Elena Belei Tema: Viziuni generale privind procedura civila • • • • • 2 Formele si metodele de aparare a drepturilor si libertatilor Obiectul, metoda

, sistemul dreptului procesual civil Izvoarele dreptului procesual civil Felurile de procedura civila Fazele procesului civil

/// Articolul 345. Pretenţiile în al căror temei se emite ordonanţă judecătorească Se emite ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia: a) derivă dintr-un act juridic autentificat notarial; b) rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu, iar legea nu dispune altfel; c) este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea, neacceptarea sau nedatarea acceptului, autentificat notarial; d) ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea paternităţii, contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte persoane interesate; e) urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate, dar neplătite salariatului; f) este înaintată de organul de poliţie, de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pîrîtului sau debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, precum şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă; g) rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri; [Art.345 lit.g) în redacţia LP60-XVI din 28.04.05, MO92/08.07.05 art.431] h) rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă; i) decurge din neonorarea de către agentul economic a datoriei faţă de Fondul Social; j) rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat; k) urmăreşte exercitarea dreptului de gaj; [Art.345 lit.k) în redacţia LP107 din 04.06.10, MO126-128/23.07.10 art.404] l) rezultă din neachitarea de către persoanele fizice şi juridice a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. [Art.345 lit.l) introdusă prin LP286-XVI din 20.12.07, MO37-39/22.02.08 art.104; în vigoare 01.01.08] Articolul 346. Depunerea cererii şi plata taxei de stat (1) Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti se depune în instanţă potrivit regulilor de competenţă jurisdicţională stabilite la cap. IV. (2) Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti se impune cu taxă de stat în proporţie de 50 la sută din taxa stabilită pentru cererea de chemare în judecată în acţiune civilă. (3) În cazul în care cererea creditorului nu este acceptată, taxa de stat i se restituie. (4) În caz de anulare a ordonanţei judecătoreşti, taxa de stat plătită de creditor nu se restituie.///
• Procedura speciala: este lipsita totalmente , este implicata doar o singura parte alaturi de care instnta poate atrage alti subiecti intre care nu exista contradictii de drept. Este vorba de petitionar (cel ce se adreseaza in instanta) si prsoanele interesate ce compar in instnta nu impotriva acestuia ci alaturi de el. In procedura speciala sunt protejate interese legitime. Imediat cum instnta va constata intre partile implicate in proced speciala un litigiu de drept si va scoate cererea de pe rol. (constatarea mortii; declararea persoanei incapabile; incuviintarea adoptiei etc).

Insolvabilitatii

Proced contencioase contin reguli de solutionare a litigiilor de drept. Cele necontencioase sunt lipsite de caracter litigios, desi pot persista conflicte de fapt. Principiile dr pr civil • • • • Not si importanta Principiile organizational-functionale ale dr pr civil Principiile functionale dr pr civil Principiile internationale ale drprcivil

Principiile dreptului procesual civil suntprevederi normative, generale si esentiale care se contin expres sau se deduc din norme juridice existente si exprima metodele si sarcinile de infaptuire a justitie. In alt sens principiile sunt reguli generale si imperative care ordoneaza desfasurarea procesului civil. O prima functie a principiilor d drept procesual civil ca acestea exprima esenta ramurii respecitve. Principiul – coeziunea normelor juridice, si presupune interactiunea benefica a acestora , excluderea contradictiilor astfel incit sistemul dreptului pr civ sa functioneze ca un organism viabil. Pentru a asigura coeziunea, normele trebuie sa fie clare si sa se gaseasca in norme speciale uneori insotite de sanctiuni . Principiile dreptului procesual civil ca norme generale suplinesc absenta unor norme speciale asigurind astfel analogia dreptului , in acest sens art 5 al 2 CPC RM - Accesul la justitie examinarea cauzelor este posibil chiar daca lipsesc norme juridice ori acestea sunt imperfecte. Clasificarea acestora se face in functie de rorlul acestora in inf judtititiei care se refera la (prima categorie) maniera de organizare a sistemului precum si a statului magistratilor. Exista (a II-a catgorie) care se refera la organizarea si solutionarea in fond a cauzelor civile. Indifirent de categoria principiului in RM pot interveni elemnete de extranietate 2 Principiile organizational functionale ale pr civil in RM sunt: • Infaptuirea justitiei exclusiv de catre instntele juecatoresti • Potrivit art 114-115 Const RM, art 19 CPC, art. 1 Legea cu privire la statutul judecatorului, in RM justitia esteinfaptuita de judecatorii , curti de apel si CSJ + judecatoriile economice ca instante specializate. Instntele extraordinare suntinterzise. In cadrul acestorinstante legal constituite trebuie sa activeze judecatori investiti legal in functie (Gurov vs Moldova). Organele jurisdictionale care formeaza posibilitatile mixte, nu infaptuiesc justitia, solutionarea si competenta e redusa, expres prevazuta de lege • Independa jud si supunerea lor numai legii – art 20 CPC, indep jud rezulta din princ separarii puterilor in stat, interzicerea imixtiunii in activ judecatorilor, reguli clare si stabile de numire, tranferare , suspendare, samctionare si demitre a jud; garantii social-economice eficiente; incompatibilitati de activitate • Rolul diriguitor al instantei in proces • Egalitatea tuturor in fata legii • Principiul publicitatii • Limba oficiala de procedura si dreptul la interpret

Principiile functionale: • Legalitatii:

sa incheie actiunea.. Insa in procesul civil tot ceea ce se spune se scrie si ce se scrie se vocifereaza. in acest sens dezbaterile judiciare publice sau inchise ofera tuturor participantilor la proces posibilitatea de a se exprima.239. Se pot utiliza cai de atac pentru verificarea legalitatii hot. art 54 CPC) • Imbinarii formei scrise cu forma verbala in procedura civila: Art 125 CPC.judecatoresti. legalitatea se rezuma in la urmatoarele repere: • Infaptuirea justitiei in numele legii.. adevarata • Nemijlocirii: Are 2 forme de manifestare: • Examinarea neintrerupta si continua a aceleasi cauze de catre acelasi complet de judecata • Cercetarea nemijlocita a probelor de catre acelasi complet de judecata.410. Participantii au diferite drepturi si obligatii dupa continutul acestora insa egalitatea in drepturi procedurale (numita egalitatea de arme) semnifica aceleasi posibilitati procesuale pentru apararea efeicienta a drepturilor.12.20. In contextul nemijlocirii acelasi judecator nu poate participa la rejudecarea si solutionarea aceleasi cauze civile.126 CPC) • Asigurarea probelor (127-129 CPC) • Stramutarea pricinii (al 5 art 143CPC) • Recuzarea judecatorului (al4. Unele acte sunt valabile doar daca se perfecteaza in scris: • Cererea de chemare in judecata • Concluziile expertului • Hot.Potrivit art2. recurs si revizuire Pe tot parcursul procesului se tine proces verbal care are continutul si rechizitele prevazute de lege in care se fixeaza tot ce s-a discutat . . adica utilizarea de catre instante a legii materiale si procedurale in mod adecvat si corect • Conduita subiectilor in raporturile de procedura civila se conformeaza doar prevederilor legale existente (se poate tot ce e permis) • Hot jud trebuie sa fie motivate inclusiv cu referire la utilizarea si interpretarea normelor de drept.442 CPC si art5 din legea privind organizarea judecatoreasca. de regula procesul civil se desfasoara verbal. Daca din motive obiective completul de judecata nu poate continua si finaliza examinarea unei cauze .. dezbaterile judiciare se reiau de la inceput. Egalitatea de arme asigura procesul echitabil si creeaza conditii pentru contradictorialitate sanatoasa. Pentru asigurarea legalitatii. Ca exceptie de la regula nemijlocirii sunt: • Delegatiile judecatoresti (art125. sunt 2 exceptii: • De neconstitutionalitate • De ilegalitate • Contradictorialitatii si egalitatii in drepturi procedurale: Egalitatea procedurala este o conditie vitala principiului contradictorialitatii.3. recursul asupra deciziilor instantelor de apel are menirea verificarii legalitatii in exclusivitate. In scopul optimizarii examinarii cauzelor civile instanta poate utiliza orice mijloace tehnice de inregistrare a mersului procesului • Disponibilitatii – art 27 CPC: Are 2 aspecte si ambele se refera la libertatea decizionala a oricarui subiect de a dispune de propriile sale drepturi: • Primul aspect se refera la drepturile si obligatiile subiective materiale: Caile judiciare – reclamantul poate sa negocieze impacare.373. incheierile si ordonantele judecatoresti • Cererile de apel. s-a vorbit pe parcursul procesului.

asigurarea actiunii sau anularea asigurarii.. 3 . 2 Art 454 CPC. insa decizia utilizarii retorsiunii nu o face instanta ci Guvernul RM.. oferirea acelorasi posibilitati cetatenilor straini sau aptrizilor ca si cetatenilor RM in cadrul proceselor civile. Legea materiala poate sa fie legea straina. Regula generala a egalitatii in drepturi procedurale a cetatenilor straini cu cei din RM poate fi inversata daca intrun alt stat cu cetatenii RM autoritatile judecatoresti se comporta diferit decit cu proprii cetateni. Nu poate fi invocat norma de drept national pentru neexecutarea unei conventii sau a unui tratat. Indiferent de cetatenia sau lipsa acesteia pentru participantii la proces sau alte elemente de extranietate se va utiliza intotdeauna legea procesuala a RM. in acest sens se va aplica direct prvederile conventiei europene ale drepturilor omului si a pactului privind drepturile civile si politice.Piritul poate sa recunoasca sau sa nu recunoasca hot.RM si art 2 CPC Republica moldova trebuie sa execute cu buna credinta orice tratat international inclusiv cu referire la drepturile procedurale . pot contesta actele de dispozitie a instantei. In astfel de cazuri RM este in drept sa aplice retorsiunea . 4 Semnfica examinarea aceleasi cauze civile de catre o instanta din RM daca aceasta cauza a inceput sau a fost deja examinata de o instanta straina 5 Imunitatea de jurisdictie(art457 CPC) 6 Art 467 si 475 CPC Raportul juridic procesual civil . Tratatelor . pot administra probe) Principii internationale • • • • • • Prioritatea acorduriloe internationale (pacta sunt servanda) Acordarea regimului national strainilor Princ legii forului Respectarea jurisdictiei instantelor jud straine Imunitatea de jurisdictie a statelor straine si a organizatiilor internationale Principiul exequator-ului hot jud straine 1 Articolele 26.27 din Conv cu privire la dr. art 4 Const. conventia cu privire la procedura civila de la haga 1954. poate obiecta impotriva acesteia sau poate inaintea actiuni reconventionale • Mijloacele procedurale oferite de lege pentru apararea drepturilor materiale : Participantii pot formula diverse cereri si demersuri(ex: separarea sau conexarea pricinilor.

organizatiile si cetatenii care potrivit legii sunt in drept sa apere drepturile altor persoane • Reprezentantul ???(mai multe pareri) Specific tuturor participantilor e interesul juridic-material si procesual. Instanta si participantii la proces realizeaza un sir de actiuni procesuale care in ansamblu constituie continutul procesului civil. ea coordoneaza si dirijeaza actiunile celorlalte subiecte. premisele si structura rap uridic proc civil Instanta de judecata – subiect obligatoriu al rap jur procesual civil Participantii la proces Persoanele care contribuie la infaptuirea justitiei Raportul jur procesual – civil constituie relatia sociala regelementata de normele de procedura civila stabilita intre instanta de judecata pe deoparte si participantii la proces de alta parte in legatura cu examinare asi solutionarea cauzelor civile. adica nu pot exista raporturi in lipsa normelor. Exigente cantitative la formarea instantei: • Incompatibilitati: judecatorul nu poate avea alte activitati decit de cele educative. ceea ce e interzis celorlalti participanti. • Persoanele ce contribuie la infaptuirea justitiei • Continutul rjpc – drepturile si obligatiile subiectelor • Obiectul – rezultatul realizarii continutului rjc de catre parti .• • • • Notiunea. • Abtinerea si recuzarea judecatorului. • Instanta de judecata e subiect obligatoriu al rap jur procesual civil • Pluralitatea de subiecte • Unitatea si uniformitatea raporturilor procesuale civile • Interconexiunea si interdependenta rjpc • Caracterul autoritar al rpc • Caracterul dinamic al rjpc Premisele aparatiei rjpc: • Existenta normei de procedura civila sau alta lege organica sau constitutionala • Capacitatea juridica procesuala a subiectelor participante la proces • Producerea faptului juridic Structura rjpc: • Subiectele: • Instanta – principalul subiect al rjpc. Particularitatile rap jur pr civil: • Raportul jprciv (rjpc) exista doar in forma juridica. particularitatile. Temeiuri de recuzare si abtinere (art 50 CPC) • Inadmisibilitatea participarii repetate a judecatorului la aceasi cauza (art 49) • Participantii – se deosebesc de celelalte subiecte prin faptul ca sunt cointeresate . • Reclamant si pirit • Intervenientii • Procurorul • Autoritatile publice.

Statutul procesual al partilor il formeaza drepturile si obligatiile acestora care sunt generale si specific.in acest caz procesl se suspenda obligatoriu si se sesizeaza potrivit art 44 cpc.Pt existent de parte in process civil este obligatoriu minim necesara capacitatea de folosinta a dreptului pretins incalcat sau contestat ori o obligatiei invocate.Daca sa pronuntat hotarirea judecatoreasca care a fost contestata.In aceieasi maniera sunt soutionate si conflictele de competent positive.sa mareasca sau sa .art 43 alin 2b cpc.Drepturile specific sunt proprii astfel incit sunt proprii sa carcterizeze statutul procesual.astfel reclamantul are dreptul sa sesizeze instant de judecata.Capacitatea de exercitiu necesrara subiectilor pt a exercita actiuni dar care nu sint prati in process civil in mod oblig.In urma stramutari cauzei se poate produce un motiv negative atunci cind si instant a 2 considera ca nu este in drept sa examineze cauza stramutata. Potrivit alin 2 art 59cpc parte in procesul civil poate fi subiectul fara personalitate juridical care dispune de organe de conducere proprii. • • • Notiunea si statutul procesual al partilor in procesul civil Coparticiparea procesuala civila Succesiunea procesual civila.reprezentantul legal al incapabilului le poate confirma sau nu.Incheierea in acest caz este recurabila.sasi modifice temeiul sau obiectul actiunii.iar examinarea conflictului de competent se face fara citarea participantilor la process.Acatele procesuale infaptuite de catre pers fara capacitate de exercitiu sunt anulabile.aceasta eroare procesuala este calificata de instant ierarhic superioara ca una superioaran care poate fi invocate din oficiu si care duce la casarea hotaririi art 388si 400 cpc. Partile in procesul civil.exe 1339 cc.In consecinta incalcarea normelor de exigeta produce unele efecte de natura sa afecteze valabilitatea hot judecatoresti sau sa conditioneze accesul la justitie .potrivit art 59 cpc parte in process poate fi orice pers fizica sau juridical .Aceieasi eroare de procedura poate fi corectata si dupa intentarea procesului pina la pronuuntarea hotaririi prin stramutarea cauzei la instant competent.Competenta jurisdictionala—ca exigenta trebuie stabilita correct astfel incit sa asigure buna desfarsurare si solutionare justa a cauzei.in consecinta calitatea de parte deriva din dreptul material iar exercitarea acestei calitati se poate produce personal atunci cind subiectul are si capacitate de exercitiu sau prin intermediul altor subiecti procesuali cin partea nu are capacitate de exrcitiu.Incheierea prin care se solutioneaza conflictul de competent nu se supune nici unei cai de atac. Partile in cadrul procesului civil sunt prezumatoi subiecti ai raporturilor …care participa in nume si interes propriu la examinarea cauzei civile suporta cheltuielel de judecata si consecintele juridice ale hotaririi. Piritul este pretinsul titular al obligatii incriminate. Dca la faza intentarii procesului se depisteaza eroarea in stabilirea competentii jurisdictionale art 170 alin 1 b cod proc civila cererea de chemare in jud se restituie printro incheiere succeptibila de recurs. Reclamantul in RM este pretinsul titular al dreptului incalcat.restituirea cererii nu priveaza persoana interesata de dreptul adresarii in instant adresarii in instant competent cu aceieasi cerere.statul RM si unitatile admin teritor reprezentate conform legii.instant in drept sa solutioneze conflictul de competent.

Procurorii vaforizeaza calitatea apararii pentru statul reclamant (!). in interesele statului si societatii. cu exceptiile din art 68 CPC. Partile in temeiul art 67 al 4 sunt in drept sa conteste introducerea in proces a intervenientului accesoriu. in cazurile prevazute de lege (art 73 CPC). incapabilitate si alte motive intemeiate • La cererea autoritatilor publice (rezilierea contractelor etc).f. pers fizice pot intenta la cererea persoanelor fizice sau in interesul unui numar nelimitat de p.insa potrivit art 49 reclamantul poate sa aleaga competent. din punct de vedere procesual procurorul are aceleasi abilitati ca si avocatii. Int acces intervine altaturi de partile care le reprez.schimbarea competentei de judecata catre arbitraj. Acolo unde fondul e supus examinarii atunci e posibil int accesoriiu. unde nu-nu. sanatate. Participarea in cadrul procesului a procurorului in apararea intereselor legale a persoanelor • • • Participarea procurorului in procese civile Participarea autorittilor . Cazurile prevazute de lege pentru participarea in proces a autoritatilor tutelare: .In cazurile prevazute de lege partile pot valorifica de comun accord tranzactia de impacare. partea care a pierdut procesul si a intaintat actiune de regeres ulterior nu va putea invoca puterea lucrului judecat in procesul al doilea. In cazul neatragerii in proces a unui intervenient accesoriu .poate formula obiectii. In acest fel partea ce a pierdut procesul va suporta povara unui proces de probatiune in al doilea proces de parca primul nici n-ar fi fost. Consecintele neatragerii sau neprezentei a interv accesoriu difera potrivit art 69 CPC – ii una cind nu-l chemi si-ii una cind nu vine.reduca cuantumul pretentiilor. organizatiilor si persoanelor fizice in apararea drepturilor altor persoane Statutul procesual al subiectilor care participa in nume propriu si in interesul altor subiecti in procesele civile Partciparea procurorului in procese civile s-a pastrat conf art 71 CPC si a legii cu privire la procuratura. Sunt 3 motive: riscul pe care urmeaza sa-l evitam etc. Autoritatile publice. potr art 447 lit c CPC se poate adresa procurorului general doar intr-un singur caz – la sesizarea agentului guvernamental. Daca incheierea e de respingere a acesteia . Interventia acces. in cadrul declansarii procedurii amiabile in fata CEDO daca prin hot judecatoareasca nationala s-au incalcat drepturile si libertatile prevazute de conventie.potrivit art 43 poate cere stramutarea pricini. In revizuire . Interventia accesorie spre deosebire de cea principala. Se perfecteaza printr-o incheiere judecatoareasca. In cazul interventiei anuntata in mod necoraspunzator nu se va putea apara in actiunea de regres de obiectia de rea credinta din procesul anterior. Procurorii pot exercita cai de atac doar daca au intentat procesel civile. Obligatia generala a partilor in process prevazuta de Interventia accesorie – in cadrul procesului este posibila fie din oficiul instantei fie la solicitarea unei parti fie din propria initiativa.stramutarea pricinii art 43 cpc. Temeiurile de participare a procurorului in proces civil sunt: • La cererea persoanei fizice daca aceasta nu se poate adresa din motive de virsta . Potrivit art 60 piritul poate recunoaste integral sau partial actiunea. Procesul se intenteaza la cerere insa nu din oficiu. organizatiile .potrivit art 172 poate inainta actiuni reconventionale. ea poate fi atacata cu recurs separat. e posibila pina la inchiderea dezbaterilor judiciare in orice instanta.sa renunte integral sau partial la actiune alin 2 art 60 cpc. Unica forma de participare a procurorului in procesul civil este intentarea procesului.

numai daca legea prevede • din initiativa proprie Statului procesual al participantilor la proces ce apara alte persoane dar isi exercita interese si drepturi proprii. infietorii sau curatorii reprezinta minorii pina la 14 ani • parintii . Depunerea concluziilor este dreptul numai a autoritatior publice.140 CF. Reprezentarea legala se produce pentru: • parinti . Reprezentarea judiciar civila • • notiunea si caracterele statutul procesual al fiecarei categorii de reprezentanti in procedura civila este o institutie de drept potrivit careia orice persoana isi poate exercita propriile drepturi si obligatii procesuale nemijlocit sau cu ajutorul unui alt subiect procesual imputernicit in modul corespunzator. Reprezentarea procesual civila este de 2 mari categorii: • obligatorie : • legala: se produce potrivit art 79 CPC in cazurile in care: subiectul procesual nu are capacitate de exercitiu deplina sau lipseste ca subiect in cazurile prevazute de lege. Art 75 CPC specifica ca participarea personala in proces nu decade subiectul de dreptul de a avea reprezentant(-nti). institutia de psihiatrie poate solicita incuviintarea examenului psihiatric fara liberul acord a persoanei alte exemple. avocatii parlamentari potrivit art 21 a legii speciale si art 5 a legii contenciosului administrativ.137. in acest caz procesul nu inceteaza. Cazurile: • la cererea participantilor • din oficiul instantei.. depunerea concluziilor – a doua forma.74. lipsirea sau limitarea in capacitate de exercitiu in baza art 169 instanta va refuza cererea depusa in aparenta conform art 73 daca lispeste norma ce protejeaza aceste interese. intrucit instanta instiinteaza reclamantii propriu-zisi pentru a le permite participarea efectiva la proces. Atit procurorul cit si aut din art 73 pot sa renunte la actiunile intentate. Daca acesti reclamanti nu intervin . potrivit art 75 (4) actele procesuale infaptuite de reprezentant sunt obligatorii pentru persoana reprezentata „de parca le-ar efectuat ea insasi”. 42. Culpa reprezentantului echivaleaza culpii partii. Art 25-26 a legii cu privire la protectia consumatorului sau in interesul unui numar nelimitat de persoane se pot adresa in judecata asociatiile obstesti de protectie a consumatorului. Procurorii si autoritatile sus-mentionate valofica interesele reclamantului cu exceptia dreptului de a efectua acte de impacare si suportare a cheltuielilor de judecata. daca intervin procesul va continua dupa achitarea taxei de stat. cererile se scot de pe rol in conditiile art 267 CPC.tutorii si curatorii – de la 14 la 18 • tutorii – persoanele incapabile • curatorii – capacitate de exerciyiu limitata • admin fiduciari – interesele persoanei date disparute • custodele – reprezinta persoanele declarate decedate sau decedate propriu-zis pina la stabilirea acceptarii mostenirii . Intentarea procesului este prima forma. tutorii . Procesul va inceta doar daca reclamantul propriu-zis renunta expres la pretentii.68.• • • • • art.

Potriv art 316 CPC. Avocatul din oficiu trebuie sa reprezinte interesele in cazul in care domiciuliul piritului nu este cunoscut. ci in sens procesual ele se numesc imputerniciri. . In interesul si in numele pers fizice o poate exercita orice alta persoana fizica cu capacitate de exercitiu deplina. ultima parte a art77 trebuie sa fie conditionata obligatoriu de partea I. Reprezentarea din oficiu se produce in urmatoarele cazuri: • partea sau intervenietnul nu au capacitate de exercitiu sau reprezentant : Potrivit art 304 reprezentarea se produce in cazul lipsirii sau limitarii capacitatii de exercitiu. Reprezentarea obligatorie nu este incompatibila cu cu cea conventionala. 2 Statutul procesual al reprezentantului se rezuma la continutul drepturilor si obligatiilor acestora. lipsa acesteia nu echivaleaza cu lipsa partii. Pentru reprez legali actele necesare in cadrul sedintelor de judecata sunt cele care justifica repsectiva calitate. • din oficiu: potrivit art 77 CPC . statul va oferi asistenta juridica garantanta prin intermediul unui avocat incepind cu 1 ian 2012. o poate exercita doar un avocat si doar in cazurile prevazute de lege. Interperetarea justa a lit a. Actual orice persoane pot fi reprezentanti. Avocatul in acest caz valorifica drepturile reprezentantului legal. reprezentantul legal poate incredinta drepturile procesuale unui avocat(valabil din 1 ianuarie 2012. Imputernicirile reprezentantilor difera in functie de categoria acestora. Astfel. Avantajele reprezentarii contractuale le evalueaza partea reprezentata si in acest sens de regula repr. pentru p. • Conventionala : Presupune intelegerea intre persoana reprezentata si reprezentant prin acord de vointa in limite legale foarte largi (contractuala). Contractuala este oneroasa. Persoana juridica va putea fi reprezentata de conducator (reprezentarea statutara). Incepind cu 2012 . Pentru cei contractuali volumul imputernicirilor il ofera persoana reprezentata.f va putea pleda doar un avocat. Pina in 2012 reprezentarea contract.terti). Reprezentarea contractuala are caracter faculatativ.• pentru persoanele juridice in stare de insolvabilitate reprezentarea o exercita admin de insolvabilitate reprezentantul legal oricare ar fi el tine locul perosanei reprezentate poate valorifica drepturile procesuale proprii acesteia. insa reprezentantul nu are drepturi proprii. salariat jurist. in privinta presoanei se poate cere spitalizarea in stationarul de psihiatrie iar instanta este obligata s-o asigure cu avocatul din oficiu. de regula o face asociatile obstesti in interesul membrilor acestora (sindicatele). Pentru eprezentantii legali si cei din oficiu spectrul imputernicirilor il ofera legea. persoana fizica (calitatea de avocat nu este obligatoriu). Pentru restul categoriilor care nu-si pot apara singuri interesle . Deocamdata aceste cazuri prevazute de lege sunt putine. Reprezentarea conventionala deriva fie dintr-un contract de mandat (art 1030 CC) fie contract de munca (CM). adica: • actele de identitate si de nastere ale copiilor ori hot jud de incuviintare a adoptiei (cind vb de parinti). pina atunci reprezentarea conventionala revine oricui . • • se constata un conflict intre reprezentantul legal si reprezentat. O alta categorie a reprezentarii conventionale este reprezentarea obsteasca. Chltuielile pentru asistenta sunt sup de parte.

Instanta in eventualitatea unei imposibilitati obiective de suportate a unor cheltuieli propune partii interesate sa le avanseze . Incepind cu 2012 se vor regasi in mandatul acestora semnat si de catre client. ulterior repartizarea acestora se va face conform regulii generale. Imputernicirile reprezentantilor contractuali se regasesc in procuri autentificate in modul corespunzator in functie de caracterul general sau special al imputernicirii. . Cheltuielile de judecata • • • • • • • • Not si felul chel de jud Taxa de stat Scutirea de taxa de stat. in consecinta avocatii ca reprezentanti contractuali trebuie sa prezinte si mandatul si procura semnata de client. aminarea si esalonarea achitarii taxei de stat Restituirea taxei de stat Repartizarea cheltuielilor de judecata si compensarea acestora Legea taxei de stat .se achita pentru urmatoarele situatii (vezi si legea): • Cereri de chemare in judecata • Cereri reconventionale • Cereri ale intervenietilor principali • Cereri in procedura speciala • Cereri de eliberare a ordonantei judec • Cereri de insolvabilitate in procedura judiciara • Cereri de apel si recurs Nu se achita taxa de stat (art 85CPC) pentru: • Procedura contenciosului admin si pentru examinarea cererilor de revizuire ca faza procesuala. Imputernicirile speciale chiar daca le valorifica unavocat nu se regasesc in mandatul acestuia . poate fi numai partea din contract opozabila tertilor (forma tipizata a mandatului). Mandatul nu este obligatoriu contractul de mandat. Taxa de stat e o suma de bani care e pusa pe seama partilor si se incaseaza conform legii in cadrul procesului civil. Imputernicirile speciale specificate ca exceptii in art 81 CPC sunt viabile pentru un reprezentant contractual doar daca sunt scrise expres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de reprezentat. 25 din 28 iunie 2004 cu privire la practica aplicarii de catre instante a legislatiei despre incasarea platilor pentru judecata in cauzele civile Hotaririle CEDO cu privire la cauze civile • Cheltuielile de judecata in RM sunt formate din taxe de stat si cheltuili de judecare a pricinilor. Taxa de stat are 2 scopuri : de compensare partiala a cheltuielilor sistemului judecatoresc .hot jud de lipsirea de capacitate si actul emis de autor tutelara (prin care tutorele sau curatorul a fost numit) • hot judecatoareasca de declarare a absentei fara veste si decesului. Potrivit art 90 CPC chletuilelile sunt suportate atit de parti cit si de instanta de judecata. • Pentru avocatii din oficiu – mandatul eliberat de biroul de avocati. existenta taxelor de stat nu blocheaza accesul la justitie daca reglementarile nationale sunt: • Corespunzatoare realitatii • Se aplica just si uniform . cu toate modificarile inclusiv din 23 iulie 2010. actul notarial de numire a custodelui ori contractul de administrare fiduciara. Art 84 CPC . de prevenire a adresarilor abuzive in instanta. • Recursul impotriva incheierii. Hot plenului nr. Inafara de parti nimeni nu plateste taxa.

insa nu mai putin 150 lei p. Pentru declararea cererii de apel . Pentru a identifica numarul actiunilor civile in cadrul unui proces itentat este necesara verificarea interdependentei . iar valoarea actiunii ptr at 87CPC se calculeaza diferit in functie de natura pretentiei . decedate sau condamnate la cel putin 3 ani privatiune taxa de stat e 20 lei. deservire srl vs moldova Cuantumul taxei de stat conform legii se rezuma la 2 modalitati de calcul in functie de caracterul patrimonial sau nepatrimonial al pretentiei . ridicarea sechestr de pe bunuri. de regula 3 % din valoarea actiunii. Actiunea civila nu echivaleaza cu cererea de chemare in judecata si accesul la justitite incipienta. pentru cele cu caracter nepatrimonial marimea taxei de stat este fixa insa depinde de unitatea conventionala (20lei). celelalte derivate sau accesorii. Forma fixa a taxei de stat: • Pentru priocini patrimoniale – valoarea taxei de stat se exprima in cote procentuale. adica exprimarea in bunuri sau bani a pretentiei formulate. obligarea exercitarii unor actiuni sau inactiuni. orice cereri de procedura speciala si alte litigii nepatrimoniale taxa de stat este 100 lei (in lege 500 %). repararea prejudiciului. Actiunea reconventionala Asigurarea actiunii civile 1 Actiunea civila este o totalitate de mijloace oferite de lege pentru apararea unui drept prezumat incalcat sau contestat prin intermediul instantei de judecata.f si nu mai mult 25 000 lei . iar pentru p. De exemplu pentru cereri legate de contract de locatiune. Actiunea civila consta din: • Obiect – pretentia careo formeaza orice reclamant. Pentru cererea de desfacerea casatorie prima data – 40 lei.11 CC). Pentru cererile in recurs se achita 50 % din taxa ce urmeaza a fi platita la depunerea cererii. apararea demnitatii. cleonov vs moldova. Pentru desfacerea de casatorie cu persoane declarate absente fara veste . la actiune Conditiile exercitarii dreptului la actiune Modalitatile de aparare ale piritului impotriva actiunii. Exemplu de obiect al actiunii civile: rezilieri sau rezolutiuni de contracte. Semestrul II Actiunea civila • • • • • • • Concept si elemente Categoriile actiunii civile Dreptul la actiune civila Premisele exercitarii dr. In cele mai simple cauze posibile.j nu mai putin de 270 lei si nu mai mult de 50 000 lei. a doua oara 200 lei. apelantul trebuie sa achite 75 % din suma ce urmeaza a fi platita la depunerea cererii. O actiune civila poate avea un singur obiect general concretizat material dar poate avea mai multe obiecte (pretentii) insa unul dintre ele fiind principal. Pentru pricinile legate de exercitarea dreptului de gaj se achita 0. Actiunea civila consta din 2 elemente interdependente care se pot schimba pe parcursul procesului in functie de disponibilitatea titularului de drept.5 procente din valoarea estimativa stabilita de parti pentru bunul gajat sau din valoarea creantei.Vezi cauza malahov vs moldova. Obiectul poate fi: • General – pretentia formulata de catre reclamant impotriva piritului si care se conformeaza normelor de drept material relevant (art. • Material – multe actiuni civile au si obiect material. prelungitea aterm mostenrii .

aceasta conduita se raporteaza la un suport normativ material si tot aceasta conduita genereaza niste consecinte pozitive sau negative care sunt invocate in instanta. a face. Pe parcursul unui dosar in virtutea disponibilitatii titularul unui drept poate sa schimbe ori obiectul actiunii civile ori temeiul acesteia. a nu face ceva. Alte persoane (art 73) • Actiuni civile in grup – actiuni promovate in interesul unui numar nelimitat de persoane • Actiuni civile corporative . Temeiul de fapt al actiunii civile trebuie probat. Echivalent cu : dreptul la aparare. contatarea va fi negativa.inaintat de catre Rclamant nemijlocit sau reprezentatul acestuia • Inaintate in interesul altei persoane – procurorul . Actiunile in realizare aproape intotdeauna vor fi insotite de faza executarii fortate. insa o actiune civila de constatare si una de realizare pot coexista in cadrul aceluiasi proces (sau consecutive si concomitente). de transformare – justifica prevederea art 8 CC potrivit caruia drepturi si obligatii noi pot aparea gratie hotaririi judecatoresti. Actiunile in transformare consacra prin hot judecatoresti situatii legale noi fara a le anula pe cele vechi.• pretentiilor formulate. Subiectii actiunii civile sunt elemente constitutive ale acesteia cind se recurge la dreptul la actiune si se exercita respectivul drept in cazul unei cauze civile. Faza executarii fortate poate exista In functie de interesul protejat si persoana care promoveaza actiunea civila avem: • Personale . Dreptul la actiune are 2 accesptiuni: . Din acest considerent art 87 si 88 prevede posibilitatea conexarii si separarii pretentiilor. Daca intr-un proces s-au itentat citeva pretentii independente incompatibile vom avea parte de citeva actiuni civile separat si viceversa daca intr-un proces s-au formulat mai multe pretentii interdependente indiferent de numarul acestora vom avea o singura actiune civila. Actiunile civile se clasifica in functie de scopul juridic al reclamantului: • Actiuni civile de constatare – se constata un drept . existent insa nerecunoscut. O actiune civila de regula are o multitudine de motive de fapt si de drept. in asemenea cazuri existenta drepturilor sau obligatiei prezumate incalcate nu se pune la indoiala insa trebuie probata. Daca se cere si se probeaza inexistenta unui drept sau a unei obligatii. • A. Nu conteaza hot instantei de admitere sau respingere a pretentiilor intrucit categoria actiunii civile este marcata de scopul reclamantului. actionarii care detin mai mult de 10 % din actiuni sunt in drept sa pretinda de la oganele de conducere ale societatii repararea prejudiciului Dreptul la actiune este prerogativa unui subiect de drept de a-si formula o pretentie impotriva altuia si a solicita admiterea acestuia in instanta. Actiunile in constatare au ca scop recunoasterea existentei sau inexistentei unui drept sau a unei obligatii. Procedura civila califica actiunile civile ca fiind aceleasi daca au aceleasi pretentii ca esenta si aceleasi temeiuri ca baza. In asemenea cazuri instanta va aprecia probele care confirma sau infirma existenta de fapt a unui drept sau a uneiobligatii (constatare pozitiva). Temei – sunt de fapt si de drept: • de fapt – este format din circumstante care intruchipeaza conduita subiectilor.sunt inaintate de un subiect impotriva sa .c. Temeiurile de fapt ale actiunii civile au ca scop justificarea corectitudinii pretentiei. • Temeiul de drept trebuie utilizat si interpretat corect.c de realizare – au ca scop obligarea piritului de a da . totusi daca inst admite actiunea • A. dreptul la justitie etc. Elementele constatatorii din cadrul actiunilor civile in realizare nu sunt scopul reclamantului. in interesul statului.

justitiabilul nu poate remedia situatia si nu se mai poate adresa in instanta de judecata cu aceeasi pretentie impotriva aceluiasi pirit in baza acelorasi temeiuri. In primul rind dreptul la intentarea actiunii in sens procesual si in al 2-lea rind dreptul la admiterea actiunii in sens material juridic. Premisele au caracter perpetuu atit timp cit sunt prevazute in lege. reclamantul are sanse legale de a le corecta. pretentii si temeiuri. Daca nu sunt respectate conditiile de intentare si nu este perfectata corect cererea de chemare in judecata .e art 169 CPC exemplifica materializarea acestei premise • pentru ca dreptul la actiune sa existe. • Pentru ca dreptul la actiune sa existe trebuie sa lipseasca o hotarire arbitrala obligatorie pentru parti pe aceeasi cauza civila. instanta va utiliza corect repspectiva premisa • dreptul la actiune exista daca lipseste o hotarire judecatoreasca irevocabila pronuntata pe aceeasi actiune civila.Respectarea lor depinde de vointa reclamantului(judtitiabil). justitiabilul trebuie sa respecte: • premisele acestuia – sunt circumstante care impiedica in mod obiectiv adresarea in instanta. fie de catre instanta ierarhic superioara in contextul cailor de atac (cu cit mai tirziu cu cit mai rau). Lit.• Sens material-juridic • Sens procesual-juridic Fiind inseparabile. Dreptul la admiterea actiunii se manifesta intre 3 subiecti: reclamantul impotriva piritului cu ajutorul instantei. instanta de jud va examina cauza si se va pronunta prin hotarire. O actiune civila e admisa daca: • Este formulata conform normelor material juridice • Este probata suficient • Este depusa in termen Toate trebuie luate in cumul. justificind lipsa dreptului la actiune. Pentru ca dreptul la intentarea actiunii sa fie viabil. trebuie sa existe posibilitatea legala de a examina o cerere in judecata in procedura civila. 169 lit c) In eventualitatea depistarii cel putin al unei premise prevazute de legi la momentul depunerii cererii de chemare in judecata instanta va emite o incheiere de refuz in primrea acesteia care poate fi atacata cu recurs. Daca sunt formulate pretentii deplasate in raport cu cadrul normativ national sau pretentii care se solutioneaza in alta procedura in instanta de judecata sau alte autoritati statale. cu exceptiile stabilite de art 169 lit. Accesul la justitie este valorificat in primul rind prin corectitudinea intentarii unui proces civil. premisele duc la incetarea procesului conf art 265 CPC aplicat fie de instanta care are cauza pe rol pina la pronuntarea hotaririi . In aceeasi ordine sunt tratate conditiile de forma si continut ale cererii de chemare in judecata. aceste 2 aspecte se exercita sau se pun in aplicare consecutiv. Dreptul la intentarea actiunii se materializeaza intre reclamant si instanta de judecata. • Trebuie sa lipseasca o incheiere judecatoreasca prin care s-a admis incetarea procesului in legatura cu renuntarea reclamantului la actiune sau in legatura cu omologarea tranzactiei de impacare. organzatiei sau persoanei fizice de a se adresa in judecata in interesul altui subiect de drept (art 73. • sa perfecteze cererea de chemare in judecata conform cerintelor legale Premisele premisele dreptului la actiune sunt prevazute limitativ (art 169 CPC): • pentru ca dreptul la actiune sa existe subiectii trebuie sa aiba capacitate de folosinta – sa existe. . Actiunea civila si dreptul la actiune oricum exista chiar daca aceste 3 repere nu se jusitifica. • conditiile acesteia – reprezinta ordinea procesuala stabilita de lege care trebuie respectata de catre orice justiabil. se are in vedere si reclamantii si piritii (le este opozabil in egala masura). Depistate ulterior intentarii procesului.d • Prevederea legala expresa cu privire la dreptul autoritatii. In cazul existentei unei premise. adica aceleasi parti.

In acest sens ordinea prealabila este obligatorie. Restituirea cererii de chemare in judecata este consecinta nerespectarii unora sau citorva conditii prevazute de art 170 CPC. conditiile dreptului la actiune se rezuma la: • Respectarea competentei generale .Conditiile exercitarii dreptului la actiune Potrivit art 170 . reclamantul poate sa fie lipsit de capacitatea de exercitiu fara afectarea statutului procesual • Lipsa examinarii concomitente a aceeasi cauze civile in aceeasi instanta sau in alta. In acest sens instanta la momentul depunerii cererii nu poate stramuta cauza . Gratie principiului contradictorialitatii si caracterului echitabil al procesului civil. insa nu pot fi acceptate amindoua). Scopul obiectiilor procesual juridice este scoaterea cererii de pe rol sau incetarea procesului art 265-267CPC. Instanta perfecteaza o incheiere care in anumite cazuri poate fi contestata cu recurs (al 5 art 170) Actiunea civila nu se refera doar la reclamant. In acest context se interpreteaza extensiv si examinarea cauzei de catre arbitrii alesi doar dupa intentarea procesului daca piritul semnaleaza • Semnarea cererii de chemare in judecata si perfectarea in mod corespunzator a imputernicirilor reprezentantului (lit.651-659 CC. ea va restitui cererea indicind carei instante urmeaza sa se adreseze persoana (hot plenului CSJ) • Capacitatea de exercitiu a persoanei ce depune cererea (nu a reclamantului!). piritul poate recurge la mijloace legale de aparare a drepturilor sale (conf princ disponibilit el nu e obligat sa se apere) Mijloace de aparare: • Negarea pretentiilor reclamantului – impovareaza sarcina probatiei reclamantului (art23 al6 CPC). instanta insa . Negarea nu exclude sarcina probatiei piritului insasi si constituie in esenta un mijloc de proba – explicatia partilor. Actiunea reconventionala mai trebuie sa corespunda citorva conditii suplimentare prevazute de art. daca legea nu prevede altfel. • Formularea de obiectii impotriva pretentiilor reclamantului – sunt niste contraargumente de natura material-juridica si/sau procesual juridica.e si art 170) • O condtie speciala tine de dreptul familiei (lit. Pentru actiunea reconventionala se conformeaza acelorasi premise si conditii prevazute de art 169-170 CPC. In astfel de cazuri nu este posibil sa fie admise ambele actiuni. in functie de circumstante le poate respinge pe ambele. In astfel de cazuri instanta poate respinge ambele actiuni sau le poate admite pe ambele sau poate admite integral sau partial oricare din ele. în timpul sarcinii sau în primul an de la naşterea copilului. care se refera la nerespectarea premiselor si conditiilor prevazute de art. atunci cererea recon trebuie perfectata in scris ca document separat sub sanctiunea nulitatii.d art 170 CPC) referitoarea la cazurile de divort si acordul sotiei d) soţul a înaintat acţiunea de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul soţiei. Scopul .169-170 CPC. Obiectiile material-juridice se refera la fondul cauzei . examinarea in comun a actiunilor principala si reconventionala optimizeaza si problemele partilor si sarcinile instantei. • Actiunea reconventionala – dreptul piritului de a-si formula propriile pretentii impotriva reclamantului. indiferent de faptul ca e prevazuta de lege sau de contract.173 CPCP: • actiunea recon poate avea scopul compensarii pretentiilor . Strategic in primul rind se formuleaza obiectiile procesualjuridice. • Excluderea reciproca – daca actiunea principala si cea reconventionala se exclud reciproc (pot fi respinse una sau ambele . • Respectarea competentei jurisdictionale . depunerea careia nu este obligatorie.in astfel de cazuri trebuie respectate art. Forma si continutul cererii recon se bazeaza pe 166-167 CPC. Daca obiectii material-juridice si procesual-jur de regula se formuleaza in referinta . adica la circumstantele de fapt si de drept material relevante cauzei civile itentate. atit materiale cit si teritoriale. In cazurile legate de compensare. cu exceptia normelor de competenta jurisdictionala teritoriala. conditionala sau imperativa (ordinea prealabila). Probarea obiectiilor cade pe povara piritului.

piritul are la dispozitie citeva mijloace eficiente pentru a evita consecintele nefaste ale unei asigurari necorespunzatoare: • Substituirea masurilor de asigurare inclusiv prin depunerea cautiunii 179 CPC • Solicitarea anularii masurii de asigurare de catre instanta care a dispus-o sau de catre instanta care are pricina pe rol art 180 al 1-2 CPC. Asigurarea actiunii civile se face dupa urmatoarele reguli: • Solicitarea acesteia se poate produce in orice faza a procesului (art174. Efectele incalcarii formei si continutului acesteia • Primirea cererii de chemare in judeacata. Actiunile recon indiferent de temei se inainteaza in cazul judecarii cauzelor in fond (conf art 172 CPC depunerea acesteia se face pina la stabilirea termenului de judecare a priciniii in sedinta de judecata). asigurarea ramine valabila pina la executare Pentru a scapa de asigurare. atunci in cazul b) si c) nu este posibila examinarea separat. Asigurarea actiunii civile se dispune doar la cererea participantilor la proces. continut si consecinte juridice • Cererea de chemare in judecata. Conexarea pretentiilor nefiind obligatorie este lasata la discretia partii interesate. Intirzierea Se justifica prin literele b sau d din art 173 CPC ori piritul demonstreaza imposibilitatea depunerii. Masurile de asigurare a actiunii isi pastreaza valabilitatea pentru toata perioada suspendarii procesului INTENTAREA PROCESULUI CIVIL • Faza intentarii procesului civil . • Asigurarea actiunii isi pastreaza valabilitatea pina cind hot jud ramine definitiva in cazul respingerii actiunii reclamantului. • Daca actiunea civila e admisa . in baza ei se poate emite si un titlu executoriu • Conf art 178 inst instiinteaza piritul printr-o copie a incheierii de asigurare a actiunii. • Daca actiunea este inaintata in cadrul aceluiasi litigiu intre aceleasi parti (actiunea reflectorie) Daca in unele cazuri e posibila examinarea separat a actiunii a) si c) fara a genera hot contradict si a leza dr si obl partilor. Asigurarea actiunii civile Vezi hot CSJ nr 32 din 24 oct 2003 privind aplicarea din partea instantei a legislatiei ce reglementeaza aigurarea actiunii la jud cauzelor civile. • Actiunea recon poate fi conexa cu cea principala si faciliteaza examinarea acesteia. Asigur act civ este o institutie a dreptului proc civil careconsta dintr-un sir de mijl procesuale care consta din garantarea actiunii civile in cazul admiterii pretentiilor reclamantului. • De regula asigurarea actiunii trebuie sa corespunda valorii acesteia • Masurile de asigurare a actiunii sunt prevazute nelimitativ in art 175 CPC.168 CPC) • Cererea de asigurare a actiunii motivata si probata se solutioneaza de catre judecator sau instanta de judecata chiar in ziua depunerii fara a instiinta piritul sau ceilalti participanti la proces • Asigurarea actiunii se perfecteaza prin incheiere judecatoareasca imediat executorie. intirzierea oricaror actiuni recon este justificata. in astfel de cazuri instanta poate din oficiu sa anuleze masura de asigurare • Atacarea incheierii de asigurare a actiunii la instanta ierarhic superioara cu un recurs art 181 CPC • Solicitarea repararii prejudiciilor printr-o actiune civila separata indiferent de vinovatia reclamantului.promovarii actiunilor reconventionale ce exclud pe cele principale este evitarea pronuntarii hotaririlor contradictorii. Procedura refuzului si restituirii .

Cererea se poate depune personal sau de catre reprezentant cu imputernicire. Modul de depunere a cererii de chemare in judecata este stabilit de practica judiciara si anume: • Depunerea personala la sediul instantei de catre reclamnt saua de catre alta pers special imputernicita • Transmiterea cererii prin posta traditionala Continutul cererii de chemare in judecata este stabilit de art 166 CPC . iar la momentul depunerii cererii de chemare in judecata este formal obligatoriu invocarea unor norme juridice cit mai relevante • Semnatura. • Cererea de chemare in judecata poate contine si alte elemente obligatorii in unele cazuri in altele nu. instanta a emis o incheiere de primire a cererii de chemare in judecata in baza art 168 CPC. De exemplu datele privind respectarea ordinii prealabile sau solicitarea asigurarii de probe sau actiuni ori demersuri de reclamare a probelor (109CPC). Sesizarea instantei dupa 3 ani de la producerea accidentului. Daca un proces civil a fost intentat . Semnatura unei cereri semnifica manifestarea principiului disponibilitatii titularului de drept prezumat incalcat sau contestat. intentarea procesului se incepe odata cu incheierea judecatorului (cauza aflata pe rol la CEDO de numeste cauza pendinte). La cererea de chemare in judecata trebuie sa fie anexate anumite acte art 167 CPC. forma acesteia Este un act procesual . unele anexe sunt obligatorii altele in functie de caz. pagubei in caz de admitere a pretentiei se va executa de la data adresarii. de ex pensia alimentara. unde conditiile obligatorii sunt: • Denumirea instantei de judecata careia i se adreseaza judtitiabilul • Datele de identificare exacte si corecte ale partilor si altor participanti la proces • Pretentiile reclamantului inclusiv pretentiile materiale care semnifica valoarea actiunii • Cererea trebuie sa contina temeiurile de fapt si de drept ale pretentilor prin descrierea circumstantelor si invocarea probelor. Scopul adresarii este: • Valorificarea accesului la justitie prin acceptarea cererii spre examinare • Facilitarea sarcinii instantei de judecata de a infaptui justitia in special de a admite actiunea ca interes a reclamantului Scopurile instantei la aceasta faza sunt: • De a verifica existenta sau inexistenta dreptului la actiune in sens procesual • De a impune persoana ce se adreseaza sa respecte regulile de procedura si forma de adresare in instanta Consecintele fazei de intentare a procesului sunt de natura procesual-juridica si material-juridica.dovada respectarii ordinii prealabile. Acelasi reclamant nu va putea depune repetat la aceeasi instanta sau la alta aceeasi cerere de chemare in judecata cu aceleasi pretentii si temeiuri contra aceluiasi pirit (lit g art 170 CPC si 267 lit b). copia cererii de chemare in judecata intr-un numar egal cu numarul participantilor + una pentru instanta + una . in forma scrisa obligatoriu cu sanctiunea nulitatii. Odata cu adresarea in instanta de judecata finalizata prin intentare de proces se intrerupe curgerea prescriptiei extinctive art 277 CC.Intentarea procesului ca prima faza procesuala semnifica interactiunea juridica dintre persoana ce se adreseaza in instanta si instanta propriu-zisa de judecata. Circumstantele de drept material sau procesual pot fi completate si ulterior pe parcursul examinarii cauzei . Obligatoriu in original nu in copie se anexeaza bonul de achitare a taxei de stat. Cererea de chemare in judecata . Probele care pot fi anexate. din momentul depunerii cererii de chemare in judecata se pot incuviinta masuri de asigurare a actiunii sau a probelor (art 168 al 3). Gratie intentarii procesului se pune in aplicare dreptul la aparare al piritului. astfel adresarea pina la 3 ani poate permite instantei adjudecarea de sume banesti din data producerii accidentului. Pentru unele cereri de natura imprescriptibila momentul adresarii in instanta de judecata este important pentru cuantumul platilor. Imputernicirile reprezentantului daca e contractual sau alte acte justificative. Din momentul adresarii pot aparea consecinte materiale.

Nu se face referire la pretentii si circumstante noi neabordate. participantii trebuie informati despre acest lucru. Aspectul public al hotaririi se manifesta prin plasarea obligatorie pe pagina net a instantei. . si carentele sunt grave (art 169-170 CPC) instanta in termen de cinci zile de la depunere emite incheieri de refuz sau de restituire si expediaza reclamantului cererea cu toate documentele anexate. instantele din RM isi rezerva timp conform art 242 CPC pentru redactia hotarii adica expunerea in scris a hotaririi. la analiza materialului probant si la interpretarea normelor de drept. Dezbaterile judiciare si sedinta de judecata in esenta constituie aceeasi faza procesuala. hotaririle se pronunta public. ulterior in functie de specificul fiecarui caz in parte se stabileste consecutivitatea cercetarii probelor administrate in dosar. Instanta de judecata poate emite imediat o incheiere de primire a cererii de chemare in judecata sau poate semnala imediat persoanei ce a depus-o modul de lichidare a neajunsurilor. cererea se considera depusa la data inregistrarii DEZBATERILE JUDICIARE • notiunea si partile componente ale dezbaterii jud • efectele neprezentarii participantilor si altor subiecti in sedinte de judecata • incidente procesuale care afecteaza continuitatea sedintei de judecata • finisarea procesului fara pronuntarea hotaririi • procesul-verbal al sedintei de judecata dezbaterile judiciare nu sunt prezente in procedura in ordonanta. examinarea in fond incepe cu explicatii ale partilor la proces conf art 213CPC. Sustinerile verbale si replicile (art233-234CPC) se rezuma la pledoarii ale participantilor cu referire la propriile pretentii si obiectii . Daca remedierea nu e posibila la moment. • Anun…. iar daca acest lucru este inevitabil. Daca sunt incalcate conditiile de continut ale cererii de chemare in judecata instanta in termen de 7 zile de la depunere va emite o incheiere de a nu da curs cererii. art 236-237 CPC. Dezbaterile judiciare sunt actiunile procesuale intreprinse de instanta . in camera de deliberare in cazul examinarii colegiale a unei cauze civile (de ex 3 jud) fiecare judecator este in drept sa-si expuna propria opinie referitor la solutie. la aceasta etapa cele mai importante actiuni sunt: • verificarea prezentei participantilor la proces • prezentarea completului de judecata si exericitarea dreptului de recuzare sau abtinere • explicarea drepturilor si obligatiilor pentru cei prezenti • judecarea pricinii in fond (211-232 CPC). In mod public se pronunta dispozitivul hotaririi judecatoresti. potrivit art 235 CC. unde se contine: • Neajunsurile • motivul si metoda de remediere • consecinta neconformarii indicatiilor judecatoresti • consecinta neconformarii este restituirea cererii cu toate materialele anexate • daca reclamantul se conformeaza. participantii la proces si subiectii ce contribuie la infaptuirea justitiei in scopul examinarii si solutionarii cauzei civile in fond. Finisarea dezabaterilor in fond . hotarirea se adopta cu majoritate de voturi.. partile componente sunt: • partea pregatitoare a sedintei de judecata (art 197-210 CPC). participantii la proces accepta cu acordul instantei trecerea la sustineri verbale. Indiferent de sedinta publica sau secreta (inchisa) a sedintei de judecata. Complexitatea dezbaterilor judiciare implica mai multe parti componente.pentru sine sa fie luata cu data si numarul intrarii. instanta va relua examinarea pricinii in fond. judecatorul care a votat impotriva poate face opinie separata in scris si trebuie sa semneze hotarirea completului de judecata. incalcarea secretului deliberarii este o carenta procesuala care poate duce la casarea inevitabila a hotaririi judecatoresti (388CPC lit e). In cazuri deosebit de complicate deliberarile si pronuntarea hotaririi pot fi aminate cu cel mult 10 zile. Procedura de cercetare a probelor se face indiferent de mijlocul probatiei tinindu-se cont de principiul nemijlocirii si a impartalitatii instantelor de judecata.

niciuna din parti in special piritul nu solicita examinarea in fond. • Examinarea in lipsa piritului . pot determina prin absenta aminarea examinarii cauzei. Daca instanta nu a citat legal. iar pentru intervenientul accesoriu consecintele neprezentarii nu afecteaza continuitatea sedintei. instanta ii va sanctiona cu amenzi judiciare(pina la 10 unitati conventionale). nu se prezinta nejustificat in sedinta de jud. Procesele publice si cele cu sedinte secrete se desfasoara in prezenta participantilor legal citati.scoaterea de pe rol sau examinarea in lipsa lui. Subiectii care contribue la infaptuirea justitiei (martor. art 206 alin 5 CPC. durata examinarii acestora se va aprecia in functie de 4 criterii: • Complexitatea cazului • Conduita participantilor la proces (rea-credinta) • Atitudinea instantei de judecata • Importanta cauzei pentru interesul justitiabilului Termenul rezonabil se incrimineaza instantei in primul rind. Daca procuror si autorit din art 73 pledeazadin numele statului sau a unui numar nelimitat de pers. reclam si pirit.inst va fi nevoita sa amine examinarea cauzei. Incidente procesuale Incidentele procesuale care produc un impact asupra continuitatii sedintei sunt: . sa nu incalce drepturile altcuiva. insa daca vin din numele pers concrete (fizice).267 lit g CPC). Procurorul si subiectii din art 73 CPC. la cerea pers reprezentate. exista un singur impediment . pentru unele categorii de cauze este un termen limitat(litigii de munca. aceste efecte sunt conditionate de : • Reclamantul absent in sedinta poate ccere aminarea . specialit) pot solicita aminari de sedintedin motive justificate. Pentru categoriile de pricini unde legea nu specifica un termen exact . expert. electorale). Reclamantul citat legal poate solicita din motive intemeiate aminarea examinarii cauzei. instanta considera motivul neintemeiat. intervenientului principal i se aplica aceleasi consecintejuridice ca si reclamantului in cazul neprezentarii. • Absenta piritului in sedinta de judecata poate cauza 2 consecinte: • Aminarea sedintei – se cauzeaza de absenta nemotivata sau de motive neintemeiate ale absentei piritului. Absenta reprezentantului in sedinta de judecata poate sa determine doar o singura data aminarea. atunci scoaterea depe rol a cererilor se va opera in cazul absentei acestor pers saua reprezentantilor lor egali. si daca a citat nu are dovada instiintarii sedinta nu se poate desfasura. Examinarea in lipsa reclamantului citat legal se produce daca el insusi solicita si daca in pofida conduitei necorespunzatoare a reclamantului piritul insusi cere examinarea cauzei in fond (art 206. exigenta vine din art 6 CEDO si 192CPC. nu comunica motivul neprezentarii.Daca in privinta acestuia sau intreprins toate mijloacele de instiintare inclusiv publica. Daca ambele parti. insa inst va solicita opinia participantilor la proces in aprecierea acestur motive art 207 CPC. art 69. absenta acestora in sedinta de jud poate duce la scoaterea cererii de pe rol. Neprezenta in sedinta de judecata a participantilor legal citati determina diferite efecte juridice . actualmente nu exista pirghii de accelerare a cauzelor ce se judeca excesiv de mult si nici posibilitate de recuperare prejudicii de la stat pentru tergiversarea procesului in judecata. Martorul poate fi adus fortat dupa a doua citare (insa el poate refuza de a depune declaratii). si doar absenta repetata a acestora va duce la scoatereade pe rol a cererii. art 206 alin 4.• Durata : sedintele de judecata alaturi de alte faze procesuale trebuie sa se desfasoare in limite rezonabile de timp. 267 lit(f). Scoaterea de pe rol a cererii reclamantului se produce daca persoana citata legal nu se prezinta in sedinta la data si ora stabilita . daca respectivii subiecti abuzeaza de drepturile mentionate.

termenul de recurs este mult mai mare decit cel prevazut de lege . insa e contestabila odata cu fondul cauzei. Pricina conexa este orice cauza aflata pe rolul unei instante de judecata in procedura contraventionala . adica prin CSJ) • Ridicarii exceptiei de ilegalitate (art 13 legea contenciosului administrativ) • Potr. Suspendarea procesului – este cauzata de temeiuri mai mult obiective astfel incit instanta este obligata uneori conf art 260 CPC sau poate dispune (261 CPC) suspendarea examinarii cauzei pe un termen nedeterminat dar determinabil. serioase. In primul caz recursul nu se aplica iar in al doilea se depune conf art 263. Aminarile sedintelor – se dispun in cazurile nelimitativ prevazute de art 208 CPC • Absenta participantilor la proces si altor subiecti • Necesitatea prezentarii de probe suplimentare • Necesitatea atrageriii altor persoane in proces • Depunerea actiunii reconventionale si necesitatea prezentarii referintei • Alte cauze prevazute de legidlatia in vigoare (ex 196 ordinea poate fi incalcata in asa mod ca sedinta nu poate fi continuata) In cazul aminarii instanta emite o incheiere care nu se contesta cu recurs. ora si locul continuarii sedintei (motivele de aminare depind de vointa partilor si uneori a instantei). penala sau civila. Mai mult decit atit in timpul suspendarii procesului nu pot fi efectuate nici un fel de acte procesuale . • Daca piritul este cautat sau instanta a depus efectuarea unei expertize ori a numit o delegati jud in tara • Pentru cazuri speciale daca se dispune un control in interesele copilului ce urmeaza a fi infiat sau daca expira imputernicirile tutorelui sau curatorului instanta poate amina sau suspenda procesului • Instanta de judecata la solicitare sau din oficiu va putea suspenda examinarea unei cauze civile daca aceasta nu poate fi solutionata inainte de judecarea altei pricini conexe. In cazul aminarii instanta specifica in incheiere data. De art 260 CPC instanta poate la cerere sau din oficiu sa dispuna printr-o alta incheiere reluarea procesului sau sa refuze repunerea pe rol a pricinii. stringente. Temeiuri de suspendare obligatorie sunt: • Decesul partii reclamant sau pirit ori intervenient principal in litigii in care se permite succesiunea in litigii materiale • Reorganizarea persoanei juridice implicata ca reclamant sau pirit ori intervenient principal • Pierderea capacitatii de exercitiu a partii in proces • Numirea unei delegatii judecatoresti peste hotarele tarii • Ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate conf art 12’ CPC (contravine Constitutiei si nu se aplica complet. de scurta durata cu posibilitatea reluarii in aceeasi zi. Daca expira termenele prev. reclamantul ori intervenientul principal se afla intr-o unitate activa a fortelor aemate a RM sau intr-o institutie curativ-profilactica. . Daca solutia pe marginea acestei cauze este de natura sa influenteze esential solutia pentru prima pricina. Procedura suspendarii se materializeaza mai intii prin incheiere judecatoareasca susceptibila de recurs (art 263CPC). Art 44 in cazul conf de competenta • Art 30 cu privire la mediere daca medierea a fost acceptata Temeiurile facultative de suspendare pot fi operate din oficiul instantei sau la cererea participantilor: • Piritul .• • • Intreruperile sedintelor – intreruperea sedintei de judecata poate fi cauzata din motive spontate. Pe toata durata suspendarii inceteaza temporar actele procesuale si termenele de procedura cu exceptia asigurarii actiunii sau a probelor. atit cit dureaza suspendarea procesului.

se va emite o incheiere de incetare a procesului Daca piritul recunoaste actiunea instanta va emite o hot judecatoreasca prin care va admite pretentiile reclamantului art 212CPC Incetarea procesului se face prin incheiere susceptibila de recurs..b. Dupa intrarea in vigoare a acesteia adresarea intre aceleasi parti. adica persoanele care nu intotdeauna sunt reclamanti: • Orice persoana fizica sau juridica inclusiv functionarii publici si cu statut militar • Procurorul. Scoaterea de pe rol difera ca temeriuri.In cazuri expres prevazute de lege procesul civil nu se finiseaza cu adoptarea unei hotariri. art 277-278 CPC permit contestarea in judecata a actiunilor sau inactiunilor autoritatilor publice care afecteaza drepturi recunoscute de lege. In cazurile prevazute de art 265 si 267 CPC instantele in functie de diferite temeiuri. grupinduse in categorii: • Nerespectarea conditiilor procesuale de itentare a procesului • Neprezentarea participantilor la proces in sedinta • Neonorarea obligatiilor cu privire la taxa de stat • Un act de dispozitie a piritului bazat pe clauza arbitrala • Incompatibilitatea procedurilor speciala si cea pe actiuni civile Scoaterea de pe rol se perfecteaza prin incheiere recurabila in toate cazurile insa in cazul literelor f si g (neprezentarea partilor) contestarea poate fi facuta la instanta care a emis incheierea. In acest context art 13 CEDO . insa puterii judecatoresti ii este rezervata prerogativa de a controla o alta putere la fel de independenta – cea executiva. Art 265 CPC contine 2 grupuri de temeiuri: • Lipsa dreptului la actiune in sens procesual (lit a. Separearea puterilor in stat presupune in primul rind conlucrarea acestora in mod constructiv . In CA exista reclamant si pirit ca si procedura generala. Avocatul parlamentar (conform legii speciale) . temeiuri si pretentii nu se permite. Legea CAdmin in art 5 identifica subiectii cu drept e sesizare. In curtile de apel si CSJ functioneaza colegii civile si de contencios administrativ. diferite proceduri si cu diferite efecte va emite incheieri care vor inlocui hot judecatoreasca. e. g – repetate la 169) • Situatiile obiective sau manifestarile de vointa a participantilor (lit f. procedura juridico-publice.d) • Daca partea in proces reclam. Contenciosul administrativ este legat nu doar de contestarea actelor autoritatilor publice ci si de materia electorala. art 53 ConstRM . PROCEDURA CARE REZULTA DIN RAPORTURI JURIDICO-PUBLICE (CONTENCIOS ADMINISTRATIV) • Notiunea si esenta procedurii ce rezulta din rap jurpub • Specificul procedurii ce rezulta din rap jur publice • Contestarea in judecata a actelor normative • Procedura in pricinile la apararea drepturilor electorale (nu e chiar contencios administrativ) Vezi legea contenciosului admin nr 783 din …. pirit sau interv principal decedeaza si raportul litigios nu admite succesiunea in drepturi • Daca reclamantul renunta la actiune sau partile incheie o tranzactie de impacare si aceste acte de dispozitie sunt confirmate de instanta . Esenta contenciosului administrativ se reduce la o procedura separata litogioasa si complicata. Sintagma instanta de contencios administrativ creeaza iluzia unor instante specializate. Daca incheierea de scoatere de pe rol a ramas irevocabila partile pot adresa aceleasi pretentii cu aceleasi temeiuri in isntanta de jud competenta.c. Pricinile ce rezulta din raporturi juridico-publice constituie acceptiunea vasta a conflictului cu statul. In cadrul judecatoriilor de drept comun aceeasi judecatori examineaza si cauze de contencios administrativ potrivit organizarii interne de la fiecare instanta.

Temeiurile celorlalte pretentii depind de circumstantele invocate de reclamant atit de fapt dar mai ales de drept. • Autoritatile de drept privat care exercita atributii publica sau utilizeaza domeniul public (autoritati asimilate celor publice). • incalcarea procedurii adoptarii. dar poate fi conexata cu oricare din cele precedente sau valorificata ulterior… Sunt acte care nu sunt supuse controlului judecatoresc. In CA acestea sunt: • Anularea actului administrativ cu caracter individual sau normativ (aici atribuim si contractele administrative) Legea CA in art 26 prevede temeiurile pentru prima pretentie (anularea actului).) • intervenient accesoriu. Art 1404 CC obliga persoana cu ftie de raspundere sa repare prejudiciii solidar doar in cazul intentiei sau culpei grave. Competenta jurisdictionala in materia contenciosului administrativ in pofida prevederilor existente din legea speciala se regaseste in normele CPC (art 32-33). Instanta va verifica daca acesta sau incalcat ori contestat. doar in lipsa acestora se recurge la CPC.Primarul. particularitatile procesuale in acest fel de procedura de regula se preiaiu din legea contenciosului administrativ cu referirele de blancheta la alte legi . Potrivit art 20 din lege fp poate fi : • Pirit propriu-zis. In consecinta cererile de chemare in judecata depuse in contencios administrativ trebuie in mod obligatoriu sa contina referire la legea care prevede un drept apartinint reclamantului. In CA se va refuza in primirea unei cereri sau se va inceta procesul daca in pofida obiectului si temeiurilor prevazute reclamantul nu va putea invoca un drept propriu prevazut de lege ca fiind incalcat. Aceasta calitate a piritului confera CAdmin in RM jurisdictie deplina si obliga instantele de judecata sa uniformizeze practica astfel incit sa clarifice care sunt autoritatile asimilate celor publice si in ce conditii acestea pot fi piriti in CA Obiectul contenciosului admin Obiectul CA sunt pretentiile reclamantului adresate piritului prin intermediul instantei. Reglementarile de contencios administativ au calitatea de norma speciala in pofida art 278 CPC. presedintele raionului . • copirit(raspunderea materiala sa fie solidara cu cea a autoritatii. • s-a incalcat competenta emiterii actului administrativ • Obligarea autoritatii publice sau celei asimilate de a emite un act administrativ individual (contestarea unei inactiuni) • Solicitarea inlaturarii consecintelor admise prin incalcari ale drepturilor prevazute de lege. Particularitati: • . • Despagubiri materiale si/sau morale • Nu are caracter independent . autoritatile publice care exercita f-tiile cancelariei de stat la nivel local sau central (in conditiile legii cu privire la administrarea publica locala) • Instantele de judecata de drept comun sau specializate (art 13 legea contenciosului administrativ) Ca pirit in pricinele de contencios administrativ pot fi: • Autoritatile publice de orice nivel • Subdiviziunile acestora daca au personalitate juridica • Functionarii publici El poate avea citeva calitati procesuale in functie de discretia reclamantului sau intentia autoritatii publice. Prevederea din art 6-10 legea contenciosului admin sunt inaplicabile. Temeiuri : • este ilegal in fond.

Contestarea in judecata a actelor normative este posibila pe 2 cai: • Direct in instanta la cererea reclamantului sau altui subiect cu drept de sesizare • Prin ridicarea exceptiei de ilegalitate – se produce in cadrul unei cauze pe rol atunci cind norma pertinenta impiedica clarificarea solutiei legale. Conf art 24 din LCA neprezenta reclamantului sau a partilor in sedinta de judecata fara motiv nu impiedica examinarea cauzei daca acest lucru este posibil in baza materialelor din dosar . Neprezenta in sedinta de judecata de CA nu intotdeauna duce la scoaterea cererilor de pe rol. Termenul examinarii e de 10 zile iar termenul de recurs – 5 zile. • . exceptie formeaza doar deciziile CNPF si a Curtii de Conturi. In materie de despagubiri sarcina probatiei revine ambelor parti. Efectele anularii actului administrativ sunt prevazute de art. daca termenul executarii lipseste in dispozitivul hot aceasta trebuie executata in 30 zile de la data cind ramine irevocabila. Momentul curgerii acestuia este marcat de data pronuntarii hotaririi daca partile sunt prezente sau data comunicarii hotariirii daca ele au fost lipsa (daca legea nu prevede altfel) Adresarea in CA se conformeaza art 166 – 167 CPC insa nu se achita taxa de stat. termenul de prescriptie este acelasi. ca exceptie sunt concedierea functionarilor care se executa imediat. daca prejudiciile sunt solicitate ulterior se vor aplica termenele prevazute de Codul civil (3 ani) Termenele declararii recursului la hot de CA este 15 zile.Competenta teritoriala in CA este alternativa (art 11 LCA). Potrivit acestora daca actul admin anulat se refera la drepturi civile atunci efectul anularii este din momentul adoptarii. Conform art 17 LCA de regula termenul de prescriptie e de 30 zile. Daca termenul de prescriptie este pierdut din motive intemeiate instanta poate reactiona la motive temeinice de prelungire a acestora. in acest caz instanta de judecata va dispune suspendarea obligatorie a procesului si va sesiza instanta de judecata competenta pentru a verifica daca actul subordonat legii corespunde sau nu acesteia. Alternativele sunt: • Instanta domiciliului reclamantului • Instanta sediului piritului • Dublu grad de jurisdictie – semnifica posibilitatea examinarii in fond a unei cauze de contencios administrativ si exercitarea unei singure cai de atac (recursul in sectiunea I) • Ordinea prealabila ca regula generala care opereaza contenciosul administrativ conform art 14 daca legea speciala nu prevede altfel. In cadrul dezbaterilor judiciare in CA sarcina probatiei revine intotdeauna piritului conf art 24 al (3) LCA. In caz contrar efectul anularii survine de cind hotarirea ramine irevocabila daca instanta nu a dispus altfel. iar daca nu sunt suficiente materiale si e imposibila pronuntarea hotaririi cererea va fi scoasa de pe rol.29 LCA si 12 CC. Hotarirea pronuntata in CA este definitiva de la pronuntare si executorie daca nu s-a declarat recurs. Masurile asiguratorii in LCA nu difera de prevederile CPC. Ordinea prealabila nu trebuie respectata in urmatoarele cauze: • Daca legea prevede expres acest lucru • Daca persoana se considera vatamata intr-un drept al sau prin nesolutionarea in termen legal a unei cereri sau daca a fost respinsa cererea prealabila (art 16 LCAdmin) • Termenele de adresare in CA sunt scurte si deseori exact stabilite. In CA nu se admit actiuni reconventionale (insa nu e prevazut nicaieri). Executarea hot judecatoresti in CA de regula este prevazuta indispozitivul acesteia care prevede si un termen stabilit de instanta . insa conf art 21 din lege in privinta actului administrativ contestat se poate cere suspendarea sau aceasta suspendare poate fi dispusa din oficiu de instanta de judecata. Momentul curgerii acestui termen este diferit: • Daca se contesta un act normativ emis de autoritati publice cererea este imprescriptibila • Daca despagubirile se examineaza concomitent cu cererea principala. Potrivit art 31 din LCA aceasta hotarire este si titlu executoriu.

la cererea petitionarului sau din oficiul instantei. adica de restabilire in drepturile ce-i rezulta din titlurile de valoare la purtator sau la ordin pierdute Contestarea inexactitatii inscrisurilor in registrele de stare civila Reconstituirea procedurii judiciare pierdute Procedura aplicarii masurilor de protectie in cazurile de violenta in familii Sistarea temporara sau retragerea licentelor ce vizeaza activitatea de intreprinzator Procedura speciala este necontencioasa ca esenta cu specific determinat de: natura juridica a cauzelor care-i sunt atribuite. Contradictiile faptice sau diferite probe pe care le administreaza petitionarul si persoanele interesate pot determina conflicte de fapt in functie de prevalarea argumentelor celor 2 categorii de subiecti. Procedural. PROCEDURA SPECIALA • • • • • • • • • • • • • Esenta si particularitatile Constatarea faptelor ce au valoare juridica Procedura incuviintarii adoptiei Procedura declararii capacitatii depline de exercitiu a minorului Procedura declararii persoanei disparuta fara urma sau decedata Limitarea in capacitatea de exercitiu sau declararea incapacitatii persoanei fizice Incuviintarea spitalizarii fortate si a tratamentului fortat Incuviintarea examenului psihiatric sau spitalizarii in stationarul de psihiatrie fara liber consimtamint Procedura de chemare. asigurarea actiunii civile si principiul contradictorialitatii manifestindu-se rar si specific (contradictii de fapt. In procedura speciala lipseste cu desavirsire litigiul de drept. insa legea aplicabila este Codul Electoral capitolul 12. Indiferent de obiectul acestora sunt termene extrem de scurte (de regula 3 zile). .Astfel de cereri sunt imprescriptibile. Contestatiile electorale Specificul acestora se rezuma la aceleasi reguli de procedura ca si intreg contenciosul administrativ. Cauzele care pot fi examinate in procedura speciala sunt enumerate limitativ de lege: art 279 CPC prevede inafara de cauze exprese si reglementari existente in alte norme. de regula instanta obliga piritul sa publice aceasta hotarire din contul sau. referinta piritului. cererea petitionarului va fi admisa sau respinsa prin hotarire judecatoreasca. In procedura speciala lipsesc unele institutii de drept procesual general cum ar fi: tranzactia de impacare. recunoasterea actiunii de catre pirit. depunerea unei cereri de catre o persoana numita petitionar va fi examinata in procedura speciala doar daca nu se contureaza un litigiu de drept. si nu de drept). drepturile fac obiectul dezbaterilor numai in masura in care care nu genereaza litigii. in acest caz instanta este obligata sa scoata cererea de pe rol conf art 280 al (3) si 267 lit (l). care de fiecare data este specificat in lege (uneori foarte exact) si persoanele interesate care pot aparea in proces din proprie initiativa. Unica deosebire este rapiditatea cu care se examineaza. Hotaririle judecatoresti pronuntate pe astfel de cazuri produce un impact general care depaseste cercul participantilor la proces. scopurile pe care le urmareste si modalitatile de ocrotire pe care le aplica. In procedura speciala lipsesc reclamantul si piritul insa sunt prezenti si alti subiecti: petitionarul . Astfel in procedura speciala se urmareste protectia intereselor legitime. care pot si accelerate de ziua alegerilor sau alta circumstanta stabilita de lege. actiunea reconventionala. Numai instantele examineaza procedura speciala. Pe linga caracterul imprescriptibil depus direct in judecata nu sepoate solicita repararea de prejudicii (al 5 art 1404 CC).

aceste circumstante fiind constatate de Consiliul Republican de Expertiza a Vitalitatii. acesta fiind interesul juridic al constatarii • Concubinajul – daca a avut loc pina la 8 august 1944 (daca au trait in timpul razboiului. adoptiei. nu s-au pastrat registrele la autoritatile vizate iar autoritatea este in imposibilitate de a le restabili.Exceptind alin 1. Competenta jurisdictionala este inversa decit cea generala pe actiuni civile – instanta de la domiciliu ori sediul petitionarului (nu avem pirit. Daca decesul nu poate fi certificat de catre autoritate de stat. instantei de judecata trebuie sa i se prezinte probe cu privire la imprejurarile decesului. Interesul juridic il poate urmari atit persoana ce a suportat accidentul cit si alte persoane interesate de exercitarea unor drepturi in viitor. • Recunoasterea paternitatii – spre deosebire de litigiu de constatare a paternitatii care poate fi examinat de instanta in timpul vietii pretinsului tata. insa nu au acte de casatorie) • Raspindirea informatiei care lezeaza onoarea. in astfel de situatii instanta de judecata inlcocuieste atributiile notarului dupa verificarea circumstantelor pretinse de petitionar • Producerea accidentelor – se constata in judecata daca in ordine extrajudiciara aceasta posibilitate nu exista. • Faptul posedarii unei proprietati • Apartenenta documentelor constatatoare de drepturi unei persoane a carei nume nu coincide cu cel din actele oficiale.Interesul juridic e motivat de efectul de mostenitor.a din 279 instantele pot constata fapte cu valoare juridica. Codul civil. insa enumerarea este nelimitativa. buletinul de identitate. divortului or decesului. • Constatarea decesului persoanei la o anumita data si in anumite imprejurari. • Petitionarul nu are alta posibilitate oficiala a faptului necesar (nu exista prin lege. • Acceptarea unei succesiuni si locul ei de deschidere – acceptarea mostenirii poate fi de facto fara ca mostenitorul sa intreprinda actiuni oficiale de legalizare. autoritatile au refuzat etc) • Constatarea faptului nu-i legata de un litigiu de drept ce tine de competenta instantelor judecatoresti. Nu se permite solicitarea constatarii cauzelor accidentului sau a gradului de pierdere a capacitatii de munca. casatoririei . art 1515 determina procedura spciala pentru declararea succesiunii vacante. timpul cit mai exact posibil si dovada ca persoana realmente a decedat. actele de stare civila si documentele militare. cauza de procedura speciala se declanseaza post-mortem. Constatarea faptelor ce au valoare juridica Potrivit lit. artn279. Hot judecatoareasca inlocuieste certificatul de deces. Instantei de judecata i se permite aprecierea oricaror alte fapte invocate de petitionar doar daca sunt intrunite in cumul conditiile din art 282: • Interesul legitim al petitionarului Se rezuma la efecte juridice necesare cauzate de constatarea unui fapt. • Constatarea inregistrarii nasterii. demnitatea si reputatia profesionala in cazul cind autorul nu se cunoaste . doar daca la mostenire aspira acea clasa de mostenitori (daca ai dreptul la mostenire. esti mstenitor direct) • Intretinerea persoanei – necesara de regula pentru stabilirea pensiei de urmas sau pentru incasarea unor despagubiri prevazute de CCivil art 1419 lit b. Conditii cumulative necesare: lipsesc certificatele de stare civila. deci la locul petitionarului) Instanta de judecata poate constata: • Raporturi de rudenie . prevede si altecategorii de cauze: combaterea violentei in familie sausistarea ori retragerealicentelor intreprinzatorilor. Acestea sunt enumerate in articolul 271 CPC. • Faptul represiunii politice sau detentia in lagare de concentrare – legislatia nationala stabileste drepturi pentru categoriile de persoane enuntate. De regula e vorba de accidente de munca. Astfel de cereri trebuie sa treaca obligatoriu procedura prealabila insa exista documente exceptate de la corectare: pasaportul.

P. Inscrisurile trebuie sa fie autentice. suficiente.348 (se aplica regula refuzului irevocabil . Daca nu exista temeiuri de refuz sau resittuire cererii de eliberare a ordontantei judecatorul unipersoanal va scrie si va semna un exemplar de ordonanta judecatoreasca (art 350 CPC. veridice pentru a confirma cert si complet pretentia formulata. ordonantele judecatoresti se elibereaza doar in baza unui singur mijlocde probatie – inscrisurile (documentele). ci nu restituirea). Totularul dreptului decide in functie de propriile posibilitati daca va depune o cerere de chemare in judecata ca reclamant sau o cerere de eliberare a ordonantei ca si creditor. nu o exclude si nu o determina pe cea de actiune civila (353 CPC). cu sigiliul judecatorului. Procedura in o. Conteaza domiciliul insa nu in masura absoluta.o nu poate fi intentata decit in temeiurile art. In cazul obiectiilor instanta de judecata in termen de 5 zile de la depunerea acestora va putea decide anularea ordonantei prin incheiere care nu se supune nici unei cai de atac (art 353 al 1CPC) sau va putea respinge obiectiile mentinind valabilitatea ordonantei. Procedura in ordonanta este alternativa procedurii pe actiuni civile. nu se tin dezbateri . De asemenea al 2-lea exemplar autentic se elibereaza creditorului daca : • Debitorul a recunoscut obiectiile creditorului din ordonanta • N-a trimis obiectii in termenul oferit (10 zile) Ordonanta emisa astfel. inechivoce. • In cazul inclacarii art 347 CPC sau neachitarii taxei de stat.o) se apara drepturi necontestate incuviintinduse executarea fortata. Important este ca debitorul sa dispuna de bunuri sau bani pe teritoriul RM . taxa de stat se achita in jumatate comparativ cu procedura pe actiuni civile (art 346 al2 si 350 CPC).345 CPC. Procedura in ordonanta se extinde doar in privinta debitorilor aflati sub jurisdictia RM . oferind creditorului un termen pentru corectarea neajunsurilor. cind ordonanta e executorie). insa obligatoriu insotita de cerere de repunere in termen cu motive si probe convingatoare si cu cerere de suspendare a executarii (executarea deja se executa). In astfel de situatii instanta de judecata poate decide: • prin incheiere irevocabila anularea ordonantei . Cel tirziu a 2-a zi ordonanta seexpediaza debitorului printr-o scrisoare recoamandata (art 352CPC). certe. in termen de zile de la primire . Etapele procesuale ale eliberarii ordonantei judecatoresti Creditorul este liber sa depuna cerere de eliberare a ordonantei (346CPC) potrivit regulilor de competenta stabilite in procedura generala. Judecatorul unipersonal in termen de 5 zile va examina legalitatea si corectitudinea cererii depuse si a anexelor si va putea lua una din urmatoarele decizii: • Incheiere de refuz irevocabil in primirea cererii. judecatorul printr-o inchiere poate sa nu dea curs cererii de eliberare a ordonantei . se executa imediat. Daca creditorul nu se conformeaza judecatorul restituie prin incheiere recurabila cererea de eliberare a ordonantei. Se aplica art 169. se produce in termene scurte si exact stabilite .170. nu se face proces verbal . P.o este simplificata intrucit nu se citeaza partile.• Alte fapte prevazute de lege sau neprevazute dar care intrunesc conditiile din art 282 PROCEDURA IN ORDONANTA Notiunea Particularitatile procesuale ale proc in ordonanta Ordonanta judecatoreasca ca act de dispozitie • • • Procedura in ordonanta este necontencioasa in pofida prezentei a 2 subiecti implicati – creditorul si debitorul. cetatenia sau lipsa acesteia pentru debitor nu este relevant. Scopul ordonantei e incasarea de bani si bunuri. Debitorul poate formula obiectie tardiva (dupa 10 zile. intrucit ordonanta are ca scop incasarea de bunuri sau bani. In procedura in ordonanta (p. prin orice mijloace de comunicare debitorul exepediaza instantei obiectiile sale motivate si probate.

Ordonanta judecatoreasca are natura juridica dubla: • Act de dispozitie • Titlu executoriu Insa ordonanta judecatoreasca poate fi lipsita de forta executorie fie prin anulare in termen sau tardiva. Instanta de judecata in aceasta cale de atac va verifica temeinicia si legalitatea hotaririi nelimitat adica integral in raport cu persoanele care nu au declarat recurs. Limitele revizuirii depind de temeiul invocat . subiect si termenii). Recursul in sectiunea I potrivit art 403 suspenda executarea prin exercitare . 373 CPC va verifica atit temeinicia cit si legalitatea hotaririi. Recunoasterea si executarea fortata a ordonantelor jud peste hotarele statului emitent este imposibila din cauza lipsei procesului contradictoriu public si a accesului la justitie de care nu a beneficiat piritul (debitor). Limitele recursului sectiunea I (art 410) difera putin de cele ale apelului. ea este obligata sa verifice legalitatea hotaririi integral (art 373). acelasi obiect.• Printr-o incheiere contestabila cu recurs in termen de 10 zile refuzul anularii ordonantei (art 353 al 3). Ordonanta ca act decizional Ordonanta jud este o dispozitie data unipersonal de judecator in baza materialelor scrise prezentate de creditor privind incasarea de bunuri sau bani de la debitor. cu exceptia executarilor imediate. In privinta recursului sectiunea II instanta de judecata nutrebuie sa depaseasca limitele descrise in recurs cu privire la legalitate exclusiv (art 442 CPC). atunci instanta potrivit art. astfel daca in apel pot fi invocate orice temeiuri. . fie prin emiterea unei hotariri judecatoresti pe marginea aceleasi cauze (aceleasi parti. Cu privire la legalitate instanta de apel nu este tinuta de motivele invocate de apelant . LIMITELE JUDECARII CAILOR DE ATAC Limitele judecarii cailor de atac depind in primul rind de temeiul posibil de invocat. astfel atit legalitatea cit si temeinicia hotaririi se verifica doar in limitele recursului declarat. Ordonanta judecatoreasca nu are putere de lucru judecat. aceleasi temeiuri). insa instanta de apel va controla temeinicia unei hotariri numai in limitele cerute de apelant. Din cauza caracterului simplificat a procedurii in ordonanta actul dispozitional are putere executorie doar pe teritoriul statului emitent. cu exceptia executarilor imediate. instanta competenta fiind obligata sa accepte sau nu argumentele si probele invocate de revizuient pentru a redeschide sau nu dosarul. CAILE DE ATAC Avem cai de atac (elementele lor sunt obiect. Daca o hotarire judecatoreasca pentru deplinatatea puteriigiwajbr Pe 17 mai prelegere cu Lilian Darii (procedura de executare) Ultima pereche prelegere 19 mai Vlad Gribincea. adica prin depunerea cererii de recurs. Impactul cailor de atac asupra executarii hotaririi Apelul ca si cale ordinara de atac se declara impotriva hotaririlor nedefinitive deci neexecutorii de la pronuntare . Potrivit art 363 CPC termenul de apel suspenda executarea.

Pentru recursul sectiunea II situatia de a nu da curs nu este practicata intrucit exista procedura inadmisibilitatii si cea a restituirii recursului . Instantele dispun prin incheieri recurabile restituirea cererilor in apel si recurs I daca: • Cererea este depusa tardiv si nu s-a solicitat repunerea in termen • Apelantul formeaza pretentii noi neexaminate in fond • Recurs – recurentul nu-si motiveaza cererea conf art.) In functie de nerespectarea cerintelor stbilite in respectivele articole instantele ierarhic superioare sunt in drept sa nu dea curs respectivelor cereri susceptibile de recurs. Unde se depune cererea? La apel si recurs – la instanta care a examinat cauza in fond si apel (art 364 si art 404 (2). In cauzele patrimoniale depunerea recursului II suspenda executarea hotaririi doar daca recurentul a depus cautiune in pricinile nepatrimoniale(insa nu se blocheaza absolut executarea – la dorinta CSJ). El conditioneaza suspendarea executarii in mod diferit. pentru recurs II – 437. • Competenta CSJ in examinarea revizuirii este exclusiva atunci cind insasi curtea a declarat inadmisibil recursul in sectiunea a II-a sau se invoca temeiurile prevazute de lit. adica cauza s-a examinat si hotarirea n-a fost atacata ori a fost atacata si instanta ierarhic superioara a mentinut-o . . pentru recurs II este inadmisibiliate. cu exceptia incheierii pronuntate de CSJ. suspendarea executarii se face la cererea motivata a recurentului fara cautiune. 400 CPC • Cererea a fost depusa fara imputerniciri • Hotarirea nu este susceptibila de apel sau recurs • Apelantul sau recurentul retrag cererea depusa inaintea inceperii dezbaterilor. Pentru recurs II nu exista efectul restituiriicu continutul specific celorlalte 2 cai de atac. Restituirea cererilor in caile de atac este prevazuta pentru apel si recurs 1. Astfel pentriu cazurie prev de alin 1 art 345 (demolarile de exememplu.Recursul in sectiunea a II-a are 3 cai diferite. g si h din art 449. si pentru revizuire nu exista articol ce sa stabileasca cuprinsul cererii. Cererile de revizuire sunt unicele care se depun deodata la instantele prevazute de lege. Permite instantelor competente sa se pronunte asupra corectitudinii temeiurilor de revizuire invocat. restituirea unei cereri de recurs in sectiunea II nu are efectul prelungirii termenului de atac de 2 luni. distrugerile de plantatii etc) recursul este suspensiv de executare din momentul depunerii. Cererea de recurs II se depun la CSJ art 436 alin 2. Ceea ce pentru apel si recurs I este restituire. Curtea suprema declara recursurile inadmisibile in baza art 433 printr-o decizie motivata care nu se supune nici unei cai de atac. La revizuire este situatia similara potrivit art 451 alin 5. Pentru revizuire de asemenea exista procedura inadmisibilitatii (art 453 CPC). Recursul sectiunea II este de competenta exclusiva a CSJ (art 431 CPC). Restituirea cererii de recurs nu impiedica declararea repetata a recursului daca acesta se face in termen. a modificat-o sau a pronuntat o noua hotarire. Pentru revizuire art 448 CPC stabileste mai multe reguli de competenta: • Revizuirea e de competenta acelor instante care s-a pronuntat ultima asupra fondului . Instantele competente sa examineze caile de atac Apelul este de competenta Curtilor de Apel de drept comun si a Curtii de Apel economice (art 38 CPC). Recursul in sectiunea I potrv art 399 CPC e de competenta Curtilor de Apel daca Judecatoria e instanta de fond ori de competenta CSJ daca fondul a fost examinat la C de Apel. 465 – recursul I. Cererile de apel sau recurs trebuie perfectate dupa anumite rigori de forma si continut (art 365 – apel.

Intimatului i se expediaza cererea de recurs si i se propune sa prezinte referinta in termen de o luna. esenta hotariri nu se modifica.445.Daca procedura in apel si in recurs sectiunea I instanta decide sa nu dea curs sa restituie cererile de recurs sau de apel din motive diferite de cele ale restituirii cererii de chemare in judecata. Daca in instanta de apel sau recurs se renunta la actiune adica la pretentiile initial formulate in fond. si efectele juridice ale acestora asupra procesului decalansat. In toate cazurile instantele de apel sau recurs pot sa decida respingerea apelului sau recursului I si mentinerea hot fara modificare. Cailor de atac cu exceptia revizuirii In apel subiectii sunt in drept sa prezinte orice probe noi (art 372 CPC) . Solutia. Temiurile de inadmisibilitate a cererii de recurs sectiunea II sunt prevazute in art 433 CPC. Daca aminarea . recursul I (art 411). Revizuirea potrivit art 451 CPC admite prezentarea de probe care jusitifca temeiul invocat. Procedura exam. In primul caz hotarirea ramine in vigoare si capata putere de lucru judecat. Dupa expirarea acestui termen indiferent de reactia intimatului si motive. In contextul exercitarii cailor de atac. Apel respins = hotarirea mentinuta Imputernicirile instantelor ierarhic superioare sunt prevazute in art 385 . In virtutea disponibilitatii participantii la caile de atac sunt in drept sa-si retraga apelul potrivit art 344. Pentru a nu da curs unei cereri de recurs unei decizii date in apel trebuie sa existe o solicitare de scutire. Daca recursul a fost acceptat ca fiind corect perfectat si taxat. 417. marimea prejudiciului). Incheierile CSJ in acest context sunt nesusceptibile de atac. Procedura inadmisiblitatii se face fara citarea partilor. Daca CSJ nu accepta scutirea .2 si 3 • Recursul este depus cu omiterea termenului de 2 luni • Recursul este depus de catre o persoana care nu are voie conform legii sa-l exercite • Recursul este abuziv: Daca nu ezista nici un motiv de inadmisab cererea de recurs se transm colegiului largit (5 jud) care vor decide dupa citarea partilor asupra cazului. In rest orice greseli de perfectare a cererii de recurs contrar art 437 CPC duce indiscutabil la restituire. recursul II (art 443). instantele emit decizii si incheieri. mai mult decit atit inst de apel poate reexamina si reaprecia probele prezentate in judecatorie. completul din 3 judecatori va adopta una din cele 2 solutii . un complet de 3 judecatori va decide daca este sau nu admisibila. II conf art 442 nu se prezinta nici o proba.453 CPC. conf art 410 alin 1 se pot prezenta doar inscrisuri noi. aminare. Daca apelul sau recursul I este admis instanta superioara trebuie sa se expuna cu privire la modificarea (nu seminifica o eroare judiciara raportata la legalitatea acesteia. in al doilea caz hotarirea este casata si posibil inlocuita de o tranzactie de impacare. In primul caz instnta superioara prin incheiere va inceta procedura de apel. sau casarea hotaririi – daca hotarirea judecatoreasca este . esalonare a achitarii taxei de stat de la recurent. in al doilea caz prin decizie va inceta procesul in integime. Daca recurentul nu se conformeaza termenului si indicatiilor CSJ cererea de recurs se restituie. doar cuantumul se modifica . emite o decizie irevocabila motivata privind inadmisibiltatea recursului si o expediaza ambelor parti spre luare de cunostinta. CSJ in astfel de cazuri inregistreaza cererea de recurs si solutioneaza problema taxei de stat. Difera actele de dispozitie emise in aceste 2 cazuri. ori se incheie tranzactie de impacare instanta competenta va respecta conditiile art 212 si va putea decide incetarea procesului conf art 265. In recurs sect. In toate cazurile retragerea cererii de apel sau recurs are ca efect emiterea unei incheieri de incetare a procedurii de apel sau recurs (aceleasi articole). alin 2 cu indicele 1si 2 CPC). In recurs sectiunea I. aminarea sau esalonarea atunci va oferi un termen recurentului pentru achitarea taxei (art438. Inadmisib se decide daca: • Recursul este vadit neintemeiat • Recursul este intemeiat pe alte motive decit art 400 al. atunci instanta de recurs sectiunea a II-a (CSJ) pe linga aceste 2 posibilitati mai valorifica un mijloc procesual numit inadmisibilitate. scutirea sau esalonarea se accepta procedura examinarii recursului continua in mod firesc.

instanta avind 3 optiuni legale spre valorificare . Practica judiciara arata ca majoritatea se trimit la rejudecare. Dupa casare. 2) decizia Curtii de Apel.neintemeiata sau ilegala atunci aceasta va fi casata dupa admiterea apelului . De regula cauza va fi examinata de catre instanta a carei decizii sau incheieri a fost atacata. care se ataca cu recurs . Imputernicirile instantei care examineaza recursul impotriva incheirilor – o lasa su nu o lasa in vigoare. Instanta de recurs II valorifica aceleasi imputerniciri insa cu referire la 2 acte de dispozitie: 1) hot jud. fie trasmite spre rejudecare intr-un alt complet sau poate sa dispuna incetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol conf art 265-267 CPC. cu exceptia incheierilor CSJ • Incheiere de admitere a cererii de revizuire si de casare a hotaririi sau deciziei revizuite Art 453 stabileste instantele catre care se va indrepta efectul admiterii cererii de revizuire. ceea ce afecteaza termenul rezonabil. Potrivit actualelor prevederi trimiterea la rejudecare se produce doar daca s-au incalcat norme procesuale si instanta de apel nu le poate corecta. instanta de apel poate sa emite o hotarire noua. La revizuire instanta competenta poate sa emita 2 acte de dispozitie: • Incheierea de respingere de revizuire . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful