Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Corneliu M.

Lungu, editori PACE ŞI RĂZBOI (1940 – 1944) JURNALUL MAREŞALULUI ION ANTONESCU

Colecţia ROMÂNII ÎN ISTORIA UNIVERSALĂ (VOL. 140)

PACE ŞI RĂZBOI (1940-1944) JURNALUL MAREŞALULUI ION ANTONESCU (COMENTARII, ANEXE, CRONOLOGIE)
Volumul I: Preludii. Explozia. Revanşa (4.IX.1940 - 31.XII.1941)

GH. BUZATU STELA CHEPTEA, MARUSIA CÎRSTEA CORNELIU M. LUNGU
EDITORI

PACE ŞI RĂZBOI (1940 – 1944)
JURNALUL MAREŞALULUI ION ANTONESCU
(COMENTARII, ANEXE, CRONOLOGIE) II SUCCESE ŞI EŞECURI (1.I.1942 – 30.VI.1943)

Casa Editorială Demiurg® Iaşi 2010

Redactor: Tamara Avasiloaiei Casa Editorială Demiurg® (acreditată de CNCSIS în 2003, reacreditată 2006) Şoseaua Păcurari nr. 68, bl. 550, sc. B, et. 4, ap. 16, 700547 - Iaşi, România ℡ 0232/25.70.33; 0745/37.81.50; 0727/840.275 E-mail: ceddemiurg@gmail.com; ceddemiurg@yahoo.fr www.ceddemiurg.ro Consilier editorial: dr. Alexandrina Ioniţă Director Marketing: Irina Croitoru ( 0740/08.20.05). Editura răspunde la comenzi în limita tirajului disponibil. © Casa Editorială Demiurg® Reproducerea în orice formă, inclusiv prin xerocopiere, fără acordul scris al editurii, intră sub incidenţa legii drepturilor de autor. Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau transmisă, în nici o formă, fără acordul scris al editurii, fără a intra sub incidenţa legii drepturilor de autor. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Pace şi război (1940-1944) : jurnalul mareşalului Antonescu – (comentarii, anexe, cronologie) / Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea. - Iaşi : Casa Editorială Demiurg, 20083 vol. ISBN 978-973-152-047-6 Vol. 2. : Succese şi eşecuri : (1.I.1942 - 30.IV.1943) / ed.: Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Corneliu M. Lungu. - 2010. - Bibliogr. Index. - ISBN 978-973-152-190-9 I. Buzatu, Gheorghe (ed.) II. Cheptea, Stela (ed.) III. Cîrstea, Marusia (ed.) IV. Lungu, Corneliu M. (ed.) 821.135.1-94 94(498)"1940/1944"(0:82-94)

CUPRINS

România şi Războiul din Est - Noi perspective - (Gh. Buzatu) ……........…… Lista de abrevieri .............................................................................................. Jurnalul Mareşalului Ion Antonescu ............................................................. Anexe ................................................................................................................ Cronologie şi corespondenţă .......................................................................... Indice de persoane ............................................................................................

7 75 79 293 465 613

5

ROMÂNIA ŞI RĂZBOIUL DIN EST
- NOI PERSPECTIVE1 -IIstorie şi istoriografie După 70 de ani de la debutul ostilităţilor la 1 septembrie 1939, Războiul Mondial din 1939-1945, incontestabil cel mai mare conflict armat din istorie în privinţa proporţiilor şi a consecinţelor sale, directe şi indirecte, apropiate ori îndepărtate, se înscrie deja ca un eveniment fără egal în tot trecutul umanităţii ce s-a instalat detaşat în preferinţele şi preocupările istoricilor, şi nu numai, rezultând, de mai multe decenii, o bibliografie uriaşă la nivel internaţional2. Cititorul va admite, desigur, că nu numai proporţiile contează în ecuaţie, ci, deopotrivă, calitatea şi varietatea producţiei istoriografice, însumând de-acum cel puţin 1,5 milioane titluri cărţi şi studii reprezentative, în discuţie trebuind să fie luate în consideraţie şi predispoziţiile - le-am denumi „specifice” - ale specialiştilor de pretutindeni de-a investiga în continuare perioada 1939-1945, mai ales în condiţiile actuale ale deschiderii arhivelor3, pe toate meridianele. Un alt avantaj remarcabil, propriu studiilor de istorie a celui de-al doilea război mondial, priveşte adevărurile descoperite şi afirmate, peste toate îngrădirile de moment, în ciuda tentativelor disperate dar ridicole ale unor sociologi şi istorici de duzină, în fond activişti foşti sau prezenţi kominternişti, de-a impune tot felul de stavile şi modele discutabile, de-a introduce false principii, precum cel al aşa-numitei corectitudini politice, în abordarea şi rezolvarea unor probleme ţinând de epoca războiului general şi total din 1939-1945. Respingerea unor atare tentative sinucigaşe survine fără întârziere şi decisiv pretutindeni, mai ales că specialiştilor nu le lipsesc probele exemplare, dimpotrivă, acestea abundă, după cum şi replicile programatice,
Din consideraţii care nu se impun a fi detaliate, acest material reprezintă în formă extinsă şi actualizată sub raportul istoriografic şi al informaţional ştiinţific studiul introductiv la volumul I al Jurnalului Mareşalului Antonescu (Iaşi, Casa Editorială Demiurg, 2008, p. 7-42). 2 Dintre studiile recente privind istoriografia problemei România şi al doilea război mondial vezi Gh. Buzatu, Istoriografia şi izvoarele, în Academia Română, Istoria Românilor, IX, România în anii 1940-1947, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2008, p. XXVII-LXX; idem, România şi Războiul (1939-1945) – Istorie şi istoriografie, în „Studii şi articole de istorie”, Constanţa, an. LXXIV, 2009, p. 157-178. În anul 1981, atunci când am valorificat bibliografia noastră incluzând 3 003 titluri cărţi pe tema prezenţei României în conflagraţia din 1939-1945, am relevat că, pe plan mondial, ritmul apariţiilor înregistrase deja proporţii remarcabile - aproximativ 15 000 - 20 000 lucrări pe an (cf. Gh. Buzatu, Gh. I. Florescu, România şi al doilea război mondial. O bibliografie, Iaşi, Editura Academiei, 1981, p. XXXIX; Gh. Buzatu, România şi războiul mondial din 1939-1945, Iaşi, 1995, p. 69-110). 3 Vezi Gh. Buzatu, Actul de la 23 august 1944: Bilanţ, noi interpretări şi perspective, în „Academica”, nr. 30/2004, Bucureşti, p. 10-18; Gh. Buzatu, D. Puzdrea, Actul de la 23 august 1944 în perspectiva unor noi documente, în vol. Istorie şi societate, II, coordonatori Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Horia Dumitrescu, Bucureşti, Editura Mica Valahie, 2005, p. 10-12; Jacques de Launay, Ettore Anchieri, Henri Michel, Jean-Marie d’Hoop, Les Deux Guerres mondiales. Bibliographie sélective, Bruxelles - Paris, Éditions Brepols, 1964.
1

7

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu precum, de dată recentă, faimosul Apel al unor reputaţi istorici francezi, intitulat Libertate pentru istorie. Este necesar a reţine aceste principii, avansate în decembrie 2005 de Alain Decaux, Marc Ferro, Pierre Milza, René Rémond şi colegii lor, aceştia surprinzând elementele definitorii, permanenţele scrisului istoric modern, şi anume: „Istoria nu-i o religie. Istoricul nu acceptă nici o dogmă, nu respectă nici un lucru interzis, nu cunoaşte tabù-uri. El poate să deranjeze. Istoria nu este tot una cu morala. Istoricul nu are rolul de-a exalta ori de-a condamna, el explică. Istoria nu este sclava actualităţii. Istoricul nu aplică trecutului schemele ideologice contemporane şi nu introduce în evenimentele de odinioară sensibilitatea prezentului. Istoria nu-i tot una cu memoria. Istoricul, într-un demers ştiinţific, colecţionează amintirile oamenilor, le compară între ele, le confruntă cu documentele, cu obiectele, cu urmele existente, şi stabileşte faptele. Istoria ţine cont de memorie, dar nu se reduce la ea. Istoria nu este un domeniu juridic. Într-un stat liber, definirea adevărului istoric nu aparţine nici Parlamentului, nici autorităţii judiciare. Politica statului, chiar animat de cele mai bune intenţii, nu este politica istoriei”4. Războiul din Est, fără a se fi confundat cu Războiul Mondial în ansamblu 5 , a constituit în anii 1941-1945 una din etapele sale majore şi, în anume privinţe, chiar determinante pentru deznodământul faptelor. După ce, în 1939-1941 a observat regulile neutralităţii şi, apoi, ale nonbeligeranţei în desfăşurarea ostilităţilor6, în care se antrenaseră Germania şi partenerii ei, de-o parte, iar, pe de alta, Puterile Aliate, în frunte cu Marea Britanie şi Franţa, începând cu data de 22 iunie 1941 România s-a implicat, alături de cel de-al III-lea Reich, Italia şi sateliţii lor europeni, în Războiul Mondial, participând la atacarea URSS. Timp de peste trei ani (1941-1944), prezenţa României în Războiul din Răsărit a fost una activă şi exclusivă, extinderea ostilităţilor şi cu celelalte Puteri Aliate (Marea Britanie, SUA ş.a.) intervenind nu ca rezultat al unor acţiuni militare efective, ci ca efect al jocului alianţelor7. Potrivit aprecierilor unor reputaţi specialişti, România, în ciuda tuturor aparenţelor şi acuzaţiilor, a purtat în Răsărit un război „paralel” cu acela al Germaniei8, situaţie în care trebuie să identificăm atât obiectivele comune ale „aliaţilor” de moment, cât şi interesele lor separate. Exceptând tot ce s-a denaturat şi vehiculat timp de peste o jumătate de veac pe această temă, România, spre deosebire de Reichul lui Adolf Hitler, a purtat un război drept de la un capăt la altul (22 iunie 1941-23 august 1944). Prezenţa în tabăra Germaniei i-a fost impusă României de pericolul imens al Imperiului Roşu, relevat atât de notele ultimative din 26-27 iunie 1940 cât şi de demersurile succesive din 1940-1941, dar, în timpul Campaniei din Est, ea „nu a vizat ţeluri anexioniste,

Vezi „L’Histoire”, Paris, no. 306/Janvier 2006. Cf. opinia lui Henri Michel (1907-1986), unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din lume, fost preşedinte al faimosului Comité d’histoire de la Deuxième Guerre mondiale, fundamentată într-una din lucrările clasice ale istoriografiei mondiale (La Seconde Guerre mondiale, Paris, Omnibus, 2001, p. 213 şi urm.). 6 Gh. Buzatu, Gh. I. Florescu, op. cit., p. IX-XIII. 7 Gh. Buzatu, România şi Marile Puteri (1939-1947), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003, passim. 8 Vezi Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol şi Mareşalul Antonescu. Relaţiile româno-germane (1938-1944), ediţie Stelian Neagoe, Bucureşti, Editura Humanitas, 1994, p. 275; Aurică Simion, Preliminarii diplomatice ale insurecţiei române din august 1944, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1979, p. 148 şi urm.; Alesandru Duţu, Între Wehrmacht şi Armata Roşie. Relaţii de comandament româno-germane şi româno-sovietice (1941-1945), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2000, p. 8-9.
5

4

8

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) de cotropire a unor teritorii care nu îi aparţineau. Scopul esenţial al participării româneşti la conflagraţie a fost total diferit de cel al Germaniei (subl. ns. - Gh. B.), cu care se aliase, deşi ambele ţări doreau să şi le înfăptuiască prin înfrângerea Uniunii Sovietice. Majoritatea românilor vedeau în participarea la război alături de Germania, cea mai mare putere militară a continentului la acea dată, posibilitatea reîntregirii graniţelor răşluite în 1940”9. Aşa după cum am relevat în alte rânduri 10 , Războiul din Est (1941-1944) al României a fost, de la un capăt la altul, unul naţional şi anticomunist. În condiţiile concrete ale timpului, lupta României pentru restabilirea graniţelor istorice în Răsărit, pe Nistru, a căpătat multiple sensuri şi înţelesuri. A fost, astfel, după limbajul tipic al epocii, prioritar o bătălie pentru ţară şi, nu mai puţin, pentru zdrobirea comunismului11, fapt menţionat anume de Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român, în cele două documente istorice difuzate de la Bucureşti la 22 iunie 194112: Proclamaţia către Ţară şi Ordinul de zi către Armata Română. Ordinul de zi, de pildă, îndemna oştile: „... Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi”!, în timp ce faimoasa Proclamaţie chema la lupta sfântă în contra „năvălitorilor asupra civilizaţiei şi bisericii, a dreptăţii şi propriilor noastre drepturi”, pentru eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei, unde se impuneau a fi sparte „cătuşele roşii ale anarhiei şi pradei cotropitoare”. Dar, mai mult decât atât, războiul declanşat oferea şansa „unei lupte puternice şi curajoase nu numai pentru reclădirea drepturilor naţionale, dar şi împotriva celui mai mare duşman al lumii: bolşevismul”. Cu alt prilej, la 18 mai 1943, în interviul acordat inginerului C. Filipescu, Mareşalul Antonescu se destăinuia că primise provocarea unui război cu URSS numai bazat pe „credinţa nestrămutată că, luptând împotriva comunismului, slujim nu numai crezul naţional, dreptul de conservare şi onoare al poporului român, dar - ca şi în trecut - prin lupta şi jertfa noastră servim civilizaţia însăşi. Satisfacţiile imediate şi vizibile nu ne-au lipsit, ca urmare a acestui impus - dar şi justificat - război. Provinciile au fost eliberate, inamicul zvârlit peste hotare (subl. ns.)”13. Anterior, la 26 ianuarie 1943, în interviul acordat ziaristului italian Lamberto Sorrentini, Mareşalul i-a destăinuit interlocutorului scopul Războiului din Est: „... Eu lupt întotdeauna cu Rusia, comunismul Uniunii Sovietice este un mijloc, nu sfârşitul imperialismului rus, care vrea Constantinopolul şi poate să ajungă acolo numai traversând sau înghiţind România […] Noi ştim că duşmanul mortal al României este Rusia lui Petru cel Mare şi a Ecaterinei a II-a,
Alesandru Duţu, op. cit., p. 8. Vezi Gh. Buzatu, Mareşalul Ion Antonescu şi Războiul din Est, în „Dosarele istoriei”, Bucureşti, nr. 7/1999, p. 53-55; idem, Mihai Viteazul şi Mihai Antonescu, în România în ecuaţia păcii şi a dictatului, coordonator Gh. Nicolescu, Piteşti, Editura Paralela 45, 2001, p. 21-28; Gh. Buzatu, Dana Beldiman, Eftimie Ardeleanu, eds., Mareşalul Antonescu în faţa istoriei, Craiova, Editura Helios, 2002, p. 32 şi urm.; Gh. Buzatu, Mareşalul Ion Antonescu, ultimul domn al tuturor românilor, în vol. Sub semnul muzei Clio - Prof. univ. dr. Ion Şt. Baicu la împlinirea vârstei de 70 de ani, Ploieşti, Editura Ploieşti-Mileniul III, 2004, p. 253-271; idem, 22 iunie 1941: „Agresiunea” României împotriva URSS (După unele probe epistolare), în „Orizont XXI”, Piteşti, nr. II/2006, p. 5-13. 11 Idem, Mareşalul Antonescu şi războaiele anticomuniste ale României, în „Orizont XXI”, Piteşti, nr. 3/2006, p. 34-38. 12 Mareşalul Ion Antonescu, Un ABC al anticomunismului românesc, I, ediţie Gh. Buzatu, Iaşi, Editura Moldova, 1991, p. 158-161. 13 Arhivele Naţionale ale României, Arhivele Istorice Centrale, Bucureşti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri - Cabinetul Militar, dosar 202/1944, f. 406 (în continuare, se va cita: ANIC). De remarcat că, în cursul Campaniei din Est, I. Antonescu a abordat, în contextul luptei împotriva slavilor, şi problema acţiunilor antievreieşti (telegrama de pe front, 3 septembrie 1941, către M. Antonescu, idem, dosar 90/1941, f. 46).
10 9

9

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu cărora Stalin le-a rămas credincios şi, trebuie să recunoaştem, îi continuă genial. Este ursul rus dintotdeauna, care, înveştmântându-se astăzi în comunism, înaintează în numele unui ideal care corupe intelectualitatea şi, ascunzându-şi colţii după o zdreanţă roşie, atrage masele de muncitori şi ţărani. Eu voi arunca în război, spre a-i zăgăzui pe ruşi, toate forţele pe care voi izbuti să le înarmez, convins că acesta este supremul bine pentru România: zăgăzuirea ruşilor…”14. Ceea ce s-a neglijat de regulă în cursul ultimelor decenii a fost faptul că – prin acţiunea sa militară – Antonescu, propunându-şi anularea nedreptăţilor din 1940 şi combaterea pericolului comunist 15 , n-a pierdut din vedere în principal refacerea integrală a unităţii româneşti, astfel cum triumfase la 1918 şi la realizarea căreia avusese modesta sa contribuţie16. Dintre atâtea dovezi la care s-ar putea apela, în acest sens, ne mărginim la Cuvântul către Ţară al Mareşalului de la 1 ianuarie 1944, când şi-a exprimat – pentru a câta oară? – „crezul neşovăielnic” în atingerea „drepturilor noastre”17. Atunci, convins că „libertatea noastră slujeşte Europa şi legile civilizaţiei”18, Mareşalul şi-a exprimat convingerea că, numai uniţi, românii aveau să înfrunte „vitregia ceasurilor ce vor să vină”, asigurând astfel „dreptatea neamului nostru şi unitatea pământurilor, care ale lui au fost şi ale lui trebuie să rămână”19. Din motive care n-au cum să scape înţelegerii cititorului, Antonescu a abordat problemele purtării şi necesităţii Războiului din Est în discuţiile şi corespondenţa cu colaboratorii săi. Una dintre formulările categorice şi exemplare am întâlnit-o în telegrama de răspuns adresată la 18 august 1943 profesorului Napoleon Creţu, secretarul general al Ministerului Culturii Naţionale în acel moment, căruia i se destăinuia: „Mulţumesc cu atât mai mult astăzi corpului didactic secundar pentru înalta sa ţinută patriotică şi pentru înţeleapta înţelegere a chemărilor impuse de lupta în războiul dreptăţii naţionale, cu cât şefii fostelor partide politice20 mă somează prin memorii, în numele lor şi al câtorva persoane bine cunoscute prin trecutul lor, să retrag armata din luptă [...] Este evident pentru cea mai simplă minte că părăsirea luptei pe care o ducem în Răsărit, pentru asigurarea fiinţei de azi [şi] de totdeauna a vieţii, libertăţii şi integrităţii neamului, fără nici o garanţie serioasă că sacrificiile ce am făcut nu au fost zadarnice, ar fi un odios de trădare faţă de Moldova, Bucovina şi Basarabia, faţă de istorie şi de onoarea noastră; şi chiar faţă de ardeleni, care nu numai că n-ar avea nimic de câştigat, dar ar avea totul de pierdut, dacă Regatul ar intra în parte sau în total sub sclavia asiatică. De aceea sunt recunoscător corpului didactic şi tuturor celor care exprimă, în aceste moment, simţăminte de încredere în conducerea neamului (subl. ns.)”21. În acelaşi timp, Mareşalul Antonescu era pe deplin informat în privinţa proiectelor şi acţiunilor antiromâneşti ale Kremlinului, ale lui I. V. Stalin în mod special22, ca şi asupra „obiectivelor” anunţate de PCR - interior23.
Apud „Independentul”, Bucureşti, 15 mai 2001, p. 5. Gh. Buzatu, Mircea Chiriţoiu, Stalin cenzurat/necenzurat, Bucureşti, Editura Ion Cristoiu, 1999, p. 237 şi urm. 16 Ibidem. 17 Mareşal I. Antonescu, Un ABC al anticomunismului românesc, II, p. 120. 18 Ibidem. 19 Ibidem, p. 121. 20 Referire, cu predilecţie, la Iuliu Maniu şi Constantin [Dinu] I. C. Brătianu. 21 Arhivele Naţionale ale României, Arhiva Istorică Centrală, Bucureşti, fond Direcţia Generală a Poliţiei, dosar 71/1943, f. 1 (în continuare, se va cita: ANIC). 22 Vezi cuvântările şi declaraţiile lui Stalin din 1941-1944, reunite într-o mapă specială (ANIC, fond CC al PCR, Cancelarie, dosar 3/1942). 23 Idem, dosar 8/1943.
15 14

10

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) Să nu neglijăm că multe dintre ordinele de zi ale lui Stalin se încheiau cu formula: „Răzbunare şi moarte cotropitorilor germano-fascişti!”, fiind astfel vizaţi Hitler şi toţi aliaţii săi din Est24, iar la 1 mai 1944 liderul de la Kremlin anunţa: „... Armata Roşia a ieşit la frontiera de stat cu România şi Cehoslovacia 25 şi continuă să nimicească armatele duşmane pe teritoriul României [...] Spaima şi zăpăceala domnesc printre aliaţii români, unguri, finlandezi şi bulgari ai lui Hitler [...] România, Ungaria, Finlanda, Bulgaria au numai o singură posibilitate pentru a evita catastrofa. Aceea de a rupe alianţa cu nemţii şi de a ieşi din război ... (subl. ns.)”26. În ceea ce-i priveşte pe comuniştii locali, aceştia avansau lozinci dintre cele mai radicale, precum, de exemplu, Chemarea Frontului Patriotic, găzduită de publicaţia ilegală „România Liberă” din 28 ianuarie 1944, şi care îndemna la: „Ieşirea imediată din războiul nemţesc şi unirea cu ţările democratice; alungarea nemţilor din ţară; doborârea guvernului trădător al lui Antonescu; formarea unui guvern cu adevărat naţional; [...] - pedepsirea criminalilor de război hitlerişti; Jos tirania hitleristă! ...”27 Avantajele studiului surselor originale Un studiu temeinic al Războiului din Est îndeamnă la investigaţii, dacă nu complete, pe cât posibil, vaste, în arhivele române şi străine, la cercetarea bogatei literaturi ştiinţifice, cu obligativitate la aprofundarea marilor sinteze şi enciclopedii, după cum şi a marilor colecţii de documente diplomatice şi militare editate (germane, britanice, americane, franceze, italiene, ruseşti şi române); nu mai puţin, consultarea extrem de bogatei literaturi memorialistice la nivel mondial se dovedeşte inevitabilă, după cum şi a cronologiilor disponibile, un domeniu în care Editura Enciclopedică a excelat prin volumele tipărite în ultimii ani28. Cu referire la epoca celui de-al doilea război mondial, cercetătorul dispune de ample cronologii încă de la sfârşitul ostilităţilor29, pentru ca ulterior să se fi impus modelul cronologiilor zi de zi ori zi după zi30.
Idem, dosar 3/1942, f. 24 (Ordinul de zi din 7 noiembrie 1943). Referire la frontiera „stabilită” în urma notelor ultimative din 26-27 iunie 1940! 26 ANIC, fond CC al PCR, Cancelarie, dosar 3/1942, f. 31. 27 Idem, dosar 8/1943, f. 55. 28 Vezi, mai ales, Marcel D. Popa, Horia C. Matei, Mica enciclopedie de istorie contemporană. Statele lumii contemporane şi conducătorii lor, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2002; Dinu C. Giurescu şi colaboratori, Istoria României în date, ed. I, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003; ed. a II-a, 2007; I. Calafeteanu şi colaboratori, Istoria politicii externe a României în date, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003; Leonida Loghin, Al doilea război mondial. Acţiuni militare, politice şi diplomatice. Cronologie, Bucureşti, Editura Politică, 1984; Stelian Neagoe, Istoria guvernelor României, 18591999, ed. a II-a, Bucureşti, Editura Machiavelli, 1999. În acest cadru, cf. şi cronologia noastră acoperind exclusiv zilele de 23-24 august 1944 (între orele 05,00): Gh. Buzatu, Gh. I. Florescu, I. Saizu, D. Şandru, Din istoria unei zile. Contribuţii la cronologia insurecţiei române din august 1944, extras, Iaşi, Editura Academiei, 1979. 29 Roger Céré, Charles Rousseau, Chronologie du Conflit mondial (1935-1945), Paris, SEFI, 1945. 30 Vezi, de exemplu, Cesare Salmaggi, Alfredo Palavisini, 2 194 Days of War. An Illustrated Chronology od the Second World War with 620 Illustrations and 84 Maps, New York, Mayflower Books, 1979; Sir Michael Armitage şi colaboratori, World War II - Day by Day, London - New York - Delhi Paris, A Dorling Kindersley Book, 2001; Patrick Eveno şi colaboratori, La Deuxième Guerre mondiale, 1939-1945. Récits et mémoire, Paris, Le Monde, 1994; Warren Tute şi colaboratori, D Day, London - Sydney, Pan Books Ltd., 1975; Alesandru Duţu, M. Retegan, România în război. 1 421 zile de încleştare, I, Bucureşti, Editura Globus, 1993.
25 24

11

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu Volumul de faţă, primul dintr-o serie de trei, valorifică un document inedit fundamental - Jurnalul activităţii lui Ion Antonescu, Conducătorul Statului, întocmit de colaboratorii acestuia în cadrul Cabinetului Militar şi îngăduind în premieră cititorului să pătrundă în meandrele faptelor esenţiale desfăşurate „la vârf”, mai precis în intimitatea Guvernului şi anturajului Generalului/Mareşalului, în sfera deciziilor capitale de ordin politico-diplomatic, militar şi social-economic, toate expuse într-o ordine şi logică precisă, care nu îngăduie denaturări grosolane şi interpretări labile. Se vor desprinde indubitabil avantajele studiului aplicat şi multidisciplinar, bazat pe coroborarea surselor de arhivă cu informaţiile memorialistice, respectându-se cu stricteţe regulile neînduplecate ale cronologiei în prefigurarea, producerea şi evoluţia faptelor. Sistematizând sursele cu caracter memorialistic de care dispunem, se impun atenţiei următoarele, în lipsa cărora, netăgăduit, investigaţiile privind poziţionarea lui Ion Antonescu într-un studiu complex privind rolul şi locul României în desfăşurarea celui de-al doilea război mondial s-ar dovedi incomplet şi inexact, iar, în definitiv, chiar imposibil: 1. De îndată după ce a ajuns la Mănăstirea Bistriţa, unde fusese „exilat” după voinţa Regelui Carol II, care nu i-a putut ierta lui I. Antonescu faptul că-l înfruntase la 1 iulie 1940 pe tema acceptării cedării fără luptă a Basarabiei şi Nordului Bucovinei pentru a-şi salva tronul, lăsându-i în final un memoriu demn de o Cassandră, iar apoi fiind avertizat de organele poliţieneşti şi de informaţii în privinţa unei posibile „lovituri de stat” gestionată de general, acesta a redactat două file de Consideraţii pe marginea întrevederii cu pricina31. Nu stăruim, dat fiind că detaliile sunt bine cunoscute din documentele publicate în epocă32. 2. Istoricul arestării mele, redactat de I. Antonescu în aceleaşi condiţii de surghiun, insistă asupra arestării sale, la Predeal, în dimineaţa de 9 iulie 1940, „din Înalt ordin al Majestăţii Sale” 33 , fiind trimis, prin Sinaia - Târgovişte - Găeşti - Râmnicu Vâlcea, la Mănăstirea Bistriţa34, de unde, în ziua următoare, prin scrisoare, a înştiinţat-o pe Maria Antonescu asupra celor petrecute35. I-a solicitat, totodată, să-i trimită, dacă avea „voie”, o dată cu obiectele personale, plicuri şi hârtie de scris, creioane şi un stilou, precum şi „cărţi de istorie, de filosofie, de economie politică, Racine”. Îşi sfătuia soţia să rămână „calmă” şi „demnă”, asigurând-o că „orice suferinţă nu va egala linia mea dreaptă şi nevinovăţia mea”36. 3. Reflecţii din închisoare: De ce am ajuns la Bistriţa?, în dublă redactare 37 , trebuie datate după 6 august 1940, autorul referindu-se la o comunicare a generalului
Arhiva Consiliului Naţional pentru Studiul Arhivelor Securităţii, Bucureşti, fond 40010/ „Tribunalul Poporului” 1946, vol. 48, f. 6-7 (în continuare, se va cita: Arhiva CNSAS). 32 Cf. Pe marginea prăpastiei. 21-23 ianuarie 1941, I, Bucureşti, 1942, p. 40-42, iar memoriul adresat Suveranului - ibidem, p. 64-66. 33 CNSAS, vol. 48, f. 27-28. 34 Potrivit Notei privind funcţiunile îndeplinite de I. Antonescu, în perioada 5 decembrie 1916 - 6 septembrie 1940, generalul s-a aflat la Bistriţa între 9 iulie şi 27 august 1940 (AMR, Piteşti, fond DCI/1974, dosar 686, f. 109). Relativ la Reflecţiile din închisoare, vezi şi Alesandru Duţu, Însemnările din detenţie ale generalului Ion Antonescu [1940], în „Cotidianul”, Bucureşti, 20 mai 1998. Editorul a consemnat că primul ministru în exerciţiu, I. Gigurtu, şi-a exprimat în două rânduri, la 9 şi 10 iulie 1940, „supărarea” faţă de decizia lui Carol II de a-l „interna” pe generalul recalcitrant. El chiar i-a declarat ministrului german la Bucureşti, Wilhelm Fabricius, că se simţea „nenorocit”, diplomatul confirmându-i că vestea „va face o proastă impresie în Germania”. Ceea ce s-a şi întâmplat! 35 Ibidem, f. 6. 36 Ibidem. 37 Ibidem, f. 30-53, 58-87; ANIC, fond Ministerul Afacerilor Interne – Cabinetul Ministrului, dosar 30/1944, f. 66-84.
31

12

Din însemnările celui proscris pentru moment. indemnizaţii etc. 1-25). Buzatu. referitoare la cele mai diverse domenii (Casa Regală. din 17 septembrie 1940. 39 38 13 . de Preotul Cristescu. 86. integral. f. care. din care au decurs pentru ţară „toate calamităţile”41.XI. f. f. 52 ANIC. dosar 181/1940. publicat în acest volum (anexa II). 73. Antonescu la Roma (12-18 noiembrie 1940). f. 6. 71. 5. f. Vizita Generalului I. că de acolo Bucureştii trebuiau să se aştepte la complicaţii42. reţinem aceste rânduri circumscrise condiţiilor zilei: „Pierderea Bucovinei şi a Basarabiei nu ne poate îndreptăţi să cedăm lupta” 45 .CM. 3 şi urm. 86-87. 43 Ibidem. din „instrucţiunile” privind Casa Regală: „Lista civilă va fi fixată la: 20 000 000 pentru M. f. pentru Ministerul Finanţelor. f. Va depinde tot de noi să transformăm într-o operă istorică temeinică ceea ce a fost atât de fragil”. 47 Ibidem. brutale. 45 Ibidem.1943) David Popescu. 54-57. Generalul considera că tocmai memoriul îl stârnise pe rege. Luăm drumul de la cap şi cu Bucovina şi cu Basarabia. care patrona un regim „tăbăcit de minciună”39. Hitler. evreii. Antonescu. încă din 1924. f. cheltuielile de corespondenţă etc. 41 Ibidem. Corbuleanu. Spicuiri din Arnota. II: Succese şi eşecuri (1. Reflecţii din închisoare asupra «Capitalului» al lui Karl Marx47. 40 Ibidem. presa. bursa. dosar 319/1940. la capăt. „Micul Regat a fost «Ţara Mamă». 87. deosebit de complex. dosar 137/1943. Reţinem. Regele. Stalin. S. Se va stabili exact cât a costat Statul sub diferite forme subvenţionarea Regelui Carol II. diurne. f.25. „Destinul nostru m-a aruncat în mijlocul unei fatale «pânze a Penelopei». 42 Ibidem. evident. în versiunea datelor aflate în Registrul istoric al Conducătorului Statului (vezi infra. S. 50 Ibidem.)49. Antonescu considera că numai ancheta faptelor şi istoria urmau a stabili ce anume a contat pentru autorităţile de la Bucureşti în iunie 1940 acceptând notele ultimative ale URSS: inconştienţa. f. p.XI . avertizase că graniţa de Est nu era „definitivă”. dosar 251/1940. transporturile.Vol. Depinde de noi să ajungem repede la capul lui. fond PCM . 88-92. El a constituit pentru ţinuturile periferice româneşti. Elena. datorită căreia poate să reînceapă lupta după erori comise şi înfrângeri suferite”. Documentul Pentru «Memorii» reuneşte o serie de „gânduri” aşternute cu creionul pe două file ce anunţau un ambiţios proiect44. În context. 157-163. Vezi şi raportul lui M. Instrucţiuni confidenţiale din partea D-lui general Antonescu. 3. Arhiva CNSAS. 8. ataşatul militar la Roma (idem. ministrul de Interne în exerciţiu. f. Casa Regală nu va mai beneficia de nici o scutire. 7. sub povara evenimentelor ce au urmat. 44 Ibidem. 75. 48 Ibidem. un principiu de viaţă politică”46. dar compuse de generalul Antonescu48. 46 Ibidem.1942 – 30. Generalul. 344-579 (documentele din anexa volumului). Relativ la acceptarea notelor ultimative ale URSS. n-avea să fie dus. „Orice popor are o vitalitate inepuizabilă. 48. Dosarul intitulat Călătoria la Berlin (20. f. Gh.1940)52.VI. 12)51 9. notele ultimative din 26-27 iunie 1940 ale lui Molotov. între 1850 şi 1914. benzina. au căzut ca un trăsnet. reprezentând „o groaznică scadenţă”40. 51 Idem.I. f. patrimoniul public. în sensul că memoriul încredinţat Regelui Carol II în iulie 1940 circula în copii prin ţară38. vol. 49 ANIC. în afară de lista civilă”50. nepriceperea sau trădarea?43 4. 69. 10 000 000 pentru M. Va plăti vama.

Pro şi contra. ca şef de guvern şi de stat. materialele documentare pregătite de profesorii P. 13. idem. toate întrunirile (desfăşurare şi rezoluţii) ale Cabinetului desfăşurate între 8 septembrie 1941 şi 21 iulie 194462. dosar 603/1942. dosar 251/1940. Buzatu. f. deplasarea pe ruta Bucureşti . dosar 609/1941).Berlin şi retur55. Mareşalul Antonescu în faţa istoriei.CM. fond PCM . 58 Ibidem. f. 2006. 30-31. Dana Beldiman. sunt depozitate separat în Arhivele Naţionale (ANIC. Basarabia şi Bucovina) 58 . acoperind perioada 4 septembrie 1940 . 60 Ibidem. dosar 314/1940. 206 şi urm. Bucureşti. cuvântările lui Ion Antonescu din perioada respectivă63. Buzatu. Ibidem. la care ne-am referit deja.CM. invitaţia în original a Führerului54 . provinciile pierdute (Transilvania. Antonescu. dosar 607/1941. dosar 274/1944. Jurnalul activităţii Domnului Ion Antonescu. P. 73-80. 12. acoperind deopotrivă momentul loviturii de stat consumată în orele precedente la Palatul Regal din Bucureşti. 53 54 Ibidem. 66 Gh. 315-319. rapoarte diplomatice relativ la vizită şi relaţii economice bilaterale59.23 octombrie 1943. 61 Idem. 63 ANIC. Procese-verbale ale şedinţelor Consiliului de Miniştri expun. în mod concret exemplarul brut al unui Jurnal de zi (sic!) al Conducătorului Statului. declaraţiile. f. Wilhelm Keitel ş. la 8 septembrie 1940.CM. dosar 462/1942. în rezumat. dosar 148/1940. reprezentând un document fundamental. 39-47. f. „dosarul” vizitei (opisul de probleme) şi jurnalul călătoriei 56 . dosar 602/1942. 14 . Însemnările din celulă. Joachim von Ribbentrop. Conducătorul Statului. 4-11. dar cu membrii guvernului demisionar al lui I. dosar 273/1944. f.a. a avut loc prima şedinţă de cabinet prezidată de I. 15. redactate şi semnate personal de Mareşalul Antonescu în seara de 23 august 1944. reunind toate comunicatele. Evidenţele săptămânale ale rezoluţiilor lui Ion Antonescu (1940-1944)61 11. dosar 228/1944). în Germania (textele în limbile germană şi română) 53 . în orchestraţia Regelui Mihai I şi a complicilor săi. 59 Ibidem.. acoperă perioada 27 septembrie 1940-21 iulie 194464. Trecutul la judecata istoriei: Mareşalul Antonescu . Directivele de război (1941-1944) ale lui I. ed. 12. respectiv. eds. 56 Ibidem.60 10. fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri. vezi infra şi copiile foto după câteva pagini din Jurnal). 67 Vezi Gh. 55 Ibidem. 65 Fragmente ale acestui document. iar asupra lui vom insista în paginile de mai jos65. dosar 465/1943. schimburile de mesaje.Pace şi război . Hermann Goering. dosar 608/1941. dosar 204/1944. f. fond PCM . vezi şi şedinţele pe probleme despre situaţia provinciilor dezrobite (idem. Antonescu. Reţinem că în fapt. Eftimie Ardeleanu. 151-185. Editura Mica Valahie. dosar 1 311/1943-1944. fără participarea acestuia. fond PCM . editate şi comentate de noi în urmă cu mai mulţi ani66. cât şi sfârşitul propriu-zis al Războiului din Est al României67. 64 Idem. Gigurtu. despre evacuări şi apărare pasivă (idem. f. 34-35. Registrul istoric al Conducătorului Statului. 14. 62 Idem. 57 Ibidem. citată. schimburi de mesaje după vizită între Ion Antonescu şi Adolf Hitler. 53-72. f. p. acoperind perioada 3 decembrie 1940-3 martie 1942. Panaitescu şi Emil Lăzărescu privind istoria naţională57 şi.Jurnalul Mareşalului Antonescu cuprinzând: programul celei dintâi vizite a lui I. Antonescu. ed..

.CM. 150-154. evident.194475 vol.Jurnalul activităţii Domnului Ion Antonescu.10. se completează. Bucureşti. II .acelaşi interes ori au o valoare egală. 77 Vezi M.8. Tocmai.9. sursele reţinute. pentru anii 1940-1943.VI. cât.1842 . 69 ANIC.1942 . repartizate astfel: vol. neîndoielnic. 68 15 . VI .31. întrucât stenogramele complete s-au întocmit şi păstrat separat şi. 1997-2006. Guvernarea Ion Antonescu.1.194374 . dosar 465/1943. ed. 73 Idem.Procese-verbale ale şedinţelor Consiliului de Miniştri (1941-1944). 75 Idem. Editura Paideia. . astfel după cum materialele respective pot fi accesate în depozitul central al Arhivelor Naţionale ale României din Bucureşti (ANIC): .7.3.1944 .12. 72 Idem. 74 Idem.8. dosar 608/1941.. I .Registrul istoric al Conducătorului Statului cuprinde nu mai puţin de şase volume. dosar 603/1942.1941 .21.I. V . Arhivele Naţionale ale României. fapt remarcabil. apreciem ca fiind utilă prezentarea lor separată şi în detaliu.31. dintre documentele menţionate. Având în seamă semnificaţia surselor respective. nu numaidecât pentru a stabili exactitatea detaliilor ori pentru depistarea erorilor.6.1942 – 30. documentul cel mai complex şi complet asupra epocii investigate. mai precis: Gh. 71 Idem.3. Excepţie făcând.1. IV . Conducătorul Statului reprezintă. II.194171 vol. 1988. dosar 251/1940.Procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului de Miniştri se limitează la două volume: vol. 70 Idem. .Registrul istoric al Conducătorului Statului (1940-1944). Mircea Chiriţoiu.4.1. II .Jurnalul activităţii Domnului Ion Antonescu. I .194272 vol. Ciucă. atenţiei noastre: . 76 Idem.1.194170 vol.23.31.1940 . se interferează.9. mai cu seamă. departe de a se confunda. Conducătorul Statului se extinde în trei volume.1941 . pentru realizarea unui tablou complet şi precis al trecutului care a fost. III . Însemnările din celulă.7.194069 vol.194373 vol. I-IX. deja s-au valorificat primele 9 volume. se impun.194476 Este locul nimerit să consemnăm că fondul reuneşte doar sintezele şedinţelor. Bucureşti.ceea ce.14.5.31. p.Însemnările din celulă ale Mareşalului din 23 august 1944.1943 .4. II: Succese şi eşecuri (1. D.1. se află în curs de editare. dosar 273/1944. compuse şi salvate în condiţii miraculoase68. nădăjduim a rezultat deja din expunerea noastră .1942 . dosar 274/1944.1. Buzatu.10. după ce.12. dosar 602/1942. fond PCM . sub egida Arhivelor Naţionale ale României77 . având în vedere asemenea elemente. astfel că o cercetare completă necesită coroborarea lor. în ordine. Documente din arhivele secrete: 1944-1989. Agresiunea comunismului în România. nu toate prezintă .11. cuprinzând sumedenie de informaţii comune ori complementare.4.1943) Semnificaţiile unui «Jurnal» sui generis Este de la sine înţeles că.Vol. Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri.10. dosar 607/1941.

IV.1942 . fond PCM . datoria istoricului de-a proceda la examinarea critică a surselor. precum la 4 februarie sau 30 mai 1942. pentru ziua de 31 martie 1941.12. lucrurile. În context. I.27.1. I. 91 Jurnal. f. 82 ANIC. Cu titlul de exemplu. f. f. trece direct la 18 noiembrie 1940 . din moment ce informaţiile furnizate se întregesc. 86 ANIC. în vreme ce Registrul istoric . dosar 462/1942. cum şi de ce regimul antonescian a funcţionat având. f. Cum era şi normal. Cele constatate relevă în fond. 28-30. IV. 84 Idem.CM.Pace şi război . f. 133. dosar 148/1940. I. 80 Idem. f. f. pentru perioada iniţială a guvernării antonesciene (4-26 septembrie 1940). f. 111-112. 81 Vezi. fond PCM . Nu mai puţin lipsite de interes sunt discordanţele sesizate între cele trei surse. II . de pildă. 137 verso şi Registrul istoric. s-au precizat treptat. un singur şi inconfundabil organism – Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Centrul pivotant al puterii Nu este dificil de descifrat. dosar 251/1940.1940 . f.30. 88 Vezi Jurnal. Jurnalul ne oferă o listă a personalităţilor primite în audienţă de Antonescu86. Jurnalul activităţii Domnului Ion Antonescu. 30. 66 verso. anexa I. f. 87 Idem. am apelat la Registrul istoric al Conducătorului Statului81. în rolul de centru pivotant al puterii. 89 Jurnal. în stadiul actual al documentaţiei. în funcţie de voinţa Conducătorului Statului.31. Aşa. 184-185. o dată în plus. 92 Vezi Registrul istoric. 88 sau Registrul istoric. 85 verso şi Registrul istoric. Conducătorul Statului debutează la 27 septembrie 1940. Reconstituirea s-a bazat pe faptele consemnate în Registrul istoric al Conducătorului Statului84 sau pe raportul lui M. Antonescu. Idem. 3 067 şi 3 072 din 5-7 septembrie 1940. astfel încât. vol. f. I .1. 78 79 ANIC. dosar 204/1944. din motive necunoscute.6. în 12 noiembrie 194082.9. f. 90 Jurnal. 205 verso.CM. Antonescu prin decretele-regale purtând nr.1944 . 78 sau Registrul istoric. precum pentru zilele de 12 februarie 194190 sau de 14 mai 194191.una puţin modificată87. 37 verso.Jurnalul Mareşalului Antonescu vol.194278 vol. f. Alte întregiri s-au impus în cazul filelor lipsă din Jurnal. acestea au fost semnalate. Situaţia se repetă pentru zilele de 12-18 noiembrie 1940.Sosirea în ţară83. redactorii au trecut direct de la 30 mai la 2 iunie 194292.5. 16 . Situaţia a fost pe deplin în acord cu sistemul deplinelor puteri asumate de I. Corbuleanu85. în sensul că Jurnalul. în acest volum.7. concepute din start. III . dosar 607/1941.1. I. ceea ce ne obligă să apelăm la Jurnal. 3 053. În schimb. 85 Vezi. 83 Ibidem. 61. Situaţia este identică pentru 17 februarie 194188 sau pentru 30 ianuarie 194189. După cum cititorul va observa în textul pe care-l edităm. dosar 148/1940. f. I. menţionăm că în Registrul istoric. anexa II. precizăm că. dosar 146/1940. în acest sens.194379 vol. după ce reţine Plecarea la Roma a lui Antonescu.21. 157-163. informaţiile coincid în cele mai multe cazuri.194480 Nu insistăm asupra necesităţii şi avantajelor studierii în paralel a surselor menţionate.

fond PCM. în speţă de către Mihai Antonescu. După cum lesne se poate bănui şi constata documentar. f. chestiunile de transformări de posturi etc. până la 6 septembrie 1940.Vol.. f. un rol major a revenit deciziilor nr. dosar 285/1940. Situaţia s-a modificat esenţial după 6 septembrie 1940. ca şi – cel mai adesea – sub presiunea curentă a evenimentelor. astfel că exercitarea puterii pe planurile politico-economic. oameni de serviciu etc. Bucureştii n-au adoptat ca „model” sistemele de la Berlin ori de la Roma. Ca atare. Antonescu a devenit automat şi Comandant de Căpetenie al Oştirii. Sub acest aspect. 95 Vezi Schema Secretariatului General al PCM (idem. Preşedinţia Consiliului de Miniştri avea în subordine un secretar general şi trei servicii cu un personal extrem de redus (opt funcţionari. Serviciul Decretelor Legi şi al Jurnalelor Consiliului de Miniştri. cât şi în domeniul intereselor particulare” 96 .Juridic . I. după cum s-a observat.Protocol97. orişicând a fost cazul. 17 . s-au dovedit ridicole şi inefective. pentru ca. ce şi câte au fost. să se instituie următoarele servicii ale Preşedinţiei Consiliului de Miniştri: . Preşedinţia Consiliului de Miniştri „a căpătat un rol activ. 3. în etapa ulterioară. pentru ca.Personal .VI. 1-2. primele săptămâni şi lunii ale guvernării antonesciene au coincis unei intense opere de organizare şi de sistematizare. f. Ceea ce trebuie clarificat. serviciile. reajustate ulterior. economice şi militare. context în care. 5). Odată consacrat şef al Statului la 6 septembrie 1940. social şi cultural a trecut efectiv în resortul titularului Preşedinţiei Consiliului de Miniştri. de la ea pornind directive având şi misiunea de a coordona o activitate armonioasă a ministerelor. inclusiv garajul şi maşinile95.1942 – 30. orice s-ar spune.Secretariat . Serviciul Registrului şi Arhivă. să se fi definitivat structurile şi direcţiile asumate. În acest cadru. dosar 285/1940. priveşte faptul că. 3. 3 din 6 februarie 1941. în nici un moment. legislativ. începând de la nivelul Conducătorului Statului din 1940-1944 care doar amintea dar n-avea nimic comun cu rangurile de Führer ori de Il Duce. corespunzătoare creării cadrului legislativ adecvat. instituţia ca atare fiind organizată şi reorganizată succesiv printr-o serie de decizii. 93 ANIC.) 94 . elaborată de Secretariatul General al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri). erau astfel delimitate: 1.1943) de intervenţiile. 1. cât şi de a controla fiecare compartiment atât în domeniul public. decrete şi decrete-legi. 3/6 februarie 1941 şi nr.Contabilitate şi Casierie . în septembrie – octombrie 1940 s-au examinat – mai ales în baza recomandărilor unei Comisiuni de propuneri (16 octombrie 1940) – noile posibilităţi de reorganizare. Serviciul Contabilităţii şi Personalului. promulgate îndeosebi în 1940-1941. în perioada guvernării naţional-legionare (septembrie 1940-ianuarie 1941) s-au organizat departamentele de bază ale Preşedinţiei Consiliului de Miniştri şi li s-au delimitat atribuţiile. 2. influenţele şi imitaţiile pe care le-am admite. 97 Ibidem. f. recomandările şi ţelurile unor factori decizionali ai puterii. 21 şoferi. filele 1-8 (sinteza intitulată Activitatea Serviciului Personalului în cadrul organizării Preşedinţiei Consiliului de Miniştri pe intervalul de la 6 septembrie 1940 până la 6 septembrie 1941. un rol de dirijare a întregii activităţi administrative. 96 Idem. II: Succese şi eşecuri (1. dosar 284/1940. sub guvernarea militară (ianuarie 1941august 1944). prin Decizia nr.I. Compartimentele de bază. 94 Ibidem. 29 726/12 iunie 194193. mai ales că.

întrucât au apărut diverse comisii consultative102. fiecare dintre serviciile menţionate avea caracterul unei direcţii. 3. În vara anului 1941. f. trecerea lor într-un registru special.8. cifra salariilor bugetare ridicându-se la o valoare totală de 1 032 908 lei/lună101. de dările de seamă ale: Serviciului Consiliului de Miniştri din 22. precum: . f. dar se impune să reţinem că periodic. prin Decizia nr. dosar 307/1941. din septembrie 1941. de vreme ce în toate cazurile funcţionau compartimente cu atribuţii bine delimitate. extragerea şi transmiterea către departamente a hotărârilor luate. 5. activitatea unor servicii prezintă cele mai intime conexiuni cu Jurnalul propus acum spre editare.8. 5-6. de regulă anual. Protocolul98.Serviciul Consiliilor de Miniştri din cadrul Direcţiei Secretariat. în limitele atribuţiilor sale. . inventar şi economat. Direcţia Juridică 4. fiecare serviciu înainta rapoarte de activitate104. un document la care.Jurnalul Mareşalului Antonescu În fond. 105 Ibidem. păstrarea cifrului Guvernului 105 . 383-384). cu serviciile: relaţii cu departamentele. nici de această dată. dosar 285/1940. În consecinţă. 104 Dispunem. spre exemplu. mai precis: 1. registratură generală. cu serviciile: corespondenţă şi traducători. la 161 funcţionari şi 95 persoane tehnice şi de serviciu. dosar 284/1940. . petiţii şi reclamaţii. f. 7-10). registratură. 102 Ibidem. dispunând de cinci direcţii. Ibidem. cădeau convocarea Consiliilor de Miniştri. Schema prezentată. 1-2. Consiliile de Miniştri. stenografierea şi transcrierea şedinţelor de guvern. 100 Ibidem. Direcţia Secretariatului 3. iar. cu personalul aferent. au urmat noi încadrări de personal. 103 Ibidem (Constituit conform articolului 40 al Legii pentru organizarea Basarabiei şi Bucovinei din 4 septembrie 1940 – idem. 6 (schema intitulată Organizarea Secretariatului General al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri). Direcţia Cabinetului 2. f. Direcţia Contabilităţii 5. cu serviciile: redactarea şi verificarea actelor. administrativ şi personal. 3. 2.1941 (idem. a fost avizată prin Decizia nr.Direcţia Secretariat. 98 18 .Direcţia Cabinet. Casierie99.Pace şi război . 59 732 din 24 iunie 1941100. de vreme ce.8. Schema s-a extins. f. în septembrie 1941. 101 Ibidem. presă. lucrurile nu s-au oprit în stadiul respectiv.1941 (ibidem. s-a procedat la definitivarea organizării Secretariatului General al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri. Serviciului Registraturii Generale şi Arhivei din 25. după cum cititorul va putea constata. 99 Idem. prin însăşi natura şi menirea lor. 29 726 din 12 aprilie 1942. f. idem.Direcţia Contabilitate. 3-4). f. avize şi contencios. s-a adăugat Cabinetul civilomilitar pentru administrarea Bucovinei şi Basarabiei (ulterior şi a Transnistriei)103. cu serviciile: întocmirea şi executarea bugetului. dosar 284/1940. f. aceluiaşi departament îi revenea în sarcină întocmirea şi arhivarea Registrului istoric al activităţii Conducătorului Statului 106 . toate Direcţiile dispuneau de mai multe Servicii. 106 Ibidem. 1-2). f. Serviciului Relaţiilor cu Departamentele din 25. . f. după campania militară victorioasă din Est. Sunt în discuţie în mod cu totul special următoarele: .1941 (ibidem. Cu excepţia Protocolului. Nu intrăm în detalii.Direcţia Juridică. iar.Dar. f.

nimeni altul decât prof. pe cele 7 birouri şi Secretariat.VI. Aurel Gociman. Antonescu a fost pus la dispoziţia specialiştilor (vezi mai jos). 2 – Fondul Cabinetul Militar (inventar 764). dar. prin decretul-lege nr. s-a perfecţionat necontenit activitatea acestora.1942 – 30. 3 – Fondul Cabinetul Civil M. Tradiţiile şi practicile odată statornicite şi-au avut rostul lor. fondul Cabinetului Civil M. 109 Recent. potrivit organizării interne. vom menţiona că. În cazul Cabinetului Militar. reunind în fond totalitatea direcţiilor şi serviciilor centralizate sub îndrumarea Secretarului General al Guvernului. iar mai multe inventare – dosarele 238/1944 şi 45-49/FD – oferă informaţii în privinţa documentelor. titular al Externelor şi Propagandei Naţionale. Antonescu.I. Cum observam. prof. I. în iunie 1941. dar din cu totul alte fonduri şi în spaţiul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri din Bucureşti. în temeiul realităţilor surprinse. Din momentul în care. la 14 septembrie 1940. existenţa Cabinetului Civil a fost efectiv sancţionată109. f. pentru moment consemnăm că. poate mai degrabă pe lângă acesta.Serviciul Relaţiilor cu Departamentele. presiunile cotidianului şi mai cu seamă urgenţele războiului mondial au avut un cuvânt hotărâtor.Vol. 3 153. 721 (1941). istoric (idem. în luna mai 2007. Organismul. 108 107 19 . în măsura în care acesta se ocupa cu evidenţa hotărârilor adoptate în Consiliile de Miniştri şi le comunica departamentelor vizate ori interesate107. în depozitele Arhivelor Naţionale din Bucureşti. fără a funcţiona în cadrul organismului respectiv. pentru a scăpa de povara reuniunilor şi deciziilor sancţionate de către toţi membrii Consiliului de Miniştri. a primit şi titlul de Preşedinte ad interim al Consiliului de Miniştri. fond PCM – CM. pe lângă un Cabinet Militar. f. f. cele de Cabinet şi Consiliile de Miniştri Se impune să constatăm cum. pe timpul lipsei din Bucureşti a lui I. Ovid Vlădescu (jurist) 108 . 1 355 (1943) şi 149 (1944) dosare. care este cel denumit ca atare. 465 (1943) şi 274 (1944) dosare. Antonescu (inventar 2 241) dispunând de 502 dosare. Dat fiind că asupra Cabinetului Militar vom reveni cu detalii. 21. atunci când. 603 (1942). menit să asigure „conducerea şi rezolvarea afacerilor Ibidem. dosar 556/1941. în 19401944 şi-au mai desfăşurat concomitent activitatea Serviciul Central de Informaţii şi Cabinetul Militar al Conducătorului Statului. Antonescu. structurile distincte la nivelul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri şi funcţionarea lor separată – fără a ne îngădui însă nici un moment să admitem că în 19401944 ar fi funcţionat o guvernare bicefală – pot fi lesne constatate după modul în care documentelor organismelor în discuţie s-au păstrat şi se află la dispoziţia istoricilor la Arhivele Naţionale din Bucureşti110 Consiliile generale. nu o singură dată. repartiţia fondurilor este următoarea: 1 – Fondul Preşedinţia Consiliului de Miniştri (inventar 300). dosar 563/1941. a promovat aşa-zisul Consiliu de Cabinet. 110 Astfel. . II: Succese şi eşecuri (1. Director de Cabinet a fost prof. concomitent cu evoluţia structurilor „la vârf”. Mihai Antonescu. 449 /1942). Relativ tot la structurile Preşedinţiei Consiliului de Miniştri. dosarele sunt dispuse. Vicepreşedintele Guvernului. 8. idem. o dată cu declanşarea operaţiunilor din Est. Preşedinţia Consiliului de Miniştri ar fi dispus în 1940-1944. 609 (1941). vezi inventarul original al fondului (dosar 362). Antonescu. şi de un Cabinet Civil. Pentru Cabinetul Civil M.1943) a trebuit să apelăm frecvent în editarea Jurnalului. reunind 251 (1940). Nu a fost întâmplător că unele reglementări în materie au coincis practic chiar cu momentul constituirii Guvernului naţional-legionar. 11). reunind 544 (1940).

. 119 Ţinută la Tighina (ibidem). Consilii Financiare (la 3 ianuarie 1942). sub egida Arhivelor Naţionale ale României (1997-2008). evident pe aceia ai celor mai importante – Apărare Naţională. 163-168). 1. Afaceri Interne şi Străine. Consiliile de Colaborare s-au reunit.Organizarea Subsecretariatului de Stat al Aerului. 16 şi 22 septembrie. 11.) ori – de ce nu? – sub titulatura unor Consilii Economice (la 25 octombrie şi 19 decembrie 1940. 24 februarie 1942 ş. denumite şi „Consiliul Mare” . stenogramele complete ale şedinţelor de guvern au fost valorificate în cele 11 volume tipărite. 10 şi 17 decembrie 1942 (ANIC.Colaborarea între departamente. la 7.a. 16 ianuarie 1941 şi 25 aprilie 1942 etc. II .Aviaţia. Consilii de Cabinet la 21 şi 27 septembrie. Antonescu. Bucureşti. nu s-a respectat nicicând o ordine simetrică116 . 2006. passim). dosar 62/1941. f.de altfel. 29. f. fond PCM. 111 20 . situaţie în care abaterile. 15. Consilii Economice şi de Aprovizionare (la 29 noiembrie 1941). Consiliul de Colaborare a dezbătut însă: I . excepţiile devenind regulă. p. 2005.a.a. 113 Revenim asupra faptului că. VII . Ion Teşa. Buzatu şi colaboratori. 12. f. Relaţiile româno-germane. precum în cazul şedinţelor de guvern din 27-28 noiembrie 1940117. dosar 429/1940. p. 118 Ţinute la Predeal (ANIC. 17. fond PCM .bimensual.. 11. VIII . I. Consilii de Aprovizionare (la 7 octombrie 1941. 21 şi 28 noiembrie 1941.CM.Organizarea şi încadrarea Serviciului Cenzurii (ibidem. 29 şi 31 octombrie 1940. În mod obişnuit. 115 Pentru anii 1940-1942. în vreme ce Consiliile de Miniştri în plen113 . stenografiate cu regularitate. 20 mai. dosar 1 041/1943.Diverse (ibidem. 21). toate prin grija prof.). în mare măsură.Marina. iar în primele luni de guvernare graficul respectat indică: Consilii de Miniştri la 18 şi 26 septembrie. Pe cale de consecinţă. Reuniunile diverselor Consilii au fost. Consilii Economice la 7 noiembrie 1940 etc.00. Editura B.fapt relevant . f. 22. 10. VI . 10. Cadrul legislativ. 11. 23 noiembrie 1942. în acest sens. potrivit datelor centralizate. 3. 28 martie. 5. Antonescu.). pentru lunile septembrie-decembrie 1940). eds. acestea din urmă.Instrucţia. 29 iulie 1941118. din 27 august 1941119 sau . 18 decembrie 1942 ş. 4. oricum. Consilii pentru Apărare Pasivă (6 aprilie 1944) ori Consilii de Colaborare.Îmbunătăţirea creşterii animalelor. Iaşi.CM. 12. 14. 18 şi 26 noiembrie 1940. reunea doar jumătate dintre titularii departamentelor.). Editura Ex Ponto. 75-60). 114 Vezi. 20 şi 22 decembrie 1941. 19 şi 25 octombrie. datorate unor împrejurări neprevăzute sau. Economie Naţională şi Finanţe 111 .Pace şi război . 4. 14. dar şi mai adesea ori chiar mai rar114. 30 aprilie. La 28 noiembrie 1941. 22 şi 18 octombrie. V . 6. 112 În 1941-1942. 1 mai. Reţinem spre exemplificare din ordinea de zi a Consiliului de Colaborare din 14 noiembrie 1941: I . 3. II . Dana Honciuc Beldiman.CM. deşi. Gh.Reorganizarea armatei. 6 şi 12 noiembrie 1941. 8.a. cel puţin pentru faza incipientă a guvernării antonesciene. 117 Reconstituită ulterior în baza relatărilor participanţilor (cf. Statul naţional legionar. sumare ale şedinţelor convocate (ANIC. dosar 181/1941. 29 noiembrie 1940. 3. 116 La nivelul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri s-au întocmit. cu numai câteva ceasuri înaintea loviturii de stat. la ordinul expres al lui I. Constanţa. chiar cu începere de la orele 17. 25. Ciucă. 4. INST.Jurnalul Mareşalului Antonescu curente ale Statului”. Septembrie 1940-ianuarie 1940. 162-163 sau datele extrase din Jurnal.Organizarea teritoriului. dirijate cu obligativitate de I. IV . 24 şi 26 noiembrie. 23.Instrucţiuni pentru trupele de ocupaţie din Transnistria. D.la 23 august 1944. 36-42). vezi ANIC. Consilii de Ordine Internă sau de Ordine Publică (la 11 ianuarie 1941. M. 101. fiind consacrate chestiunilor militare şi aspectelor adiacente112. 8. Consilii de Coordonare (la 19 noiembrie 1941 ş.). Justiţie. Consiliile de Cabinet erau convocate o dată sau de mai multe ori pe săptămână. ultima şedinţă patronată de Mareşal la Snagov. I. Mareşalul Antonescu în faţa istoriei. în după-amiaza respectivă. 1 şi 13 august. Potrivit datelor centralizate115 . neplanificate. 28 februarie. 1938-1944. 16. fond PCM . 1990. p. fond PCM . III . în funcţie de însemnătatea problemelor la ordinea zilei. III . A. 31 octombrie 1940 ş. 9-16. au fost practic inexistente. 17. Consiliile de Cabinet dintre 1940 şi 1944 s-au întrunit ca atare (la 27 septembrie 1940 ori la 1.

fiind alcătuit exclusiv din ofiţeri detaşaţi de la Ministerul Apărării Naţionale sau de la Marele Stat Major123. f. Mihai Pelin. Românii în arhivele Kremlinului. 2007. Educaţie. Antonescu. 11. 120 21 . Antonescu şi. Înzestrare. Gh. Buzatu. deopotrivă. deşi unitar în fond. eds. Industrie. Drăgan. titularul în funcţie al Înzestrării Armatei. relatările unui fost membru al organismului. fără să fi traversat vreo perioadă de conflicte antagonice. Sub regimul Antonescu. A fost. se înţelege. Antonescu. cum a şi rămas. compus iniţial din două birouri. Cabinetul Militar. Tocmai de aceea.1943) pe când la Palatul Regal din Bucureşti cei doi Antoneşti erau arestaţi. Interne etc. dosar 69/1940. pentru soluţionarea unor astfel de probleme. nu mai puţin. până atunci. Simultan cu ordinul de constituire. II.I. maiorul.Vol. Stalin. Preşedinţia Consiliului de Miniştri în ansamblu a funcţionat ca un veritabil Cabinet Civil.VI. unde au ajuns după 17 mai 1945.CM. inclusiv inventarul original complet datând din 1943-1944.). în condiţiile precizate mai sus. Editura Nagard. înainte chiar de constituirea guvernului Antonescu-Sima la 14 septembrie 1940. p. În conjunctura existentă. colonelul Gh. mai presus de orice. doar aparent ca un organism bicefal.1942 – 30. care-şi începeau imediat activitatea. beneficiind de participarea miniştrilor de Finanţe şi Lucrări Publice sau a numeroşi subsecretari de stat (Economie Naţională.. Buzatu. Aer. Marină. 1996. Cabinetul Civil M.în vreme de război. f. 131 şi urm. fiind predate cu „trofeu” trupelor sovietice de ocupaţie în România (cf. vol. 121 Începând din mai 2006. 124 Ibidem. iar. 125 Ibidem. Finanţe. înfiinţarea Cabinetului Militar. cf. din 12 septembrie 1940 şi până la 23 august 1944 a funcţionat. şi chiar a fost denumit ca atare 121 . funcţionarea lui devenea posibilă „pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri”. Cf. Magherescu. Gh.. acopereau sectoarele „civile” ale guvernării Economie Naţională. I. Mareşalul României şi răsboaiele de reîntregire. în care scop prezenţa lui în proiectatul (pe atunci) Consiliu Superior de Stat era numaidecât necesară. II: Succese şi eşecuri (1. mai ales general şi total .)120. în chip practic pentru asigurarea legăturilor guvernului cu departamentele militare (Apărare Naţională. generalul Gh.. 122 Pentru detalii relativ la fondarea şi funcţionarea Cabinetului Militar. 460. p. de îndată după constituirea lui. Propagandă. Dobre. cu Marele Stat Major. Finanţe. p. Cannaregio/Veneţia. aflat în cercetare încă de la confluenţa anilor ’50-’60. din raţiuni practice şi politico-militare. meritul personal al lui I. I. Arhivele Naţionale ale României au pus la dispoziţia istoricilor fondul Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Antonescu. subordonat personal Generalului/Mareşalului Antonescu 122 . Antonescu a semnat directiv privind „însărcinarea Cabinetului Militar”124. şi ad interim al Consiliului de Miniştri.. prin reunirea documentelor proprii şi a celor returnate de la Moscova. Extreme. Hitler. Generalul a dispus prin ordin. 123 ANIC. George Rotaru. în postura-i de memorialist consacrat (apud J. delegat. fond PCM . Antonescu. 1986. Vezi şi mărturiile ce ne-a încredinţat Gh. Justiţie.) şi. Bucureşti. Magherescu în ianuarie 1990 (apud „Curierul de Iaşi”. Rottarymond & Rotarexim. al lui M. cu două zile mai devreme. însumând aproximativ 500 dosare. Lucrări Publice etc. Competenţele lui. până la sfârşit. 10. C. Acest fond se adaugă aceluia al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri. deşi trebuie să admitem că . În cadrul statornicit. Editura Univers Enciclopedic. n-a fost de fel întâmplător faptul că. inaugura Consiliul Interministerial. R. 178-204).domeniile enumerate se suprapuneau celor proclamate sau recunoscute oficial drept „militare” . ianuarie-februarie 1990). la sediul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri.a. Muncă. după cum am insistat. Interne ş. titular al Afacerilor Străine şi Propagandei Naţionale. apoi lt. Preşedinţia Consiliului de Miniştri a funcţionat. Vâlcea. chemat „a pregăti pentru Conducătorul Statului elementele necesare hotărârilor privitoare la forţele armate”125. în subordinea Preşedinţiei Consiliului de Miniştri.

Alexiu . Erau nume care.-colonel D. drept şeful de excelenţă al organismului de binemeritat prestigiu şi maximă eficienţă.maior C. dar dintre care unele aveau să devină consacrate în cadrul şi o dată cu ascensiunea Cabinetului Militar.a. dosar 173/1941. în J. căpitanii Ioan Georgescu. precum colonelul Mircea Elefterescu 131 . Magherescu. passim. Ionescu . Anghel133 şi N.-colonel Vintilă Foişoreanu. Într-adevăr. rezultate şi reacţie. f. Magherescu – generalul Antonescu reprezenta perfecţiunea încarnată şi el era menit să îndrepte starea de lucruri din Ţară” (ibidem. Caloenescu. Magherescu . Harting . apoi colonelului Mircea Elefterescu. că solicita avizul pentru detaşarea imediată la dispoziţia noului organism a următorilor ofiţeri: .-colonel aviator Borcescu .maior Gh. Mihai Pelin.Pace şi război . membrii Cabinetului Militar au fost selectaţi dintre ofiţerii devotaţi trup şi suflet Conducătorului Statului. 129 Ibidem.maior Eugen Niculescu . N. relatările lui Gh. cel care avea să se impună.căpitan Nicolae Anghel . colonel comandor Popescu-Deveselu ş. 134 Idem. p. prin mod de acţiune. passim. I.lt.o notă către Marele Stat Major. devenit în ansamblu. Popescu . 151-152. Odiseea şi autorii Jurnalului Pentru început. Chiar în ziua următoare. 128 Ibidem. Antonescu l-a desemnat la 14 septembrie 1940 pe colonelul Polihron Dumitrescu128. p. Antonescu. 22 .căpitan Nicolae Ioniţă . 131 Cf. pentru tot restul Războiului din Est. pe atunci. Gh. 163. deşi în final numărul lor avea să se ridice la şapte.maior C.căpitan Gh. C.. maior dr. 135 126 127 Ibidem. Rizeanu . p. „Pentru Mircea Elefterescu – a observat Gh.căpitan Gh. fond PCM . maiorii adjutanţi Eugen Niculescu şi Alexandru Marin. eds. un veritabil alter ego al Mareşalului. Cabinetul Militar a emis unul din primele documente difuzate sub egidă proprie129 . nimeni altul decât colonelul Polihron Dumitrescu. lt. 132 Ibidem. Ibidem. 133 ANIC. Drăgan. sub semnătura primului director. iar aceasta graţie unei activităţi exemplare a tuturor părţilor implicate – instituţie şi colaboratori. 152).Jurnalul Mareşalului Antonescu la 23 august 1944126. Pentru studiul directivei şi redactarea unui regulament al Cabinetului. f. înştiinţat. Magherescu132.medic lt. dosar 563/1941.căpitan Aurel Vişan . 130 Idem.CM.-comandor Gh. 28.lt. responsabilitatea Cabinetului Militar a fost încredinţată colonelului Polihron Dumitrescu.lt. Mihăilescu . dosar 556/1941. 27. Antonescu a proiectat Cabinetul Militar doar cu două birouri (unul de studii şi un altul de control)127. Stroescu 134 . iar din octombrie 1941 colonelului Radu Davidescu130. nu spuneau prea multe.

dar binefăcător. p. fond PCM. deci. Jurnalul aflat în atenţia noastră şi acoperind integral perioada 27 septembrie 1940-21 iulie 1944. mai mult decât sigur. dosar 202/1944. aria responsabilităţii la membrii organismului şi care. Românii în arhivele Kremlinului. dacă avem în vedere că asemenea ezitări şi-au avut rostul în 1945. dar care reflectă preocupările conjuncturale ale forţelor de ocupaţie. furnizate de Editura Cartea Românească. 189. 138 Ibidem. dosar 204/1944). Buzatu. Gh. A fost motivul pentru care Jurnalul.metoda de lucru şi colaborarea cu Armata Roşie. 29 (Mişcarea comunistă.. II: Succese şi eşecuri (1.. jurnal zilnic (vezi ANIC. 136 135 23 . 1941.Dosarele 25 (Chestiunea evreiască.Volumele procesului din 1941 al liderilor legionari (lada M 2/5)140. f. 316 file) şi 61 (Spionaj militar. redactată în decembrie 1940 (lada M 2/2)139.Vol. Iar absenţa Jurnalului din catalogul documentelor „trofeu” pretinse de Kremlin a semnificat salvarea miraculoasă a acestui document excepţional pentru istoria Războiului din Est.. 140 Ibidem. În arhive se păstrează probe care ne conduc „pe urmele” acestora . de vreme ce ele erau interesate de: . Antonescu (Proclamaţia şi Ordinul din 22 iunie 1941. . 280 file) (lada M 2/8)142. notate cu creionul pe coperţile dosarelor originare. idem. Astfel.. p. Conducătorul Statului a putut fi salvat. astfel după cum este el imprimat pe voluminoasele dosare păstrate în depozitele Arhivelor Naţionale ale României . iar. agenda Mareşalului şi chiar . potrivit probelor documentare. p. cât timp nu şi-au semnat opera. nu au lipsit alte documente de o importanţă istorică minoră. într-un Jurnal zilnic (sic!) al vizitei lui Antonescu în Dobrogea în zilele de 31 octombrie-4 noiembrie 1941 aflăm lista membrilor Cabinetului Militar care l-au acompaniat pe Mareşal. pur şi simplu. 178-199. 1 394 de zile. p. şi celelalte propuneri de titlu. În cazul Jurnalului. 186. p. p. 1942. dosar 148/1940. mesajele din epoca Stalingradului ori de Anul Nou etc.Sinteza Kominternul . maior N. în felul acesta. Titlul lui s-a impus finalmente 136 . 141 Ibidem. Conducătorul Statului. iar ulterior restituit Bucureştilor. de ce Jurnalul activităţii Domnului Ion Antonescu. 214. În acest context este firesc să ne întrebăm cine este autorul Jurnalului? În stadiul actual al documentaţiei.Jurnalul activităţii Domnului Ion Antonescu.). 137 Cf.Dosarul Abdicarea Regelui Carol II şi formarea guvernului Antonescu (în total. . 346 file). Caloenescu. 139 Ibidem.VI. 198-199. . căpitan Idem. 1941. şi anume: maior adjutant Alexandru Marin. spre exemplificare. el nefiind transportat la Moscova. nu se poate avansa un răspuns decât cunoscând practica culegerii. Un fapt surprinzător. 194. nu apare pe lista completă a documentelor provenind din fondul Cabinetului Militar predate în mai 1945 ocupanţilor de moment137. în total. atunci când oficialităţile de la Bucureşti au fost somate să predea forţelor ocupante sovietice aşanumitele documente-captură pretinse de Kremlin. şi anume: Program zilnic al lui Antonescu. trebuie să-i bănuim. .Cinci volume cuprinzând „fişele legionarilor” (lada M 2/1)138. 142 Ibidem. centralizării şi folosirii informaţiilor la nivelul Cabinetului Militar.I. Fapt curios. mai mult decât atât. Amintim. 224 file) (lada M 2/7)141. Numai aşa se explică.1942 – 30.1943) Din rândul acestora s-au recrutat autorii inspiraţi ai unora dintre documentele de rezonanţă ale lui I. autorul/autorii lui au oscilat din start în privinţa denumirii manuscrisului. 179. Se reduce.

145 Ibidem. „am văzut” etc. Marin alături de Mareşal la Predeal149. şeful Cabinetului Militar. trădaţi chiar de jurnal. cuprinzând. semnalată deja 151 . în idem. Este mai mult decât sigur o şansă pentru istoric că. 149 Idem. îi redescoperim în anturajul Mareşalului pe Al. dosar 462/1942.30. 142). 464/1942 şi 143 ANIC. în arhive. în context. dosar 148/1940. Eugen Niculescu s-a aflat între invitaţii la dejunul dat de Joachim von Ribbentrop în onoarea Mareşalului145. cel care s-a preocupat permanent. am considerat nimerit să menţinem titlul de Jurnal dat de creatori însemnărilor cuprinse în dosarele nr. însemnări de mână şi file dactilografiate. singur. dosar 148/1940. f. la 10 februarie 1942. noi am luat în consideraţie pentru editare şi comentarii numai textul definitiv al Jurnalului purtând chiar acest titlu şi depozitat actualmente în fondul Preşedinţia Consiliului de Miniştri – Cabinetul Militar de la Arhivele Naţionale. şi anume: 10 – colonelul Radu Davidescu. Stroescu şi Ion Georgescu144. dosar 1 314/1940. Basarabia şi Bucovina (1-12 aprilie 1942) 148 . f. I. 38. constatăm că.CM. 12 – Ion Gomoescu. Cum dr. nu avem de ce!) pe Mareşal. 24 .-colonel Ion Gomoescu sau maiorii Alex. 14 – N. N. 462/1942 şi 204/1944. Marin. cu certitudine. 294). filele 158-197. căpitanii Gh. Proca. Mareşalul a servit cina „împreună cu dl. un text amalgamat. fond PCM . şi un alt aspect. 13 – Alex. fără nici o reţinere. 406. Gh.Jurnalul Mareşalului Antonescu Ioan Georgescu. 150 Idem. din septembrie 1940 până în iulie 1944. rămân în cercul „vinovaţilor” ceilalţi trei însoţitori. 410.Pace şi război . fond PCM. indică pe postul de cronicari numaidecât persoanele din anturajul şefului statului. cât timp nu-l bănuim (şi. 148 Idem. Cum. Stroescu143. de data aceasta. maior Marin Alexandru” (ibidem. lt. la 14 şi 23 mai ori la 13 iunie 1941. la 23 mai 1941. passim. Magherescu. Georgescu. F. 404. fond PCM . 15 – Gh. potrivit unui fragment de jurnal referitor la deplasarea şefului statului în Transnistria. dosar 173/1941. cercul bănuiţilor s-a redus la extrem. ceea ce. f. cel puţin în zilele de referinţă. f. 148/1940. f. 11 – Eugen Niculescu. 146 Ibidem. Potrivit tabelului persoanelor îmbarcate în „trenul Mareşalului”. 597. Mai mult. de transcrierea în cele trei dosare ale Jurnalului a informaţiilor captate la Cabinetul Militar despre faptele Mareşalului demne de a fi fost consemnate pentru viitorime150. locotenent N. ele ocupau locuri precise în dispozitiv. f. Mai mult decât sigur. Dintre aceştia. pe maiorul Al. Mai mult. celor menţionaţi li s-au adăugat coloneii Victor Popescu şi Victor Gorescu (idem. Alte ştiri despre Al.. 147 Ibidem. Din considerente ce nu necesită motivaţii. Mai apoi. Marin. Bălăşescu. Bălăşescu. de la orele 20. dosar 173/1942. Aşa după cum am precizat. în trenul special ce-l ducea pe Mareşalul Antonescu la Cartierul General al lui Hitler de la Rastenburg. trebuie să-l indicăm. 408. 144 Idem. pe Al. f. care abundă în relatări la persoana I (singular sau plural) de genul „am ajuns”. s-a păstrat şi varianta preliminară. îi întâlnim în suită pe maior adjutant Eugen Niculescu. 16 – Ion Georgescu147. De asemenea. Marin drept autorul textelor inserate în jurnal. în ansamblu. Nu putem neglija. În alte ocazii. ca şi pe Gh. Stroescu. 151 Vezi nota 64. un text care trebuia – şi a fost! . programări de audienţe la Conducătorul Statului. Cu un alt prilej. Crimeea. dosar 462/1944. în vreme ce acelaşi şi restul colegilor săi au onorat dejunul dat de Alexander Doernberg la 14 februarie 1941 146 . dosar 101/1941. alte informaţii răzleţe din arhive ne-au îngăduit să aflăm numele lui Constantin Bârnescu. Caloenescu. Popescu şi căpitan dr. Proca şi N. Stroescu nu intră în discuţie. a Jurnalului.CM. deopotrivă.consultat în prealabil pentru editarea Jurnalului. însoţite de cărţile de vizită ale vizitatorilor. îl aflăm.

Stalin. III (1 iulie 1943 . dimpotrivă. Editura Mica Valahie. George Rotaru.21 iulie 1944): Prăbuşirea. deciziile adoptate. în „spatele uşilor închise”. descrise sumar. Trecutul la judecata prezentului. orele de muncă şi audienţele acordate (cui. mai cu seamă.vol. Buzatu. Stalin. citată. singurul personaj aflat evident în obiectiv. potrivit unui tipar cel mai ades plictisitor. 2005. fie rămase inedite. p. 183. Buzatu. Hitler. Jurnalul face vorbire despre şedinţele Consiliului de Miniştri sau ale diverselor Cabinete152.. Arhive secrete. Ploieşti. foarte sumar sau rareori. în spaţii precis delimitate. Buzatu. p. aproape lipsesc cu desăvârşire. II (1 ianuarie 1942 . în zeci de ocazii. atitudinile lor. manifestările extra-program ale eroului (toaleta de dimineaţă. Buzatu. Antonescu.reflectă cu sobrietate întreg programul zilnic al activităţilor Mareşalului. când şi pentru care rosturi?). Antonescu. 25 . România şi Marile Puteri. pentru detalii. Ion Antonescu n-a manifestat vreun dubiu. România în zodia haosului planetar. astfel că. ca lider politic şi militar.30 iunie 1943): Succese şi eşecuri. ora şi locurile acţiunilor. . în consecinţă. Editura RAO. după cum urmează: . participanţii şi.. Antonescu. Conducătorul Statului. beneficiază în sfârşit de o ediţie critică integrală. Antonescu. după ce legase România de Pactul Tripartit154. am indicat cititorului stenogramele complete.VI. secretele arhivelor. Gh. o radiografie sobră a unei activităţi exemplare. eds. Vezi Gh. un registru de fapte şi probleme de care aveam mai mult nevoie. rezolvarea corespondenţei. tern. Prin contrast însă Jurnalul spre deosebire esenţială de sursele din această categorie . Stalin. De ce Jurnalul? Înainte încă de-a fi implicat ţara în conflagraţia mondială din 1939-1945. Bucureşti. Explozia.Vol. un document rămas în ansamblu inedit. ed.vol. eşalonată pe mai multe volume. I. deci subiective.1943) 204/1944 din fondul Cabinetului Militar de la Arhivele Naţionale ale României. plimbările. fără exagerări şi distribuiri de situaţii şi clasamente. Cel mai adesea. el poate chiar dezamăgi într-o privinţă. punctele de reper obligatorii fiind: data. . Jurnalul activităţii Domnului Ion Antonescu. Gh. clipele de răgaz.31 decembrie 1941): Preludii. ceasurile de lectură sau. II: Succese şi eşecuri (1. citată. 154 Vezi Gh. organismele implicate şi problemele dezbătute. Revanşa. mai degrabă decât un jurnal plin de comentarii şi consideraţii personale. ed. Hitler. Excepţie făcând fragmentele deja valorificate de noi în ultimul timp 153 . Documentul în ansamblu nu este de fel spectaculos. fie publicate. în măsura în care nu ne oferă portretele personajelor ce-l populează şi nu conţine consideraţii acidulate pe marginea episoadelor inseriate. unde parafase aderarea României la Axa Berlin-Roma-Tokyo. din moment ce se întinde pe toate cele 1 394 zile cuprinse în schemă. Dimpotrivă. cum că războiul în perspectivă ar fi lipsit de şanse. astfel că detaliile picante asupra momentelor petrecute undeva. ed. Rezultă. pe proaspătul premier şi Conducător al Statului român revenind la Bucureşti după prima vizită ce i-a făcut lui Adolf Hitler la Berlin. Iată-l. aşadar. dar urmărit cu o rigurozitate disperată pentru cititor. aparent plictisitoare şi fără culoare. o cronologie sumară dar precisă a perioadei 1940-1944. Hitler. Corneliu Bichineţ. micul dejun. Buzatu. în beneficiul unor înşiruiri şi constatări „reci” şi plate.I. idem. Bucureşti. 77 şi urm. aflate în păstrare la Arhivele Naţionale ale României. 2007 (sub tipar). Mileniul III. Gh. idem. şi declarând la 25 noiembrie 152 153 Fiind luate în seamă numai cele prezidate de I. consultaţiile medicale etc. autorul/autorii neîngăduindu-şi în vreun fel comentarii şi aprecieri critice ori de valoare în privinţa faptelor şi actorilor.1942 – 30. I (27 septembrie 1940 . 2005.vol.

160 Ibidem. Hitler. ns. care s-a limitat în esenţă la demiterea şi încarcerarea principalilor reprezentanţi ai regimului antonescian. A History of Romanian Oil. f. fond PCM . cu reversul lor după 19-20 noiembrie 1942 la Stalingrad. Dar. optimismul nu l-a părăsit nici un moment. 263 şi urm.Pace şi război . catastrofa României s-a precipitat chiar atunci. aşa se explică de ce. avea să-l determine pe Mareşal. Nefiind cazul. vom pierde războiul161 oricât de genială este conducerea germană şi oricât de mare este [sunt] bravura. 156 155 26 . În context. Mareşalul a admis că nu mai credea „de mult” în victoria Germaniei157. dacă sondele şi rafinăriile româneşti ar fi distruse chiar parţial. după ce. Din contra. Antonescu..Jurnalul Mareşalului Antonescu 1940 pe peronul Gării de Nord: „România va merge la biruinţă.. Trecutul la judecata istoriei. mai ales. totodată. prin lovitura de stat. Stalin. (cap. Antonescu ataşatului militar german la Bucureşti. teroare şi. lucru pe care i l-a comunicat Regelui Mihai I în cursul ultimei întrevederi. 163 Cf. ANIC. imense datorii de război.Aliaţi ca aliaţi.considerând România „CEL MAI MARE DIN CEI MICI DIN AXĂ” sublinia: „ . Până atunci. p. mai cu seamă. după lupte grele. în tabăra Germaniei156. încrezător în victorie. cu care avem aceleaşi idealuri şi riscuri”160. credinţa lui Antonescu în victorie a sporit.)”155. Antonescu. pregătirea. 2006. p. 117 şi urm. oricare ar fi greutăţile prin care trecem împreună cu cei mari din Axă. tenacitatea. Pentru România. însă aşa cum avertizase Antonescu. n-a rezultat vreun avantaj. să facă consideraţii ambigui în privinţa şanselor. uneori. 273-277). Mica Valahie Publishing House. considera ca fiind absolut necesare din partea anglo-americanilor „garanţii” pentru viitorul României158. ed. fiind mai degrabă un lider realist. Un document recent descoperit atestă o perspectivă extraordinară şi categorică pentru a-i desluşi poziţia. După cum s-a stabilit 163 .CM. 116. 243/S). pentru a înfăptui volte-face-ul. 157 Cf. 159 Arhivele Militare Române. Poate că de aici a rezultat şi decizia lui de-a rămâne aliat al lui Hitler până la sfârşit. la 26 noiembrie 1942. primindu-l pe liderul naţional-ţărănist Ion Mihalache. victoria (subl. p. cu şi. ca şi toţi. în afară de ocupaţie. Este adevărat că evoluţia în continuare a evenimentelor. dosar 251/1940. Mareşalul a fixat în chip esenţial rolul şi locul ţării în războiul statelor Axei159 .). dosar 12. şi în urma succeselor înregistrate mai ales în primul an al ostilităţilor pe Frontul de Est. dar petrolul e pe bani!. dar. nemaifiind necesar să revenim. însă. Buzatu. Bucureşti. A fost remarcabil însă că. Cred că nu mă înşel în credinţa ce am că vom smulge.. nu s-a dovedit nicicum un idealist. energia şi puterea poporului şi armatei germane. printr-o intervenţie personală de excepţie pe textul dactilografiat. fără Mareşal. cum se ştie. 161 Subliniat de Antonescu în textul original (ibidem. Vezi situaţiile nuanţate supuse discuţiilor de către reputatul istoric german Andreas Hillgruber încă în urmă cu peste o jumătate de veac (Hitler. Alfred Gerstenberg. petrolul nu a putut fi apărat. Buzatu. ns. Regele Carol şi Mareşalul Antonescu. idem. p. f. 158 Ibidem. din după-amiaza de 23 august 1944. 111) 162 Ibidem. În documentul respectiv. 370.). decisive. Piteşti. f. Mareşalul Antonescu n-a ezitat să-i comunice ataşatului Reichului la Bucureşti şi rezervele sale.. 116 (document înregistrat la Cabinetul Militar al Conducătorului Statului sub nr. Gh.. f. comunismul asiatic de import sub şenilele tancurilor roşii. în faţa cărora şi eu. ca element determinant. VII . Ne referim la scrisoarea inedită adresată de I. cotitura Bucureştilor n-a salvat România. România va avea drepturile ei (subl. După declanşarea Războiului Sfânt la 22 iunie 1941. sub această formă: „Sunt însă convins că. în ceasurile imediat următoare. 169. Gh. fond 951. chiar oportunist. II. organizarea. Chiar în seara de 22 august 1944. mă înclin cu admiraţie”162. chiar s-a transformat în convingere. Antonescu n-a acceptat vreo „mişcare în front”. răşluiri teritoriale.

indexuri. Şi anume că. Antonescu: Istoria războaielor României din 1914-1918 şi 1941-1945. Armata Română în războiul contra bolşevismului166. materialul arhivistic disponibil şi. să se mai repete. trebuie avut în vedere că în 1941-1942 colecţia oficială a Istoricului campaniei din 1916-1919 demarase (fiind deja editate primele trei volume). dar. inventarele Cabinetului Civil M. Al. Din postura sa de lider militar şi politic. p. dosarele 45/FD-49/FD. bineînţeles. ca atare. Editura Universităţii. 331 (Dare de seamă a Serviciului Istoric. iar. urmând ca textul definitiv să fie predat în ianuarie 1943165. 128 (Dare de seamă a Serviciului Istoric. nici nu a mai întârziat mult timp! Dependent. atunci şi îndeosebi după război. eficient. de această dată. purtat .obişnuia să vorbească despre sine exclusiv la persoana a III-a! Am socotit necesare aceste consideraţii. În acest context.a. fiecare dosar dispunând opisuri complete. el avusese un rol adeseori determinant în proiectarea şi executarea acţiunilor.VI. concomitent. ca şef al Biroului Operaţii al Marelui Cartier General Român. III. gloria a revenit (dacă nu cumva şi-au asumat-o!) şefii săi: Constantin Prezan. S-a prevăzut ca „prima redactare” să se termine la 31 decembrie acelaşi an. indiferent modul în care avea să fie prezentat posterităţii. Antonescu avea la îndemână propria-i experienţă.1942 – 30.1943) soarta României şi a aliaţilor ei fiind. Mareşalul Antonescu nu a reuşit să-şi domine cunoscutele-i patimi şi orgoliul adesea nemăsurat şi necontrolat. p. cel puţin pentru a afla sensul deciziei Mareşalului Antonescu de-a se trece.. pur şi simplu. s-a raportat că „redactarea definitivă” se încheiase. iar. 2007.oricând şi oriunde . ca probe relevante. ianuarie 1943). în cazul Războiului din Răsărit. precum şi la 1916-1918 . de victoria Axei în război. lucrurile nu aveau cum. 73 şi urm. coordonatori. 499-502. Studii şi documente. inevitabilă în viziunea lui Antonescu.Vol. Bucureşti. coordonatori C. 2006. Se înţelege ce proporţii căpăta acest aspect în imaginaţia şi în comportamentul Mareşalului. Buzatu. 166 Ibidem. passim. deja în luna octombrie 1942. Horia Dumitrescu. Antonescu. Alexandru Oşca. Găucan. în N. fond PCM . 165 Ibidem. În fond. era într-o măsură şi al său . deci. Iorga şi I. catastrofa Axei. el ajunse să nu-i mai fie. rosturile ofiţerului de odinioară nu au fost puse în evidenţă dincolo de zona penumbrelor.. Buşe şi C. la elaborarea unui istoric al campaniei declanşate la 22 iunie 1941. rezultând volumul România şi expansiunea rusească. după modelul existent pentru primul război mondial. fond PCM .de o Românie Mică. dosare tematice. Antonescu168 şi ale Cabinetului Militar169. Dar. periclitată. 169 Idem. în ianuarie 1944.este adevărat. s-a trecut la întocmirea Istoricului campaniei din Est164. 167 Ibidem. De altfel. În raport cu obiectivele istoriografice asumate. Averescu ş. în care evident Antonescu avusese rolul hotărâtor în toate privinţele (planificare. în cursul anilor 1916-1919. Organizarea adecvată a materialelor şi-a evidenţiat roadele chiar şi în mai 1945 164 Vezi Gh. Iorga.. premergătoare unei valorificări . II: Succese şi eşecuri (1. Editura CTEA. la solicitarea expresă a Mareşalului. 168 ANIC. Bucureşti. mai mult decât atât. întreg materialul arhivistic adunat la nivelul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (Cabinetele Civil şi Militar) a fost excelent sistematizat . pentru el. de la un capăt la altul. 1871-1940. dosarele 362. Sub acest aspect. noul război pentru România Mare.. Au rămas în acest sens. în paginile masivei lucrări. 1920-1945. declanşare şi execuţie). 27 . După numai un an de zile. p.I. aşadar. ianuarie 1944).Cabinetul Civil M. şi nu trebuiau.. preparativele s-au desfăşurat rapid şi. Avem în vedere faptul că. O istorie a Serviciului Istoric al Marelui Stat Major. într-o privinţă. anticipate a operei programate167. Florin Şperlea. În slujba muzei Clio. colaboratorii Cabinetului Militar şi ai Serviciului Istoric al MStM-ului au organizat. au pregătit conferinţe şi diverse broşuri. care .fonduri. Or.CM. N.

ca documentele fundamentale de referinţă să fie direcţionate fie către „arhiva istorică” a Statului. de vreme ce. în rezoluţiile scrise a stabilit. V.documente aflate în casa de fier a Cabinetului Militar (originale din Evul Mediu. restul fiind reţinut pe termen nedefinit. în context.. Hruşciov. în anturajul lui Adolf Hitler176 sau al lui I. 177 Vezi Felix Ciuev. Vasiliu-Răşcanu. Athenäum Verlg. recuellis sur l’ordre de Martin Bormann. Piteşti. DVA. pe care ei înşişi le-au delimitat cu precizie: I . 34 file). Hitlers Tischgespräche im Führerhauptquartier. În consecinţă. Gh. a propus situarea României în rândul statelor . a stabilit ca dosarele Cabinetului Militar să fie transmise. ANIC. Henry Picker. 119 (în continuare. Trevor Roper. prin ordinul nr. S. 176 Vezi.CM. Hitler’s Table Talk 1941-1944. 2000 (ediţia originală . Libres propos . 1962. 20 251. din fondul Serviciului Istoric al Marelui Stat Major. Luminile şi umbrele Jurnalului Un lucru este cât se poate de clar. a celor opt lăzi de documente extrase din arhiva Cabinetului Militar. context în care am avut şansa de-a le cerceta prin 1992-1994 în arhivele din Moscova ale fostului KGB170. Paris. II .. „axate” pe agricultură după terminarea războiului mondial (cf. 1941/1944.documente trimise la vilă 174 . să zicem. Antonescu şi-a rezervat mesajele personale primite de la Adolf Hitler.trebuie să recunoaştem . Flammarion. Stuttgart. numerotate şi sigilate” 171 . fie către „arhiva personală”173. Hermann Goering. dosar 238/1944. Terra. dintre care unele aveau să revină la Bucureşti după aproximativ 15 ani.1953). 1952-1954. p. la 17 octombrie 1941. Libres propos sur la guerre et sur la paix.constituie. a jurnalelor de operaţii ale marilor unităţi române combatante pe Frontul de Est în perioada 22 iunie 1941-23 august 1944172. Enigma Book. Stalin177. Buzatu. I. titularul în funcţie al Apărării Naţionale. fond DCI/1974. Helmut Heiber. Hrsg. că în temeiul experienţei primului război mondial Mareşalul Antonescu..documente obişnuite păstrate de secretarul particular. R. ordinul ministrului avea în vedere şi predarea. 1942-1945. Anghel175. 1951. de la Mihai Viteazul sau Constantin Duca). Moskva. dosar 63/1940). p. deopotrivă pentru istoric sau pentru cititor. His Private Conversations. 178-179. nu rivalizează de fel cu reconstituirile pline de culoare şi încordare specifice paginilor care ne-au introdus. Cf.CM. Documentul surprinde situaţii şi personaje aflate în epicentrul evenimentelor din 1940-1944. Hitlers Legebesprechnungen. ceea ce denotă avantajele indiscutabile ale Jurnalului. într-o ordine desăvârşită.. Ibidem. „opisate. sub presiunea unei note ultimative sovietic din 5 mai 1945 de predare neîntârziată a documentelor istorice. III . în acest sens. New York City.. p.Pace şi război . 173 Vezi inventarul arhivei personale a lui I. I-II. f. H.. 174 Între acestea.. I. Sto sorok besed s Molotovîm. fond PCM . Constatând deja că Jurnalul. passim. Hrsg. se va cita: AMR). Antonescu (ANIC. Hitler spre exemplu l-a prevestit pe liderul sovietic N. generalul C. nu surprinde caractere şi atmosfera confruntărilor „la vârf” relatate.Jurnalul Mareşalului Antonescu la sechestrarea lor de către ocupantul sovietic. eliminând spectaculosul. Românii în arhivele Kremlinului. I-II. în starea în care fuseseră pregătite de creatorii fondului. 67). la 17 mai 1945. 172 Ibidem. De reţinut. ed. dr. Papa Pius XII sau Regele Victor Emanuel III (cf. De altfel. Die Protokollfragment seiner militärischen Konferenzen. ceea ce . colaboratorii de la Cabinetul Militar au depozitat în arhiva privată a Mareşalului acte de diverse categorii. Bonn. Adolf Hitler. căpitanul N. iar aceasta din multiple puncte de vedere. de multe ori. 1991. fond PCM . 174.. cu gândul la Istoria proiectată a Campaniei din Est în plină desfăşurare. o şansă. 175 Arhivele Militare Române. A. 171 170 28 .

6 şi 8 septembrie 1941 sau 12 noiembrie 1941 (dezbateri în Consiliile de Miniştri). nu prejudiciază. „petrecem noaptea în vagon”.Tiraspol . fiind nenumărate asemenea formulări: „sosirea la Predeal” (7 octombrie 1940). 1998. „peste noapte rămânem în Chişinău”.I. admitem. participă de regulă la evenimente. . mai cu seamă în cazul vizitelor pe front ale lui Antonescu. 197-199. în acest volum. şeful Înaltului Comandament al O. autorul/autorii Jurnalului recurg la formule impersonale. mai precis: „ [. II: Succese şi eşecuri (1.. „sosim pe aerodromul din Iaşi”. Să reţinem însă şi unele expuneri ample. În aceeaşi măsură. aflăm detalii referitoare la vizitele Regelui Mihai I şi Mareşalului Antonescu la Tighina . ANIC.. a specialiştilor şi a lucrătorilor).Vol.. „suntem la Tighina” (17 august 1941). dosar 273/1944. General Constantin Voiculescu. Guvernatorul Bucovinei. .-ului. asemenea formule să intoxice textul pur şi simplu: „plecăm la aerodrom”. Alteori. 8 noiembrie 1941 (parada militară de la Bucureşti în cinstea căderii Odessei. . . căci altfel cum s-ar putea interpreta formulări ca acestea: „la ora 8. II. autorul/autorii Jurnalului se implică. fond PCM . Bucureşti.VI.K. şi Dl. Buzatu. câtuşi de puţin. 4-5. f. conservelor. pentru ca. prin excelenţă. trimitem pe cititor la faptele surprinse.W.Chişinău sau pe front178. Stalin. probitatea şi valoarea documentului. multe pline de „culoare”.. românizarea personalului de conducere. Au luat parte Domnii membri ai Guvernului.] Consiliu de Miniştri179. demne de tot interesul. p. fructelor.Situaţia financiară a ţării (încasări. la 6-9 august 1941. Bucovinei şi Transnistriei).CM. desfăşurată cu participarea tuturor membrilor Cabinetului şi în prezenţa guvernatorilor provinciilor istorice. „ne găsim în Chişinău”.1943) Ceea ce. generalii C. Guvernatorul Basarabiei. General Corneliu Calotescu. 23 decembrie 1940 (seara Pomului de Crăciun la Preşedinţia Consiliului de Miniştri). S-a discutat: . Antonescu. De asemenea. aflăm amănunte privind conţinutul discuţiilor şi natura deciziilor. pentru zilele de 23-24 august 1941. În acest sens. fie numai dacă avem în vedere calitatea de unicat a „sursei”.Problema industriei metalurgice (comenzi. despre şedinţa Consiliului de Miniştri din 9 septembrie 1941. Jurnalul găzduieşte relatări sobre şi obiective. al/ai Jurnalului. 180 Vezi infra.. cheltuieli. „plecarea la Biserica Sf. Voiculescu şi Cornel Calotescu.1942 – 30. 639-666. „sosirea la Butimanu” (10 octombrie 1941). 1-3 noiembrie 1941 (inspecţiile Mareşalului în Dobrogea) şi 13 noiembrie 1941 (întâlnirea Mareşalului cu guvernatorii Basarabiei. datorate autorului/autorilor (?). de exemplu. se impune să precizăm că. precum şi Dl. peştelui şi cărnii).. 178 179 Apud Gh. A se compara cu Stenogramele .. credem. cu participarea Regelui Mihai I şi a feldmareşalului Wilhelm Keitel. Hitler. subscrieri la împrumut). 29 . pentru zilele de 12 noiembrie 1940 (plecarea generalului Antonescu spre Roma).]”180 În mod obişnuit. Mai ales că tocmai acestea reprezintă criteriile fundamentale pentru evaluarea ştiinţifică a Jurnalului. Iată de ce.Simplificarea şi unificarea legislaţiei [.Problema aprovizionărilor (valorificarea laptelui şi derivatelor lui. Ilie Gorgani” (30 noiembrie 1940). livrări. „plecăm spre Divizia a 7-a”. „sosirea la Preşedinţie” (13 mai 1942).Punerea în funcţiune a întreprinderilor industriale şi a magazinelor din Basarabia şi Bucovina.40 [în 15 ianuarie 1941] ajungem la Viena”. „sosirea la Cartierul General al Führerului” (11 februarie 1942). necunoscuţi. „plecăm cu trenul la Chişinău”. 16 martie 1942 (vizitele „inopinate” prin căminele de copii din Bucureşti) etc. p.

15. Dl. care îl aşteaptă în sala de onoare. arătând situaţia Frontului de Est.. Ministru von Ribbentrop şi Dl. Dl.30 .40 . Ministru Schmidt. Imediat intră în conferinţă cu sfetnicii săi.Antonescu din 27 februarie 1944 de la Castelul Klessheim (Salzburg. La această masă sunt toţi membrii din suita D-lui Mareşal şi întreaga suită a Führerului cu Dl.a. Ministru von Ribbentrop. Mareşal Keitel.Führerul pleacă de la Castelul Klessheim. Ministru Protocolului German” ş. după ce îşi ia rămas bun 30 . 12. 11. 20. Ministru von Ribbentrop. Amiralul Dönitz face o expunere asupra dispozitivului naval de pe Frontul Atlanticului şi Mării Nordului.30 .35 . Ministru von Ribbentrop şi Dl.Se termină masa şi se fac pregătiri pentru trecerea în Lagezimmer. 17. Colonel Davidescu şi Dl.30 . 18.. unde suntem întâmpinaţi de Dl. Ministru von Ribbentrop şi Dl. Führerul completează expunerea.d. Austria): „[. Crenato. 21-23. General Şteflea şi toţi ofiţerii din suita D-lui Mareşal sunt în Lagezimmer. aşa precum la întrevederea Hitler .05 .40 . Mareşal se retrage în apartamentul D-sale. Dl. General Gheorghe Ion. ne-am transportat [de la Şcoala Superioară de Război] la cazinoul ofiţerilor germani unde s-a servit o gustare”. Ministru von Ribbentrop au rămas singuri şi au discutat până aproape de ora 15.30 . Urmează expunerea făcută de Führer tot pentru Frontul de Est. Mareşal cu Dl. Dl. 19.Pace şi război . 12. urcă la Dl. Mareşal intră în conferinţă cu: Dl. 17. von Doernberg. 23.Dl.00 .Jurnalul Mareşalului Antonescu „trecem Nistrul pe la Tighina”. 17.Dl. Generalul de Armată Jodl prezintă situaţia Frontului Mediteranean.General Şteflea. General Şteflea.00 . Mareşal Keitel. Toate întrevederile dintre Dl.Sosire la Aeroportul din München.Führerul cu Statul său Major se retrage pentru pregătirea şi prezentarea situaţiei operative.Statul Major al Führerului. Întrevederea a durat până la masă. evident . Ministru von Ribbentrop.] 9. Între timp a primit pe Dl.„în automobile.Soseşte Führerul la Castel. Colonel Davidescu. fiind de faţă şi Führerul. Frontului din Atlantic şi Frontului din Canalul Mânecii şi Marea Nordului. Urmează expunerea situaţiei fronturilor. Ministru von Ribbentrop trec la masă în sala de recepţie a Castelului. autorul/autorii Jurnalului probează că.Dl. General Şteflea şi Dl.Dl.Se termină expunerea situaţiei operative. la 28 noiembrie 1941 . Dl. Ministru Schmidt.Dl. Mareşal în conferinţă cu Dl.00 .15 . Lt. Dl. sunt prezenţi . Imediat Führerul însoţit de Dl.Soseşte la Castel Dl.Dl.Începe conferinţa Mareşal Keitel .30 . Mareşal în conferinţă cu Führerul.„17.20. 14. Primul vorbeşte Generalul de Armată Zeitzler. Mareşal cu Führerul şi parte din suita fiecăruia trec la masă în sala de recepţie.Dl. la 23 martie 1944 . Nu o singură dată. Mareşal se plimbă prin salonul de onoare şi pe terasa Castelului.00 . Mareşal.10 .cel puţin afectiv. Dl. Mareşal s-a sculat şi a rămas în apartamentul D-sale până la ora 11.30 . Mareşal condus de Führer.m. Dl.la faptele relatate. Mareşal şi Dl. Pentru câteva clipe cei doi Conducători au fost singuri. Mareşal intervine în unele privinţe. 16. Ministru Schmidt şi urmat de suită. Urmează conversaţiile în salonul de lucru al D-lui Mareşal. 16. Conferinţa a ţinut până la ora 20. Mareşal şi Führer iau astfel sfârşit la această oră. Dl. Col.Dl.30 .30. Imediat intră Dl. făcând parte din anturajul lui Antonescu.

„IPS Mitropolitul Bălan: Expune situaţia şcolilor din Ardeal” (7 noiembrie 1941). Iuliu Maniu .Dl.Dl. dentist Ghiţescu. „D-l Stelian Popescu . Manoilescu. D-l Mareşal lucrează singur în birou” (16 decembrie 1942) sau „D-l Mareşal lucrează singur în birou şi nu primeşte pe nimeni” (28 decembrie 1942.15-20. „în cursul dimineţii.. pentru întreaga perioadă noiembrie 1940 . II: Succese şi eşecuri (1. M. 21.Dl. M.Dl. L. „18.M. „după-amiază.00 . în context.20 . Asemenea formule despre întrevederile Ion Antonescu . Mareşal se duce singur la dentistul Fessler. „în cursul dimineţii D-l Mareşal rămâne la vilă” (13 mai 1942). fost ministru de Externe: informaţiuni în legătură cu interesul ţării” (1 octombrie 1940).1942 – 30. Mareşal se retrage în dormitor” (8 septembrie 1941).35 . „D-l Ministru Clodius: chestiuni economice” (30 mai 1942). „D-l Ministru Pella chestiunea Gurilor Dunării” (28 noiembrie 1940). „audienţă: Dl. „15-18 . primind în audienţă cunoscute personalităţi ale timpului: „D-l Prof.Masa” (3 ianuarie 1942). curtea păsărilor” (15 mai 1942). fiind ninsoare abundentă” (13 octombrie 1941).00 . Prof. ora 7. pentru o plombă” (15 august 1943). „24 martie 1944. Arhitect Duiliu Marcu: în legătură cu construcţia Palatului Preşedinţiei” (16 octombrie 1942). „D-l Mareşal bea apă [la Olăneşti] din izvorul nr.1943) de la toţi comesenii. „23.]”181 După cum am precizat. Mareşal se plimbă prin parc” (26 aprilie 1942).Dl.00 . L.00 .Dl. „vizită la dr. p. Buzatu.Dl. 2 ianuarie 1943). „D-na Eliza Zelea Codreanu: Chestiuni personale” (17 februarie 1942). „12. predomină stilul sobru.I. „9-10. „18-19. Iuliu Maniu” (4 noiembrie 1941). „9. 31 . aflăm. Antonescu . „în cursul dimineţii D-l Mareşal se plimbă prin grădina vilei” (2 iulie 1944). „baie de sulf la băile Statului” (24 august 1943). însă. Mareşal însoţit de Dl. că: „10.aduce la cunoştinţa D-lui General ameninţările ce le primeşte persoana D-sale din partea membrilor legionari şi cere măsuri de siguranţă contra acestor ameninţări” (idem). consemnează în termeni simpli faptele cotidiene: „16.Dl.Dl.Domnul Mareşal pozează pictorului Isachi Mirea” (23 noiembrie 1941).VI.] 17. „19. în cele mai numeroase împrejurări surprinse.. „în cursul dimineţii. Regele şi Regina aduc un cadou D-lui Mareşal” (8 ianuarie 1942). Stalin.50” (20 aprilie 1942).Vol. „D-l Mareşal iese puţin în grădină” (11 octombrie 1941). Mareşal Antonescu iese în grădină unde rămâne ½ oră” (5 septembrie 1941). „7.. programul activităţilor Mareşalului. Dinu Brătianu” (20 decembrie 1940). „D-l Mihalache: Chestiuni politice” (19 ianuarie 1944).00 . de regulă chiar anticipat. „16-17 . Mareşal iese în grădină şi vizitează sera. Mareşal iese pe terasă unde rămâne ½ oră” (18 octombrie 1941). „inhalaţii cu apă de la izvorul nr. „în tot cursul zilei.00 . „cina cu D-na Mareşal şi D-na Goga” (18 aprilie 1943). „D-l George Brătianu . aşadar. Hitler.august 1944.chestiuni generale” (9 octombrie 1940). D-l Mareşal Antonescu nu părăseşte casa. 220.30: Deşteptarea D-lui Mareşal”. D-l Mareşal lucrează în grădină” (19 august 1943). cunoscând.Dl.Eugen Cristescu sunt cele mai numeroase în Jurnal. „D-l Ministru Petrovici: Chestiuni de serviciu” (22 decembrie 1942). poate contrariaţi.30 Dl. 181 182 Apud Gh. „D-l Eugen Cristescu: Chestiuni de serviciu” (25 februarie 1944)182. Mareşal iese puţin pe terasă [. Iată-l însă pe Ion Antonescu. O serie de precizări ne apar de-a dreptul banale scoase din context ori dacă le raportăm la problema fundamentală a războiului aflată în orice clipă pe agenda zilei.30 . „Dl.00 . Ministru Mihai Antonescu fac o plimbare prin Cişmigiu” (16 octombrie 1941). „Dl.Dl. 5” (11 august 1943). Autorul/autorii Jurnalului.Dl. Petre Groza” (21 mai 1942).00 . Mareşal iese în grădină unde rămâne până la ora 11.. D-l şi D-na Mareşal pleacă la ski” (5 ianuarie 1944). 5” (idem). Antonescu. „10.30 . lipsind cu desăvârşire observaţiile critice ori aprecierile entuziaste. Este condus până la uşă de Dl. Ministru von Ribbentrop [.chestiuni personale” (idem). Gheorghe Brătianu” (9 decembrie 1942).

au beneficiat cel puţin de statutul de invitaţi (o dată sau în mai mult rânduri) ai Conducătorului Statului183.Sextil Puşcariu (25..A. primirile consemnate în Jurnal au fost.Octav Onicescu (17. titlu ce se împărţea cu dărnicie prin 1944-1948.Jurnalul Mareşalului Antonescu Vizitatorii lui Antonescu: Prietenul la putere se cunoaşte. iar adversarul după . în ciuda detaliilor oferite în privinţa persoanelor şi personalităţilor beneficiare ale audienţelor acordate la Ion Antonescu. Vântu (20.1940) .1940) .10. Este netăgăduit că.Patriarhul Nicodim (6. ar fi beneficiat de lista completă a persoanelor/personalităţilor care s-au perindat în anii 1940-1944 prin cabinetul Mareşalului.I. un argument imediat şi de prima ordine. Mareş .A. f. doar cele … oficiale.Iuliu Maniu (9.1940)186 .1940) . fără a se fi confundat nicicum cu colaboraţioniştii fascişti.9.9.Al. Gigurtu .Constantin (Dinu) I. în acest fel.9. Iar.Ion Mihalache (16.9. vânătoarea declanşată prin 1945-1948 de NKVD sau de autorităţile comuniste de la Bucureşti pentru depistarea şi dezvăluirea cu tam-tam a foştilor „colaboraţionişti” ai regimului „criminal militaro-fascist” ar fi avut un suport consistent.1940) .1940)187 Se impune să reţinem că autorii Jurnalului. Argetoianu (10.1940) .9. Kremlinul ar fi pătruns rapid o sumă de secrete ce-l interesau cu străşnicie.9.I. fond PCM .1940) . Mai ales că atacurile în presa comunizantă şi înscenările judiciare erau la ordinea zilei .9. Am apreciat.1940)185 .I. vom reţine zilele întrevederilor. să reţinem numele unora dintre personalităţile epocii care.1940) .Pace şi război . 184 Ibidem. 187 Ibidem.Ştefan Ciobanu (20.M.C. 186 Ibidem. nu au reuşit nicidecum a întocmi şi reda o situaţie completă. Menţionăm că. C. din varii motive.9. mai ales în vreme de război! Altfel spus. Angelescu (9. Manoilescu . ca fiind de-a dreptul miraculoasă salvarea Jurnalului în 1945. Cuza . Cuza (27. Iată un motiv pentru ca. din motive explicabile. 10.CM. dispunând de Jurnal. f.9. Brătianu (10. C.Dr.1940) .1940) . G. 183 32 . după cum. aproape fără excepţie. în unele cazuri.9. desprinse din Jurnal: . Vaida-Voievod (13. atâta vreme cât.I.1940) . unele dintre ele s-au „bucurat”. Inculeţ (20. şi revenim asupra acestui aspect. în temeiul Jurnalului. f.10. de condiţii cu discrete. Cuza (11.9 şi 26. 13.Gh.9.1940) . dosar 148/1940. Brătianu (11.Pamfil Şeicaru (20.9. 9.Gh.10. de exemplu. C..N...1940) . Lupaş (17.9. C. mai precis radierea lui de pe lista documentelor-trofeu predate atunci Moscovei.1940)184 . 185 ANIC.1940) . pe de altă parte.9.

Ion Mihalache (27. Rădulescu-Motru Grigore Antipa Gh. C. N. Argetoianu Victor Slăvescu Dr.3.1. f. 55. 191 Ibidem. 125.2. Brătianu (21. Brătianu (30. 71. C.1940)190 Stelian Popescu Valer Pop P.11.1941)195 Al.Vol. Brătianu (28. Cuza Constantin Tănase (12. Miclescu N. 14. Vaida-Voievod (18. Lilica) Codreanu Gh. P.1942 – 30. Angelescu Sextil Puşcariu C.1940)194 Veturia Goga (19. f. 190 Ibidem. Panaitescu George Enescu (29. 54. 196 Ibidem. Brătianu (20. Gh. Zelea Codreanu C.1940)189 I. Rădulescu-Motru. Caracostea Eliza (Elena. 192 Ibidem. f. Lupu A. 194 Ibidem. Rosetti Mircea Vulcănescu D. Vaida-Voievod.10. 38. 53. Ibidem.1940)188 Istrate Micescu C. 193 Ibidem. Batzaria George Murnu Al. Iuliu Maniu.1941) Al. f. 195 Ibidem.10. f. C. 93. f. Filderman (10. 33 .1941)197 Ibidem. Cuza Nichifor Crainic (26.1940)193 I.11.3. Lupaş Gh.1943) 188 189 W. II: Succese şi eşecuri (1.1941) Ion Mihalache (23.1941)196 Victor Slăvescu General Radu Rosetti Dr. f. Ion Mihalache.12.1940)192 Sabin Manuilă Constantin (Dinu) I.I. f.12.1940)191 Horia Hulubei N.12.2.VI.

1941) Iuliu Maniu (4.15 şi 20. f. în mai 1941 fusese „schimbat” cu URSS pentru Ana Pauker! 201 ANIC.1942)208 Patriarhul Nicodim Constantin C. Ulterior. Hudiţă (5. 206 Ibidem. în cursul „procesului” din mai 1946. Lizica) Zelea Codreanu Maria Enescu (11.9.4. Editura Criterion Publishing.1941)198 A.1942)207 Nichifor Crainic Gh. p. 207 ANIC. 147.1942)204 Eliza (Elena. Groza avea să fie arestat. Lupu I. 202 Ibidem. Bucureşti.4.CM. 309. 209 Ibidem.1942)205 Petru Groza (21..6.11. în decembrie 1943-ianuarie 1944. f.1941)199 Patriarhul Nicodim Moş Ion Codreanu200 Petre Nemoianu Dr. iar eliberarea lui a survenit în urma ordinului personal al Mareşalului. 239. recunoştinţă veşnică. Lupu Patriarhul Nicodim Pamfil Şeicaru (29. 147.1941. P. Lupu W.1942) Gh. 62. N. Cuza şi Gh. Memorial Iuliu Maniu. fond PCM . Brătianu (21. Brătianu şi soţia. C.1941)201 Dr. f. Barbul (6. 199 Ibidem. căruia cel iertat i-a declarat.1941) Gh.2. f. f. Iuliu Maniu a intervenit în două rânduri la primul ministru în funcţie. dacă avem în vedere că. între orele 19. 200 Fost membru al Sfatului Ţării în momentul votării Unirii Basarabiei cu România (1918). 281. nimeni altul decât dr. Filderman (1. Brătianu (9. N. Iosif Toma Popescu. dosar 462/1942. la dejun (3. 203 Ibidem.5. 204 Ibidem.1941) Veturia Goga.Pace şi război .1941.30)203 I.1941)202 Dr. Filderman. 106.12. 201. 205 Ibidem.3. ca să acţioneze decisiv pentru comutarea pedepsei cu moartea dictată în cazul fostului Conducător al Statului (cf. f. N.1942)206 Mitropolitul Bălan Ioan de Mocsonyi-Styrcea (19. însoţit de arhitectul H. însoţită de Lucreţia Barbul şi Gh. fond PCM . P. dosar 148/1940. Groza însuşi (?!)..CM. 112. f. 2006. f. Vorbe goale. 11. Ibidem. f. 34 . f.4.Jurnalul Mareşalului Antonescu 197 198 Ilie Rădulescu Romulus Dianu W. 84-85).1941)209 Ibidem.3.11. Giurescu (12. Cuza (2. 113. f. 208 Ibidem. dr.8.4. Brătescu-Voineşti Elisa Brătianu (5. Clejan (8. 342-343. f.1. 116.12. Al.

La 26.5.1944) . Brătescu-Voineşti . Brătianu despre N.Al. Brătianu (3.30 şi 17.George Enescu. f.8.1944) .1943)216 . Al.Arhitectul H. Ibidem.I.Arhiducesa Ileana .Ion Mihalache (6. Clejan (22. 291. 262. 35 . Gh.1944)220 .1944) . 20.1943)214 . N. Brătianu. Brătianu (7. 217 Idem. între orele 15.11.N.I. 75. 216 Ibidem.Ion Mihalache (19.Patriarhul Nicodim . 215 Ibidem.Gh.00.Nichifor Crainic .Valer Pop . II: Succese şi eşecuri (1. însoţit de George Vraca şi N.2. 23. 262. Iorga212 .1944)218 .Mitropolitul Vissarion Puiu . 269.Ion Mihalache (29.11. la Academia Română. f. Mareş .1943) .VI. C.Mircea Cancicov .1943) . N. 218 Ibidem.Victor Slăvescu . Cretzianu215 .Dr. 214 Ibidem.6.Pamfil Şeicaru (13.Prinţesa Ileana (10.1943)211 . Mareşalul a participat.5.1944)217 . Malaxa (22. 213 Ibidem.1944) .7. 353.4. Hudiţă (9.Mircea Cancicov . f. f. Brătescu-Voineşti .Patriarhul Nicodim .1. f.Pamfil Şeicaru (27.Ion Mihalache (11.1942 – 30.I.7.4. 220 Ibidem. Ştefănescu . f.1944)219 .2. 220. A.Vol. f. f.4. Lupu .Pamfil Şeicaru (2.1943)210 . 219 Ibidem. Mareş . 208. 212 Ibidem. dosar 204/1944.3.4. la discursul de recepţie al istoricului Gh.I.I. f. f. D.1944) 210 211 Ibidem. Lupu .N.1943.1.Eliza Brătianu (30.I.Dr.Constantin (Dinu) I. Hudiţă .N. Vlădoianu (7.Arhiducesa Ileana (1. f.1943)213 . 79.1944) .

1940) .9.miniştrii Germaniei şi Italiei (5.) .8. Antonescu s-au perindat îndeosebi: .9. Wilhelm Fabricius (1936-1941) şi Manfred von Killinger (1941-1944).Franklin Mott Gunther. în volumul I.Jurnalul Mareşalului Antonescu . dosar 148/1940.1940) .miniştrii Iranului şi Egiptului (20. 128. cel dintâi care. 228 Ibidem. altfel spus. în general. netăgăduit.Regele Mihai I şi Regina-Mamă Elena225 . în raport cu importanţa excepţională a postului deţinut.4.9. Antonescu: .10. şefii Misiunii Militare Germane în România .3.Miniştrii Reichului.1943 etc. 8.1941.Eugen Cristescu229 Acesta din urmă. 2.1940 .Amiralul Wilhelm Canaris.1941.9. Eugen Cristescu a fost primit de Mareşal în ritmul de cel puţin 2-3 221 222 Idem. Erik Hansen (1940-1942. Cassulo (5 şi 18. 25.Amiralul Erich Raeder.1941.miniştrii Danemarcii.Manfred von Killinger226 .1940) .9.9.consulul Mexicului (19. Jurnalul pentru perioada 27. respectiv.9.miniştrii URSS şi Chinei (23 şi.31.1940) . şeful celebru al Abwehr-ului (10.1940) .Toţi ofiţerii superiori deţinând posturi de comandă la nivelul MU ale Armatei Române228 .Toţi membrii Guvernului şi delegaţii Marelui Stat Major Român227 . Greciei şi Marii Britanii (10. 10. f.1940) .Mircea Cancicov Din rândul diplomaţilor acreditaţi la Bucureşti şi al militarilor străini. 223 Ibidem. în calitatea-i de şef al SSI-ului. 225 Ibidem. ataşatul aero. diplomatice ori secrete cu Conducătorul Statului: . f. 24.1940. şeful OKW (8. numele personalităţilor care.9. comandantul Marinei de Război a Reichului (4. precum şi colaboratorii lor din cadrul Legaţiei Germaniei din Bucureşti .9. ministrul SUA la Bucureşti (30. 227 Ibidem.Generalii Alfred Gerstenberg (1940-1944). ministrul Italiei la Bucureşti (19.1940. 241-243. desigur. 229 Ibidem. era personajul cel mai aşteptat ori.Pace şi război .12.9. 1943-1944) şi Arthur Hauffe (1942-1943).4. Ibidem.1941)222 .9.9.7.Veturia Goga .1940) . 330.nunţiul papal A. f. relevă cele mai intense raporturi protocolare.1941) Se impun atenţiei cititorului.Renato Bova Scoppa. Ulterior la Cabinetul lui I. în cursul lunii septembrie 1940 au fost primiţi în ordine de către I. politicomilitare. după vice-premierul Mihai Antonescu.1940) . Suediei. 224 Vezi.Mihai Antonescu224 . s-a bucurat de „uşă deschisă” la Mareşal.Feldmareşalul Wilhelm Keitel. 36 . 29.miniştrii Norvegiei şi SUA (16. 226 Ibidem. bucurându-se de cea mai mare frecvenţă în Jurnal.11.1941)221 .miniştrii Iugoslaviei şi Belgiei (11.1940).miniştrii Elveţiei şi Portugaliei (12.1942)223 . În cursul războiului. Italiei.

14 ianuarie 1941 (Obersalzburg). Veturia Goga. 235 Din documentele disponibile. 106-125. Hitler. Buzatu. Antonescu – este un alt personaj care populează frecvent Jurnalul. Studiu istoriografic. 233 Cf. 2003. dosar 204/1944. În privinţa relatărilor din Jurnal. în final. cea din 5 august 1944. Brătianu.I. 292-295). Români la Hitler. mai puţin. f. dosar 462/1942. răvăşit în anul fatidic 1942?! Pe parcursul celor aproape patru ani de guvernare235. 232 Cf. dosar 462/1942. Antonescu a fost primit de Hitler în 20 de rânduri. 1999. Bucureşti. avea să se impună însă ulterior. iar. 293. Ucraina). 291-292. Sănătescu. Editura Enciclopedică. ca lider al celui dintâi guvern criminal pro-comunist care a înscenat monstruosul „proces al marii trădări naţionale” şi a vegheat. Scrieri. după 231 230 37 . nu intră în discuţie. iar. Traian Udrea. în mod practic oridecâteori întâlnim detalii despre întrevederile Conducătorului Statului român cu Führerul. p. Stalin. între 6 mai şi 1 iunie 1946. Antonescu. Editura Alex-Alex & Leti Pres. la împlinirea sentinţei dictate de falsul „Tribunal al Poporului” din Bucureşti – execuţia Mareşalului şi a unora dintre foştii săi colaboratori! Nu vom încheia acest subcapitol. din noiembrie 1940 şi până în august 1944. Ioan de Mocsonyi-Styrcea. mai precis la cele din 22 şi 23 noiembrie 1940 (Berlin). Antonescu anterior anului 1940: concediu medical de 30 de zile. 2004. date relevante despre multe dintre problemele personale ale lui I. 3. dintre personalităţile care s-au perindat prin cabinetul Generalului/Mareşalului Antonescu în decurs de patru ani. 67-68.. generalul C. 63-66. nici nu se putea altfel. nu aflăm diseminate în Jurnal ştiri neliniştitoare şi clare. 242-243. p. C. filele 32-34. fără a preciza că Adolf Hitler – în calitatea sa de gazdă.. De asemenea. 151-152. dar. II: Succese şi eşecuri (1. Brătianu. idem. 140-198. cum se observă. 200-245. vol. 146. 189-191.CM.8. pentru întrevederile din ianuarie. în această ordine. Despre „boala” Mareşalului Jurnalul oferă. dat fiind că Jurnalul se opreşte la 21 iulie 1944. Iuliu Maniu şi Constantin (Dinu) I. predominând în Idem. filele 124-129. deducem că trebuie să ne limităm la precedentele 19 runde de convorbiri germano-române la cel mai înalt nivel. nefiind în măsură să participe la puci. Bucureşti. 6 august 1941 (Berdicev. Gh. Bucureşti. apoi din februarie 1942. Controverse istorico-politice. 215). dr. Idem. cu gândul la deznodământul evoluţiilor interne din România anilor 19401944.1943) ori săptămânal. 23 august 1944.VI.1942 – 30. dar. 57-96. care. 12 iunie 1941 (München). cu începere de la 7. uneori şi de 2-3 ori pe zi. cum ultima lor întrevedere. iar niciodată de oaspete al lui I. 180-181. vezi idem. aprilie şi septembrie 1943. ianuarie. 11 februarie 1942 (2). Antonescu. filele 38-43. p. pentru cele din februarie şi martie 1944. vezi ANIC. 26-27 februarie 1944 (3) şi 23-24 aprilie 1944 de la Klessheim234. Strălucitul jurnalist care a fost Pamfil Şeicaru avea să releve. dosar 204/1944. n-a lipsit nici unul dintre complotiştii de elită care şi-au pus în evidenţă „meritele” cu prilejul controversatei lovituri de stat de la 23 august 1944232. că „tot ce s-a abătut după 23 august [1944] asupra nenorocitei noastre patrii era virtual cuprins în actul loviturii de stat” (Pamfil Şeicaru. dispunem de următoarele informaţii relativ la indisponibilităţile lui I. pentru întrevederile Hitler-Antonescu din noiembrie 1940. nu se poate neglija – examinând listele din paginile precedente – că. şi anume: Regele Mihai. f. în situaţii deosebite. fond PCM . 234 Vezi stenogramele complete traduse şi editate de colegul Ion Calafeteanu. dosar 148/1940. precum la 19 iunie 1944 (2)230 sau la 4 septembrie 1943 (3)231. iunie şi august 1941. Gh. infirmă ştirile false puse în circulaţie în epocă despre „boala” ce l-ar fi . Aşa după cum s-a stabilit233. 10 ianuarie 1943 (2) şi 12-13 aprilie 1943 de la „Wolfschanze”.1937. Editura Victor Frunză. în presa din exil.Vol. passim. Petru Groza.

în cursul lor. maiorul dr. la 21 noiembrie 1942245. iar. între 20 şi 31 decembrie 1941. Buzatu. s-a deplasat la Spitalul Militar din Bucureşti „pentru o şedinţă de raze”236.) pe tema eşecurilor de proporţii din Est. f. 109. în consecinţă. Ion şi Maria Antonescu s-au aflat pentru tratament la Olăneşti . uneori. Mareşalul avea să fie „reţinut în casă de către medic. lucrează singur în birou” 249 . 269-271. 272-287. 35. Antonescu a plecat la Bucureşti. Cel mai adesea însă.. f. în 20-21 decembrie 1942. Antonescu. de asemenea. Georgescu)246. fiind examinat de Comisiunea Medicală desemnată de Marele Stat Major. 268). să meargă la ski cu Maria Antonescu. 260. deopotrivă al Armatei 6 Germane. nici un fel de referinţe. la Bucureşti. 277. din „Anexa la foaia de sănătate”. După câteva luni. „lucru la o plombă”240.Jurnalul Mareşalului Antonescu schimb cele de acest gen: La 6 decembrie 1941. la revenire. 240 ANIC. la 9 decembrie 1943. făcând trimiteri la momentele ce-şi rezerva eroul pentru „a lucra corespondenţa obişnuită” (15. f. peste câteva zile. 244 Ibidem. f. fond PCM . 106. „în tot cursul zilei . f.1942)247 ori: „Dl.CM. von Manstein. de fiecare dată studiind analizele sosite de pe front ori pregătind corespondenţa cu Hitler şi generalii săi (Keitel. din 28-29 noiembrie şi. mai cu seamă în cursul weekend-urilor.10. pentru ca. În context. pentru ca la finele săptămânii. f. Tratamentul s-a repetat la 18. dosar 148/1940. dosar 462/1942. pentru a reveni la Predeal pentru weekend-urile următoare. dosar 462/1942. 248 Ibidem. 344-356). Hauffe ş.Pace şi război . 241 Ibidem. dar Jurnalul. Jurnalul a consemnat că Mareşalul a „rămas în casă”.3. dosar 462/1942. contraofensiva Armatei Roşii din 19-20 noiembrie 1942. f. 247 Ibidem. 236 ANIC. Jurnalul ne destăinuie: „Dl. l-a surprins pe Mareşal în Bucureşti244.. 5-6 decembrie 1942. de unde a plecat la Predeal. f. 311.a.. altfel zis. f.1942)248..1934. 239 Ibidem. Caloenescu. 359. Stroescu. Luni.6. f. 115. la Preşedinţia din Bucureşti. să dejuneze cu unii dintre colaboratorii săi din cadrul Cabinetului Militar (colonelul Radu Davidescu. Ghiţescu a fost solicitat pentru . 105. îndeosebi pentru a soluţiona problemele bogatei corespondenţe primite.12. al conflagraţiei mondiale: Stalingrad.1943)243. maiorul N. 23 noiembrie 1942. nu oferă.băi de sulf239. 238 Idem. natural. la 11 şi 15 august. iar. fiind indispus”237. deducem că. Antonescu s-a adresat iarăşi dentistului241. ulterior. căpitanii N. Situaţia se repetă. chiar în miezul săptămânii: miercuri. Antonescu. la 1. Mareşal nu primeşte pe nimeni lucrând singur în birou” (5. 38 . Stalin. pentru a „rezolva corespondenţa curentă” (17. 249 Ibidem. 242 Idem. f. respectiv. Tratamentul la Olăneşti s-a repetat în august 1944. dar nu pentru vreun tratament.11. Tot „indispus” Mareşalul a fost între 30 iunie şi 7 iulie 1942238. p. oprindu-se la 21 iulie 1944. a doua zi.3. 111. „a fost găsit sănătos” (cf.1941 (ibidem. 246 Ibidem. Mareşalul. Deosebit de relevante sunt informaţiile despre un episod capital al Războiului din Este şi. 16 decembrie 1942. 280. f. f. Jurnalul chiar abuzează pe alocuri. f. Mareşal nu a primit pe nimeni. Hitler. 243 Idem. între 4 şi 25 august 1943. dosar 148/1940. Gh. rămânând la vilă în tot cursul zilei” (29.1942) 242 sau. Potrivit Jurnalului. 237 Ibidem. 245 Ibidem. 322. Anghel şi I. cu consecinţele-i catastrofale pentru destinul Armatelor 3 şi 4 Române. ci pentru a-şi afla răgazul necesar lucrului. să „Foaia de sănătate şi absenţe din 1907-1937”. însoţit de căpitan dr.

Antonescu (18. Bucureşti. f. 118. 250 251 Ibidem. 303. dintr-o dată. în „Dosarele istorie”. Editura RAO. precum la 15-17. 120. 26-28 decembrie253. După mai multe zile. 38. Danielopol259. Antonescu primeşte iarăşi o echipă de medici români (căpitanul Stroescu. 37-39. Zilele imediat următoare au fost rezervate. neprimind pe nimeni”250. medicul francez. Armata. Eppinger263. Anterior. nr.1942 – 30. D. f. 3. Ibidem.7 iulie 1942. f. 259 Ibidem. iar ulterior (9-12 iunie 1942) Transnistria. după cum a mai procedat la 28 noiembrie 1942251 sau la 2 ianuarie 1943252. 261 Ibidem. o plimbare pe lacul Snagov cu vaporaşul sau primirea generalului Gerstenberg (22. Acestora aveau să li se adauge doctorii Siseşti. 2006. Ciucă. consultaţiile acestora fiind succedate de scurte plimbări în grădină ori pe terasă260. Mareşalul revine la „lucru” în birou. vezi Alex Mihai Stoenescu. 522-523. N. fapt demn de reţinut. „lucrului în birou” (14-18 şi 23-29 iunie 1942)256.7. dr. pentru ca. Ajungem. în Jurnal vor abunda expresiile de genul „lucru în birou”. Istoria loviturilor de stat în România. a plecat la Bucureşti262. mai precis la 15 decembrie 1940 (vezi infra). Graţie Jurnalului. f. eficiente. împreună cu căpitan dr. 1998. La 8 iulie 1942. apoi stingerea lor. Stroescu. să apară acest verdict: „Dl. nici în vizită şi nici în audienţă”257. 20-21. f.1942). d-na Liţa Baranga (24 şi 26. f. dosar 462/1942. singur ori în colaborare. Bucureşti. 22-27 noiembrie. 35. dr. 1821-1999. la 5 august 1942. 1. La 28 şi 29 iulie 1942. 255 ANIC. pentru perioada 30 iunie . Mareşalul şi evreii. care au revenit şi a doua zi. Cf. 263 Ibidem. 262 Ibidem. f. 36. care-i îngăduiră „lucrul în birou” şi vizite repetate la Spitalul nr. Pentru aducerea prof. N. după care. 1-28. devine posibil să constatăm apariţia.7. de regulă cu colonelul Radu Davidescu. însoţită de un cunoscut specialist sosit anume de la Viena. motiv pentru care el avea să mai revină la Bucureşti (martie 1943) şi să rămână în corespondenţă cu Mareşalul.1942). idem. 19-20. şi M. aflat în continuare la Predeal. recomandările dovedindu-se eficiente. p. feldmareşalul von Manstein şi generalul Hauffe 261 . Şi. 40-42.Vol. Mareşal. La 13 iulie 1942. 254 Pentru detalii. a primit vizita a trei medici apropiaţi: Drăgănescu. f. 258 Idem. Editura RAO. însoţiţi fiind de dr. evoluţia şi manifestările necazurilor.7. Lupu şi prof. 470-485. revenind la Bucureşti în 13 iunie 1942255. la episodul controversat referitor la boala Mareşalului 254 . mai precis în ultimele luni. ale cărui indicaţii s-au dovedit. unde avea să rămână sub supravegherea medicilor. dr. Boala Mareşalului Ion Antonescu. nu a primit pe nimeni. Eppinger se făcuseră demersuri la Berlin. prof. Bazil Teodorescu şi Căliman. atunci când a fost cazul. vol. II: Succese şi eşecuri (1. 257 Ibidem.I. prin Curtea de Argeş. Mareşalul a vizitat Crimeea. Cele trei dictaturi. în acest volum). a consultat-o şi pe Maria Antonescu. Stroescu şi d-na Teodorescu258. Gaston Prieur îi comunicase Generalului „rezultatul consultaţiei” la care îl supusese (vezi infra. fiind indispus. În continuare. f. ca de obicei. dosar 462/1942. în acest fel. Mareşalul. 4/1998. la 2 iunie 1942. 116. primeşte vizita lui M. 253 Ibidem. Lupu şi Bazil Teodorescu).1942). evident. 260 Ibidem.VI. 256 Ibidem. 29-35. p. filele 321-378. după cum urmează: în perioada 1-8 iunie 1942. ediţie revizuită. f. 252 Ibidem. f. În cursul anului 1943. unde era internată mama sa. surveni o schimbare de decor: Antonescu serveşte dejunul cu oaspeţi de vază: Veturia Goga. 44-45. 20-21. Antonescu se reîntâlni cu medicii români. 39 .1943) procedeze identic: „lucrează singur în birou [la Preşedinţie].

508-509. p. pare că Mareşalul Antonescu a fost serios bolnav. tot mai gravă. şi Stalin era singurul sănătos mintal. când era ataşat militar la Londra. 573). rechemat temporar în ţară din Portugalia. trebuie arătat că. p. programul zilnic al Mareşalului a devenit mai puţin rigid. Mircea Eliade. inclusiv al profesorului Eppinger.dacă judecăm după frecvenţa menţiunilor din Jurnal . Însemnări zilnice. în săptămânile şi lunile următoare (august . în temeiul Jurnalului. generalul Radu R. p. trimis personal de Hitler. 132). a apărut cel terţiar. în măsură să ştie. a reţinut în iulie 1942 că la Bucureşti „se vorbeşte mult de boala. de exemplu. care la început era foarte plictisit de operaţia ce i se impunea. f. a Mareşalului…” (Mircea Eliade. se pot întâlni informaţiile relativ la unele „dificultăţi” traversate de şeful statului aproximativ în perioada iulie-octombrie 1942267. Mircea Eliade)266 ori în relatările unora care. În fine ştim şi noi exact. Rosetti va pretinde în al său Jurnal (vezi infra) că Antonescu în persoană i-a mărturisit cum că „malaria tot nu-l părăsise” încă. Dar ce continuăm să nu ştim e cauza acestei diskemii – şi poate că nu o ştie nici el …” (ibidem. Aşa cum am învins boala prima oară. acesta. şi. vol.de „un doctor german” nenominalizat264. adică după vreo trei săptămâni. spunând că se va vindeca prin voinţă. bucurându-se şi de serioase şi verificate „antene” în anturajul Mareşalului. deşi. la 27 ianuarie 1943. Aşa. Pentru că şi Yalta se explică prin patografie.Pace şi război . Mai apoi. după un timp. Editura Machiavelli. sifilisul secundar a intrat în involuţie şi. erau totuşi grave: „Din ştirile pe care – citim la 12 august 1942 – mi le aduc prietenii de la Bucureşti. În ceea ce-l priveşte pe Constantin Argetoianu. de regulă în texte memorialistice (Radu R. globulele roşii din sângele Mareşalului au crescut de la 3 milioane şi ceva la 5 milioane – cifră normală … Antonescu. Ibidem. pentru început neclare. e plictisit acum că nu o mai face […]. Constantin Argetoianu.citim în Jurnal . Eu sunt cel care a introdus această ştiinţă în România: în 1983 am ţinut o conferinţă la Societatea Ştiinţelor Medicale pe această temă. Editura Humanitas. Finteşteanu. Bucureşti. 267 Este mai cu seamă cazul d-rului Şerban Milcoveanu. El a refuzat să se trateze. f. sau d-na Enescu. În sfârşit. Ceea ce. datorită unui vechi sifilis necăutat la vreme”. şi nu i se vor mai scoate amigdalele … Aşa a hotărât profesorul Eppinger care a constatat că. Jurnal portughez şi alte scrieri. a patografiei. Şi de această dată a refuzat să se trateze: «Demnitatea naţională îmi interzice să vadă un englez că eu am sifilis. în diverse surse contemporane. reputatul politician şi memorialist politic. căpătat pe vremea când era director de studii la Şcoala de Cavalerie de la Târgovişte. chiar a revenit la „normal”. s-au întânit cu Mareşalul. a insistat în mai multe rânduri (12 august. 1. din antichitate până la Yalta. înainte de primul război mondial. la 30 august 1942. aşa voi învinge şi a doua oară. Ce a avut. „în jurul bolii sale se tăinuiesc toate. sub formă de dureri în membrele inferioare şi 265 264 40 . în 1941. 573). a apărut sifilisul secundar. Antonescu a avut şi neşansa unui sifilis. 50.Jurnalul Mareşalului Antonescu acompaniaţi . prin voinţă. el a observat: „ … Interpretarea istoriei după criteriul medical se numeşte patografie. Este remarcabil şi faptul că. a pus la dispoziţia istoricilor importante informaţii. pentru intervalul august-octombrie 1942. În continuare. Mareşalul n-a fost ocolit de doctorii săi preferaţi. care. aflăm că „nimeni nu mai ascunde starea gravă a Mareşalului. în Memoriile ori în interviurile sale. Argetoianu era în măsură să constate: „Mareşalul Antonescu nu va mai fi operat. care pare condamnat”. după tratamentul şi regimul aplicat de dânsul. motiv pentru care … beneficia de un „nou tratament”. Petre Tomescu. Angelescu. nu se prea ştie (subl. Apoi. 266 Aşa. Rosetti. diskemie. în afara defectelor. 51-93. tot prin voinţă!». înclina spre „paralizie generală. 4 septembrie sau 19 octombrie 1942) asupra stării precare a sănătăţii lui Antonescu (vezi Constantin Argetoianu. ediţie Sorin Alexandrescu. Simionescu. în 1999. 1942-1944. la 19 octombrie 1942. deşi . 2006. Roosevelt şi cu Churchill ajunseseră la stadiul de arteroscleroză cerebrală iresponsabilă. pe cât se poate”. se poate afirma cu certitudine priveşte faptul că. cărora li s-au adăugat pe rând profesorii Finţescu. păcălindu-l. 2009. Popescu. de pildă.preferaţii au rămas soţii Teodorescu şi doctorii Drăgănescu şi Stroescu 265 . Astfel că evenimentele militare Ibidem. X. direct ori nu. Din această perspectivă. Amza Jianu. verdictul doctorilor.octombrie 1942). Informaţiile.)”. În perioada ’23-’24. Bucureşti. ministrul Sănătăţii în exerciţiu. boala a intrat în involuţie. Ceea ce reţinem. 484. ediţie Stelian Neagoe. ns. de ce a suferit şi suferă.

unele turburări în mers. şi a unor fapte reale (vizitele repetate ale medicilor). Fiind vorba de condiţia fizică a Mareşalului ar trebui reţinut că. probând a fi în cea mai bună formă. Bucureşti. preferase că dea crezare opiniilor lansate de „ticăloşii vieţii noastre politice. a unor dorinţe interesate. Pentru că Antonescu a vrut binele ţării.. Mici contribuţii la istoria politică a României contemporane. şi care l-a găsit perfect sănătos. 2008. Pe de altă parte. 2009. 1993. 362. după tragedia din regiunile Cotului Donului şi Stalingradului. 269 Mareşal Ion Antonescu. n-a avut energia necesară. La Antonescu aceste două faze sunt perfect vizibile.1942 – 30. probabil în temeiul unor zvonuri sau aparenţe.Vol. parţial. Ea nu a avut nici un rol în a-l fi împiedicat pe Antonescu să preia comanda Grupului de Armate purtându-i numele. ambasadorul lui special la Berlin. ci totul s-a datorat faptului că OKW-ul n-a fost în măsură a pregăti o atare concentrare de forţe în timp util. s-a consumat. „boala” Mareşalului. răspunzând unui mesaj „protestatar” al lui Iuliu Maniu. ceea ce – de ce-am exclude această probabilitate? – dacă s-ar fi împlinit ar fi putut influenţa în alt sens desfăşurarea evenimentelor din Est după 19/20 noiembrie 1942! De altfel. Acest lucru a ieşit în evidenţă la procesul lui. a fost ignorată. dar foarte vag. care. etc. concomitent cu războiul adevărat. oricum. Antonescu condamna „intrigările politice” ale aşa-zisei opoziţii democratice. care instalează treptat o stare de neputinţă la nivele intelectual şi fizic. II: Succese şi eşecuri (1. pe Antonescu pe deplin „refăcut”. undeva în zona fierbinte a operaţiilor din Est. I-II. În cele din urmă a acceptat tratamentul. admiţând versiunea „bolii” Mareşalului. dar şi rele. 617). Profesorul Nicolae Iorga şi mareşalul Ion Antonescu au fost două personalităţi macroistorice şi merită să fie analizate. Spirocheta sifilisului secretă o toxină care este neutropă şi care acţionează în două etape: una de stimulare a capacităţilor fizice şi intelectuale şi a doua fază. în primul rând pe Adolf Hitler şi pe generalii OKW-ului. patria este cea care dictează ce trebuie să faci. care astăzi vin la Dv. 102. pentru viitor. Editura Viitorul Românesc. era vlăguit. desfăşurat undeva în stepa calmucă din Răsărit. Bolnavi la putere. Acest lucru l-a notat un singur colaborator al Mareşalului – generalul Ion Gheorghe.VI. în perioada detenţiei la Moscova însumând aproape doi ani (septembrie 1944 – aprilie 1946) n-a avut acolo probleme cu starea sănătăţii. Nimeni însă n-a precizat şi nu este în situaţia de-a demonstra în cel fel Mareşalul a depăşit după 1942-1943 fazele „bolii” (oricare ar fi fost ea?). iar mâine se vor duce la altul”269. 268 ANIC. p.1943) dramatice survenite pe Frontul de Est în noiembrie-decembrie 1942 l-au aflat. Bucureşti. depresivă. iar. Bucureşti. incluzând „sifilis”. Epistolarul infernului. dosar 462/1942. deplângându-l pe liderul naţional-ţărănist care. 98. f. şi a reuşit să se vindece. în general. Generalul Sănătescu scrie ceva despre acest lucru în memoriile lui. în deplină dispoziţie ca. obişnuit să respingă informaţiile reale despre starea ţării. să angajeze decis şi să-i înfrunte cu aplomb pe proprii aliaţi. Lumea crede că n-a făcut 23 august pentru că n-a vrut să-şi calce cuvântul dat lui Hitler. Cu aceasta. amândoi au multe lucruri bune. propunem să luăm în considerare zvonistica. din câte ştim. chiar în acele zile. dar a ieşit rău…” (Dr. Şerban Milcoveanu. De fapt.I. În politică nu există cuvinte de onoare şi promisiuni. care scrie în memoriile sale că Antonescu nu mai era cel 1942. Editura Corint. fiindcă amândoi sunt uriaşi. dar în condiţiile unui secret absolut. cu care a purtat un al doilea conflict (prioritar epistolar). despre care s-a făcut atâta caz şi despre care a curs atâta cerneală. deja la 4 sau la 11 decembrie 1942. Problemele de sănătate ale unor şefi de stat şi de guvern din ultima sută de ani. ediţie Mihai Pelin. Istoria trebuie să extragă învăţăminte pentru politică. apreciem. Memorii. vezi excelentul volum al lordului David Owen. în consecinţă. căruia i-a dictat testamentul său politic. p. Vizavi de acest aspect apare însă o problemă. passim. Nu este adevărat. „malarie” etc. Înainte de execuţie a fost examinat de medicul neurolog Ion Popescu-Sibiu. 41 . mai precis la 9 decembrie 1942. şi pe care o consider o contribuţie personală la acest caz. Mareşalul a revenit la manej pentru exerciţii268. Relativ la contribuţiile recente în domeniul patografiei. iar. câtă vreme la „procesul” din mai 1946 fostul Conducător avea să fie în plină formă.

în mod precis: Arhivelor Naţionale ale României (ex-director general – prof. desigur. Jurnalul activităţii lui Ion Antonescu. numai după editarea acestui Jurnalul. Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană din Iaşi. la sfârşit dar nu în cele din urmă. astfel că rezultă. nu şi-au aflat ecoul în paginile Jurnalului.15. 188. marcate cu cifre romane. 6 435 p. Editura Adevărul. de exemplu. Cititorului nu-i va fi dificil să constate că beneficiază de o ediţie critică. Este suficient să adăugăm. căruia îi rezervăm cele mai bune gânduri şi urări de succese şi sănătate. Arhivelor Militare Române. de la ora 18 la 19. Acesta. univ. ediţie Cristian Popişteanu. ci chiar obligatorie. o parte din ele. Bucureşti. fapt care-i îngăduie o cunoaştere completă a perioadei. 217. Piteşti (ex-director . oferind informaţiile necesare tuturor problemelor găzduite în text. nu putem ignora şi unele informaţii. Radu R. În context. 1993. care arată bine. în context. În sfârşit. membru al Academiei Române. se impune să aşteptăm rezultatele cercetărilor viitoare … *** Beneficiind de sprijinul şi înţelegerea deplină a Casei Editoriale Demiurg din Iaşi. 270 Apud Radu R. Rosetti.Jurnalul Mareşalului Antonescu ruşii nu ar fi avut nici un interes să ţină ascunse „secretele” de sănătate ale Mareşalului?! În acelaşi timp. Nu putem încheia fără a exprima sincere mulţumiri tuturor acelora care au încurajat cercetările noastre. München. la 20 martie 1943. nevalorificat încă integral) aparţinând cunoscutului istoric şi general. 42 . editori generali Percy Ernst Schramm. 1982. personal Doamnei Alexandrina Ioniţă. dr. iar notele infra-paginale. Rosetti. am o lungă convorbire cu Antonescu. Simultan. fie-ne îngăduit să exprimăm speranţa că. 272 Volumele 1-8. când Mareşalul Antonescu a fost bolnav şi s-a crezut că nu va supravieţui şi Ică [Antonescu] a crezut că va lua el succesiunea …” 270 . prin forţa lucrurilor. pe Cititor. că evoluţiile interne reflectate în Jurnalul lui Ion Antonescu au fost urmărite în paralel cu acelea din Jurnalul Înaltului Comandament al Wehrmachtului (Kriegstagebuch des Oberkommandos der Wehrmacht). transcrierea fiind adaptată. avem în vedere pe cele aflate în Jurnalul (din păcate. un document de referinţă mondială pentru istoria conflagraţiei din 19391945272.Pace şi război . Cu alt prilej. doctor în istorie. Bernard & Graefe Verlag. [Antonescu] spune că malaria tot nu-l părăsise şi că urmează acum un nou tratament”271. absolut necesare pentru surprinderea şi înţelegerea unora dintre faptele anilor 1940-1941. în continuarea documentului editat. Îngrijitorii ediţiei au respectat integral manuscrisul. Nu-l putem uita. volumul prezent dispune de 15 anexe.Alex Mihai Stoenescu). pentru clarificări. Centrului de Istoria Românilor „Constantin C. a reţinut în însemnările sale cum că: „La finele verii şi toamna [1942]. Ioana Rusu. exprimăm toată recunoştinţa conducerii Casei Editoriale Demiurg din Iaşi. regulilor actuale. marcate cu cifre arabe. consemnând: „După-amiază. Întrebat de sănătate. Helmuth Greiner. tot în Jurnal. biografia obiectivă şi completă a Mareşalului Antonescu devine nu numai posibilă şi accesibilă. director. o cronologie adiacentă. însă. Conducătorul Statului vede acum integral lumina tiparului. Giurescu” din Bucureşti (director . Marian Ştefan. tot atâtea documente fundamentale. Rosetti pretinde că a discutat problema cu Mareşalul însuşi. p. chiar din rândurile apropiaţilor săi. 271 Ibidem. În sfârşit. respectă strict desfăşurările din perioada septembrie 1940-decembrie 1941.colonel dr. p. la 27 ianuarie 1943. Pagini din jurnal. provenind. Corneliu Mihai Lungu). e bine dispus şi vorbeşte mult. Este evident că. Cornel Carp). cu trimiteri la faptele care. Radu R. notele finale ale volumului. evident. Iar.

I. administrative şi de propagandă sau de informaţii/contrainformaţii. Henri Michel. chiar dacă alături de aliaţi incomozi precum Germania. s-a situat tot mai categoric în rândul învinşilor. separat ori combinat. Stuttgart. la ordinea zilei s-a aflat o singură şi mare problemă – aceea a RĂZBOIULUI. Erdmann. în perspectiva timpului ce ne desparte de anii 1942-1943 şi în baza tonelor de documente descoperite în arhive. Reputatul istoric francez al conflagraţiei din 1939-1945. etnice şi rasiale. Încă din cursul evenimentelor dar. survenite cvasi-concomitent pe fronturile din Pacific-Africa de NordEuropa. UNUL N A Ţ I O N A L. Die Zeit der Weltkrieg. Toynbee. F. încheiam studiul ce prefaţa volumul I al Jurnalului Mareşalului Ion Antonescu.1942 – 30. excepţie făcând însă precizarea că. dimpotrivă. a lui Hitler şi a aliaţilor sau sateliţilor săi. iar în studiul în discuţie am examinat mai mult decât spaţiul de referinţă din documentul editat (septembrie 1940-decembrie 1941). la 15 aprilie 2007.-B. pentru interludiul ianuarie 1942-iunie 1943 Jurnalul ne introduce direct în secretele marilor probleme interne şi externe. religioase. din acel moment. A. Henri Michel.I. Erdmann ş. Pierre Renouvin. Italia ş. Este motivul pentru care. Volumul a apărut ulterior. pe când. 407 şi urm. Liddell Hart. DE ELIBERARE ŞI SALVGARDARE A EXISTENŢEI ŞI VIITORULUI STATULUI ŞI NAŢIUNII ROMÂNE. Klett-Cotta. politico-diplomatice şi militare. 274 au optat pentru un „verdict” în sensul că Stalingradul – inaugurând seria cotiturilor care au prevestit prăbuşirea obligatorie a celui de-al III-lea Reich. Arnold J. în fapt. p. D. după aceea. p. cu care. J. A. În acest sens. inclusiv România. Duroselle. mai presus de orice. gravitând aidoma unui satelit în orbita Axei Berlin-Roma-Tokyo în perioada 273 274 Henri Michel. H. I. J. Florescu. 1978. fără nici o posibilitate în continuare. PUF. la 20 februarie 2008. în urma succeselor de proporţii ale Aliaţilor la Midway. chiar definitiv. Hans-Adolf Jacobsen. Buzatu. ideologice.VI.Vol. El Alamein şi Stalingrad echilibrul – şi aşa fragil până atunci – a fost cu totul răsturnat. regimul antonescian s-a confruntat ori pe care le-a înfruntat. Nu ignorăm în context că perioada în atenţie s-a impus pe planul desfăşurării celui de-al doilea război mondial în ansamblu în urma cotiturilor militare decisiv. p.II Cu aceste cuvinte. Raymond Cartier. Dacă anterior sfârşitului anului 1942 şi debutului lui 1943 între forţele Puterilor Axei şi cele ale Naţiunilor Unite de pe principalele teatre de operaţiuni se ajunsese oarecum la o stabilizare a fronturilor. stăruind asupra Jurnalului în ansamblu. majoritatea istoricilor consacraţi sau comentatorii militari de prestigiu s-au pronunţat categoric în privinţa semnificaţiei majore a bătăliei de la Stalingrad în derularea ostilităţilor generale. pentru ca Germania şi aliaţii ei. inclusiv România – a marcat tragedia Germaniei în conflictul din 1939-1945275. 563 şi urm.a. care a fost de la un capăt la altul (22 iunie 1941-23 august 1944) UNUL GLOBAL ŞI TOTAL. nu mai este necesar să revenim cu detalii. William L. fără îndoială. care a fost prof. 275 K. Este indiscutabil că.a. Paris. deci. Aliaţii s-au profilat drept învingători. Eddy Bauer. Fuller. să-şi mai revină. Shirer. La Seconde Guerre mondiale. dar. Kurt von Tippelskirch. Gh. Gh. D. Percy Ernst Schramm. B. România. a consemnat în excelenta-i sinteză că momentul 1942-1943 a trasat bisectoarea ultimei conflagraţii planetare273. astăzi deopotrivă. El Alamein şi Stalingrad. Al doilea război mondial şi România. 1968. 43 . Andreas Hillgruber. II: Succese şi eşecuri (1.1943) . K. Greciko şi colaboratorii. Gruparea Axei. mai cu seamă. Cf. 143 şi urm. culturale. social-economice. oriunde şi oricum. C. toate defavorabile Axei Berlin-Roma-Tokyo. întocmai după cum pentru perioada 1940-1941. la Midway.

Ion Gheorghe. România 1940-1947. 1999. a suportat în egală măsură consecinţele eşecului din 19421943. Diţă). Rosetti. Al. Vasilevski. . Stalingrad: Ereignis-Wirkung-Symbol286. . 93 şi urm. Românii la Stalingrad. 1992. România şi războiul mondial din 1939-1945.Idem. Viziunea românească asupra tragediei din Cotul Donului şi Stepa Calmucă284. 280 Iaşi. 290 Bucureşti. C. 277 276 44 . 2008. p. . p. Memoriile unui ofiţer de informaţii288 . 1998 (ediţiile precedente: Madrid – 1965.Alesandru Duţu. Florescu.Jurnalul Mareşalului Antonescu noiembrie 1940-august 1944276. 291 Gh. Eremenko.)291 ori străini ai dramei din 1942-1943 (Erich von Manstein. Cf. Fides. 2009 (traducere). Hans Doerr. Pe Ţărmul Nord-Pontic (17 iulie 1941-4 iulie 1942).Jürgen Förster. 1999. Relaţii de comandament românogermane şi româno-sovietice (1941-1945)282. Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial289. 2000. M. Editura Machiavelli. Gheorghe Barbul.Idem.Platon Chirnoagă.Mihail Vasile-Ozunu. .Memorialistica. Editura CTEA. Buzatu. 279 Bucureşti. Gh. . Iaşi. Radu R. indiscutabil. A. 282 Bucureşti. Cretzianu. op. . Gh. editori Marian Moşneagu şi colaboratori. Golgota Estului (iulie 1942-martie 1944) 283 . Buzatu. Editura Fundaţiei Culturale Române. Bucureşti. Verlag Rombach. 284 Bucureşti. Vâlcea-Iaşi. A. 1992. incluzând lucrările unora dintre foştii “actori” români (C. Hitler. 278 Bucureşti. Argetoianu. Ion V. Iaşi – 1997). 164 şi urm. Între Wehrmacht şi Armata Roşie. Tipo Moldova. Bucureşti. Piper.Idem. 1995. 1986. Wilhelm Adam. 289 Ediţia I. Stalingrad: Risse im Bündnis 1942/43285. 44 şi urm. Buzatu.Adrian Pandea. Grigore Gafencu. p. Stalin. Florescu.Ion Grosu. A.. 867-896. Mihai Antonescu. ediţia a IV-a280. I.a.Constantin Pantazi. ceea ce. 281 Istoria Românilor. G. A. . Gh. explică „preferinţele” ulterioare ale istoricilor pentru investigarea temei respective277. cit. op. Petru Otu. Emilian ş. 2000.. Istoria politică şi militară a războiului României contra Rusiei Sovietice (22 iunie 1941-23 august 1944). . Editura Militară. Stalingrad290. capitol în ultimul Tratat de Istorie al Academiei Române281. Friedrich Paulus. Magherescu. 1996 (ediţie Stelian Neagoe). Walter Warlimont. Eftimie Ardeleanu. Vezi Gh. 2009. IX. 283 Precedentele volume din această serie intitulată Armata Română în al doilea război mondial: Eliberarea Basarabiei şi a Nordului Bucovinei(22 iunie-26 iulie 1941). 1999 (ediţie Alexandru V. Înfrânţi şi uitaţi. 2009. Buzatu. Editura Enciclopedică. Memorii278. G. Bucureşti.Pace şi război . Antonescu. 1975. 2005-2008. Iaşi. Editura Enciclopedică. Buzatu. Cu Mareşalul până la moarte. Pantazi. Editura RAO. Un dictator nefericit: Mareşalul Antonescu (Calea României spre Statul satelit)279. Editura Ion Cristoiu. Bucureşti. . 259-275. reţinând în context numeroase şi relevante mărturii şi contribuţii: . Jukov.Ion Gheorghe. p. I. K. CICE. Ion Pavelescu. Editura Publiferom. Românii în Bătălia de la Stalingrad287. 288 Bucureşti. Ion Mihalache. Bucureşti. . Greciko. . 287 Bucureşti. 1999. capitol în Enciclopedia Armatei României. . p. 2009. coordonator. Editura Militară. Ion Hudiţă. Ploieşti-R.Antony Beevor.. .Gh. I.Idem. Gh. 286 München-Zürich. 285 Freiburg. cit. I-III.

II: Succese şi eşecuri (1. Buzatu. Cf. I. Gh. Keith Hitchins). J.)292. 1982)295. 2004. Gavin Bowd. 2006.1942 – 30. Florescu. . editat de faimoşii Percy Ernst Schramm şi Helmuth Greiner (ediţia a II-a. Naraţiunile personale în etnologia războiului. 293 292 45 . Frankfurt am Main. Memoria războiului 1941-1945.VI. V.-B. 44 şi urm. Frankfurt am Main. 8 volume. Biriuzov. Gh. 295 Ediţia I. îndeosebi Andreas Hillgruber. Să reţinem că relatările acestora s-au aflat în atenţia unor specialişti din prestigiu internaţional ai războiului (Andreas Hillgruber 293 .Vol. Südost-Europa im zweiten Weltkrieg. op.a.1943) S. cit. S. vom reveni în volumul II al Jurnalului Mareşalului Ion Antonescu. Editura Pro Historia. Bucureşti. Duroselle. după ce am apelat cu folos pentru volumul I. Ciukov ş. 294 Vezi Ioana-Ruxandra Fruntelată. după cum şi a unor comentatori mai puţin cunoscuţi294.Jurnalul de război (Kriegstagebuch) al Înaltului Comandament German (OKW) din anii 1939-1945. Literatur-bericht und Bibliographie. p. 1961-1965. Campaniile din Est şi din Vest ale Armatei Române în scrieri ale contemporanilor. Editura Ager. Bucureşti.. un document fundamental pentru istoria Războiului din Est la care ne-am referit deja şi la care. I. traducere. Henri Michel. 1962. însumând peste 6 600 pagini.I.

324/1943 şi 328/1943.II. II: Desfăşurarea operaţiunilor la Armatele 3 şi 4 Române: .Pregătirea bătăliei. în acest context. fond PCM – CM. 171/1942. sub raportul strict al informaţiilor şi al sistematizării datelor. dosar 178/1942. pe tema în discuţie fiind deosebit de relevante dosarele: 65/1942. 460/1942. după schiţa de sinteză militară datorată încă din 1945 generalului de armată Petre Dumitrescu. În ceea ce ne priveşte. facem trimitere anume la următoarele „dosare speciale“: Dosar 2: . Cu referire la Stalingrad.Jurnalul Mareşalului Antonescu Sursa : ANIC. 298 Idem.După bătălie297. 395/1942.Pe timpul bătăliei. Ion Pavelescu. 164/1942. se impun cu prioritate atenţiei cele două monografii menţionate ale istoricilor Adrian Pandea.1943. Dosar 4: Grupul „General Lascăr“: Ordine – Rapoarte . 168/1942.Pregătirea bătăliei. Idem. 130/1942. trebuie să precizăm că.După bătălie296 . ca şi lucrările prof. 70/1942. 107/1943. depozitat la Arhivele Naţionale ale României. 1. . dosar 164/1942. 1. 167/1942. 104/1943. La rândul lor. ilustrul comandant al Armatei 3 Române pe tot parcursul Războiului din Est.IX. 46 .Pace şi război .Documente operative. Desfăşurarea operaţiunilor: . 477/1942. Dosar 9: Documente operative. 178/1942. Alesandru Duţu.1942 – 1.1943. Eftimie Ardeleanu. dosar 168/1942. viitorul biograf al Mareşalului) în vederea redactării după Războiul Mondial a necesarei Istorii a Campaniei din Est. dintre acestea se disting materialele adunate de membrii Biroului 3 al Cabinetului Militar (sub comanda căpitanului George Magherescu. Aceştia au beneficiat în prima ordine de avantajele investigării arhivelor militare interne. 323/1943. 157/1942. . studiile noastre au cuprins materialele înglobate în fondul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri/ Cabinetul Militar (PCMCM). Mihail Vasile-Ozunu şi Petru Otu. Desfăşurarea operaţiunilor: .IX. I: Armata a 3-a – Bătălia defensivă din Cotul Donului: .1942 – 1. Arhivele Istorice Centrale din Bucureşti (ANIC).Pe timpul bătăliei.II. dosar 171/1942. 296 297 ANIC. fond PCM – CM.Scrisori298.

şeful Cabinetului Militar. f. Bucureşti. 43.VI. Jon Dumitru Verlag. dar în acord cu Comandamentul Grupului de Armate „B“. Dacă nu se ia imediat. 2) un mesaj personal pentru militarii români rămaşi în încercuire: „Transmiteţi tot gândul meu tuturor bravilor şi bunilor români. ne oprim asupra unora dintre ele: 1) decizia Mareşalului Antonescu şi directiva Cabinetului Militar către Marele Stat Major Român din 19 august 1942 privind angajarea trupelor române în campania din Sud-Estul URSS (vezi. avea să fie literalmente absorbit după 19-20 noiembrie 1942 – aşa după ne mărturiseşte un memorialist al epocii – de gândul că pe Frontul de Est „România trebuia să înceapă să se concentreze pentru a nu pierde războiul său” 303 . foto). Gheorghe Barbul. ediţie V. la 22 noiembrie 1942. II: Succese şi eşecuri (1. foto)300. Memorial Antonescu: Al III-lea om al Axei. Este locul. foto şi comentariile noastre). foto). Dosar 7: Operaţiunile Armatei 3 şi Armatei 4: Forţele amice şi inamice. indiscutabil. era în măsură să informeze Marele Cartier General Român în privinţa deciziei lui Antonescu: 1) să se întreprindă acţiuni pentru ieşirea din încercuire. în perspectiva eşecului forţelor Axei la Stalingrad după ofensiva Armatei Roşii din 19-20 noiembrie 1942. tot în seara de 21 noiembrie 1942.I.harta operaţiunilor informative/ contrainformative). mai jos. 303 Larry Watts. Cu titlu de exemplu. lucru afirmat şi dovedit. p. să stăruim asupra unor probe relevante. 302 Ibidem. 1985.1943) Dosar 5: Raporturile dintre Comandamentele Germane şi Române – Armata a 3-a şi Armata a 4-a şi Caucaz299. netăgăduit tactician şi strateg din elita Lorzilor războiului din 1939-1945 în ansamblu. mărturisea că. Editura Pro Historia. În serviciul Mareşalului. În consecinţă. dosar 168/1942. dosar 167/1942. ca urmare a întrevederilor avute cu …. 31. mai jos. l-a înştiinţat imediat pe Mareşal. Idem. Mareşalul Antonescu. 300 299 47 . 4) informaţii referitoare la extinderea activităţii SSI-ului pe Frontul de Est (vezi. absolut necesare pentru scrierea istoriei celui de-al doilea război mondial. 147. orele 21. Idem.Vol. Toate documentele sunt. orele 18. Hărţi şi schiţe (vezi. s-a preocupat să-şi conserve forţele pentru încleştările supraomeneşti care trebuiau să vină. Mareşalul Ion Antonescu văzut de un ofiţer din Cabinetul său Militar. f. în urma condiţiilor prilejuite de evenimentele de la Stalingrad. München. F. Astfel. „camaraderia între Wehrmacht şi armatele celorlalte naţiuni era îngropată sub dărâmăturile ofensivei eşuate”304.30. 304 Gheorghe Barbul. în care trupele sale (Armatele 3 şi 4) au fost profund implicate şi afectate. Lascăr“ încercuit la Cotul Donului: „Lascăr arată că trebuie luată o hotărâre imediată. Bucureşti. 29 decembrie 1942. mai jos. II.1942 – 30. 29. p. Colonelul Radu Davidescu. mai jos. colonelul Rudeanu a transmis Cabinetului Militar al Mareşalului comunicarea tocmai sosită privind situaţia exasperată a Grupului „General M. mai jos. pilduitoare. astfel că. Un alt memorialist celebru. România. Dobrinescu. 2001. *** În ceea ce o priveşte. rezistenţa şi străpungerea sunt imposibile. care luptă pentru cauza Neamului“302. dosar 178/1942. 2) textul întrevederii general Hauffe – Mareşal Antonescu. 3) textul Studiului rezumativ din martie 1943 privind analiza informaţiilor/contrainformaţiilor inamicului (Armata Roşie) din zona Stalingradului în perioada noiembrie 1941-februarie 1943 (vezi. 301 Idem. comentarii şi concluzii pe marginea evenimentelor militare din zona Stalingradului după 19-20 noiembrie 1942 (vezi. S-a arătat acest lucru şi la fraţi [germanilor]“ 301 . foto .45.

EPOPEEA STALINGRADULUI A DEBUTAT PRIN DECIZIA MAREŞALULUI ION ANTONESCU 15 august 1942: Rezoluţia privind angajarea trupelor române în operaţiunile din Sud-Estul URSS pe direcţiile Stalingrad şi Caucaz. nu prin moştenirile egoiste » ! 48 .Pace şi război . Motivarea campaniei şi îndemnul final : « Vedeţi lucrurile prin secole.Jurnalul Mareşalului Antonescu PENTRU ROMÂNIA.

1942 – 30.1943) Sursa : ANIC.Vol. II: Succese şi eşecuri (1.VI. dosar 178/1942 49 . fond PCM – CM.I.

aveau să fie „întărite” cu trupe ale statelor aliate ori satelite (Armata 8 Italiană. Ofensiva s-a desfăşurat în condiţii relativ bune pentru început. care. precum şi Corpul de Cavalerie Român (diviziile 6 şi 9 Cavalerie. paralizarea circulaţiei pe Volga. „Braunschweig”). Ofensiva trupelor Axei în Sud-Est a început la 28 iunie 1942 (operaţiunea „Blau”. mai apoi. corelate la mare distanţă şi în timp cu ofensiva germano-italiană din Africa de Nord. Buzatu.Grupului de Armate „B”308 (comandant – General-colonel. Acesta dispunea de şase armate. 159 şi urm. 1. coordonator. aflat sub comanda Feldmareşalului Fedor von Bock. ulterior Feldmareşal. . ulterioară. Von Weichs dispunea de forţe germane limitate (Armatele 2 Tancuri şi 6). Maximilian von Weichs) i-au rămas în seamă ocuparea zonei Cotul Donului şi. 110. 11 şi 17 Infanterie şi Armatele 1 şi 4 Tancuri). 307 Ibidem. iar. 10 şi 18 Infanterie). pe parcurs. 111-112. asaltul Stalingradului). Atingerea acestor obiective. insuficient instruite şi dotate.Pace şi război . Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial. Editura Mica Valahie. 305 50 . pentru Înaltul Comandament German (OKW-ul) a devenit evident că în 1942 acţiunile ofensive proiectate trebuiau să aibă în vedere obiective sau zone limitate 306 . 2006. Tocmai de aceea. viza nu numai capturarea şi deposedarea inamicului de rezervele sale de petrol esenţiale. respectiv: . Directiva de război nr. Armatele 1 şi 4 Tancuri. 306 Idem.Jurnalul Mareşalului Antonescu Epopeea Stalingradului a cuprins mai multe episoade distincte305. adică până în momentul în care s-a produs o acerbă confruntare germano-sovietică pentru oraşul Voronej pe Don. la inspiraţia lui Hitler. dintre cele mai bune ale Wehrmachtului (respectiv Armatele 2. după care a survenit intervenţia neaşteptată şi neinspirată a lui Hitler în desfăşurarea operaţiunilor din Sud-Est. susţinute de trupele aliate (Armatele 1 Ungară. capturarea Stalingradului. având în componenţă cu precădere forţe germane . Bucureşti. I. decise divizarea Grupului de Armate „Sud”. 308 Aflat în subordinea Grupului de Armate „B”. p. distrugerea unei zone militare de maximă însemnătate pentru inamic. În mod concret. Gh. 3 şi 4 Române). la 9 iulie 1942. în cooperare cu Armata 6 şi divizii române. 2 şi 3 Munte. Trecutul la judecata istoriei: Mareşalul Antonescu – Pro şi Contra. în funcţie de cele două obiective repartizate fiecăreia dintre marile unităţi noi constituite. motiv pentru care acestea din urmă s-au aflat cu prioritate în vizorul Comandamentului Armatei Roşii în cazul acţiunilor contraofensive Cf. plus două divizii de tancuri desprinse de la Armata 2 Tancuri (cărora le revenea. Ceea ce avea să determine pe cei mai de seamă istorici şi comentatori militari ai conflictului mondial să atribuie Führerului o responsabilitate enormă pentru eşecul previzibil al Campaniei din Răsărit. deci în plin efort ofensiv spre Stalingrad. fiind încredinţată Grupului de Armate „Sud”. 6. 41/5 aprilie 1942 a lui Adolf Hitler avea să concentreze efortul principal al Wehrmachtului şi al trupelor aliate împotriva Armatei Roşii în zone de Sud-Est a URSS. care trebuia să marcheze prăbuşirea totală şi definitivă a URSS în război.Armatele 11 şi 17 Infanterie. 8 Italiană. a atacului pe axul principal – Moscova. centru industrial de prima mărime al URSS). mai precis înspre Stalingrad şi Caucaz. p. Don şi în bazinul Mării Caspice. OKW-ul. toate acestea ca „premisă” pentru reluarea. dar avea şi alte rosturi preponderent economice (ocuparea Stalingradului.Grupul de Armate „A” (comandant – Feldmareşalul Wilhelm List) era trimis să cucerească Caucazul. p. Armata 1 Ungară şi armatele 3 şi 4 Române)307. politice (capturarea oraşului purtând numele liderului sovietic în persoană). în continuare. După succesele şi nerealizările din Est din 1941 (imposibilitatea Wehrmachtului de-a captura Moscova şi Leningradul).

la Sud-Vest de Stalingrad. Pe de altă parte.între 4 şi 12 septembrie trupele s-au înfruntat chiar pe linia de centură a Stalingradului. Grupul de Armate „B” al lui von Weichs a purtat. Succesele trupelor române nu au fost însă în măsură să-i mulţumească pe Mareşalul Antonescu şi pe generalii săi. importante forţe române . O atare situaţie avea să fie confirmată la 19 şi 20 noiembrie 1942. în Stepa Calmucă. 51 . paralel cu imposibilitatea asigurării aprovizionărilor. forţând apoi spre inima Caucazului. până la 12 septembrie. deşi.Corpul 1 Armată (Divizia 2 Munte şi Divizia 258 Infanterie) şi Corpul de Cavalerie (Diviziile 5. comandat de Conducătorul Statului Român. Constantinescu-Claps). acţiuni înverşunate pe toate aliniamentele succesive309. p. OKH-ul şi pe Hitler să renunţe la proiect 312 . 312 Mihail Vasile-Ozunu. ofensive sau defensive. a revenit Armatei 4 Române (comandant – general C. la Sud-Vest de Stalingrad.Vol. unde au ajuns la sfârşitul lunii octombrie310. în mod sigur.între 8 şi 18 august pentru apărarea exterioară a oraşului. respectiv la Cotul Donului şi. nu se puteau ignora insuficienţa dotărilor şi încadrărilor celor două armate române. trupele române au asigurat flancul drept ofensiv al unităţilor germane din Grupul de Armate „B” care se îndreptau spre Caucaz. aceştia nu s-au sfiit să le transmită nemţilor temerile lor. perioada 13 septembrie-19 noiembrie a coincis bătăliei angajate în însăşi inima Stalingradului. context în care. staţionate în Cotul Donului ori în Stepa Calmucă. Buzatu. zona Ordjonikidze311. p. p. ulterior „Don”.VI. care însă 309 310 Gh. S-a pretextat „boala” Mareşalului.1943) proiectate.1942 – 30. 313 Ibidem. În acest fel. insuficienţa trupelor. Românii în Bătălia de la Stalingrad. când Hitler avea să decidă. după negocieri şi preparative care au debutat în august 1942. I. II: Succese şi eşecuri (1.între 10 iulie şi 7 august luptele s-au desfăşurat la Cotul Donului. 6 şi 9 Cavalerie) – au acţionat pentru cucerirea litoralului de est al Mării de Azov şi al Mării Negre. IX. 265.în sfârşit. . pe care s-a stabilit Armata 3 Română (comandant – general Petre Dumitrescu). cu lipsa de interes a OKW-ului pentru constituirea unei veritabile grupări de şoc capabile să respingă viguros orice contraofensivă sovietică. . . . În cursul ofensivei din 1942. 263-265. de asemenea. când s-a declanşat bătălia în şi pentru Stalingrad. p. . Înfrânţi şi uitaţi. constituirea Grupului de Armate „Don”. 311 Ibidem. De altfel. Petru Otu. departe de Stalingrad. în vara-toamna anului 1942. improprii pentru acţiuni hotărâte. Grupul de Armate „Mareşal Ion Antonescu”. 98-101. mai precis: . când forţele sovietice vor ataca (operaţiunea „Saturn”) în sectoarele deţinute de Armatele 3 şi 4 Române. provocate în esenţă de extinderea peste măsură a liniei frontului.între 19 august şi 4 septembrie pentru zona de apărare mijlocie a oraşului şi pentru atingerea Volgăi. 115-116. Alesandru Duţu.I. n-a mai fost constituit. p. evoluţia ostilităţilor au convins OKW-ul..Stepa Calmucă. În acest răstimp. deficienţele aprovizionărilor cu hrană şi armament greu etc. Că lucrurile s-au petrecut astfel se va vedea imediat după declanşarea Operaţiunii „Saturn” la 19-20 noiembrie 1942. sub comanda Feldmareşalului Erich von Manstein313. 101. forţele armate române trimise în Sud-Est au ocupat prin luptă două zone: . totuşi. Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial.Cotul Donului. în Istoria Românilor.

p. dar cu un preţ inacceptabil – dispersarea forţelor315. 52 . Stalingrad. aprecierea nerealistă a resurselor Armatei Roşii. 315 Vezi Maréchal Friedrich Paulus. Paris.. avea să le reproşeze lui Hitler şi OKH-ului – aidoma într-un acord tacit cu Antonescu şi colaboratorii săi – toate deficienţele majore ale campaniei împotriva Stalingradului.Pace şi război . dosar 167/1942. ceea ce excludea ipoteza oricărui contraatac serios. decizia conducerii militare supreme germane a intervenit în momentul cel mai puţin propice al operaţiunilor. încercuită la Stalingrad314. cu şanse probabil sporite de succes …Pe când. Hitler şi OKH-ul încredinţaseră Wehrmachtului două obiective fundamentale – Stalingradul şi Caucazul – la o distanţă apreciabilă unul de altul. În adevăr. Fayard. adică exact atunci când nu dispersia obiectivelor şi trupelor erau recomandabile. cit. 1961. I. fond PCM – CM. evident. p.Jurnalul Mareşalului Antonescu nu avea să reuşească să „degarniseze” Armata 6 a generalului Friedrich Paulus. presupunând că retragerea trupelor sovietice din perioada anterioară „Saturnului” ar fi ilustrat apropiata epuizare a forţelor. acesta. şi anume: . Sursa: ANIC. pentru reuşita unui asalt viguros pe direcţia Stalingradului. 222 şi urm. ca memorialist după război. 460-461). ci concentrarea lor. Referitor la Paulus.lipsa de preocupare pentru întărirea flancului stâng al Grupului de Armate „B”. op. împărţirea Grupului de Armate „Sud” în două forţe de şoc 314 Ofensiva lui von Manstein (operaţiunea „Viscolul”) s-a desfăşurat în perioada 19-31 decembrie 1942 (Henri Michel.

a trupelor din Sud-Est319. Astfel că. răniţi sau dispăruţi)322. ordinul MStM privind retragerea în ţară a forţelor disponibile ale Armatelor 3 şi 4. fapt care a agravat proporţiile erorilor germane. cifrele reţinute erau „modeste” în raport cu acelea ale Ungariei şi. Românii în Bătălia de la Stalingrad. pentru Antonescu şi generalii săi soarta Armatelor 3 şi 4 Române implicate în operaţiunile desfăşurate în Cotul Donului şi în Stepa Calmucă a devenit de maximă însemnătate. Buzatu. Istoria războiului …. Mai apoi. 226-227. la nivel de comandamente s-a purtat o altă bătălie între cancelariile lui Antonescu şi Hitler. în aşa fel că. la începutul lunii ianuarie 1943. Comandamentul Suprem al Armatei Roşii („Stavka”) a intuit imediat eroarea de proporţii ai OKW-ului. 160. p. 212-213. Gh. Detaşamentul „Voicu”). După cum constatăm. precum. înregistrase: 91 000 de prizonieri (din care 2 500 de ofiţeri şi 24 de generali). a insistat cu temei asupra „greşelii fatale” din 1942316. Marele Cartier General Român a recomandat aducerea în ţară. date privind pierderile totale ale forţelor Axei la Stalingrad – evaluări între 232 000 şi 294 000 în oameni). care. ale celui de-al III-lea Reich. mai ales. Trecutul la judecata istoriei. pe fondul disensiunilor româno-germane. Generalul Platon Chirnoagă. 160. în spatele liniei frontului. înfăptuită în februarie-martie 1943. blocată în Stalingrad şi nevoită să capituleze în urma unei operaţiuni speciale sovietice („Inelul”) din 10 ianuarie-2 februarie 1943317. Stalingrad. Înfrânţi şi uitaţi. 320 La 2 ianuarie 1943. 53 . 318 Ibidem. Erau în discuţie asigurarea apărării. chiar şi aşa. asigurarea condiţiilor pentru ieşirea din încercuiri etc.1943) „A” şi „B”. În situaţia creată după 19-20 noiembrie 1942. Mihail Vasile-Ozunu. 322 Al. Pierderile în efective ale celor două armate române în Cotul Donului şi în Stepa Calmucă sunt apreciate de istorici ca „majore” – circa 140-150 000 de militari (morţi. p.VI. 20 000 de răniţi şi peste 100 000 316 317 Cf. 272). Cu atât mai mult. 213. Platon Chirnoagă. participant la evenimente şi recunoscut în calitatea-i de istoric competent al faptelor. toate acestea. pentru refacere. la 17 aprilie 1943. Cu acelaşi prilej au rămas în încercuire mai multe mari unităţi române – Divizia 20 Infanterie. 319 Cf. Petru Otu. cu cât după 19-20 noiembrie 1942 Hitler n-a acceptat de fel soluţia retragerii forţelor Axei ameninţate a fi încercuite separat şi nimicite pe rând. II: Succese şi eşecuri (1. p. Duţu. 321 Gh. de partea cealaltă a frontului. dar. Armatele 3 şi 4. toate resturile reveniseră pe teritoriul naţional. subofiţeri şi trupă318. Înfrânţi şi uitaţi. inclusiv ori îndeosebi pe „canalul” Antonescu-Hitler.1942 – 30. În mai puţin de 50 de zile. în cazul Armatei 6 Germane. limitarea pagubelor în oameni şi materiale.. p. Führerul. Trecutul la judecata istoriei. p.Vol. iar. cu excepţia marilor unităţi prinse „în cleşte” în Stalingrad împreună cu Armata 6 a lui Paulus (Diviziile 1 Cavalerie şi 20 Infanterie. Buzatu. contraofensiva sovietică a fost încununată de succes. pregătindu-se intens şi declanşând Operaţiunea „Saturn” la 19-20 noiembrie 1942 pentru a zăgăzui şi nimici pe inamic. fiind demobilizate321.I. 602-604 (cf. la 19 ianuarie 1943. A urmat. îndeosebi. declarându-se ostil oricăror intenţii de retragere. pierderile noastre depăşind 12 000 de ofiţeri. p. Antony Beevor. p. Divizia 1 Cavalerie şi Detaşamentul „Voicu”. 117. de vreme ce. în urma capitulării Feldmareşalului Paulus la Stalingrad. Statul Major Român a stabilit că „Armatele 3 şi 4 nu mai sunt capabile să se reorganizeze şi o improvizaţie nu este de dorit” (Mihail Vasile-Ozunu. Mai ales că. numai la 2 februarie 1943. Petru Otu. după cum s-a arătat. p. nu mai erau considerate ca aflându-se în „misiune operaţională”320. în care cel dintâi a ştiut şi a reuşit să-şi impună punctul de vedere. deja la 26 noiembrie 1942. Între Wehrmacht şi Armata Roşie. Românii în Bătălia de la Stalingrad. nu am luat în calcul pierderile materiale şi nici urmările de prestigiu. cărora li s-au repartizat şi mari unităţi aliate ori satelite – nu era nicidecum preferabilă.

XIII-XIV/2004-2005. concluziile ce se impun în privinţa implicării României antonesciene pe tărâmul frontului secret sunt de-acum neîndoielnice. Momente din istoria Serviciilor de Informaţii şi Contrainformaţii române pe Frontul de Est (1941-1944).. Bucureşti. Eugen Cristescu. Ilie Pintilie. 2003. passim. passim. Buzatu. În condiţii istorice concrete. 324 323 54 . Mai precis. inutil. Alin Spânu.. lipsit de performanţe. Iaşi. 22 august 1939-23 august 1944. în „Europa XXI”. Din culisele războiului secret româno-sovietic (1940-1944). 2004. Editura Tipart. Bucureşti. I-II. Basarabia. 189 şi urm. I. p. vom stărui mai jos asupra aspectelor informative legate de debutul atacurilor Armatei Roşii din noiembrie 1942.Pace şi război .respingerea. oficiali sau nu. Glorie şi tragedii. Memorii (1916-1944). condus de un maestru al jocului. în anii Războiului din Est. Documente SSI despre poziţia şi activităţile partidelor politice din România. 1995. Alin Spânu. Eugen Cristescu. passim. II. Pavel Moraru. Editura Ion Cristoiu. număr special Românii între ruşi şi sovietici. iar. p. idem. eds. de a impune varianta „răspunderii românilor” pentru catastrofa din 19-20 noiembrie 1942. De la Cuza la Ceauşescu. Arhive secrete. în conexiune cu episodul Stalingrad şi „surprizele” intervenite în sectorul de Sud-Est al Frontului de Răsărit. Serviciul Special de Informaţii al României pe Frontul de Vest (1940-1944). Mareşalul Antonescu şi colaboratorii săi au mai avut în atenţie specială două probleme presante: . 2005. Gh. op. Gh. 173-180. 2005. 2005. 1999. Editura Militară.. în idem. documente. vol. Marusia Cîrstea. Bucureşti. în actualul stadiu al cercetărilor. Aşa după se ştie. idem.cercetarea împrejurărilor inexplicabile în care a fost posibil ca. în mod sigur – SSI-ul324 n-a fost nicidecum cel mai slab dintre toate acestea. Preludiul Stalingradului. Istoria Serviciilor Secrete româneşti. a tentativelor „aliaţilor” germani. 76 şi urm. în funcţie de organizare şi tradiţie. Buzatu. Henri Michel. cit. OKW-ul şi OKH-ul au ignorat semnalele receptate. prin demersuri hotărâte. Bucureşti. p. passim. nu s-a confundat în epocă cu vreunul dintre organismele omnipotente şi omniprezente de spionaj/ contraspionaj ale marilor state beligerante. passim. p. Cristian Troncotă. în urma faptului că operaţia „Uranus” s-a declanşat şi a reuşit în zonele ocupate de Armatele 3 şi 4 Române în dispozitivul „Axei” la Cotul Donului şi din Stepa Calmucă. Informaţii şi contrainformaţii româneşti pe Frontul din Răsărit (1940-1944). 181-214. Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial. . Buzatu. Bucureşti. de aceea. Buzatu. mărturii. interne şi externe. Bucureşti. p. dar – în cazul statelor mijlocii şi micii. secretele arhivelor. 2005. Chişinău. 215-295. basarabenii şi Serviciile Secrete (1918-2005). Editura Nemira. Documente SSI privind spaţiul sovietic. 89-214. p. 465. Editura Enciclopedică. p. Cristian Troncotă.III În 1942-1943. 1995. 6 septembrie 1940-23 august 1944. Corneliu Bichineţ. passim. Editura Mica Valahie. totuşi Hitler. Acesta din urmă. Lionede Ochea. de oameni şi de fonduri.Jurnalul Mareşalului Antonescu de morţi323. Editura Roza Vânturilor. Vezi îndeosebi Gh. îngăduind sovieticilor declanşarea „prin surpriză” a operaţiunii „Saturn”! Din motive lesne de înţeles. Bucureşti. Bucureşti. idem. idem. Asul Serviciilor Secrete româneşti. Bucureşti. INST. din moment ce numeroase surse şi elemente (unele sigure) atestau că Armata Roşie se pregătea intens pentru contraofensiva din zona Stalingradului. . 2005.. passim. dependent de Eugen Cristescu şi de Ion Antonescu. Cristian Troncotă. în viziunea SSI-ului. INST. Gh. în idem. Informaţii militare pe Frontul de Est. în domeniul menţionat la Bucureşti s-au impus două organisme de profil: Biroul II al Marelui Stat Major şi Serviciul Special de Informaţii.

Serviciul şi-a îndeplinit misiunea325. adeseori cu supra de măsură. 327 Vezi îndeosebi Pavel Moraru. sfârşind prin a întocmi şi prezenta Mareşalului. Stalin şi Schiţa cu dislocarea probabilă a forţelor inamice pe frontul Don şi Sud de Stalingrad la 1 decembrie 1942. Stalingradskaia bitva. în decursul intensificării regimului ocupaţiei militare a URSS în România şi a procesului de comunizare în 1947-1948. Akademii Nauk. Mareşalul Antonescu a dispus grabnic anchetarea condiţiilor în care a fost posibil dezastrul militar care. Aşa după cum am subliniat deja şi după cum este stabilit330. dacă este adevărat că SSI-ul a supravieţuit oarecum arestării şi execuţiei Mareşalului. pe planul intern.1943) Conducătorul Statului Român. în rândurile ce urmează vom stărui asupra ultimului document. în MARTIE 1943.. Izd. a marcat. Editura Univers Enciclopedic. sinteza din martie 1943 acoperind un moment fundamental al celui de-al doilea război mondial în ansamblu – episodul Stalingrad. a intrat o dată în plus în rol. dintre reuşite. de la Stalingrad şi din cotul Donului. pe Frontul de Est. I. Bucureşti. precum. Ot oborony i otstuplenii k velikoi pobedy na Volghe. 1960. Bucureşti. indiscutabil. Românii în arhivele Kremlinului. de vreme ce anterior ne-am ocupat de primele două documente menţionate. prăbuşirea a intervenit cauzal. în organele căreia s-a şi topit prin 1950-1951. fiindcă în afară de succese tactice locale. Editura Militară. A. 198-210).VI. după cum fusese şi ascensiunea lor. II: Succese şi eşecuri (1. 1996. remarcăm – anterior datei de 22 iunie 1941 – sinteza privind Kominternul 328 . dosar 323/1943.sinteza. Editura RAO. p. Bucureşti. lovitura de stat surprinzând agenţia şi pe liderii săi. 42). 2007 (sub tipar). Armata lui Stalin văzută de români. dar şi sinteza din martie 1944 cuprinzând radiografia completă şi exactă a NKVD-ului329 şi. mai ales. după ce prin 1945-1946 traversase propria-i lustraţie. Antonescu-Hitler. din care extragem: “Am arătat personal generalului Hauffe bănuiala mea că inamicul va dezlănţui un mare atac pe direcţia Frolov-Rostov şi pe direcţia Barmankak-Kalaci. Ion Ardeleanu. după cum într-o măsură şi pe Mareşalul Antonescu. 331 ANIC. în contextul în care la 19-20 noiembrie 1942 forţele Armatei Roşii au declanşat contraloviturile surprinzătoare de la Stalingrad. 305/1942 al lui I. nu în cele din urmă. passim. un argument definitoriu aflăm în celebra scrisoare trimisă de Antonescu Feldmareşalului Erich von Manstein la 9 decembrie 1942. Buzatu. 330 Cf.1942 – 30. În acest fel. 54 file (respectiv filele 1-41 . 328 Gh. Astfel.Grupul de armate Weichs şi generalul Hauffe au subestimat valoarea inamicului şi nu au luat în considerare găsind exagerate toate arătările mele” (Vasile Arimia.I. p. România sub Imperiul Haosului. ori în zona Frontului de Est327. el. Moskva. fond PCM – CM. Ştefan Lache. f. duceau şi la consecinţe grave strategice pe frontul germano-român din Caucaz. eds. Întreprins între 19 noiembrie 1942-20 februarie 1943. Bucureşti. periclitând soarta Armatelor 3 şi 4 Române dispuse în zonă. În consecinţă. înainte şi în momentul 23 august 1944. iar. Ca atare. 329 Idem. la scara 1:500 000. 1940-1944. pentru Hitler şi aliaţii săi. 1991. prezent oricum în epicentrul evenimentelor dintre Don şi Volga. a sfârşit prin a fi absorbit de DGSP (1948).Vol. au fost indiscutabile. care erau cele două axe de atac indicate.V. Succesele înregistrate atunci 326 . 326 În colaborare ori alături de serviciile militare de informaţii şi contrainformaţii. filele 43-54 – ordinul nr. Sub acest aspect. s-a impus cercetarea pe planul informaţiilor a eşecului survenit. 281. 2006. 438 şi urm. Este de la sine înţeles că. dar a şi gafat. 325 55 . un document sintetic şi complex: Studiu rezumativ al informaţiilor referitoare la operaţiunile Armatei Sovietice. p. desprindem că momentele de glorie ale SSI-ului rămân oricum legate de perioada anterioară loviturii de stat de la 23 august 1944. Corespondenţă şi întâlniri inedite. inclusiv România antonesciană. SSI. uneori în chip nepermis. M. ulterior războiului mondial. Samsonov. începutul sfârşitului. În context. în sectorul trupelor române (Date informative din surse proprii)331.

ieri la dejun. Studiul elaborat de SSI cuprindea un număr de 5 capitole. p. 333 332 56 . Dobrinescu. Dan Berindei. f. F. Fără a intra în detalii. 206-207). intitulat Generalităţi 332 . ediţie acad.] Malaxa. p.. deci chiar în ajunul contraofensivei sovietice în zona Don-Stalingrad. Acesta văzuse la 9 dimineaţa pe Mihai Antonescu. cit.Pace şi război . pe care l-a găsit «profund demoralizat şi furios pe nemţi. El presimţea catastrofa iminentă”334. oferea detalii în măsură a atesta că preparativele organelor militare sovietice în vederea contraofensivei din noiembrie 1942 n-au rămas necunoscute autorităţilor române. dar Berlinul le-a ignorat sistematic (Ion Gheorghe. 2009. dar cel dintâi (A) şi cel mai vast. Ion Gheorghe. de la începutul lui septembrie. că pericolul a fost semnalat din timp comandamentelor române şi. Sub acest aspect probe decisive au oferit de mult personalităţile militare române care au fost cel mai mult în măsură să se pronunţe (generalii Ilie Şteflea. dacă l-ar fi ascultat. dosar 94/1941. 1-12. relevăm că în memoriile sale Gheorghe Barbul sublinia că. Editura Pro Historia. respectiv ataşatul militar român la Berlin). op. 338. 2001. celor germane din zonă după cum şi altor superioare333. Memorial Antonescu – Al III-lea Om al Axei.Stalingrad (Constantin Pantazi. Constantin Pantazi sau Ion Gheorghe.Jurnalul Mareşalului Antonescu Sursa: ANIC. toate – deosebit de interesante. azi nu ne-am fi trezit cu ofensiva ruşilor care Dumnezeu ştie cum se va termina» …” 335 Ibidem. 334 Gheorghe Barbul. cit.30 […] Lupu ne povesteşte discuţia avută de el. mai departe. la 18 noiembrie 1942. care n-au voit să ţină seama de sfaturile Mareşalului de luni de zile». pe la 10. ediţie V. N. De asemenea. Despre Ilie Şteflea. 251252). a insistat asupra informaţiilor presate transmise de Mareşalul Antonescu sau de generalul Ilie Şteflea Cartierului General german referitoare la pregătirile sovieticilor pentru contraofensivă la Stalingrad. 144. Bucureşti. să reţinem şi următorul pasaj inserat în Jurnalul său politic de istoricul Ioan Hudiţă la 21 noiembrie 1942: „ … Plecăm cu toţii la [dr. cu [N. Mihai Antonescu i-a spus lui Malaxa că. p.] Lupu. care. Jurnal politic. 335 Ioan Hudiţă. fond PCM – CM. „… Antonescu îi trimitea lui Hitler ultimul său mesaj neliniştit. de exemplu. p. Mareşalul a făcut «o serie de sugestii lui Hitler.. op. Bucureşti. generalul Constantin Pantazi a reţinut că el a raportat Mareşalului Antonescu şi „direct” lui Hitler ştiri despre „concentrările masive” de forţe ale Armatei Roşii în vederea contraatacului din zona Cota Donului . 1 martie 1942-31 ianuarie 1943. şefii în funcţie pe atunci ai MStM-ului şi Ministerului de Război.

Vol. 57 . Ibidem. f. B. dezvăluirile studiului erau elocvente: „Deşi [ofensiva Armatei Roşii] concepută în cel mai mare secret. nădăjduindu-se pe „rezultate decisive cât mai rapide”. 339 Ibidem. precizându-se treptat 336 337 Ibidem. începând chiar din clipa asaltului340. Sub acest aspect.VI. debutând încă de la sfârşitul verii anului 1942337 . 4. 2.Gh. Kremlinul rezerva o „importanţă deosebită acţiunii. planul fiind elaborat de Moscova şi transmis specialiştilor anglo-americani 339 . confirmate apoi tot mai precis. pentru a izola astfel armatele aliate din CAUCAZ de cele din COTUL DONULUI. ns.1942 – 30. . În tot cursul lunii octombrie 1942 s-au acumulat progresiv. 340 Ibidem. Această operaţiune urma să fie conjugată cu altele pornite de la STALINGRAD şi Sud STALINGRAD (subliniat în original)”338. arată că scopul ofensivei sovietice este spargerea frontului în sectorul DONULUI şi ajungerea la ROSTOV. f. ns. II: Succese şi eşecuri (1. n-a putut trece. ns. anunţând iminenţa ei. 1. dosar 323/1943. fond PCM – CM.). Primele informaţiuni. obţinute către începutul lui octombrie 1942 (subl. totuşi pregătirile ei au fost cunoscute cu un apreciabil timp înainte de declanşare (subl.Gh. 3.). . ştirile despre atac. 338 Ibidem. deci practic de îndată după declanşarea ofensivei forţelor Axei către Sud-Estul Rusiei. f. f.1943) Sursa : ANIC. neobservat inamicului. Informaţiile provenite de la prizonieri şi dezertori indicau din start drept moment al acţiunii luna noiembrie 1942. Sub raport informativ. B. în ciuda tuturor contramăsurilor Moscovei.)”336. graţie informaţiunilor cunoscute şi care au fost tot mai concrete. pregătirea acţiunii.I. Amploarea acţiunii din 19-20 noiembrie 1942 rezultă din prima frază a sintezei: „Ofensiva sovietică din iarna anului 1942/1943 a fost o operaţiune de o deosebită dezvoltare (subl.

SSI indica numerele şi datele notelor sale informative. 11-12. 343 Ibidem. intervenind o serie se cauze. că în sectorul Raspopinskaia Est-Kletskaia Est. la trecerea peste Volga fiind identificate coloane mari de infanterie şi camioane. 349 Ibidem. nr. chiar şi ziua Z: 7 noiembrie 1942. f. indicat iniţial ca posibil între 7 şi 12 noiembrie 1942348. sintetizate astfel în Studiu: „. iar MU beneficiau de efective complete dotate cu tot armamentul necesar şi asistate e un mare număr de unităţi de tancuri. ns)”347. 5-6. .) au surprins faptul că. 8. nr. nr. data precisă a ofensivei ajunsese la mijlocul lui noiembrie 1942 fără relevanţă pentru Comandamentul român. 348 Ibidem. 2 187/5 noiembrie 1942. Nota informativă nr. trecute peste Volga doar în cursul nopţilor. 58 . numeroase forţe siberiene343. pe o adâncime de aproximativ 15 km. nr. fapt ce ducea la situaţia că nu se putea declanşa ofensiva cu rezultate maxime). după ce Stavka „stabilise totul în 341 342 Ibidem. amânarea nu mai reprezenta. nu a fost respectat. În cursul lunii octombrie 1942. nr. 923/15 septembrie 1942. ns). susţinute de aviaţie345. O serie de note informative din noiembrie 1942 (nr. ruşii concentraseră la 4 noiembrie 1942: 12 regimente infanterie. 11. f.o întârziere în echiparea frontului (artileria şi carele de luptă nu sosiseră toate în sectoarele respective. Ibidem. 12. f. f. şi ca idei operative tactico-strategice”352 . de asemenea. 5-6. 2 471/18 noiembrie 1942 ş. 2 097/2 noiembrie 1942. 11. în operaţiunea proiectată. 350 Ibidem. 2414 din 14 noiembrie 1942 reţinea. 7. precum 342 : nr. f. 344 Ibidem. Drept dovezi ale eficacităţii sale. iar pierderile provocate de aviaţia germano-română la nord de Don se dovediseră importante350. Începutul ofensivei. Cea mai mare concentrare de forţe s-a realizat în regiunea Cotului Donului – în special infanterie.Jurnalul Mareşalului Antonescu aglomerările de forţe. f. şi ca sector de acţiune. 352 Ibidem. cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la victoria Revoluţiei din 1917341. 1 divizie cavalerie. 1 brigadă (a 5-a) anticar. citim în Studiul rezumativ. 347 Ibidem. de vreme ce această „ajunsese la preciziuni asupra intenţiunilor ofensive ale Sovietelor (subl. f. 8. la un moment dat (30 octombrie 1942). intenţiile. 2 105/4 noiembrie 1942. f. „rolul principal îl vor avea aviaţia şi unităţile blindate (subl. sosise momentul în care „intenţiunile ofensive de iarnă ale Sovietelor se precizau tot mai iminente (subl. 10. 2 351/11 noiembrie 1942. Numai pentru ziua atacului fuseseră destinate aproximativ 30 000 de tancuri344. afluxurile de trupe spre Stalingrad s-au intensificat. f.condiţiunile atmosferice nu erau din cele mai prielnice realizării surprinderii tactice”349. 2 225/6 noiembrie 1942 ş. preparativele sovietice nu fuseseră încheiate. 346 Ibidem. 351 Ibidem. 6 regimente de artilerie. De altfel. f.)”351. nr. iar. În chip precis. o problemă. 2 097/2 noiembrie 1942.datele informative relative la dispozitivul nostru [în speţă Armata 3 şi Armata 4 Română] în adâncime (în special punctul privitor la rezervele tactice şi strategice) nu era bine cunoscut încă. aproximativ 100 tancuri346. 10. 345 Ibidem. artilerie şi blindate. .Pace şi război . de exemplu.a. În plus. Predominau contingentele tinere. 2 187/5 noiembrie 1942. ns.a. 2163/5 noiembrie 1942. 9. De partea inamicului. numărul şi moralul unităţilor. nr. f. nr.

B. Forţe terestre. în faţa Armatei 4 Române. 358 Ibidem. reţinând: „atac cu forţele de pe Don în direcţia generală sud. Din ansamblul operaţional. f. impunând astfel generalului român încheierea unei eventuale păci separate. Armata 21 (cu 7 divizii de infanterie şi numerele lor). având ca prim obiectiv strategic ocuparea ROSTOVULUI (subl. se aflau la 19 noiembrie 1942: Armata 65 (cu 9 divizii de infanterie şi numerele lor). f. 14-19.1943) amănunt (subl. A.). ns. pentru a face joncţiunea cu forţele de pe Don. . f. se degajă obiectivul fundamental al operaţiunii sovietice: „separarea armatelor de pe DON de cele din Caucaz. sinteza SSI-ulu degaja rezultatele imediate ale ofensivei. ns) pentru un rezultat pe care îl scontau cât mai mare” 353 . Corpul 4 Cavalerie (cu 3 divizii şi numerele 353 354 Ibidem. în mod precis: .Vol. Corpul 8 Cavalerie (cu 5 divizii şi numerele lor). realizânduse apoi încercuirea trupelor germano-române de pe Frontul Stalingrad”. 12. „continuarea atacului spre sud-vest în direcţiunea Proletarskaia – Salsk – Rostov. 13. aflate în Cotul Donului şi la sud de Stalingrad şi scoaterea lor definitiv din luptă. f. 13-14. în regiunea Kalaci.distrugerea armatelor române. iniţial spre vest (subliniat în original). Armata 5 Blindată (cu 13 divizii de infanterie şi numerele lor). 14. 29 divizii infanterie. Astfel. în faţa Armatei 3 Române şi în parte a Armatei 6 Blindate Germane. f. stabilea cu o precizie demnă de invidiat şi specifică istoricilor sau analiştilor militari tardivi. Ibidem. 356 Ibidem. Corpul 3 Cavalerie Gardă (cu 2 divizii motorizate şi 1 divizie Cavalerie). Pe frontul Donului.I. 59 . f. În ultimă instanţă. pentru a izola forţele aliate [ale Axei] din Caucaz” 356 . iar. cu forţele de la Sud de Stalingrad. 13.VI. Pe frontul de la Sud de Stalingrad. Corpul 1 Blindat şi Corpul 26 Blindat (cu un total de 10 brigăzi şi numerele lor). completarea informaţiunilor asupra dispozitivului forţelor române şi a posibilităţilor de reacţiune (rezerve tactice şi strategice)”354. Armata 57 (recunoaştere parţială). 3 armate. . 10. în total. concentrarea şi componenţa forţelor inamicului. 14-16. Un capitol special al Studiului rezumativ privea planul de operaţii al trupelor sovietice 355 . Din expunere. în consecinţă. se găseau la 20 noiembrie 1942: Armata 64 (5 divizii infanterie. factorii de care a depins declanşarea ofensivei – în viziunea SSI-ului – sau limitat la: „condiţiunile atmosferice favorabile pe care le aştepta [Comandantul sovietic] să fie cât mai propice în realizarea surprizei (ceată. exemplar şi concis.)”357. relativ la totalul probabil al forţelor sovietice din faţa forţelor române la 19-20 noiembrie 1942359. II: Succese şi eşecuri (1.„degajarea Stalingradului şi nimicirea forţelor germane aflate acolo – dacă nu se vor retrage la timp. adică 56 MU pe Don360. 359 Ibidem. ei au descifrat scopul (iniţial şi ulterior) al ofensivei. 360 Ibidem. f. 18 brigăzi blindate şi 1 brigadă infanterie motorizată. mai precis în zona Stalingrad: I.1942 – 30. 357 Ibidem. 355 Ibidem. prin eventuala deplasare a forţelor germane şi aliate de pe acest front spre a nu fi tăiată de bazele lor (subliniat în text)”358. materia. f. ninsoare etc. Autorii sintezei au sistematizat. 2 brigăzi infanterie şi 2 brigăzi blindate şi numerele lor).uşurarea situaţiei trupelor din Caucaz. deci. Cel de-al doilea capitol al sintezei.

mai ales dacă avem în vedere că îngăduie – după se poate lesne aprecia . 28-41. f. S-au utilizat la maximum condiţiile meteo. sistemele de aprovizionare. C. 3. 6. ofensiva sovietică de la Stalingrad SĂ NU FI REUŞIT! Cu toate CONSECINŢELE SALE GRAVE ŞI PROFUNDE pentru desfăşurarea ulterioară a celui de-al doilea război mondial. prezintă o semnificaţie cu totul deosebită. Caucaz 364 şi 2 faze ( I – 19 noiembrie-15 decembrie 1942 şi II – 15 decembrie 1942-1 decembrie 1943)365. B. 16-17. succedate de atacul forţelor blindate. dotarea cu armament de tot felul. În concluzie. 3. pregătirea profesională a unităţilor sovietice. sub raport ştiinţific şi practic. mari rezerve şi instrucţii speciale a unităţilor blindate. Ibidem. S-au precizat cu anticipaţie amplasamentele artileriei şi ale mijloacelor anticar ale trupelor române. 2. caracteristicile armelor întrebuinţate de inamic în ofensivă. sprijinite de aviaţie.Jurnalul Mareşalului Antonescu lor). f. f. Zona Caucaz A.Tuapse – Armatele 47 şi 56. din care 2 blindate362. în condiţiile concrete existente în 1942-1943 pe Frontul de Est. *** 361 362 Ibidem. 363 Ibidem. pentru România. dotarea cu aviaţie.elucidări remarcabile. Din cauza condiţiilor meteo. 365 Ibidem. 19-25. probabil. 5. 367 Ibidem. Zona Stalingrad – Aviaţia În total. 18-19. 6. 3 Armate aeriene (Armata 8. corpurilor 4 şi 13 blindate. studiul SSI-ului. 2. 27. f. numai aviaţia a fost silită la o activitate redusă367. 4. S-a bazat pe întrebuinţarea unor mari mase de unităţi blindate. În sfârşit. Concepută şi pregătită (moral şi material) cu multă grijă şi cu mult înainte de declanşare. în cazul în speţă. 5. Capitolul 4 al sintezei era consacrat desfăşurării ofensivei. Capitolul Concluziilor reuneşte nu mai puţin de 6 avantaje decisive ale ofensivei Armatei Roşii în măsură să-i explice succesul deplin366: 1. 4. II. f. În total 17 MU.Pace şi război . 18. S-a declanşat în urma unor scurte şi puternice pregătiri de artilerie şi aruncătoare. inclus de editori între anexele prezentului volum al Jurnalului. III. 368 Ibidem. Aviaţie: Armata 5 Aeriană363.un răspuns sintetic. metodele de luptă ale diferitelor arme. Sud de Stalingrad. dar verdictul analizei îl vom formula noi: A fost exclus ca. Armata 16 şi o armată neidentifcată)361. 8 brigăzi blindate aparţinând. f. Concluziile de ansamblu ale Studiului rezumativ368 cuprindeau detalii şi sugestii relativ la: 1. 60 . f. identificându-se 3 sectoare: Cotul Donului. Ce concluzie fundamentală se impune în acest loc? Întrucât conducerea SSI-ului nu a cutezat – poate că nici nu era chemată? . 26-27. 366 Ibidem. 364 Ibidem. el se profilează însă pe parcursul întregii expuneri. În regiunea Ordjonikidze – resturi din divizii şi 8 brigăzi. În regiunea Novorossiisk . MU au avut efective complete. caracteristice materialului şi metode de luptă.

care alături de fiul său Nicolae Ghica (căsătorit cu Ioana Băleanu. G. Jurnal. italiană (1966. preferând o poziţie secundă şi militând hotărât pentru impunerea candidaturii lui Al.Vasile Sturdza a refuzat înalta demnitate. 51. Zoe sau Zozo. p. în limbile română. 369 61 . I. după ce s-a impus între fruntaşii Mişcării Legionare. Editura Fronde.1942 – 30. Vasile Sturdza a fost căsătorit cu Zulnia Negri. deputat şi guvernator al Băncii Naţionale a României) a întreprins expediţia africană (în Somalia) la 1896. vol. bunicul viitorului ministru de Externe al Statului Naţional Legionar. România şi sfârşitul Europei. Pe linie maternă. a specialiştilor îndeosebi. bunicul lui Mihail Sturdza a făcut parte din generaţia paşoptistă. ne-am adresat unui studios al problemei. Editura Vremea. ne-a propus următorul text372. pe care o reproducem în notă369. doctor în drept internaţional şi diplomat de carieră. „primul ministru al Afacerilor Străine al lui Cuza Vodă”. era nimeni altul decât celebrul explorator şi vânător Dumitru GhicaComăneşti. p.1943) Volumul I al Jurnalului Mareşalului s-a bucurat. Negri. p. Elena. de altfel. p. D. 1994. Cuza. A. cu Ghiculeştii şi cu familia Lahovari. iar după rebeliune a fugit în Germania. colegul Corneliu Ciucanu. 298-299). nota 17: „Mihail Sturdza (1886-1980). edificator în privinţa aspectelor genealogice în discuţie. ni s-a atras atenţia asupra unei erori evidente strecurate în schiţa biografică a fostului ministru de Externe legionar Mihail Sturdza. De la Legiunea Arhanghelul Mihail la Legiunea străină.I. Mihail Sturdza se trăgea din familia boierilor Jora. Sturdza (1833-1914). Sturdza. 371 Vezi Pribeag printr-un secol nebun.Vol. totodată. sugestiile pentru următoarele volume aflate în lucru. Corneliu Ciucanu. a rămas în exil. Bunicul principesei Zoe Sturdza. 2. 2006. Vasile Sturdza era chiar un posibil candidat la tronul Moldovei. evident. 664-667. după cum era alintată în cercurile protipendadei. era fiica generalului Leon Mavrocordat şi. Gh. 370 Cf. ba chiar „Locotenent Domnesc al Unirii”. MS a fost condamnat la moarte în contumacie (M. Potra şi colaboratori. *** Cf. I. Organizarea instituţională a MAE. A. Intelectualii şi Mişcarea Legionară. Mama Zoei. Acte şi documente. În context. vol. Înainte de 5 ianuarie 1859. 1968. Maria Mavrocordat – fostă Ghica – era fiica lui Dumitru Ghica şi a Zoei Lahovari. 1980) (Stelian Neagoe. 372 Mihail Sturdza – zis Lică în cercurile prietenilor intimi – era fiul diplomatului Radu Sturdza şi al Mariei Jora. Ciucă.. Nu au lipsit. Cristian Sandache. Mihai Jora. Enciclopedie. După război. sora lui C. 6. 265-266. O altă soră a lui Costachi şi a Zulniei. II: Succese şi eşecuri (1.VI. pentru a redeveni titular al Externelor în aşa-zisul guvern de la Viena al lui Horia Sima (decembrie 1944-mai 1945). or. Amintiri din Ţara pierdută. 1940-1947. publicând un interesant volum memorialistic. Radiografia dreptei româneşti. La rândul său. La „procesul marii trădări naţionale” din 6-17 mai 1946. Bucureşti. Procesul Mareşalului Antonescu. după mamă. a fost membru marcant al partidei naţionale şi unioniste din Moldova şi un intim colaborator al lui Alexandru Ioan Cuza. personajul în discuţie nu a fost fiul cunoscutului politician liberal D. pe linie maternă. fapt care. ed. engleză. Pentru a preciza lucrurile. care în temeiul investigaţiilor proprii şi al datelor furnizate chiar de Mihail Sturdza în Memoriile sale 370 sau de succesori ai lui (Ilie Vlad Sturdza) 371 . Bucureşti. La fel ca şi cumnatul său Costache Negri. 142. Sturdza. p. 51-52. exilat şi el din Moldova după petiţia adresată domnitorului. 2002. p. după cum avea să precizeze mai târziu nepotul său aflat în exil. MS. Alba Iulia-Paris. era înrudită. Aşadar. la formarea guvernului Antonescu-Sima a primit pentru scurt timp Ministerul de Externe (septembrie-decembrie 1940). p. G. ne-a încântat. pentru a fixa indubitabil locul şi rolul bunicului său în desfăşurarea evenimentelor hotărâtoare care au pus piatra de temelie a României moderne. 533)”. Radu era fiul fruntaşului paşoptist Vasile Sturdza. desigur. înainte de oficializarea căsătoriei cu „bardul de la Mirceşti”. de o bună primire din partea cititorilor în general. fiul fostului lider şi prim-ministru liberal D. criticile şi observaţiile. deşi era rudă – chiar dacă dintr-o ramură colaterală a Sturzeştilor – cu Mihail Vodă Sturdza. a fost el însuşi. II. s-a implicat în evenimentele din ianuarie 1941. Soţia lui Mihail Sturdza. a fost logodnica lui Vasile Alecsandri şi a murit prematur. pentru boierii patrioţi din partida unionistă. M. Buzatu.

iar în context şi .Jurnalul Mareşalului Antonescu Din consideraţiile expuse. Cf. Malcolm Swanston. 375 Alexander Swanston. dar nu numai. 62 . a bătăliei de la Stalingrad. În prezent. în cazul în speţă.. colaboratorii săi şi epoca pe care au dominat-o rămân. a premiselor şi urmărilor sale. Stalingrad. Bătălia de la Stalingrad rămâne un subiect cu o încărcătură ideologică atât de mare şi atât de important din punct de vedere simbolic încât ultimul cuvânt nu se va face auzit încă mulţi ani de aici înainte»373. învingătorii şi-au asumat după 1945 totul. şi aceasta chiar în epocă. dar nicicum nu trebuie să pierdem din vedere că de regulă. fie-ne permis a opina că. p. Buzatu Bucureşti. chiar şi în cele mai recente cărţi reprezentative editate la nivel mondial. iar estimările pierderilor sunt greu de realizat.. London. Faţă de cele semnalate. că nu mai este cazul. să insistăm în privinţa semnificaţiilor multiple. p. cititorul va fi desprins.Pace şi război . strict obiectivă. Nu în zadar. în cazul celui de-al doilea război mondial parca mai mult decât oricând. în determinarea cursului istoriei după 1942-1943. p. Este adevărat. 15. al trupelor Armatei Roşii) şi al eşecului Axei Berlin-Roma-Tokio. după atâtea decenii de la consumarea faptelor. în acest loc.. marcând cea mai mare cifră a pierderilor înregistrate într-o singură bătălie a istoriei umane»375. Chartwell Book. Mareşalul Antonescu. 163-164. că Istoria va judeca. a aspectelor istoriografice ale problemei. din momentul în care s-a produs a fost şi rămâne fără discuţie un reper în istoria războaielor de oriunde şi de oricând374 .. 194. Wars that Changes the World. 2 februarie 2010 373 374 Antony Beevor. Stalingradul. în general din cunoaşterea istoriei conflagraţiei din 1939-1945. în bestsellerul său mondial pe care l-am citat. 2008. deşi. s-a apreciat cu deplin temei că «bătălia de la Stalingrad întru totul terifiantă atât în privinţa proporţiilor şi a magnitudinii. în bună seamă NECUNOSCUŢI. deşi se considerăm că germanii şi aliaţii lor au avut aproximativ 850 000 de victime şi ruşii 1 128 000 de victime. vom releva. *** După cum desprindem din informaţiile şi considerentele expuse mai sus. În acelaşi context. mai mult decât sigur. Inc. excelent documentată şi argumentată poate remedia drastic situaţia. cu îngăduinţa Cititorului. de preferinţă în temeiul datelor provenind din arhivele interne ori externe. inclusiv al României.. în desfăşurarea ostilităţilor şi din perspectiva consecinţelor. numai o biografie corectă. dacă avem în serioasă atenţie şi excesele ori protuberanţele ce au succedat. la atâtea decenii după terminarea războiului mondial din 1939-1945. totuşi. Dacă. Edison/New Jersey. ultimul cuvânt rămâne în suspensie sub aspectele menţionate. nu putem ignora şi reversul medaliei . The Historical Atlas of World War II. în sensul că: «Un lucru. Quercus Publishing. Gh. este indiscutabil. dreptul la adevărul suprem ! Iată de ce consider că trebuie să admitem punctul de vedere exprimat de încă din 1988 de istoricul britanic Antony Beevor. cum se spune. înţelegem probabil mai bine rostul succesului Naţiunilor Unite (în speţă. 2009. pe planul militar şi al consecinţelor politico-strategice el s-a pronunţat deja. Charles Messenger.

ALEXANDRU RIOŞANU – subsecretar de stat la Interne. Cluj-Napoca. Conducătorul Statului Român. 1999. p. Stelian Neagoe. ed. Buzatu şi colaboratori. passim. 434. Cluj-Napoca. ediţia a II-a revizuită şi adăugită.ministru al Apărării Naţionale .1940 – ad-interim la Externe. p. idem. Aurică Simion. Editura Dacia. 1940. când Mihai Antonescu 1 Apud Marcel-Dumitru Ciucă. N. Septembrie-octombrie 1940.4-14-1940 – ad-interim la Finanţe ION V.GUVERNELE ROMÂNIEI.1940 – ad-interim la Agricultură şi Domenii .4-14-9. I. Editura Dacia. XII-XIII. Preliminarii politico-diplomatice ale insurecţiei române din august 1940. p. Dana Honciuc-Beldiman. Conducătorul Statului Român . . INST. 2005. Istoria guvernelor României de la începuturi (1859) până în zilele noastre (1999). 63 .Preşedintele Consiliului de Miniştri . passim. 2 Ibidem. Cadrul Legislativ..4-14.1941. XIII-XIV. 1979. LEON – ministru al Economiei Naţionale . Stenogramele …. Editura Machiavelli. Bucureşti. p. Regimul politic din România în perioada septembrie 1940-ianuarie 1941. II.11.Preşedintele Consiliului de Miniştri .6. Bucureşti. Bucureşti. 1998.-col. 137-139. idem. Gh. până la 29.11.din 10.1940 – ministru al Apărării Naţionale General DAVID POPESCU – ministru de Interne MIHAIL MANOILESCU – ministru al Afacerilor Străine GH. Jurnalul Mareşalului Ion Antonescu. Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri: Guvernarea Ion Antonescu. Septembrie 1940-Ianuarie 1941. passim.9. Statul Naţional-Legionar. GRUIA – ministru de Justiţie DUMITRU CARACOSTEA – ministru al Educaţiei Naţionale RADU BUDIŞTEANU – ministru al Cultelor şi Artelor NICHIFOR CRAINIC – ministru al Propagandei Naţionale ION MACOVEI – ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor STAN GHIŢESCU – ministru al Muncii VICTOR GOMOIU – ministru al Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale Lt.. eds. 1940-1944 I 4 SEPTEMBRIE – 14 SEPTEMBRIE 19401 General ION ANTONESCU. 1940 . 1976. ed. pentru Poliţie şi Siguranţă II 14 SEPTEMBRIE 1940 – 26 IANUARIE 19412 General ION ANTONESCU.din 16. I. Bucureşti..

1. ANTONESCU – ministru secretar de stat (22-7.1. ANTONESCU – ministru de Justiţie TRAIAN BRĂILEANU – ministru al Educaţiei Naţionale.Jurnalul Mareşalului Antonescu a devenit titular HORIA SIMA3 – ministru secretar de stat. EM. mandatele lor încetând practic o dată cu declanşarea rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941.1940) MIRCEA CANCICOV – ministrul Economiei Naţionale (din 10. pentru Aer şi Marină Contra-amiral GH.1940) POMPILIU NICOLAU – ministrul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor ION PROTOPOPESCU – ministru.1.1. pentru Agricultură şi Zootehnie CORNELIU GEORGESCU – subsecretar de stat la Economie Naţională. pentru Armata de Uscat General GHEORGHE DOBRE – subsecretar de stat la Apărare Naţională. Antonescu.11. din 22.1941) OVIDIU VLĂDESCU – secretar general al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri ALEXANDRU CONSTANT – subsecretar de stat HORIA H.1940 NICOLAE PETRA – ministru secretar de stat VASILE IAŞINSCHI – ministrul Muncii.1941) NICOLAE MAREŞ – ministrul Agriculturii şi Domeniilor GHEORGHE N.10.1941) General DUMITRU I. în locul lui POMPILIU NICOLAU. COSMOVICI – subsecretar de stat General CONSTANTIN PETROVICESCU – ministru de Interne (până la 21.1941) ION PROTOPOPESCU – subsecretar de stat la Finanţe.-col. KOSLINSKI – subsecretar de stat la Apărare Naţională.1. pentru Înzestrarea şi Administrarea Armatei Comandor aviator GHEORGHE JIENESCU – subsecretar de stat la Apărare Naţională.11. demisionat la 23.1. pentru Colonizare şi Populaţie Evacuată VICTOR DIMITRIUC – subsecretar de stat la Economie Naţională. pentru Poliţie şi Siguranţă CONSTANTIN PAPANACE – subsecretar de stat la Finanţe (până la 21. POPESCU – ministru. Pentru Inventarierea Avuţiei Publice General CONSTANTIN PANTAZI – subsecretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale. Sănătăţi şi Ocrotirilor Sociale (până la 21.1.-col. vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (până la 21.12. 3 64 . LEON – ministrul Economiei Naţionale (până la 10.10.1940) GHEORGHE CREŢEANU – ministru de Finanţe MIHAI A.Pace şi război .1941 MIHAIL STURDZA – ministru de Externe (până la 15.1941) MIHAI A.1940) PETRE NEMOIANU – subsecretar de stat la Agricultură şi Domenii. ALEXANDRU RIOŞANU – subsecretar de stat la Interne. pentru Marină (din 18. Cultelor şi Artelor (până la 21.1941) Lt. NICOLAE DRAGOMIR – ministrul coordonării Statului Major Economic STAN GHIŢESCU – ministru al Muncii Lt. pentru Demnitarii marcaţi cu litere cursive erau membri ai Gărzii de Fier în cel de-al doilea cabinet I.

Vol. Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale 4 Apud Gh.1942 – 30.ministru secretar de stat la Agricultură şi Domenii Prof. Cultelor şi Artelor MIRCEA VULCĂNESCU .ministru secretar de stat al Coordonării şi Statului Major Economic Prof. POPESCU .VI. MIHAI A. NICOLAE DRAGOMIR .ministru secretar de stat la Departamentul Muncii.ministru secretar de stat la Justiţie Lt. JIENESCU . Buzatu şi colaboratori. STOENESCU . ROSETTI .subsecretar de stat pe lângă Departamentul Economiei Naţionale..-col.subsecretar de stat pe lângă Departamentul Finanţelor General CONSTANTIN G.1943) Petrol şi Exploatări Miniere III GUVERNUL CONSTITUIT LA 27 IANUARIE 19414 General ION ANTONESCU.ministru secretar de stat la Apărărea Naţională General DUMITRU I. POTOPEANU . univ. DOBRE . 65 . p. ANTONESCU . PETRE TOMESCU .subsecretar de stat pe lângă Departamentul Muncii.subsecretar de stat pe lângă Departamentul Agriculturii şi Domeniilor ENRIC OTETELEŞANU .ministru secretar de stat la Lucrări Publice şi Comunicaţii General ION SICHITIU .ministru secretar de stat la Finanţe General GH.ministru secretar de stat la Economie Naţională General GRIGORE GEORGESCU . Jurnalul Mareşalului Ion Antonescu. Consilier la Înalta Curte de Casaţie .subsecretar de stat pe lângă Departamentul Economiei Naţionale pentru Colonizare şi Populaţia Evacuată VICTOR DIMITRIUC . Conducătorul Statului – Preşedintele Consiliului de Miniştri. univ.subsecretar de stat pe lângă Departamentul Apărării Naţionale pentru Aer şi Marină General EUGEN ZWIEDENECK .ministru secretar de stat la Educaţie Naţională General NICOLAE SC. I.subsecretar de stat pe lângă Departamentul Apărării Naţionale pentru Armata de Uscat Comandor GH.subsecretar de stat pe lângă Departamentul Apărării Naţionale pentru Înzestrarea şi Administrarea Armatei General CONSTANTIN PANTAZI . pentru Petrol şi Exploatări Miniere AURELIAN PANĂ .subsecretar de Stat pe lângă Departamentul Educaţiei Naţionale. Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale General GH. NICHIFOR CRAINIC . II: Succese şi eşecuri (1.I. DOCAN. ad-interim la Externe Prof. eds.ministru secretar de stat la Propaganda Naţională GH. VOICULESCU . 140-141. P.ministru secretar de stat General IOSIF IACOBICI .ministru secretar de stat la Interne General RADU R.

4.21. reţinându-le. pe acelea privind poziţiile titularilor de departamente.25. ed.1.din 4.1942 – General CONSTANTIN Z. POPESCU .29. 1999-2008. passim..ministru secretar de stat la Interne .din 12.1941 – ALEXANDRU MARCU – subsecretar de stat la Propaganda Naţională General IOSIF IACOBICI .12. precum şi pe unii dintre cei mai importanţi subsecretari de stat.ministru secretar de stat la Educaţie Naţională. Antonescu stabilită la 27 ianuarie 1941. Culte şi Arte . Bucureşti. 140-141. III-XI.ministru secretar de stat la Apărărea Naţională . MIHAI A. Antonescu preia funcţia generalului Iosif Iacobici .1941 – Prof.6.1941 – ministru secretar de stat al Afacerilor Străine . I. Stenogramele …. ION PETROVICI – ministru al Culturii Naţionale şi Cultelor . 140 şi urm. avem în vedere modificările intervenite până la 23 august 1944.22. pornind de la schema de bază a guvernului I. 6 Denumirea nouă a Departamentului Educaţiei Naţionale.ad-interim la Propagandă Naţională pe timpul absenţei din ţară a lui Nichifor Crainic .12.1941 . Aurică Simion. PETRESCU – subsecretar de stat al Culturii Naţionale şi Cultelor În continuare. Preliminarii politico-diplomatice ale insurecţiei române din august 1940. ROSETTI . p. Istoria guvernelor României de la începuturi (1859) până în zilele noastre (1999). Conducătorul Statului – Preşedintele Consiliului de Miniştri. Marcel-Dumitru Ciucă. 5 66 .9.11.5. Antonescu – ad-interim la Cultura Naţională şi Culte6. passim. eds. în locul generalului Radu Rosetti.12. cf. Gh. Buzatu şi colaboratori. ANTONESCU . pentru Poliţie şi Siguranţă General RADU R.1. Cultelor şi Artelor.Pace şi război .26.1941 – Generalul I.. ad-interim la Externe Prof.ministru secretar de stat .Jurnalul Mareşalului Antonescu IV 27 IANUARIE 1941 – 23 AUGUST 19445 General ION ANTONESCU.. bineînţeles. demisionat .1942 – General CONSTANTIN PANTAZI – ministru secretar de stat al Apărării Naţionale General DUMITRU I.1941 – vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri.1942 – ION C.din 4. Stelian Neagoe. p. Jurnalul Mareşalului Ion Antonescu. cu „atribuţiile conducerii Guvernului” pe timpul absenţei generalului Ion Antonescu . (PIKI) VASILIU – subsecretar de stat la Interne. Pentru bibliografia problemei.6. 1941 – I.3.

demisionat . univ.25.3. MARINESCU – ministru al Justiţiei. Potopeanu General GRIGORE GEORGESCU .VI.ministru secretar de stat la Lucrări Publice şi Comunicaţii . univ.4.ministru secretar de stat la Departamentul Muncii.1944 – PETRE NEMOIANU devine titular la Agricultură şi Domenii în urma demisiei lui Ion Marian Prof.4. II: Succese şi eşecuri (1.19. Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale General GH.1941 – Mihai A. Antonescu succede lui Nichifor Crainic GH.1941.din 21. DOCAN. în urma demisiei generalului Gh. CONSTANTINESCU – titular.8.1943) General NICOLAE SC. în locu-i fiind desemnat CONSTANTIN STOICESCU .1942 – Subsecretariatul este transformat în Ministerul Înzestrării Armatei şi Producţiei de Război. în urma demisiei lui Constantin Buşilă General ION SICHITIU . POTOPEANU .24.ministru secretar de stat la Economie Naţională .1943 – ION MARIAN.-col.2. NICHIFOR CRAINIC .de la 25.10.ministru secretar de stat al Coordonării şi Statului Major Economic Prof.9.subsecretar de stat pe lângă Departamentul Apărării Naţionale pentru Înzestrarea şi Administrarea Armatei .I. iar generalul Gh. în locul lui Constantin Stoicescu.14. DOBRE .1944 – în urma demisiei lui Alexandru Neagu. STOENESCU .ministru secretar de stat la Agricultură şi Domenii . P. ALEXANDRU NEAGU devine titular al Finanţelor .1943 – ATTA AL.1942 – ION C.1942 – AURELIAN PANĂ – ministru secretar de stat la Agricultură şi Domenii. GHERON NETTA devine titular al Finanţelor General GH. Stoenescu fiind trecut la comanda militară. MARINESCU – titular.5. Dobre devine titular 67 . PETRE TOMESCU . demisionat .16. în locul lui Aurelian Pană.de la 6.7.ministru secretar de stat la Propaganda Naţională .3.1941 – CONSTANTIN BUŞILĂ – titular.de la 26.1942 – 30.9. NICOLAE DRAGOMIR .ministru secretar de stat la Finanţe .ministru secretar de stat la Justiţie .6.1942 – Aurelian Pană devine titular la Agricultură şi Domenii . în locul generalului Ion Sichitiu.9.1.1941 – ION C.de la 12. demisionat Lt.Vol. titular. în urma demisiei lui Grigore Georgescu . Consilier la Înalta Curte de Casaţie .1942 generalul Nicolae S.demisionat la 16.7.

1941 – TITUS DRAGOŞ – subsecretar de stat al Românizării.1941 (până la 24. din 5.4.7.A demisionat la 6.subsecretar de stat pe lângă Departamentul Economiei Naţionale.5.subsecretar de Stat pe lângă Departamentul Educaţiei Naţionale.1941 – subsecretar de stat al Românizării.1943 68 . pentru Marină.7. cu începere de la 14.1943.subsecretar de stat pe lângă Departamentul Economiei Naţionale pentru Colonizare şi Populaţia Evacuată .1941.1943 General Ion Arbore – subsecretar de stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei Civile. JIENESCU .1943 – generalul NICOLAE ŞOVA – ministru al Marinei.subsecretar de stat pe lângă Departamentul Finanţelor General CONSTANTIN G.subsecretar de stat pe lângă Departamentul Agriculturii şi Domeniilor ENRIC OTETELEŞANU . pentru Aprovizionare. VOICULESCU .7.1941 CONSTANTIN DĂNULESCU – subsecretar de stat al Muncii.4. Colonizării şi Inventarului. Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale. din 12.1941 .7.din 23.1943) ION D. Păiş.subsecretar de stat pe lângă Departamentul Apărării Naţionale pentru Aer şi Marină General EUGEN ZWIEDENECK .2. pentru Petrol şi Exploatări Miniere AURELIAN PANĂ .2. demisionat TOMA P.11. până la 4. Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale .Pace şi război . GHIŢESCU – subsecretar de stat la Economia Naţională. Colonizării şi Inventarului . ENESCU – subsecretar de stat la Muncă. guvernator al Basarabiei Contra-amiral adjutant NICOLAE PĂIŞ – subsecretar de stat la Apărare Naţională.subsecretar de stat pe lângă Departamentul Apărării Naţionale pentru Armata de Uscat Comandor GH.subsecretar de stat pe lângă Departamentul Muncii.12.Din 4.6. începând din 3. Cultelor şi Artelor MIRCEA VULCĂNESCU . Sănătate şi Ocrotiri Sociale.Jurnalul Mareşalului Antonescu General CONSTANTIN PANTAZI .12. în locul lui N. secretarul general al guvernului VICTOR DIMITRIUC . din 4.din 19.1941 . în locu-i fiind numit OVIDIU VLĂDESCU.

2003. Dominique Valland. 1859-2000. coordonator. 1944-1947. Editura Compania. Oradea. Gh. 1997. 1996. Mihai Pelin. 2008. Distrugerea elitei militare sub regimul ocupaţiei sovietice. Gh. Destine în 1 222 de fişe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securităţii. Bucureşti. Bucureşti. Editura CTEA. Veterani în slujba Patriei. Hitler. Dicţionar biografic de istorie a României. Drama generalilor români (1944-1964). I-II. Iaşi. Niculae Ene. Ionescu. Buzatu. Alesandru Duţu. 1942-1944. 1941-1945. Destine la răscruce. Însemnări zilnice. Vasile Novac. 1999. Exilul militar românesc. Editura CTEA. Bucureşti. Marian Moşneagu. Eugeniu Arthur Buhman. CICE. Eftimie Ardeleanu. Editura Compania. 2009. 2008. Patru decenii în serviciul Casei Regale a României. Dicţionarul marinarilor români. coordonator. Editura Fundaţiei Culturale Gh. I. Editura Enciclopedică. Bucureşti. Bucureşti. Editura Buratino/Bucureşti. vezi în special: Ministerul Regal al Afacerilor Străine. Enciclopedia Exilului literar românesc (1945-1989). Veronica Nanu. Dumitru Dobre şi colaboratori. Piteşti. 1942. ediţia I. ediţie Stelian Neagoe. Editura Europa Nova.Vol.1942 – 30. Potra. I-II. Radiografia Dreptei româneşti. Bucureşti. Constantin Ucrain. Imprimeria Naţională. 2009. Editura CTEA. Bucureşti.I. 1939-1972. Alesandru Duţu şi colaboratori. Bucureşti. X. 2007. Constantin Chiper. Editura Victor Frunză. 2005. Comandanţi fără armată. Şefii Statului Major General Român. 7 69 . Rosetti. Editura Pro Historia. Nicu Apostu. Gh. Editura Militară. Bucureşti. Bucureşti. 1995. Anton Bejan. Piramida puterii. Bucureşti. Bucureşti. Elita intelectuală românească în anii primului război mondial. ediţie acad. George Marcu. 2000-2001. Adrian Pandea. Stan Stoica. Dan Berindei. Artemis. Bucureşti. ediţie Cristian Scarlat. Ioan Hudiţă. Dicţionar enciclopedic de marină.VI. Iaşi. Editura Pro Historia. Enciclopedia Armatei României. Editura Tritonic. Stelian Neagoe. Personalităţi ale Exilului militar românesc. coordonatori. Editura Machiavelli. 2008.1943) COMANDANŢII FORŢELOR ARMATE ALE ROMÂNIEI ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL (1941-1945)7 Pentru informaţiile esenţiale privind viaţa şi activitatea personalităţilor menţionate. Jurnal politic (1 martie 1942-31 ianuarie 1943). II: Succese şi eşecuri (1. Teofil Oroian. 2009. 2006. Editura Meronia. Bucureşti. Pagini de jurnal. Bucureşti. Dicţionarul personalităţilor feminine din România. Casa Editorială Demiurg. Bucureşti. Sub povara Armistiţiului. 2004. Fundaţia Europeană Titulescu. Generali argeşeni. Politică şi administraţie în România (6 martie 1945-1 martie 1946). D. Editura Meronia. 1999. Secolul XX. 1920-1947. 1927-1941. Gh. 2001. Enciclopedie. 1992. Bucureşti. 2008. Ploieşti-R. Editura Sigma. Cioflină. Dumitru Dobre şi colaboratori. Oameni politici şi de stat din România (23 august 1944-22 decembrie 1989). M. Dobre. II. Bucureşti. Editura Machiavelli. Epurarea. Gh.. Buzatu. D. Bucureşti. Alesandru Duţu. Ion Pavelescu. Marian Moşneagu şi colaboratori. Bucureşti. coordonator. Stalin. Bucureşti. „Germanofilii”. Dicţionar istoric. Alesandru Duţu. Au ales libertatea! 2 265 de fişe personale din evidenţele Securităţii. Românii la Stalingrad. 2006. Didi Miler. FFPress. Corneliu Ciucanu. 2005-2008. Editura Enciclopedică. Execuţia Mareşalului Ion Antonescu. 2006. 2006. INST. Antonescu. Şefii Marelui Stat Major Român. 1993. Şerban N. George G. Editura Adevărul. 1947-1964. I-III. Editura Humanitas. Onoare şi glorie: Exilul militar românesc şi Campania din Est (22 iunie 1941-23 august 1944). I-III. Bucureşti. 1898-1940.Vâlcea-Iaşi. coordonator. Cristian Sandache. traducere. 1995. Constantin Argetoianu. Bucureşti. Editura Pro Historia. Bucureşti. Gh. Organizarea instituţională a Ministerului Afacerilor Externe. Crişan. Armata Română în al doilea război mondial. Liviu Scrieciu. Ploieşti. 2009. II. Editura Universităţii. Ion Zainea. Anuar diplomatic şi consular – 1942. Lucian Boia. ed. Dumitru Dobre. Viziunea românească asupra tragediei din Cotul Donului şi Stepa Calmucă. Bucureşti. Florica Dobre. Bucureşti. Personalităţi militare româneşti. Oameni politici români. Editura Nova Internaţional. 2008. Memorii. 2006-2008. 2001. 1944-1946. 2003. Acte şi documente. 2005-2008. Bucureşti. 2005. Dicţionarul panoramic al personalităţilor din România. România şi războiul mondial din 1939-1945. Nicolescu. Dicţionar Enciclopedic. 2002. Editura Militară. Editura Academiei de Înalte Studii Militare. Bucureşti. Editura Societăţii Scriitorilor Militari. 2007. 2009. Editura Militară. Buzatu. Mareşalii României. Speteanu. Florin Manolescu. Editura Militară. Bucureşti. I-III. Editura Comunicare. Radu R. Bucureşti. Bucureşti. Buzatu. Florica Dobre. Bucureşti. Opisul emigraţiei politice.

2009.A. Mihai Manea. General C. Ioan Scurtu. Jurnal portughez şi alte scrieri.A. General C. General C. Bucureşti.A. CONSTANTIN SĂNĂTESCU.A. IV Comandanţii de Armate ARMATA 1 ROMÂNĂ PARASCHIV DOBRE.A.A. ILIE ŞTEFLEA. Mircea Eliade.A. General C.A. General Divizie DUMITRU POPESCU. Mareşal II Miniştrii de Război IOSIF IACOBICI. Nichita Smochină. General Divizie 2009. 1. 2006. 70 . General C. Doru Dumitrescu. GHEORGHE DOBRE. Portrete politice.A. Memorii. vol.A.Pace şi război . VASILE MĂINESCU. Chişinău. Dicţionar enciclopedic. General C. Bucureşti. Editura Prut Internaţional. General de Corp de Armată CONSTANTIN PANTAZI. General C.A. Bucureşti. General C. General C. General C. NICOLAE RĂDESCU. ION NEGULESCU. ediţie Sorin Alexandrescu. Editura Humanitas. Personaje şi personalităţi ale istoriei. ediţie Galin-Corini Vlad. General Divizie IOSIF IACOBICI. Editura Academiei României.A. III Şefii Marelui Stat Major ALEXANDRU IOANIŢIU. GHEORGHE MIHAIL.A. NICOLAE MACICI. Editura Didactică şi Pedagogică. CONSTANTIN VASILIU-RĂŞCANU. 2009. VASILE ATANASIU. General C. General C. General C. MIHAIL RACOVIŢĂ. 2006. CONSTANTIN SĂNĂTESCU.A.Jurnalul Mareşalului Antonescu I Comandantul de Căpetenie al Armatei – ION ANTONESCU. General C.

A. General C.A. General C.A.A. MARIN C. General C.A.A. CONSTANTIN TRESTIOREANU. II: Succese şi eşecuri (1. DUMITRU TUDOSIE. General C. General C.A. General C.A. General Divizie CORPUL 5 ARMATĂ GHEORGHE LEVENTI. CORPUL 2 ARMATĂ NICOLAE MACICI.A. General C. CORNELIU DRAGALINA. CONSTANTIN CONSTANTINESCU. POPESCU. ION BOIŢEANU.A. General C. MARIN MANAFU. AGRIGOLA FILIP. General C. General de Armată ARMATA 4 ROMÂNĂ NICOLAE CIUPERCĂ. General C. General C. General C.A.A.A.A.A. EDGAR RĂDULESCU. General C. TEODOR IONESCU. CONSTANTIN SĂNĂTESCU. NICOLAE DĂSCĂLESCU. NICOLAE STOENESCU. CORPUL 4 ARMATĂ CONSTANTIN SĂNĂTESCU.VI. General C.1942 – 30. NICOLAE DĂSCĂLESCU. General C.A.A. CONSTANTIN NICOLESCU.A. General C. General C.Vol. GHEORGHE AVRAMESCU.A. General C. General C. General C. GHEORGHE AVRAMESCU. ILIE ŞTEFLEA. HUGO SCHWAB. General C. MIHAIL RACOVIŢĂ. V Comandanţii de Corpuri de Armată CORPUL 1 ARMATĂ RADU GHERGHE. General C.A.A.1943) ARMATA 3 ROMÂNĂ PETRE DUMITRESCU. General C. General Brigadă COSTIN IONAŞCU. General C. General Divizie AURELIAN SON. General C. General Divizie NICOLAE DĂSCĂLESCU.A.A.A.I.A. 71 . NICOLAE STOENESCU.

General C. General C.A.A.A.A. General C. General C.A.A. General C.A.A. General C. ION POPESCU. General C. General C.A. General C.Jurnalul Mareşalului Antonescu CORPUL 6 ARMATĂ CORNELIU DRAGALINA. CORPUL 1 AERIAN EMIL GHEORGHIU. EMANOIL LEOVEANU. General C. General C.A. ION DUMITRACHE. General C. General Divizie EMANOIL LEOVEANU. GHEORGHE IONESCU-SINAIA.A. RADU GHEORGHE GHEORGHIU.A. General C. General C. General C. MIHAIL LĂCĂTUŞU. General C. General EMANOIL IONESCU.A. GHEORGHE POTOPEANU.A. General Divizie RADU NICULESCU-COCIU. FLOREA MITRĂNESCU. CORPUL DE GRĂNICERI ION NEGULESCU. HUGO SCHWAB. CONSTANTIN CONSTATINESCU-CLAPS. General C. GHEORGHE AVRAMESCU. AGRICOLA FILIP. General C. General C.A. EMANOIL LEOVEANU. EUGEN VÂRTEJANU. General Divizie HUGO SCHWAB. RADU GHERGHE. General C.Pace şi război . CORPUL DE MUNTE GHEORGHE AVRAMESCU.A. NICOLAE TĂTĂRANU.A. General Divizie LEONARD MOCIULSCHI. 72 . General C.A.A.A. AUREL ALDEA. General C. GHEORGHE STAVRESCU.A. General C. General TRAIAN BURDULOIU. COMANDAMENTUL MILITAR AL CAPITALEI IOSIF TEODORESCU.A.A. General C.A.A. MIHAIL STĂNESCU.A CORPUL 11 ARMATĂ AURELIAN SON. CORPUL 7 ARMATĂ FLOREA MITRĂNESCU. General C. General C.

General Divizie CORNELIU CALOTESCU. IONESCU-SINAIA.m.) IOAN IUCĂL. Colonel ILIE ANTONESCU. General Divizie (p. General Brigadă IOAN TĂNĂSESCU. General Brigadă KORNE RADU.m. Contraamiral COMANDAMENTUL FORŢELOR FLUVIALE ALEXANDRU STOIANOVICI. General Divizie MIHAI CĂMĂRAŞU.1943) COMANDAMENTUL FORŢELOR NAVALE HORIA MĂCELARIU. PETRESCU. General Divizie CONSTANTIN BĂDESCU. General C. General Brigadă GHEORGHE MOSIU. General Divizie RADU BĂLDESCU. General Divizie OLIMPIU C. General Brigadă DUMITRU T. General Divizie MIHAIL VOICU. General Brigadă MIHAIL LASCĂR. ROMULUS DIMITRIU. General Divizie IOAN STĂNCULESCU. General Divizie HERCULE FORTUNESCU. General Brigadă SAVU NEDELEA. General Divizie (p.A. General Divizie PLATON CHIRNOAGĂ. General Divizie MARIN CEAUŞU. General Brigadă (p. General Divizie ION GLOGOJANU.I. General Brigadă CONSTANTIN TALPEŞ. General Brigadă GHEORGHE MARINESCU.A. General Brigadă TRAIAN STĂNESCU. General Divizie MIHAIL CORBULEANU. General Brigadă ALEXANDRU PETRESCU. GH.) 73 . General Brigadă COMANDANŢI DE DIVIZIE DE INFANTERIE NICOLAE CAMBREA. POPESCU. General Brigadă NICOLAE MAZARINI.A.) MIHAIL LĂCĂTUŞU.Vol. II: Succese şi eşecuri (1.VI. General Divizie POLIHRON DUMITRESCU. General Brigadă TOCINEANU D. General C.m. Contraamiral VI Comandanţi de divizii COMANDANŢI DE DIVIZIE DE CAVALERIE MIHAI KIRIACESCU. General C.1942 – 30. IOAN ARHIP. General Brigadă ION CONSTANTINESCU. STAVRAT. General Divizie ŞTEFAN BARDAN.

) ALEXANDRU PASTIA. General Divizie CONSTANTIN VOICULESCU. General Divizie GRIGORE BĂLAN. General Brigadă IOAN T.Jurnalul Mareşalului Antonescu COMANDANŢI DE DIVIZIE DE VÂNĂTORI DE MUNTE ILIE CREŢULESCU. CONSTANTINESCU. General Divizie IOAN DUMITRACHE. General Brigadă IANCU GHENESCU.) TUDORANCEA CIUREA. General Brigadă (p. General Divizie COMANDANŢI AI DIVIZIEI 1 BLINDATĂ IOAN SION. General Brigadă (p.m.m.Pace şi război . General Brigadă VASILE PASCU.m. General Divizie GH. General Divizie CONSTANTIN IORDĂCHESCU. General Brigadă IOAN BELDICEANU.) 74 . General Divizie (p. MANOLIU.

. .Ministerul de Război M.Infanterie Ing.Locotenent Lt. .Postul de comandă PCM . .Ordin de zi P.U.C. . Adj.Batalion BAR . Bucureşti) Comand. .Ministerul Apărării Naţionale M.Comandant C. AMAE AMR ANIC .Corpul de Armată (cifra) Cdt.Majestatea Sa MStM .Divizie D.Arhivele Militare Române (Bucureşti.Cabinetul Militar (fondul) 75 .Apărare Antiaeriană .Locotenent Colonel M.A.N.Ap.Mare Unitate (Mari Unităţi) O.Preşedinţia Consiliului de Miniştri (fondul) PCM-CM .Inginer Lt.Lista de abrevieri A. (cifra) .Majestăţile Lor Regele şi Regina Mr.A.Direcţia Generală a Poliţiei (fondul) Div. . .L.C. . ./M. . .General Inf. . .L. .Birou Bg.Arhivele Naţionale ale României.Biblioteca Academiei Române (Bucureşti) Bir. .Preşedinţia Consiliului de Miniştri .Adjutant .companie Cpt. .Marele Cartier General M.Colonel Com.Arhiva Ministerului de Externe al României (Bucureşti) . .N.Marele Stat Major M. Arhivele Naţionale Istorice Centrale (Bucureşti) A (cifră) . . .R.M. .O.Brigadă C./Brig.Armata (cifra) Bat. Col.care de luptă CNSAS .Consiliul Naţional pentru Studiul Arhivelor Securităţii (Arhiva. .L.Z./Batal. .S.Comandament Col.căpitan DGP . Piteşti) . .Maior M.Din ordin Gen.G. .A.

Pluton . Reg.Sublocotenent 76 .Jurnalul Mareşalului Antonescu PCM-SSI Plt.Plutonier . P.Preşedinţia Consiliului de Miniştri .Regiment . .Serviciul Special de Informaţii (fondul) .Pace şi război .Partea sedentară .S. Slt. Plut.

JURNAL 1942-1943 .

.

Dl.Dl. 21. 4 (În continuare.Dl. 5 Mihai I. 60. I. M. 14.8. însoţit de Dl. fond PCM – CM.Idem. prin Dl. 14. Jurnal. 132. 4 Majestăţile Lor.JURNAL Joi. Jurnal. 11 ANIC. în Istoria Românilor. M.1941 – 23. Bucureşti. p. Ministru Petrovici10: audienţă de lucru11.15 . vol. 1. Antonescu (18. p. 13.Dl.10 . p. I. 8 Cf. care îi prezintă urări din partea Societăţii „Naţionale de Gaz Metan” cu ocazia Noului An. 2008. 6 Regina Mamă Elena.4 Regele5 şi Regina6.1942. Adj. se va cita: Registrul istoric. 30-35. p. în „Dosarele Istoriei”. f.00 . Colonel Radu Davidescu. 7 Radu Davidescu (1896-1960). p. Se oficiază un Te Deum. 3 Cf. se primesc felicitările Corpului Diplomatic şi Şefilor Misiunilor Militare Germană şi Italiană.00 . L. 49-50. Duţu.Sosesc M.I . 50. 12. Ministru General Popescu Dumitru8 se prezintă D-lui Mareşal pentru avansarea în grad (General de Corp de Armată). 9 Cf. 79. Jurnal.Masa.50 . cf. 2 1 79 . despre care volumul II al Jurnalului Mareşalului Antonescu ne oferă detalii. General Popescu Sanitarul1. p.I. Jurnal. IV. dosar 602/1942. I. Mareşal lucrează dimineaţă singur în birou. I. Mareşal Antonescu.VII. L. p. 54.15 . Relativ la operaţiunile desfăşurate pe Frontul de Est de trupele române în perioada ianuarie 1942iunie 1943. I. Jurnal. şeful Cabinetului Militar al lui I. Editura Enciclopedică. Mareşal primeşte în Sala de Consiliu felicitările ofiţerilor din Cabinetul Militar al Preşedinţiei. Mareşal2. Vineri. Cf. se duc la Mitropolie. Şeful Cabinetului. 1/2004. 252 şi urm. 140. 10. primesc în Sala Tronului felicitările Guvernului. I. Mircea Elefterescu3.M. 2 ianuarie 1942ii Dl. „mâna dreaptă” a lui Antonescu.30 . IX. Col. vezi cele mai recente şi competente informaţii şi comentarii în mod deosebit la Al.8. L. Jurnal.Dejunul. 11.30 .00 . 18.00 . Jurnal. p.Dl. 1 ianuarie 1942i 10. Registrul istoric al Conducătorului Statului. nr. vol.1942-31. I. 14.1944) (Teofil Oroian. p.00 . 17. 10 Cf. cf. Regele şi Regina şi Dl. L.Este primit în audienţă Dl. IV). Colonel Davidescu7. Ministru Killinger9 este primit în audienţă de lucru.

Dl. I. p. Jurnal. 14 Cf. . Ministru Marinescu14.Jurnalul Mareşalului Antonescu 19.Dl.Dl. I. Ministru Mihai Antonescu12.Dl. p. Jurnal. p. . fond PCM – CM.Dl. Jurnal. General Stoenescu13. I. la care au luat parte: .Dl.Consiliu financiar. dosar 67/1941.00 . p. Răsmeriţă16. Mareşal Antonescu. I. 80 .30 . 12 13 Cf. . Sâmbătă. . 15 Cf. 50.D-na Mariana Boteanu: chestiuni personale. 209. A FOST 22 IUNIE 1941! Sursa: ANIC. . Jurnal. .00 . 20.Masa.. 141. Cf. 53-54.. Guvernator Ottulescu15. 3 ianuarie 1942iii 10.Pace şi război .

Heinz Linge. A încheiat războiul ca general-locotenent. Mareşal se duce singur la dentistul Fessler.Dl. p. 11. 22 Gerhard Stelzer (1896-1965). Jurnal.Un ofiţer german [Reiber]25. General Iacobici27. 64. 140.Dejunul.Dl. I. devenind prizonier la americani (cf.I.1945. IV. Popescu.Dl. Cf. 19 Registrul istoric. 17. cdt. . 1945-1947 (Otto Günsche. al Diviziei de Grenadieri „Ulrich von Hutten”. II: Succese şi eşecuri (1. fuge din Berlin la 1. 4 ianuarie 1942 11. p. 324. p. 21 Cf.Dl. Editura Meditaţii. General Petre Dumitrescu28. Hitler. p. . I. Hitler pentru armata de uscat.00 .Căpitanul Dragas Fritz.30 . 155.30 .45 .Locot. cf. I. I. Eigrenberg Fritz. . Bucureşti. în calitate de căpitan. fiind înapoiat de pe front: supune D-lui Mareşal constatările făcute pe front. . Dl. . Glock.1942 – 30. . . . 4-5. Ministru de Interne18: prezintă nişte documente la semnat19. Jurnal. Inginer Amedeu Ghiţescu: chestiuni personale.Masa. 18. Jurnal. p. din 1936 şoferul permanent al lui A. Mareşal le mulţumeşte şi decorează pe toţi membrii delegaţiei. Jurnal. 25 Registrul istoric.Dl. p. f. 26 Cf. 20 Cf. 24 Erich Kempka (1910-1973). p. 18 General de CA Dumitru I. . 496-497). 21. traducere. 47-49. IV.Dl. militar de carieră. Duminică. . 23 Gerhard Engel (1906-1976).00 . 12. General Pantazi17 se prezintă.30 . 2007. 14.00 .În chestiunea aprovizionărilor trupelor operative: . după sinuciderea acestuia.Dl. 17 16 81 . consilier al Legaţiei Germaniei din Bucureşti (1938-1944). Dosarul Hitler. Richer.Dl.5. p. 27 Cf.30 . . mecanic de vehicule grele.Maiorul Engel Gerhardt23.Ing. Subsecretar de Stat [Ministerul Educaţiei Naţionale] Petrescu26: supune planul de activitate al departamentului său.Dl. f. I. din 1938 aghiotant al lui A.VI. Cf. Jurnal.Dl. I. I. 525).00 . General Pantazi. 12. preluând comanda Regimentului 27 Infanterie. Jurnal. 160.Vol. 51. p. apoi avansat maior. Jurnal.Dl. I.Prezintă D-lui Mareşal darul oferit de Cancelarul Hitler 20 (o maşină blindată „Mercedes Benz”): . Dr. Dosarul Hitler. p. General Gerstenberg21.1943) 13. iar. 28 Cf. Steltzer22. 155. iar în 1943 – locotenent-colonel. Jurnal. prizonier de război la americani.Maiorul Kempka24. Ministru von Killinger.Ing. 5.

I. Execuţia Mareşalului Ion Antonescu. 252. Cf. p.Lupta pentru salvarea Neamului din punct de vedere sanitar. Jurnal. I. p. Dobre30. titular din 27.00 . 19. numit subsecretar de stat pentru Poliţie şi Siguranţă (1942-1944). Ministru [Justiţie] Stoicescu33: lucru. Cf. General Pantazi. 11. 36 General Ion [Jack . . Colonel Dr.Continuarea lucrului.St.1. 35 Cf. 155. 79. Ministru Tomescu31. I. Ministru de Interne. I. 14. .Dl. Ministru Marinescu. 5 ianuarie 1942iv 7. 34 Cf.Toaleta.Dl. (Piki) Vasiliu. General Gh. . I.10. Ministru Killinger. .Maiorul Engel primeşte instrucţiuni din partea D-lui Mareşal referitor la mesajul pentru Cancelarul Hitler .Dl. I. 17. 37 General de CA Constantin Z. . . Jack Popescu se prezintă pentru plecare din Guvern.00 .30 . Jurnal. Decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti.M. 10. doctor. micul dejun. la 15 ani muncă silnică (Gh.Dotarea spitalelor cu materialul necesar. 13. Casa Editorială Demiurg. Jurnal.). Strihan38.Dl.Maiorul Engel: primeşte un mesaj din partea D-lui Mareşal pentru cancelarul Hitler. 85). inspector general al Jandarmeriei (1940-1944).1942).Dl. 31 Petre Tomescu (1890-1977). Jurnal. 9.00 . . 257. 19. Z. Capitanovici32.cu privire la nevoile de înarmare ale Armatei Române. Dl. Consilier Steltzer. 2009. 151. 75.Dejunul.Dl.20 . Jurnal. 33 Cf. Klügkist35. 55. General Jack Popescu36.Jurnalul Mareşalului Antonescu .10 .Dl. Ministru Neubacher34. 32 Inspector General Sanitar al Armatei. Buzatu. . . p. Jurnal. Judecat şi condamnat ca „mare criminal de război” în mai 1946.Jacques] St.00 .Controlul spitalelor din Bucureşti. Sănătate şi Ocrotiri Sociale. în Jurnal.1941-5. Luni.00 . 18. . fiind succedat de C.1. p. .Depun jurământul fiind numiţi Subsecretari de Stat la Ministerul de Interne: .00 . S-a discutat: . p.15 .Dl.Dl.Dl.Dl.Chestiuni economice: . (Piki) Vasiliu.Dl.1941 la Muncă. General Tătăranu29.Evacuarea răniţilor din spitale. General Vasiliu37. p. p. . 9. p. Iaşi.Dl. Popescu. Prof. subsecretar de stat la Interne (1.Dl.Pace şi război . I. Colonel Nestorescu (Şeful Secţiei IV M.Dl.Începerea lucrului. . 30 29 82 .30 .Dl. cf.

21.30 . Eugen Cristescu43. Maria Ignat.Dl.9.Primarul oraşului. Popescu Sanitarul: idem. f.Locot.. Petre Strihan.Dl. Piteşti. vol. apoi al Şcolii Superioare de Război (1921-1923). se va cita: Stenogramele . 93-94. . militar de carieră. II. IV. al unor cursuri speciale de informaţii.1943) 19. Cf. predându-i o medalie comemorativă cu chipul D-lui Mareşal. General Sichitiu [titular la Agricultură şi Domenii. General Stoenescu: prezintă D-lui Mareşal felicitări pentru ziua onomastică.?). Bucureşti. Maior Rădulescu . Guvernarea Ion Antonescu. 10.. Nitra . Colonel Diaconescu41. ataşat militar în Polonia. p. doctor în drept. ia parte la Te Deum-ul de la Patriarhie.Dl.1944 secretar general al Ministerului Apărării Naţionale. Ciucă. Estonia. V.Dl. . Jurnal. 22. 1941-1942]39: lucru.Sosirea la Predeal.Şeful Poliţiei Predeal. La acest Consiliu au luat parte: . . . p. 563-569 (În continuare. eds. 153.00 .Dl. 41 General Nicolae Diaconescu (1893. vol. 42 Ionel Stănescu. Mircea Elefterescu.20 . Maior Zöhler44.11.00 .00 .1944).Dl. absolvent al Şcolii Militare de Infanterie. fiind după război arestat şi deţinut în penitenciarele Târgşor şi Făgăraş (cf.Consiliu de Miniştri40. p. unde au fost întâmpinaţi de către: . la care ia parte D-na şi Dl.1942 – 30. General Vasiliu.1940 şi până la 31. însoţit de Dl. subdirector general (1942) al Poliţiei de Siguranţă. I.Subdirectorul Siguranţei42. General Pantazi. V). . 20. împreună cu întreg Guvernul.Dl. împreună cu delegaţii Federaţiilor de foşti luptători: prezintă omagiu şi felicitări D-lui Mareşal cu ocazia zilei onomastice.Dl. Hamat. 18.Dl.Chestiuni de ordin operativ: . .00 .00 . Între 1932 şi 1937. II: Succese şi eşecuri (1.Dl. .Dl. vol. Generali argeşeni. Mareşal. I.Dejun la Palatul Regal. Col. octombrie 1941-ianuarie 1942.10. General Iacobici. Colonel Grigoriu . .Dl..VI. Marţi. Mareşal însoţiţi de Dl. 242-267). Letonia şi Finlanda. 11. D. 13. Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri. subsecretar de stat pentru Administraţie. p.Vol. S-a impus ca Director General al Poliţiei (1. 39 38 83 .D-na şi Dl. .40 . General Tătăranu.Dl. Teodorescu pleacă la Predeal cu automotorul din gara Mogoşoaia. Arhivele Naţionale ale României. Adj.11. Editura Nova Internaţional. 7.1941-20. 40 Vezi M.Dl.00 .Dl. General rez. iar de la 1. 2006. Dr.Dl.35 . Ministru Mihai Antonescu şi de D-na şi Dl. 2001. 10. Stănescu . Ministru de Interne.Dl.. Colonel Dr.Comandantul Grupului Jandarmi Pază. 6 ianuarie 1942 10. Mareşal. 43 Cf. S-a discutat chestiunea penitenciarelor. 44 Registrul istoric.I. Ministru Stoicescu. Vasile Novac. Jurnal. .

00 . Drăgănescu45.Cina. Din colecţia lui I. L.00 . Joi.Dejun. L. 13.Cina. împreună cu: . L. Antonescu: Telegramă de felicitare cu prilejul zilei onomastice. . 13. 45 Registrul istoric. M. la care iau parte: .Dejun. împreună cu M. Colonel Davidescu cu care lucrează. Căpitan Dr. Regele şi Regina aduc un cadou D-lui Mareşal.Jurnalul Mareşalului Antonescu Miercuri.D-na şi Dl.00 . 20. IV.Dl. M. Dr. 9. Mareşal. intim.30 . dosar 206/1940. 7 ianuarie 1942v 11. 16. cu D-na şi Dl. Teodorescu.D-na şi Dl. Dr.30 .00 . f.M. 84 . fond PCM – CM. Teodorescu.D-na Mareşal. Regele şi Regina. intim. Teodorescu.D-na şi Dl. L. 20.Dl. Dr. . 8 ianuarie 1942 10.Pace şi război . 7 ianuarie 1941 Sursa: ANIC.00 . Mareşal primeşte pe Dl.

fac o plimbare pe jos până la Cabana Susaiului. Drăgănescu46. 157. ies la sky. Alex. Prof.F. 15. Drăgănescu47.. [Şt.40 .. 569-622.Comisar al Guvernului pt. Ministru Mihai Antonescu şi Dl. 13.Dl. de unde se înapoiază la ora 12.Dl. 11.R.Dir. împreună cu Dl.Dl. Colonel Davidescu.Dl. Procese-verbale ale şedinţelor Consiliului de Miniştri. Titus Dragoş (1896 .Vol. Colonel Davidescu. de unde se înapoiază la ora 12.VI..Dejunul. 47 46 85 . la care au luat parte: .Dl. Finanţelor. .Subsecretar de Stat al Înzestrării Armatei. Intendenţei M. Colonizării şi Inventarului. . Gh..IV. C. Bădescu . eliberat în 1960. judecat şi condamnat în mai 1946 ca „mare criminal de război” la 15 ani muncă silnică.1994. General Stoenescu . V.Dl.I. 20.10.Dl. General Dobre . IV. Popescu . 9. dosar 273/1944.Director General C. Jurnal.30 . Ministru Mihai Antonescu . T. .Dejun.40.Dl. p.Ministrul Finanţelor.D-na şi Dl. cu cei prezenţi. Titus Dragoş53 .Dl. . .30 . Căpitan Dr. .O.N.Dl. 282. I. (În continuare.Subsecretar de Stat al Românizării.Dl. 49 Cf.Director General I. .00 . 52 Cf.Guvernatorul B.?).Primarul General al Capitalei. Sâmbătă. Jurnal. aprovizionarea cu lemne. II: Succese şi eşecuri (1.Dl. . Ing. Colonel Sireteanu .1942 – 30. Buşilă49 . General C.Dl.00 .Dl. se va cita: Procese-verbale. p. Mareşal.1943) Vineri. IV. . Ottulescu .Vicepreşedintele Consiliului. Minescu .Subsecretar de Stat al Aprovizionării. p.Ministrul Justiţiei. . I). Registrul istoric. . f.N.. . 53 Cf. 48 Reuniunea Cabinetului a avut loc între orele 15 şi 20 (cf.C. Ministru Mihai Antonescu şi Dl.Ministrul Internelor.Dl. I. Stoicescu .00 . .Cina. . Aurelian Pană50 . 51 Cf. Mareşal. Căpitan Dr. Col. fond PCM – CM. Registrul istoric.Dl. în Stenogramele .Subsecretar de Stat Min. Jurnal. f. General Florescu .Secretar General la Ministerul Economiei Naţionale. 50 Cf.Dl.Subsecretar de Stat la Min.D-na şi Dl.00 . 323.Dl.Şeful Justiţiei Militare. .Dl. 44-46). Grigore Popescu .A. p.Consiliu de Miniştri48.Subsecretar de Stat al Agriculturii. I. 127-128. General Stroia . General D. p. 9 ianuarie 1942 10. General C. 9.Dl. Jurnal. Ministru Mihai Antonescu. . ANIC.N. General Sichitiu . împreună cu Dl. 10. 10 ianuarie 1942vi 10.IX. I..Dl.Ministrul Comunicaţiilor. Orezeanu .00 . Internelor. 13. . vol. C. 8.] Constantin52 . Mircea Vulcănescu51 . I. p.R. 136. însoţiţi de Dl. Vasiliu .Dl.P. subsecretar de stat al Românizării. I. Int. .1941-10.Ministrul Agriculturii. . N. Jurnal. Textul complet al reuniunii.

Teodorescu fac o plimbare pe jos prin Predeal. Drăgănescu.30 .Dl. Dl.00 .Dl.Dejun. D-na Goga. IV. Drăgănescu56. Mareşal face sky cu Dl. 21. Mareşal însoţiţi de Dl. f.Sky cu Dl. Colonel Davidescu. împreună cu M. 13.00 . . .Jurnalul Mareşalului Antonescu S-au discutat chestiuni în legătură cu aprovizionarea alimentară a Capitalei. Dr.00 .00 . Colonel Davidescu. Luni. D-na şi Dl.Cina. cu cei prezenţi.Dl. 13.Cina. . Burileanu. L.D-na şi Dl.Dl. Jurnal.Dejun. Miercuri.Cina55.30 . p. cu: . 17. 19. 11. f. 13.D-na Dr. Colonel Davidescu.20 . Ministru C. 15. 14 ianuarie 1942vii 10.Dl.30 . Căpitan Dr.Dl. Antonescu).Dl.Cina.Dl. . Colonel Davidescu. Mareşal a dat noi dispoziţiuni miniştrilor respectivi.Dl. 11 ianuarie 1942 10. 11.00 . 58 Registrul istoric. 12 ianuarie 1942 10. M. împreună cu D-nii Miniştri care au luat parte la Consiliu.00 . 20. Colonel Davidescu: lucru. la care au participat: .20 . Drăgănescu.Dl. IV. Căpitan Dr. Drăgănescu. 15. Ministru Mihai Antonescu. 21.00 .Dl. condus de I. 13. 11-13. Colonel Davidescu. 310 privind şedinţa Consiliului de Aprovizionare de la Predeal. Buşilă. Inginer Mareş57.Dejun. Căpitan Dr.00 . 54 Registrul istoric. IV. Drăgănescu58. 10. Inginer Mareş. Regele şi Regina. Căpitan Dr. 86 .Dl. f. 55 Registrul istoric.30 . Mareşal face sky cu Dl. 10 (Comunicatul nr. . 21. Colonel Davidescu. cu Dl.Dejun. I.20 .00 . 49.Dl. 56 Registrul istoric.Pace şi război .00 . Duminică. f. pentru o cât mai bună aprovizionare a populaţiei54.Dl. 13 ianuarie 1942 10. Căpitan Dr. General Pantazi. IV. cu Dl. L. Marţi.30 . Inginer Mareş. 17. 57 Cf.

Lucru: .Dl. .30 . 16 ianuarie 1942ix 10. . Colonel Davidescu.D-na şi Dl. p.Dejunul. 18. soţia lui Mircea Cancicov (vezi mai jos şi Jurnal. Soţii Cancicov au întreţinut raporturi excelente cu familia Mareşalului Antonescu (cf. 12. f.Dl.20 .30 . General Şteflea62. fiind însoţit de Dl.. I. . 13. . .Dl. Baron von Killinger. Sâmbătă. Drăgănescu59. 13. 13. Mareşal.Cina. Registrul istoric. 61 Registrul istoric.00 . Mareşal se întreţine cu: .1942 – 30. la care au luat parte: . IV.Dl. 9. . 17 ianuarie 1942x 10. Colonel Davidescu: lucru. Mareşal merge la sky pe muntele „Dihamu”. I..Dl. 60. I. f. Căpitan Dr.Dl. 15 ianuarie 1942viii 9.00 . General Jienescu63. 55. Jurnal.1943) 20. în Stenogramele . 20.Cina. Colonel Davidescu. Locot.Dl.10 .Dl. 14. Jurnal. . 16.Cina. Drăgănescu. cu Dl. Drăgănescu61.Dl.[Şedinţa Consiliului de Miniştri sub preşedinţia prof.20 . p. p.40 . 408-409).Dl. Ministru Mihai Antonescu. 60 59 87 . General Pantazi.00 .00 . 64 Romancieră de talent (1899-1984).45-20.Dl.. Mihai Antonescu]60. la care au participat: .VI. Ministru Mihai Antonescu.30 . Căpitan Dr. Colonel Medeleanu.Vol.00 . Topor.I. Vineri. f.Dl. II: Succese şi eşecuri (1. Colonel Davidescu şi Dl. 63 Cf. General Jienescu.D-na şi Dl.00 . Enciclopedia judeţului Bacău.Dl.Dl.Dl. 622-647.00 . . Consilier Steltzer.Lucru: . General Şteflea. 18. Bacău. p. Dl. Vezi textul integral al şedinţei. p. Inginer Mareş. Joi. 2008.00 . 18. V.00 . 21. Mareşal se înapoiază la vilă. I. 47-48. 13. Procese-verbale. 20.Dejunul pe munte la cabana Vânătorilor.D-na [Georgeta] Cancicov64.30 .Dl. Colonel Davidescu. 81). .Dl.Dejunul.Dl. Mareşal ies la sky însoţiţi fiind de Dl. 18. General Dobre. IV. 62 Cf.Dl. Căpitan Dr.

Jurnal. însoţiţi fiind de Dl. 11. General Niculescu Constantin68 .Dl. cu D-na Cancicov.Comandantul Pieţei.20 .Dl. General Niculescu-Cociu70 . 21. 19.Continuarea lucrului cu cei de mai sus. 13. Mareşal.Dl. ies la sky. .Cina.Dejunul. cu D-na Cancicov.30 .D-na şi Dl.00 .30 .30 .Dl.00 . 66 65 88 .Dl. Registrul istoric. Drăgănescu. Dl.1942 Prefect al Poliţiei Capitalei (Al. General Gherghe Radu69 .Prefectul Poliţiei Capitalei. Col.Dl.Dl.30 .Dl. Luni. f.D-na şi Dl.D-na şi Dl.Ministru de Interne. IV. Colonel Davidescu.30 . General D. 68 Cf. . În gara Mogoşoaia au fost întâmpinaţi de către: . 19 ianuarie 1942 10.Dl. f.D-şoara Şteflea. General Stoenescu. 19.1941-10.Sosirea la Bucureşti. până la ora 24. 1941-1945. Ministru Mihai Antonescu şi Dl. 13. diverse funcţii la trupă ori pe front.Dl. IV. I. Popescu . Drăgănescu66. General Stoenescu.1.00 . Colonel Davidescu. .Dl. 18. . . 15.Dl. Mareşal iese la sky cu Dl. Mareşal. . Davidescu şi Dl. 18 ianuarie 1942 10. 67 Membru al Cabinetului Militar.05 . Armata Română în al doilea război mondial.Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri. p.Dl.Dejunul. . . General Vasiliu C. la care au luat parte: . 227).05 .00 . Bucureşti.Cina. Mareşal pleacă cu automobilul spre Bucureşti. împreună cu: . p. 1999. Mareşal lucrează tot timpul parcursului. .Dl. Ministru Mihai Antonescu . însoţiţi de D-na Cancicov. General Stoenescu. Davidescu. 154. . Gologan . 14. Căpitan Dr. Registrul istoric.Dl.Subsecretar de Stat la Ministerul de Interne. 20.Comandantul Militar al Capitalei. Dicţionar enciclopedic. Căpitan Dr. Col.Pace şi război .Dl. . iar în perioada 20. Maior Marin Anghel67 cu care Dl. militar de carieră. Duminică. Dr. Colonel Davidescu65. . 20. 69 General de Armată Gherghe Radu (1886-1959). Duţu şi colaboratori.Jurnalul Mareşalului Antonescu .Primarul oraşului Braşov: se prezintă cu lucrări ordonate de Dl. General Pantazi.Dl. . Mareşal. General Dobre. 11. Editura Enciclopedică.Dl. Colonel Davidescu.1.

30 . Bucureşti. 242). 230). 21 ianuarie 1942 7. Jurnal. 271.15 .În chestiunea modificării statutelor B. 177.. Ottulescu: . Miercuri. în rezervă din 1937.Ministrul Sănătăţii: lucru.Ministrul Internelor: lucru.Dl.1942 – 30. 13. p. V. General Pantazi: în chestiunea aprovizionării şi ridicarea zăpezii din Capitală. absolvent al Şcolii Navale de la Fiume – Italia (1910). fără a fi fost judecat ori condamnat (Marian Moşneagu. Mihai Antonescu]72.Dl.N. General Iliescu74. Armata Română ….În chestiunea elementelor legionare din conducerea B. 11. 20. 72 Procese-verbale. În 1950-1955. 189-192.00 .30 . p.Începerea lucrului.45 . cu privire la incompatibilităţile legale ale conducătorilor acestei instituţiuni. p. I.Lucru: . viceamiral. În 1944-1945. Tomescu . Vasiliu: chestiuni interne.În chestiunea bunurilor fostei „Straja Ţării”: . I.30-20. Textul complet al minutei şedinţei de guvern. General Şteflea: se prezintă fiind numit Şef al Marelui Stat Major. p. 647-666. Colonel Diaconescu . din ianuarie 1943 Statul Major al Marinei. 75 Cf. Duţu şi colaboratori. 73 Ioan Georgescu (1891-1977). 21. General C.. 9. 9. coordonator.R. 18. Dicţionar enciclopedic de marină. .20 . p. în Stenogramele .00 .Dl. 9.N. 12. I. 71 Cf. Duţu şi colaboratori. coordonator. 20.Dl.Dl. I. Colonel Mardari71: chestiuni în legătură cu Palatul Regal. Marţi.00 . 2006.. 19.55 . 303). 9. numit şef al Comandamentului al Marinei Militare. General Radu Niculescu-Cociu (1888-1979).Dl.VI. 2008. 14.Dl.Dl.30 . 10. General Pălăngeanu75. În decembrie 1941 avansat contraamiral. General Tătăranu.Dejunul.1943) . Armata Română …. 18. Dr. Anton Bejan.Dl. Bucureşti. 74 Victor Iliescu (1884-1959). 18. Jurnal. micul dejun.00 .Dir. Colonel Adj. la dispoziţia Ministerului de Război.R.30 . de Cabinet al D-lui Mareşal. f.Dl. apoi trecut în rezervă.Toaleta. 49-50. .00 .Masa. II: Succese şi eşecuri (1. militar de carieră. Dicţionarul marinarilor români.I. p. p.00 .Începerea lucrului.Toaleta.Direcţia Siguranţei Generale a Statului.Dl. subsecretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale (1942-1943) (Al. Amiral Georgescu73.15 .00 .40 .Continuarea lucrului în cabinet. I. . comandant al Pieţii Bucureşti (1941-1942) (Al. subsecretar de stat pentru Marină. .30 .Dl.Continuarea lucrului.Vol.Dl. 20 ianuarie 1942xi 7. Mircea Elefterescu . servicii la trupă şi pe front. micul dejun. reţinut la Ministerul de Interne.[Şedinţa Consiliului de Miniştri condusă de prof. 70 89 . General Popescu .

Dr.00 . În după-amiaza zilei. 14.25 . conduse de Mihai Antonescu]82. 686-725.. în Stenogramele . 12. Vezi şi Registrul istoric.40 . 17. Dennis Deletant. 21. .00 . 313 privind succesele de la Feudosia). 10.Instrucţiuni administrative: .25-16.. 22 ianuarie 1942xii 7.Masa.. 67-68. autor al Constituţiei proclamate de Regele Carol al II-lea (1938). I. General Florescu. 17. micul dejun.50 . Arhitect Clejan76: în chestiunea conducerii „Centrului Evreilor din România”77.50 . Mihai Antonescu]79. 77 Registrul istoric. 21.00 . 79 Textul complet al şedinţei Cabinetului. IV. Textul integral al şedinţei. De la 19 august 1941. I. 50-52..Începerea lucrului. 22-23 (Comunicatul nr. 9.Masa.00 . f. 83 Gheorghe Alexianu (1897-1946).I. 24. 10.Dl. Vineri.15 .Dejunul. 10. 13. Lt. În mai 1946. Gheorghe Brătianu80: chestiuni politice. 14. p. fondator al colecţiei Legile României. f. eds.Dl. Al III-lea Reich şi Holocaustul din România.Continuarea lucrului. 9.Dejunul.Dl.00 .Dejunul. apoi Bucegi.Dl. 666-686. 1940-1944. V. 81 Registrul istoric.Pace şi război . f. Documente din arhivele germane. Guvernator civil al Transnistriei.00 .. în 1938-1940 Rezident Regal al Ţinuturilor Suceava. Mureşanu. 2007.00 . 11. Joi.Dl.20 . prezidat de prof. Popp: prezintă albumul Istorie.[Şedinţa Consiliului de Miniştri cu guvernatorii provinciilor dezrobite. Col.00 . Bucureşti.00 . 9. 23. micul dejun.Dl. 14. Magistrat Băluţă Demetrescu: prezintă rezultatul dezbaterilor în procesul lui Anton I. p.Prezintă planul de sistematizare al Capitalei: .Dl. Dl.30 . profesor de drept constituţional la Universităţile din Chişinău şi Bucureşti. N.00 .30 → [Consiliu de Miniştri. Popp: instrucţiuni cu privire la întocmirea Atlasului Istoric. IV.Continuarea lucrului.30 . IV.Dl. Sergiu Dimitriu: chestiuni particulare. p. IV. Jurnal. Mareşal lucrează singur în birou78. 16. V..D-na Popovici: informaţiuni. 9. 11. arhitect evreu (Ottmar Traşcă. 76 Herman Clejan (1886-1955). 23 ianuarie 1942 7. Arhitect Davidescu81. în Stenogramele . N.55 .Dl. f. Guvernator Alexianu83. 82 Procese-verbale. f.Toaleta.Toaleta.Începerea lucrului.15 . judecat şi condamnat de „Tribunalul Poporului” din 90 .Jurnalul Mareşalului Antonescu 12. Ministru de Interne: lucru. p. 78 Registrul istoric. 26-27 (Comunicatul 314 din 24.1942).00 ..30 .Dl. Etnografie ordonat. 80 Cf. 11. 375).

00 .I. .Dl. o dată cu Mareşalul Ion Antonescu. . IV. . împreună cu: . General Pantazi. Ottmar Traşcă. Profesorul Gh. .40 .Dl. General Şteflea. p. Colonel Diaconescu.30 . 84 Cf. p. 91 . General Dumitrescu.Dl. .Instrucţiuni cu privire la operaţiunile de pe front: . Teodorescu. 143. Dennis Deletant. 22. Eugen Cristescu. . 25. I. Vasiliu. împreună cu Dl.Dl.1942 – 30. .Dl. Mareşal ies la sky.D-na Goga.Dl. p. General C. Colonel Oncică. în vol. În gara Mogoşoaia au fost salutaţi de către: . la care iau parte: . .Dl. Mihai Antonescu şi C. Dr. General Niculescu. I. p.. General Şteflea. Colonel Adj. 85 Cf.10 .VI. 17. Mareşal pleacă cu un tren special la Predeal. . Alexianu. Rez. eds. . . .Dl. 24 ianuarie 1942xiii 10. Convergenţe istorice şi geopolitice: omagiu Profesorului Horia Dumitrescu. Căpitan Georgescu Ioan87. II: Succese şi eşecuri (1..Dl.30 . eds.D-na şi Dl. Colonel Oncică. passim). 86 Cf. în vagon. Colonel Davidescu.15 . Bucureşti în lotul „marilor criminali de război”. Dr. f. cu: . General Şteflea. Teodorescu.Dl.Dejunul. 20.Vol.În chestiunea activităţii legionare: .Dl.00 . 87 Registrul istoric. I. executat la 1 iunie 1946. Casa Editorială Demiurg.Cina. 17. Dl.Dl. Z. Stănescu Constantin. 145. 272 şi urm. Teodorescu. .Dl. Jurnal. 18. . Popescu.Sosirea la Predeal.00 .. Maior Marin Alex.D-na şi Dl. Col. Ministru de Interne. Al III-lea Reich …. Guvernator General Calotescu84.. Ottmar Traşcă.Dl. 20. . General Vasiliu. .Dl.Dl.Dl.D-na şi Dl.Dl. Guvernator General Voiculescu85. 18.Cina. Dr. 13.D-na şi Dl. Şerban Alexianu.30 . . 63. Sâmbătă.D-na şi Dl. Colonel Davidescu şi Dl. . 317. Mircea Elefterescu. (Piki) Vasiliu. Al III-lea Reich …. General D.D-na [Veturia] Goga86. Iaşi. Jurnal.Dl. Jurnal. p. 2009. Ministru Mihai Antonescu. Dennis Deletant.D-na Goga.Dl.1943) .

General Speidel89.Dl.Pace şi război . 26 ianuarie 1942xv 10. General Hauffe88.Cina. cu D-na şi Dl. I. 92 . .Dl.Toaleta. 14. 25 ianuarie 1942xiv 10. General Gerstenberg. General Şteflea. 12. .Dl. Ministru Mihai Antonescu.00 . General Şteflea.30 .05 . Marţi. 20. Jurnal. Mareşal ies la sky. I.Dl.30 . 18. cu M. General E.Aprovizionarea trupelor germane din ţară. Jurnal. .Dejunul. Regele şi Regina. Jurnal.00 . 9.30 . împreună cu Dl.Dl.Dl. Colonel Davidescu. Colonel Ion Gheorghe91 .30 . General Hauffe. Luni.Continuarea lucrului.35 . Colonel Davidescu.D-na şi Dl. Colonel Spalcke90. General Gherghe Radu. Amiral Fleischer. .20 . 90 Cf. . 19. iar al doilea pentru luarea în primire a postului de Prefect al Poliţiei Capitalei. Pălăngeanu.Dl. p. Teodorescu.Dl.Dl.Masa. 21.D-na şi Dl. micul dejun.D-na şi Dl.D-na Goga.Dejunul.10 . . 16. L. 17. 76. . p.Completarea lipsurilor în materiale şi muniţiuni: .30 . Cf.Începerea lucrului. Colonel Davidescu şi Dl.Dl.00 .Dejunul. Colonel Oncică. 13. p. 13.Dl.00 .Jurnalul Mareşalului Antonescu Duminică. L. Ministru Killinger.Dl. Colonel Oncică.Se discută situaţia frontului de Sud în urma ultimelor evenimente. Colonel Davidescu şi Dl. .30 . . . Mareşal Antonescu pleacă cu un tren special la Bucureşti.Dl.Ataşat Militar la Berlin: informaţiuni cu privire la 88 89 Cf. M.00 .Situaţia trupelor de la Est de Nistru: . Dl. Mareşal ies la sky. 243. 18. Primul se prezintă de plecare. împreună cu Dl.00 . cu: . . 27 ianuarie 1942xvi 7.D-na şi Dl. 15. . Mareşal sosesc cu trenul special de la Predeal. 202.Se semnalează mai multe nereguli săvârşite de trupele germane pe teritoriul nostru. 9. Dr.D-na şi Dl. I.30 .

1942 – 30. În ianuarie 1943.Problema Marinei: . 29 ianuarie 1942xvii 7.00 . 9. iar de la 15 iunie 1943 ministru al României în Germania.00 .00 . 28 ianuarie 1942 7. f.I. 9. în Germania.Consiliul de Aprovizionare la care participă D-nii: 91 95 . militar de carieră.Dl.Continuarea lucrului.00 . studii de specializare în Italia şi Franţa. 17.Dejunul. Procese-verbale. Dicţionarul marinarilor români.). Comunicatul 320/30.1943) situaţia generală. 391. 1996). Geniu şi Marină (1907). studii la Şcoala Superioară de Război. 11.15 .Dl. . Marian Moşneagu.Toaleta.Masa. L. Colonel Orezeanu: chestiuni personale94.verificarea gestiunilor şi actelor lunar.30 .Dl. Calea României spre statul satelit (Bucureşti.30 . Amiral Fleischer.30 şi 14. până în 1942. Bucureşti. 14. 1 800 din 21 iunie 1941 . apărute ulterior în traducere şi în ţară: Un dictator nefericit: Mareşalul Antonescu. 2006. subsecretar de stat pentru Marină.Dl.Dl. General Stoenescu: o comunicare urgentă privitoare la modificarea D. 19. cât şi a celor din interior.Toaleta. 21. I. p. sub preşedinţia D-lui Mareşal Antonescu. 52-53.Dl. 32.Începerea lucrului. 93 Nicolae Păiş (1886-1952). 368-370).C.În chestiunea unei anchete la Sebeş: . p. Ministru Marinescu92. I.00 . 34-35. După 23 august 1944. 95 Şedinţa s-a desfăşurat între orele 11. unde şi-a publicat memoriile (1952). IV.00 (cf.M. 19. f. 18. atât a trupelor de pe front.Masa.00 . Ion Gheorghe (1893-1957). 21. Bucureşti. II: Succese şi eşecuri (1. Editura Militară. Ministru [Titus] Dragoş: lucru.Dl. al distrugătorului „Mărăşeşti”.1942). A decedat la Sighet (Anton Bejan. Registrul istoric. rămâne în exil. 18. Dicţionar enciclopedic de marină.Dl. . 94 Registrul istoric. avansat general de brigadă.00 . când este trecut în rezervă. cdt. General Sichitiu: lucru.10 . 13.30 .00 . . micul dejun. Orbanaş: instrucţiuni pentru înfiinţarea Subsecretariatului de Stat al Preţurilor. 9.30 . Ministru Dr. 93 . Petrinca (Referent P.VI. IV.00 . Joi. Amiral Georgescu. Amiral Păiş93.Continuarea lucrului.Dl. 2008.00 . unde a ajuns apoi profesor.30 . 92 Registrul istoric. f. viceamiral.Dl. f. 9. Miercuri.Începerea lucrului. micul dejun.Vol. 30. IV.30 . ca locotenent-colonel şi colonel ataşat militar la Ankara (1934-1938) şi Berlin (1940-1943).I. coordonator. Tomescu: lucru. 11. absolvent al Şcolii de Artilerie.Dl. 12.

New York. Patriarhul Nicodim96. . Col.45 . .Lt.I. Mircea Elefterescu . Mareşal a dat noi dispoziţiuni pentru: constituirea reţelei de abatoare şi frigorifere.Pace şi război . . Florin Mironescu . Col.Prof. . Ministru Killinger: o comunicare. 12. . Constantin . General Şteflea. Davidescu Radu . [Radu] Gallin . Mareşal a dat dispoziţiuni pentru constituirea unei asociaţii de mari comercianţi. General Dobre. . Mihai Antonescu .N. Popescu Victor . Minescu .Int. C.Ministrul de Interne. 94. .General D. care vor fi ajutaţi de Stat. 13. General Minescu a arătat necesitatea deschiderii la Cernăuţi şi Chişinău a depozitele de en-gross.General C. 19. General Gherghe.Director General I. Dl. . S. Sireteanu . pentru aprovizionarea Capitalei şi ţării. Popescu . Răspunde apoi Dl.Dl. reluarea lucrărilor pentru construirea canalului Bucureşti .Col. Buşilă . S. General Pantazi. .Dunăre. Col.General N.Jurnalul Mareşalului Antonescu .General C. arătând lupta şi aspiraţiile popoarelor finlandez şi român în contra bolşevismului ucigător.Subsecretar de Stat al Aprovizionării. Ministrul Finlandei la Bucureşti. 141-142). Adj.Adjutantul D-lui Mareşal. . construirea unor gări de coletărie.Dl. şi a D-lui Murto.C. Directorul Protocolului P.M. înmânează D-lui Mareşal insignele ordinului şi o scrisoare din partea Mareşalului Mannerheim97.Director de Cabinet al D-lui Vicepreşedinte. mulţumind pentru atenţia şi stima pe care Preşedintele Cf.Vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. accelerarea distribuirii cartelelor.Comandantul Batalionului de Gardă al Conducătorului.Dejunul.Gh.O. .Col.P. . cu creditele şi imobilele necesare. 1978.Dl. Marea Cruce cu Spade a ordinului „Trandafirul Alb” al Finlandei.Se conferă D-lui Mareşal. p.Ataşat de Legaţie. Who Was Who in World War II. Palin se adresează în româneşte D-lui Mareşal. 14.Primarul General al Capitalei. După ce Dl.Dl. Constantin a raportat stadiul şi măsurile luate în continuare.Ing.În chestiunea Diviziei Blindate: . Mareşal Carl von Mannerheim (1867-1951). . stabilirea preţurilor maximale în viitor. .Dl. A Bison Book. . Solemnitatea a avut loc în Palatul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri. P.Şeful Cabinetului Militar al Conducătorului. . Ministru Eduard Hj. Florescu . .45 . 17.Dl. p. General Nicolaescu. .Ministrul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor.Pentru posibilitatea deschiderii unor astfel de sucursale.Lt. . a membrilor Guvernului şi a D-lor: .Ion Marinescu .00 .15 . . Jurnal.Dl.C.N.A. I. pentru aprovizionarea celor 2 provincii.Ministrul Economiei Naţionale.Dl.Comisar al Guvernului pentru aprovizionarea cu lemne.Directorul Intendenţei M. Mareşal. General C. crearea unei vaste zone de cultură în jurul Capitalei şi a numeroase ferme.00 .Dl. conducătorul legendar al armatei şi statului finlandez (1944-1946) (John Keegan. .Dl.. Ataşat al Legaţiunii Finlandeze. Demetriade.Dl. 97 96 94 .. Bădescu . în prezenţa D-lui Eduard Hjalmar Palin.

00 . Mareşal. Subsecretar de Stat [Aurelian] Pană98: lucru. 18. .1943) Republicii Finlandeze le are pentru poporul român.Chestiuni de ordine internă. 10. Colonel Davidescu.Depozite alimente. p.Dejunul.Dl. anexa nr. II: Succese şi eşecuri (1. 19.D-na şi Dl. Eugen Cristescu. Col. Conducătorul Statului. 280-311. din sălile Dalles. teatru operaţii viitoare.Dl. 100 Registrul istoric. Maior Eugen Niculescu. Maior Marin Alexandru.Dejunul. Jurnal. Vineri.30 . . . .Chestiunea lânii viitoare. Buzatu.VI. 15. ies la sky. bulgari. Sâmbătă.T. 14. a vizitat expoziţia de pictură a asociaţiei „A. Hitler. Colonel Mardari: chestiuni în legătură cu Palatul Regal100.Dl. 13. Stănescu.Dl.A.Dl. Ministru de Interne: informaţii. 30 ianuarie 1942 10. General Pantazi. .Legalizarea internării în lagăre. Ministru Buşilă: lucru.Echiparea teatrelor de operaţii „Vest” cu aerodromuri. 136.”. Colonel Davidescu.Instrucţiuni pentru comandanţi. însoţiţi de Dl. 2008.R. .45 . Antonescu.30 . General Şteflea. . . . Stalin.Dl. f.Echipament de vară şi iarnă. . Mareşal pleacă cu un tren special din gara Mogoşoaia la Predeal. . . Mareşal Antonescu. . Ministru Mihai Antonescu şi D-na şi Dl.Dl. 21. .25 .30 . 13. .Dl.Dl. pentru cercetarea neregulilor de la ghetoul din Chişinău şi Raportul special (apud Gh.35 .Dl. 16.15 .D-na şi Dl. 11. 3).15 . 35.1942 – 30.Dl. . General Jienescu.Dl.30 . însoţit de Dl. Ministru de Interne. Cf. Ministru Mihai Antonescu.Dl.D-na şi Dl. 99 98 95 . Diaconescu.Dl.Dl. I.Depozite alimente. invalizi.Rezultatele anchetei de la Chişinău99. 31 ianuarie 1942 10. Iaşi.Masa. IV.45 . p.I. unguri.D-na Goga.Dl. Casa Editorială Demiurg. .Rechiziţii. General Vasiliu. Vezi Raport de anchetă al Comisiunii instituite conform ordinului D-lui Mareşal Ion Antonescu. văduve. General Pălăngeanu. la care iau parte: . .35 .Vol. . teatru operaţii „Est”. .

3 februarie 1942 7. .Dl.15 şi 14. Căpitan Georgescu101. se va cita: Stenogramele .30 . micul dejun.40 .Dl. Murto.Dl.Dl.. Mareşal. IV.Consiliu de Miniştri 102 sub preşedinţia D-lui Mareşal Antonescu. VI. 12. Murto. Eduard Palin. era membru al Cabinetului Militar al Mareşalului Antonescu. Ministrul Finlandei şi Dl. General Dobre: chestiuni de serviciu.1942. f. cu D-na Goga. Maior Rădulescu. D.Masa. ies la sky pe muntele „Susai”. Guvernarea Ion Antonescu.II. Maria Ignat. Colonel Grigoriu.Prof. 2 februarie 1942 11. Ciucă. 11. VI). deopotrivă cu maiorii Niculescu. Mareşal.30 . Prezenţi la plecare în gara Predeal: . . 11.Toaleta.00 .00 . 1 februarie 1942 10.Dl. . 1-27 (În continuare.D-na şi Dl. p. fost Prefect. Ministru Mihai Antonescu.Jurnalul Mareşalului Antonescu . la care iau parte: .Dl. Duminică. Ministru Eduard Palin. I.Pace şi război . în Registrul istoric. Ministru Eduard Palin.00 . sunt primiţi şi găzduiţi la vila D-nei Goga. însoţiţi de Dl. .D-şoara Şteflea.45 . Ministru de externe: lucru. 18. General D. 102 Potrivit altor surse.Dl.D-na Goga. Murto. Mareşal Antonescu sosesc cu trenul special de la Predeal. Luni. Marţi. Petrovici . împreună cu: . februarie-aprilie 1942. la care au participat D-nii: .00 . 13. I. f.00 . în M.Dl. . eds.Cina. Ministru Mihai Antonescu. 96 . 9.Dl. 101 Acesta..Dl. 10. Alexandru şi Rădulescu.. 21.Dl..30 .Ministrul Culturii Naţionale. şedinţa s-a desfăşurat între orele 11. 38). Textul integral al minutei.Dl. .Ministrul Internelor. Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri. însoţiţi de Dl.14 (Procese-verbale.Dl. 19.Dejunul. Mareşal pleacă cu un tren special din Predeal la Bucureşti. Comandantul Detaşamentului Jandarmi Pază. vezi şi Comunicatul 321/3. 20. Arhivele Naţionale ale României. Simionescu. .20 . ies la sky. .Începerea lucrului. 2002.20 .Continuarea lucrului.D-na şi Dl. Maior Rădulescu.00 . Avocat Stoenescu.D-na şi Dl. Popescu . vol. 13.D-na şi Dl.00 .00 .30 . 15. 9.Dl. 54-55. Secretar de Legaţie. Bucureşti. Primarul oraşului Predeal.Dejunul.

Toaleta.Subsecretar de Stat al Ministerului Propagandei. Hackmann: expune situaţia Universităţii din Cernăuţi. ultimele două vizite sunt menţionate la 2. Dr. 17.Dejunul. Anton Paul.Dl. Prof.Principele Wilhelm August de Prusia: o vizită. Ministru de Interne. 14. 11. I. . Jurnal.Începerea lucrului. Pictor Isachie: chestiuni personale104.În chestiuni de serviciu: .Continuarea lucrului. Petrovici a făcut o expunere asupra situaţiei şi mersului învăţământului. VI. Ing.Dl.1943) . . 4 februarie 1942xviii Lipsă din Jurnal. 18. . Miercuri. General Sichitiu. Dr.Prof. C.. Subsecretar de Stat [Titus] Dragoş. [16.30 . Registrul istoric.Dl. Marcu103 . 9.Dl. .Dejunul. p.Cererea „Clubului Agricol” de a organiza cursele de trap. 18.Raport săptămânal: .Subsecretar de Stat al Şcoalelor. să nu fie luată în consideraţie.. Petrescu . I.Ministrul Sănătăţii.Dl.40 . General V. . Joi. pentru ca anul acesta materia să poată fi terminată mai curând. 14.00 → Consiliu de Miniştri. 9.00 .Dl.I. 17. Ministru de Interne: lucru. .35 . . Prof.S-a hotărât utilizarea tineretului în cadrul mobilizării agricole şi a lucrărilor de utilitate publică.1942 – 30. prezidat de Mareşalul Antonescu pentru discutarea convenţiei economice româno-germane]105. 12.00 .De asemeni. .15 .Dl. Tomescu .Dl. II: Succese şi eşecuri (1. s-a hotărât ca toţi studenţii şi studenţii Facultăţilor de Medicină şi Farmacie să fie încadraţi după terminarea cursurilor în organizaţia sanitară a ţării şi armatei.30 .II. Jurnal.00 . 324. Mareş: chestiuni personale. 36.10 . f. Al. .00 .I.] Rosetti106: chestiuni personale. 105 Textul integral al reuniunii Consiliului. 17. P.00 . General [Radu R. 5 februarie 1942xix 7.55 .Prof. . General Şteflea. în Stenogramele . 10.00 .Dl. ..30 . 18.Dl.Subsecretar de Stat al Educaţiei Extra-Şcolare.55 .Dl. General Pantazi. p.VI. 106 Cf.Problema ameliorării calului ţărănesc. I. 10. IV.Dl.Vol. Iliescu .Continuarea raportului săptămânal: 103 104 Cf.10 . . 11. 140.1942). p. 28-69.Dl.Dl. Mareşal Antonescu a hotărât comprimarea programelor şcolilor secundare şi primare.45 . 97 .Dl. 17. Iliescu: problema bolilor sociale în legătură cu învăţământul universitar. Ministru Killinger: o comunicare cu privire la propaganda românească.Dl. micul dejun.

General Dobre: chestiuni de serviciu.45 .Dl.D-na Goga. ies la sky unde se întâlnesc şi cu Majestatea Sa Regele.Prof.General Stoenescu .Începerea lucrului. 20. 6 februarie 1942xx 7.Masa.General I.Dl. Fahman. 43. Ministru Pană.05 .D-na şi Dl. 9. . 18. 13.20 .Ministrul Finanţelor. Ministru Mihai Antonescu. . .Ministrul Agriculturii.30 .40 . Basarabia şi Bucovina: .30 .Cina.Dl. 13.00 . General Şteflea. .50 . Sichitiu .I. Vineri. Mihai Antonescu . f.Dejunul.00 .D-na şi Dl.Dl.Dl.Dl. Ottulescu: chestiuni de serviciu.50 . 42.Dl. 11.D-na şi Dl. IV. Ministru Dr.Vicepreşedintele Consiliului. Eugen Cristescu: informaţiuni107.Dl.Dl. 19.Toaleta. 107 108 Registrul istoric.35 . Mareşal Antonescu. însoţiţi de Dl. 16. Gheorghiu: în chestiunea Universităţii de la Iaşi. 14.D-na Goga. 13. Sâmbătă. S-a discutat regimul şi activitatea pe anul viitor al Societăţii „Solagra”.45 . .30 . 18. 21.00 . Basil Teodorescu. 9. .Continuarea lucrului. . la care iau parte: .D-na şi Dl. General Pantazi. f.Jurnalul Mareşalului Antonescu .Subsecretar de Stat al Agriculturii.Dl.Dl.Aurelian Pană . împreună cu: .Pace şi război .00 . General Şteflea: chestiuni de serviciu108. Mareşal Antonescu au plecat cu un tren special din gara Mogoşoaia la Predeal. Registrul istoric.În chestiunea lucrărilor agricole în Transnistria. Prof.Dejunul. micul dejun. 98 .Dl. Mareşal merge la dentistul Fessler pentru consultaţie. Wilke. Dr. Marinescu . 13.Ministrul Economiei Naţionale.30 .20 .00 . 17. . IV.Conferinţa la care au luat parte D-nii: . 7 februarie 1942 10. Tomescu: lucru. 19. Basil Teodorescu. .

Toaleta. 17. Stroescu Gh. 45.Dl.00 . I. . . . Ministru al Apărării Naţionale. Med. 9. ..Dl. . General Gerstenberg.1942 – 30. Ottulescu.Sosirea în Bucureşti.1943) Duminică. Ministru de Interne: lucru. Maior Adj. 10.Dl.D-na Goga.Instrucţiuni pentru timpul absenţei D-lui Mareşal din ţară: . Gh. General Tătăranu. . II: Succese şi eşecuri (1.În chestiunea plăţii vagoanelor de la Istanbul: .Dl.30 . Colonel Spalcke. Colonel Orezeanu. . 111 Registrul istoric.Dejunul.Dl.Dl. Colonel Davidescu. 21. General Stoenescu. .Dl.Dl. Căpitan Georgescu Ion. consilier la Legaţia Germaniei din Bucureşti. Ministru Marinescu. . Mareşal ies la sky. 19. Roedel110. Jurnal. 9 februarie 1942 7. f. 109 110 Cf. . 9.Dl. la care iau parte: . Mareşal primeşte pe Dl.00 . General Niculescu. . 99 . 8 februarie 1942xxi 10.45 .I. Mareşal pleacă cu un tren special la Bucureşti.Dl. .Dejunul. Willy Roedel (1897-1947).50 . .VI.30 .00 . Barbul109.Dl. . Cpt.Dl. Guvernatorul Bucovinei. 10. Bluecher. Mareşal Antonescu.Vol. Ministru von Killinger.Dl.Dl.00 .D-na şi Dl. Niculescu111. .Dl.Dl. Colonel Diaconescu.Continuarea lucrului. 13.30 . Basil Teodorescu. la care iau parte: . 20.Dl.Dl.Dl.Dl. Ministru de Interne.Dl. . IV. General Tătăranu. micul dejun.Dl.Dl.Dl.30 . . Luni. 20.30 .40 .D-na şi Dl. von Mirbach.D-na şi Dl.Dl.00 . Colonel Davidescu. General Calotescu. 13. General Vasiliu. p.Dl. . 185.Începerea lucrului. .Situaţia frontului de Est: . . .

la care iau parte: .Pace şi război . 116 Registrul istoric.Dl. Maior Adj. Stroescu Gh. 96.Sosirea la Sniatyn.30 . .Dl.Dl.Dl. f.Dl.Dl. . . p. . 3. Sunt întâmpinaţi de Maiorul Adj. Med. Mirbach. Maior Adj.Jurnalul Mareşalului Antonescu . Jurnal. N. Cancelar Bluecher. . . 12. p.Dl. General Tătăranu.Dl. Jurnal. von Mirbach. General Gerstenberg. . Căpitan Georgescu Ion112. . IV. Niculescu113. Bălăşescu. 112 Ion Georgescu. 11. Proca şi Eugen Niculescu – membri ai Cabinetului Militar al Mareşalului Antonescu.Dl. Ministru [Raoul] Bossy115. General Pantazi. 115 Cf. Barbul. Roedel. . Mareşal primeşte pe Dl. . Gh. 100 . 19. Gauleiter Gerland. Niculescu. Alex.Dl. Bluecher. Ministru von Killinger.Dejunul. . Col. . . f. Colonel Davidescu Radu. unde pe peron aşteaptă: . Cpt.Dl.Dl. . Ministru [Alexander] von Doernberg114. . .Dl. 113 Registrul istoric. Niculescu Eugen.00 .Situaţia frontului: . Maior Bălăşescu N. Roedel. Colonel Davidescu..Dl.Sosirea la frontieră (Orăşeni). .Dl. Marţi. Eugen Cristescu. Gomoescu Ion. .Dl. . I.Dl.Dl.Dl.Dl. 114 Cf. Colonel Ion Gheorghe116. D-sa este însoţit de: . 10 februarie 1942 0. .30 .30 . General Gerstenberg.Dl.Dl. .Dl. 46. I. Mareşal Antonescu. . Guvernatorul Bucovinei.00 . Ministru von Killinger. Mareşal cu suita respectivă pleacă din gara Mogoşoaia cu un tren special spre a se întâlni cu cancelarul Hitler. . 46.Dl.Dl. Gomoescu.Dl. General Calotescu..30 . E.Dl. Colonel Spalcke. Maior Proca Alexandru.Dl.Dl. Lt. .Dl. I. 86. . 13. Colonel Spalcke. IV.Dl.Dl.

Dl.Vol. Mareşal primeşte în audienţă pe: . Hitler (11 februarie 1942) Sursa: ANIC. Ministru Bossy. 101 .Dl.1943) 9. dosar 65/1942. II: Succese şi eşecuri (1.VI. .00 .I.1942 – 30. Itinerarul deplasării Mareşalului Antonescu în Germania pentru întrevederea cu A. fond PCM – CM.Dl. Colonel Ion Gheorghe.

. . Colonel Spalcke.Dejun. Ministru von Killinger. . von Ribbentrop119. p. Mareşal este întâmpinat pe peron de Führer118.Dl. . .Dl. asupra convorbirii sale cu Hitler din ajun. la 12.Dl. Ministru Bossy. .Dl. .Dl. 17. . 117 118 Registrul istoric. Stroescu. I.Dl. p.Întrevederea D-lui Mareşal cu Führerul121. . 120 Cf. Ministru Bossy: audienţă.00 . Jurnal. la Dl. Colonel Ion Gheorghe. Ministru von Killinger.Dl.Dejunul.Suita D-lui Mareşal este invitată de Dl.30 . Căpitan Georgescu.Dl. 132.Dl. Maior Proca.Dl. Maior Adj. Colonel Ion Gheorghe.Dl.Pace şi război .20 . 47. . . 11. Colonel Ion Gheorghe117.Dl. p. Căpitan Dr.Reprezentanţii Marelui Cartier General şi ai Partidului. . Ministru Bossy. în cursul căreia a pretins „răsturnarea” Dictatului de la Viena din 30. Secretar de Legaţie Barbul. Ministru von Doernberg.00 . Ministru von Killinger. Jurnal.Dl. Ministru von Doernberg.1940.Audienţă: . Lt. . Mareşal primeşte în audienţă pe: . . General Gerstenberg. . Eugen Niculescu. Miercuri. 121 Vezi textul dictat de Mareşal colonelului Radu Davidescu.Dl. Au luat parte: . Ministru von Doernberg în vagonul salon al D-sale.Dl. . 11 februarie 1942 11. Cf. Gauleiter Gerland. Maior Bălăşescu. 20.00 . f. 22. Au luat parte: . .Dl. 102 . I. I.Dl. Mareşal Antonescu. .30 .00 . Ministru Bossy. Gomoescu. . însoţit de: .Dl.Dl. Ministru Bossy. . Dl. . Mareşal Keitel120.Dl.Dl.Dl.Dl.Dl. . 18. Col.II. .VIII. 119 Cf. Mareşal Antonescu. în vagonul salon al D-lui von Doernberg.30 .Dl. Ministru Gerstenberg.Sosirea la Cartierul General al Führerului la Goerlitz. Colonel Davidescu. Gauleiter Gerland. 47-49.Dl. 13. Jurnal.Dl.Dl.1942. 97.Dl. . IV.Jurnalul Mareşalului Antonescu 10.Dl.

Dl. 17-18 . la care a fost invitat Dl. Jurnal. Ministru Ribbentrop şi Dl. 249-152). 22. .15 .15 . 103 .00 . ed. oferit de Führer D-lui Mareşal (ora 20).I. III. 132-133. 14. împreună cu suitele. i-a declarat categoric Führerului: „Nici un om politic [român] nu va avea curajul să spună că a renunţat la Ardeal şi nici România nu poate admite pumnalul din inimă ce i-a fost înfipt la Viena. Mareşal Keitel. Ministru Schmidt şi Generalul Schmundt. Drăgan. II: Succese şi eşecuri (1. primul adjutant al Führerului. Noaptea trenul rămâne într-o haltă lângă Goerlitz. 23.45 .Înapoierea la tren. a pretins Antonescu. 22.1942 – 30. La drum. p.55 .Vol. Aceasta am afirmat-o şi d-lui von Killinger (în tren)” (apud J. împreună cu suita. Colonel Ion Gheorghe. domeniul D-lui Ministru von Ribbentrop. Führerul a conferit D-lui Mareşal Marea Cruce de aur a Ordinului „Vulturul German”. Dl. Mareşal. 122 Cf.Dl.Sosirea D-lui Ministru von Ribbentrop care însoţeşte apoi pe Dl.Plecarea D-lui Mareşal la Cartierul General al Armatei terestre. 16. Sursa: ANIC.Expozeul Führerului şi al Generalului Jodl122 asupra situaţiei militare şi politice generale.Plecarea din gara Goerlitz a trenului D-lui Mareşal spre Gross Steinort. la Cartierul General al Forţelor Armate. 18. Finalmente.Întrevederea D-lui Mareşal cu Mareşalul Keitel la trenul D-lui Mareşal Antonescu. p.VI. 22.00 . Antonescu.00 . Vizita la Cartierul General al Armatei terestre. Ministru Bossy. Ministru von Doernberg: audienţă. Mareşal la dejunul intim.Dejun oficial la Führer. C.20 .. I.30-19.Audienţă: . fond PCM – CM.55 .1943) 13. Mareşal este condus de Führer. 19.30 . Este însoţit de Dl. 16.Pleacă la gară unde Dl. dosar 65/1942.Dl.Ceai la Cartierul General al Armatei terestre.

l-a demis la 24 aprilie 1945 din toate funcţiile deţinute. 12 februarie 1942xxii 11. Ministru Schmidt125.50 . New York. Colonel Ion Gheorghe.[Consiliul Economic de Coordonare.30 .Dl.Dl. membru al formaţiunilor extremiste. devenind adjunctul şefului Gestapo-ului din Prusia.Dejun. îşi consolidează poziţia. VI. Maior Adj. I. p. Jurnal. eds. capturat de britanici şi recunoscut. .30 . s-a sinucis la 23 mai 1945 (Otto Günsche. Heinrich Himmler (1900-1945). Mareşal şi Dl. deputat al NSDAP în Reichstag. Ministru von Killinger. Hitler l-a desemnat comandat suprem al Grupului de Armate „Vistula”. Mareşal.40-14.Dl. 18. dar. . 15. Ministru Killinger. Ministru von Doernberg.Dl. pentru început activist al partidului nazist (NSDAP). de către Dl.Dl.Dl. autorităţile naziste încredinţându-i responsabilitatea politicii rasiale şi comanda trupelor SS. von Himmler124 . la Castel. Ministru Bossy. dar. Mareşal primeşte pe Dl. von Ribbentrop. Ministru Bossy. . Dosarul Hitler. Au luat parte: . Restul însoţitorilor germani sunt invitaţi în vagonul restaurant al suitei.Dl. până la ora 14. Dl. În 1933-1934. f. Vineri. Textul integral al minutei. sub conducerea lui Procese-verbale. 16.Dl. Secretar de Legaţie Overbeck.Dl.Pace şi război . p. Din 1936. Gauleiter Gerland. intim. Din 1930 până în 1945. După terminarea operaţiunilor militare a supravieţuit un timp sub falsă identitate. implicat în contacte secrete de pace cu inamicul. 1978. Ministru Bossy.Sosirea la Castelul Lehndorf şi întrevederea între Dl. patronat de W. Colonel Davidescu.[Reuniunea Consiliului Economic de Coordonare.40 . von Ribbentrop.Dl. în alianţă cu H.00 . Eugen Niculescu.Dl. Sunt invitaţi: . Thomas Parrish. 69-93. . Heinz Linge. 132.. Mareşal este condus la gară de Dl. . 11. În 1935 a creat la Dachau „modelul” lagărelor de concentrare în Germania. p..50 .45-13.30 .Jurnalul Mareşalului Antonescu Joi. A. 12. .00 . inclusiv l-a alungat din NSDAP. 124 123 104 . 14. L. S. 125 Cf. în Stenogramele . Colonel Ion Gheorghe.Dl. apoi cu Otto şi Gregor Strasser. Ministru von Ribbentrop.45.Dl. . 20. . 517. Din partea suitei D-lui Mareşal: .Ministrul Poliţiilor. Ministru von Killinger.Dl. 13 februarie 1942xxiii 10. în contacte cu Ernst Röhm. căruia îi succede în 1943.Audienţă: . cu unităţile SS. Marshall..50 .Dl. Himmler preia şefia Poliţiei Reichului în cadrul Ministerului de Interne. Goering. la Dl. 271-274). p.Primirea D-lui Mareşal în gara Gross Steinort. The Simon and Schuster Encyclopedia of World War II.. . I. Ribbentrop. 58-59. sub conducerea lui Mihai Antonescu]123.Plecarea din gara Gross Steinort la Carinhall.Dl.Dejun. Frick. . . În ultimele luni al războiului mondial.

. Este întâmpinat de Dl. 77). Georgescu. 11. de Corpul Diplomatic şi de alţi demnitari români şi străini. 21.Dl.00 . sunt primiţi în audienţă de Dl.Dl.Dl. 74. în vagon. Mareşal invită la ceai toată suita germană şi română. expunând rezultatele întrevederii avute cu Führerul. Subsecretar de Stat la Interne.30 .1943) Mihai Antonescu]126.Masa. . I. pus în libertate finalmente în 1960 (Al.40 .Plecarea la gara Carinhall.Dl. VI.Plecarea trenului din Carinhall. 20. Audienţa durează până la ora 23. Duminică. apoi în 1948.Suita germană în frunte cu Dl. . p. Cpt. 128 Dumitru Carlaonţ (1888-1970). f. Ministru von Doernberg vine din nou pentru a-şi lua rămas bun de la Dl. unde Dl. 11. cercetat. Ministru von Doernberg.Întrevederea intimă între Reichsmareşalul Göring şi Dl. 13. Sâmbătă. 22. Eugen Niculescu. I. Mareşal. .00 . 21. Mareşal Antonescu.Dl.00 .30 .Sosirea trenului în gara Carinhall. Gomoescu. Mareşal. Maior Bălăşescu. După război. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. . 93-133.VI.Dl. IV. militar de carieră.Dl. de membrii Guvernului..Sosirea D-lui Mareşal la Sniatyn..40 . Vezi Comunicatul 322/1942 (Registrul istoric. Stroescu. 16. Colonel Davidescu. 48-49) şi minuta integrală a dezbaterilor.45 . Secretar de Legaţie Barbul. 126 105 . Ministru Mihai Antonescu. 127 Cf. îşi iau rămas bun de la Dl. 21.05 . . Mareşal este primit de Reichsmareşalul Göring127. după întrevederea avută cu Cancelarul Hitler. în vagonul salon al D-lui Doernberg.Vol. . Cpt. Mareşal este condus de Reichsmareşalul Göring.Dejun. care l-a însoţit tot timpul călătoriei în Germania.Dl.D-nii Generali: Vasiliu. 18. f. Lt.40 . Mareşal se întreţine cu Dl.Dl.. 15 februarie 1942xxv 10. Maior Adj.I. Mareşal.45 . p. 14 februarie 1942xxiv 13.1942 – 30. Comandantul Diviziei 8 Infanterie din Cernăuţi. remarcându-se la comanda Diviziei a 8-a Infanterie în campania anului 1941.Dl. Calotescu. Jurnal. Procese-verbale. von Killinger şi toată suita germană.00 .Dl. Maior Proca. Mareşal.Dl. care s-au urcat în tren la Sniatyn. condamnat şi întemniţat în mai multe rânduri pentru „pogromul” de la Iaşi din iunie 1941. II: Succese şi eşecuri (1. 17. în Stenogramele . Guvernatorul Bucovinei şi Carlaonţ128. Dr. judecat. Pe peron se află D-nii von Doernberg.Plecarea trenului spre ţară. Dl. Col. 12-14 . p.15 . Duţu şi colaboratori. 59-61. Mareşal Antonescu soseşte în gara Mogoşoaia.Dl. având ca invitaţi pe: . Armata Română …. .

30 . 50.Dl.Dl. decedat în Vorkuta (Ottmar Traşcă.Începerea lucrului. Şefii de stat şi de guvern ai României. 131 Cf. 9.Continuarea lucrului. p. 130 129 106 .. cu privire la armamentul necesar armatei române. 18.00 . Lilica) Codreanu (1902-1994). 12. Pieţei Bucureşti: prezentare. după lovitura de stat de la 23 august 1944 – capturat şi transportat în URSS.Jurnalul Mareşalului Antonescu În după-amiaza zilei rămâne în casă rezolvând singur chestiunile la ordinea zilei. 133 Eliza (Elena. judecat şi condamnat la detenţie pe viaţă. Nicolescu. General Şteflea: instrucţiuni referitor la răspunsul ce trebuie dat Mareşalului Keitel. 12.30 .00 .Dl. p. 2003. 132 Andreas Schmidt (1912-1948).Dl. eds. The Simon and Schuster Encyclopedia of WWII. Fără a fi avut vreun amestec în viaţa politică. Editura Meronia.00 . Andreas Schmidt132: Conducătorul Grupului Etnic German.. Registrul istoric.Dl. micul dejun.Toaleta.Pace şi război .Dl. .Dl. Subsecretar de Stat Dragoş: chestiuni de serviciu129.D-na Eliza Zelea Codreanu133: chestiuni personale. 14. Ionescu: curierul D-lui General Nedici. Marshall.00 . 17. 68. A. Bucureşti.30 .00 . 20. Comand. L. născută Ilinoiu. p. 313-314.00 . 13. 16 februarie 1942xxvi 7.00 . Vezi şi Nicolae C. După al doilea război mondial. micul dejun.Masa.20 . 11.Dl. Philippe Henri Pétain (1856-1951). va avea de suferit toată viaţa de pe urma activităţii soţului. 490).Dl. 11. Mică Enciclopedie. 14. strălucit militar şi cunoscut om de stat francez. 17 februarie 1942xxvii 7.00 . 20. 9.30 . 9. Ministru Branko Beuzon (Croaţia): prezentare. I. Popovici: prezintă un mesaj din partea D-lui General Nedici.30 .N. Al III-lea Reich …. 19. 13. p. IV.Dejunul.30 . 1859-2003. 17. Sub regimul comunist. fondatorul şi liderul Mişcării Legionare.00 . 11. Conducător al regimului de la Vichy. S. 9. Luni.15 . absolvent la Saint-Cyr şi al Academiei Militare din Paris.Continuarea lucrului. General Pantazi: chestiuni curente şi instrucţiuni referitor la avansările ofiţerilor ce urmează a fi făcute.R. remarcându-se în cursul bătăliilor din timpul Războiului Mondial din 1914-1918.00 . Jurnal.Dejunul. Ottulescu: chestiuni în legătură cu B. fiind numit Comandantul Diviziei 21. Dennis Deletant. f. întemniţat. efectuată pe Ile d’Yeu din Atlantic (Thomas Parrish.Dl.Începerea lucrului.00 . căsătorită în 1924 cu Corneliu Zelea Codreanu. I. 511). fiind proclamat Eroul de la Verdun şi avansat mareşal (1918). Ministru al Franţei: prezintă un mesaj din partea D-lui Mareşal Pétain130.00 . În 1940-1944.Toaleta. General Trincu. şeful Grupului Etnic German din România (1940-1944).Dl. eds.Dl.00 . Marţi. Chiriţescu: în chestiunea creditului de lei 15 milioane acordat de Creditul Agricol D-lui Inginer Gigurtu131. General Niculescu-Cociu: se prezintă de plecare.

00 . 21.Dl.15 . 9. Dicţionarul personalităţilor feminine din România. Subsecretar de Stat [Al.30 .Începerea lucrului.Dl. 9.Dl. Ottulescu.Dl. Kiriţescu: prezintă răspunsul cerut de Dl. 14. General Niculescu-Cociu: se remite ordinul „Steaua Română” în grad de „Comandor”. Ministru Enrique Amaya137 (Argentina). Col. Ottulescu: prezintă un răspuns D-lui Mareşal. fiul generalului. Vulcănescu.Dl.Masa. Mareşal. f. 53. Finalmente s-a retras în Moldova. întemniţată. p. 20.VI.Continuarea lucrului. 12. 9. .00 . 11.Dejunul.Continuarea lucrului. 134 Cf. I.Dl.Dl.00 .30 .15 . 137 Ministrul Argentinei la Bucureşti. p. 12. 13.30 . . Giovani Terranova. Ministru Tanrioer136 (Turcia). micul dejun. Dragoş. Magistrat [Al.00 .Dl.Toaleta. la sora ei (George Marcu. apoi doi ani domiciliu obligatoriu la Lăţeşti în Bărăgan.00 .45 .Dl. 21. General Constantin.I.Începerea lucrului. IV. Colonel Orezeanu: chestiuni de serviciu138. Inginer Sylvio Marino: pune la dispoziţia D-lui Mareşal vila sa de la Snagov. 18. A fost decorat „Propis-Moto” cu ordinul „Coroana Română” în gradul de „Comandor”. 18 februarie 1942xxviii 7.00 . 13. Ministru Petrovici: lucru.00 .Dl. Lt. 9.Toaleta. 20.15 .30 . . Jurnal.Se va discuta problema finanţării războiului: .35 .30 .Pentru executarea ordinului primit: . 11.1943) 18.Vol. 17. Joi.00 . 135 Registrul istoric.00 . 53.Chestiunea preţurilor la Craiova şi Proiectul Ministerului Agriculturii cu: . coordonator. 78).Dl. . micul dejun. Miercuri.Dl. Ministru de Interne: lucru.00 . .] Petrescu: problema mobilizării şi întrebuinţării legionarilor şi celorlalţi deţinuţi.Dl.30 .Dl.Dl.Dl. 138 Registrul istoric. Ministru Filotti134: expune situaţia din Ungaria135. ministrul Turciei la Bucureşti. Ionescu (Serbia). 20. Popovici.Dl.] Marcu.Dl.1942 – 30. General Stoenescu. 19. 136 Suphi Tanrioer. unde l-a cunoscut şi s-a căsătorit cu Bibi Praporgescu. 12. II: Succese şi eşecuri (1.00 . f.00 .00 . 68. 19 februarie 1942xxix 7. IV.Dl.Dl. 107 .Masa. publicist şi scriitor italian: prezentare. 10.

Dl. sub patronajul D-lui Mareşal Antonescu. Dragoş.35 . . care se deschide în ziua de 21 februarie 1942. ministrul al Economiei Naţionale (noiembrie 1940-ianuarie 1941). Triban. .R. 108 .15 . .Dl.Dejunul. IV. 55.00 . 20. 11. 139 140 Registrul istoric.20 .Dl. Orbonaş. 17. . Ministru Pană.Dl. 16. Vineri.30 . Al III-lea Reich….Dl. Ministru de Interne.Dl.40 .Jurnalul Mareşalului Antonescu .00 .Dl.Toaleta. 18.Dl. .Dl. Ministru Tomescu: .Dl.00 .Începerea lucrului.Dl.Organizarea unităţilor de Cavalerie: . General Dobre: chestiuni de serviciu139. .00 .Dl.Dl.00 . micul dejun. .00 . decedat la Râmnicu Sărat (Ottmar Traşcă. General Şteflea. 9. 14.00 .În chestiunea veniturilor administraţiilor comunale: .Dl. Burileanu: situaţia Eforiei Spitalelor Civile. eds. 13.Dejunul. . 9. politician liberal.00 . Gănescu: solicită a fi trimis curier la Lisabona spre a-şi vedea familia141. .Dl. 14.Dl.Dl.N. General Dobre. Stoicescu (B.Dl. Suciu.Pace şi război . p.Dl.. Dennis Deletant. Ministru Radulovici. Porumbeanu.Dl.Indicaţiuni pentru Congresul de la Iaşi asupra chirurgiei de război.În chestiunea neregulilor de la Rădăuţi şi Moara Herdan: .00 . 12.. Ministru Marinescu.Masa.).20 . General Pantazi.Dl. 15. General Stoenescu. 13. General Vasiliu. General Constantin: raport săptămânal. Inginer Dimescu: supune proiectul de reorganizarea asociaţiei ofiţerilor de rezervă.Dl. .15 . 17.Problema agriculturii româneşti şi a producţiei de ouă: . Sub regimul comunist.Legea cadrelor medicale. avocat.Dl.20 . 17. Dobrescu (Credit Minier). 55. General Popescu D. Mircea Cancicov (1884-1959).00 . . 19.). General Pantazi.Dl. judecat şi condamnat la 20 de ani temniţă. General Sichitiu: chestiuni de serviciu.00 . . . f.Continuarea lucrului. 21.Dl. Cancicov140: chestiuni de ordin general.Problema cauciucului pentru încălţăminte: . 20 februarie 1942 7. 19. Dr.Dl.

60. .Dl.Masa. Maior Adj.Ministrul Apărării Naţionale. 13. Arhitect Iotzu144. . 12. Steltzer142.30 . Steltzer.Invitaţi de Dl.00 .00 . 59.Sosirea la Predeal. .Dl. Ministru Mihai Antonescu. . Ministru Killinger. Duminică. la care iau parte: . 90. 13.D-na şi Dl. Registrul istoric.Dl. I. . 17. 141 142 Registrul istoric.Dejunul. . Mareşal lucrează cu Dl.00 .Dl.Dejunul. Au fost întâmpinaţi pe peronul gării Mogoşoaia de următorii membri ai Guvernului: .Subsecretar de Stat la Ministerul Internelor.Dl.1942 – 30. Ministru Mihai Antonescu. Mareşal.30 . Antonescu să „evadeze” de la Mănăstirea Bistriţa.Ceai. f.Prinţesa [Alice] Sturdza143. p. 22 februarie 1942xxx 12.D-na Goga. . . 21 februarie 1942 Dl. Colonel Grigoriu: relatează măsurile luate în legătură cu „Ziua Cumpătării”. 19. Marin. Luni.00 .Vol.Dl. la care sunt invitaţi: .30 . .Dl.Masa.1943) 21. 15.Ministrul Internelor. 23 februarie 1942 Dl. IV.00 . .Dl.D-na şi Dl.Dl. la care iau parte: . 109 . Mareşal sosesc în Bucureşti.D-na şi Dl. Mareşal: .Cina. 18.Dl. 18. Mareşal rămâne în casă şi rezolvă corespondenţa.D-na Catargi.Dl.30 .Dl. fiind însoţit de: . Mareşal Antonescu pleacă din Predeal cu automotorul la Bucureşti.I.00 . Ministru Killinger. General Vasiliu . Colonel Oncică. Mareşal pleacă cu automotorul din gara Mogoşoaia la Predeal. 143 În august 1940 l-a ajutat pe generalul I.D-na şi Dl.Dl.30 .Dl. 20. IV. venind cu automotorul de la Predeal. 144 Cf. f. II: Succese şi eşecuri (1.D-na Goga. . 20. Căpitan Georgescu. General Pantazi . Ministru Mihai Antonescu. Popescu .VI. . Jurnal.D-na şi Dl.30 . General D. Mareşal. Sâmbătă. .

Colonel Diaconescu . . Andonie: pentru a da relaţii şi primi instrucţiuni cu privire la consumul de După Procese-verbale.Dl. Acordurilor din Ministerul Economiei Naţionale. Dl. Secretar General Grigore Popescu a făcut o expunere a situaţiei aprovizionărilor cu pânzeturi. lână şi încălţăminte a armatei şi populaţiei civile.General C.30 . Mircea Elefterescu .Ing.Subsecretar de Stat al Aprovizionării. General Bădescu a raportat mersul aprovizionării cu lemne de foc a Capitalei şi restul ţării.General C. Ministru de Interne: lucru.Toaleta. Mareşal Antonescu a dat dispoziţiuni D-lui Minescu să ia cele mai severe măsuri împotriva cooperatorilor abuzivi. .N. reuniunea s-a desfăşurat între 11.Prefectul Poliţiei Capitalei. 65-66). . f. 134-173. .Comisarul Guvernului pentru Aprovizionarea cu lemne.Ministrul Agriculturii. .Primarul General al Capitalei.00 .Pace şi război .30 . . Marţi. 24 februarie 1942 7. . .Secretar General al Subsecretar.A.1942 (Registrul istoric. în Stenogramele .Continuarea lucrului. 14. Textul integral al şedinţei de Consiliu. . . IV.General D.Comandantul Militar al Capitalei. Colonel Adj.Ministrul Lucrărilor Publice.P.15 şi 13.Dl.N.G. Pană . Marinescu a prezentat harta industrială a ţării în legătură cu noile unităţi industriale în proiect.C.Consiliul de Aprovizionare145 sub preşedinţia D-lui Mareşal Antonescu. Constantin .Dir. f. 9..00 .40.Subsecretar de Stat al Înzestrării.A.Director General I.00 . I.Dl. 11. 145 110 .General Stoenescu . Siguranţei Generale a Statului. dând instrucţiuni pentru intensificarea culturii legumelor şi plantelor industriale.Dl.. General Pălăngeanu . . Nicolae Miclescu: chestiuni personale.Dir..Subsecretar de Stat al Agriculturii.O.Dl.00 .. . de Cabinet al Conducătorului Statului.Colonel Sireteanu .G. I. fiind succedată de Comunicatul 323/26.30 . Mareşal a solicitat situaţia aprovizionării cu seminţe.Ministrul Economiei Naţionale. 9. General Niculescu . 10. .Începerea lucrului. . Marinescu .Dir.General Sichitiu . Intendenţei M.I.General Bădescu .Ministrul Internelor. la care au participat D-nii: . Florescu .Dir..Dl. Demetrescu . Buşilă . 62-64.Ministrul Finanţelor. Dl. Marinescu a prezentat planul noului abator al Capitalei şi instalaţiilor frigorifice împreună cu o machetă a construcţiilor şi accesoriilor necesare. Popescu . . General Trincu . Marinescu . I. Dl.Grigore Popescu . de Stat al Aprovizionării.Dl. Dl. Dl. VI.II.General Dobre . micul dejun.Jurnalul Mareşalului Antonescu . Ing. Dl.00 .Comandantul Pieţei Bucureşti.Dejunul.Dl. p. . 17. 17. .

IV. 154.10.. P. 61.Dl. 11. . Joi. Textul integral al minutei. f. iar ulterior s-a dat Comunicatul 324/1942 (Registrul istoric. General N. 18. în chestiunile: .Vol. 18. C. 64-66). Prof. General I. 147 146 111 .00 . IV.30 . . care pleacă la Potsdam.00 . f.Dl. General Voiculescu: prezintă istoricul Basarabiei.Ministrul Internelor. Marinescu . .Dl.30 .00 . Registrul istoric.Dl. micul dejun. 148 Registrul istoric.Dl. Stoenescu . Sichitiu . . . 21. General Davidescu. General Iliescu147 prezintă echipa de 40 educatori. p.. General Şteflea. 9.Vicepreşedintele Consiliului. 9. Petrovici .Ministrul Sănătăţii. 25 februarie 1942xxxi 7.Dl. Mihai Antonescu .Dejunul.Dl. I.30 .Masa. Ing. .1942 – 30.00 . 9.Dl.VI. VI. Prof.1943) păcură146. Tomescu . .Ministrul Finanţelor.Conducerii învăţământului în Facultatea de Arhitectură.Consiliul Guvernatorilor Provinciilor149 sub preşedinţia D-lui Mareşal Antonescu.Baza materială pentru operaţiunile din 1942. .00 . 149 După Procesele-verbale (I.Ministrul Culturii Naţionale. I.Executării construcţiei Ministerului de Interne148. 21. Dr. .00 . spre a urma şcoala de Comandanţi.Continuarea lucrului. 66). 26 februarie 1942xxxii 7.Dl. 174-220.Dl. Prof.Începerea lucrului. II: Succese şi eşecuri (1. . General Dobre: chestiunea extracţiei miniere de la Ministerul Economiei Naţionale.30 . 11.00 .Fondurile realizate prin întrebuinţarea batalioanelor la muncile agricole.Raport săptămânal.Masa. 17. Jurnal. la care au participat: . . I..Dl.Ministrul Lucrărilor Publice. 10.Ministrul Agriculturii. micul dejun. p. 14.Dl. Arhitect Paul Smărăndescu. General Sichitiu.Toaleta. în ceea ce priveşte industria de război. .00 .20 . IV.General Leutnant von Rotckirch: informaţiuni din Transnistria. şedinţa s-a desfăşurat la orele 10. Popescu . .I.00-14.00 . Buşilă .Dl. în Stenogramele .Toaleta. .35 .Dl. Cf.Dl. General D.Ministrul Economiei Naţionale.Dl.00 .Continuarea lucrului.Începerea lucrului. f. f. 64. Prof. General Constantin. Miercuri. 9. 12.

Ion Boiţeanu (1885-1946).Dejunul. 17. 9.Dl.R.Dl. ..Dl.00 .Dl.00 . 197.N.00 . Duţu şi colaboratori. .Dl.30 . Dr. Prof. Vineri.00 .Dl. secretar general al Ministerului Apărării Naţionale (1941-1942).Dl. . .1944-3. General Pantazi. M. p. iar apoi în misiune pe Frontul de Vest (Al.Subsecretar de Stat la Ministerul Finanţelor. General Sichitiu: prezintă proiectul pentru lucrările de primăvară. Mareşal a examinat datele recensământului agricol făcut în Basarabia.Toaleta. Dr. ministru al Culturii Naţionale şi Cultelor (23. . General Niculescu. Dănulescu150 . prin înfiinţarea de biblioteci orăşeneşti şi săteşti la căminele culturale existente şi prin trimiterea de echipe de misionari. 21. micul dejun. Prof.1944).00 . . General Pălăngeanu. Armata Română …. 11. dând dispoziţii Ministerului Agriculturii să întrebuinţeze la maximum mijloacele administrative şi tehnice.Dl. General T.Director General C. 17.Consiliul s-a ocupat cu executarea planului agricol. General Voiculescu .30 . A.Dl.Subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii. General Şteflea. 11. titular al Direcţiei Învăţământului Militar Superior (1944).Dl.00 .Subsecretar de Stat la Ministerul Muncii.Pace şi război . General [Ion] Boiţeanu151: se prezintă pentru luarea comenzii Diviziei 3 Infanterie.Dl.Dl.00 . 56-57). din 1931 – general de brigadă. Pană . potrivit cu necesităţile fiecărei regiuni.Dl.Dl.Dl.Dl.Guvernatorul Transnistriei. . . . Orezeanu . Vulcănescu . 14. . Bucovina şi Transnistria. . Alexandru Marcu a expus măsurile luate de către Ministerul Propagandei pe teren cultural în noile provincii. 1942-1943 – comandant al unor unităţi pe Frontul de Est.Dejunul.Începerea lucrului.Subsecretar de Stat al Aprovizionării. Dănulescu. .Guvernatorul B. C. p. I. Mihai Antonescu a arătat necesitatea unei reparaţii raţionale a tractoarelor comandate în Germania.Dl.Dl.00 . Eugen Cristescu.Jurnalul Mareşalului Antonescu . 27 februarie 1942 7. militar de carieră.Guvernatorul Basarabiei.8. .Dl.Dl.Continuarea lucrului.Dl.R.Masa. . General Constantin .În chestiunea Casei Centrale a Asigurărilor Sociale: Cf. Alex. Jurnal.F. General Vasiliu. Mareşal a dat dispoziţiuni să se studieze chestiunea unificării creditelor şi să se simplifice formalităţile actuale de acordare a creditelor.În legătură cu activitatea legionarilor: . 14. .11. General Calotescu . . 9. . . General Popescu. Ottulescu . 151 150 112 . Dl.Dl. Mareşal a dat dispoziţiuni ca instrucţia premilitarilor să se facă în cadrul programului de instrucţie al corpurilor de trupă. .

Dl. 67. . Căpitanovici.În chestiunea spitalelor din zona interioară pentru campania din 1942: . 9. II: Succese şi eşecuri (1. la care iau parte: . 15. Dr. Duminică.Dl.Ceai cu Principesa Sturdza.Dl. . Dăniţa. 12. 113 . General Stoenescu. .30 .Dl. 11. Mareşal Antonescu se duc cu maşina la Predeal. 18.30 .Dl. 21. . . [Gheorghe] Barbul .Continuarea lucrului.I. subsecretar de stat la Românizare (1943-1944). Apoi face o plimbare pe jos până aproape de oraş. Dr.00 . Ovidiu Vlădescu152.00 . după lovitura de stat – arestat. Sâmbătă.30 . profesor universitar. Colonel Davidescu. Gabrielescu: în chestiunea construirii Palatului Primăriei Capitalei.Dl. condamnat la muncă silnică pe viaţă. General Davidescu. micul dejun.Dl.Dl.. . executaţi la Jilava. Dr.00 . 19. Eugen Cristescu: informaţii153. . 69. Maior Rădulescu . Colonel Grigoriu . IV. Achimovici .Dl. Aiud. 13. f. eds. p.00 . secretar general al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (septembrie 1940-august 1944).30 . Dennis Deletant.Masa.Comandantul Detaşamentului Jandarmi Pază.Dl. 537-538).Dl. Al III-lea Reich ….Dl.Dl.D-na şi Dl. 20.Dejunul. 153 Registrul istoric. Amiral Gotting: Noul Şef al Marinei din Misiunea Germană. 154 Registrul istoric. .Căpitan Anghel N. Colonel Platz. Mareşal a fost întâmpinat de: . 28 februarie 1942 7.VI.35 . . 21.Dl. Dl. IV.25 .Masa.1942 – 30. 1 martie 1942 11.Dl. Mareşal iese în grădină unde vizitează sera de flori. General rez.Dl. Ministru Mihai Antonescu.30 . 9.Dl.?).30 . 19.Masa. Dr. Dănulescu. 18. 152 Ovidiu Vlădescu (1911. Tomescu. fiind însoţiţi de: .1943) . C. pedeapsa fiind redusă la opt ani în 1950.00 .Dejunul. 13.Sosirea la Predeal.30 .Secretar de Legaţie. .Dl.25 .Ministrul de Interne al Serbiei. Col.Vol. Colonel Oncică.Începerea lucrului.Toaleta.Primarul oraşului Predeal. .30 . Jilava (1949-1956) (Ottmar Traşcă. . f. Ministru Killinger: prezentare154.Dl.Dl.

. General Şteflea. Dr. Dănulescu .Dl.Col. îngrijirea. micul dejun. la care au participat D-nii: . C.Vicepreşedintele Consiliului.Jurnalul Mareşalului Antonescu Luni. f.Prof.30 .Dl. Maior Rădulescu .Dl. selecţionarea şi munca inspectorilor şcolari.Dl. P.Continuarea lucrului. General Pantazi. 67-69). 3 martie 1942xxxiii 7. reuniunea s-a desfăşurat la orele 11. Textul integral al minutei şedinţei de cabinet.Consiliu de Miniştri 155 sub preşedinţia D-lui Mareşal Antonescu. Mareşal.Subsecretar de Stat al Muncii.00 . Diaconescu .Ministrul Justiţiei. Dl. 13. p. Mihai Antonescu . . disciplina şi educarea şcolarilor.Subsecretar de Stat al Şcoalelor.00 .Subsecretar de Stat al Propagandei. . 17.00 .Toaleta.Dl. .30-4. 2 martie 1942 12.Director General al Serviciului Special de Informaţiuni. Pălăngeanu . fac o plimbare pe jos până aproape de oraş.General D.C. 9.00 . 9.Dr. . .Dejunul. .Începerea lucrului. iar ulterior s-a dat Comunicatul 325/1942 (Registrul istoric. După Procese-verbale (I.Dl. IV.Ministrul Internelor.Dl. Colonel Grigoriu .Plecarea din Predeal.Masa.Director General al Poliţiei şi Siguranţei. . . Consiliul a examinat constatările făcute la Iaşi şi Cernăuţi precum şi măsurile luate pentru descentralizarea administraţiei şcolare. Strihan . . .Pace şi război . Mareşal soseşte cu automobilul de la Predeal. Amiral Păiş. Popescu . C. Alexandrescu Roman .00 .15. Tomescu . . General Jienescu.Dl. 21.. Dăniţă . 71).General Vasiliu .Instrucţiuni privitor la organizarea şi deplasarea unităţilor: .Prefectul Poliţiei Capitalei. 14.Subsecretar de Stat al Internelor.P. .Director General al Casei Asigurări Sociale.Preşedinte Consiliul Administrativ Asigurări Sociale. în Stenogramele . . Marcu .. 220-257.00 . Petrovici . împreună cu Dl.Eugen Cristescu . Ministru Mihai Antonescu.15 . C.Comandantul Detaşamentului Jandarmi Pază.I.. pregătirea noului material didactic. . 155 114 . Amiral Georgescu.00 . Stoicescu . I.00 .Prof. 1.Măsurile de luat contra elevilor şi studenţilor din asociaţiile clandestine. 11. . .Ministrul Culturii Naţionale. 10. VI.Subsecretar de Stat al Internelor. Petrescu .General N. Marţi.Prof.Al. Au fost prezenţi: . .Dl.Primarul oraşului.Dr. f. Mareşal a aprobat toate aceste măsuri şi a dat noi dispoziţiuni în legătură cu: .Ministrul Sănătăţii.P. .

.30 .00 . eliberat în 1954 (Otto Günsche. concentrarea tuturor serviciilor medicale şi sanitare la Ministerul Sănătăţii. General Pantazi.30 . Fond.Dl. Patriarhul [Pimen]: în chestiunea trecerii evreilor la catolicism.Dejunul. Claudiu Isopescu: în chestiunea culturii româneşti în Italia.Dl. S-a hotărât distribuirea de medicamente pentru stăvilirea mortalităţii infantile. 18. General Pantazi: interes de serviciu.Dl. General Petala: în chestiunea Societăţii „Via”.157 19.Dl. Amiral Götting. 9.Dl. p. P. 17.1942 – 30.Dl.00 . 3. Col. militar de carieră.Dl. 14. 12. . Registrul istoric.30 .Vol.Închiderea instituţiilor şi căminelor unde se constată că se continuă cu activitatea anarhică. General Ghibănescu . p.Înlocuirea directorilor şi diriginţilor şcolilor unde se mai produc dezordini. 158 Hermann Reinecke (1888-1973). .Începerea lucrului. Dr.Dl.Dl. micul dejun.I. de asemeni. 11.Dejunul. 4.00 . Miercuri. Ministru Marinescu.Dl. 156 157 Cf.Diferite probleme privitor la situaţia morală a ofiţerilor şi trupei: . . General Reinecke158. 318. .00 . General Hauffe. . Ministru Dragoş: raport asupra situaţiei de la Românizare. General Şteflea. tratamentul medicilor rurali. la populaţia săracă. din 1943 membru al Tribunalului Poporului.30 .Dl. E.15 . din Min.N.În chestiunea fondurilor date Misiunii Germane: . Const. Heinz Linge. 14. Reducerea cheltuielilor de la Casa Asigurărilor Sociale.P. 547). S. 115 . 18. Haţieganu156: în chestiunea O. S-a discutat.Dl.Dl.A.15 . Contab. 13. Prof. General Speidel. IV.I. 4 martie 1942 7. f.Dl. Mişc. 17.Dl.Dir. .00 .Masa.Dl. Ministru Killinger. 12.00 . oricare vor fi evenimentele. Lt. 2. M.Dir. Int. . aplicarea normelor de numire în Corpul Medical.Dl.00 .1943) . Finanţe. Niculescu: problema grâului necesar armatei. după război arestat şi condamnat la detenţie pe viaţă. Dosar Hitler. . S.Continuarea cursurilor şcolare.A. 9. Jurnal. General Stoenescu.Dl.00 . Guvernator Alexianu: chestiuni de serviciu.Continuarea lucrului. în 1939-1945 membru al Biroului General al OKW.R.30 .Problema aprovizionării trupelor germane de pe teritoriul românesc: . Dispoziţii de a se pune ordine la căminele de refugiaţi. 17. 17. I.Dl.00 ..00 . 71. Ministru de Interne. II: Succese şi eşecuri (1.VI. Pandele . 21. . .Toaleta.

30 . Ministru Pană. Vilhem Talski. 1978.30 .Lt.00 .Dl. I.30 .Masa. 161 Registrul istoric. 9. 20.30 . General Manolescu: în chestiunea pădurilor şi a lemnelor. fiind numit Director al Şcolii Române din Franţa161. .00 .Începerea lucrului.30 .Dl. Ceilalţi au fost decoraţi anterior.00 .00 .Locot. 6 martie 1942 7.00 . Secretar General Suciu.Dl.Jurnalul Mareşalului Antonescu 18. .Prezentare. director al Şcolii Române din Franţa (1941-1948).00 .Situaţia materialului motomecanizat: . Vilhem Talski cu ordinul „Coroana României” .Masa.Începerea lucrului.Dl. General Pălăngeanu. 14. 12. Colonel von Stetten. 20.00 . Mareşal vizitează noua locuinţă de la Băneasa159.Dl.30 . 19. Ministru Marinescu: chestiuni de producţie. După comunizarea României. micul dejun.Este decorat Lt. Ministru Marinescu. Emil Novotny. G. 72.Dl. 9. Col. 12.00 . 5 martie 1942xxxiv 7.30 . . 9. Miclescu: industrializarea stufului din Deltă. f. Prof.Dejunul. General Pantazi.D-na şi Dl. 9. Bucureşti.Dl.Dl.Pace şi război .Dl.30 .00 . Vineri.Dl. A fost membru corespondent al Academiei Române. p. 12. C. . f. 14. 11. . micul dejun. 22. 19. 11. Ohrival.Delegaţia Slovacă: . IV.30 . 240). . General Stoenescu.Continuarea lucrului. 18. General Rosetti: chestiuni de ordin general. IV.00 . s-a stabilit în Franţa (Enciclopedia istoriografiei româneşti.Dl. Col. Col. .Toaleta. 74. 159 160 Registrul istoric. 18.General Iosef Turanek. Marinescu160: prezentare. 116 .În chestiunea fuzionării unor bănci săseşti: .Dejunul. istoric.Dl. . General Nicolaescu.Problema preţurilor produselor agricole şi industriale: . . . Ottulescu.comandor.00 .Toaleta.În chestiunea muncii tineretului: .Lt.Dl. Constantin Marinescu (1891-1982).Dl.00 . specialist în Evul Mediu general. Joi.Continuarea lucrului.

Toaleta.Dl. Dl. Ministru de Interne. Maior Rădulescu . 2005. Col. în Stenogramele . . Traian Borcescu (1899. 21. Dicţionar alfabetic. II: Succese şi eşecuri (1. General Sichitiu. basarabenii şi Serviciile Secrete.1942 – 30. 18. 9. .Consiliu de Miniştri. Chişinău. Subsecretar General Suciu.Dl.Dl.Cina. 20. C.15 . p. .15 [→ 13.00 . . General Hauffe: comunicări în legătură cu operaţiile de pe front. în cursul şi după terminarea celui de-al doilea război mondial. . . 69). 258-281. Grigoriu . 7 martie 1942xxxv 7.Chestiuni navale: . specialist în domeniul informaţiilor.Dl. titularul unor departamente.00 . . Ministru Stoicescu.Problema modificării Legii Recrutării şi a Rechiziţiilor: .Primarul oraşului.Dl.Sosirea la Predeal.Dl. 13.Dejunul.Dl. Fixarea preţurilor muncilor agricole165: .Dl. .. Subsecretar de Stat [I. f.Dl.30 .Dl. 77.Dl.30 .00 . prezidat de Mareşalul Antonescu]164.VI. Amiral Götting. 20.00 . 11. 166 Registrul istoric. 162 163 Registrul istoric. . 19. VI. Mareşal a fost întâmpinat de către: .40 . 15. Sub comunişti. Ministru Marinescu.Dl..20 . 77). 11. arestat şi condamnat la închisoare pe viaţă. 14. 164 Textul integral al minutei reuniunii. General Pantazi.Dl.30 . 117 .I.00 . General Pantazi.] Petrescu: problema învăţământului primar. 10. cu D-na Goga. Sâmbătă. Amiral Georgescu.?).Dl.Dl. 1918-2005.1943) 17. Ministru Pană: chestiunea distribuirii tractoarelor şi seminţelor muncitorilor din Basarabia. Subsecretar de Stat Dănulescu.D-na şi Dl. General Şteflea. IV. precum şef al Secţiei a II-a Contrainformaţii din cadrul SSI-ului (1941-1944). f.00 . Subsecretar de Stat Pană. 17.30 . General Văleanu: chestiuni personale. p. Colonel Mag[istrat] Iliescu. .Dl.00 ..Dl.Masa. atât înaintea. Ministru Tomescu: chestiuni de serviciu162.20 . f. fiind eliberat în 1964 (Pavel Moraru.30 . . Colonel Borcescu163.Vol.Dl. Basarabia.Începerea lucrului. 18. 30-31.00 . după şedinţă s-a difuzat Comunicatul 326/1942 (Registrul istoric.Dl. 9. IV. 165 Vezi şi Procese-verbale (I. micul dejun.Continuarea lucrului. dar a activat şi în cadrul MStM. 75.Comandantul Grupului Jandarmi Pază166.Dl. Mareşal Antonescu pleacă cu maşina la Predeal. f.Dl. IV.

III.Dejunul.Dl.Dejunul. . Dr. Maior Richtofen. Dr. Col. Pilderman. . 253-255). 9.Dl. . IV. personalităţi militare şi civile . Serviciul divin a fost oficiat de către Monsegnorul Mantica.Continuarea lucrului. Col. 11. . 167 Registrul istoric.10 . Dr.Dl.30 .Dl. întreg Corpul Diplomatic. . Mareşal pleacă din Predeal cu automobilul la Bucureşti.Dl. 20.Dl. Ministru Marinescu. 80.Începerea lucrului. Lt.10 . General Stoenescu.00 . General Stoenescu. însoţiţi de Dl. Gallin. 9. p. IV.Jurnalul Mareşalului Antonescu Duminică.00 . f. membrii Guvernului.Sosirea la Bucureşti. reprezentanţele fasciilor feminine şi membrii Coloniei italiene din Capitală. 118 .străine şi române. Lt. General Dobre. C. Mareşal lucrează singur în birou.Chestiuni referitoare la armament: . Marţi.00 .Dl. fratele lui Hermann Goering.1942 (apud J. 18.. 169 Registrul istoric. Regelui. . 13. 13. Drăgan.Dl. 17.Dl.Dl. Antonescu. Ministru Mihai Antonescu. 8 martie 1942xxxvi 12.Toaleta. . 21. conducătorii fasciilor din România. Predeal.40 . Gallin. au sosit Dl.Dl. Mareşalul Reichului German. General Reinecke. delegaţiile tineretului fascist. . 16. 15.00 . III. 10 martie 1942xxxvii 7.00 . .20 . Goering168.30 . micul dejun. 9 martie 1942 13. la Biserica Italiană.00 . S.Dl. Au asistat la pioasa ceremonie: reprezentanţii Casei M. Dl. Luni. Peineman169. 168 Albert Goering.Dl. Mircea Elefterescu. 14. General Reinecke.Pace şi război .Dl. Mareşal Antonescu şi Dl.00 .Recviem pentru Ducele d’Aosta.00 .Masa. Colonel Adj. f. Kersten167. 78. Înainte de începerea serviciului divin. 8. Budenbömer. ed.30 . Vezi rezumatul convorbirii Antonescu – Reinecke.Problema pisciculturii: . Dr.Dejunul.Masa.Dl. la care sunt invitaţi: .

19.Dl.Dl. soţii Enescu s-au stabilit în Franţa (George Marcu coordonator. 20. 11 martie 1942 7. împreună cu Dl. de la vârsta de 18 ani. din Piaţa Senatului. .Vizitarea expoziţiei Cooperaţiei171.I. Miercuri. passim). Gr. C. VI. soţia ilustrului Ion (Ionel) I. 170 119 . 82) şi textul complet al minutei (Stenogramele . p. II: Succese şi eşecuri (1.Vol.Toaleta. General Pantazi. Brătianu. Colonel Sireteanu. Popescu . Gheorghe I. micul dejun. 17. mulţumind apoi D-lui Director General G. . Minescu. I.D-na Maria Enescu173: chestiuni particulare.00 .30 . 10. IV. p. Eliza Brătianu (1870-1957). eds. Aurel Pentelescu.. 18. .1943) 18.Imprimarea preţurilor de vânzare. 171 Vezi Comunicatul 329 din 12. General Pantazi. E. 173 Maruca Cantacuzino-Enescu (1878-1969). După al doilea război mondial.Problema aprovizionării cu talpă şi piele.Dl. soţia ilustrului George Enescu.Dl.Începerea lucrului.VI. Brătianu în dosarele Securităţii.Dl.Dejunul.Dl. soţia lui Gh.Masa. În pavilioanele Fundaţiilor Regale. moştenindu-l în 1928. Dicţionarul personalităţilor feminine din România.Dl.Dl. 14. . Mareşal Antonescu.15 . 19. Dl. 21. . 9.Dl. f. Haţieganu.30 . Baronul von Killinger şi membrii Guvernului a vizitat toate standurile expoziţiei. General Şteflea. 20.Secretar General la Ministerul Economiei Naţionale. 2006.. .45 . . unul dintre făuritorii României Mari. General Dobre: chestiuni de serviciu. 82-83).00-19.00 . 172 Procese-verbale. 19. fiind numit Mareşal al Palatului. 18. f.1942 – 30. A nu se confunda cu Elena Brătianu (născută Sturdza).Dl. Aurel Baciu: expune situaţia din Ardeal. s-a inaugurat expoziţia organizată sub auspiciile Ministerului Economiei Naţionale de Institutul Naţional al Cooperaţiei.] Manolescu-Strunga: problema regenerării rasei oilor din ţară şi colectarea lânii. Editura Enciclopedică.1942 difuzat după vizitarea expoziţiei (Registrul istoric.Dl. 281-295). f.III. 327/1942 (Registrul istoric.Dl.Masa. 70.Dl. 11. 17.00 . 12..Dl. din 1939.D-na Eliza Brătianu170: chestiuni personale. G. 61-62).00 . . Anterior.00 . Vezi Comunicatul nr.35 .Problema distribuirii materiilor prime şi controlul semifabricatelor în piele. Minescu pentru opera desăvârşită de Institutul Naţional al Cooperaţiei.30 . la produsele reglementare. Prof.[Şedinţă a Consiliului de Miniştri sub conducerea Mareşalului Antonescu]172. IV.30 . Ministru Marinescu. Popescu-Mălăeşti: problema şcolii şi a bisericii.. a fost căsătorită cu Prinţul Mihail Cantacuzino. Rosetti Solescu: audienţă de prezentare. Bucureşti. .00 . General Constantin.Părintele Prof. Brătianu (cf. I.00 .Raport săptămânal: . General Dobre. .00 .00 .00 . Liviu Ţăranu. Eugen Cristescu: informaţiuni de la Odessa. [I.00 . 21. Ministru Mihai Antonescu.Dl.

9. după eliberarea provinciilor istorice în iulie 1941 (Ottmar Traşcă.Dl. membru al Comisiei Administrative româno-germane pentru elaborarea legislaţiei administrative valabile pentru Basarabia şi Bucovina de Nord. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. 9.Toaleta. Stoicescu.. 11. General Orezeanu.. 213). om politic german.Decanul cu o delegaţie de 3 profesori ai Facultăţii de Teologie din Cernăuţi: prezintă situaţia Facultăţii. I. şi Procese-verbale.Dl. Ottulescu.00 . 11.Toaleta.30 .Dl.00 . 9. 12. . general SS din 1940.Problema minelor: . prezidat de Mareşalul Antonescu]176 . Ministru Pflaumer174: prezentare de plecare.Jurnalul Mareşalului Antonescu Joi. însoţit de Dl. f. Amiral Păiş.00 .Proiectul german de minarea porturilor ruseşti: .00 . consilier pentru drept administrativ pe lângă Legaţia Germaniei din Bucureşti (1941-1942).Dl.Masa.Dl. 11.Părintele Popescu (Directorul Institutului Teologic): în chestiunea clădirii noi a internatului.Continuarea lucrului.30 . 9.30 .20 . Colonel Magistrat Petrescu: lucrările referitoare la plecarea pe front a legionarilor condamnaţi175. Subsecretar de Stat Dragoş. Ministru Buşilă. Dennis Deletant.Dl.00 . 21. 18.00 . 83.Dl..Dl. 12. eds.Începerea lucrului. Vineri.Începerea lucrului.00 [→ 13. 12 martie 1942 7.Dl. Ministru Petrovici. f.15 . vizitează Spitalul de copii din Str.Problema ajutorării refugiaţilor177: .Continuarea lucrului.Dl. 17. . 295-326.Dl.. IV.Dl. 71-72. .30 .Dl. micul dejun. 174 Karl Pflaumer (1896-1971).00 . 120 . Ministru de Interne.00 .00 . Grigore Alexandrescu. p. deputat în Reichstag din 1933. .Ministrul Spaniei la Ankara. 17. unde a găsit mulţumitor.Pace şi război .30 .50 . în Stenogramele . Amiral Georgescu. . VI. Mareşal.00 .Dl. 176 Textul integral al minutei.Dejunul.Consiliu de Miniştri. 19. 177 Cf. 14. 175 Registrul istoric. Al III-lea Reich …. p. micul dejun. Ministru Dr. 18.00 . Ministru de Interne: informaţiuni. Tomescu. 11. .Construirea unei linii ferate în Transnistria: . Pedro Prat y Soutzo . 13 martie 1942 7.Dl. Lt.

84.Comisar Refugiaţi. an V Facultatea Medicină. 21. Mareşal. 9. 16 martie 1942xxxviii 11.00 . Mareşal rămâne în casă. . însoţit de Dl. Col. 654-655).Studentul Mihalcea Mircea. unde s-au mutat astăzi. eds.30 . an IV Facultatea Litere şi Filosofie. Dennis Deletant.. lucrând corespondenţa obişnuită.Dl. . 9. primar al Capitalei. însoţit de Dl.00 . Mareşal. 17.Studentul Teodorescu Vic.. 19.Dejunul. Ministru Petrovici. an IV Facultatea Politehnică. an V Facultatea Medicină Veterinară.1942 – 30.. an IV Facultatea Ştiinţe. an IV Facultatea Arhitectură. se înapoiază la Preşedinţie.Studentul Chiţulescu Traian.Dl. Preşedinte al Crucii Roşii Române.Începerea lucrului. a făcut o inspecţie în comunele suburbane Colentina şi Ghica-Tei.00 . General Stoenescu: lucru179. Adj.Comisar Dobrogea. însoţit de Dl.Dl. Costinescu178 . vizitând 178 Ion C. Sâmbătă. 13. micul dejun. Patronaj. 179 Registrul istoric. ia dejunul în vila de la Băneasa. .10 . IV. . Costinescu (1872-1951).Masa.Studentul Sandu D-tru. Director de Cabinet. Vicepreşedinte Mihai Antonescu..Continuarea lucrului. an IV Facultatea Teologie.00 .Cons.Dl. 14 martie 1942 7. medic şi om politic. . însoţit de Dl. Luni. an V Facultatea Farmacie.Dl. Emil Grigorescu .S-a discutat problema învăţământului secundar: . . 12.45 . Sănătate şi Ocrotiri Sociale după 1934.Dl. an IV Facultatea Drept. . . Duminică. an IV Academia Comercială. . Munteanu . Arestat şi condamnat în 1950.D-na prof. Romeo Zaharia. Vicepreşedinte Mihai Antonescu.Dl.I.Toaleta.Vol. Mareşal Antonescu.Preşedintele Crucii Roşii. 17.Dl. Ministru Stoicescu: chestiunea penitenciarelor. 14.Studentul Popescu Ulmu. Ioan. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. Hurmuzescu . titular în mai multe rânduri la Muncă.Dl. iar.VI. 17. p.00 .Dl. Mareşal. în perioada 1934-1947. Secretar General Băcescu.Studentul Beloiu St.1943) . au plecat la vila de la Băneasa. .Dl. . vizitând şi încăperile din jurul vilei. .45 . Gh. Lt.25 .00 . II: Succese şi eşecuri (1. 121 . f. 15 martie 1942 Dl.Studentul Mihăilescu Vintilă.Studentul Oprescu Const.Dl. Al III-lea Reich ….30 .Studentul Căpăţână Octav. Ministru Marinescu: supune contractul pentru crearea Societăţii de pescuit.00 . . Dr. .Studentul Luca N. 16. decedat la Sighetul Marmaţiei (Ottmar Traşcă.

Jurnalul Mareşalului Antonescu autorităţile şi instituţiile de binefacere din aceste localităţi. Şi aici s-a interesat prin întrebări puse direct copiilor despre sănătatea lor şi a celor de acasă. Dl. „Am cunoscut şi eu sărăcia şi lipsurile”. Mareşal s-a interesat îndeaproape de felul cum sunt tratate aceste tinere vlăstare. În cartea de aur a Căminului. Dl. unde a intrat în sălile de curs. IV. Mareşal a accentuat că faţă de aceştia noi avem datorii sfinte de îndeplinit. Dl. Dl. sunt educaţi şi îngrijiţi de această subsecţiune a Consiliului de patronaj. A luat măsuri ca lucrurile să se îndrepte de urgenţă şi să se evite pe viitor asemenea exemple. găsind ciorapul şi piciorul în perfectă curăţenie. În cartea de aur a Căminului „Crucea Albastră”.Pace şi război . Pentru o cât mai bună ordine a acestei instituţii. al cărei local l-a găsit într-o stare nepotrivită cu înalta lui menire. Mareşal Antonescu Domnia Sa a vizitat după aceea Căminul şi Cantina „Crucea Albastră” unde alţi 40 copii sunt îngrijiţi şi supravegheaţi îndeaproape de două doamne institutoare. ss. unde a vizitat încăperile călduroase şi luminoase în care 40 copii mici. proiectul fiind concentrat şi neavând cine să se îngrijească îndeaproape de bunul mers al sfântului locaş. Dl. Mareşal Antonescu Continuându-şi inspecţia proiectată. de situaţia copiilor 180 Vezi Comunicatul nr. ss. Dl. „Mergeţi înainte. Mareşal Antonescu s-a îndreptat spre Şcoala Primară Colentina. condiţiunile de higienă şi de educaţie primite în sânul familiei. Dl. Mareşal s-a oprit şi la biserica din Colentina180. „Mulţumiri tuturor din inimă”. f. Mareşal a scris următoarele cuvinte: „Impresie excelentă”. Mareşal a scris: „Începutul este admirabil”.1942 (Registrul istoric. între 2 şi 7 ani. Mareşal a scris următoarele: „Cantina în mare progres”. Dl. fiii concentraţilor şi morţilor în războiul reîntregirii.III. „Toţi care daţi bani şi puneţi suflet aveţi recunoştinţa mea pentru ei”. Constatând că şi aici se găsesc copiii celor concentraţi sau morţi în război. „Drept mulţumire tuturor”. Mareşal a cerut unui copilaş să se descalţe. D-sa a descins mai întâi la Căminul de zi „Doamna Noastră” din şoseaua Regina Maria. Copiii nu vă vor uita niciodată”. atât în interiorul căminului cât şi în afara sa. Mareşal Antonescu Iar în cartea de aur a Cantinei „Crucea Albastră”. Spre a se convinge de respectarea dispoziţiunilor date la acest cămin încă de rândul trecut. dând sfaturi celor însărcinaţi cu creşterea lor şi propunând o cât mai atentă educaţie a lor. D-sa s-a informat. „Sunt fericit să o constat”. care se capătă acum în vârsta fragedă. 98). de asemeni. ss. vorbind cu fiecare şcolar în parte şi căutând să înţeleagă lipsurile şi starea generală a familiei din care provine. De aici. „Opera este mare. informându-se totodată şi despre situaţia familiară. Efortul trebuie continuat”. D-sa a dispus să se organizeze imediat un atelier de reparaţii prin grija Consiliului de Patronaj. 331/24. cerând personalului să insiste asupra higienei corporale şi a deprinderilor bune. 122 .

prezidat de I.00 [→ 11. ss. 326-328.1943) ai căror părinţi sunt concentraţi. despărţindu-se de cei care îl primiseră şi îndreptându-se spre oraş.15 . 72). 17. 119.Dl. pentru fixarea preţurilor muncilor agricole: 181 182 Cf.30 . Mareşal Antonescu mulţumeşte autorităţilor pentru cele ce s-au făcut şi se vor mai face. Ultima vizită a Conducătorului a fost făcută la Şcoala Primară Mixtă Nr. Dl.unde se afla cantina. 20. Vizitatorii au ajuns la atelierul de confecţii al Consiliului de Patronaj din comuna Tei. de la Şcoala Ghica-Tei. 500 de copii săraci găsesc aici dimineaţa şi la ora prânzului o masă substanţială curată şi servită cu bunătate părintească. Dl.00 . Mareşal a gustat din hrana copiilor şi a trecut apoi să viziteze magazia de alimente unde a cerut să i se arate conţinutul tuturor pachetelor. După vizitarea sălilor de curs. p. Antonescu. 184 Potrivit Proceselor-verbale (I. Ministru Pană: problema Şcolii de Horticultură. În cartea de aur a Cantinei „Crucea Albastră”. 5 GhicaTei. General C. Nu vă opriţi în faţa greutăţilor şi a dezamăgirilor”. f. Florescu.00 . Col. IV. unde la ora 13 copiii tocmai se aflau la masă.Dl. instalată într-o încăpere spaţioasă transformată în sală de mâncare. [Sabin] Manuilă181: problema organizării statisticii generale a departamentelor.30 . Mag[istrat] Petrescu: în chestiunea mişcării de la Ocnele Mari182.00 . Mareşal a trecut în curtea şcolii . cămăşi şi pantalonaşi pentru copii.1942 – 30. la care lucrau femei de toate vârstele. reuniunea s-a desfăşurat la orele 11. Dl.. întrebându-i dacă primesc ajutorul şi în ce fel îl folosesc mamele lor. Registrul istoric. D-sa a cerut să li se facă copiilor ciorapi groşi suplimentari şi s-a adresat corpului didactic invitându-l să activeze cu inimă şi metodic pentru desăvârşirea educaţiei sufleteşti şi patriotice a copiilor. Primarul General al Capitalei: instrucţiuni. 84. II: Succese şi eşecuri (1.. Jurnal.Consiliu de Miniştri. Dl. privitor la preţurile agricole]183 .00 . 19. Mareşal Antonescu După trei ore de peregrinări prim mahalalele desfundate ale celor două comune.15. toţi tunşi. în Stenogramele . 19.Dejunul.I. Marţi. a dat ordin să se verifice situaţia acestor femei şi să se caute îndreptarea lor. 123 .D-na şi Dl. Lt. Mareşal a asistat la servirea mesei.Continuarea Consiliului184 din ziua de 7 martie 1942. constatând că li se serveşte copiilor o masă cu pâine la discreţie. Interesându-se îndeaproape de situaţia familiară a acestor femei şi constatând că multe din ele ai căror bărbaţi sunt concentraţi nu folosesc ajutorul familiar în chip demn. care se achită din veniturile Primăriei. unde 30 maşini de cusut. p. Mareşal Antonescu pleacă cu maşina la locuinţa D-sale. I.VI. „Continuaţi. 21. deşi localul donat de un luminat gospodar din comună. VI. Stăruind asupra higienei şi îmbrăcămintei. curaţi şi sănătoşi.Dl. f.Vol. evaluată la suma de 7 lei şi 20 bani. confecţionau hăinuţe. se cere a fi reparat şi mai bine îngrijit. „Numai astfel se ridică Neamul. Mareşal a scris următoarele: „Splendidă operă socială”. îngrijind copilul şi dând de lucru mamelor”. 14. 183 Texul integral al minutei. Dl. A dat şi aici dispoziţii pentru supravegherea higienei copiilor şi a educaţiei lor.00 – 11.Dl. 17 martie 1942xxxix 11..

.Dl. Lt.Dl. Românizare. 21. IV.Dl. a luat de două săptămâni măsurile indicate. o situaţie catastrofală provocată în mare parte de venirea apelor care au depăşit cu doi metri media din ultimii 50 de ani. Ţăranii din împrejurimi au sărit la apelul autorităţilor.Probleme cu privire la Subsecretariatul de Stat al Românizării: . Colonizării. Populaţia rămasă are asigurată hrana.Dl. Se consolidează digurile supraînălţate la Argeş cu ajutorul unei companii de 185 Registrul istoric.Preş. Inst. Secretar General Suciu. Se lucrează metodic. Adj. Prefectul judeţului. Secretar de Stat al Germaniei: prezentare. Centr. toţi în ajutor. în ordine şi cu calm. . Romeo Zaharia. Gorscki . Director de Cabinet.Cons.Dir. Ministru Stoicescu. General Şteflea185. Populaţia este calmă.Dl. Mareşal Antonescu.30-16 .15 . Ministru Marinescu. S-au luat însă astfel de măsuri. portul şi satul au fost grav ameninţate de apele Argeşului. Brutăriile necesare funcţionează.Dir. Director de Cabinet. 18. 124 . Pagubele sunt foarte mari.Dl. a vizitat oraşul Giurgiu şi satele înconjurătoare inundate de apele Dunării.Dl. Uzina de apă fiind distrusă.Dl. . Ministru Dragoş.00 . Col. însoţit de Dl. . Mareşal Antonescu. . s-au dat dispoziţiuni să se aducă apă potabilă în cisterne de la Bucureşti.30 . General Pantazi.La Olteniţa oraşul.Preş. Adj. Dr. felinare şi faruri. Românizare. Victime nu sunt nici la Olteniţa. . Deşi apa la Dunăre scade.Dl. D-sa a constatat: La Giurgiu. Evacuările continuă. Romeo Zaharia. Colonelul Gheorghiu. Evacuarea continuă. însoţit de Dl. Doi oameni infirmi s-au înecat. Subsecretar de Stat Dănulescu. sat şi port). S-au salvat toate animalele şi cu mici excepţii toate depozitele.Dl. General Pantazi şi de Dl. . a vizitat Olteniţa (oraş. Const. f. 11. Nanu . General Pantazi şi de Dl. 87. Credit Românesc. Lt.00-11.00 . tot mai pătrunde în oraş în măsură mult mai redusă. Foarte multe case s-au dărâmat.Dl. încât se speră a se evita o catastrofă. Mareşal pleacă cu maşina la vilă.Dl.Dl.Dl. nici în judeţ.30 . precum şi ser antitific.Dl. 18 martie 1942xl 8. Subsecretar de Stat Pană.Jurnalul Mareşalului Antonescu . D-sa a constatat: . 18. Stuckart. Col.Pace şi război . Horia Grigorescu . Grigorescu . .Dl. Miercuri. 21. .

30 .Dl.30 . Joi. Mareşal pleacă la vila Băneasa. VI. IV. 19. .Dl. 330 din aceeaşi zi (Registrul istoric. p. Registrul istoric. Col..Execuţia acordului comercial şi de plăţi cu Germania. f.Problema cauciucului. . . Arhitect Iotzu. . Mareşal pleacă la vila Băneasa. 11.Dl. f.1942 – 30. 58.00 . Dragomir. 20.Chestiunea regimului asigurărilor muncilor agricole. . 119-120). 329-375. în Stenogramele .30 .30 .00 [→ 14. 17.00 . Ministru de Interne. 16.Dl. Comandor Linteş.Sporirea producţiei peştelui.Dl.30 . 88.Consiliu Economic de Coordonare şi de Aprovizionare]188 . . 18. 187 186 125 . . 20 martie 1942 10. Inginer Mareş187.Dl.00 . Ministru Buşilă.Dl.Sosirea D-lui Mareşal la Preşedinţie.Dl. 73-74) şi Comunicatul nr. 17. .Raport săptămânal: .I.Consiliu Economic189 sub preşedinţia D-lui Mareşal Antonescu. Ministru Dragoş.45 . f. 90. Registrul istoric.D-na Mariana Boteanu: chestiuni personale186. S-a discutat: .Vol. Senator Puricelli: prezentare.Dl. General Şteflea.Dl. . Vineri.45 .1943) pionieri şi a 200 căruţe ţărăneşti.Dl. . Lt. General Pantazi. urmând a mai veni încă 300 căruţe. şi Procese-verbale (I.00 . 13. 189 Cf. Arad: .Dl.Dl. . Ministru de Interne. II: Succese şi eşecuri (1. f.În legătură cu abuzurile făcute de Prefectul Jud. Mareşal a dat dispoziţiuni să se treacă la sporirea depozitelor frigorifere pentru conservarea în bune condiţiuni şi pentru ca peştele de desfacere să nu mai fie în funcţie de producţia zilnică. Dl.Dejunul. General Pantazi. 14.30 . 17. . 14. IV. 188 Textul integral. .Dl. General Jienescu.50 .Dl. Ministru al Justiţiei. .Dl. General Dobre. Dr. Ministru Tomescu. IV.25 .Dl. 19 martie 1942 16. Col.Dl.Dl.Comandor Linteş propus pentru art.VI.Dejunul... 20. Căpitanovici.

30 .Dl. 21 martie 1942xli 10. 91. 19.10 .00 .00 .00 . 95.Chestiuni cu caracter economic şi de aprovizionare: . 13.Dl. Ministru Mihai Antonescu. 23 martie 1942xlii 11. . 15. General Constantin: situaţia aprovizionării armatei. 11. .Subsecretar de Stat al Educaţiei Italiene: prezentare. Rosetti-Solescu. 190 Diplomat. 22 martie 1942 11. 126 . 11. Mareşal părăseşte Palatul Regal.Pace şi război . Anton Bibescu190: se prezintă fiind înapoiat de la Istanbul.Plecarea la vila Băneasa.45 .Masa. . 12.00 . 192 Registrul istoric. încadrat la Ministerul Afacerilor Străine din Bucureşti.00 .00 .Lucru în cabinet. Bucureşti. 1942. General Dobre.Dl. IV.00 .R. 193 Registrul istoric. Sâmbătă. Luni. Ministru Stoicescu193.Dl. 12. Ministru Marinescu. . etaj III). 12. Secretar General Suciu. Amiral Păiş. 191 Registrul istoric. General Stoenescu.Dl. General Constantin. 20.Dl. Mircea Vulcănescu.Dl. Mareşal merge la Palatul Regal.Dl.Lucru în birou.N.00 .Dl.Dl.30 . mergând la vila Băneasa. f. General Speidel: probleme de colaborare192.30 . Mareşal se plimbă pe jos la şosea.40 . Del Giudice .30 . 20.11. Basil Teodorescu. Ottulescu. .45 . 20. IV. 17. împreună cu Dl.50 . 11.1933.Dl.Dl.Proiectul de semnalizare a drumurilor şi oraşelor din ţară. Anuar diplomatic 1942. Mareşal se înapoiază la vilă. Guvernatorul B.Jurnalul Mareşalului Antonescu 18.Sala de expunere a planurilor (localul Preşed.Dl.Dl. Mareşal ia masa la Dl.Dl.D-na Boteanu: chestiuni personale191. 11.Dl. 20.Dl.Dl. f. Amiral Georgescu. Mareşalul Palatului: supune programul Palatului de sărbătorile Paştelui. 91.30 .45 . Colonel Mardari: instrucţiuni. IV.Dl. 17. .00 .Operaţiunile Marinei: . f. pus în retragere la 22. 12. Aurelian Pană.30 . Duminică. 13.Dl. p. 105). cu rangul de Ministru plenipotenţiar II (MAS. . 18.Dl.Dl. Dr.: chestiuni de serviciu.30 .00 .Dl. Mareşal pleacă la vilă.

Ministru Buşilă: în chestiunea Senatorului Puricelli.Dl. 17.Vol. 20. 96. . . 21.A. Ministru Dragoş: regimul disciplinar al funcţionarilor publici195. 14.Dl. 194 195 Registrul istoric.Dl. Minescu (I.Dl.Dejunul. f.45 .Şeful Serv.Dl.Dl. .VI.Problema intensificării aviculturii româneşti: . IV. General Sichitiu: se prezintă pentru plecare din Guvern. . Registrul istoric. Elefterescu: prezentare de plecare. G. . .Dl.00 .Dl. Ministru de Interne: chestiuni de serviciu.Dl.). General Niculescu: chestiuni de serviciu.N.30 .Dl.Dl.N.00 . Ministrul Educaţiei Naţionale Italiene: decorare194.I.O. Colonel Adj.15 . Dr.10 . IV. General Dobre. .Dl. Ministru Stoicescu.Dl.00 . General Romulus Scărişoreanu: instrucţiuni cu privire la I. 17.45-13. General Stroia.C.10 .Dl. 24 martie 1942xliii 11. .1942 – 30. .35 . General Pantazi.Dl. Del Giudice.Dl. 17.Dl. Dr.Dl.30 . Stukart: „Steaua României” Mare ofiţer. 14-14. II: Succese şi eşecuri (1.Vizitarea sălii de festivităţi a Preşedinţiei. Dr.Dl. 19. .Dl.O.30 .00 .1943) 14.V. . .P.45 . Dellbrugge: „Coroana României Mare ofiţer.Dejunul. 19. 12.Dl.Dejunul la vila Băneasa.00 . .Dl.45 . Ionescu-Brăila.00 . Kettner: „Steaua României” Comandor. Ministru Marinescu.Dl. Geniu M.Plecarea la vila Băneasa. Dr. Ihnen: „Coroana României” Comandor. Amiral Păiş. Mareşalul Palatului: chestiuni de serviciu. 17. Dr. 13. . Marţi.30 . Miercuri. . Dr. 19.00 .Dl. General Jienescu. 12. Ministru Stukart şi însoţitorii: decorare. la vila Băneasa. General Pantazi. f.Dl. 12. 98. .45 . . Rosetti Solescu.Plecarea la vila Băneasa.Dl. G. 18. Adams. 25 martie 1942 11-12.Modificarea pedepselor pentru dezertori: .Dl. Globke: „Steaua României” Comandor. General Şteflea.Dl. Amiral Götting: operaţiunile marinei. 127 .Dl. Ministru Pană.Raport săptămânal: .

studii speciale de cavalerie în România şi în Franţa.50 . 17-18 .Dl.Lucru în cabinet. stilistician şi folclorist. General Popescu .Lucru în birou. Autor al unor sinteze 197 196 128 .15 .Dl.45 . 17.Dl. Apreciat în cvasi-unanimitate drept unul dintre cei mai bravi şi distinşi generali ai armatei române în cursul celui de-al doilea război mondial. 74-75). 13.00 . 201 Potrivit Proceselor-verbale (I. General Gerstenberg: mulţumiri pentru avioanele de transport Ju 52 livrate.20 .10 . 20. 21. 27 martie 1942xliv 10.Consiliul Afacerilor Interne. 86. Preşedintele Comitetului Economic şi Preşedintele „I.Guvernatorul Basarabiei.Dl.45 . 101). 20. 11.Dl. N. 18. 12.D-na Korne197: chestiuni particulare. .Dl.Plecarea la vila Băneasa..Dl. 99. Caracostea202 .10 .20 . Miclescu: chestiuni confidenţiale. 18. Col. p. Ministru de Finanţe: chestiuni de serviciu. 20. 17.20 .15 . A decedat la Văcăreşti (Al. 18.D-na Fratoştiţeanu: chestiuni personale. 198 Registrul istoric. Vineri. şedinţa s-a desfăşurat la orele 10. N. arestat şi cercetat pentru „uneltire”..15 [→ 12. f. 259).Ministrul Internelor: chestiuni de serviciu. Gallin: prezentare pentru plecare. Prof.Consiliu de Miniştri prezidat de Mareşalul Antonescu]200 . IV.15-12. G. 332/1942 a făcut referire la problemele discutate (Registrul istoric. teoretician şi critic literar. 200 Textul integral al minutei (Stenogramele .Plecarea la vila Băneasa. p.Dl. I. VI.Dl. 10. Profesor universitar. precedat de ordinea de zi a Consiliului (ibidem. Armata Română …. iar Comunicatul nr. Jurnal.Dl.10 . comandant al unor unităţi şi mari unităţi de cavalerie sau blindate pe Frontul de Est.Dl.10 .Dl.00 .15. militar de carieră. Greceanu. 20.30 . . Max Ilgner. 100.Preşedintele Fundaţiilor Regale: conflictul Ciurezu .În legătură cu cauciucul sintetic: . 202 Dimitrie Caracostea (1879-196). p. IV. 26 martie 1942 11. Ing.00 . Penescu199. 19.55 . 376-377). Sub comunişti. Ministru Clodius196: prezentare. 199 Registrul istoric. Lt.Guvernatorul Bucovinei.Dejunul la vila Băneasa. f. Mareşal face o plimbare pe jos la şosea. 13. chestiuni economice. Duţu şi colaboratori. Ing. istoric al literaturii române.Consiliu cu Guvernatorii201: chestiuni în legătură cu administraţia provinciilor. membru al Academiei Române. f.10 . Soţia generalului Radu Korne (1895-1949).Jurnalul Mareşalului Antonescu 17. 378-400).40-21. Farben Industrie”: chestiuni economice.Dl. Joi. p.Neamţu Cf.D-na Sofia Filotti: chestiuni particulare198.Chestiuni administrative în legătură cu Basarabia şi Bucovina: . general de brigadă (1943).Pace şi război .30 . General Calotescu .00 .Plecarea la vila Băneasa pentru dejun. 18.. f.55 . 21. General Voiculescu . IV.

Dr.20 .Dl. trecutul Transilvaniei (Enciclopedia istoriografiei româneşti. 13.45 . 17. Mareşal soseşte la Predeal. f. Romeo Zaharia. însoţit de Dl. 203 Al. p. profesor la Universitatea din Cluj.25 . unde rămâne până a doua zi. istoric român. General Şteflea: prezentare pentru plecare în Germania. 30 martie 1942 11.05 . Lt.Comisarul refugiaţilor: instrucţiuni. oprindu-se la vila Băneasa.45 . 18.Dl. Moldovan .15 .R. 2007.30 .Plecarea la vila Băneasa. Autor al unor lucrări de referinţă. Burileanu: chestiunea Eforiei Spitalelor Civile.Plecarea spre Bucureşti. Maiorescu.10 . 20.Plecarea pentru dejun la vila Băneasa. Profesor I. 202).00 . Pamfil Şeicaru205.Dl. p.Dl. 129 .Plecarea din Breaza la Predeal.VI. Dr. Luni. p. 19. inclusiv Trofeul de la Adam Klissi (Mic Dicţionar Enciclopedic. 12.00 .Dl. Autor al unor lucrări esenţiale privind Evul Mediu românesc şi.I.15 . 101.Lucru în birou.Vizitarea Centrului de Formarea Cadrelor M. Mareşal soseşte de la Predeal. 16.Materialul aeronautic dat de Germania: . 13.Sibiu. membru al Academiei Române. 13.Dl.Dl. Duminică. 28 martie 1942xlv 9. Colonel Adj.Dl. General Jienescu. participant la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Tzigara-Samurcaş (1872-1952). IV.Dl. .30 . 19. Mareşal Antonescu.T. Gogu Cantacuzino 21.Breaza. . Dicţionar de scriitori români. membru corespondent al Academiei Române şi fondator al Muzeului Naţional al Arte Vechi Româneşti.1942 – 30. Mareşal lucrează în birou.Dl. II: Succese şi eşecuri (1. 14. 12.40 . Bucureşti.00 . 15. 205 Cf. 204 Registrul istoric. fondator şi director al Institutului de Istorie Naţională din Cluj. Bucureşti. pleacă la Breaza. General Pantazi. 16. Director de Cabinet. p. 206 Ion Lupaş (1880-1967). 29 martie 1942xlvi Dl.00 . Guvernator Alexianu: audienţă de serviciu.50 . 70.Dl.00 . Lovinescu şi Brătescu-Voineşti (Cătălina Mărănduc. Ministru Buşilă: audienţă de lucru204. Sâmbătă. 2005. istoric român al artei vechi şi al artei populare.45 . 14. 20.Vizitarea Depozitului Consiliului de Patronaj şi a cantinei studenţilor din Str.Vol.Lucru în birou.Dl. Jurnal.Dejunul.20 . 11. îndeosebi. privind istoria literaturii şi al unor studii fundamentale despre Eminescu. 1 427).35 . I. 74).1943) şi chestiunea D-lui Tzigara203. 18. Lupaş206: privitor la Institutul de Istorie Naţională Cluj .

f. 21.Lucru în birou.20 . 11. IV.40 . Dănulescu. 211 Registrul istoric.Plecarea la Vila Băneasa.00 . Ministru Killinger: prezintă o notă din Germania. 11. General Constantin. Ministru Stoicescu: instrucţiuni. .Dl. IV. Ministru Buşilă: audienţă de lucru. 103.Jurnalul Mareşalului Antonescu 18. reuniunea s-a desfăşurat la orele 11.Dl. .1942 (vezi Registrul istoric.Dl.Dl. Miercuri. Ministru Dragoş: regimul disciplinar al funcţionarilor publici (continuare).Dl.Dl.Dl.30 . .40 .20.Instrucţiuni: . 19. I. Guvernator Alexianu: instrucţiuni.Consiliu de Miniştri208: Expunerea de motive la bugetul pe anul 1942/1943. . Marţi. f. fiind însoţit de D-nii: Registrul istoric. 210 Registrul istoric. General Dobre. General Vasiliu.Dl. 21. 20.. 1 aprilie 1942 9. p. 20. f. 21.Dl. . 305.35 . 208 207 130 . 105-109. 13. 334/1.Dl.00 .Dl.Chestiunea opincilor din cauciuc sintetic: . Mareşal Antonescu pleacă211. 104. General Popescu: chestiuni de serviciu. 19.Dl. 76).Plecarea la vila Băneasa pentru dejun.20 . Ministru Dragoş: regimul disciplinar al funcţionarilor publici.50 .Dl.Plecarea la vila Băneasa. General Vasiliu.Vizitarea planurilor de reconstrucţie a Colegiului Militar „N.Dl.Dl. în Stenogramele . f.Dl.Dl. Ciurescu (ginerele D-nei Eliza Zelea Codreanu): chestiuni confidenţiale.Dl.IV. Costin Stoicescu (B. 21. 18. General Popescu.00 . f..30 . 31 martie 1942 10.)210. 109-110). 18.15 .30 .30 . 19. VI. General Popescu.20 .Dl. Textul integral al minutei.Dl. IV.Pace şi război . Dr.Mănăstirea Dealului.R.. Titulescu” . IV. 13.Aprovizionarea populaţiei civile din Lupeni: . General Stoenescu: audienţă de lucru. 400-428. 19. General Florescu. p.30 . 17. Ministru Clodius: audienţă de plecare.N. Ministru Dragoş: regimul disciplinar al funcţionarilor publici. 209 Cf. . 13.Dl.30 .00 . Colonel Batsin: comunicare din partea D-lor Generali Hauffe şi von Manstein209. Jurnal. iar dezbaterile au fost reflectate în Comunicatul nr. 22. Potrivit Proceselor-verbale (I.45 .Dl. Eugen Cristescu: chestiuni de serviciu207.00 .Dl. 20. pe front.20-13.30 . cu un tren special din Gara Mogoşoaia.00 .15 .

Colonel Diaconescu . .Vol. . unde sunt întâmpinaţi de D-nii: . unde Dl.30 . Dl. Mihai Antonescu . 10. Editura Păunescu.. .30 . Mareşal. Mareşal dă diferite dispoziţiuni. Prefectul judeţului. dar mai ales al unei trilogii consacrate lui I. Primarul oraşului. 2 aprilie 1942xlvii 8. . Stroescu.. Eugen Cristescu . . 3 vols. Mareşal. Pe peronul gării Dl.Ministrul Apărării Naţionale.Lt. S-au inspectat lucrările de întărire pe malul mării. 11. Col. După ce trece în revistă Compania de Onoare. Mareşal se întreţine asupra problemelor administrative.Colonel R. Davidescu . .VI.Maior Caloenescu Nic. Se fac teme şi experienţe în cursul cărora Dl.Vizită la Hotelul Bristol. planul de foc şi organizarea terenului.Se vizitează postul. Mareşal este întâmpinat de Dl. . Bucureşti.General C.Şeful Serviciului Special de Informaţii.Inspecţie la Primăria oraşului Odessa.Căpitan Georgescu Ioan212. Răspunde apoi Dl.Dl. al Diviziei 13 motorizate germane.Căpitan Bartsch. autor al unor studii şi articole. Pantazi . . Col..Se inspectează Bateria Germană de Coastă. . 1991). 12. . .I.Căpitan Dr. 12.Căpitan Magherescu Gh.Prof. Popescu Victor .Şeful Cabinetului Militar al Conducătorului Statului. 19.45 .Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri. postul de comandă şi piesele de pe teren.Sosirea în Odessa.Comandantul Batalionului de Gardă al D-lui Mareşal. General D-tru Popescu .Sosirea la Iaşi. . unde Dl. şi apoi un depozit de capturi.Guvernatorul Transnistriei. . Mareşal cu suita se îndreaptă spre Casa Tolstoi. Adevărul despre Mareşalul Antonescu. Dintre ei s-a distins ulterior căpitanul Gheorghe Magherescu (finalmente colonel). Guvernatorul Transnistriei salută pe Dl.Profesor Alexianu .. Inspectorul General Ad-tiv şi autorităţile locale.00 .1943) . Tăutu Theodor. Antonescu – omul şi opera (cf.00 .Lt. Vasiliu .Dl.Se vizitează Opera. Căpitan Ioan Georgescu şi toţi cei menţionaţi anterior – membri ai Cabinetului Militar al Mareşalului Antonescu. II: Succese şi eşecuri (1. Mareşal a fost salutat de D-nii: .00 .Maior Adj. cdt.Daiciulescu.Director General al Siguranţei Statului. . . 13. Mareşal dă ordine la faţa locului pentru lucrările de refacere.Masa la Casa Tolstoi. Joi. Marin Alex.Ministru de Interne. 212 131 . unde în prezenţa autorităţilor civile şi militare. adăposturile de arme automate.30 .Dl. s-a distins şi ca memorialist.Căpitan Niculescu Maximilian. 12.Subsecretar de Stat la Ministerul de Interne.General C. . după care se trece la inspecţia unităţilor care apară coasta.Colonel Banzing.10 .General Rothkirch213. .1942 – 30. General Şvab. cu care Dl. 213 General-locotenent von Rothkirch-Panten.

după care Dl.30 . General Löhr. în 1939-1942 în Comandamentul Suprem al Luftwaffe.Vizită la observatorul Diviziei 1 Vânători de Munte. al forţelor germane din Balcani. general de aviaţie.45 . 372). 5 aprilie 1942l (Sft. la un Batalion din rezervă (linia a II-a) şi la o baterie de coastă. Vineri. General Mitrănescu cu Statul său Major.15 . unde Dl. General Pantazi şi Dl. 215 Cf. Marshall. apoi cdt. unde Dl. 21. spânzurat (Thomas Parrish. care a fost dărâmat de explozia minelor. 216 Cf.30 .. al Diviziei 1 Vânători de Munte. după care se îndreaptă cu maşinile spre Nikolaev. 14.C. Mareşal şi suita pleacă cu avionul la Eupatoria. 13.Masă la P. apoi la cazemată şi o companie din linia I-a. al Corpului 54 german. Sâmbătă.Vizită la Comandamentul Odessei.Sosirea la Nikolaev.45 . p.15 .20 .00 . 13.Vizită la Livadia. I. General von Manstein expune situaţia.Înapoierea la Simferopol. Mareşal găseşte totul în ordine. Mareşal este invitat la un ceai la Comandamentul german local. Jurnal. 21.45 . I. Jurnal. 17. unde Dl.30 . în punctul Perival. Generalul Löhr214 şi Generalul Hoffman.C.30 . General Hansen216 expune situaţia generală.Sosirea la Orst-Komandatur. după care Dl. unde este întâmpinat de Dl. The Simon and Schuster Encyclopedia of WWII. p.Se inspectează Bateria 5 din Divizionul 4 Artilerie Munte şi Bateria germană 3/A CL/772.Masa la Cazinoul german din Simferopol.45 .00 . Vizită la spitalul german şi decorarea generalului decedat Hiemmel. 132 . 9. 224.30 . 3 aprilie 1942xlviii 9. L. S.Vizită la P. eds.Sosirea la Eupatoria unde inspectează Comandamentul Diviziei 10 Rocova. militar de profesie.15 .Masă la Dl. Mareşal se întâlneşte cu Dl. apoi se inspectează Cartierul Diviziei 1 Vânători de Munte şi o baterie din Divizionul 2 Tunuri Munte. 18.Sosirea la Simferopol. 70.Jurnalul Mareşalului Antonescu 14.30 . A. la o campanie de cercetare din Divizia 1 Vânători de Munte. 20. 17. Paşti) 8. 19. p. cu ordinul „Mihai Viteazul”.Inspecţie pe Taila.Inspecţie la Comandamentul Flotei Aeriene. Se trece în revistă o companie de onoare germană cu muzică.00 .Inspecţie la spitalul Diviziei. 214 General-colonel Alexander Löhr (1885-1947). unde se interesează de încadrarea cu ofiţeri şi subofiţeri.Plecarea cu automobilul la Simferopol.00 . Comandantul Diviziei 46. 13. apoi la Comandamentul batalionului 20 Vânători de Munte.Masă la Comandamentul Corpului Vânătorilor de Munte. Duminică.30 . General Avramescu215. 9.Se ia ceaiul la cazinoul ofiţerilor germani. 11. 20. la Palatul Ţarilor. 4 aprilie 1942xlix Se inspectează sectorul Sevastopolului. unde Dl.Inspecţie la Aeroportul local. 13.00 . Judecat şi condamnat în Iugoslavia (1947). 9.Pace şi război .

Inspecţie la Comandamentul Diviziei 4 Vânători de Munte.Înapoiere la Simferopol..1942 – 30. cu care Dl. Comandantul Diviziei 21. unde întâmpină Comandantul garnizoanei şi autorităţile locale.Decolarea cu un avion trimotor german. Mareşal este întâmpinat de D-nii: General NiculescuCociu. Comandantul Garnizoanei.Masa la Corpul Vânători de Munte.00 . 21. în 1948-1951 – încarcerat (Anton Bejan. 12. D-nii Generali Dumitrescu Petre şi Avramescu. Urmează inspecţia Grupului Apărării de Coastă. Mareşal cu suita. 15.00 . Inspecţie la Batalionul 16 Infanterie Marină. Mareşal vizitează portul şi oraşul. 16. II: Succese şi eşecuri (1. unde Dl.Înapoiere la Vâlcov.45 . 8 aprilie 1942 3. Marţi.00 . în direcţia Ismail. 11. unde inspectează Spitalul 3 Campanie şi Spitalul 2 Campanie al Crucii Roşii.Sosirea la Cetatea Albă.15 .Sosirea la Vâlcov unde întâmpină autorităţile locale.Idem.Vol. 19. Dl. însoţiţi de Guvernatorul Basarabiei şi autorităţile locale. pleacă cu vaporul spre Sulina. 8.Sosirea la Simferopol.1943) 12.Masa la vapor. Prefectul judeţului.Plecarea cu vaporul „Ştefan cel Mare” la Vâlcov.00 . General von Manstein este primit în audienţă de Dl. 14.00 . 217 Viceamiral Alexandru Gheorghiu (1890-1968).Plecarea cu trenul din gara Tiraspol. Colonel Sergiu Atanasiu. Comandantul garnizoanei.30 . Amiral Gheorghiu217 şi Comandor Dobrescu etc.00 .15 . Mareşal.VI. 16.30 .Plecarea cu avionul la Tiraspol.O scurtă vizită prin Cetate şi port.I. Colonel Budu.30 .Plecarea spre Tulcea. 10. Miercuri.00 . al Diviziei de Dunăre (1941-1942). 12.Masa la popota ofiţerilor din Regimentul 35 Infanterie.Dl. unde Dl. unde are loc raportul Comandanţilor de M. 12. Dicţionar enciclopedic de marină. 6 aprilie 1942 9.Sosirea la Sulina. 12. 14.00 .Inspecţie la Regimentul 35 Infanterie. Mareşal este întâmpinat de Dl. 7 aprilie 1942 7. Luni.00 . coordonator.Sosirea în Ismail port.30 . şi Şefii de Servicii.30 . p.40 . Prefectul şi autorităţile locale. cu care Dl. 9. unde găseşte dezordine.30 .Masă la Divizia 4 Vânători de Munte.Inspecţie la Jibrieni (nord Vâlcov). 9. 15. Mareşal stă de vorbă cu pescarii.45 . 133 . 231). absolvent al Şcolii Navale de la Fiume – Italia. 17.U.00 . unde Dl.Dl.15 . 8. I. dând dispoziţiunile necesare.30 . Primarul oraşului. interesându-se de situaţia portului.Plecarea la aeroportul Simferopol.00 . 13.30 . cdt. 17. Fărcăşanu. interesându-se din punct de vedere administrativ şi militar.Vizitarea portului.Înapoierea cu vaporul la Ismail.45 . Mareşal se întreţine. General Poenaru. 10.

00 .00 . Liceul de Băieţi „Ion Creangă”. Gimnaziul Teoretic de fete.Sosirea în Tulcea. Şcoala Primară de băieţi nr.Masa în vagon. Şcoala Normală „Mihai Viteazul”.00 .1942 (apud Registrul istoric. Sâmbătă.30 .30 .Sosirea la Bălţi şi masa în tren.30 . 20. Mareşal a vizitat şcoala primară mixtă. Liceul de Fete „Domniţa Ileana”.Se serveşte o gustare. Spitalul Mixt.Sosirea la Făleşti unde Dl.00 . Vineri. 21. 218 134 .30 . la Reg.T.Plecarea spre Bălţi.Jurnalul Mareşalului Antonescu 16.10 .45 . 1. după care Dl. Primăria etc.45 . Comenduirea Pieţei.Sosirea la Ismail. Liceul Comercial. Mareşal vizitează pe rând: Centrul Agricol. unde are loc prezentarea autorităţilor locale. Jockey-Club. 13.40 . Asociaţia Creştină a Femeilor. 18. Oficiul P. 343/5. S. 19. 19. Mareşal vizitează postul de jandarmi.Vizită la Fabrica de ulei şi Spitalul Militar. Pretura.Inspecţie la Regimentul 17 Vânători şi la Magazia Corpului Regimentul 6 Vânători şi Regimentul 29 Artilerie. Mareşal a semnat pe Evanghelia Mănăstirii şi a donat 500 000 lei pentru refacerea localului. Biserica Ciuplea.Pace şi război . Liceul Eparhial. 11.Plecarea cu automobilele spre Orhei.Vizită la Comandamentul C. Primăria Orhei. 10 aprilie 1942 9.La Sângerenii Vechi. Mareşal inspectează Reg.A. Despre vizita Mareşalului în Basarabia vezi detalii în Comunicatul nr. Tribunalul Bălţi şi Prefectura Bălţi.Conferinţă administrativă la Prefectură.20 . În continuare se vizitează: Şcoala Primară de Fete. şi Batalionul de Instrucţie. 14.3.30 .20 .Vizită la Episcopia Bălţi. 40 P. IV.15 . 12. 9 aprilie 1942 9. Azilul Municipal de fete. P.00 .30 .. Şcoala Normală de fete Regina Maria. Dl. Reg. Federala Orhei. 11 aprilie 1942 8.30 .T.Plecarea cu vaporul spre Ismail.Sosirea în Gara Chişinău218. f.Oprire în Copăceni (Bălţi) unde Dl. 9. 17. 17.00 .Plecarea cu trenul spre Chişinău. la Reg.00 .10 .Masa la tren.Vizită la: Liceul Comercial Regina Maria. 18..00 . ospătăria comunală.Vizită la Mitropolie.Vizită la Mănăstirea Curky.15 . 20.15 . 15.Masa în tren.Masa la Guvernământ. 8 Grăniceri şi la spitalele din oraş. 9. 14. 18. 15. 10 Vânători.00 . Tribunalul şi Gimnaziul Industrial. 15. Batalionul 16. unde Dl. precum şi Prefectura.Vizită la Depozitul de Capturi Orhei. Joi. S. 33 Inf.Conferinţă administrativă la Guvernământ.V. Palatul Justiţiei.Plecarea cu automobilul la Făleşti. Uzina electrică. 21.30 . 21. 22. 147).

Directorul General al Serviciului Special de Informaţiuni: chestiuni de serviciu. 13.Masa la Prefectură. . 131 – Constantin Dinu Hiott. 19. 69. unde Dl. Prefectura. Cu această ocazie. Marţi. MAS al României.Comandantul Legiunii de Jandarmi Hotin.1940.Comandantul Legiunii de Jandarmi. Dl. Moghilev.00 .Plecarea spre Hotin. Spitalul judeţean etc. 23. 13 aprilie 1942 9. Spitalul Civil Mixt. unde. Batalionul 13 Pază.30 . Mareşal Antonescu a inspectat unităţile militare aflate în garnizoană.Comandantul Diviziei 8. care a avut loc la Guvernământul Bucovinei. 14 aprilie 1942li 10.Plecarea pentru dejun la vila Băneasa. Serviciul Tehnic.30 . precum şi autorităţile şi instituţiile civile locale (şcoli. Gimnaziul de Băieţi.00 .1943) 22.1942 – 30.45 .Lucru în birou. Gimnaziul Teoretic de Fete.00 .Se vizitează Tribunalul.55 .Dl.30 . Mareşal vizitează Primăria şi Postul de Jandarmi.Sosirea la Siliştea.40 . Anuar Diplomatic 1942.45 .Dl. Luni.Dl. ministru plenipotenţiar al României la Vichy.Guvernatorul Bucovinei. 20. Camera Agricultură. 21. 18. de asemenea. de asemeni. p..I. Ministru Hiott219: expune situaţia din Franţa220.Sosirea în comuna Boian.Vol. 17. 12. unde Dl. 16. Camera de Comerţ. . Vezi. Eugen Cristescu .Dl. 135 .Plecarea cu trenul spre Noua Suliţă. din 15.40 .Lucru în birou. 15. . 219 Cf.50 .Masa în tren. 14.). Casa Naţională şi Dispensarul Comunal. 1942. unde se vizitează Catedrala oraşului. 18. 21. 20-22. se vizitează Primăria.Plecarea spre Cernăuţi. Depozitul de tutun C.A. Mareşal vizitează pe rând: Gimnaziul Industrial.Plecarea cu trenul spre Bucureşti.45 .Sosirea la Noua Suliţă. 12.00 .Sosirea în gara Mogoşoaia: sunt prezenţi toţi membrii Guvernului şi reprezentanţii autorităţilor militare. Biblioteca şi Muzeul oraşului. Mareşal este întâmpinat de: .Sosirea la Cernăuţi. Bucureşti. 12 aprilie 1942 5.M.15 .30 . Dl. I.10.Se vizitează oraşul Cernăuţi.Sosirea la Preşedinţie. Primăria. Asistenţă Socială.30 . Jurnal.00 . . 17. Ministru Pană: chestiuni de serviciu.VI.15 . Duminică.Sosirea la Hotin. p.00 . II: Succese şi eşecuri (1. Mareşal a luat parte la o conferinţă administrativă.Prefectul jud.00 . spitale etc. Pretura etc. 10.30 . 11.

223 Textul integral. 19. Colonel Magistrat Petrescu: chestiunea legionarilor care pleacă pe front şi proiectul lege al eliberării condiţionate a condamnaţilor. IV.Lucru în birou.40 . 21..30 . 19.45 . Registrul istoric.Lucru în birou. General C. 429-458. 77) desprindem că nu se indică orele desfăşurării reuniunii.Lucru în birou. Florescu221.00 . Vineri.Plecarea la vila Băneasa.Dl.. Miercuri.30 . 459-474).Instrucţiuni: .15 .Dl.00 .Lucru în birou. 21.50 ..Dl.Reuniune a guvernului.Mareşalul Palatului: chestiuni de serviciu.10 . 17. IV. precum şi acest fapt: „Nu s-a stenografiat şi nu s-a dat comunicat”.00 .00 şi 13.Dl. 19. 15 aprilie 1942lii 10. General Popescu: chestiuni de serviciu.40 . prezidată de Mareşalul Antonescu]223 .Plecarea la vila Băneasa.00 [→ 13.Dl. IV. General Constantin. General Pantazi.Dl.Dl.Dl. Bucovina şi Transnistria (ibidem.30 . 221 220 136 . 11. f.Consiliu de Miniştri224: observaţiunile D-lui Mareşal Antonescu cu ocazia călătoriei din Bucovina. Guvernator Alexianu: chestiuni de serviciu. urmată fiind de Comunicatul nr.50 . VI.00 .Lucru în birou.Plecarea la vila Băneasa pentru dejun.Pace şi război . Joi.30 . Registrul istoric.30. şedinţa Consiliului a avut loc între orele 11. .30 .Lucru în birou. 336 (Registrul istoric.Raport săptămânal: .Plecarea la vila Băneasa. în Stenogramele . 18. în anexă – Constatările Domnului Mareşal Ion Antonescu din inspecţia în Basarabia.00 .Consiliu pentru Ordinea Publică222. 112. Amiral Păiş. Basarabia şi Crimeea. 17. 117. General Jienescu. 13. p. 11. General Şteflea. Rosetti-Solescu . .00 .Plecarea la vila Băneasa pentru dejun.30 . 20. 17.Lucru în birou. 16 aprilie 1942liii 10. 13.Dl. 77-79). f.Dl. . f. General Dobre. . p. f. 222 Din Procese-verbale (I. 224 După Procesele-verbale (I.30 . f. 17 aprilie 1942 11. . 12. 20.Jurnalul Mareşalului Antonescu 19.Dl. 123-124).

Cina. 20.30 . care se socoteau.20 . era un bărbat inteligent. diplomat italian. încă nu erau conştienţi de periculoasa aventură în care se lansase ţara. 13. nu făcuse să se resimtă încă vreo consecinţă.30 .30 . era orbeşte convins că Hitler va câştiga războiul şi a fost consecvent acestei convingeri eronate până în faţa plutonului de execuţie …” (apud Mihai Pelin. M.10 . România-Italia.Plecarea spre Bucureşti. Parisul Balcanilor. Bucureşti.Vol.50.Sosirea în Predeal. 90-92). ca memorialist.VI.30 .Dejunul. Mareşal vizitează grădina şi clocitoarea dând dispoziţii ca puii scoşi .30 .30 . intimă.Dl. 225 137 .1942 – 30. Conducătorul. a consacrat două cărţi excelente misiunii sale în România – Colloqui con due dittatori (1949) şi La pace impossibile (1961).Plecarea pentru dejun la vila Băneasa. Renato Bova Scoppa ca trimis al Italiei în România. Duminică. După răsturnarea la 25 iulie 1943 a Ducelui. p. Bova Scoppa. Vicepreşedinte Mihai Antonescu şi de Maiorul Adj. Mareşalul Antonescu. Bova Scoppa avea să consemneze după exact douăzeci de ani: „În mod cert. 2005. Dl.00 . Diplomatul.Dl.1943) 13. dar. Mareşal iese în grădină unde rămâne până la ora 11. 16. 18.10 . La plecare Dl. 21. conducerea reprezentanţei acestuia la Bucureşti fiind încredinţată unui anume Armando Odenigo. cu orgoliu.?). ministru al Italiei la Bucureşti începând de la 1 iulie 1941.Dl. Mareşal pleacă cu automobilul la Predeal fiind însoţit de D-na Mareşal. îndeosebi cu liderul Externelor. 19. Renato Bova Scoppa (1892 . în anexă).Ministrul Italiei în România.să fie împărţiţi la văduvele de război. Puterea militară a Germaniei îl fascinase. Colonel Grigoriu. 19 aprilie 1942 11. Se găseau de toate şi la preţuri derizorii în raport cu cele practicate în ţările beligerante. Renato Bova Scoppa225 .Dl. 15. 1939-1945. Eugen Niculescu. O parte din populaţie o ducea bine […] Mareşalul Antonescu avea un trecut militar strălucit. prof. cum li se întâmplă militarilor care îşi asumă mari responsabilităţi politice. Mareşal rămâne la vilă. II: Succese şi eşecuri (1. 20 aprilie 1942lv 9. deşi acesta se pusese după septembrie 1943 în război cu statele Axei. misiunea mea la Bucureşti a fost cea mai agitată din lunga mea carieră […] România din vara anului 1941 era încă o ţară fericită. 14. Luni.Lucru în birou. 18 aprilie 1942liv În cursul dimineţii Dl.30 .Dejunul. Imediat după 23 august 1944. Timp de doi ani a întreţinut relaţii bune cu oamenii regimului antonescian.I. Pellegrino Ghigi. Bucureşti. Antonescu.Cina.D-na şi Dl.după ce vor mai creşte . Se resimţeau în acţiunea sa de conducere a statului anumite deformaţii profesionale. Renato Bova Scoppa a redevenit unicul reprezentant cu drepturi depline al Italiei la Bucureşti. 13. Despre începuturile misiunii sale diplomatice la Bucureşti. Diplomaţie de război. Sâmbătă. împreună cu D-na şi Dl. când i-a succedat unui alt excelent confrate şi filo-român. ale cărui eforturi pacifiste în cadrul Axei fasciste prin intermediul Ducelui Benito Mussolini le-a încurajat ori chiar le-a iniţiat (vezi mai jos.20 . Mareşal a fost salutat de: . Resursele naţiunii erau imense.

13.Dl.45 . 10. General Şteflea. . .Dl. IV. Col.Ministrul Internelor: chestiuni de serviciu.Creditele agricole: . Jurnal. Marţi.10 .Preşedintele Sindicatului Ziariştilor: regimul presei şi organizarea profesională a ziariştilor.00 .Dl.Dl.00 . General Jienescu. . 12. 19. Colonel Cozloschi Alex.45 .Lucru în birou. . 128-129.Dl.Pace şi război .15 . Ministru Valer Pop227: chestiuni de serviciu. .50 . A.30 .05 .Dl. 128-129). 19.Dl.Şeful Dir. Col.Îngrijirea pomilor.Dl.00 .Dl. Miercuri. IV.Dl. Petrescu. Baron von Killinger: prezentare înainte de plecare în Germania228.00 .35 . .Dl. 18. .Instrucţiuni pentru parada de 10 mai: În baza datelor examinate a intervenit decizia Mareşalului Antonescu – consemnată în Comunicatul nr. Maior Rădulescu. 18.Plecarea la Vila Băneasa pentru dejun. . f.Dl.Dl. 18. 12. 227 Cf. 21 aprilie 1942lvi 11.Dl. f.Dl. Ministru Pană.30 . Amiral Păiş. 226 138 . 22 aprilie 1942 10.. Pomiculturii. 21. 62.Campania contra omizilor.45 . 228 Registrul istoric. Mag.Raport săptămânal: . 13.Dl. . General Victor Iliescu: rezultatul călătoriei în Germania. noul Ataşat Militar la Budapesta: prezentare. General Popescu.Jurnalul Mareşalului Antonescu . 339 din acea zi – privind împroprietărirea ostaşilor care s-au distins în Războiul din Est (Registrul istoric.Sosirea în Bucureşti. 128).15 . 17. General Popescu . . . Munteanu.Lucru în birou. Ministru Stoicescu. I. .30 .Dl.Dl.Plecarea la Vila Băneasa. 18. Săndulescu . General Dobre. Lt. p.Dl. . 20.30 .Dl. Ministru Stoicescu. Va urma – s-a exprimat Mareşalul – o reformă agrară cu „scop naţional. General Pantazi. General Şteflea.Situaţia arestaţilor în luna martie şi constituirea lor în unităţi combatante: . Subsecretar de Stat Vulcănescu. f. Finţescu (Creditul Industrial)226.Dl. economic şi social” (ibidem. Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu. 11.Dl.

Col.30 . IV.30 .1943) . 17.Dl. 79-81). pentru depistarea tuberculozei.Dl. Col. legea minelor şi alte chestiuni. IV.) în România ale firmei germane „Holzmann”.Dl. Dănulescu: chestiuni de serviciu. 231 General de brigadă Alexandru Manolescu (n.S-a expus problema reorganizării producţiei în vederea completării şi adaptării sistemului industrial actual pentru a se asigura în condiţii optime trecerea de la starea Cf.35 .I.20 .45 ... Victor Moldovan: predă o scrisoare din partea D-lui Grigorcea (Roma) şi supune o chestiune în legătură cu Ministerul Economiei Naţionale.Propuneri referitor la răniţii tuberculoşi.1942 (Registrul istoric.10 .30 .Dl.I.30 . 131.30 .15-13. f.Dl. 131. f. după 1940 la Domeniile Coroanei.35 (vezi Comunicatul nr. I. VI. Gane .Vizită la Ferma Regală şi Şcoala de Agronomie. Din 1947.Dl.1942 – 30. General Dr. 14. 63-65). Registrul istoric. 24 aprilie 1942lviii 10. 13. Pekrum: prezentare şi decorare. Hans Hollfelder.15 . baraje. 13. Sireteanu: prezintă diferite sisteme de reparat bocancii. 17. f. 133-134).Dl. Itinerariu: Băneasa . 340 din ziua respectivă (Registrul istoric.Dl. Vasiliu-Cluj: prezintă documentele despre care a vorbit D-lui Mareşal la Predeal230. General Niculescu. 230 229 139 .30 . 21. Col. Comunicatul nr. Hollfelder. Lt. Reprezentanţe): în legătură cu lucrările de construcţii viitoare (drumuri.00 .Dl. 11.Vol. Dr.30 . 1885). . aparatele medicale şi dentare evreieşti: .Bucureşti: se verifică activitatea agricolă.Dl.Plecarea la vila Băneasa pentru dejun. (Construcţii. Dr. Lohse . 341 din 24. desfăşurat la orele 11.Dl. . 11. Joi. Prof. 13..Plecarea la vila Băneasa pentru dejun.00 . sub preşedinţia D-lui Mareşal Antonescu. Mareş: chestiuni personale.00 .Dl. la care au participat toţi membrii Guvernului: . 233 Potrivit Proceselor-verbale (I.Directorul Soc. Instalaţii. Vineri. General Şteflea. IV. Dr. 232 Registrul istoric. Ing. 17-19 . p. 21. 474-504.R. Ministru Marinescu: contractul de peşte. poduri etc.Dl. N. 18. Ing. General C. Int. 133).Dl. N.Dl. f. p. trecut în rezervă (cf. Veteranii.40 .Plecarea la vila Băneasa. C. 23 aprilie 1942lvii 11. Constantin: situaţia aprovizionării armatei232.45 . 20.Prundul Olteniţa . 12.Medicul Şef al Misiunii Germane în România: prezentare pentru plecare din ţară.Dl. în Stenogramele . General Pantazi. f.Consiliu de Miniştri 233 . II: Succese şi eşecuri (1. 11. Căpitanovici.Dl.Inspecţie la Batalionul de Gardă al Conducătorului unde a avut loc vizita medicală a trupei prin procedeul Prof. General Manolescu231: în legătură cu Domeniile Coroanei.VI. .IV. Dr.Comuna Băneasa Vlaşca . . Ministru Tomescu. Lützow şi Lt. Textul integral al minutei. IV.15 . 15. 21.Zbor cu avionul 229 .

Dl.Dl.De asemeni.Plecarea la vila Băneasa. IV.S-a examinat situaţia actuală a industriei extractive. General Reinecke.1942): . General Davidescu.20 . . . 11. . 235 Registrul istoric. Sâmbătă.Dl.Dl. a celei metalurgice. .Lucru în birou.Pace şi război . 135.Dl. controlând pe teren activitatea instituţiilor în subordine. 20. Ministru Marinescu. General Stoenescu.S-a dispus elaborarea unui plan de finanţare a importurilor privind apărarea naţională.45.45 – 13. Dl. Tonitza.30 . . 140 . VI.Consiliu Economic234 (continuarea Consiliului din 24.30 .00 . p. înzestrarea agriculturii şi utilarea industriei. 13.IV.D-na Popovici: chestiuni personale235.Dl.45 . Mareşal ajunge la ora 20. f. General Niculescu . General Stoenescu a expus constatările făcute de D-sa în călătoria din Italia şi Elveţia. .Dl. fiind însoţit de D-na Mareşal. .00 .Dl. Col.Dl. 16.Plecarea la Predeal.45 . 14. 21. . General Gheorghiu. 82-83) reuniunea s-a desfăşurat la orele 11. General Dobre. .Comandantul Militar al Capitalei.30 . Baron von Killinger.. Căpitanovici.Plecarea pentru dejun la vila Băneasa. General Pantazi. modul cum au fost conservate maşinile agricole importate din Germania etc. Colonel Mardari: instrucţiuni. f. Dr. expunându-se măsurile ce trebuiesc luate prin colaborarea departamentelor. Lt.Dl. 13.Dl.Dl. membrii Guvernului să facă inspecţii în diferite regiuni ale ţării. Textul integral al minutei.30 .Dl.Chestiuni financiare: . 504-534. . . .Jurnalul Mareşalului Antonescu de război la cea de pace şi pentru a se putea satisface cerinţele generale. forestiere şi industriale. Mareşal Antonescu a insistat asupra naţionalizării diferitelor întreprinderi care interesează îndeaproape funcţiunile Statului.În ceea ce priveşte aprovizionarea cu combustibil. Ministru Mihai Antonescu. 17.S-a dispus ca institutele de Credit de specialitate să-şi intensifice acţiunea şi să sprijine prin împrumuturi activitatea întreprinderilor agricole. unde Dl. .00 . Col. Mareşal a hotărât să se dea o mai mare dezvoltare exploatării lignitului şi întrebuinţării lui ca combustibil 13.Plecarea pentru dejun la vila Băneasa. în Stenogramele . Mareşal a dat dispoziţii ca pentru perfecta funcţionare a serviciilor.Instrucţiuni: . Dl.15 . viticole. 25 aprilie 1942 10. s-a examinat organizarea industrializării şi sporirea producţiei agricole.Dl. 17. ... 234 Potrivit Proceselor-verbale (I.Dl. a industriei pielăriei şi a fabricilor de textile. .

18. Profesor Emil Panaitescu (reîntors din Italia): chestiuni cunoscute de Dl. Mareşal a ordonat ca toate constatările făcute la ambele spitale.Dl. Luni. Tomescu. Mareşal este întâmpinat de Primarul oraşului Predeal şi de Comandantul Detaşamentului Jandarmi Pază. 14. 12. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. Popescu: chestiuni de serviciu.50 .Dl.Dl. Colonel Diaconescu. 14. 17. împreună cu D-na Mareşal şi Dl. 18.30 .Dl.00 .I. 59).00 .Dl. Popescu.30 . născută Pallady.40 .30 . 28 aprilie 1942 11. Dr. 16-17 . având invitată pe D-na Cantacuzino236. Ministru Tomescu: chestiuni de serviciu.Lucru în birou şi plimbare prin parc. Ministru Marinescu: chestiuni de serviciu. Petraşincu. 17-20 .Dl. 141 . A fondat „Societatea Naţională a Femeilor Române Creştine” (1910).Dl.Dl. având invitaţi pe D-nii: . 236 Alexandrina Cantacuzino (1876-1944). 10.Dl.1943) Dl.Maior Adj. General D.D-na Mareşal şi Dl.40-16 . să fie comunicate de urgenţă celor în drept.Delegaţi de mecedoneni spre a mulţumi D-lui Mareşal pentru darul făcut: .30-14.40 . 19. în 1929 a pus bazele celui dintâi partid autoritar – „Gruparea Naţională a Femeilor Române”. Mareşal.Vol. se plimbă prin parc.Plecarea D-lui Mareşal cu automobilul la Bucureşti. . Dicţionarul personalităţilor feminine din România. 19. La plecare Dl. II: Succese şi eşecuri (1. Ministru Mihai Antonescu şi Maiorul Adj.30 . Sub influenţa fascismului italian. Bocu. 26 aprilie 1942 9. Mareşal ia dejunul la Predeal.Dl. . 13.Dl. 16.Dl. lucru ce s-a şi executat.00 .15 . .Inspecţie în oraşul Braşov la Spitalul „G. Mârzescu” şi Spitalul Militar „Regina Maria”.30 . General Vasiliu. Mareşal. Duminică.Dejun la vila Băneasa. Marţi.Dl. Dl. Mihai Antonescu pleacă cu automobilul la Bucureşti. Eugen Niculescu. Dr. Prof. A încurajat şi susţinut diversele societăţi de binefacere (George Marcu.00-10.1942 – 30.30 .VI. Eugen Niculescu. General Pantazi: tabel cu ofiţerii decoraţi cu „Mihai Viteazul” şi invalizi.Sosirea la Bucureşti (vila Băneasa). p. apoi „Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor” (1918-1938) şi „Mica Antantă a Femeilor”. coordonator.Dejunul. 27 aprilie 1942 9-13 .Dl.30 . . Mareşal se plimbă prin parc. 13. General Hauffe: chestiuni de serviciu.Dl. 13.Lucru în birou. căsătorită în 1899 cu politicianul conservator Grigore Cantacuzino. .

Col. 240 Textul integral al minutei.[Şedinţa Consiliului de Miniştri cu Guvernatorii provinciilor eliberate. I. Basil Teodorescu.Dl. . 20. 18.30 . [10. 139-140). 19. . VI.Dl.Plecarea la vila Băneasa. Florescu (1871-1950). Ministru al României la Madrid şi cunoscut editor de ziare şi reviste (îndeosebi „La Roumanie Nouvelle”).30 . A se vedea Comunicatul nr.45 . f. Registrul istoric. 238 237 142 .00 . cu Guvernatorii provinciilor dezrobite.30-14. 17. Florescu238: planul de lucru al asociaţiei româno-spaniole239.Profesor Alexianu. 11. Puccio (ziarist italian)241. 19. f.Dl.15 . Lt. IV. p.15 .30 . Vineri. General Rosetti: chestiuni personale.30 . 140. 1 mai 1942 10. 19.30 .Dl. 19.. 30 aprilie 1942lix Dl.Pace şi război .Dl.00 . . General Pantazi.Dl. Magistrat Petrescu: proiectele de legi în legătură cu pedeapsa capitală a celor ce fug de pe front şi tabele de acei care pleacă. f. 138. sub preşedinţia prof. . 535-537). . 137.00 . 19.Dl.T.Lucru în birou cu Dl.Dl. IV. Mareşal rămâne la vilă. Ciumetti. . General Jienescu.Dl. 239 Registrul istoric. Amiral Fleischer: prezentare pentru sosire la comandă. Miercuri..Dl.. Amiral Georgescu.Dl. Ministru Buşilă. 342 din acea zi (Registrul istoric.537-583. 242 Procese-verbale. 29 aprilie 1942 11. Mareşal primeşte în audienţă la vila Băneasa.Raport săptămânal: . p. iar apoi al P. Jean Th.Dl.General Voiculescu.N. 241 Registrul istoric.30 . Joi. . 83-85. IV. Mihai Antonescu]240. IV.Consiliu de Miniştri.R. precedat de ordinea de zi (ibidem.L. f.Dl. General Coroamă: chestiuni personale237.30-14.D-nii Guvernatori: . .15 . 11.Jurnalul Mareşalului Antonescu . avocat şi om politic.00 . Mihai Antonescu]242. Ioan (Jean) Th.Dl. General Şteflea. membru al Partidului ConservatorDemocrat.General Calotescu. Ministru Neubacher. în Stenogramele . General Pălăngeanu: proiecte de lucru M.Dl. prezidat de prof. General Dobre. 21.Dl. f.

însoţit de Dl. General Aurel Iliescu: chestiuni personale.Dl. 143 .10 . 17. . Suciu (Secretar General la Aprovizionare). . 17.D-na şi Dl.00 . vizitează sera şi dependinţele vilei.1942 – 30. 19.00 . Florian Marinescu . Sâmbătă.50 .30 . Ministru Bova Scoppa245. Ministru Marinescu.00 . Petrescu: cărţile didactice.VI.N. 19. Face anumite observaţiuni asupra modului de execuţie al unui gard de piatră ce se construieşte la vila D-sale. Trece apoi la vila „Canarache”.00 .P. Mareşal.Dl.I.Înapoierea la vilă. 143. . 11.Dl. unde rămâne până la ora 18. Colonel Diaconescu . II: Succese şi eşecuri (1.45 . 19. 245 Registrul istoric.00 . Mareşal iese în grădină.30 .Dl.1943) 12.Mersul însămânţărilor. C.Ad-torul Casei M. 243 244 Specialist în istoria francmasoneriei. Col. 142. Toma Petrescu243: prezintă registrul de rotarieni şi cărţile de aur ale Lojei Naţionale244. Regelui şi Preşedintele Asociaţiei de îndiguire Olteniţa: asanarea regiunilor inundabile din regiunea Olteniţa. Ministru Mihai Antonescu. 13. Dl.I. Mareşal.Dl. IV. f. organizator al expoziţiei din primăvara anului 1942 (vezi infra).Dl.Dl. Col.Dejunul. Duminică. .D.20.C. Minescu (I. Mareşal primeşte audienţe la vila Băneasa. pleacă cu automobilul la Predeal. Şt. Ministru Mihai Antonescu.O.Dl.45 .A. 3 mai 1942 11. Mareşal se întreţine câteva minute cu cei prezenţi.00 . 21.Contractul de concesiune al pescăriilor din sudul Basarabiei.Dl. 13. 17.Director General al Siguranţei: un raport secret. Colonel Mardari: instrucţiuni. Comandantul Batalionului 4 Vânători de Munte şi Maiorul Rădulescu. 13.). Comandantul Detaşamentului Jandarmi Pază. Lt.Preţul muncilor agricole. Munteanu. .Dl.Dl. Registrul istoric. La sosire Dl.00 . Grigoriu. Ing.Rularea filmului „Campania din Est” în sala roşie. . . 14.Dl. Ştefănescu: chestiuni personale. . 17. Trece apoi în grădină.Dl. Subsecretar de Stat I.Dl.Cina. Dl. 10. Alex. 2 mai 1942lx Dl. 16.Vol. G.45 . Ministru Pană. 10. inspectând încăperile ocupate de jandarmi. însoţiţi de Dl. 18.50 .).Dl.Sosirea la Predeal. . General Popescu-Sanitarul: demisia General Popescu.Academia de Agricultură. S. Primarul oraşului.00 . Vicepreşedinte Mihai Antonescu. Lascăr (P.40 . f.Dl. IV.D-na Blank: chestiuni personale. Mareşal a fost salutat de către: Dl.R.30 . unde este cazată trupa Companiei Jandarmi Pază.40 .Dl.

Maior Adj. 12.Rezultatul exerciţiului de cadre.50 .10 . în Comunicatul nr.00 . 19. .Şcoala primară de băieţi Nr. 15.Dl. Mareşal a vizitat următoarele şcoli şi cantine de sub îngrijirea Consiliului de Patronaj: .Dejunul. Mareşal. Vezi şi însemnările din 22 şi 23 ianuarie 1942.Dl.Dl. pleacă spre Bucureşti oprindu-se la Sinaia unde a inspectat un spital militar instalat în casa de odihnă a ofiţerilor. Int.00 .00 .20 .00 . IV. Int. Aici a decorat un număr de 160 de ofiţeri şi trupă.] Popp247: prezintă lucrări suplimentare la albumele etnografice întocmite248.Dl. 20.Dl. General Pălăngeanu (M. 19.Dl.1942 (Registrul istoric.15 .Dl. 49. 6 mai 1942 11.30 .00 . Prof.Dl. . 18. 63.Dl. . Subsecretar de Stat Petrescu. 144 .. 147. însoţit de Dl. Marţi. 248 Registrul istoric. 32.V.R. 32 şi cantina şcolii.Dl.Micul dejun. Marin Alex. 14.Plecarea spre Bucureşti unde ajunge la ora 17.Şcoala primară de băieţi Nr. Colonel Teodorescu: chestiuni de serviciu.Instrucţiuni: .T. Popescu: chestiuni de serviciu.30 .Dl. General Pantazi: chestiuni de serviciu.Plecarea la vilă.Dl. General D. General Şteflea. General Braener . . Ministru Dragoş: chestiuni de serviciu. General Hauffe: .Dl.00 . Miercuri.Casa Copilului din str.Şcoala de fete Nr. Profesor [N.00 .45 . 19. 18. 13. General Pantazi.00 . f. 5 mai 1942lxii 10. oprindu-se la vila Băneasa. 17. 11.). 14. Procuror General Păduraru: instrucţiuni în legătură cu francmasoneria.25 .Dejunul la vila Băneasa.Şeful Serviciul Intend. IV. .Dl. 345/8.Pace şi război .Dl.30 . 4 mai 1942lxi 9. Maica Domnului Nr. 18. . 20.30 . . Aurel Popa (Secretar General Culte).30 . 246 247 Detalii despre vizită. După decorare a ţinut o cuvântare celor prezenţi mulţumindu-le şi asigurându-i de toată solicitudinea D-sale246.25.Raport săptămânal: .Jurnalul Mareşalului Antonescu 20.Cina. General Victor Iliescu. f.Lucru în birou.Situaţia militară. 152-153). Luni. .Dl. Militare germane în România: prezentare la comandă.

Dejun la vila Băneasa. 251 Registrul istoric.Plecarea la vila Băneasa.00 . Director General S. 160-161). Ministru Pană: chestiuni de serviciu. Guvernarea Ion Antonescu. I. p.00 .1942 (Registrul istoric.Dl.45-14. General Şteflea.15 . Bucureşti. 346/9. 11. . .[Consiliu de Miniştri de Îndrumare şi Coordonare.I. se va cita: Stenogramele . General C. Scărişoreanu. IV.Dl.30 . General Pantazi.00 . Registrul istoric. 250 249 145 .Vizită la „Asociaţia Tinerelor Fete” (Berceni). f. Ministru Marinescu: chestiuni personale. Pălăngeanu249. mai-iulie 1942. . f. General D. f.30 .Dl. 13.Lucru în birou.Lucru în birou. 21.. 14.V. 18.Casa invalizilor. Ciucă. 12. 17. VII). Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri. General Dobre.50 . . Director General al Casei Pensiilor.Dl.Dl. Sever Dan: propaganda maghiară şi alte comunicări251. General Vasiliu. 18. General N. . General rez.45 .1943) . 17.Dl.Comandantul Militar al Capitalei: instrucţiuni.Dl. General Niculescu . 2003. VII. 13.Dl.Lucru în birou.Dl.Plecarea la vila Băneasa.Dl. . 14.00 .Dl. 11.. .Dl. 18. Popescu: chestiuni de serviciu. Mihai Antonescu]250. II: Succese şi eşecuri (1.15 . Arhivele Naţionale ale României.30 .Lucru în birou.00 .1942 – 30. .Dl.00 . Amiral Păiş. General Niculescu .30 . orfanilor şi văduvelor de război: .Dl. Maria Ignat. Textul integral al şedinţei de guvern. D. 21.VI.Dl.Dl. IV. IV. Florescu. vol. 7 mai 1942lxiii 10.30 . General Stoenescu: chestiuni de serviciu.S. 148.00 .Dl. 149.30 . eds. 19..Vol. General Popescu.Dl.Instrucţiuni: . 19.00 . sub preşedinţia prof. Eugen Cristescu.00 .. 20. Joi. Ministru Dr.Plecarea la vila Băneasa pentru dejun.I. în M.Dl.Dl. f. 86-87 şi Comunicatul nr. Vezi Procese-verbale.Dl. .: instrucţiuni în legătură cu activitatea partizanilor sovietici.Comandantul Militar al Capitalei: instrucţiuni pentru parada de 10 mai 1942. vol. 1-37 (În continuare. Tomescu. 11. 19. General Stoenescu.15 . General Jienescu. .

Mareşal rămâne la vilă.30 .Masă la vilă în onoarea D-lui Feldmareşal List254. Dl.Se oficiază un serviciu divin. pleacă la Palatul Regal cu automobilul.Dl. . General C. 13. În Piaţa Victoriei. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. 9 mai 1942 11. pleacă în automobil deschis. 10. Col. După terminarea defilării M.Dl. f. Zaharia Romeo.Dl. 254 Registrul istoric. S. I. S. Ministru Buşilă: supune D-lui Mareşal diferite chestiuni de serviciu. f. Mareşal primesc raportul de la Dl.00 . Mareşal Antonescu.M.55 . Regele însoţit de M. Sâmbătă. 255 Relatare identică. M.Plecarea la vilă pentru dejun. însoţit de D-na Mareşal.Vizita D-lui Feldmareşal List253 la vila Băneasa.00 . Jurnal.Dl. f. 10 mai 1942lxiv 9.Pace şi război . Ministru Buşilă: chestiuni de serviciu şi invitaţia Ministrului Comunicaţiilor la Sofia pentru 18 mai. se ţin discursuri şi se înalţă în gradul de sublocotenent noii ofiţeri. însoţit de Dl. 12. 163. Zaharia Romeo şi de Dl. 11-13 . IV. Mareşal Antonescu lucrează la vila de la Băneasa. S. 12. 13. Regele. 20.Jurnalul Mareşalului Antonescu Vineri.45 . împreună cu D-na Mareşal. După amiază. 136. de la vila Băneasa la Palatul Regal din Calea Victoriei.Dl. IV. 11 mai 1942lxv În cursul zilei. a vizitat Expoziţia antimasonică.Colegiul medicilor veterani.Dl. Niculescu. 161. 8 mai 1942 10.30 . Ionescu Brăila: . 9. însoţit de Dl. 252 253 Registrul istoric.30 . însoţit de Dl. 146 .15 . Dl. se retrage la vila Băneasa. Lt. Dl. Adj. Luni. Mareşal Antonescu. 20.30 . Mareşal pleacă la Palatul Regal.Prezentarea şi decorarea de către M.00 .25 . Duminică. Dl. Mareşal Antonescu. p. Colonel Adj. Cf. După prânz. în Registrul istoric.00 . pleacă cu un automobil deschis la locul defilării.00 .Prânzul la Palatul Regal Victoria255. S. Mareşal.Biserica de la Arcul de Triumf. IV. Toma Petrescu. Regina Mamă. Regele a D-lui Feldmareşal List. Comandantul Militar al Capitalei. Lt. iar Dl. 13.Defilarea. Feldmareşalul List împreună cu Dl. 9. S. Popescu-Necşeşti: o comunicare252. Regele şi Dl. 153-160.

[Şedinţa Consiliului pentru Ordinea Publică. .1942 – 30.Mareşal Wilhelm List: „Mihai Viteazul” Cl. . Erich Scheure: „Steaua României” (Ofiţer).Maior i. Dr. sub preşedinţia prof. Dr. Otto von Caufe: „Steaua României” (Cavaler).Căpitan Skorzevschi Wolfgang: „Virtutea Aeronautică” (Ofiţer).General Brig. Col. pe traseul Bucureşti 256 Procese-verbale.Lt.Locotenent Moldenhauer Herbert: „Virtutea Aeronautică” (Crucea de aur). . Dr. I.Vol.Maior Dr. cu prilejul Zilei Naţionale a României. Fuss Adolf: „Steaua României” (Cavaler).Căpitan cav.General von Seidel Hans Georg: „Virtutea Aeronautică” (Comandor). .20-14. 12 mai 1942lxvi 11. II şi III. cu avionul. Edmond Hoffman: „Crucea Regina Mamă” Cl. . Dl. . Col.I.Prof. I.Nimic despre inspecţia Mareşalului Antonescu. Sursa: ANIC.Lt.Colonel Berger Lothar: „Steaua României” (Comandor). . 10 Mai 1941. Karl Sak: „Steaua României” (Comandor). f.1943) Din colecţia lui Ion Antonescu: Telegramă de felicitare de la A. Hitler. 147 . Dr. Col. fond PCM – CM.30 .Avocat Dr.g. Eschenhauer Artur: „Virtutea Aeronautică” (Ofiţer). II: Succese şi eşecuri (1. Werner Hulle: „Steaua României” (Ofiţer).VI. Mihai Antonescu]256. . . . Mareşal Antonescu primeşte la vilă şi decorează pe următorii ofiţeri germani: . . . dosar 205/1940 Marţi. Botho Schleich: „Coroana României” (Comandor). 87-88. .

după care a îngenuncheat. membrii Guvernului. 13 mai 1942 În cursul dimineţii Dl. Joi. oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu P. 13. Lt. Podina. . 10.Pace şi război . f.20 .Sosirea la Preşedinţie.Dl.Lucru în birou. jurând să spele ruşinea nemeritată a Neamului. Conducătorul Statului jură apoi în faţa mormântului Eroului Necunoscut că toţi cei care s-au jertfit pentru Neam.00 . S. 15. 165. . Ministru Bossy: chestiuni de serviciu258. Mareşal Antonescu depune o frumoasă coroană de lalele roşii pe mormântul Eroului Necunoscut. Principesa Elena.Sosirea la Predeal. Veniamin Pocitan Ploeşteanul. În timpul zborului. multă dezordine. Mareşal a ţinut o cuvântare în care a arătat că acum un an. 166).45 . vor fi cinstiţi şi urmaşii lor îşi vor primi din bucuria Neamului.Marginile locurilor şi dintre locuri sunt mult mai bine arate. 257 258 Comunicatul nr. Adj. . Mareşal a constatat următoarele: .00 .00 .Bucureşti257.50 . cocenii. Corpul Diplomatic.Voievodul Mihai .D-na Popovici: chestiuni personale.Voievodul Mihai Dâlga . Ţăranii trebuie să ştie că murdăria din curte este dusă şi în casă şi odată cu ea şi boala. 17. 347/15. Mareşal plecând la vila Băneasa. în special comunele Căldăreşti. Miercuri. IV. .Şoseaua Lehliu . bălegarul.1942 (Registrul istoric. Col. Dl. 17. Dl. Premilitarii din satele vecine să le distrugă în cursul săptămânii. 14 mai 1942 (Ziua Eroilor)lxvii 9. pleacă la Mormântul Eroului Necunoscut. IV. Apoi.Sosirea D-lui Mareşal şi începerea slujbei religioase.Pogoanele .Dl.30 . rodul înălţării noastre: ocrotirea şi grija ţării. 17. 13.Gospodărirea gărilor între Lehliu şi Fundulea în mare dezordine.Urziceni . unde o numeroasă asistenţă. Mareşal Antonescu. aşteptau sosirea D-lui Mareşal. Regelui. anul acesta acel popor s-a îndreptat în parte prin lupta şi jertfa sa. 15-17 .Bucureşti. un popor întreg îngenunchea înfrânt şi umilit în faţa aceluiaşi Erou Necunoscut. Registrul istoric. Urmează defilarea trupelor. printre care. Mareşal rămâne la vilă. reprezentantul M.V.Dâlga . însoţit de Dl.Dejunul. 18.Izlazurile nelucrate. 10.30 . f.Lehliu . .Zbor cu avionul pe traseul: Bucureşti . paiele.Plecarea la vila Băneasa. răspândite peste tot şi amestecate. Dl.45 . nelucrate.50 . Mareşal pleacă cu automobilul la Predeal.Pasărea lipsită cu totul de piatră. 148 . S. căruţele. reprezentanţii autorităţilor civile şi militare.Curţile oamenilor. 18. Raniga.Foarte multă activitate pe câmp.Dl.50 . .Jurnalul Mareşalului Antonescu Urziceni . Romeo Zaharia. Vicepreşedinte Ministru Mihai Antonescu şi de Dl. Dl.Pogoanele .Solemnitatea ia sfârşit. împreună cu întreaga asistenţă.Între Lehliu şi Pantelimon perdeaua de salcâmi a căilor ferate plină de cuiburi de ciori.

f. . L..00 .. p. 10. 261 Procese-verbale. în Stenogramele . 13. Regele şi Regina Mamă. în Stenogramele .[Reuniunea Consiliului de Cabinet. p. 260 Procese-verbale. Mareşal iese în grădină şi vizitează sera.15 . 15 mai 1942lxviii 10.Dl. 37-49.VI. Însoţeşte Dl. După un popas de 20 minute pleacă mai departe. vol.Excursie pe jos pe muntele Dihamu şi inspecţie la Batalionul IV Vânători de Munte (cabană)..Lucru în birou. f. Textul complet..V.45-13.Vizita M.00 .D-na şi Dl.00-14.30 . 17. f..Dejun la M.40 . Mareşal. 18 mai 1942 8-13 . Colonel Davidescu şi de Dl. f. VII. L. M. 18-21.Dl. Comandantul Batalionului.Cina. Lt. intimă.[Consiliu de Miniştri. 10.30 . de 16 mai 1942. În trecere prin curtea Batalionului IV Vânători de Munte primeşte raportul de la Dl. L. 259 149 . 168. în Stenogramele .00 . pleacă pe jos spre Muntele „Postăvaru”.Dl. Colonel Davidescu şi suită. 86-122. 16. Mihai Antonescu]260. 262 Registrul istoric. 18.1943) Vineri.Lucru în birou. fiind însoţit de Dl. Col. f. Mareşal al Palatului.45 . Mihai Antonescu]259. Duminică. Munteanu.00 .D-na Goga. Luni.40 . VII. 13. Basil Teodorescu.Dl.30 . Mihai Antonescu]261. VII. vol.00-21.50-13. 17. sub preşedinţia prof. I. 11. 49-86. Merge până la Cabana „Brazi” unde este un post de jandarmi pe care-l inspectează.Primeşte pe Dl.a.. 14.. M. I..30 . 14. curtea păsărilor. Mareşal iese în grădină.Lucru în birou. Mareşal. la care iau parte: .Lucru în birou (şi plimbare prin grădină). Dr.[Consiliu de Miniştri. 89. 348/16.1942 – 30. L.Vol. Sâmbătă.1942 despre cele două reuniuni al Consiliului de Miniştri din 15-16 mai 1942 (Registrul istoric. Mareşal soseşte la vilă şi dejunează împreună cu Dl.Inspecţie la Batalionul 4 Vânători de Munte. sub preşedinţia prof. 20.40 . 89-90. IV.. . 16 mai 1942 9. vol.Dejunul. Textul complet al minutei şedinţei din d. Dl. Mareşal fiind însoţit de Dl. 90-91 şi Comunicatul nr. 166-167).30 . II: Succese şi eşecuri (1.D-na şi Dl. I.10 . IV.I. Colonel Davidescu. 18. 15-21 . Colonel Davidescu. Textul complet al minutei şedinţei de guvern.00 . Mareşal vizitează grădina. sub preşedinţia prof.Dl. 17 mai 1942lxix 8. Procese-verbale. Colonel Davidescu. p. 20. însoţit de către Dl.Cina. Maior Rădulescu.30 . Regele şi Regina Mamă262.

Lucru în birou.Vizită la M. 16. Însoţeşte Dl.Lucru în birou. vol.Dejunul cu Dl.Vizită şi dejunul la M. 23 mai 1942lxx 8.Cina.Lucru în birou. 266 Procese-verbale. Colonel Davidescu.Ministrul Finanţelor.. (Registrul istoric. L. în Stenogramele .[Consiliu de Miniştri. p.Lucru în birou.Lucru în birou. om politic. 15. 13..30 .00 . L. VII. Inginer Zamfiropol. 150 . Miercuri. Colonel Davidescu.Dejunul.Audienţă264: Dl.30 .Lucru în birou. 149-186. 13. ministru de stat în epoca interbelică. 20 mai 1942 8-13 .00 . 9. preşedinte (şef de stat) al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. General Stoenescu . Sănătescu şi N. Şefii de stat şi de guvern ai României. Vineri.35 . I. 18. IV. Textul integral. Nicolescu. VII. p.Dejunul.00 . şef al primelor guverne comuniste din istoria României – 1945-1947. Sâmbătă. 92. 15. I.Pace şi război . Mihai Antonescu]266. Colonel Davidescu. 265 Dr.40 . Rădescu (1944-1945). p. 13. M..30 .30 .Cina. 18..00 . pentru a-i prezenta felicitări de ziua onomastică (la Sinaia). 21. 21.00 .Dejunul cu Dl.30 .00 .Lucru în birou. în Stenogramele. 171). 14.40 .00 . 17.. 72-81.[Începe şedinţa Consiliului Economic cu reprezentanţii Industriei şi Comerţului]263.Jurnalul Mareşalului Antonescu Marţi.Excursie pe muntele Piatra Mare.00 .00 . 21. Colonel Davidescu. vol. 93-94. Petre Grozea265. f. Regele şi Regina Mamă. f. 15-21 . Textul integral al minutei şedinţei Consiliului. Petru Groza (1884-1958).Audienţă: Dl. Însoţeşte Dl. 21 mai 1942 8. Colonel Davidescu.30 .30-21 . 10.Lucru în birou. 19 mai 1942 8-13 . 9.00 . 22 mai 1942 8. 1947-1948 şi 1948-1952.00 . f. 16. sub preşedinţia prof.Cina. vicepreşedinte al guvernelor C.Audienţă: Dl.Lucru în birou. S.30-20. Joi. Regina Mamă..30 .Plimbare prin grădină. 17. 122-148. 1952-1958 (Nicolae C. Însoţeşte Dl. 13. 1859-2003. 263 264 Procese-verbale.

Cina. . La plecare Dl.Cazul preotului găsit cu pistol. secţia 5-a şi lotul 2 secţiile 3 şi 4).30 . 15. L. vol.00 . Lagărul de prizonieri nr. Procese-verbale.20 . 13. .30-19. p. 267 268 Cf.00 .VI. în Stenogramele . General Pantazi. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. 20. sub preşedinţia prof. lotul 3. Dl.00 .30 . Mareşal rămâne la vila Băneasa.Dl. Dl.30 .Dl.00 .Ordinea în ţară: . p. .Dejunul la I.00 . Mareşal fiind însoţit de către: . I.20-14. pentru legiferări şi reorganizarea ministerelor.Lucru în birou.30 . 17. Colonel Grigoriu. . 151 . . Mitropolitul Bălan267. 18. Maior Rădulescu..Dl. 17.00 . Luni.Audienţă: Dl. 11.Dl.Vol.Dl.Ţiganii.Plimbare în grădină. 25 mai 1942 7..D-na Mareşal.Sosirea la Bucureşti. f. Textul integral al minutei.Plecare din Predeal spre Bucureşti cu automobilul. 18.1943) 15. Basil Teodorescu. 161.D-na şi Dl. II: Succese şi eşecuri (1. Jurnal.00 .Lucru în birou. P. 12. Colonel Davidescu. Regele şi Regina Mamă.Dl.40 . Vicepreşedinte. 2 Vlădeni Braşov. I.1942 – 30.Dejunul. 24 mai 1942 8. . VII. .D-na Mareşal. 21. Vicepreşedinte.Profesorii de la Liceul Pomârla (legionar). .Lucru în birou.00 . 12. Însoţeşte: . M.Plimbare pe jos în Predeal. 94-95. Mareşal a fost salutat de către: .Dl.Lucru în birou.Vizită la Sâmbăta de Sus (Mănăstire.Cina.Dl. la care iau parte: .. Mihai Antonescu]268. S. 187-211. General Pantazi. 9.Audienţă: Dl.00 . 11.00 . 26 mai 1942lxxi 8.30 . Marţi. Dr. Colonel Davidescu. .[Consiliu de Miniştri. General Orezeanu. 21. Duminică. .Vizita M. L.I.00 .Plimbare în grădină.

. 178). în Stenogramele . 28 mai 1942lxxii 8-8½ .Dl.Lucru în birou. 352 potrivit căruia este internat şi dat în judecată prof. 176). Mareşal soseşte la Preşedinţie.Dl. f. VII. 13.Dl. George Pascu.15 . General C. . Este difuzat Comunicatul nr. f. Ministru Buşilă: rezultatul călătoriei la Sofia şi alte chestiuni urgente.Dl. . Caragea (Director General Copşa Mică . f.Dl. Ing. 271 Registrul istoric. Mareşal încalecă la manejul deschis. 211-248. Blindate). . 18. Motomecanizate).25 .Dl.Jurnalul Mareşalului Antonescu . Popescu: chestiuni de serviciu.Dl. Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu270.00 . General Popescu Dumitru. Amiral Păiş.45 . împreună cu Dl.Cugir). 17. 353 (Registrul istoric.00 . Joi. pe unii dintre membrii ei şi dintre universitarii ieşeni (Registrul istoric. 27 mai 1942 10. . Vezi şi Comunicatul nr. .00 . General Şteflea.00-14.Dl. 272 Procese-verbale.30 . f. 176. Textul complet al minutei. aprovizionarea cu lemne şi aprovizionarea în general: 269 270 Registrul istoric. 11.30 .Situaţia însămânţărilor şi a pădurilor.Dl.P.Pace şi război . 17. 11. S. Miercuri.Prezintă un pistol mitralieră fabricaţie românească: .[Consiliu de Miniştri cu guvernatorii provinciilor eliberate. General Pantazi.50 . 17. IV. p.Plecarea la vila Băneasa. General Nicolaescu (Dir. 95-96..Dl..45 . General Pălăngeanu.Căpitan Oriţă (inventator). Drăgeanu (Directorul Uzinelor).Dl.Dl. . 174.Dl.Dl. Episcop al Oradei: situaţia Episcopiei de Oradea şi înfiinţarea unui orfelinat la Beiuş271. Colonel Davidescu. Mareşal asistă la rularea filmului „Războiul Sfânt” în sala roşie. Colonel Diaconescu269. vol. 12. General Jienescu. General Dobre.Plecarea la vila Băneasa (dejun).Raport săptămânal: .Dl. 152 .Dl. 17. 10. Ministru General D. IV. 21. f.Dl. General Dobre. Subsecretar de Stat Petrescu: rezultatul călătoriei executate în Germania. 17.Dl. 20.Dl. .Dl.. Lucru în birou.35 . Nicolae Popovici. General Gherghe [Radu] (Comandantul Div. .30 .Dl.50 . I. şi trimisese unui cetăţean străin o scrisoare prin care insulta Academia Română. IV. de la Universitatea din Iaşi. . sub preşedinţia prof. Vasiliu. IV.50 . . . Mihai Antonescu]272.

P.Dl.Dl.10-20.Dl. Ing.I. Noveanu şi Locot. Dl.Dl.Dl.30 . Rădulescu (de la Soc. . .Subdirector General al Institutului de Statistică: lucrările cu organizarea statistică a ţării. Consilier Tomida (de la Înalta Curte de Casaţie). 273 274 Registrul istoric. Serv. Sâmbătă. Ministru Clodius: chestiuni economice. 17.00 .Lucru în birou cu Dl.00 .Dl. 178. IV.40 .Dl. Mareşal pleacă la vila Băneasa pentru dejun.25 .Dl. 20. . Prof. Română Regală de Geografie).Dl.Dl.Programul de activitate: . 18. Traian Grigorescu: chestiuni personale.General Voiculescu. Mareşal pescuieşte pe lacul Băneasa cu Dl. Vineri. General [Constantin] Dona: chestiuni personale273. 11.Dl. D-nii Guvernatori ai provinciilor. .00 .15 . Dr. 153 . Col.Dl. .Prof. p. .30 .În chestiunea controlului averii D-lui Mihai Popovici (fost Ministru): . Oromolu. 20.1943) . . 276 Membru al Cabinetului Militar al Mareşalului Antonescu.). General Popescu Dumitru: chestiuni de serviciu.40 .General Calotescu. II: Succese şi eşecuri (1. 12.00 . 12.40 . 29 mai 1942lxxiii 11. Vlad Petre . Vintilă Mihăilescu. 249-269. Gorescu Victor276. 275 Registrul istoric. 14. 20. Consilier Macri. pe jos.00 . [Albert] Goering: chestiuni în legătură cu întreprinderile ce conduce. 19. 180.. Mihai Antonescu]274.30-20.30 . 277 Cf.Dl. 198.40 .Dl. Ministru Pană.[Consiliu de Miniştri cu Guvernatorii provinciilor dezrobite.45 . General rez.A. Ministru Dragoş: chestiuni de serviciu. S. P.1942 – 30. instrucţiuni: .Dl. 11.Dl. . S. 12. f.20 . 12. p.00 . Ing. Nedelcovici (C. VII.Dl. 14. 12. Silvic). Ing. prezidat de prof. Noveanu: chestiuni cu caracter economic şi social.Dl. IV. 20. Grozescu (Şef. Mareş. 18.Dl.Dl. Patriarhul Nicodim: chestiuni în legătură cu biserica. Jurnal. Ministru Filotti: chestiuni de serviciu.30 . Textul complet al reuniunii.Vol. 12. .VI.Dl. Davidescu.Plecarea la vilă.I. 30 mai 1942lxxiv 11. f. I. General Bădescu.S.Plecarea la vilă. Dr.Dl.. Alexianu. Costin Petrescu277: în legătură cu decorarea holului Marelui Stat Major.30 . vol. în Stenogramele . Mareş: chestiuni personale275..Dl. General Constantin. Dr.20 .

Dl. ziarist. fond CM. Comandantul C. 1 iunie 1942 8. f. 154 . 21.Dl. de asemenea.Prefectul Poliţiei Capitalei. . dosar 148/1940. Cpt. 184.Dl.Dl. . Pălăngeanu .00 . Zaharia . Guvernator Alexianu.de la Misiunea Militară germană. .Dl. General Dăscălescu280. la Regimentul 53 Infanterie (Col.40 . Primire oficială la aerodromul Tatarka. Pe aerodrom sunt prezenţi: . Mareşal vizitează o baterie de coastă germană.Dl.Dl. General Jienescu .Decolarea.Dl. 11.30 . 278 279 Registrul istoric.2. Duminică. . 280 Cf.Dl. 31 mai 1942 Nimic consemnat în Jurnal. Dejunul la Regimentul 53 Infanterie. General Vasiliu . Maior von Bartsch .Plecarea cu avionul la Odessa.Pace şi război . Primarul Vienei: prezentare. Lt. 21. Mareşal Antonescu pleacă la aerodromul Băneasa de unde urmează a pleca cu avionul în inspecţie la trupele aflate pe front.Dl.Dl.Ataşat Aero german.. General N.Plecarea la vilă (dejunul). Vizită la unităţile de aviaţie germane. Colonel Davidescu . Se serveşte o gustare.Şeful Cabinetului Militar. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. 234. ANIC. Luni.Subsecretar de Stat al Aerului. Vorobchievici).00 . Comandantul Armatei 3-a.20 . 17.Lucru în birou. Mareşal pleacă la vila Băneasa279.Dl.Dl. 17.00 .Ministru de Interne. 18. General Popescu D-tru .00 . 272-301. Prezenţi: . . Mareşal este însoţit de: . Jurnal. comandate de Generalul Hauffman. 18. Cf. 8. la fabrica de unt şi la Prefectură.00 . Adj.Dl.Plecarea cu avionul la Oceacov. Vizită la unităţile Diviziei 1 Pază (Col.Lucru în birou. Vlădescu). Ştefan Marinescu. După amiază Dl.40 .Dl. IV. .Dl. Med.Sosirea la Odessa. .30 . Dl. Mareşal soseşte la Preşedinţie şi lucrează în birou. General Dumitrescu.A. 11.Jurnalul Mareşalului Antonescu 14.00 .Dl. General Gerstenberg . General Dobre: instrucţiuni278. Dr. 20.Subsecretar de Stat la Interne. Col.Dl.Aterizare la Nicolaev. Jung. .Director de Cabinet.50 .Dl. .40 . f. Vizitarea postului militar. p. . I. . 18. Stroescu.

Vizită la Regimentul 2 Artilerie grea. Reprezentaţia este foarte îngrijită şi jocul artiştilor remarcabil. Mareşal a mulţumit strângând mâna actorilor.00 . După prezentarea personalului din suită. În pauză. General Vasiliu.00 . Marţi. p. 97-98. Dl. 354/1942 (Registrul istoric. 8.Masa.Odessa (gara Malaya-Zastanna). S-a reliefat baletul din Prinţ Igor. General Rothkirch. 11. General Catlos şi oficialităţile locale. f. General Gheorghiu. Unitatea este amplasată în poziţie. Plecarea cu maşinile în zona unităţilor Diviziei 1-a Cavalerie.40 . Vizită la plaja Arcadia. Vizitarea localului fostei reşedinţe a Comitetului Partidului Comunist local. 16... cu maşinile.C.00 . au adresat D-lui Mareşal cuvinte de bun sosit. 18. Se invită autorităţile locale civile şi militare. 12. vezi şi Comunicatul nr. 11. 2 iunie 1942 8.00 .30 .45 .00 . VII.I. Prezentarea ofiţerilor. 184-185). bine camuflată şi servanţii îşi cunosc perfect misiunea lor. un locotenent slovac şi un reprezentant al Legaţiei Române din Slovacia. Dl. Mareşal pe peronul gării. se reprezintă câte un act de operele: Eugen Oneghin.VI. 13. în Stenogramele . . . f. 18.45 .c. Mihai Antonescu]281. Mareşal. oferindu-i flori. vocile sunt destul de bune.Regimentul 1 Roşiori (1 divizion): caii bine. ţinuta oamenilor lasă de dorit.Dl. Inspecţia lucrărilor de apărare la Batalionul II din Regimentul 1 Fortificaţii. împreună cu Dl. este primit de Dl.30 .Dl.Înapoiere la tren. 281 Procese-verbale.Vol. General Catlos ia loc în vagonul special pregătit în acest scop. I.Festivalul artistic la Opera din Odessa. vizită în oraş. Eugen Niculescu. Amplasamentele foarte bine construite.Plimbare prin oraş. Prinţ Igor. . Vizitarea grajdului .1942 – 30. asistă la reprezentaţia de gală de la Operă.Dl. 10. Dl. Mareşal se retrage la vagon.00 . însoţit de Maiorul Adj.materialului a. 20.Dl. Dl. 22. Spectacolul începe cu Imnul Regal cântat de corul şi orchestra Operei.15-14. urmat de Imnul german şi slovac. General. 155 .Inspecţia unei baterii din Divizia II/2 artilerie grea.Sosirea D-lui General Catlos. sub preşedinţia prof. se vizitează localul P. Mareşal inspectează pe platoul de la Vest Usatovo: . Promenadă pe cheiul Puşkin.. IV. Mireasa Ţarului.Dl. o delegaţie de actori în frunte cu Directorul Operei. 270-309.00 .00 .Regimentul 11 Călăraşi (slab).1943) . 10.Inspecţie la cantonamentul Regimentului 11 Cavalerie. Mareşal le vorbeşte cerându-le să-şi unească eforturile cu ale D-sale pentru a duce armata şi Ţara la locul unde trebuie să fie. Dl. Minuta integrală a şedinţei. vol.Plecarea de la Operă. II: Succese şi eşecuri (1.[Consiliu de Miniştri.

283 Cf.00 .Plecarea la aeroport. al Grupurilor de Armate „Centru” (1941) şi „Sud” (ianuarie-iulie 1942). General Catlos şi decorarea D-lui General Catlos de către Dl. p. Mareşal. Se vizitează Mănăstirea Crucea de la Poltava. General Catlos decorează ofiţerii români din suita D-lui Mareşal. reprezentantul D-lui Feldmareşal von Bock282. fiind apoi transferat la dispoziţia lui A. Are loc decorarea D-lui Mareşal de către Dl.Masa. 16. bine protejate şi au câmp de tragere perfect. General Catlos şi personalul din suită. 1940). A fost ucis în 1945 în cursul unui atac aerian inamic (Otto Günsche.15 . Dl.Plecarea cu avionul la Poltava.Jurnalul Mareşalului Antonescu Se vizitează amplasamentele tunurilor anti-tanc şi ale trăgătorilor. sosesc la aeroport în Odessa unde sunt primiţi de Guvernator.Pace şi război . Dosar Hitler. Heinz Linge. Dl.Înapoierea la tren.Întrevedere cu Dl.Festival artistic la teatrul orăşenesc. Scurtă expunere asupra bătăliei de la Poltava a lui Carol al XII-lea de către Căpitanul Zimmermann. 21. 19. General Catlos este primit în audienţă de Dl. Amplasamentele sunt solid construite. comandantul armatei şi ofiţerii generali din garnizoană.C. 9. Dl. Decorarea cu ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a şi a II-a a D-lui Feldmareşal von Bock şi a Şefului său de Stat Major. locul oferă vederi întinse asupra oraşului şi pe de-a lungul văii.00 .00 . I. Mareşal merge cu Dl. Ceaiul. Spectacol de operă „Margareta”.00 .20 . cdt. decembrie 1930 – general. Mareşal. Se dau explicaţii asupra topografiei câmpului de bătălie. 11. 243. zidită de Petru cel Mare în amintirea victoriei. General Catlos la avionul cu care trebuie să plece în ţară. 3 iunie 1942 9. Mareşal. avansat feldmareşal (1940). militar de carieră. 1939) şi „B” (campania din Franţa. Miercuri. Situată la o înălţime dominantă. Avionul D-lui Mareşal este însoţit de avionul D-lui General Jienescu şi al D-lui General Dumitrescu Petre. pe Frontul de Est cdt. şi alţi ofiţeri germani.Sosirea la Poltava. stat-majorist. însoţit de Dl. p. Fedor von Bock (1880-1945).00 . Dl. 12-13 . Feldmareşal von Bock iese în întâmpinarea D-lui Mareşal şi-l conduce în încăperile Comandamentului. Generalul [Georg von] Sodenstern283 cu clasa a III-a. Jurnal. Dl. 18. Mareşal este primit de Colonelul Hax.Cu automobilul în vizită la câmp. unde Dl.Vizită la Cazinoul Ofiţerilor Comandamentului Etapelor. 20.00 . 282 156 . Cu maşinile se merge la P. Feldmareşal von Bock. al Grupurilor de Armate „Nord” (campania din Polonia. O campanie dă onorul.Masa. 14. asistând la plecarea avionului. Hitler. al grupului de armate Sud.00 . cu ordinul „Mihai Viteazul” Clasa II şi III. 482). Mănăstirea este în ruină din cauza lipsei de îngrijire şi profanării ei de către comunişti.

Sosirea la Pavlograd.I.00 .1942 – 30. surori de caritate.La cantonament în satul Krutobalta. Mareşal este primit de Dl. remarcându-se în cursul luptelor de la Odessa. Spectacolul este destul de bine închegat. şi Dl. 677 român.1943) Dl. Comandantul Corpului 11 Armată german. Dl. 1 român. Armata Română …. Joi. Pe Frontul de Est a comandat C 6 A (1940-1943).Masa la P. apoi inspector al trupelor motorizate.00 . Duţu şi colaboratori.00 . 9. p.Plecarea cu automobilele în zona Diviziei 1-a Infanterie (General Panaitiu). 19. 20.00 . Se vizitează spitalul de campanie german şi Spitalul Nr. De la aeroport cu maşinile se vizitează spitalul de Campanie Nr. 11. 4 şi 20 române. de divizie (1940) şi de armată(1942).00 . Feldmareşal von Bock a invitat la o masă intimă pe Dl. 22. Mareşal şi suita. al Corpului 6 Armată şi Corpului 11 Armată german. General Sodenstern.3. Masa are loc într-o atmosferă camaraderească până la orele 23. ofiţer de carieră.00 . Se împart ţigări. general de brigadă (1935).Plecarea cu avionul de la Poltava la Pavlograd.C. Stalingrad şi din Stepa Kalmucă (Al. 13. trecut în rezervă (1945). 203-204). II: Succese şi eşecuri (1. 18. Dl. 284 Corneliu Dragalina (1887-1949). unde Dl. guvernator al Bucovinei (20. Dl.Sosirea la Metchelilovka.Vol. soldaţi români. General Kortzfleisch. 2. Spectacolul este dat în cinstea D-lui Mareşal.30 . Decorarea D-lui General Kortzfleisch şi Dragalina. Mareşal decorează câţiva soldaţi germani.00 . Onorurile sunt date de o companie română şi germană. în diferite faze operative.00 . Sala este ocupată de soldaţi răniţi convalescenţi germani. General Dragalina284. Este dat cu artişti ucraineni.00 . Comandantul Corpului 6 Armată. Mareşal este primit la aeroport de către Dl.Expunerea desfăşurării bătăliei de la Harkov. 4 iunie 1942 8.00 . 5 iunie 1942 6. Dl.C. se toastează pentru armata română şi germană şi pentru victoria comună. rolul şi participarea diviziilor 1.3. Împreună iau loc în loja de onoare.Masa. Ceaiul.Plecarea cu automobilele la Metchelilovka la P. Mareşal este primit de tot corpul ofiţeresc al Comandamentului Corpului 6 Armată şi Corpului 11 Armată german. absolvent al Şcolii Superioare de Război. iconiţe şi cruciuliţe. al Corpului 6 Armată (permanenţa).1943-24. 21.1944). 17.Înapoierea la cantonament. Mareşal se întreţine cu fiecare rănit şi decorează pe cei care s-au distins în mod deosebit. Vineri. Se împart ţigări.VI. Şeful său de Stat Major. 157 . Feldmareşal von Bock şi de Dl.Masa.

absolvent al Şcolii Superioare de Război. General von Kleist289. Se vizitează câmpul de bătălie. 1943 – feldmareşal. general de brigadă (1942). Regimentul se prezintă foarte bine. Mareşal este întâmpinat de Dl. . condamnat la 8 ani muncă silnică. După război. D-nii Generali Dragalina şi Kortzfleisch au fost decoraţi în ajun. Arestat în 1949. arestat şi cercetat în două rânduri pentru „crime împotriva umanităţii”. remarcându-se la comanda diviziilor 1 sau 9 Infanterie în luptele de la Harkov şi.Plecarea cu automobilul la Pavlograd. Duţu. Armata Română ….Înapoiere la Metchelilovka. 313). general de brigadă (1942).Masa. Dl. p. Poarta Albă şi Tg. apoi „Ucraina de Sud”. p.00 . al unor mari unităţi pe Frontul de Est. Se redă Regimentului drapelul ce i-a fost luat cu prilejul operaţiunilor din iarna trecută. eliberat în 1955. general de brigadă (1938). trecut în rezervă (1943). trecut în rezervă în 1945. studii de specialitate în Franţa. Armata Română …. studii de specialitate. Comandantul Armatei 1 285 Dumitru Tudosie (1889. 1932 – general-maior. Decorarea comandanţilor de divizii române şi a ofiţerilor germani (General Tudosie285. Sublocotenent în armata germană. Palade).La Jegorovka. militar de carieră. trecut în rezervă (noiembrie 1944). 88). . Armata Română. militar de carieră. Mareşal trece în revistă trupa şi primeşte defilarea. Inspecţie la Regimentul 85 Infanterie. Dl. demis în martie 1944. Adresându-se ofiţerilor şi trupei. de divizie (1942) şi de corp de armată (1944). .Sosirea la Pavlograd. întemniţat la Gherla. al Grupului de Armate „A”. Unitatea este foarte bine găsită. General Georgescu288). condamnat la 15 158 .La cota 40. Tudoran) care se prezintă foarte bine. Pe Frontul de Est a comandat Corpul de Cavalerie (1942-1944).00 . general de brigadă (1939) şi de divizie (1942). Duţu şi colaboratori. Armata Română …. Dl. cu o mică intermitenţă în mai-august 1943. 19. Arestat în 1948. trimis din partea D-lui General von Kleist. 1942-1943 – cdt. Dl. General Kortzfleisch expune desfăşurarea ultimei faze a bătăliei de încercuite în cadrul Diviziei 20 Infanterie română. întemniţat (Văcăreşti. 384-385). 1941-1942 – cdt. General Cialâk287.Se continuă drumul pentru vizitarea câmpului de bătălie din valea Bereka.Jurnalul Mareşalului Antonescu 7. trecut în rezervă (1945). Prizonier de război la britanici. Aiud. 1940 – general-colonel. Mareşal le spune că vine în mijlocul lor pentru a le aduce mustrarea Patriei pentru trecut şi mulţumirile Patriei şi Regelui pentru prezent. condamnat pentru „crime de război” la 20 ani muncă silnică şi 10 ani degradare civică.00 . Mareşal vorbeşte Regimentului şi-i restituie şi acestuia drapelul.00 . Cotul Donului (1942). al unor mari unităţi de infanterie pe Frontul de Est. Ocna). are însă lipsă în efectivul de cai. statmajorist. p. General Panaitiu286. Dl. Se merge apoi la Regimentul 93 Infanterie (Lt. şi colaboratori. militar de carieră. iar al doilea cu „Steaua României” clasa I-a. primul cu ordinul „Coroana României” Mare Ofiţer. mai ales prin faptul că de curând ieşise din luptă. militar de carieră. Mareşal e însoţit de Prinţul de Prusia. întemniţat (1951-1955). 287 Gheorghe Cialâk (1880-1977). 14. 225). militar de carieră. 13. la comanda Diviziei 2 Infanterie. eliberat cu domiciliu forţat (Al. Dl. cdt. apoi eliberat (Al. Duţu şi colaboratori. 288 Al.?). Col.La Privalje este inspectat grupul de Cercetare al Diviziei 1-a Infanterie (Cpt. p. care l-au predat Iugoslaviei în 1946. Duţu şi colaboratori. 286 Constantin Panaitiu (1888-1958). cdt. vorbeşte trupei. al Armatei 1 Blindate. Craiova.00 . Ioan Georgescu (1888-1951). respectiv.Pace şi război . S-a remarcat în bătălia din zona Harkov. 289 Paul Ludwig Ewald von Kleist (1881-1954). remarcându-se la comanda Diviziei 2 Infanterie în confruntările din zonele Odessa şi Harkov (Al. reabilitat în 1966 (Al. 15. Dl. Mareşal ordonă ca Regimentul să formeze careu.

Comandantul Armatei XI Germană şi de Dl. la P. avea să fie condamnat în contumacie la 15 ani pentru „crime de război” (1949). The Simon and Schuster Encyclopedia of WWII. În război. Mareşal se informează despre asigurarea cooperării infanteriei cu artileria şi focul armamentului automat. trecut în rezervă (1945).1943) Blindate germane. absolvent al Şcolii Superioare de Război. al Diviziei 1-a Vânători de Munte.C. Mareşal face observaţie că este necesar a obţine concentrări masive pe punctele de efort şi a se evita împrăştierea focului peste tot. abia apoi fiind arestat. militar de profesie. General Lăcătuşu 291 .C.C. p. cdt. General Manoliu290. S-a remarcat la comanda artileriei ori ca şef al Diviziei 19 Infanterie în cursul operaţiunilor din Cuban şi Crimeea (Al. În cursul Războiului din Est. Mareşal inspectează o companie din rezerva diviziei. cdt. Dl. Sub comunişti. Duţu şi colaboratori.Sosirea la Simferopol.00 . general de brigadă (1943). absolvent al Şcolii Superioare de Război. 50).La P. Armata Română …. al artileriei Corpului de Munte (1941-1942). 291 Mihail Lăcătuşu (1893-1954). Thomas Parrish. al Diviziei 19 Infanterie (1943-1945). el a comandat Brigada 4 Munte (1940-1943) şi Corpul 4 Teritorial (1943-1945). apoi definitiv în rezervă (1947).00 .VI. al Regimentului 1 Dorobanţi (1941-1942). de divizie (1945) şi de corp de armată (1946). Tudor.I. Onorul s-a dat de o companie maritimă cu muzică. Dl. 8. militar de profesie. Armata Română …. remarcându-se în cadrul operaţiunilor pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord (1941) ori în acţiunile ofensive de la marea de Azov şi din Crimeea. trecut apoi la dispoziţia Ministerului de Război (1942-1944) ori a participat la Campania din Vest (1944-1945) (Al. 4.Vol. al Corpului de Munte. 526-527. General von Kleist asistă la plecarea D-lui Mareşal.274). Mareşal relevă necesitatea de a se lua din rezervele Div. ani închisoare. 159 . L. General von Manstein. General von Kleist. S.30 . Armata Română …. pentru a le angaja în sectorul de atac.1942 – 30. cu Dl. el a fost cdt. general de brigadă (1939) şi de divizie (1942). Expunerea situaţiei de atac. Comandantul Diviziei 4 Vânători de Munte. unde a murit în lagărul de la Vladimirovka (Otto Günsche. Dl. A. Duţu şi colaboratori. p. achitat şi eliberat definitiv (19531954) (Al. Plecarea cu automobilele pe frontul Sevastopolului. locţiitor al Direcţiei Superioare a Artileriei (1942-1943). Mareşal ia masa de seară în cerc intim.Plecarea cu avionul de la Pavlograd la Simferopol. 340). La P. 292 Constantin Bădescu (1892-1962). Dl. Dl. 6 iunie 1942 6. Sâmbătă. al Diviziei 18 Infanterie (General Bădescu292). 290 Gheorghe Manoliu (1888-1980). expune planul focurilor de artilerie la care Dl. Comandantul artileriei. p. Pe aeroport Dl. Dl. Marshall.00 . 10. General Avramescu expune planul de bătălie care va începe a doua zi.La Aj. 266). M. Heinz Linge. absolvent al Şcolii Superioare de Război. 9. Duţu şi colaboratori. trecut în rezervă (1943). militar de carieră. II: Succese şi eşecuri (1. p. Dl. reintegrat. în 1948 predat URSS. Mareşal este întâmpinat de Dl. Dosar Hitler. p. Dl. În timpul Războiului din Est. general de brigadă (1942). Decorarea D-lui General von Kleist cu ordinul „Mihai Viteazul” clasa a II-a şi a III-a. Mareşal primeşte raportul şi trece în revistă compania de onoare.

20. cdt. Onorurile sunt date de o baterie din Regimentul 37 Artilerie.Vizită la Dl. general de brigadă (1937). Mareşal vorbeşte aproape cu fiecare soldat şi conferă decoraţii. idem a D-lor Generali Mitrănescu şi Schmidt. 96 Infanterie. general de brigadă (1939) şi de divizie (1942). el a comandat C 7 A (1941-1943) în cursul operaţiunilor din Peninsula Kerci şi Stepa Calmucă. 19. Într-un glas. pe front în primul război mondial. Dl. militar de profesie. Dl.Baccisaray: Vizitarea spitalului de răniţi Nr.Plecarea cu avionul la Kerci.Regimentul 37 Artilerie. 95. 13. Duţu şi colaboratori. 16. ce fapte au făcut. Mareşal este primit de Comandantul C. La toate unităţile Dl. În război. trecut în rezervă (1945). p. director al Direcţiei Superioare a Învăţământului Militar (1944-1945). General Richtoffen293 .A. al Corpului 9 Aerian. 9.C. p. al C. al Corpului de Munte.00 .Comandantul Corpului 9 Aerian German. Decorarea D-lui General Mattenklatt cu ordinul „Steaua României”. 7 iunie 1942 8. 1940 – general de aviaţie. 1945). de divizie (1940) şi de corp de armată (1942).Regimentele 94. al Flotei 4 Aeriene şi cdt. dacă au primit ajutoare familiare etc.Pace şi război . 12.Masa la P.Masa la P. 7 (General Mitrănescu 294 ) şi de comandantul Diviziei 19 Infanterie (General Schmidt295). al Corpului 7 Teritorial (1943-1944). militar de carieră. interesându-se de ce decoraţii au.00 .Sosirea la Simferopol.A. Mareşal a luat masa singur. iconiţe şi cruciuliţe. la dispoziţia Ministerului de Război (1944. Heinz Linge. 1942 – general-colonel. suprem al zonei de Sud-Est. Pe Frontul de Est.Plecarea la Simferopol. clasa I. cdt. Wolfram Freiher von Richtofen (1895-1945).00 .C. din 1934 în aviaţia militară. Plecarea cu maşinile în zona Diviziei 19 Infanterie fiind trecute în revistă pe rând unităţile din: . Urmează decorarea ofiţerilor şi trupei germane cu ordine româneşti.00 . 1943 – feldmareşal. absolvent al Şcolii Superioare de Război. Mareşal se interesează de fiecare în parte. Dl. Vizitarea spitalului german din localitate. p. militar de profesie. inspector general al Artileriei (1945) (Al. decedat în urma unei operaţii pe creier (Otto Günsche. 9. se dau ţigări. Duţu şi colaboratori. Mareşal vorbeşte cu fiecare soldat în parte.00 . 7 (Tarasov). toţi au răspuns afirmativ. 362). arestat de americani în 1945. la Castelul Hanilor Tătărăşti. 550).00 . Dosar Hitler.00 . unde Dl. absolvent al Şcolii Superioare de Război. şef al Florei 2 Aero din Italia. apoi cdt.Jurnalul Mareşalului Antonescu Adresează cuvinte de îmbărbătare soldaţilor şi-i întreabă dacă sunt gata de luptă. Decorarea D-lui General Richtoffen cu ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a şi a Şefului său de Stat Major cu virtutea aeronautică Cavaler. 15. Armata Română …. al Diviziei 19 Infanterie (1941-1943). Duminică. Armata Română …. 295 Carol Schmidt (1886-1962). Dl. 294 Florea Mitrănescu (1886-1944). 290-291). .00 . la 6 km de Kerci. 293 160 . apoi C 7 A (1943) (Al.Sosirea la aeroportul Bagerova. Mareşal este însoţit de Comandantul Corpului 42 Armată german. Generalul Mattenklatt.

1927-1928. membru al Sfatului Ţării. Cu automobilele la P.C. II: Succese şi eşecuri (1. General Dumitrescu. Mareşal se întreţine cu fiecare ostaş în parte.Dl. Un moment de reculegere la Cimitirul Eroilor.00 . Col. Gherman Pântea 297 .Plecarea cu avionul la Odessa. Gherman Pântea (1894-1968). Trecerea în revistă a unităţilor din Regimentul 2 Roşiori.Vol. Vizitarea spitalului de campanie Nr. Luni. interesându-se de modul cum sunt hrăniţi. General Dăscălescu. Dl. Pantelimon Halippa.00 . Mareşal se interesează despre noua organizare a unităţilor. neînfricat luptător pentru Basarabia.00 .Sosirea la Nabaisc. Cf. Inspecţia Regimentului 9 Roşiori (Lt. General Rothkirch.00 . Profesor Alexianu.15 . 18.La Hagibei. General Gerstenberg şi Prefectul judeţului vizitează următoarele instituţii: . Dl.Sosirea la Simferopol. Stroescu). în repetate rânduri primar al Chişinăului (1923. . oameni şi cai. 9 iunie 1942lxxvi 9. Dl. Jurnal. Inspecţie la hangarul Escadronului 18 Obs. Mareşal adună ofiţerii şi le vorbeşte despre sforţările la care vor fi chemaţi în viitor. Unitatea se prezintă foarte bine. 11. Unităţile se prezintă într-o stare perfectă. 297 296 161 . p.La Detaşamentul [Radu] Korne. al Corpului de Cavalerie. Dl. Vizitarea depozitului de muniţii şi capturi al Corpului de Cavalerie.Sosirea la Melitopol.M. om politic de orientare PNL. Valoarea combativă a Corpului de cavalerie este întreagă. Dafinescu).00 . 1932). Bucureşti. Trecerea în revistă a Detaşamentului. Pe aeroport Dl. Dl.00 . membru al Guvernului Basarabiei.00 . 156. eliberat în 1955 (Ion Constantin.30 .Plecarea cu automobilul la Nabaisc. 20. Dl. Mareşal este întâmpinat de Comandantul Corpului de Cavalerie. General Racoviţă296.). primar al Odessei (1941-1944).Vizitarea diferitelor industrii locale (fabrica de conserve de peşte.00 . Mareşal mulţumeşte Comandantului şi ofiţerilor cerându-le ca şi de acum înainte să continue a-şi face datoria ca şi până în prezent. În cursul nopţii. Lt. 16 (Şef Med.Plecarea cu avionul la Simferopol. însoţit de Dl. 2 Călăraşi. 205). luptător basarabean pentru Unire. 3 Artilerie Călare. I.În zona Diviziei 8 Cavalerie.Sosirea la aeroportul Odessa.00 . judecat şi condamnat la zece ani detenţie.00 . Dl. 8 iunie 1942lxxv 8. Dl. 19. care prezintă raportul. p. Mareşal Antonescu.Masa.00 . Grup M.1942 – 30.Plecarea cu avionul din Simferopol. Dl. dacă familiile primesc ajutoare etc. Marţi. 14. 12. unde misiunea lor îi va chema. Guvernatorul Transnistriei. 16. Primarul oraşului Odessa.Plecarea cu automobilele la Melitopol.I. Col. 15.1943) 15. sub comunişti urmărit iar în 1952 arestat. oraşul a fost bombardat de avioane sovietice. Dr. 18. Dl.VI. Se expune situaţia operativă şi materială a unităţilor. 10. 2009. unt etc.

circa 50%. Se lucrează piese complete în măsură restrânsă.Plecarea cu trenul la Ovidiopol. arestat şi întemniţat la Jilava (1953-1955). Rosinni R. Armata Română …. Lt. Gheorghiu (1890-1977). Mareşal face observaţia: .Bugaz .A doua fabrică de peşte conservat. Ing. . Dl.Vizitarea lucrărilor de îndiguire şi raportul stadiului lucrărilor asupra retragerii apelor. Prefectul judeţului: Colonel Mihai Botez.Plecarea cu trenul din Carolina.30. primeşte pe Dl.Fabrica de produse lactice. 13.40 .15 . 4 Odessa. Caii: foarte bine. s-au făcut trageri. 12. 18. absolvent al Şcolii Superioare de Război.Îmbarcare pe nava „Maican” din portul Ovidiopol. La gară primarul. Platner Gustav. Se vizitează Sanatoriul (ocupat de trupele germane) şi portul. Se ordonă: a se cerceta cauza prea deselor accidente de grenade (instr.Plecarea de la Bugaz la Carolina. general de brigadă (1944) şi de divizie (1945).port. Ing. soldaţii să facă instrucţie.35 .Râbniţa. 10.Vizită la: . .Debarcarea la Râbniţa. General Gheorghiu.La dig. Oamenii: se prezintă foarte bine. proprietatea Primăriei Odessa. iar pe Frontul de Est a comandat Divizia 1 Fortificaţii şi Divizia 6 Infanterie. 226-227). . în Vest. sau materialul). militar de carieră.50 . 15.Vizitarea spitalului de campanie Nr. să nu mai meargă la pământ şi să dea locuitori cu plată. Independent. Sosirea la ora 18. Ing. apoi eliberat definitiv (Al. spre Odessa . Mareşal cu pâine şi sare. împreună cu autorităţile civile şi militare. Primarul oraşului: Hadjiran Teodor. al C 6 A.30 .. Comandantul Divizionului: Lt. Colonel Dumitrescu Anton .Pace şi război . . A fost ofiţer de legătură al MStM Român cu Misiunea Militară Germană în România (1940-1941). 11. Comandant Militar: Maior Tomide Corneliu. Se ordonă a se cerceta chestiunea minelor de pe coastă: General Gheorghiu. Dl. Prefect: Lt.Jurnalul Mareşalului Antonescu . Sub comunişti. 10 iunie 1942 9. a fost cdt.Fabrica de conserve de peşte. Col. toate autorităţile civile şi militare sunt prezente. p.00 . Se expune situaţia Diviziei de către Dl.00 . G.Comandantul Artileriei Diviziei 1 Fortificaţii. Korovastov.Vizitarea uzinei electrice.„Ford-Româna” (fostă fabrică de aparate cinematografice).30 . 12. 22.10 . 10. proprietatea Primăriei Odessa. 20. Muniţia completă şi în bună stare.30 . Krapanin. unde se află toate autorităţile civile şi militare precum şi şcolile cu flori şi steguleţe.Lipsă mare de cai la unităţile de artilerie.Rezervele nu au fost plasate în raport cu posibilităţile de debarcare inamice. Pretorian. Gafencu.Divizionul 37 A. Colonel Drăghicescu.45 . Colonel Dr. 21. În gară are loc primirea oficială. însă se recontrolează şi montează piese fabricate şi semi-fabricate. Duţu şi colaboratori. Miercuri. Ing. Gheorghe R.30 .Comandamentul Diviziei 1 Fortificaţii: General Gheorghiu Gheorghe298. 298 162 .

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) Dl. General Vasiliu, Subsecretar de Stat la Ministerul de Interne, întâmpină pe Dl. Mareşal. Primarul oferă pâine şi sare. Prefect de Râbniţa: Col. Petrescu-Corbu. Inspecţie la spitalul judeţean Râbniţa. Medic şef Dr. Constantinescu. Concert: bine organizat. 9,40 - Inspecţie la Pretura Râbniţa. Pretor: Terente Gheorghe. Dl. Mareşal ordonă să se prezinte grafic întreaga activitate. Se întreţine cu Şeful Secţiei Drumuri asupra stării drumurilor şi nevoilor pentru o mai bună legătură. 10,00 - Inspecţie la Prefectura jud. Râbniţa. Prefectul judeţului prezintă situaţia judeţului: şcolilor, agriculturii, animalelor, fabricilor. Toate aceste situaţiuni sunt reprezentate în grafic. 10,15 - Vizită la şcoala Râbniţa. Biblioteca rusă şi română, bogată. Dl. Mareşal dă dispoziţiuni ca biblioteca rusă să fie mai mică, iar cea română să fie mărită. 10,30 - Vizită la: - Fabrica de săpun; - Parcul oraşului, făcut pe terenul fostelor locuinţe evreieşti; - Biserica din Râbniţa. Preotul Paroh mulţumeşte rugând pe Dumnezeu să-i dăruiască D-lui Mareşal mulţi ani pentru binele Ţării. Se continuă vizitarea: - Fabricii de unt şi brânză; - Grajdului Prefecturii; - Vitelor cornute. 11,00 - Vizită la: - Ferma model „Ulm”; - Crescătoria de porci. 12,00 - La Primăria Râbniţa. 12,10 - Inspecţie la: - Legiunea de jandarmi: dormitoare, bucătărie, săli de mese; - Festival artistic la Teatrul Orăşenesc: Trăiască Regele; Coruri; Poezii. Dl. Mareşal adresându-se funcţionarilor, le mulţumeşte pentru înfăptuirile făcute, pentru exemplul dat, fiind sigur de munca continuă a tuturor cărora Patria le va fi recunoscătoare. 13,00 - Plecarea cu trenul spre Ananiev. 16,30 - Sosirea la Ananiev. Autorităţile civile şi militare primesc pe Dl. Mareşal. Vizită la Prefectură; Prefect Colonel Bolintineanu. Dl. Mareşal dă instrucţiuni asupra: - Selecţionării [berbecilor din rasa] Karakul; - Starea animalelor; - Arătării grafice a tuturor existenţelor din judeţ. 17,25 - Vizită la: - Fabrica de cârnaţi, unde se prepară circa 14 porci săptămânal; - Fabrica de unt şi brânză care realizează 24 000 kg. pe lună; - Atelierul de reparaţii al judeţului: automobile, tractoare etc.; - Biserica din Ananiev, care funcţionează în fostul local al Primăriei; - Clocitoarea electrică. Inspecţie la Primăria Gandaburca. Dl. Mareşal remarcă murdărie.

163

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu Vizită la: - O locuinţă moldovenească: Maria Sterţeu; - Biserică; - Mai multe locuinţe. Dl. Mareşal acordă 40 Reichsmarck unei locuitoare a cărei casă a fost găsită foarte curată. - Inspecţie la Batalionul 14 Pază: se prezintă foarte bine, curat. - Vizită la ferma model „Sandu Albu”. 21,00 - Deplasarea cu trenul la Balta. Joi, 11 iunie 1942lxxvii 7,30 - Descindere din tren la Balta. În gară se vizitează: - Căminul de sub conducerea unui sergent jandarm: curat; - Cantina, condusă de D-na Vasiliu, bine organizată. Posibilitatea de cazare a căminului: subofiţeri 40, soldaţi 200. 8,15 - Inspecţie la Prefectura jud. Balta: - Prefect Colonel Nica; - Vizitarea Expoziţiei Prefecturii Balta: Ing. Agr. Grecu expune situaţia agricolă a judeţului, care se prezintă bine; - Deficit batoze-tractoare: 283; mici lipsuri de unelte mici agricole; vitele bine; tracţiunea animală puţin deficitară. Dl. Mareşal dă dispoziţiuni pentru a se reprezenta grafic situaţia lucrărilor din raioane; de asemenea, ca Dl. Guvernator să trimită berbeci Karakul pentru refacerea rasei. Industria: - 2 fabrici de zahăr = 12 000 kgr. zilnic; - 4 fabrici de spirt = 5 000 kgr. zilnic; - 4 fabrici de săpun = redus; - 27 fabrici de ulei = 10 000 kgr. lunar. Starea şoselelor: drumuri naţionale. Vizită la: - Biserica din Balta: Preotul aduce prinos de recunoştinţă M. S. Regelui şi D-lui Mareşal, spunându-i că după 25 de ani au dezgropat Evanghelia, rugând pe Dumnezeu să dea Armatei, M. S. Regelui şi D-lui Mareşal Antonescu mulţi ani, pentru desăvârşirea operei începută de Mareşal Dezrobitor şi Organizator; - Depozitul de grâu al judeţului: de calitate foarte bună, circa 10 vagoane; - Pretura raionului Balta; - 14 ferme animale, fiecare fermă având un camion de transport pentru ducerea laptelui la fabrica de unt; - 1 179 oi - 4 berbeci Karakul; - Deficit de păsări; fiecare locuitor are obligaţia a da 5 pui Preturei pentru refacere; - Deficit în pluguri şi coase. Dl. Mareşal controlează registrul de intrare şi ieşire şi constată că se primeşte circa 13 hârtii pe zi, Domnia Sa dând instrucţiuni pentru simplificarea corespondenţei; cererile mici şi corespondenţa fără valoare nu este nevoie a fi înregistrată. Cimitirul Eroilor Dl. Mareşal dă instrucţiuni pentru facerea Cimitirului Eroilor; se va parcela locuinţele evreieşti şi cele în stare rea şi se va forma un cimitir româno-germano-rus.

164

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) Inspecţie la: - Comandamentul Diviziei a 3-a Pază: Comandant Colonel Dumitrescu Polihrom, care expune situaţia Diviziei; - Escadronul 132 Divizionar (din Regimentul 4 Călăraşi), comandat de Căpitanul Breslaner Eugen; vizita localului, dormitorului şi sălii de mese. Dl. Mareşal adresându-se D-lui Guvernator îi spune: „Armata a realizat totul; este cea mai bună propagandă românească”. Magazia de aprovizionare poate servi de model. - Batalionul 460 Infanterie: foarte curat; totul în perfectă ordine. Dl. Mareşal ordonă ca în timpul instrucţiei toată lumea să iasă la program, chiar şi ofiţerii de administraţie spre a învăţa să tragă cu armamentul automat. Batalionul se prezintă ca şi Escadronul 132. 11,00-13,35 - [Consiliu de Miniştri sub preşedinţia prof. Mihai Antonescu]299. 12,00 - Sosirea la Olgopol. La intrare toate autorităţile civile şi militare aşteaptă în frunte cu preoţii. Dl. Colonel Chiriacescu şi Căpitan Plesnilă se prezintă D-lui Mareşal. Inspecţie la: - Div. 1/5 Roşiori. Comandant: Maior Cociu. Unitatea se prezintă bine venită numai de 2 săptămâni. - Pretura Olgopol: Se prezintă situaţia animalelor. 47 colhozuri. Drumurile şi podurile reparate. Taurii şi vierii lipsă. - Spitalul judeţean: Are medicamente; nu prea curat; medicul este rus. Dl. Mareşal dă dispoziţii ca Pretura să dea mijloace pentru organizarea spitalului nu numai hrană. - Comuna Cicelnic. Regimentul 5 Roşiori: Armamentul greu samarizat. Caii slabi; sunt din aceia care au fost respinşi de 2-3 ori. Grajdurile şi dormitoarele cu paturi comune: curate. - Fabrica de spirt Cicelnic: 10 vagoane în depozit; un corp din clădire ars complet. - Fabrica de zahăr: în reparaţie; nu funcţionează din cauza lipsei de sfeclă; a produs 7 vagoane zilnic numai zahăr tos. 19,00 - La Tulcin: Postul de jandarmi Alexandrovca din judeţul Tulcin, foarte bine găsit. - Prefectura Tulcin: Dl. Mareşal dă instrucţiuni pentru gospodăria judeţului; de asemenea, instrucţiuni preotului comunei Obadovca, de modul cum trebuie să se comporte locuitorii comunei. - Regimentul 3 Roşiori: Comandant: Colonel Negoescu. Caii bine întreţinuţi; dormitoarele; paturile comune sunt curate. - Pretura Obodovca. Dl. Mareşal a dat ordin D-lui Guvernator să se facă Seminare şi Şcoli de către
299

Procese-verbale, I, f. 98-99; cf. şi Comunicatul nr. 356 (Registrul istoric, IV, f. 192). Minuta integrală a şedinţei de cabinet, în Stenogramele ..., vol. VII, p. 309-342.

165

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu Primării, numai din moldoveni. - Vizită la fabrica de unt Obodovca. - Comuna Capapustan: toţi locuitorii la marginea satului. Autorităţile civile şi bisericeşti sub conducerea Prefectului Colonel Longhin. - Comuna Chernasovka: locuitorii cu icoane şi flori aşteaptă pe Dl. Mareşal. Noaptea de 11/12 iunie în gara Tulcin. Vineri, 12 iunie 1942lxxviii 7,30 - Dl. Mareşal descinde la Tulcin. 8,00 - La Biserica din Tulcin: preotul adresându-se D-lui Mareşal spune: „Biserica robită şi astăzi dezrobită de genialul Mareşal Antonescu, roagă pe bunul Dumnezeu ca lupta dusă contra celui mai feroce duşman, să fie încununată de succes”. 8,30 - Inspecţie la: - Batalionul 490 (Divizia 3 Pază), comandat de Lt. Colonel Slavnicu. Dl. Mareşal a ordonat D-lui Guvernator să dea dispoziţiuni ca trupele să primească suplimente pentru a se mări astfel raţia de hrană. - Comandamentul Diviziei 1-a Pază, comandată de Colonelul Nasta Alexandru. - Regimentul 6 Artilerie Călăreaţă, comandat de Lt. Colonel Nepem. Caii excepţional de bine. Micul echipament perfect. Dl. Mareşal ordonă Lt. Col. Nepem a se prezenta la tren, pentru a fi decorat, pentru modul desăvârşit în care a prezentat Regimentul. - Regimentul 13 Călăraşi, comandat de Colonel Leon. Pavilionul administrativ şi sala de mese curate; de asemenea, dormitoarele. Bucătăria: hrana 2 feluri - foarte bună. Infirmeria de oameni curată: are medicamente. - P.C. al Diviziei 9 Cavalerie, comandată de Colonelul Chiriacescu M., având ca şef de Stat Major pe Maiorul Enescu Ioan. Se expune situaţia Diviziei. - Serviciul de Profilaxie Nr. 7, bine organizat. 12,00 - Îmbarcarea în auto-motor. 13,30 - Sosire în staţia Rachnia. Preotul vorbeşte în numele populaţiei dorind stăpânire şi biruinţă deplină pentru dreptate şi Cruce. - Vizită la ferma Rachnia, instalată în fostul parc al Castelului Generalului rus Catargi (224 ha pământ arabil): pomi fructiferi, uscătorii de fructe (mere, pere, prune care se fac pe loc marmeladă). Uscătoriile de fructe produc circa 100 vagoane anual. Parcul a plăcut mult D-lui Mareşal. 15-15,15 - Vizită la spitalul Raionului Smerinka. Dl. Mareşal vorbeşte cu doctoriţa şefă a spitalului, al cărei soţ a fost omorât de bolşevici. Se interesează de hrană care este bună şi gustoasă: 3 feluri de mâncare. 15,30 - La depozitul de cereale, care este bine dotat şi curat. Dl. Mareşal a întrebat pe Prefectul judeţului cum de a ieşit atâta lume să-l întâmpine în gară? A ieşit de bună voie sau a fost silită? Prefectul răspunde că populaţia a dorit să-l vadă şi să-l întâmpine ca pe liberatorul ei. 15,45 - La sectorul de jandarmi Smerinka: curat, bine organizat, totul în perfectă ordine. Fabrica de unt produce 50-60 kgr. unt pe zi. 16,00 - În gara Smerinka se vizitează trenul de răniţi Nr. 4, ce transporta răniţii de la Sevastopol.

166

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) Dl. Mareşal se întreţine cu răniţii, cărora le împarte ţigări şi bomboane. 16,30 - Plecarea din gara Smerinka spre Moghilev. 18,30 - Sosirea la Moghilev. Se trece pe podul de vase peste Nistru, la Ataci fiind întâmpinat de Lt. Colonel Dumitriu, Prefectul judeţului Soroca. Dl. Mareşal se interesează de însămânţări şi de bunul mers al judeţului. Prefectul judeţului raportează D-lui Mareşal că a realizat programul de însămânţări şi că în judeţ totul este în regulă. Comandantul Campaniei 4 Poduri (Căpitan Vilag) dă raportul D-lui Mareşal, care se interesează de starea campaniei şi de greutăţile ei. Comandantul Campaniei mai raportează că nu a primit drepturile pe luna aprilie, iar pe cele din luna mai în mărci. Se iau măsuri în consecinţă. 18,55 - La Primăria din Ataci au ieşit în întâmpinarea D-lui Mareşal peste 13 000 de locuitori. Primar: Constantin. Notar: Paşmoşanu. Comandantul Legiunii. Prim-pretor. Se prezintă situaţia planului agricol. Dl. Mareşal se mai interesează de starea preoţilor, despre secte, fonduri etc. 19,05 - La Biserică iese în întâmpinare Preotul. Slujbă religioasă. La Primărie se vizitează localul; Dl. Mareşal dă ordin a se face o grădină cu faţa la Nistru. La sectorul jandarmi Ataci: şeful postului jand. Plot. Dimitriu. Localul se prezintă bine. 19,25 - Părăsirea comunei Ataci. 19,30 - Revenirea la Moghilev unde se vizitează Biserica. Se pleacă apoi la înălţimea de la Sudul oraşului. 20,00 - Se ajunge pe înălţime şi Dl. Mareşal ordonă ca aici să se ridice un cimitir cu un monument al tuturor ostaşilor români şi germani căzuţi în lupte în această regiune. 20,45 - La Prefectura Moghilev. Funcţionarii adunaţi întâmpină pe Dl. Mareşal. Dl. Mareşal îi întreabă ce studii au şi despre locul lor de origine. Se ordonă Prefectului ca să dărâme toată partea de case evreieşti ce se află între strada principală şi malul Nistrului. 21,10 - Înapoierea la Moghilev şi plecarea către tren. 21,50 - Plecarea cu trenul la Tiraspol. Sâmbătă, 13 iunie 1942lxxix 11,45 - Sosirea la Tiraspol. În întâmpinarea D-lui Mareşal ies autorităţile civile şi militare şi compania de onoare. În capul autorităţilor erau: Dl. Guvernator Alexianu, Dl. General Voiculescu, Dl. General Arbore300 şi Dl. General Dumitriu301.
300

Ion Arbore (1892-1954), militar de carieră, absolvent al Şcolii Superioare de Război, general de brigadă (1941) şi de divizie (1944), pus la dispoziţia Ministerului Război după 23 august 1944, trecut în retragerea (1945). În cursul Războiului din Est, cdt. al Brigăzii 2 Fortificaţii (1941-1942), şef de stat-major al Armatei 3 (1942-1943), subşef al MStM Român (1943), subsecretar de stat pentru Aprovizionarea Armatei (1943-1944). Sub comunişti, arestat (1946), condamnat la zexe ani

167

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu 11,30 - În gara Tiraspol, la Cantina Crucii Roşii, sub conducerea D-nei Cămărăşescu. Populaţia şi şcolile au primit pe Dl. Mareşal cu mult entuziasm. Se vizitează căminul şi centrul de îndrumare a ofiţerilor, subofiţerilor şi trupei. - La Spitalul Nr. 2 Crucea Roşie. Dl. Mareşal se întreţine cu răniţii; îi întreabă unde au fost răniţi, la ce lupte au luat parte etc. Le împarte ţigări. - Spitalul de Specialităţi Nr. 1 al Armatei. - Teatrul Tiraspol. - Spitalul Crucea Roşie Nr. 228. 13,30 - Dejunul la tren. 15,00 - Plecarea cu avionul la Bucureşti. La plecare asistă autorităţile civile şi militare locale. 17,15 - Sosirea în Bucureşti la aerodromul Băneasa302. La sosire, Dl. Mareşal a fost salutat de către: - Dl. General Popescu Dumitru, - Dl. General Pălăngeanu, - Dl. General Jienescu. Plecarea la vilă. 17,30 - Plecarea cu automobilul de la vila Băneasa la Predeal. 18,30 - Sosirea la Ploieşti. Dl. Mareşal vizitează locul bombardat de aviaţia inamică. 18,40 - Continuarea drumului la Predeal. 20,00 - Sosirea la Predeal. La Predeal Dl. Mareşal este întâmpinat de către: - Dl. Col. Grigoriu - Primarul oraşului, - Dl. Maior Rădulescu - Comandantul Detaşamentului Jandarmi Pază. Duminică, 14 iunie 1942 8-10 - Lucru în birou. 10,15 - Dl. Mareşal primeşte în audienţă pe Dl. Arhitect Iotzu, pe care îl reţine la dejun303. 16-20 - Lucru în birou. Luni, 15 iunie 1942lxxx 8-13 - Lucru în birou. 13-15,30 - Dejunul, la care sunt invitaţi:
temniţă grea şi degradare civică, decedat în penitenciarul Văcăreşti ((Al. Duţu şi colaboratori, Armata Română …, p. 27-28). 301 Ioan Dumitriu (1891-1978), militar de carieră, absolvent al Şcolii Superioare de Război, general de brigadă (1942), trecut în cadrul disponibil şi ulterior în rezervă (1947). În vremea războiului, subşef de stat-major al Armatei 3 (1941-1942), cdt. al Diviziei 3 Pază (1942-1943), cdt. al infanteriei în cadrul Diviziei 21 Infanterie (1943), director al Învăţământului Superior Militar (19431944), cdt. al Diviziei 21 Infanterie (1944) (Al. Duţu şi colaboratori, Armata Română …, p. 211). 302 Detalii referitoare la vizita Mareşalului Antonescu din 1 şi 14 iunie 1942 în regiunile Donului, Crimeii şi Transnistriei în Comunicatul nr. 364/11.VII.1942 (Registrul istoric, IV, f. 223-224). 303 Registrul istoric, IV, f. 194.

168

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) - D-na, D-rele şi Dl. Ministru von Killinger, - Un interpret de la ambasada germană. 15,30-19 - Lucru în birou. 19,15-20 - Prezintă felicitări D-lui Mareşal, de ziua aniversării. Se serveşte o gustare: - Dl. General Popescu Dumitru, - Dl. Lt. Col. Adj. Romeo Zaharia, - Dl. Lt. Col. Popescu Victor, - Dl. Maior Adj. Marin Alex., - Dl. Maior Caloenescu Nic., - Dl. Cpt. Georgescu Ion304. Marţi, 16 iunie 1942lxxxi 8-13 - Lucru în birou şi plimbare prin grădină. 12,30-14,45 - [Se deschide, sub preşedinţia prof. Mihai Antonescu, Comisiunea pentru strângerea materialului documentar în vederea Conferinţei de Pace]305. 13,00 - Dejunul. 16-20 - Lucru în birou. Miercuri, 17 iunie 1942lxxxii 8-13 - Lucru în birou. 13-14 - Dejunul. 16-18 - Lucru în birou. 18-19 - Dl. Mareşal primeşte în audienţă pe: - Dl. General Jienescu, - Cpt. Knaner, - Directorul Fabricii Junkers, - Cpt. av. interpret, trimişii Führerului pentru a preda avionul D-lui Mareşal făcut cadou de Führer. După predarea formelor, Dl. Mareşal decorează personalul care a adus avionul306. 19-20 - Dl. Mareşal lucrează cu Dl. Maior Marin Alex. Joi, 18 iunie 1942 8-10 - Lucru în birou. 10,00 - Plecarea cu auto la Bucureşti. 13,15 - Sosirea în Bucureşti la Preşedinţie. 14,00 - Plecare la vilă (Băneasa) pentru dejun. 16,30 - Vizită particulară în oraş. 19,00 - Vizită la Soc. Demag, unde „Societatea Naţională pentru industria fierului” (Sonafer), prezintă în miniatură viitoarea uzină ce se va construi în ţară. 19,45 - Vizitarea salonului oficial de pictură la Fundaţia Dalles. 20,00 - Plecarea la vilă.
304 305

Registrul istoric, IV, f. 195. Procese-verbale, I, f. 100. 306 Registrul istoric, IV, f. 196.

169

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu Vineri, 19 iunie 1942 La vilă. 10,00 - Consiliu de colaborare: - Dl. General Pantazi, - Dl. General Dobre, - Dl. General Şteflea, - Dl. General Jienescu, - Dl. Amiral Păiş. 12,00 - Dl. Lt. Col. Ştefănescu Constantin - noul ataşat militar la Bratislava: prezentare de plecare la post. 13,00 - Dl. General Cuzin: controlul Fondului pentru Interese Superioare de Stat; controlul gestiunilor de război. 17,00 - Dl. Eugen Bănescu - Consilier la Înalta Curte de Casaţia şi Preşedintele Consiliului de Administraţie a Casei de Economie, Credit şi Ajutor a Magistraţilor: chestiuni de serviciu307. Sâmbătă, 20 iunie 1942 11,00 - Prezintă proiectul pentru construirea Operei Române: - Dl. Ministru Buşilă, - Dl. Prof. Arhitect Baumgarten. 13,15 - Dl. Tanrioer, Ministrul Turciei la Bucureşti. 16,45 - Dl. Eugen Cristescu. - Dl. Colonel Diaconescu. 17,00 - Dl. Ministru Pană. 17,15 - Dl. Hagi Moscu. 17,30 - Comunicare: - Dl. Ministru Killinger, - Dl. Consilier Steltzer, - Însărcinatul de Afaceri al Italiei308. 18,30 - Dl. Mareşal, însoţit de Dl. Maior Adj. Eugen Niculescu, pleacă cu automobilul de la vila Băneasa spre Predeal. 21,30 - Sosirea la Predeal. Dl. Mareşal este întâmpinat de către: - Dl. Col. Grigoriu - Primarul oraşului, - Dl. Maior Rădulescu - Comandantul Detaşamentului Jandarmi Pază. Duminică, 21 iunie 1942 9-13 - Lucru în birou. 13,15-14,30 - Dejunul, la care iau parte: - D-na şi Dl. Mareşal, - Dl. Vicepreşedinte, - D-na Goga. 17,00 - D-na şi Dl. Pandele: vizită. 20,00 - Dl. Mareşal primeşte în vizită pe Domnişoarele Killinger şi pe D-na Bova Scoppa,

307 308

Registrul istoric, IV, f. 201. Registrul istoric, IV, f. 204.

170

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) soţia D-lui Ministru al Italiei309. Luni, 22 iunie 1942lxxxiii 8,30-13 - Dl. Mareşal se plimbă prin grădină şi lucrează în birou. 13-14 - Dejunul. 18,00 - Dl. General Popescu D-tru - Ministrul Internelor. Marţi, 23 iunie 1942lxxxiv 11,00-14,25 - [Consiliu de Miniştri, sub preşedinţia prof. Mihai Antonescu]310. Lucru în birou. Miercuri, 24 iunie 1942lxxxv Lucru în birou. Joi, 25 iunie 1942lxxxvi 8-11 - Lucru în birou. 11,15 → [Consiliu de Miniştri, prezidat de prof. Mihai Antonescu, care a prezentat un excelent expozeu privind politica externă a României dintre 1916 şi 1942 din perspectiva ultimelor evenimente militare şi politico-diplomatice]311. 11,30-12,30 - Vizita M. S. Regina Mamă cu Doamnele de onoare, cu care ocazie vizitează grădina D-lui Mareşal312. 13-14 - Dejunul. 16-20 - Lucru în birou. Vineri, 26 iunie 1942 8-11 - Lucru în birou. 11,50-12,30 - Doi fotografi germani, fotografiază grădina D-lui Mareşal. 13,00 - Dejunul. 16-20 - Lucru în birou. Sâmbătă, 27 iunie 1942 8-11 - Lucru în birou. 11-12,30 - Plimbare până la Căminul Constănţenilor. 13,00 - Dejunul cu D-na Mareşal, D-na Goga şi D-na şi Dl. Dr. Teodorescu. 16-20 - Lucru în birou.

309 310

Registrul istoric, IV, f. 204. Procese-verbale, I, f. 101-102. Vezi Comunicatul nr. 362 din aceeaşi zi (Registrul istoric, IV, f. 211). Minuta integrală a şedinţei Consiliului, în Stenogramele ..., vol. VII, p. 343-384. 311 Procese-verbale, I, f. 102. Vezi minuta completă a şedinţei de guvern, în faţa căruia prof. Mihai Antonescu a susţinut un expozeu întru totul remarcabil pe marginea politicii internaţionale a României în intervalul 1916-1942 (Stenogramele ..., vol. VII, p. 384-432). 312 Registrul istoric, IV, f. 212.

171

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu Duminică, 28 iunie 1942lxxxvii 8-11 - Lucru în birou. 12,30 - Vizită: D-na şi Dl. Dr. Burileanu313. 13,00 - Dejunul. 16-20 - Lucru în birou şi plimbare prin grădină. Luni, 29 iunie 1942 8-11 - Lucru în birou. 10,00 - Dl. Av. Niculescu. 13,00 - Dejunul. 16-19 - Lucru în birou. 19,00 - Vizita Prinţesei Sturdza, care este reţinută şi la masa de seara314. Marţi → marţi - De la 30 iunielxxxviii până la 7 iulie 1942lxxxix Dl. Mareşal fiind indispus, nu a primit pe nimeni nici în vizită şi nici în audienţă.

Încă din primele zile ale „Războiului fulger” din Est, la 29 iunie 1941, deci în urmă cu exact un an de zile, A. Hitler i-a transmis un mesaj lui I. Antonescu, solicitându-i în final ... petrol! Sursa: ANIC, fond PCM – CM, dosar 67/1941

313 314

Registrul istoric, IV, f. 214. Registrul istoric, IV, f. 214.

172

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) 30 iunie 1942 10,20 → [Consiliu de Miniştri cu Guvernatorii provinciilor dezrobite, prezidat de prof. Mihai Antonescu]315. 2 iulie 1942 11,40 → [Consiliu Economic, prezidat de prof. Mihai Antonescu, pe diverse teme: situaţia exportului şi a datoriei externe, supuşii străini, regimul evreilor etc.]316. Miercuri, 8 iulie 1942 9,00 - Dl. Mareşal este vizitat de Dr. Drăgănescu. 13,00 - Dl. Mareşal primeşte pe Dl. Dr. Stroescu şi Dl. Colonel Elefterescu. 14,00 - Dejunul, împreună cu D-na Teodorescu317. 21,00 - Cina. Joi, 9 iulie 1942 9,00 - Dl. Mareşal este consultat de D-nii Doctori [Nicolae Gh.] Lupu 318 , Danielopol, Stroescu şi Teodorescu. 10,00 - Dl. Mareşal iese puţin pe terasă. 14,00 - Dejunul, cu D-na Teodorescu. 18,00 - Dl. General Popescu Dumitru - Ministrul Internelor. 18,45 - Dl. Mareşal primeşte pe Dl. Lt. Col. Popescu Victor. 20,00 - Cina, cu D-na Teodorescu319. Vineri, 10 iulie 1942xc 10,00 - Dl. Mareşal se plimbă pe terasă. 13,30 - Dejunul, cu D-na Teodorescu. 20,30 - Cina, cu: - D-na Mareşal şi D-na Goga, - D-na şi Dl. Teodorescu. Sâmbătă, 11 iulie 1942xci 10,00 - Dl. Mareşal este vizitat de Dl. Dr. Drăgănescu320. 13,30 - Dejunul, împreună cu: - D-na Mareşal, - D-na General Popescu, - Dl. Prim-ministru. 20,45 - Cina, împreună cu:
315 316

Minuta integrală a Consiliului, în Stenogramele ..., VII, p. 432-490. Stenogramele ..., VII, p. 491-529. 317 Registrul istoric, IV, f. 221. 318 Cf. Jurnal, I, p. 184. 319 Registrul istoric, IV, f. 222. 320 Registrul istoric, IV, f. 224.

173

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu - D-na Mareşal, - D-na şi Dl. General D. Popescu. Duminică, 12 iulie 1942 9,00 - Dl. Mareşal lucrează cu Dl. Maior Adj. Eugen Niculescu. 10,00 - Dl. Mareşal este vizitat de Dl. Dr. Drăgănescu. 12,00 - Dl. Mareşal primeşte pe Dl. Ottulescu - Guvernatorul B.N.R. 14,00 - Dejunul, la care sunt invitaţi: - Dl. Ottulescu321, - D-na [Lucreţia Barbul] şi Dl. [Gheorghe] Barbul322, - D-na şi Dl. Teodorescu. 17,40 - Dl. Mareşal primeşte pe Dl. General Orezeanu. 19,30 - D-na şi Dl. Mareşal primesc pe Prinţesa Sturdza. 20,00 - Dl. Mareşal primeşte pe Dl. Grigore Popescu - Secretar General la Ministerul Economiei Naţionale. 21,00 - Cina. Luni, 13 iulie 1942xcii 9,00 - Dl. Mareşal este vizitat de Dl. Drăgănescu. 13,00 - Dl. Mareşal primeşte pe Dl. General Pantazi. 13,30 - Dl. Mareşal primeşte pe Dl. Mareşal Manstein323. 14,00 - Dejunul, împreună cu: - D-na şi Dl. Mareşal Manstein, - D-na Goga, - D-na şi Dl. Dr. Teodorescu, - D-na şi Dl. Colonel Davidescu, - Dl. General Hauffe, - Locot. Sprecht, - Locot. Vasilovici. 21,00 - Dineul, cu D-na şi Dl. Dr. Teodorescu. Marţi, 14 iulie 1942 8,30 - Dl. Mareşal este invitat de Dl. Dr. Căliman şi Drăgănescu. 10,15-14,30 - [Consiliu de Miniştri, prezidat de prof. Mihai Antonescu]324. 14,00 - Dejunul, cu D-na Teodorescu. 16,00 - Dl. Mareşal este vizitat de Dl. Dr. Lupu, Dr. Teodorescu, Dr. Drăgănescu, Dr. Siseşti. 20,30 - Dineul, cu: - D-na şi Dl. Dr. Teodorescu, - Dl. Dr. Lupu,
Registrul istoric, IV, f. 225. Gheorghe Barbul (vezi) fiind fiul Lucreţiei Barbul, cf. Jurnal, I, p. 171. 323 Registrul istoric, IV, f. 225. 324 Procese-verbale, I, f. 107-108. Textul integral al minutei, în Stenogramele ..., VII, p. 530-576; vezi şi Comunicatul 365/17.VII.1942 (Registrul istoric, IV, f. 231-232).
322 321

174

Dr. Prim-ministru Mihai Antonescu. p.20 . Mareşal este vizitat de Dl.30 .35 .00 .15 .00 . VII.1942 – 30. Mareşal este vizitat de Dl. 325 326 Registrul istoric. IV. Maior Adj.00 . 226. 329 Registrul istoric. II: Succese şi eşecuri (1. 577-608. Zaharia Romeo şi de Dl. cu D-na Teodorescu. Colonel Davidescu327. Davidescu328.Dl. Sâmbătă. 20.45 .Cina. Lt.Soseşte la Predeal D-na Mareşal. 233. . 21.D-na Teodorescu.Dl.00 . în Stenogramele .00 . Mareşal nu primeşte nici o audienţă. Siseşti325.Dl. Prim-ministru.Dl. 20. Dr. Vineri.Masa în tren. cu D-na Teodorescu.1943) . Mareşal lucrează cu Dl. 108-109. Marin Alex.Dejunul.Dl. 9. 227. 18. f..Dejunul. 16 iulie 1942 Dl. Drăgănescu. Drăgănescu. 175 . cu D-na Teodorescu. prezidat de prof. Col. Dr.Vol.VI.I.D-na şi Dl. 11..00 .Soseşte la Predeal Dl.Dejunul. cu D-na Teodorescu. 19 iulie 1942xcv 9. Colonel Davidescu. f. 20. Col. Dr. 18.00 . 14.[Şedinţa Consiliului Economic şi de Aprovizionare. I. IV. 15 iulie 1942 Dl. cu D-na Teodorescu.00 . Dl. 17 iulie 1942xciii Dl. IV. Mihai Antonescu]326..Cina. 17. 327 Registrul istoric.15-13. Miercuri.Dejunul cu D-na Mareşal şi D-na Teodorescu. 21. însoţit de Dl.00 . Mareşal lucrează cu Dl. 18 iulie 1942xciv 9.Dl.00 . Mareşal este vizitat de Dl. pleacă cu trenul din Predeal. f.Cina: .Dl. 232. 328 Registrul istoric. Mareşal iese puţin în grădină. f. Adj. spre Curtea de Argeş. cu D-na Teodorescu. 14. Textul integral al şedinţei.Cina.00 . Mareşal. 14. 20. f. Drăgănescu329. 14. Dl.00 . Procese-verbale.. 14. cu D-na Teodorescu. Mareşal. Duminică.Dejunul.00 . Mareşal se plimbă prin grădină.00 . 18. IV. Joi.

p. Dl. Regele. 13. Mihai Antonescu]330. însoţit de Dl. 12. Mareşal şi Dl. însoţiţi de Dl. 23. Mareşal. coboară pe peron şi aşteaptă pe M. plecând spre Bucureşti. Mihai Antonescu]331. Mareşal Antonescu se înapoiază la trenurile respective. 608-622.20 . Textul integral. M.Dl. S.35 . Dl. Mareşal.30 . se îndreaptă spre Mănăstirea Curtea de Argeş. 19.15 .Sosirea în Bucureşti (gara Băneasa).Dl. Dr.Sosirea în gara Curtea de Argeş.M. 176 . Mareşal rosteşte un discurs în care arată însemnătatea acestei zile. Miercuri. 109. în automobil. 21. 330 331 Procese-verbale. 11. f. 21 iulie 1942xcvii Dl. S. General Gerstenberg.Înapoierea la tren.Dejunul. Regele şi este întâmpinat de Dl.. Procese-verbale. în Stenogramele . prezidat de prof.00 . 19. însoţiţi de suită. M.Soseşte M. Mareşal face o vizită la restaurantul „Victoria”. după care Dl.25 .25 . 18. 11. 23 iulie 1942xcviii În cursul dimineţii Dl.00 → [Consiliu de Miniştri.Pace şi război . Regele şi Dl. VII. Prim-ministru şi de suită. I. pleacă cu automobilele la satul model Antoneşti (aflat în construcţie). Dl. Mareşal lucrează singur în birou.. Drăgănescu. Mihai Antonescu]332. 19. S.. Regele. Apoi. 12.11 .00 . Mareşal rămâne la vilă în tot cursul zilei.Plecarea din Bascov. 20 iulie 1942xcvi 10.Plecarea cu trenul spre Bucureşti.50 . VII. Regele şi Dl. Plecarea la vilă. 22 iulie 1942 În cursul dimineţii Dl. Mareşal.. prezidat de prof. p. Stroescu şi Dl.00 . Prim-ministru şi Guvern.Sosirea în gara Bascov. Textul integral al minutei de cabinet. S. Dr. Prim-ministru. Mareşal a fost vizitat de Dl. Prim-ministru şi de reprezentanţii Guvernului. După discursul D-lui Mareşal urmează defilarea trupelor prezente la solemnitate.Jurnalul Mareşalului Antonescu 22. în Stenogramele . Urmează apoi decorarea drapelelor Regimentelor şi ofiţerilor Cavaleri ai Ordinului „Mihai Viteazul”.Masa în vagon. 110. Marţi. I. 623-670. S. prezidat de prof. În cursul nopţii trenul rămâne în gara Bascov.. 11.00 . f. Mareşal Antonescu. unde a avut loc serviciul divin. Joi.45 . Prim-ministru şi suita intră în Biserică.00 → [Consiliu de Miniştri. Luni..Automotorul Regal părăseşte gara. Dl.15 → [Consiliu de Miniştri. 10. 14.00 .Dl. 16.

00 . Colonel Davidescu. 27 iulie 1942c În cursul dimineţii Dl. 24 iulie 1942xcix Dl.Cina.Dl.00 . 14.1943) 14.00 . f. 237. Dr. 12.Dl.Dl.00 . f. 14.00 . 19.Dl.Dl.15 . 239. Cpt. IV.Instrucţiuni: . Basil Teodorescu335.Dejunul. 12. 18.20 . 18. Mareşal lucrează singur în birou. 14. Popescu. 111.1942 (Registrul istoric.Dl. Stroescu.10 . mama Mareşalului Antonescu. Med.30 .35 . IV. Secretar General Vlădescu. 25 iulie 1942 8. Mareşal lucrează în birou. 18. 17-20.Dl. D-na şi Dl. I.00 .30 . 20. General Constantin333.Dl.Cina. Sâmbătă. 26 iulie 1942 9. Luni.VI.05 . 332 Procese-verbale. Duminică. f. 334 Chiriachiţa Antonescu (ulterior Baranga).00 .00 . 335 Registrul istoric.Întoarcerea la vila Băneasa. Basil Teodorescu.Vol.00 . Vicepreşedinte Mihai Antonescu.Dejunul. Secretar General Ovidiu Vlădescu. 177 . Vineri.30 .1942 – 30. Dr. Secretar General Vlădescu. 241-242).D-na şi Dl.35 . în Comunicatul nr.Dl. f.Vizită la Spitalul 303.00 .00 . Basil Teodorescu.00 . Dr.Dl. 11. General D. 14. 12.Vizitarea D-nei Baranga334 la Spitalul 303 şi a pavilioanelor recent transformate. 367/37. Ministru Pană. 19.00 . .Înapoierea la vila Băneasa.Dejunul. IV. Colonel Davidescu. Colonel Davidescu.00 . Detalii privind reuniunile Consiliului de Miniştri din 21 şi 23 iulie 1942.Plimbare la „Snagov” cu vaporul „Vlad Ţepeş”. II: Succese şi eşecuri (1.D-na şi Dl. Dr. 19. Dl. Guvernator Ottulescu. . 333 Registrul istoric. 20.Dl. Mareşal Antonescu vizitează ştrandul de copii „Obor”. însoţit de D-na Mareşal Antonescu. 20.Dejunul. 19.I.Dl. .VII.Dejunul. 9.

I.Dl. f. 340 Cunoscut ulterior şi ca un excelent memorialist al misiunii sale la Bucureşti (vezi. . . cărora li s-a alăturat deschis 337 336 178 . Navratil . Col. adus prin intervenţii la Berlin (cf.Dl. Profesor Finţescu. p.00 . Eppinger. Dr.10-21. 9. Ministru Davidescu. 29 iulie 1942ci 12. 242. Amiral Georgescu. Amiral german Tillisen. 30 iulie 1942 11. 19. Diplomatul francez îi reprezenta în fapt pe Pétain şi Laval la Bucureşti. Stroescu.Ministrul Franţei341. Registrul istoric. 244.30 . 12.Ministrul Croaţiei. Prof. Ministrul Elveţiei340. Miercuri. 28 iulie 1942 8. Basil Teodorescu. Jurnal.55 . Basil Teodorescu. René de Weck. se bucura de încrederea acestora. Prof. f.Dl.Dl. .Înmânează D-lui Mareşal decoraţia „Marele Ordin al Coroanei Regelui Zvonimir”: . din iulie 1941. Dr.Dl.Ataşatul Militar al Croaţiei. deşi în fond simpatiile sale se îndreptau către forţele Franţei Libere a generalului Charles de Gaulle. Colonel Davidescu. 41). Nunţiul Apostolic.Dl.Pace şi război . 1939-1945. Dr.Reorganizarea şcolilor de marină: . Specialist austriac. cu titlul de ministru plenipotenţiar.10 . Amiral Şuster: probleme operative în Marea Neagră336. Editura Fundaţiei Culturale Române. Popescu Victor.Cina. Dr. 2006.05 . IV. Jacques Truelle . a stabilit şi menţinut bune contacte cu acesta.Dl. 95.Dejunul.Dl.Dl. 12.50 . Dr. Dr.Dl. . 1940-1944. Dintru început.Monseniorul Andrea Cassulo339. Bucureşti. . Dr. Jurnalul unui diplomat elveţian la Bucureşti.).Dl.Cina. în traducere. Joi.00 . Editura Argonaut. Lupu. Basil Teodorescu.Dl.30 .50 . 20. I.Dl. 341 Jacques Truelle. Cpt.Jurnalul Mareşalului Antonescu Marţi. . 12.Dl. Jurnal. Relaţiile franco-române în timpul regimului de la Vichy. . Cluj-Napoca.40 . 17.00 . Eppinger337. Colonel Davidescu338.Dl.Dl. Dr. Stroescu. 12. p. 13. IV. de îndată după ce Mihai Antonescu a preluat conducerea Externelor de la Bucureşti. 93 şi urm. 339 Relativ la Andrea Cassulo (1869-1947). . 338 Registrul istoric.00 . va reveni la Bucureşti şi în 1943.Dl. Lt. p. Jurnal.Dl. Cpt.Dl.00 . a reprezentat regimul de la Vichy în România în perioada martie 1941-iunie 1943 (Ana-Maria Stan. Prof. Col.00 .00 . 13. 14. cf. Branco Benzon .00 . 2000). 21. 19.Dl.

Colonel Davidescu. . cu începere de la 19 iunie 1943. 343 Preşedintele în exerciţiu al Academiei Române (cf. .Dl.30 .Dl. Davidescu şi Dl.Primarul oraşului.VI.30 .00 .Dejunul. Popescu: chestiuni de serviciu. Secretar General Ovidiu Vlădescu344. 12.Dl. Ministru Stoicescu. 20. 19.Cina.I.00 .25 .Dl. 9. Ministru Killinger.Dl. II: Succese şi eşecuri (1. 1 august 1942 În cursul dimineţii.Dejunul. 31 iulie 1942cii 8.Dl.D-na şi Dl.1942 – 30.Dl. Mareşal lucrează singur în birou şi apoi cu Dl. p. 344 Registrul istoric.Dl. IV. Cpt.Chestiuni de serviciu: .00 . Vineri. Jurnal. Sâmbătă. Colonel Diaconescu. Mareşal Manstein împreună cu fiul. IV.Dl. 342 Registrul istoric. Dr.Comandantul Detaşamentului Jandarmi Pază. Basil Teodorescu.Dl. 315). care a fost ministru plenipotenţiar la Bucureşti în răstimpul august 1943-iulie 1944 (ibidem. Ministru Davidescu. .00 . .Dl. 18.Sosirea la Predeal. 248. Dr.15 . ulterior membru al Academiei Franceze. el se căsătorise cu prinţesa de origine română Hélène Şuţu. General Voiculescu. 19. Maior Adj. Mareşal este salutat de către: .Dl. . 15.Dl. f.] Simionescu343: chestiuni de serviciu. 179 . . p.Dl.15 . Din 1939.00 .Dl. General Calotescu. Dl. General Stoenescu: chestiuni de serviciu.Dl. .Vol.Dl. 17. Secretar General Vlădescu.Dl.Dl. 13. f.10 . 18. când a plecat din Bucureşti (ibidem. Mareşal primeşte în vizită pe D-na şi Dl. precum şi pe Dl. Ovidiu Vlădescu342. 241. Guvernator Alexianu. 273). Eugen Cristescu. Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu. General D. Colonel Grigoriu . Colonel Davidescu. Succesorul lui Truelle avea să fie cunoscutul scriitor Paul Morand (1888-1976).30 .00 . . Col.00 .Dl. Stroescu. 17.Dl. unde Dl.Dl. Eugen Niculescu. 12. Ministru Pană.00 .35 . General Constantin. 18.1943) 14. Profesor [I. Ministru Dragoş: chestiuni de serviciu.Dl. 247. 14. I.Dl. 11.00 . Maior Rădulescu . 13. Mareşal pleacă cu automobilul la Predeal.00 . passim).În legătură cu Decretul privitor la completarea dreptului de cetăţenie: . 20-21 . .Dl. Basil Teodorescu345. Med. .

Vicepreşedinte. Dr. vol. 14.T. 180 . f. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. Col. 19. . Mareşal lucrează singur. 20. .30 . 14.Cina.D-na Goga.Dl. împreună cu: .00 .00 . Registrul istoric al Conducătorului Statului. la care iau parte: .D-na şi Dl.30 . Mareşal. Neubacher. împreună cu invitaţii. Avocat Chiriţescu346.00 .Dl.Dl.30 . Mareşal pleacă cu automobilul spre Bucureşti. 18. 5.Dl. 19.45 . 1. 17.Cina.00 .Cina.D-na Goga. .Dejunul. Mareşal iese în grădină. Popescu Victor.Dl.1942-10. Dl. 3 august 1942ciii 12. Davidescu.III.D-na şi Dl. 4 (În continuare. .Prinţesa Sturdza.Dl. Lt.Dl.D-na şi Dl. . Maior Niculescu.VIII. Colonel Davidescu.D-na şi Dl. General Orezeanu. .R. se va cita: Registrul istoric.-ului. 5 august 1942 9. 18. 2 august 1942 11. . Dr. . Teodorescu. la care iau parte: .D-na şi Dl.Dl. vol.Dl. Dr. unde a fost întâmpinat de Dl.00 .30 .00 .D-na şi Dl. D-sa vizitează tabăra M.30 . General Emil Pălăngeanu. Dr.T.Prinţesa Sturdza.D-na şi Dl. Comandantul M. Teodorescu. V). 14.00 . 346 Registrul istoric. împreună cu D-na şi Dl. 19. 20.Pace şi război . precum şi de a se insista asupra 345 ANIC. 4 august 1942 În cursul dimineţii Dl.Dl. singur. V. .D-na şi Dl. Dr. Ministru Killinger. Maior Rădulescu. f. Mareşal Antonescu. 18. dosar 603/1942. Luni.R. Teodorescu. de la Pucheni. Miercuri. merg spre Viştea în plimbare.1943.Dl.30 . Avocat Chiriţescu.00 .Dl. fond PCM – CM. V. Marţi.Jurnalul Mareşalului Antonescu Duminică. Mareşal serveşte dejunul singur. Mareşal dă instrucţiuni de organizare. Mareşal Antonescu.Soseşte Dl.Dejunul.00 . Basil Teodorescu. vol. 20.D-na şi Dl. Tăutu. Mareşal lucrează cu Dl. . . În drum. Col. .

Maria Ignat. Mareşal lucrează singur în birou. .. .45 . 18. General Stoenescu. V. sub preşedinţia prof. vol. Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri. General Dobre. Arhivele Naţionale ale României.Voiajul în Germania: . Dl.VI. Dr. p.1943) curăţeniei şi educaţiei. Mihai Antonescu]348. 18. Mareşal Manstein.Dejunul.Dl. 7 august 1942cv 9. Dr.Dl. Manstein. .Sosirea în Bucureşti (vila Băneasa).1942 – 30. 6 august 1942civ În cursul dimineţii. 21.I. General Şteflea.30 . 19.Dl.. General Jienescu.00 . General Rozin. V. VIII). Procese-verbale.00 .Dejunul. 19. sala de mese şi bucătăria. 181 .D-na şi Dl.25 .Consiliu de colaborare: . 1-44 (În continuare. Înainte de a sosi în Bucureşti. II: Succese şi eşecuri (1. dând apoi dispoziţiuni ca apa potabilă ce se scoate din fântâni să fie trimisă la analiză din lună în lună.20 . Guvernator Alexianu. Ministru Marinescu: instrucţiuni. 8. 12.Dl. în M..Vol. 2004. D. f. vol.Dl. Colonel Davidescu349.00 [→ 14. General Pantazi. Textul integral al minutei.Dl. vol. eds. f. faţă de grâul ce se obţine prin munca ţăranului. august-decembrie 1942. 6. 7-8). Joi. Bucureşti. .Dl. Maior Adj. I. proprietatea C. D-sa a inspectat apoi magaziile de materiale.Dl. Vezi Comunicatul nr. Basil Teodorescu. .Dl.Dl. Aici. se va cita: Stenogramele . . VIII. dormitoarele. D-sa s-a interesat de proporţia de grâu obţinut la pogon prin munca cu maşini.Dl. Lupu. vol. .00 . f. unde a vizitat aria de treierat.Un doctor german347. Sublocot. şi a constatat că un ţăran scoate un sac mai puţin la pogon.Dl. Amiral Păiş. Vineri. 14.Dl. Guvernarea Ion Antonescu. Stroescu. f.Dl. 13.Dl.Dl. 349 Registrul istoric.. Dr. . Dl. 371 din aceiaşi zi (Registrul istoric.Dl. 347 348 Registrul istoric. Dr. cancelariile. 11. Basil Teodorescu.00 . V.Dl. Mareşal s-a oprit la Tâncăbeşti. E. . Ciucă. Băicoianu. . . vol. 112-113. Cpt.Consiliu de Miniştri cu Guvernatorii provinciilor dezrobite. Niculescu. Prof. 18.30 . la care sunt invitaţi: . .50 . Secretar General Ovidiu Vlădescu: instrucţiuni.00 . Colonel Davidescu.

Sosirea la Predeal. Mareşal Antonescu pleacă cu automobilul la Predeal. 9 august 1942 8-12.00 .Dl. 19.Pace şi război .Dejunul. Registrul istoric. singur.00 . Maior Marin şi Dl. ziarului „Citadela” cu concursul Ministerului Muncii. 12.Ministrul de Interne: chestiuni de serviciu. Mareşal şi Dl.Dl.Administratorul Domeniilor Coroanei: prezentare.30 . 12.10 .Dl. În cursul plimbării Dl. 17.Dl.Dejunul. 9. Grigoriu şi Dl. . Dl. pleacă cu maşina la Tohan . 14. Mareşal este salutat de către: Dl. Mareşal lucrează în birou.30 . 14.Dl. împreună cu Majestăţile lor.Jurnalul Mareşalului Antonescu 12.45 .00 . Dr. vol. 13.30 .Măsuri de ordine internă: . 15. 19.00 .00 .30 .30 . 8 august 1942 11. Vicepreşedinte se înapoiază de la Tohan. Mareşal rezolvă lucrările curente. 20. 10.00 .Dl. V. General Dabija: călătoria în Germania.00 .Dl. Luni. Sâmbătă. f.Dl. 13. V.Dl.00 . 21. 13. Prim-ministru Mihai Antonescu. Eugen Cristescu. General Popescu-Sanitarul: în chestiunea gazului metan. Secretar General Ovidiu Vlădescu. Col. 16. 182 . Prim-ministru. 10 august 1942 În tot cursul zilei.Ministrul Plenipotenţiar al Turciei. f.15 .00 .30 .15 .50 . Mareşal Antonescu.30 .Dl.Dl. Regele şi Regina Mamă. se plimbă prin grădină şi apoi prin pădure către poligonul de tragere. Maior Caloenescu.Dejunul. Vicepreşedinte. Maior Rădulescu.Braşov. 12. Mareşal a fost filmat de 2 reporteri cinematografici de la Ministerul Propagandei. Suphi Tanrioer .00 .Dl. M.30 .Dl.Dl. 18.Sosesc M. 14. Barbu Ionescu: chestiuni particulare.Dl.D-na Mareşal Antonescu primeşte pe D-na Mareşal Manstein cu care se întreţine până la sosirea D-lui Mareşal Antonescu. Ionel Stănescu.D-na şi Dl. L.Dl. Mareşal.Dl. însoţit de Dl. General Pantazi: chestiuni de serviciu. . Dimitrie Negel . Duminică. L. Mareşal şi Dl.Dl. Ministru Buşilă: chestiuni de serviciu. însoţit de Dl. General Vasiliu350. 18. Dl. Secretar General Ovidiu Vlădescu: chestiuni de serviciu. 11 august 1942 12. 12.Dl. vol. 11. însoţiţi de Dl. face o plimbare 350 351 Registrul istoric.30 . Marţi. Teodorescu351. unde are loc o serbare muncitorească organizată de Dir. General Dumitru Popescu .30-13.

.Vol.I. 17. Ing. 303. 12. 20. . f.1943) pe jos prin Predeal. . Cantina Banu Manta Nr. 12. 18. 12 august 1942 9. 18. . Finţescu. .Dl. Colonel Davidescu. Teodorescu. 18.Sosirea la Preşedinţia Consiliului de Miniştri.Dejunul. pleacă cu automobilul la Bucureşti. General Orezeanu. Ministru Pană: în legătură cu Fundaţia „Mihail” şi situaţia agricolă.Cina. f. V. 11. vol.Dl. Căpitan Tarnovski352.Dl.50 . 352 353 Registrul istoric.Dl. f. Ministru Dragoş: audienţă de lucru.Dl. 354 Registrul istoric. vol.I. 14.Dl. 14. 19. Mareşal vizitează pe D-na Baranga la Spitalul Z. Baron von Killinger: remite o scrisoare din partea D-lui Ministru von Ribbentrop.00 .Dl.15 . .Dl.00 .50 .Dl.Dl. Cpt.Dl. 14.Dejunul. Ing. şi Coloniile de copii ale Consiliului de Patronaj şi Societatea Gaz şi Electricitate.Consiliu de colaborare (la Preşedinţie): . General Constantin353.Dl. .VI. V.15 . Cantina Crucea Albastră din Calea Griviţei.Reorganizarea serviciilor de aprovizionare: . 18. General Pantazi. .Dl. 13 august 1942 12-14 .40 .00 . Nicolae Mareş: chestiuni personale354. II: Succese şi eşecuri (1.Dejunul. Registrul istoric.30 .Dl. 12.1942 – 30. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. Pandeli. General Şteflea. General Dobre.30 . 13. S.Dl. Ministru Pană. apoi către Valea Timişului. împreună cu Dl. 18. Joi.Vizita magazinelor pentru desfacerea produselor alimentare din Transnistria. General Pantazi.05 . vol.Dl. General Constantin. V. 13. 13.00 . General Jienescu. Mareşal.00 . . 18.30 .Dl. 7. 183 . Ministru Tomescu: audienţă de lucru.D-na şi Dl. inspectând cu această ocazie Batalionul 4 Vânători de Munte P. Amiral Păiş.00 . . . 12. Mareşal primeşte la vilă pe Dl.30 .15 .00 .45 .D-na şi Dl. 21. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. Miercuri.Dl.Dl.Dl.Plecarea D-lui Mareşal la vila Băneasa.Dl. Dr. Stroescu.Dl.

Ing.D-na Goga. vol.00 .Dl. General [Radu R.Dl. Lt.Dl. Romeo Zaharia.Dl.30-16.45 . Adj.20 . . Popescu Victor.15 . Primarul oraşului şi Dl. însoţit fiind de Dl. 184 . General Constantin: chestiuni de serviciu. 15 august 1942 8-12 . Marin Canciovici de la restaurantul Continental.Dl. Depun jurământul: . 11. Mareşal. La Preşedinţie 18. .Dl. M.D-na şi Dl. Maior Rădulescu. L. General Hauffe: constatări în legătură cu colaborarea instructorilor germani la Centrele de Instrucţie. Mareşal.00 .00 .Dl. 355 Registrul istoric. Mareşal este salutat de Dl.Dl. Ministru Buşilă cu D-na. .Masa de seară: .Plecarea la vila Băneasa. Arhitect Iotzu.În legătură cu construcţiile rurale şi unificarea serviciului de arhitectură: . Mareşal lucrează în birou. D-na Mareşal primeşte pe Dl.Secundul fiind numit Ministru al Economiei Naţionale. 18.Dl. Vicepreşedinte.45 . 22.Vizită: Mitropolitul Bălan al Ardealului. 20.02 . 13. 20.30 .Dl. Regina). Mareşal. 18.Dl. Grigoriu. Mareşal pleacă cu automobilul la Predeal.D-na Goga.Pace şi război .] Rosetti: chestiuni personale.30 . Lt. Comandantul Detaşamentului Jandarmi Pază. General Gerstenberg: informaţiuni de pe front.30 . S. 19. V. 16. . Regele şi Regina Mamă. Vicepreşedinte.Dl.Jurnalul Mareşalului Antonescu 21.Dejunul. Ministru Marinescu. . 14. unde Dl. Mihalache. Vicepreşedinte Mihai Antonescu şi Maior Adj.30 . Col. Marin. . . 15. 12. Ministru Finţescu355.Dejunul: .M. Col. cu D-na Catargi (Doamnă de Onoare a M. 10.10 . . Ministru Buşilă. 14 august 1942cvi La vilă 11. 14. Sâmbătă.Primul fiind numit Ministru al Justiţiei.Dl. .40 .Dl. Col. la Dl.30 .Dl. Vineri.Dl. Mareşal primeşte pe Dl.Sosirea la Predeal. f. .Dl.50 . Vicepreşedinte pleacă la Sinaia.D-na şi Dl. L.

cu care pleacă spre muntele Susai.00 . 20.30 .D-na şi Dl. 11. f. 14. 356 357 Registrul istoric.30 . 15. un reporter cinematografic de la Ministerul Propagandei a fotofilmat.Vol.Dl. . 185 .00 . Ministru al Italiei357 se înapoiază de pe munte la vilă.00 . 12-13 . . General Hauffe. 358 Registrul istoric. Vicepreşedinte şi Dl.50 .Dl.D-na Niculescu. General Orezeanu. Vicepreşedinte. General Hansen. . Duminică. Mareşal se plimbă prin grădină.Dl. 17.15 . 14.30 .Masa de seară: . Arhitect Iotzu. vol. Vicepreşedinte pleacă spre Sibiu.I.D-nii Generali Hansen şi Hauffe pleacă.1943) .Dl. 10.VI.00 . . .Dl.Dejunul: . V. . . Vicepreşedinte. Mareşal.Dl.Dl.Dl. V. Maior Marin Alex.Prinţesa Sturdza.D-na Mareşal şi D-na Goga pleacă la Bucureşti. . Vicepreşedinte merge la barieră pentru a primi pe Dl.Dl. Renato Bova Scoppa. 15. Mareşal. . vol.Dl. V.1942 – 30. f.Dl. General Hauffe359.Dl.Mitropolitul Bălan în audienţă la Dl.Dl. Niculescu. 21. 16 august 1942 8.Dl. În timpul sosirii Domnilor Generali Hansen şi Hauffe şi în timpul dejunului. 22.Dl.10 . 359 Registrul istoric. . . 13. Mareşal. . General Hansen. 13. 13. 11.Dl.Mitropolitul Bălan356. Ministru al Italiei. Colonel Davidescu. f. .Vizită: Prinţesa Sturdza358.Lucru în birou. Mareşal. vol.30 .15 .Dl. 17 august 1942 8-12 . audienţă la Dl. N.D-na Goga. General Orezeanu şi Dl.D-na Goga.Dejunul: . Mareşal. II: Succese şi eşecuri (1. Colonel Davidescu: audienţă de lucru la Dl. Niculescu şi Dl. Mareşal.Dl.Mitropolitul Bălan. Luni. V. . .00 . 19.Dl. Arhitect Iotzu. Dl. Vicepreşedinte.

un text prolix.Dl. Lt.Dl.1942 (Registrul istoric. 2 (Piaţa Amzei).. să joace un rol esenţial în pregătirea şi declanşarea loviturii de stat de la 23 august 1944. 14. A devenit. Col. Vezi Comunicatul nr. 17. după care. dar chemat şi în procesul liderului comunist Lucreţiu Pătrăşcanu.45 .10 . 18. prezidat de prof.Sosirea la Bucureşti (vila Băneasa). 17. Maior Rădulescu. Col. Mocsony-Styrcea362. Instr. 12. fiind avansat secretar de legaţie III (1941).Plecare şi prezentare în postul de Mareşal al Palatului: . Mihai Antonescu]360. Adj.Dejunul la vilă.30 [→ 14. împreună cu primarii de sectoare ai Capitalei: audienţă de serviciu.Jurnalul Mareşalului Antonescu . iar. Stroescu361. dar nu înainte de a fi fost obligat să-şi scrie „memoriile” (numai parţial valorificate prin tipărire). Director de Cabinet. Căpitan Dr.15 . Med.Plecarea la vila Băneasa. Sub comunişti. Mareşal a fost salutat de Dl. Rosetti Solescu. alături de Grigore Niculescu-Buzeşti.Consiliu de Miniştri. 375/21. un post extrem de important care i-a îngăduit în 1943-1944 ca. Dl. 18-19) şi textul integral al minutei şedinţei (Stenogramele . f. V. Ministru de Interne General Popescu Dumitru. Comandantul Detaşamentului Jandarmi Pază.Dl.. .Bateria 148 Secţia a 2-a (Centr. V.00 . fiind condamnat pe viaţă. 18 august 1942cvii 11.). 362 Ioan de Mocsony-Styrcea (1909-1992). potrivit unor aranjamente.30 . f. 360 186 .30 .A. după cum rezultă din Jurnal Mareşalului Antonescu. A. Marţi. . Mareşal Antonescu. 45-75).00 . prin intervenţii de familie. Basil Teodorescu.Plecarea cu maşinile la Bucureşti. Miercuri. însoţit de Dl.Dl. VIII. 20. Mareşal este însoţit de Dl. Mareşal soseşte la Preşedinţia Consiliului de Miniştri.Dl. vol.30 . p. a vizitat următoarele: .00 . Căpitan Stroescu. vol. . în cadrul căruia a activat ca secretar al Secretariatului Permanent al Micii Înţelegeri de la Geneva.VIII. Avea să fie eliberat în 1963.Dl. Comandantul Batalionului de Gardă al Conducătorului Statului.Prinţesa Sturdza.Dl. vol.Dl. . va fi implicat în procesul PNŢ-ului din 1947.Dl.Pace şi război . 15. Popescu Victor. 11.. 12. fatală României. 21. La plecare Dl. Colonel Davidescu. apoi ca ataşat de legaţie al aceluiaşi Secretariat. 361 Registrul istoric. funcţionar al Ministerului Afacerilor Străine. 9. Lucru în birou. revenit apoi în Centrala de la Bucureşti.00 .30 .Cantina „Voievodul Mihai” (a municipiului Bucureşti). Vicepreşedinte fac o plimbare pe jos către poligonul de tragere. 114-116. Procese-verbale. de la 19 august 1942 Mareşal al Palatului Regal.Magazinul de desfacere al produselor din Transnistria Nr. I. f. peste măsură de incoerent şi inexact. 9. licenţiat în litere la Cambridge. unul dintre principalii consilieri ai Regelui Mihai I.30 .Dl. 19 august 1942cviii 8. stufos.30 . 19. Mareşal şi Dl. Lt. Dr.00 . i s-a îngăduit să emigreze.Colonia de copii Olteniţa. Zaharia Romeo.

Buzatu. Prof.1942 – 30.Dl. Vineri. 16. Petroff Tchomakoff. General Manoliu: prezentare (reîntors de pe front).Dl. .adjutant de serviciu.Dl. unde a reînnoit camaraderia cu ex-regele Mihai (Gh. 21 august 1942 9. Basil Teodorescu. Colonel Davidescu: chestiuni de serviciu363.00 .Dl. vol.Dl. Ministrul Bulgariei: mulţumiri pentru felul cum a fost primit de Dl. f. Mihai Antonescu. . Cotty Stoicescu .00 . General [Alexander] Löhr364: decorarea cu ordinul „Mihai Viteazul” clasa a II-a (la decorare asistă ofiţerii invitaţi la dejun). 313-314). Vasilescu Petre366: chestiuni particulare. 187 . . General Şteflea. p. f. Finţescu. Amiral Păiş365.Dl. 11.45 .Dl. Ministru Buşilă la Sofia. I. 1995. Dr.35 .1943) 12.Maior von Schenck.General Jienescu. 365 Registrul istoric.00 .00 .Dl. 11. Jurnal. 363 Registrul istoric.30 .Vol.General Şteflea. 14.30 . .15 . General Jienescu. 366 Cf. 18. 13.Dl. România şi războiul mondial din 1939-1945.Vicepreşedinte Mihai Antonescu.General Löhr. I. General Şteflea.00 . Colonel Davidescu.00 . General Hauffe: se reîntoarce de la Marele Cartier General German. 60.30 .Dl. 19. II: Succese şi eşecuri (1. .Colonel Bassenge (în locul Generalului Gerstenberg).General Pantazi.30 .Dl. 18. 11.Instrucţiuni în legătură cu aprovizionarea ţării cu cereale: stabilindu-se în Elveţia. 10. General rez. p. Joi. V. V. Iaşi. 164.Dl.Dl. .Dl.30 .Maior Niculescu Eugen .Dejunul. Invitaţi D-nii: . p.I. 12.Dl. Dr. General Dobre. 12.Dl. 364 Cf. Ministru Petrovici: audienţă de lucru.VI.00 .Dl. 20 august 1942 9. .În chestiunea cauciucului sintetic: . 12. vol. . Pădureanu. General Pantazi. . Jurnal.00 .00 .fost Ministru: pentru plecare din Guvern. 18.Dl. . . 18.30 .Consiliu de colaborare: . 12. 13.Dl. .Dejun la vilă. Basil Teodorescu.Dl.

Dl.35 .35-20. V.Dl. f. Dr. Dr.Dl. .50 . Stroescu. Vasiliu. Colonel Gheorghe Ion (Ataşat Militar la Berlin).00 . 16.30 . 19. 21. General Stoenescu368.20 . Dr. Prof.00 .Dl.Dl.D-na şi Dl.Dl.Dl. General Şteflea. 23 august 1942 11. . Lupu. Cpt.D-na Niculescu. Dr. vol.50 . 17.30 . Filipescu 20) şi Ajutorul de Iarnă (str. 22. General C.Dl. Basil Teodorescu. Basil Teodorescu. f.00 . 19. V. Prof. vol. Dl. 18.Dl. Ministru Finţescu. 367 368 Registrul istoric. Lupu. vol.Dl. Marţi. 22 august 1942 8. Mareşal fiind indispus. Basil Teodorescu. 369 Registrul istoric.Pace şi război . Lucru în birou.Jurnalul Mareşalului Antonescu . f. Registrul istoric. Prof. 23. 14. rămâne la vilă.Dl. Basil Teodorescu. Paris).Dl.15 .Dejunul.Dl.52 .30 .Dejunul. Mareşal.45 . 24 august 1942 8. 25 august 1942cix 8.35 . 19. 370 Registrul istoric. Finţescu. 20.00 .Dl.25 .15 . Dr.10 .00 .25 .45 . General C. Sâmbătă. 17. Vasiliu. 17. 14.Dl.Dl. V. Ministru Finţescu.Dl.00 . 19.Dl. 188 . Lupu369. f. 20.Dejunul. General Constantin. 16. însoţit de D-na Mareşal. Basil Teodorescu.30 . Luni. General Stoenescu: chestiuni de serviciu367.Dl. 23.D-na Niculescu370. vol. 18. 14. Colonel Davidescu. General Constantin. Dr. Dr. 19.45 . Duminică. 21. Prof. 19. a vizitat Consiliul de Patronaj (str. Lucru în birou. 19.D-na şi Dl. Dr. V. Ministrul Economiei Naţionale.Dl. Dr.

Dr. Basil Teodorescu.. Prof. Stroescu371. .1942 (Registrul istoric. Dr. . Colonel Davidescu372.30 . Cpt.D-na Goga.00 . Basil Teodorescu.00 [→ 12.Dl. 8. Basil Teodorescu. p. 189 . . Joi.50 .Dl. V. Basil Teodorescu. Dr.00 . Vineri. Basil Teodorescu. Dr. V.Dl. Popescu Victor. Comandantul Batalionului de Gardă. Basil Teodorescu. Căpitan Dr. 371 372 Registrul istoric. 28 august 1942 (la vilă) 8. Lupu374. Fincheşteanu. Finţescu. General Popescu Dumitru. f.Dl. Cpt. .00 .Dl.Dl. . 20.45 . Stroescu. Dr. 13. 76-107). Basil Teodorescu.25 . . 18.Dl. 26.1943) 12. Dr. sub preşedinţia prof.Dl. Ministru de Interne.30 .Dl.15 .Dl.Dl.Dl. prezidat de prof.30 . Basil Teodorescu. f.I. Dr. f. Prof. V. Dr.Consiliu de Miniştri cu Guvernatorii provinciilor dezrobite.00 [→ 14. Dr. Dr. Dr.30 . 28) şi textul integral al minutei Consiliului (Stenogramele . 9. 18. Registrul istoric. 373 Procese-verbale. Vezi Comunicatul nr. 13. 18. 19. Mihai Antonescu]373.Dl. Stroescu. Cpt. V. 26.Dl. Colonel Davidescu Radu. VIII. Cpt. 374 Registrul istoric. vol. . 13.00 . 11. . II: Succese şi eşecuri (1. f.30 . 27.Vol.VIII.Consiliu de Miniştri. Cpt. Mihai Antonescu]375. Stroescu. Căpitan Dr.1942 – 30.20 . Lupu.10 . 10. Lupu. Dr. Col. Dr. Lupu. Prof. Dr. I. 8. Stroescu. Cpt. Stroescu. . Dr. Căpitan Dr. Prof. vol. Dr.05 . Miercuri.Dl. Finţescu.Dl.Dl. 19.Dl.Dl.Dl.Dl. Dr. .. Dr.. Dr. 13.Dl.VI.Dl. Stroescu.Dl.10 . Basil Teodorescu. 11.50 . 19. Lt. 27 august 1942 8. Lupu. vol.Dl.Dl. . Dr.Dl.30 . Dr. vol. Fincheşteanu. 26 august 1942cx 8. 380/29.45 . Prof.10 . 117-118. f.Dl. vol. Dr.Dl.

intim. 18.00 . Dr.Cina. la care iau parte: .00 .Dl.Pace şi război . Regina Mamă. la care iau parte: . VIII.00 . 375 376 Procese-verbale. Prim-ministru Mihai Antonescu. Prim-ministru Mihai Antonescu. . Mareşal. vol.Jurnalul Mareşalului Antonescu Sâmbătă. 18.Dejunul cu toate persoanele prezente. 18. Colonel Radu Davidescu. intimă.30 . Căpitan Dr. Joi.30 . 18.. 20.Dl. Textul integral al minutei. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. f. însoţit de D-na Mareşal. S. 3 septembrie 1942 9. f. I.30 .30 .Dejunul. p.00 .Cina. 29. Mareşal.D-na Goga.. V. 13.00 . Drăgănescu.Prinţesa Sturdza. Dl. cu D-na Goga.30 . vol. S. în Stenogramele .00 .. Drăgănescu.Dejunul.D-na Goga377. 377 Registrul istoric. 30 august 1942cxii 13.25 . 20. Căpitan Dr. Dl. Căpitan Dr.Cina.30 . Căpitan Dr. Şeful Cabinetului Militar şi Maior Marin Alex. f. .Dl. Guvernator Alexianu. D-na şi Dl.30 . adjutant de serviciu. 107-121. Marţi. 119. Luni.Cina. la care iau parte toate persoanele prezente. 18. intimă.30 . Drăgănescu.Dl. vol.Dl. pleacă cu automobilul la Predeal.Dl. Registrul istoric.D-na Goga. 13. Regina Mamă şi Dl. 31 august 1942 13.M. Basil Teodorescu. 1 septembrie 1942cxiii 9. Mareşal Antonescu.Sosirea la Predeal. D-na Goga. Duminică.10 . 32. . Miercuri. Ministru Mihai Antonescu.45 . 2 septembrie 1942 9.30 .Ceai cu familia von Killinger376.Dl.D-na şi Dl. 29 august 1942cxi 15. 12. V. 13. 20.30 .Cina.. 190 .D-na şi Dl.40 . 14.Dejunul. 20. 20.Dl.00 . Drăgănescu.M. .

15.D-na Goga.Cina. 7 septembrie 1942 9. .Dl. Căpitan Dr.Dejunul: . Duminică. . Drăgănescu. 18. Registrul istoric. Dr. . Ministru von Killinger. 13. I. 57.30 . V. 380 Cf.D-na General Ioaniţiu379.1942 – 30.Vol.1943) 13.Cina. . Neubacher381.Dl. [Walter] Funk380. 13.20 . Jurnal. Mihai Antonescu.40 .30 .Dl. Căpitan Dr.D-na şi Dl. Vineri.D-na şi Dl.30 . f. 5 septembrie 1942 9. . 15.00 . .Dejunul.00 .40 . 18.Cina.30 .Dl. 34.Dejunul. p.D-na Goga. 20.40 . Căpitan Dr. Lupu.Dl. Drăgănescu.VI. vol. Colonel Davidescu378. 13.00 . 381 Registrul istoric. 17. Prof.Dl. Căpitan Dr.Dl.Dl. 20. Luni. .Dejunul cu Dl. . Sâmbătă.30 .Dejunul.Dl. Lupu. 20. Dr. Mareşal. f.30 . la care iau parte: . 191 . vol. Dr.Dl. Colonel Davidescu. General Pantazi. 4 septembrie 1942 9. . V.30 . 35. Drăgănescu. Mareşal.30 .Cina. 20. Drăgănescu.D-na Goga. intimă. Drăgănescu. V. Prim-ministru Mihai Antonescu. 13. Drăgănescu.Dl. 18. 13.50 . 6 septembrie 1942cxiv 9.D-na Cancel.00 .Dl.20 .Dl. Căpitan Dr.I.00 .Dl.30 . f. II: Succese şi eşecuri (1. 321. Căpitan Dr.Dl. 378 379 Registrul istoric. vol.

10 septembrie 1942 (la vilă)cxv 11. Jurnal. 17. Sâmbătă. f. 18. 9. p. V. I. V.Dejunul. . 11 septembrie 1942 (la vilă)cxvi 12. 20. 386 Registrul istoric. Dr.30 . vol.30 .Jurnalul Mareşalului Antonescu 20.Pace şi război . vol.00 . . 20.30 . 13.Cina.Dejunul: . Colonel Mardari.Ataşat Militar Croat.30 . 51.00 .D-na şi Dl.Dl.Cina. f. Ing. Căpitan Antohi386.Cina. 12 septembrie 1942 (la vilă) 8. General Zwiedeneck383.Cina. Basil Teodorescu. 21.00 .00 .Dl.Dejunul.00 . Colonel Davidescu382.Dl. 192 . 9 septembrie 1942 13.00 .D-na şi Dl. Mareşal. 385 Registrul istoric.Dl.00 . 18. .Dl. Mareşal pleacă cu maşina spre Bucureşti. . Drăgănescu. Stroescu. Căpitan Dr.30 .00 . 12. . Nicolae Mareş384.Dejunul. Vineri. 13.30 .Dl. 65.30 . f. 21. Colonel Davidescu385. V.00 . 8 septembrie 1942 9. General Pantazi. General Constantin.Dl.30 . vol. f.Dl.00 . Cf.Dl.Dl. General Şteflea. Joi.00 . 59.00 . 13.Dejunul. V. 13. 382 383 Registrul istoric.Cina. Căpitan Dr. 61. 64. vila Băneasa. 18. Marţi.Dl. 14.50 .Dl. 18.D-na şi Dl.20 . General Dumitru Popescu.Dl. Colonel Navratil . vol. 384 Registrul istoric. Ministru Marinescu.Sosirea la Bucureşti. Miercuri.Dl.

14.Dl.1942 – 30.Studiul lucrărilor de fortificaţie în Transilvania: .30 . S.Crearea porturilor de consilieri duhovnici la universităţi.Primarii de sectoare387. .Dl. General Nicolaescu.M.Dl. General Dobre. Pălăngeanu. V. Dumitrescu . 13. f. 65.Dl.VI. Ministru Buşilă.00 .Dl.Dejunul.Dl. General Şteflea. Registrul istoric. . . 18.St. Mareşal lucrează singur în birou. 20. Duminică. 14 septembrie 1942 (la vilă)cxvii 11.30 . 11. 18.. General Constantin. General Florescu. . 13 septembrie 1942 (la vilă) 11. General Dumitru Popescu.Cina.Dl. Ministru Finţescu. f.1943) După amiază Dl. Profesor Aurel Popa .Dl.30 . 12. P. . 66. Col. Guvernator Alexianu388.Dl.Dl.00 .00 . Amiral Păiş.În legătură cu operaţiunile trupelor române: .00 . în special români ardeleni întrebuinţaţi de unguri: . V. . . Eugen Cristescu. S. General Orezeanu.Dl. . .Regulamentul pentru recrutarea personalului bisericesc la parohii. .Dl.I. .Mitropolitul Bucovinei: în legătură cu fondul bisericesc al Bucovinei. Colonel Diaconescu.Dl. 12.Dl. . vol. Ministru Pană.Dl.00 . General Şteflea.Dl. vol. .Situaţie spionaj. General Vasiliu. II: Succese şi eşecuri (1. . General Zaharescu.M.Organizarea Patriarhatului. General Şteflea.Secretar General la Culte şi Arte: .I. .00 .Vol.Dl. . 15 septembrie 1942 (la vilă) 11.D-na Elisabeta Hesselman Exarcu: chestiuni personale. Tit . 193 .Dl.Dl.Dejunul.00 .Dl. . Luni. .30 .Transporturile de cereale din Transnistria: . 387 388 Registrul istoric.Dl.Dl. . General N. General Hauffe. Marţi.

Dl. 14.30 .Dl.Dl. 68. 391 Registrul istoric.30 .Dl. Ministru Buşilă: chestiuni de serviciu. 17. Amiral Păiş. vol. 11. 11.Dl. . prezidat de prof.20 . vol. Colonel Davidescu. .45 .. General Jienescu. .00 .ataşat naval al Italiei în România cu reşedinţa la Ankara: prezentare. Arhitect Iotzu. 72. Lupu392. Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu. f. Vineri. VIII.15 . 72. Miercuri. 13. Stroescu. .15 .30 .Pace şi război . 72.. vol.Dl. Comandor Giuseppe Bestagno . 16 septembrie 1942 (la vilă) 8.00 . 12. V. 18 septembrie 1942 (la vilă) 9.Dl. General Dobre: depune jurământul. V.00 .Dejunul.00 . Prof.Consiliu de colaborare: . vol.Dl. General Pantazi. Dr. Simionescu. 11.00 . Dr. General Stoenescu. General D. 392 Registrul istoric.Dl.Dl.40 . Joi.Stagiu militar obligatoriu pentru teologi. p. 11. Dr.Dl.. Arhitect Diaconu.Dl. f.00 . Procese-verbale. f. .00 .Dl. V. 17 septembrie 1942 11.Extinderea legii pensiilor asupra episcopatelor389.Dl. Căpitan Dr. General Orezeanu. Dr.30 . V. Ministru Petre Strihan. fiind numit Ministru al Înzestrării Armatei şi Producţiei de Război. 14.Dl. . General Şteflea. I.Dejunul.Dl.Dl. f. .Jurnalul Mareşalului Antonescu . Prof.45 [→ 14. 121-123.Dl.Dl.Dl. 12. 389 390 Registrul istoric. . Aurel Popa: prezintă raportul ordonat de Dl. .Dl. Mareşal393. în Stenogramele . 393 Registrul istoric.Dl.00 .Dl. 122-161. 13. 12-13 . Mihai Antonescu]390.Principesa Sturdza. 17. Basil Teodorescu.Consiliu de Miniştri. General Jienescu391. Popescu: chestiuni de serviciu. 17. 194 .Vizitarea imobilelor muncitoreşti din cartierul Vatra Luminoasă. vol. Colonel Davidescu. 18.55 . f. Textul integral al minutei.Dl. General Dobre. . . 17. Teodorescu.

Stănculescu.Dl. 19 septembrie 1942cxviii (la vilă) 12. Georgescu396. V. 73.30 .00 . . 21 septembrie 1942 (la vilă) 8. La vilă 12.Dl. Dr.Procuror Curtea de Casaţie. Coman Negoescu . General Voiculescu: prezintă volumul omagial Basarabia desrobită şi un proiect de organizare administrativă a ţării. f. P.Dl. 13. Stroescu394. Popescu. S. V.Dl. Colonel Gino Palmentala .50 . Stroescu.1943) Sâmbătă. 22 septembrie 1942 (la vilă)cxx 11. 10.Dl. f. 74.I.20 .15 .Vizitarea barăcilor de la Străuleşti după al căror model şi instalaţii se intenţionează să se organizeze Centrele de Instrucţie şi educarea orfanilor de război. II: Succese şi eşecuri (1.Dl. 23 septembrie 1942cxxi 11-12 .15 . Teodorescu. Căpitan Dr. Marţi.10 . 14. 79. Teodorescu. Dr. 24 septembrie 1942 (la vilă)cxxii 11. Eugen Bănescu . Registrul istoric. Dr.25 .Dl.M. Angheleanu395.VI. Dr. Joi.Dl. 9. Dr. Ministru Finţescu: legea pentru continuarea lucrărilor construcţiei halei şi antrepozitului frigoriferic al Primăriei Bucureşti.Dl. 77. f.00 . Duminică. vol.30 . Regina Mamă: vizită397.00 . 16. V. S.00 . 9. 195 .Dejunul. 20 septembrie 1942 (la vilă)cxix 8. 397 Registrul istoric. P. 394 395 Registrul istoric. Mitropolitul Nicolae Bălan şi I.Dl.Depunerea jurământului: .00 . 396 Registrul istoric.Ataşatul Militar Aeronautic Italian: oferă un album cu fotografii din partea aeronauticii italiene. 12. 20. f.45 .Dl. Episcopul Nicolae Colan al Clujului398. vol.Dl. Lt. 19. 12.Vol. f.Dl. S.Dl. General Stoenescu: chestiuni de serviciu.30 .30 .Dl. V.I. Teodorescu.Dejunul. S.Dl. 73.1942 – 30. Dr. Dr. S.Preşedintele Secţiei 2 Curte Casaţie. 398 Registrul istoric. Căpitan Dr. Miercuri.30 . V. vol. vol. 9. Luni.30 . 10. vol.00 . Teodorescu. 14.

Instrucţiuni în legătură cu hrana trupei: . V. A fost cdt. ministru de Finanţe (25 septembrie 1942-31 martie 1944). 401 Alexandru D.A. la care iau parte: . al Brigăzii 3 Artilerie (1942-1943) sau cdt. General Popescu .Dl. . Armata Română …. Dr.30 .Familia von Killinger: vizită. p.Situaţia apărării A. Sâmbătă.00 . Int.Ministrul Agriculturii. .D-na Goga. 326)..Jurnalul Mareşalului Antonescu 14.Dl. absolvent al Şcolii Superioare de Război.Sosirea la Predeal. Neamţu. 17.Dl. Neagu (1903-1991). 14. unde a decedat (Ottmar Traşcă.00 . . . 14.Dl. . al artileriei la Corpul 6 Armată (1943-1944) (Al.Dl. 12. Col. f.400. Stroescu403.D-na şi Dl. .Dl. 399 400 Cu toţii au fost invitaţi şi la dejun (Registrul istoric. al Centrului de instrucţie al Artileriei (1941-1942).Vizitarea „Expoziţiei Agricole” de la Ateneul Român. 679). General Pantazi.A. 84.Dl. f. trecut în rezervă (1948). economist.Ministrul Finanţelor402. . vol. vol. 26 septembrie 1942cxxiv 11. Dennis Deletant. 11-12 . 25 septembrie 1942cxxiii 11. 403 Registrul istoric.Dl.Depunerea jurământului: . Ioan D.Dl. Duţu şi colaboratori. General Pantazi.Comandantul Apărării A.30 . când a fost capturat şi condamnat la 15 ani temniţă. 20. V. militar de carieră. Pană . p. general de brigadă (1943) şi de divizie (1945).30 . 18. Niculescu.Dl. Cpt.Dl. . General Jienescu. Ministru Tomescu. V. General Medic Negoescu.00 . În 1981 a emigrat în Elveţia. Dir. Mag.Dl. 402 Registrul istoric.Secretar General la Culte: instrucţiuni.45 .Dl. f.D-na şi Dl. 81). Mareşal. eds. 15.30 .Cina. Aurel Popa .Dejunul. Mareşal. Col.Dl. . 196 . Dr. Cpt.Dejunul.Dl. Popescu (1894-1960). Petrescu: chestiuni de serviciu. General Popescu: chestiuni de serviciu.35 . Lt. 18. 81. . General Gerstenberg. la care iau parte: .Plecarea la Predeal cu automobilul. Neagu401 . Mihai Antonescu.Dl.Pace şi război . şi colaborarea aviaţiei germane şi române în interior şi pe front: .00 . Ilie Georgescu399.00 . După lovitura de stat din 23 august 1944 a trăit în clandestinătate (sub numele – Voiculescu Zamfir) până în 1956. Al III-lea Reich …. vol. 12. 12. Vineri. Prof. .00 .30 .Dl.

D-na şi Dl.Vol.00 . Mihai Antonescu.Dl. 14.Dejunul.00 . 404 405 Registrul istoric.35 . Prof. f. . Int. 28 septembrie 1942 9. Ministru Finţescu. L.1942 (Registrul istoric. Vezi Comunicatul nr. L.00 .Cina. Neamţu.Dl.Dl. 85. M. Regele şi Regina Mamă.1942 – 30. . Sireteanu.Dl.03 [→ 15. Enescu. II: Succese şi eşecuri (1. f. Miercuri 30 septembrie 1942cxxvi (la vilă) 11. Situaţia personalului C. Dir. 17. 11. V.I.30 .00 . 13. Mareşal. Ministru Buşilă. 197 . Marţi.30 . vol. vol. 123-126. 88-89) şi textul integral al minutei. 29 septembrie 1942cxxv Dl. I.Dl.D-na Goga.Chestiuni de serviciu.30 . Luni.00 . Joi.M.Cina.1943) . 162-233. . 385 din 30. . General Dobre. .10 . Stroescu404. Regele şi Regina Mamă. Duminică.D-na Dr.. .Cina. 20.Dejunul. Col.Dl. Prof.30 .VI. p. Mihai Antonescu. .Dl. Procese-verbale.R.Dl. 20.Dl.F.D-na Goga. M. Cpt. 10.Sosirea D-lui Mareşal la vila Băneasa. V. General Constantin. .. L. 16. 1 octombrie 1942cxxvii (la vilă) 11.25 .30 . Dr.Dl. la care iau parte: . f.: .. Mareşal pleacă la Bucureşti cu automobilul. General Orezeanu. .M.Principesa Sturdza. L. VIII. 27 septembrie 1942 13.Dl. 20.30 . în Stenogramele .Consiliu de Miniştri cu Guvernatorii provinciilor eliberate. vol. . 20. sub preşedinţia prof.Dl. Ministru Petrescu: chestiuni de serviciu. Mareşal nu a primit pe nimeni. Mihai Antonescu]405.IX.

Prof. 16.30 . 408 Registrul istoric. Dr. Sileşteanu407. Dr. 17.Dl. 11. 19. 17. 3 octombrie 1942cxxviii (la vilă) În dimineaţa zilei Dl. Cpt. General Voiculescu.Conferinţă: coloniile de copii vagabonzi în Basarabia: . . f.Dl. General Iliescu: chestiuni de serviciu.Dl. V. . Angheleanu. 406 407 Registrul istoric.00 [→ 13. vol.30 . 92. 91.Consiliu de Miniştri Economic. 8.40 . Teodorescu.Pace şi război .Dl.15 . . .Dl. Căpitan Dr. 17. Stroescu. 89. Mareşal rezolvă corespondenţa curentă.Dl. Dr. Ministru Tomescu. Căpitan Dr. 13. .30 .Doi medici germani. Vineri. Duminică. 91. . Stroescu. vol. Registrul istoric. vol.Dl. Luni. 198 . Stroescu. Stroescu408.Dl. General Ştefan Popescu: chestiuni de serviciu.Dl. Cpt.Dl. Ministru Dragoş. Marţi.Dl. Dr. V. V. 20. Profesor Dr. Dr. Stroescu.00 . 2 octombrie 1942 Dl.30 . Profesor Alexianu406. .Dl. vol.Dl. 409 Registrul istoric. Basil Teodorescu. Mihai Antonescu]410. prezidat de prof.Dl. .Dl.00 .30 . Căpitan Dr. f. V. f.Dl. 13. Dr.30 .15 . 6 octombrie 1942cxxix (la vilă) 8.Trei medici germani.Dl.Trei medici germani. f.15 . Sâmbătă. Amza Jianu409.25 .Dl.50 .Jurnalul Mareşalului Antonescu 11.Dejunul. 20. Cpt. Dr.Trei medici germani. . 4 octombrie 1942 (la vilă) 8.Dl. 5 octombrie 1942 (la vilă) 8. .00 . Lupu. Ministru Pană. Mareşal nu a primit pe nimeni. Basil Teodorescu.

00 .Dejunul.Dl. General Stoenescu: prezentare de plecare. le Trater.00 .1942 (Registrul istoric. 11. 411 Registrul istoric.30 . 16. I.30 . 410 Procese-verbale.00 . 234-258. 127-129. Lucru în birou.Dl. fostul şi noul ataşat militar al Franţei: . Joi. 14..Dl. a discutat 16 ore. cu Joachim von Ribbentrop în primul rând.): prezentare.. 253).Dl. p. V. Colonel Crăiniceanu: noul statut al Casei Oştirii.Dl. pentru dezbaterea tratativelor economice cu Germania. 16. Col. VIII.X. General Hauffe. 352 „Sfânta Elisabeta”. 7 octombrie 1942 (la vilă) 12. General Jienescu. .VI..00 . Antonescu la Marele Cartier German cu A. înainte de a pleca în străinătate.Dl.00 . prof. 255). Între problemele abordate.1943) Miercuri. 95. 14. f.. Colonel [Socrate] Mardari411.I. La vilă 11. General Dumitru Popescu: chestiuni de serviciu412. Antonescu pretindea că von Ribbentrop l-ar fi asigurat: „Nu voi putea face tot. f.30 .Dl.T. p. Lt. S.Dl.Chestiuni de serviciu: . 12.Dejunul.30 .30-10. I. a pretins ministrul de externe în exerciţiu al Bucureştilor. însă tot ce se poate se va face” (ibidem. 16. vol.00 .Consiliu de Miniştri Economic. Mihăilescu: chestiuni personale. Lafaille. General Gerstenberg. şi să nu-i dăm în schimb cele 7 700 kg aur” (ibidem). 95). V. 9 octombrie 1942cxxxi [9. Petrescu: tabelul cu graţieri şi cu legionarii care urmează a pleca pe front.30 . . VIII. în Stenogramele . f. p.00 . Nicodim.30 . Stoenescu şi Popescu au fost reţinuţi de Mareşal şi la dejun (Registrul istoric. V. M. f. . 9. 94-95).Vizită la Spitalul Z. vol. 17. În privinţa solicitărilor sale.45 .Dl. Vezi şi Comunicatul nr. Nr. vol.Chestiuni de serviciu: . vol.15-14. 8 octombrie 1942cxxx 10. 413 Procese-verbale.Dl.. 18. prof. 12.30 . f. General Speidel: prezentare de plecare. General N.1942 – 30.. Colonel Teodorescu Gh. discuţia s-a referit şi la convorbirile avute prof.Dl. Colonel Mag. II: Succese şi eşecuri (1.I. Textul integral al minutei. Hitler şi colaboratorii acestuia. P. p. Lt. Patriarhul României: chestiuni bisericeşti. M. La vilă 12. Textul integral al minutei.T. 130. S.Prezentare de plecare şi sosire în post. Mihai Antonescu]413. În problemele financiare româno-germane. 259-301.Dl.Vizită la piaţa Obor.Dl.Vol. 199 . cu care. 412 Generalii Mihăilescu.I. Antonescu a subliniat Berlinului: „Nu putem numai cere României. (P. potrivit unei ordine de zi ce a inclus nu mai puţin de 86 de puncte (ibidem. Vineri. Col. sub preşedinţia prof. 386/8. în Stenogramele .10 .

I. Int. Duminică. 19. 7. .00 . Stroescu.Controlul executat la al 3-lea batalion şi la unităţile de marş ale regimentelor de artilerie şi infanterie plecate pe front: . 14. . 12 octombrie 1942 12.00 . . Mihai Antonescu. 416 Registrul istoric. .D-na Goga. 21. la care iau parte: .00 . 20.00 .00 . Lt. Mareşal. General Dobre. . V. Prof. Popescu Victor.D-na şi Dl.Dl. vol.00 . Sâmbătă. General Arhip. sub preşedinţia prof.Dl. Mihai Antonescu.00 .30 . Mareşal se plimbă prin grădină. .. 130. Sireteanu.Dejunul: .Dl.Dl.30 . Col. f.Principesa Sturdza.Jurnalul Mareşalului Antonescu 17. V. Luni. Col.00 .Dl. 414 415 Registrul istoric.Dl. Mareşal pleacă cu automobilul la Predeal. f. la care iau parte: .D-na şi Dl. Mihai Antonescu. 20. 95.Dl. .Dejunul.00 . General Popescu. 302-343. Colonel Davidescu416. Prof.Dl. f. Dr. Col.Cina. .30-14.Dl.Dl. . Procese-verbale. Prof.. Mihai Antonescu]415. pentru dezbaterea tratativelor economice cu Germania. 14. Mihai Antonescu.Cina. VIII. 96.Dl.Dl.Dl.Sosirea la Predeal. în Stenogramele . General Constantin.Consiliu de Miniştri Economic.00 . 19. General Pantazi.Dl. 9.Dl.Dejunul.15 . Prof.Dl. 10 octombrie 1942cxxxii [9. .D-na şi Dl. Col. 14.00 . Niculescu. Mareşal. 11. Int. .D-na Goga.Pace şi război . 11 octombrie 1942cxxxiii 12. General Cusin: chestiuni particulare.Dl. .. . vol.00 . Textul integral al minutei. Cpt.25 . 13. 200 .D-na Goga.Dl. p. Mareşal. Mardari414.

Prof. General Popescu. 99. 417 418 Registrul istoric. Dănulescu: chestiuni de serviciu. General Pălăngeanu. 12.1942 – 30.Sosirea la vila Băneasa. Ministru Pană. 14. 420 Registrul istoric. VIII.1942 (Registrul istoric. Vineri.Consiliu de Miniştri Economic. f. Ministru Pană420. .00 .40 . I. Marţi. 19.Secretar General Culte: chestiuni de serviciu.Dl. 344-393. VIII. în Stenogramele .00 [→ 23. 19.. 387 (15. 13 octombrie 1942 Dl. General Popescu.00 .X.00 .Vizitarea Expoziţiei Transnistriei. Guvernator Alexianu. . 421 Cf. în prezenţa guvernatorilor provinciilor dezrobite. Mareşal lucrează singur în birou. p. f. Aurel Popa .. vol.Dl.Consiliu: . Textul integral al minutei. 12.00 .Vol. 87.30 .Dl. 99.Dl.Dl. f. Vezi şi Comunicatul nr.Dejunul. 201 .Dl. 14. . f.00 . unde Dl.Dl. în Stenogramele . I. vol. Mareşal pleacă cu automobilul la Bucureşti. 17. Col. 419 Procese-verbale. Joi.Dejunul. Arhitect Duiliu Marcu421: în legătură cu construcţia Palatului Preşedinţiei.30 .30 .Ataşatul Militar în Franţa: prezentare. 14 octombrie 1942cxxxiv În tot cursul zilei.Dl. p. Colonel Davidescu.00 .VI.Dl. 98-99). .Consiliu de Miniştri.Dl. 12.Instrucţiuni: .00 . 10. 19. V.. Procese-verbale. Jurnal. prezidat de prof. .00 . vol.1943) 16. Mihai Antonescu]418. II: Succese şi eşecuri (1. 18.Dl. 131-135. V. p. sub preşedinţia prof.. 135-136..30 . V. Mareş: chestiuni personale. Tomoroveanu . Textul integral al minutei. Miercuri. f.. 16 octombrie 1942 (la vilă) 11. Dl.15 [→ 14. Colonel Mardari.00 .Dl.Dl. Lt.Dl. General Pantazi. . Maior Eugen Niculescu417. Mareşal rezolvă corespondenţa curentă şi nu primeşte pe nimeni. General Şteflea. Mareşal a fost primit de Dl. General Popescu: chestiuni de serviciu.Dl.Dl. General Arhip. Ministru Dr. 303-421. General Dobre. 15 octombrie 1942 (la vilă) 11.45 . General Constantin.Dl. . I.I. 12. . Mihai Antonescu]419.

422 423 Registrul istoric.Chestiunea petrolului: . Ministru Marinescu: chestiuni de serviciu422. 202 . L.Sosirea la Predeal.00 . Regele şi Regina Mamă. f.00 . Duminică.30 . Mihai Antonescu au fost întâmpinaţi de către Dl. Mitropolitul Frenţiu de la Cluj.M. M. 17.00 . vol. f. Colonel Grigoriu. Primarul oraşului şi Dl.Dl.Dl. . Dl. Prof. 18. 101. V. P. vol.Dl.Plecarea la Predeal. Ministru Finţescu.Dl. Mihai Antonescu.Jurnalul Mareşalului Antonescu Telegrama adresată de Adolf Hitler Mareşalului I. . Baron von Killinger. General Gerstenberg. 100. 18. . 18 octombrie 1942 13. Sâmbătă.Pace şi război . Comandantul Detaşamentului Jandarmi Pază. L. V.30 . La sosire.I. S. 17 octombrie 1942 12.00 . Antonescu după cucerirea Odessei.Episcopul Hossu de la Blaj. Registrul istoric.Dl. 15. Mareşal şi Dl. . . Prof.Episcopul Rusu de la Baia Mare423. Maior Rădulescu.

Dl. 14.30 .00 . ministru în Brazilia (1939-1942). vol. vol.30 . 21 octombrie 1942 (la vilă)cxxxvi 11. 104. Luni. V.Transporturile spre ţară şi front a muniţiilor comandate în Cehia. 19 octombrie 1942 13. L. L.00 .I. V. Joi. Achile Barcianu427 .Vol. Mareşal. 22 octombrie 1942 (la vilă) 11.D-na şi Dl.Cina. f. Jurnal.30 . 203 .Dl. p.Dl.Dl.Dl.00 . diplomat. 16.D-na Goga424.Sosirea la Bucureşti.VI.Ministrul României la Roma. 12.Dl.1942 – 30. în misiune la Atena (1938-1942). Marţi. Prof.00 . I.?). 18. 20. 199. Vasile Grigorcea425 . General Mag. Mareşal. f.Cina. 426 Radu Constantin Arion (1904. . diplomat.Vizitarea Spitalului Z. .?).Dejun. . .Ministrul României în Brazilia: rechemat428. . la care iau parte: . Regele şi Regina.Dl.1943) 13. Dl. la care iau parte: . Miercuri. Chestiuni confidenţiale în legătură cu Ardealul: . 301.Însărcinatul Afacerilor României la Atena. M.Dl. General Dobre.Dejunul. diverse atribuţii în cadrul MAS al României.Dejunul. 20.D-na şi Dl. Mihai Antonescu.00 . Mihai Antonescu. . General Pantazi. Mareşal.M. II: Succese şi eşecuri (1. Radu Arion426 .45 .30 . . 101. la care participă: .D-na şi Dl. Mareşal rezolvă corespondenţa curentă şi nu primeşte pe nimeni. vila Băneasa. Cf. 427 Achile-Sava Barcianu (1890. General Arhip.I. 11. 16-18. 428 Registrul istoric.Dl. diverse atribuţii în cadrul MAS al României. . Nr.30 .30 .Plecarea din Predeal cu automobilul spre Bucureşti. 20 octombrie 1942cxxxv În cursul zilei. Stroia.D-na Goga. 424 425 Registrul istoric.D-na Goga. . Prof.

W. Filderman. 204 . dosar 59/1940. la 21 octombrie 1941.Pace şi război . Sursa: ANIC. fond PCM – CM.Jurnalul Mareşalului Antonescu Din colecţia Mareşalului Ion Antonescu: Fragmente din scrisoarea destinată dr.

II: Succese şi eşecuri (1. General Popescu: chestiuni de serviciu. . Dr. Romeo Zaharia.00 .1942 – 30.Dejunul.D-na şi Dl. După amiază Dl. f.Dl. . 24 octombrie 1942cxxxvii 11. Duminică.Dl. însoţit de D-na Mareşal. vol. Drăgănescu. General Jienescu.D-na Goga.Dejun intim la Palatul Regal din Sinaia. 22.00 . 23 octombrie 1942 (la vilă) 11. 106.Vol. Mareşal se plimbă prin grădină.Cina.Dl.Dl. M. Mareşal Antonescu.Principesa Sturdza. Adj. Mareşal.M. Mihai Antonescu. vol. V. 13. 13. Suphi Tanrioer . .Dejunul.Dl.D-na Goga. Dl. Sâmbătă. În cursul după amiezii Dl.45 . Prof.Dl. Regele şi Regina Mamă. Regele. Cu această ocazie. la care au luat parte: . Mareşal Antonescu. S. Mareşal Antonescu decorează pe M. Dl. Vineri. 14.Dl.30 . Prof.Dl. Registrul istoric.00 . Mihai Antonescu. 12.Dl.Cina. S. pleacă cu automobilul la Sinaia. . Lt.30 . pentru a felicita pe M.I. la care iau parte: . . 25 octombrie 1942 13.Dl. Prof.Dl. 15. 20.00 . Mareşal lucrează singur în birou. 14.D-na şi Dl. Mareşal Antonescu. f. 107. . V. .Sosirea la Predeal. General Pantazi. Regele cu ordinul „Virtutea Aeronautică” în toate clasele şi „Insigna de observator aeronautic”. L.00 .VI.00 . Mareşal rezolvă corespondenţa curentă. care împlineşte azi 21 ani.00 . Arhitect Zamfiropol: prezentarea lucrărilor de sistematizare din Predeal (modificate). 429 430 Registrul istoric.D-na şi Dl. Mihai Antonescu. Arhitect Iotzu: chestiuni particulare429. Col. .00 . Prof. Mihai Antonescu şi Dl. Prof. .1943) 12.Dejunul. L.30 .Dl.00 . 205 . 16. gara şi centrul civic.Ambasadorul Turciei în România430. 20. la care iau parte: .00 .

V.30 . 29 octombrie 1942cxl 11. După amiază Dl. Mihai Antonescu]431. Regele şi Regina Mamă.. General von Unrüh. L. Baron von Killinger. Mihai Antonescu.Dl. 113. Textul integral al minutei. 206 .Dl.00 .30 . 111-113). Mareşal rezolvă corespondenţa curentă.Arhiducesa Ileana.Plecarea spre Bucureşti. 14. General Hauffe: expune situaţia militară432.D-na Goga. Baron von Killinger.15 .00 . . M.. Vezi şi Comunicatul nr.30 . 422-480.Cina. Ştefănescu .Dl.00 . L. vol. General Gerstenberg. . 13.D-na şi Dl. VIII.Vizită la Halele din Ploieşti. . . Miercuri.trimisul Führerului. 26 octombrie 1942 13. 433 Registrul istoric.Consiliu de Miniştri. vila Băneasa. Prof. 20. 432 Registrul istoric. General Nolte. 431 Procese-verbale. Mihai Antonescu.00 . Mareşal Antonescu. .00 . 137-140.Dl.00 [→ 16.30 .Primar General al Capitalei.Dl. 13. General Lorenz. .Principesa Sturdza. f.Dl.15 .Dejunul. General Popescu .Dl. prezidat de prof. General Gerstenberg. p.Dl. 20. Col.Pace şi război . V. 13.30 . V. vol.Dejunul. 28 octombrie 1942cxxxix (la vilă) 11. 19.Dl. . 14. Prof. vol. 10. 18.Dejunul. General Jienescu433.Cina. . 27 octombrie 1942cxxxviii 9. 13.M.Dl. Colonel Cioroianu . Ministru Tomescu: chestiuni de serviciu. . General Unruh .Jurnalul Mareşalului Antonescu Luni. Marţi. Invitaţi: .00 . . f. . f. 389 din aceiaşi zi (Registrul istoric.30 .Dl.Dl. intimă.Ministrul Internelor.Dl. Joi.Dl.Ataşatul Militar Român în Slovacia. I. în Stenogramele .45 . f.Dl. Lt. .Sosirea la Bucureşti.. . 11.00 . 113.Dl.Dejun. la care participă: .

18.Dl.00 .Cina. 1 noiembrie 1942cxlii 13.30 . II: Succese şi eşecuri (1. .Sosirea la Bucureşti. 18. General Petala: chestiuni personale.Guvernatorul Băncii Naţionale a României. . 16. intim. Colonel Spalcke.Dl.Dejunul. 434 435 Registrul istoric.Dl. prezent la sosire Dl.VI. 2 noiembrie 1942cxliii 10.I. 18. Vineri. General Dobre.00 . 13.Dl.N. Mareşal se plimbă prin grădină.Cina. 14.30 . . 17.Consilier la Înalta Curte de Casaţie: chemat în urma scrisorii de mulţumire adresată D-lui Mareşal. 20. General Orezeanu. Gh. General Gerstenberg.O.1943) .). Virgil Sălcianu . Luni.Vol. 30 octombrie 1942 (la vilă) 10. 12.45 .Instrucţiuni: .Dl.Dl.00 .Dl.15 . intim.30 . Comisarul Preţurilor434.00 .Vizita Escadrilei Germane de la Pipera.00 .D-na General Int.00 .D-na Goga. Registrul istoric. Duminică. General Constantin. Florescu: chestiuni particulare. 114. Mareşal pleacă cu automobilul la Bucureşti. Alex.Dl. 11.00 .30 . .Dl. Sâmbătă.Sosirea la Predeal. Finţescu (I.Dejunul. Ottulescu .D-na şi Dl. f. împreună cu: .30 .Dl. 14.00 . .Dl.Dl. . vol. 114. Ministru Pană.Primarul Predealului. Maior Rădulescu.00 . . Colonel Grigoriu . vol. Mareşal pleacă cu automobilul la Predeal. General Constantin. General Pantazi. 16.C.Dl. f. 31 octombrie 1942cxli 10.Dl. 13.Secretar General la Ministerul de Externe: instrucţiuni435.00 .Cina.Situaţia aprovizionării armatei şi populaţiei civile: .1942 – 30.Dl. General Jienescu. Comandantul Detaşamentului Jandarmi Pază.Dl.15 . Romaşcanu. 207 .Dl.P. vila Băneasa. . Davidescu . V.45 .Dl. V. împreună cu D-na Mareşal şi D-na Goga. Ministru Finţescu.00 . 20. 18.Dejunul.Dl. 20. .

Primarul General al Capitalei. f. Lothar Krenz . Tomescu: reluarea filmului documentar în legătură cu reeducarea invalizilor de război germani. . 437 436 208 . După amiază. Registrul istoric.00 .Dl. Joi.00 .Cina. General Pantazi.00 . Dănulescu. Colonel Cioroianu .Greutăţi în chestiunea organizării noilor cămine de ucenici: . 18.Jurnalul Mareşalului Antonescu . 14. Ministru Dr. Vezi şi Comunicatul nr.00 . 14. General Jienescu.00 . General Pantazi: instrucţiuni436. 11. Mareşal rezolvă corespondenţa curentă. . .Dl. 18.Dl. . Secretar General Ovidiu Vlădescu: instrucţiuni.Consiliu de colaborare: .Pace şi război .Dl.00 .Dl. Procese-verbale. prezidat de prof. 4 noiembrie 1942 (la vilă)cxlv 7. . Ministru Finţescu. 11. General Popescu. 20. Marţi. f..Dl.00 .Călătorie la manej.Cina. I. Mihai Antonescu]437.Dl. 118. General Arhip. VIII.Dl. 5 noiembrie 1942cxlvi (la vilă) 11. în Stenogramele .Rectorul Universităţii din Berlin: prezentare.00 .Dl.30-9.Dl.00 .Dl. 6 noiembrie 1942 (la vilă)cxlvii 11. 12. 140-142.Dl. Ministru Pană. vol. 14. Amiral Păiş.Dl.Consiliu de Miniştri. vol. 14. General Răşcanu.00 .30 ..Dejunul.15 [→ 14..Dl.Dl. Miercuri.Dejunul.Dejunul.Dl. 480-510. 390 din 9.00 . V. General Dobre.Dejunul. 14. Eugen Cristescu. Profesor Dr.30 .00 . 20. Ministru Dr. V. 3 noiembrie 1942 (la vilă)cxliv 12. f.Instrucţiuni: .00 . Vineri.Dl. 122-123). Dl.00 . 20.00 . Subsecretar de Stat Dragoş.Cina. . Textul integral al minutei.XI. . 18. p.00 . .Dejunul.1942 (Registrul istoric.

1942 – 30. militar de profesie. 11.30 . Eugen Cristescu. .30 . Mareşal şi întreg Guvernul prezintă felicitări M. 7 noiembrie 1942 (la vilă) 11.15 . 441 Horia Hulubei (1896-1972). apoi cdt. 1942-1944).Dl. . membru al Academiei Române. secund al Diviziei 1 Grăniceri (1941).Vol.00 . Dimitrie I. Stănescu. Sub comunişti.30 .Dl.Dl. Tomescu. Leonida (1883-1965). 18. General N.10 . .Organizarea prevenirii pestei: . 324). p. Colonel Mag. II: Succese şi eşecuri (1. M. absolvent al Şcolii Superioare de Război. 438 209 .Plecarea de la vilă la Palatul Regal din Calea Victoriei.Prefectul Poliţiei Capitalei: prezentare pentru avansare.30 . Ministru Dr. Pălăngeanu . 440 Atanasie Trincu (1887-1966).Cina. 19. General Trincu440: prezentare pentru avansare şi mutare la comandă de divizie.Rectorul Universităţii din Bucureşti442. Colonel Diaconescu.Vizitarea Muzeului Românesc şi Tehnic al D-lui Dimitrie Leonida 438 din Bulevardul Regele Albert Nr.00 . remarcându-se în bătălia Basarabiei şi a Odessei (1941). general de brigadă (1939) şi de divizie (1942). cu atribuţii succesive de decan şi rector.Dl. 121. S. inginer energetician român. pleacă la Biserica Mihai Vodă. S.00 . După prezentarea felicitărilor. trecut în rezervă (1947). Horia Hulubei441 . vol. fizician.10 . . Sâmbătă.00 . al Pieţei Bucureşti (februarie-octombrie 1942).Dl. 439 Registrul istoric. contribuţii remarcabile în domeniul fizicii atomice (Mic dicţionar Enciclopedic. Regele. p. Mitropolitul Nifon al Olteniei: chestiuni bisericeşti. Duţu şi colaboratori. Regelui. 2 (1944). f.Dl. f. Profesor Dr.Serviciul divin la Biserica Mihai Vodă. Guvernul pleacă la Patriarhie. în lipsă de probe. 8 noiembrie 1942cxlviii 10. Colonel Mardari. 18. Prof. General Pantazi. . Armata Română ….I. 35. Mareşal. 16. General Arhip. 741).Dl. General Vasiliu. Ciucă. Petrescu.Dl. fondator al Muzeului Tehnic din Bucureşti (1908) (Mic Dicţionar Enciclopedic.VI.00 . V.Dl. proiectant şi realizator al Centralei electrice Grozăveşti. 591). al Etapelor nr. 20.Cina. S. al Diviziei 35 Infanterie (1941) şi al Diviziei 21 Infanterie (1941-1942.00 .Dl.Dl. însoţit de Dl.Chestiuni operative: . a fost găsit nevinovat (Al. .Dl.Dl.1943) 16. . General Dr. 121.I. vol. el a fost cercetat pentru aşa-zise acţiuni antisemite. 18. În cursul Războiului din Est a fost cdt. . 20.Dl. V. autorul primului proiect (1908) al barajului de la Bicaz (realizat 1951-1960).În legătură cu evadările legionarilor: . Duminică. 442 Registrul istoric. specialist în spectroscopie şi în fizica particulelor elementare. Colonel Davidescu. 10. dar. p. P. apoi la dispoziţia Ministerului de Război (1944) şi cdt. profesor la Universitatea din Bucureşti. 18. .Dl.Dl. Negoescu439.

în Stenogramele . a fost eliberat (Al. S. Dl.D-na şi Dl. . 13-14. 12.Pace şi război . . .Dl.30 . S. general de divizie. N. . I. Armata Română …. în speţă pentru „înaltă trădare”.Chestiuni de politică externă: . 18-20 .00 . . 446 Ioan R.Dl.Subs. Ministru Neubacher. P.00 .. Stat al Ind. Sub comunişti. 327).Adjutantul de serviciu al M.50 [→ 22. 16. M. VIII. Mareşal pleacă la Palatul Regal de la şosea. General Potopeanu444: textul conferinţelor ce le va ţine la Sofia. 11 noiembrie 1942cli (la vilă) 8. Duţu şi colaboratori. în anii Războiului din Est – Mare Pretor al Armatei (1941). intim. S. Mareşal. Procese-verbale. al Corpului 7 Armată (aprilie-august 1944). Comerţ şi Minelor. S. Ing. Episcop de Oradea-Beiuş: chestiuni în legătură cu Biserica445. al Corpului 2 Teritorial (19431944). 10 noiembrie 1942cxlix (la vilă)cl 11. pentru dejun.50 .Jurnalul Mareşalului Antonescu După oficierea serviciului divin. Stavri Ghiolu . [N. f. Regelui. L. fiind graţiat. fost ministru: chestiuni de ordin general. Miercuri. Mareşal trec în revistă compania de onoare. 123. 9 noiembrie 1942 (la vilă) 18. S-a distins. Regele se înapoiază la Palat. cdt. Topor (1885-1950). Andone . p.Dl. 19. general de brigadă (1939) şi de divizie (1942). el a fost arestat şi condamnat în trei rânduri.Instrucţiuni livrări petrol pentru Germania: .00 . L.Dl. la comanda Diviziei 1 Grăniceri. Dr. 15. 12. militar de profesie. apoi inspector general al Jandarmeriei (1941-1944). 143.00 .30 .Dl. f. titular al Economiei Naţionale în primul guvern format după lovitura de stat din 23 august 1944 (august-octombrie 1944). iar în 1963. Marţi.. Mareşal se întreţine cu Cavalerii Ordinului „Mihai Viteazul” şi apoi pleacă la vila Băneasa.Dl. în operaţiunile din sudul Basarabiei şi de la Odessa. sub preşedinţia prof.I.Consiliu de Miniştri Economic consacrat raporturilor economice cu Germania. Vicepreşedinte. Sub comunişti. M. Regina. la Palatul Regal: . Popovici.La Palatul Regal: rularea unui film. arestat şi 444 443 210 . General Topor 446 : instrucţiuni în legătură cu chestiunea D-nei Hélène Ing. Regele şi Dl.] Lupu. apoi cdt. A fost ministru al Economiei Naţionale (ianuarie-mai 1941).00 . Petrolului. 445 Registrul istoric. V.Dl. excelente studii de specialitate în străinătate. S.Dejun. Luni.. M. al Diviziei 1 Grăniceri (1941-1943). p. 18. Vicepreşedinte Mihai Antonescu.D-na de onoare a M.M. vol.Dl.30 . Dr. Mareşal încalecă la manej.Dir. Textul integral al minutei. 511-532.Dl. Regele şi Regina Mamă.D-na şi Dl. Mihai Antonescu]443. însărcinat cu administraţia militară a teritoriului dintre Nistru şi Bug (februarie-martie 1944). .00 . Gheorghe Potopeanu (1889-1966).

Dl.30 .Dl. 14 noiembrie 1942 (la vilă) 11. .00 . General Constantin. 12.15 .1942 – 30. Dr. Colonel Davidescu447. 449 Registrul istoric.Dl. 11. Romaşcanu .50 . V. .Dl.Dl. IV de pace. f. Arhitect Davidescu de la Municipiul Capitalei: sistematizarea Capitalei şi. Dennis Deletant. General Pantazi. a parcurilor din zona Malmaison.Dl.Dl. Arhitect Iotzu şi Preotul Vasilovschi de la Biserica Română din Berlin. 11. Dr.Dl. 19. legea privitoare la sancţionarea funcţionarilor care nu trimit justiţiei dosarele cerute: . 125. 14.Dl.Dl. Burileanu . General Dobre. în special.Dl. . 12 noiembrie 1942 (la vilă) 11.Dl. Ministru Marinescu.Dl. f. Amiral Păiş. Mareş: chestiuni personale448. V. Al III-lea Reich ….30 .I.Dejunul. Ministru Finţescu. Nic. cu ordinul „Coroana României” Cl. p.30 . . 211 .30 . Şef al Parchetului Galaţi. vol.Dl.Dl. aflându-şi sfârşitul la Aiud (Ottmar Traşcă. Dl.00 . condamnat la temniţă grea pe viaţă.Dl.30 .00 .Comandantul Pieţei Bucureşti: prezentare la noul post. .Eforul Spitalelor Civile: chestiuni de serviciu.Dl.00 . 17. Mareşal este întâmpinat de Maior Rădulescu.. General D. .Vol. situaţia aprovizionării armatei.00 . Comandantul Detaşamentului Jandarmi Pază. vol. 13 noiembrie 1942 (la vilă) 11. General Arhip.Comisarul General al Preţurilor. .30 . Joi. II: Succese şi eşecuri (1. 447 Registrul istoric.Consiliu de colaborare: .VI. 12.45 . 18.Sosirea la Predeal.Decorarea D-lui Medic Erwin Albrecht.Dl.Dl.Problema preţurilor maximale. General Calotescu: chestiuni de serviciu. . Mareşal pleacă cu automobilul la Predeal. V. 12. 18. 448 Registrul istoric.00 . General Jienescu. 18. 125. eds.Dl. General Vasiliu.Dl. Popescu: chestiuni interne449. Ing.Dl. Emil Fessler: chestiuni personale. 124. 15.Dl. 18. Sâmbătă.Dl. General Panaitescu: chestiuni personale. General Milicescu . Arhitect Lupu: lucrările Palatului Invalizilor.10-11. Ministru Hiott: chestiuni de serviciu. .30-12.00 . Vineri. f. vol.1943) Crăescu de la Poieni. . 333). .

451 Registrul istoric.Dejunul. 532-570.30 . fiind şeful Eparhiei Ortodoxe Române din Europa Occidentală.Dl. 322-323). Dan Berindei. un aşa-zis Tribunal al Poporului de la Bucureşti l-au condamnat la moarte în contumacie. 1996. 453 Visarion Puiu (1879-1964).00 . 18. 1 martie 1942-31 ianuarie 1943. Potrivit informaţiilor istoricului Ioan Hudiţă. P. timp de un deceniu (1948-1958).30 . Jurnal politic.30 [→ 14. . Col.Dejunul.00 . După război. 454 Registrul istoric. General Dobre: chestiuni de serviciu454. care i-ar fi propus chiar demisia. 20. împreună cu Dl..Consiliu de Miniştri Economic.2. şef al Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria (19421943). în Stenogramele .40 . f. Bucureşti. V. 13.1946. 450 212 . ediţie acad. p. La vilă 13. Buzatu şi colaboratori. Mitropolitul Visarion Puiu453 : în legătură cu numirea sa la conducerea Misiunii Ortodoxe Române în Transnistria. pentru ca. apoi.00 . vol. Aurel Popa. în 1944-1945 membru al „Guvernului” Horia Sima de la Viena. 1927-1941. Textul integral al minutei. V. mitropolit al Bucovinei (1935-1940). Mareşal pleacă cu automobilul la Bucureşti.M.Cina. 16 noiembrie 1942cliii (la Predeal) 10.00 . 12. 128. consacrat relaţiilor economice românogermane.30 . între orele 19 şi 21 Mareşalul l-ar fi primit pe dr.45 . N. 2009. Ministru Rust Bernhard. 18. vol.Sosirea la Bucureşti. f. 16-16. Miercuri.30 . acelaşi organism să-l reabiliteze. p. 143. Mareşal merg la sky.. A murit.Chestiuni de serviciu: . iar în 1950 Sfântul Sinod al BOR l-a excomunicat. I. împreună cu Locotenentul Trăistaru. Colonel Davidescu. 128. în sărăcie şi singurătate. retragerea armatelor de Frontul de Est şi constituirea unui guvern Dinu Brătianu (cf. 15 noiembrie 1942clii (la Predeal) 10. Luni. vila Băneasa. Secretar General Culte: chestiuni de serviciu451.Dl.Dl. Lupu. intim450. S. Vicepreşedinte. Subşeful M. 1923-1935).00 .Pace şi război . Radiografia Dreptei Româneşti. 131.15 . Duminică. Mihai Antonescu]452. Visarion Puiu a rămas în exil. în Franţa (Gh. Visarion Puiu .. de Hotin (1921-1923.D-na şi Dl.Dl. Mardari. p. însărcinat cu problemele religioase. Ministru Killinger.Dl. 452 Procese-verbale. la 25 septembrie 1990.Dl.Dl.30 . . prezidat de prof. Prof. VIII. episcop de Argeş şi.St.Wikipedia). Ioan Hudiţă. 17 noiembrie 1942 (la vilă)cliv 17. 18 noiembrie 1942clv (la vilă)clvi 11. Bucureşti.Cina.Jurnalul Mareşalului Antonescu 20. La 21. f. Marţi.I.. 18.

VI.20! Raport şi schiţă privind situaţia Diviziei 13 Inf. fond PCM – CM.1942 – 30. ORA 5. 213 . în ultimele minute din preajma asaltului sovietic Sursă: ANIC. II: Succese şi eşecuri (1. Corpul 4 Armată. Armata 4 Română.Vol. dosar 164/1942.1943) TOTUL A ÎNCEPUT LA 19 NOIEMBRIE 1942.I.

Dl. Prof. Generali argeşeni. poet remarcabil. 381. Sub comunişti. Suciu . 456 Registrul istoric.00 .30 . cu o intensă activitate jurnalistică în epoca interbelică. În vremea războiului. S. el a fost cdtul Diviziei 18 Infanterie (iunie-august 1941). V. p. 12. militar de carieră. Dicţionar …. în fruntea căreia s-a remarcat la Odessa. P. Armata Română …. al Diviziei 11 Infanterie (august 1941-iunie 1942). apoi cdt. General Teodorescu Iosif457: în legătură cu reclamaţia sa pentru „Mihai Viteazul”. 214 . la dispoziţia Ministerului de Război (1945) şi Inspector al Infanteriei (1945-1946). dosar 164/1942 Vineri.00 .Vizitarea expoziţiei agricole de zarzavaturi din Parcul Carol împreună cu Dl.T.00 .I. În primele decenii sub comunişti a avut statutul de scriitor „interzis” (Cătălina Mărănduc. 133. 17.Dl. Adrian Maniu455: prezintă câteva volume D-lui Mareşal. Mihai Antonescu. Ministru Pană şi Dl. 18. reţinut şi anchetat în două rânduri pentru activitatea sa la Comandamentul Militar al Capitalei (Al. Sursă: ANIC. trecut în rezervă (1947).00 . vol.00 . 455 Adrian Maniu (1891-1969). Vasile Novac. şeful Comandamentului Militar al Capitalei (ianuarie 1944-aprilie 1945). 228). 459 Registrul istoric. secund al Corpului 5 Armată (1942-1944). 20 noiembrie 1942clviii (la vilă) 11. Duţu şi colaboratori. 16. 19 noiembrie 1942 (la vilă)clvii 12. Este primit de Dl.30 . 18.Dl.R. general de brigadă (1937). Piteşti. vol.Jurnalul Mareşalului Antonescu Joi.Dl. de divizie (1942) şi de corp de armată (1944).”456. Eftimie Antonescu458: chestiuni personale. I.Episcopul Greco-Catolic de Oradea Mare: chestiuni bisericeşti. Potopeanu: aduce un mesaj verbal de la Sofia din partea Regelui Boris al Bulgariei459. f. 458 Eftimie Antonescu. p. 440-484). 2006. fond PCM – CM. f. V.Pace şi război . Prof. 131. p.Dl. General Constantin. Rectorul Academiei Comerciale din Bucureşti. General Emil Pălăngeanu: în legătură cu activitatea organizaţiei „M. 457 Iosif Teodorescu (1885-1961).

.00 . 14.D-na şi Dl.Dl. General Nicolaescu . până la Cabana Susai.D-na şi Dl. împreună cu: . intim.Dl. vol.Căpitan Anghel. General C. 21 noiembrie 1942clix 11. II: Succese şi eşecuri (1. General Dobre. .30 . .Dl. .Dl.15 . 460 461 În continuare sunt menţionaţi numai ofiţeri din cadrul Cabinetului Militar.Dl.Chestiunea ordinei publice: .Sosirea la vila Băneasa.Vol. găsindu-l foarte bine. Comandantul Detaşamentului Jandarmi Pază.00 . .Dejunul. Col.Dl.Dl.Dl. f.Dl.1942 – 30. Mareşal merg la sky.Sosirea la Predeal. . Amiral Păiş. Vicepreşedinte. vizitează barăcile Consiliului de Patronaj de la Pauleşti .Căpitan Georgescu. Vicepreşedinte. Duminică.Dl.Principesa [Alice] Sturdza. 14. 215 . Luni.Dl. . Mareşal.Dl.Cina.Dl. 20.Dl. Colonel Davidescu460. .Consiliu de colaborare: . Moto. Eugen Cristescu. General Arhip. . 14. Int. General Jienescu. Mareşal pleacă cu automobilul la Bucureşti.00 . V. .D-na şi Dl. 22 noiembrie 1942 (la Predeal)clx 11.00 .VI. General Cameniţă.Dejunul la care iau parte: . Registrul istoric.Dl.Dl.Maior Caloenescu.20 .I. . . 11. .Cina. General Dobre: chestiuni de serviciu. unde sunt întâmpinaţi de Dl. General Popescu.00 .1943) Sâmbătă. . General Pantazi.Dir. Maior Rădulescu. 23 noiembrie 1942clxi 8.Prahova. 18. Niculescu. Mareşal pleacă cu automobilul la Predeal. . Sireteanu461. 134. unde Dl. Colonel Diaconescu. Mareşal inspectează postul de jandarmi. 20. .Dl. 17.45 .00 . 16.30 .30 . În drum.

466 Procese-verbale. 464 Prof.Dl.Directorul Casei I.00 . Medic General Dr. P.Instrucţiuni: .00 . Inginer Dr. Colonel Davidescu463. 18. 19. Walter Nakonz .00 .00 . Guvernator Ottulescu şi Dl.Dl. Negoescu. ar fi fost primit de Mareşal în audienţă (cf.Dl. General Dobre. 7 condus de D-na Greceanu. în Stenogramele .Jurnalul Mareşalului Antonescu Marţi.T.00 . General Scărişoreanu . V. Subsecretar de Stat Dragoş: chestiuni de serviciu. 17.V.Dl. Col. 348 şi urm. 11.R.noul Episcop Locotenent de Constanţa: .: .Dl.I.Expune situaţia Episcopiei464. .Dl. 462 463 Registrul istoric.Vizită la Căminul de studente nr.00 . Dl. 13. 18. I.00 . vol. Diamandi: situaţia românilor din Pind. p.00 .Instrucţiuni: . Mihai Antonescu]466. Miercuri. V. 25 noiembrie 1942clxiii (la vilă) 11.30 .00 . Ioan Hudiţă.. 24 noiembrie 1942clxii (la vilă) 11. 216 .Dl.00 . 12.D-na Irina Sturdza: situaţia spitalelor Crucii Roşii de la Est de Nistru. f. 17. Teodorescu. VIII. prezidat de prof. General Arhip. 3 din Str.: instrucţiuni. Tomescu.Dir. Petrescu. 11. Vineri.30 → [Consiliu de Miniştri cu Guvernatorii provinciilor dezrobite. Maior Căpăţână . f. V. 17.N. Dl.. Ioan Hudiţă pretinde că.Dl. Registrul istoric.Dl.Negocierile economice cu Germania. vol.Dl. f.00 . vol. Director General P. 1 martie 1942-31 ianuarie 1943.Dl. Dl.00 . 136. 17.. Soc. I.Dl.Dl.: chestiuni de serviciu.T. 465 Registrul istoric. 26 noiembrie 1942 (la vilă)clxiv 10. „Beton Monier Ban” din Berlin: planul unor construcţii în România. după orele 18. C. Jurnal politic.45 . 139. 27 noiembrie 1942 (la vilă)clxv 9.Comandant Militar al Telefoanelor: instrucţiuni462. S.Dl. Eugen Suceveanu . 16.).00 . General Arhip.O. Ministru Petrovici. Ad-tor B. Ministru Buşilă: chestiuni de serviciu465. . .Dl. Mareşal a fost însoţit de D-na Mareşal. Textul integral al minutei. Joi. . . Ministru Pană: chestiuni de serviciu. 138.Dl. 19. Stoicescu. . Ministru Dr.Se prezintă de numire în noul post.Dl. p. Aurel Popa: chestiuni de serviciu. 00.Chestiunea Cooperaţiei. Basarabia nr. f.Pace şi război . General Orezeanu: instrucţiuni. 570-626. 144-150.45 .

eseist şi traducător. vol. rămânând la vilă în tot cursul zilei. în exil. profesor universitar.Dl. 20. 29 noiembrie 1942clxvi Dl.Dl.00 . 2 decembrie 1942 (la vilă) 12. vol. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. Registrul istoric. omis. V. General Dobre. f. f. Eugen Cristescu. Spania şi Portugalia.00 . .30 . II: Succese şi eşecuri (1. 18.D-na Hesselmann Exarcu: chestiuni particulare. 472 Registrul istoric. Al.VI.Dl.00 . 145. Herescu471 . I.00 . 140.00 . unde se află lista completă a persoanelor primite în audienţă (în afară de Jienescu.Preşedintele Societăţii Scriitorilor Români: informaţiuni în legătură cu călătoria sa în Germania. general Piki Vasiliu).30 .Dl. prof. p.Dl. Prof.30 .1942 – 30. V. 18.Dl. 470 Registrul istoric. 148. 471 Nicolae I. General Jienescu: instrucţiuni470.I.00 . mai întâi în Portugalia. Alex. După 1944. Miercuri. 144. vol. 12. General N. Duminică.00 .Dl.Dejunul. 30 noiembrie 1942 (la vilă)clxvii 11.00 .00 .1943) 17. Registrul istoric. f. Luni.00 . 468 467 217 . Ministru Neagu: în legătură cu raportul asupra situaţiei financiare.D-na Alexandrina Cantacuzino: chestiuni de ordin general472. V. Petrovici.Dl. Ottulescu. preşedintele Societăţii Scriitorilor Români (1939-1942). Mareşal nu a primit pe nimeni. 17. 14. 1 decembrie 1942 (la vilă)clxviii 11. Joi.Dejunul. V. 18. apoi în Franţa (Cătălina Mărănduc. . Pălăngeanu.Dl. 180). Goering467. Dicţionar …. poet şi prozator. 28 noiembrie 1942 (la vilă) 10. reîntors de pe front: chestiuni de serviciu (informaţiuni de pe front).Dl. vol. 14.00 .Dl. vol. Antonescu din Câmpulung: chestiuni de interes general468. General Pantazi. f. 11. Sâmbătă. 140. 17.Cina. I.00 .Vol. Prefectul Poliţiei: instrucţiuni. Gregorian: în chestiunea lucrării „Ţara Demiurgului”. Secretar General la Culte Aurel Popa: decrete legi pentru semnare. Eugen Cristescu: instrucţiuni469. 3 decembrie 1942 (la vilă)clxix 12.Dl.00 .Dl. Herescu (1903-1961). V. General Popescu Dumitru: chestiuni de serviciu. I. Marţi. f. 469 Registrul istoric. N.

Eugen Cristescu şi Dl. Miercuri. Luni. General Vasiliu: instrucţiuni476. 218 . Ministru Buşilă.00 . . 12.Dl. 17. General Dobre. 11. 473 474 Registrul istoric. . 9 decembrie 1942 (la Preşedinţie)clxxii 10. vol. 20.Dl.Ministrul României în Croaţia: chestiuni de serviciu. p. 14. Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu.Consiliu de colaborare: . N. Ministru Marinescu. [Dimitrie] Buzdugan . Mareş: chestiuni personale. 4 decembrie 1942 (la vilă) 11. V.Dl. Guvernator Ottulescu (B. Nichifor Crainic474: informaţii din călătoria sa în Germania şi Italia. Maior Căpăţână de la Soc.30 . 8 decembrie 1942 (la Preşedinţie) 10.30 .Planul de sistematizare a staţiunilor balneo-climaterice: .473.Dl. Telefoane: instrucţiuni. 18.50 .00 . General Popescu D. 17.Lucru în birou. 7 decembrie 1942 (la vilă) 11.Dl.Dl. Mareşal nu primeşte pe nimeni.30 .Dl. .Dejunul la Preşedinţie. .Dl.Dl. Sâmbătă.40 . 13.Dl.Lucru în birou. 12. .R. Marţi.00 . 11. f.Dl.Dl.Dejunul.Dl. 475 Registrul istoric. I. . Ministru Pană: chestiuni de serviciu.00 .Dl. 151.Sosirea la Preşedinţie. General Pantazi.Lucru în birou. 13.45 .00 .Cina.N. 18.Jurnalul Mareşalului Antonescu Vineri. Ţopa: în legătură cu Facultatea de Medicină din Iaşi. V. 149. General Arhip. 12. 5clxx şi duminică. f.00 .30 . f. General Şteflea: chestiuni operative475. 16.Dl.30 .): chestiuni de serviciu. vol.Dl. Colonel Davidescu.00 . Prof.45 . 151. 12. .Dl. General Jienescu.Pace şi război . 80. Cf. 6 decembrie 1942 (la vilă)clxxi Dl. vol. 476 Registrul istoric.20-20 . lucrând singur în birou.Dl Amiral Păiş. Jurnal.Dl. V.15 .15 .

.Consiliul de colaborare.Dl. 19.Dl. .Dl.Dl.Dl. Dr.Maior Chiricuţă478. Colonel Diaconescu. Arhitect Marinschi477. 11. 219 . Mihai Antonescu. General Vasiliu. Mareşal vizitează: . vol. 19. Joi.35 .30 .Dl. Pălăngeanu. Mihai Antonescu.I. 477 478 Registrul istoric. . Profesor universitar [Mircea] David . 14.Dl. II: Succese şi eşecuri (1.Palatul invalizilor: . Rector Horia Hulubei: în legătură cu autonomia universitară şi reclamaţia Profesorului Ţopa. . . 20.00 . .10 . f. General Vasiliu.Dl.Dl.45-21 .VI. 10 decembrie 1942 (la Preşedinţie)clxxiii 10.Rectorul Universităţii Iaşi: chestiunea Prof.I.Prof.1943) 17.00 . 21.50 .Cina. 21.Dejunul. vol.Şcoala primară mixtă „Maria Dumitrescu” din Calea Ferentari. 17. la care iau parte D-nii: .30-13.Masa de seară.00 .Dl.Lucru în birou. .General Arhip. General Popescu D.D-na Boteanu .Vizită la Spitalul Z. V.Dl. . Dl. Eugen Cristescu. . Române de Telefoane. Stroescu. . 11 decembrie 1942 (la Preşedinţie) 10.Cantina şcolară „Apărătorii Patriei” şi „Ferentari”.50 . . Dr. V.General Pantazi.Vol. Ţopa.30 . 20.Dl. Fratoştiţeanu: în chestiunea Soc.00 .45 . Registrul istoric.În chestiunea ordinei publice: . 17-19. Construcţii Metalice). 153. f. 327.Dl.1942 – 30.35 . General Şteflea: instrucţiuni. . General N. 17.Atelierele Ministerului Sănătăţii (Soc.Dl. . Prof. Gheorghe Brătianu.General Dobre.30 . 155..General Jienescu.30 .General Orezeanu. .30-20. Vineri. 18-19. Mareşal fiind însoţit de Dl.Amiral Păiş.

50-17. univ.Dl.Cina. Col. 14.Dl. 220 .00 .00 . 17.Dejunul. 481 Registrul istoric.Dir. Marinescu .Pace şi război . 21. f.Dl.00 .Dl.Dl.Rectorul Universităţii Sibiu 479 : autonomia universitară şi cazul Prof. Motomecanizării: camioane pentru Consiliul de Patronaj481. 17.Dejunul.00 .Lucru în birou. Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu. 13 decembrie 1942 (la Preşedinţie) Dl. Sănătăţii.Dejunul. 13. 20.Cina. Profesor univ. denumirea exactă a fost Universitatea din Cluj cu sediul la Sibiu. 20. Mareşal lucrează singur în birou în cursul dimineţii. . 16 decembrie 1942clxxvii (la Preşedinţie) În tot cursul zilei. [Iuliu] Haţieganu . Ministru Dr. 16. General Popescu . Marţi.Ministrul de Interne. General Răşcanu . Duminică.Secretar General la Consiliul de Patronaj. 15 decembrie 1942clxxvi (la Preşedinţie) 11. V. Prof. Miercuri.30 . 12. Mareş: chestiuni personale.30 . Dl. Mircea Elefterescu. vol.Dl.Dl. 157.30 .00 . Dr. Ministru Tomescu. 18.Dl.Directorul Şcolii Române din Franţa: în legătură cu situaţia Şcolii Române din Franţa.10-14 . f. [Eugen] Filotti . 479 480 În cursul refugiului din 1940-1945. vol. State .00 . Ţopa de la Iaşi.Dl.Cina. Ilie Ghilezan . 12 decembrie 1942clxxiv (la Preşedinţie) 10-11 . Registrul istoric. General Rosetti: chestiuni personale. V. Luni.Ad-tor Atel.Dl.Lucru în birou.00 . 14 decembrie 1942 (la Preşedinţie)clxxv 11.30 . 14.Dl. 19-19.Dl.00 .30 . Min. .Dl.Lucru în birou. Dănulescu. . Mareşal lucrează singur în birou. 12.Dl.30 .Ministrul României la Budapesta: chestiuni de serviciu480.15 .00 . 156. iar restul zilei rămâne în apartament.În legătură cu inspecţiile făcute în cartierul Ferentari şi Apărătorii Patriei în ziua de 11 decembrie 1942: .Jurnalul Mareşalului Antonescu Sâmbătă. C.Primar General al Capitalei.00 . 11. 14. . General Nicolaescu . 11.

Prof. 18 decembrie 1942 (la Preşedinţie)clxxix 10. General Pălăngeanu.Dl. Col. .Dl. General Constantin: situaţia aprovizionărilor. Eugen Cristescu. General Dobre. din Ministerul Educaţiei Naţionale: instrucţiuni.Dl.Dl. Stat Ec.Dl. V. General Popescu: chestiuni de serviciu. Stavri Ghiolu .Dl. Eugen Cristescu.Dl.Dl. . 17. Sup. .Dl.Dl.1943) Joi. vol.Dl. Dafinescu . General Jienescu.1942 – 30.Comisar General al Preţurilor482. Ministru Neagu.): în concediu.30 .Dl. reîntors de pe front.19. Naţ. 17 decembrie 1942clxxviii (la Preşedinţie) 10.Cdt. 159. 12. Mihai Antonescu.Dl. f.Dejunul.21 decembrie 1942 (la Preşedinţie)clxxxi Dl. 13.Dir. neprimind pe nimeni.30-13.30 . 18-21 .Dl. Registrul istoric. II: Succese şi eşecuri (1.00 . f.Cina. . Amiral Păiş.I.Ministrul Economiei Naţionale. General Pantazi.20clxxx şi luni . General Jienescu: chestiunea contrabandelor făcute de avioanele italiene în România483.Consiliu de colaborare: . duminică . 14.30 .Subs.30 . . .Dl. Romaşcanu . . . . .Dl. 13. 221 . 17-30-19. Finţescu .25 . Sâmbătă . Diaconescu. General Arhip. Ministru Tomescu: chestiuni de serviciu. . Motomecanizării.00 .Dl.Dl.Consiliu de ordine internă: . Mareşal lucrează singur în birou. 10. Mihai Antonescu. . 17. .Dl. Eugen Cristescu: chestiuni de serviciu. General Nicolaescu . General Vasiliu.Dl. . 9 Roşiori (Div.Dl.Dejunul.30 . . 21.Dir. Reg.VI.15 . vol.Lucru în birou. General Popescu. .Dl. Col. Prof.Problema scumpirii traiului şi sporului de salarii: .20 .Vol.30 . . 161. V. Lt. Vintilă Mihăilescu . 11. 6 Cav.Dl. Învăţ. 482 483 Registrul istoric. Vineri.Dl.Dl.15 .Dl. General Constantin.

19. 167.Dl. General Tudose . 17.Dl.Jurnalul Mareşalului Antonescu Sursa: ANIC. dosar 164/1942 Marţi.Echipament de iarnă. 23 decembrie 1942 (la vilă)clxxxiii 12.Pace şi război .30 . Miercuri.00 . f. Ministru Marinescu: mişcarea în Magistratură.Dejunul.Cina. Mareşal pleacă la vila Băneasa.Lucru în birou.Dl. .Dl. 2-a Infanterie.Dl.00 .00 . V.00 . General Pantazi.30 .30 . vol. de trimis pe front: .00 . 21. la Preşedinţie. Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu484. 14.00 . 22 decembrie 1942 (la Preşedinţie)clxxxii 12.Dl. 222 . 18. 20. Col.Dl. 19. Ministru Neagu: raportul D-lui Ministru în legătură cu finanţele Transnistriei. fond PCM – CM. Sireteanu.45-13. 484 Registrul istoric. Int.C-dtul Div.

Dl. Regele şi Regina Mamă.45 . . vol. Ministru Buşilă: chestiuni de serviciu. Mareşal Antonescu. Guvernator Ottulescu (B.Dejunul.30 . 19. General Arhip. 485 486 Registrul istoric.Dl. Prof.Dl.Situaţia operativă: . arătând că primeşte acest dar ca un imbold pentru continuarea şi ducerea la bun sfârşit a operei începute. Vineri. vol.Consiliu de Ordine Internă cu: . 168. vol. Joi.Dl.00 . Colonel Diaconescu.R. S.1943) 13. D-sa a mai arătat că acest omagiu se cuvine eroilor căzuţi pe front pentru biruinţa Crucii. Cu această ocazie. V. . 169. la care iau parte: . . Eugen Cristescu486.. 25 decembrie 1942 (la vilă)clxxxiv 13.Măsurile luate în interiorul Capitalei.I. ca dar din partea Bisericii. Mihai Antonescu.Dejunul.N.Dl.Dl. 17. L. General Răşcanu . 14.Dl.Primarul Capitalei: .Situaţia şoselelor de penetraţie în Capitală. f. Colonel von Otterstädt. pentru binele făcut Patriei. P. I. . o cruce de aur încrustată cu briliante. 223 . P. General Niculescu C.Dl. . Dl. General Vasiliu C. a prezentat D-lui Mareşal Sfânta Icoană a Naşterii D-lui. a înmânat D-lui Mareşal. 26 decembrie 1942 (la vilă)clxxxv 17.Vol. . V. . M. 27 decembrie 1942 (la vilă)clxxxvi 10. Petrescu: prezentarea programei şi publicaţiilor pentru învăţământul primar superior. 24 decembrie 1942 (la vilă) 12.50-12 . monopolizarea cărţilor didactice. Subsecretar de Stat I. Mareşal a mulţumit.M. Sâmbătă. Colonel Davidescu487.Dl.D-na şi Dl. V. 168.Dl. L.00 .00 . Secretar General Popa: supune spre semnare câteva decrete în legătură cu biserica. f.10 . 18.00 . însoţit de un sobor de preoţi. Registrul istoric.I. rostind apoi o cuvântare în care arată că Biserica se îndreaptă cu recunoştinţă către Conducătorul Statului. Nicodim Patriarhul României.Dl.Dl. 19. .1942 – 30. General Popescu D-tru.Dl.Dl.): chestiuni de serviciu485. 487 Registrul istoric.00 . . Duminică. S. S. C.Dl. f. General Hauffe. . II: Succese şi eşecuri (1. S.Dl. Căpitan Bast.VI..30 . .

Asistă: . S.Dl. Marţi. 29 decembrie 1942 (la vilă) 18. Mihai Antonescu.Dl. Andone (Min. 18. Mareşal a fost filmat împreună cu Lt.Dl. 31 decembrie 1942 (la vilă)clxxxix 11. Naţ. Ceremonia de la Palatul Regal 11.M. General Dabija: în legătură cu călătoria sa în Germania şi Croaţia. Prof. 28 decembrie 1942clxxxvii (la vilă) Dl.Soseşte Dl. Vineri.Dl. V. Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu. M.00 . 16.00 .50 .redactorul ziarului „La Corierre della Serra”. 12. Joi. .): chestiuni în legătură cu petrolul489. 172.D-na şi Dl.Pace şi război . Italiei.Ataşatul de presă de la Leg. Vicepreşedinte pentru a prezenta felicitări. Adj.Te-Deum la Sfânta Patriarhie. vol. Regele şi Dl. 1 ianuarie 1943cxc 11.00 .Dl. 490 Registrul istoric. . General Pălăngeanu. 174. Mareşal. . Ministru Pană: chestiuni de serviciu.00 .Un reporter cinematografic488. .30 . L. Ministru Baron von Killinger. . V.00 . General Dobre: problema cocsului „Brătăşanu”.. General Popescu D-tru. Registrul istoric.00 .Dl. Regele primeşte în sala Tronului Guvernul şi reprezentanţii autorităţilor 488 489 Registrul istoric.Dl. La terminarea serviciului religios. Mareşal Antonescu trec în revistă compania de onoare şi apoi primesc defilarea. Mareşal lucrează singur în birou şi nu primeşte pe nimeni.30-19. General Vasiliu C. f. . Col. V. S. Regele şi Regina Mamă. .00 .Dl.Dl. 18.Dl. Colonel Diaconescu. Eugen Cristescu. Ec.Dl. Reportaj despre România şi Dl. Mareşal Antonescu. Dl. M. vol. .00 . problema înlocuirii aramei cu oţel în fabricarea muniţiilor490.Dl. Lilli . Romeo Zaharia. 171.30 .M. Miercuri. Ing. . 12.00 .Guvernul. 12. 30 decembrie 1942clxxxviii (la vilă) 11.Consiliu pentru ordine internă: . vol.Dl. f.Dejunul. f. L. 14.Jurnalul Mareşalului Antonescu Luni. Mareşal Antonescu cu Dl. 224 .

13. 225 .Dl. Ministru Tomescu491. la care iau parte: .D-na şi Dl. Ministru Bova Scoppa. 2 ianuarie 1943 (la vilă)cxci Dl. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. Popescu Victor. .Dl.Dl. Mareşal Antonescu. Col. Romeo Zaharia. la care răspunde M.Dl.Dejun. . 17. Ministru Killinger. V. II: Succese şi eşecuri (1. Marţi. Lt. Col. . S.Consiliu de Colaborare: 491 Registrul istoric.I. Luni.Chestiunea răniţilor de pe front: . Gallin. Colonel Mircea Elefterescu.Apărarea A.Dl.Dl. Sâmbătă. vol. .D-na şi Dl.D-na şi Dl. . General Jienescu. Mareşal lucrează singur în birou şi nu primeşte pe nimeni.Majestatea Sa Regele primeşte felicitări de la şefii misiunilor diplomatice. General Pantazi.D-na Exner. . Duminică. Adj. Batalion Gardă). Marin Alex.Dl.Dl. Lt. 3 ianuarie 1943cxcii (la vilă) 13. 12.1943) civile şi militare.30 .Dl. Maior Adj.30 .Dl. .D-na şi Dl.Dl. 13.00 . Vicepreşedinte ţine o cuvântare.Dl. Lt. . . Col. General Gerstenberg.. Lt.1942 – 30. f. .Dl. . . . Georgescu (Aj. Dl. General Jienescu. General Dobre: chestiuni de serviciu.D-na Exner.Vol. 5 ianuarie 1943 (la vilă)cxciv 11. Lt.30 .Dl. material nou de aviaţie: . Turtureanu. General Dr.Dejun.Dl. D-rele şi Dl. A. .VI. .D-na şi Dl. .30 . .D-na Goga. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. .D-na şi Dl. Colonel Davidescu.20 . Mareşal Antonescu.D-na şi Dl. Regele.00 .. . 178. 4 ianuarie 1943 (la vilă)cxciii 11. .D-na şi Dl. Negoescu. Steltzer. . Col. Ministru Tsutsui.D-na. . la care iau parte: . Col. General Arhip.

Dl. .Dl. Prof. Mihai Antonescu. I.45-13 . 492 493 Registrul istoric. . f.Pace şi război .Dl. 226 . General Pantazi. 227. S.00 . . Zănescu . 18. dosar 59/1940. V. Mihai Antonescu. 6 ianuarie 1943 (Boboteaza) (la vilă) 11. Buradescu . General Şteflea.Directorul Mişcării.Dl. S. Prof. . S. Mareşal. 180. Jurnal. Miercuri.00 . Ing. fond PCM – CM.Directorul Tracţiunii.Jurnalul Mareşalului Antonescu . Sursa: ANIC. După amiază Dl. General [Gheorghe] Rozin493: convenţiile relative la capturi. Regelui şi a D-lui Mareşal. . Cf. După slujbă.Dl.Dl. General Orezeanu. 11. vol.Dl.Dl. Mareşal Antonescu. împreună cu Dl. Ing. Ministru Buşilă.Dl. . Mareşal primeşte la vilă: .Dl. Regele: . M. General Arhip492. Regele. primeşte defilarea trupelor şi apoi pleacă la Palatul Regal.Dl. .Audienţă la M. . General Dobre. p.Dl.Slujbă religioasă în prezenţa M.

Dl. Stroescu Gh.Căpitan Vasilovici Alex. Col. Prof.Directorul Siguranţei Statului. Wulff. f.Locot.Maior Crevato.1943) Joi.Eugen Cristescu .Director Simionescu. Pălăngeanu . . Gallin Radu. . .General Dobre Gheorghe. Dl.Subsecretar de Stat al Aerului. . . . 182). . . Col. . Mihai Antonescu şi Guvernul prezintă felicitări D-lui Mareşal cu ocazia zilei onomastice. .R. Vicepreşedinte Mihai Antonescu ţine o cuvântare ocazională.Dl. .General Dobre. .General Milicescu .1942 – 30.VI. Apoi Dl. 494 Din răspunsul Mareşalului. . . În după-amiaza zilei Dl. . Dr. la Marele Cartier General al Führerului.Med.General Jienescu . von Mirbach. La plecare.Colonel Diaconescu .General Şteflea. . .Colonel Assmann.Inginer Andone.General Hauffe.Vicepreşedinte Mihai Antonescu. Din partea Legaţiei Germane.10 . 7 ianuarie 1943 (Sft.Director General al C. . 227 .. Popescu.. . cu un tren special.Vol. la care Dl.Comandor Popp.General Orezeanu .Lt. .General N. Zaharia Romeo.General D. Cpt. V. Mareşal a avut convorbiri în tren cu D-nii: .F.Consul Blücher.. Mareşal răspunde mulţumind494. Vineri. ..Dl. Col. .Baron von Killinger. .Lt. Mareşal a fost salutat la gară. .Comandantul Pieţei Bucureşti. 8 ianuarie 1943cxcvi 9.Subsecretar de Stat la Ministerul de Interne.Şeful Serviciului Special de Informaţii. de D-nii: . Mareşal a fost însoţit de D-nii: . .Maior Bălăşescu Nicolae. Adj. .I.General Şteflea Ilie. .50 .General Vasiliu . reţinem: „Am convingerea fermă că din lupta noastră nu se poate să ieşim înfrânţi” (Registrul istoric.Căpitan Magherescu Gh. . Ministrul de Interne. Ion)cxcv 11.Colonel Davidescu Radu.Prefectul Poliţiei Capitalei. II: Succese şi eşecuri (1. Nicolaescu.General Rozin Gheorghe. Mareşal Antonescu pleacă din gara Mogoşoaia. Dl.Lt. fiind însoţit de D-nii: . vol.

studii de filozofie şi ştiinţe politice.Mareşal Keitel . 496 495 228 . 1934 – general de brigadă. . . . redactor al unor publicaţii.Căpitan von Thüna.Ministrul de Externe german. 184.25 . Registrul istoric. Mareşal este întâmpinat din partea Führerului de D-nii: . . 18. . unde era aşteptat de Führerul Adolf Hitler şi de D-nii: . 497 Otto Dietrich (1897-1952).von Ribbentrop . . .Ataşat Militar al României la Berlin. 23.Şeful Înaltului Comandament al Forţelor Armate Germane.Dietrich497 . D-nii Lt. 183-184. . .42 . Tot de la Snyatin s-au mai urcat în tren şi D-nii: . eliberat 1949 (Otto Günsche. V.Dl. Col. Romeo Zaharia şi Lt. . Mareşal ia dejunul în Cabinetul D-sale. 498 Cf.30 .Consul al Germaniei la Cernăuţi. Vicepreşedinte.General Hauffe. f. Gallin Radu îi salută şi mulţumesc din partea D-lui Mareşal şi a lui D-lui Vicepreşedinte. Adj.Şeful Statului Major al Comandamentului. General Dobre. 1937-1945 – secretar de stat în Ministerul Propagandei şi şeful Serviciului Presă al guvernului. . p.Gauleiter Stellvertreter Gerland. Baron von Killinger. membru NSDAP din 1929. ulterior judecat şi condamnat. Col.Pace şi război .Jurnalul Mareşalului Antonescu . . vol.Consilier Schmidt.Secretar General la Ministerul Finanţelor. Au fost prezenţi în gară pentru a saluta pe Dl. 12.Sosirea la Cernăuţi. unde Dl.General Calotescu .Dl.Colonel Ion Gheorghe. Jurnal. Mareşal.Consilier superior Suchmann. .00 . D-nii: .Lt. .00 .General Carlaonţ.30 .Col.Dl.00 . Secretar General Răzmeriţă496. .Prezentare: . p. 10 ianuarie 1943cxcviii 11.Convorbire cu D-nii: .General Şteflea. f.Guvernatorul Bucovinei.Dl. Răsmeriţă .Sosirea D-lui Mareşal la Görlitz. Gesandter Freiher von Doernberg. 13. Dosarul Hitler. Heinz Linge. Registrul istoric. 1933 – şeful presei NSDAP.Gauleiter Gerland.Şeful Protocolului German.Discuţii: .Ministru von Doernberg . 132-133.General Jodl498 . vol. Arestat în 1945.Sosirea în Snyatin.Dl.Şeful Presei Reichului german. Ion Gheorghe . Duminică. . V. 9 ianuarie 1943cxcvii 9.Dl.Dl. . Col. I. Andone495. 22. Sâmbătă. Nicolaescu.Ing. 493).

184-185. II: Succese şi eşecuri (1.VI. 501 Walther Buhle (1894-1959). von Doernberg. Mareşal se înapoiază la tren. 15.General Warlimont500. 1948 – judecat la criminal de război şi condamnat la detenţie pe viaţă. rănit în cursul complotului de la 20 iulie 1944 împotriva lui Hitler. comandată de generalul A.General Şteflea.45504. Mareşal la Cartierul său General. 11.00 . Walter Warlimont – Wikipedia). 1942-1943 – cdt. al Corpului XXXIX Panzer în Est.General Schmidt502. . 21.1942 – 30. . Martor al acuzării la Procesul marilor criminali de război nazişti de la Nürnberg (1945-1946). 16. 504 Registrul istoric.Vicepreşedinte.Conferinţă internă. redusă ulterior la 18 ani.General Dobre. Grecia şi URSS. 1935 – general. prim-aghiotant al lui H.Aghiotanţii şefi ai Führerului.Dl. . 1939 – cdt. Franţa. . succesor al faimosului general Franz Halder. . 1940 – generalmaior. vol. p. 1945 Oberstgruppenführer şi general-colonel Waffen SS. condamnat în două rânduri şi eliberat pe motiv de boală în 1969 (Otto Günsche. Funk .von Ribbentrop.General Dobre. 503 Kurt Zeitzler (1895-1963). .Masa de seară la Führer. unde au loc consultaţii cu Führerul şi D-nii: . general de infanterie. 1942 – Obergruppenführer şi general SS. 577).W.25 . 1940-1941 – cdt. . Heinz Linge.von Killinger.15 .General Jodl.Mareşal Keitel. După prezentarea reciprocă a suitelor.General Buhle501. Se discută chestiuni de serviciu până la 22. Heinz Linge. din 1931-1932. 18. militar de carieră. . Führerul a condus pe Dl. al Armatei 2 Panzer pe Frontul de Est.Ministrul Economiei Reichului.1942 – general de infanterie şi şef al Statului Major General al Armatei Terestre Germane (OKH). apoi – arestat.General Zeitzler503. participant la campaniile militare din Polonia.9.Vol.General Şteflea. . şeful Armamentului în cadrul OKW-ului (1942-1945) (Walther Buhle – Wikipedia). . Jodl. 24.Vicepreşedinte Mihai Antonescu. 499 Karl Wolff (1900-1984). militar de carieră.1943) . cu cei de mai sus.I. 1945 – prizonier de război. 1944 – general de artilerie. 1943-1945 – în rezervă. . Memorialist (Otto Günsche. 1939-1944 – adjunct al Secţiei Operaţii a OKW-lui (Wehrmachtführungsstab). . artilerist.Dejun dat de Führer în onoarea D-lui Mareşal.15 .Pleacă din nou la Marele Cartier General. 1937 – Gruppenführer SS. al Diviziei 1 Panzer în Polonia. . 500 Walter Warlimont (1894-1976). participant la elaborarea planurilor operaţiunilor din Polonia (1939) şi URSS (Cazul „Barbarossa”). iar în 1958 – eliberat. . 229 . Prizonier de război (1945-1955) (Rudolf Schmidt – Wikipedia). stat-majorist. Dosarul Hitler. la care au participat D-nii: .50 . V. f.Obergruppenführer SS Wolff499. 502 Rudolf Schmidt (1886-1957). însoţit de Dl. Demis de Hitler în ianuarie 1945 (Kurt Zeitzler . Himmler din 1934. militar de carieră. 573. Iugoslavia.Wikipedia). membru al NSDAP şi al SS. p. Dosarul Hitler.

..Dl. 506 Cf.Dl. vol. .K. General Dobre. Gesandter Schmidt507. Baron von Killinger. . Dl. Al III-lea Reich …. 16. V. p. 505 230 .Dl. Dl.General Şteflea. Mareşal este condus la gară de Dl.30 . . Mareşal Antonescu. Zaharia. 20-21.Dl. Prof. p. Vicepreşedinte Mihai Antonescu.Sosirea la Castelul D-lui von Ribbentrop. Mihai Antonescu.Dl. jurist şi diplomat. la care iau parte: . pe Dl. General Şteflea discută cu Führerul. colaborator al Ministerului Afacerilor Externe (Wilhelmstrasse) din Berlin.Dl. Dl.00 . Lt. sunt conduşi la gară de Führer.45 . 11 ianuarie 1943cxcix În dimineaţa zilei. Ministru von Ribbentrop.Pace şi război .Conversaţie intimă cu Dl. Mareşal şi suita. Mareşal este întâmpinat de Dl. .Dejun cu Führerul.30 . 507 Paul Schmidt 508 Registrul istoric. Mareşal Antonescu pleacă la Steinhorth.Dl. Ministru von Ribbentrop.W. Dl. Jurnal.Dl. de unde pleacă apoi cu maşină la Castel.45-18 .Dl. 20. reşedinţa D-lui Ministru von Ribbentrop. . General Şteflea. Dl. Secretar General Răsmeriţă508.Şeful Presei Germane.Sosirea în gara Gross Steinhorth. 22. 21. f. Dl. Friedrich Gauss (1881-1955).30 . von Ribbentrop. 18.Dl. Ministru von Ribbentrop şi Dl. 22. Mareşal şi Dl. von Ribbentrop. La sfârşit.00 . . Dennis Deletant. Col.45 . . 185.Jurnalul Mareşalului Antonescu Luni. Dl.Dl. General Dobre.Dl. martor al apărării în Procesul marilor criminali de război nazişti de la Nürnberg şi martor al acuzării în Procesul „Wilhelmstrasse” (Ottmar Traşcă.General Dobre. .Dl. . I. Dl.Pleacă la O. eds.Vicepreşedinte Mihai Antonescu. Mareşal cheamă în vagonul D-sale pentru convorbiri. 14. 132. se prezintă D-lui Mareşal Antonescu şi D-lui Ministru von Ribbentrop. Schmidt506 . 15. Vicepreşedinte Mihai Antonescu şi Subsecretar de Stat la Externe Gaus505. După ce-şi ia rămas bun de la Führer. pentru presă. 19.50 .15 . textul comunicatului vizitei. Mareşal lucrează în vagon cu Dl. Adj. Secretar General Răsmeriţă. la care mai participă şi D-nii: . Vicepreşedinte. Subsecretar de Stat Gaus. .Dl. General Rozin.Plecarea spre ţară. specialist şi şeful Secţiei Juridice. Dl. 492).Masa.30-22.Dl. General Şteflea. Ing. Andone şi pe Dl. . Între orele 23-24. . Mareşal Keitel.

pleacă la vila Băneasa511. după care trenul pleacă spre Bucureşti. . Guvernatorul Transnistriei. 11. Dl. Miercuri. 509 510 Registrul istoric. Prof. Col. Mareşal.1942 – 30.General Vasiliu. Colonel Ion Gheorghe . .Sosirea în Cernăuţi unde Dl. şi care de aici se retrage. Mareşal şi Dl. în drum spre ţară. Vicepreşedinte au stat de vorbă cu răniţii. . Ministrul de Interne.50 . General Şteflea. Mareşal primeşte în audienţă pe: . . vol. 14 ianuarie 1943ccii 8. Ministru al Slovaciei la Bucureşti512. . General Calotescu . Mareşal a mulţumit medicilor pentru modul cum îşi fac datoria. Dl. 17. Joi. . 15 ianuarie 1943 (la vilă)cciii 17.Dl. General Carlaonţ. şi înapoi. Colonel Davidescu şi Dl.General Popescu D-tru. Pretutindeni Dl.General Jienescu. f.30 . Registrul istoric. Mareşal este întâmpinat de D-nii: .Dl.Ataşat Militar la Berlin. Mareşal primeşte în audienţa la vilă pe Dl. Vicepreşedinte.Delegaţia germană care a însoţit de Dl. . 511 Ibidem. 13 ianuarie 1943cci 12.15 .General Orezeanu. General Calotescu. Mareşal de la Snyatin la O. La plecare Dl. precum şi dorinţele pe care le-ar avea fiecare.1943) Marţi. Dl.I. Dl. Lt.Dl. f. cum au fost trataţi în spitalele de pe front. însoţit de Dl. Dl. Mihai Antonescu. care este situaţia familiilor lor.Dl. întrebându-i unde au fost răniţi. .General Pălăngeanu. . Vineri. V.VI. 15-17.00 .Eugen Cristescu.30 .Sosirea la Snyatin. General Carlaonţ .Guvernatorul Bucovinei. Adj.Dl. Dl.Comandantul Diviziei din Cernăuţi510. Mareşal.W. vol. Vicepreşedinte509. 231 .Vol. II: Succese şi eşecuri (1. Zaharia a vizitat Spitalul Militar (Central) şi Centrul de Reeducare al militarilor orbi. La frontiera română se prezintă: . După ce se întreţine câteva minute cu cei prezenţi. f. General Popescu Dumitru.Sosirea în gara Mogoşoaia. unde Dl. Dl.K. Mareşal lucrează în vagon cu Dl. însoţit de Dl. V. Prof. 185.Dl. 12 ianuarie 1943cc În cursul zilei.General Milicescu. 190. V.Colonel Diaconescu. Alexianu. 512 Registrul istoric. vol. 185.05 .

. 18.T. 193. [Consiliu de Miniştri. f. f. General Tătăranu514.00 . Mareşal soseşte la Preşedinţie. Registrul istoric. 17. Col. V. 19 ianuarie 1943ccvii În cursul dimineţii Dl.Dl. 12. rez. General Şteflea. f.Dl. General Pantazi.D-na Mariana Boteanu: chestiuni personale517. Secretar General Ovidiu Vlădescu: instrucţiuni.Dl. vol. p.Dl.30 . 21. 12. dar – în Memoriile sale – Renato Bova Scoppa se referă la o „lungă discuţie” fiind invitat la masă de Mareşalul Antonescu la vila de la Băneasa (cf. General Şteflea.R. Mareşal lucrează singur la vilă. V. V. Lucru în birou. Duminică.Plecarea la vilă. General Emil Pălăngeanu. 13. V.Dl.00 .00 . 17 ianuarie 1943 (la vilă)ccv 13. 191. Miercuri. f. care prezintă detaliat vizita şi întrevederile sale şi ale Mareşalului la MCG German al lui A. . 12.00 .30 .50 . prezidat de prof.00 .Dl.50 . General Pantazi. V. 517 Registrul istoric. vol.30 . vol.Dl. 518 Reţinem că.30-13. 18. 191.Pace şi război . 126-129). Mihai Pelin.D-na şi Dl. Suphi Tanrioer . Marţi. Mihai Antonescu.Ministrul Turciei la Bucureşti513.Dl. vol.Dl. La Preşedinţieccviii 17. 20 ianuarie 1943 (la Preşedinţie)ccix 12.35 .50 . . 19. Luni. 18 ianuarie 1943ccvi Lipsă în Jurnal515. Registrul istoric. vol. 516 Registrul istoric. f.Dl.: chestiuni de serviciu.Jurnalul Mareşalului Antonescu Sâmbătă. 192. 17.Plecarea la vilă pentru dejun518.Dl. Comandantul M. N. nu se menţionează. Hitler din 10-11 ianuarie 1943]. 20.00 . Miclescu: chestiuni de interes obştesc.Sosirea la Preşedinţie. Ghica: chestiuni personale.20 . în Jurnal.00 . 16 ianuarie 1943cciv (la vilă) 12. Ministru Marinescu: jurnalul Consiliului de Miniştri în chestiunea combustibilului. Ministru Buşilă: în legătură cu plecarea sa în Transnistria516. 514 513 232 .Sosirea la Preşedinţie. Diplomaţie de război. 515 Vezi însă Registrul istoric.Dl. 194.

IV. V. . 11-13. 519 Potrivit unor surse. 20.Colonel Diaconescu. vol.General Dobre.Dl. Mareşalul l-ar fi primit în audienţă pe dr.General Arhip. 17. 17.Plecarea la vilă.1943) 21.Plecarea la vilă. p.Dl.St.45 . f. M. 22 ianuarie 1943ccx (la Preşedinţie) 11-13.I. Col. Colonel Mardari . vol.10 . .Consiliu de colaborare militară (urmare) cu D-nii: .General Popescu. .Vol. Andreas Schmidt .Şeful grupului etnic german.15 .Lucru în birou. 520 Registrul istoric. . V. General Şteflea. cu D-nii: . .50 .50 . II: Succese şi eşecuri (1. Lucru în birou519. 20.Dl. . refugiat din Cluj: chestiuni de interes naţional.45 . 233 . Vicepreşedinte Mihai Antonescu. 10.50 .M. . 20. 1 martie 1942-31 ianuarie 1943. 21. .Dl.Plecarea la vilă. . Borcescu . .Şeful S. Costin Petrescu: instrucţiuni în legătură cu fresca de la Ateneul Român. 17. 14. .25 .. I. Vineri.00 .20 . General Jienescu. Col.St.Eugen Cristescu.Dl.General Şteflea. Mareşal: . 521 Registrul istoric.Dl. Col.Dl.Dl.Sosirea la Preşedinţie.Dl.. 196.Dl.M.Plecarea la vilă. Nestorescu .50 . .Episcopul Luteran Wilhelm Stäbel521. f. .Vicepreşedinte Mihai Antonescu. . .Dl. 195.30 .00 .Dl.Consiliu de Colaborare Militară: .Consiliu de ordine internă.VI.Şeful S.Subşeful M. 443 şi urm. 14.General Pantazi. Ministru Neagu: instrucţiuni520. General Arhip. 18. Joi.Dl.General Vasiliu.1942 – 30. . avocat. (Ioan Hudiţă. . Lupu (cf.30 .). General Pantazi. Jurnal politic.Chemaţi de Dl.M. N. Aurel Millea.General Pălăngeanu. Spalcke .Dl.00 .St. M.Plecarea la vilă. 21 ianuarie 1943 (la Preşedinţie) 10. General Dobre.Ataşat Militar german: o comunicare din partea Führerului.

V. General Jienescu522. General Răşcanu . Lucru în birou. Haţieganu-Cluj. 20. Lucru în birou.Plecarea la vilă pentru dejun. General Jienescu.I.Primarul General al Capitalei: în chestiunea lucrărilor de 522 523 Registrul istoric. 18.15 .50 .00 . f.00 . 13. .Dl. Căpitanovici: în chestiunea spitalelor. La dejun. Maior Căpăţână de la Telefoane.Dl. Dr. Mareşal a avut invitat pe Dl.Sosirea la Preşedinţie.Dl. General Dobre: chestiuni de serviciu. 12.Dl.30 . 17. Popa .Sosirea la Preşedinţie. 199. 17.00 . S. Registrul istoric.Situaţia bisericii româno-unite. Mareşal rezolvă corespondenţa curentă. vol. 25 ianuarie 1943ccxii (la Preşedinţie)ccxiii 11. 24 ianuarie 1943ccxi (la vilă) În cursul dimineţii.30 .Jurnalul Mareşalului Antonescu Sâmbătă.Dl. V.00 . Duminică. 21. 11. .Episcopul Unit al Oradei şi Administrator Apostolic al Mitropoliei Blaj: .Dl. General Şteflea.00 .00 . 13.Plecarea la vilă pentru dejun. 18. 12.Instrucţiuni: . Amiral Georgescu.30-12. Marţi.45-13.Dl.00 . 12. Dl. Ministru Killinger cu D-na şi Domnişoarele. 11. Valeriu Traian Trenţiu . P.30 . General Dobre: chestiuni de serviciu. .30 . Prof.Dl. 23 ianuarie 1943 (la Preşedinţie) 12. 13.Dl.Invitaţie la serbările jubiliare în amintirea lui Inocenţiu Micu Clein. iar după amiază rămâne în apartament.Dl. f.Instrucţiuni: .45-12. 234 . General Dr.Lucru în birou.00 . 19.Dl.15 .Plecarea la vilă pentru dejun. 20. Luni. 18.Secretar General Culte: instrucţiuni.Sosirea la Preşedinţie.Plecarea la vilă.00 . 196.30 .50 .Plecarea la vilă.45 . Eugen Cristescu: chestiuni de serviciu523.Dl.Dl. General Şteflea. General Şteflea: instrucţiuni. 20.Dl.Dl. 17. Dl. .Pace şi război . 26 ianuarie 1943 (la Preşedinţie)ccxiv 11. Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu. General Dobre: instrucţiuni.40 . 14.15 . vol.30 .Dl.50 .

Paradigmele istoriei: Omagiu Profesorului Gh. Romeo Zaharia.Dl. 525 Registrul istoric.00 . Pagini de jurnal.Dl. Lt. Joi.20 .Dl.În legătură cu realizările în domeniul brichetelor furajere: . Maior von Schenk.D-na şi Dl. vol.15 .Dejun la vilă. Adj.Dl.30 . vezi cotidianul „Independent”.S. 6 M. Col.D-na şi Dl. 527 Cf.VI. Tausch Fr. Dumitrescu .00 . 201.St. Editura Adevărul. Bucureşti. Col. .Dl. General Maior Gerstenberg. . vol. Pentru textul integral al interviului. .D-na şi Dl. 2006. Col.Dl.Instrucţiuni: Lamberti Sorrentino. . . Trecutul la judecata istoriei: Mareşalul Antonescu – Pro şi contra. I. . Buzatu.M. . în Radu R. 2009. 1993. Dr.Dl. 200. p. coordonator. General Şteflea. Buzatu. Lt. V. Jurnal. Sorrentino524 . Rosetti.1942 – 30. Bucureşti. .Dl. General Rosetti528.Dl. Miercuri. 28 ianuarie 1943ccxvii (la Preşedinţie) 11. 21.Dl. General Jienescu. 17. ziarist italian. care la data indicată i-a luat Mareşalului un amplu interviu privind opiniile lui Antonescu relativ la şansele continuării Războiului României în Est şi pericolele victoriei URSS în conflagraţia mondială în desfăşurare (cf.Dl. Iaşi. General Colonel Löhr527. . . fragmente în Gh. . General Zaharescu. 164. Stela Cheptea. II. Lt.30 . Bucureşti. 545-546. . Editura Mica Valahie. 19-19. General Dobre. 20. V.de la revista italiană „Tempo”525. 27 ianuarie 1943ccxv (la Preşedinţie)ccxvi 12-12.Dl. General Pantazi. 526 Registrul istoric.Plecarea la vilă.Dl. Col.00 .526. 18-19 . . 5 text tradus şi comentat de Mihai Pelin). Davidescu. Vicepreşedinte Mihai Antonescu.Dl.I. 528 Vezi ample detalii asupra celor dezbătute.30 . General Şteflea. Maior Vet. p. Chirculescu Petre. . 13. II: Succese şi eşecuri (1.Vol. f.Consiliu de colaborare militară: .1943) dezăpezire a Capitalei.D-na şi Dl. Falk.Dl. General Arhip. 15 mai 2001. General Pantazi. 188-192. p.Dl. General Jienescu.Dl. 319-320).Plecarea la vilă pentru dejun. coordonator. Lucru în birou. Col.30 . 524 235 . Invitaţi: . p. Casa Editorială Demiurg. p. 14.Plecare la vilă. . 21. f.

17.Dl. General Dobre. Sâmbătă. Suphi Tanrioer . . .30 . 14. 529 530 Registrul istoric.Dl. . A.Plecarea la vilă.50-20. . Vineri.Dl. General Dumitrescu Petre . .Dl. 203. f. 19.Dl.30 .30 . Vicepreşedinte Mihai Antonescu. .Ministrul Turciei.Stadiul operei de depistarea tuberculozei prin microfotografie. General Şteflea. General Constantin.Dl. Eustaţiu Stoenescu . în locul D-lui General Hauffe.Plecarea la vilă pentru dejun.00 .Dl.Dl.15 .Prefectul jud.30-20.Consiliu pentru ordinea publică: . General Pantazi. General Vasiliu. Tomescu: . Registrul istoric. 20.50 . 17.Lucru în birou.Dl. 14. General Constantinescu . General Pălăngeanu.Cdt. 203.15 . General Şteflea: instrucţiuni.Dl.15 .50 .Dl. 20.Medici mamoşi şi stomatologi la spitalele din linia 1-a. General Pantazi. . General Hansen: prezentare pentru sosire la Comanda Misiunii Militare Germane în România.Directorul Şcolii Superioare de Arte Frumoase: chestiuni în legătură cu Şcoala Superioară de Arte Frumoase şi Sindicatul Artiştilor Plastici.40 . V.Dl. General Şteflea..Dl. Râbniţa: chestiuni personale. Colonel Popescu Corbu . vol.Dl. 20.Jurnalul Mareşalului Antonescu . 18.30 .30-13. A. 21. 18.Dl. 13.Dl. .Dl. 20. 29 ianuarie 1943ccxviii (la Preşedinţie) 11.45 .Plecarea la vilă.Preşedintele de Coordonare al Transporturilor530.Plecarea la vilă.Dl.Plecarea la vilă. 236 . V.00 . General Râmniceanu. .Dl. .50 . .30-20. 19. Eugen Cristescu. General Orezeanu cu Directorii din C.Dl. General Şteflea: instrucţiuni. vol.30 . General Constantin: instrucţiuni529.3.Dl. .Lucru în birou.F.Situaţia epidemiilor.Cdt. . 19. 12-13.Dl.R.25 .45 .Lucru în birou. Colonel Lovinescu . Stănescu.30 . 21.00 . Ministru Dr. f. 18. 30 ianuarie 1943ccxix (la Preşedinţie) 11.Dl.Dl.4.Aprovizionarea cu lemne a Capitalei: .Pace şi război .30 .

bolnavilor şi paturilor libere la 21 ianuarie 1943: . 1 februarie 1943ccxxi (la Preşedinţie) 11-13. Colonel von Otterstädt. Ritter von Mann.Dl. Lt.Chestiuni politice: . Lucru în birou.Instrucţiuni: .Dl. General Hauffe: prezentare pentru plecare de la comanda Misiunii Militare Germane în România. Marţi.00 .Dl. în armata germană).Dl.Prinţul Hohenzollern (Maior de rez. vol. f. General Şteflea.Dl. .Secretar General M. Maior Adj. 237 .Plecarea la vilă. 204.45 .Dl.Dl. .Lucru în birou (la Preşedinţie). 2 februarie 1943 (la Preşedinţie) 11.Dl. Colonel Miclescu. General Hauffe. . Amiral Păiş.N.. Dejun la vilă. General Pantazi. Luni.D-na von Exner. . D-na şi Dl. 20. Cf. General Dobre: chestiuni de serviciu. Căpitanovici. .I. Colonel Miclescu. Jurnal.45 .15 .Stadiul lucrărilor la spitalele în construcţie luate sub direcţia M. .Dl. şeful Misiunii Militare Maritime a Germaniei în România (1943-1944).Diaconescu534.00 .Dl. Mareşal a vizitat autorităţile comunei şi a stat de vorbă cu câţiva cetăţeni întâlniţi prin comună531. 20. p. Eugen Niculescu. Ion Mihalache532.1942 – 30. 17. 14.VI. V. 533 Amiralul Wermer Tillessen. f. 31 ianuarie 1943ccxx În cursul dimineţii. .Dl. 13. .Dl. . 14. Mareşal au făcut o plimbare pe jos prin comuna Băneasa. V.30 .Dl.A. . I.Plecarea la vilă.Dl. 205.30 .Dl.A. Cu această ocazie. II: Succese şi eşecuri (1. 73.Dl. Amiral Tillessen533. 12. General Davidescu .Dl. . 531 532 Registrul istoric. Dl. cu următorii invitaţi: . 17.N. Medic General Dr. .Sosirea la Preşedinţie.Dl. General Jienescu. Şerb Titus.D-na Goga.1943) Duminică. . . Col. Situaţia răniţilor.15 . 534 Registrul istoric.Vol.30 . vol. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. .00 .

Arhivele Naţionale ale României. 156-157.00 .Chestiuni de serviciu: . 210.10 .Preşedintele Asociaţiei Culturale a Tineretului Românesc. Ciucă.Dl.Dl. p. .00 .Dl. 208.Pace şi război .Dl. Bucureşti.Dl.Dl. 535 536 Registrul istoric. IX. Vezi textul integral al minutei şedinţei de guvern . se va cita: Stenogramele .Chestiuni operative: . IX) şi Comunicatul nr.00 .Dl. 150-155. 20.Ministrul de Interne: semnarea unui decret. 11.Dl. General Vasiliu.20-20. Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri. 17. 19.Dl. 1-56 (în continuare. 18. I.Ataşatul Militar Român în Suedia şi Finlanda536. Judecător Anton Ionescu. 13.15 ..Dl.Consiliu de Miniştri cu Guvernatorii provinciilor eliberate.45 .Dl. Subsecretar de Stat Dragoş: chestiuni de serviciu. 4 februarie 1943 (la Preşedinţie)ccxxiii 9. . f. V.00 .00 . 392/1943 (Registrul istoric. 538 Procese-verbale. Textul integral al minutei.Plecarea la vilă. 13. 21..Dl. Miercuri. General Şteflea. vol.20 . IX. p.Lucru în birou. D. Subsecretar de Stat I. V.00 .Lucru în birou. . General Popescu D. Dinulescu . 10. 212-213). Mihai Antonescu]538.Plecarea la vilă. 13-13.. Guvernator Ottulescu: chestiuni de serviciu.Dl.Dl..Dl.30 [→ 22. Joi. eds.Jurnalul Mareşalului Antonescu 19.Dl. Ministru Buşilă.50 . f.00 . f. Avocat Tache Pandele din Contenciosul Ministerului Economiei Naţionale. 238 . Mihai Antonescu]537. 13-13. 56-96.Consiliu de Miniştri Economic prezidat de prof.Solicită permisiunea de a se organiza şi activa în ţară: . . 17. Col. General Pantazi. f. februarie-decembrie 1943.Lucru în birou. General Pantazi. fost ofiţer de legătură la „Grupul de Armate Don”: se prezintă în audienţă conform ordinului D-lui Mareşal.Dl. Secretar General Aurel Popa . General Hansen: remite o scrisoare personală din partea Führerului535. 12. reîntors din Transnistria: raport. .00 .de la Culte: chestiuni de serviciu.30 . C. Eugen Cristescu.30 .Dl.M. 537 Procese-verbale. Căpitan Rosetti-Solescu. vol. 21. 17.30 . f.30 ..Dl. 3 februarie 1943ccxxii (la Preşedinţie) 10. .15 . Guvernarea Ion Antonescu. vol. V. 18. General Dumitrescu.45 [→ 15. 14. Petrescu: chestiuni de serviciu. Maria Ignat.10 . I.Dl. Ministru Marinescu: chestiuni de serviciu. . sub preşedinţia prof.00 .15 .Plecarea la vilă. 2006. în Stenogramele . General Constantinescu.Plecarea la vilă.30 . Registrul istoric. 12. 11. Judecător V.00 .. Economu-Corbu . 19. vol..

Mareşal Antonescu. f. 211. 210. Lt. Col.30-20.Dl. trece în revistă compania de onoare. 19. Niculescu. II: Succese şi eşecuri (1. 18.10 . . 13. Dl.Dl.00 . 5 februarie 1943ccxxiv (la Preşedinţie) 10. Comisar General al Preţurilor.Dl. 18. însoţit de Dl.1942 – 30.30 . Subsecretar de Stat Stavri Ghiolu.Plecarea la vilă.00 .Dl.00 . însoţit de Dl. Ministru Neagu: chestiuni de serviciu. 13. f.Dl.Lt.1943) 19.55-20. Registrul istoric. apoi urmează defilarea trupei. Eugen Cristescu541.40 . Dl.Lucru în birou.Vol.Plecarea la vilă.Lucru în birou. General Calotescu.Dl.Dl.Situaţia schimburilor cu străinătatea: . Ministru Marinescu: instrucţiuni.Plecarea la vilă. vol.30 .15 . vol. Vineri. Guvernator Alexianu.00 . . . General Potopeanu. 19. Romeo Zaharia şi de întreg Guvernul. V. 17. Pădureanu . Eugen Cristescu: chestiuni de serviciu539. Col.Plecarea la vilă.Şef Stat Major al Diviziei 20 Infanterie: prezentare.15 . Dănulescu: chestiuni de serviciu.15 . Subsecretar de Stat Dr. 14. 7 februarie 1943 Dl. 13. 11.40 .VI. 541 Registrul istoric.Lucru în birou. Duminică.15 .Dl. 21.Dl.Chestiuni de dotarea şi instrucţia aeronauticii române: . pentru pomenirea eroilor căzuţi la Stalingrad. General Voiculescu.D-na Alexandrina Cantacuzino: chestiuni personale540. General Gerstenberg.15 . 211. . 18.Dl. Romaşcanu.00 . Vicepreşedinte Mihai Antonescu. Romaşcanu.Dl.15 .00 .Dl.Lucru în birou. reîntors din Transnistria: raport. Mareşal.10 .00 . V. Comisar General al Preţurilor. Comandantul Militar al Capitalei. 21. 6 februarie 1943 (la Preşedinţie)ccxxv 10.I.20 . vol. 11.Lucru în birou. 21. După terminarea slujbei. 13. asistă la slujba religioasă de la Sfânta Patriarhie. 539 540 Registrul istoric.30 .30 . Adj. Sâmbătă. 239 . 17.Dl.Plecarea la vilă.Dl. V. 21. f. General Jienescu. General C. 12.

10 februarie 1943 (la vilă) 10. General Constantin. Mihai Antonescu: lucru. . Ministru Killinger.Lucru în birou. . Miercuri. 124-125). Jurnal.Dl.Dl. 19.Ministrul României la Berlin: chestiuni de serviciu. Subsecretar de Stat Dănulescu: chestiuni de serviciu.Plecarea la vilă. Marţi.00 .A. 13.F. 12. 19.50 .Dl.30-12.Lucru în birou. 213.4. Atena. Ghiţulescu .30 . Ministrul Presei germane: prezentare. Ing.A. 12-12.00 .30 . La Preşedinţie 11.15 . .Plecarea la vilă.R. f. 9 februarie 1943 (la Preşedinţie) 10.10 . Georgescu .Ministrul României la Madrid: chestiuni de serviciu. . 19.00 .35 . 240 .Dl. Colonel Miclescu: chestiuni personale.Ministerul Interne. .C. vol. I.Ministerul Sănătăţii.Dl. apoi în misiuni la Berna.00 .Dl.Lucru în birou. Varşovia.. aflat începând din 1924 în Centrala din Bucureşti a MAS.30 . V. Direcţia Mişcării. 18.30 . 118. General Şteflea.Dl. 17.Lucru în birou.00 . Lucrărilor Publice.45 .Dl.Dl. Ing. 17.Dl.c. f. Maior Căpăţână de la Societatea de Telefoane545. diplomat de carieră. . 8 februarie 1943 (la Preşedinţie) 11.Dl. 14.Plecarea la vilă.Dl. Paris.20 . 544 Nicolae Gr.Min. Vaida-Voievod 542 : mulţumeşte pentru o chestiune personală în legătură cu situaţia actuală543. Col. Prof.Dl. 19..Dl. 542 543 Cf. .Dl. p. Gelep .?). 545 Registrul istoric. Dr.00 . Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu. General Jienescu.30 . Schmidt.00 .Dl.00 .Măsuri pentru evacuarea Capitalei în caz de bombardament: . Secretar General Ovidiu Vlădescu: lucru. V.Dl. Niki Dumitrescu544 . Bossy . Dumitrescu ( 1894. p.Dejun la Preşedinţie.1941 – ministru în Spania (MAS. 214.00 . . 12. Stoichiţă .00 . iar de la 1.Dl. .Dl. 21. General Marinescu . 21.Dl.Lucru în birou. vol. 17. 18. Anuar Diplomatic – 1942.Pace şi război . Registrul istoric. General Pălăngeanu .Dl. Ministru Aurelian Pană: chestiuni de serviciu.Prefectul Poliţiei. mai întâi ca ataşat de legaţie. 14.Jurnalul Mareşalului Antonescu Luni.

14.1942 – 30. General Şteflea549. General Dobre.Plecarea la vilă.00 .35 .30 .Lucru în birou. Joi.Dl.10 . 156-157). f. General Popescu. . 21. [Sabin] Manuilă . 11.Dl. Napoleon Creţu . V. . . General Dobre. V. 13.Dl.15 .Lucru în birou. 12 februarie 1943 (la Preşedinţie) 10.Dl.Dl. General Dr. profesor la Universitatea din Bucureşti.Lucru în birou.00 .30 . Giurescu548: în legătură cu lucrarea Siebenbürgen.00 . 18.M. Ministru Marinescu: chestiuni de serviciu.Dl. . f. 215. Director Măgureanu .Dl.Dl. 12. . Moto Mec. Lovinescu .Dl.45 . .Plecarea la vilă pentru dejun. vol.20 .Vol. 17.Dir. . 19.Dl.Dl.Ministerul Culturii Naţionale.30 . 18. vol. membru al Academiei Române. Registrul istoric. Căpitanovici.Dl.Dl.I. Col.00 .Lucru în birou.).Dl.1943) . Miclescu547. Eugen Cristescu. Ing.Dl. Vineri.Plecarea la vilă. . Prof.St.Dl.VI. General Nicolaescu (Dir.30 .15 . 20. Colonel Diaconescu. 216. V. f.Dl. Giurescu (1901-1977).Dl. General Jienescu. . 549 Registrul istoric.Dl. 217. 19. Ministru Neubacher: o comunicare din partea D-lui von Ribbentrop. p.Consiliu pentru ordinea internă: .00 . . General Şteflea. Serviciul Statistic. General Pălăngeanu. General Davidescu.Plecarea la vilă.Ministerul Propagandei546. cunoscut istoric şi om politic.Dl.Dl.40 . General Vasiliu. 13. 19. 546 547 Registrul istoric. .30 .Consiliu de colaborare militară: .Dl. Ministru Buşilă: instrucţiuni.30 .Plecarea la vilă pentru dejun. Eugen Cristescu. .15 . 19. 17. 13. Secţia 6. General Şteflea. 241 . autorul unor remarcabile sinteze şi monografii (Enciclopedia istoriografiei româneşti.30 . vol.M. 13. 548 Constantin C. 11 februarie 1943 (la Preşedinţie) 11-11.Dl. 21.Dl. II: Succese şi eşecuri (1.

30 .Lucru în birou.00 .30 . Duminică. 550 551 Josej Kammhuber (1896-1986). 14 februarie 1943 (Predeal)ccxxvi În tot cursul zilei. . Mareşal rămâne la vilă. Marţi. f. 13-13. Luni.Barăcile plotonului special de jandarmi pază. Ministru Dr.Lucru în birou (cu Dl.Ministrul de Interne: chestiuni de serviciu. General Kammhuber550. Mareşal.D-na Goga.15 .Dl.Vizitarea căminului de copii din Sinaia de sub conducerea D-nei Creţu. Mihai Antonescu. Registrul istoric. Mareşal a fost întâmpinat de Primarul oraşului şi Şeful Poliţiei Sinaia.00 . inspectorul aviaţiei germane de vânătoare de noapte în Europa: prezentare. 16 februarie 1943ccxxvii 8. . Maior Eugen Niculescu).30 .30 . cel dintâi general al aviaţiei nocturne din cadrul Luftwaffe. magazia de alimente. Sâmbătă.Jurnalul Mareşalului Antonescu 20.Dl.30 . General Popescu . General Pantazi. la care iau parte: .Pace şi război .D-na şi Dl.D-na şi Dl. ..00 .Sosirea la vila Băneasa. Mareşal au vizitat: .D-na şi Dl.Cina. Mareşal.40 . rămânând mulţumit de cele constatate.Dl. La vilă 12. 18. vol. lucrând singur în birou. 14. 219. V. 20.Sosirea la vila din Predeal. 14.Întreaga gospodărie din jurul vilei. 18. Dl.15 . Prof. Mareşal Antonescu pleacă cu automobilul la Predeal. Tomescu: chestiuni de serviciu551.Dejunul. Miercuri.D-na şi Dl.Dejunul. La plecare Dl. 11. 14.30 . unde a rămas perfect mulţumit de cele constatate. 242 . pleacă cu automobilul la Bucureşti. 17-18 . 13. La sosire Dl. 13 februarie 1943 (la Preşedinţie) 11. La acest cămin servesc masa circa 150-180 copii zilnic. Mareşal a mulţumit D-nei Creţu şi D-lui Primar.Dl.Dl. sala de mese. 15 februarie 1943 (Predeal) 11-12. 17 februarie 1943 (la Preşedinţie) 11.Plecarea la vilă. însoţiţi de D-na Goga.15 . D-sa a vizitat dormitoarele.00 . brutăria etc.00 .

Lucru în birou.00 . General N. f.45 .554. .St.00 . . .00 . Nestorescu .40 . 18 februarie 1943 (la Preşedinţie) 11.30 .Consiliu pentru ordinea internă: . „Românofir”: chestiuni personale.00 . 19. 13. Vineri. General Jienescu. General Popescu .1942 – 30. .Dl. Joi. I. .Dir. .Secretar General la Consiliul de Patronaj: chestiunea puf şi fulgi pentru invalizi552.10 .Dl. Jurnal.Lucru în birou.Dl. vol.Dl.Dl. 17. Col.Dl. State .Dl.30 .1943) 12.00 .30 . Borcescu .Dl. Pălăngeanu.30 . Prof. 21.Plecarea la vilă.Dl.Dl.Dl.M.Dl. Mihai Antonescu.Şef S.20 .30 . 243 . Guvernator Ottulescu: schimbarea rublelor pentru românii basarabeni şi bucovineni. 554 Registrul istoric. 19 februarie 1943 (la Preşedinţie)ccxxviii 10.Plecarea la vilă. II: Succese şi eşecuri (1.Consiliu de colaborare militară: . vol. .St.00 . 19. .Dl. Ştefănescu . 11. I. Dănulescu: chestiuni de serviciu.Vol. Soc. General Şteflea. IV. .Plecarea la vilă pentru dejun.Dl.Lucru în birou.00 [→ 19.Dl. . V. General Şteflea. M.Plecarea la vilă.Lucru în birou.50 . . General Dobre.Plecarea la vilă pentru dejun. General Petala: chestiuni personale.Dl. 17.Dl. 221.D-na Elena Gr. 18. V.Dl.20 . .Şef S. 17. . 13.Dl. 21.30 . p. General Stoenescu.Ministru de Interne.Dl. Cf. f.00 . Eugen Cristescu. M.00 . 19. 18.Dl. 264. General Vasiliu. Brătescu-Voineşti553: chestiuni în legătură cu cenzura.M. General Pantazi.VI. 220. General Pantazi. 19. 13. . 20. prezidat de Mareşalul Antonescu]555: 552 553 Registrul istoric.Consiliu Economic. Subsecretar de Stat Dr. Colonel Diaconescu.Dl. 13. Ministru Dragoş.Lucru în birou. Filipescu: în legătură cu „Crucea Roşie”. 14. Col.I.Dl.00 . General Dobre.

20.Pace şi război . singur. .15-12 .Lucru în birou.Dl.vechiul Ataşat Militar Aeron.Dl. p. reuniunea s-a desfăşurat între orele 18. Dr.Dl. Ministru Neagu. Economiei Naţionale).Dl. Ministru Marinescu.15 şi 19. Ing. 11.30 . 13. 157). la serviciul religios de la Biserica Albă.00 . 97-122. Palmentola .00 . f.N. .Dl.Dl. 11. . 555 Potrivit Proceselor-verbale (I. .30 .Dl.Dl. 244 .Dl.20 . . Mareşal ia parte. 62.).20 .Dl. 21.30 . Luni.Dl. Jurnal.Dl.00 . 20 februarie 1943ccxxix (la vilă) 10.Lucru în birou. . General Popescu.30 . Vlad. organizată de Serviciul Statistic. Col. Mareşal se duce la dentist.Vizitarea Expoziţiei Românilor de peste Bug. 556 Cf.. Minescu.Jurnalul Mareşalului Antonescu .Dl. .Dl.Dl. industriaş.Plimbare pe jos pe Calea Victoriei până la Biserica Albă. Duminică. . 21.noul Ataşat Militar Aeronaval italian.00 . I. La Preşedinţie 11. Valeriu Pop556: informare asupra situaţiei.Lucru în birou. de Patronaj).Dl. în Stenogramele .Dl.30 .50. 11. Ministru Tomescu: chestiuni de serviciu.30 .Dl.00 . General Constantin. . Lt. Col. Andone (Min.Plecarea la vilă. 20.15 .Prezentare pentru plecare şi sosire: .Lucru în birou. Mareşal rămâne la vilă.Lucru în birou. Mihai Antonescu.45 . p. 20. General Dobre. 22 februarie 1943 (la Preşedinţie)ccxxx 10. 13. sub preşedinţia prof. General Răşcanu. 21 februarie 1943 10. Lt. IX.00 . Dl.Plecarea la vilă pentru dejun. Guvernator Ottulescu (B. General Dobre. La Preşedinţie 12.R. . 17. Ministru Buşilă. Mareşal pleacă la vilă.Plecarea la vilă.Dl.Dl. . . Textul integral al minutei reuniunii Consiliului. Vlad (Cons. Italian. După amiază. 20. Sâmbătă. . Ministru Pană.Dl. Cezare de Porto ...

Plecarea la vilă pentru dejun. 19.15 .Plecarea la vilă.Dl. 13.Dl.Lucru în birou. 557 558 Registrul istoric. 17.Dl.Dl.Dl. II: Succese şi eşecuri (1.VI. Prof.30 .45 .30 .Dl.Dl. Moruzi: chestiuni în legătură cu organizarea Serviciului Sanitar în zona de operaţii. 18.Vol.Plecarea la vilă. 17.Paroh la Biserica Albă.00 . Mitropolitul Visarion [Puiu]: chestiuni bisericeşti în legătură cu Trans.Sosirea la Preşedinţie. Secretar General Ovidiu Vlădescu. 11. Col.50 . Asistă: Dl. Popovici. dr. V. Ursu . Marţi.O.V. Vicepreşedinte: lucru. 225.D-na şi Dl.Lucru în birou. la care iau parte: .Dl. vol.30 .I. Ministrul Internelor: chestiuni de serviciu. 20.R.Dl. 11. General Popescu.00 . Soicescu .Dl. V. f.Plecarea la vilă.30 . 18. . 245 .30 .30 . General Hansen.00 .Plecarea la vilă.00 .00 .1942 – 30.Dejun la vilă.Măsuri pentru repararea Teatrului Liric pentru reprezentaţiile de operă: . Dr. Rădulescu . 12. 19. Dr. 226. Miercuri. Horia Hulubei: în chestiunea D-lui Hudiţă.Dl. f. . Registrul istoric. vol. S. Lucru în birou.Dl.00 . General Pantazi. Constant: chestiuni personale. 14. în calitate de Subsecretar de Stat al Marinei. General Şteflea: chestiuni de serviciu557.: relaţii asupra graficului cu emisiunile monetare.Dl.Dl. 21.40 . Dim.Lucru în birou.30 . Scărişoareanu: raport de activitatea Casei I. Prof. 12. 23 februarie 1943 (la Preşedinţie) 10.20 .00 .Dl.40 . Danielopol: neregulile de la Spitalul Elias. General Răşcanu558.] Şova.Ad-tor B.40 . Ivan Milecz.15 .Lucru în birou. Mareşal. 19. 19. 12.Preot Prof.1943) 11. Alex. P.Lucru în birou.Şeful Spitalului 303 şi Căminului Invalizilor. Lt. .Depunerea jurământului D-lui General [N. Mareşal Antonescu. 12.45 . 13.00 . 19. 18. 18.Dl.Dl.00 . 21. 13.10 . Ministru Petrovici. 24 februarie 1943 (la Preşedinţie)ccxxxi 11. 11.00 .Dl.Lucru în birou. General Pantazi şi Dl. 18. Ministrul Slovaciei: prezintă mulţumiri din partea Şefului Statului pentru telegrama de condoleanţe trimisă de Dl. General în rez.I. General Pantazi: prezintă 18 ofiţeri care s-au distins prin muncă excepţională.N. 13.00 . univ.30 .50 . Ministru Buşilă. 14.00 .

Ministrul Turciei559.Dl.Dl. 559 560 Registrul istoric. General Şova N.Dl.15 .Dl. de serviciu. Vineri. 19. General Şteflea.10 . General Popescu D-tru.30 .D-na Isa Hesselman Exarcu: chestiuni particulare. General von Mann.Dl.00 .Dl.15 .Dl. 228. Joi.Dl. 20. Adj.Adjutantul D-lui General Hansen. .Dl.Dl. f.00 . . Torţu. .Plecarea la vilă. . 17.Lucru în birou (la Preşedinţie). Prof.Dl. .Vicepreşedintele Consiliului.. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. . 229.Plecarea la vilă.Dl. 13.Consiliu de colaborare militară: . Amiral Tillessen.Dl. General Dobre.00 . General Gerstenberg.40 . Colonel Spalcke. 26 februarie 1943 (la Preşedinţie)ccxxxiii 10. Ministru Neagu.D-na von Exner.Şeful de Stat Major al D-lui General Hansen. General Dobre560.Pace şi război .Lucru în birou. 21. General Jienescu. 25 februarie 1943 (la Preşedinţie)ccxxxii 10. . General Pantazi.Maior Marin. 11. 21. f. General Pantazi. Registrul istoric. . Suphi Tanrioer .Consiliu pentru ordinea publică: .Dl. Prof.00 .30 . . General Şteflea. . 13. .Dl.Dl.Dl.Dl. . 246 . 17. 16. General Şova. . vol.Dl. Mihai Antonescu . vol.00 . V. General Dobre. Vicepreşedinte Mihai Antonescu.D-na Veturia Goga.20 .Lucru în birou. . .Lucru în birou (la Preşedinţie).Dl. V. 20.Jurnalul Mareşalului Antonescu . .Plecarea la vilă. 11.Dl. .00 .Lucru în birou.00 . . Ministru Tomescu. 18.40 .Dl. . .Chestiunea refugiaţilor: .

00 .Dl. 561 562 Registrul istoric. 13. 11. vol.30 .Dl.Dl. Brătescu-Voineşti563. General Pantazi: instrucţiuni. Registrul istoric. 17. V.Dl. înapoiat de pe front: raport. Episcopul Nicolae de Oradea . Ministru Tomescu. . .fosta soţie a lui Octavian Goga: în chestiunea unei pensii naţionale viagere.30 . S. 11. Sâmbătă. Căpitanovici561. Situaţia medicilor aflaţi pe front: . General Gerstenberg: în legătură cu organizarea Corpului Aerian Român . General Jienescu. General Vasiliu. Pălăngeanu N. 230. 12. General N. 247 . f.45 .00 .00 .50 .Dl. 12. 17.00 .Dl.Dl. f. Ministru Pană: organizarea agriculturii în stat.Dl. 21. P. General Popescu Dumitru. 12. Cosma . Mareşal la legea de organizare sanitară. vol. Dl.20 . vol.Lucru în birou (la Preşedinţie). Eugen Cristescu. f. 12.VI.Dl. 15. Duminică.I. 13. Luni. 563 Registrul istoric.Dl. V. 233. 18.30 .Beiuş: starea de spirit a populaţiei din acea regiune562. 20.Lucru în birou.50 .Dejun la Palatul Regal.00 .Plecarea la vilă pentru dejun.Vol. Mareşal rămâne la vilă. II: Succese şi eşecuri (1.Sosirea la Preşedinţie (de la Palatul Regal). 13.30 .1943) .Lucru în birou.Lucru în birou. Ministru Tomescu: în legătură cu observaţiile făcute de Dl.Dl. 1 martie 1943 (la Preşedinţie) 10. . 17.Plecarea la vilă.I.Dl. 18.00 . Colonel Diaconescu.Lucru în birou.D-na H.Lucru în birou.00 . 20.Plecarea la vilă. 18. General Dr.30 . V.30 . Ministru Neagu: în legătură cu bugetul. 11.Lucru în birou.. 233.30 . 18.Dl.Dl.Problema medicilor evrei. 27 februarie 1943 (la Preşedinţie) 9.00 .Plecarea la vilă pentru dejun.1942 – 30. 28 februarie 1943 (la vilă)ccxxxiv În tot cursul zilei.45 .Dl. General Voiculescu: chestiuni de serviciu în legătură cu Basarabia.40 . . .15 .00 .

00 .).Plecarea la vilă.Dl.Dl..Dl.Dl.Plecarea la vilă pentru dejun. 18. . . 17.45 .Lucru în birou (la Preşedinţie). 122. General Pantazi.15 . V.30 . General Vasiliu . iar textul integral al minutei şedinţei de Consiliu. . 234.Jurnalul Mareşalului Antonescu 20. Ministru Buşilă. Romaşcanu.N. 13.Dl. . General Dobre.R.R.Vizită inopinată la Atelierele Leonida pentru a se vederea transformarea carelor ruse 1. Participă şi D-nii: General Pantazi. 21. 11-12. I. 18. . P.Dl.F.Dl. Davidescu.Dl..: . Vicepreşedinte Mihai Antonescu. .Chestiuni de serviciu: . Ministru Buşilă. 2 martie 1943ccxxxv (la Preşedinţie) 10. .Dl. General Orezeanu. Guvernator Ottulescu (B. Ministru Pană. S.Dl. 21. vol.00 .15 . 248 .Dl. General Constantin.Plecarea la vilă pentru dejun. IX.30 . Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu566.00 .Dl. .Dl. 13.Dl.Dl. p. 13.00 . 19. 564 Vezi şi Procese-verbale. . 158-159. S.00 . .. Patriarhul României: chestiuni bisericeşti. . .Pace şi război .00 .00 . .I. General Popescu D. 17.30 . 12. . General Şteflea.Dl.Lucru în birou. 17. Marţi.Consiliu Economic [prezidat de Mareşalul Antonescu]564: . Miercuri.Dl. Vicepreşedinte Mihai Antonescu.Dl. Subsecretar de Stat Vulcănescu. General Dobre. Ministru Neagu.30 .Lucru în birou. .Dl. Col. Vicepreşedinte Mihai Antonescu.Plecarea la vilă.00 . sosit la Bucureşti în noiembrie 1940.00 . General Dobre. General Nicolaescu. 565 Şeful Statului Major al Misiunii Militare Germane a Aerului.60 în care de asalt. 3 martie 1943 (la Preşedinţie) 11.Dl.Subsecretar de Stat Interne.Dl. General Bassenge565: prezentare pentru plecare. în Stenogramele .30 .Dl.Propuneri pentru sporirea potenţialului C. .Ministrul Internelor. f.139. 566 Registrul istoric. f.Lucru în birou (la Preşedinţie). Ministru Dragoş. 12.

S.Dl. 147-148). iar din 1934 fruntaş al P. II: Succese şi eşecuri (1. apoi arestat şi deţinut până în 1955. 4 martie 1943 (la Preşedinţie) 11. Caramizi . V. 18. acad. f. Petraşincu . 20. 17. Vineri. 567 568 Registrul istoric. . Ion Constantin.General Pantazi.Dl. vol. Hudiţă568: în legătură cu audienţa D-lui Rector Horia Hulubei. Ministru Petrovici.Lucru în birou. 2008. 19. p.Dl.General Zaharescu.Prezentare pentru plecare.00 . .N. Joi. .Plecarea la vilă pentru dejun. P.Dl. istoric.I.Ad-tor General al Şcolii şi Bisericii Române din Macedonia.Lucru în birou. .Plecarea la vilă. Amiral Schuster.45 . .Lucru în birou. . .I. Ministru Neagu567. Pantelimon Halippa ….I. 19. 236. General Constantin. 18.. P.1943) . 13. conferenţiar la Universitatea din Iaşi (1928-1935).Dejun la vilă cu: . eliminat din învăţământ. 1997-2010) acoperind ajunul şi îndeosebi epoca celui de-al doilea război mondial. editat de ginerele său. 5 martie 1943 (la Preşedinţie) 10. .Situaţia românilor din Macedonia: . Dan Berindei (Stan Stoica. Papagheorghe . Rădescu (1944-1945).1942 – 30. 272-273. Dl. Lupu). Dicţionar biografic de istorie a României.General Jienescu. S.Dl.00 .30 .General Şteflea. coordonator. Ministru la Agricultură şi Domenii în al doilea guvern C.00 . .General Şova. Ca istoric a publicat lucrări de specialitate. Sub comunişti.Consiliu de colaborare militară cu D-nii: .Ţ.45 .00 . 20. Prof. Mitropolitul Bălan. Ion Hudiţă (1896-1982).Dl.Lucru în birou. reîntemniţat ulterior pentru scurt timp. N.00 . Mihai Antonescu.45 .Dl.Plecarea la vilă. .Dl. apoi la Şcoala de Arhivistică din Bucureşti şi conferenţiar la Universitatea din Bucureşti (1941-1947). 249 . profesor la Academia de înalte studii Industriale şi Comerciale din Bucureşti (1935-1938). dar s-a impus ca autor al unui amplu Jurnal politic (zece volume. S.General Dobre. . 21. Mareşal îl decorează cu ordinul „Mihai Viteazul” clasa a 3-a: .Vol. .Dl. Prof. I. S.45 . Patriarhul Nicodim. 13.Preşedintele Comunităţii Române din Salonic.VI.Preşedintele Societăţii Macedo-Române. Sănătescu (1944) şi în guvernul N.00 . Membru al Partidului Ţărănesc-Democrat (dr. p. Bucureşti.15 .General Niculescu C.

14. 18.I. Sâmbătă.Principesa Sturdza.30 . 6 martie 1943 (la Preşedinţie) 11. Vicepreşedinte Mihai Antonescu.40 . 14.Căpitan de Marină Arnold.00 .Dl. 13.30 . P. P.Dl. .D-na Goga.50 . Mitropolitul Bălan. Drăgănescu. Mitropolitul Bălan.00 . 15.Sosirea la Preşedinţie. 18. 9. cu Dl.00 .Dejunul.Dejunul. General Niculescu . având invitaţi pe: . S. 7 martie 1943 8. 569 Cf. 14. General Pantazi.Pace şi război . . 13. 250 .30 . Dr.Principesa Sturdza. Colonel Davidescu.Dl. p.Cina. P. S. . Vicepreşedinte. . S.I.00 . P. Jurnal.I. S.30 .Dl.D-na şi Dl. 18.Jurnalul Mareşalului Antonescu . 20.D-na şi Dl. Mareşal pleacă cu maşina la Bucureşti. Mitropolitul Bălan. Mitropolitul Bălan.30 . S.30 . ofiţer de legătură.00 . General Orezeanu. . 20. Constant: aduce un răspuns D-lui Mareşal.30 . 18. 15. Cpt.30 . intim.15 .00 . Luni. 20. S. Mareşal vizitează curtea.Plecarea la vilă. Virgil Potârcă569. 21. 12.00 . 120. S.Dl. Cpt.00 .Dl.Dejunul.Sosirea la Predeal.D-na şi Dl. Vicepreşedinte. S.I. 19. Mareşal pleacă cu automobilul la Predeal.Dl. S.Dl.D-na şi Dl. 20. Ghestemberg de la Braşov. 8 martie 1943ccxxxvi 11. 19.Comandantul Militar al Capitalei. având invitaţi pe D-na Goga şi I.Dl.D-na Goga. Vicepreşedinte se plimbă pe şosea. Mareşal însoţiţi de Dl.D-na şi Dl. 19.Dl.Cina. . P.30 . Mitropolitul Bălan al Ardealului. Vicepreşedinte şi D-na Goga. Drăgănescu.00 . I.00 . având invitaţi pe: .30 . . Duminică. . S. General Orezeanu.Dl. Dr.D-na Goga.Dl.00 .

251 .Dl. Dl.Dl. 19.00 .Lucru în birou.00 . Ghiolu . Miercuri. .Lucru în birou.Vizită la Mănăstirea Plumbuita pentru stabilirea lucrărilor de restaurare. Aşez.00 .Dl. General Popescu .Plecarea la vilă. Amiral Păiş: prezentare pentru plecare. General Rosetti: chestiuni personale.30 .00 . Lucru în birou. 20.Consiliu de colaborare militară: .Sosirea la Preşedinţie. 17. 18. Au luat parte: I. P. General [Olimpiu] Stavrat.Dl. Patriarhul Nicodim.30 . . Comisiei Monumentelor Istorice.Lucru în birou. S. Secţia 6-a.Plecarea la vilă. Colonel Macarovici .15 . General Pantazi.Plecarea la vilă. 20. . Joi. 12. 11 martie 1943 (la Preşedinţie)ccxxxviii 11.44 .Dl.Dl. General Jienescu.15 . Dl.Dl. 19.15 .30 . .30 . .30 . 18.Dl. 21.Plecarea la vilă pentru dejun.1943) Marţi. General Sănătescu: instrucţiuni. Victor Brătulescu. 20. 13.1942 – 30.40 .Plecarea la vilă pentru dejun. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. .20 . General Şova.Dl.Dl.I.35 .45 . 20.00 . 17. General Pantazi. General Voiculescu.Dl. S.Plecarea spre Mănăstirea Plumbuita (Colentina). „Regina Maria”.Ministrul Internelor: chestiuni de serviciu.Subsecretar de Stat la Ministerul Economiei Naţionale: rezultatul tratativelor economice cu Elveţia.Dir. General Răşcanu. şi Dl.Dl.10 .Dl.Lucru în birou.Dl. 21.Dl.30 .00 .Plecarea la vilă.Vol. Dir. 13. 9 martie 1943 (la Preşedinţie) 10.Dl. Ministru Marinescu: prezintă proiectul legii chiriilor. 19. .Dl. 10. II: Succese şi eşecuri (1. 18.Instrucţiuni: . General Dragalina. 10 martie 1943ccxxxvii 10.00 . 13.VI. General Şteflea.00 . General Dobre. Primar General al Capitalei. 11. Colonel Dumitrescu din Marele Stat Major.00 .Lucru în birou. 20.

se va cita: Registrul istoric.Dl. 20. Ministru Pană. Ministru Neagu. f. 252 .Dl. I.00 .1943-23.Dl. Stan. VI.45 .Lt. Col. Duminică. Legislativ. Contencios Ministerul Agriculturii.Dir. Dl.Plecarea la vilă pentru dejun. Preşedintele Corului.Dl. Teodorescu Darie .Lucru în birou. 12 martie 1943 (la Preşedinţie) 10. Const. după ce le vorbeşte câteva cuvinte mulţumind pentru activitatea corului. 17. .Dl. vol.Plecarea la vilă. Zugravu.Dl. 2-3 (În continuare. Rădulescu: un răspuns în legătură cu alegerile eparhiale. 4. 19. .Jurnalul Mareşalului Antonescu Vineri.Dl. Mareşal rămâne la vilă. . Subsecretar de Stat Dănulescu. Dirijorului Corului şi pe pensionarul Luca (de 50 de ani în cor). 21. General Popescu D-tru.Dl. Ministru Tomescu. Dl.Plecarea la vilă pentru dejun. ANIC. . Prof. General Vasiliu. Prof.00 .Corul „I. 12. Matei.25 . decorează pe: Preşedintele Corului. Prof. Ministru Killinger: comunicare (vizita D-lui Ministru von Ribbentrop la Roma)571.00 . . Priboianu . Secretar General al Societăţii. Topliceanu.15 .Dl.Lucru în birou. rez.Dl.Dl.Prefectul judeţului Neamţ. Dl. Dl. . 11. Vaida-Voievod. Măgureanu de la Cons.00 .00 .Consiliu pentru Ordinea Publică570: .Dl. VI). 18.1943. VI. Pălăngeanu. . 14 şi luni 15 martie 1943ccxl Dl. Dl. Mareşal Antonescu rămâne la vilă. Dirijorului Corului. III. Sâmbătă. Eftimie Antonescu . împreună cu organizatorii săptămânii bănăţene: Dl. .Dl.30 . 19. Dl.30-20 . 11. f. 572 Registrul istoric. . Colonel Diaconescu. Vicepreşedinte. rezolvând corespondenţa curentă. dosar 465/1943. General Orezeanu. 13.Preot Dr. Ministru Marinescu.Organizarea fundaţiei Mihail: . Tiberiu Sevici. f. Eugen Cristescu. General N.Dl.Pace şi război .Dl.X.Dl. . vol.Rectorul Academiei Comerciale572.Lucru în birou. 570 571 Vezi şi Procese-verbale. 13 martie 1943 (la Preşedinţie)ccxxxix 11. Registrul istoric al Conducătorului Statului.Dl. După amiază. 14. fond PCM – CM. vol.15 . 13. Preşedintele Cercului „Banatul”.00 . Vidu”.00 . P.00 . Nemoianu. 13. 160. Mareşal. . .

Spitalul Militar „Regina Elisabeta”: . Căpitan de Marină Călin Botez de la Legaţia din Lisabona: informaţiuni. Noveanu.Dl. 17 martie 1943 (la Preşedinţie) 10.00 .30 . 13. Burileanu .Dl.Lucru în birou.Consiliu cu Guvernatorii [prezidat de Mareşalul Antonescu]574.30 . 11.Lucru în birou. .Plecarea la vilă.Lucru în birou.Bugetul Consiliului de Patronaj şi al ajutorului de iarnă: .30 .1942 – 30.I. 19. 140-162. Dr. Popescu. 574 573 253 . 18 martie 1943 (la Preşedinţie)ccxlii 10.Dl.Lucru în birou..15 . Căpitanovici.00 . f. I.Dl. 161-163. 11. Lt. 16 martie 1943ccxli (la Preşedinţie) 10.: chestiuni de serviciu573. General Sănătescu. vol.00 . General Şteflea.Lucru în birou.Directorul Eforiei Spitalelor Civile: chestiuni de serviciu.Palatul invalizilor.Lucru în birou.30] . 6.30 .Vol. .A-dtor B.Dl. în Stenogramele .00 . . . La Preşedinţie 18. .N. C. Liviu Ursu.Dl.Dl.Plecarea la vilă. .30 . Marin Mihuţ.00 .Dl. 19.Dl.00 .00 .Dl.Consiliu de Colaborare Militară [prezidat de Mareşalul Antonescu]: .Plecarea la vilă pentru dejun. textul complet al minutei şedinţei de guvern. General Pantazi.50 .00 .Dl.Secretar General al Consiliului de Patronaj. II: Succese şi eşecuri (1.30 .Plecarea la vilă pentru dejun.Dl.00 .Preşedinţi ai diferitelor industrii din Bucovina: în legătură cu industriile ce conduc: .VI.R. State . 17. . 21. La vilă 17. 20. 19. 20. Joi.00 . 21.corespondent de război al revistei „Stuttgarter Illustrierte”: reportaj fotografic.00 [→ 13.Dl. p. 18.. 12.Lucru în birou..Dl. General Jienescu. Vezi şi Procese-verbale. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. f. General Dobre. 13. 11. Dr. 18.00 .Dl. Miercuri.00 . General Dr.Lucru în birou.30 . Max Seidel . Int. Col. IX. VI.Dl.1943) Marţi. 13. Stoicescu . Registrul istoric.

M. .Munca obligatorie pentru femei: . General Dobre: chestiuni de serviciu. . 20.Plecarea la vilă.Parcul tineretului de la Mănăstirea Plumbuita.Jurnalul Mareşalului Antonescu 13. Vineri.Dl. Ministru Neagu: chestiuni de serviciu.00 .30 .D-na şi Dl.Dl.Chestiuni de serviciu: .Dl.Legea muncii de folos obştesc şi obligatoriu.Dl.D-na Teodorescu.Dl. 9. 254 . 19. Creşt.D-ra Nichita . . 11. General Popescu. Patronaj. VI.00 .de la Cons. . 20 martie 1943 (la Preşedinţie)ccxliii 11.Dl. Societatea Vulcan. .Plecarea la vilă.00 .20 . 575 Registrul istoric.Lucru în birou. 14.45 . 18. Subsecretar de Stat Iliescu.Dl.D-na Goga.15 .Dl.Subsecretar de Stat al Educaţiei Extraşcolare. 18. 12. George Bastaky .15 . General Emil Pălăngeanu .D-na şi Dl. Zilişteanu. . Basil Teodorescu. Patronaj.D-na Mareşal Antonescu. Iotzu: informaţiuni de la Berlin575.Dl. .Lucru în birou.Dl.00 . General Vasiliu. 19.Dl.de la Cons.R. 19.00 . . 19 martie 1943 (la Preşedinţie) 10.15 .Dl. .00 . .D-na Pogoreanu .Dejun la vilă.Dir. Cpt.45 . General Iliescu . Dr.00 .Plecarea la vilă. Sâmbătă.de la Asoc. . Eppinger. 21. vol.Pace şi război . Prof. . General Calotescu: chestiuni de serviciu. având invitaţi pe: .Insigne şi uniforme. General Gerstenberg . . Dr. Se discută: . .45 . 13.Dl. 19. 20. General Răşcanu.Lucru în birou.înapoiat de pe front: informaţiuni.Dl. Prof. Ministru Tomescu. Degan . 17.Dl.Dl. Secretar General State. . Ministru Dragoş: chestiuni de serviciu. 22.Plecarea la vilă..00 .T. Dr. 19.Serbarea tineretului 21 mai.D-na El.45 .45 . . f. a Femeilor.40 .Dl. General Aurel Iliescu: o chestiune personală.

la care iau parte: . Mircea Vulcănescu ş.1942 – 30.Dl. 21 martie 1943 (la Preşedinţie)ccxliv 11. Mareşal pleacă cu automobilul la Predeal.Lucru în birou.Vol. 18. . Mareşal cu Dl. 22 martie 1943ccxlv 10.Dl. Mareşal vizitează preventoriul şi spitalul din Predeal. General Gheorghiu.30 .VI. General primeşte în audienţă pe: . Ministru Marinescu.D-na şi Dl. .Dl.Instrucţiuni: . 10).Dejunul. Duminică.00 . .) (Registrul istoric. General Orezeanu. vol. f.Dl.Cina: D-na şi Dl. Comandantul Campaniei Jandarmi Pază. Eugen Cristescu. 16. Mareşal vizitează curtea şi grădina. 20.D-na şi Dl.Dl.00 .I. Vlădescu.30 .Sosirea la Predeal.Dl. .00 . 255 . Vicepreşedinte Mihai Antonescu.Dl.Dl. intim.Cina. Secretar General O. Secretar General O. Colonel Lotir. . 20. f. 13.30 Dl. 576 577 Procese-verbale. VI.Dl. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. Mareşal. . . . Mareşal lucrează în birou.Dl.Dl.45 .Dl. 13. Colonel Lotir. Dl.00 . Cu începere de la ora 10. unde sunt întâmpinaţi de Dl.00 → [Consiliu de Miniştri pentru reglementarea creditului.1943) . vol.Dl. Luni.00 . 13. Ministru Neagu.Dl.Dl. General Gheorghiu. . General Orezeanu. II: Succese şi eşecuri (1.00 . . General Vântu.Dl.Dl. . General Vântu. f. 20. Mareşal vizitează curtea şi grădina. 12. Maior Rădulescu. Ministru Marinescu. 11. Ministru Neagu. sub preşedinţia prof. Vlădescu.D-na şi Dl. 16. Vezi lista completă a persoanelor primite în audienţă (Eugen Cristescu. 163-164. . După-amiază. 578 Registrul istoric. Ministru Neagu. .Dejunul. VI.Dl.a. I. .00 .Dl.D-na Goga578.30 . Mihai Antonescu]576. Vicepreşedinte Mihai Antonescu577. Subsecretar de Stat Vulcănescu.D-na şi Dl. .Dl.00 . 18. .

Petrescu: .Lucru în birou. 19. .00 .Dl.10 .00 . Finţescu: situaţia Creditului Naţional Industrial.30 .N. pariuri mutuale. Lotir. 21. General Dobre.A.Policlinicile şcolare579. . Şeful Casei Militare a M. 12.Lucru în birou. vol.15 .Plecarea la vilă pentru dejun.Cursuri pentru inspectorii propagandişti agricoli din ţară. N.30 .15 .Pace şi război . 12.Plecarea la vilă. 20.Consiliu de colaborare militară: . 24 martie 1943 (la Preşedinţie) 10. 579 Registrul istoric.15 . 17. 13. f. 17. .Lucru în birou. 11. Pers. General Pantazi.40 .Lucru în birou.Dl. 12.Lucru în birou. Lupu: chestiuni politice. camătă etc.Dl. Patronaj: instrucţiuni în legătură cu bugetul Consiliului de Patronaj (taxe cinematografe.Dl.Lucru în birou. Prof. State .Dl.Dl. . 18. 23 martie 1943 7. 19. Col. M. 25 martie 1943 (la Preşedinţie) 10.00 .10 .Semnarea decretelor de avansări. Vicepreşedinte.00 .Plecarea la vilă. 12.Dl.Rezultatul cursurilor de îndrumare a inspectorilor şi învăţătorilor din ţară.Lucru în birou.). prezentate de Dl.00 .Dl. Mareşal pleacă cu maşina la Bucureşti. Dr. 18.Dl. 10.00 .Examenul de capacitate la şcolile normale.Plecarea la vilă pentru dejun.Dl.40 . 21. General Codreanu.Dl.Dl. 10.Sosirea la Preşedinţie.15 .30 .Dl. Dir.Jurnalul Mareşalului Antonescu Marţi.Dl. . General Şteflea. . Ministru Pană: chestiuni de serviciu.00 .45 . Ministru Marinescu: în legătură cu legea chiriilor. Mihai Antonescu.Dl.45 .00 .Secretar General Cons. 20. . S. General Arhip. 17. Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu.Lucru în birou. C. 256 .00 .Lucru în birou. Ministru Tomescu: chestiuni de serviciu. Joi.50 . 19.30-11.00 . Subsecretar de Stat I. Miercuri. Regelui: chestiuni personale.50 . 11. . 10.Şcolile tehnice industriale la uzinele Astra şi Reşiţa. 12. VI. 13.30 .

.45 . Vineri.Directorul General al Siguranţei.50 .Dl. Eugen Cristescu . General Popescu D. pleacă cu trenul special din gara Mogoşoaia. .Dl. I.Dl. . . Col. 580 Cf.Ministru de Interne. Prof. General Şteflea.Realizări. 13. Marin Alex.30 .Dl.Lucru în birou. La plecare.Împuternicitul Guvernului pentru probleme evreieşti.M. însoţit de D-na Mareşal Antonescu. Romeo Zaharia şi Dl. Ing.N. Adj. Ministru [Vasile] Grigorcea580: chestiuni de serviciu. Eugen Cristescu . General Şova.Dl. .Dl. . . 10. 199.. II: Succese şi eşecuri (1.General Popescu . General Vasiliu . General Marinescu .Situaţia Societăţii..Plecarea la vilă.00 .Plecarea la vilă. Căpitanovici.I.Lucru în birou.Dl. Mareşal Antonescu. [Constantin] Marinescu . Dl.Exploatarea stufului. la care participă: . ..00 . . Pasive. Pop .Dl.Dl. 257 . General Dobre: chestiuni de serviciu.Comandantul Ap. 20. Lecca .A.St.Consiliu pentru ordinea internă: . .00 .Directorul Siguranţei. Conducătorului Statului.Dl. .Dl. .1942 – 30. General Diaconescu . .VI.Dezvoltarea în viitor. Mareşal Ion Antonescu. Dl.Dl. instrucţiuni.Prefectul Poliţiei.15 .Ministru de Interne. . General Dr. pentru a lua parte la serbările de la Chişinău cu ocazia aniversării a 25 de ani de la unirea Basarabiei cu Patria Mamă.Dl.00 . Aug.Şeful Serviciului Special de Informaţii. .00 .Vicepreşedintele Consiliului Societăţii Reşiţa. 18.Dl. Dl. 21. General Pantazi. 19. Mareşal a fost salutat de D-nii: . . Rez. General Dobre. 12. Şef M.Vol.Dir.D-na şi Dl. General Diaconescu .Dl. . .Mărirea capitalului. .Dl.30 . 11.Subsecretar de Stat la Interne. p. Lt. M. Dl.Dl. 14.30 . General Pălăngeanu N. Şcolii Române de la Paris: rezultatele la care s-a ajuns în legătură cu mutarea şcolii române la Paris. . în tren. Bidian .30 .00 . Colonel Davidescu.avocat din Sibiu: chestiuni personale. Dl. Lt. 21.Dl. General Pantazi. .Ministru de Interne. General Popescu . Dr.1943) . Col.Director General al Societăţii Reşiţa. Livezeanu . 19.Dl.Dl. Jurnal.Cina. 13. Adj. General Vasiliu.Şeful Serviciului Special de Informaţii.Plecarea la vilă.Dl. 26 martie 1943 (la Preşedinţie) 10.Dl. Col.

D-na Forţu. Cpt. Dl. Cabinet al Conducătorului Statului.Adj. . Insp. unde şi-a scris amintirile: Consiliul de Patronaj al operelor sociale – Mareşalul Antonescu şi Doamna Antonescu. Dl. .Medicul Conducătorului Statului. Davidescu . împreună cu reprezentantul M. General Vasiliu. Cpt. Davidescu.Dl. Lăpuşna. . Romeo Zaharia .Dl. Anghel . de faţă fiind membrii Guvernului în frunte cu Dl.Secretara D-lui Mareşal.R.Jurnalul Mareşalului Antonescu . Omagiu istoricului V. Lt. Marin Alex. .Şef Cabinet Militar. în 1915 la R..Dl.Dl. Col.A. .Dl. Balaban . Adj. 16-18. Dobrinescu. Sărat. Mareşal.Primarul oraşului Chişinău. iar în 1973 a emigrat în SUA.Dl. f. General Şteflea. . Ionescu .Dl. Turtureanu Emil . . precum şi diverse personalităţi politice. Col.Dl. a lucrat la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti.Dir. Lt. 583 Registrul istoric.00 .Pace şi război .Colonel Meculescu . de asemenea. În 1944. . 581 Domnica Negulescu-Chiriacescu. . 2003. .Secretar Particular al Conducătorului Statului. Focşani. . . 582 Detalii referitoare la manifestările desfăşurate la Chişinău cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la unirea Basarabiei cu Ţara-Mamă. Adj. . p. n.Dl. . poporului şi armatei.din M. f. fiică de militar.de la Cab. 573-626.Subsecretar de Stat la Interne. . După ce depune.Dl.D-şoara Negulescu581 .Director Cabinet al D-lui Vicepreşedinte. Lt. Regelui şi Guvernatorul Basarabiei. în cadrul Consiliului de Patronaj.Prefectul jud.Dl.D-na şi Dl.Colonel Dobjanski . Mareşal ia parte la slujba religioasă care are loc la catedrala Guvernământului. ca secretară personală a Mariei Antonescu. în care arată importanţa actului săvârşit prin realipirea Basarabiei la Patria Mamă..de la Cab.30 .C. o coroană la monumentul Voievodului Ştefan.Dl.D-na Alexandrina Cantacuzino. de serviciu. 258 . Amintiri. Dl. în vol. licenţiată în Drept şi Economie Politică. F. General Vasiliu . Col. . Sâmbătă. Dr.N.Dejun la tren. Maior Florescu Radu . în Registrul istoric. Zilişteanu .Se primeşte defilarea instituţiilor. la cererea lui Mihai Antonescu în 1941-1944 a lucrat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi. VI. S.Colonel Georgescu . Maior Caloenescu N. Dan Chiriacescu. 16-18. . 13. Profesor Mihai Antonescu. Col. unde Dl.Dl.Inspectorul Jandarmilor. Ing.F. 12. VI. vol. Militar. Col.00 . Buzatu.Dl. 27 martie 1943 10. la care participă: . .Dl. Col. . . vol. General Pantazi. . . Mareşal a ţinut o cuvântare583. s-a căsătorit cu dr. Militar. fiind îndelung ovaţionat pe traseu de populaţia locală. Mareşal este întâmpinat de D-nii: .General Voiculescu . editor Gh.Sosirea în gara Chişinău582.Guvernatorul Basarabiei. După război. Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri. Mareşal însoţit de suită se îndreaptă spre locul unde se desfăşoară festivităţile.

Adj.Dl.Dl.Conferinţă de îndrumare şi colaborare cu autorităţile regionale şi locale. În general şcoala se prezintă slab. care a fost găsit foarte bine. unde Dl. 13.I. Mareşal şi Dl.Dl. 272. Romeo Zaharia. VI. Căpitan Trifu. General Stavrat. .50 . 15. General Athanasiu.Dl.D-na şi Dl.Căminul orfanilor de război. General Pantazi. Balaban. găsit foarte bine. Lt.00 .Spitalul Z. membru de onoare al Academiei Române (vezi Vasile Şoimaru.I.Dl. 18.15 .D-na Colonel Dobjanski. . . Registrul istoric. 18) şi preotul Paul Mihail (19051994).D-na şi Dl. General Vasiliu.Şcoala de Agricultură din Cricova. unde funcţionează şi unul din centrele pentru pregătirea tractoriştilor. la tren. primit (cf. Născut în Cornova: Omagiu lui Paul Mihail. .1942 – 30. . General Şteflea. .D-na Forţu. Căpitan Georgescu. . .Dl. Col. Col. . În drum se vizitează: .30 .30 . . .VI. Gheorghina. jud. Mareşal. . . Arh. Col. vizitează: . f. Ministru Dr. Duminică. editor. 20. la care participă: . General Popescu Marin. unde în general găseşte bine.Dl. Mareşal face unele observaţiuni din punct de vedere gospodăresc. Lt. Dl.Dl. General Voiculescu. .Plecare de la tren spre Criuleni cu auto.P. .Dl. Aviator Max Manolescu.D-na Cristi. de asemenea.Dl. . . 13. General Voiculescu şi autorităţile locale. . Mareşal şi suita se înapoiază la tren. 19-20. S. .Comuna Ciopleni. 584 259 . . biserica. Lt.Dl. . Mareşal vizitează casa preotului. II: Succese şi eşecuri (1. Col..D-na şi Dl. 28 martie 1943 8.Spitalul Militar al Corpului 3 Armată.Vizită la Căminul Eroilor din Chişinău. primăria. Tomescu. vol.1943) .D-şoara Negulescu. .D-na şi Dl. cooperativa.Dl. Chişinău. unde Dl.Dl. . Colonel Dobjanski584. . Mareşal ia masa împreună cu suita. istoric. o casă ţărănească.Dl. Editura Prometeu.Dl. Efrem Tighineanul.Vol. şcoala primară. însoţiţi de Dl. Colonel Georgescu.30 . unde Dl. Lăpuşna.Dejun la tren.Dl.Dl. 2006).Cina. Căpitan av. Mareşal. . găsit foarte bine. . Nr. A fost.Căminul de copii orfani. General Pantazi depun coroane pentru eroi. Hanciu. Adj.30 . Marin Alex.

17. Nr. 34.00 .Prefectul jud. 622 al Consiliului de Patronaj. Dobjanski .Cantina Consiliului de Patronaj din gara Ungheni.30 . Marţi. care este găsit în perfecte condiţiuni.Dejun la tren.Dl. 16.30 . 20. .00 . . 20.20 . Spitalul Etape Nr.O.00 . 111-113 260 .15 . cu suita.Pace şi război .Dl.Comp.Vizită la Biserica şi Muzeul „Soborul Vechi”.30 . . Bucureşti. Luni. detalii chiar în însemnările gazdei.Dl. . Spitalul nu are medici specialişti în ortopedie. Editura Paideia.A. . Hrana servită este de bună calitate.00 .Vizită în port şi inspecţie la Compania de Observare a Litoralului. 14. Col. instrumente medicale şi halate pentru răniţi. p. Se vizitează: .Jurnalul Mareşalului Antonescu 16. I. Nr.00 . La Iaşi.Iaşi. Cantina Ostăşească Nr. 11. 12. Dl. S-a constatat că spitalul are nevoie de reparaţii urgente.00 . S-a remarcat prin felul cum se prezintă.Înapoierea la Tiraspol de unde cu automobilele merge la Tighina şi inspectează: Centrul de Deparazitare.Vizită la Liceul Militar.Sosirea în gara Tiraspol.Primarul oraşului Chişinău.Deplasare cu trenul în direcţia Ungheni . 324. Mareşal a făcut unele observaţiuni în privinţa ordinii şi curăţeniei.Dl. 30 martie 1943 8. Dl.Trenul porneşte spre Tiraspol. General Stavrat.45 . 29 martie 1943ccxlvi 8. Hrana servită este de bună calitate. Cantina Şcolii de Băieţi Nr. 18. Se prezintă foarte bine. 23. 19.Vizită la Spitalul judeţean. 287.Dl.Căminul Central al Studenţilor. Mareşal nu a fost mulţumit cum se prezintă acest cămin atât din punct de vedere gospodăresc cât şi din punct de vedere disciplinar.Sosirea la Ungheni.Dejun la vila D-lui Mareşal (Arcadia). 585 Despre vizita Mareşalului şi a Mariei Antonescu la Biserica „Soborul Vechi”. 29. Col.00 . 17.Dl. 19. Spitalul Militar de C. Mareşal face unele observaţiuni şi dă instrucţiuni. 20. Dl. Spitalul se găseşte în foarte bune condiţii din toate punctele de vedere. 16. 21. 1998. Dl.Cantina Militară din gara Iaşi. După primirea raportului urmează vizita spitalelor: Spitalul de Specialităţi. preotul Paul Mihail.Preotul Paul Mihail585 (Biserica „Soborul Vechi”). 13. 467.Căminul Studenţilor în Medicină. Georgescu .00 . Lăpuşna.Vizită la Biserica Militară.30 . Mareşal îi dăruieşte odăjdii pentru Biserică. Alocaţia de hrană 90 lei pe zi de student. Mareşal vizitează: .Vizită la Spitalul Z.00 . Nr.20 . Mareşal ia cina singur în cabină. General Voiculescu şi pe Dl. unde Dl.Dl. 2 Dezinfectare. Mareşal pleacă cu avionul la Odessa unde soseşte la ora 12. Jurnal (1940-1944) şi corespondenţă.00 .00 . 20. Trenul rămâne în gară toată noaptea.I. 2. Cantina Ostăşească Nr. Mareşal ia masa în cabină împreună cu D-na. Mareşal a făcut observaţii în privinţa vizitei medicale a oamenilor ce vin de pe front.Spitalul Z.30 . Mareşal primeşte în audienţă pe Dl.

Barăcile de lemn şi remizele de beton din garnizoana Bacău unde sunt instalate: Divizia 54 Artilerie grea şi Depozitul Materiale geniu. 17.Comuna Leţcani. planului de cultură etc.45 . Mareşal constată că spitalul este în progres586.30 . . şi dă instrucţiuni. .I.1942 – 30. Mareşal dă dispoziţiuni să se instituie imediat o comisie care să verifice starea materialelor capturate şi să se claseze. 20.Dl.00 . Dl. Miercuri. Se dă instrucţiuni pentru hrana ostaşilor. Mareşal constată că barăcile sunt construite defectuos.30 .Dl. 31 martie 1943 8. Spiridon: Dl. 14.Dl. 261 . construite de serviciul de geniu al Corpului de Armată.30 .00 .45 . Mareşal face o serie de observaţiuni asupra îngrijirii orfanilor de război. Mareşal. 10. 16. Mareşal constată că profesorii tineri au salariul prea mic.Deplasarea cu trenul spre Bacău. dând soluţii pentru îmbunătăţirea traiului lor. foarte bine întreţinut şi gospodărit.30 . împreună cu suita.Dl.40 . cantinele şcolare duc lipsă de fonduri. Trecând prin piaţă. Dl. Mareşal vizitează Şcoala de Ofiţeri Rez. descind din tren în gara Iaşi şi pleacă cu automobilele. Dl.O. soseşte în gara Roman unde trenul special se deplasase între timp. 16. unde face mici observaţiuni şi dă directive pentru instruirea elevilor cu carele de luptă.30 . 18.Căminul de Studente „Regina Maria”: foarte bine.30 .Regimentul 6 Grăniceri: localul curat. Negoţul merge bine prin înlocuirea evreilor.Podul Iloaiei.45 . ţăranii îşi plătesc uşor impozitele. f.VI.00 . mortalitatea în scădere. 18. 9.Vol. 10.Liceul Militar: a lăsat o bună impresie. nu are însă material de stingerea incendiilor. 10. 1 aprilie 1943 (Bacău)ccxlvii 8.Căminul I.Liceul Internat Iaşi.45 .20 . împreună cu suita. Dl. 16. D-sa face observaţiuni şi dă îndrumări în privinţa conducerii şi disciplinei.15 .15 . II: Succese şi eşecuri (1.Materialul de capturi. Mareşal face observaţiuni în privinţa curăţeniei şi vizitează câteva magazine. Dl. vol. Mareşal ia masa la tren împreună cu invitaţii (suita).1943) După amiază se vizitează: . Infanterie. . 9.00 . Mareşal dă instrucţiuni pentru a ajuta tineretul şi militarii să studieze cât mai mult. curăţeniei locuitorilor. Joi. Mareşal cinează singur în vagonul D-sale.Căminul Studentelor a lăsat o impresie excelentă.Primăria Municipiului Bacău.Barăcile amenajate dormitoare. cf.Depozitul Batalionului 3 Pontonieri: foarte bine instalat şi materialele foarte bine întreţinute. 20. Aici Dl. Mareşal dă instrucţiuni de ordin general.Şcoala de gospodărie se prezintă mulţumitor. 586 Pentru detalii.V. Dl. A hotărât ca acest liceu să se transforme într-un Colegiu Militar. Mareşal.Depozitul de sănii: este bine ţinut. VI.10 .Institutul Fiicelor de Ofiţeri: foarte bine.00 . Registrul istoric. 17. 10.Spitalul Asigurărilor Sociale: în lucru. 18. 19.Spitalul Central Sf.Fundaţia Regele Ferdinand I: Dl. 10.

00 . . .Dl. .Pace şi război .Vizită la Mănăstirea Soveja. Dejunul.15 . 21. Dl. Putna. Dl.Prefectul Poliţiei. Dl. 587 Pentru detalii.45 . Mareşal donează suma de 100 000 lei pentru reconstrucţie. Vizită la Mausoleul Eroilor 1916-1919.45 .Şcoala Normală de Învăţătoare „Domniţa Ileana”: foarte bine. . Mareşal şi suita se înapoiază la tren. 22. bine instalată. .Dl.Sediul Consiliului de Patronaj: bine condus şi gospodărit.Azilul de bătrâni „N.Dl.Dl.Plecare la Soveja unde se ajunge la ora 20. VI. Mareşal soseşte la tren şi ia dejunul singur în cabină. Mareşal a fost întâmpinat de: .Inspectorul Jandarmilor şi Comandantul Leg. 19. după care se deplasează la Mărăşeşti.15 .D-na Cancicov.Şcoala de surori-infirmiere a fost găsită foarte murdară. Eugen Cristescu .Atelierul şi garajul Serv. cu autorităţile administrative locale. 10.30 .20. Elevii trebuiesc hrăniţi bine deoarece lucrează intens la confecţionarea de căruţe pentru armată587. 13. Mareşal este întâmpinat de autorităţile locale.Sosirea la Bucureşti .Mărăşeşti. .Comuna Răcăciuni: bine condusă.30 .Liceul Industrial Răcăciuni: Dl.15 . Postul de Jandarmi foarte bine instalat şi foarte curat.Directorul Siguranţei.Trenul se deplasează spre Bucureşti.Prefectul jud. Mareşal serveşte cina singur în vagon.40 .00 .Dl. La sosire Dl. vol. care mulţumeşte D-lui Mareşal pentru grija ce le poartă.Maternitatea în perfectă curăţenie. .Jurnalul Mareşalului Antonescu . Dl.Înapoierea la tren. . care lasă de dorit. General Diaconescu .40 . 13. Mareşal şi suita inspectează jud. .Comandantul Miliţiei Capitalei. 23.Comuna Regele Ferdinand: bine gospodărită. . 13. 8. Mareşal face observaţiuni în privinţa hrănirii elevilor. General Popescu . unde Dl. 15. Inspector Ad-tiv al judeţului. Drumurilor: foarte bine organizat. . de Jandarmi.Şeful Serviciului Special de Informaţii. . Mareşal este întâmpinat de autorităţile locale în frunte cu Primarul oraşului. unde Dl. .Deplasare cu auto la Panciu. 262 .Dl. 26. .Conferinţă în vagon. zidită de Matei Basarab.Trenul soseşte în gara Mărăşeşti unde rămâne peste noapte. Baia Comunală foarte bine aranjată.Comuna Domniţa Maria: Primăria. 2 aprilie 1943 (Mărăşeşti) 8.10 .Dl. f. General Racoviţă . 17. invalizii şi populaţia sinistrată. Mareşal merge la Primărie unde se discută planul refacerii oraşului. Vineri.17 .Dl.gara Mogoşoaia. în Registrul istoric. împreună cu: . General Pălăngeanu . .Dl. . 13. care trebuie reparat şi îngrijit.Cantina Consiliului de Patronaj: mulţumitor. Drăgoianu”: mulţumitor. Bacău: .Ministrul Internelor. Mareşal dă ordine şi instrucţiuni pentru refacerea gospodăriilor distruse. Mareşal donează bisericii suma de lei 25 000.Dl.

.00 .30 .Dl.I. Mareşal pleacă cu automobilul la Predeal.Plecarea la vilă pentru dejun. 14. II: Succese şi eşecuri (1. Mareşal pleacă cu automobilul la Bucureşti. 20.Lucru în birou.Director General Institutul de Statistică: repatrierea românilor de peste Bug.Lucru în birou (la Preşedinţie). Sâmbătă. Ministru Neagu: chestiuni în legătură cu bugetul. Mareşal pleacă cu automobilul la vila Băneasa. Ministru Marinescu. 13.1942 – 30.00 . Mareşal vizitează curtea. Lucru în birou.Lucru în birou.30 .Cina.Principesa Sturdza. 17. având invitaţi pe: .30 .30 .00 . 5 aprilie 1943 În cursul dimineţii Dl. 17.Vol.Dl.30 . 18.Dl. Luni. 17.Dl.30 .00 . 17. 14. Vicepreşedinte.00 .Sosirea la Predeal.00 . 3 aprilie 1943 10.50 .Dl. General Jienescu. General Popescu Dumitru: chestiuni de serviciu. împreună cu D-na Goga.Soseşte Principesa Sturdza.1943) Dl. 19. 7 aprilie 1943 (la Preşedinţie)ccxlix 10. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. . 4 aprilie 1943ccxlviii 11.Cina. 13.30 . împreună cu D-na Goga.Sosirea la Preşedinţie. General Dobre.30 .Dl.Lucru în birou. Marţi. Dr.Soseşte Dl.00 . 19.Cina. 18. 20.VI.Dl. intim.00 .Dl. intim. .Dl.Plecarea la vilă pentru dejun.Plecarea la vilă pentru dejun. 12. 14.Dejunul.00 .00 . Mănuilă .30 . Miercuri. 20.00 . .Dejunul. 14.15 .Dl.D-na şi Dl.00 .Plecarea la vilă.Chestiunea petrolului: . Andone .00 . 12. 6 aprilie 1943 10. 21.D-na Goga. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. 12. Duminică.00 . Ing.Dl.Ministerul Economiei Naţionale. împreună cu D-na. Mareşal rezolvă lucrările curente.00 . 263 . 17.

45 .Dl.00 . VI.Dl. General Dobre.Dl. . General Popescu Dumitru . .Pace şi război . 18. Stan .Lucru în birou (la Preşedinţie). General Constantin.Plecarea la vilă.Primarul oraşului Piteşti. ataşat militar la Roma (1940-1943). Andone .Colonel [Mihai] Corbuleanu589 .Direcţia Petrolului588. 264 . Greceanu.Dl. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. General Şova. .Dl.00 .Dl. General Dobre. 590 Registrul istoric.00 . 268-317). General Dobre. stat-majorist la diverse unităţi.Plecarea la vilă. Klugkist. 8 aprilie 1943 (la Preşedinţie) 10. Prof. Eugen Cristescu: instrucţiuni590.Dl. Const. General Jienescu.Ministru de Interne. 14.Dl. . General Popescu Dumitru. Lt.Dl.00 .Plecarea la vilă.Dl. . . General Pantazi. 21. p. Ing. Ministru Neubacher. Generali argeşeni. . Societatea Ford: tractorul individual.Consiliu de colaborare militară: . .30 .10 .Plecarea la vilă pentru dejun. 588 589 Registrul istoric. . Popescu .Prefectul judeţului Argeş. . 12.Dl.30 .Dl.Dl. . II.00 .50 .Primarul oraşului Câmpulung. 13.Dl.00 .Lucru în birou.15 . Paul Negulescu de la Institutul de Ştiinţe Ad-tive. 1944-1945 la comanda unor unităţi pe Frontul de Vest. militar de carieră. vol. VI. I. Marinescu .30 .Chestiuni în legătură cu petrolul: . 21.Dl. Mihai Victor Corbuleanu (1894 .Dl. Memorialist al campaniei din Vest – De pe Mureş pe Morava (1970) (Vasile Novac. 9 aprilie 1943 (la Preşedinţie) 10. Vineri. f. vol.10 .Dl. 18. .Dl.Dl. General Şteflea.Dl. Poruţiu .Chestiuni de serviciu: . Joi. . . General Pantazi. Col.?). General Teodorescu . f. 31.30 . .Dl.Prefectul judeţului Muscel. fiind decorat cu ordinul „Mihai Viteazul” şi medalia sovietică „Victoria”.Ataşat Militar la Roma. iar apoi a fost investigat de Securitate.Jurnalul Mareşalului Antonescu 21. 21.Dl. a lucrat în cadrul Secretariatului General pentru aplicarea Armistiţiului din 1944. 30. 18.Inspector în Ministerul de Finanţe: în legătură cu verificarea gestiunii Fabricii Zarojan. 19. 12. în 1944 promovat general de brigadă.Dl. 11.

Tot aici au fost găzduiţi. Führerul.Dl. vol. Ministrul Schmidt (translatorul oficial al Führerului). Dl. 265 . 13. la ora 17.35 (ia parte numai Dl. Luni. von Killinger. Echipaj: Colonel [Hans] Baur592. Doernberg. Dosarul Hitler. Ora 12. şi numeroase alte personalităţi din Auswärtiges Amt. Jurnal. 134. I. Mareşal primeşte în apartamentul D-sale pe Führer (venit special de la Berchtesgaden). II: Succese şi eşecuri (1. General Pantazi. Dr. Zilişteanu. Heinz Linge. Întreţinere scurtă cu asistenţa (D-nii Mihai Antonescu.VI. Dl. Total 1 077 km: în 3 ½ ore (cca. Cf.Dl.00 . 14.30.00 . Ducele Mussolini şi Regele Boris al Bulgariei. Engel. de la Aeroportul Băneasa. f. Adjutant personal al Führerului. cu avionul personal al Führerului (Focke Wulf. Mareşal. Ministrul Protocolului.30 .aterizare la Salzburg. von Ribbentrop şi alte personalităţi germane 591 592 Vezi şi Registrul istoric. Itinerariul: Bucureşti .Plecarea la vilă pentru dejun. Col. VI.Împuternicitul Guvernului pentru soluţionarea problemelor evreieşti: comunicare din partea D-lui Ministru Killinger. La ora 9. Mareşal Keitel. 12 aprilie 1943ccl Vizita D-lui Mareşal Antonescu la Führerul Adolf Hitler (Salzburg) 12-14 aprilie 1943591 Decolarea este hotărâtă pentru ora 9. Führerul conduce apoi pe Conducător într-un salon de la parter. La ora 20. Lecca . împreună cu suita. Cpt. recent.P.Rm.peste Munţii Parângul şi Apuseni . care durează până la ora 19. tip „Condor”). 479-480. Mareşal.peste ramurile nordice ale Munţilor Niedere Tauern . 320-330 km/oră).I. Căpitan Leziejewski. 11 aprilie 1943 (la vilă) În tot cursul zilei. în Klessheim Schloss (fostă reşedinţă episcopală.Arad Lacul Balaton .Lucru în birou. Otto Günsche. 34. Col. Pasageri: Dl. General Şteflea şi Membrii Misiunii Germane). După amiază Dl.15 Conducătorul. însoţit de D-nii Manfred von Killinger şi General Hansen. Căpitan Marinescu-Pleşoiu. însoţit de D-nii von Ribbentrop. Mareşal soseşte pe aeroport. Major Tannhäwer. Col. Adj. Mareşal rămâne la vilă. unde. 10 aprilie 1943 (la Preşedinţie) 11.50.1942 – 30. La ora 8. rezolvând corespondenţa curentă.50 .la Salzburg. sunt găzduiţi lângă Salzburg. Ministru Schmidt ca translator). p. La descindere întâmpină D-nii von Ribbentrop.00 decolarea. Lt. începe prima convorbire. Lt. Davidescu. Dl. Duminică. Ora 13. Med. General Hansen şi restul suitei civilo-militare. Căpitan Zintel şi Plut. 4 motoare = 4 000 H.30 . p.1943) Sâmbătă. clădită în 1700). Zaharia Romeo.Vol. Mareşal rămâne la vilă. Vâlcea .

Mareşal însoţit de Ministrul Protocolului Doernberg şi suita sa vizitează Salzburgul: Altstadt. Mareşal şi ambele suite. La ora 18. La ora 17.30. armament anticar şi automat.30 Dl. Mareşal în apartamentul D-sale şi se retrage.). Vicepreşedinte Mihai Antonescu. Ora 14. Mareşal are apoi o convorbire cu Dl. Dl.30 . Mareşal. La ora 13.45-14. La primire. pleacă la vilă. În plus D-na Mareşal Antonescu şi Dl. submarine.Jurnalul Mareşalului Antonescu iau parte la masa servită în apartamentul Führerului. Dl. von Ribbentrop). însoţit de Dl. 18. 266 . Acelaşi itinerar.45 (atmosferă complet senină) se ajunge deasupra aeroportului Băneasa. von Ribbentrop.10 Führerul revine. General Hansen şi Col.00 . 13 aprilie 1943 La ora 10. cu acelaşi avion Focke Wolf. Între orele 17. Vicepreşedinte. Între orele 13. Între orele 22-23. pentru a-şi lua rămas bun de la Conducător şi pleacă apoi direct spre Berchtesgaden. Se arată situaţia pe toate fronturile (aşa cum rezultă din ultimele telegrame) şi apoi intenţiile pentru 1943. Participă Dl. Asistă: Cartierul personal al Führerului şi ofiţerii de stat major din suita Conducătorului. decolarea de pe aeroportul Salzburg. Dl. 12). Masa de seară la ora 20. Miercuri.05-13. 19.Lucru în birou (la Preşedinţie). Mareşal se retrage în apartamentul D-sale.Mare prânz de gală (30 persoane) oferit de Führer. Schloss Leopoldkron (construit 1736-1740). Pe şoseaua asfaltată Salzburg . însoţit de D-na Antonescu şi de Dl. La ora 16.Plecarea la vilă.30 este oferită de Dl. von Ribbentrop.45 Führerul expune Conducătorului situaţia militară. După masă Führerul prezintă Conducătorului fotografiile primite de la Organizaţia Todt (fortificaţii pe litoralul Atlanticului: adăposturi betonate pentru artilerie. aceeaşi asistenţă ca la plecare. cu toată suita.30 are loc o conferinţă tehnică între Dl.Dl. Mareşal Keitel.00 . 18. Ministru Doernberg şi suita sa.Lucru în birou. Dl. 14 aprilie 1943ccli La ora 10.35 are loc a doua convorbire între Conducător şi Führer (ia parte şi Dl.40. vizitează împrejurimile Salzburgului. Între orele 11. Se prezintă în grafice situaţia armatei române. von Ribbentrop şi aceleaşi persoane care au fost la sosire. Marţi. pe serpentină până la muntele Gaisberg (cota 1 286).50 . Externe. Davidescu (tema principală: dotarea armatei române).15 are loc o convorbire între Conducător şi Dl.Secretar General Min. Mareşal. 20. von Killinger (inclusiv Schmidt) în apartamentul D-lui Mareşal. de la ora 17. În avion aceiaşi pasageri şi echipaj.15-18. Burgul (sec. Mareşal este condus la aeroport de Dl.20 la ora 18. nevoile şi posibilităţile în timp. La ora 22.15 Führerul conduce pe Dl. Davidescu .Graz. Dl.45 . unde se deschide o largă perspectivă asupra văii Salzach-ului şi pe ramificaţiile nordice ale Alpilor. avioane etc.Pace şi război .

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) Joi, 15 aprilie 1943 (la Preşedinţie) 10,00 - Lucru în birou. 10,30 - Dl. Davidescu - Secretar General Min. Externe. 11,00 - Un grup de vânzători de ziare (50-60) sub conducerea preotului Toporaş. 11,15-11,25 - Dl. General [Constantin] Sănătescu593: chemat de Dl. Mareşal. 12-12,45 - Dl. Eugen Cristescu: chemat de Dl. Mareşal. 13,30 - Plecarea la vilă pentru dejun. 17,00 - Lucru în birou. 17,30 - Dl. General Dragalina şi Dl. General Stavrat depun jurământul: primul ca Guvernator al Bucovinei, iar secundul ca Guvernator al Basarabiei. 18,00 - Dl. Ing. Miclescu - de la Societatea de Telefoane: chestiuni de serviciu. 19,00 - Dl. Ministru Tomescu: chestiuni de serviciu. 19,50 - Dl. Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu. 21,00 - Plecarea la vilă. Vineri, 16 aprilie 1943 (la Preşedinţie) 11,00 - Chestiuni pentru ordinea internă: - Dl. General Popescu, Min. Interne, - Dl. General Vasiliu, - Dl. General N. Pălăngeanu, - Dl. General Davidescu, - Dl. Eugen Cristescu. 13,00 - Dl. General Racoviţă - Comandantul Militar al Capitalei: prezentare. 13,15 - Dl. Guvernator Alexianu. 13,40 - Dl. Ministru Cristu594: prezentare de plecare la Sofia. 14,15 - Plecarea la vilă pentru dejun. 16-16,30 - Dl. Mareşal se plimbă prin grădina Cişmigiu. 16,30 - Lucru în birou. 17,30 - Dl. Prof. Haţieganu - Rectorul Universităţii Cluj - Sibiu: chestiuni de ordin universitar şi naţional. 18,30 - Principesa Saberiscky: chestiuni personale. 19,00 - Dl. Eftimie Antonescu: chestiuni personale. 19,30 - Lucru în birou. 20,30 - Dl. Ministru Neagu595. 21,10 - Lucru în birou. 21,30 - Plecarea la vilă. Sâmbătă, 17 aprilie 1943 (la Preşedinţie) 12,20 - Dl. Davidescu - Secretar General Min. Externe: chestiuni de serviciu. 13,00 - I. P. S. Emilian - Episcop de Argeş: situaţia vieţii bisericeşti în eparhia Argeş. 13,15 - Dl. Suphi Tanrioer - ambasadorul Turciei.
593 594

Cf. Jurnal, I, p. 136. Ion Cristu (Christu), în Jurnal, I, p. 90. 595 Registrul istoric, vol. VI, f. 37.

267

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu 14,00 - Plecarea la vilă. 16,30 - Dl. Mareşal pleacă cu automobilul la Predeal, fiind însoţit de Dl. Lt. Col. Adj. Eugen Niculescu. 18,40 - Sosirea la Predeal. Duminică, 18 aprilie 1943 În cursul dimineţii Dl. Mareşal vizitează curtea. 13,30 - Dejunul cu D-na Mareşal şi D-na Goga. 15,00 - Dl. Mareşal pleacă cu automobilul la Sinaia, la Palatul Regal, pentru o convorbire cu M. S. Regele. 17,30 - Dl. Mareşal se înapoiază de la Sinaia. 20,30 - Cina, cu D-na Mareşal şi D-na Goga. Luni, 19 aprilie 1943cclii În cursul dimineţii Dl. Mareşal lucrează în birou. 13,30 - Dejunul. 16,00 - Dl. Mareşal, însoţit de D-na Mareşal şi D-na Goga, pleacă cu maşina spre Bucureşti. În drum, D-sa se apropie de satele Turbaţi şi Coadele, unde vizitează casele şi curţile oamenilor, îndemnându-i să ţină ordine şi curăţenie peste tot. În satul Coadele, Dl. Mareşal a vizitat vila Weber, vilă ce urmează a fi cumpărată de Consiliul de Patronaj pentru a se face locuinţă de odihnă studentelor şi studenţilor buni şi lipsiţi de mijloace, precum şi pentru ofiţeri. 20,00 - Sosirea la vila Băneasa. 20,15 - Dl. Ministru Killinger. Marţi, 20 aprilie 1943 (la Preşedinţie)ccliii 10,00 - Mareşal lucrează în birou. 10,15 - Dl. Davidescu - Secretar General Min. Externe. 10,40 - Lucru în birou. 11,00 - Convenţia încheiată de P.C.A. cu Guv. Transnistriei pentru exploatarea porturilor transnistriene: - Dl. Ministru Buşilă, - Dl. General Şova. 12,00 - Refacerea oraşului Panciu. Chestiunea drumurilor: - Dl. Ministru Buşilă, - Dl. Mihalache - Dir. Refacerii şi Drumurilor, - Dl. Arhitect Culcer, - Dl. Col. Dumitrescu - M.St.M. S. 6-a. 14,30 - Plecarea la vilă pentru dejun. 18,00 [→ 21,45 - Reuniunea Consiliului pentru reglementarea creditului, sub preşedinţia Mareşalului I. Antonescu]596. Acordarea creditelor B.N.R.: - Dl. Ministru Neagu, - Dl. General Dobre, - Dl. Guvernator Ottulescu - B.N.R.,
596

Textul integral al minutei, în Stenogramele ..., IX, p. 163-193.

268

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) - Dl. Stoicescu - B.N.R., - Dl. Exarhu - B.N.R.597, - Reprezentanţii Industriei, Comerţului şi Agriculturii. 20,45 - Recepţia Comandanţilor de Unităţi. 22,00 - Plecarea la vilă. Miercuri, 21 aprilie 1943 (la Preşedinţie)ccliv 9,00 - Vizitarea Expoziţiei Româno-Germane de şosele şi căi navigabile. 11,00 - Dl. General Popescu Dumitru, Ministrul Internelor: chestiuni de serviciu. 11,30 - Dl. Ministru Neagu: chestiuni de serviciu. 12,30 - Dl. Ministru Pană: chestiuni de serviciu. 13,30 - Lucru în birou. 14,05 - Plecarea la vilă. 17,00 - Sosirea D-lui Mareşal la Şcoala Superioară de Război. 17-19 - Conferinţa D-lui General Şteflea - Şeful Marelui Stat Major. 19-21 - Cuvântul de închidere al D-lui Mareşal la ciclul de conferinţe informative ţinute Comandanţilor de Unităţi la Şcoala Superioară de Război. 21,00 - Plecarea D-lui Mareşal la vilă. Joi, 22 aprilie 1943 (la Preşedinţie) 10,00 - Lucru în birou. 11,00 - Consiliu de colaborare militară: - Dl. General Pantazi, - Dl. General Şteflea, - Dl. General Dobre, - Dl. General Jienescu, - Dl. General Şova, - Dl. General Gherghe, - Dl. General Zaharescu. 13,50 - Plecarea la vilă. 16,00 - Sculptorul italian Canonica: lucrează bustul D-lui Mareşal (la vilă). 18,00 - D-na Pirette Balaci. 18,30 - Dl. General Hansen. 19,00 - Dl. Dr. Lupu: chestiuni politice. 20,30 - Lucru în birou. 21,45 - Plecarea la vilă. Vineri, 23 aprilie 1943 (Vinerea Mare) (la Preşedinţie) 11,00 - Dl. General Dobre: chestiuni de serviciu. 12,00 - Dl. Subsecretar de Stat Dr. Dănulescu: chestiuni de serviciu. 13,00 - Dl. Nanu598 - Şeful Protocolului Min. Externe.
597 598

Registrul istoric, vol. VI, f. 39. Frederic C. Nanu (Nano) (1894- ?), diplomat de carieră, încadrat la MAS din Bucureşti în 1918. A lucrat în Centrală ori la legaţiile din Berna, Londra, Washington, Berlin, Varşovia, iarăşi

269

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu 13,30 - Lucru în birou. 13,50 - Plecarea la vilă. 19,10 - Plecarea de la vilă la Patriarhie. 19,30 - Dl. Mareşal participă la oficierea slujbei religioase la Patriarhie. 21,00 - Înapoierea la vilă. Sâmbătă, 24 aprilie 1943 În cursul zilei Dl. Mareşal rămâne la vilă. 23,35 - Plecarea D-nei şi D-lui Mareşal Antonescu la Patriarhie. 23,50 - Sosirea la Patriarhie. 23,55 - Sosirea M. M. L. L. Regelui şi Reginei. 24,00 - Slujba Învierii. Duminică, 25 aprilie 1943 (Sf. Paşti)cclv Ora 1 - La Palatul Regal. Se ciocnesc ouă roşii cu Dl. Vicepreşedinte şi adjutanţii. Ora 2 - La Regimentul de Gardă al Conducătorului: idem. Ora 3 - Plecarea la vilă. 12,00 - Dejun la Palatul Regal. Participă: - M. M. L. L. Regele şi Regina Mamă, - D-na şi Dl. Mareşal Antonescu, - Dl. Vicepreşedinte Mihai Antonescu, - I. P. S. S. Patriarhul Nicodim, - Adjutantul de Serviciu al M. S. Regelui. 16,30 - Dl. Mareşal vizitează Spitalul Z.I. Nr. 334 (Central). Apoi, plimbare la Snagov. Luni - marţi, 26 aprilie 1943 - 2 mai 1943cclvi În tot acest timp599, Dl. Mareşal Antonescu, Conducătorul Statului, stă la Predeal, rezolvând zilnic corespondenţa curentă ce i se trimite de la Bucureşti. Luni, 3 mai 1943 (la Preşedinţie) 17,30 - Sosirea la Preşedinţie. Lucru în birou. 19,00 - Dl. General Pantazi. 20,30 - Lucru în birou. 21,30 - Plecarea la vilă.

Washington, Buenos Aires şi Montevideo, Madrid, apoi în administraţia centrală, secretar general prin delegaţie al MAS al României (august-septembrie 1941), şef al Protocolului, 1943-1945 – ministru la Stockholm, unde în 1944 a purtat negocieri secrete de armistiţiu cu Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS. După război, a rămas în emigraţie. Memorialist (Gh. Buzatu, Al doilea război mondial şi România, Iaşi, 1995, p. 314; MAS, Anuar Diplomatic – 1942, p. 141). 599 Pentru acest interval, cf. Registrul istoric, vol. VI, f. 41-45.

270

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) Marţi, 4 mai 1943 (la Preşedinţie) 11,00 - Dl. General Popescu - Min. Interne: chestiuni de serviciu. 12,00 - Dl. Prof. Forţu: situaţia refugiaţilor. 17,00 - Dl. General Răşcanu - Primarul General al Capitalei: chestiuni de serviciu. 18,00 - Dl. Caranfil: prezentare de plecare la noul post. 18,30 - Dl. Guvernator Alexianu: chestiuni de serviciu. 19,30 - Dl. Minescu: situaţia I.N.C.O.P.-ului600. 20,00 - Lucru în birou. 21,20 - Plecarea la vilă. Miercuri, 5 mai 1943cclvii (la Preşedinţie)cclviii 11,00 - Dl. Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu. 12,00 - Dl. Viceamiral Kiseritky: prezentare pentru numire în postul de „Amiral al Mării Negre”. 12,30 - I. P. S. Eugen Suceveanu - Episcop locţiitor de Constanţa: chestiuni bisericeşti. 17,00 - Lucru în birou. 18,00 - Dl. General Rosetti: chestiuni particulare601. 19,15 - Dl. Miclescu: chestiuni de serviciu. 20,20 - Rezultatul verificării fondului constituit din contribuţia evreilor care nu prestează munca de folos obştesc: - Dl. Lecca - Împuternicitul Guvernului pentru evrei, - Dl. Secretar General Ovidiu Vlădescu602. 21,15 - Plecarea la vilă. Joi, 6 mai 1943 (la Preşedinţie)cclix 11,15 - Dl. Colonel Ştefănescu, Ataşatul Militar în Slovacia: chestiuni de serviciu. 11,30 - Consiliu de Colaborare Militară: - Dl. Vicepreşedinte Mihai Antonescu, - Dl. General Pantazi, - Dl. General Dobre, - Dl. General Jienescu, - Dl. General Şteflea, - Dl. General Şova. 13,00 - Instrucţiuni: - Dl. General Popescu - Min. Interne, - Dl. General Racoviţă - Comandantul Militar al Capitalei, - Dl. General Răşcanu - Primarul General al Capitalei.

Registrul istoric, vol. VI, f. 47. Pentru detalii, vezi Radu R. Rosetti, Pagini de jurnal, p. 238-241. Din Jurnal: „… De la ora 18 la 19,15 stau de vorbă cu I. Antonescu în Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Îl întreb dacă primeşte să fie ales în sesiunea generală de acum ca membru al Academiei. Spune că nu. Îi răspund că, după mine, greşeşte. El se menţine pe punctul lui de vedere şi cere chiar ca să se completeze locul …” (ibidem, p. 238). 602 Registrul istoric, vol. VI, f. 48.
601

600

271

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu La vilă 17,00 - Dl. Ivan Milecz - Ministrul Slovaciei: remite D-lui Mareşal „Colanul Ordinului Crucea Slovacă”, cea mai înaltă decoraţie slovacă. Asistă şi Dl. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. La Preşedinţie 18,00 - Conferinţă cu cultivatorii de bumbac603. - Dl. Ministru Pană. - Dl. General Dobre. - Dl. Florin Zaharia - Directorul Oficiului Bumbacului. - Dl. Marius Constantinescu - Ing. Agr. Giurgiu. - Dl. Vasile Popa - agricultor comuna Petroşani - Vlaşca. - Dl. Tuliu Panait - agricultor comuna T. Măgurele. - Dl. Pandele Olteanu - agricultor comuna Traian - Teleorman. - Dl. Mihai Berceanu - agricultor comuna Berculeşti - Ialomiţa. - Dl. Neacşu Nicolae - agricultor comuna Tacomanca - Ialomiţa. - Dl. Marea Şerban - agricultor comuna Tonca - Ialomiţa. Vineri, 7 mai 1943 (la Preşedinţie) 11,00 - Lucru în birou. 11,00 - Conferinţa cu cultivatorii de bumbac. 12,45 - Dl. General Dobre: chestiuni de serviciu. 13,00 - Dl. General Racoviţă - Comandantul Militar al Capitalei. 13,30 - Lucru în birou. 13,50 - Plecarea la vilă pentru dejun. 17,00 - Lucru în birou (la Preşedinţie). 17,30 - Dl. Ministru Killinger. 18,00 - Dl. Ministru Neagu. 19,00 - În legătură cu sporirea taxelor pe spectacole: - Dl. George Enescu604, - Dl. George Vraca605, - Dl. N. Vlădoianu, - Dl. Soare Z. Soare606. 20,00 - Lucru în birou. 21,30 - Plecarea la vilă. Sâmbătă, 8 mai 1943cclx (la Preşedinţie) 11,30 - În legătură cu aviaţia: - Dl. General Gerstenberg, - Dl. General Jienescu. La vilă 13,15 - Ceremonia remiterii D-lui Mareşal a decoraţiei italiene „Marele Cordon al Ordinului
603 604

Vezi şi nota din ziua următoare. Cf. Jurnal, I, p. 103. 605 George Vraca (1896-1964), celebrul actor. 606 Registrul istoric, vol. VI, f. 52.

272

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) Militar de Savoia”. 13,30 - Dejun la vilă. Invitaţi D-nii: - General de Armată Francesco Grazioli, - Mario Panza - Cons. de Legaţie, - Lt. Col. Conte Corrado Moncada di Paterno - din Min. Răz., - Renato Bova Scoppa - Ministrul Italiei la Bucureşti, - Piotri Gerbore - Prim-secretar al Leg. Italiene, - Colonel Giuseppe Bodini - Ataşat Militar al Italiei, - General Pantazi - Min. Apărării Naţionale, - General Şteflea - Şeful Marelui Stat Major, - Ministru Popescu-Paşcani - Şeful Cancelariei Ordinelor, - Colonel Dragomir - Ataşat pe lângă Misiunea Italiană, - Lt. Col. Eugen Niculescu - Adjutant de serviciu. După dejun, Dl. Mareşal remite următoarele decoraţiuni membrilor misiunii: - Dl. General de Armată Francesco Grazioli: Marea Cruce a Coroanei României, - Mario Panza: Mare Ofiţer al Stelei României, - Dl. Lt. Col. Conte Corrado Moncada di Paterno: Steaua României Comandor. 16,45 - Lucru în birou (la Preşedinţie). 18,00 - Vizitarea expoziţiei proiectelor de sistematizare a Pieţei Palatului Regal (la Facultatea de Arhitectură). Prezenţi: Dl. Arhitect Iotzu şi Dl. General Răşcanu. 19,15 - Lucru în birou. 21,00 - Plecarea la vilă. Duminică, 9 mai 1943cclxi În tot cursul zilei, Dl. Mareşal stă la vilă, rezolvând corespondenţa curentă. Luni, 10 mai 1943 10,05 - Plecarea D-lui Mareşal de la vila Băneasa. 10,15 - Sosirea la Palatul Regal. 10,25 - M. S. Regele, împreună cu Dl. Mareşal, pleacă de la Palat spre locul defilării (Bulevardul Mareşal Antonescu). 10,30 - În Piaţa Victoriei, Comandantul Militar al Capitalei, prezintă raportul. - Trecerea în revistă a şcolilor şi trupelor din Piaţa Victoriei, Bulevardul Mareşal Antonescu. 10,45 - Serviciul religios în faţa Lojei Regale. 12,30 - Defilarea trupelor. 13,00 - Dejun la Palatul Regal. Marţi, 11 mai 1943 (la Preşedinţie) 10,00 - Lucru în birou. 11,00 - Dl. General Ion Gheorghe - Ataşat Militar la Berlin: chestiuni de serviciu. 12,00 - Dl. Ministru Dragoş: chestiuni de serviciu. 13,10 - Lucru în birou. 14,15 - Plecarea la vilă pentru dejun. 17,15 - Lucru în birou. În legătură cu activitatea aşezământului: - Dl. General Dr. Căpitanovici,

273

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu - Dl. I. Ciocârlie - Prim-efor al aşezămintelor pentru mutilaţi şi invalizi. 19,00 - Dl. Ion Mihalache: chestiuni politice607. 22,35 - Plecare la vilă. Miercuri, 12 mai 1943 (la Preşedinţie)cclxii 10,30 - Lucru în birou. 11,30 - Consiliu de Colaborare Militară: - Dl. General Pantazi, - Dl. General Şteflea, - Dl. General Jienescu, - Dl. General Dobre, - Dl. General Şova. 14,20 - Plecarea la vilă pentru dejun. 17,30 - Lucru în birou. 18,00 - Dl. Viceamiral von der Maiwitz - Ataşatul Naval German în Turcia, România şi Bulgaria: prezentare. 18,30 - Dl. Dr. Nestor Simion din Timişoara: fabricarea bumbacului din cânepă. 19,00 - Dl. Eugen Cristescu: chestiuni de serviciu. 19,45 - Dl. Maior Căpăţână: instrucţiuni608. 20,10 - Lucru în birou. 21,20 - Plecarea la vilă. Joi, 13 mai 1943 (la Preşedinţie) 11,00 [→ 14,40 - Consiliu cu Guvernatorii provinciilor, prezidat de Mareşal I. Antonescu]609: D-nii Miniştrii, Subsecretari de Stat şi Guvernatorii provinciilor. 13,15 - Plecarea la vilă. La vilă 13,30 - Delegaţia bulgară remite D-lui Mareşal decoraţia „Colanul Ordinului Sf. Alexandru cu spade”. 13,45 - Dejunul. Invitaţi D-nii: - Vicepreşedinte Mihai Antonescu, - Pomenoff - Ministru Plenipotenţiar, Şef Cabinet M. S. Regelui Boris, - Petroff Tchomakoff - Ministrul Bulgariei la Bucureşti, - Boyadjieff - Secretarul Legaţiei Bulgariei, - Gheorghe Davidescu610 - Secretar General Min. Externe, - Popescu-Paşcani611 - Ministru Plenipotenţiar, - Lt. Col. Zaharia Romeo - Prim Adj. al Conducătorului, - Lt. Col. Eugen Niculescu - adjutant de serviciu.
607 608

Registrul istoric, vol. VI, f. 61. Registrul istoric, vol. VI, f. 61. 609 Vezi şi Procese-verbale, I, f. 164-166. Textul integral al minutei, în Stenogramele ..., IX, p. 194-233. 610 Cf. Jurnal, I, p. 73. 611 Ion Popescu-Paşcani (1895- ?), diplomat de carieră, misiuni în Centrala MAS din Bucureşti, în misiune la Belgrad, Tirana, Moscova (1934, 1940), din nou în administraţia centrală (MAS, Anuar Diplomatic – 1942, p. 147-148).

274

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) 17,30 - Lucru în birou (la Preşedinţie). 18,00 - Dl. Traian Gostea - comerciant: chestiuni personale. 18,10 - Problema reeducării orbilor şi invalizilor de război: - Dl. Mareşal Antonescu, - Dl. Ministru Tomescu, - Dl. General Scărişoreanu, - Dl. General Dr. Capitanovici, - D-na Nasta - de la Cons. de Patronaj, - D-na Toporaş - de la Cons. de Patronaj. 22,20 - Dl. General Pantazi. - Dl. State - Secretar General la Cons. de Patronaj. - Dl. I. Ciocârlie - Prim Efor al Aşez. Invalizilor. 20,30 - Dl. Ministru Tomescu: chestiuni de serviciu. 20,40 - Lucru în birou. 21,15 - Dl. Secretar General Ovidiu Vlădescu. 21,30 - Lucru în birou. 22,00 - Plecarea la vilă612. Vineri, 14 mai 1943 (la Preşedinţie)cclxiii 11,00 - Consiliu pentru Ordinea Internă: - Dl. General Popescu D., - Dl. General Vasiliu C., - Dl. General Pălăngeanu V., - Dl. General Diaconescu, - Dl. Eugen Cristescu. 12,30 - Situaţia dotării materiale a M.U. la 1 mai 1943: - Dl. General Pantazi, - Dl. General Dobre, - Dl. General Arhip. 18,00 - Dl. Guvernator Alexianu: fondul Transnistria. Acţiunea aviaţiei de vânătoare de noapte la noi în ţară: - Dl. General von Kammhuber - Comandantul Aviaţiei de vânătoare de noapte, - Dl. General Jienescu, - Dl. General Gerstenberg613. 20,15 - Lucru în birou. 21,25 - Plecarea la vilă. Sâmbătă, 15 mai 1943 (la Preşedinţie) 10,00 - Lucru în birou. 10,45 - Dl. General Dobre: chestiuni de serviciu. 12,10 - Dl. General Pantazi: chestiuni de serviciu. 12,30 - Amplasarea uzinei de aviaţie la Piteşti: - Dl. General Jienescu,
612 613

Registrul istoric, vol. VI, f. 63. Registrul istoric, vol. VI, f. 64.

275

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu - Dl. Ministru Buşilă, - Dl. Ministru Neagu614. 13,15 - Lucru în birou. 13,30 - Dl. Lecca: chestiuni de serviciu. 13,45 - Plecarea la vilă pentru dejun. 16,00 - Dl. Mareşal, însoţit de D-na Mareşal şi de D-na Goga, pleacă cu automobilele la Predeal. 17,30 - Vizita la ferma „Buda” a Consiliului de Patronaj. 19,35 - Sosirea la Predeal. Duminică, 16 mai 1943 8,30-13 - Lucru în birou. Inspecţie la seră şi grajd. 15,30-19,30 - Vizită la Stupini - Braşov: azilul de bătrâni şi şcoala de gospodărie. Dl. Mareşal donează suma de 30 000 lei, pentru a fi împărţite bătrânelor sărace din azil. 20,00 - Înapoierea la Predeal. Luni, 17 mai 1943 8,30-13 - Lucru în birou. 13,00 - Dejunul. 16,30 - Dl. Mareşal primeşte în audienţă pe D-na Maior Boculescu: chestiuni personale. 17,00 - Plecarea cu maşinile spre Bucureşti. 19,15 - Sosirea la vila Băneasa. Marţi, 18 mai 1943 (la Preşedinţie)cclxiv 11,00 - Dl. General Popescu Dumitru - Ministru Interne: chestiuni de serviciu. 14,30 - Dl. General Iliescu - Subsecretar de Stat al Educaţiei Extra-Şcolare: chestiuni de serviciu. 12,00 - Dl. Mareşal Antonescu, însoţit de D-na Mareşal, Dl. Vicepreşedinte Mihai Antonescu şi Lt. Col. Adj. Romeo Zaharia, a vizitat: - Căminul Studenţilor din Str. Matei Voivod Nr. 77; au fost primiţi de Dl. Rector Anibal Teodorescu; - Căminul Studenţilor Academiei Comerciale; au fost primiţi de Dl. Rector Eftimie Antonescu. 17,00 - Lucru în birou. 18,00 - Dl. Ing. Agronom C. Filipescu - Preşedintele Sindicatului Ziariştilor şi Publiciştilor Agricoli din România: în legătură cu lucrarea Enciclopedia agricolă, oferită D-lui Mareşal. 19,00 - Dl. Alexandru (Alecu) Constant: chestiuni politice. 20,00 - Lucru în birou. 22,00 - Plecarea la vilă. Miercuri, 19 mai 1943 (la Preşedinţie) 11,00 - Dl. Ministru Buşilă: chestiuni de serviciu. 12,00 - Vizitarea Căminului de Fete al Academiei Comerciale din Str. Cuza Vodă. 13,00 - Vizitarea Căminului Mediciniştilor din Str. Schitu Măgureanu. 14,00 - Sosirea la vilă. 17,00 - Lucru în birou.
614

Registrul istoric, vol. VI, f. 66.

276

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) 18,00 - Dl. Dr. Topa: aprobarea audienţei s-a dat D-lui General Diaconescu. 19,00 - Dl. Dimitriuc, fost Subsecretar de Stat: în legătură cu situaţia din Bucovina. 19,30 - Dl. Ing. Panteli: chemaţi de Dl. Mareşal. 19,30 - Lucru în birou. 20,00 - Plecarea la vilă. Joi, 20 mai 1943 (la Preşedinţie) 10,30 - Dl. Eugen Cristescu: chestiuni de serviciu. 11,00 - Consiliu de colaborare militară. Situaţia ofiţerilor care deţin funcţiuni civile: - Dl. Vicepreşedinte Mihai Antonescu, - Dl. General Pantazi, - Dl. General Dobre, - Dl. General Şteflea, - Dl. General Jienescu, - Dl. General Arbore, - Dl. General Şova, - Dl. General Zaharescu, - Dl. General Popescu D-tru, - Dl. General Constantin, - Dl. Secretar General O. Vlădescu, - Dl. Prof. Forţu. 14,30 - Plecarea la vilă pentru dejun. 16,30 - Plecarea în birou. 19,00 - Dl. General Dobre. 20,30 - Excelenţa Sa Andrea Cassulo - Nunţiul Papal615. 21,00 - Lucru în birou. 22,00 - Plecarea la vilă. Vineri, 21 mai 1943 11,00 - D-na şi Dl. Mareşal împreună cu Dl. Vicepreşedinte pleacă cu maşina la Predeal. 13,30 - Sosirea la Predeal. 13,45 - D-na şi Dl. Dr. Basil Teodorescu. 14,00 - Dejunul, la care iau parte: - D-na şi Dl. Mareşal, - Dl. Vicepreşedinte Mihai Antonescu, - D-na Goga, - D-na şi Dl. Dr. Basil Teodorescu. 20,30 - Cina, cu aceleaşi persoane de la dejun. Sâmbătă, 22 mai 1943 14,00 - Dejunul, la care participă: - D-na şi Dl. Mareşal, - Dl. Vicepreşedinte Mihai Antonescu,
615

Registrul istoric, vol. VI, f. 70.

277

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu - D-na Goga, - D-na şi Dl. Dr. Basil Teodorescu. 16,00 - Dl. General N. Pălăngeanu - Prefectul Poliţiei. 17,00 - Dl. Mareşal şi Dl. Vicepreşedinte se plimbă prin oraş pe jos. 19,00 - D-na şi Dl. Vâlcu. 20,30 - Cina: - D-na şi Dl. Mareşal, - Dl. Vicepreşedinte Mihai Antonescu, - D-na Goga, - D-na şi Dl. Dr. Basil Teodorescu. Duminică, 23 mai 1943 14,00 - Dejunul, la care sunt invitaţi: - D-na şi Dl. General Hansen, - D-na şi Dl. Steltzer, - D-na şi Dl. Ministru Killinger cu Domnişoarele, - Dl. Vicepreşedinte, - D-na Goga, - D-na şi Dl. Dr. Basil Teodorescu, - Dl. Lt. Col. Adj. Niculescu - Adj. de serviciu. 19,00 - Dl. General Orezeanu. 20,30 - Cina, împreună cu: - Dl. Vicepreşedinte, - Principesa Sturdza, - D-na şi Dl. Arghidan, - D-na şi Dl. Dr. Basil Teodorescu. Luni, 24 mai 1943 8-16 - Dl. Mareşal inspectează Centrul de Instrucţie al Infanteriei, prezentat de Dl. General Bardan. 16-18 - Dl. Mareşal, însoţit de Dl. Col. Davidescu, vizitează Fabrica de pulberi de la Făgăraş, unde a rămas mulţumit de cele constatate. 18,00 - Plecarea la Predeal. 19,30 - Sosirea la Predeal. 20,30 - Cina, sigur. Marţi, 25 mai 1943 8,00 - Dl. Mareşal pleacă din Predeal cu maşina spre Bucureşti. 10,30 - Sosirea la Preşedinţie. Lucru în birou. 13,15 - Chestiuni de serviciu: - Dl. General Dobre, - Dl. Ministru Marinescu. 14,00 - Plecarea la vilă. 17,15 - Lucru în birou. 18,00 - Dl. Subsecretar de Stat I. C. Petrescu: chestiuni de serviciu.

278

30 .Cdt. Brătianu pentru comemorarea617 lui N. medievist. iar nu unul de comemorare a lui N.00 . Dorina N. Panteli: chestiuni personale620. . Burileanu . 20. Mag. 56-57). . 20. General Popescu. fondator al Institutului de Istorie Naţională din Cluj (1920). .Dl. 12.00 .. membru al Academiei Române (Dr. 21. 1866-1996.Dl. 200-213 şi ecouri în presa vremii (p.Plecarea la vilă. 1996.Dl.Chestiuni de serviciu: .Lucru în birou.Secretar General la Culte: chestiuni de serviciu. Membrii Academiei Române. Iorga. Col. Petrescu. Ing. Dr. 213-218). Brătianu (vezi infra). De Traz. Membrii Academiei Române.. Dr.Plecarea la vilă. 20. 13.Lucru în birou.Eforul Spitalelor Civile: chestiuni de serviciu616. 1940-1947.30 .30 . în localul nou al Ministerului. I. Petrescu: chestiuni de serviciu.Preşedintele Academiei.Dl. 27 mai 1943 (la Preşedinţie)cclxv 11. Bucureşti. p. Col. General Vasiliu C. vol.Dl. 195). . General Vasiliu C. Interne.Dl. I. întrucât a fost în discuţie discursul de recepţie la Academia Română al lui Gh. 26 mai 1943 (la Preşedinţie) 9. Dir.Organizarea unităţilor de instructori speciali pentru elevii şi studenţii legionari: . .1942 – 30.Vizita expoziţiei de mobilier pentru autorităţile rurale şi casele ţărăneşti prezentate de Dl. 73. 10. Lapedatu619 pentru primirea D-lui Gh. Iorga618. Dorina N. Bucureşti. f. istoric al Românilor (cf.30 . 2001. 15. General Popescu .30 . 18. vol.Discursul D-lui Al. Editura Gramar.Dl. VI.Plecarea la vilă.00 .Dl.T.R.45 . p.Discursul D-lui Gh.30 .Dl. 22.00 . profesor la Universitatea din Cluj.00 .00 .Cuvântul de primire al D-lui [Ion] Simionescu .1943) 19. 620 Registrul istoric. Nicolae Iorga. f.45 .Lucru în birou. Min. Internelor. Editura Academiei. Termenul este inexact. Popa .Dl.Plecarea la Academia Română. Prof. General Pălăngeanu . 619 Alexandru Lapedatu (1876-1954). A. 19.VI. 279 . 19. Brătianu la Academie. 15.00 . . Rusu. General Popescu .Dl. 17. Joi.Vol. Mic dicţionar. Rezultatul vizitei Spitalelor Crucii Roşii şi lagărelor de prizonieri de la Est de Nistru: . 21. 618 Titlul discursului de recepţie din 26 mai 1943 al excelentului istoric: Nicolae Iorga. Mag.Prezentare: 616 617 Registrul istoric. M.00 . II: Succese şi eşecuri (1.Lucru în birou. Interne. Miercuri.Dl. VI. .00 .I. Penit. Chapurisert Edouard.Lucru în birou.00 . Rusu.Min.Min. istoric. 75. Pentru textul discursului – Valeriu Râpeanu. p.

Sireteanu.Dl. Vasiliu de la Spitalul Witting: . von Junk .00 .Dl.50 . 19.Plecarea la vilă. Ministru Buşilă. General Dobre. General Dobre.Dl.Mitropolitul Ardealului. .Dl. 20.00 . General Arhip. 17.00 .Dl. Invitat: I. Armamentului.30 . 17. General Pantazi. Prof. 29 mai 1943 (la Preşedinţie) 11.Directorul Operei Române.00 . Col.Lucru în birou. . Leeb . Sâmbătă.00 .Lucru în birou.Dl.Dl. General Dobre. General Şova. Forţu .00 . 19.Dl. . Ministru Buşilă.Dl. General Jienescu.Dl. 12. 76. Vineri. S.Dl. 20. Subsecretar de Stat Ghiolu. Ing.Dl.00 . f. 14. .Dl.Dl.Lucru în birou.Plecarea la vilă. .Plecarea la vilă.00 .Lucru în birou. . Int.Dl. S.00 . General Dobre: chestiuni de serviciu. General Răşcanu: chestiuni de serviciu.Consiliu de Colaborare Militară: . General de C.Chestiunea Teatrului Liric: . 12. Bălan . 621 Registrul istoric. General Orezeanu. VI. 20. 22.15 .30 .Comisarul Guvernului pentru refugiaţi: chestiuni de serviciu621. Ministru Tomescu. Tiberiu Brediceanu .00 .Jurnalul Mareşalului Antonescu . . Andone. Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu.Dir. P.Dl. 18. . 12.Lucru în birou. .30 .Dl.Stadiul lucrărilor de introducerea gazelor naturale în Capitală: . 22. 14.Pace şi război .Dl. .Dl.Dl.Dl.Dl.00 .Dl. 280 . A.Dl.45 . Dirigent ministerial Pollert. vol. . .00 . 18.Subdir.00 . Armamentului Armatei Germane.15 . General Div. 11. Wilhelm Staedl .Episcopul Bisericii Evanghelice Luterane din România: doleanţele Bisericii Evanghelice Luterane.Dl.Dejun la vilă. Colonel Pavlid: chestiuni personale. .Reclamaţia D-lui Dr. 11. 28 mai 1943 (la Preşedinţie) 10. General Popescu: chestiuni de serviciu.

30 şi luni .1943) . 1 iunie 1943 (la Preşedinţie)cclxvii 10. Moţianu de la Min. Dr. 13. Mareşal Antonescu pleacă la Predeal. 77).Dl. îndiguirilor şi lucrărilor speciale: . f.Dl. 21.Dl.00 . 2 iunie 1943 (la Preşedinţie)cclxviii 11. 20.00 . Ing.Lucru în birou.00 . Ministru Dragoş: chestiuni de serviciu.Dir.Lucru în birou. . General Arbore: instrucţiuni. Economiei Naţionale: chestiuni particulare624. 13. Duminică . 80. Oprean . 17.00 .Plecarea la vilă pentru dejun. 14.30 .Sosirea de la Predeal.Dl.Dejun la vilă.Dl.: chestiuni de serviciu. 19.00 .15 . 12. 18. General Orezeanu. .Dl.D-na Alexandrina Cantacuzino: prezintă 80 eleve cu 8 profesoare ale Societăţii Ortodoxe Române din Transnistria.10 .Lucru în birou.30 . General Dobre.45 .00 . 624 Registrul istoric.Dl.Dl.30 . f.Plecarea la vilă. Dr.V.Dl.Dl.Dl. 20.45 .Instrucţiuni: .00 .31 mai 1943cclxvi Dl. 77. Apelor din Min. VI. 13. Marţi. 18. Col. 17.00 .Lucru în birou.20 .Vol.Dl.Plecarea la vilă. VI.O.Plecarea la vilă pentru dejun. vol. Col.15 . VI.Dl. General Scărişoreanu de la I. vol. cancerului farmaceutic german (Farben Industrie). 20.00 . Ursu. Eugen Cristescu. . vol.I. 12. unde rezolvă corespondenta curentă623.Lucru în birou.00 .Dl. General Vasiliu622.30 . General Popescu. 17. Ursu. Lucru în birou. General Orezeanu.D-nii Mann şi Groeber: prezintă o trusă de medicamente reprez.Proiectul de organizare al Regiei Autonome a drumurilor. 21. . II: Succese şi eşecuri (1. General Arbore. Miercuri. A se vedea cuvântarea rostită de Mareşalul Antonescu la primirea elevilor de la Liceul Ortodox din Odessa – 30 mai 1943 (Registrul istoric.VI.00 .15 .1942 – 30. 281 . 622 623 Registrul istoric. f. Comunicaţiilor: regularizarea şi electrificarea râului Prahova. 20. 13. 13.30-19.

Dl.Dl.00 . VI. Sâmbătă.55 . Ceai la Cazinoul Comandamentul Corpului Aerian. Dr.Convorbirea cu Dl. apoi masa. prezentarea Comandanţilor de Flotile. Dl.30 . General Răşcanu.10 .05 . 21. General Pantazi. 3 iunie 1943cclxix (Ziua Eroilor) 9. Int. Plecarea la Cimitirul Ghencea.Cuvântarea D-lui Mareşal626.00 . .00 . Adj. .Depunerea coroanelor. Lt. Arhitect Davidescu. av. După-amiază. f. Mareşal Richthofen asupra: . decorarea ofiţerilor germani şi români. .10 .Serviciul religios.1943. 81-82.Dl.Dl. 19. General Cusin.Pace şi război . . 4 iunie 1943 13. Arhitect Giugea.Defilarea trupelor. însoţit de Căpitanul Victor Gorescu.30 . General Şteflea. 22. Brătescu: chestiuni particulare625.30 .Jurnalul Mareşalului Antonescu 18. pleacă cu avionul de pe aeroportul Băneasa la Kamenskoje.Sosirea la Kamenskoje.Dl.30 . Avionul este pilotat de Locot. 81. un moment de reculegere pentru Eroii Neamului. Apud Registrul istoric. vol. Dl. Ministru Neagu.00 . General Dobre. Cpt.Sosirea în Parcul Carol. Dl. Zilişteanu. Romeo Zaharia. 5 iunie 1943cclxx 7. 17. Dumitrescu .Plecarea la vilă.Dl.Dl. Joi.Dl. . Col. 20. Lăzărescu şi Dl. Inspecţia D-lui Mareşal pe front.20 . 282 .00 . VI. Max Manolescu. 17.Plecarea D-lui Mareşal de la vilă. vol.Dl. Cpt. 625 626 Registrul istoric.Chestiuni de serviciu: .Situaţiei Corpului Aerian. 21. General Jienescu. 21. Colonel Davidescu.00 . General Dr. Mareşal se retrage. Cpt.30-9. f.Ministrul României la Madrid: chestiuni de serviciu. .Dl. . 9.Dl. Dl. 20. în Transnistria şi în Basarabia (4-17 iunie 1943) Vineri.VI. Trecerea în revistă a Corpului Aerian. 9. Dl. 10.Dl.Decorarea ofiţerilor germani. Mareşal pescuieşte în lacul Snagov. Mareşal.00 . însoţit de Dl. Dl. slujba religioasă.Deplasarea cu avionul de la Kamenskoje la Kirovograd.Expunerea (situaţiei) exerciţiului din ziua de 5. Georgescu. un minut de reculegere.Chestiunea mausoleului din Parcul Carol: . Ministru Neagu: chestiuni de serviciu. .

12. 13. 2-a Vânători de Munte. 1 Munte (regiunea Aluschta) format din: Btl. Dl.Masa la Dl.Inspectarea Detaş.Expunerea asupra cavernei de la Inkermann.00 .Cuvântul D-lui Mareşal adresat ofiţerilor. 122 şi Plot. 50 m/nr. General Dumitrescu P. Mareşal Kleist şi ofiţerii invitaţi din Comandamentul von Kleist. şi General Avramescu. Capturi Cal. Decorarea instructorilor germani pentru armamentul a. Mareşal von Kleist.Deplasarea cu avionul la poligonul de tragere. 2 Munte (Gr.Plecarea cu auto la Aluschta.00 . prezentarea ofiţerilor.Dl. Mareşal este primit de Dl. Mareşal von Kleist. 15.35 . Vizitarea unei companii/ Btl.30 . Inspectarea Diviziei 1-a Munte. A. 17 Vânători de Munte.50 . 5 Vânători de Munte.30 .Expunerea făcută de Dl.00 .45 .00 . 2 Munte (Gr. 9. 4 Vânători de Munte.15 . 20.Inspectarea Gr. Divizionul 2 Tunuri Munte şi 2 Comp.1942 – 30.Desfăşurarea exerciţiului: executarea recunoaşterilor aeriene.Inspectarea Div. 6 iunie 1943 8.Inspectarea: Btl. Trecerea în revistă a unei companii din Btl. General Dumitrescu. Trecerea în revistă a companiilor de onoare (germană şi română).45 . avioane Stuka şi avioane de vânătoare. 15.Masa la Corpul de Munte. 13. 7. 12. Trecerea în revistă.Deplasarea cu avionul la Kamenskoje.VI. 9.Expunerea bătăliei de la Sevastopol făcută de către Col. Pioneri/Btl. 4 Vânători de Munte şi Artilerie). defilarea. Mareşal ia masa împreună cu Dl.c.00 . 9. Btr. 20. 20.00 . 8.Cuvântul de despărţire adresat D-lui Mareşal Richthofen. 12.I. 8.20 . 16. Btl.Plecarea cu auto la Simferopol.00 .55 . din Div. 283 .35 .00 . 4 Vânători de Munte instalate pe coastă şi a cantonamentului acestei companii. 5 Vânători de Munte). 31 Pion.00 . 11.30 .00 . cuvântul D-lui Mareşal adresat ofiţerilor.c.Deplasarea cu avionul la Simferopol. 15. Duminică. panoramei şi muzeului de la Mănăstirea Chersonez.Plecarea cu auto la Div. (50 m/m.10 .Vol. 4 Vânători de Munte în Kamenskoje. II: Succese şi eşecuri (1. General Avramescu şi Dl. decorarea ofiţerilor şi trupei.Vizitarea oraşului.Plecarea cu auto la Div.30 .Dl.C. General Şteflea. 15. Dejunul. 14. al D-lui Mareşal von Kleist.00 .25 . 17 Vânători de Munte.30 . executarea atacului cu avioane de bombardament grele.30 .Vizita la P. 7 iunie 1943cclxxi Inspectarea Diviziei 4 Munte. Luni.Plecarea cu auto spre Sevastopol (Fortul Maxim Gorki).). 18 Infanterie în regiunea „Dealul Capela”. 10.Deplasarea la Simferopol cu maşina. von Nagel şi vizitarea fortului Maxim Gorki.1943) Grupuri şi Escadrile. 13 Vânători de Munte.Masa la Div. 19.25 .Vizitarea Sanatoriului de convalescenţi şi bolnavi de piept de la Gealmana. 1 Munte şi Div. 15. General Avramescu asupra operaţiunilor Div.Masa la Corpul de Munte cu Dl. 11. 8. 14.

112 Inf.Vizitarea podului peste Nistru şi a comunei Rezina.00 . Guiliacovo. . Cazinoul Ofiţerilor. Guvernator Alexianu.15 . 32 Inf. 4 Grăniceri Lipceni şi Paucani.Inspectarea sect.Vizitarea Bisericii din Râbniţa. Mareşal von Kleist. Reg. Despărţirea de Dl.Deplasarea cu avionul de la Melitopol la Odessa. . grădiniţa de copii. Miercuri. Şcoala.15 .Portul Odessa.30 . . 9 iunie 1943 Dimineaţă: . Şcoala primară din Holodnia Balca. Dispensarul.00 .Sosirea la aeroportul Simferopol. 132. 18. . 11.Inspectarea Div.Deplasarea cu auto la Nogaisk (Div. grajdurile obştii.Pivniţele Centrale ale Guvernământului din Odessa.Sanatoriul Holodnia Balca.Inspectarea Bat.Ferma horticolă „Leguma”. .Institutul de Genetică şi Selecţie Odessa. .). cantina pentru copii. la Centrul de Instrucţie al Div. Joi.Deplasarea la Melitopol.). (Preslaw şi Obitasnaja). 9 Inf. 11 iunie 1943cclxxii Dimineaţă: . . 132 Transm.Ferma viticolă „Regina Maria” de la Hagi-Bei. Comp. casa preşedintelui Republicii Moldoveneşti Voronovici.00 . Şcoala. 14. Soldăneşti şi Comp. Gr.. .C.00 . .Aeroportul şi şcoala de pilotaj Tătarca.Satul model Molochişul Mare: Primăria. După amiază: . 24 Inf..Plantaţia eroilor de la Dalnic. 284 . Dispensarul.T. cooperativa..Pace şi război . 8 iunie 1943 8. 8. grajdurile obştii. Mareşal von Mannstein.Vizita la Guiliacovo: Primăria. 17. 9. Şcoala primară. 6 Inf. . ambulanţa Nr.Asistarea la festivalul dat de Asociaţia A. Decorarea ofiţerilor germani.Masa la Nogaisk (P. 112 Inf. Mausoleul Eroilor căzuţi la Balta. Comandamentul Div.Comuna Hârjeu: Primăria.Asistarea la executarea unui exerciţiu de către Reg.C. . Vineri. După amiază: . colhozul. Biserica şi Dispensarul. Dl.Jurnalul Mareşalului Antonescu Marţi.10 .Ferma zootehnică „Avangarda”. . . .Centrul de culturi forţate. 32 Aproviz. 15.Comuna Ecaterinovka: Primăria. 15 Inf..Vizita la Spitalul German 1/606 din Melitopol. Primire de autorităţile locale în frunte cu Dl.R. 10 iunie 1943 Dimineaţă: . 9. Şcoala. I/R. Mareşal a fost întâmpinat de Dl. Reg.Deplasarea cu avionul de la Simferopol la Melitopol. .

. fabrica de zahăr Socolowka. 14 iunie 1943 (Odessa) În cursul zilei Dl.00 . 285 . Duminică.1943) Comp. A.Staţiunea de irigaţie Caragaci. Primăria. Mareşal rămâne la Vila Albă. Marţi.Krijopol: magaziile Guvernământului din gara Krijopol. După amiază: .1942 – 30. 11. şi autorităţile locale.Vizita în comuna Senaja: crescătoria de vaci roşii. restaurantul primăriei.Liceul Mixt Zartaica. După amiază: Deplasarea cu auto de la Tiraspol la Odessa pe şoseaua nou construită. . livada.A.Depozitul de fermentarea tutunului. .Staţiunea experimentală de cultură.Grupul 9 Vânătoare.Pepiniera Tiraspol. ferma de vaci Zimenthal din Lenkowa.Vizită la: Consumul nr.Vizita în oraşul Balta: Prefectura. .Oraşul. Mareşal. .I. stufăria.00 . Catedrala (restaurată).Fabrica de conserve „Regutrans”. 12 iunie 1943 (Tiraspol) Dimineaţă: Se vizitează: . . În drum se vizitează Cimitirul Eroilor de la Vakarjani. şoseaua Krijopol Vapniarka. . magazinul general.VI.Vol. De Weck.Conferinţă la Palatul Guvernământului cu directorii de servicii. . şi Escadronul de Cavalerie. Sâmbătă.Reprezentaţie la Operă („Mireasa Ţarului”). ziua de naştere a D-lui Mareşal (Odessa)cclxxiii 10.Ferma „Mareşal Antonescu”. II: Succese şi eşecuri (1. 15 iunie 1943. rezolvând corespondenţa sosită de la Bucureşti. crescătoria de păsări. Seara: Recepţie la Vila Albă. fabrica de unt. Luni. Răspunde Dl. Se produc câţiva artişti de la Operă. crescătoria de iepuri „Angora”. . Invitaţi: D-na şi Dl. . . 1 şi 2 al funcţionarilor Guvernământului şi Depozitul General. . crescătoria de porci. Discursul D-lui Guvernator Alexianu. şi plimbare pe mare cu şalupa. 13 iunie 1943 (Odessa) Se vizitează: . Prezentarea proiectului de Decret relativ la folosinţa proprietăţii de către locuitorii transnistrieni.Gara Rahnij: parcul. Ministrul Elveţiei în România.Pretura raionului Slobozia.

Plecarea la vilă pentru dejun. I.Dl. .Dl.Inspectarea Leg. . 17 iunie 1943 9. Achmangit.Jurnalul Mareşalului Antonescu Apoi se vizitează: . Duca. .Sosirea în gara Băneasa. Spasca. Fântâna Zânelor. Joi. Primirea de către autorităţile locale în frunte cu Dl. . . Noaptea: deplasarea cu trenul de la Bulgaric spre Bucureşti. 286 .Lucru în birou. Cişmeaua Văruită. 13. 35 Inf.Vizită la Prefectură. Prezenţi la sosire: . . Mareşal. 5.Plaja. 16 iunie 1943 (Cetatea Albă)cclxxiv Deplasarea cu avionul de la Odessa la Cetatea Albă.Dl. .Dl.00 . Guvernator Alexianu.Plecarea la vilă.D-na şi Dl. în gara Bulgaric (Bolgrad). 17.Dl.Dl. .30 . General Jienescu.Vizită la Sărata: Centrul Nr. Biserica. . Popovici. După amiază: spectacol la operă: „Boris Godunov”. atelierul cultural. G.00 . Poliţiei. Ismail.Consiliu de colaborare: . . Dimineaţa: Cetatea Albă: .Vizită la ferma Bâcoza.00 . General Şteflea. Şcoala. 21.Lucru în birou.Inspectarea Reg. .Dl.Membrii Guvernului.Dejun la vilă: . Spitalul comunal. Baccialia.00 . Primăria. Col. General Vasiliu. General Dobre. Căminul Cultural „Mareşal Antonescu”. . Guvernatorul Basarabiei.D-na Goga. . Dl. . Jandarmi. 11. General Pantazi.Cazinoul funcţionarilor Guvernământului. Tătărăşti. După amiază: Vizită în comunele: Camcic. Mareşal pleacă la Preşedinţie. Pref. . Miercuri. 13.Dl. Seara: la tren. 1 al Consiliului de Patronaj.30 ..Cantina nr. . 14. General Şova. Broasca.D-na Mareşal Antonescu. General Stavrat. .Dl.Toţi ofiţerii din suita D-lui Mareşal.30 .Pace şi război . Vicepreşedinte Mihai Antonescu.

vol.45 . p. însoţit de Dl.00 .Plecarea la vilă pentru dejun. Secolul XX.Lucru în birou. Forţu.Dl. General Diaconescu. Ionescu.00 .Lucru în birou. General Pantazi. 2006. General Rosetti: chestiuni personale. 14. 18. Editura Militară.Dl. Ministru Marinescu. Crucea de Fier Cl. Mareşalii României. 2008).Vizită la D-na Olga Mareşal Prezan care se află în agonie.Dl. 12. Averescu şi Ion Antonescu (Şerban N. Secretar General O.00 .Elevul Silişteanu Gh. Vicepreşedinte. 18 iunie 1943 (la Preşedinţie) 10.30 . 22. Bărbăţie şi Credinţă. Stan Stoica. decorat cu Virtutea Militară.Plecarea la vilă. 6-a.Dl. . Vicepreşedinte.Lucru în birou. decretul-lege pentru circulaţia imobilelor agricole: . coordonator.Dl.Dl.00 . Nicu Apostu. . fost în Div. passim.Dl.Min. Constantin Prezan (1861-1943). 10. 11. României în Suedia: chestiuni de serviciu627.Dl.Chestiunea Ing. Mareşalul Constantin Prezan. Editura Victor Frunză. primind în 1930 cel dintâi titlu de Mareşal al României.30 . Dicţionar biografic. . 18. 10. 1 şi 2. general din 1910.VI.I. Cl.R. Dicţionarul panoramic al personalităţilor din România.Lucru în birou.Lucru în birou. vizitează pe Dl. Didi Miler.Dl. 287 . Prof. VI. 21. 17. Nadu .30 .Dl.Dl. Bucureşti. 2 Munte. Bucureşti.. .Dl. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. General Vasiliu. Eugen Cristescu.Consiliu pentru ordinea publică: .15 .Vol. Bucureşti.00 .00 . 11.Dl.Dl. General Pălăngeanu N. 17. Ministru Dragoş. 452. s-a ilustrat în cursul campaniilor României din 1916-1920 ca şef al MStM. General Pălăngeanu N.fost la C. Petre Otu.00 . 627 628 Registrul istoric. General Popescu: chestiuni de serviciu. Mareşal Prezan628 în urma decesului D-nei Prezan. General Popescu.Instrucţiuni: . militar de carieră. 1999. .00 . Mareşal. 19. . . fiind succedat numai de Al. 20. f. Brabetzianu .N. II: Succese şi eşecuri (1. p. .Dl. General Dobre: chestiuni de serviciu.30 .1942 – 30. .30 .Dl.Dl. coordonatori.00 .30 . de la Liceul Comercial Regele Mihai I. 14.Plecarea la vilă pentru dejun. . Vlădescu. S.1943) Vineri. 18. 339. 99.15 .. 19 iunie 1943 (la Preşedinţie) 10.Dl. Sâmbătă.

18. pentru a asista la înmormântarea defunctei Olga Prezan629. care a avut loc la conacul moşiei Schineta. General Barozzi. . 17. General Pantazi.20 au fost primiţi: Dl.10 . 13. după care s-a înapoiat în gara Băceşti.15 .Sosirea în gara Băceşti. Luni. având invitaţi pe D-nii: . Ministru Marinescu.00 . Vaslui. Mareşal Antonescu pleacă cu trenul special din gara Mogoşoaia la Schineta.00 .30 . Între orele 13-13. General Jienescu.Dl. 17.Dl. soţia Mareşalului. General Voicu.Plecarea trenului mortuar. 629 Aceleaşi informaţii. 18.Dl. jud.General Vasiliu. Dl. 20. 11. Duminică. General Şova.Lucru în birou. General Poenaru. De la ora 12-13 Dl.30 . jud. VI. f. Mareşal se înapoiază la vilă. General Rozin. Mareşal Antonescu pleacă de la vilă la locuinţa D-lui Mareşal Prezan. Mareşal Antonescu a fost întâmpinat de: Dl. Prefectul jud. 21 iunie 1943 (la Preşedinţie)cclxxv 10. 10-11. Ing.Serviciul religios.Dl. Mareş. Vaslui şi Maiorul Tofan. jud. Dl. Prof. Adj. în Registrul istoric.30 . Vaslui.Trenul pleacă spre Bucureşti. Lt. Col.00 . 22. General Pălăngeanu şi Dl.Pornirea cortegiului la gara Mogoşoaia. vol. Eftimie Antonescu. 22 iunie 1943cclxxvi 10.Ataşat Militar Român la Sofia: chestiuni de serviciu. o companie de onoare cu muzică şi stindard a dat onorul.Dl. Dl.30 . 13. Dl. rude şi cunoscuţi ai D-lui Mareşal Prezan.Ataşat Militar Român la Budapesta: chestiuni de serviciu. 17. Mareşal Antonescu s-a întreţinut timp de 30 minute cu Dl. Eugen Niculescu. După terminarea slujbei religioase. Maior Florescu Radu. Mareşal a primit în audienţă la tren (gara Băceşti) pe: Dl. rez. Col. Dl. 11. Olga Prezan (1877-1943).Dl.Pace şi război . 22.Jurnalul Mareşalului Antonescu 21.Lucru în birou. 20 iunie 1943 (la Preşedinţie) 17. 96. Mareşal Antonescu. împreună cu invitaţii. General Vasiliu. Vaslui. Zilişteanu.05 .30 . Cpt. General Manoliu. General Şteflea. Mareşal serveşte dejunul în tren. Comandantul Legiunii de Jandarmi.30 . Dl. a asistat la slujba religioasă a înmormântării defunctei Olga Prezan.Dl.10 .45 .Plecarea la vilă. Marţi.Lucru în birou. La descinderea din vagon. Ing. 12.30 .Lucru în birou.00 . Răşcanu.00 .General Pantazi. 17. Miclescu.40 . Maior Pleşoianu . Mareşal Prezan. În gară Dl. General Pantazi. Colonel Cozlovski .00 . Domnia Sa este însoţit de D-nii: General Vasiliu. Dr.Plecarea la vilă pentru dejun. Ministru Neagu: chestiuni de serviciu. Dl. precum şi alţi invitaţi. 288 .Plecarea la vilă. Dl.

.Inaugurarea Preventoriului din comuna Herăstrău unde are loc şi o serbare dată de copii. Dl. Miercuri.Lucru în birou.General Şova. . . 289 .Dr.Plecarea la vilă. .Nicolae şi Gh.Prof. 17.Plecarea la vilă pentru dejun. 13. Popescu Victor.General Jienescu.VI. .D-na şi Dl. Col. .1943) . în tren.Dl.D-na şi Dl. . .General Pantazi.Inginer Mareş. Miclescu.30 . II: Succese şi eşecuri (1. General Popescu D-tru.Maior inv.Ion Negulescu. . Prof. Adj.Amiralul german Fricke Kurt . Dr.Cina. .Lucru în birou. Mareşal pleacă cu automobilul la vila Băneasa.00 .Prof. General Rădulescu.Băneasa. Romeo Zaharia. 22.General Vasiliu. . Proca. .Dl.00 . .00 . Eftimie Antonescu. Arhitect Negoescu.Maior inv. .Dl. Asistă şi D-na Mareşal.Sosirea trenului în gara Bucureşti .30 . 18. .15 .General Şova. Col.45 . având invitaţi pe D-nii: . Mareşal a fost întâmpinat la sosire de către: . .Inginer Miclescu.Lt.20 . Popovici.Dl.I.Dl.General Şteflea.Lucru în birou. .1942 – 30. .General Şteflea. .Comandantul Grupului Naval de Sud (Marea Egee şi Marea Neagră): prezentare. 19.00 . Lt.George Assan.Inginer Miclescu.Vol. . 21. .Inginer Mareş. . 23 iunie 1943 (la Preşedinţie)cclxxvii 10. . împreună cu Dl.30 . Eftimie Antonescu.Nicolae şi Mihail Eliad. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. 20. Col. . .General Jienescu. Mihai Antonescu.Maior Tomescu: chestiuni personale.Dl. Miclescu. General Racoviţă.D-na şi Dl. Văsescu. 22. . Tomescu.30 . 21. 21. .

Col.00 .Lt. De la Săftica. Col. în cazinoul ofiţerilor s-a servit o gustare. VI.40 . Mareşal pleacă cu maşina la Predeal. General Şteflea. 24 iunie 1943 (la Preşedinţie) 11.Sosirea la Predeal.Dl. cu această ocazie D-sa a vizitat amănunţit centrul de comandă.Consiliu de colaborare militară: . General Ion Gheorghe . 14. Lt. vol. . după care comandantul a dat explicaţie în legătură cu lupa aviaţiei de noapte. interesându-se îndeaproape de situaţia agricolă. Dl.00 . de starea de spirit şi nevoile locuitorilor. . Georgescu. Eugen Niculescu. Colonel Davidescu şi Dl. La plecarea din sat. Sâmbătă. 99.Dl.Dl. . un ofiţer german a dat lămuriri în legătură cu planul de apărare A. Ministru Petrovici: chestiuni de serviciu. Dl. Mareşal a vizitat postul de comandă cu toate instalaţiile. Mareşal a vizitat cantonamentul. în sala de conferinţe. O fetiţă a oferit flori D-lui Mareşal.C. . La sosire Dl.00 .Căpitan Georgescu. s-a deplasat la Bucov.Pace şi război . D-sa a stat de vorbă cu toţi.Dl.Dl. Maior Rădulescu şi Cpt. Patronaj. General Jienescu.Dir[ecţia] Moto Mec[anizată].30 .Dl.00 .Jurnalul Mareşalului Antonescu Joi. 20. 21.A. Mareşal a fost întâmpinat de preotul satului. după care Dl. General Pantazi. Mareşal.Dl. Int. General Stoenescu.Maior Caloenescu. Mihuţ de la Cons. Mareşal a fost întâmpinat de D-nii: Manfred von Killinger. 18. Meţianu630.Colonel Davidescu.Dl. însoţit de Dl. la P. . a făcut o excursie pe muntele Clăbucetul Taurului. . Eugen Niculescu. .A.Dl.Dejun.Dl. Mareşal însoţit de suită. . al Reg.45 . Davidescu. 630 Registrul istoric. Lt.Plecarea la vilă. Vineri. General Jienescu şi General Ramiro Enescu. german. Mareşal Antonescu. 14. 19. . General Şteflea.Dl. General Gerstenberg.30 . 13. 25 iunie 1943cclxxviii 8. General Şova. General Nicolaescu .Dl.00 . având invitaţii pe D-nii: .Chestiunea viermilor de mătase: . a vizitat Comandamentul aviaţiei germane de noapte de la Săftica. Dl.D-na [Lucreţia] Barbul: chestiuni personale.Dl. . General Dobre. 290 . însoţit de Col. 26 iunie 1943 Dl. f.00 . Col.Ministrul României la Berlin: chestiuni de serviciu. 110 A. autorităţile ad-tive şi copiii şcolii primare. 17.

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) La stânga după Clăbucet, Dl. Mareşal a dat unui baci suma de 1 100 lei. 14,30 - Înapoierea la vilă. Duminică, 27 iunie 1943cclxxix 11,00 - Dl. Caracostea: informaţiuni în legătură cu călătoria sa în Germania, Elveţia şi Italia. 13,00 - Dl. Vicepreşedinte Mihai Antonescu. 14,00 - Dejun cu: - D-na Goga, - Dl. Vicepreşedinte Mihai Antonescu, - Dl. Ottulescu - Guvernator B.N.R., - I. P. S. S. Mitropolitul Ardealului631, - Dl. Suphi Tanrioer - Ministrul Turciei, - Dl. Colonel Mircea Elefterescu. Luni, 28 iunie 1943cclxxx În dimineaţa zilei, Dl. Mareşal rezolvă corespondenţa curentă. 17,00 - Dl. Stoian. 20,30 - Cina, cu Principele Sturdza. Marţi, 29 iunie 1943 Dl. Mareşal, însoţit de Col. Davidescu, a inspectat lagărul de evrei din Predeal, pe care l-a găsit foarte murdar, dând ordin de schimbarea comandantului. A inspectat apoi împrejurările Predealului, piaţa de zarzavaturi etc., constatând că preţurile sunt mult ridicate, atrăgând atenţia primarului pentru a lua măsuri de procurarea zarzavatului la preţuri accesibile populaţiei. De asemeni, a inspectat şoseaua care se face pe Valea Poliştoacei, rămânând mulţumit de progresele realizate. 14,00 - Dejun cu: - D-na L. Catargief, - Principesa Sturdza, - D-na şi Dl. General Orezeanu, - Dl. Colonel Davidescu. 17,00 - Dl. Mareşal primeşte corul copiilor premianţi refugiaţi din Transilvania, aduşi de D-na Forţu. Dl. Mareşal a dat copiilor o ladă cu bomboane. Miercuri, 30 iunie 1943 7,00 - Dl. Mareşal, însoţit de Dl. Col. Davidescu şi Dl. Lt. Col. Adj. Eugen Niculescu, pleacă din Predeal la Homoriciu, pentru a inspecta Şcoala Ofiţeri de Rezervă, care se găsea în aplicaţie. În drum, D-sa a inspectat Mănăstirea de călugări Cheia, găsind-o renovată şi curată. Apoi, Dl. Mareşal a inspectat Mănăstirea de călugăriţe Suzana, unde a găsit murdărie şi lipsă atelierele. De asemenea, a inspectat comuna Mâneciu - Ungureni, găsind-o prost întreţinută.

631

Nicolae Bălan (vezi supra).

291

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu Primăria curată, însă prezentarea funcţionarilor nu s-a făcut conform ordinelor în vigoare. Dispensarul comunei curat şi bine dotat cu medicamente însă nu este destul de încăpător. Şcoala primară şi cantina şcoală lasă foarte mult de dorit. Apoi a vizitat comuna Izvoarele, găsind biserica renovată şi foarte curată pentru a cărei completare cu lucruri bisericeşti D-sa a donat suma de 300 000 lei. În comuna Homoriciu, Dl. Mareşal a inspectat Şcoala Ofiţeri de Rezervă Ploieşti, unde a fost întâmpinat de Dl. Col. Constantinescu, Comandantul Şcolii, care a dat raportul. Au fost prezenţi D-nii Generali Pantazi şi Şteflea. Dl. Mareşal se deplasează la câmpul de instrucţie unde inspectează secţia de tunuri - curţi - tanc şi un ploton mitraliere rămânând pe deplin mulţumit de gradul de instrucţie al elevilor. D-sa a asistat apoi la câteva exerciţii ale elevilor, dând îndrumări pentru desăvârşirea instrucţiei de război. Înapoindu-se în sat, Dl. Mareşal a inspectat Cooperativa, unde a găsit murdărie şi tendinţă de speculă. După aceea a vizitat casa femeii Maria Frangulea, văduvă cu 8 copii, căreia Dl. Mareşal i-a dăruit suma de 5 000 lei. Primăria şi şcoala au fost găsite bine. 14,30 - Dejunul la popota şcolii. La plecare, D-sa a dat pentru popotă suma de 10 000 lei şi 1 000 ţigări pentru ofiţeri. 15,30 - Dl. Mareşal primeşte raportul şcolii. D-sa a dat elevilor care au lucrat de dimineaţă 3 000 ţigări. De asemenea, a dat instrucţiuni D-lui General Şteflea de a clarifica, împreună cu Ministerul Educaţiei, situaţia elevilor în curs de studii. În continuare, Dl. Mareşal inspectează Vălenii de Munte, unde rămâne mulţumit de cele constatate. D-sa donează pentru cele 2 biserici în curs de restaurare sumele de 200 000 şi 300 000 lei. A inspectat apoi Gimnaziul Industrial, Primăria şi Postul de Jandarmi, pe care le găseşte bine (model). La Ploieşti Dl. Mareşal a inspectat piaţa mare şi halele centrale, constatând murdărie şi o diferenţă prea mare între preţurile en-gros şi cele en-detail. De asemeni, a inspectat cantina din halele centrale, constatând şi aici murdărie. Masa bună. D-sa a atras atenţia Primarului să remedieze de urgenţă neregulile constatate, în special în ceea ce priveşte controlul ce trebuie făcut preţurilor. 20,00 - Sosirea la vila Băneasa.

292

II - ANEXE

Anexa 1
1942 ianuarie 1, Marele Cartier General al Führerului. Scrisoarea lui Adolf Hitler către Mareşalul Ion Antonescu prin câte îi face cunoscut că i-a trimis un automobil, împreună cu cele mai bune urări EXCELENŢA VOASTRĂ, Cuprins de dorinţa de a vă exprima aprecierea mea specială a meritelor mari ale Domniei Voastre în lupta comună contra bolşevismului, vă rog să binevoiţi a primi drept cadou de onoare un turism1 de construcţie mai nouă pe care o să vi-1 predea aducătorul acestei scrisori. Sper că acest produs al industriei germane de automobile va găsi aprobarea Domniei Voastre şi va aduce nu numai bune servicii, ci vă va face şi plăcere. Odată cu aceasta vă exprim urările mele cele mai bune pentru sănătatea Domniei Voastre cât şi pentru viitoarea activitate ca ostaş, care va fi în curând încoronat de victoria finală comună, de care sunt convins. Cu salutări camaradereşti, al Domniei Voastre devotat ss. Adolf Hitler (Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ştefan Lache, eds., Antonescu-Hitler. Corespondenţă şi întâlniri inedite (1940-1944), I, Bucureşti, Editura Cozia, 1991, p. 160).

1

Adolf Hitler a dăruit Mareşalului Ion Antonescu un automobil Mercedes, care a fost predat de aghiotantul lui Hitler, maiorul Gerhard Engel.

295

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu

Anexa 2
1942 ianuarie 5, Bucureşti. Scrisoare a Mareşalului Ion Antonescu către Adolf Hitler ca răspuns la scrisoarea din 1 ianuarie 1942 mulţumind pentru darul ce i-a fost trimis EXCELENŢĂ, Vă mulţumesc din inimă pentru darul pe care mi l-aţi făcut. Nu voi uita niciodată că Excelenţa Voastră, preocupat de atâtea răspunderi grele răspunderea destinului Germaniei, al Europei şi civilizaţiei - a avut totuşi sensibilitatea de a-mi trimite această minunată creaţie a industriei germane şi de a întovărăşi, darul de măgulitoarea prezentare a mesajului şi prezenţa delegaţiei condusă de maior Engel. Am văzut în această nouă expresie a sentimentelor Excelenţei Voastre adâncimea unei legături care va rămâne o sinceră şi profundă mândrie a vieţii mele. Ştiu sigur că şi poporul român va găsi în aceleaşi sentimente generoase, drepte şi leale, garanţia viitorului său. Repet şi aici urarea mea credincioasă ca Providenţa să vă ajute să împliniţi cât mai repede marea misiune a Excelenţei Voastre de a libera civilizaţia şi continentul de pustietoarea primejdie a comunismului slav şi de a-i da o aşezare de veacuri. Cu cea mai vie recunoştinţă şi aceleaşi sentimente devotate şi pline de încredere în misiunea şi victoria Excelenţei Voastre, Al. Dv. devotat, Mareşal Antonescu (Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ştefan Lache, Antonescu-Hitler. I, p. 161).

296

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943)

Anexa 3
Nota întocmită de Paul Otto Schmidt, la 17 februarie 1942, pe marginea întrevederii Adolf Hitler – Ion Antonescu din 11 februarie 1942 (Cartierul General al Führerului/„Wolfsschanze”) Führerul a amintit că la ultima întrevedere cu Antonescu operaţiunile împotriva Rusiei se aflau în plină desfăşurare. De atunci a venit o iarnă timpurie grea şi a trebuit să fie luate decizii importante. Ele erau necesare nu atât din cauza influenţei directe a frigului asupra trupelor, ci, într-o măsură mai mare, din cauza acţiunii temperaturii joase asupra mijloacelor de luptă şi de transport (maşini de luptă, tractoare, autovehicole), ca şi a efectului ei paralizant asupra circulaţiei pe calea ferată. La începutul lunii decembrie o operaţiune de succes a trebuit să fie întreruptă pentru că temperatura scăzuse până la minus 420, în aceste condiţii fiind imposibilă continuarea ofensivei. Armata germană a fost nevoită să ia în considerare noi modalităţi pe care nu le folosise până atunci, pentru înfăptuirea aprovizionării la temperaturi de -35 până la -40 de grade. Nu numai şinele de cale ferată, dar şi garniturile de tren şi locomotivele au avut foarte mult de suferit din cauza frigului. De aceea, au trebuit să fie luate măsuri severe pentru păstrarea moralului de luptă şi a capacităţii de conducere, de care depindea soarta întregii campanii. Azi greutăţile sunt depăşite, iar tactica rusească de infiltrări şi de îngreunare a aprovizionării a eşuat. Cu aceasta, speranţa Angliei şi Rusiei de a constrânge trupele germane la o retragere napoleoniană a eşuat. Armata germană stă absolut ferm pe mari sectoare ale frontului şi se pregăteşte să închidă zonele în care se află încercuite trupe ruseşti, deşi, natural, operaţiunea aceasta se desfăşoară în timpul iernii mai încet decât vara, întrucât în condiţiile atmosferice de acum nu se poate înainta în medie decât 8-10 km pe zi. Primăvara va aduce cu sine libertatea totală de mişcare. În legătură cu luptele grele de la Harkov, care au fost foarte mult stânjenite de căderile de zăpadă, Führerul a avut cuvinte de apreciere pentru comportarea trupelor române, în special a unităţii de schiori şi a unei divizii române. De acum înainte trupele germane vor ocupa, în esenţă, linia de front scurtată, aşa cum a fost prevăzut, chiar dacă în anumite locuri mai sunt de lichidat intrândurile ce mai există. Atacul Japoniei în Pacificul de Sud, care s-a răsfrânt atât de favorabil şi în alte direcţii, a dus la început la o uşurare a ruşilor în Siberia, care au deplasat pe frontul european diviziile ce staţionau acolo. Este vorba de aproximativ 22 divizii, care, bineînţeles, tot în Siberia vor fi completate. Führerul a subliniat că el are în vedere numai o idee şi un plan: să întreprindă toate pregătirile ca, în măsura în care iarna permite, să dea deja lovituri grele ruşilor şi imediat ce zăpada se topeşte şi terenul se usucă să treacă la ofensivă. Pentru aceasta, trebuie întreprinse pregătiri mari şi întinse, la care trebuie să contribuie în mod esenţial şi românii, italienii şi ungurii. Operaţiunile împotriva ruşilor trebuie purtate cu scopul de a înfrânge definitiv forţa rusească. Nu este vorba numai de a ocupa teritoriul, ci, înainte de toate, de a se ajunge la zdrobirea şi dezarmarea ultimelor unităţi ruseşti. Astăzi, armata rusă este deja foarte mult slăbită. Multe divizii sunt de fapt numai rămăşiţe, dar sunt aruncate în luptă din nou cu acea lipsă de consideraţie faţă de oameni specific rusească. Au fost folosite chiar formaţii care, de fapt, nu erau pregătite pentru luptă. Astfel, divizia 269 de infanterie germană în cele 123 atacuri cărora le-a făcut faţă cu bine într-un interval de cinci săptămâni a trebuit

297

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu să lupte şi împotriva unor trupe ruseşti de construcţii. În aceste condiţii pierderile ruşilor sunt uşor de imaginat. Armata rusă de astăzi nu se poate compara cu vechile trupe ruseşti din vara anului 1941. Imediat ce va veni primăvara, timpul va fi din nou favorabil pentru Germania şi aliaţii săi. Actualmente, preocuparea Germaniei este de a menţine frontul şi de a echipa material armata pentru ofensivă, în aşa fel ca ea să poată acţiona în punctele hotărâtoare cu o superioritate zdrobitoare. În continuare, Führerul s-a referit la experienţele din lunile trecute. S-a văzut că armamentul german, care în Europa Occidentală s-a dovedit foarte bun, în Răsărit este prea greu. Aici o ploaie de 3-4 ore imobilizează de fapt armamentul greu pentru 2-3 zile. Cu toate acestea, nu vrea să renunţe la armamentul german; căci ştie că acesta a repurtat victorii unice în vest, iar pe un sistem de şosele bun se comportă excelent. Datorită greutăţii, el nu este potrivit pentru câmpia rusă fără drumuri. A doua învăţătură a fost în domeniul tancurilor şi al apărării antitanc, care a fost aplicată la noul model. Noile tancuri sunt astfel echipate că ele ar putea fi caracterizate ca distrugătoare de tancuri, în timp ce apărarea antitanc, prin descoperirea epocală a unei noi arme, a devenit extraordinar de eficientă. A treia învăţătură a fost în legătură cu transportul. Mijloacele de transport germane sunt, în Germania însăşi şi într-un grad şi mai înalt în Prusia Orientală, rezistente la frig. Dar şi aici, luând ca bază experienţele din Rusia, au fost introduse inovaţii, înainte de toate, motorul cu răcirea cu aer, iar la calea ferată, locomotivele cu tender suplimentar şi o mantelare deosebită, aşa că pentru iarna viitoare sunt excluse surprize de genul celor din acest an. La remarca lui Antonescu că el speră, totuşi, că până la iarna viitoare războiul se va încheia cu succes, Führerul a răspuns că în orice caz el se pregăteşte pentru toate posibilităţile, inclusiv pentru o nouă campanie de iarnă. Războiul se apropie de sfârşit mai degrabă în est, decât în vest. Situaţia Angliei este în actualele circumstanţe deosebit de nesigură. Marele plan al unei debarcări în Norvegia nu mai este uşor de realizat de către englezi, întrucât aceştia în situaţia actuală nu mai ştiu încotro să-şi îndrepte forţele disponibile: spre Norvegia, spre Africa de Nord sau spre India, Australia sau Noua Zeelandă. Întrucât războiul a căpătat un caracter mondial, greutăţile pentru Anglia se amplifică de la o zi la alta. Se poate astfel imagina că Anglia nu va reuşi, cu mijloacele de transport disponibile, să ia măsuri de apărare peste tot unde acestea sunt necesare. În ceea ce priveşte Rusia, nu este sigur dacă şi după înfrângerea armatei ruse regulate nu va continua încă mult timp, dincolo de Ural, un război de partizani. În acest caz se vor forma 50-60 divizii din cele mai bune trupe, care vor lupta ani de zile împotriva restului armatei ruse dincolo de Ural şi în Orientul îndepărtat. Antonescu a mulţumit Führerului pentru expunerea asupra situaţiei din Europa, din lume şi de pe frontul rusesc. Problemele europene pot fi rezolvate definitiv numai dacă ruşii sunt înfrânţi. De aceea, sarcina cea mai stringentă este înfrângerea ruşilor, care reprezintă din punct de vedere militar, cât şi social cel mai mare pericol nu numai pentru popoarele statelor europene, ci şi pentru civilizaţia europeană. Trecând la situaţia de pe frontul rusesc, Antonescu a subliniat că aceasta nu l-a speriat niciodată. Orice specialist putea să spună dinainte că ruşii vor folosi iarna pentru a face greutăţi, chiar mari greutăţi, armatelor germane şi aliate, cum a fost cazul de fapt şi până acum. Führerul a arătat că dintr-o cuvântare a lui Timoşenko reiese că acesta vede unica salvare a Rusiei într-o campanie de iarnă cu ajutorul trupelor siberiene şi din Ural şi cu folosirea cavaleriei, prin care el vrea să-i ameninţe pe germani printr-o nouă tactică operativă neobişnuită de infiltrare şi să-i oblige la o retragere în decursul căreia aceştia să piardă

298

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) materialul şi armamentul lor greu. În mod sigur, Timoşenko crede că în acest fel el poate să provoace pentru a doua oară o catastrofă napoleoniană. Au fost poate luni în care se părea că acest plan are şanse de reuşită, dacă armata germană nu şi-ar fi revenit şi nu ar fi ieşit din starea de demoralizare în care se găsea, după ce el (Führerul) a preluat conducerea, deoarece unii comandanţi militari nu erau la înălţimea situaţiei. Antonescu a răspuns că el întoarce în fiecare dimineaţă filele calendarului cu aceeaşi bucurie ca a Führerului şi constată că primăvara s-a mai apropiat cu o zi. El este convins că armata rusă nu mai prezintă o forţă reală şi se va afunda în haos, dacă în primăvară frontul ei este atacat energic. Este regretabil că în toamnă nu s-a reuşit să se pună mâna pe cele patru linii de cale ferată de la Moscova spre Caucaz şi pe linia Moscova-Leningrad. Dacă s-ar pătrunde în zona Orel, atunci s-ar putea paraliza aprovizionarea ruşilor, în special cu material englez şi american, peste Caucaz. În rezumat, Antonescu a declarat că, în ceea ce priveşte sfârşitul războiului, el este la fel de liniştit ca în prima zi. Are încredere deplină într-o victorie germană şi speră ca aceasta să se producă cât mai curând posibil, pentru ca în felul acesta să se deschidă calea pentru rezolvarea problemelor europene şi mondiale. În acest moment i s-a înmânat Führerului comunicarea despre căderea portului Singapore. El i-a dat-o mai departe lui Antonescu cu cuvintele că îi comunică o veste îmbucurătoare – şi în acelaşi timp tristă – despre căderea, recent comunicată, a portului Singapore. Antonescu a observat că japonezii folosesc o şansă unică în istoria rasei galbene şi ei culeg în Asia de răsărit, ca şi în mările sudului fructele coapte ale acestei situaţii unice. Revenind la situaţia Rusiei, Antonescu s-a referit la minciunile împotriva României şi a propriei sale persoane puse în circulaţie de partea rusă şi engleză. El are „privilegiul” de a fi unul dintre oamenii de stat cei mai atacaţi de Londra şi Moscova. Încă o dată el îşi exprimă convingerea privind victoria sigură asupra ruşilor, pe care, de altfel, o împărtăşeşte şi poporul român. Trebuie să se facă acum un ultim efort, întrucât, dacă ruşii s-ar afla la răsărit de Volga, n-ar mai putea să se reorganizeze. Le-ar lipsi atunci atât mijloacele de transport, cât şi baza de aprovizionare pentru popor şi armată. El este sigur că în primăvară şi în vară se vor arăta urmările înfrângerilor anterioare ale ruşilor, printr-o dezorganizare de-a dreptul catastrofală a hinterlandului lor, dezorganizare care, printr-o retragere masivă pripită, ar conduce la un adevărat haos şi la o catastrofă în aprovizionare, precum şi la epidemii, în cursul cărora ruşii vor pierde probabil 20 milioane de oameni. De aceea, aşa cum s-a mai spus, acum trebuie făcut un ultim efort din partea Germaniei şi a aliaţilor ei, aşa că soarta lui Timoşenko şi Stalin este hotărâtă. În scrisoarea pe care a transmis-o Führerului prin maiorul Engel, el a dat deja asigurarea, pe care vrea s-o repete acum, că România stă la dispoziţia Reichului german cu toate resursele sale militare şi economice. Dacă războiul durează mai mult, vor rezulta iarăşi noi greutăţi. De aceea, el speră ca, la scurt timp după încheierea războiului pe frontul rusesc, armata germană să poată să se îndrepte contra englezilor. Efortului american de război nu-i acordă o importanţă hotărâtoare, în ciuda sumelor uriaşe cheltuite în acest scop. S-ar putea, ce-i drept, strânge relativ repede materiale şi oameni pentru o armată, însă un corp de ofiţeri de elită, comandanţi de regimente, generali de divizie sau conducători de corpuri de armată nu se scot din pământ. Pentru aceasta trebuie să existe o lungă tradiţie. Din dolari în nici un caz nu se poate pune pe picioare o armată. De când japonezii au învins forţa navală americană în maniera în care au făcut-o, el nu-şi mai face nici o grijă în ceea ce priveşte o ameninţare din partea americană. După ce a vorbit până acum într-o anumită măsură ca european, el ar vrea acum

299

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu să adauge câteva observaţii ca român, ca acela care este răspunzător în faţa poporului român. În calitate de conducător al poporului român, el ştie, ca şi acesta, că ţara sa joacă numai un rol modest în raport cu dimensiunea uriaşă a evenimentelor şi, în comparaţie cu ceea ce face Germania, are numai o contribuţie restrânsă la eliberarea şi instaurarea noii ordini în Europa. Cu toate acestea, speră că în noua ordine europeană care se dezvoltă României i se va acorda locul pe care îl merită de drept. Antonescu a început, apoi, să vorbească despre trecutul foarte apropiat, prezentând modul cum a preluat conducerea ţării după lovitura de stat de la 6 septembrie 1940 împotriva lui Carol al II-lea. Atunci, România suferise grele pierderi teritoriale şi, ca urmare a proastei gospodăriri a regimului precedent, era ruinată. La realizarea loviturii de stat, el (Antonescu) a spus de la început că România trebuie să ducă o politică externă complet nouă. Împreună cu Minai Antonescu, el a avut curajul să se pronunţe pentru o politică germană, deşi atunci întregul popor român, sub impresia Dictatului de la Viena, a tratatului de la Craiova şi a ultimatumului lui Molotov avea o atitudine antigermană, întrucât toate pierderile teritoriale erau puse în legătură cu acţiunea Axei. El a explicat totuşi poporului român că este necesară o politică alături de Germania şi că este convins că poporul român a fost pedepsit din cauza greşelilor unui regim incapabil, dar că, în final, i se vor acorda locul şi drepturile care i se cuvin. În continuare, Antonescu a arătat că această politică a fost aprobată şi întărită de întregul popor român prin două plebiscite, la primul fiind numai 24 000 voturi împotrivă şi 350 000 abţineri, iar la cel de-al doilea numai 100 voturi contra şi 150 000 abţineri. Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă că poporul român urmează în unanimitate politica lui Antonescu alături de Germania. În ciuda greutăţilor pe care le-au adus cu sine schimbarea regimului, cutremurul de pământ, criza economică din anul 1940 şi lupta împotriva Legiunii, în întreaga perioadă s-a realizat reconstrucţia armatei. Apoi, au urmat manifestări ale unor oameni ce ocupă în cadrul Axei poziţii înalte, care au zdruncinat încrederea de care el se bucură în România. El (Antonescu) nu vrea să se plângă, dar îl roagă pe Führer pur şi simplu să înţeleagă situaţia sa. El a spus poporului român că, dacă îl urmează în linişte, toate drepturile sale vor fi restabilite în cazul unei victorii complete. Ca european, el a înţeles pe deplin că în condiţiile de atunci Germania avea nevoie de linişte în Balcani şi de asigurarea aprovizionării cu petrol şi de aceea a luat anumite hotărâri. Manifestaţiile care au avut loc în ianuarie la Budapesta au căzut ca o bombă la Bucureşti, în special referirea la declaraţia, după care toate forţele Axei, ceea ce înseamnă inclusiv ale României, luptă împotriva Angliei şi Americii şi pentru revizuirea tratatelor şi graniţelor. În afară de aceasta, la Budapesta s-a declarat că Germania este bucuroasă că s-a făcut dreptate Ungariei şi s-a făcut din nou referire la declaraţia de la München. Aceste declaraţii, a continuat Antonescu puţin iritat, au provocat o explozie din partea opoziţiei din România, care a arătat poporului că mareşalul Antonescu ar fi un trădător al ţarii dacă el pledează pentru revizuirea graniţelor în sensul Axei. Aceste cuvinte au strâns la un loc pe liberali, pe oamenii lui Maniu şi pe comunişti. Antonescu a subliniat că, spre deosebire de Ungaria, el nu a făcut niciodată uz de declaraţiile oficiale pe care Führerul şi ministrul de Externe al Reichului i le-au făcut în vizitele sale oficiale. Astfel, el nu a vorbit niciodată deschis că Führerul i-a spus la Viena că încă nu s-au scris ultimele pagini ale istoriei României. Tot atât de puţin s-a folosit el în scopuri politice de toastul ministrului de Externe al Reichului privind „la Grande Roumanie”, întrucât prin indiscreţii de acest gen ar fi putut apărea complicaţii, care ar fi dăunat efortului de război comun şi colaborării armonioase. Poporul roman nu ştie deci ce i s-a spus lui (Antonescu) la Roma şi Berlin despre situaţia viitoare a României şi de aceea este

300

Vol. II: Succese şi eşecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943) atât de sensibil faţă de cunoscutele manifestări ungarele de la Budapesta. Antonescu a declarat că scopul urmărit de el este să salveze România, în răsărit să câştige garanţiile necesare împotriva duşmanului slav şi să aştepte liniştit sfârşitul războiului, cu credinţa în spiritul de dreptate al Führerului, care, ca mare patriot, în mod sigur înţelege că patria se apără. Acum poporul român urmăreşte cu mare atenţie orice declaraţie sau manifestare a oamenilor de stat din Berlin şi Roma. În timp ce poporul român s-a arătat gata să-şi jertfească tot petrolul şi recolta, chiar cu preţul reducerii raţiei sale de pâine şi renunţării la propriile rezerve, în aşa fel încât, parţial, chiar industria suferă din cauza lipsei de păcură şi în timp ce el s-a declarat gata să crească producţia de petrol până la punctul de epuizare, poporul român este permanent ameninţat de Ungaria. În acelaşi timp însă, Ungaria este obiectul unor atenţii deosebite din partea oamenilor de stat ai „ţărilor Axei”. În aceste condiţii, Führerul poate înţelege în ce stare sufletească se află România. El (Antonescu) se întreabă ce interese are Axa şi în special Germania să slăbească poziţia lui Antonescu, fără ca prin aceasta să fie întărită cu ceva poziţia lui Bárdossy; căci aceasta, în general, nu are nici un ecou în România. Poporul român pretinde că Ungaria trebuie să-şi preia partea sa la efortul comun de război, ori să suporte consecinţele. El (Antonescu) şi-a dat cuvântul să pună la dispoziţie întreaga sa armată şi îşi va ţine cuvântul. El ar putea să mobilizeze şi mai multe trupe, dacă ar fi necesar şi să trimită pe front un milion de oameni. Fără îndoială, ar fi necesar un anumit ajutor din partea Germaniei pentru echiparea acestei armate cu material de război. România are nevoie însă pentru aceasta de asigurarea că Ungaria nici în timpul războiului, nici după nu va avea în nici un fel o poziţie avantajoasă. Antonescu a înmânat apoi Führerului un Memorandum în limba germană, în care prezintă toată această succesiune de idei şi îl roagă pe Führer, dacă poate să ia cunoştinţă, pe scurt, de conţinutul lui. Nu vreau să mă laud, a declarat în continuare Antonescu, dar trebuie totuşi să arăt că România a cheltuit până acum pentru războiul comun 200 miliarde lei şi a mobilizat 700 000 oameni. Pierderile româneşti se cifrează la 54 000 ofiţeri = 25% din corpul ofiţeresc şi 130 000 soldaţi = 23% din efective. Cu armata română reînarmată şi cu efectivele completate, el (Antonescu) se pune la dispoziţia Führerului oricând şi este gata să mărşăluiască până în Caucaz şi în Ural. În continuare, el a adus din nou vorba de neliniştea pe care o trezeşte în România atitudinea Ungariei şi Bulgariei. El s-a referit, în special, la un articol al lui Bárdossy şi la o declaraţie a şefului Marelui Stat Major al armatei ungare, după care trebuie să fie împiedicată repetarea evenimentelor din 1918 prin pregătirea unei armate ungare de 300 000 de oameni. Ce înseamnă asta? Ungaria face astfel aluzie la o nouă revoluţie? În acest caz este cea mai mare prostie dacă Ungaria crede că ar putea să menţină ordinea. Fiindcă în această privinţă Ungaria este atât din punct de vedere militar, cât şi social unul dintre cei mai slabi factori. Führerul a pus ca explicaţiile precedente, ca şi cele următoare să-i fie traduse numai parţial în germană. El i-a răspuns lui Antonescu că a putut să-i înţeleagă ideile din textul francez şi a declarat că atunci când Germania şi Italia au luat hotărârea de arbitraj de la Viena, nici una dintre cele două naţiuni nu era încântată de aceasta. Dimpotrivă, regele României s-a adresat Führerului cu rugămintea ca într-o situaţie critică Germania să-şi impună influenţa pentru a preveni o situaţie catastrofală pentru România. Cauzele acestei catastrofe se aflau în politica de asistenţă britanică în care intrase România. România însăşi este răspunzătoare pentru aceste greutăţi. Anglia a încercat să creeze o coaliţie cu Rusia şi alte ţări împotriva Germaniei, afirmând că Germania ar vrea să anexeze ţările baltice. Desigur, aceasta era o minciună

301

Pace şi război - Jurnalul Mareşalului Antonescu sfruntată. De asemenea, s-a afirmat că Germania ar vrea să cuprindă Finlanda; era o minciună prostească. După alte afirmaţii, Germania ar fi avut intenţii cu privire la Basarabia. Era absurd. În toate cazurile, Anglia a încercat, pe baza acestor afirmaţii false, să pună pe picioare o coaliţie europeană împotriva Germaniei, în care să includă în special Rusia. Germania a declarat în mod sincer, încă înainte de războiul din vest şi din Norvegia, că toate aceste afirmaţii sunt inexacte şi guvernul britanic cunoştea foarte bine aceasta. Când ministrul de Externe al Reichului a plecat la Moscova, el le-a explicat ruşilor că toate afirmaţiile englezilor referitoare la teritoriile amintite erau lipsite de orice bază. Dacă Germania nu ar fi avut atunci această atitudine faţă de Rusia, ea s-ar fi complicat încă din anii 1939 şi 1940 cu un al doilea front, împotriva Franţei şi Angliei în vest şi a Rusiei în est. Acest război pe două fronturi ar fi dus la zdrobirea Germaniei şi aceasta ar fi atras după sine şi distrugerea României, Ungariei, Bulgariei, statelor baltice şi Finlandei, căci dacă Germania nu era în situaţia de a se opune acestor duşmani, în mod sigur, restul statelor ar fi fost înlăturate de aceştia. Atitudinea regelui român în perioada următoare a fost atât de revoltătoare, că el însuşi la întrevederea cu Führerul a făcut acestuia propunerea să anexeze Slovacia şi Rusia Carpatică şi să se construiască prin acest teritoriu o autostradă şi o cale ferată cu scopul de a stabili o legătură directă între Germania şi România. El (Führerul) i-a declarat atunci regelui român că nu are nici un interes în acest proiect. Totuşi, regele a acceptat varianta engleză, după care România şi Basarabia, chipurile, ar fi fost ameninţate de Germania şi a primit garanţia britanică. După aceasta, a urmat declaraţia guvernului Reichului, în care toate aceste ipoteze erau respinse ca minciuni şi s-a observat un dezinteres al Reichului pentru aceste regiuni. Ca urmare, a izbucnit apoi criza privind România, în cursul căreia regele s-a adresat Führerului cu rugămintea ca Germania şi Italia să-i acorde ajutor împotriva Rusiei, Ungariei şi Bulgariei. Întrucât înaintea războiului cu Franţa Germania nu avea nici un fel de trupe în România şi armata română, la rândul ei, dispunea de forţe slabe, singura cale pentru aplanarea unui conflict era un arbitraj între România, Ungaria şi Bulgaria. Acest arbitraj a fost primit cu multă răceală la Budapesta şi Bucureşti, dar la Moscova, din cauza garanţiei germane pentru România, Reichul a apărut ca un duşman al Rusiei. Europa ajunsese la un punct crucial. Acum este vorba dacă bolşevismul va fi sau nu înfrânt. Dacă reuşim să-l înfrângem şi dacă popoarele legate prin arbitrajul de la Viena îl resping, nimeni nu ne împiedică s-o facem. Acum, pentru ambele părţi, indiferent dacă una ar fi învingătoare, iar alta învinsă, un conflict între ele ar atrage după sine cele mai grele urmări. Pe moment nu se poate face nimic mai bun, decât să se evite de către fiecare parte, în orice condiţii, o explozie. Vizita ministrului de Externe al Reichului la Budapesta a obligat Ungaria la o contribuţie de sânge mai mare şi s-a potrivit ca altfel să se întărească poziţia lui Antonescu. Intenţia ministrului de Externe al Reichului şi a feldmareşalului Keitel de a atrage mai puternic Ungaria a reuşit. Ungaria va pune mai multe forţe la dispoziţie pentru lupta comună. Antonescu a răspuns că explicaţiile Führerului sunt extrem de logice. Totuşi, Führerul nu poate să condamne un popor numai pentru că a avut odată un rege incapabil, care mai era şi prizonierul intereselor evreieşti. Carol nu a făcut politica poporului român, el a urmat linia ordonată de Londra şi Paris şi numai pe marginea prăpastiei el (Antonescu) a reuşit să salveze poporul şi să-l doboare pe rege, care avea tot poporul împotriva lui. De atunci poporul român şi-a dovedit deja calităţile. El nu a optat pentru Axă din oportunism politic, ci pentru că interesele sale sunt legate de Germania şi împărtăşeşte aceeaşi concepţie filozofică despre lume. Poporul român stă neclintit în încleştarea de pe câmpurile de luptă cu speranţa unui tratament drept după război.

302

de pericolul inflaţionist. altfel decât până acum. în ceea ce priveşte perioada de după război. Din cauza cumpărăturilor masive România s-a golit de mărfuri. Führerul a exprimat lui Antonescu înalta sa apreciere pentru marile realizări ale României şi pentru jertfele aduse de populaţia sa şi a declarat că scopul lui este să obţină o mai puternică participare prin jertfe de sânge şi materiale. 111-122). Bucureşti.1942 – 30.I. 303 . 44-57. pentru ca diviziile germane de acolo să fie retrase şi să fie angajate în luptele din Rusia. Bernard und Graefe Verlag für Wehrwesen. În desfăşurarea în continuare a convorbirii. Antonescu a trecut în revistă încă o dată jertfele României: el a vorbit de 40 000 morţi. Poporul este gata de orice jertfă. El va face tot ceea ce stă în puterea lui (Führerului) pentru ca Ungaria să participe la război. căci el ştie că este vorba de o luptă pe viaţă şi pe moarte. atât în ceea ce priveşte producţia. Führerul a răspuns că el nu poate să fie de acord cu concluzia lui Antonescu. II: Succese şi eşecuri (1. Hrsg. traducere . 1999. Din păcate.Vol. din partea Ungariei. pentru a obţine victoria pe front împotriva ruşilor. În final. şi a afirmat că 80% din totalul exportului de petrol a fost dat Germaniei şi ţărilor Axei. din care 3 900 000 tone au fost exportate în ţările Axei. În încheierea acestei întrevederi. În timpul luptelor grele pentru Odessa. s-a servit o gustare în cerc restrâns. în special în domeniul petrolului. 90% din comerţul exterior se derulează pe această direcţie. Români la Hitler.1943) În continuare. cât şi uman. II.Ion Calafeteanu. Scopul lui (Führerului) este de a obliga Ungaria să-şi aducă partea sa de jertfe şi nu să stea deoparte. Staatsmänner und Diplomaten bei Hitler. o parte din această propagandă a fost reluată de Roma. inactivă. (Andreas Hillgruber. În plus.VI. Bulgariei i s-a cerut pur şi simplu să ocupe temporar anumite teritorii din Serbia ca să le pacifice. Frankfurt am Main. de producţia totală de 5 300 000 tone de petrol. O situaţie similară este în colaborarea militară. 1970. conform căreia Ungaria şi Bulgaria ar rămâne după război complet intacte. şi de 110 000 răniţi. Führerul şi mareşalul Antonescu s-au angajat într-o discuţie deschisă de o prezentare a situaţiei de pe frontul de răsărit făcută de generalul Jodl. cât şi rezervele. În producţia de petrol n-a realizat nimic.. radio Budapesta a făcut în fiecare zi propagandă împotriva armatei române şi a lui Antonescu. Ungaria ofensează permanent România. Faptul că Ungaria este reţinută în coparticiparea sa la război îngrijorează serios România. p. cu atât mai mult cu cât nici Bulgaria nu a fost atinsă de război. În acest timp Ungaria refuză. p. de emisiunea statului în valoare totală de 34 000 000 lei. Editura Univers Enciclopedic. De asemenea. Nu se poate accepta ca o ţară să se menajeze şi numai alţii să facă jertfe. din care 2 000 sunt ofiţeri. atât din punct de vedere material.

Mijloacele grele care au dat succese în altă parte. se pregătesc acţiuni. A doua parte a expunerii: iarna a fost un foarte mare adversar al tuturor mijloacelor noastre de la avion la tanc şi servicii. Ca răspuns la această tactică. primele înfrângeri ruseşti vor duce şi la pierderea legăturii cu exteriorul şi nimic nu mai e posibil căci au pierdut cei mai buni soldaţi şi materiale şi acum fac numai improvizaţii. s-a răsturnat tactica lui Timoşenko căci în prezent frontul ţine destul de bine şi nu vede nici un pericol. întrevederea A. să se pătrundă adânc în spatele frontului pentru a distruge depozitele. 304 . centrele de transmisiuni spre a determina astfel retragerea întregului front şi repeta 1812. sunt mari rezerve. din contră ruşii uzează total şi barbar toate forţele încă disponibile. S-a găsit un ordin al lui Timoşenko în care se spunea ca să nu se facă nici un menajament în oameni. S-au perfecţionat pătrunderea tunului anticar şi prin organizare mobilitatea diviziei şi posibilităţii manevriere pe teren rus. Pătrunderile ruseşti vor fi oprite căci rezervele merg spre puncte vulnerabile. Ajutorul american şi englez nu va fi eficace. lăsând destul de clar să iasă în relief că au fost lucruri neprevăzute la timp. până la limita maximă. Hitler – I. Ansamblul operaţiunilor mondiale: important intrarea Japoniei în acţiune care va uşura mult operaţiunile militare. Şeful Cabinetului Militar EXTRAS DIN DOSARUL VIZITA DOMNULUI MAREŞAL ANTONESCU LA FÜHRER-UL ADOLF HITLER CONVESAŢIA dintre Domnul Mareşal Antonescu şi Führerul Conversaţia a durat 2½ ore înainte de dejun Conversaţia a durat 1½ oră după dejun Führerul a început cu expunerea generală asupra frontului de Est. arătând cum vede situaţia în ansamblu. Führerul a spus că este decis să termine în această vară. operaţiunile de terminare. cine părăseşte frontul să fie sancţionat cât mai sever. mijloace noi de luptă cu care vor da probabil trupele lupte mai bine ca la începutul campaniei. Antonescu potrivit notei dictată a doua zi de Mareşal colonelului Radu Davidescu.Jurnalul Mareşalului Antonescu Anexa 4 11 februarie 1942. Datorită acestor dispoziţiuni ruse şi germane s-au creat situaţii tactice şi strategice paradoxale dar desigur că cu toate pierderile. aici în frig şi zăpadă nu au dat nimic.Pace şi război . urmărirea pentru distrugerea şi scoaterea din luptă definitiv a ruşilor. a dispus: oricine şi oriunde pătrunde. Cartierul General al Führerului/”Wolfsschanze”. În privinţa operaţiunilor viitoare: planuri în curs. Această surpriză pentru comandamentul german a determinat la o organizare de divizii mai uşoare şi să treacă de la moto la hipo pentru a putea să ducă pe acest teatru. că unele defecţiuni ale comandanţilor sau chiar ale soldaţilor l-a obligat să ia comanda şi măsuri drastice în acord cu situaţia. să nu părăsească frontul ci să dea lupta.

I-a a cucerit Alexandrovska (sector Dniepetrovsck). Am arătat că în lupta din vara anului 1941 s-au pierdut foarte mult mulţi ofiţeri şi soldaţi din cei mai bine instruiţi. II: Succese şi eşecuri (1.VI. sau acte de neîncredere ceea ce a determinat măsuri drastice contra lor şi acum situaţia este considerabil ameliorată şi chiar soldaţii care au avut aerul că se clătinau. dovedind cu această ocazie că este o armată de primul ordin capabilă de cele mai mari surprize. datorită pierderilor suferite. Am subliniat că avem la Est de Nistru mai mult de 170-180 000 oameni. În schimb România continuă a fi lovită chiar de aliaţii săi. În fraze categorice am subliniat: . care depăşesc limitele aspiraţiilor. am scos în evidenţă .în comparaţie cu alţi aliaţi . A spus că un regiment de skiori a avut un succes considerabil iar seara mi-a spus că Div.1943) Nu mi-a vorbit în nici un fel de ceilalţi aliaţi ci de trupele române.Am comparat ce au făcut ei şi ce am făcut noi. s-au călit şi şi-au dat seama că acţiunea din spate nu prezintă un mare pericol şi nu se mai intimidează ci rămân pe loc (deci cazuri de defecţiune pentru comandamente şi pentru soldaţi). . Nu a făcut nici o indiscreţie în privinţa planurilor de operaţii pe alte teatre de operaţiuni. A admirat şi adus elogii comandanţilor şi armatei japoneze. din cauza greutăţilor armatei germane şi a necesităţilor operative. Apoi am cerut să ne dea muniţii şi materialul strict necesar ca: mijloace anti-car. care punea în umbră acţiunea lui şi a armatei germane. altfel prezintă un pericol din cauza atitudinii şefilor militari şi politici bulgari şi unguri. Mi-a subliniat că România joacă un mare rol în această acţiune. am subliniat condiţiile noastre şi am depus memoriul cu anexa şi anexele pentru a arăta planul politic şi economic. Ascultând ce spunea despre Japonia.Ori Ungaria şi Bulgaria vin cu totalitatea forţelor de luptă.şi cantitativ şi calitativ valoarea aportului român pentru lupta comună. I-am arătat Führerului toate impresiile mele actuale şi viitoare asupra posibilităţilor ruseşti şi pe care nu le socotesc mari. anti aeriene. Am arătat teama poporului român şi greutăţile noastre în ţară pentru că Ungaria se rezervă pentru scopuri uşor de dedus pentru orice om politic cu experienţă şi responsabilitate istorică a situaţiei lui.1942 – 30. La această expunere a mea. foarte mult material şi muniţii.I. bănuiam dacă nu invidia dar cel puţin nostalgia ce i-o provoca această acţiune japoneză. Führerul a răspuns că în ce priveşte armata română 305 . A vorbit de greutăţile de aprovizionare germane şi a întrebuinţat chiar termeni aspri contra comandamentelor şi comandanţilor germani care au dat dovadă de uzare. mijloace de transmisiuni şi aviaţie.Ori vine şi Ungaria la luptă . Am arătat că la cererea lui am răspuns că viu cu toate forţele militare odată cu armata germană. Am analizat memoriul depus şi am pus două condiţii: . .Am subliniat că Ungaria şi Bulgaria au avut mari beneficii şi acum Japonia în Extremul Orient. lăsând să înţeleg (fără a spune precis) că nu a găsit aceiaşi înţelegere la toţi. care iniţial au fost duse numai pentru menţinerea ordinii în Ucraina. valoarea a 10 mari unităţi. au fost duse şi în Crimeea şi la Marea de Azov la dispoziţia Comandamentului german. între Nistru şi Nipru.Vol.Ori trage consecinţele. Am arătat că România este decisă să continue cu aceeaşi contribuţie lupta începută pentru că e luptă. Mi-a mulţumit ca şi altădată pentru loialitatea cu care servesc cauza comună.

s-a spus ungurilor că dacă nu înţeleg şi nu dau petrol. constituie o enigmă pentru germani căci situaţia ar fi trebuit s-o determine ca să ia armele contra duşmanului. nu s-a gândit să trădeze un aliat şi nici un om de stat german nu o putea face. Ungaria s-a angajat să răspundă în mod loial. Este o perfidie. Ungaria trebuie să facă şi ea acest sacrificiu ca şi toţi aliaţii pentru cauza comună. Mi-a spus că niciodată nu şi-a călcat cuvântul. de la care a avut suferinţe mai mari decât Germania şi România.după vizita Domnului Ribbentrop la Budapesta . Nu ştie sigur dacă Turcia va rămâne neutră până la sfârşit sau va lua armele contra germanilor. până atunci armata română nu e în stare să întrebuinţeze aparatele complicate A.Jurnalul Mareşalului Antonescu în prima fază a luptei. au fost înlocuite cu trupe bulgare şi din această cauză a dat Bulgariei o parte din Serbia pentru ocupare. Mi-a răspuns că se va ocupa. va putea duce la ralierea forţelor slave la acţiunea Serbiei. Am cerut ca materialul A. A afirmat că situaţia Turciei nu e încă clară. acţiunea din vara 1941 precum şi retragerea actuală de forţe mă fac să cred că vor trimite tot simbolic. în presă. Führerul nu mi-a arătat (intenţionat sau obosit) punctul său de vedere în această problemă. să ne fie dat complet. "Pester Lloyd" a spus că “noi suntem rugaţi.că dacă ei merg pe câmpul de luptă vor avea întreaga Transilvanie. 306 . Mi-a răspuns pe cuvânt de onoare că asemenea promisiuni nu s-au făcut şi nici nu se puteau face.Pace şi război . Seara am subliniat Führerului toate problemele române provocate de prezenţa trupelor şi soc. Führerul a dat ordin pentru reducerea la maximum a trupelor din România şi după ocuparea completă a Crimei şi după ce va pune piciorul în Caucaz va retrage toate trupele din România. însă dă asigurări că Bulgaria niciodată nu va mai întreprinde vreo acţiune în contra noastră şi e foarte sigur din această parte. dacă ar face ceva. circulă acest zvon şi aceasta demoralizează chiar pe românii de la noi. a spus public admiraţia pentru soldaţi. Am reamintit că oamenii de Stat. a spus că atunci vor avea de-a face cu mine vor trebui să vie pe front. şi ei ca şi ungurii vor plăti scump orice act contra României. Pe de o parte doborâm pe slavii de la Est şi pe de altă parte favorizăm pe cei din Sudul şi Centrul Europei. Acest pericol mare atât pentru România cât şi pentru interesele germane în sud-estul Europei. Acţiunea o cred rău apreciată ca şi la Radio Budapesta când ei ne atacau pe noi şi se lăudau iar eu şi soldaţii români eram acoperiţi de insulte. Am întrerupt şi am spus că trecutul Ungariei. Atunci Führerul. va face maximum pentru a da ce am cerut căci nimeni nu pretinde să luptăm fără muniţii şi ceea ce ne trebuie. deci să nu am nici o îndoială. Venirea Domnului Ribbentrop şi declaraţiile făcute ne-au demoralizat pe noi. Am profitat de ocazie şi am arătat Führerului punctul meu de vedere în privinţa Serbiei şi Bulgariei şi am arătat ca şi în memoriu că o Bulgarie mare în care se află încă ministrul sovietic şi care prin atitudinea brutală produce nemulţumiri în Balcani şi provoacă situaţia tulbură. nu corespund realităţii. armată etc.A. Rusia. În Serbia trupele germane luate pentru a fi trimise pe frontul de Est. în Parlament nu s-au sfiit să declare politic .A. Bulgaria În Bulgaria situaţia e alta. vom instrui oamenii în Germania sau România. germane de la noi cu tulburările aduse în viaţa economică a ţării. consider aceasta ca o îndrăzneală fără limită. în accente violente. probleme cunoscute. vor trage consecinţele. ofiţeri şi comandanţii români. De aceea Domnul Ribbentrop şi Mareşalul Keitel au fost însărcinaţi ca la Budapesta să vorbească tare. alţii cerşesc la Berlin şi fac acte de supunere”. Spectacol oribil dat celorlalte ţări.

Führerul a spus: Ungaria are posibilităţi de înarmare foarte reduse: dacă nu vine la luptă nu primeşte nimic. f. pentru a răsturna arbitrajul de la Viena chiar prin acei ce l-au făcut. p. în speranţa de a obţine de la el o afirmaţie de revedere a arbitrajului.A. Pentru a nu face Germaniei o situaţie dificilă. Am subliniat din nou condiţiunile în care particip la campania viitoare: Ungaria şi completarea lipsurilor cu atât mai mult cu cât diferendul între noi şi Ungaria va lichida pe calea armelor. Antonescu-Hitler. Antonescu. 1989. Am răspuns că pentru noi România Mare nu înseamnă slavizare spre răsărit şi maghiarizare spre vest ci restabilirea blocului etnic român.VI.S. oricare ar fi mentalitatea Germaniei.1942 . C. Text dictat subsemnatului de Domnul Mareşal Antonescu la 12. în care a amintit ca să facă Ungariei justiţie. Nici un om politic nu va avea curajul să spună că a renunţat la Ardeal şi nici România nu poate admite pumnalul din inimă ce i-a fost înfipt la Viena. eds.I. J. N-a venit timpul. vol. Ion Ardeleanu. existent înainte de arbitrajul de la Viena. Dacă suntem slăbiţi noi şi ungurii întăriţi nu am putea să ne luăm drepturile. 3. Drăgan. 269-252. p. Nagard. Am spus că răniţii şi bolnavii pot rămâne dar am cerut să dea ordine pentru respectarea legilor ţării aşa cum ni s-ar cere să le respectăm noi dacă am fi al ei. rămâne o chestiune deschisă în faţa viitorului. Vorbind din nou de cuvântarea Domnului Ribbentrop de la Budapesta. 111-122). (Arhiva C.1942 – 30. Ion Calafeteanu. Ştefan Lache.1943) Cunoaşte neregulile economice semnalate şi îmi dă voie să iau toate măsurile. I. după terminarea luptei cu ruşii. 178-184. 307 .N. nu am făcut caz de toastul Domnului Ribbentrop care a spus la banchet că ridică paharul pentru România Mare şi Führerul a spus că România Mare s-a realizat. Vasile Arimia.. Sunt sigur că voi reuşi.II. Români la Hitler. 256-258..Colonel Davidescu. Am ţinut să fac afirmaţia făcută: nu acceptăm definitiv arbitrajul de la Viena. fond 40 010/”Tribunalul Poporului” 1946. Mareşalul României şi răsboaiele de reîntregire.S.Vol. II: Succese şi eşecuri (1. voi continua cu perseverenţă. III. p. Deoarece câştigă cel ce luptă. Aceasta am afirmat-o şi Domnului von Killinger (în tren). Nici cu această ocazie nu am primit vreo speranţă de la Führer. Cannaregio/Veneţia. Acelaşi lucru l-am spus şi Mareşalului Göering şi Domnului Ribbentrop. Cât priveşte lichidarea diferendului cu armele. am arătat cazul făcut de presa maghiară pentru demoralizarea noastră.

De altfel. Führerul avu o convorbire mai scurtă cu Antonescu. textul notei întocmită de Paul Otto Schmidt la 17 februarie 1942 Pe marginea discuţiilor A. după cum Rusia sau Germania par a învinge. nici Bulgaria nu vor întreprinde ceva împotriva României. Führerul arată că forţe bulgăreşti ar fi ocupat temporar o parte a Serbiei cu scopul de a reprima pe răsculaţi. că după Război Bulgaria nu va întreprinde. în cursul căreia acesta referindu-se la declaraţiile sale anterioare.Jurnalul Mareşalului Antonescu Anexa 5 Cartierul General al Führerului/ „Wolfsschanze”. În afară de aceasta ei sunt dependenţi de Germania în ce priveşte materialele şi în cazul neîndeplinirii obligaţiilor luate n-ar mai primi nici un fel de livrări de materiale. Dacă Ungaria va persevera în actuala ei poziţie ambiguă. atunci n-ar fi problemă pentru el. Dacă el (Führerul) ar avea certitudinea absolută asupra poziţiei pe care o va lua Turcia odată pentru totdeauna în viitor. Nu e sigur însă dacă Turcia va adopta mereu o neutralitate loială şi dacă Bulgaria ar fi angajată. Antonescu merse chiar până acolo ca pe baza informaţiilor primite să-1 asigure pe Führer sută la sută. staţionată temporar acolo. o nerespectare a obligaţiilor lor va fi privită ca un motiv de justificată neîncredere şi va avea consecinţele la care am făcut aluzie. care joacă un rol în rândul deputaţilor turci. Führerul răspunse imediat că el dă această garanţie în mod absolut. Independent de aceasta. îndeosebi fiindcă ar fi împovărată de un număr mare de probleme sociale nerezolvate şi anume Ungaria nu are voie să participe numai simbolic la luptă. Italia este de aceeaşi părere. 308 . repetă cu oarecare vioiciune. a fost dusa. Antonescu mulţumi cu satisfacţie vădită Führerului pentru declaraţia clară şi neechivocă pe care a făcut-o la cererea sa. nici Ungaria. atunci România trebuie să ceară garanţii că. Despre un lucru îl poate însă asigura pe Antonescu. într-un cerc restrâns. că şi de aici încolo ungurii vor trimite numai un mic număr de trupe pe front şi se vor sluji de orice pretext pentru a ocoli îndeplinirea unor promisiuni incomode. vor urma şi alte divizii. Cu privire la Bulgaria. Nu se poate şti în ce fel se va răsfrânge aurul englez.Pace şi război . fiindcă ar considera cât se poate de necinstit dacă cumva drept recompensă pentru cele săvârşite de România în lupta comună să rezulte pentru această ţară dezavantaje de vreun fel din partea altora. să determine Bulgaria la participarea la război. La aceasta Führerul răspunse că asemenea metode nu le vor fi de nici un folos ungurilor. ca printr-o anumită presiune. suficientă. este necesar ca Ungaria să participe cu întreaga putere la lupta care este şi lupta ei. Hitler – Ion Antonescu Cu prilejul întrevederii din seara de 11 februarie 1942 După terminarea cinei. la Harkov. Aşa ceva ar fi incompatibil cu sentimentul de onoare german şi cu stima pentru aliatul român. ci trebuie să mobilizeze tot ce poate alcătui ca forţe armate. Führerul adaugă că pentru el această garanţie nu este. divizia 113 germană. mai încolo. în nici o împrejurare ceva împotriva României. totuşi. Ei şi-au luat obligaţia unor acţiuni şi trebuie să-şi respecte obligaţiile. cererea ca Ungaria să fie determinată să participa pe câmpul de luptă cu totalitatea forţelor ei. expuse deja înainte de amiază faţă de atitudinea Ungariei şi adaugă că aceasta va folosi orice pretext pentru a se sustrage obligaţiei primite acum de a participa viguros la război. Apoi el repetă mai pe larg temerile sale. În afară de aceasta. În caz contrar şi Germania se va simţi dezlegată de obligaţiile ei faţă de Ungaria. La această luare de poziţie principială.

după cum este informat. cât şi cele oficiale de serviciu ale trupei să fie subordonate ambasadei şi subliniază că Domnul von Killinger este la curent cu toate. Antonescu atinse problema de politică internă. El îi mulţumi Führerului pentru măsurile energice pe care. II: Succese şi eşecuri (1.1942 – 30. sprijinul pe care legionarii români l-ar fi primit din partea cetăţenilor germani din România şi din afara ei. să iasă din România. În legătură cu aceasta. Întregul popor român este potrivnic Legiunii şi-i pune pe aceeaşi treaptă cu comuniştii. E probabil ca de îndată ce situaţia apărării aeriene o va permite. pentru Antonescu ar fi fost mai bine ca oamenii pe care ar fi trebuit să-i condamne la moarte. chipurile. Şi răniţii vor fi imediat transportaţi. Antonescu sublinie încă o dată că el are mai puţin de obiectat împotriva prezenţei trupelor. le cauzează. Convorbirea se încheie cu o scurtă discuţie despre probleme economice. ci mai degrabă de cheltuielile pe care. El îl asigură pe Antonescu că în cazul în care Horia Sima ar da cuvântul său de onoare (. El (Antonescu) speră că Legiunea e foarte strict supravegheată fiindcă el consideră absolut posibil ca conspiraţii şi ordine să ajungă din Germania pe căi ascunse. Convorbirea avută în după-amiaza zilei de astăzi cu generalul feldmareşal Keitel în problemele legate de aceasta ar fi mers spre clarificarea lor. de asemenea. arma aeriană să fie prima care va fi evacuată din România. şi Führerul îl conduse 309 . în special după intermezzo-ul ciudat cu invitaţia la Berchtesgaden. că la preţuri de 2-3 ori mai mari. Ungaria şi-a dat un acord clar cu privire la trimiterea totalităţii forţelor sale mobilizabile şi că ministrul de externe al Reichului i-a avertizat pe unguri cu cuvinte extrem de serioase în privinţa unei eventuale folosiri a puterii armate împotriva României. nu a preţuit niciodată caracterul lui Horia Sima. la legionarii români. În chestiunea pusă cu privire la zăbovirea răniţilor pe teritoriul românesc. care nu aduse nimic nou faţă de cele spuse în convorbirea dinaintea amiezii. Führerul declară că ar retrage cu plăcere din România şi forţele armate navale deoarece le-ar putea utiliza foarte bine în altă parte. O parte a materialului ei o va lăsa României. Deci urmează ca totul să se aranjeze.VI. Însă nu vrea să se pripească şi vrea să mai aştepte până curând flota rusească va fi nimicită cu noile tipuri de torpile care urmează să intre în acţiune. şi-1 consideră neloial. Antonescu mulţumi încă o dată Führerului pentru această elucidare şi declară că acum se poate reîntoarce satisfăcut în România. În continuare.. pe pământ german s-ar urzi comploturi împotriva unui aliat. În continuarea discuţiei.). 1 000 de vagoane de lână şi 20 000 vagoane de cereale ar fi fost scoase pe sub mână din România şi duse într-o direcţie necunoscută. în legătură cu aceasta. De altfel.1943) Ca răspuns la o nouă plângere a lui Antonescu cu privire la informaţiile false răspândite în Ungaria despre Transilvania după vizita miniştrilor de externe german şi italian la Budapesta. Antonescu îi mulţumi Führerului şi mai aminti.. Aici Antonescu protestă uşor şi declară că e vorba mai puţin de prezenţa trupelor sau şi mai puţin a răniţilor. le-a luat Germania pentru a pune capăt echivocului privitor la Legiunea românească. Îi este cunoscut şi faptul. criza economică îşi va afla sfârşitul... El rugă ca atât organizaţiile economice. rânduri ilizibile. Führerul preciza încă o dată că în cursul vizitei ministrului de externe al Reichului. Continuând. Însă în împrejurările de atunci. ci mai curând împotriva neregulilor ivite la anumite achiziţionări masive făcute de foruri militare germane. Führerul răspunse că i-a primit pe legionarii români în Germania numai în silă.I. Führerul observă că trupele germane vor fi retrase cât de curând. el atinse situaţia prezenţei trupelor germane pe teritoriul românesc.Vol.

p. Berlin.Vasile Arimia. 310 . Ion Ardeleanu. Hrsg. Ion Calafeteanu. 185-188.Jurnalul Mareşalului Antonescu apoi pe Antonescu până la trenul său. 17 februarie 1942 (ss) Schmidt (Andreas Hillgruber... 57-61. ed. I. p. 122-125). Antonescu-Hitler.. p. II. Români la Hitler. Ştefan Lache. Staatsmänner und Diplomaten bei Hitler. traducere .Pace şi război . eds.

1943) Anexa 6 22-23 septembrie 1942. ministru von Ribbentrop. din care 5 500 000 tone pentru Germania. cerând aparatură şi instalaţiuni pentru ceaţă artificială. punându-ni-se. ceea ce face imposibilă coordonarea unitară a armatei noastre şi. arătându-i contribuţiile şi jertfele militare ale României. Mihai Antonescu. lipsa mijloacelor motorizate şi blindate. patru aparate 311 . general Gerstenberg. şi o diferenţă de preţ mai mare. voi merge împreună cu D-sa pentru ca să-1 vedem pe Führerul Adolf Hitler la Cartierul său din apropiere. Am semnalat că dispozitivul de iarnă al armatei române este dintre cele mai periculoase. nu însă în regiunea Calmuciei şi în Cotul Donului şi într-o situaţie atât de gravă. Giurgiu – Bucureşti. deşi stăruinţa mea cea mai mare este pentru schimbarea acestei regiuni. o escadrilă de vânătoare de noapte. rămânând ca apoi dl. în special chestiunea – transporturilor în Marea Neagră şi a dificultăţilor ivite. ci în jurul Rostovului. am cerut apoi. după ce voi avea convorbiri de 24 de ore împreună. Am intervenit pe lângă dl. Jitomir (Ucraina) şi Cartierul General al Führerului/”Werwolf” (Vinniţa. ca să se ţină seama de întârzierile în executarea comenzilor de armament.I. D-sa mă anunţă din primul moment că. Cu toate că am venit acolo să discut probleme politice în principal şi nu militare. în acelaşi timp. von Ribbentrop m-a rugat ca toate aceste chestiuni să fie discutate la Marele Cartier cu mareşalul Keitel sau cu generalul Warlimont. col. a însărcinat pe ambasadorul Ritter ca să meargă împreună cu dl. am arătat nevoia ca să se ia măsuri de apărare antiaeriană în zona petroliferă Ploieşti. seara. mă întovărăşeşte. von Ribbentrop la aeroportul din Jitomir.VI. după ce a ascultat expunerea mea. de asemenea. să intervenim din nou la Marele Cartier dacă ar mai fi fost nevoie. buna ei conducere. până la Cotul Donului şi în regiunea Stalingradului. şi dl. Cernavodă. Davidescu. von Ribbentrop. viceprim-ministrul român. în care scop. unde erau angajate. în orice caz. trecând de 6 700 000 tone pentru Axă.1942 – 30. Am semnalat că în timp ce noi am livrat petrol în cantităţi excepţional de mari. şeful Misiunii Aeriene în România. II: Succese şi eşecuri (1. totuşi. notele dictate de prof. armamentul care ne-a fost livrat este în cantităţi mai mici. Am început apoi convorbirile cu dl. Ucraina). Am avut o primă convorbire asupra chestiunilor militare. Chestiunea armamentului şi unele măsuri de apărate antiaeriană care urmau să fie discutate la Marele Cartier. care. pentru a pune problema la Marele Cartier.Vol. precum şi risipirea excesivă şi periculoasă a unităţilor noastre din Crimeea. von Ribbentrop ca să se ajungă la o concentrare a trupelor noastre în mod unitar şi într-o singură regiune şi dacă este posibil să fie retrase din acţiunea din Caucaz. în urma rezultatelor obţinute sau nu să discute cu mine din nou problemele şi. lipsa posibilităţilor de transport. insistând ca trupele române sau să fie puse într-o altă regiune sau. ca şi la materiile prime şi semifabricatele pentru industria de război. în Caucaz. eventual. fireşte. şeful Cabinetului Militar al Conducătorului Statului. I-am arătat situaţia trupelor noastre aflate pe front. Pod-Tighina. să fie trimise acolo mijloace blindate şi motorizate şi să se organizeze o rezistenţă normală. şi să constituie un front. pe marginea convorbirilor sale cu Adolf Hitler şi Joachim von Ribbentrop Primit de dl. care mă însoţea. În sfârşit. Dl.

spre a fi lichidat acest cont la sfârşitul războiului. şi acesta plătit foarte scump. I-am arătat d-lui von Ribbentrop că finanţarea nevoilor militare germane în România a dus la o emisiune de circa 34 miliarde. separarea completă a contului de armament de contul creditelor obişnuite şi de clearing. I-am mulţumit d-lui ministru von Ribbentrop şi i-am arătat că nu pot lăsa discuţia suveranităţii noastre la discreţia oricui. nu putem continua a face finanţarea exportului şi a trupelor. de la Berlin. ministru von Ribbentrop. Am insistat. ca să ni se lase libertatea completă a transporturilor. ca şi prin finanţarea producţiei şi exportului pentru Germania şi război. devize. pe loc. primim materiale de război care merg pe câmpul de luptă şi se pierd. pe lângă finanţarea exportului de petrol şi altele. în care. De asemenea. începând de la 1 ianuarie 1941. arătându-mă vexat de tonul unei adrese trimise de colonelul Assmann. obţinute cu prilejul vizitei mele la Berlin. m-a rugat să nu mă formalizez şi a dat ordin. 312 . reprezentând contractul Oerlikon. participaţiuni – aşa cum cerusem eu – precum şi sporirea mărfurilor care ar intra în contingentele pe anul următor. Dl.M. să se găsească soluţia pentru acoperirea sau garantarea celor 500 milioane R. cerând să ni se dea 45 milioane franci elveţieni. ni se spunea că trebuie să cerem autorizaţie specială pentru transportul cerealelor din Transnistria. I-am arătat d-lui von Ribbentrop toate sforţările pe care le-am făcut şi nevoia de a fi sprijinit. destul de ridicate. i-am arătat d-lui ministru von Ribbentrop nevoia de procurare de avioane şi material de aviaţie. deşi Transnistria se găseşte sub ocupaţie militară românească. recunoscând că fără aceste mărfuri nu putem absorbi de pe piaţă leii şi mergem la un fenomen de inflaţie sigură. sesizând dintr-o dată formula nepotrivită a scrisorii. ministru von Ribbentrop mi-a tăgăduit toată înţelegerea şi elaborarea unui plan. care să asigure complet acoperirea sa tehnică pentru Banca Naţională şi economică şi morală pentru guvern. precum şi a garantării emisiunilor Băncii Naţionale de circa 500 milioane lunar pentru efectivele germane din România. dar pentru întreaga armată ne sunt indispensabile pentru a sprijini refacerea unităţilor dezorganizate.Pace şi război . echipamente şi materiale nu numai pentru marină. cu propriile noastre vase. Am arătat că acestea nu pot duce la noi sarcini financiare pentru România şi am repetat cererea formulată în noiembrie 1941 la Berlin de a se constitui contul de armament într-un cont aparte. aceasta cu atât mai mult cu cât înregistrăm pierderi financiare excepţionale prin livrarea petrolului la preţul Oil-Paktului şi pierderi economice prin ameninţarea cu epuizarea rezervelor de petrol. în orice caz. Că. ca acesta să fie pedepsit sau în orice caz să se dea o lecţie cuvenită autorului adresei. dar nu în sarcina României. ministrului Marinei.Jurnalul Mareşalului Antonescu detective electromagnetice Wärzburg şi trei baterii 120 A. Am arătat întârzierile în livrări. chestiunea finanţărilor Misiunii germane în România şi a acoperirii conturilor noastre. Dl.A. Am discutat. în schimb. Chemând pe dl. i-am pus d-lui ministru von Ribbentrop problema cantităţii de aur restante (7 160 kg) din contingentele şi angajamentele anului trecut. arătându-i situaţia transporturilor din Marea Neagră. deşi. conform căruia am primi diverse cantităţi de aur. apoi. Pentru marină nu s-au trimis materiale spre terminarea dragoarelor. Clodius pentru a-i da dispoziţiuni în acest sens şi rugându-l să-i transmită d-lui Funk intervenţiunea sa pentru toată solicitudinea. decât pe baza unui plan serios stabilit. În orice caz.

apăsătoare şi păgubitoare pe care o creează Ungaria în Transilvania de nord şi de rivalitatea românoungară. arătându-i că Comisia Hencke-Roggeri n-a putut să dea rezultate mai mari şi că n-a făcut. ea urmând a se face de Marele Reich German. am făcut paşi înainte tocmai în dorinţa ca să arătăm că nu practicăm o politică de ură. când va face unele sugestiuni. I-am arătat că această situaţie grea de a vedea teritoriul nostru vid de trupe. 313 . aceeaşi formulă am spus-o şi d-lui ministru von Killinger. datorită faptului că nici cu Italia n-am mers la legături prea apropiate. Slovacia şi Croaţia sunt singurele mai strânse. ci fiind pur şi simplu un organ de informaţie conciliatorie. şi s-a mărginit la unele convorbiri militare. d-lui ministru von Ribbentrop de situaţia grea. sau demobilizarea unităţilor care apasă graniţele noastre. Dl. Am folosit acest prilej ca să-i pun d-lui von Ribbentrop problema viitorului românesc şi a garanţiilor pe care trebuie să le cerem. împiedicându-ne astfel să ne facem o acţiune diplomatică. de asemenea.1942 – 30. II: Succese şi eşecuri (1. care este un angajament de onoare pentru Germania. că de îndată ce le va termina şi înainte de a-şi fixa punctul de vedere va trece din nou la Bucureşti. cu atât mai mult cu cât dl.1943) Dl. I-am vorbit. I-am amintit de memorandumurile remise de guvernul român Guvernului Marelui Reich. cerute pentru trupele noastre de peste Bug. ceea ce n-ar fi cazul. I-am prezentat d-lui von Ribbentrop o hartă în care figura potenţialul militar al Ungariei şi Bulgariei în comparaţie cu potenţialul României. acolo unde sunt condiţiuni normale de convieţuire. poate. această comisiune neavând caracterul unei imixtiuni în suveranitatea românească. apoi. în care am fi pus aceste condiţiuni din vreme. semnalându-i situaţia confuză diplomatică pe care o avem. sau România să fie înarmată ca să reziste acestei presiuni. I-am răspuns că nu mă tem în acest moment. rămânând definitiv stabilit ca de acum înainte să nu se mai pună această problemă a finanţării şi aprovizionării trupelor române. În ce priveşte chestiunea aprovizionării pusă în diferite ocaziuni şi a finanţărilor noi. Am discutat apoi cu dl. constituie pentru noi o gravă nelinişte şi am solicitat d-lui ministru von Ribbentrop să dispună. astfel că nu trebuie să ne temem. ministru von Ribbentrop a spus că Comisia Hencke-Roggeri nu şi-a terminat lucrările. suntem cei dintâi care să le folosim.VI. întrucât nu putem suporta un efort financiar pe lângă efortul militar atât de mare. Dl. ministru Clodius mi-a spus că acea clauză de aur nu joacă decât dacă România îşi respectă exportul său. von Ribbentrop şi Guvernul Reichului n-au discutat nimic cu guvernul român atunci când au cerut participarea trupelor noastre în răsărit. ci. dimpotrivă. pe care l-am redactat eu însumi pentru a fi remis Führerului cu prilejul vizitei d-lui mareşal Antonescu la Marele Cartier German. von Ribbentrop situaţia jertfelor militare ale României şi a contribuţiei româneşti în raport cu situaţia militară a vecinilor. raporturile cu Finlanda. precum şi memorandumul din 11 februarie 1942. aşa cum i-am răspuns generalului Beker că acestea ne-ar obliga să retragem trupele noastre. decât. precum şi toate contingentele de petrol şi cereale promise. deşi şi acolo am avut destule dificultăţi datorită intrigilor Ungariei. von Ribbentrop mi-a spus că Marele Reich a garantat teritoriul României şi-şi va respecta acest angajament. să încurajeze pe unguri în iluzia lor a definitivităţii actului de la Viena.I. dar Ungaria pândeşte un ceas greu pe front pentru ca atunci să pună Germania şi Axa în faţa faptului împlinit. în timp ce vecinii îşi conservă trupele. În ce priveşte Bulgaria.Vol. astfel că datoria mea de conştiinţă şi răspunderea mea de ministru al Afacerilor Străine este să lămuresc acest lucru şi să obţin garanţii.

von Ribbentrop întreaga problemă europeană. care suntem preocupaţi de a asigura unitatea şi viitorul Neamului.Jurnalul Mareşalului Antonescu Am arătat. Dl. von Ribbentrop mi-a vorbit cu multă francheţă despre raporturile diferitelor ţări europene. are soluţiunea foarte simplă. care rămâne totuşi la temelia drepturilor Neamului Românesc. I-am spus. nici a atitudinii mele de conştiinţă. adică al exerciţiului dreptului de ocupaţie teritorială. Am început convorbirea dimineaţa la ora 10½ şi am terminat-o la ora 4½. despre respectarea misiunii şi particularismelor naţionale ale fiecărui popor. Pe această temă şi discutând amplu problemele Transilvaniei. cu dl. prin urmare. apoi. Cu acest prilej. care conform legilor războiului ne aparţine şi în care. von Ribbentrop la un punct destul de intens. problema Transnistriei. cu atât mai mult cu cât România a făcut investiţii pe care urmează 314 . Dl. apoi. dar şi politica internă. ar trebui să cunoască rezistenţa noastră. desigur. Cred însă că dl. von Ribbentrop mi-a dat unele răspunsuri şi mi-a precizat unele greutăţi. arătându-i nedreptatea actului de la Viena. discuţie care a durat peste patru ore. arătând că aceştia sunt la marginea puterilor şi că trebuie neapărat să se facă o intervenţiune energică pentru ca să se termine regimul de teroare şi zbucium al românilor de acolo. despre eforturile Germaniei. Germania trebuind să-şi ia curajul dacă vrea într-adevăr să sprijine popoarele europene pentru o activitate nouă. luând măsuri împotriva d-lui Maniu. pentru că dl. dar nu un act de ostilitate împotriva guvernului. fiindcă eu nu pot descuraja pe românii din Transilvania de nord şi ofensa spiritul protestatar al Neamului. von Ribbentrop primind de la început principiul invocat. despre situaţia grea a Germaniei. dl. nimeni nu se poate introduce. von Ribbentrop mi-a spus că va examina chestiunea şi că în orice caz este un lucru care trebuie să-l preocupe. despre necesitatea ca Europa să-şi regăsească respiraţia şi să se poată astfel reclădi. Dl. i-am spus d-lui von Ribbentrop ce gândesc despre problemele europene. apoi. despre necesitatea ca Europa să fie reconstruită. d-lui von Ribbentrop că dacă vrea ca Neamul Românesc să aibă o altă poziţie. arătându-i necesitatea ca să fie rezolvate anumite probleme. cu atât mai mult cu cât continuarea acestei situaţii ajunge să înrăutăţească nu numai politica externă şi orientarea noastră. d-lui von Ribbentrop problema gravităţii situaţiei românilor din Transilvania de nord. I-am spus d-lui ministru von Ribbentrop că dl. sau a rezolvării problemei Transilvaniei fără întârziere şi-1 asigur că în ziua aceea nu se va mai pune problema d-lui Maniu. Că. în orice caz. von Ribbentrop m-a întrebat dacă fac aluzie la acţiunea d-lui Maniu. Maniu n-a făcut decât un act de fixare a unei poziţii morale. am datoria să-i spun d-lui von Ribbentrop că nu pot să iau absolut nici o măsură împotriva d-lui Maniu şi nu mă gândesc s-o fac. I-am răspuns: „Voi profita de această onoare pentru ca să vă spun deschis gândul meu”. am ajuns cu dl. Atunci când am vorbit de necesitatea de a convoca în conferinţe internaţionale pe reprezentanţii acestor state pentru a crea o comuniune. pe care ungurii o pun în paralel cu acţiunea lui Tibor Eckhardt. Maniu nu va face acte împotriva ţării şi dacă ar face.Pace şi război . von Ribbentrop m-a întrebat ce aş face în locul său. Dl. să fie unitar şi să nu mai îngăduie ca fiecare din sânul lui să discute diferite ipoteze şi ştiri. dl. Maniu este singurul care poate din când în când să scrie sau să vorbească despre problema Transilvaniei. unde trebuie să mărturisesc că n-am făcut nici un efort. Am discutat apoi. conform programelor şi notelor depuse în scris. Am discutat. drepturile României şi poziţia Ungariei. Şi i-am înfăţişat d-lui von Ribbentrop punctul meu de vedere asupra reconstrucţiei europene.

cu vagi deviaţii. am discutat cu dl. a dat dispoziţiuni ca să se comunice ministrului Martius la Viena că este de părere ca chestiunea regimului Porţilor de Fier şi a participării Reichului să nu mai fie discutată. rămânând să revin asupra lor mai târziu. insistând pentru ca prin aur. situaţia schimburilor germano-române. Am discutat cu dl. dl. II: Succese şi eşecuri (1. asupra cărora nu mai insist. apoi. am primit vizita d-lui Schmidt. problema preţurilor germane şi române şi a jocului de preţuri. arătând că conturile de credit german se ridică mereu şi singura cale de stingere a lor este armamentul. care nu este un stat riveran la Porţile de Fier şi să repetăm experienţa făcută altădată de alte ţări la Porţile de Fier. semnalându-i împotmolirile de la Sulina. care se pierde pe câmpul de luptă. Clodius unele probleme. Dl. iar prin livrări de mărfuri. La plecare. dezorganizarea preţurilor şi dezechilibrul statului. Ciordaş.Vol. apoi. Am pus. înainte de plecarea la Marele Cartier al Führerului.VI. *** A doua zi dimineaţa. arătându-i că nu pot primi ca în acest regim să se introducă şi Germania. ca să nu primească în schimb decât armament. cel puţin până la sfârşitul ostilităţilor. von Ribbentrop. chestiunea regimului Dunării. şi am discutat o serie de alte probleme tehnice care figurează pe programul negocierilor. von Ribbentrop.1943) să le acopere din producţia Transnistriei. care în realitate duce la epuizarea poporului român dacă ar continua să-şi dea bogăţiile lui. I-am prezentat situaţia emisiunilor Băncii Naţionale şi ameninţarea inflaţiei. problema regimului Porţilor de Fier. în ziua de 23. precum şi intervenţiunea sa pentru satisfacerea unor cereri militare şi în orice caz a cererilor de armament. gravitatea consecinţelor ridicării preţurilor germane faţă de preţul petrolului. directorul Presei germane. *** Discursurile au durat până târziu noaptea. care este mai mult fix. dl.1942 – 30. România a dat 500 milioane în 1941/1942 şi 500 milioane în 1942/1943. În general. care a venit să-mi prezinte scuze pentru incidentul din mai şi să explice că niciodată nu s-a gândit să jignească Guvernul Român şi cu atât mai puţin pe mine personal prin orice fel de declaraţii. von Ribbentrop mi-a făgăduit toate sforţările pentru înţelegerea drepturilor politice şi mai ales pentru soluţionarea imediată a chestiunilor economice şi financiare ale României. Este timpul ca Germania să ne acorde credite speciale în mărfuri şi să reglementăm taxele. dar că numai intriga şi intervenţia ungară a dat acest caracter unor simple intervenţii de prietenie personală pentru dl. după ora 12. să putem ajunge la absorbirea acestor lei de pe piaţă. von Ribbentrop mi-a arătat o înţelegere şi cordialitate deosebită. Am discutat.I. După aceea. apoi. apoi. care cer sarcini financiare noi. Am discutat. I-am arătat d-lui von Ribbentrop modul cum merg livrările petrolului şi greutăţile de finanţare ale producţiei de petrol şi ale exportului. în chiar prezenţa mea. Am cerut întocmirea planului financiar. devize şi participaţiuni să putem obţine o colaborare tehnică şi o acoperire pentru Banca Naţională. 315 . preocupat de probleme europene cu o sinceritate pe care mă simt obligat să n-o mărturisesc nici în chiar aceste note ale Departamentului. ca să se poată acoperi din încasări cheltuielile.

316 . von Ribbentrop şi care fuseseră în aceeaşi zi discutate la Marele Cartier. o răspundere tehnică. von Ribbentrop plecând cu avionul de la un cartier la celălalt pentru a informa pe Führer asupra obiectului discuţiilor noastre. Dl. precum şi completarea dispozitivului românesc prin unităţi germane care să-i poată face situaţiunea geografică şi regiunea grav inferioară în care se găseşte. ambasador Ritter mi-a vorbit cu mult respect despre armata română. i-am arătat Führerului chestiunile militare pe care le discutasem în ajun cu dl. şi propriul lor prestigiu. insistând asupra concentrării trupelor româneşti într-o singură zonă şi asupra dotării lor cu echipament de iarnă şi material motorizat şi blindat.Pace şi război . despre opera mareşalului Antonescu. în România nu există decât mareşalul Antonescu care poartă marea răspundere istorică şi pe prestigiul lui reazimă toată răspunderea formală. mergând la Marele Cartier pentru a pune problemele militare pe care le ridicasem eu în ajun şi asupra cărora dl. De asemenea. nu mai repet punctele de vedere care au fost discutate cu acest prilej de mine. Ungaria nu va îndrăzni să vă atace”. totuşi. la care mi-a răspuns: „Puteţi conta pe numeroasele divizii germane care sunt gata să respecte semnătura dată şi pentru garantarea teritoriului Dvs. dl. Am arătat primejdia în care ne găsim faţă de Ungaria şi Bulgaria care şi-au conservat forţele militare. putând oricând conta pe o dreaptă măsurare a eforturilor noastre.1942 Mergând la Führer am insistat în special pe elementele militare. nu insist de data aceasta prea mult. fiindcă legea pământului n-o scriu legile războiului. Darea de seamă a discuţiilor d-lui col. Davidescu este anexată la această convorbire. care au produs efecte de stimă în Germania. IX. în afară de evocarea lor generală. I-am spus Führerului că [eu] cred că este nedrept să se dea Naţiunii Româneşti să apere cea mai periclitată regiune de pe frontul din răsărit şi este prea greu pentru soldaţii noştri s-o facă. Am datoria deci să atrag atenţia asupra tuturor primejdiilor şi situaţiilor care ar putea tulbura viitorul ţării mele. De aceea însă. întrucât asupra tuturora am depus note separate care figurează în dosarul acestei vizite şi pe care le-am dezvoltat oral. Îi atrag însă atenţia că trebuie luate măsuri pentru descongestionarea frontierei româneşti sau întărirea României şi nerisipirea forţelor sale în răsărit. D-sa mi-a vorbit despre sforţările pe care le făcusem în ajun. col. Şi alături de el sunt eu care port. Davidescu şi generalul Gerstenberg au dat toate relaţiile. care prin naţional-socialism s-a creat din nou şi a dăruit o armată – şi fiindcă în Germania armata este a naţional-socialismului şi nu naţional-socialismul al armatei – şi dacă Führerul însuşi are împrejurul lui nu numai armată. După aceea. I-am arătat Führerului ca este o datorie pentru mine să-i arăt că Neamul Românesc urmăreşte cu tenacitate scopul real şi final al unităţii sale.Jurnalul Mareşalului Antonescu *** În drum spre Marele Cartier al Führerului. şi trebuie să port. unele foarte amplu. am discutat cu ambasadorul Ritter toate problemele. dar toată elita naţional-socialistă formată în timp de zece ani de luptă şi organizare. I-am spus Führerului Adolf Hitler că dacă Germania reprezintă o naţiune întreagă. *** 23. despre strădania guvernului şi despre propria mea strădanie. o regiune de trăit.

dl. ştiut fiind că atunci când Führerul doreşte să evite discuţiunea cu cineva a anumitor probleme. Führerul mi-a arătat că înţelege dificultatea apărării teritoriului împotriva bombardamentelor aeriene şi mi-a arătat că va trimite totuşi avioane de vânătoare pentru apărarea noastră şi va instala o reţea de la coasta Mării Negre bulgară până la coasta noastră şi Ploieşti. încercând. von Ribbentrop mă anunţase că Führerul îmi va face o expunere. Că suntem în primejdie de a epuiza rezervele noastre de petrol. La sosirea mea la Marele Cartier al Führerului. I-am spus Führerului că din ajun dl. ar putea să ajute conservarea noastră. În ce priveşte problemele economice şi financiare le-am expus sumar. preferă să expună el situaţia. Führerul mi-a făgăduit toată înţelegerea şi chiar în faţa mea a dat dispoziţii mareşalului Keitel în acest sens. liniştea Europei şi dreptatea Ţării mele”. sau materii prime foarte scumpe. care era prezent la convorbiri. i-am atras atenţiunea (că poziţia) strategică în care se găsesc este dintre cele mai primejduite şi i-am declarat Führerului că eu cred că concentrarea unităţilor noastre într-o singură regiune. von Ribbentrop la aeroport. La început. 317 . şi refacerea unora din unităţile distruse. ca şi la sfârşit.I. Iar Führerul Adolf Hitler mi-a făgăduit că va completa cu divizii motorizate şi blindate situaţia acestor unităţi. i-am cerut Führerului ca să dea dispoziţiuni mareşalului Keitel. fiindcă este prea târziu ca acest lucru să mai fie schimbat. I-am cerut sprijinul pentru aceasta şi i-am spus că dl. Führerul a spus că dă tot sprijinul în această direcţie. am avut timpul să discut din nou îndelung cu dânsul. reluând problemele europene. von Ribbentrop.1943) În orice caz.Vol. în acelaşi timp. cu acest scop. Că. pe de altă parte. organizarea lor din vreme. înainte ca iarna să vină. ca să se completeze armamentul cerut de trupele noastre. Pregătisem pentru Führer o carte cu dedicaţie în care am spus: „Omului pe care se reazemă onoarea unui secol. cereale şi altele. şi nu mărfuri care să poată absorbi de pe piaţă moneda şi întreţine activitatea şi producţia. von Ribbentrop mi-a făgăduit elaborarea unui plan economic şi financiar pentru echilibrarea schimburilor şi acoperirea emisiunilor. intrând toate în producţia de armament. În ce priveşte apărarea antiaeriană. primind punctul meu de vedere în mare parte. Am arătat că suntem ameninţaţi de inflaţie datorită finanţărilor exportului şi nevoilor germane din România. de fier. Mi-a spus că aceasta însemnează că de data aceasta Führerul doreşte să vorbească mai mult cu mine. să ni se dea echipament şi armament cu care să putem face faţă nevoilor de instruire ale armatei. altfel ne pierdem armata. deşi nu va merge la o concentrare unitară a lor într-o altă regiune. am insistat asupra primejdiilor şi drepturilor Neamului Românesc. suntem expuşi la un dezechilibru grav din împrejurarea că se secătuieşte economia naţională din exporturi de petrol.VI. dăduse prin ambasadorul Ritter dispoziţiunea ca unele din diviziile angajate în Caucaz să fie retrase şi altele să fie concentrate în acea regiune. Führerul deschizând cartea şi văzând dedicaţia a avut un gest de tresărire. Cu acest scop. în aceeaşi măsură în care inflaţia agravează situaţia şi în care statul român nu primeşte în schimb nimic. II: Succese şi eşecuri (1.1942 – 30. după care mi-a dat mie cuvântul. ca şi asupra greutăţilor şi jertfelor militare pe care le facem. *** Condus de dl.

la care n-am răspuns decât amintind că Ţara a trecut prin împrejurări grave. von Ribbentrop mi-a vorbit plin de cordialitate despre intenţiunea sa de a veni în România. p. care a distrus Imperiul roman prin nerespectarea particularităţilor naţionale ale grupurilor şi instituţiilor naţionale. 318 . von Ribbentrop a avut cuvinte pline de amabilitate pentru mareşalul Antonescu. von Ribbentrop mi-a spus că va examina chestiunea. fie rechemându-se fiecare popor la misiunea lui. Mi-a vorbit. şi am susţinut nevoia unei colaborări mai întinse între ţările europene. Foarte cordial. dl. la început bilateral. dl. dimpotrivă. o nouă reuniune ca să marcheze un nou an de la semnarea Pactului Tripartit şi mai târziu va examina şi problema unor alte manifestări europene. despre experienţa legionară şi despre evadarea lui Horia Sima. care ar putea fi încheiat. I-am vorbit. căutând să uniformizeze totul. 125-136). chiar pornind la Berlin. elogii pentru armata noastră. ar putea să ducă la prăbuşirea Europei. fără să fi deschis măcar cuvântul. Dl. Toate acestea le anexez în extrase. despre necesitatea ca viaţa europeană să fie organizată fie pe bază de principii noi. (Ion Calafeteanu. ca şi unele puncte din convorbirile mele figurează în procesele-verbale ale Consiliului de Miniştri în care am expus aceste rezultate. mărturisiri pline de stimă pentru guvern şi pentru opera Neamului Românesc în genere. apoi.Jurnalul Mareşalului Antonescu I-am vorbit deschis că nu cred că o soluţie imperială în Europa este posibilă şi că. Atunci când eu i-am dat exemplul despre un pact politic. mi-a spus că înţelege perfect aceasta şi că va convoca. Acest lucru a înlesnit năvălirea barbarilor. ori de câte ori n-a găsit nici o rezistenţă. pentru ca totuşi să se înceapă într-un fel a se cunoaşte şi a se cimenta ordinea europeană. Asia fiind vulcanul care a aruncat lava mulţimilor sale asupra Europei.Pace şi război . I-am amintit exemplul lui Iuliu Cezar. Dl. von Ribbentrop. Convorbirea economică dezvoltată. cu aluzia de adeziune pentru celelalte ţări. foarte cordial. dar că sunt mulţumit că prestigiul Mareşalului şi strădania noastră au putut să stăvilească şi să asigure unitatea morală a Regatului. Români la Hitler.

care ar fi exterminate de bolşevici. va avea loc în viitorul mai îndepărtat o strânsă colaborare. şi unităţi germane puternice de tancuri şi motorizate şi va obţine un sector care este cel mai mare primit vreodată de un aliat. nu vrea să-l reţină pe Führer cu amănunte tehnice. Întrucât în cursul dimineţii a avut discuţii mai lungi cu ministrul de Externe al Reichului. ci şi al popoarelor respective. 26 septembrie 1942 Prezenţi: ministrul de Externe al Reichului. El (Führerul) apreciază. ei se află în faţa unei sarcini atât de mari. având în vedere capacitatea dovedită României de a forma noi unităţi. Antonescu a transmis salutul Mareşalului. nota lui Paul Otto Schmidt pe marginea întrevederii Adolf Hitler – Mihai Antonescu. În aceste condiţii. din care nimeni nu poate să coboare pe drum. apoi. Dacă i se răspunde pozitiv – şi el nu are nici cea mai mică îndoială – în faţa tuturor ţărilor aliate se află o lungă perioadă de dezvoltare în linişte şi cu bune rezultate. loialitatea faţă de Führer. Mareşalul Antonescu va conduce. cuprinzând o întreagă armată. extraordinar de mult contribuţia românească. precum şi dorinţa de a se întâlni cât mai curând cu Führerul. în esenţă. Aceasta este întrebarea hotărâtoare a întregii lupte. ministrul Hewel. având în vedere venirea iernii. trei divizii de munte italiene au fost dislocate în Caucaz. românii. Toţi am pieri dacă ar învinge bolşevismul. în afară de trupele române. El consideră acest fapt ca absolut normal. el roagă. Führerul a răspuns că el. El dă astfel expresie clară sentimentului său de înaltă apreciere 319 . viceprim-ministrul român. încât este necesară o colaborare de perspectivă pe termen lung. în Caucaz şi la Marea Neagră şi să pună sub comanda sa şi Armata a 6a germană. El s-a gândit să repartizeze mareşalului Antonescu un sector de front. la Cartierul General al Führerului/„Werwolf” [Întocmit] Berlin. Aşa a fost cazul la Bug şi în Crimeea şi acest lucru s-a dovedit a fi necesar şi acum. apariţia unui pericol la flancul german a făcut necesară în ultimul moment dirijarea celor trei divizii în altă parte. aşa cum divizii germane se află sub comandă italiană şi invers. căci el. Mai întâi. Führerul a răspuns că războiul cere de multe ori mutarea rapidă a trupelor dintr-un anumit loc al frontului în altele. pleacă de la convingerea că Germania şi aliaţii săi se află toţi într-o barcă. Astfel. Şi ea nu poate fi obţinută decât dacă finlandezii. Asta echivala cu sfârşitul nu numai al ţărilor. II: Succese şi eşecuri (1. fără să aştepte iniţiativa română. În continuare. personal. ungurii şi italienii sunt în situaţia de a acorda ajutor eficient. ca Germania să ajute în timpul iernii care vine la refacerea materială a unităţilor române epuizate în luptă.1943) Anexa 7 23 septembrie 1942. şi anume de a-1 ruga pe Führer să consimtă de principiu la gruparea trupelor române în sectorul de front care se află sub comanda Mareşalului şi la organizarea spatelui şi la amenajările tehnice necesare pentru trupe. care îşi exprimă din nou.VI. cu consimţământul Ducelui.I.1942 – 30. în primul rând cu România. în esenţă.Vol. a pus deja la dispoziţie un număr suplimentar de tancuri pentru diviziile de tancuri româneşti. ci exclusiv pentru a îndeplini o sarcină din partea Mareşalului. Antonescu a prezentat un tablou al contribuţiei României la război şi al pierderilor suferite şi s-a referit la convorbirile sale cu ministrul de Externe al Reichului în legătură cu cererea de material de război. Fără să vrea să ridice probleme politice. Sau vom învinge împreună: în această luptă pe viaţă şi pe moarte nu poate însă să existe decât o victorie categorică.

care au primit mai multe înalte distincţii decât cei ai celorlalte armate aliate. preferă lupta. discutate în cursul dimineţii. şi localizarea avioanelor inamice şi ghidarea radio-electrică. În continuarea întrevederii. Ea a învins Polonia. Duşmanii Germaniei şi ai aliaţilor ei văd o astfel de colaborare pe termen lung cu o nelinişte extremă şi caută să semene sămânţa discordiei. în momentul în care zonele de vânătoare de noapte devin cunoscute. Führerul a declarat că Germania este interesată să vadă moneda României în siguranţă. s-a văzut obligată să recurgă în măsură mai mare la femei pentru deservirea aparatelor de localizare. Popoarele cu instinct sigur. Şi Germania a putut amenaja centuri de apărare numai treptat şi în special în jurul unor zone importante. Ea nu îi foloseşte pe aliaţi aşa cum procedează englezii. Franţa şi Iugoslavia şi în est a dat mult tribut de sânge. pentru că Luftwaffe este ocupată în răsărit şi Africa de Nord. de asemenea. în caz 320 . întrucât. Antonescu a răspuns că el a prezentat la începutul întrevederii un tablou al contribuţiei României la război fără intenţia de a-1 folosi în tratative.Jurnalul Mareşalului Antonescu pentru generalii şi ofiţerii români. Jertfa românească este într-adevăr mare. La sfârşitul războiului trebuie să se realizeze o colaborare strânsă şi cu România. Referitor la aparatele de vânătoare de noapte. Führerul a arătat că un singur pilot are nevoie de o instrucţie de ani de zile şi a remarcat că în Germania s-a observat că. Führerul s-a referit la protecţia terenurilor petrolifere de la Ploieşti. prin comunicate speciale. El a atins. În răspunsul său. Ar fi lipsit de sens. El (Führerul) este de acord că România face pentru război tot ce-i stă în puteri. Referitor la problemele valutare şi economice ridicate de Antonescu. Germania este victima bombardamentelor aeriene engleze în interesul victoriei comune. Că Germania are o mare înţelegere pentru contribuţia României şi a armatei române reiese. şi din faptul că. la fel ca aceea cu Italia. s-a adus la cunoştinţa poporului german mai des contribuţia României. dar şi Germania face totul. avioanele duşmane pur şi simplu le ocolesc. canadienii şi americanii. ca cel român. Ea nu-şi cruţă sângele şi consideră că este necinstit să pună pe alţii să scoată castanele din foc pentru ea. Numai popoarele de negustori încearcă să facă afaceri în astfel de cazuri. El a subliniat greutatea organizării unei zone de vânătoare de noapte şi i-a explicat lui Antonescu în amănunţime ce aparatură numeroasă este necesară pentru avertizarea aeriană. de exemplu. pe de alta.Pace şi război . Poporul român îşi îndeplineşte obligaţiile pur şi simplu dintr-un sentiment al datoriei sale. el promiţând că România va face în continuare eforturi în această direcţie. Führerul a arătat pe baza unei hărţi cum pot să fie apărate eficient zonele importante ale României cuprinse între mare şi munţi. pe de o parte. precum livrările româneşti de petrol. australienii. Românii au realizat apărarea Europei timp de secole împotriva invaziilor asiatice. printre altele. El (Führerul) este bucuros de contribuţia mare pe care România o aduce în efortul comun de război. Antonescu a amintit pe scurt câteva puncte discutate în timpul dimineţii. încât Anglia. ceea ce necesită o aparatură imensă. sub forma unei semiluni de aproximativ 1 500 km lungime. până ce Uniunea Sovietică se va prăbuşi. căci construirea unei zone de apărare cere o astfel de risipă de aparatură şi personal. El este fericit să constate preţuirea de care se bucură soldatul român în Germania. Ruşii vor fi loviţi sistematic de Germania. Germania luptă în locurile care sunt deosebit de periculoase. problema finanţării legată de exportul de petrol şi problema armamentului. Este în interesul Germaniei ca România să nu fie sleită din punct de vedere militar când se încheie războiul. dar Germania a jertfit şi mai mult.

p. 106-110. pe de altă parte. de zece până la douăzeci de ani. Apărarea Berlinului începe deja în Olanda şi Belgia. Români la Hitler. efectele ar putea să ameninţe şi Germania. cu amănunte. care să sesizeze duşmanul pe cale radio-electrică şi. nu ar mai fi putut să aterizeze la Bucureşti. în cadrul cărora posibilităţile industriale şi agricole ale ambelor ţări se pot completa în mod reciproc avantajos. După câteva cuvinte despre camuflarea artificială. II: Succese şi eşecuri (1. Führerul a răspuns referindu-se din nou. Führerul a declarat că cele mai sigure mijloace de respingere a avioanelor inamice sunt încă proiectoarele şi antiaeriana. întrucât în caz contrar delegaţia română. de aparate de ghidare. avioane de vânătoare şi instalaţii pentru producerea ceţii artificiale. Aici întrevederea a trebuit să fie întreruptă din cauza orei înaintate. din cauza căderii întunericului. dispuse în zone adânci. Germaniei i-au fost necesari doi ani ca să construiască şi să utileze zone de vânătoare de noapte.I. prin care vânătorii de noapte să se apropie până la 80 sau 100 de metri de avioanele duşmane. ca şi la graniţa germană şi pe Rin. ceea ce înseamnă o distanţă de 600 km de capitală. Desigur. de aparate de localizare.1942 – 30. 321 . pentru că în caz contrar se incomodează reciproc. Aparatele de vânătoare de noapte au nevoie pentru întrebuinţarea lor eficace. Germania duce o politică de încheiere a unor acorduri comerciale pe termen lung. II.VI. (Andreas Hillgruber. În răspunsul său. pe de o parte. O a doua zonă de apărare este în Mitteldeutschland.Vol. şi în special proiectoarele. O lărgire de 100-200 km a unei astfel de zone durează două luni. Staatsmänner und diplomaten bei Hitler. căci aparatele de vânătoare de noapte pot fi întrebuinţate cu folos numai la o anumită distanţă de obiectivul apărat şi atunci numai într-un număr limitat de 20-30 avioane. Antonescu a revenit asupra problemei apărării aeriene a oraşului Ploieşti. care orbesc echipajele avioanelor inamice. traducere . De altfel. El îl roagă pe Führer numai să-i uşureze greutatea responsabilităţii prin punerea la dispoziţie de către Germania a aparaturii de dirijare şi localizare. guvernul român este răspunzător de apărarea acestei zone. p..Ion Calafeteanu. la o depărtare de aproximativ 300 km de Berlin. 136-139). la greutăţile tehnice care fac deosebit de dificilă amenajarea unei zone de vânătoare de noapte. Hrsg.1943) contrar.

Davidescu 322 . De asemenea.cereri pentru campania din vara 1942. .cererile pentru ocuparea Transnistriei şi teritoriilor Bug-Nipru. Lucrarea fiind foarte importantă şi urgent cerută de Domnul Mareşal. Acest istoric va fi întocmit cercetându-se toate actele. am onoare a vă ruga să binevoiţi a dispune întocmirea ei în cele mai scurt timp.cât am mobilizat. . cererile Misiunii Militare Germane din România către Marele Stat Major Român şi toate piesele documentare ce le are Marele Stat Major. ŞEFUL CABINETULUI MILITAR Colonel R. . .cererile succesive făcute de germani. raportate la situaţia de ansamblu a Frontului de Est şi a situaţiei Armatei noastre. scrisorile. astfel încât în primele zile ale lunii octombrie să fie primită la acest Cabinet. 140/S 26 septembrie 1942 Către MARELE STAT MAJOR Cabinet Am onoare a vă face cunoscut că Domnul Mareşal Antonescu a ordonat să i se prezinte o recapitulare a obligaţiunilor noastre şi a cererilor germane în actuala campanie: . convenţiile dintre Domnul Mareşal Antonescu (MStM) sau Führer (O.).O.Pace şi război .W.K.cererile pentru operaţiunile din Crimeea şi Doneţ.Jurnalul Mareşalului Antonescu Anexa 8 26 septembrie 1942 – Material solicitat de Mareşalul Ion Antonescu relativ la contribuţia militară „la zi” a României pentru Frontul de Est CABINETUL MILITAR Biroul 3 Nr.ce ne-am obligata să dăm la începutul campaniei. . D. de la atingerea Nistrului şi până astăzi.

Două grafice anexă cu forţele mobilizate. cuprinzând cererile germane şi obligaţiunile luate de noi.1942. aşa cum rezultă din cererile făcute de comandamentele germane şi obligaţiunile luate de noi. 140/S din 26. de la începutul campaniei şi până la 1.1942 – 30.IX. Un dosar cu documentele (copii).I. Arhip 323 .1942.Vol. O expunere referitoare la participare armatei române la operaţiunile din Est.S. L. Am onoare a înainta alăturat: 1. p.VI. ŞEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL I.X. 312 021 din 9 octombrie 1942 MARELE STAT MAJOR Secţia Operaţiilor Către CABINETUL MILITAR AL CONDUCĂTORULUI STATULUI La nr. 2.1943) MARELE STAT MAJOR Direcţia Operaţiilor Nr. II: Succese şi eşecuri (1. 3.

Graficul anexă nr.6 divizii infanterie . Pentru siguranţa spre Sud a flancului. Operaţiunile din Basarabia şi la Est de Nistru Pentru atacul din spaţiul de la Est de Botoşani spre Nord-Est.1941 şi răspunsul Domnului Mareşal Antonescu cu data de 1. unităţi de pionieri. 3 brigăzi munte. La începutul campaniei S-au mobilizat forţele necesare stabilite de Marele Stat Major şi Misiunea Militară Germană. 1 brigadă mixtă gardă.X.3 brigăzi cavalerie . unităţi anticar etc.VII.1941 Obligaţiuni 1.. 324 .1942 I – FORŢE MOBILIZATE Data 21. 2 brigăzi fortificate.. Documente de bază Scrisoarea Führerului din 18.1 brigadă cavalerie. 3 brigăzi cavalerie..1941 2 3 Nu se publică.3 brigăzi munte .VI. Graficul anexă nr. s-a cerut să se execute o acţiune ofensivă cu celelalte forţe române.1941 Scrisoarea Führerului Adolf Hitler din 29.. 1 brigadă litoral. 12 În 1942 . Cât am mobilizat În 1941 . Nu se publică. şi anume: iniţial apărarea teritoriului. pentru a face faţă misiunii operative.Pace şi război . 23 II – CERERILE SUCCESIVE FĂCUTE DE GERMANI ŞI OBLIGAŢIUNILE LUATE DE NOI 1. 7 Comandamente Corp Armată.VI. Führerul Adolf Hitler a cerut să se pună sub ordinele Armatei von Schobert numărul de divizii hotărâte în acest scop. iar ulterior urmărirea inamicului pentru al împiedica să execute retragerea peste Nistru. şi anume: . S-au trimis: .1 divizie blindată .1941 29.Jurnalul Mareşalului Antonescu MARELE STAT MAJOR Secţia Operaţiilor PARTICIPAREA ARMATEI ROMÂNE ÎN OPERAŢIUNILE DIN EST DE LA ÎNCEPUTUL CAMPANIEI ŞI PÂNĂ LA 1. 15 divizii infanterie.VI. Totalul forţelor: 2 Comandamente Armată.6 divizii infanterie . către spatele liniei întărite ce pleacă de la Moghilev prin Podolsk spre Nord.Artilerie grea.VI. 2.

din 31.1941 a Misiunii Militare Germane Ordinul nr.1941 Armata a XI-a von Schobert. peste Dunăre. Forţele maritime române să se pună sub ordinele Amiralului Schuster. Operaţiunile la Est de Bug şi ocuparea Transnistriei 27.Corpul de Munte (cu 1 divizie cavalerie şi 1 divizie munte). România a participat iniţial cu: . la Est de Bug. Operaţiunile din Crimeea din 1941 În operaţiunile pentru cucerirea Crimeii. 3. România să îşi asume administrarea teritoriului dintre Nistru şi Bug şi. al Comandantului de Căpetenie 325 .1941 Înţelegerea dintre Şeful Misiunii Militare Germane şi MStM. cu 3 divizii şi Corpul Munte cu 3 divizii Munte) sub ordinele Armatei a XI-a (General von Manstein). Corpul Munte a 3 brigăzi munte + elemente de întărire) şi Corpul 4 Armată.1943) completată printr-o acţiune din Dobrogea.1941 1. numai după terminarea operaţiunilor contra Odessei).1941 şi răspunsul afirmativ al Domnului Mareşal Antonescu din 17.1942 – 30.1941 14.IX.1941 Scrisoarea Führerului din 14.1941 Scrisoarea Führerului Adolf Hitler din 27. românii au participat cu Armata a 3-a (Corpul Cavalerie. întărit cu artilerie de câmp şi grea. 4. S-au adăugit apoi: Scrisoarea Führerului Adolf Hitler din 14. 1 escadrilă aviaţie.1941 şi răspunsul Domnului Mareşal Antonescu. având în subordine Armata a 3-a română (Corpul Cavalerie a 3 brigăzi. luând sub ordine şi Corpul 54 Armată German să înainteze în spaţiul de la Sud-Vest de Prut să preia şi asigurarea controlului acestui teritoriu.VIII. 486 din 10. II: Succese şi eşecuri (1. Aviaţia română să coopereze cu aviaţia germană.I. 2/S din 10. IX.VI.VII. să înainteze sub ordinele Grupului de Armate. forţele române să facă siguranţa teritoriului din Nistru şi Nipru. unităţi anticar.VIII.VIII.VII.c. Brigada Mecanizată şi Corpul Vânătorilor de Munte) să participe la operaţiunile de la Est de Nipru (Brigada Blindată reorganizată.X. spre partea de jos a Niprului.Vol.X. 2. după atingerea Niprului Inferior. Grupul de forţe General Antonescu.VIII. 405/25. cu 2 divizii. munte. Intervenţia Comandamentului Etapelor Grupului Armate Sud prin Misiunea Militară Germană cu adresa nr.VII. Operaţiuni la Est de Nipru şi siguranţa teritoriului dintre Nistru şi Nipru Unităţile române repezi (Corpul de Cavalerie.X. 1941 In bătălia de la Marea de Azov.1941 Adresa nr.a etc. a.

Corpul Vânătorilor de Munte cu 3 divizii şi .X. 8832 din 12. 2 divizii de infanterie.XI. 6.unităţi de artilerie grea. German şi ordinul nr.2 divizii cavalerie În Crimeea.2 divizii cavalerie . în întregime. participând la operaţiuni pe timpul iernii . etc.3 divizii infanterie În supravegherea Mării de Azov . 5. al MCG . 33515 al A 3-a) şi aprobarea Cdt.2 divizii infanterie . luând parte iniţial la acţiunea contra partizanilor.XI. De Căpetenie cu nr.Divizia a 18-a (mai puţin un regiment infanterie şi toată artileria) a primit ordin să fie dirijată în zona Situaţia rezultă desfăşurarea evenimentelor din 1. a fost întoarsă din drum şi dirijată în Crimeea. care fusese îndrumată spre Ţară. a. A XI-a(raport nr. 1941 al MCG şi raportul nr. 8835 din 12.Divizia 5 Cavalerie să pună la dispoziţia Grupului Kleist 1 regiment cavalerie şi 3 baterii de artilerie . ulterior.1 divizie infanterie. iniţial. unităţi anticar. Operaţiuni pe timpul iernii a/ În Bazinul Doneţului Din cauza greutăţilor întâmpinate în regiunea Rostov.1941 326 .Corpul de Cavalerie.1 divizie cavalerie .Detaşamentul Korne (regimentele purtate ale Diviziilor 5 şi 6 Cavalerie) Hotărârea Comand.Pace şi război .Divizia 4 Munte. Situaţia forţelor române pe timpul iernii 1941/41 În Transnistria .2 divizii fortificaţii Între Bug şi Nipru şi apoi în Operaţiunii la Est de Doneţ: .Jurnalul Mareşalului Antonescu .1941 Cererea Comand.XII.a. apoi la toate operaţiunile din Crimeea. Grupul de Armate de Sud au hotărât ca: . 5/S din 12. să treacă la dispoziţia Armatei 1-a Blindate .

Acest detaşament a fost apoi întrebuinţat în operaţiuni efective până în vara 1942.XII.I.Un detaşament de skiori (2 batalioane şi 2 baterii) a fost constituit şi pus la dispoziţia Comandamentului German pentru a acţiona în spatele frontului.Divizia a 2-a.1942 . Corpul de Cavalerie cu 2 divizii cavalerie) s-a mai cerut completarea acestui prim eşalon de forţe cu 3 divizii (diviziile 4.În urma debarcărilor sovietice de la Kerci şi Feodosia.1941 În afară de unităţile române deja aflate în operaţiuni. Divizia 19-a a fost trimisă în Crimeea.1942 al MStM.Divizia 18 a fost dirijată în Crimeea. Diviziile 4 şi 20 au mai fost angajate în operaţiunile din Bazinul Doneţului (regiunea Izium).O altă divizie românească să fie împinsă la Est de Bug.XII.1942 – 30.XII. Completarea forţelor din Eşalonul I 31. 10242 din 30. Divizia fiind trimisă în Crimeea) . 2 şi Detaşamentul skiori.Vol. .1941 al MStM Scrisoarea Ataşatului Militar German din 20. în contra partizanilor. . aflată în siguranţa teritoriului dintre Bug şi Nipru.VI. 7 A..1942 Adresa nr.1942 5. Grupul Avramescu cu 2 divizii munte.II. II: Succese şi eşecuri (1. 9739/1941 a Misiunii Militare Germane Cererea Ataşatului Militar şi a Misiunii Militare Germane cu nr.XII. în locul Diviziei 18-a. în primăvara 1942 (Corpul Dragalina cu 2 divizii infanterie.Divizia a 10-a a fost adusă în regiunea istmurilor Perekop şi Genicesk şi apoi pe coasta de Vest a Crimeii. împreună cu Comandamentul C.).1942 1. Adresa nr.1943) Corpului de Cavalerie (ordin revocat ulterior. 7.1942 30.1941 20. . 2 divizii infanterie şi 1 divizie cavalerie. 52 din 25. în vederea operaţiunilor Ordinul nr.XII.I. unde a participat la operaţiunile de stăvilirea pătrunderii inamicului în istmul Kerci-ului. În Crimeea şi Peninsula Kerci 25. Corpul de Cavalerie a fost dislocat în supraveghere în regiunea Mării de Azov. b.I.1941 Scrisoarea Mareşalului Keitel din 2.I. 10269/31. deja aflate în luptă.1942 327 . 11/1941 a Misiunii Militare Germane şi ordinul nr.Divizia 1-a a fost pusă la dispoziţia Armatei 1-a Blindate în zona Dnepropetrovsk (situaţia critică de la Izium. 19 şi 20 Inf. trimisă în Crimeea . a fost de asemenea cerută la Dnepropetrovsk.Artileria Diviziilor 1 şi 18 să fie făcută disponibilă pentru întrebuinţare la aripa de Sud a Grupului de Armate .XII.XII. împreună cu diviziile 1. pe Doneţ). .

Corpul Dragalina cu diviziile 1. Aducerea forţelor din Eşalonul II Forţele române din Eşalonul II. Recucerirea Peninsulei Kerci şi ocuparea Sevastopolului În aceste operaţiuni au participat toate unităţile române aflate în Crimeea. şi pândă. Operaţiunile din Ţinutul Donului şi Caucazia de Nord Forţele române care au participat la aceste operaţiuni au fost cele care se găseau la acea dată în regiune: . în vederea participării lor la operaţiunile din cursul verii. cât şi cu forţe din Eşalonul II.VIII. 2. Forţele navale maritime. 9.1942 328 .Armata 3-a cu Corpul de Cavalerie (diviziile 5 şi 6 Cavalerie) şi elemente de întărire. completate ulterior atât cu unităţi aduse din Crimeea. au mai fost trimise pe front următoarele forţe: a. 4 şi 20 Inf. 8 Cavalerie şi Detaşamentul Korne.2 crucişătoare . 2 divizii munte g. 8. au început transportul în primele zile din luna iulie.3 canoniere Scrisoarea Mareşalului Keitel din 2. 8 divizii infanterie e.II. 4 comandamente de Corp de Armată d.C. 2 În plus. un comandament de Grup de Armate b. 1 divizie blindată realizându-se totalul forţelor din anexa nr. şi anume: . cerute prin scrisoarea Mareşalului Keitel din 2. s-a mai dat: 1. . 19. 7 A. 3 divizii cavalerie şi f. 2 comandamente Armată (a 3-a şi a 4-a) c. b. Operaţiunile din vara anului 1942 a. şi anume: .1942 a. Astfel.1942.Jurnalul Mareşalului Antonescu pentru recucerirea Peninsulei Kerci. cu diviziile 10.II.a. .Pace şi război ..4 distrugătoare . 30 escadrile i. Vânători de Munte cu diviziile 1 şi 4 M-te şi divizia 18 Infanterie. 34 baterii a. Aeronautica: h.C. b. care au fost puse sub ordinele Amiralului Mării Negre.

II: Succese şi eşecuri (1.Vol.3 vedete rapide .I.1943) . p. I.1942 – 30.1 submarin .2 nave auxiliare. Rudeanu 329 .3 torpiloare . ŞEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL I. Şeful Secţiei Operaţiilor COLONEL.VI. Arhip p.

cu cele mai de seamă cadre. care îmi poate compromite prestigiul indispensabil exercitării funcţiilor mele şi am datoria să sustrag din faţa oricărei molestări ofiţerii şi soldaţii români supuşi unui tratament incompatibil cu onoarea şi credinţele ţării mele. nici militară. îndeplinind astfel un rol european. pe care a fost silit să vi-l adreseze Generalul Şteflea şi ţin să vă exprim nemulţumirea mea pentru faptele. În calitate de conducător al statului român şi de comandant al armatei. Au fost ofiţeri români cărora trupele germane le-au smuls revolverele de la centură iar unităţi române au fost dezarmate şi insultate”. dar ţin încă de datoria mea. relativ la implicarea Armatelor 3 şi 4 Române în operaţiunile din regiunea Cotul Donului – Stalingrad (noiembrie 1942) şi la comportamentul necorespunzător al autorităţilor militare germane faţă de trupele române Bucureşti. 1942 CABINETUL MILITAR AL CONDUCĂTORULUI STATULUI NR. 275 DOMNULE FELDMAREŞAL. ostaşii noştri „să nu mai primească alimente şi.1942 adresat Feldmareşalului von Manstein: „Primesc zilnic extrem de multe informaţii din care rezulta că.XII. scria în Raportul său din 2. ca alături de armata germană. Am luat cunoştinţă cu adâncă mâhnire de raportul din 3 decembrie 19424. ce vi s-au semnalat ca şi pentru incompleta satisfacţie ce i s-a cordat. Iar în continuare: „După atâtea sacrificii pentru cauza comună am ajuns să fim trataţi drept fugari. foarte depărtat de modestele ei idealuri naţionale şi politice. comandantul Grupului de Armate „Don”. între Germania şi România neexistând până la această dată nici o convenţie. Nimeni nu ne poate cere altceva decât ceea ce noi consimţim a da. 9 decembrie. să se ia comenzile generalilor noştri fără justificare. România şi-a oferit aproape totalitatea forţelor ei armate..Jurnalul Mareşalului Antonescu Anexa 9 9 decembrie 1942. nici politică. Bucureşti – Scrisoarea de protest adresată de Mareşalul Ion Antonescu Feldmareşalului Erich von Manstein. atât comandamentele. 330 . să contribuie la zdrobirea bolşevismului. cât şi ofiţerii şi trupa române sunt tratate cu desconsiderare şi uneori chiar cu dispreţ de către comandamentele şi ostaşii germani pe motive că trupele Armatei 3 şi 4 române n-au luptat cu bravură şi au creat astfel trupelor germane o situaţie critică.. 4 Generalul Ilie Şteflea. ostaşii noştri să fie dispreţuiţi de camarazii lor germani”. cei mai tineri şi mai bine instruiţi soldaţi şi cel mai modern material de care am dispus. faţă de răspunderea istorică pe care o port şi faţă de contribuţia militară la războiul actual al ţării ce conduc. Nu numai că îmi însuşesc în totul cele ce Generalul Şteflea v-a raportat. în fine. Această jertfă generoasă nu trebuie deci privită ca o obligaţiune fără restricţiuni. ostaşii noştri să nu mai fie primiţi în cantonamente din ordinul autorităţilor militare germane. am deci dreptul de a împiedica orice act. Şeful Marelui Cartier General.Pace şi război . să adaug următoarele: 1.

Dacă pregătirea angajării forţelor româneşti a avut lipsurile arătate. ceea ce ar fi constituit o situaţie favorabilă. au sângerat sub ordinele armatei a 11-a germană. dar printr-un efort comun . 3. cred că nu exagerez dacă afirm că. 4. lăsândune total numai la discreţia aprovizionărilor. Vă sunt poate mai puţin cunoscute operaţiile corpului de armată general Dragalina şi al trupelor din Caucaz. i s-a refuzat însă grupul de recunoaştere. spre completa d-voastră identificare. pentru economisirea echipamentului. Forţele româneşti şi eşalonul II au fost promise comandamentului suprem german în timpul grelei crize prin care a trecut armata germană pe frontul de Est. Volga şi munţii Caucazului. care. Mi s-a promis. vă aduc la cunoştinţă următoarele: .Comandamentul german prin domnii generali Weichs şi Hauffe este responsabil de angajarea trupelor acestei armate în condiţiuni cu totul dezavantajoase. dacă nu la pierderea. dar nu s-a făcut nimic. acestea. de la Est de cotul Niprului.1943) 2. nici execuţia 331 . în special ale Armatei a 3-a. dar şi atingerea obiectivelor actuale de pe Don. care după mine era poziţie-cheie şi a apărării întregului front din marele cot al Donului. dispăreau. inamicul având în mijlocul frontului armatei un cap de pod larg de 70 km şi adânc de 25 km. cărora li se datoreşte nu numai salvarea situaţiei critice de la Doneţ. din gările de debarcare să le transporte până la poziţiile de luptă cu puţinele camioane de care dispuneau. în iarna trecută. Din contră. . S-au făcut promisiuni. Am cerut să se lichideze acest cap de pod înainte de intrarea trupelor noastre în sector.1942 – 30. Crimeea putea fi pierdută şi situaţia de la Doneţ ar fi putut duce. române ca.VI. fără măcar să prevină şi fără să spună unde se duc.trupele româneşti ale armatei a 3-a au făcut 500-600 km pe jos pentru a ajunge pe front. Fără falsă modestie. Am cerut atunci ca la intrarea trupelor noastre în linie. iar majoritatea . dar nu s-a realizat nimic.Vol.Am cerut ca după intrarea în sector. cu foarte puţine sate sau acoperiri naturale. nici o reţea de sârmă.I. Ceva mai mult. cel puţin la ameninţarea Ucrainei. Recunoaşterile noastre prealabile au constatat că afirmarea nu era deloc exactă. Pentru că se aruncă un discredit asupra trupelor române. ba mai mult. Am cerut în schimb numai ca unităţile române să fie dotate la fel cu cele germane şi să fie transportate pe calea ferată până în apropierea frontului. din iarna trecută. să lichidăm nu numai capul de pod. total secătuite de alimente şi furaje de trupele ce ne-au precedat în sector. dar nu au fost respectate. s-a dat ordin M. în timp ce trupele germane au fost duse cu trenul până în liniile cap de cale ferată.drept dotaţie modernă s-a dat diviziei blindate române 22 care grele germane şi 2 companii anticar. cu excepţia operaţiunilor de la Odessa şi Don. . . nici o baracă şi au trebuit să se instaleze într-o zonă fără păduri. care se aduceau cu caii istoviţi şi insuficient hrăniţi. să coopereze cu trupele pe care le înlocuim la reducerea capului de pod. dar şi propice adunării în ascuns a unor forţe masive inamice.Mi s-a afirmat că frontul afectat Armatei a 3-a române era pe Don.Toate observatoarele erau în mâna lui. Cunoaşteţi contribuţia trupelor române din eşalonul I al armatei române. II: Succese şi eşecuri (1. Trupele noastre nu au găsit nici o organizare. de la circa 120 km. au fost luate şi depozitele care se găseau făcute în sector. în măsura în care înlocuiam o unitate germană sau italiană. pentru executarea unui atac în stil mare. nici o apărare antitanc. .nu totalitatea diviziilor române au primit ca unic mijloc de luptă contra carelor o baterie de 6 piese anticar grele cu tracţiune hipo-mobilă.U. . pe care aţi comandat-o de la Nipru până la Kerci şi Sevastopol. Mi s-a promis. fără prezenţa trupelor româneşti în iarna trecută.să ocupăm şi regiunea păduroasă de la nord de Don.

la circa 50%. adeseori consecutive. Reuşita ofensivei ruseşti nu se datoreşte deci lipsei de eficienţă a armatelor a 3-a şi a 4-a române. divizia 1 blindată română şi diviziile 22 şi 14 blindate germane. constituirea următoarelor rezerve. Imposibilitatea terenului în care a luptat armata a 4-a este cunoscută (lipsa totală de resurse şi acoperiri. la începutul lunii noiembrie O. încă 38 batalioane şi 11 escadroane.Armata a 3-a a fost întinsă pe un front de 150 km.Pace şi război . asupra cărora s-a produs efortul atacului inamic.Pentru reacţiuni ofensive. şi-a epuizat şi consumat forţele. nu trebuie uitat că valoarea combativă a 3 divizii (diviziile 1. când Armata a 4-a română a fost atacată. . deosebit de rezervele armatei a 3-a: 4 divizii germane în zona Armatei a 3-a şi 3 divizii române în regiunea Rostov (corpul 6 armată). . 5. lipsa combustibilului slăbise oamenii până la epuizare (cazul ofiţerilor şi soldaţilor umbre decoraţi de Domnul General Hoth). ne-a obligat să introducem în front şi divizia 7 infanterie română. grupul de armate a concentrat în sectorul Armatei a 3-a. Comandamentul rus a aplicat efortul său la vest şi la sud de Stalingrad. materialele necesare instalării defensive etc.K. Evenimentele au arătat-o.Dacă în ziua de 20 noiembrie. sectoarele diviziilor erau micşorate (de la 17 până la 33 km). muniţiunile. iar lipsa de furaje adusese într-un hal de inaniţie totală caii Corpului 6 armată.Armata a 4-a.H. necum a nevoilor reale. Divizia 14-a a fost şi ea atacată în acelaşi interval de timp. în zile şi nopţi. . . (Date şi documente se găsesc în însuşi raportul colonelului Fink). 332 . ale cărei trupe luptau neîntrerupt din luna ianuarie. Dacă lipsurile materiale ale armatei a 4-a au fost în general mai mici decât ale armatei a 3-a. .. de 17 ori. Nu s-a realizat nimic. divizia 13 infanterie avea pierderi de 115 ofiţeri şi 3 648 trupă luptătoare. De aici a rezultat că la 19. Au mai fost aduse ulterior 2 divizioane germane de vânătoare de care nr. ceea ce explică pierderile de material de artilerie în luptele de la sud de Stalingrad. Divizia 14 infanterie avea pierderi de 98 ofiţeri şi 2 163 trupă luptătoare. Anterior se promisese de către O. climă grea şi nenumărate boli). încât nu puteam îndeplini decât o misiune de avanposturi (un batalion de 4 1/2 km) şi nu a dispus ca rezerve decât de forţe capabile cel mult să oprească mici pătrunderi locale: 5 batalioane şi 2 divizioane din divizia 15 infanterie şi divizia 7 cavalerie pe jos (valoarea a 3 batalioane şi un divizion de artilerie). 611 şi 670.H.K.XI. materialele de fortificaţii. au fost în continuu atacate de la intrarea lor în front şi până la începerea ofensivei sovietice. . ci neprevederilor Comandamentului Grupului de armate „B”. în locul unei divizii italiene. carburanţii. păstrând iniţial cu Corpul 6 armată un front de 120 km (de la 20 km până la 50 km de divizie) şi menţinând oamenii în linie până la limita extremă a puterilor omeneşti de 90-100 zile neîntrerupt în neîncetate lupte. Situaţia se înrăutăţeşte şi mai mult prin aceea că diviziile 13 şi 14 infanterie.Hrana. aceste două din urmă reduse la 25% din valoarea normală. în afară de efectivele sale.Jurnalul Mareşalului Antonescu nu s-a ridicat la un nivel superior. unei alegeri meşteşugite din partea ruşilor a zonelor de atac şi concentrării masive de forţe în cel mai desăvârşit secret. Divizia 13-a a fost atacată în intervalul de timp de la jumătatea lunii septembrie până la 18 noiembrie de 32 de ori. mai mult. nu au ajuns niciodată să atingă măcar cifra promisiunilor.Menţionez numai că Corpul 6 armată a consumat de la ianuarie până la noiembrie 1942. 2 şi 4) era scăzută. zone cărora Grupul de armate „B” trebuia să le acorde cu totul altă atenţiune.

Am. II: Succese şi eşecuri (1. care s-au bătut cel puţin tot atât de bine cum s-au bătut trupele germane din sector. Masacrarea cu voinţă şi pornire a unităţilor din Corpul 1 armată română va produce un efect dezastruos asupra camaraderiei româno-germane şi fără nici un folos militar pentru viitor. ţinut 2-3 săptămâni în rezervă. pentru că nu a reuşit prima dată. care erau cele două axe de atac indicate. faţă de ostaşii mei. după ce a lăsat pe teren câţiva ofiţeri şi 200 soldaţi. Tristul rezultat. fără să le asigure susţinerea de foc şi de mijloace masive la masacru. o dovedesc. mi se raportează că trupele române aflate sub comandament german sunt supuse unui tratament neomenos.Vol. M-aş dezonora dacă aş lăsa să fie dezonoraţi. am făcut în această lungă carieră 4 războaie şi 4 revoluţii. Detaşamentul.I. duceau şi la consecinţe grave strategice pe frontul germano-român din Caucaz. de la Stalingrad şi din cotul Donului. a atacat şi după două ore. îşi are partea ei fatală de contribuţie în tragicele evenimente trăite. Pentru cucerirea satului Dubowski. Pe când la germani astfel de procedee sunt admise.1943) Întârzierea constituirii Comandamentului Don. dacă aş tolera să se comită laşităţi în contra lor.. Sunt informat că sunt ofiţeri şi subofiţeri de ai noştri. Unul din comandanţii germani nu s-a oprit să mărturisească că ţine să facă „mea culpa” faţă de infanteristul român pe care-1 credea până atunci slab luptător. Am arătat personal generalului Hauffe bănuiala mea că inamicul va dezlănţui un mare atac pe direcţia FROLOV-ROSTOV şi pe direcţia BARMANKAK-KALATSCH. Ce importanţă tactică şi strategică avea aceasta în ansamblul imens al frontului. Sunt sigur că veţi fi de acord cu mine că această atitudine a comandamentului german nu este meritată de trupele române.U. ca să determine acest masacru? De ce se impun sacrificii inutile M. Grupul de armate Weichs şi generalul Hauffe au subestimat valoarea inamicului şi nu au luat în considerare găsind exagerate toate arătările mele. Domnule Mareşal. cauzându-se pierderi de 40 ofiţeri. Nici pregătirea bătăliei. care a fost trimis la Odessa pentru a ne ajuta să spargem frontul defensiv. provocată de neaşteptata şi neînchipuita rezistenţă de la Stalingrad şi din Caucaz. generalul Holidt trimite soldaţii noştri. la un comandament fără titular. Aş fi un laş.1942 – 30. fiindcă în afară de succese tactice locale. că sunt soldaţi de-ai mei care au luptat ca nişte bravi şi care acum sunt împuşcaţi de soldaţii d-voastră în încercuirea de la Stalingrad. Sunt informat. ca şi numirea d-voastră. cărora le sunt smulse de la brâu revolverele şi armele lor de luptă de către soldaţi de-ai dvs. când în cazuri asemănătoare trupele germane sunt cruţate? Relev cazul detaşamentului von Courbier. Am o răspundere politică şi istorică şi am o sacră datorie. Corpul 1 armată român a primit ordin de la Grupul [Karl] Holidt [comandantul Corpului de Armată 17 german] să atace de 7 ori. nici conducerea ei nu au putut fi la înălţimea misiunii. în ultimul moment. Nici în faţa inamicului din afară. 15 subofiţeri şi 1 392 trupă. sub cuvânt că nu are mijloacele necesare. nici în faţa acelui dinăuntru. un trecut nepătat de 40 de ani închinaţi armatei şi ţării. după pronunţarea dezastrului. în dreptate şi onoare. a oprit atacul şi s-a retras fără să mai încerce. române. 7. nu am dezarmat niciodată. care au stat mult departe în spatele frontului sau de soldaţi din unităţi de lucrători.VI. 333 . De asemenea.

care timp de 3 zile şi-a menţinut poziţiile.Jurnalul Mareşalului Antonescu De ce.XI. noi unităţi româneşti.când marile unităţi române acţionează la Feodosia şi asigură .degajarea diviziei 46 de la Kerci. pentru trupele germane: . de care dispun.cu pierderi enorme . încât nici un armament până la tunurile grele nu au putut să tragă. în faţa acestor fapte care în nici un caz nu ne poate dezonora pe noi. Domnul General Holidt a pulverizat divizia a 9-a. încadraţi cum suntem încadraţi. 8. .când 4 M. pe ger de 300.mai ales faţă de un soldat . ar fi putut face mai mult decât a făcut armata a 3-a. instruiţi cum suntem instruiţi. depăşesc frontul german şi fără tunuri pătrund 30 km în adâncime. nu au reuşit nici unităţile germane. Mai sunt informat că unităţi germane iau fără nici un scrupul. . necum să-1 respingă. dar a trebuit să cedeze când rezervele române şi germane nu au putut nici măcar stăvili puhoiul rusesc. încadrare. trecând atât peste cele mai elementare principii de ierarhie militară şi de ordine în exercitarea cu autoritate a comenzii. diviziile 22 şi 14 blindate şi divizionarele 611 şi 670 de vânători de care au fost şi ele literalmente zdrobite. lăsând pe ale noastre în drum. „nu s-au bătut cum trebuie”. şi cu toate că au în aceeaşi acţiune misiuni de aceeaşi importanţă. Acelaşi domn general. s-a bătut până acum cum s-a bătut. fără să fie obligat prin vreun angajament militar sau politic scris. Sunt informat de asemenea că. aviaţia şi cel mai modern material de artilerie. Sunt informat că s-au luat serviciile noastre constituite şi s-au trecut diviziilor 62 şi 294. 334 . s-a încărcat de o nepieritoare glorie şi la a cărei intervenţie camaraderească şi totală s-a recurs de multe ori. orice margine nu poate fi depăşită şi orice onoare nu poate fi călcată în picioare. Din aceeaşi cauză nici aviaţia nu a putut interveni. că Domnul Holidt se poartă cu comandamentele noastre cu o brutalitate neadmisibilă între oameni civilizaţi şi între soldaţi cu simţământul onoarei. române aleargă 300 km pe jos. decât când inamicul a intrat în poziţie şi în baterii.când marile unităţi române îşi pun la dispoziţia unităţilor germane în aceeaşi luptă.Pace şi război . dacă soldaţii Armatei a 3-a nu au reuşit să oprească atacul rusesc fiindcă. Nu cred că alte trupe cu organizare. pe când d-voastră încercaţi să reconstituiţi din oamenii rămaşi. se aştepta despresurarea Grupului Lascăr? Se uită probabil că atacul s-a produs pe o ceaţă atât de deasă. Domnule Mareşal. după comunicarea Führerului primită la 23. caii serviciilor noastre şi îi trec la ale lor. Domnule Mareşal. a dat „ordine” armatei a 3-a să nu dea nici un ordin trupelor române. decât prin intermediul dânsului şi în acelaşi timp a avertizat că îşi rezervă dreptul de a aduce acestor ordine orice modificare va crede de cuviinţă. cu o îndrăzneală fără seamăn. care au sosit pe câmpul de luptă fără servicii. instrucţie şi experienţă egală eu ale trupelor române. ceea ce a dus la degerarea a 30% din oameni şi moartea a 40% din caii artileriei lor. pentru a umple spărtura de la Doneţ. cu toate că dotaţia lor este inferioară dotării germane.U. Nu poate fi depăşită şi nu poate fi călcată . care face din toată inima şi cu loialitate sacrificii imense pentru cauza comună. 9.care să fie înarmat cum suntem înarmaţi. datorită împrăştierii şi pierderilor suferite în luptele cu noi? De ce aceştia au fost bravi şi ai noştri au fost fugari? Este cazul să întreb ce au făcut mai mult diviziile 62 şi 294 de la care. în sfârşit sunt informat. risipind pe fracţiuni unele din unităţi cu valoare combativă încă suficientă şi transformând altele în unităţi de lucru. cât şi peste cel mai elementar respect ce se datoreşte unui aliat. în ocazii grele şi în momente critice. desfiinţându-i comandamentul. deşi au primit şocul după ce acţiunea inamicului pierduse din intensitate.

2 din 6 comandanţi de divizioane şi toţi comandanţii de companii şi de baterii. II: Succese şi eşecuri (1. care rătăcesc în spatele frontului şi prin ţara mea. care nu se predau şi cad.când o armată pierde într-o singură bătălie. Această armată nu poate fi tratată ca armată de fugari. Ele au fost şi sunt şi în armata d-voastră şi în orice armată. Domnule Mareşal şi cazuri de defecţiuni. şi reuşesc să oprească inamicul şi să lege frontul (cazul diviziei 19. care la Doneţ au abandonat tot materialul motorizat în iarna trecută. lipsiţi de cartuşe şi de hrană. pentru a izgoni adversarul. cu mâna pe trăgaci. după 5 zile de luptă continuă. iar un comandant de regiment de artilerie grea moare în luptă la baionetă. din 160 000 luptători. desigur. luptătorii acelei armate nu pot fi calificaţi drept fugari şi laşi. Aveţi şi d-voastră soldaţi dezertori.I.1942 – 30.când alte mari unităţi române. au ajuns în aşa hal de oboseală încât nu mai puteau apăsa nici pe trăgaci. care extenuaţi de lupte. cum nu au fost calificate de fugare unităţile germane. să pedepsească cu moartea pe netrebnici.când un comandant de batalion. . alăturea de ultimul lor luptător şi când un al patrulea general. noi am avut primul general decorat cu frunzele de stejar la Crucea de cavaler a crucii de fier şi primul ofiţer superior. . . prin lupte şi marşuri neîntrerupte de zi şi noapte de 800 km la scară cu unităţi blindate germane.când o armată are dosarele tuturor marilor unităţi pline de nenumărate scrisori oficiale şi de ordine de zi prin care se laudă atitudinea şi ne onorează bravura soldatului.când o armată are în aceeaşi luptă 3 generali. trage împreună cu el ultimele proiectile şi după aceea se sinucid împreună. Ele au fost şi datorită faptului că. Dar numai eu singur şi comandamentele române au dreptul după o judecată fie chiar sumară. Nu s-a întâmplat acelaşi lucru cu trupele germane din frontul de sud. la est de Noworosiisk). lovit de un obuz de tun. . decorat cu Crucea de cavaler a crucii de fier. fiindcă din lipsă de rezerve nu au putut niciodată fi trecute înapoi pentru repaus. când un comandant de brigadă de artilerie trece în bateria în care era fiul său. . . de orice ofiţer sau soldat german. soldaţii ei nu pot fi împuşcaţi ca nişte netrebnici fără judecată şi răspundere. Aveţi alţii care s-au dat la acte de contrabandă şi jaf. sare cu oamenii extenuaţi şi scapă de la distrugere materialul de aviaţie şi aviatorii germani de la Obliwskaia.când aceeaşi armată este citată de peste 100 ori în comunicatele Führerului. fără hrană şi fără muniţie şi fără o secundă de gândire.când alte 4 divizii române trec Doneţul şi Donul cu armatele a 4-a şi 1 blindată germană şi ajung în urmărirea inamicului pe Volga. care spărsese frontul german. ofiţerului şi comandamentului român.1943) . tot în aceeaşi luptă moare cu ultimul om de la ariergardă. unele chiar au fost transportate pe fronturi secundare în interior. unele unităţi de 10 luni stau pe ger cumplit sau în noroi şi pe călduri caniculare numai în linia 1. 5 din 7 comandanţi de batalioane. care au fost trase uneori înapoi pentru repaus şi refacere. tras drept în piept de un car inamic.când în Armata a 3-a au fost divizii care au pierdut morţi în luptă corp la corp. Cazurile de defecţiune raportate la totalitatea armatei au fost însă izolate. .când în divizia 2 munte au fost oameni. pe teritoriul nostru şi alţii care 335 .când Führerul a cinstit şi onorat cu cele mai mari distincţii armata română şi când dintre aliaţii d-voastră. sunt oprite din drum şi aruncate în luptă. .VI. Au fost. 80 000 oameni (din care ruşii anunţă numai 37 000 prizonieri). care mergeau la o altă destinaţie. dar numai după judecată.Vol. când au fost silite să se retragă 100 km înapoi. . 2 din 3 comandanţi de regimente de infanterie.

Jurnalul Mareşalului Antonescu nerespectând regulile circulaţiei au trecut peste pietonii români fără să lase urmă. pentru că s-au văzut coloane româneşti. când va cunoaşte aceste fapte în adevărata lor lumină. În schimb. după cum nu poate dispune de ale d-voastră. fără a se cunoaşte realităţile. i-au dirijat din umbră în acţiunea lor criminală. care în majoritate aparţineau serviciilor şi au fost luaţi de ofiţerii germani drept fugari de pe front. Au fost cazuri când soldaţii d-voastră au fost prinşi vânzând materiale de arme militare populaţiei noastre. de a căror înfrângere nu pot fi ei singuri vinovaţi şi în faţa cărora nu se poate arunca blamul de oricine şi cu atâta uşurinţă. 294. cum nu au fost masacrate nici diviziile germane nr. 62 şi nr. care toate au fost aduse la cunoştinţa Misiunii militare şi Legaţiei germane. Comandanţii şi ofiţerii germani cu voinţă. chiar când greşeşte. Oricare ar fi judecata şi aprecierea d-voastră. vă rog Domnule Mareşal. căci noi am scris alăturea de d-voastră nenumărate pagini de glorie şi sunt sigur că Führerul cu genialitatea. El nu poate fi masacrat în atacuri inutile. care s-au adunat la Morozowskaia. loialitatea şi simţul dreptăţii ce-1 caracterizează. Au fost ofiţeri şi subofiţeri de ai d-voastră. Dovadă marele număr de soldaţi germani răzleţi. nu numai ca camarad dar şi în virtutea răspunderii pe care o am faţă de soldaţii mei şi de poporul meu. va lua măsuri contra vinovaţilor şi va reabilita pe soldatul român ultragiat. Nimeni de la noi nu şi-a îngăduit să păteze onoarea armatei germane cu calificativele cu care este dezonorată sub ochii impasibili şi uneori din ordinul ofiţerilor germani armata noastră. cărora le-am dat cea mai frăţească ospitalitate în ţară şi care drept răsplată au înarmat pe legionari în contra mea. Au fost cazuri când soldaţii germani au atacat cu revolverul pe şoferii noştri prinşi izolaţi. fiindcă ştia că l-aş fi executat. Constituţia ţării mele opreşte acest lucru. cu toate aceste multiple şi grave fapte. El nu poate fi pedepsit decât de ofiţerul român. au tolerat unor soldaţi germani şi s-au făcut părtaşi cu ei în atitudinea luată faţă de nişte bravi ofiţeri şi soldaţi români. Necunoaşterea reciprocă a limbii a sporit confuzia. după cum o opreşte pentru d-voastră 336 . nimeni nu şi-a îngăduit în această ţară să generalizeze cazuri izolate. i-au dat jos de pe maşină şi au fugit cu maşina. s-a aruncat soldaţilor români epitetul de fugari. Soldatul român nu poate fi comandat decât de ofiţerul şi comandamentul român. izolaţi. cum se trece peste un cârd de gâşte. El nu poate fi umilit de un străin. De bravele noastre unităţi nu poate dispune oricine după bunul său plac. toate realităţile.Pace şi război . să faceţi să înceteze cu un minut mai devreme această stare de fapt şi în privinţa tratamentului soldatului român şi în privinţa comandamentului lor. Am această încredere. va înţelege mâhnirea şi revolta mea. ascunşi în camioane germane sau amestecaţi printre soldaţi germani. sau dintr-o inexplicabilă mentalitate. * * * Eu am încredere în loialitatea şi în spiritul de dreptate al Führerului. retrăgându-se din nou sub urmărirea tancurilor ruseşti sau oameni. care tindea la răsturnarea regimului şi la uciderea mea mişelească şi care după rebeliune au îmbrăcat pe capii robilor în haina soldatului şi ofiţerului german şi i-au trecut peste graniţă. Domnule Mareşal. Totuşi. cu atât mai puţin de un camarad de arme. Au fost defecţiuni şi la formaţiunile germane pe timpul atacurilor ruseşti de la 19 şi 20 XI.

Vol. În acelaşi timp. Ştefan Lache. voi avea de examinat situaţia forţelor noastre în cadrul frontului d-voastră.1942 (Vasile Arimia. aducem aceleaşi jertfe glorioase” (ibidem. Ion Ardeleanu. concomitent cu un ordin destinat trupelor sale.I. Mareşal Antonescu 9. suportăm împreună aceleaşi greutăţi şi asprimi ale iernii ruseşti. Ion Ardeleanu.VI. Eu sunt dator să vă previn că. Antonescu-Hitler. Excelenţă5. ss. eds. 337 . II: Succese şi eşecuri (1. a vă arăta ceea ce soldaţii şi ofiţerii germani ignorează. I. I. îmi îngădui. Primiţi. 198-210). Poporul român de azi nu va fi. dacă nu încetează această atitudine şi aceste fapte. Antonescu-Hitler. decât să se predea sau să trăiască în robie şi în dezordine. 211-215). desigur.. eds. conducătorii şi luptătorii au preferat. p. salutul meu camaraderesc. 5 Feldmareşulul von Manstein avea să transmită lui Antonescu un răspuns. vă rog. p. atenţionate că „luptăm împreună [trupele germane şi române]. după ce au pierdut ultima luptă de apărare.1943) constituţia şi onoarea ţării d-voastră. evaziv.. dureroasa şi glorioasa istorie de două mii de ani a poporului român. Ştefan Lache. 116). să piară prin otrăvire împreună cu capii şi unităţile lor. că în lunga.12.1942 – 30. mai prejos de străbunii săi. datat 15 decembrie 1942 ((Vasile Arimia. Domnule Mareşal. p. se găseşte cazul unic în istoria popoarelor când voievodul.

10 ianuarie 1943. dintre legionari. Modul în care Horia Sima. nu cunoaşte pe nimeni.30 – Nota lui Paul Otto Schmidt pe marginea întrevederii A. el (Führerul) a dat ordin ca la întoarcerea lui în Germania să fie împuşcat. el nu ar putea niciodată să devină conducătorul României. Führerul nu a dat curs cererii lui Antonescu de a-l invita pe ministrul german la întrevedere şi a răspuns numai că el îi dă lui Antonescu garanţia că Horia Sima nu va ajunge viu în România. Când Horia Sima a fost din nou arestat. pe care vrea să o clarifice încă înainte de a intra în discuţiile propriu-zise. chiar şi atunci când Führerul n-ar mai fi în viaţă. El roagă ca acesta să fie invitat la întrevedere şi în prezenţa sa (a lui Antonescu) să raporteze încă o dată Führerului ceea ce a declarat Mareşalul în această chestiune. când i s-a comunicat că mareşalul Antonescu a afirmat că împuşcarea lui Horia Sima este o precondiţie pentru colaborarea în continuare între Germania şi România. care a durat trei ore şi jumătate. sub un pretext. Chiar şi legionarii sunt împotriva lui.Pace şi război . cu intenţia de a realiza o înţelegere între amândoi. că ar fi pus condiţia ca Horia Sima să fie împuşcat şi că de aceasta ar depinde în continuare colaborarea dintre Germania şi România. ora 11. a contestat să fi făcut vreo legătură între evadarea lui Horia Sima şi Führer. îl arată ca un om fără caracter şi în ochii Führerului a demonstrat clar că Horia Sima nu ar putea niciodată să devină conducătorul României. El (Führerul) s-a decis atunci fără rezerve pentru Antonescu şi au fost date ordine clare cu privire la această luare de poziţie către autorităţile interesate din Germania. El a subliniat că. căci el nu are obiceiul de a accepta astfel de condiţii. Antonescu. Şi aici el trebuie să spună că este vorba de o eroare a ministrului german. El (Antonescu) roagă numai 338 .Jurnalul Mareşalului Antonescu Anexa 10 Cartierul General al Führerului/ „Wolfsschanze”. el (Führerul) a fost indignat când a auzit că în România s-ar fi afirmat că autorităţile germane ar fi mijlocit fuga lui Horia Sima şi l-ar fi încurajat în acest sens. de asemenea. Aceste dispoziţii vor fi urmate întocmai. personal. De aceea. El l-a invitat pe acesta odată. nu a dat curs invitaţiei. împreună cu mareşalul Antonescu. De aceea. făcută pe un ton foarte hotărât. care a ascultat cu oarecare surprindere expunerea Führerului. în afară de aceia pe care Antonescu i-a prezentat într-o vizită anterioară. şi nici pe Horia Sima. a început imediat să vorbească despre problema Horia Sima. Antonescu contestă. el îi rămâne credincios acestuia. Antonescu a explicat că în România Horia Sima este respins de toţi. Hitler – I. 15 ianuarie 1943 Führerul. Acum va decide spontan ce trebuie să se întâmple cu Horia Sima şi urmează pur şi simplu să-i comunice decizia sa. Prin atitudinea sa. el a împiedicat legiunea română să se încadreze în noul stat. În desfăşurarea în continuare a convorbirii a mai avut loc un larg schimb de opinii între Führer şi mareşalul Antonescu asupra situaţiei legionarilor. El a vorbit numai de responsabilitatea organelor de supraveghere germane şi dl. Killinger trebuie să fi înţeles total greşit declaraţiile sale. care 1-a primit pe Antonescu stând în picioare şi a rămas astfel în tot timpul întrevederii. asemănătoare cu cea înfăptuită la timpul său între el şi feldmareşalul von Hindenburg. Dacă s-a declarat odată pentru cineva. Antonescu [Întocmit] Berlin. la Obersalzburg. El nu este omul care îşi schimbă aliaţii de la o zi la alta. l-a revocat totuşi imediat. ba chiar că el însuşi ar fi implicat în această afacere.

Greutăţi apar numai dacă unitatea care se retrage aparţine unei alte naţiuni aliate şi deci ar trebui să i se aplice şi ei aceeaşi metodă ca la o unitate germană. ci pur şi simplu de a vedea ce trebuie făcut pentru redresarea situaţiei grele create prin străpungerea rusească. Führerul a răspuns că unor astfel de declaraţii. între timp degradat. Antonescu a observat că aceasta poate fi înţeleasă cel mult din punct de vedere pur tehnic. cei responsabili sunt traşi la răspundere şi uneori împuşcaţi. unde tonul în general este mai aspru. care îşi menţin poziţiile. de fapt. care pe nedrept au imputat armatei române incapacitatea. scos din armată şi arestat. Führerul a criticat deosebit de aspru atitudinea generalului german Heim. fără să ia totuşi o poziţie clară de respingere. pe baza căruia a expus opinia românească asupra evenimentelor.1942 – 30. a prezentat ca scuză pentru inactivitatea sa faptul că el pierduse complet legătura cu românii. pe care erau clar prezentate aspectele separate ale fiecărei lupte. după care şi unităţile vecine. evenimentele militare care s-au întâmplat la străpungerea frontului românesc de către ruşi. ce-i drept. pe baza hărţilor.VI. care se aud pe front. Ele sunt ca un tăvălug. acest fapt a fost recunoscut şi de către partea germană. 339 . la rândul său. Toţi găsesc aceasta absolut normal. Că tancurile Skoda nu sunt bune este de acord. trei au căzut în lupta la baionetă.Vol. probabil. în final trebuia totuşi să înainteze pe baza ordinului organului militar superior. care comanda. şi înarmarea a fost deficitară. nu trebuie să li se dea o greutate prea mare. El însuşi a exprimat acest lucru prin acordarea a numeroase distincţii ofiţerilor şi trupei. aşa că nu se pune problema predării acestor legionari. în timp ce era vorba pur şi simplu de proasta înarmare a acesteia. format din tancuri medii. Pe baza mai multor diagrame. nu sunt ferite de o critică aspră. Problema dacă şi când s-ar putea preda României restul acestor legionari. Dar nu este vorba acum de a face reproşuri cuiva şi de aceea Antonescu nu este nevoie să apere armata română şi să justifice atitudinea ei. Führerul a lăsat-o deschisă. Că trupele române s-au luptat vitejeşte. Führerul a explicat că nu este vorba acum de a constata responsabilităţile sau de a ridica problema vinovăţiei. Din patru generali. În afară de aceasta. aflate în spatele frontului românesc. II: Succese şi eşecuri (1. s-au discutat în detaliu. Tancurile ruseşti înaintează în mai multe valuri. un material cartografic voluminos despre faptele separate ale străpungerii. Antonescu a criticat atitudinea organelor militare germane. Rostock) şi nu se poate lipsi de ei acolo. dar ca urmare a înarmării proaste au cedat în faţa forţelor superioare.I. El a lăsat să se înţeleagă că se gândeşte la predarea tuturor legionarilor. De asemenea. în acelaşi timp. a prezentat. care au fost uşor străpunse de tunurile ruseşti. în conformitate cu ordinele. Ea a culminat în afirmaţia că românii s-au bătut cu o vitejie extraordinară. şi trupele române. În mod deosebit. nu au intervenit la timp pentru a închide spărturile. dar a declarat că unii legionari sunt angajaţi în industria de armament germană (uzinele Heinkel. întrucât ruşii distruseseră. au căzut toţi comandanţii de companii. care pătrund în poziţiile infanteriei şi le străbat în toate direcţiile. dar Heim. Pierderile româneşti au fost extraordinar de mari. Antonescu. care se mai găsesc încă în Germania. Primul val constă din cele mai grele tancuri care îşi îndreaptă focul imediat asupra apărării antitanc şi reuşeşte în scurt timp să o scoată din luptă şi s-o anihileze. Antonescu a explicat tactica aplicată de ruşi.1943) ca Germania să facă un gest clar în problema Legiunii. Antonescu a criticat înarmarea deficitară a trupelor române cu tancuri Skoda. În continuare. Al doilea val. Abia în urma acestora vine infanteria rusească. apoi. Dacă într-o unitate germană sunt compartimente care se retrag. Führerul nu a respins aceasta. a comandantului Diviziei 22 germană şi Diviziei 1 de tancuri română. ca şi cu faptul că. El i-a făcut la început lui Antonescu o prezentare globală a străpungerii ruseşti şi a urmărilor ei şi s-a folosit pentru aceasta de diferite hărţi militare. aproape complet posturile de emisie ale armatei române. Heim. care.

concomitent.. Ceva mai amănunţit s-a referit numai la problema petrolului. prin creşterea producţiei şi micşorarea consumului. El (Führerul) speră totuşi să-i poată opri pe ruşi pe o linie nord-sud. Führerul a exprimat opinia că el nu mai vrea să lase ca partea frontului de pe Don îndreptată spre nord să se desfăşoare din nou de-a lungul fluviului. Führerul a atins pe scurt problemele economice nereglementate între Germania şi România. să fie mai aproape de calea ferată est-vest de la Stalingrad. Cu privire la reglementarea financiară. întrucât se îndepărtează tot mai mult de gările lor de descărcare de pe liniile Moscova-Rostov şi Moscova-Stalingrad. subliniind puternic necesitatea unor livrări mai mari pentru ducerea războiului comun.Ion Calafeteanu. în timp ce Führerul susţinea că după mai multe recunoaşteri aeriene a rezultat că există numai terasamentul. În încheierea convorbirilor militare foarte detaliate asupra altor amănunte. pe baza hărţii. să depresureze şi armata de la Stalingrad. în linii mari. Antonescu afirma că aceasta poate fi exploatată. (Andreas Hillgruber. În orice caz trebuie să se formeze acolo un cap de pod. apoi.Pace şi război . astfel. din cauza înaintării lor. Antonescu pare însă să nu se fi lăsat convins. ceea ce ar însemna o uşurare extraordinară a aprovizionării. să transforme pătrunderea rusească într-o înfrângere catastrofală. la o oarecare distanţă de Rostov. ministrul de Externe al Reichului. Mihai Antonescu. trebuie ca armatele încercuite la Stalingrad să se menţină pe poziţii în orice condiţii. Hrsg. după oprirea înaintării ruseşti. p. de altfel. cum consideră el că s-ar putea lichida. dar calea ferată propriu-zisă nu este. În afară de aceasta. cu observaţia că va vorbi mai mult despre acestea după-amiază. printre alţii. ci s-o disloce mai departe spre sud. trebuie menţinut Rostovul. 340 . a cărei dezbatere. 197-201. la care au participat. au greutăţi tot mai mari cu propria lor aprovizionare. Ruşii. Führerul a explicat lui Antonescu. care este folosit pe câmpul de luptă. Mai întâi. În spaţiul de la sud de Voronej el vrea să concentreze o armată de şoc şi cu aceasta să lovească mai întâi spre sud-sud-est şi după aceea spre est. situaţia creată de aceştia. o rezervă pentru după-amiază. de acum. lui Antonescu. 171-176). Führerul a prezentat. pentru ca să se poată astfel câştiga timp în vederea întreprinderii de contramăsuri împotriva înaintării ruseşti. II. Români la Hitler. printr-o lovitură de cârlig. pe care el vrea să le-o provoace în spaţiul dintre Donul inferior şi cel superior şi. feldmareşalului Keitel şi generalul Jodl. Condiţia prealabilă pentru aceasta este o rezistenţă cât mai lungă a unităţilor încă disponibile. Germania ar putea să răspundă că şi petrolul este folosit numai pentru război. Staatsmänner und Diplomaten bei Hitler. de asemenea. În continuare.Jurnalul Mareşalului Antonescu Este vorba numai de a limpezi din nou situaţia într-un timp cât mai scurt posibil. p. În încheierea întrevederii. a avut loc o masă. Führerul a observat numai că dacă românii afirmă că ei obţin în schimbul livrărilor de petrol numai material de război. Aici a apărut o deosebire de opinii între Führer şi Antonescu cu privire la existenţa sau inexistenţa căii ferate TalobajaKalaci. traducere . cum îşi imaginează el rezolvarea situaţiei primejdioase dintr-o parte a sectorului de sud al Frontului din Răsărit.

care a făcut apte aceste ţări pentru dizolvarea în imperiul bolşevic şi ele. în fond. În istoria sa. 15 ianuarie 1943 Sunt prezenţi: ministrul de Externe al Reichului. unde la plecarea lui Franco. Lituania şi Polonia au devenit state independente şi România a putut să se mărească. erau şi urmări ale Brest-Litowskului. căci în cazul unei înfrângeri a Axei şi a aliaţilor ei Rusia ar fi aşa de puternică pe continent. feldmareşalul Keitel. Această expansiune a bolşevicilor va fi uşurată de faptul că în multe ţări ale Europei domneşte un fel de matriţă marxist-socialistă prebolşevică. gata să se îndrepte spre Moscova din motive naţionale. Aceasta este valabil în special pentru Suedia şi ţările Europei de vest. pentru ca. Hitler – I. peste întreaga Europă occidentală şi spre sud în direcţia Mării Mediterane. la 10 ianuarie 1943. o miză. generalul Şteflea. tocmai pentru că fosta Rusie ieşise din război total slăbită. ca şi în spaţiul ceh. Deosebirea hotărâtoare între situaţia Europei Centrale după prăbuşirea din 1918 şi situaţia ce ar rezulta din înfrângerea Axei şi a aliaţilor ei constă în aceea că în anul 1918 în spaţiul rusesc a apărut un vacuum ca urmare a prăbuşirii regimului ţarist. peste tot în ţările Europei masele de oameni cu condiţii de viaţă sociale fără perspectivă au oscilat în alegerea lor între o Europă a ordinei şi un regim bolşevic.1942 – 30.Vol. Ar exista un imperiu bolşevic puternic. să se decidă pentru ultimul. ca la celelalte războaie. într-o trecere în revistă a situaţiei politice şi militare. de altfel. Franţa n-ar fi guvernată nici de Pétain. spre vest. Dacă am părăsi. Estonia. Indiferent pe ce front se desfăşoară lupta. cu o industrie puternică şi cu surse de materii prime bogate şi cu mari mase de oameni.30 – Nota lui Paul Otto Schmidt pe marginea întrevederii A. a constat. care concentrează în mâinile sale frânele puterii. prezentat lor ca fiind mai bun. ora 19. II: Succese şi eşecuri (1. Anglo-saxonii ar fi numai teoretic potenţiali câştigători. ceea ce nu este cazul acum.VI. Dacă Germania în vest sau Germania şi aliaţii săi în sud şi răsărit sunt bătuţi. în esenţă. şi nu de un război pentru ocuparea de teritorii. un fel de stare intelectuală.1943) Anexa 11 Cartierul General al Führerului/ „Wolfsschanze”. Finlanda. grupaţi în jurul unei hărţi mari.I. ea este o luptă permanentă pentru a fi sau a nu fi. în ciuda prăbuşirii militare a Germaniei în 1918. Führerul a început cu afirmaţia că în ochii săi factorul hotărâtor în lupta actuală stă în aceea că nu există. rezultatul ar fi oricum acelaşi. de exemplu. Convorbirea. în final. Europa 341 . şeful Marelui Stat Major român. În slavii de sud dormitează. În general. Mihai Antonescu. care ar urmări mai departe cu energie vechile ţeluri expansioniste ale Rusiei cu ajutorul acestor mase: spre nord până la Oceanul Atlantic şi până la ieşirea Mării Baltice în Marea Nordului. generalul Zeitzler. De altfel. la o dezmembrare internă. care mai târziu ar putea fi recucerită. Letonia. zona de ocupaţie germană. Dobre. În cazul înfrângerii Axei şi aliaţilor ei situaţia ar fi astăzi complet altfel. încât anglo-saxonii ar pierde aici orice influenţă. dacă ea ar fi pierdută în actuala confruntare. ci de bolşevici. Acest bolşevism intelectual de salon pe baze rasiale va sfârşi în momentul crizei într-o mişcare panslavistă cu pecete roşie. La fel ar fi în Spania. nici de Laval. la un moment dat. ministrul român al înzestrării Armatei. ar ajunge într-o situaţie de criză. generalul Jodl. Dacă în aceste condiţii Germania şi aliaţii săi sunt obligaţi să lupte este vorba despre o luptă pentru existenţă. în spaţiul rusesc au apărut o serie de state care. bolşevicii ar prelua guvernul. la care participanţii au stat în picioare. Antonescu [Întocmit] Berlin. locţiitorul primului-ministru român.

În afară de aceasta. a doua oară. aşa cum se prezintă ele în spaţiul geografic european. cu posibilitatea de a lovi podul spre Africa de Nord. când s-a obţinut siguranţa spre vest şi nord. Al patrulea rezultat a fost siguranţa pe frontul de sud. În toamna anului 1939 exista un front occidental nu departe de Rin şi unul de răsărit expus primejdiei. căci o mare parte a statului era încă independentă şi poseda o forţă proprie de apărare. Führerul a calificat intrarea Finlandei în rândul aliaţilor ca un alt rezultat important pentru sectorul de nord al frontului răsăritean. Toate aceste trei asalturi au avut drept ţintă frumoasa şi bogata Europă şi urmăreau să predea continentul european popoarelor invadatoare ca loc pentru păşunat. ci după cursul general al evenimentelor. dar acestea ar fi putut fi folosite drept cadre pentru o rapidă creştere a acestora până la 25-30 de divizii. ele ar suferi o înfrângere categorică. au înaintat prin forţă până la Pirinei şi spre Sicilia. au determinat ocuparea Corsicăi şi posibilitatea unei legături spre Africa peste un foarte scurt sector de mare. Franţa constituia un pericol. Îndreptându-şi atenţia spre răsărit. în afara ocupării Coastei franceze a Mării Mediterane. din Balcani până aproape de Europa Centrală. Această situaţie grea s-a schimbat fundamental ca urmare a războiului şi a rezultatelor sale. De şase luni el a avut îndoieli tot mai mari în ceea ce priveşte loialitatea francezilor.Jurnalul Mareşalului Antonescu a trăit numai de două-trei ori asemenea asalturi. care s-a desfăşurat până în Câmpia sileziană şi acolo. când au venit hunii. care stă la dispoziţia Germaniei şi aliaţilor ei ca rezultat al mersului războiului de până acum. care a avut loc în primele 48 de ore.Pace şi război . În partea de mijloc şi de sud a frontului răsăritean ruşii au fost împinşi înapoi. pe calea maritimă lungă ele sunt expuse acţiunilor submarinelor germane care devin tot mai eficiente. între Sicilia şi Tunis. a urmat năvălirea mahomedanilor. Ce-i drept. Pentru aceasta. există greutăţi cu Franţa. ei ar avea nevoie de un tonaj de cinci până la şase ori mai mare decât dacă ar fi putut folosi direct calea prin Marea Mediterană. Prima dată. Un al doilea rezultat a fost în primăvara şi vara anului 1940. ca şi prin întărirea treptată a trupelor germane până la 52 de divizii (fără efectivele de aviaţie. Această legătură spre Africa. Evenimentele declanşate prin debarcarea anglo-saxonilor în nordul Africii. Al treilea rezultat a fost intrarea Italiei în război. el a pornit la luptă şi a înaintat cu unităţile rapide şi cu diviziile de tancuri până la Marea Mediterană. pe baza hărţii. Primul rezultat a fost eliminarea ameninţării dinspre est. era formată numai din opt divizii. Din această cauză. ar putea să fie asigurată prin baraje de mine prin care Marea Mediterană ar fi tăiată în două şi englezii ar fi definitiv obligaţi să folosească pentru transporturile lor spre zona Mediteranei de răsărit lungul drum maritim din jurul Africii. care ajungea până în coridorul polonez. prin echiparea excelentă şi prin dotarea lor cu cele mai bune tancuri. În aceste condiţii. dezvoltarea în continuare. din motive rămase până astăzi necunoscute. apoi. Al treilea asalt a fost reprezentat de invazia mongolă. ceea ce ducea până la ameninţarea Alexandriei. care se ridică la încă 100 000 oameni). aceştia au distrus vechea ordine europeană şi au instaurat haosul pentru câteva secole. explicând de o manieră clară rezultatele obţinute până acum. Prin întăriturile de pe coasta de vest. asemănătoare unui zid. Germania s-a asigurat în vest împotriva unor încercări de debarcare întreprinse de englezi şi americani. Führerul a prezentat. În interiorul acestui spaţiu uriaş. venind din cealaltă parte. Führerul a explicat în amănunt noua metodă de aprovizionare a submarinelor cu ajutorul submarinelor-cisternă şi a schiţat zona 342 . când a devenit clară trădarea generalilor francezi. iar maurii. În lupta gigantică de astăzi pentru apărarea de un nou asalt de acest fel trebuie să se ţină seama de perioade lungi de timp şi să se aprecieze linia succesului sau insuccesului nu după acte singulare. Iar dacă ar fi întreprinse aceste încercări de invazie. s-au oprit.

care progresează permanent. Dacă Germania ar pierde două treimi din zăcămintele de fier. tocmai în perioade de criză să ne păstrăm nervii tari. Ei nu mai au în apropierea Europei ca zonă de aprovizionare cu petrol decât Orientul Mijlociu. Şi nici aprovizionarea lor cu petrol nu este lipsită de neplăceri. Germania poate să aprecieze ce înseamnă asta chiar în momentul actual. nordului Italiei. Comunicatele asupra victoriilor americane de pe frontul de luptă din Extremul Orient sunt exagerate. în care o armată germană de 250 000 de oameni. crucişătoare şi distrugătoare. situaţia ei ar fi disperată. Pe baza unor surse engleze şi americane. Dacă ar fi să-l piardă odată. America dispune de o populaţie de 128 milioane. au fost scufundate 12 milioane tone. pe care probabil americanii le-au obţinut. Japonezii nu vorbesc mult. cu extensiune în jurul Capului Africii şi până în zona Madagascarului.1943) principală de operaţii a submarinelor germane în Atlanticul de Nord şi în Atlanticul de Sud. Trebuie să avem mereu în atenţie această importantă realitate şi să nu ne lăsăm influenţaţi în judecata noastră de mersul unei faze singulare a marii drame.I. care dă o impresie complet falsă. Numărul submarinelor este acum de nouă ori mai mare decât în anul 1939. pe lângă aceasta. Germania în mod sigur a scufundat un registru brutto. în afară de întrebuinţarea tonajului. cuprul. de două până la trei mii de oameni. Fără să mai socotim navele avariate sau scufundate de mine.Vol. şi aici există acum triunghiul Rostov-Stalingrad-Caucaz ca zona cea mai importantă. Axa dispune în spaţiul controlat de ea de cantităţi imense de cărbune şi fier. Ceea ce şi americanii şi englezii tot încearcă. numai cinci sau şase milioane sunt înlocuite. rămâne ca unică sursă de aprovizionare America. Este vorba despre lupte între detaşamente mici. cum. 343 . încercuită la Stalingrad. precum şi cauciucul.1942 – 30. ca şi tot cărbunele cocsificabil şi. Elveţiei. La care se adaugă încă 3 milioane tone de nave avariate. de 9 milioane tone. Olandei. Dar asta este exact situaţia în care se află Rusia. Succesele locale. în orice caz. În afară de aceasta. chiar dacă luăm drept corecte datele anglo-saxonilor. Rusia posedă încă zăcămintele de fier din Ural. poate să fie aprovizionată pe calea aerului numai cu extrem de mare greutate. şi capacitatea de producţie germană ce se măreşte considerabil. La capacitatea de producţie a Axei mai trebuie avute în vedere şi cele demografice şi materiale ale Belgiei. ca şi ale sudului şi estului Europei.VI. din care. mai este demn de remarcat şi faptul că el nu a declarat că aceste nave ar fi în exploatare. În această luptă nu există decât o rană deschisă: Rusia. sunt contrapuse de ei pierderilor de nave de luptă. ci dimpotrivă. La aceasta. se adaugă reconstrucţia zonelor industriale ruseşti. s-a putut stabili cu siguranţă că anglosaxonii au putut să înlocuiască până acum numai jumătate din vapoarele scufundate. Ce-i drept. Führerul a exemplificat cu dezvoltarea aprovizionării cu energie electrică în zona industrială a Ucrainei şi a dat câteva cifre ca exemplu. În timp ce numărul submarinelor creşte permanent şi angajarea lor este mai mare decât cel mai înalt nivel atins în războiul mondial. ar trebui să se confrunte cu o lipsă mare de cauciuc. se vede. China. II: Succese şi eşecuri (1. a cărei populaţie se ridică la 300 milioane. asupra cărora nu există dale precise. ei sunt dependenţi de transportul pe mare şi trebuie să învingă aici greutăţi enorme. adică un număr egal cu cel al Marelui Reich german şi al spaţiului pe care îl controlează direct. până la 85 procente din sursele de petrol. Zona controlată de Germania şi aliaţii săi este astfel foarte bine înarmată pentru luptă. Franţei. pierderile au scăzut considerabil. la această constatare. În ceea ce priveşte capacitatea de producţie a anglo-saxonilor. dar ei acţionează. poate să fie aprovizionată cu material de război numai pe calea aerului. adică capacitate de transport. Dacă Roosevelt vorbeşte în ultima sa cuvântare despre construirea unui tonaj de 8 milioane (nu capacitate de transport). Le lipsesc cositorul. manganul şi molibdenul. probabil.

În aceeaşi idee. până s-a produs dezastrul şi el însuşi a fost arestat. astfel că aceştia reprezintă astăzi. Dacă n-ar fi fost războiul. că vasele de aprovizionare pentru operaţiunea Narvik nu au sosit. Ceea ce democraţii sistemului de la Weimar în Germania. nici un om de stat sau comandant militar n-au putut răspunde precis. din cauza lipsurilor în aprovizionare. În nici un caz oamenii de stat sau comandanţii militari n-au putut să spună într-un anumit moment ceva precis despre sfârşitul războiului şi au obţinut totuşi în final victoria. Cu mintea clară. Ţinuta spirituală nu trebuie să fie numai la vârf. El a descris incidentele din Oslo. războiul de treizeci de ani şi războiul de şapte ani. Reichsmareşalul Goering l-a întrebat de ce îi consideră pe ruşi un adversar militar 344 .Pace şi război . El (Antonescu) este de acord cu Führerul că singurul duşman mare este Stalin. În fruntea acestor condiţii se află ţinuta spirituală. datorită dârzeniei. ci datorită providenţei s-au aflat în fruntea popoarelor lor. Într-un mare conflict. în întreaga istorie. În acest fel momentele dificile sunt depăşite cel mai bine. până la urmă totul a fost din nou bine. în acest sens. adică hotărârea fanatică de a nu capitula. Sforza al Italiei şi Negrin al Spaniei nu au reuşit niciodată. încrederea în succes în această luptă. Dacă soarta şi providenţa au vrut ca în aceeaşi perioadă. zece distrugătoare au fost scufundate. care nu printr-o întâmplare. acum este vorba să lovim această Rusie a lui Stalin în punctele decisive. au izbutit aceşti oameni. indiferent de circumstanţe. Churchill n-ar fi venit niciodată la putere şi fără război Roosevelt şi politica lui ar fi falimentat astăzi. este cu atât mai îndreptăţită. totul depinde numai de urmărirea neabătută a scopului. care a reuşit să-i ridice pe slavi. în fruntea diferitelor popoare din Europa să se afle oameni mari. Lipsa de alimente şi deficitul uman sunt alte greutăţi care până la urmă o vor doborî. Kuibîşev şi Stalingrad. Antonescu a arătat aceste puncte pe hartă şi a indicat Leningradul. El a lăsat să se vadă că ocuparea acestor puncte o consideră indispensabilă pentru victoria asupra Rusiei. ar răspunde că aceasta este singura întrebare la care. De aceea el (Führerul) vede cu deplină încredere viitorul. ei au trebuit să găsească slăbiciunile şi punctele vulnerabile ale adversarilor lor şi să-i înfrângă prin fanatism şi credinţă. fără armament greu. ci trebuie să pătrundă până la ultimul comandant de companie şi soldat. de cunoaşterea ilară a condiţiilor pentru atingerea lui şi de preocuparea pentru înfăptuirea lui. este sarcina acestora să elibereze Europa. Atunci numai datorită hotărârii conducerii militare s-a obţinut în final victoria. Aici Führerul a citat din nou exemplul campaniei militare din Norvegia şi a evocat cu lux de amănunte toate întorsăturile nefavorabile şi nenorocirile care au caracterizat de la început această campanie. Şi în acest caz. nici în Anglia un conducător adevărat. Pentru aceasta. Numai Stalin poate fi apreciat ca mare adversar. Führerul a amintit anul 1923. Führerul a citat ca exemple. decât declaraţia deja făcută că România a intrat în război ca să-i pună la dispoziţie tot ce-i stă în putere pentru obţinerea victoriei. dar că prin echipajele acestora trupele de la Narvik au putut fi întărite considerabil şi până la urmă au rezistat. la care el nu are nimic de adăugat. în sfârşit. că în Narvik erau disponibili numai 2 000 de oameni. Dacă cineva l-ar întreba (pe Führer) cum şi când va fi sfârşitul războiului. Mareşalul Antonescu a mulţumit Führerului pentru expunere.Jurnalul Mareşalului Antonescu însă nu are cărbune cocsificabil. că. Nu există nici în America. Führerul a răspuns la observaţia referitoare la Stalin că la izbucnirea războiului cu Rusia. Moscova. Acesta trebuie considerat un bărbat creator. războaiele punice. când el credea deja că are puterea şi timp de şase ore i se părea că speranţa i se îndeplinise. El a arătat în amănunţime că pentru campania din Norvegia nu au fost suficiente nave. o forţă militară considerabilă. de la aeroportul din Namsos şi alte surprize neplăcute ale campaniei din Norvegia. în contrast cu situaţia anterioară. având în vedere persoanele din partea adversă. în parte. precum este actualul război mondial.

VI. Staatsmänner und Diplomaten bei Hitler. II: Succese şi eşecuri (1. În continuare. Un singur lucru n-a bănuit Europa: cât de pregătiţi sunt ruşii din punct de vedere militar şi tehnic. Ministrul de Externe al Reichului a intervenit. la care au participat aceleaşi persoane ca la întrevedere. traducere .Vol.1942 – 30. fără nici o spiritualizare a maselor. Căci Stalin conduce Rusia singur. (Andreas Hillgruber. 202-208.I. cu brutalitate. cel mai puternic factor spiritual. 176-182). un om important. p. Reichsmareşalul a opinat că nu trebuie ca ruşii să fie supraestimaţi. Rusia are o ideologie care este elementul susţinător al statului şi are în frunte. din motive pe care le-am prezentat mai înainte. Români la Hitler. fără îndoială. Cu toate acestea.Ion Calafeteanu.. la urma urmelor. declarând că punctul său de vedere este că Stalin îi depăşeşte cu mult pe cei din anturajul său. 345 . El a avut la dispoziţie cel mai ieftin material uman din lume pentru opera sa uriaşă de înarmare militară şi economică. Europa deţine superioritatea. Hrsg. În încheierea convorbirii a avut loc cina. Gradul de pregătire se deducea din aceea că Stalin îi trata pe ruşi ca pe nişte sclavi şi întreaga lor vitalitate a fost întrebuinţată numai pentru realizarea unei uriaşe înarmări. Führerul a declarat că totuşi Germania şi aliaţii săi vor învinge până la urmă.1943) demn de luat în seamă. Astăzi s-a dovedit că ruşii sunt singurii duşmani cu adevărat mari ai Germaniei şi că el (Führerul) nu i-a supraestimat la izbucnirea războiului. II. p. Vechea Europă s-a dovedit.

textul a fost publicat în premieră în Italia după aproximativ trei decenii. ocupanţii jefuiesc 50 %. bogat. 5). cam la 60 de ani. o masă lungă. mi-au spus la comandamentul corpului expediţionar.Gh. încăperea era rectangulară. fragmente . p. 2006. pe care ruşii îi numesc partizani şi care fac să sară în aer jumătate din trenurile îndreptate spre Stalingrad. De la Viena la Salino.. Polonia. sunt dispuşi să acorde şi suplimente la pradă şi chiar par onoraţi atunci când ziarele scriu că furniturile pentru marele aliat au fost depăşite cu o zecime trasă din raţia de mâine a populaţiei. 6 Interviu acordat în seara zilei respective (vezi supra. de la „Il Tempo”6 COMUNISMUL ESTE NUMAI UN MIJLOC . în timp ce recalcitranţii sunt pur şi simplu ucişi. trenul care trebuia să mă ducă la Viena a fost pe neaşteptate deviat spre Varşovia. în special. este preţios. am fost nevoit să mă autocenzurez”. Restul este în mâinile fracţionarilor. la Brest Litovsk. aşezându-se într-un fotoliu. totul. Luaţi loc” – şi. când anotimpul este prielnic. carnea. Înainte au încercat să le bage pe gât italienilor ce se mai putea folosi din grânarele arse de ruşi în fuga lor prin Ucraina. În Polonia. coordonator. 346 . întocmai cum erau hărţuite trupele lui Napoleon în retragere. în special. Metodic. Bucureşti. timpul se va dubla. Editura Mica Valahie. scrupulos.Pace şi război . Pământul negru. Ştiu că este o zonă interzisă pentru ziarişti. Trecutul la judecata istoriei: Mareşalul Antonescu – Pro şi contra.Discuţie despre autocenzuri „Domnule Mareşal. „Am timp. Germania ocupă între 10 şi 50 de kilometri de o parte şi de alta a principalelor axe feroviare. Cum aţi ajuns acolo? Germania lui Hitler şi Germania lui Goethe „Pentru că. un tren militar face opt zile. dar eu sunt soldat şi constrâns de politicieni să tratez numai chestiunile militare. ireverenţioşi din cale afară. duşi de colo-colo în turme şi biciuiţi. cu câteva scaune în jurul ei. Era un bărbat bine. petrolul grâul. Subzistentele sunt drămuite. dar generalul Mese a fost implacabil: sau ne daţi grâu ca lumea. iar la noi a fost tradus şi comentat de Mihai Pelin (apud “Independent”. Hărţuiesc trupele germane în înaintare. Şi în Polonia? Vorbiţi-mi despre Polonia. în Jurnal). 15 mai 2001. despre Polonia?” „În ceea ce priveşte Rusia şi.. Buzatu. ştiu că timpul Dv. de acei politicieni care.” M-a întrerupt. mi-a arătat un altul în faţa sa. 545-546. fructele tutunul. poate 80 % din raţia fiecărui locuitor. Bucureşti. „Nu există o altă modalitate de a trata cu ei şi ştiu şi eu foarte bine cum să-i împiedic să prade avuţiile româneşti. Mi-a spus: „Am citit ce aţi scris despre campania de la Odessa. p. Le-au dat grâu ca lumea şi Crucea de Fier cu spade…”. aşa cum primesc şi germanii.Jurnalul Mareşalului Antonescu Anexa 12 Bucureşti. „Mă interesează autocenzurile…” „Din Rusia. sau facem stângaîmprejur. Exact. e cultivat cu armate de bărbaţi şi femei. Părea biroul preşedintelui unui consiliu de administraţie. Când va veni iarna. Cu aceleaşi scrupule aţi scris şi despre Rusia şi. 26 ianuarie 1943 – Interviul acordat de Mareşalul Ion Antonescu jurnalistului italian Lamberto Sorrentini.

voi. vom deveni complicii unor crime oribile. vreau să-i verific ideea unei păci separate a Italiei. mă zbat să chem sub 347 . totuşi. Cu toate acestea. „Dumneavoastră nu credeţi în victorie?”. care vrea Constantinopolul şi poate să ajungă acolo numai traversând sau înghiţind România. românii şi ungurii. în tentativa reuşită de a-i opri pe ruşi în ofensiva de iarnă. Suntem un popor unit şi. de ce aţi fi un adversar al ideii unei păci separate. când îi înşfacă îi împuşcă în pieţe publice. anul trecut. este de neimaginat cât de îngrijorate sunt scrisorile sosite de la militarii de pe fronturi. ieşirea la mările calde. spune că un lucru au reuşit să inventeze germanii. care doresc să piardă războiul. comunismul Uniunii Sovietice este un mijloc. fără a mai socoti şi invaziile şi. creştin şi să devină o naţiune independentă? Monarhia? A fost de sânge germanic. cu principiile lor în frunte. şi noi reprezentăm piedica principală în realizarea unei asemenea aspiraţii… Vă daţi seama ce a însemnat pentru acest popor răvăşit. cu femei poloneze. Cam trei pătrimi din corespondenţă. Eu lupt cu Rusia.I. dar nici măcar n-o doresc. Am întâlnit ofiţeri germani. Acum am cu mult mai mulţi. Rusia vrea Constantinopolul. feudalismul la care Hitler vrea să supună popoarele pentru o mie de ani.1943) polonezii sunt constrânşi să trăiască asemeni unor iobagi. Chiar dacă vom avea nenorocul să învingem. ocupat de turci patru secole. Pentru a trimite trupe pe front. tineri şi culţi. iar inamicii iobagi”. Dacă Stalingradul nu cade şi ruşii trec la ofensiva de iarnă. Toţi românii. trebuie să cred că nici dvs. Filippo Anfuso. România a pierdut un procent important din efectivele ei. Mi-am propus să-l văd la Roma şi.ooo de oameni înarmaţi. Jafurile Germaniei le putem îndura. nu m-am simţit niciodată cu picioarele mai pe pământ decât azi. dacă unitatea o datorăm în mare parte sacrificiilor din primul război mondial supravieţuirea se va datora sacrificiilor din al doilea. cu România”. Şi atunci. Într-un lanţ de bătălii şi operaţii şi. universităţile şi şcolile secundare au fost închise ori distruse. dacă-mi întinde un deget. refuză să se rusifice”.Vol.1942 – 30. romanizată atât cât trebuia şi Regele Carol al II-lea era deja preţ de nouă zecimi român. „Comunismul nu vă preocupă”? „Eu lupt întotdeauna cu Rusia. deşi aliaţi şi vărsând fluvii de sânge pentru războiul lor. nu credeţi în victoria finală. care îi cunoaşte. Numai în zona Varşoviei se pot număra peste zece mii de dezertori din Wehrmacht. Despre masacrul evreilor ştiţi atât cât ştiu şi eu.. împreună cu Ungaria şi poate. îi admiră şi îi detestă ca puţini alţii. Ministrul nostru de la Budapesta. „Nu numai că nu cred. cu Ungaria şi Italia?” „Deoarece mă gândesc la ziua de mâine a României şi la eventualitatea că războiul va fi pierdut. nu mă arestaţi ca defetist incurabil. mai ales infiltraţiile premeditate ale ruşilor.VI. şi sunt destule pe care cenzura le lasă să treacă. Domnule Mareşal. în întreaga cuprindere a teritoriului naţional. adică nimic. dacă am răspuns cum am răspuns la întrebările adresate şi. care este un inamic mortal al ţării mele. a fost un moment în care am avut. insuficienţi chiar şi pentru a menţine un drum de ordine publică. în caz de alarmă la Bucureşti. numai 6. străini de cea a lui Hitler. noi să fim aliaţi vasali şi vasali de vasali. „Nu vi se pare că mergeţi prea departe?” „Domnule mareşal. încă din timpul Ecaterinei a II-a. Şi voi avea şi mai mulţi. va fi teribil. noi. neavând încotro. II: Succese şi eşecuri (1. săvârşite împotriva unor popoare întregi. „Sunteţi prietenul lui Ciano?” „Sunt corespondent la jurnalul lui. nu sfârşitul imperialismului rus. şi mai ales cei din Basarabia şi Bucovina. să rămână român. deoarece sunt şi se simt fii ai Germaniei lui Goethe. mai ales. italienii. folosindu-se de soldaţi demoralizaţi”. au rămas numai şcolile elementare şi cele de meserii. care trăiesc la ţară. dar sub ameninţarea Rusiei putem sucomba.

visând prăbuşirea germanilor şi sosirea englezilor eliberatori. totuşi. Eu voi arunca în război. ajungem la o proporţie de un căzut la fiecare cinci oameni valizi. „Eu nu fac un joc de trişor. mult mai puternică”. chiar şi între ei. ascunzându-şi colţii după o zdreanţă roşie. sprijinindu-şi bărbia cu mâna dreaptă. cu un ton mult mai împăcat. cu riguroasele sisteme ale marxismului. convins că acesta este supremul bine pentru România. rusificarea României”. aceşti mareşali. E o proporţie teribilă. discuţia sa despre morţi. ca şi cum ar fi fost vorba despre un mărunţiş oarecare. privindu-mă 348 . „O veţi trimite pe front”? Eu nu fac un joc de trişor A fost singura izbucnire a conversaţiei. de înlocuit imediat cu aceea sublimă a lui Tolstoi. „Am informaţii secrete despre comuniştii români emigraţi la şcoala de la Moscova. înaintează în numele unui ideal care corupe intelectualitatea şi. care şi-a vândut sufletul lui Stalin şi le impune compatrioţilor să vorbească ruseşte. Ştiu. cărora Stalin le-a rămas credincios şi trebuie să recunoaştem. zăgăzuirea ruşilor. Până acum. la 16 milioane de locuitori. dar nu mă înspăimântă. inclusiv prizonierii şi dispăruţii. Am îndrăznit să curm tăcerea aceea: „Şi atunci?” S-a ridicat. Ana Pauker. pregătesc o altă armată. ca şi cum şi-ar fi amintit imagini puţin plăcute. ca vecinii mei unguri. înveşmântându-se astăzi în comunism. atrage masele de muncitori şi ţărani. a revenit aproape de mine. Este rusul rus dintotdeauna. Drumul spre Constantinopol nu trece prin Budapesta şi ei nu au motive să se teamă de Rusia.Pace şi război . Nu vă înspăimântă. Secretul lui Antonescu Am servit a doua cafea. tăcea. excluzând femeile bătrânii şi copiii. şi mi-a spus. Aceşti morţi vor fi atuul jocului meu la masa păcii”. mi-a readus în memorie pe primul mareşal al imperiului nostru care i-a spus lui Badoglio. mai mult. asta ne-a costat 80 000 de morţi şi 200 000 de răniţi. A avut un rictus amar al buzelor. îmi trebuie numai cinci sau şase mii de morţi în Alpi. domnule Mareşal? „Nu. Noi avem. ca vieţile soldaţilor lor. A rostit aceste cifre ca şi cum ar fi vorbit despre bătălii câştigate. îl continuă genial. am pierdut o jumătate de milion de oameni”. acei emigranţi îndoctrinaţi şi fanatici îşi vor asuma puterea pentru a impune. slavizarea. peremptoriu: „Da. o voi trimite pe front. s-a plimbat în jurul mesei. Spre a îndulci afectarea. imensul sacrificiu al celor căzuţi astăzi va salva tot ce se poate salva din România de mâine”. „Mă scuzaţi. susţinând că limba română e un amestec bastard de dialecte. nu înţeleg”. fac un căzut pentru fiecare 32 de locuitori. Toţi se comportă la fel. Mi-am făcut şi eu socotelile şi i-am spus „Cinci sute de mii de căzuţi. Dincolo de reconstrucţia armatei mele decimate la Odessa. O voi trimite pe front contra ruşilor”. care. pierdeţi războiul?” „La timpul potrivit. Absorbit de gânduri. pentru a trata pacea. Sunt subjugaţi de o nebună. spre a-i zăgăzui pe ruşi. Pierzând noi războiul. Noi ştim că duşmanul mortal al României este Rusia lui Petru cel Mare şi a Ecaterinei a II-a. am întrebat: „Şi dacă. Admiram bărbatul chipeş şi marele soldat pe care-l aveam în faţă şi cu toate acestea. M-a privit drept în faţă şi a declarat.Jurnalul Mareşalului Antonescu drapel contingentele cele mai tinere. chiar dacă va trebui să crească. cifra e ridicată. toate forţele pe care voi izbuti să le înarmez. domnule Mareşal. Îi simţeam nevoia.

I. cu fruntea sus.Vol. şi mi-a spus. nu slavi”.1943) drept în ochi. domnule Mareşal?” „Dacă vreţi. amintirea părinţilor morţi acum. II: Succese şi eşecuri (1. şi aş refuza să scriu despre asta.1942 – 30.VI. descendenţi ai coloniştilor lui Traian: latini. Vă propuneţi să scrieţi despre întâlnirea noastră?” „Nu pot să n-o fac. luptând în numele României române. să se păstreze români şi să vorbească româneşte şi să rămână. fie ei şi comunişti.. Dacă se va afla că am vorbit – am privit spre ceas – două ore cu Mareşalul Antonescu. e secretul meu. va fi aceea care îi va obliga pe fii. scandând cuvintele: „Şi atunci. „Acesta este secretul dvs. voi scrie numai ceea ce nu va displace…” 349 . aş rămâne şomer. Aveţi încredere.

întocmit de Agentura SSI.1943 în sectorul trupelor române din regiunea Stalingradului (fragmente)7 7 ANIC.Pace şi război . Studiu şi documentul. în “Europa XXI”. Iaşi. 181-214. relativ la operaţiunile ofensive ale Armatei Roşii în perioada 19. Preludiul Stalingradului.Jurnalul Mareşalului Antonescu Anexa 13 Martie 1943 – „Studiu rezumativ”. Frontul de Est. Marusia Cîrstea.XI. dosar 323/1943. în viziunea SSI-ului. filele 1-54. vols.II.1942 – 20. în Gh. 350 . fond PCM-CM. Buzatu. XIII-XIV/2004-2005. tipărite integral. p.

avioanele sovietice lansează continuu manifeste prin care se îndeamnă ca: 351 . Se lucrează intens şi concomitent şi asupra moralului populaţiei din teritoriile cucerite de trupele Axei şi în special asupra celor din regiunea cotului DONULUI. Primele informaţiuni. obţinute către începutul lunii octombrie 1942 – confirmate apoi tot mai precis – arată că scopul ofensivei armatei sovietice este spargerea frontului în sectorul DONULUI şi ajungerea la ROSTOV. totuşi. În vederea realizării – cu cele mai mari şanse de reuşită – a acestei operaţiuni. urma să formeze un puternic cap de pod – alături de cel de la Sud de Don şi Sud de STALINGRAD. în special. În afară de un mare număr de spioni. Astfel. în tot cursul lunilor septembrie şi octombrie. Concomitent cu concretizarea pregătirilor materiale – în vederea declanşării ofensivei – Comandamentul Suprem a mai luat şi o serie de măsuri de ordin propagandistic – pentru susţinerea moralului – atât al trupelor luptătoare.1942 – 30.VI.Vol. pe cel al apărătorilor STALINGRADULUI. ACŢIUNI PREMERGĂTOARE OFENSIVEI SOVIETICE Ofensiva sovietică din iarna anului 1942/1943 a fost o operaţiune de o deosebită dezvoltare. Activitatea întreprinsă în acest timp pentru menţinerea moralului. care împânzise acum teritoriul – rămas neevacuat – care ţin populaţia într-o stare de teroare şi de nelinişte. după ce relevă importanţa apărării STALINGRADULUI. în sectoarele armatelor române (Date informative din surse proprii) A. Deşi concepută în cel mai mare secret.1943) SSI FRONTUL DE EST STUDIU rezumativ al informaţiilor referitoare la operaţiile armatei sovietice. baze bune de plecare pentru ofensiva de iarnă. 4 din 1 septembrie 1942. în ofensiva întreprinsă în perioada de iarnă (cu începere de la 19 noiembrie 1942. semnat „Sovietul Suprem”. a căutat să ţină cât mai ridicat moralul luptătorilor şi.I. cât şi al populaţiei. Comandamentul superior sovietic a început din vreme. În acest mod caută să ţină sus moralul luptătorilor pentru a apăra STALINGRADUL. intense pregătiri pentru a obţine în cel mai scurt timp. cât mai importante rezultate tactice şi strategice. graţie informaţiunilor obţinute şi care au fost tot mai concrete anunţând iminenţa ei. nici un pas înapoi”. pregătirile ei au fost cunoscute cu un apreciabil timp înainte de declanşare. Această operaţiune urma să fie conjugată cu altele pornite de la STALINGRAD şi Sud STALINGRAD. II: Succese şi eşecuri (1. Ordinul nr. pentru a izola astfel armatele aliate din CAUCAZ de cele din Cotul DONULUI. „Direcţia Politică a Armatei Roşii”. care în ofensiva ce fusese proiectată. GENERALITĂŢI I. „totul pentru STALINGRAD şi marea Patrie”. spune: „apărarea STALINGRADULUI are o importanţă hotărâtoare pentru întreg frontul sovietic. nu se duce numai în rândurile armatei.

Informaţiunile de mai târziu au venit să confirme ipoteza a doua. Prin aceste acţiuni proiectate se spera a se obţine rezultate decisive cât mai repede. . De altfel. Semnalate prin Notele informative nr. cu mult înainte şi studiat şi aprobat apoi de specialişti anglo-americani. moral sau de siguranţă. fiecare având un efectiv de circa 1300-1500 oameni (majoritatea ruşi şi ucraineni. . Astfel. 923 din 15 septembrie 1942. nr. conceput încă de la sfârşitul verii şi care întrevede importanţa lui. În acelaşi timp. cunoscând că la Nord de Don (pe malul stâng) lipsa de cantonamente este notorie (stepă). Această ocupare a malului de Sud al DONULUI. Sovietele îi acordau o importanţă deosebită.fie ca o pregătire în vederea unor bune cantonamente de iarnă.Pace şi război . autorităţile militare sovietice procedează la evacuarea parţială a populaţiei civile de pe malul stâng al DONULUI. unde nu vor suferi pedeapsa etc. izolaţi sau în grupuri. Această operaţiune. Divizia „Drapelul Roşu 9 ” din BLAGOV-ESCENSK (Extremul Orient) sosise în cursul lunii august 1942 în regiunea Nord DON. soldaţii nu aveau voie să iasă deloc din vagoane. În cadrul acestei ofensive generale. la CITA (unde există un consulat japonez). arătau că planul acestei acţiuni prevăzute a se declanşa în cursul lunii noiembrie 1942 fusese elaborat de MOSCOVA. urma să se declanşeze la o dată cât mai apropiată de la data terminării concentrării trupelor. nr. Aceste pregătiri de ordin propagandistic. Divizia era organizată pe 8 regimente de infanterie. putea fi interpretată la acea vreme: . intrând în rândurile armatei roşii. 8 352 . 2031 din 30 octombrie 1942. în legătură cu pregătirile materiale în vederea ofensivei. aparţinând contingentelor 1922-1946). în desfăşurarea operaţiunii proiectate. acţiunii din cotul DONULUI. mergeau paralel cu cele propriu-zis militare. informaţiuni provenite din sursă de prizonieri şi dezertori.populaţia să treacă la acte de terorism şi sabotaj.Jurnalul Mareşalului Antonescu . Ocuparea malului de Sud al DONULUI în zona Kletskaia – Sirotinskaia – cu mult înainte de declanşarea ofensivei – denotă preexistenţa unui plan general de operaţii. în vederea unei viitoare ofensive sovietice. pentru a nu se divulga direcţia şi felul transporturilor. La trecerea lor prin centre populate. Transporturile trupelor spre frontul european se face în cel mai mare secret. 2163 din 5 noiembrie 1942. vagoanele se închid.fie ca să servească de o bună bază de plecare. 2325 din 9 noiembrie 1942. Astfel. a aprovizionărilor şi a reparaţiei podurilor necesare trecerii DONULUI. * * * Informaţiunile despre pregătirea ofensivei sovietice devin tot mai precise către jumătatea a doua a lunii octombrie 1942.bărbaţii mobilizaţi să treacă DONUL. odată pornită ofensiva. 9 La plecarea ei din Extremul Orient. Se confirmă datele referitoare la aducerea pe frontul european de unităţi din Extremul Orient8. Preparativele în vederea declanşării ofensivei (aducerile de trupe şi materiale) se face paralel atât în sectorul din Cotul DONULUI cât şi la STALINGRAD şi Sud STALINGRAD.

2105/ 4 noiembrie 1942. În afară de aducerea de M. II: Succese şi eşecuri (1. 2 325 din 9 noiembrie 1942.V”. Noi concentrări de forţe se semnalează în acelaşi timp şi în partea de Sud a 10 Notele informative nr. la care va lua parte şi aproximativ 3 000 care de luptă12). 2192/5 noiembrie 1942. (Nota informativă nr. chiar şi data începerii ofensivei. Toate informaţiunile primite concordă că aceste trupe ce sunt trecute la Vest de Volga. 2325/9 noiembrie 1942. Paralel cu aceste informaţiuni tot mai exacte asupra certitudinii ofensivei şi precizarea ei în timp. ziua neobservându-se nici o mişcare. Odată cu aducerea acestor noi trupe – în vederea operaţiunilor proiectate. şanţuri şi cazemate. 353 . foarte intense. 2187/5 noiembrie 1942. Trecerea lor peste Volga se execută numai în timpul nopţii. 2414/14 noiembrie 1942. 2407/16 noiembrie 1942. 2351/11 noiembrie 1942. nr. 2031/30 octombrie 1942. sunt destinate ofensivei generale sovietice ce ar începe la 7 noiembrie 1942 (ziua aniversării revoluţiei). nr. pe malul de Est al fluviului se execută lucrări de organizarea terenului. nr.U. Concomitent cu trecerile de trupe la Vest de Volga.1943) Ele devin la sfârşitul lunii octombrie 1942. nr. care va fi în primele zile ale lunii noiembrie (la 7 noiembrie). a început şi schimbări de unităţi13. fie urmată imediat de una asupra Stalingradului şi Sud Stalingrad. nr. Informaţiuni tot mai persistente avute la data de 30 octombrie 1942 vin să precizeze acum. circa 7 000-8 000 mine anticar. nr. cu ocazia sărbătoririi aniversării a 25 de ani de la revoluţie (1917)10. 2351/11 noiembrie 1942. nr. 2471 şi 2474/18 noiembrie 1942. nr. provenite din alte surse şi sectoare ale frontului. 14 La Kapustin-Jar (sfârşitul lui octombrie 1942) au fost văzute Comandamentul şi unele unităţi ale Diviziei 152 (venită de la Kuibîşev). activitatea aviaţiei inamice s-a accentuat în mod deosebit.Vol. 2105/4 noiembrie 1942. nr. precum şi la Solondnichi (40 km Est Svetlai-Jar) îndreptându-se spre Stalingrad. atât ziua cât şi noaptea. 2471/18 noiembrie 1942. 2097/2 noiembrie 1942.VI. 2031/30 octombrie 1942.I. continuă cu febrilitate în ambele sectoare11 încă de la începutul lunii octombrie. nr. arată că ea va fi simultană fie pe tot frontul de Sud. 13 Astfel Divizia 15 Infanterie de Gardă a fost schimbată cu Divizia 169 Infanterie (Nota informativă nr. precum şi câmpuri de mine. coloane mari de Infanterie şi camioane circa 40 000 oameni) au fost văzute trecând Volga la Svetlai Jar (30 km Sud-Est Stalingrad). Nota informativă nr. nr. 2105 din 4 noiembrie 1942). 2187/5 noiembrie 1942. După trecere ele se deplasau pe şoseaua ce duce spre Krasnoarmeisk (circa 18 km Sud Stalingrad). 2225/6 noiembrie 1942. Aceste trupe ar fi venite din Celiabinsk şi Omsk (resturile Armatei 25 din Extremul Orient). 11 A se vedea Notele informative: nr.1942 – 30. Trupele observate erau contingente tinere. care a continuat în tot decursul lunii octombrie şi începutul lui noiembrie – precum şi deplasări14 de trupe dintr-un sector în altul. nr. unde. nr. 12 Între localităţile Semkin şi Zaza (Sud Stalingrad). Alte informaţiuni mai precizau că se aşteaptă în acelaşi sector sosirea a încă trei Divizii şi a unor unităţi de tancuri grele „K. În faţa lor s-au mai plantat şi mine contra infant. În acest scop afluxurile de mari efective de trupe şi bogate materiale de luptă. 2505/18 noiembrie 1942. nr. s-au luat măsuri să se completeze şi efectivele existente în front precum şi armamentul lor. 2192 din 5 noiembrie 1942). nr. astfel: În jur de STALINGRAD (în tot cursul lunii octombrie şi noiembrie. În plus. pe o distanţă de circa 8-9 km se găseau plantate pe două rânduri. noi date.

condamnaţi. unde s-au mai organizat şi alte unităţi. 1120 din Diviziile 293. nr. 2414/14 noiembrie 1942. Brigada 99 care de luptă se organizează la Saratov (Nota informativă nr. .1 Divizie cavalerie (cu 4 regimente). Efectivul fiecărui regiment astfel format se ridica la circa 2 000 oameni şi erau compuse din elemente noi mobilizate ca: . Brigada 38 M. 332 şi 333. În sectorul Donului (Raspopinskaia – Kletskaia) sosesc mereu unităţi sovietice de infanterie. 2505 din 18 noiembrie 1942). spre sfârşitul lunii octombrie 1942. . fie întâi pe frontul de la Sud Stalingrad în scopul de a pune stăpânire pe poziţii mai bune care vor servi ca bază pentru operaţiuni ofensive în stil mai mare ce vor avea loc într-un alt sector Unităţi făcând parte din Divizia 50 (Nota informativă nr. 2351/11 18 noiembrie 1942. nr. . se va trece la ofensivă. duc la concluzia că proiectata ofensivă se va produce în prima decadă a lunii noiembrie 194220. ca şi în aceea a Stalingradului. 1117. În regiunea Zaza-Semkin se execută concentrări de numeroase trupe (circa trei Brigăzi). 2031/30 octombrie 1942. 2471/18 noiembrie 1942. au mai sosit de curând şi noi trupe siberiene.recuperabilii diferitelor spitale19. 2097/2 noiembrie 1942. în vederea proiectării ofensivei. . În regiunea Donului (Cotul Donului).6 regimente artilerie. Imediat ce această situaţie se va realiza. nr. s-au identificat sosirea de unităţi formate recent şi care până la data de 6 noiembrie 1942 nu luaseră parte la război18 formate din infanterie. Ansamblul informaţiunilor primite din diferite surse. organizată la Kapustin-Jar. în sectorul arătat mai sus (3 km Est Raspopinskaia) – 3 Km Est Kletskaia – pe o adâncime de circa 15 km se aflau concentrate la data de 4 noiembrie17: . artilerie precum şi numeros material anticar. 18 Printre acestea sunt semnalate regimentele 1032. Densitatea trupelor pe front este acum foarte mare. nr. 2325/1942). 2351/11 noiembrie 1942. va fi deplasată în sectorul Zaza. 16 15 354 . 2187/5 noiembrie 1942.Jurnalul Mareşalului Antonescu Stalingradului (zona căii ferate) şi în regiunea Zaza15. Astfel. iar la Est de această zonă se semnalează mişcări de trupe şi care de luptă16. Brigada 33 care de luptă. artilerie şi tancuri. 19 Nota informativă nr. 2351/11 noiembrie 1942 20 Nota informativă nr. Alte informaţiuni semnalează sosirea de noi forţe sovietice. masări de trupe – în special Infanterie. 17 Nota informativă nr.Pace şi război . De asemeni. s-au observat în aceiaşi perioadă de timp. Artilerie şi Care. se afla la 5 noiembrie în regiunea Semkin. Mec. imediat după ameliorarea situaţiei la Stalingrad – pentru care s-au luat măsurile necesare.1 Brigadă (a 5-a) anticar. . 1116. Astfel.bărbaţi peste 46 de ani. artilerie şi tancuri.circa 100 care de luptă. precum şi o vie activitatea a aviaţiei inamice. Informaţiuni verificate precizează că fiecare regiment de infanterie din linia I-a din această zonă a fost întărit cu 1 regiment. Şi în regiunea Donului. * * * Aceste unităţi au fost aduse în cursul lunii octombrie 1942 din regiunea Cikalov (Sud Urali). .12 regimente infanterie. Nota informativă nr.

. atâta vreme cât încă cu mult înainte se ajunsese la preciziune asupra intenţiunilor ofensive ale Sovietelor. . declanşarea acţiunii fiind în funcţie de: .1942 – 30. imediat când primele pregătiri materiale au început să ia formă concretă. Înaltul Comandament Sovietic elaborase planul unei ofensive care să aibă rezultate maxime.1943) mai sensibil.I. Acest termen nu a putut fi respectat deoarece informaţiunile obţinute ulterior lui. prin spargerea frontului şi cucerirea Rostovului. arată că dispozitivul ofensiv sovietic era aproape realizat.condiţiunile atmosferice nu erau din cele mai prielnice realizării surprinderii tactice. cele arătate mai sus. II: Succese şi eşecuri (1.completarea informaţiunilor asupra dispozitivului forţelor române şi a posibilităţilor de reacţiune (rezerve tactice şi strategice). intenţiunile ofensive de iarnă ale sovietelor se precizau tot mai iminente. * * * CONLUZIUNI Rezumând faptele antemergătoare declanşării ofensivei sovietice – începută la 19 noiembrie 1942 în Cotul Donului şi urmată de aceea de la Sud de Stalingrad şi apoi Nord Stalingrad – reiese clar că încă cu mult înainte (circa 3 luni de zile).condiţiunile atmosferice favorabile pe care le aştepta să fie cât mai propice în realizarea surprizei (ceaţă. care ar şi fost pregătite în vederea acestei ofensive. De altfel. În această acţiune – precizează informaţiunile – rolul principal îl vor avea aviaţia şi unităţile blindate. Dacă elaborarea planului a putut fi ţinută secretă o oarecare vreme. având drept cauze. fie în Cotul Donului pentru a sparge frontul şi înainta spre Rostov după care. Termenul începerii ofensivei era limitat între 7 şi 12 noiembrie 1942. Datele informative primite în prima decadă a lunii noiembrie 1942.Vol. concomitent cu un atac Nord Stalingrad spre a despresura oraşul. fapt ce ducea la situaţia că nu se putea declanşa ofensiva în rezultate maxime).VI. în care scop afluxurile de trupe şi materiale de război erau în ultima vreme tot mai vizibile şi mai intense. . izolând astfel armatele din această zonă de cele din Caucaz. cât şi din cauza pierderilor suferite în urma acţiuni întreprinse de aviaţia germano-română la Nord de DON către sfârşitul lui octombrie şi începutul lui noiembrie 1942. şi ca sector de acţiune. arătau drept cauze: .o întârziere în echiparea frontului (artileria şi carele de luptă nu sosiseră toate în sectoarele respective. vor acţiona şi forţele de la Sud Stalingrad. ca prim obiectiv strategic. nu au mai putut forma o problemă de o prea mare importanţă pentru Comandamentul Sovietic. * * * Se pare însă că ofensiva nu s-a dezlănţuit în prima decadă a lunii noiembrie atât din cauză că preparativele nu fuseseră gata. şi ca idei operative tactico-strategice. Amânarea ei de la data propusă. 355 . ninsoare etc.). care stabilise totul în amânunt pentru un rezultat pe care îl scontau mai mare. data precisă a declanşării ofensivei nu mai prezenta importanţa deosebită pentru noi.datele informative relative la dispozitivul nostru în adâncime (în special punctul privitor la rezervele tactice şi strategice) nu era bine cunoscut încă.

separarea armatelor de pe DON de cele din Caucaz având ca prim obiectiv strategic ocuparea ROSTOVULUI21. deoarece prin păstrarea actualului front de către germani. impunând astfel guvernului român. realizându-se astfel încercuirea trupelor germano-române de pe frontul Stalingrad. de circa două ore.distrugerea armatelor române. Iniţial Atac cu forţele de pe Don în direcţia generală Sud. . ce avea un flanc sprijinit pe capul de pod de la Voronej. căzând astfel pe căile de comunicaţii ale armatelor sovietice şi obligându-le desigur la o bătălie cu frontul răsturnat. iniţial spre Vest pentru a face joncţiunea cu forţele de pe Don. Ca rezultate imediate ale ofensivei sovietice se realiza: . planul general de operaţii prevedea: a.Jurnalul Mareşalului Antonescu * * * Începerea ofensivei s-a făcut în Cotul Donului în dimineaţa de 19 noiembrie 1942. nr. 2097/2 noiembrie 1942. aflate în Cotul Donului şi la Sud de Stalingrad şi scoaterea lor definitiv din luptă. iar cu forţele de la Sud de Stalingrad.degajarea Stalingradului şi nimicirea forţelor germane aflate acolo – dacă nu se vor retrage la timp. Pentru realizarea acestor scopuri. TOTALUL PROBABIL AL FORŢELOR SOVIETICE DIN FAŢA ARMATELOR ROMÂNE CARE SE GĂSEAU ÎN DISPOZITIV LA DECLANŞAREA OFENSIVEI (Schiţa nr. PLANUL DE OPERAŢIE AL ARMATEI SOVIETICE ÎN OFENSIVA DE IARNĂ (19 NOIEMBRIE 1942) SCOPUL OFENSIVEI Ofensiva proiectată de soviete avea drept scop principal şi imediat. Ulterior Continuarea atacului spre Sud-Vest în direcţiunea Proletarskaia-Salsk-Rostov. forţele sovietice aflate pe front au fot cu aproximaţie următoarele (Schiţa anexă nr. * * * C. se menţinea pericolul unei bune baze de plecare în vederea unei ofensive germane de primăvară – de mari proporţii – care ar fi vizat ducerea grosului forţelor în susul Volgăi. Această operaţiune apărea ca primordială Înaltului Comandament Sovietic. iar cu celălalt pe Stalingrad. prin eventuala deplasare a forţelor germane şi aliate de pe acest front spre a nu fi tăiate de bazele lor. pe o ceaţă deasă şi după o prealabilă pregătire de artilerie. în regiunea Kalaci. orele 5. 1). La declanşarea ofensivei de iarnă. b. pentru a izola forţele aliate din Caucaz. încheierea unei eventuale păci separate.Pace şi război . la Est de Moscova în direcţia Gorki.uşurarea situaţiei trupelor din Caucaz. 21 Nota informativă nr. 2351/11 noiembrie 1942. 1). . B. 356 .

Corpul 3 Cavalerie Gardă* cu 3 Divizii şi anume: . . . .U. Pe frontul Donului (în faţa Armatei III şi parte din Armata 6 Blindată germană) se găseau: .Divizia 119.Divizia 346.Armata 5 Blindată cu 13 Divizii infanterie şi anume: .Divizia 4 Gardă.Divizia 333. cu un total de 8 Divizii (din care 2 Motorizate). .Divizia 293. . .Brigada 94.Divizia 132. . .Divizia 126.Brigada 235.Brigada 8. .Divizia 13. .Vol. .: .Corpul 26 Blindat (cu un total de 12 Brigăzi blindate.Brigada 177.Brigada 121. .1 Brigadă infanterie motorizată. .Divizia 328. .1 Brigadă motorizată.1943) 1. . .2 Brigăzi infanterie şi anume: . .Brigada 8 Gardă. .Divizia 277.Brigada 148.Brigada 14 Motorizată.Divizia 55.Divizia 422.Divizia 149.Brigada 157. . TOTAL: .37 Divizii infanterie şi cavalerie. .Divizia 21. . . .Divizia 5 Motorizată.18 Brigăzi blindate şi distrugere. .Brigada 19.Divizia 304. . . .Divizia 63.Divizia 24. . .Divizia 297. .Corpul 1 Blindat .Brigada 91.29 Divizii infanterie. .Armata 65 cu 9 Divizii infanterie şi anume: .Divizia 36 Gardă. . .Divizia 32 Cavalerie. . . II: Succese şi eşecuri (1. . . Deci un total de: 3 Armate (65. .Corpul 8 Cavalerie* cu 5 Divizii şi anume: . . .Brigada 174. . . . în faţa Armatei III română şi în parte în faţa Armatei 6 Blindată germană. .Divizia 27 Gardă.Brigada 155.Brigada 117.I. .Divizia 131.Divizia 252.5 Divizii infanterie şi anume: . ADICĂ: 56 mari unităţi pe Don. .Divizia 76. .Brigada 6 Distrugere.2 Brigăzi blindate anume: . Armata 57 din care se cunosc: * Probabil sub ordinele Armatei 5 Blindate.Divizia 6 Motorizată.Divizia 197. Pe frontul Armatei 4 române (în regiunea Sud Stalingrad – Mali – Derbeti). . 2. .Brigada 148.Divizia 23. . .Divizia 111. .Divizia 47 Gardă.Divizia 203.. . .Divizia 75. din care se cunosc): . 21 şi 5 blindate având în compunerea lor următoarele M. .Brigada 64. . .2 Corpuri Cavalerie (3 Gardă şi 8). se găseau: Armata 64 având: .Divizia 29.18 Brigăzi blindate din care una de distrugere. . .Brigada 96. .VI. 357 .Divizia 40 Gardă.Corpul 16 Blindat* cu 5 Brigăzi şi anume: .1942 – 30. .Divizia 96.Divizia 124.Divizia 112.Brigada 187.Divizia 258. . .Divizia 14 Gardă. .Armata 21 cu 7 Divizii infanterie şi anume: .Divizia 278.Divizia 150. .Brigada 89.Divizia 162.

În regiunea Ordjonikidze: În sectorul Diviziei 2 V. . În organizarea acestei Armate intră probabil şi Corpul 1 Aviaţie.Divizia 115. . .Brigada 10.Jurnalul Mareşalului Antonescu . b. Organizarea acestei armate nu se cunoaşte.Brigada 61 motorizată. .M. Pe tot frontul din Caucaz a acţionat şi Armata 5 Aeriană * * * În afară de forţele existente pe frontul Donului şi Sud Stalingrad.8 Divizii Infanterie.Divizia 91.Divizia 205 Aviaţie.Pace şi război . . . cu: . La începutul ofensivei se găseau în această regiunea (la Vest de Volga) circa: .Divizia 30 Infanterie Gardă. 3.Divizia 351. . Brigada 155.Brigada 39.Divizia 339 Infanterie.Resturi din: . .Divizia 61. 22 23 Aşa în original! Aşa în original! 358 .Divizia 8.Armata 8 Aeriană la ???22 din a cărei organizare făceau parte mai multe Divizii de aviaţie printre care şi Divizia 102 Aviaţie. . . având 3 Divizii şi anume: . .Divizia 295. . În general Marile Unităţi au venit cu armamentul complet şi doar câteva unităţi l-au primit pe zona de concentrare. 8 Brigăzi blindate aparţinând probabil Corpurilor 4 şi 13 blindat. AVIAŢIA Atât pe frontul Donului cât şi în zona Stalingrad se găseau: . .Divizia 227 Aviaţie.Divizia 38 Infanterie.3 Divizii de cavalerie (Corpul 4 Cavalerie).N. Voronej).Brigada 34. . .Unităţi aparţinând sectoarelor întărite (batalioane de mitraliere şi artilerie).Brigada 64. În Caucaz. În regiunea Novorossiisk-Tuapse: . şi a unităţilor vecine se aflau: . pe acest teatru de operaţiuni se găsea: a. . . . din care se cunoaşte: . majoritatea unităţilor au fost aduse din interiorul URSS şi numai o mică parte din alte sectoare de luptă.Divizia 169.3 Brigăzi Infanterie (din care 2 Brigăzi Infanterie marină). Corpul 4 Cavalerie având 3 Divizii: . .6 Brigăzi (circa) infanterie şi anume: .Armata 56. .Divizia 302. La declanşarea ofensivei de pe Don.Divizia 271 Aviaţie.Armata 47. TOTAL: 17 Mari Unităţi.Armata ???23 Aeriană la Kalaci (circa 200 km S.Armata 16 Aeriană la Kamâşin (circa 170 km N.Brigada 102 blindată. Est Stalingrad). .Divizia 24. . .Brigada 5. . .Divizia 216.E. Armata 51 din care se cunosc: .Divizia 81.Brigada 2 blindată.3 Armate aeriene.8 Brigăzi blindate (aparţinând probabil Corpului 4 blindat şi 13 blindat). .

Iniţial. Ofensiva de la Sud Stalingrad – de la 19 noiembrie la 12 decembrie 1942 (în faţa Armatei a IV-a) Ideea operativă specială. .1942 – 30. 2 şi 5): Ideea operativă specială. au lărgit spărtura atingând către 24 noiembrie 1942 râul Cyr24. de-a lungul văilor: Tucan. Atac către Sud-Est – în direcţia Kalaci – cu părţi din unităţile blindate care ocupaseră în regiunea Kletskaia – pentru a face joncţiunea cu unităţile care operând din regiunea Sud Stalingrad – prin Zeti – se îndepărtau în direcţia generală Nord-Vest. DESFĂŞURAREA OFENSIVEI Faza I-a între 19 noiembrie – 15 decembrie 1942 (Schiţele nr.I. Ulterior. cu direcţia generală. apoi spre N-V 24 Ofensiva s-a dezlănţuit în dimineaţa de 19 noiembrie 1942 orele 5 după o prealabilă şi puternică pregătire de artilerie şi aruncătoare de mine.VI. pentru a obţine ruperea frontului. executate asupra posturilor de comandă şi cantonamentelor ocupate de trupele amice şi asupra căilor de comunicaţie. Ulterior.Vol. . După ruperea frontului. Generalităţi Cu câteva zile înainte de începerea ofensivei activitatea Marilor Unităţi Sovietice s-a manifestat prin: . au intrat în acţiune unităţile blindate. în urma căreia şi sub protecţia ceţii. Ofensiva de pe Don de la 19 noiembrie la 24 noiembrie 1942 (în faţa Armatei a III-a) (Schiţa nr. Atac cu o parte din forţe în direcţia Plodovitoie – Abganerovo. 2. spre Kalaci. 4 şi 5). . pentru a face joncţiunea cu forţele de pe Don. iar cu cele de la Sud Stalingrad.Distrugerea armatei române de la Sud de Stalingrad. în regiunea Kalaci (realizând astfel încercuirea trupelor româno-germane din regiunea Stalingrad). zona din jurul localităţii Pierelazovski. Scopul ofensivei de pe Don şi Sud Stalingrad (arătat mai sus) adică: Ideea operativă generală. Atac de ruptură pe frontul Ielansky – Kletskaia. unităţile blindate (cu infanterie purtată chiar pe care) urmate de unităţi de cavalerie motorizată şi infanterie. 4.1943) D. Atac cu forţele de pe Don în direcţia generală Sud. urmate de unităţi de care de luptă mijlocii şi uşoare. II: Succese şi eşecuri (1. 3. Tariţa şi Sud Kletskaia. 1. iniţial spre Vest.incursiuni duse în diferite puncte ale frontului cu unităţi care uneori au atins valoarea unui regiment (de obicei 1-2 batalioane). Atac în direcţia Rostov pentru a separa trupele din Caucaz de cele de la Nord de linia Stalingrad – Rostov. Iniţial.Degajarea Stalingradului. 2.bombardamente de artilerie şi aviaţie. Ulterior. 359 . având în prima linie care de luptă grele. Iniţial. realizat cu o masă de care de luptă (Armata 5 Blindată şi Corpul 8 Cavalerie) acţionând pe trei coloane paralele. 3.

4). 360 . .distrugerea sau scoaterea din luptă a artileriei. . aducând în acelaşi timp noi întăriri şi executând numeroase atacuri. Coloana mecanizată care acţiona în zona Tundutovo – Tunguta. În timpul Fazei I-a a ofensivei sovietice de pe Don şi Sud Stalingrad. Concomitent cu ajungerea forţelor sovietice pe linia: râul Cyr – Don – Obilnoje. * * * Prin operaţiunile iniţiale ale forţelor sovietice atât a celor de pe Don cât şi de la Sud de Stalingrad. către data de 20 decembrie 1942.Pace şi război . la Kalaci. pe linia Kotelnikovo – Pimen – Ciorni – Obilnoje. * * * Operaţiunile Fazei I-a a ofensivei sovietice s-a soldat către 15 decembrie 1942 cu următoarele rezultate: a. pentru a face joncţiunea cu forţele ce operau la Est de Kletskaia. la Nord de Don. b. Pentru realizarea acestui plan. cu rezultate variabile. împreună cu cele aflate pe frontul Cyr.Zaza – Plodovitoje – Abganerovo. În acest scop s-a acţionat cu direcţia de atac Boguciar. în punctul Kotelnikovo. majoritatea forţelor au continuat ofensiva către Sud-Vest. 2). ajungând către 15 decembrie 1942. interceptându-se calea ferată de mai sus. În acelaşi timp. Imediat ce s-a făcut joncţiunea de la Kalaci (în vederea încercuirii Stalingradului). .Tundutovo – Tinguta – Abganerovo. se produce ofensiva sovietică în sectorul ocupat de armata italiană şi care avea drept obiectiv interceptarea căii ferate Voronej – Rostov.anihilarea armamentului anticar. presând în acelaşi timp şi în direcţia Millerovo. Faza a II-a de la 15 decembrie 1942 la 1 ianuarie 1943 (schiţa nr. în lungul căii ferate Stalingrad – Salsk. forţele sovietice din faţa Armatei a IV-a române au acţionat printr-un atac de ruptură pe două direcţiuni. în Caucaz au fost lupte cu caracter local. . s-a dirijat către Kalaci prin Zeti. . s-a continuat ofensiva pe direcţia Millerovo şi apoi spre Sud-Vest. Faza I-a a ofensivei sovietice se termină către data de 15 decembrie 1942 când forţele lor ajung pe aliniamentul: râul Cyr – Don – Obilnoje (schiţa nr. cu care mai târziu. Atacul s-a realizat ca şi pe frontul Donului.Jurnalul Mareşalului Antonescu în direcţia Zeti – Kalaci. s-a căutat a se obţine în general: . participând astfel la joncţiunea cu forţele sovietice ce ajunseseră în zona Kletskaia. În Caucaz.paralizarea acţiunii de Comandament şi împiedicarea funcţionării legăturilor prin bombardarea şi atacul posturilor de comandă. dat de către trupele româno-germane din Stepa Calmucă. Forţele sovietice care au acţionat din regiunea Sud Stalingrad. cu care de luptă însoţite de cavalerie.ruperea poziţiei de rezistenţă. în zona Jelenskaia – Veşenskaia se concentra o nouă Armată. Forţele sovietice care au acţionat la Sud de Don au ajuns pe râul Cyr. conjugată cu acţiunea forţelor de la Sud Stalingrad. Restul forţelor urma să facă faţă unui atac de flanc probabil.

Contra ofensiva germano-română întreprinsă până către 15 decembrie 1942. râul Sal. forţele sovietice au continuat cu aducerea de materiale (în special care) în vederea conjugării efortului cu cel al forţelor ajunse aproape de Rostov. Divizia 2 V. 4. cu mult înainte de declanşarea ei. 5. aruncătoare şi aviaţie. Atacul este dirijat spre Sud-Vest. În regiunea Ordjonikidze. 3. în care scop s-au executat numeroase incursiuni. Inamicul reia atacul cu noi forţe şi mase de care de luptă.1942 – 30.VI. reuşind să atingă. cum şi forţele grupate în regiunea Sud Ghelendjik prin debarcări (executate la începutul lunii februarie 1943) la Vest de Novorossiisk. Ofensiva a fost concepută şi pregătită (moral şi material) cu multă grijă. care reuşiseră să depăşească chiar calea ferată Voronej – Millerovo. forţele germano-române (Divizia 2 V. * * * Pe acest front forţele sovietice au acţionat în general cu unităţi de infanterie sprijinite de artilerie. ce ajunseseră pe linia Kotelnicovo – Pimen – Ciorni – Obilnoje. Ca urmare a rezultatelor obţinute în timpul fazei a II-a a ofensivei sovietice. în lungul căii ferate Stalingrad – Salsk. nu a reuşit. în scopul de a dezorganiza transmisiunile şi transporturile. cum şi pentru a influenţa asupra moralului apărării. au fost obligate să se replieze către Nord-Vest. A utilizat la maximum condiţiunile meteorologice. să reia înaintarea spre Rostov. forţele armatei române au fost retrase în linia a II-a a fontului.1943) Această acţiune a forţelor sovietice. a. În această fază. La finele acestor operaţiuni.M. La această operaţiune concură şi forţele aflate în zona Rostov care acţionează în lungul litoralului de Est a Mării de Azov. S-au precizat cu anticipaţie. b. 2. către finele lunii decembrie 1942 şi începutul lunii ianuarie 1943. sunt caracterizate prin atacuri date de trupe proaspete sprijinite de care de luptă.M. Din modul cum a fost pregătită şi s-a desfăşurat ofensiva sovietică din iarna 1942/1943 în sectorul Armatelor române. Ofensiva a fost bazată pe întrebuinţări de mari mase de unităţi blindate ce urmau să fie sprijinite de aviaţie. a obligat forţele româno-germane aflate pe râul Cyr să se replieze către Sud-Vest (pe Doneţ). Ea a fost precedată printr-o intensă activitate de aviaţie care a acţionat asupra posturilor de comandă şi spatelui trupelor noastre. pentru refacere. Această operaţiune a dat posibilitate forţelor sovietice ce acţionaseră pe Don. II: Succese şi eşecuri (1.) ce se găseau în regiunea Ordjonikidze. cu direcţia generală Rostov. se pot desprinde următoarele concluziuni: 1. ca împreună cu cele de la Sud Stalingrad. Aceste operaţiuni au drept scop ruperea frontului şi lichidarea Capului de pod de la Cuban. În Caucaz. Ofensiva a fost dezlănţuită în urma unei scurte şi puternice pregătiri de artilerie şi 361 . amplasamentele artileriei şi a mijloacelor anticar ale apărării. Luptele din Caucaz care continuă şi după scoaterea Armatei III şi IV române de pe front.Vol.I. când apărarea nu putea să acţioneze în special prin aviaţie şi materialul anticar. care executa această repliere a reuşit adeseori să rupă contactul cu inamicul. pentru despresurarea Stalingradului. În regiunea Novorosiisk – Tuapse. recunoaşteri aeriene şi s-a făcut uz de mulţi spioni.

a. acţionând numai când au fost sprijinite de artilerie şi în special de blindate. mai bine pregătiţi şi cu posibilităţi de a menţine disciplina şi moralul. cu posibilităţi proprii reduse.A. aducere de mari rezerve şi instruirea specială a echipajele unităţilor blindate.Pace şi război . nu au mai avut un spirit ofensiv prea accentuat. Ofiţerii. aflate pe front. prin femei. .pregătirea specială a echipajelor Carelor de luptă formate în majoritate din tineretul luat în special din întreprinderile industriale. Au atacat chiar 362 . . Trupa. Ofiţerii mai mari în grad şi cei de carieră. Când au acţionat independent de acestea. Ofensiva a putut să fie realizată datorită măsurilor luate pentru: completarea efectivelor de M. Faţă de modul cum s-a desfăşurat ofensiva la care a concurat aproape toate armele. Divizia „Drapelul Roşu”) etc. disponibilul astfel realizat s-a încadrat în unităţile operative. E. (Majoritatea recent promovaţi din grade inferioare. de la unităţile A. Unităţile de infanterie par să fi fost în general slab instruite.U.Jurnalul Mareşalului Antonescu aruncătoare. În vederea ofensivei proiectată s-a făcut uz de: . fără nici o cultură). c. Ofiţerii. ARTILERIA. INFANTERIA Trupa. tineret încadrat cu fanatism doctrinei comuniste. mărginindu-se numai la o activitate foarte redusă din cauza condiţiunilor meteorologice complet neprielnice ei. Comandanţii micilor unităţi. Trupa. CONCLUZIUNI ASUPRA: 1.înlocuirea bărbaţilor din întreprinderile industriale. O pregătire tehnică mai îngrijită cu o trupă mai bine instruită şi disciplinată. .aducerea unor Mari Unităţi din Asia Medie (Corpul 4 Cavalerie de pe frontiera Afganistanului) şi Siberia (Părţi din Armata 25. CAVALERIA. 6. A dovedit o bună pregătire şi un spirit ofensiv destul de dezvoltat.aducerea unor mari contingente de asiatici care au completat efectivele unităţilor operative. slab pregătiţi ca urmare a provenienţei lor şi a scurtei durate a stagiului făcut în diferite şcoli. etc. după care au intrat în acţiune unităţile blindate. b. este de observat că numai aviaţia nu şi-a putut desfăşura în mod complet posibilităţile pentru sprijinirea unităţilor terestre. de la diferite formaţiuni şi servicii auxiliare.. Bine pregătiţi. PREGĂTIREA PROFESIONALĂ A UNITĂŢILOR SOVIETICE Din felul cum au decurs operaţiunile se pot trage următoarele concluziuni asupra pregătirii profesionale a unităţilor sovietice.

s-a insistat mult. Aceasta se explică prin faptul că aviaţia nu a putut acţiona din cauza timpului nefavorabil.I. . lipsesc.V. în vederea unei cât mai bune îndepliniri a misiunii ce le reveneau.care mijlocii T. BLINDATELE. Totuşi din redusa sa activitate s-a dedus că personalul este destul de bine pregătit şi hotărât în acţiune. Aici li s-a demonstrat încrederea ce trebuie să aibă şi în material. 2. Date complete asupra pregătirii profesionale a unităţilor de aviaţie care au activat pe frontul armatelor române în timpul acestei ofensive. Unităţile de artilerie au avut în folosinţă: . 34 de 25 tone. prin experienţele făcute asupra rezistenţei blindajului carului. parte tractat şi restul hipo. .obuziere de 155 mm. Arme speciale nu au fost observate.2 tone.aruncătoare de 120 mm. e. Astfel la unităţile de infanterie şi cavalerie s-a remarcat un mare număr de arme automate.care uşoare T. Unităţile de orice armă. Unităţile de care au avut în dotarea lor: .). 3. .” de 52 sau 44 tone sau de provenienţă engleză de 40-45 tone. . La buna lor pregătire profesională şi în special pentru a acţiona noaptea şi în orice condiţiuni atmosferice.tunuri de 76 mm. participante la acţiune au fost dotate cu mijloace bogate.aruncătoare „Katiuşa”. Corpurile blindate se pare că au luptat iniţial la ruperea frontului pe Regimente şi 363 . . din întreprinderile industriale etc. El a fost recrutat în condiţiuni speciale şi din specialişti (foşti tractorişti. Cu o bună pregătire profesională şi cu moral ridicat. METODA DE LUPTĂ A DIFERITELOR ARME 1. Parte din materialul folosit a fost motorizat.tunuri anticar de calibru mijlociu încadrate în regimente anticar. AVIAŢIA. mecanici.1942 – 30. vizând însă mai mult realizarea unui efect moral.Vol.care grele „K. Personalul era în majoritate format din tineri cu un moral ridicat (în mare parte comsomolişti). Ofiţerii.tunuri şi obuziere de 122 mm.1943) executând şarje (în regiunea Vest lacurile Zaza). prin aplicaţiile făcute în câmpurile de instrucţie. . 70 de 9. Nu pregetă în acţiunile unde sunt folosite armele de bord (au acţionat la înălţimi de 50 metri din cauza ceţii) când au conlucrat la acţiunea infanteriei şi carelor.VI. DOTAREA CU ARMAMENT DE TOT FELUL. Pregătirea personalului unităţilor blindate a fost făcută cu multă grijă încă cu mult înainte de actuala ofensivă. . puşti anticar şi aruncătoare de toate calibrele. II: Succese şi eşecuri (1. d. Unităţile blindate. Această ofensivă a fost caracterizată printr-o mare abundenţă de material.

.acoperirea zonelor de regrupare a forţelor proprii. unităţile blindate nu au angajat lupta „car contra car” decât în cazul unei superiorităţi absolute a unităţii de care proprii sau în teren favorabil. au fost folosite în general după ruperea frontului de către unităţile blindate. lărgirea spărturii făcute de carele primelor două eşaloane. 6 piese de 120 mm. 3 piese de 50 mm.rezervele infanteriei au fost plasate pe direcţiile de efort. pe anumite direcţii. ascunzându-şi cu grijă orice mişcare. pe eşaloane25. în urma acţiunii celor trei eşaloane de care de luptă. blindatele inamice.urmărirea.siguranţa flancurilor. în strânsă legătură cu unităţile de artilerie şi infanterie. Corpurile Blindate (Corpul 16. Corpurile Blindate au intrat în acţiune cu totalitatea mijloacelor anticar proprii. Aveau misiunea de a rupe sistemul defensiv al adversarului. INFANTERIA.Jurnalul Mareşalului Antonescu Brigăzi. 34 (de 28 tone) care se găseau amplasate pe flancurile eşalonului doi şi către înapoi având drept misiune.unităţile de infanterie (care nu au urmat carele de luptă) au atacat într-un dispozitiv aproape liniar. . de provenienţă engleză). (Ord. . A respectat în totul dispoziţiunile ordinului nr. Un prim eşalon de care grele (K. cu misiunea de curăţire şi stăpânire a terenului cucerit. astfel. iar cu o parte din blindate au manevrat pentru a despărţi unităţile de care inamice. spre a distruge cuiburile de arme automate (în foarte multe locuri acest al doilea eşalon. urmând imediat eşalonul carelor grele. de infanterie însoţitoare.Pace şi război . un al doilea eşalon format din care de luptă mijlocii.ocuparea şi păstrarea terenului cucerit. au mers pe direcţie la obiectivul fixat. date în sprijinul infanteriei (care de cele mai multe ori a transportat-o) avea misiunea de a distruge infanteria inamică şi a înlătura din calea infanteriei proprii. a distruge sau anihila artileria anticar şi divizionare şi de a ajunge pe linia posturilor de comandă spre a dezorganiza acţiunea de Comandament. 9 piese a 82 mm. 26) au fost întrebuinţate pentru exploatarea succesului şi distrugerea infanteriei inamice.ocuparea punctelor obligate de trecere. . 306 al Comis. aruncătoare26 şi armament anticar (în special puşti anticar). Bat. . După ruperea frontului. Inf. . iar Reg.V. utilizând însă totalitatea mijloacelor de foc. un al treilea eşalon format din carele de luptă T.unităţile de infanterie au fost dotate cu numeros material automat. înlocuind la momentul oportun. un al patrulea eşalon format din inf. 1. 26 Fiecare comp. nu acţionau de front ci numai de flanc şi spate. În general. 25 364 . VII. Unităţile blindate au acţionat întotdeauna prin surprindere. În cazul întâlnirii carelor adverse şi numai când au avut superioritate. fără a avea o adâncime mare. 3. prin care: . Acele care de luptă ce erau dotate cu o viteză mare.ocuparea unor puncte importante şi menţinerea lor până la sosirea grosului. unităţile greu încercate. numai după ce infanteria propriu-zisă se află pe linia artileriei inamice. Anexa). URSS Cap. Unităţile de care. 306 din 8 octombrie 1942 al Comisariatului Apărării URSS (anexat în copie). a fost format din care de luptă de 40-45 tone. Ap. precum: . II de 52 tone) pentru a rupe poziţia de rezistenţă şi a pătrunde în adâncime spre a distruge artileria anticar şi divizionară. Unităţile motorizate. Ele au fost întrebuinţate pe direcţiile principale de atac. moto. . şi cavalerie. 2.

1942 – 30.1943) 4. Ulterior. Formaţiunile aviaţiei de vânătoare.G. Aviaţia de vânătoare.avioane L. 5.avioane M. b. 4. Aviaţia de bombardament. Întreaga artilerie Divizionară a marilor unităţi din rezervă – chiar de la începutul ofensivei – a fost plasată cât mai înainte şi în zonele stabilite pentru efortul principal. pentru a disocia sistemul de apărare inamic şi a produce panică. se formau în două grupuri (prin scindare) atacând pe direcţiuni. A atacat atât ziua cât şi noaptea cu avioane izolate.G. În general aviaţia de vânătoare sovietică nu a atacat bombardierele inamice când acestea se găseau în formaţiuni strânse. II.I. În angajare.avioane americane.I. . exploatând succesul în adâncime şi lateral. 5.avioane I. 3.VI. A acţionat în strânsă legătură cu carele de luptă. DOTAREA CU AVIAŢIE. când condiţiunile atmosferice au permis. . II: Succese şi eşecuri (1.A.G. CAVALERIA. La începutul acestei ofensive. ARTILERIA. Materialul folosit de cele trei Armate aeriene care fusese destinate a concura la ofensiva din 19 noiembrie 1942.A.G.Vol. 1. .K. activitatea aviaţiei a sporit folosind următoarele metode de luptă: a. când însă această superioritate era evidentă (cel puţin 12 avioane). prin arme de bord – căutând astfel a obţine mai mult efecte morale). Artileria a sprijinit atacul carelor şi al infanteriei prin bombardamente masive până la limita maximă a bătăii materialului. atunci ea devenea agresivă căutând să obţină surpriza prin atac executat de la mare înălţime.A. CARACTERISTICILE ARMELOR ÎNTREBUINŢATE DE SOVIETE ÎN CURSUL ACESTEI OFENSIVE ARMAMENT DE INFANTERIE […] 5. 365 . formaţiunile de avioane de vânătoare sovietice. . I. aşa era prevăzut în planul iniţial (în special în colaborarea cu carele a acţionat sporadic – în sectoare lipsite de apărare A. 1534. Metoda de luptă.G.A. utilizând norii şi soarele în spate.G. a fost: . din cauza condiţiilor meteorologice complet nefavorabile – aviaţia sovietică n-a putut să coopereze cu armele terestre. 180. METODE DE LUPTĂ a. CARACTERISTICILE MATERIALULUI.I. s-au ferit să angajeze lupta atunci când erau în inferioritate numerică. Adeseori a luptat mult şi pe jos. 1 şi M.avioane I. 3 şi L. 16 (Rata).

considerându-le drept impozit în natură pe anul 1944. completată cu capturi de război din depozitele româno-germane şi aduceri din înapoi în special pentru carburanţi şi muniţiuni. sub 1 500 metri. aprovizionarea trupelor aflate pe poziţii s-a făcut prin exploatări locale. carburanţi şi muniţiuni. Transporturile de aprovizionări s-au făcut cu calea ferată prelungită cu transporturi auto până în imediata apropiere a frontului. de asemeni. s-a făcut uz de transporturi pe calea ferată. iar noaptea. pe exploatări locale. 6. aprovizionarea trupelor s-a bazat. SISTEME DE APROVIZIONĂRI.Pace şi război . După declanşarea ofensivei sovietice şi în decursul ei.Jurnalul Mareşalului Antonescu În general atacurile de zi au fost executate de la mari altitudini. Administraţia militară a ridicat de la populaţia locală din zona frontului şi din spatele acestuia aproape toate alimentele existente. În acest din urmă scop. prelungită prin transporturi auto. 366 . tutun. completate prin aduceri din înapoi în special pentru: zahăr. Până la declanşarea ofensivei sovietice.

ca urmare. a fost invitaţia adresată Mareşalului Antonescu. Pentru a caracteriza situaţia. conform fermei sale convingeri. În ceea ce priveşte situaţia catastrofală a forţelor omeneşti ale Rusiei. În trecut. Probabil că nu e cazul. deoarece acest lucru ar uşura resta- 367 . Führerul a specificat că. cele mai mari pierderi. dar. Astfel.Vol. Fostul comandant al armatei de rezervă sovietice a căzut prizonier la germani şi a fost interogat cum se cuvine. nici anii nu au importanţă. sau dacă s-ar produce. totuşi. deoarece împiedică buna desfăşurare a războiului şi cere rezolvarea problemelor în urma masivelor pierderi de sânge. Eforturile depuse acum sunt mai mici decât cele de atunci. Numai un succes deplin le-ar putea înlătura. ar avea un motiv deosebit pentru care 1-a chemat la Salzburg. Tendinţa bolşevismului ar rămâne aceeaşi. fie sub forma purului bolşevism. ci i-ar da doar timp ca să se întărească şi să se organizeze din nou. Pentru ei. a ungurilor şi a turcilor. II: Succese şi eşecuri (1. Führerul a subliniat că. fie sub o mască liberală. dintre care o mare parte erau sigur morţi şi o altă parte prizonieri şi grav răniţi.Ion Antonescu După unele cuvinte de introducere. ar ajunge la putere o specie mai slabă.VI. la Budapesta. când totul s-a rezolvat prin îndemânare politică şi intrigi diplomatice. În afară de aceste lucruri. Zarurile au căzut la 1 septembrie 1939 şi războiul trebuie continuat până la un sfârşit victorios.I. nu se poate îndepărta în acest moment de locurile legate telefonic şi telegrafic de Cartierul General şi fronturile apropiate.4 milioane. permanente şi nu există decât o singură cale de a le înlătura: o victorie sigură. – Nota lui Paul Otto Schmidt pe marginea întrevederii Adolf Hitler . Primejdiile sunt. declaraţia lui coincidea cu fapte pe care Germania le ştia deja din alte surse. Personal. ori o exterminare deplină. ceva în Occident care să ducă la prăbuşirea lui. dar primejdia e mai mare. primejdia evreiască s-ar menţine. acest lucru nu ar duce decât la amânarea primejdiei bolşevice. Compromisurile nu ar putea afecta primejdia. ori la întors. Castelul Klessheim. Acest general rus. În diferite probleme. adică. pentru finalul acestui război nu există decât două posibilităţi: ori o victorie clară. după cum poate şi Antonescu să înţeleagă. care a căzut prizonier în decembrie. Salzburg. în cazul unei vizite a Führerului la Bucureşti. Chiar dacă au existat şi eşuări. Se pune problema dacă puternicii conducători ai ţărilor europene vor avea urmaşi tot atât de puternici. Aceste pierderi sunt de zece ori mai mari decât cele germane. el (Führerul) ar dori să vină în România. a spus că armata sovietică a suferit o pierdere totală de 11. dacă s-ar încheia acum un compromis.m. mai ales că în Răsărit nu mai există nici duşman şi fiindcă acolo se produsese un vacuum militar. adică morţi. pe lângă dorinţa de a discuta probleme generale ce se ridică datorită situaţiei date. Dacă astăzi s-ar prăbuşi frontul de Răsărit. iar eşecurile nu au nici o legătură.1942 – 30. Dacă oamenii. El (Führerul) afirmă acest lucru şi din convingerea că jertfele aduse până acum nu au fost zadarnice. atunci s-ar produce un vacuum militar în puterea armată a bolşevismului. deci. Se pune în discuţie un fapt care necesită clarificarea deja de câteva luni încoace. totuşi. conducători ai Europei de azi nu ar mai fi în viaţă. ar fi o adevărată nebunie slăbirea atacurilor împotriva Uniunii Sovietice. Duşmanul din Răsărit a suferit. s-ar impune necesitatea unei opriri. ori la dus.1943) Anexa 14 12 aprilie 1943. incluzând cele de la Stalingrad. dispăruţi. suma succeselor e mult mai mare. puterea germană trebuia să lupte împotriva hunilor. ora 5 p. Situaţia de acum se deosebeşte de cea din 1918. Şi Ducele a fost cu câteva zile înainte în Salzburg şi.

La capul de pod al peninsulei Taman românii au luptat alături de aliaţii lor germani. trebuie aleasă o cale de a realiza o pace de comun acord. Acest lucru este însă cunoscut în Germania. Încercările sale pentru pace le-a prezentat întotdeauna în public. să se întreprindă altceva. Aceste afirmaţii ale lui Mihai Antonescu sunt cu totul inexacte. a făcut şi aluzii neprietenoase la adresa Germaniei. Această chestiune el o apără demult şi o aduce la cunoştinţa fiecărui vizitator. a sosit o informaţie. în a doua jumătate a lunii februarie. Germania nu va oferi Rusiei nici un răgaz şi o va lovi în continuare până la nimicire.Jurnalul Mareşalului Antonescu bilirea ruşilor. În prima jumătate a lui martie Mihai Antonescu ar fi declarat la Bucureşti că ministrul de externe al Reichului nu i-ar fi dat informaţii asupra întrevederii pe care a avut-o cu Ducele la Roma. iar mai târziu le traducea direct fără o citire în prealabil. În cel mai scurt timp. mai mică decât cea bolşevică. Pe Frontul de Răsărit. De asemenea. Se impune ca necesar a se lua măsuri pentru ducerea războiului până la ultimele consecinţe şi nu trebuie să existe nici o îndoială în puterea fanaticelor hotărâri. care citea aceste probleme supărătoare dintr-un document. E imposibil de crezut că prin hotărâri neclare se poate câştiga ceva. de aceea Mihai Antonescu e mereu sub controlul Gestapo-ului. Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri. Germania ar părăsi şi Franţa şi toată Europa occidentală.Pace şi război . în ceea ce priveşte atitudinea Germaniei. Convorbirile la Führer au dus la concluzia că. la nord de Marea de Azov. Führerul ar fi pregătit pentru asta şi ar fi renunţat la gândul unei predominări în Europa. ci va purta lupta până la ultimele consecinţe. Mihai Antonescu adoptă foarte hotărât politica curţii. ci l-a şi reluat în întrevederile sale cu Mareşalul Antonescu şi cu Mihai Antonescu. bineînţeles. ci i-ar fi spus doar că el cunoaşte şi aşa situaţia Italiei şi că doar această situaţie l-ar fi determinat să meargă la Roma. pentru salvarea Europei şi a Germaniei. şi a continuat cu lectura punctelor acuzatoare. Această comunicare i-ar fi arătat că ministrul de externe al Reichului nu e deloc mulţumit cu rezultatul călătoriei sale. Şi în primul război mondial i-au trebuit Germaniei 3 ani până a putut învinge Rusia. care remarcă că ar fi vorba despre nişte intrigi. La începutul lui martie a ajuns prin Turcia la Berlin o informaţie cum că. în România există un conflict între politica de la curte. conform căreia un diplomat neutru din Bucureşti afirma că avusese o convorbire îndelungată cu Mihai Antonescu şi în care acesta încerca să-1 convingă că politica română e independentă faţă de Germania şi că. el a avut grijă şi a uşurat părăsirea României de către cetăţenii englezi care fuseseră maltrataţi în timpul regimului „Gărzii de Fier”. Dar la sfârşitul lui ianuarie a sosit o informaţie din Ankara. El nu a făcut niciodată alt fel de declaraţii. el (Führerul) va începe să lovească din nou trupele ruseşti. Primejdia ţaristă a fost. nu se mai găsesc decât trupe germane. Atât Hitler cât şi Goering sunt înspăimântaţi de puterea ruşilor. Numai o victorie deplină poate duce la soluţionarea situaţiei şi ar fi o crimă la adresa celor care şi-au dat viaţa crezând într-o victorie deplină. după întoarcerea sa la Bucureşti de la Cartierul General al Führerului. numai sub anumite presiuni a trebuit să cedeze în una sau mai multe probleme. care se menţine fidel liniei de până acum. Führerul. cum că Mihai Antonescu. 368 . În iulie 1940 a făcut ultima ofertă de pace şi după refuzul acesteia a comunicat în public că nu va mai face nici o încercare de a face pace. Nu a comunicat numai public acest lucru. după campania din Polonia şi din Franţa el a oferit iar şi iar Angliei pacea. ar fi comunicat ambasadorului turc la Bucureşti că el şi Mareşalul Antonescu se află într-o situaţie cu totul nouă. De fiecare dată au fost văzute ca momente de slăbiciune. fu întrerupt de Antonescu. Führerul îi răspunse că Germania are dovezi care atestă adevărul acestor afirmaţii. Înainte de război. Cu această ocazie. care tinde spre ieşirea din război a României şi politica Mareşalului Antonescu.

fostul trimis român la Londra. Tilea. trimisul român la Madrid l-ar fi căutat pe ambasadorul argentinian şi i-ar fi comunicat temerile guvernului său privind desfăşurarea războiului.4. Poziţia Portugaliei şi Suediei nu-i este încă cunoscută. din ordinul lui Mihai Antonescu. lăsând astfel ţările balcanice în mâinile bolşevicilor. cu englezii şi americanii prin mijlocirea Vaticanului. că ele ar fi opusul realităţii. că Germania s-ar declara înţeleasă cu mutarea puternicei armate anglo-americane în Balcani.I. deoarece 3/4 din armata ei a fost distrusă. ci şi cu sovieticii. România se află într-o situaţie catastrofală. Tot la sfârşitul lui martie. dacă ar veni la Londra. încercând să prezinte situaţia României ca deosebit de gravă. II: Succese şi eşecuri (1. conform căreia diferiţi aliaţi. era vorba despre problema pe care Mihai Antonescu i-a prezentat-o lui von Killinger la 20 martie şi prin care îi arata că a primit o comunicare de la Berna. ar fi nevoită să încheie o pace separată.1942 – 30. Din spusele trimisului de la Berna reiese că şi Finlanda s-ar alătura la această acţiune. din 2. De fapt. Franţei. Portugaliei. pe de o parte.1943) Continuând lectura. ca şi cu ocuparea de către trupele americane a zonei renane. ar putea salva Europa de pericolul bolşevic. ai Argentinei. iar pe de altă parte. Când Domnul von Killinger îi comunica Vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri român cum că noi nu credem că o astfel de acţiune diplomatică ar avea vreun efect şi că am refera ca guvernul român să renunţe la adâncirea acestui gând. Finlandei şi Turciei la Madrid. conform căreia. O confirmare a exactităţii declaraţiilor corpului diplomatic din Madrid o constituie o informaţie a agenţiei „Associated Press” din Buenos Aires. ori să cadă la o înţelegere cu ruşii. după întoarcerea trimisului român Dumitrescu de ia Bucureşti la Madrid şi care a provocat anumite discuţii în corpul diplomatic spaniol. convorbiri asupra stabilirii unei legături între România şi aliaţii mai mici ai „Axei”. acţiunile întreprinse de el au spulberat convingerea că conducerea germană ar fi dezamăgită de sfârşitul războiului şi că se ascunde în spatele României pentru a putea găsi soluţii de încheiere a păcii. Bineînţeles. Lahovary. de asemenea. Germania va trebui. dai fără să-şi însuşească succesiunea de idei a ministrului de externe al Reichului. conform căreia trimisul român la Berna. Dumitrescu a arătat. ar putea duce tratative nu numai cu englezii şi americanii. Dumitrescu a căutat diplomaţi şi trimişi ai Papei.VI. La sfârşitul lui martie a sosit o veste de la Berna. că ar elibera şi ţările ocupate de el. Minai Antonescu a răspuns că va face acest lucru. Dumitrescu a urmărit prin declaraţiile sale să determine conducerea a trei ţări la încercări de mijlocire între partidele conducătoare ale războiului.Vol. pe această cale. cu excepţia Ucrainei. E aproape imposibil ca puterile „Axei” să câştige războiul. Führerul nu a mai citit-o). i-a comunicat Domnului Maniu că. statele neutre şi Vaticanul nu ar fi de acord pentru o acţiune diplomatică împotriva bolşevismului. Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri român a putut constata la vizita sa în cartierul general al Führerului că Hitler e pregătit pentru pace şi că s-ar ajunge la o înţelegere cu englezii şi americanii. cu ambasada papală şi alţi şefi de misiuni din Berna. Führerul a arătat că răul s-a ivit în martie. de asemenea. sau se va prăbuşi şi astfel întreaga Europă va fi bolşevizată. Trimisul Papei ar fi răspuns că un astfel de pas al guvernului român ar fi foarte bine văzut de către Papă. Hitler speră că. Şi guvernul federal ar fi de acord dacă România ar lua o iniţiativă în direcţia asta. Dacă România nu ar fi o ţară mai mult sau mai puţin ocupată. să transmită aceste temeri şi guvernului argentinian (Fraza „el a arătat în mod deosebit şi marile pierderi suferite de România”. ambasada germană din Ankara a aflat că la ministrul 369 . Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri a contestat în faţa lui von Killinger exactitatea acestor informaţii. a avut convorbiri cu guvernul elveţian. La sfârşitul lui martie. Diplomatul român l-ar fi rugat.

Domnul Simionescu. La sfârşitul lui martie s-a primit o ştire foarte exactă. că fostul ministru de externe spaniol. A accepta astfel de lucruri. În continuare. Mihai Antonescu i-a comunicat lui von Killinger. În Spania. mai ales că a primit o confirmare a informaţiilor printr-un 370 . spunându-i că are misiunea. ci cu adăugirea unor amănunte inexacte. (La acestea.Jurnalul Mareşalului Antonescu de externe turc se ştie că trimişii români în capitalele ţărilor neutre au o activitate deosebită în ceea ce priveşte încheierea păcii. Domnului Dumitrescu i s-ar fi comunicat de la ministerul de externe român că trebuie să-şi manifeste mirarea când va da răspunsul la întrebările care i se vor pune. guvernul român i-ar fi adus la cunoştinţă lui Dumitrescu. pentru România nu numai o datorie de onoare. această activitate a românilor a avut un efect catastrofal. Domnul Dumitrescu îi explică diplomatului german că informaţia asta e total eronată. După cum rezultă din ştirile sosite de la Lisabona. într-o misiune secretă la Madrid şi Lisabona. în cercurile diplomatice de la Madrid. Dumitrescu ar fi avut repetate discuţii cu ambasadorul argentinian. potrivit căreia trimisul român la Madrid le-ar fi propus ambasadorilor argentinieni şi portughezi. asigurându-1 că a făcut doar vizite cordiale colegilor săi la întoarcerea sa în Madrid şi a încercat astfel să le prezinte pericolul bolşevic. în numele guvernului român. că îşi manifestă dorinţa unei păci şi că se îndoieşte de victoria Germaniei. deoarece. Din această declaraţie a Domnului Dumitrescu reiese că informaţia pe care Domnul von Killinger i-a dat-o lui Mihai Antonescu nu a fost transmisă exact mai departe de către acesta. le-ar fi spus că Führerul nu doreşte să asuprească celelalte state şi că doar Wehrmachtul german e capabil să apere Europa de bolşevici. ar fi fără rost şi ar dăuna numai. deci. Aceste propuneri de pace au fost transmise de către Führer Mareşalului Antonescu la ultima lor întrevedere din cartierul general al lui Hitler. trimiterea lui Simionescu era în strânsă legătură cu încercările de a încheia pace. trimisul român la Madrid. Salazar ar dori să verifice apoi. O altă confirmare a modului de acţionare a Domnului Dumitrescu a fost o comunicare făcută printr-un mijlocitor de către o personalitate spaniolă foarte apropiată de şeful ştatului. dacă pe baza acestor copii se pot întreprinde anumite mijlociri. Se poate constata că declaraţiile Domnului Dumitrescu privind cunoaşterea obiecţiilor germane au servit împotriva lui. Salazar. Serrano Suñer. Este. apoi. Franco. corpul diplomatic din Madrid se adună la el şi discută împreună despre propuneri de pace ale Germaniei. Mareşalul Antonescu a specificat că Domnul Simionescu a plecat din motive de sănătate în Elveţia). În cursul lunii martie. conform unei ştiri din Madrid. potrivit unei informaţii recepţionate de el. Domnul von Killinger i-a răspuns imediat lui Mihai Antonescu că nu vrea să cerceteze mai departe această chestiune. Führerul a mai adăugat la aceste realităţi că s-a hotărât să discute cu Mareşalul Antonescu aceste chestiuni. ar arăta duşmanului semne de slăbiciune. iar. ar fi vorbit cu trimisul Dumitrescu. la începutul lui aprilie. La 6 aprilie. Domnul Dumitrescu l-a căutat pe diplomatul german din Madrid pentru a-i spune că Bucureştiul îl obligă să raporteze. Un om de încredere a comunicat că. împreună cu Vaticanul. care era cunoscut ca prieten de încredere al lui Sir Samuel Hoare. În această privinţă. Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri român l-a trimis pe unul din confidenţii lui. ci şi o necesitate vitală de a rămâne alături de Germania până la victoria finală. conform căreia Dumitrescu ar fi accentuat. să întrebe pe Franco şi Mihai Antonescu dacă poate primi copii ale planurilor de viitor ale Germaniei.Pace şi război . din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri portughez. să joace rolul de mijlocitori la transmiterea dorinţei României de a încheia cât mai curând pace cu Naţiunile Unite. faptul că România ar fi obosită de război.

deoarece trebuia să aducă la cunoştinţă acest lucru cel puţin aliaţilor ei. pentru ca finalul să nu fie prost. rugându-1 să pună capăt acestei atitudini. singura lui soluţie este să se adreseze lui Antonescu. deoarece din activitatea acestuia rezultă că Germania ar fi la capătul posibilităţilor materiale şi că şi-a pierdut încrederea în victorie. ca pe această cale să înlăture ocuparea României de către slavi şi stăvilirea anarhiei. dacă aceasta ar fi situaţia. Führerul a mai adăugat că a trebuit să-i spună lui Antonescu toate aceste lucruri. şi nu prin garanţii americane. Deoarece nu poate da o explicaţie oficială şi nici o dezminţire. Dacă el (Führerul) ar avea astăzi convingerea că războiul e pierdut. Antonescu. El a impus ţării sale politica Germaniei. în afara de asta. personal. care l-ar fi rugat să limiteze acţiunile trimisului român la Madrid. Nici un şef de misiune german nu şi-ar permite astfel de lucruri. atunci e neloial din partea României.1943) general spaniol foarte cunoscut. mai ales că a adus un număr atât de mare de jertfe. îl poate asigura pe Hitler că întreaga naţiune română îl sprijină acum mai mult decât oricând şi că nu permite nimănui să ducă o altfel de politică decât cea pe care el (Antonescu) o consideră cea mai bună. Trupele lor au luptat împreună. pur şi simplu a fost revoltat de faptul că trimisul român a cutezat să vorbească în numele lui (al Führerului). războiul trebuie să se încheie pe alte căi. În afară de asta. De aceea. ar vrea să-i răspundă imediat. spaniolul a vorbit cu Hitler. a găsit foarte multă înţelegere la poporul român. Bineînţeles că nu aşteaptă un răspuns imediat din partea lui Antonescu la această problemă neaşteptată. căci un aliat nu are chiar mână liberă în astfel de chestiuni. atunci atitudinea sa poate fi definită ca imposibilă.I. ar fi imediat dat afară din funcţie şi închis într-un lagăr de concentrare. II: Succese şi eşecuri (1. loialitatea este calitatea principală şi că el a urmat în viaţă întotdeauna un drum drept. De aceea.Vol. El a pus aceste probleme în centrul discuţiei. atunci Mareşalul Antonescu ar fi printre primii care ar afla acest lucru şi i-ar spune totodată că. Şi. Trebuie să i se facă dreptate poporului român şi să se recunoască că punctul lui de vedere (al lui Antonescu) care predomină întreaga politică română. a dorit să înceapă întrevederea cu o problemă mai neplăcută. rugându-1 pe Antonescu să le analizeze. ci la sfârşitul convorbirii să poată fi discutate părţile pozitive ale legăturii româno-germane. Führerul a răspuns că nu s-a îndoit niciodată 371 . deoarece el (Führerul) trebuie să se ferească de ceea ce diplomaţii români au afirmat în numele lui. pe baza tratatului de alianţă. Istoria Germaniei cuprinde exemple numeroase în ceea ce priveşte jertfele pe care ea le-a adus aliaţilor. în interesul ţării sale şi al Europei. Şi dacă ar face-o totuşi. dacă şi-ar lua rolul de orator al Germaniei. din contră. chiar dacă Antonescu nu i-ar da nici un răspuns şi bineînţeles nu i-ar lua-o înainte. Dacă din aceste puncte de vedere activitatea trimisului român este penibilă. el (Führerul) îl roagă pe Antonescu să folosească aceleaşi măsuri. Dacă trimisul român a făcut tatonările de pace în numele ţării sale. El nu are nici un drept de a vorbi în numele Germaniei sau al Führerului. Antonescu i-a replicat că. De asemenea. Ei sunt revoltaţi că activitatea trimisului român continuă. căci pentru el. El nu ar întreprinde niciodată nimic fără a da ştire înainte aliaţilor. atitudinea diplomaţilor români. Chiar dacă a considerat imposibilă atitudinea trimisului român în rolul său de sondor de pace. E foarte mirat de cele auzite şi profund impresionat de cele comunicate. ci mai mult privind urmările pe care le-ar putea avea în lume. România mai are datoria morală de a fi sinceră cu ţara prin al cărei sânge a fost apărată. Germania nu a încheiat tratate de pace fără a da de ştire aliaţilor ei. Îl roagă pe Führer să-1 creadă. El (Führerul) va vorbi întotdeauna deschis cu ducele. Germania şi aliaţii ei sunt legaţi la bine şi la rău. deoarece era o necesitate vitală ţării sale. El a crezut că România este privită ca unul dintre cei mai loiali aliaţi. El ar înţelege prea bine. nu atât în legătură cu atitudinea Germaniei. Efectul acestei impresii asupra naţionaliştilor spanioli care erau ataşaţi Axei e nimicitor. şi nu va încerca niciodată să încheie pace fără ştirea lor. Horthy şi Ryti.VI.1942 – 30.

dându-i prin aceasta ceea ce dorea de mult să obţină. el va întreprinde o cercetare minuţioasă şi în condiţiile date trimisul va suferi urmările negocierilor sale. de asemenea. deoarece ştie ca astfel şi-ar pierde libertatea. Mihai Antonescu s-a despărţit mai târziu de Brătianu. Aceasta e o lege a unei simplei loialităţi dar pe care el vrea neapărat s-o respecte. Bineînţeles că rămâne totul în grija Mareşalului. Führerul a îndreptat cursul întrevederii asupra problemei legate de generalul Tătăranu care. căci providenţa dăruieşte unei ţări numai un om care o poate salva. Ar fi fost imposibil de evitat o astfel de avertizare şi. I-a trimis Regelui o scrisoare cu o avertizare severă şi de atunci nici Curtea. Maniu nu a încercat să facă negocieri. Un compromis ar fi imposibil. îl poate asigura pe Führer că acesta. în special Maniu nu contează. Antonescu doreşte să profite de ocazie şi să-i comunice Führerului că nu va lua niciodată vreo iniţiativă fără a-i da lui de ştire. de asemenea. care este un reprezentant fanatic al ideii că Spania trebuie să aibă o atitudine corectă faţă de Axă şi trebuie să-i aducă mari servicii pentru cauza comună. în timp ce primise ordinul Führerului. a fost trimis cu avionul. În continuare. a acţionat prompt. Politica de opoziţie. să clarifice situaţia şi nedreptatea care i s-a făcut generalului. De asemenea. dar consideră acum problema încheiată. căci el (Mareşalul) nu ar putea suporta alături de el pe nimeni care ar fi neloial Germaniei. în cadrul acestei întrevederi. Antonescu îi mulţumi Führerului pentru încredere şi îl rugă să-şi extindă această încredere şi asupra poporului român. deoarece el (Antonescu) îşi cunoaşte poporul şi nu doreşte ca prin măsuri luate împotriva lui Maniu să facă o jertfă din acest om înaintat în vârstă şi cu idei negative. cu puţin înainte de căderea Stalingradului la Antonescu pentru a da un raport. Führerul îi răspunse că a fost nevoit să-i facă respectivele comunicări. Încă din prima clipă i-a acordat încredere şi această încredere e de nezdruncinat. informaţiile lui (Antonescu) nu corespund întrutotul cu cele înşirate de Führer. el (Antonescu) nu se poate atinge de Maniu. împreună cu Gheorghe Brătianu. Îl poate asigura că România merită acest lucru. Curtea nu are nici o influenţă asupra politicii şi. deoarece acesta i se părea prea inactiv. Totuşi. deoarece ar crea pentru Europa dificultăţi şi mai mari: războiul trebuie dus până la ultima consecinţă.Pace şi război . Chiar şi Führerul a trebuit să ia o poziţie de apărare în chestiunea respectivă. Antonescu afirmă apoi că diferiţi intriganţi l-au determinat pe rege să facă anumite gesturi. Însă de îndată ce el (Antonescu) a aflat de aceste lucruri. nu găseşte ecou în rândul maselor. îl mai asigură încă o dată pe Führer că nimeni nu ar putea duce o altă politică decât cea pe care el (Antonescu) o consideră cea mai potrivită. În ceea ce priveşte pe Mihai Antonescu. E imposibil ca Mihai Antonescu să fie privit ca neloial faţă de Axă. deci. Führerul va putea vedea că România îşi va continua drumul alături de Germania până la sfârşitul războiului. nici opoziţia nu s-au mai manifestat. De asemenea. În ceea ce priveşte activitatea trimisului român la Madrid. a fost unul din protectorii politici pentru Germania. Ultima hotărâre a fost determinată de ştirea adusă de generalul spaniol. El este. El a dat acest ordin pentru a salva unul 372 . Totuşi. convins că cea mai mare primejdie o reprezintă ruşii în Răsărit şi de aceea el crede că în interesul României să se continue în anul acesta războiul împotriva ruşilor şi România trebuie să contribuie şi ea la lupte împotriva unui inamic care reprezintă o forţă îngrozitoare. a fost hotărâtoare în acţiunile Führerului. printr-un ordin direct al Führerului către Feldmareşalul Paulus. E de neconceput ca Mihai să fi încercat vreodată să încheie pace sau să ceară ajutor la americani sau alte state.Jurnalul Mareşalului Antonescu de persoana Mareşalului. ceea ce doreşte sau nu să facă pe baza informaţiilor transmise. Führerul ar dori acum. El a fost pus la punct de către Mareşal.

căci. În încheiere. Führerul comunică lui Antonescu că Mareşalul Rommel nu se mai află de multe săptămâni în Tunisia. atâta timp cât trupele române mai luptau. Şi aşa el nu mai putea fi folosit la acţiuni active. Führerul se bucură că a putut explica problema Tătăranu. Pe lângă aceasta. El şi-a dus trupele până la Gabés şi e acum grav bolnav. De fapt. de armată. de exemplu. care îl cam deranja. el a încheiat această parte a explicaţiilor cu observaţia că binele nu vine niciodată prea târziu şi că. de fapt. II: Succese şi eşecuri (1. trecând prin greutăţi din cauza defectuoasei aprovizionări. deoarece 7 avioane din 10 au fost lovite. o schimbare a situaţiei ar fi evidentă. Führerul e convins că dacă marina italiană ar renunţa la punctul ei de prestigiu . întrucât dacă ruşii îl câştigă. de toate statele aliate şi ar folosi navele ei mari. Aşa. deoarece a părăsit fortăreaţa fără ordinul Mareşalului. Tătăranu. ei au executat doar ordinul. corpul de ofiţeri român e foarte disciplinat şi nu-i este permis să se ocupe de politică. încărcau petrol din Haifa să se îndrepte spre Asia răsăriteană efectuând un traseu de 6 sau 7 ori mai lung. erau uşor reperabile. şi chiar şi după aceea ar fi trebuit să rămână lângă Paulus din motive de camaraderie. Nu a existat nici o posibilitate de întoarcere la Stalingrad. Antonescu a răspuns că a judecat cazul Tătăranu cu toată luciditatea. li se oferă posibilitatea să plece de acolo cu vapoare mici şi să încerce să acosteze 373 . cu câteva luni în urmă a trebuit să-şi întrerupă un tratament din cauza luptei care a izbucnit la El Alamein. dacă ar cădea Tunisia. Totuşi. în cazul în care marina italiană s-ar folosi în asigurarea transporturilor. la fel la Hube au ştiut prea puţin din motivele intime ale Führerului. El nu a avut voie să facă acest lucru. obligând în continuare pe englezi să facă lungul drum de transport în jurul Capului Bunei Speranţe şi astfel el să-şi poată folosi submarinele. Führerul a mai prezentat lui Antonescu problemele pe care le-a discutat cu Ducele.I. Situaţia de acum din nordul Africii s-a produs din cauza greutăţilor de aprovizionare. atunci ar însemna ca vapoarele care. Navele mari nu mai au valoare şi sunt învechite. şi-a pus flota de crucişătoare şi distrugătoare în serviciul transportului. Führerul a aflat că respectivul general nu prea e prieten al Germaniei. Germania s-a aflat într-o situaţie asemănătoare în timpul campaniei din Norvegia şi.recunoscut de altfel. un tribunal de război ar îi făcut prea multă zarvă în jurul acestui caz. În continuarea discuţiei. totuşi.1942 – 30. care fusese în 1942 şeful statului major şi nu a fost de acord ca românii să treacă Nistrul. nu a fost cedat deoarece leagă multe forţe ruseşti. El se află în concediu pentru a-şi reface sănătatea. generalul şi-a dat doar demisia. deoarece sănătatea sa a fost complet distrusă în luptele de la Stalingrad. Antonescu a explicat că. când a încercat să pună în practică această idee. care leagă multe forţe engleze şi americane. Germania şi Italia vor să păstreze un mic cap de pod. Rommel este unul din cei mai buni comandanţi. ar fi trebuit să-1 ducă în faţa unui tribunal de război. Pentru a menţine Tunisia este necesar ca forţele aeriene să fie întărite şi să facă faţă cel puţin atacurilor anglo-saxonilor. Capul de pod din peninsula Taman. Führerul a arătat cum a întâlnit greutăţi la marina germană. În ceea ce priveşte neataşarea lui faţă de Germania.1943) din valoroşii conducători români de la prăbuşire şi să obţină serviciile acestui conducător pentru continuarea în comun a războiului. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu generalul german Hube. Un german nu rezistă climei de acolo mai mult de un an. Totuşi.atunci situaţia aprovizionării în nordul Africii ar fi rezolvată. care ar fi putut fi înlăturate. Cine nu era de părerea Mareşalului trebuia să-şi dea demisia aşa cum a făcut-o generalul Iacobici. crucişătoarele şi distrugătoarele pentru scopuri de transport . Le trebuie prea multă apărare cu vapoare mici şi forţe aeriene pentru a putea fi puse în acţiune. însă.VI.Vol. deoarece a stat prea mult în Africa. Rommel a stat însă în nordul Africii doi ani. Marşul lui de retragere prin deşert a fost o acţiune magistrală. în Răsărit. Führerului i-ar părea rău dacă generalul ar fi privit ca laş. Şi portul din Novorosiisk trebuie apărat cu orice preţ.

Pace şi război . înaintarea diviziilor model germane a fost întârziată. Hrsg.Vasile Arimia. Antonescu-Hitler. p. deoarece oferă trupelor posibilitatea să-şi revină şi să se aprovizioneze cu material. Ion Calafeteanu. Schmidt (Andreas Hillgruber. traducere . 182-194). legea negocierii pe frontul de Răsărit. În condiţii atmosferice mai bune aceste trupe ar fi putut respinge şi mai mult pe ruşi. deocamdată la dispoziţie ruşilor. 214-227. aceştia nu pot folosi nave mici pe distanţe foarte mari.Jurnalul Mareşalului Antonescu în Crimeea. Acest lucru este valabil mai ales pentru companiile de prim ajutor şi de tancuri care au fost trimise în regiunile din spatele frontului. Din cauza perioadei nămoloase. II. Ştefan Lache. p.. Ion Ardeleanu. Staatsmänner und Diplomaten bei Hitler. eds.. Din porturile care le stau. II. 63-77. 374 . Führerul speră să obţină din nou. p. Români la Hitler. Pe lângă aceasta. În încheierea acestei întrevederi a avut loc un dineu în cerc restrâns. în scurt timp. Perioada noroioasă de acum are şi părţile ei pozitive.

după părerea sa 375 . pe comunicările şefilor de misiuni diplomatice.Vol. totodată. întrebarea dacă Mihai Antonescu a prezentat ministrului plenipotenţiar din Madrid instrucţiunile ce i-au fost date. primejdia bolşevică n-ar putea fi sporită niciodată printr-o înţelegere relativă sau un armistiţiu. Referitor la prima problemă. orele 12 – Nota lui Paul Otto Schmidt pe marginea întrevederii Adolf Hitler .1943) Anexa 15 13 aprilie 1943. În ceea ce priveşte a doua întrebare referitoare la faptul că Mihai Antonescu sau reprezentanţi diplomatici ai României ar fi vorbit în numele Germaniei. atitudinea regelui. Aceasta ar duce la efecte catastrofale ca. El a mai amintit că. trebuie evitat faptul că politica germană să fie fals interpretată în străinătate din cauza aliaţilor. fapt care a dus la distrugerea tratatului de pace a puterilor germane. Germania nu poate crede acest lucru. cunoaşterea memoriului lui [Ottokar] Czernin. în continuarea dineului de aseară. De altfel. nu mai are nimic de adăugat la răspunsul său de ieri privitor la acuzaţiile făcute de Mihai Antonescu. Rezultatul unei astfel de acţiuni ar fi că. El (Führerul) nu ştie dacă Mihai Antonescu e conştient de importanţa părerilor sale. efectul ar fi distrugător. care se îndoiau de victorie. că el este un om al faptei şi şi-a pus de multe ori viaţa în joc. când se afla de partea Mareşalului. doritoare de pace din Anglia. Deşi asemănarea de nume este izbitoare. de exemplu. atunci va face impresia că e doritor de pace şi prin aceasta se întăreşte rezistenţa duşmanilor şi se produc o serie de leziuni. conducerii ţării lor rezultatele convorbirilor avute. întrebîndu-1. Şi e indiferent atunci dacă a avut bună sau rea voinţă prin atitudinea sa. se arată trei întrebări principale: 1. Domnul von Killinger a negat aceasta şi a subliniat doar nerecunoştinţa şi lipsa de experienţă ce-1 caracterizează pe Mihai Antonescu. atunci înseamnă că a fost o atitudine neloială. în anul 1917. iar faptul că îl apără (pe Mihai Antonescu) nu e din motive de rudenie. Dacă afirmaţiile au fost făcute de Mihai Antonescu în numele statului român. totuşi nu sunt rude. după o profundă reflectare.VI. nici un conducător de război nu ar sfârşi lupta dacă ar observa şi cea mai mică slăbiciune la adversar. ci se bazează. 15 aprilie 1943 Prezent ministrul de Externe al Reichului Antonescu începu prin a arăta că.Ion Antonescu [Întocmit] Salzburg. Mareşalul a mai subliniat o dată faptul că Mihai Antonescu a fost protectorul politicii germane în România.I. dar. Iar dacă punctul de vedere german este astfel interpretat. dacă are impresia că Mihai Antonescu ar fi împotriva Germaniei. apoi. În orice caz. a avut o discuţie cu ministrul plenipotenţiar von Killinger referitoare la Mihai Antonescu. Klessheim. Antonescu a subliniat faptul că regele e un copil ce a fost îndreptat pe căi greşite. ci pentru a-şi salva propria onoare. II: Succese şi eşecuri (1. care au discutat cu Mihai Antonescu şi au anunţat. Conform expunerilor germane. Căci. Antonescu îi răspunse Führerului că este întrutotul de acord cu părerea lui. 2. au din nou speranţe şi le creşte dorinţa de luptă. Führerul răspunde că materialul prezentat nu provine de la ministrul plenipotenţiar von Killinger. dar pe care el (Antonescu) 1-a redresat energic. Salzburg. dacă un ministru aliat face declaraţii deplasate.1942 – 30. în primul rând. unele cercuri.

deoarece nu luase parte la ele. Adevărul este însă totalmente opus celui pe care Germania îl cunoaşte. după cum a mai amintit. făcute prin diplomaţi străini. În ceea ce priveşte cazul de la Madrid. ireproşabile şi prin care temerile părţii spaniole sunt confirmate. care l-ar interesa sigur şi pe ministrul de externe al Reichului. Ministrul de externe al Reichului ar fi arătat că. El (ministrul) s-a impus pentru continuarea luptei fără nici un compromis. nu s-a vorbit nimic despre pace şi Mihai Antonescu nu a avut impresia că ministrul de externe al Reichului s-ar fi interesat în mod deosebit de ştirile turceşti. ci a discutat numai legăturile sale cu ambasadorul turc. trebuie să fie vorba de adevărate intrigi. Führerul i-a răspuns că nu e vorba de aceasta. Dar a subliniat faptul că niciodată şi din nici o parte. La toate acestea se mai adaugă pierderea materială de 2 armate. ci de argumente concrete. dacă diplomaţi străini au prezentat greşit ceea ce spusese partea română. fără nici un pic de atenţie. Din contră. şi ar fi primit aprobarea acestuia (a ministrului). Totuşi. dintre toţi aliaţii Germaniei. Ministrul de externe al Reichului a subliniat în răspunsul său faptul că problemele de pace nu au fost abordate în discuţia avută cu Mihai Antonescu. Führerul remarcă că problema importantă constă în faptul că duşmanii principali ai Axei şi-au făcut o părere cu totul greşită despre poziţia Germaniei şi a Italiei şi asta numai din cauza acţiunii lui Mihai Antonescu. şi cu ocazia aceasta. participând cu 6 divizii în Caucaz. Ministerul de externe al Reichului a mai adăugat cum că a primit de curând veşti din Madrid. El (Antonescu) nu ştia aproape nimic despre aceste întrevederi. ar putea costa viaţa a mii de soldaţi.Jurnalul Mareşalului Antonescu (Antonescu) este vorba de interpretări greşite ale declaraţiilor române. Mareşalul Antonescu nu a fost amestecat în toate acestea. Ministrul de externe al Reichului ar fi aprobat acest lucru. Führerul ar fi comentat că referitor la autenticitatea acestor informaţii nu există nici un dubiu. Cu excepţia Finlandei. tocmai datorită acestor sacrificii.Pace şi război . nu e vorba de intrigi. în urma declaraţiilor făcute trebuie să aibă impresia că România şi Germania sunt gata pentru a încheia pace. îi explicase cum trebuie luptat fără nici un fel de compromis. astfel încât Killinger va putea vedea adevărata stare a lucrurilor. Totul se bazează pe convorbiri de telefon interceptate şi oprirea şi descifrarea unor telegrame. care a fost provocată de acţiunea lui Mihai Antonescu se poate vedea în ştirile care au fost transmise în dimineaţa de astăzi şi conform cărora Cordell Hull ar fi transmis ambasadorului Steinhardt o telegramă prin care îi cere să continue jocul cu Mihai Antonescu şi să prelungească totul până ce invazia putea să aibă loc. Antonescu atrase atenţia asupra faptului că Mihai Antonescu ar fi anunţat ministrului de externe al Reichului contactarea pe care a avut-o cu diplomatul turc la ultima sa vizită în Cartierul General al Führerului. a vorbit cu domnul von Killinger şi i-a promis că îi va permite să vadă o scriere a regelui şi telegramele oficiale din Madrid şi Ankara. cu 3 divizii pe Marea de Azov şi în Crimeea. Şi acum îl roagă pe Mareşal să aibă grijă să nu se mai repete în viilor astfel de acţiuni. A avut 200 000 de morţi şi 180 000 de răniţi. Fiecare cuvânt rostit aici. ci dacă. Cât de mare ar fi paguba. după opinia sa. Mareşalul răspunde că îi este foarte recunoscător că au discutat problema aceasta. Iar în legătură cu problema dacă sondările de pace au fost făcute de către România în numele Germaniei. România. Ieri seara. nu i se poate reproşa lipsa fidelităţii faţă de aliaţi. Însăşi această realitate subliniază că 376 . de la care ar putea deţine informaţii interesante. demersurile diplomaţilor români sunt cu atât mai neobişnuite. Mihai Antonescu n-a pomenit nimic despre problema păcii. Între aceştia se numărau 11 000 ofiţeri şi 9 000 de subofiţeri. conform cărora agitaţia de acolo a luat un caracter catastrofal. Unei ţări care a adus astfel de jertfe. a contribuit cel mai mult la război. până la victoria finală.

şi-a arătat toată încrederea pe care o avea în el. unde are o deosebită trecere şi care ar deveni. mai ales. Führerul a explicat că în această problemă . popoarele nu pot să mai gândească logic şi nu mai aleg drumul cel bun. la fel îi aduce la cunoştinţă anumite întâmplări importante. Ca exemplu se pot da cele 40 000 de convoaie militare care au plecat din România. e de altă părere. nici sabotaje. De fapt. a avut dificultăţi cu el. dar trebuie să recunoască că. În momentul cultural şi în alte domenii. care e privit de poporul român ca o personalitate istorică şi. împotriva voinţei lor. totuşi o rugăminte: să li se atragă atenţia diplomaţilor români să nu mai transmită ştiri false de genul celor de până acum. totul este de prisos. în viaţa culturală în Germania în acest domeniu. s-a văzut o adevărată înflorire. în care problema evreilor nu a fost 377 . În vremurile acestea dificile. În continuarea convorbirii. ci a arătat doar pericolele şi că restul îl lasă în seama Mareşalului. un adevărat martir. Şi cu aceasta. Dacă această despărţire trebuie să se facă acum nu o poate spune cu exactitate. atât în economie. Antonescu răspunse că ar fi acţionat asemănător cu poporul român şi. în rândul ţăranilor. discuţia s-a îndreptat asupra problemei evreieşti. Are. România este deci reprezentată de Mareşalul Antonescu. Trebuie să se ţină cont şi de durerea pe care toată această situaţie i-ar provoca-o. L-ar durea foarte mult pe el (Mareşal) dacă Mihai Antonescu ar trebui să se despartă de el. fără nici un incident. Maniu n-ar îndrăzni să devină activ. Mihai Antonescu a muncit prea mult şi nu s-a menajat deloc. Regele e un copil. dar şi copiii pot deveni periculoşi când ajung îi mâini rele.1942 – 30. deoarece are în el toată încrederea ca şi în Duce căruia. În încheiere. în 1940 1-a constrâns să urmeze calea de colaborare cu Germania şi va repeta aceasta ori de câte ori va fi nevoie. el (Führerul) nu şi-ar fi îndreptat niciodată atenţia asupra României. să le îndrepte pe adevăratul drum. Nu au avut loc nici greve. aşa cum au fost ele văzute de către partea germană. Führerul a subliniat că nu are nici o pretenţie. Atunci şeful de stat trebuie. El (Führerul) nu ştia nimic despre deosebirile de opinii dintre Mareşal şi Mihai Antonescu. nici alte tulburări. s-ar retrage imediat. Führerul a arătat apoi măsurile cu care evreii au fost îndepărtaţi. În caz că aceasta lipseşte. se poate încheia discuţia referitoare la informaţiile pe care el (Führerul) trebuia să i le comunice. II: Succese şi eşecuri (1.are alte concepţii decât Mareşalul şi amiralul Horthy. căci între şefii de state ai ţărilor aliate trebuie să domine încrederea. Peste tot domneşte liniştea. fără să se întreprindă măsuri în privinţa asta. după ce şi-a pus de multe ori viaţa în joc pentru Mareşal. Antonescu răspunse că românii ar fi cuprinşi de turbare dacă ar trebui să se despartă acum de Germania şi. În legătură cu aceasta. Mareşalul Antonescu a repetat motivele care l-au determinat să nu întreprindă nimic împotriva lui Maniu. După părerea sa.I. în caz că el ar observa o schimbare de atitudine a poporului român. Dacă ar face-o totuşi. Bineînţeles că se aşteaptă la aceeaşi atitudine şi din partea conducătorilor celorlalte state. în urma unei acţiuni împotriva sa. statele sunt reprezentate de oameni de seamă. Antonescu a subliniat cât de calmă e situaţia în România faţă de alte state. cum a fost cazul în Iugoslavia. În alte ţări. S-a simţit numai obligat să-i arate mareşalului situaţia aceasta.nu vrea să pară ca o critică . Führerul îi răspunse că se poate bucura de întreaga sa încredere.1943) informaţiile se potrivesc.VI. Führerul îi răspunse că în privinţa asta. ar fi arestat imediat. şi despre care domnul von Killinger a relatat precis şi că aceasta devenise cancanul Bucureştiului (cearta dintre cei doi). Şi a făcut asta tocmai din cauza vărsărilor mari de sânge din partea ambelor armate şi a negocierilor şi tratatelor. în ultima vreme. discuţia s-a îndreptat din nou asupra lui Maniu.Vol. Fără această încredere absolută în Mareşal. Antonescu răspunse că înţelege perfect că nimeni nu are dreptul să vorbească în numele altei ţări în ceea ce-1 priveşte pe Mihai Antonescu. Din această cauză e acum obosit şi surmenat.

bineînţeles. 194-198). Staatsmänner und Diplomaten bel Hitler. p. eds.. Antonescu răspunse că ar dori cu plăcere să scoată evreii din România. În Germania. Nu există opoziţii în economie. Părţii germane. Români la Hitler. prin Bulgaria şi atitudinea aceasta a bulgarilor se datoreşte influenţei germane. II.. II. în urma lichidării problemei evreieşti. Führerul ar întreprinde-o luptă pe mare şi ar prăbuşi podurile în urma sa. 378 . Ştefan Lache. Cu aceasta s-a încheiat discuţia. deoarece tot e foarte puternică ura evreilor. dar nu ştie prea bine unde să-i ducă. Antonescu-Hitler. i-ar conveni o verificare a acestei probleme. există acum un popor solidar.Jurnalul Mareşalului Antonescu clarificată total. situaţia este mult mai complicată. Führerul e de părere. ca de exemplu în Ungaria. Schmidt (Andreas Hillgruber. A amintit de dificultăţile pe care le are la transportarea evreilor din România. că e cu atât mai bine să se acţioneze radical împotriva evreilor. p. 78-84. dar nici întoarcere din drumul pe care s-a pornit.Pace şi război . p. Ion Calafeteanu. în opoziţie cu Mareşalul Antonescu. fără nici o opoziţie. Hrsg. Evreii sunt aliaţii naturali ai bolşevismului şi candidaţii pentru opoziţiile ce au fost cucerite prin bolşevism.Vasile Arimia. traducere . De aceea. 228-233. Ion Ardeleanu.

“clandestinul” chiar foarte bine şi prompt informat. În măsura în care stă la îndemâna noastră putinţa de a controla veracitatea afirmaţiilor posturile de nuanţă sovietică. dar ducând întotdeauna la aceleaşi concluzii. Din cercetarea emisiunilor efectuate din octombrie 1940 şi până la 1 iunie 1943 se pot desluşi două teme fundamentale de propagandă. cel puţin în ceea ce priveşte unele amănunte despre câteva pretinse dezordini de stradă la Bucureşti. Întreaga propagandă anti-românească porneşte însă de la ideea că în ţară există nemulţumiri care trebuiesc exploatate şi nemulţumiţi care trebuiesc întrebuinţaţi. de cele mai multe ori de-a dreptul grosolană.de pildă “România Liberă” . posturile clandestine de radio în limba română consideră întreaga activitate a guvernului român ca inspirată de-a dreptul de la Berlin. care sunt mereu prezentate în variante diferite. pentru că se ocupă adesea de chestiuni de amănunt.I. depinzând de pretextul folosit de fiecare dată. 2.1943) Anexa 16 Iunie 1943 – Material documentar privind Politica României şi posturile de radio străine [1943] MARELE STAT MAJOR Secţia a II-a Serviciul Radio POSTURILE CLANDESTINE DE RADIO DESPRE ACTELE ŞI REALIZĂRILE REGIMULUI În general. din punct de vedere politic.fac o propagandă lipsită de fineţe. România nu are ce căuta într-un război împotriva Rusiei. care au fost învăţaţi cum să prepare diverse amestecuri incendiare. Pe categorii de idei şi preocupări. militar şi economic.1942 – 30. indiferent de nuanţă şi oricare ar fi subiectul tratat. care de altfel se deosebesc şi ca factură şi ca preocupări de toate celelalte. cum să provoace deraierea trenurilor sau oprirea motoarelor de automobile. mai diverse. acte de sabotaj şi să sape moralul armatei prin îndemnuri insistente la dezastre. Sunt doar două excepţii: postul maghiar “Gabor Aron” şi postul clandestin legionar.Vol. asupra problemei Ardealului. posturile de factură britanică sunt în general mai bine informate. ele s-au dovedit cu totul false. Se poate face observaţia că. Acesta este firul conducător care se poate desluşi în aproape toate emisiunile clandestine. în timp ce posturile de nuanţă sovietică . şi de dedau la atacuri personale împotriva membrilor guvernului şi mai ales împotriva Domnului Mareşal Antonescu. Emisiunile acestora din urmă sunt mai închegate şi mai bine argumentate. întemeiată mai mult pe deducţii decât pe fapte sau pe fapte pur şi simplu inventate. În timp ce posturile clandestine de factură britanică sau asemănătoare accentuează îndeosebi asupra problemelor de politică externă. Mareşalul Antonescu a aservit ţara germanilor. posturile de nuanţă sovietică sunt în special preocupate să pricinuiască tulburări în România prin îndemnuri la atentate. emisiunile posturilor clandestine de radio se pot împărţi astfel: 379 .VI. II: Succese şi eşecuri (1. S-au dat chiar şi reţete practice pentru uzul eventualilor “partizani” români. Aceste teme fundamentale sunt următoarele: 1.

“Însuşi Mareşalul Antonescu a primit vila de la Predeal”. s-au consolidat legăturile cu ţări ca Manciuko şi San Marino”.Jurnalul Mareşalului Antonescu 1. În schimb.Pace şi război . “Generalul Antonescu a salvat ţara din mâinile legionarilor. De pe de altă parte. Iar pedeapsa cu moartea pentru luare de mită a fost înfiinţată tocmai pentru că asemenea abateri au fost constatate printre înalţii funcţionari administrativi ai regimului. când “Generalul Antonescu a ripostat dârz la tentativa lui Hitler de a se înscăuna definitiv în România prin uneltele sale legionare”. În ţară. Ruperea relaţiilor cu Anglia se datorează faptului că guvernul a acceptat ca 380 . PROPAGANDA DE ORDIN POLITIC Extern “Politica externă a guvernului se limitează la închiderea tuturor ambasadelor din ţările duşmane Axei. actele de sabotaj şi arestările de “patrioţi” se ţin lanţ. În ceea ce priveşte colectele de bani şi efecte. Madgearu şi N. Vorbindu-se despre opera de guvernământ a Conducătorului. şi anume angajarea armatei române într-un război contra Rusiei. 1. dar n-a putut obţine complicitatea lui von Killinger decât în schimbul unor concesii. Singurele emisiuni în care postul “clandestin” aprobă atitudinea D-lui Mareşal. dar interzice ziarelor să publice discursurile D-lor Maniu şi Rădulescu-Motru la înmormântarea lui V. Conducătorul este acuzat de duplicitate căci “adăposteşte în propria-i casă personalităţi ale vechiului regim. Unul din motivele de propagandă mult exploatate este problema Ardealului de Nord. Iorga”. Propaganda de ordin politic: . Toate libertăţile au fost desfiinţate pentru ca poporul să poată fi exploatat după dorinţă. datorită spectrului sabotajelor şi atentatelor la siguranţa Statului”. rezultatul lor n-a folosit armatei noastre. iar faţă de Dinastie. instaurarea legionarilor. Mareşalul Antonescu a căutat să treacă neobservată ocuparea Transilvaniei de Nord”.extern 2. din pricina lipsurilor şi teroarei. PROPAGANDA DE ORDIN POLITIC Intern Domnul Mareşal Antonescu este socotit răspunzător atât pentru instaurarea regimului legionar cât şi pentru faptul că “n-a interzis ziarului “Porunca Vremii” să atace mereu pe Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu”. “Mareşalul nu poate ascunde populaţiei toate acestea”. Manoilescu şi Valer Pop şi constată că “prin diversiuni ca detronarea vechiului regim. Propaganda de ordin economic şi social. cu toate că “numai alături de democraţii România s-ar fi putut face respectată de Hitler”. prin aceea că “a răpit Coroanei toate prerogativele”. Se insistă asupra faptului că sosirea ambasadorului von Killinger a fost înadins întârziată pentru “a strica socotelile lui Horia Sima”. persecutarea evreilor şi campania anti-masonică. Atitudinea sa faţă de legionari este ilustrată prin aceea că s-a folosit de ei. care vroiau s-o ducă în prăpastie”. ci germanilor din Reich. Guvernul este învinuit că se dezinteresează de soarta românilor de acolo. în folosul germanilor sau chiar în folos personal. se afirmă că principala ei caracteristică este “mania aplicării de pedepse şi persecuţii.intern . Propaganda de ordin militar 3. Soarta României este definitiv legată de aceea a Germaniei şi Italiei. Deportările de evrei în Transnistria constituiau o adevărată sursă de venit a oamenilor regimului. “Clandestin” întreabă de ce n-au fost daţi în judecata naţiunii Gigurtu. dar după ce a adus pe germani în ţară “îi va trece pe planul al doilea”. distrugerea Gărzii de Fier. se referă la rebeliune.

este limpede că ea îşi slujeşte interesele cu instrumentele pe care le are la îndemână şi. Dar “Goebbels a declarat unor ziarişti că armatele germane din România nu se află aici pentru apărarea hotarelor noastre. După această faptă infamă.1943) România să devină bază de plecare pentru trupele germane. dar declara că el nu viza România. iar România a devenit bază de atac contrar Greciei şi Iugoslaviei”. Dar ei s-au abătut ca lăcustele şi efectivul actual este de 30 divizii”. E un şantaj în care doar Mareşalul s-a lăsat prins”. Călătoria la München a D-lui Mareşal. Mareşalul Antonescu face eforturi pentru schimbarea politicii şi pentru mituirea presei elveţiene şi portugheze în vederea unei propagande favorabilă cauzei valahe” şi “caută a se înţelege cu Anglia. În loc să reacţioneze însă. se afirmă că guvernul “a ordonat evacuarea a 36 garnizoane româneşti pentru a adăposti trupele germane şi a acordat un credit de 360 000 000 mărci pentru a acoperi cheltuielile de staţionare ale acestor trupe”. Cu toate acestea. ne-a aliat cu ungurii pentru a ignora Arealul şi ne obligă să suferim pierderi şi pagube care ne slăbesc în avantajul inamicilor”.Vol. în 1940. Emisiunea postului “clandestin” de la 20 mai 1941. diplomaţia guvernului este socotită nefastă. căci aceasta a dat “numeroase dovezi de laşitate şi minciună”. Datorită Mareşalului Antonescu. Ele se referă. La 10 mai 1941 Mareşalul Antonescu a declarat: “Am întors apusul neamului în răsărit şi din răsărit ne vom stăpâni apusul”. guvernul ştia de încheierea unui tratat militar secret de alianţă între Ungaria şi Bulgaria. germanii au putut “masacra pe bravii noştri vecini. 2. Hitler a luat comanda Generalului Antonescu. Din această pricină am fost nevoiţi “să rupem relaţiile cu una din cele mai mari puteri din lume. s-a realizat: “recunoaşterea irevocabilă a dictatului de la Viena. renunţarea la orice modificare a graniţelor până la sfârşitul războiului şi renunţarea la orice atac sub orice formă împotriva Ungariei”. chiar în paguba lor. Din pricina lipsei de pricepere militară. În ceea ce priveşte venirea misiunii militare germane. II: Succese şi eşecuri (1. la venirea misiunii militare germane în România. “ceea ce vrea să însemne că dacă vom continua războiul. În rezumat. Hitler ne va restitui Ardealul. “Duplicitatea” guvernului este subliniată şi în materie de politică externă. În ceea ce priveşte Germania. guvernul ne va aduce pe cap urgia unui război pe care nu-l dorim”. Provinciile recunoscute prin “sacrificiul floarei tineretului” sunt “un morman de ruine fumegânde”.1942 – 30. şi care n-a fost adus la cunoştinţa poporului. Anglia. căci “ne-a angajat într-un război pierdut de la început şi din care nu avem nimic de câştigat. trimiţând ambasadori speciali la Ankara. “care ar fi putut să ne redea neatinse Basarabia şi Bucovina prin manevre 381 . ci pentru apărarea intereselor germane”. anunţă că “Generalul Antonescu a fost încunoştinţat de la Berlin de planul lui Hitler de a ataca Rusia. Prin dictatul semnat la 30 iunie 1940 la Bucureşti. “Guvernul a cutat să ne convingă că nu vor veni decât câteva mii de nemţi pentru instruirea armatei. guvernul a hotărât intensificarea legăturilor de prietenie cu Bulgaria şi Italia. Lisabona şi Stockholm”. nu avea alt scop decât pe acela de a înşela populaţia asupra amiciţiei germano-române. Încrederea guvernului în Italia este inexplicabilă. S-a cerut intervenţia armatei române. căci “după declaraţiile unui prieten apropiat.iar mai târziu la “scopurile inexistente” ale războiului nostru în răsărit şi la “pierderile uriaşe” suferite de armata română în Rusia. în mai 1941.VI. care însemna “ocuparea deghizată a ţării şi transformarea ei într-o bază de plecare împotriva vecinilor” . deşi este vădit că această alianţă e îndreptată împotriva noastră. PROPAGANDA DE ORDIN MILITAR În acest domeniu. temele sunt destul de limitate. care a fost refuzată sub cuvânt că armata nu este dotată”. iugoslavii. la nevoie.I.

la noi s-au împărţit cartele şi s-au pus restricţii alimentare. care a pretins trimiterea pe front a ultimelor 3 corpuri de armată”. “Alţi 300 000 români vor fi trimişi pe front”. “Guvernul ascunde soarta armatelor române de la Stalingrad. Toate acestea “au pricinuit grave nemulţumiri în rândurile populaţiei”. “Vor fi mobilizate toate rezervele: chiar şi copii de 17 ani şi bătrâni de 50 de ani. ei vor fi trimişi tot în Transilvania însă. “S-a afirmat că soldaţii germani din România mâncă alimente aduse din Germania. “Generalul Iacobici a fost îndepărtat pentru că a cerut ca forţele noastre să fie păstrate pentru marea bătălie a Ardealului”. În armată s-au ivit nemulţumiri şi fricţiuni. “Pierderile la Sevastopol au fost de 40 000 morţi. Guvernul “trimite însă trupe pe ascuns în Rusia. “Guvernul a minţit că războiul s-a sfârşit cu căderea Odessei”. “s-a pregătit o serie de mărci poştale cu chipul Mareşalului Antonescu şi al lui Mihai Antonescu”. Posturile de nuanţă sovietică fac insistente apeluri la sabotarea acestor transporturi.Jurnalul Mareşalului Antonescu diplomatice abile sau prin acţiuni militare rapide”. Ungaria şi Bulgaria ne ameninţă graniţele cu armatele lor. 3. în timp ce ungurii n-au dat decât 40 000”.Pace şi război . “Clandestinul” declara la 24 aprilie 1942: “În ziua când vom afla că mărcile vor fi puse în vânzare. “ni se fură mâncarea de la gură pentru a fi dusă în Reich”. dar foloseşte înfrângerea celor 6 divizii maghiare pentru a putea spune că ungurii au suferit pierderi însemnate şi nu mai au trupe pentru a ne lua Ardealul”. “care se efectuează însă cu ordine individuale de chemare. dar revolta a fost înăbuşită în sânge”. şi lipsită de orice independenţă. Românizarea nu este decât “înlocuirea evreilor prin germani. oficiile poştale şi fabrica de timbre vor fi incendiate”. Un Batalion de la Hunedoara a refuzat să plece. Acum. “România a pierdut de 3 ori mai multe trupe decât Ungaria”. Tot grâul şi petrolul nostru merge în Germania şi toate organizaţiile româneşti de transport “sunt puse în slujba nemţilor”. “Ca să arate lui Hitler că nu poartă răspunderea înfrângerii de la Prut. “pentru ca nici un bob de grâu şi nici o picătură de petrol să nu treacă graniţa”. întreaga propagandă porneşte de la ideea că aservirea economică a României faţă de Germania a secătuit ţara şi a înfometat populaţia. cărora guvernul le-a dăruit întreaga economie a ţării”. Mareşalul Antonescu a pornit cu armatele peste Nistru”. “Şvabii şi saşii din Ardeal vor fi înrolaţi în armata germană. răniţi şi dispăruţi” dar “la o conferinţă a presei Mareşalul Antonescu a declarat că am pierdut 400 000 oameni şi dacă va fi nevoie. ca să nu se afle noul efectiv ce va lua drumul frontului”. La căderea Odessei. dar în schimbul acestei concesii. În realitate însă. “armata română este mânată spre răsărit indiferent de pierderi şi fără a avea vreun obiectiv naţional”. pentru a ţine piept românilor la caz de nevoie”. Cu toate acestea. Hitler va trimite însă în România trupe SS pentru menţinerea ordinei”. căci “a pus la dispoziţia lui Hitler alţi 150 000 oameni. “el nu a obţinut la Berlin nici măcar o promisiune”. PROPAGANDA DE ORDIN ECONOMIC În acest domeniu. dar guvernul continuă să trimită trupe pe Doneţ şi la Voronej”. căci “Mareşalul Antonescu a satisfăcut din nou cererile Berlinului. După ce vor fi instruiţi. cu care Germania a încheiat acorduri economice oneroase. iar preţurile s-au urcat vertiginos. Este inexact că din cauza războiului consumul intern ar fi sporit. Prin mijlocirea guvernului. s-a ordonat mobilizarea generală. Adevărul 382 . Încadrată în armata germană. “Pierderile reale ale armatei române în Rusia sunt de 300 000 morţi. vom mai face şi alte jertfe”.

Vol. România exportă în Italia 900 000 tone petrol brut . În schimb. sunt: 1. dar produsele agricole sunt blocate sau confiscate pur şi simplu”. 34. “Ţăranii au început să se trezească însă. 2.VI. şi trimise în Germania. „Tribunalul Poporului” 1946.I.S. Concluziile la care ajung toate posturile clandestine şi care sunt de cele mai multe ori exprimate în lozinci.precum şi vite. în timp ce populaţia ţării suferă de foame. 383 . II: Succese şi eşecuri (1. Potrivit acestui tratat. filele 85-90). 3. “Guvernul intenţionează să facă o mobilizare generală a mâinii de lucru. “până nu e prea târziu”. (Arhiva C. România trebuie să iasă din alianţa cu Axa şi să se alăture Naţiunilor Unite.N. Jandarmii îi silesc pe ţărani să lucreze chiar şi duminica. s-a încheiat un tratat economic cu Italia. vol. păsări şi ouă.S. În Germania vor fi trimise la muncă şi femei”. “La 3 ianuarie 1943.deşi legea petrolului semnată chiar de Mareşalul Antonescu interzice exportul de ţiţei . dar guvernul îi constrânge să se adune în obşti şi intenţionează să introducă sistemul rechiziţiilor forţate. primim mercur şi portocale”. România trebuie să iasă neîntârziat din război.1942 – 30. fond 40 010. în valoare de 10 000 000 000 lei.1943) e că nemţii ne fură recoltele pentru a-şi hrăni soldaţii şi lucrătorii din fabrici”. Poporul trebuie să-şi răstoarne “guvernul supus nemţilor”. al cărui conţinut nu s-a publicat.A..

Acestea sunt cuvintele pe care ni le spune un soldat. EMIŢĂTORUL EUROPEI REVOLUŢIONARE (în limba germană) 13 decembrie .Conducătorul Statului adăposteşte în casa sa persoane politice ale vechiului regim. Ordinul a venit prea târziu. 10 decembrie . dar tot el a ordonat cenzurii să interzică ziarelor publicarea discursului ţinut de Maniu la înmormântarea lui Virgil Madgearu şi acela al profesorului RădulescuMotru la înmormântarea lui Nicolae Iorga.Generalul Antonescu este principalul vinovat pentru toate asasinatele şi mai ales pentru acela al lui Nicolae Iorga.Generalul Antonescu va merge în Italia pentru a primi o parte din teritoriul cedat. În acest scop Ministerul de Finanţe român a acordat 384 . a folosit primul prilej pentru a complota din nou. căci a mărturisit singur că.În cuvântarea pe care a rostit-o cu prilejul vizitei sale la Roma. a refuzat să execute ordinele generalului Averescu. ofiţerul Ion Antonescu. nu poate pieri. o naţiune care a suferit cât a suferit naţiunea română.Pace şi război . a mărturisit singur că. Alaltăieri Generalul Antonescu a ordonat evacuarea a 36 de garnizoane de către trupele române pentru a adăposti în locul lor trupe germane. De ce Generalul Antonescu a dat acest ordin împotriva întreprinderilor financiare ale prietenului său Aristide Blank? 11 noiembrie . căci foştii directori ai băncii şi-au pus la adăpost depozitele. deoarece n-a interzis ziarului “Porunca Vremii” să atace mereu pe cei răposaţi. 23 noiembrie . 20 noiembrie . ofiţer fiind. care a dat atâtea dovezi de laşitate şi minciună. b.” Dar soldatul.România este în întregime ocupată de trupele germane şi iată trei dovezi: a. care vor fi trecuţi pe planul al doilea. arestat şi eliberat pe cuvânt de onoare că nu va mai complota contra Statului. Este de mirare că el se mai încrede în Italia.Jurnalul Mareşalului Antonescu Anexa 17 Iunie 1943 – Politica României (1940-1943) reflectată în emisiunile posturilor de radio aliate MARELE STAT MAJOR Serviciul Radio EXTRASE din emisiunile posturilor clandestine de radio de la 2 noiembrie 1940 la 1 iunie 1943 ANUL 1940 POSTUL CLANDESTIN 2 noiembrie .Generalul Antonescu a dat ordin să se desfiinţeze vestita bancă “Marmorosch Blank”. Generalul Antonescu a spus: “România de azi a pierdut o bătălie fără să fi luptat. Guvernul român a declarat că va suporta cheltuielile necesare pentru staţionarea trupelor germane în România. locotenent fiind. este departe de a avea dreptul să vorbească astfel. iar toate depozitele ei să fie confiscate. a complotat cu Codreanu contra intereselor Statului în slujba căruia se afla.Conducătorul Statului a avut nevoie de legionari numai până a adus pe germani în ţară. 19 noiembrie . Dar. Acum e păzit de nemţi şi nu mai are nevoie de legionari.

A încheiat un acord economic cu Germania. A introdus regimul teroarei legionare la Jilava. S-ar putea ca graniţele noastre să fie din nou ameninţate prin hotărârile luate la Berlin. robind un milion jumătate de fraţi de sânge. “Un guvern de cerşetori. Gigurtu ar fi propus cel dintâi acest lucru iar Generalul Antonescu l-ar fi aprobat numai. e. polemizând cu o agenţie de radio străină. Întârzierea sosirii lui von Killinger în România se datoreşte chiar Generalului Antonescu. care bănuind ceva. A făcut totul pentru poporul românesc. Se aşteaptă cu nerăbdare rezultatul călătoriei sale. în legătură cu aducerea nemţilor la noi în ţară. A introdus legionarismul în magistratură. 24 ianuarie .Postul de radio Bucureşti. c. reuşind să rămână stăpân pe situaţie. A reuşit să se depărteze complet de armată. POSTUL CLANDESTIN 16 decembrie . II: Succese şi eşecuri (1. A îmbrăcat cămaşa verde aducând odată cu ea teroarea şi mizeria în ţară. l-a rugat să-şi amâne sosirea. susţine că Dl. luându-i toate prerogativele. A consolidat ţara şi dinastia română dar a detronat pe Rege. 27 ianuarie . 30 decembrie .Noul guvern anunţat astăzi de Generalul Antonescu nu poate să fie decât tot un guvern totalitar. supus ordinelor date de nemţi. San-Marino etc.Generalul Antonescu a căutat să ne convingă că în România nu vor veni decât câteva mii de nemţi pentru instruire a armatei. 20 ianuarie . Se pare că acest lucru ar fi stricat toate socotelile lui Horia Sima care aranjase odată cu această venire. 385 . Generalul Ion Antonescu a ripostat însă dârz. Dar ei s-au abătut ca lăcustele asupra poporului nostru. care au căutat s-o ducă în prăpastie. ANUL 1941 POSTUL CLANDESTIN 5 ianuarie . să pună mâna pe putere. în urma vizitei pe care a făcut-o acolo. Dar numai alături de puterile apusene democratice Generalul Antonescu va putea să se facă respectat de către “Herr Hitler”. care pare să fie plină de mister. d. deoarece a ascultat poruncile stăpânilor. înăsprindu-l. Inginer I.VI.Se comentează faptele care au precedat rebeliunea şi se arată toată dârzenia şi voinţa Generalului Antonescu de a slava ţara din mâinile legionarilor. 30 ianuarie .” 28 ianuarie . b. dar acest acord economic ne fură mâncarea de la gură pentru a fi dusă în Germania.Opera Generalului Antonescu se concretizează în următoarele puncte: a. În rândurile “Gărzii de Fier” s-a produs o mare criză internă din pricina deosebirilor de simpatie pentru germani.I. L-a rezemat însă pe baionete străine. c. A creat un regim naţional.Vol.1942 – 30. pângărind această instituţie a dreptului.1943) un credit de 360 000 000 Reichsmark.Politica externă a Generalului Antonescu caută să lege soarta ţării de aceea a Germaniei şi Italiei. considerându-l folositor ţării noastre. datorită cărora va pierde în curând puterea. întărind legăturile cu Manciuko.Generalul Antonescu a făcut până acum numai greşeli. A consolidat poziţia externă a ţării noastre.Prin rebeliunea legionară Hitler a încercat prin noul său ambasador şi ajutat de uneltele sale legionare să se instaureze complet şi definitiv în România. Generalul Antonescu nu şi-a revenit încă din lovitura ce i-a fost dată la Berlin.

Plebiscitul de la 2 martie este încă o povară grea asupra trecutului nefast al Generalului Antonescu.Când a sosit la Bucureşti von Killinger a fost anunţat de Horia Sima că armata este de partea lui şi că înlocuirea Generalului Antonescu de la conducerea ţării poate fi făcută cu uşurinţă. A permis germanilor să facă din ţara noastră bază de atac contra Greciei şi Iugoslaviei. Afirmaţia sa că nu doreşte decât binele naţiunii este o tristă inconştienţă. La 23 ianuarie.Generalul Antonescu ne-a făcut complicii germanilor la odioasa crimă care este bombardarea şi masacrarea bravilor noşti vecini. Pretextul că trupele germane aduse în România nu servesc decât pentru instruirea trupelor române.Pace şi război .Ruperea relaţiilor diplomatice cu Anglia se datoreşte faptului că România a acceptat ca teritoriul ei să devină bază de plecare a trupelor germane pentru o eventuală acţiune în Balcani. în timp ce Generalul Ion Antonescu lansa apeluri către ţară de la posturile de radio. Această ştire. Iată răul politic pe care l-a adus naţiunii: a. Generalul Antonescu era stăpân pe situaţie.Bucureştiul a dezminţit ştirea dată de Berlin după care Generalul Antonescu ar fi demisionat.Jurnalul Mareşalului Antonescu 31 ianuarie . În ziua de 20 ianuarie s-au încercat asupra Generalului Antonescu două asasinate. pe care nu-l dorim. Berlinul pare a nu fi fost mulţumit cu această vorbărie şi i-a notificat subtil plecarea. este o minciună cu care Generalul Antonescu a încercat nu numai să ne înşele pe noi dar şi pe una din cele mai mari puteri ale lumii. Această dezminţire ascunde ceva: N-ar fi de mirare ca Hitler pierzând încrederea în Generalul Antonescu să-i fi ordonat să plece. 6-7 divizii care să lupte contra Iugoslaviei. iugoslavii. Ion Antonescu ne va aduce pe cap urgia unui război groaznic. nemţii i-au cerut Generalului Ion Antonescu cca. legându-se că România va merge până la sfârşit cu Axa. Dintr-o singură lovitură el vroia să câştige ţara de partea lui şi să sperie pe nemţi. N-a făcut nici o opoziţie la răpirea Transilvaniei şi a permis instaurarea stăpânirii străine la noi în ţară. 2 aprilie . d. Goebbels a făcut declaraţii oficiale. a fost cenzurată din ordinul Generalului Antonescu pentru ca poporul român să nu cunoască adevărul. Pentru a-l menţine în slujbă. Anglia. A îngăduit crimele care au tulburat ţara. 2 martie . 386 . b. Frica de bombele engleze a silit pe Generalul Antonescu să ascundă numărul mare al trupelor germane aflate în România. 8 martie . c. 11 aprilie . discursurile Generalului Antonescu exprimă îndoială în victoria finală a germanilor. arătând că venirea instructorilor germani la noi în ţară este dictată de interese militare ale Germaniei şi nicidecum de apărarea hotarelor noastre. interceptată şi de Agenţia “Rador”. A făcut jurământ de credinţă la Berlin şi Roma. Hitler nu are de ce să se mai ostenească de acum înainte să primească el însuşi pe Conducătorul Statului Român. 12 februarie . datorită tactului său şi bravurii soldaţilor. În discursul ţinut recent.Plebiscitul de la 2 martie este o crimă tot aşa de odioasă ca şi omorul de la Jilava şi asasinarea mişelească a lui Nicolae Iorga.În faţa corespondenţilor presei străine din Berlin Dr. Cu toate acestea. Generalul Ion Antonescu este marele vinovat de tot ce se petrece astăzi la noi. Gestapoul a predat pe foştii noştri aliaţi polonezi. La 21 ianuarie populaţia Capitalei a asistat la măcelul care a avut loc pe străzile Bucureştiului. e. După această faptă.Vizita la Viena a Generalului Ion Antonescu este vizita unui gauleiter căruia i se ordonă să vină pentru a primi ordine de la super mareşalul Goering. 15 martie . Generalul Antonescu urmărea o abilă diplomaţie.

23 aprilie .Prin românizare. Generalul Antonescu a înlăturat pe generalul Florea Tenescu care va fi răsturnat în curând. s-a dovedit că în România sunt 30 de divizii. Generalul Antonescu pretinde că preferă capitalul evreiesc pe cel german. dar Generalul Antonescu a refuzat sub pretextul lipsei de dotaţie.Vol. 20 mai .1943) 17 aprilie . Aceasta este explicaţia bunăvoinţei Reichului. Orice atac la adresa nemţilor constituie un act de sabotaj. Dacă ar fi refuzat să dea carnea de tun cerută de nemţi. Generalul Antonescu a afirmat că soldaţii nemţi mănâncă alimente aduse din 387 .I. 29 mai .Generalul Antonescu a fost încunoştinţat de la Berlin de planul lui Hitler de a ataca Rusia. S-a dezorganizat armata şi s-au distrus şi mijloacele de ridicare morală. Toate aceste nemaipomenite măsuri au fost inspirate de Berlin. a acceptat să se înţeleagă cu Generalul Ion Antonescu. aceasta nu s-a putut întâmpla decât cu anumite concesiuni din partea generalului. ar fi făcut insistente propuneri de împăcare Generalului Ion Antonescu. care venise în ţară pentru a susţine revenirea la putere a lui Horia Sima. Generalul Antonescu să fie sigur că încercarea de a ocoli războiul nu se va prinde la nemţi.Dacă von Killinger. Cu siguranţă că scopul Consiliului restrâns care s-a ţinut zilele trecute. 28 mai . Cei care au ochi să vadă îşi pot explica însă unde se duce petrolul şi grâul nostru. prin intermediul lui von Killinger. declararea inexactă a produselor solului şi subsolului în ceea ce priveşte cantităţile deţinute. desigur că ar fi dispărut de la conducere pentru ca un altul să-i ia locul.Generalul Antonescu a acceptat instructori germani pentru ţara noastră.1942 – 30. Nu este aşadar de mirare că acum a lepădat haina de legionar. Generalul Antonescu n-a făcut decât să înlocuiască pe evrei şi să dăruiască germanilor economia ţării. toate sunt acte de sabotaj pedepsite cu moartea. 8 mai . Ascunderea alimentelor. Este sigur că el a promis Germaniei să-i pună la dispoziţie armata română pentru războiul cu Rusia. Generalul Antonescu a răpit libertatea scrisului şi cuvântului. Generalul Antonescu a funcţionat în loja francmasonilor. “Binele” pe care ni l-a făcut Generalul Antonescu explică de ajuns de ce ofiţerii români şi personalităţile politice încearcă să fugă din ţară. Sunt însă alte fapte care vorbesc mai mult decât orice declaraţie. care reprezintă o putere economică şi că numai Germania ne poate pune la dispoziţie capitalul de care avem nevoie. Ţara a fost izolată de restul lumii şi a fost aservită economiceşte. pe care acesta le-ar fi respins deoarece posedă probe indiscutabile că Horia Sima ar fi plănuit decapitarea sa. 25 mai . Aceştia au venit însă într-un număr atât de mare încât din punct de vedere economic au adus secătuire ţării. de care nici nu poate fi vorba. Hitler i-a cerut intervenţia armatei române. Orice critică adusă guvernului sau actelor sale este un act de sabotaj sau crimă împotriva siguranţei Statului şi se pedepseşte cu moartea. a fost problema echipării armatei. II: Succese şi eşecuri (1.Ultima întrevedere a Generalului Antonescu cu Hitler la München n-a avut alt scop decât pe acela de a înşela populaţia noastră asupra amiciţiei germano-române. care în ultima vreme tolerează chiar şi atacuri contra dictatului de la Viena. 26 mai . datorită spectrului sabotajelor şi atentatelor la siguranţa Statului. 15 iunie .VI.În timp ce îndeplinea la Londra funcţia de ataşat militar al României.Ultimele legiferări ale Generalului Antonescu dovedesc şi de astă dată mania pedepselor şi persecuţiilor. în loc de 3 000 de instructori nemţi.Guvernarea Generalului Antonescu a dus la dezorganizarea finanţelor şi economiei. a desfiinţat dreptul de proprietate şi a confiscat rodul muncii. Generalul Ion Antonescu a căzut în cursa pe care i-a întins-o Berlinul.Pretutindeni circulă zvonul că Horia Sima. Astfel. cu carcera sau cu foamea.

a plecat cu diviziile noastre de cavalerie peste Nistru. De bună seamă că Ministrul României la Nanking va fi numit generalul Băgulescu. casele sunt arse până la pământ. Iuliu Maniu. 13 iulie . privitor la materialele şi bunurile ce vor fi găsite în Basarabia şi Bucovina. Această decorare s-a făcut fără aprobarea Majestăţii sale Regelui Mihai I. cu “Mihai Viteazul” şi a decorat încă 50 de cruci ale aceluiaşi ordin unor ofiţeri germani.Jurnalul Mareşalului Antonescu Germania.Decretul semnat de Generalul Antonescu la 10 iulie. 22 august . Adolf Hitler i-a luat comanda sectorului basarabean. prin manevre diplomatice abile şi prin acţiuni rapide. aceea de comandant al corpului III armată. când făcea mai multă administraţie militară decât militărie. Horia Sima şi-ar putea da atunci mâna frăţeşte ca să se bată cu ungurii pentru libertatea 388 . iar viaţa economică şi civilă a încetat. ura românilor ardeleni ar fi lichidată.Generalul Antonescu a decorat pe Adolf Hitler. Am recucerit până acum două provincii pe care până în prezent nu suntem stăpâni.Generalul Antonescu a anunţat deschiderea oficiilor poştale în Basarabia şi Bucovina. interzicând să se publice ştirea decorării lui cu “Ordinul Mihai Viteazul”.În schimbul “Crucii de Fier” pe care a primit-o. Prin diplomaţia sa. deoarece toată populaţia acestor oraşe a fugit. reducându-l la simpla funcţiune de supraveghetor de lucrări agricole din Basarabia şi Bucovina.Generalul Antonescu face azi o politică externă care se limitează la închiderea tuturor legaţiilor româneşti din ţările inamice Germaniei. să ne redea Basarabia şi Bucovina neatinse. dar în locul oraşelor înfloritoare de acum un an găsim ruine fumegânde. Este inutil. confirmă ştirea difuzată de Vichy că Antonescu a fost însărcinat de Hitler cu asigurarea ordinei şi administrarea zonelor din spatele trupelor germane care operează în sectorul Prut. Pentru aceasta. deoarece a acceptat hotărârea lui Adolf Hitler de a arunca pe fraţii noştri din Transilvania în braţele ungurilor. ci altora Generalul Antonescu a găsit o soluţie pentru a-şi reface prestigiul. 9 august . dar totuşi la noi s-au împărţit populaţiei cartele şi s-au impus restricţii alimentare.Activitatea politică a Generalului Antonescu duce la pieire poporul român. dar ne-a aliat cu ungurii. Aşadar. Pentru Crucea de Fier cu care a fost decorat. Generalul Antonescu ne-a împins în acest război.Generalul Antonescu s-a plâns lui Hitler că nu mai poate să ţină în frâu pe românii ardeleni. 16 august . armata noastră a stat o lună de zile neputincioasă pe malul Prutului. Din cauza lipsei de pricepere strategică şi tactică a generalului Antonescu. iar Adolf Hitler a anulat gestul D-lui general Ion Antonescu. Prin diplomaţia sa. Această faptă e o crimă faţă de ţară şi faţă de decoraţia înfiinţată de Regele Ferdinand cel loial. adică 300 000 oameni. iar Generalul Antonescu ar avea un adversar mai puţin. 4 iulie . sacrificând floarea tineretului regimentelor noastre şi dând timp şi posibilităţi ruşilor de a distruge oraşele înfloritoare ale Basarabiei şi Bucovinei. Generalul Antonescu a pus la dispoziţia lui von Schobert 25 de divizii româneşti. Generalul Antonescu ar fi putut ca. Generalul Antonescu a ignorat Ardealul. Prin diplomaţia sa.Pace şi război . Generalul Antonescu acceptă pentru România pierderi care ne slăbesc în avantajul inamicilor. 20 august . Generalul Antonescu s-a reîntors la ocupaţia pe care o avea acum câţiva ani.Căutând să-i dovedească lui Hitler că înfrângerea de la Prut nu se datoreşte lui. Prin declararea autonomiei Transilvaniei. Se poate întâmpla de asemenea ca el să-i fi propus şi alcătuirea unei Transilvanii independente. 5 august . Generalul Antonescu a vândut drepturile noastre sfinte asupra Transilvaniei. Azi le-a recucerit. octombrie . pentru a recuceri provinciile răpite. Generalul Antonescu ne-a angajat într-un război pierdut de la început şi din care ţara noastră nu are nici un beneficiu.

Mareşalul Antonescu a făcut pace cu ungurii.Mareşalul Antonescu a ordonat să se lucreze şi duminica. dar că.Mareşalul Antonescu a pus la dispoziţia lui Hitler aproape 150 000 de oameni. 13 mai . 28 iunie . uitând jurămintele de la Sibiu şi Alba Iulia.Din răzbunare. noiembrie . venirea nemţilor în ţară. istoviţi cum suntem.Comunicatul oficial asupra pierderilor suferite de armata noastră anunţă că în timp de un an au pierdut 5 998 de ofiţeri. Astfel. Mareşalul Antonescu a trimis pe front regimentul de escortă călare. ci de aproape 300 000.În ziua de 10 mai 1941 Mareşalul Antonescu a declarat: “Am întors Apusul neamului în Răsărit şi din Răsărit ne vom stăpâni Apusul”. 27 mai . Acest spectru al foamei este însă o simplă sperietoare deoarece este inexact că din cauza războiului consumul intern ar fi sporit. acest regiment este persecutat şi insultat de Mareşal prin numirea în fruntea lui a colonelului Elefterescu şi înscrierea ca voluntar a lui Mihai Antonescu. alianţa cu ungurii şi participarea cu enorme sacrificii la actualul război. 24 aprilie . ANUL 1942 POSTUL CLANDESTIN 10 aprilie . Aceiaşi soartă o va avea şi fabrica de timbre. face falsa afirmaţie că înşişi soldaţii noştri cer continuarea războiului împotriva Rusiei.1943) Ardealului.Văzând că ţăranul român a început să se trezească. ameninţând populaţia cu spectrul foamei. cum se spune.VI.I. Hitler ne va restitui Ardealul. aceste oficii vor fi incendiate. dacă va mai fi nevoie. 24 iunie . între anii 1916 şi 1918 pierderile s-au ridicat doar la 2 330 de ofiţeri.Vol. de data aceasta pierderile noastre în morţi. Mareşalul Antonescu a recunoscut că noi am pierdut 400 000 oameni. ceea ce însemnează că dacă vom continua războiul şi vom sacrifica floarea tineretului nostru în Rusia. a fost distrusă în luptele din faţa Harkovului.Din ordinul Mareşalului Antonescu se pregăteşte o serie de mărci poştale cu chipul său şi al lui Mihai Antonescu. campania contra francmasoneriei. deoarece ca ofiţer n-a putut fi niciodată admis în acest regiment de elită. II: Succese şi eşecuri (1. pentru front. care făcea parte din noul contingent de trupe trimise de Mareşalul Antonescu pe front. Mareşalul a minţit că războiul s-a sfârşit cu căderea Odessei şi pentru a justifica trimiterea de noi trupe pe front. în timp ce ungurii nu i-au dat decât 40 000 oameni.1942 – 30. care au murit pentru un război just. Ion Antonescu va scăpa de doi adversari foarte periculoşi.Prin diferite diversiuni ca: detronarea vechiului regim. persecuţia evreilor. germanii au ordonat 389 . POSTUL “ROMÂNIA LIBERĂ” 24 iunie . astăzi chiar. Mareşalul Ion Antonescu a căutat a trece neobservată ocuparea Transilvaniei. În ziua în care vom afla că aceste mărci vor fi puse în vânzare prin oficiile poştale. vom mai face şi alte sacrificii. 17 aprilie . răniţi şi dispăruţi au fost nu de 150 000 oameni. şantaj în care nu s-a lăsat prins decât Mareşalul Antonescu. 22 mai . Adevărul este că din cauza războiului nemţii ne fură recolta pentru a-şi hrăni soldaţii şi pe lucrătorii din fabricile de muniţii. 25 aprilie . Astăzi însă. care are nevoie de carne de tun şi care ne trece prin faţa ochilor mirajul recâştigării Ardealului. precum şi în toate zilele de sărbători naţionale şi creştineşti. uitând că în Ardealul stăpânit de unguri gem peste 2 milioane de fraţi. În realitate. distrugerea Gărzii de Fier. instalarea regimului legionar. Este un simplu şantaj al lui Hitler.La o conferinţă de presă cu ziariştii străini din Bucureşti.Divizia 18-a.

să degajeze ţara de obligaţia de a participa şi mai departe la un război care nu este al nostru. Mihai Antonescu au acceptat următoarele puncte: a. POSTUL “ROMÂNIA LIBERĂ” 23 iulie . indiferent de sacrificiile făcute şi fără să aibă vreun obiectiv firesc sau naţional. 3 iulie . Recunoaşterea irevocabilă a dictatului de la Viena. Aceste declaraţii sunt lipsite de seriozitate şi mărturisesc dorinţa mareşalului ca armata să meargă înainte. Dictatul de la Bucureşti a fost semnat fără să fie adus la cunoştinţa armatei şi ţării.Mareşalul Antonescu a afirmat că la Sevastopol au murit numai 55 ofiţeri. Mareşalul Antonescu şi ciracul său.ca să avem ce da nemţilor. să renunţe la orice revendicări teritoriale până la sfârşitul războiului şi să accepte hotărârile celuilalt dictat. Eu ascult de imperativele categorice ale ţării mele”. după atingerea Nistrului. POSTUL CLANDESTIN 2 iulie . În realitate.Iată o parte din opera Mareşalului Antonescu: A lăsat pe nemţi să ia din mâinile comandamentului nostru controlul asupra armatei române. Acceptarea de a nu ataca sub nici o formă pe unguri. Mareşalul Antonescu ştie de încheierea unui tratat secret între unguri şi bulgari. produceţi cât de mult şi strângeţi cât de mult” . pierderile noastre la Sevastopol au atins cifra de 40 000 de morţi. 28 subofiţeri şi 1 773 soldaţi. Pentru noi. Trebuie să alungăm pericolul roşu dincolo de graniţa civilizaţiei europene.Pentru servicii personale. POSTUL “ROMÂNIA LIBERĂ” 21 iulie . inventând obştile ţărăneşti cu faimoasa lozincă “ţărani. I. a consimţit ca toate autorităţile româneşti să fie controlate de o dublură germană. Trebuie să creăm un zid neclintit între noi şi ruşi. acesta este un indiciu că prevederile dictatului sunt de aşa natură încât însuşi Hitler şi-a dat seama că aducerea lui la cunoştinţa opiniei publice ar ridica împotriva sa furia poporului românesc. de la Viena. Mareşalul caută să completeze mijloacele de constrângere şi cu alte mijloace.Jurnalul Mareşalului Antonescu Mareşalului Antonescu să introducă sistemul rechiziţiilor forţate. a XVIII-a şi a IV-a de Vânători de Munte au fost nimicite.Mareşalul Antonescu a declarat ziarului “Tribuna”: “Trebuie să respingem cu toate forţele pe ruşi peste Volga. 390 . a consimţit să pompeze spre front noi efective româneşti.Pace şi război .În primăvara aceasta. a consimţit ca armata noastră să fie înglobată în Wermachtul german. neavând voie să vândă nimic şi în special cereale. b. Mareşalul Antonescu a dat locuri de casă lui Mihai Antonescu şi generalului Pantazi. c. Renunţarea la orice modificare de graniţe până la sfârşitul războiului. indiferent de pierderi. din 1940. n-a încercat. care i-au fost blocate şi ridicate. lăsându-i astfel să-şi bată joc de noi. 10 iulie . POSTUL CLANDESTIN 22 iulie . prelungind astfel războiul şi contribuind mai intens la slăbirea armatei noastre. prin care se obliga să înceteze orice atac împotriva ungurilor. Div. punându-i la lucru chiar şi duminica.Mareşalul Antonescu a primit ordin de la Berlin să nu mai riposteze nici unei provocări venită de la unguri.Mareşalul Antonescu a acceptat şi semnat la 30 iunie 1942 dictatul de la Bucureşti. Ţărănimea română este deposedată de proprietăţile sale. 12 iulie . Mareşalul Antonescu a trimis la sate jandarmi pentru a forţa pe oameni să muncească cât mai mult.

iar Bulgaria are toate trupele în ţară. care au speriat doar pe Nicu Stoenescu şi pe Otulescu. nimeni nu a putut impune femeii uniforme. este cu totul inexact. nu mai poate economisi 150 000 m. POSTUL CLANDESTIN 10 august . cearceafuri. strânse de la evrei? Hainele colectate acum nu vor folosi nici ostaşilor noştri. Mareşalul nu-şi dă seama că de 9 000 de ani de când există omenirea.VI.Comunicatul special publicat de Mareşalul Antonescu că este sănătos. Zilele sale sunt numărate. de cartele şi de răpirea cu japca a bunurilor noastre. Pentru a ne câştiga încrederea. nu s-a spus nimic despre Odessa. II: Succese şi eşecuri (1. toate rochiile acum când se fac colecte de haine vechi şi zdrenţe. Mareşalul ştie tot. Mareşalul Antonescu ar trebui să ne spună câţi români erau în 391 .1942 – 30. Totuşi. Noile masuri ce s-au luat. Mareşalul a găsit de cuviinţă că poate să dea afară din armată pe ofiţerii care până acum au activat pe front şi care acum nu mai sunt pe placul lui. să formeze în fiecare sat şi oraş centre de colectare. În schimb. A fost lăudat şi decorat de Mareşalul Antonescu cu “Mihai Viteazul” pentru eroismul şi destoinicia sa.Mareşalul Antonescu a publicat un lung raport asupra planului de reorganizare a armatei.I. ci de o măsură de bun plac.Noua colectă de îmbrăcăminte anunţată de Mareşalul Antonescu înjoseşte pe ofiţerii noştri de pe front. Oare pentru limită de vârstă a fost scos din armată generalul Iacobici? Acest general a comandat trupele care au cucerit Odessa şi a fost şef al Statului Major. a uitat să ne vorbească despre foamea în care ne zbatem. 25 august . Adevărul e că generalul Iacobici a căzut în dizgraţia Mareşalului pentru faptul de a fi susţinut că armata noastră trebuie păstrată pentru marea bătălie a Ardealului. dar continuă să trimită trupe pe Doneţ şi Voronej. iar “persoana grata” este Mihai Antonescu. 27 august . S-a hotărât trimiterea în lagăre a tuturor femeilor care poartă rochii scurte. Prefectura poliţiei va fi nevoită să angajeze 15 milioane poliţişti pentru a opri pe cei 15 milioane de români să înjure. s-a hotărât să se trimită în lagăr toţi acei care vor înjura în public. S-a hotărât trimiterea în lagăr a tuturor femeilor care au coafura exagerată.De ce Mareşalul Antonescu nu a trimis în judecata naţională pe Gigurtu. Toţi ofiţerii care au îndrăznit să facă opoziţie. au fost scoşi din armată. ci nemţilor. alt slugoi al lor. prosoape etc. Manoilescu şi Valer Pop. Sevastopol şi Rostov. de stofă? 2 septembrie . trupele ungare sunt intacte şi parte din ele se află la graniţa noastră. Desigur că nemţii îşi pun problema succesiunii.1943) dar nu poate face nimic împotriva acestuia deşi la radio spune că nu-l interesează acest pact şi că el nu constituie o ameninţare pentru România.De la 7 iulie. deoarece starea lui este foarte gravă. De ce însă Mareşalul nu a dat publicităţii şi textul propunerilor făcute în anul 1940 asupra chipului cum trebuia să acţioneze regimul trecut faţă de ultimatumul rus? 28 august . nici nouă.Proclamaţia dată de Mareşalul Antonescu asupra activităţii guvernului nu este decât o vorbărie goală şi o înşirare de cifre fantastice. Mareşalul Antonescu a dispărut complet de pe scena politică şi militară. guvernul trebuie să facă următoarele: să arate drumul soldaţilor care luptă pe front. propus vechiului regim. fiecare soldat să fie adoptat de o familie din ţară. care au cedat Ardealul? 7 septembrie . Nu poate fi vorba de o măsură utilă. Mareşalul nu-şi dă seama că lungind cu câte 10 cm. Ne întrebăm ce s-a făcut cu imensul stoc de haine.Mareşalul Antonescu a dat un nou decret care măreşte numărul pensionarilor prin scoaterea din armată a ofiţerilor activi. 14 august .Vol. iar Mareşalul a trecut cu vederea fantasticele preţuri alimentare din ţară. trădează această stare mintală deficientă. El şi-a rezervat dreptul de a scoate din armată pe toţi “ofiţerii care nu sunt apţi pentru serviciu”. Astfel.

28 octombrie . care i-a fost donată de cei care l-au cumpărat şi tot el şi-a acoperit casa cu tablă primită cadou de la Auschnitt.Mareşalul Antonescu continuă politica de exterminare a ţării. Dar însuşi Mareşalul Antonescu a primit ca şperţ vila de la Predeal. erau ameninţaţi cu deportarea în Transnistria. Mareşalul Antonescu vrea ca România să ocupe în Europa primul loc după Germania. În realitate aceste alimente nu vor fi date populaţiei ci tot trupelor hitleriste. azvârliţi chiar de mâna lui.Mareşalul Antonescu este acuzat de a fi creat pricină de luptă între două categorii de români pentru singura vină pe care au avut-o legionarii de a fi dorit 392 .Decretul prin care s-a introdus pedeapsa cu moartea pentru cei care se fac vinovaţi de luare de mită s-a dat în urma constatării că aceste abateri se fac mai ales în rândurile înalţilor funcţionari administrativi ai guvernului Antonescu. pentru a se pune capăt abuzurilor cu deportarea evreilor în Transnistria. ca ţară antisemită.Mareşalul Antonescu nu mărturiseşte situaţia disperată din Rusia pentru a-şi cruţa propria lui viaţă şi pentru a evita revoluţia unui popor care nu-l mai poate suporta.Mareşalul Antonescu a anunţat că România va trimite în Grecia mari cantităţi de cereale şi produse alimentare. câte mii de cetăţeni stau în lagăr pentru sabotaj economic şi câte zeci de mii zac prin închisori. POSTUL LEGIONAR 24 decembrie . care nu ştie să refuze pe Hitler. POSTUL “ROMÂNIA LIBERĂ” 7 decembrie . 20 septembrie . pentru că s-au opus planurilor sale.Jurnalul Mareşalului Antonescu lagărele de concentrare din Ungaria. el ar face eforturi pentru schimbarea politicii şi ar încerca cu tot dinadinsul o apropiere de Naţiunile Unite. GLASUL CONŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI 23 decembrie . Ştirea care arată că. căci a început să trimită pe ascuns trupe pe frontul rusesc.Nicolae Iorga. Hunedoara s-a răsculat şi a refuzat să mai plece pe front. Repatrierea celor 500 000 de români refugiaţi din Răsăritul Bugului în Basarabia este şi ea un şperţ al Mareşalului făcut lui Hitler drept mână de lucru. Virgil Madgearu şi ceilalţi au fost omorâţi din ordinul Mareşalului Antonescu. arată din ce îşi făcuse venit regimul Mareşalului Antonescu. alte noi contingente au plecat pe front săptămâna trecută. Ştirea următoare confirmă cele de mai sus: “Un batalion dintr-un regiment din jud. Un sfert din populaţia evreiască a României a fost evacuată în Transnistria unde a fost exterminată prin foame. Revolta a fost înăbuşită cu pierderi sângeroase”.Pace şi război . 20 octombrie . 20 decembrie . s-a format o comisie specială pe lângă Ministerul de Externe.Din ordinul Mareşalul Antonescu. Prin politica sa de exterminare a evreilor din România. POSTUL “ROMÂNIA LIBERĂ” 18 decembrie . GLASUL CONŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI 11 decembrie .După declaraţia unui apropiat prieten al Mareşalului Antonescu.Din ordinul Mareşalului Antonescu vor fi trimişi pe front încă 300 000 de români. Evreii care nu acceptau să plătească sumele impuse.

Ştefănescu şi camarazilor lor.VI. pentru menţinerea ordinei. II: Succese şi eşecuri (1.1942 – 30. a început să caute a se înţelege cu Anglia trimiţând ambasadori speciali la Ankara. POSTUL “ROMÂNIA LIBERĂ” 16 ianuarie . se vor mai exporta în Italia porci. b. Să-l enunţăm noi: “România va exporta în Italia 900 000 tone petrol.1943) să facă o Românie a Românilor. deoarece pentru menţinerea frontului este nevoie de noi divizii. Trimiterea pe front a ultimelor trei corpuri de armată. În afară de aceasta. Convingerea opiniei publice române că în spatele guvernului Antonescu s-ar mai găsi elemente care să salveze neamul din actuala situaţie. 393 . după cum nu a putut ascunde predarea lui Lascăr. POSTUL “ROMÂNIA LIBERĂ” 28 decembrie .Mareşalul Antonescu a ordonat noi arestări de legionari.S. Până în prezent au fost arestaţi 1 000. În schimb.De sărbători Mareşalul Antonescu a ordonat arestarea a mii de patrioţi români care au sabotat transporturile şi au tăiat firele telefonice. oi. GLASUL CONŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI 14 ianuarie . păsări. Ciobanu. în schimbul cărora măcar nu i s-a promis ceva.I. În schimb. acesta îi garantează liniştea în ţară prin trimiterea de trupe S.Vol. GLASUL CONŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI 8 ianuarie . Nici un ziar n-a publicat conţinutul acestui tratat. Mareşalul Antonescu nu a putut ascunde nimic din toate acestea. şi anume ţiţei brut”.Mareşalul Antonescu s-a întors de la Berlin.Mareşalul Antonescu a satisfăcut din nou cererile Berlinului. Mareşalul Antonescu a semnat tratatul de comerţ cu Italia.Iată motivul pentru care au fost chemaţi la Berlin Ion Antonescu şi Generalul Şteflea: li s-a cerut să trimită pe front şi ultimele trei corpuri de armată şi să mobilizeze toate rezervele. Italia livrează mercur şi portocale. Noi sacrificii din partea poporului în privinţa alimentelor şi produselor petrolifere.Din momentul în care Mareşalul Antonescu a simţit că frontul din Rusia e în pericol. ANUL 1943 POSTUL LEGIONAR 7 ianuarie .La 3 ianuarie 1943. 15 ianuarie . Cu toate acestea. POSTUL “GABOR ARON” 8 ianuarie . ouă şi altele în valoare de 10 miliarde. care a pretins următoarele: a. POSTUL “ROMÂNIA LIBERĂ” 12 ianuarie . Cu siguranţă că a acceptat să trimită noi divizii pe front. legea petrolului semnată de însuşi Mareşalul Antonescu nu îngăduie exportul de ţiţei brut. chiar şi pe copii de 17 ani şi pe bătrânii de 50.Mareşalul Antonescu a fost chemat la Berlin. c. vite. Antonescu a promis lui Hitler tot concursul. Lisabona şi Stockhom. fără trădători şi fără politicieni.

iar mobilizarea bătrânilor şi inapţilor a pricinuit noi nemulţumiri în rândurile populaţiei.Mareşalul Antonescu vrea să facă o mobilizare generală a restului de comenzi şi a materialelor. Cu toate că România a pierdut de trei ori mai multe trupe decât Ungaria. care se va face cu ordine de chemare individuale.Mareşalul Antonescu nu este mulţumit cu cei 90 000 de morţi de la Stalingrad. Ziarele germane scriu: “Necesitatea secretului unei convorbiri diplomatice nu are nevoie de justificare în timp de război”. POSTUL “ROMÂNIA LIBERĂ” 30 ianuarie . Nici un ziar nu a avut curajul să arate publicului că Antonescu a hotărât să trimită noi trupe pentru a fi măcelărite de ruşi. El trimite în Germania pentru muncă şi femei. ungare şi bulgare. POSTUL ADEVĂRUL OSTAŞULUI 19 februarie . POSTUL CLANDESTIN 12 februarie . Nemţii se tem de o ofensivă anglo-americană în Balcani. El a ordonat o nouă mobilizare.Mareşalul Antonescu a primit de la Hitler ordinul de a evacua toată populaţia românească de pe malul Dunării pe o adâncime de 100 km. Antonescu continuă să trimită trupe pe frontul de Est. Mareşalul Antonescu a promis lui Hitler mobilizarea totală pentru la primăvară.Conform ordinelor de la Berlin. care cer declararea cerealelor.Pierderile noastre nu sunt ţinute în seamă de guvern. POSTUL “ROMÂNIA LIBERĂ” 19 ianuarie . Tot în Germania merg alimentele noastre şi toate bogăţiile ţării. POSTUL “GABOR ARON” 7 martie . GLASUL CONŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI 14 martie . dar se foloseşte de înfrângerea celor 6 divizii maghiare pentru a putea spune că ungurii au suferit pierderi însemnate şi nu mai au armată pentru a ne lua Ardealul. 394 . Se vorbeşte totuşi de nişte compensaţii pe care le-ar fi obţinut Antonescu şi care rămân deocamdată secrete. în timp ce ungurii au sistat orice trimitere şi îşi retrag trupele pe care le mai au acolo. 16 martie . GLASUL CONŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI 23 ianuarie . POSTUL CLANDESTIN 22 ianuarie .Cu prilejul vizitei la Cartierul General.Jurnalul Mareşalului Antonescu GLASUL CONŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI 17 ianuarie . Alţi zeci de mii de ostaşi români au fost aruncaţi în luptă. Mareşalul Antonescu a alcătuit alte patru divizii noi de pază. De aceea trimite şi ultimele noastre divizii pe frontul de Răsărit. ca să nu se ştie noul efectiv ce va lua drumul frontului.Ultimele decrete ale Mareşalului Antonescu.Pace şi război .În privinţa discuţiunilor care au avut loc între Mareşalul Antonescu şi Hitler nu se spune nimic de seamă.Mareşalul Antonescu cheltuieşte sume imense pentru mituirea presei elveţiene şi portugheze în vederea unei propagande favorabilă cauzei valahe. Această porţiune ar fi apărată de armatele germane.Mareşalul Antonescu ascunde soarta armatelor române de la Stalingrad.

Noul plan de acţiune dincolo de graniţe vădeşte că politica externă a Mareşalul Antonescu nu este decât un simulacru.VI. România va suferi enorm datorită politicii guvernului Antonescu. 92-108). germane. f. Acest plan prevede amiciţia cu Italia şi amiciţia cu Bulgaria. POSTUL CLANDESTIN 9 mai .A.Prin încuviinţarea Mareşalului Antonescu.S.S. El este azi pe cale să distrugă biserica neamului.Mareşalul Antonescu vrea ca toate religiile din Stat să constituiască un tot unic. vor fi trimişi în Transilvania pentru a ţine piept românilor la caz de nevoie. vol. Aceşti saşi.La Academia Română.S. 395 . GLASUL CONŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI 25 mai . II: Succese şi eşecuri (1. după ce vor fi instruiţi de Germania. (Arhiva C.N. comemorarea lui Nicolae Iorga printr-un discurs al lui George Brătianu. Ce căuta acolo Mareşalul. În afară de aceasta. s-a făcut în prezenţa Mareşalului Antonescu. lăsându-i autonomia şi împingând-o la unire cu cea romano-catolică. Mareşalul s-a grăbit să pună la dispoziţia lui Hitler încă 350 000 soldaţi precum şi tot potenţialul armatei. şvabii şi saşii de la noi se pregătesc să se înroleze în unităţile S.1943) arată limpede că Hitler vrea să ne ia toate grânele.I. Iorga a fost omorât tocmai pentru că aşa a vrut “Câinele Roşu”? POSTUL CLANDESTIN 31 mai . fond 40 010.1942 – 30. „Tribunalul Poporului” 1946.Vol. 34. 27 mai .. când N. Două amiciţii care creează o situaţie umilitoare pentru ţara noastră.

În domeniul poliţienesc şi de oprimare a populaţiei. pentru care avea un cult deosebit. şeful departamentului politic şi de informaţii al Legaţiei Germane. 248. care emitea tot felul de legi şi măsuri ce deserveau numai interesele politice şi militare germane. VICTOR. Victor Etatea: 42 ani Locul naşterii: Iaşi Domiciliul: Bucureşti. 396 . fiind omul care influenţa puternic în ceea ce priveşte luarea anumitor măsuri restrictive contra populaţiei şi în special a aceleia care nu nutrea sentimente de prietenie pentru conducătorii de atunci ai ţării. Serviciul Secret de Informaţii a fost condus de Eugen Cristescu. Eugen Cristescu lucra în colaborare cu Gustaw Richter conducător al secţiei secrete de poliţie politică a partidului naţional socialist german.I. ap. Killinger comunica lui Eugen Cristescu ordinul Berlinului şi acesta la rândul său le sugera Ex Mareşalului. fost Director General în Preşedinţia Consiliului de Miniştri. În acelaşi timp Eugen Cristescu lucra ca unul din cei mai serioşi şi compleţi colaboratori ai Germaniei. despre relaţiile serviciului cu Berlinul (1940-1944) TRIBUNALUL SPECIAL PENTRU JUDECAREA CELOR VINOVAŢI DE DEZASTRUL ŢĂRII B-dul Ferdinand nr. camuflat în calitate de diplomat pe lângă Legaţia Germană din Bucureşti. până în seara zilei de 23 august 1944. În acelaşi scop. fost Ministru al Germaniei la Bucureşti şi care pe lângă misiunea cunoscută oficial era unul din conducătorii celui mai perfect serviciu de informare şi spionare. 157 şi art.. 153. 92 BUCUREŞTI Cabinetul IV Dosar nr. cuvântul său bucurându-se de toată greutatea.Jurnalul Mareşalului Antonescu Anexa 18 31 august 1945 – Declaraţiile lui Victor Ionescu. anul 1945. E Ocupaţiunea: Sub-Director M[inisterul de] Război S. 120/1945 PROCES-VERBAL De depoziţia martorului IONESCU I. declară: De la 11 noiembrie 1940. La rândul său era dirijat de germani. luna august. Legătură cu inculpatul: nu Jurând conform art. În tot acest timp a fost unealta şi omul de încredere al Ex Mareşalului Ion Antonescu şi al acolitului său Mihail Antonescu (Ică). În orice împrejurare foştii conducători de atunci se consfătuiau cu Eugen Cristescu. delegat ca şef al S. 152. care devenise astfel unul din conducătorii ascunşi în umbră ai României. ascultat în şedinţa publică din ziua de 31. Eugen Cristescu lucra în strânsă colaborare cu Hermann Ritgen.S. în toate ramurile pe întreg teritoriul României. Calea Moşilor nr. 154.Pace şi război . pen. în acelaşi timp afacerist notoriu. 304 din [Codul de] pro[ocedură] pen[ală]. fost colaborator al SSI-ului.S. 43 din pr. conform art.I. Numele martorului: Ionescu I. prin: baronul Manfred von Killinger.

nici unul din funcţionarii militari sau civili ai Serviciului. (german). A mai lucrat cu von Dietrich. Acest eşalon a părăsit capitala cu automobilele în după amiaza zilei de 18 iunie 1941 şi s-a oprit pentru scurt timp în apropiere de Snagov. Gheorghe Cristescu şi Grigore Petrovici . care îi scotea din arest legaţi la ambele mâini cu frânghii groase şi sub o severă pază. personal de către Grigore Petrovici Guţă. fost şef al Secţiei contra-informaţii şi de Colonelul Mihail Ion Lisievici. iar de aici a plecat într-o comună în judeţul Roman. a fost Locotenent Colonel Vasile Ionescu-Mihandru. şeful Secţiei de Propagandă şi Presă şi cu faimosul spion Adolf Alfred Pester.I. Grigore Petrovici se lăuda cu această 397 .1943) De asemenea. fiind grav maltrataţi. din judeţul Vaslui. nepotul lui Eugen Cristescu.S. Locotenent de rez. * * * În luna iulie 1941. Eugen Cristescu a stat tot timpul în strânsă şi directă legătură cu Iuliu Maniu.I. Maior Cureraru din Jandarmi. Serviciul Special de Informaţii a organizat o unitate formată din militari şi civili. La rândul său. fiind subordonat direct Marelui Cartier General de la Piatra-Neamţ. dintre care unul era originar din judeţul Cetatea-Albă şi unul era de origine etnică germană. Colonel Ionescu Mihandru. Una din acţiunile ce a efectuat am reuşit să o aflu întâmplător şi anume: au fost arestaţi de organele militare 5 paraşutişti sovietici. eşalonului S.S. Aceşti 5 paraşutişti au fost predaţi pentru cercetări. Ionel Stănescu. fost magistrat. II: Succese şi eşecuri (1.1942 – 30. Acest Maior cunoştea perfect limba română..VI.Vol. nu aveau voie să intre în acest birou. ofiţer de Stat Major. De altfel. care îl vizita în foarte dese rânduri la birou şi în special cu un maior german cunoscut pentru toţi funcţionarii S.. condusă direct şi personal de Eugen Cristescu. fost pe atunci comisar ajutor. Colonel Tr.I. toţi lansaţi din avioanele sovietice în apropierea satului Paşcani. denumită eşalonul I operativ S.I. fost Şef al Secţiei G. secondat de Colonelul Mihail Ion Lisievici. În domeniul militar şi al poliţiei secrete politice şi militare.Guţă. în fostul local al Ambasadei Polone. Eugen Cristescu a fost secondat de aproape de Lt. cunoscut sub numele de “Sandu”.S. fost şef al Secţiei de informaţii. Colonelul (pe atunci) Vasile Palius-Ionescu. Eugen Cristescu a lucrat în strânsă colaborare cu un colonel german anume Rödl sau Rödler. ambii având sediul serviciului din care făceau parte în Aleea Alexandru nr. unde au fost cartiruiţi la un conac boieresc. Eşalonul era condus personal de Eugen Cristescu. Lt. odată cu înapoierea la Bucureşti. din cadrul S. Nu ştiu exact ce activitate a desfăşurat în timpul cât a fost instalat în judeţul Roman. sub numele conspirativ de “Sandu”. în unele ocazii servindu-se de Sub-Directorul Nicu Stănescu.S. după ale cărei directive lucra în domeniul politico-militar. unul din cei mai serioşi membri ai Gestapoului german în România şi în acelaşi timp agentul de marcă al Intelligence Service-ului britanic la Bucureşti. Borcescu. Secondantul de seamă al lui Eugen Cristescu pentru colaborarea cea mai perfectă şi strânsă cu germanii.I. Lt. Maiorul Sandu şi Colonel german Rödl sau Rödler. 23.. Pentru desăvârşirea lucrărilor care interesau pe germani. bătuţi. care nu activa decât în unire cu acest Maior german. umbla îmbrăcat în majoritatea timpului civil şi era nelipsit ziua şi noaptea din biroul sau locuinţa lui Eugen Cristescu. schingiuiţi şi înfometaţi. În timpul conciliabulelor care aveau loc în biroul lui Eugen Cristescu cu Ionescu Mihandru. condus de Eugen Cristescu.. era secondat de Sub-Directorul Eugen Haralamb. cu Petersen Alias Iacob fost şef al Gestapoului german în România.

deşi erau soldaţi în cadrele armatei. motoare pentru bărci automobil.S. aparate tehnice. Grigore Petrovici. de Colonelul Ernescu şi Maiorul Luca. Ionel Stănescu şi alţii. care se află vis-à-vis de chestura poliţiei şi primărie. bani şi covoare. Pentru dovedirea acestei afirmaţii. cu mâna sa pe tânăra Rozica Leibovici.Jurnalul Mareşalului Antonescu ispravă neomenoasă. Dintre misiunile ce-i reveneau cunosc: urmărirea şi cercetarea. după ce lăsase ramificaţii în diferite centre şi regiuni. Eşalonul lucra în strânsă colaborare cu autorităţile şi poliţia secretă germană. Eugen Cristescu. cetăţean grec şi totuşi funcţionar S. numeroşi funcţionari de grade mici purtau uniforme de ofiţeri. probabil şi sancţionarea paraşutiştilor sovietici lansaţi în spatele frontului româno-german. Citez cazul unui anume Covaci Gheorghe-Manu. motoare auto. eşalonul S. Maior Petrovici”.S.S. Grigore Petrovici Guţă purta o uniformă militară fără epoleţi şi trese. de cine anume şi ce rost a avut intervenţia armatei germane. staţiuni auto de radio emisie recepţie. Eşalonul mai avea menirea să acapareze orice bunuri mişcătoare de pe teritoriul U. Spre finele lunii iulie 1941. urmărirea şi sancţionarea suspecţilor (pentru ei) din localităţile ocupate de armatele româno-germane. Am aflat că Grigore Petrovici a împuşcat la Chişinău. cercetarea şi exterminarea partizanilor sovietici din spatele frontului. care a acţionat la Chişinău.S. şi anume: automobile.R.crime şi jafuri în detrimentul populaţiei evreieşti. secondat de Colonelul Vasile Palius-Ionescu.. cauciucuri auto. om de care nu s-a despărţit nici o clipă.. eşalonul trecând sub directa comandă a Colonelului Mihail Ion Lisievici. ulterior destituit pentru jefuirea unor evrei la Chişinău de o mare cantitate de aur. aparate radio recepţie etc. După trecerea Nistrului de către armatele române. 398 . urmărirea. tipografii (SSI-ul a folosit o tipografie completă adusă de la Odessa). stabilindu-şi sediul în diferite localităţi şi în urmă la Rostov. autocamioane. Cred că executarea s-a făcut după un simulacru de judecată. Nu ştiu exact dacă au fost judecaţi. unde oamenii de sub conducerea sa au comis . din care una a fost condusă de Grigore Petrovici Guţă. Componenţii şi în special conducătorii de diferite grade ai acestui eşalon. pe care în realitate nu le poseda şi era cunoscut sub numele de “Dl. s-a mutat şi s-a stabilit în oraşul Iaşi. măsuri similare în ceea ce priveşte gazdele acestora. Colonelul Vasile Palius a fost secondat la rândul său de Sub-Directorul Trohanis Nicolas. Acest om care nu are pic de suflet a jucat un rol de frunte în masacrele din Iaşi.Pogoneanu. este cazul a fi cercetat foarte sever agentul Constantin Petrescu . a trecut Prutul. s-au înapoiat la Bucureşti.I. pe cap având o bască. iar pe piept numeroase panglici de mari decoraţiuni. Eşalonul lucra după directivele lui Eugen Cristescu şi ordinele şi directivele Colonelului Mihail Lisievici şi Vasile Palius. Din judeţul Roman eşalonul condus de Eugen Cristescu. Eşalonul a continuat acţiunea pe teritoriul Ucrainei. Menţionez că în timp ce eşalonul se afla la Iaşi. fiind instalat în localul şi curtea şcolii comerciale superioare. omul de încredere şi devotatul lui Grigore Petrovici.din ordinul său . de origine basarabean. divizându-se în grupări. care după cum îmi aduc aminte s-au petrecut la începutul lunii iulie 1941. Toţi au venit în capitală încărcaţi de aur. au participat efectiv la organizarea şi executarea masacrelor asupra populaţiei evreieşti din oraşul Iaşi. el fiind în realitate un simplu caporal de rezervă.I. Toţi aceşti 5 paraşutişti au fost anchetaţi de fostul magistrat Ionel Stănescu şi la urmă au fost executaţi de o unitate germană.Pace şi război .

lovind puternic în populaţia băştinaşă şi chiar în cei internaţi în lagărele şi ghetourile din Transnistria.I. lenjerie fină. este necesar a se procura ordinele de zi cu repartiţia personalului militar şi civil.contra informative şi de spionaj la Oraviţa şi în momentul când germanii se retrăgeau sub presiunea armatelor sovietice din Iugoslavia forţând teritoriul României. Borcescu. sub conducerea lui Perju..I. Un alt individ cu activitate dubioasă în cadrul acestui eşalon. Acesta lucra după directivele şi ordinele personale ale lui Eugen Cristescu şi ale Lt. Toţi componenţii acestui eşalon. covoare etc. printre care: aparate de radio. Centru condus de Locot. După înapoierea eşalonului din regiunea Rostov. Nu cunosc toată gama operaţiunilor acestui Centru de la Odessa. Moşoarcă a încercat să fugă împreună cu trupele germane. omul de deplină încredere al Colonelului Mihail Ilisievici.I. în tot felul de acţiuni inclusiv masacrele contra populaţiei civile evreieşti.S. * * * Una din reprezentanţele Serviciului Special de Informaţii la Odessa.1942 – 30. acest locotenent de rezervă.VI.. după ce luase cu el aparatul de radio emisiune ce avea la dispoziţie.Vol. este locotenentul de rezervă Moşoarcă. Pentru clarificare este cazul să fie cercetat funcţionarul Marius Niculescu. Tomescu Constantza. Col. piane. însă ştiu că a dat rezultatele scontate sub conducerea Lt.L. asupra celor petrecute. acţiona în toate domeniile printre care şi acel de urmărire şi exterminare al partizanilor sovietici. care în vara anului 1944 a lucrat sub conducerea acestuia la Oraviţa.S.. condus o parte din timp de Maiorul de cavalerie C. ascunşi în catacombele oraşului Odessa. bijuterii. fost omul de încredere utilizat la cabinetul lui Eugen Cristescu. * * * În ceea ce priveşte activitatea componenţilor şi în special a conducătorilor eşalonului S. Colonelului Perju. * * * Pentru perfecta stabilire a activităţii eşalonului I Operativ S. de asemeni. participant la rebeliunea din luna ianuarie 1941. trebuie serios anchetat numitul Silivăşeanu Toma. care a lucrat timp îndelungat la Odessa. Avea misiunea de a urmări informativ acţiunea poporului şi a diferitelor grupări. fost legionar. mari şi mici.F.I. şi-au adus tot felul de obiecte de valoare. a fost aşazisul “Centrul Odessa” camuflat sub denumirea de Secţia de Poliţie Militară. Asupra acestuia pot furniza informaţiuni complete şi serioase funcţionarul S.Greceanu . Colonelul Traian C. din Timişoara. om de care nu s-a lipsit nici cât a fost plecat ca şef al eşalonului şi care la Iaşi a colaborat cu ceilalţi pe teren. II: Succese şi eşecuri (1. a fost trimis ca şef al unei formaţiuni informative . Perju şi potrivit directivelor primite de la Bucureşti. o vie activitate.S. Colonel Perju. care avea sub conducere şi Subcentrul Cetatea Albă. omul de încredere al lui Eugen Cristescu. Stoian Gheorghe . de profesiune contabil. însă sub directa conducere a Lt.S. 399 . un om foarte rău.I. dactilograf în cadrele S.I.S. Centrul de la Odessa avea sub conducere mai multe subcentre în oraşele din Transnistria. care odată identificat şi interogat ar lumina pe reprezentanţii justiţiei poporului. a centrului Odessa.1943) În concluzie avea menirea să jefuiască pentru nevoile serviciului. Subcentrele pendinte de acest Centru au avut. Gănescu. icoane scumpe din aur şi argint. fost şef al Secţiei II-a contrainformaţii S.

Pace şi război .I. * * * Unul din colaboratorii de seamă ai lui Eugen Cristescu a fost până în ziua de 23 august 1944. fost Subsecretar de Stat al Departamentului Afacerilor Interne. totul făcându-se împreună cu el şi cu Maiorul german Sandu.I. unde a pus bazele primei sale averi.Jurnalul Mareşalului Antonescu * * * Lt. În anul 1939.S. În primăvara anului 1944. Niky Ştefănescu a reuşit să obţină avansarea la gradul de comisar şef clasa II-a. spre a se sustrage trimiterii pe zona de luptă şi încadrat o parte din timp ca funcţionar superior în S. Erau nedespărţiţi în orice împrejurare. şi-a stabilit Cartierul General în comuna Joiţa. Petrovici Grigore a început să lucreze şi pentru acesta. Desigur însă că acţiunea lui era mult mai mare şi mai valoroasă pentru germani. Petrovici Grigore a devenit omul său de încredere. pentru a înlătura trimiterile în lagăre şi ghetouri a evreilor. decât a unui simplu luptător. A lovit deseori în interesele românilor şi ale României. deşi acest ordin se conferea numai ofiţerilor şi soldaţilor care participau efectiv în luptă. În anul 1942 cu concursul nelimitat al Generalului Constantin Vasiliu Piky. bazat pe legătura de rudenie a lui Eugen Cristescu. lucrând în strânsă colaborare cu germanii. a fost decorat cu ordinul “Crucea de Fier cl. mai era încă agent în Direcţiunea Generală a Poliţiei. cunoscut sub numele de Sandu. Colonelul Ionescu Mihandru a însoţit pe Eugen Cristescu în toate deplasările în interiorul ţării şi în Transnistria.. A fost omul care a terorizat. Colonelul Ionescu Mihandru. Acesta în anul 1939. Lt. prin intermediul acelui Maior german. a maltratat funcţionarii mici şi în special şoferii. II-a”. odată cu instalarea lui Niky Ştefănescu la conducerea Corpului detectivilor din Direcţiunea Generală a Poliţiei. este că pe lângă ordinul “Vulturul german cu spade”. a reuşit să obţină “rectificarea gradului” a încă nepomenit în analele funcţionăreşti şi a devenit comisar şef depăşind gradul normal de comisar. nelipsitul Maior Sandu şi un Stat Major de încredere. unde s-a recomandat ca fiind Inspector de poliţie. unealta sa fidelă şi prietenul de beţii şi orgii. Colonelul Vasile Ionescu Mihandru.I. unde au ocupat nişte vile supra luxoase în timp ce personalul locuia în bordeie şi murea de foame. demisionat din cadrele active ale armatei. Om rău. iar în luna martie 1941 a fost detaşat cu acelaşi grad în cadrele S. judeţul Ilfov. Dovada că a lucrat cu o extremă fidelitate pentru interesele şi scopurile germane.I. nepotul său Petrovici Grigore-Guţă. a condus Secţia G (germană) şi a fost omul de toată încrederea. Pentru această fidelă colaborare.S. 400 . răutăcios şi urât de toţi funcţionarii Direcţiunii Generale a Poliţiei. Odată în cadrele S. a început să facă tot felul de afaceri veroase luând sume de bani.S.S. Odată cu instalarea unchiului său Eugen Cristescu la conducerea Serviciului Special de Informaţii. Eugen Cristescu însoţit de Lt. şi în special după înapoierea de la Chişinău. inclusiv orgiile şi beţiile pe care le făceau în unele ocazii şi cu radio Londra. veşnic nedespărţit de Eugen Cristescu. numai spre a satisface cerinţele şi ordinele germanilor. întreg personalul S. fiind un element neutilizabil deoarece era un profesionist necalificat.

I. * * * Unul din cei mai feroci asasini care a făcut parte din eşalonul S.1942 – 30. a fost Inginerul Luca Bughean. plecând la Bran. se face prin aceia că. iar Generalul Tobescu pe acela de Constantin Voinescu. A revenit în Capitală.I.Vol. ştiind că Dr. printre care unul “Patek Philipe”. bijuterii. A început să etaleze costume din stofă englezească. fostă la Teatrul Baraşeum. sub pretextul că urmăreşte activitatea legionarilor fugiţi din ţară. este agentul de poliţie Teodor Roşianu-Rellu. fost concentrat la S. A jucat un rol de seamă în dispariţia lui Eugen Cristescu. se pare luat în condiţiuni dubioase de la avocatul evreu Marcel Unterman. pe care-l avea la dispoziţie. Ion Mihalache şi alţi fruntaşi politici. * * * Un alt colaborator intim al lui Eugen Cristescu. care ar fi plătit cu viaţa lor un act necugetat al vreunui român ce ar fi asasinat un ofiţer român sau german.P. A fost omul care în unire cu Maiorul de cavalerie Marcel Iunian.1943) A făcut trafic de devize.S.. Informaţiuni largi s-ar putea obţine de la a treia sa soţie. Dovadă că este un om extrem de rău. care luase măsuri pentru stocarea unor mari sume de bani în Elveţia şi Portugalia. inclusiv tipografia.. împreună cu Generalul Tobescu. iar la Chişinău a secondat permanent pe Grigore Petrovici în comiterea crimelor şi jafurilor asupra vieţii şi averii 401 . Inspector la C. unde a locuit ascuns.. inele de aur masiv. de la Eugen Cristescu. Desigur voiajurile aveau un scop bine determinat şi interesau direct şi pe unchiul său Eugen Cristescu. membru marcant al organizaţiei “Blocul generaţiei 1922”. ceasornice de mare valoare. de care s-a despărţit şi de asta. devenind “democrat”. actele false fiind probabil opera fratelui său Gheorghe Cristescu. fost legionar.VI. locotenent de rezervă. deşi salvat de la moarte de Dr.1.S.A. Popescu. asupra sa. pe care l-au ascuns în diferite comune din judeţul Muscel şi apoi l-a plasat în comuna Stoeneşti . Kauffman Kosta. Dispune de o mare avere în obiecte de valoare. Eugen Cristescu a purtat numele fals de Eugen Trotuş.I. afacerist notoriu. În noaptea de 23 august 1944. protejatul lui Grigore Petrovici Guţă.S. conspirativ Orăşeanu. n-a pregetat să-l treacă pe tabelul ostaticilor evrei. anume Victoriţa. Acesta înlesnea legătura lui Eugen Cristescu cu Iuliu Maniu. devize şi lei. Toate aceste voiajuri le-a făcut având asupra sa. printre care membrii ai mişcării legionare şi organizaţiei cuziste. A devenit proprietarul unui automobil marca “Fiat”. care conducea Secţia tehnică S. mari sume de bani în valută forte. Este cazul a fi cercetată artista Ana Bogloslawa.S. Nu este exclus să fi urmărit şi aici o afacere bănească. Acesta a participat efectiv la masacrele din oraşul Iaşi. în urma unui scandal public şi care a locuit în ultimul timp în strada Antim nr. după circa 20 zile de lipsuri. în vila inginerului N. procurat între timp şi cu un automobil “Buick” proprietatea Serviciului Special de Informaţii.Muscel.I. într-un automobil al său marca “Mercedes”. A plecat de câteva ori în Elveţia şi Portugalia cu mari stocuri de franci elveţieni. II: Succese şi eşecuri (1.. Kauffman Kosta este un om foarte bogat. care după unele informaţii a plătit lui Petrovici suma de 300 000 lei pentru a nu fi trimisă în Transnistria. a dispărut din Capitală. Apoi a început să facă dese voiajuri în Germania. în unire cu Constantin Brighiu. a înlesnit dispariţia lui Eugen Cristescu.

. Teodor Roşeanu cunoscut şi sub numele de Rellu Cristescu a plecat apoi cu eşalonul S.N.A. Deşi prost şi fără cultură.. Aceasta îmi este declaraţia pe care o susţin şi semnez propriu.Pace şi război .Jurnalul Mareşalului Antonescu evreilor din ghetouri. 116-119). fond 40 010. „Tribunalul Poporului” 1946.S. greu de cercetat şi în special de dovedit. f. 402 . Se afla internat în lagărul de la Caracal. vol. Ionescu Victor Preşedinte. continuând opera de crime şi jafuri. spre inima Rusiei Sovietice. 10.I.S. indescifrabil (Arhiva C. ss. este un element tenace. ss.S.

Numele martorului: Gheorghe Davidescu Etatea: 53 ani Locul naşterii: Braşov Domiciliul: Bucureşti. penală. la care dată am trecut la Direcţia Afacerilor Politice. funcţiune pe care am îndeplinit-o până la 1 octombrie 1944. până în noiembrie 1940. am fost în concediu.Vol. La 9 ianuarie 1941. am primit funcţiunea de Secretar General al Ministerului (numire la care se referă adresa nr. La 1 octombrie am fost desărcinat de atribuţiunile de Secretar General tot la cererea mea. pen. 75 456 din 11 octombrie 1941) la stăruinţele fostului Secretar General. 152. la care dată am fost rechemat în Ad-ţia Centrală la cererea mea. Din august 1940. Conversaţia a avut loc în prezenţa a vreo 24 de persoane. II: Succese şi eşecuri (1. D-lui Ministru Alexandru Cretzianu. 153. conform art. care după ce îşi dăduse demisia în urma unor grave neînţelegeri cu Mihai Antonescu. Haga nr. 92 BUCUREŞTI PROCES-VERBAL De depoziţia martorului Gheorghe Davidescu. dar şi în viaţa economică. 157 şi art. 304 din pr.. în timp ce se lua ceaiul. I Str. adăugând că în curând România nu-şi va mai putea îndeplini obligaţiile sale faţă de Germania şi livrările vor suferi întârzieri.1942 – 30. În noiembrie am luat conducerea Direcţiunii de Studii a Ministerului. Am avut satisfacţia de a fi alături de bărbaţii care la 23 august au înfăptuit actul istoric de ieşire a României din Alianţa cu Puterile Axei. am însoţit pe Mareşalul Antonescu la Berchtesgaden şi am fost de faţă la prima parte a conversaţiei sale cu Hitler. 43 din pr. Str. până în mai 1941. privind activitatea sa ca Secretar General al Centralei în perioada 11 octombrie 1942 – 1 octombrie 1944 ROMÂNIA MINISTERUL JUSTIŢIEI TRIBUNALUL POPORULUI ACUZATORUL PUBLIC CAB. Mareşalul Antonescu a început prin a se plânge de complicaţiile pe care le creau legionarii nu numai în ce priveşte situaţia politică a ţării. declară: Am fost Ministru la Moscova din octombrie 1939 până în 2 august 1940. Davidescu. B-dul Ferdinand nr. credea că tradiţiile şi interesele Ministerului ar putea fi servite mai bine graţie cunoştinţelor pe care le aveam în ce priveşte organizaţia Ministerului atât în centrală cât şi în serviciile externe. ascultat în ziua de 3. anul 1945. Succesorul meu la Moscova a fost Dl. Hitler a arătat că-şi dă seama de aceste dificultăţi de care a avut 403 . confirmată cu adresa Ministerului nr.I. Ministru în cadrul MAE din Bucureşti. 8 Ocupaţiunea: Ministru Plenipotenţiar Jurând conform art. Ministru Gafencu până la izbucnirea războiului. 154. La răspunsul său. La 11 octombrie 1941. La 11 octombrie 1941 am primit delegaţie de Secretar General al Ministerului. 116 584 d