VALERIU CIUCULIN

LIMBA SPANIOLĂ
Curs rapid

SLATINA 2002

PR E FAŢ Ă
Cele mai vechi popoare care au trăit pe teritoriul Spaniei au fost iberii (care au dat şi numele peninsulei iberice) 1) şi Celţii, care în anumite regiuni s-au contopit cu celalţi constituind originea populaţiei mixte de celtiberi. Alte populaţii de importanţă mai mică au fost fenicienii, grecii şi cartaginezii, care au format o serie de colonii de-a lungul ţărmului Mediteranei. În secolul al III-lea î.H., în timpul celui de-al doilea război punic, Spania a căzut sub dominaţia Romanilor şi, în ciuda unei rezistenţe îndelungi şi energice, a sfârşit prin a adopta limba şi obiceiurile de la Roma într-un mod mai accentuat şi mai profund decât oricare altă naţiune neolatină. Această acţiune de romanizare era deja bine făcută în epoca lui Augustus, când acest împărat încredinţa misiunea de îngrijire a bibliotecii sale spaniolului C. Iulius Iginus şi un locuitor din Cadix a ajuns consul. Mai târziu, Spania a dat Romei numeroşi împăraţi, precum Traian, Adrian, Teodosiu. În secolul al V-lea, după câteva secole bune, dominaţia romană a fost răsturnată de popoarele barbare, primii fiind vizigoţii, care au format un regat independent în peninsulă şi care după puţin timp s-au convertit la catolicism şi au adoptat limba şi obiceiurile latine. În secolul al VIII-lea au apărut în peninsulă arabii, care au rămas acolo pentru opt secole şi au lăsat numeroase urme în limbă, în obiceiuri şi care au impulsionat dezvoltarea ştiinţelor şi trezirea conştiinţei naţionale a popoarelor europene. În secolul al XV-lea Spania s-a constituit în mare monarhie naţională şi, pe când Columb descoperea America, armata spaniolă intra în Granada, ultimul bastion arab din Europa. Din acest moment a început ridicarea Spaniei ca unul dintre cele mai mari state europene. Toate aceste popoare care au ajuns în peninsulă au contribuit cu câte ceva la formarea limbii spaniole. Iberii au lăsat unele cuvinte terminate în –rro, ca: cazurro (taciturn), cerro (lipici), pizarra (cadă) şi alte câteva ca isquierdo (stâng), nava (vale), páramo (stepă); celţii au lăsat doar câteva urme, ca abedul (beteală), cama (pat), camino (drum). Dar dacă iberii şi celţii nu au lăsat urme prea numeroase în lexic, mai mult ca sigur au influenţat fonetica. Arabii au fost cei care au influenţat puternic lexicul, în special pentru domeniile tehnice. Descoperirea Americii a adus în Europa cuvinte noi, precum tomate (pătlăgea roşie), chocolate (ciocolată). În timpurile moderne s-a simţit influenţa limbii franceze şi a limbii italiene. Limba spaniolă are trei dialecte principale: leonez, catilian şi aragonez. Dialectul toledan s-a impus mai ales prin marile opere literare în care s-a scris şi a fost denumit ulterior limba castiliană, care este cunoscută în lume ca adevărata limbă spaniolă. Limba spaniolă este cea mai vorbită în lume, după engleză. În afară de peninsulă, ea se vorbeşte în America de Sud şi Centrală, cu excepţia Braziliei, în Filipine, în Maroc, în Canare şi în câteva insule din Pacific. Mai mult de 100.000.000 de oameni vorbesc spaniola.

_________________________

Din iberi se trag bascii de astăzi (cantabrii de pe vremea romanilor), care s-au stabilit pe ambii versanţi ai Pirineilor şi îşi păstrează şi astăzi limba şi tradiţiile vechi.

1)

ALFAB E T U L
Literele alfabetului Alfabetul spaniol se compune din 28 de litere, dintre care 5 vocale şi 25 de consoane: Forma Denumire Pronunţare Aa a a Bb be be Cc ce th englezesc aspru, interdental Ch ch che ce Dd de de Ee e e Ff efe efe Gg ge ch german dur (aproximativ h românesc) Hh hache ace Ii i i Jj jota şota Kk ka ka Ll ele ele Ll ll elle elie Mm eme eme Nn ene ene Ññ eñe enie Oo o o Pp pe pe Qq ku ku Rr ere ere Ss ese ese Tt te te Uu u u Vv ve ve Xx equis ekis Yy i griega i griega Zz zeda theda Pronunţare 1.- Vocalele se pronunţă ca în româneşte. A şi o sunt mai deschise; e este aproape întotdeauna închis, dar adesea deschis în faţa unui grup consonantic (perla, perro) sau în silabă finală urmată de consoană (papel); u are întotdeauna sunetul românesc, niciodată cel francez (ü). I atonic, în orice poziţie s-ar găsi în cuvânt, se transformă în y: yema (gemă) [iéma], huyeron (au fugit) [uiéron], rey (rege) [réi]. 2.- Consoanele se pronunţă ca în româneşte, cu câteva excepţii: C înainte de e sau i se pronunţă sâsâit, cam ca th din engleză: cerveza (bere) [θervéθa]; cielo (cer) [θiélo]. Când există două litere c care se succed într-un cuvânt, prima se citeşte normal, iar a doua ca θ: accidente [acθidente]. Chiar şi în combinaţia sce şi sci trebuie îndulcită pronunţarea consoanei c: escena (scenă) [esθéna]. Ch – înaintea oricărei vocale sună ca "ci" din româneşte (dar i nu se aude): muchacho (băiat) [mučáčo] Să se reţină că ch este o consoană de sine stătătoare, nu se desparte în silabe diferite şi se regăseşte în dicţionare după litera c. G – înaintea lui e şi i sună cam ca h din româneşte: general [heneral], gitana [hitána].. De notat că se pronunţă dur înaintea consoanei n (nu înmuiat ca în franceză sau italiană): maligno [malígno]. De asemenea, are pronunţia dură în grupurile gue, gui: guerra [ghérra], guitarra [ghitárra]. Dacă însă u poart diereză (ü), aceasta arată că vocala u din aceste grupuri trebuie pronunţată: pingüino [pinguíno], ungüento [unguénto]. H – este o consoană mută, indiferent că este la începutul sau în interiorul cuvintelor. Ţine locul unui h sau al unui f din latină (care se regăsesc adesea în franceză şi italiană): hombre (om) [ómbre]; hormiga (furnică) [ormíga]. Serveşte de asemenea pentru a semnala aspirata în cuvintele derivate din arabă: almohada [almoáda]. Se pune întotdeauna înaintea diftongului ue aflat la început de cuvânt: huevo (ou), huérfano (orfan). J – înaintea oricărei vocale se pronunţă h: navaja (brici) [naváha]. Se regăseşte mai des înaintea vocalelor a, o, u decât înaintea vocalelor e, i, unde se foloseşte de obicei g.

La sfârşitul cuvintelor nu se pronunţă: reloj (ceas) [reló]. Ll – înaintea oricărei vocale se pronunţă l muiat (ca în italiană grupul gli, gle): calle (stradă) [cálie]. Să se reţină că este o consoană de sine stătătoare, nu se desparte în silabe şi se regăseşte în dicţionare după litera l. Ñ – înaintea oricărei vocale se pronunţă n muiat (ca grupul gn în italiană sau franceză): niño (copil) [nínio]. Semnul care este pus pe această literă se numeşte tildă şi a apărut din obiceiul de a pune o linioară pentru abreviere pe o consoană pentru a o dubla. Q – sună ca q din italiană, sau ca grupul ch din "che" românesc; apare numai în grupurile que, qui: queso (brânză) [késo]; quinta (vilă) [kínta]. R – are, mai ales la început de cuvânt, un sunet mai puternic decât în alte limbi (aproape rr): rana (broască) [rrána]. Între două vocale se reprezintă dublat şi nu se desparte în silabe: ca-rro (car). Se dublează şi când se adaugă un prefix unui cuvânt care începe cu r: rector, vicerrector; romano, prerromano. S – are întotdeauna sunetul aspru (aproape ss), neexistând în spaniolă s dulce. X – se pronunţă ca în româneşte, dar înainte de consoană se slăbeşte în s: examen [eksámen]; excursion [eskursion]. Y – se pronunţă ca un i mai dur: yerno (ginere) [jérno]. Este considerată ca vocală în conjuncţia y (şi) sau în diftongi. ye-gua, a-ye-ron. Z – înainte de orice vocală are sunetul θ. Se regăseşte în general înainte de a, o, u şi aproape niciodată înainte de e, i, unde se pune c. CONSOANE DUBLE. – Limba spaniolă nu tolerează dublarea consoanelor, cu excepţiile cc (înainte de e şi i), nn şi rr. De fapt cc nu poate fi considerat o consoană dublată, pentru că cele două consoane din grup au sunete diferite; nn se regăseşte în foarte puţine cuvinte, de obicei compuse (connubio, innato, innegable), de unde se reţine că de fapt singura consoană dublată este rr, care se găseşte în foarte multe cuvinte. DESPĂRŢIREA ÎN SILABE a) o consoană (inclusiv ch şi ll) care se găseşte între două vocale, face silabă cu vocala următoare: bo-ca, mu-cha-cho, ca-lle. b) două consoane egale sau diferite se despart: con-nu-bio, cer-do, es-ce-na. De reţinut că: rr se consideră indivizibilă (tie-rra); g urmat de n face silabă cu vocala precedentă (ma-lig-no); când a doua consoană este o lichidă (l, r), ambele consoane fac silabă cu vocala următoare ( co-pla, pa-dre); c) trei sau mai multe consoane se despart astfel încât două dintre ele să facă silabă cu vocala următoare, iar cealaltă (sau celelalte) cu vocala precedentă (tem-ple, cons-truc-ción); d) particulele des, nos, vos, în cuvintele compuse, formează o silabă proprie: des-es-pe-ra-do, nos-o-tros, vos-o-tros; e) diftongii rămân nedespărţiţi: bue-no, tiem-po, gra-cio-so. SEMNELE DE PUNCTUAŢIE Semnele de punctuaţie sunt exact cele din româneşte. În limba spaniolă nu există apostroful. O ciudăţenie a limbii spaniole este folosirea semnelor de întrebare şi de exclamaţie. Acestea se pun şi la începutul frazei interogative sau exclamative, după caz, răsturnate, chiar dacă propoziţia respectivă se află în mijlocul unei fraze mai lungi; aceasta pentru a da posibilitatea cititorului de a cunoaşte inflexiunea pe care trebuie s-o dea cuvântului sau cuvintelor respective. Ex.: ¿Que hora es? - ¡Ay de mí! - ¿El próximo domingo vendrá Usted a mi casa? În cazul în care frazele sunt în acelaşi timp şi interogative, şi exclamative, se pune semnul întrebării la început şi cel al exclamării la sfârşit sau viceversa. Lectură Carta (scrisoare) [kárta], clima (climă) [klíma], cuadro (portret) [kuádro], cuento (cont) [kuénto], quartel (cartier) [kuartél], crimen (crimă) [krímen], cuidado (grijă) [kuidádo], escuela (şcoală) [eskuéla], cebra (zebră) [θébra], celeste (celest) [θeléste], cerveza (bere) [θervéθa], cita (întâlnire) [θíta], cifra (cifră) [θífra], cielo (cer) [θiélo], acceso (acces) [akθéso], accesorio (accesoriu) [akθesório], accidente (accident) [akθidénte], escena (scenă) [esθéna], descenso (coborâre) [desθénso], disciplina (disciplină) [disθiplína]. muchacho (băiat) [mučáčo], achaque (oţel) [ačáke], techo (acoperiş) [téčo], pecho (piept) [péčo], noche (noapte) [nóče], chispa (scânteie) [císpa], chiflato (fluierat) [cifláto], chubasco (ploaie cu găleata) [čubásco]. garra (carafă) [gárra], garganta (gâtlej) [gargánta], gente (lume) [hénte], genio (geniu) [jénio], general (general) [henerál], gemelo (geamăn) [hemélo], germen (germen) [hérmen], origen (origine) [oríhen], gigante (gigant) [higánte], girafa (girafă) [hiráfa], fingir (a se preface) [finhír], agitar (a agita) [ahitár], digno (demn) [dígno], maligno (malign) [malígno], repugnante (respingător) [repugnánte], guerra (război) [ghérra], guitarra (chitară) [ghitárra], güelfo (golf) [guélfo], pingüino (pinguin) [pinguíno], lingüistica (lingvistică) [linguística]. halcón (şoim) [alcón], hablador (vorbitor) [abladór], harina (făină) [arína], hemisferio (semisferă) [emisfério], hebreo (evreu) [ebréo], hierro (fier) [iérro], himno (imn) [ímno], historia (istorie) [istória], hielo (ger) [iélo], deshonra (dezonoare) [desónra], honor (onoare) [onór], hombre (om) [ómbre], hueso (os) [uéso], humo (fum) [úmo], buho (bufniţă) [búo]

cárcel (închisoare). examen (examen) [eksámen]. inglés. dacă rezultă din unirea a două vocale slabe. Din punct de vedere al accentului tnic. Cádiz (Cadix). pararrayo (paratrăsnet) [pararráio]. araña (păianjen) [arránia]. buitre (vultur). cielo y tierra (cer şi pământ) [θiélo i tiérra]. cuchillo (cuţit). rostro (obraz) [rróstro]. ACCE NTUAREA REGULA GENERALĂ 1). .: papá.Diftongii. mesa (masă) [méssa]. paz (pace) [páθ]. calle (stradă) [kálie]. curier) [korréo]. correo (poştă. continuéis (continuaţi).jabato (mistreţ) [habáto]. mamá. azúcar (zahăr). . obispo (episcop). cuvintele se împart în: . buítre.: baúl (valiză).Poartă întotdeauna accent grafic: a) toate cuvintele care se termină cu un triftong urmat de s (în special formele verbale). agua. ésta (aceasta) şi pluralele lor. viuda (văduvă). yo (eu) [io]. pron. Málaga. réina. hereje (eretic) [eréhe]. despreciéis etc. o) cu una slabă (i.: amortiguáis. país (ţară). primesc accentul tonic pe penultima silabă. flúido (fluid). pron. orden. au accentul tonic pe cea de-a doua vocală slabă. contestación (contestaţie). Excepţiile de la reguli vor fi semnificate în scris şi la diftongi şi triftongi. explicar (a explica) [eksplicár]. Ex. Aquél (acela). mulţime) [mássa]. Ex. a mea (pronume posesiv) tú = tu (pronume personal) tu = al tău. miopía (miopie). visible (vizibil). régimen. red (reţea) [rréd]. almacén (magazie).Normele de accentuare spaniole sunt următoarele: a) Cuvintele care se termină în vocală sau diftong. corrida (alergare) [korrída]. pron. juicio (judecată) [huício]. enterrar (a înmormânta). redondo (rotund). Lucía etc. día (zi). estación. María. b) Cuvintele care se termină în consoană (cu excepţia lui n şi s) primesc accentul tonic pe ultima silabă. Madrid etc. averigüéis (veţi verifica). vor avea semnalat accentul grafic.cele care au accentul pe antepenultima silabă. Ése (acesta). huésped (oaspete).Regula spaniolă a accentuării. pelécano.: Éste (acesta). choza (baracă) [čóθa]. pentru a le distinge de cuvintele omonime care au rol de adjectiv. cajero (casier) [kahéro]. máquina. . heroísmo (eroism). estudio.e. excusa (scuză) [ekscúsa]. arroz (orez) [arróθ]. Ex. hoja (frunză) [ója]. huevo (ou). mujer. francés.: baile (dans). simplă şi logică. au accentul tonic pe vocala tare. Triftongii au întotdeauna accentul pe vocala tare. în special pentru străini. inspiración (inspiraţie). Dios (Dumnezeu).: amortiguáis (vă certaţi). mujer (femeie) [muhér]. amigos etc. heroína (eroină). pentru a le deosebi de alte cuvinte omonime care au un alt rol gramatical: él = el (pronume) el = articol mí = mă (pronume personal) mi = al meu. viaje (călătorie) [viáhe]. ignorante (ignorant). ojo (ochi) [óho]. tórtola. axioma (axiomă) [assióma]. aquélla (aceea) şi pluralele lor. Ex. face să devină uşoară. b) anumite cuvinte monosilabice. magno (mare). mediterráneo (mediteranian). care se scrie deasupra vocalei tonice a cuvântului. Ex. Singurul accent grafic este cel ascuţit. ésa (aceasta) şi pluralele lor. 3).cele care au accentul pe ultima silabă. excelente (excelent) [ecselénte]. Juan (Ion) [huán] llaga (plagă) [liága]. dacă rezultă din unirea unei vocale tari (a. café. mantilla (mantie). valle (vale) [válie]. sau în n şi s. reina (regină). c) Toate cuvintele în care accentul tonic cade pe oricare altă silabă (inclusiv cele din primele două categorii). Dios (dumnezeu). pron.: clavel.báile..: casa. cuchara (lingură). Ex.. paseo (plimbare) [passéo]. pron. Diós. Despărţirea în silabe Să se împartă în silabe următoarele cuvinte: cuca (glumă). Ex. viúda. héroe (erou). servían (serveau).. citirea cuvintelor. voz (voce) [vóθ]. tejer (legitimaţie) [tehér]. caballo. daréis (veţi da). u). desagradable (neplăcut). CUVINTE CU SAU FĂRĂ ACCENT GRAFIC 1. Ex. día (ziuă). dacă (adverb) si = conjuncţie dé = să dea (de la verbul dar) de = de (la) (prepoziţie) sé = fii (imperativ) se = se (pronume reflexiv) sólo = numai (adverb) solo = doar (adjectiv) c) anumite pronume demonstrative. escritor (scriitor). quince (cincisprezece) [kínθe]. lluvia (plouă) [liúvia] baño (baie) [bánio]. a ta (pronume posesiv) sí = se (pronume). defiéndasenos. ferrocarril (cale ferată) [ferrocarríl]. bastante (suficient). macho (mascul).cele care au accentul pe penultima silabă. masa (masă. 2). alcázar (fortăreaţă). soldado (soldat). boya (groapă) [bóia]. llave (cheie) [liáve]. diciéndomelo. razón.

Conjuncţia aun pierde accentul dacă este pusă după verb. razón (dreptate). când cuvintele de la care provin poartă accent grafic. Ex.: hierrp (fier). victoria (victorie). herrero (fierar). Ex. aunque (oricare). merse). Lectură ala (aripă). Ex. banco (banc. los pentru masculin plural.Articolul hotărât spaniol este: el pentru masculin singular. fuése (s-a dus). pidióme (îmi ceru). eşantion). rumano (român). como (ca).: escribióme (mi-a scris). después (după). când se folosesc în fraze interogative. se schimbă respectiv în e sau o. 2. a la música. precum dió (dădu). margen (margine). César mércoles (miercuri). fuí (fusei. el descubridor de un Nuevo Mondo.: décimoséptimo (de la décimo şi séptimo). tótola (turturea). vióse (se văzu). cárcel (închisoare). máquina (maşină) patria (patrie). sofá (sofa). bancă). cuanto (cât). abuelo (bunic). conque (deci). viento (vânt). al derecho humano. el más original de los poetas del Renascimiento. café (cafea). delirio (delir). color y cuerpo al ideal. y al mundo político. huesoso (osos).: la mujer femeia.: ítem.d) cuvintele que (ce). pentru raţiuni de eufonie (reţineţi că în spaniolă nu există apostroful). sino (dar. . Ex. las creaciones que han dado forma.. quan (cât). boníssimo (foarte bun). h) cuvintele latineşti sau din alte limbi străine. serie (serie). vió (văzu). deoarece sunt compuse. chiar şi după lipirea pronumelui enclitic. jamás (niciodată). cuvintele: porque (deoarece). dacă nu concordă cu regulile accentuării spaniole. también (şi. chiar dacă). cortésemente (politicos). rogóles (îi rugă). milă). a las bellas artes. bueno (bun). pelota (minge). a la ciencia.: las mujeres femeile. el revelador de las leyes del Universo. Italia Libera e Unita. g) toate cuvintele compuse (inclusiv adverbele în –mente).Se scriu însă fără accent. atrás (înapoia). Ex.: los hombres oamenii. care. despreciéis (dispreţuiţi). ágilmente (agil) Lectură şi dictare Italia ha sido la madre de la civilización moderna. Madrid. Amiéns etc. cesar (a înceta). andaráse (se va duce). exclamative sau emfatice (accentul emfatic). francés.: el hombre omul.. dar se pronunţă după regula generală. a la geografîa. quando (când). inglés. veréis (veţi vedea) laurel (laur). donde (unde). Dar porque. 1821-1906) ARTICOLUL ARTICOLUL HOTĂRÂT 1. merced (graţie. se transformă în el înaintea substantivelor care încep cu a sau ha. de asemenea). música (muzică). romper (a sparge). vientecillio (vânticel). viejito (bătrânel). ningún (nici un). f) anumite forme verbale monosilabice. a la literatura. Ex. Această regulă suferă câteva excepţii stabilite de uzul limbii. atún (ton – specia de peşte). crisis (criză) bajá (paşă). cuvintele quien (cine). parabién (felicitare). agua (apă). muestra (mostră. mármol (marmură). Ex. Articolul feminin la. Schúbert. las inspiraciones melódicas que hacen estremecer las almas. Bartolomé Mitre (Argentina. averigüéis (adeveriţi). reloj (ceas) carácter (caracter). escuela (şcoală). ruido (zgomot) amortiguáis (stingeţi). este accea privitoare la diftongii ie şi ue. las pentru feminin plural. e) formele verbale contrase (persoana a III-a singular de la passado remoto). ca de ex. fué (fu. cuanta (câtă) şi pluralele lor. hueso (os). la pentru feminin singular. muestratio (pavilion de mostre). Ex. sitio (asediu). la abolición de la pena de muerte. revés (revers). tránseat. escribí (scrise).: viejo (bătrân). după comportamentul lor sub influenţa accentului. mersei). fácilmente (de la fácil).: el ala aripa. se descompune în elementele sale şi se accentuează al doilea: ¿por qué? CUVINTE CU ACCENT DIFERIT ÎN CELE DOUĂ LIMBI albúmina bahía epicúreo burocrạcia catalẹpsia estratẹgia cerbẹro Etiopía anémona Darío farmạcia aristocrạcia hemorrạgia atmósfera Diọs héroe idólatra autọpsia imbecil ázoe (azot) Leọnidas parásito nostạlgia régimen * la cuvintele care nu poartă accent grafic s-a pus un punct sub vocala accentuată epidẹmia anẹmia democrạcia autocrạcia edén Víctor epilẹpsia cólera hégira diplomạcia ortotọxia Oceanía DIFTONGI MOBILI O normă importantă pentru formarea cuvintelor derivate şi în special pentru conjugarea anumitor verbe. Ex. el hambre foamea. când pe silaba iniţială cade accentul. Ella ha dado al lenguaje humano su nota más armónica. folosit în frază interogativă. callóse (tăcu). mártir (martir). audaz (îndrăzneţ).

: Juan. Articolul feminin una.. sábado. 4. Ex. valiente. la Habana.: la Ines.: un hombre un om. doy el libro al maestro = (îi) dau cartea profesorului.: mi libro cartea mea. Carmelo. Manzoni. Exerciţiul 1 Puneţi articolele hotărâte. ir a la escuela (al teatro. Ex. precum: los dos.Limba spaniolă. c) Numele statelor. Ex. Rămâne invariabil de asemenea în faţa numelor proprii de persoane de sex feminin. Ex. Ex. dacă sunt determinate. unas. acolo unde trebuie. maridos. Să se reţină şi expresiile: lo hermosa que era cât de frumoasă era. Ex.Limba spaniolă posedă şi formele de plural unos. una pentru feminin singular.: los libros y cartas de mi hermano cărţile şi scrisorile fratelui meu. ei) spaniolii. Luís. la López. Spre deosebire de celelalte limbi neolatine occidentale. Madrid. Velasquez. 2. la Coruña.: la Angela Angela. Rusia. días.. 4. Pepita. moderna España.. acolo unde trebuie. Dar dacă numele este însoţit de un adjectiv sau de o frază complementară. următoarelor substantive: amigo. Cuesta unos cincuenta céntimos = costă circa cincizeci de centime. el Uruguay. Carmen. se transformă în un înaintea substantivelor care încep cu a sau ha. Ex. se face uz de articol. lo contentos que estaban cât de mulţumiţi erau etc. la Italia septentrional.: la ancha ala ampla aripă. miércoles. posedă şi articolul neutru lo. Acest articol corespunde exact cu expresiile româneşti: ceea ce este. Fac excepţie: la China. los tres etc. Roma. el Ariosto. la heroica Zaragosa. Ex.Acelaşi articol rămâne însă neschimbat dacă se găseşte înaintea adjectivelor care precedă substantivele. în spaniolă numai articolul hotărât masculin singular se contrage cu prepoziţiile de şi a. útil. calitatea de a etc. amigos. Brasil. declinarea substantivelor se face cu ajutorul prepoziţiilor specifice fiecărui caz. d) Miile din numerotarea anilor. Ex. nosotros (vosotros. b) Numele zilelor săptămânii.. care se foloseşte în faţa adjectivelor. ARTICOLUL NEHOTĂRÂT 1. bello. Ex. cierto libro = (o) carte oarecare. sombrero. sombreros. malo.Primesc articol hotărât: a) Numele proprii ale persoanelor de sex feminin şi numele referitoare la femei. eun haba o fabulă.: llegaré el domingo voi ajunge duminică. Alemania.: tengo el libro del maestro = am cartea profesorului. España. invariabil. el Brasil. dinero. şi care pentru acest motiv sunt într-un anumit mod cuvinte atone. Ex. la Dolores. viernes.. España de los árabes. care sunt folosite mai mult ca articole partitive sau au sensul de câţiva. nişte cărţi. numele scriitorilor faimoşi şi artiştilor italieni din vechime: el Petrarca. dacă se referă toate la alt substantiv. Ex. Puneţi articolele nehotărâte.: lo bueno ceea ce e bun.Nu primesc articol hotărât: a) Prenumele proprii bărbăteşti şi numele oamenilor celebri. e) al doilea substantiv şi următoarele. când pe silaba iniţială cade accentul. pentru aceleaşi raţiuni de eufonie deja amintite la articolul hotărât la. aguas.: tengo dinero = am bani. la Alvárez. 3.: la hermosa España. hijos. Fac excepţie. la Juanita.Articolul nehotărât la singular nu se traduce. a la iglesia) a merge la şcoală (la teatru. domingo. el Japón. Acelaşi articol rămâne însă neschimbat dacă se găseşte înaintea adjectivelor care precedă substantivele.: murió a los veinte (años) de edad a murit la douăzeci de ani. Ex. pronumelor şi adverbelor (niciodată în faţa substantivelor sau a verbelor). palabras. ellos) los españoles noi (voi. Carlos. Japón. Pablo.folosite în sens neutru sau abstract. Andalucía. conform uzanţei italiene. b) Adjectivele posesive. chiar dacă sunt de genuri diferite. d) Expresii diverse. la Argentina. bunul. 3. lunes. în oraş. Ibáñez. Ex. el Ticiano.Articolul nehotărât se subânţelege în faţa lui otro şi mai întotdeauna în faţa lui cierto: outro libro = (o) altă carte. el Ecuador. participiilor adjectivale. Conchita. Ex. jueves.: una mujer o femeie. palabra. următoarelor substantive: . noi doi. Rumania. el Perú. precedate de prepoziţii. soldado.: he comprado unos libros am cumpărat cărţi. a la ciudad.: un ala o aripă. regiunilor şi oraşelor.: una ávida ama o stăpână avidă. el Cairo. 2. Cervantes. hijo. c) Expresiile indicând vârsta împlinită.. dineros. Ex. el Salvador.. formând respectiv del şi al.Articolul nehotărât spaniol este: un pentru masculin singular. la biserică). circa. câteva.: en 1944 în (anul) 1944. chiar dacă nu cunoaşte substantive de genul neutru. sía. Ex. Francia. soldados. Ex. agua. PREPOZIŢIILE ARTICULATE După cum vom vedea mai departe. marido. Argentina. noi trei). la Pérez. Ex. martes. la España de Cervantes. Inglaterra.: España.

sastre. numele statelor (el Brasil. am (tengo) prieteni. la tienda = dugheana. -az. áspera cuesta. Traduceţi următoarele expresii: vulturul este o pasăre. în special la substantivele terminate în e.: la carta = scrisoarea. sonrisa. el árbol = arborele. Ex. que pide camelias blancas. calle. frumoasa Barcelona. frumosul şi bunul sunt idealul vieţii. el bajá = paşaua. roata carului. În general. SUBSTANTIVE MASCULINE ÎN SPANIOLĂŞI FEMININE ÎN ROMÂNĂ ŞI VICEVERSA Numeroase substantive diferă ca gen în cele două limbi. Ex. se pot distinge genurile substantivelor astfel: a) Substantivele care se termină în a sunt în general feminine. el Perú). Spania este o ţară.: el (la) ave = pasărea. la cruz = crucea. dar la primavera). bolsillo. Es inútil Llora.: el reloj = ceasul. între care substantivele desemnând bărbaţi.sueño. sunt în general masculine. el maná = mana etc. el lunes = lunea.: Todo Madrid. geanta ta. tienda. oraşul vostru. la construcción = construcţia. Se rompen las copas Llora por cosas de la madrugada. desigur. águla. la tarde sin mañana. un oarecare Pérez. hacha. sobre la rama. sunt în general feminine. Masculine sunt şi numele zilelor săptămânii (el lunes = luni). de ex. la razón = judecata.: el sentinela = sentinela. cierta ocasión. la bella Madrid. a celor terminate în a (la hermosa España). el cura = preotul. d) substantivele care se termină cu oricare altă consoană. şi toate substantivele terminate cu a accentuat. numele arborilor (el pino = pinul).: el rubí = rubinul. todo Toledo. Es impossible y el primer pájaro muerto callarla. după ceea ce se subînţelege. los Andes) şi al râurilor (el Guadalquivir. la imperial Toledo. Ion este un bărbat frumos.: la bondad = bunătatea. Ex. Ex. Petrarca este un poet. el sofá = sofaua. Empieza el llanto Arena del Sur caliente de la guitarra. numele munţilor (el Pirineo. la sangre = sângele. Există totuşi numeroase excepţii. la paz = pacea. el buey = boul. -uz. Dăm mai jos câteva exemple: . -ud. Numele oraşelor sunt feminine sau masculine. callarla. el espía = spionul. otro día. un alt văr. la llave = cheia. -on. el espíritu = spiritul. el placer = plăcerea. c) Substantivele terminate în –ad. care la sfârşitul cuvântului are funcţie de vocală) sunt în general masculine. sobre la nevada. la salud = sănătatea. otra vez. LECTURĂ ŞI DICTARE La Guitarra Empieza el llanto Es imposible de la guitarra callaría. Şi aici există numeroase excepţii. obra. hembra. b) Substantivele care se termină cu oricare altă vocală (inclusiv y. Ex. alba. peseta. puerto. cu excepţia. Ibáñez este o romancieră. numele lunilor (el enero = ianuarie). exceptând cele terminate în a (la Sierra Nevada). (Federico García Lorca) Lexic arena blanco caliente callaría cinco copa empezar flecha lejano nisip ţintă cald a face să tacă cinci cupă a începe săgeată departe llanto llorar madrugada pájaro pide sin sur tarde plâns a plânge zori vrabie cere fără sud seară S U B STANTIVU L GENUL SUBSTANTIVELOR Limba spaniolă cunoaşte două genuri: masculin şi feminin. el Po). Ex. Llora monótona ¡Que guitarra! como llora el agua Corazon malherido como llora el viento por cinco espadas. caballero. los Alpes. el clavel = garoafa. el rey = regele. adevărul. lejanas. flecha sin blanco. ciudad sau pueblo. la clase = clasa. la barbarie = barbaria. numele anotimpurilor (el invierno = iarna. harpa.

nada nuevo = nimic nou. frontul la frente = fruntea el fantasma = fantasma. injuria acul păianjenul (şarpele) boa patul clopotul faţa. el mar ancha o larga = în larg.el aluvión el apárador el barniz el camarote el cáñamo el sentinela el clarín el coche el cometa el consuelo el correo el cuarto el domindo el ferrocarril el fraude el frenesí el ganso el gasto el lavado el maná el mantel el mapa el muslo el nácar aluviunea credinţa vopseaua cabina cânepa sentinela trompeta căruţa cometa consolarea poşta camera duminica calea ferată frauda frenezia gâsca cheltuiala spălarea mana faţa de masă harta coapsa perla el origen el papel el párpado el recibo el sable el talle el tenedor el tocado el verano la acera la afrenta la aguja la araña la boa la cama la campanilla la cara la costumbre la tapa la sangre la señal la serpente la tripulación la vacuna originea hârtia geana chitanţa spada talia furculiţa coafura vara trotuarul afrontul.. el alta mar = largul mării.: el arte = arta (dar: el arte poética. gráfica). fără de. plural întotdeauna las artes. plural întotdeauna las artes. el mar = marea (dar: mar gruesa = mare adâncă. şi un nada = un nimic) 2. comanda. hacerse a la mar = a ieşi în larg. plural întotdeauna las artes. Ex. obrazul obiceiul capacul sângele semnalul şarpele echipajul vaccinul SUBSTANTIVE ETEROGENE 1. spectrul la fantasma = sperietoarea el Génesis = Geneza la génesis = originea el guarda = gardianul la guarda = garda el guardarropa = dulapul la guardarropa = garderoba el guardia = garda la guardia = pichetul de gardă el margen = marginea (hârtiei) la margen = marginea (apei) el moral = duhul la moral = moralul sau morala el parte = raportul la parte = partea el pendiente = cercelul la pendiente = panta el rata = hoţul la rata = şoarecele el trompeta = fanfaronul la trompeta = trompeta el vigía = santinela la vigía = turnul de strajă el vista = vameşul la vista = viza el vocal = consilierul la vocal = vocala .Alte substantive îşi schimbă semnificaţia după genul pe care-l poartă. el orden = ordinea (dar: la orden = ordinul. el nada. la nada = nimicul (dar. Anumite substantive sunt folosite atât la masculin cât şi la feminin. la Orden de Malta = Ordinul de Malta. gráfica). el arte = arta (dar: el arte poética. el arte = arta (dar: el arte poética. cum ar fi: el ayuda = adjutantul la ayuda = ajutorul el canalla = ibricul la canalla = canalia el capital = capitalul la capital = capitala el cartero = mapa poştală la cartera = portofelul el clave = clavecinul la clave = cheia (fig) el cometa = cometa la cometa = zmeul el corriente = (anul) curent la corriente = curentul el cuento = povestirea la cuenta = contul el cura = preotul la cura = însănătoşirea el frente = faţa. dar cu tendinţa de a se fixa la masculin. dacă este urmat de adjectiv. ca de ex. gráfica).

el fusil (puşca). Camera hotelului este comodă. la tigresa. la emperatriz. el. Nava este încă în largul mării. Floarea e frumoasă. el sartre. la pastora.: el.: el canón (tunul). el duque. Rămân desigur invariabile substantivele care se termină în a la masculin: el. -ote. dacă substantivul se termină cu vocală. Augmentativele se formează adăugând la substantiv sufixele –on. Şoarecele mănâncă brânza. Aerul de la ţară este curat. sau suferă o modificare diferită. la alcaldesa etc. Estamos llenos de fórmulas y de abstracciones. la cómplice. el cucharón (linguroiul. la centinela. substantivele feminine devin masculine. Portofelul se găseşte în buzunarul hainei. sino un arte: hay que sentirla en vez de razonaría. según el cristal con que se mira. de ex. el.: señor. care rămân invariabile. Fac excepţie: a) anumite substantive terminate în e. la cantatriz. şi numai un cititor cu înalt simţ al fineţei poate deprinde uşor sensul adevărat al acestora. când este posibil. cantarito. Ex. mujerota. el tigre.: el barón. mujeracha. de ex. el héroe. el macho. el. hombrote. Carmen. -azo (sau femininele lor). hombracho. la joven. hombrón. Tabloul bunicului este o operă de artă.. el. la baronesa. la puñalada (lovitura de pumnal). Faţa de masă este albă. ante todo. augmentativelor şi a altor derivate. de ex. el amigo. mujer. Alte substantive. Ex.Exerciţiu Traduceţi: Ţuica este o băutură. mozuelo. care se adaptează terminaţiilor specifice cuvintelor. b) anumite substantive în o. triste o alegre. ciquitín. la madre. c) anumite substantive terminate în consoană. -uelo (sau femininele acestora). sau adăugând la vocala finală un a. -ico. la intérprete. se obţine schimbând vocala finală în a.: el conde. la mártir. illo. mujerona. la idiota. în fine. señorito. Preotul celebrează mesa. la patriota etc.: el. la gallina. Sângele este (está) în corp. el príncipe. la condesa. cum ar fi: cico. Para vivir es preciso. Există şi diminutive întărite. el. callejuela. la hembra. sensibilidad. sau suferă o modificare diferită. chico (copil). el actor.: el. calleja. la duquesa. Diminutivele se formează adăugând substantivului sufixele –ito. el zar.: la cuchara (lingura). el fusilazo (marea puşcă sau împuşcătura). la reina. Alte cuvinte preferă în acest sens sufixul –ada (al cărui derivat este întotdeauna de genul feminin). SUBSTANTIVE ALTERATE Spaniola. sau suferă o modificare diferită: el gallo. care rămân şi ele invariabile. ahogamos las sencillas verdades bajo un turbión de palabras engañadoras. Ex. de ex. ¿Por qué mirarla con ojos turbios? (Ricardo León) Lexic bajo hay que preciso sino sub îţi trebuie necesar dar ciencia lleno sencillo ştiinţă plin simplu. Mierea îmi place (me gusta). el caballo. la reo. el.: el puñal (pumnalul). la estudiante (şi în general participiile prezente substantivate). el alcalde. Pasărea are aripi. Sufixul –azo (l cărui derivat este întotdeauna masculin) foloseşte şi la exprimarea loviturii. aceasta se pierde. chiquirritillo. ciquito. la princesa. el cantor. la infanta. la cónyuge. Carmencita. las bienes fundamentales. la zarina. la cliente.: el infante. el sacerdote. Munca înnobilează omul. La vida es buena o mala. el canonanzo (tunul mare sau canonada). au forme proprii: el padre. face mare risipă în folosirea diminutivelor. el. y abandonamos las fuentes eternas de la alegría. mujeraza. Porque la vida no es una ciencia. mozo. la abadesa. Ex. la artista. el rey. Reţineţi că este destul de greu de tradus un augmentativ-depreciativ din spaniolă în româneşte. a sunetului sau a oricărui efect produs de un obiecte determinat. LECTURĂ ŞI DICTARE EL ENTUSIASMO El entusiasmo es la espada mejor para el combate de la vida. cántaro. la testigo. el abad. nuestra filosofía es una escuela de falacias y orgullas. la modista. hombrazo. . el. la actriz. Ex. Micul dejun este bun.: hombre. Acul are vârf. polonicul). Când primesc sufixul –on sau alte sufixe terminate în –on. -acho. Vara este caldă. de ex. ciquito. el pastor. calle. el. la sacerdotisa. Marea Roşie se găseşte (está) în Africa. ingenuu M O D I FI C Ă R I ALE S U B S TAN TI VU LU I FEMININUL SUBSTANTIVELOR Femininul substantivelor. având în vedere că. el emperador. la yegua. Am văzut partea din faţă a blocului. Ex. la amiga. în special în limbajul familiar. la heroína. Automobilul bunicului este mare.

relojero (ceasornicar). la razón. los bajáes (paşalele). la voz (vocea). adăugat la numele unei profesii. Son de ver la variedad y mutitud de nombres y peregrinas desinencias. b) dacă substantivul se termină la singular în vocală accentuată. la crisis. cerca (vecin). Exerciţiu Traduceţi: Împăratul şi împărăteasa sunt (están) în curte. cómo agiganta los aumentativos. Ex. florero (vas pentru flori).: el libro (cartea). los ayes. junta unos con otros. care face regímenes. calentito. sau. los exámenes (examenele). 2. bonito (frumos). doctor. înainte de a primi sufixul s. Ex. Mă cam doare capul (Textual: am un pic de dor de cap). participiile. el reloj (ceasul). care face caracteres şi régimen (regim). Soţul şi soţia sunt în casă. poetastro. participios y adverbios. conform sensurilor componentelor. tintero (călimară). las cartas (scrisorile). flor (floare). poetilla. poquito. y cómo en él se retratan el candor.: el lápiz (creionul).: papás.: el examen (examenul). desemnează adesea recipientul care îl conţine. . callando (tăcând). viagero (călător). Am auzit un zgomot de împuşcătură. gentualla. las crisis. Ex. Ex.: el lunes (lunea).: el gentilhombre. la muchedumbre de inflexiones e idiotismos. trebuie să rămână pe aceeaşi silabă ca la singular. derivados y compuestos. Fac excepţie: carácter (caracter). las leyes (legile). el donaire y la blandura de un amoroso espíritu. casuca. lejitos. los paraguas. doncella. se adaugă la acesta silaba es. Celelalte derivate au cel mai adesea sens depreciativ. model muchedumbre a retrata tomar gloată. pot face uz de diminutiv. los relojes (ceasurile). Accentul. Studentul şi studenta sosesc astăzi. Cărticica surioarei este frumoasă. chiar şi gerunziile. LECTURĂ ŞI DICTARE EL IDIOMA CASTELLANO Bastaría la infantil. los lunes. poeta. adăugat la numele subiectului. c) dacă substantivul se termină la singular în consoană (inclusiv y).: bueno (bine). dacă acesta este deja la plural. Pluralul substantivelor se formează în modul următor: a) dacă substantivul se termină la singular în vocală neaccentuată. se pun ambele la plural sau se pune numai cel de-al doilea la plural. Actriţa este la teatru. pie (picior). populacho. el cortapluma. calducho. Ex. el paraguas (umbrela). doncelleja. în formarea pluralului. las tornea a su gusto. mulţime ver îndulcire a purifica strâmbătură gentileţe a întineri bijuterie a grada culorile multitudine a lua a vedea PLU RALU L S U B S TANTIVE LO R PLURALUL 1. gente. se adaugă la acesta litera s. alegre e pintoresca tropa de las nombres aumentativos y diminutivos. De reţinut de asemenea că substantivele compuse. mamás. los ónices.Şi adjectivele.: el bajá (paşaua). Satul e depărtişor. Ex.: viaje (călătoria). cómo encoge y dilata el molde y significación de substantivos y adjetivos. reloj (ceas). la ley (legea). casa. los cortaplumas. las voces (vocile).: el señor. de ex. Ex. casucha. Ex. cerquita.: caldo (supă de carne). doctorzuelo. lejos (departe). Căţeluşul contesei este graţios. desemnează persoana care o exercită. pueblo (popor). sau. superlativos e irónicos. Călimara este din sticlă. el ay (oful). cómo apura y eternece los diminutivos. Substantivele polosilabice. Substantivele care se termină în z şi puţinele care se termină în x. los lápices (creioanele). (Ricardo León) Lexic agigantar blandura derretir encoger florecica juntar molde retratar tropa valamería a mări apurar moliciune carantoña a lichefia donaire a decoji eternecer floricică joyuela a uni matizar formă. canapé. tinta (cerneală). Un sufix special este sufixul –ero (feminin –era) care. café. las razones. adverbele. las retoca y matiza. callanditto (tăcut mâlc). los señores. y los derrite en los labios a fuerza de carantoñas y zalamerías. Tata şi mama sunt în biserică. dominó care adaugă s. Ex. rămân invariabile la plural. gerundios. Fac excepţie: papá. los gentileshombres. se adaugă la acesta silaba es. poco (puţin). para inferir cuán afectuoso y dulce es nuestro idioma castellano. la carta (scrisoarea). o artă sau o meserie. el garbo y señorío con que el ingenio popular toma en su boca las palabras. Ex. de florecicas y joyuelas del repertorio familiar. rămân neschimbate. los libros (cărţile). schimbă aceste litere în c. sofá. el ónix. caliente (cald). care se termină în s şi nu au accentul tonic pe ultima silabă. mamá.

buenas noches (noapte bună). Spania produce vinuri. los padres (părinţii sau taţii). (I. granados. Lustragiii curăţă pantofii trecătorilor. tupidas de verdor. PARTICULARITĂŢI ALE UNOR SUBSTANTIVE Ca şi în româneşte. las tijeras (foarfeca). deoarece accentuarea se face conform regulii generale şi nu mai este nevoie de accentul grafic (pus la singular deoarece este o excepţie de la regula generală). Gardianul are în buzunar cătuşele. con. los postres (fructe şi dulciuri). Son trabajadores. mucho pimiento. de recio temperamento. Allí se coge del todo. butonii de manşetă). las nupcias (nunta). las exequias (funeraliile). lămâi. al padre a los padres a la madre a las madres Ac. d) substantive care la plural îşi schimbă complet sensul. Chiar şi formele de salut se folosesc mai ales la plural: buenos días (bună ziua). para = pentru dativ oh = pentru vocativ por. De ex. los huertanos. azafrán. los anteojos (ocheanele sau ochelarii). există bine. las Cortes (parlamentul spaniol). el pelo (părul) etc. barba şi mustăţile. frutas. la ropa (hainele). los celos (gelozia). Todos viven holgadamente del trabajo de sus manos. la corte (curtea regală). las honras (onorarea).Notă* Datorită acestei reguli femininele terminate la singular în –ón pierd acest accent grafic la plural. Exerciţiu Traduceţi: Câmpurile bucură privirea. ¡ padre ! ¡ padres ! ¡ madre ! ¡ madres ! . naranjos. Căile ferate sunt semn al progresului. la honra (onoarea). tomates.: los sesos (creierul). los alrededores (împrejurimile). los víveres (hrana).: el celo (zelul). las esposas (cătuşelef).pentru genitiv a. Cejador y Frauca) Lexic acequia barraca cada cruzar granado hermoso hortalizas limonero morar naranjo pimento sombra vereda canal de irigaţie baracă fiecare a încrucişa rodiu (planta) bello verdeţuri lămâi a locui portocal ardei umbră scurtătură azafrán bondadoso camino enredijo hay holgado huerta mancia nada palmera recio tomate şofran bun.: el ajedres (şahul). cale încurcătură. la esposa (mireasa). palmeras. Viorelele se află pe câmpuri şi în grădini. el bigote (mustăţile). de. limoneros. el rey (regele). generos drum. a. Acequias por todas partes. Taţii şi mamele protejează fiii. în limba spaniolă există: a) substantive folosite numai sau de preferinţă la singular . pero sin violencias. ca de ex. b) substantive folosite numai la plural. LECTURĂ ŞI DICTARE LAS HUERTAS MURCIANAS Nada mas hermoso que cruzar por aquel enredijo de caminos y veredas. măsline şi flori. Manchas extensas de moreras. teren irigat pată nimic palmier puternic. los gemelos (binoclul. el caos (haosul). viguros roşie DECLINAREA SUBSTANTIVULUI DECLINAREA Declinarea substantivului. Domnii sunt în grădină. legumbres. Las márgenes del rio. Frizerul taie părul. No hay pobres en Murcia. en = pentru ablativ Masculin Feminin N. Am pierdut ochelarii şi binoclul. . el anteojo (ocheanul). del padre de los padres de la madre de las madres D. la fel ca în celelalte limbi neolatine occidentale se face cu ajutorul prepoziţiilor: de = al. Şahul este un joc de societate. Surdomuţii nu vorbesc. las enaguas (sutana) etc. mulţumit grădină de legume. A cada paso el paisaje varía. los canzolcillos (chiloţii). ca de ex. al padre a los padres a la madre a las madres V. Muncitorii locuiesc în case în suburbiile oraşului. pimientos. cañaverales. buenas tardes (bună seara). hortalizas. confuzie se află. ca de ex. que dan sombra a las barracas donde moran los huertanos.: el padre (tata). los reyes (regii sau perechea regală). portocale. el padre los padres la madre las madres G. c) substantive care la plural au dublă semnificaţie . honrados y bondadosos.

odiar. mai ales fără contact. Para indică scopul şi corespunde franţuzescului pour. perseguir. până mâine. pe calea ferată. modul. Ex. mijlocul şi corespunde franţuzescului par. esa casa pertenece a mi hermano = casa aceasta aparţine fratelui meu. în special atunci când – caz frecvent în limba spaniolă – subiectul se pune în urma verbului. asupra argumentului. café con leche = cafea cu lapte. sau un nume propriu. până la. Ex. entre între. Ex. după. dintre.: Soy querido de mi padre = sunt iubit de tatăl meu.: Acompaña a la carta una muestra del artículo ofrecido = însoţeşte scrisoarea o mostră a articolului oferit. c) cu verbe folosite în mod obişnuit cu nume de persoane. O particularitate a limbii spaniole este considerat acuzativul personal. mijlocul. modul. deasupra. de-ex-de) arată începutul timpului sau locului şi provenienţa îndepărtată. deasupra. în Madrid.: He visto a tu hermano = l-am văzut pe fratele tău. serveşte de asemenea pentru a arăta locul de origine a mişcării. quisiera ver a España = aş vrea să văd Spania. când acesta este un nume de persoană (sau lucru personificat). Ex. a tres pasos = la trei paşi. Prepoziţia con arată însoţirea. a tres pesetas = la trei pesete. sobre el particular = la subiect. venir de España = a veni din Spania. por corréo. De ex. sin fără. a pie. ex. care constă în utilizarea prepoziţiei a (simplă sau compusă) înaintea unui complement direct. Se mai utilizează şi în sensul de circa. Ex. dincolo de. Acuzativul personal se poate folosi şi: a) cu nume de animale. bajo sub. apartenenţa. Prepoziţia a denotă termenul. sobre comida = după prânz. ex. serveşte la specificarea mişcării în timp. castigar. Prepoziţia hacia se traduce cu către. se traduce prin în timp ce. Această uzanţă are ca scop evitarea confundării subiectului (nominativ) cu complementul (acuzativ). non conozco a tí = nu te cunosc (pe tine). Ex. desde Madrid hasta Buenos Aires = de la Madrid la Buenos Aires.: Trabajar para comer = a munci pentru a mânca. por mar. contra împotrivă. Dacă este urmată de un gerunziu. Ex. Dacă totuşi scopul şi cauza acţiunii se confundă. ca: amar.Abl.: hablar con un amigo = a vorbi cu un prieten. Prepoziţia para arată scopul şi indică direcţia mişcării către un loc. are rol de particulă agent în construcţiile pasive. por avión. una dintre cele mai folosite în spaniolă. Prepoziţia en se traduce cu în.: En casa = în casă. ecribir con elegancia = a scrie cu eleganţă. Aceeaşi prepoziţie denotă cauza.: Sobre cinco pesetas = circa cinci pesete. înainte de. sobre tudo = mai ales. timpul. ACUZATIVUL PERSONAL (SAU PERSONIFICANT) 1. iar por arată cauza. ex. con el padre con los padres con la madre con las madres Prepoziţia de denotă specificarea şi posesia. Acuzativul personal nu se foloseşte: .: Desde el siglo pasado = din secolul trecut. vamos a comer = să mergem să mâncăm. por ferrocaril = pe mare. temer. Prepoziţia por. calumniar. pe. el soldado defiende a la patria = soldatul apără patria. de Granada a Madrid = de la Granada la Madrid.: Volar sobre Madrid = a zbura deasupra Madridului. preţul. insultar. un pronume personal. 2. en Madrid = la Madrid. Ex. Prepoziţia sobre se traduce cu pe. arătând direcţia sau aproximarea. cu avionul. *Notă: a nu se confunda para cu por.: Un vaso de agua = un pahar cu apă. 3.: Más teme a la pluma que al acero = se teme mai mult de pană decât de sabie. a mano.: He escrito a mi amigo = (i-)am scris prietenului meu. Ex. Prepoziţia hasta se traduce cu la.: No salgo por el frío = nu ies din cauza frigului. mijlocul. călare. sobre ser buen chico = în afară de a fi un bun băiat. înaintea. Dar cu verbele cu sens afectiv este mai elegant să folosim de. despre asta. este indiferent care prepoziţie va fi folosită: Vívimos para (sau por) los hijos = Trăim pentru fii (care sunt scop şi cauză a acţiunii). Ex.: Hacia Madrid = către Madrid. Ex. dacă poate crea o confuzie cu alt subiect. hasta la vista = la revedere. Ex. hacia las cinco = către (ora) cinci.: Hasta mañana = pe mâine. a caballo = pe jos.: El mozo oega al caballo = tânărul bate calul. manual. b) cu nume de lucruri. herir con la espada = a răni cu spada. a las cinco = la (ora) cinci. indică aşezarea în spaţiu. Prepoziţia desde (lat. Ex. salir para Madrid = a pleca spre Madrid. distanţa. de-abia. scopul. hasta la muerte = până la moarte. mijlocul şi mişcarea prin intermediul a ceva. după. Alte prepoziţii: ante înainte.: Una carta escrita por mi madre = o scrisoare scrisă de mama mea. pasar por la calle = a trece pe stradă. în plus.: En volviendo de la escola = de-abia întors de la şcoală. el libro de mi amigo = cartea prietenului meu. dedesubt. tras îndărăt. după. Ex. en la mesa = pe masă. según conform. matar. llamar. prin poştă.

vestido de gala. Soldaţii trec prin oraş. Palacio Valdés) Lexic apetecido atezado de rodillas enero llegar plata tambien vega dorit înnegrit în genunchi ianuarie a sosi argint de asemenea câmpie arrodillado cayó después entregar mejilla salir tomar volver îngenunchiat a căzut apoi a încredinţa.: poseer. Se tardó en esta ocupación más de lo que se presumía. Toamna cad frunzele copacilor. La reina Isabel. a vrea). Por fin la cruz de plata brilló en lo alto de la torre de la Vela. comprar. Zăpada e pe munţi.: Quisiera ver la hermosa España = aş vrea să văd frumoasa Spanie. conservă prepoziţia. ex. ex. Verbul querer (a dori.: He visto a la Isabel = am văzut-o pe Isabel. y las lágrimas bañaron ugualmente aquellos rostros atezados por la intemperie y los trabajos. Merg la Barcelona. vender.Luna octombrie este rece. dar îl respinge când înseamnă a vrea. d) cu verbele folosite de obicei cu nume de lucruri. chiar şi cu articol. Scriu cu pana de gâscă.: Busco un criado (nu a un criado) = caut un servitor. (A. când este folosit în sens posesiv. avanzó grave. Verbul perder (a pierde) cere acuzativul personal când are înţelesul de a conduce la pierzanie. quiero mi hijo = îl vreau pe fiul meu. a iubi.: Los hacendados americanos compraban los negros = latifundiarii americani cumpărau negri. esperaba impaciente la apetecida señal. con los ojos puestos en las torres de la Alhambra.: Los malos amigos pierden a los buenos chicos = prietenii răi îi duc la pierzanie pe copiii buni. N-am cumpărat cartea din lipsa banilor. La raza maldita no volvería no volvería a dominar a ella. Era la señal convenida para que los reyes de Castillia y Aragón saliesen de Santa Fe a tomar posesión de nuestra ciudad. Plec în Spania. altă”. ex. Studiez cu grija examenelor. ci “garanţie” . ci “flotă” alocar – care nu înseamnă “a aloca”. b) când subiectul este precedat de articolul nehotărât. a se sprijini” (de ex. ¡Momento sublime como no ha habido otro en la historia de España! La reina cayó de rodillas y lágrimas de alegría surcaron sus mejillas. ex. con la alegría en el corazón. Mientras tanto. ex. Fata se îmbracă la modă. LECTURĂ ŞI DICTARE RENDICIÓN DE GRANADA Era el 2 de enero de 1492. Exerciţiu Traduceţi: Masa este din lemn. dar sărac în bunuri. Am circa trei mii de volume în bibliotecă. España estaba libre. ci “a se întări. silencioso. ex.: en los estribos) alto. nu îl acceptă însă atunci când este folosit în sens absolut. Verbul tener (a avea). Am vorbit cu profesorul.: Tengo dos hijos = am doi copii (dar tengo a mi hijo en cama = am pe fiul meu <bolnav> la pat).a) când în propoziţie există un dativ. Mănânc pentru a trăi. Scrisoarea este pentru părinţi. El ejércit español. ca de ex. contar. Triste e conmovedora ceremonia cuando el rey moro entregó las llaves de la ciudad.: He presentado mi hijo a la señora Martinez = l-am prezentat pe fiul meu doamnei Martinez. c) când numele propriu este precedat de articol. ci “înallt. Al salir el sol resonaron por la vega de Granada tres cañonazos disparados en la Alhambra. Fac excepţie numele de femeie. ex. înaltă” aval – care nu înseamnă “aval”. care. FALŞI PRIETENI “TOTALI” ÎN ROMÂNĂ ŞI SPANIOLĂ aperitivo – care nu înseamnă “aperitiv” (în sensul de gustare). Ion este doctor în medicină. cere acuzativul personal când înseamnă a iubi. pentru stimularea aperitivului armada – care nu înseamnă “armată”. ci “băutură” care se bea înainte de masă. Prietenul este bogat în virtuţi. alta – care nu înseamnă “alt. ex. Am citit cartea de la început la sfârşit. Studentul este lăudat de către profesor. nu acceptă niciodată acuzativul personal. pentru a evita ambiguitatea.: Quiero a mi hijo = îl iubesc pe fiul meu. el gran Cardenal y su comitiva entraron en la Alhambra y ocuparon el palacio y la fortaleza. por la vega hasta llegar a las puertas de Granada. Palatul regilor este magnific. ci “a înnebuni” afirmarse – care nu înseamnă “a se afirma”. he perdido un hijo en la guerra = am pierdut un fecior în război. Vin de la Roma. 4. Ion este în casă. Băiatul este iubit de toţi. que le recibió con semblante bondadoso y señales de emoción. Boabdil avanzó después adonde estaba nuestra incomparable reina. Todo su acompañamiento cayó arrodillado también. a da obraz a pleca a lua a se întoarce FALŞ I PR I E T E N I I.

ci “bomboană” (de zahăr. ci “a calchia” constipado – care nu înseamnă “constipat”. ci “temelie” cocina – care nu înseamnă “cocină”. ci “pieptar” cortina – care nu înseamnă “cortină”.: impartir una eneseñanza) . nu de ciocolată) cardo – care nu înseamnă “cârd”. ci “asistenţă”. ci “supă de carne” calle – care nu înseamnă “cale”. ci “casă izolată în câmp” calcar – care nu înseamnă “a călca”. ci “a pune la cale. ci “cămară. ci “balot” fiesta – care nu înseamnă “festă”. a decide” casería – care nu înseamnă “caserie”. ci “teren de vânătoare” costumbre – care nu înseamnă “costum”. ci “ceaun” contestar – care nu înseamnă “a contesta”. “coincidenţă” colegial – care nu înseamnă “colegial”. ci “ulcior” carroza – care nu înseamnă “căruţă”. debara” disgusto – care nu înseamnă “dezgust”. ci “exersa” falda – care nu înseamnă “fald”. ci “bucătărie” capote – care nu înseamnă “capot”. ci “răcit” sau “răceală” caldera – care nu înseamnă “căldare”. “pudoare” duda – care nu înseamnă “dudă”. ci “cremă de ghete” bizarro – care nu înseamnă “bizar”. ci “contras” concurrencia – care nu înseamnă “concurenţă”. ci “poştaş” cimiento – care nu înseamnă “ciment”. ci “talie” celosía – care nu înseamnă “gelozie”. ci “stradă” cántaro – care nu înseamnă “cântar”. ci “avere” sau “soartă” fiscal – care nu înseamnă “fiscal”. ci “necaz. ci “drum” (rar folosit) exprimir – care nu înseamnă “a exprima”. ci “a răspunde” cintura – care nu înseamnă “centură”. ci “baghetă de dirijor” betún – care nu înseamnă “beton”. perdea” coto – care nu înseamnă “cot”. neplăcere” decoro – care nu înseamnă “decor”. ci “gară” sau “anotimp” escenario – care nu înseamnă “scenariu”. ci “bagaje” estrada – care nu înseamnă “estradă”. ci “prăjeală” fortuna – care nu înseamnă “furtună”. ci “a stoarce” ejercitar – care nu înseamnă “a exercita”. ci “jaluzea” copita – care nu înseamnă “copită”. ci “caleaşcă” carta – care nu înseamnă “carte”. “nelămurire” divisar – care nu înseamnă “a divide”. ci “husă” impartir – care nu înseamnă “a împărţi”. ci “potrivit” baba – care nu înseamnă “babă”. ci “sărbătoare” fritura – care nu înseamnă “friptură”. ci “pensulă” cal – care nu înseamnă “cal”. ci “manta” contracto – care nu înseamnă “contract”. ci “bună-cuviinţă”. ci “obicei” credencia – care nu înseamnă “credinţă”. ci “prost” bruma – care nu înseamnă “brumă”. ci “a pune stăpânire. ci “draperie. ci “butelie” sau “damigeană” brocha – care nu înseamnă “broşă”. ci “var” cana – care nu înseamnă “cană”. ci “bici. ci “curajos” bobo – care nu înseamnă “bob”. ci “păhărel” coleto – care nu înseamnă “colet”. ci “fustă” fardo – care nu înseamnă “fard”. ci “fir de păr alb” caldo – care nu înseamnă “cald”.azote – care nu înseamnă “azot”. ci “a preda” (de ex. ci “scrisoare” sau “cartă” cartero – care nu înseamnă “cartier”. ci “a zări” estación – care nu înseamnă “staţie”. ci “mustaţă” bombona – care nu înseamnă “bomboană”. ci “ceaţă pe mare” bigote – care nu înseamnă “bigot”. ci “scaiete” concertar – care nu înseamnă “a concerta”. ci “credenţă” (mobilă) despensa – care nu înseamnă “dispensă”. ci “procuror” funda – care nu înseamnă “fundă”. flagel” apropiarse – care nu înseamnă “ar se apropia”. a-şi însuşi” apropiado – care nu înseamnă “apropiat”. ci “bale” batuta – care nu înseamnă “bătută”. ci “licean” caramelo – care nu înseamnă “caramea”. ci “scenă” equipaje – care nu înseamnă “echipaj”. ci “îndoială”.

ci “controlor” refrán – care nu înseamnă “refren”. “a ieşi prin pori”. ci “roman” numerar – care nu înseamnă “numerar” sau “a număra”. ci “nod” nuca – care nu înseamnă “nucă”. ci “a denatura. ci “sufit” pisar – care nu înseamnă “a pisa”. ci “jurnal” (la cinematograf) novela – care nu înseamnă “nuvelă”. ci “placă”. ci “alb întors din America (bogat)” jornal – care nu înseamnă “jurnal”. ci “fad. ci “cumpătare” magneto – care nu înseamnă “magnet”. ci “căpiţă” parientes – care nu înseamnă “părinţi”. ci “stâncă ascuţită” soso – care nu înseamnă “sos”. ci “mie” mirar – care nu înseamnă “a mira”. ci “ocnă. ci “a încerca. ci “picior” picar – care nu înseamnă “a pica”. a mistifica” tarea – care nu înseamnă “tărie”. ci “rând. ci “salariu” (pe ziua muncă) litera – care nu înseamnă “literă”. ci “şobolan” raza – care nu înseamnă “rază”. ci “mormânt” torcer – care nu înseamnă “a toarce”.imprimar – care nu înseamnă “a imprima”. porţie” revisor – care nu înseamnă “revizor”. ci “magnetou” naturaleza – care nu înseamnă “naturaleţe”. ci “a presupune” suceso – care nu înseamnă “succes”. ci “întoarcere” rezumar(se) – care nu înseamnă “a (se) rezuma”. ci “scândură” tergiversar – care nu înseamnă “a tergiversa”. ci “întâmplare” superar – care nu înseamnă “a supăra”. ci “cuşetă” largo – care nu înseamnă “larg”. ci “a tulbura” . inscripţie. tură” turbar – care nu înseamnă “a turba”. “a se prelinge” retroversión – care nu înseamnă “retroversiune”. ci “lotus” luto – care nu înseamnă “lut”. -a – care nu înseamnă “prim. ci “natură” noticia – care nu înseamnă “notiţă”. ci “pătură” malo – care nu înseamnă “mal”. ci “rude” pata – care nu înseamnă “pată”. ci “a privi. ci “labă” pierna – care nu înseamnă “pernă”. ci “a grundui” indiano – care nu înseamnă “indian”. ci “şalupă” lata – care nu înseamnă “lată”. ci “rău” mapa – care nu înseamnă “mapă”. ci “baraj” presidio – care nu înseamnă “prezidiu”. ci “hartă” millar – care nu înseamnă “miliard”. ci “a numerota” nudo – care nu înseamnă “nud”. ci “a răsuci” turno – care nu înseamnă “turn”. etichetă” risco – care nu înseamnă “risc”. ci “văr. ci “a privi” mesura – care nu înseamnă “măsură”. a se strădui” plafón – care nu înseamnă “plafon”. ci “ştire” nodo – care nu înseamnă “nod”. “plută” (nataţie) sau “fier de călcat” procurar – care nu înseamnă “a procura”. ci “a depăşi” tabla – care nu înseamnă “tablă”. ci “a se scurge”. ci “cutie de conserve” loto – care nu înseamnă “loto”. ci “argint” primo. ci “raţie. schimb. ci “stâlp” rata – care nu înseamnă “rată”. ci “rasă” ración – care nu înseamnă “raţiune”. a se referi la” rana – care nu înseamnă “rană”. ci “proverb” respectar – care nu înseamnă “a respecta”. ci “broască” regreso – care nu înseamnă “regres”. puşcărie” plancha – care nu înseamnă “planşă”. verişoară” presa – care nu înseamnă “presă”. ci “doliu” manta – care nu înseamnă “manta”. ci “lung” lancha – care nu înseamnă “lance”. ci “a ciuguli” plantear – care nu înseamnă “a planta”. ci “a pune (o problemă)” plata – care nu înseamnă “plată”. ci “deviere” (med.) rótulo – care nu înseamnă “rotulă”. anost” suponer – care nu înseamnă “a supune”. ci “ceafă” pajar – care nu înseamnă “pahar”. ci “a călca” poste – care nu înseamnă “post”. ci “firmă. -ă”. ci “sarcină” tumba – care nu înseamnă “tumbă”.

ci “a fi vorba despre” tronar – care nu înseamnă “a trona”. ceremonie. dar şi “arenă” argumento – “subiect” (al unei cărţi. dar şi “a celebra” clase – “lecţie”. dar şi “conferinţă” citar – “a da întâlnire”. “a sprijini”. dar şi “a se compromite” cardenal – “vânătaie”. ci “tapiţerie” venado – care nu înseamnă “vânat”. dar şi “act” acordar – “a decide. dar şi “compromis” concurrir – “a se aduna”. dar şi “a abona” acto – “festivitate. dar şi “bandă” balance – “bilanţ”.: el congreso se celebró en Bucarest). dar şi “ştiinţific” celebrar – “a se bucura de ceva” (de ex. dar şi “a concura” conferencia – “convorbire telefonică” interurbană. ci “echipaj” tapicería – care nu înseamnă “tapiserie”. dar şi “continent” censurar – “a dojeni”. vivir en el campo). dar şi “argument” armar – “a provoca” (de ex. dar şi “carieră” cable – “cablogramă”. dar şi “a cita” . dar şi “cap” (în sens geografic sau figurat) campo – “ţară” (în expresii precum: casa de campo. “şef”. dar şi “a arma” atestar – “a umple”. dar şi “aulă” auxiliar – “a ajuta”. ci “a tuna” tallar – care nu înseamnă “a tăia”. dar şi “zelos” continente – “înveliş”. dar şi “butelie” (în sintagma: botella de Leyden) bodega – “pivniţă”. dar şi “barbă” blando – “moale”. dar şi “blând” botella – “sticlă”. visterie”. ci “a ciopli” tripulación – care nu înseamnă “tribulaţie”. dar şi “cală” científico – “om de ştiinţă”. cufăr. “a avea loc” (de ex. dar şi “cardinal” compromiso – “înţelegere. dar şi “bodegă” bomba – “pompă”. dar şi “cartel” (variantă mai uzuală. dar şi “comerţ” competencia – “concurenţă”. “”. dar şi “clasă” celoso – “gelos”. dar şi “arcă” arena – “nisip”. dar şi “cerc” (de butoi) carrera – “cursă”. dar şi “a cenzura” colorado – “roşu”. dar şi “bombă” botón – “boboc de floare”. dar şi “aparat” aprobar – “a trece” (la un examen). dar şi “balans” barba – “bărbie”. dar şi “competenţă” certificar – “a recomanda (o scrisoare)”. dar şi “auxiliar” banda – “fanfară”.: armar un lío). a hotărî”. “a plăti”. dar şi “a atesta” atravesar – “a străpunge”. măsură”. “sticlă goală”. dar şi “a admira” afirmar – “a întări”. supozitor”. dar şi “compas” componer – “a repara”. ci “a aduce” tratarse – care nu înseamnă “ se trata”. de pildă).traer – care nu înseamnă “trăi”. dar şi “cablu” cartel – “afiş”. în acest caz: cártel) carpeta – “dosar”. angajament”. dar şi “a certifica” compás – “tact. dar şi “a traversa” aula – “clasă”. dar şi “a compune” comprometerse – “a se angaja”. dar şi “cavaler” cabo – “caporal”. dar şi “a afirma” aparato – “fast”. dar şi (foarte rar) “colorat” comercio – “prăvălie”. dar şi “a acorda” (în muzică) admirar – “a mira”. ci “cerb” FALŞI PRIETENI “PARŢIALI” ÎN ROMÂNĂ ŞI SPANIOLĂ abonar – “a îngrăşa pământul”. dar şi “câmp” cerco – “asediu”. dar şi “carpetă” casco – “copită”. dar şi “cască” cala – “cep. dar şi “a aproba” arca – “casă de bani. dar şi “buton” caballero – “domn”.: celebro que hayan venido).

dar şi “creatură” crudo – “ţiţei”. dar şi “geniu” gracia – “haz”. dar şi “discuţie” dispensar – “a scuza”. dar şi “discret” detener – “a opri. dar şi “firmă” fortaleza – “tărie”. dar şi “crud” cristal – “geam”. dar şi “graţios” grado – “clasă” (la şcoală). dar şi “glob” genio – “fire. dar şi “a mima” mineral – “minereu”. dar şi “a intenta” interés – “dobândă”. dar şi “direcţie” discusión – “ceartă”. dar şi “maestru” marco – “marcă” (fig). “a elibera un act”. delicat”. dar şi “a se încorpora” internarse – “a pătrunde”. dar şi “natural” negar – “a refuza”. dar şi “festiv” firma – “semnătură”. oaste”. dar şi “morbid” natural – “originar (din)”. mină”. dar şi “a divulga” dictar – “a ţine (un discurs. a aresta”. dar şi “dur” era – “arie”. dar şi “maşină” metálico – “bani” (în expr. dar şi “cristal” cuadro – “tablou”. dar şi “cadru. “aparat de fotografiat”. dar şi “cub” departamento – “apartament”. dar şi “a deţine” divulgar – “a răspândi. dar şi “a conţine” cordón – “şiret”. dar şi “negoţ” . dar şi “a extinde” figura – “siluetă”. caracter”. “compartiment”. dar şi “a nega” negocio – “afacere”. dar şi “grad” gusto – “plăcere”. dar şi “cordon” criatura – “prunc”. dar şi “a dicta” director – “regizor”. dar şi “interes” integrar – “a face parte din”. dar şi “fosfor” función – “reprezentaţie teatrală”. ramă” máquina – “locomotivă”. dar şi “a consta” contener – “a opri”.constar – “a fi evident”. dar şi “fortăreaţă” formal – “serios”. dar şi “modistă” mórbido – “moale. dar şi “gust” gustar – “a plăcea”. dar şi “a gusta” ilusionar – “a bucura”. dar şi “formal” fósforo – “chibrit”. “tabel”. dar şi “eră” esperar – “a aştepta”. dar şi “cadru” cubo – “ciutură”. dar şi “dietă” discreto – “ager la minte”. dar şi “localitate” masa – “aluat”. dar şi “ligă” localidad – “loc la teatru”. dar şi “figură” festivo – “glumeţ”. dar şi “graţie” gracioso – “nostim”. “dirijor”. dar şi “infante” incorporarse – “a se scula în picioare”. “găleată”. dar şi “departament” dieta – “diurnă” (în general la plural). dar şi “a spera” extender – “a întinde”. dar şi “a face iluzii” infante – “infanterist”. a populariza”. dar şi “masă” (fig) medicina – “medicament”. dar şi “medicina” maestro – “învăţător”. dar şi “mineral” modista – “croitoreasă”. dar şi “metalic” milicia – “armată. dar şi “a se interna” intentar – “a încerca”.: pagar en metálico). dar şi “gest” globo – “balon”. dar şi “librărie” liga – “jartieră”. o conferinţă)”. dar şi “a dispensa” duro – “monedă de cinci pesete”. dar şi “director” dirección – “adresă”. dar şi “a integra” librería – “bibliotecă (rafturi)”. dar şi “funcţie” gesto – “expresie. dar şi “miliţie” mimar – “a răsfăţa”.

dar şi “sigur” servicio – “toaletă”. dar şi “profesional” paso – “trecere”. dar şi “a proba” político – “politician”. dar şi “a rupe” señal – “semn”. dar şi “chimie” raro – “ciudat”. dar şi “organ” parada – “staţie. dar şi “trafic” triunfo – “atú” (la cărţi). dar şi “rar” real – “regal”. dar şi “presupus” puntual – “sigur. dar şi “oficiu” oración – “propoziţie”. dar şi “relaţie” regular – “mediocru”. dar şi “oraţie” órgano – “orgă”. “rugăciune”. dar şi “a trata” talla – “sculptură în lemn”. dar şi “acordar” (în muzică) a acţiona – “actuar”. dar şi “tact” titular – “titlu de ziar”. dar şi “a suspenda” tacto – “pipăit”. dar şi “punctual” puerto – “trecătoare” (în munţi). dar şi “a repara” roca – “stâncă”. dar şi “vecin” vela – “lumânare”. dar şi “semnal” seguro – “asigurare”. “listă”. dar şi “preţios. dar şi “rocă” romper – “a sparge”. dar şi “antídoto” anticar – “librero”. dar şi “a nota” oficio – “meserie”. neîndoios”. dar şi “absolver” a acorda – “conceder”. dar şi “triumf” valor – “curaj”. dar şi “anticuario” (cu sensul de colecţionar sau vânzător de antichităţi) . dar şi “a proceda” presupuesto – “buget”. “procesiune” (în Săptămâna Mare).nave – “naos”. dar şi “vas” (în sens de recipient sau în sens anatomic) vencer – “a expira” (un termen). “trecătoare”. oprire”. “tipar”. cuerda”. dar şi “serviciu” sentir – “a regreta”. dar şi “accionar” (cu sensul de a pune în funcţiune un mecanism) act – “acta” (act scris). dar şi “politic” proceder – “a proveni”. dar şi “patron” penal – “penitenciar”. dar şi “talie” (ca măsură) tráfico – “circulaţie”. dar şi “penal” piel – “blană”. dar şi “a învinge” vecino – “consătean”. de preţ” proceder – “a fi oportun”. ŞI ALTUL (SAU ALTELE) DIFERIT(E) a aborda – “enfocar”. dar şi “arco” a arde – “quemar”. dar şi “arder” antidot – “contraveneno”. dar şi “parte” patrón – “căpitan de vas de pescuit”.: libre albedrío. dar şi “a simţi” suspender – “respinge” (la un examen). dar şi “velă” TERMENI ROMÂNEŞTI CARE AU UN SENS IDENTIC CU AL OMONIMULUI SAU PARONIMULUI LOR SPANIOL. dar şi “a proceda” precisar – “a avea nevoie”. “uzină”. dar şi “valoare” vaso – “pahar”. dar şi “titular” tratar – “a încerca”. dar şi “regulat” reparar – “a observa”. dar şi “navă” notar – “a observa”. “a încerca”. dar şi “aducir” (cu sensul de “a aduce o probă. dar şi “paradă” palma – “palmier”. dar şi “port” químico – “chimist”. dar şi “a preciza” probar – “a gusta”. dar şi “piele” precioso – “drăguţ”. dar şi “abordar” (în marină) a absolvi – “graduarse”. dar şi “pas” parte – “depeşă”. un argument”) arbitru – “albedrío” (sau “arbitrio”) în expr. “talpa piciorului”. dar şi “árbitro” (sport) arc – “muelle. dar şi “plantă” profesional – “profesionist”. dar şi “palmă” planta – “etaj”. dar şi “acto” a aduce – “traer”. dar şi “real” relación – “relatare”.

dar şi “gol” (sport) gras – “gordo”. dar şi “auscultar” (med) atestat – “documentado” (în expr.) bloc – “bloque”. dar şi “central” cerc – “círculo. dar şi “billete” breton – “flequillo”. manicomio”.). dar şi “lección” a lega – “atar”. dar şi “concurrente” a comanda – “mandar”. dar şi “casa” celulă – “celda”. dar şi “bretón” buletin – “documento de identidad”. “entidad”. dar şi “costa” (litoral) a combate – “luchar”. “pasatiempo”. dar şi “fibra” for – “organismo”. şcoală primară). “ventaja”. dar şi “contar” cordon – “cinturón”.) central – “céntrico”. dar şi “interno” a juca – “actuar”. dar şi “aria” (muz) a asculta – “escuchar”. dar şi “cartucho” casă – “taquilla”. corro”. dar şi “distracción” a dispune – “contar (con)”. “institución”. “caja”. “cotización”. dar şi “cota” (topogr.). dar şi “combatir” concurent – “concursante”. dar şi “bagaje” (în expr. dar şi “gas” gest – “ademán”.a antrena – “animar”.: bagaje de conocimientos) banc – “chiste”. “desnudo”. dar şi “banco” bandă – “cinta”. dar şi “banda” basc – “boina”. dar şi “correspondiente” curte – “patio”.) clasă – “aula”. dar şi “célula” (biol. dar şi “atestado” (certificat) avans – “adelanto”. “área” (geom). dar şi “investir” lecţie – “clase”. dar şi “directora” distracţie – “diversión”. “grado”. “escritorio”. dar şi “conducir” a conta – “importar”. dar şi “carrera” cartuş – “cartón” (de cigarillos).) carieră – “cantera” (carieră de piatră). dar şi “cordón” cultură – “cultivo”. dar şi “cámara” cap – “cabeza”.: batir un récord) benzină – “gasolina”. dar şi “avance” aviz – “aprobación. dar şi “legar” (juridic) a legitima – “pedir los documentos”. dar şi “asilo” birou – “oficina”. dar şi “distribución” elementar – “primario” (în expr. dar şi “bencina” (chim. dar şi “foro” (la romani) garderobă – “vestuario”. dar şi “gesto” gol – “vacio”. dar şi “bloc” (de hârtie) bilet – “entrada”. dar şi “aviso” azil – “hospicio. dar şi “guardarropa” gaz – “petróleo”. “buletin meteorologic). dar şi “histórico” intern – “interior”. “encargar”. dar şi “comandar” a conduce – “dirigir”. “encuadernar”. dar şi “lira” linie – “raya”. dar şi “buró” bagaj – “equipaje”.: palabra documentada en los textos). dar şi “externo” fibră – “hebra”. “alegrar”. “despacho”. dar şi “graso” istoric – “historiador”. dar şi “entrenar” arie – “era” (agric). “grueso”. dar şi “crescer” (intranz.) directoare – “directriz” (linie directoare). dar şi “cultura” corespondent – “corresponsal”. “vencer”. dar şi “linea” . “obedecer”. visto bueno”. dar şi “cerco” (cu înţelesul de cerc de butoi) a creşte – “criar” (tranz. “golpear” dar şi “batir” (de ex. dar şi “cabo” (geogr. dar şi “clase” coastă – “costilla”. “cuesta” (de munte). “parte meteorlológico” (în expr. “acompañar”. dar şi “corte” cotă – “cuota”. dar şi “vasco” a bate – “tocar”. dar şi “boletín” cameră – “habitación. dar şi “elemental” extern – “exterior”. dar şi “jugar” a investi – “invertir” (fin. cuarto”. dar şi “disponer” distribuţie – “reparto” (teatru). dar şi “legitimar” liră – “libra (esterlina)”.

dar şi “moco” morală – “moraleja” (la fabulă).: el timbre).) partidă – “partido” (sport).). dar şi “raza” a reduce – “rebajar” (los precios). dar şi “paralelas” (gimn. “sesión”.). “abreviar”. dar şi “monte” neutru – “neutral” (país neutral). dar şi “medicamento” masă – “mesa”. dar şi “representación” scară – “escalera”. . dar şi “término” terasă – “terrado”. “pizarra”. dar şi “tabla” talie – “cintura”. dar şi “mesura” muc – “colilla” (în expr. “automóvel”. dar şi “pompa” (fast) plan – “plano” (geom. “bofetada”. dar şi “oficio” (în expr. la şcoală). dar şi “escala” (fig) a scăpa – “librarse”. “agarrar”. “almácen”. dar şi “terraza” trupă – “compañia” (teatral). dar şi “talle” (“mijloc”) termen – “plazo”. dar şi “vapor” (cu sensul de abur) vas – “barco”. las casas nuevas (casele noi). “apuntar” (la teatru. dar şi “estofa” tablă – “hojalata”. dar şi “palma” paralele – “paralelos” (geogr. dar şi “vaso” ADJE CTIVUL CONCORDANŢA ADJECTIVULUI 1. dar şi “sonar” (de ex. dar şi “tropa” vapor – “harco”. dar şi “plan” (cu sensul de proiect) placă – “disco”. dar şi “moral” munte – “montaña”. dar şi “sumario” scenă – “escenário”. “carné”. dar şi “manivela” materie – “asignatura” (la învăţământ). “sujetar”. dar şi “maestro” măsură – “medida”. “de oficio”) operă – “obra”. dar şi “primario” a prinde – “coger”. dar şi “escena” stofă – “madera” (în expr.magazin – “tienda”. la casa nueva (casa nouă). “paño”. Adjectivul concordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină. Ex. “talla” (cu sensul de măsură).: el teléfono) a sufla – “respirar”. “azotea”. dar şi “materia” maşină – “coche”. dar şi “marquesa” medicament – “medicina”. dar şi “óvalo” palmă – “palmo” (măsură). dar şi “placa” primar – “alcalde”. dar şi “nutrir” oficiu – “oficina”. “tablero”. muc de ţigară). dar şi “soplar” sumar – “somero”. dar şi “reducir” repetiţie – “repaso”. dar şi “ópera” oval – “ovalado”. dar şi “máquina” maistru – “contramaestre”. dar şi “repetición” reprezentaţie – “función”. dar şi “masa” manivelă – “manubrio”. dar şi “escapar” a suna – “tocar” (de ex. dar şi “marca” marchiză – “marquesina” (arh. “tener madera de”). dar şi “permiso” pompă – “bomba”.). dar şi “neutro” a nutri – “acariciar” (una esperanza). dar şi “partida” (de caza) permis – “licencia”. dar şi “magazine” (revistă) marcă – “sello” (timbru).: el libro nuevo (cartea nouă). los libros nuevos (cărţile noi). dar şi “prender” rasă – “hábito”.

en medio de un paisaje admirable. felices. una mujer buena. cuando Montserrat era un yermo rascoso. un oarecare). una mujer alegre. los demás compañeros = ceilalţi tovarăşi. -or (exeptate fiind comparativele).. cada tres días = la fiecare trei zile. bobalicona. Tânăra a cumpărat pălăria cea nouă. Adesea însă adjectivul îşi schimbă înţelesul după locul pe care îl ocupă faţă de substantiv. ex.. Sfântul Dominic este un sfânt spaniol. Dacă se referă la mai multe substantive de genuri diferite. Prima zi a lunii ianuarie este prima zi a anului. Fetele românce studiază cu atenţie. Delante de esta imagen. por ferrocarril. colgó sus armas de soldado. grandes. Ex. ricote (bogătan). pobre soldado sin luces ni protecciones – como quien nada dice – la Compaña de Jesús. Santo Cristo şi similarele. (R. Adjectivull santo (sfânt). baladîes. los pies y las manos son heladas = picioarele şi mâinile sunt îngheţate. alţii) rămân neschimbate atât la singular cât şi la plural. un mal hombre. fără a urma reguli speciale. dar care exprimă lucruri inanimate. regordeta.. ningún libro. de Loyola. encantadora. c) adjectivele etnice terminate în consoane. inglés. O gramatică bună este o comoară.: el padre y la madre son buenos = tata şi mama sunt buni. Adjectivele bueno (bun). chiquitina. ex. chiquitin. primul). San Pablo etc. Exerciţiu Traduceţi: Bătrânul profesor este un prieten de familie.: un hombre pobre = un om sărac. La iglesia de la primitiva ermita. andaluza. una mujer hipócrita. LOCUL ADJECTIVULUI Adjectivul poate fi pus înaintea sau în urma substantivului. ha sido sucesivamente agrandada y transformada. care se utilizează adesea ca substantive. algún día. convaleciente de las heridas recibidas en el sitio de Pamplona. postrero (ultimul) îl pierd pe o final în faţa unui substantiv masculin singular. -ín. ex. se acordă cu cel mai apropiat. Am întâlnit pe doamna englezoaică cu doamna franţuzoaică. holgazana. San Juan. francesa. 2. Santo Tomás. y después de una noche de vela y oración partió a fundar. Se deja el tren en la estación de Monistrol y allí se sube a un ferrocarril de cremallera.: un hombre hipócrita. Ex. Numele popoarelor şi a etnicilor lor se scriu cu iniţială minusculă. Fac excepţie: a) augmentativele în –ete şi –ote: regordete (grăsun). malo (rău).: baladí.: holgazán. La fel exclamaţiile Santo Dios. -ón. ex. ricota. bobalicón. b) adjectivele terminate în –án. un sombrero nuevo. dacă se termină în vocală accentuată sau în consoană. A treia lună a anului este martie. Prietenii fideli sunt rari. inglesa. es la milagrosa por excelencia entre las infinitas de la Cataluña. ex. Ex. alguno (unul. nu ca în franceză. azul. Santo Tomé şi Santo Toríbio.. înaintea unui substantiv propriu masculin. Adjectivul grande (mare). se adaugă la acesta silaba ss. andaluz. española. un hombre audaz. pierde adesea ultima silabă. LECTURĂ ŞI DICTARE EL MONTSERRAT Y SAN IGNACIO Se va de Barcelona al Montserrat en un par de horas. Santo Domingo (dar San Domingo insula). Nu am luat nici o carte. b) adjectivele terminate în altă vocală sau în consoană rămân în general nemodificate. una pregunta simple = o întrebare tâmpită. que asciende la montaña y llega a los pies del histórico monasterio. Adjectivele cada (fiecare) şi demás (altul.. él.: español.: San Pedro.: cada día = în fiecare zi. azules. Cúneo Vidal) . ninguno (nici unul). encantador. înaintea unui substantiv. Santo Tobías. PLURALUL ADJECTIVELOR Pluralul adjectivelor se formează ca pluralul substantivelor. francés. adică dacă adjectivul se termină la singular în vocală neaccentuată. ex. una simple pregunta = o simplă întrebare. primero (prim. grande. Es de madera de boj. Tânărul are o idee fericită. FORMAREA FEMININULUI Formarea femininului se face după următorele reguli: a) adjectivele terminate în o schimbă această vocală în a. por los años de 1522. Azi este o zi rea. Copilul este inteligent. EX..: un hombre bueno. a que vino a parar por los años de 880 la santa imagen. la demás gente = cealaltă lume. Pe cer sunt nori negri. se pune la masculin. un pobre hombre = un biet om. Nu am supărat pe nici un om. ex. el primer día etc. Fac excepţie: Santo Angel. Ex. Ultimul salut este întotdeauna trist.: felix. gran casa.: un buen amigo. dar care exprimă lucruri animate. y es en actualidad una de la basílicas más suntuosas del mundo. tercero (al treilea). pierde aproape întotdeauna ultima silabă. Madrid este un oraş mare.Dacă adjectivul se referă la mai multe substantive de genuri diferite. se adaugă la acesta litera s. obscurecida por los años. Adjectivele care se termină în z schimbă această literă în c înainte de a primi sufixul. La imagen de la Virgen que se venera en Montserrat.: gran señor. ex. una mujer audaz.: Un buen amigo. rodeado de una tupida selva poblada de lobos y bandoleros. un hombre alegre.

înainte de a lua sufixul –ísimo. -ísima.: Juan tiene tantos libros cuantos quiere. tanto más aprende. sau participii în care sufixul –ísimo ar complica pronunţarea. sau viceversa. sau prea lungi. Prima formă este folosită mai mult.errimo.. larguísimo. pustnic yermo lup luces lemn milagroso a se opri riscoso înconjurat subir plin vela a venit cimişir a lăsa loc singuratic instrucţie.Lexic bandolero colgar ermita lobo madera parar rodeado tupido vino (de la venir) bandit boj a agăţa dejar călugăr.. Adjectivele cu diftong mobil. que. que (în celelalte cazuri). libre. Comparativul de inferioritate se formează cu menos. célebre. în acest caz. ex: bueno. pentru a conserva sunetul primitiv al consoanei. muy formidable (nu formidabilísimo).. dacă în primul termen se găseşte un substantiv sau un pronume. b) tanto.: Juan es tan studioso como inteligente. salubérrimo. Adjectivul tamaño (de la latinescul tam magnus) = atât de mare. Adjectivele terminate în –ble intercalează un i. trebuie folosit cuanto. ex. dacă în primul termen se găseşte un adjectiv..: Juan es más estudioso que tú. Expresiile corelative tot atât de. ex. 2. Ex. que. un participiu sau un adverb. largo. ex. ştiinţă miraculos stâncos a urca ajun COMPARATIV ŞI SUPERLATIV COMPARATIVUL DE EGALITATE 1.: Juan es tan triste que no puede beber.. que (dacă în primul termen se află un adjectiv) şi tanto... se traduc prin cuanto más (sau menos). Ex. ex. ca se traduc prin tan. are deja semnificaţia comparativă. Ex. schimbă aceste silabe finale în qu şi gu. salubre. ex. variabil în gen şi număr. Juan es estudiosísimo. Să se reţină că în toate aceste construcţii.. Dacă al doilea termen este un numeral.: Juan es más inteligente de lo que parece (faţă de cum ar semăna). ex.. miserrimo. Ex.: formidable. 2. mísero.: Juan tiene tantos libros cuantos quiere. ex.: Cuanto Juan más estudia. chiar dacă în româneşte pot fi subînţelese.. sau cu sufixul –ísimo.. Adjectivele cu accent pe penultima silabă. celérrimo.: Juan tiene tantos libros como José. tanto más (sau menos) şi viceversa. 2. Superlativul absolut se formează cu adverbul muy (apocopă de la mucho) = mult. Juan es tan instruido como inteligente. Ex... ex. se foloseşte de în fraza afirmativă şi que în fraza negativă. como. are deja semnificaţia comparativă.: acre. Dacă în al doilea termen este un verb. ca în româneşte. ex. şi cu prepoziţia corelativă de. Tanto este. pobre. Tan lejos (departe) como Milán de Madrid. integérrimo.: noble. libérrimo. aspérrimo.: rico. muy instruido. Expresiile cu cât mai mult (sau mai puţin). Adjectivul tamaño (de la latinescul tam magnus) = atât de mare. ex. din cauza mutării accentului. Superlativul relativ se formează cu articolul hotărât.. Articolul nu se repetă dacă substantivul precede imediat superlativul. Ex..: El picaflor es un pajarito tamaño como un abejón = pasărea muscă (colibri) este o păsărică mare cât un bărzăune. nobilísimo. nu la acuzativ. como. cât. Juan estudia tanto que es docto en todo. íntegro..: El picaflor es un pajarito tamaño como un abejón = pasărea muscă (colibri) este o păsărică mare cât un bărzăune. cierto. Ex. áspero.: Juan es el más estudioso de la clase. Adjectivele terminate în –co şi –go. nu sunt tolerate.: Juan es menos estudioso que José.. Comparativul de superioritate se formează cu más. tan sau tanto trebuie să se exprime întotdeauna. SUPERLATIVUL 1. COMPARATIVUL DE SUPERIORITATE ŞI INFERIORITATE 1. Juan no tiene más que cinco céntimos. riquísimo. instruido.: Juan tiene más de un millón.. Anumite adjective formează superlativul ca în latină în . Dacă în al doilea termen este un verb.: Juan es muy estudioso. pierd diftongarea. acesta trebuie pus la nominativ. certísimo.. Dacă al doilea termen este un pronume personal. . Comparativul de egalitate poate da două situaţii: a) tan. cu atât mai mult (sau mai puţin). trebuie folosit cuanto. urmat de adverbele más sau menos. bonísimo.: Juan es más estudioso que José. Dacă al doilea termen este o întreagă propoziţie.: Juan es el estudiante más inteligente de todos. Ex. Ex.. Ex. se foloseşte de lo que. paupérrimo. acérrimo. atât de.

Sunt atât de trist că nici nu pot mânca. Marfa este de calitate inferioară. Experienţa este cel mai bun sfătuitor (consilier). dacă sunt urmate de un substantiv. cu atât este mai uşor. del día. ya no le veían en el aposento. vosotras. în -entísimo. San Ignacio. Mincinosul este mai rău decât hoţul.: benéfico. Cu cât studiem mai mult o limbă străină. a ta. Se levantaba antes del alba. ella ea. cer după ele articolul. sau se poate chiar subînţelege. magnificentísimo. vosotras voi (masc.. San Juan de la Cruz. fem. A la más grande modestia unía una actividad prodigiosa. care nu seamănă deloc cu formele lor pozitive: Pozitiv Comparativ Superlativ bueno (bun) mejor óptimo malo (rău) peor pésimo grande (mare) mayor máximo pequeño (mic) menor mínimo alto (înalt) superior suprem o bajo (scund) inferior înfimo De reţinut totuşi că óptimo este puţin folosit şi. Sora învaţă totul mai uşor ca fratele.) él el. cela. munífico. ex. Entre tanta variedad de negocios y de personas con quienes trataba. benévolo. Tú se accentuează pentru a-l distinge de pronumele posesiv tu = al tău.. tot ca în latineşte. Nosotros (literal noiceilalţi) şi vosotros au femininele nosotras. Juan de Ávila era modesto y activísimo. Dolores este mai frumoasă ca Juanita. blanco y desmantelado. Am cumpărat atâtea cadouri câţi oaspeţi sunt. fem. beneficentísimo. nunca mudaba aquel semblante y serenidad de su rostro. ¿Será esta alianza de la acción vivaz y la serenidad lo que hace la característica de los Santos españoles? Activos y de una serenidad maravillosa han sido Santa Teresa. ellas ele. LECTURĂ ŞI DICTARE EL BEATO JUAN DE ÁVILA Juan de Ávila era un hombre sencillo y activo. usted dv. Pronumele personale sunt: yo eu nosotros.) tú tu vosotros. Virtutea nu este tot atât de iubită ca bogăţia. . sabio. debilísimos.. Amorul propriu este cel mai mare duşman al omului. Acestea. ustedes dvs Mai există şi pronumele neutru ello. Petre este mai silitor decât Paul. Aurul este mai preţios ca argintul. ellos ei. care ar corespunde franţuzescului ce. de Montilla. COMPARATIVE ŞI SUPERLATIVE NEREGULATE Anumite adjective au forme de derivare latinească. Ex. en su cuartito. spre deosebire de limba română unde avem câte o singură formă pentru ambele genuri.Alte adjective formează superlativul. Este un om tot atât de mare cât un gigant. magnífico. que entraban por la ventanida. nosotras noi (masc. sapientísimo. benevolentísimo. Los primeros fulgores. Le ha retratado en páginas primorosas fray Luis de Granada. Volvia a estas cuatro paredes ya entrada la noche. San Francisco Javier.. San Juan de Dios. (José Martin Ruíz) Lexic a lo largo aposento demantelado hondo lograr rendido sencillo vemos volver de-a lungul adăpost gol profund a reuşi supus simplu vedem a se întoarce añade cuartito hallar levantar primorosa retratar veían ventanita adaugă cămăruţă a găsi a se ridica gentilă a prezenta vedeau ferestruică PRONUM ELE PRONUMELE PERSONALE 1. este substituit de excelente. Artiştii sunt adesea foarte săraci. Îmi place vinul tot atât cât berea. munificentísimo. La vemos con los ojos de la imaginación. în practică.: Nosotros los españoles (sau los españoles) somos todos caballeros = noi spaniolii suntem toţi cavaleri. Exerciţiu Traduceţi: Unchiul nu e tot atât de bogat ca bunicul.

Dacă sunt urmate de numerale, se schimbă în los, las. Ex.: Los dos somos estudiantes = noi doi suntem studenţi; los tres sois muy buenos = voi trei sunteţi foarte buni. În limba spaniolă, atunci când ne adresăm unei persoane cu care nu suntem în relaţii apropiate şi căreia nu putem să-i spunem tu, se foloseşte pronumele de reverenţă usted (de la vechiul Vuestra Merced), la plural ustedes (de la vechiul Vuestras Mercedes), cu persoana a III-a, nu cu a II-a ca în româneşte sau franceză. Abrevierile acestora sunt respectiv V., Ud. sau Vd. la singular şi V.V., Uds. sau Vds. la plural. Până la sfârşitul secolului al XVI-lea, în locul acestor forme, se folosea la singular vos, care actualmente nu se mai foloseşte decât în limbajul oficial şi solemn, sau în rugăciunile către Dumnezeu şi către sfinţi. Toate pronumele personale cu funcţie de subiect, dacă absenţa lor nu poate genera ambiguităţi, se pot neglija în uz; dar V. şi V.V. nu se omit niciodată, chiar cu riscul repetării lor de mai multe ori. 2. Pronumele personale, în toate cazurile lor, se folosesc conform prezentării următoare: Persoana I singular Persoana I plural nom. yo nom. nosotros, -as gen. de mí gen. de nosotros, -as dat. a mí; me dat. nos; a nosotros, -as acuz. a mí; me acuz. nos; a nosotros, -as abl. per, con mí abl. per, con nosotros, -as conmigo Persoana a II-a singular Persoana a II-a plural nom. tú nom. vosotros, -as gen. de tí gen. de vosotros, -as dat. a tí; te dat. os; a vosotros, -as acuz. a mí; me acuz. os; a vosotros, -as abl. per, con tí abl. per, con vosotros, -as contigo Persoana a III-a singular masculin Persoana a III-a plural masculin nom. él nom. ellos gen. de él gen. de ellos dat. a él; le dat. a ellos; les acuz. a él; le; lo acuz. a ellos; les abl. per, con él abl. per, con ellos Persoana a III-a singular feminin Persoana a III-a plural feminin nom. ella nom. ellas gen. de ella gen. de ellas dat. a ella; le dat. a ellas; les; se acuz. a ella; la acuz. a ellas; las abl. per, con ella abl. per, con ellas Persoana a III-a neutru Persoana a III-a reflexiv nom. ello gen. de ello gen. de sí dat. a ello dat. a sí acuz. a ello; lo acuz. se; a sí abl. per, con ello abl. per, con sí; consigo Mí se accentuează pentru a-l distige de pronumele posesiv mi = al meu, a mea; sí se accentuează pentru a-l distinge de conjuncţia se = dacă. Acuzativul, pentru regula acuzativului personal, este însoţit întotdeauna de prepoziţia a. 3. Folosirea acestor pronume nu diferă foarte mult de uzanţa românească, ţinând cont că acolo unde în româneşte găsim formele atone, fără prepoziţie, în spaniolă găsim me, te, se; şi invers, când în română găsim formele tonice, cu prepoziţie, în spaniolă găsim mí, ti, sí. Ex.: El señor me llama = domnul mă cheamă. El señor te llama = domnul te cheamă. El señor se cree rico = domnul se crede bogat. Él trabaja para mí = el lucrează pentru mine. Él trabaja para ti = el lucrează pentru tine. Él trabaja para sí = el lucrează pentru sine. Analog, când în româneşte găsim formele ne, vă, în spaniolă găsim formele nos, os. El padre nos quiere mucho = tata ne iubeşte mult. El padre os quiere mucho = tata vă iubeşte mult.

4. Pronumele de persoana a III-a singular masculin, fără prepoziţie, face dativul le (rom. îi) şi acuzativul le (rom. îl), dacă se referă la persoană; lo (rom. îi) dacă se referă la lucru sau animal. Ex.: La madre le dió un beso y le abrazó = mama îi dădu un pupic şi îl îmbrăţişă. El libro, que tenía, lo he prestado = cartea pe care o aveam, am împrumutat-o. Pronumele de persoana a III-a singular feminin, fără prepoziţie, face dativul le şi acuzativul la. Ex.: La madre le dió un beso y la abrazó = mama îi dădu un pupic şi o îmbrăţişă. Pronumele de persoana a III-a plural masculin face dativul les şi acuzativul los. Ex.: La madre les dió un beso y los abrazó = mama le dădu un pupic şi îi îmbrăţişă. În textele de cancelarie (oficiale), şi nu numai în acestea, se foloseşte adesea, prin analogie cu acuzativul singular le, forma les pentru los. Pronumele de persoana a III-a plural feminin face dativul les (ca la masculin) şi acuzativul las. Ex.: La madre les dió un beso y las abrazó = mama le dădu un pupic şi le îmbrăţişă. Formele româneşti cu mine, cu tine, cu sine se traduc cu conmigo, contigo, consigo. 5. Pronumele personale compuse prin unirea unui dativ cu un acuzativ (me lo, te lo, se lo) se traduc punând înante dativul şi apoi acuzativul. Ex.: Él me lo ha dado = el mi l-a dat. Fac excepţie dativul pronumelor de persoana a III-a singular şi plural, care pentru eufonie se schimbă întotdeauna în se formând următoarele forme: se le în loc de le le, les le; se la în loc de le la, les la; se lo în loc de le lo, les lo; se los în loc de le los, les los; se las în loc de le las, les las; Ex.: El libro, que él me prestó, se lo devolví = Cartea pe care el mi-a împrumutat-o, i-am restituit-o. De reţinut că se se referă atât la singular, cât şi la plural şi din această cauză, pentru a se evita eventualele ambiguităţi, se obişnuieşte să se adauge pronumele personale cu prepoziţiile relative. Ex.: el libro, que él me prestó, se lo devolví a él. Face excepţie chiar şi pronumele impersonal se (cineva, ei, lumea), care precede întotdeauna dativul; ex.: se me ha asegurado que ha llegado = m-au asigurat că a sosit. 6. Limba spaniolă, la fel ca limba română, repetă adesea în aceeaşi frază foram tonică şi cea atonă a pronumelui personal dativ şi acuzativ, în scopul de a obţine o mai mare eficacitate şi eleganţă a discursului; ex.: a mí me parece = mie mi se pare. Se foloseşte la fel de des repetarea, prin intermediul dativului le sau les, complementul format cu substantivul; ex.: Le parece a mi papá que = îi pare tatălui meu că. 7. Particulele din limba italiană ne, ci, vi nu există în limba spaniolă. 8. Pronumele personale în funcţie de complement pot să preceadă sau să urmeze verbul, dar cel mai adesea îl preced; ex.: me habló = mi-a vorbit. Fac excepţie imperativul şi infinitivul, unde pronumele se pune după verb, ca sufix, şi gerunziul, unde se face după cum se crede; ex.: ámame = iubeşte-mă; amarse = a se iubi; amándose = iubindu-se. Dacă imperativul este negativ, pronumele trebuie să preceadă verbul: no me ama = nu mă iubi. Să se reţină în fine că imperativul persoanei I plural, unindu-se cu nos sau cu vos în flexiunea verbală, pierde s final; şi că imperativul persoanei a II-a plural pierde d final; ex.: amemos + nos = amémonos = să ne iubim; amad + os = amaos = iubiţi-vă. Singura excepţie aici: idos = duceţi-vă. PRONUMELE RECIPROC Pronumele reciproc, ca şi pronumele reflexiv, este sí cu prepoziţie, se fără prepoziţie. Ex.: Ellos se pegan entre sí = ei se lovesc între ei. Acesta este adesea întărit de uno a otro (şi, dacă subiectele sunt mai multe, unos a otros): ellos se aman uno a otro = ei se iubesc unul pe celălalt. Exerciţiu Traduceţi: Eu nu vorbesc niciodată de tine. Tu nu te îndoieşti de asta. El l-a salutat pe văr. V-am scris dvs o scrisoare lungă. Noi românii suntem foarte sobri. Voi doi nu studiaţi. Eu mă spăl întotdeauna cu apă rece. El nu ţi-a spus adevărul. El nu îşi merită reproşul. Este necesar (es preciso) să nu gândeşti mereu la tine. Vă laud pentru bunele rezultate la examen. Am văzut un ceas frumos pe care l-am cumpărat. Nu mi-e frică cu tine. I-am spus-o de mai multe ori, dar nu înţelege raţiunea. Nu se mai crede în asta. Am găsit pe masă stiloul; luaţi-l. Ei se ceartă între ei. PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) POSESIVE 1. Pronumele posesive sunt: SINGULAR el mío al meu la mía el tuyo al tău la tuya el suyo al său la suya el nuestro al nostru la nuestra el vuestro al vostru la vuestra

a mea a ta a sa, a lui, a ei a noastră a voastră

el suyo

al lor PLURAL

la suya

a lor

los míos ai mei las mías ale mele los tuyos ai tăi las tuyas ale tale los suyos ai săi las suyas ale sale los nuestros ai noştri las nuestras ale noastre los vuestros ai voştri las vuestras ale voastre los suyos ai lor las suyas ale lor Pronumele posesive sunt întotdeauna precedate de articolul hotărât. Ex.: el libro del maestro es mejor que el tuyo = cartea profesorului este mai bună decât a ta. Pronumele posesiv masculin, dacă la singular este precedat de articolul lo, primeşte semnificaţie neutră; ex.: lo mio y lo tuyo = al meu şi al tău. 2. Pronumele posesive, când sunt folosite ca adjective, se pot pune înainte sau după substantiv, dar în acest ultim caz resping întotdeauna articolul (ca în franceză) şi pierd prin apocopare, în afară de nuestro şi vuestro, ultima silabă; ex.: el libro mío, sau mi libro = cartea mea; el libro tuyo, sau tu libro = cartea ta etc. Aceste adjective, trecând la plural, primesc semnul pluralului s conform regulii generale: mis libros = cărţile mele; etus libros = cărţile tale; sus libros = cărţile sale etc. Să se reţină că mi, tu, su şi mis, tus, sus sunt de ambele genuri; ex.: mi libro = cartea mea; mi pluma = tocul meu. De reţinut de asemenea că su, sus sunt pentru ambele genuri, adică pot semnifica şi al său, al lor, cât şi ai săi, ai lor; de aceea, pentru a evita ambiguităţile, se obişnuieşte adesea să se adauge şi pronumele personale relative: éste es su libro de él = cartea aceasta este cartea sa (a lui); éstos son sus libros de ellos = acestea sunt cărţile lor (ale lor); éste es su libro de Usted = aceasta este cartea dvs (a dvs). 3. Adjectivele posesive refuză – cum s-a mai spus – articolul hotărât, dar îl acceptă pe cel nehotărât; ex.: un mi libro (sau, mai bine, un libro mío, uno de mis libros) = o carte de-a mea. 4. Două adjective posesive nu pot să preceadă acelaşi substantiv; în acest caz, primul se pune înaintea substantivului ca adjectiv, iar al doilea se pune după, ca pronume. Ex.: Cartea mea şi a ta = mi libro y el tuyo. 5. Când precedăsubstantivul, adjectivele posesive înlătură numeralul şi adjectivul, pentru care în acest caz trebuie puse întotdeauna după substantiv; ex.: două dintre frumoasele tale cărţi = dos hermosos libros tuyos. 6. Să se reţină uzanţele idiomatice: voy con mi madre (în loc de voy con la mamá); hablo con my padre (în loc de hablo con el papá); muy señor mío (stimate domnule – în corespondenţă); mi capitán = domnule căpitan (spus de către inferiori în grad). Exerciţiu Traduceţi: Am o bicicletă ca a ta. Florile nu sunt ale tale, ci ale mele. Servitoarea vărului meu este mai inteligentă decât a noastră. Fratele meu este mare prieten al cărţii. Câinii mei sunt foarte rapizi. Am văzut biblioteca ta. A întâlnit fiii tăi. Un prietene de-al meu mi-a scris o scrisoare. O prietenă de-a soţiei mele este bolnavă. Am salutat pe domnul Lopez cu soţia lui şi cu fiii săi. Petre a consultat dicţionarul său. Bunica mea a cumpărat portretul său (al dumneaei). Fraţilor dvs le este foame. Fata este fiica stăpânului casei. Am primit cadoul vostru. Viaţa dvs (pl) este plină de sacrificii. Stimate domnule, vă sunt recunoscător pentru politeţea dvs. Domnule căpitan, la ordinele dvs. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE 1. Pronumele demonstrative sunt: SINGULAR masculin feminin éste acesta, ăsta ésta aceasta, asta ése acesta, ăsta ésa aceasta, asta aquél acela, ăla aquélla aceea, aia PLURAL éstos aceştia, ăştia éstas acestea, ăstea ésos aceştia, ăştia ésas acestea, astea aquéllos aceia, ăia aquéllas acelea, ălea NEUTRU esto acesta, ăsta eso acesta, ăsta aquello acela, ăla Pronumele neutre esto, eso, aquello substituie cu mai multă precizie pronumele ello; corespunde francezului ce, cela. Ex.: esto no es justo = asta nu-i drept; esto no es justo = asta nu-i drept; eso que escribes es verdad = ceea ce scrii este adevărat; aquello que dices no me convence = ceea ce-mi spui nu mă convinge. Printre pronumele demonstrative se poate pune şi mismo = acelaşi, care se însoţeşte cu diferite cuvinte pentru a întări sensul, sau poate sta de unul singur, împreună cu articolul; ex.: repito siempre la misma cosa = repet mereu acelaşi lucru; es el mismo que habló ayer = este tot ce am spus ieri (acelaşi lucru pe care l-am spus ieri); es lo mismos = este acelaşi lucru.

2. Când avem pronume demonstrative repetate, al doilea se înlocuieşte cu articolul hotărât; ex.: cartea mea şi cea a fratelui meu = mi libro y el de mi hermano; gramatica mea şi cea a fratelui meu = mi gramática y la de mi hermano; cărţile mele şi cele ale fraţilor mei = mis libros y los de mis hermanos; gramaticile mele şi cele ale fratelui meu = mis gramáticas y las de mi hermano. De reţinut: nu vorbesc despre cartea ta, ci de cea a profesorului= no hablo de tu libro, sino del del profesor. 3. Pronumele demonstrative folosite ca adjective, pierd accentul: este hombre = acest om. La fel când sunt după substantiv; el hombre este = acest om. 4. Două adjective demonstrative nu pot să preceadă acelaşi substantiv; în acest caz, primul se pune înaintea substantivului ca adjectiv, iar celălalt se postpune, ca proume; ex.: aceasta şi acea carte = este libro y ése. 5. Adjectivele tal (oarecare, astfel de), semejante (similar, asemănător), tanto (atât de) se pot folosi şi ca adjective demonstrative; ex.: nunca he visto tal libro = nu am văzut niciodată o aşa carte; no profeso semejante doctrinal = nu adopt asemenea doctrină; ¿Por qué tantas palabras? = pentru ce atâtea vorbe? 6. Să se reţină şi locuţiunile en éste, en ésa, cu elipsa cuvântului "ciudad", care corespund adverbelor aici, aci; şi locuţiunile de ésta, de ésa, care au semnificaţiile ale oraşului nostru. De reţinut de asemenea şi locuţiunile esto es, eso es, care semnifică "adică". Exerciţiu Traduceţi: Aceasta este casa mea. Asta este servitoarea avocatului. Aceea este casa bunicului meu. Ăştia sunt spanioli. Mânuşile mele nu sunt acestea, ci acelea. Nu te chem pentru asta. Biroul meu se află tot pe strada asta. Calul meu şi cel al vărului tău sunt foarte frumoşi. Casa ta şi cea a fratelui tău sunt foarte vechi. Ceasul este cel al tatălui meu. Florile sunt din grădina mea, nu din cea a părinţilor mei. Acest om este prietenul meu. Pălăria aceea e foarte scumpă. Acei oameni sunt muncitori. Acele femei sunt croitorese. Acesta şi acel tablou sunt operele unui mare pictor. El nu uită asemenea lucruri. Trăiesc aici de mulţi ani. PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) RELATIVE 1. Pronumele relative sunt: SINGULAR PLURAL que care (masc. şi fem.) que care (masc. şi fem.) cual care (masc. şi fem.) cuales care (masc. şi fem.) quien care (masc. şi fem.) quienes care (masc. şi fem.) cuyo al căru; cuya a cărei cuyos ai cărui; cuyas ale cărei 2. Pronumele que se referă atât la persoane, cât şi la lucruri şi animale. Ex.: el hombre que trabaja = omul care munceşte; la mujer que trabaja = femeia care munceşte; los hombres que trabajan = oamenii care muncesc; las mujeres que trabajan = femeile care muncesc. În cazurile indirecte, dacă se referă la persoane, acesta trebuie să fie precedat de articol; dacă se referă la lucruri, poate fi folosit şi fără articol; ex.: el hombre, del que te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit; la mujer, de que te he hablado = femeia despre care ţi-am vorbit; los amigos, a los que he escrito = prietenii cărora le-am scris; las cartas, a que me refiero = scrisorile la care mă refer. Acesta, în afară de articol, se însoţeşte şi cu pronumele demonstrativ el (la, lo, los, las), formând el que = acela care; la que = acea care; lo que = acel care; lo que = ceea ce; los que = aceia care; las que = acelea care; ex.: el que habla demasiado, no dice siempre verdades = acela care vorbeşte mult, nu spune întotdeauna adevărul; lo que es justo, es justo = ce-i drept, e drept. Se poate folosi şi în sens neutru, cu semnificaţia de "ce, care motiv, care scop", şi în acest caz se scrie accentuat: no sé qué decir = nu ştiu ce să spun. 3. Pronumele cual se referă atât la persoane, cât şi la lucruri şi animale. Acesta se utilizează întotdeauna cu articolul. Ex.: el hombre, el cual trabaja = omul care lucrează; los hombres, los cuales trabajan = oamenii care lucrează; el hombre, del cual te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit; los hombres, de los cuales te he hablado = oamenii despre care ţi-am vorbit. 4. Pronumele quien se referă numai la persoane. Acesta se utilizează întotdeauna fără articol. Ex.: el hombre, de quien te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit; los hombres, de quienes te he hablado = oamenii despre care ţi-am vorbit. Acesta, în funcţia de complement direct, este întotdeauna precedat de prepoziţia a; ex.: el hombre, a quien he encontrado = omul pe care l-am întâlnit. Acest pronume fiind atât masculin cât şi feminin, poate da naştere adesea ambiguităţii şi de aceea, în cazurile de dubiu, se substituie cu que; ex: el hijo de la maestra, del que (sau de la que, după caz) te he hablado = fiu învăţătoarei, despre care ţi-am vorbit. 5. Pronumele cuyo, cuya (de la lat. cuius) se referă atât la persoane, cât şi la lucruri şi animale. Acesta se utilizează întotdeauna fără articol. Acest pronume are întotdeauna semnificaţie de posesiv şi se acordă nu cu posesorul, ci cu lucrul posedat.

Doamna pe care am întâlnit-o pe stradă este soţia stăpânului casei. ca cel care doreşti să pari. Ex. Doamna. el hombre. Principalele pronume nehotărâte sunt: SINGULAR PLURAL alguno. trebuie să recurgem la alte pronume relative. este sora mea. De reţinut locuţiunea alguno que otro = un oarecare.: ¿Qué dices? = ce spui? ¿Quál es mi libro? = care este cartea mea? ¿Quién es? = cine este? ¿De quién es esta carta? = a cui este această scrisoare? ¿Cuánto quieres? = cât vrei? În exclamaţii. Pronumele algo şi nada se referă numai la lucruri şi sunt invariabile. Cărţile pe care le-am cumpărat sunt foarte folositoare. a ieşit adesea din matcă (desbordado).Ex. -as alguien cineva (masc.: ¡Qué hombre tan (sau más) feo! = ce om urât! Exerciţiu Traduceţi: Ce haină vă (sg) place mai mult? Ce casă ai închiriat? Ce citeşti? De ce nu îmi împrumuţi cărţile? Care este cel mai bun prieten al omului? Care dintre aceste domnişoare este sora ta? Care sunt opiniile tale politice? Cine este acel domn? Ale cui sunt aceste mobile? De la cine ai aflat asta? Unde este prietenul tău căpitanul? Ce somn ciudat! PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) NEHOTĂRÂTE 1. unul sau altul. nada nuevo = nimic nou. Aceea care îţi vorbeşte este o doamnă care a suferit mult. PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) INTEROGATIVE 1. nici o ningunos -as nadie nimeni (masc. Acest râu. 3. ex.: Alguno habrá = o fi careva. Raţiunile cu care pretinzi să mă convingi sunt tâmpite. Adjectivele tanto şi cuanto. Petre se ceartă adesea cu mama sa. Ex. este puţin studios. el hombre. Acestea nu cer după ele nici o prepoziţie. Pronumele interogative nu sunt altele decât cele relative scrise cu accent. cuyo nombre ignoro = omul al cărui nume nu îl cunosc. . substantivul urmat de un adjectiv cere înaintea adjectivului formele adverbiale tan (prescurtat de la tanto) sau más. Acela care a tradus cartea este un spaniol. Ex. Locul unde se găseşte vila noastră este magnific. ex. Dacă lipseşte semnificaţia de posesie. şi fem. căreia i-am vorbit. Pronumele alguno şi ninguno se referă atât la persoane. vreunul) a vorbit. no ha hablado nadie = nu a vorbit nimeni. ex. nu vorbeşte.) lipseşte algo ceva lipseşte ninguno. Arborele sub care stăm este foarte bătrân.) orice. Băiatul care ştie asta. Biroul în care lucrez se află în această casă.) lipseşte nada nimic lipseşte cualquiera (masc. ex. şi fem. Încearcă să fii astfel. Pronumele cualquiera şi quienquiera cer conjuncţia que când sunt urmate de un verb. Acţiunile cu care te lauzi nu sunt oneste.: cualquiera que sea su opinión = oricare ar fi părerea sa. Ex.: el hombre. 4. cuyas hermanas conozco = omul ale cărui surori le cunosc. Exerciţiu Traduceţi: Omul care a ieşit este prietenul meu. -a nici un. del que (sa del cual. şi fem. Acela este un om de a cărui stimă mă laud. care corespund cu unde". ninguno lo sabe = nimeni n-o ştie. vreun. ale cărui ape par atât de liniştite. 5.: tengo ago = am ceva. cualesquiera oricare quienquiera (masc. lucru care îmi face impresie foarte rea.: Tengo tantos amigos. cuyos hermanos conozco = omul ai cărui fraţi îi cunosc. Aceia care lucrează sunt buni cetăţeni. De reţinut locuţiunea en que sau donde. cualesquier. ex. cuya voz oigo = omul a cărui voce o aud. -a careva.: el hombre. cât şi la lucruri şi animale. Pronumele alguien şi nadie se referă numai la persoane. cuantos quiero = am atâţia prieteni câţi doresc. 6. 7. Prietenii răi sunt aceia care te corup. când se foloseşte que. el hombre. sau de quien) te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit.: algún que otro pecadillo lo tenemos = vreun păcat avem toţi. Nava cu care am sosit se află în port. Tânărul al cărui prieten eşti. Tot atâtea sunt speranţele oamenilor câte frunze în pomi. Ceea ce aţi spus dvs (sing) este adevărat. cineva algunos. ex.: eCraiova es la ciudad en que (sau donde) nací = Craiova este oraşul în care (unde) m-am născut. şi tal şi cual se folosesc şi ca pronume relative. quienesquiera cine ar fi 2. şi fem. Acestea se folosesc întotdeauna fără articol.) oricare.: alguien ha hablado = cineva (careva. ex. no tengo nada = nu am nimic.: algo nuevo = ceva nou.

Acest călător îi vizitează pe clienţii săi la fiecare două luni. cere articolul neutru.: Lo demás no sirve = restul nu serveşte. Nu am nici o idee despre asta. Este de ambele genuri şi nu are plural. poco. Am cumpărat şi cărţile rămase. Ex. Zutano. bastante = destul.: cierto día = într-o (oarecare) zi.: otro día = într-o altă zi. padre. arrodillábase también el confesor a su lado. -a (pron. La primera vez que fué Fray Hernando de Talavera a confesar a la Reina. Nu se deschide niciodată o carte fără să se înveţe ceva. Señora. De reţinut locuţiunile uno y otro = unul şi altul. otra cosa = altceva (neutru). La Reina. Prietenii se iubesc unii pe alţii. elidează ultima vocală dacă preced un substantiv. cualquier libro.6. Nu se poate îndoi de cuvântul acestui om.: No puede uno trabajar sau no se puede trabajar = nu se poate lucra. Todo. -a = mult. lumea rămasă. când sunt folosite ca adjective. creyendo distración o ignorancia del ceremonial de costumbre. Demás (pron.: tal habrá que le crea = o fi vreunul care să vă creadă. La Reina obedeció humildemente y dijo después a la Marquesa de Moya: . es aquí la pecadora que confiesa sus faltas. fiecare cel care. oricine. care poate substitui se impersonal.Vos. Am învăţat asta de la un tip al cărui nume nu mi-l amintesc. Oricine gândeşte asta. Alte pronume (şi adjective) nehotărâte sunt: Cierto. Am petrecut o zi frumoasă cu nişte prieteni.: la dicha ajena = fericirea celuilalt. oamenii rămaşi.: cada hombre = fiecare om. entrambos hemos de estar de rodillas. que va a juzgarlas y perdonarlas. -a (adj.) = tot. sobrado. Numeralele cardinale sunt următoarele: .) = fiecare.: bastante agua = destulă apă. Pâinea asta nu-i suficientă pentru toţi. porque éste es el tribunal de Dios y V. şi adj. -a. Pronumele alguno şi ninguno.A. demasiada agua = prea multă apă. Respondió el nuevo confeso: . Otro. deja pronume relative. LECTURĂ ŞI DICTARE HUMILIDAD DE ISABEL LA CATOLICA Era costumbre inmemorial de los reyes de Castilla. -a = puţin. Ex.: todo hombre es mortal = oricare om este muritor. el tal de los tales un neica nimeni.: te lo diré todo = îţi voi spune totul. los demás hombres = ceilalţi. Ex. confesarse arrodillados en un ancho reclinatorio. Tal.) = restul. Ex. Ex. cu mici deosebiri. Cada (adj.¡Éste es el confesor que yo buscaba! (Padre Luíz Coloma) NU MERALE Numeralele spaniole corespunde celor româneşti. Ex. NUMERALE CARDINALE 1. Ex. sunt şi adjective nehotărâte. care adesea refuză articolul hotărât.) = fiecare. Nu cumpăr nimic. las demás mujeres = restul femeilor. se pot folosi şi ca nehotărâte. folosit pentru persoane şi lucruri. y en esta forma confesaban sus pecados y recibían la absolución. cual şi quien poartă accent. Ex. Acesta se foloseşte şi cu sensul generic de fiecare. oricare. sentóse en un banquillo que había al lado del reclinatorio. toată lumea. Ex. cualquiera şi cualesquiera. mucho agua = multă apă. otra parte = (o) altă parte.: cada uno sabe esto = fiecare ştie asta. Ex.: no podemos trabajar = nu putem lucra. Ex. Harto. folosit în special pentru persoane. De reţinut locuţiunea todo el mundo = toţi. cuál. al altora. un taluno = un cutare. Dacă se foloseşte în sensul neutru al acuzativului. -a = prea (mult). -a (adj. Dacă însă noi participăm sau putem participa la acţiunea exprimată de verb. poca agua = puţină apă. Exerciţiu Traduceţi: Acest tablou nu are nici o valoare. Mulţi gândesc altfel. cualesquier libros. quién. toată. mucho. 7. se va recurge la persoana I plural. Ex. -a (pron.No.) = al altuia. Ajeno. De reţinut locuţiunea y demás = etcetera. uno a otro = unul altuia. 8. sino que yo he de estar sentado y Vuestra Alteza de rodillas. Oricine are opiniile sale. la demás gente = restul lumii. Se vorbeşte şi se munceşte puţin. Cada uno (pron. care în general urmează substantivul. le dijo: .: algún libro. nu greşeşte. Fiecare om are gusturile sale. şi adj. ceea ce rămâne. demasiado. cineva. Face parte dintre nehotărâte chiar şi pronumele uno (echivalentul franţuzescului on). Ex. uno que otro = un altul oarecare. care întotdeauna refuză articolul hotărât. în afară că sunt adverbe.) = fiecare.) = un oarecare. desea = totul va reuşi cum doriţi. De reţinut locuţiunile un tale = un oarecare. nada más = nimic altceva. În acest caz. Cada cual (pron. ningún libro. y yo el representante de Dios. Mengano = nea Cutare. cada semana = (în) fiecare săptămână. Fulano. Nimeni nu se îndoieşte de cuvântul meu.: todo saldrá como Vd. aquí a mi lado. şi adj. Ex.) = un alt(ul).

Ex. De la 16 la 29 conjuncţia y poate fi chiar încorporată în numere. Ora se exprimă ca în româneşte.: unos (sau cerca de) veinte hombres = circa douăzeci de oameni. un hombre de cuarenta años de edad = un om de 40 de ani. dar la plural. una dos tres cuatro cinco seis siete ocho nueve diez once doce trece catorce quince diez y seis sau dieciseis diez y siete sau diecisiete diez y ocho sau dieciocho diez y nueve sau diecinueve veinte veinte y uno sau veintuno veinte y dos sau ventidós treinta treinta y uno cuarenta cuarenta y uno . se obţin expresiile circa. De reţinut locuţiunea a 20 del corriente. în sensul de millares = mii (cu miile). Locuţiunile de genul la 40 de ani se traduc însoţite de de edad.: doscientos hombres = două sute de oameni. un buen hombre.000 cien mil 200.000). Ex.000 doscientos mil 300.50 cincuenta 60 sesenta 70 setenta 80 ochenta 90 noventa 100 ciento sau cien 101 ciento y uno 200 doscientos. 9. 20 de Julio de 1999. del actual = la 20 luna curentă. zecile se unesc cu unităţile prin intermediul conjuncţiei y.: miles (sau millares) de hombres = mii de oameni. 7.500 cinco mil quinientos. NUMERALE ORDINALE 1. 6. Ex. doar că cuarto (sfert) nu cere pe un înaintea sa. chiar cu un adjectiv interpus. prepoziţia de.: dieciseis.. son las cinco y cuarto = este ora cinci şi un sfert. unas (sau cerca de) veinte mujeres = circa douăzeci de femei. ex. -as 800 ochocientos. ex.000 diez mil 100. se abreviază în un (şi se foloseşte ca articolul un).) = Dante a murit la 56 de ani. de los corrientes. unas. aproximativ. ex. de genul masculin.: cien hombres.: en 1944 = în 1944.: tengo cuarenta años = am patruzeci de ani. -as 900 novecientos. 4.: Craiova. cien mil (100. 5. folosit ca substantiv. ex. Ciento înaintea unui substantiv. son las cinco y media (subînţeles hora) = este ora cinci şi jumătate. dar ciento cuarenta. Ex. Uno înaintea unui substantiv.000. 10. Datele se exprimă punând între zi şi lună (scrisă întotdeauna cu iniţială majusculă). -as 10. cien buenos hombres. -as 300 trescientos.: diez y seis.000. 3.: Dante murió a los cincuenta y seis años de edad (sau a la edad de. -as 500 quinientos. Numerele care indică sutele. -as 600 seiscientos -as 700 setecientos. Miile – dată se exprimă fără articol. Ex. diecisiete. sau locuţiunea adverbială circa. diez y siete etc. dar rămâne invariabil în faţa altor numere. face la plural miles. Etatea se exprimă întotdeauna cu verbul tener. se abreviază în cien.000 mil 1. chiar cu un adjectiv interpus.000 trescientos mil 500. -as 400 cuatrocientos. ventún hombres.000 quinientos mil 1.100 mil ciento 2. şi între aceasta şi an. Ex..001 mil y uno 1.000 dos mil 5. son las cinco menos cuarto = este ora cinci fără un sfert. -as 1. După numeralul 16. sau în faţa lui mil. devenind i.000 dos millones un miliard mil millones 2. Ex. concordă în gen şi număr cu substantivul la care se referă.: son las cinco = este ora cinci.: un hombre. 8. Punând înaintea unui număr articolul unos. Ex. Mil. doscientas mujeres = două sute de femei.000 un millón 2. de la 200 la 900. Numeralele ordinale sunt următoarele: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 30 31 40 41 cero uno.

Luís XIV (catorce) etc. după cum s-a arătat mai înainte (v. cărţi. Face excepţie 1/100. ex.: el tercer siglo = secolul al treilea. ex. Formele doble şi triple se folosesc ca adjective. de la 11 în sus se exprimă adăugând la numeralele cardinale respective sufixul -avo.1 o primero (primo în compuşi) 30 o trigésimo o 2 segundo 40o cuadragésimo o 3 tercero (tercio în compuşi) 50 o quincuagésimo o 4 cuarto 60 o sexagésimo o 5 quinto 70 o septuagésimo o 6 sexto 80 o octogésimo 7 o séptimo sau sétimo 90 o nonagésimo o 8 octavo 100 o centésimo o 9 noveno sau non 200 o ducentésimo o 10 décimo sau deceno 300 o trecentésimo o 11 undécimo. cu elidarea vocalei finale şi cu mutarea lui c în e când cuvântul care desemnează numărul. iar de la 11 în sus – cele cardinale.000 o cienmilésimo o 21 vigésimoprimo 1. ca şi în limba română. Ex. pentru că sunt mai simple şi mai scurte. 3. pagini etc. el tercer tomo. los segundos hijos. Primero. doceno sau décimosegundo 500 o quingentésimo 13 o décimotercio.: un diecisietavo 1/17. pierd vocala finală înaintea unui substantiv. tercero. Dar moneda de un centesimo se spune un céntimo în Spania şi un centavo în America spaniolă. Cu numele suveranilor şi de papi. NUMERALE FRACŢIONARE 1.: Felipe II (segundo).: lección trece = lecţia a treisprezecea.: el primer hombre.000 o milésimo o 18 décimoctavo 2. Pentru secole se folosesc de preferinţă numeralele ordinale.000. până la 10 inclusiv. volume. se folosesc numeralele ordinale de la 1 la 10. décuplo = decuplu céntuplo = centuplu 2. Iată câteva exemple uzuale: jumătate la midad 1/8 un octavo 1/2 un medio 1/9 un noveno 1/3 un tercio 1/10 un décimo 1/4 un cuarto 1/11 un onzavo 1/5 un quinto 1/12 un dozavo 1/6 un sexto 2/3 dos tercios 1/7 un séptimo sau sétimo 9/10 nueve décimos 2. se folosesc cu predilecţie numeralele cardinale. el postrer día. adjectivul).: el segundo hombre. Iată câteva exemple: simple sau sencillo = simplu doble sau duplo = dublu triple. . care se denumeşte de preferinţă un centésimo.000 o millonésimo o 22 vigésimosegundo ultim último sau postrero 29 o vigésimonono penultim penúltimo 2. = sextuplu etc. lecţii. onceno sau décimoprimo 400 o cuadringentésimo o 12 duodécimo. Numeralele ordinale. plural -avos. las segundas partes etc. pierzând vocala finală.: doble sueldo = dublu salariu.000 o dosmilésimo 19 o décimonono 10. un onzavo 1/11. concordă cu substantivul la care se referă în gen şi număr. treceno sau tredécimo 600 o sexcentésimo o 14 décimocuarto sau catorceno 700 o septingentésimo o 15 décimoquinto sau quinceno 800 o octingentésimo o 16 décimosexto 900 o noningentésimo o 17 décimoséptimo sau décimosétimo 1. 4. NUMERALE MULTIPLICATIVE 1. la segunda mujer. se exprimă prin intermediul numeralelor ordinale respective. Cu nume de capitole. el triplo de dos = triplul lui doi. ex. triplo sau tríplice = triplu cuádruple sau cuádruplo = cvadruplu quíntuplo = chintuplu séxtuplo etc. Pio X (décimo). postrero. ex. duplo şi triplo se folosesc ca substantive.000 o diezmilésimo o 20 vigésimo 100. Ex. se termină în c. Ex. Numitorii.

Ioan-Paul II este papa timpurilor noastre. ella ha amado = ea a iubit. 2. después de breve estada.: una vez tanto = o dată. LECTURĂ ŞI DICTARE HIDALGUIA ESPAÑOLA Carlo V. Exerciţiu Traduceţi: Am cumpărat trei cărţi şi am plătit 250 de lei. sensos libros = o carte pentru fiecare. care sunt întotdeauna plurale. ha vencido en Pavía (1525) y tomado prisionero a Francisco I. la rodilla en tierra ante su rey. În continuare prezentăm conjugările complete ale verbelor haber şi ser. reciproce. Viaţa începe la 40 de ani. din cauza specializării profunde a fiecărei forme): Haber Ser INDICATIVO Presente he soy has eres ha es hemos somos habéis sois han son . NUMERALE COLECTIVE 1. le escucha.: he amado = am iubit. como autoriza a su grandeza el ceremonial. ha traicionado a su patria y a su rey. Pasado al vencedor. Am vându 150 de ceasuri. nosotros hemos amado = noi am iubit. un terno. unas şi cardinalele respective. ambas amigas. aunque cubierta la cabeza. De reţinut că participiile verbelor conjugate cu ser concordă întotdeauna în gen şi număr cu subiectul. Pero cuando. prende fuego al palacio. una decena. ex.: él es amado = el este iubit. Verbul ser serveşte la formarea tuturor timpurilor compuse la forma pasivă. una resma. sacrificando las riquezas allí guardados.: este señor tendrá unos veinte años = acest domn o avea vreo douăzeci de ani. Numeralele colective. Un an are 365 de zile. No habiendo recibido orden directa. rey de Francia. un cuaterno. Ex. un millar. Cristofor Columb a descoperit America în 1492. El grande de España. Ex..000 lei. dos veces tanto = de două ori. 250 minus 60 fac 190. 2. una quintena. una centena sau un centenar. în special de la 20 înainte. el de Benavente. Este ora patru şi jumătate. sandas cartas = o scrisoare pentru fiecare. va a ver a Carlos V. Bucătarul mi-a dat porţie dublă şi apoi triplă. singulos). Éste hace llamar a su alcázar al de Benavente. le hospede en su palacio.: yo he amado = eu am iubit. (Carlos O. desagraviando el de Borbón. un quinterno. Tatăl meu are 74 de ani. Bătrâna aceea a trăit 100 de ani. Patru secunde sunt 1/15 dintr-un minut. Această regulă se găseşte în gramatică. În această cazarmă sunt 849 de soldaţi. Am expediat 31 de cutii de paste în Argentina. ella es amada = ea este iubită. el el alcázar de Toledo. intranzitive. vosotras sois amadas = voi sunteţi iubite. una gruesa. Dublul lui opt este şaisprezece. ex. una pareja = o pereche. se va de Toledo el de Borbón. Verbul haber foloseşte la formarea timpurilor compuse ale tuturor verbelor (tranzitive.3. de exemplu: un par = o pereche. paragraful al 25-lea. cuvintele folosite mai des într-o limbă prezintă cele mai multe neregularităţi. Bunge) VERBUL VE R B E AU X I LIAR E VERBE AUXILIARE 1. El emperador de Alemania y rey de España dispone que sea alojado en el palacio del conde de Benavente. Alfonso XIII este ultimul rege al Spaniei. Ex.: soy amado = sunt iubit. foarte neregulate (în general. dar tu te-ai prefăcut că nu auzi. una docena. Sunt. lecţia a noua. Quéjase el de Borbón a Carlos V. impersonale etc) la form activă. reflexive. pagina 75. una cuarentena. fără interpunerea pronumelui sau a altor cuvinte. ex. Cinci ori treizeci fac 150. Am primit o scrisoare din America. Am repetat-o de trei ori. Este cinci şi un sfert. primo de Francisco I. Acest teren costă 100.: ambos amigos. amândoi şi sendos = unul pe rând (de la lat. he sido = am fost. îemperador de Alemania y rey de España. el conde cierra su puerta al extranjero. he salido = am plecat. se pot exprima şi cu formele unos. Verbele auxiliare propriu-zise sunt haber = a avea şi ser = a fi. Ex. El duque y condestable de Borbón. 3. cuyos servicios aprovecha. me he lavado = m-am spălat. y le impone ahora que. una veintena. retrase a casa de un pariente y abre su mansión al duque francés. De reţinut numeralele ambos = ambii. Am văzut în piaţă mii de bărbaţi şi femei. no quiere alojar a un traidor bajo su techo. No permite que se mantenga en pie techo que ha albergado a un traidor a su patria y a su rey. Obedeciéndole. De reţinut că participiul trecut al verbelor conjugate cu haber rămâne neschimbat şi că trebuie să urmeze imediat auxiliarul. Napoleon I şi Napoleon III sunt împăraţi francezi. nosotros somos amados = noi suntem iubiţi. 12 octombrie este ziua descoperirii Americii. Multiplicativele se pot exprima şi cu numeralele cardinale respective şi locuţiunea veces tanto. tres veces tanto = de trei ori.

Pretérito imperfecto había era habías eras había era habíamos éramos habíais erais habían eran Pretérito perfecto absoluto sau Pretérito indefinido sau Pretérito remoto hube fuí hubiste fuiste hubo fué hubimos fuimos hubísteis fuisteis hubieron fueron Futuro imperfecto habré seré habrás serás habrá será habremos seremos habréis seréis habrán serán SUBJUNTIVO Pesente haya sea hayas seas haya sea hayamos seamos hayáis seáis hayan sean Pretérito imperfecto I hubiese fuese hubieses fueses hubiese fuese hubiésemos fuésemos hubieseis fueseis hubiesen fuesen Pretérito imperfecto II hubiera fuera hubieras fueras hubiera fuera hubiéramos fuéramos hubierais fuerais hubieran fueran CONDICIONAL habría sería habrías serías habría sería habríamos seríamos habríais seríais habrían serían IMPERATIVO hé (tú) sé (tú) haya (él) sea (él) hayamos seamos habed sed hayan sean TEMPOS COMPUESTOS he he había había .

"cu .: estoy alegre = sunt vesel. în afară de verbele auxiliare propriu-zise haber şi ser mai foloseşte ca auxiliare şi verbele tener = a poseda şi estar =a fi. hay mucho hombres = sunt mulţi oameni. acum mulţi ani. cere prepoziţia en. hace calor = este cald. Verbul estar.hube habré haya hubiese hubiera habría habiendo habido hube habré haya hubiese hubiera habría siendo sido GERUNDIO Presente Perfecto habido sido Nota 1. Verbul ser. hace luna = este lună..: muchos años ha = (cu) mulţi ani în urmă. c) în locuţiunea ha.: tengo hambre = mi-e foame. adică atunci când este urmat de un substantiv şi se referă la acesta. 2. franc.. a exista.. Verbul tener traduce verbul "a avea" când acesta are sensul de "a poseda. când se foloseşte cu complement de loc.: estoy en Craiova = sunt la Craiova. Ex. "este nevoie ca". tengo visita = am o vizită. ex. care le înlocuiesc pe primele în anumite accepţiuni şi pe care din această cauză multe gramatici le consideră semiauxiliare. (ani)". Nota 2.: hay una novedad = este (există) o noutate. Pezentăm conjugările complete ale verbelor tener şi estar. ex. care se pune întotdeauna după numeral. timp în urmă"). estoy enfermo = sunt bolnav (fiecare din aceste stări poate să treacă la un moment dat). adică atunci când nu exprimă esenţa intrinsecă şi imutabilă a subiectului. şi acestea foarte neregulate: Tener Estar INDICATIVO Presente tengo estoy tienes estás tiene está tenemos estamos tenéis estáis tienen están Pretérito imperfecto tenía estaba tenías estabas tenía estaba teníamos estábamos teníais estabais tenían estaban Pretérito perfecto absoluto sau Pretérito indefinido sau Pretérito remoto tuve estuve tuviste estuviste tuvo estuvo tuvimos estuvimos tuvisteis estuvisteis tuvieron estuvieron Futuro imperfecto . Ex. în determinări de timp. estoy en casa = sunt în casă. hace un año = acum un an. Limba spaniolă.. ex. hace mucho tiempo que = este mult timp de când. il faut). ci extrisecă şi trecătoare. ex. urmată de infinitiv. a se găsi". hay un escándalo = este un scandal. ex. VERBELE SEMIAUXILIARE 1. Verbul haber se foloseşte şi în sens impersonal: a) în sensul de "a se afla" (ca franţuzescul "y avoir"). care înseamnă "acum. care înseamnă "trebuie".: hace bon tiempo = este (timp) frumos. hay grandes fiestas = este o sărbătoare mare. hay mucha gente = este multă lume. dar să se reţină că la prezent face hay în loc de ha. b) în locuţiunea hay que (cf.: hay que contentarse con poco = trebuie să te mulţumeşti cu puţin. hace frío = este frig. Verbul estar traduce verbul "a fi" când acesta are sensul de "a fi întâmplător. este înlocuit în general de hacer = a face. a ţine".

care semnifică "a trebui" în sens ameninţător.tendré tendrás tendrá tendremos tendréis tendrán SUBJUNTIVO Pesente estaré estarás estará estaremos estaréis estarán tenga esté tengas estés tenga esté tengamos estemos tengáis estéis tengan estén Pretérito imperfecto I tuviese estuviese tuvieses estuvieses tuviese estuviese tuviésemos estuviésemos tuvieseis estuvieseis tuviesen estuviesen Pretérito imperfecto II tuviera estuviera tuvieras estuvieras tuviera estuviera tuviéramos estuviéramos tuvierais estuvierais tuvieran estuvieran CONDICIONAL tendría estaría tendrías estarías tendría estaría tendríamos estaríamos tendríais estaríais tendrían estarían IMPERATIVO ten (tú) está (tú) tenga (él) esté (él) tengamos estemos tened estad tengan estén TEMPOS COMPUESTOS he he había había hube hube habré tenido habré estado haya haya hubiese hubiese hubiera hubiera habría habría GERUNDIO Presente teniendo estando Perfecto tenido estado Nota 1.I a indicativului prezent). b) tener de (cel mai adesea la pers. urmat de infinitiv.: tengo de castigarte = trebuie să te pedepsesc.: tengo que ir a la escuela = trebuie să merg la şcoală. ex. Verbul tener se foloseşte şi în următoarele construcţii: a) tener que. . care înseamnă "a trebui" în mod absolut. ex. urmat de infinitiv.

A este tiempo sucedió que la dama a quien servía. care înseamnă "a trebui" în sens de dubiu. Sunt tânăr şi bogat. vacando el guante y llevándolo a la dama. dar multă voinţă. ex.: amar = a iubi. Imperativo. ex. cu accentul tonic pe ultima silabă. pretérito anterior. loc con quien = con los cuales (quien se foloseşte numai pentru nume de persoane) cuyo pentru el cual leonera cuşcă pentru lei llevar a lua presente cadou hallarce a se găsi VERBELE R E G U LAT E NOŢIUNI PRELIMINARE 1. Scrisesem scrisoarea. Acum trei ani am cumpărat căsuţa aceasta. Am fost în Spania douăzeci de ani şi de aceea vorbesc limba spaniolă.: he de ir a la escuela = trebuie să merg la şcoală. ai fi găsit scrisoarea. 3. pretérito pluscuamperfecto. Verbul are în limba spaniolă trei conjugări.Să se reţină şi construcţiile următoare: a) haber de. futuro imperfecto şi patru timpuri compuse: pretérito perfecto. pentru a indica o acţiune iminentă. (dar debe estar en la escuela = trebuie să fie la şcoală). Dacă ai fi fost la oficiu. Nu cred că ei au citit acea carte. Nota 2. Potencial. am mai scris şi voi mai scrie). c) deber de. Am un fiu care studiază spaniola. urmat de infinitiv. În socoteală sunt multe erori. partir = a împărţi. estando en la corte de este Católico Principe. Tu ai călătorit mult. Aţi primit multe elogii. dar indecisă. habiendo llegado de Africa un presente de leones muy bravos. toate persoanele vor fi amabile cu tine. pentru a indica o acţiune iminentă. dar nu sunt fericit. Conjunctivul are trei timpuri simple: presente. (Ginés Pérez de Hita) Lexic caer corredor dejar llegar oir salir sitio a cădea coridor a lăsa a sosi a auzi a ieşi sit. şi care nu se pot folosi indiferent în toate cazurile: . Modurile sunt cinci: Indicativo. Voi nu aţi venit la mine acasă. -er. Condiţionalul are un timp simplu: presente (simple o imperfecto) şi un timp compus: pretérito (compuesto o perfecto). pretérito pluscuamperfecto. pentru a indica o acţiune în curs (prezentul continuu). suspiciune. ex. De zece zile am plecat din oraşul meu. care înseamnă "a trebui" în sens de obligaţie morală. urmat de infinitiv. Cred că au ajuns în acest moment. valor y extremada valentía. care înseamnă şi aceasta "a trebui" în mod absolut (dar mai puţin puternic decât tener que).: debe de estar en la escuela = ar trebui să fie la şcoală. estoy = înţeleg. futuro perfecto. primul.: estoy escribiendo = scriu (în momentul acesta scriu. care se termină respectiv în –se.: debemos honrar a nuestros padres = trebuie să-i onorm pe părinţii noştri. 2. Verbul estar se utilizează şi în construcţiile următoare: a) estar. atunci când există. futuro perfecto. mirando de un corredor que salía a la parte donde estabas los leones. Infinitivo. -ra. y como Don Manuel lo oyó.: estoy para escribir = tocmai mă apuc de scris. este folosit mai ales ca adjectiv sau substantiv. urmat de infinitiv. Tu eşti un bun catolic. Aveţi puţini bani. ex. Suntem toţi muritori. -ir. De reţinut modalităţile de exprimare: aquí está (va) = iată.: estoy por escribirle = acum m-oi apuca de scris. con quien las damas de la reina se entretenían. neîncredere. Exerciţiu Traduceţi: Am studiat bine limbile moderne. b) estar para. Imperativul are un singur timp: presente. pretérito imperfecto. Infinitivul cuprinde şi participiul şi gerunziul. b) deber. Indicativul are patru timpuri simple: presente. ex. temer = a se teme. Februarie are numai 28 de zile. urmat de gerunziu. en cuyo sitio se hallaba Don Manuel. fué uno de ellos don Manuel de León. ca în toate limbile neolatine occidentale. Dacă vei fi bun. Subjunctivo. Participiul se distinge în activ (sau prezent) şi pasiv (sau trecut). que hubo en tiempo de don Fernando V y Doña Isabel. ex. Prietenul meu este foarte virtuos. urmat de infinitiv. Gerunziul este invariabil. ¿Está usted? = înţelegeţi?. abrió la puerta de la leonera y entró dentro con grande ánima y valor donde los leones estaban. Ele se termină la infinitiv respectiv în –ar. Conjunctivul are două forme diferite pentru imperfect. c) estar por. Petre a plătit nota. ex. urmat de infinitiv. pretérito indefinido. dando muestras de queja de habércele caído. LECTURĂ ŞI DICTARE AVENTURA DE DON MANUEL DE LEÓN Entre los caballeros de grande ánimo. del cual escriben que. imperfecto (cu două forme diferite) şi futuro semplice şi trei timpuri compuse: pretérito perfecto. dar nu am expediat-o. dejó caer un guante en la leonera.

Conjunctivul are trei timpuri simple: presente. estaría muy contento = dacă ar veni fratele meu. Celelalte forme sunt împrumutate de la conjunctivul prezent. estuviera muy contento = dacă ar veni fratele meu. care se termină în –re. şi care nu se pot folosi indiferent în toate cazurile: a) prima formă.: si llegara mi hermano = dacă ar sosi fratele meu. -er. De reţinut totuşi că a doua formă a conjunctivului imperfect nu se poate folosi în acelaşi timp în cei doi membri ai aceleiaşi fraze. dar şi în locul condiţionalului prezent. ar veni fratele meu. -ir. Conjunctivul are şi un viitor propriu. ar veni fratele meu. terminată în –ra. Subjunctivo. Modurile sunt cinci: Indicativo. care se traduce prin condiţional preznet sau viitor indicativ. care se termină în –re. ex.: amar = a iubi.: si llegase mi hermano = dacă ar veni fratele meu. terminată în –ra. llegara (= llegaría) mi hermano = o veni. Potencial. futuro imperfecto şi patru timpuri compuse: pretérito perfecto. ex. mai puţin precisă). futuro perfecto. ca în toate limbile neolatine occidentale. drept pentru care nu se poate spune: si llegara mi hermano. CONJUGAREA VERBELOR REGULATE NOŢIUNI PRELIMINARE 1. aş fi foarte mulţumit. este forma de conjunctiv adevărat. aş fi foarte mulţumit. De reţinut totuşi că a doua formă a conjunctivului imperfect nu se poate folosi în acelaşi timp în cei doi membri ai aceleiaşi fraze. Imperativul are forme proprii numai pentru persoana a II-a singular şi plural. ex. ex. mai puţin precisă). partir = a împărţi. temer = a se teme. Imperativul are forme proprii numai pentru persoana a II-a singular şi plural. se poate folsi nu numai în locul formei în –se (cu o valoare mai vagă. care se traduce prin condiţional preznet sau viitor indicativ. Conjunctivul are şi un viitor propriu. ex. pretérito pluscuamperfecto. Verbul are în limba spaniolă trei conjugări.: venga lo que viniere = să vină ce-o veni. 2. terminată în –se. Imperativul negativ îşi ia toate formele de la conjunctivul prezent. Infinitivul cuprinde şi participiul şi gerunziul. futuro perfecto. pretérito imperfecto. ex. partir. imperfecto (cu două forme diferite) şi futuro semplice şi trei timpuri compuse: pretérito perfecto. 5. Imperativul negativ îşi ia toate formele de la conjunctivul prezent. atunci când există. terminată în –se. pretérito anterior. se poate folsi nu numai în locul formei în –se (cu o valoare mai vagă. drept pentru care nu se poate spune: si llegara mi hermano. 3. pretérito indefinido. ci se va spune: si llegara mi hermano. PROSPECTUL CELOR TREI CONJUGĂRI Prezentăm conjugarea a trei verbe: amar. care se termină respectiv în –se. când aceste timpuri exprimă o eventualitate incertă. b) forma a doua.: si llegase mi hermano = dacă ar veni fratele meu. cu accentul tonic pe ultima silabă. cuando yo fuere abuelo = când (v)oi fi bunic. Indicativul are patru timpuri simple: presente. primul. Condiţionalul are un timp simplu: presente (simple o imperfecto) şi un timp compus: pretérito (compuesto o perfecto).a) prima formă.: si llegara mi hermano = dacă ar sosi fratele meu. ci se va spune: si llegara mi hermano. estuviera muy contento = dacă ar veni fratele meu. pretérito pluscuamperfecto. dar şi în locul condiţionalului prezent. este folosit mai ales ca adjectiv sau substantiv. estaría muy contento = dacă ar veni fratele meu. 5. aş fi foarte mulţumit. temer. Ele se termină la infinitiv respectiv în –ar. -ra. ex. cuando yo fuere abuelo = când (v)oi fi bunic. b) forma a doua. Celelalte forme sunt împrumutate de la conjunctivul prezent. aş fi foarte mulţumit. INDICATIVO Presente tem-o tem-es tem-e tem-emos tem-éis tem-en am-o am-as am-a am-amos am-áis am-an part-o part-es part-e part-imos part-ís part-en . Infinitivo. llegara (= llegaría) mi hermano = o veni. Conjunctivul are două forme diferite pentru imperfect. Gerunziul este invariabil. este forma de conjunctiv adevărat. Participiul se distinge în activ (sau prezent) şi pasiv (sau trecut). când aceste timpuri exprimă o eventualitate incertă.: venga lo que viniere = să vină ce-o veni. 4. fie ce-o fi. 4. Imperativul are un singur timp: presente. Imperativo. fie ce-o fi.

Acest timp se obţine schimbând desinenţa –o de la prezentul celelalte două. –á. -án. amar has. Futuro imperfecto am-aré tem-eré part-iré am-arás tem-erás part-irás am-ará tem-erá part-irá am-aremos tem-eremos part-iremos am-aréis tem-eréis part-iréis am-arán tem-erán part-irán Notă: Terminaţiile tuturor conjugărilor sunt identice. SUBJUNTIVO Pesente am-e tem-a am-es tem-as am-e tem-a am-emos tem-amos am-éis tem-áis am-en tem-an Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice. care sunt de fapt terminaţiile prezentului indicativ ale verbului haber (în vechime.Notă: Persoanele sunt toate cu accentul pe prima silabă. Toate persoanele. amar ha etc. -ás. -emos. drept pentru care trebuie evitate ambiguităţile şi confuziile. cu excepţia pers. part-a part-as part-a part-amos part-áis part-an indicativ în –e pentru conjugarea I şi în –a pentru Pretérito imperfecto I am-ase tem-iese part-iese am-ases tem-ieses part-ieses am-ase tem-iese part-iese am-ásemos tem-iésemos part-iésemos am-aseis tem-ieseis part-ieseis am-asen tem-iesen part-iesen Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice.). Pretérito imperfecto am-aba tem-ía part-ía am-abas tem-ías part-ías am-aba tem-ía part-ía am-ábamos tem-íamos part-íamos am-abais tem-íais part-íais am-aban tem-ían part-ían Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice şi încep toate cu i accentuat. Acest timp se obţine schimbând silaba finală –ron de la persoana a III-a plural pretérito imperfecto indicativo în –se. Pretérito indefinido am-e tem-í part-í am-aste tem-í part-í am-ó tem-ió part-ió am-amos tem-imos part-imos am-asteis tem-isteis part-isteis am-aron tem-ieron part-ieron Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice. am-ara am-aras am-ara am-áramos Pretérito imperfecto II tem-iera tem-ieras tem-iera tem-iéramos part-iera part-ieras part-iera part-iéramos . a II-a plural. poartă accent grafic. Acest timp se obţine dăugând la infinitiv terminaţiile: -é. -éis. fiecare respectând vocala definitorie proprie (vocala tematică). Toate vocalele se păstrează la toate persoanele. viitorul avea forma perifrastică: amar he.I plural. Persoana I plural de la conjugările 1 şi a 3-a coincid cu respectivele persoane de la prezent indicativ. cu excepţia pers.

se termină întodeauna în -is. Aceste forme. c) Persoana I plural la toate timpurile se termină cu -mos. IMPERATIVO am-a (tú) tem-e part-e (tú) am-e (él) tem-a part-a (él) am-emos tem-amos part-amos am-ad tem-ed part-id am-en tem-an part-an Notă: Persoana a II-a singular coincide cu persoana a II-a singular de la prezentul indicativ. se termină întodeauna în -s. CONDICIONAL am-aría tem-ería part-iría am-arías tem-erías part-irías am-aría tem-ería part-iría am-ríamos tem-eríamos part-iríamos am-aríais tem-eríais part-iríais am-arían tem-erían part-irían Notă: Acest timp este afin viitorului indicativ. Terminaţiile tuturor conjugărilor sunt identice. Persoana a II-a plural se obţine schimbând r final de la infinitiv cu d. Celelalte persoane sunt preluate de la conjunctiv prezent. e) Persoana a III-a plural la toate timpurile se termină cu -n. ţinând cont de vocala tematică. b) Persoana a II-a singular.am-arais tem-ierais part-ierais am-aran tem-ieran part-ieran Notă: Acest timp se obţine schimbând silaba finală –ron de la persoana a III-a plural a indicativ pretérito imperfecto în – ra. -ía.-ían. cel mai adesea se folosesc ca adjective sau substantive decât ca forme verbale. la celelalte se termină în – iente sau –ente. OBSERVAŢII ASUPRA CELOR TREI CONJUGĂRI Confruntând între ele cele trei conjugări se pot releva multe caractere comune: a) Persoanele I şi a III-a singular se termină întodeauna în vocală. cu excepţia pretÉrito imperfecto şi imperativ. -íamos. Futuro imperfecto am-are tem-iere part-iere am-ares tem-ieres part-ieres am-are tem-iere part-iere am-áremos tem-iéremos part-iéremos am-areis tem-iereis part-iereis am-aren tem-ieren part-ieren Notă: Acest timp se obţine schimbând silaba finală –ron de la persoana a III-a plural a indicativ pretérito imperfecto în – re.imperfecto ale indicativului şi la toate timpurile conjunctivului. f) Conjugarea a 2-a şi a 3-a au terminaţii identice la indicativ imperfect şi pret. -íais. Toate poartă accentul grafic. MODIFICĂRI FONETICE ŞI GRAFICE . d) Persoana a II-a plural. care la prima conjugare se termină în – ante. -ías. dar puţine verbe au acest timp. care se regăseşte numai pe terminaţie. Acest timp se obţine adăugând la infinitiv terminaţiile –ía. cu excepţia imperativului. am-ar INFINITIVO tem-er PARTICIPIO Activo (Presente) --part-ir am-ante --- Perfecto am-ado tem-ido part-ido Notă: Participiul activ.

pret. -gar.pret. Subj.imperf.pres. pe z în c. hinchese hinchere hinchendo La fel se comportă şi bullir.pres. a căror temă se termină cu vocală.imp. Principalele modificări sunt: a) verbele terminate în -car. Infinitivo Ind. Dacă silaba temei are o vocală e. Infinitivo Pret. Ex. huyese huyere huyendo f) verbele de conjugarea a 2-a şi a 3-a. aceasta se schimbă prin metateză în i. ll. Ex. averiguar averigüé averigüe c) verbele terminate în -cer.pres. Subj.Multe verbe spaniole. Infinitivo Ind. Ex. Subj. Subj. -quir schimbă în faţa vocalelor a şi o pe gu în c şi pe qu în c.imperf. Ex. a căror temă se termină cu ch. pierd pe i aton din desinenţă de fiecare dată când aceasta este urmată de vocală în decursul flexiunii.pres. Ex. tañer.pres. vencer venzo venza resarcirresarzo reasarza recoger recojo recoja fingir finjo finja d) verbele terminate în -guir.f. Subj. schimbă în y vocala i atonă din desinenţă în toate cazurile când aceasta este urmată de vocală în decursul flexiunii.imperf. Subj. LISTA VERBELOR REGULATE Iată mai jos lista celor mai folosite verbe regulate: Conjugarea 1 acusar a acuza gustar ahorrar a economisi ladrar alzar a ridica llamar amortiguar a atenua llevar apaciguar a linişti luchar cargar a încărca mandar dejar a lăsa. Infinitivo Ind.pres. Infinitivo Pret. prezintă pe parcursul flexiunii anumite modificări fonografice (care se vor învăţa destul de uşor prin folosire). leyese leyere leyendo Infinitivo Ind. Subj.pret.f. Gerundio henchir hinchó. leyeron leyera. Subj. -gir schimbă în faţa vocalelor a şi o pe c în z şi pe g în j. Ex. Subj. hincheron hinchera. cu scopul de a menţine pronunţarea pe care o are verbul la infinitiv. distinguir distingo distinga delinquir delinco delinca e) verbele de conjugarea a 2-a şi a 3-a. -cir (precedate de consoane) şi în -ger.imperf. Gerundio huer huyó. pe g în gu. -zar schimbă în faţa vocalei e pe c în qu.f. a părăsi marchar derrochar a risipi mirar descansar a odihni olvidar desear a dori pagar enseñar a învăţa (pe cineva) pegar enviar a trimite perdonar escuchar a asculta preguntar esperar a aştepta rezar fastidiar a deranja secar ganar a câştiga tocar guardar a face de gardă zumbar acoger coger comer creer a primi a culege a mânca a crede Conjugarea a 2-a poseer prometer proteger recoger a plăcea a lătra a chema a lua a lupta a trimite. Subj. a comanda a mărşălui a privi a uita a plăti a bate a ierta a întreba a se ruga a usca a atinge. cu toate că se conjugă în mod regulat.imperf.imp. Gerundio leer leyó. huyeron huyera. a cânta a zumzăi a poseda a promite a proteja a culege . Infinitivo Ind.imp. tocar toqué toque pagar pagué pague rezar recé rece b) verbele terminate în -guar primesc diereza pe u. ñ.

pe colo. mai sunt deosebiri. ba chiar şi prezentul indicativ.indic. dar scria mult. Ei se prefac că nu ştiu nimic. Ai mâncat toată ciorba? Lucrez mereu acasă şi studiez. Voi mâncaţi (imperf) cu plăcere. L-au chemat pe ospătar. se observă că multe infinitive sunt accentuate la fel.escoger exceder leer ofender afligir asistir avertir bullir combatir confundir crujir delinquir dirigir distinguir fingir a alege a exceda a citi a ofensa tañer temer vencer vender a suna a se teme a învinge a vinde a măcina a primi a remite a încărca a rage a ieşi a suferi a uni a trăi a curăţa Conjugarea a 3-a a se învinovăţi mullir a asista recibir a avertiza remitir a fierbe resarcir a lupta.indic. Pentru siguranţa accentuării. este bine să se consulte un dicţionar atunci când avem dubii. Lista nu este exhaustivă. Română Spaniolă pres. română şi spaniolă. pe care le prezentăm mai jos pentru ca lectorul şi învăţăcelul român să nu cadă în cursa întinsă de accentuarea un pic diferită a diverselor verbe (de exemplu. Voi munciţi toată ziua. Nu conving pe nimeni. în timp ce românescul calculez are accentul pe ultima silabă). ACCE NTUAREA VERBE LOR DIFERENŢE ŞI ASEMĂNĂRI DE ACCENTUARE Confruntând între ele accentuările diverselor verbe în cele două limbi. Vom culege cele mai frumoase flori din grădină. Română Spaniolă pres. El nu a crezut că băiatul minţea. Pe ici. Fratele meu a citit don Quijote de la Mancha cu multă plăcere. dar vă odihniţi noaptea. abrogo are aceeaşi accentuare ca echivalentul românesc abrog. a abdica abdicar abdico a medita meditar medito a abroga abrogar abrogo a modifica modificar modifico a adula adular adulo a multiplica multiplicar multiplico a anima animar animo a naufragia naufragar naufrago a anihila aniquilar aniquilo a naviga navegar navego a aplica aplicar aplico a ocupa ocupar ocupo a asimila asimilar asimilo a ordona ordenar ordeno a calcula calcular calcolo a pacifica pacificar pacifico a coagula coagular coagulo a panifica panificar panifico a complica complicar complico a participa participar participo a conjuga conjugar conjugo a penetra penetrar penetro a considera considerar considero a persevera perseverar persevero a deroga derogar derogo a pietrifica petrificar petrifico a dezola desolar desolo a practica practicar practico a disputa disputar disputo a se precipita precipitar precipito a disimula disimular disimulo a predica predicar predico a disipa disipar disipo a predomina predominar predomino a domina dominar domino a premedita premeditar premedito a excita excitar excito a proroga prorrogar prorrogo a elabora elaborar elaboro a provoca provocar provoco a eleva elevar elevo a publica publicar publico a exagera exagerar exagero a reintegra reintegrar reintegro a examina examinar examino a regula regular regulo a exercita ejercitar ejercito a revoca revocar revoco . Dorim ca voi să promiteţi că nu veţi mai face un astfel de lucru. Voi lăsa toate lucrurile în ordine. Să nu-i vorbim de rău pe cei absenţi. Ţi-am cerut să-mi aduci scaunul în birou. Uitaţi ofensele. Am uscat rufele la soare. El vinde un câine frumos. Am primit o scrisoare cu multă întârziere. dar acesta s-a prefăcut că nu aude. Vom lupta până la victorie. El vorbea puţin. dar calcolo este accentat pe penultima silabă. a combate rugir a confunda subir a trosni sufrir a încălca legea unir a conduce vivir a distinge zurcir a se preface Exerciţiu Traduceţi: Nu acuz pe nimeni.

adică nu formează diftong cu vocala iniţială a desinenţei. părinţii mei locuiesc la Roma. acentuar a accentua acentúo acentúe actuar a actualiza actúo actúe Cele mai folosite verbe de acest fel sunt următoarele: aliar a alia exceptuar a excepta ampliar a amplifica expatriar a expatria arriar a coborî velele expiar a expia ataviar a orna extasiar a se extazia avaluar a evalua extenuar a extenua atenuar a atenua fiar a se încrede auxiliar a ajuta fluctuar a fluctua averiar a avaria gloriar a umple de glorie aviar a pregăti graduar a grada calofriarse a tremura guiar a ghida cariarse a se caria habituar a obişnui ciar a da înapoi hastiar a-i veni rău conceptuar a concepe infatuar a infatua conciliar a concilia insinuar a insinua confiar a încredinţa inventariar a inventaria continuar a continua liar a lega contrariar a contraria perpetuar a perpetua criar a creşte piar a piui cuantiar e evalua porfiar a se încăpăţâna chirria a gânguri puntuar a puncta desafiar a sfida redituar a fructifica descarriar a coti reconciliar a reconcilia desconfiar a fi neîncrezător resfriar a răci descriarse a se înrăutăţi rociar a se umple de roşeaţă desliar a dezlipi situar a situa desarviar a delira tumultuar a face zgomot desviar a devia uzufructuar a avea uzufructul desvirtuar a devigora vaciar a goli efectuar a efectua valuar a valorifica enfriar a răci variar a varia enviar a trimite vidriar a face de sticlă espiar a spiona zurriar a zumzăi estriar a stria De asemenea. recupero segrego separo stimulo stipulo termino tolero venero ventilo verifico visito VERBE ÎN -IAR ŞI -UAR În limba spaniolă sunt multe verbe terminate în –iar şi –uar. sofreír = a arde pe foc (sofrío). adică în vocalele slabe i. evito evoco fabrico germino imagino implico indico interrogo titulo investigo limito Română a recupera a segrega a separa a stimula a stipula a termina a tolera a venera a ventila a verifica a vizita Spaniolă recuperar segregar separar stimular stipular terminar tolerar venerar ventilar verificar visitar pres. Îţi urez lucrurile cele mai bune. freír = a frige (frío).prez. Cine se ceartă prea mult. şi următoarele verbe de conjugarea a 3-a urmează aceeaşi accentuare: desleír = a dezlipi (deslío). Ex. engreír = a se încrede (engrío). Eu pun fiecare lucru la locul său.indic. conchide puţin. reír = a râde (río). Conj.Română a evita a evoca a fabrica a germina a imagina a implica a indica a interoga a intitula a investiga a limita Spaniolă evitar evocar fabricar germinar imaginar implicar indicar interrogar titular investigar limitar pres.prez. sonreír = a surâde (sonrío).: Infinitiv Ind. u care au pe i şi u accentuate la prezentul indicativului şi conjunctiv. Acest vapor . Cizmarul fabrică încălţări. Tu exerciţi o bună profesie. Exerciţiu Traduceţi: Eu locuiesc la Paris.indic.

A principios de 1562 se comenzó el arranque de los jarales y a presencia del rey se acordeló y estacó el terreno. 2. Trebuie să îmbini plăcutul cu utilul. sentándose = aşezându-se. recurgând la forma impersonală cu pronumele se (se). ca de exemplu: caerse a cădea morirse a muri callarse a tăcea quedarse a rămâne desmayarse a-i veni rău reírse a râde escaparse a fugi ruborizarse a roşi (la faţă) şi alte verbe mai puţin folosite. fuí. había sido amado (sau amada) = fusesem iubit(ă). Participiul concordă întotdeauna în gen şi număr cu subiectul. IMPERSONALE. era. aşa cum s-a mai spus. În timpurile compuse. voi fi etc. la care se pun după verb. Râde bine cine râde ultimul. amado (sau amada) = sunt. am fost. De reţinut şi faptul că limba spaniolă tinde să evite forma pasivă. Para verificar el asalto.: Se distribuyeron los dineros = au fost distribuiţi (literal: s-au distribuit) banii. Participiul rămâne neschimbat. Vărul meu conduce bine automobilul. . Ex. Cúneo Vidal) Lexic acordelar jaral destrozar a înconjura cu corzi arranque desţelenire teren sterp bajo sub a ruina destacar a delimita VERBE PASIVE. infinitivului şi adesea a gerunziului. El 10 de agosto de 1557 el ejército español. iubit(ă). venció al ejército francés bajo los muros de la ciudad de San Quentin. Verbele reflexive se conjugă tot cu auxiliarul haber. Ex.: soy. Particulele pronominale se pun numai înaintea verbului.: he salido = am plecat. cu excepţia imperativului. siéntese = aşezaţi-vă (dvs sing. INTRANZITIVE. puţin folosit) = te aşezi. inmediato a las murallas de la plaza sitiada. Face excepţie numai verbul ir. în timp ce participiul trecut concordă întotdeauna în gen şi număr cu subiectul. Apoi.navighează mult. sentaos (nu sentados)= aşezaţi-vă. en la frontera de Flandes. hubo necesidad de destrozar con los fuegos de la artillería un monasterio de San Lorenzo. ellas se han casado = ele s-au căsătorit. Ex. Pescarii frig adesea peştele în barcă.: he sido amado (sau amada) = am fost iubit(ă). Le llamaron a Compostela = a fost chemat (literal: l-au chemat) la Compostela. elidează d final atunci când se lipeşte particula os. te sientas (sau siéntaste. Ex. Să se reţină că persoana I plural a imperativului. Estas circunstancias decidieron el rey a erigir este convento de El Escorial. între auxiliar şi participiu nu trebuie să se interpună nici un alt cuvânt. seré etc. Dar: siéntate = aşează-te.: me he lavado = m-am spălat. Ex. care face idos = duceţi-vă. Participiul rămâne neschimbat. participiul sido rămâne întotdeauna nemodificat. cu auxiliarul ser. elidează s final atunci când se lipeşte particula nos. Ex. RECIPROCE.: sentémonos (nu sentémosnos) = să ne aşezăm. DEFECTIVE VERBE PASIVE Pasivul se formează.: Am fost deja avertizaţi = Ja hemos sido advertidos. habré sido amado (sau amada) = voi fi fost iubit(ă).: Me siento (sau siéntome) = mă aşez. Să ne continuăm drumul! Emigranţii noştri îşi trimit economiile lor în patrie. era entonces áspero jaral y rústico albergue de pastores. pentru a evita confuzia cu participiul trecut. Ex. que recibió el nombre de "Real Sitio de San Lorenzo". Obiceiurile variază de la loc la loc. şi astfel apar întorsături de frază bizare. LECTURĂ ŞI DICTARE EL ESCORIAL El monasterio de El Escorial debe su origen a un voto de Felipe II. ex. ca sufixe. Al siguente día de tan brillante victoria. (A. Există în limba spaniolă verbe reflexive care nu sunt reflexive în româneşte. nu ca în franceză sau italiană. Felipe II se trasladó al campamento para presenciar el asalto y rendición de la Plaza. VERBE INTRANZITIVE Verbele intranzitive se conjugă tot cu auxiliarul haber. El espacio que hoy ocupa el monastero. eram. persoana a 2-a plural. VERBE REFLEXIVE 1. pentru raţiuni de eufonie. a las órdenes de Manuel Filiberto de Saboya.) sentarse = a se aşeza. REFLEXIVE. Să nu-i obişnuim rău pe copiii noştri. De reţinut că verbul ser nu poate fi substituit cu verbul venir (semiauxiliar în alte limbi).

La familia se halla reunida en el comedor. M-am oprit câteva luni în Spania ca să învăţ limba spaniolă. Elevul este elogiat pentru buna sa conduită. invierno. a satisface. Exerciţiu Traduceţi: România este iubită cu pasiune de căte români în ( en el) străinătate. Aşa de exemplu verbele loar = a lăuda. sună prost în loo. que pone un círculo de luz sobre el blanco mantel. importar = a importa (a avea importanţă). Verbele defective nu au anumite persoane. ca de exemplu hacer = a face. raer = a rade. los pasos de algún transeúnte. a merita etc. Cele mai folosite sunt: acaecer (sau acontecer) a se întâmpla granizar a cădea grindină alborear a se lumina de ziuă helar a gerui amanecer a se face ziuă llover a ploua anochecer a se înnopta lloviznar a burniţa atardecer a se însera nevar a ninge diluviar a ploua cu găleata obscurecer a se întuneca escarchar a cădea promoroacă relampaguear a fulgera tronar a tuna Ex. care se foloseşte numai la persoanele a III-a. parece que vendrá = se pare că va veni. Adesea. . se folosesc astfel pentru semnificaţia lor. succeder = a se întâmpla. Cine a venit să te viziteze? Nava a pornit azi din portul Constanţa. Am ieşit de la şcoală la prânz. se face ziuă. ce aparţin de conjugarea a 3-a. Por las callejas se oye resonar. hablan tranquilos. LECTURĂ ŞI DICTARE NOCHE DE INVIERNO Una vieja ciudad. en el sobrado. aboliré. se folosesc numai la persoana a III-a singular. Ce anume a speriat pe acest copil? Acest produs este garantat de lege. Principalele verbe defective sunt: Aplacer = a plăcea. una ventana que. Verbele impersonale. una vieja casa. abolido etc. de cuando en cuando. Ex. rao. a se găsi (şi în acest caz persoana a III-a singular a indicativului prezent face hay în loc de ha). Nu sunt veşti despre fraţii tăi.: hace mal tiempo = e timp urât. la gerunziu şi la participiu prezent. valer = a valora. y la conversación hay largas pausas. 2. care se conjugă precum verbul placer şi care se foloseşte rareori la persoana a III-a indicativ prezent şi perfect. 3. ex. se folosesc numai la persoanele a căror desinenţă începe cu i. Atañer = a privi.VERBE RECIPROCE Verbele reciproce se obţin punând după forma reflexivă locuţiunea pronominală uno a otro. plañideras. Hoţul.: Estos hermanos se aman unos a otros = aceşti fraţi se iubesc (unii pe alţii). Bunicul meu a murit acum un an în Argentina. roer = a roade. convenir = a conveni. con el piso cubierto de gruesa estera. da un golpazo. Nu se întâmplă nimic în satul acesta. VERBE IMPERSONALE 1. tot pentru raţiuni de eufonie. Să ne amintim că şi verbul haber poate fi folosit în sens impersonal în sensul de a se afla. Vinul a fost vândut ieftin. vara fulgeră şi cade grindina. gustar = a plăcea. de cuando en cuando. a roşit de ruşine. Todos comen reposadamente. Alte verbe. care sunt aproape aceleaşi cu cele imperonale din limba română. movida por el vento.: abolía. parecer = a părea. care în mod normal nu sunt impersonale. abolí. De noche. VERBE DEFECTIVE 1. trebuie să te scoli şi să mergi la şcoală. En la vieja ciudad. pentru raţiuni de eufonie sau pentru alte pricini. Nu îmi place să lucrez toată ziua. care se foloseşte numai la persoana a III-a a indicativului şi conjunctivului prezent şi imperfect. Pende del techo una ancha lámpara. roo şi alte persoane. Nu e nici o scrisoare pentru tine. las campanas acaban de dejar caer lentas. Soler = a obişnui. bastar = a fi suficient. Concernir = a fi privitor la. hecha de esparto crudo. care se acordă în gen şi număr cu subiectul. Cele mai folosite dintre acestea sunt: abolir a aboli despavorir a speria aguerrir a se obişnui cu embair a seduce arrecirse (sau aterirse) a înţepeni empedernir a face tare blandir a îmblânzi garantir a garanta Ex. care se foloseşte numai la indicativ prezent şi imperfect şi rareori la conjunctiv prezent. En la casa hai arriba. când a fost descoperit. Ex. En la Colegiata.: Graniza tan fuerte como nunca ha granizado = cade grindină aşa multă cum n-a mai fost niciodată. sobre los vetustos caserones. en una vasta pieza. în special la indicativ prezent. 2. unas campanadas que anuncian que mañana hay un funeral. a aparţine.: Ya no hay tiempo = nu mai este timp. Repede. Alte verbe.

Ex. ven-ir .ind.. sal. care fac respectiv dí. Ex. pentru a cunoaşte aproape toată conjugarea unui verb neregulat. salir. Ex.: ven-ir .: saber . f) sincopa viitorului. care constă în schimbarea vocalei tematice în diftong.tendría. Ex. (Azorín) Lexic arriba caserón hecha sosegado ventana deasupra căsoaie făcută liniştit fereastră callado colegiata se oye transeúnte tăcut biserica unei comunităţi se aude trecător VERBELE N E R E G U LAT E NOŢIUNI PRELIMINARE Verbele neregulate spaniole. d) y eufonic.ind. pon.viit. vine (nu vení) vino (nu venií). vé. c) alternativa vocalică (alternativa vocálica). en que el silencio envuelve la ciudad y en que todas las casas parece que van a recogerse sobre sí.En esta hora íntima. Ex.ind. Ex. care constă în inserarea între vocala temei şi vocala desinenţei a unui y cu scopul de a îmbunătăţi sunetul.: ped-ir .prez. poner. fiecare dintre ele putându-se subdivide într-un număr oarecare de clase: . veía.pret. tuviese sau tuviera – conj. cu excepţia persoanei a II-a a următoarelor verbe: decir. la viitor conjunctiv şi câteodată la gerunziu. b) guturalizare (guturización). TIPURI DE VERBE NEREGULATE Ţinând seama de formele de neregularitate descrise mai sus. sabré etc. cu excepţia a douăzeci dintre ele care sunt cu adevărat neregulate.simplu tuvie-ron – conj. care constă în inserrarea între consoama temei şi vocala desinenţei întărirea cu un c sau cu un g.imperf.: perf. calladas. care fac respectiv iba. tuviere.prez.prez.) transmite neregularităţile lui asupra imperfectului conjunctivului (ambele forme). venir. ser. ir. verbele neregulate se pot grupa în 4 tipuri. care constă în a face terminarea persoanelor I şi a II-a singular de la pretérito indefinido în vocală moale.prez.viit. e) perfect simplu moale (pretérito grave). o). era. Ex.ind. acierto etc.. deci vor fi foarte uşor de evidenţiat şi de urmat.imperf.prez. pido etc. cu excepţia verbelor: ir. a III-a pl. Aceste neregularităţi constau aproape întotdeauna într-o deviere fonetică a ultimei vocale sau consoane a temei. tengo – conj. NORME GENERALE De reţinut următoarele norme generale: a) prezentul indicativ transmite neregularităţile lui aproape întotdeauna asupra prezentului conjunctivului şi imperativului. tenga. grupând neregularităţile după afinităţile lor: a) diftongare (diptongación). tuve.ind.: nac-er . huyo etc. hacer. b) perfectul simplu (prin înlăturarea terminaţiei ron de la pers.prez. ver. Ex. c) viitorul indicativ transmite neregularităţile lui asupra prezentului condiţionalului. la familia habla de un antepasado querido. Ex.: hu-ír .prez. ven-g-o etc.ind.: tener . naz-c-o etc. perfect simplu şi viitor de la modul indicativ. tenga – Imper.: acert-ar . durante la breve tregua de la noche. evitând astfel întâlnirea vocalelor tari în două silabe succesive. e) imperativul este întotdeauna regulat. care constă în căderea vocalei tematice a temei. d) imperfectul indicativului este întotdeauna regulat. Ex.: tener : tengo. este de ajuns să ne amintim persoana I de la prezent. PRINCIPALELE FORME DE NEREGULARITATE Acestea se reduc în fond la şase forme.: tendré . haz. cu scopul de a îndulci sunetul cuvintelor. ven. e. nu prezintă mari dificultăţi deoarece prezintă neregularităţile respective datorită eufoniei. când asupra ei cade accentul tonic. care constă în schimbarea vocalei e din silaba radicalului în i. Din toate aceste norme se deduce că. atunci când î silaba următoare există o vocală tare (a. sosegada. tendré.ind.

V. sub influenţa accentului. drept pentru care trebuie muncit mult cu practica şi cu dicţionarul. 2.a) Verbe diftongate (două clase). se transmite şi conjunctivului prezent (aceleaşi persoane ca la indicativ) şi imperativului (toate persoanele pe care le ia de la conjunctiv). suflarea Exemplu de verbe diftongate de prima clasă INDICATIV Prezent Conjugarea 1 Conjugarea a 2-a Acertar a nimeri. no defienda él. O asemenea diftongare se face numai la prezentul indicativ (cele trei persoane ale singularului şi persoana a III-a plural) şi deci. schimbă e din silaba finală a temei în diftongul ie. Nu se pot da reguli pentru a cunoaşte toate verbele diftongate. V. a) Verbe meliflue (două clase). a ghici Defender a apăra acierto defiendo aciertas defiendes acierta defiende acertamos defendemos acertáis defendéis aciertan defienden CONJUNCTIV Prezent acierte defienda aciertes defiendas acierte defienda acertemos defendamos acertéis defendáis acierten defiendan IMPERATIV Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ acierta tú no aciertes defiende tú no defiendas acierte él. V. De reţinut însă că. care sunt foarte numeroase. acertemos no acertemos defendamos no defendamos acertad no acertéis defended no defendáis acierten no acierten defiendan no defiendan TABELUL PRINCIPALELOR VERBE DIFTONGATE DE CLASA 1 Conjugarea 1 acrescentar a creşte escarmentar a pedepsi adestrar a dresa gobernar a guverna alentar a încuraja helar a îngheţa apacentar a paşte herrar a fierui apretar a strânge incensar a arde arrendar a închiria manifestar a manifesta asentar a înregistra mentar a menţiona aserrar a secera (cu secera) merendar a lua gustarea atravesar a traversa negar1) a nega calentar a încălzi nevar a ninge cegar a orbi pensar a gândi cerrar a închide plegar1) a ndoi . a) Verbe întărite (două clase). Ex. defienda él. conform regulii generale. atunci şi verbul va fi diftongat. VERBELE D I FTO N GATE Clasa 1: în ie 1. no acierte él.: acertar a reuşi să găseşti el acierto reuşita alentar a prinde suflu el aliento respiraţia. Prima clasă a verbelor diftongate cuprinde acele verbe de conjugarea 1 şi a 2-a care. a) Verbe îndulcite (două clase). V. există unul cu diftongul ie. dacă în familia de cuvinte căreia îi aparţine verbul.

vă rog. Ind.: yerro. yerre. când mă scol din pat. erremos. -zar. aserrar 1) 1) empezar a începe sosegar a calma encerrar a pune dop temblar a tremura encomendar a recomanda tentar a tenta enmendar a amenda trasegar1) a transvaza ensangrentar a însângera tropezar a se poticni enterrar a îngropa ventar a face vânt 2) errar a greşi 1) Cf. În această ţară ninge şi îngheaţă toată iarna. pentru că mi-e frig. calmează-te. Eu nu iau niciodată o gustare. Dimineaţa. Cei doi rivali. 2) Verbul errar. concernir. Acel comerciant ia cu chirie în fiecare an o vilă în acest sat. Conjugarea a 2-a ascender a urca encender a aprinde cerner a cerne heder a puţi condescender a binevoi perder a pierde defender a apăra tender a tinde descender a coborî trascender a transcende verter a vărsa Nota 1. schimbă pe ie cu ye. au sau nu au diftongarea: atestar a umple atiesto umplu atestar a atesta aiesto atestez aterrar a pune la pământ atierro pun la pământ aterrar a ateriza aterro aterizez Nota 3. Verbele următoare. îmi încălzesc cafeaua. De ce tai acest trunchi de pom? Mulţi pietoni traversează strada în timp ce trec biciclete şi automobile. Acest om atesetează că vina nu este a mea.prez. Cine îţi stopează hainele? Să tindem întotdeauna spre lucruri înalte! Fiul meu pierde adesea câte ceva. M-am trezit prea târziu pentru a pleca. Nota 2. Nu tremura. yerran Conj. Oamenii greşesc adesea. -gar. se ofensează pe sine. prezintă diftongarea. a blestema desmembrar a dezmembra reventar a izbucni despertar a trezi requebrar a face curte desplegar1) a descâlci segar a cosi (cu coasa) desterrar a exila sembrar1) a semăna emparentar a se înrudi sentar a şedea empedrar a pietrui serrar v. şi verbele terminate în -car. chiar dacă aparţin conjugării a 3-a. Vă recomand să plecaţi imediat. chiar dacă au e în silaba finală a temei. adquirir. . deoarece i urmat de vocală are funcţie de consoană.comenzar1) a începe quebrar a sparge concertar a concerta recomendar a recomanda confesar a confesa regar1) a iriga denegar1) a refuza remendar a stopa (o stofă) desconcertar a desconcerta renegar1) a renega. deoarece seara mănânc devreme. ciernes etc. yerres. ci este vina ciclistului. Totul depinde de bunăvoinţa ta. yerras. yerren. VERBE DIFTONGATE Clasa a 2-a: în ue 1. erráis. Închideţi (dv sg) uşa. erréis.: yerre. ex. la persoanele diftongate. schimbă o din silaba finală a temei în diftongul ue. sub influenţa accentului. Vitele pasc vara pe munţi. îşi strânseră mâinile. Ieri am început lecţiile de spaniolă. dicernir. A doua clasă a verbelor diftongate cuprinde acele verbe de conjugarea 1 şi a 2-a care. erramos. Verbele următoare. în funcţie de sens. Şi verbele cernir. Cine ofensează pe altul. Şcoala începe la opt şi se termină la amiază. yerra. după duel.prez.: cierno. nu devin subiecte cu diftongare: anegar a îneca enterar a informa atentar a atenta intentar a tenta compensar a compensa ofender a ofensa contentar a mulţumi presentar a prezenta depender a depinde pretender a pretinde dispensar a se dispensa recompensar a recompensa templar a tempera Exerciţiu Traduceţi: Profesorul îi încurajează pe elevi să studieze cu sârguinţă.

. -zar. jugáis. dacă în familia de cuvinte căreia îi aparţine verbul. Nici aici nu se pot da reguli pentru a cunoaşte toate verbele diftongate. 2) Am dezosat (de la hueso = os) împreună cu diftongul primeşte un h: deshueso. V. deshuesas. contemos no contemos movamos no movamos contad no contéis moved no mováis cuenten no cuenten muevan no muevan TABELUL PRINCIPALELOR VERBE DIFTONGATE DE CLASA a 2-a Conjugarea 1 acordar a decide. aparţine acestei clase: juego. desosamos. Ex. a povesti Mover a mişca cuento muevo cuentas mueves cuenta mueve contamos movemos contáis movéis cuentan mueven CONJUNCTIV Prezent cuente mueva cuentes muevas cuente mueva cuentemos movamos cuentéis mováis cuenten muevan IMPERATIV Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ cuenta tú no cuentes mueve tú no muevas cuente él. no cuente él. juega. V. atunci şi verbul va fi diftongat. şi verbele terminate în -car. mueva él. -gar.O asemenea diftongare la aceleaşi timpuri prezentate la clasa 1: prezentul indicativ (cele trei persoane ale singularului şi persoana a III-a plural). deshuesan. deshuesa. V. a-şi aminti holgar1) a se odihni acostar a (se) culca hollar a călca agorar a ura jugar3) a se juca almorzar a prânzi mostrar a arăta amoblar a mobila poblar a popula asolar a devasta probar a proba avergonzar1) a se ruşina recordar a aminti colar a (se) strecura renovar a renova colgar1) a se agăţa revolcar1) a răsturna concordar a pune de acord rodar a se rostogoli consolar a consola rogar1) a ruga costar a costa soldar a suda descollar a se dezlipi soltar a elibera descontar a nu conta sonar a suna desolar a dezola soñar a visa desollar a se juli tostar a prăji.: acordar a acorda el acuerdo acordul el almuerzo prânzul almozar a prânzi Exemplu de verbe diftongate de a 2-a clasă INDICATIV Prezent Conjugarea 1 Conjugarea a 2-a Contar a număra. care sunt foarte numeroase. a se bronza desosar2) a dezosa trocar1) a face troc encontrar a întâlni tronar a tuna engrosar a îngroşa volar a zbura forzar1) a forţa volcar1) a răsturna 1) Cf. no mueve él. conjunctivui prezent (aceleaşi persoane ca la indicativ) şi imperativul (toate persoanele pe care le ia de la conjunctiv). există unul cu diftongul ue. dar şi aici. jugamos. V. juegas. chiar dacă a schimbat anticul o în u. desosáis. 2. 3) Jugar. juegan.

Zidarii demolează o casă veche. Acestea întăresc pe c final din temă în zc întotdeauna când desinenţa începe cu a sau cu o. oléis. VERBE ÎNTĂRITE Clasa 1: în -cer Prima clasă a verbelor întărite cuprinde toate verbele de conjugarea a 2-a şi a 3-a care se termină în -cer precedat de vocală (-acer. hueles. ale cărui compuse (deslucir. Vă rog să-mi spuneţi unde se află gara. huele. Joc în fiecare seară o partidă de cărţi cu prietenii mei. -ecer.Conjugarea a 2-a absolver a absolvi (de o vină) mover a mişca demoler a demola oler4) a mirosi doler a durea resolver a rezolva llover a ploua soler a obişnui moler a măcina torcer a toarce morder a muşca volver a întoarce 4) Oler. -ucir). Sunt obişnuit să mă scol târziu dimineaţa. huelen. Şi verbul lucir. -ocer. Nota. Nu te ruşinezi să spui atâtea minciuni? Unde agăţ pălăria şi paltonul? Această copie nu concordă cu originalul. primeşte h: huelo. Dacă mâine plouă. conform regulii generale. relucir) are acelaşi mod de întărire. împreună cu diftongul. O asemenea întărire are loc numai la prezentul indicativ (persoana I. alţii se culcă cel mai târziu la zece. Verbele următoare. pentru că desinenţele lor încep cu a) şi la imperativ (toate persoanele pe care le ia de la conjunctiv). Este necesar să te forţezi mai mult. Acest tânăr arată o mare ignoranţă. Muncitorii din acest oraş fac grevă azi şi mâine. nu va fi cursa de tauri. Numără bine banii! Nu dezosa acest pui. Restituie-mi gramatica pe care ţi-am împrumutat-o acum câteva săptămâni. pentru că desinenţa începe cu o) şi deci. în funcţie de sens. olemos. Trebuie să rezolvi cu scrierea scrisorii. Mă culc foarte devreme seara. Pariez că ai uitat să pui acrisoarea la cutia poştală. Nu-l întâlnesc niciodată pe tatăl tău pe stradă. La ce oră serveşti prânzul? Războaiele devastează oraşele şi satele. se transmite la conjunctivul prezent (toate persoanele. Aprob raţiunile tale. Visez o căsuţă frumoasă la munte. dar dezaprob modul tău de a acţiona. Exemplu de verbe întărite de clasa 1 INDICATIV Prezent Nacer Agradecer Conocer (a se naşte) (a fi recunoscător) (a cunoaşte) nazco agradezco conozco naces agradeces conoces nace agradece conoce nacemos agradecemos conocemos nacéis agradecéis conocéis nacen agradecen conocen CONJUNCTIV Prezent nazca agradezca conozca nazcas agradezcas conozcas nazca agradezca conozca nazcamos agradezcamos conozcamos nazcáis agradezcáis conozcáis nazcan agradezcan conozcan IMPERATIV Lucir (a străluci) luzco luces luce lucimos lucís lucen luzca luzcas luzca luzcamos luzcáis luzcan . au sau nu au diftongarea: aforar a acorda un privilegiu afuero acord un privilegiu aforar a evalua aforo fixez preţul apostar a paria apuesto pariez apostar a pune la fix aposto potrivesc Exerciţiu Traduceţi: Îmi amintesc întotdeauna cu simpatie de colegii mei de şcoală. Mama îl consolează pe fiul care plânge.

a III-a sg). Îmi lipseşte o bună literatură spaniolă. Cuando el ejército del primer rey de España de la casa de Francia (Felipe V de Borbón) quedé arruinado en la batalla de Zaragosa. Verbele următoare. plugueron sau placieron (pers. Este necesar să-l compătimeşti pe acel biet om. toată natura se înnoieşte. În această cameră lipseşte aerul. a III-a sg). a profesa a legăna a învinge TABELUL PRINCIPALELOR VERBE ÎNTĂRITE aborrecer a urî establecer acaecer a se întâmpla estremecer acontecer a mulţmi favorecer aparecer a apărea florecer carecer a lipsi guarnecer compadecer a compătimi humedecer comparecer a compărea merecer complacer a se complace obedecer desfallecer a-şi pierde cunoştinţa ofrecer empobrecer a sărăci padecer enflaquecer a se slăbi parecer engrandecer a se mări permanecer enoblecer a înnobila pertenecer enriquecer a îmbogăţi envilecer envejecer a îmbătrâni ejercer coercer a constrânge. dacă nu deschideţi ferestrele. Îţi ofer fructele din grădina mea. pe care tu le preferi. Acest vin îmi arde stomacul. a III-a pl). a III-a pl). y fué el que ganó las victorias. Cred că carnea se coace mai bine la cuptor. El sărăceşte mereu pentru că cheltuie şi nu câştigă. la sola provincia de Soria dió a su soberano un ejército nuevo y numeroso con que salir a campaña. pondera tanto la fidelidad de estos pueblos. a sili mecer convencer a convinge vencer Nota 1. Exerciţiu Traduceţi: Întâmplă-se ce s-o întâmpla. În fiecare zi îmbătrânim şi din păcate moartea se apropie. meza Nota 2.prez: plega sau plegue sau plazca (pers. pluguiese sau placiese (pers. Daţi ascultare întotdeauna părinţilor dvs (sg) e veţi (dvs) fi fericit. când este folosit la mod impersonal. eu sunt gata să plec.sau plug-. Mâine rămân toată ziua în casă. Munca înnobilează pe om.: pluguiera sau placiera (pers. empeza mecer a legăna mezo. Nu merit de la voi atâta onoare. a III-a sg). escueza Nota 3.simplu: plugo sau plació (pers. (José Cadalso) . Primăvara pomii înfloresc. Trebuie ca tu să te stabileşti în acest oraş. Verbele următoare nu numai că schimbă c în z. Sufăr adesea de dor de cap. El se îmbogăţeşte pentru că munceşte şi câştigă. Acest dicţionar aparţine colegului meu de şcoală. de que resultó la detrucción del ejército y bando austriaco. que dice será eterna memoria de los reyes. ci doar schimbă c în z: empecer a împiedica empezo. LECTURĂ ŞI DICTARE LAS CASTILLAS Los castellanos son de todos los pueblos del mundo los que merecen la primacía en linea de lealtad. rândunele se întorc. que hoy no se conserva sino en las ruinas de sus ciudades y en la honradez de sus habitantes. Conj. Te-am chemat ca să legeni copilul.viit. chiar dacă se termină în –cer precedat de vocală. Nava apare în sfârşit de la orizont. Vă (sg) sunt foarte recunoscător pentru cadoul magnific. Copilul slăbeşte pentru că nu este nutrit bine.imp. Cred că tu măreşti lucrurile. Conj. Ochii pisicii strălucesc în noaptea întunecoasă. nu se întăresc. El ilustre historiador que refiere las revoluciones del principio de este siglo (XVIII).: pluguiere sau placiere. Nu cred să se nască ceva bun din încercarea asta a ta. ex. Nu cunoaştem pe nimeni în acest sat. cueza escocer a arde escuezo.: Perf. dar suferă şi diftongarea: cocer a coace cuezo. Esta provincia aun conserva cierto orgullo nacido de su antigua grandeza. preferă în locul formelor regulate alte forme cu tema în pleg. Conj. Verbul placer (care de obicei se substituie cu agradar şi gustar).nace nazca nazcamos naced nazcan agradece agradezca agradezcamos agradeced agradezcan conoce conozca conozcamos conoced conozcan luce luzca luzcamos lucid luzcan DE CLASA 1 a stabili a fremăta a favoriza a înflori a garnisi a umidifica a merita a asculta a oferi a suferi a părea a rămâne a aparţine a deveni rău a exercita. leşin.

înaintea tuturor desinenţelor care încep cu o vocală tare (a. de unde. Viitor condujere condujeres condujere condujéremos condujereis condujeren VERBE ÎNDULCITE Clasa 1: în -i Prima clasă a verbelor îndulcite cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care schimbă pe e din ultima silabă a temei în i. e. a II-a plural. conform regulii generale. are loc şi la perfectul simplu (toate persoanele de singular şi plural). în afară de faptul că au aceeaşi întărire ca verbele de clasa 1. V. conform regulii generale. care. conduzcamos no conduzcamos conducid no conduzcás conduzcan no conduzcan Se conjugă la fel ca verbul conducir următoarele verbe: aducir a aduce reducir a reduce deducir a deduce reproducir a reproduce inducir a induce seducir a seduce introducir a introduce traducir a traduce producir a produce 1) Terminaţiile -iera. suferă şi guturalizarea cin c în j la perfectul simplu (unde la persoana I şi a III-a singular au terminaţia scurtă). Acest băiat s-a introdus pe ascuns în cala navei. se transmite la conjunctivul prezent şi la imperativ (Toate persoanele cu excepţia pers. Ar fi bine să reduci cheltuielile. când întâlnesc pe j. după cum se ştie. no conduzca él. când eram încă mic. V. -iese. este întotdeauna regulată). pierd pe i: condujera în loc de condujiera. se transmite şi la conjunctiv viitor şi la gerunziu. Exemplu de verbe întărite de clasa a 2-a Conducir a conduce INDICATIV Prezent Perfect simplu conduzco condujo conduces condujiste conduce conduje conducimos condujimos conducís condujisteis conducen condujeron CONJUNCTIV Prezent Imperfect I Imperfect II conduzca condujera1) condujese conduzcas condujeras condujeses conduzca condujera condujese conduzcamos condujéramos condujésemos conduzcáis condujeráis condujeseis conduzcan condujeran condujesen IMPERATIV Pozitiv Negativ conduce tú no conduzcas conduzca él. Ţiaş fi recunoscător dacă mi-ai reproduce acest tablou la care ţin mult. după regula generală. o). Acest arbore produce în fiecare an numeroase fructe. m-a dus în Spania.Clasa a 2-a: în -ducir A doua clasă a verbelor întărite cuprinde toate verbele de conjugarea a 3-a care se termină în -ducir. Asemenea îndulcire are loc la indicativ prezent (persoanele de singular şi a III-a plural) şi deci. Aş dori ca tu să-mi traduci primele pagini din această carte. . -iere. Această schimbare. Sper să nu te seducă ideea de a pleca în America. Exerciţiu Traduceţi: Tatăl meu. Comerciantul pe care îl cunoşti a făcut-o (inducir) pe fiica sa să se căsătorească cu domnul argentinian cel bogat. se transmite de la perfectul simplu la conjunctivul imperfect (la ambele sale forme) şi la conjunctiv viitor. Acestea. Din cuvintele tale deduc că nu ai poftă de lucru.

te conduc la un loc sigur. ll. prezintă şi pierderea lui i aton din desinenţă peste tot unde această flexiune este urmată de vocală (ca la verbele cu tema în ch. 2) Cfr.simplu Conj. ñ): Infinitiv Perf.Exemplu de verb îndulcit de clasa 1 Pedir a cere INDICATIV Prezent Perfect simplu pido pedé pides pediste pide pidió pedimos pedimos pedís pedisteis piden pidieron CONJUNCTIV Prezent Imperfect I Imperfect II pida pidiese pidiera pidas pidieses pidieras pida pidiese pidiera pidamos pidiésemos pidiéramos pidáis pidieseis pidieráis pidan pidiesen pidieran IMPERATIV Pozitiv pide tú pida él. V. no pidamos no pidás no pidan pidiendo Viitor pidiere pidieres pidiere pidiéremos pidiereis pidieren Se conjugă la fel ca verbul pedir următoarele verbe: ceñir1) a încinge freir 2) colegir a deduce gemir competir a concura henchir1) concebir a concepe impedir constreñir a constrânge medir corregir2) a corecta regir2) derretir a topi reir desleir a dilua rendir despedir a licenţia reñir desteñir1) a stinge repetir elegir2) a alege seguir3) embestar a investi servir engreír a se îngâmfa sonreír 1) estreñir a deveni astringent señir expedir a expedia vestir 1) Cfr. a frige a geme a umple a împiedica a măsura a acţiona a râde a înapoia a se certa a repeta a urma a servi a surâde a picta a îmbrăca Nota.imperf. Mi-au expediat marfa pe care o comandasem. Stăpânul l-a licenţiat pe servitor pentru că nu avea chef de muncă. ll. Merg pe drumul meu. ñ. şi verbele în -gir. nu-ţi fie teamă. Nu vă îmbrăcaţi înainte de a fi periat bine hainele. Mulţi se ceartă pentru nimic şi în acest fel îşi fac viaţa nefericită. Freír. dar doresc să iei cu tine un însoţitor. pidamos pedid pidan GERUNZIU Negativ no pidas no pida él. . şi verbele cu tema în ch. pentru că sunt sigur că nu greşesc. dar aceasta nu a ajuns la timp. în afară de îndulcire. Nu te împiedic să pleci. Bucătăreasa frige peştii pe care i-a cumpărat de la piaţă. Ar fi bine să repeţi lecţia înainte de a pleca la şcoală. re-ír ri-ó. Corectez întotdeauna manuscrisul meu înainte de al preda tipografului. V.viitor Gerunziu ri-ere ri-endo Exerciţiu Traduceţi: Nu intru în concurs cu nimeni. şi verbele în -guir. ri-ese Conj. Urmează-mă. reír şi compusele lor. ri-eron ri-era. 3) Cfr. pentru că nu mă simt bine. Inginerul a măsurat terenul pe care dorea să-l cumpere.

după cum se ştie. se transmite şi la conjunctiv imperfect. dar nu au conchis nimic. se conjugă regulat. vei avea desigur noroc. Au vorbit mult. Verbul inmiscuir = a se amesteca. Să ne amintim şi faptul că verbele de conjugarea a 3-a a căror temă se termină în vocală. a II-a plural. Dacă constitui o astfel de societate. după u din temă. schimbă în y pe i aton din desinenţă ori de câte ori aceasta în flexiune este urmată de vocală. este întotdeauna regulată). se transmite la conjunctivul prezent (toate persoanele) şi la imperativ (toate persoanele cu excepţia pers. Această schimbare are loc la perfectul simplu (toate persoanele de singular şi plural). conjunctiv viitor şi la gerunziu. e.Clasa a 2-a: în -y A doua clasă a verbelor îndulcite cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care se termină în -uir. no huy-a él. V. Primarul acestui sat a . conform regulii generale. Îmi atribuie vina dezastrului. fără îndulcire. care. cu u care se aude. înaintea tuturor desinenţelor care încep cu o vocală tare (a. de unde. V. Acestea inserează un Acestea inserează un y eufonic. Exerciţiu Traduceţi: Din cuvintele tale bănuiesc că nu intenţionezi să mă plăteşti. Exemplu de verb îndulcit de clasa a 2-a Huir a fugi INDICATIV Prezent Perfect simplu huy-o hu-í huy-es hu-iste huy-e hu-yó hu-imos hu-imos hu-ís hu-isteis huy-en hu-yeron CONJUNCTIV Prezent Imperfect I Imperfect II huy-a hu-yese hu-yera huy-as hu-yeses hu-yeras huy-a hu-yese hu-yera huy-amos hu-yésemos hu-yéramos huy-áis hu-yeseis hu-yeráis huy-an hu-yesen hu-yeran IMPERATIV Pozitiv Negativ huy-e tú no huy-as huy-a él. huy-amos no huy-amos hu-id no huy-áis huy-an no huy-an GERUNZIU hu-yendo Se conjugă la fel ca verbul huir următoarele verbe: argüir a argumenta estatuir atribuir a atribui excluir circuir a încercui fluir concluir a conchide imbuir constituir a constitui incluir construir a construi instituir contribuir a contribui instruir derruir a demola obstruir destituir a destitui recluir destruir a distruge restituir diluir a dilua retribuir disminuir a micşora sustituir distribuir a distribui a statua a exclude a curge a îmbia a include a institui a instrui a obtura a închide a restitui a retribui a substitui Viitor hu-yere hu-yeres hu-yere hu-yéremos hu-yereis hu-yeren Nota. o). conform regulii generale. Asemenea îndulcire are loc la indicativ prezent (persoanele de singular şi a III-a plural) şi deci. dar eu sunt inocent.

(sg) la subscripţia pentru refugiaţii din acest oraş. Directorul băncii a destituit şi licenţiat pe casier. care are 80 de ani. Nu mă amestec în afacerile altora. la conjunctiv viitor şi la gerunziu. conform regulii generale. schimbă pe e în i în faţa desinenţelor care încep cu a tonic sau cu diftong. Dacă aş vorbi cu tatăl tău. Dacă nu diminuează dificultăţile. a II-a plural). se transmite la conjunctiv imperfect (prima şi a doua formă). a auzi INDICATIV Prezent Perfect simplu siento sentí sientes sentiste siente sintió sentimos sentimos sentís sentisteis sienten sintieron CONJUNCTIV Prezent Imperfect I Imperfect II sienta sintiese sintiera sientas sintieses sintieras sienta sintiese sintiera sintamos sintiésemos sintiéramos sintáis sintieseis sintierais sientan sintiesen sintieran IMPERATIV Pozitiv Negativ siente tú no sientas sienta él. pentru că era leneş şi mincinos. se transmite la imperativ (toate persoanele cu excepţia pers.construit o casă frumoasă în piaţă. Ministrul a stabilit să deschidă şcolile la 1 octombrie. timpuri şi persoane ale verbelor diftongate din clasa 1. I-au conferit gradul de colonel pentru acţiunile sale de valoare. Exemplu Sentir a simţi. l-aş face să te lase să pleci cu mine. a regreta. Copiii s-au distrat bine ieri seară la teatrul de păpuşi. V. la perfectul simplu (persoana a III-a singular şi plural) şi. digeră încă bine. VERBE MELIFLUE Clasa 1: e în ie şi în i Prima clasă a verbelor meliflue cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care. Nu distrugeţi ce am construit cu atâta greutate. în afara diftongării din e în ie la aceleaşi moduri. no sienta él. Locotenentul şi-a rănit un picior . Bunica mea. Zidari au demolat casa care împiedica accesul vehiculelor. Cred că clima acestei ţări influenţează asupra caracterului meu. V. Am înlocuit secretarul. sintamos no sintamos sentid no sintáis sientan no sientan GERUNZIU sintiendo Se conjugă la fel ca verbul sentir următoarele verbe: adherir a adera hervir advertir a adeveri inferir arrepentirse a se căi invertir conferir a conferi mentir convertir a converti preferir deferir a deferi proferir diferir a diferi referir digerir a digera requerir discernir a discerne sugerir divertir a distra transferir herir a răni a fierbe a răni a investi a minţi a prefera a profera a referi a cere a sugera a transfera Viitor sintiere sintieres sintiere sintiéremos sintiereis sintieren Exerciţiu Traduceţi: Te avertizez că trenul pleacă la opt şi jumătate. Cine a închis pisica în bucătărie? Dacă te-ar fi retribuit cum meriţi. conform regulii generale. Asemenea schimbare are loc la conjunctiv prezent (persoanele I şi a II-a plural) şi deci. Contribuiţi şi dv. este necesar să renunţăm la întreprindere. ai fi bogat de mult timp. S-a căit de acţiunile sale şi şi-a cerut scuze.

VERBE NEREGULATE ABSOLUTE Verbele neregulate propriu-zise. în afara diftongării din o în ue la aceleaşi moduri. anduvierais. anduvieres. pentru că trebuia să plece foarte devreme. andarán . anduvieseis.viitor. în general. n-aş mai avea nici un scop în viaţă. Este bine ca tu să dormi pentru că ai muncit mult şi ai nevoie de odihnă. Fierbe apa pentru ciorbă? Fierbe (în acest moment). Dacă oamenii ar dormi mai puţin. Am schimbat direcţia.s. anduvieran anduviere.I: Conj. V. anduvieremos. anduvimos. Şi compusele şi derivatele acestora suferă aceleaşi neregularităţi.perf. Vom prezenta în ordine alfabetică. Cei doi fii ai acestui domn au murit eroic în război. se transmite la conjunctiv imperfect (prima şi a doua formă).: Ind. durmamos no durmamos dormid no durmáis duerman no duerman GERUNZIU durmiendo Exerciţiu Traduceţi: Pisica mea doarme toată ziua pe fotoliul din sufragerie. la conjunctiv viitor şi la gerunziu (la fel ca la verbele meliflue de clasa 1).: Conj. anduvieren andaré. Dacă el ar muri.II: Conj. V. conjugarea acestora. andará. andas.prez. anduvo.: Conj. se transmite la imperativ (toate persoanele cu excepţia pers. anduvisteis. şi am dormit profund până dimineaţa. andaramos. Când m-am întors eram obosit. conform regulii generale. anduvieras. minte pentru toată viaţa. andan ande. dar nu e ceva grav. ande. anduviera. schimbă pe o în u în faţa desinenţelor care încep cu a tonic sau cu diftong. Cei doi călători au dormit puţin.imp. Sper ca el să nu moară. Andar Ind. scoală-te! Bunicul meu a murit acum zece ani. anduviese. pentru că prea mare ar fi durerea noastră. anden anduve.imp. andemos. asemenea schimbare are loc la conjunctiv prezent (persoanele I şi a II-a plural) şi deci. prezentate deja mai sus). anduvieron anduviese. timpuri şi persoane ale verbelor diftongate din clasa a 2-a. anduviéreis. Nu mai dormi. anduviere. Exemplu Dormir a dormi INDICATIV Prezent Perfect simplu duermo dormí duermes dormiste duerme durmió dormimos dormimos dormís dormisteis duermen durmieron CONJUNCTIV Prezent Imperfect I Imperfect II duerma durmiese durmiera duermas durmieses durmieras duerma durmiese durmiera durmamos durmiésemos durmiéramos durmáis durmieseis durmierais duerman durmiesen durmieran Viitor durmiere durmieres durmiere durmiéremo s durmiereis durmieren IMPERATIV Pozitiv Negativ duerme tú no duermas duerma él. ar fi mai bine cu sănătatea. Cine minte o dată. care. no duerma él. anduviste.: a merge ando. anduviesen anduviera. a II-a plural). Clasa a 2-a: o în ue şi în u A doua clasă a verbelor meliflue cuprinde numai verbele dormir şi morir.prez. pentru o consultare viitoare mai uşoară. nu sunt decât 21 (nesocotind verbele auxiliare.viit. andes. conform regulii generale. la perfectul simplu (persoana a IIIa singular şi plural) şi. pentru că greşisem drumul. andáis. adică cele ce nu se pot aduce la vreuna din categoriile de verbe neregulate prezentate anterior. andaréis. andarás. andamos. anda.: Ind. andéis.coborând de pe cal. anduvieses. anduviéramos. anduviésemos.

deis. caeríais. dijiéreis. cupieras. caen caiga. dijieres. dijiese.: Conj. caímos. cupieran cupiere. diríais.: Conj.: Conj.prez. cabría. diga.prez.: Conj. digan dicho diciendo Nota: Compusele acestui verb prezintă aceleaşi neregularităţi.prez.prez. diéramos. a fi conţinut quepo. şi la imperativ. asimos. digáis.I: Conj. soy. caerás. dicen diga. cayeras. dedi).: Imperativ: andaría.viitor: predeciré.prez. asgáis. persoana a II-a singular de la imperativul verbului decir.trecut: Gerunziu: a spune. . cabrás. decid. darás. ande él.prez.viit. quepa él. cupiésemos.: Imperativ: Part. caes. diríamos.imp. caíste. cayeseis. asís. diéreis. darían da tú. caigan caído cayendo a da doy. andarías. dieran diere. cayésemos. predeciría. cupierais. daramos. dijo. cu excepţia viitorului indicativului (şi deci şi a condiţionalului prezent). caigas. cabríamos. Să se reţină di neaccentuat care semnifică "aş da" de la conj. demos. daréis. dad. cupieren cabré. cupiesen cupiera.imp.: Ind. diesen diera. dirían dí tú. damos. dijiere.: Cond.: Cond.cavieren caeré. dijieseis. cupieses.: Conj. dijiésemos. cabréis. dice. caéis. caiga.s. caieremos. caerá.perf.II: Conj. cayeses. dijierais.: Ind. daríamos.: Imperativ: Part. cayera. diga él. des..viitor. demos. cupiéreis.trecut: Gerunziu: Dar Ind. daríais.: Ind. asga. a zice digo. caed. cupieres. cayesen cayera.: Conj. andarían anda tú. cabramos.: Imperativ: Caber Ind. diría. andemos. dimos.: Ind. caísteis.II: Conj. unde sunt regulate.II: Conj.perf. dijimos. unde persoana a II-a singulare face dice. decimos.ind. dieses.: Ind. quepan a cădea caigo. dijieran dijiere. caiga él. cayéramos. darán daría. caieres. digamos. asgan ase tú. diésemos. dará. cupiese. dirán diría. ca la estoy.imp.Cond. andaríamos. den diese. cayeran caiere.s. cabed. caerán caería.s. quepas. cupiéramos. caigan caí. diera.prez.imp.I: Conj. ccupisteis. cabe. cae. dijieras. dijiéramos. caigáis.viitor.prez. cabéis.perf.: Ind.: Conj. anden a afişa (foarte puţin uzitat – este substituit de agarrar) asgo.viitor. dieras.: Cond. diese. dirás. caemos. voy. dijieremos. asgan asga. daría. dirá. caerías. cupimos.prez. caiere. dé él.prez. dió. dijisteis.perf.: Ind. dieremos. diste.prez. dijeron dijiese. ase.prez. asgan a încăpea.I: Conj. cayó. darías. dan di.: Ind. dais. cupiera. cabes. caería. cabrían cube tú. cabrías.viitor. diremos. dirías. dieseis.imp. ex.cabemos. cabrá. digas. Cond.prez (abreviere din lat. quepamos.: Imperativ: Caer Ind. dices. Decir Ind. das.s. cayeron cayese.: Conj. ases. dijieses. quepan cupe. cupiere. asid. cupo.viit. caeríamos.imp. diréis. cayerais. caeréis. andaría. quepamos. dieres.: Conj. quepáis. caeremos. cupiste. cupieremos. caben quepa. dé. da.viit. dijieren diré. în timp ce dí cu accent semnifică "spune".imp. caigamos. quepa.: Ind. dijiesen dijiera.: Imperativ: Asir Ind. asgamos. asga él. cabríais.II: Conj. dieren daré. asgas. diere. cupieron cupiese.I: Conj.prez. den Nota: verbul caer se foloseşte frecvent ca impersonal: no cabe duda nu încape îndoială. Imperativ predice. cayese. Nota: Să se reţină adăugarea lui y la prez.imp. dijiste. dieron dé. disteis. cupieseis.: Cond.prez. dijiera. dierais. digamos. asgamos. decís. digan dije.prez. cabrán cabría.viit.caviéreis. andad. caigamos. andaríais. caerían cae tú.

viit. oimos. ci prin schimbarea lui i în y între două vocale.: Ind.prez. fueseis. irguiéramos.prez. hacéis.. hiciesen hiciera.: Ind. hiciera. fue. oiga él. oirían oye tú.: Conj. oigamos. irguieses. iramos. Acest verb are singurul imperfect care. Poder a putea Ind. erguid. irguieren irgue sau yergue tú. oigan oí. hicieres. irguiere. irguieres.prez. puede. oigamos. podemos. hicieras. iréis. traduce şi verbul a veni. irgues sau yergues. Şi în româneşte se face această înlocuire: am fost să văd = am mers să văd. oyeremos. Ex. harán haría.I: Conj. ex. hacen haga. iríamos.imp.: Cond. irguieras. haga él. oigas. oiría. irguieremos. iríais.prez. Oir Ind.: Cond. fueses. Vin! = ¡Voy! Acesta traduce şi verbul a fi în sensul de a merge. oíste. hagas. hiciese. fuere. vayas.: Ind. satisfaciese sau satisfaciera. oigan oído oyendo Nota: y nu apare ca neregularitate.s. oiga. hicimos. erguiste. nefiind de conjugarea I. irgue sau yergue. oyéramos.viitor satisfaciere. harían haz tú. oyeran oyere. haría. în afară de faptul că corespunde verbului românesc a merge. hagáis.viit. fuiste. conservă pe f în toate formele şi fac conj. hiciéreis.imp. în afară de faptul că prezintă aceleaşi neregularităţi. sunt identice cu cele ale verbului ser.prez. haga. Ir Ind. irguiera. hagan hecho Nota: Între compuşii acestui verb se pot considera şi rarefacer şi satisfacer. vais. oisteis. id.II: Conj.imp. hace.imp. vayan iba.trecut: a ridica. fuisteis.prez.I: Conj. hará. oyera. hagamos. irga sau yerga él. ibas. fueran fuere.prez. oyere. oiríamos.: Cond. oirás. íbamos. fuese. are b în desinenţă. hicieren haré.perf. oyésemos.perf. care. irguierais.I: Conj. hicieremos. hicieran hiciere.: Conj. oiréis.s. oyese. oyen oiga. oid.I: Conj. hiciste. haces. oigáis. vas. va. hicierais. erguí. oyéreis.II: Conj. pueden . hizo. fuéramos. irás. irguieseis.II: Conj.viitor. irguieran irguiere. hicisteis.prez. iba.imp.: Ind. hiciéramos. ex. fueremos. oye. erguís. irgan sau yergan irguiendo a face hago.imp. harías. haríamos. hicieseis.: Conj. irguen sau yerguen irga sau yerga. vamos.: Conj.: Imperativ: Part. irguió. oieron oyese.s. vayáis. iría. am scris şi voi mai scrie un timp) = voy a escribir. fuera. erguisteis. van vaya. când se foloseşte cu această semnificaţie. irguieron irguiese.Erguir Ind. oyeren oiré. irguiéreis.: voi veni la tine acasă = iré a tu casa. oiramos. oyese. hiciere. a se înfumura irgo sau yergo. irán iría. irguiese.: Imperativ: Gerunziu: Hacer Ind.: Ind. irgamosa sau yergamos. vaya. fueres. oiríais. oyeras. ibais. podéis. irías. hríais.viit.prez.imp.prez. irguiesen irguiera. oyerais.: Conj. hiciésemos. haréis.viitor.: Imperativ: Part.perf. fueron fuese. irían vé tú. puedes. oirán oiría. oyesen oyera. perfectul simplu şi timpurile conjunctivului care derivă de la acesta.: Conj. fuésemos. a înălţa. După cum se vede. hacemos. vayan Nota: verbul ir. oirías.: puedo. vamos. hicieses. la imperativ satisfaz sau satisface.: Conj.viit.. oyeres. fuéreis.: scriu (în acest moment. oirá.prez. oyes.prez. oímos. fuesen fuera. erguimos. harás.: Imperativ: a merge voy.viitor. oyó. la conj. vaya él. hagan hice.perf.s. pentru a prezenta conceptul iminenţei sau continuităţii acţiunii. iban fuí.: Ind. haramos. irguiésemos.imperf. fueras.: Conj. fuimos.: Ind. oís.trecut: Gerunziu: a auzi oigo. irá.II: Conj. fueren iré. oyeseis.imperf. hicieron hiciese. haced. ca franţuzescul aller. Se utilizează de asemenea.: Ind. hagamos. vayamos. fuerais.imp.: am fost la Madrid = he ido (nu estado) a Madrid. erguimos.

pudisteis. . salieremos. quisiéreis.imp.viitor. salieseis. quieres. podréis. ponéis.: Imperativ: Part.: Imperativ: Traer a şti sé. saliere. pudieron pudiese. querrán Cond.prez. pusiere. quered.: Ind. saliste.imp. supieseis. querríamos.prez. pondrían pon tú.prez. Pentru a evita ambiguităţile. sabríamos. pongamos.II: Conj. sabes. pusiste.: Ind.Conj. saldríamos. saliésemos. pondría. quieran Nota: Verbul querer.: Ind. pudimos. sepas.prez. puso.: Amo mi ciudad = iubesc (îmi place) oraşuyl meu. podrás. pudieren podré.viitor.II: Conj. podrán podría. pusiésemos.prez. sabe. pusieras. podamos. pusieremos.: quise.imp.imp. quiera él.: quisiere. salieren saldré. sales. se traduce prin "a iubi. supiesen supiera. pudiste.: Cond.s.: Imperativ: Salir Ind.prez.: Ind.: querría.: Ind. a pleca salgo. forma regulată pudrir. la persoana a II-a singular imperativ face sobresale. salgáis. querrían Imperativ: quiere tú. quieren Conj. quieras.s.imp. pudo. quiere. ponamos. pusieres. podría. saliesen saliera.imp.viitor.prez. pusiéreis.: querré. pondrán pondría. quisieremos. puedas. quiso. puedan pudiendo Nota: Verbul podrir = a putrezi. sabréis.prez. a-i plăcea". saldrán saldría.prez. sabríais. pusimos. quisiésemos. supiese. quisieras. supieren sabré. se foloseşte numai cu persoanele (şi în acest caz cere acuzativul personal). ex. quisieran Conj. quisiese. querráis. ex. queréis. pusiesen pusiera.: Conj. pusiera.viit. pudieras.prez. supieses. quisiste. supiste. sepa él. supimos. podáis. când se referă la lucruri. saliera. quiera. salís. pusieseis. quisisteis. sabemos. pudieses.perf.: Conj. salisteis. queremos. queramos. quisieses. pudieres. sabrían sabe tú. pudiésemos. quisieres.I: Conj.: quiero. pondrás. salieron saliese.: Conj. salgas.imp. querríais. poded. supo.: Conj. saldréis.II: quisiera.viit. saldrá.: Cond. pudieran pudiere.: Ind. quisierais. sabrán sabría. podrá. pudiere. saliese. salen salga.: Cond. podríais. Poner Ind. quisiera. querrás. querría. salieres. pusieses.s. sale. podríamos. podramos. supieres. pondrías.perf. ponen ponga. supiera. quisimos.prez. saldrías. supieron supiese.prez. pongáis. a iubi Ind. sepamos. pusieran pusiere. quisiesen Conj. sabéis. supiésemos. salga él. salgamos. pongas. saldríais. supisteis. salió.II: Conj. saldría.: Cond. queramos. quieran Ind. pusisteis. sepan supe.s. pondrá.viitor. pueda. în loc de podrir. pusieron pusiese. quisieron Conj.imp. pondríamos.: Ind. salieran saliere. Verbul amare. pondréis. pongan puse. salid. supierais. sagan a trage.viit. este bine să folosim. saldrás. podamos.: Conj.perf. salieses. quisiere.: Conj. a anumite persoane (podría etc. supieremos.I: Conj. pone. pondríais. pusiéramos. sabed. podrías. a purta Nota: Compusul sobresalir.perf.I: Conj. pueda él. ponga él. Saber Ind. sepa. pudiese. pondramos. queráis. pusiese.prez. quisiéramos. podrían puede tú. sabrás. salgan salí.I: quisiese. pongan puesto Querer a vrea.: Conj. saldrían sal tú. salgamos. salimos.viitor. sepan a ieşi. sepáis.imp. pudiesen pudiera.) coincide cu persoane de la verbul poder.perf. salieras. poned. în sensul de "a iubi". querrías.viit. saldramos. sabría. pudierais.viit. salierais.imp. querrá. pusierais. supiéreis.: quiera. salga.: Imperativ: Gerunziu: pueda. pudieseis. sabrá. supieran supiere. supieras. saliéreis. querramos. saliéramos. pudiéreis. quisieseis. pudiera. pudieremos. saben sepa. supiere.I: Conj. sepamos. supiéramos.trecut: a pune pongo. pudiéramos. salíimos. puedan pude. pusieren pondré. pones.II: Conj. quisieren Ind. sabrías. sabramos.prez.: Ind.: Quiero mucho a mi hijo = îl iubesc mult pe fiul meu. pongamos.s. ponga.

vinieras. trajera. vinierais. traen traiga.viit.perf. veamos. traerás. venga. valiere. valga él.tr.imp. valierais. Prietenul meu era pe punctul de a cădea în apă.imp. vales. vinieron viniese. viniéramos.s.prez. aş fi repede foarte bogat.: Ind.prez.I: Conj. veamos.s. viene. vean vine.trecut: traigo. valieres.imp. vienen venga. valgas. vendríais. vinieremos.: Ind. valga. trajese.: Cond. valieron valiese. traeríamos. valís. Trebuie să prinzi căţelul de o labă şi să-l agăţi în acest cui. viniere. valdrás.prez. vendrás. traes. În această cameră mai sunt un pat şi un fotoliu. trajeron trajese. veis. vinieremos. valimos. vendréis. valdrá.I: Conj. vinieseis. valen valga. yaces.: Ind.viitor. vinieres. vendrá. valieran valiere.prez.viitor.: Ind.: Imperativ: Part. aş evita să mai port la şcoală ghiozdanul. valgan a veni vengo. valieras.prez.II: Conj. traeramos. trajeseis. venga él. trajesemos. eşti foarte obosit.viitor.: Ind. vendrás. viniera. vinieres. Dacă această carte mi-ar sta în buzunar. vendríais.: Cond. trajesen trajera. valiéreis. traerá. traigas.I: Conj. Dacă am merge mai repede. Dacă afacerile ar merge meru aşa.perf. traigan traído trayendo a valora valgo.: Imperativ: Venir Ind.: yazco sau yazgo sau yago. valed.prez. vienes. vendramos. vinieses. traeréis. vemos. valiéramos.prez.viit. viniste. traerís. vinieran viniere. vendrías. valiera. ves. vendrías. vino.: Conj. regulat (dar part. vinieran viniere. vinieren vendré. trajéreis. yazcan sau yazgan sau yagan Exerciţii Traduceţi: Nu merg bine cu sănătatea. traemos. vendrá. când l-am prins de haină. vinisteis. viniéramos. vendramos. Du-te deaci. valiesen valiera.: Conj. vengan vine. Mergi prea mult pe jos şi de aceea.prez.imp. vengáis. vendréis. vinierais. yazca sau yazga sau yaga él. valieren valdré.viit. valisteis. vendríamos. valieses. vale.imp. traed. trajeses.: yazca sau yazga sau yaga etc.s. trajimos. viniéreis.prez. vinieras.: Imperativ: Gerunziu: Ver Ind. valdrías. yace.II: Conj. când te întorci acasă. valdría. vendrían ve tú. trajéramos. vinisteis.: Conj.: Conj.viitor. trajere. trajeremos. traigan traje. trajo. vengamos. Mergi cu băgare de seamă ca să nu cazi. vendría. vea. traerían trae tú. Prind băiatul de braţ şi îl conduc în casă.perf. valieseis. viniésemos.I: Conj.prez.: Conj. yaced. vendrán vendría.: Cond.s. ve.: Cond. valgamos. vinimos.: Ind. yacéis.prez. traéis. valgamos. veáis. viniere. yacemos. venís. vengan viniendo a vedea veo. Imperativ: yace sau yaz tú. trajiste. viniese.: Conj. viniesen viniera.: Conj. vean visto Nota: printre compuşi este proveer = a prevedea. valieremos. vendría. am ajunge acasă înainte ca soarele să apună.: Ind. valdrían val tú. vendrían ven tú. trajeres. venid.: Imperativ: Part. vinieses. trajisteis.: Conj. vinieren vendré.perf. trajeren traeré. vengas. pentru că aveam foarte multe lucruri de făcut. Cred că toate aceste albituri sunt în valiza mea. valdríamos. vea él. traerán traería. valgáis. viniste. valiese.imp. yazcamos sau yazgamos sau yagamos. traigáis. viniera. traería. Am mers toată ziua. provisto) Yacer a zăcea Ind. vengamos. viniéreis. că te cunosc bine.II: Conj.prez.trecut: Gerunziu: Valer Ind. vendríamos. vinieseis.prez.prez.II: Conj.: Ind.vinviesen viniera.imp. valiste. traigamos. valdrán valdría. venimis. valió. traiga él. viniésemos. valdríais. veas. . vino.imp. vinimos. trajeras. trae. trajeran trajere.Ind. traiga. ved. vendrán vendría. yacen Conj. ven vea. traigamos. traeríais. valdramos.viit. valgan valí. valemos. valiésemos. vinieron viniese. valdréis. viniese. trajerais.

ar fi mai fericiţi. Cum aţi făcut (sg) drumul din sat până în oraş? Au făcut pe jos un kilometru pentru că nu au găsit un automobil. am adus multe lucruri frumoase fiilor mei. căci este târziu. Cine va spune familiei că băiatul şi-a rupt o gambă? Spune-i fiului meu că îl aştept la birou înainte de prânz. Mă îndoiesc că ei pun atenţie la ceea ce le spun lor. sigur n-aţi râde. Când mergeam la şcoală. l-aş recunoaşte. dacă nu vrei să pierzi afacerea. LISTA PRINCIPALELOR VERBE NEREGULATE Pentru comoditatea studiosului. Azi venim la tine să te salutăm. nu mă alungaţi. pentru că este prea egoist şi avar. dar nu m-am dus la fereastră. Naufragiaţii s-au putut salva deoarece pământul nu era prea departe. Dacă aţi (sg) veni astă seară cu mine la teatru.dar fiţi atenţi să n-o mănânce pisica. Am fost de multe ori în Spania pentru a vizita ţara şi a învăţa limba spaniolă. prezentăm mai jos lista principalelor verbe neregulate. dar să cheltuiască puţin. Omul. aveţi răbdare. Dă-mi un pahar cu apă pentru că mi-e foarte sete. Nu cred să te iubească. Au venit zidarii să repare casa. Fă ce crezi că e mai folositor pentru noi. Daţi-mi umbrela dvs. Medicul mi-a spus să nu beau vin şi să nu fumez. Fac bine exerciţiile de spaniolă? Îmi faci un serviciu. pentru că ai fost foarte cuminte. Nu pot să dorm pentru că sunt foarte nervos. Spune-i servitorului să mă trezească foarte devreme. aş spune o minciună. că nu mă interesează deloc! Dacă aş cădea de pe această creastă. vedeam mereu un cerşetor care cerea de pomană la colţul străzii. Dacă aţi (sg) purta această valiză grea. v-aţi distra bine. Zac de multă vreme în acest pat şi nimeni nu se gândeşte la mine. Vino la gară când ajung. Mă îndoiesc că el nu va spune nimic. Dacă aş pleca foarte devreme. Dacă toţi şi-ar face datoria. Dacă ar vrea un post la biroul meu. Du-te să te culci. Merg la gară ca să iau trenul. pentru că nu dorm de două zile. El va face acest lucru cu mare bunăvoinţă.Nu e îndoială că el minte ca să ia un premiu. Ce veşti ne aduci despre familia ta? Când m-am întors din Spania. să nu cadă! Zidarul a căzut de pe scară şi şi-a rupt piciorul stâng. pentru că e târziu. Ce spuneţi (sg) de ştirea asta? Toţi spun că contele va sosi peste puţin la castelul său. Aş pleca bucuros cu tine. lovit de un pumn. aş putea ajunge pe la prânz. m-aş rostogoli până în vale. Mi se pare ciudat că dvs (sg) puteţi vorbi cu un asemenea om. Dacă aş spune că da. dacă aş avea ocazia să vin la Segovia. mergeam adesea la cafenea ca să joc biliard. Eroul înălţă capul şi spuse că nu ar trăda Patria sa. dar acum nu-l mai găseşte. Dacă mi-ar da un post bun. dar din păcate a căzut şi a trebuit să se retragă. Am spus că nu vreau să primesc pe nimeni. dacă te rog? Pentru cât face (por más de que) nu este deloc mulţumit. pentru că este prea vorbăreţ. Mâine vom veni negreşit la tine ca să lichidăm afacerile tale. Îţi voi da un lucru frumos.Nu ştiu cât costă acest dicţionar. Nu am putut să fac exerciţiul pentru că era prea greu. Chiar dacă sunt bătrân ( bien que). Te-aş vedea cu drag. Îţi dau doi escudos ca să-ţi cumperi caramele. Nu vreau ca tu să ieşi. Pun carnea pe masă. dar nu are mijloace pentru a studia. Cazi din pom. dar am pe fiul meu bolnav. Mâine e sărbătoare şi vei pune haina cea nouă. A vrut să mă îmbrac şi să merg cu el la cinematograf. care este mama comună tuturor. Verbul se conjugă precum Verbul se conjugă precum aborrecer nacer forzar contar absolver mover freír pedir acaecer nacer gemir pedir acertar acertar gobernar acertar acontecer nacer guarnecer nacer acordar contar haber haber acostar contar hacer hacer acrecentar acertar heder defender adestrar acertar helar acertar adherir sentir henchir pedir adquirir defender herir sentir aducir conducir herrar acertar advertir sentir hervir sentir aforar contar holgar contar agradecer nacer hollar contar agorar contar huir huir alentar acertar humedecer nacer almorzar contar imbuir huir amoblar contar impedir pedir . pentru că ne este prieten. îşi pierdu echilibrul şi zăcu pe (en) pământ. Vreau să scriu o scrisoare fratelui meu care este la Barcelona. I-a dat cerşetorului o jumătate de pâine şi o pereche de pantofi vechi. Casc de somn. Îţi aduc salutările doamnei Martínez. Dvs sunteţi inginerul pe care l-am văzut aseară în casa vărului meu? Veţi vedea curând ce sunt în stare. Credeam că el putea să câştige întrecerea. Pleacă imediat. vă rog! Spun întotdeauna adevărul şi niciodată nu mi-e frică de nimeni. Lăudaţi-mă. dar judecătorul m-a condamnat. Atenţie cu paharul acesta. Mont Blanc se înalţă ca un colos în mijlocul Alpilor. aş putea să-l mulţumesc.Vin imediat. Când eram mai tânăr. Trebuie să mă duc. pentru că plouă şi eşti răcit. Îmi place că şi dvs (sg) dă ceva pentru cei săraci. Bunicul a pus ziarul pe fotoliu. Dacă aş auzi vocea acelui om. Acest domn vrea să cumpere un costum bun. El ar putea să fie un bun profesionist. Băieţii au căzut de pe cal şi şi-au rănit genunchii. aş accepta imediat. Iubeşte Patria. încă valorez ceva. Am auzit sunetul clopotelor. I-am salutat pe prietenii mei care plecau către Spania. domnule. Toţi m-au spus că aveam dreptate.

Verbul andar apacentar aparecer apostar apretar argüir arrendar arrepentirse ascender asentar aserrar asir asolar aterrar atestar atraversar atribuir avergonzar bendecir caber caer calentar carecer cegar ceñir cerner cernir cerrar circuir cocer colar colegir colgar comenzar compadecer comparecer competir complacer concebir concernir concertar concluir concordar condescender conducir conferir confesar conocer consolar constituir constreñir construir contar contribuir convertir corregir costar dar decir deducir se conjugă precum andar acertar nacer contar acertar huir acertar sentir defender acertar acertar asir contar acertar acertar acertar huir contar decir asir asir acertar nacer acertar pedir defender defender acertar huir nacer contar pedir contar acertar nacer nacer pedir nacer pedir defender acertar huir contar defender conducir sentir acertar lucir contar huir pedir huir contar huir sentir pedir contar dar decir conducir Verbul incensar incluir inducir inferir influir inquirir instituir instruir introducir invertir ir jugar llover lucir maldecir manifestar mecer medir mentar mentir merecer merendar moler morder morir mostrar mover nacer negar nevar obedecer obstruir ofrecer oír oler padecer parecer pedir pensar perder perecer permanecer pertenecer placer plegar poblar poder poner predecir preferir probar proferir producir quebrar querer rarefacer recluir recomendar recordar reducir se conjugă precum acertar huir conducir sentir huir defender huir huir conducir sentir ir contar mover lucir decir acertar nacer pedir acertar sentir nacer acertar mover mover dormir contar mover lucir acertar acertar nacer huir nacer oír mover nacer nacer pedir acertar defender nacer nacer nacer nacer acertar contar poder poner decir sentir contar sentir conducir acertar poner nacer huir acertar contar conducir .

Verbul defender deferir demoler denegar derretir derruir descender descollar desconcertar descontar desfallecer desleir desmembrar desolar desollar desosar despedir despertar desplegar desterrar desteñir destituir destruir diferir digerir diluir discernir disminuir distribuir divertir doler dormir elegir embestir emparentar empecer empedrar empezar emprobecer encender encerrar encomendar encontrar enflaquecer engrandecer engreir engrosar enmendar ennoblecer enriquecer ensangrentar enterrar envejecer envilecer erguir errar escarmentar escocer establecer estar se conjugă precum defender sentir mover acertar pedir huir defender contar acertar contar nacer pedir acertar contar contar contar pedir acertar acertar acertar pedir huir huir sentir sentir huir defender huir huir sentir mover dormir pedir pedir acertar nacer acertar acertar nacer defender acertar acertar contar nacer nacer pedir contar acertar nacer nacer acertar acertar nacer nacer hacer acertar acertar nacer nacer estar Verbul referir regar regir reir remendar rendir renegar renovar reñir repetir reproducir requebrar requerir resolver restituir retribuir reventar revolcar rodar rogar saber salir satisfacer seducir segar seguir sembrar sentar sentir ser serrar servir sobresalir soldar soler soltar sonar sonreír soñar sosegar substituir sugerir semblar tender tener teñir tentar torcer tostar traducir traer transferir transcender trasegar trocar tronar tropezar valer venir ventar se conjugă precum sentir defender pedir pedir defender pedir defender contar pedir pedir conducir defender sentir mover huir huir defender contar contar contar saber salir hacer conducir pagar pedir defender defender sentir ser defender pedir salir contar mover contar contar pedir contar defender huir sentir defender defender tenir pedir defender mover contar conducir traer sentir defender defender contar contar defender valer venir defender .

cel care cunoaşte etc. suplicante. hiriente. (subst. Acestea sunt următoarele abrir a deschide abierto absolver a absolvi absuelto cubrir a acoperi cubierto decir a spune dicho disolver a dizolva disuelto escribir a scrie escrito hacer a face hecho imprimir a imprima impreso morir a muri muerto poner a pune puesto resolver a rezolva resuelto ver a vedea visto volver a face. a întoarce vuelto Nota: Uneori participiul muerto. ex.: El cazador he muerto una liebre = vânătorul a omorât un iepure.) estudiante (de la estudiar) = studentul. 2. conocedor (de la conocer) = cunoscător. Nota: Uneori participiul prezent este înlocuit de gerunziu. ucis. la multe verbe. mort. Acesta. mai mult decât în sens verbal. se foloseşte ca substantiv sau ca adjectiv. careciente şi carente (de la carecer). oyente (de la oír) = ascultătorul. Ex. hirviente. Ex. orante. Acesta este înlocuit. gimiente. jadeante. alături de participiul trecut regulat. sugerente (de la sugerir) = sugestiv etc. care se formează înlocuind r de la infinitiv cu sufixul -dor. Dintre compuşi fac excepţie bendecir = a binecuvânta şi maldecir = a vorbi de rău. se foloseşte pentru matado. abrasador (de la abrasar) = arzător. Anumite verbe formează participiul trecut în mod neregulat. (adj. dar asemenea folosinţă este repudiată de Academie. digerente. mai au unul. cel care pălăvrăgeşte. absorbente.) naciente (de la nacer) = născut. hablador (de la hablar) = palavragiul. rajante etc. care aparţin categoriei pe care o vom analiza mai jos. Acestea sunt următoarele: Regulat Neregulat abstraer a abstrage abstraído abstracto afligir a înfige afligido aflicto ahitar a i se apleca ahitado ahito atender a avea respect atendido atento bendecir a binecuvânta bendecido bendito circuncidar a circumcide circuncidado circunciso comprender a înţelege comprendido comprenso comprimir a comprima comprimido compreso concluir a conchide concluido concluso confesar a confesa confesado confeso confundir a confunda confundido confuso . care foloseşte la formarea timpurilor compuse. Ex. teniente (de la tener) = locotenentul etc. care se foloseşte ca adjectiv sau substantiv.Verbul estatuir estremecer excluir extreñir expedir favorecer fluir se conjugă precum huir nacer huir pedir pedir nacer huir Verbul ver verter vestir volar volcar volver yacer se conjugă precum ver defender pedir contar contar mover yacer PA R T I C I P I U L PARTICIPIUL PREZENT 1. care arde. de corespondentul nume verbal. restante. Participiul prezent nu există la multe verbe. ardiente. Şi tot aşa: preferente. 2. concerniente.: Encontré a Pedro cortando leña = l-am întâlnit pe Petre tăind lemne. Multe verbe. neregulat. PARTICIPIUL TRECUT 1. Ex.

aşa cum se întâmplă şi în româneşte uneori. alături de semnificatul lor pasiv. pot avea în anumite cazuri şi un semnificat activ. 3. a sări salvado salvo sepultar a înmormânta sepultado sepulto soltar a topi soltado suelto sustituir a substitui sustituido substituto sujetar a supune sujetado sujeto suprimir a suprima suprimido supreso suspender a suspenda suspendido suspenso teñir a vopsi teñido tinto torcer a toarce torcido tuerto Participiile neregulate frito. plictisitor acostumbrado uzat care foloseşte agradecido recunoscător recunoscător . provisto şi roto se folosesc de preferinţă mai adesea în formarea timpurilor compuse. izgoni expelido expulso expresar a exprima exprisado expreso extender a extinde extendido extenso extinguir a stinge extinguido extinto fijar a fixa fijado fijo freir a frige freído frito hartar a sătura hartado harto incluir a include incluido incluso incurrir a-şi atrage incurrido incurso infundir a inspira. sugera infundido infuso injertar a altoi injertado injerto insertar a insera insertado inserto invertir a inverti invertido inverso juntar a adăuga juntado junto maldecir a vorbi de rău maldecido maldito manifestar a manifesta manifestado manifesto nacer a se naşte nacido nato omitir a omite omitido omiso oprimir a oprima oprimido opreso pasar a trece pasado paso poseer a poseda poseído poseso prender a lua prendido preso presumir a prezuma presumido presunto pretender a pretinde pretendido pretenso propender a se înclina propendido propenso proveer a prevedea proveído provisto raer a rade raído raso recluir a închide recluido recluso rompir a sparge rompido roto salpresar a săra carnea salpresado salpreso salvar a salva.consumir a consuma consumido consunto contraer a contrage contraído contracto contundir a contuziona contundido contuso convencer a convinge convencido convicto convertir a converti convertido converso corregir a corecta corregido correcto corromper a corupe corrompido corrupto despertar a trezi despertado despierto difundir răspândi difundido difuso dividir a împărţi dividido diviso elegir a alege elegido electo enjugar a usca enjugado enjuto excluir a exclude excluido excluso eximir a scuti eximido exento expeler a alunga. preso. Iată-le mai jos: aburrido plictisit care plictiseşte. Anumite participii trecute.

dar n-a făcut-o dinadins. Am confundat un personaj cu altul. Ex. am spart un vas cu flori. care are măsură moderat care îndrăzneşte asemănător cu greutate prevăzător care se apreciază. sigue gritando = a continuat să strige. ver. Ex. Locotenentul comandă o companie de soldaţi. estoy escribiendo = scriu (aspectul continuu). incredul care disperă disimulator care se pricepe. Unul dintre fiii mei a murit în război. am aflat că trenul plecase. Japonia este ţara soarelui răsare.. Sarea s-a topit din cauza umezelii. precedat de prepoziţiile al sau de. representar etc. Copilul a căzut într-o oală cu apă fierbinte. În clasa noastră sunt diverşi ascultători. Exerciţiu Traduceţi: Studenţii sunt întotdeauna veseli şi fără griji.) sau de reprezentare (pintar. Am încălzit cafeaua pentru bunica. Gerunziul exprimă o acţiune care se desfăşoară singură sau în acelaşi timp cu alta. taciturn care oboseşte. Gospodina cântă vesel în timp ce spală. care se referă la subiectul (animat) al unui verb de percepţie (oír. trebuie să o lăsăm să se răcească. Omul iubitor de virtute îndeplineşte întotdeauna datoria sa. 2. Ţi-am spus că greşisei. Această parte a istoriei este foarte confuză. Ciorba este prea fierbinte.. Servitoarea a spart oglinda.: Le vi corriendo (sau que corría) hacia la huerta = l-am văzut că alerga spre grădina de zarzavat. Intrând în gară. Prietenul meu. am luat impermeabilul şi umbrela. Ai scris mamei scrisoarea pe care i-ai promis-o? Te-ai abonat (subscrir) la ziar? Îţi place mai mult peştele fiert sau prăjit? Tipograful a tipărit prost această carte.: mujer bailando = o femeie care dansează. volviendo a casa. m-am întâlnit pe stradă cu vărul meu (sau: în timp ce mă întorceam acasă. Ex. encontré por la calle a mi primo = întorcându-mă acasă. Ai văzut dicţionarul de limba spaniolă pe care-l lăsasem pe biroul meu? Pasărea care fugise s-a întors în cuşca sa. andaba galopando = alergam în galop. me vienen siguendo = mă urmează. Gerunziul poate fi înlocuit de infinitiv. ex. aeroplano volando = un aeroplan care zboară etc.).. Gerunziul poate exprima şi o acţiune în curs. Gerunziul poate substitui şi o propoziţie relativă.. Am deschis uşa şi am închis fereastra. Am rezolvat să plec mâine la amiază. sentir. ex. pentru că n-am avut timp să reflectez. . pentru că aici sunt multe evenimente... cunoştinţă care consideră neîncrezător neîncrezător. Cristofor Columb a descoperit America. Deschizând fereastra. = astfel fiind. San Francisco murind a binecuvântat toate creaturile.: Al entrar en casa = intrând în casă. ca în proverbe şi zicători. care se preface care a citit mult măsurat. Am acoperit copilul căruia îi era frig. Dormeam când am fost trezit de soneria telefonului. care cunoştea faptul. îndrăzneţ ştiutor resemnat GERUNZIUL 1. Adesea verbul este subînţeles. încrezut încrezut decis. Vânătorul a omorât din greşeală câinele său. Tu mi-ai întors (restituit) binele cu răul. de ser así. Toţi sunt indulgenţi cu începătorii. dacă este precedat de verbul estar.almorzado mâncat atrevido îndrăznit bebido băut callado tăcut cansado obosit cenado mâncat la cină comido mâncat confiado încredinţat conocido cunoscut considerado considerat desconfiado neîncrezător descreído necrezut desesperado disperat disimulado disimulat entendido înţeles fingido prefăcut leído citit medido măsurat moderado moderat osado îndrăznit parecido părut pesado greu precavido prevenit preciado apreciat presumido încrezut resuelto rezolvat sabido ştiut sufrido suferit şi alte câteva de folosinţă redusă. beat care tace. Văzând că începea să plouă. vamos andando = mergem etc. mirar etc. povesti ceea ce văzuse. care a servit prânzul care îndrăzneşte. 4. obositor care a cinat care a mâncat încrezător cunoscut. se quedó durmiendo = a dormit. competent prefăcut. îndrăzneţ care a băut.). 3.

supus cu excepţia chiar. puternic cu voce joasă. în sus. aproape în jur pe aici pe acolo hételo aquí hevos aquí henos aquí helos aquí desde entonces luego desde luego en seguida tarde temprano presto pronto recién siempre nunca jamás aun. aci aproape allá aci departe cerca aproape. de mult Adverbul ya = deja. deasupra sub. Adverbul jamás este echivalent cu nunca. Aceşti băieţi culeg strugurii din vie. iar recientemente sau apenas înaintea verbelor. potrivit . Ce faceţi? Citim ziarul. ADVERB UL ADVERBE DE LOC Principalele adverbe de loc sunt: donde. Nu-mi plac cei care spun tuturor ce văd şi ce aud. enfrente în faţă dentro în. mañana por la noche = mâine pe seară. la fel anul acesta.: Recién llegado = abia sosit. mañana por la mañanita = mâine dimineaţă devreme. numai aprisa despacio alto bajo excepto adrede. ADVERBE DE MOD Principalele adverbe de mod sunt: como ca bien bine mal rău así aşa apenas abia sólo doar. se foloseşte înaintea participiilor. aposta în grabă adagio cu voce ridicată.Construiesc (ei) o casă în piaţa unde locuiesc. se mai poate folosi în loc de más = mai. la mañana = dimineaţa. circa lejos departe dondequiera oriunde frente. acum. încă. la tarde = după amiaza. mañana por la tarde = mâine pe la prânz.: Ya no hay remedio (sau no hay más remedio) = nu există (acum nu mai există) remediu. Adverbul recien = de abia (de la adjectivul reciente). în faţa în spate în spatele deasupra sub împreună. en donde unde adonde unde (către loc) de donde de unde aquí aici acá aci. Să se noteze următoarele expresii adverbiale: mañana por la mañana = mâine dimineaţă. ici allí aci. în această epocă anul trecut. Notă: mañana şi tarde sunt şi substantive: el mañana = (ziua de) mâine. înăuntru fuera arriba abajo adelante delante detrás atrás encima debajo junto alrededor aquende allende Expresia iată se traduce în general prin he aquí. de care adesea se uneşte pentru a-i da o mai mare putere (nunca jamás). Ex. în jos înainte înaintea. Ex. todavía hogaño antaño de atunci imediat de-acum imediat târziu devreme repede gata de-abia întotdeauna niciodată niciodată încă. atunci când este vorba de timp şi nu de cantitate. şi deci: iată-mă heme aquí iată-ţi-l iată-te hete aquí iată-vă iată-l helo aquí iată-ne iat-o hela aquí iată-i ADVERBE DE TIMP Principalele adverbe de timp sunt: cuando când de vez en cuando din când în când ya deja ayer ieri anteayer alaltăieri anoche aseară hoy azi mañana mâine pasada mañana poimâine ahora acum ahora mismo chiar acum desde ahora de acum înainte antes înainte después după entonces atunci afară sus.

sufixul de aplică numai la ultimul. Adverbul más primeşte accent grafic pentru a-l distinge de mas = dar.: el orador habla docta y elegantemente. tan se folosesc în faţa adjectivelor. adverbele cuanto şi tanto se folosesc în faţa substantivelor şi adverbelor. Dar dacă negaţia no nu se foloseşte. MODURI ADVERBIALE Limba spaniolă are şi un număr mare de adverbe formate din mai multe cuvinte. uneori Două adverbe negative întăresc expresia negativă. care se numesc moduri adverbiale. quizás poate. uneori pues desigur tal vez poate. dacă adjectivul are forme diferite pentru cele două genuri. ex. sigur ni nici cierto desigur tampoco nici măcar ciertamente desigur acaso poate. cu amănuntul en primer lugar în primul rând al revés la opus en resumen pe scurt a más no poder cu toată forţa en todo caso în orice caz .: no quiero nada = nu doresc nimic. NEGAŢIE. Când în propoziţie există mai multe adverbe terminate în mente. participiilor şi adverbelor (nu înaintea comparativelor etc. sufixul mente se adaugă la feminin). cu ridicata en el acto pe moment al por menor în detaliu. participiilor şi adverbelor (nu înaintea comparativelor şi nici în faţa lui más. Adverbul care rezultă.: adj. rápidamente. después). o altă negaţie trebuie să preceadă verbul: nada quiero = nu vreau nimic. tanto atât muy. a propósito apropo de golpe deodată a hurtadillas brusc de lado alăturat a cuegas pe orbecăite. ADVERBE DE CANTITATE Principalele adverbe de cantitate sunt: algo un pic cuan.). en brasas pe ghimpi al fin y al cabo la final en ayunas pe nemâncate a los postres la fructificare en balde degeaba a lo sumo la maxim en boga în vogă al pie de la letra literalmente en efecto într-adevăr al por mayor en gros. ex.quedo încet. dacă accentul cade pe silaba men. mucho mult demasiado. conservă accentul propriu al adjectivului. foarte nada nimic poco bastante casi más además menos puţin suficient aproape mai în afară de mai puţin Adverbele cuan. rápido adv. harto prea. adăugând la adjectiv sufixul –mente (şi. alene Adverbul sólo se accentuează pentru a-l diferenţia de solo adjectiv. uneori también chiar quizá. cuanto cât tan. ex. antes. DUBIU Cele mai utilizate sunt: sí da no nu ya da. orbeşte de mala gana împotriva dorinţei a horcajadas călare de paso trecător a la antigua bătrâneşte de pé a pá de la a la z al abrigo la adăpost de prisa y corriendo în toată viteza a la buena de Dios la voia Domnului de propósito just. Cele mai folosite sunt: a cuento. adverbul mucho se foloseşte înaintea substantivelor şi verbelor. conjuncţie. potrivit a la corta o a la larga mai devreme sau mai târziu de puntillas în vârful picioarelor a la chita callando în surdină de reojo cu ochi răi alla cuenta la final de rodillas în genunchi a la derecha la dreapta de tarde en tarde din când în când a la isquierda la stânga de todos modos în orice fel al alcance de todos la îndemână de veras cu adevărat a la postre. ADVERBE DE AFIRMAŢIE. al cabo la sfârşit de vuelta la întoarcere al fin y a la postre la final en ascuas. menos. Multe adverbe de mod se formează ca în celelalte limbi neolatine. Adverbul muy se foloseşte înaintea adjectivelor.

Según. bajo. entre alegre y triste = între vesel şi trist. Locuiesc fără plăcere în oraş. Ex. sin hablar = fără vorbă. ante todo = înainte de toate. se vorbeşte catalana. Ex. Voi veni în orice caz. entre hoy y mañana = între azi şi mâine. So. conform. Bajo. Voi mergeţi înainte. hablar bajo = a vorbi în şoaptă.: según mi opinión = după opinia mea. ca să te pot urma. în Rossillone. 3. bajo cero = sub zero. Ex. tras mi (sau tras de mi) = înapoia mea. Nu merge orbeşte. mismo.: bajo tutela = sub tutelă. alto. más o menos cu jumătate de gură într-o clipă în loc de.: despacio = încet. Este aproape oficiul poştei? Da. eu vă voi urma. contra. după.: entre hombres = între oameni. La dreapta se merge către piaţă. Sin. 4. Ieri şi alaltăieri era foarte cald.: muy rápidamente = foarte rapid. -a. Voi merge în America împreună cu fiul meu.a más tardar a menudo a ojos vistas a pie a quema ropa a sabiendas a tientas a tontas y locas a veces a voz en grito cara a cara con la boca chica de antemano de ahora en adelante de arriba abajo de balde de buena gana de capa y gorra de cara de cerca cel mai târziu adesea în public pe jos apropiat ştiinţific pe pipăite nebuneşte câteodată răcnind faţă în faţă cu jumătate de gură cu anticipaţie de aici înainte din cap până în picioare gratis bucuros cu binişorul de faţă de aproape entre dientes en un santiamén en vez. De ce vorbeşti mereu aiurea? Îţi mulţumesc dinainte pentru favoarea pe care mi-o faci. în special în uzul familiar. chiar dacă va fi timp frumos. De unde vii? Vin de la şcoală. despacito = încetişor. Ex. Adverbele în -mente aplică acest sufix la sufixul ísima al superlativului. -a.: sin mi = fără mine. fără. În acest magazin se vinde en gros şi cu amănuntul. tras el verano = după vară. între. Eu urc deasupra. de parcă ţi-ar lipsi mereu timpul. Adverbul formează comparativul şi superlativul ca adjectivul. Contra. según me han dicho = după cele ce mi-au spus. Exerciţiu Traduceţi: Unde ai pus pălăria mea? Am pus-o aici. dar duro = a lovi cu sete. Tras. Ex. sub. Entre. Anumite adverbe. jos. Adverbele cerca = apropiat şi lejos = departe au dat naştere adjectivelor cercano. ni por soño poco más poco menos por adelantado por de contado por más que sin duda sin embargo sin falta sin igual sin ton ni son sobre la marcha sobre comida sobre poco. deoarece îmi face rău clima. rapidísimamente = extraordinar de repede. PREPOZIŢII COMPUSE . de-a valma pe cele două picioare după prânz aproape OBSERVAŢII 1. Multe adjective. Adverbul. Faci mereu lucrurile în toată graba. înapoia. en lugar en vísperas hasta las cejas ni por asomo. foarte departe. Vii exact la ţanc: tocmai vorbeam de tine. ca adjectiv. admit şi diminutive. ci mai încet. în spatele. suntem la adăpost.: ver claro = a vedea clar. înainte (temporal şi local). este foarte aproape. Locuieşti departe de aici? Da. Să vedem acum şi alte prepoziţii simple: Ante. ex. sin empleo = fără folosire. Odinioară (odată) viaţa era mai ieftină. dar aseară şi azi este mai rece şi mâine mă tem că va fi încă şi mai rece. Te rog să nu mergi aşa repede. dar nu a găsit nimic. sub. Ex. Ex. bineînţeles în ceea ce priveşte fără îndoială totuşi fără greş fără pereche la grămadă. uită-te pe unde pui piciorul. împotrivă. precum claro. tu rămâi aici.: Se divisa a lo lejos un buque = alunecă în depărtare un vapor. este un nefericit. Dincolo de Pirinei. duro. Ex. Ex.: ante al alcalde = înaintea primarului. tras la lluvia = după ploaie. în schimb în ajun până peste cap nici prin gând aproape aproape cu anticipare desigur. iar la stânga se coboară către râu. Poliţia a percheziţionat casa de sus până jos. bajo llave = sub cheie. Unde mergi? Merg acolo. dar numai în următoarele locuţiuni: so capa = sub aparenţă. PRE POZ IŢ IA PREPOZIŢII SIMPLE Am văzut deja câteva prepoziţii şi folosirea lor în declinarea substantivelor. Omul care vrea mult şi poate puţin. la doi paşi de aici. cual (în sensul de como) fac uneori oficiul de adverb. so pretexto = sub pretextul. so pena = sub pedeapsă.: tras los montes = în spatele munţilor.: contra el corriente = împotriva curentului. lejano. admite articolul neutru lo. De aici înainte nu vei mai ieşi din casă fără permisiunea mea. Ex. sub pomul acela. 2. astăzi banii nu ajung niciodată. so color = sub culoarea. Aici nu ne poate uda ploaia.

că (să nu se confunde cu pronumele relativ que). Ex. Când era la sfârşitul călătoriei. por medio de = de pe masă.: espero que la estrella de Italia brille siempre más luminosa = sper ca steaua Italiei să lumineze mereu mai luminoasă. Arta ascunde studiul sub aparenţa naturaleţei. Câinele s-a ascuns sub masă. Fără ajutorul tău. por de pronto = pentru Unele verbe folosesc prepoziţii diferite faţă de corespondentele româneşti: arroparse a = a se arunca asupra. CONJUNCŢIA CONJUNCŢII COPULATIVE Principalele conjuncţii copulative sunt: y (care se schimbă în e când cuvântul următor începe cu i sau hi) = şi. această infracţiune este pedepsită cu cinci ani de carceră. ni = nici. traducir a = a traduce în. pensar en = a se gândi la. în ceea ce (priveşte) vizavi de alături de referitor la. Anul acesta recolta a fost slabă din cauza timpului urât. que todo extremo es malo = nu lucraţi prea mult. nici. Ex. Între Petre şi Ion a fost ieri o mare discuţie. în răstimpul de după după. nici sărac. În afară de pisică mai am în casă un canar şi un papagal. sustituir por = a înlocui cu. ni pobre = nici bogat. ¿Y Italia? = şi Italia? ni. ex. Nu se poate traversa acest drum sub ameninţarea amenzii. pe. privitor la privitor la delante de dentro de después de detrás de encima de en frente de en casa de en lugar de en vez de en medio de fuera de lejos de por mediación. salir por = a pleca în. Trebuie să se acţioneze întotdeauna după lege. Ex. de por sí = de înainte de în. În faţa casei mele este un parc unde se joacă în fiecare zi mulţi copii. que. padre e hijo. amenazar con = a ameninţa că. vivir en = a trăi la. s-a îmbolnăvit grav. que se mai foloseşte uneori şi în loc de porque.: Italia y España. Exerciţiu Traduceţi: Toţi suntegali în faţa legii.: no descansa de día ni de noche = nu se odihneşte ziua nici noaptea. inspirarse en = a se inspira din. Locuiesc în afara oraşului. Dificultăţi de traducere dă-mi şi mie o ţigară = *dame y a mí un cigarillo . copilul acela se îneca. en orden a con arreglo a după regula frente a con respecto a privitor la junto a conforme a conform cu referente a en atención a considerând tocante a b) compuse cu de: a causa de din cauza acerca de privitor la además de dincolo de a excepción de cu excepţia al cabo de la capătul a espaldas de în spatele al lado de alături de a lo largo de alături de alrededor de în jur de. În ciuda faptului că are prieteni răi. gustar de = a gusta. soñar con = a visa să. ir a = a merge în. ex. nici. n-am decis încă nimic. circa antes de înainte de a pesar de cu toate că. Omul în comparaţie cu universul este un nimic. aţi face mai bine să studiaţi. por si acaso = în caz că.. în spatele deasupra de în faţa la. Această conjuncţie rămâne totuşi neschimbată când cuvântul următor începe cu diftongul hie sau în fraze interogative.: no trabajes demasiado. ni.. tirar de = a trage (ceva). que este în general precedat de articolul el când semnifică faptul că. După ceea ce prevede codul penal. Relativ la afacerea pe care mi-ai propus-o. España e Italia. În loc să pierdeţi timpul cu pălăvrăgeala. participar en = a participa la.. colgar de = a se aştepta la. asociarse con = a se asocia la. lângă podul de cale ferată. ni rico. se menţine onest şi bun.: acero y hierro = oţel şi fier. cu.Prepoziţiile compuse sunt formate din prepoziţii unite cu adverbe: a) compuse cu a: atento a relativ la en cuanto a.. ni una palabra = nici o vorbă. consentir en = a consimţi la. ex. acasă la în loc de în loc de. apropiat debajo de sub Uneori se combină şi două prepoziţii: de sobre la mesa moment. în ciuda cerca de aproape. pentru că orice exces este dăunător.: encuentro muy estraño el que no haya escrito aún = mi se pare foarte ciudat că (=faptul că) nu a scris încă. în schimbul a în mijlocul afară de departe de prin intermediul la sine.

aunque severo. cum ai muncit.: la virtud. por consiguiente será fortunado = este muncitor. spaniola? pues. con tal que (cfr. Ex. te-aş crede. ex.: es laborioso. ¿por qué? = de ce. cu condiţia să. aunque (pron. ce facem? luego = deci. ex. dat fiind că. ex. Ex. ba (chiar) plânge. como = cum (în sensul de cu condiţia să).. Ex. es amada = virtutea. Ex. (aun) cuando me cueste la vida = nu iau acest medicament.acum e şi mai interesant = *ahora es y más interesante şi tu şi el aveţi dreptate = *y tú y él tenéis razón În prima situaţie se confundă „şi” copulativ – sp. más bien = mai degrabă. cu toate că. entonces = deci. pero (sau empero. când nu este la început de frază) = dar. porqué). al cărui echivalent este aún sau todavía. îl voi ierta. Ex. se marchará = cum a venit.. siempre que = ca să. Ex. con tal que el trabajo sea esmerado = te voi recompensa bene. español? = de ce studiaţi dv. . pe mâine. como. CONJUNCŢII DISJUNCTIVE mas (să nu se confunde cu adverbul más care poartă accent grafic) = dar. acelaşi „şi” copulativ este confundat cu „şi” intensiv.: si no fueras tan embustero. pero no es amable = este un băiat bun. pentru că. puesto que = deoarece. a fin de que = ca să. cu toate că.: asi serás premiado.: Y pues. porque estaba enfermo = n-am putut să vin pentru că eram bolnav. În al treilea caz. Ex. cuando me quisiera = nu ar face asta. însă.: dado que se enmiende. ex. todo va bien = cum (=în momentul în care) câştig.: deseo escribir. când (= dacă) m-ar iubi. comoquiera que = dat fiind că. cuando = când. pourvu que). Ex. siquiera por última vez = iartă-mă. hasta mañana = şi cu asta la revedere. Să se noteze şi următoarele moduri adverbiale. aun cuando. dar nu pot. para que. mai degrabă. este iubită. CONJUNCŢII CONDIŢIONALE si = dacă. como que. Ex.: no tomo este remedio.: te compensaré bien. echivalentul acestei corelaţii fiind tanto. ca urmare va fi norocos. ¿Qué hacemos? = şi atunci. deoarece. CONJUNCŢII CONSECUTIVE pues. te creería = dacă n-ai fi aşa mincinos. ni siquiera = nici măcar.. como habrás obrado = aşa vei fi premiat. ex. Ex. şi astfel. como = aşa. sino llora = nu râde. como. aunké) = chiar dacă. pues durmió todo el día = nu-i este somn. dado que. mas que = chiar dacă. y – cu „şi” adverbial (semnificând „de asemenea”) al cărui echivalent în spaniolă este también. con todo eso = cu toate acestea. Corect: dame a mí también un cigarillo. si bien = chiar dacă.: tal como ha venido. luego existo = gândesc. Corect: ahora es todavía más interesante. toată lumea îl iubeşte pe acest copilaş. Ex. franc. cum. Ex. Ex. chiar dacă mă costă viaţa. sin embargo (literal: fără obstacol) = totuşi. conque (pron. adiós. le perdonaré = dat fiind că se căieşte. mas no puedo = vreau să scriu.: no ríe.. atunci.: No tiene sueño. asi. ex.: como yo gane. Ex. aşa va pleca. pentru ultima dată.: no pude venir.: como es muy dócil. ba chiar. pues que. care se poate). Ex.: ¿Por qué estudia Ud. ba chiar este hoţ. Ex.: perdóname. porqué) = deoarece. CONJUNCŢII CONCESIVE cuando. deci exist. CONJUNCŢII COMPARATIVE como = cum. todo el mundo quiere a este niño = dat fiind că este foarte asculător. ni siquiera me dió las gracias = nu mi-a spus nici măcar mulţumesc.: el embustero es casi ladrón: antes (sau antes bien) es ladrón = mincinosul este aproape hoţ. totul merge bine.: te reprendo por que (para que) te corrijas = te cert ca să te îndrepţi. sinó) = dar.: no haría eso. mas que tú no quieras = voi continua să-ţi fac bine. siquiera = cel puţin. antes. Ex. conké) şi aşa. yo empero se lo había dicho = eu însă i-o spusesem.: yo pienso. care servesc drept conjuncţii: a pesar de = în ciuda. antes bien...: es un buen chico. cu condiţia ca lucrarea să fie îngrijită. însă. por consiguiente = ca (prin) urmare. Ex. deoarece. dar nu este amabil. CONJUNCŢII CAUZALE porque (pron.: conque. este drept. es justo = chiar dacă (este) sever. se foloseşte după o negaţie. sino (pron. bien que. deoarece a dormit toată ziua. în al doilea caz.: seguiré beneficándote. se pierde din vedere faptul că „şi” (conjuncţie) nu se poate reduplica în spaniolă (spre deosebire de ni. bien que perseguida. CONJUNCŢII FINALE por que (pron. ya que = dat fiind că. chiar dacă (este) persecutată. Corect: tanto tú como él tenéis razón. pentru ce. chiar dacă tu nu o doreşti.

trebuie să fie urmată de prepoziţia de. Ex. Aceşti copii acum plâng.! ¡Cielos! Cerule sfânt! ¡Cuidado! Atenţie! . Bunul cetăţean nu aleargă. vai mie! ¡Ay de mi hijo! = Vai de fiu-meu! ¡Bah!.: hasta que viva. care indică în general negare sau neîncredere: ¡Ca. hasta que = până ce. deranj. ce oboseală! INTERJECŢII IMPROPRII Principalele interjecţii improprii sunt: ¡Abajo! Jos! ¡Adelante! Înainte! ¡Alerta! Alarmă! ¡Anda! Mişcă! ¡Animo! Curaj! ¡Arre! Dii! (pentru vite) ¡Auxilio! ¡Favor! Ajutor! ¡Calla! ¡Calle! Taci! Linişte! ¡Caracoles! Fir-ar. ex. fuí su amigo = de îndată ce l-am văzut. când cu altul. să se păzească.: desde que vine en esta ciudad. te pagaré = de îndată ce primesc bani de la tata. şi asta nu e bine. dacă se referă la persoane. amigo! = Hei. Doamne! ¡Oh qué milagro! = Oh. iar acesta firma Enríquez şi Fiii. adică simple exclamaţii şi improprii. nu e posibil! ¡Eh!. acesta firma López şi Ibáñez. l-am văzut pe profesorul meu. atunci joacă-te. como = cum (= de îndată ce). Aş vrea să citesc ziarul. Eşti inteligent. nu voi economisi sacrificiile. Şi-aşa. Cât voi fi în viaţă. ci zboară la chemarea patriei. dar eşti şi un pic încrezut.: cuando llegue a Roma. Voi face totul ca dv. ¡Uf. sfântă neprihănită! ¡Ay Dios mio! = Ah. INTERJECŢIA Interjecţiile se împart în proprii. adverbe..: tan pronto como le ví. admiraţie. am fost prietenul său. ví a mi maestro = în timp ce eram la gară. pobrecido! = Ah. no crea Usted! = Ce? Nu cred! ¡Quiá. (sg) să fiţi mulţumit de mine şi de munca mea. L-au pedepsit. Nu a fost mulţumit. qué cansancio! = Uf. tan pronto como. nu-ţi place meseria ta? Cât timp vei fi bun şi studios. aquí mando yo = cât trăieşte. en quanto = de îndată ce. repulsie: ¡Puf. care foloseşte pentru a chema.. nu va reuşi în încercarea sa. te voi plăti. pentru că nu concep viaţa fără muncă. no he sido más enfermo = de când am venit în oraşul acesta nu am mai fost bolnav. INTERJECŢII PROPRII Principalele interjecţii proprii sunt: ¡Ah! ¡Ay! ¡Oh!. folosită pentru exprimarea unei dureri. acum râd. Cred că ţara asta este una dintre cele mai frumoase din lume. Exerciţiu Traduceţi: Acest domn reprezintă firma Gómez şi Martínez. ce tâmpenii! ¡Ca! ¡Quiá!. Ai chef să te joci. CONJUNCŢII TEMPORALE cuando = când. luego que.: ¡Ay de mí! = vai de mine!. Ex. ex. Când cu un pretext.por más que = în ceea ce priveşte. nu se înţelege ce vor. no saldrá con su intento = după cât face. apenas. Ex.: ¡Ah..: como recibo dinero de mi padre. ba chiar a protestat şi mi-a restituit banii. care indică în general necaz. A fost numai îngheţ şi vânt tot drumul. surpriză. dacă se referă la o persoană. Când am mers prima dată în Spania. nici să citească. nu mă lasă un moment liniştit. qué mal odor! = Pfui. care pot exprima nu numai durere. ce miracol! Interjecţia ay.! ¡Caramba! Fir-ar. adjective. voi lucra. Ex. Mă duc la culcare.: mientras estaba en la estación. a cere. care indică în general deranj. desde que = de când. cele formate cu substantive. Această conjuncţie rămâmne totuşi neschimbată când cuvântul următor începe cu diftongul hie sau în fraze interogative. Nu-mi place că el continuă să-i ceară bani. verbe etc. Ex. qué tonterias! = Pfui. Chiar dacă sunt obosit. Şi Isabel nu vine cu noi la teatru? Acest om nu ştie nici să scrie. te voi ajuta să rezolvi acest exerciţiu.: por más que haga. care. trebuie urmată de prepoziţia de: ¡Guay de tí! = Să te păzeşti! ¡Puf! ¡Uf!. aveam 15 ani. mientras = în timp ce.. Ex. sărăcuţul! ¡Ay Virgen santa! = O. dar şi bucurie. te escriberé = când voi ajunge la Roma. prietene! ¡Guay! = păzea. După cum după ziuă vine noaptea. a avertiza: ¡Eh. pentru că nu mă simt bine. ce urât miroase!. repulsie: ¡Bah. dar nu am timp. îţi voi scrie. no puede ser! = Dar cum. aşa şi după viaţă vine moartea. ex. aici comand eu. dar nu după cum ar fi meritat.

sau erraba) si hubiera dicho eso. dacă se referă la trecut. habría errado (sau hubiera errado. se foloseşte: . voi greşi = si diré (sau dijera) eso. mi-ai făcut rău! Doamne. să nu crezi si dijese (sau dijera sau dijere) eso. Ex. care exprimă un fapt cert sau real. cum ştiu toţi. şi. Ex. În propoziţiile dubitative se foloseşte cel mai adesea condiţionalul prezent. iar apoteza. PROPOZIŢIILE DUBITATIVE 1. erraré. în care preteza. Dante. s-a născut la Florenţa în 1265 şi a murit la Ravenna în 1231. dacă se referă la prezent. cu verbele deber. habría errado (sau erraba) Deseori. Al doilea tip = posibilitate.: m-am născut la Craiova = nací en Craiova. Ex. unde se găseşte şi azi mormântul său. PERIODUL IPOTETIC INDEPENDENT Periodul ipotetic independent poate fi de două tipuri: Primul tip = realitate.: va sosi poate mâine = quizás llegue mañana. o umbrelă . Azi am cheltuit mult.¡Chis! ¡Chito! Pst! Linişte! ¡Dispense! Scuzaţi! ¡Fuera! Afară! ¡Olé! Trăiască! ¡Válgame Dios! Dumnezeu să mă ajute! ¡Valor! Curaj! ¡Vamos! Să mergem! ¡Viva! Trăiască! Exerciţiu Traduceţi: Ah. dacă voi spune asta. erraría. După adverbele poate. Ex. 2. condiţionalul trecut sau conjunctivul mai mult ca perfect (care adesea se înlocuiesc cu indicativul imperfect. de. De-abia am sosit în acest oraş. yerro. ţi-o spusesem = yo te lo dije. în această lună nu am câştigat nimic = este mes no he ganado casi nada. poate va (o) fi venit = quizás haya llegado. Ex. erraría (sau errara) si dijera eso. cere indicativul sau imperativul. cere condiţionalul prezent sau conjunctivul imperfect (a doua formă) şi.: O fi fost ora 10 când m-am culcat = serían las diez cuando me acosté. pentru că am cumpărat o pălărie.: dacă spun asta. Exerciţiu Traduceţi: Am petrecut vacanţa în Spania. chiar cu perfectul simplu). poder sau similare. greşesc si dijese (sau dijera sau dijere) eso. sunt rănit! Oh. ce ruşine! PROPOZIŢIILE PRINCIPALE Propoziţiile principale se comportă cam ca în toate limbile neolatine. aş greşi: si dijese eso. şi nu i-am văzut încă pe furnizorii firmei noastre. dacă se referă la prezent. în apoteză. Alteori conjunctivul imperfect în proteză este înlocuit cu un infinitiv precedat de prepoziţiile a. ce nenorocire! Da’ de unde. unde am întâlmit mulţi dinte prietenii mei din anii trecuţi. ce-am făcut! Ajutor. PROPOZIŢIILE CU TIMPURI TRECUTE Când acţiunea se referă la trecut. . erraría (nu errara) (să ne amintim că a doua formă de conjunctiv imperfect nu se poate folosi în acelaşi timp în ambii membri ai aceleiaşi fraze) si dijere eso.: dacă aş spune asta. tipul I şi al doilea de period ipotetic îşi schimbă proteza şi apoteza: dacă spun asta. care exprimă consecinţa. greşesc = si digo eso. ce plăcere! Vai mie. no creas. în care preteza. erraría (sau errara) dacă aş fi spus asta. aş fi greşit si hubiese dicho eso. yerro dacă aş spune asta. aş greşi = a decir eso. por. Hoţii! Linişte! Atenţie. cere indicativul (în loc de indicativ viitor – conjunctivul viitor). dacă se referă la trecut.perfectul simplu dacă acţiunea este îndeplinită definitiv. con: Să spun asta.perfectul compus sau mai mult ca perfectul dacă consecinţele acţiunii mai subzistă încă. uneori se foloseşte conjunctivul prezent în locul viitorului indicativ şi conjunctivul trecut în loc de viitorul anterior. cere conjunctivul imperfect (prima sau a doua formă) sau viitor şi. conjunctiv mai mult ca perfect. dvs nu ştiţi nimic! Ajutor.

se traduce cu que urmat de infinitiv: Nu am nimic de făcut = no tengo que hacer. cred. sper. cer. c) Conjuncţia que este uneori precedată de de. Te rog să vii = te ruego (que) vengas. pues.). porque estaba enfermo. Însă dacă verbul regent este folosit la forma negativă. Să se reţină că dacă în subordonată este un condiţional trecut (care indică acţiuni incerte în viitor). PROPOZIŢII COMPARATIVE Propoziţiile comparative se traduc cu conjuncţiile como. porké). Propoziţiile declarative.) se traduce cu gerunziul: Continuă să povestească minciuni = sigue contando patrañas. cer după ele infinitivul fără nici o prepoziţie. por. Poate oi avea nevoie.) şi verbele de îndoială sau suspectare (mă îndoiesc. para que. recomand.: Mă gândesc că băiatul minte = pienso (que) el chico miente. rog. deoarece a dormit toată ziua = no tiene sueño. îl voi ierta = dado que se enmiende. acum ar putea să-şi plătească creditorii. dat fiind că se căieşte. se transpune cu ajutorul prepoziţiei de: demn de (a fi) notat = digno de notar. urmează normele prezentate aici: a) Verbele de voinţă (vreau. b) Verbele de gândire (gândesc. como.: nu am putut să vin. le peronaré. para şi infinitivul. Mă gândesc că băiatul o minţi = pienso (que) el chico mienta. dar eu prefer să-mi ţin opinia mea. . como que. timpul v-ar trece fără plictiseală. pentru că (este) mincinos. por = pentru.: Mă îndoiesc mult că tu ai dreptate = dudo mucho de que tienes razón. Mă îndoiesc că el înţelege = dudo (que) entienda. pues durmió todo el día. să.: el a studiat atât de puţin că l-au picat (la examen) = He estudiado así poco que le han dado calabazas. După cum e de ascultător. nu ar fi slăbit. así.) se comportă şi ele ca verbele de voinţă. Dacă n-ar fi pierdut banii la joc. în locul indicativului se foloseşte condiţionalul prezent. nimeni nu-l crede = por ser mentiroso. sfătuiesc.: Doresc să ies = deseo salir. con sau o altă prepoziţie.: A spus că ar veni mâine = dijo que llegaría mañana. l-aş putea înţelege. pentru că eram bolnav = no pude venir. PROPOZIŢII CONSECUTIVE Propoziţiile consecutive se traduc cu conjuncţiile así que şi indicativul. şi infinitivul. puesto que. ca să.: te cert. Dacă copilul ar fi fost bine hrănit. dacă subiectul verbului din regentă este identic cu cel din subordonată şi cer conjuncţia que (care se poate omite în mod elegant) şi conjunctivul. nadie lo cree. seguir etc. pues que. Dacă acel domn spaniol ar vorbi mai lent. spun. a fin de que şi conjunctivul. Să se reţină următoarele construcţii: a) prepoziţia de. declar. PROPOZIŢII FINALE Propoziţiile finale se traduc cu conjuncţiile por que (pron. după verbe de continuitate (continuar.Dacă vasul ar fi fost pus pe masă şi nu pe fotoliu. Ex. Ex. dar cer după ele prepoziţia que şi indicativul dacă este vorba de un fapt sigur şi real. ca să te îndrepţi = te reprendo por que (para que) te corrijas. porké). PROPOZIŢIILE SUBORDONATE Propoziţiile subordonate se comportă mai aproape de italiană (şi franceză) decât de română. se foloseşte întotdeauna conjunctivul. ya que. pentru că verbul regent poate cere înaintea lui que aceeaşi prepoziţie pe care ar cere-o substantivul. Ex. 2. Dacă aţi (sg) avea cu dvs o carte bună de citit. comoquiera que şi indicativul. înaintea unui supin. dacă subiectul verbului din regentă şi cel din subordonată sunt diferite. c) infinitivul pasiv. PROPOZIŢII CAUZALE Propoziţiile cauzale se traduc cu conjuncţiile porque (pron. toţi îl iubesc pe acest băiat = como es muy dócil. după un adjectiv. de lo que. Ex. presupun etc.: Nu cred că băiatul minte = no creo (que) el chico mienta. interzic etc. prezente sau subînţelese. Ex. comand. tudo el mundo quiere a este niño. mă tem etc. Mă mulţumesc ca tu să-mi spui un singur cuvânt = me contento con que me digas una palabra. como şi indicativul. doresc.şi o pereche de mănuşi. te cert ca să te îndrept = te reprendo por (para) corregirte. sau que şi conjunctivul dacă este vorba de un fapt nesigur sau posibil.. b) conjunctivul. Ex.. nu-i e somn. dado que. Ex. PROPOZIŢII DECLARATIVE 1. Ex. adică cele introduse în româneşte cu prepoziţiile că. Stăpânul meu ştie deja nenorocirea care vi sa întâmplat: va fi aflat-o din ziare. n-ar fi căzut jos (pe pământ).

Exerciţiu Traduceţi: Doresc să fac ceva pentru a fi util familiei mele care a suportat atâtea sacrificii pentru mine. hasta que şi conjunctivul.: mă gândesc dacă este mai prudent să vorbesc sau să tac = pienso si es más prudente hablar o callar. cum vei fi muncind = así serás premiado. aşa vei fi premiat. nu va reuşi în încercarea sa = por mas que haga. Ex.: cu toate că este bogat. por mas que şi indicativul. de când am venit în acest oraş. te voi plăti = como recibo denaro da mio padre.: cum a venit. mai simplu: concluidas mis tareas. Ne-a găsit mâncând = nos encontró comiendo. aici comand eu = hasta que viva. cer conjunctivul prezent. cât trăiesc. como. Până nu reduci cheltuielile. si. dacă este vorba de un fapt posibil.: când voi merge la Toledo = quando vaya a Toledo. Mă îndoiesc că ospătarul m-a înţeles. ca şi când noi am fi nişte imbecili. apenas.Ex. bien que. vei avea mereu nevoie de bani. Nota 2. en cuanto. luego con. Sper ca el să fie mai atent când explic lecţia.: Propoziţia relativă care depinde de formele el más que. de îndată ce (o) voi şti = en cuando lo sepa.. te pagaré. se marchará. cuando. Se poate spune şi: = después de concluidas mis tareas.: omul despre care ţi-am vorbit este contabil = el hombre del que te he hablado. Nota1. îţi voi scrie = cuando llegue a Arad.. no saldrá con su intento. am fost prietenul său = tan pronto como le ví. b) Gerunziul precedat de prepoziţia en indică o acţiune care precedă imediat acţiunea principală: Ex. aşa se va duce = tal como ha venido. pentru că nu l-am văzut niciodată aşa palid şi slab. trăieşte ca un sărman = aunque es rico. dacă este vorba despre un fapt sigur şi real. Nota 3. când în româneşte sunt alături de indicativ viitor. Medicul mi-a interzis să fac băi de mare.: de înată ce râse el. es un tenedor de libros. Ex. mă gândeam dacă ar fi mai bine să vorbesc sau să tac = pensaba si sería más prudente hablar o callar. el peor etc.no he sido más enfermo. Tu eşti al treilea care intră cu întârziere în clasă. spune-i ministrului că îi mulţumesc pentru câte a făcut pentru mine. mientras. Te rog să-mi trimiţi veşti. Îţi recomand să nu mă faci să aştept mult. mă voi căsători = después de concluir mis tareas. Ex. mas que tú non quieras.: primul care strigă = el primero que grite. si bien. aquí mando yo. ví a mi maestro. Ex.: când voi ajunge la Arad. cere de asemenea conjunctivul: Ex.: după ce voi fi terminat problemele mele. cum primesc bani de la tata. cât timp va fi viaţă = hasta que haya vida. PROPOZIŢII TEMPORALE Propoziţiile temporale se traduc cu conjuncţiile cuando. l-am văzut pe profesorul meu = mientras estaba en la estación. como habrás obrado. nimic altceva decât adevărul. în timp ce eram la gară.: cel mai mult pe care-l poţi face tu = el más que puedas hacer. si. L-am întrebat dacă era bolnav. Te sfătuiesc să ceri scuze tatălui tău. după cât face. PROPOZIŢII INTEROGATIVE INDIRECTE Propoziţiile interogative indirecte se traduc cu conjuncţiile ¿por qué?. Mă tem că ajung târziu acasă. dar eu cred că exagerează un pic. şi cu conjunctivul. PROPOZIŢII RELATIVE Propoziţiile relative se traduc cu indicativul. Declar că voi spune adevărul. chiar dacă nu o doreşti = seguiré beneficándote. acest băiat este mai rău decât ai crede = este chico es más malo de lo que tu crees. el menos que. aun cuando. A spus că face un prânz mare de ziua lui şi în schimb n-a făcut nimic.: Propoziţia relativă care depinde de un numeral cere conjunctivul: Ex. spectatorii i-au chemat cu voce tare pe artişti. PROPOZIŢII CONCESIVE Propoziţiile concesive se traduc cu conjuncţiile cuando. Nota 1. mas que. Nota 2. VERBE CARE ÎŞI SCHIMBĂ SENSUL SCHIMBÂND PREPOZIŢIA . de îndată ce l-am văzut. Continuă să repete aceleaşi lucruri. Ex. Când te vei duce în capitală. descansaré. el mejor. sau. te escriberé. vive como un harapiente. mă duc să dorm. tan pronto como.: Să se noteze următoarele construcţii: a) Infinitivul precedat de prepoziţia después de indică o acţiune care precedă acţiunea principală: Ex. nu am mai fost bolnav = desde que vine en esta ciudad. desde que şi indicativul. De îndată ce s-a lăsat cortina. când ai mei vor fi deja la masă. pentru că este mult zgomot în această cafenea. După ce voi fi scris această scrisoare. reían todos los muchachos de la calle. o şi indicativul sau conjunctivul. râseră toţi băieţii de pe stradă = en riendo él.: l-am văzut pe Ion fumând = ví a Juan fumando. Am întâlnit un ţăran care vindea un iepure. fuí su amigo. Acest băiat este cel mai bun elev pe care l-am avut în acest an. aunque.: Toate conjuncţiile temporale. Propoziţia relativă se poate introduce uneori cu gerunziul: Ex. voi continua să-ţi fac bine.

a se arunca pe: Echar dientes. a anticipa: Adelanta en el arte El corredor se adelantó a todos Adelánteme Ud. a lansa: de. barbă etc. a dori: El chico me dió las gracias Dan las horas Dar lástima. a se pune de acord cu. a a trimite. habia enloquecido Când doamna şi-a revenit în simţiri. a depăşi. a avea chef. a fugi. dar miedo. por. a-şi reveni în simţiri. a reuşi. a se lovi de. a se încăpăţâna. a consuma. barbas etc. a cădea în: Parece que se le caze la casa a cuestas La ventana cae a la calle Caer rodondo Caer en el garlito No caigo en el chiste ¿Ahora caes? Am profitat de timp Am făcut progrese în studiu Pare că-i cade casa în cap Fereastra dă spre stradă A cădea în leşin. a sesiza. a înainta: a. a termina (chiar) acum (cfr. a termina: La fiesta acabó en riña Sărbătoarea s-a terminat în râsete ¡Acabáramos! S-o terminăm! Acabóse S-a terminat. sobre. a numi. en. a stabili: No quería acordar su juventud Nu voia să-şi amintească tinereţea El rey acordó conceder la amnistía Regele a stabilit să acorde amnistia Acuérdate de mí Aminteşte-ţi de mine Cuando la señora se acordó. a leşina A cădea în laţ Nu înţeleg poanta În fine. a. por a ridica în rang. a conveni. a-şi aminti de. alzarse en a se ridica împotriva: Se alzó con la caja A fugit cu casa de bani Se alzó en armas S-a ridicat la luptă Alzar por rey A numi rege Aprovechar = a profita: en. a dispărea.Acaber = a termina: de. abia am văzut-o El mal gobierno acaba con la paciencia de los más suridos Guvernul rău termină răbdarea celor mai docili Acertar = a ghici: en. cien pesos Agarrar = a prinde: de sau por. venir de). a găsi: Acerté tu casa sin conocerla Este diablo acierta en todo Acerté a entrar antes que lloviese Acerté con una buena inspiración Am ghicit casa ta fără să o cunosc Acest diavol ghiceşte (în) tot Am reuşit să intru înainte de a ploua Am găsit o bună inspiraţie Acordar = a aminti. con. era înnebunită Acuérdate con él Înţelege-te cu el (pune-te de acord cu el) Adelantar = a avansa. dar asco. Acabó de verle Am terminat chiar acum s-o văd. a ghici. franc. acordarse con. a înălţa: alzarse con. a reuşi. a face progrese: Aprovechó el tiempo Aprovechó en el estudio Caer = a cădea: en. A mí no se me da nada Nu mă interesează nimic El hijo dió con el padre Fiul l-a lovit pe tatăl (său) El amigo dió en el chiste Prietenul a ghicit poanta Me da por ir al teatro Am chef să merg la teatru Echar = a arunca. a prinde de: Agorró la ocasión Le agarré del brazo Face progrese în artă Alergătorul i-a depăşit pe toţi Daţi-mi un avans de o sută de scuzi Am prins ocazia Îl prinse de braţ Alzar = a ridica. Echar botones A se descheia la nasturi Echar un párrafo A sta la taifas Echar una comedia A reprezenta o comedie Echar tributos A impune tribut Echar un bando A publica un edict Echar la cuenta A face nota de plată Echar una mano A face o partidă . en a arunca în. A pune dinţi. a delibera: acordarse de. a ghici. dar vergüenza A face vină. con. stop. pricepi? Dar = a da: con.

pasarse. în faţă A bate cu băţul A juca la loto A se aşeza în pat Estar = a fi. a reír Echar a la cara Echar a palos Echar a la lotería Echarse en la cama A da cărţile (de joc) A vorbi aiurea A avea înclinaţie către o artă A spune braşoave A şopti fraze galante A pune vin. a ajunge. a se pune de acord: Nada queda de tal palacio Se quedó limpio Se quedó parado Se quedó a buenas noches Se quedó a la luna de Valencia Quedaron en que se verían pasado una semana Nu a rămas nimic din acel palat A rămas pe sec A rămas stană (de piatră) A rămas cu buzele umflate A rămas deziluzionat Au stabilit să se revadă după o săptămână . hacerse con.Echar cartas Echar por echar Echar por un arte Echar por mayor Echar piropos Echar vino Echar un brindis Echar un trago Echar la casa por la ventana Echar de menos Echar de ver Echar de gran hombre. a fi (funcţie sau profesiune). a lua. a gusta. hacerse a. a înţelege. de rico Echar a paseo Echar a correr. a trece drept (cineva). por. a dispărea Hacer la vista gorda A se preface că nu vede Hacer la arosca A face curte Hacer por volver en seguida A căuta să se întoarcă repede Hacerse el bodo A face pe prostul Hacerse holvidadizo A se preface că uită Hacerse de dinero A se asigura cu bani Hacerse a todo A se obişnui cu toate Pasar = a trece: de. a sta. a se obişnui. a fi crezut (cineva). a dobândi: Hacer memoria A-şi aminti Hacer falta A fi necesar Hacer la del humo A fugi. a obţine. a turna vin A da noroc (cu paharul) A bea o sorbitură A face cheltuieli nebuneşti A se găsi în nevoi A-şi da seama A face pe bogatul A trimite la dracu' A se pune pe fugă. a-i plăcea: Gustar un plato Gustar de un plato A-i plăcea o mâncare A gusta o mâncare Hacer = a face (şi reflexiv): hacerse de. por. a izbucni în plâns. en. a se prevedea. a fi de acord cu. a fi dispus să: Estar picado A fi nervos Estar de alcalde A fi primar Estar de perlas A sta de minune Estar de gasta A fi încântat Estar de veinte y cinco alfileres A fi totul în ordine Estar de cuidado A fi foarte bolnav Estar con todos A fi de acord cu toţi Estar en cuento A înţelege Estar en (sau sobre) ascuas A sta pe ghimpi Gustar = a-i plăcea: de. a uita: Pasaré este año con este vestido Voi trece acest an cu această haină Pasar lista A face apelul Pasar las lecciones A lua lecţii Ir pasando A merge înainte Pasar recado A trimite un mesaj Pasar de listo A excela în şmecherii Pasar por vizo A trece drept şmecher Pasar por alto A nu da atenţie Se lo pasó lo que le dijiste A uitat ceea ce i-ai spus Quedar (şi reflexiv) = a rămâne: en. a llorar. con. în râs A-i spune de la obraz. a exista: de.

a strica: Aguaron el vino de tal manera que ya no puede beberse Con la tal noticia nos aguaron la fiesta Continuă să ne fie recunoscător pentru puţinul pe care i-l facem Foarte recunoscători. a pleca. pobrecito Are puţină inteligenţă. a fi recunoscător: Sigue agradeciéndonos lo poco que hicimos Muy agradecidos. a trage cu: Tirar la espada Tirar de la espada Tirar de las orejas Tirar de la pistola Tirar de los pelos A şti mai mult decât şerpii. nu va reuşi în încercarea sa Non le alcanzaron las fuerzas Nu le-au fost de ajuns forţele No alcanzamos a distraerle de su idea fija Nu am reuşit să-l distragem de la ideea sa fixă No lo puedo comprar porque no me alcanza el dinero Nu pot să-l cumpăr pentru că nu-mi ajung banii No alcanzar la sal al agua A nu avea suficiente mijloace de trai Es muy corto de alcances. atentamente Aguantar = a suporta. a face comerţ cu: Trata de arreglarte Caută să te îndrepţi Trata en tejidos Comerţ cu ţesături VERBE CU LOCUŢIUNI SPECIALE Agradecer = a mulţumi. bietul Alcanzar a uno en días A supravieţui la tot . a parcurge: ¿Que tal tu madre? No anda muy bien Andar con dimes y diretes Andarse por las ramas Andar a palos Dimes con quién andas y te diré quien eres Aguar = a îndoi cu apă. a avea iz de: Saber más que los culebras Saber de que pie cojea uno La sopa no sabe a nada Salir = a ieşi. vă salutăm cu distincţie Nu se pot suporta injuriile Nu mai putea A rezista forţei adverse Asta nu poate dura prea mult Ce face mama ta? Nu se simte prea bine A fi mereu subiect de bârfă A se pierde în tâmpenii A se lua la bătaie cu bâtele Spune-mi cu cine te însoţeşti şi-ţi spun cine eşti Atâta apă au pus în vin că nu se mai poate bea Cu asemenea veste ne-au stricat sărbătoarea Alcanzar = a ajunge. a reuşi. a înţelege semnificaţia: Nos alcanzaron corriendocasi en la puerta de casa Ne-au ajuns alergând aproape de uşa casei Por más que digo no alcanzará su intento După cum aş spune. a se pricepe la. a arunca: de.Saber = a şti: de. a fi foarte şmecher A şti punctul slab al unuia Ciorba nu ştie carte Iese soarele Pleacă în Franţa Terasa mea dă spre stradă Strada asta duce către piaţă Pata s-a curăţat perfect Stofa aceasta mă costă zece pesete A face în felul său Lucrarea asta ţi-a ieşit foarte bine Cutare a ieşit mincinos Am reuşit bine la examene Acest băiat a reuşit perfect Am ieşit din încurcătură A scăpat de toată marfa A arunca spada A trage spada A trage de urechi A trage cu pistolul A trage de păr Tratar = a trata: de. a fi suficient. a şti. a. a rezista: No se pueden aguantar las injurias Ya no aguantaba más Aguantar con la desdicha Eso no es de aguantar Andar = a merge. saludamos a Ud. a căuta să. a tenta. en. a reuşi: de. a ieşi din. a termina: Sale el sol Sale para Francia Mi azotea sale a la calle Esta calle sale a la plaza La mancha salió perfectamente Esta tela me sale a diez pesetas Salirse con la suya Este trabajo te ha salido muy bien Fulano ha salido mentiroso Salió bien en los examenes Este chico ha salido muy torpe Salió del apuro Salió de toda la mercancía Tirar = a trage.

a lăuda. a muri: No hacer sino ir y venir A nu face decât un du-te-vino Van cinco pesetas a que vence él Pariez cinci pesete că învinge el ¿Cuanto va de esto a aquello? Ce diferenţă este între acesta şi acela? ¿Qué te va a ti en esto? Ce treabă ai tu cu asta? Ir de caza. a urmări El caballo corre muy veloz Calul aleargă foarte repede Esta moneda no corre Această monedă este ieşită din uz Correr la clase A fenta şcoala Correrse de vergüenza A se ruşina No debías correr prometiendo Nu trebuia să insişti în a promite Más corrido que zorro viejo Mai şmecher decât o vulpe bătrână Eso corre de mi cuenta Asta o plătesc eu Dejar = a lăsa. a parcurge: ¿Que tal tu madre? No anda muy bien Andar con dimes y diretes Andarse por las ramas Andar a palos Dimes con quién andas y te diré quien eres Ce face mama ta? Nu se simte prea bine A fi mereu subiect de bârfă A se pierde în tâmpenii A se lua la bătaie cu bâtele Spune-mi cu cine te însoţeşti şi-ţi spun cine eşti Atrever = a încuraja. a curge. a îndatora. a se scurge. la plimbare. de pesca A merge la vânătoare. a îndrăzni: También con su padre se atreve Şi faţă de tatăl său este lipsit de respect Se atrevió con su jefe y éste le despidió S-a certat cu şeful său şi acesta l-a concediat ¿Por qué no te atreves? Él es tan bueno De ce nu îndrăzneşti să i te adresezi? El este atât de bun Caber = a încăpea. irse = a se duce. a parcurge. la pescuit Ir al grano A reveni la problemă . a avea loc: Todo esto no cabe en el baúl No cabe en sí de contento Todo cabe en ese chico Le cupo el premio gordo Me cupo en suerte una madre santa Me cabe la honra de hablar por él No cabe duda Todo cabe Cargar = a încărca. a conţine.Andar = a merge. a fi pe punctul de a face ceva. a greva: Se cargó toda la familia Le cargaron toda la culpa a él Me cargo yo los gastos Cargar los impuestos Carga sobre el presupuesto Celebrar = a celebra. a ţine (o reuniune): El diario de hoy celebra la gloria de aquel mártir Dijo cosas que todos celebraron Celebramos ayer una reunión Toate astea nu încap în geamantan Nu-şi mai încape în piele de mulţumit ce e Acest băiat este capabil de orice I-a revenit premiul întâi Soarta mi-a dat o mamă sfântă Îmi revine onoarea de a vorbi pentru el Nu-i nici o îndoială Totul este posibil Şi-a asumat întreţinerea întregii familii Au aruncat toată vina asupra lui Îmi asum eu cheltuielile A greva cu impozite Grevează asupra bilanţului Ziarul de azi celebrează gloria acelui martir A spus lucruri pe care toţi le-au lăudat Ieri am ţinut o şedinţă Correr = a alerga. dejarse = a-şi pierde sufletul: ¡Déjate de bromas! Le dejó por heredero Dejó de escribir Dejar en cueros Dejar fresco Dejarse de molestar Haber = a avea: ¡Bien haya! ¡Mal haya! Haberse como hombre de bien ¡Allá se las haya! Haber lugar Lasă gluma! L-a lăsat moştenitor A neglijat să scrie A lăsa pe cineva fără nimic A deziluziona A înceta să molesteze sau să deranjeze Fii binecuvântat! Fii blestemat! A se comporta ca om de bine Aranjează-te singur! A avea loc Ir = a merge. atreverse = a fi lipsit de respect. de paseo.

a se amesteca: Los muchachos jugando metían gran ruido por la calle Copiii care se jucau făceau mare gălăgie pe stradă Meter el hocico en todo A-şi băga nasul peste tot Le prendieron porque metía tabacco L-au arestat pentru că făcea contrabandă cu tutun Se ha casado la tal criada y ahora se mete a señora S-a măritat acea servitoare şi acum se dă drept mare cucoană Nuestros hermanos están muy metidos Fraţii noştri sunt foarte apropiaţi Meterse en aventuras A se da în vânt după aventuri Meterse en cosas ajenas A-şi băga nasul în treburile altora Ocurrir = a se întâmpla. a semăna. llevar barato Llevo ocho días en la cama La niña lleva dos años a su hermano Lleva Ud. a dispune (în spaţiu). a simţi neplăcere: Me pesa mucho lo que voy a decirte Pesar sus palabras Dar el pésame Îmi displace mult ceea ce îţi voi spune A-şi măsura cuvintele A-şi prezenta condoleanţele Picar = a înţepa. a spus lucruri teribile Meter = a pune. picarse = a se lăuda. î-o voi spune clar Apropie-te! Îl acoperi cu injurii (l-a umplut de blesteme) Explicaţia lui nu mă satisface A purta palton de piele A purta mustăţi sau barbă Îţi iau cartea asta şi îţi aduc alta Toate drumurile duc la Roma Condu-l de mână pe acest nefericit orb Nu pot să conduc magazinul de unul singur A cumpăra scump. a deveni acru: Con un alfier me he picado el dedo Cu un ac mi-am înţepat degetul Los picadores pican a los toros Picadorii împung taurii El caballero picó al caballo Călăreţul a dat pinteni calului Los pimientos me hacen picar la lengua Ardeii mă fac să-mi ardă limba El pez ha picado Peştele a muşcat (momeala) Está picado por lo que le dijimos Este supărat pentru ceea ce i-am spus Está algo picada la mar hoy Este un pic tulbure marea astăzi . a depune. a-i veni în minte: Se le ocurrió ir al teatro y se fué sin decir nada ¿Qué se te ocurre? I-a venit să se ducă la teatru şi s-a dus fără să spună nimic Ce ţi-a venit? Parecer = a părea. dije cosas terribles A fi terminat de oboseală A ajuns până la adânci bătrâneţi A ajuns cu trenul A ajuns să fie cel mai bun om din oraş Paltonul nu îi ajunge nici măcar la genunchi Dacă reuşesc să-l văd. a satisface: Le llenuó de denuestos Su explicación no me llena Llevar = a duce (departe). a apărea ca. a face contrabandă. ieftin Am stat opt zile la pat Fata are doi ani mai mult ca fratele ei Vă acord cuvântul A ţine corepondenţă Am terminat lucrul Asta nu duce la nimic A avea întotdeauna ultimul cuvânt Foarte furios. parecerse = a (se a)semăna: Por toda la calle no parecía persona alguna De-a lungul întregii străzi nu apărea nici o persoană Quien no parece. a sosi.Ir rendido de cansancio Llegar = a ajunge. se lo digo muy claro ¡Llégate! Llenar = a umple. a face figură de. a împunge. meterse = a se pune. a cauza. a conduce. llegarse = a se apropia: Llegó hasta las vejes Llegó en el tren Llegó a ser el mejor hombre de la ciudad El traje no le llega ni a la rodilla Se llego a verle. a cumpăra: Llevar abrigo de pieles Llevar bigotes o barba Te llevo este libro y te traigo otro Todas las calles llevan a Roma Lleva de la mano a este desdichado ciego No puedo yo solo llevar el negocio Llevar caro. se uită Bien parecería tratando la paz S-ar face onoare să se ducă tratative de pace La niña es de muy buen parecer Fata are un aspect frumos Por el bien parecer Pentru a face figură frumoasă Al parecer După cum pare Pesar = a apăsa. perece Ochii care nu se văd. la palabra Llevar la correspondencia Llevó hecho el trabajo Eso no lleva camino Llevar la suya delante Llevado de su enojo.

a aranja: La criada pone la mesa Ya está puesta la sopa Pongamos que yo no exista. m-au mângâiat şi m-au rugat să mă întorc la ei (acasă) Nu-i lipseşte nimic. a sta bine (despre haine): El vino no me sienta Vinul nu-mi face bine Hoy la comida me ha sentado mal Azi prânzul mi-a făcut rău Te sentará mal el aire Îţi va face rău aerul Ese traje te sienta bien Haina asta îţi stă bine Sentir = a auzi. a face bine (despre mâncăruri). a asculta. a scoate: Sacar de apuro a uno Sacar en limpio Sacar azúcar de la remolacha Sacar agua de las piedras Sacar la cuenta Sacar el gordo de la lotería Sacar fuerzas de flaqueza Sacar de pila a uno Sacar la cara por uno Sacar de quicios a uno Sacar mentiroso uno Ser = a fi.Pica muy alto. e o chestie de proşti Servitoarea pune masa Ciorba s-a pus deja Presupunem că eu nu sunt. a extrage. es de tontos Poner = a pune. a depune. es cierto Eso es Es decir. nici nu adaugă nimic Găina asta nu ouă Apune soarele. ¡Que linda puesta de sol! Me pone asco Poner un telegrama Are mari ambiţii nea Cutare Să-ţi dai aere de senior şi să nu ai bani. Ce apus frumos! Mi se face scârbă A trimite o telegramă Prender = a lua. acariciáronme y rogáronme que volviese a su casa Nada le falta: se regala mucho Sacar = a trage. a exista: Es verdad. se tratează foarte bine A scoate pe cineva din încurcătură A scoate la lumină un lucru A extrage zahăr din sfeclă A scoate bani din piatră seacă A face nota de plată A lua premiul cel mare la loterie A face din necesitate o virtute A boteza pe cineva A lua apărarea cuiva A scoate pe cineva din necaz A scoate mincinos pe cineva Este adevărat Precis Adică Cutare nu-i făcut pentru asta Cum s-a întâmplat asta? Cât costă roşiile acestea? A nu servi la ceva Un piculeţ Acţionează după mintea lui A fi de părerea cuiva Dacă aş fi în locul tău Fie ce-o fi Sentar = a şedea. esto es No es Fulano para eso ¿Cómo fué eso? ¿A cómo son esos tomates? Ser para poco Un sí es no es Él obra como quien es Ser de alguno Si yo fuera que tú Sea lo que sea M-au tratat bine. tu ce-ai face S-a făcut atât de palid că era greu să te uiţi la el S-a îmbolnăvit anul trecut şi nu şi-a mai revenit Are o faţă de speriat copiii Copilul compune bine: e o plăcere să-i citeşti scrisorile Acea noutate nici nu îndepărtează. a face neplăcere: Nosotros los italianos sentimos la belleza por tenerla en nuestro país Noi italienii simţim frumuseţea deoarece o avem în ţara noastră . prenderse = a se împopoţona: Le prendieron por ladrón y todavía no le han soltado L-au arestat pentru furt şi nu i-au dat încă drumul Esta leña no prende Lemnul acesta nu se aprinde Las semillas han prendido todas Seminţele s-au prins toate Prendiéronse las muchachas y salieron a lucir sus trajes S-au împopoţonat fetele şi au ieşit să-şi arate hainele cele noi nuevos Regalar = a dărui. Fulano Picares de señores y no tener dinero. a simţi. a aresta (un hoţ). a prinde. ¿tú qué haces? Se puso pálido que daba pena verle Se puso malo el año pasado y no volvió a levantarse Tiene una cara para poner medo a los niños El niño pone bien: da gusto leer sus cartas La tal noticia ni quita ni pone Esta gallina no pone Se pone el sol. a trata bine: Regaláronme.

a se întoarce: Volvamos la hoja No te vuelvas atrás. a restitui. dacă nu vrei să-ţi zic câteva Vinul acesta s-a oţetit Sărăcuţul a devenit nebun Ferice de el că s-a îmbogăţit! Bilet dus-întors A se retrage în sine CUPRINS Prefaţă ALFABETUL Pronunţare Consoane duble Despărţirea în silabe Semnele de punctuaţie ACCENTUAREA Regula generală Cuvinte cu sau fără accent grafic Cuvinte cu accent diferit în cele două limbi Diftongi mobili ARTICOLUL Articolul hotărât Articolul nehotărât Prepoziţiile articulate SUBSTANTIVUL Genul substantivelor Substantive masculine în spaniolă şi feminine în română şi viceversa Substantive eterogene . să întoarcem foaia Nu te întoarce.Los animales sienten el tiempo Dice que se siente malo Siento mucho no poderle ayudar Tener = a avea. si no quieres que te diga cosas Este vino se ha vuelto vinagre El pobre se ha vuelto loco ¡Dichoso él que se ha vuelto rico! Billete de ida y vuelta Volver en si Animalele simt timpul Spune că se simte rău Îmi pare tare rău că n-am putut să-l ajut A fi foarte vorbăreţ A şti să vorbească bine A şi un distrat A-şi aminti A avea în vârful degetelor A avea o faţă care nu inspiră încredere A avea grijă de ceva A avea pile A avea mijloace A nu fi prea sigur A fi foarte sărac A-i lipsi ceva. a ţine: Tener mucho pico Tener buen pico Tener cabeza de chorlito Tener presente algo Tener en las uñas Tener cara de pocos amigos Tener cuidado en algo Tener buenas aldabas Tener recursos No tenerlas uno todas consigo No tener sobre que caerse muerto Tener una cosa a menos Tenérselas tiesas con uno Ser tenido por Traer = a trage. a purta: Traigo entre manos un trabajo Me trajeron muy buenas nuevas de mi hermano Se trae bastante bien Ver = a vedea: Vamos a ver Te veo y te deseo Ver mundo Verse negro Volver = a deveni. a fi slab în ceva A-şi menţine ferm poziţia într-o discuţie A fi considerat drept cineva Am o lucrare manuală Mi-au adus noutăţi foarte bune despre fratele meu Se îmbracă destul de bine Să vedem Te văd şi nu te văd A merge prin lume A vedea în culori sumbre Să vorbim despre altceva. a poseda.

Modificări ale substantivului FEMININUL substantivelor Substantive alterate PLURALUL substantivelor Particularităţi ale unor substantive DECLINAREA substantivelor Acuzativul personal ADJECTIVUL Concordanţa adjectivului Locul adjectivului Formarea femininului Pluralul adjectivelor Comparativul de egalitate Comparativul de superioritate şi inferioritate Superlativul Comparative şi superlative neregulate PRONUMELE Pronumele personale Pronumele personale compuse Pronumele reciproc Pronumele (şi adjectivele) posesive Pronumele şi adjectivele demonstrative Pronumele şi adjectivele relative Pronumele şi adjectivele interogative Pronumele şi adjectivele nehotărâte NUMERALE Numerale cardinale Numerale ordinale Numerale fracţionare Numerale multiplicative Numerale colective VERBUL Verbe auxiliare Haber. defender Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa 1 Verbele diftongate – Clasa a 2-a: în UE . diferenţe de accentuare Verbele în –IAR şi –UAR Verbe pasive Verbe intranzitive Verbe reflexive Verbe reciproce Verbe impersonale Verbe defective Verbe neregulate – Noţiuni preliminare Principalele forme de neregularitate Norme generale Tipuri de verbe neregulate Verbele DIFTONGATE – Clasa 1: în IE Acertar. ser Verbele semiauxiliare Tener. estar Verbele regulate Noţiuni preliminare Conjugarea verbelor regulate Prospectul celor trei conjugări Observaţii asupra celor trei conjugări Modificări fonetice şi grafice Lista verbelor regulate Accentuarea verbelor.

Contar. Conocer. mover Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa a 2-a Verbele ÎNTĂRITE – Clasa 1: în -CER Nacer. Agradecer. Lucir Tabloul principalelor verbe întărite de clasa 1 Verbele întărite – Clasa a 2-a: în -DUCIR Conducir Tabloul principalelor verbe întărite de clasa a 2-a Verbe ÎNDULCITE – Clasa 1: în -I Pedir Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa I Verbele îndulcite – Clasa a 2-a: în -Y Huir Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa a 2-a Verbe MELIFLUE – Clasa 1: E în –IE şi în -I Sentir Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa I Verbe meliflue – Clasa a 2-a: O în –UE şi în -U Dormir Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa a 2-a VERBE NEREGULATE ABSOLUTE Lista principalelor verbe neregulate PARTICIPIUL Participiul trecut Verbe cu două participii GERUNZIUL ADVERBUL Moduri adverbiale PREPOZIŢIA Locuţiuni prepoziţionale CONJUNCŢIA INTERJECŢIA SINTAXA PROPOZIŢIILE PRINCIPALE Periodul ipotetic independent PROPOZIŢIILE SUBORDONATE Propoziţii declarative Verbe care îşi schimbă sensul schimbând prepoziţia Verbe cu locuţiuni speciale Prefaţă ALFABETUL Pronunţare Consoane duble Despărţirea în silabe Semnele de punctuaţie ACCENTUAREA Regula generală Cuvinte cu sau fără accent grafic Cuvinte cu accent diferit în cele două limbi Diftongi mobili ARTICOLUL Articolul hotărât Articolul nehotărât Prepoziţiile articulate SUBSTANTIVUL Genul substantivelor Substantive masculine în spaniolă şi feminine în română şi viceversa Substantive eterogene .

mover Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa a 2-a . defender Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa 1 Verbele diftongate – Clasa a 2-a: în UE Contar. ser Verbele semiauxiliare Tener. diferenţe de accentuare Verbele în –IAR şi –UAR Verbe pasive Verbe intranzitive Verbe reflexive Verbe reciproce Verbe impersonale Verbe defective Verbe neregulate – Noţiuni preliminare Principalele forme de neregularitate Norme generale Tipuri de verbe neregulate Verbele DIFTONGATE – Clasa 1: în IE Acertar. estar Verbele regulate Noţiuni preliminare Conjugarea verbelor regulate Prospectul celor trei conjugări Observaţii asupra celor trei conjugări Modificări fonetice şi grafice Lista verbelor regulate Accentuarea verbelor.Modificări ale substantivului FEMININUL substantivelor Substantive alterate PLURALUL substantivelor Particularităţi ale unor substantive DECLINAREA substantivelor Acuzativul personal ADJECTIVUL Concordanţa adjectivului Locul adjectivului Formarea femininului Pluralul adjectivelor Comparativul de egalitate Comparativul de superioritate şi inferioritate Superlativul Comparative şi superlative neregulate PRONUMELE Pronumele personale Pronumele personale compuse Pronumele reciproc Pronumele (şi adjectivele) posesive Pronumele şi adjectivele demonstrative Pronumele şi adjectivele relative Pronumele şi adjectivele interogative Pronumele şi adjectivele nehotărâte NUMERALE Numerale cardinale Numerale ordinale Numerale fracţionare Numerale multiplicative Numerale colective VERBUL Verbe auxiliare Haber.

Agradecer.Verbele ÎNTĂRITE – Clasa 1: în -CER Nacer. Lucir Tabloul principalelor verbe întărite de clasa 1 Verbele întărite – Clasa a 2-a: în -DUCIR Conducir Tabloul principalelor verbe întărite de clasa a 2-a Verbe ÎNDULCITE – Clasa 1: în -I Pedir Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa I Verbele îndulcite – Clasa a 2-a: în -Y Huir Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa a 2-a Verbe MELIFLUE – Clasa 1: E în –IE şi în -I Sentir Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa I Verbe meliflue – Clasa a 2-a: O în –UE şi în -U Dormir Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa a 2-a VERBE NEREGULATE ABSOLUTE Lista principalelor verbe neregulate PARTICIPIUL Participiul trecut Verbe cu două participii GERUNZIUL ADVERBUL Moduri adverbiale PREPOZIŢIA Locuţiuni prepoziţionale CONJUNCŢIA INTERJECŢIA SINTAXA PROPOZIŢIILE PRINCIPALE Periodul ipotetic independent PROPOZIŢIILE SUBORDONATE Propoziţii declarative Verbe care îşi schimbă sensul schimbând prepoziţia Verbe cu locuţiuni speciale . Conocer.