NOŢ IUNI INTRODUCTIVE

1. INTRODUCERE
După cum şi denumirea sugerează, mecanica fluidelor este una din cele trei ramuri ale Mecanicii, cea mai veche dintre ştiinţele fundamentale ale naturii: 1. Mecanica generală 2. Mecanica solidelor deformabile 3. Mecanica fluidelor studiază legile universale ale mecanicii şi aplicaţiile lor la st udiul corpurilor solide rigide; studiază legile universale ale deformaţiilor pe care le suferă corpurile solide datorită forţelor care acţionează asupra lor; are ca obiect studiul fluidelor, precum şi interacţiunea dintre acestea şi solidele cu care vin în contact. La rândul ei, mecanica fluidelor se împarte, convenţional, în trei mari părţi, după cum urmează: 3.1 Statica fluidelor 3.2 Cinematica fluidelor 3.3 Dinamica fluidelor studiază repausul fluidelor şi acţiunile exercitate de acestea asupra corpurilor solide cu care vin în contact. studiază mişcarea fluidelor, fără a lua în considerare forţele care determină, sau modifică, starea de mişcare. studiază mişcare fluidelor luând în considerare şi forţele care determină sau modifică starea de mişcare, precum şi transformările energetice produse în timpul mişcării. 2. APLICAŢII ALE MECANICII FLUIDELOR Principalele aplicaţii ale staticii fluidelor constau în: studierea instrumentelor de măsurare a presiunii fluidelor; studierea forţelor hidrostatice cu care fluidele acţionează asupra corpurilor solide cu care vin în contact; studiul corpurilor plutitoare; studiul atmosferei, considerată în repaus. În general, aplicaţiile dinamicii fluidelor se clasifică după condiţiile la frontieră impuse mişcării. Astfel, se disting două mari categorii de aplicaţii: Dinamica fluidelor, externă: studiul curgerii fluidelor în jurul unor corpuri solide, considerate izolate în interiorul fluidului. Din această categorie fac parte: studiul construcţiilor supuse acţiunii vântului; curgerea aerului în jurul vehiculelor aflate în mişcare - Fenomene aerodinamice (trenuri, automobile, avioane etc.); 1

MECANICA FLUIDELOR curgerea apei în jurul vehiculelor aflate în mişcare în interiorul acesteia (submarine. Fig. . internă: mişcarea fluidelor este delimitată de frontiere solide: canalizări închise. precum în exemplul următor: G P T R forţa de greutate. 1 – Principalele forţe care acţionează asupra unui avion în timpul zborului În cazul mişcărilor uniforme.1) Dinamica fluidelor. 2 – Aspectul curgerii printr-o conductă de secţiune variabilă Observaţie: Pentru toate aceste cazuri se studiază. puterea consumată pentru învingerea forţei de rezistenţă la înaintare se poate calcula cu relaţia: PR ΔL Δt R Δx Δt R v aer (1. iar în cazul fenomenelor aerodinamice şi forţa de sustentaţie generată.). forţa de sustentaţie (de portan-ţă) generată de aripa avionului. vehicule amfibii etc. . 2 . ai căror pereţi sunt în general imobili. mişcarea lichidelor în maşini hidraulice. în cazul lichidelor. forţa de tracţiune. nu numai t ransportul propriu-zis al fluidelor. mişcarea lichidelor în canalizări.Fenomene hidrodinamice La aceste fenomene se studiază puterea necesară învingerii forţelor de rezistenţă la înaintare. forţa de rezistenţă la înaintare. conducte. mişcarea gazelor în maşini pneumatice. conducte.hidraulică.Fenomene gazodinamice .Fenomene hidraulice Fig. ci în special transportul de energie: . Se disting: mişcarea gazelor în canalizări. conducte.

dat. energia chimică a petrolului (şi a derivatelor sale). Aşadar pot fi comprimate. Mecanica distinge două mari categorii de corpuri: Solide . sau a gazelor combustibile etc. 3 . deci nu au formă proprie. adică uşurinţa de deplasare a particulelor din care sunt formate. 3. la un moment ct . gazele se consideră ca fiind fluide compresibile.pneumatică. Dacă un corp solid. definesc fluiditatea lichidelor şi gazelor. transportată de fluide în mişcare: energia mecanică a apei. Vlichide ct deci şi densitate constantă lichide excepţie făcând energia nucleară. Plasma este o substanţă gazoasă.deformabile.lichide. în cazul gazelor. ale cărei proprietăţi sunt determinate de existenţa ionilor şi electronilor în stare liberă. a aerului comprimat sau a vaporilor. Fluide . lichidă. Vgaze ct . în consecinţă şi densitatea lor este variabilă gaze ct . . fluidele (lichidele şi gazele) pot căpăta deformaţii oricât de mari sub acţiunea unor forţe relativ mici. gazoasă. deoarece. Astfel: lichidele iau forma vaselor care le conţin(ca şi gazele de altfel). PARTICULA FLUIDĂ Fizica distinge pentru corpurile materiale. numite şi stări de agregare: solidă. Aceste proprietăţi.NOŢ IUNI INTRODUCTIVE . de unde şi denumirea generală de fluide. în condiţii obişnuite. Astfel. în condiţii obişnuite. DEFINIŢIA FLUIDULUI.gaze. Acest lucru este posibil datorită forţelor mici de coeziune dintre moleculele fluidelor. trei stări.rigide. enunţate anterior. adică distanţele dintre punctele sale puncte rămân constante (sau se modifică foarte puţin) sub acţiunea unei forţe exterioare. dar au volum constant. gazele ocupă întregul volum al recipientelor ce le conţin. are formă şi volum fix. . deci nu au un volum constant. puternic sau complet ionizată. aproape toată energia utilizată de omenire este. Observaţie: În condiţii speciale există şi o a patra stare. numită plasmă. energia termică a apei calde sau a aburului. datorită acestui fapt lichidele se consideră ca fiind fluide incompresibile.

3 – Formarea undei de şoc (suprafaţă de discontinuitate) pe o aripă de avion Ipoteza generală a continuităţii unui fluid se exprimă prin faptul că în fiecare punct aparţinând fluidului P( x . t ) . T ( x .MECANICA FLUIDELOR 3. cu atât fluidul poate fi considerat un mediu continuu. z. numite şi de discontinuitate. Pe suprafaţa undei de şoc viteza particulelor de aer atinge viteza sunetului: v aer c (celeritate). z.viteză v definită de funcţia v v ( x . este prezentat în exemplul următor: formarea undelor de şoc pe aripa unui avion care zboară cu o viteză mai mică decât cea a sunetului. y . y . cu cât liberul parcurs al moleculelor ce formează un fluid (distanţa medie dintre două ciocniri consecutive intre particulele mediului) este mai mic (număr cât mai mare de molecule în unitatea de volum).1 m/s) la nivelul mării ( paer 760 mmHg ) şi temperatura t aer 15 C . z ) . y . dec i derivabile. t ) . t ) .t ) şi aceste funcţii sunt continue. y . densitate.) este continuă. la orice moment dat t . de suprafaţă de discontinuitate. linii sau suprafeţe.1 CONCEPTUL DE MEDIU CONTINUU În mecanică fluidele sunt considerate şi analizate ca fiind medii continue.densitate definită de funcţia p( x .presiune p definită de funcţia p . Practic.temperatură T definită de funcţia T . Fenomenul se numeşte de trecere a barierei sonice. cu excepţia unor puncte. adică ocupă un spaţiu în care distribuţia mărimilor fizice ce le caracterizează (presiune. 4 . temperatură etc. y . Un astfel de exemplu. dar apropiată de aceasta. . se pot determina: . z. Fig. ( x . c 1228 km/h (341. z.

Altitudine [km] al moleculelor de aer în funcţie de altitudine: 0 8. o dimensiune caracteristică fenomenului studiat. P 1 P x Astfel.NOŢ IUNI INTRODUCTIVE Exemplu: Mărimea liberului parcurs Tab. lungimea caracteristică L depinde de viteza cu care se deplasează avionul (sau viteza aerului.3) unde: t intervalul (mediu) de timp în care aripa întâlneşte particule de aer . vezi figura 4. care se deplasează cu viteza v avion 50 m / s .6·10-8 50 7. se foloş ete teoria cineticomoleculară. la o viteză de zbor dată.3 160 36 180 100 220 870 . relativă la aeronavă): L v aer t x t t (1.Liberul parcurs [m] Pentru a aprecia dacă un mediu fluid poate fi considerat continuu se calculează numărul Knudsen.8·10-5 100 9. parametru caracteristic fenomenului studiat. 1 mediul este considerat rarefiat. variaţia relativă a parametrului studiat pe unitatea de lungime. însă în anumite regiuni propietatea se pierde (zone de discontinuitate). Exemplu: La curgerea aerului atmosferic în jurul unei aripi de avion. în funcţie de lungimea caracteristică pe unitatea de timp. Kn (după numele fizicianului danez Martin Knudsen. aerul poate fi considerat: 5 . pentru o aripă de coardă c 1 m (distanţa dintre punctele extreme ale profilului aripii). P x (1. 1 mediul mai pastreaz ă din caracteristicile mediului continuu.01 ) mediul es te continuu şi în studiul acestuia se folosesc principiile mediilor continue.2) unde: L P liberul parcurs al particulelor mediului.5·10-2 120 1. în acest caz t reprezintă parametrul caracteristic fenomenului de curgere a aerului peste o structură aeromecanică.1 H . Astfel. 1. 1871–1949): Kn L P . se consideră că pentru: kn kn kn 1 (practic kn 0.

Definiţie: Particula fluidă este o porţiune de fluid. 6 .MECANICA FLUIDELOR   m ediu omogen dacă altitudinea de zbor este H 100 km . 3. în care. Sintetizând cele enunţate anterior. în stare de repaus. lipsit de formă proprie. se exercită numai eforturi normale*.2 CONCEPTUL DE MEDIU OMOGEN Un mediu fluid continuu este considerat şi omogen dacă la o temperatură şi presiune. * Asupra stării de eforturi ce acţionează asupra fluidelor se va reveni ulterior (vezi Proprietăţile fluidelor – Vâscozitatea). mediu neomogen pentru altitudini H 100 km (vezi tabelul 1. p. pe suprafeţele de contact ale diferitelo r particule. omogen şi izotrop. se poate da următoarea definiţie pentru fluide: Definiţie: Fluidul se consideră ca fiind un mediu continuu. densitatea sa este constantă. constante. Fig. Limita inferioară a dimensiunilor particulei este impusă de condiţia neglijării influenţei mişcărilor proprii ale moleculelor. care păstrează caracteristicile de mediu continuu şi în raport cu care se studiază repausul sau mişcarea fluidului. T ct ct . sau a mişcării brown-iene. Aceasta trebuie să fie mai mare decât lungimea liberului parcurs molecular. Limita superioară este determinată de condiţiile aplicării calculului infinitezimal.2 CONCEPTUL DE MEDIU IZOTROP Un mediu fluid este considerat izotrop dacă prezintă aceleaşi proprietăţi în toate direcţiile din jurul unui punct. Observaţie: Omogenitatea şi izotropia unui fluid permit ca relaţiile stabilite pentru o particulă să fie valabile pentru întregul fluid . de formă oarecare şi d e dimensiuni arbitrar de mici.1). 4 – Curgerea aerului în jurul unei aripi de avion 3.

lipsit de vâscozitate.fluid ideal: se neglijează greutatea proprie. newtoniene. MODELE DE FLUID Definiţie: Prin model de fluid se înţelege o schemă simplificată de fluid.fluid ne-newtonian: fluide a căror comportament nu se supune legilor mecanicii 7 . se pot acceptat modele de fluid.fluid incompresibil: modelul de fluid la care volumul unei mase determinate nu se modifică odată cu variaţia presiunii. precum: . 5. ce nu pot fi soluţionate pe cale teoretică. . căruia i se atribuie principalele proprietăţi macroscopice (măsurabile) ale fluidului real (compresibil şi vâscos). Astfel. materialele plastice macromoleculare în stare lichidă etc. este valabil pentru gaze. cât şi metode experimentale. Neglijând anumite procese secundare fenomenului real. fie în scopul stabilirii unor legi generale ale unor fenomene. precum soluţiile coloidale (uleiul de ungere recirculat în maşini – conţine impurităţi în s tare de suspensie). Metodele teoretice constau în aplicarea principiilor. se neglijează efectul forţelor de frecare ce apar între straturile de fluid – modelul Euler. devine posibilă construirea unui model. a verificării unor concluzii teoretice. . acesta fiind considerat un mediu continuu. fie ca metodă de rezolvare directă a unor probleme complexe.fluid newtonian: fluide care se supun legilor mecanicii clasice. valabil pentru lichide – modelul Pascal.NOŢ IUNI INTRODUCTIVE 4. newtoniene. Comportamentul fluidelor ne-newtoniene constituie obiectul de studiu al ştiinţei reologiei. Metodele mixte rezultă prin îmbinarea primelor două. Acest lucru este posibil prin reprezentarea fluidului ca mediu continuu. . deci simplificându-l. legilor şi teoremelor mecanicii generale la studiul repausului şi mişcării fluidelor. Necesitatea elaborării unor modele simplificate de studiu ale fenomenelor naturale (reale) se datorează complexităţii mişcării fluidelor. mecanica fluidelor foloseşte în cercetare atât metode teoretice. de cele mai multe ori in strânsă colaborare.fluid uşor: . Metodele experimentale se aplică. METODE DE STUDIU ÎN MECANICA FLUIDELOR Fiind o ştiinţă a naturii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful