Declaraţia Universală a drepturilor omului.

Adoptata la 10 decembrie 1948 la New York ( Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului RM nr.217-XII din 28.07.90); Declaraţia Universală a drepturilor omului* din 10.12.1948

* * * Publicată în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1998, volumul 1, pag.11 --------------------Adoptată la New York, la 10 decembrie 1948. Adoptată şi proclamată de Adunarea generală a O.N.U. prin Rezoluţia 217 A (III) din 10 decembrie 1948. PREAMBUL Considerînd că recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume, Considerînd că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea unei lumi în care fiinţele umane vor beneficia de libertatea cuvîntului şi a convingerilor, eliberate de teroare şi de mizerie, a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a omului, Considerînd că este esenţial ca drepturile omului să fie protejate de un sistem de drept pentru ca omul să nu fie constrîns, ca mijloc suprem, la revoltă împotriva tiraniei şi a asupririi, Considerînd că este esenţial să fie încurajată dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între naţiuni, Considerînd că în Cartă popoarele Naţiunilor Unite au proclamat din nou credinţa lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, în egalitatea în drepturi a bărbaţilor şi femeilor şi că s-au hotărît să favorizeze progresul social şi să instaureze condiţii mai bune de viaţă în cadrul unei libertăţi mai mari, Considerînd că statele membre s-au angajat să promoveze, în cooperare cu Organizaţia Naţiunilor Unite, respectul universal şi efectiv al drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale, Considerînd că o concepţie comună despre aceste drepturi şi libertăţi este de cea mai mare importanţă pentru realizarea deplină a acestui angajament, Adunarea Generală, Proclamă prezenta Declaraţie universală a drepturilor omului ca ideal comun către care trebuie să tindă popoarele şi toate naţiunile pentru ca toate persoanele şi toate organele societăţii, avînd în vedere permanent această Declaraţie, să se străduiască, prin învăţătură şi educaţie, să dezvolte respectul pentru aceste drepturi şi libertăţi şi să asigure, prin măsuri progresive de ordin naţional şi internaţional, recunoaşterea şi aplicarea lor universală şi efectivă atît în cadrul statelor membre înseşi cît şi în teritoriile aflate sub jurisdicţia lor. Articolul 1 Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în spiritul fraternităţii. Articolul 2 1. Fiecare se poate prevala de toate drepturile şi de toate libertăţile proclamate în prezenta Declaraţie, fără nici o deosebire, în

de origine naţională sau socială. Articolul 12 Nimeni nu va fi obiectul unor imixtiuni arbitrare în viaţa sa particulară. 2. Articolul 10 Orice persoană are dreptul. Articolul 7 Toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi au dreptul fără deosebire la o protecţie egală a legii. inumane sau degradante. în familia sa. la libertate şi la securitatea sa.special de rasă. nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decît aceea care era aplicabilă în momentul în care a fost comis actul delictuos. oriunde s-ar afla. De asemenea. Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care. Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal în cursul unui proces public în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale. Pe lîngă aceasta. care va hotărî fie asupra drepturilor şi obligaţiilor sale. Orice persoană are dreptul la protecţia legii împotriva unor astfel de imixtiuni sau atingeri. în deplină egalitate. nici al unor atingeri ale onoarei sau reputaţiei sale. de sex. de avere. fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva ei. nici în robie. Articolul 6 Fiecare are dreptul să i se recunoască personalitatea sa juridică. 2. Orice persoană are dreptul sa circule liber şi să-şi aleagă . de religie. Articolul 11 1. Articolul 4 Nimeni nu va fi ţinut în sclavie. Articolul 9 Nimeni nu poate fi arestat. de limbă. în momentul în care au fost comise. Articolul 8 Orice persoană are dreptul să se adreseze în mod efectiv instanţelor judiciare competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce îi sunt recunoscute prin constituţie sau prin lege. în domiciliul său ori în corespondenţă. de culoare. juridic sau internaţional al ţării sau al teritoriului de care aparţine o persoană. nu se va face nici o deosebire bazată pe statutul politic. nu constituiau un act delictuos potrivit dreptului naţional sau internaţional. Toţi oamenii au dreptul la o protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar încălca prezenta Declaraţie şi împotriva oricărei provocări la o astfel de discriminare. sub tutelă. fie această ţară sau teritoriu independente. de naştere sau decurgînd din orice altă situaţie. sclavia şi traficul cu sclavi sunt interzise sub toate formele lor. să fie ascultată în mod echitabil şi public de un tribunal independent şi imparţial. Articolul 3 Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă. nici la pedepse sau tratamente crude. neautonome sau supuse unei limitări oarecare a suveranităţii. Articolul 5 Nimeni nu va fi supus la tortură. deţinut sau exilat în mod arbitrar. de opinie politică sau de orice altă opinie. Articolul 13 1.

individual sau în colectiv. Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire şi asociere paşnică. Orice persoană are dreptul să participe la conducerea treburilor publice ale ţării sale. fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi. 2. Voinţa poporului este baza puterii de stat. atît în public cît şi privat. sociale şi culturale indispensabile pentru . fără consideraţii de frontieră. de a primi şi de a răspîndi. acest drept implică libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile sale. Familia este elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa nici de dreptul de a-şi schimba cetăţenia. fie direct. Articolul 17 1. Articolul 15 1. prin sufragiu universal egal şi prin vot secret sau după o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului. ceea ce implică dreptul de a nu fi tulburat pentru opiniile sale şi acela de a căuta. Acest drept nu poate fi invocat în cazul unor urmăriri penale bazate pe comiterea unei crime de drept comun sau pe acţiuni contrare scopurilor şi principiilor Naţiunilor Unite. Nimeni nu va fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa. Articolul 20 1. Articolul 18 Orice persoană are dreptul la libertatea gîndirii. 2. ea este îndreptăţită să obţină satisfacerea drepturilor economice. Ei au drepturi egale la încheierea căsătoriei. inclusiv ţara sa. bărbatul şi femeia fără nici o restricţie în privinţa rasei. Nimeni nu poate fi obligat să facă parte dintr-o asociaţie. cetăţeniei sau religiei. această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri oneste care trebuie să aibă loc periodic. 3. Căsătoria nu poate fi încheiată decît cu consimţămîntul liber şi deplin al viitorilor soţi. 2. au dreptul să se căsătorească şi să întemeieze o familie. informaţii şi idei prin orice mijloc de exprimare. 2. Orice persoană are dreptul la proprietate atît singură cît şi în asociere cu alţii. Orice persoană are dreptul sa părăsească orice ţară. 2. în decursul căsătoriei şi la desfacerea ei. la funcţiile publice ale ţării sale. cult şi îndeplinirea de rituri. 3. prin învăţămînt. Articolul 22 Orice persoană. în calitate de membru al societăţii.reşedinţa în interiorul unui stat. 2. şi de a reveni in ţara sa. de Articolul 21 1. a conştiinţei şi a religiei. în condiţii de egalitate. are dreptul la securitate socială. Cu începere de la vîrsta nubilă. Orice persoană are dreptul de acces. 2. În cazul persecuţiei. practici. Articolul 16 1. orice persoană are dreptul să caute azil şi să beneficieze de azil în alte ţări. Orice individ are dreptul la o cetăţenie. Articolul 19 Orice individ are dreptul la libertatea de opinie şi de exprimare. Articolul 14 1.

precum şi serviciile sociale necesare. ţinîndu-se seama de organizarea şi de resursele fiecărei ţări. dacă este cazul. precum şi la concedii periodice plătit Articolul 25 1. Părinţii au. 4. bunăstării proprii şi a familiei. 2. de invaliditate. precum şi la ocrotire împotriva şomajului. Articolul 27 1. Orice persoană are dreptul la educaţie. 2. la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă. de existenţa unei ordini care să permită ca drepturile şi libertăţile enunţate în prezenta Declaraţie să-şi poată găsi o realizare deplină Articolul 29 1. cu prioritate. cu alte mijloace de protecţie socială. accesul la studii superioare trebuie să fie deschis tuturor pe baza deplinei egalităţi în funcţie de merit. să se bucure de arte şi să participe la progresul ştiinţific şi la binefacerile care rezultă din acesta. de boală. numai în cadrul . Articolul 24 Orice persoană are dreptul la odihnă şi la timp liber şi îndeosebi la o limitare rezonabilă a timpului de muncă. 2. Articolul 26 1. fără nici o discriminare. Articolul 23 1. indiferent dacă s-au născut în cadrul sau în afara căsătoriei. dreptul să aleagă felul educaţiei care urmează să fie dată copiilor lor. Toţi oamenii au dreptul. 2. Articolul 28 Fiecare persoană are dreptul să beneficieze. Orice persoană are dreptul la muncă. Fiecare are dreptul la protecţia intereselor morale şi materiale care decurg din orice operă ştiinţifică. Individul are îndatoriri faţă de colectivitate. văduvie. la salariu egal pentru muncă egală. 3. cel puţin în ce priveşte învăţămîntul elementar şi de bază. Ea trebuie să stimuleze înţelegerea. Toţi copiii. Învăţămîntul tehnic şi profesional trebuie să fie accesibil tuturor. precum şi dezvoltarea activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru menţinerea păcii. îngrijirea medicală.demnitatea şi libera dezvoltare a personalităţii sale. toleranţa şi prietenia între toate popoarele şi între toate grupurile rasiale sau religioase. prin efort naţional şi cooperare internaţională. Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire speciale. cuprinzînd hrana. Orice persoană are dreptul să întemeieze cu alte persoane sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale. Orice persoană are dreptul să ia parte în mod liber la viaţa culturală a colectivităţii. Învăţămîntul elementar este obligatoriu. Educaţia trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane şi întărirea respectului pentru drepturile omului şi pentru libertăţile fundamentale. Orice persoană are dreptul la un nivel de viaţă corespunzător asigurării sănătăţii sale. se bucură de aceeaşi ocrotire socială. 3. bătrîneţe sau în alte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă ca urmare a unor împrejurări independente de voinţa sa. pe plan social şi internaţional. la libera alegere a muncii. Orice om care munceşte are dreptul la o remuneraţie echitabilă şi satisfăcătoare care să-i asigure lui precum şi familiei sale o existenţă conformă cu demnitatea umană şi completată. are dreptul la asigurare în caz de şomaj. literară sau artistică al cărei autor este. Educaţia trebuie să fie gratuită. locuinţa. îmbrăcămintea.

desi mentioneaza "un vot al oricaror sapte membri ai Consiliului de Securitate". într-o societate democratică. potrivit caruia Adunarea Generala trebuia. Statutul Curtii Internationale de Justitie face parte integranta din Carta. întrucât Adunarea Generala si Consiliul de . Amendamentul la Articolul 23 sporeste de la unsprezece la cincisprezece numarul membrilor Consiliului de Securitate. Un alt amendament la Articolul 61 a fost adoptat de Adunarea Generala la 20 decembrie 1971 si a intrat în vigoare la 24 septembrie 1973. 2. Amendamentul la Articolul 109. cuprinzând si voturile concordante ale celor cinci membri permanenti ai Consiliului. prevede ca o conferinta generala a Membrilor Natiunilor Unite având drept scop revizuirea Cartei va putea fi reunita la locul si data care vor fi fixate prin votul a doua treimi din membrii Adunarii Generale si prin votul oricaror noua (anterior sapte) membri ai Consiliului de Securitate. care a intrat în vigoare la 31 august 1965. Urmatorul amendament la acest articol. la cea de a zecea sesiune ordinara. în nici un caz să fie exercitate contrar scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite. 27 si 61 ale Cartei au fost adoptate de Adunarea Generala la 17 decembrie 1963 si au intrat în vigoare la 31 august 1965. Articolul 30 Nici o prevedere a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretată ca implicînd pentru un stat. Amendamentul la Articolul 27 dispune ca hotarârile Consiliului de Securitate în probleme de procedura sa fie luate cu votul afirmativ a noua membri (anterior sapte). care a intrat în vigoare la 24 septembrie 1973. Paragraful 3 al Articolului 109. la încheierea Conferintei Natiunilor Unite pentru Organizatia internationala si a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945. sporeste de la douazeci si sapte la cincizeci si patru numarul membrilor Consiliului . În exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale. iar hotarârile sale asupra oricaror alte chestiuni sa fie luate cu votul afirmativ a noua membri (anterior sapte).acesteia fiind posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale. 3. adoptat de Adunarea Generala la 20 decembrie 1965. ordinii publice şi bunăstării generale. a intrat în vigoare la 12 iunie 1968. a fost pastrata în forma sa originala.Amendamentul la Articolul 109. Amendamentele la Articolele 23. sa examineze chestiunea convocarii unei conferinte de revizuire a Cartei. care priveste paragraful 1 al articolului. Amendamentul la Articolul 61. Carta Natiunilor Unite Carta Natiunilor Unite a fost semnata la San Francisco la 26 iunie 1945. fiecare persoană este supusă numai îngrădirilor stabilite de lege în scopul exclusiv al asigurării recunoaşterii şi respectului drepturilor şi libertăţilor celorlalţi şi în vederea satisfacerii cerinţelor juste ale moralei. Aceste drepturi şi libertăţi nu vor putea. un grup sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvîrşi vreun act care să conducă la desfiinţarea drepturilor şi libertăţilor enunţate în prezenta Declaraţie. sporeste de la optsprezece la douazeci si sapte numarul membrilor Consiliului Economic si Social.

sa cream conditiile necesare mentinerii justitiei si respectarii obligatiunilor decurgând din tratate si alte izvoare ale dreptului international. ca buni vecini. Carta Natiunilor Unite Noi. în demnitatea si valoarea persoanei umane. recunoscute ca valabile si date în forma cuvenita. în egalitatea în drepturi a barbatilor si a femeilor. precum si a natiunilor mari si mici. social. 3. sa mentina pacea si securitatea internationala si. sex. sa ne reafirmam credinta în drepturile fundamentale ale omului. prin reprezentantii lor. Capitolul I Scopuri si Principii Articolul 1 Scopurile Natiunilor Unite sunt urmatoarele: 1. sa promovam progresul social si conditii mai bune de trai într-o mai mare libertate. Popoarele Natiunilor Unite. hotarâte sa izbavim generatiile viitoare ale flagelului razboiului care. Articolul 2 . sa realizeze cooperarea internationala în revolvarea problemelor internationale cu caracter economic. Am hotarât sa ne unim eforturile pentru înfaptuirea acestor obiective Drept urmare. cultural sau umanitar. întemeiate pe respectarea principiului egalitatii în drepturi a popoarelor si dreptului lor de a dispune de ele însele si sa ia oricare alte masuri potrivite pentru consolidarea pacii mondiale. reuniti în orasul San Francisco si având depline puteri. în acest scop: sa ia masuri colective eficace pentru prevenirea si înlaturarea amenintarilor împotriva pacii si pentru reprimarea oricaror acte de agresiune sau altor încalcari ale pacii si sa înfaptuiasca. sa folosim institutiile internationale pentru promovarea progresului economic si social al tuturor popoarelor. fara deosebire de rasa. sa fie un centru în care sa se armonizeze eforturile natiunilor catre atingerea acestor scopuri comune. aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situatiilor cu caracter international care ar putea duce la o încalcare a pacii.Securitate au dat urmare dispozitiei acestui paragraf la cea de a zecea sesiune ordinara a Adunarii Generale. au adoptat prezenta Carta a Natiunilor Unite si înfiinteaza prin aceasta o organizatie internationala care se va numi Natiunile Unite. a provocat omenirii suferinte de nespus. de doua ori în cursul unei vieti de om. Si în aceste scopuri sa practicam toleranta si sa traim în pace unul cu celalalt. 4. în promovarea si încurajarea respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale pentru toti. sa acceptam principii si sa instituim metode care sa garanteze ca forta armata nu va fi folosita decât în interesul comun. prin mijloace pasnice si în conformitate cu principiile justitiei si dreptului international. sa dezvolte relatii prietenesti între natiuni. în 1955. sa ne unim fortele pentru mentinerea pacii si securitatii internationale. 2. limba sau religie. guvernele noastre.

la recomandarea Consiliului de Securitate. sunt capabile si dispuse sa le îndeplineasca. fie împotriva integritatii teritoriale ori independentei politice a vreunui stat. de a recurge la amenintarea cu forta sau la folosirea ei. Organizatia va asigura ca Statele care nu sunt Membre ale Natiunilor Unite sa actioneze în conformitate cu aceste principii. Admiterea ca Membru al Natiunilor Unite a oricarui Stat care îndeplineste aceste conditii se va face printr-o hotarâre a Adunarii Generale. 5. în relatiile lor internationale. Toti Membrii Organizatiei se vor abtine. 2. Pot deveni Membri ai Natiunilor Unite toate celelalte State iubitoare de pace care accepta obligatiile din prezenta Carta si care. Organizatia este întemeiata pe principiul egalitatii suverane a tuturor Membrilor ei. dupa aprecierea Organizatiei. Toti Membrii Organizatiei vor rezolva diferendele lor internationale prin mijloace pasnice. . Organizatia Natiunilor Unite si Membrii sai trebuie sa actioneze în conformitate cu urmatoarele Principii: 1. Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va autoriza Natiunile Unite sa intervina în chestiuni care apartin esential competentei interne a unui Stat si nici nu va obliga pe Membrii sai sa supuna asemenea chestiuni spre rezolvare pe baza prevederilor prezentei Carte. Articolul 5 Un Membru al Natiunilor Unite împotriva caruia Consiliul de Securitate a întreprins o actiune preventiva sau de constrângere poate fi suspendat de catre Adunarea Generala. 3. în asa fel încât pacea si securitatea internationala. Toti Membrii Natiunilor Unite vor da acesteia întreg ajutorul în orice actiune întreprinsa de ea în conformitate cu prevederile prezentei Carte si se vor abtine de a da ajutor vreunui stat împotriva caruia Organizatia întreprinde o actiune preventiva sau de constrângere. Toti Membrii Organizatiei. acest principiu nu va aduce însa întru nimic atingere aplicarii masurilor de constrângere prevazute în Capitolul VII. 7. 6. spre a asigura tuturor drepturile si avantajele ce decurg din calitatea lor de Membru. la recomandarea Consiliului de Securitate. 4.În urmarirea scopurilor enuntate în Articolul 1. semneaza prezenta Carta si o ratifica în conformitate cu Articolul 110. 2. trebuie sa-ti îndeplineasca cu buna-credinta oglibatiile asumate potrivit prezentei Carte. precum si justitia sa nu fie puse în primejdie. fie în orice alt mod incompativil cu scopurile Natiunilor Unite. Articolul 4 1. în masura necesara mentinerii pacii si securitatii internationale. participând la Conferinta Natiunilor Unite de la San Francisco pentru Organizatia Internationala sau semnând mai înainte Declaratia Natiunilor Unite din 1 ianuarie 1942. Capitolul II Membri Articolul 3 Sunt Membri originari ai Organizatiei Natiunilor Unite Statele care.

invita partile sasi rezolve diferendul prin asemenea mijloace. diferendele de ordin juridic trebuie sa fie supuse de parti Curtii Internationale de Justitie. pe care judiciara. înainte de toate. în conformitate cu dispozitiile Statutului Curtii. Consiliul de Securitate va tine seama si de faptul ca. Consiliul de Securitate poate. 2. recurgere la organizatii sau acorduri regionale sau prin alte mijloace pasnice. Articolul 35 1. ancheta. când socoteste necesar. prin tratative. mediatie. arbitraj. Orice Membru al Natiunilor Unite poate atrage atentia Consiliului de Securitate sau Adunarii Generale asupra oricarui diferend sau situatii de natura celor mentionate în Articolul 34. Articolul 6 Un Membru al Natiunilor Unite care încalca în mod persistent principiile cuprinse în prezenta Carta poate fi exclus din Organizatie de Adunarea Generala. Un Stat care nu este membru al Natiunilor Unite poate atrage atentia Consiliului de Securitate sau Adunarii Generale asupra oricarui diferend la care este parte daca accepta în prealabil. în scopul de a stabili daca prelungirea diferendului sau situatiei ar putea pune în primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale. 3. la recomandarea Consiliului de Securitate Capitolul VI Revolzarea pasnica a diferendelor Articolul 33 1. în regula generala. .din exercitiul drepturilor si privilegiilor decurgând din calitatea de Membru. 2. Articolul 36 1. Facând recomandari în temeiul prezentului Articol. Articolul 34 Consiliul de Securitate poate ancheta orice diferend sau orice situatie care ar putea duce la frictiuni internationale sau ar putea da nastere unui diferend. Partile la orice diferend a carui prelungire ar putea pune în primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale trebuie sa caute sa-l rezolve. Consiliul de Securitate. 2. obligatiile de rezolvare pasnica prevazute în prezenta Carta. Consiliul de Securitate va lua în considerare orice proceduri de rezolvare a diferendului adoptate de parti. în orice stadiu al unui diferend de natura celor mentionate în Articolul 33 ori al unei situatii similare. Exercitiul acestor drepturi si privilegii poate fi restabilit de Consiliul de Securitate. conciliere. în privinta acelui diferend. la alegerea lor. 3. Actiunile întreprinse de Adunarea Generala în chestiunile asupra carora i se atrage atentia în temeiul Articolului de fata vor fi supuse dispozitiilor Articolelor 11 si 12. sa recomande procedurile sau metodele de aplanare corespunzatoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful