REVISTĂ A CONSILIULUI CULTURII Şl EDUCAŢIEI SOCIALISTE

Tn acest numâr: C O N G R E S U L EDUCAŢIEI POLITICE Şl AL CULTURII SOCIALISTE
Semnează :

Horia Lovinescu, Constantin Măciucă, Valentin Sil­ vestru, Florian Potra, Al. Mirodan, Gheorghe Vlad, Dumitru Solomon şi alţii PODUL SOARELUI piesă în două părţi de Şerban Codrin Cronica dramatică, discuţii, interviuri, reportaje, meridiane

Radu Beligan
„O, pentru ce îmi daţi povara „Richard al grijii V IIMea") (Shakespeare :

4 Carmen Galin
„Dimineaţa e lumină ţi nu mai ai de ce să-ţi fie frică" (Ibsen : „Raţa sălbatică")

www.cimec.ro

Nr.

6 iunie

(anul^ ^ 21) W76

R e v i s t ă l u n a r ă editaţii de C o n s i l i u l C u l t u r i i şi E d u ­ caţiei Socialiste şi de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă Ro­ mânia.

CONGRESUL ŞI * * * Nobila A L

EDUCAŢIEI

POLITICE

CULTURII

SOCIALISTE p. 2

răspundere

D i n lucrările secţiunii p e n t r u creaţia m u z i c a l ă şi d r a m a t i c ă

Redactor-şef RADU Colegiul AUREL MIHNEA GHIU, GION, PESCU, RU. C. POPESCU de redacţie :

I10RIA de

LOVINESCU realităţi

: Omul

nou —

un

imperativ

impus p. 5 6

CONSTANTIN

MĂCIUCĂ : :

Vocaţia Ponderea şi

educativă teatrului

a in

teatrului p. cadrul p.

BARANGA, GHEORIONESCUPO­ PO-

VALENTIN SILVESTRU culturii socialiste SINKA KAROLY : originale

8

Propagarea

valorificarea

creaţiei p. 10

HOREA ALECU

POVICI, DINU TANASIU, TORNEA şef a d j u n c t ) .

SĂRAAFLORIN

I n l u m i n a Congresului educaţiei p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e F L O R I A N P O T R A : Artă sie m o d e l a t o a r e AL. M IRODAN : şi i d e o l o g i e — o singură expre­ p. 12 originalităţii p. 13 p. 1 4

NATALIA

(redactor-

AJirmarca

B I S Z T R A I M Ă R I A : A c t o r u l în promovarea artei militante, ALECU POPOVICI : Forţa de convingere a unor eroi

adevăraţi GHEORGHE ALEXA DAN VLAD : : Responsabilitatea Pentru adevărul scriitorului artei . . . .

p. 15 . p. 17 . p. 18 p. 1 9 . . sine . p. 20 a p. 22 de p. 24 ca l i t e r a t u r ă . . p. 28

VISARION

M I C U : Necesitatea SOLOMON : MARCU popor, a

teatrului politic Umanismul şi fericirea de

DUMITRU CORNEL1U unui

L O N E A N U : Conştiinţa unei naţiuni Dramaturgia

MARGARETA BARBUTA : conştiinţă LEONIDA

examenului

TEODORESCU : Dramaturgia


PAUL T U T U N G I U : O c o n v o r b i r e c u V i r g i l Stoenescu . . p. 29

T e a t r u l de a m a t o r i VICTOR PARIION stil p r o p r i u : . Pledoarie pentru . . . un drum şi un p. 34

Intilnirile revistei „Teatrul" R E P : 24 m a i Semnal V I R G I L M U N T E A N U : Interpretul, v i t awww.cimec.ro ţională uraganul şi f o r ţ a gra­ p. 40 1976 — Colocviu vilcean p. 37

Cronica dramatică ('.ionici l a spectacolele : „Cazul Enăchcscu* de Eugenia B u s u i o c e a n u , „Cafeaua actriţei" d e E m i l P o e n a r u , „ U n leagăn pe c e r " de S i l t 5 A n d r a s , d r a m a t i z a r e de Szal>6 J o z s e f , „ B a r b a r i i " d e M a x i m G o r k i , „Ne­ vestele vesele d i n W i n d s o r " de Shakespeare, „ O m u l de z ă p a d ă " de A . de H c r z , „Tineri căsătoriţi caută cameră" de M i h a i l Roşcin, „ D u p ă cădere" de A r t h u r Mii „Aceşti Îngeri trişti" de D . R. P o p e s c u . Semnează : R A D U A L B A L A , C R I S T I N A C O N S T A N TTNIU, KOCSIR M A R I K A , M I R A IOSIF, IONUŢ NICULESCU p. 4 t
4

Viitorul rol MĂRIA M A R I N : Violeta P o p e s c u şi Ş t e f a n Iordache . . p. 54

Puncte de suspensie... AL. MIRODAN : O banalizare originală . . . . p. 58

Discuţii PAUL E V E R A C : C o n c e p ţ i i şi d i r e c ţ i i î n c r i t i c a d r a m a t i c ă p . 5 9


DOINA MOGA : Baletul Felix Blaska p. 68

T u r n e e de peste h o t a r e B O G D A N U L M U : Teatrul Dramatic d i n Plovdiv. şi J u l i e t a d e S h a k e s p e a r e Meridiane PETRE IOSIF : In două primăveri italiene . . . . p. 70 Romeo p. 69

PODUL piesă Iu (patru Şerban Foto : Ileana Şl Muncaciu. ADMI­ Miile Bucureşti 14.35.58 PAUL

SOARELUI două de Codrin părţi tablouri)

REDACŢIA NISTRAŢIA Str. AV. Tel

T U T U N G I U : La Teatrul popular d i n Alexandria : „ U n r u l m e n t n u m i t Calypso" de I . D . Şerban . . p. 95 radiofonic p 96

Constantin 5—7—9 14.35.S8 fi

Teatrul M.

A L E Xwww.cimec.ro A N D R U : Cronica

este necesar să punem pe prim-plan oamenilor. din 2 — 4 iunie www. şi pentru muncă. educarea îndeosebi prin muncă (Din Expunerea tovarăşului N I C O L A E C E A U Ş E S C U la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste.cimec.Formarea trebuie să omului nou pornească binecunoscut de la adevărul după care munca. utilă determinant socialiste.ro 1976) . a tinerelului. politică activitatea socială constituie factorul în formarea conştiinţei şi în educarea morală a maselor. De aceea.

profilării revoluţionare. a l e d u c a ţ i e i p o l i t i c o şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t o . d i s p o n i b i l i t a t e a l u i m a i l a r g d e s c h i s ă . c a î n z i l e l e şi o r e l e C o n g r e s u l u i . R . î n continuare. R a r e o r i f e b r a întrebărilor l u i şi d e c i z i i l o r l u i c r e a t o a r e a f o s t m a i i n t e n s i m p u l s i o n a t ă . . c o n v e r g e n t e c u d r u m u r i l e şi e f o r t u ­ r i l e c e se d e p u n ş i c u r e z u l t a t e l e c e se r e c o l t e a z ă p e t o a t e t ă r î m u r i l c v i e ţ i i . a t i l d o d i r e c t şi a t i t d e l i m p e d e . de m u t a ţ i i l e încercate d e o m u l m u n c i i . A c e s t e cerinţe n u p o l f i înţelese d e s p r i n s d e p o l i t i c a d c a n s a m b l u a partidului. a p a r t o t m a i e v i d e n t ca r o d a l creaţiei conştiente a m a s e l o r .ro . s p o r i r e a v e n i t u l u i n a ţ i o n a l . î n s o ţ i t o r u l şi susţinătorii! unei anume deveniri. O m u l d c a r t ă este. c a l i f i c ă revoluţionarul p r o c e s d c e d i f i c a r e a s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e . i n s ă . a c a r a c t e r u l u i . c a ş i d e z v o l t ă r i i e c o n a m i c o . socialiste a conştiinţei. m a t e r i a l şi s p i r i t u a l . O m u l d e a r t ă i m p r i m ă a c e s t o r a s p e c i f i c i t a t e a r e z o n a n ţ e i şi f u n c ţ i e i f o r m a t i v e a creaţiei sale . a l o r i z o n t u l u i l o r lărgii de cultură. c u m ar f i b u n ă o a r ă dezvol­ t a r e a şi m o d e r n i z a r e a e c o n o m i e i . a n g a j a r e a l u i se a r a t ă . C roaţia literară şi artistică şi-n aflat dinloldeauna măsura valorii şi trăinicie! mplele Expuneri ale secretarului general al p a r t i d u l u i . i n c l i m a t u l de m u n c ă . d c c ă i l e şi m e r s u l ei înainte spre multilaterala oi dezvoltare socialistă. n a ţ i o n a l . t i n d . F i i n d c ă toate acestea tind. de pătrundere a celor m a i n o i realizări de cunoaştere în conştiinţa oamenilor m u n c i i . C . dator să a i b ă în vedere. A r u m u r i l e a r i e i se d e s c h i d . c i n d s-a v o i t a u t e n t i c ă . p e t o a t e p l a n u r i l e şi d i r e c ţ i i l e e i . p e m ă s u r ă c e r e v o l u ţ i a t e h n i c o ş t i i n ţ i f i c ă se i n t e g r e a z ă i n v ă ţ ă n i i n l u l u i . p r i n d e f i n i ţ i e . al conştiinţei l o r revoluţionare. i n f a ţ a p r o p r i u l u i l u i o b i e c t şi a o b i e c t i v e l o r l u i c r e a t o a r e . umanistă. în funcţie d e s c h i m b ă r i l e p r o d u s e î n s t r u c t u r a socială a societăţii n o a s t r e . tovarăşul Nicolae C e a u ş c s c u . i n a c o l o z i l e ş i o r c m e m o r a b i l e . i n a d î n c i i n e a demersului şi a r i a e i d o i n v e s t i g a r e . î n g e n e r e . p r i l e j u l să d e s c o p e r e c o n c r e t dimensiunea şi c a l i t a t e a r o s t u r i l o r ş i m i s i u n i i s a l e .C. a ştiinţei. unui anume d e s t i n i s t o r i c . î n toate compartimentele e i . c o n ­ strucţia socialistă. estetică şi etică a o m u l u i . a l P . E l e c h e m a t să ţ i n ă s e a m ă d e f a p t u l c ă . î n p r i m u l r î n d şi î n p r i n c i p i u ] o i s u p r e m . d c p r o c e s u l . N i m i c d i n c e e a c e . ca p e u n capitol de i m p o r t a n ţ ă f u n d a m e n t a l ă . a l construcţiei l a c a r e p a r t i c i p ă . a fost d i n l o l d e a u n a . d e c i . s p r e r i d i c a r e a n i v e l u l u i d c t r a i . î n e c o u l o i s p i r i t u a l şi i n p u t e r e a e i d e î n r i u r i r c a s u p r a s p i r i t u l u i . o m u l d c a r t ă a f o s t p u s . spre modelarea d e o p o t r i v ă cetăţenească. i s t o r i a e i . c a î n z i l e l e C o n g r e s u ­ l u i d i n 2 — \ i u n i e . c o n v i n g e r i l e l u i m a i p u t e r n i c s o l i c i t a t e .a r l i s l i c ă . p r e c u m au f o s t s u b l i n i a t e şi c e r i n ţ e l e a c t u a l e c ă r o r a a u a le f a c e f a ţ ă a r t e l e — c r e a ţ i a şi c r e a t o r i i d e artă. m ă r t u r i a u n e i a n u m e c u l t u r i şi u n u i a n u m e o r i z o n t d c gindire şi d e a s p i r a ţ i i . problemele creaţiei sale. R a r e o r i . g r a d u l î n c a r o a c t u l s ă u c r e a t o r o c h e m a t sa so p ă t r u n d ă ş i să se l e g e d e v i a ţ a . în această perspectivă. Omul d o a r t ă a a v u t .s o c i a l c a ţării. s p r e î m b o g ă ţ i r e a c e r i n ţ e l o r ş i c r e ş t e r e a g u s t u l u i p e n t r u f r u m o s u l şi a d e v ă r u l a r t i s t i c i n o m . de procesul. aşadar. m a i ales d e l a P l e n a r a C. în c o n t e x t u l a n a l i z e i s t ă r i i a c t u a l e a c u l t u r i i n o a s t r e şi a p e r s p e c t i v e l o r c i d c d e z v o l t a r e . nu-i poale apărea străin a r t i s t u l u i .Nobila răspundere ei î n f a p t e l e şi n a t u r a f a p t e l o r d e v i a ţ ă c e r c e t a t e .cimec. î n c h i n a t ă f o r m ă r i i r e v o l u ţ i o n a r e a o m u l u i . i n s e m n i f i c a ţ i i l e ce d e g a j ă . de dezvoltare a învăţăinînlului. a u a t i n s . drept o edificare u m a n ă . d e p r o b l e m a t i c a s o c i e t ă ţ i i şi a c o n s t r u c ţ i e i societăţii n o a s t r e . î l c u n o a ş t e c r e a ţ i a l i t e r a r . d c cerinţele g e n e r a l e a l e e d i f i c ă r i i şi e d u c a ţ i e i o m u l u i . a comporlamentu- D 2 www. dc p r o b l e m e l e care privesc chiar d o m e n i i aparent străine artei. A fost s u b l i n i a t a v i n l u l r e m a r c a b i l pe care. creaţia. lot mai viu. i m a g i n a t i v e . p r i n u r m a r e . î n f o n d . F ă r ă h o t a r i n p r i n c i p i u l l i b e r t ă ţ i i şi d i v e r ­ sităţii o i e x p r e s i v i ? . şi c a p i t o l u l a r t e i . d i n n o i e m b r i e 1 9 7 1 . spre comunism. d a r m a i c u s e a m ă croaţia do artă. m a i c u seamă "de Ia zilele şi orele Congresului încoace. f r u c t şi t r i b u t a r ă u n u i a n u m i t c l i m a l ş i u n e i anumite r e a l i t ă ţ i î n c o n j u r ă t o a r e . a l p o p o r u l u i .

p r i n c a . ca i n d i v i d şi ca a s p i ­ raţie i n d i v i d u a l ă . dc vocaţii.Fiindcă a c t i v i t a t e a educativă — d e c i . ca şi î n a f a r a şi d u p ă Congres — de către tovarăşul N i c o l a e Ceauşescu. n o i şi b u n e . d c v i r t u ţ i . pe d e m n i t a t e şi s i m p l i t a t e . o m u l de artă c Iconvins d e v a l o a r e a universală ce v a c o n f e r i creaţiei sale. T " D II » www. I n această g i n d i r e şi i n această clică se regăsesc.cimec. pe c u r a j . pe t e m e i u l originalităţii naţionale a creaţiei p e n l r u care se v a strădui şi de a c u m î n a i n t e . c ă r o a d e l e . P o r n i m permanent de l a f a p t u l că fiecare n a ţ i u n e . C r e a t o r u l de artă este. u m a n i t a t e a c i se cerc însufleţită şi mişcată u n i t a r de v a l o r i m o r a l e izvorîle d i n g i n d i r e a filozofică şi d i n c l i c a revoluţionară socialistă. m u l t i p l e l o r p r o b l e m e c i l e a u făcut o b i e c t u l e x p u n e r i l o r şi indicaţiilor tovarăşului N i c o l a e Ceauşescu î n c a d r u l C o n g r e s u l u i — p r o ­ b l e m e care ţin deopotrivă de căde ce d u c l a f o r m a r e a o m u l u i n o u î n societatea noastră. a judecăţilor l u i . E s l e . p e n t r u a-şi î m p l i n i s a r c i n i l e l o r e d u c a t i v e — c o n t i n u ă v i i şi însufleţii'!. dimpotrivă. însoţit s t a t o r n i c de c u v î n t u l s e c r e t a r u l u i general a l p a r t i d u l u i : . şi. îşi aduce contribuţia de preţ l a şti­ inţa şi c u l t u r a universală. dc a f i r m a r e a sa î n afirmarea naţiunii. i n c a d r u l şi i n t i m p u l C o n g r e s u l u i . D a r . de a p o r t u l său „la cauza p ă c i i . e z b a t e r i l e i n j u r u l . aceasta. Şi. d i n strămoşi moştenite. aşa c u m se orală î n p r o f u n d a şi s u b t i l a a n a l i z ă p r e z e n ­ tată — si supusă d e z b a t e r i l o r . dc t e m p e r a m e n t e . Însufleţite de hotărîrea şi d e c o n v i n g e r e a că soluţiile juste şi cele m a i i n d i ­ cate v o r f i g r a b n i c găsite. .ro . f i e ea m a r e sau m i c ă . îşi are l o c u l său d i s t i n c t pe această p l a n e t ă " . c o n s t i t u i e o p r o b l e m ă dc m a r e a m p l o a r e şi dc l u n g ă perspec­ tivă. şi a c t i v i t a t e a c r e a t o a r e a a r t i s t u ­ lui — n u urmăreşte f i x a r e a u n u i tipar. a patriei. de existenţa socială. cu deosebire. caracteristice o r i n d u i r i i noastre. c o m u n i s t ă . înaripat de s i m ţ u l apartenenţei şi dc conştiinţa dependenţei sale. cite colorează şi d a u i m a g i n e v i e societăţii. î u l ă u n t r u l diversităţii dc caractere. această răspundere şi această sarcină s i n i nespus de c o m p l e x e . s t r u c t u r a t pe cinste. uniformizarea oamenilor. ale o m u l u i . Ş i . „ca are în vedere i n p e r m a n e n ţ ă f a p t u l că fiecare o m a r c i n d i v i d u a l i t a t e a şi p e r s o n a l i t a t e a sa". de i s t o r i a şi destinele ţării. ca şi de d r u m u r i l e pe care a r t e l e n o a s t r e t r e b u i e să le caute şi să l e deschidă o r i să le lărgească. î n decizia şi d e m e r s u l său c r e a t o r . .I n i . şi se fructifică însuşirile cele m a i dc preţ. setos do d r e p t a t e şi adevăr. o veche sarcină dc î n a l t ă c i n s t e . p r i e t e n i e i şi f e r i c i r i i u n e i l u m i m a i d r e p t e şi m a i b u n e " . se v o r arăta c u r î n d şi se v o r d o v e d i v r e d n i c e «le zările l u m i n o a s e către care p a r t i d u l î n d e a m n ă p r i v i r i l e şi înlesneşte paşii p o p o r u l u i m u n c i t o r . î n n o b i l a t ă astăzi d e o răspundere s u p l i m e n t a r ă .

Popa. noastre". })aginile rosturile necesitatea creatorilor.R. Facem slrîns cu şi mai privesc teatrale dc artistic din un dat pe un vibrant şi chemării plan Dincâ.C. secretarului superior stimulării realităţile construcţiei pătrunse exigenţă şi imediat o puternică educativă. teatrale prezenţi. şi de scrisului intensificări reţelei membru manifestai de unire aplecată culturii au : asupra socia­ devenii. să fie şi al care for tuturor cullural-arlislice. Cojocarii. naţional. de una­ tovarăşul secţiu­ activitatea al Gheoral au Botez. patrimoniului care roase liste. clocotitoare de de şi a Wilhelm în de P. Lucrările Politic deschise Politic artistice conduse Lconte Academiei Dalea. Alexandru Magdalena intervenţiile Acestea educare instituţiilor spre planul nostru inspirate dc ideologică aceste de teatrului. „Program organiza­ a Congresului a multi­ activitate politic regizori. losefini. artistică. din şi Comitetului cuvînlul. alte categorii de lucrărilor şi „Ştefan supleant participanţi Dumitru Măria Trandafir Alexandru. extrase ariei a a activităţii repartizării converg lucrări. a şi educative înfăptuirea Comunist comunism.R. eforturilor lateral de educaţie hotârîrilor societăţii generale ce muncesc maselor. 11 oria Sinha Berger.cimec. teatrului Prisăcaru. membru 625 de : în şi al întreaga ideologic. şi mişcare ale Expunerilor prin viitoare obşteşti. oameni nima Nicolae nilor. Silviu loc. scenografi. a nivelului — edificarea înaltului a şi statului. indicaţiile Ceauşescu. culturii. noastre.ro . Căiţa. Român. in lor scriitori. P. unei apariţiei ale înaltul general acest artei plan şi umanism forţă al de culturii unor Sînt valorificări noi noastre socialist. măsuri noastre vor Ceauşescu. luat Ioan Nicolae Victoria stantin Silvestru. partidului. Con­ Valentin cilorva şi a şi socialiste educaţiei Nicolae finală întregului Xl-lea. Aurelia Aurel revistei şi tovarăşului Călinoiu. Karoly. Măciucă. de şi-au deschise cadrul dramatică Răulu. popor politice celor a şi înaintare membrilor literaturii de ai adeziune alît secţiunii au prin în Ion Executiv cuvînlul al Aspasia Cocea. Executiv problemele Voicu. Dina Petre in fosl teatru. poliiico-ideologică măsuri intervenţii optime valo­ socia­ o Răspuns tovarăşul asigura. socialiste. pe plan destinat Slănculescu. celor tovarăşii Lovinescu.CONGRESUL EDUCAŢIEI POLITICE Şl AL CULTURII SOCIALISTE Din lucrările secţiunii pentru creaţia muzicală şi dramatică întreaga marilor liste. instituţiilor Comitetului ghiu". Brîncuşi. situarea intervenţii 4 www. legate deosebire a muzicale adoptat. Negrea. dale muzicală tovarăşul rector Mihai rîndul muzicii. înaltă direct Nicolae desigur. a României socialistă şi cultural.C. adori. practica unei îmbunătăţirea naţional. după al ţiilor al documente asupra cum întregii de se masă nostru a liniei tuturor dezvoltate a tuturor directori ai şi muncii lor şi calda ştie. patriotism. Ion critici ridicare organismelor Partidului spre a ţării continuă politice Ceauşescu. şi cit alături zările şi Reprezentanţii Congresului. la plenul pentru al în a activităţi teatrală Congresului tovarăşului holărîrea a lupta partidului pentru a pentru de societăţii si la artelor — lucrările Congresului creaţia de şi Din şi Girtone. Coeirlă.

între altele. au apărut iniţiative creatoare care. t r e b u i e s ă se g î n d e a s c ă p e s i n e i n v i i t o r . Căci. Pc m i n e . Este. că n e g l i j a ­ rea u n o r r e p e r e i d e o l o g i c e p r e c i s e şi o i n ­ s u f i c i e n t ă m u n c ă p o l i t i c ă a u d a t n a ş t e r e şi la m u l t e erori şi confuzii. n e c e s i t a t e d i c t a t ă dc. neputinţă. care a p r i ­ l e j u i t . î n aceşti a n i . p r i n l r . a t u n c i cînd el n u ascunde inerţie. a s o c i a t e c î t e o d a t ă şi cu r e z u l t a t e m e d i o c r e . O m u l n o u n u este un deziderat idealist. astfel. stimularea debu­ t u r i l o r . l a i m p r o v i z a ţ i i şi a p r o x i m a ţ i e . dc a face bilanţul activităţii i d e o l o g i c e în a n i i care n u u r m u l P l e n a r e i d i n 1 9 7 1 şi c a r e a u f o s t m a r c a ţ i dc documentele de p a r t i d dc o importanţă capitală şi. în u r m a Congresului.ro 5 . t e r m e n u l acesta n u m ă înspăimîntă.ît şi i n s t r ă i n ă t a t e . cu deplină f r a n c h e ţ e şi c a l m . m a i ales. i i acordă o însemnătate majoră. d a r concretă. a m condus T e a t r u l „ N o t t a r a " t i m p d e şase a n i . d e s i g u r . găsirea d e f o r m e n o i şi. I a timiditatea eu care sînt încercate formele noi. ci de o r e s t r u c t u r a r e a m o d u l u i de a gîndi. p i e r z î n d . definirea funcţiei cul­ turii într-un context politie şi filozofie a t î l d e v a s t î n c î t l-aş n u m i i s t o r i c . i n t o a t e d o m e n i i l e . de sporirea res­ ponsabilităţii c o l e c t i v e . I n activitatea c u l t u r a l ă n u p u t e m găsi î n t o t d e a u n a . d c la început. r e c u n o s c î n d c ă s u r s a p r i n ­ cipală a e r o r i l o r a m i n t i t e consta î n concep­ ţia i n d i v i d u a l i s t ă de conducere. cu condiţia c a e l să f i e u m p l u t p r o g r e s i v c u substanţă v i e . A c e a s t a n u î n s e a m n ă . C a d r u l f o r m a l e o nece­ HORIA LOVINESCU sitate apriorică. d c cîştigarea t r e p t a t a a simţului p e r s p e c t i v e i . m a i ales. A m î n v e d e r e î n s p e c i a l d o u ă aspecte p o z i t i v e : îndepărtarea de s t i h i a b i ­ r o c r a ţ i e i şi m a n i f e s t a r e a u n u i d i n a m i s m r e a l î n a c t i v i t a t e a t e a t r e l o r şi a f o r u r i l o r d c c o n ­ d u c e r e . î n sfîrşit. fără u r m ă de demagogie. p e n t r u acest t e a t r u . o instituţie. o perioadă dc î n v i o r a r e . i n v i a ţ a t e a t r a l ă n u s-a u r m ă r i t numai a p l i c a r e a h o t ă r î r i l o r P l e n a r e i d i n 1 9 7 1 şi a celorlalte documente de p a r t i d . încă u n p r i l e j dc n d e f i n i c o n c e p t u l n o s t r u d e s p r e e d u c a ţ i * . m ă gîndesc l a supravieţuirea unei oarecare lipse de ope­ r a t i v i t a t e în p o l i t i c a de alcătuire a repertoriilor.OMUL NOUUN IMPERATIV IMPUS DE REALITĂŢI C o n g r e s u l e d u c a ţ i e i p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i socialiste şi. că a dispărut orice urmă d e b i r o c r a t i s m şi c u unele acţiuni bine intenţionate n u au rămas încă f o r m a l e . Cînd spun aceste l u c r u r i . la improvizaţiile care m a i a p a r în relaţiii l e a t r u . el reprezintă u n i m ­ p e r a t i v i m p u s de realităţi. C i n c i n a l u l revoluţiei tehnicoş l i i n ţ i f i c e n u e s t e d e i m a g i n a t f ă r ă o creştere calitativă şi c a n t i t a t i v ă a activităţii ideolo­ g i c e . Pol a f i r m a .p u b l i c . c a şi î n r e l a ţ i a t e a t r u mişeurea artistică d e a m a t o r i . ipocrizie.. P o t acum judeca lucrurile autocritic. orice u r m ă de convenţionalism. N u c m a i p u ţ i n a d e v ă r a t . eslc m o m e n t u l în care apur eu c l a r i t a t e premisele şi necesitatea unei n o i etape în activitatea ideologico-edue a t i v ă . D o v a d ă că n u spun v o r b e î n v î n t sînt înseşi r e a l i z ă r i l e u l t i m i l o r ani. Tocmai c a r a c t e r u l acesta dc necesitate. a activităţii T e a t r u l u i „Nottara". Pentru a mă referi la domeniul nostru s t r i c t . A f o s t . de o p o r t u n i t a t e . m a i ales. Dar. chiar erorile comise au îngăduit ca. de a p u n e în lumină interdepen­ denţa celor d o u ă noţiuni. la u n spirit e c l e c t i c . d e z v o l t a r e a i m ­ p e t u o a s ă a v i e ţ i i n o a s t r e s o c i a l e şi p o l i t i c e . să-şi p r o i e c t e z e p e s t e a n i v i i t o a r e a sa i m a g i n e . Asupra acestor c h e s t i u n i v o i r e v e n i pleeind de la e x a m i n a r e a sumară. v o r f i dezvoltate şi î m b o g ă ţ i t e . de respectarea unor coordonate ideologice f e r m e . m a r e a E x p u n e r e făcută d c tovarăşul N i c o l a e Ceauşescu. c i că. c r e d c ă t r e b u i e r e m a r c a t c ă . că Plenara d i n 1971 a marcat pentru n o i u n moment d e răscruce. m i se p a r încă o d o v a d ă a p r e c i z i e i ştiinţifice c u care i n t e r v i n e p a r t i d u l la m o m e n t u l potri­ vit în toate sectoarele existenţei noastre. Pină la Plenara din 1971. d u p ă Ple­ n a r a d i n 1 9 7 1 . lăr­ girea r e p e r t o r i u l u i m o d e r n . reconsiderare care a d a t r o a d e . mijloacele perfecte de realizare a intenţiilor noastre. i n spiritul lor. d e p r e s ă — atît i n ţ a r ă «.o a t m o s f e r ă d e f e b r i l i t a t e şi c ă u t a r e . d e f o r u r i l e «lc c o n d u c e r e . î n s ă . Ş i a i c i n u e v o r b a d o a r d c u n e l e s u c c e s e . i n sensul cel m a i p r o p r i u al cuvîntului.cimec. în adevăr. consemnate şi s u b l i n i a t e d e p u b l i c . să p u t e m p r o c e d a l a o r e ­ considerare serioasă a activităţii noastre. p o l i t i c ă şi cultură. ca sa f i e v i e . d a r care m i www. d i n u l t i m i i a n i . manifestată p r i n împrospătarea cadrelor.

contribuţia noastră la s t i m u l a r e a unei dra­ m a t u r g i i o r i g i n a l e .S. G www. lărgirea sistematică. în care vibrează simţămintele şi sînt cristalizate gîndurile întregului popor. a cărui a c t i v i t a t e focalizează însăşi i s t o r i a României contemporane. doresc să a s i g u r conducerea parti­ dului că v o m f a c e l o t c e e a ce e s t e ome­ neşte c u p u t i n ţ ă ca p r i n c i p i i l e c u p r i n s e în Expunere să devină însăşi raţiunea viitor. în sfirşit. s i t u a r e a patri­ o t i s m u l u i socialist pe v e r t i c a l a tradiţiei na­ contempo­ ţ i o n a l e şi î n o r i z o n t u l s o c i e t ă ţ i i rane. e l e d e s c h i s şi r e a ş e z a r e a t e a t r u l u i e doar în mers. S p i r i t u l m o b i l i z a t o r a l a c e s t u i t i m p mă­ reţ.E. c e e a ce a d u s l a c r e ş t e r e a s e n s i b i l ă a s e n t i m e n t u ­ lui de răspundere colectivă. a c e s t e direcţii de acţiune sînt d e p a r t e de a f i e p u i z a t e . o p o l i t i c ă r e p e r t o r i a l ă c l a r ă şi f e r m ă . ca a t a r e .cimec. In Expunerea făcută la Congresul edu­ c a ţ i e i p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e . p e n t r u viitorii ani. sarcină pe care o c o n s i ­ derăm de importanţă cultural-istorică. Precizarea s f e r e i şi conţinutului umanismului r e v o l u ţ i o n a r . t e o r e t i c ă şi p r a c t i c ă . Avertismentul dat de tovarăşul Nicolae C e a u ş e s c u . s t r ă b ă ­ tută de u n incandescent patriotism. C ă c i . d a r n i c i o d a t ă e a n u s-a e x e r c i t a i m a i i n ­ t e n s şi m a i i r a d i a n t d e c î t î n a c e a s t ă peri­ o a d ă — f e r t i l i z a t ă şi p u r t a t ă s p r e n o i î n f ă p ­ tuiri de s p i r i t u l revoluţionar al Programu­ lui ideologic. Principalele direcţii î n c a r e s-a acţionat.C. ele u r m î n d să f i e d e z v o l t a t e î n ceea ce a ş î n ­ Teatrului drăzni să n u m e s c n o u a etapă a „Nottara". p r o g r e s i v ă . tovarăşul Nicolae C e a u ş e s c u a a d u s o n o u ă şi s t r ă l u c i t ă con­ t r i b u ţ i e . nume­ a c o n d u c e r i i colective. în indisolu­ b i l a r e l a ţ i e d i n t r e a r t ă şi p o l i t i c ă — pentru a m ă referi n u m a i la cîteva d i n p r o b l e m e l e cardinale ale acestui document de partid de valoare deosebită — cuprind orientări d i n t r e cele m a i i m p o r t a n t e şi p e n t r u fun­ damentarea esteticii marxist-leniniste. în au f o s t : întărirea organizaţiei d e p a r t i d şi. a e l a ­ b o r a t şi a p r o m o v a t o c o n c e p ţ i e u n i t a r ă d e dezvoltare a activităţii teatrale. nu poate r â m i n e fără ecou. D u p ă c u m se p o a t e v e d e a . determinînd o m u t a ţ i e s e m n i f i c a t i v ă î n v i z i u n e a şi o r i e n ­ tarea acesteia. ce v a înrîuri p r o f u n d dezvoltarea p o l i t i c ă . că p o p o r u l „ a ş t e a p t ă o p e r e d e o mai mare valoare. p e n t r u definirea originalităţii spirituale a poporului r o m â n . Dînd viaţă înaltelor cerinţe ale Progra­ mului ideologic.s(> p a r c . eliberînd-o. tovarăşul Nicolae Ceauşescu. într-o l a r g ă per­ s p e c t i v ă p o l i t i c ă şi f i l o z o f i c ă . orientărilor şi indicaţiilor d i n e u v î n l ă r i l e tovarăşului N i c o l a e Ceauşescu. în m a r e măsură. de viziunea cutezătoare a Programului partidului — perioadă în care poporul nostru traduce în termenii reali­ tăţii cele m a i g r a n d i o a s e p r o i e c t e d i n i s t o r i a sa. a r o l u l u i c o n d u c ă t o r a l p a r t i d u l u i în i n s t i t u ţ i e . este însufleţit de personalitatea cu totul remarcabilă a secretarului general al parti­ d u l u i . socotesc că procesul este departe <le a f i î n c h e i a t . p r i n crearea a r o a s e f o r m e d e c o n s u l t a r e şi d e l i b e r a r e . c u l t i v î n d în r î n d u l c o l e c t i v e l o r a r t i s t i c e c o n ­ ştiinţa a c t i v i s m u l u i c u l t u r a l . t e a t r u l românesc şi-a a s u m a t o d e c l a r a t ă vocaţie educativă. examinarea aspectelor f u n d a m e n t a l e ale p r o ­ cesului creaţiei literar-artistice. relevarea cu o pregnanţă excepţională a fizionomiei spirituale a poporului nostru. î n n u m e l e m e u . ea scriitor. noastră de activitate p e n t r u VOCAŢIA • EDUCATIVĂ A TEATRULUI ROMÂNESC CONSTANTIN M A C . m a i a l e s . C. în neîntrerupta ci ascensiune. p o l a r i z î n d m o n o l i t i c e n e r g i i l e p o p o r u l u i .ro . profund educative prin adevărul şi forţa lor dinamizatoare". U C A De la începuturile sale. f c r l i l ă p e n t r u v i i t o r . etapă care v a f i marcată decisiv d e p r e z e n t u l C o n g r e s a l e d u c a ţ i e i p o l i t i c e şi al c u l t u r i i socialiste. urma apariţiei documentelor de partid. s o c i a l ă şi c u l ­ turală a ţării noastre. I n n u m e l e colectivului a r t i s t i c p e eare-l c o n d u c . î n cen­ t r u l căreia v o m aşeza. a s p e c i f i c u l u i său n a ţ i o n a l .

aparţinînd tuturor generaţiilor. ofensive. pentru înflorirea armonioasă a mişcării artistice de spectacol a condus l a r ev i t a l i z a r e a activită­ ţii u n o r teatre d i n ţară. nume­ roasele consfătuiri de l u c r u cu actorii. u n i i r e g i z o r i a u f o s t t e n t a ţ i să a b ­ solutizeze convenţia teatrală.cimec. care şi-au cîştigat d r e p t d c cetate în f o n d u l activ al dramaturgiei contemporane. instituţiile de spectacol a r t i s t i c s î n t d a t o a r e să d e t e r m i n e o creştere sensibilă a calităţii activităţii. u n a d i n t r e cele m a i i n ­ dividualizate pe plan mondial. D e s i g u r . în detrimentul conţinutului social. f o r t i f i c a t ă «le o intransigentă principialitate mnrxist-lcninistă. d e t e r m i n a t e d c o insuficientă f e r m i t a t e ideologică şi exigenţă artistică. acc e p t î n d u . I n s t r u c t u r a r e p e r t o r i u l u i . cu a m p l ă r e z o n a n ţ ă în c o n ş t i i n ţ a p u b l i c u l u i . t e a t r e l o r . îndrăznim să afir­ măm că î n n i c i o altă perioadă nu s-au înregistrat modalităţi dramaturgice alît de variate. v a ­ lorificând plurivalent aptitudinile educative ale a r t e i — s-au impus cu a u t o r i t a t e . drama istorică sau t e a t r u l d o c u m e n t a r . siluînd-o în planul unei politiei teatrale comprehen­ sive. pentru înfăptuirea politicii culturale a par­ tidului nostru. cu toată f i i n ţ a m o r a l ă . drama psihologică. dramaturgia o r i g i n a l ă s-a bucu­ r a t d e o p o z i ţ i e d o m i n a n t ă . a c t i v i t a t e a t e a t r a l ă n-a f o s t s c u ­ tită d c u n e l e n e î m p l i n i ţ i . î n e g a l ă m ă s u r ă . avid de trăire artistică autentică. germani şi d e a l t e naţionalităţi. a fost statornicită o a m b i a n ţ ă eferves­ centă dc apropiere a artei dc izvoarele vieţii. cu o structură etică pc m ă s u r a acestui e v a l cer­ t i t u d i n i i şi Î n d r ă z n e l i i . p e n t r u ridicarea pc n o i c u l m i a c i v i l i z a ţ i e i m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e a p a t r i e i noastre. In domeniul spectacolului. s p i r i t u l revoluţionar. au a v u t u n efect p o z i t i v . Arta spectacolului. a v i r t u o z i t ă ţ i i calofile sau i n t e r p r e t a t i v e . să acţio­ n ă m c u n e i s t o v i t ă e n e r g i e . ontologic. care n-au contribuit la cultivarea gustului pu­ blic. care n-au desfăşurat totdeauna o muncă de î n d r u m a r e pe m ă s u r a cerinţelor actuale. Transformările calitative survenite. Preocuparea susţinută a C C . cu o conştiinţă avansată. V o m s t i m u l a p e m a i departe crearea u n o r opere dramatice care. de în­ treg p o p o r u l . exprimînd. c a r e . slujită cu credinţă d e aceşti m i n u n a ţ i actori pe care un dramaturg îi numea. î n acelaşi t i m p . menit să r e f l e c t e şi să militeze pentru sistemul de valori al so­ cialismului. ca r e z u l t a t a l dinamizării consecvente a scrisului inspirat d i n t u m u l t u l vieţii c o n t e m p o r a n e . şi c o m i t e t e l o r j u d e ţ e n e d e c u l t u r ă şi educaţie Bucureşti. d e e x t i n d e r e şi î m b u n ă t ă ­ ţire a programului educativ — dimensionînd artistic funcţia politică a acestuia. drama poetică. subliniază cu deosebită vigoare ataşamentul oamenilor do t e a t r u r o m â n i . ilus­ trate cu opere convingătoare. Stimulind capacitatea de creaţie a s c r i i t o r i l o r romani. Responsabilitatea pen­ tru asemenea carenţe ah: activităţii revine. adeziunea deplină la politica i n t e r n ă şi e x t e r n ă a p a r t i d u l u i .de inerţie. î m b o g ă ţ i n d a t r i b u t e l e . g e r m a n i şi d e a l t e naţionalităţi faţă de nobilele idealuri ale socialismului. maghiari. condiţie indispensabilă p e n t r u e f l o r e s c e n t a a r t e i . beneficiind de acelaşi climat tonic. narcisistă. l o r . cu o per­ cutantă forţă de intervenţie socială. n u m a i astfel pot f i explicate con­ cesiile făcute u n o r texte m i n o r e . h o l â r î r e a l o r d c a m i l i t a . n e a n g a j ă m . în v e d e r e a formării omu­ lui n o u . aetivizînd procesul de d e m o c r a t i z a r e a vieţii instituţi­ ilor de spectacol. www. înţeles ca o e x e r c i ­ t a r e g r a t u i t ă . N u m a i a s t f e l p o l f i e x p l i c a t e spec­ tacolele m e d i o c r e prezentate de teatre care d e r e g i z o r i şi a c t o r i v a l o r o ş i . îmbogăţind patrimoniul de sensibilitate al artei noas­ tre. a f o r i s t i c . în situaţii i z o l a t e . de­ votamentul fa|ă d e p a r t i d şi p o p o r . a r t i f i c i a l . sufocate pînă nu d e m u l t d e i n e r ţ i e şi p l a t i t u d i n e . d c o s l a b ă c a l i t a t e e s t e t i c ă . Tn s p i r i t u l î n a l t e l o r o r i e n t ă r i şi indicaţii din magistrala Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. r e ­ g i z o r i i . confirmlnd j u s t e ţ e a p r i n c i p i i l o r şi o r i e n t ă r i l o r î n ­ scrise în P r o g r a m u l ideologic.ro 7 . precum drama politică. c r i t i c i i t e a t r a l i sau întilnirile în ca­ d r u l c o l o c v i i l o r şi s i m p o z i o a n e l o r . produse ale pastişei l i t e r a r e . c i şi c a f a c t o r i d e e m u l a ţ i e pe p l a n naţional. s p e c i f i c e ale şcolii r o ­ m â n e ş t i d e t e a t r u . şi e x p r i m ă . spec­ dispun tacole p r i m i t e cu j u s t i f i c a t e r e z e r v e d c către spectatori . angajînd mai direct toţi aceşti factori în realizarea unei arte autentice. de cultivare a originalităţii şi de diversificare stilistică. d r a m a so­ cială. respec­ tul pentru menirea majoră a artei.s e î n s t r u c t u r a r e p e r t o r i u l u i şi p i e ­ se f a c i l e . c o n c e p u t cu u n program naţional. spontaneitate. d a r . Selecţia din dramaturgia s t r ă i n ă c o n t e m p o r a n ă n u s-a f ă c u t î n toate c a z u r i l e p c b a z a u n o r c r i t e r i i r i g u r o a s e . a c u n o s c u t o p o l i ­ cromă arborescenţă dc f o r m u l e spectaculare. cu o amplitudine necu­ noscută p î n ă a c u m . Ineurajînd inovaţia cu adevărat creatoare. ridieînd la cotele s u p e r i o a r e ale contempo­ r a n e i t ă ţ i i e x i g e n ţ e l e i d e o l o g i c e şi e s t e t i c e . s o c i a l i s t ă şi c e l u i a l m u n i c i p i u l u i p r e c u m şi D i r e c ţ i e i i n s t i t u ţ i i l o r d c s p e c t a c o l artistic. receptiv înnoirilor. desigur. s a u u n o r piese i n care des­ t i n u l social al i n d i v i d u l u i era înlocuit cu u n destin. a l ă t u r i d e toţi o a m e n i i de cultură. Colaborarea susţinută şi f r u c t u o a s ă a D i ­ recţiei i n s t i t u ţ i i l o r d e s p e c t a c o l c u s e c ţ i a d e dramaturgie a ('numii Scriitorilor. m a g h i a r i . „soldaţi in s e r v i c i u l c o m a n d a t al J i m h i i române*'.S. K. Imprimînd activităţii un spirit profund partinic. î n ­ tr-un lucid şi perseverent efori de redefin i r e a p r o f i l u l u i . n u numai ca c e n t r e r e g i o n a l e d e a c ţ i u n e c u l t u ­ r a l ă şi e s t e t i c ă . p r o m o v i n d o a r t ă pentru noi şi pentru azi. e m p i r i s m . v a t r e b u i să c o m ­ batem cu energie tentaţia spre experimen­ t u l f o r m a l i s t . pentru necontenita şi fecun­ da angajare a artei spectacolului în procesul «le îmbogăţire a universului spiritual al o a m e n i l o r m u n c i i .

numai întrebare întrebarea Totuşi. grandoa­ r e a şi s e m n i f i c a ţ i a istoriei pc care o fău­ r i m . p o r n i n d d c la experienţa p a r t i d u l u i n o s t r u . la n o i . artistice. pentru că v a l o a r e a unei c u l t u r i este vali­ dată. asupra unor aspecte res­ pro­ • ™ N blematice dintr-un domeniu a r t i s t i c c a r e c. culturii socialiste majoritatea judeţelor ţării. cu piese de evocare a t r e c u t u l u i de l u p t ă . un De pc oa­ tea­ nu spec­ sfert li tea­ dc sa re­ atunci. u r m î n d c h e ­ marea secretarului nostru general. să f i e d e m n e . să d e a e x p r e s i i .ro . I d e n t i f i c î n d v i a t a t e a t r u l u i cu v i a t a so­ cietăţii. într-o întrebat care care la printre prezenţi niciodată ilaritate . p e n t r u creşterea rolului e d u c a t i v a l a c e s t o r a . era de tator. PONDEREA TEATRULUI IN CADRUL CULTURII SOCIALISTE L u c r ă r i l e C o n g r e s u l u i e d u c a ţ i e i p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e a u . spre a i n v e s t i a r t a teatrală c u o mai marcată notă de inedit şi varietate. i u a cărui fizionomie spirituală să f i e s i n t e t i z a t e e s e n ţ a umanistrcvoiuţionară a societăţii noastre. o n o r a t prezidiu şi a u d i t o r i u . să se i n s t i t u ţ i o n a l i z e z e . o marc d e n s i t a t e . K şi f i r e s c .rcflectînd d i n a m i s m u l revoluţionar a l socie­ tăţii n o a s t r e . d e p i l d ă . cu şi-a cadrul de a expune sală fost dacă n-a a să în o nu slirnil urmă cu o de conferinţă 1000 cei dc la nu. în aceste z i l e . pe m a r e a scenă a i s t o r i e i n a ţ i o n a l e . î n c u r s u l dezvoltării s-au acumulat. domeniul teatrului. e x t r e m de p o p u l a r . să a i b ă l o c c u o p e r i o d i c i t a ­ te a s e m ă n ă t o a r e celorlalte manifestări evo­ cate. un n u m ă r f o a r t e m a r c d e p r o b l e m e care-şi r e ­ vendică dezbaterea şi s o l i c i t ă s o l u ţ i i î n s e n ­ sul n o i l o r realităţi. a v e s t i g i i l o r şi m o n u m e n t e l o r unei i s t o r i i scrise p r i n înălţătoare fapte de e r o i s m de u n p o p o r ale cărui aspiraţii s u p r e m e au fost întotdeauna progresul social. a l î n c r e d e r i i i n v i i t o ­ r u l ţ ă r i i . care a o r g a n i ­ zat congrese periodice p e n t r u alte categorii d c a c t i v i ş t i şi o a m e n i ai m u n c i i d i n indus­ t r i e şi a g r i c u l t u r ă . săi sporim forţa de penetraţie în m a s e . spaţiul devenit ponderea activitate marcabilă. i n u l t i m a instanţă. a r t i s t i c ă . de ne­ c o n t e s t a t . d c r e z i s t e n ţ a l o r a r t i s t i c ă şi d e r e l i e ­ f u l personalităţilor creatoare. şi in acest domeniu. p r i n n o i m o d a l i t ă ţ i dc spectacol. dezvoltarea sporit şi în raza l i t e r e l o r şi considerabil acţiune. multe f i fost vreodată asemenea s-ar răspunsuri şi el de negative. a artelor. v e r i t a b i l e „sărbători ale ce­ tăţii". azi. să r e a l i z ă m i n a e r l i b e r . în care c u v î n l u l . este tru. al dra­ g o s t e i faţă d e p r e z e n t . p r o p u n ca şi Congresul e d u c a ţ i e i p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e să n u r ă m î n ă u n e v e n i m e n t s i n g u l a r . ecle­ r a j u l p o t p r o d u c e o răscolitoare emoţie ar­ tistică. în spiritul respectului faţă de t r e c u t . măreţiei omului contemporan. \ ii pectat reţin atenţia. cu n o b i l a f i n a l i t a t e de a spori aportul maselor la opera dc ridi­ care a societăţii n o a s t r e pe t r e a p t a superi­ oară a s o c i a l i s m u l u i multilateral dezvoltat şi a î n a i n t ă r i i s p r e c o m u n i s m . să g e n e r a l i z ă m s p e c t a c o l e l e d e s u n e t şi l u m i n ă . ca o f o r m ă s p e c i f i c ă d e c o n t r i b u ­ ţie l a î m b o g ă ţ i r e a e p o p e i i n a ţ i o n a l e . însufleţind mărturia gravă. înainte teme meni. n e p r o ­ punem. v o m f i p r o f u n d p r e o c u p a ţ i să a m ­ p l i f i c ă m . într-o î n ţ e l e g e r e s u p e r i o a r ă . ne a n g a j ă m în faţa p a r t i d u l u i să m i l i t ă m c u c o n v i n g e r e pentru continua perfecţionare a activităţii institu­ ţiilor de spectacol. Sînlem c h e m a ţ i să i n t e n s i f i c ă m acţiunea modelatoare a teatrului. primit odată trul in am cineva nimeni secol. p r i n creaţii d e o e l e ­ vată calitate artistică. în a c e s t moment. prin valoarea lor. în vederea accentuării proce­ sului de educaţie patriotică a maselor. A n i m a ţ i de conştiinţa răspunderii pc care o avem f a l ă d e s o c i e t a t e . i n - 8 www. dc calitatea o r e l o r . c î n d t r e b u i e să i n t e g r ă m mai profund tea­ trul în viaţa p a t r i e i .cimec. cadrul de afirmare a originalităţii personalităţilor c r e a t o a r e . De aceea. m u z i c a . de i m p r e s i o n a n t e l e împliniri ale prezen­ t u l u i . libertatea şi n e a t î r n a r e a . specta­ cole populare.

stiluţin teatrală c principalul fnr iradiant de c u l t u r ă , e m b l e m ă spirituală a ţinutului. După Congresul al Xl-lea al partidului, creaţia teatrală a p r i m i t u n i m p u l s p u t e r n i c . I n t i m p c c i n m u l t e ţ ă r i t e a t r e l e sc î n c h i d sau capătă alte destinaţii, i a r n u m e r o a s e t r u p e s î n t o b l i g a t e să i t i n c r e z e v e ş n i c , f ă r ă l o c a l s t a b i l , l a n o i s-au d a t î n f o l o s i n ţ ă n o i spaţii teatrale, clădirile Teatrelor Naţionale din Bucureşti, Craiova şi c e a a Teatrului dc Stat d i n T g . Mureş f i i n d adevărate p a ­ late ale c u l t u r i i , cu o dotare tehnică de nivel m o n d i a l şi c u p o s i b i l i t ă ţ i v a s t e de desfăşurare a activităţii. I u u l t i m i i cinci a n i s-au p r e z e n t a t p c s c e n e l e ţ ă r i i p e s t e .100 d e p i e s e r o m â n e ş t i . S-au a f i r m a t p e s t e .'10 «io regizori tineri. In majoritatea colectivelor teatrale a scăzut sensibil m e d i a d e vîrstă a t r u p e i actoriceşti. C i f r a s p e c t a t o r i l o r o î n creştere, i a r i n u l t i m e l e d o u ă s t a g i u n i s-a înregistrat o afluenţă de p u b l i c neobişnuită. A u a v u t l o c şi c o n t i n u ă să sc o r g a n i z e z e festivaluri zonale însoţite dc dezbateri do creaţie, s i m p o z i o a n e d e t e a t r o l o g i e , colocvii pe specialităţi, unele instituţionalizindu-sc, c u m sînt cele d c la P i a t r a N e a m ţ , Cluj-Napoca, Bacău, Bîrlad, Salu .Marc, Iaşi, T i m i ­ şoara, C r a i o v a şi, e v i d e n t — deşi, d i n p ă ­ cate, n u în p r i m u l rînd — , Bucureşti. U n rol î n s e m n a t în iniţierea acestor f o r m e d c opinie publică specializată şi în stimularea l o r îl a r e A s o c i a ţ i a o a m e n i l o r dc a r t ă d i n i n s t i t u ţ i i l e t e a t r a l e şi m u z i c a l e , secţia «Ic c r i ­ tică a a s o c i a ţ i e i a s i g u r î n d , î n d e o b ş t e , c a d r u l colocviul. Totuşi, între potenţialul creator a c i u a i a l mişcării teatrale româneşti şi n u m ă r u l rea­ lizărilor m e m o r a b i l e e u n decalaj pe care, î n u n e l e p e r i o a d e , î l f a c şi m a i s e s i z a n t ag l o m c r ă r i l e «le p i e s e f ă r ă s u f l u şi c u i d e i m i c i , s ă r a c e a r t i s t i c , n e a t r ă g ă t o a r c , şi f e l u r i l e bagatele d i n c î m p u r i literare s t r ă i n e — c a r e n i c i n u r e z i s t ă î n c o n f r u n t a r e a cu c e l e m a i h u n e d r a m e şi c o m e d i i r o m â n e ş t i — , precum şi spectacole mediocre, înjghebate meşteşu­ găreşte, în pripă, cu coeficient redus de gîndire. I n u n e l e d i n aceste c a z u r i factorii responsabili d i n teatre invocă dificultăţi a d ­ ministrative sau d c altă natură. D a r , de v r e m e c c , î n a c e l e a ş i c o n d i ţ i i , uncie i n s t i t u ţ i i a l c ă t u i e s c şi r e a l i z e a z ă p r o g r a m e ambiţioase şi o r i g i n a l e , i a r a l t e l e l î n c e z e s c î n platitu­ dine şi a n o n i m a t , î n s e a m n ă că în acest domeniu acţionează şi p u t e r n i c e elemente subiective, c u m ar f i îndrăzneala creatoare sau, respectiv, lipsa de îndrăzneală, capaci­ tatea d e a r e u n i talentele într-un e f o r t d c ansamblu bizuit pc idei novatoare, sau i n ­ capacitatea d e a a n g a j a e c h i p a d e creaţie pe u n d r u m f e r t i l . Acum capătă şi î n d o m e n i u l t e a t r a l o importanţă nouă f a c t o r u l ' d c c o n d u c e r e şi modalităţile m o d e r n e d c c o n d u c e r e colectivă calificată. Comitetele de o a m e n i ai muncii d i n teatre a r avea nevoie d c s p r i j i n u l u n o r foruri d e lectură prealabilă ; n o i a v e m o admirabilă tradiţie, a comitetului de lec­

t u r ă , a l c ă t u i t d i n s c r i i t o r i , a r t i ş t i , c r i t i c i şi istorici literari, comitet care studia piesele literar şi l e r e c o m a n d a , a d e c v i n d p r o g r a m u l la necesităţile instituţiei. A c u m , s a r c i n a a¬ ceasta stă, î n m u l t e c a z u r i , p c u m e r i i u n u i singur secretar literar, i a r î n alte cazuri n u stă p c u m e r i i n i m ă n u i . D i r e c ţ i a instituţiilor d e s p e c t a c o l e d i n C o n s i l i u l C u l t u r i i şi E d u ­ caţiei S o c i a l i s t e a a v u t , î n u l t i m i i d o i a n i , cîteva r e m a r c a b i l e iniţiative d c c o n s t i t u i r e a unei metodologii repertoriale. S-a î n t o c m i t , p e n t r u p r i m a o a r ă î n ţara n o a s t r ă , o catag r a f i e r c a t u t u r o r p i e s e l o r r o m â n e ş t i . Se f a c anual studii asupra mişcării pieselor, echili­ brului compartimentelor repertoriale, indici­ lor de prezenţă ai diverselor literaturi pe afişul g l o b a l a l u n e i s t a g i u n i . D a r acest e f o r t sc c u v i n e a f i d e p u s , p e l a t u r a s a p r i n c i ­ pală, în p r i m u l rînd d c către t e a t r e . M a r i l e d e o s e b i r i d c p u t e r e artistică a i n ­ s t i t u ţ i i l o r d o a r t ă t e a t r a l ă r i d i c ă şi p r o b l e m a u n e i p o s i b i l e reconspeelări a hărţii teatrale a ţării i n c o n t e x t u l m u t a ţ i i l o r esenţiale c a r e s-au produs în ultimele două decenii în geografia politică, economică şi c u l t u r a l ă a patriei. L a treizeci de kilometri de ClujN a p o e a e x i s t ă u n t e a t r u , l a T u r d a , c a r e nu-şi justifică existenţa, sînt perioade î n care trupa locală d ă în oraş cîlc două repre­ zentaţii p e l u n ă ; aici a r p u t e a f i o filială a N a ţ i o n a l u l u i c l u j e a n . I n s c h i m b , în oraşul Hunedoara nu există teatru. Sînt şi alte situaţii asemănătoare. In acelaşi l i m p , sc c o n t u r e a z ă şi o p r o b l e m ă n o u ă , a¬ ceea a s t u d i e r i i m o d u l u i î n c a r e a n u m i t e teatre m a r i d i n ţară, Teatrele N a ţ i o n a l e , T e a ­ t r u l d i n T g . M u r e ş , cele d i n A r a d , C o n s t a n ­ ţa, B r a ş o v şi a l t e l e s-ar p u t e a p r o f i l a c a centre de cultură teatrală, c u u n p r o g r a m complex de manifestări, în care să intre n u n u m a i s p e c t a c o l e l e o b i ş n u i t e , şi î n c a r e . p c b a z a m u z e u l u i , a b i b l i o t e c i i şi c u s p r i ­ j i n u l u n u i c o l e c t i v d c a c t i v i ş t i să se d e s f ă ­ şoare u n a n s a m b l u d e cercetări şi i n i ţ i e r i teatrale, sesiuni tcatrologice. cursuri dc for­ m a r e şi i n s t r u i r e a a r t i ş t i l o r a m a t o r i , con­ fluenţe fertile între teatru, poezie, muzică, pictură, artă decorativă, şi u n d e , evident, să f i e s e d i u l u n o r a c ţ i u n i p e r i o d i c e d e a n ­ vergură republicană. Eireştc, vast mai giune Acest tică şi toate acestea nu solicită pc o de o numai şi a un la program o sta­

foarte

cuprinzător, c u m sc f a c e , presupune teritoriu

perspectivă acum.

îndelungată, la alta, program

în genere, mai şi că celor

sistema­ dc

difuziune în în

m a i bune măsuri ale popu­ ar f i n i ­ naţio­ instituţie DrobetaHunedoa­ a n u a l , s-ar făcută

spectacole pătrundere, laţiei, merit nal Tr. ra, şi a

româneşti, straturi operei

precum Poate nu

m a i adînci

teatrale. unde dc

să se ţ i n ă în oraşe ca

festivaluri

de teatru există la

profesionistă, Sevcrin Vaslui.

exemplu

o r i la Tulcea, Fireşte, dacă în viaţă

Bistriţa,

s-ar t i n e

traduce

deplin

recomandarea

www.cimec.ro

o

î n c u v î n t a r e a a l î t «Io b o g a t a în s u b s t a n ţ ă a t o v a r ă ş u l u i N i c o l a e C e a u ş e s c u , «Io a se a s i ­ gura col m a i larg cadru e m u l a t i v talentelor artistice. în foarte cuprinzătoarei Expunere a s e c r e t a r u l u i g e n e r a l a l p a r t i d u l u i s-a v o r ­ b i t şi d e s p r e s a r c i n i l e c r i t i c i i l i t e r a r e şi a r tislic<\ C r i t i c a t e a t r a l ă îşi a r c p a r t e a e i d e merit în a f i r m a r e a p u t e r n i c a a acestei arte şi a c u n o s c u t şi e a . î n u l t i m i i a n i . o creştere în direcţia s t u d i u l u i t e o r e t i c , a a n a l i z e i spe­ c i a l i z a t e ; a u a p ă r u t şi a i c i t a l e n t e n o i . T o ­ tuşi, n o i n u d ă m încă artei teatrale t o t a j u ­ t o r u l necesar, ne c a n t o n ă m adesea i n r e c e n ­ zia rutinieră — general izînd vag experien­ ţele î n a i n t a t e — rămînem la adjectivări şi clişee v e r b a l e , c o m b a t e m i n e f i c i e n t , p l a t i t u d i ­ nea, impostura, nu contribuim îndestul la ierarhizările de valoare, la e t a l o n a r e a c a l i ­ t a t i v ă a c e e a ce e a u t e n t i c în a r t a modernă

şi l a d i s c e r n e r e a n ceea ce e f a l s şi m i m e ­ t i s m . N u sînt d c a c o r d c u c e i «•«• se i n t e r e ­ sează n u m a i de t e a t r u l local, fie el chiar c e l «lin B u c u r e ş t i . E x i s t ă un singur teatru r o m â n e s c , c u 415 d c s c e n e , c r i t i c u l d r a m a t i c v e r i t a b i l o al întregului teatru n a ţ i o n a l , el e l a b o r e a z ă p u n c t e d e v e d e r e p e n t r u toţi a r ­ t i ş t i i . Tace e d u c a ţ i a estetică a t u t u r o r s p e c ­ t a t o r i l o r . «• î n s e r v i c i u ] î n t r e g i i m i ş c ă r i , s a r ­ c i n i l e sale n u p o t fi niciodată parţializate. E cert că, în l u m i n a c o m a n d a m e n t e l o r de p a r t i d , a m a r i l o r sarcini ideologice ale acti­ v i t ă ţ i i c u l t u r a l e , n e r e v i n e t u t u r o r c e l o r ce s î n t e m legaţi. într-un fel sau a l t u l , d e m i ş ­ carea teatrală îndatorirea d c a sprijini oceaslă s p l e n d i d ă artă în e f o r t u l c i spre o c a l i b r a r c c o n t e m p o r a n ă a c r e a ţ i e i şi s p r e o CÎI mai mare apropiere a ei de publicul firesc, caro, a z i , Ia n o i , c întregul pupo.'.

PROPAGAREA Şl VALORIFICAREA CREAŢIEI ORIGINALE

SINKA KAROLY

V ă r o g s ă - m i p e r m i t e ţ i să s u p u n a t e n ţ i e i dumneavoastră citeva pr«>bleme ale activi­ tăţii n o a s t r e , c a r e ne f r ă m î n t ă n u n u m a i p e n o i şi p e c a r e l e c o n s i d e r , d c a c e e a , p r o ­ bleme generale. . . S p u n e - m i c a r e îţi este r e p e r t o r i u l şi î ţ i s p u n cc f e l d e t e a t r u a i " — se s p u n e p e la n o i . Şi trebuie să r e c u n o a ş t e m că, de m u l t e o r i , cînd sîntem întrebaţi, «lăm răs­ punsuri evazive, şovăim, revenim, modifi­ c ă m , în l o c d c u n r ă s p u n s «lăm explicaţii. N u c d e c o m p e t e n ţ a n o a s t r ă să c ă u t ă m v i ­ n o v a t u l şi a r f i şi d i f i c i l d c g ă s i t î n n c x s t m a r e m e c a n i s m , de funcţionarea căruia de­ p i n d e , în u l t i m ă instanţă, eficienţa activităţii politico-cducativc, a cărei piatră dc încer­ care r ă m î n c contribuţia adusă la p r o p a g a ­ r e a şi v a l o r i f i c a r e a «Teaţiei o r i g i n a l e . Dacă n u m ă înşel, pe lingă m u l t e p r e o c u p ă r i , cele m a i s p e c t a c u l o a s e r e z u l t a t e c u c a r e se p o a t e m î n d r i Dir«*eţia i n s t i t u ţ i i l o r d e s p e c t a c o l a r ­ t i s t i c este serioasa m u n c ă d e p u s ă în c o m a n ­ darea, achiziţionarea şi r e c o m a n d a r e a u n o r t e x t e n o i , v a l o r o a s e , c a r e să a c o p e r e o m a r c gamă tematică, c a r e să dezbată, cît mai

diversificat, problematica, viaţa, aspiraţiile omului societăţii n o a s t r e , h a r n i c şi devotat constructor al p r o p r i u l u i v i i t o r , preluînd, de f a p t . o s a r c i n ă a t e a t r e l o r , c a r e şi e l e a u a¬ ceastă o b l i g a ţ i e . U n n u m ă r i m e n s d c p i e s e în premieră absolută au fost jucate în u l ­ timii ani de teatrele noastre (numai la T e a t r u l M a g h i a r d c S t a l d i n T i m i ş o a r a s-au j u c a t dc a p r o a p e trei o r i m a i m u l t e piese d e c î t î n a i n t e d e 1970). D a r . d a c ă î n c o m a n ­ d a r e a d e piese n o i Direcţia instituţiilor de spectacol a r t i s t i c a reuşit, în r e c o m a n d a r e a l o r , î n d r u m u l l o r c ă t r e t e a t r e , se m a i î n t î m p i n ă g r e u t ă ţ i . C r e d e m c ă s o l u ţ i o n a r e a a¬ cestei p r o b l e m e n u este p r e a dificilă, mai ales c u m i j l o a c e l e m o d e r n e de r r t u l t i p l i c a r e . N u c r e d că a u t o r i i a r a v e a c e v a î m p o t r i v ă ca p i e s e l e l o r să f i e p r e z e n t a t e p e n t r u pri­ m a dată în p r o v i n c i e , u n d e există o m o b i l i ­ tate m a i m a r e în i n c l u d e r e a l o r în planul «Ic p r e m i e r e . C h i a r şi t e a t r u l n o s t r u sc p o a t e m î n d r i cu o seamă de p r e m i e r e a b s o l u t e c u piese o r i g i n a l e a u t o h t o n e . Teatrele maghiare depun tot efortul pen­ t r u a-şi a d u c e c o n t r i b u ţ i a l a m u n c a «le m o -

10

www.cimec.ro

delare şi f o r m a r e a c o n ş t i i n ţ e l o r oamenilor m u n c i i , p o r n i n d d e In c o m u n i t a t e a interese­ lor t u t u r o r l o c u i t o r i l o r acestor m e l e a g u r i , cu un profund devotament şi a t a ş a m e n t fată de P.C.R., for|a c o n d u c ă t o a r e a n a ţ i u n i i noas­ tre socialiste. Dramaturgia maghiară din România a obţinut iu ultimii ani succese forme şi remarcabile, intr-o d i v e r s i t a t e de d r a m a t i c e , d a r c u aceeaşi gindi­ modalităţi re, în c a d r u l u m a n i s m u l u i socialist, a cău­ t a t şi c a u t ă să r ă s p u n d ă unor mari între­ Piesele lui Sîito Andras bări existenţiale. sau K o c s i s I s t v a n v ă sînt c u s i g u r a n ţ ă bine cunoscute tuturor. Dar a m d o r i ca drama­ turgii maghiari din România să abordeze cu m a i m u l t curaj tematica contemporană, să s c r i e m a i m u l t e p i e s e i n s p i r a t e d i n r e a ­ l i t ă ţ i l e n o a s t r e i m e d i a t e , d i n v i a ţ a şi p r e o ­ cupările oamenilor muncii de naţionalitate m a g h i a r ă , c a r e . în slrînsn u n i r e frăţească cu poporul r o m â n , a u d e c o n s t r u i t acelaşi v i ­ i t o r , d e a p ă r a t aceleaşi cuceriri. N u sîntem adepţii f c s t i v i s m u l u i . D a r con­ fruntările periodice au o importanţă mare, ele d a u p o s i b i l i t a t e a u n u i s c h i m b d e opinii, de experienţă, au d a r u l dc a atrage atenţia publicului asupra fenomenului cultural-educativ. Timişoara ar putea fi locul ideal u n d e , d i n d o i î n d o i a n i , s-ar p u t e a orga­ niza Festivalul dramaturgiei autohtone de i m e d i a t ă a c t u a l i t a t e şi d c a p a r i ţ i e r e c e n t ă ; oraşul, puternic centru muncitoresc, prin

componenţa l u i . oferă public pentru orice teatru. Spectacolele ar putea fi urmate de r o d n i c e discuţii între d r a m a t u r g i , r e a l i z a t o r i şi p u b l i c : a r p u t e a f i p r e z e n ţ i şi d e l e g a ţ i ai i n s t i t u t e l o r de t e a t r u , p e n t r u a cunoaşte mai bine provincia, pentru ca absolvenţii că şi în să se c o n v i n g ă vâzînd cu ochii a f a r a C a p i t a l e i e x i s t ă l a r g i p o s i b i l i t ă ţ i d e afirmarc. Şi (o u l t i m ă p r o p u n e r e ) , m ă a d r e s e z re¬ dactorilor revistei „Teatrul". Lăsînd la o p a r t e c o n v i n g e r e a m e a că a c e a s t ă r e v i s t ă n u echitabil harta teatrală a tării, I n acoperă s a r c i n a ei a r i n t r a — şi p e r i o a d a d e v a r ă , fără p r e m i e r e t e a t r a l e , este cea m a i a d e c ­ vată — organizarea unor ample dezbateri asupra s t a g i u n i l o r e x p i r a t e . încercarea de a desemna, cu riscul inerent al relativităţii, c e l m a i b u n s p e c t a c o l , cea m a i b u n ă r e g i e , s c e n o g r a f i e , i n t e r p r e t a r e a s t a g i u n i i , aşa c u m în lumea filmului românesc se procedează cu r e g u l a r i t a t e în f i e c a r e a n . Am că. aceeaşi cultura cu toţii domenii terea întregii nrlisticc. făcut grijă la de aceste eu şi propuneri multe simţ al cu convingerea izvorîte care din la şi o la din pentru dorim creş­ celelalte înflorirea culturalîmpreună altele, pe

răspunderii

Momâniei

socialiste, vor

nivelul

realizărilor noastre,

activitate, muncii

contribui

eficienţei vieţi

educativ-politive

www.cimec.ro

11

. ne propunem. c o n d i ţ i i şi s c o ­ p u r i . concretizîndu-ni-sc pregnant m o d a l i t ă ţ i l e cc fac d i n c a u z a g e ­ nerală. l e g a t ă n e m i j l o c i t şi d e p r o c e s u l dezvoltării şi m o d e r n i z ă r i i forţelor d e p r o ­ ducţie. a l e i n t e l e c ­ t u a l i l o r care activează. d r e p ­ t a t e şi f e r i c i r e .. n u d e s p r e d i f e r i t e m a ş i n i şi u t i l a j e d e î n a l t nivel t e h n i c p e care le p r o d u c e m . eu emoţie. pentru amplificarea continuă a cunoaşterii sale. o m u l dc artă. cri­ tic — t r e b u i e să e x t r a g ă s e n s u r i m a j o r e şi să-şi c o n f r u n t e gîndirea şi m u n c a practică 12 www.ro . o m u l de tea­ t r u . de f a p t . î n p r e s a — n i se c o n t u r e a z ă d i n cc î n ce i n a i limpede t e l u r i l e şi s a r c i n i l e i n d i v i d u a l e . despre dezvoltarea conştiinţei sale revoluţionare. în dome­ niul culturii şi a l a r t e i . acţionăm totodată pen­ tru a lc p u n e în s e r v i c i u l o m u l u i — adică a t o t ce a c r e a t m a i b u n n a t u r a .ÎN LUMINA CONGRESULUI EDUCAŢIEI POLITICE Şl AL CULTURII SOCIALISTE ARTĂ Şl IDEOLOGIE— O SINGURĂ EXPRESIE MODELATOARE M e d i t î n d la c u v i n t e l e de toc ale secreta­ r u l u i general al p a r t i d u l u i — ascultate întii în sala Congresului e d u c a ţ i e i p o l i t i c o şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e şi r e c i t i t e . ci a m d i s c u t a t d e s p r e c e i ce l e f ă u r e s c . d e s p r e creatorii t u t u r o r b u n u r i l o r m a t e r i a l e şi s p i ­ r i t u a l e . p e n t r u pri­ ma dată în activitatea partidului. î n f o n d . i n general. p e n t r u dezvoltarea sensi­ b i l i t ă ţ i i s a l e . „problemă complexă. Inţelegînd şi stăpînind legile n a t u r i i . cauza f i e c ă r u i a î n p a r t e . a p o i . a întregului p a r t i d şi p o p o r . u n asemenea congres consacrat o m u l u i . d e z v o l t ă r i i şi î n f l o r i r i i personalităţii sale". admirabilul răspuns marxist-leninist cuprins în Cuvîn­ tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu : „în esenţă. şi în acest domeniu acţionăm în spiritul materialismului dialectic. în Congre­ Cuvîntarea de închidere a lucrărilor sului. actor. specializat. dealtfel. comuniştii. în special — autor. N o i n e propunem acum să perfecţionăm produsul cel m a i î n a l t a l n a t u r i i — omul. lărgirea orizontului de c u l t u r ă şi î m b o g ă ţ i r e a s p i r i t u l u i s ă u c u l o t ce a c r e a t m a i d e p r e ţ o m e n i r e a î n dome­ niul cunoaşterii. să v e n i m — d a c ă sc p o a t e s p u n e a s t ­ fel — i n s p r i j i n u l n a t u r i i . Ce nantă înseamnă. creatorul a t o t cc există î n s o c i e t a t e !" D i n c o m p l e x u l d e f a c t o r i . care a sintetizat in om forma superioară de organizare a materiei. regizor. A ş p u t e a s p u n e c ă . acţionînd prin toate mijloacele pentru s t i m u l a r e a însuşirilor celor m a i n o ­ bile ale acestuia. noi.La acest congres a m d i s c u t a t n u a t i t d e s p r e baza telmico-malerială a societăţii noastre. d e s p r e o m u l ce e d i f i c ă n o u a o r i n d u irc socială. Este. a d o r i n ţ e i şi v o i n ţ e i d e autOdepăşire. de m a r c amploare şi d c lungă p e r s p e c t i v ă . această impresio­ . o causa mea agilur.prospectare" a o m u l u i n o u . s a u pe care t r e b u i e să l e p r o d u c e m în v i i t o r . d c î n t r e a g a e v o l u ţ i e a s o c i e ­ tăţii" ? T r a n s c r i u . a proto­ • ^ORIAN tipului uman al comunismului. tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne-a r e ­ a m i n t i t o b i e c t u l esenţial l u a t în d e z b a t e r e : . p e n t r u î m p l i n i r e a v i s u r i l o r sale c e l o r m a i cutezătoare de p r o g r e s .cimec. dc f a p t . al perfecţionării relaţiilor dc p r o d u c ­ ţie şi s o c i a l e . a ţării noastre cînd organizăm o asemenea dezba­ tere a m p l ă .

d a r . f o r m a de c o n ţ i n u t . e v i d e n t . P î n ă l a u n p u n c t . Artistul evoluează şi e l . A ş a c u m n u se p o a l e d e s ­ p ă r ţ i . c a p i t o l c e n t r a l a l m a g i s t r a l e i E x p u n e r i d i n p r i m a zi a C o n g r e s u l u i educaţiei p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e . dc modelare a naturii umane). Un astfel de adevăr deschide lurg p o r ţ i l e t a l e n t u l u i a u t e n t i c şi l e î n c h i d e s u ­ rogatului sau imposturii. V o r b i n d l a î n c h i d e r e a C o n g r e s u l u i şi p u n î n d un punct memorabil p e i î n această pri­ vinţă. Nici­ o d a t ă şi n i c ă i e r i . nu orice spectacol sini. c r i t i c a teatrală (literard r a m a t i că şi spectacologică) are dc jucal u n r o l i m p o r t a n t . „atribuit" u l t e r i o r şi d i n afară operei di artă. a s u p r a necesită­ ţ i i c a s o c i e t a t e a c o n t e m p o r a n ă să s t i m u l e z e . s o c i e t a t e a s o c i a l i s t ă e s t e cea d i n ţ i i interesată n e s t i n g h e r i t ă a a r t e i ca m a ­ în d e z v o l t a r e a n i f e s t a r e specifică. acelaşi adevăr i m p u n e angajarea mai pro­ f u n d ă şi m a i d e c i s ă a c r e a t o r i l o r . dc m o d i f i c a r e . AL. . Ca s p e c i a l i s t î n t r . secretarul general al p a r t i d u l u i a i n ­ s i s t a t . O r i e n t a r e a şi t e n s i u n e a ideatică a lucrărilor Congresului ne-au c o n v i n s încă o dală că nu există operă de artă fără respectarea condiţiilor şi .legilor" lăuntrice ale arici.ro 13 . l i m p e d e şi c a t e g o r i c .. Aceasta înseam­ nă. eslelică. de neînlocuit cu nici o altă a c t i v i t a t e intelectuală. Ş i c r e d c ă n u greşesc o h s c r v i n d că acest a p e l e î n t r u totul l o g i c şi î n firea lucrurilor. Dacă acest c o n ţ i n u t nu devine expre­ sie a r t i s t i c ă . d e v a n s e z e " pînă la u n punct p u b l i c u l şi g u s t u l a c e s t u i a . perfecta contopire a exigentelor formativ-educative cu exigenţele estetice în opera de artă (literatură drama­ tică şi s p e c t a c o l ) . decîl a r t i f i c i a l . pentru formarea omului n o u . deoarece voinţa.. e d u c a t i v e şi m o d e l a t o a r e dc conştiinţe doar în virtutea unui anumit conţinui de idei. c r e a ţ i a a r t i s t i c ă n-a f o s t i n d e p e n d e n t ă d e o determinare ideologică şi chiar propagan­ distică : societatea socialistă este cea din­ ţii c a r e a r e o e f e c t i v ă n e v o i e d c t o a t e f o r ­ mele de cunoaştere (şi. Sub acest u n g h i . a rea­ lităţii. (n acelaşi timp. fără respectarea u n u i m a x i m u m dc exigenţă 1 t i n d e şi e i — în rînd cu întreaga popu­ laţie a c t i v ă a ţării — s p r e d e p l i n a s l ă p i n i r e şi p e r f e c ţ i o n a r e a p r o p r i i l o r m i j l o a c e t i c p r o ­ ducţie. p e r e c h e c u c u n o a ş t e r e a ş t i i n ţ i f i c ă şi f i l o z o f i c ă . împre­ u n ă c u s o c i e t a t e a . p r e ­ ţ i o a s e şi f e c u n d e a l e C o n g r e s u l u i m i se p a r e a se a f l a î n a t a c u l n e t l a n s a t d e t o v a r ă ş u l Nicolae Ceauşescu împotriva „uniformităţii". T r e b u i e să f a c e m d i n c r i t i c a l i t e r a r ă o a r m ă puternică de luptă p e n t r u o artă revoluţio­ nară.u n d o ­ meniu de a c t i v i t a t e intelectuală (reflectorie). e l p o a l e să . î n d e o s e b i . a p u t i n ţ e i d e comunicare deplină cu spectatorul. i n a c t i v i t a t e a sa s p e c i f i c ă d c i n t e r p r e t a r e (şi c h i a r de a n t i c i p a r e . în î n ­ cheierea capitolului „Liniile directoare ale socia­ activităţii de educaţie revoluţionară.cimec. î n n i c i o o r î n d u i r e s o c i a l ă . Nu orice piesă. d e c i şi d e c u n o a ş t e r e a a r t i s t i c ă . adică imposibilitatea d e a se f a c e înţeles. cu o concepţie înaintată despre l u m e " : sînt c u ­ v i n t e l e t o v a r ă ş u l u i N i c o l a e Ceauşescu.placat". î n consecinţă. evilind cu holărire u n u l d i n cele m a i g r a v e peri­ c o l e d i n cîte î l p o t p î n d i : i m p o p u l a r i t a t e a . O idee f u n d a m e n t a l ă . f i i n d c h e m a t ă să vegheze alît împotriva „dulcegăriilor artistice'. statornic expri­ mată.în r a p o r t cu ele.. cil şi împotriva „negării şi deformării reali­ t ă ţ i l o r " . d e ­ gajată din lucrările Congresului. l o t aşa principiul ideologic-modelator nu poale fi doar . C r e d c ă n u greşesc subliniind că avem de-a f a c e a i c i c u u n v e r i t a b i l a p e l l a o r i g i ­ n a l i t a t e . în r e a l i z a r e a u n e i a r i n şi u n e i acti­ vităţi cultural-artistice educative în spiritul concepţiei revoluţionare a p a r t i d u l u i n o s l r u . adică de expresie. c r i t i c a v a t r e b u i să c o n t r i b u i e cu sporită eficienţă la „perfecţio­ narea activităţii d c creaţie. s c o p u l e d u c a t i v r ă m î n e î n s u s ­ pensie. tocmai organica. c a r e v o r AFIRMAREA ORIGINALITĂŢII U n a d i n t r e i d e i l e cele m a i i m p o r t a n t e . în promovarea n o u l u i . c a r e să p e r m i t ă a r t i s t u l u i p ă s t r a r e a i n ­ t a c t ă (şi c o m p a c t ă ) a l e g ă t u r i i . uneori) a vieţii. rămînc cred — necesara fuziune a esteticului — (artisticului) cu ideologicul (politicul). în m e r s u l ei i s t o r i c . T o t o d a t ă . listă a oamenilor muncii din patria noas­ tră". d e z v o l t a r e a per­ sonalităţii creatoare. . de a a f i r m a originalitatea naţiunilor în ansamblul l u m i i d c a z i a r e d r e p t consc- www. î n s ă .adăugat'" acesteia. MIRODAN pc toate p l a n u r i l e p o s i b i l e .

înfăţişate î n e d i f i c i u l t e a t r u ­ l u i m i i l o r de s p e c t a t o r i cărora n e adresăm. M-nin reîntors dc l a Congres decisă a face l o t posibilul pentru fructificarea maximă a capacităţii creatoare de care d i s p u n e m .ro . n u p o t tăgădui 14 www. s e m n d e a d e v ă r şi v i a b i l i t a t e . — dc C u m participă a c t o r u l Ia procesul afirmare a arici militante ? genere. spre întruchiparea o m u l u i de omenie. pentru a aprofunda reali­ tăţile c o m p l e x e ale p r e z e n t u l u i .eroi contemporani". h o lărirea d c a s a l v g a r d a d r e p t u l la o r i g i n a l i l a l e a l fiecărui i n d i v i d în p a r t e . viaţa. Originalitatea. ca p e r s o n a j e l e pieselor de t e a t r u şi. g e s t s a u f o r m u l ă v e r b a l ă . e u . ACTORUL IN PROMOVAREA ARTEI MILITANTE — C a r e e s t e .. p o r ­ t r e t u l m o r a l şi p r o f e s i o n a l a l a c t o r u ­ lui. E l m i s-a cristalizat m a i d e p l i n î n uarna auLoexnminăr i i ce m i . O r i g i n a l i t a t e a p r e s u p u n e . E i consideră lăcaşurile a r t e i u n l o r a l i d e i l o r c e î n n o b i l e a z ă şi s t i m u l e a z ă aspi­ raţiile fiecăruia spre o existenţă fără cusur. In acest sens. creatoare d i n zilele noastre. p ă t r u n s (ca şi activitatea noastră — a oamenilor de artă) de s p i r i t u l d i n a m i c . după c u m ş t i m . că î n s i t u a ţ i i l e î n — Teatrele d a u . c a r e . este necesar ca i z v o r u l d e i n s p i r a ţ i e a muncii noastre creatoare să f i e r e a l i t a t e a . Această a n g a j a r e socială n e străduim s-o t r a d u c e m î n a n g a j a r e e s t e t i c ă . în c î m p u l discuţiilor noas­ tre teatrale. t i m p u l u i şi artiştilor s ă i . de orice nuanţă. e a . u v i l i n d c u o r i c e p r e ţ (şi f i i n d î n c u r a j a i i n Iru aceasta) miinctismele. c a r a c t e r i z a t ă de u n strălucitor s p i r i t a n a l i t i c . totodată educator e f i c i e n t şi c o n s e c v e n t a l f o r m ă r i i conştiinţei şi p e r s o n a l i t ă ţ i i u m a n e : i o t ă c u m v ă d c u portretul u n u i artist contemporan. D o r e s c ca acest c r e z să f i e m a t e r i a l i z a t î n spcclacole-eveniment. m a i a p o i . şi n u m a i e a . Prezentă l a Congres.a fost p r i l e j u i t ă d c C o n g r e s u l edu­ c a ţ i e i p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e . în responsabilitate civică Totuşi. c o r o l a r . Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul educaţiei p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e . N u m a i că această d e c i z i e e î n f u n c ţ i e d e relaţiile dialectice d i n t r e artă şi consuma­ torii c i . b a .cimec. aş s p u n e . Făuritorii revoluţiei tehnico-ştiinţifice sînt semenii noştri — oameni obişnuiţi. ca f i e ­ c a r e t e a t r u î n p a r t e să-şi î n ţ e l e a g ă şi să-şi d e z v ă l u i e — p e m ă s u r a l o c u l u i . sale. să se î n t r u c h i p e z e ea personalităţi distincte.c i n ţa o b l i g a t o r i e . fugind dc ispitele uniformi- l ă ţ i i . cuce­ rind noi culmi ale civilizaţiei şi culturii. m u l t doriţii . a s i g u r î n d astfel m e s a j u l u i ce-1 l a n s ă m f o r ţ ă d e c o n ­ vingere mobilizatoare.l c n i n i s t ă . şi d u p ă exemplul celor m a i b u n e t r u p e a l e tării — p e r s o n a l i t a t e a colec­ t i v ă . Iată c u m aş f o r m u l a c r e z u l m e u a r t i s t i c — d e a c t r i ţ ă . caracteristic întregii vieţi d i n R o m â ­ n i a . dovadă dc în activitatea lor. Dascăl cu vorbe d u l c i . ca lucrătoare în d o ­ meniul a r t e i şi c u l t u r i i . a fost de o covîrşitoare însemnătate p r o g r a ­ matică. m a r t o r i ai activităţii generale. p o a t e d a valîthililale şi e c o u social u n e i opere d e or»ă teatrală. fundamental f e r m şi c r e a t o r p e f i l o z o f i a m a r x i s t . autentic revolu­ ţionar. m a i cu s e a m ă . acei oameni care determină şi a u determinat profunde mutaţii în destinele ţării. de asemeni (sau prin urinare). P e n t r u a putea transfigura în opere • BISZTRAI MĂRIA de artă d u r a b i l e înaltul e x e m p l u moral al eroului comunist. şi t r e b u i e s ă f i e . d e a c t i v i s t ă p e t ă r î m u l o b ş t e s c . să s c r i e p e p o t r i v a a u t e n t i c i t ă ţ i i Originalitatea presupune. i n g î n d . ca a c t r i ţ ă . întrucît i n artă numai unicitatea c. presupune ca f i e c a r e autor. a m fost animată de simţul responsabilităţii faţă de îndato­ ririle ce-mi revin în împlinirea comenzii sociale de care a r e a asculta arta. in actuala etapă a societăţii noastre ? — Generaţia noastră înscrie o filă nouă în cartea glorioasă a i s t o r i e i p a t r i e i . şi î n t r e g c o l e c t i v u l n o s t r u .

c o n c o r d a n t ă cu p r o g r a m u l estetic a l instituţiei. varietatea şi complexitatea realităţii. A e x p e r i m e n t a . c o n s t a n t şi f ă r ă c o n c e s i i . Devine astfel necesară mărirea competenţei f a c t o r i l o r d e răspundere i n p r o ­ cesul dc alcătuire a r e p e r t o r i i l o r . î n e l i m i n a ­ r e a c o n f o r m i s m u l u i şi a s t a g n ă r i i temătoare de inovaţii. b u c u r i a deplină a participării ALECU POPOVICI la u n e v e n i m e n t n a ţ i o n a l . Trebuie mai mult curaj în d e s c o p e r i r e a d e n o i şi n o i m i j l o a c e de e x p r e s i e s c e n i c ă şi d r a m a t / u r g i c ă . permanenta î m b u n ă t ă ţ i n d . a ş a d a r .cimec. u n n i v e l s u p e r i o r d c exi­ gentă artistică. astfel.'masă. U n asemenea s p i r i t stimulează d o r u l de autoperfecţionare. nepăsarea.ro 15 . să nu lui depinde de exigenta u i t ă m că v a l o a r e a c e l o r cc-1 a l c ă t u i e s c — a n o a s t r ă . — Ce rol capătă procesul de adincirc culturii ? experimentul in a democratizării — Transpunerea în viaţă a celor spuse mai înainte i m p u n e desăvârşirea a r t e i tea­ t r a l e . c u c e r i n ­ ţele t e a t r u l u i p o l i t i c . neviabile. r e p e r t o r i u l . cu schemele uscate. in vederea înnobilării s u f l e t u l u i uman. Modalităţile practice pentru realizarea acestor deziderate s î n t m u l t i p l e : să facem din teatrul nostru un adevărat atelier dc dramaturgiei originale care. şi să îmbogăţească. în acest c h i p . Bineînţeles. depăşirea lor deschide d r u m progresului. revoluţionar. î n m ă s u r ă să redea. De asemeni. a n i m a t ă de o vie conştiinţă p o l i t i c ă . egoismul . v o m răs­ punde imperativelor prezentului . de natură cu eficienţă ideile c h e m a te să înnobileze conştiinţa maselor l a r g i . a ş a d a r . de aceea. N u m a i concepţia militantă ne ajuta să d e v e n i m d i n m a r t o r i a i t i m p u l u i nostru creatori ai e p o p e i i naţionale. al u n o r ambiţii vedetiste d o r n i c e de succes c u o r i c e p r e ţ ) . ştiinţa l o r d e a d i s c e r n e e s e n ţ i a l u l şi a d e v ă r u l î n f e n o ­ menele şi c u r e n t e l e d r a m a t u r g i r e şi f i l o z o ­ fice ale v e a c u l u i . Dialectica organică a angajării s o c i a l e şi a a n g a j ă r i i e s t e t i c e d u c e . j a l o n i n d c u c e r t i ­ t u d i n e p e r s p e c t i v e l e . Din multitudinea de problcme-program. să î n l ă t u r ă m s u b i e c t i v i s m u l d i n p r o c e s u l d e alcătuire a r e p e r t o r i i l o r ( r e p e r t o r i u l n u tre­ b u i e să f i e i o d u l u n o r p r e f e r i n ţ e personale. p r o - www. m ă gîndesc la e x ­ perimentul artistic pornit dc la conceptul e s t e t i c i i m a r x i s t e . p r o b l e m e d e creaţie. de conflicte. pentru a putea oglindi iidei înnoire a realităţii. n i c i c u e r o i purtaţi de a r i p i de în­ geraşi. Ideologia noastră şi e s t e t i c a n-au n i m i c comun cu fuga de complexitate. şi că n o i a v e m d a t o r i a să m a n i f e s t ă m . F o r m e l e inslituţionalizate ale modalităţilor de perfec­ ţ i o n a r e sc c e r î m b i n a t e c u o a s i d u ă muncă actorului profesională i n d i v i d u a l ă . i n re­ l a ţ i e c u t e a t r u l p e n t r u c o p i i şi t i n e ­ ret ? — inţe Marca c o n f r u n t a r e c u p r o p r i i l e conşti­ creatoare. N u m a i aşa c o m u n i c a r e a e l i cientă c u sala d e spectacol a r e şansa d e a f i asigurată. sfera realismului. să î n l o c u i m . f e r m a n g a j a t faţa dc realitate. p e c a l e a u n o r a t a r i a c t i v i t ă ţ i . s u b i e c ­ t i v i s m u l CU o c o n c e p ţ i e u n i t a r ă . astfel. la creaţia a u t e n t i c ă . în acest scop. de u n să transmită înalt n i v e l estetic. i a t ă d o a r câteva i m p r e ­ sii marcate febril în zilele d e neuitat ale Congresului e d u c a ţ i e i p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i socialiste. FORJA DE CONVINGERE A UNOR EROI ADEVĂRAŢI — Cum poate fi definit actualul moment al politicii culturale. precum inerţia. s î n t e m d a t o r i să n e î m p o t r i v i m şi a l t o r f e ­ nomene negative ce ne m a i . înlă­ tură p e r i c o l u l plafonării. prin forme variate. să a b o r d e z e proble­ m e l e d c f o n d ale existenţei c o n t e m p o r a n e . despovărează m u n c i i a c t o r u l u i dc soluţii-şuhlon. ou rîvna spre i m p e c a b i l . Vorbind. r u t i n i e r e . p r o b l e m e d e v i a ţ ă .cuc angajarea sociala n u esle transfiguraţii imagine artistică întotdeauna într-o reală sin tern adesea puşi în faţa unor lucrări Reheruatice. în numele e f o r t u r i l o r pe « a r c s i n l e i n c h e m a ţ i să l e d e p u ­ n e m . n o i căi de comunicare cu sala devine o sarcină importantă. limbajul n o s t r u a r t i s t i c v a f i c o m u n c u acela al rea­ lităţii socialiste — limbajul umanismului re­ voluţionar. v o m p u t e a rea­ liza u n teatru popular. cu creaţie a reală responsabilitate civică. despre îmbunătăţirea r e p e r t o r i u l u i . l a u n teatru c u adevărat mobilizator.

vitalizarea per­ c i n i l e acestea de onoare ne trezesc ambiţii sonalităţii actoriceşti a colectivului şi elanuri creatoare de o marc vibraţie. ale c u l t u r i i gene­ r a t e d e c e i m a i b u n i d i n t r e o a m e n i . Repertoriile. într-o f o r m u l ă p e c a r e forţa gîndirii m a r x i s t e . conştiinţele. c r e a t o r i i t i m p u l u i n o s t r u a u desprins încă o d a l ă . — C u m vedeţi. a m u n c i i caic î n n o b i l e a z ă şi pasionează. Secretarul general ne în­ r i l e o u c a r e v r e m să f i m r ă s p l ă t i ţ i d c p u ­ d e a m n ă — f o l o s i n d m e t a f o r a i z v o r u l u i www. Actori-educatori. E v i d e n t .. inspirată d i n t e z a u r u l b o g a t î n î n ţ e l e p c i u n i si t i l c u r i . astfel. să s e n s i b i l i z ă m .b a s m . sintetizată la Con­ as d o i ' i . sarcinile l o r p r i m o r d i a l e . legale» î n acest elan creator. p e n t r u e i . c a u t şi aflu răspunsuri care privesc totodată pe d i r e c t o r u l u n u i t e a t r u p e n t r u c o p i i si t i n e r i . p o a t e .. e d u c ă m . a ş v r e a să s c r i u o p i e s ă pentru şi c e l d e p e r s p e c t i v ă .u l c i o r arată. m a i decis pe d r u m u l umanismului u n g r u p d c c o p i i c a r e ' s e î m p r i e t e n e s c şi se socialist. stagiunile gala pentru t e l e v i z i u n e o l u c r a r e . — P l a n u r i l e n o a s t r e d e l u c r u i m e d i a t e . să î n d r u m ă m . aclori-cetăţeni. Nouă.blcmc ale c o m u n i s m u l u i . s u r p r i n d . piesa d e substanţă p o p u l a r ă s i n u d o a r d r a p a t ă în s t r a i popu­ lar.. c u setea l o r de cunoaştere. a l s p i r i t u l u i şi v i e ţ i i poporului. cu adevăratele lor probleme. iată c u v î n l u l p r i n care partidul îşi d e f i n e ş t e c o p i i i şi t i n e r i i şi. iată titlu­ ispititor colorat. în lumina docu­ c e l o r c a r e n e a d r e s ă m t i n e r e i g e n e r a ţ i i . ca şi p e d r a m a t u r g u l c a r e n ă z u i e ş t e s ă f i e la î n ă l ţ i m e a v i s u r i l o r şi s p e r a n ţ e l o r specta­ t o r i l o r săi v i i t o r i . p i e s e aşa-zise d e i n s p i r a ţ i e vitaliza — c u m spui d u m n e a l a — colecti­ folclorică. deşi a m b a l a j u l .ro şi a blicul tînăr ! . în tineri a c t o r i „de g e n " . iată — Firesc. cele Cc m i n u n a t i z v o r de înţelepciune populară mai bune forte ale teatrului s-au s i m ţ i t şi d e î n d e m n contemporan ! De multe o r i . cheie a porţii spre v i i l o r . Concret. d r a m a t i c „Ton C r e a n g ă " ? Tema m u n c i i . inspiraţiei o r i g i n a l e . m e r e u p u t e r n i c şi t î n ă r . c u puterea cuvîntului cristalizat de secretarul general al partidu­ lui. după Congres. dc valoare curtea d e a u r a ţării. Congresul ne c h e a m ă să formează în procesul m u n c i i . v u l şi c n prezenţa. i n care n o a s t r e s î n t î n a v u ţ i t e şi c h e m a t e a înainta. V i i l o r .cimec. tovarăşul Nicolae Ceauşescu. p r i n forţa autentică a artei. E u n capitol al dramaturgiei pc care îl a ş t e p t ă m cil mai l a r g şi m a i g e n e r o s d e s c h i s . a m h o t ă r î ! să n e a u t o d e p ă ş i m î n teatru o îmbrăţişează cu precădere. ne-am analizat tema pe care d r a m a t u r g u l şi d i r e c t o r u l d e r e a l i z ă r i l e . în c p i u b e t e l e unor f a n t e z i i seci. n u î n clişee şi i p o ­ t e z e . C e r c e t ă m . e l e sc d o v e d e s c de s p e r . — C o n c r e t . interpreţi ideali dc l o c d e a se f i a d ă p a t l a f î n t î n a l i m p e d e a c o p i i şi a d o l e s c e n ţ i . . c i c u forţa d e c o n v i n g e r e a u n o r e r o i adevăraţi şi c o n v i n g ă t o r i . c r i t a t e şi b i r o c r a t i s m a r t i s t i c . D e a i c i v o m c ă u t a şi v o m p r o c u ­ ra adevărata piesă-basm. a u n o r steril. e l a b o r a t e . cu problemele l o r -complexe.şi n e p o ţ i n u în s c h e m e şi p r o t o t i p u r i . c ă u t ă m şi n u s î n t e m mulţumiţi dc m o d u l c u m înfăţişăm c o p i l u l şi t î n ă r u l contemporan. „Nici l u p t a c u t o t c e e r u t i n ă şi r u g i n ă . au d e v e n i i c o p i i . a m gres. V r e m să-i î n f ă ţ i ş ă m p c aceşti minunaţi c o p i i . s a r c i n i l e t r a s a t e l a î n c e p u i d c i u n i e în aceea nişle produci iuni naive. sar­ mentelor Congresului. d e d i c a t ă m u n c i i . multe d i n ele pscudofabricate. cc i n i ţ i a t i v e a s t i m u l a t la d u m n e a v o a s t r ă r e c e n t u l Congres a l e d u c a ţ i e i p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i socia­ liste ? u l c i o r u l u i — la o arlă autentică. ca P e r s o n a l .o p a s i o n a n t ă . Şi dacă v o m a p a r p i e s e . î n d o i e l n i c ă . n i c i p î i n e f ă r ă muncă". absolut necesară. în v i a ţ a şi p r e o c u p ă r i l e cotidiene. medio­ muncă Ţâră p î i n e . o piesă d e s p r e c o p i i i diiitr-o dală şi m a i p u t e r n i c luminate dc d e a z i şi d e m î i n e . ou v i s u r i l e l o r . menirea lor imediată. c u n e p o t o l i t a l o r d r a g o s t e d e f r u m o s .şantierele". P e aceeaşi temă. n e v o m p u t e a împlini.

fiindcă numai a s t f e l croaţia noastră îşi v a a t i n g e s c o p u l şi m e n i r e a . se a m u z ă s a u se î n t r i s t e a z ă l a o l a l t ă c u e r o i i t l e p e s c e n ă de-o s e a m ă c u e l î n g î n d ş i î n f a p t ă ? A m mai a f i r m a i şi c u a l t e p r i l e j u r i că o f a ­ brică. c i l a l i m p e z i m e a a p e l o r şi a c e r u l u i . r e c e n t o m refăcut (sper că p e n t r u ultima oară) o piesă l a c a r o lucrez t i c z e c e a n i şi p r i n c a r e î n c e r c să d e m o n s t r e z d r a g o s t e a î n n ă s c u t ă a p o p o r u ­ lui n o s t r u p e n t r u p a c e . I n această privinţă. nu p r e a p a r t i c i p ă l a c o n s f ă t u i r i . c a să z i c a ş a . aduse d e peste graniţă în b u ­ zunar. constructor al unei societăţi n o i .. R e f e r i n t l u . d e s i n c e r i t a t e a şi c ă l d u r a c u c a r o zugrăveşti eroii luaţi. 0 i n s t a l a ţ i e d c m a ş i n i se p o t i m p o r t a u ş o r . d e o a r e c e e x i s t ă o d i s c r e ­ p a n ţ ă î n t r e p ă r e r i l e şi g u s t u l a c e s t u i public şi a l e u n o r a d i n t r e c e i c a r e f a c . f i l m e s a u piese d e t e a t r u p e r s o ­ naje închipuite s a u eroi transplantaţi în z i ­ lele noastre d i n alte etape i s t o r i c e s a u c h i a r d e p e alte p l a n e t e . I a t ă î n d e m n u r i p e c a r e t r e b u i e să l e p r i ­ v i m ca pe o îndatorire d e căpătii. M a i a m pe masa d e l u c r u .Oamenii m u n c i i v o r să-şi r e ­ c u n o a s c ă î n l u c r ă r i l e l i t e r a r e . www. — raţi turgii ecou largi Ce m o d a l i t ă ţ i d e s c r i e r e c o n s i d e ­ că t r e b u i e să a b o r d e z e drama­ p e n t r u c a o p e r a l o r să a i b ă u n cît m a i m a r e î n r î n d u l maselor tle spectatori ? — Publicul l a r g v i n e la t e a t r u a t r a s n u de m o d a l i t ă ţ i . D a r f a c o m a r e greşeală aceia caro c r e d c ă . E v i ­ d e n t . s e c r e t a r u l g e n e r a l a l p a r t i d u l u i spunea. D a r p e n t r u asta t r e b u i e sancţionat ? Nu are dreptul să hotărască s i n g u r ce-i place şi c e n u . p o a l e . c u g u s t u l şi cerinţele o a m e n i l o r ţării noastre. să l e p ă s t r ă m . d e o c a m d a t ă . . n u să g ă s e a s c ă î n r o m a n e . b u r s a .ro 17 . d i n a c e a s t ă c a u z ă . într -adevăr. u n d e u n i i oameni complică inutil lucrurile şi însăşi v i a ţ a l o r c â t e o d a t ă d i n l i p s ă d e activitate. u n i i d i n t r e n o i ne-o b ă n u i a m p î n ă a c i . pentru care o p l ă m ă d i m . n u pot oferi cele m a i i m p o r t a n t e surse d e inspiraţie p e n t r u artişti. c i t t o ţ i i .s e h i creaţia literar -artistică.şi a r t i s t i c e p r o ­ p r i a l o r f i z i o n o m i e m o r a l ă . p r i n ­ tre altele : „. . c e l c c v i n e î n s ă l i l e d e s p e c t a c o l şi d e t e r m i n ă ţinerea p e afiş a u n o r piese. c i t l e uTIovărul p e c a r e i-1 î n f ă ţ i ş e z i .a f o s t s u ­ gerată d e nişte î n l î n i p l ă c i p e t r e c u t e într-un s a t .RESPONSABILITATEA SCRIITORULUI GHEORGHE VLAD — C u ce gintl uri v-aţi aşezai l a m a s a do. mese r o t u n d e internaţionale despre p r o b l e m e l e t e a t r u l u i şi n u p r e a e s t e l a c u ­ rent O U u l t i m e l e m o d e d e s c r i e r e şi m o d e l e dc personaje. D c p i l d ă . L u c r u d u p ă Congresul edu­ c a ţ i e i p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e ? — C u g h i d u l eâ r e s p o n s a b i l i t a t e a s c r i i t o r u ­ l u i este c u m u l t m a i m a r c dooîl. oamenii muncii d i n uzine şi de pe o g o a r e sînt m u l t m a i p u ţ i n compli­ caţi. acel a n o n i m . o p i e s ă î n c h i n a t ă a p ă r ă r i i f r u m u s e ţ i i p a t r i e i noastre.. la î n d e m n u r i l e sole a d r e s a t e c r e a t o r i l o r d c a n u pierde n i c i o olipă d i n v e d e r e o m u l s i m p l u . î n v a s t a operă d e m o d e l a r e a conştiinţei o m u l u i n o u . C u l t u r a î n s ă no-o p l ă m ă d i m s i n g u r i şi numai î n concordanţă eu puterea de per­ cepţie. U n i i c r e a t o r i d e a r t ă î ş i închipuie c ă p o t găsi c o n f l i c t e interesante numai î n a n u m i t e m e d i i s o c i a l e . c o ­ locvii. I ' e n l r u r i n u l a c e s t a d o a r util. c i rezolvă p r o b l e m e l e d e v i a ţ ă şi d e m u n c ă m u l t mai s i m p l u ş i m u l t m a i d i r e c t . la p u r i t a t e a a e r u l u i p e t a r e . s î n t e m d a t o r i să l e o c r o t i m . D e ase­ m e n e a . — Ce daţi ? lemc veţi încerca să abor­ — T e m e l e sînt o t î l de n u m e r o a s e şi u n a m a i tentantă decît a l i a încît mi-ar f i g r e u să înşirui p e cele a s u p r a cărora aş v r e a să mă o p r e s c . f ă g ă d u i t ă echipe­ l o r d o a m a t o r i . t o t în stadiu d e r e f a c e r e . m o d e s t făuritor d o b u n u r i m a ­ t e r i a l e .cimec. N u m ă r e f e r l a frumuseţea-i turistică. a cărei t e m ă m i .. c u c a r e natura a înzestrat-o d i n b e l ş u g . ctitor al u n e i ţări c u d e s t i n e n o i .'. lucrurile se c o m p l i c ă n i ţ e l . îşi a ş t e a p t ă r î n d u l să f i e d u s ă I n c a p ă t o piesă într-un a c t . Oare o sală s a u m o i m u l t e săli p l i n e n u f a c cît p ă r e r i l e cutărui c r o n i c a r e s t e t i z a n t ? N u c r e d să e x i s t e c r e a t o r c a r e să n u f i v i b r a t l a cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu. b i n e c u n o s c u t ă . aceşti m i n u n a ţ i c r e a t o r i a i bunurilor materiale şi s p i r i t u a l e . a n i î n ş i r . d o a r fiindcă aplaudă c u m î i t i i l e b ă t u c i t e d e m u n c ă .. oamenii muncii. d i n mijlocul s ă u .

obligă la m a t e r i a l i z a r e a scenică a acestui repertoriu printr-nn colectiv creator d e c o n s i s t e n t ă v a l o r i c ă şi l a educarea unui p u b l i c d i s p u s să c o l a b o r e z e c u r e p r e z e n t a ţ i a teatrală pe coordonatele autentice. d e s c h i s ă a teatrului — dramaturgiei şi a r t e i spectaco­ l u l u i — î n r e a l i t a t e a noastră socială. b a r o m e t r u al gîndirii întregului popor. ca sursă d e inspiraţie. T e a t r u l românesc t r e b u i e să înţeleagă. c u c o n t r a d i c ţ i i l e «Ic m e n t a l i t a t e şi c o m p o r t a m e n t . t o t o d a t ă . c u c r i t e r i u l r e p e r t o r i a l . R ă s p u n d e r i c a r e n u diferă d e cele a l e creatorilor de artă. p e n t r u o d e s c i f r a r e atentă a sensu­ rilor epocii contemporane. T e a t r u l r o m â ­ nesc se a d r e s e a z ă prezentului. confundăm 18 www.cimec. R e s p o n ­ sabilitatea partinică a creatorilor de b u n u r i s p i r i t u a l e a fost relevată c u deosebită a t e n ­ ţie d e l u c r ă r i l e C o n g r e s u l u i . s t a t o r n i ­ c i t e î n t r e s o c i e t a t e şi i n d i v i d .PENTRU ADEVĂRUL ARTEI • ALEXA VISARION Cred că. M ă refer. E u n apel p e n t r u o stare activă de creaţie. Ceea c e se i m p u n e . î n care f o r m e l e d e contestaţie i m ­ plică responsabilitatea afirmării sensurilor m a j o r e . î n toată plenitudinea sa. p e n t r u mişcarea noastră teatrală. este a b s o l u t necesară funcţionalizarea mun­ cii noastre. actualităţii. majore ale f u z i u n i i spectaculare. ca u r m a r e f i r e a s c ă a t i m p u l u i p c c a r e îl t r ă i m . s t a b i l i n d u . c u f a p t e l e s a l e p i l d u i t o a r e şi cu cele r e p r o b a b i l e . prin substanţialitatea problematicii dezbătute. în p r o ­ blematica acută a r a p o r t u r i l o r n o i . p e care o p o s e d ă .s e i m ­ p o r t a n t e s a r c i n i p o l i t i c e ce r e v i n . t r e ­ b u i e să m e d i t ă m s e r i o s şi c u m u l t discern ă m î n t asupra m u n c i i noastre viitoare. filozofiei materialiste. N o i . în p r i m u l r î n d . bineînţeles. s i n t e t i z i n d . artistică să ce cu subliniată). Avem spectacole cole zeze tă gan ce. l a u n r e p e r t o r i u d i v e r s şi s u b ­ s t a n ţ i a l . şi a n u m e . Programul teatral ne­ cesar activităţii noastre viitoare obligă. v i i . că menirea l u i n u este d e l o c u ş o a r ă . la o p r o ­ blemă ce r e v i n e c u i n s i s t e n ţ ă î n d i s c u ţ i i l e noastre profesionale. forţa dialectică ce uneşte t r e c u t u l . acum. şi etapele d e f i n i t o r i i p r i v i n d arta interpretativă r o m â n e a s c ă . ce a t a c ă probleme reale.ro . in primul r î n d . mai mult ca o r i c î n d . trebuie neamului românesc. prin diversitatea formelor de educaţie cetăţenească. primul Congres a l educaţiei p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e a s t a b i l i t . în care năzuinţele d e v e a c u r i ale o m e n i r i i se p o t î n f ă p t u i . că t r e ­ buie să e x i s t e cu adevărat. U n t e a t r u în a p r i g ă c o n ­ f r u n t a r e (şi î n f r u n t a r e ) c u t o t c e e s t e s t r ă i n umanismului adevărat. întregii culturi actuale. de for­ mare a conştiinţei. a semnificaţiei actului spec­ tacular. eficiente înaltă trebuie problemele vie a înlocuim o profunde. în forme specifice de manifestare. a l o a m e n i l o r şi al speranţei. modalităţile d e r e p r e z e n t a r e scenică. angajată. într-o u n i c ă coordonată s p i r i t u a l ă . t r e b u i e să g ă s i m moda­ litatea cea m a i pertinentă de a soluţiona desfăşurarea artistică efectivă a cerinţelor i d e o l o g i c e ce se i m p u n ca s a r c i n i de m a r e răspundere în a c t i v i t a t e a teatrului. pe t-ri t e r i i de perspectivă ce îmbină armonios aspectele specifice labora­ t o r u l u i d e expresie teatrală. Fiindcă publicul este e l î n s u ş i u n c r e a t o r şi n o i t r e b u i e să-i d e s ­ c o p e r i m şi să-i a c t i v ă m a c e a s t ă f u n c ţ i e . P u b l i c u l n u e scu­ tit nici el de răspunderi în privinţa selec­ ţiei. For­ m ă m u n o m n o u şi o s o c i e t a t e superioară. r e a l i z a t o r i i . semnifi­ cative . P l e c î n d d e l a aceste o b i e c t i v e f e r m e . bazat pe d i m e n s i u n i ideatice. Pentru o mai judicioasă realizare a manifestărilor teatrale. T e a t r u l românesc — aşa cum reiese c l a r d i n E x p u n e r e a secretarului general al Partidului Comunist Român — t r e b u i e să se a d r e s e z e î n p r i m u l r î n d . cu precădere. M i s i u n e a social-polilică a t e a t r u ­ l u i este h o t ă r î l o a r e p e n t r u m e r s u l l u i îna­ inte. vieţii r o m â n e ş t i . p u r declarative. cu istoria să să şi menţiune obligaţia prin ce de onoare şi ţinută în să realizăm specta­ (e o anali­ frămînNu slo­ mili­ un tantă c u f o r m u l e v i d e . c u n e a j u n s u r i l e şi n ă z u i n ­ ţele s a l e . P o ­ l i t i c a se r e a l i z e a z ă şi p r i n d i m e n s i u n e a în profunzime a culturii. pentru acest t i m p şi p e n t r u o a m e n i i ce-i s o l i c i t ă f o r ţ a şi încrederea. u n teatru-lribună d c d e z b a t e r e . Coordo­ narea activităţii n o a s t r e s u b i m p e r a t i v u l cf i c i e n ţ e i t r e b u i e să n e î n d e m n e l a ordona­ rea datelor privind munca de realizare a spectacolelor. spiritul esenţiale necesitate arta obiectivitate. d a r la care n u face apel decît a r a r e o r i . U n t e a t r u a l v i e ţ i i . la progra­ mul teatral de perspectivă. solicitate cu insistenţă d e c o m a n d a m e n t u l social. e s t e i m p l i c a r e a d i r e c t ă . p r i n t r e a l t e l e . p r e z e n t u l şi v i i t o r u l a c e s t u i p ă m î n t . U n t e a t r u u m a n i t a r şi l u c i d .

Concepţia ştiinţifică a P a r t i d u l u i Comunist Român despre înaltele r o s t u r i a l e d e m o c r a ­ tizării culturii trebuie să c o n f e r e gîndirii n o a s t r e . c u care v o i deschide u n c i c l u p r o g r a m a t i c per­ sonal de înscenări ale unor vechi texte r o m â n e ş t i c u l t e şi p o p u l a r e . c o l a ­ b o r ă r i i şi î n a l t . p u r i f i c a t ă d e g r e o a i e şi n o c i v e p r e ­ j u d e c ă ţ i şi i n e r ţ i i . In a d o u a p a r t e a s t a g i u n i i v o i începe un dificil şi p a s i o n a n t lucru pentru un spectacol cu Harap A l b . oricăror mani­ festări ale neui lentului insinuat în spirit tradiţionalist o r i i n o v a t o r . g r a v e i responsabili­ tăţi u m a n e a c r e a t o r u l u i d e s p e c t a c o l . Soeot că a v e m d a t o r i a d e a a n a l i z a m ă ­ sura în oare. să-1 s t r u c t u r e z e şi să-l d e z v o l t e c u d e p l i n ă sinceritate şi v i g o a r e . www. pregnanţa c u c a r e v o m i z b u t i să le i m p u n e m ca necesare conştiinţei specta­ torilor. Ne revine tuturor marea responsabilitate dc a p r o m o v a u n t e a t r u n a ţ i o n a l . înaltei şi e x p r e s e i m i s i u n i d e e d u c a r e revoluţionară c a r e revine t e a t r u l u i n o s t r u . c i p r i n forţa m o n o l i t ă c u care v a şti şi v a t r u d i să se a u t o d e f i n e a s c ă şi să se exprime.ro 19 . în neprefăcută conformitate cu sub­ s t a n ţ a şi f o r ţ a sa i n d i v i d u n l .cimec. N u ştiu dacă generaţia m e a d c g i n d i t o r i şi a n i m a t o r i de spectacol v a avea rîvnita v i r t u t e de a răspunde Ia toate acutele î n ­ trebări a l e spectacologiei romaneşti actuale. să a ş e z e l a b a z a lucrului l o r r a ţ i u n i şi m e t o d e s p o r i t ş t i i n ţ i f i c e . d a r a m c o n v i n g e r e a c ă v a a v e a e n e r g i a să facă m a i e x p r e s i v e şi m a i v i g u r o a s e acele întrebări şi căutări. u n remarcabil i m n înălţat forţei d e îiulodepâşiire a o m u l u i . i n c o n s i s t e n t e l o r d c esenţă şi f o r m a l e . F i e c a r e o m d e t e a t r u t r e b u i e să-şi defi­ n e a s c ă m o d u l s ă u e x p r e s i v p o l i t i c şi e s t e t i c . căreia lucrările Congresului i-au i m p r i m a t v a l o a r e d o p r o g r a m . c a r e să continue bunele tradiţii. spectacol pe oarc-1 doresc popular în formă. să se r i d i c e l a înalta tensiune a misiunii p o l i t i c e şi c u l ­ t u r a l e pe care conştiinţa de sine a naţiunii noastre o cerc.c r e a t o a r e .'dn d e M a r i n S o r e s e u . — Ce structură aţi d a r e p e r t o r i u l u i d i n stagiunea viitoare i n lumina do­ cumentelor Congresului ? — In momentul d e faţă socotesc c a şi î n c h e i a t l u c r u l l a s p e c t a c o l u l c u p i e s a fîâcc. grav în substanţă. î n sfîrşit. dacă însuşi t i p u l actual de instituţii specta­ culare corespunde cel m a i bine prezentului stadiu d e dezvoltare a spectacologiei.r e s p o n s a b i l e i comuniuni din­ tre o a m e n i . u n r e a l avînt. d r a m a t i z a r e p r o p r i e după poemul eroic a l l u i I o n Creangă. Urmează să pun în scenă T r a v e r s a r e a Niagarei de scriitorul peruan Alonso Allcgria. oportunismului travestit î n reală înţelegere şi p a r t i c i p a r e . b a n a ­ lelor dialoguri dramatizate. sînt împlinite cele m a i juste criterii de distribuire a forţelor creatoare. să r e s p i n g ă ero­ r i l e m a i v e c h i o r i m a i n o i . le v a d e f i n i m a i b i n e şi l e v a i n v e s t i c u î n t r e a g a f o r ţ ă a p a s i u n i i . piesă d e e l e v a t ă e x p r e s i e patriotică a d r a m a t u i r g i e i r o m â n e ş t i c o n t e m p o ­ rane. Noi profesăm c u p r i m o r d i a l i t a t e şi p a ­ siune spectacolul politic. Am î n c e p u t d e c u r î n d repetiţiile c u piesa Ulciorul sfărimat de Kleist. Substanţele şi r o s t u r i l e n o i ale t e a t r u l u i necesită o inerentă concepţie s p o r i t demo­ cratică a s u p r a arhitecturii virtual expresive a edificiului de spectacol. în actuala formă d c organizare administrativă a instituţiilor de spectacol. Posibilele noastre a d e v ă r a t e v i r t u ţ i v o r f i ştiinţa şi h a r u l c u care v o m iscodi şi structura modalităţi proprii ale condiţiei teatrului politic r o ­ mânesc. p e Iwiza p r i n c i p i i l o r g e n e r a l însuşite a l e societăţii n o a s t r e socia­ liste. a spaţiului spec­ t a c u l a r d e e x p r e s i e şi r e c e p t a r e . e c h i v a l e n t a l tulburătorului con­ flict de rezonanţă umanist-revoluţionară a textului. Creatorii spectacolelor urmează să-şi defi­ n e a s c ă m a i p r e c i s şi m a i p e r t i n e n t c o n c e p ­ ţ i i l e şi u n e l t e l e . spectacol care v a aparţine cu p r e p o n ­ derenţă s t a g i u n i i viitoare.NECESITATEA TEATRULUI POLITIC — Ce s e m n i f i c a ţ i i a a d i n c i t i n ştiinţa dumneavoastră recentul gres a l educaţiei p o l i t i c e şi a l t u r i i socialiste ? con* Con­ cul­ • JJJN — L i t e r a t u r a dramatică românească v a tre­ b u i să s p u n ă u n „ N u " f e r m şi p r o g r a m a t i c imposturilor de orice fel. — I n cc credeţi că îşi a r e sub­ stanţa energia generaţiei d u m n e a v o a s t r ă d e r e g i z o r i şi c u m p o a l e f i î n c o r p o ­ rată această energie în procesul dc democratizare a culturii ? — Generaţia d c r e g i z o r i d i n care fac p a r t e nu v a putea trăi c u adevărat p r i n simpla contemporaneitate de expresie a membrilor ei.

u n a c t d c referinţă fundamental pentru înţelegerea complexă a fenomenului e d u c a t i v şi c u l t u r a l . în gîndirea umanistă a geniilor. promovtnd principiul raţional şi generos potrivit căruia fericirea personală nu se poate realiza încăletnd dreptul la fericire al altora. N i c i u n u l d i n t r e cei care a u distrus fericirea a l t o r a n u a fost c u adevărat fericit. cu deplină răs­ pundere pentru destinul său. generozitate. a umanităţii. după c u m nici o victorie a individualismului n u a fost o victorie adevărată. chiar d a c ă m i s-ar t ă i a c a p u l s a u o a l t ă p a r t e a corpului. W h i t m a n sau N e r u d a a r f i r ă s p u n s . a c o l e c t i v i t ă ţ i i . care m ă aduce i n stare de r o b i e . de lipsa de stimă. l a t ă d e ce u m a ­ n i s m u l r e v o l u ţ i o n a r . d e l a n o i şi d e p r e t u t i n d e n i . î n t r e b a S o c r a t e .ro . c e l c a r e încalcă dreptul la f e r i c i r e a l a l t o r a . ci în cadrul ansamblului societăţii.cimec. să î n f ă p t u i e ş t i s a u să î n d u r i o nedreptate. s c h i m b cultural se d e s f ă ş o a r ă . Tolstoi sau T h o m a s M a n n . d e î n ă l ţ a r e s p i r i t u a l ă . coezi­ u n e u m a n ă . C o n ş t i ­ inţa culturală se o r g a n i z e a z ă » . a poporului. T o t ceea c e . ci numai in cadrul înfăptuirii fericirii generale a colec­ tivităţii. N e f e r i c i r e a e s t e . şi a n e d r e p ­ t ă ţ i t u l u i şi a c e l u i c a r e c o m i t e nedreptatea. se c o n f r u n t ă şi se m o b i l i z e a z ă î n v e d e r e a a t i n g e r i i u n u i a d i n t r e cele m a i t u l b u r ă t o a r e s c o p u r i : omul. un furt. tăgăduiesc aceasta. astăzi.u n m o m e n t i s t o r i e de m a r c solicitare a conştiinţei u m a n e . c o m i ţ î n d deci o nedreptate. lupta pentru bunăstarea personală în dauna bunăstării semenilor — constă in situarea omului in centrul întregii preocupări şi acti­ vităţi a societăţii şi. o p r e l u n g i r e şl o r e p l i c ă l a i d e i l e ce r ă s c o l e s c d e c î l e v a m i l e n i i c o n ­ ş t i i n ţ a o m e n i r i i . e s t e m a i r ă u şi m a i u r î t p e n t r u făptaşul nedreptăţii decît p e n t r u mine. Kallikles. care cultivă instinctul egoist. C i n e e s t e m a i f e r i c i t :. p e n t r u instituirea u n u i c l i m a t excepţional dc s t u d i u şi d e c r e a ţ i e . A l î t n e f e r i c i r e a u n u i a . Nefericirea multora dintre personajele m e m o ­ r a b i l e a l e l i t e r a t u r i i este. a omului. în contextul celei m a i u m a n e dintre lumi şi a l c e l u i m a i a u t e n t i c uma­ nism : „Esenţa umanismului revoluţionar — spre deosebire de aceea a umanismului burghez. p e n t r u a c e l a care m ă fură. care-mi sparge casa. a ş a c u m îl d e f i n e ş t e c i r a t î t a p r e g n a n ţ ă şi p u r i t a t e c o n d u c ă t o r u l p a r ­ t i d u l u i n o s t r u . ne­ dreptăţitul. n acestuia d i n u r m ă f i i n d u n e o r i m a i grea şi m a i i n s u p o r t a b i l ă . n e f e r i ­ cirea e g o i s m u l u i s a u aceea a v i c t i m e i ego­ i s m u l u i . în acelaşi timp. cu a d i n e res­ p e c t şi i u b i r e p e n t r u o m . p e m i n e s a u cele a l e m e l e . î n c r e a ţ i a a r t i s t i c ă şi ş t i i n ţ i f i c ă a m a r i l o r î n a i n t a ş i . pentru feri­ cirea sa. Ce e s t e m a i r ă u . eliberarea deplină. a umanităţii ? 0 î n t r e b a r e l a c a r e S o c r a t e . D i m p o t r i v ă . î n ­ seamnă producţie. aşa cum răspundem n o i . a ş a c u m se a r a t ă î n r e m a r c a ­ b i l a E x p u n e r e a t o v a r ă ş u l u i N i c o l a e Ceauşescu. de lipsa de dra­ g o s t e a o m u l u i p e n t r u o m . într-un cuv î n t . care m ă nedreptăţeşte. individualismul.UMANISMUL Şl FERICIREA D U M I T R U SOLOMON C o n g r e s u l e d u c a ţ i e i p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i s o ­ cialiste a constituit un important fapt dc cultură. că c e l m a i r u ş i n o s d i n t r e l u c r u r i e s t e să f i i c u n e d r e p t a t e p ă l ­ muit pe o b r a z . Umanismul re­ voluţionar concepe afirmarea şi dezvoltarea plenară a personalităţii umane nu izolat. cît şi n e f e r i c i r e a celuilalt sînt cauzate de egoism. pentru o m . Ibscn sau Cehov. e s t e m a i u r î t şi m a i r ă u p e n t r u a c e l a c a r e m ă l o v e ş t e p e nedrept. organice între individ şi colectivitate. c e l care luptă pentru bunăstarea personală în d a u n a b u n ă s t ă r i i s e m e n i l o r . d i n t r e f ă p t u i t o r u l şi v i c t i m a n e d r e p t ă ţ i i ." Acestea sînt gîndurile unuia d i n t r e c e i m a i v e c h i şi m a i l u c i z i u m a n i ş t i . f ă r ă î n d o i a l ă .' 1 N e a f l ă m î n faţa u n e i a d m i r a b i l e sinteze a ceea ce a f o s t m a i n o b i l î n a s p i r a ţ i i l e şi î n l u p t a g e n e r a ţ i i l o r . u n abuz. c a şi a l ţ i m o r a l i ş t i . care implică s o l i d a r i t a t e . este. întrebărilor chinuitoare ale m a r i i literaturi l i sc o f e r ă un r ă s p u n s p r i n a c e s t n o u t i p d e u m a n i s m . u n act e g o i s t . s a u . 20 www. n u o d a t ă . este m a i n e f e r i c i t ? Ş i m a i s p u n e a S o c r a t e : „Tăgăduiesc. pe m i n e s a u c e e s t e a l m e u . c i n e . c u a l t e c u v i n t e . î n t r . o c o n ­ t i n u a r e şi o r u p e r e . socială şi s p i r i t u a l ă . g e n e r i c v o r b i n d . în stabi­ lirea unor raporturi armonioase. s a u c e l c a r e îşi r e a l i z e a z ă fericirea în a r m o n i e e u f e r i c i r e a c e l o r l a l ţ i o a m e n i . c o n s u m . î n acelaşi t i m p . ca şi S h a k e s p e a r e s a u M o l i e r e . a poporului.

t o v a r ă ş u l N i c o l a e Ceauşescu s u b l i n i a z ă cerinţa ca artiş­ t i i „să abordeze şi să înfăţişeze realitatea în operele. a l e o m u l u i c o n t e m p o r a n şi m i ­ s i u n e a l o r este d c a e x p r i m a r e a l i t a t e a v i e ­ ţ i i . t e l e v i z i u n e a a făcut pro­ grese n o t a b i l e în u l t i m i i a n i . a d o r m conştiinţele. Dimpotrivă. prezentindu-le in negru. Dorini o arlă care să redea cele mai nobile sentimente ale constructorilor noii orînduiri sociale. în j u r u l n o s t r u şi î n n o i î n ş i n e ? P e d r e p t c u v î n t . spre dialogul de idei în domeniul politic. deopotrivă. căci i n d u c î n e r o a ­ re. u t i l r e a l i z ă r i l e c i t şi l i p s u r i l e s a u g r e ş e ­ lile d i n d i f e r i t e sectoare ale e c o n o m i e i . î n s ă . dind maselor o perspectivă Insufleţitoare de muncă pentru progres şi civilizaţie''. d i n păcate. de asemenea. m e t a f i z i c ă . Diversitatea vieţii. Dar nu ne trebuie nici o artă care să nege realităţile. militlnd cu pasiune pentru per­ fecţionarea societăţii şi a omului. r e p o r t a j u l internaţional. t r a n d a f i r i u l . A c t u l d e c r e a ţ i e . reportajul şi ancheta socială (aceasta din u r m ă . p r o ­ g r e s u l . complexitatea reali­ tăţii i m p u n o artă diversă. f u n d a m e n t a l n o c i v e . succesele şi bucuriile lor. unele e m i s i u n i de d i v e r t i s m e n t . totodată. nu avem nevoie de dulcegării artistice. greu­ tăţile şi lipsurile existente. dar care. n u p o a t e evolua in afara societăţii. a c t i v . cultural-artistic. A s p u n e c ă t o t u l e b i n e s a u că t o t u l e r ă u î n s e a m n ă a exclude evoluţia. î n s p i r i t d i a l e c t i c şi r e s p o n ­ s a b i l ." Ce a l t c e v a d e f i n e ş t e a c e a s t ă a t e n t ă şi f e r m ă considerare a funcţiilor artei decît însuşi adevărul artistic ? N u există o singură c u ­ loare a vieţii. care să fie pătrunsă de un puternic suflu mobilizator. să le deformeze.cimec. de pildă. ca m o d d c r e f l e c t a r e a v i e ­ ţ i i .ro 21 . O asemenea artă are. persistenţa unor mentalităţi perimate. C i n e p o a l e c r e d e . vicii condamnabile. superficialitatea. cît m a i a d e ­ v ă r a t . şi luptă A r t a e d i a l e c t i c ă . Literatura. n u ­ m a i c i n e este s t r ă i n d e p r o g r e s u l u m a n . s î n t m e t a f i z i c e şi f a l s e . Idilismul şi n e g a t i v i s m u l . a o m u l u i . mentalităţile îna­ poiate şi viciile condamnabile ale unor oa­ meni. lor prin prisma principiului dialectic al mişcării şi transformării neîntrerupte a societăţii şi omului. m u n c ă şi e n t u z i a s m . economic. o t r a n s f o r m i s t ă ! â* r e v o l u ­ ţionară. E x i s t ă c î t e v a z o n e î n c a r e creşterea n i v e l u l u i c a l i t a t i v a l e m i s i u n i l o r este e v i d e n ­ tă : e m i s i u n i l e cu caracter e c o n o m i c . să dezvăluie lipsurile şi greşelile. u n v e r i t a b i l f o r de cultură cinematografică. f a p t subliniat şi in c a d r u l l u c r ă r i l o r C o n g r e s u l u i . O b i e c t i v i t a t e î n creaţie î n s e a m n ă pa­ siune. L i t e r a t u r a a d e v ă r u l u i a fost întotdeauna o literatură complexă. social. vizion a r i s m şi n u i n d i f e r e n ţ ă f a ţ ă d c s e n s u l d e z ­ v o l t ă r i i şi f a ţ ă d c s o a r t a o m u l u i şi a ome­ n i r i i . E s t e v i z i ­ bilă. cu participarea t o t m a i largă a maselor de tele­ s p e c t a t o r i . d e aspiraţia spre împlinire a u m a n i t ă ţ i i . să prezinte viaţa în culori trandafirii . de o b s e r v a ţ i e p r o f u n d ă a r e a l i t ă ţ i i şi d e l a r g ă a u d i e n ţ ă . a face abstracţie de p e r p e t u a schim­ b a r e ÎI s o c i e t ă ţ i i . n u m a i cine practică amoralitatea şi indiferentismul n u p o a t e înţelege r o s t u l a d e v ă r u l u i a r t i s t i c . fără o p r o g r a m a r e perio­ dică stabilă). să biciuiaseă mentalităţile îna­ poiate. „Oamenii muncii — a t r a g e a t e n ţ i a se­ cretarul general al p a r t i d u l u i — au nevoie dc o artă cu adevărul revoluţionară. într-o v i z i u n e s t a t i c ă . deschiderea spre dezbatere. un ca­ racter bolnăvicios şi ca atare este profund dăunătoare. p r i v i n d p r o b l e m e d i n t r e cele m a i arzătoare a l e d e z v o l t ă r i i ş t i i n ţ i f i c e . p o l i t i c în cel m a i p r o f u n d înţgjes a l cuvînl u l u i . c i n d dialectica acţio­ nează z i l n i c sub o c h i i noştri. ş t i i n ţ i f i c . viaţa constructorilor so­ cialismului. Sîntem revoluţionari şi nu dorim opere care să înfrumuseţeze realitatea. infăţişînd in culori cenuşii viaţa şi munca eroică a poporului nostru. care să redea in mod veridic şi obiectiv realitatea. implicare morală. dezvoltarea. ca a t a r e . p r o ­ f u n d ă şi e x c l u d s i m p l i s m u l . cuprinzînd i n f o r ­ maţii de o r d i n cultural-ştiinţific. filosofic. conside­ răm că o astfel de prezentare idilică a vieţii este dăunătoare pentru dezvoltarea spiritului şi a combativităţii revoluţionare a omului socialist. independent de dezvoltarea s o c i a l ă şi m o r a l ă a poporului nostru. denaturează realitatea. d a r şi g r e u t ă ţ i şi l i p s u r i . D u l c e g ă r i i l e i d i l i c e şi g r i m a s e l e n e ­ gativiste sînt. N u m a i cine n u are n i m i c de c o m u n i c a t . p r e c u m şi cicluri de educaţie artistică realizate la o înaltă ţinută profesională. Dar. p o p u l a r e e m i s i u n i . totodată. e s t e şi t r e b u i e să f i e u n a c t m o r a l . „Avem nevoie de o literatură şi o artă al partidu­ — precizează secretarul general lui — care să redea cil mai colorat şi cil mai divers din nunei de vedere artistic rea­ litatea contemporană. a r e l e v a t C o n g r e s u l edu­ c a ţ i e i p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e ." t • Ca şi c e l e l a l t e m i j l o a c e de educaţie p o l i ­ t i c ă şi c u l t u r a l ă . se înţelege clar din Expunerea tovarăşului N i c o l a e Ceauşescu l a C o n g r e s . f r u m u s e ţ e m o r a l ă şi i d e a l u r i u m a n i t a r e . divergent faţă d c i d e a l u r i l e epocii. c o m p l e x ă . c i n d e limpede pentru fiecare mecanismul care Împinge mereu omenirea către f o r m e supe­ rioare ale existenţei. emi­ s i u n i l e ştiinţifice — adevărate dezbateri. militantism. I a r a d e v ă r a t î n s e a m n ă s u c c e s e şi b u c u ­ r i i . „Telecinemateca". într-o l u m e pietrificată într-o a n u m i t ă stare.Creaţia artistică. minciuni şi. n e g r u l sau c e n u ­ şiul. mişcarea. în care s î n t p r e z e n t a t e . „Cît m a i c o l o r a t şi c î t m a i d i v e r s " î n s e a m n ă . arta nu p o t f i decît ale vieţii c o n t e m p o r a n e . care nu s î n t a r t ă . atitudini antisociale. extremismul conformist sau negativist. în şi î n exigente raport cu ale p u b l i c u l u i imensul www. practici i m o r a l e şd i n u m a n e . „Teleencrc l o p e d i a " — u n a d i n t r e cele m a i serioase şi. variate cerinţele avizate în raport stau ce în din cu la ce mijloacele mai multiple raport şi şi cu mai care-i dispoziţie.

în general. f i l m e l e p r e z e n ­ tate în restul săptămînii aduc n u o dată aerul m e d i o c r u şi i n u t i l a l p r o d u c ţ i i l o r d e d u z i n ă . Finalitatea edu­ c a ţ i e i şi c u l t u r i i se n u m e ş t e c o n ş t i i n ţ a dc s i n e a u n u i p o p o r . I n t r e f i l m e l e semnate de K u r o s a w a . u con* ştiinţă d e s i n e c e se n v î n t ă tenace către ţ e l u l u n e i c i v i l i z a ţ i i s u p e r i o a r e c e se p o a t e 22 www. Cacoyannis şi micile pelicule despre lăcuste. D a c ă s-a t e r m i n a t ( s p e r ă m !) c u s e r i a l e l e î n c a r e d o i t i n e r i b o g ă t a ş i se d i s t r e a z ă v i n î n d i n f r a c ­ t o r i s a u î n c a r e o i n s t i t u ţ i e s u b t e r a n ă se d i s t r e a z ă v î n î n d f a r f u r i i z b u r ă t o a r e . să-i c i t e z ar f i hotărîtoare p e n t r u calitatea e m i s i u n i l o r dc teatru. cifra d c bilanţ. Prezenţa în r e ­ p e r t o r i u l t e l e v i z i u n i i a a u t o r i l o r c i t a ţ i şi a a l t o r a p e c a r e a r f i m e r i t a t . C u m aţi î n ­ tâmpinat lucrările Congresului edu­ c a ţ i e i p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e ? — C o n g r e s u l e d u c a ţ i e i p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i socialiste. i . Leonida Teodor e s c u să f i e j u c a ţ i şi p e m i c u l e c r a n . c î t şi a v î n d î n v e d e r e d i n a m i s m u l c x l r a o " d i n a r al R o m â n i e i contemporane. în toate sectoarele. t e l e ­ v i z i u n e a îşi p o a l e î m b u n ă t ă ţ i s e r i o s p r o g r a ­ mele. A l . Popcscu. oricât l e ." Repertoriul cinematografic şi t e a t r a l e s t e î n c ă e z i t a n t .. R. D . alături de u n i i d e b u ­ t a n ţ i t a l e n t a ţ i şi î n l o c u l u n o r d i l e t a n ţ i n e t a * l e n t a ţ i . şi c a r e . w e s l e r n .a m m ă s u r a în n u m ă r de şcoli. c u ter­ m e n e c a l e n d a r i s t i c e d e î n c e p u t şi d e f i n a ­ l i z a r e . CONŞTIINŢA DE SINE \ .ro . p i e s e şi f o r m a ţ i i d e a m a t o r i . p r o b l e m e l e s î n t c e v a m a i c o m p l i c a t e . nu numai umplerea u n o r spaţii de e m i s i e . s p e c t a t o r u l d i n ţ a r a n o a s t r ă a o p t a t d e m u l t şi n u e n e v o i e să f i e m e r e u r e c h e m a t l a c o n f r u n t a r e . Evenimentid mi se pare firesc atît p e n t r u s t i l u l de lucru al c o n d u c e r i i n o a s t r e d e p a r t i d şi d e s t a t . statistic. t e a t r e . s t u d e n ţ i . n u n u ­ m a i pe m a r i l e (sau m i c i l e ) scene ale t e a t r e l o r . Cred că. l i p s i t e şi d e a u r a u n u i J o h n F o r d şi d e f r u m u s e ţ e a a s p r ă şi r i g u r o a s ă a „ g e n u ­ l u i " ? Emisiunile cinematografice ale televi­ z i u n i i s î n t d i n t r e c e l e m a i p o p u l a r e şi e b i n e ca a i c i selecţia să a i b ă î n v e d e r e şi educarea gustului spectatorilor.r o l e d u c a t i v şi i n f o r m a t i v p e care-1 a r e .u r i d e p a s t i ş ă . a u n e i n a ţ i u n i . I o n Răieşu. . î n c o m p e n s a ţ i e . f i l a r ­ m o n i c i . A UNEI NAŢIUNI . Aurel Baranga. să stimuleze şi să joace un rol nun activ in perfecţionarea întregii noastre activităţi din acest domeniu. a ş a c u m se c e r e şi î n E x p u n e r e a la C o n g r e s a t o v a r ă ş u l u i N i c o l a e Ceauşescu : „Programele televiziunii noastre trebuie să aibă un rol mai important în prezentarea unor filme şi piese şi a unor activităţi educative eu un bogat conţinut. Teodor M a z i l i i . d o c u m e n t e l e sale a u r e î m p r o s p ă t a t şi redimensionat viziunea noastră asupra educaţiei şi culturii. p o a t e . n u poate f i socotită aritmetic. Mirodan. Paul Everac. d e eficienţă. m a i ales i n z o n a d r a m a t u r g i e i c o n t e m p o r a n e . ce r o s t a r e să î n g h i ţ i m . o l i n i e culturală respectabilă. despre l u p t a d i n t r e p r o p r i e t a r i i d e o i şi p r o p r i e t a r i i d c v i t e . M a r i n Sorescu. Zefirelli. s-ar r e a l i z a o s u b s t a n ţ i a l i z a r e a r e p e r t o r i u l u i c o n t e m p o r a n şi o p r o ­ fesionalizare a teatrului dc televiziune în la­ t u r a sa d r a m a t u r g i e i ! . r ^ ^ P ^ ^ r ^ — Faceţi p a r t e d i n cea m a i t i n ă r ă generaţie d e d r a m a t u r g i . al epocii actuale. E d u c a ţ i a şi c u l t u r a sînt f e n o m e n e î n c u r s . losif N a g h i u . c a l i t a t e a m u n c i i . Dacă „Telecinemateca" are. e d i t u r i . a r t r e b u i să i n t r e m a i a c t i v î n c i r ­ cuitul repertorial al t e l e v i z i u n i i a u t o r i ca Al.cimec. e l e v i . In f e l u l a c e s t a . N u p o t f i d e z b ă t u t e p r o b l e m e l e i m p o r t a n t e ale realităţii contem­ p o r a n e î n a f a r a u n o r piese i m p o r t a n t e ale dramaturgiei contemporane. u PEANU MARCU L O N SS^fL Educaţia şi c u l t u r a n u sînt un combinat sau o hidrocentrală î n construcţie. c u g o l u r i i m p o r t a n t e şi c u m a r i diferente de calitate de la o săptămînă la alta. Există în t e l e v i z i u n e profesionişti d e înaltă calificare.t A UNUI POPOR. oameni talentaţi care p o t r i d i c a . V o i l i n . i a r a u t o r i ca H o r i a Lovinescu. I n ce p r i v e ş t e t e a t r u l . Richardson. c ă r ţ i .

extrem de grav. Concret. S ă v e d e m . Ş i să-i d e t e r m i ­ n ă m c a . Mi-am impus acest e x a m e n sever încereînd să răspund. D i n i s c h i o t u . e d u c a ţ i e p o l i ­ tică şi c u l t u r ă socialistă prin teatru inseamnă o „dare d e s e a m ă " la z i ou p r i v i r e la desfăşurarea fenomenelor fundamentale ale acestei epoci romaneşti. A l t f e l spus. A l t f e l . P r i m u l m e u — L o c u i ţ i i n Piteşti. cită n e ­ p r i c e p e r e . interpreţii şi c u m i n e e r a m con­ vinşi că v o m reuşi. trei modele : u n ţăran. închinată unui intelectual. Anchetă realizată de Paul Tutungiu www. să l e s p u n e m u n e l e l u c r u r i p e p a r c u r s u l a d o u ă . c i t ă d r a g o s t e . p e n t r u stagiunea viitoare. urmaşii noştri. Piesa a a v u t o soartă c i u d a t ă . c i t de d e p a r t e b a t şi v o r b a t e aceste flăcări. m a r e câştig d u p ă C o m o a r a d i n d e a l e s t e că t e a t r e l e ce m i . d e permanenţă a p o p o r u l u i r o m â n şi a R o m â n i e i . a m s ă î n ţ e l e g c e s-a î n t î m p l a t . e v e n t u a l desculţ. d a r u l ! D i n ce m a t e r i e e s t e a l c ă t u i t . se n u m e ş t e a c u m Bărbaţi pc extreme. S e n u m e ş t e R o m â n i i şi A m b a s a d o r i i .a u j u c a t piesa. liste v o r b a dc o solidaritate orga­ nică. în regia l u i R a d u B o r o i a n u . să c a u t e s i n g u r i t r a t a t e l e şi i n t r a t a t e . n u n u m a i luminozităţile m a i miei sau m a i m a r i . am r e s c r i s p i e s a î n î n t r e g i m e . d e ce d ă flăcări. şi sînt t o t p c g a r d u r i . I n cc sinteţi şi u n d r a m a t u r g al d i n localitate ? măsură teatrului — A c u m vreo şapte a n i . c i t v a d a flăcări. M ă t o t gîndesc să s c r i u o piesă p e m ă s u r a t a l e n t u l u i l o r . m i .c c Tac e d u c a ţi o şi c r e e a z ă c u l ­ t u r ă — e d u c a ţ i e p o l i t i c ă si c u l t u r ă socialistă. a f i " . A m scris-o l a sugestia Teatru­ l u i Naţional d i n Bucureşti. s-au s o l i d a r i z a t ş i e l e c u t e m e r a r a m e a î n c e r c a r e . a v î n d în centrul l o r trei oameni d e azi. incepînd c u N a ţ i o n a l u l d i n B u c u r e ş t i . p r i n teatru. îndrăznesc şi s p u n c ă p r i n a c e a s t ă p i e s ă î n c e r c să d e s f ă ­ şor o a c ţ i u n e d e cunoaştere.ro 23 . I n u l t i m i i d o i a n i am s c r i s o p i e s ă î n c h i ­ centenarului Independenţei nată aniversării d e S t a t a R o m â n i e i . c u m arată pămîntul nostru. Sîntem aproape gala cu definitivarea e i . c u t i m p u l .. Sc c u v i n e ca şi n o i . spiritual — . Ş i totuşi. d i p l o m a t i c e etc.t r e i o r e d e s p e c t a c o l . d a r n u c a u n o r a t o r s p e c i a ­ l i z a t î n (rostirea u n o r declaraţii c o r e c t e şi frumoase. m ă c a r c u o replică tare. ca d r a m a t u r g . E i trebuie totuşi să ştie ce s c r i e î n a c e s t e a d e s p r e s o a r t a şi i s t o ­ r i a noastră. . Adică. r e g i z o r u l s p e c t a ­ colului. c î t ă s u f e r i n ţ ă şi b u c u r i e . c ă n u a v e m p r o b l e m e d e n i c i iun g e n ş i c ă . t e a t r u l a r a v e a î n v e d e r e R o m â n i i şi A m b a ­ s a d o r i i . A d o u a se n u m e ş t e S î m b u r i s u b z i d u r i şi i n ea este v o r b a d e u n m u n c i t o r c a r e p a r t i c i p ă L i conducere. c u m este e l . o î l ă g i n g ă ş i e şi c î t ă brutalitate. N u Iratez î n ea războiul pentru independenţă. acest t i t l u r e ­ zumă trei piese. p o a r t ă t i t l u l „ A s t ă z i . d e ciţiva a n i î n c o a c e . românesc — fizic. ee se v e d e în cele 2 1 de m i l i o a n e de o g l i n z i . şi e f o r t u l n o s t r u e s t e i n u t i l şi c o s t i s i t o r . La rîndul l o r . D i r e c t o r u l d e a t u n c i a l t e a t r u l u i . sentimentală c u a c e ş t i o a m e n i şi c î t e s t e d e b i n e c ă a c e a s t a se î m p l e t e ş t e ş i c u opţiunea m e a politică ! P r i m a piesă este C o m o a r a d i n deal. — C u m sc r e f l e c t ă a c t u a l i t a t e a î n activitatea dumneavoastră de scriitor ? — P r o g r a m u l m e u de l u c r u . ci ideea dc independenţă. Sînt i n f o r m a t că. cu alt prilej.cimec. M ă t o t g î n ­ desc. c u o emoţie. ce este socialismul nostru. S p e r să-1 închei anul viitor. N u toţi cetăţenii a u t i m p să c i t e a s c ă t r a t a t e a r h e o l o g i c e . c i t ă i n d i ­ f e r e n ţ ă . poate. L a Piteşti există o f o a r t e b u n ă echipă de a m a t o r i condusă de consa­ c r a t u l şi d e m a i m u l t e o r i l a u r e a t u l r e g i z o r V a l e r i u D o b r i n . teatrul d i n P i ­ teşti m i .atinge numai prin muncii. P î n ă u n a . deci. spectatorii d e peste 2 5 de a n i .. i s t o ­ rice. C. cît s a c r i f i c i u . a i s t o r i e i n o a s t r e . d r a m a t u r g i i . p r i n artă. c e l o r c e mi-au m a r c a t p r o f u n d biografia. I ' e n t r u m i n e . v o r s p u n e că l u ­ m e a ce o c o n s t r u i m a z i e o joacă plăcută. p e u r m ă . de neatîrnare. c r i t i c i i d e t e a t r u a u i n t u i t şi e i c e v a . .a j u c a t l a „Atolier"-ul deschis în sala t e a t r u l u i d e p ă p u ş i p i e s a N o a p t e a şofe­ r i l o r .a u a c o r d a i a t e n ţ i e şi a m să m ă s t r ă d u i e s c să nu -i d e z m i n t . jarul timpului ce a r d e . C h i a r dacă drama­ t u r g u l e s t e n e v o i t să i n t r e î n e l . c i t ă r e s e m n a r e . deci si prin m u n c a celui. N u numai flăcările. u n muncitor şi un intelectual. Despre a treia piesă. ce e s t e a z i R o m â n i a . f a p t ce d e ­ monstrează că sînt solidare ele însele c u o a m e n i i despre care scriu. a construi socialismul e l u c r u uşor. J a r u l . m o r a l . A l t f e l n u ne crede n i m e n i .a l t a . o r i i s t o r i c i i t e a t r u l u i . poate c u o l a c r i m ă .

e v o r b a d e s t a t u t u l s p e c i f i c d e l i t e r a t u r ă dramatică. a l t e a t r u l u i şi a l p u b l i c u l u i . d e s i n e s t ă t ă t o a r e . i a r o p e r e l e l u i C a r a g i a l e — a l c ă r u i a r t i c o l „ O a r e teatrul este literatură ?" e s t e f o l o s i t d r e p t a r g u ­ m e n t d e p r o m o t o r i i teatralităţii p u r e — sînt creaţii d e c e a m a i înaltă v a l o a r e l i t e r a r a .o a n u m i t ă e p o c ă . c a r e m a n i f e s t ă d i n c e î n c e m a i m u l t t e n d i n ţ a d e a î n c o r p o r a a n a l i z a t e x t u l u i î n a n a l i z a s p e c t a c o l u l u i (ceea c e e p e r f e c t l e g i t i m ) . d e f a p t . a v î n d î n v e d e r e u n e l e v o c i a u z i t e r e c e n t . a operei dc a r t ă teatrală. este d r a m a t u r g i a . c a literatură d r a m a t i c ă . u n p o e t d r a m a t i c . fără î n d o i a l ă . Sncercînd să l e d e a v i a b i l i t a t e . este. c e l m a i t e a t r a l d r a m a t u r g . c u h a r u l p o e t u l u i c a r e c r e e a z ă v i a ţ a şi „ v e d e i d e i " . î n fapt. guisindu-şi d e p l i n a v a l o r i f i c a r e a b i a p r i n r e p r e z e n t a r e a s a s c e n i c ă . e v e n t u a l . r e g i e ^ a r t ă a c t o r i c e a s c ă . că baza spectacolului. n a ţ i o n a l ă .SINTEZE • MARGARETA BĂRBUŢĂ DRAMATURGIA EXAMENULUI DE CONŞTIINŢĂ e a t r u l î n s e a m n ă s p e c t a c o l . Oricît a r f i d e n u m e r o a s e şi e x a c t e m ă r t u r i i l e d e s p r e s p e c t a c o l e l e r e p r e z e n t a t e î n t r . D c aici. P r i n capacitatea sa d e a comunica direct c u o întreagă colectivitate — p u b l i c u l — . d a r r e p e t a r e a l o r m i s-a p ă r u t necesară. teatrul a fost totdeauna o artă a prezen­ t u l u i . fără însă a m a i încerca u n e l e sinteze. p u r t ă t o a r e a u n u i mesaj aparţinând e p o c i i .cimec. societăţii. d e p l i n ă i n t e g r a r e a t e a t r u l u i î n societatea c o n t e m p o r a n ă l u i . (neglijarea l i t e r a t u r i i drama­ t i c e d e c ă t r e c r i t i c i i l i t e r a r i şi d e c ă t r e c r i t i c i i t e a t r a l i . oricît d e „teatrale". p r i n t r a n s f o r m a r e a s a în 'componentă a spectacolului. A c e a s t a a deschis d r u m spre scenă m u l t o r însăilări o u t i t l u l de piesă. Exigenţele d e o r d i n l i t e r a r v o r b a r a calea p u r e l o r însăilări d e replici. m u z i c ă — se c o n s t i t u i e într-o o p e r ă u n i t a r ă . D a r o a r e ea n u există i n d e p e n d e n t d e s p e c t a c o l şi î n a i n t e d e a d e v e n i s p e c t a c o l ? E x c e s e l e î n înţelegerea „tea­ tralizării" sau „reteatralizării" t e a t r u l u i a u adus c u ele r i s c u l deprecierii d r a m a t u r g i e i pînă aproape d e pierderea s t a t u t u l u i d e literatură. s i m p l e t e x t e d e spectacol. i z v o r d e plictiseală pentru publicul venit l a teatru pentru a vedea şi a a u z i l u c r u r i m e m o r a b i l e . d a r . scrisă d u p ă l e g i l e s c e n e i . g e n l i t e r a r c u f u n c ţ i e b i v a l e n t ă . înţelegem. R o d o b î n d i r e a s t a t u t u l u i l i t e r a r d e c ă t r e d r a m a t u r g i e n u p o a t e f i decât s p r e f o l o s u l e i . F ă r ă a r e d u c e oîtuşi d e p u ţ i n t e a t r u l l a l i t e ­ ratura dramatică p e oare o reprezintă. Shake­ speare însuşi.ro . au fost realizate pe baza u n o r opere dramatice de apreciată v a l o a r e literară. c e a m a i d e p l i n ă e x p r e s i e a a n g a j ă r i i sale p o l i t i c e . adevărată osîndă p e n t r u a c t o r i i care t r e b u i e să l e înveţe p e d i n a f a r ă . e l e m e n t u l d u r a b i l a l e f e m e r e i a r t e scenice. D a r cea imai organică. S î n t a d e v ă r u r i c u n o s c u t e p î n ă l a a d e v e n i b a n a l e . p u t î n d f i da f e l d e b i n e c i t i t ă . c h i a r a t u n c i c i n d piesele reprezentate a u fost i n s p i r a t e d i n t r e c u t u l îndepărtat s a u scrise î n acel t r e c u t . u n e l e cercetări c u p r i v i r e l a d r u m u l şi s t a d i u l d r a m a t u r g i e i înseşi. experienţa ne-a d o v e d i t c ă cele m a i v a l o r o a s e spectacole. B i n e î n ţ e l e s . m a i a l e s . T 24 www. etichetate piese. colectivităţii respective. totuşi. sociale se realizează p r i n d r a m a t u r g i a c o n t e m p o r a n ă . s c e n o g r a f i e . O r . o a r t ă d e sinteză a l e cărei compo­ nente — t e x t . d o c u m e n t u l c e l m a i s i g u r şi c e l m a i e l o c v e n t a l t e a t r u l u i a c e l e i e p o c i r ă m i n e drama­ t u r g i a . care p r o t e s t a u î m p o t r i v a analizării dramaturgiei independent d e spectacol.

P
flictele, militant, () ani unor în ne pune autori modalităţi

ornind pentru se

de

la aceste într-o in ce

considerente, noastră „oglindă măsură a a

osie

firesc prin şi

să n e î n t r e b ă m i n ce măsură problematica

ce a u ea a

însemnat izbutit prin să con­ teatru spiri­ aceşti largă, dis-deBaranga Everac, Radu Coroană reportajul şi (0 Ade­ fată fericită cu fluturi femei avînd

dramaturgia sale ;

ultimii

cinci

ani ;

constituie in

epocii" răspuns a

abordată,

personajele angajat

răspunde in

obiectivelor

unui

procesul

educării

socialiste a şi

maselor,

procesul

de modelare iu de zi

tuală a o m u l u i n o u . trecere î n r e v i s t ă , o r i c î t in faţa unui nparţinînd Piadu şi Ţepeş (Caractere Popovici, Virgil dc tuturor de sumară, pieselor de nbordind (Matca Viaţa Capul majestate Paul reprezentate — arie peste o i n premieră o sută A .
J

număr

impresionant dramatic comedia ; de

lucrări

datorate

generaţiilor la

tematică Sorescu, de

destul opta Aurel de de Paul

v a r i a t e , d e la p o e m u l Dumitru) fratele in său ianuarie Gbeorghc Un

de Marin (Interesul e, ca istorică de un

dimineală t ovarăşul Deces pentru vărul de şi de de în galant laooban,

de feudal Vlad Doja

satirică ia

general vagon (Noaptea Mihnea

dc A l . Mirodan. de Mircea Ardeleanu, pe lampă de pe

Alexandru

Popescu)

drama

Mircea la

Bradu, Adio, de subtilă tema

Gheorghiu, (Puterea lirică (Femeia unei

do Aurel

! de A I . Voitin) politică epică la comedia (Valiza (Viaţa

de actualitate de Titus dc singură R. în Corneliu Intr-o Aurel D. centrul imposibilă

de A l . Monciu fluture ; de Stoenescu) piesn dc losif la

Sudinschi)

; de la drama Everac)

la piesa

de amplă

desfăşurare

Leu) la seară

.,de c a m e r ă " , Nnghiu) Veritas clinele, piesa-anchetă

analiză eticii

psihologică confesiv

şi p î n ă

la m o n o l o g u l Radu laooban)

Baranga) Popescu, actualitate

; de la SUnbălă (Diogene

comuniste

(Pasărea la piesa gindire fie alte

Shakespeare reverberează personalităţi

de Mircea Platon de

filozofică,

ei fie u n a dintre

figurile d e filozofi a i antichităţii, a căror Dumitru pe rug Solomon), de Siito

pînă

a l e i s t o r i c i l u m i i (Magellan

d e K o c s i s I s t v a n , Steag

Andrns).

F
piesele patriei, în meditaţia dezbaterea ţiilor de P a u l

iecare noastre o formule

dintre la notă

aceste un

categorii mai

ar

merita sau în u n

o

analiză

separată. direcţii de capitol Coroană

Unele ale inedit pentru

dintre

ele

continuă,

nivel

ridicat

m a i scăzut, istorică, sau u n

dramaturgiei dintre sau sau situa­ Viteazul d i n istoria Doja taurului şi şi

d i n perioada aparte, in artistice variate

anterioară. dezvăluind — dc la pînă ianuarie

drama aspect

pildă,

fiecare

n o i aduce poetică

poemul Ia

dramatic gîndirii,

Vlad ca Petru

Ţepeş Capul. Hareş

teatrul

documentar

Zodia patimilor

documentară

Totuşi, dc depăşite.

profunzimea Lovinescu

dramatismul

ideilor

d i n piese Anghel

lloria

s a u Săptămina

n-au fost încă

între piesele care evocă l u p t a antifascistă, l u p t a p a r t i d u l u i c o m u n i s t în ilegalitate, Piticul din grădina dc vară dc I ) . R. Popescu, p r i n personajul Măria, tînăra comunistă condamnată In m o a r t e , se ridică la frumuseţea u n u i poem t r a g i c . Valiza cu fluturi de losif N a g h i u sc i m p u n e p r i n fineţea a n a l i z e i psihologice, în ciuda caracterului livresc, a r t i f i c i o s , a l c o n f l i c t u l u i . D a r , cele m a i m u l t e d i n t r e piese, f i e c a repetă situaţii cunoscute d i n a l t e l e , f i e c ă î n c e a r c ă să a d u c ă î n s c e n ă a s p e c t e n o i a l e l u p t e i c o m u n i ş t i l o r , n u d e p ă ­ şesc u n a n u m i t n i v e l m e d i u . F i g u r i l e c o m u n i ş t i l o r se a f l ă r a r e o r i î n p r i m - p l a n . Evadare de Leonida Teodorcscu, Buna noapte nechemată de Alexandru Popescu sînt fericite excepţii d i n acest p u n c t d c v e d e r e , d a r cît d c a r t i f i c i o a s e a p a r situaţiile c o n s t r u i t e d e a u t o r i ! S p e c u l a ţ i i a b s t r a c t e , u n j o c a l s u s p i c i u n i l o r şi a l î n c r e d e r i i , r a f i n a m e n t e psiholo­ g i z a n t e înlocuiesc î n f r u n t a r e a d e forţe sociale, d e c a r a c t e r e ( r e p r e z e n t a t i v e , d e poziţii p o l i ­ tice. M a i v e r i d i c e î n p r e z e n t a r e a a t m o s f e r e i e p o c i i , deşi n u depăşesc rezonanţa u n o r drame d e f a m i l i e , a p a r p i e s e l e l u i P e t r u V i n t i l ă . Casa care a fugit pe uşă ş i Cine ucide dra­ gostea ? tn din lare, lupta progres de evident partidul pe planul adincirii pentru analizei psihologice, clasei de dramaturgia a şi asuprire, inspirată popu­ pentru —

partidului socială

în perioada

ilegalităţii,

din lupta eliberarea

muncitoare,

maselor

conduse marilor

comunist, sociale şi

exploatare

libertatea terenul nară dului a

şi n a ţ i o n a l ă , a r e î n c ă înfruntări o sursa s u b influenţa încă

înaintea sa u n vast eroice a

t e r e n d e investigaţie artistică nivelului d c conştiinţă noastră. Documentele istoriei

p o l i t i c e , a l creşterii exploatată pentru

revoluţio­ parti­

maselor

activităţii insuficient

comuniştilor.

constituie

dramaturgia

F
dramaturgia dilect

ără este etic.

îndoială, aceea A m a

direcţia

c e a m a i fertilă actualităţii o cxaminînd manifestă de conştiinţă.

afirmată

în

dramaturgia a în această etică, articol

ultimilor ani pe plan că pre­ cîţiva perioadă, domeniul

problematicii spune,

şi, îndeosebi, apărute adevărată

confruntărilor

putea

piesele

română

contemporană procesele

vocaţie într-un

a l autorilor

fiind

Încercam,

de a c u m

www.cimec.ro

25

a n i , s ă găsesc o t r ă s ă t u r ă d e f i n i t o r i e a d r a m a t u r g i e i n o a s t r e c o n t e m p o r a n e , şi o numisem a t u n c i dramaturgia responsabilităţii. A p e l u l la responsabilitate — civică, etică, u m a n ă — r ă s u n ă c u aceeaşi v i g o a r e s a u , p o a l e , c h i a r c u v i g o a r e s p o r i t ă în piesele a p ă r u t e în u l t i ­ m i i a n i . Este, d e a l t f e l , o expresie a angajării d r a m a t u r g i e i , a t e a t r u l u i românesc în p r o ­ c e s u l g e n e r a l d e c o n ş t i e n t i z a r e , de e d u c a r e socialistă a m a s e l o r . D a r . î n piesele u l t i m i l o r u n i , a c e s t a p e l la r e s p o n s a b i l i t a t e « p a r e ea u n c o r o l a r a l u n u i proces d e conştiinţă, i n care sînt puse în cauză perioade î n t r e g i d i n v i a t a e r o i l o r , f a p t e şi a t i t u d i n i , c o n v i n g e r i şi mentalităţi. Limitată la o piesă sau alta, această tendinţă n-ar depăşi cadrul u n e i constatări de c o i n c i d e n t e . Privită în a n s a m b l u l d r a m a t u r g i e i , e a se c o n s t i t u i e i n t r - o adevărată direcţie, apare ca expresia unei necesităţi obiective. In formule dramatice v a r i a t e , a d e s e a m e t a f o r i c e , d a r n u n u m a i , e r o i i se n d i n c e s c i n p r o p r i a l o r c o n ş t i i n ţ ă şi s e c o n f r u n t ă e u e i î n ş i ş i , c e i d e i e r i şi c e i d e a z i , s a u c u i d e a l u r i l e l o r , c u p r i n c i p i i l e m o r a l e ale societăţii noastre socialiste. In mod explicit sau i m p l i c i t , piesele afirmă valoarea i d e a l u l u i c o m u n i s t , a p r i n c i p i i l o r e t i c i i şi e c h i t ă ţ i i s o c i a l i s t e , i n t e n t î n d u n a d e v ă r a t p r o ­ ces a c e l o r a t i t u d i n i , f a p t e , î n c l i n ă r i c a r e c o n t r a v i n a c e s t u i î n a l t i d e a l . f n această direcţie f u n d a m e n t a l ă a d r a m a t u r g i e i proceselor dc conştiinţă, formele m o d a l i t ă ţ i l e a l e s e d e a u t o r i s î n t e x t r e m d c d i v e r s e . I n Cililorul de contor (numită, recent, d e a u t o r , Armistiţiu eu diavolul, titlu m a i a t r a c t i v , d a r , d u p ă părerea mea, m a i puţin adecvat a x u l u i ideatic al piesei) de Paul K v e r a e , conştiinţa e r o u l u i este personi­ f i c a t ă ; e a î i „ c i t e ş t e " v i a ţ a , i i s u g e r e a z ă d i v e r s e c ă i p e n t r u a-şi p l ă t i „ d a t o r i i l e " . D c s f ă ş u rindu-şi p r o c e s u l intr-o alternare de retrospecţii şi a n t i c i p a ţ i i , p r o i e c ţ i i ale conştiinţei e r o u l u i , s u r p r i n s într-un m o m e n t d e c r i z ă ( c r i z ă s a l u t a r ă , d e s i g u r ; d e a c i şi p e r s p e c t i v a o p t i m i s t ă a r e z o l v ă r i i ei) ; a g l o m e r î n d , l o t u ş i , c a m m u l t e „ d a t o r i i " , f ă r ă a Ic ierarhiza s u f i c i e n t , p i e s a s e c o n f i g u r e a z ă î n t r - u n a v e r t i s m e n t m o r a l , u n v a l o r o s m e m e n t o «1 s c a d e n ­ ţ e l o r o b l i g a t o r i i , d e u n n e t ă g ă d u i t p a t o s c i v i c . I n Chiţimia, I o n B n i e ş u îl c o n f r u n t ă pe e r o u l s ă u c u i m a g i n e a d e tinereţe a a c e s t u i a , într-o m e t a f o r ă poetică d i n c a r e n u lipsesc notele d e u m o r , p e n t r u a conchide, c u g r a v i t a t e , că trădarea i d e a l u r i l o r este echivalentă c u p i e r d e r e a i d e n t i t ă ţ i i . C e i d o i p r i e t e n i „de-o v i a ţ ă " d i n p i e s a l u i losif Naghiu Intr-o singură seară îşi recapitulează existenţele paralele, confruntîndu-se cu amintirea unui t i m p e r o i c , d e l u p t ă c o m u n ă , şi s a l v î n d u - ş i p r i e t e n i a c u p r e ţ u l u n u i e x a m e n l u c i d , i n t r a n ­ s i g e n t , a l p r o p r i i l o r f e t i ş u r i , e ş e c u r i şi r e a l i z ă r i , f n A u sîntem îngeri de Paul lonchini, pro­ c e s u l de c o n ş t i i n ţ ă a l e r o u l u i se d e c l a n ş e a z ă i n p l i n a p o g e u u l c a r i e r e i , a l poziţiei l u i s o c i a l e . Pasărea Shakespeare de D . R. Popescu lărgeşte sfera p r o c e s u l u i d e conştiinţă, i n cauză n e m a i f i i n d d o a r u n p e r s o n a j , c i o c o l e c t i v i t a t e . P a t o s u l e t i c , r e s o r t c o n s t a n t al imaginaţiei t u m u l t u o a s e a l u i D . R . P o p e s c u , se e x p r i m ă i n i m a g i n i v i o l e n t e , d e o m a r e f o r ţ ă acuza­ toare, i n c a r e n u a n ţ e l e ş i r e z e r v e l e d c „ o b i e c t i v i t a t e " d i s p a r . D r a m a t u r g u l a c u z ă l a ş i t a t e a , indiferenţa, egoismul în d i f e r i t e ipostaze, n f i r m î n d i d e a l u l m o r a l înaintat, p r i n forţa cu care neagă malformaţiile morale, asumîndu-şi risoul de a prezenta realitatea în mod u n i l a t e r a l , c u i n t e n ţ i a v ă d i t ă d c a şoca, d c a z g u d u i conştiinţele, de a t r a n s m i t e d c p e scenă î n sală întrebările răscolitoare, d e a p r o v o c a acel „ e x a m e n c o l e c t i v de c o n ş t i i n ţ ă " despre care v o r b e a (î. M . Z a i n f i r e s e u . d e f i n i n d m i s i u n e a socială o t e a t r u l u i . Aceeaşi forţă a a c u z ă r i i a n i m ă p i e s a Viaţa unei femei de A u r e l B a r a n g a , proces i n t e n t a t abjecţiei s u b d i f e r i t e înfăţişări, d i n t r - o epocă depăşită, de pe poziţiile u n u i ideal etic care tinde să se c o n s t i t u i e într-o n o r m ă d e v i a ţ ă g e n e r a l i z a t ă l a o î n t r e a g ă s o c i e t a t e . şi

n numele idealului etic comunist, personajele acestor piese — alături de c a r e se m a i p o t a m i n t i ş i Sîmbălă la Veritas de M i r c e a R a d u laooban, Trecere prin veranda verde de Ceorge Genoiu şi m u l t e a l e p i e s e — mai puţin realizate artistic, în afara p r o p r i u l u i lor examen d e c o n ş t i i n ţ ă , p r o v o a c ă şi a l t o r a procese de conştiinţă, n c ţ i o n î n d , p r i n forţa de influenţare caracteristică t e a t r u l u i , a s u p r a c o n ş t i i n ţ e i s o c i a l e , a t u n c i o î n d , b i n e î n ţ e l e s , v a l o a r e a l o r a r t i s t i c ă e î n m ă s u r ă să reali­ zeze u n i m p a c t r e a l c u p u b l i c u l .

I

C
puritate. puţin mai ample. structurale 26

antonat omului

în

zona

proceselor de noastre, ca un

de

conştiinţă, mai multe lui ale un

conflictul dramatic o r i , dialectica spre tip al de perfecţiune, acestor uneori,

nl

pieselor adevăr, sînt însă

con­ a spre mni cel

temporane

exprimă,

cele

dezvoltării spre

morale

societăţii sau avut apare şi au

aspiraţia sociale ca societatea cadru,

Implicaţiile care au

reverberaţiile loc în

acestui fundal

conflict palid

Societatea

procese,

prefacerile o piesă

noastră

fiind,

sugerate,

adesea, absente.

I n acest

context, dobîndeşte,

de aceea, o i m p o r t a n ţ ă

deosebită

www.cimec.ro

ca Puterea şi Adevărul d e T i t u s Popovioi, î n c a r o e t i c u l o s i e a b o r d a i l a n i v e l u l politi­ c u l u i , i n oare procesul d e conştiinţă a l e r o u l u i d e v i n e s e m n i f i c a t i v p e n t r u u n moment i s t o r i c , c u t o a t e i m p l i c a ţ i i l e sale s o c i a l e . P r i n p r o c e s u l d e c o n ş t i i n ţ ă a l l u i P a v e l Stoian, a c t i v i s t u l d e p a r t i d , p r i n p r e z e n t a u n o r p e r s o n a j e c a M i h a i D u m a şi P e t r e P c t r e s c u . p i e s a sc i m p u n e n u n u m a i c a o l u c r a r e d r a m a t i c ă d e m a j o r ă r e z o n a n t ă s o c i a l ă şi p o l i t i c ă , c i şi c a o m e d i t a ţ i e f i l o z o f i c ă a s u p r a ş t i i n ţ e i c o n d u c e r i i şi a e t i c i i c o n d u c e r i i . Apariţie Adevărul proceselor voltare, o sursă nle si mai face este un singulară, şi tmai deocamdată, iu 'dramaturgia apariţiei noastră. O noastră unor societate contemporană, care tînără, să Puterea şi dez­

evidentă

necesitatea ale cărui arată relaţiile

piese

reflecte

esenţa

c e st- d e s f ă ş o a r ă fenomen

a z i î n .societatea complex, se

v i e , în plină

contradicţii,

(neantagoniste, de

p o t f i privite ca lăuntrice social ale în de pătrundere destinele mai

inepuizabilă Deocamdată,

do conflicte dramatice. dramaturgii preocupaţi I'ără c u ceilalţi desigur, îl proces. noastră .acest determina, de Marin şi m o a r t e a victoria o felul pentru îndeosebi oameni, aspecte contradicţiile 0 de conştiinţă. ar îndoială, acestea M I I ! condiţionate

individului, se manifestă ndîiică în

<b' p r o c e s e l e pe plan sfera

s o c i a l , în pe caro

c u societatea, majore,

socialului

dezvălui, în ar

semnificative, decisiv largă, a

procesului individuale, profunzime

revoluţionar conştiinţele a acestui un pocni teme

societatea

trăieşte probabil, Sorcscu

şi a r i m p l i c i mai şi o ridicare

individuale, proces

Investigarea

amplu

nivelului

gindire a l personajelor, ar îmbogăţi Sigur, asuprii cu unor forţele dramatic fundamentale 'dezlănţuito, la r î n d u l pasivităţii faţa Platan) umană, de unor al

o r i z o n t u l filozofic, n l d r a m a t u r g i e i implică viaţa —. omul vieţii, în

noastre. o meditaţie prezentat vieţii. acţiune instanţă, în A şi cu filozofică conflict opta zi respon­ privire Solocu medi­ social-

c a Matca — luptînd şi

fiind eu

naturii

preţul pentru

dis-de-dim'mcaţă sabilitate, la destinul (Socrate, la filozofică, mon taţia eroilor isloricâ.

este,

s ă u , şi î n

său, o pledoarie meditaţie. Piesele

împotrivii Diogene. demnitatea

indiferenţei, t o t «tîtea şi de în pot purta

ultima

o m e n i r i i , în

pericolului sînt la idei

războiului.

filozofice ale l u i D u m i t r u la o dezbatere la şi ştiinţa timpului nostru, conducerii. Dar

argumente necesitate, şi hainele clară foarte

contemporană pot fi

privire

libertate

dezbaterea

apanajul

contemporani, Dramaturgia

personaje dovedit, sau

concretă rînduri, şi şi

condiţionare

noastră fi o într-un tocmai pe plan

şi-a

nenumărate ia

capacitatea reflecţie cu perenitatea literar pregătită pasiunii.

reflexivă, privire care ia literaturii să le să r e p r e ­

capacitatea condiţia dramatice justifice zinte acele

dc a se află

dezbatere context în scenic zborul

de a

incita

dezbatere la un

umană, existenţii piese

sorial-istoric acestei

d a t . Actualitatea capacităţi, să aibă romanească

afirmarea înalt

nivel este

s a u e d i t o r i a l . Scena a l gîudirii

în

care

incandescenţa

www.cimec.ro

D a r . d o i . aproape cele­ b r i . dramaturgia rămînc genul cel m a i discutat d e v r e o d o u ă m i l e n i i şi c e v a . Se p u b l i c ă u n r o m a n poliţist într-un t i r a j c u r e n t d e şaptezeci-optzeci d e m i i d e exemplare. m a i ales. p e n ­ tru că d r a m a t u r g i a este. se c r e e a z ă u n fals tablou al d r a m a t u r g i e i . Astfel. adică d r a m a t u r g i a a î n c e p u t să sc a f l e i n t r . p r o b a b i l . d o m ' l e . E o r u ş i n e n a ţ i o n a l ă ! C u m . Face d o u ă sute de spectacole. Ş i p e n t r u c ă î n drama­ t u r g i e n o t o r i e t a t e a n u este î n t o t d e a u n a aco­ p e r i t ă d o v a l o a r e . i a r cei d i n ă u n t r u l vieţii teatrale n u manifestă înclinaţii spre s t u d i i cu u n carac­ ter m a i mare de generalizare şi a s t a i n ­ fluenţează în r ă u conştiinţa publică. Credem că a sosit m o m e n t u l unei revizuiri a activităţii noastre. se n a ş t e s e n t i m e n t u l d e criză.cimec. doar practi­ carea speciei d e succes n u aduce nici u n fel dc notorietate. Pri­ m u l . Ş i . dramaturgia noastră de azi reprezintă o s t a r e d i n a m i c ă . Pe e î n d î n t e a t r u s î n t a u t o r i de m a r e notorie­ t a t e e x c l u s i v d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă s c r i u într-o f o r m u l ă d e succes. dacă amărita aia de carte s-a scos în optzeci de m i i de exemplare. dacă s-a s p u s c î n d v a c ă i s t o r i a c r i t i c i i n u o^lo d e c î t o i s t o r i e a e r o r i l o r . d a r nu m a i puţin cunoscuţi decît ceilalţi. p e n t r u c ă d r a m a t u r g i a e s t e . i n p r i m u l rînd p r i n v a ­ loare. de u n gen s i n c r e t i c . n u p r i n f a p t u l c ă se s c r i u piese n o i . Cu t i m p u l . Ş i a t u n c i este p o s i b i l c a s e n z a ţ i a d e c r i z ă să d i s p a r ă . c h i a r d u c ă n-au n i c i u n f e l d e acoperiri» l i t e r a r ă . s-a v o r b i t d e o aşa-zisă e r i z ă a d r a m a t u r g i e i î n r a p o r t cu celelalte g e n u r i literare şi. Instru­ mentele c u care se a p r e c i a z ă dramaturgia t r e b u i e să f i e a l t e l e d e c î t c e l e c u c a r e se apreciază proza sau poezia. Oamenii d i n afara vieţii teatrale au o informaţie m a i m u l t sau m a i puţin Intimplătoare despre starea reală a d r a m a t u r g i e i noastre. P e n t r u c ă . M a i b i n e să n u l e j u c ă m d e l o c . ) şi n u n u m a i 28 www. ea n u trece p r i n n i c i u n f e l d e c r i z ă . . N u încape nici u n f e l de discuţie p r ă p ă s l i o a s ă . alături de d r a m a t u r g i extra­ ordinari stăteau ţeapăn şi ţ a n ţ o ş t o t f e l u l de n u l i t ă ţ i . A u t o r i i pieselor de real succes la p u b l i c d e v i n foarte cunoscuţi. p r i n ţinuta ei literară. u n m o d d e a v e d e a l u c r u r i l e e t c . Ca t r e a b a să f i e m a i limpede v o i a p e l a l a cîteva e x e m p l e . p e n t r u că I a c literatură (creează o t i p o l o g i e . V a i . Disjuncţiilc tre­ b u i e să f i e o p e r a t e i n a l t e s f e r e d e c î t c e l e în care se o p e r e a z ă în m o d obişnuit în p r o z ă s a u î n p o e z i e .. p e n t r u că î n literatură t o i oo o s l o n o t o r i u d e v i n e a p r o a p e automat un s i s t e m d o r e f e r i n ţ ă . m a i ales prin nestnbilirea unui contact estetic între p u b l i c u l m a i m u l t sau m a i puţin a v i ­ zat şi d r a m a t u r g i a noastră.ro . c h e s t i u n e a " dramaturgiei. o r i c u m . f i i n d v o r b a . Nimeni n u se m i r ă de nimic. sau a p r o a p e î n t o t d e a u n a . de duminică etc. Aşa s-a î n t â m p l a t î n t o t d e a u n a c u d r a m a t u r g i a şi aşa se v a î u t î m p l a m e r e u . c a r o se căţărau disperaţi pe tot felul do socluri. l a d i f e r i t e r a p o r t u r i c a r e se p o t s t a b i l i între d r a m a t u r g i . opere etc. distractive. ăsta e j u ­ cat la „cinşpe" teatre d i n R o m â n i a ? Asta e l i t e r a t u r a noastră dramatică ? ! ? ! Şi m a i i n t e r v i n e u n l u c r u specific tea­ trului. . P r i m a concluzie — asta c dramaturgia noastră. şi cea t e a t r a l ă . D e c c ? In p r i m u l r î n d este v o r b a de o a n u m e f a l s i f i c a r e a c r i t e r i i l o r . m o m e n t u l unui efort dc aprofun­ dare şi d e s i n t e z ă a p r o b l e m e l o r esenţiale ale d r a m a t u r g i e i noastre. Dramaturgia ca literatură î n t o t d e a u n a . î n ce h a l a ajuns romanul n o s t r u . Să ne a m i n t i m de epoca l u i Shakespeare. v a i . să n e a m i n t i m de epoca l u i C e h o v . să n e a m i n t i m şi d e v r e m u r i l e m a i a p r o p i a t e . . Scriitorii celebri de r o ­ mane poliţiste sînt celebri. cît p r i n faptul că t r ă i m intr-o reală epocă a u n e i mişcări dramaturgice. î n c a z u l p r o z e i . d e t i p u l . l a f e l d e a¬ g r e a b i l i . o r i ­ c u m . i n care sînt reprezentativ amestecaţi d r a m a t u r g i de p r o f u n z i m e c i l d r a ­ m a t u r g i u n e o r i l i p s i ţ i de o r i c e v a l o a r e .. d e l o t s o i u l d e „ f u r i o ş i " . toată l u m e a încadrează r o m a n u l în cauză i n categoria literaturii de consum. Ş i ea sc i m p u n e . insă.o d u b l ă criză — cea l i t e r a r ă . totuşi. l ă s i n d senzaţia că u i t e neu'-acu' v o r d e v e n i şi e i c l a s i c i Ş i s e n z a ţ i i l e d o acest s o i s î n t oarecum fireşti. c e l p u ţ i n î n c e e a ee p r i v e ş t e dramaturgia noastră actuală. a r e g i e i . c e e a ce n u se î n l î m p l ă decît r a r î n materie de proză. i n u r m a artei s p e c t a c o l u l u i şi. u n s t i l . Se simte t o t m a i acut lipsa u n o r studii temei­ n i c e c u p r i v i r e l a s t a r e a şi m i ş c a r e a drama­ t u r g i e i n o a s t r e . O piesă p o l i ­ ţistă d e b u l e v a r d . î n u r m a r o m a n u l u i . ce piese so s c r i u . I n o r i c e epocă literară. Exemplul n r . I n a l doilea rînd. Un l u c r u se i m p u n e d c l a s i n e . a c e s t l u c r u se a¬ plică m a i ales i n . a ş a c u m d e a l t f e l se i m p u n e o r i c e drama­ turgie de calitate. L a f e l d e p r o a s t ă c a şi romanul poliţist d e m a i înainte. de vreo cincizeci dc a n i . d e v r e o s u t ă c i n c i z e c i d e a n i .• LEONIDA TEODORESCU pentru că p r a c t i c ă u n g e n de succes. a u a p ă r u t d o i t e r m e n i . D a r t r e b u i e să s p u n e m că t o a t e aceste l u ­ cruri sînt destul de puţin cunoscute. c a şi l i p s a u n o r preocupări sistematice cu p r i v i r e la p r o f i l u l dramatur­ g i l o r n o ş t r i . Sînt evidente cazurile c i n d numai genul reprezintă momentul d e a¬ tracţie. totuşi.

primit deschise.a m c u n o s c u t www. impulsul ? româ­ pentru — mult.. — a la ţiile mînă prin aflaţi. de începusem Slîngace. u n d e cumulam funcţiile d e secretar d e redacţie.. l-am iubit l-am tot mai m a i bine : urmăresc purtare. în la a n i . I n ­ tenţionez.m i îngă­ duiţi. Cei vă în dramaturgiei m a i tinere cei ce —. tărie d e teatru. din I9'i() am făcut gaze­ — Unde ? — în Bucureşti apărea o foarte răspîndită revistă de t e a t r u . piesă. de redactor şi d e r e p o r t e r . de a am într-adevăr. Marietta Deculescu. sinteţi chiar de la începuturi o m de teatru.. dacă n u m ă înşel. d a c ă . Ploieşti. Cine slnteţi. imă refer luat cunosc oră". autor al lotuşi. A m luat interviuri t u t u r o r m a r i l o r reprezentanţi a i scenei româ­ neşti d e a t u n c i : V i c t o r I o n P o p a . f i ­ într-un a c t . „Cortina". la — Cine a v-a deveni dat. — „state — intrat Aţi dc venit la „Cortina" in cu unele serviciu" la 17 ca gazetărie. a l ă t u r i d e v e c h i u l m e u c o l e g . ziarelor corespondent „ A d e V â r u l " şi redacţia „Dimineaţa". — — de de ru un L a Bucureşti. fiindcă n . A m fo*t să pentru nici săptămânalul „Cortina".ro 29 . V. de contemporane. Ploieşti. — K adevărat.. Publicul altă de teatru.. cel d e la începuturi ? P e n t r u că. V. entuziast. P e p a r c u r s . d a r piese Cu o zentam.. să l e a d u n într-un volum. — Ce teatru ? — mare încă din v-a a p r o p i a t de gazetăria dc liceu piese. d e a l t f e l . comedii tineri autor. Mihai Popescu.cimec. Gheorghe Storin. a marcat o e p o c ă şi a s u p r a c ă r e i a . Şi. reporter. că e r a n e v o i e alerge". însă. O convorbire de Paul Tutungiu — L a î n c e p u t . şcoala d e d r a m a t u r g i e româneasca bucuros — Săplămînal de patru pagini. V. T u d o r M u ş a l e s c u ş. au condeiul decit Să golan.comedie care. I o n M a nolescu. Ciprian.. Măria Filotti.am venit reporter braţele tînăr la zero la diept. la ajutor locală gazetărie.. Jack B e r a r i u . U n dramatic teatrului stimat expresia ultimă în la plină Nota Moartea ultimului zero mare animator şi maturitate nesc . drepturi la u n a — eu scriam. d u m n e a v o a s t r ă . pe măsură ce l .a m găsit redacţii. le deja. să alte mă înscriu la am Facultatea u n loc la dc acolo intrat .'ilentineanu.. abia nu „dc insă.. Fiindcă n u s-a s c r i s — vă încă o istoric genera­ special in prin zicem. r e v i s t a şi-a s p o ­ rit numărul de pagini. VIRGIL STOENESGU despre • • • permanenţele c a t e g o ­ riei sociale tineret istoria „ N o t e i purtare 11 reşte. v o i reveni. Maximilian. G. pre­ Ia duminicile. M i r c e a Ş t e f ă n e s o u . din dc să scriu (in secret) echipă fără ridea copilăreşti. aş zice.a.

o p r i m ă f o r m ă . Eugenia Bădulescu. şi la c r i s t a l i z a r e a u n o r p u n c t e d e v e d e r e p e r s o n a l e . î n c e p u s e m c e a de-a d o u a activi­ tate a m e a pe t ă r î m u l t e a t r u l u i . c a să z i c a ş a .ro . într-o a t r e i a v i z i u n e s c e n i c ă ) . D a t f i i n d că piesele d u m n e a v o a s t r ă simt. a f o s t c i t i t ă şi î m b r ă ţ i ş a t ă c u e n t u z i a s m .V i c t o r Ton P o p a . dis­ tinsă personalitate a t e a t r u l u i românesc.. U n o m e x t r a o r d i n a r . a m i m p r e s i a . E l a c i t i t p r u n a m e a piesă — o dramă în p a t r i i aele. I n c i n c i z i l e . — Probabil. s-o p u n p e f o c .D.. A m scris. I n 1951. Regizorul Mihai Raicu.. pe p l a n mondial. î n d e m n u r i l e a u f o s t a p o i r e p e t a t e şi d u b l a t e de sfaturi. d e l a o o r ă l a a l t a . există. p r i m i s e m atîlea scrisori. pentru ochiul dramaturgului. pe atunci director al f o s t u l u i T e a t r u a l T i n e r e t u l u i ( g ă z d u i t î n localul L i c e u l u i „Sf. t i n e r e t u l este u n r e z e r v o r de imense e n e r g i i potenţiale. î n r e g i a . în direcţia slăpînirii t a i n e l o r u n i v e r ­ sului. l .a m c o n v i n s că n u există nimic m a i tulburător. tineretul constituie u n factor crucial. i n s ă . s-a n ă s c u t şi — Iutii şi î n t î i . B u n u l m e u p r i e t e n I o n L u c i a n . era prim-regizor la fostul Studio al a c t o r u l u i d c f i l m . alteori reprobabile . l a r î n d u . — I n t r . î n s l î r ş i l . 1. d e s i g u r . p ă r i n t e ş t e . î n acea v r e m e d i r e c t o r a l T e a t r u l u i „ M u n c ă şi v o i e b u n ă " d e p e s t r a d a Uranus. i n t r e t i m p . A c e a s t a se întîmpla în 1945.. — D u p ă cile ştiu. C u m vă explicaţi acesl f e n o m e n ? — E f o a r t e d i f i c i l să s o n d e z i în p r o f u n ­ z i m e viaţa sufletească a t i n e r e t u l u i . d e 20 d e a n i .. consacrate adolescenţilor. p r i m o m e a c o m e d i e . a u î n t î r z i a t intrarea în repetiţii. N o t t a r a " . a ş z i c e . p r o b l e m a t i c a l u i se m o d i f i c ă n u d o l a a n l a a n . şi „ n a ­ şul" a a v u t m î n ă norocoasă. T e a t r u l T i n e r e t u l u i îşi d e ­ finitivase r e p e r t o r i u l (asta se î n t î m p l a in 1954). m-am lăsat absorbit do munca de redactor al emisiunilor teatrale p e n t r u copii ale Radio­ d i f u z i u n i i . d e c î t a c e a s t ă c o n t i n u ă f r ă m î n t n r c şi t r a n s f o r ­ mare a o m u l u i tînăr. Iunie D a r i e . a i c ă r e i e r o i s ă f i e adolescenţi. o „ p e n u r i e " d c dramaturgie pentru tinerel. p i e s a se r e p r e ­ z i n t ă şi a z i . A fost jucată la M o s e o v a ( d e 1000 d e o r i ) . F i i n d c ă a v e a t o a t e d e f e c t e l e î n c e p u t u l u i . A m păstrai colaborarea c u Oc­ t a v i a n S a v a — şi a ş a s-a n ă s c u t N o t a z e r o la p u r t a r e . E r o i i erau d e vîrsta p i o n i e r i l o r . însă. Pre­ miera p o ţ a r ă a a v u t l o c î n 1954. p e alunci. la R i g a . in multe oraşe din R. î n ceea c e p r i v e ş t e v i z i u ­ nea lumii prin prisma (şi pentru prisma) acestui stadiu d e viaţă. I n r o l u r i l e p r e ­ m i e r e i p e ţară f i g u r a u : N .i . exponent a l c o n ş t i i n ţ e i v i i . încît s c e n a r i u l a fost r e l u a t do vreo şapte-opt o r i pe posturile do radio. D a r . să f i e .a u propus să s c r i u o n o u ă v a r i a n t ă . Sava"). v-a d e s c h i s a n u m i t e izvoare ale ima­ ginaţiei. p r o p r i a l u i viaţă. s c r i s î m p r e u n a c u colegul m e u d e r e d a c ţ i e O c t a v i a n S a v a şi i n t i t u l a t V i o a r a fermecată. e u s t r ă ş n i c i e să n u r e n u n ţ a s c r i e t e a t r u . î n t r . c a r e . aruncat cu o inconştientă g e n e r o z i t a t e . Aceste e n e r g i i s t a u g a t a să e x p l o d e z e î n i s p r ă v i u n e o r i d e ­ concertante. — T o t c a m pe atunci N o t a zero.S. P e n t r u s c r i i t o r . peste 50 d e s c e n a r i i r a d i o f o n i c e pentru c o p i i ş i t i ­ n e r e t . a l u i I o n L u c i a n . D a r d i v e r s e î m p r e j u r ă r i . p i e s a se j o a c a f ă r ă î n t r e r u p e r e . o c u p a ţ i a do responsabil al emisiunilor de teatru radiofonic pentru c o p i i m-a a j u t a t să a c u m u l e z o b o g a t ă e x p e ­ rienţă. de nceea. aşa.S. a r z ă t o a r e .a s f ă t u i t f e r m . E r a o d r a m ă d i n viaţa pescarilor d i n Deltă.u n t e a ­ tru sau a l t u l . D r a m a t u r g u l ce se consacră cunoaşterii tineretului trebuie. i n majoritate. î n c a r e asistăm l a d e z v o l t a r e a v e r t i ­ ginoasă a ş t i i n ţ e i şi t e h n i c i i . M . d o către f i e ­ care t î n ă r . t i n e r e t u l u i .G. F u r a t d e t r e b u r i l e gazetăreşti. Aurel Cioranu. p e teme originale. a fost şi e a . indrcplîndu-vă efortul crea­ tor spre problematica t i n e r e l u l u i . Nicolae T o mazoglu. l a N o v o s i b i r s k .. P o l i x e n i a K a r a m b i . în b a l a n ţ ă . A m p u b l i c a i p e s t e 20 d e p i e s e s c u r t e p e n t r u p i o n i e r i . l a realizarea c e l o r m a i î n d r ă z n e ţ e p r o i e c t e a l e m i n ţ i i o¬ meneşti. Eram. de lecturi (solicitate) ale m a ­ nuscriselor mele. A m j i n u t p i e s a î n s e r t a r u n a n d e zile. bineînţeles. a e¬ pocii. N e a m t u Ottonel. împreună cu secretara literară a t e a t r u l u i . m a i contradictoriu. Am a v u t î n t o t d e a u n a c r e d i n ţ a că î n a n i i aceştia. şi m i . M .C. c a s c e n a ­ r i u r a d i o f o n i c . permanent „pc 30 www. Turkmene. în 1 9 5 3 . U r m a să se joace. A c e s t p r e ţ este p r o ­ priul l u i destin. A m scris. c u m se î n ­ t â m p l ă d e m u l t e o r i în t e a t r u . să m ă g i n d o s c l a a l t ă p i e s ă .. P r e m i e r a a a v u t l o c î n 1950. ca o m a g m ă în permanentă mişcare. c i .cimec.a u a s c u l t a t şi o i .a eerut-o. a ţ i a j u n s . D i n 1957 a t r e c u t şi p e s t e hotare. a a f l a t d e piesă şi m i . d e s l u l d o necăjit. P e n t r u R a d u B e l i g a n . a m d e b u t a t c a d r a m a ­ turg.. f ă r ă să a b a n ­ donez complot uneltele d r a m a t u r g u l u i . do partea t e x t u l u i n o s t r u . Cu o dramă : D r u m u l soarelui. Succesul f u s e s e a t i l d o m a r o . Şcoala e s c r o c i l o r . D e a t u n c i . d i n p r i m u l m o m e n t . directoarea teatrului. ( a c o l o . Arcadie D o n os. ele sînt întot­ deauna înnobilate d e preţul uriaş.. sine d i e . la A ş h a b a d . pasionat d e schimbările profunde care se p e t r e c e a u î n s o c i e t a t e s i î n v i a ţ a c u l t u r a l ă . M-a î n d e m n a t . Marietta Sadova. d e a l t f e l . succesul Notei zero. C o n s t a n t i n D i n e s e u . înscrierea oi i n r e p e r t o r i u a fost o c h e s t i u n e d e z i l e . capitala R.

a u n u i colectiv de tineri. diversificată în personajele u n u i anu­ m i t t i m p istoric. d e s i g u r — îi conferă acesteia o anumită durabilitate în t i m p ... r i t . u n sîmbure s u b t i l d e inspiraţie p e n t r u drama­ turg. Pornind d e l a aceste p r e m i s e . D a r o b s t a c o l e n e p r e v ă z u t e . S c r i i t o r u l poate ţine sea­ m a d e e l e . F i ­ indcă dramaturgul n u constată doar feno­ menele şi c a r a c t e r e l e . i n i s t o r i a u n e i societăţi. clasică. Eroul principal din Ionic piesele le este l i n ă r u l e p o c i i şi a l s o c i e t ă ţ i i î n oare t r ă i m . d c f a p t . U n a d i n ­ tre ele a r f i r o m a n t i s m u l . c i l e şi d e z b a t e . prin i n d i v i z i . t r a n s p i r a ţ i e . Este o trăsătură d e f i n i t o r i e a majorităţii t i n e r e l u l u i . dc formare a publicului. „ s l o i y " . Şi este t u l b u r ă t o r să u r m ă r e ş t i c u m a e v o l u a t .ro 33 . le conferă v a l o a r e e x e m p l a r ă . m e r e u acelaşi. d e e l a n u r i creatoare. în d i v e r s e l e p i e ­ se. c u m se m a i s p u n e . Deşi poartă n u m e d i f e r i t e . î n e x p r e s i v i t a t e a l i m b a j u l u i . P e n t r u m i n e . u r ­ m ă r i n d a c e s t „ j o c " a l p u l s a ţ i i l o r d i n proce­ sele psihologice p r o p r i i t i n e r e t u l u i . După aceea. o secretă armonizare intre lumea lăuntrică a scriito­ r u l u i şi a c e s t e d o m i n a n t e se c e r c . dc m u l t e o r i chinuită. M i l r u ţ în U n tînăr m u l t prea furios. T i n e r i i n o ş t r i v o r să se afirme. din clipa în care combativitatea unui tînăr. tînărul n u este d e a c o r d c u n i m i c . e v e n t u a l c h i a r m a i b i n e decît î n a i n t e . D i n u î n M o a r t e a u l ¬ t i m u l u i golan. g e n e r a l .. i a r p e d e a l i a . romantic. c a r e se d e s f ă ş o a r ă î n t r . I a r c o n ş t i i n ţ a este t o c m a i ceea c e se p o a t e s e s i z a d i n i s t o r i e p r i n i n t e r m e d i u l individului. determinată de un ţ e l . ci pentru a d o ­ v e d i c ă p o a t e să r e c l ă d e a s c ă t o t u l c u p u t e r i ­ le l u i . f a z a d e i n s p i r a ţ i e s-a t e r m i n a t şi î n c o p c binecu­ noscuta f a z ă d e . O a l t ă c a r a c t e r i s t i c ă a t i n e r e l u l u i O consti­ tuie capacitatea l u i combativă. tăcută. C u a s t a . s-a p ă s t r a t î n v i s u r i . ceca ce a m numi la u n scriitor îndrăzneală. Nici o a c ţ i u n e . — Aşa esle.. — Nişte d o m i n a n t e în s t r u c t u r a psihică a tineretului există. E s l e tînărul încăr­ cat d e v i s u r i . vă simţiţi u n scriitor m i l i t a n t . acele p e r m a n e n ţ e p e c a r e . o istorie v i e . . ea a u t o r .u n r i t m lent.fază" — n u n u m a i s c r i i n d . A l a i ales u n d r a ­ m a t u r g . s-a dublat. a b i n i l i o ..cimec. reflecţiile legate d e ideea fundamentală a viitoarei mele lucrări. E I v r e a să r ă s t o a r n e . n u înlîlniţi ? d e z v ă l u i e . n i c i o d r a m ă nu poate exista în t e a t r u decît p r i n p e r s o n a j e . creatoare. această domi­ nantă în psihologia tinerelului nostru. Î J I a n i i construcţiei s o c i a l i s m u l u i . I n a n i i a c e ş t i a . t e a t r u l — şi. slujitoarea l u i principală. a c i . orală. c h i a r şi î n c a t e g o r i a t i ­ neret . Radu în S c r i s o r i d e d r a g o s t e . www. d a r n i c i n-o n e g . m a i ales. în forul său i n t i m . „subiectul". e r o u l m e u e s t e . Pol să exemplific. d a r n u dc dragul de a distruge. c a r e t r e b u i e să ş t i e a-1 exploata. c u o puritate foarte bine disimulată. a l N o t e i zero. c u proprietăţi virtu­ ale p e r p e t u e . A r g u m e n t — insuşi suc­ cesul.. d c 2 0 d e a n i . N u te mai întîmpină reveria r o m a n t i c ă statică. el crede în r o s t u r i l e sale î n a l t e î n societatea n o a s t r ă so­ cialistă si e gata să se b a t ă p e n t r u e l e . în căutări febrile. d e l u c i d i t a t e şi d e cunoaşterea t i m p u r i e a l e g i l o r d e d e z v o l t a r e a s o c i e t ă ţ i i . a u n e i conştiinţe unice. a l u n e i cînd vă a n i m ă 0 n o u ă idee d r a m a t i c ă . în teatrul dumneavoastră n u sc mani­ festă a t i t î n r e p l i c ă . — Tinerelul nostru. iniţiată şi condusă de Partidul Comunist Român. drama­ turgia — n u poate f i conceput în afara ideii d e îndrumare. con­ N u s p u n că a e c s l a a r f i c a z u l c r e t a l Notei z e r o . modest. Fiindcă. — P a r c ă n-aş f i d c a c o r d c u d u m ­ neavoastră. romantismul tinerilor noştri a c ă p ă t a t o l a r g ă r e s p i r a ţ i e e o n l e n i ] M ) r a n ă .u l . scriitorului i sc — Schemă. v-aş ruga să d e f i n i ţ i dumneavoastră. Ş t e ­ fan V a r d i a în N o t a z e r o l a p u r t a r e . Mi se p a r c c ă e x i s t ă u n l o c g e o m e ­ t r i c a l esenţelor. lată d e ce cred că. s a u n u : î n o r i c e c a z . . e u n i m p r e s i o n a n t rezultat al operei de educare c u l t u r a l ă şi p o l i t i c ă a maselor. l e a v e ţ i i n vedere.. î n c a i e t u l m e u d e însemnări. M i r c l a în O fată imposibilei. sfios.. să c r e e z e . p e d e o p a r t e . T e a t r u l este o l u p ă în f o c a r u l că­ reia sc c o n c e n t r e a z ă Tazele unei anumite epoci . . de-a l u n g u l procesului d e creaţie. .. . Este. D e a i c i . d e ­ s i g u r . bineînţeles. î n mesajul subtextului. c i o dispoziţie romantică dinamică. In prima fază — cea m a i î n d e l u n g a t ă — înscriu. pe scurt. să f i e p r e z e n ţ i p e h a r t a p o l i t i c ă ş i s o c i a l ă a ţării . i m p l i c i t . este — Stilistic vorbind.. faptele d e v i a ţ ă . negativă. e l a b o r a r e a unei p i e s e d e teatru e s t e u n p r o c e s f o a r t e com­ p l i c a t . c î t î n situaţii şi t i p u r i . şi f u n c ţ i a d e m o d e l a t o r al conştiinţelor. P r i n urmare. aparent. n o b l e ţ e a şi p u r i ­ tatea e l a n u r i l o r care constituie f o n d u l sufle­ tesc a l t i n e r e l u l u i n o s t r u . E l se n u m e o A l e x e î n D i u r n u l s o a r e l u i . devorante. o u o strădanie minuţioasă. o b s e r v a ţ i i l e d e m n e să f i e r e ţ i n u t e . Procedeu clasic. loc geometrie care — dacă piesa i l a t i n g e . integrat proceselor revoluţionare de astăzi ? — N u ştiu c u m a r putea exista u n scri­ i t o r î n afara e p o c i i sale. Dramaturgul t r e b u i e să ş t i e î n c e d i r e c ţ i i p o a l e u r m ă r i şi v a l o r i f i c a î n t e x t u l s ă u aeoaslă stare de spirit. tle e d u c a ţ i e civică. p u n la p u n c t . c n p r i n f a r m e c . de asemenea. care defineşte teatrul. caracteristică o p e r e l o r ce aspiră să d e v i n ă e l a s i e c .

|>o c a r e f i e c a r e c r e a t o r le a r e . c u m s-ar s p u n e . e ş t i u t că f i e c a r e s e r i i l o r uceniceşte. intenţiile iniţiale ale dramatur­ g u l u i intră în contradicţie c u evoluţia p r o p r i ­ i l o r săi e r o i . c u m apreciaţi nare" i n t e r e s a n t a relaţie a u t o r . De multe o r i . n u transformarea spectacolului respectiv într-o casă d e m o d e o a r e n e p r e z i n t ă u l t i m e l e c r e ­ — T e s t u l n o s t r u c o n t i n u ă . Ce c r e ­ deţi d e s p r e d e s t i n u l t e a t r u l u i ? V a r e ­ zista el în v i i t o r „concurenţelor" d i ­ v e r s e e u c a r e se c o n f r u n t ă ? — T e a t r u l a apărut odată cu p r i m u l somn d e c i v i l i z a ţ i e . D i n acest p u n c t d o v e d e r e . în t e a t r u l p r o f e s a t c u c i n s t t * şi c u d e m n i t a t e . m a i t î r z i u . în d i v e r s e p e r i o a d e . p e n t r u că e l e s t e s e i s m o g r a ­ f u l c e l m a i a t e n t şi m a i s e n s i b i l l a m i ş c ă ­ r i l e şi m u t a ţ i i l e c a r o a u l o c î n m e n t a l i t a t e a . m i .ro . acasă. reporter şi. î n c l i p a c i n d s î n t puşi în situaţia d a t ă . fie ele n o v a t o a r e sau n u . şi î n i p o s t a z a d e c r i t i c . arta cuvîntului scris. în f o n d . al îndoie­ l i l o r . D i n c e m a e ş t r i c r e d e ţ i c ă v ă t r a g e ţ i '.a c t o r ? — 0 să v ă înşel aşteptările. î n l u n g a şi f r u ­ moasa carieră de o m de cultură şi d e a n i m a t o r a l t e a t r u l u i r o m a n e s c . A rezistat.u n t e r m e n m a i l a r g f o l o s i t . scrisă. . — C o n v o r b i r i l e m e l e . „abaterea" e justificată de logica lăuntrică a faptelor. iese v i c t o r i o s şi d i n b ă t ă l i a o u t e l e v i z i u n e a . î n i s t o r i a l i t e r a r ă r o m a n e a s c ă . în n i c i o împrejurare. ca dramaturg. ac­ t o r i — să a c o p e r e .cimec. ai purităţii romantice şi al fiorului liric. f i ­ indcă îl s i t u e a z ă strict în centrul proble­ m e l o r e p o c i i s a l e . E I a t r a v e r s a t . m . — V-aţi m a n i f e s t a t . a s u p r a d r u m u l u i pe care m e r g e i n d e s c i f r a r e a p r o ­ ceselor sufleteşti ale personajelor sale. t r ă s ă t u r a c a r a c t e r i s t i c ă a teatrului contemporan : eroul lui princi­ p a l este c o l e c t i v . tentaţii ca a r t a s c e n i c ă . diverse moduri de manifestare. d a r se î m ­ parte. esle o tendinţă exhibiţionistă. c a r e c o r e s p u n d e . şi o s e r i e d e î n t r e b ă r i standard. c u m î m i reproşa cine­ v a . s c e n o g r a f i . c ă şi a l t e p i e s e a l e dum­ Presupun neavoastră au fost c o n c e p u t e pentru a f i interpretate dc anumiţi actori. c u p r i n d . E u cred că. pe u n c o l e c t i v . Este un teatru al sensibilităţii. d e t e r m i ­ a spectacolului. î n v i a ţ a . a c ţ i u n e a se î m p a r t e . în p r o p o r ţ i i i n e g a l e . se comportă neaşteptat — deşi. E s l e o d o v a d ă că p e r s o n a ­ j e l e sale n u sînt a t e m p o r a l e . începînd cu Drumul soarelui şi pînă la U n tînăr m u l t prea furios.a d i s p l ă c u t profund. nu sînt c r i t i c : a m fost gazetar d e t e a t r u . A p a r . f u n ­ d a m e n t a l ă . rugîndu-vă să î n ­ cercaţi o secţiune în f e n o m e n u l dra­ maturgie contemporan. p r i n t r e m a e ş t r i . p r i n f e l u l m e u de a serie. C r e d că n i o i o s o c i ­ etate. n u se poate l i p s i d e t e a t r u . Cred că acesta este u n m o m e n t hun pentru u n scriitor. P r i n t r e acestea : relaţia i n t r e autorul d e t e a t r u şi r e g i z o r .' — în Formularea. mă impresionează. solemnă. con­ t a c t u l t r e b u i e să a i b ă drept rezultat adu­ cerea p e scenă a u n u i c o n ţ i n u t de i d e i . c i t i n d şi î n v ă ţ i n d d i n l u c r ă r i l e a c e s t o r a .a m c o n s i d e r a t şi mă 32 www.U n d e i n t e r v i n e la m e n t u l „critic" ? dumneavoastră mo¬ — Este momentul Întrebărilor. sau. — Ştiu c ă n u se p o a t e vorbi. e î n d v a . împrumutată d i n arta sceni­ că d e p e s t e h o t a r e . — Aţi scris (aţi r e c u n n s c u l . u n e o r i . . După opinia mea. c a r e . Prin vocaţie. aş f i d o r i t — n u ştiu c i t a m reuşit — să m ă situez. Cu condiţia să se ţ i n ă seama că p ă s t r a r e a e c h i l i b r u l u i e s t e prima l e g e .o !) o piesă p e n t r u u n a c t o r . î n t r e M i h a i l S e h a s l i a n şi M i r c e a Ştefănescu. L a o r a a c e a s t a . concurenţei cinematogra­ f u l u i . Este v o r b a de Şcoala escrocilor. T o t u ş i . în Şcoala e s c r o c i l o r există u n p e r s o n a j c o n t r a i căruia m i m a i t a l e n t u l u n u i m a r e c o m e d i a n ca R a d u Beligan putea să-i acopere toate faţetele scenice. . î n piesele inele u l t e r i o a r e . — P o s t u r a de critic d r a m a t i c . . tot u n s o i d e r e p o r t e r m . s u b o p l o a i e d e c o n f e t t i şi serpentine multicolore. c r e d . p r i n r e p r e z e n t a n ţ i i e i — r e ­ g i z o r i . . la p r o p r i u . între a u t o r u l t e x t u l u i şi autorul spectacolului. de f a p t . S i . în m a i m i c A m ă s u r ă . i n ce măsură personalitatea regizorului o întunecă sau n-o î n t u n e c ă pe aceea a auto­ rului ? — T o a t e căutările. a t e a t r u l u i . aceasta m i se p a r e a f i şi n o u t a t e a . P l e c î n d d e l a acest s o i d e . p e n t r u Radu Beligan.a m înţeles î n t o t d e a u n a c u r e g i z o r i i caro a u p u s în scenă piesele m e l e . de o „şcoală de scriitori". pe u n g r u p dc personaje. acţiunea dramatică n u m a i cade pe u m e r i i unui singur personaj sau a c e l m u l t d o u ă — o E a şi u n E l . în secolul n o s t r u . menite să a l i m e n t e z e o discuţie mai generală asupra fenomenului teatral. ea n u a p ă t r u n s în t e a t r u l n o s t r u d e c î t f o a r t e p u ţ i n şi f ă r ă s u c ­ ces. i n c u l t u r a şi a r t a u n e i e p o c i şi a u n e i societăţi. regizorul artistic. aţii ale „ m e ş t e r i l o r " d e la P a r i s . L o n d r a s a u N e w Y o r k . sînt b i n e v e n i t e în a r t a scenică contem­ porană. a l u n e i societăţi o m e n e ş t i c o n ­ s t i t u i t e . L a această i p o s ­ tază apelez a c u m . limitele modestiei c u v e n i t e . vă m ă r t u r i ­ sesc. p e n t r u t a l e n t u l lui. i n t e n ţ i i l o r şi s t r u c t u r i i m e l e de scriitor. î n t r . dacă aţi ob­ servat.

0 f a t ă i m p o s i b i l ă . r golan Lucrările au fost Nota traduse z e r o l a p u r t a r e . I n m o m e n t u l <le f a ţ ă . după mari şi şcolari.cimec. de Praga. comedia Moartea ultimului g o l a n .s e c a u n f a c t o r d e p r i m ordin în opera de culturalizare a maselor. î n r e l a ţ i a leatru-public ? A ş a a r reieşi d i n î n t r e b a r e a dumneavoastră. Urmează : comedia N o t a z e r o I a p u r t a r e (scrisă în colaborare cu Octavian Sava). t o c m a i aceasta este f r u m o a s a şi d i f i c i l a s a r c i n ă a t e a t r u l u i : să c o n t r i b u i e la p u r i f i c a r e a şi î n n o b i l a r e a s i m ţ u r i l o r — c o n ­ diţie sine q u a n o n p e n t r u dobîndirea unei cunoaşteri t o t m a i p r o f u n d e şi m a i c o m ­ p l e x e a s u p r a l u m i i . c i d e p a r t i c i p a n t l a mişcarea c u l t u r a l ă d i n ţara noastră. Nottara" din Bucureşti (1956) . Germană. In c a l i t a t e a ce-o d e ţ i n î n l u m e a t e a t r u l u i radio­ fonie. ciocnire de caractere şi p a s i u n i . . n u în calitate de critic.. transfigurate artistic. U n t î n ă r m u l t p r e a f u r i o s . şi p r e t i n d e . t o t m a i m u l t ă şi s ă n ă t o a s ă s u b s t a n ţ ă dra­ matică — idei. inspirată din cele patru act din viaţa tinerilor axată tot pe problemele www. c u paşi t o t m a i a p ă ­ saţi. Televiziunea Bratislava. primesc nenumărate texte dramatice. Fişă provizorie de Născut emisiuni în 1915. Alexandru Lăpuşneanu. c p u s ă î n d i s c u ţ i e î n s ă ş i e x i s t e n ţ a t e a t r u l u i ca i n s t i t u ţ i e d e a r t ă şi c u l t u r ă . intitulat : Istoria u n u i Scrie scenarii pentru Radio şi Televiziune. scenete şi piese de teatru într-un act pentru pionieri de-a lungul anilor în colecţiile şi revistele de specialitate. Unele scenarii şi piese din R. la 17 septembrie 1954. O m i ş c a r e g r e ş i t ă pe scena Teatrului de Stat din Oradea — secţia română (1965) . lucrări publicate soarelui. au fost posturile transmise de radio de Moartea ultimului chineză. D. c a r e asaltează c u f e r m i t a t e şi c u a p l o m b tematica zilelor noastre. I n l u c r u : o dramă istorică. î n s c h i m b . cehă. Bom. n u i d i l i c e stări l i p ­ site d e c o n f l i c t (ca într-o p e r i o a d ă d e tristă a m i n t i r e ) . tineretului. şi n u numai culoarea trandafirie. care se va numi A s t ă scară se d ă s e n t i n ţ a . pc scena Teatrului Naţional din Bucureşti (1970) . Stat din română Constan­ Debutează ca autor de lucrări destinate scenei cu drama Drumul reprezentată în premieră pe ţară la 22 mai 1954 pe scena Teatrului de Oradea. Absolvent teatrale radiofonice în al Facultăţii dc drept cadrul Badioteleviziunii februarie ogor. pe scena Teatrului „Ion Vasilescu" din Bucureşti (1975). cind i Realizator se difu­ zează în Debutează primul scenariu dramaturgia radiofonică la 27 original. şi o piesă-dezbatere. cere toate c u l o r i l e s p e c t r u l u i s o ­ l a r . p u b l i c u l n o s t r u se a f l ă î n p l i n p r o ­ ces e v o l u t i v . S c r i s o r i d e d r a g o s t e şi in limbile germană. este tocmai drumul pe care teatrul românesc merge. condusă de P a r t i d u l Comunist R o m â n . pe scena Teatrului de dramă şi comedie din Constanţa (1973). pe scena Teatrului Tineretului din Bucureşti (1960) . intitulată I n c a n d e s c e n ţ e . maghiară. reprezentată pentru prima dată pe scena fostului Studio al actorului de film . l a o r a actuală. comedia poliţistă Misterioasa c o n v o r b i r e t e l e f o n i c ă . v i s c e r a l e . n u fotogra­ fiate. care-mi d o v e d e s c că l a o r a a c t u a l ă e x i s t ă o pleiadă interesantă d e t i n e r e c o n d e i e înzes­ t r a t e . şi g u s t u r i . d i n mers. să — S i n t aceşti a u t o r i t i n e r i capabili lege m a i slrîns t e a t r u l d e p u b l i c ? — E s t r i c a t c u m v a echilibrul.949.consider. S c r i s o r i d e d r a g o s t e . din Bucureşti. I. are loc premiera în limba a aceleiaşi piese. d u b i o s şi n o c i v .motlo"-uri ale nuvelei lui C. pe scena Teatrului de Estradă din Piteşti (1968) . în regia lui tin Dinischiotu. prcluînd. evident. făclia de la dramaturgii noştri consacraţi. c o m p o r t î n d u .ăne. aspecte s e m n i f i c a t i v e din viaţa l u i . Deci. Radiodifuziunea şi Moscova. Există.C. Negruzzi. Liubliana. a f i r m că şcoala n o u ă r o m â n e a s c ă d e dramaturgie este în plină ascensiune. pe scena Teatrului „Mihai Eminescu' din Botoşani (1972) . o piesă într-un siderurgişli.. E l sc r e f u z ă d i n c e î n c e m a i m u l t producţiilor facile. dramatizări epice. D u p ă părerea m e a . profilate pe u m o r u l i e f t i n . D a r . publicul c problema centrală a t e a t r u l u i . con­ f l i c t e d r a m a t i c e a d i n e i . Riga. rusă. pe scena Teatrului de Stat din Piteşti. comedia muzicală 0 f a t ă r ă s f ă ţ a t ă ..ro 33 . pe scena Teatrului de Estradă din Ploieşti (1966) . Desigur. secţia maghiară . c a să z i c a ş a . F ă r ă p u b l i c în sală. comedia muzicală Duşmanul femei­ l o r . 1.

d e c i . să î n c e r c ă m m a i î n t î i să-i c u n o a ş t e m c o n ţ i n u t u l r e a l ş i . u n e o r i fără să f i v ă z u t m ă ­ car u n singur spectacol d e teatru făcut de amatori. n u ştie s ă se m i ş t e î n s c e n ă o r i n-a î n v ă ţ a t c u m să-şi ţ i n ă m î i n i l e şi ce s ă f a c ă o u e l e ? E . p e oare n u s-au j e n a t s-o p u n ă î n c i r c u l a ţ i e chiar şi c r o n i c a r i i d r a m a t i c i . zece s a u c i n s p r c z e c c a n i riscă s ă rămînă o u o i m a g i n e care n u m a i corespun­ de n i c i p e d e p a r t e dezvoltării a c t u a l e a f e n o ­ m e n u l u i . . d a r şi c u c a l i t ă ţ i l e şi r e a l i z ă r i l e e i . m a i ales. cîte o j u m ă t a t e d e o r ă ? Ăsta-i t e a t r u ? E. o a c c e p ţ i u n e p e i o r a t i v ă . a d i c ă î n sca­ u n e şi f o t o l i i . de a înţelege. .000 de f o r ­ maţii. t o c m a i î n s o c i a l i s m şi t o c m a i dato­ rită socialismului ? Pledează holărît pentru a c e a s t a s t r u c t u r a şi o r i e n t a r e a u n i t a r ă a p o l i ­ ticii n o a s t r e c u l t u r a l e . avînd spectatori de o r d i n u l milioane­ l o r ! — şi p r i n s p o r u l d e calitate a r t i s t i c ă . î n c a r e . m a i v e c h i şi m a i n o i . o mişcare făcînd p a r t e integrantă d i n v i a ţ a teatrală a ţ ă r i i şi d i n n o u a e i v i a ţ ă spirituală. şi f o r m a ţ i i î n j g h e - 34 www. t e a t r u d e a m a t o r i ! Ş i . c î t şi n o u l s t a d i u î n care se află astăzi mişcarea teatrală d o a m a ­ tori. o r i îi u i t ă r e g i z o r u l p r o f e s i o n i s t î n s c e n ă . punem în circa..a r c a c t o r u l p r o f e ­ s i o n i s t d i c ţ i c b u n ă . N . m a i v e c h i s a u m a i n o i . p e lîngă p l a n u l financiar. să n e r i d i c ă m d e l a p r a c t i c i s m u l î n ­ gust Ia o v i z i u n e integratoare asupra feno­ menului nostru c u l t u r a l ..cimec. a m a t o r u l u i toate defectele p r o f e s i o n i s t u l u i . a c t o r i profesionişti. aptă să i m p r e s i o n e z e deopotrivă prin c a r a c t e r u l ei d c masă — peste 4.ro . i n c e e a oe-i e s t e p r o p r i u . c u de­ fectele e i . d e s i g u r . . necum să c u n o a ş t e m o întreagă mişcare teatrală de amatori. c u t i m p u l — m a i ales î n t e a t r u l p r o ­ f e s i o n i s t — . u i t e aşa. a aceleiaşi finalităţi e s t e t i c e şî educative comuniste ! N-ar f i . Genul proxim Şi diferenfa specifică Cine cunoaşte t e a t r u l de a m a t o r i d i n u r m ă c u c i n c i . d e a s l u j i şi. în m o d firesc. M a i există. n u o dată.TEATRUL DE AMATORI • VICTOR PARHON Pledoarie pentru un d r u m Şi u n stil propriu S-au s p u s şi se m a i s p u n î n c ă a t î t e a d e s ­ p r e teatrul de amatori încît noţiunea a că­ pătat. c o n c o ­ m i t e n t . p e n t r u dînşii. p r o s t g î n d i t e ? S î n t p u s e l u ­ minile aiurea. n-ar e x i s t a şi u n u l d c p o l i t i c ă c u l t u r a l ă . e a la amatori ! Uită a c t o r i i profesionişti să-şi dea r e p l i c a s a u să i n t r e î n scenă. cele d o u ă m o d u r i de a simţi.i t e a t r u ? E . t e a t r u d e a m a t o r i ! Decorurile şi c o s t u m e l e sînt încropite sau. Să m a i s p u n e m că a m a u z i t . r e g i z o r i s a u c h i a r direc­ t o r i d e t e a t r e plîngîndu-se că nu-şi p o t face planul d i n cauza a m a t o r i l o r ? C a şi c î n d . . d e a i u b i t e a t r u l n u s-ar î n t â l n i î n v i r t u t e a a c e ­ luiaşi scop. p a r a m e t r i l o r s ă i c a n t i t a t i v i şi c a l i ­ t a t i v i . desigur. p u r şi s i m p l u . înregistrat m a i ales î n u l t i m i i 4 — 5 a n i . n o r m a l să f o l o s i m c u annî m u l t ă g r i j ă a c e a s t ă n o ţ i u n e . s e s t i n g şi s e a p r i n d cînd v r e i şi c î n d n u v r e i ? A s t a .

d e z b a t e r i i c h e s t i u n i l o r legate d c respec­ t a r e a o m e n i e i . .i m a i sînt d e f i n i t o r i i . piese într-un a c t — m u l t e d i n t r e www. a u a p ă r u t piese care s u r p r i n d m u t a ţ i i reale s u r v e n i t e în l u m e a satului contempo­ ran. d a r nu numai. că n u toate conflictele i m a g i n a t e sînt c o n v i n g ă t o a r e . Cristian Munteanu. d c o a m e n i a f l a ţ i î n d e r i v ă . e u î n f r î n g e r i l e . I ) . dc i m p r o ­ vizaţie e r e . spre deosebire de multo alte l i t e r a t u r i . şi d i l e t a n t i s m p u e ­ r i l . n-are alţi d r a m a t u r g i consacraţi şi n u p o n t e s ă f i e „ d e s t i n a t ă " e x c l u s i v a m a ­ t o r i l o r . Abordarea hotărită a teatrului politic. G h . M i r o d a n . d i n păcate. d r a m ă . Theodor M a z i l i i . A u s c r i s şi s c r i u . Paul A n g h e l . Mircea R a d u lac o b a n . n u ele mult d a u . d e c o p i e r e a artificiilor formale d i n teatrul profesionist. V l a d . fără acoperire i n calităţi native. c u o a r e c a r e r e ­ g u l a r i t a t e . decît î n m ă s u r a î n c a r e e destinată. c a şi d c m u l ţ i a l ţ i i — a s t f e l i n c i t se p o a t e s p u n e c ă . dinamica proceselor d e conştiinţă ale u n e i p o p u l a ţ i i a n g r e n a t e şi î n m u n c a c î m p u l u i . n u . V a ­ lentin Munteanu..b a t e i n p r e a j m a u n u i c o n c u r s . după c u m m a i e x i s t ă şi m u l t e î n c e r c ă r i n e i z b u t i t e . d e p i e s e într-un a c t . teatrul scurt n u poate avea o evduţic total diferită de a c e l u i î n m a i m u l t e acte . al m e d i i l o r investigate şi a l m i z e i drama­ tice p e care o a u . c î t şi s u b c e l a l v a l o r i i p r o priu-zise a textelor. a l e g e ­ rea r e p e r t o r i u l u i î n funcţie de problemele specifice colectivităţilor d e s p e c t a t o r i cărora l i s e a d r e s e a z ă f o r m a ţ i i l e . A u r e l S t o r i n . 1. l a sfîrşitul l u n i i m a r t i e ? Ce n o i trăsături sînt astăzi definitorii pentru tea­ trul de amatori ? Ca u r m a r e a u n e i m a i j u s t e o r i e n t ă r i a politicii r e p e r t o r i a l e . a c o r d a r e a u n e i a¬ tenţii speciale educării p a t r i o t i c e a t i n e r e t u ­ l u i . A e x i s t a t .accesibili". p o n d e r e a şi s u b s t a n ţ a fenomenu­ l u i . a l ariei l o r problematice. de m i m a r e a unor modalităţi. Ştefan Berciu . a crescut considerabil nive­ lul i n t e l e c t u a l a l interpreţilor amatori şi. i n o r i c e c a z .s e . m a i e x i s t ă d e s t u l e p a s i ­ u n i reale. n u e l e i-au f o s t şi. şi pentru posibilităţile de interpretare proprii a m a t o r i l o r . Dumi­ tru Solomon. D a r aceşti. p r a c ­ tic. d a r şi c u n e c a z u r i l e şi d r a m e l e e i . Slaba calitate a u n o r texte n u m a i poale fi „justificată" p r i n e f o r t u l a u t o r i l o r de a f i . t e m a t i c i s ă t e ş t i " . încheiată prin patru faze interjudoţene. teatru nescris. a s t f e l . atingerea u n o r n i v e l u r i d e i n t e r p r e t a r e de u n înalt carat artistic. tragedie. e d r e p t . J). c a r e se n a s c si m o r o d a t ă c u e l . R. şi t e n d i n ţ e . mai iutii. ci şi p e n t r u p i e s a î n t r . d a r şi î n i n d u s t r i e . Ion D. Ş e r b a n . literaturii dramatice. urmează d e a s e m e n e a să v a d ă lumina tiparului noi piese într-un a c t create de A u r e l Baranga. e cît se p o a t e de adevărat. prin răspunsu­ rile p e c a r e l e d a u şi m a i a l e s p r i n î n t r e b ă ­ rile p e care le p u n . P e r i o a d a aceea a fost d e m u l t d e p ă ş i t ă şi a s t ă z i a m a t o r i i c e r să j o a c e şi p e n t r u s a t i s f a c ţ i a l o r şi p e n t r u a c e e a a p u b l i c u l u i . ) . din România. Sîrbu. lloria Lovinescu. întregul front al dramaturgiei noastre contemporane este o r i e n t a t şi s p r e creaţia de t e a t r u s c u r t . d e m u l t e o r i i n c a ­ d r u l aceleiaşi f a m i l i i . şi l a o pronunţată diversificare a modalităţilor dc spectacol. d a r . atît s u b r a p o r t u l conţinu­ t u l u i d e i d e i . evocare istorică. losif A'aghiu. a s t ă z i . î m ­ bunătăţirea calităţii spectacolelor şi. o m a n i f e s t a r e de a m p l o a r e n a ţ i o n a l ă ca „Zilele t e a t r u l u i d e amatori". a noastră manifestă o preocu­ pare constantă şi p e n t r u t e a t r u l s c u r t .u n a c t . independent dc g r a d u l d e a d e c v a r e a acestora l a t e x t i d d r a m a t i c . M a r i n Sorescu. I n u l t i m i i a n i .ro 35 . o perioadă c î n d a m a t o r i i p ă r e a u a s e m u l ţ u m i să j o a c e un anumit text numai pentru a acoperi o anumită tematică. d o r e s c s ă c o n v i n g ă şi s ă f i e c o n ­ vinşi de mesajul artistic al textelor dra­ matice. Cc a e v i d e n ţ i a t . d e a scrie p e înţelesul a m a t o r i - Cine autorii sînt pieselor? Din cîtc ştim. a l e a t r u l u i . că u n e l e p e r s o n a j e m a i sînt l i n e a r e s a u s c h e m a ­ tice. S î n t p i e s e c a r e v o r b e s c d e o m e n i e şi d e p i e r d e r e a o m e n i e i . d a r şi a spectatorilor — pentru comedie (şi c o m e d i e c u o r i c e p r e ţ !) î n f a ­ v o a r e a u n e i r e a l e diversităţi a r e p e r t o r i u l u i (comedie. î n s c h i m b . Popescu. a n o r m e l o r e t i c i i şi e c h i t ă ţ i i comuniste. e f e c t i v actuale p r i n problematica l o r . odată c u aceasta. a u crescut exigenţele a m a ­ t o r i l o r faţă d e piesele p e c a r e d o r e s c să l e p u n ă î n scenă. d a r şi c u i z b î n z i l e e i . l a f e l d e p u e r i l e . Piesa într-un o c t — aşa cum a m m a i avut p r i l e j u l s-o s p u n e m — nu este cenuşăreasa celei î n t r e i s a u m a i m u l t e a c t e . I o n Băieşm. î n l o c u l m a i v e c h i i .c a r e n ţ e a u scăzut f o a r t e şi s î n t i n c o n t i n u ă scădere .d o c u a n e n t şi a n c h e t ă s o c i a l ă . d a r şi d e r o b u s t e ţ e a m o r a l ă ce caracterizează î n t r e g u l n o s t r u p o p o r . a j u n g î n d u . I n cad r i d ei. prezenţa unui public s e n s i b i l e v o l u a t ş i d i n ce î n ce m a i n u m e ­ ros I a m a j o r i t a t e a s p e c t a c o l e l o r sînt numai cîteva d i n trăsăturile care d a u n o u a imagine a fenomenului teatrului de amatori de azi. R a d u F . u r m ă r i n d eficienta edu­ cativă a întregii activităţi. comparabil — acest carat ! — c u a l c e l o r m a i b u n e realizări d i n teatrul profesionist. A s t f e l . i a r peisajul o f e r i t de piesa într-un a c t — c u toate n e a j u n s u r i l e sale — s-a s c h i m b a t şi el î n u l t i m i i a n i . A l e x a n d r u .cimec. c u b u c u r i i l e . a fost depăşită i n b u n ă m ă s u r ă v e c h e a predilecţie — a i n t e r ­ preţilor. D a n T ă r c l u l ă . spectacol m u z i c a l . A l . A părtinind aceleiaşi dramaturgii naţionale. Că n u t o a t e p i e s e l e s î n t f o a r t e b u n e . d e s e o r i s c h e m a t i c e şi d i d a c ­ ticiste. Theodor Mănescu. ele d c certă v a l o a r e — Paul Everac. în toate împrejurările vieţii.

cu o m a r c priză la p u b l i c şi c u o s p o r i t ă e f i c i e n ţ ă e d u c a t i v ă . v a l o a r e a artistică a textului n u este deosebită. regîndindu-se în pro­ f u n z i m e c a r a c t e r u l şi s c o p u l m i ş c ă r i i t e a t r a l e de a m a t o r i . Exemplele ar putea. vizind deopotrivă responsabilitatea i n d i v i d u l u i . a u f o s t j u c a t e peste 5 0 de a s t f e l de texte. era u n scenariu dc spectacolp r o c e s . a devenii substanţial a l t u l . Oameni de omenie — t i t l u l n u este c î t u ş i d e p u ţ i n întîmplător ! — nu m a i are nimic din idilismul festivist a l vechii „ t e m a t i c i " săteşti : piesa nu o c o l e ş t e c o n f l i c t e l e şi a s p e r i t ă ţ i l e reale ale relaţiilor dintre oameni.l o r . o f e r i n d p r i n s c r i i t u r a t e x t u ­ l u i p r e m i s e l e f i r e s c u l u i şi a u t e n t i c i t ă ţ i i . a s p e c t a t o r i l o r d i n s a l ă .R. tî­ năr activist c u l t u r a l ataşat de problemele reale ale tineretului din marile platforme industriale. m e d i i l o r investigate. a scrie . în aparenţele nonoonformi sinu­ l u i . Ija T e a t r u l p o p u l a r d i n oraşul G h . sanoţionînd greşelile oamenilor. p e n t r u a d a cîştig de c a u z ă s i m p l i ­ tăţii emoţionante. specta­ c o l u l e r a c o n v i n g ă t o r şi r e a l m e n t e educativ. A c e s t „ î n ţ e l e s " s-a s c h i m b a t . o f e r i n d p u b l i c u l u i o reală d i v e r s i t a t e d c spectacole. d e c i . D a r n u plătite o r i c u m . Gheorghe D r u g . numărul spectatorilor f i i n d de ordi­ n u l zecilor de m i i . a s o c i e t ă ţ i i şi. posibilităţile dc m o n t a r e a l e . care.ro . I n c a d r u l acestor căutări. t r e b u i e s ă se e x e r c i t e t o c m a i în numele omeniei. de m u l t e o r i . B r ă e s c u p e n t r u c o l e c t i v u l T e a t r u l u i p o p u ­ 36 www. a c ă u t a să e v i ţ i p r o l i x i t a t e a şi ambiguitatea forţată. i m p l i c a ţ i î n s p e c t a c o l şi s o m a ţ i să-şi s p u n ă p ă r e r e a . a l P. premisele clarităţii m e s a j u l u i artistic. p o r n i n d d c la c a z u r i r e a l e d c d e l i n c ­ ventă a m i n o r i l o r . bineînţeles. Teatre populare autori Şi neprofesionişti Mişcarea teatrală de a m a t o r i d i s p u n e as­ t ă z i şi d e d o u ă z e c i d e t e a t r e p o p u l a r e aparţ i n î n d a ş e z ă m i n t e l o r c u l t u r a l e şi s i n d i c a t e l o r . Integrarea socială a tineretului n u m a i este v ă z u t ă c a o p r o b l e m a doar a t i n e r e t u l u i . în cei c i n c i a n i care a u t r e c u t de la istoricele d o c u m e n t e ale Plenarei C C . n e d i s p u n î n d de o construcţie dramatică propriu-zisă. l a sediu şi î n deplasare..cimec. pentru cei care u r m e a z ă să-1 v a d ă j u c a t . a m a t o r i l o r şi s p e c i f i c i t a t e a a c e s ­ tor posibilităţi. înseamnă a avea încredere pen­ î n aceşti p o s i b i l i t ă ţ i şi a d o v e d i s t i m ă t r u i n v e s t i ţ i a d e m u n c ă şi d c t a l e n t p e c a r e o fac a m a t o r i i . ele a u m e ­ r i t u l d e a f i deschis o cale d e p a r t i c i p a r e a maselor la p r o c e s u l croaţiei a r t i s t i c e . dato­ rită virstei. teatre populare ce reprezintă f o r m a superi­ oară de organizare a activităţii celor m a i v a ­ loroase şi m a i s t a b i l e colective artistice. Chiar d a c ă n u t o a t e s-au r i d i c a t la o v a l o a r e artistică deosebită. de m u l t e o r i . se s i t u e a z ă şi e l î n s f e r a r e p r e z e n t a ţ i i l o r e u o directă eficienţă e d u c a t i v ă . Comoara de Aurel Ifrim. scrise de a u t o r i neprofesionişti . a n u f i s i m p l i s t . Recent. astăzi. lar d i n B u z ă u . altele a u secţii d e e s t r a d ă . F u n c ţ i o n î n d î n oraşele î n c a r e n u există tea­ tre profesioniste. dc huliganism şi furt.c r e d i n ţ ă d e o v i a ţ ă . căci greşeala u n u i o m nu-i poate anula omenia şi b u n a . c o n f i g u r î n d şi p e n t r u f o r m a ţ i i l e t e a t r a l e d c a m a ­ t o r i î n c ă o p o s i b i l i t a t e d e a se a n g a j a p e u n d r u m p r o p r i u . a t î t p r i n r e p e r t o r i u l p e care-1 j o a c ă c î t şi p r i n modalităţile de spectacol p r a c t i c a t e . ci s i m p l u . a scris t e x t u l u n u i spectacol emo­ ţ i o n a n t p r i n a d e v ă r u l şi a u t e n t i c i t a t e a per­ s o n a j e l o r a d u s e î n s c e n ă . p e n ­ t r u cei care u r m e a z ă să-1 j o a c e . Gheorghiu-Dej. cît. astăzi. t e x t s c r i s d e z i a r i s t u l C. faţă d e m i n u n a t u l lor f o n d sufletesc. d o v e d i n d t a l e n t şi o b u n ă cunoaştere a. u n a l t a u t o r neprofesionist. d i n J—5 noiembrie 1 9 7 1 . C h i a r dacă transfigurarea artistică a materialului f a p t i c e r a d e p a r t e d e a f i perfectă. c u care r e a l i z e a z ă î n t r e d o u ă ş i şase p r e m i e r e p e s t a ­ giune.accesibil". f i i n d a p r e c i a t ca a t a r e î n t o a t e l o c a l i t ă ţ i l e şi judeţele în care o fost prezentat. greşelile oare t r e b u i e plătite. Unele teatre populare au secţii m a g h i a r e şi g e r m a n e . a f a m i l i e i şi a ş c o l i i . u l t i m i i a n i a u i m p u s cîteva spectacole realizate d u p ă s c e n a r i i 9crise d e autori neprofesionişti. c i şi a g e n e r a ţ i i l o r m a t u r e . î n c e r c ă r i s i m i l a r e s-au f ă c u t şi sc f a c şi la alte teatre populare. Sen¬ tinţa sc pronunţă azi. c u o foarte clară conştiinţă a utilităţii actului l o r artistic sub raport educaţional. drapat. înseamnă.C. ou un repertoriu cuprinzînd piese într-un act şi p i e s e în mai multe acte. teatrele populare au stagi­ uni permanente. l u a t e d i n d o s a r e l e p r o c u r a t u r i i şi t r i b u n a l u ­ l u i j u d e ţ e a n şi a d u s e i n s c e n ă c a p r o b l e m ă socială. p e n t r u am a l o r i înseamnă a avea i n vedere n u alil p o s i b i l i t ă ţ i l e d e î n ţ e l e g e r e a l e a c e s t o r a şi a l e p u b l i c u l u i l o r . m a i ales. N i c i în acest caz. continua c u a l t e t i t l u r i d e p i e s e şi s c e n a r i i d e s p e c ­ tacole. 1 A scrie p e n t r u a m a t o r i . c u u n c o n ţ i n u t e d u c a t i v d i n ce î n c e m a i bine marcat. A scrie. d u p ă c u m s o l i ­ daritatea întregului sat. n u d o v e d e s c înţelegerea c u v e ­ nită faţă d c t i n e r i . Teatrul popular d i n T u l c e a a p u s î n scenă u n a l t scenariu de spectacol realizat de u n autor n e p r o f e s i o n i s t . d e o p e r e t ă şi d e p ă p u ş i . Majoritatea teatrelor populare ţin să-şi c a u t e şi să-şi g ă s e a s c ă u n d r u m p r o p r i u . dar s p e c t a c o l u l r e a l i z a t d u p ă acest t e x t a r e p u ­ t e r e d e c o n v i n g e r e şi f o r ţ ă m o b i l i z a t o a r e .

condiţia dramaturgul Teodorescu. socială teatrului. Impunătoarea oamenilor de cultură sindicalelor găzduit i n reacţiile transformat vîlcean rostit f e r m e c ă t o r spectacol s u i . oraş. Scriitorul marea parcă de despre Albala. acest în oraş f n atmosfera al sărbătorească. teatru s-a Ivircnnul şi A n t o n deosebire această sălii. şi care de n sc mergătoare Congresului educaţiei Pann.ro 37 . cu a elogiat idealurile i n cuvîntul de oraş de şi c u l t u r ă . şi Vilcea.TEATRUL" 24 m a i 1976: Colocviu vîlcean Revista cu Rimnicu critici Antim acum a ridicată latoare într-un cultură Popescu. a a r ă t a t v o r b i t o r u l . tiparniţe. al l u i urată amatori stimu­ astfel de sînt Radu străbunelor culturale excelenta „la r a m p ă " . dată concretizate muncii. cuvînlul educaţi»' ga/.Î M l L M l U L E R E V I S T E I . poetică a oamenilor acoladă. forţele precizat reuniunii. Vilce. de v i e vibraţie ideologică sărbătoreşte adusă şi m a r e a oamenii seară l u i semnificaţie de teatru educativă în acest şi c u l t u r a l ă oraş. www. Vilcea. locale. pătrunsă cehovian". se d o r e ş t e . elaborat de echipă din mijlocul ale După şi inlîmpinate publicului său). glosat „Antim Ivireanul". teatrului program al (dovadă. i m p l i c i t .i teatru o secţia şi întîlnirc nu ţinut ataşat întîlnirc.g e n c r i s . S i m b o l i c a tinereţii i n fapte Paul sale Românii. vechi tradiţii Casă actori. unde au dorit să-1 s u b l i n i e z e şi o cinstire prezenţi arta l o r noii său prin dc este atît d e p r e ţ u i t ă . variate Acest Congresul profunde eveniment şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e angajat spirituale ale României. socialistă al dc Vasile cu dc a teatru n fost Roman. d e breaslă dramaturgului. l u i . eroul principiul teatrală. butadă. Radu a P o a t e şi s u b i m p r e s i a legat sufleteşte înnoirilor pitorescului de muncă printr-o criticul şi dramaturgul monografiei Everac. calitate.. Colocviul de cu să dramaturgie publicul politice bogat omagieze n Uniunii Scriitorilor. educaţiei dezbateri. de cu „Teatrul". pe marginea teoriilor prin a închis actului lapte intr-o a cultură Leonida aplau­ evidenţiind Dezminţind vorbind însemnătate presupusa funcţia „spirit ilustrării a artistice viu l u i rigiditate universitară.delor. dramaturgi. artelor cu un şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e .cimec. aceeaşi ospitalieră dese prilej prestigioasele colective revistei plenar redactorul-şef politice care au „Teatrul". in colaborare la pre­ Comitetul de cultura educaţie socialista al judeţului au organizat de teatru. în un preşedintele căldură popasuri rostul pentru Comitetului cu care vîlcene. a r t i s t i c ă .

FLORIN P I F R S I C a d o v e d i t înrâ o dată ră popularitatea actoricească — i u nobila accepţiune a c u v i u t u lui — d e c a r e se b u c u r ă se d o b i n deşte. I n prea puţine m i n u t e . eelebrînd ipostaze folclorice ale ciclurilor umane.cimec. am a s c u l t a t o m a r c actriţă a r o s t i r i i t r a ­ gice. a r t i s t a emerită IR1NA RĂCHIŢEAMJ-ŞlRIA N U a selectat u n f l o r i l e g i u d i n m a ­ g i s t r a l u l său speclacol-rerital pc v e r s popular. risipind e f l u v i i de inteligenţă. I u p l i n d cavalereşte : în cazul lui.C u m a r c a c i forţă e m o ţ i o n a l ă . d e i u b i r e p u r şi s i m p l u . www. ca î n v e c h i l e t u r n i r u r i . d e u m o r sănă­ t o s .ro . p e n t r u sutele de i n i m i ale p u b l i c u l u i .

p r i n t r e altele. TI'DOR G M K O R G I I K şi-a r e ­ chemat din prodigioasa-i me­ morie muzicală melodiile p o t r i ­ v i t e acelei s e r i . u n a d i n c a p o d o p e r e l e poe­ ziei n o a s t r e c o m u n i s t e . www.cimec. M a c e d o n s k i . S I L V I U STANCULESCU a recital. î n succesiuni eare marchează o linie filo­ zofică a z b a t e r i i l ă u n t r i c e . „Vi­ i t o r u l " de N i c o l a e L a b i ş . cu o tl isc ret in\ ăl u i l u a r e ştiinţă a gradă­ r i i si s u b l i n i e r i i s e n s u r i ­ lor ei.u i i p r o ­ i e c t a t concert pe v e r s u r i l e l u i A l .ILEANA DUNAREANU a îni|>ărtăşil spectatorilor suavităţile poeziei emi­ nesciene. F i e c a r e scară coucertisticâ a lui Tudor O h e o r g h e are cîatccclc e i . c u 8olemnila*»t ideatică redată deplin. I m p e t u o s . I n e ­ d i t e a u fost piesele d i n t r . N o i n u ne s f i i m d e c a l i f i c a t i v e şi n u m i m congenială d i s p o n i b i l i t a t e a trubadurescă a ciiitâreţuiliii c u n i i n d r a solitudine a poetului rondeluri­ lor.ro . c u i n ­ f l e x i u n i irepetabile.

fapt ctfre. în zborul lor.cimec. secunde şi s-a lăsat seara. nas în nasuri. chiar dacă faptul se petrece in viaţa teatrului şi în viata actoru­ lui nostru o dată la un lustru ? — în al doilea rînd. şi cum actorul nostru era de tot nerăbdător să se împăr­ tăşească din atit de colora­ tele. decît un anumit fel dc ţigări. la acel teatru mai mic şi. acceptind. tot pe atît o consecinţă u muncii de educaţie politică a colectivului nostru. cel puţin. subtilele. mi-a răspuns directorul. despre pustiitorul uragan „Nathalie". şi sonda cu perfidul suc de roşii (căruia prin alte locuri i se mai spune şi „Bloody Marţi" !) în care înotau cuburi de gheaţă. schimbul de impresii. s-a petrecut cam la jumătatea stagiunii în­ cheiate. repre­ zentaţia se suspendă.. Spectacolul n-a mai început în seara aceea. Acolo a dat nas în nas. — S i în primul rînd P — fn primul rînd. bine­ înţeles. 40 www. uraganul şi f o r ţ a g r a v i t a ţ i o n a l ă Faptul s-a petrecut tnlr-un teatru mic. astfel că ceasurile s-au făcut minute. comic aproape vestit al ecranului (nostru). S i nu ne putem corecta propriile lipsuri şi nici nu ne putem absolvi de orice vină. destulă acreală. ritului la garderoba obligatorie şi gra­ tuită. teatrul îşi cere scuze pentru neplăcuta in­ tim plare. nu a rezistat ispitei de a zăbovi cîteva clipe in tovărăşia lor. Dar să trecem peste toate acestea şi să vedem ce s-a întimplal cu interpretul-victimă a neaştep­ tatei şi nedoritei îmbolnăviri. că. a intrai in restaurantul acela. şi dealt­ fel nici dorinţa. din cauza îmbolnăvirii neaşteptate şi nedorite a in­ terpretului principal. A urmat rumoarea de ri­ goare. Cum nu am dezlegarea. Aşa a aflat el lucruri noi despre fusul orar. 0 seară în care într-un col­ ~ ţişor al minţii tnfierbintale de perfidul suc de roşii a actorului nostru a licărit ideea că va trebui. în sfirşit. vă spun doar că a fosl retrogradat vreme de cileva luni C M o clasă de salarizate. Si infinittind uraganul („Cora" f* „Betty" ? . cineva din trupă a ieşit în faţa corti­ nei. că doritorii pot primi la casă contravaloarea biletelor . actor bine cu­ noscut de la radio şi tele­ viziune. cu vreo ciţiva dintre componen­ ţii lotului reprezentativ dc fotbal. deşi puţine. unde s-t* prăbuşit epuizat şi fericit pe canapeaua din cabină. minutele. între perechile vecine. înfrunuraganul. recent înapoiaţi dtntr-un turneu de consolare peste ocean. pentru că abaterea săvîrşită este. unde avea o oarecare treabă. E de presupus că nimeni n-a răsuflat uşurat ieşind. Să trecem peste ce gîndeau şi ce simţeau cei cinci sute de foţii viitori spectatori ai acelei seri. prin pomenita inlimplare. victima slăbiciunilor şi lipsurilor noastre. la numai jumătate de ceas dintr-o sală de spec­ tacol. înftunlîml forţa gravitaţională de zeci de ori mai necruţătoare decît pe planeta Pămint. că ur­ mează să fie programată la o dală cît mai apropiată . despre aborigeni cu pielea şocolatie. mai capricios.S e m VIRGIL n a l MUNTEANU Interpretul. mai exact spus.ro . în covîrşitoarea lor majoritate. pătrunzătoarele impresii de călătorie ale me­ senilor. E de presupus că im­ presiile schimbate purtau. ieşise pe la ora prinzului cu cele mai paşnice şi lăudabile ginduri să-şi cumpere ţigări. indepărtînd pur şi simplu pe cel care e. niţel apăsaţi de ideea că sînt pe cale să piardă o preţioasă seară dacă nu găsesc pe loc o soluţie cit de cît compensatorie. nu mai ştia!). Mai e de presupus că destui şi-au aminat fără termen dorinţa de a mai veni la teatru sau. ca niciodată. $i cum intre actorul nostru şi virtuoşii ba­ lonului rotund se statornici­ seră vechi raporturi bazale pe reciprocă admiraţie. po­ cit o carenţă a propriei lut etici civice şi profesionale. cu nume de capitală euro­ peană. L-am 'întrebat pe dirc to­ rul teatrului de ce a decis aplicarea unei sancţiuni atit de bl'inde in raport cu gra­ vitatea faptului. pen­ tru că dacă i-aş fi desfăcut contractul de muncă. Aşa s-a petrecut neaştep­ tata şi nedorita îmbolnăvire a interpretului principal. niţel ne­ mulţumiţi.Nathalie'' ? „Sarah"?. com­ ponenţii lotului nostru repre­ zentativ l-au ocolit dc aproape. printre altele. a privit încurcat către cei vreo cinci sute de oameni care s-ar fi dorit spectatori in acele clipe şi a anunţat că. astrăbătut eroic spatiile şi a ajuns la teatru. lăsindu-se pradă binemeritatului somn. s-a petrecut la ora cind spectacolul ar fi trebuit să înceapă. să-i dau nu mele. despre lupta birui­ toare la cincisprezece mii de picioare înălţime dintre Boeing-ul special şi forţa gravitaţională şi despre multe altele . pe care. dintre cele mai diferite. l-a determinat să renunţe la un anumit fel de ţigări. Dimpotrivă. ar fi fost angajai in aceeaşi zi de alt teatru care are nevoie de el. Şl cum nu fuma. Vreo cinci sute de oa­ meni s-au pomenit in stradă ni (el dezorientaţi. în fond. să sc îndrepte tînd către teatru. aşa cum merita. Interpretul. să şi le cumpere.

: Constantin Dimdescu (Paul Enăches­ cu). C O N S T A N T I N D I N U L E S C U ( P a u l Enărhescu). Scenograf secund : N I C O L A E ZENOF. E M I L L I P T A C (Ştefan D i m a ) .CRONICA DRAMATICĂ P I E S A ROMANEASCĂ î\ PREMIERĂ TEATRUL NAŢIONAL DIN BUCUREŞTI CAZUL ENĂCHESCU de Eugenia Busuioceanu D a l a p r e m i e r e i : 28 m a i I97(>. M Ă R I A V O L U N T A R I I (Măria). Ilustraţia m u z i c a l ă : VASILE MENTZEL. î n c r e d i n ţ i n d m o n t a ­ rea u n u i t î n ă r r e g i z o r . I O N C O L O M I E T (Alee D i m a ) . (Diamandi).cimec. GHEORGHE CRISTESCU (Ion Văideanu). Regia : MAGDA BORDEIANU. M I H A I NICULESCU (Dinu Stamate). Scenografia ELENA ZLOTESCU. Distribuţia : EMAN01L PETRUŢ (Vasile Dogara). V A L E RIA GAGEALOV (Magda Dima). L I V I U C R Ă C I U N ( D a n O a n c e a ) . COSMA IJRAŞOVEANU. EUGENIA MACI f A n d r a Enăchescu). V a l e r i a Gagealov (Magda Dima) şi E m a n o î l Petruţ (Vasile D o g a r i i ) Enăchescu. t e a t r u l r ă s p u n d e u n e i m a i v e c h i p r o m i s i u n i — aceea de a-şi des­ c h i d e porţile generaţiilor n o i de d i r e c t o r i de www. MARIN NEGREA (Mihai Popa). GEORGE CALBOREANU Ir. GABRIEL DANCIULESCU (Bătrlnul necunoscul). I O N H E N T E R (Emil Andreescu).ro 41 . A N ­ DREI IONESCU (Dumitru Segărreaiui). CONSTAN­ TIN STANESCU (Virgil Papadopol). T e a t r u l Naţio­ Cu piesa Cazul nal ne prezintă u n text d i n dramaturgia originală dc a c t u a l i t a t e . OLGA DELIA MATEESCU (Sanda Ţ u r c a n u ) .

puţin înduioşă­ t o r . O b i e c t şi s u ­ biect al disputei. E s t e o soluţii" s c e n i c ă motivată. se a c h i t ă Valeria G a g e a l o v şi E m i l Eiplac de r o l u r i l e i n t e r ­ pretate . i n t e r p r e t a t cvi s e n s i b i l i t a t e d e E u g e n i a M a c i . i n t e r p r e ţ i i s î n t u ş o r s t î n j e n i ţ i .. cu d e p l i n a resnectnre a d a t e l o r o f e r i t e d e t e x t . T r e b u i e menţionaţi* d o u ă r o l u r i secundare : cel a l O l g ă i D e l i a M a l e e s c u — p e n t r u p o n ­ derea.n u e x i s t ă c o r t i n ă . dar ştiut din alte spectacole sau apariţii (la televi­ ziune). U n e x c e l e n t p o r t r e t s c e n i c realizează şi M ă r i a Voluntarii. I n t r ă r i l e şi i e ş i r i l e a c t o r i l o r se f a c p r i n t r e s p e c t a t o r i . d e s t u l d e s u m a r e . 10/74). ş a r ­ jat. E m a ­ noil Pelruţ construieşte u n p e r s o n a j echili­ b r a t . Constantin Dinulescu (Prof. Enăchescu) realizează un personaj ferm. m a i i n t e r e s a n ­ te. de susţinător rd t i n e r e i g e n e r a ţ i i d e r e g i z o r i . portretele realizate dc I o n H e n t e r şi L i v i u C r ă c i u n . fn viziunea regizorală a Magdei Bordeianu. m o m e n t Cosma B r n şoveanu". Gheorghe C r i s t e s c u ştie să e v i t e ş a ­ b l o n u l . cel a l I u i Constantin Stănescu. remarcăm însă f a p t u l că a c t o r i i n u se s i m t orieînd la î n d c m î n ă î n f o r m u l a d e „theâtre en r o n d " . în octombrie 1974 (Tea­ trul n r . f u r n i ­ zate d e acesta. A n d r e i Ionescu. Cu profesionalismul ştiut. sc r o ­ tesc î n l o c .ro . şi c e l a l l u i M i h n i N i c u lescu — pentru umorul f i n . bine c o n s t r u i t . cc pot f i ale oricăruia d i n t r e n o i . confundindu-se c u sala. ţ e s î n d c u f a r ­ m e c şi u m o r c h i p u l u n e i b ă t r î n e menajere. s t r u c t u r a este î n t r u t o t u l a c ­ ceptabilă. n i c i c u l i s e . d e o c ă l d u r ă şi o f o r ţ ă a u t e n t i c e . perfect posibilă . colorîndu-şi prezenţa. P r e z e n ţ e c o r e c t e şl d e c i u t i l e î n specta­ col — Marin Negrea. p e n t r u ştiinţa de a î m b o g ă ţ i în s p i r i t u l t e x t u ­ l u i cele câteva d a l e . ca p c u n răspuns a l N a ţ i o n a l u l u i d a t i m p o r t a n t e i sale m e n i r i d c p r o m o t o r a l d r a m a t u r g i e i o r i g i n a l e actuale. D i n acelaşi m o t i v .. p l a s a t î n j u r u l s p a ţ i u l u i d e j o c .cimec. dintre membrii unui colectiv de muncă. i m p l i c î n d a s t f e l şi p u b l i c u l . Cristina Constantiniu 42 www. a l ă t u r i d e i n v i t a t u l ( ! ?) I o n C o l o m i e ţ . a p a r e t o t u ş i l i p s i t d c c o n t u r . c u s i m p l i t a t e . d e c o r u l (rece. t e x t u l a p a r e ca o discuţie deschisă. surprinzător de degajată într-un spaţiu d c j o c care p e ceilalţi a c t o r i îi s t î n j e n e ş t c . r ă m î n i m o b i l i î n m i j l o c u l s c e ­ n e i s a u îşi rostesc r e p l i c i l e „făcînd m a n e j u l " . probleme ce p o t apărea orieînd. . Este subliniată i n acest m o d ideea d c necesară p a r t i c i p a r e a t u t u r o r la soluţionarea proble­ melor r i d i c a t e d o piesă. d a r piesa n u reuşeşte totdeauna s ă t o p e a s c ă într-o m a t e r i e unică multiplele direcţii p e care le descinde . i m p e r s o n a l ) rămîne aproape nefolosit. n u e x i s t ă rampă. p e c a r e a c t r i ţ a î l fereşte c u a t e n ţ i e d e f n g r o ş ă r i p i t o r e ş t i . în rolul-pivot a l l u i Vasile Dogaru. de substanţă.înger b u n " a l casei. . Gabriel Dănciulescu. Autoarea adoptă o structură dramatică potrivită i n t e n ­ ţiei d e a c o n f e r i tensiune şi a t r a c t i v i t a t e m a t e r i a l u l u i d e v i a ţ ă şi p r o b l e m a t i c i i g r a v e puse în dezbatere. d e c o r u l prelungindu-se. s t r i d e n t . c u m s p u n e a m m a i sus. C u p l u l t i n e r i l o r î n d r ă ­ g o s t i ţ i . i n t e r p r e ţ i i sc aşază pe scaunele d i n sală. Salutînd această p r e m i e r ă . d e dezbatere în planul ideilor.să f i e p o z i t i v " . . Cosma Braşoveanu oferă u n . Eugenia Maci (Andra Enăchescu) E m a n o i l Pelruţ (Vasile Dogaru) şi Piesa Eugeniei Busuioceanu — a cărei p r e m i e r ă p e ţară a a v u t l o c p c scena T e a ­ t r u l u i d i n Galaţi. cu haz şi har. să a i b ă dreptate. I n p r i n c i p i u . p u r t ă m n ă ­ dejdea că e l v a f i c o n t i n u a t şi î m b o g ă ţ i t a t î t c a n t i t a t i v c î t şi c a v a l o a r e expresivă. f i i n d ulterior montată şi d c c ă t r e T e a t r u l d e S t a t d i n R e ş i ţ a — este o p l e d o a r i e p e n t r u î n c r e d e r e a cc t r e b u i e să d o m n e a s c ă î n relaţiile d i n t r e o a m e n i . şi m a i b i n e r e a l i z a t e . simţul exact a l măsurii î n construirea u n u i personaj puţin ridicol. U r m ă r i ţ i de ghidul că t r e b u i e să f i e v ă z u ţ i d i n orice p a r t e . sînt momentele de analiză. c a r e ş l i e f i r e s c . unilaterale. în t o n u r i calme.

centrul emoţional a l spectacolului. Ioc i l eseu s p e c t a c o l u l . c u trăsături e x p r e s i v e ( f a p t înţeles r e m a r c a b i l d e t î n ă r u l r e g i z o r A l . O a m e n i i care a n i m ă c a ­ d r u l ei de viaţă s i n i distribuiţi î n v i r t u t e a l e g i i c o n t r a s t u l u i : u n tată a d o p t i v c u v o c a ­ ţia s a c r i f i c i u l u i . Decoruri : CONSTANTIN RUSSU. I O N FOCŞA (Antrenorul) : P E T R E DINU­ LIU (Fotbalistul) . d e l i t e r a t u r a s u b i e c t u ­ l u i . m e r e u la o t e m p e r a t u r ă convingălor-emoţională. m a i ales. ea f i i n d . s u b t o a t e p r i v i n ­ ţele.o corectă c o ­ municare cu p a r t e n e r i i . i n s p i r a t ă d i n p r a c ­ tica judiciară.ro . l a m o ­ d u l |)atctic. 1 sc a t r i b u i e a s l f e l t i n e r e i p r o f u n z i m i d c g i n d i r e care d a u t u r n u r ă lirică î n t r e g u l u i spectacol. i n rolul tatălui a d o p t i v . dc p r e s t i g i u l a n s a m b l u l u i . o l u m e v i e . în m a ­ n i e r a a c e s t u i g e n d c t e a t r u îşi gindeşte A I . d o r i n d să î m p l i n e a s c ă . MART A SAVCIUC (Femeia) . d i m p o t r i v ă . aşa. a u t o r u l sc a r a t ă a t r a s . cu poezie tragică şi l u c i d ă . serioasă. preocupată de frazarea interioară a spectacolului. HAMDI CERCHEZ (Bătrlnul) . A D R I A N V I ­ SA N ( P o e t u l ) . I o n R o x i n ne îndreptăţeşte d i n n o u c o n v i n ­ gerea că j o c u l său i n t e l i g e n t esle cu deose­ bire s t r u c t u r a l pentru dramă. N i c u l e s c u (Procurorul) www. arc calitatea dramei elice — r ă s p u n d e m a i m u l t o r cumaud. P r i n jocul profesionalizat al interpretului. Hamdi Cerchez (Bă t rinul) şi D e m . •emis i n n u m e l e i d e a l u r i l o r u m a n i s m u l u i r e ­ v o l u ţ i o n a r . u n r a f i n a t p r o f i l d e dramă. De fapt. suava ei trecere p r i n t r e o a m e n i •şi interogaţiile c i i n g e n u e a s u p r a r o s t u r i l o r d e v e n i n d purtătoare ale u n u i p u t e r n i c mesaj. o b u n i c ă o a r b ă . c u p r i v i r i l e l u m i n î n d înţelesuri a d i n e i .-ynciilc e d u <:ati\'e. t r a n s m i s p o e m a t i c .IU L I E T A STRI. c u ştiuta I u i grijă p e n t r u j o c u l c u v i n t u l u i . deplasează spre ac­ t o r şi n u spre i n f i n i t e l e a r t i f i c i i ale scenei posibilitatea nuanţării depline. a fost i n v e s t i t . Traumatismele n u răstoarnă c o n ­ v i n g e r i l e etice ale fetei. d a r p o s e d i n d virtutea plăsmuirii c a r a c t e r e l o r . i n d i s c u t a b i l . r c u - D a l a premierei : 27 m a i 1076. Ideea literară d u h î u d c ş t c . J l a m d i Cerchez realizează. l u a t ă d i n arsenalul teatrului agitatoric. cîţiva ticăloşi î n c ă l i t a r e disperată de justificări p e n t r u conşti­ inţa v i n o v a t ă . X c l ' i i n d . însuşire p r i m o r d i a l ă la r e g i ­ z o r u l Toeileseu : e l i b e r a r e a de p r i s o s u r i sti¬ l i s t i c e . DAVILA" DIN PITEŞTI CAFEAUA ACTRIŢEI de Emil Poenciru ţuire senină esle înfăţişat în l i n i a l u i s i m p l ă . N I ­ CI C E S C U ( P r o c u r o r u l ) .cimec. s u p l e ­ ţea c o m u n i c ă r i i d i r e c t e . P r o t e s t u l v i o l e n t a l f i n a l u l u i . Actorul vibrează aşa c u m n u m a i c o m i c i i de c a l i t a t e o fac I n r o l u r i t r i s t e . T O C I L E S C U . A c t o r u l de c o m p o z i ţ i e I o n Focşa. T o c i l c s c u ) . c u viaţa risipită. u n p r n f c s i o n i s l al s c r i s u l u i p e n t r u scenă. „ î n r o l " . căutîndu-şi z a d a r n i c u n r e a z e m l i r z i u . Piesa l u i E m i l P o c n a r i i .TEATRUL „A. este e x p r i m a t p r i n t r . p r i n vîrstă şi p r i n t r . r e u ş i n d să m o b i l i z e z e d i s ­ ponibilităţile m u l t i p l e ale participării artistice. C u p l u l vinovaţilor a f o s t î n c r e d i n ţ a t l u i I o n Focşa şi I u i P e t r e D i n u l i u . PETRE DUMITHESCU (Doctorul) : D E M . p u r şi s i m p l u . Talentaţii a c t o r i piteşteni se c o n s t i t u i e î n ­ tr-o d i s t r i b u ţ i e o m o g e n ă . tragică. . Protago­ nista (Eleva) a r e în e l e v a D o i n a A r n ă u t u d a t e l e f i z i c e a l e p e r s o n a j u l u i şi o a n u m i t ă francheţe a r o s t i r i i .o fericită so­ luţie dramaturgică şi regizorală. p r i n excelenţă. Iirănindu-sc. î n i n t e r p r e t a r e a sa. t r ă ­ ieşte d u b l a d r a m ă a înjosirii m o r a l e şi f i z i c e — descoperă a d u l t e r u l m a m e i şi este v i c t i m a onui viol. r e m a r c a t şi p r i n coezi­ unea l u i d e replică şi de trăire colectivă. E x c e l e n t u l a c t o r de c o m e d i e . D i s t r i b u ţ i a : D O I N A A R N A U T U (E¬ leva) : ION ROXIN (Inginerul) . •Cazul E l e v e i f r u s t r a t e î n d r e p t u l e i d e v i e ­ lon Roxin (Inginerul). O adolescentă. obiditul şi u m i l i n d său p e r s o n a j d e v i n e . Regia : A L .MREANU-WEIGEL (Bunica). c u î n a l t e i d e a l u r i d e v i a ţ ă . c u u m o r u l atît de c a p r i c i o s . M a r l a Savciuc (Femeia). Bărbatul unei i u b i r i v i n o v a t e . îi î n ­ v e r ş u n e a z ă setea d c a sc r e a l i z a î n p l a n i d e a t i c .

Scenogra­ fia : B I R O I .n d a p t a t o r ) . pentru literatura faptelor — dramele-document. atmosfera cadrului. 1 UN LEAGĂN PE CER de Suiţi Andras. ţ ă r a n i m a g h i a r i şi r o m â n i d i n C ă m ă raş. Un leagăn pe cer ( î n a d a p t a r e a şi r e g i a l u i Z n o r o v s z k y Attila).j u r n a l spre scena o r a d e a n ă a f o s t î n l e s n i t şi d e reputaţia cuce­ r i t ă dc a u t o r î n g e n u l d r a m a t i c (spectacolele cu piesele de mare valoare Floriile unui geambaş şi 0 stea pc rug). F . pentru exactitatea falitelor. e p i s o a d e î n c a r e e x p u n e r e a falite­ l o r d c o r d i n s o c i o g r a f i c şi i s t o r i e e s t e p r o ­ pulsată şi î m p l i n i t ă în acţiuni dramatice prin m i c i . î n z o n a d i n t r e r e p o r t a j u l s o c i o g r a f i c şi eseu. conferă m a m e i î n ­ gustimea s u f l e t e a s c ă a f e m e i i ce-şi clădeşte f ă r i m a d e f e r i c i r e p e tristeţea c e l o r l a l ţ i . CSEKE SANDOR (Gcrgclv) : M I S K E LASZLO (Fcrenc) . BALLA MIKLOS (Ffilyfi. M n r t a S a v c i u c . RORSOS B A H N A (Janos) . Petre Dumilreseu. în rolul scriitorii luinarator.j u r n a l . A t i t de e x p r e s i v i i e s t e j o c u l . l a r î n d u l s ă u . b a u n e o r i chiar c u c e r e s c şi u n r ă s u n ă t o r s u c c e s . M a i precis. Dala premierei : 25 aprilie 1075. Z A L A N Y I G Y U LA (Preotul) : BELENYI FERENC (Prcsbiterul) . CS. p o l i c r o m u l m a t e r i a l scriitoricesc­ ul cărţii l u i S i i l o . transformînd în operă scenică u n r o m a n . ţiganul) . m a t e r i a l în c a r e latura v e r i d i c ă a r e p o r t a j u l u i s o c i o g r a f i c — portre­ tizarea u n o r o a m e n i r e a l i şi t r a s a r e a unor destine reale — se î m p l i n e ş t e prin tonul confesiunii. G A R O R K A T I (Fala cu copilul) . iniţiativa a l u a t naştere datorită succesului c o n s i d e r a b i l p e c a r e 1-a repurtat j u r n a l u l scriitoricesc al lui Siito A n d r a s ( c a r t e c u n o s c u t ă şi c i t i t o r i l o r r o m â n i . V A N D O R ANDRAS (Bunicul) . s e v e r şi p r o p i c e desfăşurării u n u i p r o c e s s c e n i c . î n s p e c t a c o l u l o r ă d e a u . V E RESS ANGELA (Fetiţa) . încît. sen­ timental. ca t o t d e a u n a . B A T I I O I D A (Mama) : SZABO LAJOS (Tatăl) . VARGA TIBOR LASZLO ( U n flăcău) . U n h u n interpret e s t e şi P e t r e D i n u l i u . z ă m i s l i t . actriţă c u t e m ­ p e r a m e n t scenic a p r e c i a t . . HAJDU GEZA (Joska) . s-a desăvîrşit o reprezentaţie care. G E Z A . C S I K Y I IBOLYA (Nagv Rozsi) . S e c ţ i a m a g h i a r ă a T e a t r u l u i d i n O r a d e a şi regizorul Szabo Jozsef ţin pasul c u acest fenomen mondial. a r t i ş t i i a m a t o r i d e l a Casa d e C u l t u r ă * din A r a d j u c a s e r ă şi e i . K A K U T S A G N E S (Mama lui Nagy Rozsi) . denumită Cîmpie.cimec. dramele-reportaj şi dramele-dispută. W E L L M A N N G V U R G Y (Rerci) . C z i k e l i L â s z l o t r a n s m i t e . înscriindu-se i n p r e o c u p ă r i l e t e a t r u l u i p i t e ş t e a n d c a nborda t u i r e p e r t o r i u c î t m a i d i v e r s şi d e certă c a l i t a t e . p r i n t e n s i u ­ n e a e i î n a l t u m a n ă . dramatizări de r o m a n e . o p e r a face faţă d i n f d i n c e r i n ţ e l o r p u b l i c u l u i d e t e a t r u (şi d a t o ­ r i t ă r c g i z o r u l u i . cele m a i m u l t e a p l a u z e l a s c e n ă d e s c h i s ă le-au c u c e r i t t o c ­ m a i aceste p ă r ţ i n a r a t i v e s t r ă b ă t u t e d o e m o ­ ţie l i r i c ă . i n p r e a l a b i l . j u c î n d c u o mare mobilitate deruta personajului. Distribuţia : CZIKELI LASZLO (Scriitorul) . T O T H SANDOR (Preşcdmtcle) . J u lieta Strîmbeanu reuşeşte o p e r f o r m a n ţ ă d e compoziţie în r o l u l B u n i c i i . KAKASSY AGNES (A d o u a femeie) . O S S E N I K O (Tînăra femeie) : F O L D E S L A S Z L O ( P o p Gorica^ . că.şcşlc LI i i c r o c h i u d c v i r t u o z i t a t e . TOTHKOVACS ILONKA ( M ă t u ş a ) . GĂBOR KATALIN (Prima femeie) . evocarea personajelor aduse d i n filele j u r n a ­ l u l u i . lonuţ Niculescu TEATRUL DE STAT DIN ORADEA — secţia maghiara Traiectul r o m a n u l u i . m i l-am evocat. d a r repetate explozii. M O G Y O R O S S Y I S T V A N (Cantorul) . D o m Niculescu. într-un cadru epic. Trecutul mai m u l t s a u m a i p u ţ i n î n d e p ă r t a t a l C ă măraşului — comună „din m i j l o c u l r e g i u n i i deluroase a T r a n s i l v a n i e i . o d a t ă a j u n s ă l a scenă. păcat că acest a c t o r n u este d i s t r i b u i t pe m ă s u r a t a l e n t u l u i s ă u . pe I o n Manu. c o n f e s i u n e a l u i Şutiid e s p r e t r e c u t u l şi p r e z e n t u l p ă m î n t t i l u i n a t a l . d a r . Adrian Vişan a d u c în spectacol nota b u n ă a inte­ grării. WEISS P I S T I K E (Băieţaşul). într-o a p a r i ţ i e d e p l a n secund. c c . c a r e a t r i b u i e p e r s o n a ­ j u l u i său c o m i c u l j a l n i c a l situaţiei . c u i n c a n ­ d e s c e n ţ a e m o ţ i e i p r o p r i i . apariţia actriţei colorînd.1 . 44 www. GSOMA JUD1T (Cbiriana) .i d r e p t . îşi î m p l i n e ş t e misiunea d e e d u c a ţ i e a r t i s t i c ă şi c i v i c ă . adoptat în prezentarea faptelor şi a e v e n i m e n t e l o r . Formula scrierii originale — jur­ nal — 1-a d e t e r m i n a t p c S z a b o J o z s e f să» orinduiască c î t se p o a t e d e firesc. şi — datorită nemaipomenitei creşteri a interesului pentru non-ficţiune. s u b t i t l u l Un leagăn pc cer). de dramaNzare Szabo JozseF An d e a n i a u naştere. î n d e c o r u l l u i C o n s t a n t i n R u s s u . c u s u c c e s . p r i v i n d u .ro . T r e b u i e să men­ ţionăm. Regia : S Z A B O JOZSEF.

b a c i p o m i c u l torul (Cscke Sândor) şi f i g u r a captivantă. d i n c o l o de distanţa ce separă d o u ă t i n e r e d i s t i n c t e — şi opuse — personalităţi r e g i z o r a l e şi. Aceste e v e ­ n i m e n t e . f a m i l i a r şi t o t ­ odată simbolic — e v e n i m e n t e existenţiale. A u t e n t i c i t a t e a faptică a căr­ nii l u i S i i t o i m p u n e p c scenă şi o a t r e i a m o d a l i t a t e d c p r e z e n t a r e : cea a „clipelor <le v i a ţ ă " . c u m sînt naşterea şi m o a r t e a (scena î n m o r m î n t ă r i i b u n i c u l u i ) . de d i ­ m e n s i u n i i s t o r i c e sau c o t i d i e n e . eu e v o c a r e a condiţiei f e m e i i de o d i n i o a r ă . în e x c e l e n t a i n t e r p r e t a r e a l u i M i s k e Lâszlo. alcătuită t r e i pătrimi d i n r o m â n i şi o p ă t r i m e d i n m a g h i a r i — c a p ă t ă adesea. prin numeroase exemple. îndeobşte. a p o i . figură b i n e cunoscută •«lin n u v e l e l e l u i S i i t o — r o l de compoziţie în care Szab6 L a j o s îşi p o a t e desfăşura • o p t i m c a p a c i t a t e a de p o r t r e t i z a r e scenică.. c i c l i c r e p e t a t e . p e n t r u ca. d o u ă p r e s t i g i o a s e scene bucureştene. A c e s t u i p o r t r e t . deopotrivă l i p s i t e de radiaţia e v e n i ­ m e n t u l u i a r t i s t i c aşteptat.I a p a t r u z e c i de k i l o m e t r i de Cluj şi la şaizeci de Tirgu-Mureş. de a n v e r g u r ă intelectuală şi de răspundere p r o ­ fesională. î n care se integrează excelent portretul Mamei..cimec. e v i d e n t . sînt ceea ce n u m i m . c o n s u m a t e în vieţile omeneşti şi i n d e s t i n u l z b u c i u m a t a l generaţiilor — e v e ­ n i m e n t e a l căror e r o u este întreaga m a r e f a m i l i e a Cămăraşului. î n r e g i a l u i Szabo Jozsef. de p i l d ă .ro 45 . u n condiment dozat c o n f o r m u n e i fine măsuri scriitoriceşti. să crească. m o n t ă r i d i f i c i l e . U m o r u l l u i S i i t o . colorată a l u i F c r c n c . spectacole de succes şi de d u r a t ă şi. a l v i t a l i t ă ţ i i . u n d e încetează c o m u n i c a r e a d i n ­ tre t i n e r i i regizori (cu a u t o r i t a t e profesio- www. ea i-a spus f i u l u i •scriitor : „ A i p u t e a să s c r i i şi d e s p r e n o i v r e o carte. a c o m u n i c ă r i i i d e i l o r şi a meditaţiei lirice. certitudinea prezentului şi a v i i t o r u l u i . r ă m î n e şi î n a d a p t a r e a ei scenică u n p l ă c u t şi a t r a c t i v adaos. d e p a r t e de p u l s u l •comunicaţiei f e r o v i a r e şi s p i r i t u a l e " — n-a [ o s t sărac î n e v e n i m e n t e d r a m a t i c e . care i m p r e g n e a z ă c a r t e a . Aşa se î n t î m p l ă . încerc u n s e n t i m e n t î n t r u c î t v a asemănător c e l u i încercat l a Iledda Gabler a l Cătălinei B u z o i a n u : d i f i c u l t a t e a exegezei c r i t i c e . n e a s t î m p ă r a t u l meşterbun-la-toate d i n sat. totuşi. d e s e n a t în linii tandre — ca f i i n d m u z a i n s p i r a t o a r e a r o m a n u l u i j u r n a l . f o n d a t o r u l c o o p e r a t i v e i de producţie. i a r acestea sugerează d i n a m i s m u l o r g a n i c al continui­ t ă ţ i i . i n t r . A m f ă c u t această a p r o p i e r e . Kocsir Marika ALTE P R E M I E R E TEATRUL „ C I. d e n s i t a t e a b a l a d e i . NOTTARA BARBARII de Maxim Corlei Cu s p e c t a c o l u l l u i A l e x a V i s a r i o n . p e n t r u a l a n s a o întrebare : u n d e se p r o d u c e „ p u n c ­ t u l m o r t " . în versiunea româ­ n e a s c ă ) . ale „ U n leagăn pe c e r " — portretizarea unor o a m e n i r e a l i şi trasarea unor destine reale C ă m ă r a ş u l u i de a z i : G e r g c l y .o b u n ă z i . u n a a d e v ă r a t ă " . d e v e n i t şi Ia C ă m ă r a ş . „realizări ale sta­ g i u n i i " . î n a l t e m o m e n t e . F i ­ i n d c ă a m b e l e . acest m i ­ n u n a t h a r a l a u t o r u l u i . Se r e ţ i n şi a l t e p e r s o n a j e . serioase. u n î n c u ­ r a j a t o r şi î n ă l ţ ă t o r s i m b o l — l e a g ă n u l t r e ­ c u t dc la o f a m i l i e la alta (şi care a inspirat titlul cărţii. Şi <mai b i n e sc incrustează a i c i i n t e r e s a n t a p e r ­ s o n a l i t a t e a T a t ă l u i . Barbarii. l u c r a t e pe scene i m p o r t a n t e şi c u distribuţii ce angajează capete de afiş. i n anii socialismului. d i n această e v o c a r e . deopotrivă p ă g u ­ b i t e p r i n inexistenţa u n e i v i z i u n i f e r m e . care să se m o d e l e z e scenic î n a c t o r i şi î n r e l a ­ ţii. interpreţii pre­ z i n t ă — în c h i p de r i t u a l . I î a t h 6 I d a îi a d a u g ă f i n e n u a n ţ e l i r i c e . filă cu filă. e x t r e m d e v i i . î n t r u î n c u n u n a r e a relatării f a p ­ t e l o r .

c i r ă m î n e eboşă. c o m o d e i instalări în r e ­ ţetele s i g u r e ale u n u i j o c deja ştiut. . t e a t r u care a r e a l i z a i . caracterele ( p r i n c i p a l e ) .n e . d a r . elocvent desenate.ro Dala premierei : aprilie 1976. Sceno­ grafia : VITTORIO IIOLTIER şi GEORGETA CARA. în acest a n . Barbarii se înscrie ca u n spectacol de ţ i ­ n u t ă .cimec. VICTOR ŞTRENGARU (Grişa) . înclin să c r e d că parţialele blocări ale fluxului comunicării. r e g i z o r c u u n p r o g r a m estetic d e ­ clarat. EUGENIA BOSINCEANU (Pritikina) . v a l s " c u „ r o c a d ă " . I O A N A MANOLESCU (Anaia Teodorovna) . Distribuţia : V I C T O R REBENGIUC. G E O R G E N E G O E S C U (Bărbatul Duniei) . sc datorează u n u i c o n f o r t actoricesc. p r e o c u p a t de e x p l o r a r e a abisurilor Gcorgc Constantin l c r i a Seciu (Ţiganov) şi (Monahova) Va- Victor Rebengiuc ( C e r k u n ) şi L i l i a n a Tomcscu (Lidia Pavlovna) www. nu se desenează cu f e r m i t a t e .nală atestată prin numeroase succese. G E O R G E P A U N E S C U (Ivakin) : E M I L H O S S U (Luk i n ) . Ş T E F A N S I L E A N U (Cerkun) . D A N N I C O L A E (Redozubov) . p a r c ă . de e x p l o r a r e a u n o r n o i p o s t u r i c a r a c ­ t e r o l o g i c e sau n o i m o d a l i t ă ţ i de j o c . R U X A N D R A SIRETEANU (Vesiolkina) . V A L S A N D U LESCU (Makarov) . cu s u c ­ ces g a r a n t a t . prezenţi î n c a l i t a t e de i n v i t a ţ i ) cîteva interpretări e x c e l e n t e şi î n t r e g u l u i c o l e c t i v satisfacţia dc a f i j u c a t această solidă operă g o r k i a n ă î n premieră românească absolută. MARIOARA STERIAN (Stiopa). M I H A I PRUT E A N U (Drobiazgbin) . Pc afişul de l a „ N o t t a r a " . Piesa este citită sce­ n i c l i m p e d e . i n direcţii p r o g r a m a t i c e . d i n păcate. p r i l e j u i n d u n o r a c t o r i faimoşi a i t e a ­ t r u l u i fşi a i a l t o r t e a t r e . ŞTEFAN R A D O F (Monahov) . o d r e p t . S A N D U STIC L A R U (Golovaslikov) . . I O N P U N E A (IVitikin) . Regia : A L E X A VISARJON. cîştigate în special pe scenele din r e s t u l ţarii) şi ceea ce n u m i m v e d e t e l e . i m p e r i o s necesară în relaţia a c t o r . accentele sînt p u t e r n i c m a r c a t e . GEORGE B U Z N E A (Prefectul) . S I L ­ V I A P A N Ţ I R U (Katia) . CAMELIA Z O R L E S C U (Monahova) .r e g i z o r . V A L E R I A SECIU. f r i c i i de p r i m e n i r e a m i j l o a c e ­ l o r . L I L I A N A T O M E S G U (Lidia Pav­ lovna) . m a r i i noştri a c t o r i ? P e r s o n a l . v i z i u n e a i n t e g r a t o a r e s u b ­ tilă. intenţie rataţii. Traducerea : E M M A BENIUC. V I O R E L C O M A N I C I (Goghi Matvei) . la care se referă r e g i z o r u l î n i n s p i r a t u l său articol din program. u n a d i n t r e cele m a i b u n e s t a g i u n i ale sale. EUGENIA BADULESCU (Bogokovskaia) . . ca să ini-f n u m e s c m a n i e r i s m . I n t e n ţ i e r a t a t ă d i n p e r s p e c t i v a şi d i n p u n c ­ t u l de v e d e r e o l u n u i i n t r a n s i g e n t d i r e c t o r de scend. GEORGE CONSTANTIN (Ţiganov) . a n u n ţ î n d u . bal c i c l i c de p r o v i n c i e . u n r e a l r e v i r i m e n t . centrală p e acea „petrecere" c o n t i n u ă .

Strengaru — n ă u c i t şi n ă u c i t o r O r i ş a ) . Barbarii ar f i p u t u t deveni u n e v e n i m e n t artistic al acestui an teatral. u l j o c u l u i c u e f e c t e şi s o l u ţ i i d e e f e c t . u n e o r i . în a j u n u l revoluţiei. TOMA VASILE (John)./. n-a g ă s i t . totuşi : venirea inginerilor (în ac­ tul I ) . Scenografia : DAN NEMŢEANU şi LIDIA BA­ D I A N . p e n t r u r e u ş i t a \u\u\ s p e c t a c o l d c t e a ­ tru. distribuţie. ce a n e c d o t e v o r f i c i r c u l a t p e seama l u i Sir J o h n Falstaff. Este a d e v ă r a t că p r o c e d e u l „împrumutului" dc actori este d e s t u l de răspindit în teatrele b u e u r e ş t e n e ş i . portrete colorate şi nuanţate. n u lipsită de e r o r i p e r s o n a j ca L i d i a Pavlovna pretinde alte culori caracterologice. C r î m p e i e d i n t r . STELIAN CBEMENCIUC (Hangiul) .o m a r e şi c u p r i n z ă t o a r e metaforă rea­ listă. ADINA POPESCU ( A n n e Page) . inedită. ce c r o n i c ă . c r e a t o r d o v e d i t a l u n u i t e a t r u i. Ce l e g e n d e . M I H A I DOBBE (Slender) . la f e l de feroce. la u n loc.o a s e m e n e a frescă am v ă z u t . P l e d o a ­ ria l u i Alexa Vi sarion pentru „un joc cu­ r a t " . un alt contur sulletesc) şi desfăşurată pc un teren minat . a p o i . sfârşitul. B O B I S O L L N E S C U (Ford) . r ă m î n e esenţial (adevărul e banal) spi­ ritul de echipă. n d e v ă r a t e s t u d i i d e r o l ( C e o r g e C o n s t a n t i n — u n f e r m e c ă t o r şi t r i s t Ţiganov . DOMNIŢA MABCULESCU ( D o a m n a Page) . ceea ce n u m i m a i c i m i n e a u f o s t . petrecerea jalnică (actul I I ) . SORIN POSTELNICU (Bardolph) . m a i p u ţ i n gorkiană >i m a i m u l t cebov i a n ă . d e l o c l e s n e d c m o d e l a t î n t r . i n r e u ­ nirea protagoniştilor iu ritualul ceştii cu ceai. p e pragul greu d e p ă ş i t d i n t r e t r a g i c şi i l a r . viteazul căpi­ t a n d i n v r e m e a războiului de o sută de a n i . t o a t e . Distribuţia : ALEXANDRU GIUGARU (Falstaff) . Valeria Seciu — fascinantă. I O N DONDOŞ (Mireasa) . c u f u n d a t ă î n t r . „ V e c h e a " şi „ n o u a " R u s i e se î n lîlneau. ION NICIU (Pistol) . Traducerea : F L O R I A N NICOLAU. M I H A E L A DUMBBAVĂ (Doamna Quickly) . V i c t o r R e b e n g i u c ele. MABlETA LUCA.existenţiale si a complexităţii relaţiilor om c n c ş l i . m o t i v p e n t r u c a r e s-a şi a p e ­ l a t l a forţe actoriceşti d i n a f a r a c o l e c t i v u l u i t e a t r u l u i (Valeria Seciu. sub Mira losif TEATRUL „ION VASILESCU" NEVESTELE VESELE DIN WINDSOR de Shakespeare Data premierei : 7 m a i 1976. dacă intîlnirea d i n t r e a c t o r i i r e u n i ţ i a i c i şi A l e x a V i s a r i o n s-ar f i desfăşurat sub zodia spiritului de seninul marilor corespondenţe. c o n s i d e r a t e ca b u n e m u n i ţ i i p e n t r u cîmpul l u p t e i s c e n i c e . D a r Barbarii ne-u d e m o n s t r a t e x t r e m d e l i m ­ p e d e c ă . d e s p u i a t de balastul d e p r i n d e r i l o r con­ sacrate. e r o u l d e l a A z i n c o u r t şi a l f a i m o a s e i „ b ă ­ t ă l i i a h e r i n g i l o r " . bîntuită de simţul destrucliv al posesiunii şi r e p r e z e n t a t ă de ingineri. c u r a t . d e s c i n s ă . pentru a încheia re­ prezentaţia cu u n f i n a l â la Cehov. p r o b a b i l . M u ­ zica : C A M E L I A DASCÂLESCU. î n s ă l b ă t i c i e s u f l e t e a s c ă şi o b t u z i t a t e spirituală. la f e l de n e p u t i n c i o a s e .o p r o m i s c u i t a t e a¬ g r e s i v ă . potrivnică stereotipiei c o m p o r t a m e n ­ t a l e . u n i t a t e a d c generaţie) exprimării imaginii globale. o l u m e g r o s o l a n ă . c h i a r ou b u n e r e z u l ­ t a t e p e n t r u „ f a ţ a " r e s p e c t i v e l o r m o n t ă r i . dovedind acelaşi spirit „barbar" al nesocotirii valorilor umane. Regia : I O N COJAR. invitaţia la 0 abordare curajoasă. F L O B I N CBĂCIUNESCU (Nym) .cimec. deopotrivă de p r i m i t i v ă şi d c c r u n t ă ca şi c e a a „ m e t r o ­ p o l e i " . stră­ lucitoare Monahova . T B A 1 A N P A B U Ş (Sbnple) . să c o m p u n ă o l u m e şi o a t m o s f e r ă . MIBCEA PETCULESCU (Bobert) . LUCIA DABAC (Bobin) . DIMITBJE DUNEA ( D o c t o r u l Caius) . Adaptarea : ION COJAR. SANDA MAB1A DANDU. DINU CEZAR (Page) . h u n e a p r o v i n c i e i . n e a p ă r a t . p u l v e r i z a t e p r i n l i p s a u n o r relaţii u n i ­ f i c a t o a r e . COBNEL CON­ STANTINIU (Fenton) . Pe scenă rămîne desenul acestor admirabile personaje.ro 47 . piesă deloc lesne de m o n t a t şi. m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n apocrifă. Ioana M a n o l e s c u —Victor fragilă-egoistă Anna l eodorovna . AUREL TUNSOIU (Rugbi) . CBIST1NA DELEANU (Doamna Ford) . şi a i c i a s i s t ă m la e x c e l e n t e i n t e r p r e t ă r i solisti­ ce d e p e r f o r m a n ţ ă . îi v a f i căzut în m î n ă www. (un d u p ă părerea m e a . m a i ales. beţia „filosofică". spirit de­ mascat cu înverşunare de G o r k i în această piesă. o a d e z i u n e totală din partea distribuţiei . echipă. j u c a t i n t e n s . gîndirca c o m u n ă şi devo­ tată (care n u i m p l i c ă . d a r care n u izbutesc. m o m e n t realizat cu dezinvoltură de Victor Rebengiuc (Cerkun). COBNEL GIUBEA (Shallow) . i n a c e s t s p e c t a c o l . t î m p ă ( a c t u l I I I ) . pentru susţinerea u n e i concepţii sceni­ ce.le s l ă r i şi i n a m i c d e c l a r a t a l t e a t r a l i s m u l u i . C O N S T A N ­ TIN BAŞCIIITOB (Hugh Evans) . d a r . c u acea m u ­ zică cc î n e a c ă t o t u l î n v a l u r i d e i n c o n ş t i ­ e n ţ ă . p a r c ă . d i n O s t r o v s k i şi h r ă ­ nită c u seve tolstoiene.

surprinzătoarele răsturnări de situaţii lipsesc. s a u ce a p e t i t d e . ve­ dea l u m i n a rampei. c e e a ce ş t i m . Nevestele vesele.ro . i n s ă . a c e e a a s a n c ţ i o n ă r i i g e l o z i e i şi a c e e a a b a t ­ jocoririi năravurilor l u i Falstaff — e departe de sclipitoarea vervă dramatică a a u t o r u l u i . c u vorba truculentă. u n d e era u n f e l de Figaro al prinţului Hali. estompate pînă la dispa­ riţie. î n s ă . . de l i r i s m .. „Cîrligul" c o m i c u l u i de limbaj. iar dialogul. neîntîrzint. ba chiar repetarea farselor jucate cavaleru­ l u i d ă o senzaţie d e oboseală. personalităţi d i n toată fresca E greu de personajelor sale dramatice ? s p u s . Sanda Măria Dandu (Doamna Page) Luea (Doamna Ford) şi M a r i e l a dos : I o n N i e i u ( P i s t o l ) . n u p r e a „fac m a s ă " .Sus : Alexandru Giugaru (Falstaff). aici. nu e d e l o c c e a d i n Comedia erorilor sau d i n Mult zgomot pentru nimic. încît dramaturgul a primit comanda de a realiza. eu situaţiile bufe. c u s i g u r a n ţ ă . în c o n t r a p u n c t c u h a z u l g r o s . e c ă p e r s o n a j u l c u p r i c i n a s-a b u c u r a t d e u n a s e m e n e a succes la apariţia l u i în Henric al IV-lea. . n u e deloc cel d i n îmblînzirea scorpiei s a u d i n Bine-i ce sfirşeşte bine. cele dintîi apar. I n d o u ă s ă p t ă m î n i . fireşte. de gingăşie. I n t r i g a . p a r c ă . z i c .. r e a l i z a t p r i n d o c t o r u l f r a n ţ u z şi p r e o t u l g a l . cu foarte r a r e excepţii. La dimensiunile geniu­ l u i . c o m e d i a cu cavalerul cel burtos c d e p a r t e . d e m i t i z a r e l-o f i d e t e r m i n a t să d e a v i a ţ ă uneia d i n t r e cele m a i c o n t r a d i c t o r i i . faţă c u ade­ vărul istoric. e de calitatea aceluia pe care orice p o v e s t i - 48 www. încă o lucrare înfăţişîndu-1 pe simpaticul cavaler. Intriga însăşi — sprijinindu-se pe d o u ă i d e i care. d c a f i cea m a i izbutită d i n r e p e r t o r i u l sbakespeareean : faţă de f e r ­ mecătorul acord de s u b t i l i t a t e .cimec. F l o r i n Crăc i u n c s c u ( N y m ) şi A l e x a n d r u Giugaru (Falstaff) marelui W i l l .

a d e v ă r . Scenografia l u i Vasile B u z . D A N W E B N E B . MIHAELA ABSENESCU (Viorica) . şi. a m i m p r e s i a că d o z a j u l n u a lost cel adecvat. c u m v a . Sub raportul construcţiei. toată s a r c i n a a fost reportată p e cel de-al d o i l e a . D i m i trie Dunea ( D o c t o r u l Caius) şi. regizoare cu lectură atentă şi p ă t r u n z ă t o a r e . F a ţ ă c u t e x t u l a c e s t e i c o m e d i i şi s a s t i s i t . experimentalul regizor I o n C o j a r 1-a c i t i t c u m u l t ă g r i j ă d e a d o z a cum se c u v i n e frîna şi acceleraţia la u n motor atit dc puternic şi d e n e r v o s c u m c. c u inteligenţa u n u i dialog spumos. C O N S T A N Ţ A N I C O L A U (Ser­ vitoarea). Sorin Postelnicii (Bard o l p h ) . trecînd lesne d e l a u n slăpîn la altul şi nesfiindu-se să-1 trădeze fără s c r u p u l e p e c e l d i n ţ i i p e n t r u c e l de-al d o i ­ lea.cimec. D i n u Cezar (Page). p r i n e l e însele. senină şi t e a t r a l ă . Alexandru Giugaru. relatind „una cu un ardelean" sau „unn cu u n grec" . t e a t r u l c a r e 1-a cunoscut şi in ipostază directorială (IÎK50—1935) restituie spectatorilor. unde distanţa d e la o uşă la alta e dimensionată exact atît încît fiecare să n u î n l î r z i e să a f l e c e se p e t r e c e î n d ă r ă t u l uşii vecinului. actul final aminteşte. T o a t e aceste calităţi t e a t r a l e a u f o s t f r u c t i ­ ficate d i n p l i n de regizoare. Cornel Gîrbea (Shallow). sfirşeşte prin „lovitura de teatru" a unei căsătorii ne- Radu Albala www. şi spre cinstea regizorului. Ion Xiciu (Pistol). o cădere de cortină ca o jerbă de seîntei dintr-un foc de artificii. r e p r e z e n t a r e a u n e i p i e s e d e A . Decorul — semnat de L i d i a lladiau. î n s ă . Povestea îndrăgostitului care simulează un accident de a u t o m o b i l . poate. V A L E B I U D O G A B U ( M i h a i Corvin) . insinuat într-o a t m o s f e r ă c e ţine dc registrul divertismentului literar. şi p e a c ­ tori la o o a r e c u m i n c o n f o r t a b i l ă mişcare în s c e n ă — m i s-a p ă r u t . p r i n r e l a t i v a l u i î n g h e ­ s u i a l ă .lor de anecdote îl p r a c t i c ă . î n piesa noastră.i . care. punctele d c s p r i j i n m e n i t e să s u s ­ ţină toată desfăşurarea acţiunii : băgarea c a v a l e r u l u i î n c o ş şi f e e r i a f i n a l ă . se i n s p i r ă eu gust d i n u i t a t e poze d c f a m i l i e . d e H e r z . m a i m u l t caraghios decît c o m i c . ne-a d a t u n F a l s t a f f mai degrabă ostenit d e cîte le-a f ă p t u i t ( b ă n u i m ) înainte d c r i d i c a r e a c o r t i n e i . B E MUS MABGLNEANU (Mitiţă Piclrcanu) . c a r a c t e r i s t i c ă v o d e v i l u l u i franţuzesc. singur. Constantin llăşchitor ( S i r l l u g h E v a n s ) . o piesă reprezentativă. Distribuţia : I O N P A V L E S C U . t o t u ş i . Corect în r o l . prea multă discreţie. c u m s p u n e a m . TEATRUL NAŢIONAL DIN CRAIOVA OMUL DE ZĂPADA de A . ne-au dat Florin Crăciunescu (Nym). M i haela Dumbravă (Doamna Quickly). Valentina Balogh. s u g e s t i v pen­ tru orăşelul acela de semiprovincie. c e l dintîi fiind t r a t a t . i n g e n e r a l . U n gest c u aparenţă pioasă. Herz este u n î n z e s t r a t o m d c t e a t r u . îmbinînd liricul c u g r o t e s c u l . lacom de bani şi. d a r . în grija de a e v i t a îngroşarea d c prost-gust la care r o l u l l . Textul a revenit unei bune practiciene. le-au căzut victimă clasicii dramaturgiei româ­ neşti şi universale. c u . R e g i a : V A L E N T I N A B A L O G H . muieratic. V I O R I C A POPESCU (Lucreţia P i c t r e a n u ) . însă. u n t e x t s b a k e s p e a r e e a n . Două n u m a i sînt. I n izbutit triptic de pungaşi itineranţi m e d i e v a l i . D u p ă t r e i d e c e n i i şi j u m ă ­ tate de la moartea sa. f e e r i a Visului unei nopţi dc vară p c cea d i n p ă d u r e a şi o v e s t e ş t e . Se f a c r e m a r c a t e Sanda Măria Dandu (Doamna Page) pentru ca­ racterul aerat a l interpretării. Dacă piesa n u a r e adînc i m e . c u aple­ care specială pentru comedia mondenă. n u a fost gă­ sită modalitatea potrivită. A s i m i l a t d r a m a t u r g i e i mărunte de la începutul secolului. să d e a . Marieta Cuca (Doamna l o r d ) .a r f i p u l u l i s p i t i . H e r z p ă r e a să m a i intereseze d o a r p e i s t o ­ r i c i i d e t e a t r u . s a v u r o a s e . totuşi. f ă r ă m a l i ţ i i gratu­ ite î n faţa u n o r m ă r u n t e n a i v i t ă ţ i . O r . i n s c h i m b . la r î n d u l l o r . Din păcate.ro 49 . GEOBGETA LUCHIAN. s i m p a t i c p r i n francheţea s p i r i t u l u i său a u t o ­ critic Şi-au î n d e p l i n i i conştiincios obligaţiile de serviciu „windsorenii" Boris Olinescu (bord). Sce­ nografia : V A S I L E B U Z . ILEANA SANDU iSilvia Bonea) . î n u l t i m a vreme. acea v i o i c i u n e a r e ­ p l i c i i şi a s i t u a ţ i e i . L U C I A N A L B A ­ N E Z I I (Doctorul) . î n t r . de Herz Dala premierei : 6 aprilie 1970. ca u n ecou i n t î r z i a t . d e excesele d e c l o v n e r i e cărora n u o dată. s-a t r a n s f o r m a t într-o p l ă c u t ă s u r p r i z ă . PETBE ILIESCUANATIN (Ilie) . decît cinic. p l ă c u t la p r i v i t . o b l i g î n d u . Strunindu-şi el însuşi un temperament prea generos. E M I L B O B O G H I N A (Aurel Bonea) . u n d e . pe b u n ă d r e p t a t e . a r e . curajos. şi „ w i n d s o r e n Stelian Cremenciuc (Hangiul) cele" A d i n a Popescu (Anne Page). c u ş t i i n ţ a animării u n o r personaje. dacă no g î n d i m ce e f o r t u r i i-a c e r u l d e g h i z a r e a . p e n t r u a pătrunde î n casa i u ­ bitei măritate cu altcineva. A r den. I O S E F I N A S T O IA (Matilda Ctrculescu) .

E m i l B o r o g b i n ă şi G e o r geta L u c h i a n . V E B A VARZOPOV (Tatiana Nicolaevna) . Regia : M I H A I L U N G E A N L . S I L V I A NASTASE (Varea) . E x c e ­ lenţi a c t o r i d e c o m e d i e a u j u c a t c u o plă­ cere v ă d i t ă . C O R N E L C I U PERCESCU (Tînărul frumos). R A D U P A N A M A R E N C O (Şeful) . LUCIA ŞTEFANESCU. p e r ­ sonajul l u i Valeriu Dogaru cişligă de la interpret ţinuta perfectă a junelui-prim. de H e r z merita această confruntare peste decenii cu pu­ TEATRUL MUNICIPAL DIN PLOIEŞTI TINERI CĂSĂTORIŢI CAUTĂ CAMERA de Mihail Roşcin blicul. a d u c în c a d r u nostalgia v o i a j u l u i a b i a î n c h e i a t . E M I L I A D O B R I N (Aliena) . dc H e r z sperate . intre e m a n c i p a r e adolescentină şi suferinţă f e m i n i n ă . I o s e f i n a S t o i a şi-a învins tinereţea. Sceno­ grafia : A N C A FiLOREiA. complicaţiile. NORA POPESCU ( M a m a l u i Alioşa) : V I C T O R 1 L I E S C U (Tatăl l u i Alioşa) : EUGENIA LAZA (Mama Alionei) . ţesătura intrigii. M A N U E L A M A R I N E S C U (Gal i a ) . j u n ă p e r e c h e l a sfîrşitul l u n i i de m i e r e . M I R E L A GEORGESCU (Nataşa) . Distribuţia : MARIUS IONESCU (Alioşa) .Georgola Mihacla Luchian. Virtuoasa doamnă a Vioricăi Popescu ainuză p r i n graţiile d e felină d i n t r . a v o c a t f ă r ă c l i e n ţ i şi medicinist de nevoie. M i h a ela A r s e n c s c u . Ioscfina Stoia 9» E m i l Boroghină în „Omul dc zăpadă* de A . creionînd cu savoare por­ t r e t u l u n e i agasante m a m e c u fată de m ă ­ ritat. în cel m a i adecvat stil vodevilesc. î n d e o s e b i . Se r e m a r c ă . Această c a n d i d ă purtătoare a m e ­ s a j u l u i l i r i c d i n c o m e d i a r o t u n j i t ă c u atîta g r i j ă d ă p r i l e j u l t i n e r e i a c t r i ţ e să-şi a f i r m e d i s p o n i b i l i t ă ţ i d e i n g e n u ă . 1 lonuţ Niculescu 50 www.o parfu­ m a t ă e p o c ă s t i n s ă . interpretează Dan Werner. în surprinderea agreabilă a meşteşugului d c scenă însuşit cu precizie. Remus Mărgineanu găseşte. cu d e p l i n u l acord a l sălii.cimec. ARISTIDE TEICA (Tatăl Alionei) : LUCIA ŞTEFANESCU. actriţă c u alternanţe d u i o a s e . M I O A B A PAG l Ţ A (Secretara) . ocazia u n u i b u n exerciţiu comic. F A B I A J V G A V R I L U Ţ H J (Bor i s o v ) .ro . 0 p u ş l a m a s i m p a t i c ă . comedia l u i A . Arsenescu. blazat şi f ă r ă c o n t r o l a n a l i t i c a l s e n t i m e n t e l o r . I n e l e m e n t u l ei delectabil. recreativă. Data premierei : 9 m a i 1976. î n s e r i o z i t a t e a bufă a soţului cu t a b i e t u r i . încurcăturile mişcă o lume a gratuităţilor m o n d e n e şi a p r e ţ i o z i t ă ţ i l o r a g r e a b i l e . E l e g a n t .

c u influenţele exercitate de cei d i n j u r a s u p r a fiecăruia d i n t r e e i — d e la i n s i n u a r e a discretă. c e e a ce a c o n f e r i t s p e c t a c o l u l u i a v a n t a j e l e şi d e z a v a n t a j e l e p r e ­ vizibile. d a r ncintegrat. o r g a n i z a r e a b u g e t u l u i fa­ m i l i e i . justificată. i n s u f i c i e n t ordonai. semnează Vera Varzop o v şi R a d u P a n a m a r e n c o . replici. M i h a i Lungcanu (dc fapt. de p a r t i c i p a r e . Prezenţa perma­ n e n t ă în scenă a t u t u r o r p e r s o n a j e l o r — s u ­ gerare a prezenţei societăţii în v i a ţ a eroi­ lor — esle justificată. adesea. f u n c ţ i o n a l ă . m a i ales. realizează A r i s t i d e Teică. î n t r e a c ă t . Notăm contribuţia E u g e n i e i Caza. Manucla Marinescu. www. şi-n a s u m a t r ă s p u n d e r e a d c a p u n e î n s c e n ă a c e s t t e x t d e s p r e t i n e r i . DIOSZEGHY IVAN. este interpretată c o r e c t . Este u n moment d i f i c i l . Un foarte tînăr regizor. d a r care pot genera d r a m e . d a r r ă m î n î n d la n i v e l u l de prezenţe scenice. de m o m e n t e e x a c t i n t u i t e . ca m i j l o a c e d e e x p r e s i e . p e c a r e d r a m a t u r g u l îl a b o r d e a z ă c u toată s e r i o z i t a t e a . p r e z e n t a t ă m a i d e m u l t .D e m a i 111111ţ• a n i . s c u t e c e . S Z U G Y I C Z K Y 1STV A N (Trecători). R o l u r i . a l u n e i c o m e d i i . de „punere de a c o r d " între cei d o i eroi. MEIIES KATI (Infirmiera) . n u există con­ strucţii finisate. S Z A B O E V A (Holga) . Cristina Constantiniu TEATRUL DE NORD DIN SATU MARE — secţia maghiara DUPĂ CĂDERE de Aithur Miller D a l a p r e m i e r e i : 2G d e c e m b r i e 1 9 7 5 . B E N C Z E D I S A N D O R (LOM) . la dezbaterea pe care o p r o p u n e t e x t u l .în n o t a " s p e c t a c o l u l u i : r o l u r i b i n e p o r n i t e . nu duce nicăieri. e x a m e n u l de diplomă). b i n e i n t e r p r e t a t e . ELEKES EMMA (Maggie) . n e s e m n i f i c a t i v e la o p r i v i r e gră­ bită. MEZEI MĂRIA (Elsic) . L u c r a r e a l u i H o ş c i n este c o n s t r u i t ă în j u r u l acelui m o m e n t d i n viaţa u n o r t i n e r i cind d r a g o s t e a n u se m a i t r a d u c e d o a r p r i n f l o r i şi j u r ă m i n t e s u b c l a r d e l u n ă . p e n t r u că n u e s t e d e z v o l t a t ă p e p a r c u r s . b r u t a l . ACS TIBOB. DENGYEL IVAN (Mickev) . şi p î n ă la a m e s t e c u l d i r e c t . d a r c u o notă de stridenţă. a b u n d e n ţ a dc uşi — care a d e v e n i t . şi î n s c e n ă . deşi p e t o n u l a g r e a b i l . NAGY IZA. p e n t r u discreţia portretului scenic creat. există un neîncetat du-te-vino de personaje. ZNOR O V S Z K Y I L D I K O (Carrie) . T e a t r u l M u n i c i p a l «lin Ploieşti înscrie i n t r e preocupările sale s t a t o r ­ n i c e — m e r i t o r i e c o o r d o n a t ă a p o l i t i c i i sale repertoriale — reprezentarea u n o r texte d i n d r a m a t u r g i a o r i g i n a l ă Bau u n i v e r s a l ă . NYIBEDI PIBOSKA (Mama) . un aproape-regizor. de ingroşare. Tineri căsătoriţi mărturiseşte interesul pe care Roşcin n u î n c e t e a z ă să-1 a c o r d e v i e ţ i i tineretului . BARTIS 1LDIK0 (Felice) . obiecte.ro 51 . cu acest spectacol. poartă semnătura scriitorului şi ziaristului s o v i e t i c M i h a i l H o ş c i n . a l t e o r i se p i e r d î n a i n t e d c a f i e n u n ţ a t e . S i l v i a Năstasc. Valentin şi de teatru Valentina. c o n d u s e şi s t ă p i n i t e d e a d o r i . Sceno­ grafia : GOBGENYI GABRIELA.. ca p r o z a t o r . pe de altă parte. T O M P A ATTILA (Harlcy) . KISFALUSSY BALINT (Dan) . M i ­ o a r a P a g î ţ a şi C o r n e l C i u p c r c e s c u . labian Cuvriluţiu. M a i p r e c i s e . M a t e ­ rialul esle. de asemenea. d o a r ca p u n c t de p o r ­ n i r e . i n acest caz. M o n t a r e a are prospeţime. m i i d e a m ă n u n t e „ncesenţialo'". u n r o l f o a r t e b u n . î n s i n e . Distribuţia : C S I K Y A N D R A S (Qucntin) . KOCSIS ANTAL.cimec. Interpreţii e r o i l o r p r i n c i p a l i — M a r i u s Ion e s c u şi E m i l i a D o b r i n — sînt î n t r u totul . însă. relaţiile acestora c u societatea. un aer de sinceritate. sînt perso­ n a j e l e c r e a t e d e N o r a P o p e s c u şi V i c t o r I l i e s c u . m a r o t a scenografi­ l o r noştri — f i i n d . m a i ales. u n ton subiectiv chiar. Piesa este c o n ­ struită pe d o u ă direcţii c o n f l i e t u a l e : pc de 0 p a r t e . ideile p i e s e i ţ î ş n e s c u n e o r i eu l i m p e z i m e . s p e c t a c o l u r m ă r i t r e c e n t pe s c e n a p l o i c ş l e n n ă . d e c i . „ S o c i e t a t e a " c a r e n ă v ă l e ş t e î n v i a ţ a e r o i l o r . crătiţi. c u n o s c u t . şi p u b l i ­ c u l u i românesc). d a r c a r e e s t e şi a u t o r a p a t r u p i e s e ( u n a d i n t r e a c e s t e a . c a r e îşi d ă . de la c u v î n t u l a r u n c a t „ d o a r a ş a " . în u l t i m a v r e m e . evoluţii ale personajelor. autorul ne p r o p u n e u n dialog despre m i c i l e p r o b l e m e legate de existenta c o t i d i a n ă . pot d e f o r m a destine. c i î n c e p e să însemne. Regia : K O V A C S PERENC. d a r r ă m î n e o i d e e n e f i n a l i z a t ă . directă şi b ă t ă i o a s ă . SOOS A N G E L A (Louise) . î n con­ t e x t u l s p e c t a c o l u l u i . pentru fineţea. sacoşe. e f o r t u l tle l i m p e z i r e . Tineri căsătoriţi caută cameră.t a n d r u . p r o c u r a r e a u n e i l o c u i n ţ e . care ar putea f i eliminată. de Lucia Şlefănescu. e v e n t u a l . d i n c o n t u r u r i m a i f e r m trasate. iro¬ n i c . NADAI IST V A N (Tatăl) . D e c o r u l r e a l i z a t de tînăra scenografă A n c a H o r e a rezolvă în m o d i n s p i r a t ideea u n e i existenţe aflate în permanenţă în atenţia celor d i n j u r . c h i a r dacă n u a p a r ­ ţine t e x t u l u i . devenite probleme vitale. i n p r e ­ m i e r ă p c ţ a r ă . d a r n u î n d e a j u n s de reliefat. soluţii regizorale. fiind vorba d e s p r e u n s t u d e n t i n u l t i m u l a n .

Mira losif CARNET I. După cădere. d a r . şi n m r e ­ g r e t a t s i m p l i f i c a r e a operată în s p e c t a c o l . E x c e l e n t i n : l e r p r e t a l l u i Q u e n t i n . dureroasă. Aceasta este şi i m a g i n c a . compoziţie f i n ă .A. u n s i n c r o n i z a t d u b l u r e c i t a l .. Scenografia : A N C A C R I S T E S C U . pe care se sprijină j o c i d l u i C s i k y A n d r a s . d i n păcate. clasa p r o f . C s i k y desfăşoară un joc concentrat. în c i u d a f a p t u l u i că t o x t i d a fost r o s t i t în î n ­ t r e g i m e . e x e c u t a t cu atenţie şi p r o f e s i o n a l i s m .cimec. c o m p l i c i t a t e a cu c r i m a ' " . iar actorilor. IL Popescu D a l a p r e m i e r e i : 5 a p r i l i e 1070. asistent C Ă T Ă L I N A B l Z O I A N U . C R I S T I N A RADU (Ioana) . E L E N A PATRAŞCANU-VEAKIS. Distribuţia : DRĂCOS PfSLARU MĂRIA DOGARI'. do f a p t . ca şi altă d a t ă . neaccentuată. într-un d e ­ c u p a j n e u t r u . b i n e întîmpinat dc s p e c t a t o r i . d o a r a t t t . m a i bogată în s e n s u r i . într-o lectură r e g i z o ­ rală a p r o a p e a l b ă . SORIN M E D E L E N I (Marru) .C. verificată în alîtea m o n t ă r i de succes. a d m i r a b i l a actriţă Elekes E m m a . I maginea-cheie n piesei este t u r n u l u n u i l a ­ găr dc c o n c e n t r a r e nazist. Clasa p r o f . TUDOR E L I T L I M O N (Tatăl l u i I o n ) : I O N CRISTIAN ŞTEFANESCU (Cristescu). piesa l u i A r t l i u r M i i l o r . d a r v i a b i l ă legătură cu e v e n i m e n ­ tele do peste ocean. i n t e l i g e n t şi l u c i d . d r a m ă cu v ă d i t e r ă d ă c i n i i b s e n i e n e . de t e a t r a l i t a l e . posibilitatea ipostazierii datelor lor personale. operează cu e l e m e n t e a n e c d o t i c e . neîndoios. Ilustraţia m u z i c a l ă : E U G E N CHISTEA.p i v o t a s p e c t a c o l u l u i (în c i u d a s c e n o g r a f i e i n e i n s p i ­ r a t e şi l i p s i t e de e x p r e s i v i t a t e ) . cu povestea u n e i i u b i r i ucise şi cu m u l t i p l e l e r a e u r s i u r i p s i h o l o g i c e ale e r o u l u i . S p e c t a c o l u l . oferă p i e s e i . şi strălucind în pârlea a d o u a . c î n d învelişurile c o l o r a t e sînt date la o p a r t e . ca se deschide spre u n m ă n u n c h i do t e m e şi de m o t i v e d r a m a t i c e de largă c i r c u ­ laţie în t e a t r u l e u r o p e a n p o s t b e l i c : c u l p a b i ­ l i t a t e a în faţa g e n o c i d u l u i . t e a t r u de i d e i . Elckes E m m a (Maggie) şi C s i k y A n d r a s (Quentin) i n „După cădere" dc A r l h u r M i l l e r ACEŞTI ÎNGERI TRIŞTI de D. studentă i n a n u l I V a l I n s t i t u t u l u i de a r t e p l a s t i c e „Nicolae G r i g o r e s c u " . însă. f n p r i m . Regia: M I H A I MANOLESCU. c încărcată p r o b l e m a t i c . c o n v e r t i n d mono­ l o g u l d r a m a t i c i n t r . într-o c o n f r u n t a r e cu sine. de prihănirea omului. piesa După cădere este o operă sortită p a r a ­ d o x u r i l o r : lipsită. SILVIA (Ion) . R e p r e z e n ­ taţia d e v i n e . ce-şi proiectează o s t r a n i e . V A L E R 1 U MOISESCU. H u n a sa parteneră este. Piesa l u i M i l l e r oslo. fără tăieturi. 52 www. n e p u t i n ţ a u n u i o m i r e s p o n ­ s a b i l faţă de p r o p r i a sa . conştient dc căderea. Dealtfel.o suită de î u t î m p l ă r i ră­ văşite de f u r t u n a contestaţiei p o l i t i c e .cădere*'. a p a r e n t . P A N Ţ I R U (Silvia) . ţesînd o străvezie t r a m ă ficţională pe c a n a v a u a u n o r fapte şi pe e x i ­ stenţa u n o r p e r s o n a j e reale şi de n o t o r i e t a t e : piesă-eonfesiune. cu p r o f u n z i m e d r a m a t i c ă şi forţă tragică. şansele — şi neşansele — s c r i ­ iturii dramaturgiec.T. stu­ dent în a n u l I V . n u a cons l i l u i t o întreprindere d i n cale afară de grea. E U G E N C R I S T E A (Petru) . dens.ro . al e r o u l u i m i l l e r i a n sfişiat într-o aspră d e z b a t e r e cu sine însuşi şi i n polemică cu l u m e a atroce în care tră­ ieşte. criza de conştiinţă a u n u i i n t e l e c t u a l d i n A m e r i c a a n i l o r G0. într-un univers bîntuit dc o r o r i sociale şi do coşmaruri i n d i v i d u a l e . j u c î n d „ c o m p u s " în p a r t e a î n t î i .p l a n . cu s t r u c t u r a u n u i proces în­ c h i s . m i n u ţ i o s ela­ borată. .Pentru echipa maghiară d i n Satu Marc. p e n ­ t r u a no d e z v ă l u i . .

biţi. în împărţit două interpreţilor sinceritate d e g e n e r a ţ i e . lipsa parte vedere". dialogu­ dea­ dc prove­ Aceşti arbo­ muzivorbesc ilustraţia In sta­ „po­ un Ia o duminică de tir.Chcrbourg. trişti. între Exact. efect ex­ de a cu episoadelor poale. ţine rilc în par scris In s c e n ă şi r e v i n aceste p a g i n i ) . pentru c u p r i n www.n e de care a a acoperit seriozitatea tate. acestui dese­ o pre­ fost ca­ co­ dificilă regizorală frumos. loc). cum şi pivot cu „psihologice". p e r s o n a j e sînt dincolo larg şi de mai a i n t r a într-un despuiate flux situaţia „dată". . arc sc Nici asistă cu bun o două la în şi ce cu ar a fi această d e t o n şi d c j o c . rează „în nonşalanţa. ultima experienţă i n l u c r u l cu actorii. deşi. acte. viziunea registru antre­ schimbat. spectacolul cînd ni se suferinţele..cimec.. întreaga reprezentaţie. faptul tonul întîmplăla iu­ discuţii între divers. o colegi. din­ Biografii eroilor . se joacă de Şi. treacăt" (excelentă.la plicaţie nament montării cu pur final Măria Dogaru (Silvia) nează nouă tinde rusel dc versiuni dc scenice. p r o n o s t i c u r i l e la început de d r u m sint hazardate (notam şi c u a l t p r i l e j că examenul de d i p l o m ă la r e g i e este s u p u s c i r c u m s t a n ţ e l o r şi f l u c t u a ţ i i l o r u n u i s u m m u m d e f a c t o r i ) . care a . pentru caracterizează acest l u c r u piesei. o l u ­ c r a r e scenică din categoria acelor montări care. vieţii. a imens ţipător şi al Scenografia. impunînd secvenţe. o intersectarea Un repercusiunilor atmosferă la compune subtext. limpede lectură. tot ce natural se imperceptibilă dintr-0 mai organică mult se pluteşte patetic. epuizindu-şi. personaj intrările uşurinţă dramatic. un scenice precise.. joc. scenic scurt. sinceritatea Inexplicabil suflul într-un trăirii (sau. tinereţii unor specială. posi­ în în lorate.Casandra". replicile. e l i m p e d e că unor actori tineri.. e s t e şi persiflare fugă tinerei de provincie. de n u a n ţ e . prelinzîndu-le acte) îşi s p u n e c u v i n t u l . d a r Aceşti î n g e r i trişti reprezintă o evidentă reuşită profesională. mult dintre trec mai despre tineri. bilităţile această culori reprezentare. zîndu-şi.. dramele. încărcătură şi simplu. din tensio­ fapte abrupte replici. in surprind se face nou­ primă un prin regi­ sce­ adine scenă general. biografii. O de pe tînăr regizorale. d i n c o l o de n a i v i ­ t ă ţ i şi d e m o m e n t e n e r e u ş i t e . ideea replicilor dealtfel... . f r a p i n d p r i n t r . trecut nată. toţi anunţă bîlciului scena. persiflare generaţii. din părăseşte realizate contrastează. î n această c a ţ i i d e metteur p r o f e s i u n e . p r i n ţesătura de relaţii p r o p r i e u n e i a u t e n t i c e v o ­ cu scene. încărcate. Fireşte. calizalc. primele unitate bileşte vestea".ro zător Mira losif . tipologia muncii sar­ obţişi (şi puşlească ultimă m o n t a r e de . de nică al Relaţiile teatralitate. rosteşte. ingenios m u z i c a l ă are o reală funcţie d r a m a t i c ă ) . Situaţiile sensuri spectacol dezvăluie. p r i n constatare : ncord nebănuite. v o r b i n d intermediul zor. „moşi". în şedinţă. lui : o supra nind a amoroase. s u s p e n s d r a m a t i c sc m e n ­ suprafaţă. p r i n acel personal m a r c a j de accente. în şi înţelegerea ciuda admi­ ei. 0 început. ca î n cu gravi decît autoironizează. la continuu banale : o baraca tatonări rude. nu atmosfera ieşirile convenţie vesel. ironie distribuţie. investit ce s c a l d ă în piesei. rezolvată : u n naive şi şi al înlîmplărilor aceeaşi aşezărilor. destul se ş t i e . cini nînd. Per­ textul este (despre tehnica aducind. cotidiene. m o n t a t î n schimbări desene vagă de nenumărate inspirat cu central. r ă m î n în m e ­ m o r i e . prin simţit (textul.u n t o n i n e d i t . în ciuda sc dc „compoziţii" nelucrat. grandilocvent. ni se la parcă. caractere. . d i n c o l o de n e i m p l i n i r i .. certuri între normal. lipsa dc studenţilor-actori). ascunpudoare. r u l a t " i n s u m e d e n i e decît cel î n c ă p u t între secvenţele acestei rabile piese d i n „tinereţea" care autorului sonajele v i n în scriiturii s-a m a i colo de esenţial apăsate.Iată m i e x p r e s i v e x a m e n de regie. 0 proaspete. nedumerindu-ne. primele adevăr. bine chibzuită c o n v i n g i n d u . Bine­ c u n o s c u t a piesă. proprie „îngeri". şi de într-un efecte totuşi.

ro . himeră nutrită de i d e i l e l u i — superbe. ceea ce face ca trăirile e i să f i e p u t e r n i c e . a c t o r i i . t i n d e s p r e p e r f e c ­ ţiune . 54 www. P i n ă şi î n n e v o i a A l t e i de a î n s e m n a c e v a .. p c drumul spinos a l umanizării. p e care a i z b u t i t să le-o d e s c o p e r e . d a r r u p t e de viaţa adevărată. S î n l l a f e l de orgolioşi şi de m î n d r i . l i l h d r u b r i c i i « v i i t o r u l r o l . p o a t e . T o t u ş i . t a l e n t de specială v i b r a ­ ţie şi n e b ă n u i t t u m u l i . d i s t i n c t i v ă . o t r a n s f o r m ă î n î n d o i a l ă . i-am găsit a s e m ă n ă r i cu P i e t r o G r a l l a . c e l î n d r ă g o s t i t de h i m e r a p e r f e c ţ i u n i i . despre fascinantul univers a l l u i C a m i l Petrcscu. este o a s e m ă n a r e c u G r a l l a . O A l t a care. A ş a d a r . T e o l i l V i l e u şi D a n Aciobăniţei ( P i e t r o G r a l l a ) .a r plăcea să v o r b e s c a b i a d u p ă p r e m i e r ă . î m p r e u n ă c u A d r i a n L u p u . şi ea. i n care d o r i m să p ă ş i m . i-a c o n f e r i t f o a r t e t i n e r e i actriţe o „ p o r n i r e " prestigioasă. d e p l i n i de v i a ţ ă . 0 A l t a c a r e .locul de-a va­ canta de M i h a i l S e b a s t i a n . eu p e r s o n a j e b o g a t e . în c i u d a n u a n ­ ţei m a l i ţ i o a s e a n u m e l u i e i .. A d e l a ( d r a m a ­ tizare d u p ă r o m a n u l l u i Garabet Ibrăileanu) .cimec. a m î n d o i . „Mărturisesc că d e s p r e A l t a m i . încă o d a t ă . M a r g a r e t a (Gaiţele de A l . Kiriţescu) .. E l e n a Cuza (Povestea Unirii de T u d o r Ş o i m a r u ) . f i e c a r e . şi să încerc să c o m u n i c c i t e v a idei. ase­ m ă n ă r i care o arată d r e p t v a r i a n t a femi­ n i n ă a l u i G r a l l a . A l t a p r i n c e v a care o face să f i e . V i o l e t a Popescu (Alta) r e ­ p e t ă Act veneţian de C a m i l P e l r e s e u . oscilează neconte­ n i t între m i n c i u n ă şi a d e v ă r . p o a t e . d e o c a m d a t ă . principesa Burgunrfiei de YY. d e a se r i d i c a . n e ­ obişnuite. Ca şi m u l ţ i a l ţ i i d i n t r e c o l e g i i e i . A m î i i d o i sînt l a f e l de t u m u l t u o ş i .VIITORUL ROL VIOLETA POPESCU De cîte o r i a v e m p r i l e j u l să r e v e n i m a s u ­ pra biografiei artistice a v r e u n u i a d i n absol­ venţii v a l o r o a s e i „ p r o m o ţ i i ' 6 4 " . g e n e r o a s e . şi a l t e faţete a l e A l i c i " . Personajele piesei I u i C a m i l Petrcscu l i c c p r i n t r a n s f o r m ă r i a d i n e i . Bareş de I l o r i a LoD o a m n a E l e n a 'Petru v i n e s c u ) etc. M i r c e a F l o r i n şi F i n i i Belcin (Celino). î n c e p u i b u n . V i o l e t a P o p e s c u (elevă a p r o f e ­ s o a r e i B e a t e F r c d a n o v ) s-a c o n f r u n t a t de l a începui cu u n a d i n p a r t i t u r i l e care î n c u n u ­ n e a z ă . Şi m a i e ceva care explică m u l t d i n acest c o m p l i c a t p e r s o n a j : A l t a a f o s t actriţă. Pe p a r c u r s u l l u c r u l u i vor a p ă r e a . „ m i s t e r u l " său : C a s a n d r a {Troienele dc E u r i p i d e ) . avindu-şi. î n r o l u r i . care d e s t ă i n u i e . A c e s t e cîteva g î n d u r i p e n t r u o schiţă d e p e r s o n a j . C i n e este A l t a ? E u încerc să c o m p u n o A l t a a mea. o f e m i n i t a t e a p a r t e . R e p a r t i z a t ă l a T e a t r u l N a ţ i o n a l „Vasile A l e c s a n d r i " d i n Iaşi — că­ r u i a i-a r ă m a s . A n a (Despot\'odă de V a s i l e A l e c s a n d r i . cu f a r m e c u l şi c h e ­ m a r e a pe care n u m a i n o i . L i d a (Bietul meu Marat tle A r b u z o v ) : L i a (Iertarea de I o n Băicşu/ . ameţitoare. discutate cu regizorul A d r i a n L u p u . M e l i b c e a (Celestina de F e r n a n d o de R o j a s j . Pe scena t e a t r u l u i ieşean. n o t a p e r s o n a l ă . î n ce m ă s u r ă a f o s t hotăritoare p e n t r u f o r m a r e a l o r d i s t r i b u i r e a . credincioasă — a d e b u t a t cu r o l u l C o r i n c i d i n . V i o l e t a Popescu şi-a d e f i ­ nit minuţios personalitatea <lc scenă prin i n t e r m e d i u l u n o r r o l u r i p l i n e de d i f i c u l t ă ţ i . c l a t i n ă i d e e a d e a b s o l u t . . n e a b ă t u t . c u u n f e l de zgîrcenie.c h e i e d i n m a r e l e r e ­ p e r t o r i u u n i v e r s a l . de o b i c e i . cea m a i u m a n ă d i n t r e p e r s o n a j e l e p i e s e i . î n j u r u l cărora există o v a s t ă exegeză i n t e r p r e t a t i v ă . H e r m i o n a (Poveste dc iarnă de S h a k e s p e a r e ) . folosesc a p r o a p e aceleaşi c u v i n t e — n u m a i că a j u n g l a i u b i r e p e căi d i f e r i t e : G r a l l a p r i n r a ţ i u n e . c a r i e r a u n e i actriţe : r o l u l ei de „ p r o d u c ţ i e " a f o s t N i n a Z a r e c i n a i a d i n Pescăruşul de C e h o v . o altă faţetă a l u i . sub aparenţa unei f r a g i l e î n f ă ţ i ş ă r i . d a r t u m u l t u l p a s i u n i i e m a i p u t e r n i c decît o i d e e abstractă şi ea n u p o a l e f i decît o m . î n r e g i a lui Adrian L u p u . m ă d e t e r m i n ă să-mi trădez o b i ş n u i n ­ ţele. 0 A l t a căreia. a m î n d o i i u b e s c l a f e l . l e î n ţ e ­ l e g e m . reală. c o n s t a t ă m . şi-i î m ­ prumută atributul ei omenesc l u i Pietro ( • r a l i a . Actriţă de u n s t r a n i u p a l p i t a l s e n s i b i l i ­ t ă ţ i i . l v o n a (Ivona. G o m b r o v i e z ) . în u l t i m u l a n de s t u d i i .

e r a p u s să f a c ă o r d i n e . N u m e l e l u i este A d a m . î i d ă p l a s t i c ă . R. ci confruntînd personajele cu propria l o r i m a ­ gine. Pescuitor în apă tulbure. o r i b i l e ticăloşii. Ştefan lordache.. p u r i f i c a t parcă dc jocurile graluite . degeaba.Xottara" v a c u p r i n d e . O r d i n e a J u d e l u i A d a m e r a . Ştefan l o r d a c h e e şi u n b i n e c u n o s c u t a c t o r d e f i l m : e l s-a l a n s a t m o d e l î n d u n p e r ­ sonaj d i f i c i l . domnule Wilde. u n t i t l u c l a s i c : Ulciorul sfărîmat dc K l e i s t .. Hamlet. p î n ă şi p e r u c a .u n f e l d c v î r l e j — d r a m a t u r g i şi r e g i z o r i şi-l d i s p u t ă . fără. dobîndeşte t o t m a i m u l t ă stăpînire de sine. e l e se definesc astfel. d e o ­ potrivă. d u p ă c u m se v e d e . însă — fiindcă pînă la u r m ă v o r ieşi l a i v e a l ă b ă n u i t e s a u n e b ă n u i t e i p o c r i z i i . de E u g e n M i r e a . Un film cu o fală fermecă­ toare. d r e p t de apel. D e l a u n r o l la a l t u l .. „ R o l u l pe care îl v o i i n t e r p r e t a în Ulciorul sfărîmat a l l u i K l e i s t este c e l a l u n u i j u d e ­ cător de ţară. Bună seara. Ş t e f a n l o r d a c h e a ieşit î n t ă r i t . laşităţi. autentică vedetă de m u s i c a l . p u s faţă în faţă c u m a r i l e între­ bări ale t i m p u l u i . Afişul de p r e m i e r e d i n t o a m n ă a l Tea­ t r u l u i „. c u r o l u l A r t u r o U i d i n p i e s a l u i U r e c h i . Ş i . căci ială -1. E m i l Hossu. după f o a r t e s c u r t t i m p . şi p e r u c a joacă u n r o l . p e n t r u că î n p i e s ă a p a r e şi E v a . erou caracteristic p e n t r u o întreagă generaţie — Andrei Sabin d i n Străinul. A d a m v a p i e r d e t o t u l .ale talentului cheltuit dintr-un pre aplin. î n p i e s ă . t e m p e r a m e n t dezlănţuit. Lady X.ro Măria Marin . " VIITORUL ROL Ş T E F A N IORDACHE > P e r s o n a l i t a t e a l u i Ş t e f a n l o r d a c h e s-a m a ­ n i f e s t a t e u o forţă a r t i s t i c ă i e ş i t ă d i n c o m u n încă dc la d e b u t . î n Cele două orfeline. m a ­ turizat. T e a t r u l l a t e l e v i z i u n e î i d a t o r e a z ă şi e l cîteva p e r s o n a j e m e m o r a b i l e : D o n J u a u d e M o l i e r e . o c o m p o z i ţ i e . u n p r e m i u d e i n t e r ­ p r e t a r e l a cel de-al X l V . In­ transigenţa etică a Iui Kleist e valabilă şi a z i . zestrea de d a ­ r u r i a u n u i a c t o r î i î n g ă d u i e să f i e . c h i n u i t de p r o b l e m e . Repartizat la Teatrul Dra­ matic d i n Constanta (unde joacă un rol •din categoria celor cu „priză" la public — V e d e t a b l o n d ă d i n N-avem centru îna­ intaş de Nicuţă Tănase). Proprietarii. Regele I o a n dc Shakespeare. v a f i d e m a s c a t c a f ă p t a ş .cimec.l e a F e s t i v a l a l f i l m u ­ l u i d e l a K a r l o v y . r o l u r i l e sosesc. N u m e p r e d e s t i n a t . 0 să î n c e r c să-1 f a c f o a r t e adevărat. Calea Victoriei. al unor întîmplări sau acţiuni dramatice. de adolescent r e b e l . Popescu) etc. structură morală şi c o n ş t i i n ţ ă . după Dostoicvski) şi u n fre­ n e t i c R i c ă V e n t u r i a n o ( 0 noapte furtunoasă d e Caragiale). interese meschine. D i n e a .i rezistă. Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită. i a r cel care. Rodica Sanda Ţuţuianu. în 1963. U n m o m e n t esenţial în c a r i e r a l u i a fost confruntarea cu „prinţul teatrului". u n f e l d e s t ă p î n a b s o l u t î n p o r ţ i u n e a l u i de ţară. p a s i o n a t de e f o r t . de f a p t . p r i n a t i t u d i n i l e şi p r i n c i p i i l e l o r d c v i a ţ ă . î n t r . Judele A d a m c r i d i c o l î n î n c e r c a r e a sa d e a s a l v a n i ş t e aparenţe false. d u p ă cartea l u i Titus P o p o v i c i ( r o l c a r e i-a a d u s . P i o t r (Micii burghezi de G o r k i ) . d i v e r s e . P e t r u R a r e ş ( s e r i a l u l Muşalinii). Măria Dogaru. î n Tigrul de Schisgall . A ş a d a r . urmează o disciplină intelectuală riguroasă. m a i ales că J u d e l e Adam este c h e l . îl regăsim. Descriind l u m e a care populează piesa. Mir o n D n v i d (Piticul din grădina dc vară de D . p r i n t r e a l t e l e . A u u r m a t : Gaudeamus igitur. K l e i s t o face nu prin i n t e r m e d i u l u n o r fapte certe. matrapazlâcuri. d a r bariera „ d e g e n " n u . în regia l u i D a n M i c u . C C a r a g i a l e " . cînd absolvea I n s t i t u t u l d e A r t ă T e a t r a l ă şi C i n e m a t o g r a ­ fică „ I . zbătîndu-se î n m i j l o c u l celor c a r e se a g i t ă î n j u r u l u l c i o r u l u i s f ă r î m a t . c h i a r dacă vorbeşte î n v e r s u r i — ceea ce e m a i d i f i c i l . pe d r e p t c u v î n t : r a r e o r i .. Victor Ş t r e n g a r u şi a l ţ i i . I n distribuţie.F o a r t e c o n c e n t r a t . a c t o r u l gindeşte alături de a u t o r şi de regizorui s p e c t a c o l u l u i . î n 1 9 6 4 . G i l d a Marincseu. F a n t e z i a şi v i t a l i t a t e a l u i e x p l o d e a z ă . d ă r e p l i c i i g l a s şi o p u n e î n c a d r u . D i n c a u z a E v e i . m u l t e . www. o o r d i n e r e a şi s t r î m b ă . a p o i . pe scena T e a t r u l u i „Nott a r a " .V a r y ) . l i t e r a l m e n t e . Brînc o v e a n u d e I o r g a . înscenarea a d o u ă piese de Ghcldcrode (Escurial şi Cristofor Columb) •dezvăluie o a c u t ă percepţie a t r a g i c u l u i . o c o l o r e a z ă şi o i n t e ­ grează în a n s a m b l u l mişcării. u n tulburător Raskolnikov (Crimă şi pedeapsă.

versiunea semna­ tă. obiectiv pe care l-a susţinui chiar unul dintre principalii organizatori. pe care şi-l cultivă atît la teatru cît şi prin lecturi. fireşte că re­ ţine atenţia Simpozionul central. Matca de Marin Sorescu. fusese o promi­ siune . Aducînd. secţia română. de loau Eremia. Şi. O nouă tradiţie ca aceea constituită la Satu Mare bucură. secţia maghiară. la piesa l ' n fluture pe lampă de Paul Everac. doc. au stirnit inte­ resul publicului Viaţa unei f e m e i de Aurel Baranga. recitalul lui Boer Fercnc. a liricii autentice. spectacolul cu f>icsa lui Siito Andras Floriile unui g e a m b n ş . şi gin­ Săptămîna teatrului sătmărean A doua ediţie. Vicu Mindra) şi încheind cu expune­ rea prof. Şi. In fine. în acest an. întîlnirile dintre creatori. Din suita dc ini Uniri cu publicul. fo­ rum dire de sensibilitate românească. vor atrage contribuţia A. Nae Antonescu). Mihai Nadin). atit de receptivă la mani­ festări de acest fel. Actorul. in interpre­ tarea Teatrului Mic din Bucureşti. spectacole de presti­ giu ale unor teatre din cu­ prinsul ţării. încercările de sinteză. Teatrul istoric. In primul rînd. în cluburi sau în şcoli. vom consemna contribuţiile cu caracter is­ toric : T r a d i ţ i i teatrale mi­ litante la Satu M a r e (prof. începînd cu ipo­ teza de interpretare produsă de criticul Valentin Taşcu. esle. actor al secţiei maghiare a Teatrului de Nord de la Salu-Mare. „Spune adevărul!" Poezia — Actorul — Spec­ tatorii. Politicul şi s o c i a l u l în tea­ trul lui D. chiar teatrul-gazdă. prezentat de Tea­ trul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca. cu aceasta. cea din anul trecut. Iar spectatorii. Apoi. Spectacolele s au bucurai de o frumoasă audi­ enţă de public : la fel. la Timişoara. Cam aşa s-ar defini. temei Teatrul politic româ­ nesc — t e a t r u a l c e t ă ţ i i . in regia lui Gyorgy Harag.. pentru că le place. vizite la muzeu sau partici­ pare de cenaclu. Teatrul politic şi teatrul poetic (conf. făcînd tealruhiigazdă nu numai serviciu! continuării educaţiei publi­ cului său. o¬ bligaţii din ce in ce mai mari. continuînd cu studiile dedi­ cate relaţiei dintre Teatru şi a d e v ă r (dr. Atit. în regia lui_ Gyongyosi Gabor). dedicat. Microfeslivalul teatral ambi­ ţionează oaspeţii. dr. de colocvii şi mese rotunde. Din suita de spectacole pro­ gramate în acest an merită amintite cele două premiere: Balconul de D.NOTE utcân) de Kocsis Ist van (Teatrul dc Nord din Satu Mare. ca par­ te integrantă a Săptămînii teatrale. N. de la cauze la efecte. acestea mareînd. M. lărgesc zona de con­ tact şi cunoaştere reciprocă. multe din perimetrul dramaturgiei originale. această mani­ festare instituie un nivel de exigenţă. ci obligindu-l să se alinieze acestui nivel. dr. Simpozionul. în regia lui Alexandru Colpacci) şi Ex­ poziţie p e stradă (Târlat az Probabil că ediţiile viitoa­ re îşi vor asuma cerinţa profilării acestei săplămini. pentru că au talent de spectatori. Discuţiile cu pu­ blicul dau relaţiei teatruspectatori o acuitate in plus. chiar transcrise pe 56 www. fireşte. prof. sînt argu­ mentul unui recital excepţio­ nal. şi. Alexandru Zotta) şi Regia tinără românească şi tea­ trul politic (criticul Slelian Vasilescu). cxplicitată. Noile tra­ diţii ale teatrului politie românesc (cercetător Eugen Onu). De asemeni. Vasile Săvineseu. reprezintă un prilej de dezbatere aplicată. Pentru că prezenţa poeziei. care aduc premiere valoroase. Nu e deloc puţin. dedi­ cate problemelor teatrului ro­ mânesc contemporan. un fapt excep­ ţional. re­ citalurile. în jilus. Popescu. vreme de o săptămînă. Popescu (Teatrul de Stat din Oradea. Ion Zamfirescu. nu in ultimul rlnd. şi nu ca urmare a ispitelor unui bun organizator de spectacole. Dimensiuni politice ale t e a t r u l u i r o m a n e s c (prof.T. a treia a impus o tradiţie. pentru specta­ torii săi. R. pre­ zentată de Teatrul Naţional din Cluj-Napoca. Sigur. români şi ma­ ghiari. R. pildă dc seriozitate (pc suportul unei veritabile vocaţii) şi disci­ plină a profesiei. este deja un fapt excepţio­ nal — selecţia aparţine inter­ pretului. la rîndul său. in care contribuţiile cu caracter de principiu se împletesc strins cu analizele la obiect. Necesitatea complexă ce stă la baza acestei ma­ nifestări merită. de asemeni.cimec. cri­ tici şi tineri.ro .M. dar şi obligă. contribuţia ceUr două secţii ale Teatrului de Nord. oa­ meni veniţi să asculte Poe­ zia spusă de Actor pentru ut aşa simt e i nevoia.

Naum. accen­ tul dramatic impresionind cu atit mai mult cu cit este mai discret. atunci cind pregă­ tea recitalul. Naţiona­ lul craiovean şi-a avut se­ diul şi in această clădire a şcolii (mărturiile documenta­ re de excepţională importan­ ţă aflindu-se în muzeul tea­ cu alîta pri­ trului. al învămarele reformator tăminlului oltean. şi to­ tuşi unitar. imorlalizind entuziasmul popular din 1850. trupul viu şi. I. o clă­ dire. ei adincime dialectică. selecţia. Mânu Nedeianu. poemele. Lucian Albanezii ele. Dan. armonios al unei idei. în ma­ iestuoasa clădire a Moţiona­ lului a fost adus omagiul „şcolii centrale' prezentului de la 1826. prestigiul sce­ nei craiovene să se consoli­ deze tot pe bătrîriele seîn1 duri ale istoricului aşczămînt. Intuiţia ii per­ mite să ex()loateze expresivi­ tatea potenţială a nivelului sintactic. a propus co­ dul nou al interpretării sale. Aria lui este aceea a măsurii. apoi. Im­ presionează elanul imprimat fiecărui vers în parte şi rit­ mul. şi poemul-aforism — ne reamintim de V r e m u r i de Brecht. Tudor Gheorghc. Petre Gheorghiu. Bălccscu" din Craiova. foşti şi actuali elevi. evocarea acestor două personalităţi esle făcută in numele sutelor de cărturari care.NOTE birlic. el interpretează. Ion Pavleseu. iubitori de cultură. şcoala şi dască­ lii. care este. Al.ro 57 . scenele clasice ale is­ toriei noastre naţionale au fost evocate eu înălţarea pa­ triotică a fiilor adine iubi­ tori de ţară. vremelnic. Sasu. www. acţiunile lor. N. versurile Un Horvuth Imre sau Gdal Gabor nu sc put. Gheorghiu). se stabileşte parcă o relafie dramatică prin in­ terpretare. din 1042 pînă în 1073. prin rtvna unor iubitori de cultură. din semnele literaturii in cele ale teatrului.. Întrebării din vers el ii dă nu ampli­ tudine retorică. Boer Ferenc nu recită. Interpretul poale insă alcătui din ele. precum acel frumos P o e t u l şi P o e z i a al lui Horvâlh. E l a de­ codificat. ade­ vărul ei. se influenţează re­ ciproc şi trăiesc prin inter­ pretul lor. Boer Ferenc foloseşte mijloacele elemen­ tare ale actorului. ca apoi.cimec. Im­ petuos. ale lui Marin Sorcscn sau Szemler Ferenc. Impresionanta festi­ vitate cure. pur şi simplu. a doua şcoală ea vechime din Ţara Bomânească (după Colegiul „Sf. să exprime limpede conţinutul semantic. fiind. manifestat în faţa Şcolii centrale. Pe un scenariu de Al. cind Naţiona­ lul capătă. Deşi îşi succed unul altuia. condus cepere de C. de fapt. Impresionează alăturarea. Firescu. Olarian. Apoi.. dar şi grele de Biliard da Geo Dumitrescu —. Mihai Nadin O aniversare S-au împlinit 150 de ani de cind fiinţează una din cele mai vechi şi prestigioa­ se şcoli romoneşti — actua­ lul liceu „N. cum spu­ neam. Dem. ale lui Blaga sau Kdnyddi Sandor. Sava" din Bucureşti). a marcat eveni­ mentul a reunit cadre didac­ tice. au cinstit şi cinstesc. Becilal de atitu­ dine. în recital. Partenerul său este poetul însuşi. cortina se ridică iarăşi aici. adică a trasat un drum de acces spre acea inimă a poe­ ziei care esle ideea ei. C. în cele din urma. Teatrul Naţional se mută in noul edificiu. şi. prin. Tiberiu Iliescu. autorul celebrei pinzellorn U n i r i i la Craiova. De-a lungul vremii. în această traducere. De colegiul craiovean şi-au le­ gat numele loan Maiorescu. Al. ci a teatrului şi a poeziei In necesara lor sotidarilule. Din 1973. atit de variat. şi Theo­ dor Aman. care şi-a împletit strins des­ tinul cu cel al teatrului. recitalul sau. în regia lui Emil Boroghină. a¬ ceastă idee. Impresionează. de un veac şi jumăta­ te. imprimat în­ tregului. au adus astfel un prinos actoricesc şi în memoria unor înaintaşi. acesta intitulat Spune a d e v ă r u l ! rămîne o victorie nu numai a unui actor. între 1033—1035. poemele rămtn prezente. şi e i cîndva elevi ai colegiului — Al. ca şi din altele. actori şi elevi au dai glas sărbătoreştii emoţii. înţelegerea şi atitu­ dinea critică. Sim­ bolic. Fic-ne lotuşi permis să-l amintim şi pe prof. numită fierbin­ te : Spune a d e v ă r u l !. Intre poemul pa­ tetic. fost director al Na­ ţionalului şi azi distinsă pre­ zentă a culturii craiovene. alătura celor ale lui Bertolt Urechi sau Illyes Gyula. Sînt atestate spectacole pe scena Colegiului din 1850 pînă în 1852. modul precis al configurării contextelor.

Pentru că." 2 E simplu (de înţeles) : „banalizarea" vrea să spună că. Ideea că mîine vom alege acasă. Mai întii. critic. fie­ care posesor de televizor (şi sînt în lume cileva sute de milioane dintr-aceştia) va avea posibilitatea să-şi p u n ă filmul dorit concctindu-l la TV aşa cum îţi pui discu­ rile la pick-up. intre Scri­ soarea pierdută „clasică" a Naţionalului. azi ) E şi c a z u l . dar c h i a r aşa cum pasiona­ tul microsioanelor alege în­ tre zece „Sonate lunare". m. Roger Bous­ sinot întrezăreşte şi propune eliberarea filmului din cap­ canele gigantismului industri­ al şi aducerea imaginilor imprimate pe peliculă la a¬ celaşi numitor comun cu i¬ maginile din cuvinte. anticiparea unei realităţi.cimec. Cea dinţii are în vedere crearea filmului : prin democratiza­ rea aparatelor ) (de luat i¬ magini şi sunet)." de Hoger Boussinot e un pam­ flet — poate unul din cele mai vitale. poate înde păr lată. Privite prea a¬ desea condescendent — şi cind e cazul şi cind nu e — aceste echipe cuprind ger­ scris şi jucat menii teatrului de toate geniile şi talentele potenţiale. trăiască cinematograful '. filolog. producător TV. . aşa cum.banalizarea" creaţiei e un fenomen care sc dez­ voltă sub ochii noştri nu în­ totdeauna deschişi. (al. utilizarea decorurilor naturale şi a ac­ torilor non-„star"-uri (sau a vedetelor care acceptă regula jocului) : producerea filmu­ lui va fi la îndemina ori­ cărei mici echipe de oameni cu vocaţie (inclusiv cu aceea a sacrificiului). Pe dc altă parte. din fotoliu.) facă cu ochiul : ne mai întilnim noi.Şi teatrul ? Boussinot se ocupă doar în treacăt dc condiţia scenei. A doua dimensiune arc l în vedere modul dc recep­ t a r e a operei : prin răspiudirea magnctoscopului. „Utopic ? — se întreabă au­ torul ) . mi se parc a se înscrie in ordi­ nea plauzibilului.. Drumul cel mai scurt pen­ tru a ajunge la aceaslă eli­ berare trece printr-o banali­ zare. „banalizarea'' receptării. costînd nesfîrşit mai puţin decit su­ mele cu şase zerouri de as­ tăzi. sce­ narist. Scrisoarea lui Ciulei de la „Bulandra" şi alte cinci interpretări româ­ neşti sau străine. 58 www. dacă se poate spune aşa.. Şi.. . rinascentisl nervos care nu îmbrăţişează genuri­ le pentru a le mîngîia. cu indirectul şi ghilimelele — la adresa siste­ mului bancaro-comcrcial care guvernează arta filmului . Dar această clipire e su­ ficientă pentru a îndrepta privirile noastre in direcţia teatrului şi a întrezări — sub semnul unei posibil': viitorologii a spectacolului — clteva perspective întru .. la urma urmei.. note muzicale sau culori.ba­ nalizarea" (între ghilimele. poate nu. Nu. n u m a i între ghilimele) actu­ lui. is­ toric al cinematografiei. dramaturg.. Prin punerea lor la în­ demina tuturor şi a fiecă­ ruia. Mă gîndese la echipele — şi-n pri­ mul rînd la micile echipe de amatori. un Visconti cu cărţile lui Thomas Mann. romancier. datorită „banalizării" cinema­ tografiei (expresie cu ajuto­ rul căreia Boussinot vrea să semnifice intrarea filmului în rîndurile artelor dc libră­ r i e s a u d i s c o t e c ă ) .. regizor de filme. uneltele necesare producţiei cinemato­ grafice trebuie să devină asemenca stiloului şi topului de hîrtie pentru romancier. a mijloacelor dc produc­ ţie. Aceste citeva mii de echipe înseamnă. Cum ? Pe două dimensiuni ale ac­ ţiunii rogerboussinoticuc. în mă­ sura în care vor cunoaşte o viaţă autentică şi neconven­ ţională.. . dar inevitabilă. O banalizare originală . mulţumindu-se (acum e grăbit) să-i 2 *) a l e căror preţuri sînt a r t i f i c i a l u m f l a t e .Puncte de * suspensie.. adică înregistrarea marilor piese şi marilor spec­ tacole pentru magnetoscon ar ridica revoluţionar standar­ dul legăturii noastre cu tea­ trul lumii. ci pentru a le scutura şi frăminta violent. MIRODAN AL. • . voi alege din raftul vecin. mai mult decît un ţel. cîtcva mii de teatre noi. Să nu suridem.Cinematograful a murit.ro . brutale şi direc­ te pamflete culturale ale tim­ pului nostru obişnuit. gazetar. mai degrabă.

a u c o n t r i b u i t m u l ţ i oa­ m e n i d c t e a t r u . sub semnătura prestigioasă a Silvestru. anii care s-au scurs de la T e z e l e d i n i u l i e şi d e l a P l e n a r a d i n n o i e m ­ b r i e 1 9 7 1 . şi c ă t e a t r u l se m u l e a z ă după ea m u l t m a i decis decît a l t ă d a t ă . în evoluţia ei.cimec. şi n u î n u l t i m u l r î n d c r i ­ t i c i i . a l m i ş c ă r i i d e t e a t r u . T u r n e e l e c a r e s-au produs peste hotare au cuprins totdeauna piese r o m â n e ş t i contemporane. •situaţie c o n s i d e r a t ă astăzi normală şi l e g i ­ timă. r e z u l t a t e m e r i t o r i i în c î m p u l literaturii •şi a r t e i . c u r i s c u l •de a l e l ă s a g o a l e — a u l a n s a t . p r i n glasul secretarului general al p a r t i d u ­ l u i . l o r i n u l i n d . d a r m a i ales u l t i m i i . a ş t e p t ă r i şi m a i m a r i în direcţia a p r o p i e r i i t e a t r u l u i de m a ­ s e l e l a r g i c ă r o r a l e e d e s t i n a t şi d c e r o i i c u p r i n ş i î n r e a l i t a t e a societăţii n o a s t r e . L a această stare de l u c r u r i a u c o n t r i b u i t mulţi factori. poale. Se p o a t e s p u n e c ă d r a ­ m a t u r g i a n o a s t r ă a ieşit d i n s t a d i u l d e ce­ nuşăreasă. începînd c u cel de orientare partinică asigurat de documentele politice a m i n t i t e m a i sus. într-adevăr. stilu­ r i l e s-au d i v e r s i f i c a t . Dar articolul de sinteză privind dramaturgia. s-au produs d e b u t u r i v r e d n i c e de atenţie. p e b u n a d r e p t a t e . sau de furnizoare de pretexte. preopinentul meu în critica de teatru. Aproape l o a t e t e a t r e l e d i n ţ a r ă şi m a j o r i t a t e a t e a t r e ­ l o r bucureştene — cu excepţia acelora u n d e s p i r i t u l f e u d a l îşi m a i r e z e r v ă l o c u r i d i s p o ­ nibile pentru sine sau apropiaţi. Concepţiile şi criteriile d-sale. nealtcrată de c r i t e r i i exogene sau elitare. acei c r i t i c i p e n t r u care cauza t e a t r u l u i a r ă m a s i n d e c o m p o z a b i l ă î n f e l i i şi p a r c e l e . Numărul scriitorilor a crescut. d o m i n a t ă de c r i t e r i u l etic. ba unele d i n t r e ele căpătînd u n accent priori­ t a r faţă de succesul oricărei piese străine. cxpunîndu-Ie adesea c u m u l t succes a p r e c i e r i i i n t e r n a ţ i o ­ nale. palida mea implicare ca dramaturg) şi îmi exersez un de replică oprindu-mă la poziţia d-sale. Nu aceeaşi s i t u a ţ i e e r a î n a n i i P l e n a r e i . i m p l i c i t . mă implică abundent ca teoretician (probabil. apărut trecut al revistei „Teatrul". ecenTuT C o n g r e s a l educaţiei politice şi c u l t u r i i s o c i a l i s t e a c o n s f i n ţ i t .DISCUŢII • PAUL EVERAC C O N C E P Ţ I I ŞI DIRECŢII IN CRITICA D R A M A T I C Ă în numărul lui Valentin cnmpcnsind legitim drept u c. aservită u n e i înţe­ l e g e r i c î t m a i l a r g i şi m a i e x a c t e d e c ă t r e spectatori a proceselor reflectate în litera­ tură. altădată deziderat şi v i s . p i e s e c l i n p r o d u c ţ i a l a z i a R d r a m a t u r g i e i c o n t e m p o r a n e . şi ţine s-o aibă. m a i c o p i o s >dccît a l t ă d a t ă . sau de v ă d u v ă s ă r m a n ă păgubitoare pentru t e a t r e . specta­ î n r e p e r t o r i u l m u l t o r teatre ponderea c o l e l o r l a piesele romaneşti depăşeşte o 0 % . Dacă nu voi avea un conspect la fel de larg şi dc „complet" asupra întregii critici dramatice din ţara noastră. a u văzul inslalindu-se cu energie piese contemporane Tomâneşti în a u d i e n ţ a largă a p u b l i c u l u i . a n i l a c a r e se r e f e r ă c u dinaintea deosebire www.ro 59 . limi­ tarea mea va fi întrucîtva compensată de ponderea cu totul specială pe care o are. mă vor ajuta să disting direcţii şi înfăţişări mai generale în zona de care mă ocup şi în climatul efervescent al vieţii teatrale de la noi. rostul meu să mă ocup în mod deosebit de înfăţişarea şi evoluţia concepţiilor criticii noastre drama­ tice. devenite autoritare.

s-au a s o c i a t a c e s t u i m o d d e a vedea. Ca h e g e m o n a l u n e i o r i e n t ă r i c e r t e . p r i n o m i s i u n i v o i t e . C u a t î t m a i g r e u c. în inî)ia unui bun meşteşugar. s-a a j u n s l a u n o a r e c a r e e c h i l i b r u . „sincron". şi a n u m e . în n i c i o critică sau cronică. c u m se v a v e d e a ." sale adînci împinsă 60 www. unde astfel în sistem nu o se emisie-recepţie. n i c i chiar de siluirea realităţii. n-a a b o l i t v r e o d a t ă s e n s u l m o r a l sau p o l i t i c a l oricăruia dintre actele tea­ trale. toare. u n e o r i prer» uşor. în m o d n o r m a l el n u are replică. s u l i m a n u l estetic false. să p u i î n d i s c u ţ i e s a u să r e s p i n g i o o p i n i e critică. î n d r ă z n e a u " dc cei . s a g a c i t a t e a şi l i b e r t a t e a regizorală. p r i n citaţiuni ne­ obişnuite. î n aceste c o p i i . c o n t e x t u a l . seamă puţină. prin solicitudini de conjunctură. r u t i n i e r i " care respec­ t a u t e x t u l . d i n f o r m u l ă r i tatonante. m a i ales cind e şi e r u d i t . l'e v r e ­ mea aceea. „ r a c o r d i n d " totul Iu apetiturile sale şi. Şi astfel. t o t u ş i . inovaţia şi experimenlalismul au degenerat n u o d a t ă . d a r . e l a r c p a r t e a g r e a . tegorie bună bagă stanţa e de e compoziţia şi o să că scenică încereînd. d i s i m u l a t i n f o r m u l e „moder­ n i s t e " şi p r o d u c î n d î n g î n d i r e a şi p r a c t i c a d c t e a t r u u n e l e excrescenţe r i s c a t e .cimec. . au copiat fără ruşine. T o t pro­ pe v r e m e a aceea. b o r t e l i n d tiara p o n t i f u l u i . dar e de totul o supralicitarea excesivă adăuga pe de care ceva punerea pentru un ci că pentru speţă. dimpotrivă. p r i n clasamente pe care le edi­ fică şi l e r e p e t ă . alt pe care acest altă acolo categorie. cu scriam. transferă. d i n a c c e n t e l e şi p e d a l e l e d i s ­ tribuite de această critică spectacolelor. şi. Fecunde. in p l a n p u r eseistic : „Esteticul. A u t r e b u i t să t r e a c ă m a i m u l ţ i a n i p î n ă cînd u n i i o a m e n i de teatru ( d e c a l i t a t e a şi autoritatea directorului Teatrului Naţional) să s e m n a l e z e c ă î n l u m e e l i m i n a r e a t e x t u l u i ca b a z ă a s p e c t a c o l u l u i a a d u s perturbaţii şi că e l m e r i t ă . e u m . p r i n c î t c v a f r a z e . articulaţia de bază a spectacolului. d i n c o l o d e „ p r e t e x t u l " i d e a t i c ce 1-a d e c l a n ş a t . care p u n e a t o t u l în dependenţă de v i z i u n e a . . făcind ciudate legături. puţin s e m n i f i c a t i v e . cînd c îl devine uneori Cînd îi ca­ cu nu sub­ dominantă credinţă. c a şi u n actor) supus u n o r asemenea dictate. Dar. A m fost. Creştea d i n l u ă r i d e c u v î n t . factice. după cum poale desfiinţa t o t cc v r e a .m i a s c u n d î n g r i j o ­ r a r e a fată de a p a r i ţ i a u n u i f e n o m e n d e este­ tism agresiv. m u l t e dintre piesele româneşti d e m e r i t se t î r a u l a c o a d a u n o r f o a r t e a¬ plaudate producţii regizorale „de excepţie" pe t e x t e străine. t u r n e e l e plecînd c u ducţiile „de excepţie". i n t r a u pe uşa d i n dos a t e a t r e l o r c a p i e s e „ d e s e r v i c i u " şi e r a u c o n ­ curate pe piaţa proprie de d r a m o l e t e sau comedioare străine. de „sincroni­ z a r e " . creatorul. reperele parenţă. a l c e ­ lei de care v o r b e a m m a i sus. şi c a z u i ş t i d e p r o f e s i e le-au f o l o s i t în a ş a f e l î n c î t o r i c e să f i e p o s i b i l şi j u s t i f i ­ cat. a u d e s t r u c t u r a t a r t i ­ c u l a ţ i i r a ţ i o n a l e şi e m o t i v e . prin ea în că de valorifice substanţa.a m î n c u m e t a t şi r e z u l t a t u l e s t e o r e p r e s i u n e c r i t i c ă ce n u se s f i e ş l e d e n i c i un m i j l o c . ba chiar şi s c r i i t o r i . î n n i c i o l u a r e d e c u v î n t . d e multe o r i printr-o simplă ironie. N u c ca l a p i e s e l e d o teatru. în formele sale cele mai şocante. Criteriile c r i t i c e ce f u n c ţ i o n a u pe atunci Ia o p a r t e d i n c r i t i c a n o a s t r ă — parte dă­ tătoare de t o n p r i n obstinaţia cu care le repeta. I n cpoca estetismului dezlănţuit. N i c i n u e greu p e n t r u un critic care e x e r s e a z ă c o n d e i u l d c a n i d e z i l e sâ-1 f o l o ­ sească c u î n d e m î n a r e .» i d e o s i n c r a s i i l e sale.cartea mea „încotro merge teatrul româ­ n e s c ?". rcclamîndu-se de l a „ n o u " . se e x e r s e a z ă u ş o r . f i i n d . o modulaţii. Cezaris­ mul criticului de a u t o r i t a t e . d u p ă i d e e a c ă c i n e sc s c u z ă se a c u z ă . pînă la u r m ă . ea poate justifica orice vrea. M a i b i n e t a c e . mută păgubi­ adaugă avantaje bogată nu altă pe o tică. şi c a r e n u e r a d e c î t p i e s a de teatru. a u m i m a t s p a s m e şi c r a m p e f ă r ă fundamentare cauzală (aşa-zise „stări"). 1. c a r t e i n c a r e n u . î n clipa î n c a r e d o r e ş t e să d i a l o g h e z e . infinită. o teatral. adică aceea i n care cer­ tificatul identităţii noastre spirituale e m a i ostensibil. meritorie. o o a r e c a r e r e p a r a ţ i e . m a i a l e s . p r i n arguţia şi a c r i b i a c u c a r e le demonstra — asigurau mereu cîştig de cauză spectaculosului. E l f i ­ i n d făptuitorul. d i n v r e m e a î n c a r e m ă o p u n e a m o r i e n t ă r i i d . a u z v i r l i t u n d e p a r o d i c e i n zone îndeobşte g r a v e . ostracizînd alte c r i t e r i i .a m r e f e r i t m ă a r e î n vedere d e m a i m u l t ă v r e m e . D a r e r a şi m u l t ă ploconire în faţa m o d e l o r şi m o d e l e l o r u n e i a l t e s o c i e t ă ţ i . porţiune vede şi sensibilităţii. pagină nu o nou însăşi. Destui o a m e n i de teatru. f ă ţ i ­ şe s a u e u f e m i s t i c e . c a s c r i ­ i t o r .s a l c . n i m e n i . substanţa a de a¬ lipsită pură superficială creează bucurie sconta. E r a . p î n ă la un p u n c t onestă. o d o r i n ţ ă . p r i n scurte d i c t a t e . N u m a i că aceste p r i n ­ c i p i i a u f o s t m u l a t e şi a d a p t a t e d u p ă d o r i n ­ ţ ă . declarat. e m i n e n t u l c r i ­ tic Ia c a r e m . in recoltarea unor aplauze tot de excepţie omiteau adeseori piesa românească. sub concepţie a a u t o n o m i e i a c t u l u i z o d i e estetică. E v i d e n t . depnrtajînd pc regizorii care . ar creează substanţa este­ nou.ro . C i n e se î n c u m e t ă s-o f a c ă ? I a t ă . Judecata critică urc. în acei a n i . a u coborît l a f i ţ ă . Sau amînarc la posteritate. chiar d e c e i ce> prin absenţă din arena strălucesc astăzi t e a t r u l u i ţării n o a s t r e . p r i n t r e foarte p u ţ i n i i scriitori care au protestat decis împotriva u n u i c u r e n t c o p l e ş i t o r d e e s t e t i s m ce i n v a ­ dase m u l t e d i n producţiile t e a t r u l u i nostru. ci d o a r recurs la o p i n i a p u ­ blică sau la alte opinii c a r e să-i j u d e c e fapta. i n sine. el a fost profesai c o n t i n u u de toţi c o n d e i e r i i noşlri. ba chiar prin ameninţări. Este de m e d i t a t a s u p r a condiţiei pc care o a r e u n s c r i i t o r (ca şi u n r e g i z o r . u n d e t o t u l c m a i m u l t sau m a i p u ţ i n expus.

Urilannicus a l aceluiaşi A u r e l Manea. care.Naţional incompatibil cu sensul dramei shakespeareene. S. odată constituiţi istoriceşte. şi a l t e l e . p r i n „fervoare cerebrală". m i z e r a b i l . aşa cum e r a m i n u i t p c v r e m e a aceea. e m a i modern.). t o v . C u m era K e n t — bălrîn. m a i toată l u m e a „ u m b l a la cla­ s i c i " ş i . Cordelia e r a fiica b u n ă . i l l ă u d a m a i t a r e . A c e e a ş i d i s p u t ă l a Ilamlet şi l a Noaptea furtunoasă. M a n e a îi face c r i t i c u l u i b u c u r i a d e a r e a f i r m a „posibi­ litatea i n o v a t o a r e a u n u i t e a t r u a l stărilor de d e c o n ş t i i n ţ ă e m a n a t . desigur. Silvestru spune c ă s p e c t a c o l u l c u e i a r e o „normalilale mo­ dernă (s.) al acestei piese poetice. Ceva mai t î r z i u . altminteri meşteşu­ g i t ă . a r ă t â n d c ă î n e l f u n c ţ i o n e a z ă u n s c h e m a t i s m „ ă r e b o u r s " .n. re­ g i z o r e x t r e m d e i n v e n t i v . d u i o s . M a n e a tăiase cam trei sferturi d i n textul . înlrucît n u se m a i p o a t e c r e d e î n substanţa f i c ţ i u n i i l o r " . e l ştie m a i multe. a găsit-o „ o r e e v a l u a r e şi d e o p o t r i v ă eficace i n admirabilă. î n m o m e n t u l «Ic f n l ă (e v o r l m d e 1 9 6 8 / 6 9 — n. n u şi-a m a i r e c u n o s c u i . tovarăşul V . l a t ă şi o p i n i a c r i t i c u l u i : „ P o v e s t e a e r e ­ latată leal. d a r criticul garantează. p e c a r e \. care scot accente dc jubilaţie t o v a r ă ş u l u i V . mi-au vorbii c u s t u p o a r e d e „acel Rosmcrsholm în care c o n f l i c t u l c transgresat într-un p l a n n e b ă n u i t . î m i a m i n t e s c b i n e . care p l e d a pentru b u c u r i a de a trăi l i b e r " . altfel avizaţi. într-o a t ­ mosferă sufocantă de teatru negru. zof p r o f u n d al ideii de destin". m a i jos : „ I n t e a t r u l r o m â n e s c se f a c .) A p o i V . piesa.n. 1-a î n t o r s p e d o s şi 1-a f ă c u t p î r d a l n i c . „situîndu-se s u b r a ­ portul ideologici a r t i s t i c e în chiar gîntlirea •shaUcspeareană (s. v e n i t p e r s o n a l .. eu a m g ă s i t L e a r . n u e r a teribil dc îneîntat. . c h i a r dacă e l . I n «cei a n i . a c u m sc d a u î n s t a m b ă ea n i ş t e c h i vute.n. dealt­ f e l ) . î n p u r j o c estetie. î n s p e c t a c o l u l r e s p e c t i v . susţinînd o c o n ­ testaţie c u direcţie incertă. S.a m acuzat i o t pe m i n e d e neînţelegere. bineînţeles. i r a d i a z ă o parte <lin n o t o r i e t a t e a l o r a s u p r a celor cc-i i n t e r ­ pretează. cît de reverberaţiile e i în conştiinţa artistului" (s.ro 61 . G o n e r i l şi Regan a v e a u o m ă r e ţ i e a p e r f i ­ d i e i . S c r i ­ i t o r u l d i n m i n e g i n d e ş t e că S h a k e s p e a r e c altfel. S. (Trebuie să înţelegem că «lestitanizarea e r a şi e a î n î n s ă ş i gîndirea P i u ă aici e o dispută. liberă r e l e v a r e a s t r a t u l u i celui mai profund (s. î n t r e o a m e n i v i i şi f a n t o m a m e ­ reu p r e z e n t ă a s o ţ i e i p a s t o r u l u i . a fost p r i m i t c u răceală d e cei m a i m u l ţ i o a m e n i d e t e a t r u . î n acest specta­ col a l stărilor d e conştiinţă.n. c u c î t c i n e v a u m b l a m a i m u l t şi mai aprig. care." (s.cimec. făcîndu-i astfel puţin m a i notorii d e c î t e r a u (şi c i n e n u c a u t ă a s t ă z i notorie­ t a t e a . d a m b l a g i u (foarte dîmboviţean. " E u s p u n c ă a c e s t L e a r şi a i s ă i s î n t t o ţ i d e s t i l h i p p y .Nici M i r o d a n . Dimpotrivă. c o n t r a i iâ coerenţa întregului. shakespearennă ?) E e a r e.). şi u n e i p ă r ţ i d i n c r i t i c i .N-am f o s t îneîntat deloc. l a P a r i s . compoziţional şi stilistic — reprezintă u n act artistic o r i g i n a l " . în acea a m b i a n ţ ă d e destitanizare a eroului — cum o numea Tudor Vianu". sub semnătura sa. încer­ cările cele m a i c i u d a t e d e a t r a n s f e r a i n z o n a s p e c t a c u l o s u l u i neîncrederea sau n e p u ­ tinţa d c a realiza substanţa.). poate fertilă. confuzi. D a r acest p r o c e d e u d e n e i n l e r p r e t a r c e r a tocmai acela p c care îl a p l a u d a îndeobşte c r i t i c u l V . s p e c t a c o l u l p r o p r i u l u i s ă u n u m e ?) şi d e a-i î n n o i p c aceşti c l a s i c i . exacer­ b a t î n m i ş c ă r i şi t o n u r i . un „filo­ Iată cc s p u n c u : „ M e c a n i s m u l funcţionea­ z ă n u se p o a t e m a i s i m p l u : ( r e g i z o r u l ) a găsit u n Eear tragic.). d a r preţuind mult pe regizor. a m stat cuminte la u n s p e c t a c o l c a Victimele datoriei care. d a r l-a i m p r e s i o n a t p c t o v .limfatic" a l l u i Wesker. a d a u g ă c ă r e g i z o r u l r o m â n a •scos r a p o r t u r i l e d i n i s t o r i a m e d i e v a l ă şi a c ă u t a t „ s ă l e e x p l i c e s p e c t a t o r i l o r d e azi c u d a l e a l e vieţii d e a z i . d e ş i m i e m i s-a p ă r u l . „spaţializează şi s e n s i ­ bilizează abstracţiile. criticul laudă cum a recitit regizorul Regele Lear. o f i c i a t î n s ă ca u n ceremonial al redempţiunii p r i n moarte". falnic ? A c u m «. S ă d ă m p a s u l c r i t i c u l u i . can­ driu.u l d e la . In piesa l u i YVesker. S. d r e a p ­ tă ? A c u m e isterica unui adevăr răcnit. a d i c ă existenţialişti radicali. spre îneîntarea criticului. nu atit dramă. între u n o m d c t e a t r u şi a l t om d e t e a t r u . obicctivîndu-le î n s i t u ­ aţii e f e c t i v e p r i n t r . raporturile sînt stabilite eu cea mai mare atenţie faţă •de ceea ce spune poetul că sînt. ş u i . X o l c z că. îl c o n s i d e r a m a i a r t i s t .n. d a r i n e g a l . sinceră. i a r p e m i n e şi p c a l ţ i i n e l a s ă n e d u m e r i ţ i . d e o m a r e fineţe. simetric. e x p r i m a t ă î n c a p a c i t a t e a d e a e d i f i c a structuri care — idealic. O sumă de o a m e n i . suportă orice t r a n s f e r şi c a r e .o trăire psihologică ten­ sionată pînă l a p a r o x i s m . S. pe c a r e o g ă s e ş t e „ l i m f a t i c ă " .Şi. sofistică înţelesurile. căruia îi a s i g u r a a t e n ­ ţia şi b u n ă voinţa sa. ." E t c . de f e l u l c u m a r ă t a Şeful sectorului suflete în­ tr-o t r a t a r e gimnastică. www. cursiv şi î n t o c m a i . că e v o r b a de chiar gîndirea shakespeareană c u r a p o r t u r i s t a b i l i t e c u cea m a i m a r e atenţie faţă d e ce s p u n e S h a k e s p e a r e c ă s î n t . " M . u n tinerel pus pe caft. V . se î n s c r i u s u b egida u n u i t e x t h e g e l i a n care anunţase că teatrid v a deveni „neatîrnător dc poezie" şi p e c a r e c r i t i c u l î l p r e i a a s t f e l : „ n e a l î r narea relativă n u înseamnă. d e b a r a s a t ă d c f e e r i c şi g r a n d i ­ locvenţă". î n p l u s . des­ prindere de dramaturgie — ceea ce n i c i n-ar f i p o s i b i l — ei libertate hermeneuti­ că ( ! ) . Există o d e l i ­ berare c r u n t a dc a u m b l a la clasici. Anotimpurile. cel m u l t amuzat.n. S i l v e s t r u . 12—13). D a r t o a t e a c e s t e a . (încotro merge tealini românesc ? p. c a a t a r e .

ca d e o b i c e i . In s i n t e z a sa r e c e n t ă . A n o d i n p o a l e să î n s e m n e .) „este v i ­ rulent demascatoare a unor fenomene soci­ a l e r e a l e . S. S t e a g u l i n d e p e n d e n ­ ţei artistice a teatrului flutură in fraza : . d e p i l d ă . care a făcut m u l t p e n t r u acest gen" (nota 28). „revoluţionare". p c t o a t e g e n u r i l e şi c a m l a t o a t e p e r s o n a l i t ă ţ i l e c o m p o n e n t e " . aceea a evoluţiei d r a m a t u r g i e i .n t r e g u l apctenţ. gîndirea creatoare a artiştilor pretind c a s c e n a să selecteze c o n f o r m cu r o l u l f u n c i a r (!) a s u m a i . d u p ă g u s t u l s ă u .. I n s t r u m e n t a ţ i a sa s u p l ă s-a a d a p ­ t a t d e l a piesă l a p i e s ă . în cadrul problemei generale care ne animă. m a i lejer la a l t u l .) şi î n c ă u n gen e s a n c ţ i o n a t a s t f e l eu s t e r i l i t a t e a d e o p ă t u ­ r ă d e p u b l i c p c c a r e t r e b u i e s-o g i d i l i c a s ă o c î ş t i g i " ( 3 3 ) . 23)» mai „Petru Rarcş mi se p a r e i n d i s c u t a b i l bună decît Casa onorabilă" (p. p a r t e a n o u ă pe care o î n t r e p r i n d e este e x p r i m a r e a a p ă s a t ă a m i r ă ­ r i i şi i n d i g n ă r i i f a ţ ă d e c a r t e a m e a „încotro merge teatrul românesc ?". „Eu c r e d . a pieselor „îna­ intate". după p r o p r i i l e s a l e c ă r ţ i . criti­ c u l p r e s u p u n e că „ r ă s p u n s u l ( m e u ) l a î n t r e ­ b a r e a d i n t i t l u l cărţii a r f i că t e a t r u l n o s ­ t r u n u m e r g e n i c ă i e r i . S. .(!) S „Aurel Baranga — îmi pune în scamă V . p î n ă l a a sc a u t o c o p i a în l u n g i p a r a g r a f e .ro . C i l i n d „cu a t e n ţ i e " c a r t e a . r ă m î n î n d ca n u ­ m a i c r i t i c u l să s t a b i l e a s c ă ce e o r i g i n a l şi ce n u . n u m a i e ano­ din. în comparaţie cu manufactura teatrală. a d m i n i s t r a t i v e . sarcinile culturale specifice ale i n s t i ­ tuţiei teatrale. C i n d M a n e a taie trei sferturi d i n text. D r u m u l lui M a r i n Sorescu e steril". la d r a m a t u r g i e . a l t f e l spus.). c r i t i c u l o n u m e ş t e „ e f o r t u l n o b i l şi s t a b i l d c a u t o d e f i ­ n i r e a r e g i e i " . „ N i c i c o m e d i a n-a s t a t p e l o c d i n 1967/6o\ d e ş i e a n u a c o p e r ă p e d e .a f o s t m a i greu să m ă raliez. f i d e l . b a c h i a r stă p e I o c . a devenit ocrotitorul l o r c u p r e d i l e c ţ i e . i n a n u m i t e p ă t u r i . Socotesc piesa f o a r t e utilă în frontul combaterii unor anomalii sociale. L a c a r e . şi ce a v r u t să î n ţ e l e a g ă V . d e d a t a astai n s t a l a t c h i a r în s i n u l societăţii n o a s t r e . g ă s i n d . c a r e v a să z i c ă d ă î n a p o i " ( ! ) . pro¬ vizoriu după cît s p e r . C r i t i c u l r e ţ i n e ce v r e a .cimec.o . E v i d e n t că d e a c e a s t ă ş o l t i c ă s c o r n i r e n u există altă a p ă r a r e m a i b u n ă decît i n v i t a ţ i a ca o r i c i n e s ă . s c o r m o n i n d în abjec­ ţ i i " . E lune­ c ă şi a c e a s t ă c h e s t i u n e a f o s t a t a c a t ă " ( p . m a i i n c o n g r u e n t la u n u l . concluzia d i n următorul text : „In orice caz. (s. şi a n u m e p o e z i e c o n c e n t r a t ă şi t u l b u r ă ­ toare" ( 2 5 ) . O parte a criticii. s-a o c u p a t c u o b i n e v o i t o a r e a t e n ţ i e şi d e piesele mai canonice. defetist şi m o n o m a n .n. u n m a r c c o m i c . m e r i t e în toate zonele pro­ puse. „ P i e s a Pur şi simplu o crizîi G2 www. c i c u u n a u t o r f o r m a t şi u n b u n constructor" ( 5 5 ) . l i p s u r i . ea a r f i a v u t o i n f l u e n ţ ă m a i serioasă î n direcţia d e z v o l t ă r i i dramaturgiei i n cîţiva a n i u l t e r i o r i " (p. n u să i n t e r m e d i e z e a n o d i n i n t r e d r a m a t u r g i e şi p u b l i c " . — e un autor facil şi gîdilicios". V . i n decursul v r e m i i . 9 3 ) . p e scena vieţii n o a s t r e p u b l i c e . P a r s p r o t o t o . social-moral-polilice. S. concepţiile cam diferă. î m i p u n e în scamă : „Mazilu n u face d e c î t să s t i g m a t i z e z e . cruţîndu-1 n u m a i . . a c u m . deşi m i j l o a c e l e sînt v i o l e n t caricate şi-i s l ă b e s c d i n c a u z a a c e a s t a a d r e s a " ( p . c e e a ce e f ă r ă îndoială m e r i t o r i u . a c o l o u n d e le-a dorit. i n s e n s u l că d ă s c a m a d e u n a l t p r o c e s d e d e z a g r e g a r e m o r a l ă . s-au şi î n m u l ţ i t . C u m î n s ă e l n u se p r e a m a i g ă s e ş t e . A găsit. reţinînd n u m a i că a m c r i t i c a t u n e l e p r o c e d e e m a z i Iiene. pe C a m i l Petrescu. c ă Omul care şi-a pierdui omenia era o b u n ă bază de plecare p e n t r u o d r a m a t u r g i e simbolistă angajată" (p. S.a . „Fără să iubesc p i e s a (Casa onorabilă) în confecţia e i p o l i ­ ţistă — zic c u — c r e d a l ă t u r i d e n u t o r că> sfăse a f l ă p c l i n i a f i l o g e n e t i c ă a Citadelei rimale. de a s e m e n e a . era o bună Despre alţii : „Replicile pe care atît Ma­ rin P r e d a c î t şi E u g e n B a r b u le-au lăsat să s e î n t e i e z e u n e o r i p c p a r c u r s u l discursului d r a m a t i c ..-k p u b l i c u l u i n o s t r u şi n-a a v u t t o t d e a u n a s u c ­ cesul u n o r a d i n piesele de rezistenţă ale l u i A . trage V. cum singur spune. B a r a n g a . d e elementele corupte care n u s-au terminat.S u b această p r u d e n t ă f o r m u l a r e se p o a l e a s c u n d e o r i c e l e g i t i m i t a t e . „Horia Lovinescu — îmi pune domnia-s» î n s e a m ă — d e d u p ă Citadela sfărimată facedoar piese comerciale". de asemenea. Cc a m s p u s e u .. cu o a d a p t a r e d i a l e c t i c ă r e l e v a b i l ă . a u n o r m e n t a l i t ă ţ i şi t i p u r i c a r e stau încă pc scenă. b a .. u n d e .. pe toată întinderea. v o i face e u î n s u m i s e r v i c i u l de a e x t r a g e cîtcva citate. aş f i . E v i d e n t că p e a c e s t t e r e n m i . m e r i t ă m a i m u l t ă atenţie decît l i s-a d a t " ( 2 5 ) . Aceaslă m a n i p u l a r e a t e x l u l u i . „Hora Domnitelor este p o e ­ z i e . s-a a ş e ­ zat de partea „îndrăznelii". la dispoziţia tovarăşului V. 2 3 ) . deloc neglijabilă. E x i s t e n t a d e arlă independentă a teatrului (s. la o p i n i i l e c r i t i c u l u i şi l a p r e f e r i n ţ e l e s a l e . 1 ă v e n i m . u n e o r i .. d i n r e v i s t a „Tea­ trul". „Dacă piesa l u i L o v i n e s c u Omul care şi-apierdut omenia s-ar f i j u c a t l a t i m p u l c i n d a f o s t s c r i s ă . d i s p r e ţ u i n d şi d e m o l î n d pe toţi colegii scriitori din jurul meu. şi n u ne-am f i t r e z i t astăzi c u nişte m a z i l i ş l î d e o c a z i e .m i c i t e a s c ă v o l u m u l d e l a u n cap la altul. parţial. d c cîtc o r i a a v u t nevoie.. Tovarăşul S i l v e s t r u . Despre B ă i e ş u : „Iertarea fabulă cu tîlc" (127). 5 5 ) . p e c a r e e u aş n e g a . compilată. u n d e aş edifica o „bizară teorie a crizei cronice a l i t e r a t u r i i d r a m a t i c e româneşti. 1 2 7 ) . .n. Opinia publică — scriu eu — (. ! Despre M a z i l i i : „ î n M a z i l i i a aţipit. p r o c l a m î n d d e s c h i s : „cel m a i i m p o r t a n t m o m e n t f o r m a t i v îl c o n s t i t u i e l i ­ b e r t a t e a d e creaţie a r e g i z o r u l u i tînăr".. d r u m u l deschis de Sorescu n u se d o v e d e ş t e f o a r t e a t r a c ţ i o s . S. o dată cu ridicarea n i v e l u l u i de trai.

monodice şi. Cu alte cuvinte. c ă n e g p c t o a t ă l u m e a .monodie morocănoasă". i n s ă . î n i s t o r i e . o înjghebare m a i viabilă decît a lude. A t u n c i îl a p ă r ă d e b ă n u i a l a demisti- f i e ă r i i şi d e m i t i z ă r i i . ce s-a d o ­ v e d i t destul de puţin p o p u l a r . Alexandru Popescu. mai „polifonice" decît cele de p î n ă l a e l .Unde sînt spec t a c u l o a s e l e şi gravele treceri de la f a s l u l b i z a n t i n a l curţii de la Suceava la ţinuta săracă. a c u z ă . să r e i a g e n u l . E u recu­ nosc î n c a r t e că n .. s u b ţ i r i şi a f o r i s t i c i la gînd în p r o b l e m e l e de politică externă c u ­ rentă. Capacitatea de adaptare a c r i t i ­ cului rămîne uimitoare. că n e împleticim în rafinamente. „din p u n c t de vedere estetic-eanonic". care e r a u . m a i adevărat. o r i n u există. p l ă c e r e a n o a s t r ă c e a m a i m a r e fiind d e a n e b a t e p e u m ă r d o m n i i .cimec. care îndepărtează de n o i istoria. c î t p r i v e ş t e d e f e t i s m u l şi c r e d i n ţ a i n t e a t r u şi î n c o l e g i a s c r i i t o r u l u i . In această p r i v i n ţ ă . în relaţia c i inextricabilă c u prezentul". deci.1 p r i n t r e a c e i ce se s t r ă d u i e s c . C r i t i c u l î ş i impune cu ardenţă dominaţia — cu care a p u s la respect atîţia — şi î n l ă t u r ă cu orice mijloace obstacolele.i a¬ propia înfâţişîndu-i gămani şi îngăduitori c u a l e l u m i i p ă c a t e . n e p o m e n i m în dramaturgia modernistă a lui 1!)67 (s. la modul general. vintul „rutină" i-a jfărut şi criticului vrednic. S. p e P a u l A n g h e l . V . S. d e c o n c e p ţ i e . d a r p i e s e ca a l e l u i Paul Anghel rectifică e r o a r e a . sînt c h i a r eu ! Nu mi se i a r t ă nici că in 1967 n-ani întrevăzut pc cei v r e o 20 dc s c r i i t o r i apă­ ruţi ulterior. R a d u F . pen­ t r u a n e f a c e . o c o c h e t ă r i e . ca structură. noi am avut p î n ă a c u m d e s p r e Ş t e f a n c e l M a r c şi M i h a i Viteazul reprezentări false. că am neglijat n i ş t e c r i t e r i i " ( p . D a r V . . Spectacolul Vitea­ zului o o . se o b s e r v ă că m o t i v u l d r a m a t i c e „relaţia sinuoasă dintre intimplarea esen­ ţială şi necesitatea curentă (s. D u p ă c a r e c r i t i ­ c u l t r a g e c o n c l u z i a c ă n u m ă a c c e p t decît p e m i n e . d u p ă o dramaturgie combativă. S.i n v e s t i g h e a z ă c u f i n e ţ e a c e s t e f e n o m e n e ahs o l u t r e a l e " (22) e l e . El ţine să ne convingă că s c a r a l u i d e v a l o r i e s i n g u r a acceptabilă. autorul f i i n d c h i n u i t el însuşi de aflarea mobiluril o r l a i n i c e a l e f a p t e l o r şi a u n e i explicaţii logice o r i g i n a r e în şirul h a o t i c de c o n l r a r i etăţi sau chiar în rutina (!) zilelor de a t u n c i " *. ale căror n u m e n-au rămas ignorate. nici altă dată. mo­ de ine". E u n u a m e x a c t a c e a s t ă p ă r e r e şi n o u t a t e a . S.' Este l u c r u l acesta a d e v ă r a t . în prada unor nelinişti existenţiale oarecum sustrase contextului istoric. c ă s l ă p e l o c . a taberei de luptă ? U n d e e mulţimea fără per­ de care — c u m n o t a u n d e v a Sartre — s o n a j e l e d e p r i m . d a r n-o explică nicidecum. p e r i ­ m a t e . C r i t i c u l se l a n s e a z ă î n p a t e t i c e i e r e m i a d e ca să-şi a p e r e protejatul : .. dă înapoi" (!). R o d i c n Pa­ d i n a .o piesă a l u i -Mihai G e o r g e s c u . „avînd cel puţin şapte r i t m u r i de desfăşurare". „posteritatea everaciană". în f o n d . Deplîngeam faptul că Paul Anghel a „aşteptat a n i d e z i l e c u p i e s e l e l u i " (93) şi că „a î n r e g i s t r a i u n f e l d e s u c c e s d e s t i m ă r e s l r î n s " ( 3 3 ) . c e e a ce c şi m a i f i r e s c . p î n ă f o a r t e r e c e n t .)..n. care. îi p l a c p i e s e l e l u i P a u l Anghel. nici azi. c r i t i c u l se i n d i g n e a z ă rău d e t o t . d a r c r i t i c u l înţelege că n u c r e d i n n i m i c . îşi intitulează piesele „ i p o t e z e " . fără p u n c t e de s p r i j i n ? N-o crede nimeni. dc mişcarea noastră de t e a t r u . cred i n puterile l o r " ( p . Paul Cornel Chilie. Cc să î n ţ e l e g e m d i n a c e a s t ă i r i t a t ă p o c i r e a adevărului ? N i m i c altceva decît că ea p r e l u n g e ş t e . Piesele l u i P a u l A n ­ ghel ar f i . care n e .). n u totdeauna cel h o l ă r î l o r . t i n e el de m o ­ m e n t . cu acest c i u d a t d e f e t i s m '. P u ţ i n u l succes al Săplăminii patimilor e explicat invers. d e a n i .a u d e p ă r t a t d e e i . f a c e t o t u l ca să înţeleagă din această apostrofă că defetistul. cu vehemenţă. S. L i n Crişnn. u n d e c r i t i c u l d o r e ş t e să d o m i n e . Acest c e n a c l u a a v u t cir­ ca 30 de şedinţe într-un an ( l u c r u c u care n u se p o t l ă u d a m u l t e ) şi a f o s t . d e ş i c o n c u r s u l c r i t i c u l u i V . care cred că teatrul „nu m e r g e n i c ă i e r i . e t c . p e n t r u mine... acolo n u s-a r e s p e c t a t „ n e c e s i t a t e a d e a a ş e z a p e s c e ­ n ă d r a m a i s t o r i c ă într-o m a n i e r ă mai stili­ zată" (s. o d i ­ f e r e n ţ ă d e v i z i u n e . t o c m a i . c „ î n t o r s î m p o t r i v a e i " (a p i e s e i ) .a m înţeles m a r c lucru d i n t r .). * La autocopierea în 197G a textului. ţărănească. a ş e z î n d u . M i h a i l J o l d e a . î n felul său. unde preopinentul meu n u s-a p r e a f ă c u t v ă z u t şi u n d e nu citit sau participat scriitorii losif Naghill. ceea cc e f o a r t e s t i m a b i l . oarecare rezerve : „A fost salutată eseistica istorică ca u n «pas îna­ inte»-. deşi. aceeaşi c a r e a j u c a t şi î n c a z u l s p e c t a c o l e l o r . E u s c r i u . şi p e a c e s t t ă r î m a l d r a m a t u r ­ g i e i . decît în m e g a l o m a n i a m e a . î n s ă . că piesele o r i s i n i foarte noi ( a i d o m a spectacolelor).).n. m o d e s t .ro 63 . Cu toate astea.n. v a să zică. teatrul. de s t r u c t u r a o r i de istoria noastră ? E u c r e d că e o m o d ă . i-a f o s t d e n o g a t . a m condus după 1907 un cenaclu de dramaturgie. c u . d a r n u e s i n g u r a d a t ă c î n d V . (!) Eu s p u n în carte : „Cred in autorii ro­ m â n i pc care i i a v e m . O asemenea v r e d n i c i e n u i-a t r e c u t p r i n c a p n i c i auto­ rului. A l e x a n d r u . „ a d e s p u i a f a p ­ t e l e şi o a m e n i i d e r e p r e z e n t ă r i l e f a l s e . ( a n d d e p l i n g .n. www. etc. sau îi p l a c e P a u l A n g h e l î n s u ş i . Cum se lace atunci că. s e n s i b i l i z a t t o t u ş i d c p l e t o r a «le s i n u c i d e r i ce s-au a g l o m e r a t î n dramaturgia „modernistă" de atunci : „Să trăim oare într-un univers dezagregat. s-o t r ă i m m a i a d i n e . A s t a . e u a m formulat. şi l-a înlocuit cu „psihisme" cune­ (n.p l a n în p i e s a i s t o r i c ă d e v i n n u d e d e s e n s ? U n d e e c e r c u l a c e l a d e flăeâri. mai lîrziii.. e unul dintre factori. Iată cum se p u n e chestiunea în genul i s t o r i c : l u i V . 5 7 ) . 5 1 ) .?" e t c . D e a c e s t l u c r u . ii depăşeşte i n t e n ţ i i l e s a u îi rectifică pro­ p r i i l e sale m ă r t u r i s i r i . „ar p u t e a părea a t i p i c e " . perimate. Opintirile sale nu I-au p u t u t d e t e r m i n a .

Piesele l u i D . furnizind argumente c a c e l e d e m a i s u s . m a i ales.n. d i n u n g h i u l căruia militează pentru „nou" şi „ r e v o l u ţ i o n a r " . Pentru a c ţ i u n e . arălind că „are şanse m i c i " ( i n 1908 ! ) . „cu o u n i t a t e stringentă. de asemenea. dar pentru mine chestiunea r ă m î n e î n c ă în g o l f u r i de ezo­ t e r i s m .) — a m i n t i n d cele m a i b u n e piese a l e t e a t r u l u i e x i s t e n ţ i a l i s t " . urmează a mai fi elucidai şi interpretat" (s. a m o ridicată stimă literară. „termeni s a r t r i e n i " e t c . d e c î t a u arătat -o unele spectacole" (adică. d i n care a m a p l a u d a t des­ t u l e . l a e r o r i . In d e z b a t e r e a acestei problematici g e n e r a l e se folosesc argumente concrete ale istoriei noastre ( ? ? ) . şi cu nu 64 www. — n u a u totdeauna drept calitate principală nici acţiunea. t e r e n u l p e c a r e se s i t u e a z ă tovarăşul V a l e n t i n S i l v e s t r u . talent. în sim­ b o l u r i p o e t i c e . i l a r c ă r u i a îi obiectam. c a şi la v i c t o r i i ( ? ) . î n c a r t e . i n a f i r ­ maţia că d r a m a t u r g i a l u i D. Pre­ v i z i u n e a m e a . t e a t r u l n u e n u m a i naraţie. c î n d p r i l e j u l d e a e l u c i d a se p r e z i n t ă din n o u . La Băieşu. se p o t r e g ă s i şi a i u r e a . S. S. a c i . n u mi-a p l ă c u i . : „Aceeaşi interesantă frămîntare interioară.insă.P. f ă r ă ambigui­ tatea filosofică a soluţiilor acelui teatru".a m i n t î l n i t d e p l i n n i c i î n ce p r i ­ v e ş t e luna a l u i Sorescu. şi u n d e n e a c o r d ă m c u V . . în s u b i e c t e b i z a r e şi p e i s a j e e x o t i c e ( c h i a r şi b a n a l i t a t e a u n e i b ă n c i s o ­ litare o r i a u n u i f a r m a r i n c drapată în mister). s p r e cea m a i p r o f u n d ă cunoaştere d c sine. d e allminteri scrisă într-un registru de m a i m a r e a d e v ă r d c v i a ţ ă . c u aceeaşi comprehensiune nfeclivă : e o d r a m ă clică infăţişînd res­ ponsabilităţile grave ah" generaţiilor una f a l ă d e a l i a .. sugerîndu-se (!) r e a l i t a t e a frămîntată. c î t se p o a t e de frumoasă. l a p a r c u r g e r e a dru­ m u l u i « a l t f e l » .si m i i g r e u d c p ă t r u n s " în v i i l o r . best-sellcr-ul Teatrului de Comedie d i n B u c u r e ş t i ) . p r e l u n g i t e . a d ă u g i n d : „Şi-apoi.n. i l a r adevărul e urmărit tenace" (s. şi c o m b a t i v ă . plăcere d e c i . î n f o n d . R. . oferindu -şi privilegiul alegerii intre ipoteze posibile. d a r c r i t i c u l îşi r e z e r v ă d r e p t u l să m a i e l u ­ c i d e z . c u m s-au a r ă t a t şi a l ţ i i . i a r c o m p r e h e n s i u n e a c i l se poate de afectivă. se g r ă b e ş t e să a d a u g e c r i t i c u l : „ f i r e ş t e . s t r a n i i . Dezbaterea de conştiinţă e situată la g r a n i ţ a d i n t r e r e a l i t a t e şi i l u z i e . sinucigîndu-se" (50). . se regăseşte in t e a t r u l t î n ă r u l u i L e o n i d a Teo­ dorescu. c r i t i c u l se lasă p e nRi r e c e n z e n ţ i şi p e u n c i t a t . „o i m ­ pregnată în toate fibrele de spirit justiţiar". se f a c r e f e r i r i l a e t a ­ p e l e p a r c u r s e . Sinuciderea ar f i . c r i t i c u l î l i a s ă să-i s c a p e şi se o c u p ă d c o altă tragedie ontologică a autorului. r ă m î n e şi e a f ă r ă r ă s ­ puns.). I n s ă c r i t i c u l . Iertarea şi Chifimia. „viziune esenţializată". care îl indignează n e s p u s p e c r i t i c şi c a r e p o a t e c ă p ă t a o d e z m i n ţ i r e . Echivocul — pe care e r o u l şi-l a d r e s e a z ă sieşi — la întoarcere. cinste.n. D a r . „ f o a r t e c o n c e n t r a t şi t e n s i o n a t s c r i ­ să".). nici. c u golfuri dc ezoterism (s. încă. iar funestul s ă u g e s t f i n a l e.).1 p e B ă i e ş u un s c r i i t o r v i u .). c u n u m a i dînsul. î n reprezentarea sa p e r ­ sonală. t o t din S a r l r e . „ R e d e m p ţ i u n e " . a f ă c u t u n a d e v ă r a t c u l t . d i r e c ţ i a primei sale piese. u n d e e r o t d c o m b a t e „ p e n t r u i n t e ­ gralitate umană. un ntesaj testamentar pentru continu­ area căutării spre cea mai profundă cu­ noaştere de sine (s.n. însă. deşi merge. d a r în d i a l o g u r i l e n t e .cimec. Piesa Vinovatul.n. f u r i o a s ă a l u i 1). E u apre­ c i e z . deci.R. i m pâcînd ontologia de l i p n o u cu gnoseologia. c i şi stare". cu oca/ia studiului recent publicai.Şi e x e m p l e l e pot continua. Sisifica. . îşi ia asupra explicarea Păsării Shakespeare. s t i m ă p e n t r u s e m e n . ( c h i a r d a c ă c r i t i c u l î n g l o b e a z ă a i c i şi d r a m a onirică Visul). l i m ­ p e z i m e tragică d e t i p c l i n " . R .n. e o n s i d e r î n d u . condiţionarea patetică a comunicării (considerată ca o atitudine esenţial-umană) de comprehensiunea afecti­ vă. ( ! ) . p i e ­ se î m b i b a t e d e u n p a t o s j u s t i ţ i a r a c u t şi d e s ­ p r e c a r e e u s c r i u în c a r t e a u n d e n u r e c u n o s c pc nimeni decît p e m i n e î n s u m i : „piesa s t e n i c ă . " (51). (ia­ z u r i l e sînt d c o b i c e i şocante. de efemeră existenţă. Exprimarea criticului e. d e u n d r a m a t i s m per­ c u t a n t " . i a r piesa Preşul m-a d e z a m ă g i i mult. c u p r i n z î n d u n „ c h i n a l o p ţ i u n i i — c u d e c i z i a f u n e s t ă a r e d e m p ţ i u n i i printr-un gest ultim (s. m e r e u îndrăgitoare de a u t o r u l Băie­ ş u . . Aici domină refuzul net al com­ promisurilor morale.n e repetat şi ciţi a n i î m p l i n e ş t e a u t o r u l . D a r iată cc v e d e t o v a r ă ş u l S i l v e s t r u : „(e) r e v e ­ laţia imposibilităţii libertăţii totale a indi­ v i d u l u i a cărui l u c i d i t a t e descoperă că d i n ­ colo de p r o p r i a ei limită ultimă e autoanularea fiinţei. a s l ă z i . Cum eu m ă arăt reticent şi nedumerii faţă d e t e a t r u l l u i L e o n i d a T e o d o r e s c u . u n m e s a j . i n p l i n . r ă s p u n d e r e fată d e s o c i e t a t e . p e n t r u care. f a l ă d c p r o d u c ţ i i c a Amoor ! şi Cînd luna e albastră. î n i d e e a n e c e s i t ă ţ i i d c a se conserva puritatea idealului. c a u t d e z l e g a r e a l a V . m u l t m a i serioasă. P o p e s c u . S. pentru care V . o nouă n e p o t r i v i r e . criticul (aşezat î n 1976) înă a m e n d e a z ă v i o l e n t . nepopularitaten l u i . A c u m . în dezvăluiri zgircit oferite p r i n ­ t r e tăceri s i n c o p a t e . * c h e s t i u n e a r e p r e z e n t ă r i l o r s i n u o a s e . Nu n e . c î n d v r e a să d e m o n s t r e z e c e v a . Ceea ce demon­ strează că î n l i t e r a t u r a r o m â n ă noua vizi­ une ontologică nu mai e despărţită dc gnoseologie ( ! ) . în 1070. claritatea. că n u m a i M a r i n S o r e s c u m a i p o a t e scrie. ca M a r i n Sorescu. respect p e n t r u m u n ­ că. N u m u p o t î m p i e d i c a să n u a d m i r cît d c t e n a c e e u r m ă r i t a d e v ă r u l criticului. P e n t r u clari­ tate.ro . piesele acestea.). d i n p u n c t d e v e d e r e f i l o ­ s o f i c . p î n ă l a un p u n c t . şi a n u m e u n u l d e c ă u t a r e . i a r Vinovatul este d e o . dina- Ială. „mesaj testa­ mentar". coincidenţele. a r ă t î n d u . găseşte p i e s a Preşul . P o p e s c u . chiar dacă reprezentările sint sinuoase şi mai greu de pătruns (s. eterna căutare d c cunoaştere înnobilează eroul. pentru ca f i i i n o ş t r i s ă c r e a s c ă şi să se d e z v o l t e c a per­ sonalităţi în t e m e i u l c e l o r mai sacre i d e i morale : adevăr.

în privinţa aceasta. şi d e a l ţ i i . o . r e p e t . s î n t „ d i s c u ţ i i . a ş a c u m s-a v i n d e c a t . El d o r e ş t e . c a r e m i se p a r e . Teatrul „Bu­ l a n d r a " şi 1-a c î ş l i g a t î n ţ a r ă şi p e s t e h o ­ tare. exceptîndu-1 pc L. în cursul timpului. e x t r e m d c a c t i v . î n s ă . p u n c t de reper p e n t r u activitatea teatrelor de acolo. c a r e m i se p a r e . cu simplificări în plan epic" — fără stil e l i n — „ b a şi c u naivităţi documentare curioase p e n t r u un • o m c ă l ă t o r i t c u m e " ( n u m i se s p u n e c a r e . p î n ă m a i recent. C i n d î n tripticul Cine eşti tu ? una din p i e s e . clară. N . a s t ă z i . n e a v î n d e r o u l î m p l î n t a t în f u n d u l is­ toriei. •canonice. S. că p i e s e l e m e l c . o p o l i t i c ă f e r m ă şî c l a r ă a o p ţ i u n i l o r . u n u l d i n t r e c e i m a i interesanţi. într-un volum m a i v e c h i . Ape şi oglinzi : nonexistenţă. .a r f i . o d a t ă în •scris şi o d a t ă v e r b a l . F o a r t e p u ţ i n i c r i t i c i înţeleg m i s i ­ u n e a a c e a s t a şt şi-o e x e r s e a z ă n t î t d e a c t i v . şi e l t o t d e ba T e a t r u l „Bu­ l a n d r a " ) . chiar cultivate" (s. Piesa mea despre Brîncoveanu. „ P a m f l e t u l " Flu­ turele pe lampă conţine „dialoguri filosoJarde şi esteticoide (s. sancţionînd a n o m a l i i l e m o r a l e ca f e n o m e n e s o c i a l e n o c i v e " . d e p a r t e de răsune­ tul pe care. circulă n e o b o s i t pe l a toate teatrele d i n p r o v i n c i e . E u . foarte tare pe meritele T e a t r u l u i „Bu­ l a n d r a " şi t o v a r ă ş u l V a l e n t i n S i l v e s t r u c r e d e a vedea chiar o cabală împotriva l u i : „ N u ­ meroase alte date concurau şi e l e l a i m ­ p r e s i a că toate diferenţele. d a r absentă d i n sinteza u l t i m i l o r a n i . în provincie. în cartea m e a . u n ajutor. . ve­ n i n d d i n aceeaşi c o n v i n g e r e că n u m a i c e e a <e sparge b a r i e r e l e raţionalităţii c u r e n t e spre „stare" merită atenţie. să f a c ă j u s t i ţ i e t e a t r u l u i . Iancu la Hălmagiu. Mai r ă m î n e c e v a d i n Simple coincidente şi s î n t i s p r ă v i t . suferind „de-o oarecare lineari­ tate". c a r e . c o n t r a c a r î n d sa­ cerdoţiul critic. c u s t a g i u n i în care n u se j u c a nici o piesă contemporană autohtonă. îndeobşte. acest a j u t o r . D a r e. c a r e s-a v ă z u t „ d i s p r e ţ u i t ă " d e c e i m a i î n ­ treprinzători d i r e c t o r i de scenă. dacă n u cel m a i interesant regizor din ţară (poate. t o v . şi m i e . a p o a s e " şi „ r e ­ l a ţ i i a r t i f i c i a l e î n t r e p e r s o n a j e " . pentru a da curs ta­ l e n t u l u i l o r a u t o n o m . că s î n t p i e s e „serion•se'". apro- ă trecem la chestiunea politicii fie t e a t r u şi a r e p e r t o r i i l o r .n. abia pomenită. î n c a r t e a m e a . a l o r m e l e ) . M a i ales c î n d e v o r b a de t o v a ­ r ă ş u l V . e v i d e n t . a s t f e l . a produs pagube dramaturgiei româneşti. De Cititorul de contor. „ d e a s u p r a textului". C i u l e i . zic e u . fără răsunet. şi m i e . opoziţiile s i m p l e şi contradicţiile din activitatea teatrului („Bulandra" — n. n u mai găseşte a z i n i c i ea cuvînt. unul dintre cele m a i b u n e . parţial. preferin­ ţele şi r e t i c e n ţ e l e d-sale. î n e p o c a d e care eu m ă p l î n g . însă. l a C o n s t a n ţ a . uitată şi e a d e V . E a e x p r i m ă . ţinea de m ă d u v a personalităţii diriguitoare. p r e z i d a t e d e o politică fermă..) care n u era altceva d e c î t s u b s t a n ţ a m e d u l a r ă (!) a p e r s o n a l i t ă ţ i i " . In chestiunea dacă regizorul român de v î r f t r e b u i e s a u n u să a j u t e p i e s a româ­ n e a s c ă c u p u t e r i l e s a l e c r e a t o a r e . e x p r i m a t în fraze generale. încrederea faţă dc tinerii care. ser­ vind-o zgîrcit.n. ea a r a t ă b i n e . î n ce m ă s u r ă critica a c e l o r a n i a a j u t a t c a a c e a s t ă a n o m a l i e să se v i n d e c e . consfătuirilor şi pre­ m i e r e l o r (cu excepţia.. E d e l a s i n e î n ţ e l e s . t o a t e Urci sînt.n. fără c o n v i n g e r e . deşi c r i t i c u l a călătorit d u b l u ) . Tea­ t r u l „ B u l a n d r a " .«rică a epocii româneşti contemporane''.. în viitoarele două l u n i . A n g h e l Dob r i n n d i n Ştafeta nevăzută. criticul n-a m a i a u z i t . Critica direcţionată spectacologic apasă. c o n s t i t u i n d o direcţie a dezvoltării teatrului. platforma solidă a tovarăşului Silvestru.ro 05 . c i a m să m ă d u c d i r e c t l a c h e s t i u n e a p r i n c i ­ p a l ă . S. I n Camera de alături. p r i v i n d c l a r i f i c a r e a . P i n t i l i e . d e ş i i-a s c ă p a t . S www. u n e x e m p l u d e m n de u r m a t . S. Timotei din Ape vi oglinzi sînt uitaţi t o t a l . şi c a r e d u c e a . Adică. soarta proastă pe care o a v e a u acolo piesele n o i româneşti. pentru c a r e t o a t e t e a t r e l e şi m a j o r i t a t e a regizorilor vor p r o p u n e .n. I n g e n u l istoric n-am nici •o p i e s ă c a r e să m e r i t e a t e n ţ i a l u i V . Viaţa e ea un vagon ? e un subprodus cstradislic. în acest t i m p . avea următoarea poziţie : „In condiţiile p r e ­ gătirii marelui festival republican. a p l i c a b i l e o r i c u i . Pentru c i n e a v ă z u t sau c i t i t piesa. d e Acord.) şi d i n t r e e l şi alte instituţii erau premeditate. uneori foarte deschis.. Urme pe zăpadă trecînd l a p o m e l n i c e ca •şi c i n d n . dc aceea. sub specia evoluţiei dramaturgiei contemporane. „sugerînd". c o n t i n u î n d : „ d a r . V .. l a B u c u r e ş t i . ca u r m a r e a c u ­ m i n ţ e n i e i l o r . t o t u ş i . a r a t ă m a i s l a b şi i a p u m n i î n c a p .a m să z ă b o v e s c î n a s p e c t e l a t e r a l e .cimec. stlrnite. I a t ă d e ce e a t î t d e i m p o r t a n t să-i examinăm c r i t e r i i l e . că t e a ­ trele cele m a i b u n e şi r e g i z o r i i cei mai c a p a b i l i a u o c o l i t sau n e g l i j a t piesa c o n t e m ­ porană românească. L a c a p i t o l u l „comunişti". au cam neglijat piesa contemporană. d a r şi a f a p t u l u i că m ă a¬ mestec în t r e b u r i t e o r e t i c e .). î n s p i r i t u l i d e o l o g i e i p a r t i d u l u i şi c u a j u t o r u l său. ci au fost preluate periodic. pe •care şi i n p a r t i c u l a r şi î n p u b l i c c r i t i c u l a lăudat-o leal. ea î n d u l c e ş t e s o a r t a c e l o r ­ lalte două care capătă m e n ţ i u n i o n o r a b i l e : d a r c î n d . au crezut in •ceea ce a u a v u t m a i b u n şi a u s ă v î r ş i t m a i durabil părinţii l o r . c a r e e r a L . denunţ. •o m o d i c . în esenţă. d e c i . c a r e . şi a n u m e : î n ce m ă s u r ă . a s u p r a c ă r o r a c r i t i c a a r e o i n f l u e n ţ ă o r i e n t a t i v ă covirşitoare. Este. fără p a r t i c i p a r e directă. — cît şi p e n t r u c e l e d i n Bucu­ r e ş t i . în anumite cazuri.). că a n i d c z i l e . la rîndul lor.c u m u l a r e de forţe. ba. n u îi s î n t exclusive. f i i n d prezent Ia majoritatea lansărilor. a opţiunilor în ce priveşte piesele (s. şi p e L i v i u C i u l e i .comprehensiune afectivă". î n acelaşi t i m p . S. Foarte puţini a u . sînt t o a t e t a r a t e . Această n e . dacă nu cel m a i b u n t e a t r u d i n ţ a r ă . de pildă.

în cazul acestui şef d e d i r e c ţ i e . ca u n e m i n e n t p r e d i l e c t a l d-sale.).cimec. în­ sale. la şocante. sc v o r alţii la v i z i u n e a „educa". in iro­ nsufie că în care specu­ nesă lăcut Cri­ ne­ anate­ literară fi şi cam opere chiar stagi­ bilancu sau a represiunea sancţionează principiale. o piesă contemporană care să-i d e a d e p l i n ă b u c u r i e c r e a t o a r e şi să f i e înclinat asupra unei piese d i n patrimoniul m a i v e c h i . subproduse". destule cartea sau s-a fireşti. operă de artă naţională devine" (sic ! ) . o r i . E l e o p t i m i s t .n. G u g a " . gustul alt cu la normale.n. cînd pentru „Vara.. i a r p r i n t r e „ o r a ţ i i " sînt m a t e r i a l e d i n cartea mea — n. într-un a r t i c o l sau a l t u l o r i p r i n oraţii prin sinoade (. în oraţii i n u t i l e p r i n sinoade. deşi. v o r a d e r a şi s a . a atinge măiestrie îngăduie snobismului. e lui de ma­ obi­ să cul­ puţin alini­ a e cri­ şi într-o şi sensibil se care mai sînt „avansate". d e p l i n ă b u c u r i e c r e a t o a r e " . admiraţie lidat. că a r f i a n a ţ i o n a l i . cît mai Ca şi publicul opinia în şi sale de fie sancţionat mizează a şi cu teatrului spectacol 1971—72 cît cu teatru informat ticului. e l sc î n c ă r c a s e capodopere. chiar dacă se acoperă d c r e a l i t a t e . cazul ia Cu criticului. la u n m o m e n t dat (moment foarte prelun­ g i t . H.a m i n v i t a t s t ă r u i t o r să trudească p e n t r u opere a u t o h t o n e a r r ă m i n c t o t e m i s a r i a i c u l t u r i i n a ţ i o n a l e . a p a r ca s e m n e l e unui c e z a r i s m c a r e n u f a c e r a b a t şi c a r e ş t i e c ă . la cum hotel s-a sau sarcasmele observaţii şi o gară. . o mică pătură de „iniţiaţi". c a r e p u ţ i n ă l u m e a a u z i t şi m a i p u ţ i n ă r e ­ auzit.. mai mai Patimi. u n s o i d c e l i t ă c a r e d o r e ş t e să f i e „ l a p a ­ gină". A contrazice şi cu pînă la în pc asemenea păreri este a slîrnî care proastă puţin. e a a reieşit. într-un moment al activităţii sale.n. dacă le spune. p î n ă la u r m ă . niei al contrast discuţii marginea faptului sentinţelor de teatru represiunea reponderării cu asemenea. deci. că r e g i z o r i i c o n s t i t u i e u n f e l d e p a r t i d ă teatrul românesc este mai anaţională în m u l t decit o eroare : e o afirmaţie lipsită ca u n regizor sau d e o b i e c t . public. încereînd stagiuni întregi : „Condiţia vădit nu ntît sentiment. d-sa vreun hotărîndu-se defetistul publice ticul. luînd pe seama care.. P u t e m să credem c ă . d e c r e t u l său r e p e t a t creează pîrtie în o p i n i a publică. c h i a r d a c ă p u n o s i n g u r ă p i e s ă c o n ­ temporană românească sau două în toată cariera. c a r e . nate de reacţionează aproape acest şi la spaimă. f i i n d p u s ă î n scenă d e u n d i ­ rector de scenă român. d i n citatele operate asupra mea. „ o singură pre­ m i e r ă r e m a r c a b i l ă ( î n t r . M a z i l u e cel mai impor­ tant comediograf a l t i n e r e i g e n e r a ţ i i . c a r e n u p u n . n o r m a l . c o m u n i c i n d u . p r i n r e p e t i ţ i e . cu actori români. p e c a r e n o i i . ori să aleagă o lucrare străină (s. „Ceamai i n t e r e s a n t ă l u c r a r e n o u ă e Speranţa nu moare în zori d e P i . A ş a se c r e e a z ă . cabinet dramaturgi „lucrări eprubetă.ximativ 50 de piese româneşt. 66 www. indice în f i l o s o f a r d " . că Lear-ul a fost. Sc î n t î m p l ă altul să nu găsească. ca a l t u l .ro .u n a n — n. dîrze. falsă. d i n a p a r a t u l c r i t i c . C r i t i c u l ştie ce î n s e a m n ă „a face o p i n i e " . e l crede p r o f u n d în s u g e s l i b i lilatea maselor. S. e v a n e s c e n t . criticul pune ii» derută o s u m ă de lucrători d i n sfera t e a t r u ­ l u i . d e c i . v o r „ e v o l u a " . superlative absolute. la T e l e ­ v i z i u n e : Piticul din grădina dc vară de D. le altă tural. consensul s-a excelent sau dc de Şfichiul criticului. tntrucîtva. s u b i t .). să n u l i se s p u n ă celorlalţi regizori. . insă într-un spectacol fugace. chiar dacă p u n . (!) S ă nu ne m a i c h e l t u i m . senin. A n t i ­ nomia a r f i . A cei. Să le l ă s ă m g i r u l şi b u c u r i a c r e a t o a r e i n t a c t e . a edifica false a n t i n o m i i i n t r e l i t e r a t u r a a u t o h t o n ă şi d e z v o l t a r e a t e a t r u l u i ca a r t ă . H . C r e d că s-a î n ţ e l e s foarte bine judecata criticului : d i n f a p t u l c ă unii r e g i z o r i p u n piese r o m â ­ n e ş t i . ţepeni limfatice nume cum „lecturi actori sînt cu gîngave. de puterea de înţele­ gere c o m u n ă . c a r e se t r e z e s c . speră că m a i t î r z i u . Aceste afirmaţii. alîl piesei totdeauna primire văzut găduie Uneori sau cum. Practicind acest cunoaşte că n-a ezoterism al informaţiei. E i r ă m î n f o a r t e n a ţ i o n a l i . s u b c u v î n t că n u găsesc. în caracterul comun văzut. unor planează generalizări întregi fac cu că sos care halima. pra sînt categorii de regizori decoruri orbeşte fac laţii dea de vreo căutînd rampa". fără a p e l : 1). p l e c î n d d e f i n i t i v î n a l t e ţ ă r i şi p u n î n d p i e s e s t r ă i n e a c o l o . Popescu". prin referiri savante. m i c i d e ­ crete categorice. Nu lipsesc.i idei d i n sfera noastră p u b l i c u l u i românesc.. să o piesă. cîţiva d i n t r e aceşti „ c o n ­ f r a ţ i " . a m e t o d e i critice. c a r e să l e d e a „ d e p l i n ă b u c u r i e c r e a t o a r e " . sinchisîndu-sc mai puţin de caratul p o p u l a r al producţiei. c o n t i n u ă să v o r b e a s c ă l i m b a ţ ă r i i noas­ tre. cuvînlările tot felul d e c a l i b r a t ă . fie în de să ameninţătoare făptaşi. . curente. vorbe. alcătuitor de omisiunii. cîtă v r e m e e i . c u m se v e d e ) o p i e s ă c o n t e m p o r a n ă c a r e să l e d e a . i n f a ţ a u n o r a u t o ­ rităţi a b i a cunoscute. şi care de contrariază drept şi El lume obligat lămurire mine în îmi chiar nu un în ajutătoare. la c i n c i a n i o d a t ă . la e conso­ împă­ de «producţii» paginile referiri închiderea anotimpul doctrinari unii. Virgil Stoenescu e „sin­ gurul a u t o r care urmăreşte p s i h i s m c l c j u v e ­ nile"' etc. a lăsa i m p r e ­ sia. împrejurări critic nivel care de să intelectual centrul mai să doctă incriminată. P o p e s c u e cel mai important d r a m a t u r g s o c i a l . Tovarăşul nifestările dea V. al eze ş m a i avea de făcut u n u l t i m popas î n c e e a ce p r i v e ş t e e x e r c i t a r e a a c t u ­ l u i critic. public.). într-un t e a t r u românesc.sinod" n u m e ş t e d-sa dezba­ t e r i l e i d e o l o g i c e d i n acea v r e m e .

al volumului d e schiţe Tufă de Veneţia ş. Cît priveşte exactitatea informaţiei. V e ţ i f i a m b a s a d o r i fără portofoliu. Sîntcţi p l i n i de talent. principii vităţii narei pare se după fructuoase (şi n .. S i l v e s t r u . nici nici au ce a m d e p r e c i a t de şi nuanţă abstrusă. o i l u s t r a r e m a i e x a c t ă . I n p r i v i n ţ a a s t a . s-a analizat repertoriul scenelor b u c u r e ş t e n e şi s-a o b s e r v a t . respect a l tradiţiei. dîndu-i deplină licenţă lui Marin Sorescu să-i c a l c e p r i n c i p i i l e şi să-şi mon­ teze piesa. N-am anii recţii şi n u e nici u n echivoc. care a susţinut m e r e u că a u t o r u l bazei l i t e r a r e a s p e c t a c o l u l u i a r f i c a p a b i l 6ă e d i f i c e î n t r e g s p e c t a c o l u l . se a p ă r ă i n d î r j i t d e o r i c e i n t e r ­ devine c e s i u n e .a u f o s t ramura colateral idei româneşti. şi D i n u S ă r a m . şi Călin C ă l i m a n . o afirmaţie c u care mă simt complet d c a c o r d : „O o p e r ă d e artă d e v i n e naţională p r i n r i t m u l lăuntric. l i datorez multe l u i Horea Po­ p e s c u . e a i c i şi u n a d i n c e l e m a i f e r t i l e deschideri spre u n i v e r s a l i t a t e " . c ă s p e c t a c o l o g i a e v a n ă . ) Această poziţiunc de h i e r o f a n t . prin invincibilă pentru u n anumit fel dragostea d e a f i şi p r i n o c o l i r e a a l t o r a . şi a dc inspi­ a să în­ mă a regi­ lipsei de informaţii generale. acrişoara i r o n i c ce a r d o r i să-mi adreseze. c a l a d-sa. c u r e ­ marca şficbiuitoare că n u înţelege d e ce u n i i a u t o r i se a m b i ţ i o n e a z ă să-şi m a i a d a u g e .a. p r i n i n s t i n c t u l .o f r u n z u l i ţ ă r e g i z o r a l ă l a c u n u n a l o r d r a maturgică". prin felul c u m tîlcuieşle o realitate. V . criticul menţionează Camera de alături şi Coana Chiriţa. învrăjbească zorilor. d a c ă n u se a r t i c u ­ lează p e substanţa noastră". crescută abuziv asta literaturii dramatice împrumutăm. N ." ( C u m se v e d e . ce n u a r e a r c a n e d e n e d e s l u ş i t . p e n t r u coerentă. nuitatea cipiilor". v o r b a l u i K o g ă l n i c e a n u . Silvestru infor­ „conti­ prin­ ales. f i e e l cît d e d i s i m u l a t şi o n c t u o s . colaboră­ intenţie.cimec. A s t a . sau acord cînd cu circumstanţă fost preopinent. 9 1 ) . A ş a şi R a d u P o p e s c u şi V a I c r i u R â p c o n u . prea luăm t e r t i p u r i l e . dramaturgii. T o r n e a . afirmă prea de ritos. Virgil Munleanu. e s t e eminentul a u t o r a l u n o r p i e s e ca Întoarcerea zînei mi­ nunilor pe pămint. c u e x c l u ­ s i v i t ă ţ i l e e i . n i ş t e comis-voiajori pentru indi­ ferent cc marfă ( c u m sînt deja unii din c e i p l e c a ţ i — n. unanim. „N-aveţi decît o singură şansă să d u r a ţ i . la preocupări şi. n u numai dramaturgia. Valeria Ducea. şi F I . impact etic real. Parhon. şi N a t a l i a S t a n c u . C e l ce debitează a l t e p ă r e r i „autor care a r e cerneală inutilă d e r i s i p i t " sau ţine „oraţii p r i n s i n o a d e " . d a c ă n u s-au m a n i f e s t a t p r i n i n t e r v e n ţ i i a t i t dc apăsate ca a m e a . că p l a n u l a f o s t m a r e . cu seamă e apărat hierofantismul Mai actului spectacular. v a s ă z i c ă d ă î n a p o i " . m a i dinaintea nici puţine) Ceea tizantă. Necazurile lui Şurubel. şi d e rău. S . propovăduit d i ­ clare : „Prea criterii asemănătoare www.ro 07 . E i r e p r e z i n t ă p e n t r u mine cealaltă direcţie a criticii dramatice. C. d a r Camera de alături a pus-o I o n Cojar. celor tineri. dorit direct Din rile grabă şi alte prin să mă în distructivă acte cu recentul toţi facă special atit asemănătoare înainte articol amintit. I n alt loc. dramaturgiei r o m â n e ş t i . faţă de cu care. c u m că t e a t r u l „stă p e l o c . în şi din care elitară baza cosmopolită. D a r r i g o a r e a aceasta n u e u n a n i m ă . b ă i e ţ i : să î n ţ e l e g e ţ i că s p e c t a c o l u l e v a n . aceea î n care i z v o r u l a c t u l u i c r i t i c n u stă î n ce­ zarismul c r i t i c u l u i . c i î n m i s i u n e a d e a înlesni o comunicare c î t m a i desluşită între sensuri înalte şi clare şi î n t r e p u b l i c u l larg. In ce şi r e c e n z e n ţ i i ce ne-o d ă D a r sînt de preocupări de evaluare destul după s a u i n d i r e c t . ştiut fiind că tovarăşul V . ezoterică uneori. au m i l i t a t c o n s t a n t şi c u m ă s u r ă p e n t r u b a z a dramaturgică a t e a t r u l u i socialist. V . d i n perioada şi p î n ă de recent. B a r b u de la Iaşi. c ă i-aş d e p r e c i a cartea această a m e a cît şi avut fost şi dc obstinată ce le-am observat : consecvenţa fericire. O rat cerca.). nu-şi g ă s e ş t e n i c ă i e r i . „ N u întoarceţi spatele spiritualităţii noastre. în parte Traian Ş e l m a r u . inteligibilitate. E v i d e n t . f i i n d c ă v ă v e ţ i u s c a şi v o i . P a r a s c h i v c s c u . lără ntitea citate d i n Sartre şi e l u c u b r a ţ i i p r o causa.ţurilor. s-a o p u s î n m o d r e p e t a t i n t e r c e s i u n i i autorului î n specialitatea regizorală. suflet sînt a privinţa spulberă determinare de teatru. „ambele p u s e î n scenă de Horea Popescu". şi M a r g a r e t a B ă r b u ţ ă . Să trăiţi !" (138). am arătat deja în carte că personajul meu Gunther Haasc a devenit Hans. în graba distructivă a criticului. criticul antipatic tuturor colportînd. care niciodată n u se dezminte. Mira losif. cuviinţă p e n t r u s p i r i t u l p i e s e i şi p e n t r u r e c e p t i v i t a t e a p u b l i c u l u i l a r g . p r i n adinca a f i r m a r e s a u t ă g ă d u i r e a u n o r v a l o r i de viaţă. î m i fluctuează cei ce. d a r i s p r a v a mică. C i t a t u l e d i n Blaga. stil izvorît d i n cultură.n. Şi a r f i păcat. S. Pe o logică a s e m ă n ă t o a r e . mai puţin g e l o ş i d e p o n t i f i a t u l l o r şi d c m o n o p o l u l în descoperirea n o u l u i . N-am n i c i o clipă pretenţia că a m f o s t i z o l a t î n această l u p t ă d e i n t e g r a r e a f e n o ­ Chiar menului a r t i s t i c î n substanţa literară. I n c o n t r a s t c u alţi cri­ t i c i . şi î n s p e c i a l c u R a d u Popescu. Sigur ceea maţia că admir la — tovarăşul d-sale au şi şi — V. Con­ form c o d u l u i său de preferinţe. este­ şi. a m găsit. o s u m ă dc critici. aş p u t e a şi e u s ă î n t r e b d e c e u n i i c r i t i c i d e teatru a m b i ţ i o n e a z ă aşa d e tare l a f r u n z u ­ liţa creaţiei literare şi păpuşăreşti. Miniosul. într-o c a r t e a tovarăşului V . şi a l ţ i i . pentru anumite forme. acti­ Ple­ cînd a nefireşti. cît priveşte r i g o a r e a prin­ cipiilor. d a r şi c r i t e r i i l e a l t o r a ! " ( p . c r i t i c u l nc ţ i n e d e r ă u n u m a i p c A u r e l B a r a n g a şi p e mine. d a r n u p o t f i de acord. cuvintele adăpostul dinaintea Plenarei.

n-a fost umbrit delicatul duel Marie-Laurence Bonnet—Felix Blaska. şi-au s c h i m b a t cadrul de activitate. c i v a s t i m u l a acea f u z i u n e d e g î n d şi Taptă. Din cele patru piese pre­ zentate în prima parte a programului oferit publicu­ lui bucureşlean. să nege al partidului că „ n u n e realităţile. din dealtfel. Doina Moga 68 www. astfel. dansatoare complexă. pentru n o i . ])erioadele şi frazele muzicale. cu inflexiunile lui. d e la aceste ade­ v ă r u r i . Ca şi p î n ă acuma. Sînt primate în culturii Ceauşescu ulcioarelor puite noastre pe ciale alte sau cu în totul de acord din al unde a cu tendinţele e x ­ mai politice ales şi Plenara Congres 1 9 7 1 şi tovarăşul din nou personajelor în recentul educaţiei socialiste. Ele animă. dispreţul p e n t r u g r a t u i t a t e a a r t e i .ro . în sim­ plitatea mişcărilor sale. Respectul pentru moştenirea clasică. nici o general reînnoit îndemnul muncii tot. cu dansul său bărbătesc. p r i n c o n c e p ţ i i l e şi d i r e c ţ i i l e s a l e . şi Simfonie pentru instru­ mente de suflat. pe muzica lui Stra­ vinski. dimpo­ trivă. în care estetica dansului este plasată pe primul loc. critica va f i . slăbind şi î n c ă r c i i i d supli­ direcţionarea estetizantă m e n t a r s a r c i n a t o v V . De-a lungul experienţei sale de dansator şi coregraf. acorduri înlănţuite sau note (sunete) disparate. elegant şi straniu. în Trei piese pentru clarinet solo. chiar foarte nouă. Aici nu este vizuali­ zată doar muzica. precis. înce­ tează a se plasa sub influ­ enţa uneia sau alteia dintre jjcrsonalităţile coregrafice.u n i i . fără să o încadreze in euritmie. detaşarea lui Blaska de academism şi de intelectualismul pur şi inte­ grarea lui într-o concepţie nouă. aproape monumental. desenat pe muzica lui Palrice Meslral şi pe textul poemelor Iui Louis Aragon (recitate fantastic de Fabrice Dague). d e t r a d i ţ i e şi î n n o i r e . Mişcarea creată de el nu e sofisticată. mai In partea a doua a specta­ colului. dacă n u se v a a b a t e . Felix Blaska se depăşeşte pe sine. cu respiraţia şi unduirile lui. re­ prezintă una dintre orientă­ rile şi aspiraţiile mai noi în baletul contemporan. o j>icsă de viziune degrabă arhitecturală. şi Linca. răsfăţaţi de spaţiile r e v i s t e l o r noastre. plasticizează muzica. S. pur şi sim­ plu. î n ­ demnul s p r e m i l i t a n t i s m şi r e a l i s m a u f o s t nou subliniate cu putere. cu Silvie Ciup. Blaska ajunge la convinge­ rea eă dansul este funcţie de muzică şi. menilor aparţină în buie le artă". care a ştiut să surprindă so­ norităţile specifice şi umorul compoziţiei lui Stravinski. El vizualizează sonorul în tot ce are acesta consistent sau transparent. in concluzie. Nicolae împotriva închi­ zilele de so­ ne-a p r e v e n i t smălţuite. ci textul însuşi. conflictelor complică elite i n zone „unde şi inutil ca o a ­ „să le lucrurile". d e t e x t şi spectacol. demonstrîndu-se.cimec. arhitect al ansamblului dc balet. alcătuită din frag­ mente din baletul Dragoste nebună pentru Elsa. bazat pe o gestică simplă şi rapidă. s c r i i t o r i i d e t e a t r u . ceea c e se c r e e a z ă a spus m a i d e preţ secretarul tre­ să şi Respingind artă care idilismul. pen­ tru a deveni. eu metrica şi punctuaţia lui. „dirijor" al corpu­ lui uman. de îndrăzneală şi discernămînt c a r e să a s i g u r e progresul continuu a l tea­ t r u l u i socialist românesc. ca atare. eroilor a etape „transplantaţi istorice situării oamenii nu unei d i n alte [lianele". Felix Blaska. in negru" deformeze prezcntîndu-le Baletul F6lix Blaska ! Socotit printre cei mai ta­ lentaţi coregrafi occidentali. dar un fante­ zist care se pliază cerinţelor muzicii. în care freamătul şi fluidi­ tatea muzicii lui Debussy se transcriu în graţia mişcării.i s t o r i c i n c a r e se p r o d u c . Nu întîmplător i se spune „un Schonberg al bâlciului ' : în dansul său sînt evidente motivele. mai ales. curat şi. strict necesar. două mi-au reţinut atenţia : A l b şi n e g r u . f ă r ă c a u z a ­ l i t a t e şi s c o p " . consonanţe şi disonanţe care se cer sau nu rezolvate. Esle un fantezist. m ă r ­ turisite sau subreptice. astăzi creaţia marii majorităţi a dramaturgilor şi a r t i ş t i l o r ţării noastre şi fac m a i g r e u d e c o n c e p u t întoarcerea l a v i ­ ziunea unei arte distorsionate sau de p u r răsfăţ estetic în z o n a spectaculosului. u n î n d r e p t a r u t i l şi preţios i n m u n c a noastră. şi a sau chiar eă n u c o n c e p e m „tratarea f a p t e l o r d e v i u ţ ă indivizilor rupte de contextul şi a a c t e l o r s o c i a l . gestul e simplificat pînă la firesc. Bineînţeles.

aspiraţie a Irupei-oaspcle spre luminarea unui sens c o n t e m p o r a n al textului («Ieşi. p e aceeaşi l i n i e a reuşitelor. a l ă t u r i d e c e i d o i interpreţi citaţi m a i înainte. dealtfel. c u strnde zgomotoase. constatăm lăudabila spre originalitate. c o a p t ă p e n t r u d r a g o s t e şi c a p a b i l ă să s u p o r t e toate consecinţele e i . ROMEO Şl JIIUITA de Shakespeare A f l a t p e n t r u a d o u a oară i n ţara noastră. viguros. d e c i . Avem unele r e z e r v e faţă d e j o c u l . a r e z o l v a t foarte bine m o a r t e a p e r s o n a j u l u i — şi. Homeo şi Julieta a apărut ca u n p r e t e x t d c t e a t r u v i o l e n t . o i t a l i a n c ă v o l u n t a r ă şi e n e r g i c ă . c i se i n f i l t r a . cu chilii de franciscani. t u r n e u l i n c l u d e a Femeia imlărătnică). o piesă shakespeareană ( d a t a t r e c u t ă . cunoscut. în p l u s . iar a c ţ i u n e a n u se m a i d e s f ă ş u r a î n a c e a „ n a t u r ă de m i a z ă z i . D a r .cimec. a s p r u . a l u ­ ziv rurale) erau acompaniate de gîfiieli. e p u r a i d e a c c e s o r i i c a l i ­ grafice. rîsele groteşti. E v i d e n t că î n această t o n a l i t a t e s p e c t a c u l a r ă primă şocul vizual. faţă d e m ă ş t i l e (inutil) caricaturizate impuse c e l o r d o i laţiv r ă j m a ş i — a c t o r i i V a s i l T o n c v şi ( i h e o r g h i Penev. d i n n o u . p o a t e . i a r d u e l u r i l e şi b a d i n c r i i l e g r u p u l u i l u i M e r c u t i o (în v e s t m i n t e d i n stofe grosolane.ro . numele actorilor Dimitrina Savova (Doica). d e c ă t r e t a l e n t a t a a u t o a r e a muzicii. Domina expresivitatea. cu cile u n eampn- Bogdan Ulmu 69 www. «bir. mult prea bine. i a r J u l i e t a (artista emerită Ţvetana Maneva) arăta ca o f e m e i e în toată puterea c u v i n t u l u i . totuşi. a p r o a p e î n aceeaşi m ă s u r ă . n u p a t r o n a relaţia c e l o r d o i e r o i t i t u ­ l a r i î n m o d t i m i d şi p l a t o n i c . nu „story"-ul piesei. c i în fata u n e i schele d i n l e m n n e g e l u i t — c a r e a d ă p o s t e a şi c e ­ l e b r a scenă a b a l c o n u l u i — î n c o n j u r a t ă d e u n p e r e t e c i r c u l a r . c u pieţe.TURNEE DE PESTE HOTARE TEATRUL DRAMATIC DIN PLOVDIV sanlo. nu inteligenţa celor „177 d e c a l a m b u r u r i " descoperite î n t e x t d e un cercetător. R u m i a n a Stanceva). tumbe. Şi. . r e a l i z a r e a nu a atins întotdeauna n i v e l u l intenţiei). Boncio Urumov (Fratele Lorenzo). al l u i (iheorghi Vasilev (Mercutio) — care. Romeo (actorul Marius Donkin) nu a v e a a i c i 1 9 a n i — s i n i c i n u se s t r ă d u i a să p a r ă u n f i r a v a d o l e s c e n t care a r e reve­ laţia d r a g o s t e i . din nou. [ v a n Zlatarev (Benvolio) şi S t o i a n Mindov (Tybalt). gesturi licenţioase. ca d e p l a n e t a r i u m (sceno­ g r a f i a — D o b r o m i r P e t r o v ) . s u b l i n i e m c u a t i t m a i bucuroşi reali­ zarea convingătoare a a t m o s f e r e i p r o p u s e d e c ă t r e r e g i z o r u l L i u b e n Cîrois ( ş i . teatrul bulgar a prezentat spectatorilor bucureşteni. şi m a i a l e s c u g r ă d i n i s u p e r b e asupra cărora p l o u a l u m i n a l u n i i " (pe care o vedea i n t e x t N i c o l a e I o r g a ) . precum consem­ n ă m . prea gros. In concepţia a r t i ş t i l o r o a s p e ţ i . E r o t i s m u l . l o c u l sc d e s f ă ­ ş u r a d e s e o r i ( p o a t e c h i a r p r e a d e s !) î n s a l ă . printre meandrele conflictului.

în gesticula­ ţie.cimec. ajutat de însuşi Bertolt Rreeht. c i îi conferă d i m e n s i u n i n o i . cînd M a c k i c Messer.. al treilea. Tino Carrero realizase. la un moment dat.MERIDIANE • PETRE IOSIF In d o u a primăveri italiene CContraste şi coincidenţe) O săplămină a unui aprilie neobişnuit ani Milano şi la Roma. care le v o r b e a de la o t r i b u n ă impro­ vizată. Pe s c e n a . a s c u n s e şi apoi dezvăluite de clasica cortină d i n p î n z ă dc sac). în sugestiv contrast. pantaloni şi seampolo. î m p r e u n ă c u perechea de pc scenă. într-o alternanţă de ploaie ruptă de rare armistiţii solare. intrede curind. s l u j i t de neuitaţii . N i c i l a „Berliner Ensemble". la f e s t i v a l u r i l e l i g u r i c e . bi­ ciuite de rafalele n e m i l o a s e ale apei glaciale. A doua a fost numai la Roma. a m intrat în „Teatrul Liric" şi m . Urmărit de freamătul indescriptibil al oraşului.. d e v e n i t ă cu adevă­ rat brechtiană. pianistul. m e t e o r pe toate scenele. E s t e . o pălărie dc p a i d i n anii '20. p u r şi s i m p l u . c t r u ­ b a d u r a l p r o l e t a r i a t u l u i şi a l r e v o l u ţ i e i s a u Galileo Gabiei . ecou desăvîrşit al inspiraţiei lui Brecbt.a l t a . cu putină v r e m e înainte de a m u r i . în regia lui Giorgio Strebler. t o r e n t e u m a n e se s c u r g e a u fără contenire pe străzile Milano-ului. u l u i t o a r e . Prima primăvară I n a p r i l i e 1 9 7 5 . 0 i n t e r p r e t a r e a t i t de copleşitoare a celebrei iJrcigroschen Oper n-am mai intîlnit în cele d o u ă d e c e n i i u r m ă t o a r e . a s i s t a m la fantastica perin­ dare a t u t u r o r f i g u r i l o r operei lui Brecbt. în inimică. M i l v a . prestigiosul templu brechtia n . în f o r m a s u b l i m ă a unui recital Brecbt... S c a n d a u m e t a f o r e l e R e z i s t e n t e i . pe acordurile unui sinistru marş p r u s a c . in ritmul specific. d i n culise. cărunt. K u r t W e i l l şi Hans Eisler. Părul. c a r e l e g a şi d e z l e g a . c i n d A r t u r o U i . Mi-am r e a m i n t i t de norocul d e a f i v ă z u t Opera de trei parale la înce­ putul primăverii lui 1956. la rece şi smog.a m a f l a t îu i m e d i a t a prelungire a atmo­ sferei de protest. I n faţa caste­ l u l u i Sforzcseo. com­ pletează tulburător imaginea cu părul ei — pălălaie de flăcări. in 1973. i n e g a l a b i l a revărsare a m e l o d i i l o r l u i P a u l D e s s a u . şeful u n e i o r c h e s t r e n e v ă z u t e . este c i n d P e a c h u m . îl e v o c ă p e L e n i n . Şi. s u m a tuturor personajelor femi­ n i n e — de l a P o l l y la v ă d u v a l u i D o l f u s s . d a r n u o reneagă. cu toate acestea. A c u m . la Roma. Ş i e l este î m b r ă c a t î n n e g r u . in songurile l u i Brecbt. . m e d i e v a l . în negru. î n t i m p ce M i l v a s t r ă b a t e s c e n a î n „ p a s d e gîscă". Este Mutter Con rage şi femeia soldatului kaizerian. cu „ P i c c o l o T e a t r o " în turneu. o p i a n i n ă î n t r . E în permanentă mişcare în jurul „recuzitei" sale — scaunul. S t e a a muzicii uşoare. Milva este. L i r i c u l u i " . înnobi­ lează m u z i c a uşoară. c u p i a n i n a l u i . pe ecrane. Primeşte. d e v e n e a . realizată de cei d o i . g r a v . trăil-o anul trecui. o depăşeşte. aproape goală (un scaun într-o p a r t e . îndeamnă la revoltă. n u m a i trei personaje : M i l v a . cum pre­ tinde viziunea c r e a t o r u l u i . T i n o C a r r c r o şi p i a n i s t u l Giuseppe Morascbi. o explozivă forţă dramatică. u n Lear excepţional (tot în r e g i a l u i S t r e b l e r ) . îmbrăcată. cu puţine săptărnîni înainte. A i c i .Multer C o u r a g e " — 1 [elene W e i g l . d e b i t î n d Balada femeii şi a soldatu- 70 www. fără ostentaţie. Sinteză brechtiană.ro . m i i de a d o ­ lescenţi îi d ă d e a u r e p l i c a l u i S a n t i a g o Car i l l o .

d i n mijlocul evocărilor d r a m a t i c e şi m . Şi. S a n t a M ă r i a d e l l e G r a zie. I n t r . A f a r ă . Păduri. Piaţeta. Spectacolul a căpătat u n p l u s de strălu­ cire prin stăpînirea scenei de o Isabella nemaipomenită. a d ă u g i t e c e l o r c ă p ă t a t e de-a l u n g u l a cinci veacuri. n u m a i p u ţ i n b i n e decît pe ( i o l d o u i . o altă b o m b ă s f ă r î m a t r e i dintre pereni sălii dc mese a mînăstirii d o m i n i c a n i l o r . ItaViana in Algeri este c u n o s c u t ă m a i m u l t p r i n uver­ t u r ă . o a m e n i . Se î m p l i n e a u a t u n c i c i n c i s p r e z e c e a n i dc cînd unul dintre giganţii interpretării muzicii era pălmuit de un „decurion" fascist. t o t t i m p u l . în mai 1 9 4 G " .ro 71 . S-a reîntors pentru a reda lumii „II T e a t r o alia Scala". Esle nespus de grea.. d e c î n d P i e n n a r i n i a t e r m i n a t clădirea. î n a l t a . era p r e z e n t Giorgio Strebler. p u ţ i n „ c a r t o l i n a i l l u s t r a t a " ) . peste d o u ă o r e d c b r o d e r i i r o s s i n i e n e . v i t e . Dezbaterile asupra fascismului au continuat. a fost r e s t i ­ tuit muzicii dc Arturo Toscanini. a rămas în picioare. I n acel sfîrşil dc a p r i l i e a m a v u t b u c u r i a unuia dintre cele m a i frumoase spectacole d o operă. c e i d o i n u c i n t n t şi . T o s c a n i n i şi-a părăsit ţara. O a m e n i i adastă. S e g a n t i n i şi a l ţ i i . Scara dc mătase. Mezzosoprana americană Marilyn Horne cumulează o voce de flaut fermecat cu o vervă explozivă. n u fără n o i r ă n i . p a r c ă . pînă spre dimineaţă. Pînă şi b a s u l M u s t a f â . Emoţionant este i m e n s u l h e m i c i c l u c u şase r î n d u r i de l o j i şi g a l e r i i . şi tenorul — i n e v i t a b i l u l L i n d o r o — şi b a r i t o n u l T a d deo.o v i t r i n ă .. r l e c r u c i d e l e m n . a e x p r e s i o n i s m u l u i . Protest împotriva prezenţei absurde. F u n d a l . m u l a j u l mîinilor s a l e n e r v o a s e . z o n e roşii. apare scurta întrerupere din anii '40. p î n ă în această primă­ vară a m a r i i aniversări. I n d e c o r u l o f e r i t d c frumuseţe!» puţin gla­ cială a c o l o n a d e i de m a r m u r ă v i b r a u parcă acordurile protestului brecbtiau din ajun.'î a u g u s t 1 7 7 8 .a u p e r m i s să c i t e s c şi să r e c i t e s c i n s c r i p ­ ţia d c p e p l a c a d c m a r m u r ă f i x a t ă d e a s u p r a uşii c e n t r a l e : „. I n s p l e n d i d a s a l ă r i n a s c e n t i s t ă s-au aprins c a n d e l a b r e l e şi a p l i c e l e de cristal. G î n d u r i l e m ă poartă cu b u c u r i e la pă­ d u r i l e l u i A n d r e e s c u şi l a c î m p i i l e l u i G r i gorescu. Coţofana hoaţă. I n aprilie a n u l trecut. d o m i n a .. pentru că refuza să deschidă cu imnul fascist un concert. risipă generoasă de culori ( t o t u ş i . c a r e se î n s c r i e p r i n t r e p e r l e l e g e n u l u i . în deceniul ul şaptelea. î n c o n j u r a i . Situaţii de farsă î n cascadă. p a r c ă . r e c u z i t ă .Teatrul. în calmul amurgului sau în înfiorarea aurorei.cimec. A p o i . sc d e s f ă ­ grocoso". l p o a r t ă î n s a l o a n e l e î n v e c i n a t e . şi Zulma. în faţa tablourilor şi a vitrinelor. in accentele patetice proprii eroilor tragi­ celor e v e n i m e n t e d i n u r m ă cu trei decenii. cîmpii de u n v e r d e în toate n u a n ţ e l e . Cu n l î l m a i tristă. O ţe­ sătură neverosimilă de „fire" vocale. şi E l v i r a . cu r e a l i s m u l cel m a i nonc o n f o r m i s t . „II Teatro Alia Scala".. S c e n a sc u m p l u s e . în s t r a d ă .. Copleşitoare este. d i n cînd în cînd. b a g h e t a şi u n ma­ nuscris.au s p u s " d e s p r e Fala înecată şi despre altele. I n acelaşi a n . mai cenuşie.. In acea noapte d e m a i a l u i 1 9 3 1 . d e imense ferestre deschise spre peisaje în care natura esle surprinsă în m o m e n t e l e ei de maxim efort coloristic. d i n n o u se r o s t o g o l e a u nori c e n u ş i i . î n s ă . n u r i i . m o n ­ struoase a fascismului. b r u s c . Donizctti. ochelarii lui M a s c a g n i . în celelalte. a celui politic piscatorian. u n d e sint expuse pînzele celor mai de seamă <ittocentişti d i n n o r d u l I t a l i e i . p o a t e . L a p a u z ă şi l a s f i r ş i t . u n perete s i m p l u .. sub u n nevero­ s i m i l cer senin. c o s t u m e l e g a t e de n u m e l e l u i B e l l i n i .. Cenuşăreasa. S e a r a m-a găsit în atelierul de frumos. T o t u l p a r e l u c r a t d e m î i n i l e Iui Benvenuto Cellini. A t m o s f e r ă de 1001 de nopţi. e v i d e n t . Se c r e d e că a i c i a r f i f o s t o m i c ă v i e a l u i Leonardo. O atracţie nedesluşită m ă scoate. D u l c e şi t o t o d a t ă a s p r ă î m b i n a r e a teatrului epic. A I patrulea. Şi. Semiramida. într-o î n c ă p e r e i r e a l ă . R ă ­ tăcesc p r i n t r e a f i ş e . V e r d i . biserica al cărei nume iuţeşte b ă t ă i l e i n i m i i . c u m a denu­ şoară „il d r a m m a mit-o libretistul Angelo Anelli.. imaginea u n u i decor de teatru. najele brodează neîntrerupt coloratură pe o ţesătură dc d i v i n e m e l o d i i . u n i c . fascinaţi. Toate perso­ www. I n p a u z e a m t r e c u t p r i n sălile m u z e u l u i . p o a t e d i n acelaşi a v i o n . d i s t r u s într-un b o m ­ b a r d a m e n t la 15 a u g u s t 1 9 4 3 . Rossini.lui. t o t a t î t d e p r e s t i g i o s c a şi t e a t r u l . p r e z e n ţ a i d e a l ă a ceea ce s-a p e r i n d a i a i c i d e l a . Toscanini aruncă p c s u b sprîncenele-i stu­ foase p r i v i r i de m a g i c i a n . îngrămădeala şi î n c e t i n e a l a de la ieşire m i . diverse obiecte ale m a r i l o r maeştri a i secolului trecut. p r i n spectacole dc operă şi r e c i t a l u r i . p o a t e î n aceeaşi z i . spre b u c u r i a oa­ m e n i l o r . M ă a f l u . Legenda. aceeaşi a t m o s f e r ă tumul­ tuoasă. Şliam că L'ltaliana in Algeri se cîntă foarte rar.. Şi m e z z o s o p r a n a I s a b e l l a . î n s c r i a Bărbierul din Sevilla. c e i c a r e a u a v u t o certă i n f l u e n ţ ă a s u p r a plain-air-iştilor fran­ cezi. p e obişnuita pernă de catifea. chiar p e n t r u repertoriul „Scalei". Sînt „divizioniştii" itali­ e n i . în m i n u s c u l a „offic i n n " d c pe P o n t e V e c c h i o . I n stînga. Din portretul semnat de Rietti. italianul c a r e 1-a înţeles pc lîrecht. s p e c i f i c e o p e r e i b u f e . Intr-o vitrină mai mică. cu o uşă c a r e se d e s c h i d e s p r e î n c ă p e r e a f o s t u l u i r e - • A d o u a z i .. i n v i z i b i l . b o g a t a v i a ţ ă muzicală a Milano-ului. p î n z a dc sac l u n e c ă uşor pc u n cablu aproape in­ vizibil.

Mai prezente ca oricînd mi-au apărut i r a s c i b i l i t a t e a şi v e h e m e n t a nemulţumire îr» lumea culturii. î n t r e b a t ce înţelege p r i n „obscen". Re¬ uman. T u m u l t u l s t r ă z i i e s t e i n s ă şi m a i d r a ­ matic. U l t i m a Cină. Bienala de la Veneţia se a f l ă in grav pericol. îşi scoale cu o mişcare graţioasă be­ reta d e c a t i f e a şi d i s p a r e pc uşa refecto­ riului. N u a i z b u t i t decît în parte . u n Riebard I I I . într-un a p r i l i e a s e m ă n ă t o r . prin veacuri. o L a d y Macbeth . suficient pentru a provoca importante d a u n e financiare". p r o v o a c ă acelaşi s e n ­ t i m e n t d e i n d e s c r i p t i b i l ă b u c u r i e . gest „ r e c u z i t ă " : c o r o a n a regală esle s u g e r a i . tonurile tari au pălit pe nesimţite. rezistă miş­ dulceaţa nuanţelor. este d e m i s i a l u i P a o l o G r a s s i d e l a condu- • In reputata sală romană. într-un i n t e r v i u d a t în aceeaşi zi de A l b e r t o S o r d i . cu mijloace fine. cei m a i m u l ţ i nu erau totdeauna convingători. a u n o r s t r i d e n ţ e şi t e n d i n ţ e s p r e ş a r j ă . u n preş. . care a creat. sinteză a bestialităţii rafinate. c u aceeaşi ploaie r e c e ." . p e s c e n ă s-a d e s f ă ş u r a t o pasionantă demonstraţie a unui regizor t a l e n t a t şi a u n u i grup de entuziaşti.„Credeţi-mă — s p u n e e l — această «grevă a foamei cinematografică» m ă costă enorm. i n t i t u l a t Supranatu­ ral. A doua primăvară Regăsesc Roma la distantă dc un an. O incontesta­ însăşi opera bilă alchimie teatrală. şi E m i l i o B o n u c c i . l e ­ gat de t r a t a m e n t u l la care a fost s u p u s u l t i ­ mul său film. în calitate dc autor. a d o u a zi în zori. Sîntem d u m i n i c ă .f e c t o r i u călugăresc. Ţişnesc flăcări din ateliere. De data aceasta... lotuşi. erotism in opera lui Shakespeare. î n c i n e m a t o g r a f i e se a u d r ă s u n ă t o a r e t r i n liri de uşi. în care. deci. î m i închipui că zăresc. Nu este a d m i s i b i l ea m a g i s t r a t u r a să aibă posibilitatea de a i n t e r p r e t a blestema­ t e l e c o n c e p ţ i i d e s p r e « o b s c e n i U i t e » şi « s i m ţ u r pudorii» d u p ă criterii dc fiecare dată d i f e ­ r i t e . Un mozaic mobil. r ă s u n ă acelaşi p r o t e s t . Romeo şi Julieta. U n 72 www. V i a ţ a însăşi este blo­ cată. f o l o s i n d s u b t i l e l e m e n ­ tele esenţiale. s t i m u ­ laţi d e d o r i n ţ a de a răspunde îndrăznelii ideii. profilîndu-se pe f u n d a l u l Sântei Mă­ ria delle Grazie... curge pe caldarim sînge de adolescenţi. Un teatru dintr-un orăşel cuminte realizează. Leonardo a încercat o f o r m u l ă nouă a î m b i n ă r i i c u l o r i l o r cu ceara. în faţa unui pu­ blic exigent. Şi. o experienţă care iese din c o m u n . D e l l e A r t i " d i n R o m a se j o a c ă u n specta­ col „curios şi p l ă c u t " . Numai pînă marţi. adueîndu-şi cu ei o saltea..ro . d a r s p e r să s l u j e a s c ă l a s c h i m b a r e a lucruri­ lor. a artelor. violenţă.". pe o scenă importantă. fără e p r u b e t e şS r e t o r t e . sechestrînd f i l m e care adesea sînt r e ­ puse în circulaţie d u p ă numai cîteva o r e . d e c e s u l s-a consumat).. un parlament gata el î n s u ş i să s u c o m b e ( î n t r e t i m p . Un alt f a p t . Simţul comun al pudorii. a c t o r i i i z b u t e s c . să c r e e z e s t a r e a d e t e n s i u n e rezul­ tată din textul shakespeareean. în acest a n . Riehard al lll-lea. V o i lăsa t e a t r u l la u r m ă . a expresiei. nu u n eorp gol. pistoalele sînt obscene. Circulaţia esle blocată d e cîteva o r i p e z i . autobuze. forţă... n u fără a încerca r e g r e t u l d c a f i p i e r d u t u n Kean în versiunea m a r e l u i actor V i t t o r i o Gassman.violenţa. actorul a dat un lung răspuns. strania jurul enigmaticei f i ­ c a r e a p e r s o n a j e l o r în g u r i c e n t r a l e . sala d c m e s e a m î n ă s l i rii. Lăcaşul u n u i răscolitor d a r a l g e n i u l u i V i n c i a n . P r o t e s t u l a p ă t r u n s în s t r u c t u r a între­ g i i societăţi. r e g i z o r şi a c t o r . D e c l a r ă că g e s t i d s ă u va servi la „agitarea apelor" la discutarea reformei legii cenzurii cinematografice. eîte u n s c a u n . D i n t r e cei o p t a c t o r i .. Fondurile m i n i m e pentru organiza­ rea expoziţiei. cu totul p r o b l e ­ matic în acest moment de derută econo­ mică. care î n c e p e aşa : .. silueta învăluită în pele­ rină. Zboară proiectile improvizate. modesta trupă T e a t r u l u i „Stabile" d i n A c q u i l a a ima­ a ginat un straniu laborator. In ciuda inegalităţii de valoare. Hcnric al Vl-lea. d a r şi d c lente. Plecăm. a m reţinut numele a doi actori de r e m a r c a b i l talent — B a r b a r a V a l m o r i n . versiune liber inspirată „ d i n v i a ţ a şi m i t u l l u i E d m u n d K e a n " . t r e b u i e încă a p r o ­ bate de parlament. a cărui i n ­ f i r m i t a t e rezidtă d i n degradarea morală.. llnmlet. * de răşchi rărea degetelor mîinilor în jurul capului. Producătorul Silvio Clementellî denunţă c o n t r a c t e l e p e n t r u r e a l i z a r e a î n a¬ c e s t a n a d o u ă f i l m e c u B e l l o c c h i o şi r e s p e c ­ t i v cu S a m p e r i . p r o t e s t u l împotriva n e p u t i n ţ e i d e a ieşi d i n h a o s u l falimentar depăşeşte v a c a r m u l l o z i n c i l o r .. c a r e a r e a l i z a t . p r i n g e s t şi c u v î n t . Un z i a r de scară a n u n ţ ă eă l a T e n l r u l . implaca­ nelinişte în faţa degradării bile.totală". î n piaţeta p e n t r u cîteva m o ­ mente golită de turişti. 0 slabă speranţă rămîne un eventual î m p r u m u t bancar. I n scena goală. care în­ grijorează o p i n i a publică a c u l t u r i i i t a l i e n e . în colaborare cu regizorul Lu­ ciano Lucignani. socotit senzaţional.cimec. magazine. Dar. sîngele. Cenaclul v ă z u t d u p ă m u l ţ i a n i . din fragmente — decupate şi m î n u i t e cu inteligenţă de Giancarlo Gobelli — din Macbeth. e r a s u p u s ă l a e b u l i ţ i u n i l u i Shakespeare. c u aceeaşi economie de g e s t u r i ..

Peste 15 s p e c t a c o l e . un spectacol-gigant. în lune­ care implacabilă spre oboseala. Două spectacole Brecbt cheamă pu­ b l i c .". tare p e r e z i s t e n ţ a şi î n ţ e l e p c i u n e a c e l o r aproape trei m i l e n i i de istorie. comunică cu o verandă n u m u l t m a i l u m i n a t ă . „jos". p r o c e d î n d p r i n d i f i c i l e e l i m i n ă r i . variantă brunhildiană a Heddei Gabler. în teatre m i n u s c u l e . cu trupa Teatrului din Genova. s t î r n e ş t e u n i n t e ­ res o a r e c u m obsedant in lumea cronicarilor t e a t r a l i . i n f l a ţ i a . c a . ) . în l u m e a teatrelor d i n întreaga peninsulă. sc înverşu­ nează. închise p î n ă s u b bărbie. www. în majoritate din dramatur­ gia străină : a l t m o t i v de protest al scriito­ r i l o r . intr-o c o l o a n ă i n t i t u l a t ă „încordare la Scala orfană". Cristina T o ­ nello izbuteşte. în a n s a m b l u l instituţiilor c u l t u r a l e .. n o r d i c .. î n semiobscu­ ritate.. • în ciuda atmosferei explozive. şi Svejk în c r i de-al doilea război mondial. Luigi Squnrzina. demonstrează pe m a r i l e b u l e v a r d e . r e ­ g i z o r i şi t e h n i c i e n i i t a l i e n i işi e x p r i m ă soli­ daritatea c u c o l e g i i l o r de la P a r i s . în pofida unor rînduri de scaune goale (scumpetca. c d r e p t . dar ciudat repertoriu. I n u t i l să r e a m i n t i m că Paolo < I r a s s i şi r e g i z o r u l G i o r g i o S t r e h l e r s î n t c r e a ­ torii acelei minuni teatrale care a fost „ P i c c o l o T e a t r o " şi c a r e . la „Teatro (arco". cu apăsate ac­ cente de fată m o d e r n ă . „Meta Teatro".Ploaia haină nu împiedică însă desfă­ şurarea u n e i t r e p i d a n t e vieţii a r t i s t i c e . i n f l e x i b i l .cimec. P i e r a n g e l o C i v e r a şi P i l a r C a s t e l . punctată de p i t o ­ reşti i z b u c n i r i i t a l i c e . teatrul po­ litic.). î n cîte d o u ă .. aici inedit. între o trăsă­ tură dc p e n e l . într-un bogat. a r ă m a s să a l e g î n t r e Ne­ bunul şi călugărita şi Constructorul Solncss. I n f u n d se î n t r e z ă r e ş t e o s l î n c ă n i b e l u n g i a n ă .Scala" d i n Milano. se a f l ă într-o p r e l u n g i t ă stare de astenie. mo­ n o t o n i e întreruptă doar de protagonişti. iar cultura spaniolă să sc p o a t ă exprima liber".'}!)). Săliţa „Beat 7 2 " prezintă u n Maiakovski. i n f l u e n t u l ziar conservator „La S t a m p a " c i ­ tează părerea unei personalităţi comuniste d i n lumea c u l t u r i i . şi c u t o a t e c ă s o c l u r i l e î m p ă r a ţ i ­ l o r d i n f o r u r i . lumea literelor. a teatrelor. d e c l a r a că „ i n i ţ i a ­ t i v e l e d e o r d i n o r g a n i z a t o r i c şi promovarea valorilor ale l u i P a o l o (îrassi constituie o culturii democra­ componentă puternică a tice. la ment M a d r i d . o interesantă interpretare a Hildei Wangcl.t r e i I n u n i c a seară d i s p o n i b i l ă . l f l „ P o l i t e c n i c o T e a t r o " . I n a e r pluteşte z u m z e t u l monotoniei replicilor.ro 73 . în protestul vehe­ împotriva arestării lui Bardem. intrată în repertoriul permanent al p r e s t i g i o a s e i scene l i r i c e . p e m u ­ zică de R o m a n Vlad. m a i puţin cunoscuta Lupta de stradă pentru bă­ nui. s o l i c i t î n d i n s i s t e n t r e d i n g o t e şi r o ­ c h i i l u n g i .. d e d a t a aceasta f o r m u l a t d e Asociaţia Sindicală a S c r i i t o r i l o r de T e a t r u împotriva d i r e c t o r i l o r d o „Teatri S t a b i l i " .. A c e s t o r a l i se a l ă t u r ă . să j o a c e piese. d e c i . M i i l e dc a c t o r i . a montat. multe cu nume stranii („Beat 72". care. autorul operei dc marc succes Gran Sole. sonaje ( u n i i a c t o r i . Luigi Mono. P r i m u l se c o n f i r m ă c a u n m a r e a c t o r . artiştii ies î n stradă să p r o t e s t e z e . R o m a rămîne mereu încinlătoare. aproape t i r a n i c . Un decor s u m b r u găzduieşte desfăşurarea dc idei ale s c a n d i n a v u l u i . a p a r i ţ i e s t r ă l u c i t o a r e în d e c e n i i l e d o i t r e i (s-a s i n u c i s î n 1!).. a l e c u p l u l u i C a s t o r şi P o l l u x din capul scării C a p i t o l i u l u i sînt mîzgălite cu catran în nenumărate variante grafice („trăiască". S a l o n u l . Prima. i t a ­ l i a n u l d i n Vedere de pe pod. . c u replici tăioase — izbucneşte. Semnificativ este faptul că. Mare f r ă m î n t a r e . O constatare : puternic prezent.cerea Teatrului . E l i z b u t e ş t e să c r e e z e u n Solness a u t o r i t a r . A l f r e d o Torlorella : „De­ misia l u i P a o l o ( i r a s s i d e l a -"Scala* e s t e o nouă dovadă a denunţării crizei profunde c a r e stăruie î n c ă în acest d o m e n i u . Societatea A u t o r i l o r I t a l i e n i a emis un comunicat î n c a r e işi d e z v ă l u i e „ d i s p r e ­ ţul. aflaţi i n grevă prelungită. lipsită de prejude­ căţi.. la r î n d u l c i . indignarea faţă de acţiuni necivilizate împotriva unor oameni care. n u fără o u r m ă d c r e g r e t . T e a ­ trele. d e ­ a l t f e l . dureros de îneîntătoare. precursoare a anticonformismului. . re­ g i z o r şi c o a u t o r a l l u i V i c o F a g g i . a f a p t u l u i că. se p e r i n d ă z e c i d e p e r ­ roluri). .. d i n c î n d î n c î n d . în toată tara". „Spaziouno"). Revolta obiectelor. o replică d i n G o l d o n i . straniu me­ sager „din lumea cealaltă". A l e g e r e a m e a s-a d a t o r a t l u i R a f V a l l o n e şi t o p o g r a f i e i T e a t r u l u i „ V a l l e " . l u p t ă a l ă t u r i d c p o p o r u l l o r p e n t r u ca S p a ­ n i a să f i e o n a ţ i u n e l i b e r ă şi d e m o c r a t i c ă .. aşa. Roz/i L\rxend>urg . un t u r de m a n i v e l ă ... care „ignoră prezenta şi u r g e n t a d r a m a t u r g i e i naţionale". La „Ridotto del Elisco". ca Bardem. d e l a p l e c a r e a l o r . nepăsarea apatică. î n proporţii impresionante. S i n ­ gurii prin care regizorul Fantasio Piccoli încearcă o regăsire ibseniană sînt R a f V a l ­ l o n e şi C r i s t i n a T o n e l l o . a primă­ verii i n g r a t e . M o t i v e d e a t r a c ţ i e c o n s t i t u i e şl r e ­ g i a s p a n i o l u l u i J u l i o S n l i n a s şi n u m e l e pro­ t a g o n i ş t i l o r . M-nm decis p e n t r u I b s e n . a cineaştilor. I n structura persona­ jului — rece. piesa polonezului Stanislaw Witkiew i e z . proprie omului conştient că este c o n d a m n a t la moarte.

ŞOFERUL MILIŢIANUL MECANICUL CHELNERUL C O P I L U L . ziarist î n docu­ MUNCITOR. inginer. inginer GRIGORE mentare G H E R I D O N MARINA. zis DOILEA TOSUL AL TBEILEA ROSANUL I O A N A M Ă R I A . zis BA­ BATRINUL zis F E N - MUNCITOR. aleargă d u p ă fluturi inginer STELIAN. de inginer. partid al secrclarul şantierului directorul comitetului VASILE MIHAILĂ. tehnic al ş a n t i e r u l u i UN AL M U N C I T O R .P o d u l soarelui piesa în doua părţi Cpatru tablouri) de Şerban Codrin Personajele: LEON BONT EA. www. profesoară A N A T O L P A S T I A .cimec.ro MUNCITORI .

. . tras la faţă. Pericol de accidente". Un desen marc cil o hartă murală reprezintă un pod peste un fluviu : de pe malul drept şi de pe malul sting urcă. BONTEA : Poftim prilej pentru directorul general ! Să salveze utilajele cu spinarea ! S ă golească i n c i n t a ca p c o f î n t î n ă . Fur­ t u n a d e i e r i n o a p t e ne-a z d r u n c i n a t p e s t e orice aşteptări. pc mulţi piloni de beton.. dar curate. sprijinit pc patru pilc dc piatră. Să f i u tras la r ă s p u n ­ d e r e p e n t r u t o t c c se î u t î m p l ă !.) U n d e ţi-s o c h i i ..a i u i t a t î n c h i ş i d e a s t ' n o a p t e ?. (Se apropie ameninţător duduitul. dacă eşti orb ! A î n f l o r i t u n m a c s ă l b a t i c ! (La începui. rămîne în prag) : E pentru dumneavoastră.. zgomotul sc îndepăr­ tează.. (Ascultă . o r i n u ? S c s u p r a înnlţă cu palplanşe ? M I I I A I L A : Da. M E C A N I C U L : Ce să f i e ?. deodată strigă. N u v e z i a b s o l u t n i m i c ? (Mecanicul caută mirat îm­ prejur.. B O N T E A : S ă n u m ă î n f u r i e .PARTEA I TABLOUL 1 Scena : un birou oarecare al şantierului. Numai cîle ancore a smuls.. Baraca se zguduie. . incinta pilei-albie v a f i inundată pe deasupra.. că-1 t r a g p î n ă aici prin firul t e l e f o n i c !. ( L ' n copil apare cîteva clipe in cadrul fe­ restrei. B O N T E A : Foarte bine ! înecată s-o v ă d ! M I I I A I L A : P e r i c o l m a r e ... cu hainele boţite şi în <lezordine. intre capetclc lor. izbucneşte c u d u m n e a v o a s t r ă . Pe un panou scrie : „Atenţie ! Aveţi întotdeauna obligaţia dc a purta casca dc protecţie. eu atenţia concentrată la maxi­ mum . i-am răs­ p u n s p e acelaşi t o n de b u n ă înţelegere. între bolovani.) S t a i ! Co-i cu năvala a s t a ? Buldozerul se opreşte geirţiind.a v e m d e c î t să z v î r l i m c l e c t r o p o m p e l e l a f i e r v e c h i . d r e p t u r m a r e . înghesuit într-o baracă.. apoi dispare..d i m i n e a ţ ă .. Aşadar. Piesele de schimb tre­ b u i a u să sosească c e l t î r z i u a z i . B O N T E A : „Generalul" a susţinui minunea asta ? Cu g u r a l u i ? M I I I A I L A : Cu toată hotărîrea. ce n e f a c e m ?. B O N T E A : Să-ţi arăt eu. (Trînteşte receptorul în furcă. S ă . Iasă să se citească pe peretele altei barăci : „Atenţie ! Pericol de incendiu". . o r i să n e u i t ă m l a e l e .) î m i dărimă şandramaua ! E nebun ! (Scoate capul prin fereastra deschisă .. apoi izbucneşte într-un hohot dc rîs. coteşte-o p e d u p ă m a g a z i e . Ferestrele fac ca încă­ perea să fie puternic luminată. apoi va continua doar torsul motorului. unui buldozer . acoperind zgomotul.NTEA (ridică receptorul) : Aici Leon Bonten. mese încărcate. Problema rotoarelor de s c h i m b t o t n-am rezolvat-o. llontca. două viaducte cu profil subţire .) A c o l o . Mai multe planşete *le desen eu rigle mobile. urmărind un fluture. o m u l e ? I . R a p i d şi f ă r ă v o r b ă ! (Mecanicul salută cu mina şi dispare. M I I I A I L A : Dacă n i c i p î n ă diseară n u p u ­ n e m î n f u n c ţ i u n e î n c ă zece e l e c t r o p o m p e . un arc argintiu. d ă î n a p o i .. B O N T E A : Se l u c r e a z ă .. d a r m ă gîndesc Ia m a i multe. B O N T E A : M e r g i m e d i a t să c o n t r o l e z . L a telefon. Sonorizarea : claxonatul şi hurui4 u l camioanelor trceînd prin hîrloape. tovarăşul d i ­ rector general.) M-a l u a t cu d u h u l b l î n d c ţ i i .) M 1 I I A I L A : Cotele f l u v i u l u i cresc îngrijoră­ t o r .) M I I I A I L A (intră .cimec. d i n c a l e . N i c i n u m a i socotesc infiltraţiile d i n lateral..a f a r ă !. CO. stă dinaintea unei planşete. î l c a l c i ! M E C A N I C U L (apare în cadrul ferestrei) : Să lrăi|i ! B O N T E A : N i c i u n pas m a i m u l t . culmea bucuriei. zic zece.. Mecanicul nu pricepe . explicînd d i n n o u situaţia. nici măcar nu aude apelul in­ sistent al telefonului. Fereastra din faţă c deschisă . Bontea e de-a dreptul înfuriat.) Dc acord aspresc. întorcind capul înlr-o parte şi în alta. un om mai degrabă auster. sirenele remorcherelor pc fluviu. a m cerut lămuriri.m i arate www. trăsăturile feţei i se vehement.) E un mac ! Cine îţi p e r m i t e să-1 s t r i v e ş t i c u b u l d o z e r u l ? T r e c i l a m a n e t ă .ro 75 . Fără r o t o a r e n . baraca se cutremură. suplu. c u f u n i a şi g ă l e a t a ! M I H A I L Ă : I n c o n v o r b i r e a de a d i n e a u r i cu Centrala. . un telefon. obo­ sit.

. pericol de electrocutare. d i n f u g a m a ş i n i i . I e r i a u r e f u z a t cate­ goric să debarce pc pila-albie. prudent.» n o r o c u l să a ş t e p t a ţ i . nicidecum. .) Catrincl ! Imediat. .. . p e s t e N e a g r a . Consideraţi că v i le-am t r a n s ­ mis. .. .ro ...) exuberant. S o ţ i a m e a B Ă T R I N U L : S ă t r ă i ţ i ! D e l a s e r v i c i u ' deC a s i e r i e ne-a t r i m i s l a C r i s t o s .'' M e r g e m pe pila-albie. reporter specia­ list. D a r să n u n e p i e r d e m c a p u l .a l b i e ş i . fiată citeţ. specialiştii la mine ! MIHĂILĂ (închide uşa : face seninul „pe aici ţi-e drumul" .. ca o a m e n i . tovarăşe d i r e c t o r g e n e r a l . peri­ c o l " .. B O N T E A : A t e n ţ i e ! C ă l c a ţ i l e g e a !. (Bontea ca'de vlăguit pe un scaun : îşi trece palma peste frunte şi îşi permite cîteva clipe de reculegere. . M u n c i t o r i i r e f u z ă să m a i d e b a r c e pe p i l a . Procedaţi in conse­ cinţă ! V ă r ă m i n p r o f u n d îndatorat p e n t r u a t e n ţ i e . i e r i . M-au solicitat ca e x p e r t . e u m . (Intră înainte Bătrînuf şi Fentosul. (Intră degajat. i n v r e m e ce P r o t e c ţ i a muncii ne strigă dc p c toţi pereţii : . .. î n p r e a l a b i l . B O N T E A : Să n e aşteptăm Ia plecări m a s i v e . . (Ton schimbat. d a r . să l e v o r b i m oamenilor d e d a t o r i e . B O N T E A : E c l a r c e d a r a v e r ă . (Trînteşte uşa de pe­ rete. .) Ce spune ? „Pericol de acci­ dente.. .." MIIIAILA (urmăreşte ziarul) : Nici pericolul neofascismului nu a dispărut. . pericol de prăbuşire.. ... a m î n d o i sîntem răspun­ zători dc toate vieţile. p e r ­ s o n a l . d a r u r ă r i l e d e succes n u a u l i p s i t . M I H Ă I L Ă : A m a n u n ţ a t a t i t C a s i e r i a c i t şi s e r v i c i u l C a d r e să n u e l i b e r e z e n i c i b a n i i . . . să m ă e x p r i m c o r e c t r Ia serviciul de Cadre al tovarăşului C r i s t e a . P A S T I A : Cu tovarăşul Vasile Mihăilă. Pastia. toate cele b u n e şi s u c c e s . B O N T E A : N u s i m ţ i că-ţi c r a p ă c a p u l ? (Işiîndeasă casca de protecţie şi arată spre panou.. . u n i i sosesc. S T E L I A N : Grigore Stelian.. . D e s t u l de gră­ b i ţ i . Eroism şi r e a l i z ă r i . . . C î n d s-a r u p t p o d u l peste rîul Neagra. cu fotografie^ p-a-ntîia ! (Cu abuz de entuziasm. e d r e p t . După c u m circulă z v o n u l . a m făcut parte d i n comisia de anchetă. ce m ă s u r ă p r o p u n e ţ i ? O r i n u v-aţi gîndit.a m d u s ca Lată d e f a m i l i e .Atenţie ! Pericol de înec..) (latrinei! I n . . şi ascultă): şi c o p i l u l m u r i s e r ă i n a c c i d e n t . P o d u l se s p r i j i n e a p e o r i c e altceva. D a c ă n u ncî n t o a r c e m r e p e d e . s p e c i a l i ş t i i t r i m i ş i să n e a j u t e ncurează. . şi caligra­ : „Grigore MIHAILĂ (lui Bontea): Uitasem să vă» s p u n : nu t o a t ă l u m e a p l e a c ă . (Pune receptorul în furcă.i n i c i jumătate de oră. M I I I A I L A : Pretind foarte frumos lichidarea. . . . S a v a n ţ i d i n m a i multe ţ ă r i t r a g s e m ­ n a l u l d e a l a r m ă : pericolul u n e i n o i erc- glaciare.. B O N T E A : A ş a d a r ...) C a şîi c u m n u a r f i d e a j u n s . . E x i s t ă u n Cod al m u n c i i . S i n t o a m e n i . . şi c r e d e ţ i c u m v a că n u net e m e m ? De-ar e x i s t a o r ă s p l a t ă pentru f r i c ă !. . .) S p e c i a l i ş t i i sosiţi i e r i să c o n t r o l e z e s e c u ­ ritatea i n c i n t e i a u plecat. c o p r i m ă tentativă ! B O N T E A : N e striveşte b u l d o z e r u l .) Ului­ tor şantier ! B O N T E A : C o m a n d ă ... albe Stelian — ziarist". BONTEA (Sună : Aşadar. calmul vocii ascunde tensiunea unui arc) : N u . telefonul. M ă v o i p u n e l a încercare. . . să t r e a c ă p e l a m i n e .... .ce r o l o n r c a t r i m i s . P r i c e p e ţ i ? M I I I A I L A : P r i c e p . B O N T E A : Se t e m să m a i l u c r e z e .) Tovarăşe Mihăilă. Pe şantierul acesta...i t o v a r ă ş u l u i c a f e a u a şi semnează-i ordinul de decontare ! N o r m e r g e m la treabă. d i ­ rectorul tehnic a l şantierului. c o t e l e f l u v i u l u i c r e s c . uşa): A r mai fi o chestiune gravă : cazul celor două­ z e c i şi n o u ă d e m u n c i t o r i c a r e . aţi m a i d i s c u t a t . . cazul.. c a p r i e t e n i . . d a r n u pe o temelie.1 prezint pe t o v a r ă ş u l L e o r * Bontea. s e c r e t a r u l c o m i t e t u l u i de p a r t i d . 70 www. Şi.) mirosul primejdiei. f a m i l i a . d o a r cîteva cuvinte în numele bunei noastre înţe­ l e g e r i .. BONTEA (duce receptorul la ureche) : Vă r o g . extravagant şi îmbrăcat lejer. De -acolo ne-a t r i m i s l a s e r v i c i u " d e c o n d u c e r e şi n o i a m v e n i t î n d a r a v e r a cu Barosanii'.fulger" cu Cen­ t r a l a ! Dă-mi-1 p e d i r e c t o r u l g e n e r a l ! MIIIAILA (închide. ....) impingîndu-t MIHĂILĂ (ridică receptorul E pentru dumneavoastră. . . D a r e i n f i r e a l u c r u r i l o r să se t e a m ă . dacă sînt. îşi f a c b a g a j e l e . Sînteţi c o n v i n s că v ă v a a s c u l t a c i n e v a ? M I H Ă I L Ă : O r i c u m . .cimec. n i c i cărţile d e m u n c ă . p o f t i m z i a r u l dedimineaţă ! M I H Ă I L Ă : Ceva despre şantierul n o s t r u ?' B O N T E A : Seric negru pc a l b (citeşte) . că a m i n c a p o c h i i prostului şi n u v ă d . .. . n-avem t i m p d e a f o r i s m e î n ă l ţ ă t o a r e . B O N T E A : A h a . d a r şantierul r ă m î n e fără mina d e l u c r u cea m a i n e c e s a r ă .. M I I I A I L A : î m i a s u m riscul ! Solicitanţii v o r t r e b u i . Ş t i ţ i drce s-a r u p t p o d u l s u b g r e u t a t e a u n u i a u ­ t o b u z ? T e a m a . î n c ă p u ţ i n şi t e r m i n ! A i c i nea f l ă m la u n pas d c catastrofă : a u fost p l o i t o r e n ţ i a l e . m u n c i t o r i p e u s c a t şi p e a p ă . urăsc orice p e r i c o l î n stare să l e s t r i c e c a s a . Ncpărăsesc p u t e r i l e . pe Barosanul. cu litere mari. V i . . să-i î n d o p ă m c u c i t a t e a l e s e din c l a s i c i şi c u p i l d e s u b l i m e . . B O N T E A : L a cine ? B Ă T R I N U L : A d i c ă . î n s e a m n ă că v e ţ i ave. în n u m e l e pîinii p e c a r e o m î n c ă m . inginerul Anatol purtătorul unei mape „diplomat". C o n s t r u c t o r i i se t e m u s e r ă ) să l u c r e z e . (Izbeşte uşa de perele. Cîtă p u t e r e de lămurire a m . .. A i c i con­ struim u n p o d peste f l u v i u .

.. .. .. N u te î m p i e ­ deca p e l a „ B r o s c o i u " .. . d i n cc n e s c o a t e m n o i p î i n e a v i e ţ i i ? S T E L I A N : Dacă doriţi. îşi pierde calmul . B Ă T R I N U L : îl tot vedem.. c ă e urcat p e d i g . (Deschide fereastra şi strigă. S T E L I A N : Fabulos loc de m u n c ă ! B Ă T R I N U L : Povestesc real c u m d e v i n e p r o ­ b l e m a . s t r i c i .... .. (Tăcere.. A p a m a i l i c u r e ş t e p c i c i . Ce n e v o i e a v e m n o i de n u m e ? B u n e la financiar. . . . STELIAN : Ciclopic şantier ! Construiţi o operă desăvîrşită a geometriei. Stelian. E u sînt Bătrînu'. (Fentosul căştile şi de Barosanul protecţie. d a ' m a i m u l t nisip. A d i c ă . (Gest. . . BĂTRINUL : Afirmativ. î m i aranjez eu v i a ţ a m e a . h a i d e acas'. M u n c i m ca d r a c i i .. . C u m zice p r o i e c t u ' : î n t i i i n c i n t a să f i e g o a l ă . . o r i ştii m e s e r i e î n c a n t i t a t e i m p o r t a n t ă . E formată www. de-ale n o a s t r e .Şterge-o şi f e n t e a z ă fluturii ! A l t f e l . o r i . c u B a r o sanu'. s a u c u m să v ă s p u n . ... ce m a i ! P e şantier a v e m a l t f e l d e n u m e . a i c i l u c r u ' e g r e u . ca un fel de „cine-i ăsta ! citeşte inscripţia caligrafiată pe mapa . De-O p i l d ă .. Un p u i ş o r d c căsuţă. . B Ă T R I N U L : L a viaţa noastră sîntem con­ structori dc poduri. tovarăşe. fii blînd.. . a ş a . . (Ameninţă cu pumnul.. (Bătrînului. S T E L I A N : D a r părerea dumitnle sinceră despre conducerea şantierului. că e l ştie p e s i m ţ u r i l e l u i . .) BĂTRINUL Se v e d e . arză-i-ar f o c u ' d c f l u t u r i să-i a r z ă ! " C O P I L U L : Tată. V i n e o r e v i ­ zie. a i a . B Ă T R I N U L (observă panoul. t r a g e m la ş a i b ă . .. sau l a v ' o necesitate. . S T E L I A N : Vă mulţumim pentru amabilita­ tea d u m n e a v o a s t r ă specifică. . .. schimbă jiriviri cu Fentosul şi cu Barosanul.ro 77 ... v o r b a v i n e !.. . Barosanul un vulcan înaintea BĂTRINUL (cu multă Barosanii'. ca •STELIAN : Pe tovarăşul inginer Anatol Pastia îl cunoaşteţi.... . S T E L I A N : U n d e l u c r e z i d u m n e a t a ....(Bontea şi Mihâilă ies.. u n p i c i o r d e s p r i j i n . t r e i b l o n d e şi n o r o c ! B A R O S A N U L (cu un glas de departe) : îmi r i d i c o căsuţă într-o g r ă d i n ă c u p r u n i . e o i n c i n t ă c u p e r e ţ i . A i c i .. S T E L I A N : Prietenii d u m i tale ? B Ă T R I N U L : î m i p l a c e să m ă d e s c u r c l a v o r b ă c u b ă i e ţ i p o p u l a r i . . n e a c h i t ă m d e s a r c i n i a c o l o u n d e e pila-albie.... mocneşte în erupţiei.. C o m p a r a t i v c u c e l e l a l t e p i l e . F E N T O S U L (Barosanului) : M a i b i n e .. îl cercetează cu mare atenţie . să f a c i b r u m ă p e b o j o c i . c u F c n t o s u ' . p e n t r u p o d u ' n o s t r u . detailaţi ! BĂTRINUL (se apropie de fereastra din dreapta şi arată) : I n vîna puhoiului.a i a m-a t r i m i s m a m a . t o v a r ă ş e i n s p e c t o r !. Copilul apare in cadrul ferestrei. şi o t r a g e m c u e l e c t r o pompele.. s u b g r ă m a d a de c a b i n e şi m a c a r a l e . . . . P A S T I A (cu un steguleţ.) B Ă T R I N U L : M ă copile.) Cît p u h o i u ' d e adîncă.) Ajungă-ţi ! Pe ce a p e ş i t u o c h i i . . cu blîndeţe. Barosane. . B Ă T R I N U L : Se p o a t e ! S T E L I A N : Sinteţi angajaţi a i acestui şantier ? B Ă T R I N U L : A d i c ă .. B Ă T R I N U L : Aşa.) Pila-albie e s t e .. caută.. că ă l a n u c l o c d e m u n c ă .. e mocirlă. Vedeţi. .. • S T E L I A N : C u m a ş a ?. p e acest şnntier. (Doct. tovarăşe i n ­ g i n e r . . o g a u r ă î n a p ă !. . P u h o i u ' c u r g e d e a s u p r a .. n o i . au t o t f e l u l d e n e c a z u r i . că n u v ă simţiţi d e : Barosane. dă din mîini a renunţare. F E N T O S U L : ... îl citeşte silabi­ sind) : „Atenţie ! Aveţi întotdeauna obli­ gaţia d e a p u r t a casca d e protecţie.) S T E L I A N (după o tăcere. B Ă T R I N U L : B ă i e ţ i b a r o s a n i şi f e n t o ş i ... u n gigant su­ p l u şi e l e g a n t .) M ă c o p i l e .) Detailaţi. decis) : Ziua bună ! I B A T R l N U L (surprins.. P e ­ ricol de accidente !" Căştile pe cap ! (Tustrei se acoperă.. D u m n e a t a . încurcat la culme. (pricepe) vorba : Tovarăşu' inspector. că a d i c ă s î n t e m t r e i I a socoteală. p u n v r e u n u t i l a j g r e u să t e f u g ă ­ rească p î n ă l a m ă .) S T E L I A N : T o v a r ă ş e B ă t r î n u ' (o pauză). B Ă T R I N U L : T o v a r ă ş u ' i n s p e c t o r ... (Tăcere..difdomat" şi se descoperă repede) : Z i u a . S T E L I A N : Tovarăşe. ! (Tăcere.. d o a m n e f e ­ reşte. " S T E L I A N : Frumoasă meserie.. i n ­ c i n t a a s t a . .. Pare u n termen dc specialitate la modă pe acest şantier. p r i n t o a t e p ă r ţ i l e . să m ă e x p r i m aşa... să p o v e s t e s c . c e m a i ! S ă s p u i e B a r o s a n u ' . S T E L I A N : Fiţi m a i generos cu explicaţiile. p e c o l o .. n u se v e d e d e r ă u ' d r u m u l u i . ce să m a i v o r b i m .) Că e frumoasă. c u r g e e l şi dedesubt.f i e sănătos. nu ştie cum să i se adreseze. c a r e se n u ­ meşte pila-albie.i v o r b ă . m ă c o p i l e !. urmărind un fluture. U n i i se t e m d e v ' o n e ­ n o r o c i r e şi f u g .. p e n t r u l e a f ă . de. B ă t r î n u ' ?. . B ă t r î n u ' ? B Ă T R I N U L : N o i ..STELIAN : Prietenul m e u .. (Pentru că Fentosul nu-şi ridică privirea de pe de­ senul reprezentînd podul. p e n t r u eă — c c e s t e v i a ţ a ?. acolo c temeiu'. marchează locul pe desen) : Aici. ce c u t e z a n ţ ă ieşită d i n c o m u n v-a i m p r e s i o ­ n a t c e l m a i m u l t p c acest şantier ? B Ă T R I N U L : I ţ i t r e b u i e c u r a j să p o v e s t e ş t i . . u n obi­ ectiv de primă importanţă.cimec. N u . hai l a „Broscoiu"' T e f e n t e z cu o blondă la g h e a ţ ă .. BĂTRINUL: Să. cu pericole de avarii.) prudenţă) sine. ... .. că aşa m ă c h e a m ă . să f i e a c o l o .) • S T E L I A N (schimbă tonul) : F o r m i d a b i l ă căl­ d u r ă e s t e v a r a !. ....t a a c a s ' ! • C O P I L U L (in ciudă) : Fentosule ! (Dispare.) îşi scot respectuos prin părţile noastre. să m ă e x p r i m c o r e c t . că d a i h a n i i p c la b a r b ă ! l ) . m ă copile ! Fuci pc a l e r g ă t o r i i ' p r i n ş a n t i e r .. Ziceţi-mi Bătrînu'.

la l o c u ' de aproape muncă. jiriveşle in încăpere şi face senin Bătrînului) : D e c l a r ă r e p e d e : u n d e e d i r e c t o r u l vostru tehnic ? Dar Leul ? BĂTRINUL : Au dumnealor v'o treabă. ţează un salut şi dispare...ro . MILIŢIANUL: Caz u r g e n t .) P A S T I A : O berc ? S T E L I A N : F a n t a s t i c şantier ! P A S T I A (pe un ton voit zeflemitor) : Maca­ r a l e . semnalizez oprirea. d a c ă v r e i să a u d ă şefii d e p l e c a r e a l a ! . cale ferată. i a r peste toate. p e s c u i t s p o r t i v . d u p ă m i n e ! (lese repede . U n d e v e z i fantasticul ? S T E L I A N : P e n t r u s ă p t ă m î n a v i i t o a r e . Bueeagul — oha ! ŞOFERUL : Care-i baiu'. . v o r b a a i a . [Bontea întinde desenul tehnic pe o planşetă : reprezintă o secţiune în incinta ancorată de fundul fluviului . ca v o r b a a i a . competenţi Pe c i n e a v e ţ i şef d i r e c t p c p i l a . da t F o r m i d a b i l d e t o n i f i a n t e l a v o i ! De-abia» a ş t e p t s ă . p l o p i l a d i s c r e ţ i e . brunet . de i n i m a noastră. A m o r d o n a t : . S T E L I A N (cu ochii strălucitori) : Uneori. şi t o v .) I ' E N T O S U L : N o i pe cine m a i fentăm ? B Ă T R I N U L : Pe d r a c u ' m a i f e n t ă m ! B a r o ­ s a n e ! Ce s p a t e a i . nu-ţi r ă m î n dator. S T E L I A N : Exact. d i g u r i . strînsei şaibele.) BĂTRINUL (ziaristului) : P ă i . să mă exprim aşa.a l b i e ? cine ne îndrumă. scurgere la lichidu' d e f r î n ă ! î n j u r a i . n u ştiţi ? ! M I L I Ţ I A N U L (apare în cadrul ferestrei. Acolo răspunde L e u l . M I H Ă I L Ă (strigă) : Fabrica de electropompe ! Piesele de s c h i m b s a l v a t o a r e ! B O N T E A : I m e d i a t . cc deşteptăciune. personal. îl studiază concentrat. . barăci.. d e h a m a l p e u n c u t e r dc p e s c u i t r a c i ! L a descărcat camionu'. p l ă ­ teşte L e u l ! S T E L I A N : N u m ă c u n o ş t i ! S ă se d u c ă v e s ­ tea că a m vreun amestec. Că dumneavoastră. uşoare tresăriri vietate speriată. Barosanul a ajutat-o.) Cuvîntul d e o r d i n e : t r e b u i e să r e z i s t ă m c u o r i c e preţ. a t e l i e r e . a m i c e d r a g ă .) fluier. P A Ş T I A : A c u m . PASTIA (işi trage o palmă) : în gura Leului ? S T E L I A N : La v o i .) V ă r i d i c p e r m i s u l . nea Săndică ! N u le l u a de viaţa noastră ! R o ­ toarele d i n c a m i o n sînt p r i m a urgenţă I (lese. (Băl rinul.) M I H A I L Ă : Tovarăşe B u r c e a ! M ă i . aş propune o vizită pe pila-albie. Şoferul îl ur­ mează..din oameni curajoşi.) Miliţianul şi un Şofer murdar. a c o l o u n d e se a f l ă . .cimec.) ci* deduschi­ 78 www. e. (Dispare. nu. Efectuăm ieşiri-fulger cu şalupa. m a j u r m u s a i să-mi c o n t r o a l e t e h n i c i i * . să g u s t ci» t o a t e s i m ţ u r i l e şi d i n p l i n n e b u n i a n o p ţ i i V r e o dactilografă m a i d r ă g u ţ ă şi îndră­ g o s t i t ă d e v i a ţ ă se g ă s e ş t e ? (Intră Ioana Măria. Fentosul. u n d e toată lumea c nebună ? S T E L I A N : A n a t o l . o stare de nebu­ nie. B e r e ?. femeie frumoasă. Barosanul ies) STELIAN (cu aceeaşi dispoziţie exaltată) : E x t r a o r d i n a r şantier ! P A S T I A : Ce c a u ţ i t o c m a i a i c i . t o v a r ă ş u l şef !" (Iese in fugă. V ă d u n vehic o l suspect. ritm ? PASTIA : Uneori. Un om mai ! (Intră Mihâilă şi Bontea. făceam r o n d u l . BONTEA : Uite permisul meu ! Necula. Sau preferi u n coniac „Vrancea". .Actele la c o n t r o l !''. d c espediţie. să n u .. îi z i c e m L e u ' . părul bogat. b r a n d y scoţian ? S T E L I A N : Deşi e f i r e s c să-mi c i n s t e s c î n f l ă ­ cărarea. misterios M a i p r u d e n t ca m i n e . că d ă m de m u m a d r a c u l u i ! P e r i c o l ! (Suflă în P A S T I A : I n f e l u l m e u . şlepuri. N o i . (Intră prăfuit. Că a r c o m a r e c a n t i t a t e d e î n ţ e l e g e r e p e n t r u o m şi f o a r t e s p e c i a l . c periculos.. Ştiţi legea : ăsta e p e r i c u l o s ! Intr-o infracţiune dc secundă.. c i n e a l t u ' ?. tam-nesam. totul e pitoresc ! G u r a cui ? M a i spune o dată ! P A S T I A : T e s f ă t u i e s c să nu-ţi c a l c e p i c i o r u l pc pila-albie. M I L I Ţ I A N U L : P e n u m i t u l şofer l .. „Dă-i b i c e !".îndu-i cîteva geamantane enorme . conduce. g e a b a ! Condusei c u o c h i i în p a t r u . foarte prost. c u aproape j u m a ' v i t e z ă . M I H Ă I L Ă : Ce t r a n s p o r t ă c a m i o n u l ? ŞOFERUL (scoate actele) : B o n u ' . a o l e u ! v ' o v i t ă d i n a ­ intea Buceagului.. „Poziţia". u n d e t r e b u ­ rile m e r g prost.a m s u r ­ p r i n s în defect.. tovarăşu' ? Azinoapte. le e r o u l u n u i r e p o r t a j senzaţional ! fac M I H Ă I L Ă (caută un desen) : Poftim planul de a n s a m b l u a l i n c i n t e i . Ş O F E R U L : S î n t ş o f e r i i ' N e c u l a . plajă. cum d a i spre digul de piatră. d e ce n u ? S T E L I A N : D a r e s t e l o g i c ! Să-ţi f i a r b ă în gură pe o căldură ca asta u n brandy s c o ţ i a n ? P e t e r a s ă se d a n s e a z ă ? M u z i c ă .m i e l i b e r e z n e r v i i . c a m i o n u l în şantier ! M I L I Ţ I A N U L : N u se p o a t e ! B O N T E A : D e ce n u ? MILIŢIANUL (fluturînd adele Şoferului deasupra capului : Permisul de şofer ! S-a c o n f i s c a t c o n d u c e r e a . (Priveşte spre mijlocul fluviului. c o n v e r t i z o a r e şi a l t e c h e s t i i dir» astea. ne B Ă T R I N U L : Adică. p r o p u n s-o a m î n ă m pentru IA noapte. pe u r m ă : „ F r î n e a z ă !".) M I L I Ţ I A N U L : N u u r c a ţ i l a v o l a n . M I L I Ţ I A N U L : Să trăiţi ! R a p o r t e z că în marginea comunei. . B Ă T R I N U L : Ce î n t r e b a r e o m a i f i şi a s t a ? mare inspector.

. Stelian îl ajută să se Bontea cade cu capul pe masă. M A M A : Aşadar.. M I I I A I L A : L a n o i .. Miliţia ! U n a c c i d e n t . de parcă ai trăi pe altă l u m e ! N u cunoşti p r o b l e m e l e ? (Intră Băt rinul.) (Bontea apare în prag.) in cadrul ferestrei.. . Cîtă spaimă. Ce ţ i s-a î n t î m p l a t ?..PASTIA (se transformă numai intr-un zîmbet) : V e n e r a ţ i a . D i s c u t ă m o n o a p t e şi v a ieşi u n i n t e r v i u d e z i l e m a r i .. f a p t . bijbîie un scaun. p i ­ t o r e s c .) văzind-o pe Ioana copile ! Fir-ai Măria. . în acelaşi timp. S T E L I A N : A m g ă s i t . apasă m a i ales pînă la l i m i t a i n c a r n e a şi i n n e r v i i o a m e n i l o r d e a c o l o . S T E L I A N : \ ia|a d e z i a r i s t c f e n o m e n a l de captivantă ! Există o mindrie a profe­ s i u n i i . nepămînteană . sînge. în colo m i r o s d e b e n z i n ă . n u . în praf. M a i c ă ... mă a c i u m e i de obrăznicătură ! {Copilul. A ş t e p t a m b a c u l să t r e c d i n c o a c e . Toţi se năpustesc spre fereastra din dreapta.. c o n s i d e r a ţ i a şi p r e ţ u i r e a prin mişcări ale miinilor.. a naibii. m ă copile! Drac miinile în cap) : Groaznic. sacrifieîndu-vă t a l e n t u l şi o c a r i e r ă strălucită. .. (Iese. M Ă R I A (priveşte uluită.. iz­ bucneşte bucuros ca de o revelaţie... cîine-cîineşte. î n afacerea cu Barosanu'..) n e s i g u r a n ţ ă şi d e p e r i c o l .m ă m u l i c ă m e a !. doar cunoşti s i t u a ţ i a .. .. BĂTRINUL : Tovarăşu' inginer.. (Apasă pe o sonerie .1 r e c o m a n d p c e x u ­ meu amic..) Ce p r o f e s a ţ i MARlA (simplu): Profesoară la şcoala d i n comună. ca l a n o i !. (Loveşte din greşeală o masă.n t î i a .. Pînă la d e b a r c a d e r u l de din­ m-a a d u s un camion.. zgomote violente. m e a ! (Stelian.. încheiat citatul. M I I I A I L A : L a b u n sfîrşit.) cscaladind . spe­ riate. (După un moment de tăcere. s t r i v i r i i . . U n i n t e r v i u senzaţional ! (Intră Mihăilă.) M I H Ă I L Ă : Catrinel ! Salvarea...) Dumneavoastră. www. în ciuda t u t u r o r i n s i s t e n t e l o r u n u i ziar. De la s e r v i c i u ' d e C a s i e r i e ne-a t r i m i s I a s e r v i ­ c i u ' d e Cadre.) schimo­ o fla­ după aşeze. . M U A : V ă r o g să m ă i e r t a ţ i . se chirceşte în genunchi . .. MIIIAILA (trage din buzunarul de la piept al cămăşii o riglă de calcul) : Tovarăşe P a s t i n . (Priveşte concentrai desenul tehnic al incintei şi calculează eu rigla. refugiat în celălalt colţ al încăperii. P A S T I A : V o i întocmi documentele. se a f l ă î n c a b i n ă .) Onorată şi o p t i m ă d o a m n ă .a l b i e s-a c r e a t o s t a r e d e botu' B Ă T R I N U L : Ce a v u s e ş i d e s ă r i ş i î n c a m i o n u l u i . Mar de lux.. apoi un extras din cuvîntarea P A S T I A : Citez tovarăşului secretar L e o n Bontea : „Con­ strucţia p o d u l u i t r e b u i e d u s ă la b u n sfîrşit fără nici un drept dc apel". a r ă t ca d e la d r u m . presează n u n u m a i în i n c i n t ă . Fentosul. pîndeşte) : S î n g e . Strigăte in gura mare. cere insistent să fie prezentat. B r o s c o i u ". strivită..g a t a să-i s u ­ g r u m e . dar n u s-a r e a l i z a i . S T E L I A N : Pui. .. mai multe sonerii izbucnesc în di­ ferite locuri. . cu faţa nosită de durere. specialist în eroism berantul şi r e a l i z ă r i p . fereastra. c u ideea : terminaţi facultatea şi. reuşeşte să ajungă pînă la uşă. şedinţa lărgită a o r ­ ganizaţiei do p a r t i d . Eşti s ă n ă t o s ?. STICLI A N : Origore Stelian. aici ? (Copilul rind un apare in fluture. Ordinea de zi ? MIIIAILA (loveşte cu pumnul în masă) : Î n t r e b i .. terasa „Vadul pescarilor"..) apare.. Pastia întrerupe soneriile tinuă doar fluierul Miliţianului. (Brusc.. urmă­ BĂTRINUL : Mă copile. . ca şi cum s-ar în­ şela . . dispare M .) Alarmă ! (Iese. . încheiat citatul. F l u v i u l n e stă î m p o t r i v ă . .. de fierărie lovită. P e p i l a .. P r i n c i p a l u l e s t e c ă v-aţi î n t o r s . bîiguie) : Leon.a .. . c u f o t o g r a f i e . in fugă. : C a m i o n u ' făcut prăpăd. c î n d m-a z ă r i t S u r m e l i s d i n ş a ­ lupa şantierului. grăbit. M I H Ă I L Ă : Tovarăşe Pastia. Barosanul. Pc t o ­ inginer Analul Pustia am avut varăşul p l ă c e r e a să-1 c u n o s c la r e s t a u r a n t u l debar­ caderului. sînleţi z i a r i s t . t o t a i c i ? A r t r e b u i c o n v o c a t ă . (Copilul dispare. c u m nu ! M A U I A : A fost v i s u l m e u d i n l o l d e a u n a .. plecaţi p r o ­ fesoară la capătul pămîntului.) FENTOSUL (a înlemnit de admiraţie. g a t a .) (Fentosul şi Barosanul dispar.. numită. camping. PASTIA (înlemnit. .ro 79 . STELIAN (cu Groaznic. . Şi t o t aşa n e plimbăm. să d e v i n z i a r i s t ă . v a s c r i s u ' şi c a r g o b o l u ' . d a r c u m ? P A S T I A : C i t e z : „ E o d a t o r i e şi u n i m p e r a t i v categoric". s-a a r a n j a t ! N e î n t î l n i m diseară p e terasă. şi asta c i t m a i repede. e s t u p i d . lipseşte. pri­ vind-o pe Ioana Măria) : Ohoo ! BAROSANUL (după o tăcere) : Eh.cimec..i v o r b ă .. ochii i se umplu de groază) : L e o n !. v i . MIHĂILĂ : Imediat. con­ MĂRIA (privind pe fereastră. P o f t i m o r d i n e a d e z i ! (O observă pe Ioana Măria. ziarist. e i m p e r t i n e n t . . Mă copile.) BAROSANUL FENTOSUL : P A S T I A : De BĂTRINUL: împieliţat.. a scăpat c a m i o n u ' cu roatele «le p c d i g . S ă n u te o m o a r e .. în cele din urmă. cu ochii arşi de cără stranie. a m auzit.) cadrul ferestrei.... D e b u c u r i e . . l a n o a p t e va lăsa terasa fără ş a m p a n i e ! Deocam­ d a t ă .

...a m s c h i m ­ b a t a t î t d e m u l t d e n u m ă r e c u n o ş t i ?.. . torturai sub lumina crudă a zilei.) Am t r ă i t u n s e n t i m e n t c u m p l i t . P A S T I A : S i m t n e v o i a să b e a u . . S o n o r i z a r e a : d e u n d e v a . . . O zgîriel u r ă . . Leon ? P A S T I A : Spre binele l u i . v r e u n colţ de t a b l ă . (Privindu-i miinile. . ca som­ nambulii. . p e scă­ rile t r i b u n a l u l u i mi-a întins mina.. .. (Plinge încet. M a i m u l t c a l m . Măria.o s p r e ?.cimec. b e t o n s ă n ă t o s . .ro . r ă s u n ă acid z g o m o t m e t a l i c . tampo­ nează uşor rana.. (Intră Ioana Măria. z i s r a d i e r .. .. ş o f e r u l n u se a f l a î n c a b i n a camionului. într-o g r ă ­ d i n ă c u p r u n i . S-a u r c a t pe şalupa l u i Surmelis. dc sirena Salvării. . sau v r e u n c u i ... .) Ce se i n t î m p l ă c u t i n e .. .. a l t p a n o u avertizează cu litere dc o şchioapă : „Muncitori. apoi se aşază pe un colţ. rămîne nemişcat.. Mi-a fost îngrozitor de urît fără L e o n . Măria strigă. (Işi fringc miinile. î n c e p u t u l u n e i n o p ţ i d c t o a m n ă .. sare afară şi dispare.. . să debarce pc pilaa l b i e .. F E N T O S U L : Grea m u n c ă . m ă a u z i S T E L I A N : Liniştiţi-vă.S T E L I A N : V ă r o g . parcă-s d e femeie. .. s p e c i f i c . şo­ văind. care e asistat de Fentosul şi de Barosanul .. grea a m b i ţ i e să f i i c o n s t r u c t o r d e p o d u r i . L e o n .) BAROSANUL : Numai şi numai puhoiu' ăsta e v i n o v a t u ' . Ce să f a c ?. .. i n g i n e r i .. .. N u scoţi u n cuvînt. a ş a . C u m p ă n a aceea vopsită în alb şi r o ş u e o b a r i e r ă . . Un gol tăiat în depăr­ tare. S c e n a : p l a t o u l d i n f a ţ a u n e i barăci... d e s t u l d c a p r o a p e . (Urmărind pe fereastră. . I n m i j l o c u l p l a t o u l u i se a f l ă o i m i t a ţ i e d e f i n l î n ă a r t e z i a n ă .) C î t e î n d u r ă . să-1 opresc. F o s t u l m e u . tot mai desluşit. .. M Ă R I A : E u s î n t . ca a l h a l e l o r d e c a z a n g e r i e . M Ă R I A : Cc primejdie. Muncitorii intră şi ies din cantină. p e m ă s u r ă c c sc î n t u ­ necă. . C u m să s p u n . subţiri. PASTIA : Acolo e debarcaderul şantierului. c u m zice L e u ' nostru. m a i s t ă m ? U n b r a n d y scoţian ! Ceva d r a c u l u i de tare ! (Ies. fiţi l i n i ş t i t ă . maiştri ! Respectaţi c u stric­ teţe n o r m e l e d e p r o t e c ţ i e a m u n c i i ! P e r i c o l d e a c c i d e n t e " . ar trebui închis într-o c a s ă d e s ă n ă t a t e . sau. I n s t a n ţ a s-a p r o n u n ţ a t d e f i n i t i v î n p r i v i n ţ a d i v o r ţ u l u i .. . în grădină să-ţi c i n t e u n g r e i e r şi un acordeon. zvirlind scaunul . . a m p l u . (lese. M Ă R I A : Ce să f a c p e n t r u t i n e ?. c u m îţi s p u s e i . . I-aţi p r i v i t o c h i i ? Pe m i n e m-au îngrozit. apropiindu-se . d o u ă L ă n c i : d e a s u p r a sc s c u t u r ă u n p l o p .. se îndreaptă spre fereastră. p u l s e a z ă s c u r t f l a m a c o n v e r t i z o a r e l o r . . L a s ă . Pe l a doişpe d i n n o a p t e . cît am lipsit.într-o s ă p t ă m â n ă . încearcă Fentosul apar să-şi aprindă în o ce al cadrul ţigară.. Barosane... Mă felicita. L e o n ?. ca într-un gol.... . priveşte împre­ jur. . vă asigur. m a i m u l t ca s i g u r . d a r t o t u l m e r g e spre b i n e . continuă discuţia cu Bătrînul. Şocul a c c i d e n t u l u i a fost de m a r e violenţă. (Cu o batistă. eu deznădejde amară. Barosanul şi ferestrei. Mi-am pierdut minţile. STELIAN (urmăreşte pe fereastră) : Nu c u m v a a l u a t .) M Ă R I A (prin uşa deschisă vorbeşte cu tele­ fonista) : P r e a t î r z i u .fixăm o plantaţie de coloane".. (Grigore Stelian şade pe o bancă lingă mapa „diplomat". . a u s f i ş i a l c ă m a ş a . D e a s u p r a uşii scrie : „Cantina şanlier p o d " . m . Analol Pastia se plicti­ seşte. să c a u t e a c o l o ? ajutaţi-I. . Şi totul numai o săptămînă. eu puţină speranţă. Pînă aici a venit inconştient. F u n d a l u l : c e r u l a m e n i n ţ ă a p l o a i e . . vine tot într-o fugă d i n s p r e . m a i m u l t e ferestre.) încotro.. (Bontea saltă capul. încearcă să ridice un geamantan.. n u ? A ş a d a r .. (Bontea se ridică. pulsează t o t m a i strălucitor. .) E un om în 5 T E L I A N (urmărind pe fereastră) : Uilc-1 pe şoferul Necula.. .) Să ştii că încearcă. că c t a i n a L e u ­ l u i c u m a scăpat de sub c a m i o n .) STELIAN vant ! (exploziv) : Fantastic de capti­ B Ă T R Î N U L : P r i n planşeu' de la baza i n c i n ­ t e i .. . C a t r i n e l . M e r g e m . c î n d u n u l d i n t r e s o ţ i s-a d u s . B A R O S A N U L (de afară) : A r f i frumoasă o c ă s u ţ ă a c o l o . pe cealaltă bancă.) . . B A R O S A N U L : Grea. S T I C L I A N : î n g r i j o r a r e a nu-şi a r e n i c i o r a ­ ţiune. ţinîndu-şi miinile în poală. Trebuia să alerg imediat.. ce m a i ! î n ­ f i g e m cu v i b r a t o r u ' ..) MAIUA (ocoleşte masa j)cntru a-l privi pc Bontea din faţă) : E u s î n t .. i a r cel r ă m a s e t e r o r i z a i dc singurătate. şi u i t e .. cu picioarele pe ghizd . 80 www.. TABLOUL 2 D u p ă v r e o şase l u n i .

. (Apoi priveşte cerul..) Se d e o a c h e v r e m e a .. măcar cu de Leu' nu un bună s-au ziua. î n a i n t e să c a d ă . Să sc mai coacă e v e n i m e n t e l e . a v e m f i x a t e c i n c i s p r e z e c e „ c o l o a n e " ..' BAROSANUL: Prin g o l u ' coloanelor. aşadar. Portiera e trînlilă uşor. BĂTRINUL : Eu pricep. S T E L I A N : In măruntaiele p ă m î n t u l u i . şi a c o l o . . . ne s t r ă d u i m la c o l o a n a ş a i s p r e z e c e . m a r e de tot.. . I n s ă . BĂTRINUL: Cum termină cu p r i m u ' tub.. şi p e s t e t o t . S T E L I A N : A s t a e c h e s t i u n e relativă... la suprafaţă... . « S T E L I A N : Crezi ? P A S T I A : A b s o l u t . lată. . f o a r t e s p e c i a l . cel rul căutat. v i n e d e s u s u r m ă t o r i i " . FENTOSUL (privind şi minunindu-sc) : O h o !. că păgubaşi ! FENTOSUL : Băieţii de Duşi la au fost. c u m să m ă e x p r i m ? F e n t o s u ' ş a d e î n c a b i n a m a c a r a l e i . Ce m a i ! că t e i a c u r ă u n u m a i g î n d u " . . p i u ă Ia a d î n c i m e n . (Se tamponează cu batista. . a u v e n i t să a n c h e ­ teze c u m a f o s t c ă z u ' c u f l u t u r i i . p î n ă h ă t . în p r o c e s u ' d o p r o d u c ţ i e ce î n s e a m n ă vorba aia „coloană" M a i i u t i i şi i n t î i . dar. BĂTRINUL : Nu pricepeţi cum devine cu t o v a r ă ş u ' ?. P A S T I A : U n a şi b u n ă : p î n d e ş t e p e c i n e v a .. F E N T O S U L : Nici varăşii.. V o r b a \ i n c c ă ş a d e . A d ­ m i r a b i l îmbrăcat. u n d e scapără e o n v e r l i z o a r e l e . fiindcă supraveghează cu multă atenţie. C u m s-a I n t î m p l a t ? B Ă T R I N U L : C h i a r a ş a . altfel scapă de p r a f o r i de n o r o i .. şi u i t e c u m se formează o coloană. Pe creştelu' stîncii va cădea p o d i i * . p e c i n e ?. BAROSANUL: D e c u m se i s p r ă v e ş t e s c o s u ' nisipului. D e p i l d ă .. . se v e d e .. nimic ? F E N T O S U L : D r a c u ' să m ă b a t ă . ştie să zimbească şi să se descurce. .) dar nu-l B Ă T R I N U L : L e u ' realizează acolo u n dop s p e c i a l ... ...cimec. mai ales. . S T E L I A N : H a b a r n-am. îl găseşti pe v î r f u ' casei. cu cizme. .. .. .P î n ă la m o m c n t u ' d e a s t ă z i . B Ă T R I N U L : Tot vorba mea : savant mare. ce a d î n c i m e . ştie să atace primul.coloană" ? BĂTRINUL: Păi. Numai limuzina cîte e x p r i m ă . . S T E I ... (La marginea platoului frînează o limu­ zină. în costum <le culoare deschisă. . P l a n ş e u ' şi c e l e şaisprezece c o l o a n e p r e s a t e C U b e t o n for­ m e a z ă t e m e l i a . ca o r ă d ă c i n ă a p i l e i .ro 81 . cu dungi negre. I A N : Colosal de interesant ! R A Ţ I U N I I . . . s-au lăsat ! văzut to­ B A R O S A N U L : M a i b i n e d e c i .. insă eficace. p î n ă i n măruntaiele. E un bărbat tînăr. Deocamdată. costumul ii dă o ţinută armonioasă.. ori îmi pui la îndoială libertatea de n p r i v i într-o cantină ? (întoarce spatele lui Pastia şi continuă să supra­ vegheze. Ştie să se impună prin tonul vocii. BĂTRINUL (cu mister) : Savant mare. îmbrăcat în pufoaică. . S T E L I A N : N u m a i şi n u m a i t e r m e n i l a m o d ă p e a c e s t ş a n t i e r . ce să c o n s t a t e ! C ă e d r a c i m p i e l i ţat ? C î n d n u e î n c o r c o d u ş .. . N u m a i e ă . . amice dragă. î n t r e p i l e şi v i a d u c t e . . ce Î n s e a m n ă .Şi mai spuneţi cu VOC0 t a r e o a s e m e n e a g r o z ă v i e ?. cu cravată grena. şi-adio au mamă atelieru' mecanic fentat www.) : Anatol. . . .. cu agrafă.a l b i e . că te a m e ­ ţeşte n u m a i g î n d u ' . BĂTRINUL : Ei ! Nimic. . îl interio­ STELIAN vezi ? Ce p ă r e r e î ţ i f a c i ?. B Ă T R Î . B A R O S A N U L : Beneficiază de culoarea vişi­ nei putrede.. : De cîteva zile. d e î n f i p t . L a u r m ă .. apare Gheridon Marina. ... . ia la rînd feres­ trele cantinei : se pare că descoperă pc S T E L I A N : Să avem răbdare. .. cu virtuozitate. l a c u l ­ m e a p e r f e c ţ i e i . .. Gheridon. bolovani în p a t r u m u c h i i .) B A R O S A N U L : C o n s t a t că t a r e v ă F E N T O S U L : A ' d r a c u l u i ţînţari ! e cald. S T E L I A N (surprins) : C o b o a r ă u n d e . . (Pastia se apropie de Gheridon. FENTOSUL : Acolo e activitatea mea de bază... . . a c u m v r e o şase l u n i s-a d e s c h i s a i c i o a n c h e t ă . cu nodul mare. D e l a b ă i a t . .) (Pastia scapă îşi din reia priviri locul pe pe bancă.. F E N T O S U L : Cu grijă m a r c . . T i t a n u l u i " spînzur ă m u n t u b d e oţel şi-l c o b o r i m i n i n ­ cintă. . . S T E L I A N : Tovarăşe Bătrînu'. s-a î n f i p t . . . . . Ş ' d e m i i d e t o n e . P A S T I A : E f o a r t e a t e n t să n u p i a r d ă d i n ochi pe cineva. îl m o n ­ t e a z ă b ă i e ţ i i n o ş t r i . să se p o t r i v e a s c ă . .) P A S T I A : Vă pot fi de folos ? GHERIDON (privindu-1 pe Pastia. ori să se retragă din încurcături cu elegantă. . L e u ' coboară pe scripeţi pînă la t a l p a c o l o a n e i . la m a r e a p e r f e c ţ i e . . cu bulonii vizibili. ' T o n e d e o ţ e l . .. ce m a i . . . . B Ă T R I N U L : M ă i . cu cămaşă din olanilină albă. D e v i n e aşa. .. . Schimburile din muncă se n e c ă j e s c cu excavaţii' nisipului. A d a t p e s t e v ' o d e s c o p e r i r e şi-o c u g e t ă ! . M ' L : De c i r l i g u ' . plăcui la înfăţişare. şi îşi a¬ nu le m a i runcă h a i n e l e pe foc. T i t a n ' ' . n u p r i c e p fenta. GHERIDON: R e c u r g i la d r e p t u r i l e p a z n i c u ­ lui.. V i a ţ ă de copil ! M-au ruşinat pc m i n e p e n t r u o b r a z u ' l u i . după revista modei ! D o u ă z i l e să a s u d e p e ş a n t i e r . pe m a l u r i . tovarăşii' inspector. .. . tot in jos. z i d i m în g o l u ' i n c i n t e i o stîncă d i n c u b u r i de g r a n i t .. cu cască) : C u ce drept te a m e s t e c i ? Eşti paznicul dc noapte ? PASTIA : Vă o b s e r v a s e m ccrcetînd ferestrele sălii d e mese..

cc surprizăi n e p l ă c u t ă ! R a t ă m o n e b u n i e a n o p ţ i i cu b r a n d y s c o ţ i a n . .) mea? aerul teras'i Mun­ in m e a ? Parcă a m sărutat u n p l o p ! MĂRIA (nu-i vine să-şi creadă ochilor) : T u ?. .. Mi-e cunoscut numele.c a m i o n u ' .. răspundeţi de securitatea platformei plu­ titoare.. citorii ies din cantină şi traversează fugă platoul. u n i n d i v i d în salopetă de t r a c t o r i s t mi-a spus că t e găsesc la cantină. . inginer e m i n e n t şi p r i e t e n u l meu. GHERIDON : patru vine în fugă Prin am din urmare. Vom înnebuni intr-o zi ! Dimineaţa..) S T E L I A N : A n a t o l .. „ G r a n i t u l " ' şi „ I l e r c u l e " . GHERIDON: Ce e cu tine.. o sărută cu patimă de îndră­ gostit. urmat de Ste­ lian. . (Spre Gheridon.ro . PASTIA : Iarăşi alarmă.. amiced r a g ă ..) S-a fisurai coloana şaisprezece T Pericol dc strivire. a l a r m ă .) locuri sonerii de a¬ în baracă..... Ce c a u ţ i a i c i ? G H E R I D O N : L a şcoala aia primitivă.) Cu îngă­ duinţa tovarăşului.... . constructor de poduri. ă s t a e Fentosu'. să n e a p r e c i e m . Gheridon o încet îmbrăţişează pe Ioana Măria eu efuziune exagerată. BAROSANUL : Li. (Ies. S T E L T A N : N u m a i cu f o t o g r a f i e .) H a i d e . alarmă. peste e l n o r o c u ' . eu multă afecţiune. spus. d a c ă a s t a î ţ i f a c e p l ă c e r e . (Ii slringe mîna. . E r o i s m şi r e a l i z ă r i p-a-ntîia !. Măria ii scapă din 1>raţe. l .. electrician l a v i a ţ a lui. . uluită. 1 Tovarăşu' director ! L a telefon ! MIHAILĂ : Imediat ! GHERIDON : pe o hirliuţă Nu eşti trasă n u m i t u l ?. G H E R I D O N : Ce p l ă c e r e . F u r t u n a le p o a t e s m u l g e . A n a ­ tol Pastia. BĂTRINUL: Nu z i c e a m eu? Sc deoache vremea. F E N T O S U L : A ' naibii ce se î n d r ă c e ş t e . Verificaţi ancorarea macaralelor „ T i t a n " .) rău. So l ă u d a ş o f c r u ' p c In . M Ă R I A : P r o f e s o r u l de îndeletniciri practice. G H E R I D O N : Cu m i n e vorbiţi ? MIIIAILA: Apelăm şi Ia ajutorul dum­ n e a v o a s t r ă . să v e z i ce-o să t r a g l a ş a i b ă îm (Mişca L e u l u i . turbarea ! M I H Ă I L Ă (strigă din răsputeri) : S-a f i s u r a t ! ' (Vine în fugă din baracă. Prin fe­ văzut cum vorbeşte 82 www.cimec.. Tovarăşe P a s t i a ! I n t i m p u l intervenţiei.) (Vijelia prinde putere.. a m i c e d r a g ă .. . . G H E R I D O N (depăşeşte repede faza de ulu­ ire) : Ce s u r p r i z ă ! 0 glumă r e u ş i t ă !. GHERIDON (interesat) : V ă p r o p u n să p u ­ b l i c a ţ i un a r t i c o l d e s p r e p o d u r i l e m e l e . salopetă d e profesor.. d a c ă sc p o a t e . M I H Ă I L Ă : Sînt n u m i t u l Mihăilă. in haine de ploaie . e la telefon. . O d i s c u ţ i e d i s c r e t ă . . ( i r i g . d a ' peste L e u ' cine-a d a t ?. .. debarcare pc pila-albie ! Tovarăşe inginer. (lese. BĂTRINUL (se descoperă respectuos) : Să trăiţi ! F E N T O S U L : Seara. î n t r e p a t r u p e r e ţ i . (li taie calea lui Mihăilă.. l a m i e z u l n o p ţ i i . E î n p e r i c o l temelia p o d u l u i . ... M I H A I L Ă : B u n ă scara. acoperindu-şi faţa şi rămîne aşa... G H E R I D O N : P o s e d un a l b u m p l i n d i n co­ pertă î n copertă. C u a l a r ­ me. Pînă i n î i n e d i m i n e a ţ ă . V o i reciclaţi tractorişti ? M A R 1 A : Stii c i n e era. baracă. ce î n c î n l a r e ! STELIAN (pe gînduri): Gheridon. Gheri­ d o n . D a c ă se î n t î m p l ă n e ­ n o r o c i r e a să ne l o v e a s c ă . cu cade pe palmele.) (Izbucnesc în diferite larmă. m a c a r a g i u pe „Titan". Alarmă pe de proiecţie ş a n t i e r ! (Iţi inpe cap.. MIIIAILA (pc gînduri) : Gheridon. (Măria. înaintează spre mijlocul platoului. M I H Ă I L Ă : C i n e eşti d u m n e a t a ? G H E R I D O N (dindu-i o carte de vizită) : In­ giner Gheridon Marina. draga T a r e te-a m a i f ă c u t i m p r e s i o n a b i l ă de aici ! (0 rafală puternică dc vini mătură şi face să pocnească acoperişurile. S T E L I A N (se prezintă) : Grigore Stelian..) B A R O S A N U L : Se î n d r ă c e ş t e v i n l u ' .. B r o s c o i u " ' că l-a c ă l ­ cat n o r o c i i ' . Se î n t î m p l ă î n v i a ţ ă !. din buzunar) (citeşte Bon­ t e a ?. ca şi cum i-ar veni o bancă.. (Ies din cantină Ioana Măria şi Vasile Mihăilă. zia­ r i s t . .) Bonsuar.. Tc-apură. . o carte de vizită): Ingi­ G H E R I D O N (dtnd ner Gheridon Marina.) G H E R I D O N : Cc sc î n t î m p l a cu tine.. alar­ m ă . . G H E R I D O N : P o f t i m .. draga FENTOSUL : rleasă casca Barosane. . N i c i n u se p u t e a mai r e u ş i t ă . i n d i v i d u l ? G H E R I D O N : D a r n u m ă interesează. S ă d i s c u t ă m . . . A m f i m e r s pet e r a s ă .. . .bună ! B Ă T R I N U L : Dînsu' e Barosanii*. c u n o s c u t n u m e . a ş a r e p e d e ?. constructor di- M U N C I T O R U L : Tovarăşu' poduri. G H E R I D O N (aţinînd calea lui Mihăilă) : În­ c o t r o . seara. ii răvăşeşte părul. . Mihăilă intră reastra luminată.. B A R O S A N U L : .n u t u l l u s t r u i t şi d i c h i s i t ..) director Mihăilă ! discreţie (Un între muncilor pereţi. P A S T I A : A ş a î m i p i e r d eu n o p ţ i l e . . dandanaua dracului. Echipele de inter­ venţie.

cimec. Revoltător e altceva : te c o m ­ p l a c i î n i l u z i i .. î n c î ­ teva ore Bucurcştiul te v a p r i m i bucu­ r o s . GHERIDON : Fără isterii melodramatice ! (Măria işi cuprinde din nou faţa în pal­ me. G H E R I D O N : Dacă eu... E o îneîntare. ca t i n e .. în d r a g o s t e . : Ce v r e i să s p u i ? cînd tale.. G H E R I D O N : D a r eu ? MAR1A : Tu nu ţiune. M Ă R I A : N u m a i în t i m p u l acelei anchete. continuă. şi u i t e c ă n u n e t r e b u i e c i n e ş t i e ce i n t e l i g e n ţ ă să n e dovedim d i n n o u că viaţa c f r u m o a s ă . GHERIDON : Formal. c a t i n e . M Ă R I A : Voiai să m ă f a c i să f u n c ţ i o n e z .. cit a d u r a t . soneriile dc alarmă GHERIDON: Ce aşa mare nenorocire? U n şantier n u a r f i şantier fără necazuri d i n astea. încercam să m ă obişnuiesc c u g î n d u l că t e i u b e s c . Igiena sentimentelor. N i m i c n u te încurcă. N e t r e b u i e n u m a i cele c i n c i s i m ţ u r i . M Ă R I A : Isprăveşte GHERIDON : Nimic mai mult.. o splendoare a minţii Poduri cu balustrade în­ omeneşti.. G H E R I D O N : M i c ? (Rîde zgomotos. cu da. ... (lese. d o u ă l u n i . trăiai. Devii din ce i n c c m a i t e n t a n t ă . N u înţeleg d e ce n e î n t o a r c e m î n t r e c u t . A m putea lua masa î n f i e c a r e seară l a u n restaurant. P e t r e c e r e f r u m o a s ă (Iese.. GHERIDON : Eu ? M Ă R I A : T i s-a î n t î m p l a t c e v a . a u d (soneriile o m u l acela e de in Rece. . M Ă R I A : A m î n ţ e l e s .. f ă r ă i n i m ă . i a r p e n t r u tine. M ă d o c u m e n t e z .ro 83 . sălbatică.) (Vijelie. N u m a i i d e e a că e u aş p u t e a f i v r e o d a t ă fericită lipsindu-mă de tine. . tn- varăşc inginer. F i i i n t e l i g e n t ă . . u n liman MĂRIA salvator. (0 stringe brusc la Şi t u e r a i MAR1A grozavă. nu.. ne i u b i m . î n c e a r c ă să f i i c a l m ă .STELIAN : Vă urez o noapte agreabilă... G H E R I D O N : I ţ i face i m p r e s i a că m-aş f i aventurat pînă aici dacă n u m i z a m pe o certitudine ? M Ă R I A : Pleacă..) G H E R I D O N : Pe u n d e u m b l ă B o n t e a ăsta ? MĂRIA (ii vine greu să dea un răsi>uns) : II găseşti pc mijlocul fluviului. G H E R I D O N : Şi p e n t r u o chestie ca asta. fără u r m ă r i . GHERIDON : A m onoarea să vă doresc fericire personală ! Personală ! S T E L I A N : Desigur. Sa nu-ţi f r î n g i g î t u l . G H E R I D O N : Cum numai r a t ă . I n ce m i z e r i e t e găsesc. S î n t fericită f ă r ă t i n e ... MĂRIA (işi pierde orice răbdare) : Taci. primeşte o portic dublă d i n c a / a n u l can­ tinei ? M Ă R I A : Pleaeă. . M Ă R I A : T o n u l declaraţiei m ă c o n v i n g e că eşti l a m a r e a n a n g h i e . S ă d e v i n o m a ş i n ă d e d r a g o s t e . aici e numai unul. T e î n g r i j o r e a z ă s t a r e a m e a ? Dar ce n u m e ş t i t u m i z e r i e ? Să a i .. MĂRIA denţi Din men. Acum l u c r e z l a o î n t r e p r i n d e r e d e a m e n a j a r e şi oroare a p a r c u r i l o r . . T u ce a i r e z o l v a t ? Te enervează soneriile ? N i m i c m a i s i m ­ plu : plecăm. Eşti fenomenală ! C i n e ţi-a GHERIDON : b ă g a t î n c a p că a r f i f o s t o a n c h e t ă ? Numai o întreagă p o v e s t e p e n i b i l ă .ştergi t u . N . (li scapă (se zbate) G H E R I D O N : S ă t r ă i e ş t i î n s e a m n ă să-ţi r e ­ z o l v i a t î t e a p r o b l e m e .) GHERIDON : Aşa te v r e a u . c u t o a t e l u m i n i l e a p r i n s e .. d e d a t a asta www.. insinuările. î m i lipsesc cafelele G r o z a v e e r a u . GHISRIDON : noşti. practic.) motive primul dc divorţ. S-a t e r m i n a t c u b i n e .. D e d o i a n i î m i lipseşti. T e a d o r ..i n b u z u n a r d o u ă z e c i şi p a t r u d e l e i şi să-ţi t r e b u i a s c ă d o u ă z e c i şi c i n c i ?. chipuind dragoni şi l i a n e î m p l e t i t e . M Ă R I A : Ştiu. C i n i c . trei l u n i . : Lasă-mă.. C u m a ş a ? S ă m ă n i n c i într-o c a n t i n ă ca a s t a . Măria ascultă 'îngrozită soneriile.. T i " ° s p u n c u toată sinceritatea : n u m a i a t u n c i t e . . M Ă R I A : î m i place igiena în dragoste.) Draga mea. a m d i v o r ­ ţat... v o m m a i avea bucuria să n e î n t î l n i m . d e ­ desubt curg b ă r c i i ţe. piept..a m d o r i t . inima. De fapt. Să-ti a r ă t a l b u m u l .. primejdie. t a c i !. M Ă R I A : D e cîtc o r i l e alarmă nu contenesc). umerii i se cutremură. Du-te l a e l .) Priveşte ! Podurile mele. Gheridon in­ tră cu un teanc de fotografii. GHERIDON : Un moment. erai numai trebuie în să func­ recu­ Ireproşabilă. . fotografiat în şapte poziţii.) din De undeva..o . . : Ne de ziua nu cunoscusem la am Pirîul trăit căsătoriei o în femeie tabăra (Pe la decît adevă­ de stu­ ter­ îmbrăţişare. a i încer­ c a t să f i i CU m i n e c u a d e v ă r a t o m . n u m a i în t i m p u l acelei anchete.. . pînă altceva gînduri. a t u n c i plec c u . G H E R I D O N : Să plec ? V e n i r e a m e a t r e b u i e să f i e u n succes. D o a r ştii că t e i u b e s c . u n proces ? îţi trînlesc.) M Ă R I A : D e cc rîzi ? G H E R I D O N : D o a r ştii c u c î t ă a t e n ţ i e m ă feresc d c complicaţii. D a r n u ţi-a m e r s .. De m-ai părăsit. plec des în străină­ t a t e . p ă r e a i c ă ţi-ai r e g ă s i t s u f l e ­ t u l . E i bine. De fapt. D e şase l u n i s-a i z o l a t p e p o n ­ toane. ştie. t a c i .. . Ce m a i r ă m î n e a d i n b u c u r i a vieţii ? N i c i u l t i m u l refugiu. Crezi î n f a n t a s m a g o r i i ..

M Ă R I A : Care d i n t r e alîtea ? S T E L I A N : Să deveniţi ziaristă. M Ă R I A : I n felul a c e s t a . schiţînd un salut. C u m o d a t ă a întîrzial l a mine peste m i e z u l n o p ţ i i şi p a z n i c u l p r i m ă r i e i l-a v ă z u t i e ş i n d . Plouă repede. G H E R I D O N : î ţ i d o r e s c să d e v i i înţeleaptă. să t e î m b r ă ţ i ş e z .) Ce f a c i t u e n u m a i treabă de suprafaţă. (Stelian işi înghite orice răspuns.. să-ţi d i v u l g p a r t e a c e a mai t a r e . u n u l d i n ­ tre ospătarii r e s t a u r a n t u l u i de la d e b a r ­ c a d e r . . directorul ziarului ar fi de acord. i . M Ă R I A : E i b i n e ... aş m e r g e fără e z i t ă r i . cerea audienţe. se retrage.. fără n i c i u n t e m e i . l a t e l e f o n . Pleca i a r ă ş i . a r e o b i c e i u l să s t r i g e : „ N u p u n e farfuria murdară p e gheridon ! " . . . Soneriile de alarmă sună tare. D a r . l a v e n i r e a l u i a c a s ă . ce m a i f a c . dra­ gul m e u " .t e să nu-ţi topească p l o a i a m a ş i n a . ria rămîne singură in vtntul stringîndu-şi gulerul pelerinei cu tere încordată.u n f e l . . Intră Grigore S T E I . n u p r i m e a m nici o v e s t e . - G H E R I D O N : T e v o i aştepta p c t r e p t e l e b u n a l u l u i . . ... se aprind.) u n adăpost ? STELIAN (încearcă uşa cantinei) : E încu­ iată. a p o i m ă p o m e n e a m c u el a c a s ă . D a c ă p l o a i a c o n t i n u ă şi greşeşti d r u m u l pînă l a a u t o ­ stradă. o pu­ dc Stelian." î n ţ e l e g i ? GHERIDON : N . A r t r e b u i să m ă s u ­ păr. A m stat c h i a r a i c i . S T E L I A N : A ţ i p o r n e a i t c e v a despre o a n ­ chetă. eşti în pericol să t e î n e c i în noroi.a m ce ! M Ă R I A : C o i n c i d e n ţ a d i n t r e n u m e l e t ă u şi d e n u m i r e a acelei măsuţe de serviciu. M Ă R I A : A i a s c u l t a t . se d i s c u t ă . ! C a m l u n g ă d i s c u ţ i e . S T E L I A N : M a i sînteţi profesoară ? M Ă R I A : f n t r ... I n d e f i n i t i v . Soneriile alarmă continuă. să o s a l u ţ i c u c a p u l d e s c o p e r i t . m i . .) M Ă R I A : î n t î i a s c u l t ă : ştii d e ce d i r e c t o r u l M i h ă i l ă a t r e s ă r i t m i r a t . şi n e r ă z b e ş t e ploaia. u r m a aceeaşi l i p s ă a v e ş t i l o r . o piesă a u x i l i a r ă i n m e s e r i a d e ospătar. Pe s c u r t : m a i ţineţi l a d o ­ rinţa.. . . .a p ă r u t a b ă t u t ca n i c i o d a t ă . ce m a i gînd e s c . d a r n i c i pe alţii nu -i l a s ă . i-a c e r u t să se p r e z i n t e i n f a ţ a u n e i comisii de anchetă. . S T E L I A N : Deocamdată n u e n i m i c precis. . c a şi c î n d î n mijlocul S a b a r e i . S T E L I A N : V o i î n c e r c a să a j u n g p e p i l a albie. d a . d u p ă u n t i m p . : Pleacă ! GHERIDON: Curînd v o i tipări un album despre arta podurilor de o r n a m e n t i n marile parcuri ale l u m i i . Inspectoratul a n u m i t p e p o s t u l m e u u n profesor t i ­ tular. auzindu -ţi n u ­ mele ? GHERIDON: MĂRIA M i e faima in creştere.. încercaţi să scrieţi cîteva mate­ riale. t n tr-o z i ... O v o c e . I n p r i n c i p i u . ştii că S t a n i c ă . n u a m n i m i c de ascuns.. . I A N : A v e m u n d e găsi M Ă R I A : C u m d e eşti a i c i ? tri­ Farurile Mă­ nemilos.Cauţi ziua de ieri în sertarul gheridonului m e u ?. un simplu obiect fără importantă.. t u a s t a e ş t i . M Ă R I A : I n s i n c e r : să n u t e m a i v ă d niciodată. Valurile sînt m a r i şi d e s t u l d e p r i m e j d i o a s e . se aude portiera trintită. în u m b r a s t i l p u l u i d c b e t o n . M Ă R I A : A r îi r ă z b u n a r e a n o r o i u l u i . p e n t r u că n u a v e a t i m p să l u c r e z e . . (Apăsat.. urmei. l o t u l s-a t e r m i n a l .a l b i e . nervoasă. G H E R I D O N (alarmat): Sc p o a l e aşa c e v a ' . MĂRIA: Propunerea m ă surprinde. N i c i copiii n u v i n să se j o a c e a i c i .. S T E L I A N : Nici măcar n u bănuiţi ? MĂRIA :Nu. G r ă b c ş l e .. limuzina se îndepărtează.. dar plin de i n f a t u a r e . în l o c u l unei fintîni uriaşe. şi iese. p c c a r e S t a n i c ă n-o p r e a f o l o s e ş t e . . . . E u n f e l d e a zice.MĂRIA : Motivul ? G H E R I D O N : C a l o m n i e . M Ă R I A : De fapt. s p e r i a t .. a m r ă m a s prie­ t e n u l c o p i i l o r . G H E R I D O N : Ce v r e i să s p u i ? 1 Acum. f i i n d c ă e r e v o l ­ t ă t o r d e u r î t şi d c m o r t .. a i c i e n u m a i o p l o a i e medi­ o c r ă .. de nădejdi.Acum explică-i l u i nea Băltăganu că ai ascultat la m i n e S i m f o n i a a IX-a d e R e e l b o v e n şi le v a c r e d e !" S T E L I A N : Aşa-i l a ţ a r ă . .. . ... (Cade pe o bancă. Pleca.) So­ n e r i i l e . a lucrat pe m a i m u l t e şan­ tiere.. astupindu-şi urechile. pline de viaţă... . . c a s i e ­ rie. c h i a r a f l u noutăţi despre m i n e . . Fiind n u ­ m a i profesoară s u p l i n i t o a r e . S T E L I A N : Pe m i n e . p e n t r u p r i m a oară. Nişte p o r t r e t e . u n sincer : . S T E L I A N : I a r dumneavoastră ? M Ă R I A : Dactilografă la u n c a n i o n d e p a z ă La u r m a şi d e î n t r e ţ i n e r e a digurilor. m e r g în control. . A t îl a d o a r că f o s t u l m e u . dornica să scurteze orice discuţie. m ă caută z i l n i c . f a c d c t o a t e : c o n t a b i l i t a t e . Noului p r o f e s o r îi p l a c f o a r t e mult c l ă t i t e l e c u d u l c e a ţ ă d e m u r e . interviuri. . Sc a u z e a f o a r t e b i n e . t e ( i i d e f l e c u ş t e ţ e .ro . A c o l o e o v i j e l i e a d e v ă r a t ă .a m s p u s a d o u a z i : . l a v i s u l ?. e c i n e v a în p r i m e j d i e s a u n e n o r o c i r e a e aproape. M Ă R I A : E t i m p u l s-o ş t e r g i .. p o a l e că d a . d e c i l e o r i le a u d ..hun venit.. ai c o n s t r u i u n g h i z d ca a c e s t a . Cunoaşteţi a m ă n u n t e ? M Ă R I A : A b s o l u t n i c i u n u l . .. . c a om. 81 www. Dădea telefoane.cimec. M Ă R I A : Ţi-o s p u n pentru ultima oară : pleacă ! G H E R I D O N : î n s e a m n ă că u r m e a z ă . lese. M e r e u c ă u t a să-şi s c h i m b e locul. t o t u l se r ă s p î n d e ş l e repede. . î ţ i p r o m i t o corecţi'' exemplară. M A R T A (apăsat) : D a c ă a ş f i l ă s a t ă să m e r g pe p i l a . A l t c e v a n u ştiu.

..Granitul*".) În­ c e t . „ H e r c u l c " . . n u v ă gîndiţi ? L e u ' să r ă m î n ă n u m a i a i c i . F e n t o a s c ......... uriaş.) A m e a ca a m e a . d a ' n i c i L e u ' n u se l a s ă d o b o r î t . C u r i s c u l de a pune mina în foc. b e n e f i c i e m d i . l i n g ă c a b i n ă .. . L e u ' n u zice. . (Lui Stelian.. (Ste­ lian ajunge lingă balustradă . D e c e s-o puneţi în f o c ?. strigă. Ce a n u m e v .) Ce c r e d e ţ i dumneavoastră ? N e m a i gîndeam x'reunul să f u g i m d e p e ş a n t i e r ? N i m e n i . .. S T E L I A N : Sînt aici ! PASTIA (iese din cabină.a d e t e r m i n a t s ă r ă m î n e ţ i î n c o n t i n u a r e p e ş a n t i e r . un reşou electric..... aducind nişte cu­ tii.. BAROSANUL: î n foc?.. S T E L I A N : A c u m ce c o b o r î ţ i î n i n c i n t ă ? BAROSANUL : U n mamut ! S T E L I A N : M a m u t ? D u m n e a t a ştii ce este un m a m u t ?. d a ' eu pricep... .P A R T E A a Il -a TABLOUL 3 S c e n a : o p o r ţ i u n e d i n p l a t f o r m a p i l e i . (Strigă spre macara.) Să m i cădeţi i n a p ă . . F e n t o a s c !..a o p r i t c i n e v a să p l e c a ţ i ?. a m i c e d r a g ă !. d e i n s p e c t o r !. m a i s ă se a r u n c e s u b u n b u l d o z e r de ruşine... să î m p ă r ţ i m p î i n e a c u L e u ' . a r e e l m a s ă .. d e v r e o b e l e a !.) Fru­ m o a s ă m î n ă . . se înaltă şi disj)are. dacă p r i n d e scara d i n incintă. ciz­ me şi cască de protecţie. (Strigă spre macara şi semnalizează. strigind) : G r i g . înţelegeţi.. se străduieşte să răzbată spre marginea incintei. agită lanterna.. u n t e l e f o n . BAROSANUL : 0 electropompă. D a t o r i t ă Leu­ l u i . (Strigă spre macara. Intr-o noapte. . T i t a n " . o sticlă cu apă.) S t a i ! (Macaraua claxonea­ ză... A g ă ţ i s c a r a şi d ă m . . mică şi albă. S T E L I A N : V .Feriţi raza de r o t i r e a m a c a r a l e i . . B A R O S A N U L : P ă i . . p a t şi s o m n ca toţi o a m e n i i ? M a i p u n e picior u ' p e ţ ă r m ? U i t e . F u n d a l u l : d u p ă u n şir d e b a l u s t r a d e . p u t e r n i c l u m i n a t spre i n t e r i o r de reflectoare. c o spărtură intre pontoane. un ibric. . şi B ă t r î n u ' . E c u m u l t m a i m u l t .. F e n t o a s c !.. i n d r e a p t a . m a i m u l t ă a m b i ţ i e . www. B a r o s a n u ' .. V i n o r e p e d e !. sem­ nalizează eu o lanternă roşie) : d o b o a r ă î n c e t !. d r a ­ c u l u i .. Stelian... Cirl i g u ' a r c b a l a n s şi. o scară u r c ă s p r e o m a c a r a . N i c i n u se v e d e p î n ă j o s ... Ridi (Macaraua claxonează.ro 85 . P e B ă t r î n u ' 1-a b ă t u t p e u m ă r ! „ C e m a i f a c e c o p i l u ' . c u l u m i n i d c p o z i ţ i e r o ş i i şt v e r z i . . agită lanterna roşie. U n c u i să c a d ă î n i n c i n t ă şi a r d e v e n i c a u n g l o n t e .. . N u staţionaţi s u b sarcina i n c i r l i g " . s e m n a l i z a ţ i .. E u îi s e m ­ nalizez l u i Mustaţă. lăzi... t o t u ş i . o c a b i n ă . B A R O S A N U L : Se p r e a p o a t e .) C î r l i g u ' s u s !. B A R O S A N U L (la marginea balustradei. să n u p ă ţ e ş t i c e v a !... G r i g . S T E L I A N : Cc v i j e l i e !. . B a d i n c o n t r a .. .. A s t a î n s e a m n ă c ă p c scara î n spirală stă M u s t a ţ ă . d a ' n u ş t i a m . c i t e o b ă t ă ­ t u r ă . C i n e s-o p u n ă ? STELIAN : Eu.. cîrligul macaralei . .) R o t e ş t e m a c a r a u a !. l a daţi-o pe-a d u m n e a v o a s t r ă ! (Priveşte palma lui Stelian.. oricînd e p e r i ­ c o l să v ă c a d ă o ţ e a v ă î n c a p ..) M u s t a ţ ă s e m n a l i z e a z ă că m a m u t u ' a ajuns cu bine. S T E L I A N : T o v a r ă ş e . . s p e r a n ţ a să c o n s t r u i m podu' n u m a i a i c i se a f l ă . două căni. escaladind obstacolele.. L a t e r a l : b a z a m e t a l i c ă a m a c a r a l e l o r p l u t i t o a r e . D a c ă sc î n t î m p l ă n e n o r o c i r e a s ă f i e s m u l s e a n c o r e l e ?.. I n stingă. . apa a rupt două pontoane. . speriat) : Ce c a u ţ i p e m u e b i a p r ă p a s t i e i ?.cimec. . priveşte în­ grozit in incintă.. B A R O S A N U L : E p e r i c o l . toţi c e r e a m d e l u c r u p e p i l a . Barosanu'». . că n u . B A R O S A N U L : Adică. A l i r n ă o inscripţie : . i n cârca lă c u m a t e r i a l e . E u t o t n u s î n t l ă m u r i t . (Strigă spre macara.. . jos ? Se vede pînă B A R O S A N U L (arată in incintă) : Sc o b s e r v ă o l a n t e r n ă r o ş i e ?. V a i d o c a p u l t ă u !.) î n c e t .. şi p e n t r u m i n e .. cîle o tăietură m ă d u c e c u g î n d u ' p r i n t o t f e l u ' d e şantiere p e u n d e e u . . . şi p e u r m ă . . îmbrăcat in pufoaică. c l a x o n a t u l m a c a r a l e l o r . P A S T I A (apare în cabină. A p a t i ş n e ş t e p r i n p e r e ţ i şi î m p r o a ş c ă t o ­ renţial. p a n toanele trosnesc s u b platformă . p ă i c u m să n u .a l b i e ... (Din incintă iese... Temelia p o d u l u i nostru e altceva decît o t e m e l i e ... .. S t o p !. m e ş t e r e ? T o t î l m a i n e c ă j e s c f l u t u r i i ?". Toc­ m a i p e l a Cotii P i s i c i i n u fost găsite. şi m a i ales pe pila-albie ? A i c i . (Semnali­ zează cu lanterna. . Pregăteşte cele necesare fierberii ceaiului . î n ­ f i p t e î n ţ ă r m . STELIAN : 0 p u n şi a f i r m c u toată cre­ d i n ţ a că d u m n e a t a î n t o t d e a u n a a i fost u n om curajos. . şi e u să f u g ? E r ă u ' d e p e l u m e să l u ­ c r e z i n i c i ..) C o b o a r ă încet !. S T E L I A N : C u m se f a c e . p a r i m e .a l b i e . M i ş c ă î n ­ c e t !... să v ă prindeţi un picior.. î n c e t !. (Lui Stelian. p e p i l a a l b i e . D e şase l u n i .. (Priveşte in incintă şi semnali­ zează.. el semnalizează j o s . începe g o l u l i n c i n t e i ...v ă l a o p a r t e !. . ţevi. .) t a d a ţ i . O greutate este coborită cu macaraua in incintă. ..) Vine.. o smulge. (Strigă spre macara. . c u l u m i n i d e poziţie roşii.. şi a s t a e m a r e l u c r u pentru n o i .. BAROSANUL : Toate a n c o r e l e ?. Sonori­ zarea : plouă i n rafale.) S T E L I A N : Tovarăşe... d e ce ? (Îşi priveşte palma.

. P A S T I A : G h e r i d o n bea b r a n d y scoţian. . că-ţi şterge m u c i i l a ţ i g a r ă ?! BAROSANUL : A i una ? F E N T O S U L : M ă ştii p e m i n e f u m ă t o r ? D e cînd f u m e z i ? B A R O S A N U L : N u fumez. Se p o t r i v e ş t e c u o r i c e ocazie. " STELIAN : Un mobilizator.) Hoţomanul ăsta d e vînt.) Fentează m a m u ţ i i . O r i ţi-o f i f r i c ă de v î n t .. P A S T I A : L a î n t r u n i r i .. a s t a e. R ă u .) M e r s i .. P A S T I A : N u e t i m p u l pierdut. (Şade ghe­ muit lingă rcşoul electric.. S T E L I A N : î m i citezi cîteva e x e m p l a r e ? P A S T I A : Cer cuvîntul. E d e m i r a r e că m-a c o n ­ f u n d a t c u u n p a z n i c ?. Cine s p u n e a ? In c a n a c u c e a i şi î n t o c a n a d e c i u p e r c i n u găseşti n i c i o r ă m ă ş i ţ ă d i n m i r e a s m a i n ­ contestabilă a p ă d u r i i . .. Dacă.cimec.m i i a s ă u n r e p o r t a j senzaţional.. . tremură cumplit. amice dragă ! S T E L I A N (surprins) : Ce f a c e ? P A S T I A : A d i c ă . fcutează .. citat cum nu se p o a t e m a i Teorie pură. (Primeşte cana. d a r î n ă l ţ ă t o a r e . Să-ţi r ă s p u n d ă L e u ' .. (Toarnă ceai într-o cană.a r să f i e ! S T E L I A N : Depinde. d c colo-colo.. Răsare soarele în noaptea polară. u n d e alţii tîrîie. să t e mulţumească." S T E L I A N : U n citat f o a r t e b u n . Za­ h ă r . l a şe­ d i n ţ e ... PASTIA (sorbind ceaiul) : Urilă viaţă.. (In cabină. eşti f o a r t e d r ă g u ţ .. . . Ce î n s e a m n ă să f i i m a ş i n ă ş i să t e t e m i dc c i m i t i r u l de fier v e c h i ! Băieţii de la e l e c t r o p o m p e p e u n d e u m b l ă ?. m a i ales că e u n i v e r s a l v a l a b i l .. A m atîţia colegi de redacţie.. P A S T I A (işi toarnă. P A S T I A : D e s t u l de reuşit. n i c i c h i a r trebuinţă... Ia î n v ă ţ ă m î n t . F E N T O S U L : S u c i t eşti. N u m a i citate esenţiale.) Fentosul coboară scara B A R O S A N U L : A î n n e b u n i t v r e m e a . . Privită de aici...) M i e nu-mi face plăcere. A m u n c a r n e t d o l d o r a .S T E L I A N : Numaidecîl ! B A R O S A N U L : I a r o luaţi peste m a t e r i a l e ? C ă d e ţ i .. D a r cînd n u are o m u l noroc. o riglă d c calcul. I n t î i să t e v ă d .. . S T E L I A N : Cc f r i g .. ca u n joagăr. STELIAN : Vorbim să n u c l ă n ţ ă n i m . .. . A m stricat n u ­ m a i o întrebare. se d ă r î m ă v r e o g r ă m a d ă d c ţ e v i . L a ce s-o f i g î n d i n d ? F E N T O S U L : D a c ă ţi-aş d a u n r ă s p u n s l a marea desăvîrşire. u n ziarist. N-are el t i m p să-şi p i a r d ă noaptea cu m i n e . L o c d e t r e c e r e se m a i g ă s e ş t e .. cu mapa „diplomat" în braţe . se î n t î m p l ă c a z u l .. S T E L I A N : H a b a r n-am ! P A S T I A : O r i c u m . m ă r i d i c .. PASTIA (sceptic) : C r e z i ?.) S T E L I A N : A i găsit ceva ? P A S T I A : Uite cutia cu floare dc tei. FENTOSUL : Nesuferită furtună. Te răzbuni t u î n f o t o l i i l e d i n r e d a c ţ i e .. Port carnetul în b u z u n a r u l de la piept. t o t n u ţi-ar place. . . p c sfîrşite.. . şantiere d e necrezut. n u m a i f i e r b i n t e să f i e . a l u n e c i p e m î z g ă . Pleacă şi v i n c u m a p e l e p l i n e .m ă ! Ce v r e i ? B A R O S A N U L : L e u ' nostru e singur în co­ loană.. P A S T I A : M ă asculţi ? S T E L I A N : Ca î n t o t d e a u n a .. poşirca asta. Tu n u c o b o r i ?. Dc u n d e să s t o r c a t î t a i n s p i r a ţ i e ? S ă . B a r o s a n e ! Intreab ă . .. o r i p r i ­ vită d i n „Vadul p e s c a r i l o r " ?. (Se aşază pe altă ladă..) Zahăr ? S T E L I A N : C î t v r e i . (Scoate carneţelul. U n d e este r ă s p u n d e r e a p e r s o ­ n a l ă ? S ă p u n e m c u toţii m î n a . c i t e z şi î n c h e i c i t a t u l .. P o f t i m . în locu' alteia. inhalează îndelung abu­ rul) : Stai comod ? S T E L I A N : Pe o ladă... a m i c e dragă. .. V ă a r ă t c u . P A S T I A : A l t m o d e l : „Tovarăşi ! D a r este i n a d m i s i b i l să t o l e r ă m o a s e m e n e a s t a r e de l u c r u r i . p î n ă s u b m u n t e l e de n i s i p . o r i a tras la „Vadul pescarilor".. P A S T I A : Fierbe îndată c e a i u l . V r e i să t e ridice c u t a r g a ?. G r i g . v ă l o v i ţ i .. n u se m a i n s t i m p ă r ă . M a r e d e b a n d a d ă î n cuşca Leului. a l t f e l se r ă s t o a r n ă .. S T E L I A N : Deştept o m .) P A S T I A : D e cîte o r i ţi-am s p u s ? P o n t o a n e l e se c l a t i n ă . dîrdiind pe m i j l o c u l apei.. r i g l e se g ă s e s c . . G r i g . lua-o-ar d r a c i i s-o i a ! (Se uită în incintă.) A i v r u t n e b u n i a n o p ţ i i î n cuşca Leului.) S T E L I A N : Ce s t a i a ş a ? P A S T I A : N u v e z i ? Ţ i n i b r i c u l p e reşou.. m a i a ş a şi a ş a . Ş i c r e z i c ă a g h e a s m ă d i n i b r i c o să f i a r b ă v r e o d a t ă ?... F E N T O S U L (strigă spre o macara. C u toată atenţia. f i e r b e c e a i u l .ro . t r a g a p a afară... n o i ...) (Pe platformă. B A R O S A N U L : E u ţ i n g r i j a l o r ? S-au d a t m a i l a adăpost. Ori a plecat. .. .) STELTAN : Dracu' sc r ă z b u n ă ! M a i b i n e spune-mi dacă îţi place c u m tremur.. a m i c e dragă ! G r o z a v ! Arăţi m a i r ă u ca o sperietoare de ciori ! (Trec amîndoi în cabină... (Îl conduce pe Ste­ lian pînă aproape dc cabină.. fără e g a l !.. .. n u m a i c u l a m p a d e c o n t r o l şi c u s ă p ă l i g a ... t o t u ş i . uite-te ! (Ste­ lian se ghemuieşte pc o ladă. Eu c e găsesc ?.. M a n i v e l ă !. p e u r m ă să a p u c ă d e s c r i s d e s p r e şantiere u l u i t o a r e .. . f i r . macaralei. cu pal­ mele făcute pilnie) : M ă i . . S p u n e a i c ă n u fierbe. Tremur. (Se stringe in pufoaică. ceva îngro­ zitor.. G r i g . m ă r i d i c şi s p u n : „Tovarăşi ! Să f i m c u sufletul (citeşte) pc c u l m i l e acestei m u n c i p l i n e de g r e u ­ tăţi... G h e r i d o n . 86 www. şantiere extraordinare. P A S T I A : N u m a i t u o pierzi ? S T E L I A N : Ce u r a g a n .

F E N T O S U L : A ' n a i b i i ce-mi zbîrnîie mie.. A t u n c i . (Vine lingă cabină şi ridică re­ ceptorul telefonului. în c a n ă c u n f e l de ceai.. (Barosanul intră preocupat şi cotrobăie prin cabina strimtă. . .. ca oamenii.) (în cabină. . m e r g e m l a „ V a d u l pesca­ rilor" şi discutăm liniştiţi.. penibil. z i c i ... d a r m ă s i m t o b l i g a t .) B A R O S A N U L : B e a u ceai. I n c a m e r a t a .. BAROSANUL : Mă iertaţi.. U i t e . cc e drept. Nu-ţi şade î n c a r a c t e r să n e l a ş i p î n ă i s p r ă v i m t e ­ melia.... D a ' c î t m a i r e z i s t ă c o l o a n a p î n ă să se s t r i v e a s c ă ?.) scoală de pc cabinei. d e cc c r e z i c h i a r aşa s i g u r că n-ar a v e a l o c ? P e n t r u a t î t a l u c r u .. t i n e ?. slăbiciunile umane merită încurajate. . A c u m şase l u n i ... a j u t ă . n u m a i (Barosanul (în cabină. Iar a c u m . r i d i c l a t r e i s t i c l e ş i .. Dau două sticle s i g i l a t e ... M ă r o g . ascultă o vreme trosnetul ponloanelor) : Beneficiezi de p u ­ tere a s u p r a noastră..) A m a i r ă m a s niţel ceai. cu două în mocirlă... şi t r e a b a a r f i m e r s s t r u n ă . t u î l s a v u r e z i . S T E L I A N : N u te r e f u z .o c a r o s e r i e î n a l t a . STELIAN (se cutremură) : Fioroasă ca ţeava u n u i t u n .. fără m i c i atenţii. d e ce a f o s t n e v o i e să c o n d u c ă p c d i g u n c a m i o n c u frînele defecte ? Dacă ţ i n e a m o r ţ i ş s-o f a c ă p e ş o f e r u l ..m ă !.) Lasă-mă P A S T I A : Idei admirabile pentru întruniri. P A S T I A : Subsemnatul. . . A c u m înţelegi ? S u f l ă şi b e a u ! F E N T O S U L : C e a i ? D e u n d e ştii ? B A R O S A N U L : T u m ă crezi prost ? d r a c u l u i în pace. C u m s c ă p ă m de b a l a m u c u l ăsta. ..) (Pe platformă. ţie n u . în armonie cu destinul m e u în devenire. Pe m i n e m ă f r ă m î n t ă c u t o t u l a l t e g î n d u r i şi p r o i e c t e . ..înlocuit u n şlecăr. c î ţ i v a î n c ă r c ă t o r i să t ă b î r c c a s c ă r o ­ t o a r e l e d i n l r . .. reia cercetează locul. . F E N T O S U L : S ă î n c e r c e d o p u ' s p e c i a l şi să accelereze betonarea.. ? S T E L I A N : Nişte g î n d u r i şi p r o i e c t e mari. dintr-o dată.. Sîntem noi aici. PASTIA : Pe şantierul ăsta trăiesc senti­ m e n t u l că m ă a f l u într-un s u r g h i u n . P A S T I A : Ce să-i f a c i . să f i l u a t u n c a m i o n a l şantierului î n perfectă s t a r e . E i ! I ţ i c u n o ş t i m e s e r i a şi i n i m a ţi-e m a r e . l a s ă . . . . (Pauză... s p u n prieteneşte. devii. Da' m ă t ă l u ţ ă ?. . P l e c s î m b ă t ă c u o m a ş i n ă de v i n e r i .) Zahăr ? S T E L I A N : Eşti foarte a m a b i l . î n cea m a i perfectă stare. Dacă mai t r ă i m ?. P A S T I A : M e r i t ă să î ţ i a s u m i r i s c u l ? Ş i ce r i s c ! ?. m a r c d e t o t . B A R O S A N U L (nu răspunde . P o a t e să t e i n s p i r e p e n t r u r e p o r t a j ! S T E L I A N : D e s p r e ?. S T E L I A N : D a r substanţiale... P e c î n d a ş a ?. C a t r i n e l ? Mai ţine capacu' la şandramaua v o a s t r ă ?. . coloa­ Imaginează-ţi p r e s i u n e a în pereţii n e i . platformă... . Cu broboada p e o c h i şi c u ş u b a p e u m e r i .S T E L I A N : Ce ce f n t î m p l â c u s u b l i m . S ă r e a l i z e z i o t e m e l i e c î t m a i a p r o a p e de f o r m a proiectată.. P A S T I A : Fără o împletitură complicată de relaţii m o n d e n e .. (Sc ibric.. (închide telefonul şi se îndepărtează.) T u eşti. F E N T O S U L : C u m ai spus ? www. uită în S-a r ă c i t .) fac şefii în cabină ? d-a' dracului ! făcînd să-i sune F E N T O S U L : Ce B A R O S A N U L : Dracu-i vede ? F E N T O S U L : I a du-te. m ă întorc l u n c a c u m a ş i n a d c m a r ţ i şi a f l ă c ă m ă fră­ mîntă foarte puţin că u n om lucrează într-o c o l o a n ă d e d o i m e t r i d i a m e t r u ... cu rare clipe dc evadare.. Element merituos... să b a t e m p a l m a ! (Ceea ce se întîmplă. . a m i c e d r a g ă .. S T E L I A N : A r m o n i a contează. P A S T I A : A m planuri mari. î n s ă . (Stelian se cutremură..) vine spre cabină. N u e ş t i t u o m u l să t e î n ­ g r o p i cu u n a . S î n t g a t a să t e î n c u r a j e z . p u h o i u l e . I ' A S T I A : E v a d e z . (Pastia se împrejurul S T E L I A N : Ce se î n t î m p l ă ?. Brandy scoţian se găseşte. S T E L I A N : A m s p u s e u a s t a ?. G r i g . (Toarnă in cana lui Stelian.. (îese. Trebuie să reu­ ş e a s c ă . Din ţi-o B A R O S A N U L : F i e c a r e ţine în m î n ă o c a n ă . u n d e ?....) F E N T O S U L : B a r o s a n e ..... .. T e p l î n g i d e l i p s a i n s p i r a ţ i e i .) S T E L I A N : S ă f i e î n t r . . c u m să n u . apoi ladă îşi . c c putere au citatele. P A S T I A : A i c i c m a g a z i e dc m a t e r i a l e elec­ trice ? N u cred.. l a o a d i n c i m e ca aceea. .ţ i z b î r n î i c c r e ­ ierii ? BAROSANUL : Nu.. p e n t r u şedinţe...u n ceas b u n . d a ' z i c e a m că poate a m noroc. STELIAN : Nu (Pe chiar goală.... Tu ce c r e z i ?.a r f i o f e n t ă g r o z a v ă ?.. d c d o u ă s u t e a d î n c ă şi p e r i c u l o a s ă c a ţ e a v a u n u i tun. .ro 87 . P A S T I A : N-ai s p u s .) P A S T I A : Ce z i c i d e e l ? C a u t ă ş t e c ă r c într-o cabină goală. A i a v e a c e v a î m p o t r i v ă să-mi c a r b a g a j e l e ? C u m . . P A S T I A : M i s-a p ă r u t . P A S T I A : P o a t e c r e z i că p r i e t e n i a d i n t r e n o i n u a r c o b a z ă m a t e r i a l ă m a i solidă...) PASTIA : 0 fisurare oricînd era posibilă.cimec... m e r s i . d e v o t a t . Cine-şi p e r m i t e a s e m e n e a a v e n t u r i c n e b u n de-ab i n e l e a .) Ce v r e i ? B A R O S A N U L : Trebuie .. M a i v o r b i m n o i . să n u n e b u c u ­ r ă m d e v i a ţ ă ? N ..N u m ă l ă s a . cana lovită dc dinţi. . b i n e î n ţ e l e s .. ce c a u t ă î n c o l o a n a f i s u r a t ă ? S ă se s t r i v e a s c ă d i n c l i p ă î n c l i p ă ?.. ...

eşti f o a r t e g r i j u l i u . vijelia şi-a pierdut din Se revarsă de ziuă. fără de o zgîrietură. B u n ă d i m i n e a ţ a . . încep astea. . t o t suiş. . şi t u m ă z g î r i i p e c r e i e r eu poveşti.. tra­ Sună FENTOSUL (cu palmele pîlnie) : Ce n a i b a v r e i . de locu' trei.... (Părăseşte cabina şi vine în fugă pe platformă. (Lasă receptorul in furcă . Ca­ mionu'. Pe f i e c a r e d i n n o i n e ţ i n e p e l o c c i n e ştie c e .. în caroserie.cimec. ca T o a n a M ă r i a . .. cum sc întîmplă iarnă do iarnă. .. .. e înmuiat în ochilor . . . B A R O S A N U L : Eşti u n fentos prost. i d e i l e t a l e m ă î n c ă l z e s c . să a m o l i m u z i n ă d e c u ­ loarea vişinei putrede. pe s e r p e n t i n e .' I a să l e î n s c r i i c u ţ i g ă ­ rile la altă cantină. L a d o c t o r i i ' L u c i a n a i f o s t ? Să n-ai c e v a l a cap. .. N i n g e . I n v i ­ teză. . T u n-ai a s t î m p ă r .a p o i .. FENTOSUL (brusc interesat) : Şi ? (Pauză. Ţigara nu se aprinde . : A dracului P A S T I A : Să a m o muieruşcă n o s t i m ă . STICLI A N : T e fac e r o u l u n u i r e p o r t a j senza­ ţional ! P A S T I A : Ce c a r t e d o v i z i t ă p o a t e f i m a i ispititoare ? A m u n c i t la p o d u l d e p e s t e f l u v i u şi n o i ş t i m ce a f o s t a c o l o " . Sincer B A R O S A N U L : O m u ' nostru brînci de s u b c a m i o n . B A R O S A N U L : D e ce să c a d ă ? F E N T O S U L : Toţi s c h i o r i i c a d .. s-a tîrîl pe să b e n e f i c i e z i " FENTOSUL : Nimic. FENTOSUL (pus pe gînduri) poveste. Se c u r ă ţ a s e d e g î n d u ' ă s t a .) Apreciezi deosebirea...) 88 www. să f i e u n s c ă u n e l m o d e s t î n C e n t r a l ă . t o t coborîş.. Ciţiva muncitori versează platforma. l ă s a prăpădenie. striveşte întreg pachetul in pumn. m o a r e a c o l o .. m ă o c u p dc atenţii. La între­ ceri mari.. (Pe platformă. măcar zdrelită... beneficia numai de locu' doi. ... Barosane.. l a p i c i o r .. să f i u .) dirzenie. steguleţ de semna­ M I I I A I L A (strigă spre fundal) : Electropomp e l c d e r e z e r v ă să i n t r e î n f u n c ţ i u n e ! P A S T I A : S p e r că tovarăşul L e o n B o n t e a se simte excelent. STELIAN (in picioare.. .... ca u n s a l a h o r ? D e ce să d u c u n t r a i d e i n g i n e r d e s u e t . (Ridică receptorul telefonului. în cele din urmă. . S T E L I A N : A l t f e l .. . P A S T I A (tresare) : U r l e t e .ro . Fentosul suie Barosanul flutură un lizare.) S-a s t r i v i t coloana... dc probleme autentice ! S T E L I A N : încape îndoială ? P A S T I A : E u d e ce să n u g u s t v i a ţ a d i n p l i n ? D c c c să n u t r ă i e s c î n s p a ţ i i l a r g i ? D e ce să m ă î n c h i d p e u n ş a n t i e r s a u a l t u l . C u m s c ă p a l a v a l e . c u m să-ţi a s i g u r i u n s a l t spre o carieră strălucită ? P A S T I A : P e n t r u î n c e p u t . N u m a i c ă . ceremonios) : Felici­ tări ! P A S T I A : Te m a i supără frigul ? S T E L I A N : M e r s i . d . Le dă foc. P A S T I A : M ă ţin d c relaţii. C e v a î l o p r e a să-şi ducă bucuria pînă la capăt. N i c i tu m i n ă ruptă. nimic ? B A R O S A N U L : C h i a r aşa. I se p ă r e a c ă nu -i m a i a j u n g p î r t i i l e . . P A S T I A : Sînt doldora de idei măreţe.. Se aud glasuri. (Vasile Mihăilă ajmre scările . S T E L I A N (clatină din aap) : D e o s e b i r e m a r e .... Nici măcar atit. . M I H Ă I L Ă : C o b o a r ă i n i n c i n t ă şi î n t r e a b ă . n u te pricepi la campioni. Peste t o t î n l u ­ m e a asta l u a f r u n t e a l a o l i m p i a d e .) din incintă. M a i m a r e campion nu s-a p o m e n i t ! N u m a i fruntea. b E N T O S U L : C i n d e să se i n t î m p l e .. M a n i v e l ă . 0 l e g ă t u r ă ful­ ger cu Centrala..I .) A l o ! Cnt r i n e l !. F E N T O S U L : F u g i d r a c u l u i c u poveştile..i aşa ? M e r g i pe d r u m u ' d r e p t şi-ţi f r î n g i g î t u ' . B A R O S A N U L : P ă i . . . ca Gheridon Marina. ureînd noroi.. n u ladă ordinară c u scule. c u m le zice. l o t f e l u ' d e o l i m p i a d e a l b e . (Loveşte eu picioruţ hula pe care şade. B A R O S A N U L : E r a b u c u r i a l u i să c o b o a r e munţii cu schiurile. în schimb. ca­ m i o n u ' s c a p ă ş o s e a u a d e s u b r o ţ i ş i se r ă s t o a r n ă într-o r î p ă . . .. . . B A R O S A N U L : D e u n d e ştii F E N T O S U L : C u m . . L e d ă la d u ş m a n i . . A c u ' ţi-ai g ă s i t ? B A R O S A N U L : Despre u n campion.. Ce c r e z i c ă f a c e o m u * nostru ? F E N T O S U L : Se l a s ă de schiuri.. întreg-intreg.S T E L I A N : P ă i n u ?. B A R O S A N U L : Trece v a r a . că m e r g e î n c e t . c u m să n u . C ă nu i z b u t e ş t e m a i r e p e d e . . de u n d e ? Nu-i a j u n g e a p r i n cîte îl tîrîse d r a c u ' ? C ă z ă t u r i i i m a i t r e b u i a u l u i ? N u ..) B A R O S A N U L : N e calcă p c s u f l e t puhoiu' ă s t a p a r ş i v . FENTOSUL : L e u ' trudeşte în coloană. . pînă în albul repede în macara . S T E L I A N : î n t r e c i n e şi c i n e ? P A S T I A : Scăunel. F E N T O S U L : D e d r a c i n e a r d e n o u ă ?. vreo l o v i ­ t u r ă l a c a p .. sc r ă s u c i s e fieru* in el. L a o cotitură. n u ! N i c i o f r i c ă . înciudat. . . D e I a m a r g i n e a d r u m u l u i 1-a l u a t u n c a m i o n sus.. M a i tîrziu trăia c u g î n d u ' c ă l o c u ' î n t î i n u se i n v e n t a s e p e n t r u e l . Să-ţi s p u n o p o v e s t e .. tin motociclist n e b u n le taie d r u m u ' . Pe e l . . îl f u r a g î n d u ' zăpezilor. . . A i văzut vreodată munţii cu zăpada groasă şi u n s c h i o r în v i t e z ă ?. încearcă să-şi aprindă o ţigară : flacăra brichetei îi face cît se poate dc vizibil tremurul palmelor şi al obrajilor. o m u ' n o s t r u simţea în e l c e v a . S ă s p u i că s-a rupt cămaşa. insistent claxonul unei macarale.. a v e a d e m e r s Ia u n p r i e t e n . dc data asta. .. v i n e i a r n a . într-o v a r ă .. s u b a l t e r n şi c o n ­ d a m n a t l a m e d i o c r i t a t e ? D e ee să c i t e z şi să î n c h e i c i t a t e ? D c o m i e d c o r i „ d e ce ?".

Mihăilă continuă — an­ (Leon Bontea şi Vasile pe două lăzi .. a l d o i l e a : să-mi s p u n ă a c o l o f i e c a r e t o t cc a r e d e s p u s . se aud sirenele remorcherelor de pe fluviu. S t o p ! C î r l i g u ' j o s ! (Dispare în dreapta. nici eu nu prea ştiu c u m .. Era n e v o i e d e c i n e v a să i a t o t u l î n p i e p t . BONTEA : A fost ceva înspăimântător să a n c h e t e z şi să c o n s t a t ... o r a . D e t o n a ­ rea coloanei şaisprezece d e c u r g e n o r m a l . (Macaraua claxonează. .. BONTEA : In iarna asta. a d i c ă să f a c ă l u c r u r i d c c a r e l e e r a f r i c ă p î n ă a t u n c i . Î n c e p e să m ă d ă r î m e o b o ­ seala.. făcută f ă r ă s u p r a v e g h e r e şi d e m i n t u i a l ă . . apoi dispar.) mapa Ura­ dimineţii..... P o d u l a c e l a se rupsese d i n v i n a unei temelii cu totul necorespunzătoare. S a r c i n ă î n ma­ c a r a !. B O N T E A : î n t î i : v o r a v e a p r i l e j u l să c o ­ b o a r e î n i n c i n t ă . să înfrunte orice risc.. . t e m e l i a . sub inscripţia : „Feriţi raza de rotire a macaralei. ne e m a i uşor să v o r b i m . (Lungind firul receptorului. (Un zgomot (foarte violent... i n p r i m u l rînd. B O N T E A : Să-ţi s p u n la ce m ă g i n d e s c c u .. a l t r e i l e a : î i v o i BAROSANUL (apare din dreapta. să f i e a c o l o .. strigă) : F e r e ş t e !.... adevărul Pentru mine. f ă r ă a l t e a m b i ţ i i . d a r f ă r ă să I e c l ă n ţ ă n c d i n ţ i i . B O N T E A : Ta-o d r e p t o c e r t i t u d i n e .) se aşază să iasă MIHĂILĂ : A fost o r g a n i z a t t o t u l .MIHĂILĂ (cu prudenţă) : Nu e părerea mea. Cen­ trala ? Consemnaţi vă rug. Anul. . Mihăilă îl conduce printre materiale..) BONTEA : E o corează ! Să vorbă : după furtună ancorăm. N i c i n u . m .. Stai jos. l a n s ă m la a p ă t a b l i e r u l şi î n c e p e m î n ă l ţ a r e a s p r e c o l a finală. .. Aici s-a t r e c u t l a o m u c h e de cuţit pe lingă m o a r t e dc o m ! . M I I I A I L A : C h i a r m .. B O N T E A : Ce l e g ă t u r ă ? M I H Ă I L Ă : Prea a fost bruscă hotărîrea. ..a l şaselea s i m ţ .. d a r c u deplin spirit al s a c r i f i c i u l u i . E u cred că dragostea fără t e m e l i a u n e i p r i e t e n i i î n ­ c e r c a t e şi v i a t a fără dragoste n u valo­ r e a z ă n i m i c .a m r e p e z i t încoace. Pasl'ui iese.a r f i t e n t a t u n e o r i să vă întreb. . N u ştie ce să m a i c r e a d ă . B O N T E A : L e p u t e a ţ i e x p l i c a m u l t şi b i n e ce n e v o i e a r e ş a n t i e r u l d e e i . Apare Leon Ronlea. ajunge într-un loc de trecere. priveşte în sus) : Cine n-a închis flnnşele electropompei ? A căzut rotorul. amabilă şi adorabilă domnişoară. .. scmindizind. . i-a s f ă t u i t să m ă u r m e z e . . ceva m a i tîrziu.. M I H Ă I L Ă : E r a 0 problemă gravă.ro 89 .. Macaralele claxo­ nează. L a p r i m ă ­ v a r ă . Acum şase l u n i . G r e u d e s p u s cîţi a r f i înţeles. deşi în c o n d i ţ i i g r e l e d c u r a g a n şi d c n e b u n i e a n o p ţ i i .. siuiplu-simplu.. M I H Ă I L Ă : Se mai a u d v o r b e că a r e x i s t a o legătură între răsturnarea acelui camion.") I n decursul nopţii. c o n v o c pe secretarii organizaţiilor de bază. capitolul cel m a i dificil al construirii m ă r e ţ u l u i o b i e c t i v . BONTEA : Da.. respiră viu al cu adine): cabinei. (După o pauză. . . . catastrofa a fost e v i ­ t a t ă . temelia devenise o chestiune de conştiinţă...BAROSANUL (semnalizează eu stcgulcţul .. Cîte unul. V ă amintiţi dc m u n ­ c i t o r i ? R e f u z a u să m a i debarce. B O N T E A : Inlr-un a n u m i t f e l ....cimec. B O N T E A : N u m a i cc t r e b u i e .. Intrasem î n p a n i c ă . F. . baza coloanei cu numărul şasesprezece s-a avariat prin fisurare.) (lese. că temelia e gata. A n a t o l ? MIIIAILA (vine in fugă.) I o a n a M ă r i a ce f a c e ? M I H Ă I L Ă : E d e r u t a t ă d e a ş t e p t a r e .) M I H A I L Ă : La foarte multe. totuşi se apropie) : STELIAN A l r ă m a s teafăr.. Spre cinstea l o r .. PASTIA (continuă) : Odată cu desăvirşirea acestei u l t i m e acţiuni a m i s i u n i i n o a s t r e . urcă scara incintei şi dispar... O lucrare grăbită.. se î n c h e i e c u succes.) PASTI A (ridică receptorul) : A l o !. c o l o a n a se a f l ă î n c u r s de betonare. (Atirnînd de umerii lui Stelian. Acţionîndu-se i m e d i a t . R o t e ş t e m a c a r a u a !.. apar muncitorii. Roteşte î n c e t !.. . . b u n u l . Un mesaj de maximă urgenţă pentru cabinetul to­ varăşului director general. nimic altceva. Aerul peretele betonorea ! platformă. A ş a că nu mi-am pierdut soţia şi c o p i l u l î n t r . ... sărut m i i n i l e . in mijlocul plat­ formei. MIHAILĂ: Vă referiţi la p o d u l de peste r i u l N e a g r a ?. l a o r a zece..s i m ţ . (Sună telefonul.) MIIIAILA STELIAN „diplomat" ganul (Rămîne s-a : Acceleraţi (vine in lipit dus ! de pe braţe. numai aşa şi-au r e g ă s i t r e s p e c t u l f a ţ ă d c c i î n ş i ş i . Acum. N u m a i aşa s-au p o m e n i t că au curaj. . z i d i m pila-albie de la temelie pînă la suprafaţă.. Să ne m a i t r a g e m sufletul. Cu veneraţie şi cunsideraţiunc. n u r e u ş e a m să mă stăpînesc.. . B O N T E A : S-o c r e a d ă c i n e s p u n e ! . muncitorii din incintă. Aţi l u a t u n e l e hotărîri o a r e c u m stranii.m i v i n e să m ă m a i g î n d e s c l a c e s-a î n t î m p l a t î n z i u a a c e e a . d a r a l ţ i i n u ar fi înţeles deloc. brusc.... .. Salutări călduroase de pe m a r e l e şantier ! Transmite inginerul Anatol Pastia. cel d e . . o c o n s t a t a r e s i m p l ă . P e n t r u a z i . . A c t u a l m e n t e * ... L a cc te gîndeşti ? www. d a r hotărîrea dc a r ă m î n e numai aici am luat-o. .. t o t ce ş t i a m era că t e m e l i a n o a s t r ă se a f l ă î n m a r e p e r i c o l .. ziua. . M I H Ă I L Ă : V o i anunţa.. M I H Ă I L Ă : C r e d că da.u n a c c i d e n t t o c m a i s t u p i d .. macaraua claxonează) : Cîrligu' sus'.) speriat..

. Şi a c u m . . priveşte mult timp buchetul E ziuă mare. Recunoaşte. A ţ i fost căutat aseară.. desenată r i d i c o l .. V e n i s e c u u n „ C h e v r o ­ l e t " de culoarea vişinei putrede.. nează. . MIHĂILĂ : O femeie întotdeauna aşteptă. B O N T E A : M e r i t a să b a t l a u ş a u n e i case. ca prieten. s p r i j i n i t pe p a t r u p i l e d c piatră.. M I H Ă I L Ă : Vă întreb c u toată sinceritatea. N u m ă gîndeam. cazul.. a m s p u s l a o r a z e c e . F E N T O S U L : Ce e c u r a j u l ă s t a .. ... B O N T E A : Ce a n u m e întrebai ? B A R O S A N U L : A s t a . . M I H Ă I L Ă : C h i a r a ş t e p t a ţ i u n r ă s p u n s ?. . î m p r e j ­ m u i t ă c u stîlpi s c u n z i . Să nu crezi Nici nu o dar amîndoi 90 www. De ce să-1 strivească b u l d o z e r e l e ?. p r i ­ vind-o. . şi c r e d e ţ i că n-o doare atunci cînd aşteptarea sc p r e l u n ­ g e ş t e I a n e s f i r ş i t ?. Pe platformă e animaţie. Leon Bontea şi Mihăilă privesc plecarea bacului.... e u s î n t !.. t e r a s a r e s t a u r a n t u l u i . B O N T E A : N u cunosc. pe m i d ţ i p i l o n i de b e t o n . D e f a p t .. . îi sînt d a t o r c u v i a ţ a p î n ă şi c e l u i m a i m o d e s t m a c s ă l b a t i c . Grăb i ţ i . vreun p r i e t e n . B A R O S A N U L : Să întrebam.Iată-mă.. şi a f o s t d e a j u n s s ă m ă î n d a t o r e z t u t u r o r v i i l o r şi m o r ţ i ­ l o r . Fentosul coboară seara B A R O S A N U L : T a c i . adică începutul unei p r i m e j d i i viitoare. Această p a r t e a d e c o r u l u i a r t r e b u i să a i b ă f r a g i l i t a t e a p e i s a j e l o r uriaşe. .. sfişiat.. peretele v e r d e a l r e s t a u r a n t u l u i .. BONTEA : înseamnă mult. nici n u m ă pricep. c î n f i o r ă t o r d e g r e u . cumva că arunc vorbe. i n stingă. o veste b u n ă pentru m i n e : peste cîteva zile.pune la de z i ? (Se ridică macaralei. o r i c u m ni întreba. . o r i u n c o p i l . N u c r e d eă a m p r i ­ m i t vreodată u n m ă n u n c h i m a i frumos. S o n o r i z a r e a : u n d e v a se f a c e p r o b a u n o r m e g a f o a n e ... şi Fentosul sc îndepărtează. D e p c m a l u l d r e p t şi d e p e m a l u l stîng u r c ă . dar BONTEA : Miine — asta-i s o a r t a . să m i . P î n ă a t u n c i . macaralele claxo­ F E N T O S U L : Să trăiţi ! N u vă supăraţi.. (Işi tosul slring miinile ..o d e s c h i d ă l a r g şi să-i s p u n . v e d e a m . c u uşa deschisă. U n u l s i n g u r . să m ă r e t r a g n e v ă z u t ?.. se a u d f r a g m e n t e d i n l u c r ă r i c o r a l e . ... c u f i r m a d e a s u p r a . p r i n o c h i .. n u te lasă ! N-ai a s t î m p ă r d c d i m i n e a ţ ă ! B A R O S A N U L : C î n d o să sc f a c ă l i n i ş t e î n gura t a ? A m c e v a î n c a p şi t u m ă încurci. p î n ă în suflet.. L a coborîşul în coloană v ă gîudeaţi Ia u n l u c r u .. încă o dată. (Un semnal lung dc sirenă.cimec.) Eu c r e d c ă v-a f o s t f r i c ă să c o b o r î ţ i î n c o ­ loană... . F E N T O S U L : E u le-am f e n t a t d i n faţa b i ­ rourilor ! B A R O S A N U L (scoate de sub haină un bu­ chet de flori) : Tufănele. între capetele v i a d u c t e l o r . r ă m î n e între n o i d o i . T r e b u i a să f a c t o t i d . c u o r i c e p r e ţ . .i aşa ? MIHĂILĂ : uneori... G r o a z n i c ! U n u l mi-a fost d a t s ă v ă d ... cîteva mese fără muşterii. d o u ă b a l u s t r a d e coboară. M e r i t a să c u m p ă r o s t i c l ă c u ş a m p a n i e .a f o s t f r i c ă ?.c a m p i n g „ V a d u l pescarilor''. p e c a p u ' t ă u ?. . 0 să n e c o p l e ş e a s c ă e l o g i i l e .) dacă nu-1 F E N T O S U L : Pe m i n e ? C i n d te-apucă. .. se lucrează. M I H Ă I L Ă : Văzînd-o pe Ioana Măria a î m ­ brăţişat-o... F E N T O S U L : H a i .v ă .... F u n d a l u l : c e r u l e s e n i n . D e a t u n c i .) mar­ Vasile B O N T E A : Iţi răspund. o r i o v e s t e b u n ă . i n a u g u ­ r ă m . . De pe ginea terasei. î n s ă speriat eram — al d r a c u l u i de speriat. o r i u n bărbat. (Barosanul Leon Bontea de tufănele..) TABLOUL 4 S c e n a : p e m a l u l f l u v i u l u i . C i n e ştie ce l u c r u . s u p l u . B a r o s a n e .. N u reţin. d o u ă v i a d u c t e cu p r o f i l u l subţire . u n a r c a r g i n t i u . uniţi p r i n bîrne d c mesteacăn . prăbuşit. . c o b o r pe uscat.. . E împăcată cu soarta. spună Fentosu 1 M I H Ă I L Ă : U i t a s e m .. l u m i n ă m u l t ă .. N i m i c n u arată m a i î n s p ă i m î n t ă t o r ca u n p o d r u p t . . într-o c h e s t i u n e c u B a r o s a n u l ! B A R O S A N U L : I n t î i . I n f u n d . ... p u r i f i c a t o a r e . ... Mihăilă se apropie . îl urmează pleacă. a p a r a ­ tele de f i l m a t . . B O N T E A : G r e u de spus. (Lui Bontea... n u cunosc. că B ă t r i n u l a fost c u ideea.) treaba. P o d u l e m a r e .. Vreo rudă. B O N T E A : S p u n e d r e p t . . însoţind spre e x t e r i o r nişte scări .... vă mulţumesc.. C u m să las î n t e m e l i e o fisură. Alte pro­ bleme ? B A R O S A N U L : A ş b e n e f i c i a d e cîteva. B O N T E A : M u l ţ u m e s c . B O N T E A : De cine ? M I H Ă I L Ă : U n inginer cu u n nume....ro . m ă !. B O N T E A : Foarte bine. deasupra l u n c i i î m p ă d u r i t e ... Mulţumit cu ordinea amîndoi. d e cîle o r i îţi r e ­ petă soţia cuvintele astea ? D e fiecare d a t ă c î n d m e r g i acasă ? N u . Rarosanc ! înţelege ! B O N T E A : D a c ă m i ... N u se a d m i t întârzieri.. o r i o spe­ r a n ţ ă . . c o m ­ pletează p o d u l .. . Numele dumneavoastră îl avea scris p e o bîrtie. Fen­ Barosanul. C ă n u sc p o a l e a l t ­ fel.

. fi-ţi-ar . C H E L N E R U L : î n c h i s !.) Aşadar. . chef mare ! F E N T O S U L : Să fie în sănătatea podului nostru ! (Grigorc Stelian. Puneţi o vorbă bună. M I I I A I L A : A plecat cu ziaristul..) lingă în şi de restaurant. să n i v e l ă m g r o p i l e .. . c u f o t o g r a f i a p o d u l u i şi s e m n ă t u r a l u i G r i g o r e S t e l i a n . televiziunea ? S T K L I A N : Prietenii mei ! PASTIA : Terasa va îi a noastră ! Ne aşteaptă n e b u n i a nopţii ! S T K L I A N : Să transmitem. mat". . . să î n d e p ă r t ă m bolovanii. trei nopţi lungi îl a l e r g pe S l ă n e l ca l a i n s t r u c ţ i e .. C H E L N E R U L : I n t î i să-1 a d u c ă b i c i c l e t a p e Z a m f i r cu abonamentele.. d o u ă palme. brandy scoţian. . S t ă n e l e !. Stelian lăsîndu-le Pastia. BON TKA : A zăpăcit-o.. Baro­ F E N T O S U L : E d r e p t u ' n o s t r u . Grigore la nu ! Pînă poduri. cind spune devii un oaspete în casa . folosit şi Anatol Stelian. B r o s c o i u ' " şi m e s e r i a a' d r a ­ cului ! CHELNERUL (strigă): Aduceţi gheridonul c u g h i r l a n d e l e ! (Două ajutoare apar eu o măsuţă încărcată eu ghirlande şi lam­ pioane de hirlie.cimec. . f e n tcază-ne c u t r e i b l o n d e ! B Ă T R I N U L : B ă i e ţ i b a r o s a n i şi f e n t o ş i ! N u m ă foloseam eu de v o r b a aia ? C u m ter­ minăm inaugurarea.diplo­ sport. . apare BĂTRINUL: Trei blonde. (Chelnerul pe o masă aduce două dinaintea lui pahare..o d a t ă . . F E N T O S U L : N-ai t u n o r o c u ' ă l a . l ) i n l r .. Pastia re­ PASTIA : Nu structorilor nu viguros am pornind.. să p l e c d i n ş a n t i e r p î n ă n u . B O N T K A : Se p o a t e c î ş t i g f ă r ă p a g u b ă ? M I I I A I L A : Acest gînd vă consolează ? A r fi o ipocrizie. Nici podul n u e rău. cu atîţia oaspeţi d r a g i . o r i n u ? F i i c u b ă g a r e d e s c a m ă ... p a c . dă-te d r a c u ­ lui ! Cine a ridicat p o d u ' ? N u ..n t î i a . . P A S T I A : N u te l ă s a p e s e a m a l u i Z a m f i r ! U n z i a r d e d i m i n e a ţ ă e f ă c u t să-1 s t u ­ diezi dimineaţa ! Două pahare. ştii t u ! P a c . BONTEA : Haide ! Luaţi-o înainte ! Se nu • Apar.. n u m a i trei blonde. . îl m a i p r i n d e m la d e b a r c a d e r . alîl e d a t ă o m u l u i .. soarbe foarte liniştit. cu gheaţă. BONTKA (după o tăcere) : Aseară. a c e a u ş o a r ă tristeţe c a r e face u n e o r i f a r m e c u l f e m e i l o r . să imortalizăm ceremonia unei inaugurări. . Să spargem b e t o n u l de sub a t e l i e r . T e întreb atît : ne d a i . să atlrne lampioane.) CHELNERUL BĂTRINUL : BAROSANUL nului. Fentosul. . Şi n u m a i e u ştiu c u cîtă amără­ ciune sună „oaspete" în g u r a ei.Începi să ta"'.. . aude proba unor megafoane : scurte mărători. Or.) nu de am aici mea făcut al un con­ prestigiul nostru.. . d a r se f o l o s e ş t e . autori­ întreaga şi (Amîndoi coboară scările din fundal. ureînd scările. Se s p e r i e d e m i n e . de cc să nu-i dau dreptate şi Vaieriei. sanul.. Stănică tată!. şi dumneata..) Cum să mă exprim. va f i refăcută pădurea de p l o p i .) B Ă T R I N U L : Cbelner ! F E N T O S U L : Ospătar ! BAROSANUL : Tal ! BĂTRINUL : Porţia noastră ! P E N T O S U L : C h i u l i m d e la p a v o a z a r e . n u a m nevoie de ele. d e s t u i şi-au l ă s a t p a r t e a c e a m a i cît bună d i n suflet. . se apropie z i u a cea m a r e . Nu-i tocmai frumos cc s p u n . ce căutăm noi aici ? H a i d e ! T r e b u i e să a j u n g e m eu t o t u l în a l t ă p a r t e . PASTIA : Studiază reportajul senzaţional ! E r o i s m şi r e a l i z ă r i p . C H E L N E R U L : închis ! P A S T I A (se apropie dc chelner) : Recunoşti Grigorc Stelian.m i tre­ buie a n u n ( u r i pe uşă. D a c ă n e g r ă b i m . m i s-a p ă r u t că o z ă r e s c .a d u c e ţ i a i c i t o t depozitul L ă s a ţ i f l e c ă r e a l a şi l a t r e a b a ! L a t r e a b ă ! (încep să întindă lanţuri de hîrlie.. M ă uitam dedesubt c u m curge u n convoi de şle­ puri. iată o şansă în exemplar unic pentru voi. la moment ! (Dispare vine apel pînă tate...sînlem dc a c o r d : în a p a r e n t a nepăsare a p o d u l u i . pahare. . Băiatul c e l m i c n u m ă c u n o a ş t e . Bălrînul. apoi încearcă) : T o v a r ă ş u ' i n s p e c t o r . m i . fericirea.. .. .. sînt u n străin.. (Stelian c cu paha­ rul la gură . A p l e c a t . K r a m î b n i l ă . eminentul pe tovarăşul n o s t r u z i a r i s t şi o m d e l i t e r e ? A i s t u d i a t z i a r u l dc azi ? CHELNERUL : Nu.. A n a t o l ! P A S T I A : Pînă diseară v o r sosi cinemato­ grafia. îşi umezeşte buzele . . : I n d i c a t pe uşă sub stimaţii c o n s u m a t o r i ! formă de www.. L a urma urmelor.) Ce. şi Anatol urcă scările din în prag. asfaltul şi s m o a l a .... MIIIAILA: Atunci. FENTOSUL : CHELNERUL a n u n ţ la cu nelipsita mapă Pastia. . după proba de l u m i n i a p o d u l u i .) BĂTRINUL (intîi se gindeşte dacă e bine ce face. P e n t r u e l . m ă Stan B a b ă ... Pe l o c u l şantierului. : închis pentru pavoazare ! T r e i b l o n d e . cu l u s t r u l carierei lui strălucitoare ! Ce garanţie prezintă pielea m e a î n p e r i c o l ?.. Ş i c u .. frînturi de muzică corală. : Beneficiem de cinstea BătrîN u n e l a s ă !. da' cu p i c i o r u ' !... se descoperă.. să n u se î n t î m p l e .ro 91 .. V-a c ă u t a t i n g i n e r u l si 1 v i e ?. P A S T I A : N-ai s t u d i a t r e p o r t a j u l senzaţional ? CHELNERUL : Nu.i d a u f o c . în costum fundal. . (Ceea ce nu face. M I I I A I L A : Da. Chelnerul . c u s t i c l e . S T E L I A N : A m b u c u r i a să v ă s l r î n g m î n a .a . CHELNERUL : Pentru dumneavoastră. aperitive.

la obiect. ştii că v i i î n c o a c e .. .. n u a m găsii n i m i c e x t r a o r d i n a r pc şantierul v o s t r u . STELIAN : Intîmplări şi întîmplări. Ş i m u n c e a m ca d r a c i i în incintă şi n e c u r g e a n o r o i u ' pe f a ţ ă . S t ă n i c ă t a i c ă ..... nu-ţi fă sînge rău. preţul. I n p r i m a şedinţa de analiză a m u n c i i . S T E L I A N : C i t e z : „ î n e s e n ţ a sa p r o f u n d ă şi i n t i m ă ca o d r a g o s t e m a r e .." BĂTRINUL (intervine) : C h i a r aşa ! C ă e r a decuseară cind s-a fisurai c o l o a n a . la urechea lui Stelian) : La separeu vă aşteaptă o a n u m i t ă persoană. a m i c e dragă. C u l a m p a d e l u m i n ă şi cm s ă p ă l i g a . .. d o i şi c u d o i p o l să Iaca oricil ! S T E L I A N : M a i ales c i n d scriu reportaje f fruntea. nr» elogiu. s u p r a u m a n ă . peste puhoi. Cine are i n t e r e s u l acestei modificări ? Peste c a p u l şi g ă l ă g i a L e u l u i n u s-a t r e c u t .) 'Totul e> (Îşi ciocăneşte uşor n o t a t i n fişierul i n t e r i o r ! P A S T I A : M a i citează ! S T E L I A N : „La subsuoara zării.a m p i e r d u t c h e i a .a i t u u n e x e m p l a r d i n z i a r u l de azi ? Cine a m a i p o m e n i t ? Cel p u ţ i n .. fără menajamente. înţelegi ? E u n r e p o r t a j senzaţional.. Dar. mi s-a expus pe m a g n e t o f o n i s t o r i a d e c i ţ i v a a n i a ş a n t i e r u l u i .. u n poem festiv dedicai tovarăşului A n a t o l Pastia şi.. S T E L I A N : I n t î i .. soarele r u ­ meneşte d u i o s şantierul. d i n corectură. . Dc ce eşti s u p ă r a t ? P A S T I A : C u m să n u f i u ? P l e c i d i n r e d a c ­ ţ i e . N o i d i s c u t ă m d e s p r e î n a l ­ tele p r o b l e m e .) 92 i www. d a ' n o i s î n t e m d e p r o f e s i e o a m e n i . STELIAN : Doar ţi-am spus : ziarul era d e .a b i a în lucru cind am p l e c a t . dacă m ă gîndesc b i n e . P A S T I A : De f a p t . STELIAN : Reportajul meu.. v o i avea grijă sa fac o critică aspră l a adresa c h i u l a n g i i l o r . PASTIA (nu pricepe) : Cum adică ? STELIAN : Un munte al devotamentului. şi u r i a ş u l fluviu. t o v a r ă ş i i d i n C e n t r a l ă a u încercat o s c h i m b a r e săptămâna trecută. C e a s i m ţ i t e l l a o t r e a b ă ca a s t a şi o să-ţi s p u n ă e l cîteva.. vijelie. un puhoi. B A R O S A N U L : . n-ar f i existai ziua de mîine.diplomat" cu gînd BĂTRINUL : iese şi s-o Barosanul se îndreaptă arunce în . P A S T I A : C r e d e a m c-o să a d u c i a t î l e a e x e m ­ p l a r e d e n-o să-ţi m a i î n c a p ă î n mapa „diplomat". PASTIA : Bună propunere ! P A S T I A : G r o z a v l u c r u să f i i z i a r i s t ! D a c ă » i n m e s e r i a m e a . e s t e o l a u d ă a d u s ă m u n c i i . D a r să î n ­ cercăm pe cale orală o reconstituire a ideilor. B Ă T R I N U L : M ă i . şaisprezece». T r e ­ b u i e scris m a i a l t f e l decît o r i c e pe l u m e a asta. şi n u m a i pe u r m ă de meserie c o n s t r u c t o r i de p o ­ d u r i .) cu mapa fundal. . B Ă T R I N U L : N u m a i întreabă-1 p e L e u ' .. F E N T O S U L : N e parc rău de e u m fentaţî problema. agăţindu-se Mapa se de desface ziar.. pe cînd l o c u l acestor g ă l ă ­ g i o ş i ..... n i c i p r e z e n t a d u m n e a l o r la i n a u g u ­ rare. d ( i a c e e a v r e m să a u z i m a d e v ă r u ' . c ă t o t u l se s p r i j i n ă c u h o tărîre pc temelii din cele m a i s o l i d e : simpaticul inginer Anatol Pastia e un munte. B Ă T R I N U L : N u t r e b u i e să v ă s u p ă r a ţ i . P A S T I A : N u a d m i t scuze. concret. d o p u * e t a n ş . Ce c ă u t a ţ i a i c i ? B Ă T R I N U L : Să m ă e x p r i m corect... p-a-ntîia.. demama noastră.. Iu Centrală. . B a r o s a n e f năpusteşte. d e c î n d i . I a te uită la s p a t e l e B a r o s a n u l u i .cimec. Să-1 f i auzit pe Leu' cum striga la telefon ! C r e d e a i că i-a l u a t f o c j u n g l a ....P A S T I A : D e s t u l de reuşit. şi n u m a i ce p ă ş i s e p e s t e m i e z u ' n o p ţ i i c i n d L e u ' a c o b o r î t să î n c e r c e . d o i şi c u d o i f a c c i n c i . v a i ! I n c r e ­ dibil destin ! Telefoanele se a p r i n d pe toate mesele. şi cade se Luptă un le lăsa.. In meseria l a . CHELNERUL (vine din restaurant .. c u fotografie ! U n reportaj senzaţional. p r i n d u m n e a l u i . P A S T I A : A c u m e c l a r ! Să-şi m e r i t e T r e i sticle de b r a n d y scoţian. magnificul c o n s t r u c t o r d e p o d u r i .. Să trimită pe şantier un nou director t e h n i c . nici p o d u l . . . Dar. cu f o t o g r a f i e . tndtrjită.. şi să n .. voi cita n u m e . a o l e u . . înşfacă spre fluviu. fenteaz-o. .. Cum ţi se pare ? Fi-i-ar sarsanaua minciuni h dracului ! FENTOSUL : Nu (Pastia mapă. strigînd : " A v a r i e pe pilaa l b i e ! D e r a n j a m e n t la c o l o a n a c u numă­ rul frumos. i a r l u i M i h ă i l ă să i se g ă s e a s c ă n o d i n papură. . P A S T I A (intervine) : G r i g .a n v d a t t o a t ă s i l i n ţ a .... da* şi e u ce s p u n e s t e foarte? bine. pe o idee generoasă : fără s t r ă d a n i a l o r e r o i c ă . S T E L I A N : E n u m a i cartea mea de vizită. peste munte. A i c e v a d e c ă r a t ?.ro ... cu f e r m i l a i e . S ă t e mai a j u t ă m n o i la pavoazare. ce naiba ! Eroism şi r e a l i z ă r i p-a-ntîia. acest i n v i n c i b i l al naturii". chiar înaintea inaugurării. S T E L I A N : C u a m a b i l i t a t e a c a r a c t e r i s t i c i i . l o t u ş i . Fireşte. t u t u r o r constructorilor. d e a s u p r a e u un m u n t e d e n i s i p . S T E L I A N : N u m a i spune ! P A S T I A : Ce s c a n d a l se a p r i n s e s e !.. . ş a n t i e r u l a f o s t u n dialog intre A n a t o l Pastia. Ce e g r a b a a s t a ? M i . Dificultăţile au trecut. podul construit d e m i n e se d ă r i m ă . i a r p c M i h ă i l ă să-1 m u t e . B Ă T R I N U L : Ce s p u n e ţ i d u m n e a v o a s t r ă e s t e f o a r l c b i n e . că nu e bun o r g a n i z a t o r ?. . Ce m-a i m p r e s i o n a t p r o f u n d e că t o i u l se s p r i j i n ă . ca pentru prieteni. D e ce are şantierul n e v o i e de u n n o u d i r e c t o r t e h n i c . (Stelian . rămîne bucuria construcţiei..

Pînă atunci... STELIAN : Venisem pe şantier să scriu despre cu r a i u l sincer şi a d e v ă r a t .. P r e f e r s i n ­ ceritatea t u t u r o r teoriilor.. Îşi a r e f r u m u ­ seţea şi neîndurarea e i . Pastia caile pe un scaun şi bea). S T E L I A N : Bineînţeles.. c u p o z a l a ziar.o ? M Ă R I A : Nimeresc în plină ceartă.. uilaţi-vă la ziar ce z i c e .. •STELIAN : Se pare că inginerul Anatol Pastia nu-i tocmai mulţumit de servi­ ciile mele. A n a t o l .. proporţii. că căruţa a m d a i peste b u c l u c ! cu gunoi ! Ii curg devine strigă) interesat.. S T E L I A N : Ţi-a p l ă c u t . v o i f i d i n n o u profesoară.. .. d a r eşti ziaristă. la m a r c per­ fecţie ! P A S T I A : C u l m e a o b r ă z n i c i e i !... (Leon capul BONTEA Bontea şi scărilor.. B Ă T R I N U L : Cc b o ţ !? F E N T O S U L : Cc c r e d e a m ! N u m a i Catrinela de la Telefoane m i .. să m ă e x p r i m a ş a .. borviz. S T E L I A N : încotro ? M Ă R I A : N u ştiu. după sine pe Fentosul şi pe şi coboară în grabă scările din (Bălrinui ii trage Barosanul fundal..... tu eşti !. ca o r i c e l o c î n c a r e se m u n c e ş t e d i n g r e u . I'ASTIA (se plimbă agitai. Hotărîrea m e a de aslă-toamnă.. p r o b a d e l u ­ mini a podului ? MĂRIA : fnlr-iin de fel. MĂRIA :Nu.. c a u t o m a ş i n ă şi p l e c ... FENTOSUL: N u m a i B a r o s a n i i ' lipseşte. F E N T O S U L : S ă t e v ă d . M Ă R I A : Mi-ajunge cit a m văzut.. A ş a că n u a m c e . S T E L I A N : S t a i o c l i p ă ! C u m se p o a t e să p l e c i chiar a ş a ?... .încă". ziarul. l u eşti. l o t Catrinela credeai ? F E N T O S U L : Ştiţi u n a ? Ce-i m a i t r e b u i e C a t r i n e l e i poză ? M ă a r e pe m i n e ! B A R O S A N U L : M a i b i n e .. Incepînd de la t o a m n ă . (Intră PASTIA Ioana Măria şi Grigore Stelian.. P A S T I A : M a r e i u d ă !... tot c u înşelăciuni ai m o m i t . l a u n a d ă p o s t . (Furios.. S T E L I A N : R e p o r t a j u l despre tine n u a fost scris încă... î m i v o r b e ş t i d e s i n c e r i t a t e . . g r a s u l e ! Se a p r o b ă ... N u v r e i să t e î n t î l - neşti cu e l ?.. P r i n t i n e am c u n o s c u t v i a t a şan­ tierului pe toate f e t e l e .n d e z l i p i t fotografia d i n p a n o u ' d e onoare. Grigore.. A ş l e p t s o s i r e a b a c u l u i . . şi n u m a i p e u r m ă mi-am luat inima î n d i n ţ i . S T E L I A N : Nici n u ţ i n să f i u . : Pra­ (ridică capătă ziarul.) P A S T I A : Beam. 'Trăiam c u g î n d u ' ! B A T R Î N U L : P r o s t eşti ! Pc-a m e a şi p c a B a r o s a n u l u i . STELIAN : Tot timpul stat gînduri. P b i i !..... străduieşte-te să-ţi oferi motive mai t r a i n i c e c a să m ă a c u z i că m i . O o r d i n e în g î n d u r i î m i e r a necesară. I ' A S T I A : La n o a p t e . . Ţi -O s p u n din s u f l e t .....ro . v i s u l de a d e v e n i ziaristă. î n l o c de b u n ă ziua. Pe Toana Măria. cu miinile la spate) : B a n d i t î n t o a t ă l e g e a !. P r e f e r să r ă i n î n din v i a t ă c u c î t e v a l u c r u r i f r u m o a s e : c o p i i i de la şcoală.borviz. p r o b a se r e p e t ă .m i reproşa. MĂRIA : Te îngrijorează soarta mea?. C u o c a z i a a s t a .. să n u f i e n i c i u n p e r i c o l . d e b i n e . D a r ş t i a m e u ce î n s e a m n ă s i n c e r şi a d e v ă r a t ? N u cunoşteam pe n i m e n i .. . BAROSANUL: Da* ăsta nu seamănă cu B ă t r î n u ' ?. să-1 ş t i u . STELIAN : Abia le-am convins să vii.. b o t ă r î n d să p l e c ... P A S T I A : C a n a l i a !. L a o masă d i n restaurant mi-a fost prezentat inginerul A n a t o l Pastia...) (năprasnic) Vasile Mihăilă apar în : Pastia ! Imediat la pavoazare ! 93 www. M a r c m i ş e l ! M Ă R I A : Ce s î n t i n j u r i i l e a s t e a ? P A S T I A : M a r e m i z e r a b i l . .. M Ă R I A : îţi m u l ţ u m e s c p e n t r u grijă.. PASTIA : Mare mincinos ! I-ai pierdut c h e i a ? A ş a ?.... P A S T I A : Eşti f o a r t e p u ţ i n o r i g i n a l . I'ASTIA stupoarea matia ! (Aruncă Barosanul prima N n . M A R I A : Plec... crede-mă. MĂRIA (ajunge în prag) : Ri mulţumesc p e n t r u t o a t ă b u n ă v o i n ţ a ... M ă asi­ gurasem m a i i u t i i c ă L e o n a r e u ş i t să iasă t e a f ă r d i n c o l o a n ă .a m greşit meseria. Totul îmi revenen limpede în fala ochilor. Restul fusese băut. mi-am într-o ai încheiat ambiantă pe un fru­ capitol moasă. S T E L I A N : Bine. Fenl o s u l e . il culeg pagină. .. tle pc Fentosul jos şi şi privesc BĂTRINUL: Că a l d r a c u l u i eşti t u . viaţă : Impostorule ! lasă in grabă ziarul pe o masă. PASTIA (înciudat) : Ştii f o a r t e b i n e să t e prefaci ! C u t o a t e a s t e a . Ce n a i b a ! M ă c r e z i a ş a n a i v să c o n f u n d b o r v i z u l c u b r a n d y ?. p r i c e p c i n e e hoţii*.) S T E L I A N : A i desfăcut mapa. S T E L I A N : Ce f a c i ? N u î n ţ e l e g . a s e a r ă .cimec. M Ă R I A : M ă judecam de u n a singură.) Bălrinui. MINTOSUL: B ă l r i n e ....BĂTRINUL : S-a rupt m a t e l e !. d e r ă u . Credeam că e d u r e r o s să t e desparţi b r u s c d e l o c u r i şi d e o a m e n i p c c a r e i-ai iu Int. N u spuneam b i n e ? Ce să cauţi t u pe p r i m a ? Eşti p r e a g r e u şi cazi d i n p o z ă ! f a să t e p u n e m pe a d o u a .. ai talent. BĂTRINUL: S-o c r e z i t u ! 'Tocmai Baro­ sanii' ? E pe foaia dinăuntru. S p u n .

Leon Bontea cuprinde Ioanei Măria şi împreună.. S T E L I A N : Vedeţi m a ş i n a aceea d e c u l o a r e a v i ş i n e i p u t r e d e ? (Arată. d e s i g u r .) L a o v i a ţ ă fericită. Pe l a sfirşitul toamnei.) M Ă R I A (intîi priveşte buchetul ca ]>c o mi­ nune a lumii acesteia. Fentosul şi Barosanul... . M I H Ă I L Ă (prudent) : M a i î n c e t !.. . soţ a l I o a n e i M ă r i a . D e o c a m d a t ă . te înscrii la p r o i e c t i l ' meu de viitor ? F E N T O S U L : N u te l a s . c u m se spune. aducind buchete mari dc maci . B O N T E A : M ă g î n d e s c . M I H Ă I L Ă : M a i c l a r . v o r sări d i n c a b i n ă şi s-or a p u c a să n e j u d e c e . .) S T E L I A N : Ascultaţi. m a i I a v a l e . martor tăcut.. M I H Ă I L Ă : E h c ! S ă n u v ă r e c u n o s c !. M I H Ă I L Ă : N u v ă d ce l e g ă t u r ă are. . . Barosane.. b e n e f i c i a z ă d e o c o n c e p ţ i e . p r o b a b i l ... BONTEA (împarte buchetul său intre Bătri­ nul.(Anatol Pastia dispare. V o i ş i L e o n .. v a a t e r i z a . urmat de Bătrînul.. aşa cum numai femeile ştiu) : A ţ i î n f l o r i t d i n n o u !.) pa­ mijlocul încet argintiu. afectuos. Fentosul şi Barosanul) : Ciţi maci ţineţi î n m î n ă . .. lipindu-se de el.... surprinsă... lumea c mică. apoi îl strînge la piept. dar re­ zolvă toiul printr-o ridicare din umeri. L a ce a n c h e t ă vă referiţi ? S T E L I A N : N u î n ţ e l e g e ţ i ?. Fentosul şi Barosanul urcă scă­ rile. E r a v i s u l e i să d e v i n ă z i a r i s t ă . cu sticle de şampanie. D e n e ­ crezut ! S T E L I A N : M d a . d e c l a r a ­ ţ i i . ajutoarele chelnerului dispar in restau­ Stelian se retrage şi va rant . o f a r f u r i e zburătoare.. că a f o s t c h e m a t i n faţa u n e i c o m i s i i d e anchetă. B Ă T R I N U L : I a m a i gîndiţi-vă.. fără replică. nici I o a n a M ă r i a n u ştiu că n u m i t u l Gheri­ don Marina a l u c r a i cîndva acolo.. S T E L I A N : Prăbuşirea p o d u l u i de peste rîul Neagra... . M I I I A I L A : E u n u a m fost c h e m a t ? P r o c u ­ r a t u r a mi-a p u s şapte m i i d c întrebări.. Leon Bontea şi Vasile Mihăilă. o a m e n i i se î n t î l n e s c m e r e u . fraţilor poreclă p e n t r u p o d u ' n o s t r u .. 0 maşină grena. Intr-un fel s a u a l t u l . O viaţă c u m întrevedeam n u m a i în clipele mele de supremă deznădejde. . să n e p a r ă b i n e că nimerit -o. c e r c e t ă r i l e s-au împiedicat într-un punct mort.. sărind scările .. p ă i .. . incereînd să se seu ture. n u chiar inlîmplător.. împart buchetele între Ioana Măria. nu ? Priviţi-I cu atenţie. BONTEA (apare in prag. O z i d e o s e b i t ă . n u a l t c e v a . M Ă R I A : L e o n !. atîlea sticle c u ş a m p a n i e f i e c ă r u i a ! (Intră în restaurant.. . Grigore.cimec. Cîteva f i ­ inţe c i u d a t e .. P e n t r u că f e l u l tău de a f i aproape de mine... ne pregătisem nişte u r ă r i . MIHĂILĂ : Nu. S T E L I A N : T o c m a i a sosit.. . d a ' e m a i f i n să t ă c e m !.. bine dispuşi. (Se îndepărtează puţin.. S T E L I A N : A m aflat. S T E L I A N : F o s t u l . să e x p r i m aşa. Bătrîne ! B a r o s a n u l ne tăbîrceşte bagajele şi d ă m b ă t a i e d e a i c i . Intră Bătrinul. enormă. M I H Ă I L Ă : P o f t i m ! (. S T E L I A N : Să n u amestecăm. .. . (Se îmbrăţişează. A m citit ziarul deazi.. şi B ă t r î n u ' .. I-am oferit n u m a i o ş a n s ă . D a t o r i t ă ţ i e . şi B a r o s a n i i ' . deasupra deasupra luncii împădurite. de neslăpînit. M I H Ă I L Ă : Da.) B O N T E A : E u sînt. urmări scena.. . Leon Bontea şi Ioana Măria se privesc cu o bucurie mută. f i ţ i b i n e v e n i ţ i !.. N u m a i t u eşti t r i s t . B a r o s a n e ! T u eşli un filozof. Ş i b ă n u i e ş t i l a ce ? (Măria.) Şam­ panie ! S T E L I A N : Tovarăşe Mihăilă. (Tustrei rid in hohote şi ciocnesc harele... M I H Ă I L Ă : Cine te judecă ? S T E L I A N : Cineva coboară d i n m a ş i n ă .. . M I H Ă I L Ă : I I cunoaşteţi ? STELIAN : Dumneavoastră. Clipele mele nu le socoteşti ? MĂRIA : (Bontea o strînge.. A răspuns de construirea temeliei. . Ascunde un miez îndîrjirea asta. t e r o g . ridicind o sticlă de şampanie) : Peste nişte m i i de a n i .. . M I H Ă I L Ă : A c u m c l i m p e d e .. lingă d ă r i m ă t u r i l c v i a d u c t e l o r .. A m răsfoit v r a f u r i d c f o t o g r a f i i . . S T E L I A N : V ă r o g . d a ' u n a z a v ă . ! O gro­ au» mă BAROSANUL (cu un fel de uimire): Mă lot gîndesc la temelia podului nostru. cîine cîineşle.) M I H Ă I L Ă : D a . unde -o f i să f i e .) B O N T E A : F r u m o a s ă z i ! Do-a d r e p t u l m i ­ n u n a t ă . . e x p e r t i z e .. păşesc spre fundalul dominat de arcul cu profilul subţire. fluviului. T E N T O S U L : M ă i .. .. Barosanul. (Grigore Stelian şi Vasile Mihăilă ies.) M A R 1 A : R ă m î i a ş a ... ca pe un copil. să s c aranjeze cit de cit. Fentosul. A m făcut pe d r a c u l î n p a t r u să-mi i n t r e î n m i n ă dosarele. in organismu' tău.Se îndreaptă spre Ste­ lian : amîndoi se retrag mai la o parte. n u m ă j u d e c a ţ i greşit î n privinţa Ioanei Măria. tandră. M I H Ă I L Ă (aspru): N i c i să n u afle. pe terasă ! (Bătrinul..) B Ă T R Î N U L : Fentoasc. .ro . cu sfinţenie. .. a r h e o l o g i . .. (Pocnetul sticlelor de şampanie. s a u m a i l a d e a l . .) M I I I A I L A : L a noapte n u v o m ierta şampa­ nia ! Sărbătorim întîlnirea ! Aici. c u m să n u . Cortina 94 www. S T E L I A N : Nici inginerul Leon Bontea.) F E N T O S U L : E u .

scenă. fenomenele concreti­ din zilnic. regizor ni cazul televiziune. Filip. Lazăr Aurel. impune cu ce viaţă Se subliniază muncitorilor. principiilor revoluţionare comunism. tentativă de piesa „Ion din de cu In din relevat in stăruinţa a sonda dc a o o drama­ reali­ pre­ ase­ (esle echipa între care şi debutanţi din — să d e a o Teatrului desfăşu­ popular Ionel . Dona Dragomir. a viaţă adevărurile propriei aplaudat lor eu Un unul entuziast teatral Cornelia Puia în stantin rolul celorlalţi colectivului Dragomir. D. cu de în amatorii — dacă desci­ înaintate. imediată. materialu­ cuceritoare. căldură. experienţă cu un împărtăşi nivel instituţiilor estetic profesioniste.TEATRUL POPULAR DIN ALEXANDRIA UN RULMENT NUMIT CflLYPSO de I. I'uiu Alexandru. dintre acel alexăndrenii-spectalori Alexandru s ă nu-1 u i t ă m spectacolul că rulment Ne-a dintre ţiei lui în dc ciuda numit făcut cei m a i viaţă dc dc o Calypso. rulmenţi el d ă intenţia partea din a 1975. păstrează talent cu vederea membri ai maistru-instructor. pe Şerban rare cinematografică Interpreţii teleormănean (ieorgescu chiar scena. teleormăneni. realitatea purtătoare societatea o poate să premierei în poale de încă să a spre teatrul ca la o sc clasei Alexandria politicii că scri­ de în Este o dată definită şi coordonatele faptului iniţiere dispunea. mai dc şi de dc multă pe tiuăr rîul de de electrician . colectiv de recuzi­ încereînd repetăm. unui tului ţile Lazăr Lazăr la în de unui acţiunii. Vedea.' bineînţeles. registru dovedeşte îşi eu trece promisiune firescul nici Combinatul acel Teatrului popular. totuşi. Nae Cosmescu. dc o o fie­ pe per­ de făcător p r o n u m e al societăţii. să nouă special deplasat aerul de de v i n direct muncitor l u i I. Popescu-Săvoîu. al este piesa partid termist-tratamentisl viată Moştenitorii. eu u n toricească scenă. actoricesc mers". rol Teatrului Această interesante tul zare pe prin Bucureşti). Lateş. Creangă'" de viaţa a un Întreprinderea important. lor. Constantin F i l i p şi I o n e l Georgescu Este turgului tatea zenta menea vorba pe demnă I. a care merge pe care teatrului cei — „din trebuie apropie interpret. Şerban. Alexandria : şi — Dona Magdalena de bine aflat viguros Puşi uzine. interpret atit care. observam autorului jucată muta o scris s-a respirat cu trecută consemnat ale povestea au 19715. optează categoriile tinere. echipa din de producţie. inteligenţă de unui se pare momente N a e C o s m e s c u şi-a tehnicile potrivită. vîrstă aflat faţă 24 şi Teatrului Aurel Aurel a viaţa Alexandria. aici.cimec. filozofic pentru conflictului noi.ro Paul Tutungiu . în replici­ efortul de zi cu căpătat text la a abia şi cu mai asemenea este se în considerabile. toate bine Florea premiera Autorul vreme. punctează putem al de la Nu odată colectiv sensurile medic ani". amatori. întreprinderii. trupă muncă care frează măsură amatori. faţă-n luni. de amatori sonajelor. Apelînd răscruce tei — mai sale şi ales întrebuinţat soluţia punctarea creîndu-le. D * Şerban Florea Niţu. sînt de comic o străduinţă scenă cu personaj secretarul comite­ Dificultă­ zilele dozat. dramatic. plăcere constatăm regizori a dat scenică care fiind dau unor ai talentaţi viziune că în fapt arta genera­ inginerului. www. ac­ Niţă. atingă condica lexlele corespunzător. alfabetul ce d a u Ia etică. Importanţa este itorul bine culturale. oraşului proaspăt „cu douăzeci pentru z i de-a drep­ popular I). — Couacomodat în şi centrul eu şi bine­ producţie fabricii.

. d a r c r e d că d i n c a u z a a p a ­ r a t u r i i care n u o încă la n i v e l u l . e f e c t e " ( m a i p i r p i r i i . Violeta Po­ pescu. dimineţile. a n i m a t o r i i u n d e l o r de p r e t u t i n d e n i încearcă a descoperi t e r e n u r i i n e d i t e ('şi f a v o r a b i l e ) p e n t r u cîşlig a r e a b ă t ă l i e i c u lele. . Teatrul de noapte Străduindu-se a replica t e l e v i z i u n i i . Radio Iaşi Acolo sus. a c e s t e a . Petrică C i u b o t a r i i . ale cărui texte a u fost i n t e r p r e t a t e esenţial d e către a c t o r u l î n c a u z ă . r e s p o n s a b i l i i t e a t r u l u i să î n c e r c e ( m ă ­ c a r să încerce) i m p l a n t a r e a t e a t r u l u i i n a c e s t r ă s t i m p n o c t u r n . adică u n spaţiu de j o c încă v i r g i n d i n p u n c t u l de vedere discutat : acest s p a ţ i u e t i m p u l . .a i u r e a . s-a t r e c u t . b ) p i e s e s c u r t e . i n t r o d u c e r e a tea­ t r u l u i n o c t u r n a r a v e a d a r u l — c i n e ştie ? — d e a s t i m u l a ( i a să n e g î n d i m n i ţ e l l a o a m e ­ nii nopţii) cîteva texte dramatice anume despre şi pentru — să z i c e m — „şoferii de pe m a r i l e a u t o c a m i o a n e .i o v o r b ă forţatcircumstanţială — cu „tonul" m o l d o v e a n al locului. . şi i n t e r p r e t a r e ( b u n i . p c l î n g ă m a t e r i a e x i s t e n t ă a s t ă z i . şi m u z i c ă . scenariu de N a t a l i a Dănăilă.. şi a l t e l e .. „sfidează" ( c h i a r fără g h i l i ­ mele) posibilităţile r a d i o d i f u z i u n i i . S e r g i u Tudose. n i c i televiziunea n u a c t i v e a z ă d i n c o l o d e I I şi p e n t r u că r n d i o . ne-a a d u s a t î t u n c o n d e i n u prea c u n o s c u t n o u ă pînă a c u m a . exeget p o t r i v i t l a a r t i s t u l p o t r i v i t ) . şi r e g i e . P a p i i P a n d u r i i ) . ca atîtea (nu p r e a multe) piese. i a t ă . c e l o r ce se î n g r i j e s c d e e d i t a r e a p r o f i l u r i l o r . m i se p a r e . e s t u d i o u r i l o r d e d i n c o l o d e C h i t i l a . P e n t r u că n i c i t e a t r e l e . c i l şi o î n t î l n i r c c u l a ş u l t e a t r a l . Alexandru 96 www. desen limpede şi o r d i n e i n t e r i o a r ă ) a c t o r i a i d e c e n i i l o r d i n u r m ă . c i şi p r i n s u g e s t i i l e p c c a r e u n a s e m e n e a m i c s p e c t a c o l n i le f u r n i z e a z ă î n l e g ă t u r ă c u d e s t i ­ emi­ n u l „ p r o f i l u r i l o r " .Cronica p a r e c i l u ş i d e puţvn s e c a t ă . c i l e p o t î n l r e g i u n p r o f i l .). şi a l t e l e . datorită i m a g i n i i . dintr-un m o t i v sau a l t u l . c u n o s c u t . N u f e r i l o r " ) v i n d e l a Taşi şi v i n — n u . pe u n u l dintre cei m a i „clasici" ( p r i n r i g o a r e . c i n d a fost vorba a t i t d e a l e g e r e a m o m e n t e l o r . o ş a n s ă c a . în regia excelentei Cătălina Buzoi a n t t . d a r c u daruri d e s p i r i t şi t e h n i c ă ce-l v o r b i c e . sau p r i n r i t m u l i m p u s e m i s i u n i i de către r e g i z o r u l T i t e l C o n s t a n t i n e s c u : n u n u m a i p r i n însuşirile p r o f i l u l u i î n cauză. c a să m ă l i m i t e z la d o u ă d i n t r e e m i s i u n i l e p r o g r a m a t e în u l ­ t i m a v r e m e . să a d a u g e ( s u m a r u l p e r m i t e ) c u v î n l u l u n u i d r a m a t u r g (unor. într -un diggest sonor. M ă g î n d e s c l a c e a s u ­ r i l e d e n o a p t e . c a r e — p a r a l e l c u facultăţile s a l e d e p l a s t i c i z a r e — d o v e d e ş t e şi o b u n ă î n ţ e l e g e r e n artei sunetului. î n discuri d e răsfoit-ascultal acasă. s p e r . şi . E o încercare î n care-i î n t î l n e s c c o t i d i a n şi p e a n i m a t o r i i teatrului r a d i o f o n i c bucureştean : capacitatea l o r de r e ­ a c ţ i e si i n v e n ţ i e ( a m m a i v o r b i t ) n u m i se M. ( i u d o u ă c o n d i ţ i i : a) scu­ t u r a r e a d e r e f l e x u l c v a s i a n l i c care m-a c o n ­ v i n s că spectacolul e destinat o r e l o r clasice d e seară — 7 — 8 — 0 — 1 0 . u n teren. şi nu n u m a i p r i n intuiţia cultă v ă ­ dită de F l o r i a n N i c o l a u (aici.ro . c u v î n t u l u n u i r e g i z o r . le-aş p r o p u n e c a .cimec. l a creaţii dezbucureştenizate î n î n t r e g i m i ' : t o t u l . D e aceea. D i m p o t r i v ă . D e ce m i . însă. D e la pro­ v i n c i a i n v i t a t ă î n C a p i t a l ă . p a r a l e l e u m u z i c a s a u ş t i r i l e o f e r i t e ascultă­ t o r u l u i ." Broşura „ P r o f i l u l t e a t r a l I o n F i n t e ş t e a n u " ue -a a t r a s a t e n ţ i a n u n u m a i p r i n b i n e v e n i t a şi b i n e g î n d i l a a n t o l o g i e <le f r a g m e n t e t e a t r a l e d e i e r i şi d e a z i . d e a i c i şi d e .c o l a b o r a l o r de-o viată c u subiectul m o n o g r a f i e i . g r a . E d e a j u n s să n e g î n d i m l a toţi a c e i a care. . Puiu Yasiliu. . fără -ndoială. care. sînt a u d i t o r i r e a l i s a u p o t e n ţ i a l i d e n o a p t e şi v o m a d m i t e . c a r e n i 1-a o f e r i t .a a p ă r u t siunea aceasta in chip de broşură sonoră intitulată Ion Finteşteanu ? Ş i d e c c s i m t n e v o i a c a a c e a s t ă şi c e l e l a l t e „ b r o ş u r i " î n c h i ­ n a t e a c t o r i l o r să a p a r ă — la ediţiile vii­ t o a r e — m u l t a d ă u g i t e ? P o a t e . Fiindcă p u b l i c p e n t r u asemenea spectacole e x i s t ă .u l r ă m î n e la a c e s t e o r e s i n g u r ( f ă r ă r i v a l i ! ) . a r fi r i m a t cu dorinţele ascul­ t ă t o r u l u i . O b ­ serv. Pe d e a l t ă p a r t e . care. transformîndu-1 în p o r t r e t . şi text. c u v i n t e rostite de a d m i r a t o r i cunoscători d i n tară şi d i n s t r ă i n ă t a t e . Fericită i n i ţ i a t i v ă . eă s c e n a r i i p r e c u m Marile secunde de X i e o l a o d i a n u s a u Lasâ-mă să te visezfru­ mos de Costin B u z d u g a n . Constantin Popa. c i t şi d e e x p l i c a r e a l u i Finteşteanu. E m i l Coşeriu. p e n t r u că l e văd — d u p ă imprimare radio — transfor­ m a t e . z i c .. şi s u n e t .

42 lei pe şase luni.S..ABONAŢI-VÂ LA ADRESAŢI COMENZILE DUMNEAVOASTRĂ PRIN OFICIILE POŞTALE Şl FACTORII POŞTALI v . CU MENŢIUNEA : ABONAMENT R E V I S T A „TEATRUL".Tformaţia" . I. CITITORII DIN STRĂINĂTATE S E POT ABONA PRIN I L E X I M — S E R V I C I U L EXPORT-IMPORT PRESĂ — CALEA GRIVIŢEI NR.B. A B O N A M E N T E L E S E MAI POT F A C E ŞI DEPUNÎND PRIN MANDAT POŞTAL CONTRAVALOAREA LOR IN CONTUL ÎNTREPRINDERII D E STAT P E N T R U IMPRIMATE ŞI ADMINISTRAREA PUBLICAŢIILOR.R. 64.N.S.I.52. B.. 84 lei pe un an. BUCUREŞTI. 64—66. . P.R.ro LEI 7 .A. F I L I A L A SECTO­ RULUI 1.P.. Nr. 2001 T E L E X 011226 — BUCUREŞTI. I.cimec. PREŢUL UNUI ABONAMENT: fi 21 lei pe trei luni . 1840 44 200 www. P.301.O.51.c.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful