BOLILE TOMATELOR Mozaicul tomatelor – Tobacco mosaic virus in tomato Mozaicul comun apare sub formă de pete verzi

-gălbui, difuze, care alternează cu ţesut de culoare verde, normală. Limbul foliar este, adesea, uşor încreţit, răsucit şi de dimensiuni reduse. Petele pot avea o culoare galbenă sau aproape albă. Destul de frecvent apare fenomenul de stric, caz în care, pe limbul foliar, peţioluri, fructe şi chiar tulpinile şi fructele sunt puternic deformate, recolta fiind compromisă. În mod obişnuit, ca rezultat al atacului, o parte din flori rămân sterile, fie ca urmare a constituţiei defectuoase, fie a necrozării stigmatului şi polenului, ceea ce duce la o fructificare redusă. În perioada maturării, pe fructe apar pete decolorate, translucide, care devin brunecenuşii, uşor adâncite în pericarp.. Atacul la fructe apare, adesea şi sub formă de brunificare internă, extinzându-se pe toată grosimea pericarpului sau numai la fasciculele vasculare, fără să apară semne evidente în exterior. Agentul patogen- Tobacco mosaic virus. Este virusul mozaicului tutunului, care, pe tomate, prezintă 5 tulpini. Se transmite prin seminţele de tomate (aderent sau în endosperm), prin resturile vegetale ale plantelor infectate, prin sfori şi lădiţe reciclabile etc. Virusul rezistă şi în praful depus pe scheletul şi instalaţiile din seră şi chiar adsorbit la suprafaţa coloizilor din sol. Este foarte rezistent la uscăciune. Poate fi transmis la tomate şi de la alte plante infectate (tutun, ardei, regina nopţii, petunii, căpşun etc). de la o plantă la alta diseminarea se face mecanic, prin contactul dintre plante, prin unelte de lucru, dar şi prin mâinile şi hainele lucrătorilor. Prevenire şi combatere: Măsura cea mai eficace şi mai economică o reprezintă crearea de soiuri şi hibrizi rezistenţi. Se iau măsuri de igienizare a serelor (adunarea şi distrugerea resturilor infectate, spălarea cu jet de apă a instalaţiilor şi pereţilor). O măsură importantă este dezinfectarea termică a pământului din sere şi a celui folosit în răsadniţe, ghivece etc. La repicat şi plantat se vor examina cu atenţie răsadurile iar cele care sunt suspecte de infecţie vor fi eliminate. La plantare, în timpul lucrului, muncitorii îşi vor dezinfecta mâinile cu soluţie de fosfat trisodic 3%, iar uneltele cu soluţie 10%. Este de dorit să se facă mai puţine treceri prin plante, pentru a evita generalizarea atacului în sere. Din acelaşi motiv cel puţin până la recoltarea primelor 2 etaje de fructe, halatele muncitorilor care lucrează printre plante vor fi schimbate de 2 ori pe zi, pentru a se evita infecţia cu TMV prin contact cu sucul lipit, mai ales pe mâneci. Halatele trebuie dezinfectate prin fierbere, motiv pentru care, acestea vor fi confecţionate dintrun material adecvat (bumbac sau in). 1

În câmp, se va aplica un asolament în care tomatele să nu fie amplasate în apropierea altor plante gazdă pentru TMV, respectându-se o rotaţie de cel puţin 2 ani. Se va folosi răsad sănătos. Resturile vegetale vor fi adunate şi arse.

Filozitatea tomatelor sau Boala frunzelor de tomate – Cucumber mosaic virus in tomato Caracteristică pentru această viroză este îngustarea mezofilului foliolelor, din acestea rămânând, adesea, numai nervura principală. Se formează, ca urmare, frunze filiforme (,,frunze şiret”), cu aspect de frunze de ferigă. Apar şi pete clorotice, extinse precum şi dungi necrotice, pe nervurile frunzelor apicale, pe tulpini şi pe fructe. Ţesuturile internervuriene, de culoare verde normală, sunt bombate spre faţa superioară. Plantele infectate în faza de răsad rămân de talie mică şi dau recolte slabe, adesea uscându-se de timpuriu. Agentul patogen – Cucumber mosaic virus. Virusul este capabil să infecteze un număr mare de plante şi rezistă peste iarnă în plantele spontane dar şi în plantele cultivate, cum ar fi: lucerna, sfecla, menta etc. se transmite prin seminţe de la un an la altul. În câmp principalul rezervor de virus îl constituie buruienile dar şi cucurbitaceele cultivate iar în sere şi solarii – specii de plante înmulţite vegetativ (garoafe, gladiole, muşcate etc. diseminarea în cursul vegetaţiei are loc prin afide, în mod nepersistent. Prevenire şi combatere:Ca măsuri preventive, se recomandă amplasarea culturilor de tomate la distanţă faţă de cucurbitacee şi de alte plante gazdă pentru virus, precum şi

2

combaterea atentă a buruienilor. Răsadul suspect va fi îndepărtat şi distrus, iar în cursul vegetaţiei plantele vor fi protejate faţă de afide, prin tratamente repetate cu insecticide specifice. Amplasarea culturilor de tomate în culise de porumb, cu rânduri perpendiculare pe direcţia vântului dominant, stânjeneşte zborul afidelor, reducând procentul de plante infectate.

Ofilirea pătată sau Boala petelor de bronz – Tomato spotted wilt virus

3

Diazinon etc. Frunzele tinere se curbează în jos şi prezintă nervurile brun-roşiatice. gălbui. Pe fructe apar pete şi dungi inelare. Boala se manifestă prin oprirea din creştere a tulpinii principale şi o ramificare abundentă. care după un timp devin necrotice. în solarii şi grădini. de asemenea. la începutul vegetaţiei. Plantele atacate dau un număr redus de fructe. 4 . la 14 zile interval. în perioada migrării tripşilor. reduce atacul. rămânând pitice. Aspermia tomatelo – Tomato aspermy virus. în tripşii adulţi. Pe faţa inferioară a frunzelor apar pete de culoarea bronzului sau de culoare brună. La frunzele tinere se observă un mozaic slab sau pete circulare. begonii). Prevenire şi combatere: producerea răsadului se va face la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme. semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie. Agentul patogen – Tomato spotted wilt virus.Plantele tinere infectate se opresc din creştere. epiderma în dreptul lor fiind necrozată. De la un an la altul. care duc la ofilirea şi uscarea limbului. Irigarea prin aspersie. O măsură importantă o reprezintă distrugerea buruienilor din apropierea culturilor. Combaterea chimică a tripşilor se poate face cu Basudin. ceea ce conferă plantelor un aspect de tufă. aplicând un tratament în răsadniţe şi 1-2 tratamente. Plantele atacate fructifică slab. virusul rezistă în buruienile ruderale infectate şi. şi acela depreciate calitativ. provocând lipirea acestora pe sol şi distrugerea lor. Izolarea tomatelor faţă de culturile de tutun este. fructele rămân de dimensiuni reduse şi sunt deformate şi lipsite de seminţe. necesară. de asemenea.

rămânând galbene-portocalii. În zonele unde boala apare permanent se vor cultiva tomate timpurii sau semitimpurii. Virusul rezistă de la un an la altul în spanacul semănat toamna. la coacere. transportă şi inoculează agentul patogen pe tomate şi alte solanacee cultivate (cartof. au dimensiuni reduse. crizanteme şi umbelifere. prezintă pulpa lemnificată şi.L.1% sau Divipan 100 EC-0. Prevenire şi combatere: În câmp şi grădini se iau măsuri pentru distrugerea buruienilor gazdă din culturi şi din jurul acestora. 5 . ardei. fiind improprii consumului şi industrializării. vinete.Agentul patogen – Tomato aspermy virus. îngroşate. Aceste fructe au gust neplăcut. Combaterea chimică a cicadelor. : Stolburul tomatelor – Mycoplasma Plantele cu dezvoltare normală până la o anumită înălţime. nu se înroşesc. de la care cicadele migrând de pe plantele spontane. în a doua jumătate a lunii iunie. Diseminarea este făcută de către afide. Agentul patogen – Mycoplasma (M. tutun). Astfel că în partea superioară nu leagă niciun fruct. cât şi de culturile de umbelifere iar la începutul vegetaţiei plantele cu simptome de atac vor fi înlocuite şi se vor face tratamente contra afidelor vectoare. folosind Nogos 50-0. pe care apar simptome după circa 30 de zile de la infecţie (în a doua jumătate a lunii iulie).05%. Tomatele din câmp şi grădini vor fi amplasate la distanţă faţă de culturile de spanac semănat tomna. prezintă în partea superioară. în solarii şi în câmp.). colorate în violaceu dar şi frunziş redus. Prevenire şi combatere:În serele şi solariile cu tomate nu vor fi ţinute crizanteme. Plantele rezervor de micoplasmă sunt buruienile. ramificaţii rigide. renunţându-se la soiurile tardive şi la culturile de varătoamnă. Fructele apărute înainte ca micoplasma să se răspândească în plantă.O.

peţioluri nervuri se observă dungi alungite. Este de preferat să nu se recolteze fructe pentru extragerea de seminţe din culturile atacate. necesitând urmărirea momentului apariţiei şi migrării adulţilor. Ţesuturile. provoacă şi infecţii sistemice. cu un punct crustos în centru (pete . În secţiuni efectuate prin tulpini sau peţioli. la plantele infectate. Răspândirea în timpul vegetaţiei se face prin picăturile de apă. prin unelte şi. care. foarte frecvent. le obturează. provocând ofilirea plantei. defoliat.. Pe tulpini. Recunoaşterea acestor pete prezintă importanţă deosebită la culturile semincere. Bacteria pătrunde în vasele conducătoare. apoasă. cenuşii-negricioase. în special în timpul înfloritului apare fenomenul de ofilire. seminţele gălbui sau brune. În dreptul acestora apar crăpături (ulceraţii). de culoare albicioasă. deoarece câteva fructe cu seminţe infectate pot compromite întregul lot de sămânţă. este destul de dificilă. În urma infecţiilor locale (externe). Michiganense Sunt atacate atât rădăcinile. La început ofilirea este reversibilă. ele atrăgând atenţia specialistului asupra faptului că. care începe cu frunzele bazale şi cuprinde. în dreptul petelor. pe frunze apar pete rotunde. soldate cu infectarea seminţelor. fenomen ce se manifestă chiar înainte de maturare. de 1-3 mm diametru. întreaga plantă. frunzele puternic atacate se usucă. plantele revenindu-şi în timpul nopţii. Ofilirea (ulceraţia) bacteriană – Corynebacterium michiganense pv. Transmiterea la cultura următoare se face prin seminţe (aderent sau endofit) şi. cu facultatea germinativă redusă. în cultură este prezent atacul de Corynebacterium. fără să afecteze seminţele. pe care le degradează. corespunzătoare fasciculelor de vase necrozate. de 1-3 mm diametru. mai ales când plantele au frunzişul umed. Agentul patrogen – Corynebacterium michiganense pv. La plantele dezvoltate. prin perişorii foliari lezaţi. Fructele respective se coc prematur şi au pulpa de consistenţă slabă. 6 . prezintă fascicule vasculare brunificate. la nivelul pieliţei. Fructele infectate sistemic (de către bacteriile ce vin prin vasele lemnoase). de asemenea.deşi posibilă. cârnit etc. care rămân superficiale. aşa cum s-a arătat. treptat. rămase pe/ în sol. prin mâinile şi hainele muncitorilor în timpul lucrărilor de copilit. michiganense. fapt care duce la declanşarea şi chiar compromiterea fructelor. pe suprafaţa fructelor apar pete circulare. albicioase. apoi gălbui. cât şi partea aeriană a plantei. Infecţia se face prin răni. La plăntuţe.ochi de pasăre”). apoi ofilirea devine definitivă şi plantele se usucă. se necrozează. se constată brunificarea vaselor. Cea mai importantă măsură de combatere rămâne cultivarea hibrizilor precoce şi cu o bună rezistenţă sau toleranţă la stolbur. Acest simptom este prezent la culturile de câmp. prin resturile vegetale infectate.. în toate fazele de dezvoltare.

Sera va fi bine aerisită. Patul germinativ şi pământul din răsadniţe şi sere vor fi dezinfectate.4%). de 1-2 mm în diametru. Turdacupral. 7 . sau cu fungicide organice. Combaterea chimică se face prin aplicarea repetată a tratamentelor cu produse cuprice (Oxiclorură de cupru. Cobox 50 etc) sau cu amestecuri care conţin cupru (Cuprofix M – 0. În timpul lucrului muncitorii vor purta părul acoperit. plantele atacate vor fi scoase.3%.25% etc). trecându-se la udarea pe sol. Se va evita trecerea printre plante atâta timp cât frunzele sunt umede. Răsadurile prezintă pe primele două frunzuliţe şi apoi pe frunze şi tulpiniţă pete galben-verzui până la brune. Plantele scoase se distrug prin ardere. cu aspect umed şi margini bine delimitate. pentru a preveni diseminarea bacteriilor prin fragmentele de frunze atacate. la depistarea bolii. Pe frunzele plantelor mature apar pete neregulate ca formă. În seră.Prevenire şi combatere: În câmp se va evita cultivarea tomatelor timp de 4 ani în locurile unde s-a manifestat atacul. termic sau chimic. omologate ca eficace (Systhane – 0. uscate.3%. ghivecele se îmbăiază în soluţie de Oxiclorură de cupru 50-0. folosind produse cuprice sau amestecuri (Oxiclorură de cupru 500. Se va trata după fiecare lucrare prin care se produc leziuni la plante (defoliere. copilit. cârnit). Se suspendă aspersia. de pe care se scurg picături de lichid bacterian sub formă de lacrimi. Pătarea bacteriană a frunzelor şi băşicarea fructelor de tomate – Xanthomonas campestris pv. La plantare. în saci legaţi etanş. Cuprofix M-0. Răsadul va fi tratat. Resturile de plante infectate (inclusiv rădăcinile) vor fi scoase şi arse.4%). vesicatoria Bacteria parazitează toate organele aeriene ale tomatelor. cu o zonă centrală brună din cauza ţesuturilor necrozate (arse).

Sancozeb sau Super Champ. Având un caracter acut. în concentraţie de 0. Iniţial petele au culoare verde închis. spre marginile frunzelor. apoi devin cenuşii sau brune şi sunt dispuse în special de-a lungul nervurilor. Vondozeb. Crustele apărute pot crăpa pe parcursul creşterii fructului. Prevenire şi combatere: se va acorda atenţie deosebită rotaţiei culturilor şi distrugerii resturilor de plante infectate. devin crustoase şi chiar dacă fructul se coace. umede. efectuată pentru combaterea ofilirii bacteriene este valabilă şi pentru această boală. Simptomul caracteristic se întâlneşte la fructele verzi. precum şi la plante ornamentale. Florile infectate în primele faze nu leagă şi cad. Dezinfectarea seminţei. tratamentele cu produsele recomandate la ofilire sau cu Dithane M 45. în jurul petelor apar inele lucioase datorită lichidului bacterian. eficace. galben-brunii sau cenuşii înconjurate de un inel alb-gri.2%. În cazul unor infecţii puternice. iar ţesuturile se rup. iar prin crăpături pot pătrunde alţi agenţi patogeni ce depreciază mai mult fructele. în jurul rănilor rămâne o zonă verde. sunt. de asemenea. Căderea şi putrezirea plăntuţelor – Pythium ultimum Este una din cele mai grave boli la răsadul de tomate şi alte legume. sub forma unor vezicule (pete hidrozate). ţesuturile fructului se scufundă uşor. De la un an la altul agentul patogen se transmite prin resturile vegetale infectate şi prin sămânţă (contaminare artificială). pierderile provocate au depăşit.În perioadele umede sau după irigarea culturii. Fructele infectate prezintă pete circulare. Pe tulpini apar zone suberificate (aspre) şi crăpături variate ca formă şi lungimi. Nemispor. vesicatoria. În zonele atacate. zonele brunificate se unesc. uneori 80%. Agentul patogen – Xanthomonas campestris pv. În cursul vegetaţiei. 8 .

Tratamentul se repeta înainte de repicat. Captadin 50 – 0. iar în locul rămas liber se va stropi cu zeama bordeleza 1-2%. Răspândirea în cursul vegetaţiei are loc atât prin zoospori. Agentul patogen – Pythium ultimum. devin apoase şi se macerează.15 – 0. ori va fi prăfuit cu Captan 50 sau cu alte fungicide antiperonosporice. albicios – miceliul ciupercii. amestecul de pământ va fi dezinfectat termic sau chimic. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin oospori.3%. În caz că apar focare de atac. Plăntuţa căzută se îngălbeneşte şi apoi putrezeşte. se extind cu rapiditate. până la apariţia a 2-3 frunze adevărate. 9 . dacă nu se iau măsurile de combatere la timp. ghivecele cu răsad vor fi îmbăiate în soluţie de Oxiclorura de Cu 50 – 0. astfel încât. trecând de la o plantă la alta. sămânţa va fi tratată prin prăfuire cu Captadin – 3g/kg. în răsadniţă apar goluri. Super Homai 70 PM – 0. După semănat. Se va asigura o bună aerisire. vatra de plante bolnave se scoate cu pământ cu tot. în condiţii favorabile. vetre de atac. Tiramet – 4 g/kg.5 g/kg etc.2%.În faza de cotiledoane. Udarea se va face raţional. din tulpiniţă rămân numai nişte firişoare albe (fascicule vasculare). Ca urmare. Mancoben 60 – 4 g/kg.3% sau Folpan 50 – 0. Apron 35 SD – 2.5 g/kg. ceea ce atrage după sine căderea pe sol a tinerei plante. Plantele rămase se tratează cu Folpan 50 – 0. patul germinativ va fi udat cu suspensie de Captan 50 – 0.2%.25% sau cu Oxiclorura de cupru 50 – 0. Prevenire si combatere: se va acorda o mare atenţie masurilor menite să prevină infecţiile în cursul răsăririi şi în primele faze de creştere. la nivelul solului. la suprafaţa porţiunii atacate apare un mucegai fin. Pentru aceasta. evitându-se excesul de apă. folosind aceleaşi produse. pe axa hipocotilă. care. La o săptămână de la repicat se va face un tratament cu Previcur 0.2% etc. în resturile de plante infectate. Fiind saprofită. se înmoaie. pentru a favoriza zvântarea rapidă a plantelor şi solului. Pe axa hipocotilă. ciuperca se poate dezvolta şi pe resturile vegetale. Înainte de plantare. ţesuturile tulpiniţei se înnegresc.3%. cât şi prin extinderea miceliului pe suprafaţa solului.

petele prezintă zonalităţi de culoare brună.. Se manifestă de la legarea fructului şi până la coacere. petele înconjoară tulpina de jur-împrejur. de asemenea. sepale). de asemenea. Infecţia poate ajunge până la seminţe. în jurul pedunculului apar pete mari. pierzânduşi germinaţia. În general. infectaţi. boala apare la 12-15 zile după 10 . în urma infecţiei nu mai apare încreţirea epidermei. La fructele ajunse în pârgă. Sunt atacate toate organele aeriene. se usucă. culturi de câmp palisate şi nepalisate). În timpul vegetaţiei se răspândeşte prin conidii. prezentă în toate tipurile de cultură (sere. O bună parte din fructele atacate se desprind şi cad. fără sporulare. Pe frunze apar pete mari. Pe tulpini şi peţioli apar pete decolorate. albicios pe faţa inferioară a limbului. solarii. care devin cafenii sau cenuşii-brune. cu puf lax. Suprafaţa petei este denivelată. Frecvent. brunificarea cuprinde pulpa fructului.brazde” concentrice). frecvent şi grav. care se brunifică. albicios. de culoare verde-cenuşiu. sursa de infecţie o reprezintă culturile de cartof atacate. în schimb. ducând la brunificarea şi căderea florilor.Mana tomatelor – Phytophthora infestans Este una din cele mai grave boli ale tomatelor. La cultura următoare ciuperca se transmite prin tuberculii de cartof. De obicei. pe fructe apare un puf fin. La inflorescenţe. În condiţii de umiditate persistenţă. Ţesuturile atacate se brunifică. ducând la uscarea şi frângerea părţii superioare petelor. La tomate. care. Agentul patogen – Phytophthora infestans. infecţia apare pe părţile verzi (pedunculi. apoi devin cenuşii-brune. pentru tomatele din câmp. precum şi prin fructele de tomate din câmp rămase pe sol. tare şi uscată (prezintă . Atacul pe fructe este. Petele se extind pe suprafaţă şi. de culoare verde-gălbuie.

La încheierea culturii. Fructele căzute pe sol vor fi. care se menţin aproape tot timpul umede. noaptea. ftalimide). se vor aplica fungicide polivalente (Ripost M – 2 kg/ha. arse şi se va efectua arătura adâncă. hidroxid de Cu). În sere. se produce un condens bogat. Acrobat MZ – 2 kg/ha). pentru a preveni formarea condensului. în amestecuri realizate din fabricaţie. care stopează atacul de mană. folosind o gamă largă de fungicide. cimoxanil. organice de contact (ditiocarbamati. temperaturi sub 15oC. când datorită diferenţelor mari de temperatură dintre zi şi noapte.apariţia ei pe cartof (în a doua jumătate a lunii iulie). La apariţia primelor focare.5g/kg. boala apare în ciclul II de cultură. picăturile căzând pe plante. în luna septembrie. Dacă sunt suspecte se vor trata cu Apron 35 SD – 2. timp de 3 zile). Nu se vor cultiva cartofi şi tomate în jurul serelor. resturile vegetale vor fi adunate. când afară se înregistrează. din diferite grupe chimice: cuprice (oxiclorura. organice sistemice (metalaxil. mana prezintă pericolul începând din luna mai. Temperatura să nu scadă sub 200 C. se taie şi se scot din seră (în saci) organele de plante atacate. Foarte eficace este şocul termic (ridicarea temperaturii la 250C. în care tomatele să fie amplasate la distanţă faţă de culturile de cartof şi să nu urmeze în rotaţie după acestea. În sere se iau măsurile generale de dezinfecţie. Seminţele trebuie să provină din seminţe neatacate. oxadixil). folosind produse omologate pentru combaterea manei. cu fungicidele de contact omologate. Dacă atacul se agravează. 11 . alternând produse de contact cu cele sistemice (tabelul 1). se va uda moderat şi se va aerisi cu regularitate. Prevenire si combatere: În câmp se impune aplicarea unui asolament raţional. La apariţia bolii se încep imediat tratamentele chimice. În solarii. alternativ. de asemenea adunate şi distruse. Se fac imediat tratamente.

În acest scop se folosesc fungicidele: Previcor CS =0. În sere. atacul este frecvent la culturile nearăcite. verzi-cenuşii. Agentul patogen – Phytophthora parasitica. Pe rădăcini. În câmp. pornind de la sol. în zona coletului. Pe tulpini. pe fructele din apropierea solului. Ciuperca rezistă în sol datorită oosporilor care se formează în ţesuturile atacate. Pentru a reduce posibilitatea infectării fructelor.3%. la plantele mai dezvoltate poate să apară sub forma unui putregai uscat albicios. turnând 0. un puf albicios. apar pete alungite. urmată de dezinfectarea pământului. va fi respectată rotaţia şi se va folosi răsad sănătos. palisat şi prin distrugerea buruienilor din culturi. 12 . ciuperca afectând şi pulpa. pe care se observă zonalităţi concentrice. Prevenirea menţinerii timp îndelungat a picăturilor de apă pe plante se realizează prin efectuarea la timp a lucrărilor de copilit. slab dezvoltat. fructele cad şi putrezesc. În câmp. ceea ce duce la căderea răsadului. la fructe. pe tulpini şi evitând băltirea apei. Folpan 50 – 0.15–0. manifestânduse prin uşoara gâtuire.2% sau Ridomil 25 WP = 0. Imediat după plantare se fac tratamente la baza tulpinilor. fără a împroşca grăunţi pe sol. sub forma unor pete mari. Se vor îndepărta plantele cu simptome de atac şi fructele căzute. Prevenire şi combatere: în sere se iau măsuri obişnuite de adunare şi distrugere a resturilor de plante infectate. Ridomil 25 WP (40 g/ 100m2) sau cu Aliettwe 80 WP – 40% (5 litri/m2). plantele vor fi susţinute pe araci sau şpalieri. tratat. urmate de depresarea ţesutului şi formarea de caverne în măduvă.25%. în orele dimineţii. Plantele atacate se ofilesc şi se usucă.Mana de sol – Phytophthora parasitica Este întâlnită atât în sere cât şi în solarii. cât şi la culturile din câmp şi grădini. cenuşii. cu margine brună. netede. atacă rădăcinile şi coletul la plantele tinere. apoi brune-cenuşii. în faza de 4-6 frunze. brunificare şi înmuierea ţesuturilor.2% (4-5 litri/m2).2-0. La plantare se vor muşuroi plantele. de culoare brună-închis-violacee şi uneori. Petele se extind rapid.5 litri soluţie la fiecare plantă. Răsadul se va trata cu Folpan 50 – 0. iar udarea se va face ponderat. cu o frecvenţă de 10-60%. având suprafaţa umedă. Tratamentele chimice făcute pentru combaterea ciupercii Phytophtora infestans sunt eficiente şi în prevenirea infecţiilor cu mană de sol.

incolori. a fost făinarea epifită (Erysiphe sp. în general. cilindrică sau ovoid-cilindrică. confluează. dar mai ales pe faţa superiară a frunzelor. Nu s-au găsit cleistotecii. Erysiphe sp. conidioforii simpli. incoloră. Boala apare în sere.). septaţi. atacul nu depăşeşte 10%. Făinarea epifită apare ca un puf alb. care dau petelor aspect pulverulent. Prima specie formează miceliul endoparazit. cu contur poligonal. Ciuperca Erysiphe formează. se îngălbenesc şi se necrozează lent. La făinare endofilă (Leveillula). în ultimii ani. miceliu septat. 13 . pe suprafaţa organelor parazitate. vizibile pe faţa superioară a limbului şi cu un puf alb pe faţa inferioară. Agentul patogen – Leveillula taurica şi Erysiphe sp. Mai frecventă. diseminat pe toate organele verzi. iar prin stomatele de pe faţa inferioară a frunzelor apar. incolor. pe care se diferenţiază conidii de tip Oidium. Frunzele atacate se deformează. Făinarea endofită se manifestă prin pete galbene-aurii. Petele se extind. în spaţiile intercelulare ale ţesuturilor infectate.Făinarea tomatelor – Leveillula taurica . în fascicule. solarii şi în câmp. determinând căderea frunzelor. care poartă la vârf câte o conidie (mai rar două conidii) mare.

ţesuturile în dreptul lor se necrozează. cu frecvenţă şi intensităţi diferite. Pe limbul foliar apar pete brune. în condiţii mai puţin favorabile. Defolierea prematură are ca efect formarea unor fructe de dimensiuni reduse şi inferioare calitativ. În marea majoritate a cazurilor se formează pete numeroase. limbul foliar se deformează. dar vizibile cu ochiul liber. provocând pierderi de recoltă apreciabile. în timp ce. pedunculii. 14 . fructele. sepalele şi. cu bordură brună şi punctişoare brune . spre vârful plantei. În condiţii de vreme ploioasă.Pătarea albă a frunzelor – Septoria lycopersici Pătarea albă sau Septorioza tomatelor apare aproape în toate culturile din câmp şi grădini. atacul poate să apară începând din faza de răsad. Frecvenţa atacului în culturile netratate poate ajunge la 80-100%. sub forma unor pete albe. Pe frunze. petele rămân de 1-2mm şi sunt. Sunt atacate frunzele. brune sau prezintă centrul cenuşiu. începând cu frunzele de la bază şi urcând treptat. pe ambele feţe ale limbului. de mici dimensiuni cu centrul albicios şi puncte negre în porţiunea centrală. Boala se manifestă în toate fazele de vegetaţie. atacul evoluează. incluse în ţesuturi. la suprafaţa petelor. În câmp. în întregime. mai rar.negricioase (picnidii). abia marcat. centrul albicios este evidenţiat. se răsuceşte şi se usucă. tulpinile.

ftalmide. Formează picnidii globuloase. Picnosporii sunt filamentoşi. ciuperca infectează alte şi plante (Petunia. tulpina poate fi strangulată (înconjurată de jur-împrejur). aplicate la avertizare. amestecuri sau antibiotice. Datura etc). În afară de tomate.Pe tulpini. efectuarea arăturilor adânci. Prevenire şi combatere. cu perete brun. precum şi respectarea unei rotaţii de 2-3 ani. Folosirea de răsad sănătos. cu puncte negre pe suprafaţă. După apariţia bolii se recurge la tratamente chimice. pâslos. Pentru a preveni atacul în anul următor. este necesară adunarea şi arderea resturilor vegetale infectate. incolori sau slab gălbui. utilizând o gamă largă de produse omologate: cuprice. În condiţii foarte favorabile. Agentul patogen – Septoria lycopersici. apar pete cenuşii. Transmiterea ciupercii la anul următor se face prin picnidiile sau miceliul ce rezistă pe resturile infectate. care pot servi drept gazde intemediare. iar răspândirea în timpul vegetaţiei are loc prin picnosporii eliberaţi din picnidii. fapt care duce la uscarea părţii apicale a plantei. 15 . tratarea răsadului înainte de plantare dar şi combaterea buruienilor în tot cursul vegetaţiei sunt măsuri ce întârzie apariţia petelor pe plante şi fac posibilă reducerea numărului de tratamente.

În această fază. de culoare brună-deschis. În condiţii mai puţin favorabile. Măsurile preventive (rotaţia. Sub mucegaiul apărut. ducând la uscarea părţii superioare a plantei.Putregaiul cenuşiu – Botryotinia fuckeliana (Botrytis cinerea) Boala este mai rara întâlnită în câmp. 16 . se formează un mucegai cenuşiu. cea mai periculoasă formă de manifestare constă în apariţia la bază. Mai întâi. cu conidiofori şi conidii). pe fructele însorite. În sere şi solarii. Frunzele atacate se ofilesc. putrezesc. În sere. senescente. superficiale. în urma infecţiei pe suprafaţă apar pete albicioase. distrugerea resturilor vegetale şi îngroparea lor prin arătură.Botryotinia fuckeliana. unde frecvenţa atacului pe fructe poate ajunge la 15-25%. Aerisirea cu regularitate a serelor este un element important pentru a preveni declanşarea unei epidemii. caracteristic. adunarea. care au un punct necrotic. o sursă frecventă de inocul pentru tomate o reprezintă salata infectată cu Botrytis. are efect pozitiv. care se extind începând de la pedunculul infectat. provenite de la diferite plante cultivate şi de la buruieni. apar frecvent la diferite nivele ale tulpinii. Ţesuturile acoperite de mucegai se înmoaie. care devin brune sau cenuşii. circulare. brun-negricios în centru. Agentul patogen . Pe toate organele verzi. pete care se extind rapid. dar şi a fructelor căzute. uşor adâncite. decolorate. orice măsură de combatere este tardivă. Îndepărtarea polenului de pe tulpini. prin şpriţuire cu apă. În câmp. operaţie urmată imediat de o bună aerisire pentru zvântarea plantelor. sub formă de pete cenuşii. pedunculi. acoperite de mucegaiul cenuşiu. Transmiterea la anul următor se face prin miceliu şi scleroţii de pe resturile infectate. în sensul îndepărtării frunzelor îmbătrânite. atacul grav poate surveni în culturi afectate de către grindină. putrezesc umed şi cad. în câmp. florile infectate cad. La tulpini. dar şi în câmp trebuie menţinută o igienă riguroasă. a celor rupte sau atacate. flori şi fructe. combaterea buruienilor) sunt obligatorii dar nu sunt suficiente. cuprinzând tulpina de jur împrejur şi duc la ofilirea şi uscarea întregii plante. a unor pete alungite. uscate. pericarpul fructului se macerează şi apar orificii. de 2-4mm diametru. putrezesc. Cel mai păgubitor este atacul pe frunzele verzi. fructe şi frunze. întârziind apariţia atacului. pe frunzele bazale. fiind acoperite cu un mucegai cenuşiu (miceliu. Cultivarea intercalată a unor plante foarte sensibile la Botrytis trebuie evitată. Pete asemănătoare şi cu aceleaşi consecinţe. frunze. Prevenire şi combatere. dar apare adesea în solarii şi sere. apar porţiuni verzi – gălbui. în zona coletului. pulpa este afectată în profunzime. fructele sunt compromise. De aici ciuperca trece apoi pe tulpini.

pe vreme umedă. circulă spre vârf). apoi. lycopersici. apoi definitivă. începând cu cele bazale. ramificate. Ca urmare. format din hife septate. se ofilesc şi se usucă. boala evoluează acut. În condiţii foarte favorabile. Ţesutul vascular al tulpinii şi peţiolurilor este brunificat. cu un mucegai albicios. care. care.sp. Se constată îngălbenirea frunzelor. Transmiterea la cultura următoare se face prin resturile de plante infectate şi prin sămânţă. urmată de ofilire lentă. pierderi mari de recoltă producând în sere şi solarii. fructele rămân de mici dimensiuni şi se coc timpuriu.sp. care se dezvoltă în vasele conducătoare ale plantei. mai rar în câmp şi grădini. se îngălbenesc. manifestarea poate începe o dată cu deschiderea primelor flori. O mare importanţă în combaterea ofilirii fuzariene o prezintă măsurile preventive:: cultivarea de hibrizi rezistenţi. fără să-şi piardă culoare verde. Prevenire şi combatere. pot fi repetate folosind fungicide de contact. având o culoare roşie-aprins şi sămânţa brunificată sau îngălbenită. lycopersici Este una din cele mai grave boli la tomate. Ofilirea fuzariană – Fusarium oxysporum f. dezinfecţia solului. o dată cu seva. acoperindu-se. Apare în fiecare an cu frecvenţă diferită (până la 40-50%). adunarea şi distrugerea 17 .Imediat ce se semnalează atacul se poate trece la tratamentele chimice. Agentul patogen – Fusarium oxysporum f. Prezenţa miceliului în vase şi toxinele pe care se secretă ciuperca (licomarasmina şi acid fusaric. La plantele dezvoltate. au ca efect ofilirea plantei. la început reversibilă (plantele revenindu-şi în timpul nopţii şi în zilele răcoroase). plantele se ofilesc şi mor în câteva zile. Plăntuţele atacate stagnează în creştere. Miceliul ciupercii este incolor.

începând cu cele de la bază. În timpul vegetaţiei se fac 2-3 tratamente chimice care încep imediat după plantare şi se repetă la intervale de 2-3 săptămâni.prin ardere a resturilor de plante infectate. Pătarea cafenie a frunzelor – Fulvia fulva Este o boală specifică pentru sere şi solarii. în spaţiile intercelulare ale ţesuturilor infectate. care aduc în sol un aport important de microorganisme antagoniste. asigură menţinerea sub control a speciilor de Fusarium parazitate. brun-violaceu. cărora le corespunde. incolor. O măsură biologică. Nu se vor folosi îngrăşămintele chimice care să ducă la acidifierea solului şi se va folosi numai sămânţă provenită numai de la plante neinfectate. frunzele se usucă de timpuriu. cu fructe de calitate inferioară. pe faţa inferioară un puf alb (în prima zi). Ciuperca atacă frunzele la plantele dezvoltate. ajungând şi chiar la 100%. În câmp atacul apare rar şi este fără mare importanţă. Pe faţa inferioară a frunzelor ies prin stomate conidioforii 18 . care. Agentul patogen – Fulvia fulva. cu efect lent. adăugată la celelalte măsuri preventive. constă în folosirea repetată de mraniţă şi bălegar bine descompus. unde frecvenţa plantelor atacate depăşeşte adesea 25-30%. manifestându-se pe faţa superioară a limbului prin pete galbene. Ţesuturile atacate se necrozează. având drept consecinţă o recoltă mică. în cele din urmă. apoi cafeniu şi. Ciuperca formează miceliu septat.

Măsurile preventive pot menţine atacul la nivel mai redus. Pe ramificaţiile lor apar conidii. ramificaţi unilateral. Boala poate să apară în toate fazele de vegetaţie. Protecţia chimică se poate asigura prin tratamente cu fungicide omologate.septaţi. pe frunze. Sămânţa va fi recoltată numai din fructele sănătoase. Cultivarea de soiuri şi hibrizi rezistenţi este măsura cea mai economică. ca musculiţa de seră. de picăturile de apă şi chiar de către unele insecte. Pătarea neagră sau alternarioza tomatelor – Alternaria spp. cu un grad de atac de până la 48-50%. tulpini şi fructe. noduroşi simpli sau. Diseminarea de la o plantă la alta se realizează prin conidiile purtate de curenţii de aer. Transmiterea la cultura următoare se face prin resturi vegetale şi mai ales prin conidiile care rezistă în praful depus pe scheletul şi instalaţiile serei. 19 . în special în culturile unde nu s-au efectuat tratamente pentru combaterea manei. Prevenire şi combatere. care sunt de culoare galben – brun la maturitate.

care putrezeşte. la vârful cărora apar conidii în formă de butelie. În ţesuturi se dezvoltă un miceliu septat. astfel. În acest caz miceliul ciupercii pătrunde adânc în pulpa fructului. dacă punctul pistilar nu este bine sudat. puţin adâncite şi cu zonalităţi şi pulbere neagră pe suprafaţă. peţioluri şi pedunculi apar pete ovale bine conturate. Alternaria alternata f. fiind.Pe răsaduri pot să apară pete brune. apărute mai ales în zona apropiată pedunculului. solani. improprii consumului. 20 . Agentul patogen – Alternaria dauci f. Prima specie atacă mai ales la începutul vegetaţiei. lycopersici. Orice leziune de pe suprafaţa fructului poate constitui poartă de pătrundere a miceliului în profunzimea pulpei. la bază. având zone extinse sau numai vinişoare înnegrite. Pe tulpini. bruni septaţi.sp. Atacul pe frunze se poate prezenta fie sub forma unor pete rotunde.sp. au pulpa afectată pe zone întinse. Protecţia chimică se poate asigura prin tratamente cu fungicide omologate. iar celelalte spre sfârşitul acesteia şi chiar pe fructele recoltate. seminţe care. Sămânţa va fi recoltată numai din fructele sănătoase. fie sub forma unor fâşii care urmăresc crăpăturile. pe care se formează conidiofori simpli. din acest motiv putrezesc în sol. Prevenire şi combatere. se ofilesc şi se usucă începând cu cele de la baza plantei. fructe cu pete abia sesizabile la exterior. în cursul germinaţiei. infectate. Măsurile preventive pot menţine atacul la nivel mai redus. Transmiterea la cultura următoare se face prin resturi de plante bolnave. uşor adâncite. Fructele respective prezintă şi seminţe gălbui sau brune. brune apoi cenuşii cu suprafaţa prevăzută cu zonalităţi concentrice (dungi de culoare mai închisă) şi pulbere negricioasă (conidiofori cu conidii). prin seminţe infectate şi prin intermediul unor buruieni gazdă. Pe frunze apar pete caracteristice. Atacul poate începe şi la vârful fructului. tulpiniţa cuprinsă de jur împrejur se ofileşte. Adesea. planta piere. Alternaria tenuissima. brun. Frunzele se deformează.

negricioase. fructele.ALTE BOLI ALE TOMATELOR: Pătarea punctiformă – Pseudomonas syringae pv tomato Pe frunze apar pete mici (1-2mm). adesea. sunt deformate. cu pete asemănătoare. cu care. se rup. 21 . apare în asociaţie. Se combate la fel ca şi Xanthomonas vesicatoria. proeminente. Ţesuturile frunzei se necrozează. rotunde.

aşezate concentric. putrezesc. păstrarea şi transportul la temperaturi scăzute. sub formă de pete adâncite. Plantele cu tulpina ştrangulată se ofilesc şi se usucă.Putregaiul moale – Erwinia carotovora pv. în mijloace prevăzute cu instalaţii frigorifice. apoi negricioase. Pe suprafaţa zonei atacate apar puncte negre – picnidii cu picnospori bicelulari. Pentru prevenire. la baza tulpinii. în zona pedunculilor. brune prevăzute pe suprafaţă cu punctişoare negricioase. distrugerea resturilor de plante atacate. Poate să apară şi pe fructe. incolori. cu suspensie de fungicide benzimidazolice. 22 . se recomandă o bună dezinfecţie a solului. carotovora Este prezentă pe fructele depozitate sau aflate în curs de transport şi comercializare. iar mai târziu şi la alte nivele. Atacul este favorizat de prezenţa leziunilor (zgârieturi provocate de ambalaje insuficient finisate etc. evitarea lezării fructelor. Pentru combatere se recomandă: dezinfectarea lădiţelor reciclabile. Fructele cu simptome vor fi eliminate şi distruse. sub forma unor pete cenuşii. Putregaiul bazei tulpinii – Didymella lycopersici Apare în câmp şi solariile şi serele noi. pensularea bazei plantelor infectate.). Fructele atacate se înmoaie. temperatură ridicată şi lipsa aerisirii.

23 . Se combate la fel ca şi Botrytis. Adunarea şi distrugerea plantelor atacate se va face înainte de maturarea şi desprinderea scleroţilor. insistându-se asupra rotaţiei. Planta se ofileşte. alb. castraveţi). acoperite cu un mucegai dens. În măduvă şi la suprafaţa porţiunii atacate se formează scleroţi negri.Putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum Pe tulpini şi pe alte organe. fără plante sensibile (salată. apar zone decolorate. strălucitor.

ca urmare a dezvoltării miceliului în vasele conducătoare ale plantei. Rizoctonioza (putregaiul rădăcinilor) – Rhizoctonia solani Se manifestă pe rădăcini şi tulpini. manifestându-se prin pete circulare.) Verticilioza (ofilirea micotică) – Verticillium dahliae Produce îngălbenirea frunzelor şi ofilirea lentă a plantelor. în perioade lungi de secetă şi la udarea cu doze mici şi la intervale mari de timp. Atacul poate surveni şi la fructele din apropierea solului. la vârful fructelor apar pete mari.Antracnoza – Colletotrichum coccodes Foarte frecvent sunt atacate fructele. aplicând 4-5 l / m2. cu inele concentrice. septat. în culturile irigate. conic-adâncite având în centru un grup de punctişoare negre. Combaterea se face prin tratarea seminţelor cu Rovral TS – 5 g/kg sau cu Tiramet 60 PTS – 4 g / kg. Planta se îngălbeneşte şi piere. neplăcut. de altfel. care ulterior sunt invadate de ciuperci saprofite (Alternaria spp. cu filamente ramificate perpendicular. prin colorarea în brun sau brunroşiatic.). din organele atacate rămânând numai cilindrul central. Se combate la fel ca şi Fusarium oxysporum. iar. prin măsuri de dezinfecţie la producerea răsadului. tulpina are vasele conducătoare brunificate. cenuşii. cu care. fiind acoperite de un mucegai negru catifelat. se şi confundă. în câmp şi grădini se iau măsurile cunoscute (rotaţie.2%. ca un firicel alb. la culturile neirigate. Putregaiul inelar (boală fiziologică) – Necrose apicale de la tomate Se manifestă ca urmare a dezechilibrului hidric care apare în plantă. 24 . în zona coletului. care devine apoasă. în zonele secetoase se recomandă o atentă reglare a numărului de fructe pe plantă. bine delimitate. precum şi prin tratamente la începutul vegetaţiei. Ca urmare a pierderii apei. primind un gust amar. Pe fructe apar pete rotunde. Pentru prevenire. Pentru prevenirea bolii. distrugerea resturilor infectate etc. Miceliul avansează rapid în pulpa fructului. În porţiunea atacată apare un miceliu brun. urmată de putrezire. respectarea regimului de udare optim. cu Folpan 50 WP – 0. Boala începe în câmp şi se continuă în depozite şi în spaţiile frigorifice. brune. putrezeşte. spre toamnă. În secţiune.

manifestându-se prin mozaicarea frunzelor. prin uneltele folosite. Prevenire şi combatere.tomato’’. peţiolurilor şi pedunculilor. Transmiterea virusului la cultura următoare se face prin resturi vegetale infectate de tomate şi ardei. constând în pete şi striuri brune de-a lungul tulpinilor. 25 . după fiecare plantă vizitată. dezinfecţie făcută cu fosfat trisodic-10% a scheletului serei.. În condiţii de temperatură ridicată şi lumină intensă. Pe fructe apar pete clorotice sau necrotice. Seminţele să provină de la plante neinfectate. Se vor cultiva soiuri sau hibrizi cu rezistenţă la TMV( Solaris. uneltelor. La plantele infectate pot să apară simptome grave. fructele sunt deformate şi de calitate inferioară. au frunzele mici. tomato. se recomandă iluminarea suplimentară în sere. La ardeiul iute se înregistrează. În perioadele noroase. cât şi prin scheletul serei şi răsadniţelor. rămase în sol. mai frecventă este tulpina . precum şi prin sămânţa de ardei. căderea fructelor infectate. muncitorii îşi vor dezinfecta mâinile cu fosfat trisodic 3%. Răsadul de ardei va fi izolat faţă de tomate. mozaicate şi formează puţine fructe. în ciclul I de cultură în sere. Agentul patogen. În timpul lucrului. la care majoritatea soiurilor şi hibrizilor sunt sensibile. Din cele trei tulpini ale vrusului (tobacco. în câmp şi în ciclul II de cultură din sere apare forma cronică de atac. fără repercursiuni grave asupra recoltei. plantele se smulg. cu evoluţie rapidă. de culoare normală. Aceste simptome sunt agravate în condiţii de luminozitate slabă şi temperatură mai scăzută. La încheierea culturii. Plăntuţele infectate pier sau. Culturile de ardei să nu urmeze după cele de tomate. se adună toate resturile infectate apoi se face lucrarea adâncă a solului. adâncite în jurul unor zone proeminente. soiul cultivat şi condiţiile de mediu. dacă supravieţuiesc. frecvent. lădiţelor etc. Ca urmare.BOLILE ARDEIULUI Mozaicul – Tabacco mosaic virus Manifestarea atacului diferă în funcţie de tulpina virusului. La plantare vor fi eliminate plantele infectate. În sere se va efectua dezinfecţia termică a pământului. pepper). stagnează în creştere. Uriaş verde etc). Tobacco mosaic virus in pepper.

vor fi combătute buruienile gazdă şi afidele vectoare. mozaicate sau cu pete mari. Pentru a se evita pierderile cauzate de acest virus. pe care apar inele concentrice de culoare brună.Piticirea şi îndesirea ardeiului – Cucumber mosaic virus Plantele infectate au internodiile scurte. Agentul patogen: Cucumber mosaic virus in pepper. Frunzele de la vârful plantei au dimensiuni reduse şi sunt lipsite de luciu. şi acelea fiind de mici dimensiuni. Este virusul mozaicului castraveţilor transmis la ardei de către afide. galbene. Plantele infectate formează un număr redus de fructe. 26 . Prevenire şi combatere. culturile de ardei vor fi amplasate la distanţă faţă de cucurbitacee. frunzele îndesite. deformate şi cu pete gălbui pe suprafaţă.

Făinarea ardeiului – Leveillula taurica Boala este frecventă în sere şi solarii. folosind alternativ. ele se înnegresc şi se desprind de codiţe. Primele semne ale îmbolnăvirii pot fi observate pe frunzele de la baza plantei pe care apar pete colţuroase de culoare galben deschis. cu margini difuze şi cu puf alb-cenuşiu. frunzele se îngălbenesc. plantele fiind defoliate rapid. fără plante sensibile la agentul patogen. se răsucesc şi cad. Prevenire şi combatere. în cursul perioadei de vegetaţie se vor efectua tratamente. Ciuperca poate să atace şi culturile de tomate şi vinete. după care se va efectua arătura adâncă. Verticilioza sau ofilirea micotică a ardeiului – Verticillium dahliae Apare adesea în sere şi solarii dar produce pierderi mari şi în câmp. şi în special fungicide sistemice. 27 . La atac puternic. şi în câmp. Dacă boala a apărut. pe faţa inferioară a limbului. Transmiterea ciupercii în anul următor se face prin miceliu existent în resturile de plante infectate. fapt care afectează producţia. Pe frunzele mature apar pete de culoare galbenăpal. fără să producă pierderi deosebite. Dezvoltarea fructelor este puternic frânată. întâlnindu-se însă. cu efect curativ. fungicide de contact (aplicate preventiv). La încheierea culturii. Agentul patogen: Leveillula taurica. În câmp se va respecta rotaţia de 3-4 ani.resturile de plante atacate vor fi smulse şi distruse prin ardere.

Solanum. în porţiunile ce preced fiecare ramificaţie. Perioada de înflorire şi de cădere a petalelor florilor coincide cu debutul bolii. prezintă zone de îngălbenire pe jumătate din limb. cu dimensiuni reduse şi conţinut scăzut de substanţă uscată şi vitamine. Ulterior. Ca sursă de infecţie pot servi şi buruienile gazdă: Cirsium. În se şi solarii. se va acorda atenţie sporită măsurilor de dezinfecţie a solului şi tratării răsadului la plantare. Ca urmare a atacului. acolo unde a apărut boala în ciclurile precedente de cultură. Frunzele începând cu cele bazale. plantele se dezvoltă slab. sunt necesare 3 tratamente: după plantat. atât cât să menţină plantele în viaţă. şi datorită consistenţei slabe a fructelor şi zbârcirii acestora. rotaţia culturilor. să cuprindă întreaga plantă. iar apoi se răsucesc spre faţa superioară şi se ofilesc. Se va evita cultura ardeiului după plante sensibile la Verticillium(lucernă). Pierderile mari apar comercială şi alimentară redusă. Pentru a asigura protecţia culturilor de ardei pe toată perioada de vegetaţie. cultivarea de soiuri rezistente etc. îngălbenirea şi ofilirea se extind treptata spre vârful plantei. în prima săptămână. Transmiterea în anul următor se realizează prin intermediul resturilor vegetale infectate şi prin seminţele provenite de la plantele bolnave. iar prin secţionarea tulpinii în lungime se pot observa brunificări extinse. se va uda cu zgârcenie. folosind un produs carbendazimic. în final. Tratamentele în cursul perioadei de vegetaţie se vor efectua cu produse chimice (tabel). În secţiune transversală prin tulpină şi rădăcină se constată brunificarea inelului de vase. mai frecvent de-a lungul unei singure ramificaţii. Agentul patogen.Verticillium dahliae. la 15-21 de zile şi la 45 de zile după aceea. Urtica. insistându-se pe măsurile preventive: distrugerea buruienilor. distrugerea resturilor infectate. pentru ca. Prevenire şi combatere. După plantare.Evoluţia bolii este destul de lentă dar pagubele pot fi însemnate. În câmp se vor aplica măsurile menţionate la combaterea ofilirii fuzariene a tomatelor. dau un număr ceva mai mic de fructe. Abutilon. motiv pentru care au o valoare 28 . Răsadul va fi tratat în momentul plantării. combaterea dăunătorilor din sol.

umede. Fructele atacate putrezesc. se recomandă tratamente chimice. pe suprafaţa lor apare un mucegai cenuşiu. care. Transmiterea la cultura următoare are loc prin resturi de la diferite specii de plante infectate şi prin seminţe. în final devine negru. ascunsă de atac la seminţe se întâlneşte frecvent la fructele de ardei gras şi gogoşar. 29 . miceliul ciupercii pătrunde în fruct. pe fructe apar pete mici. Seminţele infectate se brunifică. fertilizarea raţională. adâncite. O formă insidioasă. pericarpul este străbătut de miceliul ciupercii şi la suprafaţa fructului apar pete moi. moment în care atacul poate fi observat. îşi pierd germinaţia. se întinde pe pereţii acestuia formând dungi cenuşii sau brune negricioase. Petele se extind. Boala poate ataca în toate fazele de vegetaţie ale plantei. sunt de asemenea măsuri benefice pentru menţinerea atacului la nivel scăzut. pe care se dezvoltă un puf cenuşiu. Se va evita cultivarea soiurilor şi hibrizilor care prezintă frecvente defecţiuni la închiderea punctului pistilar. Miceliul cuprinde şi seminţele. asolamentul de 34 ani. Treptat. cu ţesuturi decolorate. Prin acest loc. Evitarea rănirii fructelor. Manifestările ei pot fi observate chiar şi pe răsaduri şi constau în apariţia unor pete brune rotunde sau neregulate care înconjoară tulpina. Prevenire şi combatere. combaterea buruienilor. care prezintă vârful întors spre interior şi un mic orificiu în locul punctului pistilar. Agentul patogen – Alternaria capsici annuui. adunarea şi arderea resturilor de plante infectate etc. Sămânţa va fi tratată cu Tiramet 4g/kg. În cursul perioadei de vegetaţie.Alternarioza sau pătarea neagră şi putrezirea fructelor şi seminţelor – Alternaria spp. folosirea de sămânţă recoltată din fructele neatacate. moi. abundent. decolorate. Iniţial.

se ofilesc şi cad. după 2-3 săptămâni. uşor proeminente. Pe fructe se manifestă sub forma unor vezicule. La atac intens frunzele cad. frunzele plantelor se îngălbenesc. Băşicarea fructelor de ardei –Xanthomonas campestris pv. cu epiderma decolorată. Se combate ca şi stolburul tomatelor. Pătarea pustulară a fructelor . cenuşie. cu contur brun-închis. se răsucesc spre faţa superioară şi. fructele se opresc din creştere şi se ofilesc. Confuzia între cele două boli nu este periculoasă pentru că tratamentul este aproximativ identic. ducând la apariţia de goluri (vetre de atac) în răsadniţă. cu aspect rugos. Vesicatoria Pe frunze apar pete gălbui.ALTE BOLI ÎNTÂLNITE LA ARDEI: Stolburul – Mycoplasma Produce ofilirea plantelor. Ca urmare a necrozării rădăcinilor. care se sfâşie. lăsând în urmă o plantă crateriformă. 30 . spre sfârşitul lunii iulie. Ca urmare. Este frecventă la ardeiul gogoşar. Căderea răsadului – Phythium ultimum Plantele tinere (până în faza de 3 frunze) prezentând axa hipocotilă subţiată.Pseudomonas tomato-syringae Este tot o bacterioză ca şi Xanthomonas vesicatoria iar manifestările sunt foarte asemănătoare. înnegrită. cad pe sol şi putrezesc. Se combate la fel ca la tomate.

începând de la pedunculi (sub formă de pete mari cenuşii. având ca efect ofilirea plantei. albicios. rotunde de culoare brună-deschis) şi pe fructe.Se combate la fel ca şi la tomate. igienă culturală etc.Phytophthora capsici Poate să apară în toate fazele de vegetaţie. se aplică tratamente chimice (vezi tabel). Pentru combatere se iau măsuri preventive de dezinfecţie a seminţelor şi pământului din sere. Pe vreme umedă.15-0. răsadniţe şi ghivece. Mana ardeiului.25%. apoase). pe tulpină. care se brunifică şi putrezesc. 31 . la suprafaţa petelor apare un puf fin. Atacul începe de la colet şi avansează spre vârful rădăcinilor şi în sus. Atacul poate să apară şi la frunze (pete mari. Pentru protejarea plăntuţelor se fac tratamente cu Previcur 0.

pe fructele mature situate în apropierea solului. care vin în contact cu solul apar 1-2 pete mari. la vârful fructelor apar zone de ţesut plasmolizat. cu culoare cenuşie şi cu consistenţă zemoasă. care se acoperă de puncte negre. Pătarea albă a frunzelor – Phyllosticta capsici Se manifestă prin pete albicioase. pe suprafaţa fructelor apar pete de mărimi variabile. cenuşii. Este menţinută la nivel redus prin măsurile generale de combatere a celorlalte boli. de culoare brună. Putregaiul (înmuierea) vârfului ardeiului – boală de natură fiziologică. Putregaiul cenuşiu – Botrytinia fruckeliana Petele de mucegai pot apare pe toate părţile aeriene ale plantei dar. ocupând în final 1/3-1/2 din fruct. apare un puf albicios. Se combate la fel ca şi la tomate. La suprafaţa porţiunii afectate se dezvoltă un mucegai negru. moi. La suprafaţa acestor pete. alungite. în special spre margini. alcătuit din conidioforii şi conidiile ciupercii parazite. cu bordură brună şi punctişoare negre pe suprafaţă (picnidii cu picnospori). atacul se concentrează în special pe fructe. Pe fructele dezvoltate. de regulă. în urma instalării unor ciuperci saprofite (Alternaria). La început. care se extinde spre bază. colorat în cafeniu. de 1-5 mm. uşor adâncite. Plantele atacate se ofilesc. După o perioadă de secetă şi udare insuficientă. La suprafaţa petelor începe să crească un mucegai dens de culoare cenuşie. De multe ori ele sunt mai dense în zona cavităţii pedunculare. Fructele putrezesc şi cad. se va da atenţie regimului optim de udare. pe tulpini apar pete lungi. cu ţesuturi depresate. BOLILE VINETELOR Putrezirea vinetelor – Phytophthora parasitica Boala apare destul de frecvent. 32 .Putregaiul negru al tulpinilor – Didymella lycopersici În zona coletului.apoi la punctele de ramificare. Pentru prevenire. cu zonalităţi concentrice.

Aliette 80 WP – 0. în zona de inserţie a fructului pe peduncul. alcătuit din conidiofori şi conidii. Pe suprafaţa organelor atacate formează conidiofori lungi. în sere şi solarii umede şi calde. Petele se extind rapid către vârful fructului. frecvent. Atacul se poate manifesta la toate organele aeriene ale plantei. pe sterigme conice sunt prinse 33 . fiind acoperite de un mucegai cenuşiu. În câmp şi grădini se ca respecta o rotaţie de 3-4 ani. Ciuperca rezistă în sol datorită oosporilor care se formează în ţesuturile atacate. Agentul patogen – Botryotinia fuckeliana. Mucegaiul cenuşiu – Botryotinia fuckeliana Boala poate provoca pierderi de până la 30%. La fructele tinere. în timpul udării sau cu ocazia lucrărilor solului printre plante. uşor adâncite. abundent. ciuperca se dezvoltă. cu ţesut decolorat. care apoi devin brune şi este acoperit de un mucegai cenuşiu.2 %. apar pete alungite. ducând la brunificarea şi căderea acestora. Pe tulpini apar pete de culoare brună. Florile infectate se brunifică şi cad. Vondozeb – 0.Agentul patogen – Phytophthora parasitica. Prevenire şi combatere: Se va evita împroşcarea particulelor de sol pe suprafaţa plantelor. începând de la peduncul. ramificaţi la vârf.25%. În sere şi solarii se iau măsurile generale de dezinfecţie şi se aplică tratamente cu Alfonat 70 PU – 0. vor fi adunate şi arse resturile de plante afectate şi se va evita băltirea apei. septaţi. Pe fructele dezvoltate. unde. De asemenea.2%. atacul se poate manifesta pe fructele aflate în curs de depozitare sau comercializare. bruni la bază. ducând la putrezirea acestuia.

adâncite. coletul se brunifică. începând cu cele bazale. Captadin 50 PU – 0. Fructele puternic atacate putrezesc şi uneori se desprind şi cad. pentru a stimula formarea de 34 . se usucă şi mor. apar pete brune negricioase. se rupe neregulat. Pe frunzele plantelor. brune-cenuşii. apar numeroase pete verzi-măslinii. se pot aplica tratamente cu produse antibiotice: Calidan SC – 0. care în final devin brune deschis. Se vor aplica măsurile culturale şi de igienă culturală menţionate la bolile tomatelor. La apariţia bolii.2%. bine conturate. se subţiază. cu marginea bine conturată şi cu numeroase punctişoare negre – picnidiile ciupercii. Folpan etc. pensularea bazei plăntuţelor atacate cu suspensie de fungicide benzimidazolice sau cu Calidan. Agentul patogen – Didymella lycopersici. cade determinând apariţia unor perforaţii în frunze. după care plantele se muşuroiesc. se fertilizează şi se irigă. ţesuturile putrezesc. zonate concentric cu numeroase picnidii sub forma unor punctişoare brune-negricioase. Captadin. cu ţesuturile crăpate longitudinal. Pe coletul tulpinilor la plantele atacate apar pete mici. Transmiterea la cultura următoare se face prin resturi infectate. Transmiterea ciupercii are loc prin picnosporii din picnidiile de pe resturile culturilor anterioare de vinete. gălbui la maturitate. astfel. distrugerea resturilor de plante atacate. Pe fructe apar pete circulare sau eliptice de culoare brună. Atacul se poate manifesta pe toate organele aeriene ale plantei şi în toate fenofazele. Pe plăntuţe. fapt care provoacă ofilirea părţii superioare a plantei. încât. de 124 mm în diametru.15%. ovale. Pe ţesuturile afectate se observă punctişoare mici reprezentate de picnidiile ciupercii. numeroase conidii ovoide. de 2-3 cm lungime. iar plăntuţele se ofilesc. pentru prevenirea atacului se va da atenţie deosebită reglării umidităţii în spaţii închise (aerisirea). Prevenire şi combatere: Putregaiul cenuşiu este controlat în cea mai mare măsură de condiţiile ecologice. tomate sau ardei şi prin seminţele infectate. cantonate în zona coletului. uşor cufundate în ţesuturi. Diseminarea este asigurată de picnosporii purtaţi de vânt sau apă. unicelulare.în ciorchini. la suprafaţa petelor (uneori punctişoarele au o aşezare concentrică). în spaţiile protejate. Ţesutul din dreptul petelor se necrozează. de la diferite specii de plante. Pătarea brună a frunzelor şi fructelor de vinete – Didymella lycopersici Boala apare destul de frecvent pe frunzele şi fructele de vinete în câmp şi uneori pe răsaduri în spaţii protejate.. Prin evoluţia bolii petele se extind. Prevenire şi combatere: Pentru prevenire se recomandă o bună dezinfecţie a solului cu Basamid granule – 500 kg /ha.

rădăcini adventive deasupra zonei lezate şi folosirea de sămânţă sănătoasă. circulare. afectând suprafeţe mari şi cu penetrare adâncă în pulpa fructului (peste 1 cm adâncime). apar pete brune. distrugerea şi îngroparea resturilor infectate prin arătură. La apariţia atacului se vor aplica tratamente cu: Alcupral 50 PU – 0. solani Pierderile mari sunt în solarii. circulare. plantele au o creştere slabă. cenuşie – cafenie. ALTE BOLI ALE VINETELOR: Mozaicul vinetelor – Tabacco mosaic virus În sere. Pe fructele bazale apar pete adâncite în ţesuturi. Frunzele se curbează spre faţa inferioară. aplicarea echilibrată a îngrăşămintelor.2% etc. apoi se extind afectând tulpiniţa de jurîmprejur. combaterea buruienilor. Sămânţa va fi recoltată de la fructe sănătoase şi va fi tratată termic cu apă caldă la 50oC timp de 25 minute sau cu fungicide de contact. bruni care susţin conidii (dispuse în lanţ). cu formă de butelie. o culoare cafenie. ciuperca formează conidiofori erecţi. Pe frunzele bazale apar pete mari. atingând abia jumătate din talia normală. cultivarea de soiuri rezistente sau tolerante. de 0.5g/kg sămânţă sau Rovral 50 WP – 5g/kg sămânţă. peţioluri şi nervurile frunzelor. plantele pot fi distruse. Sămânţa se va trata termic. Pe miceliul intercelular. pe tulpini. La atacurile intense petele se pot uni. Ţesuturile atacate au un aspect spongios. Pătarea neagră a frunzelor şi fructelor sau alternarioza vinetelor – Alternaria porri f.sp. dispuse în partea bazală. La infecţiile timpurii. septaţi. alungite. iar producerea răsadurilor se va face în substrat tratat cu Basamid granule 500kg/ha. Se combate la fel ca şi mozaicul tomatelor Stolburul vinetelor – Mycoplasma 35 . 30 de minute la 50oC sau cu fungicide sistemice: Apron 35 SD – 2. cu marginile bine conturate şi de culoare brună negricioasă. Agentul patogen – Alternaria porri. adâncite. la început mici. de 4-24 mm şi cu suprafaţa zonală concentric. iar la o sporulare abundentă a ciupercii apare un mucegai cenuşiu închis sau verde – măsliniu. transversale şi 3-7 longitudinalePrevenire şi combatere: Ca măsuri preventive: rotaţia culturilor. Atacul se întâlneşte la răsaduri şi la plante. Bravo 500 SC – 0. de 90-200 x 14-21 µm cu 8-15 septe. necrotice.3 cm în diametru.5%. La răsaduri apar pete brune. dar şi în culturile de câmp. în toate fenofazele.5-1. cu aspect catifelat datorită conidioforilor şi conidiilor ciupercii. la început gălbui apoi brune.

Apare în zonele sudice ale ţării. În secţiuni prin tulpini se observă brunificarea vaselor. acoperindu-se cu un mucegai alb. cu aspect pulverulent în momentul formării conidioforilor şi conidiilor ciupercii. de mici dimensiuni şi sunt parţial ofilite. sub aceasta. Plantele sunt complet desfrunzite şi nu leagă fructe. 36 . Pentru combatere se va da atenţie rotaţiei culturilor. Tulpinile se decolorează în porţiunea infectată. dar ele apar şi pe partea inferioară a acestuia. ca şi în interiorul tulpinii se formează mai mulţi scleroţi negri. Se combate ca şi stolburul tomatelor. Pe măsura evoluţiei bolii petele cresc în dimensiuni. având florile sterile. putând ajunge la 2-4 cm în diametru. Fructele formate sunt puţine. Ofilirea micotică a vinetelor – Verticillium dahliae Este frecventă în solarii şi sere. La plantele infectate. de forme variabile. vătos. Pentru prevenire şi combatere se aplică aceleaşi măsuri ca şi la ardei. BOLILE BAMELOR Făinerea bamelor – Erysiphe abelmoschi Făinarea fectează frecvent culturile. începând cu cele de la bază. Frunzele plantelor atacate se îngălbenesc şi se usucă treptat. Tratamentele efectuate pentru combaterea lui Botrytis cinerea sunt eficace şi pentru Sclerotinia. Petele sunt mai frecvente pe faţa superioară a limbului. urmată de răsucirea limbului spre faţa superioară. Tulpina se brunifică. Atacul se manifestă pe frunze. apare clorozarea marginii frunzelor. Ţesuturile afectate se îngălbenesc. apoi se brunifică şi se usucă prematur afectând legarea şi dezvoltarea normală a fructelor (capsulelor). Căderea şi putrezirea plăntuţelor – Pythium ultimum Se manifestă şi se combate la fel ca şi la tomate. peţioli. Putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum Este frecventă în solarii şi în câmp. la început izolate. Pe frunze apar pete fine. pâsloase. apoi ofilirea şi căderea frunzelor. mai ales în verile secetoase. scoarţa se exfoliază. de culoare albă. în cursul lunii iulie. fiind cea mai răspândită şi mai păgubitoare boală a bamelor. tulpini şi fructe.

Ca urmare a atacului plantele se dezvoltă anevoios.o5%. îngălbenirea şi ofilirea accentuată a frunzelor. utilizarea seminţelor sănătoase şi scoaterea plantelor atacate din cultură şi distrugerea lor. Prevenire şi combatere: Ca măsuri preventive: rotaţia culturilor. Ciuperca prezintă un miceliu septat. în jurul bazei tulpinii plantelor cu: Benlate 50 WP. Sulf muiabil PU – o. Miceliul ciupercii este un tal filamentos. Atacul cel mai caracteristic se manifestă în perioada de pârgă şi fructificare a plantelor.sp. Veştejirea plantelor de bame poate fi provocată şi de către ciuperca Fusarium oxysporum f. La apariţia atacului se aplică 2-3 tratamente cu produsele: Afugan 30 EC –o. apoi brune-negricioase. specifică tracheomicozelor. dau un număr mic de fructe. de multe ori ofilite şi cu un conţinut scăzut de substanţă uscată şi vitamine.Erysiphe abelmoschi. cu dimensiuni reduse. În secţiuni. distrugerea şi îngroparea resturilor vegetale prin arătură. Pe miceliu se formează conidiofori. prin peţiolii frunzelor şi prin tulpini se observă brunificarea vaselor conducătoare până la vârful plantelor. 37 . La baza tulpinilor plantelor ofilite se observă un mucegai albicios şi pâslos. care după îngălbenire se usucă şi se răsucesc. cultivarea de soiuri rezistente sau tolerante dar şi utilizarea de sămânţă sănătoasă sau tratată cu apă caldă de 55oC timp de 10 minute. determinând o desprindere uşoară a acestora de pe tulpini. care pătrunde în rădăcini prin leziuni provocate de lucrări. Pe acest miceliu se observă conidiofori şi conidii. Ofilirea micotică a bamelor – Verticillium dahliae Boala diminuează producţia atât din punct de vedere cantitativ. vasinfectum. Primele simptome provoacă o îngălbenire şi ofilire parţială a frunzelor iar în final acestea sunt cuprinse în întregime. hialin cu hife fine ce se dezvoltă ectoparazit. Ţesuturile fructelor se îngălbenesc. Agentul patogen – Verticillium dahliae. la început pâsloase. în pâsla miceliană apar punctişoare gălbui. Uneori. care sunt reprezentate de periteciile (cleistoteciile) ciupercii de tip Erysiphe. care uneori ajung până la 7-7 cm lungime. Plantele au o talie mai redusă şi o fructificare anevoioasă.4%. cultivarea soiurilor rezistente sau tolerante. scurţi iar pe aceştia conidiile în lanţuri simple.Pe tulpini şi pe fructe petele sunt mai alungite. ce se manifestă prin piticirea. incolore. apoi se brunifică şi determină deprecierea recoltei. combaterea buruienilor. nematozi sau unele insecte din sol. Prevenire şi combatere: Ca măsuri preventive: rotaţia culturilor. incolor. erecţi. apoi pulverulente. unicelulare şi cilindrice. Bavistin 50 WP/FL/DF etc. Sunt afectate progresiv frunzele de la baza plantelor spre cele din vârf. cât şi calitativ. Ţesuturile îngălbenite ale frunzelor se necrozează şi se usucă. Agentul patogen. iar la atacuri puternice acoperă porţiuni mai mari. La culturile semincere se vor aplica 2-3 tratamente la sol.

apoi putrezesc sau se usucă. Mucegaiul cenuşiu – Botrytis cinerea Apare pe capsule. dacă bamele urmează după culturi infectate cu patogenul respectiv. ducând la uscarea organelor atacate. frunze şi capsule apar pete hidrozate. care devin brune. Se previne prin rotaţia culturilor.ALTE BOLI ALE BAMELOR: Arsura bacteriană – Pseudomonas hibisci Pe cotiledoane. acoperite cu mucegai alb dens. abundent şi. Pe tulpini apar porţiuni decolorate. cu frecvenţă ridicată. Plantele atacate pier. în care. Pătarea neagră a frunzelor – Alternaria hibiscina 38 . mai târziu apar scleroţii de culoare neagră. care acoperă de puf cenuşiu. Putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum Apare uneori.

ţinând cont de specificul fiecăreia. au gâtul îngroşat. Bulbii formaţi sunt de dimensiuni reduse.urme de deget. 39 . La plantele semincere. zonate concentric. deformate.. care alternează cu benzi de culoare verde normală. tijele florale prezintă dungi galbene evidente. Prevenirea şi combaterea bolilor la bame se face după aceleaşi modele ca şi la tomate. BOLILE CULTURILOR DE CEAPA.. de 1-3 mm lăţime. Capsulele prezintă pete brune-negricioase.Pe frunze apar pete mari. ardei. putrezesc). şi vinete. fiind depreciate. Tijele sunt mai scurte. în jos. Sămânţa contaminată putrezeşte în sol. . aplatizate. nu se maturează normal şi nu rezistă la păstrare (încolţesc de timpuriu. USTUROI SI PRAZ Dungarea galbenă – Onion yellow dwarf virus Frunzele prezintă striuri gălbui şi adâncituri . răsucite şi curbate de vârf. îşi pierd rigiditatea şi se aştern pe sol.

Pentru culturile semincere este necesară folosirea de bulbi neinfectaţi. La bulbii infectaţi. Loturile de bulbi cu procent ridicat de infecţie se dau la consum. înainte de începutul zborului afidelor). Agentul patogen – Onion Yellow Dwarf Virus. provocând pierderi de până la 25-30%.Plantele infectate formează inflorescenţe de mici dimensiuni. iar în timpul vegetaţiei este vehiculat de către afide (în mod nepersistent). prin punerea la încolţit a unor bulbi şi observarea simptomelor. La amplasarea culturilor se va avea în vedere izolarea parcelelor de sămânţă şi a celor de arpagic. precum şi cele cu gâtul îngroşat. Frunzele prezintă striuri galbene. se constată înmuierea zonei coletului. cu particule de 772 nm lungime. Virusul. 40 . infectate. eliminând exemplarele moi. motiv pentru care recolta de sămânţă scade cu până la 75%. tijele florale sunt slab dezvoltate. bulb cu bulb. cu un număr redus de flori fertile. cât şi faţă de loturile destinate consumului. pe toată lungimea frunzelor. prin tratamente de combatere a afidelor. când apa stagnează pe teren. aparţinând grupei Potyvirus are formă filamentoasă. Dacă procentul de infecţie este redus (3-5%). atât între ele.în anii ploioşi. pierderile importante se constată la culturile semincere de ceapă şi la praz. la distanţă de minimum 500m. Prevenire şi combatere. La usturoi apar striuri galbene. Putregaiul moale – Erwinia carotovora pv. cele încolţite. Materialul de plantat se verifică. Carotovora Boala este frecventă în depozite. se va avea grijă ca plantele infectate să fie eliminate din câmp. În câmp. La cultura următoare se transmite prin bulbii infectaţi şi prin speciile perene de Allium. La plantele semincere de ceapă şi la praz. Verificarea se face în timpul iernii. Culturile pentru bulbii de sămânţă şi culturile semincere trebuie protejate. îndată ce au apărut simptomele (oricum.

porumb etc.. pierderile de recoltă pot depăşi 60%. Vor fi evitate terenurile grele.precum şi cei care prezintă rădăcini puţine. asigurânduse o bună ventilaţie şi menţinerea temperaturii de 0-3oC şi a umidităţii relative în jur de 75%. În parcelele netratate. morcov. larvele moluştelor etc. bulbul putrezeşte complet. Are un echipament enzimatic bogat. Se transmite prin resturile vegetale rămase nedescompuse. timp de 10-12 zile. Mana cepei – Peronospora destructor Este boala cea mai importantă a cepei. uscate. întâlnindu-se frecvent la cartof. Diseminarea se face prin apă. de asemenea. ţesuturile bulbului se înmoaie. Se va respecta o rotaţie de 3-4 ani. Bulbii recoltaţi vor fi uscaţi în aer liber. datorat atacului nematozilor) vor fi eliminaţi de la stocare şi valorificaţi de primă urgenţă. În timpul depozitării. varză. Este o bacterie polifagă. Combaterea dăunătorilor din sol este.). dăunători (nematozi. Bulbii răniţi. umede. este Gram-negativă. unelte.chelire. devin mucilaginoase şi în final. acoperită pe toată suprafaţa cu cili. fără alte plante sensibile la bacteria respectivă (cartof. varză).. Bacteria are forma de bastonaş. 41 . morcov. pe grătare de lemn. descompunând membranele celulare ale plantei şi ducând la apariţia de putregaiuri. carotovora. Prevenire şi combatere. o măsură necesară. apoi sortaţi cu grijă. atacul ajunge la 50-100% la plante şi 15% la bulbi. friabile (fenomenul de . subţiri. emanând un miros neplăcut. Agentul patogen – Erwinia carotovora pv. moi. în anii cu precipitaţii în exces. . alternând cu alte foi cu aspect normal.în secţiune. De preferat este să se evite terenurile infestate de nematozi etc. Bulbii aleşi se depozitează în strat subţire (20-30 cm). se observă faptul că unele foi cărnoase sunt hidrozate (par fierte).

Culturile semincere vor fi înfiinţate prin plantarea de bulbi sănătoşi. cât şi culturile semincere. utilizând o gamă largă de produse: cuprice organice de contact şi sistemice. Agentul patogen – Peronospora destructor. alcătuit din conidioforii şi conidiileciupercii. rămânmici şi au o consistenţă slabă. Atât pe frunze. de cele mai multe ori. plantele şi solul să se zvânte. în dreptul petelor de mană. care se livrează ca amestecuri cu substanţe de contact. fiind. Se vor respecta măsurile preventive: rotaţia de 3-4 ani. La plantele semincere. se înmoaie şi putrezesc. pe care se formează un puf cenuşiu-violaceu. ca rezultat al procesului sexuat. în porţiunile atacate de mană. la avertizare. un adeziv (Aracet 0.. cât şi culturile semincere. sunt infectate florile. tijele florale atacate se frâng. începând din momentul primei avertizări. care se usucă. fără ca frunza să se usuce sau se aşterne pe sol şi putrezeşte. recolta de sămânţă de la planta respectivă fiind total compromisă. în bulbii infectaţi. Dacă planta a ajuns să-şi deschidă inflorescenţa. care dau culoare neagră ţesuturilor invadate şi grăbesc uscarea acestora. ciuperca se răspândeşte prin conidii. ciuperci saprofite (Alternaria etc). bulbii nu se mai dezvoltă. boala reducând şi pe această cale producţia de sămânţă. sub formă de oospori şi ca miceliu. astfel ca. se instalează secundar. 42 . gălbui. Ca urmare. distrugerea buruienilor din culturi (foarte important pentru arpagic). Irigarea prin aspersie se va face în cursul dimineţii. Bulbii infectaţi nu rezistă la păstrare. gălbui.proveniţi din culturi protejate la nivel optim împotriva manei. Se vor respecta dozele specificate la fiecare produs.la acoperire”. La culturile de arpagic se fac tratamente . ramificaţi dichotomic. În cazuri grave. puful cenuşiu apare peporţiuni mari din frunză.fiind afectate atât culturile de arpagic. Transmiterea de la un an la altul se face prin resturile vegetale infectate. obligatoriu. tijele florale şi bulbi. culturile destinate producerii de bulbi. cu deosebire pe tijele florale. doze moderate de azot. adunarea şi arderea resturilor infectate etc. Atacul apare la frunze. în ţesuturile atacate se formează oosporii. Conidioforii care apar pe suprafaţa organelor atacate sunt hialini. purtători ai miceliului ciupercii. pentru a stăvili atacul de mană se va recurge la un produs polivalent. Pe frunze apar pete alungite. În timpul vegetaţiei se fac tratamente. pe tijele florale apar pete elipsoidale. Adesea. culturile destinate producerii de bulbi. În timpul vegetaţiei. În soluţii se adaugă. fiind afectate atât culturile de arpagic. În condiţii foarte favorabile. irigarea va fi precedată de un tratament cu fungicid sistemic. La sfârşitul vegetaţiei. dar. Prevenire şi combatere. până seara. Dacă există pete de mană în cultură.2%). acoperite de puf cenuşiu-violaceu.

combaterea buruienilor. mici. fertilizarea raţională şi udarea moderată. bulbii putrezesc în întregime şi prezintă un miros neplăcut. Putregaiul cenuşiu – Botrytis alli Boala apare frecvent în anii cu primăveri bogate în precipitaţii. La suprafaţa ţesuturilor atacate apare un puf cenuşiu. Prevenire şi combatere: Se va respecta un asolament de 3-4 ani. Pe frunzele plantelor tinere apar pete albicioase. La plantele mai avansate în vegetaţie atacul apare în zona coletului. sămânţă infectată. negrii şi tari. specific. La suprafaţa ţesuturilor atacate apar uneori scleroţi relativ mari (de 2-5 mm). Coletul plantelor bolnave devine moale. abundent. Transmiterea în anul următor se realizează prin resturi vegetale infectate. care se înmoaie şi putrezeşte.Putregaiul bacterian al bulbilor de ceapa sau putregaiul moale – Erwinia carotovora Atacul apare începând cu a doua parte a perioadei de vegetaţie si este favorizat de umiditatea ridicata a solului. bulbi infectaţi şi uneori. precum şi plantarea bulbilor sănătoşi şi 43 . tunicile devin mucilaginoase şi au o culoare galben-brună. care reprezintă fructificaţiile ciupercii. În timpul păstrării atacul progresează. În secţiuni longitudinale prin bulbi se constată că aceştia sunt cuprinşi de un putregai umed care progresează din partea apicală spre partea bazală. uşor cufundate în ţesuturi. rotunde sau ovoidale. sol contaminat cu scleroţi. de 1-3 mm în diametru. Pe secţiuni longitudinale prin bulbi se constată că tunicile cărnoase sunt înmuiate. Prevenire şi combatere: În câmp şi grădini: rotaţia culturilor (3-4 ani). Produsul Starner 20 – 0.1% dă rezultate bune. La apariţia atacului plantele bolnave vor fi îndepărtate din cultură şi distruse prin ardere. Agentul patogen – Botrytis allii. În final.

pe ţesuturile din dreptul petelor.5-2 kg/ha. sunt măsuri necesare pentru prevenirea pierdeilor mai de recoltă. care se alungesc şi centrul lor capătă o culoare brun-roşiatică. Dithane M 45 – 0. la nevoie. Pe frunze apar pete mici. USTUROIULUI ŞI PRAZULUI: Alternarioza cepei si prazului – Alternaria porri Atacul se manifestă frecvent în anii cu precipitaţii abundente.2% etc. 44 . se formează conidioforii şi conidiile ciupercii. Mancozeb 800 – 0. Bulbii se expun la soare 10-12 zile. cu Bravo 500 SC -1. ALTE BOLI ALE CEPEI. asigurându-se o bună ventilaţie.1%. de culoare brun-negricioasă. albicioase. folosindu-se fungicidele: Rovral 0. la care. eliminând exemplarele rănite sau suspecte de a fi infectate. În final. Tratamentele se efectuează numai la semnalarea atacului. Recoltarea să se facă pe timp uscat.trataţi. În depozite se va menţine temperatura de 0-3oC şi umiditatea 50-80%. se sortează. În condiţii favorabile. Atacul pe bulbi apare pe partea superioară a acestora sau pe tunicile externe determinând brunificarea şi putrezirea lor.2%. se asociază 1-2 tratamente în cursul vegetaţiei. petele confluează şi determină uscarea frunzelor.

La 6-8 săptămâni de la răsărire se va aplica un tratament cu Rovral 0. negrii.Putregaiul alb al cepei si usturoiului – Sclerotium cepivorum Atacul apare frecvent pe terenurile grele. După tratament se va efectua o irigare prin aspersie cu 10-15 litri apa/m2. care progresează lent spre baza acestora. care are ca scop antrenarea fungicidelor în zona rădăcinilor plantelor.25%. superficial. La suprafaţa ţesuturilor atacate sau în interiorul acestora se formează scleroţi mici. tari. sferici. Rădăcinile sunt distruse şi are loc o putrezire umedă a tunicilor.5 mm în diametru.25%. Se va repeta o rotaţie a culturilor de 5-6 ani. Dacă infecţia bulbilor se introduce târziu putrezirea acestora continuă în timpul păstrării. în anii cu precipitaţii abundente. urmată de acoperirea acestora cu un miceliu alb. Primul semn al bolii este îngălbenirea şi uscarea vârfului frunzelor. de 0. Calidan 0. folosindu-se 1000 litri de soluţie la hectar. afânt. 45 .2-0.

de culoare cenuşie. conidiofori şi conidii. La atac puternic frunzele se usucă prematur.. Pentru a preveni intensificarea atacului. prazului şi usturoiului – Puccinia porri Pe frunze. şi se va face o selecţie riguroasă a materialului folosit la plantare. Simptome asemănătoare apar şi pe suprafaţa bulbilor maturi.Helmintosporioza usturoiului – Helminthosporium allii Atacul se manifestăă frecvent la culturile de usturoi. deformate. Plantele infectate au frunzele şi tijele florale îngălbenite. de unde atacul se extinde pe tunicile care învelesc bulbii de pe disc. prezintă florile sterile. În zona coletului plantulelor şi la suprafaţa bulbilor în formare apare un strat pulverulent. pustule lucioase.pustule brun – roşiatice. Proliferarea şi aspermia cepei – Mycoplasma. Inflorescenţele. de mărimi variabile. acoperite de epidermă. transformate în . plantele infectate vor fi îndepărtate şi distruse. iar apoi. Rugina cepei. în luna iunie. Pe suprafaţa bulbilor apar leziuni depresionare. apar pete galbene. format din miceliu. pulverulente. dispuse în rânduri. primăvara. Boala 46 ..cap miţos. albite. alungite sau circulare. cu margine variabilă. transformate în frunzuliţe înguste. cu picnidii şi ecidii portocalii. pulverulente. Se va respecta o rotaţie a culturilor pe 3-4 ani. de culoare negricioasă.

Tăciunele cepei – Urocystis cepulae. putrezesc. La plantele tinere. în mare parte depreciată. evidenţiind o masă de spori. pe frunze. alcătuită din miceli septat şi conidii fusiforme. se zbârcesc. Pe organele atacate se observă o eflorescenţă fină.este ţinută sub control prin măsurile preventive (distrugerea resturilor infectate. Fuzarioza cepei şi usturoiului – Fusarium oxysporum f. La plantele infectate se produce putrezirea rădăcinilor şi a coletului. neagră. Apare mai ales în nordul ţării. curbate. alungite. cepae. Bulbii infectaţi se brunifică. pulverulentă. albă. fertilizarea raţională etc. Se va evita folosirea la plantare a bulbilor infectaţi. 47 .sp. aplicate prin îmbăiere sau cu pulbere – 2 kg/t. apar leziuni veziculare. cultivarea de soiuri rezistente. În dreptul lor. cuticula se sfâşie. prin măsurile preventive. Bulbii suspecţi vor fi trataţi cu fungicide carbendazimice. recolta fiind.). ascuţite la capete şi prevăzute cu 1-5 septe. Atacul se menţine la nivel redus. rotaţia. specificate la bolile importante. argintii.

BOLILE CUCURBITACEELOR Mozaicul – Cucumber mosaic virus Este o boală frecventă în culturile de castraveţi, dovlecei, pepeni galbeni în câmp, sere şi solarii. Afectează grav şi alte plante legumicole: tomate, ardei. Se manifestă pe frunze şi fructe. Frunzele atacate prezintă pete verzi-gălbui sau verde palid, care, alternând cu ţesut de culoare verde normală, dau aspectul tipic de mozaic. Uneori, zonele de culoare verde se bombează spre faţa superioară. Plantele infectate în stadiu tânăr rămân mici, dau recolte neînsemnate. După o perioadă cu temperaturi scăzute, pe frunzele mature apar necroze, începând de la periferie spre centru. Plantele infectate, surprinse de scăderea temperaturii în perioada de incubaţie a bolii, se pot ofili complet, în timp scurt. Pe fructele plantelor infectate apare marmorarea, mai ales la temperaturi ridicate (peste 27oC). La fructele tinere de pepene galben, pe lângă marmorare, apar mici ridicături de culoare verde-închis. La dovlecel, pe frunze apar pete mari, clorotice şi zone verzi, cu ţesuturile bombate spre faţa superioară a limbului. Pepenele verde prezintă fie o infecţie latentă fie reacţie de şoc, necrotică. Prevenire şi combatere. Respectarea distanţelor de izolare faţă de plantele gazdă pentru virus, combaterea buruienilor din culturi şi din vecinătatea acestora, precum şi din spaţiile dintre sere şi solarii, sunt măsuri necesare pentru evitarea unei surse permanente de infecţie. Se va folosi sămânţă provenită de la plantele neinfectate, sau sămânţă tratată termic contra virusului. Pe lângă acestea, vor fi luate măsuri pentru a preveni pătrunderea afidelor în spaţiile de producere a răsadului. Atât în faza de răsad, cât şi după plantare, culturile vor fi tratate, la acoperire, contra afidelor vectoare. O importanţă deosebită o are şi introducerea în cultură a soiurilor rezistente. 48

Mozaicul verde al castraveţilor – Cucumber green mottle mosaic virus Poate produce pierderi mari de recoltă, atunci când infectează castraveţii sau pepenii cultivaţi în sere. Manifestarea începe cu decolorarea (clarifierea) nervurilor frunzelor, urmată de apariţia mozaicului de culoare verde-închis sau galbenă şi grofarea frunzelor. Fructele tinere se deformează. Plantele infectate în fază tânără nu se dezvoltă, uneori se usucă, producţia lor fiind total pierdută. Prevenire şi combatere. În sere se va efectua strângerea şi distrugerea resturilor infectate, urmată de dezinfecţia termică a pământului. Se va folosi sămânţa neinfectată,tratată termic. Plantele tinere, cu simptome de atac vor fi eliminate (fără să atingem cu ele alte plante). Uneltele vor fi dezinfectate cu fosfat trisodic 15%. Halatele muncitorilor vor fi dezinfectate prin fierbere. Se va preveni, pe cât posibil, atingerea frecventă a plantelor. Pătarea unghiulară – Pseudomonas syringae pv. Lachrymans Atacul se manifestă la toate organele aeriene ale plantelor. Pe cotiledoane apar pete mici, hidrozate, brune. Uneori, ţesuturile sunt perforate, distruse – plăntuţa piere. Pe frunze apar pete unghiulare (limitate la nervuri), de 2-7 mm, hidrozate, mai închise la culoare (în comparaţie cu ţesuturile libere de atac), apoi cenuşii-albicioase, izolate sau confluente. La suprafaţa petelor, pe vreme umedă, se observă prezenţa unor picături vâscoase – exudatul bacterian, care, uscându-se, apare ca o crustă albă-cenuşie. Ţesuturile atacate se necrozează, se

49

desprind şi cad, frunza apare perforată, zdrenţuită. Florile infectate cad. Pe fructe apar pete mici (1-3mm), adâncite în ţesuturi. Petele au culoare albicioasă şi din ele se scurg picături de sevă cu exudat bacterian. Fructele atacate parcă plâng ( de aici denumirea de lachrymans ). Fructele tinere, atacate, se deformează. Ulterior, pe suprafaţa petelor respective se instalează ciuperci saprofite, care apar ca un mucegai negricios. Prevenire şi combatere. Cea mai sigură măsură este cultivarea de soiuri cu o bună rezistenţă la bacterioză, la care se adaugă: măsuri de igienă culturală (îndepărtarea frunzelor şi fructelor puternic atacate), folosirea de sămânţă neinfectată, dezinfectată termo-hidric (53oC, timp de 1 oră) sau chimic (Super Homai – 5g/kg, Prosemin – 2g/kg). Îndată după răsărire, se înlătură plantele cu infecţie pe cotiledoane şi, dacă boala a apărut, se aplică primul tratament. Se va reduce udarea prin aspersie şi se va evita trecerea printre plante, atâta timp cât frunzele sunt umede. Pentru combaterea chimică în timpul vegetaţiei sunt omologate mai multe produse cuprice sa antibiotice (vezi tabel). La încheierea culturii, se adună şi se ard resturile infectate şi se face arătura adâncă. În câmp, se va respecta rotaţia de 3-4 ani.

Mana cucurbitaceelor – Pseudoperonospora cubensis Pe frunze apar pete numeroase, de culoare verde-gălbuie, care devine galbene şi, în final, brune-deschis. Mai frecvent, petele au formă poligonală, fiind limitate de nervuri. Pe faţa inferioară a limbului apare un puf cenuşiu-violaceu, alcătuit din conidiofori cu conidii. Frunzele se usucă şi cad. În condiţii foarte favorabile atacului, se produc infecţii puternice la tecile frunzelor, fapt care atrage de la sine căderea în masă a frunzelor. Florile şi fructele tinere cad

50

De asemenea. Ridomil MZ. Vrejii infectaţi prezintă pete brune şi se usucă. arătura adâncă şi o rotaţie de 4-5 ani. Metiram. folosind o gamă largă de fungicide. Curzate cuman. este necesară adunarea şi arderea resturilor. se trece la aplicarea de tratemente chimice repetate. astfel condiţiile de aer şi insolaţie sunt mai bune şi picăturile de ploaie se zvântă mai repede. se creează condiţii mai bune pentru trecerea cu aparatele de stropit. Începând de la depistarea primei pete de mană. Prevenire şi combatere. Pentru a crea condiţii mai puţin favorabile patogenului. în acelaşi scop. Făinarea cucurbitaceelor – Sphaerothca fuliginea 51 . în zonele unde mana constituie o problemă deosebită. menţionate la bacterioză şi continuând cu produse organice de contact (Mancozeb.sau se usucă. Captan etc) şi organice sistemice în amestecuri cu substanţe de contact: Aliette C. începând cu cele cuprice. După o cultură infectată. printre rânduri. caz în care atacul duce la compromiterea recoltei. câmp. se trece la cultivarea castraveţilor pe spalieri. pe terenul respectiv. În. Mikal M. se asigură o bună aerisire. în sere se suspendă aspersia (udând pe sol). Ripost M etc.

În sere. care devin pulverulente o dată cu formarea conidiilor. fungicide sistemice (Afugan. Microthiol. flori. Prevenire şi combatere. densitatea optimă a plantelor. precum şi intervalul de pauză de la ultimul tratament până la recoltare (tab. se brunifică şi se usucă. răsadniţe etc. Spre sfârşitul vegetaţiei. Systhane. Bravo 500). plantele (care nu prezintă atac de mană sau bacterioză) pot fi udate şpriţuind frunzele cu furtunul . mari pâsloase. fungicide de contact (Karathane. lipsite de suculenţă şi de aromă. Ca urmare. Frunzele. Antracnoza cucurbitaceelor – Colletotrichum lagenarium 52 . pe vreme însorită. Saprol. rămânând miezul golaş. Miceliul ciupercii se instalează şi pe fructele normal dezvoltate. în miceliu apar pete brune care devin negre la maturitate – cleistotecile ciupercii. frunzele rămân mici. zbârcite. Sulf muiabil).Patogenul atacă toate organele aeriene ale plantelor: frunze. atârnând de plante. Se vor aplica măsurile preventive general valabile: distrugerea resturilor infectate. Frunzele cu atac puternic vor fi detaşate. la soiul Cornichon. O măsură de mare importanţă o reprezintă cultivare de soiuri rezistente. dezinfecţia generală a serelor şi a pământului din sere. respectându-se doza sau concentraţia indicată. Topas) sau amestecuri (Labilite. cu fungicide specifice. acoperite în întregime de ciupercă. rotaţia culturilor. scoase din seră şi distruse prin ardere sau compostare. Astfel. vreji şi fructe. coaja fructelor puse la murat se macerează în 2-3 săptămâni. Bumper. Thiovit. Fenomenul este frecvent spre toamnă. Rubigan) şi sistemice din grupa triazolilor (Baycor. Protecţia chimică se asigură prin tratamente repetate. Bayleton. Tilt. solarii. apariţie care stopează apariţia făinării. 3). ca o eflorescenţă alb-cenuşie. asemănător unei banane descojite. alternând produsele din diferite grupe: pe baza de sulf (Kumulus. Pe frunze apar pete albe. Mirage F).

în porţiunea respectivă. plantele pier în câteva zile. Pe peţiol şi vreji apar pete de formă alungită. şi acelea.15%. se sfarmă. însă. acută). apoi negricioase. pălite). acoperit pe porţiunea respectivă de un mucegai albicios. La început este afectată numai coaja. plantele formează un număr redus de fructe. Frunzele se usucă. În secţiune prin tulpinile cu frunze ofilite se constată brunificarea vaselor. Ofilirea micotică – Fusarium oxysporum. La ofilirea cută (în condiţii de temperaturi ridicate). la început. în faza de înflorire sau fructificare. mari (1-2 cm). care devin apoi brune-roşcate. concentric (lagăre de conidiofori cu conidii). fin. se vor lua măsuri generale de dezinfecţie a pământului şi se va planta răsad sănătos. care devin brune. De-a lungul tulpinii atacate apar. de calitate necorespunzătoare (lipsite de dulceaţă şi aromă. Ca urmare a uscării frunzelor. 53 . de obicei. ducând la putrezirea fructului. Resturile infectate vor fi adunate şi arse. sub forma unor pete rotunde sau eliptice. La fructele infectate în câmp sau în seră. începând de la baza plantei. Atacul mai caracteristic şi mai păgubitor se manifestă pe fructe. Frunzele puternic atacate vor fi îndepărtate şi distruse prin ardere. Când tulpina este înconjurată de pată de jur împrejur are loc ştrangularea acesteia şi uscarea părţi apicale. care putrezeşte. care apare. aducând pierderi ridicate. fenomenul de ofilire durează 1-2 luni şi se manifestă astfel: frunzele se ofilesc şi se usucă una după alta. În general. miceliul trece şi în fruct. boala evoluează şi în cursul depozitării şi valorificării. Pe suprafaţa petelor apar punctişoare roze.2% sau cu antibioticul Kasumin-0. verzi-gălbui. cu bordura brună. după care se fac arături adânci. adâncite în ţesuturi. striuri gălbui.Pe frunze apar pete rotunde sau colţuroase. La apariţia primelor pete de antracnoză. Sămânţa va fi recoltată din fructe sănătoase şi se va trata cu Super Homai – 5g/kg sau cu Tiramet – 4g/kg . dispuse uneori. atât cultivatorilor cât şi angrosiştilor şi distribuitorilor.apare un mucegai albicios sau roz. udare pe brazde). Adesea. pe vreme umedă şi la vrejii acoperiţi de buruieni. Prevenire şi combatere: În câmp se va respecta rotaţia de 3-4 ani. vrejii ajungând să aibă numai câteva frunzuliţe. La suprafaţă. Verticillium dahliae La plantele infectate de Fusarium se instalează veştejirea treptată (mai rara. Se iau măsuri pentru menţinerea condiţiilor de microclimat mai puţin favorabile evoluţiei bolii (aerisire. Protecţia chimică se asigură cu fungicide pe bază de Mancozeb-0. apoi se usucă complet. la vârf. de culoare gălbuie sau roşiatică. adâncite. uscându-se fără să-şi piardă culoarea verde. o dată cu necrozarea ţesuturilor infectate.apoi fisuri. situat mai ales la nodurile tulpinii. se încep tratamentele de combatere. apoi miceliul ciupercii pătrunde în pulpă. În sere şi solarii.

de la mijlocul vrejului. maşini şi încălţămintea muncitorilor). Hipocotilul şi partea superioară a rădăcinii se brunifică. evitarea terenurilor infectate cu dăunători care provoacă leziuni la rădăcinile plantelor etc). arături adânci. care se acoperă cu mucegai alb. Se previne prin tratarea seminţei cu Super Homai. dens şi putrezesc. în cursul vegetaţiei se poate face cu soluţii de fungicide carbendazimice. Plantele uscate se vor elimina din cultură. În câmp se aplică măsurile preventive general cunoscute (rotaţia culturilor. Sămânţa înainte de semănat. Se previne prin rotaţia culturilor. frunzele se ofilesc. până în stadiul de 3-5 frunze. se aşterne la pământ şi putrezeşte. Ofilirea şi uscarea frunzelor începe. Plăntuţa se frânge la nivelul solului. Solul se stropeşte cu Previcur-0. Se manifestă din faza de germinaţie şi răsărire. iar în sere şi solarii – prin dezinfecţia solului. În sere şi solarii. albicios pe suprafaţa lezată. Vetrele de plante atacate vor fi eliminate şi locul rămas se va dezinfecta. Se va evita introducerea din afara serei (cu unelte. Putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum.15%. cea mai importantă măsură de prevenire constă în dezinfectarea pământului. aerisirea şi reducerea udării. ALTE BOLI ÎNTÂLNITE LA CUCURBITACEE: Ofilirea bacteriană – Erwinia tracheiphylla. în afară de ofilire şi uscarea plantei. La exterior.Atacul de Verticillium dahliae se întâlneşte mai ales la culturile din spaţiile protejate. Atacă toate organele plantei. pe organele plantei nu se observă alte semne de boală. însă nu este important de făcut. deoarece ambii patogeni se combat la fel. prezentând un puf fin. Se combate la fel ca pătarea unghiulară. pe cale termică sau chimică. Se răsfrâng în jos. Diferenţierea certă faţă de Fusarium se face prinanaliza sporilor la microscop. în acest caz. Fiind foarte costisitoare. se tratează cu Rovral TS 5g/kg. La plantele atacate. Căderea şi putrezirea plăntuţelor – Phythium ultimum. procedeul se va aplica numai la culturile cu mai mare valoare. imediat după plantare şi. 54 . Protecţia chimică. se macerează. extinzându-se atât spre vârf. combaterea buruienilor. a particulelor de sol contaminate. cât şi spre baza plantei. apoi. la intervale de 3-4 săptămâni. În secţiune prin tulpini şi peţioluri se constată prezenţa în vase a unui mucilagiu alb-cenuşiu. adunarea şi distrugerea resturilor infectate. ca nişte umbrele. dând 1 litru la baza fiecărei plante. Prevenire şi combatere.

varză de Bruxelles şi ridichi. arături etc. fructe etc. Pe frunze apar pete gălbui care devin. Se previne prin măsuri culturale (rotaţia culturilor. ţesuturile dintre nervuri se colorează. inclusiv buruienile. Plantele infectate de timpuriu au talia redusă şi dau recolte mici şi de slabă calitate. În timpul vegetaţiei.) şi prin tratamente în cursul vegetaţiei. sub forma unor pete mici (2-15 mm). par pete decolorate. utilizând produsele: Dithane M 45. prin pete mari. gulii. bine delimitate. Pentru a evita un atac grav. Pătarea brună – Cladosporium cucumerinum. se rup. apoi. este necesară distrugerea resturilor infectate. de culoare măslinie. Agentul patogen. cenuşiu. după care. Măsurile aplicate pentru celelalte boli ţin sub control şi cladosporioza. La frunzele tinere se constată decolorarea nervurilor (clarifierea). prevăzute cu dungi concentrice şi un puf brun-negricios pe suprafaţă. Ţesuturile atacate se necrozează. Prevenire şi combatere:Pentru a preveni infecţiile timpurii. rămase de la culturile târzii de crucifere. Alternarioza – Alternaria cucumerina. sunt compromise. conopidă. Fructele atacate se deformează.5kg/ha etc. Transmiterea în anul următor se realizează prin semincerii de crucifere. Bravo 500 SC etc. BOLILE LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Mozaicul conopidei – Cauliflower mosaic virus Boala se manifestă la varză. care se acoperă cu un mucegai catifelat. prin cruciferele de toamnă (rapiţă).Cauliflower mosaic virus Virusul atacă numeroase crucifere. adâncite.. frunzele apar zdrenţuite. limbul se grofează şi se răsuceşte spre faţa inferioară. Ţesuturile atacate putrezesc.Putregaiul cenuşiu – Botryotinia fuckeliana. Culturile vor fi plantate la distanţă faţă de cele 55 . în culturile de câmp şi în solarii. Pe tulpini. rotunde. serele vor fi bine aerisite. acoperite de mucegai dens. Se manifestă pe frunze. precum şi prin intermediul buruienilor crucifere perene. cenuşii-brunii. cenuşii. apoase. Răsadniţele vor fi izolate faţă de culturile de crucifere de toamnă şi vor fi protejate prin tratamente repetate contra afidelor vectoare. înainte de pornirea în vegetaţie în primăvară. virusul este diseminat de către afide. Caracteristic şi păgubitor este atacul pe fructele tinere. Se va preveni rănirea plantelor şi se fac tratamente cu Mirage F 75 WP – 2.

În porţiunea îngălbenită. 56 . La tulpini. ridichea de lună. clorotice. ridichea de iarnă. pe frunzele bazale. Agentul patogen . precum şi buruienile crucifere. saprofite. Coceanul putrezeşte uscat. se constată brunificarea vaselor conducătoare.Xanthomonas campestris pv. Atacă şi alte crucifere cultivate: muştarul negru. urmată de apariţia de cavităţi. devin pergamentoase. în secţiune se constată brunificarea vaselor. La plantele dezvoltate. Pe vreme umedă. Ţesuturile atacate se întăresc. transformându-se într-un mănunchi de fibre lemnoase. apar pete mari. în ţesuturile respective se instalează şi alte bacterii. campestris Transmiterea la cultura următoare se face prin resturi de plante infectate seminceri infectaţi şi prin sămânţă infectată. La conopidă şi gulie apar simptome asemănătoare. alungite în direcţia nervurilor principale. care provoacă un putregai moale. formându-se cavităţi în părţile cărnoase.semincere. nervurile se înnegresc. În secţiuni prin peţioluri şi nervurile frunzei. La aceste măsuri se adaugă combaterea permanentă a buruienilor din culturi şi din jurul acestora. Nervaţiunea neagră a frunzelor – Xanthomonas campestris Plăntuţele atacate au cotiledoanele decolorate şi se usucă în scurtă vreme. cu miros neplăcut. ieşind în evidenţă pe fondul clorozat. Frunzele atacate se usucă.

de bază sunt măsurile preventive: cultivarea de soiuri rezistente. tratată cu hipoclorit de sodiu 1%. Aceşti spori pot rezista până la 8 ani în sol. adunarea şi distrugerea resturilor infectate. La apariţia bolii în cultură. de obicei. Hernia rădăcinilor de varză – Plasmodiophora brassicae Boala este întâlnită cu frecvenţă ridicată în zone cu soluri acide şi regim pluviometric bogat. devenind gigantice) un miceliu de tip plasmodiu. holocarpic. unde atacul a ajuns până la 48% şi. plantele infectate stagnează în creştere. sferici. În câmp. gălbui. Pe vreme caldă. Rădăcinile prezintă îngroşări evidente (cu diametrul de până la 30 de ori mai mare). Culturile semincere pot fi tratate. intracelular. Fiind slab înrădăcinate. respectiv la 8+-95% (ana Hulea şi colab. Pentru a evita un atac puternic. Terenul se va menţine curat de buruieni. în spori imobili. plantele se ofilesc. formând în interiorul celulelor parazitate (care cresc în volum. Ciuperca se dezvoltă endoparazit. se pot face tratamente cu produse cuprice sau organice până la începutul formării căpăţânii. la nevoie. care se transformă. Agentul patogen – Plasmodiophora brassicae. plantele pot să fie culcate de vânt. arătura adâncă. 57 . folosirea de seminceri sănătoşi şi de sămânţă necontaminată. rotaţia de 3-4 ani. apoi se usucă. de 1.1988).3µ diametru.6 – 4. fără să formeze căpăţâni sau inflorescenţe. La răsaduri se observă îngroşarea rădăcinii principale. unicelulari.Prevenire şi combatere. fapt care le dă aspect de hernie. până la începutul coacerii seminţelor. alternând cu strangulaţii.

Prevenire şi combatere: Pe terenul contaminat se va aplica o rotaţie de minimum 4-5 ani. în care timp se va urmări distrugerea sistematică a buruienilor crucifere. În cursul vegetaţiei. Se va planta numai răsad sănătos. Buruienile din culturi şi de pe canalele de irigaţii trebuie scoase cu tot cu rădăcini şi distruse. plantele atacate vor fi smulse şi distruse prin ardere. care sunt şi ele gazde pentru Plasmodiophora.1%. La încheierea culturii.2%). Mana verzei – Peronospora brassicae 58 . aplicând 0. cu soluţie fungicidă (Mancoben – 0. se adună resturile infectate şi se va efectua arătura adâncă. la plantare se va uda fiecare groapă. În terenul care boala a fost prezentă în anii anteriori.obligatoriu va fi dezinfectat înainte de folosire. Se va verifica cultura. Pe solurile acide este necesară corectarea reacţiei. prin aplicarea de amendamente. Acelaşi lucru trebuie avut în vedere şi pentru amestecul de pământ folosit la producerea răsadului. plantele pot fi tratate cu Benlate – 0. amestec care. pentru a stăvilii extinderea atacului. la baza fiecărei tulpini.250 l soluţie.

atacul pe silicvele verzi apare sub forma unor pete mici. Pe frunze apar pete mici. Serele înmulţitor şi răsadniţele vor fi aerisite. Pe tulpini şi pe axa hipocotilă. În acest caz. Pătarea neagră – Alternaria brassicae Boala prezintă importanţă majoră în culturile semincere de varză.la care atacul a ajuns până la 30-90%. Poate rezista şi în culturile de toamnă sau în buruienile perene infectate.Boala este frecventă producând pierderi însemnate. de asemenea prin sămânţă infectată. cu puf alb-cenuşiu. dispuse inclusiv pe linia de sudură a celor două valve. se va respecta rotaţia de 3-4 ani. Ţesuturile. Agentul patogen – Peronospora brassicae. Se va folosi sămânţă sănătoasă. apoi brune-cenuşii. rotunde. La plantele semincere. apar pete de diferite dimensiuni. la care poate duce la pierderea (scuturarea) seminţelor. tulpinile. cu produse antiperonosporice. apoi cenuşie sau brună-închis. boala apare cu frecvenţă de 5-15%. Pe frunze apar pete mari. mai ales la răsadurile de varză şi conopidă. verzi-gălbiu. La suprafaţa petelor apare un gazon de conidiofori. Ciuperca se poate transmite la cultura următoare prin miceliul care rezistă în rădăcinile plantelor şi. vor fi adunate şi distruse resturile infectate după care se fac arături adânci. Atacul duce la uscarea florilor şi scăderea drastică a recoltei de sămânţă. În câmp. care duc la deprecierea parţială sau totală a recoltei de la planta respectivă. Frunzele se usucă sau putrezesc. Răsadurile se tratează. conopidă. planta cu atac puternic. evitându-se excesul de umiditate. Se va da atenţie permanentă combaterii buruienilor. gulii. Pe inflorescenţa de conopidă. cu puf albicios pe faţa inferioară. repetat. În câmp protecţia chimică trebuie asigurată în special culturilor semincere. în urma necrozării 59 . frunzele se usucă. utilizând de asemenea produse antiperonosporice. verzi-gălbui. afectând frunzele. de formă neregulată. de culoare brunănegricioasă. În câmp. Prevenire şi combatere. Atacul continuă şi în depozite. inflorescenţele şi silicvele. Cele mai sensibile sunt plăntuţele. în faza de 3-4 frunze adevărate. negre. în porţiunea petelor se necrozează. de culoare brunănegricioasă. la 50oC. timp de 30 minute) sau chimic (cu Tiuram 4 g/kg). prevăzute cu dungi concentrice. unde. atacul apare sub forma unor striuri de culoare brunănegricioasă. Cu răsadul slab atacat. piere. sub forma unor pete de culoare gălbuie. boala ajunge în câmp. pe frunze apar pete rotunde. dezinfectată termic (în apă caldă.

atât la plantare. căpăţânilor de varză şi inflorescenţelor de conopidă. pe care le transformă într-o masă mucilaginoasă. adunarea şi distrugerea resturilor de plante infectate. căpăţânile de varză şi inflorescenţele de 60 . se va folosi sămânţă neinfectată.ţesuturilor atacate. ALTE BOLI LA VĂRZOASE: Putregaiul moale – Erwinia carotovora pv. ca şi când ar fi ajuns la supracoacere. Se va da atenţie permanentă combaterii buruienilor. O sursă de inocul care trebuie avută în vedere o constituie şi buruienile crucifere. Este frecventă în depozite. Agentul patogen . carotovora Produce un mucegai umed al coceanului. verificată şi tratată. îndepărtându-se frunzele bazale. atacate. Culturile de sămânţă vor fi protejate chimic mai ales după apariţia silicvelor. depozitele vor fi dezinfectate. cât şi ulterior. Semincerii vor fi examinaţi cu atenţie. Prevenire şi combatere. Pentru prevenirea pierderilor. efectuarea de arături adânci etc. Transmiterea ciupercii la cultura următoare se face prin resturi infectate şi prin sămânţă. lăsând sămânţa să se scuture. silicva plesneşte. Se vor aplica măsurile culturale general-valabile pentru toţi patogenii care se transmit prin resturi infectate: rotaţia culturilor.Alternaria brassicae.

distrugerea resturilor infectate etc. La nevoie se pot folosi produse antioidice (Sulf muiabil etc). se îngălbenesc şi putrezesc. Se manifestă prin pete albe. se manifestă prin pete izolate sau confluente (cruste) de culoare albă. la început lucioase. Căderea şi putrezirea plăntuţelor – Pythium ultimum Se manifestă prin înnegrirea şi subţierea zonei coletului la plantele abia răsărite. măsuri obligatorii. acoperite de mucegaiul cenuşiu. În răsadniţă apar goluri care se extind rapid. Ca urmare a atacului. Albumela cruciferelor – Cystopus candidus Apare frecvent la ridichi şi hrean. manifestându-se prin putrezirea organelor atacate. asigurându-se ventilaţia corespunzătoare. Pe cocean (sub căpăţână) şi pe tulpinile semincerelor apar pete cenuşii. de asemenea. Făinarea cruciferelor – Erysiphe communis Boală comună. prevăzute cu puncte brune-negricioase pe suprafaţa frunzelor. înlăturându-se cele infectate sau lezate. pâsloase. Poate produce pierderi de recoltă la plantele semincere de conopidă. folosind produse antiperonosporice. sterile iar recolta de sămânţă este considerabil redusă. adâncite.) şi tratamente la seminceri. acoperite de puful cenuşiu. mai importantă pentru culturile semincere. lăţite).conopidă vor fi atent verificate. ridichi de iarnă etc. Porţiunile infectate se brunifică. până în faza de 2-3 frunze. Pe silicve apar pete brune. Se combate la fel ca şi la tomate. inflorescenţele sunt deformate (aplatizate. Florile sunt înverzite. Putregaiul uscat – Phoma lingam Apare sub formă de pete mari. o dată cu punerea în libertate a conidioforilor. Pentru a împiedica răspândirea bolii plantele infectate vor fi distruse. Plantele se culcă pe sol. pulverulente. la plantele semincere. Este ţinută sub control prin măsurile culturale. alungite pe porţiuni de 5-10 cm. pe ele găsindu-se crustele albe ale ciupercii. apoi pulverulente. Mucegaiul cenuşiu – Botrytis cinerea Poată să apară pe inflorescenţe. circulare. acoperite cu punctişoare brun-negricioase. Este mai frecvent întâlnit în depozite. În depozite se va menţine temperatura de + 1oC. Rotaţia culturilor (3-4 ani) şi distrugerea buruienilor crucifere sunt. 61 . Pentru prevenire se recomandă măsurile culturale (rotaţia. alcătuit din conidii şi conidiofori.

Putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum Se manifestă în câmp sau depozite. Prevenire şi combatere: Principalele măsuri constau în izolarea culturilor din anul I. virusul rezistă în rădăcinile folosite ca seminceri. Depozitele vor fi bine aerisite şi se va menţine temperatura cât mai aproape de 1oC. faţă de loturile semincere de umbelifere. Ca urmare a infecţiei. Pentru prevenire se face sortarea şi o toaletă atentă a produselor. La frunzele de ţelină se observă decolorări în lungul nervurilor şi pete inelare pe mezofil. La apariţia atacului. Se manifestă prin apariţia unui mucegai cenuşiu prevăzut cu mici gămălii negre. Frunzele se dezvoltă slab şi sunt mai mult sau mai puţin deformate. în mod nepersistent. dens.caracteristic. răspândirea se face prin afide. prin putrezirea ţesuturilor acoperite cu un mucegai alb. recolta la plantele infectate poate fi redusă la jumătate. la acre se adaugă combaterea buruienilor umbelifere şi tratamente împotriva afidelor vectoare. culturile semincere vor fi tratate după înflorit cu produse antibotritice. înainte de depozitare (îndepărtând exemplarele rănite sau cu porţiuni moi. Agentul patogen – Celery mosaic virus. BOLILE LEGUMELOR UMBELIFERE Mozaicul ţelinei – Celery mosaic virus Boala are o importanţă economică ridicată. se elimină exemplarele atacate şi se reglează condiţiile de păstrare (aerisire şi temperatură scăzută). În depozit se iau măsuri ca şi la mucegaiul cenuşiu. Putregaiul apos – Rhizopus stolonifer Prezent în multe depozite frigorifice. Pentru prevenirea pierderilor. Particulele de virus sunt în formă de bastonaşe iar de la un an la altul. pătate sau murdare de pământ). precum şi în umbeliferele spontane. 62 . plantele au o creştere mult încetinită şi dau producţii reduse. ducând la putrezirea ţesuturilor. Mucegaiul avansează rapid. Se previne prin măsuri culturale (rotaţie etc) şi eliminarea exemplarelor atacate. curăţind frunzele uscate. În cursul vegetaţiei. în care se formează scleroţii negri.

) 63 .Putregaiul moale – Erwinia carotovora pv. se produce înmuierea şi putrezirea coletului. bacteria se dezvoltă pe numeroase plante cultivate şi spontane (cartof. prin cilindru central). Atacul avansează spre vârful rădăcinii (mai repede. În câmp. Carotovora Este un agent patogen polifag. generalizându-se şi ducând la putrezirea unor loturi întregi de rădăcini depozitate necorespunzător. pierderea recoltei de seminţe. respectiv. începând din câmp. unde atacul depăşeşte uneori 50%.). în zona coletului. tuberculi etc. care primeşte miros neplăcut. bogate în apă (rădăcini. mai ales la plantele semincere. Atacul poate trece de la o rădăcină la alta. la care afectează părţile cărnoase. La rădăcini. carotovora În majoritatea judeţelor ţării. umede. dar cu deosebire în depozite. apar pete galbene-brunii. ducând la formarea unor caverne pline cu o pastă mucilaginoasă. ceapă. putregaiul moale reprezintă cea mai păgubitoare boală a rădăcinoaselor umbelifere. rădăcinoase umbelifere. Agentul patogen – Erwinia carotovora pv. porumb etc. având ca urmare ofilirea şi uscarea părţii aeriene şi.

Putregaiul alb al rădăcinilor – Sclerotinia sclerotiorum Este una din cele mai păgubitoare boli. folosind: Cuzin 15. dar mai ales în depozite. înainte de plantare. ajungându-se.r. fie primăvara. eliminând exemplarele lezate şi cele suspecte de a fi infectate. sunt. Se va aplica rotaţia de 3-4 ani. Va fi evitată expunerea rădăcinilor la îngheţ. insecte şi alţi dăunători. păstârnac etc.. nisipul contaminat. grăunţi de sol. Rădăcinile destinate plantării în culturi semincere se pot trata. parametrii indicaţi sunt: 0. prin apă. la 25%. pătrunjel. cât şi nisipul folosit la stratificare.). 34kg/t. de asemenea măsuri necesare. atât în câmp. cu exces de apă.. folosirea de hibrizi şi soiuri rezistente. la morcov. În depozit se va menţine temperatura de 1-4oC şi umiditatea sub 80% (în depozitele frigorifice. vor fi curăţate de resturi şi dezinfectate. se vor alege cu grijă rădăcinile. cum ar fi: cartoful.5-1oC şi 85-90% U. Turdacupral sau Tiradin. folosit la stratificarea rădăcinilor în depozit. fie toamna la însilozare. fie şi o perioadă scurtă. frecvent. ceapa. unelte şi maşini. la pierderea întregii cantităţi de rădăcini depozitate. Atât depozitele. La depozitare. lădiţe reciclabile.De la un an la altul se transmite prin resturi de plante infectate şi prin organele vegetative folosite la înmulţire. Evitarea terenurilor infestate cu dăunători şi combaterea dăunătorilor din sol. unde atacul se situează. Răspândirea în cursul vegetaţiei se realizează prin contact. fără plante sensibile. preventiv. 64 . Prevenire şi combatere: Vor fi evitate terenurile grele. în unele situaţii.

preventiv. dens. Prin germinare. în care4. elipsoidali. aplicându-se o rotaţie de 5-6 ani. În depozit se vor lua măsurile indicate precum Erwinia. precum şi buruienile gazdă (morcov sălbatic. care se transformă în scleroţi negri tari. 65 . pe locul respectiv se vor cultiva numai plante rezistente (cereale). Ca urmare. a unei pâsle albe. în care apar aglomerări strălucitoare de miceliu.2 kg/t. însoţit de apariţia pe suprafaţă. în care se diferenţiază scleroţii ciupercii.În câmp apare mai ales la culturile semincere. care se acoperă cu un mucegai alb. ştir. incolori). la colet. pălămidă) să fie extirpate îndată ce apar. Rădăcinile pot fi tratate. cu: Derosal 50 WP/SC – 0. Resturile infectate vor fi adunate şi distruse prin ardere. se usucă. uşor decolorate. în timp. rădăcinile. Prevenire şi combatere: În câmp. terenul contaminat va fi evitat. care servesc ca organe de propagare în timpul vegetaţiei. vătos. având grijă ca plantele sensibile apărute ca samulastră. care poartă asce şi ascospori (unicelulari. lobodă. În final. Pe rădăcinile depozitate apar pete umede. Transmiterea la anul următor se realizează prin resturile de plante infectate şi prin scleroţi liberi în sol (sau în nisipul din depozit). pe scleroţi se formează apotecii pedunculate. cu dimensiunile de 3-10 mm. Rădăcinile atacate putrezesc în câteva zile. Ciuperca se extinde rapid de la o rădăcină la alta. cu scleroţi. partea superioară a plantei atacate se ofileşte şi se usucă. Agentul patogen – Sclerotinia sclerotiorum. La plantele infectate se dezvoltă un putregai moale. Rovral 50 WP/PU – 02%. unde rezistă mai mulţi ani.1% sau 0.

Petele izolate 66 . Septoria levistici (leuştean. Pete asemănătoare. Septoria petroselini (pătrunjel).Septoriozele umbeliferelor – Septoria apiicola (ţelină). cu dimensiuni cuprinse între 1 şi 10 mm în diametru. Cu timpul petetele pe partea superioară devin mai deschise la culoare şi prezintă numeroase punctişoare negricioase – picnidiile ciupercii. înconjurate de o bordură brună. dar mai alungite. care se usucă. Ţesuturile frunzelor atacate se necrozează. Septoria carotae (morcov) Septoriozele umbeliferelor sunt boli grave putând distruge parţial sau total frunzele şi cauzând reduceri considerabile ale producţiilor de rădăcini şi de seminţe. La pătrunjel pe frunze apar numeroase pete circulare sau colţuroase. pe tulpini iar la seminceri pe inflorescenţe şi pe achene. acoperă zona dintre nervuri devenind ruginii. la început verzigălbui sau cenuşii iar în final albicioase în centru. se usucă şi se răsucesc spre faţa superioară. La ţelină frunzele atacate prezintă la început pete de decolorare. La atacuri intense petele se extind. de formă circulară sau unghiulare. se pot observa pe peţiolii frunzelor. cresc ca număr şi dimensiuni. fapt ce alungeşte coletul în detrimentul dimensiunilor rădăcinilor. planta emite noi frunze în centrul rozetei. care apoi devin galben –brunii iar în final brune-roşcate cu o bordură mai închisă. Atacul intens cuprinde frunzele exterioare.

la început galbene-cafenii.3 -2. foliolele apărând cu perforaţii. se usucă. incolori. Prevenire şi combatere: Ca măsuri preventive se recomandă asolamentul. de 65-68x46-78 µm în diametru. cu 1-7 septe de 30-60 x 1-3 µm. uneori se desprind şi cad. multiseptaţi. stelajele şi uneltele. de 26-66 x 1. 67 . drepţi sau uşor curbaţi. se vor dezinfecta tocurile. Picnidiile sunt brune.2%.Septoria apiicola (ţelină). tulpinile. iar în interior prezintă numeroşi picospori. La răsaduri se fac tratamente cu zeamă bordeleeză 0.05%. începând de la baza plantelor. pe care petele sunt asemănătoare cu cele de pe frunze însă mai alungite. cu numeroase punctişoare mici brunenegricioase – picnidiile ciupercii (la suprafaţa petelor). lădiţele. Topisin M 70 WP – 0. În spaţiile protejate de producerea răsadurilor (ţelină) se va trata termic solul. Sămânţa poate fi dezinfectată termic cu apă caldă de 48-49oC timp de 30 de minute sau cu Caroben 75 PTS – 0. cultivarea de soiuri rezistente sau tolerante şi folosirea de sămânţă sănătoasă. drepţi sau uşor curbaţi de 26-40 x 1-2 µm. La atacuri intense ţesuturile se necrozează. iar în interior prezintă picnospori drepţi sau uşor curbaţi. ovoide sau globuloase.2 µm.5 – 1%. La Septoria levistici picnidiile sunt brune. La Septoria petroselini picnidiile sunt brune. Agenţii patogeni . La plante se vor aplica tratamente cu: Bavistin DF – 0. filamentoşi. filiformi. dar de cele mai multe ori frunzele se îngălbenesc şi se usucă. La leuştean pe frunze apar numeroase pete circulare. multiseptaţi. globuloase de 39-172 µm în diametru. înconjurate de o bordură de 1-5 mm în diametru. tijele florale şi chiar achenele. globuloase. iar în interior are picnospori incolori.au 1-7 mm în diametru. dar la atac puternic ele pot să se unească iar apoi se usucă prematur.1%. mai veche de doi ani sau tratată. distrugerea resturilor prin îngropare. de 48212µm în diametru. La suprafaţa petelor se observă punctişoare mici negre – picnidiile ciupercii. filamentoşi. incolori. Atacul mai cuprinde peţiolurile.

au 4-14 septe transversale şi până la 4 longitudinale şi măsoară 80-250 x 5-10 µm. se va evita irigarea prin aspersie. o depunere neagră catifelată alcătuită din fructificaţiile ciupercii – conidii şi conidiofori. se usucă căpătând aspectul de arsură. Pe talul filamentos brun-olivaceu se diferenţiază conidiofori solitari. de aceeaşi culoare. Atacul se manifestă pe frunze. Boala apare de regulă spre sfârşitul perioadei de vegetaţie şi se manifestă pe frunze prin pete mici. drenate. cu suprafaţa neregulat crăpată cu aspect răpănos. dispuse pe marginile foliolelor. au o culoare brun-olivacee. La suprafaţa petelor se observă. catifelate de formă eliptic-alungită. Pe peţioli şi tulpini se observă pete negre. se pliază. scurţi. de culoare brună-negricioasă şi mereu înconjurate de o zonă circulară galbenă. de dimensiuni variabile. Agentul patogen – Alternaria porri f. pe toate organele atacate. peţioli. drepţi. uşor cufundate în ţesuturi. Pe rădăcini apar pete brun-negricioase sau negre. tije florale şi rădăcini în toate fenofazele. dauci. dauci Este o boală frecventă în culturile de morcov şi pagubele se accentuează când atacul se manifestă şi pe rădăcini. conidiile se formează terminal pe conidiofori solitare sau în grupuri de 2-3. cu 1-7 celule de 25-130 x 510 µm. se vor cultiva soiuri rezistente sau 68 . tulpini.sp. foliolele se înnegresc.sp. Pe măsură ce boala evoluează ţesuturile se necrozează. bine însorite. Prevenire şi combatere: Ca măsuri preventive se recomandă: se vor alege soluri uşoare.Pătarea neagră – Alternaria porri f. La culturile semincere atacate se remarcă şi o ofilire a tulpinilor şi o putrezire a rădăcinilor.

după care se vor introduce în silozuri dezinfectate şi aerisite corespunzător.). pulverulente (conidii de tip Oidium). destinaţi culturilor semincere se vor sorta atent şi apoi vor fi trataţi prin prăfuire cu Ronilan DF/DF/50 WP 1 kg/t. Spre sfârşitul vegetaţiei. pâsloase.2%. Butaşii. Pentru prevenire şi combatere se aplică măsurile culturale (rotaţia etc. mărar dar şi la pătrunjel sau ţelină. Ronilan 50 DF – 0. extinzându-se treptat. care apar pe toate organele verzi. frunzele se usucă. cu produse antiperonosporice. Se manifestă prin pete albe. în pâsla miceliană 69 . La atac puternic. Făinarea umbeliferelor – Erysiphe heraclei Frecventă la păstârnac. leuştean. cu puf alb pe faţa inferioară a limbului foliar (conidiofori ramificaţi monopodial). Culturile de sămânţă pot fi tratate. la nevoie. se va semăna sămânţă sănătoasă sau tratată iar butaşii plantaţi vor corespunde şi din punct de vedere fitosanitar. Mana umbeliferelor – Plasmopara dauci Se manifestă prin pete gălbui. Frunzele de pătrunjel. infectate sunt depreciate calitativ. Sămânţa se va trata termohidric cu apă caldă la 50oC timp de 15 minute sau chimic cu Captan 50 WP – 5 g/kg. ţelină.tolerante.05% etc. La plante se vor aplica tratamente cu: Antracnol 79 WP – 0. Ţesuturile paralizate se brunifică şi se usucă.

La nevoie.apar puncte brune. culturile semincere se pot trata cu Bayfidan 250 EC – 0. având pe suprafaţă un mucegai catifelat. sub forma unor leziuni mari. Tesuturile afectate sunt moi (fără a fi dezintegrate). adâncite. Putregaiul negru – Stemphylium radicinum Apare frecvent pe rădăcini.015%. de culoare neagră-verzuie. cunoscute (vezi Sclerotinia).025%. Boala este ţinută sub control prin măsurile culturale obţinute. în timpul depozitării. Pentru prevenire se iau măsurile generale. apoi negricioase – cleistoteciile ciupercii (polasce). Topas 100 EC – 0. 70 . Se vor folosi şi cultiva soiuri rezistente sau tolerante.

Pentru prevenire avem la îndemână numai măsuri culturale (rotaţie. izolate sau confluente. Frunzele şi tulpinile atacate se usucă prematur. calitatea fiind necorespunzătoare cerinţelor pieţii. 71 . Se combate la fel ca şi Sclerotinia. putrezesc.Mucegaiul cenuşiu – Bortyotinia fuckeliana Se manifestă pe rădăcini. sub formă de dungi. Porţiunile acoperite de mucegai (conidiofori cu conidii. Pătarea frunzelor şi înnegrirea tulpinilor de mărar – Phoma anethi şi Cercosporina anethi Pe organele aeriene ale plantelor apar pete negricioase (la Phoma) sau cenuşii (la Cercosporina). de tip Botrytis) se moaie. în depozitele neaerisite. arături adânci). fiind recomandate tratamentele cu Rovral 50 PU/WP – 0.2%. adunarea şi arderea resturilor de plante infectate.

SPANAC ŞI SPARANGHEL Mana salatei – Bremia lactucae Boala se poate întâlni şi la cicoare. Se previne prin crearea condiţiilor optime de transport şi depozitare. din diferite grupe chimice. vor fi distruse resturile vegetale infectate şi buruienile compozite şi se vor efectua arături adânci. Infecţia trece şi la alte foi din interiorul căpăţânii. începând cu cele din apropierea solului. Prevenire şi combatere. la şiştăvirea seminţelor. apar pete galbene. În spaţiile protejate se va reduce umiditatea. prin aerisirea frecventă şi printr-un udat moderat. La plantele semincere sunt atacate frunzele. ducând la pierderea sau reducerea drastică a recoltei de seminţe. a nebulozităţii prelungite şi a temperaturii scăzute. se necrozează. Atacul poate să apară şi la tulpini şi la flori. ducând la scăderea valorii comerciale a acesteia. Ciuperca poate fi transmisă în anul următor datorită umidităţii ridicate. a prezenţei picăturilor de apă pe frunze. acoperite de mucegai cenuşiu. pe faţa inferioară a limbului. BOLILE LA SALATĂ.Putrezirea apoasă – Rhizopus stolonifer Prezentă în depozite calde. Agentul patogen – Bremia lactucae. slab aerisite şi la transport în vagoane închise. Frunzele se usucă ducând la coacerea forţată. anghinare şi compozite spontane. În câmp se va practica o rotaţie de 2-3 ani. umede. Irigarea este bine să se facă prin rigole şi prin picătură. cu puf alb pe faţa inferioară. Rădăcinile putrezesc rapid. Pe frunze. Se va da atenţie măsurilor de igienă culturală în special în îndepărtarea frunzelor bazale. care. până spre sfârşitul vegetaţiei. Protecţia chimică a culturilor semincere se asigură prin tratamente cu produse antiperonosporice. cu puf albimaculat. începând de la depistarea bolii. 72 . în urma infecţiei se brunifică. se usucă. pe care apar pete galbene. frunzele puternic atacate se usucă sau putrezesc. Ţesuturile atacate se brunifică.

Prevenire şi combatere. Protecţia chimică se va face prin aplicarea a 2-3 tratamente (primul la o săptămână de la plantare. În condiţii favorabile boala poate să apară şi în grădini. reglarea umidităţii. o sursă frecventă de inocul pentru salată o reprezintă plantele de tomate infectate cu Botrytis. igiena culturală (în special îndepărtarea frunzelor bazale atacate şi eliminarea plantelor putrezite). afectând căpăţânile de salată ambalate. În condiţii favorabile (umiditate ridicată. Ţesuturile atacate sunt umede. Transmiterea la anul următor se face prin miceliu şi scleroţii de pe resturile infectate. iar următoarele în fazele de 8 şi 12 frunze) cu produsele omologate pentru Botrytis. care se extinde. La început. se acoperă cu mucegai cenuşiu. Atacul apare într-o fază mai avansată de vegetaţie. procesul se extinde şi după recoltare. 73 . provenite de la diferite plante cultivate şi de la buruieni. La plantele atacate parţial. În sere. În sere şi solarii se vor aplica măsurile generale de dezinfecţie.unde atacul poate ajunge la 40-50%. Agentul patogen .Botrytis cinerea. apare o pată brună sau brun-roşcată. nebulozitate prelungită) atacul cuprinde frunzele în întregime. în zona coletului. abundent şi în final putrezesc. cuprinzând peţiolul şi nervurile frunzelor bazale.Putregaiul cenuşiu al salatei – Botrytis cinerea Este frecvent în sere şi solarii. lipsa aerisirii. aerisirea frecventă.

ducând la pierderea seminţelor.Putregaiul alb al salatei – Sclerotinia sclerotiorum Apare frecvent la salata din sere şi solarii şi în culturile semincere. Zona de atac se extinde rapid. dens. şi prin scleroţii liberi din sol. fiind împestriţate cu punctişoare brun-negricioase. În câmp şi grădini. Pe frunze apar pete gălbui alungite. Combaterea chimică se face cu produsele omologate. fără plante atacate în ultimii 4 ani. rotaţia culturilor. Se recomandă pentru prevenirea acestei boli şi combaterea ei măsurile culturale. care devin brune şi apoi cenuşii. Întreaga plantă este distrusă şi transformată într-o maso moale. acoperite de mucegai alb. Agentul patogen. la care frecvent provoacă uscarea prematură a frunzelor şi tulpinilor.Sclerotinia sclerotiorum. În zona coletului apar pete umede. cuprinzând frunzele care se ofilesc şi puterzesc. Pătarea brună sau septorioza – Septoria lactucae Se întâlneşte în special la culturile semincere. rotaţia şi distrugerea resturilor vegetale. 74 . Distrugerea resturilor vegetale infectate şi combaterea buruienilor sunt măsuri obligatorii. Prevenire şi combatere. fiind acoperită de un mucegai alb. Transmiterea agentului patogen la cultura următoare se face prin resturile culturilor infectate. reprezintă măsura de bază în combaterea acestei boli.

Făinarea salatei – Erysiphe cichoracearum Este întâlnită frecvent, tot, la culturile semincere ca şi Sclerotinia sclerotiorum. Pe toate organele aeriene apare o pâslă albă, miceliană care este pulverulentă şi în care rareori se formează cleistotecii ciupercii care au culoare brună-negricioasă. Atacul contribuie la uscarea şi brunificarea prematură a plantelor. Se recomandă pentru prevenirea acestei boli şi combaterea ei măsurile culturale, rotaţia şi distrugerea resturilor vegetale.

BOLILE SPANACULUI Mana spanacului – Peronospora farinosa f.sp. spinaciae Apare frecvent în culturile de spanac de toamnă pentru consum şi în cele semincere, cu pierderi variabile, în funcţie de condiţiile climatice. Pe faţa superioară a frunzelor apar pete galbene, mari (1-2 cm), cu puf cenuşiu violaceu, abundent, pe faţa inferioară a limbului, în dreptul petelor. Ţesuturile atacate se necrozează, în final, frunzele se usucă. Aspectul comercial al frunzelor atacate este compromis. La culturile semincere, ca urmare a atacului, se produce defolierea plantelor, tulpinile rămân scurte, formează sămânţă puţină şi de slabă calitate. Agentul patogen – Peronospora farinosa f.sp. spinaciae Ciuperca infectează şi alte plante ca : Beta vulgaris, Chenopodium, Atriplex. Transmiterea la cultura următoare se realizează prin miceliu şi oospori. Prevenire şi combatere. Se vor lua măsuri profilactice : rotaţia culturilor (2-3 ani), distrugerea buruienilor gazdă, folosirea de sămânţă sănătoasă, tratată. Culturile semincere pot fi protejate prin tratamente cu diverse fungicide antiperonosporice, de contact sau amestecuri cu substanţe sistemice.

75

Pătarea frunzelor – Heterosporium variabile Pe frunze apar pete brune, cu aureolă galbenă. În dreptul petelor, pe ambele feţe ale limbului se formează un gazon catifelat, de culoare brună-negricioasă, alcătuit din conidiofori cu conidii. Măsurile de combatere specificate la mană sunt valabile şi pentru această boală. Pătări brune – cenuşii – Ascochyta spinaciae. Pe frunze apar pete gălbui, care evoluează spre brun sau cenuşiu – albicios. Ţesuturile atacate se necrozează. La suprafaţa petelor se observă punctişoare brune-negricioase (care sunt fructificaţiile ciupercii). Pentru combatere se vor respecta măsurile culturale menţionate la mană şi se va folosi sămânţă fără pete, tratată. BOLILE SPARANGELULUI Rugina sparanghelului – Puccinia asparagi Este o boală foarte frecventă, care duce, adesea, la uscarea timpurie a plantelor. Primăvara, în aprilie-mai, pe lăstari apar pete galbene-portocalii, proeminente. În luna următoarele, pe organele verzi apar pustule brun-roşcate. În condiţiile favorabile atacului, pustulele confluează şi pot acoperi porţiuni mari din suprafaţa tulpinilor. Spre sfârşitul verii, pe

76

tulpini se formează pustule negre, alungite, la început lucioase, apoi pulverulente, care conţin teleutosporii ciupercii. Atacul puternic duce la îngălbenirea şi uscarea plantelor. Agentul patogen - Puccinia asparagi. De la un an la altul, ciuperca se transmite prin resturile de tulpini infectate. Prevenire şi combatere. Pentru reducerea la minimum a sursei de infecţie, este necesară adunarea şi arderea tulpinilor uscate în urma atacului. În timpul vegetaţiei, cultura poate fi protejată prin tratamente cu produse eficace în combaterea ruginilor.

77

timp de 10 minute). Frunzele cad înainte de vreme. Pomii din plantaţiile mamă. PĂRULUI şi GUTUIULUI Mozaicul mărului – Aplle mosaic virus Pe frunze apar pete neregulate ca formă. Petele sunt răspândite neuniform pe suprafaţa frunzelor.BOLILE MĂRULUI. găsiţi infectaţi cu viruşi. de culoare galbenă cu o nuanţă crem. ceea ce duce la slăbirea pomilor atacaţi iar fructele provenite de la pomii bolnavi sunt mici şi nu au calităţi gustative. infectaţi (la 38-46oC. Prevenire şi combatere:Materialul folosit la înmulţire (seminţe. 78 . valabilă pentru toate speciile pomicole: pentru prevenirea transmiterii diferitelor virusuri şi a altor agenţi patogeni la pomii altoiţi. în jurul pepinierei nu trebuie să existe pomi bătrâni sau rozacee spontane. Folosirea la altoire a mugurilor din vârful lăstarilor reduce foarte mult procentul de pomi infectaţi. altoire) trebuie să provină numai de la plante libere de virus. pe o rază de minimum 1 km. Simptomele sunt grave la 18-20oC şi sunt mascate la temperaturi mai mari de 26oC. Atacul se manifestă numai pe o parte din frunze. în general pe frunzele tinere care se găsesc în vârful lăstarilor. Ca o măsură generală. timp de 21 de zile) sau a lăstarilor recoltaţi pentru altoire (la 70oC. Se va prefera înfiinţarea pepinierei într-un câmp de cereale. Termoterapia pomilor tineri. butaşi. duce la eliminarea virusului. vor fi scoşi şi distruşi prin ardere. În cazul în care sunt temperaturi ridicate (vara) ţesuturile frunzelor parazitate devin brunii.

inele sau porţiuni de inele dispuse în spaţiile dintre nervuri. gutuiul. caisul. prunul. fine. Pe fructe apar. Apare din primăvară până în toamnă. în pepinieră (la sfârşitul lunii mai. cireşul şi vişinul. coroana este mai mică şi sunt mult mai sensibili la ger. precum şi supunerea pomilor tineri infectaţi. Prevenire şi combatere: Evitarea răspândirii bolii în pepiniere şi plantaţii este relativ simplă şi sigură. Pomii tineri (puieţii) infectaţi au o creştere slabă. Pietrificarea perelor – Pear stony pit virus 79 . Toamna pomii puternic atacaţi prezintă frunzişul ruginiu.Virusul pătării clorotice a mărului (sau Mozaicul inelar al părului) – Apple chlorotic leaf spot virus sau Pear ring pattern mosaic virus Virusul poate infecta mărul. putând fi cel mai bine observat în luna iunie. eliminând exemplarele infectate. rareori pete inelare. Utilizarea la altoi a mugurilor din vârful lăstarilor. perforată sau zdrenţuită. verzui. piersicul. la 37oC. timp de 2-3 săptămâni. Simptomele acestui virus prezintă variaţii mari în funcţie de climă şi de soiul atacat. lăstarii sunt scurţi. face posibilă obţinerea de material de plantat liber de virus.începutul lunii iunie). Toată atenţia se va îndrepta spre folosirea de plante mamă (altoi şi portaltoi) libere de virus (testate) şi verificarea pomilor altoiţi. Petele se brunifică datorită temperaturilor mari şi a luminozităţii astfel că de cele mai multe ori frunza apare deformată. având în vedere faptul că virusul este diseminat în natură numai prin material infectat. părul. Pe frunze apar pete de decolorare sub formă de benzi.

mai ales în livezile intensive. boala se manifestă şi prin simptome foliare. Fructele prezintă denivelări accentuate la suprafaţă.Boala apare la unele soiuri de păr sensibile şi la gutui şi se transmite prin altoire. Proliferarea mărului – Aplle proliferation Boala apare frecvent la unele soiuri. provenit de la plantele testate (testarea se face pe soiul Beurre Hardy). În livezile tinere. Pomii tineri. pomii sunt rămuroşi. mugurii au codiţe (mugurii florali sunt transformaţi în muguri vegetativi) iar fructele sunt fără gust şi au dimensiuni reduse. sau prin îngălbenirea nervurilor. gălbui. 80 . denivelări ce se adâncesc pe măsura dezvoltării acestora. Ca aspect general. pot fi supraaltoiţi cu soiuri rezistente.). lăstarii prezintă o creştere aproape verticală. aspectele parazitare sunt foarte variate şi evidente. sub forma unor pete mici. infectaţi. Pomii bolnavi sunt foarte sensibili la ger. ramuri şi trunchi apar crăpături fine în scoarţă. unde reduce producţia de fructe. Fructele îşi pierd valoarea comercială sau devin necomestibile. cu 10-80%. tufoşi. La unele soiuri foarte sensibile (Untoasă Bosc. Prevenire şi combatere: La altoire se va folosi numai material neinfectat. sunt turtite şi au pedunculul lung. Pe lăstari. Pomii continuă să prezinte reduceri sau stagnări în creştere. Pulpa fructelor prezintă porţiuni de culoare brună formate din celule brunificate şi înconjurate de celule pietrificate. Frunzele au dimensiuni mici. Toate aceste simptome duc în final la uscarea pomilor. Bianca etc.

Boala duce la uscarea lentă sau rapidă a perilor în funcţie de rezistenţa soiurilor. Flexibilitatea lemnului la măr – Apple rubbery wood Flexibilitatea sau elasticitatea lemnului la măr se transmite prin mugurii sau lăstarii infectaţi. mugurii din vârful lăstarilor. timp de 3-4 săptămâni). testate. Prevenire şi combatere:Pomii. se elimină smocurile de ramuri din coroana pomilor. 81 . circulaţia sevei elaborate. la fel ca cele ale sălciilor plângătoare.1%.1g /l). La altoire se va folosi numai material liber de micoplasmă. se vor lua pentru altoi. folosiţi la altoire şi se manifestă în pepiniere când tulpina pomilor infectaţi se arcuieşte iar coroana se apropie de sol. În secţiune prin trunchi sau ramuri. vor fi eliminaţi şi distruşi prin ardere. Pomii infectaţi formează lăstari scurţi. cu oxitetraciclină(100 ppm = 0. ramurile atârnă. ceea ce atrage după sine ofilirea şi uscarea pomului. cu frunze înguste. Rezultate bune se obţin prin aplicarea. depistaţi ca infectaţi. Este indicată termoterapia (38oC. Inhibarea agentului patogen s-a obţinut şi folosind produsul Sonax – 2.3%. care inhibă puternic micoplasma). dezinfectând leziunile apărute. la pomii tineri. spre partea subterană. de culoare verdedeschis. frunzele se ofilesc şi pomii se usucă parţial sau total. la baza pomilor a unei soluţii de tetraciclină-1%. La punctul de altoire. se constată prezenţa unor zone brunificate. urmată de termoterapie la temperaturi alternante de 30 şi 46oC. În livezi. este întreruptă. chimioterapia (folosind Tetraciclină 200 ppm sau Benomil – 0. din pepiniere şi plantaţiile tinere. În livezile pe rod. după care. Prevenire şi combatere. ducând la moartea rădăcinilor active şi stoparea absorţiei sevei brute. precum şi tratamentul curativ. termoterapia (la 38oC).Prevenire şi combatere: Se recomandă: eliminarea pomilor infectaţi. Eficace sunt şi măsurile de combatere a vectorilor. se constată necrozarea floemului. folosirea la înmulţire a plantelor mamă neinfectate.prin injectarea pomilor infectaţi. din care cauză. Declinul părului – Mycoplasma Declinul părului se transmite prin altoire şi prin insecta Psylla pyricola în timpul perioadei de vegetaţie. verificat prin testări. după care se aplică o fertilitate echilibrată. O dată cu instalarea temperaturilor ridicate (la sfârşitul lunii iunie şi în luna iulie). mici. uşor răsucite.

ca şi la înflorit). Syringae Arsura bacteriană comună a mărului şi părului se răspândeşte în cursul perioadei de vegetaţie prin insecte. Tufele de liliac din apropierea pepinierelor şi livezilor. dar nu progresează către cozile florilor şi rar se extinde în scoarţa ramurilor mai groase. Lăstarii atacţi prezintă pete cu o separare clară între partea vie şi cea brunificată. Rănile de pe ramuri sunt de culoare mai deschisă. iar scoarţa prezintă crăpături. Prevenire şi combatere: Se vor aplica măsuri de igienă culturală: tăierea şi arderea lăstarilor şi ramurilor cu simptome de atac şi arderea lor. în special de păr. Tratamentele cu produse cuprice (toamna. Atacul arsurii se manifestă mai frecvent pe inflorescenţe. vor fi scoase deoarece acestea constituie principale surse de infecţie. Pe frunze între nervurile ce se înnegresc. transparente. prezentând simptome variate în funcţie de organul parazitat şi fiind favorizată de timpul rece şi umed. cad jos în luna mai sau. sunt eficace şi pentru arsura bacteriană comună. la căderea frunzelor. Fructele sunt atacate din momentul legării şi până la maturitate. Lăstarii atacaţi de arsura comună nu se îndoaie sub formă de cârjă ca la atacul de foc bacterian (Erwinia amylovora). Unele simptome sunt asemănătoare cu focul bacterian produs de Erwinia. picături de apă. Apar pete negricioase cu aspect umed şi picături de lichid bacterian. care dacă se extind duc la distrugerea întregului frunziş al pomului. Boala apare pe toate organele plantei în afară de rădăcini. Frunzele nu cad de pe pom.Arsura bacteriană comună a mărului şi părului . se înnegresc. unelte etc. în special la păr apar pete brune.Pseudomonas syringae pv. recomandate la combaterea focului bacterian. chiar dacă ramurile sunt puternic scurtate. rămân mici şi atârnă de ramuri chiar şi în timpul iernii. Fructele se zbârcesc. 82 .

brun sau portocaliu. focul bacterian este considerat de unii specialişti ca .Focul bacterian al rozaceelor – Erwinia amyilovora. lăstarii. Datorită pierderilor imense provocate livezilor. Arsura lăstarilor este forma de atac cea mai periculoasă. până la roşu închis. începând cu frunzele. Pe timp umed şi călduros pe codiţele atacate apar picături de lichid ce conţin numeroase bacterii. sau se infectează extern şi apare ofilirea a 1-3 frunze de la vârful acestora şi îndoirea lor în forma de cârjă. Prezintă o serie de simptome pe părţile aeriene ale pomilor atacaţi. Frunzele se brunifică. Lichidul poate avea culori variate de la galben pai. iar pe lăstari pot apărea picături de lichid în condiţiile favorabile (vreme umedă). florile au aspect umed. scoarţa ramurilor tinere şi fructele. care apare umedă şi apoi se înnegreşte. se va face un control riguros al tuturor pomilor. Boala este foarte păgubitoare în diferite zone de cultură a mărului. apoi se înnegresc şi nu cad de pe pomi. imediat după înflorit.. În zonele situate aproape de focarele depistate deja. pentru depistarea eventualelor focare de 83 . Lăstarii pot avea infecţii generalizate şi atunci mugurii lor se colorează în galben sau oranj. se ofilesc. se brunifică şi apoi se înnegresc. fiind urmată de cea a inflorescenţelor.boala sfârşitului de secol pentru pomicultură”. Bacteriile trec foarte repede de la inflorescenţe la lăstari şi apoi la ramuri. Prevenire şi combatere : Aplicarea măsurilor de carantină asupra materialului folosit este o măsură obligatorie. Infecţia progresează către coada florii. inflorescenţele. Arsura inflorescenţelor apar primăvara devreme. părului şi gutuiului şi a fost depistată în anul 1992 la Brăila şi Mărăcineni.

arbuşti fructiferi. înainte de căderea frunzelor. Toamna se face un nou control. folosind produse cuprice Champion. Cancerul bacterian – Agrobacterium radiobacter pv tumefaciens Boala este păgubitoare în pepiniere. precum şi arboretele din luncile râurilor în vederea depistării şi lichidării focarelor de foc bacterian. se va face cu produse cuprice. parcurile. pomul va fi scos. Tratamentele chimice se încep înainte de înflorit. Funguran OH. când uscarea a depăşit 50% din coroană. Se vor controla şi gardurile vii. cireş etc). migdal. 84 . Kocide (vezi tabel). recomandat toamna.15%. la pomii fructiferi (piersic. muşcate etc. sever. cu hipoclorit de sodiu 1%. operaţie urmată imediat de tratamente chimice.).3% sau cu Kasumin-0. în vederea depistării şi înlăturării lăstarilor atacaţi. Ultimul tratament. La pomii fructiferi. Se recomandă ca. Dacă atacul este foarte avansat. în cursul perioadei de vegetaţie. lăstarii atacaţi vor fi tăiaţi (eliminând şi 30 cm din porţiunea sănătoasă) şi distruşi prin ardere. hamei. tăierea lăstarilor atacaţi să se facă pe vreme uscată. În timpul înfloritului se fac 2-3 tratamente. la interval de 5-7 zile. cu Aliette 80-0. perdelele de protecţie din lungul şoselelor. iar foarfeca să fie dezinfectată.infecţie apărute. vită de vie şi la unele plante decorative (trandafir. crizanteme.

Nogall. mai rar. pomii depistaţi cu tumori. pe trunchi. vor fi dezinfectaţi. se recomandă ca. in care s-a depistat atacul. lăsând suficient timp pentru uscarea leziunilor provocate prin tăieri. iar frunzişul capătă o culoare galbenă şi apoi arămie. scoarţa apărând brunificată sau violacee deasupra solului. radiobacter (preparatele cu tulpina Kerr-84. timp de 2-3 ani. acestea sunt mici. timp de 15 minute. prin îmbăierea rădăcinilor şi coletului. netede. devin mai sensibili la gerurile din timpul iernii. lemnoasă. La început. Putregaiul coletului şi fructelor – Phytophthora cactorum Atacul se produce la baza tulpinii. Pomii atacaţi îşi încheie mai devreme ciclul de vegetaţie. Soluţia respectivă poate fi adăugată la prepararea mocirlei în care se introduc rădăcinile pomului. frunzele pomului respectiv sunt uşor clorozate şi înguste. Culoarea devine brună. 85 . La scoaterea din pepinieră. pomii se dezvoltă slab. comparativ cu aceea a pomilor sănătoşi). Rezultate bune se obţin prin aplicarea măsurilor preventive: în parcelele de pepinieră. după finisarea rădăcinilor să nu se planteze imediat. Combaterea dăunătorilor din sol (sau mai economic. excrescenţele cresc în dimensiuni. Ţesuturile scoarţei se brunifică. moi. în soluţie de sulfat de cupru – 1%. asemănător inflorescenţei de conopidă. În anul următor pomii atacaţi de jur împrejurul bazei tulpinii. până la porţiuni de tulpină mai întinse. lucioase. galeine. Prevenire şi combatere. Treptat. Pomii infectaţi dau recolte slabe şi de calitate inferioară. întinzându-se de la câţiva cm. se zbârcesc şi au un miros acru fiind în acelaşi timp umede. galltrol-A etc) sau ale bacteriei Agrobacterium rubi etc. iar consistenţa tare.) sau lucernă. Rezultate bune şi chiar foarte bune se obţin prin combaterea biologică. rămân în urmă în dezvoltare (coroana lor atinge cca 1/3. evitarea terenurilor infectate) este de asemenea o măsură benefică. tratând rădăcinile pomilor cu preparate pe bază de tulpini nepatogene ale bacteriei Agrobacterium radiobacter var. ondulat. De cele mai multe ori.Pe rădăcini şi la baza tulpinii. se usucă după înflorit sau. Deoarece infecţiile se produc în rănile proaspete. Ca urmare a atacului. în momentul plantării (tratament necesar dacă se bănuieşte că terenul în care se înfiinţează livada ar putea fi infestat cu Agrobacterium tumefaciens). se formează tumori de diferite mărimi. se vor cultiva cereale (porumb etc. Fructele rămân mici şi se maturizează mai încet. capătă aspect rugos. vor fi distruşi prin ardere. în zona coletului. Restul pomilor proveniţi din parcela respectivă. de culoare albă.

Florile atacate prezintă petalele deformate.. lăstarii şi uneori fructele tinere.flori de ceară” se usucă şi se brunifică fără a forma fructe. Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei pâsle albicioase. Pentru prevenire. Lăstarii puternic atacaţi se îndoaie în formă de cârlig şi se usucă. În scurt timp frunzele se pot înconvoia spre partea superioară. provocând pierderi de recoltă în special la soiurile sensibile (Ionathan. Florile atacate denumite şi . 86 . care acoperă ambele feţe ale frunzei. se fac tratamente cu Aliette 80-0. se vor folosi portaltoi rezistenţi (M26. uneori chiar se despică în două. începând de la dezmugurire şi până la căderea frunzelor. Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetaţie. Ionared etc). În pepiniere. Sunt atacate frunzele. cu intensitate mai mare în cursul lunii mai şi la începutul lunii iunie. Făinarea mărului – Podosphaera leucotricha Făinarea este prezentă în toate bazinele de cultură a mărului. pierd culoarea alb-roză şi devin albe iar în unele cazuri se îngroaşă. şi duc în final la uscarea şi întărirea pulpei. Ciuperca atacă cu rapiditate şi vârfurile lăstarilor tineri. în sensul că limbul petalelor se îngustează.25%. de prezenţa leziunilor. M9). Se vor evita terenurile contaminate. care se extind. Boala este favorizată de terenurile grele şi umede.Pe fructe atacul se manifestă sub forma unor pete brune. care se disting uşor în coroana pomilor deoarece au o culoare albă care contrastează cu frunzişul verde iar spre toamnă capătă o culoare brunie. Prevenire şi combatere. prăfoase. florile. circulare.

acoperite de pâsla miceliană apare o pulbere albă-gălbuie. Următorul tratament se face în faza de buton roşu (la deschiderea primelor flori). Systhane.. Prevenire şi combatere. Una din măsurile profilactice importante constă în tăierea şi arderea lăstarilor atacaţi. Score Top etc. Venturia pirina 87 . Trifmine. Punch. la sfârşitul înfloritului. În timpul vegetaţiei. Următorul tratament. din gama celor omologate. Thiovit. cum sunt: Rubigan. se va lucra solul. Sumi 8. fructelor şi rapănul ramurilor – Venturia inaequalis. tratamentele se încep la dezmugurit (folosind sulf muiabil. În continuare se pot utiliza diferite produse.Pe toate organele verzi. În parcelele respective. după efectuarea tăierilor se va aplica un tratament cu Zeamă sulfocalcică – în diluţie de 20%. folosind aceleaşi produse şi concentraţii. operaţie care trebuie efectuată cel puţin în două etape. Bavistin. uşor de observat. care sporeşte rwzistenţa pomilor la făinare. sau Polisulfură de bariu – 6%. Fertilizarea se se facă cu doze moderate. care nu dăunează polenului şi nu sunt toxice pentru albine. Kumulus. Microthiol – 0. respectând dozele sau concentraţiile indicate (vezi tabel). Pentru a nu pierde momentul optim pentru combaterea chimică este necesară o bună evidenţă a parcelelor atacate în anul precedent.7%). cu ocazia tăierilor care se fac anual. Rapănul mărului şi părului sau Pătarea cafenie a frunzelor. Derosal). se face cu fungicide carbendazimice (Benlate. Baycor. După tăierea şi adunarea ramurilor. care au căzut la tăieri şi nu au putut fi adunate. aplicând şi potasiu (alături de azot şi fosfor). Topas 100. cu care ocazie se îngroapă fragmentele scurte de lăstari. şi anume: imediat după înflorit şi în perioada de repaus.

Fructele tinere se deformează puternic. iar pulpa lor nu are gust bun. ramuri şi fructe. tratamentele se continuă. Alcupral . atingând 5-10mm. În perioada de vegetaţie. Atacul pe flori şi în special pe frunzuliţele de sub floare. frunze. fapt care face posibilă reducerea aproape totală a tratamentelor chimice. care iau un aspect catifelat datorită miceliului cu spori. Crăparea este foarte frecventă la fructele de păr atacate. de asemenea.Rapănul sau pătarea cafenie a frunzelor. flori. Zeamă bordeleză etc). Foarte grav apare atacul pe lăstarii de păr. primul tratament se face la dezmugurire (înfrunzire). iar sub ţesutul atacat se formează un strat de celule moarte care separă partea sănătoasă de cea bolnavă. cenuşii. Pe lăstarii tineri. la care. Carbendazim 500 SC). Sunt necesare. se va folosi un produs polivalent (Rubigan. Prevenire şi combatere. Turdacupral. din dreptul cărora se observă miceliile ce se întind ca nişte raze. cu respectarea concentraţiei (dozei) de aplicare (vezi tabel). sunt iniţial de culoare verde-măslinie şi apoi petele capătă un aspect catifelat. eliminarea pomilor bătrâni. Pe acestea apar pete mici. din cauza culorii lor albăstrui. ea fiind prezentă în România în fiecare an în pepinierele şi livezile. Benlate. Este de preferat ca noile plantaţii să se înfiinţeze cu soiri rezistente. În perioada de repaus se aplică tratamentul cu Zeamă sulfocalcică – 20%. Topsin etc). Tratamentele preflorale se fac cu produse cuprice ( Cobox. luând aspect răpănos. pete cenuşii-măslinii în dreptul cărora ţesuturile se întăresc. Ciuperca atacă toate organele aeriene ale pomului ca. în urma atacului. se brunifică şi crapă. petele sunt mai greu de observat. al treilea – la sfârşitul înfloritului. în special pe partea inferioară a frunzei apar pete mici. iar apoi. este asemănător cu cel descris pe frunze. la sfârşitul înfloritului se folosesc produse carbendazimice (Bavistin. cenuşii-măslinii. Derosal. Când în parcelă există atac de făinare. Pe fructe apar. fructelor şi rapănul ramurilor. nu rezistă la păstrare deoarece putrezesc în depozite. cu polisulfură de bariu – 6%. măsuri pentru reducerea sursei de infecţie din livezi: îngroparea prin arătură a frunzelor căzute. Petele se măresc. pomii trebuie protejaţi prin tratamente chimice. La plantare se ca avea în vedere ca soiurile să fie grupate după gradul de rezistenţă. scoarţa se exfoliază. de culoare măslinie. închizându-se la culoare. al doilea în faza de buton roşu – începutul înfloritului. Ciuperca determină o uşoară cojire a scoarţei. răpănoşi din vecinătatea livezilor tinere etc. în funcţie de avertizare. pentru a face posibilă aplicarea diferenţiată a tratamentelor. 88 . alternând produse din diferite grupe chimice. La soiurile sensibile şi mijlociu-rezistente. tăierea şi arderea lăstarilor infectaţi. este considerată ca cea mai importantă boală a mărului. Bavistin DF. Pe frunzele tinere.

Numărul de tratamente într-o perioadă de vegetaţie este variabil (5-12) în funcţie de rezistenţa soiurilor, de condiţiile meteo, de rezerva biologică a patogenului în zona respectivă. De asemenea, se va avea în vedere destinaţia fructelor. În condiţiile de atac mediu sau slab există posibilitatea aplicării tehnicii S.A.T. (,,Single aplication Treatament” ), care presupune un singur tratament la începutul vegetaţiei (la dezmugurit), folosind o concentraţie mai mare a fungicidului. În acest mod se asigură protejarea pomilor contra rapănului pe timp de o lună, evitându-se cheltuiala cu 2-3 tratamente.

Cancerul negru al ramurilor – Physalospora cydoniae Atacul se manifestă cu cea mai mare intensitate pe ramuri şi mai ales în livezile bătrâne, la pomii neîngrijiţi, unde nu se practică tăierile şi nici lucrările solului. Scoarţa atacată prezintă crăpături profunde, atât longitudinale cât şi transversale, care fac ca ramura să se usuce în întregime. Atacul pe frunze apare primăvara după 3-4 săptămâni de la scuturarea florilor, prin formarea unor pete rotunde de 5-10 mm în diametru, de culoare roşie-purpurie. Petele cresc putând atinge 1,5cm, devin cenuşii cu câteva puncte negre în centru (picnidii cu picnospori), în timp ce marginea lor prezintă un brâu purpuriu. Frunzele parazitate cad de pe pomi, iar aceştia sunt debilitaţi an de an. Pe fructe apar pete brune, cu puncte negricioase, vizibile (picnidiile). Fructele atacate putrezesc. Boala se manifestă pe fructe, în livezi şi în depozite.

89

Prevenire şi combatere. La pomii puternic atacaţi, se recomandă tăieri de regenerare. Se va acorda atenţie sporită măsurilor de igienă (tăierea, adunarea şi arderea ramurilor atacate etc). Lucrările solului vor fi efectuate la timp, urmărindu-se îngroparea frunzelor căzute şi a fragmentelor de ramuri rămase pe sol, de la tăieri. Tratamentele recomandate pentru combaterea rapănului sunt eficace şi pentru această boală.

Ulceraţia deschisă a ramurilor sau Cancerul deschis al ramurilor – Nectria galligena Atacul începe din dreptul unui mugure mort sau a unei răni în scoarţa şi apare sub forma unor pete uşor adâncite în dreptul cărora scoarţa este brunificată. Asemenea pete pot fi observate la unghiul de ramificare al ramurilor de schelet. În faze mai avansate rana se întinde, iar scoarţa din dreptul acesteia capătă o coloraţie negricioasă, crapă şi se vede lemnul. Ciuperca nu atacă lemnul în profunzime. În dreptul rănilor, printre crăpăturile scoarţei, apar fructificaţiile ciupercii destul de abundente pe timp umed – sub forma unor pernuţe sferice roşiatice, ce conţin fructificaţiile cu spori.

Prevenire şi combatere. La pomii puternic atacaţi, se recomandă tăieri de regenerare. Se va acorda atenţie sporită măsurilor de igienă (tăierea, adunarea şi arderea ramurilor atacate etc). Lucrările solului vor fi efectuate la timp, urmărindu-se îngroparea frunzelor căzute şi a

90

fragmentelor de ramuri rămase pe sol, de la tăieri. Tratamentele recomandate pentru combaterea rapănului sunt eficace şi pentru această boală.

Putregaiul amar al fructelor – Glomerella cingulata sau Glomerella fructigena Atacul se manifestă în livadă, pe fructele care au atins mărimea caracteristică soiului, prin apariţia unor pete brunii, circulare de câţiva centimetrii în diametru. De obicei, putregaiul nu este profund şi nici nu cuprinde întreg fructul. Fructele puternic atacate se zbârcesc, se usucă, cad sau rămân pe pom. Se combate la fel ca şi monilioza.

91

În scurt timp. iar infecţiile târzii care au loc în timpul recoltării. Ciuperca parazitează ramurile.. Dacă temperatura este ridicată şi atmosfera umedă. când fructele au ajuns aproape de maturitate. dar în ele se formează scleroţi.. Ea poate fi confundat[ cu atacul de Glomerella cingulata la care însă ‚ţesuturile brunificate se adâncesc. în timpul înfloritului. 92 . timpul secetos face ca fructele atacate să se usuce.pernuţe” de mucegai. apar fructificaţii de forma unor pâlnii cu picior lung (apotecii). dar la aceasta fructele cad verzi de pe pom. Alteori. Această boală este cunoscută de foarte multă vreme în toată lumea şi produce pagube foarte mari în livezi şi depozite. brunificate. nu brune ca în cazul moniliozei.. fără ca pe suprafaţa lor să mai apară fructificaţii cu spori.monilioza de primăvară”.mumifierea fructelor ”. Deseori. Atacul de monilioză produce pagube mari aproape de maturitatea fructelor. Acest aspect parazitar poartă numele de .monilioza din anul precedent”. să se zbârcească şi să rămână atârnate pe pomi şi în timpul iernii. se brunifică şi apoi se înnegresc.Monilioza sau putregaiul brun şi mumifierea fructelor – Monilinia fructigena. Acest ultim aspect parazitar poartă numele de . cu deosebirea că printre florile distruse. se mai găsesc şi flori normale. apar fructificaţiile ciupercii. unele ramuri tinere încep să se veştejească. cu temperaturi mai scăzute. păr. Primăvara. deseori căzând de pe pom. în dreptul zonei putrezite. acestea se înnegresc şi cad în masă. iar frunzele şi florile se brunifică şi se usucă. de culoare cenuşie-gălbuie. care au o culoare gălbuie. Se întâlneşte pe măr. După parcurgerea a două ierni.. acest aspect parazitar. din scleroţii fructelor mumifiate care au fost îngropate în sol. în special la păr.. alcătuite din miceliu şi sporii ciupercii. pe suprafaţa fructului. apar pe suprafaţa lor pete brune ce se întind la suprafaţă şi cuprind pulpa în profunzime. Dacă timpul este umed. când fructele au dimensiunea unei alune.putregai brun”. gutui şi mai puţin pe moşmon şi piersic. vizibil la exterior doar printr-o pată brună la locul de inserţie al codiţei sau în partea opusă acesteia. cu diametrul de 3-5mm. Atacul pe flori seamănă cu efectul îngheţurilor târzii de primăvară. se manifestă în depozite. Această formă de atac este cunoscută sub numele de .putregai negru”. sub forma unor pernuţe dispuse în cercuri concentrice. în primăvara celui de al treilea an. Mai târziu. este confundat cu căderea fiziologică a fructelor tinere.. florile şi fructele în diferite faze de dezvoltare. fructul putrezeşte aproape în totalitate. Această formă de atac întâlnită deseori şi în depozite poartă numele de . fructele putrezesc. În timpul verii. La unele fructe ciuperca poate produce un . Atât pe scoarţa ramurilor atacate cât şi pe flori apar mici . putregai al inimii’’.. cunoscut şi sub numele de .

în concentraţie de 20% sau cu Zeamă albastră 2-3%. Topsin 70 PU0.3-0. se vor strânge toate fructele uscate rămase pe pom şi se vor arde. de asemenea. pentru a stopa evoluţia ciupercii în depozite. fiind uneori întâlnită pe măr şi gutui.07% . încep să apară pe frunze pete circulare de 1-6mm în diametru. În scurt timp. în special în anii ploioşi. După depozitare. La începutul lunii iunie. Gr. fructele pot fi stropite cu Magnate 50 ECNA-0. În timpul perioadei de vegetaţie vor fi aplicate tratamentele indicate pentru combaterea rapănului precum şi a insectelor. menţinerii unei temperaturi cât mai apropiate de 1-3oC şi a umidităţii între 80-90%. rămânând 93 . Ronilan 50 WP-0. Ciuperca atacă toate speciile de păr.0)%.25% . Pătarea albă a frunzelor de păr sau septorioza – Mycosphaerella sentina Septorioza părului este o boală răspândită şi păgubitoare în pepiniere şi livezi.2% . care prin atacul lor favorizează infecţiile cu monilioză. La noi produce pagube în pepiniere şi livezi.L : Caroben 75 PTS depozit -0.2% .1-0.Prevenire şi combatere : Înainte de a aplica tratamentele de iarnă sau de primăvară. Rezultate bune dau tratamentele de iarnă cu Zeamă sulfocalcică de 20oBé.25% .05% . Captan 80 WP-0. Konker-0. Captan 50 WP-0.15% . O atenţie deosebită se acordă recoltării şi manipulării fructelor. de culoare brună. Rovral 50 WP 0. ţesuturile parazitate încep să se albească în centru.15% . G : Captadin-0.1-0.2% . Dithane M-0.25% .4% .16% . iar în timpul perioadei de vegetaţie cu produse din grupele : Gr. Merpan 50 WP-0. precum şi pregătirii şi dezinfectării silozurilor de fructe.C : Dithane 75 WG-0.07% . Topsin M 70 WP-0. lăstarii atacaţi vor fi înlăturaţi şi distruşi prin ardere. GR. Tiuram 75 PU 0. Rovral 50 PU 0. iar fructele putrezite şi căzute vor fi adunate şi îngropate. pentru a se evita rănirile mecanice.125%.

Prevenire şi combatere : Soiurile de păr care manifestă rezistenţă la această boală sunt: Curé.înconjurate de un inel cenuşiu-bruniu. În anii cu precipitaţii abundente. Puieţii atacaţi din pepiniere pot pierde frunzele cu 1-2 luni înainte de căderea normală de toamnă. Untoasă Liegel. Untoasă Hardy. acestea se unesc şi practic. frunzele se usucă şi cad înainte de vreme. O atenţie deosebită trebuie să se acorde stropirilor din pepiniere. aplicându-se tratamente cu produse folosite în combaterea rapănului până toamna. Favorita lui Clapp etc. Untoasă Diel. stropirile de iarnă. se observă prezenţa unor formaţiuni punctiforme mici. reprezentând fructificaţiile ciupercii. De asemenea. negre. boala a fost constatată şi pe fructe. care se aplică pentru combaterea rapănului sunt bune şi împotriva acestei ciuperci. la căderea normală a frunzelor. la soiurile sensibile. În dreptul petelor devenite alburii. Numărul tratamentelor este în funcţie de cantitatea şi frecvenţa precipitaţiilor din timpul perioadei de vegetaţie. se formează un număr foarte mare de pete. Mai sensibile s-au dovedit a fi: Wiliams. primăvară şi vară. Rugina mărului – Gymnosporangium juniperinum 94 . Decana de iarnă. Uneori. Se vor executa arături adânci în livezi şi se vor strânge şi arde frunzele în pepiniere pentru a se micşora mult sursa de infecţie în primăvară. Bergamot etc. pe care apar pete asemănătoare cu cele de pe frunze.

Pe scoarţa ramurilor de ienupăr. Reinette de Canada. la început gălbui. negre. Pe partea inferioară a frunzelor. arbust ce se găseşte în flora spontană a ţării noastre. pe care apar pete roşiatice de 1-2 cm în diametru. York Imperial. Pe partea inferioară a frunzelor de măr ciuperca formează pete mici. 95 . cu o peliculă de culoare gălbuie. Prevenire şi combatere : În regiunile umede unde boala este frecventă. iar pe timp uscat. Pomii puternic atacaţi pierd frunzele înainte de vreme. se vor cultiva soiuri de măr rezistente la rugină. ca nişte mici butelii. boala nu apare. Pe scoarţa lăstarilor pot să se formeze de asemenea fructificaţii. de culoare neagră. Atacul se manifestă îndeosebi pe frunze. sunt sensibile. ce sunt unele din fructificaţiile ciupercii. apariţia de umflături acoperite pe timp umed cu o masă gelatinoasă. formată din lagăre cu spori de rezistenţă. Dacă se execută corect lucrările de îngrijire a pomilor şi stropirile recomandate împotriva celorlalte ciuperci. în dreptul cărora apar puncte mici. fiind mai frecventă în livezile din Transilvania. Soiurile Jonathan. ciuperca produce deformarea ţesuturilor.Rugina mărului produce pagube atât în livezile de măr cât şi în pădurile montane unde creşte ienupărul. iar aceştia se usucă până la sfârşitul perioadei de vegetaţie. apoi cu tendinţă de înroşire. pe care se formează nişte formaţiuni punctiforme. Rugina părului – Gymnosporangium sabinae Rugina părului este mai puţin răspândită decât rugina mărului. ţesuturile se bombează şi se formează ecidii (fructificaţii) alungite.

Pe faţa inferioară a frunzelor. de culoare neagră care reprezintă fructificaţiile ciupercii. boala devine foarte periculoasă în pepiniere. numită şi entomosporioză. care la început au o culoare gălbui-crem. Pătarea brună a frunzelor de gutui . Când petele de pe fructe sunt grupate. În anii cu ploi frecvente în timpul verii. moşmon. În cazul unui atac puternic. Atacul se manifestă pe frunze şi rareori pe lăstari şi fructe. Prevenire şi combatere : Se vor lua aceleaşi măsuri de combatere ca şi în cazul ruginii mărului. pe partea superioară a frunzelor apar 1-2 punctişoare bombate. În centrul acestor pete. iar mai târziu devin roşiatice. de dimensiuni cuprinse între 2-10 mm. scoruş etc. pulpa crapă şi deseori este supusă unui proces de putrezire. Atacul pe lăstarii tineri apare mai târziu. însoţită de o uscare a vârfului acestora. Pe frunze apar pete circulare. manifestându-se printr-o brunificare a scoarţei. crustoase. simptomele ruginii părului sunt mult asemănătoare cu cele descrise la rugina mărului . în vară. pomul poate să-şi piardă frunzele în lunile iulie-august. Petele pot să se unească şi frunzele vor prezenta porţiuni mari de ţesut atacat. 96 . ţesuturile se bombează şi se formează fructificaţii cu spori (ecidii). Pe fructe. în care se găsesc sporii ciupercii. boala se manifestă prin apariţia de pete asemănătoare cu cele întâlnite pe frunze. datorită pătrunderii în interiorul ţesuturilor a altor agenţi patogeni. cu nişte mameloane. În general. este frecventă în pepiniere şi livezi.Fabraea maculata Boala. Ciuperca parazitează pe gutui şi păr şi mai rar pe măr.

Pufoase Văratice. Sporii infectează florile. De Portugalia. pe vreme umedă. iar miceliul prin codiţă. fructe şi ramuri tinere.25%.Prevenire şi combatere: Măsurile recomandate pentru combaterea rapănului la meri sunt eficace şi împotriva acestor boli. mai atacate sunt : Untoasă Bosc. Constantinopol. Curé.16%. Captadin 50 PU-0. Comportarea soiurilor de păr la atacul de entomosporioză este diferită.01% Mumifierea fructelor tinere de gutui. acestea prezintă brunificări în special de-a lungul nervurilor. flori. Rezultate bune s-au obţinut prin stropiri cu Zeamă bordeleză-0. 97 . Soiurile de gutui. Captan 80 W0. Între soiurile cultivate. Zato 50 WP-0.07%. de asemenea. Sălbatice.Monilinia linhartiana Boala are un caracter grav în primăverile mai reci şi umede. Se vor executa arături adânci pentru îngroparea frunzelor căzute.25%. Mălăieţe. Mai rezistente sunt : Luise bone d´Avranches. după apariţia frunzelor tinere. Sunt mai rezistente: De Moşna. De Ploieşti.07%. Contesa de paris. Atenţie deosebită se va acorda aplicării măsurilor care duc la micşorarea sursei de infecţie din primăvară. În primăvară. ajunge iar în lăstari şi frunze. Captan 50 WP-0.01%. Atacul se manifestă pe frunze. Untoasă Liegel. Astfel sunt mai atacate: Berecky. ciuperca formează micelii cu spori care au culoarea galbenă-cenuşie. În dreptul porţiunilor atacate. Topsin M 70 WP-0. Favorita lui Clapp şi Untoasă Clergeau. De Jariştea.5% sau Metoben 70 PU0. Stroby DF-0. Williams. se comportă diferit.

de 2-4 mm diametru. brune roşiatice. Pătarea brună a frunzelor şi fructelor de gutui– Diplocarpon soraueri Boala apare sub formă de atacuri puternice în marcotiere şi în livezile neîngrijite. înainte de umflarea mugurilor. caz în care se găsesc un număr corespunzător de puncte.4 kg în 2000 l apă). Miceliul din interiorul florilor formează scleroţi din care în anii următori vor apărea fructificaţii ca nişte pâlnii. însă. putrezeşte. Protecţia chimică se asigură prin tratamente cu produse recomandate şi pentru rapăn sau monilioză (vezi tabel).07% (1. Se recomandă adunarea frunzelor şi fructelor căzute. se usucă şi cad. Fructele tinere încetează să mai crească. Prevenire şi combatere: Se vor aduna şi distruge fructele căzute. se brunifică. peri şi gutui sunt: Virusurile latente ale mărului Lipsa simptomelor specifice la pomii purtători ai unor virusuri a determinat pe cercetători să le numească virusuri ce apar încet. iar în final.15%. Alte boli întâlnite. În vegetaţie se vor face tratamente cu: Dithane M 45-0. petele confluează câte 2-3. Pulpa fructului infectat.1-0.2%. Prevenire şi combatere. Pe fructele dezvoltate. la suprafaţa petei rezultate. arături adânci. la început gălbui-crem. se zbârcesc şi cad. fiind. La atac puternic. se întâlneşte în majoritatea plantaţiilor de gutui. apar pete asemănătoare celor de pe frunze. Pe lăstarii tineri. Se vor face stropiri în primăvară. iar cu intensitate redusă. Rovral 50 PU 0. apare târziu. mai rar. Sumilex 50 WP-0. frunzele se brunifică. în faza de buton roşu. cu zeamă bordeleză 1%.125%. crustos. Dithane 75 WG0. cu un punct negru.1-0.1%. după înflorit şi la una-două săptămâni după ultimul tratament. cu spori. uşor adâncite. tăierea şi arderea lăstarilor atacaţi. pentru a elimina sursa de infecţie prin spori. Sumilex 50 PU – 0. în cursul verii şi se manifestă prin brunificarea scoarţei şi uscare.În primăverile ploioase aceste infecţii au loc în masă şi se ajunge la distrugerea unui număr mare de ramuri cu frunze şi flori.15%.1%. Rovral 50 WP 0. În mod frecvent. Îngălbenirea nervurilor frunzelor părului – Pear vein yellows 98 . Pe frunze apar pete rotunde. în plantaţiile de meri. Konker 0. reliefat. care se produce începând de la vârf.2%. Efomyl 50WP-0. începând din zona petelor. pomii fiind defoliaţi. în centru (lagăr de conidiofori cu conidii).

Atacul mai puţin obişnuit se manifestă şi pe fructe. brun. după care este atacat şi lemnul. Boala petelor de muscă. uscate ale scoarţei. Cancerul rugos al pomilor – Diaporthe perniciosa Boala se manifestă pe tulpini şi ramuri. sub formă de cancere aspre.Schizothyrium pomi 99 . sub forma unui putregai moale. Uscarea ramurilor – Nectria cinnabarina Atacul devine evident în perioada de vegetaţie când ramurile se usucă. ceea ce duce la uscarea rapidă a pomilor de toate vârstele. Ciuperca pătrunde în profunzimea ţesuturilor şi consumă lignina.Simptomele sunt mai evidente pe vârfurile lăstarilor şi se manifestă prin îngălbenirea nervurilor iar spre toamnă acestea se înroşesc. scoarţa se usucă. iar la nivelul acesteia apar mici pustule miceliene roşiatice.

după o perioadă lungă de secetă. Acestea pot fi desprinse uşor. în exces. Ţesuturile atacate se brunifică. zonele translucide se brunifică şi fructul putrezeşte. se vor respecta măsurile recomandate la combaterea moniliozei. mai ales pe fructele din containere plasate în partea superioară a stivelor. Pentru prevenire. pulverulente. lent. în perioada maturării fructelor. albăstrui. apar pete mici.pornind de la căsuţa seminală. asemenea excrementelor de muşte. Apare frecvent în depozitele slab aerisite. după specia prezentată. pe partea necolorată a fructelor. Botritis etc). Se previne prin măsurile întreprinse pentru combaterea rapănului. În timp. Se previne prin udarea ritmică a pomilor. Glomerella etc). cu vârful unui ac. în cursul vegetaţiei. 100 . putrezirea fructelor depozitate poate fi cauzată şi de alţi agenţi patogeni (Oospora pyricola. verde. Se combate la fel ca şi făinarea mărului. alb sau cenuşiu. Boala plumbului – Stereum purpureum Se întâlneşte la majoritatea speciilor pomicole. uşor proeminente. argintie a frunzelor şi uscarea ramurilor. Sticlozitatea merelor (boală fiziologică) La exteriorul fructelor depozitate se observă pete sau zone translucide. Pe ramurile uscate apar corpii fructiferi. Făinarea gutuiului – Podosphaera oxyacanthae Se manifestă pe frunze şi lăstarii tineri. alcătuite din pâsla miceliană fină. ca nişte console. translucide. Pete asemănătoare apar şi pe lăstari. superficiale. În secţiune se constată zone sticloase. aşezate etajat. Porţiunile putrezite sunt acoperite de mucegai roz. dispuse mai ales sub formă de evantai. în dreptul cărora coaja se desprinde uşor de pulpă. prin apariţia unor pete albe. Cauza este aprovizionarea cu apă. cu sulfat de fier 3-5%.La sfârşitul verii. negre. după care se ung cu mastic. manifestându-se prin coloraţia deschisă. Pentru combatere se vor tăia ramurile uscate şi se dezinfectează rănile. Putregaiul de depozit În afara patogenilor descrişi (Monilinia. prin fertilizare echilibrată etc.

101 .

care acţionează pe o perioadă medie de 10 zile. pentru prevenirea şi combaterea multor boli păgubitoare la pomi.2% prefloral şi 0. După aplicare. păr: 2-3 tratamente preventive împotriva rapănului Fungicid sistemic cu efect preventiv. Absorbţia substanţei active se face foarte rapid.3% (4.04% postfloral. în concentraţie de 0.3% prefloral. a ciuruirii frunzelor şi a moniliozei.Ghid practic pentru agricultori.3% prefloral şi 0.măr. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi.2%. cu caracter preventiv şi curativ. în concentraţie de 0. Se utilizează astfel: . fasole şi în culturile de legume. Este fungicid de contact. păr:. fiind în acelaşi timp eficace faţă de numeroasele boli ale pomilor fructiferi şi viţă de vie. utilizat în tratamentele preventive pentru combaterea ciupercilor care produc boli de tip mană la solanacee.3% Rapănul mărului (Venturia inaequalis) BAVISTIN DF 0.3% şi a focului bacterian al rozaceelor în concentraţie de 0. astfel încât ploile căzute la 1-2 ore după tratament nu mai influenţează acţiunea acesteia.5 l / ha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) 102 . Este un produs cu acţiune de contact. putregaiuri.2005) PRODUSUL (1) DOZA (2) 0. Se aplică prin stropiri în vegetaţie. făinări. ANTRACOL 70 WP 0. castraveţi.. Se foloseşte volumul normal de apă 50-2000l apă/ha.PRODUSE FOLOSITE ÎN COMBATEREA BOLILOR MĂRULUI (Produse agrochimice şi seminţe – . hamei şi viţă de vie. Se aplică cu echipament de stropire astfel: . cartofi. dacă tratamentele se încep la apariţia primelor simptome. la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. Combate un număr mare de agenţi fitopatogeni care produc mane.4% postfloral.2%.5 kg/1500 l apă/ha) Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Focul bacterian al rozaceelor (păr) SPECTRUL DE ACŢIUNE (3) OBSERVAŢII (4) Fungicid de contact pe bază de cupru. în funcţie de cultura şi volumul foliar aflat în momentul tratamentului.în pomicultură: măr – pentru combaterea rapănului.prefloral ALCUPRAL 50 PU 0.Se execută tratamente preventive la avertizare.2-0. mărindu-se astfel suprafaţa de acoperire şi protecţie. în concentraţie de 0. cu aparatura avută în dotare. prun-pentru combaterea pătării roşii. rapăn etc.pentru combaterea rapănului şi a focului bacterian. ceapă.04%postfloral 0. în concentraţie 0. gutui. curativ şi de eradicare.05-0. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor convenţionale cu excepţia celor alcaline.. Protejează legumele de agenţii patogeni care cauzează pătări pe frunze. printr-o repartizare cât mai uniformă a suspensiei pe plante. viţă de vie..pentru combaterea focului bacterian. Aderă foarte bine pe suprafaţa plantelor şi nu este spălat de ploi sau apa de irigaţii.07% Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) BRAVO 500 SC 0.25% (2. produsul se redistribuie pe frunză.

La toate culturile se fac 1-2 tratamente în vegetaţie. Este fungicid de contact.3% FOLPAN 50 WP FOLPAN 80 WDG 0. legume. cu excepţia produselor alcaline. Este compatibil cu majoritatea insecto-fungicidelor utilizate în România.25% Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Monilioza (Monilinia spp. La efectuarea tratamentelor se va respecta un timp de pauză de 21 de zile Este un fungicid cupric ce furnizează protecţie specifică împotriva a peste 60 de boli. la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. nu influenţează acţiunea acestuia. Nu se amestecă cu produse uleioase. bacterii şi ciuperci.) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophilla) 0. Se fac tratamente la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome. Nu se recomandă aplicarea tratamentelor la temperaturi mai mari de 30oC. la avertizare sau la apariţia primelor simptome. ca dezinfectant al solului în sere cât şi în halele de ambalat fructe şi legume. Se fac tratamente în vegetaţie la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi. Se utilizează pentru combaterea bolilor foliare în pomicultură. cu excepţia produselor alcaline. Este fungicid de contact. Poate fi utilizat până aproape de recoltare. Absorbţia substanţei active se face foarte rapid. cu un spectru larg de acţiune în combaterea patogenilor din culturile de câmp.15% 103 .2% 0. Se aplică în amestec cu produse sistemice.livezi. cu un spectru larg de combatere a bolilor la majoritatea plantelor cultivate. ce acţionează preventiv şi curativ. local. Se recomandă să se păstreze un timp de pauză de 28 de zile la tratarea pomilor Fungicid organic de contact. Combate multe dintre cele mai păgubitoare boli ce se manifestă la viţa de vie.2% DITHANE M-45 Rapănul mărului (Venturia inaequalis) monilioza (Monilinia spp. livezi. asupra unui spectru larg de ciuperci fitopatogene.2% 0. viţă de vie i la tratarea seminţelor.Măr 1 2 0. curativ şi prin eradicare.15% Rapănul mărului (Venturia inaequalis) KOCIDE 101 MERPAN AL 50 PU MERPAN 50 WP 0. flori. Este compatibil cu majoritatea insecticidelor şi fungicidelor utilizate în România.1% CARBENDAZIM 500 SC 3 Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) 0. ce acţionează preventiv.) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) 4 Este fungicid sistemic. putând fi utilizat în combaterea atât a bacteriilor cât şi a ciupercilor. Mai este utilizat la tratamentul seminţelor şi al bulbilor. legumicultură etc. MERPAN 80 WDG 0.2% prefloral 0. ploile căzute după 1-2 ore de la tratament.04% postfloral 0. culturi legumicole şi plante ornamentale. Acţionează prin contact asupra miceliului şi sporilor ciupercilor fitopatogene. combaterea bolilor se face prin efectuarea de tratamente la avertizarea serviciilor de protecţia plantelor. Se păstrează un timp de pauză după ultimul tratament de 14 zile. În pomicultură şi legumicultură. asigurând o combatere preventivă şi curativă. Este un produs bivalent.

. Se utilizează în amestec cu apa. Are acţiune preventivă. ce acţionează preventiv şi curativ. spre vârf şi margini. vişin. Oferă o siguranţă absolută 12 zile. La măr. folosind volumele stabilite pentru fiecare cultură în parte. fiind distribuit prin sistemul circulator al părţilor verzi ale plantelor.15 l/ha pentru combaterea rapănului la măr şi păr. în condiţiile unei intensităţi maxime. până la recoltare. piersic. precum şi la prun. Pentru o eficacitate sporită este recomandat să se utilizeze în fazele incipiente ale bolilor. se foloseşte în concentraţie de 0.având atât acţiune preventivă. Nu este spălat de ploaie la mai puţin de 30 de minute de la aplicare.viticultură. Amestecurile cu fungicide de contact micşorează riscul apariţiei fenomenului de rezistenţă şi prelungesc durata efectului preventiv. cireş.05% Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) 4 Substanţa activă este uşor absorbită la nivel foliar şi translocată prin vasele conducătoare acropetal în toată plantă. Este deosebit de eficace în combaterea moniliozei. Se utilizează pentru combaterea multor boli din legumicultură.pătrunzând rapid în frunză şi tulpină. Indiferent dacă se tratează preventiv sau curativ.3% (3 kg/ha) RUBIGAN 12 CE 0.150 l /ha Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) 104 . fiind preluat de părţile verzi ale plantei şi distribuit uniform.. pentru combaterea pătării roşii a frunzelor. Ca timp de pauză. timp în care protejează bine culturile. cât şi curativă excepţională. pomicultură şi viticultură. Are o acţiune sistemică locală. Este un fungicid-bactericid în care sunt asociate două substanţe active cu acţiune de suprafaţă. Substanţa activă are o structură unică. a moniliozei la piersic.04% SANAZOLE 250 EC 0. cais şi vişin. se practică 14 zile la cais.buton roz. pentru combaterea focului bacterian şi a rapănului. în condiţii de intensitate normală de infestare şi 10 zile. se recomandă 4 tratamente de la stadiul de . Acţionează sistemic. ORTHOCID SUPER 60 PU 0. a căror acţiune biologică se potenţează şi se completează reciproc. agriş şi căpşun şi 28 de zile la măr. Este fungicid sistemic. Are o durată de acţiune de 21-28 de zile. Se utilizează în pomicultură.5 cm. fiind absorbit rapid în frunze şi translocat. legumicultură. până la cel al fructelor cu diametru de 0. Este avizat pentru utilizarea în doză de 0. Are un spectru de acţiune extrem de larg. asigurându-se o protecţie de cel puţin 40 de zile.Măr 1 2 3 ORIUS 25 EW 0. ceea ce conferă produsului eficacitate garantată împotriva rapănului din plantaţiile de măr. curativă şi de eradicare asupra multor agenţi patogeni.35%.02% (300 ml/ha) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) SCORE 250 EC 0.

în permanentă agitare. utilizate în combaterea bolilor la măr. piersic. Se fac stropiri în vegetaţie. Este un inhibitor al biosintezei ergosterolului. curative şi de eradicare. acropetal. se fac tratamentele cu aparatura din dotare. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor. translocându-se rapid.04% SYSTHANE C PU 0. 4 THIOVIT JET 80 WG 0.3%.0 kg/ha) Măr 1 2 3 105 . cireş. Se aplică prin stropiri în perioada de vegetaţie. aplicarea preventivă însă. cultură şi condiţiile climatice.. în frunze şi fructe. cireş şi vişin. Produsele au un spectru larg de acţiune. dozele de utilizare variază în funcţie de boală. ruginile şi pătările foliare. Produsul are atât acţiune preventivă cât şi de eradicare.Măr 1 SHAVIT 25 EC 2 0. fiind condiţionat ca emulsie concentrată. este translocat ascendent prin sistemul vascular şi se distribuie la nivelul frunzelor şi creşterilor noi. vişin.3% 3. De asemenea are un efect stimulator pentru creşterea plantei prin efectul pozitiv al sulfului asupra fotosintezei. şi se repetă la intervale de 5-10 zile în funcţie de presiunea infecţiei.. Se absoarbe rapid prin frunze. curative şi de eradicare. Asemănător se procedează şi în cazul produsului SHAVIT F 72 WP: se amestecă cantitatea necesară de fungicid cu o mică cantitate de apă.05% 3 Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) SHAVIT F 72 WP 0. Perioada de pauză de la ultimul tratament până la recoltare este de 35 de zile.013% Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) SYSTHANE 12.1% 4 Este un fungicid sistemic cu spectru larg de acţiune. Intervalul între stropiri este de 10-14 zile.urechiuşe de şoarece. Combate eficient făinările. are rolul principal în declanşarea bolii. Substanţa activă este sistemică. SHAVIT 25 EC. corespunzător cu datele de avertizare locală la măr.5 CE 0. Produsul are şi o acţiune secundară asupra acarienilor.2% Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) STROBY DF 0. ce manifestă proprietăţi preventive. Se aplică în concentraţie de 0. conferindu-le o protecţie deplină. cu proprietăţi preventive. apoi se agită până se obţine o suspensie omogenă. se amestecă cu apa şi se obţine concentraţia necesară după care. legume şi plante ornamentale Acţionează prin contact asupra ciupercilor ce produc făinarea. Tratamentele încep în stadiul de . într-o găleată. În combaterea celor mai importante boli ale pomilor fructiferi şi mai ales la făinarea viţei de vie. care intră în plantă imediat după aplicare. Se utilizează la măr prin aplicarea începând de la fenofaza de buton floral. până la începutul fructificării. piersic.01-0. ducând în final la inhibarea ergosterolului.

şi 10-14 zile dacă se aplică după ce fructele sunt mai mari de 4 cm. a ciuruirii frunzelor şi a pătării frunzelor din diferite culturi agricole. Asigură combaterea făinărilor.2% Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) ZATO 50 WG 0. livezi şi viţă de vie. a rapănului. flori. Este cel mai cunoscut fungicid de contact. Intervalul între tratamente este de 7-10 zile. PRODUSE FOLOSITE ÎN COMBATEREA BOLILOR PĂRULUI 106 . legume. dacă se aplică înainte ca fructele să aibă 4 cm diametru. Tratamentele care se execută în perioada de vegetaţie se fac la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome de atac. pe soluri umede. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi. cu un spectru larg de combatere a patogenilor din culturile de câmp. Pentru evitarea apariţiei rezistenţei se recomandă utilizarea în alternanţă cu produse cu mod diferit de acţiune sau în amestec cu produse de contact ca Antracnol 70 WP. la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac.01% (150 g/ha la 1500 l apă Este fungicid sistemic.0. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor uzuale. cu o bună acţiune preventivă şi curativă. se recomandă a fi folosit pentru maximum 3 tratamente. (Monilinia spp) WINNER M 80 0.5 kg/ha) TOPSIN 70 PU 0. şi pe rădăcini subterane. polisulfura de bariu şi zeama sulfocalcică. Are un spectru larg de acţiune şi combatere a unui număr mare de boli din culturile agricole. putregaiurilor umede şi uscate. Datorită acţiunii sistemice. poate fi aplicat. Se recomandă să se păstreze un timp de pauză de 28 de zile la tratarea pomilor. Nu este compatibil cu produse cuprice.07% Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha) Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Monilioza sp.1% (1. În cadrul programului de stropit.

în concentraţie de 0. Se utilizează astfel: . ce acţionează preventiv. pătarea boli păgubitoare la pomi. gutui.pentru combaterea focului bacterian. cartofi. rapăn etc. făinări.2%. . (Venturia pirina) castraveţi. Este Rapănul ramurilor compatibil cu majoritatea pesticidelor convenţionale cu excepţia celor alcaline. a ciuruirii frunzelor şi a moniliozei. păr: 2-3 tratamente preventive împotriva rapănului Este fungicid de contact. utilizat în tratamentele preventive pentru Rapănul ramurilor combaterea ciupercilor care produc boli de tip mană la solanacee. 3. viţă de vie. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi.4% postfloral. prun-pentru combaterea pătării roşii. mărindu-se astfel suprafaţa de acoperire şi protecţie.2% prefloral şi 0. ceapă. printr-o repartizare cât mai uniformă a suspensiei pe plante.3% şi a focului bacterian al rozaceelor în concentraţie de 0. cafenie a frunzelor şi fructelor Se aplică cu echipament de stropire astfel: şi rapănul ramurilor . Se foloseşte volumul normal de apă 50-2000l apă/ha. Este fungicid sistemic. putregaiuri. Aderă foarte bine pe suprafaţa plantelor şi nu este spălat de ploi sau apa de irigaţii. în concentraţie 0.pentru combaterea rapănului şi a focului bacterian. la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac.. produsul se redistribuie pe frunză. păr:. 107 4. care acţionează pe o perioadă medie de 10 zile.(Produse agrochimice şi seminţe – . hamei şi viţă de vie..măr.04% (Venturia pirina) postfloral.15% Focul bacterian al rozaceelor Fungicid de contact pe bază de cupru. fiind în acelaşi timp eficace faţă de numeroasele boli ale pomilor fructiferi şi viţă de vie. în concentraţie de 0. Combate un număr mare de agenţi fitopatogeni care produc mane. După aplicare.. pentru prevenirea şi combaterea multor (Erwinia amylovora).în pomicultură: măr – pentru combaterea rapănului. 2. cu aparatura avută în dotare. (Venturia pirina) Se aplică prin stropiri în vegetaţie. cu caracter preventiv şi curativ.2-0.3%/ 1000 l apă/ha BRAVO 500 SC 0. fasole şi în culturile de legume.3% ANTRACNOL 70 WP 0. Este un produs cu acţiune de contact. curativ şi prin eradicare. în funcţie de cultura şi volumul foliar aflat în momentul tratamentului. în concentraţie de 0.3% prefloral şi 0.2005) PRODUSUL (1) DOZA (2) SPECTRUL DE ACŢIUNE OBSERVAŢII (4) ALCUPRAL 50 PU 0. Păr 1.Ghid practic pentru agricultori. Protejează legumele de agenţii patogeni care cauzează pătări pe frunze.3% prefloral.

Se fac tratamente în vegetaţie la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome. La efectuarea tratamentelor se va respecta un timp de pauză de 21 de zile Este un fungicid cupric ce furnizează protecţie specifică împotriva a peste 60 de boli. Se utilizează pentru combaterea bolilor foliare în pomicultură.3% prefloral Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) MERPAN AL 50 PU 0. Este fungicid de contact. cu excepţia produselor alcaline. Acţionează prin contact asupra miceliului şi sporilor ciupercilor fitopatogene. Se aplică în amestec cu produse sistemice. asupra unui spectru larg de ciuperci fitopatogene.livezi. Se fac tratamente la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome. Este un produs bivalent. la avertizare sau la apariţia primelor simptome. Este compatibil cu majoritatea insecto-fungicidelor utilizate în România. Se păstrează un timp de pauză după ultimul tratament de 14 zile. asigurând o combatere preventivă şi curativă. legumicultură etc. Mai este utilizat la tratamentul seminţelor şi al bulbilor. ca dezinfectant al solului în sere cât şi în halele de ambalat fructe şi legume. Fungicid organic de contact. Poate fi utilizat până aproape de recoltare. ploile căzute după 1-2 ore de la tratament. În combaterea celor 108 . local. Păr 1 2 3 Rapănul ramurilor 4 Produsul are atât acţiune preventivă cât şi de eradicare. cu excepţia produselor alcaline. nu influenţează acţiunea acestuia.1% (1l/ha) Rapănul ramurilor (Venturia pirina) Rapănul ramurilor (Venturia pirina) FOLPAN 80 WDG 0. putând fi utilizat în combaterea atât a bacteriilor cât şi a ciupercilor. Este compatibil cu majoritatea insecticidelor şi fungicidelor utilizate în România.2% KOCIDE 101 0. culturi legumicole şi plante ornamentale. În pomicultură şi legumicultură. combaterea bolilor se face prin efectuarea de tratamente la avertizarea serviciilor de protecţia plantelor.CARBENDAZIM 500 SC 0. Nu se recomandă aplicarea tratamentelor la temperaturi mai mari de 30oC.1% Rapănul ramurilor (Venturia pirina) FOLPAN 50 WP 0. La toate culturile se fac 1-2 tratamente în vegetaţie. Nu se amestecă cu produse uleioase.2% (2 kg/ha) Rapănul ramurilor (Venturia pirina) MERPAN AL 50 WP 0. Combate multe dintre cele mai păgubitoare boli ce se manifestă la viţa de vie. ce acţionează preventiv şi curativ.25% Rapănul ramurilor (Venturia pirina) Absorbţia substanţei active se face foarte rapid. cu un spectru larg de combatere a bolilor la majoritatea plantelor cultivate. bacterii şi ciuperci.

granule dispersabile EW. Are un spectru larg de acţiune şi combatere a unui număr mare de boli din culturile agricole. pătarea brună (entomosporioza) a frunzelor de păr (Diplocarpon mespili) mai importante boli ale pomilor fructiferi şi mai ales la făinarea viţei de vie. aplicarea preventivă însă.01% (Venturia pirina) pătarea albă a frunzelor (Mycosphaerella sentina). Se utilizează la măr prin aplicarea începând de la fenofaza de buton floral. putregaiurilor umede şi uscate.01% LEGENDĂ: SC. şi 10-14 zile dacă se aplică după ce fructele sunt mai mari de 4 cm. Pentru evitarea apariţiei rezistenţei se recomandă utilizarea în alternanţă cu produse cu mod diferit de acţiune sau în amestec cu produse de contact ca Antracnol 70 WP. a ciuruirii frunzelor şi a pătării frunzelor din diferite culturi agricole. Nu este compatibil cu produse cuprice. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor uzuale. WG. ZATO 50 WG 0. Intervalul între tratamente este de 7-10 zile.07% Monilioza fructelor (Monilinia spp). pătarea brună (entomosporioza) a frunzelor de păr (Diplocarpon mespili) În cadrul programului de stropit. pătarea brună (entomosporioza) a frunzelor de păr (Diplocarpon mespili) Rapănul ramurilor (Venturia pirina) pătarea albă a frunzelor (Mycosphaerella sentina). cu o bună acţiune preventivă şi curativă. Perioada de pauză de la ultimul tratament până la recoltare este de 35 de zile. Asigură combaterea făinărilor. dacă se aplică înainte ca fructele să aibă 4 cm diametru.emulsie dispersabilă PRODUSE FOLOSITE ÎN COMBATEREA BOLILOR GUTUIULUI 109 .1% TOPSIN 70 PU Este fungicid sistemic. 0. se recomandă a fi folosit pentru maximum 3 tratamente. a rapănului. Tratamentele care se execută în perioada de vegetaţie se fac la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome de atac.soluţie concentrată. pe soluri umede. şi pe rădăcini subterane. are rolul principal în declanşarea bolii. poate fi aplicat. DF .STROBY DF 0. WP .pulbere umectabilă WDG. PU. Rapănul ramurilor (Venturia pirina) pătarea albă a frunzelor (Mycosphaerella sentina). Datorită acţiunii sistemice. polisulfura de bariu şi zeama sulfocalcică. 0. până la începutul fructificării.

3% Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) KOCIDE 101 0. Este un produs bivalent. păr:.3% prefloral.4% postfloral.2005) PRODUSUL (1) DOZA (2) SPECTRUL DE ACŢIUNE OBSERVAŢII (4) Fungicid de contact pe bază de cupru.în pomicultură: măr – pentru combaterea rapănului.. prun-pentru combaterea pătării roşii. cartofi.(Produse agrochimice şi seminţe – . fasole şi în culturile de legume. ALCUPRAL 50 PU 0.pentru combaterea focului bacterian.3% prefloral şi 0. putând fi utilizat în combaterea atât a bacteriilor cât şi a ciupercilor. Se aplică cu echipament de stropire astfel: .3% prefloral 0. a ciuruirii frunzelor şi a moniliozei. în concentraţie 0. Este un fungicid cupric ce furnizează protecţie specifică împotriva a peste 60 de boli.2% prefloral şi 0.pentru combaterea rapănului şi a focului bacterian. în concentraţie de 0.. bacterii şi ciuperci. în concentraţie de 0.04% postfloral Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) LEGENDĂ: PU – pulbere umectabilă KOCIDE – fungicid-bactericid 110 . viţă de vie.Ghid practic pentru agricultori. pentru prevenirea şi combaterea multor boli păgubitoare la pomi..3% şi a focului bacterian al rozaceelor în concentraţie de 0.2%. în concentraţie de 0. gutui.04% postfloral. Poate fi utilizat până aproape de recoltare.

prezentând scurgeri de clei. putându-se observa doar pe frunzele din partea umbrită a pomului dinspre nord. Atacul pe fructe determină apariţia unor pete circulare sau ovale. D΄Agen sau Renclode. de formă circulară sau semilună. În afară de prun. ele trebuie să fie cât mai îndepărtate de livezile de prun. testate în prealabil. Deseori. Rezultate bune se obţin prin folosirea de altoi proveniţi de la pomii sănătoşi din câmpul III al pepinierei. Este apreciată ca una dintre cele mai periculoase boli ale prunului. însă nematurate (verzi). zarzărul şi corcoduşul. În timpul perioadei de vegetaţie se vor aplica tratamente chimice pentru combaterea insectelor. Pomii afectaţi de boală vor fi distruşi. în fructele atacate se găsesc cantităţi reduse de zahăr. În timpul lunilor călduroase de vară simptomele dispar. de culoare gălbui-verzui. în general. prunele căzute nu sunt bune nici pentru ţuică. destul de vizibile pe fructele dezvoltate. Fructele atacate cad din pom cu aproximativ o lună înainte de a se matura. atât prin pagubele produse. Simptomele pot apare vizibile în cursul lunilor mai-iunie şi septembrieoctombrie. Pepinierele vor fi amplasate în zone în care plum-poxul este absent. cu aspect apos. dar mai ales prin extinderea mare 111 . virusul mai atacă şi la alţi pomi fructiferi printre care piersicul. de asemenea. ceea ce constituie o pierdere foarte mare de recoltă. se formează pete de culoare verde-deschis sau gălbui. Nu se vor folosi portaltoi vegetativi. De asemenea. comparativ cu cele sănătoase. Atacul se manifestă pe frunzele şi pe fructele de prun. au aceleaşi dimensiuni cu cele sănătoase. pepinierele vor furniza numai material absolut sănătos. În zonele puternic infectate trebuie să se cultive soiuri mai tolerante ca: Anna Späth. aşa încât. pe care o are în ţările din Balcani. ţesuturile din dreptul petelor nu mai cresc şi fructele apar deformate. caisul. ci numai generativi. Se vor distruge buruienile şi sâmburoasele spontane din jurul pepinierelor. Prevenire şi combatere: Se vor recolta altoi numai de la plantele mamă sănătoase. Frunzele bolnave.BOLILE PRUNULUI Vărsatul prunelor – Plum pox virus Această boală este cunoscută şi sub denumirea de şarka. răspândite pe întreaga suprafaţă. Pe frunzele complet dezvoltate. Pete sau inele de decolorare apar chiar şi pe sâmburi.

cais şi cireş. vişin şi mirobolan. ce pătrund în interiorul pulpei. mors-prunorum Această bacterioză este destul de des întâlnită la noi în ţară şi poate fi întâlnită pe:prun. iar ramurile se usucă în timpul verii. Pe fructele de piersic. ţesuturile atacate se usucă. care pot atinge lungimi de 7-8 mm. Boala se manifestă pe frunze. determină apariţia unor deformări şi adâncituri pline cu bacterii. cais. piersic. fructe şi pe lăstarii nelignificaţi. iar frunza apare ciuruită. Ţesuturile pulpei fructelor prezintă numeroase crăpături mici localizate în dreptul petelor. caracteristic. de 1 mm în diametru. se măresc în fiecare an şi pot evolua în cancere deschise. de culoare roşiatică. cu tendinţă de a deveni brunii şi cu aspect umed. în special în verile ploioase urmate de perioade uscate. are o culoare uşor gălbuie. 112 . Pe timp uscat.5-5mm şi o culoare verde-închis. cad. migdal. Pe aceste organe apar pete circulare. în dreptul petelor se observă o peliculă umedă de lichid bacterian. petele sunt circulare. Pe timp umed. Un atac puternic determină căderea frunzelor în masă. Atacul timpuriu pe fructele tinere. semănând uneori cu arsurile produse de diferite soluţii chimice. Deseori. cu aspect apos. zarzăr. mugurii afectaţi se umflă şi apoi se veştejesc. variind ca dimensiuni între 0. iar printre crăpături apare un lichid cleios. Pe lăstarii tineri atacul acestor bacterii produce pete alungite. Rănile de pe ramuri. Fructele îşi pierd valoarea comercială sau pot să putrezească datorită instalării şi a altor ciuperci. este distrusă. corcoduş.Ulceraţia şi ciuruirea bacteriană a frunzelor pomilor sâmburoşi – Pseudomonas syringae pv. Lichidul care apare la suprafaţa petelor. Scoarţa ramurilor se brunifică.

5%. 113 . Celelalte tratamente se fac cu produse din grupele Gr.Boala este favorizată de ploile abundente din timpul perioadei de vegetaţie şi de numărul mare al insectelor ce transmit bacteria. sau în faza de buton alb. În pepinierele şi livezile de pomi sâmburoşi vor fi aplicate tratamente chimice.3%. fructele se zbârcesc.Taphrina pruni Boala se manifestă la începutul lunii mai. la început scuturării petalelor. Tratamentele primelor trei faze din cele enumerate se fac cu zeamă bordeleză 1%. Prevenire şi combatere: Se recomandă tratamente la dezmugurit.2% sau Mancozeb-0. testaţi în prealabil. la legatul fructelor şi toamna la începutul scuturării frunzelor. se brunifică şi cad în masă. Aceste tratamente trebuie repetate la intervale de 10-15zile în funcţie de condiţiile climatice.5%. iar coaja sâmburelui este distrusă. Pulpa este mult mărită.2%.5%. Hurlupii. Oxicig 50 PU-0. Captan-0. Pomii sâmburoşi trebuie stropiţi în primăvară la dezmugurire.C: Dithane 75WG-0. Produsele amintite au efect şi împotriva reinfectării cu diferite alte ciuperci fitopatogene. fructele având un gust acrişor-dulceag. care sunt acre. După 3-4 săptămâni de la apariţia simptomelor. Oxiclorură de cupru-0. pe fructele tinere. mult mai plăcut decât cele sănătoase la acea oră. Prevenire şi combatere: Se impune recolaterea latoilor numai de la pomii-mamă sănătoşi. cu produse cupriceca: Zeama bordoleză 0. determinând alungirea fructelor şi o uşoară înconvoiere a acestuia. Pe suprafaţa hurlupilor se constată prezenţa unui strat catifelat de culoare albicioasă-cenuşie format din miceliu cu spori. cele atacate au o culoare galbenă-verzuie şi sunt mult mai mari decât cele sănătoase.

25%. Gr. prun).Dithane M 45-0. Ciuperca parazitează pe diferite specii ale genului Prunus (corcoduş.07%.2%.3-0.J: Anvil 5 SC-0.07%.2%.4%.K: Befran 25 CS-0. în special la cais şi corcoduş. Vondozeb 75 DG-0. punctiforme-fructificaţiile de rezistenţă ale ciupercii. datorită formării unui număr mare de lanţuri de de spori. Gr. răspândirea ciupercii se face prin spori. Dacmancoz 80 WP-0. iar transmiterea de la un an la altul este asigurată de către fructificaţiile de rezistenţă ce vor elimina în primăvara următoare sporii ce vor da primele infecţii.3% (6 kg/ha). Făinarea prunului – Podosphaera tridactyla Boala nu produce pagube mari în livezile de prun. Merpan 50 WP-0. Efuzin 500 SC-0. pe ambele feţe ale limbului.25%.2%. Atacul pe frunze şi lăstari apare târziu în vară şi se manifestă prin formarea.16%.2%.2%. Gr. ca o pânză de păianjen.25%. pe faţa inferioară a frunzei cât şi pe scoarţa lăstarilor incomplet lignificaţi.15%. Captan 50 WP-0.L: Cuprozir 50 PU-0. Vondozeb-0. cais. G: Captadin 50 PU-0. Systhane C PU-0. Derosal 50 WP-0. însă poate să constituie o primejdie pentru pomii sâmburoşi din pepiniere în anii secetoşi şi călduroşi.1%.4%. cu aspect făinos. apar formaţiuni negre. În anii secetoşi. Spre sfârşitul verii sau începutul lunii septembrie. Tiuram 75 PU 0. Systhane C-0. Un atac puternic determină îngălbenirea şi apoi căderea frunzelor pomilor din pepiniere. a unui miceliu albicios.F: Bravo 500 SC0. 114 . Folpan 80 WP-0.2% (2 l/ha).2%. Captan 80 WP-0. Gr.1%. Metozir S 60 PU-0. condiţiile climatice favorabile evoluţiei ciupercii. Gr.1% (2 kg/ha). Gr. D: Derosal 50 SC-0.

De asemenea. frunzele soiurilor sensibile sunt complet acoperite de pete roşii. Pătarea roşie a frunzelor de prun apare prin luna mai-iunie. ceea ce face ca aceştia să aibă o slabă rezistenţă la gerurile din timpul iernii. de 3-20mm în diametru şi cu aspect cerat. care sunt fructificaţii cu spori.1%. Numărul petelor ce se formează pe frunze este în raport cu numărul infecţiilor şi cu rezistenţa soiului atacat. La început. Karathane – 0. căpătând o nuanţă cărămizie. pe anumite soiuri de prun. unde petele prezintă mici formaţiuni punctiforme mai închise la culoare. Sulfomat PU-4 kg/ha. Pătarea roşie a frunzelor – Polystigma rubrum Boala este foarte răspândită în ţara noastră . 115 . La anumite soiuri sensibile. sporii sunt eliminaţi în masă şi apar în dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor ca un strat de gelatină de culoare albă.Prevenire şi combatere: Se recomandă stropiri în pepinieră cu zeamă sulfocalcică 2%. fructele provenite de la pomii atacaţi sunt mai mici şi au o cantitate de zahăr mai redusă. Pe timp umed. în anii cu primăveri umede.05% (după apariţia bolii) sau cu Befran 25 EC-0. Cu timpul petele se înroşesc. iar porţiunea parazitată se bombează uşor spre partea inferioară a frunzelor. Adesea. prezenţa bolii poate duce la apariţia periodicităţii de rodire (pomii dau rod o dată la 2 ani). gălbui-portocalii. atacul se manifestă prin apariţia de frunze a unor pete circulare. Pomii puternic atacaţi pierd frunzele mult înainte de momentul normal.

Merpan 48 SC-0. cais şi mai puţin la piersic.05-0.05-0.035-0. Gr.3%.05-0.07. A: zeamă bordoleză-1.02%. Vondozeb-0. Dithane M 45-0.2%. Turdacupral 50 PU – 0.5 kg/ha). limitându-se mult sursa de infecţie prin spori. F: Bravo 500 SC-0.13% (1.05% (0.Monilinia laxa Boala se întâlneşte frecvent pe pomii sâmburoşi. Folpan 80 WP-0.2%.025%. Gr.16%. Gr.15%. cireş. Dithane M 450. se recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă. vişin.07%. Captan 80 WP-0.2%. Novozir MN 80-0. Gr.3l /ha). Captan 50 WP-0. K: Syllit 400 SC-0. Gr. Gr. Gr.2%.25%. Benlate 50 WP 0. Bavistin FL-0.2%.2% (2 kg/ha). E: Delan 700 WDG 0.07%.2%.25%. Merpan 50 PU-0. C: Merpan 50 WP-0. Stropirile cu zeamă bordoleză-1. D: Bavistin 50 WP 0. Folpan 80 WDG-0. L: Orthocid super 60 PU-0. Vondozeb 75-0. Vondozeb 75 DG-0.15%. fiind păgubitoare la prun.2% (2 l/ha).125%. aplicate după scuturarea florilor sunt foarte bune pentru prevenirea infecţiilor primare. Trimagnol 80 PU-0.125%. În timpul verii se vor aplica 1-2 tratamente cu unul din următoarele produse din: Gr. Dithane 75 WG-0.35% ATENŢIE: ALTERNAŢI PRODUSELE DIFERITELOR GRUPE!!! Monilioza sau putregaiul brun şi mumifierea fructelor . prin această operaţie se îngroapă adânc şi frunzele căzute. 116 .2%.G: Captadin 50 WP-0.2%.Prevenire şi combatere: În livezile de prun.

Prevenire şi combatere: Se va acorda o atenţie deosebită strângerii şi distrugerii fructelor mumifiate rămase pe pomi. D' Agen. iar ramurile veştejişte se îndoaie în formă de cârlig.arsura moniliană”. toate speciile sâmburoase vor fi stropite cu sulfat de cupru 2-3%. ramurile atacate vor fi tăiate şi înlăturate din livadă.5% (5 kg/ha). caisul. Pe fructele ajunse la maturitate. piersicul şi migdalul vor fi stropiţi cu zeamă bordeleză 5% (tratament prefloral). fie putregaiul fructelor astfel: în timpul repausului vegetativ. formate din micelii şi spori. pomii vor fi stropiţi ori de câte ori este nevoie cu aceleaşi substanţe din grupele: Gr. foarte frecventă la cireş. Timpuriu de Aiud.boala stindardului” sau . D' Altan. pe acestea găsindu-se sporii ce constituie o sursă importantă de infecţii primare. pentru prevenirea ataculzui de putregai al fructelor. Tratamentele chimice vor fi aplicate sâmburoaselor pentru a combate fie arsura moniliană din primăvară. Washington. parazitate. C: Dithane 75 WG-0. lipind fructele între ele. Vânat de Italia. atacul ciupercii determină putrezirea pulpei şi apariţia unor perniţe mici (sporodochiile). Zineb sau Captan în concentraţie 0.15%.35%. Gras românesc. Tuleu dulce. piersic şi migdal şi corespunde cu .monilioza din anul precedent” întâlnită la pomii seminţoşi. Novozir MN 80-0. iar de cireş: Timpuriu de mai. monilioza sâmburoaselor ia un caracter foarte grav în primăverile reci şi ploioase. Bărdace de Cotnari. Frunzele atacate atârnă fără a cădea. Bosniace. Dintre soiurile cu atac puternic de monilioză se pot aminti: Tuleu gras. florile se brunifică şi se usucă. Spaniole şi Josika Gabor. în primăvară. Scoldur. dispuse neuniform. când ramurile cu frunze şi flori se veştejesc în număr mare. A:Bouillie bordelaise WDG-0. Gr. Soiul Stanley este foarte sensibil la infecţiile florale.2%. se brunifică şi cad masiv. frunze. Turdacupral 50 PU-0. Fructele tinere sunt. În primăvară. La prun pernuţele (sporodochiile) produc perforarea cojii fructelor. Ramon Oliva.. Pachetele de fructe putrezite şi mumifiate (zbârcite-uscate) rămân deseori atârnate de pomi şi în timpul iernii. Nectarina roşie. Anna Späth. Mocăneşti. iar sucul zaharat se scurge în afară. Cuproxat flowable-0.Atacul se manifestă pe ramuri. renclod.2%. Spre deosebire de monilioza speciilor seminţoase. în timpul verii. vişinul. Ontario. Soiurile sensibile la monilioză sunt: Crişane. Tiuram 117 . gălbui-cenuşii. de asemenea. acestea se zbârcesc. cais. Acest aspect parazitar mai este denumit şi . Fertilizarea cu azot în doze mari duce la sensibilizarea pomilor de monilioză. Drăgănele de Piteşti. Dithane M 45-0..2%. flori şi fructe. Victoria. Tuleu timpuriu.. în vederea combaterii arsurii moniliene. Dintre soiurile de prun rezistente amintim: Vânat românesc. Ivan şi Jubileu 50.3%. vişin.

Merpan 50 PU0. ATENŢIE: ALTERNAŢI PRODUSELE DIFERITELOR GRUPE!!!! Rugina frunzelor de prun . piersic. Merpan WP-0.3-0. sau mai spre sfârşitul acestui anotimp. G: Captadin 50 WP-0.Tranzschelia pruni-spinosae Această boală poate fi întâlnită pe prun. Folicur Solo 250 EW-0. Atacul ciupercii poate avea loc în vară.2%.07%.05-0. la obţinerea unor recolte mici şi de calitate inferioară.25%. de 1-2 mm. când pagubele sunt mai mici.75PU 0. D: Carbendazim 500 SC-0. Orius 25 EW 0. Captan 50 WP-0.25%.05%.4%. Prin lucrările solului se distrug şi 118 . se constată prezenţa grupurilor cu spori de vară. Gr.075 -0.2%.1%. Topsin 70 WP-0. Grupurile de spori au un aspect prăfos şi sunt dispuse în mod neregulat. Un atac puternic duce la pierderea frunzelor înainte de vreme. Ronilan 50 WP-0. în dreptul petelor galbene.07%.15%. Gr.06%.1%. Topsin 70 PU-0.075-0. Pe partea superioară a limbului frunzelor apar pete mici de culoare galbenă.25%. Vondozeb 75 DG-0. cât şi la reducerea rezistenţei la ger a pomilor sâmburoşi (cais. Pe partea inferioară. porumbar şi mai rar pe cais. migdal). Rovral 50 WO 0. J: Anvil 5 SC-0.2%. Captan 80 WP-0.25%.1%. când este destul de periculos. Ronilan 50 DF 0. Konker – 0. La alegerea locului de plantare a livezilor de prun se va avea în vedere să nu se găsească porumbar în apropiere.07%. de culoare brună şi a celor cu spori de rezistenţă de culoare neagră. Atacurile repetate duc la epuizarea pomilor şi la apariţia rodirii la 2 ani.05-0. piersic şi migdal. Gr. F: Bravo 500 SC-0. Vondozeb-0. Prevenire şi combatere: Se recomandă arături adânci în livezi prin care se îngroapă frunzele căzute pe care se găsesc sporii de rezistenţă.125%. Gr.1%.

Dungile persistă tot timpul perioadei de vegetaţie. pe frunze apar dungi de culoare galbenă-oliv sau crem. frunze înguste (asemănătoare celor de salcie). Mozaicul în benzi al prunului – Plum line patern virus Primăvara. pomul dă un număr foarte mic de fructe. ALTE BOLI ÎNTÂLNITE. pete inelare etc. 119 . Se combate la fel ca şi plum-pox-ul. dungi înzig-zag. florile avortează. În livadă. ÎN PLANTAŢIILE DE PRUN SUNT: Piticirea prunului – Prune dwarf virus Pomii infectaţi.plantele de Anemone pe care ciuperca parcurge o parte din ciclul ei de viaţă. Cancerul bacterian – Agrobacterium tumefaciens Această boală a fost descrisă la bolile mărului. Se recomandă tratamente chimice cu Mancozeb 80 – 0. FRECVENT. Nervurile se îngălbenesc. prin obţinerea şi plantarea de pomi neinfectaţi.2%.în pepinieră. care dau conturul de frunză de stejar. au creşteri reduse. Se combate ca şi plum-pox-ul.

se dezvoltă în sucul dulce (.roua de miere. migdal etc). care apare pe frunzele pomilor atacaţi de dăunătorii menţionaţi.. care împiedică fotosinteza şi depreciază valoarea comercială a fructelor. 120 .). mărginite de o bordură brună-violacee şi prevăzute cu câteva puncte brune-negricioase.. frunza apare ciuruită. Pătarea albă a frunzelor – Phyllostica prunicola Se manifestă prin pete mici. Ciuperca este saprofită. galben-brune apoi cenuşiu-albicioase. Fumagina – Capnodium salicinum Este frecvent întâlnită lapomii sâmburoşi (prun. Ţesutul necrozat se desprinde. Prevenirea se face prin combaterea insectelor care fac posibilă apariţia fumaginei.Ciuruirea micotică a frunzelor – Stigmina carpophila Această boală a fost descrisă la bolile caisului. fructe şi lăstari apare un depozit de culoare neagră. pe frunze. rotunde. piersic.atacaţi de afide sau coccide. La pomii respectivi. vizibile la suprafaţă (picnidii).

PRODUSE FOLOSITE ÎN COMBATEREA BOLILOR PRUNULUI
(Produse agrochimice şi seminţe – ,,Ghid practic pentru agricultori,,- 2005) PRODUSUL (1) DOZA (2)
0,2% (2 kg/ha)

SPECTRUL DE ACŢIUNE
pătarea roşie a frunzelor de prun (Polistigma rubrum) monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa); ciuruirea sâmburoaselor (Stigmina carpophila)

OBSERVAŢII (4)
Fungicid de contact pe bază de cupru, pentru prevenirea şi combaterea multor boli păgubitoare la pomi, viţă de vie, cartofi, fasole şi în culturile de legume. Se aplică cu echipament de stropire astfel: - în pomicultură: măr – pentru combaterea rapănului, în concentraţie 0,3% şi a focului bacterian al rozaceelor în concentraţie de 0,2% prefloral şi 0,04% postfloral; păr:- pentru combaterea rapănului şi a focului bacterian, în concentraţie de 0,3% prefloral; prun-pentru combaterea pătării roşii, a ciuruirii frunzelor şi a moniliozei, în concentraţie de 0,2%; gutui- pentru combaterea focului bacterian, în concentraţie de 0,3% prefloral şi 0,4% postfloral. Este fungicid de contact, care acţionează pe o perioadă medie de 10 zile, cu caracter preventiv şi curativ. Combate un număr mare de agenţi fitopatogeni care produc mane, putregaiuri, făinări, rapăn etc. Aderă foarte bine pe suprafaţa plantelor şi nu este spălat de ploi sau apa de irigaţii. După aplicare, produsul se redistribuie pe frunză, mărindu-se astfel suprafaţa de acoperire şi protecţie. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor convenţionale cu excepţia celor alcaline. Se aplică prin stropiri în vegetaţie, printr-o repartizare cât mai uniformă a suspensiei pe plante, cu aparatura avută în dotare. Se foloseşte volumul normal de apă 50-2000l apă/ha, în funcţie de cultura şi volumul foliar aflat în momentul tratamentului. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi, la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. Este fungicid sistemic, ce acţionează preventiv, curativ şi prin eradicare. Absorbţia substanţei active se face foarte rapid, ploile căzute după 1-2 ore de la tratament, nu influenţează acţiunea acestuia. La toate culturile se fac 1-2 tratamente în vegetaţie, la avertizare sau la apariţia primelor simptome. Se utilizează pentru combaterea bolilor foliare în pomicultură, legumicultură etc. În pomicultură şi legumicultură, combaterea bolilor se face prin efectuarea de tratamente la avertizarea serviciilor de protecţia plantelor.

ALCUPRAL 50 PU

BRAVO 500 SC

0,15%

pătarea roşie a frunzelor de prun(Polistigma rubrum) monilioza sâmburoaselor;

CARBENDAZIM 500 SC

0,1%

monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa);

121

Prun

1 0,2%

2

3 pătarea roşie a frunzelor de prun(Polistigma rubrum)

DITHANE M-45

4 Este fungicid de contact, cu un spectru larg de acţiune în combaterea patogenilor din culturile de câmp, legume, flori, livezi, viţă de vie i la tratarea seminţelor. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi, la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. Se recomandă să se păstreze un timp de pauză de 28 de zile la tratarea pomilor. Fungicid organic de contact, ce acţionează preventiv şi curativ, local, asupra unui spectru larg de ciuperci fitopatogene. Combate multe dintre cele mai păgubitoare boli ce se manifestă la viţa de vie,livezi, culturi legumicole şi plante ornamentale. Mai este utilizat la tratamentul seminţelor şi al bulbilor, ca dezinfectant al solului în sere cât şi în halele de ambalat fructe şi legume. Este compatibil cu majoritatea insecticidelor şi fungicidelor utilizate în România, cu excepţia produselor alcaline. Se aplică în amestec cu produse sistemice. Nu se amestecă cu produse uleioase. Se fac tratamente în vegetaţie la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome. La efectuarea tratamentelor se va respecta un timp de pauză de 21 de zile

FOLPAN 80 WDG

0,2% (2 kg/1000 l apă/ ha)

pătarea roşie a frunzelor de prun(Polistigma rubrum) ciuruirea sâmburoaselor (Stigmina carpophila)

MERPAN AL 50 PU

0,2% (2,0 kg/ha)

0,25% MERPAN 50 WP 0,2%

ORIUS 25 EW

0,05%

monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa)pătarea roşie a frunzelor de prun (Polistigma Este fungicid de contact, cu un spectru larg de combatere a bolilor la rubrum) majoritatea plantelor cultivate. Acţionează prin contact asupra miceliului şi pătarea roşie a frunzelor de sporilor ciupercilor fitopatogene, asigurând o combatere preventivă şi curativă. Este compatibil cu majoritatea insecto-fungicidelor utilizate în România, cu prun (Polistigma rubrum) excepţia produselor alcaline. Se fac tratamente la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor ciuruirea sâmburoaselor simptome. Nu se recomandă aplicarea tratamentelor la temperaturi mai mari de (Stigmina carpophila) 30oC. Se păstrează un timp de pauză după ultimul tratament de 14 zile. (monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) monilioza sâmburoaselor Substanţa activă este uşor absorbită la nivel foliar şi translocată prin vasele (Monilinia laxa) conducătoare acropetal în toată plantă. Are acţiune preventivă, curativă şi de eradicare asupra multor agenţi patogeni. Se utilizează pentru combaterea multor boli din legumicultură, pomicultură şi viticultură. Se utilizează în amestec cu apa, folosind volumele stabilite pentru fiecare cultură în parte.

122

Prun

1 SUPER

2 0,35%

ORTHOCID 60 PU

TOPSIN 70 PU

0,07%

WINNER M 80

0,2%

4 Este un fungicid-bactericid în care sunt asociate două substanţe active cu pătarea roşie a frunzelor de acţiune de suprafaţă, a căror acţiune biologică se potenţează şi se completează prun (Polistigma rubrum) reciproc. Se utilizează în pomicultură, legumicultură,viticultură. La măr, pentru combaterea focului bacterian şi a rapănului, precum şi la prun, pentru combaterea pătării roşii a frunzelor, se foloseşte în concentraţie de 0,35%. Este fungicid sistemic, cu o bună acţiune preventivă şi curativă. Are un spectru larg de acţiune şi combatere a unui număr mare de boli din culturile monilioza sâmburoaselor agricole. Asigură combaterea făinărilor, putregaiurilor umede şi uscate, a (Monilinia spp.) rapănului, a ciuruirii frunzelor şi a pătării frunzelor din diferite culturi agricole. Datorită acţiunii sistemice, poate fi aplicat, pe soluri umede, şi pe rădăcini subterane. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor uzuale. Nu este compatibil cu produse cuprice, polisulfura de bariu şi zeama sulfocalcică. Tratamentele care se execută în perioada de vegetaţie se fac la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome de atac. Este cel mai cunoscut fungicid de contact, cu un spectru larg de combatere pătarea roşie a frunzelor de a patogenilor din culturile de câmp, legume, flori, livezi şi viţă de vie. Se prun (Polistigma rubrum) administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi, la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. Se recomandă să se păstreze un timp de pauză de 28 de zile la tratarea pomilor.

3

LEGENDĂ: SC- soluţie concentrată. EC- emulsie concentrată CE- concentrat emulsionabil PU- pulbere umectabilă WP - pulbere umectabilă WDG- granule dispersabile EW- emulsie dispersabilă

123

Pe prunul japonez. La început se constată că numai o parte din ramuri prezintă frunze cu simptome de atac. În general. Petele pot fi izolate sau unite. variate ca mărime. Pentru a se produce material săditor sănătos. fiind extrem de caracteristice. în anii următori acestea să fie foarte mult mascate. întregul pom să fie infectat.. Caracteristice sunt petele alungite care urmăresc atât nervura principală. de calitate inferioară.libere” de viroze. când simptomele sunt foarte vizibile. dacă sunt multe şi sunt răspândite neuniform pe întreaga frunză. în dreptul cărora frunza capătă cu timpul o nuanţă închisă. lăstarii atacaţi sunt debilitaţi şi degeră în timpul iernii. Piersicul are mult de suferit de pe urma acestei boli în sensul reducerii rezistenţei la ger în timpul iernii. Prevenire şi combatere. De obicei. de culoare gălbuie cât şi de inele.BOLILE PIERSICULUI Mozaicul în formă de benzi al piersicului. În vederea depistării şi înlăturării pomilor bolnavi din pepinieră. într-un an sau doi. benzi. de dimensiuni mari. Pe frunze apar pete galbene-verzui. Pătarea inelară a frunzelor pomilor sâmburoşi – Necrotic ring spot virus Piersicul prezintă simptome relativ puternice pe frunze. ele constau în apariţia de pete de decolorare circulare. Fructele sunt mici. semilune. aceştia vor fi examinaţi în luna mai şi la începutul lunii iunie. formând un fel de benzi ondulate. în formă de linii.Plum line pattern virus În general. datorită necrozării ţesuturilor. se va da toată atenţia alegerii plantelor mamă . aceste benzi au un contur asemănător frunzelor de stejar. cu un conţinut redus de zahăr. fade. variind în anumite limite. cât şi cele secundare. dispuse neregulat pe suprafaţa acestora. precis conturate. piersicul are de suferit mult de pe urma acestei boli virotice întrucât. simptomele sunt mai clare în primul an după infecţie ca. dacă sunt puţine sau mici. simptomele sunt asemănătoare la toate speciile şi soiurile infectate. pentru ca. 124 .

Se recomandă recoltarea de altoi de la piersicul care nu prezintă simptome. Înfiinţarea de plantaţii-mamă sănătoase pentru producerea de altoi şi folosirea termoterapiei pentru însănătoşirea clonelor valoroase (36-37oC timp de 2-3 săptămâni). în lunile mai şi iunie. cu suprafaţa rugoasă. cât un bob de mazăre. moi. forme şi consistenţe diferite. Tumorile sunt de mărimi. Simptomele sunt evidente în pepiniere sau plantaţii de piersic. după care boala este mascată de temperaturile mai ridicate din vară. Cancerul bacterian – Agrobacterium radiobacter pv. pe rădăcini şi la baza tulpinii. Vărsatul piersicului – Plum pox virus Boala este mai puţin răspândită decât la prun. asigură sănătatea noilor plantaţii în primii ani de producţie. se dezvoltă tumori. îndeosebi în pepiniere.Prevenire şi combatere. iar mai târziu brune şi lemnoase. Tumefaciens La pomii fructiferi. la început albicioase. prin apariţia unor îngălbeniri de-a lungul nervurilor principale şi secundare cât şi în spaţiile dintre acestea. Caracteristic bolii este apariţia de 125 . îndeosebi. Se manifestă pe frunze.

Syringae 126 . muguri. Ulceraţia şi ciuruirea bacteriană sau Declinul bacterian – Pseudomonas Syringae pv. se adaugă unele fungicide ce asigură puieţilor o bună protecţie faţă de infecţiile cu cancer din sol. Uneori tumorile generează formaţiuni de organizare rudimentară.2%. iar înainte de plantarea definitivă. după un timp mai îndelungat. Prevenire şi combatere: Măsurile de prevenire sunt singurele care pot da rezultate. denumite teratoame. eliminându-se toate exemplarele atacate. Tratamentele chimice sunt preventive pentru combaterea cancerului. în vederea distrugerii insectelor. Astfel. cu puieţi altoiţi pe portaltoi rezistenţi la cancer. nematozilor.025% şi Baycor300 EC -0. pepinierele pomicole şi şcolile de viţă vor fi amplasate pe terenuri uşoare care 3-4 ani au fost cultivate cu graminee sau lucernă. s-au remarcat Captadin 50 PU-1%. asemănătoare unor organe ca frunze. Topas 100EC-0. pe lângă sulfatul de cupru 1%. de obicei acestea formându-se deasupra tumorii principale. lăstari. din care cele agrotehnice au un rol important.tumori secundare la o oarecare distanţă de tumoarea primară. În apa cu care se prepară mocirla. Plantările definitive se vor face numai pe terenuri care 2-3 ani anteriori au fost cultivate cu plante cerealiere sau lucernă. Între produsele testate. viţele şi pomii vor fi sortaţi. Materialul pentru înmulţirea vegetativă va fi recoltat de la plante sănătoase. în care se cufundă rădăcinile puieţilor înainte de plantare. dăunători de sol. rădăcini.

necorespunzătoare culturii acestei specii. cad în luna iunie. fructificaţiile ciupercii cu spori. Frunzele atacate sunt mai mari decât cele sănătoase. apare un strat catifelat. La început frunzele au o culoare roşiatică. se brunifică şi puterzesc. Modul de manifestare al bolii. în dreptul cărora ţesuturile. albicioase şi puţin reliefate. în dreptul porţiunilor băşicate. Imediat după dezmugurire. în special în anii umezi şi în plantaţiile de pe terenuri argiloase. Pe fructe. cărora le corespund pe partea inferioară. frunzele tinere încep să prezinte pe partea superioară băşicări şi grofări. Ramurile şi lăstarii atacaţi cresc mai încet. fiind sensibilizaţi la gerurile iernii. Băşicarea frunzelor de piersic – Taphrina deformans Atacul se manifestă pe frunze şi uneori pe ramuri şi fructe. cu timpul.Atacul acestei bacterii se manifestă destul de frecvent de piersici. pentru ca mai târziu acestea să capete o nuanţă gălbuie. 127 . Pe partea inferioară. adâncituri. caracteristicile bacteriei şi măsurile de protecţie sunt descrise la bolile prunului. Frunzele se brunifică. atacul se manifestă prin apariţia unor pete de 1-2 cm în diametru. iar pomii sunt puternic epuizaţi în urma refacerii frunzişului pe seama rezervelor din ţesuturile ramurilor. Noile frunze ce se formează în vară nu mai prezintă simptome ale bolii. prezintă îngroşări şi internodii scurte.

Frunzele parazitate iau un aspect prăfos.1%.3-0.1%.07%. din grupa K: Befran 25 CS-0.16%. Dithane M 45-0. Systhane C PU-0. Mancozeb 800 – 0.07%.25%. Goldazim 500 SC-0.2% (2l / ha). se pot face stropiri cu produse din grupele:C – Dithane 75 WG-0. Merpan 50WP-0. Efuzin 500 SC-0.25%.2%.1% (1l/ha). Carbendazim 500 SC-0. Derosal 50 WP-0.15%. din grupa D: Bravo 500 SC – 0. persicae Atacul apare mai întâi pe fruntzele tinere de la vârful lăstarilor.Principala mãsurã de combatere o reprezintã stropirile de iarnã cu zeamã bordelezã 2-3% si cu bouille bordelaise – 0.25%. Merpan 50 PU – 0. din grupa J: Anvil 5 SC-0.2%. din grupa L: Cuprozin 50 PU-0.1%. Folpan 80 WP-0. Systhane C0. se încreţesc şi în cele din urmă se usucă. datorită formării sporilor. Syllit 400 SC-0. Vondozeb-0. după crăparea mugurilor.3%.2%.2%. 128 .2% (2Kg/ha).4%.2%.2%.1%. Derosal 50 SC-0.2%. sub forma unor pete albe de miceliu.5% prefloral. care se pot întinde şi ocupă întreaga suprafaţa. În timpul primăverii.3% (6Kg/ha). Atacul pe frunze bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate.Prevenire şi combatere: Piersicii vor fi stropiţi în timpul repausului vegetativ cu sulfat de cupru 2%.4%. Tiuram 75 PU 0.2% etc. Novozir MN 800.1%. Topsin M 70 WP – 0. Făinarea piersicului – Sphaerotheca pannosa var. din grupa G: Captadin 50 PU – 0. Captan 80 WP-0. în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă şi cu aspect prăfos. Captan 50 WP-0. se deformează. iar combaterea chimicã continuã în vegetatie cu Captadin 5% PE 0. Dacmancoz 80WP-0. Metozir S 60 PU-0.2%.2% Vondozeb 75 DG-0.

Karathane FN 57-0.125%.02% (200 ml/ha). Microthiol 0. H: Saprol 190 EC-0. în lunile mai-iunie. ţesuturile fructului se brunifică. Gr. I: Afugan EC-0.ciuruire” dată bolii). se desprind de restul frunzei şi cad (de aici provine denumirea de .05%. Befran 25 CS-0. 129 .03%.F: Karathane LC-0. în dreptul cărora ţesuturile se brunifică.1%. Sanazole CE-0. Gr.4-0.5%. În perioada de vegetaţie.15% (3 l/ ha). Rubigan 12 CE-0.03%. Fademorf 20 CE-0.04%..5%.1%. trifmine 30 WP-0. A: Fluidosoufre 15-20 Kg/ha.5% (după înflorit). fructe şi lăstarii tineri. Gr.4-0.Lăstarii nelignificaţi pot fi acoperiţi de pâsla miceliană. pomii vor fi stropiţi cu zeamă sulfocalcică de 28oBe. Rubigan 12 EC-0. se vor executa stropiri la apariţia primelor simptome ale bolii sau la avertizare cu o gamă variată de produse: Gr. se veştejesc şi apoi se usucă. Bumper 250 EC-0.04%.1%. J: Anvil 5 SC – 0.1%. pete circulare de 1-4mm în diametru. ATENŢIE: ALTERNAŢI PRODUSELE DIN DIFERITE GRUPE! Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoşi – Stigmina carpophylla Atacul se manifestă pe frunze. Atacul pe frunzele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase. Gr. cei puternic atacaţi se îndoaie. În timpul iernii. Pe frunze apar. care apare ca un manşon albicios. Microthiol special 0.4%. Prevenire şi combatere: Se vor tăia şi se vor arde lăstarii atacaţi.4-0. Thiovit 0. Karathane FN 57-0. în concentraţie de 20%. crapă şi încep să putrezească.

Gr.3%. Scurgeri gomoase se constată aproape la toţi pomii sâmburoşi.4% . Petele ies puţin în relief.05% .5%.K: Befran 25CS-0. cancere deschise. prin care se produc scurgeri de clei.2%. crapă şi apar uşoare răni ce fac ca mugurii să se usuce. Curzate Plus T-0. Gr.3% (6 kg/ha).2%.2%. aceasta ducând la epuizarea rapidă a plantelor. prunul. Pe lăstarii verzi. Metozir S 60 PU-0. Gr. în jurul mugurilor. Vondozeb-0. în jurul cărora se formează un inel roşu-violaceu la piersic. în cazul unui atac de Stigmina carpophylla. Gr. zarzăr şi cais.J: Bayleton 25 WP-0. Pulpa fructelor de cais şi zarzăr devine pâsloasă şi nu are un gust bun. 130 . Vondozeb 75 DG-0.A: Boullie bordelaise WDG-0. zarzprul şi vişinuş pot fi trataţi cu substanţe din grupele : Gr.2%. primăvara. Gr. Uneori ramurile tinere se deformează. Sumilex 50PU-0.1%.Pe fructe se observă formaţiuni punctiforme. În timpul verii. Z.2%.3-0.2% .75 -1 % sau Zineb 0. Atacul pe lăstari este foarte periculos. ceea ce face ca fructele să fie aspre la pipăit. Gr. Prevenire şi combatere : Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală în livezi prin tăierea şi arderea ramurilor atacate.3%. Rovral 50 WP-0. caisul. (sulfat de Cu). Tiuram 75PU 0.2% .15%.1%. Folpan 80 WP-0. de 1-2 mm în diametru.I: Rubigan 12 CE-0. scoarţa se brunifică. răni.B. în timpul înfloritului şi după scuturarea petalelor cu zeamă bordeleeză 0.L: Cuprozin 50 PU-0.5% (5 Kg/ha) .3%. Dithane M 45-0.04% . G : Folpan 50 WP-0. întrucât duce la uscarea lăstarilor fructiferi ai pomilor. Rănile rezultate în urma tăierilor din iarnă se vor trata cu o soluţie de sulfat de cupru 4-5% şi se vor proteja cu mastic. Tratamentele chimice se aplică iarna. primăvara şi vara la fel ca pentru combaterea moniliozei.C: Dithane 75WG0. Merpan 50 WP-0. apar umflături. Rezultate bune s-au obţinut prin aplicarea a trei stropiri : în timpul repausului vegetativ cu Zineb 0.

În cele din urmă ramurile atacate se usucă căpătând o culoare cenuşie. Prevenire şi combatere : Măsurile preventive ca. În tratamentele chimice se poate folosi o gamă de produse ca: Derosal 5 SC-0. tăierea şi arderea ramurilor atacate.25%. Soiurile omologate în 2003 Mihaela şi Tina sunt tolerate la boli iar soiurile Năică şi Valerica sunt sensibile la băşicarea frunzelor şi făinarea. Alte boli ale piersicului: Plum pox-ul _Plum pox virus – descris la bolile prunului.07%. unde apar crăpături ale scoarţei şi clei. 131 . Folpan 80 WP-0. Rănile se întâlnesc la locul de prindere a lăstarului cu ramura din anul precedent.2%. iar fructele atacate putrezesc. Captadin 50 PU-0. Rănile se întâlnesc la locul de prindere a lăstarului. În jurul unui mugure apare o pată brună-eliptică. sau produse cuprice cu zeamă bordoleză 1%. îndată după pornirea în vegetaţie şi apoi în cursul verii. Cancerul bacterian – Agrobacterium tumefaciens – descris la bolile mărului. sau tratamente ce se aplică după recoltarea fructelor. la căderea frunzelor în toamnă şi la umflarea mugurilor în primăvara următoare limitează atacul.ATENŢIE : alegeţi produse din diferite grupe pentru tratamentele din cursul anului ! Uscarea cenuşie a ramurilor – Fusicoccum amigdali Atacul se manifestă pe lăstarii de un an. în primăvară. Frunzele prezintă arsuri marginale sau la vârf. Cuprozir 50 PU-0. ce contrastează cu culoarea verde a lăstarului.2%.

Se combate prin tăierea ramurilor atacate şi tratamentele care se fac curent. Monilioza – Monilinia laxa – descrisă la bolile prunului. Ramurile de 1 an se usucă în cursul primăverii.Ciuruirea bacteriană a frunzelor şi ulceraţia ramurilor – Pseudomonas syringae pv. 132 . în jurul unor muguri. primind o culoare cenuşie-argintie. de culoare brună-ciocolatie. Pătarea cafenie şi rapănul – vezi bolile caisului Fumagina – capnodium salicinum – descrisă la bolile prunului Boala plubbului – Chondrostereum purpureum – vezi bolile caisului Uscarea cenuşie a ramurilor – Fusicoccum amygdali La început. pe care apar picnidii. Morsprunorum – descrisă la bolile prunului. apar pete eliptice. pentru celelalte boli.

După aplicare.. Se foloseşte volumul normal de apă 50-2000l apă/ha.1% (1. la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. viţă de vie i la tratarea seminţelor. putregaiuri. cu un spectru larg de acţiune în combaterea patogenilor din culturile de câmp. ploile căzute după 1-2 ore de la tratament.15% CARBENDAZIM 500 SC 0. Este fungicid sistemic. ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila) DITHANE M-45 0. care acţionează pe o perioadă medie de 10 zile. legumicultură etc.2% 133 . BRAVO 500 SC 0.2005) PRODUSUL (1) DOZA (2) SPECTRUL DE ACŢIUNE Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans) OBSERVAŢII (4) Este fungicid de contact. legume. flori. cu caracter preventiv şi curativ. Combate un număr mare de agenţi fitopatogeni care produc mane.PRODUSE FOLOSITE ÎN COMBATEREA BOLILOR PIERSICULUI (Produse agrochimice şi seminţe – . Absorbţia substanţei active se face foarte rapid. livezi. Se utilizează pentru combaterea bolilor foliare în pomicultură. Este fungicid de contact. mărindu-se astfel suprafaţa de acoperire şi protecţie. făinări. Se aplică prin stropiri în vegetaţie. cu aparatura avută în dotare. combaterea bolilor se face prin efectuarea de tratamente la avertizarea serviciilor de protecţia plantelor. curativ şi prin eradicare. produsul se redistribuie pe frunză.. nu influenţează acţiunea acestuia. În pomicultură şi legumicultură.Ghid practic pentru agricultori.. la avertizare sau la apariţia primelor simptome. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor convenţionale cu excepţia celor alcaline. la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac.0 l/ha) Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans) Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans). La toate culturile se fac 1-2 tratamente în vegetaţie. rapăn etc. printr-o repartizare cât mai uniformă a suspensiei pe plante. Aderă foarte bine pe suprafaţa plantelor şi nu este spălat de ploi sau apa de irigaţii. în funcţie de cultura şi volumul foliar aflat în momentul tratamentului. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi. Se recomandă să se păstreze un timp de pauză de 28 de zile la tratarea pomilor. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi. ce acţionează preventiv.

agriş şi căpşun şi 28 de zile la măr. local. persicae). persicae). cu excepţia produselor alcaline. Nu se recomandă aplicarea tratamentelor la temperaturi mai mari de 30oC.pătrunzând rapid în frunză şi tulpină. Se aplică în amestec cu produse sistemice. Ca timp de pauză.având atât acţiune preventivă. spre vârf şi margini. Combate multe dintre cele mai păgubitoare boli ce se manifestă la viţa de vie.5 cm. ca dezinfectant al solului în sere cât şi în halele de ambalat fructe şi legume. Mai este utilizat la tratamentul seminţelor şi al bulbilor. La efectuarea tratamentelor se va respecta un timp de pauză de 21 de zile. timp în care protejează bine culturile.2% (2. RUBIGAN 12 CE SANAZOLE 250 CE 0. Substanţa activă are o structură unică. în condiţii de intensitate normală de infestare şi 10 zile. ce acţionează preventiv şi curativ.Piersic 1 2 3 Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans) FOLPAN 80 EP 0. Indiferent dacă se tratează preventiv sau curativ. Pentru o eficacitate sporită este recomandat să se utilizeze în fazele incipiente ale bolilor.buton roz. Este compatibil cu majoritatea insecto-fungicidelor utilizate în România. asupra unui spectru larg de ciuperci fitopatogene.04% 0. fiind distribuit prin sistemul circulator al părţilor verzi ale plantelor. până la cel al fructelor cu diametru de 0. asigurând o combatere preventivă şi curativă.02% (200 ml/ha) SCORE 250 EC 0. fiind preluat de părţile verzi ale plantei şi distribuit uniform. Acţionează prin contact asupra miceliului şi sporilor ciupercilor fitopatogene. Are un spectru de acţiune extrem de larg.15% Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) 134 . se practică 14 zile la cais. Se fac tratamente în vegetaţie la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome. Acţionează sistemic.. piersic. cireş. Are o acţiune sistemică locală. culturi legumicole şi plante ornamentale. ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila) Făinarea piersicului (Sphaerotheca pannosa v. 4 Fungicid organic de contact. asigurându-se o protecţie de cel puţin 40 de zile. cu excepţia produselor alcaline. Nu este spălat de ploaie la mai puţin de 30 de minute de la aplicare. Este compatibil cu majoritatea insecticidelor şi fungicidelor utilizate în România. se recomandă 4 tratamente de la stadiul de . fiind absorbit rapid în frunze şi translocat. cais şi vişin.livezi. Se fac tratamente la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome.15 l/ha pentru combaterea rapănului la măr şi păr. cât şi curativă excepţională. Se păstrează un timp de pauză după ultimul tratament de 14 zile. Oferă o siguranţă absolută 12 zile. cu un spectru larg de combatere a bolilor la majoritatea plantelor cultivate.2% MERPAN AL 50 PU MERPAN 50 WP 0. a moniliozei la piersic. în condiţiile unei intensităţi maxime. Este fungicid de contact. până la recoltare.25% Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans) Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans) Făinarea piersicului (Sphaerotheca pannosa v. vişin. ce acţionează preventiv şi curativ. Nu se amestecă cu produse uleioase. Este fungicid sistemic. Este deosebit de eficace în combaterea moniliozei. ceea ce conferă produsului eficacitate garantată împotriva rapănului din plantaţiile de măr. Are o durată de acţiune de 21-28 de zile.Este avizat pentru utilizarea în doză de 0. Amestecurile cu fungicide de contact micşorează riscul apariţiei fenomenului de rezistenţă şi prelungesc durata efectului preventiv..0 kg/ha) 0.

pe soluri umede. Nu este compatibil cu produse cuprice. ducând în final la inhibarea ergosterolului. care intră în plantă imediat după aplicare.) 4 Produsele au un spectru larg de acţiune. acropetal.pulbere umectabilă 135 . putregaiurilor umede şi uscate.emulsie concentrată CE.concentrat emulsionabil PU. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor uzuale. corespunzător cu datele de avertizare locală la măr. a rapănului.soluţie concentrată. şi pe rădăcini subterane. cireş. cu proprietăţi preventive. utilizate în combaterea bolilor la măr.Piersic 1 0.07% Monilioza fructelor (Monilinia spp. EC.1% 2 3 Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans) SYSTHANE C PU TOPSIN 70 PU 0.pulbere umectabilă WP . LEGENDĂ: SC. în frunze şi fructe. translocându-se rapid. Este fungicid sistemic. Tratamentele care se execută în perioada de vegetaţie se fac la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome de atac. Datorită acţiunii sistemice. Asigură combaterea făinărilor. cireş şi vişin. Se aplică prin stropiri în perioada de vegetaţie. cu o bună acţiune preventivă şi curativă. piersic. vişin. poate fi aplicat. Substanţa activă este sistemică. piersic. curative şi de eradicare. Are un spectru larg de acţiune şi combatere a unui număr mare de boli din culturile agricole. a ciuruirii frunzelor şi a pătării frunzelor din diferite culturi agricole. polisulfura de bariu şi zeama sulfocalcică. legume şi plante ornamentale.

Bergeron şi CR. Pomii mai puternic atacaţi se usucă până la intrarea pe rod.BOLILE CAISULUI ŞI ZARZĂRULUI Vărsatul caisului – Plum pox virus – descris la bolile prunului Răsucirea clorotică a frunzelor şi apoplexia caisului – Apricot chlorotic leafroll Frunzele pomilor atacaţi sunt decolorate. dacă sunt altoite pe zarzăr sau mirobolan. 136 . la bolile prunului. Soiurile cele mai sensibile sunt: Luizet. 2/63. Toate soiurile de cais sunt puternic atacate dacă sunt altoite pe portaltoi-piersic şi prezintă simptome mai slabe. fiind foarte sensibili la temperaturile scăzute din timpul iernii. Lăstarii tineri au internodii scurte şi sunt ramificaţi anormal. de dimensiuni mai reduse şi au tendinţă de a se răsuci longitudinal către faţa superioară. Ulceraţia şi ciuruirea bacteriană a frunzelor – Pseudomonas syringae pv. morsprunorum Boala a fost descrisă sub aspectul simptomelor şi a măsurilor de combatere.

la suprafaţa lor se formează un număr mare de pernuţe de miceliu. 137 . purtătoare de lanţuri de spori. Fructele tinere şi ajunse aproape de maturitate prezintă pete brune în dreptul cărora ţesuturile se dezorganizează şi putrezesc.Cancerul bacterian – Agrobacterium radiobacter pv. alături de alţi patogeni contribuie şi el la apariţia apoplexiei. atacă şi fructele ajunse la maturitate. în timp. Agrobacterium tumefaciens. Ciuperca atacă puternic în primăvară pe ramuri şi flori producând aspecte asemănătoare cu cele de la vişin (boala stindardului). simdrom mult mai întâlnit la pomii plantaţi în terenurile argiloase şi în zonele cu ierni grele. Apoplexia bacteriană – Pseudomonas syringae pv syringae – descrisă la bolile piersicului Monilioza sau putregaiul fructelor de cais şi zarzăr – Monilinia laxa Atacul este foarte periculos în timpul înfloritului prin faptul că un număr mare de lăstari cu flori sunt brunificaţi şi uscaţi. Pernuţele ciupercii Monilinia laxa sunt de culoare cenuşie şi dispuse neregulat. Boala a fost descrisă la prun. iar tratamentele recomandate sunt bune şi pentru monilioza caisului. tumefaciens Boala a fost descrisă la bolile piersicului dar atunci când apare pe cais.

care mereu capătă un luciu metalic şi o coloraţie asemănătoare cu a plumbului. apar şi corpii fructiferi ai ciupercii. limitează atacul ciupercii. de 1-3 cm în diametru. Crearea de condiţii optime de vegetaţie prin aplicarea de măsuri 138 . În crăpăturile scoarţei ramurilor. duce la apariţia unor simptome foarte puternice pe frunze. evitarea rănirii puternice a pomilor prin tăieri energice ale coroanei. atacul acestei ciuperci duce la îmbolnăvirea caişilor de apoplexie. Prevenire şi combatere: Curăţirea pomilor de uscături ce vor fi distruse prin ardere pentru a micşora sursa de infecţie prin spori. după un an. Boala plumbului – Stereum purpureum Primele semne de îmbolnăvire apar pe frunze. la scurgeri permanente de clei. Alături de factorii climatici şi de sol necorespunzători. sub numele de ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoşi. Ramurile infectate prezintă în secţiune o coloraţie brunie. de culoare albăpurpurie. înainte ca ramura sau planta să fie complet distrusă. Se apreciază că sensibilitatea accentuată a multor soiuri de cais la atacul acestei ciuperci. Rănile se vor trata cu o soluţie de sulfat de cupru 3%. după care se vor unge cu mastic.Ciuruirea frunzelor şi păstrarea fructelor de cais şi zarzăr – Stigmina carpophylla Caracteristicile ciupercii cât şi măsurile de prevenire şi combatere au fost descrise la bolile piersicului. ca urmare a infecţiei vaselor conducătoare din ramură. pe ramuri şi îndeosebi pe fructe. cresc greu şi de obicei degeră peste iarnă. Aceştia au o formă plată. care se manifestă prin moartea pomilor destul de devreme.

de culoare galbenă. ramurile se usucă de la vârf spre bază. Uscarea ramurilor – Valsa leucostoma Pomii atacaţi prezintă ramuri cu frunze mai mici şi reduse ca număr. Captadin 50 -3%. Pe puieţii de cais şi piersic atacul poate duce la uscarea în totalitate a acestora.. conduce la creşterea vigorii şi micşorarea şanselor de instalare a patogenilor. Adina. Trunchiul şi ramurile de schelet se vor trata prin îmbăiere cu Tiuram 75-3 %. 139 . Pe ramurile atacate se constată accentuate scurgeri de clei. Captafol-3% în perioada repausului vegetativ. În anul 2003 au fost omologate 6 soiuri de cais care sunt rezistente la boli. limitează pagubele produse de patogen. Valeria sau tolerante: Auraş. cât şi apariţia fructificaţiilor ciupercii sub forma unor discuri albicioase de 1-2mm în diametru. uneori cafenii ce se întind ocupând tot vârful acestora. care cad prematur. Terenurile defrişate se vor lăsa 3-4 ani neplantate şi se vor cultiva cu graminee sau leguminoase. Tratamentele în repaus vegetativ sunt identice cu cele recomandate la Chondrostereum. Pe scoarţa lăstarilor atacaţi apar pete cenuşii.corespunzătoare de agrotehnică pomicolă. Prevenire şi combatere:Tăierea ramurilor atacate în timpul iernii şi dezinfectarea rănilor rămase în urma tăierii cu soluţie de 1% sulfat de cupru sau sulfat feros şi ungerea cu ceară de altoi a secţiunilor. Nicuşor. Cristal şi Danubiu.

agriş şi căpşun şi 28 de zile la măr. cais şi vişin. cu un spectru larg de acţiune în combaterea patogenilor din culturile de câmp.soluţie concentrată. Substanţa activă are o structură unică.5 cm. Ca timp de pauză.concentrat emulsionabil 140 . fiind preluat de părţile verzi ale plantei şi distribuit uniform.05% SCORE 250 EC 0.PRODUSE FOLOSITE ÎN COMBATEREA BOLILOR CAISULUI (Produse agrochimice şi seminţe – .buton roz.. cireş.) Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila) Pătarea frunzelor (Stigmina carpophila) Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) OBSERVAŢII (4) Este fungicid sistemic.emulsie concentrată CE. La toate culturile se fac 1-2 tratamente în vegetaţie. În pomicultură şi legumicultură.15 l/ha pentru combaterea rapănului la măr şi păr. Acţionează sistemic.15% LEGENDĂ: SC. ceea ce conferă produsului eficacitate garantată împotriva rapănului din plantaţiile de măr. vişin. EC.04-0. Se recomandă să se păstreze un timp de pauză de 28 de zile la tratarea pomilor. ce acţionează preventiv. piersic. combaterea bolilor se face prin efectuarea de tratamente la avertizarea serviciilor de protecţia plantelor. Este deosebit de eficace în combaterea moniliozei. în condiţiile unei intensităţi maxime. se practică 14 zile la cais. Are un spectru de acţiune extrem de larg. spre vârf şi margini.1% SPECTRUL DE ACŢIUNE Monilioza (Monilinia spp. curativ şi prin eradicare. ploile căzute după 1-2 ore de la tratament. Se utilizează pentru combaterea bolilor foliare în pomicultură. până la recoltare. în condiţii de intensitate normală de infestare şi 10 zile. Nu este spălat de ploaie la mai puţin de 30 de minute de la aplicare. flori.2% RUBIGAN 12 CE 0. Este fungicid de contact. Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi.. Absorbţia substanţei active se face foarte rapid. la avertizare sau la apariţia primelor simptome. cât şi curativă excepţională.Ghid practic pentru agricultori.având atât acţiune preventivă. la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. Este avizat pentru utilizarea în doză de 0.. Are o acţiune sistemică locală. se recomandă 4 tratamente de la stadiul de . Oferă o siguranţă absolută 12 zile. viţă de vie i la tratarea seminţelor. a moniliozei la piersic. până la cel al fructelor cu diametru de 0. asigurându-se o protecţie de cel puţin 40 de zile. nu influenţează acţiunea acestuia. Amestecurile cu fungicide de contact micşorează riscul apariţiei fenomenului de rezistenţă şi prelungesc durata efectului preventiv. Indiferent dacă se tratează preventiv sau curativ. livezi. legume. legumicultură etc..2005) PRODUSUL (1) CARBENDAZIM 500 SC DITHANE M-45 (pulbere umectabilă) DOZA (2) 0. 0.. fiind absorbit rapid în frunze şi translocat.

iar calitatea normală. Lambert şi Napoleon cât şi pe cele de vişin. apar la început pete de decolorare. conduce la obţinerea de puieţi sănătoşi destinaţi plantării.BOLILE CIREŞULUI ŞI VIŞINULUI Răsucirea frunzelor de cireş – Cherry leaf roll virus Manifestarea bolii are loc sub variate aspecte parazitare pe frunze (pete inelare. Prevenire şi combatere:Alegerea plantelor mamă sănătoase (libere de viroze) prin testări ce se execută în sere şi în câmp. în scurt timp. înroşiri marginale. în totalitate şi cade. Simptomul caracteristic (răsucirea frunzelor) este constant pe soiurile de cireş Bing. Pe frunzele de la baza ramurilor. Plantarea se va face numai cu puieţi care au certificat fitosanitar din care să rezulte că nu sunt virotici. răsuciri). Îngălbenirea vişinului – Sour cherry yellows virus Boala se manifestă diferenţiat în funcţie de soiul de vişin şi de condiţiile climatice. pomul să fie jumătate desfrunzit. spre sfârşitul verii. frunza se îngălbeneşte. În general. boala duce la o stagnare a creşterii lăstarilor. Fenomenul de îngălbenire şi cădere a frunzelor are loc în mai multe etape ceea ce face ca. Numărul de fructe formate pe pomii virotici este mai mic decât pe pomii sănătoşi dar se pare că dimensiunile sunt mai mari. Temperaturile 141 . care deseori au aspectul unor rozete. ceea ce face ca aceste organe să capete un aspect mozaicat. Montmorency.

1). Uneori. liniare. Infecţiile puternice duc la necrozarea mugurilor şi la deformarea şi sterilitatea florilor. pe faţa inferioară a limbului se formează enaţiuni mici. Prevenire şi combatere:Principalele măsuri constau în folosirea de material de plantat liber de viroze (tab. Pomii atacaţi sunt debilitaţi şi adesea se usucă. 142 . alte ori pe frunzele foarte tinere apar pete necrotice. sinuoase sau inelare. testate şi verificarea pomilor în pepiniere.moderate din vară favorizează apariţia unor simptome clare. în timp ce temperaturile constante peste 20oC maschează prezenţa virusului Prevenire şi combatere: Se recomandă procurarea altoilor şi seminţelor de la plantemamă sănătoase. În pepiniere este posibilă şi transmiterea prin nematozi sau prin anastomozarea rădăcinilor. brune. iar la înmulţire a plantelor mamă libere de virus. inele necrotice. Pentru clonele valoroase. Virusurile se transmit prin altoire. se poate practica termoterapia materialului de înmulţire (la 37-38 oC. Plantarea se va face cu puieţi sănătoşi. prin butaşi şi marcote. Ţesuturile necrozate se desprind şi cad. eliminând exemplarele infectate. timp de 2-3 săptămâni). polen şi sămânţă. Pătarea inelară a frunzelor de cireş – Cherry necrotic ringspot virus Pe frunze apar pete clorotice. pe nervura principală. frunzele apar ciuruite.

Frunzele parazitate se răsucesc parcă ar fi atacate de către larva insectei . Prima ciupercă produce pe frunze simptome asemănătoare pe toţi pomii sâmburoşi. Pe frunzele diferitelor soiuri de cireş sau vişin complet dezvoltate apar pete mari. Pe frunzele căzute. care sunt fructificaţiile ciupercii. pe frunze.. Mancozeb 80-0. Pe partea inferioară a frunzei. Ciuperca parazitează frunzele şi fructele. Petele roşiatice ocupă mari porţiuni de frunză. fără margini precise.2% Monilioza sau putregaiul fructelor de cireş – Monilinia laxa şi Monilinia fructigena Această boală frecventă la cireş şi vişin. uşor bombate. Prevenire şi combatere:Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală şi combaterea chimică. prin tratamente cu zeamă bordoleză 1%.Bolile bacteriene (pătarea şi ciuruirea bacteriană. se observă prezenţa unor punctişoare brun-închise. în dreptul acestor pete. iar cozile frunzelor se înconvoaie în jos. Frunzele atacate rămân atârnate pe pomi în timpul iernii. începând din toamnă. apar peritecii (fructificaţiile ciupercii) care în primăvara următoare produc infecţii pe frunze. la început gălbui.ţigărar”. la vişin însă atacul în primăvară. flori şi fructe tinere este deosebit de periculos prin ofilirea 143 . poate căpăta un caracter catastrofal în anii cu primăveri şi veri ploioase. iar mai târziu ţesuturile se înroşesc. cancerul) au fost prezentate la bacteriozele celorlalţi pomi sâmburoşi Pătarea roşiatică şi răsucirea frunzelor de cireş – Gnomonia erytrostoma Boala este des întâlnită pe cireş şi mai rar pe vişin.

transmiterea. frunzele cad de pe pom. în primăverile şi verile cu precipitaţii abundente.boala stindardului”).bruscă a unui număr mare de lăstari (. Lăstarii atacaţi cu frunze şi flori brunificate. în dreptul cărora ţesuturile capătă o coloraţie roşie-purpurie. Uriaşe de Bistriţa. Mocăneşti. ceea ce determină pierderi de recoltă de până la 60-90%. alături de Monilinia laxa se găseşte şi Monilinia fructigena. Roşii de Bistriţa. apr pete mici. părului şi respectiv ale prunului.. La atacul pe fructe. Hedelfinger şi Germersdorfer (după Iacob V. cele mai rezistente soiuri de vişin sunt: Crişane. toată frunza devine galbenă cu pete purpurii. începând din luna 144 . În ţara noastră ciuperca este des întâlnită şi produce pagube în special în sudul ţării (regiunea subcarpatică din Muntenia cât şi în alte zone unde se cultivă cireşul). până la 2-3mm în diametru. Antracnoza fructelor de cireş – Blumeria jaapii Boala este păgubitoare în plantaţiile tinere de cireş şi în special în pepiniere. răspândirea şi măsurile de protecţie au fost prezentate la bolile mărului. Pe faţa superioară a frunzei. ceea ce reprezintă o sursă puternică de infecţie ce se manifestă pe fructele mature. Ţesuturile dintre pete se îngălbenesc şi în funcţie de intensitatea atacului. Spaniole şi Ilva nouă. Boala se manifestă pe frunze începând din a treia decadă a lunii iunie.) Caracteristicile ciupercilor. de formă circulară. Frunzele ofilite şi uscate rămân atârnate pe pomi până toamna sau chiar în timpul iernii. iar de cireş: Jubileu. Pe fructele în pârgă sau cele mature. poartă pernuţe cu spori.

25%. La noi în ţară. astfel încât puieţii din pepinieră sau pomii din plantaţiile tinere sunt desfrunziţi timpuriu. Rubigan 12 EC 0. O măsură preventivă de perspectivă constă în selecţionarea de soiuri de cireş rezistente la atacul altei ciuperci. Ciuruirea frunzelor de cireş şi vişin – Stigmina carpophilla Boala este mai răspândită pe cireş decât pe vişin. iar în cele pe rod până la 6. Bouillie bordelaise WDG-0.1% (1 l/ha). Pe partea inferioară a frunzelor. Curzate Plus T-0.2%.10%. Captadin 50 PU-0.5% (5Kg/ha).iulie până la sfârşitul lunii august.07%.3%.125%. Prevenire şi combatere:Împotriva acestui patogen se recomandă tratamente chimice la avertizare cu produse de contact sau sistemice. alcătuit din grupurile de spori.5%.04-0. manifestându-se pe frunzele şi ramurile superioare. Produsele sistemice care au avut eficacitate foarte bună sunt: Benlate 50-0. Numărul de tratamente în pepiniere ajunge la 12-16. Carbendazim 500 SC-0. a fructelor şi chiar a ramurilor. de culoare purpurie-deschis şi în scurt timp se acoperă cu un strat albicios. 145 . Topsin M 70-0. în plantaţiile tinere la 8-10. Dintre produsele de contact au dat bune rezultate: Alcupral 50 PU-0.2% (2Kg/ha). petele sunt conturate. Atacul poate lua un caracter grav în primăverile şi verile ploioase prin distrugerea frunzelor. Zeamă bordoleză-1. Simptomele şi combaterea agentului patogen au fost prezentate la bolile piersicului sub numele de ciuruirea frunzelor la pomii sâmburoşi. cele mai puternice atacuri se înregistrează în primăverile şi verile ploioase ce urmează după ierni cu temperaturi moderate. Dithane M 45-0.05%.25%. cu excepţia unor frunze din vârful lăstarilor. Turdacupral0.Atacul se extinde cu rapiditate în anii ploioşi. Cuprozir 50 PU-0.

Ascospora beijerincecii Coccomyces hiemalis SĂTMĂREAN (1) VIŞIN DE BOTOŞANI (1) Monilinia laxa Ascospora beijerincecii Viroze Monilinia laxa Monilinia cinerea Coccomyces hiemalis Liber Sensibil la precipitaţii abundente Mijlociu atacat Liber Tolerant pe fructe Tolerant pe frunze Liber Comportare mai bună Comportare mai bună Comportare mai bună Comportare normală Tratamente la avertizare Comportare bună Comportare bună Comportare bună Comportare medie Comportare bună Comportare bună Slab rezistent Rezistent Slab atacat Absente Puţin atacat Puţin atacat Sensibil la precipitaţii abundente Denumirea soiului 2 Agenţii patogeni la care prezintă rezistenţă 3 Boli şi dăunători specifici Observaţii 4 Comportare normală Tratamente la avertizare 146 .Comportarea cultivarelor noi de pomi faţă de agenţii patogeni şi dăunători (după C. Geamăn) Plantă 1 IVA (1) SOMESAN (1) ROZE (1) Coccomyces hiemalis AMAR GALATA (1) ANA (1) Monilinia sp Viroze Monilinia sp Coccomyces hiemalis Viroze CETĂŢUIA (1) CIREŞ MARIA (1) SPLENDID (1) CĂTĂLINA (1) MARINA(1) GOLIA (1) SUPERB (1) Coccomyces hiemalis Monilinia sp Ascospora beijerincecii Boli şi dăunători specifici Coccomyces hiemalis Monilinia sp Ascospora beijerincecii Coccomyces hiemalis Monilinia sp. Gheorghieş şi I.

Se păstrează un timp de pauză după ultimul tratament de 14 zile. se practică 14 zile la cais. nu influenţează acţiunea acestuia.15 l/ha Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) (pentru vişin) 147 .) RUBIGAN 12 EC 0. Acţionează sistemic.15 l/ha pentru combaterea rapănului la măr şi păr. cireş.PRODUSE FOLOSITE ÎN COMBATEREA BOLILOR CIREŞULUI ŞI VIŞINULUI (Produse agrochimice şi seminţe – .05% Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapii) SCORE 250 EC 0. cât şi curativă excepţională.2005) PRODUSUL (1) CARBENDAZIM 500 SC DOZA (2) 0. agriş şi căpşun şi 28 de zile la măr. cais şi vişin. până la recoltare. a moniliozei la piersic. Nu se recomandă aplicarea tratamentelor la temperaturi mai mari de 30oC.. Acţionează prin contact asupra miceliului şi sporilor ciupercilor fitopatogene. Amestecurile cu fungicide de contact micşorează riscul apariţiei fenomenului de rezistenţă şi prelungesc durata efectului preventiv. Este avizat pentru utilizarea în doză de 0.1% SPECTRUL DE ACŢIUNE Monilioza (Monilinia spp. combaterea bolilor se face prin efectuarea de tratamente la avertizarea serviciilor de protecţia plantelor. curativ şi prin eradicare. se recomandă 4 tratamente de la stadiul de . Substanţa activă are o structură unică. Indiferent dacă se tratează preventiv sau curativ. asigurând o combatere preventivă şi curativă. Este deosebit de eficace în combaterea moniliozei. la avertizare sau la apariţia primelor simptome. cu un spectru larg de combatere a bolilor la majoritatea plantelor cultivate. Absorbţia substanţei active se face foarte rapid. ceea ce conferă produsului eficacitate garantată împotriva rapănului din plantaţiile de măr. Oferă o siguranţă absolută 12 zile. vişin.având atât acţiune preventivă. ploile căzute după 1-2 ore de la tratament. Se fac tratamente la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome. În pomicultură şi legumicultură.Ghid practic pentru agricultori. Este fungicid de contact.buton roz. legumicultură etc. în condiţiile unei intensităţi maxime.. Se utilizează pentru combaterea bolilor foliare în pomicultură. MERPAN 50 PU 0.. fiind absorbit rapid în frunze şi translocat. Are un spectru de acţiune extrem de larg.5 cm. asigurându-se o protecţie de cel puţin 40 de zile. fiind preluat de părţile verzi ale plantei şi distribuit uniform.04-0. în condiţii de intensitate normală de infestare şi 10 zile.) Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapii) OBSERVAŢII (4) Este fungicid sistemic. ce acţionează preventiv.2% (2 kg/ha) Monilioza (Monilinia spp. Are o acţiune sistemică locală. La toate culturile se fac 1-2 tratamente în vegetaţie. piersic. cu excepţia produselor alcaline. spre vârf şi margini.. Ca timp de pauză. Este compatibil cu majoritatea insecto-fungicidelor utilizate în România.. până la cel al fructelor cu diametru de 0. Nu este spălat de ploaie la mai puţin de 30 de minute de la aplicare.

5 CE Cireş 2 0. utilizate în combaterea bolilor la măr. putregaiurilor umede şi uscate. legume. Este compatibil cu majoritatea pesticidelor uzuale. PU. vişin. a ciuruirii frunzelor şi a pătării frunzelor din diferite culturi agricole.pulbere umectabilă EC. pe soluri umede. cu un spectru larg de combatere a patogenilor din culturile de câmp. a rapănului. şi pe rădăcini subterane. care intră în plantă imediat după aplicare.05% 0.07% Ciuruirea frunzelor (Coccomyces hilmalis) WINNER M 80 WP 0. translocându-se rapid. cu o bună acţiune preventivă şi curativă. legume şi plante ornamentale.0 kg/ha) Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapii) 4 Produsele au un spectru larg de acţiune. Asigură combaterea făinărilor. Se aplică prin stropiri în perioada de vegetaţie.concentrat emulsionabil WP. cireş şi vişin.pulbere umectabilă 148 . Se administrează după tehnologia specifică fiecărei culturi. în frunze şi fructe. Este fungicid sistemic. flori. Tratamentele care se execută în perioada de vegetaţie se fac la avertizare sau la apariţia/depistarea primelor simptome de atac. LEGENDĂ: SC. Datorită acţiunii sistemice. corespunzător cu datele de avertizare locală la măr.1 SYSTHANE 12. polisulfura de bariu şi zeama sulfocalcică. la avertizare sau la apariţia / depistarea fiecărui atac. Substanţa activă este sistemică. cireş. Nu este compatibil cu produse cuprice. piersic. ducând în final la inhibarea ergosterolului.soluţie concentrată. livezi şi viţă de vie. Se recomandă să se păstreze un timp de pauză de 28 de zile la tratarea pomilor.emulsie concentrată CE. cu proprietăţi preventive. Are un spectru larg de acţiune şi combatere a unui număr mare de boli din culturile agricole. piersic. poate fi aplicat.1% SYSTHANE C PU 3 Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapii) Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapii) TOPSIN 70 PU 0. acropetal.2% (2. curative şi de eradicare. Este cel mai cunoscut fungicid de contact.

la suprafaţa fructelor atacate se constată prezenţa unui lichid bacterian. bacteria se transmite puieţilor în pepiniere. colţuroase care se întind în special de-a lungul nervurilor. se înnegreşte şi se lipeşte de coaja lemnoasă. iar prin polenul infectat boala poate fi transmisă florilor femele.BOLILE NUCULUI Arsura bacteriană – Xanthomonas campestris pv. Stropirile încep odată cu pornirea în vegetaţie a pomilor şi durează tot timpul creşterii active. care cu timpul se brunifică. alungite pline cu mucilagii. iar la nivelul scoarţei apar răni asemănătoare cancerelor deschise. coaja verde lipindu-se strâns de coaja lemnoasă care prezintă pete brunii caracteristice. Frunzele se deformează puternic. ramurile tinere. Deseori. în funcţie de frecvenţa precipitaţiilor. Se vor tăia lăstarii atacaţi şi se vor distruge prin ardere.2%. inflorescenţele şi fructele. de aceea aceste fructe nu vor putea fi folosite. Pe lăstarii nelignificaţi. În pepiniere cât şi în plantaţiile tinere se vor face stropiri cu Captan 0. cozile lor. Lăstarii prezintă pete brune. Bacteria poate pătrunde până la miez. Pe frunze apar pete mari. bacteria produce pete fumurii. în acest caz fructele abia legate se înnegresc şi cad în masă. Pe vreme umedă. Pe frunzele tinere. Prevenire şi combatere: Pentru obţinerea puieţilor se vor întrebuinţa fructe provenite de la pomi sănătoşi. Fructele ajunse aproape de maturitate pot fi infectate. juglandis Bacteria atacă frunzele. Pomii tineri din pepinieră suferă mai mult din cauza acestei boli decât cei mai în vârtă. boala produce pete asemănătoare celor întâlnite pe frunze. se înnegresc pe suprafeţe mari prin unirea petelor de atac şi cad. coloniile bacteriene se dezvoltă în ţesutul conducător al frunzelor ce se înnegresc vizibil atât la exterior cât şi în secţiune. iar coaja fructelor. Amenţii (mâţişorii) se brunifică. pe vreme umedă lăstarii se usucă şi se înconvoaie. Prin intermediul acestor fructe infectate. pe care îl înnegreşte. 149 .3% sau Mancozeb-0.

începând din luna iunie. Soiurile Ciprian. circulare sau colţuroase. de formă circulară. Pentru pomii izolaţi nu se recomandă decât masurile igieno-culturale. pe frunze apar pete mari. în dreptul acestor pete. Pe partea inferioară a frunzelor. cenuşii. apar fructificaţiile punctiforme cu spori. de culoare cafenieînchis. Dacă atacul pe fructe este timpuriu. dar se pot aplica numai în pepiniere sau plantaţii. pe care îl înnegreşte. care sunt înconjurate de un inel bruniu. La suprafaţa ţesuturilor parazitate se formează grupuri de spori de culoare neagră cu aspect punctiform Prevenire şi combatere: Se va distruge sursa de infecţie prin prin strângerea şi arderea frunzelor sau prin îngroparea acestora sub brazdă. apar pete mici. Alte boli ale nucului: 150 . fructe şi mai puţin pe ramuri. care se adâncesc şi în adâncituri apar fructificaţii ale ciupercii sub forma unor punctişoare negricioase.Pătarea brună a frunzelor (antracnoza) – Gnomonia leptostyla Atacul se manifestă pe frunze. aşezate în cercuri concentrice. Atacul pe lăstari are mai mică importanţă. Fructele atacate prezintă pe coaja verde pete brune. pe aceste organe ciuperca produce pete brune alungite în dreptul cărora scoarţa este distrusă. Alteori. de 2-5 mm. omologate în 2003 sunt mijlociu rezistente la această boală. de până la 2-3 cm în diametru. Claudia şi Geoagiu. iar Sibisel 252 este rezistent. Petele se pot uni şi o mare parte a suprafeţei frunzei este distrusă. Frunzele cad în lunile august-septembrie şi fructele se maturează greu. de culoare cenuşie. ciuperca poate ajunge până la miez. Pe frunze. Măsurile de combatere chimică ce se aplică împotriva bacteriozei sunt bune şi împotriva antracnozei.

colţuroase. fertilizarea şi udarea în limite optime. Ramurile atacate se usucă. Uscarea ramurilor – Nectria cinnabarina Apare frecvent la toate speciile pomicole.Pătarea albă a frunzelor – Microstroma juglandis Pe frunze apar pete galbene. Tratamentele de iarnă şi de la începutul perioadei de vegetaţie. frunzele se usucă şi cad prematur. sunt eficace şi suficiente pentru a preveni uscarea nectariană sau uscarea ramurilor. apar numeroase pustule roşii. bombate. La atac puternic. Pe ramurile în curs de uscare. Se recomandă tăierea ramurilor uscate şi arderea lor. dezinfectarea rănilor. 151 . cu puf alb pe faţa inferioară. specificate la bolile cheie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful