DREPTUL CONCURENłEI

Lect. univ. dr. Lucia IRINESCU

SUPORT CURS

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI FACULTATEA DE DREPT

DREPTUL CONCURENłEI
Lect. univ. dr. Lucia IRINESCU

-SUPORT CURS-

Anul IV Semestrul II

2012-2013

........ SancŃionarea abuzului de poziŃie dominantă ..................... ConcurenŃa loială ......................................................................3.............................. SancŃionarea operaŃiunilor de concentrare economică.......................... 4........................ 17 5...................................... 30 A..........................................2................................................................................................... 7 CAPITOLUL II.................... 44 4...................................................................................................................................................... 36 B.......................................................................................................................... 41 2.............. 51 2......................................................................................................................................................... ModalităŃi de realizare a concentrărilor .................................................................. Categorii de antante........................................................................................................................................................................................... 26 6............................ 2 CARACTERE JURIDICE ............................................................................ AtribuŃiile Consiliului ConcurenŃei .................................................. 3 IZVOARELE DREPTULUI CONCURENłEI ŞI AL CONSUMATORULUI .............................................. 14 3.................... NOłIUNEA DE CONCURENłĂ .... Categorii de ajutoare de stat...... 47 3...................................................1......................................................................................................................................................................................................... Izvoare la nivelul Uniunii Europene .................. PROTECłIA CONCURENłILOR................................................................ FUNCłIILE CONCURENłEI......................................................................................................................... 55 4...... 60 .................................. AUTORITATEA DE CONCURENłĂ – CONSILIUL CONCURENłEI ........................................................................................... Confuzia privind concurentul vătămat ........................................................2....................................................................................... 5 5........................................................................... 46 1................................................. 34 4.....2.................... Precizări prealabile ............................. 18 5......... 30 2................................ 41 1......................................................... 51 A.............................. Criterii de identificare a poziŃiei dominante ................................................................................................................ 1 OBIECT DE REGLEMENTARE ................................................................ INSTITUłII FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI CONCURENłEI ............................. Aspecte generale .................... 40 C.......................................3........ 3.... AJUTOARELE DE STAT .......................... 37 1............................................................................... FuncŃionarea Consiliului ConcurenŃei............................................................ 52 3. 9 OBIECTIVE:...................... 6 5............................................................................................................................................................................... 21 6.........1................................. ABUZUL DE POZIłIE DOMINANTĂ ........... ACORDURI........... 28 CAPITOLUL III....... 9 1............................................................................. DECIZII ŞI PRACTICI CONCERTATE ........................................... DEFINIłIE ........................... Aspecte generale ................................................ 26 6............... ASPECTE GENERALE PRIVIND DREPTUL CONCURENTEI........................................ Exceptări de la principiul interzicerii înŃelegerilor anticoncurenŃiale ..................................................................................................................................................................................... Constrângeri concurenŃiale......... PROTECłIA PIEłEI....................... SancŃionarea antantelor................................ 38 3... 1 1........................... Monitorizarea ajutoarelor de stat ...... NOłIUNEA DE PIAłĂ RELEVANTĂ ............ 2............... GeneralităŃi ................................................................................................................... 2 RELAłIA DREPTULUI CONCURENłEI CU DREPTUL CONSUMATORILOR ..................................................................................................... 51 1.........................................................................................................CUPRINS CAPITOLUL I.. Clasificarea actelor şi faptelor de concurenŃă neloială ................................ 30 1.... 18 5.......................................................4................................................. ConcurenŃa neloială ................. Abuzul de poziŃie dominantă .......... 19 5........2.......................... 5............................. 13 2..................................................................... 49 CAPITOLUL IV................................................................. 9 2.......................................................................................... 45 D.................................................... CONCURENłA NELOIALĂ PE PIAłA INTERNĂ ...................... 42 3............................................. 37 2..................................................... CONCENTRĂRILE ECONOMICE .... Elementele pieŃei relevante ........................................................................................................................................................... 27 6........................................ Aspecte generale ......... Denigrarea concurentului ..................................... Aspecte generale ..................................................................................... Izvoare interne ............. 27 6.............. 38 4..........................1............................................................................. 12 2................................................ 32 3.......... Izvoare internaŃionale ...........................1................... CLASIFICAREA CONCURENłEI ............................................................................................................ Notificarea concentrărilor economice............................................................................ 5 5.... Structura Consiliului ConcurenŃei ............................ 46 2.............................................................3............................................. Dezorganizarea întreprinderii concurentului ................................................................................ NOłIUNEA DE ÎNTREPRINDERE ............ 15 4......................................................

......... 68 C................... 64 2.......... 73 3...................................................................................................... SubvenŃiile..................................... 72 1......................................................................................................................... 72 2.................................................................................................... Răspunderea civilă ..... 74 4................................................................................................. 77 ............................................................................................B................................................... AcŃiunea în concurenŃă neloială ................................................................................................................................................................................ 64 1. RĂSPUNDEREA JURIDICĂ PENTRU CONCURENłĂ NELOIALĂ ........ Dumpingul.................. Răspunderea penală ..................................... CONCURENłA NELOIALĂ PE PIAłA INTERNAłIONALĂ ................... Răspunderea administrativă .............

fiind influenŃat. în mod precumpănitor. fie reprimă exerciŃiul abuziv al libertăŃilor de care beneficiază agenŃii economici în lupta pentru atragerea şi menŃinerea clientelei. În concepŃia extensivă. In concepŃia restrictivă. dreptul concurenŃei are o vocaŃie interdisciplinară. dreptul concurenŃei are ca obiect atât reglemetările antimonopoliste. Aspecte generale privind dreptul concurenţei Obiective: înŃelegerea semnificaŃiei dreptului concurenŃei delimitarea dreptului concurenŃei de alte ramuri de drept delimitarea trăsăturilor specifice dreptului concurenŃei cunoaşterea izvoarelor dreptului concurenŃei 1. în doctrină există două categorii de concepŃii şi anume: o concepŃie extensivă şi una restrictivă. cât şi cele care combat actele de concurenŃă neloială. Interpretarea dualistă este cea mai acceptată opinie doctrinară. În interpretarea monistă. dreptul concurenŃei comerciale este privit prin prisma a două categorii de interpretări : monistă şi dualistă. In ceea ce priveşte conceptul dreptului concurenŃei. dreptul concurenŃei are ca obiect un ansamblu de reguli care fie reprimă practicile monopoliste. 1 . In interpretarea dualistă. Definiţie Dreptul concurenŃei este o ramură de drept aflată în plin proces de formare şi structurare.Capitolul I. existenŃa şi exerciŃiul normal al competiŃiei dintre profesionişti. Dreptul concurenŃei este acea ramură de drept formată dintr-un ansamblu de norme juridice destinate să asigure. de mecanismele economiei de piaŃă. pe piaŃa internă şi internaŃională. întrucât permite delimitarea obiectului dreptului concurenŃei de cel al altor ramuri de drept. dreptul concurenŃei comerciale reprezintă un ansamblu de norme juridice care reglementează lupta dintre agenŃii economici în scopul atragerii şi menŃinerii clientelei. Privit în ansamblul său.

. . drept administrativ. c) caracterul evolutiv – dreptul concurenŃei. este unul subiectiv. sancŃionarea actelor şi faptelor de concurenŃă neloială. « concurenŃă perfectă ». specifice altor ramuri de drept : drept comercial. d) caracterul compozit . « monopol ». 3. « oligopol ». ca premisă pentru existenŃa concurenŃei. de a reprima încălcarea concurenŃei libere şi licite.. Totodată. care se pot concretiza în acorduri restrictive de concurenŃă şi abuz de poziŃie dominantă. dreptul concurenŃei îndeplineşte două funcŃii fundamentale : de a preveni practicile anticoncurenŃiale şi neloiale . prin natura lui. pe de o parte. dreptul proprietăŃii intelectuale. profesioniştii fiind stimulaŃi să ofere consumatorilor produse/servicii calitative. dreptul concurenŃei utilizează o serie de concepte şi teorii economice. Prin prisma obiectului de reglementare. este în curs de trecere spre economie funcŃională . care. este în plin proces de formare. la un preŃ cât mai scăzut. dreptul concurenŃei reprezintă un factor de dinamism economic. cu preponderenŃă faŃă de alte ramuri de drept. b) caracterul economic – un mediu concurenŃial normal este un barometru al funcŃionării economiei de piaŃă . 2 . etc.dreptul concurenŃei conŃine norme de drept material şi norme de drept procesual. dreptul consumatorilor. drept penal. Caractere juridice Dreptul concurenŃei se evidenŃiază în sistemul de drept prin mai multe caracteristici : a) caracterul subiectiv – dreptul concurenŃei reglementează comportamentul profesioniştilor. care distorsionează mediul concurenŃial. De asemenea. Obiect de reglementare Dreptul concurenŃei are ca obiect de reglementare. etc. cum ar fi « piaŃă relevantă ». prin intermediul lui. întrucât şi economia de piaŃă. iar pe de altă parte. « concurenŃă imperfectă ».2. reprimarea actelor şi faptelor care distorsionează concurenŃa reprezintă voinŃa autorităŃilor care veghează asupra menŃinerii echlibrului concurenŃial . prevenirea practicilor monopoliste.

Relaţia dreptului concurenţei cu dreptul consumatorilor ProtecŃia consumatorilor reprezintă unul dintre cele mai importante obiective a reglementărilor din domeniul concurenŃei neloiale.4. legea le conferă ultimilor protecŃie în raporturile juridice pe care le întreŃin cu operatorii economici. Preocuparea legiuitorului de a acorda protecŃie consumatorului concomitent cu reprimarea practicilor comerciale neloiale a dobândit. statul a intervenit pentru a echilibra balanŃa profesionistconsumator şi a impus reguli a căror finalitate este protejarea consumatorilor. 2 punctul (2) din OrdonanŃa Guvernului nr. care se fundamentează pe o anumită moralitate în viaŃa comercială. în ultimii ani. relaŃiile comerciale presupun un anumit cod de conduită al participanŃilor. dreptul de a fi informaŃi complet. astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor. corect şi precis asupra caracteristicilor esenŃiale ale produselor şi serviciilor. În general. dreptul de a avea acces la pieŃe care le asigură o gamă variată de produse şi servicii de calitate (lit. Denumită şi consumerism. 3 . c). ce sunt deŃinători ai unui bagaj economico-financiar şi informaŃional şi în defavoarea consumatorilor. sănătatea sau securitatea ori să le afecteze drepturile şi interesele legitime (lit. nr. protecŃia consumatorului reprezintă un standard de apreciere a caracterului dăunător al faptei. 21/1992: dreptul de a fi protejaŃi împotriva riscului de a achiziŃiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viaŃa. În materia concurenŃei neloiale. În sfera publică. afişaŃi în poziŃie de inferioritate. b). artizanale ori liberale (art. Consumator poate fi orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaŃii. apărarea sănătăŃii şi securităŃii acestora. În compensare. ProtecŃia consumatorilor însumează toate acŃiunile din sfera publică şi privată. egală pentru toŃii operatorii economici. protecŃia consumatorilor a căpătat amploare în contextul constituirii şi extinderii pieŃei comune. care au ca finalitate asigurarea şi afirmarea drepturilor şi intereselor economice. precum şi de a fi educaŃi în calitatea lor de consumatori (lit. 21/1992 cu privire la protecŃia consumatorilor). Raporturile dintre profesionişti şi consumatorii produselor şi serviciilor se înclină cel mai adesea în favoarea primilor. 3 din O. Drepturile de care se bucură consumatorii sunt enumerate în art. a). o dimensiune comunitară. industriale sau de producŃie. care acŃionează în scopuri din afara activităŃii sale comerciale.G.

2005/29 cuprinde o enumerare a practicilor comerciale considerate neloiale indiferent de situaŃie. ce aduce atingere în mod direct intereselor consumatorilor.G. folosind în acest scop mijloace prevăzute de lege (lit. d). inclusiv publicitate. Anexa I a Directivei nr. Dacă situaŃia de fapt concretă nu intră în unul din cazurile prevăzute în anexă. o practică comercială este neloială în cazul în care este contrară cerinŃelor diligenŃei profesionale şi în cazul în care denaturează sau poate denatura semnificativ comportamentul economic al consumatorului mediu cu privire la un produs. 5 alin. operatorilor economici le revin o serie de obligaŃii precum: să pună pe piaŃă numai produse sau servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate. conduită. inacŃiune. demers sau comunicare comercială. Astfel. dreptul de a se organiza în asociaŃii de consumatori. Prin practici comerciale abuzive şi/sau incorecte se înŃelege orice acŃiune. oferind astfel garanŃia unei concurenŃe loiale în domeniile pe care le coordonează (punctul 8 al Expunerii ). Directiva 2005/29/CE protejează în mod direct interesele economice ale consumatorilor împotriva practicilor comerciale neloiale ale întreprinderilor faŃă de aceştia. e). în scopul apărării intereselor lor (lit. să se comporte în mod corect în relaŃiile cu consumatorii şi să nu folosească practici comerciale abuzive (art. preocupările privind protecŃia consumatorilor împotriva practicilor comerciale neloiale s-au concretizat prin adoptarea Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaŃa internă faŃă de consumatori şi a Directivei 2006/114/CE privind publicitatea înşelătoare şi comparativă. vânzarea sau furnizarea unui produs sau serviciu. Întrucât ponderea în rândul practicilor comerciale neloiale o deŃin anumite forme abuzive de publicitate. 9 din O. Potrivit art. din partea unui operator economic în relaŃie directă cu promovarea. În vederea respectării acestor drepturi. La nivelul Uniunii Europene. (2). atunci instanŃele judecătoreşti trebuie să analizeze dacă îşi găseşte aplicabilitate clauza generală. 21/1992). Prevederile Directivei 2006/114/CE au rolul de a stimula concurenŃa dintre furnizorii de bunuri şi servicii. directiva protejează în mod indirect şi întreprinderile legitime împotriva concurenŃilor care nu respectă regulile stabilite de aceasta. în beneficiul consumatorilor. nr.dreptul de a fi despăgubiŃi pentru pagubele generate de calitatea necorespunzătoare a produselor şi serviciilor. permiŃând concurenŃilor să evidenŃieze în mod obiectiv avantajele diferitelor produse 4 . Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2006/114/CE privind publicitatea înşelătoare şi comparativă.

la preŃuri mai scăzute. ◊ Acordul de la Marrakech privind constituirea OrganizaŃiei Mondiale a ComerŃului.comparabile. LegislaŃia în domeniul concurenŃei neloiale trebuie să se adapteze permanent realităŃii economice. PieŃele competitive furnizează consumatorilor bunuri sau servicii de o calitate mai bună. 5.).T. regulile aplicabile concurenŃei neloiale au fost incluse în convenŃii referitoare la proprietatea industrială şi în convenŃii comerciale. Regulile în domeniul concurenŃei reprezintă o premisă a funcŃionării eficiente a pieŃei unice. trebuie să asigure o interacŃiune cu prevederile din domeniul protecŃiei consumatorilor. 5 . necesitatea asigurării condiŃiilor propice unei concurenŃe loiale a constituit însăşi raŃiunea creării pieŃei unice interne. interzicând în acelaşi timp practici care pot denatura concurenŃa. Izvoare internaŃionale ◊ ConvenŃia Uniunii de la Paris din 20 martie 1883 pentru protecŃia proprietăŃii industriale. Aceste reglementări asigură existenŃa unui mediu concurenŃial nedistorsionat. ◊ Acordul General pentru Tarife şi ComerŃ (G. În cadrul Uniunii Europene. comunitare şi interne.1. Pe plan intern. care pot fi în detrimentul concurenŃilor şi care pot avea un efect negativ asupra alegerii consumatorilor. Diversitatea legislaŃiilor naŃionale a constituit principala cauză care a stat la baza elaborării unor reglementări uniforme. Izvoarele dreptului concurenţei şi al consumatorului ProtecŃia concurenŃei loiale are trei categorii de izvoare: internaŃionale. Izvoarele concurenŃei neloiale cuprind norme de drept material şi norme conflictuale. depăşeşte frontierele statelor membre. 5.A. Reglementările interne trebuie să constituie un suport pentru creşterea competitivităŃii atât la nivel naŃional.T. iar operatorilor economici le conferă un cadru adecvat dezvoltării şi progresului. ◊ ConvenŃia pentru instituirea OrganizaŃiei Mondiale a ProprietăŃii Intelectuale. cel mai adesea. Publicitatea înşelătoare şi comparativă ilegală pot duce la denaturarea concurenŃei în cadrul pieŃei interne deoarece. Totodată. Pe plan internaŃional. cât şi comunitar. o serie de acte normative care asigură cadrul legal al protecŃiei consumatorilor conŃin dispoziŃii referitoare la combaterea concurenŃei neloiale.

2006/2004/CE al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autorităŃile naŃionale însărcinate să asigure aplicarea legislaŃiei în materie de protecŃie a consumatorului. 1/2003/CE al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din Tratat. ◊ Directiva 85/577/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1985 privind protecŃia consumatorilor în cazul contractelor negociate în afara spaŃiilor comerciale. ◊ Directiva 99/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vânzării de bunuri de consum şi garanŃiile conexe ◊ Directivei 97/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 1997 privind protecŃia consumatorilor în cadrul contractelor la distanŃă. 597/2009/CE din 11 iunie 2009 privind protecŃia împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenŃii din partea Ńărilor care nu sunt membre ale ComunităŃii Europene. 169). Izvoare la nivelul Uniunii Europene ◊ Tratatul privind FuncŃionarea Uniunii Europene. ◊ Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. ◊ Regulamentul nr. ◊ Regulamentul nr. ◊ Directiva 98/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 1988 privind protecŃia consumatorului prin indicarea preŃurilor produselor oferite consumatorilor.2. încheiat la 15 aprilie 1994 – Acord privind aspectele legate de comerŃ ale drepturilor de proprietate intelectuală. 6 . 5. intitulat „ProtecŃia consumatorilor” (art.◊ Acordul TRIPS (Agreement on Trade Related Aspects of Intellectual Property Rights) constituie Anexa 1C a Acordului de la Marrakesh. ◊ Regulamentul nr. 1225/2009/CE din 30 noiembrie 2009 privind protecŃia împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea Ńărilor care nu sunt membre ale ComunităŃii Europene. intitulat „Norme comune privind concurenŃa. 139/2004/CE al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi. 101-109). ◊ Regulamentul Consiliului nr. ◊ Regulamentul nr. Titlul VII. Titlul XV. vacanŃe şi circuite. impozitarea şi armonizarea legislativă” (art. ◊ Directiva Consiliului 90/314/CEE din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru călătorii.

precum şi la contractele de revânzare şi de schimb. G. ◊ Legea nr.3. 2005/29/CE din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaŃa internă faŃă de consumatori. nr.G. 21/1996 a concurenŃei. 130/2000 privind protecŃia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanŃă.G. ◊ Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaŃă. 21/1992 privind protecŃia consumatorilor. 1553/2004 privind unele modalităŃi de încetare a practicilor ilicite în domeniul protecŃiei intereselor colective ale consumatorilor. ◊ O. 2006/114/CE din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înşelătoare şi comparativă. ◊ OrdonanŃa Guvernului nr. 296/2004 privind Codul consumului. ◊ Legea nr. 148/2000 privind publicitatea. ◊ Directiva Parlamentului European şi Consiliului nr. ◊ Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianŃilor în relaŃia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaŃia europeană privind protecŃia consumatorilor. ◊ Legea nr. nr. ◊ Directiva 2008/122/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind protecŃia consumatorilor în ceea ce priveşte anumite aspecte referitoare la contractele privind dreptul de folosinŃă a bunurilor pe durată limitată. ◊ Legea nr. 7 . ◊ Legea nr.◊ Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 5. ◊ O. 12/1990 privind protejarea populaŃiei împotriva unor activităŃi comerciale ilicite. 288/2010 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 158/2008 privind publicitatea înşelătoare şi comparativă. ◊ Directiva 2009/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind acŃiunile în încetare în ceea ce priveşte protecŃia intereselor consumatorilor. nr. ◊ Legea nr. ◊ H. la contractele privind produsele de vacanŃă cu drept de folosinŃă pe termen lung. 11/1991 privind combaterea concurenŃei neloiale. Izvoare interne ◊ Legea nr.

DelimitaŃi dreptul concurenŃei de alte ramuri de drept. G. nr. Care sunt principalele izvoare la nivelul Uniunii Europene 8 . ◊ Legea nr. 14/2011 pentru protecŃia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor privind dobândirea dreptului de folosinŃă pe o perioadă determinată a unuia sau a mai multor spaŃii de cazare. 245/2004 privind securitatea generală a produselor.G. nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte. a contractelor de revânzare. ◊ O. ◊ Legea nr. 106/1999 privind contractele încheiate în afara spaŃiilor comerciale. precum şi a contractelor de schimb. ◊ O. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanŃiile asociate acestora. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice. Întrebări: ArătaŃi ce înŃelegeŃi prin dreptul concurenŃei. ◊ Legea nr. ◊ O. a contractelor pe termen lung privind dobândirea unor beneficii pentru produsele de vacanŃă.U.G.◊ Legea nr. nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianŃi şi consumatori.

În sensul larg al accepŃiunii.Capitolul II. În sens restrâns. mai simplificată. ea este definită ca fiind rivalitatea sau lupta desfăşurată cu mijloace economice între comercianŃi sau industriaşi pentru cucerirea pieŃei. atragerea şi menŃinerea clientelei şi obŃinerea de beneficii.conturarea funcŃiilor concurenŃei . acest drept se restrânge la raporturile juridice privind combaterea concurenŃei neloiale. este considerată o luptă adesea acerbă între agenŃii economici care exercită aceeaşi activitate sau o activitate similară pentru dobândirea. În sens larg.înŃelegerea noŃiunilor fundamentale din dreptul concurenŃei .delimitarea între concurenŃa loială şi concurenŃa neloială . Diversificarea conŃinutului noŃiunii de concurenŃă a condus la formarea unei ramuri de drept distincte: dreptul concurenŃei. de la termenul concurrere care înseamnă a se înfrunta. dreptului concurenŃei îi sunt atribuite două accepŃiuni diferite. menŃinerea şi extinderea clientelei. ConcurenŃa comercială constituie instituŃia juridică fundamentală a dreptului concurenŃei. Această noŃiune provine din limba latină. prin dreptul concurenŃei se înŃelege ansamblul normelor juridice care reglementează raporturile privind reprimarea concurenŃei neloiale şi restricŃiile impuse concurenŃei. prin concurenŃa se înŃelege confruntarea dintre agenŃii economici cu activităŃi identice sau similare. Noţiunea de concurenţă NoŃiunea de concurenŃă este folosită în toate relaŃiile sociale. În literatura juridică. în scopul rentabilizării propriei întreprinderi.prezentarea autorităŃii de concurenŃă 1. Ca parte integrantă a realităŃii economico-juridice. aceasta este influenŃată permanent de politica comercială internaŃională. În literatura de specialitate. exercitată în domeniile deschise pieŃei. 9 .cunoaşterea pieŃei relevante . Instituţii fundamentale ale dreptului concurenţei Obiective: . Într-o altă definiŃie. producerea şi desfacerea unor produse. pentru câştigarea şi conservarea clientelei.

economice şi sociale din calea libertăŃii comerŃului. în reguli convenŃionale sau legale destinate producŃiei de mărfuri şi servicii şi transferului acestor activităŃi către beneficiari. în scopul de a atinge un obiectiv economic. dominaŃie prin costuri. Acest obiectiv poate fi atins prin stabilirea unor principii solide privind protecŃia concurenŃei. OrganizaŃia Mondială a ComerŃului abordează problematica concurenŃei prin prisma interdependenŃei cu structura pieŃei. sursele şi costurile concurenŃei imperfecte. În Raportul său anual. dar şi prin acorduri multilaterale sau bilaterale. nu se poate realiza decât prin favorizarea procesului concurenŃial. bazată pe creştere economică. în care firme sau vânzători se luptă în mod independent pentru a câştiga clientela cumpărătorilor. O anumită preocupare din partea comercianŃilor şi a autorităŃilor pentru instituirea unor reguli imperative care să guverneze activitatea de comerŃ şi competiŃia datează din perioada medievală. economice şi sociale. în final. Ei se pot bucura de diversitatea şi calitatea bunurilor şi a serviciilor. Competitivitatea economiilor naŃionale. inovaŃie. În contextul dezvoltării politice.Politica de concurenŃă urmăreşte să creeze pieŃe cu concurenŃă loială şi să prevină formarea monopolurilor care îşi impun preŃurile în detrimentul consumatorilor. noŃiunea de concurenŃă este analizată fie ca o relaŃie între operatorii economici. competiŃia s-a extins în spaŃiul european. raporturile economice. de creativitatea operatorilor economici. care constă în profituri. Punctul de vedere al OrganizaŃiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică s-a concretizat într-o definiŃie potrivit căreia concurenŃa se înfăŃişează ca o situaŃie de pe o piaŃă. de către consumatori. aspecte legate de relaŃiile comerciale internaŃionale. concurenŃa a dobândit noi dimensiuni. vânzări şi împărŃirea pieŃei. fie ca şi comportament concurenŃial sau ca o situaŃie caracteristică mediului de afaceri (mediu concurenŃial). Efectul benefic este recepŃionat. competiŃia a fost întotdeauna un factor care a stimulat comerŃul. bazat pe un interes personal. în temeiul cărora să fie 10 . În contextul internaŃionalizării relaŃiilor comerciale. apare odată cu înlăturarea tuturor obstacolelor politice. ConcurenŃa. fidelizarea clientelei. Conlucrarea în acest domeniu se realizează prin OrganizaŃia Mondială a ComerŃului şi OrganizaŃia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. de preŃul relativ scăzut de obŃinere. Din punct de vedere economic. devenind astăzi un obiectiv principal al politicii comunitare. referitoare la cota de piaŃa. ConcurenŃa derivă din comportamentul operatorilor economici pe o anumită piaŃă. în adevăratul ei sens. EvoluŃia vieŃii statale s-a concretizat. printre altele. Din perspectivă istorică. concretizat în obŃinerea de avantaje concurenŃiale în raport cu rivalii.

care să promoveze în întreaga Comunitate o dezvoltare armonioasă. impozitarea şi armonizarea legislativă». Împiedicarea. 3 ale Tratatului de la Roma pot fi criticate prin prisma faptului că nu conferă autorităŃilor naŃionale posibilitatea de a contura cu precizie conŃinutul politicii concurenŃiale şi de a o aplica în funcŃie de mediul economic existent pe o piaŃă. Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat legi speciale referitoare la concurenŃă şi se impunea să se asigure şi o reglementare unitară. bazată pe concurenŃa loială. un grad ridicat de competitivitate şi de convergenŃă a performanŃelor economice. g) precum şi o apropiere a legislaŃiilor interne necesară funcŃionării pieŃei comune (art. h). statele membre fiind obligate să adopte o politică economică în concordanŃă cu principiile economiei de piaŃă deschisă. 11 . juridic şi politic complex. echilibrată şi durabilă a activităŃilor economice. Capitolul ConcurenŃa a fost închis ultimul. în primul rând. Regulile de concurenŃă operează într-un context economic. Aşa se explică şi faptul că la nivel comunitar reglementarea concurenŃei a evoluat de la a fi considerată un instrument regulator al pieŃei la a deveni un obiectiv al integrării. Prin Tratatul asupra Uniunii Europene concurenŃa a fost inclusă în rândul principiilor comunitare. atât pe plan intern cât şi pe plan internaŃional. Reforma în domeniu a urmărit. În acest sens. Regulile comunitare privind concurenŃa au fost modernizate de-a lungul timpului. armonizarea dreptului aplicabil. Tratatul de la Roma stabilea drept misiune principală instituirea unei pieŃe comune. restrângerea sau denaturarea acesteia va afecta funcŃionarea pieŃei interne şi va crea dezechilibre în raporturile intracomunitare. În vederea aderării României la Uniunea Europeană. Astăzi. intitulat «Norme comune privind concurenŃa. dispoziŃiile Tratatului urmăresc să realizeze un sistem care să împiedice denaturarea concurenŃei pe piaŃa internă (art.sancŃionate comportamentele care reprezintă un risc ridicat pentru prejudicierea consumatorilor. asigurând participanŃilor la viaŃa economică cea mai largă libertate de acŃiune posibilă. Uniunea Europeană pledează pentru elaborarea unor reguli multilaterale de concurenŃă. 3 lit. ConcurenŃa a fost definită de Comisia Europeană în Raportul cu privire la concurenŃă din anul 1971. concurenŃa constituie una dintre politicile comunitare şi este guvernată de regulile înscrise în Titlul VII al Tratatului privind funcŃionarea Uniunii Europene. a unei uniuni economice şi monetare. 3 lit. alături de JustiŃie şi afaceri interne. ca fiind cel mai bun stimul pentru activitatea economică. pentru eliminarea fricŃiunilor în relaŃiile comerciale internaŃionale şi evitarea conflictelor de suveranitate. Prevederile art. 2 şi art.

concomitent cu respectarea regulilor OrganizaŃiei Mondiale a ComerŃului. este greu de formulat o definiŃie unică a noŃiunii de piaŃă. Comisia Europeană a elaborat şi publicat o Comunicare privind definirea pieŃei relevante în cadrul dreptului comunitar al concurenŃei. cu scopul de a măsura concurenŃa actuală sau potenŃială şi de a sancŃiona comportamentul unuia sau mai multor operatori economici. abuzuri de poziŃie dominantă. servicii sau lucrări. în care a subliniat necesitatea delimitării pieŃei produselor sau serviciilor de piaŃa geografică. Dată fiind diversitatea formelor pe care le îmbracă relaŃiile comerciale. piaŃa relevantă exprimă ambianŃa în care se întâlnesc voinŃele ofertanŃilor cu voinŃele solicitanŃilor şi îndeplineşte funcŃia economică de realizare a legăturii dintre cererea şi oferta de mărfuri. Comunicarea Comisiei Europene intitulată O piaŃă unică pentru Europa secolului XXI evidenŃiază preocupările existente la nivel comunitar cu privire la extinderea spaŃiului concurenŃial pentru operatorii economici. Totodată. practicabilă. din această perspectivă.Regulile cuprinse în Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene au scopul de a asigura o concurenŃă liberă. stabilind circuitul dintre producŃie şi consum. precizând totodată că principiile care le guvernează sunt identice. autoritatea de concurenŃă poate aprecia şi aplica sancŃiuni dacă concurenŃa a fost distorsionată prin înŃelegeri anticoncurenŃiale. Principalul obiectiv al definirii pieŃei relevante este acela de a identifica presiunile concurenŃiale cu care se confruntă un operator economic. Noţiunea de piaţă relevantă Crearea unei pieŃe unice în cadrul Uniunii Europene presupune îndeplinirea condiŃiilor pentru exercitarea unei concurenŃe libere. concentrări economice sau fapte de concurenŃă neloială. pe care se confruntă comercianŃi de naŃionalităŃi diferite. putem vorbi de „un spaŃiu fără graniŃe interne”. nedistorsionată. care să împiedice apariŃia unor practici care să afecteze relaŃiile comerciale între statele membre sau interesul general al operatorilor economici şi consumatorilor. 2. Regulile de concurenŃă tind spre o uniformizare. Potrivit doctrinei. 12 . ConcurenŃa comercială presupune delimitarea pieŃei relevante. În 1997.

1. Se urmăreşte să se stabilească dacă clienŃii ar fi în măsură să se orienteze spre produse substituite. Se porneşte de la ipoteza în care un operator economic care ar deŃine monopolul producŃiei şi al comercializării produsului într-o anumită arie geografică. testul a fost menŃionat prima dată în decizia Comisiei Europene Nestle/Perrier din 22 iunie 1992). Substituibilitatea la nivelul ofertei este bazată pe criteriul costului investiŃiilor necesare pentru reorientarea producŃiei. Perioada de timp în care se urmăreşte reacŃia consumatorilor la creşterea cu 5-10% a preŃului depinde de natura şi structura pieŃei analizate. în special cu privire la preŃuri. în sensul că se va lărgi piaŃa relevantă prin adăugarea unui nou produs. testul este incomplet şi trebuie repetat. practică un preŃ mai mare cu aproximativ 5-10% decât al concurenŃilor. substituibilitatea în raport cu oferta şi concurenŃa potenŃială. Constrângeri concurenŃiale În Comunicarea Comisiei Europene privind definirea pieŃei relevante sunt menŃionate trei constrângeri concurenŃiale care afectează comportamentul operatorilor economici şi anume: substituibilitatea în raport cu cererea. cel mai aproape substituient. În ipoteza în care consumatorii se reorientează. Se are în vedere situaŃia în care un monopolist ipotetic ar practica 13 . până când se va identifica grupul de produse şi aria geografică în care monopolistul ipotetic poate practica o creştere a preŃului cu 5-10% peste preŃul pieŃei. Substituibilitatea la nivelul cererii constituie o forŃă de constrângere rapidă şi eficientă. autorităŃile de concurenŃă apreciază că termenul de 1 an este suficient pentru a-şi forma o convingere cu privire la comportamentul clienŃilor. în care un monopolist ipotetic ar putea practica în mod profitabil un preŃ mai mare decât cel al concurenŃilor săi. la nivelul Uniunii Europene. Acesta încearcă să identifice care este cea mai restrânsă piaŃă relevantă din punct de vedere al produsului şi al ariei geografice. Evaluarea substituibilităŃii la nivelul cererii se poate face utilizând testul SSNIP (Small but Significant Non-transitory Increase in Price . Setul de produse sau de zone geografice astfel determinate vor constitui piaŃa relevantă.2.SSNIP este de inspiraŃie americană. În general. Este testată astfel capacitatea operatorilor economici de a pătrunde pe alte pieŃe. care acŃionează asupra deciziilor luate de furnizorii unui produs. uşor accesibile sau spre furnizori aflaŃi într-o altă arie geografică. Această constrângere concurenŃială conferă consumatorilor posibilitatea de a alege între produse substituibile (produsele substituibile se caracterizează prin similaritate şi se pot înlocui reciproc).

piaŃa automobilelor. Astfel. piaŃa produselor cosmetice. dar semnificativă şi de durată. piaŃa relevantă a produselor cuprinde toate acele produse şi/sau servicii considerate interschimbabile sau substituibile de către consumator. date şi informaŃii privind substituŃia produsului în trecutul apropiat. produsele şi serviciile unui comerciant nu trebuie să fie identice din punct de vedere al caracteristicilor fizice şi funcŃionale sau al calităŃii cu cele ale concurenŃilor. PiaŃa produsului PiaŃa relevantă a produsului cuprinde toate produsele (serviciile) care sunt considerate de cumpărători ca fiind interschimbabile sau substituibile datorită caracteristicilor. fără a suporta costuri sau riscuri suplimentare semnificative. studii econometrice privind estimarea elasticităŃii cererii unui produs. Se urmăreşte dacă furnizorii care nu produc în mod curent produsul respectiv sunt sau nu în măsură să îşi reorienteze producŃia spre acesta şi să îl comercializeze în scurt timp. a preŃului.într-o anumită zonă geografică cu privire la un anumit produs o creştere mică. delimitarea pieŃei relevante se realizează în funcŃie de cerere şi ofertă. 2. ci trebuie să reprezinte o alternativă demnă de luat în seamă de către consumator atunci când face o alegere în scopul satisfacerii nevoilor sale. preferinŃele consumatorilor . datorită caracteristicilor produselor. 2. Pentru a defini piaŃa relevantă a produsului autoritatea de concurenŃă are în vedere o serie de elemente de fapt: caracteristicile produsului (Pentru a fi considerate substituibile sau interschimbabile de către consumator. producŃia potenŃială este inclusă în piaŃa relevantă. piaŃa asigurărilor). piaŃa transporturilor aeriene. cu costuri rezonabile.1. pentru a realiza bunul de referinŃă sau altul substituibil.2. piaŃa serviciilor de telecomunicaŃii. putem identifica o serie de pieŃe ale produsului (de exemplu. Aceste ipoteze se pot regăsi în cazul furnizorilor produselor de diferite clase de calitate (sectorul producŃiei de hârtie şi de sticlă). 14 . preŃ şi utilizarea produsului. a preŃurilor şi a utilizării căreia acestea îi sunt destinate. piaŃa tutunului) sau ale serviciilor (de exemplu. Elementele pieŃei relevante În accepŃiunea Comisiei Europene. piaŃa transporturilor rutiere. Prin urmare. piaŃa electronicii. Dacă există operatori economici care să îşi adapteze producŃia într-un termen scurt. preŃului şi utilizării căreia îi sunt destinate.sunt utilizate informaŃii referitoare la obiceiurile de consum şi comportamentul de cumpărare al consumatorilor.2. punctele de vedere ale clienŃilor şi consumatorilor.

materiale şi incorporale şi care urmăreşte. PiaŃa geografică PiaŃa geografică se determină pe baza unor indicii generale privind cotele de piaŃă deŃinute de părŃi şi de concurenŃii lor. PiaŃa geografică nu se suprapune în mod obligatoriu cu unităŃile administrativteritoriale. obŃinut prin aceleaşi costuri de producŃie. cum ar fi: bariere de reglementare sau alte forme de intervenŃie ale statului. analiza comportamentului de cumpărare al clienŃilor. loialitatea faŃă de mărcile naŃionale sau locale. care are o organizare unitară a elementelor personale. punctele de vedere ale clienŃilor şi ale concurenŃilor. cheltuieli aferente cumpărării de noi utilaje. investiŃii specifice în procesul de producŃie. în mod durabil. atunci când produsele nu sunt substituibile în mod direct. Curtea Europeană de JustiŃie a precizat că întreprinderea este orice entitate. în sensul că anumite variaŃii de preŃ între diferite zone au determinat reacŃii din partea clienŃilor. cultura şi stilul de viaŃă. Noţiunea de întreprindere În dreptul comunitar noŃiunea de întreprindere nu este definită în Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene. discriminarea prin preŃ este o practică prin care acelaşi produs. Definirea pieŃei geografice se face având în vedere o serie de elemente de fapt precum: date şi informaŃii anterioare referitoare la reorientarea comenzilor către alte zone. 2. natura cererii pentru produsul relevant.2.barierele şi costurile asociate unui transfer al cererii către produse potenŃial substituibile. 3. fluxurile comerciale. lanŃurile de substituŃie. barierele şi costurile de transfer asociate reorientării comenzilor către alŃi operatori economici situaŃi în alte zone. PiaŃa geografică relevantă poate avea o dimensiune locală. precum şi pe baza unei analize preliminare a modului de stabilire a preŃurilor şi a diferenŃelor de preŃ. este vândut la preŃuri diferite unor consumatori diferiŃi. naŃională sau comunitară.2. în capitalul uman. un scop economic determinat ( a se vedea Hotărârea 15 . necesitatea unei prezenŃe locale.

De asemenea. executarea de lucrări ori prestarea de servicii pentru obŃinerea unui profit.E. independent de statutul său juridic şi de modul de finanŃare. 217/2005 privind constituirea. (f) din O. persoane fizice care desfăşoară activităŃi economice în mod independent şi asociaŃiile familiale autorizate potrivit dispoziŃiilor legale în vigoare. cauza C-19/61. 21/1996. precum comercianŃi persoane fizice şi juridice. respectiv: societăŃile comerciale. Analizând prevederile legale. 4 alin. permanent şi sistematic. 1 din Legea nr. în condiŃiile de concurenŃă. Un inventator persoană fizică ce şi-a comercializat invenŃia concesionând o licenŃă de brevet a fost calificat drept întreprindere în accepŃiunea regulilor comunitare. Art. O filială sau o sucursală a unei companii sunt considerate întreprinderi. 2 lit. nr. 2 alin. întreprinderea are o accepŃiune largă. Astfel. întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale. (1) pct. să facă acte şi fapte de comerŃ.C. pe riscul întreprinzătorului. Potrivit doctrinei. potrivit dispoziŃiilor art. întreprinderea presupune o organizare autonomă a activităŃii cu ajutorul factorilor de producŃie în vederea derulării 16 . dar şi entităŃile lipsite de personalitate juridică. cu scop lucrativ sau nu. Totodată. În legislaŃia română. definiŃia legală a întreprinderii este formulată în mai multe acte normative. 2 din Legea nr. În art. 346/2004 privind stimularea înfiinŃării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii defineşte întreprinderea ca fiind orice formă de organizare a unei activităŃi economice. combinând resurse financiare. prin întreprindere se înŃelege orice operator economic angajat într-o activitate constând în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piaŃă dată. 44/2008 privind desfăşurarea activităŃilor economice de către persoanele fizice autorizate.C.U. asociaŃiile şi fundaŃiile sunt considerate întreprinderi. mijloace logistice şi informaŃie. (2) din Legea nr. grupurile de interes economic. Mannesmann AG împotriva Înaltei AutorităŃi a ComunităŃii Europene a Cărbunelui şi OŃelului). constituie întreprindere orice entitate publică sau privată care desfăşoară o activitate economică. întreprinderea economică desemnează activitatea economică desfăşurată în mod organizat. organizarea şi funcŃionarea comitetului european de întreprindere. prin care se urmăreşte producerea de bunuri. autonomă patrimonial şi autorizată potrivit legilor în vigoare. forŃa de muncă atrasă. în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege. materii prime. din 13 iulie 1961.J.G. În conformitate cu art. putem deduce că întreprinderea se caracterizează prin activitatea sa comercială. În sfera de aplicare a noŃiunii de întreprindere pot fi incluse orice persoane care exercită o activitate economică. astfel cum este definită în jurisprudenŃa Uniunii Europene. societăŃi cooperative. în scopul obŃinerii de profit.

la eliminarea de pe piaŃă a operatorilor economici inadaptabili la schimbări şi lipsiŃi de inovaŃie. diversificarea metodelor de vânzare şi de distribuŃie. înainte de toate. comerŃ sau prestări. 3 alin. Kattner Stahlbau GmbH/Maschinenbau. Principalii beneficiari ai progresului economic sunt consumatorii. şi.und Metall-Berufsgenossenschaft). introducerea pe piaŃă a noi produse şi servicii. a unei activităŃi organizate ce constă în producerea. concurenŃa are. Mecanismul concurenŃial este responsabil de formarea preŃurilor prin confruntarea cererii cu oferta din punct de vedere cantitativ şi calitativ. întreprinzător. indiferent dacă are sau nu scop lucrativ. Considerată o competiŃie între operatorii economici. Un organism care îndeplineşte o funcŃie cu caracter exclusiv social (Hotărârea CurŃiicamera a treiadin 5 martie 2009. Un preŃ rezonabil poate constitui o strategie de atragere a clienŃilor şi poate conduce la un volum mai mare al vânzărilor. precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităŃi economice sau profesionale. de către una sau mai multe persoane. CompetiŃia conduce. în final. (2) şi (3) din Codul civil. SELEX Sistemi Integrati SpA împotriva Comisiei ComunităŃilor Europene şi Organisation européenne pour la sécurité de la navigation aérienne) nu sunt considerate întreprinderi. Pe o piaŃă pe care ponderea o 17 . funcŃia de stimulare a eficienŃei economice. ConsecinŃa imediată a concurenŃei este reducerea preŃurilor de vânzare a produselor şi/sau serviciilor. în Cauza C-350/07. Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică. o organizaŃie internaŃională (Hotărârea CurŃii . la o creştere a profitului. la toate nivelurile: implementarea unor noi tehnici de producŃie. CompetiŃia constituie unul din factorii importanŃi care au ca rezultat adaptarea cererii la ofertă. ToŃi operatorii economici ar trebui să urmărească maximizarea profitului prin minimizarea costurilor de producŃie. în Cauza C-113/07 P.activităŃilor de producŃie.din data de 26 martie 2009. Funcţiile concurenţei FuncŃiile concurenŃei au fost evidenŃiate în doctrina economică şi juridică. precum şi asumarea riscului activităŃii de întreprinzător. În conformitate cu art.camera a doua. toŃi care exploatează o întreprindere sunt consideraŃi profesionişti. a preŃurilor de vânzare şi creşterea calităŃii bunurilor produse. prin impulsul pe care îl dă inovaŃiei. în mod inevitabil. 4. NoŃiunea de profesionist include categoriile de comerciant. operator economic. administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii.

concurenŃa poate îmbrăca două forme: concurenŃă loială. Din această perspectivă. funcŃia de stimulare a iniŃiativei participanŃilor la schimburile comerciale internaŃionale. Sintetizând. Precizări prealabile Există o serie de factori în funcŃie de care se conturează mai multe forme de concurenŃă pe o piaŃă şi anume: numărul şi puterea economică a participanŃilor la tranzacŃii. 5. Clasificarea concurenţei 5. considerată ilicită. dar se adresează aceloraşi consumatori. funcŃia de facilitare a liberei circulaŃii a mărfurilor. Considerată un principiu fundamental al comerŃului internaŃional. ConcurenŃa este directă atunci când se intervine între comercianŃi care oferă aceleaşi produse şi se adresează aceleaşi clientele. În raport de mijloacele folosite. serviciilor şi persoanelor. în sensul că împiedică formarea unor poziŃii dominate pe o anumită piaŃă. concurenŃa este indispensabilă desfăşurării normale a activităŃilor comerciale. Pe o piaŃă dominată de cerere. 18 . Ea constituie mijlocul prin care se poate diminua puterea economică concentrată în mâinile statului şi ale operatorilor economici. Atunci când relaŃia de concurenŃă se desfăşoară între operatori economici care realizează acelaşi produs. putem observa că într-o economie de piaŃă. respectiv funcŃia de garantare a desfăşurării economiei de piaŃă. ConcurenŃa are şi o funcŃie coercitivă. de cele mai multe ori. considerată licită şi concurenŃă neloială. capitalurilor.deŃine oferta. concentrarea este însoŃită. efectul ei se va concretiza într-o specializare a operatorilor economici în raport cu consumatorii. concurenŃa poate să fie directă. raportul dintre cererea şi oferta de bunuri. concurenŃa comercială deŃine funcŃii importante în procesul dezvoltării relaŃiilor comerciale internaŃionale. sau indirectă. Operatorii economici sunt constrânşi să se adapteze permanent cerinŃelor pieŃei pentru a evita eliminarea din circuitul economic. complexitatea şi funcŃionalitatea reŃelei de pieŃe dintr-o Ńară sau alta şi conjunctura politică internă şi internaŃională. ConcurenŃa este indirectă dacă apare între comercianŃi care oferă produse diferite. a unor abuzuri sau discriminări care pot ajunge până la situaŃii de monopol. Pe o piaŃă caracterizată de o competiŃie redusă. derivă funcŃia de satisfacere a cererii consumatorilor.1. de instituirea unei poziŃii dominante. ConcurenŃa are o funcŃie preventivă. concurenŃa conduce la o particularizare a operatorilor economici în raport cu concurenŃii. gradul de diferenŃiere al bunurilor. facilităŃile acordate sau barierele la intrarea pe piaŃă.

ConcurenŃa pură şi perfectă ConcurenŃa pură şi perfectă reprezintă modelul ideal pentru orice economie de piaŃă. Metro SB-Großmärkte GmbH & Co. Doctrina delimitează adesea concurenŃa neloială de concurenŃa interzisă sau ilicită.1. suficientă sau workable competition. stabilirea. ConcurenŃa interzisă presupune săvârşirea unui act fără drept. libertatea consumatorilor în alegerea furnizorului şi a mărfurilor dorite. caracterizată prin existenŃa unui număr mare de vânzători şi cumpărători. ar trebui să una perfectă.2. 85 TCE) face referire la concurenŃa eficientă. în timp ce în situaŃia celei neloiale exercitarea dreptului depăşeşte limitele legale.ConcurenŃa loială se caracterizează prin utilizarea armelor albe în lupta concurenŃială. varietatea şi preŃul produselor sau serviciilor oferite.2. Cauza C 26/76. caracterizată prin reguli foarte stricte. KG -Comisia ). care să asigure un cadru economic şi juridic egal pentru toŃi operatorii economici. 19 . iar decizia de cumpărare nu poate fi influenŃată. Atingerea unei concurenŃe eficiente pe o piaŃă relevantă conduce la eliminarea operatorilor economici care oferă consumatorilor mai puŃin în ceea ce priveşte calitatea. şi anume: existenŃa unei pieŃe deschise. funcŃională. practicabilă. care nu pot influenŃa preŃul produselor. 5. omogenitatea produselor înseamnă că din punct de vedere calitativ acestea sunt identice. ConcurenŃa eficientă se caracterizează prin trei trăsături definitorii. ConcurenŃa ideală. care să permită accesul egal tuturor operatorilor economici. în mod independent de către fiecare participant la relaŃiile comerciale a propriei politici în raport cu ceilalŃi concurenŃi şi cu consumatorii. 105 TFUE (ex-art. în timp ce concurenŃa neloială presupune recurgerea la mijloace incorecte pentru a câştiga competiŃia. care a conceput-o pe baza a cinci trăsături distincte: atomicitatea pieŃei. Curtea Europeană de JustiŃie a apreciat că art. ConcurenŃa loială poate fi pură şi perfectă sau imperfectă. ConcurenŃa loială ConcurenŃa loială constituie o garanŃie a funcŃionării pieŃei în condiŃiile aplicării legii cererii şi ofertei. 5. Ea poate fi interzisă prin lege sau convenŃia părŃilor. Teoretizarea concurenŃei pure şi perfecte îşi are originea în şcoala neoclasică tradiŃională. spre care se tinde. adică acel nivel de concurenŃă necesar pentru a fi respectate exigenŃele fundamentale şi pentru a fi atinse obiectivele Tratatului (Hotărârea din 25 octombrie 1977.

de orice natură (financiară. strategică) care să blocheze accesul sau abandonarea unei pieŃe. Consumatorii sunt obligaŃi să cumpere produsul oferit de monopolist. în economiile moderne monopolurile fiind cazuri foarte rare. PreŃul de monopol este mai mare decât cel practicat pe pieŃele pe care există concurenŃă. piaŃa cu concurenŃa imperfectă poate să existe în una dintre următoarele forme: monopol. Monopsonul. reprezintă situaŃia de pe piaŃă generată de existenŃa unui cumpărător unic şi a unui număr mare de producători. denumit şi monopolul cumpărătorului. tehnică. în lipsa altei opŃiuni. în sensul că pe piaŃă nu există bariere. Cumpărătorul este cel care fixează volumul producŃiei şi preŃul de vânzare. constituie o bază pentru inovaŃii.libertatea de a acŃiona. În funcŃie de numărul şi forŃa economică a operatorilor economici producători şi consumatori. mobilitatea perfectă a bunurilor şi a factorilor de producŃie. care îi pot influenŃa opŃiunea. Atunci când una sau mai multe cerinŃe nu sunt îndeplinite. ea devine imperfectă.2. ConcurenŃa perfectă constituie modelul ideal al economiei celei mai eficiente. monopsonul conducând la scăderea preŃului plătit producătorilor. preŃ. ofertă. 20 . jocul concurenŃial este distorsionat. astfel încât acestea să se adapteze noilor cerinŃe ale pieŃei. Monopolul se caracterizează prin existenŃa pe o piaŃă a unui singur producător al unui anumit produs. care presupune ca fiecare participant să aibă acces la toate informaŃiile referitoare la cerere. 5. întrucât preŃul produsului este fixat de firma producătoare. raportul dintre cererea şi oferta de mărfuri şi nivelul preŃului. caracteristicile şi calitatea produsului. O altă trăsătură este lipsa substituenŃilor pentru produsul respectiv.2. Cartelul este o organizaŃie de tip monopol. ConcurenŃa imperfectă ConcurenŃa pe piaŃă este imperfectă atunci când cel puŃin una dintre regulile concurenŃei pure şi perfecte nu este verificată. la rândul lor. LegislaŃiile tratează diferit monopolul în funcŃie de cota de piaŃă pe care o deŃine un operator economic. legală. a fost avansat un argument care militează pentru susŃinerea monopulului şi anume că acesta poate conduce la profituri mari. Totuşi. şi nu ca urmare a cererii şi ofertei. în mod individual. care. oligopol şi concurenŃă monopolistică. transparenŃa perfectă a pieŃei. Într-o astfel de situaŃie. ParticipanŃii pot influenŃa.

DorinŃa de a câştiga cu orice preŃ împinge pe mulŃi la metode de vânzare. se disting două sisteme. în lipsa unei sesizări. De la abilitate la înşelăciune mai este un singur pas şi aceasta provoacă adesea neloialitatea. controlată de un număr mic de producători şi cumpărători. Caracteristica fundamentală a pieŃei de oligopol este interdependenŃa acŃiunilor diferiŃilor producători. tendenŃioasă. Regulile întrecerii au menirea să stimuleze şi să vegheze la respectarea loialităŃii concurenŃei pe piaŃă. Per a contrario. procedee. recurgerea la metode frauduloase atrage sancŃiuni. intervenŃia statului în jocul concurenŃei fiind indispensabilă. prin anumite performanŃe care privesc eficienŃa în utilizare. Astfel. în sensul că preŃurile. O concurenŃă care nu este reglementată şi monitorizată de către stat poate conduce la comportamente deviante din partea comercianŃilor şi poate afecta interesele consumatorilor. ConcurenŃa monopolistică se situează între concurenŃa perfectă şi monopol. Prin urmare. publicitate inexactă. dacă mijloacele folosite pentru a purta o astfel de bătălie se circumscriu uzanŃelor cinstite. potrivit unui sistem se aplică dispoziŃiile din dreptul comun prevăzute pentru delicte şi quasidelicte. Aceasta se caracterizează prin existenŃa unui număr mare de concurenŃi. 21 . accesul liber pe piaŃă şi capacitatea limitată de a influenŃa preŃurile.3. Maximizarea profitului pe piaŃa de oligopol este bazată fie pe omogenitatea produsului şi concurenŃa prin preŃ.Oligopolul este o structură de piaŃă intermediară. să intervină. cantitatea de produse oferite şi profitul unui producător depind de reacŃiile celorlalŃi producători. Ocrotirea ei poate urma două căi: una preventivă şi alta sancŃionatoare. coruperea angajaŃilor. diferenŃierea produsului. chiar dacă există învinşi. fie pe adoptarea unei strategii de diferenŃiere a produsului şi concurenŃă în afara preŃului. deturnarea clientelei. comportamente dintre cele mai discutabile. competiŃia este una onestă. singura soluŃie fiind aplicarea sancŃiunilor. controlul preventiv se dovedeşte ineficace de cele mai multe ori. Din păcate. 5. Potrivit literaturii juridice. tulburată în funcŃionarea sa normală fără ca publicul să reacŃioneze sau ca justiŃia. parazitism. Doctrinar. În ceea ce priveşte sancŃionarea concurenŃei neloiale. concurenŃa neloială reprezintă o încălcare a obligaŃiei de respectare a procedeelor oneste sau corecte în exercitarea unei activităŃi comerciale sau industriale. ConcurenŃa neloială Foarte adesea concurenŃa este falsificată. a fost remarcat faptul că putem vorbi de un drept al concurenŃei neloiale. piraterie.

Conceptul juridic de bună-credinŃă a fost fundamentat de juristul roman Cicero şi este întâlnit sub definiŃii diferite în doctrinele moderne de drept. care corespunde cerinŃelor comerŃului internaŃional. 10 bis. 11/1991 este definită ca fiind orice act sau fapt contrar bunei-credinŃe şi uzanŃelor cinstite în activitatea industrială şi de comercializare a produselor. constituie act de concurenŃă neloială orice act de concurenŃă contrar practicilor cinstite în materie industrială sau comercială. alin. şi anume Legea nr. Potrivit art. În limbajul comun. dreptul la concurenŃă trebuie să fie exercitat cu bună-credinŃă. buna-credinŃă reprezintă convingerea intimă a unei persoane că ceea ce face este bine. Numai în aceste condiŃii concurenŃa este licită şi ocrotită de lege. Observăm că pentru a se circumscrie în sfera licitului. şi respectarea uzanŃelor cinstite. Un alt sistem. (2) al ConvenŃiei. pentru prima oară. Criteriul bunei-credinŃe Buna-credinŃă şi valenŃele sale juridice îşi au originea în legătura dintre drept şi morală. prin ConvenŃia de la Paris pentru protecŃia proprietăŃii industriale din 1884. Comportamentul participanŃilor la raporturile comerciale trebuie să se întemeieze pe două concepte fundamentale şi anume buna-credinŃă. ca acte de concurenŃă neloială. pe de altă parte. de execuŃie a lucrărilor şi de efectuare a prestărilor de servicii. bunei-credinŃe i se atribuie două accepŃiuni: obligaŃie de comportare corectă pe care părŃile trebuie să o respecte la încheierea şi executarea 22 . în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri. 5. 14 din Codul civil. ea este reglementată în dreptul intern printr-o lege specială. 11/1991 nu defineşte întotdeauna buna-credinŃă. potrivit uzanŃelor cinstite. pe de o parte. 1 din Legea nr. în conformitate cu prevederile legii. În prezent. însă conŃinea prevederi referitoare la confuzie şi falsele indicaŃii de provenienŃă. Actele de concurenŃă neloială au fost reprimate. Legiuitorul român a sancŃionat concurenŃa neloială prin Legea din 18 mai 1932. cu respectarea intereselor consumatorilor şi a cerinŃelor concurenŃei loiale.3.1. Aceasta nu definea concurenŃa neloială. Potrivit art. Legea nr. persoanele fizice sau juridice trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaŃiile civile cu bună-credinŃă. 11/1991 privind combaterea concurenŃei neloiale. La modul general.ca o materie de-sine-stătătoare. În art. include cazurile de concurenŃă neloială într-o lege specială. desprins din dispoziŃiile de drept comun privind răspunderea civilă.

Judecătorul este cel care trebuie să interpreteze noŃiunea bunei-credinŃe prin luarea în considerare a două criterii: etic şi economic. onestitate şi cinste. buna-credinŃă este criteriul determinant pentru a aprecia lipsa de loialitate a unui comportament. Conceptul de bună-credinŃă constituie o regulă cu caracter general. Codul civil român consacră buna-credinŃă în art. (2) se naşte prezumŃia potrivit căreia buna-credinŃă se presupune totdeauna şi sarcina probei cade asupra aceluia care invocă reaua-credinŃă. care echivalează cu un drept. 14 alin. 2 din Legea elveŃiană privind combaterea concurenŃei neloiale din 1986 este neloial şi ilicit orice comportament sau practică comercială care este înşelătoare sau care contravine în orice altă manieră regulilor bunei-credinŃe şi care influenŃează raporturile între concurenŃi sau între producători şi clienŃi. uzanŃe oneste (dreptul francez). ordinea şi temperanŃa. iar în temeiul dispoziŃiilor alin. În alte sisteme de drept caracterul neloial al actelor de comerŃ este apreciat tot prin raportare la morală. (1). considerat individual. a tuturor drepturilor civile. prudenŃa. violenŃei. loială şi de totală încredere reciprocă şi credinŃa eronată şi scuzabilă. Într-o altă opinie. Buna-credinŃă este definită de doctrină şi produce efecte juridice diferite în cadrul fiecărei instituŃii de drept. care implică săvârşirea de acte cu caracter licit şi abŃinerea de la vătămarea sau de la păgubirea altuia. Buna-credinŃă se fundamentează pe valori morale precum loialitatea (probitatea). respectiv convingerea unei persoane că acŃionează în temeiul unui drept şi potrivit cu legea sau cu ceea ce se cuvine. plecând de la o normă de drept. care stă la baza întregului nostru sistem de drept şi reprezintă fondul juridic pe care se profilează recunoaşterea în general. care implică absenŃa dolului. atunci când există convingerea fermă.convenŃiilor. Acesteia i se atribuie valenŃe asemănătore şi pe plan juridic. Conform art. să se poată declanşa efecte juridice. dar greşită. fidelitate în angajamente. adică sinceritate. În dreptul elveŃian al concurenŃei. diligenŃă. eroarea scuzabilă. în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri”. care implică o anumită activitate a individului sau o atitudine pur intelectuală de ignorare sau de eroare. buna-credinŃă se poate manifesta sub două forme: activitatea onestă. liceitatea. PrezumŃia are caracter juris tantum şi se aplică tuturor raporturilor juridice. 23 . buna-credinŃă a fost definită ca fiind starea psihologică a subiectului de drept. protejată de lege. care implică prevederea rezultatului actelor şi faptelor în limita legilor. ValenŃele morale se regăsesc în intenŃia dreaptă. În raporturile juridice. la bunele moravuri (dreptul german). potrivit căruia „persoanele fizice sau juridice trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaŃiile civile cu bună-credinŃă. fraudei. că se acŃionează în conformitate cu legea. care poate fi apreciată etic şi pe baza căreia. corectitudine profesională (dreptul italian).

15 din Codul civil. SancŃiunea cu caracter general a exercitării abuzive a unui drept subiectiv constă în obligarea autorului abuzului la plata despăgubirilor pentru prejudiciul patrimonial sau moral cauzat prin exercitarea abuzivă a dreptului său. 11/1991. SancŃiunea diferă în funcŃie de cel care îl invocă. „niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil. în cazul comercianŃilor care au exercitat abuziv drepturile se vor aplica dispoziŃiile Legii nr. fraudă. şi anume: unul subiectiv. Reaua-credinŃă şi abuzul de drept constituie două forme opuse bunei-credinŃe. Ea nu cunoaşte o definiŃie legală. care presupune deturnarea dreptului subiectiv de la finalitatea lui legală. prevăzute în mod expres de norma specială. Orice abuz de drept presupune două elemente constitutive. de la finalitatea lui. cu rea-credinŃă. potrivit regulilor care guvernează răspunderea civilă delictuală. Abuzul de drept Potrivit art. fiecare având aplicabilitate diferită: reaua-credinŃă înseamnă viclenie. care să fie exercitat cu rea-credinŃă şi contrar scopului economico-social în care a fost recunoscut de lege şi exercitarea abuzivă a dreptului subiectiv să conducă la producerea unui prejudiciu patrimonial sau moral. neglijenŃă şi uşurinŃă în exerciŃiul unui drept. foarte veche şi foarte cunoscută în doctrină. Unii autori consideră că lipsa definiŃiilor legale în oricare din domeniile dreptului se explică prin faptul că legiuitorul nu a dorit să se lanseze într-o instituŃie extrem de delicată. fraudei şi a culpei grave. rea-credinŃă şi abuz de drept au un conŃinut şi o întindere diferită de cea din dreptul comun.Reaua-credinŃă este opusul bunei-credinŃe şi din punct de vedere juridic este o formă a vinovăŃiei. De exemplu. 5. În literatura juridică se apreciază că se poate vorbi de un abuz de drept atunci când titularul dreptului îl deturnează. înşelăciune. care constă în exercitarea cu rea-credinŃă a dreptului subiectiv şi un altul obiectiv. contrar bunei-credinŃe”. Acestora li se pot adăuga şi alte sancŃiuni. ParticularităŃile acestor noŃiuni se desprind dintr-o serie de premise precum: natura dreptului în discuŃie. omisiune intenŃionată. În jurisprudenŃă abuzul de drept este definit ca fiind exercitarea unui drept subiectiv fără interes legitim sau peste limitele interesului legitim în dauna altei persoane. calitatea de 24 .2. este necesar să existe un drept subiectiv. În materia concurenŃei neloiale. iar abuzul de drept presupune intenŃia de a păgubi. Pentru existenŃa abuzului de drept.3. noŃiunile de bună-credinŃă. expresia dolului. Depăşirea acestui scop şi exercitarea lor fără interes legitim constituie abuz de drept.

1 alin. Altfel spus. 1 din Codul civil conferă uzanŃelor conforme ordinii publice şi bunelor moravuri rangul de izvor de drept. (6) din Codul civil. prin enumerarea acestora în cuprinsul art. ca autor al prejudiciului. de executare a lucrărilor şi prestărilor de servicii. noŃiunea de uzanŃe din cuprinsul Legii nr. (6) din Codul civil. uzanŃele sunt acele standarde profesionale. care s-au impus ca urmare a unei conduite repetate. Orice act de concurenŃă. Atât timp cât prejudiciul se produce în condiŃiile legii. în scăderea vânzărilor şi a cifrei de afaceri. art. iar cel de-al doilea consideră obligatorie uzanŃa în relaŃiile comerciale. 10 bis al ConvenŃiei de la Paris. încetarea sau înlăturarea actelor/faptelor păgubitoare şi despăgubiri materiale şi/sau morale pentru prejudiciul cauzat. însă precizează care acte şi fapte reprezintă manifestări ale concurenŃei neloiale. În conformitate cu art. JurisprudenŃa franceză a avansat noŃiunea de uzuri oneste pentru a caracteriza concurenŃa loială. Legea nr. jocul concurenŃei pe piaŃa relevantă este dur şi poate cauza prejudicii. aşadar. NoŃiunea de uzanŃe cinstite este rezultatul transpunerii în dreptul nostru a textului art. trebuie să fie apreciat ca fiind de rea-credinŃă. De cele mai multe ori. nu suntem în prezenŃa unui abuz de drept. 11/1991 nu defineşte noŃiunea de uzanŃe cinstite. ExigenŃa în aprecierea relei-credinŃe trebuie să fie sporită în cazul în care subiectele care-şi dispută dreptul îşi desfăşoară activitatea pe aceeaşi piaŃă. constante. 1 alin. 5 din lege. În literatura de specialitate. Criteriul uzanŃelor cinstite ConcurenŃa este limitată prin respectarea uzanŃelor comerciale cinstite. 11/1991 face trimitere definiŃia din art. 5. (3) din Codul civil arată că „uzanŃele se aplică numai în măsura în care legea trimite în mod expres la acestea”. conceptul de uzanŃe cinstite se defineşte prin raportare la două elemente: unul obiectiv şi unul psihologic. exced loialităŃii comerciale. obligaŃiile profesionale ale acestora.3. pe cale judecătorească. 1 alin. ale libertăŃii comerŃului şi ale concurenŃei. Comerciantul vătămat poate obŃine. prin uzanŃe se înŃelege obiceiul (cutuma) şi uzurile profesionale. Prejudiciul în domeniul concurenŃei constă în pierderea clientelei şi implicit. contrar practicilor cinstite.comerciant a titularului dreptului. Pentru a contura acest concept. InstanŃa trebuie să analizeze dacă mijloacele folosite de comerciant.3. Primul desemnează o practică socială consolidată. a. industrial. jurisprudenŃa franceză a avut ca punct de 25 . Art. 1¹ lit. specifice domeniului comercial. Acestea reprezintă practici sau reguli care se aplică în relaŃiile contractuale dintre participanŃii la activitatea de comerŃ internaŃional. Art. 4 şi art.

concurenŃa loială constituie singura formă de concurenŃă permisă. este responsabil de relaŃia cu 26 . de progres. Nu trebuie uitat faptul că şi consumatorii. Neexercitarea activităŃii industriale şi de comercializare a produselor. dar şi interesul consumatorului. răspunderea penală (art. investită în acest scop. pe de altă parte. Incriminarea concurenŃei neloiale este menită să asigure. în condiŃiile. menŃinerea şi stimularea concurenŃei şi a unui mediu concurenŃial normal. Astfel. GeneralităŃi Consiliul ConcurenŃei urmăreşte protecŃia. în vederea promovării intereselor consumatorilor. precum şi a prevederilor art. 11/1991). 3 din Legea nr. Consiliul ConcurenŃei are şi rolul de autoritate naŃională de contact în domeniul ajutorului de stat între Comisia Europeană. atrage răspunderea civilă. furnizorii şi beneficiarii de ajutor de stat. admisibile. va aplica sancŃiunile prevăzute de lege. 101 şi 102 din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene este încredinŃată Consiliului Concurentei. în mod practic. va aplica sancŃiunile prevăzute de lege. care au ca scop protejarea interesului aceluia care desfăşoară o anumită activitate. ConcurenŃă neloială reprezintă opusul concurenŃei licite. de asemenea. pe de o parte. ca autoritate administrativă autonomă. Pornind de la aceste premise. care vine în sprijinul economiei de piaŃă. 6. adesea victime ale neloialităŃii. Autoritatea de concurenţă – Consiliul Concurenţei 6. Consiliului ConcurenŃei îi revine şi rolul de a reprezenta România în relaŃiile cu organizaŃiile şi instituŃiile internaŃionale de profil. contravenŃională sau după caz.1. potrivit art. Consiliul ConcurenŃei este autoritatea naŃională administrativă în domeniul concurenŃei care urmăreşte respectarea legislaŃiei în domeniu. exercitând astfel forŃa coercitivă a statului. joacă un rol important în lupta dintre actorii pieŃei.plecare regulile deontologice profesionale. riguroase. 3 din Legea 21/1996 privind concurenŃa. care este considerată a fi o sursă de energie. şi instituŃiile publice. precum şi de efectuare a prestărilor de servicii contrar bunei-credinŃe şi uzanŃelor cinstite. în scopul atingerii obiectivelor preconizate în activitatea sa. de execuŃie a lucrărilor. loialitatea în afaceri. punerea în aplicare a acestui act normativ. în cadrul căreia comportamentul competiŃional al comerciantului se manifestă cu bună-credinŃă şi potrivit uzanŃelor cinstite. modalităŃile şi limitele stabilite prin dispoziŃiile legii respective. beneficiind de personalitate juridică. iar în caz de încălcare.

Fiecare comisie este formată din 2 consilieri de concurenŃă în componenŃa stabilită de preşedintele Consiliului ConcurenŃei. şi cooperează cu alte autorităŃi de concurenŃă. de monitorizare a pieŃelor şi supraveghere a actorilor de pe aceste pieŃe şi una corectivă. asupra • autorizarea concentrărilor economice. acesta putând fi reînnoit o singură dată. format din 7 membri: un preşedinte (a cărui funcŃie este asimilată celei de ministru). Structura Consiliului ConcurenŃei Consiliul ConcurenŃei este un organ colegial.2. 27 . Consiliul ConcurenŃei examinează în plen: • rapoartele de investigaŃie. la propunerea Guvernului.instituŃiile Uniunii Europene. Membrii Consiliului ConcurenŃei şi inspectorii de concurenŃă nu pot face parte din partide sau alte formaŃiuni politice. cu eventualele obiecŃii formulate la acestea.3. şi este condusă de către un vicepreşedinte al Consiliului ConcurenŃei. Membrii Plenului îndeplinesc atribuŃii conform regulamentelor aprobate de către Plen sau conform delegării Preşedintelui. Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului ConcurenŃei este de 5 ani. măsurilor de luat. menită să restabilească şi să asigure dezvoltarea unui mediu concurenŃial normal. Membrii Consiliului Concurentei sunt numiŃi în funcŃie de către Preşedintele României. 2 vicepreşedinŃi (a căror funcŃie este asimilată celei de secretar de stat) şi 4 consilieri de concurenŃă (a căror funcŃie este asimilată celei de subsecretar de stat). directă ori prin persoane interpuse. Activitatea Consiliului ConcurenŃei se desfăşoară pe două componente principale: una preventivă. pentru fiecare caz în parte. potrivit prevederilor relevante din legislaŃia europeană. la conducerea sau administrarea unor entităŃi publice ori private sau cu deŃinerea de funcŃii ori de demnităŃi publice. cu participarea. cu excepŃia funcŃiilor şi activităŃilor didactice din învăŃământul superior. 6. deliberează şi ia decizii în plen şi în comisii. Preşedintele Consiliului ConcurenŃei ordonă efectuarea de investigaŃii şi desemnează raportorul pentru fiecare investigaŃie. FuncŃionarea Consiliului ConcurenŃei Consiliul ConcurenŃei îşi desfăşoară activitatea. 6. Calitatea de membru al Consiliului ConcurenŃei este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte activităŃi profesionale sau de consultanŃă. Ei nu pot fi desemnaŃi experŃi sau arbitri nici de părŃi şi nici de instanŃa judecătorească sau de către o altă instituŃie. cercetare ştiinŃifică şi creaŃie literar-artistică.

• punctele de vedere. juridic sau al concurenŃei. ia măsuri pentru restabilirea mediului concurenŃial. investigaŃiile privind practicile anticoncurenŃiale şi concentrările economice ilegale În acest sens. Structura organizatorică şi de personal a Consiliului ConcurenŃei. raportul anual privind ajutoarele de stat. 6. 1/2003. 21/1996: ◊ efectuează. (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. ia decizii şi formulează avize. ai mediului de afaceri şi ai asociaŃiilor de protecŃie a consumatorilor sau din alte persoane cu prestigiu în domeniul economic. recomandările şi avizele formulate în realizarea atribuŃiilor prevăzute de Legea concurenŃei. Deciziile Consiliului ConcurenŃei pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti. 29 alin. Ei declanşează o procedură de examinare preliminară. ◊ ia deciziile prin care constată încălcarea prevederilor Legii concurenŃei şi aplică sancŃiunile corespunzătoate. potrivit prevederilor art. un organism neparmanent. precum şi orice alte rapoarte privind concurenŃa şi ajutoarele de stat. beneficiul exceptării pentru înŃelegerile. prin decizie. • • proiectele de reglementări propuse spre adoptare. AtribuŃiile Consiliului ConcurenŃei Consiliul ConcurenŃei adoptă regulamente şi instrucŃiuni. emite ordine. în cadrul căreia pot solicita întreprinderilor şi autorităŃilor şi instituŃiilor administraŃiei publice centrale şi locale toate documentele şi informaŃiile care le sunt necesare. deciziileasociaŃiilor de întreprinderi sau practicile concertate cărora li se aplică prevederile unuia dintre regulamentele europene de exceptare pe categorii. Consiliul ConcurenŃei poate retrage. raportul anual al activităŃii instituŃiei. soluŃia votată de preşedinte prevalează. În cadrul Consiliului ConcurenŃei funcŃionează Colegiul Consultativ.4. Consiliul ConcurenŃei poate publica un raport cu privire la rezultatele investigaŃiei privind anumite 28 . 26 din Legea nr. inspectorii de concurenŃă sunt abilitaŃi cu puteri de inspecŃie. Consiliul ConcurenŃei are următoarele atribuŃii stabilite prin art. atribuŃiile de conducere şi de execuŃie ale personalului său se stabilesc prin regulamentele interioare adoptate de acesta. din oficiu sau la sesizarea unei persoane fizice sau juridice. în caz de partaj egal al voturilor. În formaŃiunile deliberative fiecare membru dispune de un vot. face recomandări şi elaborează rapoarte. format din 11 până la 17 reprezentanŃi ai mediului universitar de concurenŃă.

DefiniŃi concurenŃa neloială şi arătaŃi criteriile în baza cărora clasificaŃi un act ca fiind de concurenŃă neloială. 3. Întrebări: 1. potrivit prevederilor relevante din legislaŃia europeană. şi cooperează cu alte autorităŃi de concurenŃă. poate sesiza Guvernul asupra existenŃei unei situaŃii de monopol şi propune acestuia adoptarea măsurilor necesare pentru remedierea disfuncŃionalităŃilor constatate.sectoare ale economiei sau anumite acorduri în diferite sectoare şi invită părŃile interesate să formuleze observaŃii. ca autoritate naŃională de concurenŃă. ◊ Consiliul ConcurenŃei reprezintă România şi promovează schimbul de informaŃii şi de experienŃă în relaŃiile cu organizaŃiile şi instituŃiile internaŃionale de profil. Care sunt atribuŃiile Consiliului ConcurenŃei? 29 . De asemenea. Cum delimitaŃi o piaŃă relevantă? 2. Sesizează instanŃele judecătoreşti asupra cazurilor în care acestea sunt competente potrivit Regulamentului nr. este responsabil de relaŃia cu instituŃiile Uniunii Europene. Totodată. 5. a instanŃelor naŃionale şi a celor de la nivelul Uniunii Europene. inclusiv monitorizarea măsurilor dispuse şi a efectelor concentrărilor economice autorizate condiŃionat prin decizii. Astfel. ◊ se implică în elaborarea actelor normative privind protecŃia mediului concurenŃial Consiliul ConcurenŃei emite aviz conform pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurenŃial şi propune modificarea actelor normative care au un asemenea efect. avâd în vedere practica Comisiei Europene. PrezentaŃi principalele trăsături ale întreprinderii. 1/2003. 4. PrezentaŃi principalele funcŃii ale concurenŃei. urmăreşte aplicarea dispoziŃiilor legale şi a altor acte normative incidente în domeniul de reglementare al legii concurenŃei şi asigură aplicarea efectivă a deciziilor proprii. poate face recomandări de bună practică în diverse sectoare economice şi îndrumări privind diverse aspecte legate le aplicarea legislaŃiei în domeniul concurenŃei.

Aspecte generale Protejarea concurenŃei loiale prin reprimarea practicilor anticoncurenŃiale a constituit o prioritate încă de la constituirea ComunităŃii Europene. 102 din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene (fostul art. 85 şi 86 din Tratatul de la Roma din 1957 devenite 81 şi 82 după. în măsura în care comerŃul între statele membre ale Uniunii Europene este susceptibil de a fi afectat. restrângerea sau denaturarea concurenŃei în cadrul pieŃei interne.Capitolul III.identificarea exceptărilor de la principiul interzicerii înŃelegerilor anticoncurenŃiale . decizii şi practici concertate 1. DispoziŃiile art.însuşirea noŃiunilor legate de abuzul de poziŃie dominantă . Protecţia pieţei Obiective: .delimitarea condiŃiilor în care un ajutor economic este compatibil cu piaŃa comună A. 101 şi 102 din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene se realizează de către Comisia Europeană. 81 şi 82 din Tratat. Acorduri. comportamentul uneia sau mai multor întreprinderi de a folosi într-un mod abuziv o poziŃie dominantă pe piaŃa internă sau pe o parte substanŃială a acesteia. Procedura de control se desfăşoară potrivit Regulamentului (CE) nr. 101 din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene (fostul art. 82 din Tratatul ComunităŃilor Europene) precizează că este incompatibil cu piaŃa internă şi interzis. Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene nu cuprinde dispoziŃii referitoare la concentrările economice care pot denatura concurenŃa. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 referitor la punerea în aplicare a regulilor de concurenŃă prevăzute în art.cunoaşterea modurilor în care se poate realiza o concentrare economică . Regulile generale privind concurenŃa pe piaŃa internă a ComunităŃii Europene erau cuprinse în art. Pentru a acoperi această lacună 30 . 81 din Tratatul ComunităŃilor Europene) interzic şi declară incompatibile cu piaŃa comună orice acorduri între întreprinderi.prezentarea categoriilor de antante . Art. decizii de asociere de întreprinderi şi toate practicile concertate susceptibile să afecteze comerŃul între statele membre şi care au ca obiect sau efect împiedicarea. Controlul respectării dispoziŃiilor art.

între unul sau mai mulŃi operatori economici. 21/1996. în principiu. publică sau ocultă. (1) din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene interzice orice acorduri între întreprinderi. În dreptul nostru. RestricŃiile de concurenŃă se aplică nu numai întreprinderilor. consemnat în scris sau oral. restrângerea sau denaturarea concurenŃei în cadrul pieŃei interne. exprimată în scris-indiferent de forma. Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene interzice. 109. care constituie legislaŃia secundară în materie. în măsura în care afectează schimburile comerciale dintre statele membre. decizii ale asocierilor de întreprinderi şi practicile concertate pot fi grupate în conceptul de antantă. LegislaŃia comunitară este transpusă în dreptul nostru prin Legea nr. Potrivit dreptului comunitar (Decizia Comisiei Europene 87/409/EEC în cazul Sandoz Prodotti Farmaceutici SpA din 13 iulie 1987) şi naŃional (Decizia Consiliului ConcurenŃei nr. toate ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat. acordate sub orice formă. C 238/99 P. într-o serie de acŃiuni sau într-un mod de comportament (Hotărârea CurŃii -camera a şasea. 107. Curtea Europeană de JustiŃie a considerat că înŃelegerea poate consta într-o acŃiune singulară. 21/ 1996 care este similar art.din data de 8 iulie 1999. noŃiunea de înŃelegere reprezintă orice acord. 101 alin. 5 din Legea concurenŃei nr. 35/2009). este suficient ca operatorii economici să îşi fi exprimat intenŃia comună de a adopta o anumită conduită pe piaŃă (Hotărârea CurŃii din 15 octombrie 2002. indiferent de denumire. explicită sau implicită. Articolul 101 alin. Consiliul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul privind concentrările economice.legislativă. titlul ori natura actului sau a clauzei ce o conŃine-sau tacită. având ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurenŃial. Nu este necesar ca voinŃa părŃilor să ia forma unui contract. (1) din Tratat. Acordurile între întreprinderi. Comisia ComunităŃilor Europene împotriva Anic Partecipazioni SpA). orice decizii ale asocierilor de întreprinderi şi orice practici concertate care pot afecta comerŃul dintre statele membre şi care au ca obiect sau efect împiedicarea.art. public sau secret. ci şi guvernelor care acordă ajutoare operatorilor economici. Limburgse Vinyl Maatschappii NV împotriva Comisiei Europene). (1) din Tratat. Pentru ca înŃelegerea să intre sub incidenŃa art. 31 . prin art.. ModalităŃile de aplicare a acestor prevederi sunt stabilite prin regulamentele şi instrucŃiunile emise de Consiliul ConcurenŃei. regimul juridic al antantelor este cel stabilit prin art. Doctrina a definit antanta ca fiind orice înŃelegere intervenită între două sau mai multe întreprinderi. Cauza C-49/92 P. care denaturează sau ameninŃă să denatureze concurenŃa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau producŃii. 101 alin.

Antantele verticale sunt acele acorduri sau practici concertate convenite între doi sau mai mulŃi operatori economici. împotriva Comisiei ComunităŃilor Europene). Cauza 48/69. (1) din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene sunt identificate cinci tipuri de antante care constituie o încălcare a prevederilor Tratatului. care poate fi dovedită prin coroborarea actelor şi faptelor dovedite. Conceptele de înŃelegere şi practică concertată se pot suprapune. Este situaŃia acordurilor de cercetare-dezvoltare. Antantele orizontale sunt acele acorduri sau practici concertate care se realizează între doi sau mai mulŃi operatori economici care operează la acelaşi nivel de piaŃă (producători). fără să fi fost dusă până la realizarea unei convenŃii propriu-zise. prin care un operator economic consimte să realizeze o grupare. 2. Categorii de antante În art. dar ea rezultă. acordurilor de comercializare. acordurilor de mediu. acest concept a fost clarificat de Curtea Europeană de JustiŃie care îl consideră o formă de coordonare între întreprinderi care. reprezentată de operatori economici care pot pătrunde pe piaŃă cu o investiŃie minimă. în special. prin însăşi natura sa.ÎnŃelegerea poate fi explicită. 101 alin. substituie deliberat o cooperare practică între ele. la niveluri diferite ale lanŃului producŃie-distribuŃie. Deciziile de asociere reprezintă o manifestare de voinŃă preliminară. care devine operantă doar dacă este finalizată printr-un acord. împreună cu alte entităŃi colective. În doctrină şi în practică. Este cazul acordurilor de distribuŃie exclusivă. cumpărare exclusivă. în măsura în care acestea distorsionează concurenŃa. franciză sau vânzare condiŃionată. vânzare exclusivă. scrisă sau tacită. Acordurile pot stabili condiŃiile în care părŃile pot cumpăra. Se are în vedere atât concurenŃa reală. antantele sunt clasificate în antante orizontale şi antante verticale. La nivel european. distribuŃie selectivă. Imperial Chemical Industries Ltd. NoŃiunea de practică concertată desemnează o stare de fapt care rezultă din comportamentul individual al operatorilor economici orientat spre evitarea consecinŃelor concurenŃiale prin cooperarea lor. dintr-o coordonare care se exteriorizează prin comportamentul participanŃilor (Hotărârea CurŃii din data de 14 iulie 1972. care îşi desfăşoară activitatea în scopul îndeplinirii acordului respectiv. cât şi cea potenŃială. devenind concurenŃi reali. Textul nu exclude posibilitatea sancŃionării şi altor forme decât cele prevăzute. practica concertată nu întruneşte toate elementele unui acord. 32 . vinde sau revinde anumite produse sau servicii. acordurilor de specializare. riscurilor concurenŃei. acordurilor de producŃie.

(1) din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii cărora le-a mai adăugat alte două. restrângerea sau denaturarea concurenŃei pe piaŃa românească sau pe o parte a acesteia. 21/1996]. 5 alin. 101 alin. deşi îşi asumă aceleaşi obligaŃii cu primii. 5 alin. 3) Al treilea tip de antantă interzisă se referă la împărŃirea pieŃelor sau a surselor de aprovizionare [art. Aceste contracte sunt cunoscute în doctrină şi practică sub denumirea de contracte cuplate. 101 alin. 101 alin. orice decizii ale asociaŃiilor de întreprinderi şi orice practici concertate. preŃuri de cumpărare ori de vânzare sau orice alte condiŃii de tranzacŃionare [art. vor beneficia de mai puŃine avantaje. prin care au fost sancŃionate societăŃile UPC România şi RCS&RDS pentru încălcarea art. când producătorii consacraŃi împiedică pătrunderea concurenŃilor pe o piaŃă. b)]. nu au legătură cu obiectul acestor contracte. 2) O altă categorie se referă la antantele care limitează sau controlează producŃia. (a) din Legea nr. în raporturile cu partenerii comerciali. (1) lit. antantele sunt sancŃionate de art. preŃuri de cumpărare ori de vânzare sau orice alte condiŃii de tranzacŃionare [art. prin natura lor sau în conformitate cu uzanŃele comerciale. direct sau indirect. 4) A patra categorie de antante interzise constă în aplicarea. Această antantă presupune aplicarea unui tratament preferenŃial unor parteneri comerciali. înlănŃuite sau legate. Astfel. c)]. Ele nu sunt interzise decât atunci când fac obiectul unei antante [art. 21/1996 pentru încheierea şi punerea în practică a unei înŃelegeri anticoncurenŃiale având ca obiect partajarea pieŃei serviciilor de retransmisie prin cablu a programelor TV din municipiul Timişoara). dezvoltarea tehnică sau investiŃiile [art. 101 alin. 101 alin. (1) lit. 101 alin. (1) lit. care. dacă: stabilesc. 5) Ultima categorie sancŃionată prin Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene se referă la condiŃionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaŃii suplimentare care. În dreptul nostru. 33 . 237 din 12 decembrie 2006. (1) lit. (c) din Legea nr. în detrimentul altora. Fixarea preŃurilor este o practica anticoncurenŃială la care apelează cel mai adesea întreprinderile în cadrul antantelor orizontale. RaŃiunea instituirii unei astfel de interdicŃii se regăseşte în dorinŃa legiuitorului de a apăra piaŃa unică şi de a o feri de o segmentare (a se vedea Decizia Consiliului ConcurenŃei nr. (1) lit. (1) lit. 21/1996. (e)]. deciziile şi practicile care stabilesc. care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea. (1) din Legea nr. Aceste practici le regăsim îndeosebi în comerŃul internaŃional. 5 alin. comercializarea. Legiuitorul român a preluat cele cinci categorii de antante interzise enumerate art. direct sau indirect. sunt interzise orice înŃelegeri între întreprinderi. (1) lit. d)]. a)]. a unor condiŃii inegale la prestaŃii echivalente.1) Prima categorie se referă la înŃelegerile. provocând în acest fel unora dintre ei un dezavantaj concurenŃial [art.

5 alin. se impune acordarea unor exceptări individuale pentru înŃelegerile care îndeplinesc o serie de condiŃii: ● înŃelegerea contribuie la îmbunătăŃirea producŃiei sau distribuŃiei de mărfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic. (1) lit. împart pieŃele sau sursele de aprovizionare [art. (1) lit. precum şi înŃelegerile de a nu cumpăra de la sau de a nu vinde către anumite întreprinderi fără o justificare rezonabilă [art. nu au legătura cu obiectul acestor contracte [art. 21/1996]. în raporturile cu partenerii comerciali. (c) din Legea nr. Astfel. 21/1996]. (g) din Legea nr.limitează sau controlează producŃia. 5 alin. asigurând. 5 alin. 21/1996]. condiŃionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaŃii suplimentare care. întrucât se presupune că va consolida concurenŃa pe piaŃa relevantă. înŃelegerea este considerată legală. provocând în acest fel unora dintre ei un dezavantaj concurenŃial [art. (e) din Legea nr. 21/1996]. (f) din Legea nr. consumatorilor un avantaj corespunzător celui realizat de părŃile la respective înŃelegere. 21/1996]. (1) lit.1. (1) lit. (b) din Legea nr. 5 alin. ● impun întreprinderilor în cauză doar acele restricŃii care sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective. Acest tip de înŃelegere nu 34 . în mod concertat. decizie ori practică concertată. Exceptări de la principiul interzicerii înŃelegerilor anticoncurenŃiale 3. ● nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenŃa de pe o parte substanŃială a pieŃei produselor în cauză. CondiŃii pentru exceptare Pot exista o serie de înŃelegeri între întreprinderi care pot avea efecte favorabile asupra concurenŃei. (1) lit. Atunci când sunt îndeplinite cele 3 condiŃii. cu oferte trucate la licitaŃii sau la orice alte forme de concurs de oferte [art. (1) lit. condiŃii inegale la prestaŃii echivalente. 3. comercializarea. (d) din Legea nr. 21/1996]. participă. aplică. 5 alin. prin natura lor sau în conformitate cu uzanŃele comerciale. dezvoltarea tehnică sau investiŃiile [art. în acelaşi timp. limitează sau împiedică accesul pe piaŃă şi libertatea exercitării concurenŃei de către alte întreprinderi. 5 alin. elimină de pe piaŃă alŃi concurenŃi.

Primul regulament de exceptare adoptat de către Comisia europeană viza acordurile de exclusivitate (Regulamentul nr. în anumite situaŃii. Exceptările pe categorii Potrivit legiuitorului român. denumite regulamente de exceptare pe categorii. Regulamentul nr. Comisia Europeană poate retrage benefeciul exceptării. Regulamentul nr. putând fi abrogate sau modificat în funcŃie de schimbarea circumstanŃelor care au condus la adoptarea acestuia. decizii şi practici concertate. (3) TFUE. (1) TFUE nu se aplică anumitor categorii de acorduri. Regulamentul nr. Atunci când nu sunt îndeplinite condiŃiile. care a fost înlocuit cu Regulamentul nr. 35 . produce. 101 alin. (3) TFUE. Dacă efectele se produc pe teritoriul unui stat membru. efecte incompatibile cu art. atunci când constată că un acord care face obiectul unui regulament de exceptare pe categorii. prin regulamet. autoritatea care face retragerea trebuie să demonstreze că înŃelegerea încalcă prevederile art. atunci autoritatea de concurenŃă din statul respectiv poate să retragă beneficiul unui regulament de exceptare pe categorii în ceea ce priveşte teritoriul său sau o parte din acesta. şi anume acelora la care nu participă decât două întreprinderi şi care impun clauze de exclusivitate sau de limitare. În caz de retragere. 101 alin. precum şi condiŃiile şi criteriile de încadrare pe categorii sunt cele stabilite în regulamentele Consiliului Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene cu privire la aplicarea prevederilor art. La nivelul Uniunii Europene. 83/1983 privind acordurile de distribuŃie exclusivă şi Regulamentul nr. 19/1956 al Consiliului din 2 martie 1964 a autorizat Comisia Europeană să declare. Regulamentele de exceptare sunt valabile pe o perioadă limitată. 101 alin. beneficiul exceptării pe categorii poate fi retras. 3. 556/1989 asupra acordurilor de licenŃă de know-how. (3) din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene anumitor categorii de înŃelegeri. 4087/1988 asupra acordurilor de franciză. Regulamentul nr. decizii ale asociaŃiilor de întreprinderi sau practici concertate. care se aplică în mod corespunzător. în cazul în care prezintă toate caracteristicile unei pieŃe geografice distincte. 24071996 asupra acordurilor de licenŃă complexă. exceptate. 83/1984 privind acordurile de cumpărare exclusivă). în raport cu drepturi de proprietate industrială sau de know-how. (1) TFUE şi nu îndeplineşte condiŃiile prevăzute în art. 67/67/CEE. 2349/1984 privea acordurile de licenŃă de brevete. 101 alin. categoriile de înŃelegeri. că art. 101 alin.trebuie notificată Consiliului ConcurenŃei.2. Regulamentul nr.

4. cu caracter excepŃional. art. (4) din Legea nr. consumatorilor un avantaj corespunzător celui realizat de părŃile la respectiva înŃelegere. SancŃionarea antantelor Ca regulă generală. nu impun întreprinderilor în cauză restricŃii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective. atunci când acestea îndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii: contribuie la îmbunătăŃirea producŃiei sau distribuŃiei de mărfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic. 21/1996. 101 din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene constituie contravenŃie şi se sancŃionează cu amendă de la 0. (1) din Legea nr. unele antante nu intră sub incidenŃa art. 5 alin. nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenŃa de pe o parte substanŃială a pieŃei produselor în cauză. Art. În situaŃia practicilor care au ca obiect fixarea preŃurilor de vânzare a produselor către terŃi. decizie ori practică concertată. 5 din Legea nr. 21/1996 stabileşte regula conform căreia prevederile art. asigurând. 8 alin. 8 alin. 21/1996]. operatorii economici nu vor beneficia de excepŃia de la aplicarea legii datorită faptului că aceste înŃelegeri sunt prezumate că afectează semnificativ concurenŃa [art. pe una dintre pieŃele relevante afectate de înŃelegere. 101 alin. 21/1996 şi a prevederilor art. (1) din Legea nr. (2) din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene şi a art. 36 . antantele sunt lovite de nulitate. (1) nu se aplică în cazul înŃelegerilor considerate a avea un impact minor asupra concurenŃei. Aceasta este situaŃia operatorilor economici care nu depăşesc praguri de 10% şi respectiv 15%. limitarea producŃiei sau a vânzărilor sau împărŃirea pieŃelor sau a clienŃilor. Încălcarea prevederilor art.5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancŃionării următoarele fapte. 5 alin. Totuşi. după cum părŃile la o înŃelegere sunt sau nu concurenŃi. în acelaşi timp. existenŃi sau potenŃiali.

102 din Tratat şi a art. PoziŃia dominantă colectivă presupune ca operatorii economici vizaŃi să constituie o entitate colectivă în raport cu competitorii lor. Scopul elaborării acestui document constă în interzicerea abuzurilor comise de o întreprindere care deŃine o poziŃie dominantă. preŃuri fixe. Conceptul de poziŃie dominantă a fost definit de Curtea Europeană de JustiŃie ca fiind o poziŃie de putere economică de care se bucură un agent economic şi care îi permite să afecteze concurenŃa pe o piaŃă relevantă prin capacitatea pe care o are de a se comporta independent de concurenŃii şi cumpărătorii săi şi. transparenŃa pieŃei. 37 . putere redusă de negociere din partea consumatorilor. aflat de regulă. Cu privire la abuzul de poziŃie dominantă. în situaŃie de monopol. Aceasta poate fi dedusă din similaritatea structurii costurilor agenŃilor economici dominanŃi. 21/1996 interzic folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziŃii dominante deŃinute pe piaŃa românească sau pe o parte substanŃială a acesteia. Distingem astfel între o dominaŃie individuală şi una colectivă. Practica abuzului de poziŃie dominantă poate fi caracterizată ca fiind o activitate concurenŃială unilaterală. în cele din urmă. 21/1996. putem deduce că poziŃia dominată poate aparŃine unui singur operator economic sau mai multora. (1) din Legea nr. Abuzul de poziţie dominantă 1. 6 alin. Comisia Europeană a emis un document intitulat Orientări privind priorităŃile Comisiei în aplicarea art. 102 din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene interzice abuzul de poziŃie dominantă.B. bariere înalte la intrare. În acest sens. 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante. DispoziŃiile referitoare la abuzul de poziŃie dominantă cuprinse în art. Din interpretarea art. iar consumatorii beneficiază de pe urma eficienŃei şi productivităŃii concurenŃei efective între întreprinderi. spre deosebire de practicile reglementate de art. faŃă de consumatorii finali ai produsului respectiv. Comisia Europeană îşi va orienta acŃiunea pentru a se asigura că pieŃele funcŃionează în mod corespunzător. cea individuală fiind cel mai des întâlnită. (1) din Legea nr. 6 alin. 101 din Tratat. DominaŃia individuală aparŃine unui singur operator economic. Aspecte generale Art.

din deŃinerea unei cote mari de piaŃă. trebuie evaluată şi poziŃia deŃinută de concurenŃi. Primul criteriu permite evaluarea puterii concurenŃiale a agentului economic în discuŃie. atât timp cât cota de piaŃă este de 70%. Totodată. se analizează constrângerile cu care se confruntă în raport cu posibilitatea de a se comporta independent pe piaŃă. Pe lângă cota de piaŃă. recurgând la 38 . nu depăşesc 40% [art. care îi permite să influenŃeze structura pieŃei pe care gradul de concurenŃă este redus ca urmare a prezenŃei agentului economic în cauză şi care. 6 alin. pe o perioadă îndelungată. Comisia Europeană face trimitere în Documentul de orientare la alte trei criterii cu ajutorul cărora se poate identifica dacă o întreprindere deŃine sau nu o poziŃie dominantă. barierele la intrarea pe piaŃă. de regulă. poziŃia dominantă este prezumată automat. Criterii de identificare a poziŃiei dominante ExistenŃa unei poziŃii dominante decurge. în cauza Hoffmann-La Roche. Pentru a analiza dacă un operator economic deŃine o poziŃie dominantă. Cotele de piaŃă deŃinute de concurenŃi sunt un indiciu al presiunii concurenŃiale cu care se confruntă un agent economic pe o piaŃă. Abuzul de poziŃie dominantă Curtea Europeană de JustiŃie a definit noŃiunea de abuz tot în cauza Hoffmann-La Roche ca fiind un concept obiectiv referitor la comportamentul unui agent economic aflat într-o poziŃie dominantă. AKZO Chemie BV împotriva Comisiei ComunităŃilor Europene). înregistrate în perioada supusă analizei. se prezumă că una sau mai multe întreprinderi nu se află în această situaŃie atunci când cota sau cotele cumulate pe piaŃa relevantă. (1) din Legea nr. şi anume poziŃia pe piaŃă a concurenŃilor. precum şi modul în care au evoluat cotele de piaŃă ale acestora. de avantajul tehnologic de care beneficiază un operator economic faŃă de concurenŃii săi sau de existenŃa unei reŃele foarte dezvoltate de vânzări şi absenŃa concurenŃei potenŃiale. iar cel de al doilea şi al treilea evidenŃiază avantajele sale comerciale. 21/1996]. Curtea Europeană de JustiŃie a reŃinut că o poziŃie dominantă se determină în funcŃie de relaŃia dintre cotele de piaŃă ale operatorului economic în cauză şi ale concurenŃilor săi mai importanŃi.2. pentru a identifica potenŃialele noi intrări şi posibilele extinderi şi puterea de cumpărare a clienŃilor. Astfel. 3.80% pe o perioadă de timp îndelungată (Hotărârea CurŃii (camera a cincea) din data de 3 iulie 1991. În dreptul nostru. Cauza C-62/86. În lipsa unor elemente pe baza cărora să fie analizată situaŃia unui operator economic.

82 (actualmente art. a) din Legea nr. 102 alin. 102 alin. ca urmare a creşterii importurilor. Un alt caz este cel al unicul producător de sfeclă de zahăr din Irlanda şi Irlanda de Nord. directă sau indirectă. (a) a art. (2) lit. 102 alin. un prim exemplu oferit de art. Astfel. în mod direct sau indirect. cu scopul de a elimina concurenŃa. Pentru a putea preveni şi combate toate formele abuzului de poziŃie dominantă. Curtea Europeană de JustiŃie a aplicat sancŃiuni în cauză pentru încălcarea art. 21/1996 completează textul art. efectuarea unor tranzacŃii echivalente în condiŃii diferite pentru părŃi diferite. compania a scăzut preŃurile clienŃilor identificaŃi drept vulnerabili la importuri. De regulă. companiile acuzate de abuz de poziŃie dominantă pentru aplicarea unor politici comerciale diferenŃiate se apără susŃinând că acŃiunile lor reprezintă doar un răspuns la comportamentul competitorilor de pe piaŃă. a unor preŃuri inechitabile de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiŃii inechitabile de tranzacŃionare şi refuzul de a trata cu anumiŃi furnizori sau beneficiari [lit. Art. constrângerea celorlaltor părŃi contractante să accepte obligaŃii suplimentare care nu au făcut obiectul contractului. 6 alin. (2) lit. Unul dintre ele este cazul United Brands. are ca efect împiedicarea menŃinerii gradului de concurenŃă existent pe piaŃă sau împiedicarea creşterii concurenŃei. 39 . (1) lit. (1) lit. 6 alin. legislaŃia comunitară şi cea naŃională exemplifică doar unele dintre comportamentele care pot fi calificate drept abuz de poziŃie dominantă. în mod direct sau indirect. 102) din Tratat. a pieŃei sau a dezvoltării tehnologice în detrimentul consumatorilor. a unor preŃuri inechitabile de vânzare ori de cumpărare sau a altor condiŃii inechitabile de tranzacŃionare. (2) din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene şi a art. Compania a abuzat de poziŃia sa dominantă pe piaŃa bananelor şi a refuzat să mai furnizeze bananele Chiquita distribuitorului său danez Oelsen. de preŃuri sau condiŃii comerciale incorecte. două cazuri relevante ne reŃin atenŃia. În jurisprudenŃa comunitară. Abuzul de poziŃie dominantă se poate înfăŃişa într-o mare varietate de forme. Irish Sugar.alte metode decât cele care condiŃionează concurenŃa normală. motivat de faptul că acesta din urmă a luat parte la campania de promovarea unui concurent care furniza bananele Dole. cum ar fi: impunerea. adoptarea unor măsuri vizând limitarea producŃiei. (a) din Legea nr. Alte forme pe care le poate îmbrăca abuzul de poziŃie dominantă exemplificate de legiuitor sunt: impunerea. 21/1996]. (a) din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene se referă la impunerea. (a) din Tratat cu refuzul de a trata cu anumiŃi furnizori ori beneficiari.

(2) din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene şi a art.5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancŃionării. 6 alin.limitarea producŃiei. 102 alin. (d) a art. 21/1996]. (f) din Legea nr. 21/1996]. 102 alin. 21/1996]. exploatarea stării de dependenŃă în care se găseşte o altă întreprindere faŃă de o asemenea întreprindere sau întreprinderi şi care nu dispune de o soluŃie alternativă în condiŃii echivalente. (1) din Legea nr. cu acoperirea diferenŃelor prin impunerea unor preŃuri majorate consumatorilor interni [art. ori vânzarea la export sub costul de producŃie. nu au legătură cu obiectul acestor contracte [lit. Consiliul ConcurenŃei a adoptat Ordinul nr. 420 din 2 septembrie 2010 pentru punerea în aplicare a InstrucŃiunilor privind individualizarea sancŃiunilor pentru contravenŃiile prevăzute la art. 102 alin. (e) din Legea nr. 6 alin. abuzul de poziŃie dominantă constituie contravenŃie şi se sancŃionează cu amendă de la 0. Potrivit art. (1) lit. în acest fel. (1) lit. 21/1996]. 6 alin. 4. 51 alin. provocând. 6 alin. în scopul înlăturării concurenŃilor. 21/1996]. comercializării sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul consumatorilor [lit. unora dintre ei un dezavantaj concurenŃial [lit. 51 din Legea nr. precum şi ruperea relaŃiilor contractuale pentru singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiŃii comerciale nejustificate [art. (2) din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene şi a art. (1) lit. practicarea unor preŃuri excesive sau practicarea unor preŃuri de ruinare. 6 alin. (1) lit. (1) din Legea nr. (a) din Legea nr. prin natura lor sau în conformitate cu uzanŃele comerciale. În anul 2004. (b) a art. (c) a art. SancŃionarea abuzului de poziŃie dominantă DeŃinerea unei poziŃii dominante pe o piaŃă nu este sancŃionată. 21/1996. aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiŃii inegale la prestaŃii echivalente. 21/1997. (2) din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene şi a art. condiŃionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaŃii suplimentare care. Comisia Europeană a aplicat cea mai mare amendă (497 milioane de euro) pentru abuz de poziŃie dominantă companiei Microsoft 40 . b) din Legea nr.

şi prin urmare. b). Aspecte generale NoŃiunea de concentrare economică nu se regăseşte în Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene. 3 alin. a controlului direct sau indirect asupra uneia sau mai multor întreprinderi sau părŃi ale acestora (lit. fie prin contract sau prin orice alte mijloace. În legislaŃia noastră. 139/2004 realizarea unei operaŃiuni de acest fel implică o modificare de durată a controlului prin: fuzionarea a două sau mai multe întreprinderi independente anterior sau părŃi ale unor întreprinderi (lit. Legea nr. Regulamentul privind concentrările economice adoptat de Consiliul ConcurenŃei precizează că noŃiunea de concentrare economică include acele operaŃiuni care au ca rezultat modificări de durată ale controlului întreprinderilor. 4064/89. cu privire la obligaŃiile care decurg şi cu privire la sancŃiuni. Consiliul ConcurenŃei a adoptat în acest sens Ordinul nr. în structura pieŃei. Concentrările economice 1. ci doar oferă elemente cu ajutorul cărora se poate contura o definiŃie. a). Prevederile legii dispun cu privire la operaŃiunile care sunt considerate sau nu concentrări economice. achiziŃionarea de valori mobiliare sau de active. prin concentrare economică se înŃelege situaŃia în care un număr de operatori economici deŃine o pondere ridicată a activităŃii economice pe o piaŃă. activelor sau forŃei de muncă utilizată. Termenul de concentrations a fost introdus prin Regulamentul (CEE) nr. Regulamentul (CE) nr. preluarea. (1) din Regulamentul (CE) nr. exprimată prin totalul vânzărilor. 139/2004 nu arată ce se înŃelege prin concentrare economică. Potrivit doctrinei. la condiŃiile în care sunt notificate şi supuse controlului Consiliului ConcurenŃei. 41 . de către una sau mai multe persoane care controlează deja cel puŃin o întreprindere sau de către una sau mai multe întreprinderi (lit. Regulamentul (CE) nr. Conform art. 385 din 5 august 2010 pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind concentrările economice. 15. 10 . 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi [Regulamentul (CE) privind concentrările economice] a înlocuit Regulamentul (CEE) nr. 21/1996 dedică un capitol întreg concentrărilor economice în cadrul art.C.art. 4064/89 al Consiliului din 21 decembrie 1989 privind controlul concentrărilor economice între agenŃii economici. b).

concentrările economice se pot realiza prin trei modalităŃi. AbsorbŃia are loc atunci când un operator economic îşi sporeşte activitatea înglobând un alt operator economic care îşi încetează astfel activitatea. Aceasta se realizează prin absorbŃie şi contopire. Fuziunea presupune că doi sau mai mulŃi operatori economici se contopesc pentru a alcătui o persoană juridică nouă. prin preluarea controlului altor întreprinderi de către una sau mai multe întreprinderi. printr-o gamă redusă de opŃiuni sau mai puŃine inovaŃii. Comisiei Europene i-au fost notificate două fuziuni de proporŃii. ModalităŃi de realizare a concentrărilor Potrivit art. În literatura noastră juridică se face distincŃie între mai multe tipuri de concentrare economică. care acŃionează pe pieŃe diferite. Fuziunea reprezintă operaŃiunea prin care două sau mai multe întreprinderi independente anterior. ambele din sectorul farmaceutic. 3 din Regulamentul (CE) nr. şi anume: prin fuziunea mai multor întreprinderi. SituaŃia astfel creată poate afecta consumatorii prin preŃuri mari. verticală. părŃile au propus să transfere către concurenŃi o parte dintre produsele lor. pentru a reface concurenŃa. care se realizează între operatori economici care au un obiect de activitate identic sau similar. limitând gama de medicamente pentru care ar putea opta pacienŃii. care reuneşte operatori economici din domenii de activitate diferite. devin o singură entitate economică. în funcŃie de natura activităŃii întreprinderilor implicate: orizontală. şi anume Sanofi/Synthélabo şi Pfizer/Pharmacia. acŃionând pe pieŃe diferite. prin constituirea unei societăŃi în comun concentrative. 2. 42 . conglomerată. Unele fuziuni pot reduce concurenŃa pe o piaŃă prin crearea sau consolidarea unui jucător dominant. 139/2004. În ambele situaŃii. care presupune combinarea unor operatori economici cu profile de activitate din cele mai diferite. Comisia a constatat că ambele contopiri ar putea denatura concurenŃa.cuprinzând şi operaŃiunile care conduc la crearea de societăŃi în comun care îndeplinesc în mod durabil toate funcŃiile unei entităŃi economice autonome.

10 alin. sau cu condiŃia să îşi exercite aceste drepturi de vot numai pentru pregătirea cesionării integrale sau parŃiale a întreprinderii în cauză sau a activelor acesteia sau a cesionării valorilor mobiliare în cauză. Societatea comună concentrativă reprezentă o concentrare economică care are ca obiect sau efect coordonarea comportamentului concurenŃial al întreprinderilor rămase independente [art. (5) din Regulamentul nr. 3 alin. activităŃile de pe aceeaşi piaŃă ca şi societatea în comun ori de pe o piaŃă situată în amonte sau în aval faŃă de cea a societăŃii în comun ori pe o piaŃă vecină aflată în strânsă legătură cu această piaŃă. care deŃin temporar valori mobiliare ale unei întreprinderi pe care le-au dobândit în vederea revinderii. ale căror activităŃi obişnuite includ tranzacŃionarea şi negocierea de valori mobiliare în contul lor sau în contul altora. şi ca cesiunea să 43 . După modul de exercitare. cu condiŃia ca acestea să nu îşi exercite drepturile de vot conferite de valorile mobiliare în cauză pentru a determina comportamentul concurenŃial al întreprinderii în cauză. Controlul poate fi unic sau comun. Art. 139/2004 stabileşte trei situaŃii în care dobândirea controlului nu constituie concentrare economică. distingem între controlul direct sau controlul indirect. Controlul total corespunde achiziŃionării întreprinderii în întregime. iar cel parŃial intervine atunci când a fost achiziŃionată o parte din întreprindere. În funcŃie de baza juridică a controlului.Preluarea controlului se realizează prin obŃinerea de către un operator economic a unei influenŃe determinante asupra unuia sau mai multor operatori economici sau asupra unor părŃi ale acestora. Un prim caz este cel al instituŃiilor de credit sau a altor instituŃii financiare sau a societăŃilor de asigurări. Preluarea se face de către persoane sau întreprinderi care sunt titulare sau beneficiare ale drepturilor care le conferă controlul sau deŃin cel puŃin prerogative de a le exercita. după cum este exercitat de o singură persoană sau de cel puŃin doi asociaŃi. Controlul poate influenŃa întreaga strategie economică a întreprinderii (control strategic) sau numai problemele curente ale acesteia (control operaŃional). (3) din Legea nr. acesta poate fi de fapt sau de drept. Primul criteriu se referă la situaŃia în care două sau mai multe societăŃi-mamă reŃin. Cel de-al doilea criteriu se referă la posibilitatea de a elimina concurenŃa pentru o parte semnificativă a produselor sau a serviciilor în cauză prin crearea societăŃii în comun. 21/1996]. exercitat prin persoane interpuse. într-o măsură semnificativă. Autoritatea de concurenŃă stabileşte dacă operaŃiunea este sau nu compatibilă cu un mediu concurenŃial normal în funcŃie de două criterii.

direct sau indirect. Notificarea trebuie efectuată înainte de punerea în aplicare şi după încheierea acordului. 14 pragul valoric prin raportare tot la cifra de afaceri. Notificarea concentrărilor economice Toate concentrările economice care depăşesc pragurile valorice prevăzute în legislaŃie trebuie notificate Comisiei Europene la nivel comunitar. sau Consiliului ConcurenŃei la nivel naŃional. concordatul sau alte proceduri similare. Legea nr. fiecare în parte. la cerere. în cazul în care respectivele instituŃii sau societăŃi pot dovedi că cesionarea nu a fost posibilă. 1 alin. 21/1996 stabileşte prin art. De asemenea. o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 44 . ca drepturile de vot legate de participaŃiile deŃinute să fie exercitate.000 euro şi când cel puŃin două dintre întreprinderile implicate nu au realizat pe teritoriul României. totuşi. art. precizând că procedura de notificare nu se aplică atunci când cifra de afaceri cumulată a întreprinderilor implicate în operaŃiune nu depăşeşte echivalentul în lei a 10. 21/1996 adaugă o a patra. în special în ceea ce priveşte numirea membrilor organelor de conducere şi supraveghere ale întreprinderilor la care deŃin participaŃiile. cu excepŃia cazurilor în care fiecare dintre întreprinderile implicate realizează mai mult de două treimi din cifra sa totală de afaceri la nivel comunitar într-unul şi acelaşi stat membru. încetarea plăŃilor.000. 10 din Legea nr. în termenul stabilit. O altă situaŃie vizează controlul dobândit de o persoană mandatată de autorităŃile publice în conformitate cu legislaŃia statului membru referitoare la lichidarea. respectiv cea a întreprinderilor (inclusiv cele care fac parte din grupuri economice) care realizează operaŃiuni de restructurare sau reorganizare a propriilor activităŃi. Comisia poate prelungi acest termen. LegislaŃia comunitară şi naŃională stabilesc un prag de minimis (de sensibilitate) sub care se prezumă că o concentrare economică nu afectează concurenŃa. La aceste situaŃii. anunŃarea ofertei publice sau preluarea pachetului de control.aibă loc în termen de un an de la data achiziŃiei. Art. doar pentru a menŃine valoarea integrală a investiŃiilor respective şi nu pentru a determina. comportamentul concurenŃial al respectivelor întreprinderi. falimentul. (2) din Regulamentul nr. nu constituie concentrare economică controlul dobândit de holdinguri financiare cu condiŃia. în condiŃii rezonabile. 139/2004 determină această limită prin raportare la cifra de afaceri totală realizată la nivel mondial de toate întreprinderile implicate (5000 de milioane EUR) sau la nivel comunitar de către fiecare din cel puŃin două întreprinderi implicate (250 de milioane EUR). 3. insolvenŃa.

În cazurile în care prin dizolvarea concentrării acest lucru nu este posibil. nu poate fi determinată. o decizie diferită de cea a Consiliului ConcurenŃei pentru raŃiuni de interes public general. În urma notificării. începerea unei acŃiuni de concentrare economică declarată incompatibilă printr-o decizie a Consiliului ConcurenŃei. Comisia Europeană sau autoritatea de concurenŃă pot emite decizii prin care declară concentrarea compatibilă sau incompatibilă cu piaŃa comună. va fi luată în considerare cea aferentă anului financiar în care întreprinderea sau asociaŃia de întreprinderi a înregistrat cifra de afaceri. înainte de punerea în aplicare a acesteia. În termen de 30 de zile de la notificarea deciziei. se poate lua orice altă măsură adecvată prin care să se asigure că întreprinderile implicate dizolvă concentrarea sau îndeplinesc măsurile prevăzute în decizia Comisiei Europene. 45 . validitatea oricărei operaŃiuni de concentrare economică va depinde de analiza şi decizia pe care Consiliul ConcurenŃei o va lua cu privire la operaŃiune. 4. acestea pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 30 de zile de la comunicare. Decizia este executorie şi va fi publicată împreună cu decizia Consiliului ConcurenŃei în Monitorul Oficial.5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancŃionării: nenotificarea unei concentrări economice. realizată în anul financiar anterior sancŃionării.000. 51 alin.4.000 euro. În cazul în care se constată că o concentrare a fost deja pusă în aplicare şi că a fost declarată incompatibilă cu piaŃa comună. Echivalentul în lei se calculează la cursul de schimb comunicat de Banca NaŃională a României valabil pentru ultima zi a exerciŃiului financiar din anul anterior realizării operaŃiunii. Comisia Europeană poate să solicite întreprinderilor implicate să o dizolve şi să restabilească situaŃia existentă anterior punerii în aplicare a concentrării. poate lua. Pe plan intern. SancŃionarea operaŃiunilor de concentrare economică Potrivit art. Curtea Europeană de JustiŃie are competenŃă deplină în ceea ce priveşte controlul deciziilor prin care Comisia Europeană a aplicat o amendă sau o penalitate cu titlu cominatoriu. an imediat anterior anului de referinŃă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancŃiunii. (1) din Legea nr. pe răspunderea sa. realizarea unei operaŃiuni de concentrare economică. constituie contravenŃii şi se sancŃionează cu amendă de la 0. Guvernul. la propunerea ministrului de resort. 21/1996. Deciziile adoptate de Consiliul ConcurenŃei se comunică părŃilor. În cazul în care cifra de afaceri.

Întreprinderile sau asociaŃiile de întreprinderi nou-înfiinŃate. Prevederile Tratatului au fost completate de legislaŃia secundară. 107. Ajutoarele de stat sunt tipuri de facilităŃi care sunt acordate de stat sau entităŃi publice sub formă de subvenŃii. În timp ce subvenŃiile au rolul de a creşte nivelul competitivităŃii unui operator economic din statul de export faŃă de operatorul economic din statul de import. Ajutoarele de stat 1. interzicerea lor echivalează cu respectarea principiului interzicerii subvenŃiei. La nivel comunitar. 87-89 din Tratatul de instituire a ComunităŃii Europene) şi a legislaŃiei secundare adoptate în baza acestora.art. Aspecte generale ConcurenŃa pe piaŃa unică a Uniunii Europene poate fi distorsionată şi prin susŃinerea de către state a unor întreprinderi sau ramuri ale industriei prin acordarea de ajutoare. Deşi sunt incluse în Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene în capitolul privind concurenŃa. dispoziŃiile referitoare la ajutoarele de stat sunt în strânsă legătură cu prevederile privind libera circulaŃie a produselor şi serviciilor. 137 din 17 mai 2007 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. A. şi Acordul privind SubvenŃiile şi Măsurile Compensatorii se deosebesc de ajutorul de stat. 107. Din perspectiva Acordului General pentru Tarife şi ComerŃ şi a Acordului privind SubvenŃiile şi Măsurile Compensatorii. SubvenŃiile reglementate de G. Pe plan intern. Linia de demarcaŃie dintre ajutoarele de stat. De asemenea. cadrul legal este asigurat de Legea nr. Conceptul de ajutor de stat a fost interpretat de Comisia Europeană şi de Curtea de JustiŃie într-un sens larg. 109 din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene (art.art. reduceri de impozite sau exonerări fiscale. Scopul acestor reglementări este de a transpune dreptul intern prevederile art. ajutorul de stat trebuie 46 . 117/2006 privind procedurile naŃionale în domeniul ajutorului de stat.T. acestea sunt reglementate de art. impozitarea discriminatorie sau alte măsuri cu efect echivalent este de multe ori foarte fină. 109 din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene. vor fi sancŃionate cu amendă. care nu au înregistrat cifră de afaceri în anul anterior sancŃionării.T. practica comunitară referitoare la ajutoarele de stat are un rol deosebit de important în interpretarea textelor legale. el include şi noŃiunea de subvenŃii. împrumuturi. D.

reducerea T. ajutoarele de stat sunt. reducerea impozitului. dar şi de la un organism public sau privat care administrează resursele statului. Legiuitorul se preocupă îndeosebi de mediul concurenŃial. afectează schimburile comerciale dintre statele membre. Art.A. Ajutoarele de stat pot să provină de la orice autoritate a statului. denaturează sau ameninŃă să denatureze concurenŃa. Comisia). sub orice formă. 47 . actual sau potenŃial. Distorsionarea nu trebuie să fie semnificativă sau substanŃială. în mod selectiv. distorsionează sau ameninŃă să distorsioneze concurenŃa şi favorizează anumite întreprinderi sau anumite producŃii (Hotărârea CurŃii din data de 2 iulie 1974. care trebuie să fie unul normal. JurisprudenŃa CurŃii Europene de JustiŃie a calificat drept resurse de stat şi fondurile europene sau fondurile organismelor de protecŃie socială.V. ajutoarele de stat reprezintă avantaje consimŃite de către autorităŃile publice. ferit de orice încercări de distorsionare. direct sau indirect.-ului). centrală. Avantajul la care face referire textul de lege este avantajul economic pe care întreprinderea beneficiară nu l-ar fi obŃinut în condiŃii normale de piaŃă. favorizează anumite întreprinderi sau sectoare de producŃie. Cea mai uzuală formă de ajutor de stat o constituie subvenŃiile. regională sau locală. temporar sau permanent. Cauza C-173/73. Ajutorul de stat este interzis în măsura în care conferă. Avantajul poate fi total sau parŃial. avantaje economice întreprinderilor sau sectoarelor de producŃie. Italia v. Ajutorul de stat este ilicit în măsura în care favorizează un operator economic în defavoarea concurenŃilor săi. De aceea. 2.să readucă un operator economic sau o ramură a economiei aflaŃi în dificultate la acelaşi nivel de competitivitate cu al celor care nu se confruntă cu probleme de ordin economic. economice (ajutoare acordate pentru îmbunătăŃirea procesului de producŃie) sau financiare (credite fără dobândă sau cu dobândă redusă. care sub diverse forme. Categorii de ajutoare de stat În funcŃie de efectele pe care le produc asupra concurenŃei. chiar şi numai ameninŃarea cu denaturarea concurenŃei situează ajutorul de stat în afara legii. Avantajele pot îmbrăca forma avantajelor fiscale (subvenŃii la export). Potrivit CurŃii Europene de JustiŃie. 107 alin (1) din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene declară incompatibile cu piaŃa comună ajutoarele care îndeplinesc o serie de condiŃii: sunt acordate de către stat sau din resursele statului. compatibile sau incompatibile cu piaŃa comună. ab initio.

pe termen lung. care. aceste ajutoare pot îmbrăca diverse forme: ● ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali. sunt supuse notificării şi autorizării prealabile din partea Comisiei pentru a fi considerate compatibile. ◊ ajutoarele destinate să asigure dezvoltarea anumitor activităŃi sau a anumitor regiuni economice ale unui stat membru. (3) din Tratat sunt enumerate alte categorii de ajutoare de stat. În art. de plin drept. în funcŃie de circumstanŃe. ● ajutoarele destinate reparării pagubelor produse de calamităŃile naturale sau de alte evenimente extraordinare. Acestea sunt: ◊ ajutoare destinate regiunilor care se confruntă cu situaŃii deosebite privind nivelul de trai şi ocuparea forŃei de muncă. poate leza concurenŃa pe pieŃele factorilor de producŃie. 107 alin. (1) din Tratat poate să fie totuşi realizat dacă se încadrează în vreuna din situaŃiile prevăzute în alin. regionale sau naŃionale le lipseşte caracterul comunitar şi pot fi astfel exceptate de la aplicarea art. Pentru ca ajutorul de stat să afecteze comerŃul între statele membre. spre deosebire de cele care fac obiectul alin.DirecŃia Generală pentru ConcurenŃă a identificat cel puŃin trei tipuri de denaturări ale concurenŃei cauzate de ajutorul de stat. În al treilea rând. Potrivit art. Unele ajutoare de stat sunt compatibile.dacă sunt acordate fără discriminare în funcŃie de originea produselor. ajutorul de stat poate avea efecte dinamice asupra stimulului de a investi şi intra în concurenŃă. pot afecta concurenŃa pe piaŃa produselor şi pot provoca reacŃii diferite din partea concurenŃilor. de interes european comun. prejudiciind piaŃa internă. Premisa acestei condiŃii este ca la data acordării lui să existe deja relaŃii comerciale între statele membre. (2) din Tratatul privind FuncŃionarea Uniunii Europene. (2) sau (3). afectate de divizarea Germaniei. 107 alin. 107 alin. ● ajutoarele acordate anumitor regiuni din Germania. În primul rând. este cazul întreprinderilor beneficiare care îşi exportă producŃia. Aceste denaturări ale concurenŃei afectează repartizarea activităŃilor economice între sectoare de activitate şi între statele membre. (2). efectele sale trebuie să se extindă în afara graniŃelor statului în care a fost acordat. afectând comerŃul şi dezechilibrând alocarea eficientă a activităŃilor dincolo de graniŃele naŃionale. 107 alin. Ajutoarelor de stat cu efecte locale. În al doilea rând. în special în ceea ce priveşte locul investiŃiei. ◊ ajutoarele destinate unor proiecte importante. (1) din Tratat. În doctrină a fost remarcat faptul că un ajutor de stat care îndeplineşte toate condiŃiile prevăzute în art. În principiu. cu piaŃa comună. 48 .

Comisia Europeană a adoptat Regulamentul (CE) nr. aceasta fiind informată şi cele de minimus care nu au nevoie de aprobare şi nici nu se comunică Comisiei Europene. De la regulile înscrise în art. 108 alin. Dacă statul refuză să respecte decizia Comisiei. putem distinge între ajutoare de stat care trebuie aprobate de către Comisia Europeană. Acestora li se adaugă cele declarate compatibile cu piaŃa internă de către Comisie. 3. 800/2008 din 6 august 2008 prin care a stabilit 27 de tipuri de ajutor pe care statele membre le pot acorda. va impune statului care l-a acordat să îl anuleze sau să îl modifice. Curtea de JustiŃie a precizat că sunt considerate ajutoare de stat incompatibile cu piaŃa comună acordarea de subsidii la import şi export. 49 .◊ ajutoarele destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului naŃional. (3) derogă ajutoarele existente şi cele exceptate de la notificare. care acŃionează sub controlul CurŃii de JustiŃie. 794/2004 de punere în aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. Aspectele procedurale privind ajutorul de stat sunt cuprinse în Regulamentul (CE) nr. Cu privire la ajutoarele exceptate de la notificare. Prin urmare. Monitorizarea ajutoarelor de stat Comisia Europeană veghează şi monitorizează permanent ajutoarele de stat existente. convertirea în acŃiuni sau obligaŃiuni a datoriilor societăŃii. aceasta poate să sesizeze Curtea Europeană de JustiŃie. ori stingerea datoriilor către furnizorii de utilităŃi. în Regulamentul Comisiei (CE) nr. scutiri sau reduceri de taxe fiscale sau sociale. Analizarea compatibilităŃii cu piaŃa comună a unor măsuri de ajutor de stat sau a unei scheme de ajutor intră în competenŃa exclusivă a Comisiei. putem remarca faptul că acestea limitează drepturile statelor membre de a decide în acest domeniu. 659/1999. la cererea unui stat membru. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE. cele care trebuie numai anunŃate Comisiei Europene. ◊ orice alte categorii de ajutoarele stabilite prin decizie a Consiliului. garanŃii de credite. Atunci când constată că un ajutor este incompatibil cu piaŃa internă sau că este abuziv. Analizând prevederile comunitare în materie. preluarea numitor creanŃe de către stat. motivat de existenŃa unor împrejurări excepŃionale.

transparentă şi coordonată a diferitelor scheme de sprijin.Între octombrie 2008 şi iulie 2009. Recomandările Comisiei au rolul de a orientare mediul economic spre o eliminare progresivă. Aceste Comunicări au furnizat orientări cu privire la modalitatea luării unor măsuri eficiente care să permită menŃinerea unei concurenŃe loiale între operatorii economici care beneficiază de sprijin public şi cei care nu primesc un astfel de sprijin. organizează registrul ajutoarelor de stat şi elaborează raportul anual al celor acordate în România. Ce înŃelegeŃi prin noŃiunea de antantă? DaŃi un exemplu. Ce înŃelegeŃi prin monitorizarea ajutoarelor de stat? 50 . monitorizează acordarea acestora. În acest sens. PrezentaŃi condiŃiile în care un ajutor de stat este compatibil cu piaŃa comună. Notificările privind măsurile de ajutor de stat şi informările privind pe cele care sunt exceptate de la obligaŃia de notificare se transmit Consiliului ConcurenŃei. Consiliul ConcurenŃei va trimite furnizorului o copie a deciziei Comisiei. Consiliul ConcurenŃei informează solicitanŃii ajutorului de stat cu privire la deciziile adoptate de Comisia Europeană. Consiliul ConcurenŃei transmite Comisiei Europene notificările. în forma avizată. de îndată. În situaŃiile în care Comisia Europeană decide că ajutorul de stat acordat trebuie rambursat sau recuperat. 2. Întrebări: 1. 4. Dacă beneficiarul nu-l rambursează. Comisia Europeană a adoptat o serie de comunicări prin care stabileşte modul în care statele membre trebuie să aplice normele privind ajutoarele de stat. În ce condiŃii o poziŃie dominantă pe o piaŃă relevantă se tranformă într-un abuz? 3. informările şi raportările întocmite. pentru a reveni la o funcŃionare normală a pieŃei. 5. întocmeşte inventarul lor. Consiliul ConcurenŃei este autoritatea care reprezintă România în faŃa Comisiei Europene în cadrul procedurilor comunitare privind ajutoarele de stat. Totodată. În legislaŃia noastră. Comisia a apreciat că politica în domeniul concurenŃei a jucat un rol important în răspunsul la criza economică. furnizorul se poate adresa CurŃii de Apel Bucureşti pentru a dispune anularea actului prin care a fost acordat ajutorul de stat. care emite un aviz. Consiliul ConcurenŃei transmite notificarea sau informarea Comisiei Europene. ArătaŃi modalităŃile în care se poate realiza o concentrare economică. ajutoarele de stat sunt în acord cu reglementările europene. după comunicarea avizului către solicitant.

de natură a discredita întreprinderea. 3). infracŃiuni şi delicte civile.înŃelegerea sensului noŃiunilor de confuzie. denigrarea. Prevederile art.delimitarea condiŃiilor dumpingului şi subvenŃiilor . Punctul de plecare al acestor clasificări îl constituie acelaşi text al art. produsele sau activitatea industrială sau comercială a unui concurent (pct.Capitolul IV. produsele sau activitatea industrială sau comercială a unui concurent (pct. 10 bis alin. practicile comerciale înşelătoare pot fi grupate în acŃiuni înşelătoare şi omisiuni înşelătoare. modul de fabricaŃie. omiŃându-le pe altele şi pentru că nu sunt menŃionate actele de dezorganizare a întreprinderii sau a pieŃei. Concurenţa neloială pe piaţa internă 1. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianŃilor în relaŃia cu consumatorii recurge la o clasificare mai simplistă a practicilor incorecte în practici comerciale înşelătoare şi practici comerciale agresive. 1). Protecţia concurenţilor Obiective: . aptitudinea la întrebuinŃare sau cantitatea mărfurilor (pct.identificarea actelor şi faptelor de concurenŃă neloială . caracteristicile. dezorganizare . Legea nr.identificarea sancŃiunilor aplicabile actelor de concurenŃă neloială . Clasificarea actelor şi faptelor de concurenŃă neloială În dreptul nostru. (3) au fost criticate în literatura de specialitate pe motiv că atât în cazul confuziei cât şi al denigrării. 11/1991. La rândul lor. actele de concurenŃă neloială sunt grupate în funcŃie de răspunderea juridică pe care o antrenează în trei categorii în: contravenŃii. 2). denigrare.prezentarea formelor de răspundere care se antrenează pentru actele şi faptele de concurenŃă neloială A. care poate consta în afirmaŃii false. nu sunt reŃinute decât anumite forme pe care acestea le pot îmbrăca. în Legea nr. 51 . 10 bis alin. (3) al ConvenŃiei de la Paris în care sunt clasificate actele de concurenŃă neloială în următoarele categorii: confuzia cu întreprinderea. inducerea publicul în eroare cu privire la natura.

originea şi caracteristicile mărfurilor. 11/1991. indicaŃii geografice. În materie de concurenŃă neloială. Pe de o parte. emblemă.2. a unui desen sau model industrial. prin confuzie se înŃelege acŃiunea de a confunda între ele două persoane sau două lucruri. produselor sau serviciilor unui comerciant. Mijloacele de confuzie se reduc în mod esenŃial la procedeul de copiere privit sub unghiul tehnicii de reproducere şi a tehnicii de imitare. b) punerea în circulaŃie de mărfuri contrafăcute şi pirat. De asemenea. iar pe de altă parte. 5 alin. indicaŃiile geografice. nume comercial sau ambalaj). În dreptul intern. invenŃii. unei embleme sau unui ambalaj de natură producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant. a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii şi induce în eroare consumatorul asupra calităŃii produsului sau serviciului. unor topografii ale unui circuit integrat. NoŃiunea de confuzie este folosită în mod constat în dreptul proprietăŃii intelectuale. topografiile de circuite integrate. mijloacele publicitare. care au drept scop protejarea drepturilor născute din depozitul unei mărci împotriva eventualelor confuzii privind originea produselor. (1) pot crea confuzie următoarele fapte: a) folosirea unei firme. culpa constă în mijloacele utilizate pentru a induce o confuzie sau un risc de confuzie în rândul clientelei. pe tărâmul căreia ea apare atunci când se reproduce sau se imită un semn distinctiv (marcă. mărcile. 148/2000 interzice publicitatea comparativă prin care se poate crea confuzie pe piaŃă între cel care îşi face publicitate şi un concurent sau între mărcile 52 . (1) din Legea nr. termenul de confuzie vizează două aspecte: culpa şi prejudiciul. Confuzia privind concurentul vătămat 2. 84/1998 cuprinde la rândul ei dispoziŃii speciale privind confuzia. mărci. Potrivit art. 5 alin. confuzia este prevăzută în art. prejudiciul. c) producerea în orice mod. alte tipuri de proprietate intelectuală cum ar fi aspectul exterior al firmei. Legea nr. depozitarea. adică paguba suferită de către concurent (i) ca urmare a confuziei care are ca victimă clientela. Termenul de confuzie este sinonim cu cel de eroare. Legea nr. designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului. numele producătorului sau al comerciantului. NoŃiune În sens general. Confuzia reprezintă actul de concurenŃă neloială care constă în disimularea credibilă a activităŃii pe piaŃă a autorului sub aparenŃa semnelor distinctive ale întreprinderii.1. oferirea spre vânzare sau vânzarea unor mărfuri sau servicii purtând menŃiuni false privind brevetele de invenŃii. desenele sau modele industriale. importul sau exportul.

Din analiza doctrinei şi jurisprudenŃei. Riscul de confuzie creat cu privire la originea produselor există atunci când consumatorii. retaşarea parazitară. bunuri sau servicii ale celui care îşi face publicitate şi cele aparŃinând unui concurent.de comerŃ. În cazul riscului de confuzie privind semnele distinctive. Pentru existenŃa concurenŃei neloiale este suficientă crearea riscul de confuzie. publicul atribuie produsele care îi 53 . 2. ca rezultat al conŃinutului lor semantic analog. confuzia cu privire la semnele distinctive ale produselor. imitarea publicităŃii unui concurent. Putem deosebi un risc de confuzie cu privire la semnele distinctive. nu le pot deosebi pe cele originale de cele contrafăcute. se apreciază că un competitor încearcă să se apropie de produsele sau serviciile unei întreprinderi rivale cu scopul de a provoca o confuzie în rândul clientelei. Mijloacele de confuzie pot fi grupate. se desprinde ideea conform căreia nu imitaŃia. consumatorii sunt induşi în eroare asupra producătorilor mărfurilor sau serviciilor. dar şi referitor la originea produselor. (b) din Directiva nr. Riscul de confuzie apare atunci când publicul poate fi indus în eroare în ceea ce priveşte originea produselor sau serviciilor. Curtea Europeană de JustiŃie a interpretat art. 89/104 în sensul că simpla asociere pe care publicul ar putea să o facă între două mărci. victime ale imitaŃiei produselor. Riscul de confuzie nu este definit de legiuitor. denumirile comerciale sau alte asemenea semne distinctive. În doctrină se mai face distincŃie între riscul de confuzie direct (în sens restrâns) şi cel indirect (în sens larg). În situaŃia în care confuzia se referă la produse sau servicii. în funcŃie de obiectul la care se referă. în: confuzia prin crearea de similitudini cu privire la numele sau denumirea întreprinderilor.2. nu este prin ea însăşi suficientă pentru a se concluziona că există o probabilitate de confuzie. ExistenŃa riscului de confuzie este exclusă dacă publicul nu ar putea să creadă că produsele sau serviciile provin de la aceeaşi întreprindere sau de la întreprinderi legate economic. 1 lit. ci confuzia constituie un act de concurenŃă neloială. 4 pct. confuzia cu privire la aspectul exterior al întreprinderii. În cazul riscului de confuzie direct. Riscul de confuzie AcŃiunea în concurenŃă neloială se poate exercita atunci când în mintea consumatorului a fost creat un risc de confuzie. nefiind obligatoriu să apară şi confuzia. substituirea mărfurilor.

fără să confunde neapărat originea comercială a produsului sau serviciului respective. dar consideră că între ele există legături juridice. În ceea ce priveşte similaritatea mărcilor. precum şi a modului în care aceştia interacŃionează unii cu alŃii. dar şi funcŃia de indicator al originii bunurilor şi serviciilor oferite la acea adresă. constituie infracŃiune producerea în orice mod. de fapt. 11/1991.3. mărcile. indicaŃii geografice. Potrivit unei jurisprudenŃe comunitare constante. exportul. (b) din Legii nr. aceasta nu trebuie să fie totală. 2. financiare. O problematică aparte comportă riscul de confuzie asupra numelui comercial. trebuie avut în vedere consumatorul mediu. În cazul activităŃilor economice. numele de domeniu se apropie de numele comercial. deoarece acestea poartă respectiva marcă. invenŃii. De asemenea. importul. Riscul de confuzie poate să apară şi în cazul utilizării numelor de domeniu. adică vizuală. unui desen sau model industrial. SancŃiuni Confuzia creată prin folosirea unei firme. unei embleme sau unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant sau prin punerea în circulaŃie de mărfuri contrafăcute sau pirat. Riscul de confuzie indirect intervine atunci când cumpărătorul este conştient că cele două produse sau servicii provin de la două întreprinderi diferite. este atras de marca solicitată şi va cumpăra produsul sau serviciul la care ea se referă.sunt oferite unei singure întreprinderi. a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii şi induce în eroare consumatorul asupra calităŃii produsului/serviciului atrage răspunderea penală în condiŃiile art. Cu privire la publicul relevant. riscul de confuzie se numeşte risc de depreciere. identică sau similară cu marca anterioară de renume. oferirea spre vânzare sau vânzarea unor mărfuri/servicii purtând menŃiuni false privind brevetele de invenŃii. alte tipuri de proprietate intelectuală cum ar fi aspectul exterior al firmei. În materia mărcilor şi a semnelor notorii. (a) şi lit. există risc de confuzie atunci când consumatorul. Astfel. desenele sau modelele industriale. mărci. 5 alin. existenŃa riscului de confuzie trebuie să rezulte din analiza completă a tuturor factorilor relevanŃi. designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului. topografiile de circuite integrate. consumatorul cumpără produsul protejat de marca frauduloasă crezând că. auditivă şi conceptuală. De asemenea. mijloacele 54 . normal informat şi suficient de atent şi avizat. cumpără produsul original. Nivelul de atenŃie al consumatorului mediu poate să varieze în funcŃie de categoria de produse sau servicii în cauză. tehnice sau economice. depozitarea. 1 lit. indicaŃiile geografice. unor topografii ale unui circuit integrat. datorită faptului că îndeplineşte funcŃia de adresă în spaŃiul Internet.

301 Cod penal. 3. în scop de concurenŃă.2. cum ar fi expunerea unui afiş care poartă menŃiuni peiorative pentru un concurent calificat ca fiind fără scrupule. ori folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organizaŃiilor de comerŃ ori industriale. originea şi caracteristicile mărfurilor. a defăima sau a discredita. a denigra înseamnă a ponegri. în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalŃi comercianŃi şi pe beneficiari (art. 5 alin. întreprinderea. (c) din Legea nr. Pentru unele fapte precum fabricarea ori punerea în circulaŃie a produselor care poartă denumiri de origine ori indicaŃii de provenienŃă false. 8 lit. denigrarea constă în afirmarea sau răspândirea. devin incidente dispoziŃiile înscrise în art. 11/1991). Denigrarea care vizează întreprinderea concurentului se poate realiza prin referiri la competenŃa profesională a acestuia. sub orice formă. ÎnŃelesul noŃiunii În limbajul curent. în conformitate cu art. bunuri sau servicii ale celui care îşi face publicitate şi cele aparŃinând unui concurent. Denigrarea concurentului 3. de natură a-i prejudicia reputaŃia. produsele sau serviciile concurentului. ca act de concurenŃă neloială. Răspândirea de informaŃii peiorative şi răuvoitoare cu privire la persoana. pe când cea indirectă constă în atribuirea unor calităŃi despre care se afirmă că partea concurentă nu le posedă. La rândul său. 1 lit. 3. 148/2000 constituie contravenŃie publicitatea comparativă prin care se creează confuzie pe piaŃă între cel care îşi face publicitate şi un concurent sau între mărcile de comerŃ. aplicarea pe produsele puse în circulaŃie de menŃiuni false privind brevetele de invenŃii. denumirile comerciale sau alte semne distinctive.publicitare şi altele asemenea. Denigrarea persoanei concurentului poate să privească anumite trăsături de caracter ale acestuia. Obiectul denigrării Denigrarea vizează persoana. g din Legea nr. întreprinderea sau produsele unui concurent ori la produsele unui grup determinat de concurenŃi îmbracă forma denigrării. în scopul de a induce în eroare pe beneficiari. precum şi cu privire la numele producătorului sau al comerciantului.1. Ca act de concurenŃă neloială. de fapte privitoare la o altă întreprindere. Denigrarea poate fi directă sau indirectă. Denigrarea directă presupune răspândirea de afirmaŃii mincinoase cu privire la un concurent. 55 .

poate afecta comportamentul economic al acestora sau care.între autorul şi victima denigrării să existe un raport de concurenŃă. . prin natura lor. Publicitatea comercială se înscrie în limitele legale atunci când urmăreşte informarea consumatorilor şi nu are caracter incitativ. trebuie îndeplinite cumulativ o serie de condiŃii: . (d) din Legea nr. ca act de concurenŃă neloială. (c) din Legea 158/2008]. 3. provocând declinul economic al competitorilor şi chiar eliminarea acestora de pe piaŃa relevantă. inclusiv prin modul de prezentare. Denigrarea prin publicitate Prin publicitate comercială clientela unui vad comercial poate fi deturnată.să existe o discreditare conŃinută într-un mesaj. din cauza caracterului înşelător. Legea nr. conduceŃi Volkswagen Polo îi face pe consumatori să reŃină doar faptul că mielul se vinde prea scump). publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă. AcŃiunile privind combaterea publicităŃii comerciale sunt.victima denigrării să fie identificată sau identificabilă. prejudiciază sau poate prejudicia un concurent [art. Publicitatea subliminală este orice publicitate care utilizează stimuli prea slabi pentru a fi percepuŃi în mod conştient. (b) din Legea 158/2008]. Publicitatea comparativă este publicitatea care identifică în mod explicit sau implicit un concurent ori bunuri sau servicii oferite de către acesta [art. Publicitatea înşelătoare este aceea care.4. 56 . acŃiuni de concurenŃă. . 148/2000 privind publicitatea recunoaşte existenŃa a trei tipuri de publicitate interzisă: publicitatea subliminală. cel mai adesea la calitatea (publicarea unui articol care neagă parfumurilor franŃuzeşti meritele pe care le recunoaşte altora) sau preŃul acestora (sloganul publicitar Prea scumpă pulpa de miel.3.Denigrarea poate produselor sau serviciilor concurentului se referă. CondiŃiile denigrării Pentru reŃinerea denigrării. 3. din acest motiv. dar care pot influenŃa comportamentul economic al unei persoane [art. 4 lit. 3 lit. induce sau poate induce în eroare persoanele cărora li se adresează ori care iau contact cu aceasta şi care. 3 lit. în orice mod. 148/2000].

destinaŃia. www. 5 în vederea determinării caracterului înşelător al publicităŃii nu are caracter limitativ. Publicitatea înşelătoare Pentru determinarea caracterului înşelător al publicităŃii. parametrii tehnicofuncŃionali. preŃul sau modul de calcul al preŃului. compoziŃia.ro. măsura în care acestea corespund scopului destinat. 114 alin. producătorul. durabilitatea. O reglementare cu caracter special este Codul de reglementare a conŃinutului audiovizualului1. originea geografică sau comercială ori rezultatele testelor şi încercărilor asupra bunurilor sau serviciilor. cu privire la: a) caracteristicile produsului în special. 1 Decizia nr. 158/2008 arată că se poate determina caracterul înşelător al publicităŃii numai dacă se Ńine cont toate aspectele acesteia. d) condiŃiile în care sunt distribuite produsele sau sunt prestate serviciile.cna. b) atribuirea de efecte sau de proprietăŃi pe care produsul nu le posedă. precum şi condiŃiile în care sunt distribuite produsele sau prestate serviciile. cum ar fi: identitatea şi bunurile sale. 187 din 3 aprilie 2006 a Consiliului NaŃional al Audiovizualului. informaŃiile prezentate în spoturi publicitare sau în emisiuni de teleshopping nu trebuie să inducă în eroare publicul. compoziŃia. trebuie analizate toate elementele care o compun. Potrivit art. originea sau provenienŃa şi metodele de fabricaŃie ori de producŃie. cantitatea. natura. natura.4. identitatea. în special de informaŃiile referitoare la: caracteristicile bunurilor şi serviciilor. 5 din Legea nr. În practică. precum şi rezultatele care se aşteaptă de la acestea. metoda şi data fabricaŃiei sau a aprovizionării. proprietăŃile. (1) din Cod. Enumerarea elementelor luate în considerare de art. cum ar fi: disponibilitatea. direct ori prin omisiune. regăsim numeroase cazuri în care operatorii economici recurg la publicitate înşelătoare pentru a atrage clienŃii. natura. 57 . atribuŃiile şi drepturile comerciantului care îşi face publicitate. comercială sau intelectuală ori premiile şi distincŃiile acestuia. c) preŃul produselor sau tarifele serviciilor. calificările şi deŃinerea drepturilor de proprietate industrială.3.1. Consiliul NaŃional al Audiovizualului a constat că un spot transmis pe posturile de televiziune constituie publicitate înşelătoare întrucât induce în eroare consumatorii cu privire la condiŃiile concrete de achiziŃionare a serviciilor oferite. Prevederilor art. cantitatea. care trebuie să includă taxa pe valoarea adăugată şi toate taxele suplimentare. modul de execuŃie şi de ambalare.

internet. 363/2007. JurisprudenŃa a apreciat că reclama comparativă care implică elemente de neloialitate în scopul obŃinerii unor avantaje de piaŃă. publicitatea comparativă este permisă numai în condiŃiile prevăzute în art. În dreptul nostru. DIGI! inducea telespectatorilor ideea greşită că RCS&RDS oferă potenŃialilor săi clienŃi 16 luni de gratuitate pentru achiziŃionarea celor patru servicii. Publicitate comparativă Publicitatea comparativă presupune confruntarea între propriile produse sau servicii cu cele ale unui concurent. (c) din Legea nr. 158/2008. precum şi ale art. publicitatea comparativă este publicitatea care identifică în mod explicit sau implicit un concurent ori bunuri sau servicii oferite de acesta. Olanda. łările Scandinave şi interzisă în altele. a unui concurent al persoanei care publică reclama sau a unor bunuri ori servicii oferite de acesta. 6 din Legea nr. Oficiul pentru ConcurenŃă Neloială (Wettbewerbszentrale) s-a sesizat cu privire la spotul publicitar lansat de Opel. 58 .000 de kilometri. în totalitate. 3 lit. Potrivit art. potrivit dispoziŃiilor art. Elementul necesar în vederea constatării caracterului comparativ al unui anunŃ publicitar este identificarea. făcând apel în acest sens la simbolul matematic pentru infinit “∞”. În Germania.4. într-o manieră care să pună în evidenŃă. 158/2008. ci o limitează la 160. chiar implicit. 3 lit. care promitea garanŃie pe viaŃă. b) şi ale art. iar după pragul de 50.000 de kilometri costurile pentru reparaŃiile efectuate în garanŃie se împart între Opel şi proprietarul maşinii. la un concurent sau la bunuri ori servicii oferite de acesta. 158/2008: a) nu este înşelătoare. dispoziŃiile art. avantajele produselor proprii în raport cu celelalte produse. explicită sau implicită. este ilicită atunci când comparaŃia este inexactă şi neobiectivă Publicitatea comparativă este licită dacă îndeplineşte. cumulativ. 4 al Directivei 2006/114/CE.Mesajul al cărui conŃinut era: Un calcul corect arată că 4 servicii ori 4 luni gratuite duce la cea mai bună ofertă: 16 luni de servicii gratuite. Spotul a fost criticat pentru publicitate înşelătoare pentru că Opel nu oferă de fapt garanŃie pe viaŃă. 5 din prezenta lege. 3. Vino la sediile RCS&RDS şi primeşti luni gratuite la fiecare serviciu nou contractat: televiziune. telefonie fixă şi mobilă. condiŃiile prevăzute în art. ElveŃia. Legea română transpune. 5-7 din Legea nr. Publicitatea este comparativă atunci când un mesaj publicitar face referire. faŃă de public.2. 6 din legea nr. În principiu. publicitatea comparativă este permisă în unele state cum ar fi Marea Britanie.

11/1991. a unei denumiri comerciale sau a altor semne distinctive ale unui concurent ori a denumirii de origine a produselor concurente. sau răspândirea de către un comerciant de afirmaŃii mincinoase asupra unui concurent sau asupra mărfurilor şi serviciilor sale. DispoziŃiile Legii nr. Nerespectarea de către comercianŃi a prevederilor privind publicitatea înşelătoare şi comparativă constituie contravenŃie (art. 4 lit. h) nu creează confuzie între comercianŃi. e) în cazul produselor cu denumire de origine. alte semne distinctive. una sau mai multe caracteristici esenŃiale. bunuri ori servicii ale celui care îşi face publicitate şi cele ale unui concurent. 4-6 din Legea nr. (d) din Legea nr. g) nu prezintă bunuri sau servicii ca imitaŃii ori reproduceri ale bunurilor sau serviciilor purtând o marcă ori o denumire comercială protejată. denumirile comerciale.5. 158/2008). care pot include şi preŃul. 4 lit. verificabile şi reprezentative ale respectivelor bunuri ori servicii. (e) din Legea nr. în mod obiectiv. Elementul material al contravenŃiei constă în comunicarea sau răspândirea în public de către un comerciant de afirmaŃii asupra întreprinderii sale sau activităŃii acesteia. afirmaŃii de natură să dăuneze bunului mers al întreprinderii concurente. 11/1991. f) nu profită în mod neloial de reputaŃia unei mărci. alte semne distinctive. Această contravenŃie constă în comunicarea. 3. Aplicarea sancŃiunii contravenŃionale poate fi însoŃită şi de o serie de măsuri complementare: încetarea publicităŃii înşelătoare sau a publicităŃii comparative ilegale sau interzicerea publicităŃii înşelătoare sau a publicităŃii comparative care nu a fost încă adusă la cunoştinŃa publicului. d) nu discreditează sau denigrează mărcile. 11/1991 se completează cu cele din Legea nr.b) compară bunuri sau servicii care răspund aceloraşi nevoi ori sunt destinate aceloraşi scopuri. se referă. SancŃiuni Denigrarea. SancŃiunile se aplică cu celeritate fără să 59 . însă acest lucru este iminent. în fiecare caz. servicii. ca act de concurenŃă neloială este considerată contravenŃie de către art. relevante. Potrivit art. între cel care îşi face publicitate şi un concurent sau între mărci. la produse cu aceeaşi denumire. menite să inducă în eroare şi să îi creeze o situaŃie de favoare în dauna unor concurenŃi. faptele de concurenŃă neloială care vizează publicitatea mincinoasă constituie contravenŃie. activităŃi ori situaŃia unui concurent. denumiri comerciale. c) compară. chiar făcută confidenŃial. bunuri. 158/2008.

Publicarea se va face atât prin intermediul unui ziar de largă circulaŃie. În vederea eliminării efectelor de durată ale publicităŃii înşelătoare sau ale publicităŃii comparative ilegale. ca act de concurenŃă neloială. 60 . a strica ordinea. integral ori în extras. constă în obŃinerea şi folosirea secretelor comerciale ale concurentului. 4 din Legea nr. ÎnŃelesul noŃiunii A dezorganiza înseamnă a distruge. procesul-verbal de constatare şi sancŃionare a contravenŃiei sau a hotărârii judecătoreşti. În prima ipoteză. în scopul dezorganizării întreprinderii acestuia. destabilizarea funcŃională a întreprinderii concurentului se realizează prin diferite mijloace precum spionajul. contractanŃi sau parteneri şi prin intermediul unor măsuri de securitate fizică şi electronic. funcŃionarea normală şi bunul mers. Dezorganizarea pieŃei constă în atingerea adusă ansamblului concurenŃilor care fabrică sau distribuie un produs. el conferind unei întreprinderi un avantaj concurenŃial. 11/1991 califică drept dezorganizare o serie de acte neloiale precum: spionajul economic. Spionajul economic Spionajul. Dezorganizarea întreprinderii concurentului 4. În dreptul nostru. În doctrină spionajul economic este definit ca fiind deconspirarea sau exploatarea de către agentul economic agresiv a secretelor de producŃie sau de gestiune ale concurenŃilor Spionajul economic se află în strânsă legătură cu secretul comercial. În general. cât şi prin intermediul mijlocului de comunicare folosit pentru difuzarea anunŃului publicitar interzis. art.1. coruperea personalului. pe cheltuiala sa.existe o dovadă a unui prejudiciu real. atragerea personalului şi acapararea agresivă a clientelei întreprinderii concurente. Acesta din urmă dobândeşte valoare economică prin faptul că nu este accesibil publicului. 4. În raporturile de concurenŃă. comerciantul va fi obligat să publice. dezorganizarea constituie un comportament neloial care vizează destabilizarea funcŃională a întreprinderii rivalului lezat. prin secret comercial se înŃelege o informaŃie valoroasă sau potenŃial valoroasă pe care deŃinătorul încearcă să o păstreze secretă prin intermediul unor contracte de confidenŃialitate cu angajaŃi. deturnarea clientelei şi boicotul. În literatura juridică se face distincŃie între dezorganizarea întreprinderii rivale şi dezorganizarea generală a pieŃei. a intenŃiei ori a neglijenŃei celui care îşi face publicitate.

1¹ lit. În cazul abuzului de încredere. (b) din Legea nr. deŃinătorul secretului comercial îl încredinŃează unui terŃ. incitării la delict şi achiziŃionării de secrete comerciale de către terŃii care cunoşteau de respectiva achiziŃie. De fapt. TerŃii care achiziŃionează secrete comerciale. 39 alin. (2) din Tratatul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerŃ (TRIPS). pentru a fi menŃinută în regim secret. abuzului de încredere. să îl divulge. 1¹ lit. reglementarea internă redă textul art. recurg la o practică neloială. Prin utilizarea unor proceduri neloiale înŃelegem că secretul comercial a fost dobândit prin mijloace ilicite. a) din Legea nr. în cunoştinŃă de cauză. Incitarea la delict constituie o altă practică neloială care constă în fapta unei persoane de a-l determina pe cel care cunoaşte un secret comercial şi este Ńinut de o clauză de confidenŃialitate. 298/2001 şi este definita ca fiind informaŃia care. interceptarea comunicaŃiilor sau fotografierea neautorizată a echipamentelor. în totalitate sau în conexarea exactă a elementelor acesteia. precum: violarea corespondenŃei. Această utilizare se realizează prin practici de genul: neexecutării unilaterale a contractului sau utilizării unor proceduri neloiale.NoŃiunea de secret comercial a fost introdusă în dreptul nostru prin art. nu este în general cunoscută sau nu este uşor accesibilă persoanelor din mediul care se ocupă în mod obişnuit cu acest gen de informaŃie şi care dobândeşte o valoare comercială prin faptul că e secretă. În această categorie judecătorul poate include o paletă foarte largă de comportamente. Suntem în prezenŃa unei practici neloiale de acest gen atunci când este încălcată obligaŃia contractuală cu privire la păstrarea şi utilizarea secretului. care îl divulgă. 61 . Specifice acestei tip de practică neloială sunt comportamente privind divulgarea secretului de către un fost salariat sau de către un eventual co-contractant. spargerea codurilor de securitate. sustragerea documentelor care conŃin informaŃia secretă. de la persoane care nu au dreptul să le divulge. 11/1991 conferă titularilor de secrete comerciale posibilitatea de a se apăra prin acŃiune în concurenŃă neloială împotriva practicilor neloiale care presupun o utilizare a acestor secrete de natură să afecteze poziŃia comercianŃilor concurenŃi pe piaŃă. Neexecutarea unilaterală a contractului presupune ca secretul comercial să facă obiectul unui contract. Ńinând seama de circumstanŃe. iar deŃinătorul a luat măsuri rezonabile. care a intrat în posesia acestuia cu ocazia negocierilor nefinalizate prin încheierea unui contract cu deŃinătorul legitim al secretului. Art. Practica neloială prinde contur dacă incitarea este urmată de divulgarea şi de utilizarea secretului de către instigator.

În ultimul caz. mijlocit sau nemijlocit. divulgarea. achiziŃionarea sau utilizarea secretului comercial de către terŃi. 4. reclamantul nu poate obŃine acoperirea prejudiciului. folosirea în scop comercial a rezultatelor unor experimentări a căror obŃinere a necesitat un efort considerabil sau a altor informaŃii secrete în legătură cu acestea. 11/1991 sancŃionează cazuri particulare care pot să apară ca urmare a utilizării neloiale a secretului comercial: divulgarea. care conŃin compuşi chimici noi. pentru ca prin purtare neloială. pentru că. prin angajarea personalului întreprinderii 62 . adică utilizarea neloială a secretului comercial este de natură să determine o deturnare a clientelei. indirect. oferirea. Atragerea personalului întreprinderii concurente Dezorganizarea întreprinderii concurente prin atragerea salariaŃilor se află în strânsă legătură cu spionajul economic. fără consimŃământul deŃinătorului său legitim. divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de către persoane aparŃinând autorităŃilor publice. cu excepŃia situaŃiilor în care dezvăluirea acestor informaŃii este necesară pentru protecŃia publicului sau cu excepŃia cazului în care sau luat măsuri pentru a se asigura că informaŃiile sunt protejate contra exploatării neloiale în comerŃ. pentru a cunoaşte sau folosi clientela sa ori pentru a obŃine un alt folos pentru sine ori pentru o altă persoană în dauna unui concurent. fără consimŃământul deŃinătorului legitim al respectivului secret comercial şi într-un mod contrar uzanŃelor comerciale cinstite. transmise autorităŃilor competente în scopul obŃinerii autorizaŃiilor de comercializare a produselor farmaceutice sau a produselor chimice destinate agriculturii. Prevederile Legii nr. precum şi de către persoane împuternicite de deŃinătorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta în faŃa autorităŃilor publice. promiterea sau acordarea. divulgarea unor informaŃii secrete. achiziŃionarea sau folosirea unui secret comercial de către un comerciant sau un salariat al acestuia.Toate aceste practici conferă deŃinătorului legitim al secretului posibilitatea de a recurge la acŃiunea în concurenŃă neloială ori de câte ori clientela este deturnată.3. ci numai obligarea pârâtului la încetarea utilizării informaŃiei obŃinute în mod neloial. să poată afla procedeele sale industriale. de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentanŃilor acestuia. ca rezultat al unei acŃiuni de spionaj comercial sau industrial. dacă provin de la autorităŃile competente. Se admite că acŃiunea în concurenŃă neloială se poate introduce şi dacă prejudiciul este numai potenŃial.

noŃiunea de salariat exclusiv este strâns legată de cea de loialitate şi trebuie interpretată atât în sensul că salariatul este legat de angajator printr-o clauză de neconcurenŃă. angajarea salariaŃilor unui comerciant în scopul dezorganizării activităŃii sale. 4 lit. Prima modalitate implică o decizie de concediere care aparŃine unei persoane. În principiu. şi anume: concedierea sau atragerea unor salariaŃi ai unui comerciant. în scopul înfiinŃării unei societăŃi concurente care să capteze clienŃii acelui comerciant. urmăreşte un scop ilicit.rivale. Simpla angajare a foştilor salariaŃi ai întreprinderii concurente nu este. În acest caz. Noul angajator poate fi acuzat de un comportament neloial numai dacă. Domeniul de aplicare al unei astfel de practice neloiale este precis determinat de textele legale. iar prin societate cu acelaşi obiect. 4 lit. În doctrina juridică sunt delimitate situaŃiile în care un angajat este Ńinut de o clauză de neconcurenŃă de cele în care clauza de neconcurenŃă lipseşte. În practica noastră judiciară s-a stabilit că prin societăŃi concurente se înŃeleg acele societăŃi al căror obiect actual. O altă modalitate de dezorganizarea a întreprinderii concurente prin atragerea personalului este prevăzută în art. nefiind obligatoriu ca obiectul real să fie absolut identic cu el. concomitent. dar suficient ca o activitate să coincidă. sunt incidente regulile din Codul muncii. În opinia noastră. în scopul înfiinŃării unei societăŃi concurente care să capteze clienŃii acelui comerciant sau prin angajarea salariaŃilor unui comerciant în scopul dezorganizării activităŃii sale. neloială. orice angajat este liber să renunŃe la locul de muncă în favoarea unui alt loc de muncă oferit de întreprinderea concurentă. constituie act de concurenŃă neloială oferirea serviciilor de către salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent ori acceptarea unei astfel de oferte. se facilitează accesul la secretele comerciale ale concurentului sau poate fi deturnată clientela. Potrivit art. cât şi în sensul că orice salariat are o obligaŃie de loialitate. Atât timp cât motivele concedierii sunt imputabile angajaŃilor. 11/1191 şi constă în concedierea sau atragerea unor salariaŃi ai unui comerciant. dezorganizarea întreprinderii se poate realiza prin două modalităŃi. prin natura ei. 11/1991. prin angajarea salariaŃilor concurentului. onestitate şi profesionalism faŃă de angajator. care. de fapt. În această formă. cu un obiect de activitate similar cu cel al concurentului şi acŃionează pe aceeaşi piaŃă relevantă. (h) din Legea nr. legea înŃelege să se refere la obiectul de activitate prevăzut în actul constitutiv. concedierea trebuie să mascheze o deturnare de personal. înfiinŃează o nouă societate comercială. coincide. (a) din Legea nr. 63 .

un act de concurenŃă neloială. Potrivit art. Încheierea de contracte prin care un comerciant asigură predarea unei mărfi sau executarea unor prestaŃii în mod avantajos. 4. în sine. cu condiŃia aducerii de către client a altor cumpărători cu care comerciantul ar urma să încheie contracte asemănătoare constituie o altă modalitate neloială de acaparare a clientei [art. ne aflăm în prezenŃa unui act de concurenŃă neloială. Dumpingul 1.1. Actul de concurenŃă neloială poate fi săvârşit de către un salariat. 11/1991]. un reprezentant sau un asociat al unui comerciant. 4 lit. dacă se constată că promisiunile au fost făcute cu scopul de a-l dezorganiza pe fostul angajator.Atragerea salariaŃilor unei firme concurente prin promisiunea de avantaje pecuniare nu constituie. Metoda este denumită de doctrină bulgăre de zăpadă sau vânzare piramidală. B. deturnarea clientelei unui concurent prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă în cadrul funcŃiei deŃinute anterior la acel comerciant constituie concurenŃă neloială. adică sunt exportate pentru un preŃ mai mic decât sunt vândute pe piaŃa internă sau pe pieŃele din Ńări terŃe sau mai mic decât costul de producŃie. fără vreo complicitate din interiorul întreprinderii. (c) din Legea nr. prin care comerciantul obŃine profit cu ajutorul unor manopere frauduloase. 11/1991. Putem identifica o situaŃie de dumping atunci când mărfurile sunt exportate la un preŃ mai mic decât valoarea lor normală. 4 lit. Concurenţa neloială pe piaţa internaţională 1. În literatura juridică română această practică este cunoscută sub denumirea de deturnare a clientei.Acapararea agresivă a clientelei Acapararea agresivă a clientelei constituie o modalitate de dezorganizare a concurentului din exterior. Atragerea clientelei de către un concurent prin uzanŃe necinstite. 64 .4. NoŃiune Dumpingul este o formă a discriminării de preŃ. la scară internaŃională. iar instanŃele judecătoreşti au calificat-o drept o escrocherie. prin serviciile prestate şi prin personal autorizat este licită. Cu toate acestea. între Ńara exportatoare şi cea importatoare. (g) din Legea nr.

cu un preŃ de export inferior preŃului comparabil practicat în cursul unei operaŃiuni comerciale normale pentru produsul similar destinat consumului în Ńara exportatoare.1 din Acordul General pentru Tarife şi ComerŃ din 1947 ca fiind o practică neloială care constă în introducerea produselor unei Ńări pe piaŃa altei Ńări la un preŃ inferior valorii lor normale. Această definiŃie este preluată şi simplificată de art. 1. respectiv cu mult sub preŃurile pieŃei şi sub costurile de producŃie. de regulă. VI punctul 2. (2) din Regulamentul (CE) nr. pe care le putem grupa în funcŃie de o serie criterii de clasificare şi anume: obiect. practicat în cadrul operaŃiunilor comerciale normale. valutar şi social. prin raportare la preŃurile pe care le plătesc cumpărătorii din Ńara exportatoare. perioada de timp în care se practică şi efectele produse. dumpingul poate fi: de mărfuri şi servicii. după înfrângerea concurenŃei prin majorarea preŃurilor. pentru produsul similar în Ńara exportatoare. 65 . Valoarea normală se stabileşte. dumpingul constă în livrarea de mărfuri în alte Ńări la un nivel inferior valorii normale. În operaŃiunile de import-export.Dumpingul a fost definit pentru prima oară în art. diferenŃa de preŃ rezultată din această politică de export este de multe ori compensată prin obŃinerea de prime de export şi subvenŃii de la bugetul de stat sau va fi recuperată ulterior. pentru acelaşi produs sau pentru un produs similar. Măsurile antidumping se aplică tuturor produselor care fac obiectul unui dumping în cazul în care punerea sa în liberă circulaŃie în cadrul ComunităŃii cauzează un prejudiciu. 1225/2009 al Consiliului. se consideră că obiectul dumpingului îl constituie orice produs care este exportat către Comunitate la un preŃ mai mic valoarea sa normală. łara exportatoare poate fi atât Ńara de origine a produsului. Clasificarea dumpingului Din interpretarea prevederilor Codului antidumping se disting mai multe forme ale dumpingului. fenomenul negativ cel mai frecvent întâlnit îl constituie dumpingul de mărfuri şi servicii. efectuate în condiŃii neloiale. În relaŃiile internaŃionale. 1 alin. Potrivit principiului de bază enunŃat în art. 1225/2009 al Consiliului prin care un produs este considerat a fi supus dumpingului dacă preŃul său de export către Comunitate este mai mic decât preŃul comparabil. În funcŃie de obiectul său. în cadrul unei operaŃiuni comerciale normale. Termenul de produs similar presupune un produs care prezintă produse caracteristice foarte apropiate produsului suspectat de dumping. 1 alin. (2) al Regulamentului (CE) nr. dar şi o Ńară intermediară.2.

1. Astfel. Valoarea normală a produsului reprezintă preŃul plătit în cadrul unor operaŃiuni comerciale normale de către cumpărători independenŃi din Ńara exportatoare pentru un produs similar cu cel bănuit de dumping. 1225/2009 este definit preŃul de export. care este inferior faŃă de valoarea normală. preŃul de export. se fac unele ajustări. preŃul de export se determină prin orice altă metodă rezonabilă. Atunci când există o asociere sau un acord de compensare între exportator şi importator. Determinarea produsului similar este una din problemele economice complexe. Elementele dumpingului Din punct de vedere tehnic. 2 lit. pentru a se Ńine seama de toate cheltuielile. Metoda standard de calcul a valorii normale a produsului este stabilită în art. alt produs care. când nu există un preŃ de export sau acesta este îndoielnic. prezintă caracteristici foarte apropiate celor ale produsului respectiv. (A) pct. Sunt situaŃii în care nu se poate determina preŃul de export. care survin între import şi 66 . şi anume asemănător în toate privinŃele produsului respectiv sau. dumpingul se identifică şi se apreciază prin trei componente de bază: valoarea normală a mărfii. În cazul în care produsele nu sunt revândute unui cumpărător independent sau nu sunt revândute în starea în care erau când au fost importate. dumpingul poate fi sporadic. B) pct. preŃul de export poate ridica semne de întrebare. cu toate că nu este asemănător în toate privinŃele. Atunci când se calculează preŃul de export. inclusiv de taxe şi de impozite. Produsul similar cu cel suspectat de dumping este un produs identic. intermitent şi continuu. distingem între dumpingul condamnabil şi necondamnabil. care reflectă decalajul dintre valoarea normală şi preŃul de export. se apelează la preŃul cu care produsele importate sunt revândute pentru prima oară unui cumpărător independent. În articolul 2 lit. ca fiind preŃul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produsul vândut la export din Ńara producătoare către Comunitate. 8) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. în cadrul unei operaŃiuni comerciale normale. După efectele pe care le produce. în absenŃa unui astfel de produs.Prin raportare la perioada de timp în care se practică. 1225/2009 al Consiliului şi se bazează pe preŃurile plătite de către cumpărători în Ńara exportatoare.3. (1) din Regulamentul (CE) nr. pe care instituŃiile Uniunii Europene o tratează cu mare prudenŃă. marja de dumping.

pentru anumite modele. 1. Măsurile antidumping se concretizează în instituirea de taxe antidumping definitive.4. Procedura antidumping Procedura antidumping este reglementată în art.5. CondiŃiile dumpingului Pentru determinarea situaŃiei de dumping este necesar să fie îndeplinite cumulativ trei condiŃii. (D) pct. preŃul de export era inferior valorii normale. articolul 2. cauzarea un prejudiciu material unei industrii comunitare şi ca între importurile care fac obiectul dumpingului şi prejudiciu să existe o legătură de cauzalitate.revânzare. apoi s-au realizat comparaŃii pentru fiecare model. pentru a stabili un preŃ de export fiabil la nivelul frontierei comunitare. în acest caz a fost reŃinută o marjă de dumping având un cuantum negativ. au fost identificate. 1225/2009 al Consiliului. În schimb. pentru alte modele. şi anume: importurile să facă obiectul unui dumping. precum şi aprecierea valorii normale a unui produs sau stabilirea existenŃei unui prejudiciu presupun aprecierea unor situaŃii economice complex. într-o speŃă. Taxele se aplică fiecărui furnizor sau fiecărei Ńări furnizoare în parte şi sunt percepute de statele membre. preŃul de export era superior valorii normale. Marja de dumping reprezintă suma cu care valoarea normală depăşeşte preŃul de export. desfăşurarea unei investigaŃii şi instituirea măsurilor antidumping. întrucât. se poate stabili o marjă de dumping medie ponderată [articolul 2 lit. a fost stabilită existenŃa unui dumping. Întrucât. În cazul în care marjele de dumping variază. precum şi de o marjă de profit. 5-21 din Regulament şi se desfăşoară pe mai multe etape şi anume formularea către Comisia Europeană a unei plângeri antidumping. cunoscute şi sub denumirea de drepturi antidumping sau suprataxe vamale Taxele antidumping definitive se aplică prin Regulamente ale Consiliului Europei.2 din Acordul antidumping]. 1. în conformitate cu rata de schimb valutar. mai întâi. Curtea s-a pronunŃat în mod repetat în sensul că alegerea între diferite metode de calcul al marjei de dumping indicate într-un regulament de bază. Regulamentul trebuie să 67 .4. mai multe modele diferite ale produsului care făcea obiectul anchetei. Pentru fiecare dintre acestea. Curtea Europeană de JustiŃie a stabilit marja de dumping comparând valoarea normală calculată medie ponderată pe tipuri de produse cu preŃul de export mediu ponderat pe tipuri de produse. (12) din Regulamentul (CE) nr. s-a calculat o valoare normală medie ponderată şi un preŃ de export mediu ponderat. Astfel.

Regulamentul se publică şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. (1) din Acordul privind subvenŃiile şi măsurile compensatorii din 1994 . Măsurile antidumping încetează după cinci ani de la instituirea taxei sau de la data încheierii reexaminării celei mai recente a dumpingului şi prejudiciului. SubvenŃia este primită de către întreprinderea producătoare şi/sau exportatoare şi depinde de aceasta dacă o va folosi sau nu la o schimbare de preŃ. cu avizul comitetului consultativ. poate dispune suspendarea măsurilor pe o perioadă de nouă luni. 1 alin. Comisia Europeană. sistemul care guvernează aplicarea măsurilor luate împotriva lor este. sunt o paralelă directă a regimului aplicat dumpingului.menŃioneze numele exportatorilor sau al Ńărilor în cauză. Regulile comunitare referitoare la subvenŃii sunt cuprinse în Regulamentul (CE) nr. În conformitate cu art. dacă prin aceasta se conferă un avantaj beneficiarului. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecŃia împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenŃii din partea Ńărilor care nu sunt membre ale ComunităŃii Europene (Regulamentul de bază). De altfel.prejudiciu. 3 din Regulamentul de bază o subvenŃie există atunci când sunt întrunite cumulativ trei condiŃii: . 68 . subvenŃia este definită ca şi contribuŃie financiară sau orice altă formă de sprijinire a veniturilor ori a preŃurilor. cu posibilitatea prelungirii perioadei până la un an. atunci când condiŃiile pieŃei s-au schimbat temporar astfel încât este puŃin probabil să reapară prejudiciul. descrierea produsului. SubvenŃiile 2. 2. împreună cu regulile procedurale care le însoŃesc. venită din partea puterilor publice. Trebuie menŃionat că relaŃia subvenŃii . o sinteză a faptelor şi a motivelor esenŃiale cu privire la stabilirea dumpingului sau a prejudiciului. PărŃile în cauză vor primi o copie a Regulamentului sau a deciziei. în principiu.să existe o contribuŃie financiară sau orice formă de susŃinere a veniturilor sau a preŃurilor. Beneficiile subvenŃiilor sunt exprimate în reducerea preŃului produsului subvenŃionat. NoŃiune şi principii În art.1. acelaşi. Deşi dumpingul şi subvenŃiile sunt două noŃiuni diferite.

altele decât infrastructura generală. un operator economic trebuie să desfăşoare o activitate de import . este dificil să se stabilească dacă acea companie este organism public. o fac ştiind că această vânzare beneficiază de o subvenŃie în cadrul sistemului DEPB (sistemul de credite pentru drepturi de import . SubvenŃiile sunt acordate de autorităŃile publice.Duty Entitlement Passbook Scheme).contribuŃia financiară să provină de la autorităŃilor publice ale Ńării de origine sau de export. decât dacă există dovezi care să probeze contrariul. aceste societăŃi se află într-o poziŃie concurenŃială mai 69 . O formă de contribuŃie financiară este practica autorităŃilor publice care implică un transfer direct de fonduri (donaŃii. Potrivit principiului general enunŃat în art.. împrumuturi sau participări la capitalul social). Scutirea unui produs exportat de la plata taxelor şi impozitelor atunci când este destinat consumului intern sau reducerea acestora până la concurenŃa sumelor datorate nu sunt considerate a fi subvenŃii. producŃia. o taxă compensatorie poate fi impusă pentru a compensa orice subvenŃie acordată.contribuŃia financiară să conducă la obŃinerea unui avantaj. în mod normal. ContribuŃiile financiare pot fi acordate în mod direct sau indirect. la fabricarea.export de mărfuri. Pentru a putea beneficia de o contribuŃie financiară din partea autorităŃilor publice. AutorităŃile publice pot efectua plăŃi către un mecanism de finanŃare sau pot însărcina sau ordona unui organism privat să execute una dintre practicile specifice autorităŃilor publice. compania poate fi considerată organism public. Altă modalitate de contribuŃie financiară are loc atunci când autorităŃile publice anulează sau nu încasează o datorie publică exigibilă. Atunci când exportatorii negociază un preŃ de vânzare la export. Dacă statul este acŃionar majoritar. 1 alin. În măsura în care exportatorii ştiu că vor primi această subvenŃie şi că vor putea avea beneficii în cadrul altor sisteme. transferuri directe potenŃiale de fonduri sau de pasiv (garanŃii de împrumut). sau achiziŃionează bunuri. . prin intermediul altui organism privat. direct sau indirect. (1) din Regulamentul de bază. ContribuŃia financiară poate avea loc şi atunci când autorităŃile publice furnizează bunuri sau servicii. Prin autoritate publică se înŃelege orice organism public de pe teritoriul Ńării de origine sau de export. Acolo unde companiile sunt 100% private şi statul nu este acŃionarul principal. exportul sau transportul oricărui produs a cărui punere în liberă circulaŃie în Comunitate cauzează un prejudiciu. RaŃiunea principiului general constă în faptul că preŃurile mărfurilor importate sunt mai mici datorită subvenŃiilor primite şi faptul că nivelul scăzut al lor cauzează un prejudiciu.

utilizarea predominantă de către anumite întreprinderi. 2. . sub forma taxelor compensatorii provizorii. . este necesar să fie întrunite următoarele condiŃii: . Pentru a face obiectul unei măsuri compensatorii.existenŃa unei subvenŃii. cum ar fi utilizarea unui program de subvenŃii de către un număr limitat de întreprinderi. O subvenŃie este specifică în situaŃia în care accesul anumitor întreprinderi la o subvenŃie este limitat. 10 din Regulamentul de bază. În situaŃiile în care autoritatea care acordă subvenŃia sau legislaŃia în temeiul căreia acŃionează autoritatea stabileşte criterii sau condiŃii obiective de eligibilitate pentru obŃinerea unei subvenŃii. iar criteriile şi condiŃiile respective nu sunt riguros respectate. Procedura de neutralizarea a efectelor subvenŃiei Procedurile de neutralizare a subvenŃiei sunt iniŃiate pe baza unei plângeri. Comisia Europeană poate lua măsuri provizorii.avantajoasă în momentul în care negociază preŃurile. dacă se realizează o determinare prealabilă a unei subvenŃii. în mod expres. Taxele provizorii trebuie impuse cel mai devreme în termen de 60 de zile şi cel mai târziu în termen de nouă luni de la începerea procedurii. se Ńine seama.3. subvenŃia este specifică dacă eligibilitatea nu este automată. Pe parcursul investigării.subvenŃia să cauzeze un prejudiciu industriei comunitare. subvenŃiile trebuie să fie specifice. în special. a unui prejudiciu şi a unei legături de cauzalitate între acestea. CondiŃii cerute pentru stabilirea existenŃei unei subvenŃii Pentru stabilirea existenŃei unei subvenŃii. în sensul că ele pot reflecta subvenŃiile înaintând oferte mai interesante. precum şi valoarea acesteia. acordarea unor subvenŃii disproporŃionate anumitor întreprinderi şi modul în care autoritatea care acordă subvenŃia şi-a exercitat puterea discreŃionară în luarea deciziei de a o acorda. Ancheta are ca obiect atât stabilirea existenŃei subvenŃiei. de către autoritatea care acordă subvenŃia sau legislaŃia în temeiul căreia acŃionează autoritatea.2. Valoarea taxei compensatorii 70 . În această privinŃă. cât şi a prejudiciului. Specificitatea unei subvenŃii poate fi determinată în funcŃie de o serie de factori. care trebuie să respecte prevederile art. de informaŃiile cu privire la frecvenŃa cu care cererile privind o subvenŃie au fost respinse sau aprobate şi motivele acestor decizii. 2.între importurile subvenŃionate şi prejudiciu să existe o legătură de cauzalitate.

se recalculează. cu excepŃia cazului în care Comisia consideră că este în interesul ComunităŃii să continue investigarea. o descriere a produsului şi o sinteză a faptelor. Ele au ca obiect subvenŃii care au fost investigate de către Comisie. ExistenŃa unei subvenŃii cauzatoare de prejudiciu atrage impunerea de măsuri compensatorii. Finalizarea investigaŃiilor poate conduce fie la respingerea plângerii. fie la admiterea ei. satisfăcătoare şi realiste. iar Consiliul decide. Taxa compensatorie definitivă este stabilită de către Consiliul Europei printr-un regulament. Plângerea este respinsă dacă nu se dovedeşte îndeplinirea condiŃii care fac să existe o subvenŃie. limitarea subvenŃiei sau luarea unor măsuri privind efectele acesteia. caz în care procedura este încheiată. plângerea poate fi retrasă. care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Valoarea taxei compensatorii trebuie să fie inferioară valorii totale a subvenŃiei pasibile de măsuri compensatorii stabilită şi trebuie să fie mai mică decât această valoare în cazul în care această valoare mai mică este suficientă pentru a elimina prejudiciul adus industriei comunitare. să nu mai exporte în zona în cauză produse care beneficiază de subvenŃia pasibilă de măsuri compensatorii. Exportatorul trebuie să se angajeze să îşi revizuiască preŃurile. în ce măsură trebuie percepută definitiv taxa provizorie. diferenŃa nu este recuperată. indiferent dacă trebuie sau nu instituită o taxă compensatorie definitivă. Aceeaşi soluŃie se impune şi atunci când subvenŃia are caracter neglijabil. Cererea poate fi soluŃionată pe cale amiabilă dacă Comisia acceptă angajamente în temeiul cărora Ńara de origine şi de export sunt de acord cu eliminarea. 71 . În cazul în care taxa definitivă este mai mică decât cea provizorie. taxa provizorie nu se confirmă. Atunci când determinarea finală este negativă. Comisia Europeană prezintă Consiliului Europei o propunere de măsuri definitive cu cel puŃin o lună înaintea expirării acestor taxe. În cazul în care a fost aplicată o taxă provizorie.Plângerea este admisă atunci când în urma investigaŃiei se stabileşte existenŃa unei subvenŃii. care se concretizează într-o taxă compensatorie definitivă. a considerentelor esenŃiale cu privire la stabilirea subvenŃiei şi a prejudiciului.provizorii nu poate să depăşească valoarea totală a subvenŃiei care poate face obiectul unor măsuri compensatorii stabilite în mod provizoriu şi trebuie să fie mai mică decât această valoare în cazul în care o taxă mai mică este suficientă pentru a elimina prejudiciul suferit de industria comunitară. În Regulament se menŃionează numele exportatorilor sau al Ńărilor în cauză. o copie a regulamentului fiind trimisă părŃilor interesate. De asemenea. Dacă taxa compensatorie definitivă este mai mare decât cea provizorie. Angajamentele trebuie să fie voluntare.

cât şi prejudiciul.Poate fi percepută o taxă compensatorie definitivă pentru produsele puse în liberă circulaŃie în termen de cel mult 90 zile înainte de data aplicării măsurilor provizorii. Săvârşirea de acte sau fapte de concurenŃă neloială atrage. o măsură compensatorie definitivă expiră la cinci ani de la impunerea ei sau la cinci ani de la data încheierii examinării celei mai recente care a avut ca obiect atât subvenŃia. dar nu anterior deschiderii anchetei. 11/1991. răspunderea se antrenează pentru fapta proprie. pot apărea situaŃii în care este solidară. 11/1991 face trimitere la răspunderea civilă: persoana care săvârşeşte un act de concurenŃă neloială va fi obligată să înceteze sau să înlăture actul. răspunderea civilă. Art. C. cât şi pe dispoziŃiile generale ale Codului civil. iar dacă a fost cauzat şi un prejudiciu. se pot cumula mai multe forme ale răspunderii juridice: răspunderea civilă cu cea penală. Aceste sancŃiuni pot fi însoŃite şi de obligaŃia autorului faptei de concurenŃă neloială de a înceta sau înlătura actul. În unele cazuri. după caz. de obligaŃia de a plăti despăgubiri pentru daunele pricinuite comerciantului concurent. 72 . să restituie documentele confidenŃiale însuşite în mod ilicit de la deŃinătorul lor legitim. contravenŃională sau penală. cu cea administrativă sau cu răspunderea disciplinară a angajaŃilor. şi anume: săvârşirea unei fapte ilicite. cuprinse în Legea nr. În general. Răspunderea juridică pentru concurenŃă neloială se antrenează în măsura în care sunt îndeplinite condiŃiile clasice ale răspunderii civile delictuale. după caz. Ca regulă generală. 1. Acestea sunt completate de prevederile Codului de procedură civilă. şi. Răspunderea civilă Răspunderea civilă pentru actele şi faptele de concurenŃă neloială care se săvârşesc în relaŃiile comerciale se fundamentează atât pe dispoziŃiile speciale. cu excepŃia cazului în care examinarea a stabilit că expirarea măsurilor ar favoriza continuarea sau reapariŃia subvenŃiei şi a prejudiciului. 6 din Legea nr. însă. Taxa definitivă rămâne în vigoare doar pe perioada şi în măsura necesare pentru a compensa subvenŃiile care aduc prejudicii. să plătească despăgubiri pentru daunele pricinuite. Răspunderea juridică pentru concurenţă neloială SancŃionarea concurenŃei neloiale asigură buna desfăşurarea a activităŃii comerciale.

. achiziŃionarea sau folosirea unui secret comercial de către un comerciant sau un salariat al acestuia. cu condiŃia aducerii de către client a altor cumpărători cu care comerciantul ar urma să încheie contracte asemănătoare. chiar făcută confidenŃial. 4 din Legea nr.de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentanŃilor acestuia.lit. 73 . 11/1991constituie contravenŃie: . Legea nr. Impunerea acestei condiŃii a eşuat în dreptul francez prin apariŃia noŃiunii de parazitism. (c): încheierea de contracte prin care un comerciant asigură predarea unei mărfi sau executarea unor prestaŃii în mod avantajos. stabilirea unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. . pentru a cunoaşte sau a folosi clientela sa ori pentru a obŃine alt folos pentru sine ori pentru altă persoană în dauna unui concurent. .mijlocit sau nemijlocit . (f): oferirea. Fapta ilicită poate îmbrăca forma oricărui procedeu contrar bunei-credinŃe şi uzanŃelor cinstite în activitatea comercială sau industrială. (d): comunicarea sau răspândirea în public de către un comerciant de afirmaŃii asupra întreprinderii sale sau activităŃii acesteia. promiterea sau acordarea . (a): oferirea serviciilor de către salariatul exclusiv al unui comerciant.existenŃa unui prejudiciu. ci doar pe acelea care constituie contravenŃii şi infracŃiuni. Potrivit doctrina şi jurisprudenŃei.lit. indiferent dacă legiuitorul îl identifică sau nu în mod expres. 2.lit. menite să inducă în eroare şi să îi creeze o situaŃie de favoare în dauna unor concurenŃi. (e): comunicarea.lit. sau răspândirea de către un comerciant de afirmaŃii mincinoase asupra unui concurent sau asupra mărfurilor/serviciilor sale. răspunderea pentru concurenŃă neloială intervine atunci când există un raport de concurenŃă între autorul faptei ilicite şi victima comportamentului neloial. afirmaŃii de natură să dăuneze bunului mers al întreprinderii concurente. unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte. care elimină existenŃa oricărui raport de concurenŃă din acest cadru. .lit. Răspunderea administrativă Potrivit art. 11/1991 nu individualizează actele şi faptele de concurenŃă neloială care constituie delicte civile. .lit. pentru ca prin purtare neloială să poată afla procedeele sale industriale. fără consimŃământul deŃinătorului legitim al respectivului secret comercial şi într-un mod contrar uzanŃelor comerciale cinstite. (b): divulgarea. vinovăŃia celui care a cauzat prejudiciul.

precum: vânzarea piramidală. 158/2008. 11/1991 este de 3 ani. 15 alin. (g): deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă în cadrul funcŃiei deŃinute anterior la acel comerciant. (h): concedierea sau atragerea unor salariaŃi ai unui comerciant în scopul înfiinŃării unei societăŃi concurente care să capteze clienŃii acelui comerciant sau angajarea salariaŃilor unui comerciant în scopul dezorganizării activităŃii sale Potrivit art. se vor aplica criteriile generale privind regimul juridic al contravenŃiilor cuprinse în OrdonanŃa Guvernului nr.lit. Răspunderea penală În legislaŃia noastră penală. de către personalul de control împuternicit în acest scop de către Consiliul ConcurenŃei. Constatarea şi sancŃionarea contravenŃiilor se consemnează într-un proces-verbal. nr. infracŃiunea de concurenŃă neloială constă în fabricarea ori punerea în circulaŃie a produselor care poartă denumiri de origine ori indicaŃii de provenienŃă 74 . 99/2000 reglementează un număr mare de contravenŃii referitoare la practici comerciale interzise. 3. 4 Legea nr. 301 din Codul penal şi art. Prin urmare. 2/2001. constituie contravenŃie nerespectarea prevederilor legale referitoare la interzicerea publicităŃii înşelătoare.. G.lit. 2/2001. Potrivit art. derogând astfel de la termenul de şase luni prevăzut în art. (3) din O. 158/2008. a camerelor de comerŃ şi industrie sau din oficiu. . respectiv art. vânzarea forŃată şi vânzarea cu prime. 4 din Legea nr. (1) din Legea nr. 363/2007 utilizarea de către comercianŃi a unor practici comerciale incorecte constituie contravenŃie. Potrivit art. 2/2001. cu încălcarea dispoziŃiilor legale. 11/1991. ContravenŃiile se constată la sesizarea părŃii vătămate. concurenŃa neloială este incriminată prin două acte normative distincte. 30 alin. 31 din O. constituie contravenŃie încălcarea dispoziŃiilor legale privind publicitatea comparativă Potrivit art. G. care aplică şi amenda. Termenul de prescripŃie pentru aplicarea sancŃiunii amenzii contravenŃionale pentru faptele incriminate în art. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenŃiei şi de aplicare a sancŃiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Legea privind combaterea concurenŃei neloiale precum şi celelalte acte normative care incriminează şi sancŃionează fapte de concurenŃă neloială nu conŃin dispoziŃii speciale referitoare la constatarea şi aplicarea sancŃiunilor contravenŃionale. OrdonanŃa Guvernului nr. 301 Cod penal. 5 din Legea nr. nr. Potrivit art. Termenul curge de la data săvârşirii faptei. 6 din Legea nr.

Obiectul juridic al acestei infracŃiuni constă în relaŃiile sociale referitoare la apărarea intereselor producătorilor şi consumatorilor împotriva faptelor de concurenŃă neloială care presupun folosirea ilicită a elementelor incorporale ale fondului de comerŃ. fie în mod sporadic. în mod obişnuit. privat sau mixt. precum şi pentru ocrotirea intereselor beneficiarilor produselor care alcătuiesc obiectul material al infracŃiunii. Făptuitorul trebuie să săvârşească acŃiunile care alcătuiesc elementul 75 . punerea în circulaŃie a produselor. a cărei activitate a suferit un prejudiciu material sau moral. care desfăşoară o activitate comercială fie ca profesiune. fizică sau juridică. aplicarea pe produse de menŃiuni false privind brevetele de invenŃie. numele de comerŃ sau denumirea unei organizaŃii de comerŃ sau industriale. în scopul de a induce în eroare pe beneficiari. Subiect pasiv al infracŃiunii este societatea comercială. discontinuu sau accidental. fără drept. o relaŃie de la cauză la efect. ori folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organizaŃiilor de comerŃ ori industriale. continuu. a emblemei sau a altor însemne de către alte societăŃi comerciale sau consumatorii. adică cei prejudiciaŃi. Urmarea imediată constă în producerea unei stări de pericol pentru existenŃa şi întărirea probităŃii în activităŃile economice şi comerciale. De asemenea.false. crezând că sunt produsele firmei în care aveau încredere. care au achiziŃionat produse de calitate inferioară. folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organizaŃiilor de comerŃ ori industriale.Între elementul material şi urmarea imediată trebuie să existe o legătura de cauzalitate. Obiectul material este alcătuit din produsele care poartă denumiri de origine sau indicaŃii de provenienŃă false. Elementul material al laturii obiective se realizează prin săvârşirea unei acŃiuni comisive prevăzute de lege alternativ: fabricarea de produse. ParticipaŃia penală este posibilă sub toate formele: coautorat. pot constitui obiect material şi înscrisurile care poartă. Toate aceste acŃiuni trebuie exercitate cu scopul de a induce în eroare pe consumatori. Subiect activ al infracŃiunii poate fi orice persoană. ca urmarea a folosirii frauduloase a firmei. precum şi menŃiuni false privind brevetele de invenŃie. instigare sau complicitate. Sub aspectul laturii subiective. cu capital de stat. infracŃiunea se săvârşeşte numai cu intenŃie directă calificată prin scop. precum şi aplicarea pe produsele puse în circulaŃie de menŃiuni false privind brevetele de invenŃii.

material al laturii obiective cu scopul de a induce în eroare pe beneficiarii produselor care fac obiectul acŃiunii sale ilicite. Tentativa şi actele pregătitoare nu se pedepsesc. Fapta se consumă în momentul în care una dintre acŃiunile prevăzute de lege în mod alternativ se realizează şi s-a produs urmarea imediată. InfracŃiunea de concurenŃa neloială este are o consumare anticipată întrucât legiuitorul a prevăzut ca modalităŃi de săvârşire a infracŃiunii în forma sa continuată acte care au semnificaŃia unor acte de pregătire. SancŃiunea pentru persoana fizică constă în închisoare sau amendă. Persoana juridică se sancŃionează, potrivit art. 71¹ Cod penal cu amendă penală, în cazul în care legea prevede pentru infracŃiunea săvârşită de persoana fizică pedeapsa închisorii sau amendă. AcŃiunea penală pentru infracŃiunea de concurenŃă neloială se pune în mişcare din oficiu. Potrivit art. 5 din Legea nr. 11/1991 constituie infracŃiuni de concurenŃă neloială următoarele fapte: a) folosirea unei firme, invenŃii, mărci, indicaŃii geografice, unui desen sau model industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant; b) punerea în circulaŃie de mărfuri contrafăcute şi/sau pirat, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii şi induce în eroare consumatorul asupra calităŃii produsului/serviciului; c) folosirea în scop comercial a rezultatelor unor experimentări a căror obŃinere a necesitat un efort considerabil sau a altor informaŃii secrete în legătură cu acestea, transmise autorităŃilor competente în scopul obŃinerii autorizaŃiilor de comercializare a produselor farmaceutice sau a produselor chimice destinate agriculturii, care conŃin compuşi chimici noi; d) divulgarea unor informaŃii prevăzute la lit. (c), cu excepŃia situaŃiilor în care dezvăluirea acestor informaŃii este necesară pentru protecŃia publicului sau cu excepŃia cazului în care s-au luat măsuri pentru a se asigura că informaŃiile sunt protejate contra exploatării neloiale în comerŃ, dacă acestea provin de la autorităŃile competente; e) divulgarea, achiziŃionarea sau utilizarea secretului comercial de către terŃi, fără consimŃământul deŃinătorului său legitim, ca rezultat al unei acŃiuni de spionaj comercial sau industrial; f) divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de către persoane aparŃinând autorităŃilor publice, precum şi de către persoane împuternicite de deŃinătorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta în faŃa autorităŃilor publice;

76

g) producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea unor mărfuri/servicii purtând menŃiuni false privind brevetele de invenŃii, emblemele, mărcile, indicaŃiile geografice, desenele sau modelele industriale, topografiile de circuite integrate, alte tipuri de proprietate intelectuală cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare şi altele asemenea, originea şi caracteristicile mărfurilor, precum şi cu privire la numele producătorului sau al comerciantului, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalŃi comercianŃi şi pe beneficiari. Potrivit art. 8 din Legea nr. 11/1991, acŃiunea penală pentru cazurile prevăzute la art. 5 se pune în mişcare fie la plângerea părŃii vătămate, fie la sesizarea camerei de comerŃ şi industrie teritorială sau a altei organizaŃii profesionale ori la sesizarea persoanelor împuternicite de Consiliul ConcurenŃei.

4. AcŃiunea în concurenŃă neloială

În sistemul nostru de drept, acŃiunea în concurenŃă neloială este considerată de către majoritatea autorilor, o modalitate a acŃiunii în răspundere civilă delictuală. AcŃiunea în concurenŃă neloială implică aceleaşi elemente ca orice acŃiune civilă şi anume: părŃile între care se desfăşoară procesul, cauza care a generat litigiul şi obiectul, concretizat prin pretenŃia dedusă judecăŃii. În acŃiunea în concurenŃă neloială calitatea procesuală activă aparŃine oricărui comerciant care se consideră lezat de activitatea desfăşurată de un alt comerciant. AcŃiunea poate să fie promovată, în anumite cazuri, şi de sindicatele profesionale. Legitimare procesuală activă pot avea şi asociaŃiile de consumatori. Scopul promovării în faŃa instanŃelor judecătoreşti de către asociaŃia de consumatori a unei acŃiuni în încetarea practicii ilicite este acela de a obŃine, pe suportul oferit de cazul consumatorului concret, ocrotirea interesului colectiv. Hotărârea Guvernului nr. 1553/2004 privind unele modalităŃi de încetare a

practicilor ilicite în domeniul protecŃiei intereselor colective ale consumatorilor cu modificările ulterioare reglementează pentru prima dată la nivel naŃional, o categorie de acŃiuni specifice promovate de asociaŃiile de protecŃia consumatorilor, respectiv acŃiuni în încetare în domeniul protecŃiei intereselor consumatorilor. AcŃiunea în concurenŃă neloială este supusă prescripŃiei extinctive şi cunoaşte un regim derogator de la dreptul comun în materia prescripŃiei extinctive. Potrivit art. 12 din Legea nr. 11/199, dreptul la acŃiune în concurenŃă neloială se prescrie în termen de un an de la data la care păgubitul a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască dauna şi pe cel care a cauzat77

o, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii faptei. Prescriptibilitatea acŃiunii în concurenŃă neloială priveşte numai repararea patrimonială a daunei patrimoniale sau morale cauzate printr-un act de concurenŃă neloială. AcŃiunea prin care se solicită numai încetarea sau înlăturarea acestor acte nu intră sub incidenŃa prescripŃiei extinctive. CompetenŃa materială în soluŃionarea litigiilor care izvorăsc dintr-un act de concurenŃă neloială aparŃine tribunalului, ca instanŃă de fond. Din punct de vedere teritorial, competentă este fie instanŃa de la locul săvârşirii faptei, fie instanŃa în a cărui rază teritorială se găseşte sediul pârâtului sau inculpatului, sau în cazul lipsei unui sediu, instanŃa de la domiciliul pârâtului sau inculpatului (art. 7 din Legea nr. 11/1991). Prin urmare, Legea nr. 11/1991 stabileşte o competenŃă teritorială alternativă, alegerea instanŃei revenind reclamantului. Atunci când fapta de concurenŃă neloială constituie infracŃiune, acŃiunea civilă în concurenŃă neloială nu este condiŃionată de existenŃa unei acŃiuni penale sau a unei hotărâri judecătoreşti AcŃiunea civilă poate fi pornită separat de acŃiunea penală, cu precizarea că judecata pricinii civile va fi suspendată până la soluŃionarea cauzei penale. InstanŃa civilă poate fi investită şi ulterior obŃinerii unei hotărâri judecătoreşti pronunŃate de o instanŃă penală, dacă aceasta a lăsat nesoluŃionată latura civilă sau partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal sau prejudiciul a fost descoperit ulterior pronunŃării hotărârii penale. Actele de concurenŃă neloială pot fi dovedite prin orice mijloc de probă, cum ar fi înscrisuri, proba testimonială, prezumŃii, mărturisire sau expertize. Sarcina probei revine reclamantului care trebuie să facă dovada existenŃei condiŃiilor de fond ale acŃiunii în concurenŃă neloială. Prin hotărâre definitivă asupra fondului, instanŃa de judecată poate să decidă obligarea pârâtului să înceteze sau să înlăture actul ilicit, să plătească despăgubiri pentru daunele patrimoniale sau morale pricinuite şi să restituie, după caz, documentele confidenŃiale însuşite în mod ilicit de la deŃinătorul legitim. În temeiul art. 11 din Legea nr. 11/1991, instanŃa de judecată poate dispune o măsură facultativă care constă în obligarea la publicarea hotărârii, în presă, pe cheltuiala făptuitorului. Publicarea hotărârii ar putea fi făcută, în tăcerea legii, de partea interesată, chiar şi atunci când instanŃa de judecată nu s-a pronunŃat asupra acestui aspect, pe cheltuiala sa. Hotărârea instanŃei de fond este supusă căilor de atac. Potrivit dispoziŃiilor art. 9 alin. ultim din Legea nr. 11/1991, pentru luarea unor măsuri vremelnice ce nu suferă amânare se pot aplica prevederile art. 581 şi 582 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, în materie de concurenŃă neloială, pot fi luate măsuri pe calea ordonanŃei preşedinŃiale, dacă sunt întrunite condiŃiile generale pentru admisibilitatea acesteia, respectiv: urgenŃa, caracterul vremelnic şi neprejudicierea fondului. 78

În general, pentru evitarea prejudiciilor cauzate comercianŃilor, instanŃa poate dispune luarea unor măsuri vremelnice. CondiŃia urgenŃei trebuie apreciată de către instanŃa de judecată în raport de circumstanŃele obiective ale cauzei. CondiŃia urgenŃei trebuie să persiste pe tot parcursul judecăŃii, nefiind suficient ca ea să existe numai la data introducerii cererii. În principiu, măsurile luate pe calea ordonanŃei preşedinŃiale sunt limitate în timp până la rezolvarea în fond a acŃiunii în concurenŃă neloială. În fapt, măsurile dispuse pot rămâne definitive dacă comerciantul împotriva căruia au fost luate nu mai urmează calea dreptului comun.

Întrebări: 1. ClasificaŃi actele şi faptele de concurenŃă neloială. 2. ArătaŃi ce înŃelegeŃi prin risc de confuzie? ExemplificaŃi. 3. DelimitaŃi publicitatea comparativă de publicitatea înşelătoare. 4. ArătaŃi care sunt condiŃiile dumpingului şi procedura de neutralizare a acestuia. 5. ArătaŃi care sunt condiŃiile subvenŃiei şi procedura de neutralizare a efectelor acestora. 6. Care este latura obiectivă a infracŃiunii de concurenŃă neloială? 7. PrezentaŃi particularităŃile acŃiunii în concurenŃă neloială.

79

80 .

81 .