, al)ând înaintea lui o estrad:î. po!igo· nalft. Spatele lui e încadrat de două. coloane în spirală dela can:' pornesc în sus, în cerc, de­ coraţiuni în formă. de ramuri de acant. Pe jos terenul e \?erde-închis ca pietre pe ici pe colo. De o parte şi de alta a /'1aicii�Domnului , e câte un grup de apostoli şî de sfi nţi. La stânga spec­ tatorului se disting, în primul plan; apostolul Petru, ca chei le raialui atârnate de braţ, Pal)el şi probabil loan . f i p oa1·tă. costum actic : pri mul, hiton albastru, mantie \)erde ; al doilea , hiton tilb, mantie roşie-carmin ; al trei lea, hiton lJerde, mantie portocalie. Toţi sunt cu picioarele goal!:'. ln grupul din dreapta, s� distinge, la mijloc, un sfânt ca desă\)ârşire gol. Barb a lui cea lung:î. îi · acoperă corpul, acoperit de peri , până la p1· mânt. E l ţine mâinile îndoite înaintea pieptului cu palmele întoarse în afară. Fără indoială că suntem în faţa sfântului Onufri e E gipteanul 2). La dreapta şi la stânga lui se află alţi sfinti prelaţi cu barbă lungă albă, făcând gestul ado­ raţiei. Sus, la mijloc, o aureolă dublă : în centru albastra-închis cei stele de aur, înconjurat de on cerc tJermi llon. Cerul cu nou1·i, cu nuanţe de I"OZ si ' liliachiu, e foarte reusit ' . Pământul mă-SCENF\ XIV. slinio. (fig. 2 7). 11\JCI\-DOtlNU LUl 1\DORi\T!\. �n icosal şi scena aceasta se adoră 1'1aica­ Domnului. Ea i lustreaza icosul : Coltul Sfintei-fec.ioare e foarte l)echiCI. El se « Etvov t 6xov l06vte<;, �evwOGif.LEV wu x6cr�wu,*) ridică până în primele \?eacuri ale Creştinismolui S). t o v vouv c�<; vupavov ��naObtE<;" ota to fl to yap La un mo ment dat t·ăspândirea şi puterea sa a fost 6 6cj;"t)),o<; 0co<; btl y?)<; f.cptl.v"t) tarmo.; &vOpw­ atât de mare, încât s'a produs o reacţiCine. Ata.
·

pat.·u fe \ e. Se ponte însă ca aceasta să însemneze cele patru simbo:e apo­ caliptice, ce însoţesc de regulă pe e\•anghelişti. 2) Ed. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., p. 1 4 9. 3) Copies photographiees, scena XIII ; cf. !. Strzy­ ymnos, op. cit,, p. 1 3 1 . gowski, Der Akathislos H 4) Până aici figurează ca inscripţ ie pe scena a XIV-a a 1\catistalui Trapezariei La\•rei.

't2-tp&p.opcr.o� = cu

Delehaye, Sy­ 7 4 6 . Pre· zen ţ a acestui sfânt aici, 1·eprezentat în iconografie gol, se explică prin textul uersalui ce urmează : z u.tp2 <noi.·� -rUi·; jOfJ-Y<ÎiY. (Bucură-te, ta care eşti imbrăcămintea celor goi). 3) Laforge, La Vierge, p. 3 2 1 ; Lehne•·, Die Ma1'ienverehnmg in den ersten }alzr!:u/lderten, 2 1\ufl. , Stuttgart, 1 8 8 6 , p. 2 8 3 şi urm.
naxarium

2) S. Onaf.-ie se serbează la

1) Akathistariu, p.

s 2.

Co nstantinopo!itan u m ,

1 2

Iunie.

1 9 0 2 , p.

H.

inp.org.ro

ICONOGRI\f!A. ltlNULUI 1\Cl\TIST curile în potri11a tlaicii�Domnului fm·ă începute de Teodor de tlo;Jsueste, n �scut în 1\ntiochia (IV-V secol), care a fost profe3orul lui Nes­ toriu. El susţinea că în lsus�Christos existau doa'1 persoane : a fiului lui Dumnezeu şi a fiului omului. Intr'una din predicile sale, el nrat:i că tlaria nu era mama lui Dumnezeu. Pop::�rul, crezând că nega di11initatea l u i Christ )s, ft1 foarte întristat. Totuşi Teodor nn merse până a susţine aceasta. El înţelegea numai cJ. Du.n nezeu nefiind născut, Sfânta .feci ar:i nu putea 1i ma:1n lui Dumnezeu 1). Ele11ul s'iu, estoriu, duse mai departe îm,J.� ţătura primită şi fa c::�mbătut ca energie de S. Cidl din l\lexa1dria. FHacurile sale împotri111
=

1 37

tlaica-D::�mnului tora, s'au pus siglele M P �9 r deasupra O?ului im 1ginei acesteia, ca s'i arate bine ortod::�xismul 1). Biserica din Egipt mai ales n'a uitat rolul însem"1at juc:�t de e:'l prin p :�tri· arhul Ciril, şi a r:lm1s credincioxs 'i cultului tlaicei-D Jmnulni 2). b 11eacal al XI-lea, de pild'i, existau în Egipt mai mult de 60 de biserici C :J :l sacrate tlaicii·DJmnului 3). In restul imperiului îns1 se producea din câ.n :l in când câte o nJu:i nnnifestat·e a .Nestori :tnis· malui , pe care oficialitate:� o prot:>ja câteo:!:lt.i. 1\stfcl sub Constantin al V .]ea Copronimul-K1� balin)s (a. 7 4 1 - 7 7 5 ) cultul tlaicii-Domnalui a fost persecutat, oprindu�se ca S. Fecioară s'i fie numită J"laica lai Dumnezeu 4). Dar nceste încer�

/

_j. '

j

11

fig. 2 7 . Scena a XIV �a a 1\catistalui . t\aica Domnului adorată.
liniatură a manuscrisului grec
1 1 ;;

al Bibliotecii 1\cademiei Române. -

coltului tlaicii-Domnului pr0\1ocarii sinodul din Efes, care se ţinu la 4 3 1 şi se sfârşi ca con� damnarea nestorian;sm· Joi 2). De atunci cultul t\aicii-Domnc1lui fu recunoscut o!icial. Imaginile, cari o reprezentau ca mama tlântuitoralai se maltiplicară. Ş i precum crucea era simbolul, care distingea pe Creştini de Piigâni , de ase� menea tlaica- Domnulai ca Christos în brate de' \1enl simbolul distincti11 între Ortodoxi şi Nesto� riani 3). Ca o protestare împotri11a teoriei aces I , p . 4 5 3.

cări de a·i des!iinţa cu ltul au rămas zădarnice. Lumea creştină a continuat a cinsti mai departe pe .Născătoarea�de-Dumnezea. Totuşi, dacă biserica 11eaculai al V �lea, în urma sinodului dela Efez a adoptat tipul tlaicii-Dom� nalui stând pe tron ca Christos în brdţe, ea nu 1-a creat ; căci cea mai "eche reprezentare a sa
1 ) flartignY, Dictionnaire des antiquites cltretiennes,
p. 6 5 9 1\.
X, p.

1 ) J. 1\. floehler, 2) J. 1\. floehler,

') illexis flallon s. J.
186.

Revue de

Histoire de l'Eglise,

!' O r ien t chretim.

Paris,

1868,

t.

3) La!orge,

La

op. cit. , p. 4 5 + şi urm. Vierge, p. 3 2 1 - 3 2 2.

Egypt by Abou · Saleh,

3 ) E\•etts and Butler,

CJm rc h es

4) Cedrenus, �Ovorf�c; io'toptWYJ

Oxford,

I C , p . 1 2 - 1 .:; ,

1 8 95.

and monasteries

in

Buletinul Comisiunii flonumentelor Istorice.

inp.org.ro

1 38

BULETINUL COt\ISIUr Il /'lONU/'lENTELOR ISTORICE fie i egiptene care reprezintă - ca picturile dela Baonit - adoraţianea de către m ulţime şi de către s!inţi, a l'laicii �Domnalai cu Chris• tos în bn1ţe 1), s'a i ntrodus acest tip, care se întâlneşte atât în manuscrisul Academiei Române, cât şi în Acatistul Trapezăriei dela Lavra. Aici /'laica�Domnalui ca Ch ristos în braţe stă pe un tron. De o parte şi de alta, an grup de oameni îi adoră. Indărătal tronului, an baldachin pătrat. In fund, un decor de m unţi stilizaţi, pe care, la stânga, stă un monah, care pri�Jeşte în sus şi face ca mâna an semn de adoraţiune �). (Fi g. 2 8). Manualul de pictură prescrie acelaş tip ca oarecari deosebiri : «Cer, pe care stă pe tron /'laica�Domnalai cu pruncul, iar dedesupt o mul� ţime de oameni priveşte în sas spre cer» 3).

o găsim în catacomba S . Priscilla, datând dela jumătatea veacu'ui al ll�lea 1) ; apoi vin cele dela catacombele S. Cctllist, Domitilla, etc. 2). Peste tot aici /'laica�Domnuiui e reprezentată în scena Inchinării l'lagilor, mai rar ca Buna� vestirea. l'lartigny admite că dela veacul al V �lea încoace s'au multiplicat reprezentaţiunile /'laicii� Domnului izolate, adică fără Inchinarea /'lagilor 3). I n ade�Jăr, ea apare astfel, între altele, pe un mozaic din veacul al V �lea, în biserica Slântului Dumitru din Salonic 4). De atunci tipul acesta s'a perpetuat, răspândindu�se pretutindeni. Artiştii dar, cal"i au i lustrat Akatistal, n'au făcut decât să�! adapteze ne�Joei lor . La început însă, în compunerea acestei scene, s'a adoptat Naşterea adorată de mulţime, cam se vede la Acatistal manuscrisului din l'loscova,

Fig.

2 8.

!'laica-Domnului adorată şi Chri stos " carele e în ccr"şi-pe-pământ" .
- Frescă din Trapezăria La\,rei. (Colle tion des Hautes-Etudes, Paris).

ceeace a�Jând în vedere conţinutul icosu lui, care aminteşte de «naştere miraculoasă» pare mai l ogic : La intrar-ea unei peşteri !'laica-Domnului , stând pe an lei de leagăn, priveşte l a Hul ei, aşezat pe un leagăn pătrat, la stânga, a�Jând în­ dărătul său boul şi asinul. Deasupra se vede o aureolă, care reprezintă probabil steaua. Inain tea /'laicii�Domnului şi a lui Christos se află o mul­ ţime cu mâinile ridicate în semn de rugăci une 5). !'lai târziu, sub influenţa, poate, a iconogra-

SCE A XV.
CHRISTOS, Ci\RELE E ÎN CER ŞI PE PJ\. 1'\ i\NT.

«"OJ,o� ·� v EV 'tO�� xc h w, xa.1 'tWV iJ.vw ou06,, , ' · arcsptyp anw�· A oyo� 4) : auyx cna o aat� yap 9c'tx·0 , OU fl.E't6.oacrt� OS 'tOTCt'X.'� y€.yo'i€
),w� O:'Tt'f}V o
, •

Ea i lustrează icosul :

x.a1

c6xo;; E.x

IIap9€.vou

9co),·0nou &xououcr'f}�

caDea. »

') Lehner, op. cit., p. 2 8 5 - 2 8 7 , pl. 1 , l . ' ) lehner, ibid., pl . 1 � i orm . , p . 2 8 7 ş i orm . ; Kehrer, Die Heihg·en drei Kihz ig e . II, p. 1 - 2 1 , fig. 1 , 1 0 , 1 1 ' etc. ; Kondakov, Jconograjij'2 Bog o materi, s.-Pe­ tersb. , 1 9 1 4 , t. 1, fig. 1 , +, 5, 1 0 , 1 1 , 1 2, 1 -1- , 1 6 , etc.
"> o . Tafrali, Topograţl1 1'e de Thessalo11ique, Paris, 1 9 1 ;;, p. 1 1 2 , pl. XXVI, 1 ; Kondakov, op. c it. , t. 1, p, •) 1'\artigny , op. cit., p. 6 5 9 1\,

[,, Cu totul au fost întru cei de jos, şi de cei de sus nicicum nu s'au depărtat. Cnl)ântul cel nescris împrejm·, că Dumnezeiască pogorîre au fost, iară n u m utare din loc şi naştere din Fecioară prii mitoare de Dumnezeu, carea aode acestea 5) " .
' ) Kondakov, op. cit . , p . 2 4 8 , g . 1 5 5 şi p . 2 5 6 , fig. 1 6 0.

345 şi arm. 5 ) Copies-photographiees, scena X I V ; d . r. Strzy­ gowski, Der Akathistos Hymn os, op. cit., p, 1 3 1 ,

2 ) G. l'lillet, Collection . . . des Hautes· Etudes, c. 2 1 1 . 3) Ed. Papadopoulos-Kcrameus, op. cit., p. 1 4 9, 4) Până aid figarează ca inscripţie pe seena eorespunz�­
toare a ,'\. catistulai Trapezăriei La\•rei.
•) Akat/i.istariu, p. a � .

inp.org.ro

JCONOGRAFIF\ It\NULUl 1\Cl\.TIST 1'1anascrisal grec 1 1 3 al F\cademiei Române (foi . 1 5 ; jos ; di rnens. : 9 , 5 0 X 8,02). Un admirabil peisagia : în fund se \Jede marea albăstrie, care se pierde în depărtare con1un� danda-se cu eera] de o naanţă roz-albarie, pe care se înalţă noari l'ioleţi-albari i . In mijlocul mării, spt-e stânga se \Jede o i nsală în brrnă de munte. La stânga spectatorului, doi chiparoşi şi înaintea lor un arbore, din care se \J1l.d părţi din trar.chia în mijlocul frunzişalai rar. Tt-un­ chial e de culoare castanie-roşcată, frunzele \Jerzi-albăstrii ca naanţe gălbui, pe ici pe colo. La dreapta, e un decor format dintr'un şit' de arbori coni �i, probobil chiparo�i, de coloare al -

1 39

prima! plan. stă F\postolul Petru, ca cheile ra� i alai atârnate de m ână. El întinde spre Christos amândoaă mâinile şi e îmbrăcat cu hiton al• bastra şi mantie \Jet-de-închis. 1\lătari de el e 1\postolul Pa\Jel cu hiton roşiu şi m antie \Jerde­ inchis. El întinde mâna dreaptă spre Christos, întorcând capul spre S. Petru. lndărătul lor sunt doi apostoli tineri. In grupul din dreapta se dis­ ting doi e l?anghelişti : pr ima!, cu bat-ba albă, e probabil tlateiu ; <tl doilea, mai tânăr, e Luca. F\m ândoi ţin evangheliile lor în mână, colorate în \Jerrnillon. l'lateiu, îmbrăcat în hiton albastru şi mantie roşie-ca.rmin, ridică mâna dreaptă în sus ; Luca, în hiton ro�ia şi mantie albastră,

- J'liniutară u manascrisulai

Fi g. 29 Scena a XV•a a A.catistalui. Christos « carele e în cer-şi-pe-pământ» .
. •

g1·ec

1 13

al Bibliotecii l\cademiei Române

b astră-albarie. Dela mare înspre spectatot- se întinde o 1ăşie de pământ colorată în caneliu, cu umbre castanii şi roşii închise. Ea se con­ tinuă printr'o alta răşie de un \Jerde-închis mă­ slinia, pe care stau personagiile scenei. La mijloc, pe un piedestal oblong, roz stă Christos, cu pi­ cioat-ele goale, lmbrăcat cu un hiton carmin şi o mantie albastră închisii, care lasă libere umărul şi braţul drept. El face cu mâna dreaptă gestu l bineca\Jantării, i ar ca stâng!! ţine el.langhelia, co­ lorată în pot-tocalia. Aureola lai e portocalie, înconjO!-ată de un cerc âClriu . La stânga, în

apleacă capul şi ţi ne e\Janghelia la piept. A lături de el e an apostol tânăr, în haină roză. El ri­ dică mâna stangă în sus, întorcând capul spre S. Luca. Indărăt se mai l.lede capul unui bătrân apostol. Sus , la mij loc, e t'eprezentat bastul lai Christos în aceeaşi atitudine ca în partea i n1eri� oară. El c înconjurat de roze aurii şi de o au­ reolă O\,ală portocalie. (Fig. 2 9). Sceea aceasta a manuscrisului Academiei arată că artistul cunoştea tipul atonit al scenei, pe care însă nu l'a armat în totul . Peisagiul cu o perspectil.lă adâncă, cu a n cer l uminos, ca nori

inp.org.ro

1 40

BU LETINu L COI'l.JSIUNII l'l.ONUI'l.ENTELOR I STORICE de adoraţiune. Sus e bustul lui Christos, încon� jurat de o aareolă. oval ă., dela care pornesc făşii de raze. Oricum ar fi , aceste trei monumente, cu toate deosebirile ce le caracterizeaz1, sant înrudite. Toate în>ă. sunt de o epocă posterioară. Schiln­ barea la faţă a avut multă. influenţă în crearea tipului ce-l reprezintă.. In manuscrisul grec 4 2 9 al Bibliotecii sino­ dale din l'l.oscova, întâlni m o altă concepţie, an alt tip . A.ici Christos, în costum antic, stă pe un tron cu perină.. In mâna stâng:i, pe care o ţine în jos, are un rulou ; cu dreapta binecuvin ­ tează.. Ind:irătul lui se vede un decor arhitec­ tural, o clădire cu turnuri B) .
O. T A F R A LI .

proprii artei occidentale, I'aa i n!laenţat, ca şi pe alţi artişti miniatm·işti orientali 1). Manualut de Pictură prescrie armlitoarele : « Cer şi sus Christos. I n jarul lui lumină foarte mult!\ şi cete îngereeyti ; iar jos i arăşi Christos binecavântând cu amâ ndoaă. mâinile, şi de o parte şi de alta, stau apostolii şi alt norod » �). l'l.iniaturistal scenei A.catistului f\cademiei Ro� mâne a m·mat această prescripţie, a omis îns:i pe îngeri , cum a procedat, de altte l , şi pictorul frescelor Trapezariei Lavrei. (Fig. 2 8). A.ici avem în Fund an decor arhitectuml, cu ziduri crenelate: La mijloc, Chl"istos ţinând evanghe·ia cu stânga şi bi necuvântând cu dreapta, e înconjurat de o dublă aureolă ovală. La dreapta şi la stânga e câte un grup de trei apostoli, cari fac gesturi

Le resume jra11ţaz·s

Sttt vra a

la fin de cette itude.

1) Vezi , de pi.ldă, în prh,in ţ a acestor influen ţe occidentale asupra artiştilor orientali, E. Blochet, Peinlttres de tna-

') Op. cit.,
gowski,

p. 1 4 9 .

3) Copies p:wtog·raph iees, scena XV ; cf.

1ll/SCn'ts arabes, persans et turcs de la Bibliotheqzee Nationale, pl. 59.

Der Akathistos Hymnos,

!.

Strzy­

p.

131.

inp.org.ro

C ·o 1'1 C1 N I C
---

A R

I

0 ---

VL CATEV.'\ VEDERI NOUĂ DELA. CETA.TEA l\.LBĂ I n îascicolul 1 8 al ncestui Buletin, sub titlul «Gra11crri şi 11ederi dela Cetatea A.lbă>> , nm pa� blicat un articol, în care, după câte11a consi de� raţiuni istorico"arheologice asupra \Jechilor ce" tăţi moldo\Jeneşti, am dat o serie de gra\Jari şi

besc a reprodcce aceste îotogra!ii aci, dând asa­ pra lor, ca şi de rândal trecut, câte11a exp:idiri , pe baza planalai mai sas menţionat al cetăţii (a se \?edea fasc. 1 8 a acestui Buletin, pag. 5 9 ) . A.11em mai întâiu (!ig_ 1 ) o \?edere în interiorul curţii celei mari a cetăţii - în jamătatea ei de \Jest,)e care o caprinde apt·oape în întregime. In îund se \Jede marele torn patrat, care, dapJ.
_ _

Rg. 1 . Vedere în i nterioral curţii celei mari (jamătatea despre 11est) a Cetăţii A.lbe. \Jederi dela Cetatea A.lbă, pe care le-am des­ cris rapodânda-le la planul acestei cetăţi, ridicat de inginerul ras E. \?On Stein şi reprodus în publicaţia d-lai I. Bogda n : Inscripţiile dela Ce� tatea A.lbă. Dândcr-mi-se acum posibilitatea să întregesc seria acelor \Jederi ca câte11a fotografii noaă, de detalia, ale bătrânei cetăţi dela limanul 1'-lis­ trcrlai - pe cari le datoresc tot d-lai 1'!. Dană­ reana, profesor şi publicist în Tulcea - mă grăplan, uneşte latura de nord-\Jest a cetăţii ca acea de sad-11est. Legat de turn, la dreapta, e al doilea zid, cel i ntern, al primei lature, care merge până la îmbinarea lui cu zidul de mijloc, ce desparte incinta citadelei de curtea cea mare a cetaţii. Zidul ace3ta, care în plan se arată a a\Jea direcţia dela \?est la e3t, se \Jede, în partea dreaptă a !otografiei, până aproape de mijlocul său, unde se deschide poarta de trecet·e din incinta citadelei în curtea cea mare. Por-

inp.org.ro

1 42

BULETINUL CO.I'\ISIUHfi .1'\0NUMEHTELOR ISTORICE. mărtnrii documentar-e, cari 1'in să completeze pe cele cunoscute din publicaţia mult regretatului meu proFesor Gr. G. Tocilesca, 11 Biserica epis� copală a 1'1ânăstidi Curtea�de�A.rgeş" , tipăl"ită la 1 8 86. Iată�le : Întâia o miirturie din 2 3 August 1 6 82 , în care Şerban Cantacuzino dă. mânăstirii cel mai po� trillit epitet de 11prea înFr-umusiţată" , ceeace in� seamnă neîntrecută în frumuseţă, fără pereche : 1 68 2 ( 7 1 90) A.ogast 2 3. Bucureşti. Iw . Şărban Voi1'od, nepotul răposatului Iw. Şărban Basarab Voe1'od. «./'\ai 1'â.rtos cătră această sfântă şi dumneze� iască mânăstire, ce se chiamă A.rgeşul, care i aste zidită. şi înălţatii şi pr-ea înfrumusiţată de început den temelie de r-ăposatul stremoşul domnii mele Iw. N eagoe Voe1'od B asarab ... , ca să.�i fie tot llinăricial din dealul A.lămăneştilor, ot sud A.rgeşu, după Topolog .. . ll (A.r-hi\J. Stat., Episcop. Argeş, Pach. 43, No. 1 ). După două zile dela data acestui document, acelaş Domn al ţerii arată că. temelia şi scara bisericii i�au fost drese, înttirindu�se pietrele cu fier, sub pri\Jigherea boiarinului său Dona Pepano : 1 6 8 2 ( 7 1 90) August 2 5 . Iw. Şerban Canta� cazino Basarab Voe\JOd. « . . Drept aceia şi fer-icita! acela Neagoe Voe� 1'0d Bă.sărab, cel despre mamă stră.moşul domnii mele, ... şi mănăstit-e den temelie au ră.dicat mare şi laminatii aici în oraşul acesta A.rgeşu], întra sla1'a lai Dumnezeu şi întru cinstea s\Jintei slă'Jite m aicii sale, împreunii ca alte ale mâniistirii îm" prejur zidir-i... « Şi după aceia, 1'reame multii trecând, au den greşala meşterilor, au den umezeala wea­ milor, începat�au a se strica temelia şi scara şi a se m uta pietrele dela locul lor ... Deci . . . am trimis ispra\Jnic pe boiarinal nostru Dona Pepano împreunii ca meşterii de au dres toatii stricii� ciunea, întărind pietrile în tot chipul cu Fier, ca sii poatii sta ca tiir-i e » . (HrisO\J reprodus de Gr. G. Tocilesca, Biserica episcopală a .1'\ânăstirii C artea�de�A.rgeş. Bucureşti 1 88 6 , p. 5 2). După micile reparaţiani de mai nainte, Iosiî I, Episcopul de Argeş ( 1 793-1 8 1 9), poate f i socotit intâiul restaurator a l acestui monument. La 2 5 Octonwrie 1 8 04, s'a sfârşit prenoirea picturii, precum se arată intr'o inscripţie : « .. .zu� gră\Jeala acestei sfinte biserici, pe unde căzuse din străbaterea ploi!OI- prin zid, de când au Fost acoperişul stricat, s'au preFăcut de iznoa\Jă, iar pre unde era numai Frecată, s'au spăl11t, preno...
. .

nind dela turn se \Jede, în stânga FotograFiei, o parte din zidul de pe laturea de sad�\Jest a ce� tăţii, ca cele două aripi de zidărie ce Flanchează întâia eşire din cetate în această. par-te . A. doua \Jedere (fig. 2) r-eprezintă acelaş turn, tot în legătura lai ca zidurile de car; \)Orbirăm, dar \JBZat de ciitrii liman. I n sfârşit, a treia \Jedere (fig. 3), e şi ea un col ţ din interiorul cetăţii , pe care însă, din lipsă de elemente mai detaliate, mi�a Fost i mposibil să�l determin pe planul lai \JOn Stein.
ALEX. LĂPEDATU.

fig. 2. Turnul ce leagă laturea de nord�vest cu acea de sad�\Jest a Cetăţii Albe.
VII.

1''\}\R TURII DOCU.I'\ENTA.RE D ESPRE 1"\A.NĂ STIREA ARGEŞULUI. In timpul din armă cercetând, ca autorizaţia d�lai Director general D. Oncial, hrisoa\Jele ca ornamente din A.rhi\Jele S tatului, pri\Jirea mi s'a oprit ce\Ja mai îndelungat la actele .1'\ână.stirii Argeşului , pe care sFânt lăcaş îl 1'ă.zasem ca o zi mai înainte, pe sub pleoape udate, la înmor� mântat-ea regelui Carol I. Din aceste hrisoalle, am cules următoarele

inp.org.ro

COl'1UNICĂ.RI îndu�se cu v1ipsele preste tot, pl"in osârdia sme� ritului chyr Iosif J-iul Episcop Ar·geş, întru ale căruia zile şi alte lucruri s'au făcut, fUnd l'1itropolit Ungrovlahiei prea sfinţia sa chyr Do­ sitheiu şi Domn Ioan Constantin lpsilant Voe\Jod. Ostenitodu fiind la J ucr·uri chyr l'1eletie lconomul, la anul 1 8 04, Juna Octom\Jrie 2 5 >> . (Tocilescu, op. cit., p. 5 5). Despre acele « şi alte lucmri» de pre noit·e, fă� eate de Iosit I Episcopul de Argeş, ne vorbeşte pe larg următorul hriso\J inedit, care cll·uncă o lumină mar·e, interesant1i şi din alte puncte de \Jedere istorice : 1 8 06 Iunie 2 7, Bucureşti. Iw. Costandin Alexan� dnr Ipsilant Voevod, etc.

1 43

de supt stăpă.nirea prea puternicii noastre Imp1i� răţii,-din pricina trecutelor răzmidţe şi a răz­ baterii ploi lor, fost-au ajunsa la dilt-ăpănare bi­ searica aceasta, atât temelia ei, i zugdi\Jeala, cam şi casile şi zidurile �semenea. Pentru care arătând domnii mele iabitorul de Dumnezeu stin­ ţiia sa părintele Episcopul Argeşului chir Iosit, că după ce s-au cinstit sfânta mănăstire aciasta a fi scaun de episcopie, mergând stinţiia sa şi \Jăzându-o la această dărăpănare şi pr·oastă stare, n �au prelungit vreame ca să nu ajungă la m ai multă str·icăciune, ci puind osârdie toate le-au adus la bună stare : mai întâia dregerea sfintei bisearici, temeliia, zugră.\Jeala, tâmpla şi altele ce au fost de lipsă ; apoi zidurile înălţfindu�le,

Fig. 3. Un colţ din interiorul Cetăţii Albe. « Drept aceia dar şi sfânta Episcopie a A.rge­ şalai, unde să cinsteşte şi să prăznueşte hramul prea cinstită Adormirea a pr·ea sfintei de Dum­ n ezeu născătoarei şi parm·ea fecioarei l'1adei,-­ fiind din vechime zidită mânăstire de răposatul bine credincios Domna Neagoe Voevod Basarab, în locul unde mai nainte au fost l'1itropolia ţă.rii, pă \Jreame când Scaunul Domniei era în oraşul Argeşului, care podoabă dă zidărie a aceştii bisearici Hind ca aşa alcătuire frumoasă., în cât este neasemănată ca nici unile din toate zidirile \Jechi şi noaoă câte să află intru aceste două ţări, însă şi cu câte să aWi în Evropa cea şi casile unile din temelie prefăcându-Je, altele m eremetisindu-Je ; făcând şi un par·aclis cu toate ceale trebuincioase, ca să fie pentru să\Jârşirea sfintelor slujbe, în \Jreamia ernii ; şi la Piteşti făcând case din temelie, pentru ca să fie dă Jă­ cuinţa Episcopilor, unde se află şi scaunul is­ pra\Joicatalui judelai. Precum pentru acestea toate ne-am acle\Jerit domnia mea nu n umai dă la malte obraze dii cinste ce s-au întâmplat a merge sau a petrece pe acolo, ci şi mai vârtos dă l a prea sfinţiia s a părintele nostru 1'1itropolitul ţării chir Dosithie, carele îosuş au \Jăzat acestea toate, cfin d au mersu acolo, arătând domniei

inp.org.ro

1 44

BULETINUL COl'\lSIUNII 1'\0'!Ul'\ENTELOR ISTORICE Ctitot·i zugră\liţi : DragJmir, JupJ.nean VIata, Stăncuţa, A PXONTA Dragomir Vornic, AP­ X O N T A THI ArTor Elena, Peretele nordic , Stanciul Log., 1'\athei, !ana Jop:m iţa Sim:'l, Radu! Vel Cluceat·, Dobromir Velichi Ban, il(�fif1 1Hll,11 GG Vilae Băneasa, Peretele sudic : O Călugăriţj., Jupan Stan (?) 1\râ\ldu (?) pah., LogJfet Dumitru, Jup. !'\aria.

mele că şi bonă onî.oduială ţine sfinţiia sa Episcopul înnăuntru, cu adunare de părinţi că� lugări şi ca alţi treboincioşi oamt>ni ce să cu\lin ... » . (1\rhi\l. Stat., Episcop. 1\t·geş, Pach. 4 3 , Dac. No. 2 3). In legătură ca această mărturie de>pre acti­ "itatea Episcopului Iosif I al 1\rgeşolui, cred po­ tri\1it să semnalez că an bun portret al acestui distins prelat se păstrează în colecţia d�lui Em. Kretzulescn, Preşedintele Societiiţii Istorice Ro­ mâne.
AL T. D U M I TRESCU.

Sunt o ramură

a

boierilor Creţuleşti ;

VIII. Pl SJ\Nil\ l'î.l\Nl\STIREI PL P..VICENI -·OLT.
Cu v R E.'\ R Ei\ · Lu

O poartă, două splendide tetrepoade jeţ, sfeş­ n:ce din wemea lui !'\atei B:tsarab, z:tc as\lârlite în aceast:l. bi>ericii ce ser\l:i de adăpost arga­ ţilor moşiei şi de unde s'ar putea pierde spre cea mai mare pagub:i a artei aşa de sărac t-e­ prezentati în epoca lui !'\atei Bilsarab. PIS J\Nll\ BIS . l'î.i\GURENI · PRJ\HOVJ\
.,. S( FA)NTi\ ŞI DUt\NHEQSCi\ 1\Ci\STĂ BESEi\RIC!I, RI\.­ DIC,'\ T·I\ U D E ÎN TEf\ELIE. ÎNTRU Li\U D,'\ SINTEI ŞI DE RII.­ VH\Ţil. FRC!I.TOi\RE ŞI NEOESPRRŢITEI TR O IŢE , POSi\TuLm D R II.Gt!ICI F ECO RII EI : N I E VOEVOD. i\DEVĂ·
i\

· D u t\N E E U ,

R II.DICi\T·i\0

ŞI

i\U

ZIDIT i\CST}\. SFYNTi\. ŞI DOOt\NEZEŞSCĂ fli\.NĂSTI R E DEN TEflELIE DE Pli\TRI\., LÎINGI\. i\Pi\ 0LTULUI, Li\ LOCU CE S E

CH!i \fli\. 1\ UINIŞI, PRE HRi\f\UL STI i\RHi\NG HEL l'\IHi\IL1
ÎN ZILELE BONULOI ŞI PREi\ LUtliNi\TU LUI Sf\ERITULOI ŞI PLECi\TULOI ROBUL

DOt\N lw.
OSTE•

1'\i\THEI Bl\.s(I\.)Ri\B VO(E)VOD, C U TRUDi\ ŞI CU
NEi\Li\

Ri\TEI CINEI D u t\ N E?. E I RI , P!\.uNi\ Sr,l\.T!I.REi\Si\

NEZEU1

JOPi\N DRi\GOtiiR
DU IN E,'\ LOR (=

E LENi\1

V EL V O RNIC ,
n i-JGI]

1 JUPi\NIŢi\ l:

LU

DUt\·

Ci\ si\. FIE P01'\Ei\N!\. ÎN VE,'\C DutiNEil.LOR ŞI
t\I LI\.

Rnşco Ci\NTi\CUZINEŞn, D01'\NINDU C R EŞTINUL

1\flH, F:t\1>T13PH
F ( I\.)T U .

PI\.RINŢILOR

1 642),

fi H G <D I I G 1 H I

1\!\G ll, 1\t\ 11 1

P!I.RvuL, C osntNDIN, Ş II.R B,'\N, GRIGo­ Iw. 1\NTO· !'\se.'\ 1\ vG AS T 20, LEi\T 7 1 7 9 (= 1 6 7 1 ).
VJ R G . D R Ă G H I C E A l'i U.

Ci\NTi\C O �INO B Y V ·VL Sri\T. ŞI

L OG ( O) ·

BIBLIOGRAFIE
T. Pamfile şi V . G. Nico"au : lnsemniiri cu pri­ caturi. !'\alt interes are încadramentul uşii, mă,·­ gi�it de o torsadă şi infrumuseţat cu crestă­ turi , foarte mult in!Iuenţate de arta arabă ; ace­ leiaşi in!lcenţe se dat01·eşte şi nrcada, Eiiată în formă de potcoa\Jă a aşii, împodobită ca nişte lobi atârnaţi, amintitori ai ornamentului reciproc. Patriarhalitatea sistemului de închidere al porţii şi obloane lor, prin mijloacele numai ale l emnului ; întreg modul de încheiere al bârne)or, fără ajuto­ rul cuelor de fier, fac din această biserică un interesant monu ment atât pentru ist-o rica! artei populare, cât şi pentru etnograf.
V I RG . D R Ă G H I CE A N V .

vire la moşia, satul şi biserţr a dela Strâmba, comuna Pueşti- Tutova, Bârlad 1 9 1 4.

Pe lâng"i frumoasa biserică de bârne a 1'\i ­ . t t·opolitului Ştefan al lui !'\atei B ::�sarab·, p e care am studiat-o în ace·a stă pnblica\ie, ni se sem­ nalează de autorii acestei br<�şure o nouă bise� rică de bârne în Tuto\la, fo>tl în curs de \Jeacuri, Ia wemi de primejdii, depozitara odoarelor 1'\o­ nas!irei Neamţul, al cărei metac era. Nu e însă cea \lechie, în forma de- azi , in care se păs­ treaz:i biserica ; ci -din · 1 6 70, când s'a lucrat şi frnmoasa tâmplă cu foarte caracteristice ştu-

inp.org.ro

R E D A CŢ I A:

SECRETAR lATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTO�ICE
Admin istratia Casei Bisericii, Bucureşti, str. Lueger, 26.

Buletinul se găseşte de vânzare l a principalele

LIBRĂRII DIN BUCUREŞTI
prin cari se fac abonamente şi se pot procura colectii complecte din anii precedenfi (afară de anii 1 908-9).

ABONAMENTUL IN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTAT E :
P R E Ţ U L A P A T R U F A S CI C O L E P L U S P O R T U L

inp.org.ro

PREŢ U L ;

LEI 2,50

inp.org.ro

ANUL

VII.

FASC. 28.

O c T O M V RIE · D ec E M V R I E

1 9 14.

�'WE �i'Tii'Tll 00 fRf
�1 S � -' r . .B lBLl OTECA

O R"

BULETIN UL
COJY\ISIU N I I

In v.

_'!_ţ_f'..

·-···

Ceta.

_ _ _

--t

M.ON UMENTE LOR ISTORICE
PU B�I CAfiUNE "fRI.MESTRIA�Ă

BU CUREŞTI
Inst. d e Arte Grafi c e C A RO L G O B L S�r 1 . St. R asidescu
16,

S T R A D A PARIS (F OSTĂ DOAJI\NEI)1

inp.org.ro

1914

16 81�

COMITETUL DE REDACŢIE
Preşe d i n t e

Dr.
D1M1

C.
EO

l.

I S T R A T I
MU

M em b r i

TRc

O

N C I U L.. G

RGE

RNU

şi

G

EO

RGE

BALŞ

S e c r e t a r

A L E X.

L Ă P f: D A T U

CUPRINSUL T E X T
t Regele Carol I-iu Intemeietorul, de D. ONCIOL
rtâniistirea din Nicopoli, Iconografia Imnului de G. de B1\LŞ . O. T1\FR1\LI VIRG.
• •

Pagina

1 13 1 33 171 148

1\catist,

Palatul lai Bibescu dela B1ineasa, de rtonumente inedite din Torni, la forma

DRAGHICE1\NCl . Iorga. - X. Noai documente cu pri\Jire

de D. n.

TEODORESCCl . biserici moldotlene, de 1\lex. Uipedatu.-XI. In..

1 80

Comunicări : IX. Cel dintâia zogra\J moldo\Jean, de N. acoperemintelor 1)echilor

scripţii referitoare la cetatea Craio\Ji i , Segarcea, Sf. Dimitrie Bârza, Gura rtotrului, boierii B!Uăceni, Titirecia, Cornet, de Virg. Driighiceanu
1 93 - 1 94

l L U S T R /\ Ţ l
Pagina Pagina

Mdnăstirea din Nicopo!t :
1 . t\ânăstlrea din 3. 1'\ânllstirea din

3.
1 ·> 8 4, 1 4- 9 1 5o 1

Latnrea sadicll. Partea dllr3mată Vedere dinspre râmat.
• •

176

2.

liicopoli Nicopoli

• • .

sud.

Detaliu

din

intorioral

dll·

1'\ânllstirea din

lilcopoli .

6.

s.

4- .

Planul mânllstirii din Nicopoli. Planal biserieii din Vratarniţa, dapll Kanitz
• •

s1

6.

5, Latura nordică.

Paraclisul

.

178

17i
9

17

15 1 152

1'\ânbtirea din Nicopol i : Secţiune longitudinală

Motmmente inedite din Torni :
1 . Fragment dintr 'o inscripţie votiull

30.

Jconog1·a[ia Irmwlui Acatist :
Scena a XVI-a a lngereşti.
• •

pentru
• • . •

Cara• •

1\catlstalai :
• • • • •

Christos şi
• • • •

3. 1 , Christos 32.

şi

cetele hgere�ti. - flaica·Domnului şi

.

cetele

calla, Geta şi !alia Domna Fragment Fragment dintr'o dintr'o

1 11 3

4
6

2 -3,

5.

inscripţie onorară i nscripţie greacă

greacll In cin•

181
18 1

1 80

Retorii. (Frescll din Trapezllria Laucefl Scena a XVII-a Retorii
3 3 . Scena a 3�.

.

a
• .

1 5 .J.

stea patronului unei asociaţii isiace din Torni arhitectonic,
• • •

1\catistulai : 1'\aica•Domnulai şi
• . . •

.

.

Fragment

ca inscripţie greacll dela Tomitani

XVITI·a a 1\catistulai :

Christos ca 1'\Sn•
• • • • • •

1 33

tuitor . Christos

.

.

.

.

.

1 �6
t5

7. 8.

Fragment de inscripţie greacă 1\ltar închinat

anai lmpllrat

an monument ridicat de
• •

In

cinstea
1 83 1 B> 1 83

toarea. (Frescll din TrapezăJ·ia Laurei \

1'\iintaitoral ş i

tlaica-Domnulai Ocroti·

.

Ici

Jupiter

1

9.

Inscripţia altaralui d e mai sus Fragment de inscripJie latină Fragmente de inscripţii dintr ' o inscripţie

35.

:; ; . Scena a XIX-a a 1\ catistalai : 1'\aica•Domnulai Ocro• • . • . • • titoarea.. • . . Scena a XX•u a 1\cat!stulai : Christos Pantocratorul. toarea. (Frescll din Trapezllria La11rei)
• _ •

1 0 -1 1 . 1 2 -15. 1 6.

184 185

1 8 4-

3 7.

Christos Pantocratoral şi 1'\aica-Domnalai Lnmină• Scena a XXI•a

15� 1 60

158

greceşti. monumentală

Fragment

tinli,

ca listă de soldaţi. de

.

la.

1 7.

38.

a

Piatrll de mormânt cu inscripţie Fragmente monumente
• • • .

latină
• • •

.

.

1\catistalui : 1'\aica•Domnnlai Ln•

1 8 - 1 9.

funerare
19
• • •

cu

1 8o

1 83

minlltoarea .

39.

Scena a XXII-a a 1\�atistula i : torul de pllcate
• • • • •

.

.

.

.

161

inscripţii greceşti
20. 2 1 - 2 2.

1 86
187

Christos
• • • •

Desleg li·
. •

l o.

Christos Deslegătoral nalui adorată .ca Trapedria

de

păcate
• • •

�i

1'\aica•Do m • (Frescll din
• . • • •

.

Inscripţia monamentulai din Piatra din de mormânt a piatra de o

fig. anai

1 62

lector
. a
• •

dela
. •

biserică creştinll din Torni

1 87

-1- 1 .

Scena a

XXlii•a

La"rei) .
a

.,bisericll

"ie".

23, 1 63

Bucată

mormânt de a

unui
• •

ne•

1\catistalai ;
• •

tlaica-Domnulai

2 t. . Inscriptia monumentalai
23.

gastor de uinari din 1\lexandria, mort la Torni mal sas
.

.

1 88 1 89

4�
�3.

adoratll ca .,bisericl!i vie" Scena a XXIX•a a

1 6'

Piatra

de

mormânt de
. • •

1\catistalui :

Intoarcerea

ma•
1 66

in Cohorta sllgetaşilor
26 -27.

ittniores

lui

Terent!as,
.

soldat
189

gUor Ia icoana 1'\aicii·Domnulai . Inchinarea clltre 1'\aica-Domnalai şi 1 Fresdl din Trapezllria

Piatrll

mormânt

creştină.

a

anui
191

Lavrei)

la
.

Icoana ei,

neofit

,

.

.

167

Palatul lui Bibescu dela Bămasa :
1 . Vedere 2.

Comunicări :

genera!ll.

Raina

palatalai, ca est

Pal atai. Faţada princ;paJă dela

.

paraclisal
. • •

.

174

1 75

1 . Biserica m•ril Neamţu
2,

pela 1 8 1 6 - 1 7

.

1 93 1 94

Clopotniţa �i stllreţia m•rii Neamţu pela 1816 - 11.

inp.org.ro

REGELE CAROL

J

iu

INTEMEIETORUL

La 2 7 Septemvrie 1 9 14, în castelul Peleş, Intemeietorul dinastiei Ro­ mâniei şi al Regatului român, după o binecuvântată domnie de 4 8 ani, 4 luni şi 1 7 zile, cea mai lungă şi mai glorioasă în analele României, în al 7 6-lea an al vieţii sale de strălucitoare pildă şi de activitate binefăcătoare pentru ţară şi popor, a trecut din viaţa cea vremelnică la viaţa celor ne­ muritori în istorie. Năprasnic, în vremi de mare cumpănă, moartea ne-a răpit pe Pă­ rintele Patriei, care a îndeplinit aspiraţiunile naţionale ale generaţiunilor precedente, în a cărui domnie România s' a înălţat la puterea şi însemnă­ tatea Statului celui dintâiu în Sud-estul Europei, în a cărui înţele pciune şi autoritate ţara şi neamul pusese toată credinţa şi nădejdea pentru marele ceas istoric ce evenimentele neaşteptate 1-au adus să hotărască soarta Sta­ tului român şi a neamului românesc în viitor. " Cu multă jale şi plângere a tuturor lăcuitorilor ţerii, că cunoştea toţi că s'au scăpat de mult bine şi apărare (( , - cum zicea cronicarul Moldovei la moartea lui Ştefan cel Mare, pe care, până la Carol Intemeietorul, "ni­ mene din domni nu 1-au ajuns " , - primul Rege al României a fost dus la locul de vecinică odihnă ce el şi-a ales la Curtea-de-Argeş , primul Scaun de domnie al Ţerii-Româneşti, în strălucita catedrală reînălţată din ruine prin domneasca sa solicitudine. Alegând acest sfânt locaş - cel mai de frunte monument istoric al ţerii, de care sunt legate atâtea amintiri scumpe ale trecutului nostru - pentru mormântul său, lângă mormintele Basarabilor, locaş " care poate deveni morm ântul dinastiei române ", cum zice în părintescul testament ce ne-a lăsat, defunctul Rege a voit, precum în viaţă, aşa şi după moarte, să dea mărturie de dragostea sa pentru mo­ numentele naţionale, adăugând o nouă legătură, consacrată prin unire cu trecutul ţerii, între dinastie şi naţiune. Intre faptele cele mai binecuvântate ale glorioasei sale domnii, era ş i solicitudinea pentru restaurarea monumentelor istorice şi religioase , " cari
sunt glasul unui trecut de care cu drept ne putem făli ", cum le apreţuia

ca mărturii ale istoriei şi artei naţionale.
" Reedificarea monumente/ar vecbi" - zicea Regele C arol
-

"a fost

una din lucrările cari totdeauna au atras deosebita mea îngri jire { (. Iar la

sfinţirea bisericii episcopale dela Curtea-de-Argeş, Regescul Reedificator al
.

-�

.

.

,

.

Baletinul Comisiuaii J'\onamentelor islorice

10

inp.org.ro

1 46

BGLETIHUL COtUSJ(!HJI !101'1(!['\El'ITELOR ISTORICE

ei zicea : " Popoarele cart mgrijesc monumentele lor se ridică pe ele În ­
şile, căci pretutindenea m o numentele sunt povestirea vie a istoriei, oglinda trecutului, semnele vederate pentru generaţiile viitoare 11 •

Chiar î n primul său an d e domnie, noul Domnitor, vizitând ţara, s'a interesat de aproape de starea monumentelor, asupra cărora găsim ob­ servări interesante şi instructive în memoriile sale, scrise zi cu zi. Găsind biserica episcopală dela Curtea-de-Argeş, măreţul monument de arhitectură religioasă· al lui Neagoe Basarab, în stare ruinată, şi apreţuindu-i însem­ nătatea, a dispus să se ia măsuri pentru restaurarea ei. Dar nemulţumit de modul cum se executau lucrările începute din iniţiativa sa, pe cari l e controlă. personal î n repetate viz itări, şi văzând c ă restaurarea n u s e putea face cu arhitecţii din ţară, Domnitorul indică pe renumitul arhitect Viollet le Duc spre a i se cere avizul. După recomandarea acestuia, fu însărcinat arhitectul specialist A. Lecomte du Noliy cu lucrările de restaurare a acestei biserici, cum şi a altor monumente ale ţerii. A stfel s'a reînălţat în ve­ chea-i splendoare măreaţa biserică a lui Neagoe Basarab, o podoabă a crestinătătii ortodoxe, a cărei nouă sfintire s'a săvârsit la 1 2 Octomvre 1886 şi pe care Reedificatorul ei, alegând-o pentru vecinica sa odihnă, a
. . , "

făcut-o panteon al dinastiei române. In viul său interes pentru monumentele istorice ale ţerii, Regele Carol a dispus şi urmărit de aproape şi restaurarea altor biserici de această ca­ tegorie. Tot la începutul domniei, a dispus să se facă restauraţiuni la mă ­ năstirea Neamţu, care devenise prada unui incendiu. Spre a se duce la bun sfârşit această lucrare, care se făcea în mod neîndestulător, Domni­ torul, in scrisoarea adresată dela I a şi, la 1 0 Aprilie 1869, ministrului Cul­ telor şi Instrucţiunii, ordonă "a se rândui o comisiune ad bac(( sub pre ­ şedinţa sa. " Voind a urma de aproape lucrările de restauraţiune" -zicea " şi a le da o personală impulsiune, Eu Imi rezerv in această scrisoare
-

preşedinţa acestei comisiuni".

Prin asemenea îndemn şi

pildă,

grija pentru

conservarea şi restau­

rarea monumentelor istorice a urmat a se impune luării aminte a or­ ganelor competente. In acest scop s'a instituit in 1874 Comisiunea monu­ mentelor publice, organizată mai întâiu prin un regulament, după care a urmat in 1 8 9 2 legea pentru conservarea şi restaurarea monumentelor publice (modificată în 1 9 1 3 prin legea pentru conservarea şi restaurarea monumentelor istorice). Parte prin îngrij irea acestei comisiuni, parte prin serviciul de restau­ rări de sub direcţia arhitectului Lecomte (independent de Comisiune), mai multe monumente religioase, cari sunt fala vechii arhitecturi româneşti, s'au reînălţat ori reinnoit în strălucirea lor de odinioară (5 sub direcţia ar­ hitectului Lecomte, 15 prin îngrijirea Comisiunii monumentelor sau a ser­ viciului tehnic al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii, din cari unele încă

inp.org.ro

REGELE Cl\ROL I JliTEl"iEIETORUL

1 47

în curs de executare, pe lângă alte lucrări mai mărunte), ca pioase măr­ turii ale unui trecut vrednic de veneraţie �i a le unei binecuvântate domnii de reînăltare natională. Astfel iniţiativa Regelui Carol, în solicitudinea sa pentru monumentele străbune ale ţerii, a făcut ca aceste podoabe ale trecutului nostru să fie mântuite de pierzare sau reedificate în vechea lor splendoare �i redate me­
, .

nirii lor sfinte. Dar nu numai prin inalta .sa iniţiativă �i pildă, ci �i prin sprij inul său real, defunctul Rege a ţinut să dea impulsiune în această privinţă şi să asigure bunul mers al lucrărilor în exe cutare. Când, la începutul domniei, dispunea să se facă restaurările necesare, Domnitorul, în scrisoarea mai su 3 citată către ministrul Cultelor şi In­ strucţiunii, ordonând a se pune la dispoziţie sumele prevăzute pentru acest scop, zicea : " L a neajuns, voiu avea ca o sufletească mângăiere a con­ tribui şi Eu " . De as�menea când, în urma crizei economice din 1900- 1 9 0 1 , guvernul a fost nevoit să echilibreze budgetul prin reduceri şi supri­ mări însemnate, cari atingeau �i restaurarea monumentelor, Regele dis­ puse " ca to ate reducerile ce se vor aplica acelora ce slujesc Statului să fie aplic ate şi listei civile " , iar suma rezultată din această reducere (20 °(0 din lista civilă), până în anul budgetar 1906/7, o destină pentru continuarea lucrărilor de restaurare a căror alocaţiune budgetară fusese suprima tă. Solicitudinea ce Regele Carol avea pentru monu mentele străbune este numai una din nenumăratele mărturii ale preocupaţiunilor sale continue pentru viaţa intelectuală �i morală a poporului său, pentru propăşirea şi înălţarea ţerii, cărora, ca un adevărat Părinte al Patriei, le-a închinat tot interesul şi toată dragostea sa, dela începutul domniei sale şi până în ceasul cel din urmă al vieţii sale consacrate binelui şi datoriei. Impărtăşind j alea şi plângerea ţerii şi a neamului întreg, Comisiunea monumentelor i storice depune pe mormântul Regelui Carol omagiile sale de adâncă recunostintă si veneratiune ce datorim Părintelui Patriei care
, ' ' '

ne-a lăsat moştenire bogatele roade ale domniei sale binecuvântate şi ale unei vieţi desăvârşite de Suveran, înţeleptului Domn şi Rege care a pre­ zidat la cele mai mari acte ale istoriei noastre si a ridicat - cum însus zice în testamentul său " un Stat înzestrat cu o bună armată şi cu toate
. . -

mijloacele spre a putea

menţine frum oasa sa p oziţie şi realiza

odată

înaltele sale aspiraţiuni", marelui Rege Intemeietor a cărui pomenire, din

generaţie în generaţie şi din secol în scrie istoria română.

secol, slăvită va fi cât timp se va
D. ONCIUL

inp.org.ro

MANASTIREA DIN N I C O POLI
---

0---

Ex istă Ia Ni copoli o mică b iseri caţă bizant ină, acum ru inată, care a fost \?i� zitată si d escrisă de Kan i tz în 1 8 7 1 . 1 ) Stu d ierea \?echilor clăd iri bizantine ce se găsesc peste hotarele noastre, dar în aprop ierea lor, poate fi, cre d , el e folos pentru c lari fi carea d i feritelor pu ncte încă
'

In realitate, această presupunere nu s'a acle\?erit. Nu mai puţin însă, cred, că poate fi ele an oarecare i nteres o scurtă descriere a aeestai monument. Biserica se numeste " 1"\ânăstirea" , s i d i mensiunile e i foarte red use ade\?eresc această num ire trad iţională, căci nu este
' '

Fig. 1 .

1'1â.nă.stirea dir. r!icopoli.

neclesluşite ce se re feră Ia orig ina şi Ia e\?o laţia stil arilor noastre pământene. Se putea, în acest caz, nădăjdui să găsim an punct d e comparaţ ie pentru stu d ia i Biseri cei Domneşti d in Cartea�de... J\rgeş.
1J Kanitz, La Bulgarie danubienne.

de admis ca o biserică mi reană să se fi făcut aşa de mică, într'un oraş d e oarecare i m portanţă ca N icopoli. Pă tratu l naosalai n'are mai mult de trei metri ca latură. Sch iţa aproximati\?ă ce o alătarez arată alcătuirea planului şi secţiunea Iongitacl inală aduce amin te o

inp.org.ro

1'1ÂNP.. S TJREI\ DIN NICOPOLI

1 49

capelă a \le:chiei mânăstiri Sf. Pantelimon dela Sf. 1"\ante (citată el e Choisy) 2 ) . Patra arcuri susţin, prin pandanH ti\?e, turla Pantocratorala i ; este o sin� gară absi dă, aceea d ela Răsărit ; sănari laterale nu sant ; proscom i d ia ş i cl iaco .... niconal l i psesc.

caturi, cel ele jos, în sem i .... c i l inclra (ber.... ceau), iar cel el e sas împărţit în trei prin două arcuri dublouri ; d upă cum arată Kanitz, deasu pra lor se ri di cau două turnuleţe, cari au ex istat până la
1 877.

Actualmente biserica e parţial îngeo ...

Fi g. 2 . l'lânl:lstirea din

icopoli .

In peretele de Apus o uşă joasă, in .... cadrată d e an chenar d e piatră cioplită simplu, fă ră c iubace şi fără împodobiri, duce într'un pronaos) acum dispărut, dar ale cărui bolţi se mai gh icesc. Erau d ouă
2)

Choisy, L ' art de bi\tir chez l e s Byzantins.

pată în pământ ; o stra d ă ce trece pe la picioral d ealulu i ce se ridică îa Răsărit, ajonge la n i\?elal ferestrei absi dei, iar pen tru a pătronde prin partea cealaltă, la Apos, trebuie să te cobori ca we... o doi metri.

inp.org.ro

1 50

BULETINUL C01'1ISIUNII 1'10NU1'1E TELOR ISTORJCE

l\bsi du, dărâma.tă, u fost reconstru i tă în uşa fe-l încât nu se m a i cunosc for� mele ei exterioa.re . l\rcurile muri ce susţin taria. sant uşor frânte la. chee (ogi\?ule), iur un a.! doilea. rând de a.rcuri, a.şezut mui sas şi moi spre i nterior, ure uceea.şi

însă sant nedeslaş ite, piutru fiind foa.rte mâ.ncută . Zi dăria. este de p iutră cioplită (mo.­ loune), amestecută. ca pia.tră brută în i n� terioral musi\?elor ; purumentele însă , sunt a.lcătuite de rânduri de p ia.tră b ine potri\?ită. şi de cără. midf\. l\rcarile şi z i ·

fig. 3 . /"\âni'istirea din Nicopoli.

frâ.ntară, dur mui pronanţută. l\ceustă purticala.r ita.te este de însem nut, căci ui că.taeşte o excepţie rnră. în d o me.-. niul a.rh itectarei b i za.ntine. l\ceste fir cari se reuză.mă pe nişte m i c i con­ sale ele p iutră. ciopl ită, a.le căror forme
...

dăriu turnului sunt luerute tot iu fel si eu destulă îngrij ire. Rosturile de martur, ca de obieeia, sunt grouse. Timpfll1 e ie celor opt urcude ule turiei (precum şi ule ferestrelor l atera.le) sunt u m plute cu cărăm izi uşezute p ieziş în ...
,

inp.org.ro

!'1Â.NĂ.STIRE1\ DIN NICOPOLI

1 51

l_ - - - - - - - - - - -- - - -- - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - ... --- -- ...J

' 1

Fig. 4. Planul /'1ânăstirii din Nicopoli.

tr' un scop deeorati'V sau formând nişte triunghiari miei ea goluri . Zidurile sant împodobite e u nişe, ale căror arcuri - ea şi celelalte areatari ­ sunt alcătuite d i n e la\Jouri alternate de p iatră s i de cără m i d ă , a'Vân d si an rând de cărămidă pe lat la extra.dos. 1\re(,\"' tarile turnului au si cunoscute le rând uri aşezate în dinţi de krestreu. Interiorul, de asemenea, e lucrat ea îngrijire, ea rânduri alternate de p iatră şi cărămidă, a.'Oând d i n când în când şi cărămizi asezate \Jertieal. 1\eeste cărăm izi sant de an format foarte mare si par a fi de origină ro ... mană. 1\lte cără m izi de aeelaş fel sant aşezate jos ea pard oseală. Piatra e an cal car alb şi m oale, probabil extras din dealurile \Jeeine. O cornişă de piatră de an profil ea... raeteristi e bizantin, înconjoară tot inte... riorul biseri cei la înăltimea. na.sterei bot ... ţilor şi trece în pronaos. O altă cornişă
' ' ' ' ' ' '

se \Jede la baza tarlei deasupra. pandan ... t i'Ve lor. Se \Jăd în i nterior si oale de rezo... ncmţă (ea la :\1essembria, ea în Serbia, ea la noi), s i atât în interior cât si în exterior erau răspândite ornamente de teraeotă, ale căror cozi se mai \Jăd prinse în zid ; ele a\Jeau foarte probabil forma unor guri de trompetă sau de erueiul iţe, cum se \?ede la. Tetrno\Jo (Sf. Dumi tru, 4 0 de m uceni ci), la biserici le din 1"\es ... sem bria, în Serbia, la 1"\istra. Urm e de picturi nu se mai găsesc. l\eeastă biseri eaţă n'are nici o ase... m ănare J nici ea plan, n ici ea ele\?aţie, nici ea detal ii de constructie sau de or"' namentaţie ea Biserica Domnească din Cartea... cte... J\rgeş, afară, bine înţeles, de trăsăturile generale, comune tuturor sti­ luri b izantine din aceste wemari. Ea face parte dintr'o altă ramură a acestei arte. Intr'ade'Văr, comparaţia aees ... tai mie monument ea cele din 1"\essem ... bria şi Târno\?o arată eă aparţine la aceeasi fami lie si, în eonseeintă, putem să fixăm epoca. zidirei lai - eu m ulte Probabil ităti de a nu ne înselb-ln \Jeaea... riie XIII saa XIV. · Pentru a ne desluşi mai ea s iguranţă în această pri'Vinţă n'am găsit n ici o pi ... sanie si n'am patat afla nici an doeu.... ment care să 'Vorbească despre această mânăstire . Poporul îi zice .acuma-după cam m i
' ' ' , ' ' , ' ' '

Fig. 5 . Planul bisericii din Vmtarniţa, după Kanitz .

inp.org.ro

1 52

BULETINUL COt\ISIUNII 1"\0NUt\ENTELOR ISTORICE

s'a spas - "biserica ră mleană", con .... firmând astfel saa dând naştere pă­ rerei ce am auzit a fi fost a lui To­ cilescu, că biserica ar fi zid ită pe ur.... mele unui templu roman, de unde ar provenl cărămizile întrebui nţate în con .... structia ei. ' Kanitz notează că singura b iserică ce a \)ăzut.... o în ţările balcanice, care să se

asemene ca aceea dela Nicopoli, este bi .... serica din Vratarniţa, în valea Timocalai. Capola ei centrală acoperă an spaţiu de 3 m . pe 3 , 8 0 m . namai 1 ); zidăria e de piatră bru tă ş i cărămidă, printre cari sant şi fragmente de cărămizi romane. Kan itz crede această clăd ire mai recentă decât veacul a l XIV-lea.
G. Bl\LŞ

�- (
_.

,

.
.

. - - - �

,'

-, 1 1

> '<}
1

'

'

.

1 •

'

- -4 '
' 1

- ---,
--- 1 1 1 ·- - - ..l 1 1

.

Fig. 6. t\ânăstirea diA Nicopoli.
- Secţiune longitudinală -

R E

s u Il

-- 0--

E.

Il existe a Nicopo l i ane petite eglise byzantine, dont a dej a parle Kanitz. Le carre da naos n'a pas plas de trois metres de câte. La toar du Pantocrator existe seule aajoard ' hui, les deax petites toars qai sarmontaient jasqa'en 1 8 7 7 le nartex ayant dispara. Les parements sont en p ierre blanche et briqae et des

briqaes forment aax toars qaelq aes sim.... ples ornements ; i l y a encore q aelq aes restes d'ornements en terre caite. Cette eglise paraît etre apparentee a celles d e Tirnovo et d e .l'î.essem b ria, de meme qa'a celle de Vratarn itza (Serbie) ; on pcat fixer la date d e sa constrac tion aa XIII- e oa au XIV... e siecle.

' ) F. Kanitz, Das Konigrcich Serbien.

inp.org.ro

I C O N O G R A FIA ll1 N CJ LOI A CA T IST
--

*>

- 0 ---

SCENI\ XVI.
CHRISTOS ŞI CETELE ÎNGEREŞTI.

« IT acra cp ucr � � 'A yyO,wv xatE7t),6.Y1) 1) -.b ftEyo: 'ti)� crij� svav0pw7t�CiEW� epyov· 'tO &;:p6crttOV yap fu� 0eoV s6cwpe� 7tacrt 7tpocrt'tO'i &v6pW7tOV, �ftlV f.LEIJ cruvot6.yona, &xouovta OE 7to:pa 7t6.nwv o[hw� · ' A)J:YJ),oui:o:. n

Ea ilustrează icosal :

1'1anascdsnl grec · 1 1 3 al I\cademiei Române (îol. 1 6 ; sas; di mens. : 9,45 X 7 ,60) : La mijloc pe Christos, ca aureolă cracigeră. El ţine mâinile încntcişate pe piept şi tace cu dreapta semnul bineca\Jântă.rii . Barba sa e bitur­ cat ă. ; poartă păral pe spate ; e ca picioarele goale . E îmbt·ăcat ca o mantie albastr:l., ca an hiton carmin. In jarul său sant orândaite cetele înge­ t·eşti, înconjurate de noari albi cu umbre roz şi

- !!

1

i t,

��
i;

.

Fig. 3 0. Scena a XVI-a a I\catistalui . Christos şi cetele îngereşti.
- l'\iniatară a manuscrisul ai grec 1 1 3 al Bibliotecii l\cademiei Române.
-

[ « Toată îirea îngerească s'au minunat de lu" ct-ul cel mare al întrupării tale ; că pre Cel neapropiat ca an Dumnezeu, l"am \Jilzut om apropiat tuturor, petrecând impreunii cu noi şi auzind dela toţi aşa : I\llilaia 2)ll ].
1) Până aici figurează ca inscdpţie pe scena corespun.. zătoare a 1\catistalui Trapezădei Lavrei. 2) Akathistariu, p. 8 4.

*) 1\ s e \,edeA fasc. precedent.

canelii. In apropierea imediată a lui Christos sunt hem\Jimi cu aripi albe-roz şi cu umbre castanii. I\poi \Jin îngerii, dintre cari primul, din dreapta, ţine un glob albastru, iar cel din stânga riolică mana dreaptă în sas. I\mândoi staa în genunchi pe noari. Cel din stânga are hiton tlermillon şi hai nil albastră ; următorul în liliachiu, celalt în tlermillon. Prim al înger, din dreapta, are hiton \lerde, mantie tJermillon. Cel de deasupra sa, care
20

Buletinul Comisianfi 1'\onumentelor Istorice.

inp.org.ro

1 54

BULETINUL C0!'1I SIUNJI 1'10NU1'1ENTtLOR I STORICE \Jeacal al VII al.lem o miniatori'i a manascrisolai lai Cosmas Indicopleastes, reprezentând pe 1'1ân­ taitor ca Pantocrator stând pe tron şi asistat de doi seraîimi 1 ) . O altă idee despre îngeri este şi armi'itoarea: Ei sant socotiţi ca puteri , cari trebaesc solicitate pentru a inter\Jeni pe lângi'i cel de sas în fa\Joa­ rea oamenilor. Ei asisti'i şi oficiazi'i la sacrificial litargiei 2) şi arta i-a reprezentat ca luând parte la ea 3). Ingerii mai asisti'i la judecata de apoi , în scena � ob)crto;; , îndărătul lai Christos, precum se l.lede din m anascrisal grec 7 4 al Bibliotecii Naţionale din Paris, din l.leacal al XI-lefl 4). Aşa dar artiştii . cari \JOiaa să ilustreze scena F\ catistalai n'aa creat acest tip, ci J'aa adaptat. In Jv lanualul de Pictură găsim această des­ cripţie : ce Christos stă pe tron şi binecal.1inteazi'i . Deasupra sa cernl şi toate cetele îngerilor admiri'i, sain da-se şi coborânda-se pe el ll 5).

ţine de asemenea an glob albastr-u, are haini'i albastri'i. Cel ormi'itor are haină l.lermillon, celalt Jiliachio, armi'itoral l.le1·de. Deasupra capalai Joi Christos mai sant doi îngeri, ca mâir.ile încruci­ şate pe piept, în l.lestminte Jiliachii. Podeala e aşternati'i ca lespezi de piatri'i ca ape. (Fig. 30). Icosal XVI este inspirat de unele texte l.lechi. In \Jizianea lai Isaia este l.lOrba de Damneuo în­ conjurat de Serafimi 1). In Deutoronomion gi'isim de asemenea an text despre închinarea înge­ rilor 2). Neemi a zice : «Şi oştirile cereşti se \JOr închina ţie 3)». In teoria mistică a lai Pseudo­ Dionisie, a1·eopagital din secolul al V-lea, e chestiune de asemenea de puterile cereşti 4). I\ceste puteri ce1·eşti aa fost adesea J-epre­ zentate în artă. La începot ideea era că îngerii adar serl.licii lai Christos 5). In această slajbă asistă ei în artă îndi'irătal Joi Ch!"istos, precum ne arată an ba­ zoJ-eJief al unui diptih dela Rambona 6). Un mo-

Fig. 3 1 . Christos şi cetele îngereşti.-1'1aica-Domnnlai şi Retorii.
- Frescă din Trapezăria La\n·ei. (Collection de 1 'Ecole des Hantes Etudes).

zaic din anal 400, decorând absida din S. I\gahta 1'1ajoră din Ral.1enna, reprezinti'i pe l'1ântaitor pe an tron elegant, asistat de doi îngeri înari­ paţi şi nimbaţi. 1'1ozaicarile dela S. 1'1ihail, S . Vital 7) ş i S . Apollinare Nao\JO B) d i n acelaş oraş, oferi'i alte exemple din l.1eacal al VI-lea. Din
1) Isaia, cap. VI, 1 - 2.

ronomion, cap.

')

D pocY.ov·�"t<esw.v ai h<ji 'itav;:z� i.Î.jp),ot 0 z oii. ·irpOC:: ii�.OY00GlV
XXXII, 4 3 .

Deute­

In scena corespanzi'itoare a F\catistaloi Trape­ zariei Lal.1rei , Christos e reprezentat în Emanoil , î n costum anti c. El stă p e tron, înconjurat de o dublă aoreolă Ol.1ali'i, ţinând în mâna stângă an rulou, iu ca dreapta bineca\Jântând. lmprejarol său îngerii, îmbri'icaţi în costum imperial, cu lo­ I"OS brodat, fac gestul adoraţianii 6). In manuscrisul grec 42 9 al Bibliotecii si nodale din 1'1oscol.la (Xll s.) al.1em de asemenea pe Chri') Ch. Diehl, op. cit. , fig. 1 1 0 , p. 2 2 4 . ') Î n Occident, după doctrina lui S . 1\mbrosiu, S . Grigorie .. Bernard, fnocen ţ iu al III-lea, ; în Orient, dup� cea a S•
35.

3) J{at ool
6.

a.!

o<tpana.t 'tWY

bb p a.YWY,
S.

Neemia, IX,

4j S. Dio11iSitt-Areopagitul, p. 3 5 . 5 ) S . 1\ugustin. in psalm. L V1 : Om nes angeli creatm·a
7)

Ioan Chrisostomul. t1artigny , op. cit., p.
3) Vezi tlillet,

ser�iens Christo.

6) tlartigoy, Dictiomwire des antiquites, anges, p.
10l.
.•

33.

lb1:d p . 3 4 ş i Ch. Diehl, Mameel d'art byzantiu ,

fig.

8) Christos separând oile asistat d e doi îngeri. Ch. Diehl.
98.

lbid., fig.

Momements byzantins de Mis/1-a, fres• cele dela Peribleptos, pl. 1 1 4. (H·tes Etudes B. 9 • 1 0). ' > H. Omont, Evangiles avec pein!twes byzantines du Xl-e siecle, pl. 4 1 . 5 ) Op. cit., p. 1 49. B) G. tlillet, Collection .... des Hautes · Etudes, c. 2 0 2 .

inp.org.ro

ICONOGRJ\FIA. If1NULUI F\ CF\ TIST stos, înconjurat de o aoreolă. Cu stâAga ţine un obiect, p1·obabil un ralou ; ca dreapta bi necnvin� tează. De o pa1·te şi de alta, un grup de câte trei îngeri şi un seraii m, tăcând, ca la Lav1·a, gestul adoraţianii 1). (fig. 3 1 ). Din cele de mai sos se vede că putem deosebl la această scenă a F\catistalui două tipari : J . Chdstos stânci pe t1·on ; I l . Chl"istos în pi cioa1·e. SCENA. XVII.
t\i\.ICi\ DOJ 'INULU I

1 55

Şi

RETORJJ.

Ea i lustrează icosal :
6pWp.av Enl crol, 0ao--c6xE·
«

'P�1:opo:� r.o).ucp96yyou� d)� 1xSu 7.� &<pw'Jou�

�)

&nopoUcrt yd!p AEye:tv

Iară noi de taină ca aceasta minanânda�ne, co credinţă strigăm J)>>. f1anoscrisal g1·ec 1 1 3 al F\cademiei Române foi. 1 61>. ; sos ; dimens. : 9 ,48 X 7 , 7 5 ) : ln fund an decor arhitectaral roz�cărămizia. La n�ijloc, pe o laviţă lată şi l ungă de coloare galbenă, cu 01·namente florate, sasţinată de patru picioare, sta, pe o perină verde, f1aica�Domnuloi. Cu braţul stâng ţine pe Christos, ca mâna dreaptă o ramură de crini albi. Ea îşi reazemă picioa� 1·ele, cu încălţăminte de parporă, pe an scăane·J oblong cărămizia. Poartă hiton albastra şi man� tie roşie-carmin, căptaşită C<J t>erde. Ch1·istos are o haină \Jermillon. F\oreolele lor sunt înconjurate ca un· ·cerc alb.' La stânga şi la dreapta f1aicii�

Fig. 32. Scena a XVII�a a F\catistuloi. f1aica�Domnalai şi Retorii.
t\iniiltură a manuscrisaloi grec

1 13

aJ Bibliotecii Academiei Române.

1:0 r.w<;; xo:l r.o:pSevo� f.LEVEt� xo:1 'tExEiv ro x u cr a. <;; . �f.LEL<;; OE 1:0
p. u cr1:� p w v

So:uf1cl.�oV'tE�

'lttcr'tw�

OOW[LEV' ll [ « Pre ritorii cei mult vo1·bit01"i îi vedem Năs­ cătoare�de�Damnezea a fi despre tine ca nişte peşti îără de glas, că na să. pricep să spaie în ce chip, şi fecioară ai rămas, ,i ai patat naşte.

Domnului e an grap de retori , partând pe cap un bonet ciogaiat ca bordară de blană la bază. F\ceste bonete sant albastre, galbene saa roşii­ carmin ca picăţele de aar. f'e jos, lespezi de piat1·ă canelii. << Retodi>> sunt reprezentaţi aici în costum de cântă.1·eţi 2) . f1arii melozi, Cosmas şi Ioan Da1)

') Copies photog·rap!ziees, scena XV I ; gowski, Der Al<athistos Hymnos/p. 1 3 1 .
2 ) Până aici figurează ca inscrip ie toare a !\catistului Trapezariei la\,rei .

cf.

1.

Akathistariu ,

p.

84.
un corp aparte, instituit Biserica din

Strzy.

2 ) Se ş t i e că ei

a lc ătai a u

pe

la

ţ

pe scena

corespunză·

măra in v1·emea lui Justinian 2 6 cântăre i şi tinian,

>eacului al IV-lea. inceputul \

.Vovella ITI, C. 1 ).

t\artigny,

op. cit.,

ţ

Constantinopol nu•

1 1o
p,

cititori (Jus­

1 4 3 - 1 4- 5 .

inp.org.ro

1 56

BULETINUL COl'\I SJU 'II l'\ONUi'iE TELOR ISTORICE co pruncul ei. In dreapta şi în stâng11 ei oameni ti neri şi biitrâni purtând pe c11pul lot· unii bonete, alţii batiste înîăşarate. Ei admirii. La picioarele lor, pe jos, cărţi deschise şi închise» 1). ici m anuscrisul Academiei Române, nici scena Acatistalai Lavrei na se potriveşte întocmai , cât pri\leşte detaliile, ca descripţianea de mai sas. Tipul insii e acelaşi. La La\lră avem pe l'iaica-Domnolai stând pe an tron purtând pe Christos pe genunchi. La dreapta ei se văd «retorii » ţinând ciirţi deschise sau închise in: mânii. Pe cap ei poartă un fel de işlic boieresc rotund. La stânga un grup de oameni în costum antic, cu picioarele goale.

mascen 1 ) sunt fig uraţi câteodaUi în fruntea unai gntp de cântiireţi , şi poartă un bonet ţugoiat, ca de pildii pe o pictară dela bisedca sârbeascii RG.vaniţa. Banetul bianit la bază se întâlneşte şi în figara cot·espanzătoare a Acatistalai mar.. a scrisalai dela l'ioscova. La scena acea ta a Acatistului deosebim doaii tipuri : 1 . Maica· Don1mtlui fără C/wistos . 2 . lVla ica-Domnului cu C/wistos în brafe. Pl"imul ni-l oferă manoscrisal gt·ec 429 al Bibliotecii sinodale din l'ioscova din \leacal al XII-lea. Aici a\lem pe l'laica-Domnalui singcwii

Fig. 33. Scena a XVIII-a a Acatistului. Christos ca l'lântaitor.
- i'\iolatară a manuscrisului grec 1 1 3 al Bibliotecii rtcademiei R omâne. -

stând pe o la\liţă. La dreapta ei este un grup de «retari » cu rulouri de h ârtie scrisă în mână. La stânga, e reprezentat, probabil, S. Iosif nimbat 2). Al doilea tip îl întâlnim la J'iantele Atos, în Jl!lanualul de Pictură , în AcatistcJI Tt·apezariei La\lrei (fi g . 3 1 ) , în manuscrisul grec 1 1 3 al Aca­ demiei Române, scen11 descdsii mai sas. Manualul zice : « :'laica-Domnului stii pe tt·on
1) Vezi Alfm·kos Eugenikos, ed. Kaiser ;

SCENA. XVIII.
CHRISTOS Cl\ 1'11\NT(JJ T OR.

Ea ilustrează icosal :
« :E<îicra:t
' c

SD.wv
r

tov Y.6crf.LOV 8 twv oĂwv xocr­

�L�twp 2) 7tpo<; tou-.ov a:?mmzyyEJ,to<; fJJ,Sc· xa:1
e

1:\ ' \;1 Ot � ) . )-.. - E ' O:VYJ ' C P 7t0tf.L'l)V U7tO:PXWV W<; �.:�E0 "< / f.LCX<; Y.. ()I;IJ Cf!

�f.Lâ<; ăv9pw7to<;· Of.LOt<p yecp tov Of.Lotov xcxJ..ecra:<;,

w.; Elco<; &xovEt' ' AH'l)J,oura:. >>
c it

Lichacev, pl.
') Op.

CCLVJU.

scena XVl! ; ci. r. Strzl'­ gowski, Der Akathistos H ymnos, l. c., p. 1 3 1 .
Copies p!totog·rap!tiees,

2)

2 ) Până aici figm·ează ca inscripţie la scena corespunză­
toare a 1\catistutui Trapezariei Laurei.

.

,

p. 1 4 9 .

inp.org.ro

ICONOGRAFIFI. ItiNULUI A CATI ST

1 57

tataror la dânsa însuşi de sine făgăduit aa llenit, şi păstoria fiind ca an Dumnezeu, pentru noi s'au arătat o m ca noi ; că cu asemănarea chemând pre cel asemenea, ca an Dumnezeu aude : Alliluiall 1). ] /'1anuscrisul grec 1 1 3 al Academiei Române (foi. 1 7 ; jos ; dimens. : 9 , 2 5 X 8) : Christos î n picioare pe -un fel de stâncă colo� rată ca nuanţe albastru-roz-caneliu�llerde, îmbră� cat în h iton carmin, mantie albastră, a\lând o frumoasă figură şi înconjurat ele o aureolă de 1·aze de aur, întinde mâna· dreaptă spre o moi� ţime de bă1·baţi şi ele femei, ca1·e se află în in­ teriorul unei peşteri şi îl imploră să-i mântuiască. Primul personagiu, un bătrân, poartă o haină gal ­ benă; alătud de el, o femee în costum antic car� min. Singuri ei au aureolă ; totuşi nu sunt sfinţi, ci strămoşii omenirii : Adam şi Ella. (fig. 33). Această scenă se înJ·ucleşte, fiind de acelaşi

[ «Vrând să mântaiască lu mea îm podobitoricJI

Nu tot aşa concepe scena A1anun/nl de Pictură. El prescrie în adellăl· acestea : « Cer ca soare, ca lană şi cu stele. Doi ingeri ies din el. Dedesubt, munţi acopedţi şi împodobiţi cu arbori, ca 11ori şi cu case pe ele. Christos se plimbă şi apostolii îndărătul său admiră, comJOJ'­ bind între eilll) . SCENA XIX .
t'\i\ICi\-DO
H{(JL(Jl O C R OTIT O.'\ R E i\ .

Ea ilustrează icosal :
' Tc:rx o; c:[ -cw'l 11:�p8svwv 2), GE 0co-6xc: 11:o:p· Bsvc: 3 ) , xo:i 11:&nwv -cwv c:i\; 7i:pocr-c p sxov'twv.

'O yCt.p -ou oopo:vo'> ito:1 c'lj -;; y'i)-;; XO:cEGXct'J Q GE GE T<: O t 1) c·f6 ,, c'J.Y.p o:vcc:, oix11a7.-;; EV -c'lj 1-1�-cpq. GO'J itO:t mz'I - Ci.';; GOt TpOG :j)WVE[ OtOcf.� o:p,

[Zid eşti fecioa1·elor, Născătoare�de - Dumnezeei fecioară, şi tuturor celo1· ce aleargă la tine; că făcătodal ce1·uloi şi al pământului te-au gătit

fig. 34. Christos l'1ântuitoral şi l'1aica-Domnului Ocrotitoarea.
- Frescă din Trapezăria La\lt·ci (Colleetion de 1 'Ecole des Hautes Etudes).

tip, cu cea corespunzatoare di n� T1·apezaria La­ \lrei. (Rg. 34). Aici lledem , în ade\?ăr, pe Christos înconjurat de aareolă O\?ală şi radiată, a\lând îndărătul s'iu îngeri, înt;nzând mâna dreaptă spre un gn1p de pe1·� soane nimbate, inbrăcate în costum antic, cari se allă la intrarea anei peşteri şi-i i mploră. mântuirea 2) · De asemenea în manuscrisul grec 4 2 9 al Bi­ bliotecii sinodale din l"losco\?a, deşl scena aceasta e detedorată, se distin ge totuşi Christos, la stânga spectatoralai, an grap de oameni la dreapta şi a n decor arhitectural 3).
1) Akathistariu, p.
2) G,
"

p1·e tine, curată., sălăşloindu-să în pântecele tău, şi înllăţând p1·e toţi s::l stJ·ige ţiell 4)1 . l'1anuscrisal g1·ec 1 1 3 al Academiei Române (foi. 1 7 -\1 ; jos ; dimens. : 9 , 5 0 X 8,48) : Frc1moasă scenă clecoratillă, din care se llede că miniatoristol acestui manuscris posedă m ult gust artistic. /'\ai ca�Domnuloi, care ocupă mijlo�
:! ) Expresia u zid eşti al fecioarelor •J , poate f i o aluzie la
minunea flaicii-Domnului, care a apărat fecioarele de ataca .. riie împăratului Fooas. Poetul Era clia dei, "orbind de acesta, zi< e : u OUz e:D\::c; a.btOv, W:; b Il:.:p:;ta.c; 'j'C).. & voc;l b.).i.' b.'ITL­ -:6:.;u� 't"ţ} Cfr)opq.. tWV i!'"J.pfJ�VtuY -tb tp p � 'l.."CbY s10oc; -r-�.; t' qpanr,u D a. pfJ2voo. 'HeaxJ.tuiq f!, uers 5 - 1 6 . Vezi M. IT"-P"·"!za.�, 'EU . cf>tJ-. L:vV.oyor;, XXV ( 1 8 9 3 ) , p. 1 3 9 . 3) Până aici figurează ca inscrip ţie la 3Cena corespunză­ toat·e a l\catistuloi Tt·apezăriei Lm1rei.
'l

') Op. cit., p. 1 4 9 .

) Copies go,uski, Der

t\illet, Collectoni . . .

85.

p!wtograjl1 1ies ,

scena XVIII ; ef. 1. AkatJ,istos H y1111tOS, l. c., p. 1 3 1 .

des Hautes-Etude:;,

c. 2 0 3 .

trzy-

1/wthistariu,

p, H 5 .

inp.org.ro

1 58

BULETINUL COt1ISIUl'HI 1'\0l'!UMEl'!TELOR ISTORICE rate pe aceaşi linie, t0ate în costum antic, prima poartB. an hiton verde şi mantie galbenă-porto­ calie; a doua are hiton t·oşiu şi mantie liliachie ; a tt·eia mantie galbenă. lndărătal primei persoane e află un btitrân, îmbrăcat ca preot, ca haină măslinie, ca mantie albastră. Toate aceste per­ sonagii aa aareolă şi p,oartă sandale de culoare inchisă. lndărătul lor se ·văd capetele unei mul­ ţimi. Decot·al din fund îl alcătuesc două grupari de clădiri castan i i , separate de un spaţiu liber, prin cat·e se întreztireşte cerul . Pe edificiul din stânga se vede partea superioară a anei părţi în plin-cintra. Pe jos e aşternut cc1 · pietre castan ii cu ope. (Fig. 3 5).

cal scenei separând două grapud, alcătuite din sFinte fecioare, sfinţi şi norod, are o mişcat·e a corpului şi on gest plin de graţie, cat·e nu s'ar explica, dacă n'am avea alte reprezentaţiuni si ­ milare. Gestul acesta a fost copiat dape un mo­ del, unde Maica-Domnului întindea o panglică între mâini 1). Maica- Domnului are îmbr1icămintea obicinuită : mantie de purpură căptaşită ca o stoYă 11erde ; haină de desubt albastră şi sandale roşii . Personagiile din dreapta ş i din stânga întind mâna spre ea într' un gest de adoraţiane. La stânga pri11itorulai avem, în primul plan, o sfântă in costum antic, ca vestmântal de desabt vermillon şi cu mantia l)erde ; în armă vine o tânără sfântă

Fig. 35. Scena a XIX�a a A.catistalai. Maica- Domnului Ocrotitoarea .
- fliniatară a manascrisalai grec 1 1 S al Bibliotecii /\cade miei Române. -

care peste o rochie rnăslinie, poartă o haină albastră încinsă la mijloc, peste care are o man� tie carrnin, ţinută înaintea peptalai printr'o agrafă . A.l treilea personagia e an bătrân ca haina măs­ linie de desabt, şi cu mantie albastră. A.poi 11ine an tânăr ca haina roşie. Indără!al pri mei sfinte se vede an tânăr de asemenea cct haină roşie . In grupa! d in dreapta distingem trei sfinte inşi1 ) In adevăr, într'un Podlinnik rosesc din ''eacal al XVI- XVII-lea, publicat de Stroganoff, Sfânta-Fecioară, într·e două grupuri de personagii, are aceeaşi atitudine şi gest, in• tinde însă o panglică. fliniataristol manascrisalai 1\cademiei Române a copiat mi�carea mâinilor şi a corpului, a neglijat însă să rcproducă şi panglica.

In scena aceasta deosebim două tipuri, fiecat·e ca două variante : !. Maica-Domnului fără Chrz'stos ,·
II. JV!aica- Dom nului cu Christos în braţe.

Din prima! tip avem : a. Varianta mai vechie : miniatm·a manascri­ suloi grec 429 al BibHotecii sinodale din Mos­ cova (XII s). A.ici Maica-Domnului-ca siglele l\I P. ®I -stă pe o la viţă fără Cht·istos ; e îmbrăcatlS în costum antic şi ţine înainte mâinile. Deoparte şi de alta, tinere fecioare. In fund decor arhi­ tectural 1 ).
{raphiies, scena XIX ; cf. 't Copies p!wtot
1. Strzy-

inp.org.ro

ICONOGRAFIA. 11'1NULUI ACATIST b. Varianta podli nm'kului rusesc �i a ma­ nuscrisului Academiei Române (scen a descrisă mai sus) . Al doilea tip : a. Varia11ta serbo-bz'zautiuă : Ma ica-Dom­ nulu i stând pe o iavz'ţă, care se întâlneşte la Psaltirea serbească din \1eacul al XIV- lea . Aici 1'1aica Domnului stă pe o lm>iţă cu Christos în braţe. La stâng11 ei sânt trei fecioare a\1ând co­ roane pe cap �i purtând haine împărăteşti - de­ taliu scump a1·tei serba-bizantine. La dreapta, alte două fecioare în costum antic. In fund decor al·hi­ tectural 1). b . Varianta Muntelui Atos: Maica- Dom.­ nuluz· în pidam'e cu Chrz'stos în braţe.

1 59

sfinţi părinţi ni mbaţi , îmbrăcaţi în j;olystnvrion, întind ragători mâinile spre ea. La dreapta sunt fecioare în costum antic, afară de ema, care poartă haine împărăte�ti. In fund decor arhitectual 1). SCENA XX .
CH R ISTOS Pi\NTOCRIHORUL.

Ea ilustrează icosal :
«'T [!VO(; owv 2) tcjl

� cr o:pt6!J.OU� yap -fi �&[![! tp Mowx.o:(;

n),·� fJEt

&ro:(; �;;t!Zto:t, tG.lv

cruvc:x.;;c:[vc:cr9o:t crnc:u
0M � <iv
oix.;;t p f.LG.lV n p o cr;pe p w

­

no),).wv

crou·

f! EV crm, B o:crtĂc:D &ytc:, oooev tc:),oD[!EV ă�tov

[«Impărate sfinte, de ţi-am aduce cântări şi

·1 1.1tv

wv

­

tot(;:oowmv· , AUYJ),ouro: . »

./

Rg.

36.

Scena a XX-a a Acatistulni. Christos PantocratOJ-ul.
_

t\iniatudi a manuscrisului grec 1 1 3 al Bibliotecii 1\cademiei Române.

Manualul de pz'ctură recomandă : «clădiri �i 1'1aica-Domnului la mijloc stă în picioare pur­ tând în braţe pe Domnul ca prunc. In jarul ei m ulţime de fecioare 2))). La scena corespunzătoare a Acatistalui Trapeza­ riei Lawei a\1em pe 1'1aica-Do mnulai stânci în pi­ cioare cu Christos în braţe. (Fig. 3 4) . La stânga ei,
gowski1 Der Akathistos Hy111110S, l. c . , p, 1 3 1 . După acest sal'ant tlaica-Domnulai se întâlneşte la Vatoped ca orantă a\>ând pe Christos ca medalion. ' ) 1. Strzygowski, Serb. Psalter, pl. LVI!, fig . 1 4 2 . ' ) Op. cit., p 1 4 9 .

psalmi la numă1· tocma c a năsipul, nimica nu plinim cum să cade, că să biruiaşte toată cântarea, care va să se tinză cătră m ulţimea mile­ lor tale celor multe, carea ai dat celor ce-ţi strigă ţie : Alliluia 3) )) .] 1'1anuscdsul grec 1 1 3 al Academiei Române (foi. 1 8 v ; sas : dimens. : 9,50X 7 , 7 5) :
1) tlillet. La Collection . .. des Hatt!es-Etudes, c. z o 3 . 2 ) Până aici figurează c a inscrip ţie p e scena a x x a a Ira... pezăriei La\1rei. 3) Akathistan:u, p. 8 6 . Tradu.cerea aceasta lasă de dorit deşi păstrează sensul general.
..

inp.org.ro

1 60

BULETINUL C0:'1JS!UNII l'10l'!Ul'1E .TELOR I STORICE al Bibliotecii SiP odale din tlo;cova (XII s.). Aici Chrz'stos stă în picioare pe an tabarel pătrat, ţinând cu mâna stangă o e\Janghelie, iar ca dreapta, sub cuta hainei, un obiect. Indărătal lui e un cuvaclia cn capiteluri trapezoidale ; în lunci de� cor arhitectural. La dreapta tlântaitoralai se află un grup de ierarhi în polystavrion ; la stânga, cântăreţi l), Il. Tz}uL Muntelui Atos : Christos stă pe
tron. Manualul de p ictu ră recomand� :

Fundul ve1·wi , rep1·ezentând cerul, care la Ol"i­ zont devine r·oz. Pe jos ve1·de - măslinia. La mij­ loc Christos, în costumul său obicinuit, stă pe o perină lungă pe o Javiţă înaltă de flar, sas­ ţin ută de patru picioare. El î�i razămă picioarele pe o estradă alcătuită din trei trepte roz-cără­ mizii . Cu mâna dreaptă bi necuvintează, ca cea stângă ţine e\Janghelia. lndărătul său cinci îngeri , îmbrăcaţi în 1·oz susţin aareola O\Jală roză, ce-l înconjoară. La dreapta sa e an g1·up de sfinţi, în !rante ca apostoli i , în costum antic. Primul, băt1·ân cu barba scurtă , îmbrăcat in hiton albastru şi mantie !Jalbenă pare a Ii SL Petru. Tovarăşul său de alături are hiton ve,-­ millon şi mantie carmin. El întoaJ·ce capnl spre cel dintâi. F igura sa e îoarte exp1·esivă şi fin executată. După el \Jine an alt apostol. cu capul aplecat spre dreapta, a\Jându-şi haina fâlfâetoare

« Ce1· şi pe el Chl'istos t� pe tron şi binecu­ \1inteaz1l. Imprejurcii lui e a11ă mulţime de în­ geri, iar dedesubt ie1·arhi şi sfinţi părinţi ţi nând cărti de5chise» )2. S cena corespanz1ltoare a Acatistalui Tl·apezariei Lav1·ei se ap1·opie de această descripţie, lăsând la o parte unele detalii. (Fig. 3 7). Aici Christos stă

Fig.

3 7.

Ch1·istos Pantocratorul şi tlaica-Domnalai Lam in1ltoarea.
Frescă d in T rapezăria Lavrei_ (Collection de 1 'Ecole des Haules Et u cl es }.
-

albastră. Figura lai deasemenea e fin lncrată . U!·mătorul are h iton mă.slinia şi mantie \Jerdr. Toţi sunt cu picioarele goale. Primul întinde mâinile spre Christos, ca şi cel din urmă. La stânga tlântuitoru!ai e an alt grup de sfinţi pă­ rinţi, îmb1·ăcaţi ca arh ierei. Primul, cu barbă lungă, poadă o haină albastJ·ă cu cruci pe ea de aur, an îel de polystawion, iar de desubt ana \Jermillon. Tovar1lşul s1lu de a11ltari, cu barba scurtă., are o mantie ca1·min cu caJ·ecir·i de arw, iar dedesubt o haină albastră. A l tJ·eilea e un bătrân cu haina verde, împodobită ca flori de aur, purtând pe dedesupt un alt \Jestmânt car­ min. Al patrulea are haină galbenă şi mantie albastră. Ultimul poartă mantie \>e!'(le cu floq de :; aur şi o haină \Jermillon . Toţi au patrafinwi albe cu cruci mari I'Oşii sau car.elii . (Fig. 36). Şi la această scenă deo::ebim doua tipnri : l. TipuL verii iu <JI manuscri.s ulni grec 42 9

pe an tron întors puţin spre stânga. Inconj01·at de o dab11l aareolă, susţinută de îngeri îmbră­ caţi în costum împăr1ltesc, el binecm1intează an grup de iera1·hi în polystavrion . In !and deco1· arhitectural s). Scena, desc1·isă mai sas, a manuscl'isului Aca­ demiei f<omâne, aparţine, după. com vedem, aces­ tui tip. SCE A XXI.
1'\i\!Ci\-DOf\NULUI LUJ'HNÎ\TOi\REi\.

" <l>wtooo xov ),af.t:rc&oo:, tor� b crx6tet 'flO:VEi­ crrxv ") , OpWf.LEV t'�V b..y [av lla p �EIJOV' to yap (}.jj),ov
1) Copies pllotog raphiee s, scena XX ; cf. 1. Strzygo,uski, Der Akathistos �Hy111nos, !. c., p 1 :5 1 . ' ) Op. cit., P . 1 + 9 - 15o . •• G. J'\illet, /, c. C . 2 0 4 . 4) Până aici figurează ca insct·ip ţ ie p e ccnu cot·cspnnză­ toare a i\catistul:�i Trapezal"ici Lil\lrei.

Ea i lustrează i cosal :

inp.org.ro

J CONOGRF\FII\ 1/'\NULUJ 1\Cl\TJST
&7t't0Uu0: �w�. OOY)yer 1tfi0� yvwcrtv 'tO:�, aoy-{i

161

[«făclie priimitoare de lumină arătată celor c:e sant întra întanearec:, vedem pe Prea sfânta l ) Fecioară : c:ă aprinzând ( i n sine) foc:al c: e l ne� trupesc:, în dreptează spre cunoştinţa c:ea Dumne­ zeiască pre toţi, c:area luminează mintea c:u t·aza şi c:u c:hiemarea sa c:insteaşte c:u ac:eastea »�). 1'\anasc:risul rJrec: 1 1 3 al 1\c:ademiei Române (tol. 1 9 ; sas ; dimens . : 9,60 X 7 , 2 5) : 1'\aic:a�Domnului, îmbrăcată în:c:ostamol ei obi� c:inait, ţinând pe Christos in braţe, stă pe o înăl� ţime la intrarea unei peşteri. Ea e înconjurată

J-LEVY)

tov vouv

ec:rx�v a1tO:V­

'flW'tU�oucra, xpauy·{j

oe 'ttJlW­

'tO:U'ta. "

Cea mai veche reprezentare ne�o dă manos� c:risal grec: 429 al Bibliotecii si nodale din !'\os� c:ova (XII s.), 1\ic:i vedem pe Sfânta�Fec:ioară in picioare, fără Christos în braţe, înconjurată de o aareolă. radiaU! , î n faţa căreia ins� se mai a11ă. o fă.c:lie mare într'un sfeşnic: scund. Inaintea ei se vede mulţimea rugătoare 1). 1\rtistul a înfăţişat in mod naiv expresiunea ic:osalcJi « fă.c:Jie pri mitoare de lumină. >> . 11 . Maica-Domnului c u copilul î n braţe ş i cu făclie, tip, pe care ni�l dă 1\c:atistul Tt·apezariei Lavrei (Fig. 3 7 } : 1'\aic:a-Domnaloi c:u Christos i n braţe stă în faţa gurii anei pe�teri , unde se află. îngră.mă.dită o mulţime rugătoare. Făclia aprinsă

Fig. 3 8 . Scena a XXI�a a 1\c:atistalui. 1'\aic:a-Domnalui Lumină.toarea.
1"'\ iniatoră a manoscrisulai grec 1 1 3 al Biblioter:ii 1\cademiei Române. -

de o aareolă. de raze aurii . In faţa ei, la intra­ rea unei peşteri stă. o mulţime de oameni in genunchi. Prima! în hiton albastru şi mantie c:ar­ min, îşi ascunde mâinile sab hC'Iină., făcând ges­ tul sacramental al respec:talai. 1\1 doilea, în hi­ ton vermillon şi mantie albastră, încrucişează mâinile pe pept, etc:. Pământul e gălbaiu c:a umbre c:anelii. (Fig. 38). 1\c:eastă scenă a avat o evoluţie interesantă. Deosebim trei tipari : 1.- Cel mai vechiu : JV!aica- Domnuluz· fă1'ă Chrz'stos, având o făclz'e înaintea ez.
' ) Textul grec zice numai
')

a tipolai precedent apare a ici între munţii , care alc:ătaesc: decorul scenei 2). III. Tipul Ma n u alului de Pictură : Maica­ Dowznului purtând pe Christos în braţe şi fără făclie. I ată c:e recomandă Manualul : cMaic:a-Domn aloi într' an noor, poartă în braţe pe Domnul c:a prunc:, iar în jurul ei mu ltă lu­ mină şi t·aze, cari se coboară până jos. In partea inferioară o peşteră întunecoasă. şi in ea oameni în genanc:hi privind la 1'\aic:a-Domnaloi » a).
, 1 Copies photographiees , scena X XI ; cf.
Der Akathistos Hitnnos, p. 131.
l.

Strzygwoski,

Akathistariu, p . 8 7 .

upre

sfânta ll ,

2) l'l.illet,

Cotlection . . . des Hautes- Etudes,
p.

c. z o 4.
21

3) op. cit.,

150.

Baletinal Comisianii l'ionamentelor Istorice,

inp.org.ro

1 62

B ULETINUL C O.M.ISIUNII l'lONUl'lENTELOR I STORICE
o[hwt;· ' A),A.1)),ou·c o:. > •
xo:1 crxicro:t; 'tO XEtp6yptJ.cpov, &xoUEl 7to:p&. 7trX'i'tWV

l\rtistal, care a concepat acest tip, saprimând făclia, a tradas în chip mai i nteli gent gândal poetalai, reprezentând printr'o aareolă de raze expresia « cpW'to06zot; ),o;f.L7trXt; » . De acest tip, dapă. cam se \Jede, face parte şi scena, descrisă mai sas, a l\catistalai manascrisolai l\cademiei Române. Tota�i artiştii aa conti naat până târzia a re� prezenta tipal ca făclia. La Colţea (Bacareşti), de pildă, făclia aceasta o ţine în mână însăşi l'laica�D omnalai, i ar gropal de adoratori e re� dos la o singură persoană 1). IV. Tipul 1'0mânesc. l'laica�Domnalai, ca Christos în braţe, apare în Flacăra însăşi a anei enorme lamânări. Exemple : l\catistele bisericilor Golia (XVII s.) şi Galata din Iaşi .

[ << Vrând să dea bar datoriilor celor de demult deslegătorial tatoror datoriilor omeneşti , \Jenit-aa singur la ceiace să depărtase dela harul lai ; şi spărgând 1) zapisal, aude dela toţi aşa : l\lli� Joia 2)».] l'lanoscdsa 1 grec 1 13 al l\cademiei Române (foi. 2 0v ; jos ; dimens. : 9, s o X 8 , 9 8 ) : Chdstos î n picioare, într'o atitudine m1il-eaţă, îmbrăcat în costamal Joi obicinuit. l'lantia, aco� perinda�i omăral şi braţul stâng, lasă peptal şi mâna dreaptă liberă şi fălfăe la stânga. l'lântaito� rol pri\Jeşte în sas şi rupe an roloa, pe care sant scrise păcatele oamenilor. figura Joi e exe�

Rg. 39. Scena a XXII-a a.-,1\catistalai. Christos Deslegătorol de păcate.
tliniatară a manascrisalai grec 1 1 3 al Bibliotecii 1\cademiei Române. -

SCENI\ XXII.
CHRISTOS DESLEG!\.T OROL DE Pl\. Cl\TE.

Ea i lastrează icosal :

6

EO:U'tOU 7tpbt; 'tOUt; cboO�f.LOUt; 'trjt; O:O'tOU xapt'tOt;'

7tliV'tWV XPEWAU't'l)t; &vapomwv, e7t€0�f.L1)u€ ot

« Xapw oouvat 9E),�cro:t; ocpA'l)f.LrX'tWV &pxcz1wv2)

'

') Baltazar, FresCt4rile dela Colţea, in Buletinul :; (190 B), p. 1 2 1 . 2 ) Până aici figurează ca inscripţie p e scena corespunză.. t\Jdre a 1\catistalai Trapezariei La�rei,
Comisiunii Momm�mtelor I storice, 1

cotată ca măestrie şi fineţă. La dreapta şi la stânga sant câte doi oameni prosternaţi, în cos� tam antic. l'lişcarea corpului lor lasă de dorit şi aminteşte an model b izantin. (Rg. 39). Scena aceasta e fără îndoială inspirată dapă Schim.barea la Faţă . In grupa! din stânga, primal per.sonagia, a n bătrân, poartă hiton galben ş i mantie roşi e ; a l doilea, a n bărbat d e \Jârstă mijlocie, are hiton
' ) Rupând.

'l

Akatliistariu, p, B a .

inp.org.ro

ICONOGRAFIA. ItlNOLUI ACAT!ST roşia şi mantie gălbae. Primul din grupa! din dreapta, de asemenea bătrân, în hiton albastru şi mantie galbenă, îşi ţine mâinile înlJelite în cuta hainei ; to\Jarăşul său de alături , an bătrân, poartă hiton roşiu şi manti e albastră. Stâncile, între cari stă tlântuitorul, imită pe cele bizantine, fiin d râpoase, rupte. Totuşi minia­ tarista! nostru a scăpat de rigiditatea bizanti nă. El n'a căutat să stilizeze, ci ne�a dat ce\Ja mai natural, mai artistic în senscll occidental. Cerul său admirabil, mai ales, ne arată ta� lentul său. In această scenă se întâlnesc de asemenea două tipuri. 1 . Cel \Jechia, al manuscrisului grec 429 al Bibliotecii sinodale din tl.osco\Ja (XII s.) . Aici Christos înaintează spre o uşă mare, în dosul căreia se află o mulţime de oameni , cari înti n d t·agători mâinile spre el i).

1 63

unde mulţimea şi munţii na sant reprezen­ taţi 1 ) ; etc. Acest tip e conform prescriptiunii Manualu· lui de Pictură, afară de unele mici detalii : <eC!ădiri şi în ele stiind Christos , rupe cu mâi� nile sale hârtia, scrisă ca litere e\Jt·eeşti ; iar la sfât·şitul ei sunt scrise acestea : «manuscrisul lui Adam >> . Şi din amândouă părţile oameni în ge� nanchi, tineri şi bătrâni 2 >>. SCENA XXIII.
t\lllC/1-DOI'\NU LUl 1\DOR/\TÎ\. CII BISERICA VIE.

1f aUov-.:t;; crou -.:ov -.:6-xov, &VUftVOU!J.EV cr3 1tclV1:E;; 3), w;; EfttJ!uxov va6v, E>Eo-.:6xE· EV •'{) cr'{) yap olx�crcr..� yacr-.:pl 'O cruvtxwv Ti av -.:a -.:'{) X.Etp1
«

Ea ilustrează icosal :

Kupto;;, �y[acrEV,
Tcl'l"l:CY.. ;; . »

e06ţacrEV,

to[ocr..�E ooq.v

crot

Fig. 40. Christos Deslegătorul de păcate şi tl.aica�Domnulcti adorată ca "bisericii vie" .
( Collection de 1 'Ecole des Hautes Etudes)

- Frescă din Tr·apezăria La\'r·ei -

Tipa! posteriot·, inspirat dctpil Schimbarea la Faţă . tlântaitorul rupe zapisul păcatelor. De o parte şi de alta, personagii prosternate. Ca exemple patern da : Psaltirea serbească din \Jeacul al XIV�lea, unde, în faţa unei clădit·i, tl.ân� taitoral, a\Jând de o parte şi de alta sa perso� nagii rugătoare, rupe zapisul 2) ; scena corespun � zătoat·e a Acatistalai Trapezariei La\Jrei , î n care Christos, între doi munţi cari alcătaesc şi fondul tabloului, rupe hârtia. (Fig. 4 0). De o parte şi de alta câte a n grup de oameni în genunchi 3) ; scena, descrisă m di sas a manuscrisului Aca­ demiei Române ; fresca dela Colţea (Bucureşti),
11.

[ <e Cântând naşterea ta, t e lăudăm toţi ca pre o biserică insufleţită, Născătoare�de�Dumnezeu ; că lăcuind în pântece le tău Domnul care le ţine toate ca mâna, aa sfinţit, au mărit şi au înlJă... ţat pre toţi să strige cătră tine 4)>>.] tlanoscrisul grec 1 1 3 al Academiei Române (foi. 2 0 ; jos ; dimens : 9,48 X 8) : U n fund decorativ arhitectural cărămiziu. La dreapta şi la stânga nn portic. La mijloc o poartă mare în plin�cintru, prin care se zăresc cerul şi silueta unor arbori . Pe jos, cărămizia�piltat. La mijloc, tlaica�Domnului stă pe o lalJiţă înaltă
1) i\. Ba1tazar, Frescurile dela Colţea în Bttletinui Comisizmii Mollumentelor Is to r iL·e , I, 3 (19o s), p. 1 2 1 . 2) op. sit., p. 1 3 0 .

1) Copies p!IOtographiees, scena XXI! ; cf. 1. Strzy­ ymnos, 1. c., p. 1 31. gowski, Der Akathistos H 2) 1. Strzygowski, Serb. Ps a lter, pl. LVUT, fig. 1 +5 . "> G . run e t , Collection . . . des Hautes Etudes, c. z o 5 .

a ) Până aici figurează p e scena corespunzătoare a 1\catis­ tului Trapezariei La\,rei, 4) Akathistariu, p. s s.

inp.org.ro

1 64

BULETINUL C01'1ISIUNII 1'10N01'1ENTELOR ISTORICE are an fel ele sacos roşa�\?ermillon şi an hiton \?erde�închis. Dapă el \?ine an personagia tânăr ca sacos verde şi haină taleră măslinie. Pe spate are at·ancată o mantie \?ermillon, încheiată ca o agt·afll în faţa gâtalai. In grllpal din dreapta, prima] personagia e an tânăr ca o haină carmi n, încinsă la mijloc. P e spate are o mantie \?ermil� Ion, agra!ată înain tea gâtalai. l\ 1 doilea perso�

l un gă, de culoare măslinie, susţinută de patra pi� cioare scalptate, a\?ând ornamente canelii şi aarii pe ea. Faţa superioară a acestei la\?iţe, pe care e aşezată o perină lungă, e \?erde. 1'1aica· Dom� nalai , îmbrăcată în costumul ei obicinuit , îşi ra­ zămă picioarele p� an scaun înalt ca multe pi l ci oare, a\?ând aspectul anei mese 1), şi ţine ca braţul drept pe Christos, îmbrăcat într'o haină

t

'

Rg . 4 1 . Scena a XXIII�a a Flcatistalai. 1'1aica�Domnalai adorată ca "biserică vie" .
- O pagină întreagă a manascrisalai grec
113

aJ Bibliotecii Rcademiei Române. -

galbenă, rezemânda�J pe genunchi. 1'1ântaitoral strânge în mâna dreaptă lin rulou. La dreapta şi la stânga se ami câte an gmp de oameni . In cel din stâuga primul personagiu e an pt·eot bă� trân în biton verde şi sacos carmin. Patrafirul său e alb ca două cruci. Alături e an bărbat de vârstă mijlocie, purtând o mantie albastră, aruncată pe umărul �i bra ţul stâng. Dedesubt

nagia e de \?ârstă mijlocie şi are mantie albas� tră şi haină măslinie. Dapă el vine an bătrân ca mantie vermillon şi haină \?erde-închis. I n sfârşit, un al patrulea personagia poadă o mao�
1) La Colţea zugra�ul, neinţelegându-şi modelul, dupa care lucra, a diformat acest scăanel, pe ca1·e a pas icoana 1"\aicei.. Pomnalui in bust.

inp.org.ro

ICOHOGRI\Fil\ Il'\ HOLUl ACA TIST tie roşie�carmin şi haină albastt·ă. Detaliu curios, toţi au sandale roşii, ca şi l'\aica�Domnului. Sti îie oare o greşală a adistolui, ori ei rept·ezintă pe membrii anei familii do mnitoare ? (Fi g. 4 1 ). Această scenă lipseşte din manoscrisul Biblia� tecii sinodale din l'\osco\?a 1). Manualul de Pictură ne dă descripţiunea aceasta : « Clădiri şi l'\aica�Domnului pe tron poartă în braţele ei pe Domnul ca prunc. !nain� tea ei sunt arhierei, unul ţinând et,angheli a, altul cădelniţa. Indărătal lor cântăreţi (unii CCI işlicuri, alţii CCI scGfii lungi şi albe) cântă. Iar diaconii în mijlocGI lot· canonarhicesc CCI hârtii descbise>>2). Din acest tip fac parte : scena, descl"isă mai sas, a AcatistG!ai Academiei Române, care se deosebeşte totoşi întrocât\?a de prescripţionea lV!anualului,· şi, mai ales, scena corespunză� toat·e a AcatistGICii Tt·apezariei La\?rei, care se apropie foade mult de ea 3). (Fig. 40) . SCENA XXIV.
ÎNCHIN!IRE!\
U\

1 65

NJ\SC/\.TOi\REi\-DE·DCit\NElEU.

« �Q 7tO:VU!J.V 1) "tE l\!r j"tcp, � "tEXoiJcro: 4) "tWV 7tcCV­ "tWV &y[wv &ytorto:tov A6yov, oE�O:!J.EV1) ,-�v vuv

Ea ilustrează icosu l :

7tpocr�:pop6.v,
L:ac; xo:l

&1to

7t6.crYjc; �ucrat cru!J.�:popac; a7to:v­

[« O maică prea lăudată, cat·ea ai născot pre Ca\?ântol Cel ce iaste mai sfânt de cât toţi sfinţii primind acest dar de acum, izbă\?eaşte de toată ispita şi scoate din munca ceia ce \?a să fie pre toţi cei ce� ţi cântă ţie : 1'\Jiilaia. 5) l'\anascrisal grec 1 1 3 al Academiei Române (Yol. 2 1 ; sus ; dimens. : 9,46 X 7 ,90) : Interiorol unei biserici. In fund catapetasma cu două caturi, colorat1'i galben ca umbre canelii, cu părţi aurite. In centro se detaşează o parte încadrată cu câte dooă coloane împărechiate şi canelate de fiecare parte, ca capiteluri rotunde, deasGpra d'irora se ridică alte doGă coloane mai mici şi mai subţiri , în spirală., cu bazele şi capitelari pătt·ate. In mijloc e o u ş i'\ roză cu decoraţiuni de aur, î n plin�cintra, înaintea căreia se afl â o estradă de o singoră treaptă. O dl?eră, brodată cu o cruce, o închide. Deasupm ei, într'un cadru, e bustu l l'\aicii�Domnolai în P!atytera, ca mâinile întinse
'l op. cit., p . 1 5 0 ,

cru!J.oowvtac;· 'A),).1)),ou"la. »

'* !J.E).J,oucr·l)c; ),utpwcro:t xoMcrcwc; touc;

1) 1. Strzyg,uski, Der A!?atliistos HJ•mnos, l. c., p.

131.

î n orantă, at1ând înaintea peptCIIui pe Christos în aceeaşi atitudine, binecu\?ântând însă cu amân­ doGă mâinile. Costumul obicinuit. In amândouă caturile ale altarCilai sunt zugră\?iţi sfinţi în în� tregime, încadraţi. In mijlocul bisericii, cu faţa la altar, an diacon ridică pentru rGgăciane mâi� oile în sas spre icoana l'\aicii�Domnului. El poartă haină albastră şi sacos \?ermillon cu o bordură galbenă. La stânga şi la dreapta lai sant două grupari de preoţi. In cel din stânga, primul, un bătrân ca barba scm·t11., are haina albastră şi mantie roză ; cel de alături e in haină \?erde ; al treilea, un preot în floarea \?ârstei, are haină albastră, sacos t'ermillon, epitrafirul alb cu cruci de aur . Alături de el e un bătrân cu haina \?erde închis1'i. In grupul din dreapta, primul, un bă� trân, poart1'i \?estmântul Jung de preot, albastru, şi Cln patraîir alb cu cruci ; al doilea, de ase­ menea b1'itrân, are un \?estmânt \?ermillon pe dedesGpt, şi unul albastru pe deasupra. Al treilea e în haină roză pe dedesupt, şi \Jerde pe deasu­ pra. Lângă el stă an bătrân Ctl \Jestmântul roz, iat· alături an personagia, în floarea l1ârstei, cu hain1'i roză pe dedesupt şi \Jermillon pe deasupra ( fig . 42). In scena aceasta, după cam \Jedem, e figurată adoraţz'unea Maz"cz·i- Domnului. Tipul acesta apare deja în secolul al XII-lea în Acatistal manuscrisului grec 4 2 9 al Bibliotecii sinodale din l'\osco\Ja. Aici a\Jem o icoană pă� trat1'i a l'\aicii-Domnalui. Odighetria, ţinând la stânga pe Christos. Dedesuptul ei e un altar sau o perdea cu ţucari. De o parte şi de alta, staa cânt1'ireţi co bonete înalte cu bot·dm·ă la bază saa ţugGiate 1). Acest tip s'a perpetuat, transformându-se întru câtlJa. Pe multe monumente icoana l'\aicii-Dom­ naloi e purtată de două personagii. Aceasta e o e\Joluţie, la care s'a ajuns apropiindu - se prea mult de icoană cele două grupCiri de adoratori (cum se \Jede la Acatistul La\Jrei, de pildă). Ges· tu! lor de adoraţie a fost interpretat de copiştii postedori, ca un gest de susţinerea icoanei. Aşa îl întâlnim în \JeacCII al XIV-lea în Psaltz'rea serbeascti 2) şi la biserica serbească, din aceaşi epocă, l'\ateişa. In Acatistul Trapezariei La\Jrei icosul al XXIV �lea a fos reprezentat de două ori, aşa că a\Jem peste tot 25 de scene. (Fig. 43). Prima din cele două din urmă,
') Copies photograpkiees, scena XXJV ; cf. !. Strz y­ gowski, D e r Akatistos Hymnos, p. 1 3 1 . •) 1. Strzygowski1 Serb. Psalte1', pl. LXVIII, fig . 1 + 7 .

•) G. tlillet, Collection . . . des Hautes- Etudes, C. z o s .

•) Până aici fignrează pe scena corespunzătoare a 1\catistalai Trapezariei La\lrti. 5) Akathistariu, p. 8 9 .

inp.org.ro

1 66

BULETINUL COl'USIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE OBSERVI\ ŢI UNI FINI\LE. l\fară de aceste 24 miniaturi, cari ilustrează l\catistal manascrisalui l\cademiei, la foi. 6, mai avem , în fruntea paginei, an medalion în centru ytenl.. cu l'laica-Domnulai , în atitudine de Plat Ea poadă pe pept un mic medalion cu Christos Emanuel. Jurîmprejur sant ornamente în spirală. Deoparte şi de alta două personagii suîlă într'un fel de corn răsucit, pe care il ţin cu mâna stângă. l\cest medalion, lucrat cu peniţa, e cu mult inferior miniatarilor , din punctul de vedere al execuţi unii. Fiecare (< ÎC'OS>l începe ca o literă majascală

purtând ca inscripţie începutul icosului al XXIV-lea reprezintă pe l'laica-Domnului în picioare cu Chris­ tos pe pept. La dreapta ei, un grup de preoţi în polystavrion şi la stânga un alt grup de împăraţi şi împărătese, o adoră. In fund, decor arhitectural . l\ doua scenă e cea cunoscută : adorarea icoanei l'laicii-Domnului , pasii pe un altar şi acoperit ca o pânzli, de un grup de preoţi şi de călugări. De acest din armă tip fac parte o scenă a l\catistalui bisericilor serbeşti din Uskab, l'lakovei-l'lonastir şi l'lateişa, precum şi scena descrisă mai sus a l\catistalui !\cade­ miei Române. Numai că la aceasta din armă m iniaturista-1 , preocupat mereu de o esteticli nouă,

Fi g . 42. Scena a XXIV -a a l\catistalai. I nchinarea la icoana l'laicii-Domnulai.
i'liniaturli a manuscrisului grec 1 1 3 al Bibliotecii i\cademiei Române -

a aşezat icoana l'laicii-Domnului în catapeteasma unui altar. In sfârşit, la biserica Colţea din Bucm·eşti scena e foarte simplificată : o icoană a l'laicii­ Domnului şi înaintea ei o singură adoratoare 1 ). Cât priveşte 111anualul de Pz'ctură, descrip­ ţiunea lui ne dă un alt tip : «l'laica-Domnului stă pe un tron înalt şi dedesubtul picioarelor sale e an subsellium cer trei trepte, înaintea căruia se află împăraţi, preoţi, arhierei, călu­ gări rugându-se unii în genunchi , olţii stând în picioare. Ei ţin ralouri şi zic : l\lliluia>l 2).
Comisiunii l'v /onum mtelor I storice,

lucrată cu chinoros. Ea trece adesea în câmpal miniatarilor.

' ) /\. Baltazar, Fnscurile dela Colţea în Buletinul 1, 3 ( 1 9o s) , p. 1 2 1 . ' ) Op. cit., p. 1 s o .

Tehnz'ca . l'liniaturile sant lucrate în gouache, peste care, pentru fixagiu, s'a pus un strat sab­ ţit·e de o materie lipicioasă, preparată, probabil , c a albaş d e ouă. l\rtistal Iaera mai întâi ca creio­ na!, apoi dădea cu pensala. După ce termina, re­ venia pe an ele locuri ca lumini de vopsea albă , apoi aarea vestmintele şi aureolele . Influenţe . l\t·tistal a reuşit să ne dee nişte mi­ niatari , cari în fond sunt bizantine, dar cari tră­ dează la fiecare pas o in!laenţă occidentală. Insemnătatea manascrisalai 1\cademiei Române constă în aceea, că el alcătaeşte o pante de tre-

inp.org.ro

ICONOGRl\FIA. I1'1NULUI i\Cl\TIST cere între arta bizantină. şi arta occidentală. Primitivii italieni na sant decât nişte elevi ai Bizantinilor. Iată. însă dt vedem pe bizantini de� \lenind la rândal lor ele\li ai. occidentalilor. In adev:it·, miniatadstal nostra are gastal pei­ sagialai aşa cam îl practică maeştrii 1\pasalai, Italienii mai ales. Il vedem, dar, suprimând ade­ sea decora! arhitectural stilizat al Bizantinilor, spre a-1 înlocaî ca o admirabil1i \ledere a natadi. El se sileşte să dee figarilor sale mai multă mişcare, mai maltă mlădie1·e, mai maltă n atura� leţă, decât în operile Bizantinilor. Ş i chiar în aranjarea personagiilor în tablou, la ca1·e exce­ laa de altfel şi artiştii bizantini din ultima pe­ rioadă, el reuşeşte să găsească �ormule noc1i . In reprezentarea ideilor abst,·acte, el respinge ade­ sea nai\lităţiie modelului bizantin, ca să creeze ce\la noa , mai natural, mai logic, mai artistic. Nu dispreţueşte îns'i tradiţia, ci o modi1ic1i nu�

1 61

Podeala, aşternută cu pietre pătr.ate, din sce� nele 1 3 , 1 6 , 1 7 , 1 9 şi 24 se regăseşte pe ta� blourile lui Nicolo 1\lanno da Foligno ( Ş coala ombriană din veacul al XV -lea) reprezentând sce­ nele Pasianii lui Christos 1). Perspecti\lele, ce se întrezăresc prin aşă sau fereastră, ca cele din scenele 1 2 , 1 3 şi 2 2 , au iost des întrebuinţate de pictorii italieni. De pildli, în Cina din refectoarul S. 1'1arii a Graţiilor din 1'1ilan de Leonardo de Vinei. Orizontal roşia şi eera! ca nouri, ca în figu­ rile 1 , 2, 5 şi 9, îi întâlnim adesea la pictorii italieni, ca, de pildă, pe tabloal S. Fecioară cu epurele de Tizian ( 1 4 7 7 - 1 5 7 6 , şcoala \lene­ ţiană) 2). Dar m ai ales portical, sab care stă Sfânta­ Fecioară în scenele 2 şi 3 ale Buneivestiri, se apropie mult de cel întrebuinţat de Giotto în unele din tablourile sale, între altele, în lnge·

Rg.

43.

Inchinarea către 1'1aica�Domnalai şi la icoana ei.

- Frescă din Trape zăria Lauref, (Collection de l'Ecole des Hautes Etudes)

mai, corijind-o in sensul gustului artei occi­ dentale. In unele din miniatm·ile ce ne-a dat, întâlnim influenţe vădite ale artei apasene. Se pot chiar face apropieri carioase, iără a merge până a pretinde că miniaturistul nostru a canoscut ttl­ blourile cu cari operile lui au afinitliţi. 1\şa, de pi ldă, la scena întâiu, poarta şi ferestrele se re­ găsesc pe unele tablouri aparţinând şcoalei flo­ rentine a l ai Giotto, cum e Naşterea Sjâutu­ lui Ioan Botezătorul 1). La scena 1 5 , minanatul peisagiu cu mare şi insulă, reaminteşte peisagial tabloului Nunta lui Pele u şi a Tetidet' de Piedro di Lorenzo, zis şi Piedro di Cosino ( 1 4 62 - 1 5 2 1 , şcoală Ylorentină) �).
11 21

rul apă1'ând Sfintei Ane ş; în Gesu Owisto scherndo da·i Giudei, cari se a[]ă. în capella degli Scrovegnz· alt Arena la Pado\la 3), Tot artei italiene se datoreşte gastul m inia­ taristulai nostru pentru coloane ca ape colorate şi pentru panoarile decorati\le pe pereţi, ca cele din scenele 1 2 şi 1 3. Ca comparaţie pot ser\ll diferite scene din Capella degli Scroveg1�i altArena 4). De asemenea întrebuinţarea decoru­ lai cu frânturi de coloane şi raine, ca în scena IX, e \?ădit o i n!laenţă occidentală "). Căror împrejurări se datoresc aceste inYluenţe ? 1'1anascrisal Academiei Române, după cum am arătat la începat, a fost executat, după toate pro2 1 No.

� o . 1 3 1 7 , sala VII, Lu\,ra. No. 1 4 1 6 1\, Lu\,ra.

1} No. 1 1 2 0 , sala VIJ Lm.wa. 1 5 7 8 1 sala VI, La\.'lr-u. 3) Fotografiile 1\llinari, No, 1 9.3 1 0 �i 1 9 . 3 5 5 . 41 Fotografiile 1\llinari, No. 1 9. 3 2 3 �i 1 9. 3 2 5 . •) Vezi cele zise, la studiul scenei a IX•a.

inp.org.ro

1 68

BULETINUL COJ'USIUNII /'10NU/'1ENTELOR I STORICE lonic şi la Constantinopol, fie pentru afaceri re" ligioase, fie pentru \Jânzarea productelor lor şi campărat·ea altora, de cari a\Jeaa ne\Joe. In aceste două oraşe a\Jeaa prilejul să se întâi� nească cu mulţi italieni. De altFel mulţi Bizantini se Hxară în ţarile apasane, mai cu seamă în Italia, atât înainte de căderea imperiului sub Turci, cât, mai ales, în armă. Se ştie ce rol a a jucat artiştii bizantini în Occident. Unii aa ajuns la un renume fără egal, cam e celebrul cretan Theotocopoalos, zis Il Greco. Alţii, mai modeşti , au lucrat m ulte opere, cari alcătaesc o colecţiane de artă, namit1i de anii greco�italiană 1). Unii din ei fireşte se întorceau în ţările greceşti, câţi\Ja de\Jeniaa că" lug1iri la /'1untele Atos, transportând ca ei gas� tai şi concepţianile anei arte noai . C a să fie to� lerate operile lor la Sfântul /'1ante, ei trebuiau să respecte tradiţia. Numai astfel patern explica pt·omiscaitatea aceasta de elemente bizantine şi elemente occidentale, pe care o constatăm la miniatarile manascrisulai Academiei Române.

babilităţile la /'1untele E\tos. Se ştie ea acesta a intrat de timpuriu în legături eu Occidentul. Lăsând l a o parte relaţianile mai \Jechi, în timpa! cruciatei a JV �a din 1 2 04, Amamtanii, cari obţinuseră dela împăraţii Constantinopolului teritorii în i mperiu pentru stabilimentele lor co­ merciale, fundează la Atos o mănăstire cunoscută - prin conrapţia ca\Jântalui - sub numele de 'tWV M o/.. q nvwv, care de a!Uel n'a durat mult. U n chrisobal atestă existenţa sa. Un alt docu­ ment ne arată că bunurile acestei mănăstiri aa trecnt la La\Jra. In timpul dominaţiunii L atinilor craciatei a IV �a călugării, ca să se apere lmp o � tri\Ja anui senior apusan, care îşi construise an castel pe însuşi S . /'1ante şi să\Jfit·şia mari era� zimi împotri\Ja lor, i mploră protecţianea papei lnocenţiu al III�lea. Acesta i nter\Jine în fa\Joarea lor, fără succes însă 1 ). Cele de mai sas ne arată în destul că 1'\untele Atos, de \JOe de ne\Joe, întreţinea t·elaţiuni cu Occidentul, unde trimitea soli , cari, la întoarcere, fireşte, po\Jestiaa cele �Jăzute. Călugării dela S. /'1ante mai că111toriau la Sa�

R E S U f\. E
-- 0 -­

ICONOGRJ\PHIE DE L'HY/'1NE ACA THISTE
1 . Le manuscrzl grec IIJ de la bt"blio� theque de l'Acadim z·e Roumaine.

Ce manascrit, contenant entre aatres ecrits la gloriease hymne de l'eglise orthodoxe, appelee Acatftt"ste, est tres i nteressant par ses minia� tares. Il pro\Jient probablement du 1'\ontl\thos, comme semble noas l'apprendre a ne note de la page 5 , oii l'on \JOit qae son possessear etait an certain Nicodeme, moine da monastere de Vatopedi. En� suite, le manascrit est passe entre les mains d'an aatre, moine da Saint"Tombeaa da Christ, appele aassl Nicodeme. L'ecritare paraît etre da XVII�e siecle : II. L'Hymne Acathz:ste. On chante I'Hymne Acathiste aax 11epres da samedi de l a cinqaieme semaine du grand careme. L'Hymne Acathiste se compose de 3 2 0 \Jers,
' ) V. Langlois , Le Monl Atf.os,
p.

qai ne contiennent qae des loaanges a l'adresse de la Vierge et da Christ. On y distingae, au commemencent, an kon" dakz"on, repete par la suite, plasiears fois, ainsi qae 24 strophes appelees olxot. Celles�ci se partagent en deax groapes : l'an concerne les e\Jenements de la \)ie da Christ. Nous l'appellerons le groupe hz"storique,· l' aatre contient des loaanges et des idees theologiqaes : Dans le premier on a les cycles de l'AnnoH� ciation et de la Nativiti du Christ,· dans le second on dis"ingae les loaanges concernant l 'en� seignement da Christ, et les loaanges adressees al� ternati\Jement ă la Vierge et au Redemptear. III. L'aute-vw et la date de la composift"on
d e l' H ymne Acathiste. 1) �. N. Ka),oo't("fj<; a reunit câte11a nume de pictori bi• zantini , cari au lucrat mai ales in Italia. ITav8wpa, VI, p.
3 7 7 � 3 7 9.

c'est le groupe mystique .

8-9.

inp.org.ro

ICONOGRI\FII\ Il'lNULGl F\CF\ TIST On a beaacoap discute sar la date de la corn� position et sar l 'aatear de l'F\cathiste. Les Byzantins eax�memes n'etaient gaere lixes sar cette qaestion. D'apres certaines sonrces, les 24 olx.ot, ainsi qae le kondakz'on, ont ete composes en 6 7 7 lorsque Constantinople, grâ.ce a l 'inter"ention de la Vierge, a ete SaUI)ee d'an siege des F\l)ars . /"lais d'aa� tres soarces noas apprennent qae l'hymne a ete ecrite apres le premier siege des 1\.l)ars et des Ferses, de l 'an 6 2 6 , sous le patriarcat de Serge, qai a"ait joue, a cette occasion, an t·ole important. Ce seraft ce meme prelat q ui !ât l'autear de J'hymne . Cette derniere sapposition, tres repandue dans le monde byzantin, a ete reprise par un gt·and nombt·e de savants modernes, tels qae Pitra, Christ, Boa"Y· Faranikas, Dieterich, etc ; tan� disqae d'aatres attribaaient aa poete Romanos la paternite de l 'hymne. Voatiras admet J'opinion de l 'aateur byzantin, q ui noas a donne la chronique de Georges le ./"loine, d'apres laqaelle J' F\cathiste a ete composee sous l 'emperear Constantin Fogonate (66 8�685). Voutiras remarqae qa'on ne peut tirer da texte meme de l'hymne aacan argument pour l 'attri� baer au patriarche Serge. Bien au contraire, on y troave des passages, qai combattent d'ane fa�on evidente l'heresie monothelite, defendue par Serge. Cette remarqae plaît a Fapadopoalos-Kera� meas, qai y voit an argument en fa"ear de sa these. Ce sa"ant n'admet pas Serge comme auteur de l 'hymne. C'est grâ.ce a une confasion, dit-il, de J'ecri"ain bien conna dn XJV�e siecle, Nice� phore Calliste Xanthopoalos que les Byzantins aient era a cette paternite. Le but de l 'hymne, ajoate Papadopoalos�Kera� m eus, est doable : adresser des remerciements, il la Vierge poar des bienfaits anciens et essayer a l 'appitoyer pour de!endre de noaveau la "il le en danger. Les andens bienfaits seraient ceux qai ont ea liea soas Heraclius, Constantin Po� gonate et Leon l 'Isaurien. La priere a ete dite au miliea da peaple, attriste par les gra"es el)eoements «presents» : rei)Oiation et siege des barbares. Quels sont ces barbares ? Fapadopoa� los�Kerameas admet, sans hesitatfon, qae ce sont - les Rasses, qai en 8 6 0 ont assiege Cons� tantinopole soas le regne de ./"lichel IIl et le patriarcat de Photios. Cette these, soatenae a grand renfort d'ar� gaments philologiqaes, n'a convainca persoane.
Baletioul Comisianii l'lonomentelor Istorice.

1 69

F\a contraire, elle a ete repoassee par les ar� gaments solide3 de Thear"ic. F\pres Fapadopoalos�Kera meas Krypiakie\\)icz a essaye a t·esoudre la qaestion de l 'aatear et de la date de la composition de l'Hymne 1\.ca� thiste. Il soatient : 1) qae cette hyrnne a ete com ­ posee poar adresser des loaanges a u my5tere de l'incarnation et a la Vierge ; 2 ) qae les idees theologiqaes de l' F\cathiste font partie da cycle des idees dn IV �e siecle contre les F\pollinaristes; 3) qa'll y a de grandes et nombreases ressem� blances entre I'F\cat histe et l'oeuvre de Saint Ephraim le Syrien ; 4) q ue cependant c� n'est pas cet ecril)ajn q ui fut l'aatear de l 'hymne, et qae ce serait le poete Romanos le ./"lelode ; 5) qae le patriarche Serge ou Fhotios poaq·ajt etre 1' aatear du Kondakion, ajoute posterie urement ; 6) et enîin, qae I'F\cathiste a ete composee par Romanos e n Syrie avant que celui-ci ne "înt a Constantinopole. Dans la demonstration de sa these, Krypia� kie\\)icz fait abstraction de la tradition. Il s'adresse directement a l'hymne, compare les i dees et les "ers a"ec d' aatres cea"res anterieares, et arri"e aax six conclasions q u'on vient de citer. Cette methode ne diîfere pas de celle de Fa­ padopoulos�Kerameus. Les comparaisons ne poar� raient constitaer une base certaine dans l'imbro­ glio de la poesie medie"ale. F\a moins Fapadopoa� los�Kerameus a essaye a expliquer la tradition, qa'on ne doit pas mepriser ou rejetter a la le� gere. Da reste, il ne suHit pas d'expliqaer l 'origine de l'bymne et d'en decoa\Jrir I'aateur pour qae la qaestion de 1' F\cathiste soit resolae. Ce qui nous interesse sartoat, c'est de sa"oir, qaand et en qaelle occasion on a chante poar la premiere fois I 'F\cathiste. Cette q aestion n'etant pas eclaircie, il serait plus sage de dire, comme Krambacher l'a deja !ait en 1 8 9 7 , qae la q ues� tion de l'F\catbiste reste oaverte et obscure. IV. Iconograph ie de l'Hymne Acathz'ste. Neanmoins, cela n'empeche point de faire ane etude sut· J'iconographie de 1 ' F\cathiste. Cette ico� nographie cornmence - d'apres Kondakoff - a peine au Xll�e siecle. Elle nous donne une serie de 24 scenes, qui correspondent aux 2 4 obr.ot. Les "oici : I . G1'oupe historique. F\. Le cycle de F\nnonciation comprend six scenes : 1 -3. L'F\nnonciation. 4 . La Conception.
22

inp.org.ro

1 70 5. La visitation.

BULETINUL COf'liSIUNII f'lONUf'lENTELOR I STORICE et de l 'an ge on arrive a distingaer plusiem·s aatz·es types. !. La Vierge est assise a gauche et lile. L'ange est deboat devant elle et iait le geste de l 'allo� cation ou de la benediction. II. L'ange arri1Je 1JOlant, type de l'F\cathiste de l'A.cademie Roamaine. IIT. L'F\nnonciation au paits. IV. L'ange \Jetu d'habits imperiaax. V. La Vierge est assistee d'une petite ser� 1Jante. VI. Type occidental : l 'ange agenoaille de\Jant la Vierge. Historiqae et e\Jolation de ces di\Jers types. Classilication de dilferentes oeuvres d'art de diverses epoques. II�e scene de l'Annunciation. Description de la miniature du manascrit de l'F\ cademie Roamaine et comparaison a\Jec les scenes correspondantes de I'F\catbiste de manus­ crit de f'loscoa, da Refectoire de Lavra et du Manuel de Peinture du f'lont F\thos. IH�e scene de 1' Am10nciation. Description de la miniatare du manuscz-it de !'Academie Roamaine. Comparaison avec les scenes similaires des monaments cites plas haat. IV . La conceptz"on . L'idee de la conception presentait d'assez gran� des difficaltes pour etre exprimee en oeu\J re d'art. L'artiste byzantin s'est acqaitte de sa tâche de deax manieres. Tantot il represente la puis� sance di\Jine, « qai a en1Jeloppe>l la Vierge, p<�r une draperie, tantât il a sapprime ce symbole. L'artiste da plus ancien F\cathiste, qui est celui da manascrit de f'loscoa, suit cette derniere \Joie. Le type de la Vierge avec draperie presente trois \Jariantes : F\. La Vierge est assise sar an siege. Derriere elle des anges deploient une draperie. B. La Vierge a l'attitade d"orante. La dra­ perie est soatenae par un seul ange, comme dans le manuscrit de 1' Academie Roamaine. C. La Vierge, assise sar an siege, tient a la main an moachoir. Qoatre vierges deploient la draperie. V. La vz'sz'tation. Historiqae et e1Jolation de la scene. On dis� tingae plasieurs types : I . Le type antiqae. Le plas ancien monument conna est une medaille da IV- e siecle, q ae pos� sede le Cabinet des f'ledailles de Paris. Les deax femmes se salaent en se touchant le menton avec la main.

6. Les Doates de S. Joseph. B. Le cycle de la Nativite comprend les six autres scenes qui saivent : 7 . La Nativite. 8. Le Voyage des f'lages. 9. L'F\ doration des f'lages. 1 o. Le Retoar des f'lag�s a Babylon. 1 1 . La Faite en Egypte. 1 2 . La Presentation du Christ aa Temple II. Groupe m.yst-ique. Six scenes concernent la Vierge, six autres le Christ : 1 3 . Le Christ Createur . 1 4. La Vierge adoree. 1 5. Le Christ qai est aax cieux et sar la terre. 1 6 . Le Christ et les paissances celestes. 1 7. La Vierge et les Rheteurs. 1 8 . Christ le Redempteur. 1 9. La Vierge protectrice. 2 0 . Christ le Pantocrator. 2 1 . La Vierge qai eclaire comme ane vz·aie� lumi ere. 2 2 . Le Christ pardonnant les peches. 2 3 . La Vierge adoree comme une « eglise vivante. ll 24. L'adoration de l'icone de la f'lere de Dieu. I"ere scene de l'Annoncz'atz'on. Description de la miniatare du manuscrit de l 'F\cademie Roumaine. L'F\nnonciation a ete narree dans l'e\Jangile de St. Lac, dans l e proto�evangile de Jacqaes et dans 1' e\J ungile de Pseado�f'latthieu. F\a moyen�âge ces textes etaient commentes sartout dans les sermons. L' F\nnonciation a ete soa1Jent represente� des les premiers siecles de l 'ere chretienne. On la rencontre dans les catacombes, sur les sarcopha� ges primitifs, sur les i1Joires et, plus tard, dans les lresqaes et peintares des eglises. On distingue deax grands types d'F\nnonciation : I. Le type classique. II. Le type oriental. C'est l 'art des catacombes qai noas donne le premier. I l est caracterise par la simplicite de la scene, par le dessin antiqae des ligares et sur� toat par le manqae d'ailes de l'ange. Le deaxieme type comprend les F\nnonciations, qui noas presentent l'ange aile. Ce type a eu une longue evolation . En prenant comme point de depart Pattitade de la Vierge

inp.org.ro

ICONOGRl\FJA. Il'1NULUI 1\Cl\ TI ST II. Les deux Yemmes s'embrassent devant une maison. III. Les deux femmes s'embrassent. S. loseph et plusieurs serviteurs assistent. lanuel de Pez"nfure . IV. Le type du !V Les deux temmes s'embrassent. S. loseph et Zacharie causent. Un serviteur assiste. Un m ulet mange dans une creche. V. Les deox temmes s'embrassent. Un seul serl)iteur assiste. VI. Le type de Parenzo. Les deux temmes se SZlluent devant une m aison. Une set·vante se tient debout sur le seoil de la porte. VI. Les doutes de S. }oseph . Cette scene presente deux types : 1. S cene simple : la Viet·ge et S. Joseph cau� sent. II. Scene .amplifiee, ou, a câte de deux tiances, apparaissent d'autres personnages. VII. La Naiz"vite du Christ. Historique et evolution de la scene. Les pios anciennes representations se rencontrent dans les catacombes. Le boeuf et l'âne, qui Yigurent dans la scene de la nativite, apparaissent deja sur les sarco� phages du IV �e siecle. Origine symbolique de ces animaux. 1\u IV �e siecle le boeu[ representait l 'humanite juive, l'âne l'homanite pai"enne. Ce n'est que plus tard qo'on a cree une legende qoi l eor donnât un sens historique, que pseudo� /'"\atthieu a consacre detinitivement. L'attitode de la Vierge dans la scene de la Nativite nous permet de distinguer plusiem·s types: A. La Vierge assise sur un rnatelas. B. La Vierge couchee sur un matelas. C. La Vierge agenouillee devant le Christ dans la creche. Cependant on peot taire une aotre classiiica� tion de la Nativite en prenant comme point de depart d'aotres elements. On remarqoe trois grands groupes : I�er groope primitif sans grotte, q ui presente deox variantes : a) La Vierge, assise sur un siege, tient Jesus dans les bras. Les mages les adoren t ; b) La Vierge est assise sur un siege a câte de son Enfant. Les mages arrivent poor les adorer. II groupe � La Nativite avec grotte. La Vierge a câte de son Enfant. III groupe : La Vierge, avec Jesus dans les bras, se ti ent de\?ant l'entree d'une grotte. Le deoxieme groope renferme divers types, qoi se resument en deux grandes categories.

171

A. La Natil)ite selon S. Lac. B. La Nati\?ite selon les e\?angiles apocryphes. Historique et evolotion de ces types. Classi� fication des ceu\?res d'art. VIII. Le voyage des m·ages. Description de la miniature do ms. grec 1 1 3 de 1'1\cademie Roumaine. Comparaison il\?ec f'l\. cathiste de /'"\oscou, la mosai"qoe de Kahrie Djami de Constantinople, le Psautier serbe, publie par Strzygowski, 1'1\cathiste de La\?ra, etc. IX. L'adoratz"on des mages. La classitication d'apres l'oa\?rage de Kehrer sui\?ant !'origine. Essai d'one autre classiH� cation d'apres la disposition des personnages dans le tableau. 1. Type p rimim. La Vierge, ill)ec Jesos dans les bras, re<;oit l'adoration des mages. II. La Nati\?ite anie a l'adoration des m ages. Ici on distingue deax \?ariantes : A. La Nati\?ite sans grotte. B. La Nati\?ite a\?ec grotte. III. La Vierge assise sur un siege a\?ec Jesus dans les bras. S. Joseph assiste. Les mages a� dorent. Ce type a aossi trois \?ariantes : A. Les mages sont condoits par an ange. B . Les mages sont condaits par une etoile. C. Les mages adorent sans l'assistance de l'ange. Sur l e tirmament brille l'etoile. La Vierge a l'entree de la grotte tient le Christ sar ses genoox. III. Le type da Manuel de Peinture. La Vierge est assise sar un siege tenant Jesos dans les bras. Les trois mages adorent. S. Jo� seph assiste. Un ser\?iteor tient par la bride les chevaux des mages. 1\o fond, un decor de montagnes. On \?Oit dans le lointain les trois mages, conduits par un ange, rentrant dans leor pays. X. Le Retour des mages a Babylon. Le retour des mages a ete assez rarement figure dans l 'art. Les plus ancienncs representa� tion datent du X�e et do XI�e siecle, telles q u' on ii)Oire de Lyon, la tresqae de Bonizo de S . Ur� bain a Rome, etc. Comparaison des scenes de 1'1\cathiste de /'"\oscou, de Lal)ra, da Manuel de Peinture et du manoscrit de 1'1\cademie Roumaine. XI. La (uite en Egypte. On distingae plosieurs types : 1 . Le type romantique de Rapenne. II. S. Joseph condoit le cortege. Jacques suit. III. Jacques condait. S. Joseph suit.

inp.org.ro

1 72

BULETINUL COt\ISICIN!l l'\ONU!'\ENTELOR ISTORICE de la meme 'Ville, nous o!tre an second speci­ men da meme siecle. Plus tard les paissances celestes ont ete sou'Vent rep1·esentees. Elles ap­ paraissent aassi dans cette scene de l 'A.cathiste. Comparaison de l 'A.cathiste de La'Vra a'Vec la description du Manuel et l 'A.cathiste de l'\oscon. Hoas distinguons deax types : I. Le Christ assis sur un siege. Il. Le Christ deboot. XVII . La Vz·erge et les R!teteurs. La Vierge entouree des rheteurs est representee de deux m dnieres : 1 . La Vierge sans le Christ. I l . La Vierge tenant Jesas dans les bras. L'A.cathiste de l'\oscou est da premier type. On 1·encontre le second a l'A.thos, auqael se rattache la descl"iption da Manlte! et I'A.cathiste de I'A.­ cademie Roomaine. XVIII. Christ le Redempteur. Comparaison de 1' A.cathiste de l' A.cademie Roa­ maine, des scenes similaires de La'Vra et da manoscrit de l'\oscou. .Le Munuel decrit un aatre type. . XIX. La Vt erge protectrice. . On distingoe deox types : 1 . La Vierge sans le Christ. II. La Vierge a\?ec Jesus dans les bras. L' A.cathiste de l'\oscoa appartient a a premier type. La scene correspondante des Podlirmiks russes et da manuscrit de l 'A.cademie Roamaine n'est qu'ane 'Variante. Il. Le type serbo�byzantin : La Vierge est assise sur an siege al?ec Jesas dans les bras. Comme exemple sert le Psaatier serbe da XIV-e siecle. L'art du l'\ont A.thos o!fre d'autres \larian� tes : La Vierge se tient deboat al?ec le Christ dans les bras. Le Manuel se rattache a ce dernier type. XX. Christ le Pantocrator. Il y a deux types : 1 . Le type de l 'A.cathiste de l'\oscou. Le Christ deboat, l'e\?angile a la main, est entoure des prelats et des chantres. Il. Le type da l'\ont A.thos, aaq ael se rattache aussi le Manuel : Le Christ assis sar an trâne. Les A.cathistes de Ld\?ra et de l'A.cademie Roa­ maine appartiennent a ce type. XXI. La Vz'erge qui eclaire COI11 111C une vra·ie lumiere. Cette scene est representee de q uatre manieres : l. La Vierge, sans le Christ, est deboat. D e ­ 'VMt elle, est pose a n cierge allame. Exemple : L'A.cathiste de l'\oscoa.

IV. La Vierge est assise seule sur l'âne. S. Joseph tient Jesas sur ses epaales. Ce type presente deux l?ariantes : a) S . Joseph, tenant Jesus sar ses epaules, precede le cortege. b) Jacques conduit. S. Joseph, al?ec Jesus sur les epaales, suit . Un ser'Viteur marche a câte d' eux. Plusiears spectateurs reg ardent le de!ile. Cette scene est celle de l'\ateischa, c'est pour� quoi nous appelons ce type serbo-byzantin. V. Le type de Kahrie�Djami. La Vit>rge m arche a câte de l'âne. XII. La prisentation au tem,ple . Noas distingP.ons trois types : I. Le type symetriq ae, Les perwnnages sont disposes aatour d'an baldaquin deux pa1· deux : a gauche, la Vierge et S. Joseph ; a droite, S . Symeon e t la pro!etesse A.nne. Il. Le type asymetrique du l'\ont A.thos. S. Symeon est a droite seul, tenant l e Christ dans les bras ; a ţ:Jaache, se tiennent debocJt les tJ·ois aatres personnages Ill. Le type simplifie : on ne 'VOit que la Vierge, le Christ et S. Symeon. Exemples : les A.cathistes de l'\oscoa et de Vatopedi. XIII. Le Christ adore. Comparaison des A.cathistes da Manuel de Pez"nture, de La\?ra, et du manuscrit de l 'A.ca� demie Roumaine. L'A.cathiste de l'\oscoa est d'un nutre type. XIV. La Vierge adoree. L'importance et l 'e'Volation da culte de la Vierge. Les premieres representations. Le type de la Vierge, al?ec Jesas dans les bras, degage des autres personnages q ai l'entouraient sar les monuments primitil's. Comparaison de l'A.cathiste de l 'A.cademie Roamaine a\leC d'aatres scenes similaires. XV. Le Chn"st qui est aux czeux et sur ta terre . Description de la miniature de l'A.cathiste de 1' A.cademie Rou maine. L'artiste a subi des in!lu­ ences occidentales bien marquees. Differences entre cette scene et l es autres similaires de La'Vra et da Manuel. XVI. Les Christ et les puzssances cilestes. Des puissances celestes par lent la 'Vision d'Isai"e , Heemie et le Pseudo-Denys l' A.reopagite du V-e siecle. El?olution de l'idee qoe se faisait la chre­ tiennete des ces paissances celectes. L'art les a soa'Vent representees. Une mosai"qae de S. A.­ gathe l'\ajeare a Ra'Venne represente le Christ escorte de deux anges. Une aatre de S. Vital,

inp.org.ro

ICONOGRAFIA I/'1NULUI A. CA. TIST IL La Vierge a\Jec Jesas dans ·Ies bras. De\Jant elle, cierge allame. Exemple : L'A.cathiste de Lawa. fii. Le type da Manuel. La Vierge a\Jec Jesus dans les bras, sans cierge. IV. Le type roamain. La Vierge, a\Jec Jesas dans les bras, apparaît debout dans la tlamme meme d'an enorme cierge. Exemples : les A.ca� thistes des eg!ises Golia et Galata a Jassy. XXII. Le Christ pardonnant les pic!tes . Il y a deax types : 1. Le type da manascrit de /'1oscoa : Le Christ a\Jance \Jers ane porte, derriere laqaelle se presse ane foaie . Il. Le type posteriear, inspire de la Transfi� garation. Le Christ dechire le « manascrit» des peches. Exemples : les A.cathistes de La\Jra, da manascrit de l'A.cademie Roamaine et la descrip� tion da Manuel. XXIII. La Vz'erge adoree C011llne une eglise vz·va11te . La Vierge, assise sar an trâne, tient dans les bras Jesas. Elle est entonree d'ane foaie d'e\Je� qaes et de chantres, qai l 'adorent. Cette scene manqae dans l' A.cathiste de t1oscoa. XXIV. L'adoratz·an de l'z'cone de la Mere de Dieu. Une foaie adore l'icone de la Vierge a l'in­ teriear d'ane eglise. Translormation de ce type depais l 'A.cathiste de t1oscoa jasqa'aa Manuet. Remarques finales. Le miniatariste da manuscrit de 1'!\cademie Roamaine a sabi des intlaences occidentales.
le

1 73

Il a le goat da paysage a la maniere des oc� cidentaax, des ltaliens sartoat. Ses Yigares ont plus de moa\Jement, plus de soupplesse ; elles sont plus realistes que celles des Byzantins de basse epoqae. t1eme dans la disposition des person� nages sar le tableacr, ou les Byzantins excellaient, il trocr\Je de nocr\Jelles formales . En representant des idees abstractes, il ecarte certaines nai\Jetes du modele byzantin. Il cree, par conseqcrent, des scenes plus rea� listes, plus logiqaes, d'une conception plus artis� tiqae. In ne meprise cependant pas la tradition. Il la modifie par endroits, la corrige dans le sens du goât occidental. A. ce sajet, l 'on pourrait faire des rapproche� ments interessants. Le paysage, par exemple, de la scene XV rappelle celui da tableaa de Piedro di Lorenzo, la Noce de Pelee. Le parqaet qaadrille des scenes XIII, XVI, XVII, XIX, XXIV, est celui des tableacrx de Nicolo A.lanno da foligno. Le por� tiqae, soas lequel se tient la Vierge, de la II�e et de la Ili-e scene, est celui qae Giotto a soa� "ent employe dans ses oecr\Jres, entre au tres, dans l'Ange apparaissant a Sai11fe Anne, dans le Gesu Chrz.sto schernito daz. Gz.udei de la capella degli Scrovegnz· alt'Arena a Padoae, etc. Ces influences sont daes aax relations assez sai\Jies, qai existaient entre !'Occident et le t1ont A.thos.
135,

NOII\. Să se şteargă rândul din urmă dela legenda fig. 26, pag.

fasc. precedent.

inp.org.ro

PA L A T U L L U I B I B E SCU D E L A B A N E A S A
--

o---

Palata l lui B ibesea�Vodă d in capătu l soselei Kissel ew se dărâmă sub ochii indiferenţi a i Baeareşteni lor. Din p itoreasca ruină ee�si scaldă \'lârful zidarilor sale în oglinda apelor heleş.... tealai, ee bat în pic ioarele platoalai pe care e zid ită, s'a dărâmat, în earsu l a doi ani, întreaga jumătate sadică, ea� prinzând sala de intrare si marea sală d e recepţie a palatalai.
' ' '

d ieati ile unui in\'lentar în ea re se men .... tionează : iataeul doamnei, salonal adjatanţilor, cab inetul ea po ta\'> \'lerde , salonul e u damasc ha\'lai, odaia roşie, odaia \'lerde etc . 1\eeias soartă asteaptă , deci, monu� mentele mai noai, ea ş i pe acele mai \'lechi. Să l e sal\'lăm ee! paţin am inti rea.
' , ' '

Palatul acesta fa darul de nuntă pe

Rg. 1 . Băneasa : Vedere generală.
Ruina palatului, cu paraclisul.

In earând, poate, na \'la mai ,�rămâne n i m i c din ruina ee contribuie asa de plăeat la estetica şoselei, d apă cam d in celalt palat al Bibesealai ş i al fratel u i s ă a Ştirbey dela Bistr iţa, ee s e păstra în întregime, ea apartamentele şi mobi .... lele sale, ş i dapă războia! d in 1 8 77, când fa transformat într'un spital tar.... cese, nu aa mai rămas decât urme de mobile la eâreiamarii satu lui saa in ....
'

care princ ipele Bibesea se gătib a J face soţiei sale de a doaa, frumoasa 1"\ariţa Văeăresea (aceea care uim ise mai târziu saraia l Constantinopolei), care fusese eă .... sătorită întâia ea spătaral C. Ghiea şi ea care princi pele se logodise din 1 8 45. Il ridică pe moşiia părintească (num ită când 1"\ahalaaa, când Băneasa ; na ştim pentru ea re eausă) a noaă i sale soţi i, pe care moşie se aflau \'leehile case ale
....

inp.org.ro

PI\U\ TUL LUI BIBESCU DELI\ B I\NEI\SI\

1 75

Fig. 2 . Băneasa :�Palatal.
Faţ ada principală dela
est.

Vacăreştilor, despre cari trebuie să \'lor ... bim mai întâia, înainte de a trece la constructia lai Bibesca. Cel d' intâia început de gospodărie îl proiectase aci Ştefan Văcăresca, fial de ... capitatalui \'J istier al Brânco\)eana lai, re ... nache Văcăresca, fără însă a... [ d ace la ban sfârs it, d in caasa persecatianilor ce l e îndarară atât e l câ.t ş i fratele săa Barba, sab Constantin Cehan Raco\'Jiţă, când fură exilaţi la Cipra.-Dapă moartea lui Ştefan, în 1 76 1 , soţia sa Ecaterina, fata lai Donea \'Jistieral, căută cel puţin a termin& b iserica proiectată ca paraclis al curţii . Războia! rcrso....turc din 1 7 6 8 , intrarea Stapaizilor ca Karamz in în Baca .... reşti, prinderea d omnalai Grigore Ghica şi fuga. boierilor la Braşo\) opriră, însă, înaintarea lucrări lor acestei curţi , care, de acam înainte, rămase pe seama fialai lor Ienăchiţă Văcărescal, poeta!. Ienăchiţă Văcăresca n ic i el nu pata conduce deocamd ată lucrările neispră ... \)itei curţi, d in causa politice i sale contra Ruşilor şi a n eînţelegerilor l u i ca fi[o .... rasal Pâr\)a Cantacuzino, p e tot timpa! ocupaţiei ruseşti, până în 1 7 7 4. Contribaise, în bană parte, la această po .... litică a sa anti rasească ş i soţia cea din...
' ' '

tâi u a sa, fica d ragomanalai Portii, Iaco\)ac he R izo. Deabea prin 1 7 8 4 , A.agast 1 2 , putea, în fine, să se gân.... dească la lucrări, când făca contract cu sasal tlaarer Po.... lier Iohann Ratner : " pentru " casele ce le face dumnealui " boer Vistier Văcăresca, la "Băneasa, să lucreze m ia de " cărămizi de roşu ca taleri 2 "şi jumătate, până se \)Or is ... " pră\'Ji casele, însă el dimpreună "ca 1 2 meşteri nemţi. Şan.... " ţurile să l e facă el, gătital " parilor, gratii, ostreţe, hâ.rdae, " funii, lopeţi , salahori la tot Iaera ş i " apa s ă fie iar dela e l ; şi s ă înceapă " or i când \)a fi dumnealui Vistieral gata "şi \'la \)rea" 1 ). Dar noa! războia austro ... turc, d iscor.... d ia dintre boieri ş i domnul 1'\a\)rogheni, pe care Văcăresca-socotinda .... [ " prost la fire şi la gândire" , - îl pârîse marelui \'J izir, îi atrase un noa sarghian la J:'H copole în 1 7 8 1 , ceeace îl împedecă de a reia& Iaera! caselor până după în ... cetarea ocupaţiei aastriace, în 1 7 9 1 , când, desfgar, tot prin Sasal Ratner, în ... cepa în sfârsit zid irea cartii . Toate aceste . îm prejurări prin care a · trecut zid irea curţii ne sant arătate · pe scurt în următoarea inscripţie, ce am găsit....o pe o carte, ande a fost transcrisă d e pe pisania paraclisalai astăz i d istrusă : Această sfântă biserică, întru care să prăznueşte hramul sfântului ierarh Nicolae dela Miralichia, făcătorul de minuni, şi a sfinţilor ierarhi şi ai lumii mari dascăli, Vasilie cel mare, Origorie Bogoslov şi Ioan Zlatoust, s'au zidit din temelie de dumneaei jupăneasa Ecaterina Văcărescu, fiica dumnealui Donie Văcărescu (sic ! Vistierul). Şi rămâind nesăvârşită din
' .... ' ' =

inp.org.ro

1 76

BULETINUL C0/'1ISIUNII 1'10NU/'1ENTELOR ISTORICE

pncma a multora răsmiriţe ce au răs­ vrătit în multe rânduri ţara aceasta, apoi, în anul 1792, s'au săvârşit de dumnealui Enache Văcărescu şi de luminata sa soţie Ecaterina) fiica (lui Voivod) Caragea) în zilele prea lu­ minatului Dom n Mihai Suta / după ce cu toate cele necesare înfrumuse­ ţând-o ...
Laxa! pe care Ienăch iţă Văcărescu) îl c: anosc:ase pe timpul peregrinaţiunilor sale în l\ustria, ande era primit c:a un seigneur în assembee .... urile Vienei, în balurile c:arţii lai Iosif al l l�lea, ale c:anc:el aralai Kaanitz, ale am basadorul u i francez Dubreteail,. etc: . , - - si ' ande · i se. admira fineţa spiritului săa) bogăţia b lănarilor şi şalurilor sale, - ac:est .lux. . îl adusese s ' i în carti ' le sal e c!ela Bă .... neasa s ' Fran ceză (ac:taala c:asa ' i din Uli ta Prager ce ....ş i a\?.ea şi an paraclis c:a hra.... m u l Streteniei), de care na ştia c:um să se mai m ire, an fost Episcop de Râm�" nic: pentru c:asa d in Bucureşti , iar Salzer pentru cea dela Băneasa. l\c:eiaşi viaţă luxoasă, în special la B ăneasa, o d use şi fiut: săa _ruec:u, unde, pe la înc:epatal \?eacalai al XIX.... lea, an Lagarde sau an Vilkin .... son ad m irau, pe lângă mesele c:a reputaţie fa.. raon ic:ă c:e se dedeaa în c:urtea Văc:ăresc:ulai, ş i frumuseţea parc:alai î n.. treţinat c:a sume e .... norme : "In m ijlocul hele .... " ştealai se găseşte o " păd are înc:ântătoare, "numită Băneasa, unde ,) se d uc:e o parte din " societate. l\parţine u .... n nai boier, numit Vă"' Fig. " c:ăresc:u, şi formează

" u n fel de parc: pentru c:asa sa de "ţară, ce este aşezată înapoi. Na nu ... "mai că Văcăresc:a o ţine d eschisă " pablic:ulai, dar fac:e c:a c:heltaiala sa " toate înframaseţările c:a putinţă, pentru "a o reda mai agreabilă ac:elor c:e \?Or ,, să .... J \) iziteze. El c:u soţia sa fac:, p rie.... "tenilor l or, In felul c:el mai curtenitor, , onorurile c:asei . In toate seri le ei p leac:ă "de ac:olo, în ac:elaş timp, pentru a se ,, întoarce în oras ne.. ' : .s ' ira! c:alesc:ilor , " sfârşit, rid ic:ă nori de praf spre marea " pagubă a toaletelor doamnelor" 2) . l\c:eeaş \?iaţă o d ase, mai apoi, şi fiica lai l\lec:a Vă c:ăresc:u, 1"\.aria, \? i i... toarea logod nică a lai Bibesc:a, c:are însă, pe wemea· c:onsalulai Neigebaaer, era înc:ă măritată c:: u spătaral G h i ka. l\c:eastă c:arte dură în toată patr iar .... hal itatea ei pâhă în 1 8 4 5 , anul logod nei lui Bi l:?esc:u . Vodă c:u 1"\aria Văc:ăresc:u. In. ac:est an , Domnitorul întreprinse numai reparaţianea î?.echi i c:urţi , d upă c:um re ... zaltă de pe însemnarea d i ntr'o carte a b·iserici i, c:e pomeneşte de întăr irea z idurilor exterioare, ş indrilirea b isericii ş i legar:ea ei : c:u fier. Dar · încă din 4/ 1 6 Sept. 1 8 47 Prin ...

3.

B !i n easa : Latara sudică..
Partea dărâmată.

inp.org.ro

Pl\Ll\TOL Lat BIBESCO DELA B Î'l NEA SA

1 77

c ipele 'O iz ită lucrările actualulni palat, ce fusese ridicat de sigur din pri mă\Jară, chiar în faţa patriarhalei case străbune, din care se păstrează încă frumoasa p i'On iţă, iar odată ş i colonadele logi ilor şi foişoarelor sale azi d istrase . . . Ziarul Bukurester-Zeituno o· d intr'acel an annnţa pe acea zi publ iculu i că :

" că c i noi le grădini se \)Or ani c a acelea " ale lai Kisse l e\\> " . Clădi rea în cepută î n spirit feudal, d e p e planurile romantismnlu i epoci i , in.-. trocluse în arhi tectura noastră de " ar.... h itectonul monasti resc " Schlater (acela sub a cărui d i recţie se facuseră nereu-

Fig. 4. Băneasa. Vedere dinspre sad.
Detalia din interiot·al dărâmat.

" Inălţimile lor au bine'Joit să cerce· " teze, la · Băneasa, clăcl irea palatului pe " care princi pesa îl execută pe această " moşie şi care - prin proectatu l parc " m ăreţ şi promenacle, la care chiar se " lu crează - \/a fi una elin cele mai fru� " m oase podoabe ale Capitalei noastre,
Buletinul Comisiunii flonumentelot· Istorice .

şitele, dar scuzabilele pentnr timpa! în care se făceau, restaarări ale mona­ mentelor istorice sub B ibesca), nu se pata termina. Re'Jo laţia d in 1 8 4 8 , a� firmată. prin proclamaţia Constituţiei l i beratoare d ela Izlaz, fuga B ibescolu i, lăsau palatu l, ca toate schelele d e jur îm23

inp.org.ro

1 78

BULETINUL COtll S IUNII /'10NU1'1E TELOR ISTORICE

prejur spre a fi term inat pentru wemuri mai bune. Viîntal ele pustiire suflă însă el e atunci şi astăzi r prin putregaiur i le cap_etelor el e schele din palatul ce erB d estinat

să continue străluci rea, ele odinioară a acelui ce cântase : Urmasilor mei Văcăreşti, las \loaă moştenire : creşterea l i m bei româneşti ş i�a patriei c instire.
\' I R G - D R A G H I G E A N U -

F i g . 5 . Băneasa. Latura nordică.
' l N. lot·ga, Studii şi Documente III,
I.J . 7 9.

lvilkinson, Tableau !tistorique el polilique de la Moldavie et de la Va!acllie, Paris 1 8 z 1 , 1 2 6 · cr. şi La,.r; arde. Voyage dP jlfoscou a Vienne, Paris 1 8 2 + , .3 4-0. P.s. Casele l ui Văcăresou, în Bucureşti, ocupau tot locul pe care se află azl casele "Prqger" şi "r\agasin� U nh,erseJl' . Silueta lor cu paraclisul şi poate şi cu Biserica Sf. Ion grecesc, zidită de Brâncoreanu, se ,,edc in fotogr·ufia BucCI ... reştilor din 1 8 5 6 , publicată în acest Buletin şi explicată de regretatul Spi1·u Haret. - Cu prilejJI săpăturilor, făcute pentru zidirea actualului "l"lagasin U niuersel" s 'a dat de foarte frumoase capitele corintiene, de sigur rămăşi ţ e din \'!Cehia casă a Văcăre�tilor. De a emenea o mar·e subterană pe zid, de dată mai recentă, s 'a găsit întinzându- e dinspre Ca:ea Victoriei, probabil spre \lechiul castel al apelor (azi Vama) . Nu se ştie nimic ce s 'au făcut ,-ăm�şiţ ele găsite acolo. Exprimăm dorin ţa, deci ,ca cu p1�iJeja! ot"icăror silpă ..

'l

tari de canalizat·e sau faced de temelii, în cad s 'ar de coperi urme de ale vechiului Bucureşti, Prim�da să încunoştiin ţeze Comisia f'\on. Istorice , care ar puteâ salva, astfel, multe nmintiri ale trecutului, cari nu se mai pot g�si pe altt"t cale, Referitor la paraclisul acestei curţi a Văd'i.J�escului, am găsit, tot pe o carte, următoarele două însemnări : 1 ) Această sfântă şi dunmezeiască evang helie ce s'au Împodobit w fringliie şi Cit argint s'au afit'­ rosit de mine ctitorul lwac/ie Văcărescu la sfânta bi erică dela casa mea din Bumreşti, unde se prăz­ nueşte l. ramul Străteniei, la leat I 7 9J Febr. I. 2 ) Acest 111inei s'a afierosit de d-lui }11Pan Je­ nac/ie Văcărescu vel vi t. şi mare :dichiof ilax al Patrim·/iiei Ţarigraduliâ la ctitoriceasca d-lui bi­ sericr� a fui Hs. dela casele d-lui din Bucttreşli, unde · se cinste�te hramul Strii.lmiei. Avg. 20 I 7 78. 1\supra casei Vădîreştilor din DâmbO\li ţa, \lCZÎ Drăghiceanu, Călăuza 111onull/ente!or Istorice dill judeţul Dâ m ­ bovifa,
r;; o _

inp.org.ro

Pl\U\TUL LUI BIBESCU DELA BANE.l\ Sl\

1 79

R E S U I"\ E
--

0-

Le palais

dii

prince Bibesco

d

Băneasa

Sar les borcls cl er ptttoresqcre etang ele Băneasa se trocr\Jent les rui nes cl'an palais qcre le Prin ce G. Bi besco a'Jait projete el'ele\Jer, en 1 8 47, scrr la pro.... priete ele sa nou'Jelle epoase t\.arie Va­ caresco.

maison des ai"ecrx el e t\.arie Vacoresco (maison a câte ele qcrelle s'ele\Ja le non­ \Jeacr palais ele Bi besco). Cette autre \J iei lle ci emetJre, dont i l reste encore crne ca\Je, - a\Jait ete ter­ m inee en 1 7 92 par l 'ai"eal de t\.arie

Fig. 6. Bă.neasa : Pa,·aclisal.

Constrctit par le premier arc hite cte de E l ' tat, le Saxo n Schlater, dans le sty le romantiqae de l'epoqae, c'est crn des plus anciens palais edifies chez nocrs d'apres les regles de l 'architectcrre occidentale. Les e'Jenements ele 1 84 8 et la fn ite de Bibesco amenerent !'abandon de tra\Jaax , qui ne fcrrent jamais repris. L'abandon regne des lors scrr cet em­ placement, oct a la fi n du XVIII-me siecle et au commencement clu XIX-me, la haute soc iete bacarestoise passai t ses heures de loisir dans la patriarcale

Vacaresco, le fameax poete Ienache Vacaresco, qoi a\Jait ache\Je les bâtisses com mencees par son pere E tienne Vaca­ resco et interrompoes a canse d es e\Je­ nements polit iques. L'eglise qui existe encore, pres d u palais el e Bi besco, est n n antre reste de cette ancienne installatio n des boi"ars Vacaresco : elle d e\Jait - dans le plan de Bibesco - ser\J i r ele chapelle a son nOG\JeaG palais, comme elle a\Jait cte celle de la \?iei l e maison des Va caresco.

inp.org.ro

t'\ O N U J"\ENTE I N E DI T E D I N TOJ"\l
--- 0>---

t1 onunîerttele mai jos descrise, alcă ­ t oesc, lm preună cu o frumoasă colecţie de \lase de lut şi de sticlă, cu câte\Ja frag mente architectonice şi cu an număr de m onede, Sectiunea Constanţa a J'î.u... zeul a i Naţ ional de l\ntichităţi ' ). Ele au fost găsite, afară de prea puţine excepţii, c h iar in oraşul Constanţa şi Im preju­ rimi, mai ale în săpăturile Portului, ş i s e publică acuma pentru întâia oar ă , afară de câte\la fragmente e pigraîice pu­ b l icete mai d inainte de Gr. G. Tocilesca în Archaeologisch-epigraphische Mit­ theilu ngen aus Oesterr.- Ungarn XI. Din causă însă că aici nu s'a pu blicat decât transcrierea inscripţiilor, fără descriere şi conî entarii, am crezut necesar să re\Jin asupra lor, şi aceasta ca atât mai mult ca cât prezenta lucrare este menită a ser\li drept catalog al Secţianei. 1 fragment d intr' nn monu ment ele m ar.... moră el e cl imensioni le o , 1 4- X o , 1 3 X 0 , 0 2 .

De oarece în r. 2 se completează cn signranţă [ A·) p J ·tjHt:�rJ ' A [v-:wvs[vt:�u] . în r. 3 razura a a\lut el e ş ters ele sigur tot un nume, condamn at, iar în r. 4 a\lem i n cl i catia unui personaj i m per :al fetT.enin, trebuie să ne gâ.ncl im la o to­ \)ărăsie a doi împărat i, d in cari anal purta numele de l\ntonin, iar cellall a suferit dam natio memorine clcr p ă moarte, ş i cari împreună să fie în legă tură co o îm pără­ teasă. Din cercetarea inscripţii lor gre­ ceşti strâ.nse de Cagnat 1), reza!Lă că tre buie să ne gâ.nd im numai la domnia comună a lai Caracalla cu Geta, îm­ preună cu m ama lor Iulia Domna 2 ) . Şi atun ci fără prea m o i Lă aprox imaţie ţi­ nând sea :n ă de faptu l că numele îm­ părătesc fiind în geneti\l, trebuie să a\lem d e-aface cu an ex veto oitsp -c·r1 � au\t·f)p[.7.�, etc. ar fi d e completat ins­ eri pţia în ehi pa 1 următor :
, ,

1 \-\ yu.8··?J

Fig.

t.

1 1 1 ! 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 ' "' C T H

. 1\ I O Y

� 1<

�1 . Aup ] ·I) H t:� o ' A l v-:wvs[vt:�o 'X.a�t A ,J -c. n ·. �s'1'C-:tp.t0o l_,S�rJ. m.� "C* �s ] p u.:J"C"iJ I � ' l t:�'J),[u.. -; ..l6p.v u. � tn1-:p0� K a.:J:pow,
1 ) lnscriptio11es grnecne nd 1·es romnnas f>erti­
ncntes.
l.

\ o'wt.p&::t:�po� 1 K[ u.[ au..p r.. �

-c0zT/ 07'"sp -:fj �

-:00

:!) Dintre împăraţ ii cari au purtat numele de 1\ureHus

!ndices.

I n r. 1 se mai cunoaşte l i n ia d e jos a unui C saa E . i . . . . e sigur. In r. 2 . . ·'l),[vo l In r. 3 razu ră. In r. 4 se mai \lecle arcu l de sus al u nu i B sacr P, de sigur B, ele oarece ca� \lâ.ntcrl rămas nc1 poate fi altce\la decât
. .

�s ] � u.a-·11 [ � -

•.

alte amănunte in comunicarea f�cut� i\cademiei Române asupra Zidului Ce­ t�ţii Toml, în şedin ţ a delu 23 Iam1arie 1 9 1 4 de d. V. Pân,an.

1 ) i\sapra întemeierei acestei Sec ţ iuni vezi

f\ntoninas, Comrnodus pm�ta cognumele de Comm. intre cel de i\urelius şi i\.ntoninos, aşâ că nu poate fi \lOrba de el în r. 2 , ci numai în r. 3 , a\1ând numele şters după moarte. f\r fi atunci tie în ţ eles in r. 2 numele lui 1'\. l\urelius filosoful, iar în al .:; .. Jea numele lui Commodus. Nu cunosc însă nici o inscrip ţ ie in care alături de aceşti doi să se pomenească o împără­ teasă ; de altfel singura femeie care putea figură aici, Faus .. tina, so ţ ia lui 1'\. 1\urel, eră moartă de aproape 5 ani, când Commodus a fost asociat de - tatăl să:1. Elagabal (1'\. l\.ur. i\ntoninus) n 'a fost asociat nimănui l a domnie ; dimpo .. trh1 l lui j a fost asociat Se\1erus i\lexander (V. Cagnat, 1 nr. 1 z 7 o). Nu rămâne de ti decât Caraealla cu fratele său Geta, căruia după ce l-a omorit i-a condamnat memoria, şi cu mama lor Iulia Domnu.
..

inp.org.ro

1'10NUI'1ENTE I N E DITE

DIN

T0/'1!

1 8 J

G<O'C"fjpta; 'X.O.� ;;(J·['J (, 'X.'J..t

v�x·fj� xru
� e

,

,

'Y'fj�, ·r1 'J':JOI,'fJ "I.W 0 0"'J tJ.0; :i) ; p.·fJ :p 0�6),sc.o; T6p.sco; . . - 1
.., ' , 1"

o.tmYt'Jo ow.p.�J, _

,

'

4 Febr.
2.

Inscripţia ar fi fost deci pasă înt re 2 1 1 şi 26 febr. 2 1 2 p. C .

frag ment de marmoră d intr'un mo .... nument prel ucrat în formă d e fabula an­ sata. D i mensiunile : 0 , 2 6 X 0 , 4 2 X O , 1 5 1 ) .

care însă se întrebuintează mai mult în ' legătură cu d i 'Jin itatea . In r. 4 el in pricina l i psei iai � adscris lui H , l ucra el e al tfel -d estul d e obicinuit în epigrafie, resti tu irea c·fi 1:] 6i.st \ e în­ doieln ică. Pcu-e a fi 'Jorba ele o inscripţie ono... rară pentru 'Jre-un mag istrat a l oraşu loi Tom i . 3 . fragment d intr'o inscripţie d e m armoră, înal t d e 0 , 2 3 , l a t d e 0 , 2 0 .

fig. 4, fig.
2.

Se păstrează numai puţin d i n partea stângă a inscri pţiei, fără părţi le de sus şi de jos :

Literile au un duct frumos şi sunt să pate cu îngri ji re. Lap iciclul a făcut însă uz ele o sumă ele ligaturi cur ioase, astfel : O cu T , T ca Q şi cu N, O cu �' N cc1 T . Lipsesc : i nceputul, sfârşitul şi o bună parte el in laturea d reaptă a inscripţiei. Din laturea stângă, pare a l i psi prea puţin, cam cât lăţi mea unei · l i tere.

fig.

3.

Din inscri pţie l i pseşte atât d e mult, că na .... i chip d e încercat \)re.... o restitu ire cât d e aproximati'l>ă a textu lui. I n r. 1 prima litera n u poate f i în n ici un caz B spre a citi B O YA H , aşa că na ne putem gând i d ecât la un nume '!06/,u)�, ' l w ho.v6;. In r. 2 restituirea cu'l>ântului T6p. s[ (J)' : I e sigură. In r. 3 sfârşitu l de cu\)ânt . . . p.Y<o� ne face să ne gândim la ad\)erbal o s p.Y<o;,
' l Publicat
in

i:J 0 Cl) 0 P V J< '/ � �/\ ! K A L L PO N /\YTP. J .A � l< T /\1\1 ; � i W'\ D (L_ TP\TOI' N
' \

') /-\ T 0( ..

·\J I ;

\

<.'L(,

1 A

��:
fig. 5 .

<l>u, . . .

Arch.-epi;;r.

Mit! . .

X I, 5 2 , 7 3 .

rămas l iterile 1 ş i 2 au mai . şt_ . . .·t. pu.:0�. v:, ele sigur resturile unui nume grecesc cu patronimical în � J. sys ]xpcl.--c0 �(, <T: t),0 ]xpc/.�:0U(,. gendi'J : '

p i n r.

inp.org.ro

1 82

BULETINUL

COtuSIUNII

l'\ONUl'lENTELOR I S TORICE

In r. 3 restu l de cu\?ânt ... �,l.�to'f'6pw'), nu poate pri ml allă întregire decât no.G-:0 cp6pw'), termen destul de cunoscut d in inscripţii în legătură mai ales ca cultul zeiţei Isis 1) ; o asociaţie de caracter re ... ligios 2) , d e sigur ca scopuri practice funerare ca atâtea altele în antichitate 3). Geneti\?ul '1':1J.J:0�6pm') nepatân da-se lega direct de numele persoanei pome.. nite, trebuie să căutăm un substanti\' căruia să-i fie atri but si , care să arate gradul respecti\?ului pri ntre pastofori . Pentru ca să i se ridice un monument onorar, de sigur trebuie să fi a\?ut cel mai înalt grad, în care cal i tate a b ine... meritat dela consacrani săi. Cum se numia acest demnitar însă noi nu ştim. Nu e i m posibil să se fi numit, ca ş i cel al coleg iul ui dendrofori lor, tot de aici din Tomi , na.t·�p (r. p:�:·r1p) 4), şi să a\?em atunci de completat în acest sens. In r. 4 citim fără nici o d ificultate : yo')a.I'l.a. oz a.[t .>t0o ] . 1\cest acuzati\? al numelui femeii, atrage în mod firesc acuzati\,ul numelui bărbatului, dela în­ ceput, ca regime ale u nui \'erb sau ex .... presie onorară care cere acest caz : a.')SGH) JSV, t�p.i']; 'f.6.p�v (co mai obici .... nuite în monumentele de acest fel). 1\m a\?ea atunci de citit până aici :
. . . � t),ov [Nisvs ]-x.pr./.t0�<; i ra.tspa. n] a.Gt0�6pwv 1 GOV . . . . . j ă) jO')O.['UJ. os o.o-:00 .
1 ) Cagnat /. l i"· r . 1'. p . 1 1 8 7 ( C J G 6 2 0 2 ) : . . . ' AI-s· ţ&va p:u. ,.6p-� 1tpoo:ol.oc; Llwv6cou [rc]u.o�o <;- 6 p o ; �s �;:&.<; N ;::),w·d8oc; E(c,bo; . . . (Inscripţie găsită I a Roma). i\pu• Ieius A-!etam. XI, 1 7 coetu pastoplwrum. Purtau ima­ ginile �i obiectele de cult ale zeiţei în timpul procesionilor religioase, cam rezultă şi din pasagiul citat din /\puleius· Cf. şi CIG. III, p. 3 0 5 . 2 ) Intru cât cultul Isidei l a Torni n e e cunoscut prin i n ­ scripţii, monede � i monumente sculpturale (Inscripţii : Arciz. · epigr. Mitt. VI, 2 3 , 4 6 . ; fbid, XI, + 1 , 5 4 ; /bid. XIX• 97, 4 4 : 11. u.t �apli;uâ � r.al E��te� 'i'J.tl ['AvoO)OtO� ;w.� OsoTc; ;;:ac:v ; J 'lonede : Pick-Regling, Die Antike JJ!liin­ zen v. Dacie11 1 1 . Moesien, p. 6 2 8 ; tlonumente sculp­ turale : Tocilescu, Fouitles, p. 1 35 ) , intru cât ceremoniile religioase aJe ei se găsesc şi lu Torni, precum se \la arăta mal jos, na mai poate fi îndoială că trebuie să fi existat şi o societate de genul ncesta, cum există pentru alta df\,i.. nităţi, de pildă Cybele ('' · mai jos nr. 40) . 3) Cf. Pâruan : Cetatea Ulmetum, 111, comentariile Ia nr. 1 5 şi 2 2 . 4) V. inscripţia din Arch.-epigr. JV!itt. XI, 46, 1 6 . !) Particula ad\lersati\lă az după CU\lilntu1 "( OYC I.IY.IZ încurcă mult lucrarile aici. Ea nu poate admite legătura celor două
= ,_, . • •

nu putem citi altfel decât 1\cesta e un cu\?ânt, pe care nu ... l mai găsim n icăiri, după cunoştinţa mea, dar el e perfect grec şi cu totul la locul l ui în culta! Isidei, unde mai găsim cu\?&nto l G�V')C/.'3-cw în înţelesul d e
lt]sp0vo.o-cw .

In r.

.s

l\m a\?ea atunci de înţeles prin isp0pe acei membrii ai asociaţiei , cari cu ocazia ceremoniilor religioase în onoarea zeiţei, fie cea de care \?or ... beşte 1\puleius 2) , fie cea de care \?Or... beşte Foacart 3), erau însărcinaţi cu pro ... cesiunea nautică a Isidei. Cultul Iside i la Tom i ne e docamentat .t). O inscripţie ne d ă ştire despre existenţa aici a ceremoniilor numite Xa.pp.6vova. 5). Cea de fată , ne ... ar documenta existenta , cere moniilor z ise navigium lsidis 6). După isp0va.utw urmează începutul unui cu\?ânt cu A. �, apoi în r. 6 se c i ... teşte c lar E-x. -:t o') �âtw'), rămânând loc în am bele rânduri pentru încă câte un cu\?ânt. Intrucât a\?em de ...aface cu un monument onorar, întregirea r. 5 prin ă.v[ 0pta.m] , iar a r. 6 prin �i:t!J:fj OU.'), m i_ se pare cu totul naturală. I n r. 7 np0Gta.toovtG.;, e, fără îndo ială. îm preună cu un nume propriu, u n ge ... neti\? absolut, alcătuind datarea inscrip... ţiei, cu numele preşed intelu i respecti\?
V'1.5ta.�
nume prin ·;.al, Nu râmâne dccat l egătura cu oUv, ad\'Crbul care merge perfect cu o i ; Cf. Dicţionarul lui Bailly S. V. In inscripţii nu găsesc un exemplu analog. ' ) Cagnat, l. c. , !, 8 1 7 , inscripţie dela Gallipoli, în care sunt înşirate diferitele demnităţi dintr 'o asociaţie isiadi (după interpretarea Joi Foocart), şi anume : Ş eful colegiului, &p z. w · Yt U·; ; cinci şefi pentru mane\lra plăşilor, 8 LY.toa.pxoU•.;tc:<; ; doi scrutători, OY.Oittă�,._,Y'tzc; ; doi piloţf Y.uOc:pvW•J't�<; ; cel care pune plasa în apă, Cf-EiJ�or.ai.O'.�'tWY ; un om de \'eghe, Z 'f''t]flSflSOUJY ; cinci patroni de şalupe, ),;:flliapz.o�Y't�; ; un controlor, &v'i.t�(P''-tpO��vo�. •) Metam. XI, 7 - 9 9 . ') /\pod Cagnat, l . c .. nr. B 1 7 , n . 1 , Vezi mai jos pag. 4- n. 3. 4) V . mai sus col. I, n. 2 . 5 ) Arc/1. epig r. Mit!, VI, 2 3 , 4 6 . Inscripţie din care se păstrează numai partea dela sfârşit , prin care se hotărăşte publicarea prin \'iu graiu şi prin scris (pe marmoră) în templul lui Serapis, a recompensei (o coroană) dată unui cetăţean cu o cazia Harmosinelor Isidei. 6) După toate aparenţele, ambele serbări erau îndeplinite de una şi aceeaş asociaţie, precum r·ezultă din inscripţia nr. 66 din Foucar· t : L es associatiOIIS rlfli,gieuses en Grece, in care acciuş persoană ţine cheltuielile ambelor ser·bări. (Vezi mai jos p. 1 8 3, col. 1, n. 3 .

Govp.6 �&?..� 1).

inp.org.ro

/'10NU/'1ENTE

INEDITE

DIN

TOi'\!

1 83

al colegiului , ş i atunci sub autoritatea altor documente analoage putem întregi şi aceste două râ.nduri astfel : 'it(J0J-cu..... -roovto<; ["'<J�O'J<; \ pto\tu.pz0o 'J . . . . . 1 ) . Prin urmare întreaga i nscripţ ie ar fi de citit :
'

şi ca toată acea i erarchle pe care ne... o d ă i nscri pţia d ela Gal lipol i.
4 . fragment architectonic de marmoră înalt de 0 . 1 8 , lung de 0 . 6 2 , gros de 0.28 m.

l\şa înţeleasă inscri pţia noastră, face un ade-vărat pendant celei citate la pag. 1 8 2 , n. 5 col Il, cu care se aseamănă şi ca duct si ca mărime de l i tere. In aceasta e -vorbn de ceremonia -vesel ă a zeiţei Is is, ca prilejul căreia s.t atuia ei era plimbată ca multă pompă şi găzdaită împreună cu tot cortegiul de către anul d in mem .... brii 2), i ar în cea d e faţă de ceremonia gra\iă , de initiare, asa cam este descrisă de l\pu leias s i cum e e xpl icată de fou .... cart, ca rep ; ezentâ.nd pe Isis căutâ.nd, pe barca sa de papyrus, să adune d i n Nil oasele lui Osiris aruncate acolo de Typhon 3) . Cu aceasta m1em acum documentată pentru Tomi â.climatizarea cultu lui egip... tean al Isidei sub toate formel e lui, a-vâ.nd un templu (în to-vărăşie ca Serapis 4) si o rganizată serbarea cea m are a ei în � o d regulat, ca colegi ile respecti-ve de pastofori şi de [spov o.t h a.t, de bună seamă
' ' '

... rpt),[0v . . . M svs]'l .p u;r0�� \ 1tr;.:�pa. 1t \ a.­ ot0'f 6pmv i oov . . . . . ] ruvr;.[x'J. os afn0r.J , q sp0YU.OtW u.v\ optu.cn ?] s·t. 'C<OY tottoY t s�[­ [.l."f) GO.v], 1tp0u'tu.t0')Y:t;; ; \"' ot> h ; 'Apt-J]tu.p­ '1.00 T ....

Fig. 6 .

E un monument \iOti\i pus de sigur sub protecţia obicinuitei 'Ara.B·'r1 ':O'f.YJ în cinstea unui împărat, jadecâ.nd după forma Jiterilor, d in sec. III p. c . Inscripţia 1):
I EPE ! l\IEr l r.TQ ll HM A P TOMELn�N

ar fi deci d e com pletat : (numele împăratului ca aclamaţii!e lai triumfale) u.p'f.]lsps[ p.sr[cmp !3-fJt.J.a.pi'zt'l.-71 �
2�0o o[u.� t0 . . . o1to.np t 0 . . . 'itO.""p� 'ito.tp[.â 6 o·1jp.0:] "C0p.sm.ov. 00�, ·f) �0o)3) xc
5.

l ' .A j'X0iJ '-O A.ii

;

A o-r0xp&.-r0p� K a.[aa.pl

0 . 4 8 X 0. 1 3 X 0 . 3 5

fragment de marmoră de d i mens. (gros), cu inscri pţia :

npo v'trZ't'lj � YIGtBo� din anal 3 2 p. c. şi 1 1 6 8, 1 1 1 1 şi 1 1 7 7 : Zod lla·;fvr.oo ll 'to1.),�0o'i 1tpovt&'tou ""lot0oc; din anii 1 4-81 49.

l) Cagnat, o. c.,

l,

n. 1 1 7 2 şi 1 1 7 3 . n(J.pfJ�V!.Uf," flu·,�p.zw�

Toate din Egipt. ") Foacart : Les associalions ele. ni'. 66 şi comentat·ial dela pag. 1 1 8 . 3 ) C!. comentaral inscripţiei din Gallipoli la Cagnat, O . C. 1, nr. 81 7. Se naşte însă intrebarea dacă ne găsim in faţa a două să1·bători deosebite, sau dacă ou cam\la a\lem de ...aface cu una şi aceiaş serbare, compusă din mai multe ceremonii deosebite, cam rezultă de altfel şi din descrierea dată de 1\puleius, unde găsim într 'una şi a�eiaşi serbar·e cele două ceremonii, a na\,igaţiei şi a procesiunei statuei şi obiectelor de cult cum şi găzduirea la unul din membrii asodaţiei, şi atunci, respingând teoria lui Foucart cu două sărbători deo­ sebite ( Asociations nJlt:g ieuses en Grece, p, 1 1 8 ), să ad­ mitem una singură1 compusă din o serie de solemnităţi, fiecare cu nume deosebit, iar intreaga asociaţie isiadi împărţită in sub­ împărţiri de acestea mai mici, numite după natura rolului pe cart; a\,eau să J indepHnească in decursul serbărilo 1· ; 1tUO't6H ( GD'I'J'I.0Lu. t etc. q;opo�, 1spo· u.U-cc •) v. p. 1 8 2 , n. 5 col. ll.

Fig. 7 .

...

..

6 . l\ltar de calcar înalt de 0 . 6 8 , lat la basă de 0 . 4 5 ; înăltimea tota lă a pro.... fi lu lai 0 . 2 2 , din cari 0 . 1 2 numai plinta. Dimensiunile fetei , scrise : 0.34 lătimea pe 0 . 2 6 înălţimea. De remarcat în r. 2 prescurtarea cog .... numelui M(a)rci(a)n(us) . I n r . 3 d upă SE urmează o spărtură în piatră , prea îngustă ca să încapă cu\iin tele ET SVIS
' '

,

' ) Arclr.-epigr. Miii.

XI, 5 2 ,

1 �.

inp.org.ro

1 84

BULETINUL

C01'1I SIUNII 1'10NU1'1E NTELOR ISTORICE

cum ne.-.am astepta, spre completore a formulei obici � aite pro se et suis. Tre ....

7 . fragment d intr'o inscripţie latină de calcar.

Fig .

1 o.

Fig .

8.

b er e s ă admitem că l api cidal a scris nu.... mai pro se cl apă care, e\?itâncl ruptura pietrii, a continuat ca possuit (ca eloi s).

Se păstrează numai colţul de sus d in d reapta, d in care se \?ede că monu� mental a\?ea un fel ele front ispiciu, dea... supra chenarrrlui d e sas al inscripţie i, Impodobit probabil în mijloc ca o ro ... zetă. Cele d ouă colţari d e sas sunt se ... parate ele restul câmpala i prin câte un sfert ele cerc scos în re 1 ief. Pe partea păstrată a . frontispi c ialai se citeşte i n i... tiala l'î.. ' Dimensiun i le : înălţimea 0,28, lăţi mea 0 , 30, grosimea 0 . 1 5 1).

M O 1 M Q�N p (( o 5 E (____)0 5 5 v'
c oL y

yNY f. A M L S
Fig .
9.

Fig.

Il.

Lectura : I(ovi) O(ptimo) M(aximo) M(a)rci(a)n(us) pro se possuit colum­ neam. V(otum) l(ibens) s(olvit). Columneaf!l pentru aram ori cippum e cu totul neobicinuit' si mai ele grabă ar ' fi d e înteles aici, că resp�cti\?ul a în chi ... nat cl i\? l nitătii o columnă căreia monu� îi ser\?ea drept bază . mental de f� tă '

Poate : f!(ovi) O(ptimo)j M(aximo) [et Dianjae Aug(ustae) .... In r. 3 unele se cunosc câte\?a arme de l i tere, nu mă pot gâncll la weHun sens. 8. Fragment ele marmoră elin partea
1 ) Anh.

epigr.

Mit!. XI,

sz,

11.

inp.org.ro

1'10NU1'1ENTE INEDITE DIN T01'11

1 85

de jos a unei inscripţii greceşti de di .... mensi unile 0 . 2 1 X 0 . 2 0 X 0 . 0 1 6 1 ).

1 1 . Co loană d e marmoră, prelucrată în partea superioară în formă de ca-. p itel d i n care n'a mai rămas decât bas-. tonasal. E spartă în două, asa ' ' fel că l ipseste jumătate din i nscripţia ce era scrisă ve suprafaţa coloanei în rânduri m:egale. Inălţimea 0 . 4 2 1 ) .
'

Fig. 1 2 .

R.
" "

1 2 3

<p(),o.. v[ & p m-rr:[ u.] ? l (zp Ju.. a 6.tJ."f)Y '? [-rr:� njr ;/ i xp6v] w j ?

0.1 5 X

9. fragment de calcar de d imensiunile o . 1 8 X 0 . 1 2 2) .

Fig. 1 3 .

EB�Ol\I�xona ?
6.fONYaw\;
Fig. 1 5.

D in r&ndul superior se mai 'Jăd câ� te\'>b. semne, care na daa însă posi bili... tatea restaurării we�unei l itere.
1 o. fragment de marmoră de d i men� sianile : 0 . 2 3 X 0.35 X 0 . 1 o 3).

De sigur e o colnmnă funerară.
1 2 . B ucată întreagă. ele calcar d intr'o i nscripţie monumentală, compusă el i n mai m ul te asemenea bucăţi . Tnălţi mea 0 . 7 2 , lăţimea 0 . 8 8 , grosimea 0 . 4 0 .

Fig . 1 4 .

Inscripţia pare a fi fost b i l inguă, aşa că am a\'>ea sfârsital textu lui grec si în.., ceputul celui latin, reprezentat pe frag.... m ental nostru printr'o jumătate d e C .
' '

1 } Arch.-epig1•. Mitt. XI, 5 2 , 7 5 .

Fig.

16.

2 ) Arch.-epig1·. jVJitt. XI, 3 2 , 7 4.
"> Arc/:. -epigr. Mitt. XI, 5 5 , 9 4 .

1 ) Arch.-epigr. Mitt . XJ, 3 3 , 93.

inp.org.ro

1 86

BULETINUL

COl'li SJU N I I 1'10NUI'1 ENTELOR

I STORICE

. . . .j no (centurio) leg(ionis) . . . . . . ens {centurio) leg(ionis) . . . . . incom� p(arabili virtute ? . . . . ) . Literi le (r. 1 înalte de 0 . 2 0 5 , r. 2 de 0 . 2 0 0 si r. 3 de 0 . 1 0 5 ) se înscria într' an patrat perfect ş i ca duct se a� mănă a fi d i n epoca bună a 1\ntoninilor, dacă nu chiar d in a lai T raian, ca ale căru i i nscr ipţi i monume ntale dela 1\dam­ clissi are multă ase mănare, deşi acolo raportul între grosi mea, adâncimea şi înălţi mea l iterilor e mai mic ca aici. Poate să fie \JOrba şi aici d e \J re�an maasolţa ridicat de marel e îm părat sol ... daţilor ce \JOr fi căzut în 1 apte le ce au a\Jat loc prin părţile acestea în cursu l războaielor dacice. Găsită lCl Palazu.
'

1 4 . Fragment de calcar compact d e d i mens iunile 0 . 3o)< 0 . 4 6 X 0 . 2 0 . S e mai cunoaşte în stânga urmele unui chenar profi lat. I nscripţia 1 ) a fost destu l el e

Fig.

1 8.

Stelă de calcar de d imensiunile : De jar împrejur a a\Jat an chenar, Clcama rupt în t:ea mai mare pC1rte, împodobit cu \J reji de \J iţă. FaţCl ca inscripţie se păstreClză în întreH gime, însă ClŞB de mati!Cltă, în cât cea mai mare parte a textul u i s'a pierdut ca total .
1 3.

0.97 X 0.50 X 0.30.

tEJ.c'J ldJ GU.V"Ct 0v\ ·fjb"C<.o� . . . ) ,.i'j CJU.V"Ct l Et'f) . . .

bogată în ligatari, cari de altfel nu prezintă n im i ca deosebit : H cer K, H cu [, N cu T. Fragmentul Cl fă cut parte d i ntr'un mo­ nument funerar. In r. 2 credem a putea citi ca\'lântal sarcofClg, dar fragmentul în n ici �·irt:riv un caz n u a făcut parte d intr'un ClSe .... menea monument întru cât marginea lai el in stânga n u e ruptă_. ci şlefuită regulat ca la toate stelele funerare. Se poate însă ca cu\'lântul f}l/'t:fj să fie luat aici în sens de mormânt, lucru · destul el e obi� c inuit în iz\Joarele i iterare (\'lezi c itatele în Dicţionarul lai Bailly s. \'l.) dar ne­ cu noscut în ep igrafie. f) a.. o -r0o . . . (?) In r. 2 de citit sct.On!) xs o l l<.
=

1 5. Frag·m ent d i ntr'un monument d e mClrmoră. Inscripţie greacă înscrisă în-

Fig.

17.

I n r . 1 , l a început, lectura e sigură, afară de ultima literă CClre poClte fi c m E, ş i am a\Jeb atunci numele lulian(a)e. Urmează apoi .. . quijvixit afnnisj X ... . Ceeace a urmat e ca desă\Jârşire şters. D i n u ltimele două rânduri se mai cu­ nosc . . . mo . . . orna(nzentis ?) .

Fig.
' ) Arc/1.

1 9. 60, ' 1 9.

ep·igr. Miii.

XI,

inp.org.ro

f10 NU1'1HITE I N ED I T E DIH TOJ'1l

1 87

tr'an cerc format d i ntr'un profil în re� l ief. In stânga alte profile mă rginesc un câmp, pe care era reprezentat an obiect din care na se mai \)ede decât partea superioară în forma unui gât de \)as. I nscr i pţia :

formula cunoscută : « d acă ci ne\Ja ar cu� teza să strice saa să înstreineze acest monument, să dea oraşului . atâta sum ă » : o<o :JE� -rr j 6/,s� ? }f) W l.pto. . . . . ]
.

f f\'( Ţ( '' 2YN 81 M I-rEN 1 . t1l. H ) [�J K A C\I E r rl
Fig.
20.

1\

A1

S i aiCI e \)Orba tot ele u n monument ' funerar ridicat de an cetăţean, pentru

1 6 . Stelă de marmoră (găsită în să ... păturile d ela spital) înaltă d e 1 . 0 0 , lată de 0 . 4 4 , groasă de c. 0 . 1 o m. Faţa împărţită în două registre : 1 ) Un fron ... tispicia tratat cu foarte multă aproximaţie în chip de fronton cu acroteri i. Centrul acestui frontispiciu e ocupat de o cruce în relief de formă byzantină, foarte ase... mănătoare crucii d e pe unele monede a le lai Iustin ian 1) , ceeace ar i n dica ca dată a monamentului secolal VI p. C. 2) Faţa scrisă, de d imensiunile 0 . 3 2
X 0.25.

Aceasta, împreună cu frontispiciul, n u ocupă nici jumătatea monumentalai. Res ... tai e destul de sumar netezit, iar m a... chiile nici atâta (fig. 2 1 ) .

t E l� G A 6 E l< A TA 1( 1 TA 1 H PA 1( 1\ i 6 H C AN A I N W C. T H C T r\ C ��- 1 f>.. C . l<A I ICZ\8 o 1\tj( \i C E K 1< A. H ( 1 AC '6}..
Fig
2 2.

~

'EvBo.os 'l'.a.. : "a.Y.�-c"l.t 'HpaY.),tj8·1Jc;: â.va..­ 'I.W Y.a.. B o),tY.'fJ (, E't. Ipcb ol-c"'J� -c·ljc;: a:y[o.� .
Y.ki) Ota.. c;: .

'Ava..r woorl) c;: lector, face parte din · ordinile inferioare ale bisericii 2) . . Tot d i n ordinele ac estea i n ferioare mai a\Jem la Tomi an -rrpa..')' fJ."l.-cso-r·�c;: �IJo O.r too 'Im[6.vv1J]o, 3) iar d i n ordi nele mai înalte a n presbyter 4 ) , ambele i nscripţi i,
=

Fig.

s ine si sotia s a (r. 2 si 3 : saot<o ' j ·z. o. t j . . . ] oov�iLp [;irc.OJ şi � are pare a sfârşi ca
. .

21.

teratura CU"Uântului.

11 Sabatier, JJ!fonnaies byza11tines, planşa XVU, nr. 3 1 sqq. 'l Sophocles : Greek Lexicon s. "·• unde e indicată li·

3) Arc h.-epigr. Mitt. XIX, p. 1 0 3 , nr. 5 1 . Cf. V, Pâr· uan, Contribuţii epigrajice la istoria creştinismltltti daco-·roman, p, 6 4. 4) CIL. III. 7 5 0 3,

inp.org.ro

1 88

B ULETI N U L COl'li SiaNJI

f\ONUf\E NTELOR

I STORICE

'A V IJ.j' V(O G""'l � t"fJ� rJ.j[O.� % 'J.t "'.o. 00J, l%YJ � sxxt,"f) G[IJ.:; = al sfintei ş i obşteştei biserici,

fiind cam d in aceiaşi epocă cu a noa... stră. ').

trebue înteles ca o simplă emfază a respecth?a l ui, care în cazul de faţii \?a fi fost un biet slujitor al unei b iserici oarecare. Incă d in timpa! lai Theodosia 1 a\?em canost , intă despre existenta biseri� ci lor ·( = cl ădiJ: i) la Tomi 2) . P� \?re mea monamentalai nostru ele trebue să fi fost o sumedenie, d a că ţ inem mai ales seama de fapta!, că într'un· orăşel de im ... portanţă secun dară ca Tropaeum, săpă ... tarile de pană acum aa dat la i\?eală patru basilici şi an baptisteri a 3) . De altkl titlal acesta de "'.o.{}o), �"'.-� care se ca\?ine bisericei creştine în to� talitatea ei, ertl aneori întrebuinţat în chip emfatic şi de u nele organizaţi i bi­ sericesti lcicale, cum d: p. lâ Salona ( Dalm �ţia), ande pe o piatră mormân.... tală. citim amen intarea că., dacă. c ine\?5 , ar \?Ol să. paie în acel mormânt alt corp, să. dea ca amendă b isericei catol ice Sa� lonitane feclisie catolice Sal( onitanae) / trei litre de aur (CIL. III, 1 3 1 2 4 ) . D in inscripţia noastră însă na patem deduce că titlul de catolica1 ar pri\?l şi la Tomi întreaga organizaţie b iseri cească, ca .1'\etropolia respecli\?ă, ci mai de grabă. cam arătarăm, că. m ical sluj i tor al unei biserici se · m ângâie de sitnaţia sa. infe� rioară eu gândal că. face şi el parte d i n marea organizaţie a. sfintei b iserici ani\?ersale.
1 7. Fragment de 'i nscripţie greacă pe o placă. de p iatră. nisi poasă., care, măr... ginită d e an c henar, \?a fi a\?at înainte de săparea. textulaL actual altă. întrebain .... tare. Numai d upă. ce placa a. fost spartă. În sensul l a.ngimei , a fost întreboinţată. (spă.rtara· d i n stânga) fără. a se mai fi ...
•) Cf. pentru cea ca presbyterul obsen>aţia lui Hirschfeld in A.•e. !11. Vlll, p. 1 6 , nr. 4 7 , că inscrip ţ ia pare a fi din sec. V - VI. 2) Z.osimus I II. +O. Vorbind de un atac al Go ţilor, stabili ţ i de Teodosiu lângă Torni, asupra OJ·aşului, atac reSpins de Tomitani sub conducerea lui Gerontius şi descriind fuga bar­ barilor, continuă : "COf>� a� iacoapâ:v-ca� ZOi;ze-ro rrctpfl XPLV­
'rLCi.YWY .ortp.Wp.zvov oh .o06p.·'}p.r.t1 v op.��Op.svo� CÎ.Go),ov.

griji respecti\?al să.pă.tor să�i înd repteze marginea ca spărtura. Lipseste partea dela început a. inscrip� ţie i ş i p � rtea de jos. Fragmentul m ăsoară în înălti , me 0 . 2 5 si , 0 . 3 5 m . , în lă.time , c. 0 , 2 4 şi î n grosime 0 . 0 3 m .

Fig.

23.

Rândal din armă. e com pletat cu o ramură., care i m i tează în mod destul de rudi mentar frunza de pal m ier, şi ţine de sigar, în intenţia lâpicidului, locul obici .... naitei frunze de ed eră.. Dedesupt un sem n , ·ce pare a. pro\?eni din suprapunerea a. d oaă. trianghiari, te duce cu gândal la cunoscatal semn e\?feesc - d eşi completân d u.... l (p iatra e spartă. tocmai a.d) na reiese semnal exact. - De altă. parte ş i frunza de pal... m ier e crn simbol care se găseşte des, mai ales în numismatica hebroică., şi care pentru unele d i n monedele i m periale bă. .... tate de e\?rei , cu legenda greacă., sant singurile i n d icii ale originei lor iadai ce 1 ) . 1\cea.sta însă. na este d e ajuns pentru a crede în origina iudaică. a celui pentru care s'a făcut monu mental, întrucât a.­ ceias frunză. de palmier o găsim si ' în sim b olistica. creştină 2), ş i chiar pe mo� namente epigrafi ce, ca în cazul de faţă. 3) .
' > Ch. Lenormant : Mem o i1' e sur les 11'10Jinaies de Simon Machabee, p. 1 3 - 1 4.

' ) c. t\. Kaufman n : Handb. der Christlichen Ar­ chiiologie, Padeborn, 1 9 0 5 , p. 2 0 7 , pe un sarcofag creştin din Syracuza. Cf. şi p. 2 5 4 pe o graffită din Catacomba Sf. CaHist, nnde se găsesc şi semne ce ar atJeâ oarecare analo .. gie cu cel•lalt sem n de pe inscrip ţia noastră. 3) C!G. 9 7 0 4 . Frunza de palmier desemnată pe epitaful unei neojite ( R oma).
Y9,

"> V. Pân•an, Cetatea

T1•opaeum,

p.

90

'> v.

sqq.

n.

1.

Pâr•an : Die

Nationalităt der Kau(tlete p.

inp.org.ro

1'\0NUJ'\ENTE IN EDITE DIN TOl'\!

1 89

Dacă pe de altă parte a\)em în \)edere caracterul târziu al l iterilor (sfârşitul sec. IV, p. C.), cum şi faptul că E\?reii la Alexand ria se ocupau mai mult cu in ... d ustria 4 ) suntem înclinaţi a crede că monumentul e creştin ş i că indi\)idul e un grec din Alexandria. Textul, destul de clar în partea finală, e greu de restabilit în pri mele două rân... duri , d istruse în parte de spărtura pietrii.

tărît. Aparenţa meschin� a monamen� talu i, care precum arăta i, e o simplă bucată di ntr'un monument anterior, ar fi an cu\)ânt să ne hotă rîm pentru ca... l itatea respecti\Jalai de reprezentant sămc al we ... unai negustor a lexan drin . Fără îndoială · că anal d i n articolele principale de export ale grecilor în păr� ţile acestea, în care ci\)i lizaţia greco ... romană a tră it langi secole l a ola'ltă şi în m ai bună san mai rea înţelegere ca

ln r. 1 , dacă �ele două bare \)erticale dela început formează litera 'ii:, am a\)ea finalul unui CU\)â.nt . . ... 7i: l t0�. In r. 2 pri ... mele două semne nu pot fi întreg iLe alt ... fel decilt în CE, iar cele patru bare ar� mătoare în 7CT.. Am a\)ea atunc i cm?â.n ... tol �sr7t'JY0� ( = 2:s7t<r<OV'J�), geneti\)ul unui name propriu 2:S7i:7C<OY 1 ) si deci lectur.::� inscripţiei :
. . . 1r]c-;� �s-rcr.l)vlj� �J(Ysp.7C0plj� " ' r;pvx� .

'Al.s�u..v-

. Legătu rile comerciale ale oraşului nost ru ca Alexandria Egiptului sunt destul de cunoscute din a lte monun·.ente, pentru a mai insista asupra lor 2) , până acnm însă n'a\)ea m prin n imic docu ... mentată această ram ură de negoţ aici la Tom i. In ce sens trebuie să înţelegem noi această cal itate de o(vsp.7t0p0� ' A ),sţu..v... ;jp[w� : Ca negustor de \)Înuri d i n Alexan ... i sur� dria, \)enit la Tom i după afaceri s ' prins aici de m oarte, saa ca reprezen ... tant la Tom i a l we... a·nei case de \) inari d in metropola Egiptului, e grea d e ho....
�) Pe care e drept că na•l mai cunoaştem din alte iZ\'Oare şi care poate fi pus la îndoială. Il men � in în lipsă de altce\,a mai bun. ') Cf. V. Pân,an, Die Nationalitât d. Kaujl. p. 1 0 0 .

Fig.

25.

barbaria băştinaşe ori nă\)ălitoare, era şi \)inul atât de abundent şi atât de pre ... ţa it d i n părţile greceşti . El era adus mai ales în amfore mari de lut, d i n cari unele purtau ştampilă c u data fa ...

inp.org.ro

1 90

BULETINUL COt\ISIUNir 1'\0NUt\ENTELOR ISTORICE

bricării 3), altele incl icarea capacităţii 4 "} si se debita, fie în amforase m i c i , fie ' ' fn oale cu capace de lut, pe care sta scris o urare 3) ori un îndem n *). Cele mai m ulte 'Oase însă de sigur nu purtau indicaţiile necesare decât pe a mbalaj saa pe dos şi ele bună ....seamă că frumoasele exemplare de lut ce stau asa de fru mos în Sectia Constanta a 1"\use b lui National, ' ' ' această destinatie trebuie să fi a'Vut.... o ! ' Fig. 2 5 . Stelă de m armoră îna ltă de · 1 7 5, lată de 0 . 3 4 , groasă d e 0 . 1 8 m. Ju­ mătatea SGperioară este împărţită în două reg istre. Cel de sas e an dreptanghia cu partea de de-asupra fn forma obi ci� n a ită a contmalai de fronton cu acro­ teri i . 1"\ijlocul drepta nghi a ! G i e ocupat de crGcea bizant ină din al cărui picior pleacă spre dreapta şi spre stânga câte on \!rej , ce se termină fiecare în cele două pseado-acroterii prin câte o frunză de ederă . De desaptnl acestei cruci , în­ scris înt1:'Gn cerc (eliam. 0 . 2 7 m .), mo­ nogramal lai Hristos In registrGl de jos, d espărţit de cel lalt printr'un chenar simplu, lat de 0 . 0 2 , se află să pată i ns� cripţia (faţa scrisă măsoară 0 . 3 1 X 0 . 3 1 ) . Partea inferioară a monumentGiai e spartă, l ipsinda-i o bucată din stânga, şi se pare că spărtura exista încă mai d i nainte de a se fi făcGt monu mentul, de oarece chenarul i nscripţiei în partea de jos e'Oită spărtura ocolind .... o. Urme d e litere ce se \!ăd pe chenar 5 ) ş i cari n'au n i m i c de.... aface co textul inscripţiei arată că piatra a portat îna inte altă i nscripţie, care a fost ştearsă pentru a se d a monamentalui înfă ţişarea actuală 6) . Inscripţ ia prezi ntă o sumă d e curio .... z i tăţi foarte interesante. 1"\ai întâia, ca forme de litere a\!em E, forma gre ...
1 8.
' Mon. epig"l'. şi sculpt. p. 1 3 2 sq. i\mfora dela Poiana . V. Pân•an, ;C astru! dela Po iana p. 1 o 1 sq. ' ) Gâtui de amforă dela Ulmetnn, Pân•an, Cetatea U l1neilm , 1, p. 5 7 0 . 3) lbid. Tl, p. 3 5 2 : �o+ fh '-Opta 1 4) lbid. If2 p. 3 5 .3 : n � z , r;1vo� "/J.J.iJ J� ! 5) In r. 2 pe chenanll din stânga un L, pe cel din dreapta un 1 ; în r. 3 in stânga T ; în r. 4- tot in stânga o bară oblică, probabil dintr'un N. 6) i\ fost publicat întâia oară de l'lons. Ray m. Netzham­ mer in Revista Catolică, 1 9 1 +.
'

cească, foarte rară în inscripţiile !ati ... neşti . [ pentru S, iarăş i l iteră grecească, L redat prin semnul L , Q prin 1I formă aprop iată d e l.J al altabetulai ciri l ic. Ligaturile I\E şi MI , cam şi inconse.... A, \jOenta, în forma unor l itere A si ' ' n'au nim ica neobic inu it, nici aşezarea silabe i REC deie; sfârs it pe c henar. Neo .... bi cina ită este însă pre � curtarea Sagittars pentru Sagittarios. Lectura de altîel e asoară : ' In huc tumulum est positus Terentius filius Oaione, annor(um) viginti cinque, militans inter sagittar{io)s iu­ niores. Caracteristice penlra _e poca târzie a inscripţiei sant multele barbarism e ce conţine : huc = ha n e est positu s = positus ·est filius Oaione = Oaionis filius, C am ş i înlreaga construcţie a frazei ; apoi prepoziţia in cu acasali\!al în locul ablati'Oolai. In pri\!inţa conţ inata!Hr a\lern de re­ m arcat : Cognamele Gaio(n is), se mai găseşte şi fn alte inscripţii (CIL, III, 1 0 7 9 5 1 ) şi
1 1 5 92 �).

) i\mfora din

Rhodos, găsită Ia Spantzo''· Tocilescu

Forma namel(]i Terentius filius Oa­ ione ca patronimical în geneti\!, deşi ca atri but al su bstant i'Oalui filius, e forma greacă, destul d e obi cinuită, mai ales în wemuri le acestea târzi i ale ro� manism alai, pentru a m a i insista asa� pra ei. Interesant e corpul d e trupă din care a făcut parte acest Terentias : Sagittarii iuniores. In N atitia dignitatum, găsim printre trupele de sub dispositione viri illustris magistri militum (Il) praesentalis, pr intre cele şaptesprezece auxilia palatina, pe Sagittarii seniores orientales şi pe Sa­ aittarii iuniores orientales 3) iar sub co .... t> manda celuilalt magister militum (I), i a... răşi printre auxilia palatina, pe Sagit... tarii seniores Oallicani ş i pe Sagittarii iuniores Oallicani .1 ) .
) Găsită Ia Teriişce ( Pannonia superioară). ) G�sită pe muntele S. Elena (Noric). " ) Ed. Seeck,VJ, 13 ( = 5 4) şi 1 4 ( = 5 5 ). 4 fbid. V, 1 3 ( = 5 +\ şi 1 4 ( = 5 5 ).
' '

)

inp.org.ro

l'tOHUl"\.EHTE INEDITE DIN TOJ'\t

191

Toate aceste trupe nu se găseau în Scythia minor, de unde Cl\Jem momr .... mentul, iar ti nereţea cea mare a l u i Terentius ( 2 5 de a n i ) ind icând a .... n e c ă

niores au fost trimeşi la T o m i în acelaş scop 1 ) , şi în we ....o luptă sau din altă cauză tânărcrl săgetaş ş i.... a găsîl moartea, aproape de ai să i, cari au a\?at astfel mângâierea să .... şi facă a ltimile datorii faţă de e l 2). Şi aceasla cu atât mai mult cu cât cazul nu e i zo lat. Tot la Tomi s'a găs it un monu ment, tot d i n aceeaş weme (în frontispiciu crucea cu baza o rnamentată), al unui Atala fier ! lui GO.jl'C " C' J Ţzefuc ce rX'7t0 GO.jlH1:Lpt0V ( ptcov) 3) , ceeace ne face să credem că acest corp de trupă, cel puţi n în epoca lai Iustinian, a stat în pă rţile acestea
= . ....

f,g. 2 6 ,

el era încă în acti'Vitate de ser\J iciu când l'a surprins moartea ; pe de altă parte fiind greu de adm is ca corpul l a i să fi fost adus la Tomi tocmai dela Constan .... tinopol, trebuie să adm item aici şi pre .... zenţa cohortei sau a unei părţi d in ea, adusă ca we .... o ocazie, aşa cum lanciarii iuniores de sub coman da aceluiaş ma .... gister m ilitum sunt aduşi în wemea l u i Justinian la Ulmefum, pe care .... J reclă .... dese 1 ) . Forma l iteril or, care cam ftcl uce cu a celor dela Ulmetum, apoi hrismul şi cruceft întocmai ca pe monedele lui Iustinian 2) , ne îndreptăţesc a cred e că ş i monumentul nostru e tot d in wemea acestu i împărat şi că precum lanciarii iuniores erau d etaşaţi la Ul metum pentru aittarii iu.-. restaurare si pază, tot asa Sab
' '

Fig.

27.

weme mai îndelungată , a\?ând timpul ne cesar a .... şi com pleta efecti\?ele cu Jo.... calni c i , dacă nu cam\la cercul obicinuit de re cru tare al acestui corp de trupă
1 ) Printre castelele restaurate de Iustinian flgurează şi Torni ( Procopius, de Aed1j. IV. 1 1 ' · 2) Ridkându j un monument, care deşi de ocazie, ca să zicem «şâ (\lCZi mai sus), a trebuit s5. coste o sumă bună de bani pentru lu�rătura destul de îngrijită, ca să admitem cum\.,a că a fost pus de camarazii defunctului - ei înşişi oa .. menii săraci. El nu se poate datori decât pietăţii părinteşti. 3) V. Pân•an. Contrib. Epigr. la isi. Creşt. daca· rO/IZ. p. 6 3.
..

) V. Pân•an, Cetatea Ul111el/lllt II2, p. 3 8 0 sq . , unde se discută şi chestia acestor d islocăl"i de trupe. 3) Sabatier : M01waies by zm1ti11es pl. XVII nr. 2, 8 , 3 0 , 3 1 , etc.
'

inp.org.ro

1 92

BULETINUL COl'\ISIUHII l'\OHUl'\ENTELOR I STORICE

erb chiar în regiunea noastră, şi atunci d intre cele două feluri d e lanciarii iu · niores, Oallicani şi Orientales din No titia dignitatum am a\)efl. a J considera. pe acest Terentius printre cei din urmă .
.... ....

1 9 . Aşchie informă d e marmoră, ruptă din m uchea unui capac d e sarcofag. Se \)ăd pe dos urme din brâ.nele ce încing de o biceiu acest soia d e monumente 1 ). I nscripţia a fost săpată de .... adreptul pe pl anul spărturii fără o ş lefuire preala­ bilă . 1"\.ăsoară în înălţime 0 . 6 4 m., în lă .... ţime 0 . 3 1 , grosimea. i n\)aria.bilă. Intre bratel ' e crucii se citeste ' ' deslusit 6 <ov. In r. 5 a treia l i teră , este un �\ ş i nu A cum s'ar părea. după bara o .... blică d i n mijloc, d e oarece deosebi rea între A şi _\ este desluşit însemnată în această inscripţie, nu numai prin barele interioare ale lai A, ci şi prin felul con ...

sec\)ent cum se împreună sas cele două brate ale literilor, la A împreunându ....se exact, iar la A braţul din dreapta. trecând d incolo de puncta! de împre unare. In r. 6 Ll făcut aproape cursi\) d. In r. 7 l1 făcut cu bara orizontală d e de ... asapra m ult prelungită spre dreapta. Sem nal dela sfâ.rsit e o cruce. Primele două rânduri scrise mai m ă ... runt par a nu a\)efl. nici o legătură cu restul i nscripţiei şi sunt foarte greu d e înţeles :
' '

G'.JVU.

' EvBa.j as vs6j1tccfjc;.

Restul se citeşte fără nici o greutate :

y,a.-cj[a.'l.�-c]s

'A ), < f. >sţ(a.)vjap fj �

vs6�o:fjc;), cel care a de curând credinţa, termen objci ... prim i t nait în biserica. creştină primiti\?ă 3).
D.
M.

vs67tttl)c; (pentru

TEO DORESCU

' ) V. i\semenea capace de sarcofage găsite tot la Constanţa, l a tloisil, Buletin1tl Comisinnii Monmn entelo1· Is­ torice , 1 9 1 o p. 83 sq. 2) Citesc aşa exempli gratia : tot la Torni s 'a găsit un capao de lut cu inscrip ţ i a ;:Cl,s6<; fLO� o flso<; ! (i\rch. Epigr. Mit!. XVH, p. 9 9 nr. 3 8 ) , deşi semnul dela începutul

CU\1ântului la prima \ledere ar păreâ mai de grabă un 1\. Celui de-al doilea cu�ânt nu·i pot da nici o explicare. 3) CIG. 9 7 0 4 : v�6<fo·w.. Cf. Sophocles : Greek Lexicon s. u. cu literatura CU\lântulni. In epigrafia Iocalui, cuuântul ne întâmpină pentru prima oară acuma. i\vem în schimb VSO<fwncm � : Pân>an, . Contrib. epigr. la lst. Creşt. Daca - Roman, p. 6 2 , la Torni şi Arch. epigr. Mitt., lX, 1 9 , 30, la Vraganizza (Dalmaţ ia).

inp.org.ro

C O J"\ U N I C A R I
---

o ---

IX. CEL DINTAIU ZUGRI\ V tlOLDOVEI\N E cunoscată. în istoria tloldo\Jei fi gora ma­ t·eloi boier şi negastor tlihail LogoLital. In 1 44 3 , sobt fiii l a i F\lexandru-cel-Bun , el era înca n<tmai pisar şi , în to\,:irăşie cu alt pisar, Tudor Gră­ măticu/, el primia o silişte pe i'1iletin, « unde a fost Oană al lui Berlea şi unde a fost Iremia, şi moara ve tliletin, unde a fost Stefan. Zu­ graful» <1-IJE;j;""" 381'pllij;<�). I\cesta fusese deci proprietar acolo. tlorile le-a fă.cat pe un loc dat de Domnie. lat· pentru ce i �a dat Domnia acest loc, arată numele săa. El fusese, la tloldo\Jiţa, la Bis'riţa, zagra\Jul lui I\lexandru-cel-Bun, meştenil pictudlor ce au dispăntt. E cea dintâiu pomenire a unui zugra\J mol­ do\Jean. El nu mai rrăia, de mult po:�te, la 1 443 1).
N. : O RG A

do\Ja--dap:l o zogrti.\Jeală \Jeche ce se găseşte in gangul clopotniţei de'a mănăstirea Neamţul şi din care se lJ:ldeşte că şi biserica acestei m-ri , reziditJ., cum se ştie, de Ştefan-cel-tlare, a a\Jnt când\Ja acoperemânttil caracteristic \Jecbilor bi­ serici moldo\Jene. - După d-1 Romstorfer nu s'a mai dat la lumin:i decât nn singnr document de acest fel : un chi\Jot de lemn dela o \Jeche­ biserică moldo\Jenească, publicat de d. dr. C. 1 . lstt·ati - în a cărui colecţie de antichifiţi se gă­ seşte el astă.zi-î:l scrierea : Câte\Ja cu\Jinte rela­ ti\Je la cele ce am \JOit sil. fac saa am făcut pentru muzeele noastre, Bucureşti 1 9 0 8 , pp. 56-7.

X. NOUI DOCUtlENTE C U PRIVIRE LI\ FORtll\ I\COPEREtl lNTELOR VECHILOR BISERICI tlOLDOVENE E îndestul de cunoscută forma de acopere­ mânt datii de I\rh. K. F\ . Romstorfer la bise­ ricile restaurate de dânsnl în BCICO\Jina (tlirăuţi, Sf. Gheorghc-Sacea\Ja, Putna), formil. t·econsti­ toită pe bază de docnmente : t·eprezentă.ri, mai ales picturale, ale \Jechilor biserici moldo\Jeneşti. In studiul Typus des Kloster Kit-chen in der Bu­ ko\Jina (tlittheilangen der k. k. Central-Comm is­ sion, Neue Folge, XVI - 1 8 90, p. 4 7 sq.) şi în scrierea Die tloldaaisch-byzantinische Baukanst (Wien 1 9 06, pp. 1 4-5), d. Romsterfer a publicat şi explicat din panct de \Jedere tehnic aceste docu­ mente, i ar mai târziu , în scdet·ea Schloss Neamţu (Cernăuţi 1 899, îig. 8), d-sa a dat la i \>eală un nou document de acest S'Ji a - de astă dntă din tlol1)
.� ctul in Hurmuzaki ,

fig. 1 . Biserica m-rii Ncamţu pela 1 8 1 6- 1 7 . I n timpnl d i n armă îns1, r . P. S. Pimen, tli­ tropolito 1 tloldo\Jei şi S nce\Jei, a bine\Joit să pCină la dispoziţia Comisiunii noastre câte\la nooi şi i nteresante docamente de natnra celor ce ne interesează. aci. tlai întâia 1 . P. S. S., prin o scrisoare adresată fostului preşedinte al Comi-· sicmii , Ion Kalinderu, la 1 2 I unie 1 9 1 3 , a sem­ nalat zugră\Jeala din gangul clopotniţei dela Neamţn, de care fa \JDri.:a mai sus, trimiţându-ne şi o copier fidelă a acestei zugră\Jeli, p e care.
25

1 1 2,

p.

8 8 0 , No. ncLxxxrx

Buletinul Comisiunii f\onumentelor Istorice

inp.org.ro

1 94

BULETINUL COJ'\ISIUNII 1'\0NUtlENTELOR ISTORICE Acest document, foarte interesant, e o gra­ \Jură ce se găseşte între ornamentele foaiei de titlu a Octoihalui tipărit la Neamţa în 1 8 1 6 (se dă şi în titlu cărţi ti părite tot acolo în anul următor : Ad unare a cu\Jintelor celor pentru as­ cultare... şi Viaţa ca\Jiosului părintelui nostnt Paisie). Ea ne reprezintă (fig. 1 ) biserica cea mare a m-rii ca \Jechia formă de acoperemânt a bisericilor moldo\Jeneşti, ceeace însemnează d aceastiî. formă de acoperemânt s'a .păstrat cel puţin până la 1 8 1 6� 1 7 şi cii numai după aceia a fost preriî.cută în felul în care ne-o prezintiî. desemna! dela 1 834, care şi ea u fost pre" fiicută, mai târziu, pt·obabil de arhitectul neamţ dela care a rămas frontonul gotic adaos în fa­ ţada dela apus a bisericii (\J. acest Buletin, fasc. 1 1 , p. 98). arhitect, care, după cum îmi comu­ nică 1 . P. S . Pimen, a\Jând ştirea dela unul din cei mai bătrâni călugări ai m�rii, părintele Da­ niil, ar fi cunoscutul Freiwald, care a lucrat şi în Ţat·a�Româneasciî.. De notat că în ornamentul copertei Octoihulni dela 1 8 1 6 şi Vieţii lai Pas;sie dela 1 8 1 7 se re­ prezintă, ca pendant bisericii, clopot ni ţa m �rii Neamţul, pe sub cat·e se \Jede intrarea, apoi l a dreapta, î n legiitură, casele egumeneşti, c 1 scara ce duce la ele, iar la stânga o clădire inde­ pendentă, de care n u�mi pot da seamă ce anume poate înfăţişa (fig. 2). lncheiu această notiţ1 comunicând că d. Ci . Balş, membru al Comisiunii , a a\Jut bnnă\Joinţa a-mi semnala şi d-.sa două documente de cate­ goria celor de cari ne-am ocupat : imaginea bi­ seriii SL Nicolae Domnesc din Iaşi, în tabloul ctitoricesc scos dela această biserică înainte de refacerea ei (azi la biserica SL GheorQhe din curtea tlitropoliei din Iaşi) şi imaginea bisericii dela m�rea Suce\Jiţa, în tabloul ctitoricesc al aecstei bisel"ici,-acesta din urm1 cunoscută de altfel si d-loi RomstrofeL
·'

deşi întra cât\Ja deosebită de felul cum a fost redată de J . Romstorfer, nu o mai reproducem aci, întru cât în esenţă e acelaş lucru. Odată ca această copie, I. P. S. Sa a înaintat Comisiunii un desemn reprezentând o formă mai târzie a acoperişului bisericii dela Neamţu, desemn luat dintr'un ornament ce se g3.seşte în tlinei u l tipărit în această. m�re l a anul 1 83 1 . D i n acest desemn s e \Jede c1 acoperişul bisericii fusese între timp t·efăcut, în felul comun de azi, ca trei turle în loc de una, cu cupole, după moda t·usească, în form:i de cepe. - Preîacet·ea se datoreşte, negreşit, călugărilor malora�i !li lui Pasisie Velicico\Jschi, cari stăpâneau atunci m-tirea, ea fiind efectuată numai după 1 8 1 6 - 1 7 , c um s e do\Jecleşte dintJ·'un document comunicat tot pdn bună\Joinţa l. P. S. Pimen.
·

.fig. 2 . Clopotniţa şi stăreţia m -rii Neamţu pe la 1 8 1 6-1 7 .

Alex. Lăpedatu.

XI.
INSCRIPŢII REFERITOARE LA CE TI\ TEl\ CRF\IOVII, SEGARCEA , SF. DitliTRRIE GURA tlOTRULUI, B ERII B Ă.LĂ.CE I , TITIRECIU , CORNET. B ARZA,

lnsemnar·e pe un octoih în bis. SJ. Nicolae Brândaşa : 1 8 1 O Oct. t 5. lntr'acest an s'au început el e s'au făcut �anţul pă marginea oraşului

Craio\Jei , în Joc dă. cetate.... din pot·onca exce­ lenţii sale Kaminschi, fiind aici, în oraş, întâio, la leat 1 8 06, când au sosit Ruşii aici, Ghinărar lsaiea, care au murit la leat 1 81 O , i alt Ka­ minschi, care iarăşi au mcll"it ; după aceia au \Jenit Zat (?) Ghinăr·ar aci ...

inp.org.ro

COl'lGNICĂ.RT

1 95

2 . Mâ 1tăstz"rea Segarcea , Dol j.
a) Pe o carte : Să să ştie când s'au găsit leatu sfintei bise­ rici : 1 54 7 ani dela H-s. Şi am scri s eu robul lui Dumnezeu, dascălul Pătru sin l'litică. , cn mâna de ţ1kână. bl Pe un clopot :
Z .I\: E n A P A T O I" i.\L 0 B B A I !lOS 1 80 � . l\ OI :E A N IIAP.A TOI" A<l> l E P Q M A E l :E

TO M A N A�TJ PION :E EI'. A P T­ .-I.. PX . K P . POMA N O T 1 826.

M ET A h: ( l­

3. Bz"s. Sj. Dh1tt ·lr/e, Bâ rza, Doh.

Pisanie : /\castă sf(ân)tii dam nizEţsd biseridi ies te zi­ dită dinu temelie şi înfr n m useţată, dupe cum se \?ede, cu toată osteneala i cheltniala dumnealui Dumitru Sandulachi \?el Clacer, Stana soţiea dumneal(Ji, DumitJ·n , Preada, ajntor i. . . . Oct. 3 zile . . . Ctitori : Clncerul Dnmitra Săndulescn, cocon{]! dum­ neal ui !anca Săndulescu. - Nepoţii Clncernlai : Post. Dima, Log. Preda.-Cucoana Stăncuţa Clu­ <:ereasa, cucoana Dumitr·ana Săndukscu , dum­ n ealni Sandulachi,-cncoana 1\ncnţa, nepoata dum­ neaei Clncereasa.
4.

sale o au zugră\1it şi o aa înfnrmuseţat-o, comă să \)eade, lo leata 7 2 1 3 ( = 1 7 05), să\?â.rşindu-o în bună pomenire şi sla\1ă \?eacnică, mesca Sep­ tem\,rie vă 30 dni. f) La i ntrar·e : 1\eastă repan1ţie a wgra\?elii, după sti lal ori · ginal, s'au făcut cu bunl\?Oinţa înălţimii sale Barbu D . Ştirbei , Prinţul stăpânitor a to ată Ţara­ Românească, zlobozind cheltuiala din casa Vis­ terii, şi prin osil rdia cu\1ioşii sale 1\rhiman­ drit E!rosin Poteca, egnmenul acelei sfinte mo­ năstiri dela Gura-l'lotrctlui, la aner] 1 8 5 2 , de" zugra\1 Niţă S toenescu. 5 . lnscrip ţz"z. 1'"ef erz"toare 1a Bă lăcenz .
a) Pisania bis. Balaci- Teleorman :

Jl1â năstirea Gura Motruluz)Vlehedz"nţz'.

a) Pe o cădelniţă : /\castă sf(â)ntă cădealniţă iaste îăcntă de Ioan Costandin B. B. Voe\?od şi de Doamna lui l'lal'iE( şi atier·osită sfintei mânăstiri dela Gura l'lotrului , l a JW 7 2 2 1 ( = 1 7 1 3). . b) Pe o anaforniţă : l'larca : D. G. Cifrele : 1. K. B. V. c) Pe un clopot : Constantinus Bassa-Raba de BrancOl'an, D. G. S . R. 1 . et Valachiae Transâlpinae Princeps 1 7 1 2 ; me recit l'loritz Lwg, Hermanstadt. d) Pe poartă : /\castă poartă s'au ferecaW cu toată chel1ut:la cu\?iosului chir· Steîanu , nasta\?nic ain acestii sî(i)năte mănăstiri, lctl. 1 5 dni, leat 7 2 2 1 (= 1 7 1 2). e) Pisania : /\castă sfântă şi dumnezăiască m ănăstir·e dela 1'1otra, a căriE( hramul să prăznuit:şte jwepo­ dobna Paraschie\1i , din temelie ei t:ste zidită de jupan Preda Brânco\?eanul \1el Vornic, la anul dela zidirea lumii 7 1 6 1 ( = 1 6 5 3), care dela acea \?reme până acnm stătu nezagrn\?ită, i ară dupre aceEţ lami natal şt înălţatal Io Constantin Br· ânco\1eanul Basarab Voe\?Od, nepotul lui de fecor, într'al şaptesprăz<"acelea anu al domniei

/\castă s(fân)tă şi d(u)mneziască biserică s'â zidită dintt temelie de răposatnl \?el 1\gă Costandinu Bălăceanul, !iiul r·ăposatului \1el D\?ornic Badi Bă­ lăceanal , în zilele pr·ea fericitului Domnu !o Şer·ban Cantacuzino V -\?d , ţiind întru căsă.tode pă prea iubita fiica m(ă)rii sale, Domniţa 1'\arift, din leat 7 1 9 2 . l\\1. 5. (= 1 684). Care bi serică, de atunci şi până acum, fiind netencuită, lipsindu-i pi­ sani�. am bine _cugetat de am tencuit-o, am zu­ gră\?it-o, am pus şi pisani� eu Costandin Băla­ ceanu \)el Ban, âimpr·eună cu . tii mei : dum­ nealor bi\1-\1el Hatman Ştefan Bălăceana, i d(n)m­ nealui bi\?. \?el 1\gă C0nstantin Bălăceannl, i d(n)m ­ nialni \1el Comis Tancn Blîlăceanul, şi d(9)mneC"lui Grigor·ie Bălăceannl, spre · \1eşnică po_menit·e, în zilele prea fericitului Domn Gri � or·ie DimitrCJ Ghica Voe\)odă, la leatu 1 82 5 , Dechem\1rie 1 .
·

_ bnlni Joi [-D umnezeu] lonn cu soţiea Joi Haida şi cn tot neamcrl lor, 1 8 2 6 .
c) Sc11itul Gălmei!e- Olt :

b) Pe o piatră : t Supt acast ă piatră ?dicneşte [oasele] ro­
·

Pe o piatr·ă. : Suptă acastă piţtră odihnescu-sJ. osăle ră­ posatnlui robului Dumnezeu jopan 1'\ate iu Bă­ lk . ear.ul Văt. dă aprozi, care s'an pristă\1it în zilele Domnulai nostro Ion Necolae Voi\10d, în domnia d'intâio, la lan a J u l'lartie în 2 1 , leat 7 2 2 0 ( 1 7 1 2 ), şi jupăneasa dumnealui ca din­ tâi u . , . . cară s'au prestă\1it în zilele Dom­ nului nostru Ion Costandină Voe\1od . leat . . . Şi s'a(] făcut a castă pi�tră cu osteneala dum­ nealui Post. Neculai Pătraşcu Bălăceanu l şi cu dumnealui postelnicul Hrizea B1ilăc�anul.
=

b)

Bis. Tătărăştii de sus, Teleorman.

Pe o piatră : 1\ ica să odihneşte ro bol lui

D( u)mnezeu 1\n-

inp.org.ro

1 96

BULETINUL COl'\ISJUJ:•m l'lONUl'lENTELOR ISTOR!Ct Gheorghe i b1·at ego 1\ndrei, ucenic Dumitraşco, l'lihai ; leat 7 2 5 5 (= 1 7 4 7). Ctitol"i : jupan 1'1.ihai Cantacuzino vei Spătar, ju­ p �neasa l'la1·ga, sin ego Mihail vei Vornic. - Da­ maşchin, Statie eg. ; Calea sora eg. - Peretele nordic : Iorga Cemăl.lodeanul, jup. Nica Log., jup, i'lihalache sin Ion Cernă.vodeanui.-Pe1·etele sudic : Constantin 1 "icolae l'lavroC'ordat, Climent ep. Râm ­ nicnlui, jc1p. Dumitraşcu Racolliţ'i vei Clucer. Pe an pomelnic : În zilele prea înălţatului lmpă.rat al Romei, Carol, carele au pus desp1·e Tnrci hotar Oltu l . c) Pe o piatră : Di1·ept această fereast1·1i s'i odi hnesc robii lui .Dumnezeu, ea tic1ilosul monah Ştefan Anghel : Neacşa, erei, 7 2 3 0 ( 1 7 2 1 /� ). d) Pe alta : Dirept această fereastră. se odihneşte m!n!l lui D. : erei Ilie, iereiţa Păuna, 7 2 3 5 ( 1 7 2 7). febr. 7 .

ghelache A miras dela Enos/1, şi acastă piatră s'au adus de soţi� dumnealui Zoiţa Bălăceanca, 1 7 9 8 , Sept. 1 9 .

6 . Bz'sert'ca Tihreâ� Vâlcea .
Pisanie : Ace(a)5tă sf(â)nt1i şi damneziiiască bisearică ce să numeaşte Titireaciul, unde să prăznuiaşte hram al pe numele ma1·e!ui a1·hie1·eu şi dascăl sl(â)ntul Ioan Zlatoust, iaste zidită din temelie, cu toate cele den prejur.... de dumnealui japan l'lihai Cantacuzino vei Spat., ca isprăvnici� dumnealui jupanului Panaioti Cămăraşul, tiind indemnitoria şi ostenitol"ia dumnealui Lo!)(o)f1it Kera dela \lei Ocnă. Iară acum prin nevoinţa părintelui cathe� gumenolui chir Ioan Ursachie s'au acoperit de iznoavă şi s'au pardosit, ferestrele s'au înoit, şi s'au scris şi pisani� acasta, în zilele prea luminatului Jmpă1·at Carol al şaselea, anul dela Hs. 1 7 2 9 , iar dela Adam 7 2 3 8 , mea De­ chembre 1 . b) Inscripţie zugrăvită : Acastă sf(ân)t:1 bisearidi ce să chiamă. Titi­ reaciu, unde se prăznuiaşte h ramul sf(â)ntului Ioan/1 Zlatoast, den temelia ei iaste zidit(ă) de dumnealui răposatul jup. l'lihai Cantacuzino, \lei Spă.tar, înzestJ-ând-o cu_ moşii şi ca acte ce se află. într'âns ). Şi trecând mc!ltli vreame la mijloc nu s'au patut zugrăvi, iar când am rost acum, la leat 7255 ( 1 74 7 ), s'au îndemnat părintele egamen Damaschin, monah, Cernă.vodeanul, de o a înfrumuseţa cu zngrăveală pe denlă.untru, p1·ecum să llede, în zilile l nmi natului Domn !o Costandin Nicolae Voivod l'la\>rocordat, fiind episcop Râmnicului chil- Climent, şi s'au săvâ1·şit de zugrăvit la Iona lu Oct., fiind wgravi Popa
=

7. Sc!zz'tul Cornet, Vâlcea.
a) Pisania : Cu \>reare tatălui şi ca ajutoriul fiului, cu să­ vârşital şfântulcli d(u)h/1, urzitu�se�au acastă sf(â)nt1i mânăstire den temeli� ei, int1·u tă�rea cinstitulai cap al sf(â)ntului Ioan Preadtece, dentru osteneala I"Obalui lui Dumnezeu l'lcll·eş Ba­ jescal vei Dvomic, supruz7u·ca ego l'lari�, în zilele luminatnlui Domnt'i Io Radai Leon Voevod, rnsca 1\ugast 29 dui, văleat 1 1 7 4 ( 1 66 6). Pis
az

pop Stan mnog gresnik ot Bă!Jeşft".

b) Pe alta : Acest/1 si(ân)ti1 şi dumnezeesc/1 altar s'au întramaseţat ca zugră\>itu, precum :> 'i vede, c n toată cheltuiala dumnealui jupan Alexe Ct::'itan za Lovişte, în zilele Domnului nostJ-u Io Co­ stantin Nicolae Voevod.
V J RG. D R Ă G H I G E A N U

lndreptări la art. o/lon11ântul lui Brâncoveanu (Fasc. Iulie- Sept. T 9I 1.J·
E de îndreptat

Iulie

in

şi

in loc de almeidan l a p. 1 1 5 ; pentru 1 6 , in nota

4-1

pentru 4. 1 ,

Kjutahia

loc

de

Iunie

in

unele

locm·i, pentru aducerea oaselor lai Brânco\. , eanu i n pentni V, r in

în i\natolia pentru Kutais

la

p.

+2, 43, 1 9.

la p .

1 4-t. ; Hurmuzachi VI,

1 1 B ; Sai in l o c de Sala la p. 1 1 9 ; nota -/2, 43 O)ta 1 8, l a p. 1 2 4 ; H., JJI pentru 5 3 3 ; Iorga,6 1
V.

ţ ară ; aiJJt eidan

D.

inp.org.ro

R E DA C Ţ I A:

SECRETARIATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Administratia Casei Bisericii, Bucureşti, str. Lueger, 26.

Buletinul se g�seşte de vânzare la principalele LIBRĂR II DIN BUCUREŞTI prin cari se fac abonamente şi se pot procura colectii complecte din anii precedenfi (afară de anii 1 908-9).

ABONAMENTUL IN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE :
P R E Ţ U L A P A T R U F A S C I C O L E P L U S P O R T U L

inp.org.ro

.

.

P R E T U L ; LEI 2,50
.

inp.org.ro