CONTRIBUTIIPRIVINDDATAREACONFLICTULUI DINTRE DUCELE BANATEAN AHTUM 9I REGELE $TEFAN I AL UNGARIEI

ALEXANDRU MADGEARU in sec' una dintre problemele controversate ale istoriei Banatului ori, mai bine Ahtum, lui ducatului sau voievodatului datarla este x_xi minord, o ,1, " inira"gerii sale de cdtre regatul.maqhiar. Nu este chestiune a inleleqere brrna mai depinde cdci de datarea "*u.ia u ututi*"ntelor" vremi. aaelei Banatului ale poiitice Ei culturale ,""iitaiif". qi Radu Cercetdiile mai iecente, datorate domnilor lugen Gliickl mai jos aminti vom din motive P9 cal9^t= s-au oprit Constantinescu2, --;J"p"; Ahtum. lui mor{ii a 1034) (1028 ei, iqlpg:tiv, u"Li O"taii t'Arzii profund cunoscdtor qi un de impdrtdgit iost a 1r"d"r. a""f"Si p"""t Ou precum gi de catre istbrice maghiare, C.- A. Macartn_ey3;"i--i"i""i"i"i (in-trecare-i pomenim vechi mai aiti cercetatori. Se qtie in"sd cd istorici infringerea datag E. H6man?) Gydrffy', G. ffi ; D-,b""i"1n,C. Feh6r5, fost pdrdsit pare fi sd vedere punci de Acest ttiOs-1004. pe ta r"i^r{ftt"a" isto"iogiafia mai noud. Sd ne fie insd ingdduitS..oredeschidere a dosaalteia rutui pro6lemei, cdci argumentele aduse in sprijinul uneia sau pot fi analizate' mai acestedatdri dintre ---erincipalul izvor care vorbeqte despre Ahtum. este versiunea mare qi in u l"gl"O"i Sf. Gerard.s Personajut mai este menlionat in treacdt legdturd puse in putut fi au indirect Doai Cronica Notarului Anonim.e aI "u afriu- qi unele informa{ii aflate in cronicile__maghiaredin sec. qi xlv-tu" qi intr-un manuscris otoman din sec. al XVI-Iea'lo Mai existd lui numele moqtenit au care o seamd de atestSri ale unor toponime antum.rr Vedem deci cd, de fapt, amdnuntele despre {h!um le cunoaqtem Aoar ain capitolul L0 al'Legend.eiMajor Sancti Gerardi' In acestecondifii, credem cd este indispensabild o analizd ciI mai severd a credibilitd{ii acestui text. De altfel, datarea evenimentelor in 1028 sau in 1034 se sprijind aproape in exclusivitate pe critica Legendei Maior, qi anume pe doud categolii de argumente: 1) Tiilrfiul scurl trecut intre infrdngerea lui. Ahtum Ei venirea lui Gerard ca episcop la cenad (qtiindu-se c5 acest din urmS eveniment s-a zantii, rdzboiul lui $tefan I eontra sa putea avea loc doar in timpul sldbirii pr:terii bizantine de dupd 1025. Primul argument se intemei azd pe _contextul in care sunt incluse informatiile ddipre Ahtum in Legendn Maior. Din text se inlelege cd Aht4rryrera incd-in viatd qi stdpAn pe e6nd Sf. Gerard a venit in Ungaria (adicd in anul 7027|. De fapt, in Legenda Maior' existd doud nara{iuni

-tuTllilfrliiJ,lit;"",i1,1?#'3} glarrmperiur,i unariat. drept izvor

in cap. B se descrie primirea Sf. Digresiunea este anunlatd incd din cap. Sd mai constatdm cd. de fapt. Dupd asta.iterea unor fapte istorice.. B.Alexandru Madgearu d. in cap. pind cind. eroul acestui eremplun"r. cdlugdrii .wn-ului. il voi birui pe duqmanul meu Ahtum $i-i voi da cetatea Morisena ca sa fie sfinlit in ea episcop(.. dupd"ce eI primeqte botezul in rit latin qi pentru cd dobindeqte ajutorul miraculos aI SfAntuiui Gheorghe.Nu-l ldsali (pe Gerard) sd plece. Tocmai aceasta este problema: care este rostul digresiunii despre Ahtum in discursul hagiografic? Interesant este cd digresiunea nu apare gi in Legenda Minor. 11 este reluatd naraliunea principal5 ($tefan il cheamd pe Sf.care este introdusd in texl prin formula in disbus illis. ficfiunea este de in{eles. cdci nici un moment nu trebuie sd uitam faptul cd qcest izuor nu-qi propunea transm. este intercalata digresiuneadespre Ahtum. Ea a fost scrisS in plind epocd de ofensivd anti-ortodoxd.nu este Ahtum. Gerard impotriva ereticilor. dupd defini{ia lui Jacques LeGoffla: .. Astfel.istincte. Mesajul ei propagandistic este evident: Chanadin il infringe pe duqmanul sdu creqtinat in rit bizantin. naraliunea despre Ahtum este un erernpluna. AEa stdnd Iucrurile.egdturii stabilite intre nara{iunea despre Ahtum qi cea despre Sf. vedem cd nu putem acorda prea mult credit i. in cap. printr-o leclie salutard". timp de 7 ani. justificarea canonizdrii sale. Ea este qi singura digresiune de acest fel. deoarece contemporaneitatea era preteXtul inserdrii erempl. 9 faptul cd eI devine dascdlul prin{ului Emeric gi cd apoi el se retrage ca pustnic (la B6konyb6l). B. ci sd mai aqtepte pulin. Cum nu a existat o legdtura directd intre faptele sdvdrqite de sfdnt gi ducele bdnA{ean.o scurtd povestire prezentatd ca veridicl (:ristoricd). Aqadar. consemnatd in cap. Dar. Scopul sdu era glorificarea unui sfint.greci. AI doilea motiv pro'pagandisticera glorificarea familiei Csandd gi impuner'eaunei versiuni favorabile ei asupra mor{ii lui Ahtum.. Geiard de cdtre regele $tefan I. Ia Morisena.fraza este o simplA inven{ie a autorului legendei. Stilistic vorbind. au mai rdmas o vreme dupd infringerea lui Ahtum. Vreme sd spunem cd nu este nicidecum sigurd contemporaneitatea lor . cdci acesta din urmd este protagonistul convertirii luate ca pildi moralizatoare. Temeiul introducerii povestirii despre Ahtum qi Chanadin in timpul narativ aI relatdrii despre . -De aceea a fost ea introdusd in legenda vielii sfintului. iar cealaltd este povestirea despre Ahtum. aqa cum s-a mai remarcat12. ci Chanadin. o predicd) spre a convinge auditoriul. Una este relatarea viefii sfdntului. cu scopul de a fi inseratd intr-un discurs (in general. deci. avind in vedere caracterul textului in discu{ie. cu ajutorul lui Dumnezeu. Nara{iunea despre Ahtum devine astfel o replicd a celei despre lupta Sf. fdcutd pentru a introduce nara{iunea despre Ahtum. care-I ignord total pe Ahtum.l3 Repetdm. iniliat nu s-a inten{ionat transformarea m5ndstirii intr-o episcopie latini. narafiunea despre Ahtum este un erernplum. unde este citat un discurs al regelui. este fictivd. sd observdm cd ea reprezintd o digresiune care intrerupe cumva brusc nara{iunea-cadru.. iar in cap. Dar. 11 se scrie cd. intenlia atribuitd lui $tefan. Autorul legendei era nevoit sd foloseascdaceastd formuld. deci.rdmAne sd ne intrebdm de ce a fost introdusd nara{iunea dispre Ahtum in acest context? Mai intdi. Gerard din pustie pentru a-I face episcop la Morisena). Apoi. Gerard.

isfuit in omnibus lui $tefan. este vorba de un anacronism. pot exista qi alte anacronisme gi confuzii. in 1030 sau 1038. aEa cum aratd R. termenul rebeltris .este drept . Anonymus spune foarte precis ci Ohtum rebetl. XI. dar numai dacd el ar fi fost un feudal bulgar.es Posoniensesr5.Contribulii privind datarea conflictului dintre duce qi rege Sf. in text existd anacronisrrre. Gerard a sosit in Ungaria in 7027 (data rezultd din cronologia viefii sale qi din contextul naritiv.ei. Sd examindm aceste informalii. Al doilea argument adus in sprijinul datdrii tArzii. aqa cum spuneam. ci doar a cap. Gerar{. din sec' XIII. Dupd Annal. datarea infrangerii lui Ahtum nu poate fi fdcutd. Deci. Ambele premise pornesc de la informaliile cuprinse in cap. aga cum s-a mai remarcatls. -Ea poate ii lacuta doar prin critica internd a naraliunii din cap. MacartneylT considera cd aceastdnara{iune a fost compusd de timpuriu. Rezumind cel.cind oragul a fost ocupat de Imperiul Bizantin.data ungerii sale ca episco'p de Morisena ar fi ulterioard anului 1034 (probabil 1038.. faptul cd el se ndscusepdgdn 5i iqi pdstrasenumele necreqtin qi unele obiceiuri necreqtine (poligamia) face neverosimild originea sa bulgard. Gerard l-a constituit faptul cd episcopia lui Gerard a fost infiin{ati in cetatea care apar{inuse lui Ahtum. Ahtum s-a aflat sub suzeranitatea iui $tefan. b) Ahtum se botezase in episcopia greacd a Vidinului. cind ungaria stdpanea aceste doud cetdti. pe urmdtoarele premise: a) Ahtum era un aliat al Imperiului Bizantin. textul. Atunci. Mai probabil. zice dinsul). 70 al Legendei Major qi prin coroborarea acesteiacu alte izvoare. nu a Legendei Majar. ca atare. in treacdt fie spt's. Totuqi. dar .Data aceastavine in contradic{ie cu informaliile din Leqi ungerea sa Candd. Inilial insd. Ia rAndul Iui. potrivit legendei. potrivit cdrora intre sosirea lui Gerard in Ungaria petrecut ca i-a (qapte ani peste 7 ani trecut au Morisena ca episiop la pustnic.. pe baza coreldrii cu datele din biografia sJ. este. Or. in schimb unele dintre informa{iile cuprinse in ea nu sint credibile. nici mdgar aceastd inscdunare Sf . dacd autenticitatea ei nu poate fi pusd in discufie. ln orice caz.e spuse pinS acum. leqdturile sale sud-dundrene surlt certe. A. explicabil prin transpunerea unei realitdti mai tdrzii. Gerard devine nu'este sigur datatd. dar mai inainte a fost gi preoeptor al prinfului Emeric). C. dar nu inainte de a dis?uta pe scurt credibilitatea textului cu pricina (deci. incd pe la sfArqitul sec. Cei qapte ani de pustnicie pot avea doar o semnificalie simbolicS. Argumentul se intemeiazd. AEadar. din vremea {amlui Samuel.cr-eatechiar destul de tArziu. in 1002 sau 1004. nu dovedeqtecd evenimentele relatate despre Ahtum s-ar fi petrecut cu pu{in inaintea inscdundrii lui Gerard ca episcop.Atttum stdpdnea cetntile Severin qi Vidin. Totuqi. Ietd cd nu putem avea deplind incredere in precizdrile cronologice oferite de Legenda Sancti Gerardi. faptul cd $tefan I n-ar fi indrdznit sd atace un aliat aI Imperiului Bizantin decAt in timpul decdderii care a urmat mortii lui Vasile II Macedoneanul.nt-l qi o eventuald dependen{5 de statul bulgar. adicd dupd cucerirea acestui oraS de cdtre bizantini. posterioare anului 1025. Deci. 10). Astfel. 10 al Legend. episcop in LOgO.Major. Constantinesculo. Cind putea stapAni Ahtum Vidinul? in nici un caz dupd 1002 (1004). Este totuqi posibil ca Ahtum sd fi stdpAnit intr-adevdr Vidinul.

23 Prin pdr{ile Aradului este atestatd toponimic $i arheologic popula{ia pecenegd. Ritualul lor nefiind cel specific maghiarilor. in sec. 70 al Legendei Major. aI X-Iea). probabil in aceleagi imprejurdri ca qi Imperiul Bizantin. duEmanii poten{iali ai Imperiului Bizantin in aceasti zond nu erau ungurii.tot un peceneg. O domina{ie maghiard anterioard asupra Banatului este admisibild. chiar dacd nu existi dovezi sigure ale originii pecenege a lui Ahtum. ci rdzvrdtinea unui supus prin incdlcarea jurdmdntului de vasalitate. in vremea redactiirii . adicd dupd 1002. al cdror nume a fost schimbat. invoc6nd unele informa{ii din cap.s-a produs un violent atac peceneg asupra teritoriilor bizantine limitrofe Banatului gi care cu greu a putut fi respins.aEadar in 7027 . inainte de 1001. ne intrebam noi. au considerat cd aceastddesprindere s-a fdcut cu ajutor bizantin. ele pot fi atribuite pecenegilor.Cupd cum cred unii cercetdtori . databile in sec. cAnd statul buigar a dispdrut. Sd mai addugam cd insuqi Ahtum era . al X-lea Constantin Porfirogenetul ageza pe lll Por{ile de Fier limita esticd a teritoriului stdpinit de triburile maghiare. rdmAne clar faptul cd nu se poate vorbi de o ostilitate intre Imperiul Bizantin qi Ungaria. datate in mod sigur in sec. Dealtfel. aliat care participase Ia rdzboiul contra bulgarilor?0? Dupd 1018. Intr-adevir:. in schimb.24 sau altei etnii turcice. Dar. Venirea unui grup de bulgari de pe Volga in Ungaria. al X-lea). deoarece existd unele indicii ale instaldrii ei incd din cursul sec.i in $iria (jud. in Banatul secolului al X-Iea este atestatd prezendaunor popula{ii turcice. de ce ar fi sprijinit bizantinii pe nu duqman al Aliatului lor $tefan. maghiarii il infrinseserd pe GIad qi cd la mijlocul sec. Spunem . doar cu un an inainte de 1028 (cind a fost datata infrAngerea lui Ahtum) . .2z Nu este exclus ca sd fie vorba de una Ei aceeaqicampanie. care tocmai trecea printr-o ultimd perioadi de putere militard {dupd 976). in asemenea condifii. deosebite de triburile maghiare. Ei anume dupd ce Imperiul a revenit in vecindtatea Banatului. pdtrunsd aici cel tdrziu prin sec. Mai inainte de 1001. Un fragment destul de asem5ndtor s-a descoperit .?l Pe de altd parte. qtiind cd. aI X-lea.cel tArziu((. cAnd qi in ce imprejurdri s-a desprins Ahtum de sub suzeranitatea maghiard? Unii cercetdtorile. $i Ungaria a fost atacatd de pecenegi in 1028. pecenegii erau duqmanii tradifionali ai maghiarilor. Dar. ci pecenegii...Alexandru Nladgearu nu indicd duqmdnia unui alt stat.un sprijin pentru Ahtum nici nu putea veni de Ia bizantini (erau prea departe).z5 CdldaruEa cu pricina are tor{i interioare gi. cdci. Ne ref'erim la mormintele de inhumalie tumulare descoperite Ia Teremia. in mod eronat. Problema este. intre 1001 qi 1034 . al X-lea qi conlinind qi cai inhumali par{ial.Grecii( ar fi de fapt bttlgari. (Nu vom discuta acum problema vestigiilor maghiare din Banat. unii cercetitori mai vechi2?au considerat cd in relatarea din Legenda Major s-a strecurat un alt anacronism. al X-lea. Ahtum putea fi un aliat ai statului bulgar.momentul cel mai tdrziu in care a fost fixatd infrAngerea lui Ahtum. in prima parte a sec. Arad). aI X-lea este pomenitd qi de Cronica Notarului Anonim. nu vedem de ce ar fi fost Imperiul Bizantin interesat sd-Ei atace un aliat --Regatul Ungariei.verticale.26 ln orice caz. izvoarele inregistrdnd-o sub ani diferi{i. Tornnatec qi Pusta Bucova. aI XI-Iea. Mai amintim cd la Virge! s-a descoperit o cdlddruqd de lut dintr-un tip care aparline btrlgarilor de pa Volga (datatb tot in sec.

Eug.Contributii privincl datarea conflictului dintre duce si rege na-ra{iunii. ci. cdci intre creEtinare qi confrict a trecut un limp suficient de tune pentru ca Ahtum sd intemeieze o mdndstire."". numele sdu fiind de fapt Mareiianus (de la tfioireiij. Balint *.oehiare din see.cd rdzboir)I eu $tefan era iminent. Samuel"s. de fapt.31 In cronica turceascd se mai vorbeste despre un art principe. valea inferioari a Muresului nu putei fi ldsatd 'prea mult timn in afara autoritdfii regale. teritoriul lui Ahtum trebuie sa ii'rost rleia suprrs.i p" varea Mure-r T. Dar.rrr Btt'roaroruln et scraisor?Jm pomenit in croni"ii* . conflictul dintre Regatul Ungariei'qi ducatul bdnd{ean a reprezentat doar un episod necesar af campanlei lui $tefan I impoti... Aqadar. In schimb. noi credem cd datarea :cea mai probabild a confrictului este 1003-1004. Denumirea de . . reser" brls". -r-u" n.greci( datd cdlugdrilor s-ar referi doar Ia ritul rdsdritean. vechiul.3.imente s. In 1002 sau 100.t" aceasteperspectivd. d. ln 1004. aqa cum considerau a{i istorici?s. gd-ndvadupii 9?6. exercitat'a prin interme4iul unui conducdtor. "*. Deci. principii de rangul lui Ahtum J observd dl.-roi _ ca naraliunile respective sd fi rezultat din eontonirea mai mr. i" i.cd. adicd teritoriul unde se exploata sarea. cincl trupele lrri stefan r }-rptau in Bulqaria.enGliick it considerd-ii""ti" cu Ahtrrm. aceea.. Nu sunt". err . aI IX-lea.. aduce unele precizdri... care lra motivatd qi altfel. nici datarea infrAngerii lui Ahtum nu mai poate fi fixatd in 1028. al XVI-lea. Marciyanus. pdtrunderea oastei s-a putut efectua ori prin por{iie rvr"ruiurui. lntelegem astfel de ce se ipune despre Ahtum cd se botezase la Viain. Ea rezultd si din eomparareactr alte izvoare. S-ar putei _ addusdm _J. chiar Leqenda Major aratd explicii cd l"uurt. deci in 1004. xIII-xIv este. FbarTe recent. din cauza traficului de sare. Bulgaria a reuqii-si-ti extindd domilafia asupra Banatului . ln oriee caz. in acest caz. provenit dintr*un trib turcic din aceste pdrfi. In schimb o cronici turceascd din sec. prin 1OO2_iOO+.se cregtinai de reguld "rriu.ia o""t"" i"terpretare.teritoriu pe dare-l mai stdpanise si in sec.erdute).?gltiit* $ulur.i"" Bulgariei.StefanI).d" acord cu ". Ea dateazi conflictul cu acest Kean in al treiiea an dupd incoronarea lui $tefan I.d. infrant de gtefan. . Datarea campaniei contra lui Kean nrr este precizatd in acest grup de cronici dec6t relitiv: dr_rpd infrdngerea lui Gyuia din Transilvania. bizantin. gtefan I t-.tt.. o.r".rltor traditii. csanad Ealint2e remarca faptul cd botezarea ra Vidin este clestul de ciudatd.i Ohservdm. a fost carjza eonflictrrhri: vdmui_ rea sdrii de edtrc oamenii lui Ahtum. nu Ei'ii etnia lor. s-a ardtat cA acel Kean. despre ". ru c3"rtu"ii""p"r".i personaje diferite. Reratdrile nmnieilor se abat mult de la realitatea istorieii (afirmd ed acest a fost omorit in eonf]ietul. Era probabil o domina{ie indirectd. D]. cand vasile II a pornit marere rdzboi impotriva Bulgariei. stat_bulgar fusese uitat. Balint crede cd botezarea lui lhtum la Vidin "opti"a prin grala sa de a deveni un aiiat al Imperiutui tjizanti". dl. la vidin apare fireascd dacd o lesdm de dependenla tui Ahtum fatra Je-butgari. cdci vidinul era o episcopi-eneinsemnatd in compara{ie cu sirmium sau Belgrad. lui Gyula din lugetn ungariei a supus a*rt"r Transilvania.pot"r" dependen* lei lui Ahtum de bizantini. care a acceptat suzeranitatea bulgarE.qdyt^ qi el prilej"l -y!"i expansiuni cdtre sud-est. bazatd pe izvoare rnaehiare mai vechi (intre care gi unele pi.

p. r o b e r u n g O c h r i d s d u r c h ' .cSci in pofida acestui eveniment).. vol. A. p.ioleioaatuiii ln' Stud. Budapest. din C"ruta volumll Ia . (susqi Kean Ahtum dintre sau qi Mardiyanus.la istoricul . at6ta timp cit cronicarul . InfrAngerea politica doar inlocuirea sa cu chanadin.d. 1940' z eaiint H6man.*i* O" Iui infrangerii ulterior agadar moment intr_un -_--ii Banatutui..iu "informatii despre B11?: din 1019 tul secolului al XI-Ga capiti alte semnificalii. vbl' I. 101-150.aui. dintre Ahtum i4""tiilt" evenimentelor datarea cu doar compatibiid este istorici]ti) linuta de al[i in 1003-1004.'Etudes Bgzantines.r"pra .iri piivintru desfdgurdrii evenimentelor.i"t .este. Nu regelui iavorabili $tefan iisets. Oricum ar fi. Bucuregti.il. nu imediat dupd supunerea lui Gyuia.."" .Ti priuind istoria Aradutui: Ahtim. prezenla ecleziasticd cofitinuat aflut' Vedem deci ca evenimentele politice petrecut'e pe la 1O04 nu au insemnat a Ahtum lui pe moment. faia Slovenilbr. Chiar . Nu este mai pu{in adevlrat cd existd ""iai"t"' paralelisme intre relatarea despre. Ed.. studies on the Earliest Hungarian-Historical. Si. ' de A.f iUiriui. din Archiuunl' Europae 'Originili principatelor rornd. dupd 1030. fiindcS admite in mod implicit datarea fi siguri nu-putem parte. Feh6r. Armonia lwnii..un scriitor al anului 1000. Pe de altd personaj acest cd s'pune de ateastd identificare. BucureEti. In ipoteza acestei datSri mai timpuriil. N O T E : cu priuire Ia istoria pd. rgze. P. . a L"?.sa de mirare.Mardiyanus qi -legenda lui eventuala Ahil. 6 G y i ' r e y G y d r f f y .r.. Iungi a istoriei. Z u r G e s c h i c t t ' t e d " e r F . P. ahtum iq'i -UiJ"ti. aqadar cu un duce care urrna o p-Tryl:--"glll3t3 o cucerire atunci a fost I. Nici nu. I. B a s i l e i o s I I ."ur. 152-155.i pe mai departe un teritoriu de influenla bizantinS I Oovaaa cd nu totdeauna evenimentele politico(economicd si cultuiali) -a"pa ele modificiri ale tendinlelor care aparlin duratei . Berlin. 149. p" "uie altminteri o contestS.in cenad. ed' 4 D. Sacerdoleanu. ConstantiCenad. sou'rces (extras 3 c. de R.".. contribulii pdt[i' in Zirid. l n 1964' Beograd' 4u IIe Congr:bs International d. 1968' p' 584-585' Jahrhunderten' Bulgarisch-ungarische Beziehungen in dern v-xl 5 G. ln documentul pare-se extinsi era bizantini Vasi\e ll. ed. Gerara recunoaqte existenla unui interval de timp in care Ahtum' Iui infrinqgl"_" dupd bizantind. Scrieri istorice. introductiv p' 10-67' 1984' nescu. "l9. Banatui a rdmas ... Vi.. Meridiane' Bucureqti. p.t0 Alexandru Madgearu in 1003dl.tilor arddene in. studiu 2 Radu constantinescu.. d. . 89-116.epoca ^ducatului '1 E.d latind s-a fdcui mai tArziu. vol' II. Gliick. Gerard. -priuire. consecin{e mai prbfunde-.. Centro-On'entlolis. "Eu cui. Macartney. Ior ar6d3ne in epoci Zui. ' lctes p. Onciul.-g""i. 1980. tn ldem.Cu itiiiii". 1938' Budapest. autoritatea bisericeasci -. 1921. p' 1-35)' 4' IV. iijO+. Geschichte des ungarischen MitteldJfers.qi ih Transilvania instalarea autoritSlii regatului arpadran s-a petrecut mai tirziu Ei in mod treptat. 168-169. Gliick se contrazice.'Idem.ne (1899).

.. 40. fig.ni Si turanici. 1979. 22 Chronicon Henrici de Miigeln. Relagii rorndno-orientale. p.. t972. p. 75. dorescu. A. III. p.. op. XI. op.t. op. cit.Acta Universitatis Szegediensis.ului Arad. 62. 483 (=FHDR. 109-111)i $t. 152-155. Realitdgi etnice . cit. 7961. Les Petchdp. 31 G. op. Cu priuire. vol. 20 B. I. p. p. p.Tarih-i TIngurus" de Terdlilman Mahmud. vol. cit.. The Relations between the Principalitg of Banat ttsith the Hungarians and the Petchenegs in th. cit.246-247. XI-XIII) descoperite pe teritoriul jude!. tol: II. Romd. . II. Ed. XLIV. Imaginarul medietsql. 29 Csaniid Bdlint. p.. op. cit. Meridiane. op. 16 R. 23 R. Voieuodatul Transiluaniei. in Scripfores Rerum Hungaricarun.. Macartney. nbgues au Bas-Danube. 32 E. 2B. TheoI. p. p. in ldem. 71-84. eit. 1970.. Romdnilor. 76. p. N. Junimea. Occident Ia inceputurile culturii rnedieuale romdne.ta meridionald in secotele X-XIII. Izpoarele istoriei. p. Co. cit. 1991. 6p.. G. 6B. op. p. op. p. . op. RESEE. p. 25 I. tS Antlatels Posonicnses. p. 34.p. 11 Coriolan Suciu. E. Constantinescu. p. II. 1975. Homan. ibidem. Legenda Maior.. Relations betueen the Autochtonous Population and the Migratory Populations on the Tenitorg of Romania. Bldjan. Bgguregti. cit. XXXIII. 40-42. 1899. p.531. op. . Budapest. Ecl. Academiei. 24 G.. 26 M. E.. trad. p. p. Ed. Constantinescu. Probleme de demografie istoricd. Bucuregti. Acta Historica".68. 12 R. de M. vol.. p.. Budapest. R. I. 9 Anonymi Belae Regis Notarii Gesta HungarorTlnl. vol. Moravcsik. p. Gyd'rffy. Balcani. ln vol. Decei.Acta Orientalia Academiae Scientiarum Hungariae". Bucuregti. Constantinescu. 210. Romdnii din ueacul'al lX-lea pind in al XIII-lea in lumina izuoarelor qTmenegti. . cit. G. p. Feh6r. 3/L7. cap. G. Moravcsik. 33 G. Rusu. 480-560. p. op. p. 20. 22-62. 193?. cap.. 1. 108-109. XIII. p. Fodor.. LeGoff . op. 13 L. Pauler. ln' Scnptores Reruni Hungati. 585. Budapest. op. The Autochtonous Population and the Hungarians on the Territory oJ Transghsania in the 9th-11th Centuries. Radu Constantinescu.. Archaeological Traces ol the Volga Bulgars in Hungarg of the Arpdd Period. op. nota 1). cit.. p. cit. Budapest. 1938. p. M. cit. IX.61. Suciu.. cit. c.i politice in Moldor. Bucuregti. Homan. 10 G. 398-399 (apud A. Bucureqti. A propos des r|lations eccltisinstiques entre Bqzance et Ia Hongne au XIe sibcle: le Mdtropolite de Turquie. vol. 116-117. I. vol. cit. Hazai. Dicfiorwr istoric al localitdlilor din Tronsilvania. Budapest. Ed. 3. p. D. 84.' Documenle pri' t' tsitoare la istoria Mitropoliei Banatului. 1978. D. 531.3...aua. 1985. p. Acta Orientalia .agyar nenlzet tiirtdnete az drpddhdzi Kirdlgok alatt. Rddulescu. 1934. in G. 1971. op. op. Onciul . p. p. 3 (Scriptores Rerurn Hungaricarunr. Oikonomides. Szegfii. vezi Ei R. 37.970. in Zirid. R. Maeartney. Feh6r. 104. cit. L971. Bizang. 1967. 21 Georgios Kedrenos. Ia9i. Decei. Siidungarn im 10 Jafuhundert.ti (secolele X-XIV). Cluj-Napoca. A m. . 110). Pascu. op. cit. p.. Diaconu. 57 (83. 30 G. X. 26. Buctl-r regti. A. Hazai. 16Bi A. L34. 36-37. op. Dar. Oikonomides. 149). XL.. Vri-ctor Spinei. 3A. I. 38. Ed. Constantinescu. 128-129.. Nates sur Ie .Contribu{ii privind datarea cohflictului dintre duce qi rege 1r 8 Vita Sancti Gerardi. Bako. p. I. 1980. Gltick. 31b-32b. 1978. Bucuregti. pe baza studiului cdlditrtselor de lut (sec. 152-155. 28 Yezi notele 4-7. 68-69. 148. p. 125.caruar. 18 FI''Theodorescu. cit. C. Byzantiurn and the Maggars. 14 J. Timigoara. Az Agtong-Monda (La l6gende d'Agtong). PopaLisseanu.e Tenth Centurg. p. p.. Academiei. 27 D. p. 17 C. Academiei. 19 G. D6rner. 169. cit. 150. I. B. p... P. 65. nota 66. 1991. Gliick. vol. p. 1-2.47. Suciu. N. Eseuri. 1974. p. p.nstantinescu.

p. op. Constantinescu. Theodorescu. oP.. cit. a 6t6 l'6chec d'Ahtum ..". Suciu. R. p. op. cit...la datation En reprenant un de probldmes disqutes de I'histoire de Banat *. tr..t2 Alexandru Madgearu 34 G. P.ia l6gende Major") et finalement il demontre en 1003--1004. Constantinescu. D.tt-C""ard". CONTRIBUTIONS CONCERNANT LA DATATION DU CONFLIT ENTRE LE DUC BANATOIS AHTUM ET ROI HONGROIS ETIENNE I. 46. (REsurnl) . cit. 2I.. Moravcsik. 110.77.. . f'"rri""" reprend i'analyse sur les -principalles sources ecrites du duch6 d'Ahtuque (i.. cit.op. p. a" Sul.i. R. 35 R.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful