Comunicare

Valentin Clocotici

1

Cursul nr. 4
Procesarea textelor Microsoft Word

2

Microsoft Word

Introducere
3

Documente Word
• În linii generale, un document Word are următoarea organizare ierarhică a elementelor componente
Document

Ferestre de afişare

Secţiuni

Diverse obiecte (tabele, grafice etc.)

Paragrafe

Anteturi şi picioare de pagină

Caractere

Observaţie. Schema este construită doar pentru a constitui un suport valid pentru diversele prelucrări pe care le poate efectua un utilizator asupra unui document Word. Poate fi, totuşi, considerată ca un punct de trecere către înţelegerea modelului de obiecte Word.
4

stabilire a numărului de ferestre. 5 . • Document – Pentru a aplica o operaţiune la nivel de document nu trebuie efectuată nici o acţiune specială de selectare. elementul vizat trebuie să fie selectat. definirea stilurilor etc. depinde de nivelul ierarhic al elementului procesat şi de acţiunea dorită.. pot fi executate în orice moment al editării. Este necesar doar ca documentul respectiv să fie activ (în cazul mai multor documente deschise simultan). care privesc întregul document.Componente Word • Pentru a aplica un anumit format sau pentru a efectua o transformare permisă. Noţiunea de selectare este suficient de flexibilă. indiferent de locul unde este punctul de inserţie. operaţiunile de salvare. – Astfel. dacă documentul este activ. Selecţiile uzuale sunt explicate în continuare. închidere.

6 . – O fereastră poate fi divizată în mai multe geamuri (panes).Componente Word • Ferestre – Un document poate fi vizualizat în mai multe ferestre (lucru necesar în cazul documentelor mari şi în care este nevoie să navigăm rapid în document). – O fereastră se consideră selectată atunci când este fereastra activă (cea cu focusul). poate fi maximizată etc. – Lucrul cu ferestrele deschise în aplicaţie este gestionat de meniul Window.

Noi secţiuni apar prin intervenţia utilizatorului (Insert – Break – Section break) sau în mod automat. prin Sec urmată de numărul secţiunii curente. – O secţiune se consideră selectată dacă punctul de inserţie este în interiorul secţiunii. ca urmare a unor formatări ale documentului: modificarea numărului de coloane. 7 . vizibil dacă se doreşte acest lucru: Tools – Options – View – Nonprinting characters – ) şi este indicată. – Se poate considera că simbolul de salt de secţiune are ataşată întreaga informaţie privind formatul secţiunii. secţiunea este delimitată de un simbol de salt de secţiune (un caracter netipăribil. Ştergerea acestui simbol anulează prin urmare formatul secţiunii şi secţiunea va prelua formatul secţiunii următoare. pe bara de stare a aplicaţiei.Componente Word • Secţiuni – Un document nou creat are o singură secţiune. schimbarea orientării hârtiei etc. – Practic.

– Un paragraf are atribute proprii care privesc spaţierile pe orizontală şi verticală. chenare.Componente Word • Paragrafe – Un document nou are cel puţin un paragraf (potrivit template+ului) – De fiecare dată când se acţionează tasta ENTER se inserează un salt de paragraf. Ştergerea acestei mărci anulează formatul existent şi paragraful preia formatul paragrafului următor. 8 . care este un caracter netipăribil. un paragraf este delimitat de marca de paragraf "¶". similar saltului de secţiune. fundaluri etc. marca de paragraf are ataşată întreaga formatare a paragrafului. – Se poate considera că. – Practic.

Componente Word • Paragrafe (continuare) – Un paragraf se consideră selectat atunci când cuprinde punctul de inserţie. de exemplu. menţinerea apăsării tastei SHIFT şi deplasarea punctului de inserţie cu tastele săgeţi până la selectarea întregului paragraf. Anumite comenzi (cum ar fi. 9 . sau • dragarea mouse. copierea) necesită totuşi o selectare completă a paragrafului. fapt realizabil prin • dublu click în zona liberă situată în stânga paragrafului sau • selectare manuală: poziţionarea punctului de inserţie la inceputul paragrafului.ului peste întregul paragraf.

şi pot suferi acţiuni de copiere. • Obiecte – Un obiect inserat într-un document Word este selectat prin click pe obiectul respectiv (imagine. mărimea. Acest fapt se realizează prin dragarea mouse ului peste caracterele vizate sau prin SHIFT + săgeţi până când zona dorită este selectată.).Componente Word • Caractere – Caracterele inserate într un document (litere. grafic etc. mutare. 10 . spaţierea etc. – Orice acţiune asupra unui caracter necesită selectarea lui. caractere speciale) pot fi formatate în ceea ce priveşte fontul. – Selectarea unui întreg tabel este diferită: plasarea punctului de inserţie în tabel şi se dă comanda Table – Select Table. cifre.

11 . Pentru a avea acces la acest conţinut trebuie ca punctul de inserţie să fie în respectiva zonă. Acest fapt se realizează prin • comanda Header and Footer din meniul View sau • dublu click în zona vizată (antet sau picior) dacă documentul este în modul de vedere Page Layout. caractere etc.).Componente Word • Anteturi şi picioare de pagină – Conţinutul unui antet/picior de pagină este formatat după procedurile uzuale în restul documentului (paragrafe.

Proprietăţi şi metode • În continuare se vor discuta principalele proprietăţi şi metode aplicabile componentelor care constituie un document Word. de fapt. • Cunoaşterea acestora explică. modul de operare corect şi logica operaţiunilor efectuate la crearea şi formatarea unui document Word. 12 .

a unui document tipărit. 13 . • Operaţiunile efectuate asupra unui document sunt: – – – – crearea unui document nou. din lumea reală. salvarea cu un nume nou a unui document. utilizată în Word.) se poate obţine din mai multe documente Word. raport etc. salvarea unui document. • Deosebirea importantă este aceea că un document tipărit (carte. corespunde noţiunii curente. broşură.Document • Noţiunea de document. deschiderea unui document existent.

14 . care. – Între şabloanele predefinite se găseşte şablonul Normal. în lipsa altei precizări.dot. – Şablonul unui document conţine informaţii legate de formatul documentului.Document • Crearea unui document nou – Orice nou document creat de Word are la bază un model. Acest model este referit în continuare drept şablon sau template (după denumirea englezească). stilurile predefinite etc – Un şablon este memorat de mediul Word ca un fişier cu extensia . este luat în mod implicit ca model al unui document nou.

din fişa respectivă. este disponibil un document gol.Document • Există trei procedee uzuale prin care utilizatorul poate să obţină un document nou: – La pornirea aplicaţiei Word. deschide dialogul New care permite selectarea unui şablon după modelul căruia se va porni un nou document. – Comanda New. se va alege formatul adecvat. • În dialogul afişat va selecta fişa categoriei de document dorit şi. din meniul File. produce un nou document după şablonul Normal. creat pe baza şablonului Normal. 15 . – Acţionarea uneltei New.

– Pentru a salva un document • se acţionează unealta Save.Document • • Deschiderea unui document existent – acţionarea uneltei Open. 16 . sau • se execută comanda Save din meniul File. Salvarea unui document – Procesul presupune că documentul are o denumire acceptată de utilizator. care permite stabilirea intervalului de timp la care se efectuează în mod automat câte o salvare. – În cadrul operaţiunii de salvare a unui fişier sunt considerate şi opţiuni fixate în dialogul iniţiat prin Tools . din meniul File. • Save AutoRecover info every … minutes. Fişa Save din dialog permite alegeri multiple dintre care menţionăm două importante: • Always create backup copy. sau – comanda Open. produce copii de siguranţă pentru versiunea anterioară.Options. care. dacă este marcată.

este recomandabil ca documentul să poarte o denumire sugestivă. – În cazul redenumirii documentului.Document • Salvarea unui document cu un nume nou – S-a văzut că un document nou creat are o denumire standard. Această denumire se atribuie la prima salvare. Pentru identificare. – Salvarea cu nume se realizează prin • comanda Save As din meniul File. în mod automat. pe disc se va păstra şi fişierul cu numele atribuit iniţial. – Aceeaşi comandă este executată. 17 . În acel moment se creează un fişier cu numele documentului. dacă un document nou este salvat (prin Save) pentru prima dată.

Ferestre • Într-o aplicaţie Word se pot deschide. care devine activ. un număr oarecare de documente. • O fereastră nouă se obţine prin activarea documentului şi comanda New Window din meniul Window. sau – în mod manual din meniul Window în care se selectează denumirea documentului care se doreşte activat. Pentru fiecare document se pot deschide simultan mai multe ferestre de vizualizare/editare. fiecare având o fereastră proprie de afişare. simultan. • Dintre aceste ferestre doar una este fereastra activă în care se pot efectua editări ale documentului afişat. 18 . Fereastra activă se stabileşte – în mod automat la deschiderea unui nou document.

la extremitatea superioară.Ferestre • Divizarea unei ferestre se poate efectua prin comanda Split din meniul Window. caz în care apare o bară orizontală ataşată de mouse şi care se fixează în poziţia dorită. a tuturor ferestrelor deschise în aplicaţie. Fiecare din geamurile ferestrei are bare de defilare separate. • Prin comanda Arrange All din meniul Window se realizează vizualizarea simultană. • Eliminarea divizării se face prin comanda Remove Split. • Divizarea poate fi efectuată şi utilizând caseta de divizare situată pe bara de scrol vertical. se pot transfera informaţii între ele etc. se pot vedea părţi diferite din document. care apare în meniul Window doar dacă fereastra este divizată. 19 . prin împărţirea ecranului.

număr de coloane. numerotare. anteturi şi picioare de pagină. • Se va forma o nouă secţiune de fiecare dată când se modifică una dintre aceste opţiuni.Secţiuni • O secţiune a unui document se remarcă prin aceea că are opţiuni proprii de formatare a paginii: – – – – dimensiune. 20 .

Continuous. • În anumite situaţii. 21 .Secţiuni • Definirea unei secţiuni – Comanda Break din meniul Insert afişează un dialog de definire a salturilor în document. Even page. drept urmare. Odd page. În acest dialog există grupul de butoane radio Section breaks prin care se poate selecta un salt de secţiune de tip: Next page. – Prin inserarea unui salt de secţiune se termină secţiunea precedentă şi se începe următoarea secţiune. secţiunea preia formatul secţiunii următoare (cea care are ataşată următoarea marcă de salt de secţiune. • Marca de salt de secţiune conţine toată informaţia ataşată secţiunii pe care o încheie. Ştergerea ei înseamnă eliminarea acestei informaţii şi. secţiunile pot fi create şi automat ) modificarea numărului de coloane). adică următorul format specific de secţiune).

22 . cât şi în ceea ce priveşte împărţirea textului între pagini — paginarea. orientare diferită. – Orice nou document este considerat cu dimensiuni şi margini predefinite în şablonul documentului. Diferite secţiuni pot să aibă dimensiuni diferite ale hârtiei.Secţiuni • Stabilirea dimensiunilor şi marginilor foii de hârtie – Caracteristic pentru un program de procesare a textului. margini diferite. – Informaţia privind mărimea foii de hârtie şi marginile ei este un atribut al secţiunii. Microsoft Word realizează automat aranjarea textului atât între marginile foii de hârtie.

alinieri verticale). – Butonul Default…. din partea inferioară a fişelor permite fixarea configuraţiei drept valoare implicită (valabilă pentru toate documentele noi deschise după template ul Normal).Secţiuni • Stabilirea dimensiunilor şi marginilor foii de hârtie – Comanda principală este Page Setup din meniul File. • Layout – stabileşte structura generală a secţiunii (anteturi şi picioare de pagină. 23 . – În toate aceste fişe există lista derulantă Apply To în care se poate selecta domeniul de valabilitate a valorilor fixate: This section. Whole document. Dialogul Page Setup iniţiat are controalele grupate în patru fişe: • Margins – fixează dimensiunea marginilor (distanţele de la text la limitele foii de hârtie). • Paper Source – stabileşte locul de aprovizionare a imprimantei cu hârtie. • Paper Size – fixează dimensiunea foii de hârtie şi orientarea. This point forward.

Secţiuni • Anteturi şi picioare de pagini – Structura de anteturi şi picioare de pagină a secţiunii este fixată în fişa Layout a dialogului Page Setup. În mod implicit se consideră că toate paginile dintr o secţiune au aceeaşi structură. sau un picior de pagină diferit. din domeniul ales. Prin selectarea corespunzătoare a opţiunilor din dialog se pot stabili: • Different odd and even – anteturi şi picioare de pagină diferite pentru paginile pare şi cele impare ale secţiunilor din domeniul ales (vezi Apply to) • Different first page – prima pagină a secţiunilor. – Pentru procesarea efectivă a antetelor şi picioarelor de pagină se va studia secţiunea dedicată acestui subiect. 24 . începând cu o pagină se doreşte un antet. are un antet şi un picior de pagină distinct de celelalte. – Atunci când. – Opţiunile pot fi alese independent una de alta. astfel încât pot fi opţinute patru configuraţii diferite. se va defini o nouă secţiune inserând un salt de secţiune.

spaţierea pe orizontală (între margini).Paragrafe • Un paragraf este o porţiune de text cuprinsă între două retururi de car consecutive (textul introdus între două apăsări succesive ale tastei ENTER). alinierea liniilor. • Un paragraf are atribute distincte privind – – – – – – spaţierea pe verticală (în raport cu paragrafele vecine). 25 . – Unui paragraf i se poate ataşa de asemenea chenarul şi motivul grafic de fundal. Fiecare paragraf poate avea un sistem propriu de tab uri (puncte de oprire a punctului de inserţie la apăsarea tastei TAB). relaţia cu celelalte paragrafe. spaţierea liniilor din paragraf.

– Microsoft Word poate fi configurat încât să şi definească stiluri pe baza formatelor frecvente în document. • Ştergerea acestui simbol duce la pierderea formatului curent şi preluarea formatului paragrafului următor (care are următoarea marcă de sfârşit de paragraf). • Toate aceste atribute sunt din categoria atributelor de format şi sunt gestionate de comenzi care aparţin meniului Format: Paragraphs. 26 . Pentru o discuţie mai completă se va studia secţiunea dedicată stilurilor. Bullets and Numbering.Paragrafe • Orice paragraf are ataşat un stil care conţine toate atributele de formatare. Borders and Shading. În mod implicit. orice nou paragraf copie formatul paragrafului precedent. vizibilă dacă se afişează caracterele netipăribile. Drop Cap. • Toată formatarea unui paragraf este ataşată mărcii de sfârşit de paragraf. Tabs.

– Pentru a vizualiza formatul unui paragraf (şi nu numai) se utilizează comanda What's This.Paragrafe • Formatarea paragrafului – Formatarea unui paragraf necesită selectarea lui prealabilă. 27 . cu tasta directă SHIFT+F1. sau • se acţionează CTRL+SHIFT şi. Selectarea multiplă se realizează prin • tragerea mouse ului (cu butonul stânga apăsat) peste paragrafe. simultan. Prin click pe orice obiect/paragraf/caracter se obţine o casetă cu informaţii privind formatul curent al obiectului indicat. • Pointerul mouse-ului se schimbă prin ataşarea unui semn de întrebare. din meniul Help. se apasă tasta Down (↓) până se selectează toate paragrafele. Se termină starea de informare prin apăsarea tastei ESC. Pentru a formata simultan mai multe paragrafe trebuie ca selecţia să conţină cel puţin un caracter din fiecare paragraf ţintit.

Sunt posibile deplasări: • din stânga (paragraful începe mai la dreapta). • Hanging – liniile paragrafului. – Stabilirea tipului şi a distanţei de deplasare este controlată de dialogul Paragraph. – În lista derulantă Special se stabileşte tipul de deplasare a primei linii: • (none) – prima linie nu este deplasată faţă de celelalte linii. 28 . este tipul cel mai des întâlnit). comanda Paragraph din meniul Format. – Vom utiliza pentru deplasare şi termenul englezesc – indent. sunt deplasate spre dreapta cu valoarea înscrisă în zona By. cu excepţia primei. • deplasarea primei linii (spre interior sau spre exterior. fişa Indents and Spacing. • First line – prima linie este deplasată spre dreapta cu valoarea înscrisă în zona By. • din dreapta (paragraful se termină mai spre stânga).Paragrafe • Deplasarea liniilor unui paragraf – Prin deplasarea liniilor unui paragraf se realizează diferenţierea vizuală de paragrafele alăturate.

dreapta. în Word.Paragrafe • Alinierea liniilor unui paragraf – Importantă prin efectul produs asupra cititorului. – Pentru controlul deplasărilor unui paragraf se pot utiliza şi cursoarele existente pe rigla orizontală. completă. de densitatea cuvintelor etc. – Controlul alinierii este pe aceeaşi fişă ca şi deplasarea paragrafelor şi se alege în lista derulantă Alignment. trei tipuri de alinieri: stânga. 29 . – Sunt posibile. centrată. tipul de aliniere a liniilor unui paragraf se va alege în funcţie de lăţimea coloanei (foii).

în mod implicit.5 lines – interlinia este de o linie şi jumătate Double – interlinia este de două linii At least – interlinia are cel puţin numărul de puncte înscrise în zona At. Astfel. Exactly – interlinia are exact numărul de puncte înscrise în zona At. • Multiple – interlinia este egală cu atâtea linii câte sunt înscrise în zona At (2 înseamnă Double etc. 30 . 1. Este obţinută. prin adăugarea la mărimea fontului maxim a distanţei dintre rândurile de text (de regulă 2 puncte).). În general. un font de 10pt produce o interlinie de 12pt. Caracterele mai mari se suprapun pe rândurile vecine. – Mărimea interliniei este fixată în lista derulantă Line spacing: • • • • • Single – stabilirea interliniei în mod automat (font+2pt). dacă pe o linie trebuie să se înscrie caractere de un font mai mare.Paragrafe • Spaţierea liniilor într un paragraf – Prin interlinie se înţelege distanţa dintre două linii de bază succesive. atunci interlinia se ajustează după aceste caractere.

31 . spaţierea paragrafului de paragrafele alăturate se realizează prin fixarea spaţiului liber • din faţă paragrafului în zona Before.Paragrafe • Spaţierea paragrafelor – Utilizată în special la paragrafele formate din titluri ale documentului. – Stabilirea spaţierii este controlată de dialogul Paragraph. comanda Paragraph din meniul Format. • de după paragraf în zona After. fişa Indents and Spacing.

pe aceeaşi pagină. • cum se pot păstra legate.Paragrafe • Controlul înlănţuirii paragrafelor – Problemele discutate aici se referă la • modul cum se împarte un paragraf dacă saltul de pagină este în interiorul paragrafului. 32 . liniile unui paragraf. • cum se poate insera un salt de pagină în mod automat etc.

Paragrafe • Controlul înlănţuirii paragrafelor – Parametrii de înlănţuire sunt controlaţi de fişa Line and Page Breaks din dialogul Paragraph. • Widow/Orphan control –Prin văduvă se înţelege un rând trecut singur pe pagina următoare. Liniile paragrafului vor fi păstrate pe aceeaşi pagină. iniţiat de comanda Paragraph din meniul Format. prin orfan se înţelege un rând lăsat singur pe pagina anterioară. • Keep with next –uzuală la titluri şi produce păstrarea pe aceeaşi pagină a paragrafului cu acest atribut şi a paragrafului următor. • Page break before – este selectată atunci când paragraful respectiv trebuie să apară la începutul unei pagini. Opţiunea este uzuală pentru titlurile de nivel înalt ale unei lucrări. 33 . • Keep lines together –interzice ruperea paragrafului între pagini. Un paragraf cu acest atribut se va despărţi între pagini doar dacă pe fiecare dintre cele două pagini sunt cel puţin două rânduri (linii).

celule de tabel. umbriri şi fundaluri cu diferite texturi de multiple obiecte: paragrafe. imagini etc. deşi aici se aplică cel mai mult. deşi discuţia este dedicată lucrului cu paragrafe. • În cele ce urmează. texturi • Chenare.Chenare. sunt prezentate şi proceduri legate de alte obiecte Word. 34 . – În Microsoft Word se pot ataşa chenare. umbre şi texturi – Noţiunile şi procedurile acestei secţiuni nu sunt specifice lucrului cu paragrafe. umbre.

• Fişa Border se referă la stabilirea chenarelor.Chenare. care cuprinde în cele trei fişe ale sale controalele necesare fixării bordurilor şi umbririlor. Se iniţiază dialogul complex Borders and Shading. texturi • Chenare – Pentru a încadra un obiect. umbre. acesta trebuie mai întâi selectat. – La încadrarea unui paragraf. – Comanda principală este Borders and Shading din meniul Format. celulă. • În fiecare dintre fişe există o listă derulantă Apply To care se va poziţiona pe obiectul dorit (paragraf.. paginile întregului document etc). – O încadrare simplă se poate realiza utilizând bara de unelte Borders. • Shading se referă la umplerea fundalului cu o culoare completată eventual cu o textură. 35 . Page Border se referă la chenarul întregii pagini. elementele listei sunt specifice fişei active şi obiectului selectat. chenarul cuprinde întreaga zonă dintre deplasările stânga şi dreapta.

• Acţionarea butonului Options afişează un dialog în care se poate preciza distanţa dintre chenar şi conţinut. În Setting se poate alege între o formatare globală (None – fără chenar. prin click în zona Preview (care este activă în acest dialog) pe locul liniilor dorite se anulează sau se inserează linii. • După o formatare globală sau selectarea opţiunii Custom. Box – chenar complet. Se pot utiliza şi butoanele plasate pe lateralele zonei Preview. texturi • Chenare – Pentru a încadra o selecţie cu ajutorul controalelor din fişa Borders: • • • • În Style se selectează stilul dorit pentru linie. ca şi alte atribute dependente de obiectul care se încadrează. Shadow – chenar umbrit. 3 D – chenar cu efect tridimensional) sau definită de utilizator – Custom. • Primele trei etape pot fi repetate înaintea plasării unei linii. 36 . grosimi diferite.Chenare. stiluri. În Color se alege culoarea liniei În Width se alege grosimea liniei. umbre. încât linii diferite să aibă culori.

Chenare. texturi • Chenare – Stabilirea unui chenar pentru pagină se realizează cu ajutorul controalelor din fişa Page Border. – Dialogul Options este mai complex. dar informaţiile cerute sunt suficient de intuitive pentru a nu necesita explicaţii suplimentare. 37 . – Anularea unui chenar existent se face prin selectarea obiectului respectiv şi alegerea opţiunii Setting = None. – În plus faţă de fişa Border apare lista derulantă Art prin care se poate selecta un motiv grafic de trasare a chenarului. umbre. lista Apply To are mai multe intrări.

texturi • Umbriri – Prin fişa Shading se stabileşte culoare de fond în grupul Fil. În acest mod se pot crea culori compuse. – În lista derulantă Style se alege tipul de haşurare iar în lista Color se alege culoarea modelului. Rezultatul este vizibil în zona Preview. Style = Clear. umbre. – Renunţarea la fundalul creat pentru un paragraf se efectuează prin reformatarea cu utilizarea opţiunilor Fil = None. 38 .Chenare. Selectarea culorii se face prin click pe pătratul culorii dorite. – În grupul Patterns se stabileşte o textură plasată peste culoarea de fond.

– Orice fixare de către utilizator a unei poziţii de tab anulează poziţiile implicite din stânga. punctul de inserţie se poate poziţiona în locuri definite implicit sau explicit. – În mod implicit (şi în lipsa stabilirilor explicite) sunt definite opriri de tab la fiecare 0. dar le lasă pe cele implicite din dreapta. de la stânga la dreapta. Totalitatea opririlor de tab este specifică paragrafului selectat în momentul definirii opririlor. – O astfel de poziţie este numită în continuare oprire de tab (tab stop). similar maşinii de scris.5".Paragrafe • Tabulator – Prin apăsarea tastei TAB. 39 .

– Poziţionarea mouse-ului pe rigla orizontală. Aceste opriri pot fi agăţate cu mouse-ul şi repoziţionate pe riglă. 40 . adică modul cum se completează spaţiul gol lăsat prin saltul punctului de inserţie. urmată de click are ca efect poziţionarea în acel punct a unei opriri de tab având alinierea vizibilă pe unealta Tab. – Eliminarea unei opriri de tab se poate efectua şi prin tragerea cursorului respectiv în afara riglei. – Există mai multe tipuri de aliniere: la stânga. – Unul dintre simbolurile ilustrative este pe unealta Tab situată la îmbinarea riglelor (atunci când acestea sunt vizibile). Prin click pe această unealtă se trece ciclic prin toate tipurile de aliniere. într-o poziţie oarecare. centrată şi la virgula zecimală.Paragrafe • Tabulator – La o poziţie de oprire se poate fixa şi modul de aliniere a textului din acel punct precum şi caracterele lider. la dreapta.

Astfel • în Tab stop position se înscrie poziţia măsurată din stânga a opririi de tab definite. în Alignment se alege tipul de aliniere.Paragrafe • Utilizarea comenzii Tabs – Comanda Tabs din meniul Format deschide dialogul sinonim prin care se pot stabili poziţiile de oprire. în Leader se alege caracterul lider. 41 . – Lucrul cu acest dialog este specific pentru definirea unei mulţimi de elemente: se defineşte fiecare element şi se adaugă la colecţia respectivă. Acelaşi dialog este afişat şi dacă se execută dublu click pe o oprire de tab existentă pe riglă. • Pentru eliminare se selectează respectiva oprire în lista tuturor opririlor şi se acţionează butonul Clear. Prin Clear All se elimină toate opririle de tab definite în mod explicit. alinierea şi caracterul lider. acţionarea butonului Set produce adăugarea noii poziţii la cele existente. • În zona text Default tab stops se poate trece distanţa utilizată la definirea poziţiilor de oprire implicite.

• ierarhizate.Liste • Liste – Microsoft Word poate gestiona trei tipuri de liste: • numerotate. • nenumerotate (cu buline). Se poate astfel vorbi despre numerotarea paragrafelor. 42 . – O intrare într-o listă este un paragraf cu o formatare predefinită de sistem (se poate modifica prin transformări de stiluri).

diferitele nivele diferenţiindu-se prin indentările şi simbolurile utilizate. – O listă nenumerotată. aceleaşi pentru toate elementele de pe un acelaşi nivel. – Lista ierarhizată se deosebeşte de cele precedente prin aceea că intrările ei sunt grupate pe nivele. 43 . este identificată prin simboluri grafice. intrările pot fi numerotate sau nenumerotate. Poate fi numită şi listă ordonată. sau cu buline. romane sau litere). – Mediul Word gestionează listele în sensul că păstrează secvenţa de numerotare atât la adăugarea unei intrări cât şi la eliminarea unei intrări din listă. În cadrul unui nivel.Liste • Liste – O listă numerotată este identificată prin simboluri ordonate (numere arabe. sau neordonată.

44 . – Plasarea pe o intrare într o listă se reflectă în poziţia activată a uneltei respective. – Pentru a termina lista se dezactivează unealta utilizată. iar pentru o listă cu buline unealta Bullets. – Pentru a transforma în listă o serie de paragrafe deja scrise.Liste • Utilizarea uneltelor Bullets şi Numbering – Pentru a iniţia o listă numerotată se utilizează unealta Numbering. Dezactivarea uneltei produce întreruperea listei pentru paragraful respectiv. – Toate paragrafele formate până la un nou click pe unealtă devin intrări succesive în listă. se vor selecta şi apoi se utilizează unealta Bullets sau Numbering (după dorinţă).

iniţiază dialogul Customize Bulleted List: • Bullet character – selectarea unui simbol pentru marcare. • Bullet position – se completează distanţa dintre marginea stânga şi bulină. – Pe fişa Bulleted se alege tipul de puncte de listă iar acţionarea butonului de personalizare. • Bullet – permite selectarea unui caracter de marcare dintr un set de caractere grafice. Customize. • Font – permite selectarea unui caracter dintr un alt font. 45 .Liste • Utilizarea comenzii Bullets and Numbering – Controlul complet asupra aparenţei unei liste se obţine prin comanda Bullets and Numbering din meniul Format. • Text position – se completează distanţa dintre marginea stânga şi începutul textului unei intrări în listă.

• Number position – fixează alinierea numarului şi poziţia faţă de marginea stânga. altele pot fi completate manual (semne de punctuaţie. • Font – permite selectarea fontului. • Start at: – defineşte începutul numerotării.). – Pentru personalizarea aspectului numerotării se acţionează butonul Customize iniţiază dialogul Customize Numbered List: • Number format – se construieşte formatul numerotării. 46 . Construirea înseamnă că unele entităţi sunt inserate automat. chiar dacă între timp s-a introdus text în document). • Number style – selectează un stil de număr din lista derulantă (roman. spaţii etc.Liste • Utilizarea comenzii Bullets and Numbering – Pe fişa Numbered se selectează tipul de numerotare şi se selectează opţiunea dorită prin butoanele radio Restart numbering (se reîncepe numerotarea unei noi liste) sau Continue previous list (se continuă ultima listă numerotată. • Text position – stabileşte deplasarea textului faţă de marginea stânga. arab. literă).

care permite selectări de atribute avansate. • Number format. – În formarea şi editarea unei liste ierarhizate este necesar ca anumite paragrafe să fie avansate pe nivele mai mici sau să fie retrogradate pe nivele mai mari. – Este de menţionat că uneltele precedente pot fi utilizate şi pentru paragrafe care nu sunt în liste. precum şi un buton More. Number style. Dialogul Customize Outline Numbered List cu principalele opţiuni: • Level – se alege nivelul pentru care se modifică aparenţa.Liste • Utilizarea comenzii Bullets and Numbering – Pe fişa Outline Numbered se pot fixa opţiunile pentru crearea unei liste ierarhizate. Start at. similar unei liste numerotate. Font. 47 . – Pentru modificarea aspectului listei se acţionează butonul Customize. dacă lista continuă sau nu o listă anterioară. – Există şi zonele de fixare a poziţiilor. Este prima opţiune care trebuie selectată. efectul fiind acela al creşterii sau descreşterii deplasării din stânga. – Se alege forma de numerotare dorită şi se specifică. identice dialogului Customize Numbered List. Previous level number – se alege din lista ascunsă numărul nivelului anterior care se inserează în poziţia activă a zonei de formare. Acest lucru se realizează prin uneltele • • (Increase Indent) care coboară paragraful în ierarhie (Decrease Indent) care urcă paragraful în ierarhie.