28 Filosofia patristic.

Aureliu Augustin Perioada patristica: Invatatura lui Aurelius Augustinus Patristica este filosofia parintilor bisericii, reprezinta o doctrina teologic-o filosofica elaborata in secolele 4-8 prin care sau pus bazele dogmaticii si cultului crestin. Ea are o romura greaca si una latina. In perioda patristica problema principala este incercarea de a crea o teoriei filosofica a crestinismului. In crestinism locul central il ocupa personalitatea lui Dumnezeu. Crestinismul a facut trecerea de la politeism la monoteism. Cel mai de vaza reprezentantt al patristicii a fost teologul italian Aurelius Augustinus 354-430. Bazinduse pe filosofia lui Platon Augustin a elaborat o invatatura care avea ca scop cunoasterea adevarului absolut adica pe Dumnezeu. Dupa Augustin adevarul abosolut intotdeauna presupune credinta .Inteleg pentru ca sa cred., iar credinta duce intotdeauna la ratiune .Cred pentru ca sa inteleg. deviza lui augustin este .Cred pentru ca sa pot intelege.. In scopul cunoasterii adevarului absolut Augustin Foloseste metoda filosofica a indoielii. Prin ceasta metoda el stabileste un adevar neindoielnic existenta sufletului iar din aceasta deduce adevarul absolut adica existenta lui Dumnezeu. Augustin punind problema existentei lui Dumnezeu spune ca el este imaterial este spirit dar este si o personalitate. El exista in 3 ipostaze dar are aceasi esenta: Dumnezeu tat care este creatorul Dumnezeu fiul . Isus Hristos sau Cuvintul lui Dumnezeu Dumnezeu sfintul duh care inseamna iubire Dupa Augustin in Dumnezeu se gasesc ideiile eterne in conformitate cu care Dumnezeu a creat lumea. Aceste idei din ratiunea devina alcatuiesc logosul, adica cuvintul lui dumnezeu. Evangelia dupa Ioan spune: La inceputul spune ca la inceput a fost cuvintul si cuvintul a fost Dumnezeu. Augustin considera ca Dumnezeul este stilpul creatiunii devine el este o lume in miniatura un microcosmos in care se reflecta intreaga lumea, de acea mintuirea omului inseamna mintuirea lumii. Sufletul la Augustin este nematerial, el este creat de dumnezeu la momentul nasterii trupului. El este nemuritor deoarece se impartaseste din ratiunea devina. Un alt aspect alfilosofiei lui Auguste este invatatura despre sensul vietii omului fi fericirea lui. Dupa Augustin omul nu va cunoaste pe deplin fericirea daca nu se va opri in lumea in Dumnezeu de acea viata de pe pamint este ca o pregatire prin contemplatie si dragoste nemarginita fata de Dumnezeu pentru o trecere ulterioara in lumea de apoi unde si este adevarata fericire.