Noț iuni fundamentale ale psihologiei

• • • • • • • • • •

Afectivitate Aptitudini Atenție Comportament Condiționare Conștiință Creativitate Cunoaștere Deprinderi Traumă

• • • • • • • • •

Emoție Factori de personalitate Gândire Imaginație Instincte Inteligență Limbaj Memorie Motivație

• • • • • • • • •

Nevroză Percepție Psihometrie Psihoză Reprezentare Stress Senzatie Suflet Voință

PROCESE COGNITIVE DE BAZA PROCESE COGNITIVE SENZORIALE
Proces cognitiv senzorial = proces de prelucrare mentală a informaţiilor pe care le recepţionăm prin intermediul simţurilor noastre.

A. Senzaţiile
Ce sunt senzaţiile? Senzaţiile sunt procese cognitive senzoriale elementare care reflectă însuşirile concrete ale obiectelor într-o manieră nestructurată, în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor. Dicţionar: Stimul = factor (imagine, sunet etc.) ce acţionează asupra organelor de simţ. Analizator senzorial = ansamblu structural-funcţional format din organul de simţ cu celulele receptoare, căile nervoase de conducere a influxului nervos şi creier; analizatorul senzorial asigură producerea senzaţiilor Caracteristici ale senzaţiilor 1) Calitatea – proprietatea senzaţiilor de a fi vizuale, auditive, olfactive etc. 2) Intensitatea – depinde de: intentsitatea stimulului, integritatea organului de simţ, semnificaţia stimulului, starea de oboseală. 3) Durata – corespunde cu durata acţiunii stimulului. Perioada de latenţă = interval de timp (miimi de secundă) scurs între începutul stimulării şi producerea senzaţiei Imaginea consecutivă = imaginea ce persistă câteva miimi de secundă după încetarea acţiunii stimulului. 4) Tonalitatea afectivă – proprietatea senzaţiilor de a se asocia cu stări emoţionale (pozitive sau negative) 5) Valoarea informaţională – proprietatea senzaţiilor de a ne informa, de a reflecta însuşiri ale obiectelor Legile senzaţiilor 1. Legea intensităţii Se referă la faptul că între intensitatea senzaţiei şi intensitatea stimulului există o legătură semnificativă. În cadrul unor experimente de laborator s-a constatat că pentru a putea produce o senzaţie specifică un stimul trebuie să atingă o anumită intensitate, numită prag minim absolut. Pragul minim absolut: intensitatea minimă pe care trebuie să o atingă un stimul pentru a produce o senzaţie specifică. Pragul maxim absolut: intensitatea maximă pe care o poate avea un stimul pentru a mai putea produce o senzaţie specifică. Dacă acest prag este depăşit, fie nu mai avem senzaţii specifice, fie avem senzaţii de durere. Pragul diferenţial: intensitatea minimă ce trebuie adăugată la intensitatea iniţială a stimulului pentru a produce o nouă senzaţie.

1

ceilalţi analizatori se dezvoltă supimentar şi îi preiau funcţiile. gustattive. De exemplu. distinctive). olfactive etc. Dacă stimulul care acţionează repetat este unul slab (de exemplu ascultare unei întâmplări povestite în şoaptă). Dacă stimulul este însă unul puternic (de exemplu zgomotul repetat produs de un ciocan). tulburări funcţionale substanţe organ de simţ / receptori Ochi Urechi Nas Limbă Piele Receptori interni Receptori de durere (algoreceptori) Receptori interni Tensiunea musculară Tensiunea musculară Receptori interni B. setea) De durere Proprioceptive (postura capului. 2 . dar important. mai clar). Constrastul poate fi simultan (cei doi stimuli sunt prezenţi în acelaşi timp. corpului. culoare.). atunci când ne este foame recepţionăm foarte uşor mirosul unei pâini calde. în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor. atunci sensibilitatea scade (aproape că nici nu mai recepţionăm stimulii de o instensitate mai scăzută. semnificativ pentru persoană este foarte bine recepţionat de către aceasta (de exemplu. de exemplu contrastul cromatic dintre alb şi negru) sau succesiv (un stimul îl precede pe celălalt. o persoană nevăzătoare. Legea semnificaţiei Se referă la faptul că un stimul cu intensitate scăzută. cum ar fi un ciocănit în uşă). compensând astfel deficienţa. 4. Legea contrastului senzorial Se referă la evidenţierea reciprocă a doi stimuli cu caracteristici contrare. Caracteristici ale percepţiilor 1) apar numai în relaţia directă cu obiectul. atunci sensibilitatea creşte (începem să auzim mai bine. compensând parţial incapacitatea de a vedea. 3) apar aici şi acum. Percepţiile Ce sunt percepţiile? Percepţiile sunt procese cognitive senzoriale mai complexe care reflectă însuşirile concrete ale obiectelor într-o manieră structurată. 4) durata şi intensitatea percepţiilor corespund cu durata şi intensitatea stimulului. Legea adaptării Se referă la modificarea sensibilităţii analizatorului sub acţiunea repetată a unui stimul. chiar dacă brutăria se află la o distanţă considerabilă de noi). temperatura obiectelor Scăderea concentraţiei de nutritive Leziuni. 2) reflectă atât însuşirile esenţiale (formă. după care consumăm un aliment foarte acru). va avea auzul şi simţul tactil mai dezvoltate. mărime. Tipuri de senzaţii senzaţii Vizuale Auditive Olfactive Gustative Cutanate . 3. cu atât sensibilitatea noastră este mai mare! 2.Între pragul minim absolut şi sensibilitate există o relaţie invers proporţională: cu cât pragul minim este mai mic (cu cât stimulii pe care îi putem recepţiona au o intenstitate mai mică). 5. forma. cât şi însuşirile neesenţiale ale obiectelor (semne particulare. tactile şi termice Organice (foamea. Legea compensaţiei Se referă la faptul că atunci când un analizator senzorial este slab dezvoltat sau lipseşte. 5) au un rol major în adaptarea individului la mediu. membrelor) Kinestezice (mişcare) stimul Unde luminoase (electromagnetice) Unde sonore Particule de substanţe volatile Substanţe solubile (alimente) Textura. proprietăţi sonore. de exemplu când consumăm iniţial un aliment foarte dulce.

de mişcare (kinestezice). selectăm însuşirile esenţiale ale obiectelor şi construim schema mentală a acestora (reprezentarea). 3. chiar dacă se Modifică distanţa de la care este percepem. matematicii. Constanţa culorii: obeictul este perceput ca având aceeaşi culoare. IV. Cum se formează reprezentările? • • La început percepem obiectele şi fenomenele. Legile percepţiei 1. în acest moment asociem şi câte un cuvânt fiecărei reprezentări. chiar dacă se schimbă condiţiile de luminozitate. olfactive. precis. Tipuri de percepţii: vizuale. însuşirile sale sunt reflectate clar. DETECŢIA – sesizarea stimulului şi orientarea atenţiei asupra acestuia DISCRIMINAREA – detaşarea stimulului de fond şi recunoaşterea caracteristicilor sale distinctive IDENTIFICAREA – recunoaşterea obiectului (încadrarea sa într-o categorie. semnificative pentru persoană sunt mult mai repede şi mult mai bine percepute. Observaţia şi spiritul de observaţie • • Observaţia – activitatea perceptivă intenţionată. Legea constanţei perceptive: dacă se produc (în anumite limite) modificări ale condiţiilor de percepere. 2) redau în mod integral şi simultan toate informaţiile semnificative despre obiect ( nu doar acele informaţii ce pot fi percepute din poziţia pe care o avem faţă de obiectul respectiv). gustative. Legea integralităţii : obiectul perceput este reflectat în totalitatea însuşirilor sale (ca un întreg). ele constituind câmpul perceptiv. dar semnificative pentru scopurile persoanei. Cu ajutorul gândirii. 3) obiectul reflectat prin reprezentare este desprins de contextul în care odată a fost perceput. fizicii • elementelor de fond Tipuri de iluzii perceptive: optico-geometrice. 5. Limbajul joacă un rol important şi în accesarea reprezentărilor. orientată spre un scop şi organizată. Reprezentarea odată formată este stocată în memorie. în schimb celelalte elemente care îl înconjoară sunt reflectate mai slab. II. Iluziile perceptive Iluziile perceptive sunt percepţii deformate ale obiectelor. kinestezice etc. ne activăm reprezentarea mentală a obiectului 3 . pe baza experienţei anterioare) INTERPRETAREA – stabilirea semnificaţiei obiectului perceput. Atunci când rostim cuvântul barcă de exemplu.Etapele procesului perceptiv I. obiecte imposibile. chiar dacă este perceput din poziţii diferite. senzaţiile şi percepţiile reprezintă sursele informaţionale ale reprezentărilor. 2. prin urmare limbajul joacă un rol important în formarea reprezentărilor. Ele apar datorită: • efectului de contrast • încălcării principiilor logicii. auditive. 4. Reprezentările Ce sunt reprezentările? Reprezentările sunt procese cognitive senzoriale ce reflectă însuşirile concrete ale obiectelor. Legea semnificaţiei: obiectele importante. într-o manieră unitară dar schematizată. prin urmare. Legea selectivităţii: atunci când un obiect este perceput. C. în absenţa acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor Caracteristici ale reprezentărilor 1) reflectă doar însuşirile semnificative ale obiectelor şi fenomenelor. în timp ce toate celelalte însuşiri sunt reflectate mai vag. cutanate. • • • Constnţa mărimii: obiectul este perceput ca având aceeaşi mărime. Constanţa formei : obiectul este perceput ca având aceeaşi formă. Spiritul de observaţie – calitatea de a percepe detalii mai puţin evidente. III. Legea structuralităţii: în structura imaginii unitare însuşirile care comunică cea mai mare cantitate de informaţii ocupă primul plan şi sunt cel mai bine percepute. obiectele percepute îşi conservă proprietăţile.

reprezentarea procesului de fotosinteză. III. 5. ex. Tipuri de reprezentări I.caracteristici ale gandirii sunt: a) Flexibilitate-schimbarea prompta a directiei b)Fluiditatea ( cursivitatea) c)Originalitatea. si caract. reprezentările grafice ale figurilor geometrice în probleme de geometrie) Contribuie la procesul de imaginaţie şi creaţie Reglează activitatea umană (ex. prelucreaza informatii despre relatiile catergoriale sub forma judecatilor. fiinţelor. reprezentarea unui OZN) La ce servesc reprezentările? • • • • Readuc în minte imaginea obiectelor sau fenomenelor care nu pot fi percepute în momentul prezent Pot fi punct de plecare pentru rezolvarea de probleme (ex. notiunilor si rationamentelor. a) ANALIZA -descompunerea mintala a componentelor unui intreg -compponentele pot fi elem. 2. o reuniune de insusiri esentiale ale unei clase de ob/fiinte -functia cea mai imp. procesuala fiindca trece prin mai multe secvente pentru a ajunge la produsele sale: concepte. d) Elaborarea . a familiei etc.Sub aspectul conţinutului. problem. ex. Reprezentări anticipative – reprezentări ale unor obiecte sau fenomene care nu au fost niciodată percepute în realitate (ex.efort intelectual sustinut. ex: elem struct: Scaun. reprezentarea propriei camere. fenomenelor care au o anumită semnificaţie pentru individ. necesar finalizarii activ intel. dar sub aspectul procesului de producere acestea se aseamănă mai mult cu gândirea. faze sau etape ale unui proces si insusiri ale unei Notiuni.) 2. În funcţie de operaţiile implicate (operaţia de reporducere sau de anticipare) 1. general in lucruri. Reprezentări reproductive – reprezentări ale unor obiecte percepute anterior (reprezentarea unui oraş) 2. -dupa Guilford -principalele. reprezentările se aseamănă mai mult cu percepţiile (reflectă însuşiri concrete ale obiectelor într-o manieră unitară). /identifi / interpreatare 4 .delectia/discrim. Operatiile Gandirii. -e discursiva . -are rol central in psihicul uman deoarece coordoneaza si valorifica toate celalalte preocese si functii psihice -are ca obiect ceea ce este constant . În funcţie de gradul de generalitate 1.ca manifestare a unui stil cognitiv orientat spre nou. Def: G este proces cognitiv complex care cu ajutorul operatiilor intelectuale. concluzii -unitatea de baza a G este Notiunea. 3. structurale ale unui ob. idei. 1) Def. Reprezentări generale ( reprezentări comune mai multor persoane. Reprezentările vizuale Reprezentările auditive Reprezentările olfactive şi gustative Reprezentările cutanate Reprezentările kinestezice II. -domeniul de performanta al G este rezolv. În funcţie de analizatorul dominant 1. reprezentarea formelor geometrice). 2. reprezentarea traseului cel mai scurt din punctul A in punctul B ne ajută la economisirea timpului de care dispunem!) PROCESE COGNITIVE SUPERIOARE Gandirea. Reprezentări individuale (reprezentări ale obiectelor. a G este Intelegerea prin care necunoscutul este transformat in cunoscut cu ajutorul propriului bagaj de cunostinte. 4.spatar/sezut/picioare Faze-fazele perc.

adica numarul de ogiecte la care se refera notiunea. gandiri (analiza. considerate concrete. permit intrarea in posesia unei definitii. d) GENERALIZAREA.varstei copilariei. distanta mare . de concret sau cele mai abstracte. oper.vechile cunostiinte constituie un cod pt decodificarea inf.Insusirile-Omul-mamifer/biped/inteligent/sociabil b) SINTEZA. intelect.intelegere spontana. De aceea abstractizarea are doua aspecte: pastrarea insusirilor esentiale.este oper. . de ob/fiinte -N cuprinse de sistem cognitive uman. generale. commune. imediata. pot fi:.se gaseste un echivalent pt datele mai noi in bagajul de cunostiinte . explicit la realitate Formarea N are 2 aspecte a) trecerea d l N. distanta mica intre cunos. dupa grad de dificultate:. omul desprinde semnif.consta in surprindrea a ceea ce este essential. unei cauze / desc unei interdependenzte / detasarea unui principiu functinal / surprinderea unei copelatii intre fen. commune. ale unei categorii de obiecte intr-un nou model informational care este o noua notiune. -sunt mereu generale-diverse niv de generalitate . & necunos. noi . epimirice=> stiintifice Factori: -imbogatirea exp. c) ABSTRACTIZAREA. pentru o clasa de obiecte. printro piramida de concepte -in aceasta fiecare N are pe verticala un loc fix. 3)Notiunile si formarea lor: Def: -Notiunea este un model informational obtinut prin integrarea selectiva a insususirilor comune pentru o categorie de ob/fiinte -N este intotdeauna abstracta-pe diverse nivele de abstractizare(cele mai aprop.O conditie a decodificari.decodificarea e multifasica 5 . Generalizarea are 2 aspecte: 1)aspectul intensive ce consta in stabilirea intensiunii noii notiuni. fiindca altfel s-ar incalca legi logice (extensiunea N) . discursiva. G.) 4) Intelegerea. ob & actiunilor acesta se realizeaza prin raportarea noilor inf la fondul de cunostiinte asimilate . percetive / dezv.inteleg.simpla indentificare / descop.nedezv oper. treptata. b)Stiintifice-contin toate ins esentiale . generaliz. 2)aspectul extensive prin care se stabileste extensiunea noii notiuni.este o operatie sintetica ce reuneste insusirile esentiale. -cu ajut. necesare intelegeri celor noi -sarcinile Intel. accidentale sau trecatoare Cauze: -o exper perceptiva redusa . abstractiz. considerate abstracte si eliminarea insusirilor specifice fiecarui obiect. reflecta legile realitatii si se raport.(domeniu al cunoasterii) pot fi reprezentate.selectia vechilor cunos. opusa analizei care reuneste componentele disparate pt a reface un intreg . A abstrage inseamna a scoate factorul comun dintr-o multime. unde imaginea intuitive se pierde.nu sunt izolate ci au relatii intre ele( rapoturi logice de ordonare) ex: Metale e supraordonat tuturor N/ Fier e subodrdonat & feroaselor & metalelor 2 feluri de N: a)Empirice-spec.N e traita in plan subiectiv ca semnifcatie al unui cuvant ce denumeste o categorie. ce contin ins generale si insusiri neesentiale. intel. adica a insusirilor esentiale. oper. comun. / comunicarea cu adultii/ instructia scolara / insusirea limbii& culturii b) trecrea d l N mai apropiate de particular la N mai genrale prin aplic.

Fara ea am trai intr-un continuu prezent. nu se pierd fara urma din minte ci se sedimenteaza. psihic de intiparire. un calcul etc.adica e in concordanta cu particularitatile de timp&spatiu ale situatiei. sunt reorganizate. de P are efecte formative Memoria 1. >M implica motivatia si afectivit. invatarea rezolvarea de probleme n-ar fi posibile. prob. -selectiva. . transformate in timp. se straduieste sa depaseasca obstacolele prin mijloace cog. nu e o copie foto. -M e o capacitate psihica absolut necesara. comportamentul ar fi haotic. apare ca im obstacol cognitiv. Algoritmice: rezolv. imagini. ar trebui mereu sa fie luate de la capat. >materialul memoriei. Prob. conform cu varsta.Dupa grad de struc. atat in subiectul ce memoreaza cat si in materialul de memorat. -impresii.. retinem cu aproximatoe. in relatiile dintre sub. unei ecuatii.5) Rezolvarea de probleme -e domeniul de performanta al G. Euristica: barca om.stare) -relativ-fidela. e restructurat cu ajutorul Gandirii. -M interactioneza cu toate celelalte procese si capacitati psihice: >materialul stocat de M provine din contactul senzorial cu realitatea concreta. interesele fiecaruia -situationala. cu trebuintele. intreprinse contureaza domeniul rezolvarii de probl. iar asumarea sarcinii de a depasi obstacolul si demersurile cognitive. & lumea sa. aspiratiile. -M e o capacitate. Experientei anterioare anteriaore de cele noi. -prin functiile sale . Intelegerea. . instabil. >M implica un efort voluntar deci vointa > in realizarea M intervin si trasaturile temperamentale si caracteriale.adica aduce modificari si transformari. dorintele subiectului. o dificultate se prez. 6 . vie sau nevie. DEf: Prob. generala a intregii materii. cultura. necunoscut iar cunoasterea. ganduri si emotii. ex: Prob.problema apare ca obstacol cog. pt a fi refolosite apoi. sunt sintetizate -rezolv in grup are urmatoa. specializarii -creste emulatia -frag. inform. ambianta. careia ii ofera necesarul de informatii pentrut operare.retinem si reactualizam doar anumite informatii.M . dar si cu starea interna a subiect.. intrucat retinerea si pastrarea se fac in coresp.M reda trecutul ca trecut impiedicand producerea halucinatiilor Caracteristici -e activa . fara durabilitate in timp. ca o laguna a cunoasterii -intai apare situatia problematica cand sub. stocare si reactualizare selectiva a informatiei. doar sub influenta datelor senzoriale. Totul ar fi nou. adaptate la necesitatile de moment. sudand elem. M asigura continuitatea vietii psihice. avantaje: -posibilit. constata ca nu are mijloacele de a depasi o lacuna a cunoasterii ori de a realiza o sarcina. deoarece sub. a) bine definite:implica strategii algorotmice( la crearea unei metode=> descoperiri altor antibiotice -in P complexe intai se fragmenteaza P si se rezolva separat apoi rezul.(ora. def: M e proc.definitie si caract. de specialitate -potential inf & oper mare rezolv. sexul. de probleme: . vulpe capra varza Categ.

dupa prezenta sau absenta Gandirii a Intelegerii: a)Memorarea logica . fixarea.8-10 min b) pastrare de lunga durata.. 7 . stocarea informatiei pt un anumit timp a celor memorate. -in timpul pastrarii materialul "dospeste" . b) Memorarea mecanica. sensurilor si semnificatiilor materialului. implica simpla repetare a materialului. cu sens e pastrata mai bine decat ce fara. intervenind in activitatile Grele. cu interesele si necesitatile profesiunii. includerea lor in noi relatii cu bagajul propiu de cunostiinte. cu ajutorul lor punem stapanire pe propia conduita mnezica (ex idei princ) -inteligibila. portative muzicale) -avantaje: . date.Memorarea infor. numere de telefon. dupa prezenta sau absenta scopului. activitatii. depunerea unui efort voluntary.) 2. Duce la o invatare formala si ineficienta -uneori pare a avea succes . Forme: 1. doarece implica reorganizarea. Procesele si formele Memoriei. -M nu e un proces pasiv ci dovedeste un carcater activ si selectiv fixand inform. intamplatoare dar e dependenta de particularitaile mai deosebite ale stimulilor care se impun de la sine -are un rol imens in viata omului.bazata pe intelegere si descifrarea. Pastrarea inform. e prima faza si de modul ei de realizare depind si celallate faze.. -materia. -nu presupune o mobilizare speciala. B. sistematica. dar efectele ei sunt fara autenticitate sau durabilitate in timp -totusi in anumite situatii mem.idei princ. utilizarea unor procedee speciale de usurare a M (ex. in mai multe faze/procese : A. sa depinde de stabilirea constienta a scopului. in concordanta cu necesitatile individului. 2. retinerea mai buna a frazelor cu sens cu sens decat a cuvintelor izolate) -concluzii:-nu exista forme necesare sau nenecesare. datorita legaturilor stabilite in acest timp intre noile informatii si bagajul de cunostinte. Fiecare e utila in functie de conditii si nevoi.-mijlocita.la cativa ani 2. memorate. Pare simpla. intentiei si efortului voluntar: a) Memorarea involuntara(neintentionata.dupa durata: a) pastrare de scurta durata. b)Mem.sens. Se pastreaza diferit dupa forma in care a fost memorat materialul ex -un text sub forma ideilor princ.Economicitatea(nr. dynamic. Retinere de nume. voluntara e organizata. se pastreaza mai bine decat in forma textuala. -intre ele nu e o ruptura ci o onteractiune stransa.autenticitate (reunirea organica a formei cu continutul) . Materialul e organizat dupa criterii de semnificatie. capata noi valente. mecanica e necesare (ex. depinzand de gradul de interactiune cu activitatea desfasurata -productivitatea ei depinde de corespondenta inform.pentru a efecientiza M folosim mijloace de memorare. dificile. -e un proces activ. datorindu-i cea mai mare parte din experienta achizitionata. -M presupune o desfasurare in timp. -denumita si intiparirea. -nu exista forme productive sau neproductive ci doar inegal productive. -productiv.de la 1o min.efectuata in lipsa intelegerii. Clasificare: 1.dupa forma pastrari: a)pastrare in forma in care materialul a fost memorat b) pastrare cu modificari ( diminuare/ amplificare) -durata si forma pastrarii depind de conditiile de memorare si particularitatile materialului memorat. Inform.adica presupune intelegerea celor memorate. -retinerea . mic de repetitii) -Productivitate-eficienta memorarii (ex.

C. Memoriei -conditia principala . pozitia mat. mai bine f). ordinea mem. Educarea si optimiz. timpul de memorare creste in progresie geometrica.cantitatea mare a mat.de conditie sau de mijloc. datorita insuficientei invatari. avem doua forme. in fiecare zi M trebuie antrenata -M isi optimizeaza. prezenta interesului . ce indeplineste rolul de scop al activ. Ex. Reactualizarea informatiilor. cele intuitive . . Performantele in functie de urmatori factori: 1. de la inceput si sfarsit se retin mai bine decat cele de la mijlocul seriei de continuturi.cu cat mat. c) Volumul materialului . avem doua forme: a) Recunoasterea presupune prezenta modelului informational cerut si presupune o simpla comparare intre acest model si ce avem in minte. g) ambianta. si cu sens se intiparesc mai bine dacat celalate. e mai nou cu atat efortul e mai mare. reconstruirea rationamentelor si demonstratilor b) stabil. d) recurgerea la procese de sustinerea vigilentei: exercitii de inviorare. b) Reproducerea presupune absenta modelului informational cerut si o confruntare mintala a informatiilor detinute pentru a reactualiza informatia corecta. stabilirea asem. mat. determina un efort si un timp mai mare de memorare. Testele grila simple. obiectivi: a) natura materialului : intuitiv sau abstract. b)dispozitia interna (ex. M este exercitarea. -Dupa durata reactualizarii. a educabilitatii. in strcutura seriei. se mem. M 4. activ. b) Gradul de organizare si sistematizare a materialului . unor repere: sublinieri. si scopuri variate precum: pt cat timp memoram. functia de aducere aminte c) stabil.Diferentele individuale si calitatile Memoriei 8 . in cadrul activitatii -de scop . -Este scoaterea la iveala I infoermatiei memorate si pastrate in vederea folosirii ei. a) Reactualizare spontana. exact la cerere.poate fi stimulativa ori inhibitiva => linistea .descrptive. clara a scop.. diverse cu eficienta diferita : retinem: ce auzim(20%) citim(10) vedem(30) vedem si auzim (50) spunem(80) spunem si facem(90) -actiunile combinate cresc productiv. cat de precis sa fie mem. daca mat. creste in progresie aritmetica. sageti. 3. sistematica si permanenta. Factori subiectivi a)-gradul de implicare al subiectului presupune modificarea materialului si depunerea de efort voluntary. scheme grafice. culorile etc Procedeele de optimiz. b) Reactualizarea cu intarziere.Fact. poz /neg) c) Sustinerea motivationala. stabilirea ideilor logice principale . descriptiv sau explicativ cu sens ori fara. -trebuie stabilite pe langa scopul major al activ.cele structurate logic reformulate pt a fi bine inteelse sunt mai bine memorate. -Dupa prezenta sau absenta modelului informational. comprese reci la ceafa etc e) Folosirea unor actiuni cognitive. coresp cu aspiratiile si dorintele subiectului cu scopurile sale d) starea de sanatate 2. si deoseb.sens. mediatori ce indeplin. e) locul si rolul mat. d) Gradul de noutate . cand se face reactualiz. a Memoriei: a)Prelucrarea si ordonarea logica a mat. Noile cunostinte trebuie legate de experienta anterioara. mat.

materialului memorat >repetarea esalonata. inlatura uniformitatea si oboseala > Rep. De ce uitam? : oboseala. ideile esentiale se retin mai mult. Comunicare si cunoastere -comunicarea este proces de transmitere de informatii. de repetitii si de efort -trainicia pastrarii .mijloace: >repearea. mater. 3. echilibrand sistemul cognitiv. 5. informatiile inactuale. -promptitudinea reactualizarii. -schema comunicarii intre doua persoane cuprinde: -emitatorul cel care transmite inform. . adica acuratetea reactualizarii. e mai productiva decat cea comasata. M se realiz. continutului. Combaterea uitarii.Uitarea e mare imediat dupa invatare. M solicitata de profesiune Calitatile Memoriei: . . Limbajul: 1. Uitarea e un fenomen negativ.vizual. apoi mai lenta. Niv proceselor sau fazelor Memoriei -intiparire. activitatii. sentim) -M motorie (miscari) -diferentierile se datoreaza unor predispozitii innascute . reactualiz. de timp in memorare .pastrare.Memoria.niv organelor . Ritmul uitarii: .conmservarea buna pe o perioada lunga de timp -fidelitatea reactializari. bazata pe separarea in timp a repetitiilor.in raport cu M . -rapiditatea intiparirii-economie. dar in raport cu necesitatile practice e un fenomen. auditiv. suprainvatare .. . profesiunii etc. la urmatoarele nivele: 1. ori particularitatilor de presonalitate ori experientei de viata. si uitare -uitarea e un fenomen natural. pozitiv. de simt.formele uitari: >uitarea totala > reproducerile.olfactiv.elasticitatea sau supletea M e capacitatea. 9 .este bine sa se foloseasca acel tip de M mai avantajos ori sa se dezv. psihice-M verbal-logica(idei. . fara ea mintea s-ar incarca si n-ar mai putea invata cunostinte noi . partiale >lapsusul – uitarea de moment ce uitam?: > inf.-specializ. relativ necesar.cuv) -M imaginativa(imag) -M afectiva (emotii. adica reactualizarea la cerere. Niv. cu care putem opera. 2. . rapid.Volumul M-cantit. de a acumula cunostinte noi reorganizand pe cele vechi. textului cu cuvinte proprii cu inteles e mai productive. la anumite intervale de timp > rep. neactuale > detaliile > dar si inf necesare . proasta invatare. uitarea fiind o supapa care elimina. gustativ. il face suplu .

frazele lungi incarcate de epitete sunt decorative. semnele prin care e transmisa inform. naturala.Limbajul activ. monologat -in imbajul colocvial & dialogat rolul de emitator si receptor alterneaza.implica receptionarea si intelegera mesajului. fiind un ax al sistemului psihic uman. Limbajul. -poate fi aluziv . -Limbajul pasiv. datorita experentei comune a participatilor -Limbajul monologat e mai dificil. sa fii accesibil -expresivitatea in Limbajul oral realizata maximal. -canalul de comunicare -mesajul –informatia transmisa -receptorul –cel care primeste inform. fenomene.Functia ludica sau de joc . Intonatia face ca fraza sa fie corecta. mimica. Forma de baza. relatii. de substituire a unor obiecte.Functia dialectica ( de formurale si rezolvare a contradictiilor) 3 Formele Limbajului . este viu si dotat cu un ansamblu de mijloace de expresivitate tipuri: colocvial. adaptata situatiei si intentiei.Limbajul pasiv il precede pe cel activ si e mai bogat Forme a) Limbajul Oral. realizata prin intermediul Limbii & a tuturor resurselor ei.variatiile de intensitate pun in evidenta anumite idei. ce face posibil fenomenul de constiinta.Functia cognitiva (de integrare. 2. trebuie sa sustii singur firul expunerii. -Limbajul si Gandirea sunt strans legate si se interconditioneaza fara a fi insa fenomene identice.si modul de stricturare sunt importante Frazele scurte imprima comunicarii ritm si claritate. postura. indirect . imagini. concreta a Limbajului este vorbirea.= activitate de cimunicare interumana. prin formule verbale sau alte semne) -Functia expresiva (de manifestare a unor idei. modifica sensul comunicarii -Lungimea frazelor. relatii. -intonatia . conceptualizare. . de transmitere de informatii .prococesul de pronuntare a cuvintelor si de fixarea lro in scris. dialogat. imaginilor.sau variatiile in registrul de inaltimi al frazelor pronuntate este generatoare si comunicativa de sensuri. -Vorbirea = activ. elaborare a Gandirii) . sa te organizezi bine . -mijloace extralingvistice.Functia symbolic-reprezentativa. -toate mijloacele de expresie trebuie sa fie subordonate continutului de idei. prin cuvinte dar si prin mimica. de comunicare ce se insuseste treptat se invata si sistematizeaza prin exersari/ expreriente ce incep in copilarie si se extind pe parcursul vietii.Functiile Limbajului -Functia de comunicare. Forme: -accentul . imbajul are in sistemul psihic uman un rol important. -codul = sistem de semne prin care se semnifica ceva def. sa ai cursivitate.gestica. sentimentelor ce se 10 .forma fundamentala a Limbajului. Pot interveni prescurtari si comutari de sens. gestica etc) -Functia persuasiva (de convingere) -Functia reglatorie ( de determinare a conduitei sale sau a altei persoane) .-codul. -conexiunea inverse prin care se face autoreglarea transmisiei.

si reprezinta chiar arhitectonica acestei lumi subiective. -vorbirea interna. conducere dinlauntrul si coordonare a Limbajului oral & scris. -reducand succesitivitatea la simultaenitate vadeste o mare viteza de lucru cu mult mai mare decat cea a vorbirii -Limbajul intern indeplineste Functii de anticipare. c) L intern.limbaj . naturala. canal de comunicare. -anticipativa. erori gramaticale sau licente de expresie. este principalul mijloc de comunicare în societate. Functia de comunicare: transmitere de informatii de la o persoana la alta b. se interconditioneaza. cod (sistem de semne prin care se semnifica ceva). sustituind cuvintele cu imagini si fixandu-se asupra actiunilor si calitatilor. imagini.transmit b) Limbajul scris – este mai pretentios. a. de posibilitatea de a reveni prin corecturi & completari. vorbirea fara înteles sau continut cognitiv este o simpla forma fara continut Functiile limbajului a. e centrat pe intetesuri.e o rampa de lansare pentru formele de Limbaj extern -Forme : -automatizata -pasiva. uzand de prescurtari. nu-si permite discontinuitati. se transmite istoric limbaj: activitate de comunicare interumana vorbirea: forma de baza. componentele comunic 535x232f 59. limba . explorarea realitatii.in scris L e reglementat mai sever. sunt strâns legate.se desfasoara in sfera lautrica. receptor. proiectare. concreta a limbajului c. conexiune inversa de la receptor la emitator b.rii: . Functia cognitiva: fixarea rezultatelor activitatii de cunoastere.vorbire: limba: un complicat sistem de coduri. . .emitator. mesaj. intern. B. necesita o activitate de elaborare a frazei in raport cu un plan prealabil si nedispunand de un context situatonal de sustinere prin dialog. condesnsari. Comunicare si cunoastere Comunicarea este un proces de transmitere a unor informatii. prezetand un maxim de economocitate. clarificarea cunostintelor 11 . mintala. pe indei. este o vorbire cu sine insusi si pentru sine -Limbaj asomor.gândire: 2. pregateste limbajul oral & scris. limbaj . LIMBAJUL 1. normele gramaticale si normele logicii sunt solidare si simetrice la un nivel evoluat nu se poate gândi fara mijloacele limbajului.

limbajul scris trebuie sa se conformeze normelor de sistematizare. gestica. d. -RELATII – fata de memorie care are un character reproductive.1. dar si gestica. constructii artistice Functia dialectica: de formulare si rezolvare a contradictiilor Formele limbajului a. de la el pornind celelalte tipuri. topica "Exista 100 de feluri de a spune nu si 1000 de a spune da" George Bernard SHAW b.. . mimica Functia persuasiva: de inductie la o alta persoana a unor idei. limbajul scris: este mai pretentios.) uneori neconstientizata.Imaginatia are un rol important in procesul de adaptare creatoare a omului la situatii noi. Functia simbolic-reprezentativa: de substituire a unor obiecte Functia expresiva: manifestarea nu doar prin cuvinte.. luarea în considerare a reactiei auditoriului monolog oral absolut: de multe ori iese înafara normalului monolog interior: poarta caracteristicile unei conversatii cu sine însusi specifica pentru limbajul oral este expresivitatea pronuntata (prin mimica. imaginatia e cu atat mai valoroasa cu cat 12 . reduce succesivitatea la simultaneitate. e. limbajul intern. limbajul oral: este cel mai important. întrucât lectura reprezinta o operatie mai dificila decât audierea.c.cu ajutorul imaginatiei. asonor. 3. colocviul si dialogul: au un caracter adresativ. . f. limbajul intern: spre deosebire de vorbire (realizata pe mai multe faze succesive cu consum de timp). accentul. stari Functia reglatorie: conducerea conduitei unei alte persoane si a propriului comportament Functia ludica: asociatii verbale.Asigura elaborarea mentala a scopurilor activitatii si planului ei de desfasurare. -ROL. limbajul monologat: monolog public: presupune conexiunea inversa. -Def. redactarea trebuie sa tina seama de destinatia sa mijloacele extralingvistice sunt substituite aici cu semnele ortografice c.Imaginatia este un process cognitive superior de elaborare a unor imagini si proiecte noi pe baza conbinarii si transformarii experientei. este dependent de elementele situative a.2.receptor alterneaza continuu îmbogatind astfel continutul discutiilor a. are o extraordinara viteza de lucru Imaginatia 1) Definire si caracterizare. rolul de emitator . motiv pentru care au o eficienta ridicata. g. h. omul depaseste prezentul organizandu-si viata dincolo de indicatorii perceptive.

e) Rearanjarea – presupune dispunerea diferita a componentelor unui ansamblu.memoria ii ofera imaginatiei material pentru combinarile ei. intretin o receptivitate crescuta pentru anumite elemente ale realului. h) Modificarea – inseamna schimbarea unei insusiri a unui obiect sau unei finite pentru a crea un effect nou. Omisiune: ciclopi.consta in separarea unuielement structural dintr-o structura. calculatorul. j) .procedeul imaginative este un mod de operare mintala ce presupune o succesiune de compuneri si descompuneri ce duc la crearea unor produse originale. intelectuale si affective ale altcuiva. psihologul se transpune in starile celui consiliat. centaur. a) – Aglutinare. b) – Multiplicarea si omisiunea. schema iluminarii clasei. liliputani. Personaje tipice din literature: Catavencu.rezultatele ei se deosebesc mai mult de experienta de la care pleaca. zeul Shiva. ex. i) – Substitutia – presupune schimbarea unui element structural dintr-un ansamblu. Hagi tudose. Este modificarea numarului de prezente ale unui element structural la un obiect sau la o fiinta pentru a crea un effect nou. .Noul creat de imaginatie implica toate procesele psihice. -momentele de intense traire afectiva sunt urmate de cresterea productivitatii imaginatiei. Ex. 13 . Ex. Ex.Emotiile stimuleaza evocarea experientei anterioare si combinarile neasteptate ale acestora. -def. proiectul architectonic. . pasari-lati-lungila. Laleaua neagra.. -Limbajul. general in realitate ori logic posibil. f) Schematizarea – consta in selectarea celor mai importante componente ale unui ansamblu si inlocuire lor cu simboluri care apoi alcatuiesc schema acelui ansamblu. . pentru a obtine efecte noi. flamanzila. Trenul cu perna magnetica. 2) Procedeele imaginatiei. Ex.Motivele.daca prin gandire omul cunoaste si intelege ceea ce este essential. videotelefon. . rearanjarea mobilei in camera. proteze. iar imaginatia contribuie la elaborarea ipotezelor si la gasirea strategiei potrivite in rezolvarea problemei. Prototipuri ale unor produse industriale. radiocasetofon. imaginatia exploreaza nelimitat necunoscutul. tanase scatiu. studierea principiului functional si reproducerea sa pe cale artificiala. Ex. setila..gandirea ghideaza productia imaginative. automobile cu volan pe stanga sau pe dreapta.. fiind o conditie necesara a imaginatiei. Ex. diminuare: pitici. hidroglisorul. cu altul care functioneaza pe baza unui alt principiu functional. ochila. vitoria lipan etc. Ex.Imaginatia contribuie la formarea trasaturilor de personalitate si exprima intreaga personalitate. sunt puse in relatie in raport cu o idee directoare formulate verbal. Sirena. . Ex. Bratul mechanic. ca si trairile affective. Automobile cu motor pe stanga sau pe dreapta. degetica. Ex. situatii tipice din literature. g) Tipizarea – presupune selectarea insusirilor commune unei categorii de personae sau obiecte si reunirea lor intr-un model informational tipic pentru acea categorie. d) Diviziunea. organe artificiale. viitorul. cerber. . perceptronul. necesar. amplificare: uriasi. minotaur. reprezentarile. intr-o noua structura. Ex.Empatia – capacitatea transpunerii in starile senzoriale. c) – Amplificarea si diminuarea– presupun modificarea proportiilor dimensionale ori calitative ale unor finite reale. roboti. Ex. Actorul se transpune in starile personajului. emotiile sunt conditii activatoare ale imaginatiei. .multiplicare: Balaur cu 7 capete. profesorul se transpune in starile intelectuale ale elevului.consta in reunirea unor elemente structurale care au apartinut unor obiecte sau finite diferite. racheta cu mai multe trepte. tom degetel. originalitatea acesteia. . genereaza legaturi si restructurari noi. directionari ale combinarilor imaginative. calaretul fara cap. Schema unui aparat electric.prin cuvant sunt evocate selective ideile. monociclu.

excesul de reverie duce la neamplinirea dorintelor in realitate.reveria ocazioneaza combinatii noi. respingerea rutinei. e) Visul de perspectiva – e o forma active. Are o evolutie fantezista iarsubiectul urmareste pasiv inlantuirea de imagini si uneori poate dirija cursul lor. de trebuinte de autorealizare. a unor constructii tehnice. .Combinatorica sa e complexa. . productii artistice. .imaginatia creatoare . . cand reglajele slabesc. . o faza a ciclului de somn si care are un caracter scenic. . E o imaginatie reconstitutiva. b) Reveria.3) Formele imaginatiei. unifica toate disponibilitatilepersonalitatii si are sustinere afectiv motivationala valoroasa. asteptarile persoanei.asigura motivarea activitatii curente. emotii.E implicate in aparitia ipotezelor. ideile considerate imorale. neputand dirija si nici intelege imediat. subiectul fiind ca un spectator.dupa prezenta intentionalitatii in actele imaginative avem: a. curiozitatea.. originalitate.Stimuleaza atentia in lectura cartilor. dorintele apar in prim plan si actualizeaza acele imagini legate de satisfacerea lor. .Visul e o inlantuire de imagini. descifrate. . inventarea unor noi cai si metode.in timpul visului se reorganizeaza materialul psihic. ilicite. . fiind cu atat mai valoroasa cu cat e maai aproape de real. . a optiunilor profesionale si a actiunilor de autoeducare. si ingeniozitate. reflectii care apar in starea de somn paradoxal. Def – Reveria consta in derularea unui plan mintal cu imagini si idei propulsatede dorinte si asteptari. originale si poate duce la solutii inedited. -Reveria e un experiment mintal privind implinirea dorintelor si reprezinta realizarea lor fictive. .imaginatia voluntara – imaginatia reproductive .visul de perspective a) Visul din timpul somnului – are loc in timpul unei faze a somnului numita somn paradoxal.. . si voluntara a imaginatiei si consta in proiectarea mentala a propriului drum de dezvoltare in accord cu posibilitatile personale si cerintele sociale. c) Imaginatia reproductiva – e o forma active. valorifica combinatiile neasteptate din inconstient.visele au un caracter symbolic deoarece continutul psihic e inlocuit cu altceva care este simbolul lui.in stare de somn. ideile se asociaza din noi perspective si astefel pot aprea solutii la probleme care ne framanta in stare de veghe.imaginatie involuntara – visul din somn . -adesea visele sunt legate de dorintele. . de atitudini creatoare.E sustinuta de interesul pentru nou.Ajuta rezolvarea de probleme construind mintal o figura geometrica sau un experiment fizic sau chimic. d) Imaginatia creatoare. constienta si voluntara ce consta in construirea mintala a imaginii in present sau in trecut dar care nu mai poate fi perceputa direct. Def. ele fiind cheltuite. . cand constientul cenzureaza dorintele. implinite fictive.apare in starea de relaxare profunda cand gandurile tind sa vagabondeze. increderea in fotele proprii. care nu sunt satisfacute in starea de veghe sau chiar sunt inhibate constient si voluntar. 14 .Astfel visele pot fi interpretate.permite largirea campului de actiune si usureaza intelegerea unor relatii abstracte.reverie b. desfasurata in mai multe daze si bogata in procedee folosite inedit.e cea mai complexa si vcaloroasa forma a imaginatiei voluntare. aspiratiile.are ca produs un proiect mental caracterizat prin noutate. tendinta de a se aventura in necunoscut.

15 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful