NTE 007/08/00

ORDIN nr. 38 din 20. 03. 2008 pentru aprobarea ,,Normativului pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice” Având în vedere Referatul de aprobare întocmit de Departamentul Acces la Reţea şi Autorizare în Domeniul Energiei Electrice, în temeiul art. 9 alin. (2), (8) şi (9), al art. 11 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi h) din Legea energiei electrice nr. 13 /2007, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu prevederile Procesului-verbal al şedinţei Comitetului de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 20.03. 2008, Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul:

ORDIN
Art. 1. - Se aprobă norma tehnică energetică: ,,Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice”, cod: NTE 007/08/00, prevăzută în anexa 1) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - Norma Tehnică Energetică aprobată prin prezentul ordin se aplică de Operatorii economici,

titulari de licenţe şi/sau de atestate emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei pentru proiectarea şi executarea liniilor electrice subterane.
Art. 3. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial

al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei–ANRE Gergely OLOSZ

Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 bis, în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Central de vânzări şi informare al Regiei Autonome “Monitorul Ofiial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

1

Pagina 1 din 207

NTE 007/08/00

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA Şl EXECUTAREA REŢELELOR DE CABLURI ELECTRICE NTE 007/08/00

Elaborator: Executant:

S.C. Electrica S.A. CI_SEE srl

Aprobat prin Ordinul nr. 38 din 20. 03. 2008 al preşedintelui ANRE Înlocuieşte: PE 107/95

Bucureşti – 2008
Dr.ing. Cornel TOADER Drd.ing. Laurenţiu LIPAN

Pagina 2 din 207

NTE 007/08/00

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA Şl EXECUTAREA REŢELELOR DE CABLURI ELECTRICE

CUPRINS I. II. SCOP DOMENIUL DE APLICARE 6 6 7 19 20 25 35 55 62 66 67

III. TERMINOLOGIE, CLASIFICARE ŞI ABREVIERI IV. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ V. REGULI PRIVIND REALIZAREA REŢELELOR DE CABLURI VI. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA CABLURILOR VII. INSTALAREA CABLURILOR VIII. AMENAJĂRI CONSTRUCTIVE ŞI INSTALAŢII ANEXE ÎN GOSPODĂRIILE DE CABLURI IX. DOTAREA GOSPODĂRIILOR DE CABLURI CU MIJLOACE ŞI INSTALAŢII DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR X. ACESORII PENTRU CABLURI. MARCAREA ŞI ÎNCERCAREA CABLURILOR XI. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI ANEXE Anexa 1. Anexa 2. Anexa 3. Anexa 4. Anexa 5. Anexa 6. Anexa 7. Anexa 8. Anexa 9. Anexa 10. Valori recomandate pentru sarcina admisibilă a cablurilor cu tensiuni nominale Uo/U până la 18/30kV Căderi de tensiune. Relaţii de calcul. Tabele Eforturi electrodinamice. Relaţii de calcul. Tabele Diferenţe de nivel maxim admisibile la pozarea cablurilor Raze minime de curbură admisibile la pozarea şi manevrarea cablurilor Tragerea mecanizată a cablurilor. Metode de tragere, eforturi admisibile Rezistenţa termică specifică a solului Instalaţia fixă cu apă pulverizată pentru stingerea prin răcire a incendiilor în gospodăria de cabluri Calculul ventilării încăperilor de cabluri Lista obiectivelor din ramura energiei electrice şi termice care au Pagina 3 din 207

69 100 107 109 110 111 116 117 119

NTE 007/08/00

gospodării importante de cabluri Anexa 11. Anexa 12. Anexa 13. Anexa 14. Anexa 15. Anexa 16. Simbolurile utilizate pentru denumirea unor materiale electroizolante. Simbolurile utilizate pentru cabluri electrice Ghid pentru alegerea cablurilor de înaltă tensiune Date tehnice principale necesare întocmirii unei cereri de ofertă pentru cabluri electrice Influenţa cablurilor de energie electrică asupra cablurilor de comandă, control şi a cablurilor de telecomunicaţii Exemple de calcul Lista standardelor naţionale, internaţionale şi prescripţii conexe

157 158 161 168 169 183 199 202

BIBLIOGRAFIE

Pagina 4 din 207

). II. ceasoficare şi radioficare. h) instalaţiile care necesită cabluri mobile (poduri rulante. (2) Cerinţele din prezentul normativ sunt minimale. d) instalaţiile de cabluri de pe mijloacele de transport terestre. Art. g) galerii comune circulabile pentru reţelele edilitare.). 2. Adaptarea liniilor electrice în cablu şi a gospodăriilor de cabluri existente la prevederile acestui normativ se va face numai în măsura în care exploatarea lor prezintă pericole evidente de incendiu sau accidente de persoane (a se vedea Art. DOMENIU DE APLICARE Art. referitoare la linii subterane şi la încadrarea lor în mediul înconjurător. b) gospodăriile de cabluri ale instalaţiilor miniere subterane. Art. orice adaptare la noile prevederi se va face din iniţiativa unităţii de exploatare. macarale mobile etc. 4.NTE 007/08/00 NORMATIV PENTRU PROIECTAREA Şl EXECUTAREA REŢELELOR DE CABLURI ELECTRICE I. cu excepţia părţii clasice (părţile comune. 3. f) instalaţii electrice specifice exploatării feroviare. 82). SCOP Art. c) gospodăriile de cabluri din construcţii şi incinte încadrate în categoriile A şi B de pericol de incendiu (numai în măsura în care contravin prescripţiilor specifice care reglementează proiectarea şi execuţia instalaţiilor electrice în medii cu pericol de explozie). Art. Art. staţia de evacuare a puterii etc. aparţinând operatorilor economici din sectorul energiei electrice. În normativ se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului de obligativitate a prevederilor conţinute: Pagina 5 din 207 . 5. pe baza unui studiu tehnico-economic. 1. (1) Aplicarea prezentului normativ se face cu respectarea prevederilor tuturor normelor din sectorul energiei electrice şi/sau din legislaţia sectoarelor adiacente.6. Prezentul normativ nu se aplică la: a) gospodăriile de cabluri din centralele nuclearo-electrice. e) instalaţii de telecomunicaţii. b) modului de instalare a liniilor electrice subterane şi delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă c) realizarea de amenajări constructive şi instalaţii anexe în gospodăriile de cabluri. Normativul are drept scop stabilirea: a) condiţiilor şi principiilor de dimensionare şi construire a liniilor subterane de energie electrică. Prezentul normativ se aplică la proiectarea şi executarea liniilor electrice în cablu cu tensiuni până la 400 kV inclusiv. aeriene şi navale.

nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată în proiect. În sensul prezentului normativ. azbociment. TERMINOLOGIE. fiind obligatorie justificarea ei în proiect.“trebuie”. . termenii şi expresiile utilizate se definesc în tabelul de mai jos.NTE 007/08/00 . de regulă. beton.7. în condiţii de exploatare.“se recomandă”: indică o rezolvare preferabilă. de regulă metalice. “este necesar”. “urmează”: indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în cauză. blocuri din beton de tip „canalizări telefonice” cu 4 canale cilindrice. să protejeze cablul de efectele mecanice externe Dispozitive cu rol de protejare a conductoarelor şi a suprafeţelor izolatoarelor contra atingerii directe cu arcul Armături de protecţie electric ce poate apare datorită unor supratensiuni. material plastic etc. care poate fi aplicată în cazuri particulare.“de regulă”: indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea cazurilor.) Pagina 6 din 207 . produce efectul de coroziune al metalului din care sunt realizate componentele LEC Apropiere a LEC de un obiect oarecare Situaţie de vecinătate în care LEC nu traversează obiectul respectiv Înveliş constituit din benzi metalice sau fire metalice Armătură destinate. aplicate peste o manta Blindaj pentru a-i permite să suporte solicitări mecanice datorate în special presiunii interne Elementul de construcţie prevăzut cu canale interioare pentru Bloc de cabluri pozarea în ele a cablurilor (de exemplu. nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată în proiect. care trebuie să fie avută în vedere la soluţionarea problemei. grupuri de tuburi din metal. Agresivitate a mediului care. Stare a mediului natural. . de reducere a perturbaţiilor electromagnetice şi de uniformizare a câmpului electric în lungul lanţului de izolatoare Răspuns scris care se dă de către operatorul de reţea la cererea Aviz de amplasament unui solicitant şi care precizează poziţia acestuia faţă de propunerea de amplasament a obiectivului solicitat Benzi sau fire. III.“se admite”: indică o soluţie satisfăcătoare. . impurificat sau nu cu substanţe. CLASIFICARE ŞI ABREVIERI Art.

învelişul (învelişurile) de protecţie (dacă există). Cablu (izolat) - Cablu cu un conductor (monoconductor) Cablu multiconductor Tipul constructiv al cablului Cablu cu câmp radial Cablu cu câmp neradial Cablu cu ecran colectiv Cablu cu trei mantale din plumb Mod de utilizare Cablu cu centură Cablu format dintr-un singur conductor izolat 1) Cablu care conţine mai mult de un conductor izolat 2) Cablu multiconductor a cărui izolaţie este formată din două părţi. învelişurile lor individuale (dacă există). medie tensiune (6÷35kV) sau joasă tensiune (sub 1kV) folosit în circuitele primare ale instalaţiilor de producere. transport. concentric cu axa cablului Cablu trifazat la care fiecare conductor este acoperit peste izolaţie cu o manta din plumb sau aliaj de plumb Cablu de înaltă tensiune (110÷400kV). cablu cu ecran colectiv) Cablu având un ecran de protecţie dispus în jurul conductoarelor. distribuţie şi utilizare a energiei electrice.NTE 007/08/00 Branşament electric Instalaţie de racordare la joasă tensiune Ansamblu constituit din: un conductor sau mai multe conductoare izolate. una aplicată pe fiecare conductor şi alta-pe ansamblul conductoarelor Cablu în care izolaţia fiecărui conductor este acoperită cu un ecran individual Cablu cu mai multe conductoare fără ecran individual (de exemplu. protecţia ansamblului (dacă există). în curent alternativ sau continuu Cablu de energie Pagina 7 din 207 .

a căror secţiune este sub 0.NTE 007/08/00 Cablu folosit în instalaţiile de comandă. având tensiunea de serviciu mai mică de 400V. teleconducere. de regulă. continuă să Cablu fără întârziere la propagarea flăcării ardă. măsură. de regulă. luată din acesta şi supusă un timp determinat acţiunii unei flăcări de iniţiere. reglaj. Acest cablu trebuie să corespundă condiţiilor cerute de SR EN 60332-1-1:2005. În sensul prezentului normativ. Pentru cabluri cu conductoare subţiri. telecomenzi şi Cablu de circuite secundare teleprotecţie. destinată montării (luxurilor de cabluri. Acest cablu nu corespunde condiţiilor cerute de SR EN 60332-1-1:2005. ventile şi clapele cu acţionare electrică Cablu pentru care o epruvetă. supus un timp determinat acţiunii unei flăcări de Comportare la foc Cablu cu întârziere la propagarea flăcării iniţiere. cum ar fi: dispozitive de acţionare ale aparatelor primare. dacă intensitatea curenţilor maximi de durată absorbiţi nu depăşeşte 10A. flacăra proprie propagându-se până la distrugerea epruvetei. mai mică de 60V. Pentru cabluri cu conductoare subţiri a căror secţiune este sub 0. în această categorie se includ şi cablurile pentru racordarea unor receptoare deservite sau în directă legătură cu aceste instalaţii. flacăra proprie propagându-se pe o lungime determinată. după care se stinge. blocaj.5mm2 se va vedea SR EN 332-2-1:2005 Cablu care continuă să funcţioneze normal în timpul şi după un foc prelungit. vane.5mm2 se va vedea SR EN 332-21:2005 Cablu care. având tensiunea de serviciu. fără spaţiu de circulaţie în interiorul acesteia. Acest cablu trebuie să corespundă condiţiilor cerute de CEI 60331 Construcţia deschisă pentru cabluri acoperită cu placi Canal de cabluri detaşabile. semnalizare. protecţie şi automatizare. În această categorie sunt cuprinse şi cabluri pentru teleprotecţie. telemăsură. continuă să ardă. presupunând că amplitudinea focului este Cablu rezistent la foc suficientă pentru a distruge materialul organic al cablului în zona în care este aplicată flacăra. utilizate în instalaţiile de telesemnalizare. prevăzută cu spaţiu de montaj şi exploatare Pagina 8 din 207 .

din considerente tehnico-economice.categoria B corespunde unui volum de material combustibil de 3. Încercarea pentru stabilirea categoriei privind comportarea la foc a cablurilor cu întârziere la propagarea flăcării în cazul instalării acestora în mănunchi (grupe) pe acelaşi rastel. Categorie de pericol de incendiu a unei Noţiune prin care se caracterizează riscul de incendiu al unei construcţii de producţie şi depozitare încăperi. în scopul uşurării tragerii cablurilor Coloana electrică Compresor Constituie legătura dintre echipamentul firidei şi contorul abonatului Dispozitiv utilizat pentru a permite expansiunea uleiului sau a materialului de impregnare la extremităţile cablurilor Pagina 9 din 207 . se definesc cinci categorii de pericol de incendiu. în funcţie de proprietăţile fizico-chimice ale materialelor prelucrate sau depozitate. compartiment sau construcţie de producţie şi/sau depozitare. se efectuează conform SR EN 50266.NTE 007/08/00 Categorie de comportare la foc a Există trei categorii de comportări la foc. în funcţie de mănunchiurilor de cabluri volumul de material combustibil pe metru de mănunchi de cablu: .categoria A corespunde unui volum de material combustibil de 7 litri pe metru.5 litri pe metru. de la A şi B (risc foarte mare de incendiu) până la E (risc mic de incendiu) Acele cazuri în care. B sau C). nu Cazuri excepţionale sau obligate se pot aplica prevederile normativului şi se admite o soluţie satisfăcătoare. . cu justificarea acesteia în proiect Construcţie amenajată în cadrul reţelelor de cabluri pozate în Cămin de cablu pământ. destinată amplasării manşoanelor de legătură şi a manşoanelor de derivaţie de pe cabluri Construcţie deschisă (acoperită cu capac corespunzător) Cămin de tragere amplasată la anumite distanţe pe traseele de cabluri.categoria C corespunde unui volum de material combustibil de 1.5 litri pe metru. Măsurile de protecţie la instalarea cablului în mănunchi se stabilesc în funcţie de categoria de incendiu a mănunchiului de cabluri (A. .

de la limita sa exterioară. distanţa de siguranţă cuprinde şi distanţa de protecţie Este constituit din stratul conductor având funcţia de a impune configuraţia câmpului electric în interiorul izolaţiei. de o parte şi de alta sau împrejurul acesteia Curent maxim admisibil de durată al cablurilor Distanţă de protecţie Distanţă de siguranţă Distanţa minimă care delimitază zona de siguranţă a capacităţii energetice. în general. realizarea unei suprafeţe netede la limita izolaţiei şi contribuie la eliminarea golurilor Pagina 10 din 207 Ecranul unui cablu . în proiecţie orizontală. trefilare sau printr-o alegere corespunzătoare a formei şi a dispunerii firelor5) Conductor sau cablu cu un conductor. El poate permite.NTE 007/08/00 Conductorul unui cablu Conductor monofilar Conductor multifilar (conductor funie) Conductor flexibil Conductor profilat Conductor în formă de sector Parte a unui cablu a cărei funcţiune este de a conduce curentul Conductor constituit dintr-un singur fir3) Conductor constituit dintr-un număr de fire care. măsurată. toate sau o parte dintre ele au o formă elicoidală4) Conductor multifilar. al căror câmp magnetic se opune celui produs de curenţii care circulă în cabluri Sarcina maximă pe care o poate suporta cablul. la o anumită temperatură a mediului ambiant Distanţa minimă care delimitează zona de protecţie a capacităţii energetice. pozat paralel cu un cablu sau cu un fascicul de cabluri şi care el însuşi face parte Conductor compactizat Conductor ecran dintr-un circuit închis în care pot circula curenţi induşi. de asemenea. în regim de durată. măsurată în proiecţie orizontală sau verticală între limita exterioară a acesteia şi punctul cel mai apropiat al unei instalaţii sau construcţii. încât să poată fi utilizat într-un cablu flexibil Conductor a cărui secţiune transversală este diferită de un cerc Conductor a cărei secţiune transversală se apropie de forma unui sector de cerc Conductor multifilar la care interstiţiile dintre fire au fost reduse prin comprimare mecanică. fără a se depăşi temperatura maximă admisibilă de lucru. constituit din fire suficient de subţiri şi asamblate astfel.

NTE 007/08/00

din acest loc Ecran pe conductor Ecran pe învelişul izolant Ecran electric constituit din material metalic şi/sau nemetalic (semiconductor) care acoperă conductorul Ecran electric constituit din material nemetalic (semiconductor) şi/sau metalic care acoperă învelişul izolant Înveliş metalic dispus în junii cablului şi legat la pământ, în Ecranul de protecţie (a unui cablu) scopul menţinerii câmpului electric în interiorul lui şi/sau protejării cablului de influenţele electrice externe6) Construcţia Estacadă de cabluri deschisă destinată pozării supraterane a cablurilor. în cazul în care estacada se foloseşte şi pentru susţinerea de conducte tehnologice sau de utilităţi, ea se numeşte estacadă tehnologică sau estacadă comună. Reprezintă componenta branşamentului în care se realizează Firida (nişa) de branşament conexiunea între racordul elctric şi coloanele electrice şi unde se montează echipamentele electrice de protecţie la suprasarcină ale coloanelor electrice Grup de cabluri7) pozat în unul din următoarele moduri: Flux de cabluri în acelaşi şanţ, în cazul cablurilor montate în pământ; pe acelaşi stelaj, estacadă, pardoseală, radier sau perete, în cazul cablurilor montate în aer liber Reprezintă grupurile de cabluri pozate într-unul din moduri: trasee amplasate distinct, de exemplu: în tuneluri sau canale separate, fluxuri pozate în pământ la distanţe între ele de minimum 0,5m etc.; Fluxuri separate de cabluri fluxuri pe acelaşi traseu între care se realizează separări prin: pereţi, tuburi de protecţie etc. rezistente la foc pe o durată de minimum 1,5 ore; fluxuri dispuse de o parte şi de alta a spaţiilor de circulaţie cu o lăţime minimă de 1m, la construcţiile cu cabluri sau încăperi tehnologice; fluxuri amplasate în puţuri de cabluri sau pe estacade de cabluri, dacă distanţa dintre fluxuri este cel puţin 1m, respectiv 0,5m. Gospodărie de cabluri Este constituită din ansamblul reţelelor de cabluri, inclusiv elementele de montare, precum şi instalaţiile aferente de Pagina 11 din 207

NTE 007/08/00

iluminat, ventilaţie, semnalizare şi de stingere a incendiilor, care deserveşte un obiectiv industrial şi care se compune din: reţele interioare; reţele exterioare Construcţie subterană pentru amplasarea în comun a reţelelor Galerie edilitară tehnico-edilitare, reţelelor electrice8) Instalaţie electrică realitată între punctul de racordare la Instalaţie de racordare reţeaua electrică şi punctul de delimitare dintre operatorul de reţea şi utilizator Izolaţie a unui cablu Izolaţie a unui conductor Izolaţie din bandă înfăşurată Ansamblul de materiale izolante care fac parte dintr-un cablu, a căror funcţiune specifică este de a rezista la tensiune Izolaţie aplicată pe un conductor sau pe ecranul conductorului Izolaţie constituită din benzi aplicate în elice în straturi concentrice Izolaţie constituită din straturi de hârtie impregnată cu un Izolaţie de hârtie impregnată material izolant (mase migratoare, nemigratoare, cu sau fără presiune de ulei sau de gaz etc.). Izolaţie extrudată Izolaţie minerală Izolaţie care constă în general, dintr-un strat de material termoplastic sau reticulat şi obţinut prin extrudare Izolaţie constituită dintr-o pudră minerală comprimată Construcţie închisă, specială pentru cabluri, cu înălţimea liberă de 1,8m şi spaţii de circulaţie, întreţinere şi Încăpere închisă de cabluri supraveghere (subsolurile, podurile, puţurile şi tunelurile de cabluri); nu intră în această categorie canalele care sunt construcţii deschise de cabluri, acoperite cu dale Înveliş nemetalic care acoperă ansamblul conductoarelor (şi Înveliş comun materialul de umplutură, dacă există) unui cablu multiconductor şi peste care se aplică învelişul de protecţie Construcţie închisă destinată montării cablurilor de circuite secundare, Jgheab de cabluri realizată din materiale incombustibile, cu posibilităţi de acces la cabluri şi cu ieşirile de cabluri protejate mecanic, eventual şi etanşate (de exemplu împotriva pătrunderii prafului de cărbune) Manta Înveliş tubular continuu şi uniform din material metalic sau Pagina 12 din 207 energetice, telefonice, care permite circulaţia în lungul galeriei, în scopul montării şi exploatării

NTE 007/08/00

nemetalic, aplicat, de regulă, prin extrudare Manta externă Manşon de legătură Manşon mixt Manşon de derivaţie Manta nemetalică aplicată peste un înveliş constituind protecţia externă a cablului Acesoriu care asigură legătura între două cabluri pentru a forma un circuit continuu Accesoriu care asigură legătura între două cabluri care au tipuri diferite de izolaţie Accesoriu care asigură legarea unui cablu derivat la un cablu principal Manşon dotat cu un dispozitiv rezistent la presiune, care Manşon de stopare permite separarea fluidelor sau materialelor izolante a două cabluri Material(e) de umplutură Mănunchi distinct de cabluri Nivel închis de cabluri Materialul(ele) utilizat(e) pentru umplerea intervalelor dintre conductoare într-un cablu multiconductor Mănunchi de cabluri care se află la o distanţă de cel puţin 0,15m faţă de mănunchiurile (grupele) de cabluri învecinate. Încăpere închisă de cabluri (ex: pod, subsol etc.) amplasată, de regulă, sub o cameră de comandă, respectiv sub o staţie de conexiuni de tip interior10, 11) Nivel deschis de cabluri Spaţiu circulabil de sub clădiri, amplasat la sol, liber pe cel puţin două laturi, destinate pozării aeriene a cablurilor Placă sau paravan care serveşte la protejarea termică, Placă sau paravan de protecţie mecanica sau împotriva arcului electric al cablurilor. Atunci când plăcile nu se montează în pământ, ele trebuie să fie din materiale incombustibile Construcţie deschisă, acoperită cu plăci detaşabile, destinată protejării cablurilor situate deasupra planşeului, astfel Podest de cabluri (pod fals de cabluri) realizată încât să permită circulaţia deasupra construcţiei precum şi întreţinerea şi supravegherea cablurilor şi instalaţiilor din încăpere Puţ de cabluri Racord electric Rastel de cabluri Încăpere (construcţie) închisă destinată realizării fluxurilor verticale de cabluri Instalaţie de racordare la medie şi înaltă tensiune Element de susţinere a cablurilor pozate în acelaşi plan (orizontal, vertical sau oblic); un rastel de cabluri este Pagina 13 din 207

NTE 007/08/00

constituit dintr-un şir de console metalice sau din alt material incombustibil şi, după caz, echipat cu scăriţe sau pat continuu pentru pozarea cablurilor, realizate din materiale incombustibile Rezervor de presiune Rezervor destinat să preia variaţiile de volum ale uleiului care impregnează cablurile cu ulei fluid Ansamblu de cabluri destinat transportului, distribuţiei şi Reţea de cabluri utilizării energiei electrice la consumatorii industriali, similari şi publici Reţea electrică de transport Reţele electrice de distribuţie publică Reţele electrice de distribuţie ale consumatorilor industriali Reţele electrice interioare Reţele exterioare Reţeau electrică prin care se vehiculează energie electrică la tensiuni de 220 ÷ 400 kV Reţele electrice de distribuţie din localităţi, inclusiv cele de iluminat public Reţele electrice care conectează receptoarele electrice din incinta consumatorilor industriali la staţia de transformare sau la posturile de transformare proprii ale consumatorilor Reţele electrice amplasate în interiorul construcţiilor11) Reţele electrice amplasate în exteriorul construcţiilor12) Strat subţire de material utilizat ca barieră pentru evitarea Separator interacţiunilor nocive între două componente ale unui cablu, de exemplu-între conductor şi izolaţie sau între izolaţie şi manta Construcţie care serveşte la protecţia împotriva propagării Separare transversală rezistentă la foc focului, filmului, gazelor şi a apei, asigurând etanşarea trecerii cablurilor şi a conductoarelor electrice prin elementele de construcţie sau la segmentarea canalelor de cabluri Stelaj de cabluri Temperatură maximă a conductorului în regim Caracteristici termice permanent Temperatură maximă a conductorului la scurtcircuit Tensiune maximă de serviciu Ansamblu constituit din mai multe rastele de cabluri suprapuse sau alăturate Valoarea maximă a temperaturii în conductor rezultată prin însumarea temperaturii mediului ambiant şi a supratemperaturii datorată curentului de sarcină Temperatura cea mai ridicată a conductorului, ce se poate admite la sfârşitul unui scurtcircuit, având o durată de până la 5s inclusiv Valoarea efectivă maximă a tensiunii între faze care poate să Pagina 14 din 207

în care: Uo reprezintă tensiunea nominală (valoare efectivă) între un conductor şi învelişul metalic al cablului sau pământ. U = Uo • 3 . dacă este necesar. această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă Zonă de siguranţă aferentă capacităţii Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente energetice ale acesteia. extinsă în spaţiu. pentru care a fost proiectat cablul. Tensiune nominală U reprezintă tensiunea nominală (valoare efectivă) între două conductoare (faze) ale cablului. extinsă în spaţiu. destinată montării fluxurilor de cabluri şi prevăzută cu spaţii de circulaţie pentru pozare. într-un moment oarecare Tensiunea pentru care a fost proiectat cablul şi la care se referă caracteristicile de funcţionare şi de încercare ale cablurilor. în curent alternativ monofazat sau în curent continuu14) Dispozitiv instalat la extremitatea unui cablu. în curent alternativ trifazat 14) U = 2 • Uo. în care se instituie restricţii şi Pagina 15 din 207 . în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor. de regulă subterană. Tensiunea nominală se exprimă prin valorile Uo/U. pentru a asigura Terminal de cablu legătura electrică cu alte părţi ale unei reţele şi a menţine izolaţia până la punctul de conectare Terminal care asigură etanşeitatea la extremitatea unui cablu Terminal etanş Tub de protecţie Tunel (galerie) de cabluri în raport cu mediul ambiant şi menţine.NTE 007/08/00 apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei. întreţinere şi supraveghere Zonă de protecţie aferentă capacităţii Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente energetice ale acesteia. Um reprezintă tensiunea cea mai ridicată (valoare efectivă) între două conductoare oarecare. presiunea cablului Elementul care serveşte la protejarea mecanică a cablurilor Construcţie închisă pentru cabluri.

NTE 007/08/00 interdicţii.N.R. Termenul franţuzesc „âme en pavés” înseamnă un conductor compactizat de un tip particular cu o secţiune mare şi compus dintr-un număr redus de profile mari. cablu trifazat). Termenul de cablu multiconductor este utilizat în special pentru a desemna cablul care constituie fazele unui sistem polifazat (de exemplu. 2) 3) 4) 5) Pagina 16 din 207 .P. A. în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor bunurilor şi mediului din vecinătate. zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie Zonă de siguranţă comună Zona unde pot coexista mai multe obiective care nu impietează unul asupra celuilalt nici în ceea ce priveşte siguranţa în funcţionare şi nici privitor la exploatarea şi mentenanţa acestora LEA LEC LTc PE Un Um JT MT PT SEN SR CEI NTE A. Conductorul monofilar poate fi circular sau profilat.E. M.N.A. 1) Linie electrică aeriană Linie electrică în cablu (subterană) Linie de telecomunicaţii Prescripţie tehnică energetică Tensiune nominală Tensiune maximă de serviciu joasă tensiune medie tensiune post de transformare Sistem Electroenergetic Naţional Standard Român Comisia Electrotehnică Internaţională Normă Tehnică Energetică Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei Administraţia Naţională de Meteorologie Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului Termenul cablu monofilar este utilizat în special pentru a desemna cablul care constituie una din fazele unui sistem polifazat. conform SR CEI 60050-46 se înlocuieşte „fir” cu „sârmă” Conductorul multifilar poate fi circular sau profilat.M.M.

pot duce la pagube materiale însemnate sau pierderi de vieţi omeneşti. 13) 14) Egalitatea este determinată de caracteristicile constructive ale cablurilor. gospodăriile de cabluri pot fi: normale. puţuri sau galerii de cabluri) sau în încăperi tehnologice (hale. In galeriile edilitare pot fi pozate teoretic toate tipurile de reţele subterane utilizate într-o localitate: apă. Sunt numeroase exemplele de galerii în care sunt pozate oricare din tipurile de reţele enumerate mai sus.). iluminat. obiective ce au gospodării sau încăperi importante de cabluri). ventilare. canalizare. inclusiv cele electrice. în caz de avarie. construcţii şi instalaţii anexe de deservire: acces. 9) Dotarea corespunzătoare a galeriei este oportun ca reţelele de gaze şi reţelele de canalizare de ape uzate să se pozeze independent sau galeria să fie compartimentată. atunci când s-a făcut referire şi la spaţii exterioare clădirilor din incintă. în aceeaşi galerie se pot poza reţele de acelaşi tip cu funcţiuni diferite (artere sau conducte de serviciu pentru apă). în pământ. armăturile şi conductoarele concentrice legate la pământ pot servi de ca ecran de protecţie Se consideră flux mare de cabluri atunci când conţine peste 20 de cabluri. tuneluri. Problemele tehnice care se pun se referă la: 7) 8) - - dotarea de care dispune galeria edilitară din punct de vedere al depistării pierderilor. săli de cazane etc. asigurării temperaturilor. în canale etc. 10) 11) Reţele interioare . reţelele pozate în galerie (mobilare). În cuprinsul normativului. epuizment. subsoluri. importante sunt cele care. Galeria edilitară este compusă din: corpul galeriei. se consideră „încăperi sau subsoluri tehnologice” şi nu se încadrează în categoria de „construcţii speciale pentru cabluri”. energie termică. fin şanţuri sau tuburi de protecţie. în documentaţia de proiectare se vor nominaliza gospodăriile sau încăperile importante de cabluri la care se adopţi măsurile suplimentare de protecţie împotriva incendiilor potrivit prevederilor de la Art. 77 ÷ 82 (anexa 9. 12) Reţele exterioare . siguranţa pe care o prezintă reţetele pozate în galerie. ventilării şi posibilităţii de izolare termică a unor tronsoane. din punct de vedere al importanţei şi al măsurilor de protecţie împotriva incendiilor. pe pereţii clădirilor.realizate în exteriorul construcţiilor şi anume. pe estacade. săli de maşini.NTE 007/08/00 6) Învelişurile metalice. reţele electrice şi de telecomunicaţii. Încăperile în care fluxurile de cabluri nu sunt separate pe toate părţile prin elemente de construcţie de instalaţiile tehnologice.realizate în interiorul construcţiilor amenajate special pentru cabluri (poduri. Pagina 17 din 207 . gaze. canale. încăperile tehnologice au fost incluse uneori sub denumirea de „spaţiu de producţie sau tehnologic”.

NTE 007/08/00 Pagina 18 din 207 .

T. 119/2003 O. nr.M.S. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ Legea nr. viaducte şi tuneluri rutiere Norme generale de protecţia muncii Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice Aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea.G.R.A. 61/1999 O. nr.M.M. 494/ 2002 O. 863/2002 O.S. 860/2002 Ordin M.G.NTE 007/08/00 IV.M.13/2007 Legea 18/1998 Legea 213/1998 Legea 137/2002 Legea 107/2004 Legea 26/1996 Legea 528/2002 Legea 333/2003 Legea 307/ 2006 Ordonanţa 43/ 1998 H.M.M. 508/2002 M. instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor. 933/2002 Ordinul M. Legea energiei electrice Legea fondului funciar Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia Legea protecţiei mediului Legea Apelor Codul Silvic Aprobarea O.S. 571/ 1997 O.R. nr. pe poduri. Aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu Aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Stabilirea servituţilor aeronautice civile şi a zonelor cu servituţi aeronautice civile (RACR-SACZ) Regulamentul de navigaţie pe sectorul românesc al Dunării Norme tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor.S.M. 275/ 2002 Ordinul M. pasaje.P.A.E.M.N. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile Legea privind paza obiectivelor.P. executarea şi exploatarea Pagina 19 din 207 .E. nr.T.M.C. valorilor şi protecţia persoanelor Legea privind apărarea împotriva incendiilor Ordonanţa privind regimul juridic al drumurilor Stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice.918/2002 Decizia A.T.F. nr. bunurilor.S.

T. Traseele de cabluri trebuie alese în aşa fel încât să se realizeze legăturile cele mai scurte. cu modificări Normativ privind alegerea izolaţiei. puterea cerută de consumatori se determină pe bază de calcul. Prevederi generale Art. ţinând seama de perspectiva de dezvoltare a consumului pentru următorii 3 . coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor Normativ de încercări si măsurători pentru sistemele de protecţii. comandacontrol si automatizări din partea electrica a centralelor si staţiilor Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000V Normativ privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei in funcţionare a instalaţiilor energetice Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit in reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV V. 58/ 2004 Ordinul M. să se evite pe cât posibil zonele cu pericol de incendiu sau zonele în care integritatea cablului este periclitată prin deteriorări mecanice. 101/2000 Ordinul ANRE nr. şi pentru intervenţii în caz de incendiu. Art. mentenanţă.10.8. 20/2004. REGULI PRIVIND REALIZAREA REŢELELOR DE CABLURI V.10 ani. pozare în apă. Art. supraîncălzire sau prin arc electric provocat de alte cabluri. executarea verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie NP 099-04 Regulament privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Transport Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice. Pentru dimensionarea raţională a instalaţiilor de racordare şi de distribuţie a energiei electrice prin cabluri.1. 176/ 2005 Ordinul ANRE nr. 4/ 2007 NTE 001/03/00 NTE 002/03/00 NTE 003/04/00 NTE 005/06 /00 NTE 006/06/00 sistemelor de alimentare a cu gaze naturale I 6 Aprobarea Normativului pentru proiectarea. Soluţiile de racordare a consumatorilor se determină în conformitate cu prevederile Regulamentulut privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public. în concordanţă cu organizarea întregii gospodării sau reţele de cabluri şi cu extinderile previzibile.T. vibraţii.C. aprobat prin Ordinul 45/2006 al ANRE. se va asigura accesul la cabluri pentru lucrări de montaj. Totodată. completat cu Ordinul 35/2004 Ordinul ANRE nr.9.NTE 007/08/00 nr. 45/2006 Decizia ANRE nr. prin agenţi corosivi. nr. ale Normativului pentru proiectarea şi executarea Pagina 20 din 207 .

conform soluţiilor de instalare prevăzute la Art. Pagina 21 din 207 . încă de la deschiderea şantierelor. cu justificare tehnico-economică. d) reţele amplasate în zone cu pericol de explozie. aeroporturi) sau de telecomunicaţii (antenele staţiilor de radio. şi 1500 V c. Instalaţiile de racordare a consumatorilor industriali şi similari se realizeză. Instalaţiile electrice pentru organizarea şantierelor vor putea fi alimentate din reţelele definitive de cabluri. televiziune etc. cu LEA.NTE 007/08/00 instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.12. f) reţele cu lungimea traseului mai mică de 50m. Art. pe baza unor calcule de optimizare. prin pozarea totală sau parţială a cablurilor direct în pământ. V.14.2. e) reţele amplasate în zona cu atmosferă corosivă sau cu depuneri periculoase pentru materialele folosite la LEA. Pentru reducerea consumului de cabluri la tensiunea de distribuţie şi utilizare.13. g) reţele pentru racordarea unor receptori ai instalaţiilor de stingere a incendiilor în cazurile prevăzute de normativele în vigoare. . de regulă. Art. se promovează soluţii de racordare cu pătrunderea tensiunii înalte şi cu amplasarea staţiilor. desfăşurarea normală a activităţilor sau ar prezenta pericol pentru personal.I 7. în condiţiile prevăzute de Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c. în unităţile energetice – PE 102 şi ale Normativului pentru proiectarea instalaţiilor electrice de servicii proprii de curent alternativ ale centralelor termoelectrice şi de termoficare – PE 113. în situaţiile: a) reţele de racordare pentru transportul unor puteri care depăşesc capacitatea de transport a unei linii aeriene sau a căror realizare conduce la creşterea suprafeţelor de teren necesare obiectivului proiectat.11.a.a. Instalaţii de racordare a consumatorilor industriali şi similari Art. b) reţele amplasate în zone aglomerate. 59. de regulă. În cazurile de mai sus. Instalaţiile definitive pentru racordarea viitorilor consumatori vor fi folosite cât mai mult de către constructor. Art. Se admite realizarea acestor instalaţii de racordare cu LEC. posturilor de transformare şi a tablourilor de distribuţie cât mai aproape de centrul de consum.).c. reţeaua de distribuţie se va realiza. c) reţele amplasate în zone de influenţă ale unor instalaţii de transporturi (căi ferate electrificate. în care traseul aerian ar împiedica circulaţia. Determinarea secţiunii cablurilor de toate categoriile se face pe baza cunoaşterii cât mai precise a puterii absorbite de consumatori şi a determinării cât mai exacte a coeficienţilor de cerere şi de simultaneitate.

subtraversări de căi de circulaţie etc.18. În cazurile în care rezultă ca necesară aplicarea soluţiei de realizare a reţelei electrice de distribuţie în cabluri subterane. Pe porţiuni scurte. se pot avea în vedere şi următoarele soluţii: a) pozarea în canale de cabluri prefabricate fără rastele (în cazul fluxurilor mari de cabluri de circuite secundare). c) pozarea combinată. soluţiile adoptate pentru celelalte utilităţi etc. 59. În incintele obiectivelor. 57 şi 67. direct în pământ (a se vedea Art. reţelele de distribuţie se realizează pe baza principiilor arătate la Art. conform soluţiilor de instalare prevăzute la Art.). 62) sau în galerii edilitare Pagina 22 din 207 .). sau subteran . când există pericole de deteriorări mecanice (de exemplu. Art. Reţele de distribuţie în incinta obiectivelor Art.16. de regulă.17. construcţiile de susţinere necesare). Reţele de distribuţie publică Art. V. Art. În cazurile în care rezultă ca necesară realizarea reţelelor de distribuţie în cablu. izolate sau torsadate. Art. în canale prefabricate fără rastelepentru cablurile de circuite secundare etc.4. suprafeţele de teren disponibile. acestea se pozează direct în pământ (conform soluţiilor prevăzute la Art. 14. niveluri deschise de cabluri sau alte soluţii de pozare aeriană (suspendare pe cabluri de tracţiune etc. precum şi de lungimea traseelor şi secţiunilor necesare în funcţie de modul de pozare. 15) sau aerian. La compararea soluţiilor în vederea stabilirii variantei optime. în pământ – pentru cablurile de energie. acestea se instalează. densitatea de consum.3. 62. de preferinţă. se pot avea în vedere soluţii cu estacade speciale pentru cabluri (de construcţie uşoară şi. b) pozarea în canale de cabluri cu rastele (în cazul fluxurilor mari de cabluri de energie şi de circuite secundare). din elemente prefabricate). 58). cablurile se pozează în tuburi sau blocuri de protecţie.NTE 007/08/00 V. Soluţiile de realizare a reţelelor de distribuţie publică în localităţi (aerian . Art. 60). În cazuri justificate tehnico-economic se admite construirea de canale şi galerii pentru cabluri. în tuburi şi blocuri de cabluri (în cazurile şi în condiţiile prevăzute la Art. 61. folosind drept suporturi de susţinere clădiri sau elemente de construcţii aferente instalaţiilor tehnologice şi care urmează a fi verificate pentru noile condiţii (a se vedea Art. În cazul în care instalarea cablurilor pe elementele de construcţii cu altă destinaţie nu este posibilă sau conduce la lungirea traseelor.19.cu conductoare neizolate. se ţine seama de posibilităţile de realizare a soluţiilor (natura solului.în cablu) se stabilesc în funcţie de soluţia urbanistică a localităţii. În spaţiile electrice de exterior cablurile se vor poza direct în pământ.15. inclusiv în incintele centralelor electrice. soluţia urmând a se realiza cu respectarea prevederilor Art.

fluxuri cu un număr mare de cabluri.21. realizându-se aceste grupuri de cabluri în fluxuri paralele. Prevederile prezentului normativ se aplică şi la proiectarea branşamentelor electrice subterane de joasă tensiune destinate alimentării cu energie electrică a consumatorilor care solicită puteri electrice mici (până la 50 kW) pentru instalaţiile de utilizare. Reguli privitoare la realizarea branşamentelor electrice Art.20. separate prin plăci de protecţie sau distanţate între ele. Părţile principale ale branşamentului electric subteran sunt: branşamentul propriu-zis (cablul).) se examinează cel puţin următoarele soluţii: a) pozarea cablurilor în podeţe de cabluri b) pozarea cablurilor în canale vizitabile. 57. Pentru realizarea reţelelor de cabluri aferente instalaţiilor electrice amplasate în spaţii de producţie electrică (de exemplu: staţii electrice interioare. La instalaţii electrice interioare şi la camere de comandă cu un volum mare de instalaţii şi. firida (nişa) de branşament. respectiv.4.22. conform soluţiilor indicate la Art.4. atunci când în zona respectivă se adoptă astfel de soluţii (conform normativelor privind galeriile edilitare comune). camere de comandă etc. soluţia va fi justificată tehnico-economic. V.2. Se vor evita. sau în cazul unor extinderi în instalaţii existente care obligă la folosirea canalelor sau galeriilor de cabluri. 57). V.5. coloana electrică. Reţele de cabluri în spaţii de producţie Art. V. de regulă. Se evită realizarea unor construcţii speciale pentru cabluri electrice deasupra încăperilor aferente instalaţiilor electrice. cu ajutorul unui manşon de derivaţie. Reţele interioare V. Branşamentele subterane se pot racorda direct din cablul principal de alimentare.1. În cazuri deosebite. în care specificul echipamentului sau liniei tehnologice impune pozarea fluxurilor mari de cabluri în canale sau tuneluri.. dintr-o firidă (cazul blocurilor de locuinţe sau al imobilelor cu mai multe Pagina 23 din 207 . Reţele de cabluri în spaţii de producţie electrică Art. în cazurile în care ta urma analizei rezultă că nu pot fi evitate subsoluri sau poduri de cabluri. aerian. platformelor şi construcţiile aferente utilajelor tehnologice etc. de cabluri de conexiuni. folosind pentru susţineri elemente de construcţie ale halelor. Reţelele de cabluri în spaţiile (încăperile) tehnologice se realizează. acestea vor fi limitate ca volum construit la strictul necesar asigurării condiţiilor prevăzute de prezentul normativ (a se vedea Art.NTE 007/08/00 comune cu alte utilităţi.4. pe cât posibil.

întărirea izolaţiei termice la conductele de termoficare în zona intersecţiei piua câte 1m de o parte şi de alta a acesteia. sau dintr-o reţea aeriană pentru alimentarea unor consumatori la care nu se pot realiza branşamente aeriene. e) la intrarea în clădiri se poate reduce adâncimea de pozare. totodată se are în vedere asigurarea accesului la cabluri pentru lucrări ulterioare de reparaţii şi eventualele înlocuiri de cabluri. Distanţa de protecţie se poate reduce la 25 mm cu următoarele condiţii: . unde reţeaua aeriană şi respectiv branşamentele aeriene nu sunt indicate. se va avea în vedere păstrarea unei distanţe de protecţie pe verticală. tuburile trebuie să aibă un diametru interior egal 1. se vor respecta distanţele minime indicate în reglementările în vigoare. Utilizarea branşamentelor subterane se impune în special în zone urbane clădite şi sistematizate. i) la intersecţia unui cablu de branşament cu reţelele de cabluri. h) subtraversarea străzilor din localităţi se va efectua prin montarea cablului de branşament într-un tub de protecţie din PVC.5 x diametrul exterior al cablului. h = 500 mm faţă de conducte cu fluide combustibile şi conducte de termoficare. c) la pozarea cablurilor pentru branşamente alături de alte cabluri electrice trebuie să fie respectate distanţele prescrise de reglementările în vigoare. în concordanţă cu reţeaua existentă de cabluri. pomi. j) intersecţia cablurilor de branşament cu reţeaua de conducte subterane se realizează prin respectarea următoarelor distanţe pe verticală: h = 250 mm faţă de conducte de apă şi canalizare. pe porţiuni scurte (sub 5m). f) la subtraversarea drumurilor şi la intrarea în clădiri. de regulă. . a cărei lungime va depăşi cu 1m limita bordurii. în cazul conductelor cu fluide combustibile. Principalele condiţii tehnice care trebuie avute în vedere la proiectarea branşamentelor electrice subterane sunt următoarele: a) traseul cablurilor se alege. şine de tramvai. g) la pozarea cablurilor în apropiere de clădiri.NTE 007/08/00 apartamente). cablurile vor fi protejate în tuburi de PVC. La intersecţ ia cu conducte pozate la adâncimi mai mari de 1 m. d) la pozarea cablurilor în paralel cu conducte subterane electrice trebuie să fie respectate distanţele minime în plan orizontal. cablul de branş ament va supratraversa conductele. astfel încât să se realizeze legătura cea mai scurtă. Pagina 24 din 207 . cablul de branşament va supratraversa cablul cât tensiune mai mare. cu condiţia menţinerii adâncimilor de pozare. b) razele de curbură ale cablurilor trebuie să aibă valorile minime exprimate prin diametrul exterior al cablului. De regulă.protejarea cablului în zona intersecţiei şi câte 500mm de o parte şi de alta a acesteia.

Um a reţelei (valoarea efectivă maximă a tensiunii între faze care poate să apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei. i) căderea de tensiune admisă la receptoare. elaborat pe baza SR CEI 60183 +A1:1999. Pentru alimentarea receptoarelor se au în vedere următoarele date: a) natura curentului (curent continuu. în pământ. tubul de protec ţ ie poate fi din PVC sau metalic. în orice moment şi în orice punct al reţelei. în tuburi etc.1 Condiţii generale Art. într-un moment oarecare).). curent alternativ . Um reprezintă valoarea eficace cea mai ridicată a tensiunii (între faze. VI.24. d) tensiunea maximă de serviciu. Anexa 12 conţine un ghid pentru alegerea cablurilor de înaltă tensiune. c) tensiunea nominală Uo între fiecare conductor şi pământ. Art. b) caracteristicile termice ale mediului (temperatura mediului ambiant. f) supratensiuni.monofazat. suprasarcină). regim ciclic. Pentru instalarea cablurilor se au în vedere următoarele elemente: a) modul de pozare (în aer liber . rezistenţa termică specifică a solului etc.NTE 007/08/00 k) la pozarea cablurilor de branş ament pe stâlpii reţ elelor electrice aeriene. Pagina 25 din 207 . ALEGEREA ŞI VERIFICAREA CABLURILOR VI. h) factorul de putere. în şanţuri. Alegerea şi verificarea cablurilor electrice se face pe baza unor analize tehnicoeconomice. j) verificarea la scurtcircuit. g) puterea transportată şi regimul de sarcină (regim permanent.). Art. b) tensiunea nominală U a reţelei (valoarea efectivă a tensiunii între faze. bifazat sau trifazat).expus sau nu radiaţiei directe solare. l) categoria consumatorilor. în canale.23. ea exclude variaţiile tranzitorii de tensiune (cum sunt cele provocate prin manevre în reţea) şi variaţiile temporare de tensiune datorită condiţiilor de funcţionare anormale a reţelei (cum sunt cele provocate de defect sau la conectarea bruscă de sarcini importante). temperatura solului la adâncimea de pozare. e) modul de tratare a neutrului reţelei. k) secţiunea economică. se va prevedea introducerea cablurilor în tub de protecţie pe o porţiune de 2m deasupra solului pentru protecţia împotriva deteriorărilor mecanice. ţinând seama de datele de mai jos. în cazul curentului alternativ trifazat) care apare în condiţiile normale de exploatare. în curent alternativ trifazat).25.

fiind cunoscut faptul că funcţionarea cu o punere la pământ reduce durata de viaţă a cablului.). cu câmp radial sau nu etc. amplasarea în spaţiu faţă de sursele respective etc. în caz de defect la pământ. contactul cu produse chimice. conform Tabelului 1.). În cazul cablurilor de energie. valorile indicate în tabel sunt valabile pentru reţele care. Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile tensiunilor nominale ale cablurilor (Uo şi U) şi de valorile rigidităţii dielectrice. subtraversări de căi de circulaţie.2. Se admite justificat deconectarea manuală şi funcţionarea cu o fază la pământ un timp scurt.NTE 007/08/00 c) apropieri de alte cabluri sau surse de căldură (numărul de cabluri. risc de poluare atmosferică etc.1. e) pericole de incendiu sau explozie. protecţii mecanice. VI. derivaţie sau de stopare (loc de instalare. Art. cupru) d) natura materialului izolant (PVC. Datele caracteristice privind cablurile şi accesoriile sunt: a) tipul cablului (armat sau nearmat. Tabelul 1. de interior. Uo / U (kV) Pagina 26 din 207 . Tensiuni nominale ale cablurilor.) i) condiţii de legare la pământ (asigurarea continuităţii. strict necesar identificării circuitului defect. coroziunea electrolitică).27.2 Condiţii electrice VI. XLPE etc.) e) comportarea la foc f) tipul terminalelor (de exterior. sunt deconectate automat. natura materialului de umplere.) g) lungimea totală a cablului h) manşoane de legătură.) b) numărul de conductoare c) natura materialului conductor (aluminiu. eforturi mecanice). puterea transportată. PE. pozarea sub apă. Tensiunea reţelei (între faze) Tensiunea nominală a nominală (kV) cea mai ridicată (kV) cablului. (1) Tensiunile nominale ale cablurilor se aleg în funcţie de tensiunea nominală şi tensiunea cea mai ridicată a reţelei. modul de legare la pământ a ecranelor etc. d) agresivitatea mediului (natura solului. Nivelul de izolaţie Art.26. chimice etc. legarea la pământ a armăturilor. ecranat sau neecranat. f) alte condiţii (trasee verticale sau cu denivelări importante.

în funcţie de tensiunea cea mai ridicată a reţelei. (2) Rigiditatea dielectrică a cablurilor caracterizează nivelul de izolaţie la supratensiuni şi are valorile indicate în standardele şi normele interne de produs. conform STAS 832. absorbind curenţi de durată mai mari de 10A etc.NTE 001/03/00. (1) Cablurile de energie se prevăd cu conductoare de aluminiu sau cupru. verificarea nivelului de ţinere a izolaţiei se face conform SR EN 60071 (standard pe părţi) şi Normativului pentru alegerea izolaţiei. 1 min.2.6/1 3. cum ar fi circuitele vitale de curent alternativ din centralele electrice sau receptoarele de curent continuu cu funcţie de protecţie tehnologică. 50Hz. Pagina 27 din 207 . coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor .2 12 24 36 123 245 420 ≤ 0.NTE 007/08/00 ≤ 1 6 10 20 30 110 220 400 ≤ 1. Rigiditatea dielectrică a cablurilorde circuite secundare supuse influenţei instalaţiilor de energie. VI. în mod special se prevăd conductoare din cupru în următoarele situaţii: a) la circuitele care alimentează receptoarele de importanţă deosebită (de exemplu: instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor.28. atunci când secţiunea conductoarelor (din aluminiu) ar rezulta mai mică de 10mm2. Pentru cablurile de energie cu tensiuni nominale mai mari de 1 kV. în cazurile indicate în prescripţiile de proiectare specifice acestor medii. se verifică la supratensiunile induse prin cuplaj de la aceste instalaţii.).6/6 6/10 12/20 18/30 64/110 127/220 231/400 NOTĂ: Pentru cabluri de circuite secundare funcţionând la tensiuni nominale sub 60V (cu excepţia celor ale secundarelor transformatoarelor de măsura) şi care nu sunt supuse influenţelor instalaţiilor de energie. b) la circuitele care alimentează receptoarele în medii cu pericol de explozie. consumatorii de siguranţă. pot fi folosite cabluri cu tensiuni nominale mai mici decât cele din tabelul 1 (coloana 1) în condiţiile în care tensiunea minimă de încercare este 500V.2. Alegerea materialului conductoarelor Art.2 7.

29. clapete etc. şir de cleme cu arc etc. Secţiunea tehnică (st) a conductoarelor cablurilor se verifică la căderea de tensiune de la punctul de racord şi până la ultimul receptor. Alegerea şi verificarea secţiunii conductoarelor Art. (2) Cablurile circuitelor secundare se prevăd. cu conductoare din cupru.) prevăzute numai cu comandă locală şi care nu fac parte din sistemul de automatizare a instalaţiei respective sau din instalaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor. Pagina 28 din 207 următoarele excepţii. regimul de sarcină. NOTĂ. potrivit prevederilor instrucţiunilor PE 103. cu a) la circuitele de alimentare cu curent operativ a tablourilor de circuite scundare. Se menţionează că Anexa 1 a fost elaborată pe baza standardului german DIN 57298 Teil 2/VDE 0298 Teil 2/11. Alegerea secţiunii tehnice (st) în funcţie de curentul maxim de durată se face în conformitate cu indicaţiile fabricantului de cabluri. păstrarea în timp a presiunii de contact (şaibe elastice. Contactele legăturilor demontabile ale cablurilor cu conductoare din aluminiu la echipamente electrice (maşini.3.NTE 007/08/00 c) la încăperi sau spaţii exterioare cu mediu corosiv.). când se prevăd cu conductoare din aluminiu: . cu ajutorul pieselor elastice care asigură. aparate. 2.79. ventile. modul de pozare. Secţiunea tehnică (st) a conductoarelor cablurilor se verifică la solicitări termice datorate curenţilor de scurtcircuit. se prevăd cu conductoare din cupru sau cu fibră optică. secţiunea economică. La cablurile cu tensiuni nominale Uo/U până la 18/30kV. (3) Cablurile de circuite secundare utilizate pentru teleprotecţie. solicitarea termică la scurtcircuit. se pot utiliza indicaţiile din Anexa 1. 1. în funcţie de materialul conductorului şi al izolaţiei. în cazurile menţionate în standardele specifice acestor instalaţii. Secţiunea conductoarelor active ale unui cablu se determină ca cea mai mare secţiune (tehnică sau economică) rezultată în urma efectuării calculelor de dimensionare şi verificare a următoarelor criterii: curentul maxim de durată. condiţiile de răcire etc.2. b) la circuitele unor receptoare electrice (de exemplu: vane. de regulă. şir de cleme) se realizează prin presare. 3. d) în instalaţiile de protecţie prin legare la pământ sau la nul. în situaţiile în care nu se dispune de prescripţiile furnizorului de cabluri. atunci când secţiunea conductoarelor (din aluminiu) rezultă egală sau mai mare de 10mm2. Relaţiile de calcul pentru determinarea căderilor de tensiune sunt indicate în Anexa 2. în cazurile în care stabilitatea chimică a aluminiului nu este corespunzătoare şi numai dacă instalaţiile nu pot fi realizate în execuţie etanşă la agenţii corosivi respectivi. teleconducere. căderea de tensiune. VI.

se fac următoarele recomandări de alegere a izolaţiei: izolaţie din PVC.30. Determinarea secţiunii economice a conductoarelor se face potrivit instrucţiunilor Metodologiei pentru determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de 1 – 110 kV . Căderile de tensiune admise la bornele motoarelor de joasă şi medic tensiune din centralele electrice sunt indicate în normativele PE 113 şi PE 137. corespunzător unor cheltuieli totale minime (constituite din cheltuieli de investiţii şi cheltuieli de exploatare datorate. Alegerea altor tipuri de izolaţii pentru cablurile de joasă tensiune. VI. NOTĂ. temperatură. Secţiunea economică (sec) este secţiunea conductoarelor pentru care se realizează un regim optim economic. etc.). pentru cazurile cele mai uzuale. pericol de incendiu etc.). într-o perioadă de funcţionare dată. valoarea tensiunii în 95 % din săptămână nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10 % din tensiunea contractată de consumator. izolaţie din polietilenă (PE). PE. verificarea se va face în regim normal. comportarea la foc. regimurile termice. precum şi alegerea izolaţiei cablurilor de înaltă tensiune (110 ÷ 400 kV). costurile de investiţii etc.3. Având în vedere experienţa acumulată până în prezent. Dacă nu se dispune de date precise. Pagina 29 din 207 . Alegerea tipului de izolaţie Art. indicate de fabricant. determinată de condiţii speciale (solicitări mecanice.2.economice. tehnologiile de montaj. Alegerea tipului de izolaţie a cablurilor comportă studierea şi compararea unui număr mare de date şi parametri cum ar fi: performanţele dielectrice.NTE 007/08/00 Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare nu trebuie să depăşească valorile maxime admise de receptoare în punctele de delimitare. La dimensionarea circuitelor pentru instalaţiile electrice de energie se admit căderi de tensiune superioare celor indicate mai sus în timpul pornirii motoarelor. trebuie să facă obiectul unor analize speciale tehnico . în cazul receptoarelor de circuite secundare. în calcule se poate considera o cădere de tensiune de 12%. comportarea în timp. posibilităţile de realizare de trasee cu denivelări. în cazul cablurilor cu tensiunea cuprinsă în domeniul (10 ÷ 30 kV). Pentru cablurile de circuite secundare se recomandă alegerea unei izolaţii sintetice (PVC. în cazul cablurilor de 1 ÷ 10 kV. dar nu mai mari decât valorile maxime admise de motoarele respective.NTE 401/03/00. valoarea căderilor de tensiune nu va fi mai mare decât cea admisă de receptoarele respective. în regim de avarie (pentru receptoarele alimentate de la baterii de acumulatoare) şi în regim de pornire a motoarelor. 4. de preferinţă polietilenă reticulată (XLPE). pierderilor de energie) pentru linia respectivă. în principal.

la circuitele funcţionând la tensiuni de serviciu până la 60V (cu excepţia alineatului precedent) la care se admit conductoare cu diametrul minim de 0. Cablurile cu ecran comun peste izolaţia conductoarelor (cu câmp neradial) se pot utiliza până la tensiunea de 6 kV inclusiv.3. cădere de tensiune). cu conductoare din cupru. b) la cablurile de circuite secundare. la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent.NTE 007/08/00 VI. în cazul utilizării cablurilor cu conductoare multifilare (liţate).3 Condiţii mecanice VI. Învelişurile de etanşeizare pot servi drept conductor de nul în reţele de joasă tensiune pentru cazul în care sunt garantate de fabricant pentru acest mod de utilizare şi dacă se asigură secţiunea echivalentă necesară. cablurile de energie de medie şi înaltă tensiune se prevăd.32. secţiuni minime de 1. la circuitele de circuite secundare din obiectivele cu gospodării de cabluri importante (menţionate în Anexa 9) realizate cu cabluri având conductoare monofilare.chimice (exemplu: agenţi corosivi) impun secţiuni mai mari. verificate la condiţiile prevăzute la Art. cu următoarele excepţii: la circuitele unde condiţiile electrice (de exemplu: încărcare. mecanice (exemplu: vibraţii) sau fizico . Cablurile electrice se prevăd cu ecrane metalice sau învelişuri metalice cu rol de ecran (de exemplu: învelişuri din plumb sau aluminiu prevăzute pentru etanşeizare).5mm la cablurile de teleconducere. potrivit standardelor în vigoare. 7. diametrul minim al conductorului va fi Pagina 30 din 207 . Criterii de alegere şi verificare a învelişurilor mecanice ale cablurilor Art. a metodologiei de calcul) indicate de firma furnizoare a cablului.5mm2. unde secţiunea minimă este de 1. Astfel. VI. secţiunea minimă este de 1 mm2. La cablurile de energie. Secţiunile. cu învelişuri metalice care au rol de ecran. sunt: a) la cablurile de energie. de regulă. respective diametrele minime admise din punct de vedere mecanic ale conductoarelor cablurilor pozate în condiţii normale de exploatare. pentru conductorul de nul. pe baza valorilor admisibile (şi eventual.5 mm2. secţiuni minime de 1 mm2. cu conductoare din cupru.3. ecranele metalice sau învelişurile metalice care au rol de ecran se vor verifica la efectele termice datorate curenţilor de scurtcircuit monofazat.5 mm2 în cazul conductoarelor din cupru şi de 4 mm2 în cazul conductoarelor din aluminiu. 27 ÷ 31 (Condiţii electrice).1.31.2. pentru cazul în care rezultă necesară asigurarea funcţiilor indicate la Art. Secţiuni minime ale conductoarelor Art. unde secţiunea minimă este de 1.

Cablurile nearmate cu înveliş exterior din PVC. de felul celor arătate la literele a ÷ g de mai sus. armături metalice sau protecţii mecanice exterioare (tuburi. care să depăşească rezistenţa cablului. cărămizi etc. atunci când rezultă ca necesară. Situaţiile în care pentru asigurarea unei protecţii mecanice suplimentare este necesară prevederea de cabluri armate sau protecţii mecanice exterioare apar în următoarele cazuri de pozare: a) pozare aeriană (deschisă). Eforturi mecanice în caz de scurtcircuit Art. în cazurile indicate în prescripţiile de proiectare specifice acestor medii.3. d) pozare în locuri supuse trepidaţiilor puternice. precum şi cele de medie tensiune prevăzute cu ecran metalic legat la pământ peste fiecare conductor izolat (cabluri cu câmp radial). f) în medii cu pericol de explozie. 7).33.). Cerinţele privind eforturile mecanice în caz de scurtcircuit sunt următoarele: Pagina 31 din 207 .34. Cablurile se pozează pe trasee ferite de solicitări mecanice. NOTĂ. e) pozarea cablurilor de teleconducere supuse influenţelor instalaţiilor de energie. În locurile expuse trepidaţiilor (de exemplu: poduri rutiere sau de căi ferate) nu se prevăd cabluri cu înveliş de plumb decât dacă sunt garantate de furnizor pentru acest mod de pozare (cazul armăturilor cu adaosuri care împiedică recristalizarea plumbului la trepidaţii). Rezistenţa mecanică a cablurilor Art. fără protecţie mecanică complementară (tuburi. şi anume cele de circuite secundare şi de joasă tensiune.3. Protecţia mecanică suplimentară a cablurilor monopolare nearmate utilizate în curent alternativ. cărămizi etc. VI. din materiale nemagnetice. dacă sunt garantate de furnizorul cablului pentru acest mod de pozare şi nu sunt susceptibile de a fi supuse la eforturi mecanice deosebite. g) în zone unde traseul de cabluri nu este marcat (de exemplu: în zone aglomerate. b) pozare în terenuri supuse alunecărilor sau lăsărilor. în instalaţii edilitare şi în trasee izolate). VI.).8 mm în cazul cablurilor pozate în pământ sau în canalizări exterioare. pot fi pozate direct în pământ. aceste cabluri vor fi ecranate. Rezistenţa mecanică a cablurilor se asigură de învelişurile situate peste izolaţia conductoarelor cablurilor (a se vedea Art.2. de regulă. Utilizarea cablurilor armate trebuie justificată prin proiect.NTE 007/08/00 de 0.3. astfel încât să nu necesite. când există pericole de deteriorări mecanice. se va realiza prin dispozitive de protecţie mecanică exterioară cablului. c) pozare sub apă.5 mm în cazul cablurilor pozate numai în interiorul clădirilor şi de 0. de regulă.

Distanţele între punctele de fixare ale cablurilor se determină în funcţie de valoarea eforturilor electrodinamice între cabluri şi natura izolaţiei. dar care pozate în mănunchi nu îndeplinesc condiţia cerută de SR EN 50266 (standard pe părţi).1. VI. pe porţiunea de pozare liberă. justificate. 4 Condiţii speciale VI. SR EN 50266 (standard pe părţi) şi CEI 60331 (standard pe părţi). cu condiţia realizării de separări transversale. În cazul pozării în soluri care conţin substanţe agresive. se vor lua măsuri corespunzătoare de fixare. Pozarea în soluri agresive Art. cu condiţia tratării corespunzătoare a învelişului exterior (de exemplu: acoperirea cu vopsea care măreşte rezistenţa la foc. cabluri cu întârziere la propagarea flăcării. 66). 3. pot fi folosite în interiorul încăperilor de cabluri.NTE 007/08/00 a) în cazul cablurilor cu mai multe conductoare. În interiorul construcţiilor se utilizează. VI. de regulă. conform indicaţiilor din Anexa 3. 2. acoperirea cu nisip sau cu alte materiale adecvate a cablurilor în canale). În cazul pozării în pământ sau în apă. 4. Condiţiile privind comportarea la foc a cablurilor electrice utilizate la realizarea obiectivelor se recomandă să fie cele prevăzute în SR EN 60332 (standard pe părţi).I 14. a nivelurilor închise (numai în tuneluri. b) în cazul cablurilor monopolare pozate în aer. 1. Cablurile cu întârziere la propagarea flăcării. a nivelurilor deschise de cabluri. pentru limitarea propagării focului pe fluxurile de cabluri (conform Art. În construcţiile deschise de cabluri se vor utiliza cabluri cu întârziere la propagarea flăcării. În cazuri excepţionale. nu se impun condiţii speciale în ceea ce priveşte propagarea flăcării sau rezistenţa la foc a cablurilor. subsoluri. precum şi în subsoluri tehnologice.36.2. 66. datorită eforturilor electrodinamice care se pot dezvolta între conductoarele fazelor şi care pot provoca deplasări importante şi brutale ale cablurilor. Condiţii privind comportarea la foc Art. Cablurile care trebuie să asigure funcţionarea temporară a unor instalaţii în condiţii de foc vor fi alese din categoria „rezistente la foc”. 4. cablurile trebuie să îndeplinească condiţiile arătate la literele a) sau b) de mai sus. se admite folosirea de cabluri fără întârziere la propagarea flăcării. valorile de vârf ale curentului de scurtcircuit nu trebuie să depăşească valorile garantate de fabricant. fără realizarea separărilor transversale definite la Art. Piesele de fixare trebuie să fie din materiale izolante.35. poduri). iar dacă sunt din metal acestea nu trebuie să formeze spire închise în jurul cablurilor şi nu trebuie să deterioreze învelişul cablului. În cazul în care traseele se continuă în interiorul construcţiilor. Pagina 32 din 207 . cablurile vor fi protejate conform prevederilor Normativului pentru protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate .

6. 4. Pozarea pe trasee cu denivelări importante Art. VI. unde temperatura mediului ambiant depăşeşte permanent +40°C (măsurată în imediata apropiere a fluxurilor de cabluri) şi nu se poate asigura o protecţie termică corespunzătoare. (1) Determinarea numărului de conductoare: cablurile de circuite secundare nu se prevăd cu conductoare de rezervă în cazul cablurilor cu până la patru conductoare inclusiv şi nici în cazul cablurilor care deservesc receptoare individuale (motoare. trebuie să se prevadă cabluri cu înveliş exterior rezistent la acţiunea razelor solare (referitor la reducerea încărcării. În cazul pozării cablurilor în aer liber (pe estacade. În cazurile în care sunt numai condiţii de răcire diferite. agresivităţi diferite etc. conform indicaţiilor din Anexa 1). în zonele utilajelor tehnologice. Pozarea în medii cu temperaturi ridicate Art. se utilizează. VI. pe construcţii etc. Alegerea şi verificarea cablurilor care trec prin zone cu condiţii de mediu diferite (temperatură.) se face după condiţiile impuse de sectorul cel mai greu. 4. cabluri cu izolaţie uscată (sau când se justifică tehnico-economic se pot folosi şi cabluri cu izolaţie de hârtie impregnată cu mase nemigratoare).7.). când zona cu temperaturi ridicate reprezintă cel mult 10 m.de exemplu pe stâlpul unei LEA).NTE 007/08/00 VI.40. 4. clapete etc. dar nu mai mult de 20 % din lungimea totală a cablului (cazul cablurilor care se pozează în pământ şi pe o scurtă porţiune în aer . se admite folosirea valorilor diferenţelor maxime de nivel admise.41. 4. indicate în Anexa 4.3. Cablurile cu izolaţie de hârtie impregnată cu masă migratoare. de preferinţă. în celelalte cazuri. VI. pericol de explozie.4. Condiţii specifice cablurilor de circuite secundare Art. VI.39. La pozarea pe trasee cu denivelări importante. se vor prevedea cabluri rezistente la temperatura respectivă. trepidaţii. Pentru cazurile în care lipsesc date de la producătorul de cabluri. În cazul pozării în medii cu temperaturi ridicate.38. Pozarea în zone expuse razelor solare Art. în zone expuse razelor solare. atunci când se justifică tehnico-economic se pot utiliza numai dacă diferenţa maximă de nivel pe traseu nu depăşeşte limitele admise de producător sau dacă se montează manşoane de stopare. numărul de fire de Pagina 33 din 207 . 4. Pozarea pe trasee cu medii diferite Art.5. se admite ca dimensionarea să se facă după condiţiile de răcire ale traseului cel mai lung.37. cu excepţia cazurilor când este posibilă şi rezultă justificat tehnico-economic tronsonarea diferenţiată după condiţiile de mediu în care se pozează tronsoanele respective de cabluri. verticale sau înclinate.). vane.

Pentru reducerea tensiunilor induse în cablurile de circuite secundare amplasate în incinte în apropierea instalaţiilor de energie (de exemplu. c) dispunerea în acelaşi cablu şi pe cât posibil simetric. cu grupări şi ecranări convenabile ale circuitelor. se evită. circuitele de teleconducere. (2) Influenţele perturbatoare pot fi: a) de origine internă (cuplaj mutual între circuitele aceluiaşi cablu). reunirea în acelaşi cablu a circuitelor funcţionând la tensiuni sub şi peste 60V. inductiv sau rezistiv (galvanic). când totuşi se adoptă astfel de soluţii. potrivit prevederilor STAS 832 şi a instrucţiunilor de proiectare a cablurilor pilot. din punctul de vedere al geometriei cablului. circuitele pentru protecţii de bare. circuitele destinate pentru un ansamblu de instalaţii îndeplinind o aceeaşi funcţiune (de exemplu. 3. pe lungimi mari. trebuie alese cabluri adecvate. a conductoarelor de polarităţi diferite (sensuri de parcurgere a curentului) aparţinând aceloraşi circuite.8. Se exceptează de la această prevedere următoarele situaţii în care diverse circuite se vor reuni într-un acelaşi cablu: 1. d) evitarea traseelor paralele.4. datorită pericolului de a se induce tensiuni electromotoare prin cuplaj capacitiv sau inductiv care să perturbe corecta funcţionare a instalaţiilor (în special a instalaţiilor de comutaţie statică şi telemăsură).NTE 007/08/00 rezervă este acela care rezultă din adoptarea cablului normalizat cu un număr de fire (sau de perechi sau cuarte la cablurile de teleconducere) imediat superior numărului de fire (perechi. circuitele de comandă indirectă (treapta de tensiune de serviciu sub 60 V) sau circuite secundare la alegere pentru un grup de instalaţii (circuite primare). b) de origine externă (cuplaj datorat instalaţiilor de energie). Pentru reducerea perturbaţilor de origine internă. Cablurile de circuite secundare (inclusiv cele de teleconducere) care părăsesc incintele instalaţiilor electrice de înaltă tensiune sau sunt amplasate în apropierea liniilor de energie trebuie alese şi verificate la tensiunile induse prin cuplaj (inductiv. rezistiv). cu instalaţiile de energie. buclele de alimentare. capacitiv. Pozarea pe trasee cu pericol de coroziune prin curenţi de dispersie Pagina 34 din 207 . Instalaţiile de energie aflate în apropierea cablurilor de circuite secundare pot induce tensiuni periculoase pentru instalaţii sau pentru personal prin cuplaj capacitiv.).) trebuie să se utilizeze cabluri separate. VI. în staţii de înaltă tensiune de 110 ÷ 400kV) se iau următoarele măsuri: a) utilizarea cablurilor ecranate sau armate. buclele de blocare etc. pe cât posibil. 2. Pentru circuitele aferente diferitelor instalaţii distincte (celulă. agregat etc. b) asigurarea echipolenţializării traseului de cabluri. cuarte) utilizate efectiv.

în special din zonele apropiate staţiilor de redresare şi anume. cu respectarea prevederilor de la Art. şanţ etc).42. în fluxuri separate. în pământ.) se dispun. în condiţiile în care cablurile care asigură alimentarea de rezervă sunt pozate în fluxuri separate de cele aparţinând alimentării de bază. În gospodăriile de cabluri ale obiectivelor energetice cablurile aferente fiecărui obiect distinct din punct de vedere funcţional (blocuri sau grupuri energetice. pentru aceste zone trebuie evitată pozarea cablurilor cu ecran metalic. cablurile de circuite secundare se pot poza în fluxuri comune pe porţiunile dintre punctele de exploatare locală şi punctul central de comandă. inclusiv a celor aferente instalaţiilor şi dispozitivelor de prevenire şi stingere a incendiilor. Art. trebuie evitată pozarea cablurilor cu ecran metalic paralel cu liniile de tracţiune de curent continuu. trebuie ţinut cont de pericolul coroziunii prin curenţi de dispersie. Soluţia de instalare a cablurilor (în aer. În consecinţă. Dacă din motive energetice sau de sistematizare stradală este obligatorie pozarea unor cabluri cu ecran metalic în zonele menţionate mai sus. La alegerea traseelor de cabluri în localităţi având reţea de tracţiune electrică în curent continuu. 45. dacă există şi posibilitatea unei exploatări locale.44. INSTALAREA CABLURILOR VII. acolo unde cablurile se află în apropierea căilor de întoarcere a curentului de la şină spre polul negativ al redresorului. Art. Cablurile care constituie alimentarea de rezervă a fiecărui obiect distinct sau a dispozitivelor de prevenire şi stingere a incendiilor se dispun în fluxuri separate faţă de cele aparţinând alimentării de bază. Pagina 35 din 207 .43. în tuburi sau pe trasee speciale) se stabileşte în baza regulilor de realizare a diverselor tipuri de reţele (indicate în capitolul anterior).NTE 007/08/00 Art. Se admite gruparea în acelaşi flux a cablurilor aferente a două sau mai multe obiecte distincte. 59. În situaţia în care realizarea de fluxuri separate nu este posibilă. Acest pericol apare la cablurile cu ecran metalic. grupurile de cabluri prevăzute la alineatul precedent pot fi dispuse şi în acelaşi flux (stelaj. VII. transformatoare de putere din staţii electrice etc. În aceste cazuri. atunci trebuie luate măsurile prevăzute în prescripţiile referitoare la protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate (normativului I 14 şi STAS 7335 – standard pe părţi) şi se vor utiliza numai cabluri cu manta exterioară din PVC sau din alt material rezistent faţă de mediu. de regulă.55 şi Art. în fluxuri separate faţă de cele ale cablurilor de energie.1 Condiţii generale Art. precum şi realizarea de fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite. De asemenea. Se recomandă pozarea cablurilor de circuite secundare.

g) în cazul în care pentru asigurarea unei capacităţi mari de transport se folosesc mai multe legături în paralel. Pentru rezerve. care trebuie respectate la manevrări şi la fixare. se vor grupa împreună câte trei cabluri aparţinând unor faze diferite şi se vor distanţa grupele între ele.47. c) la capetele traseului cablurilor de joasă tensiune cu izolaţie din hârtie impregnată. b) la capetele traseului cablurilor cu tensiunea nominală de 6 kV şi mai mare. f) cablurile pozate în aer şi piesele de fixare se verifică la solicitările electrodinamice în caz de scurtcircuit. În cazul în care. lungimea necesară refacerii o singură dată a terminalului respectiv. se adoptă soluţia de legare la pământ a ecranului la ambele capete. Razele minime de curbură ale cablurilor. în cazul fiecărei grupe se va proceda la traspunerea fazelor între ele la intervale egale. 34. cu condiţia ca. de reguli. Pagina 36 din 207 . lungimea necesară refacerii de două ori a manşonului respectiv. d) pozarea celor trei faze se va face. Art. în acest caz. se indică de către fabrica producătoare.în regim normal şi de scurtcircuit . se prevăd următoarele lungimi minime: a) la manşoane. tensiunile faţă de pământ induse în ecran la celălalt capăt .48.să nu depăşească valorile admise indicate în STAS 2612. prevederea unor conductoare în paralel).46. Fac excepţie cazurile în care ecranele nu sunt stabile termic la curenţii monofazaţi de scurtcircuit. în următoarele cazuri: a) la toate manşoanele cablurilor. La pozarea cablurilor de energie şi de circuite secundare se prevede o rezervă de cablu pentru compensarea deformărilor şi pentru a permite înlocuirea terminalelor şi a manşoanelor. h) de regulă. b) la terminale. La folosirea cablurilor de energie monoconductoare trebuie luate următoarele măsuri: c) în circuitele trifazate se asigură o distribuţie simetrică a sarcinilor pe cele trei faze. în triunghi (treflă). prin legarea la pământ a ecranului la un singur capăt. ecranele metalice ale cablurilor se leagă între ele şi la pământ la ambele capete.NTE 007/08/00 Art. tensiunea nominală sau tipul cablului. tensiunile faţă de pământ induse în ecran la celălalt capăt depăşesc valorile admise. se utilizează cabluri având secţiuni şi lungimi identice. indiferent de tipul cablului. când se admite legarea lor la pământ numai la un singur capăt. e) cablurile nu montează individual în tuburi feromagnetice şi nu încastrează în beton cu armături ce formează spire închise în jurul fiecărei faze. conform Art. Art. iar la execuţie se utilizează tehnologii care să asigure rezistenţe de contact egale la îmbinările conductoarelor fazelor. indiferent de locul de pozare. cu luarea unor măsuri de asigurare a stabilităţii sale termice (alegerea de cabluri cu o secţiune mai marc a ecranului.

Art. Nu se admite montarea cablurilor care alimentează consumatori deţinând echipamente cu risc de explozii în caz de întreruperi direct pe clementele combustibile (clasele C3 şi C4 conform Normelor tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului . Condiţiile specifice de instalare pentru cablurile de energie cu tensiuni de 110 kV. Art. b) cablurile se montează pe elemente din materiale incombustibile (de ex. 400 kV. cablurile trebuie să fie încălzite. transpoziţii etc. În gospodăriile de cabluri. 5 cm grosime) cu o lăţime care depăşeşte cu cel puţin 3 cm periferia cablurilor. tencuială de minim 1cm grosime sau plici de azbest de minim 0. console metalice etc. lucrări de sudură sau cu foc deschis se execută numai pe baza permisului de lucru cu foc. se pot folosi cele din Anexa 5.NTE 007/08/00 În cazul în care aceste date lipsesc. În cazul în care este necesară desfăşurarea şi pozarea cablului la temperaturi mai scăzute decât cele indicate de fabricile furnizoare. conform Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c. 220 kV. se stabilesc pe baza indicaţiilor fabricantului şi a normelor referitoare la calculul influenţelor liniilor de energie. circuitele instalaţiilor de semnalizare şi instalaţiile de stingere aferentă. Legarea la pământ a conductoarelor de protecţie şi a învelişurilor metalice ale cablurilor (cu asigurarea continuităţilor pe traseu).I 7 şi Normativului privind proiectarea protecţiilor prin relee şi automatizărilor electrice ale centralelor şi staţiilor . apropieri şi intersecţii cu alte conducte şi instalaţii. Liniile de cabluri trebuie să fie protejate împotriva curenţilor de suprasarcină şi de scurtcircuit cu siguranţe fuzibile sau cu instalaţii de protecţie prin relee. Desfăşurarea cablurilor de pe tambur şi pozarea lor se face numai în condiţiile în care temperatura mediului ambiant este superioară limitelor minime indicate în standardele şi normele interne de fabricaţie ale cablurilor. de exemplu: a) straturi incombustibile (din zidărie.c.52. După pozarea cablurilor.50.51. sunt executate legăturile la pământ şi s-au realizat. precum şi a construcţiilor metalice de susţinere se recomandă să Pagina 37 din 207 . Se pot folosi. ca de exemplu: distanţe de montaj. acolo unde sunt necesare conform normelor. Art. Art.49. cablurile se montează interpunând materiale incombustibile între ele şi materialul combustibil. beton. Pozarea cablurilor se face după ce sunt montate şi vopsite toate construcţiile metalice. Art. Art.a. Pentru alte cazuri. nu sunt admise astfel de lucrări decât în cazuri de strictă necesitate şi cu luarea unor masuri suplimentare de protecţie..53.P 118) ale construcţiilor.PE 501. . şi 1500 V c.) care distanţează cablurile la cel puţin 3 cm faţă de materialul combustibil. acestea din urmă trebuind să fie în stare de funcţionare la punerea în funcţiune a gospodăriei de cabluri.54.

se pot adopta distanţe mai reduse. pe rastele diferite. 1.a.b. respectiv. cu reducerea corespunzătoare a încărcării cablurilor de energie (a se vedea Anexa 1. Tabelul 2.a. pe pardoseli sau pe fundul canalelor.55. la stabilirea numărului de cabluri pe un Pagina 38 din 207 .2. precum şi ordinea de aşezare a acestora. 3. 3. distanţe privind culoarele de circulare şi spaţiile de montaj. lit. sunt cele indicate în Fig. distanţe de protejare mecanică. Tipul cablului Nearmat Armat Distanţa (cm) Montaj orizontal 50 80 Montaj vertical 100 150 Notă.1.1.22 şi A. 1. pe pereţi şi pe pardoseli. recomandate din punct de vedere al încărcării cablurilor.NTE 007/08/00 fie conform SR EN 61140:2002 şi SR HD 637 S1:2004. distanţele de pozare pe rastele. distanţele nu le vor depăşi pe cele din Tabelul 2.b. Se recomandă legarea la pământ a mantalelor cablurilor la ambele capete. Fig. ordinea de aşezare recomandată pe rastelele unui aceluiaşi stelaj fiind cea din Fig. Distanţe maxime de rezemare şi fixare a cablurilor. Distanţe prescrise Art. şi respectiv Fig. În cazul în care spaţiul disponibil pentru pozarea cablurilor nu permite realizarea acestor distanţe. (2) Distanţele de pozare pe rastele. 35. de regulă. Se consideră cabluri montate pe verticală cele care fac un unghi mai mare de 450 cu orizontala.2. Tabelele A. 2.1. de regulă.a şi respectiv Fig. (1) Distanţele de rezemare şi de fixare a cablurilor sunt distanţele între două puncte succesive de rezemare a cablurilor la montarea pe orizontală şi. La instalarea cablurilor în aer se normează următoarele categorii de distanţe: distanţe de rezemare şi de fixare a cablurilor. pe pereţi şi pe pardoseli.2 Instalarea cablurilor în aer VII. şi anume până la valorile minime indicate în Fig. pe pereţi. distanţe faţă de instalaţii tehnologice. Fig. de fixare la montarea pe verticală se aleg în funcţie de caracteristicile cablurilor. la care se consideră că sunt eliminate influenţele tehnice reciproce dintre cablurile de energie pozate pe rastele. Cablurile aparţinând fiecărei grupe distincte de tensiune sau de utilizare (de energie respectiv de circuite secundare) se amplasează. În cazul cablurilor cu întârziere la propagarea flăcării. Tot pe rastele distincte se amplasează. a. În lipsa acestor indicaţii.1. VII. în conformitate cu indicaţiile furnizorului.23). şi cablurile fără întârziere la propagarea flăcării admise a fi pozată în interiorul clădirilor. în condiţiile indicate la Art.b.

categoria cablului folosit se indică de către furnizorul de cabluri (a se vedea Art. În construcţiile necirculabile de cabluri (canale. poduri sau subsoluri de cabluri).NTE 007/08/00 rastel (într-un mănunchi) se ţine seama şi de categoria în care se încadrează mănunchiul de cabluri folosit (A.b. Se admite reducerea distanţei „A” în următoarele situaţii: a) pe fluxurile mari de cabluri. de regulă. dimensiunile culoarelor de circulaţie nu vor fi. indiferent de valorile curenţilor prin cablurile de energie. b) pe derivaţiile din fluxurile mari de cabluri. 66 lit h. estacade etc. atunci când se pot lua măsuri eficiente de izolare sau separare a grupelor de cabluri.) trebuie asigurate distanţe minime/indicate în fig. perete sau pardoseala a cablurilor cu tensiuni sau utilizări diferite (exemplu cabluri de energie de diverse tensiuni sau cabluri de energie şi cabluri de circuite secundare).). B sau C) determinată conform standardului SR EN 50266 (standard pe părţi).a. mai mici decât cele indicate în Fig. Pagina 39 din 207 . (3) Distanţele pe orizontală şi pe verticală faţă de culoarele de circulaţie din spaţiile de producţie nu trebuie să fie mai mici decât cele indicate în Fig. se admite amplasarea pe acelaşi rastel. 4. În spaţiile de producţie cablurile se pot monta liber numai în locurile în care nu există pericole de deteriorări mecanice prin obiecte manevrate.în cazul grupelor de cabluri cu tensiuni sau utilizări diferite b) A =15 cm . Pozarea în straturi a cablurilor de energie sau a cablurilor de energie împreună cu cablurile de circuite secundare sau de teleconducere este admisă într-una din următoarele situaţii: a) dacă curenţii maximi de durată în conductoarele cablurilor de energie nu depăşesc 10A b) în cazuri obligate. în condiţiile în care între grupele respective de cabluri se asigură o distanţă minimă „A”. c) pe fluxurile de cabluri prin ale căror conductoare nu trec curenţi maximi de durată peste 10A.în cazul grupelor de cabluri cu şi fără întârziere la propagarea flăcării. În construcţiile circulabile pentru cabluri (galerii.). pe distanţe scurte (sub 2m). În mediile cu pericol de incendiu sau explozie se vor respecta prevederile specifice acestor medii . precum şi în spaţiile situate deasupra culoarelor de circulaţie (cabluri montate sub tavane etc. dispozitive de lucru sau utilaje în mişcare. cu condiţia ca între straturi să se intercaleze materiale rezistente la foc 30 minute.c) necesare pentru montajul şi mentenanţa cablurilor. spre receptoarele individuale. 4. Zonele de protecţie şi de siguranţă al LEC montate în construcţii necirculabile pentru cabluri coincid şi se delimitează la limita acestor construcţii. zonele de protecţie şi de siguranţă ale LEC în aceaste cazuri coincid şi sunt delimitate la limita culoarelor de circulaţie. În cazuri obligate. 4. precum şi a grupelor de cabluri cu comportări diferite la propagarea flăcării. având valoarea: a) A = 25 cm .

în condiţiile Art.75 m faţă de culoarele de circulaţie . aparent sau în ţevi de protecţie aşezate sub pardoseală cu măsuri de împiedicare a pătrunderii fluidelor. în jgheaburi.NTE 007/08/00 (4) La trecerea cablurilor prin planşee (la montarea în interior) sau la trecerea din pământ în aer (la montarea în exterior).a). Art. precum şi în spaţii fără pericole de deteriorări mecanice (de exemplu. (5) Distanţele de siguranţă ale LEC faţă de instalaţii tehnologice din spaţiile de producţie sunt egale cu cele din Tabelul 3. în afara acestor zone se pot amenaja canale de cabluri. racordarea cablurilor la tablouri sau celule montate pe pardoseală). nu construiesc canale de cabluri sub nivelul pardoselii. spaţii de circulaţie etc.75 m faţă de culoarele de circulaţie din încăperi tehnologice fig.2. 4. 4. iar pentru traseele verticale-zonele ferite din jurul stâlpilor. la distanţe mai mici de 0. depozite. în zonele în care pot apărea scurgeri de păcură. 55. Reguli de instalare în interiorul construcţiilor Art. gospodării de ulei etc. d) cablurile care se instalează în încăperi tehnologice în care se vehiculează fluide combustibile (staţii pompe păcură. ulei sau alte fluide combustibile. Instalarea cablurilor în interiorul construcţiilor (încăperi tehnologice. în cazul când utilajele la care se racordează cablurile asigură protecţia mecanică a lor (de exemplu. c) în încăperile tehnologice.) trebuie să deservească exclusiv instalaţiile tehnologice din aceste încăperi.vezi fig. precum şi în caz de incendii şi avarii. se face în conformitate cu prevederile de la Art. de regulă. luându-se măsuri de evitare a pătrunderii fluidelor în zona de pozare a cablurilor.). Se recomandă ca trecerea prin planşee să se realizeze fără tuburi de protecţie. pe pereţi. în tuburi de protecţie. Pagina 40 din 207 .5 m.56. 57. cu următoarele precizări: a) amplasarea cablurilor se face astfel încât să fie posibilă intervenţia pentru întreţinere.43 ÷ 55. pe stelaje. pe stâlpii de linii electrice). în spaţii tehnologice sau spaţii cu pericole de deteriorări mecanice (de exemplu. b) 2 m. precum şi pe conducte sau instalaţii tehnologice. în cazul utilizării cablurilor nearmate. 55.20. în cazul utilizării cablurilor armate. în staţii electrice sau la distanţe de minim 0. cablurile se montează.2. cu excepţia celor din construcţiile speciale de cabluri care sunt tratate la Art. cablurile trebuie protejate mecanic pe o înălţime minimă de: a) 0. luându-se şi următoarele măsuri: 1. VII. la alegerea traseelor orizontale se recomandă folosirea spaţiilor ferite de sub pasarele şi platforme. Art. de regulă.a) în cazul utilizării cablurilor nearmate. în spaţii tehnologice. evitându-se realizarea de fluxuri mari de cabluri în spaţii greu accesibile. precum şi în exteriorul incintelor (de exemplu. b) cablurile se instalează.

transmisii de măsurători. clapete. în cazul în care se adoptă trasee deschise. NOTĂ: Pentru cablurile de 110 kV . trebuie luate măsuri de limitare şi de înlăturare a depunerilor. se pot utiliza cabluri nearmate. trecerea cablurilor prin pereţii şi prin planşeele încăperilor se etanşează cu izolări rezistente la foc şi care să nu permită scurgerea fluidelor în spaţiile învecinate. f) în canale sau galerii tehnologice pot fi montate numai cablurile care deservesc exclusiv instalaţiile din canale sau galerii (de exemplu. 1. de preferinţă. 220 kV. pompe. în caz contrar. dacă sunt omologate pentru pozarea în medii cu pericol de explozii şi nu există pericole de deteriorări mecanice. 400 kV se respectă indicaţiile furnizorului cablului.NTE 007/08/00 2.) sau sunt destinate instalaţiilor deservite prin aceste canale sau galerii. Pagina 41 din 207 . e) pozarea cablurilor în spaţii cu depuneri solide de combustibil se face. în canalizări etanşe (jgheaburi pentru cablurile de circuite secundare. semnalizări etc. Distanţe de pozare pe rastele (în cm). se prevăd etanşări transversale rezistente la foc. a. tuburi pentru cablurile de energie). Distanţe recomandate din punct de vedere al încărcării cablurilor de energie b. Distanţe minime Fig. la ieşirea cablurilor din canale sau galerii. 3. acţionări vane. ele trebuie să fie protejate în tuburi metalice.

3. semnalizare Pagina 42 din 207 . Distanţe minime Fig. galerii. 43 ÷ 54. 2. în podurile şi în subsolurile de cabluri se pot monta numai instalaţii de iluminat. Art. ventilaţie. subsoluri. Reguli de instalare în construcţii speciale pentru cabluri Art. cablurile se pozează pe rastele sau paturi de cabluri. prin acoperirea cablurilor cu elemente incombustibile având rezistenţa la foc de minim 1. VII. puţuri. Instalarea cablurilor în construcţiile special amenajate pentru cabluri (poduri. Distanţe de pozare pe pereţi a) Distanţe recomandate din punct de vedere al încărcării cablurilor de energie b.5 ore. 55 cu următoarele precizări: a) în podurile şi subsolurile de cabluri. este necesar a se lua măsuri de protejare împotriva loviturilor şi deteriorărilor mecanice. canale. protecţia cablurilor împotriva incendiilor în depozite nu este necesară în cazul în care depozitele sunt prevăzute cu instalaţii automate de semnalizare şi de stingere a incendiilor.I 18. Art. în cazul când acest lucru nu este posibil.NTE 007/08/00 a) Distanţe recomandate din punct de vedere al încărcării cablurilor de energie b. podeţe etc.16. Distanţe minime Fig. Art. iar dacă există pericol de incendiu se iau şi măsuri de protecţie împotriva efectului unui eventual incendiu.3. 21. pe pereţi sau pe pardoseală. Distanţe de pozare pe pardoseală g) la instalarea cablurilor de circuite secundare se aplică prevederile Normativului pentru proiectarea instalaţiilor interioare de telecomunicaţii în clădiri civile şi industriale . în ultimul caz cu protejarea mecanică corespunzătoare (prin podeţ de cabluri).57.2.) se face în conformitate cu prevederile Art. h) în depozite şi în spaţii de circulaţie se evită trecerea cablurilor care nu deservesc în mod direct consumatorii din spaţiile respective.

precum şi cablurile nearmate la care accesul este împiedicat (ex: îngrădiri. b) în canale şi galerii (tuneluri) de cabluri. căi de curent sau aparataj de comutaţie. separate de cabluri prin construcţii rezistenţe la arc electric. cablurile se pozează pe rastele sau paturi de cabluri. precum şi următoarele echipamente şi materiale: 1. dar nu sub 0.6m. dar nu în canale cu adâncimi mai mari de 1m şi nu pe porţiunea liberă care serveşte pentru acces în timpul montajului şi al lucrărilor de mentenanţă. în care RI este rezistenţa la incandescenţă conform SR ISO 181:1998). 4. acoperiri) sau care sunt montate în tuburi de protecţie.NTE 007/08/00 şi stingere a incendiilor care deservesc direct construcţia respectivă. cablurile pot fi montate şi pe fundul canalelor cu rastele.8m. cablurile de circuite de circuite secundare şi de teleconducere pot fi pozate şi în straturi suprapuse în canale fără rastele. a) Distanţe minime faţă de culoarele de circulaţie în spaţiile de producţie Stelaje pe ambele părţi Stelaje pe o singură parte NOTĂ: Se admite reducerea locală a lăţimii de 0. conducte de aer comprimat pentru deservirea aparatajului electric sau pentru încercarea instalaţiilor fixe de stingere cu apă. b) Dimensiunile culoarelor de circulaţie în galerii. lungimea însumată a îngustărilor nu trebuie să reprezinte mai mult de 20% din lungimea culoarului de circulaţie. 3. De asemenea.75m – în cazul cablurilor neprotejate mecanic A = 0 – în cazul cablurilor protejate mecanic NOTĂ: Cabluri protejate mecanic se consideră cablurile armate. dulapuri încinse eu aparataj de comandă control. conform STAS 4002. poduri sau subsoluri de cabluri Pagina 43 din 207 . A = 0. cablurile de energie ecranate sau cu nul concentric. cleme de şir şi reglete de conexiuni din materiale necombustibile sau greu combustibile (cu RI ≥ 2. 2.

H reprezintă adâncimea liberă a canalului. c) Distanţe minime de montaj (în canale.NTE 007/08/00 H (cm) L (cm) <45 45+60 >60 25 30 50 NOTĂ: În cazul canalelor da cabluri. Distanţe privind culoarele de circulaţie şi spaţiile de montaj Pagina 44 din 207 .4. pe estacade şi deasupra spaţiilor de circulaţie) Fig.

când cablul este 1 rezervoare cu fluide reci (t ≤ 40oC) 50 100 armat sau protejat în ţeavă metalică Distanţele se pot reduce în condiţiile în care cablurile 2 Conducte sau instalaţii cu suprafeţe calde (tizolaţie > + 40oC) 50 100 sunt rezistente la temperatura respectivă sau sunt protejate termic (paravane termice. inclusiv 100 100 depozitarea materialelor respective distanţele conform se majorează din prevederilor normele specifice tehnologiei sau mediului respectiv. NOTĂ. cm Intersecţii Apropieri 3 5 Denumirea instalaţiei tehnologice incombustibile Conducte sau combustibile Observaţii Distanţele se pot reduce până la montarea pe conductă sau rezervor. ventilaţie. În cazuri excepţionale. se pot monta conducte tehnologice numai pe porţiunea de traversare. cri. Distanţele indicate la pct. care deservesc direct construcţia respectivă.NTE 007/08/00 Tabelul 3. cu măsuri de protejare a cablurilor. 4 nu se aplică pe porţiunea de intrare a cablurilor pentru alimentarea instalaţiilor respective. semnalizare şi stingere a incendiilor. robinete sau racorduri pentru aparate Pagina 45 din 207 . precum şi conductele de aer comprimat pentru deservirea aparatajului electric sau pentru încercarea instalaţiilor fixe de stingere cu apă (în canale aceste conducte se montează în partea superioară). Distanţele nu se normează în cazul conductelor aerului cu sub 3 Conducte de aer comprimat 20 20 presiunea 12daN/cm2 care deservesc instalaţiile electrice În funcţie de condiţiile locale Instalaţii care prelucrează materiale 4 combustibile solide. se interzic atât montarea de flanşe. Distanţa minimă. În canalele şi în galeriile de cabluri se pot monta numai instalaţiile necesare (după caz) de iluminat.). Distanţe de siguranţă ale LEC faţă de instalaţii tehnologice Nr. izolare în azbest etc.

pe conducte tehnologice etc. Cablurile pozate sub conducte cu fluide inflamabile se protejează împotriva eventualelor scurgeri de fluide pe toată lungimea de coexistenţă. VII. se vor prevedea măsuri de protejare a cablurilor pozate sub conducte în dreptul ventilelor. Instalarea aeriană a cablurilor în exteriorul construcţiilor. Pozarea aeriană a cablurilor în incintele obiectivelor energetice se poate face pe elemente de construcţie cu altă destinaţie decât montarea cablurilor (de exemplu. sau pe construcţii special amenajate pentru pozarea cablurilor (estacade cu stelaje de cabluri.2 m înălţime şi 3. gabaritele de transport din zonă. (4).). în cazul cablurilor cu înveliş exterior combustibil.determinată pe bază de calcul . 7) se poate face cu respectarea următoarelor condiţii: Pagina 46 din 207 . purjelor şi flanşelor. pe pereţi de clădiri. se efectuează în conformitate cu prevederile Art. conductele cu fluide combustibile vor fi protejate prin introducerea lor în tuburi de protecţie. pe cât posibil. La baza stâlpului se asigură o rezervă de cablu prin pozare ondulată sau în buclă.5 m lăţime).2. este necesar a se asigura o distanţă minimă de protecţie împotriva efectelor unui eventual incendiu . sub sau pe partea laterală a podurilor şi pasarelelor. pot afecta fluxurile de cabluri. 4. se asigură. acesta este curăţat de materialele de protecţie combustibile (iută.). 1. dar care se verifică . alin. precum şi gabaritul necesar vehiculelor de stingere a incendiilor (4. bitum) şi apoi este protejat anticorosiv prin vopsire. Legarea la pământ a elementelor de susţinere a cablurilor se poate face folosind părţile metalice ale În cazul cablurilor al căror traseu trece din pământ pe stâlpi de linii electrice sau pe ziduri cablurile construcţiilor. de acţiunea razelor solare. 55. la supratraversările căilor de circulaţie. Reguli de instalare aeriană în exteriorul construcţiilor Art. 3. urmărindu-se să fie amplasate ferit de zonele de circulaţie şi. 55. Pozarea cablurilor în nivelurile deschise de cabluri (definite la Art.4. Se evită traseele de cabluri care alimentează consumatori vitali în apropierea unor construcţii care. jgheaburi metalice închise.dacă sunt potrivite acestui scop.din punct de vedere mecanic şi al pericolului de incendiu .NTE 007/08/00 de măsură. 2. pentru a se preîntâmpina o eventuală cădere a unui conductor al liniei peste estacadă. se protejează mecanic conform Art. În cazul când traseul acestor cabluri nu poate evita apropierea de construcţii cu pericol de incendiu.sau se adoptă măsuri speciale de protecţie (ecrane incombustibile. căi şi realizarea de suduri pe conductele tehnologice în zona de traversare. trasee în afara suprafeţelor vitrate etc. în incintele obiectivelor energetice. 15 ÷ 18 şi Art. La intersecţia estacadelor cu LEA se montează dispozitive de gardă sub linie. ţinând seama de precizările care se fac în continuare. pe estacade comune cu alte instalaţii.). În cazul pozării pe construcţii special amenajate. cabluri purtătoare etc.58. plase de sârmă. În cazul instalării cablurilor pe estacade comune. precum şi în zona de mufare a cablurilor. în caz de incendiu. cu excepţia cazului conductelor care transportă fluide inflamabile.

(1 ÷ 1. pe porţiuni scurte (sub 5 m lungime) la intrarea cablurilor în clădiri..8) m. Pagina 47 din 207 . de regulă.... de regulă.3 Instalarea cablurilor în pământ VII. Distanţe prescrise Art.5 m.1...59. Distanţe de siguranţă ale cablurilor de energie.. precum şi distanţele de circulaţie şi de montaj vor fi cele prevăzute la Art... 2) 3) (2) Distanţele de siguranţă ale cablurilor de energie electrică pozate în pământ faţă de diverse reţele. a se vedea şi Anexa 1.. Adâncimea de pozare a cablurilor pe trasee paralele sau în zona de intersecţie cu linii electrice aeriene de 110 ÷ 750 kV se poate mări (până la 1. poz. la pozarea sub planşee de beton şi la pozarea în tuburi de protecţie.. b) distanţele de pozare a cablurilor. Distanţa de 50 cm se măreşte la 60 cm în cazul adâncimilor de îngropare mai mari de 1. pe orizontală. Distanţa de 7 cm (între două sisteme trifazate) se măreşte la 25 cm în cazul cablurilor monofazate pozate în treflă.. Adâncimea de pozare se poate reduce până la 0. faţă de alte cabluri pozate în pământ Tipuri de cabluri Circuite secundare Energie: 1-20 kV Note: 1) Circuite secundare Nenormat 101) Energie: 1-20 kV 101) 73) Ale altor unităţi (telecomunicaţii1)....1. construcţii sau obiecte nu vor fi. în cm. Adâncimea de pozare „H” în condiţii normale nu este..15 ÷ A. distanţele se stabilesc sau se verifică pe baza calculelor de influenţă conform STAS 832........3.1...5 m). tabelele A. Distanţa liberă pe orizontală „L” între cabluri pozate în acelaşi şanţ sau între cabluri pozate în şanţuri separate nu este mai mică decât valorile minime indicate în Tabelul 4. 55.7 ÷ 0. mai mică de: a) în cazul cablurilor cu tensiune nominală până la 20 kV inclusiv. 9)..17.2) m. VII..(0. Tabelul 4. (1) Distanţele de pozare a cablurilor în şanţuri sunt cele prezentate în continuare... tracţiune urbană) sau fluxuri separate 502) 502) În cazul paralelismului cu cabluri de energie de peste 1 kV..NTE 007/08/00 a) lăţimea nivelului deschis de cabluri să nu depăşească 10 m.. dacă rezultă necesar pentru reducerea influenţelor (a se vedea şi Tabelul 5...... mai mici decât cele indicate în Tabelul 5..5 m în incinta staţiilor de conexiuni şi de transformare.... b) în cazul cablurilor cu tensiune nominală peste 20 kV..

astfel încât granulaţia să nu depăşească 30 mm. cu următoarele precizări: 1. reţelele de cabluri trebuie pozate. Cablurile se pozează în şanţuri între două straturi de nisip de circa 10cm fiecare.2. bolovani sau alte corpuri străine) şi compactat prin burare până ne obţine o grosime de 10 – 15 cm şi o suprafaţă netedă şi fără fisuri. 2. Se evită pozarea cablurilor în straturi suprapuse (etajate) atât din cauza influenţelor termice defavorabile. fără pietre. 53 ÷ 54 şi Art. de asemenea. pe partea necarosabilă a străzilor (sub trotuare) sau în anumite condiţii. bine compactat prin burare. c)deasupra manşoanelor. Cablurile se pozează în pământ în conformitate cu prevederile Art. d) cabluri de iluminat public. se montează distanţoare (de exemplu. Reguli de pozare în pământ Art. c) cabluri fir-pilot pentru teleconducere.3. b) în cazul profilelor de şanţuri cu cabluri etajate (între straturile de cabluri). Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub trotuare. Pagina 48 din 207 . dinspre partea cu clădiri înspre zona carosabilă (cu păstrarea distanţelor indicate la Art. peste care se pune un dispozitiv avertizor (de exemplu. Art. 60) este: a) de distribuţie de joasă tensiune. cât şi a unei intervenţii ulterioare dificile la cablurile inferioare. 18 ÷ 20. din mase plastice din cauciuc) amplasate pe traseu la intervale care să asigure distanţele minim prescrise între cabluri. pe planul reţelei de cabluri al localităţii sau al incintelor industriale. 59. în zonele verzi din cartierele de locuinţe. Între cablurile cu tensiuni diferite sau între cablurile de medie tensiune (de aceeaşi tensiune) pozate în acelaşi şanţ la distanţe între ele de până la 10 cm (a se vedea Tabelul 4). 33).NTE 007/08/00 VII. După pozare. În oraşe şi în zone locuite. Utilizarea plăcilor avertizoare este recomandată în următoarele situaţii: a) în situaţiile în care este necesară o protecţie mecanică suplimentară (vezi Art. Se admite acoperirea cablurilor din şanţ cu pământ prelucrat (selecţionat din stratul superficial al taluzului. se vor trece în mod obligatoriu orice modificări de traseu faţă de proiect. atunci când soluţia rezultă ca favorabilă faţa de cea de pozare într-un singur strat.60. Art. de regulă. stratul de deasupra dispozitivului avertizor va fi. 43. Cablurile pozate pe partea carosabilă a străzilor trebuie să aibă o protecţie mecanică corespunzătoare. benzi avertizoare şi/sau plăci avertizoare) şi pământ rezultat din săpătură (din care s-au îndepărtat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor). Se admite adoptarea acestui mod de pozare pe bază de justificare tehnico-economica (inclusiv calculul termic). b) cabluri de distribuţie de medie tensiune.

trecerea cablurilor din pământ prin pereţii de clădiri. canale. Este interzisă instalarea în acelaşi tub a cablurilor care se rezervă reciproc sau care alimentează aparate sau receptoare care se rezervă reciproc. În sensul arătat. ciment sau alte materiale similare prezintă un coeficient de frecare mai mare şi riscul de deteriorare a învelişului exterior al cablului. Distanţe prescrise Art. circuite secundare. pentru legăturile de teleconducere şi de telecomunicaţii în localităţi. b) tuburile sau blocurile din beton. carosabilului sau a altor suprafeţe pavate sau betonate pentru eventualele intervenţii ulterioare. Numărul de tuburi se va stabili ţinând seama de perspectiva de dezvoltare a reţelelor de cabluri în zona respectivă. cu măsuri speciale.2.62. instalarea în tuburi se utilizează. (2) Materialul tubului se alege în flecare caz în parte. VII.61.NTE 007/08/00 VII. cost redus.4. de regulă. de regulă. De asemenea. b)o protecţie mecanică ridicată a cablurilor. şi numai dacă sunt asigurate condiţiile de compatibilitate electromagnetică (CEM).4. telecomunicaţii) se instalează în tuburi diferite. (1) Adoptarea soluţiei de instalare a cablurilor în tuburi se face. posibilităţi de livrare în lungimi importante. pe porţiuni relativ scurte cu mai multe cabluri în secţiune. Pagina 49 din 207 . se pot folosi.4. galerii va fi protejată prin tuburi încastrate în construcţii. Reguli de instalare a cablurilor în tuburi sau blocuri de cabluri Art. Adâncimea de pozare în pământ a tuburilor sau a blocurilor de cabluri trebuie aleasă conform condiţiilor locale. ţinând seama de următoarele recomandări: a) tuburile din materiale termoplastice (PVC) se vor folosi în cea mai mare parte a cazurilor curente datorită avantajelor multiple pe care te prezintă: caracteristici mecanice bune. Instalarea cablurilor în tuburi VII. rezistenţă la coroziune.1. pe tronsoanele în care este necesar a se asigura: a) evitarea lucrărilor de desfacere a trotuarelor. coeficient de frecare redus. Cablurile cu funcţiuni diferite (de exemplu: energie. Se admite să fie instalate în acelaşi tub numai cablurile care deservesc acelaşi aparat sau receptor. precum şi pentru subtraversarea căilor de circulaţie de către cablurile de energie.

Datorită naturii magnetice a tubului nu se instalează cablul monopolar aparţinând unei singure faze într-un tub (a se vedea şi Art. Pozarea cablurilor trebuie făcută pe fundul apei în aşa fel. (4) Traseul parcursului în tub (lungimea. (5) La dispunerea tuburilor se respectă următoarele prevederi: a) racordarea tuburilor între ele trebuie să fie realizată fără bavuri sau asperităţi care să conducă la deteriorarea cablului. trebuie să se asigure rezistenţa mecanică şi stabilitatea necesară. b) minimum 1. cablurile trebuie pozate în zone supuse cât mai puţin la eroziune. pragurile de piatră şi alte obstacole subacvatice de pe traseu trebuie ocolite sau trebuie amenajate în ele tranşee sau treceri. pragurile de nisip.8 .în carul tragerii a trei cabluri monofazate în acelaşi tub. c) extremităţile tuburilor se obturează. Se interzice pozarea cablurilor în zona debarcaderelor. VII.5 . canalelor navigabile. La instalarea cablurilor sub apă se respectă următoarele prevederi: 1. schimbările de direcţie. razele de curbură) nu trebuie să conducă la solicitări de tracţiune dăunătoare cablului în timpul tragerii. b) în cazul subtraversării căilor de circulaţie.în cazul tragerii unui singur cablu în tub. încât în porţiunile accidentate ale fundului apei cablurile să nu rămână suspendate. bancurile de nisip. La subtraversarea râurilor. danelor de acostare în porturi. 47).. Raportul dintre diametrul interior al tubului şi diametrul exterior al unui cablu trebuie şi fie: a) minimum 2. a unui strat elastic între cablu şi materialul de obturare. lacurilor etc. se verifică ca tuburile în care sunt instalate cabluri monofazate să nu fie înconjurate de armături metalice. nu necesită încastrări de protecţie.1. Pagina 50 din 207 . cu interpunerea.NTE 007/08/00 c) tuburile din oţel sau fontă se vor folosi în cazuri speciale cu eforturi mecanice foarte mari. în cazul cablurilor nearmate. în porturi de transbordare cu bacuri sau în locurile de parcare pentru iernare a vapoarelor şi a şlepurilor. Instalarea cablurilor sub apă Art. Metodele de calcul al efortului de tragere şi valorile tracţiunii admise pentru diferitele tipuri de cabluri sunt indicate în Anexa 6. canalelor hidrotehnice. 2. Instalarea cablurilor pe trasee speciale VII.5.63.5. (3) Diametrul tubului trebuit să permită tragerea cablurilor fără risc de gripate. 3.

8 m de fiecare parte a intersecţiei.5*) Distanţa de siguranţă.6* ) Observaţii plan (apropieri) (intersecţii) 4 *) La adâncimi peste 1. crt.2 (de exemplu.1. fie conducta. În caz contrar. în cazul conductelor de gaze pentru presiune joasă sau medie. Cu condiţia verificării stabilităţii 5 Fundaţii de clădiri 0.5 0.25** ) **) De regulă.5 0. Ele pot fi reduse cu 50% 2 Termice cu măsuri de protecţie termică a cablului cu apă fierbinte 0.NTE 007/08/00 Tabelul 5.5 m. . ultima instalaţie care se pozează) se introduc în tub de protecţie pe o lungime de 0. canale Lichide combustibile 1. Distanţe de siguranţă ale cablurilor pozate în pământ faţă de diverse reţele. construcţii sau obiecte. construcţiilor sau obiectelor în orizontal 0 1 1 Apă şi canalizare 2 0.5*) în cazul protejării cablurilor în tuburi pe toată lungimea intersecţiei plus câte 0.2 m. conducta de gaze deasupra.0 0. m plan în vertical 3 0.5 Distanţele se măsoară până la marginea canalului termic. cu abur 1. Nr.5m pe fiecare parte. 3 Conducte. Tubul va fi prevăzut în capete cu răsuflători conform normativului I 6. 4 Gaze 0.5m distanţa minimă 0.6m. distanţa se măreşte la: .25 este de 0.6 - Pagina 51 din 207 . prin montarea în tub la intersecţii sau prin reducerea încărcării în situaţii de apropieri). în cazul conductelor de gaze pentru presiune înaltă. Denumirea reţelei. *) Distanţa poate fi redusă până la 0. Unghiul minim de traversare 60o.25m. *) În cazul protejării cablurilor în tuburi. fie cablul (de regulă.

1.3m .NTE 007/08/00 construcţiei. 12 *) Cu măsuri de 13 Căi ferate electrificate Uzinale 1.4m . Cablurile vor fi protejate în tuburi până la SNCFR 3 2*) limita zonei de expropriere. Distanţa se măsoară de la marginea stâlpului sau fundaţiei. dar minim 3m. precum şi pentru adoptarea neutru LEA 8 1 ÷ 20kV izolat sau tratat neutru 9 110 ÷ 400kV legat pământ la 5. **) Cablurile se montează în tuburi de protecţie: unghi minim de traversare 60o (recomandat 75o ÷ 90o). 6 7 Arbori (axul acestora) ≤ 1kV 1.0 1. Pentru cablurile de circuite secundare şi de teleconducere. beton etc.Idem.) cablu şi aprobarea .5*) **) protecţie cabluri *) Se pentru .Traversarea la 10m reducerea până la de ace sau cablu de SNCFR 10* ) ) 3m pe bază de întoarcere** 14 **) calcul. *) admite .tub metalic organelor SNCFR Pagina 52 din 207 .0 0. Căi ferate neelectrificate 11 Uzinale 1 1*) *) Unghi minim de traversare 75o. *) Se admite reducerea până la 1m în cazul cablurilor cu înveliş din PVC sau pozate în 10 Şină de tramvai (cea mai apropiată) 2*) 1**) tuburi.5 - Se admite reducerea distanţei cu condiţia protejării cablurilor în tuburi. cu măsuri .tub izolat de protecţie pentru (PVC.0 - unor distanţe mai reduse se vor face calcule de influenţă. dar minimum 2m de la şina externă. Distanţa se măsoară de la conductorul extrem al LEA (protecţia pe orizontală).

5m de o parte şi de alta a traversării. în cazul trecerilor de cabluri sub râuri. ampriza. protecţie bordura. aruncarea ancorelor şi a plaselor de pescuit. în limitele căreia se interzic: a) amenajarea debarcaderelor pentru vase şi şlepuri. 9. care se pozează sub apă. repartizarea terenurilor piscicole. Se interzic încrucişările cablurilor pozate sub apă. Zonele de protecţie şi siguranţă (comune). trebuie prevăzute rezerve cu lungimea de cel puţin 10 m la pozarea în râuri. 8. 6.). În locurile de trecere sub apă a cablului. tubul va cu de bordură trotuar 15 Drumuri 0. 7. respectiv de cel puţin 30 m la pozarea în fluvii. Tabelul 4 4. Distanţa de siguranţă între cabluri cu tensiuni sub 110 kV este de 250 mm.5** ) *) A se vedea protejării mecanice a cablului traversat. 0. b) efectuarea lucrărilor de adâncire a fundului şi de dragare..5*) 1**) depăşi respectiv circa localităţi) sau de la ampriză spre zona de protecţie (în afara localităţilor) .5m. În locurile unde albia şi malul sunt supuse la eroziune trebuie luate măsuri împotriva dezvelirii cablurilor în timpul curgerii gheţii şi în timpul viiturilor. pe o distanţă de 0. trebuie să fie marcate cu instalaţii de balizaj (stabilite de comun acord cu organele coordonatoare ale navigaţiei fluviale). prin consolidarea malurilor (pavaje. 5. Pentru liniile de cabluri cu tensiuni peste 1 kV. Pagina 53 din 207 . piloni. pe ambele maluri. diguri de abataj. plăci etc.25m Se cu admite până la condiţia reducerea 60o Cabluri electrice (inclusiv 16 tracţiune telefonie) urbană şi * ) 0. se stabileşte o zonă de protecţie şi siguranţă având o lăţime de 200m (câte 100 m de fiecare parte a traversării). lacuri şi canale navigabile. palplanşe.Unghiul minim de traversare (recomandat 75o ÷ 90o). Trecerile cablurilor sub apă trebuie marcate pe maluri cu repere (borne) de semnalizare.NTE 007/08/00 **) Măsurată în axul *) Măsurată de la spre (în drumului. **) 0.

nu se admit rastele sau suporturi pentru mai multe cabluri în consolă. În galeriile care se pot afla accidental sub apă. În cazul galeriilor cu apă. a râurilor şi canalelor cu adâncimi mici b. Se admite pozarea cablurilor în galerii cu apă numai dacă este posibilă verificarea lor şi a punctelor de suspendare. cablurile se coboară până la cota fixată de organizaţiile transportului fluvial. se prevăd consolidări pentru traseul de cabluri. VII. Subtraversarea râurilor (fluviilor) navigabile de adâncimi mari Fig. cablurile se prevăd cu dispozitive speciale de etanşare (ţevi cu presetupă sau alte dispozitive asemănătoare). 5. În galeriile aflate permanent sub apă. prinderea cablurilor pe pereţi se face cu bride protejate împotriva coroziunii.64. nu se admite pozarea cablurilor acolo unde curentul hidraulic este prea puternic şi ar putea crea solicitări mecanice asupra cablurilor sau dacă instalaţiile de susţinere a cablurilor ar modifica scurgerea apei. a. Soluţia de instalare a cablurilor sub apă se stabileşte în funcţie de deschiderea şi adâncimea traversării. marcarea cablurilor se face prin benzi colorate diferit. unde în mod periodic se execută lucrări de adâncire a fundului acestora. 2. se recomandă evitarea manşoanelor de legătură în aceste galerii. În galeriile cu apă. 6. conform indicaţiilor din fig.2. La trecerea prin pereţii galeriilor cu apă. Se consideră galerii cu apă galeriile aflate permanent sau accidental sub apă (inundabile). La instalarea cablurilor în galeriile cu apă din instalaţiile hidrotehnice se respectă următoarele prevederi: 1.NTE 007/08/00 10. 7. Instalarea cablurilor în galeriile cu apă din instalaţiile hidrotehnice Art. 3. 4. Pozarea cablurilor sub apă Pe canalele navigabile. Subtraversarea canalelor navigabile. 5.5. la fel ca şi pe alte trasee. 5. cu respectarea aceloraşi reguli de montare. în cazurile în care există posibilitatea ca apa să se găsească în mişcare. pozarea cablurilor se poate face pe console sau pe rastele. prin golirea galeriei. Pagina 54 din 207 .

NTE 007/08/00

8. Suporturile de prindere şi bridele se leagă la pământ prin armătura construcţiei sau printr-o centură specială. VII.5.3. Instalarea cablurilor în galerii şi puţuri de acces la centrale subterane sau la alte instalaţii energetice subterane Art.65. La instalarea cablurilor în galerii şi puţuri de acces la centrale subterane sau la alte instalaţii energetice subterane se respectă următoarele prevederi: 1. Instalarea cablurilor de legătură la centralele electrice subterane sau la alte instalaţii energetice subterane se face, de regulă, în galeriile de cabluri destinate acestui scop (cu respectarea prevederilor de la Art. 57); se permite instalarea cablurilor şi în galerii de acces (auto, pietonal sau auto şi pietonal), în tuneluri cu acces public sau în puţuri de acces, cu măsurile de protecţie indicate în continuare. 2. Instalarea cablurilor în galeriile de acces este permisă în următoarele condiţii: a) în galeriile pentru accesul autocamioanelor şi în cele pentru accesul auto şi al pietonilor nu se admite instalarea cablurilor decât dacă traseul acestora este separat de calea rutieră, cu pereţi sau membrane de protecţie rezistente la acţiuni mecanice şi la foc (1,5 ore) sau dacă traseul este ferit de deteriorări mecanice; în cazul realizării acestor separaţii, la instalare se respectă indicaţiile de la Art. 55; b) în galeriile pentru accesul persoanelor se admite instalarea cablurilor, cu respectarea indicaţiilor de la Art. 55, cu precizarea că, în cazul în care lungimea galeriei (a unui tronson de galerie) depăşeşte 100 m, lăţimea spaţiului de circulaţie pe lângă console sau rastele va fi de minimum 1500 mm. 3. În tuneluri sau în alte spaţii similare cu acces public se admite pozarea cablurilor numai cu condiţia luării de măsuri de protecţie suplimentare (de exemplu: pozarea cablurilor în nişe, este necesară separarea traseelor de cabluri cu plase de sârmă etc.); în cazul unor fluxuri mari de cabluri pozate în spaţii în care există pericol de incendiu, se prevăd şi protecţii (închideri) prin elemente rezistente la foc 1,5 ore, dacă în spaţiul respectiv nu sunt prevăzute instalaţii automate de semnalizare sau instalaţii de stingere a incendiilor. 4. În puţurile de acces cu scări sau lift, se permite instalarea cablurilor pe rastele special amenajate în acest scop şi cu măsuri de separare cu elemente rezistente la foc 1,5 ore.

Pagina 55 din 207

NTE 007/08/00

VIII. AMENAJĂRI CONSTRUCTIVE ŞI INSTALAŢII ANEXE ÎN GOSPODĂRIILE DE CABLURI VIII.1. Reguli privind realizarea gospodăriilor de cabluri VIII.1.1. Condiţii generale Art.66. Realizarea gospodăriilor de cabluri trebuie să respecte următoarele condiţii generale: 1. Construcţiile (încăperile) reţelelor şi gospodăriilor de cabluri se proiectează având în vedere şi viitoarele extinderi; se recomandă ca în situaţiile în care nu sunt extinderi previzibile, construcţiile să asigure pozarea suplimentară a 15% din cablurile prevăzute iniţial. 2. Mărimea fiecărei încăperi pentru cabluri este determinată, de regulă, astfel încât să nu depăşească: suprafaţa de 700 m2 - la poduri şi subsoluri pentru cabluri; lungimea de 100 m - la tuneluri şi galerii pentru cabluri (pentru fiecare tronson); înălţimea de 25 m - la puţuri pentru cabluri.

De la prevederile de mai sus fac excepţie tunelurile, galeriile şi puţurile pentru cabluri din amenajările hidrotehnice subterane, a căror lungime, respectiv înălţime nu se normează. Se admite ca subsolurile pentru cabluri să fie compartimentate în încăperi de cel mult 2000 m2, iar în cazuri excepţionale, justificate, de cel mult 4000 m2. Subsolurile pentru cabluri cu o suprafaţă mai mare de 2000 m2 sunt prevăzute cu căi suplimentare de acces pentru maşinile de intervenţie pentru stingerea incendiilor. 3. Construcţiile pentru cabluri (poduri, subsoluri, puţuri şi tuneluri) sunt separate de alte încăperi adiacente prin elemente incombustibile cu limita minimă de rezistenţă la foc conform Tabelului 6. 4. Galeriile (tunelurile), puţurile şi podurile de cabluri trebuie să fie accesibile numai personalului de deservire a instalaţiilor electrice. Tabelul 6. Nr. crt. Condiţia de separare 1 Separări faţă de încăperi sau spaţii: a) cu pericol de incendiu b) fără pericol de incendiu Limita de rezistenţă la foc pereţi 3h planşee uşi, trape, obloane etc. 1 h 30’ 1 h 30’ Conform notei 1 Conform notei 1

Pagina 56 din 207

NTE 007/08/00

2

Separări în interiorul construcţiilor de cabluri (conform notei 2) sau faţă de spaţii cu echipament electric, suprafaţa fiecărei încăperi de cablu fiind: a) mai mare de 700 m2 b) între 400m2 şi 700 m2 c) până la 400 m2 3h 1 h 30' 1 h 30' 1 h 30' 1 h 30' 1 h 30' 1 h 30' 1 h 30' 1 h 30’ 45' 15' nenormal

3 Note:

Spre exterior (conform notei 3)

1) Limita de rezistenţă la foc a elementelor de separare a încăperilor de cabluri faţă de spaţii fără pericol de incendiu se va adopta în funcţie de densitatea sarcinii termice din încăperea de cabluri, importanta spaţiilor adiacente şi pericolul pentru viaţa oamenilor. 2) Porţiunile de canalizări verticale (puţuri) sau foarte înclinate vor fi prevăzute la capetele lor cu închideri rezistente la foc de minimum 1 oră şi 30 de minute. Suplimentar, puţurile - cu excepţia celor din amenajările hidrotehnice subterane - vor fi prevăzute cu separări transversale la fiecare palier, dar nu mai mult de în m, rezistente la foc 30 minute, care vor obtura complet secţiunea. Golurile de acces în aceste spaţii (uşi, trape) vor fi protejate cu clemente rezistente la foc minimum 30 minute. 3) În cazul în care în exterior există construcţii sau instalaţii la distanţe care impun alte condiţii decât cele din tabel, vor fi respectate prescripţiile specifice acestor construcţii şi instalaţii sau se vor lua măsuri suplimentare de proiecţie. 5. Construcţiile pentru cabluri (cele cu spaţii circulabile) trebuie să fie prevăzute cu cel puţin două căi de acces. Numărul şi dispunerea căilor de acces se determină astfel, încât lungimea traseului din orice punct al încăperii la o ieşire să nu depăşească 50 m, cu excepţia tunelurilor, galeriilor şi puţurilor din centralele hidrotehnice subterane la care căile de acces se realizează, de regulă, numai la capete. Una dintre căile de acces, şi anume aceea care serveşte la evacuare, se poate realiza prin plafon, prin chepeng sau trapă sau direct spre exterior, eventual la o scară de incendiu. Se admite realizarea unei singure căi de acces în următoarele cazuri: a) la tuneluri, subsoluri sau poduri de cabluri cil o lungime de evacuare maximă de 10m; b) la puţuri pentru cabluri cu o înălţime mai mică de 6 m. 6. Se interzice construirea de căi de acces sau guri de vizitare în zonele în care există pericol de inundare cu apă, păcură, ulei sau alte fluide. Pagina 57 din 207

NTE 007/08/00

7. Uşile construcţiilor pentru cabluri se confecţionează din materiale incombustibile (metalice), cu limită de rezistenţă la foc conform Art. 66, lit. c) de mai sus; deschiderea uşilor se realizează în sensul normal de evacuare indicat în proiect (a se vedea şi Art. 85). În vederea facilitării evacuări din construcţiile pentru cabluri uşile de evacuare se prevăd cu sisteme de închidere care nu necesită cheie de închidere din interiorul construcţiei (exemplu, sistem yale). 8. Pe fluxurile care conţin cabluri cu întârziere la propagarea flăcării, care în mănunchi nu satisfac condiţiile cerute de standardul SR CEI 332-3, se prevăd separări transversale rezistente la foc cel puţin 20 minute, pentru limitarea propagării flăcării, dispuse la distanţe de cel mult 25 m şi la ramificaţiile din fluxurile principale. Se admite renunţarea la prevederea separărilor transversale menţionate mai sus, dacă se prevăd alte măsuri împotriva propagării flăcării (de exemplu, acoperii cu vopsele care măresc rezistenţa la foc a cablului). Separările transversale împotriva propagării focului se prevăd la toate cablurile situate în aceeaşi secţiune transversală a fluxului de cabluri şi se execută conform detaliilor tipizate. 9. Golurile pentru trecerea cablurilor prin planşee, pardoseli sau pereţi, inclusiv cele prevăzute pentru extinderi vor fi etanşate în vederea evitării propagării flăcărilor, trecerii fumului sau a gazelor. Limita de rezistenţă la foc a elementelor de etanşare a golurilor trebuie să fie cel puţin egală cu cea a elementului străbătut. La canalele de cabluri protejarea golurilor se va face la intrarea în construcţie şi la ramificaţiile din canalele principale. 10. Ca regulă generală, în condiţiile respectării pe traseul cablului (exceptând unele încrucişări) a distanţelor minime între rastele de cabluri prevăzute la Art. 55, nu se recomandă montarea de plăci de protecţie între rastele, întrucât acestea împiedică răcirea normală a cablurilor, reduc eficienţa stropirii, în cazul instalaţiilor de stingere cu apă pulverizată, şi se deteriorează uşor la manipulări de cabluri sau la temperaturi ridicate. 11. Se iau măsuri pentru evitarea pătrunderii unor eventuale scăpări de ulei în canalele de cabluri de la aparate care conţin o cantitate de ulei mai mare de 60 kg pe cuvă şi la distanţe mai mici de 5 m între marginea canalului şi axul aparatului prin colectoare, praguri de reţinere a scurgerilor de ulei accidentale, reborduri la canale etc. 12. În construcţiile pentru cabluri se asigură spaţii necesare pentru supraveghere, întreţinere şi intervenţii în caz de incendiu; de la caz la caz, se asigură şi spaţii pentru amplasarea instalaţiilor speciale de stingere a incendiilor sau spaţii de acces a maşinilor de intervenţie pentru stingerea incendiilor (a se vedea şi Art. 79); în timpul montajului şi exploatării, se interzice ca aceste spaţii să fie ocupate cu orice fel de echipamente sau materiale de montaj sau exploatare. Pagina 58 din 207

lit. toate trecerile se etanşează faţă de canalul principal. de regulă. pentru transportul unor piese mai grele.1. canalele de cabluri pot fi prefabricate în zona unde acest lucru este posibil şi economic (canalizări lungi). canalele de cabluri se amplasează. în cazul canalelor cu Pagina 59 din 207 . de ventilaţie. trebuie să fie prevăzute cu posibilităţi de drenare şi de evacuare a acestora. 4. La proiectarea plăcilor de acoperire a canalelor de cabluri se au în vedere următoarele cerinţe: a) plăcile trebuie să reziste la sarcinile ce apar în exploatare normală în zona respectivă. De regulă. în faţa sau în spatele celulelor. în special cu agresivitate mărită. Pentru cablurile de comandă şi control se pot construi canale de cabluri prefabricate fără rastele. 3.NTE 007/08/00 13. pot fi amplasate deasupra canalelor de cabluri acoperite. intrarea cablurilor din canale la acestea se face prin ţevi de protecţie montate pe pereţii canalului sau prin mici canale de derivaţie. cu trecerile de cabluri bine etanşate împotriva propagării. 14. panourilor sau dulapurilor.67. se evită canalele de cabluri cu adâncimi. 66. precum şi prin fante. b. La punerea în funcţiune a unui obiectiv trebuie să fie în funcţiune toate instalaţiile de iluminat. La amenajarea galeriilor (tunelurilor) şi canalelor de cabluri se respectă următoarele prevederi: 1. în mod excepţional. 2. în care cablurile sunt pozate în straturi suprapuse. de stingere şi semnalizare a incendiilor aferente gospodăriilor de cabluri. VIII. i. În obiective industriale se recomandă folosirea canalelor de cabluri cu dimensiuni tipizate. respectiv lăţimi mai mari de 1200 mm.2. Se permite amplasarea canalelor de cabluri parţial şi sub celule şi panouri. 5. Construcţiile speciale de cabluri în care pot apărea infiltraţii de apă. c) greutatea plăcilor şi construcţia lor trebuie să permită o manipulare uşoară de către un singur om sau. 55 şi a regulilor indicate la Art. b) plăcile se realizează din materiale incombustibile. Instalarea cablurilor în galeriile şi canalele de cabluri se va face cu respectarea distanţelor menţionate la Art. Tablourile capsulate confecţionate din materiale incombustibile precum şi stelaje cu echipamente care deservesc un singur circuit primar. nu se construiesc canale de cabluri sub celulele interioare de medie şi înaltă tensiune şi sub panourile şi dulapurile de distribuţie de joasă tensiune sau cele de comandă şi control. Amenajarea galeriilor (tunelurilor) şi a canalelor de cabluri Art. cu condiţia asigurării unei bune separaţii între celule (panouri) şi canalul de cabluri prin planşee rezistente la foc. de către doi oameni. 57. conform Art. lit. se vor realiza consolidări provizorii în zona de traversare.

Amenajarea podurilor şi a subsolurilor de cabluri Art. 3. VIII. pentru controale şi intervenţii rapide. La amenajarea podurilor şi subsolurilor de cabluri se respecta următoarele prevederi: 1. Galeriile (tunelurile) şi canalele de cabluri aşezate sub nivelul apelor subterane (freatice) trebuie să aibă pereţii şi radierele dintr-un material impermeabil sau hidroizolant.NTE 007/08/00 lăţimi foarte mari (peste 1. 57. la intervale de maximum 15 m. precum şi în încăperi sau zone cu pericol de incendiu. radierele nu trebuie să aibă praguri. 6. 9. Radierele canalelor. În cazul canalelor de cabluri care se construiesc în exteriorul clădirilor şi care sunt amplasate deasupra nivelului apelor subterane (freatice) se admite ca fundul canalului să fie din pământ bătătorit şi acoperit cu un strat de drenaj din pietriş. de fluxuri separate de cabluri.69.1. 7. Pentru realizarea.2 m) se admite ca greutatea plăcilor să fie mai mare (până la 120 kg). 2. Plăcile de acoperire a canalelor se realizează. Instalarea cablurilor în podurile şi subsolurile de cabluri se face cu respectarea distanţelor stabilite la Art.4. precum şi ale blocurilor de cabluri trebuie să aibă o pantă în direcţia drenajelor de cel puţin 0. La obiectivele amplasate în subteran nu trebuie utilizate galerii de cabluri în scopul vehiculării aerului de ventilaţie necesar altor spaţii decât cel al galeriei de cabluri respective. La amenajarea puţurilor de cabluri se respectă următoarele reguli: Pagina 60 din 207 . VIII. 8. Amenajarea puţurilor de cabluri Art. lit. 55 şi a regulilor de la Art. cu condiţia prevederii de mânere pentru manipulări şi a unei dale uşoare (maximum 30 kg). galeriilor.5 ore.68. Pentru a evita aglomerările fluxurilor de cabluri în zonele de ieşire din podurile de cabluri. de preferinţă. astfel: a) din tablă striată: în încăperi sau zone fără pericol de incendiu.3. goluri şi fante de ieşire. amplasate corespunzător. în cadrul podurilor şi a subsolurilor de cabluri. ventilaţia sau să împiedice circulaţia libera a personalului de exploatare. se recomandă construirea unui număr suficient de puţuri. ieşituri sau alte obstacole constructive similare care să îngreuieze scurgerile. b) din dale de beton armat: în exterior. a.1. se pot prevedea compartimentări între fluxuri cu pereţi având rezistenţă la foc de minimum 1.5%.

Pagina 61 din 207 . În cazul puţurilor care nu au acces la fiecare nivel sau când distanţa dintre două uşi de vizitare este mai mare de 6 m.1. Capacele căminelor de cabluri trebuie să corespundă sarcinii ce poate să apară în mod normal pe capac (pentru situaţii speciale se vor executa consolidări). trecerea cablurilor din blocurile de cabluri sau din tuburi în pământ poate fi realizată în cămine săpate direct în pământ şi umplute ulterior cu argilă impermeabil. Iluminatul de siguranţă de evacuare asigură iluminatul punctelor de acces şi evacuare în cazul stingerii accidentale a iluminatului normal.2. Reguli privind iluminarea gospodăriilor de cabluri VIII. fixate pe pereţii interiori ai puţului. c). 2. La amenajarea căminelor de cabluri se respectă următoarele reguli: 1.71. robinete şi dispozitive de comandă şi control ale unor instalaţii sau utilaje care trebuie acţionate în caz de incendiu în gospodăria de cabluri. pentru intervenţii şi pentru evacuare. Tipuri de iluminat Art. Iluminatul de siguranţă pentru intervenţie se prevede în locurile în care sunt montate vane.1. se montează pentru acces scări de intervenţie verticale. În interiorul puţurilor de cabluri. b) iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului. grup Diesel şi alte încăperi cu receptoare. staţii electrice. Amenajarea căminelor de cabluri Art. Se recomandă ca puţurile de cabluri care trec prin mai multe niveluri să fie prevăzute cu uşi de vizitare în dreptul fiecărui nivel (a se vedea şi Art. În podeaua căminului trebuie amenajai un puţ colector pentru colectarea apelor subterane şi a celor provenite din ploi torenţiale. Iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului se prevede în camerele de comandă. Spaţiul liber pentru montaj trebuie să fie de cel puţin 700 mm. se montează platforme de montaj din tablă striată. în care se află construcţii speciale de cabluri.5. VIII. de asemenea. grătare sau beton. cabine de relee.70. măsurat pe orizontală.NTE 007/08/00 1. VIII. în dreptul uşilor de vizitare. Încăperile de cabluri sunt prevăzute cu: a) iluminat normal de lucru. 4. Căminul de cabluri trebuie prevăzut cu una sau două scări metalice. în cazul în care există cel mult 10 cabluri. lit. 4. 2. 66. în cămine mari de cabluri trebuie prevăzută o instalaţie de golire. 3.2. Căminele pentru tragerea cablurilor în tuburi trebuie realizate din beton sau cărămidă. 3.

.. prin semnale primite de la detectoarele de incendiu montate în zona respectivă sau prin declanşarea unor legături fuzibile)... pentru continuarea lucrului .. după necesitate 2......... este necesar ca în situaţia de incendiu să se comande automat închiderea lor (de exemplu.. comanda se face din exteriorul încăperilor. Comanda iluminatului Art...... de amplasarea corpurilor de iluminat.... de lângă intrările în aceste încăperi.în general ... 3.... VIII...în zona repartitoarelor sau a echipamentelor electrice admise a fi montate conform Art.... în galerii şi în puţuri de cabluri ..... cu excepţia celor din centralele hidroelectrice subterane..... în funcţie de tipul iluminatului (fix.. Comanda iluminatului trebuie săse facă după următoarele reguli: a) în cazul iluminatului normal de lucru. galeriilor sau puţurilor de cabluri. 0...73. Proiectarea instalaţiilor de ventilare tehnologice se face conform Normativului pentu proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare .......... Tensiunile de alimentare a corpurilor de iluminat sunt cele indicate în STAS 2612.... În cazul în care se adoptă soluţia de ventilare tehnologică prin lăsarea deschisă a uşilor dintre diverse compartimente de cabluri.......... VIII.... în poduri şi în subsoluri de cabluri: ...... Reguli privind ventilarea gospodăriilor de cabluri VIII...3. Pagina 62 din 207 ............... lit... comanda se realizează automat la căderea iluminatului normal de lucru... se admite ca în locul iluminatului de siguranţă de evacuare să se utilizeze lămpi portative cu acumulator...................72........2.. de gradul de pericol al locului de instalare şi de măsurile de protecţie prevăzute împotriva electrocutării..... 57..3 lx VIII.. b) în cazul iluminatului de siguranţă..1........150 lx 2.. 2 ......2.. portabil)..75.....4.20 lx b) Iluminatul de siguranţă: 1. VIII........ de regulă......2. Nivelul mediu de iluminare trebuie să respecte următoarele reguli: a) Iluminatul normal de lucru: 1.......... Tensiuni de alimentare a corpurilor de iluminat Art........NTE 007/08/00 În cazul galeriilor (tunelurilor) şi puţurilor de cabluri...74.......3..................... Ventilarea tehnologică Art...I 5... a.... Nivelul mediu de iluminare Art......20 lx .......... pentru evacuare (la nivelul pardoselii căilor de evacuare) ...........

NTE 007/08/00 În încăperile şi galeriile de cabluri trebuie asigurată o ventilare corespunzătoare a cablurilor. Ventilarea de avarie Art. cât şi cel de avarie. se vor lua măsuri care să împiedice propagarea focului sau fumului dintr-o încăpere în alta. subsoluri sau poduri de cabluri blindate (fără ferestre) care au o arie mai mare de 700 m2 şi subsoluri sau poduri de cabluri (cu ferestre) cu arii libere mai mari de 10400 m2. de regulă. În construcţiile speciale închise pentru cabluri şi anume: tuneluri. Cablurile pentru alimentarea ventilatoarelor de avarie se pozează astfel. IX. mai mare de +40oC. ţinând seama pe de o parte de costul majorării secţiunii conductoarelor cablului la depăşirea temperaturii ambiante de calcul de +30 oC. respectând prevederile din normele generale de protecţie împotriva Pagina 63 din 207 . Dispozitivele trebuie să aibă suprafaţa liberă însumată de cel puţin 0. încât să nu fie afectate de un eventual incendiu în încăperile pe care le deservesc. în regim de durată. temperatura maximă de lucru a conductoarelor indicată în Anexa 1. realizată corespunzător temperaturii gazelor ce trebuie evacuate în caz de incendiu (ventilatoarele vor fi amplasate în afara încăperilor deservite).2.76. pe cale naturală în cazul în care. de regulă. Valoarea maximă a temperaturii ambiante nu va fi. acestea pot fi realizate într-un singur sistem de ventilaţie care să asigure condiţiile de dimensionare prevăzute la Art. se va prevedea montarea unei instalaţii de ventilare mecanică. iar pe de altă parte de costul instalaţiei de ventilare. Comanda ventilării mecanice trebuie să se facă din afara încăperii de cabluri. În situaţia în care sistemul de ventilare este comun pentru mai multe încăperi legate tehnologic între ele.2% din aria spaţiului sau compartimentul respectiv. se prevăd dispozitive de evacuate directă în exterior a turnului şi gazelor fierbinţi rezultate în caz de incendiu. datorită amplasamentului încăperilor pentru cabluri sau al traseelor de introducere sau evacuare. pe tipuri de cabluri. prin butoane amplasate în apropierea intrărilor în încăpere şi în camera de comandă. În cazurile în care rezultă ca fiind necesar atât sistemul de ventilare tehnologică. VIII. Criterii de dotare a gospodăriilor de cabluri cu mijloace şi instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor Art. Prevederea mijloacelor şi instalaţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor în gospodăriile de cabluri se face diferenţiat. 3. Ventilarea se asigură. Valoarea maximă a temperaturii ambiante se stabileşte pe bază de calcul tehnico-economic.1. 75 şi 76. DOTAREA GOSPODĂRIILOR DE CABLURI CU MIJLOACE ŞI INSTALAŢII DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR IX. astfel încât să nu se depăşească.77.

78. următoarele mijloace şi instalaţii de prevenire şi stingerea incendiilor: a) mijloace de primă intervenţie pentru stingerea începuturilor de incendiu. La încăperile normale pentru cabluri se prevăd.81. La încăperile închise de cabluri (Art. ţinând seama de prevederile din acest capitol. În cazul în care în podul de cabluri sunt structuri metalice de rezistenţă (stâlpi. stabilirea mijloacelor şi instalaţiilor pentru prevenirea şi stingerea incendiilor la cablurile electrice se face ţinând seama şi de cele stabilite pentru restul de instalaţii din spaţiile respective. lit. se aplică la fluxurile de cabluri care au materiale combustibile măi mult de 3. în plus faţă de mijloacele şi instalaţiile menţionate la Art. În încăperile cu cabluri cu o suprafaţă mai mare de 2000 m2 trebuie să se asigure şi posibilitatea stingerii incendiilor cu maşini de intervenţie. În încăperile tehnologice. în podurile de cabluri de sub camerele de comandă din gospodăriile importante de cabluri se pot prevedea numai mijloace iniţiale de stingere (stingătoare) şi stingere cu apă de la hidranţi (fără instalaţii speciale de stingere a incendiilor) atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) nu se periclitează viaţa oamenilor datorită întreruperilor alimentării cu energie electrică. Art. ţevile de refulare ale hidranţilor utilizaţi pentru stingerea incendiilor în gospodăriile de cabluri vor fi echipate cu utilaje de pulverizare. Art. astfel încât să se evite afectarea structurilor metalice respective (temperatura maximă 300oC).NTE 007/08/00 incendiilor şi din normele de dotare având în vedete importanţa obiectivelor. în canalele de cabluri şi la pozarea aeriană în exteriorul construcţiei. a şi lit. conform normelor departamentale de dotare împotriva incendiilor. 78 şi următoarele: a) instalaţii de semnalizare automată a incendiilor: în cazul încăperilor de cabluri cu suprafeţe mai mari de 2000 m2. Pagina 64 din 207 . de lângă aceste încăperi la încăperea unde se află centrala de semnalizarea a incendiilor.79.78. prin telefon sau radio. c) butoane de semnalizare manuală a incendiilor la obiectivele prevăzute ai instalaţii de semnalizare a incendiilor. Nivelurile deschise şi estacadele pentru cabluri se dotează cu mijloacele şi instalaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor menţionate la Art. b.5 litri/m. În cazuri justificate. trebuie să se prevadă o instalaţie fixă de stingere cu apă pulverizată. grinzi) neprotejate la foc. 7) din cadrul gospodăriilor importante se prevăd. deservite şi concentrarea de cabluri în încăperile respective. se prevăd legături de comunicaţie directe. b) hidranţi de incendiu. la obiectivele prevăzute cu instalaţii de apă de incendiu. b) instalaţii speciale de stingere pe fluxurile de cabluri. Art.80. Art. b) este asigurată deservirea locală pentru continuarea sau reluarea lucrului ori oprirea în condiţii de siguranţă a utilajelor. amplasaţi în afara încăperilor de cabluri.

lit. folosirea altor soluţii de prevenire şi stingere a incendiilor în gospodăriile de cabluri poate fi adoptată. pot continua să funcţioneze sau pot fi puse în funcţiune numai cu luarea următoarelor măsuri: a) aplicarea în construcţiile de cabluri de separări transversale pe fluxurile de cabluri sub limita prevăzută la Art. c) instalaţii de stingere cu bioxid de carbon. detectoarele de temperatură se prevăd numai în cazul în care nu sunt condiţii de funcţionare normală pentru detectoarele de fum.3. numai după verificarea corectei semnalizări a începutului de incendiu şi stabilirea cat mai exactă a zonei unde s-a produs incendiul. b) instalaţii de stingere cu spumă cu coeficient mare de înfoiere (de peste 400:1). de dispecer etc. 66. lit.84.85. c) dotarea gospodăriilor de cabluri în funcţiune cu mijloacele de prevenire şi de stingere a incendiilor. 35. IX. în spaţii cu volum limitat. IX. prevăzute în Normele de prevenire şi stingere a incendiilor . la formaţia civilă de pompieri sau într-o încăpere unde există în permanenţă personal de tură care are în atribuţii şi deservirea gospodăriei de cabluri. de la caz la caz. referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor. Centrala de semnalizare se amplasează. la care din cauze tehnice nu este posibilă aplicarea întocmai a prevederilor din prezentul normativ. se pot utiliza şi spume cu coeficient mediu de înfoiere.87. În gospodăriile de cabluri se realizează următoarele tipuri de instalaţii speciale de stingere a incendiilor : a) instalaţii fixe de stingere cu apă pulverizată. Art. Gospodăriile de cabluri în funcţiune. h.86. radio sau alte mijloace. b) protejarea cablurilor împotriva propagării flăcării. Art.NTE 007/08/00 Art. Instalaţii de semnalizare Art. h.82. numai cu aprobarea forului tutelar al unităţii beneficiare şi numai în cazurile în care acele soluţii prezintă o eficienţă tehnico-economică şi condiţii de siguranţă corespunzătoare faţă de cele prevăzute în prezentul normativ. Instalaţii speciale de stingere a incendiilor Art.PE 009. ca de exemplu: în camera de comanda. Instalaţiile de semnalizare automată a incendiilor se realizează cu detectoare de fum sau de temperatură. a şi 66. manual (local şi/sau de la distanţă). Punerea în funcţiune a instalaţiilor de stingere se face.2. Art. după caz. lit. de regulă. Între încăperea în care se amplasează centrala de semnalizare şi formaţia civilă de pompieri se asigură alarmarea automată şi se realizează legături de comunicaţie directe prin telefon.83. conform Art. în cazul unor fluxuri mici de cabluri aşezate concentrat pe pardoseală sau pe perete. Pagina 65 din 207 .

de regulă. nu va depăşi 5 minute. se recomandă ca încercările profilactice ale instalaţiilor fixe de stingere cu apă pulverizată să se facă cu aer comprimat în acele încăperi pentru cabluri care conţin şi echipamente electrice de tipul admis la Art. Dotarea gospodăriei de cabluri cu mijloace de primă intervenţie şi hidranţi se face în conformitate cu Normele de prevenire şi stingere a incendiilor . Art.90. să nu depăşească 5 minute din momentul semnalizării începutului de incendiu şi până la începerea operaţiei de stingere. în cazuri justificate. Cablurile de alimentare a pompelor care deservesc instalaţiile fixe de stingere cu apă pulverizată se pozează cu respectarea prevederilor din Normativul privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiuni până la 1000V . Mijloace de primă intervenţie şi hidranţi de incendiu. lit. şi anume din locuri care prezintă siguranţă pentru personalul de deservire sau din încăperi special amenajate în acest scop. Art. Pentru instalaţiile de stingere cu spumă se asigură posibilităţi de racordare la instalaţia de alimentare cu apă şi cu energie electrică în cazul generatoarelor cu acţionare electrică.NTE 007/08/00 Instalaţiile de stingere sunt astfel concepute. Cablurile de alimentare a generatoarelor se pozează pe trasee separate de încăperea sau încăperile de cabluri protejate. Pagina 66 din 207 . 57. Stabilirea numărului de generatoare cu spumă şi dimensionarea instalaţiei de alimentare cu apă se face astfel.89.91. În construcţiile în care există prevăzute instalaţii de aer comprimat. încât să se asigure umplerea cu spumă a întregului compartiment de cabluri într-un timp care. Punerea în funcţiune a instalaţiilor se face din afara încăperilor afectate. Art. încât să se asigure punerea în funcţiune a acestora de către personalul de deservire într-un timp care.I 7.88. se admite ca acest timp să fie de cel mult 10 minute. a sau sunt situate deasupra unor încăperi cu echipament electric. şi anume în subsoluri sau poduri mari de cabluri.PE 009. Art. de regulă.

continuitatea circulaţiei de ulei la cablurile cu ulei sub presiune.NTE 007/08/00 X. Art. ACCESORII PENTRU CABLURI. poduri şi puţuri de cabluri se marchează cu etichete de identificare la capete. la încrucişări cu alte cabluri etc. MARCAREA Şl ÎNCERCAREA CABLURILOR X. Cablurile pozate în pământ se marchează şi pe traseu.92. din zece în zece metri. Terminalele şi manşoanele trebuie să asigure protecţia cablurilor împotriva pătrunderii umezelii şi a altor substanţe cu acţiune nocivă din mediul înconjurător. situate în apropierea manşoanelor. la trecerile dintr-o construcţie de cabluri în alta. trebuie protejate faţă de acestea prin amplasarea lor la o distanţă minimă de 25 cm.96. depozite şi alte spaţii cu pericol de incendiu. X. Se recomandă ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de linie nou construită. poduri de cabluri. aluminiu sau cupru).97. manşoane în subsoluri. să fie de maximum 4 bucăţi. Terminale şi manşoanele de legătură şi de derivaţie ale cablurilor trebuie să reziste la tensiunile de încercare prescrise pentru cabluri.93. cablurile cele mai apropiate de manşoane trebuie protejate cu cărămizi. Art. încăperi tehnologice. Marcarea cablurilor Art. nivelul de izolaţie. În cazul îmbinărilor cablurilor cu izolaţie din hârtie impregnată. canale. protecţie mecanică similară cu cea a cablului.94.1. de regulă. un număr mai mare de manşoane (până la 6 bucăţi) se admite numai pe baza unei aprobări de la societatea care exploatează linia în cablu. când este necesară micşorarea acestei distanţe. pentru cabluri cu o tensiune de 1-30 kV. Cablurile pozate în încăperi.95. Înnădirea cablurilor de comandă şi control se permite numai în următoarele cazuri: a) când lungimea traseului este mai mare decât lungimea de fabricaţie a cablului respectiv. Manşoanele de legătură ale cablurilor trebuie să asigure: a) b) c) d) e) f) continuitatea perfectă a conductoarelor din cablu. Art. continuitatea electrică a mantalei metalice şi a mantalei de plumb şi a conductoarelor (din continuitatea electrică a benzilor metalice de armare şi a ecranelor metalice. Pagina 67 din 207 . plăci din beton etc.2. galerii. b) pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în funcţiune. cablurile de energie care necesită joncţionare se manşonează în exteriorul acestor spaţii sau se protejează pe porţiunea de joncţionare cu elemente rezistente mecanic şi la foc (minimum 30 minute). Terminale şi manşoane Art. cu cabluri cu izolaţie uscată. Art. Cablurile electrice pozate în pământ. Nu se realizează. trebuie să se ia măsuri pentru împiedicarea pătrunderii masei izolante în cablul cu izolaţie uscată.

cu placa de inscripţie orientată spre cablu. XI. La traversarea unei căi ferate. traseele de cabluri nu pot fi indicate pe plan prin cote faţă de construcţii fixe. Art. Traseele subterane de cabluri se marchează prin borne de marcare la suprafaţă sau prin tăbliţe de marcaj pe clădiri. Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii în afara zonelor locuite din localităţi este de 100 m. precum şi terminalele trebuie să fie prevăzute. Cablurile pozate în jgheaburi: se marchează numai la capete. Toate manşoanele de legătură sau de derivaţie. Art. cu etichete de identificare. de asemenea. marca de identificare a cablului din jurnalul de cabluri. încercările după montaj şi în timpul exploatării se fac conform prevederilor din Normativul de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice .PE 116. Se marchează prin borne schimbările de direcţie. Art.98. Încercarea cablurilor Art.104. Marcarea şi repararea reţelelor de cabluri în localităţi se face în conformitate cu prevederile STAS 9570/1.100. caiete de sarcini etc.). Etichetele pentru cabluri se confecţionează din plumb. cupru sau aluminiu (materialul se alege în funcţie de mediul de pozare) şi trebuie să aibă înscris pe ele: tensiunea (kV).101.). X. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI Art.99. Pagina 68 din 207 . la 0.103. retehnologizarea şi mentenanţa liniilor electrice în cablu se iau măsuri pentru reducerea impactului negativ al liniilor asupra mediului.3.NTE 007/08/00 Art. pe ambele părţi ale acesteia. Art. Bornele se fixează lateral de cablu. anul de pozare. atunci când în desenele de execuţie. înainte de montaj. se fac conform indicaţiilor furnizorului de cabluri (standarde. norme interne. Art. 105. construcţia.102. conducte de fluide etc. Încercările cablurilor la recepţie sau în etape intermediare. material plastic. 8m de axul lui. La proiectarea. reperarea cablurilor se face prin tăbliţe indicatoare. Marcarea cablurilor la traversările căilor de navigaţie fluviale: cablurile trebuie să fie reperate la ambele maluri prin plăci indicatoare vizibile pentru navigatori. traversările de şosele şi intersecţiile cu alte canalizări subterane (cabluri.

Pagina 69 din 207 .). Documentaţia pentru realizarea LEC trebuie să cuprindă toate datele şi informaţiile necesare. şi cerinţele cuprinse în procedurile proprii ale acestuia. ulei etc. 107. i) depozitarea deşeurilor. e) sonor. h) impactul chimic (vopsele. la solicitarea beneficiarului. f) vizual. Măsurile privind protecţia mediului au în vedere următoarele: a) impactul asupra aşezărilor umane.NTE 007/08/00 Art. construcţiei. b) fizic. d) mecanic. b) ocuparea terenului (trasee. g) psihic. acolo unde este cazul). c) chimic. e) afectarea peisajului (impactul vizual. sub aspectele: a) electromagnetic. solvenţi. c) impactul asupra rezervaţiilor naturale şi culturale. d) fragmentarea habitatelor faunei sălbatice. În documentaţie se vor trata. în vederea obţinerii acordului de mediu. g) subtraversarea apelor. asupra factorilor de mediu atât pe perioada eliberării traseului. f) câmpul electromagnetic. inclusiv planul de management şi monitoring care va include acţiuni de reducere a impactului. j) monitorizarea impacturilor asupra mediului pe durata exploatării. exploatării/mentenanţei precum şi la dezafectarea acestora. Art. 106. accesorii). h) socio-economic etc.

DIN 57 272 / VDE 0272 şi DIN 57 273 / VDE 0273. A. Sarcina medie reprezintă valoarea medie a curbei de sarcină zilnică.1.2.1. A.2.6.4. Indicaţiile sunt valabile pentru o funcţionare neperturbată.1.1.2.2. Noţiuni A.79) [1] Alegerea secţiunii conductoarelor cablurilor în funcţie de curentul maxim de durată se face în conformitate cu prescripţiile fabricantului care va furniza cablurile.1. Temperatură de funcţionare admisă este temperatura maximă admisă a conductorului la funcţionare neperturbată.7. atunci se consideră drept sarcină maximă valoarea medie a vârfului de sarcină peste 15 minute.3.1. A.79. Sarcină admisibilă este denumirea prescurtată pentru curentul de sarcină admisibil. în situaţiile în care nu se dispune de prescripţiile furnizorului de cabluri. Pagina 70 din 207 .1. A. Temperatură admisă la scurtcircuit este temperatura maximă admisă a conductorului la scurtcircuit.8.1. se pot utiliza prevederile din prezenta anexă.NTE 007/08/00 ANEXA 1 Valori recomandate pentru sarcina admisibilă a cablurilor cu tensiuni nominale Uo/U până la 18/30kV (Conform DIN 57298 Teil 2/VDE 0298 Teil 2/11. La cablurile cu tensiuni nominale Uo/U până la 18/30kV. A. DIN 57 265 / VDE 0265.1.2.2. Partea 1: Ecuaţiile intensităţii admisibile a curentului (factor de încărcare100%) şi calculul pierderilor” ediţia 1999. în regimurile şi condiţiile de pozare specificate în tabelele A. A. Ea se utilizează la calculul sarcinii în caz de scurtcircuit.2.l. VDE 0271.1. Curba de sarcină de referinţă reprezintă selecţionata variaţiei medii. cu o durată a scurtcircuitului de până la 5 s inclusiv. Dacă sarcina se modifică în intervale de timp care sunt mai mici ca 15 minute. Domeniul de valabilitate Aceste norme caracterizate ca prescripţii VDE sunt valabile pentru curenţii admisibili la cabluri cu tensiuni nominale Uo/U până la 18/30kV în instalaţii energetice.2. Prin sarcină se indică curentul care circulă prin cablu în anumite condiţii date de regimul de funcţionare sau în caz de defect A.2. şi A.1.5. Sarcină este denumirea prescurtată pentru curentul de sarcină. Sarcina maximă reprezintă cea mai marc sarcină a curbei de sarcină zilnică.1 (standard pe părţi) „Cabluri electrice. Acest standard a fost întocmit pe baza publicaţiei CEI 60287. A. Curba de sarcină zilnică reprezintă variaţia sarcinii în decursul a 24 ore la o funcţionare neperturbată. aproximând curba de sarcină zilnică repetată.2. Ea se utilizează la calculul sarcinii admisibile în funcţionare neperturbată. A 1. ca şi pentru cazul de scurtcircuit. Prin sarcină admisibilă se indică curentul maxim admisibil pentru anumite condiţii. Calculul intensităţii admisibile a curentului.1. conform VDE 0255. elaborată pe baza standardului german DIN 57 298 Teil 2/VDE 0298 Teil 2/11.1.2.

4. A.3.2.l). pierderile în acestea se reduc.) A.4.4.4) şi în caz de scurtcircuit (vezi pct. Temperatura admisă de funcţionare a conductorului şi. constante. Sarcina admisibilă a unui cablu cu o anumită secţiune depinde de construcţia sa.3. se raportează la temperatura de 20 °C a solului şi temperatura de 30 °C a aerului (vezi tabelul A. decisive sunt de fiecare dată condiţiile de funcţionare nefavorabilă întâlnite în decursul duratei de funcţionare şi în lungul traseului.3.1. practic. În aceste norme caracterizate ca prescripţii VDE. de proprietăţile materialelor şi de condiţiile de funcţionare. A. Sarcina admisibilă a acestor cabluri.3.1. A.1.1. A.2.4. Ele au stat la baza calculului valorilor incluse în tabele pentru sarcina admisibilă. Rezistenţa termică internă (rezistenţa termică specifică. A.3.1. se alege cea mai mare dintre ambele secţiuni găsite.l. de exemplu legând (unind) la pământ mantalele sau ecranele la un singur capăt.4.9. la cablurile după VDE 0255.1. poate fi crescută.2).1. A.2.2. Secţiunea conductorului se alege astfel.1.1.1.2.NTE 007/08/00 A. A. Generalităţi A. încât sarcina dată să nu depăşească sarcina admisibilă. Trebuie să se ţină seama de o încălzire suplimentară la o aglomerare cu alte cabluri. secţiunea conductorului se alege astfel încât conductorul să nu se încălzească în nici un loc şi în nici un moment peste temperatura de funcţionare admisă.1. este: conductoare exterioare sunt conductoarele care leagă sursele de curent de consumatori. valorile şi regulile enumerate pentru sarcina admisibilă se referă la conductorul exterior. mărimi de influenţă Pentru sarcina dată (vezi pct. creşterea admisă de temperatură a conductorului. Construcţia cablurilor şi proprietăţile materialelor Caracteristicile care depind de structura cablului şi de proprietăţile materialelor sunt.3.4. prin canale de termoficare.1.3.l. în special la secţiuni mari. caracterizate ca prescripţii VDE.3. Gradul de încărcare este raportul dintre sarcina medie şi sarcina maximă. Generalităţi.4.2.1. (definiţia conductoarelor exterioare.1.3. A.2. Pentru aceasta. Rezistenţa activă a cablului ca măsură pentru pierderile termice ale curentului în conductor şi în mantaua metalică Cablurile monofazate au fost considerate că au mantalele sau ecranele legale permanent în scurtcircuit la ambele capete. suplimentar. A. A. Cu acest prilej.3. A.1. în măsura în care există aşa ceva. vezi tabelul A. În aceste norme. A. se dau reguli pentru alegerea secţiunii conductoarelor în funcţie de sarcina în funcţionare neperturbată (vezi pct. Alegerea secţiunii conductoarelor corespunzător pct. 1. dacă prin măsuri potrivite. prin radiaţie solară etc.5). dar care nu pleacă din punctul median sau neutru).2.1. Sarcina admisibilă în funcţionare neperturbată A.1. se face pentru încărcarea în funcţionare neperturbată şi în caz de scurtcircuit. A.1.1. Tensiunile de inducţie apărute cu Pagina 71 din 207 . conform DIN/VDE 0100 Teil 200 pct.1.

Cu ajutorul sarcinii maxime aflate Pagina 72 din 207 .7.3. A.4.1. Valorile intermediare se pot interpola.85 şi 1. În curent alternativ este valabilă o frecvenţă de 50Hz. A. Valorile din tabele pentru sarcina admisibilă a cablurilor pozate în pământ sunt valabile pentru sarcina maximă şi un grad de încărcare de 0. Regimul de funcţionare Valorile cuprinse în tabele se bazează pe regimul de funcţionare normal în reţelele operatorilor de reţele electrice.0 („sarcină de durată”) se iau din tabelele A. iar la toate celelalte cabluri au fost neglijate. condiţiile de pozare.2.1).1.5.1.1. Acesta se caracterizează printr-o curbă de sarcină zilnică cu o sarcină maximă şi un grad de încărcare pronunţat (vezi fig.6.1. Suprafaţa astfel aflată se înscrie în diagramă.1. deoarece au mărimi foarte mici. şi A. condiţiile de mediu.1.3. f1 şi f2 .0. coloana 1.20.1. în cazul abaterii de la condiţiile normale de funcţionare. corespunzătoare condiţiilor climatice din România (similare cu cele din Germania).4. atunci sarcina maximă este valoarea medie a vârfurilor de sarcină de peste 15 minute. A.3. Suprafaţa de sub curba de sarcină se poate afla aproximativ prin numărarea pătratelor. în acest caz. dacă scara se alege astfel încât sarcina de 100% să corespundă la un grad de încărcare de 1. până la A. Dacă înregistrarea curbei de sarcină are loc la intervale mai mici de 15 minute.1).14.8 .4.1. A. 0.2.1. Pentru abaterea de la aceste condiţii de funcţionare se dau indicaţii în coloana a 2-a. Condiţii de funcţionare la pozarea în pământ La pozarea în pământ. mai ales în caz de scurtcircuit. ambii factori de corecţie depind de rezistenţa termică şi de gradul de încărcare. Gradul de încărcare este dat de raportul dintre suprafaţa de sub curba de sarcină şi suprafaţa totală a dreptunghiului. Condiţii de funcţionare La calculul valorilor din tabelele pentru sarcina admisibilă au fost alese condiţiile normale corespunzătoare pentru: regimul de funcţionare. 0.NTE 007/08/00 acest prilej. Sarcina maximă şi gradul de încărcare a sarcinii date se determină din curba de sarcină zilnică sau din curba de sarcină de referinţă. Pentru evaluarea practică a curbei de sarcină zilnică se recomandă ca sarcina în procente din sarcina maximă să fie trasată pe hârtie milimetrică (vezi figura A.1.3.1. A.4. necesită totuşi măsuri adecvate după DIN 57141 / VDE 141. Factorii de corecţie pentru gradele de încărcare de 0.4.1. Ea permite citirea directă a raportului dintre sarcina medie şi sarcina maximă şi prin aceasta gradul de încărcare. se va ţine totdeauna seama de ambii factori de corecţie. Pierderile dielectrice în izolaţie au fost luate în considerare numai la cablurile cu PVC cu o tensiune Uo/U = 6/10 kV cu ε ⋅ tan δ = 0. Acestea sunt prezentate drept „condiţii normale” în tabelele A.

1.1. Pentru gradul de încărcare determinat astfel nu este permisă depăşirea sarcinii maxime date pentru o secţiune de conductor.1. Raportul dintre sarcini şi sarcina maximă Raportul dintre sarcina medie şi sarcina maximă Pe această bază.3. Fig.1. Pagina 73 din 207 .1. Condiţiile de pozare A.1. Cu creşterea adâncimii de pozare scade sarcina admisibilă.7 m până la 1.2. Valorile pentru sarcina admisibilă sunt valabile pentru dispuneri conforme cu tabelul A.2. A. În calcul s-a ales ca adâncime de pozare distanţa de 0.2 m adâncime era necesară numai o reducere neînsemnată a sarcinii admisibile.4.la suprafaţa solului. la modificarea adâncimii de pozare în acest domeniu de pozare se poate face abstracţie de o reducere a sarcinii admisibile.7 m de la axa cablului .1. care de altfel se compensează prin reducerea temperaturii mediului şi rezistenţele termice specifice mai favorabile ale solurilor la adâncimi de pozare mai mari. corespunzătoare unei sarcini admisibile luată din tabelele pentru pozarea în pământ. multiplicată cu toţi factorii de corecţie aferenţi.4. A. A.3.(la pozarea în fascicul de la axa fasciculului) .NTE 007/08/00 astfel se determină gradul de încărcare.1. pentru 1 cablu multiconductor sau cablu cu un conductor în curent continuu pozat singur. şi anume.1.1.2.4.2. în domeniul uzual de pozare de la circa 0.3. ca şi pentru 3 cabluri cu un conductor în curent trifazat.2. Curba de sarcină zilnică şi determinarea gradului de încărcare (exemplu).

3.3.2. Având în vedere tipurile diferite ale solului şi dependenţa conţinutului de apă de climă (precipitaţii.0 K · m/ W a fost aleasă ca valoare normală a rezistenţei termice specifice a solului din zonele umede. până la A. se recomandă utilizarea unui factor de reducere de 0.7 m până la 1. în climă temperată. 2 Sarcina admisibilă la cablurile din PVC cu conductoare multiple se determină prin multiplicarea sarcinii admisibile pentru cablurile cu trei conductoare după tabelul A. temperatura se modifică în România 3 în decursul anului între circa 20 oC. coloana a 2-a.4.1. A.1.4.9. amplasate în plan unul lângă altul. corespunzător tipului de sol. lui este valabilă pentru sol nisipos cu umezeală normală. care vor funcţiona simultan cu aceeaşi sarcină maximă şi cu acelaşi grad de încărcare.2. cu temperaturi maxime ale solului până la circa 25oC. 2 3 Acest mod de funcţionare apare destul de rar în reţelele electrice de distributie. în lunile ce mai călduroase. Ca temperatură a solului este valabilă temperatura la adâncimea de amplasare.4.1. La pozarea cablurilor în ţevi se va ţine seama. calculul se va face cu temperaturi mai ridicate. Sub acţiunea câmpului de temperatură al cablului. temperatura solului).3. precum şi de acoperirea şi de vegetaţia suprafeţei solului. De aceea.NTE 007/08/00 La un număr mai mare de cabluri se utilizează factorii de corecţie din tabelele A.1.1.20. Aceşti factori de corecţie sunt valabili pentru cabluri de acelaşi tip constructiv.1.3. Rezistenţa termică specifică a solului este determinată în principal. de greutatea volumetrică şi conţinutul de apă. Condiţii similare şi în Germania.4. solul se poate usca. şi circa 5 oC. după indicaţiile din tabelul A.14. cu factorii de corecţie din tabelul A. până la circa 25 oC. în cazul în care un calcul precis apare prea complicat. îndeosebi la adâncimi mici de pozare. străzi).1.1. Pagina 74 din 207 .. La pozarea în sisteme de ţevi se recomandă o reducere a sarcinii admisibile cu factorul 0.3. al cablurilor învecinate şi al altor agenţi termici. de înălţimea nivelului apei freatice. la calculul valorilor din tabele s-au schematizat deosebirile dintre mediul cablului într-o zonă uscată şi o zonă umedă. Dacă se utilizează plăci de acoperire cu o curbură pronunţată. Valoarea de 1. cu cablurile neîncărcate în domeniul de pozare de la 0.24.3.3. A.1.2.1. Condiţii de mediu A.1. în special. Sub suprafeţele consolidate (ex. trebuie să se ţină cont de variaţiile locale şi temporare.1. coloana 10. care sunt expuse insolaţiei puternice.2 m adâncime. Felul în care este realizat patul de pozare şi modul de acoperire a cablurilor.4. nu are nici o influenţă asupra reducerii sarcinii admisibile.3. de influent izolaţiei termice a stratului de aer dintre cablu şi peretele interior al ţevii [4].1.85. în lunile cele mai reci. astfel încât nu se elimină incluziunile de aer.1. A.1.4.2.4.3. A.1.

A. Pentru cazuri singulare aceste valori şi de aici curentul de sarcină admisibil rezultant se vor determina în mod special.NTE 007/08/00 Valorile mici sunt posibile în anotimpurile reci la cantităţi de precipitaţii suficient de mari şi pentru tipuri favorabile de sol.1. La pământ amestecat (de exemplu cu: moloz.1.3.14. datorită condiţiilor climatice. 1.4.3. Condiţii de pozare A. fără ca temperatura mediului să crească perceptibil între timp.1. de regulă. luându-se în considerare utilizarea frecventă a nisipului ca material pentru pat. dacă este cazul. valoarea mai mare următoare a rezistenţei termice specifice.1.1.1.1.1. iar pe de altă parte.22 şi A. În tabelele A.2. Dispunerea cablurilor corespunde prezentării din tabelul A. Regim de funcţionare Valorile din tabele pentru pozarea în aer au la bază funcţionarea de durată. Condiţiile practice necesare pentru aceasta sunt date în tabelul A. Valorile mari se aleg în zone cu temperaturi ridicate ale solului.4. pentru temperaturi mai mari ale solului rezultă abateri mai mari. se pot lua valori mai mici. Din cauza timpilor de încălzire şi răcire esenţial mai mici decât la pozarea în pământ. La fel se va proceda când traseul cablului trece în zone cu rădăcini de arbuşti sau copaci. Sarcina admisibilă la cablul din PVC cu conductoare multiple se determină din sarcina admisibilă. Condiţii de funcţionare la pozarea în aer A. Pentru umpluturi cu pământ de tip normal.15.1.5.1. Valoarea pentru sarcina admisibilă este valabilă pentru un cablu şi pentru sisteme din 3 cabluri monofazate pozate în aer liber.2.14.) calculul se face cu o rezistenţă termică specifică a solului foarte ridicată.2.24. Prin pozare în aer liber se înţelege cedarea neîmpiedicată de căldură prin radiaţie şi convecţie. până la A. cu excluderea surselor străine de căldură. coloana 10.2.3. în cazul unei bune compactări.1.4. A. numai până la anumite temperaturi maxime ale solului. în funcţie de secţiune. sunt indicaţi în detaliu factorii de corecţie pentru rezistenţele specifice ale solului din zonele umede. sunt necesare măsurători sau schimbarea solului din vecinătatea cablului.3.2. această delimitare apare ca fiind admisibilă.3.1. zgură. cu ajutorul factorilor de corecţie după tabelul A.3.2. se va alege din tabelele A.20. Pe de o parte. compuşi organici etc. cu perioade extinse de secetă sau lipsite aproape total de precipitaţii. nu rezultă la întreprinderile de alimentare cu energie electrică o sarcină admisibilă mai mare decât la funcţionarea de durată.2. Ca rezistenţă termică specifică a solului în zone aride a fost aleasă valoarea de 2.1.4.2.4.5 K·m/W. A. Aici.1.1. Pagina 75 din 207 . pentru cablu cu trei conductoare după tabelul A.2. Factorii de corecţie pentru alte condiţii de pozare şi la aglomerare de cabluri se iau din tabelele A. La soluri neobişnuite sau la pat din material stabil termic. care totuşi nu este sau este prost compactat şi a cărui compactare în decursul timpului nu poate fi luată în considerare.3.l.23. şi A. cenuşă.

În cazul în care nimic altceva nu este cunoscut.4. Pentru alte temperaturi ale aerului se utilizează factorii de corecţie din tabelul A. Nu câte permisă în acest caz o încălzire a conductorului peste temperatura de scurtcircuit admisă.26.5. Curentul nominal de scurtă durată Curentul nominal de scurta durată al cablului IthN (valoarea nominală a sarcinii admisibile la scurtcircuit) definit pentru o durată nominală de 1 s.25.1. pentru abateri ale temperaturii. dacă este cazul. sau A.5.21. A.1. în conductor.1. în măsura în care nu este altfel precizat. Totuşi. 1. atunci se utilizează factorii de corecţie din tabelul A.1.1. şi A.1.1.5. conform tabelelor A.5.4. Condiţii de mediu Valorile din tabelele pentru pozare în aer se bazează pe o temperatură a aerului de 30°C. şi A.1.1. Curentul admisibil în caz de scurtcircuit este dependent de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului şi de durata scurtcircuitului.25. la efectuarea calculelor de corecţie nu este permisă depăşirea unei durate de maxim 5 s a scurtcircuitului.3. se recomandă ca temperatura de 160°C să nu fie depăşită.1.4. Dacă temperatura aerului creşte din cauza pierderii de căldură a cablului (canale de cabluri.3.5.2. poduri de cabluri etc.). A. Temperatura de scurtcircuit admisă Temperaturile de scurtcircuit admise conform tabelelor A.3. A 1.1. Se va ţine seama de radiaţiile termice (de exemplu. sunt stabilite cu luarea în considerare a izolaţiei sau a straturilor conductoare învecinate conductorului. acţiunea soarelui). A.2.1.26.21. mărimi de influenţă În caz de scurtcircuit.5.1.1.2.1.1 5.1. situaţii în care se va asigura o circulaţie neperturbată a aerului. A. A.1. poate fi aflat cu ajutorul densităţii nominale de curent de scurtă durată din tabelele A. căldura generaţii de curentul de scurtcircuit este înmagazinată. în principal. În cazul îmbinării conductoarelor prin lipire cu aliaje uşor fuzibile.1. A.1.5.1. Stabilirea termică la scurtcircuit Sunt valabile procedeul de calcul şi noţiunile după DIN 57103/VDE 0103 4. Temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului θa θa depinde de sarcina de dinaintea scurtcircuitului.l.2.4.l. se ia în considerare temperatura de funcţionare admisă.NTE 007/08/00 A.1.. A. Generalităţi.26. Sarcina admisibili în caz de scurtcircuit A.3.4. împreună cu factorii de corecţie pentru aglomerare.3.3. Factorul η pentru încălzirea de scurtă durată 4) PE 103 este prescripţia echivalentă Pagina 76 din 207 .1. A.25.2. prin multiplicarea cu secţiunea nominală a conductorului.2.

NTE 007/08/00 Factorul pentru încălzirea de scurtă durată ţine seama de cedarea de căldură a conductorului către izolaţie în timpul scurtcircuitului Această cedare de căldură este determinată de caracteristica materialului şi de suprafaţa de contact a conductorului şi a izolaţiei.1. în s . Pagina 77 din 207 .6. Cablurile cu un singur conductor trebuie să fie bine fixate împotriva acţiunii valorii de vârf a curentului de scurtcircuit. se ţine scama şi de stabilitatea dinamică la scurtcircuit a cablului.6/1 kV la curenţi de şoc de până la 63 kA (valoare de vârf). A. de exemplu. este îndeplinită următoarea condiţie: I th ≤ I thN 1 η ⋅ TK Ith şi TK se determină conform DIN 57103/VDE0103 ( echivalent PE 103).5. Alegerea secţiunii conductorului Secţiunea conductorului este suficient dimensionată din punct de vedere al stabilităţii termice dacă pentru o sarcină definită prin curentul termic efectiv de scurtă durată Ith în scurtă durată TK . de regulă. nu sunt necesare măsuri deosebite pentru cablurile tu conductoare multiple cu Uo/U = 0. Stabilitatea dinamică la scurtcircuit Pe lângă stabilitatea termici.1. A. prin măsurare se ia η = 1.1.2. Notă. Aici.5. Valoarea de 63 kA se referă la cablurile realizate conform standardelor germane. În măsura în care nu sunt cunoscute valori determinate prin verificări.

0 5) VDE 0271 Cablu cu hârtie impregnată Cablu cu câmp neradial 0.6/6 kV 80 65 55 6/10 kV 65 45 35 VDE 0255 6. Rezistenţa Creşterea de Temperatura de termică specifică temperatură la Tipul constructiv funcţionare a izolaţiei După prevederile VDE pozarea în al cablului maxim admisă. în oC pământ aer K · m/W în oC în oC 1 2 3 4 5 6 DIN 57272/VDE 0272 Cablu cu XLPE 90 3.6/6 kV 80 65 55 6/10 kV 70 55 45 12/20 kV 65 45 35 18/30 kV 60 40 30 5) Este valabil.6/1 ÷ 3. de asemenea.0 Cablu cu câmp radial 0.NTE 007/08/00 Tabelul A.50 DIN 57273/ VDE 0273 Cablu cu PE DIN 57273/ VDE 0273 70 3. Pagina 78 din 207 .1.50 DIN 57265/ VDE 0265 Cablu cu PVC 70 6.6/1 ÷ 3.1. Temperaturi de funcţionare admise şi rezistenţe termice specifice. şi pentru toate mantalele din PVC şi învelişurile de protecţie din iută cu masă vâscoasă.

1.1.20 Vezi pct.0.3.1.2.l.2.1.3.2.1.4.3).4.20 tabelelor pentru pozarea în pământ Condiţii de pozare (vezi pct.3.1. a mantalei metalice sau a ecranului Tabelele A. A.1.1.1.2.1.85 (vezi pct.24 cu conductoare după tabelul incluziuni de aer .1) Gradul de încărcare de 0.1.l. A.4.NTE 007/08/00 Tabelul A. Factori de corecţie pentru cablu multiple A.A. acoperit cu Factori cărămizi. A.2.1.1. la ambele capete. Condiţii de funcţionare normale Condiţii de funcţionare deosebite Regim de funcţionare (vezi pct A.0. A. Condiţii de funcţionare şi indicaţii pentru condiţii de funcţionare deosebite.14 .4.1. A.1. unite în treflă 6) Pat din nisip sau săpătură de pământ şi. cablurile atingându-se reciproc Pagina 79 din 207 .l.3 6) Prin „grup în treflă” se înţelege o pozare într-un fascicul triunghiular. dacă este cazul.3. plăci din ciment sau plăci subţiri din material plastic.2). Pozare în pământ.4.4) Condiţii de mediu (vezi pct.5 K · m/W Îmbinarea şi legarea la pământ. plate acoperire sau uşor curbate: de cu corecţie plăci la cu A.20 vezi pct. Adâncimea de pozare 0.14 la A.3.7 m Dispunere 1 cablu cu mai multe conductoare 1 cablu cu un conductor de curent continuu 3 cabluri cu un conductor în sistem trifazat aşezate alăturat la intervale de 7cm Aglomerare de cabluri după tabelele 3 cabluri cu un conductor în sistem trifazat. pozare în ţevi .7 şi sarcina maximă corespunzătoare tabelele A.A.9 (vezi pct.1.4.1.l. A.14 .3.3) Temperatura solului la adâncimea de pozare: 20oC Rezistenţa termică specifică a solului în zone umede: 1 K · m/W Rezistenţa termică specifici a solului în zone aride: 2.1.

4.3. pardoseală sau plafon La cabluri aşezate unu lângă altul • intervale de minimum 2 ori diametrul cablului La cabluri amplasate unul deasupra altuia • distanţa pe verticală între cabluri de minimum 2 ori diametrul cablului.3.Distanţa de minimum 2 cm a cablului faţă de perete.4. Pozare în aer.3.3.l.4.2.NTE 007/08/00 Tabelul A.3.24 3 cabluri cu un conductor în sistem trifazat. a mantalei metalice sau a ecranului 7 Tabelele A.l.22 la A.2) Dispunere 1 cablu cu mai multe conductoare 1 cablu cu un conductor în curent continuu 3 cabluri cu un conductor în sistem trifazat aşezate unul lângă altul la intervale egale cu diametrul cablului - Factori de corecţie pentru cablu cu conductoare multiple după tabelul A.1.1). A. la ambele capete. A. Condiţii de funcţionare normale Condiţii de funcţionare deosebite Regim de funcţionare (vezi pct.4.1.21 ventilată Protecţie împotriva expunerii directe la radiaţia termică Condiţii de mediu (vezi pct.4 Tabelul A.1. cablurile atingându-se reciproc Pagina 80 din 207 . unite în treflă 7) Pozarea în aer liber Cedarea neîmpiedicată a căldurii se garantează prin: .1.1.1.3.2. Condiţii normale de funcţionare şi indicaţii pentru condiţii de funcţionare deosebite.2.3) Temperatura aerului: 30°C Conectarea şi legarea la pământ.2. A.21 Vezi pct A. Prin „grup în treflă” se înţelege o pozare într-un fascicul triunghiular.2.1.4. A. • între straturile de cabluri de cel puţin 20 cm Luarea în considerare a creşterii temperaturii acrului din cauza pierderii de căldură a cablului sau încăpere suficient de mare şi Tabelul A.23 Vezi pct. Funcţionarea de durată conform tabelelor pentru pozarea în aer Condiţii de pozare (vezi pct.2.l.1.

Sarcina admisibilă.5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 Secţiunea nominală conductor aluminiu mm2 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 Tabele factori de corecţie 4) 6) Sarcina admisibilă.4.1.6/1 kV Materialul izolant Manta metalică Prescripţii VDE Temperatura de funcţionare admisă Hârtie impregnată Plumb Aluminiu VDE 0255 80oC 6) 6) 4) 6) PVC Plumb VDE 0271 70oC 6) 4) 6) XLPE VDE 0272 90oC DIN 57265/ VDE 0265 Dispunerea Secţiunea nominală conductor cupru mm2 1 1.1. în A 103 124 148 182 218 249 281 320 372 420 481 14 135 161 197 236 268 301 341 398 449 520 587 14 158 188 299 275 309 345 389 449 503 573 639 14 18 104 125 149 184 221 252 283 322 373 421 483 14 19 135 160 195 233 265 297 33S 388 435 496 552 14 16/17 155 184 222 263 294 323 361 406 446 491 529 14 18 192 229 282 339 388 435 494 578 654 765 873 14 19 14 20 99 118 142 176 211 242 270 308 363 412 475 14 19 127 151 186 223 254 285 323 378 427 496 562 14 16/17 151 179 218 261 297 332 376 437 494 572 649 14 18 14 19 177 212 253 311 374 427 479 543 637 721 832 949 14 19 111 132 157 195 233 266 299 340 401 455 526 14 19 137 163 201 240 274 308 350 408 462 531 601 14 16/17 164 195 238 284 323 361 408 476 537 616 699 14 18 f1 f2 14 20 19 16/17 Încărcarea admisibilă în instalaţii de curent continuu Cabluri trifazate Pentru condiţii normale de funcţionare şi indicaţii pentru condiţii de funcţionare deosebite vezi tabelul A. pozarea în pământ.5 2. în A 2 133 161 191 235 281 320 361 410 474 533 602 3 147 175 207 254 303 345 387 437 507 571 654 731 4 172 205 241 294 350 395 441 494 567 631 711 781 5 135 162 192 237 284 324 364 411 475 533 603 6 146 174 206 251 299 339 379 426 481 544 610 665 7 8 9 40 32 54 42 70 54 90 68 122 90 160 116 169 206 200 249 234 296 282 365 331 438 167 499 402 561 443 637 488 743 529 843 571 986 603 1125 10 26 34 44 56 73 98 128 157 185 228 275 313 353 399 464 524 600 11 107 137 165 195 239 287 326 366 414 481 542 624 698 12 127 163 195 230 282 336 382 428 483 561 632 730 823 13 31 41 54 68 92 121 153 187 222 272 328 375 419 475 550 14 15 27 48 35 63 46 82 58 103 78 137 101 177 131 229 162 275 192 327 236 402 283 482 323 550 362 618 409 701 474 819 533 931 603 1073 1223 16 30 40 52 64 86 111 143 173 205 252 303 346 390 441 511 580 663 17 32 43 55 68 90 115 149 178 211 259 310 352 396 449 521 587 669 748 18 39 51 66 82 109 139 179 213 251 307 366 416 465 526 610 689 788 889 Sarcina admisibilă. cablu cu Uo/U = 0.NTE 007/08/00 Tabelul A.2 Pagina 81 din 207 .

Sarcina admisibilă.5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 Secţiunea nominală conductor aluminiu mm2 Sarcina admisibilă. cablu cu Uo/U = 0.5 2.1. Materialul izolant Manta metalică Prescripţii VDE Temperatu ra de funcţionare admisă Dispunere Secţiunea nominală conductor cupru mm2 6) Hârtie impregnată Plumb VDE0255 80oC 6) 4) 6) PVC5) Plumb VDE 0271 70oC 6) 4) 6) XLPE VDE 0272 90oC DIN 57265/ VDE 0265 Aluminiu Sarcina admisibilă.6/1kV.1.5 25 34 43 60 80 106 131 159 202 344 282 334 371 436 481 560 11 20 27 37 48 66 89 118 145 176 224 271 314 361 412 484 549 657 749 12 25 34 45 57 78 103 137 169 206 261 321 374 428 494 590 678 817 940 13 20 27 37 48 66 89 118 145 176 224 271 314 361 412 484 14 15 18.3 Pagina 82 din 207 .5. pozarea în aer.5 32 25 43 34 57 43 72 60 99 80 131 106 177 131 218 159 266 202 338 244 416 282 487 324 559 371 648 434 779 492 902 563 1270 1246 16 24 32 42 53 73 96 130 160 195 247 305 355 407 469 551 638 746 17 18 25 32 34 42 44 56 57 71 77 96 102 128 139 173 170 212 208 258 265 328 326 404 381 471 438 541 507 626 606 749 697 864 816 1018 933 1173 1 1. în A 2 114 140 169 212 259 299 343 397 467 533 611 3 4 138 167 168 203 203 246 255 310 312 378 364 439 415 500 479 575 570 678 654 772 783 912 193 1023 5 114 139 168 213 262 304 350 402 474 542 628 6 136 166 200 251 306 354 403 462 545 619 726 809 7 8 26 35 46 58 79 105 163 140 199 174 239 212 299 269 361 331 412 386 463 442 522 511 594 612 657 707 734 359 786 1000 9 20 27 37 48 66 89 118 145 176 224 271 314 361 412 484 10 18. în A 89 108 131 165 201 233 267 310 366 420 488 21 23 130 157 198 243 283 325 374 447 515 623 718 21 22 157 191 240 294 343 390 450 535 613 733 133 21 22 88 107 130 166 203 237 272 314 372 421 503 21 23 128 155 195 236 277 316 363 432 494 589 669 21 22 154 186 234 284 321 370 421 489 584 627 687 21 22 128 145 176 224 271 314 361 412 484 548 666 776 21 23 91 113 138 174 210 274 281 320 378 21 23 83 102 124 158 190 220 252 289 339 377 444 21 23 113 138 174 210 244 211 320 378 433 523 663 21 22 131 160 202 249 291 333 384 460 530 642 744 21 22 21 23 21 23 137 161 206 262 323 377 433 502 605 699 830 966 21 23 100 122 147 189 232 270 301 357 435 501 592 21 23 131 161 205 253 296 341 395 475 548 647 21 22 163 200 254 313 366 420 486 585 675 798 926 21 22 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 Tabele pentru factori de corecţie 1) 2) 1) 2) pentru temperatura aerului pentru grupare 4) sarcina admisibilă în instalaţii de curent continuu 5) valori până la 240mm2 armonizate după CENELEC 6) cablu în curent trifazat Pentru condiţii normale de funcţionare şi indicaţii pentru condiţii de funcţionare deosebite vezi tabelul A.NTE 007/08/00 Tabelul A.

conductor din aluminiu mm2 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 Tabele pentru factori f 1 de corecţie f2 Sarcina admisibilă. Material izolant Manta metalică Prescripţia VDE Temperatura de funcţionare admisă Dispunerea Secţiunea nominală.6.NTE 007/08/00 Tabelul A. în A 133 161 190 234 211 321 '362 409 474 332 601 140 167 191 243 291 332 374 422 490 530 631 705 147 175 207 254 304 343 3«7 431 501 371 633 732 170 202 239 291 347 392 437 492 563 629 709 780 134 162 192 237 284 323 363 410 474 532 600 146 174 206 252 300 339 379 425 418 344 607 666 167 197 231 279 326 364 400 437 487 522 564 603 126 151 117 230 275 313 352 397 460 511 587 140 167 198 242 289 328 366 413 478 536 605 159 190 223 272 323 364 396 443 505 560 610 Hârtie impregnată Plumb VDE 0255 80oC Aluminiu PVC VDE 0271 70oC Sarcina admisibilă. conductor din cupru: mm 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 Secţiunea nominală. pozarea în pământ. Pagina 83 din 207 . în A 103 124 147 182 218 250 281 320 372 419 481 14 19 108 129 154 189 226 256 291 329 384 432 503 570 14 19 135 161 197 236 268 301 341 398 449 520 588 14 16/17 15l 185 226 ^70 307 343 386 447 501 572 638 14 18 125 149 184 221 251 283 121 373 420 481 14 19 135 160 196 234 265 297 335 388 434 495 552 14 16/17 154 182 220 260 292 323 337 405 441 487 529 14 18 122 145 178 214 243 274 310 361 40S 468 14 19 129 154 188 225 256 286 324 377 425 488 14 16/17 147 174 213 254 287 316 355 409 457 509 14 18 Pentru condiţii de funcţionare normale şi indicaţii pentru condiţii de funcţionare deosebite vezi tabelul A. cablu cu Uo/U = 3.2.1.6/6 kV. Sarcina admisibilă.1.

3. cablu cu Uo/U = 3.NTE 007/08/00 Tabelul A. pozarea în aer. în A 115 142 169 212 259 301 344 394 465 517 608 13 152 182 227 276 320 415 491 554 653 780 139 170 204 257 315 364 417 479 570 654 781 392 164 200 242 305 373 432 565 669 763 900 1016 116 142 171 216 264 305 349 400 473 539 622 138 167 201 253 308 356 404 461 545 617 723 808 161 196 236 297 355 406 456 512 588 645 722 783 105 111 157 197 241 277 316 362 127 565 123 147 178 222 271 112 354 406 460 547 643 143 174 210 363 321 370 413 472 353 625 711 - Sarcina admisibilă. conductor din cupru: mm 25 35 50 70 95 120 150 115 240 300 400 500 Secţiunea nominală.1. Pagina 84 din 207 . Sarcina admisibilă.7. în A 89 109 131 165 201 234 268 308 365 415 485 21 23 97 117 141 176 214 249 283 324 384 436 520 597 21 23 131 158 199 244 283 324 373 447 514 619 717 21 22 155 188 236 290 337 385 443 529 605 723 828 21 22 109 133 167 20S 237 272 313 372 425 498 21 23 129 157 197 240 278 317 364 432 494 587 668 21 21 152 184 231 280 323 365 414 483 539 618 684 21 22 101 122 153 187 215 246 283 335 384 450 21 23 114 138 173 210 244 277 318 379 434 517 21 22 135 164 305 251 290 327 375 444 505 587 21 22 pentru temperatura aerului pentru aglomerare Pentru condiţii de funcţionare normale şi indicaţii pentru condiţii de funcţionare deosebite vezi tabelul A.1.6/6 kV Material izolant Manta metalică Prescripţia VDE Temperatura de funcţionare admisă Dispunerea Secţiunea nominală. conductor din aluminiu mm2 25 35 50 70 95 120 150 185 240 100 400 500 Tabele pentru de corecţie 1) 2) factori 1) 2) Hârtie impregnată Plumb VDE 0255 80oC Plumb Hârtie impregnată VDE 0271 70oC Sarcina admisibilă.

mm2 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 Tabel pt f 1 factori corecţie f2 Hârtie impregnată Plumb VDE 0255 70°C 65°C 70°C Aluminiu PVC VDE 0271 70°C PE XLPE - DIN 57273/ VDE DIN 57273/ VDE 0273 0273 70uC 90°C Sarcina admisibilă. de funcţionare 65°C admisă Dispunerea Secţiunea nominală.8. cablu cu Uo/U = 6/10 kV Material izolant Manta metalică Prescripţia VDE Temper. conductor din aluminiu. pozarea în pământ.1.1.NTE 007/08/00 Tabelul A. în A 91 110 132 165 200 229 259 295 343 389 449 14 20 102 122 146 180 216 246 276 313 362 408 466 14 20 103 123 147 181 218 250 280 318 370 417 485 548 14 19 130 155 190 227 259 290 329 384 433 501 566 14 16/17 150 178 217 259 294 329 370 428 479 546 610 14 18 94 115 138 171 207 237 266 302 350 395 451 14 20 130 154 188 225 256 286 322 373 417 474 526 14 16/17 147 174 211 249 279 308 342 387 421 464 501 14 18 123 146 179 213 243 272 307 356 402 646 15 20 127 150 183 219 248 277 312 363 408 465 15 16/17 143 169 207 246 278 306 343 395 441 490 15 18 151 185 222 252 283 321 373 14 19 135 159 195 232 264 294 333 387 435 493 555 14 16/17 153 181 220 261 296 325 365 420 468 514 572 14 18 162 199 238 271 304 345 401 14 19 144 171 209 249 283 316 358 416 469 532 599 14 16/17 164 194 236 281 318 350 393 453 507 559 622 14 18 Pentru condiţiile de funcţionare normale şi indicaţii pentru condiţii de funcţionare deosebite vezi tabelul A. conductor din cupru: mm2 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 Secţiunea nominală.2. Sarcina admisibilă. Pagina 85 din 207 . în A 117 143 171 212 257 293 332 377 437 493 561 132 158 188 231 278 315 354 399 460 516 582 133 159 189 233 281 321 360 407 471 530 608 678 142 169 200 245 293 333 373 422 489 549 630 703 162 194 229 279 332 376 419 470 539 599 674 744 121 149 178 220 266 304 341 358 444 498 561 141 168 198 242 288 326 364 409 469 519 580 632 159 189 221 266 312 347 379 416 464 497 536 568 133 160 189 230 275 312 350 394 455 512 584 138 164 193 236 281 318 354 399 460 515 579 155 185 217 264 313 353 384 429 490 543 590 166 195 238 286 325 364 412 477 146 174 205 251 299 339 377 425 490 549 614 682 166 197 231 281 333 375 408 455 519 575 618 678 178 210 256 307 349 392 443 513 157 187 220 269 321 364 405 457 528 593 665 719 179 212 249 303 358 404 441 493 563 626 676 743 Sarcina admisibilă.

Pagina 86 din 207 . conductor din cupru: mm2 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 Secţiunea nominală.1. Material izolant Manta metalică Prescripţie Temp de o 65 C funct admisă Dispunerea Secţiunea nominală.3. în A 120 144 181 221 254 290 332 389 442 112 135 161 200 245 281 320 365 425 484 555 114 138 165 205 251 289 328 375 440 501 589 665 126 153 184 231 282 327 373 430 510 584 696 791 147 179 216 272 332 385 438 502 593 675 793 893 99 121 146 183 223 257 294 336 395 450 518 124 151 181 228 277 319 362 414 487 550 641 714 145 175 211 262 316 361 403 453 520 569 635 682 114 138 165 204 247 284 322 367 430 490 574 120 145 174 217 264 304 343 393 464 528 619 140 170 205 256 311 359 401 457 536 607 690 143 170 212 258 297 338 386 455 133 161 192 240 291 335 378 432 509 579 665 750 158 190 228 284 344 396 440 500 585 660 728 810 173 206 257 313 360 410 469 553 195 191 234 231 292 345 354 418 407 4S1 460 612 527 716 621 811 709 901 815 1006 921 - Sarcina admisibilă. Sarcina admisibilă.NTE 007/08/00 Tabelul A. în A 76 93 112 140 172 198 2Z5 250 305 349 407 87 104 125 156 190 219 249 286 334 382 444 21 23 89 106 128 160 195 225 256 293 345 394 470 537 21 23 118 143 179 219 255 291 335 400 460 553 637 21 22 138 168 211 258 300 342 394 469 536 639 729 21 22 77 94 113 142 173 201 229 263 311 356 416 21 23 117 141 177 216 249 284 326 386 441 522 592 21 22 136 164 206 250 287 324 367 428 476 545 599 21 22 106 128 158 192 221 250 286 336 385 456 21 23 112 135 168 205 237 268 307 365 418 496 21 22 132 159 200 243 281 316 363 429 488 568 21 22 132 165 200 231 262 301 356 21 23 124 149 186 226 261 295 338 401 459 533 609 21 22 148 178 222 269 310 348 398 469 534 603 680 21 22 160 199 242 280 318 365 431 21 23 151 181 226 275 317 359 412 489 559 744 21 22 178 215 269 327 377 424 485 573 652 741 838 21 22 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 Tabele pentru factorii de corecţie 1) 2) 1) 21 23 2) pentru temperatura aerului pentru aglomerare Pentru condiţiile de funcţionare normale şi indicaţii pentru condiţii de funcţionare deosebite vezi tabelul A. conductor din Aluminiu: mm2 Hârtie impregnată Plumb VDE 0255 70oC 65oC 70oC Aluminiu PVC PE XLPE VDE 0271 70oC DIN 57273/ VDE 0273 70oC DIN 57273/ VDE 0273 90oC Sarcina admisibilă.1. pozarea în aer. cablu cu Uo/U = 6/10 kV.9.

2. în A 123 148 175 210 264 298 336 380 440 496 559 95 114 136 171 205 233 262 298 346 391 448 14 20 126 151 180 222 268 304 343 388 453 511 591 661 97 117 140 173 208 237 267 304 355 403 471 534 14 20 139 166 196 240 287 327 366 414 479 539 618 689 128 152 186 223 254 285 323 377 425 491 555 14 16/17 153 184 219 269 321 363 404 454 519 578 650 713 142 170 210 250 284 317 358 414 463 529 588 14 18 138 165 194 237 282 319 355 399 456 505 563 615 127 151 185 221 250 280 315 365 407 462 513 14 16/17 149 179 212 256 300 334 364 400 445 478 520 556 139 166 203 240 270 297 329 373 406 450 489 14 18 176 208 254 302 343 381 430 496 556 623 692 161 197 235 267 298 337 391 440 499 562 14 16/17 198 233 283 335 378 412 460 525 583 628 689 181 221 263 297 327 369 423 473 521 579 14 18 189 223 273 325 368 410 463 534 601 674 750 173 211 252 287 320 362 421 474 538 606 14 16/17 213 250 304 361 407 445 498 569 633 686 756 195 237 282 320 353 396 451 511 566 630 14 18 Hârtie impregnată Plumb VDE 0255 65oC Aluminiu PE DIN57273/ VDEO273 70oC XLPE DIN 57273/ VDE 0273 90oC Sarcina admisibilă.10. Pagina 87 din 207 . conductor din aluminiu:mm2 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 f1 Tabele pentru f2 factorii de corecţie Sarcina admisibilă.1. Material izolant Manta metalică Prescripţia VDE Temperatura de funcţionare admisă Dispunerea Secţiunea nominală. în A Pentru condiţiile de funcţionare normale şi indicaţii pentru condiţii de funcţionare deosebite vezi tabelul A.1. cablu cu Uo/U = 12/20 k V. conductor din cupru: mm2 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 Secţiunea nominală.NTE 007/08/00 Tabelul A. Sarcina admisibilă. pozare în pământ.

1. în A pentru temperatura aerului pentru aglomerare Condiţii normale de funcţionare şi indicaţii pentru condiţii de funcţionare deosebite sunt cuprinse în tabelul A. conductor din aluminiu: mm2 25 82 35 99 50 119 70 I80 95 180 120 206 150 233 185 266 240 312 300 355 400 411 500 1) Tabele pentru 21 2) factorii de corecţie 23 1) 2) Hârtie impregnată Plumb VDE 0255 65°C PE Aluminiu DIN 57273/ VDE0273 70°C XLPE DIN57273/ VDE 0273 90°C 3 109 132 158 196 238 272 309 352 414 471 552 623 85 102 123 153 185 212 241 275 325 371 440 503 21 23 4 119 145 175 218 266 308 350 401 476 543 645 733 112 136 170 207 239 273 313 374 427 512 589 21 22 5 136 165 199 249 304 351 398 456 536 608 714 799 128 155 194 237 274 312 358 425 484 575 654 21 22 6 119 143 172 215 261 300 339 387 453 510 592 661 111 134 167 204 235 266 305 360 410 483 546 21 22 7 134 162 194 240 289 329 366 411 470 515 577 627 126 152 189 229 262 295 334 388 432 495 547 21 22 8 164 197 244 295 340 383 438 515 586 671 757 152 189 230 265 299 342 406 463 536 612 21 22 9 193 230 287 347 398 444 504 589 665 734 817 179 223 271 312 351 400 471 535 604 683 21 22 10 199 238 296 358 412 466 532 627 715 819 927 184 229 278 320 363 415 493 563 652 746 21 22 11 233 279 347 420 483 540 614 718 813 904 1011 217 270 328 378 425 485 573 652 740 838 21 22 Sarcina admisibilă. Pagina 88 din 207 . pozare în aer. conductor din cupru: mm2 25 106 35 128 50 153 70 192 95 232 120 264 150 299 185 340 240 397 300 449 400 513 500 Secţiune nominală. Material izolant Manta metalică Prescripţia VDE Temperatura de funcţionare admisă Dispunerea 1 2 Secţiune nominală.3. în A Sarcina admisibilă.1.11. cablu cu Uo/U = 12/20kV. Sarcina admisibilă.NTE 007/08/00 Tabelul A.

conductor din aluminiu: mm2 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 f1 Tabele pentru factorii de corecţie f2 Sarcina admisibilă.NTE 007/08/00 Tabelul A. Sarcina admisibilă.2. conductor din cupru: mm2 1 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 Secţiune nominală. Material izolant Manta metalică Prescripţia VDE Temperatura de Funcţionare admisă Dispunerea Secţiune nominală. în A Condiţii normale de funcţionare şi indicaţii pentru condiţii de funcţionare sunt cuprinse în tabelul A. Pagina 89 din 207 . pozare în pământ. în A 2 138 164 207 247 281 316 356 411 462 521 107 127 161 193 219 247 279 325 366 419 14 20 3 142 169 209 252 287 324 367 428 483 558 623 110 131 163 196 224 252 287 336 380 445 504 14 20 4 156 187 232 280 319 358 404 468 526 603 672 121 145 180 217 249 279 316 368 415 480 541 14 16/17 5 168 202 250 301 343 385 435 501 557 627 686 130 157 195 235 268 302 343 399 448 510 567 14 18 6 155 185 229 274 312 347 388 443 490 546 594 120 144 178 215 245 274 308 355 396 449 498 14 16/17 7 164 196 240 284 319 353 386 430 463 505 541 128 154 191 226 256 285 319 361 394 438 476 14 18 8 210 257 306 347 386 435 503 564 632 703 163 199 238 270 302 341 396 446 505 569 14 16/17 9 234 284 337 381 416 465 532 590 638 702 182 222 264 299 330 371 427 477 527 587 14 18 10 226 276 329 373 415 468 541 608 684 762 175 214 256 290 324 366 426 479 545 614 14 16/17 11 251 306 363 410 449 503 576 641 697 768 196 238 284 322 355 400 461 516 572 638 14 18 Hârtie impregnată Plumb VDE 0255 60°C Aluminiu PE DIN 57273/ VDE0273 70°C XLPE DIN57273/ VDE 0273 90°C Sarcina admisibilă.12.1.1. cablu cu Uo/U = 18/30kV.

13. pozare în aer. în A 92 110 140 168 192 217 247 289 328 378 21 23 95 114 142 172 198 224 257 302 344 408 466 21 23 105 126 157 191 221 252 289 343 393 469 538 21 22 116 141 177 216 249 283 324 384 437 517 588 21 22 104 125 156 189 218 247 282 332 377 443 501 21 22 115 139 173 209 239 269 303 351 392 450 499 21 22 155 192 233 268 302 346 408 465 538 615 21 22 180 224 272 313 351 401 471 535 605 683 21 22 187 232 281 323 365 418 494 564 654 747 21 22 217 270 328 378 425 485 572 649 737 835 21 22 pentru temperatura aerului pentru aglomerare Condiţii normale de funcţionare şi indicaţii pentru condiţii de funcţionare deosebite sunt cuprinse în tabelul A. conductor din aluminiu mm2 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 1) Tabele pentru factorii 2) de corecţie 1) 2) Hârtie impregnată Plumb VDE 0255 60°C Aluminiu PE DIN 57273/ VDE0273 70°C XLPE DIN 57273/ VDE 0273 90°C Sarcina admisibilă. Pagina 90 din 207 . Sarcina admisibilă.NTE 007/08/00 Tabelul A. conductor din cupru mm2 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 Secţiunea nominală.3.1.1. în A 119 142 179 216 246 278 315 366 414 470 124 147 183 221 254 288 328 385 437 512 576 135 162 203 246 284 323 370 437 499 591 670 150 182 228 277 318 361 413 484 548 640 716 134 161 200 242 278 314 357 417 469 543 603 148 177 220 263 299 334 373 425 467 526 572 199 248 300 344 388 442 520 590 675 763 232 288 348 400 446 507 590 666 737 821 241 299 362 416 469 536 630 717 823 929 279 348 421 483 540 615 718 812 904 1011 Sarcina admisibilă. cablu cu Uo/U = 18/30kV Material izolant Manta metalică Prescripţia VDE Temperatura de funcţionare admisă Dispunerea Secţiunea nominală.

17 1.91 0.95 0.88 0.00 1.94 0. corespunzător valorilor pentru creşterea de temperatură admisă după tabelul A.93 0.1 .14 1.27 1.00 1.00 0.09 1.03 1.92 0.03 1.06 1.83 0.23 1.89 0.24 1.81 0.80 0.79 0.96 0.03 1.97 0.75 0.10 108 1.este permisă o creştere limitată a sarcinii admisibile numai la temperaturi sub 20°C.01 1.90 0.84 0.85 0.17 1.06 1.74 0.87 0.89 0.26 1.91 0.83 0.83 0.28 1.76 0.96 0.01 0.93 0.87 0.87 0.98 0.11 1.59 0.23 1.14 1.89 0. Toate cablurile (cu excepţia cablului cu PVC pentru 6/10kV).7 Temperatura solului Rezistenţa termică specifică solului.69 0.83 0.95 0.92 0.01 0.81 0.03 1.00 0.96 0.77 0.01 0 99 0.0 1.24 1.26 1.04 1. conform punctului A.86 0.82 0.06 1.14.93 0.09 1.07 1.78 0.91 0.99 0.09 1. K · m/W 1.93 0.14 1 12 1.72 0.93 1.97 0.97 0 94 0.97 0.97 0.03 1.01 1.19 1.00 0.90 0.15 1.04 1.29 1.20 1.78 0.90 0.70 0.88 0.01 0.81 0.00 0.23 1.09 1. corecţie f1 se utilizează numai împreună cu factorul de corecţie f2 după tabelele A.00 0.92 0.93 0.83 0.78 0.94 0.94 0.87 0.95 0.08 1.85 0.90 0.03 1.72 0.03 0.84 0.85 0.16 1.06 1.98 0.07 1.68 0.00 1.15 1.76 0.06 1.84 0.86 0.67 0.20 1.23 1 21 1.10 1.84 0.93 0.2.30 1.03 1.82 0.82 0.93 1.96 0.5 de Gradul de încărcare Gradul de încărcare 0.1.78 0.33 1.21 1.97 0.86 0.13 1.00 1.70 1.86 0.98 0.21 1. coloana 4.98 0.96 0 93 0.89 0.92 0.00 0.95 0.93 0.62 0.95 0.82 0.27 1 25 1.00 0.09 1.91 0.23 1.88 0.NTE 007/08/00 Tabelul A.91 0.03 1.16 1.70 0.93 0.88 1.11 1.78 0.86 1.08 1.94 0.06 1 03 1.77 0.1.05 1.86 0.06 1.90 0.80 0.91 1.03 1.80 0.32 0.24 1.01 0.94 0.15 1.73 0.23 0.70 1.84 0.05 1.87 0.60 0.89 0.11 1.02 1.97 0.1.05 1.17 1.88 0.22 1.95 0.98 0.80 0.80 1.95 0.00 0.88 0.08 1.12 1.15 1.88 0.20.87 0.11 1.75 0.05 1.92 0.11 1.99 0.98 0.07 1.92 0.97 0.03 1.81 0.72 0.99 0.09 1.12 1.00 1.78 0.09 1.96 0.92 0.95 0.07 1.03 1.94 0.77 0.85 0.31 1.99 0.4.08 0.79 0.88 1.90 0.74 0.02 1.20 1.27 1.18 1.00 0.00 1.10 1.14 1.00 0.90 0. pozare în pământ.82 0.72 0.03 1.13 1.07 1.20 1.89 0.89 1.00 0.25 1.22 1.04 1.14 1.85 0.99 0.07 1.07 1.76 0.16 până la A.76 0.72 0.11 1.70 0.99 0.92 0.95 0.02 0.21 1.92 0.01 1.13 1.94 091 0.18 1.04 1.12 1.96 0.00 0.90 0.19 1.51 °C 90 80 70 65 60 °C 5 10 15 20 25 30 35 40 5 10 15 20 25 30 35 40 5 10 15 20 25 30 35 40 5 10 15 20 25 30 35 40 5 10 15 20 25 30 35 40 La cablurile cu hârtie impregnată.01 1.21 1.75 0.21 1.03 1.06 1 03 1.84 0.09 1.12 1.87 0.96 0.89 0.13 1.95 0.09 1.06 1.60 1.80 0.88 0.05 1.89 0.99 0.06 1.60 1.08 1.86 0.75 0.98 0.06 1.86 0.91 0.81 1. Factorii de corecţie f1.98 0.50 1.0S 1.97 0.19 1 17 1.84 0.90 0.85 0.00 1.26 1.06 1.91 0.03 1.74 0.96 0.85 0. Factorul de.1.96 0.08 1 06 1.85 1.91 0.5 ÷1.5 2.16 1.07 1.00 0. Temperatura de funcţionare admisă 0.17 1.79 0.12 1.80 0.02 1.85 1.98 0.68 0.85 0.92 0.95 0.83 0.60 0.11 1.07 1.94 0.88 0.15 1.94 0.78 0.25 1.72 0.09 1.14 0.20 1.19 1.85 0.93 0.25 1.75 0.91 0.65 0.70 1.04 1.83 0.0? 0.50 0.72 0.86 0.97 0.79 1.05 1.79 0.92 0.18 0.78 0.86 0.85 0.93 0. Pagina 91 din 207 Gradul încărcare Gradul de încărcare .97 0.85 0.82 0.55 0.57 0.93 0.87 0.83 0.92 0.90 0.04 1.23 1.24 1.97 0.67 0.82 0.81 0.64 0.84 0.84 0.90 0.84 0.83 0.1.84 0.91 1.85 0.1.97 0.84 0.80 0.82 0.50 1.86 0.95 1.87 0.05 1.09 1 10 1.19 1.

08 1.15 1.11 1.88 0.24 1..78 0.90 1.63 Aranjarea sistemului în coloana 2 Aranjarea sistemului în col 3 Toate spaţiile intermediare 7 cm Factorul de corecţie f1 se utilizează numai împreună cu factorul de corecţie f2 din tabelele A.84 0.04 20 1.73 0. Cabluri Temperatura solului Nr.96 0.11 20 1.73 0.82 0.88 0.87 0.73 0.48 0.91 0.05 1.46 0.76 0.06 1.94 1.23 1.65 0.89 0.88 0.07 15 1.96 0.90 0.93 0.14 1.02 0.56 0.63 0.99 0.02 15 1.79 0.87 0.98 0.54 0.02 0.90 0.17 1.84 0.00 0.80 0.12 1.00 0.94 0.93 0.57 0.85 0.94 0.79 0.93 1.63 0.69 0.80 0.84 0.00 0.95 0.82 0.26 1.- o 1.97 0.93 0.91 1.52 0.11 1.76 0.05 1.60 0.85 0.82 0.05 25 10 35 40 5 1.93 0.0 1.79 0.93 0.89 0.74 0.20.07 1.99 0.17 1.84 0.85 0.47 0.84 0.59 0.00 0.89 1.81 0.78 0.83 0.72 0.86 0.92 0. K · m/W 1.76 0.73 0.71 0.12 1.84 0.77 0.94 0.21 1.72 0.81 0.7 Rezistenţa termică specifică a solului.03 0.66 0.89 0.96 1.00 0.96 0.03 1.02 0. Factorii de corecţie f1.33 0.80 0.21 1.69 0.91 0.09 1.77 0.64 0.07 10 1.97 0.22 1.11 15 1.94 0.04 15 1.96 0.24 1 19 1 15 1.12 1.99 0.16 1.83 0.93 090 0.86 0.73 0.90 0.99 0.87 0.60 1.94 0.94 0.66 0.13 10 1.69 0.91 0.71 0.77 0.06 1.89 0.18 1.00 1.85 0. de: 0.02 0.63 0.77 0.70 0.95 0.99 0.86 0.92 0.25 1.06 0.87 0.77 0.67 0.90 0.60 0.03 1.70 0.74 0.89 0.09 1.87 0.73 0.5 la 1.14 1.94 0.78 0.87 0.1.78 0.1.69 0.86 0.93 0.03 1.5 Gradul de încărcare 1.75 0.84 0.78 0.76 0.78 0.77 0.68 0.78 0.09 1.08 1.59 0.68 0.97 0.29 0. până la A.00 1.81 0.06 1.91 0.15.06 0.60 0.85 0.69 0.08 25 30 35 40 5 1.88 0.00 0.80 0.31 1.52 0.16 10 1.02 0.77 0. Pagina 92 din 207 .66 0.71 0.60 0.24 1.29 1.70 0.89 0.82 0.82 0.91 0.05 10 1.21 1.58 0.98 095 0.93 0.03 0.87 0.83 0. Cabluri cu PVC pentru 6/10kV.71 0.07 0.87 0.05 1.83 0.54 0.80 0.08 20 1.03 1.89 0.97 1.41 0.05 1.03 099 0.84 081 0.19 1.80 0.85 0.70 0.13 1.92 0.86 0.78 0.85 1.76 0.65 0.96 0.48 de la 0.86 0.90 1.95 0.92 0.21 1.92 0.81 0.67 0.70 0.75 0.81 0.89 0.81 0.13 1.79 0.58 0.29 1.38 0.63 0.09 1.06 1.72 0.81 0.16 1.83 0.70 0.74 0.68 0.79 0.94 0.01 0.72 0.02 0.03 1. pozarea în pământ.76 1.68 0.09 1.82 0.82 0.09 1.70 0.67 0.72 0.56 0.19 1.92 0.98 25 30 35 40 5 1.90 0.18 1.96 1.75 0.93 0.54 0.74 0.57 0.73 0.01 25 30 35 40 5 1.17 0.88 1.17 1.00 0.77 0.22 Sisteme Gradul de încărcare Gradul de încărcare Gradul de încărcare C 0.86 0.22 1.99 20 1.52 0.66 0.61 0.97 0.20 1.91 0.88 0.05 1.64 0.81 0.71 0.15 1.05 1.96 0.14 1.75 0.83 0.84 0.64 0.99 0.17 1.68 0.80 0.67 0.NTE 007/08/00 Tabelul A.77 0.72 0.85 0.27 1.17 1.85 0.99 0.60 0.63 0.89 0.05 1.90 0.00 0.27 1.45 0.76 0.01 20 1.83 0.20 1.87 0.98 0.26 1.58 0.96 25 30 35 40 Aranjarea sistemului în coloana 1 1 1 1 4 3 3 10 5 6 8 10 10 .90 0.73 0.16.79 0.61 0.76 0.18 1.86 0.5 2.80 0.75 0.85 0.23 1.96 0.81 0.61 0.97 0.92 0 89 0.01 0.10 10 1.74 0.79 0.50 0.68 0.03 0.90 0.82 0.50 0.64 0.89 0.38 0.86 0.85 5 1.85 0.53 0.83 0.15 1.09 1.83 0.22 1.21 1.12 1.08 1.23 1.64 0.99 0.87 0.73 0.00 0.65 0.96 0.99 0.98 0.50 1.83 0.70 1.04 0.70 0.14 1.04 1.73 0.92 1.73 0.94 0.99 1.19 1.14 1.91 0.76 0.79 0.1.52 1.84 0.79 0.11 1.94 0.10 1.14 15 1.12 1.

69 0.46 0.61 0.61 0.58 0.64 0.58 0.65 0.97 0.58 0.80 0.73 0.50 0.78 0.61 0.56 0.72 0.61 0.92 0.81 0.50 1.50 1.44 1.99 0.73 0.60 1.65 0.59 0.82 0.08 0.81 0.62 0.78 0.51 0.87 0.61 0.64 0.70 0.52 0.87 0.73 0.99 0.59 0.76 0.75 0.44 1.61 0.44 Cablu cu hârtie impr 0.86 0.49 0. Factorii de corecţie f2.84 0.80 0.62 0.80 0.82 0.70 0.46 0.80 0.62 0.69 0.49 0.02 0.49 0.65 0.61 0.87 1.71 0.58 0.89 0.08 1.72 0.74 0.67 0.77 0.52 0.56 0.56 0.46 0.72 0.80 0.56 0.92 0.55 0.77 0.56 0.63 0.64 0.44 0.70 0.75 0.57 0.70 0.80 0.57 0.41 0.56 0.07 0.56 0.77 0.76 0.70 0.01 0.56 1.56 0.78 0.61 0.00 0.03 0.67 0.6/1 la 6/10 kV Cablu cu PE 6/10 la 18/30 kV Pagina 93 din 207 .77 0.89 0. K· m/W 1.70 0.09 1.52 0.05 1.46 0.65 0.92 0.44 1.81 0.44 0.79 0.74 0.06 0.82 0.49 0.55 0.71 0.70 0.94 0.71 0.85 0.87 0.44 0.77 0.71 0.73 0.68 0.59 0.73 0.75 0.56 1.63 0.50 0.63 0.79 0.77 0.52 0.67 0.77 0.67 0.68 0.52 0.94 0.65 0.52 0.52 0.44 0.78 0.52 0.62 1.NTE 007/08/00 Tabelul A.59 0.91 1.87 0.09 1.71 0.69 0.77 0.50 0.79 0.99 0.77 0.00 0.73 0.49 0.52 0.52 0.88 0.63 0.83 0.70 1.02 0.58 0.83 0.63 0.64 0.80 0.51 0.71 0.84 0.69 0.69 0.56 0.01 0.91 0.46 0.56 0.52 0.46 0.65 0.95 0.58 0.76 0.93 0.61 0.51 0.87 0.60 0.50 0.56 0.69 0.58 0.77 0.58 0.90 0.61 0.71 0.44 0.74 0.92 0.59 0.88 0.84 0.94 0.41 0.66 0.83 0.56 0.60 0.78 0.52 0.94 0.85 0.71 0.62 0.46 0.09 1.56 0.77 0.52 0.52 0.62 0.62 0.58 0.67 0.68 0.50 0.44 0.57 0.56 0.46 0.78 0.62 0.07 0.77 0.69 0.62 0.71 0.64 0.59 0.91 0.66 0.83 0.05 1.50 0.00 0.87 0.85 1.80 0.44 0.56 0.61 0.72 0.91 0.52 0.90 0.62 0.77 0.75 0.71 0.61 0.76 0.71 0.71 0.68 0.75 0.59 0.00 0.65 0.71 0.67 0.87 0.60 0.78 0.68 0.70 0.44 0.56 0.00 0.7 Gradul de încărcare Rezistenţa termică specifică a solului.56 0.85 0.86 0.46 0.82 0.62 0.77 0.90 0.61 0.59 0.55 0.97 0.77 0.05 1.72 0.58 0.56 0.61 0.94 0.09 0.78 0.71 0.77 0.49 0.06 0.67 0.93 0.87 0.85 0.60 0.49 0.56 0.63 0.81 0.49 0.87 0.73 0.72 0.93 0.63 0.62 0.73 0.6/1 la 18/30 kV 1 2 3 4 5 6 8 10 1 2 3 4 5 6 8 10 1 2 3 4 5 6 8 10 1 2 3 4 5 6 8 10 0.98 0.02 0.77 0.70 0.49 0.85 1.52 0.0 1.72 0.50 0.90 0.04 0.92 0.06 0.66 0.44 0.66 0.44 0.76 0.49 1.46 0.6/1 la 18/30 kV Cablu cu PVC 0.55 0.51 0.79 0.46 0.68 0.76 0.94 0.76 0.50 0.13 1.77 0.78 0.71 0.55 0.73 0.94 0.85 0.71 0.71 0.70 0.46 0.55 0.94 0.56 0.50 0.5 Gradul de încărcare Tipul constructiv Cablu cu XLPE 0.91 0.91 0.56 0.56 0.74 0.46 0.62 0.62 0.44 1.87 0.01 1.70 1.41 0.86 0.52 0.82 0.71 0.87 0.59 0.11 1.90 0.01 0.65 0.70 0.58 0.62 0.76 0.49 0.78 0.68 0.70 1.64 0.50 0.05 0.70 0.85 1.82 0.71 0.92 0.41 0.84 0.52 0.76 0.70 0.56 0.03 0.68 0.75 0.52 0.87 1.67 0.56 0.91 0.55 0.69 0.71 0.67 0.66 0.73 0.62 1.46 0.01 0.63 0.70 0.73 0.52 0.62 1.58 0.68 0.60 0.87 0.58 0.00 0.50 0.17 1.60 0.52 0.07 0.52 0.67 0.71 0.80 0.50 0.56 1.64 0.65 0.56 0.97 0.56 0.88 0.70 1.73 0.59 0.85 0.99 0.50 0.72 0.78 0.00 1.71 0.85 0.52 0.11 1.94 0.68 0.68 0.61 0.69 0.94 0.55 0.44 1.70 0.69 1.58 0.87 0.61 0.72 0.46 0.56 0.10 0.52 0.16. Cablu cu un conductor în sisteme trifazate grupate în treflă Numărul de sisteme 0.87 1.87 0.70 0.73 0.75 0.72 0.84 0.93 0.78 0. pozare în pământ.91 0.77 0.00 0.64 0.62 0.83 0.59 0.15 1.61 0.56 0.50 0.49 0.97 0.58 0.77 0.84 0.79 0.02 0.89 0.04 0.56 0.64 0.76 0.61 0.59 0.80 0.01 1.87 0.83 0.59 0.87 0.77 0.58 0.71 0.67 0.87 0.74 0.77 0.00 1.46 0.63 0.90 0.6l 0.93 0.62 0.71 0.56 0.75 0.65 0.04 0.82 0.62 0.5 Gradul de încărcate Gradul de încărcare 2.77 0.67 0.69 0.84 0.84 0.71 0.52 0.70 1.00 0.89 0.63 0.91 0.01 0.76 0.71 0.77 0.63 0.99 1.58 0.62 0.50 0.72 0.66 0.70 0.76 0.61 0.62 0.01 0.S4 0.95 0.94 0.61 0 55 0.08 1.94 0.80 0.52 0.02 0.99 0.81 0.74 0.91 0.80 0.83 0.10 1.85 0.61 0.63 0.87 0.01 0.71 0.69 0.93 0.93 0.50 0.77 0.69 0.72 0.70 1.50 0.80 0.76 0.70 0.78 0.55 0.98 0.66 0.52 0.82 0.1.68 0.17 1.68 0.74 0.56 0.50 0.80 0.04 1.82 0.81 0.62 0.76 0.70 0.62 0.85 0.06 1.71 0.69 0.52 0.80 0.65 0.90 0.78 0.

64 0.00 0.67 0.95 0.68 0.75 0.67 0.82 0.87 0.06 0.69 0.77 0.87 0.73 0.56 0.01 1.91 0.67 0.78 0.76 0.94 0.94 0.91 0.83 0.67 0. Cablu cu un conductor în sisteme trifazate grupate în treflă Numărul de sisteme Tipul constructiv Rezistenţa termică specifică a solului.97 0.82 0.89 0.83 0.88 0.56 0.7 1.89 0.74 0.70 0.79 0.68 0.54 0.73 0.82 0.60 0.54 0.81 0.79 0.78 0.87 0.50 0.68 0.11 1.82 0.04 0.93 0.75 1.79 1.87 1.74 0.92 0.15 1.56 0.50 1.66 0.64 0.89 0.54 0.85 1.62 0.70 0.08 1.01 0.75 1.62 0.6/1 la 18/30 kV 1 2 3 4 5 6 8 10 1 2 3 4 5 6 8 10 1 2 3 4 5 6 8 10 1 2 3 4 5 6 8 10 0.65 0.80 0.61 0.00 1.62 0.75 0.87 0.98 0.92 0.71 0.89 0.74 0.64 0.91 0.83 0.67 0.70 0.95 0.89 0.74 0.94 0.60 0.87 0. K · m/W 0. pozare în pământ.86 0.82 0.01 1.61 1.74 0.59 0.68 0.67 0.91 0.05 1.86 0.74 0.88 0.62 0.60 0.90 0.73 0.81 0.76 0.97 0.11 1.65 0.6/1 la 6/10 kV Cablu cu PE 6/10 la 18/30 kV Pagina 94 din 207 .64 0.01 0.61 0.91 0.79 0.09 1.75 0.60 0.75 1.75 1.85 0.01 034 0.76 1.87 0.01 0.00 0.76 0.91 0.65 0.59 0.85 0.99 0.99 0.59 0.89 0.79 0.74 0.74 0.51 0.72 0.76 0.75 0.99 0.81 0.69 0.54 0.75 0.09 1.87 0.62 0.79 0.61 0.65 0.85 0.67 0.85 1.93 0.75 0.59 0.71 0.78 0.02 0.56 0.79 0.86 0.87 0.67 0.90 0.67 0.78 0.83 0.59 0.76 0.67 0.86 0.81 0.75 1.00 0.65 0.07 0.87 0.60 0.88 0.75 0.97 0.59 0.80 0.54 0.07 0.78 0.74 0.67 0.88 0.60 0.87 0.64 0.73 0.70 0.67 0.74 0.71 0.1.10 0.83 0.74 0.83 0.02 099 0.60 0.78 0.74 0.67 0.95 0.74 0.77 1.88 0.79 0.06 0.17 1.85 0.71 0.82 0.60 0.61 0.00 0.54 1.87 0.56 0.79 0.82 0.81 0.78 0.75 1.79 0.89 0.88 0.82 0.67 0.94 0.68 0.06 0.70 0.95 0.74 0.56 0.81 0.82 0.72 0.82 0.83 0.73 0.90 0.86 0.04 0.96 0.97 0.78 0.60 0.00 0.76 0.93 0.84 1.84 0.75 1.73 0.67 0.6/1 la 18/30 kV Cablu cu PVC 0.71 0.82 0.94 0.59 0.62 0.65 0.61 0.80 0.96 0.62 0.77 0.68 0.98 0.74 0.90 0.89 0.54 0.90 0.60 0.70 0.56 0.70 0.88 0.56 0.87 1.5 Gradul de încărcare Gradul de încărcate Gradul de încărcare Gradul de încărcare Cablu cu XLPE 0.95 0.79 0.92 0.59 0.87 0.67 0.65 0.67 0.93 0.89 0.95 0.84 0.5 2.93 0.78 0.64 0.93 0.54 0.60 0.74 0.70 0.86 0.03 0.74 0.67 0.84 0.81 0.62 0.82 0.83 1.57 0.80 0.93 0.62 0.94 0.74 0.87 1.76 0.60 0.88 0.77 0.62 0.80 0.65 0.70 0.74 0.67 0.86 0.60 0.00 0.83 0.65 0.82 0.50 0.93 0.70 0.62 0.87 057 0.64 0.94 0.74 0.95 0.92 0.56 0.71 0.59 0.74 0.75 0.82 0.97 0.91 0.71 0.13 1.59 0.77 0.67 0.84 0.92 0.65 0.64 0.87 0.77 0.93 0.74 0.60 0.05 1.81 0.75 0.65 0.61 0.00 0.75 0.55 0.81 0.71 0.99 0.64 0.70 0.70 0.99 0.83 0.87 1.64 0.67 0.81 0.90 0.87 1.70 0.79 0.81 0.85 0.94 0.89 0.69 0.77 0.93 0.54 0.76 0.65 0.67 0.65 0.84 0.91 0.81 0.83 0.62 0.74 0.86 0.74 0.84 0.17.90 0.80 0.82 0.97 0.08 1.78 0.02 0.67 0.64 0.75 0.74 0.79 0.01 0.56 0.89 0.67 0.59 0.67 0.86 0.71 0.67 0.00 0.54 0.06 1.56 0.98 0.87 0.70 0.89 0.67 0.62 0.60 0.09 1.70 0.06 0.91 0.72 0.80 0.02 0.70 0.85 1.07 0.83 0.83 0.70 1.73 0.68 1.62 0.82 0.70 0.05 0.67 0.65 0.73 0.65 0.60 0.15 1.NTE 007/08/00 Tabelul A.82 0.90 0.83 0.82 0.88 0.04 0.60 0.67 0.72 0.59 0.87 0.97 0.65 0.54 1.60 1.81 0.59 0.79 0.94 0.60 0.64 0.58 0.67 0.88 0.84 1.65 0.73 0.86 0.87 1.83 0.60 0.00 0.54 Cablu cu hârtie impr 0.75 0.82 0.67 0.84 0.56 0.75 0.78 0.84 0.86 0.84 0.77 0.89 0.64 0.78 0.68 0.60 0.82 0.97 0.69 0.82 0.89 0.60 0.71 0.82 0.90 0.82 0.67 0.99 1.85 0.64 0.54 0.80 0.76 0.56 0.69 1.94 0.75 0.89 0.91 0.60 0.94 0.87 0.70 0.75 0.83 0.95 0.75 1.82 0.88 0.80 0.70 0.90 0.76 0.74 0.56 0.03 0.89 0.54 1.91 0.88 0.60 0.82 0.59 0.76 0.03 0.84 0.70 0.53 0.04 1.54 0.94 0.97 0.76 0. Factorii de corecţie f2.05 1.55 0.75 0.76 0.60 0.89 0.83 0.83 0.87 1.60 0.94 0.59 0.72 0.75 1.70 0.62 0.82 0.89 0.75 0.74 0.65 0.59 0.93 0.56 0.61 0.80 0.81 0.74 0.84 0.50 1.97 0.86 0.04 0.70 0.78 0.71 0.70 0.00 0.68 1.85 0.66 0.87 0.60 0.75 0.82 0.83 0.86 0.90 0.0 1.64 0.01 0.54 0.89 0.71 0.60 0.56 0.71 0.62 0.81 0.82 0.73 0.84 0.83 1.84 1.82 0.74 0.81 0.64 0.95 0.06 0.67 0.85 0.

65 0.97 0.55 0.55 0.64 0.79 0.55 0.68 0.53 0.70 0.91 0.58 0.61 0.62 0.62 0.72 0.72 0.79 0.70 1.0 1.85 0.61 0.77 0.88 0.83 0.78 0.55 0.51 043 0.55 0.88 0. Factorii de corecţie f2.62 0.92 0.61 0.07 1.87 0.96 0.75 0.81 0.57 0.55 0.77 0.65 0.65 0.92 0.76 0.79 0.70 1.79 0.60 1.96 0.68 0.71 0.53 0.64 0.65 0.89 0.77 0.49 0.00 1.85 0.70 0.58 0.62 0.58 039 0.57 0.11 0.85 0.70 0.51 0.85 0.82 0.77 0.77 0.85 1.71 0.86 0.55 0.80 0.64 0.94 055 0.59 0.77 0.96 0.90 0.6/1 la 18/30 kV Cablu cu PVC 0.85 0.72 0.51 0.53 0.01 1.57 0.60 0.98 0.49 Cablu cu hârtie impr 0.79 0. Cablu cu un conductor în sisteme trifazate pozate alăturat Numărul de sisteme Tipul constructiv Rezistenţa termică specifică a solului.77 0.74 0.78 0.55 0.80 0.71 0.63 0.85 0.71 0. pozare în pământ.97 0.69 0.69 0.50 148 1.79 0.55 0.95 0.76 0.78 0.74 0.88 0.07 0.49 0.01 0.62 0.78 0.70 0.00 1.71 045 0.00 1.65 0.53 0.89 0.60 0.94 0.83 0.69 0.55 0.03 0.87 035 031 0.82 0.62 0.86 0.62 0.65 0.06 0.77 0.71 0.85 0.93 0.77 0.55 0.74 0.59 0.69 0.95 0.65 0.58 0.87 0.01 0.70 0.00 0.80 0.63 0.93 0.49 1.80 0.53 0.60 0.80 0.75 0.78 0.03 0.86 0.95 0.65 0.57 0.95 0.55 0.92 0.81 0.86 0.85 0.58 0.71 0.81 0.74 0.91 0.77 0.70 0.01 1.62 0.73 0.82 0.72 0.65 0.07 1.01 038 0.19 1.58 0.85 0.72 0.55 0.92 0.19 1.62 0.77 0.70 0.77 0.65 0.67 0.51 0.91 0.76 0.90 0.60 0.97 0.58 0.76 0.85 1.55 0.51 0.78 0.96 0.87 0.85 1.84 0.00 0.69 0.31 0.63 1.74 0.84 0.77 0.65 0.49 0.87 0.78 049 043 0.65 0.59 0.71 0.62 0.55 0.78 0.57 0.95 0.71 0.85 1.79 1.70 0.49 0.31 0.53 0.55 0.74 047 0.82 0.85 1.58 0.87 0.85 0.57 0.89 0.89 0.72 0.62 0.84 0.79 0.55 049 0.86 0.01 0.68 0.58 0.69 0.84 0.71 0.49 0.93 0.91 0. K · m/W 0.83 0.62 0.55 0.78 0.79 0.81 0.50 0.51 0.76 0.78 0.76 0.51 0.69 0.85 0.69 0.92 0.60 0.00 0.49 1.62 0.73 0.71 0.81 0.77 0.64 0.75 0.65 0.94 0.55 035 0.92 0.85 0.73 0.98 0.57 0.80 0.71 0.7 1.37 0.71 0.71 0.70 1.% 0.51 0.74 0.69 0.55 0.53 0.69 0.65 0.53 033 0.73 0.65 0.51 0.00 0.49 0.83 0.87 0.69 0.53 0.69 0.84 0.19 1.87 0.96 0.58 0.81 0.62 0.68 0.88 0.87 0.55 0.93 0.03 0.00 0.80 0.71 0.69 0.00 1.81 0.89 0.71 1.62 0.71 0.68 0.86 0.99 0.51 0.49 0.86 0.70 0.10 0.71 0.79 0.79 1.87 0.77 0.70 1.74 0.71 0.77 0.79 0.69 0.65 0.80 0.78 0.71 0.85 038 0.65 0.49 0.S9 0.85 0.53 0.71 0.91 0.51 0.69 0.6/1 la 6/10 kV Cablu cu PE 6/10 la 18/30 kV Pagina 95 din 207 .86 0.02 0.72 0.60 0.78 0.70 0.75 0.65 0.71 0.09 1.62 0.65 0.55 0.85 1.69 0.63 0.77 0.88 0.06 056 051 0.73 0.90 0.78 0.65 0.05 0.13 1.78 0.98 0.53 0.75 0.55 1.49 0.56 0.62 0.59 0.69 0.62 0.1.71 0.70 1.71 0.51 0.55 0.98 0.85 0.69 0.78 0.69 0.64 0.73 0.65 0.70 1.81 0.86 0.34 0.00 0.85 0.79 0.75 0.69 0.58 0.69 0.68 0.65 0.51 0.58 0.71 1.50 1.61 0.00 0.86 0.73 0.79 0.76 0.82 0.60 0.05 0.79 1.55 0.71 0.92 0.89 0.18.5 2.61 0.55 0.57 0.05 0.63 0.79 0.5 Gradul de încărcare Gradul de încărcate Gradul de încărcare Gradul de încărcare Cablu cu XLPE 0.85 1.95 0.74 0.74 0.69 0.55 0.79 1.08 1.92 0.65 0.74 0.49 0.93 0.53 0.78 0.81 0.93 0.80 0.86 0.57 0.53 045 0.71 1.60 0.03 0.60 0.53 0.71 0.93 0.66 0.69 0.77 0.70 0.03 1.63 0.78 0.78 0.49 1.58 0.09 0.61 0.76 0.58 0.78 0.75 048 0.06 0.89 0.50 0.85 0.61 0.82 0.55 0.60 0.55 0.69 0.99 0.10 0.55 0.87 0.82 0.82 0.60 0.62 0.79 0.02 0.94 037 0.85 0.51 0.78 0.91 0.62 0.84 0.95 0.92 0.74 0.91 0.93 0.05 0.62 053 0.88 0.57 0.92 0.51 0.84 0.70 048 045 043 1J01 037 0.62 0.87 0.78 0.49 0.82 0.63 0.73 0.60 0.76 0.82 0.55 0.49 0.77 0.69 0.NTE 007/08/00 Tabelul A.66 0.60 0.73 0.62 0.79 0.69 0.70 0.16 1.71 0.86 0.91 0.85 0.62 0.60 1.85 1.57 0.84 0.51 0.55 0.69 0.69 0.11 0.53 0.85 0.78 0.70 0.86 032 0.58 0.11 1.60 0.63 1.04 1.95 0.96 0.92 0.50 0.86 0.79 0.62 0.57 0.75 0.05 0.6/1 la 18/30 kV 1 2 3 4 5 6 8 10 1 2 3 4 5 6 8 10 1 2 3 4 5 6 8 10 1 2 3 4 5 6 8 10 0.57 0.71 0.62 0.53 0.91 0.79 0.85 0.71 0.78 1.55 0.61 0.84 0.58 0.57 0.65 0.84 0.57 0.77 0.01 0.80 0.93 0.57 0.

95 0. cablu cu trei mantale.89 1.84 0.65 0.72 0.51 0.86 0.82 0.57 0.53 0.87 0.47 0.74 0.56 0.79 0.60 0.52 0. Tipul constructiv Numărul de sisteme 0.63 0.85 1.62 0. 2) În sisteme de curent continuu aceste valori sunt valabile.78 0.61 0.86 0.77 0.72 0.56 0.83 0.70 0.44 0.68 0.68 0.09 0.72 0.62 0.94 0.79 0.91 1.73 0.72 0.14 1.78 0.5 Gradul de încărcare Gradul de încărcate Gradul de încărcare Gradul de încărcare Cablu cu XLPE2) 0.60 0.88 0.91 0.60 0.62 0.71 0.44 0.NTE 007/08/00 Tabelul A.72 0.70 0.69 0.56 0. Cablu cu hârtie impregnată 3) Cablu cu PVC2) 0.90 0.86 0.07 1. 3) Cablu cu câmp neradial 0.59 0.67 0.79 0.75 0.68 0.44 0.44 0.67 0.95 0.63 0.65 0.95 0.78 0.75 0.58 0.02 0.66 0.73 0.60 0.50 0.63 0.68 0.59 0. Factorii de corecţie f2.99 0.87 0.73 0.69 0.71 0.6/1 la 18/30 kV 1 2 3 4 5 6 8 10 1 2 3 4 5 6 8 10 1 2 3 4 5 6 8 10 1 2 3 4 5 6 8 10 0.62 0.76 0.01 0.51 0.83 0.90 0.77 0.72 0.79 0.51 0.86 0.79 0.52 0.06 0.92 0.56 0.50 1.63 0.65 0.89 1.47 0.88 0.56 0.87 0.84 0.53 0.56 0.65 0.74 0.95 0.63 0.76 0.72 0.71 1.07 1.01 0.81 0.74 0.82 0.94 0.62 0.72 0.78 0.57 1.93 0.53 0.79 0. 6/10 kV.68 0.06 0.59 0.57 0.57 0.70 0.76 0.86 0.59 0. de asemenea.59 0.75 0.94 0.68 0. 3.01 0.47 0.86 0.64 0.62 0.89 0.90 0.19.69 0.71 0.51 0.94 0.62 0.72 0.51 0.67 0.89 1.61 0.80 0.98 0.93 0.75 0.00 0.72 0.78 0.70 0.65 0.57 0.05 1.70 0.57 0.49 0.78 0.79 0.80 0.70 1.94 0.52 0.89 0.44 0.63 0.84 0.02 1.94 0.78 0.01 0.74 0.60 0.92 0.57 0.62 0.5 2.79 0.60 0.94 0.67 0.00 0.57 0.57 0.47 0.00 0.70 0.71 0.57 0.57 0.78 0. K · m/W 1.66 0.47 0.74 0.51 0.77 0.82 0.89 0.47 0.52 0.89 0.62 0.7 Rezistenţa termică specifică a solului.84 0.59 0.78 0.63 0.03 0.72 0.72 0.66 0.49 0.73 0.51 0.97 0.83 0.59 0.53 0.63 1.80 0.52 0.57 0.70 0.57 0.89 1.47 0.72 0.71 0.50 1.60 1.85 1.63 0.66 0.53 0.53 0.78 0.02 0.62 0.00 0.57 0.97 1.65 0.69 0.68 0.78 0.78 0.70 0.69 0.74 0.49 0.59 0.71 0.53 0.81 0.72 0.53 0.57 0.13 1.64 0.57 0.84 0.89 0.95 0.78 0.59 0.73 0.73 0.85 0.78 0.72 0.07 1.67 0.73 0.87 0.62 0.02 0.53 0.53 0.71 0.62 0.71 0.84 0.44 0.62 0.44 0.78 0.76 0.86 0.53 0.00 0.64 0.69 0.73 0.99 0.72 0.70 0.06 1.82 0.73 0.69 0.79 0.68 0.94 0.47 0.59 0.74 0.44 0.84 0.92 0.62 0.51 0.68 0.72 0.91 0.50 0.66 0.72 0.72 0.00 0.65 0.52 0.44 0.65 0.57 0.57 0.82 0.59 0.03 1.64 0.89 0.57 0.1.57 0.78 0.66 0.63 0.89 0.77 0.94 0.6? 0.00 0.57 0.63 0.64 0.89 1.86 0.77 0.50 1.89 1.69 0.02 0.62 0.74 0.53 0.44 0.01 0.64 0.72 0.68 0.78 0.63 0.82 0. pentru cabluri cu un conductor pentru 0.97 0.71 1.57 0.59 0.57 0.63 0.64 0.68 0. 3.61 0.44 0.78 0.75 0.56 0.79 0.89 0.68 0.65 0.75 0.89 0.92 0.68 0.60 0.60 0.80 0. pozare în pământ.72 0.99 1.76 0.85 0.59 0.57 0.53 0.52 0.89 0.57 1.68 0.47 0.75 0.94 0.47 0.66 0.51 0.95 0.01 0. pentru cabluri pentru 0.44 0.47 0.77 0.81 0.50 0.58 0.47 0.69 0.70 0.44 0.00 1.50 0.51 0.83 0.50 1.94 0.6/6 kV .80 0.63 0.94 0.89 0.86 0.78 0.72 0.78 0.85 1.56 0.91 0.72 0.84 0.73 0.63 0.50 1.85 0.92 0.03 0.64 0.76 0.99 0.82 0.00 0.92 0.65 0.79 0.99 0.89 1.85 0.71 1.53 0.67 0.82 0.57 0.00 0.77 0.86 0.65 0.89 0.94 0.78 0.6/1 la 6/10 kV Cablu cu PE 6/10 la 18/30 kV Pagina 96 din 207 .91 0.59 0.59 0.62 0.67 0.97 0.49 0.82 0.77 0.52 0.78 0.69 0.89 0.75 0.64 0.81 0.11 1.50 0.47 0.75 0.57 0.6/6.61 0.81 0.94 0.92 0.70 0.76 0.72 0.94 0.51 0.71 0.71 0.56 0.53 0.66 0.56 0.81 0.50 0.0 1.77 0.75 0.77 0.96 0.73 0.63 0.85 0.69 0.73 0.66 0.79 0.63 0. de asemenea.62 0.66 0.05 0.04 0.51 0.53 0.94 0.65 059 0.64 0.69 0.51 0.71 0.69 0.67 0.59 0.63 1.61 0.56 0.52 0.53 0.77 0.91 0.59 0.72 0.69 0.47 0.89 0.62 0.61 0.58 1.86 0.61 0.50 1.69 0.63 0.60 0.53 0.69 0.03 1.62 0.56 0.71 0.84 0.72 0.57 0.47 0.08 0.01 0.99 0.89 0.72 0.72 0.60 0.80 0.66 0.68 0.85 0.63 0.64 1. Cablu cu trei conductoare în sisteme trifazate.75 0.01 0.75 0.70 0.87 0.52 0.70 0.81 0.79 0.70 0.87 0.84 0.81 0.53 0.87 0.13 1.50 0.58 0.00 1.68 0.68 0.77 0.69 0.57 0.47 0.77 0.53 0.91 0.64 0.85 0.85 0.44 0.69 0.51 0.6/1.85 0.72 0.51 0.64 0.44 1) În sisteme trifazate aceste valori sunt valabile.60 0.00 0.57 0.50 0.44 0.52 0.6/1 kV cu 4 sau 5 conductoare.71 0.50 0.80 0.94 0.84 0.59 0.62 0.85 0.74 0.62 0.51 0.80 0.92 0.89 0.74 0.77 0.77 0.08 1.52 0.94 0.71 0.50 1.94 0.72 0.63 0.65 0.63 0.80 0.6/1 kV.

80 0.85 0.74 0.1.71 0.96 0.77 0.15 1.51 0.0 1.86 0.6/6 kV 6/10 kV Cablu cu câmp radial 0.91 0. Tabelul A.55 0.57 0.85 0.73 0.85 1.63 0.00 0. Tipul constructiv Cablu cu XLPE Cablu cu PE Cablu cu PVC Cablu cu hârtie impregnată Cablu cu câmp neradial 0.03 0. pozare în pământ.68 0.56 0.80 0.81 0.84 0.81 0.60 0.90 0.06 1.55 0.76 0.85 0.54 1.04 1.82 0.00 1.70 0. Cablu cu PVC6/10 kV.21.73 0.57 0.85 0.78 0.0 1.74 0.89 0.77 0.93 0.96 0.77 0.60 0.72 0.84 0.67 0.05 1.50 0.60 0.96 0.75 0.87 0.89 0.77 0.51 0.72 0.91 1.00 1.89 0.60 0.82 0.82 0.85 1.22 1.98 0.76 0.00 1.95 0.07 1.61 0.82 0.91 1.53 0.00 0.91 0.72 0.5 Gradul de încărcare Gradul de încărcate Gradul de încărcare Gradul de încărcare Cablu cu PVC 0.57 0.0 1.50 0.64 0.68 0.60 0.90 0.61 0.NTE 007/08/00 Tabelul A.05 1.82 0.06 1.78 0. Factorii de corecţie pentru diferite temperaturi ale aerului.05 1.73 0.20.81 0.93 0.87 0.61 047 0.71 0.6/1 la 3.74 0.53 0.05 1.00 1.05 1.70 0.05 1.51 0.85 1.12 1.03 0.51 0.66 0.76 1.50 0.80 0.67 0.85 0.99 1. 1 2 3 4 5 6 8 10 0.91 0.57 0.54 0.75 0.58 1.90 0.48 0.70 0. cu hârtie impregnată.68 0.91 0.05 1.70 0.69 0.70 0.0 0.06 1.14 1.00 1.54 0.70 0.78 0.65 0.68 0.61 0.7 Rezistenţa termică specifică a solului. 6/10 la 18/30 kVŞ Cablu cu trei mantale.86 0.61 0.60 0.00 1.85 0.73 0.0 1.48 0.66 0.75 0.93 0.71 0.6 kV 6/10 kV 12/20 kV 18/30 kV Temperatura Factorii de corecţie pentru temperatura aerului Creşterea de o C de temperatură funcţionare 10 15 20 25 30 35 40 45 50 admisă admisă o C 90 70 80 65 80 70 65 60 o C 1.85 0.64 0.83 0.56 0.00 0.05 1.06 1.76 1.17 1.95 0.12 1.87 0.00 053 0.0 1.87 0.76 0.97 0.1.00 0.63 0.75 0.77 0.63 0.05 1.66 0.5 2. Cablu cu mai multe conductoare şi ecran individual.60 0.82 0.96 0.82 0.70 0.00 1.61 0.94 0.95 0.89 0.76 0.81 0.00 0.66 0.04 0.97 0.00 1.00 0.95 0.00 0.73 0.75 0.63 0.09 1.67 0.79 1.76 0.66 0.71 0.74 0.64 0.84 1. Cablu cu câmp neradial 6/10 kV.67 0.04 1.81 0.77 0.65 0.69 0.0 0.76 1.55 0.6/1 kV.64 0.00 0.48 1) Cablu cu două şi trei conductoare în sisteme monofazate şi curent continuu.71 Pagina 97 din 207 .98 0. K · m/W 1.67 0.00 0.79 0.08 1.90 0.57 0.83 0.79 55 35 55 45 35 30 1.71 0.76 0.94 0.74 0.92 0.91 0.61 0.50 0.48 0.70 0.6/1 la 3.55 0.61 0. 12/20 la 18/30 kV.0 1.67 0.86 0. Cablu cu trei conductoare în sisteme trifazate Numărul de sisteme Tipul constructiv 0. Factorii de corecţie f2.77 0.82 0.61 0.

4.85 0.86 0.92 0.91 3 0.90 3 0.93 0.93 0. nici nu pot fi date indicaţii asupra aranjamentelor pentru reduceri mai mici.92 0.90 0.87 0.88 0.84 Aşezat pe grătar pentru cabluri (circulaţia aerului nu este împiedicată) Număr de sisteme unul deasupra altuia Aşezat pe stelaje sau pe perete Aranjamente pentru care nu este necesară o reducere 1) 1) Dacă în spaţii strâmte sau cu grupări multiple temperatura aerului creşte datorită pierderilor de căldură ale cablurilor.00 1 0.21.81 0. spaţiul intermediar = diametrul d al cablului.84 0.89 0.97 0.90 0.90 0.89 0.88 0.96 0.96 0.95 0.NTE 007/08/00 Tabelul A. De aceea. Cabluri cu un conductor în sisteme trifazate Dispunerea cablului Numărul de sisteme unul lângă altul Aşezat pe pardoseală Numărul de rafturi 1 2 3 6 Număr de grătare Aşezat pe grătar pentru 1 cabluri (circulaţia 2 aerului nu este 3 împiedicată) 6 Număr de sisteme unul deasupra altuia Aşezat pe raft neperforat pentru cabluri (circulaţia aerului este împiedicată) Aşezat pe stelaje sau pe perete Aranjamente pentru care nu este necesară o reducere.1.86 1.94 0.98 0.80 0.83 0. spaţiu intermediar = 2d Distanţa la perete ≥ 2 cm 1 2 3 0.94 1 0.22. atunci se vor aplica factorii de corecţie din tabelul A.3).88 0.94 2 0. Pozarea grupată în treflă.93 0.95 0.90 3 0.79 0.82 1.96 0.89 Dacă se aşează în plan cu distanţe mărite.95 0.89 0.92 0. 1) Modul de pozare a cablului Numărul de sisteme unul lângă altul Aşezat pe pardoseală Aşezat pe raft neperforat pentru cabluri (circulaţia aerului este împiedicată) Număr de rafturi 1 2 3 6 Număr de grătare 1 2 3 6 Pozarea în plan.00 1.00 1.88 0. pierderile mari de căldură ale mantalei sau ecranului contracarează încălzirea reciprocă.1.00 1.80 0.2.94 0. Pagina 98 din 207 .l. pentru alte temperaturi ale aerului (vezi pct.79 0. Distanţa de la perete ≥ 2 cm 1 0.83 0.93 2 0.83 0. Factori de corecţie pentru gruparea în aer1).3.2.88 0.82 0.91 2 0.97 0. A.84 0.81 0.92 0.00 0.

00 1.94 0.93 0. pentru alte temperatori ale aerului (vezi pct.95 0.73 0.68 6 0.98 0.88 6 0.76 0.85 9 0.66 Se ating reciproc.2.00 1.21.3).85 0.95 0.23.95 0. 1 2 3 6 9 0.80 0.89 0.92 0.80 0.66 9 0.73 0.95 0.93 0.81 0.74 0.93 0.69 0.78 0.78 0.96 0.77 0. Cabluri cu conductoare multiple şi cabluri cu un conductor în curent continuu Spaţiul intermediar = diametrul d al cablului Dispunerea cablului Numărul de cabluri unul lângă altul Aşezat pe pardoseală Număr de rafturi 1 2 3 6 Număr de grătare Aşezat pe grătar 1 pentru cabluri (circulaţia aerului 2 nu este împiedicată) 3 6 Număr de cabluri unul deasupra altuia Aşezat pe raft neperforat pentru cabluri (circulaţia aerului este împiedicată) Aşezat pe stelaje sau pe perete 1 0.00 1 1.84 0.93 2 0.89 0.73 0.75 0.70 0.79 0.68 0.73 0.87 0. Pagina 99 din 207 .68 0.81 0.72 3 0.69 0.71 0.95 0.86 Aranjamente pentru care nu este necesară o reducere 1) Orice număr de cabluri unul deasupra altuia Dispunerea cablului Numărul de cabluri unul lângă altul Aşezat pe pardoseală Număr de Aşezat pe raft rafturi neperforat pentru 1 cabluri (circulaţia 2 aerului este 3 împiedicată) 6 Număr de Aşezat pe grătar grătare pentru cabluri 1 (circulaţia aerului 2 este împiedicată de 3 cabluri) 6 Număr de cabluri suprapuse Aşezat pe stelaje sau pe perete Dispunerea cablului Aranjamente pentru care nu este necesară o reducere 1) Se ating reciproc.76 0.78 0.79 0. A.2.68 0.86 1.76 2 0.95 0.90 0.80 0.88 0.86 9 0.66 0.80 0.1.00 0.95 0.90 0. Orice număr de cabluri unul lângă altul 1) Dacă în spaţii strâmte sau cu grupări multiple temperatura aerului creşte datorită pierderilor de căldură ale cablurilor.90 0.95 0.88 0.NTE 007/08/00 Tabelul A.75 0.83 0.90 3 0.4.90 0.84 0.3.74 0.70 0. atunci se vor aplica factorii de corecţie din tabelul A.80 0.75 0.76 0.87 6 0. Se ating de perete.78 0. Se ating de perete.95 0.95 1 0.1.00 1.68 0.83 0.l.76 0.85 0.80 0.95 2 0.95 0.90 3 0.80 0.84 0.84 0.88 0. Factori de corecţie pentru gruparea în aer1).90 0.72 0.92 0.84 0.71 0.

65 10 0.45 24 0.55 14 0. Cablu cu conductoare de cupru.1.50 0. Pozare în pământ sau aer. în cazul pozării în aer.30 1) Factorii de corecţie se aplică la valorile din: .tabelul A. .1.50 19 0. Factori de corecţie1) .5 la 10mm2.5/6 kV 80 6/10 kV 70 12/20 kV 65 18/30 kV 60 - 119 119 - Pagina 100 din 207 . Tabelul A. Temperatura de funcţionare admisă o Tipul constructiv 1 C 2 Temperatura Temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului o admisă la C scurtcircuit 90 80 70 65 60 50 40 30 20 Qt Densitatea nominală de curent de scurtă durată (1s) o C A/mm2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 160 250 150 160 140 180 165 180 170 155 140 100 143 108 149 115 154 109 115 103 126 126 120 119 157 113 119 107 129 121 129 124 116 122 159 117 122 UI 132 125 132 127 119 111 129 165 124 129 118 139 132 139 134 127 118 136 170 131 136 126 145 138 145 141 134 126 143 176 138 143 133 151 145 151 147 141 133 150 181 145 150 140 158 152 158 154 147 140 Îmbinare lipitură moale Cablu cu XPLE 90 Cablu cu PE 70 Cablu cu PVC < 300 mm2 70 > 300 mm2 70 Cablu cu hârtie impregnată Cablu cu câmp neradial 0. în cazul pozării în pământ.40 0. coloana 10.60 0.40 40 030 0.5. Temperaturile admise la scurtcircuit şi densităţile nominale de curent de scurtă durată. Cabluri cu conductoare multiple cu secţiunile conductoarelor de la 1.45 0.tabelul A.6 1a 3.1. Numărul de conductoare Pozare în încărcate pământ aer 5 0.6/1 la 3.25. coloana 10.25 0.24.70 0.5/6 kV 80 6/10 kV 65 Cablu cu câmp radial 0.35 61 0.NTE 007/08/00 Tabelul A.75 7 0.1.35 0.4.

5/6kV 80 6/10 kV 70 12/20 kV 65 18/30 kV 60 Pagina 101 din 207 . Cablu cu conductoare de aluminiu Temperatura admisibilă de funcţionare θf ad Temperatura Temperatura conductorului la începutul admisă în timpul scurtcircuitului. oC scurtcircuitului 90 80 70 65 60 50 40 30 20 θsc Densitatea nominală de curent de scurtă durată (1s) o C A/mm2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 250 94 98 102 104 105 109 113 116 120 130 72 75 77 82 87 91 96 160 140 180 163 180 170 133 140 78 78 76 68 83 83 80 78 71 85 80 85 82 77 81 73 87 83 87 84 79 73 83 78 92 87 92 89 84 78 90 83 96 92 96 93 88 83 93 88 100 96 100 97 93 88 99 93 104 100 104 102 98 93 Tipul constructiv o C 1 2 Cablu cu XPLE 90 Cablu cu PE 70 Cablu cu PVC ≤ 300 mm2 70 > 300 mm2 70 Cablu cu hârtie impregnată Cablu cu câmp neradial 0. Temperaturile admise la scurtcircuit şi densităţile nominale de curent de scurtă durată.NTE 007/08/00 Tabelul A.5/6kV 80 6/10 kV 63 Cablu cu câmp radial 0.6/1÷3.6/1÷3.26.1.

1. ΔUa . unde: ΔU este căderea de tensiune de linie.factorul de putere al receptorului. în A. ω .rezistenţa specifică a unui conductor.46 ⋅ lg d ⎠ d ⎠ ⎝ ⎝ unde: d este diametrul conductorului.2 ⋅ ln ⎟ ⋅ 10 −3 (H/km). Hz).2. Dm . în mm.distanţa medie geometrică între conductoare. U2 .1445 ⋅ lg d ⎠ ⎝ d ⎠ ⎝ Pagina 102 din 207 .1 Diagrama fazorială unde: U1 este tensiunea în punctul de racord. Inductanţa aparentă a unui conductor făcând parte dintr-un cablu cu o dispoziţie simetrică a conductoarelor active se calculează cu formula: 2 ⋅ Dm ⎞ 2 ⋅ Dm ⎞ ⎛ ⎛ Lo = ⎜ 0. în km. ΔUr .NTE 007/08/00 ANEXA 2 Căderi de tensiune.inductanţa aparentă a unui conductor.05 + 0. Pentru caracterizarea parametrilor de material ai unui cablu aferenţi liniilor (rezistenţa electrică Ro şi reactanţa specifică xo) .2. se pot utiliza. în absenţa datelor fabricantului.pulsaţia (ω = 2 ⋅ π ⋅ f ) .tensiunea în punctul de utilizare.0016 + 0.lungimea liniei. în H/km.căderea de tensiune activă (rezistivă). Relaţii de calcul. datele din tabelul A. se determină conform figurii A. Tabele Căderea de tensiune pe o linie de energie realizată în cablu. ƒ la tensiune alternativă monofazată: ΔU tam = 2 ⋅ l ⋅ I ⋅ (Ro ⋅ cos ϕ + ω ⋅ Lo ⋅ sin ϕ ) .1. A. şi relaţiilor căderii de tensiune longitudinale de mai jos: Fig. neglijând influenţa curentului capacitiv. l . φ . I . din literatura de specialitate.2. Lo . în Ω/km (se recomandă SR EN 60228:2005). cosφ . U2 . ⎟ ⋅ 10 −3 = ⎜ 0. (unde f este frecvenţa curentului. Ro .curentul transportat (distribuit) prin linie.0016 + 0.căderea de tensiune reactivă (inductivă).05 + 0.0628 ⋅ ln ⎟ [Ω/km] ⎟ = ⎜ 0. ƒ la tensiune alternativă trifazată: ΔU tat = 3 ⋅ l ⋅ I ⋅ (Ro ⋅ cos ϕ + ω ⋅ Lo ⋅ sin ϕ ) . Reactanţa liniei este definită prin amplificarea relaţiei precedente cu pulsaţia mărimilor de stare ω = 2 ⋅ π ⋅ f = 100 ⋅ π şi rezultă: 2 ⋅ Dm ⎞ ⎛ 2 ⋅ Dm ⎞ ⎛ xo = ⎜ 0.defazajul introdus de receptor între curent ş i tensiune (a nu se confunda cu defazajul introdus de linie). la temperatura de funcţionare. În funcţie de tipul reţelei considerate ΔU se determină astfel: ƒ la tensiune continuă: ΔU tc = 2 ⋅ Ro ⋅ l ⋅ I . în V (la tensiune alternativă trifazată se consideră între faze). în mm.tensiunea în punctul de utilizare.

2.2 se indică reactanţa specifică a unei linii electrice funcţie de dispoziţia constructivă a conductoarelor liniei.343 6 5.081 0.0625 0.083 0.5 12.079 0. Distanţa Dispoziţie constructivă Sistem medie monofazat Dm = a trifazat dispus în triunghi Dm = a trifazat dispus coliniar Dm = a ⋅ 3 2 = 1.358 4 7.135 0.116 0.293 150 0.283 185 0.370 0.095 0.116 0.154 0.137 0.075 0.090 0.099 0.2.110 0.078 0.124 0.222 0.0950 0.126 0.091 0.085 0.169 0. Distanţa medie geometrică a liniilor la diferite dispoziţii constructive.080 0.250 0.208 0.077 0.307 16 1.339 35 0.229 0.133 1.26 ⋅ a Pentru cablurile cu armături magnetice peste ansamblul fazelor.1040 0.297 120 0.0596 0.530 0.500 0.074 0.081 0. Conduct.0900 0.120 1.0637 0.NTE 007/08/00 Tabelul A.129 0.265 0.083 0.447 0.0675 0.077 0.086 0.0730 0. Parametrii de material (longitudinali) ai unui cablu electric.630 0.330 10 3.122 0.101 0.0596 0.950 1.894 0.091 0.160 0.300 0.119 0.236 0.329 0.077 0.330 50 0.082 0.261 0.215 240 0.076 0.079 0.278 0.263 0.099 0.1.213 Tabelul A.400 0.087 0.0600 0.810 4.120 0.500 7.307 95 0. 2 mm Ω/km Ω/km kV kV kV kV kV 15cm 40cm 1 18.113 0.126 0.374 2.2.107 0.078 0.354 25 1. redată de relaţia următoare: ⎛D ⎞ xo = f ⎜ m ⎟ ⎝ d ⎠ Pagina 103 din 207 .080 0.293 0.410 3.245 0.104 0.256 0.073 0.0587 0.0602 0.317 70 0.740 0.113 0.090 0.195 0.5 12.840 0. În figura A.100 0.625 0.107 0.100 0.071 0.110 0.0662 0.2. se consideră că inductanţa proprie a conductoarelor creşte cu aproximativ 10%.130 0.102 0.0612 0.088 0.116 0. reactanţa specifică [Ω/km] secţiunea rezistenţa conductorului specifică cabluri cu izolaţie de hârtie la tensiunea de: Al Cu 1 6 10 20 85 cauciuc Dist.095 0.

28 13.97 8.92 20.35 13.74 5.2. de joasă tensiune şi la factor de putere (cosφ = 0.2.2 0.10 16.89 2.3. ƒ cazul 3: cosφ = 0.8 (valoarea uzuală în lipsa unor indicaţii precise).46 11.26 24. dacă linia este din cablu cu trei conductoare.78 5.35 (valoarea medie corespunzătoare regimului de pornire a motoarelor).81 15. pentru situaţiile: ƒ cazul 1: cosφ = 0. A. Reactanţa specifică a unui cablu electric. ƒ cazul 2: cosφ = 0.92 7.82 14.89 3.15 16.94 14.73 5.43 25 11.19 16.21 20.90 23.4 0.34 17.20 24.67 11.47 Pagina 104 din 207 .2. Pentru cazul 1 căderea de tensiune (între faze).36 34.96 11.40 50 5. A.68 34.65 11.29 9. în funcţie de produsul I x l şi factorul de putere cosφ.36 4.15 0.3 0.65 150 1. Tabel A.70 70 4.10 12.74 12.92 21.47 10.37 3.35 240 1.01 22.2. Pentru calculele curente de verificare a secţiunii cablurilor de joasă tensiune cu conductoare din cupru sau aluminiu se pot utiliza graficele alăturate de determinare a căderii de tensiune.36 32.25 0.60 6.05 8.41 36.03 18.31 28.46 95 2.79 4.57 9.A.02 35 8.84 300 0.55 4.2.2.67 9.2.28 23. se obţin căderile de tensiune din tabelele A.55 18.30 32.9 (cazul obişnuit al reţelelor de distribuţie publică).68 7.09 9.4.99 5.95 1.93 17.14 17.87 29.34 22.92 185 1.63 7.86 120 2.53 3.45 0. Căderi de tensiune ∆U pentru o linie trifazată în cablu cu conductoare din cupru I·l s ∆U [V] 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 mm2 A·km 4 6 10 28.1 0.72 35.18 2.NTE 007/08/00 x o [Ω /km] 0.53 9.10 8.89 26.68 28.25 15.07 4.73 7.03 39.21 10.58 8.35 0.35 16 17.46 11.14 7.68 6.2.2.9).05 0 reactanta cablurilor electrice xo 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Dm/d Fig.3 şi figurile A.84 3.

2.58 300 1.00 30.73 18.64 12.29 26.64 70 6.46 5.00 20.72 5.77 26.2.91 17.84 37.87 16.38 14. Căderi de tensiune pentru o linie trifazată în cablu cu conductoare din aluminiu I·l s ∆U [V] 2 A · km 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 mm 4 6 10 16 27.14 150 2.73 25.82 26.83 20.00 10 Caderea de tensiune pentru conductoade de aluminiu 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 20 30 40 50 60 70 80 90 100 curent I .39 14.49 2.46 16.44 8.00 0.15 13.94 8.00 0.83 38.18 50 8.10 240 1.82 35.80 23.97 5.00 Cadere de tensiune pentru conductoare de cupru Fig.73 19.00 10.86 17.00 29.82 7.01 14.71 33.43 11.00 10.89 14.23 9.69 24.76 23.64 35 12.28 21. Căderi de tensiune pentru cabluri trifazate din cupru Tabel A.72 185 2.87 19.37 12.43 37.00 30. Căderi de tensiune pentru cabluri trifazate din aluminiu Pagina 105 din 207 .86 3.4.10 25.86 18.90 13.14 14.71 7.NTE 007/08/00 4 6 10 16 25 35 20.69 9.41 4.46 38.lungimea l [A km] Fig.92 11.00 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 curentul I * lungimea l [A km] 50 70 95 120 150 185 240 300 Δ U[V] 40.43 9.84 25 17.3.05 14.46 31.A.19 95 4.58 7.07 18.92 10.2.73 35.41 11.45 28.87 Δ U[V] 40.53 120 3.3.75 29.97 4.95 7.A.57 22.15 32.29 11.

Căderi de tensiune pentru cabluri trifazate din cupru Δ U [V] 40. se obţin căderile de tensiune din tabelele A.83 8.24 23.31 7.16 30.62 14.46 6.10 5.2.75 7.40 21.10 11.75 31.22 5.82 18.93 18.2.2.48 10.00 Fig.21 6.84 1.03 150 1.04 10.20 16 15.81 14.5 şi figurile A.56 10.59 8.31 8.16 4.92 12.25 35.61 28.4.00 20. Căderi de tensiune pentru cabluri trifazate din aluminiu Pagina 106 din 207 . de joasă tensiune şi la factor de putere (cosφ = 0.60 7.21 10.30 70 3.00 0.37 8.4.06 5.21 5.2.53 3.68 3.6. dacă linia este din cablu cu trei conductoare.82 32.22 28.43 9.62 25.00 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 curent I * lungimea l [A km] Caderi de tensiune la cabluri din aluminiu 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 Fig.15 16.00 10.A.NTE 007/08/00 Pentru cazul 2 căderea de tensiune (între faze).20 14.5.6.81 36.90 26.05 6.00 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 curentul I * lungimea l [A km] 50 70 95 120 150 185 240 300 Δ U[V] 40.83 185 1.50 25 10.00 10.37 2.08 20.78 13.01 21.32 7.00 0.28 15.97 10.00 30.66 5.03 95 2.37 5.37 4.62 13.42 36.42 10.27 6.73 4. Căderi de tensiune pentru o linie trifazată în cablu cu conductoare din cupru I·l s ∆U [V] 2 A · km 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 mm 4 6 10 25.72 16.19 9.69 2.56 120 2.59 21.5.2.00 30.93 21.43 Cadere de tensiune pentru conductoare de cupru 4 6 10 16 25 35 20.10 4.08 15.2.2. Tabel A.73 8.13 20.A.52 12.29 13.47 15.65 240 1.41 10.41 18.90 6.21 30. A.8).53 300 0.24 35 7.17 25.01 50 5. A.05 2.11 3.

00 0.51 16.91 13.88 16.2.34 12.8.76 31.29 7.93 10.50 21.01 17.91 13.03 150 2.86 15.00 10.12 26.5.66 11.73 33.27 9.29 6.00 20.2. A.6.lungimea l [A km] Fig.7.00 20.32 16. de joasă tensiune şi la factor de putere (cosφ = 0.21 15.23 14.59 16 24.43 185 2.00 10.15 19.23 Pentru cazul 3 căderea de tensiune (între faze).31 4. A.61 9.84 31.17 8.29 6.A.53 300 1.00 120 150 185 240 Fig.62 95 4.92 15.14 4.2.03 29.92 11.00 curent I .65 3.35).7.96 6.72 12.NTE 007/08/00 Tabel A.2. Caderea de tensiune pentru conductoare de cupru 4 6 10 16 25 35 50 70 95 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 120 150 185 240 Δ U[V] 40. dacă linia este din cablu cu trei conductoare.00 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 curent I * lungime l [A km] Δ U [V] 40.85 25.68 35 11. Căderi de tensiune pentru o linie trifazată în cablu cu conductoare din aluminiu I·l s ∆U [V] 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 mm2 A·km 4 6 10 39.00 30.68 20.61 8.79 26.63 33.54 120 3. Căderi de tensiune pentru cabluri trifazate din cupru Caderea de tensiune pentru linii de aluminiu 4 6 10 16 25 35 50 70 95 0.57 13.51 19.97 5.96 39.86 18.64 5. Căderi de tensiune pentru cabluri trifazate din aluminiu Pagina 107 din 207 .7 şi figurile A.29 21.20 33.57 10.00 30.57 13.2.75 25 15.64 28.14 23. se obţin căderile de tensiune din tabelele A.8.A.44 240 1.37 37.43 8.94 50 7.98 22.62 7.30 33.61 70 5.21 16.30 6.2.31 22.82 23.32 2.2.65 3.59 11.84 23.42 29.26 10.94 9.69 39.

21 4.82 6.84 22.80 6.46 12.69 10.25 5.66 32.35 20.17 1.80 95 1.08 16 6.90 4.49 25 6.29 120 1.48 9.32 2.39 1.82 24.76 31.72 4.39 8.42 240 0.73 1.06 33.93 1.65 6.48 11.64 5.81 5.93 22.01 4.55 22.62 5.79 20.61 2.38 36.71 5.37 0.62 15.50 4.55 7.7.73 35 3.85 2.24 7.89 70 1.32 150 0.70 70 2.77 3.66 5.86 19.06 12.39 50 2.87 10 17.08 25.45 2.54 8.60 185 0.92 6.27 300 0.45 2.42 6.49 7.29 27.75 10 11.58 3.22 95 1.89 13.49 30.96 7.77 18.80 2.64 4.33 10.14 11.73 Tabel A. Căderi de tensiune pentru o linie trifazată în cablu cu conductoare din cupru I·l s ∆U [V] 2 A · km 10 20 30 40 50 60 70 80 90 mm 4 27.32 9.21 4.98 3.92 12.64 50 3.55 6.90 9.58 1.97 12.83 3.48 4.88 17.83 13.49 150 1.66 5.41 240 0.84 11.60 1.59 7.32 39.68 19.15 Notă: Pentru obţinerea căderi de tensiune în monofazat se multiplică valorile lui ΔU cu 3 Pagina 108 din 207 .07 26.03 22.47 25 4.95 9.65 3.16 9.79 3.2.61 4.80 7.24 28.26 15.17 2.14 10.18 300 0.41 3.66 5.82 24.77 4.83 3.32 24.41 13.00 8.90 35.47 7.68 27.92 3.24 2.75 1.2.25 8.18 5.12 9.33 34.36 100 31.49 120 0.80 27.77 29.44 5.46 18.83 21.59 13.33 3.80 11.48 2.64 14.65 16 10.50 4.NTE 007/08/00 Tabel A.32 3.24 17.16 2.08 4.63 8.04 14. Căderi de tensiune pentru o linie trifazată în cablu cu conductoare din aluminiu I·l s ∆U [V] 2 A · km 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 mm 4 6 28.94 10.33 2.6.56 6 18.74 34.70 4.20 1.66 22.31 9.83 7.18 2.09 5.16 4.40 6.94 1.47 6.28 10.91 14.25 3.32 7.48 4.87 20.83 2 = 1.73 34.44 9.67 35 4.91 3.88 17.58 34.22 2.15 6.70 4.74 1.66 185 0.80 14.86 2.93 13.74 6.41 8.88 2.96 8.46 0.12 1.36 19.66 9.47 17.01 3.68 39.23 34.87 2.05 13.75 2.35 5.49 1.92 1.40 14.63 16.44 11.36 5.10 15.96 3.

7 2.3.8 3.coeficientul în funcţie de valoarea forţei electrodinamice şi natura izolaţiei cablului. Valoarea forţei electrodinamice F şi ale coeficientului K.3. Tabelul A.808 cu abaterea medie pătratică σ2 = 0.3 K (*) PE 32 28 26 24 23 22 18 14 13 11 10 8 7 (*) este polietilenă Datele din tabelul A. rezultând regresiile coeficienţilor K funcţie de forţa electridinamică: izolaţie din PE: K PE = −2.9826 izolaţie din PVC K PVC = −4.2 0.5 5 4. având valorile din tabelul A.3 0.1.5 6.3.9075 ⋅ ln F + 11. a distanţa între conductoarele cablului (m).8 1 2 4 6 8 10 20 30 F ⋅10−3 . Nm Bifazat F = 2⋅ i2 p2 a ⋅10−7 Trifazat F = 3⋅ i2 p3 a ⋅10−7 unde: ip2 (ip3) reprezintă valoarea de vârf a curentului în cazul unui scurtcircuit bifazat (respectiv trifazat simetric).3. Relaţii de calcul.2.1 a dependenţei forţei electrodinamice F funcţie de constanta K. N PVC 11 10 9 8.5 8 7.6 2.2 conduc la graficul din figura A.6807 Pagina 109 din 207 . Tabele Eforturile electrodinamice F care apar în conductoarele cablurilor monopolare se calculează cu relaţiile din tabelul de mai jos. 0934 ⋅ F + 32. Relaţii de calcul ale forţelor electrodinamice în cazul scurtcircuitelor nete Scurtcircuitul Dispoziţia conductoarelor Relaţia de calcul a forţei. K . în (A).NTE 007/08/00 ANEXA 3 Forţe electrodinamice. Distanţa d între punctele de fixare a cablului se determină cu relaţia: d = K ⋅ D ⋅10−2 .2 3.3.2. în m unde: D este diametrul exterior al cablului (mm).6 0.4 0.821 cu abaterea medie pătratică σ2 = 0. Tabelul A. pentru două tipuri de izolaţie ale cablurilor electrice 0.

00 25.00 30.00 20.00 0.00 F = f(K) KPE KPVC Log.00 30. (KPVC) Linear (KPE) 2.00 10.1 Dependenţa F = f (K) pentru cabluri electrice Pagina 110 din 207 .00 0.00 5.00 10.NTE 007/08/00 K 35.00 -5.00 6.4 0.2 0.8 F [N] Figura A.3.00 15.

atunci se vor utiliza cabluri cu izolaţie sintetică.4. La o pantă de până la maximum 10%.1. tronsoanele de traseu nu trebuie să depăşească 500m. Dacă valorile traseului de pozare în pantă sau verticală sunt depăşite. cabluri izolate cu hârtie impregnată cu masă specială sau cabluri izolate cu hârtie prevăzute cu manşoane de stopaj. Tipul cablului Cablu cu centură şi cablu cu ecran pe învelişul izolant Cablu cu trei mantale Tensiunea nominală U0 /U kV/kV până la 3. la care prin terminalele corespunzătoare trebuie să fie asigurată impregnarea suplimentară a izolaţiei.NTE 007/08/00 ANEXA 4 Diferenţe de nivel maxime admisibile la pozarea cablurilor În această anexă se prezintă diferenţele maxime de nivel pentru cabluri cu izolaţie de hârtie impregnată cu masă electroizolantă normală. la pozarea pe stâlpi).6/6 6/10 pană la 6/10 12/20 până la 18/30 Diferenţa maximă de nivel m 50 20 30 15 Pagina 111 din 207 . Tabelul A. Aceste valori sunt valabile pentru capetele cablului (de exemplu. Cablurile izolate cu hârtie impregnaţi cu masă izolantă normală pot fi utilizate la pozarea verticală. Diferenţa maximă de nivel pentru cabluri cu izolaţie de hârtie impregnată cu masă electroizolantă normală. dacă diferenţa de nivel a traseului nu depăşeşte valorile indicate în tabelul de mai jos. La trasee în pantă de maximum 4% nu există nici o limitare pentru cablurile izolate cu hârtie.

NTE 007/08/00 ANEXA 5 Raze minime de curbură admisibile la pozarea şi manevrarea cablurilor 1. Valori orientative pentru razele minime de curbură admisibile la pozarea şi manevrarea cablurilor. în lipsa indicaţiilor fabricantului. La o îndoire unică (ce nu se mai repetă). dacă este stabilit în mod sigur procesul tehnologic de specialitate (încălzirea peste 30°C. sunt dale în tabelul de mai jos. în cazuri extreme.5.6 kV din Al ondulată din Al un conductor într-un 25 ⋅ d 30 ⋅ d 15 ⋅ d cablu mai multe conductoare 15 ⋅ d 25 ⋅ d 12 ⋅ d într-un cablu d . Valori orientative pentru razele minime de curbură admisibile la pozarea şi manevrarea cablurilor Cablu izolat Numărul de Cablu izolat cu hârtie sintetic conductoare din cablu cu manta din Pb cu manta netedă sau cu manta Uo = 0. îndoirea după şablon).1. de exemplu. raza de curbură poate fi redusă la jumătate. Tabelul A. Pagina 112 din 207 . înaintea realizării cutiei terminale.diametrul cablului cu material Uo > 0.6kV 15 ⋅ d 15 ⋅ d 2.

secţiunea transversală a cablurilor sistemului de tracţiune.NTE 007/08/00 ANEXA 6 A. în mm. în N. Forţa maximă de tracţiune (Ft adm) se determină luând în calcul suma secţiunilor nominale (s) ale conductoarelor. admisă pentru materialul conductorului. D – diametrul exterior al cablului.6. rezistenţa la tracţiune a cablului se determină separat. s .6. prin utilizarea unei formule stabilite empiric. forţa de tracţiune de la ciorapul de tragere se transferă.efortul transversal de tracţiune. σ . b) Cablu cu conductoare din aluminiu σ = 30 N/mm2. Pentru tragerea cu ajutorul ciorapului a cablurilor cu izolaţie din materiale sintetice. K – factor (constantă). Ft adm = K ⋅ D 2 (A. Ft adm = σ ⋅ s în această relaţie se dau: Ft adm este forţa de tracţiune. nu se depăşeşte. Pentru tragerea cablurilor cu ajutorul capului de tragere de conductoare se admit următoarele tensiuni maxime de tracţiune (conform DIN57298): a) Cablu cu conductoare din cupru σ = 50 N/mm2. sunt valabile pentru acest caz aceleaşi solicitări la tracţiune ca la pct. Cu aceste valori este sigur că alungirea de 0. Pentru cablul cu armătură specială (armătură rezistentă la tracţiune). în mm2. conform tabelului care urmează. Tragerea mecanizată a cablurilor. Aceste relaţii se iau în considerare la determinarea solicitării admise la tracţiune. La tragerea mecanizată a cablurilor (cu troliu sau maşini de tragere) este necesar să se verifice dacă efortul de tracţiune nu depăşeşte valorile admisibile pentru tipul de cablu considerat. Metode de tragere.2. la conductor. Pentru tragerea cablurilor cu manta metalică ori cu armături sau cu manta metalică şi cu armătură. eforturi admisibile 1. la care se admite să nu se ia în considerare ecranul şi conductorul concentric. în N. prin contact forţat.6. în N/mm2. Totuşi. 2.2) în această relaţie se dau: Ft adm este forţa de tracţiune.2 %. Factorul K este dependent de construcţia cablului (tabelul A.1). această forţă nu se transmite în întregime conductoarelor. clementele de construcţie amintite mai înainte contribuie la rezistenţa la tracţiunea a cablului.1) 3. Pagina 113 din 207 . fără manta metalică şi fără armătură. De aceea. (A. în N/mm2. în funcţie de diametrul (D) al cablurilor.

în cazuri individuale. μ coeficientul de frecare având.1. în N. cum ar fi coeficientul de frecare real. 6. Aici trebuie să se acorde o importanţă deosebită ca raza de încovoiere să nu fie mai mică decât cea admisă (vezi Anexa 5). 5. Pentru calculul forţei de tracţiune admisibilă sunt valabile datele din tabelul A. Trebuie deci ca. în cazul a trei cabluri monofazate cu conductor multifilar (funie).cablu cu 3 mantale Ft adm = K ⋅ D 2 Valoarea efortului de tragere depinde de numeroşi parametri care pot fi determinaţi cu precizie. să se verifice cu ce măsuri suplimentare se pot reduce solicitările la tracţiune prea mare. influenţa schimbărilor de direcţie etc. Tabelul A.. valorile orientative indicate în tabelul de mai jos. în N/m. în special a cablurilor cu lungime mai mare. Stabilirea forţei de tracţiune admisibilă.6. La atingerea forţei de tracţiune admisibile calculate. printr-o cuplă magnetică). în căzui a trei cabluri monofazate cu conductor monofilar.6. Este necesar să se acorde atenţie la următoarele situaţii: Pentru pozare se va amenaja un traseu de cabluri care să aibă curbe bine realizate şi prevăzute cu un număr suficient de mare de role.1. 2 la care pentru calculul forţei admisibile de tragere se poate lua ca bază un număr de trei cabluri. Valoarea aproximativă este dată de relaţia: în care: Ft este forţa de tracţiune. La pozarea simultană a trei cabluri monofazate cu un ciorap comun sunt valabile aceleaşi solicitări la tracţiune ca şi la pct. pentru câteva din cazurile uzuale de tragere mecanizată. Metode de tragere 1 Cu cap de tragere pe conductoare Tipul de cablu 2 Toate tipurile de cabluri Formula 3 Ft adm = σ ⋅ s Cu ciorap de tragere Cablu cu izolaţie din material sintetic. Pentru tragere. este necesar ca forţa de tracţiune care se manifestă la tragere să fie supravegheată în permanenţă cu un dinamometru corespunzător (dacă este posibil cu un aparat înregistrator). să se întrerupă automat tracţiunea (de exemplu.greutatea pe unitate de lungime a cablului sau a cablurilor trase simultan.cablu cu o manta Factorul 4 σ = 50 N/mm2 (conductor din Cu) σ = 30 N/mm2 (conductor din Al) σ = 50 N/mm2 (conductor din Cu) σ = 30 N/mm2 (conductor din Al) K = 9 N/mm2 K = 3 N/mm2 K = 1 N/mm2 . şi un număr de două cabluri. fără F = σ ⋅s mania metalică şi fără t adm armătură Toate cablurile armate F = K ⋅ D 2 t adm cu sârmă Cabluri fără armatură rezistenţă la tracţiune: Ft adm = K ⋅ D 2 .NTE 007/08/00 4. g . Pagina 114 din 207 Ft = μ · g · l .

6.cu 1 sau 2 curbe de câte 90o 0..20 0. în m.4.4) pentru a ţine seama de interacţiunea dintre cabluri.6.3.A 6.40-0. (A...3) Fig.50 0. coeficientul de frecare se amplifică cu un coeficient aparţinând domeniului (1.. funcţie de modul de instalare Valoarea orientativă a coeficientului μ 1 2 1.din PVC 0. dacă tragerea se face în sus.0.1 ⎛ sin α ⎞ l = x ⋅ ⎜ cos α + μ ⎟ ⎝ ⎠ x = lungimea reală.2 Pagina 115 din 207 .6 2. α < 0. în cazul în care printr-un tub se trag simultan 3 cabluri.0.. în cazul tragerii în tuburi cu porţiuni înclinate sau curbe. pornind de la intrarea în tub şi ţinând seama de următoarele reguli: a) pe traseu înclinat conform Fig.NTE 007/08/00 l .2 .30 0.A 6.6. Valoarea orientativă a coeficientului de frecare μ .5 .4 . A. 1 Traseu drept în plan orizontal Fig. dacă tragerea se face în jos.6. Tragere în tuburi: .2 Traseu curbiliniu în plan orizontal b) după o curbă (în plan orizontal) conform Fig. Valorile coeficienţilor de frecare μ la tragerea cablurilor Traseul cablului Ş an ţ deschis cu tragere pe role Travers ă ri in tuburi de ciment Travers ă ri in tuburi de ciment Travers ă ri in tuburi de ciment Travers ă ri în tuburi PVC Travers ă ri în tuburi PVC Travers ă ri în tuburi PVC Amestecul de ungere pe cablu Talc cu ap ă Bentonit ă cu ap ă Talc cu ap ă Bentonit ă cu ap ă μ 0. α > 0.20 Tabelul A.lungimea de calcul a traseului în amonte de punctul considerat pentru calcul.10-0.2.2 . Tragerea în şanţuri pe role (portante şi de colţ) care se mişcă uşor pe trasee: . lungimea de calcul se determină din aproape în aproape.30 0.3 Modul de instalare Observaţii 3 Valori pentru cabluri cu înveliş exterior din PVC Notă.15-0.drepte sau curbe neînsemnate 0.20 0. În cazul tragerii în şanţuri sau pe trasee drepte în tuburi..cu 3 curbe de 90o 0. lungimea de calcul se consideră egală cu cea reală.20-0.0. A.25 0. Tabelul A.6.5.din polietilenă 0.3 ÷ l.

având valorile orientative din tabelul A. în m.1. L . G .2 sau din A.5) (A.6. sau prin dispozitive de siguranţă mecanică. depăşind cadrul prezentului normativ. Calculul forţelor de tragere la pozarea mecanizată a cablurilor Tragerea mecanizată a cablurilor se poate face cu ajutorul unui ciorap aplicând forţa de tragere în cea mai mare parte mantalei şi învelişului exterior al cablului sau cu ajutorul unui cap special de tragere.6) În cazul curbelor în plan vertical. Este necesar să se verifice dacă efortul de tracţiune nu depăşeşte valorile admisibile pentru tipul de cablu avut în vedere.6.6.: Forţa de tragere în cazul cablului se calculează astfel: 1) Pe traseu drept neînclinat: F t = F o + μ ⋅ G ⋅ L . relaţiile sunt foarte complexe. în m. care să întrerupă tragerea la atingerea eforturilor maxime.NTE 007/08/00 ⎛R⎞ 2 +⎜ ⎟ l = lo ⋅ ch ( μ ⋅ α ) + sh ( μ ⋅ α ) ⋅ lo ⎝α ⎠ lo – lungimea de calcul a traseului în tub înainte de curbă.6. în cazul utilizării maşinilor de tragere. în daN/m. în m.lungimea de calcul a traseului în amonte de punctul considerat pentru calcul. Dacă: μ ⋅ t0 ≥ 10 R se poate considera t = t 0 ⋅ e μ ⋅α 2 (A. Verificarea în timpul pozării a nedepăşirii eforturilor maxime admise se face prin montarea de dinamometre.6.6.4) (A. B. în cazat tragerii cu troliu. α – unghiul de curbură.9) .7) dac ă tragerea se face în sus: F t = F o + G ⋅ L ⋅ (μ ⋅ cos α + sin α ) Dacă tragerea se face in jos: (A. R – raza de curbură.2: În cazul capului de tragere se foloseşte relaţia A.6.greutatea liniară a cablului. daN Fo ∈ [100 .6.1. în radiani. 150] daN este forţa necesară învârtirii tamburului.coeficientul de frecare. 2) Pe traseu înclinat: (A. μ . În cazul ciorapului de tragere efortul maxim admisibil se calculează ca relaţia A.6. în care caz forţa de tragere se aplică direct conductoarelor.8) F t = F o + G ⋅ L ⋅ (μ ⋅ cos α − sin α ) Pagina 116 din 207 (A.6.

lungimea de calcul a traseului înainte de curb ă . care nu trebuie s ă depăş easc ă : σ a Pb = 50daN/rol ă la cabluri cu manta de plumb.raza de curbur ă .for ţ a de tragere la intrarea în curb ă . în rad. În cazul în care μ ⋅ L R ≥ 10 .for ţ a la ie ş irea din curb ă .6.6. 3) La tragerea dup ă o curb ă (în plan orizontal): F e = μ ⋅ G ⋅ [ch(μ ⋅ α ) + sh(μ ⋅ α )] ⋅ L2i + (R μ ) sau 2 (A. în daN.11) F e = Fi ⋅ [ch(μ ⋅ α ) + sh(μ ⋅ α )] ⋅ 1 + R (μ ⋅ L i ) [ ] 2 (A.6. în m.14) care se poate folosi în majoritatea cazurilor.12) F e este for ţ a de tragere la ie ş irea din curb ă .10) F e = μ ⋅ G ⋅ L i ⋅ [ch(μ ⋅ α ) + sh(μ ⋅ α )] ⋅ 1 + R (μ ⋅ L i ) [ ] 2 sau (A.6.raza de curbur ă impusa de furnizor sau prev ă zut ă în tabelul A. σ a Al = 100daN/rol ă la cablurile cu manta de aluminiu.6. (A. F i . L i . în daN. se poate neglija termenul (R μ ⋅ L ) ş i având în vedere c ă : 2 ch(μ ⋅ α ) = e μ ⋅α + e − μ ⋅α e μ ⋅α − e − μ ⋅α şi sh(μ ⋅ α ) = 2 2 (A.13) rezult ă formula simplificat ă aproximativ ă : F e = Fi ⋅ e μ ⋅α (A. În cazul curbelor este necesar să avem în vedere şi forţele radiale.6. R .6.unghiul de curbur ă .2. R . în m.15) Pagina 117 din 207 . For ţ a radial ă se poate calcula cu rela ţ ia: F R = Fe R F e .NTE 007/08/00 α este unghiul pantei cu orizontala. în daN. α .

uscat 65 60 60 95 55 50 75 105 310 550 Pagina 118 din 207 .1. Rezistenţa termică specifică a solului (Valori orientative).) Calcar Pământ argilos Teren nisipos.NTE 007/08/00 ANEXA 7 Tabelul A.7.) Pământ nisipos 8% umiditate Pământ nisipos uscat Nisip umed (saturat . bazalt etc. cu hum ă sau lut Rocă poroasă (calcar. Natura solului Rezistenţa termică specifică o C·cm/W 11 25 35 45 Cuarţ Granit Rocă dură (granit. gresie etc.îmbibat cu apă) Teren umed sau mlăştinos Nisip cu 20% umiditate Nisip cu 10% umiditate Nisip uscat (0% umiditate) Teren obi ş nuit uscat Teren umplut cu zgur ă .

încât direcţia de stropire să fie de sus în jos (înclinarea cuprinsă între 10-30°). 50 l/s. 4. b). cu participarea M. vor fi protejate împotriva îngheţării apei. cantitatea de apă necesară va fi astfel calculată încât să asigure funcţionarea succesivă timp de câte 20 minute a două tronsoane alăturate.2 l/sm2.NTE 007/08/00 ANEXA 8 Instalaţia fixă cu apă pulverizată pentru stingerea prin răcire a incendiilor în gospodăria de cabluri Alimentarea cu apă se face conform „Normelor generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor” şi STAS 1478. pentru a se feri de înfundare prin depuneri a orificiilor de stropire. încât. În acest caz. Conductele instalaţiei de stins incendii Conductele principale (inclusiv armăturile) de alimentare a reţelelor purtătoare de duze ale tronsoanelor de pulverizare (montate între vanele individuale de acţionare şi reţeaua care constituie sursa de alimentare cu apă a instalaţiei de stingere). în care suprafaţa de stropire se consideră suprafaţa laterală a şirului de rastele sau console suprapuse a unui flux de cabluri. 2. Poziţia de montare a duzelor va fi astfel aleasă. de regulă. se admite utilizarea unor debite de 200 l/s pe încăpere sau tronson. Montarea duzelor de pulverizare Înclinarea duzelor pe verticală va fi astfel aleasă. lit. Debitul fi rezerva de apă Intensitatea minimă de stropire este 0. cu următoarele precizări: 1. 3. astfel încât debitul tronsonului celui mai marc din încăpere să nu depăşească 50 l/s. conul de stropire să cuprindă întregul şir de rastele sau console suprapuse ale unui flux de cabluri. Alegerea duzelor de pulverizare Se vor alege numai duze omologate în acest scop. Se va evita montarea cu direcţia de stropire de jos în sus. Rezerva de apă necesară pentru stingerea incendiilor în încăperile de cabluri trebuie astfel calculată. – Comandamentul pompierilor. La limita fiecărui tronson de stropire trebuie să se prevadă separări transversale (dopuri) ignifuge pe fluxurile de cabluri din încăperea respectivă. La realizarea încăperilor de cabluri. Pagina 119 din 207 . se va avea în vedere ca debitul rezultat pe o încăpere (tronson) să nu depăşească. În cazul în care există încăperi care necesită un debit total mai mare de 50 l/s. fiind umplute în permanenţă cu apă. încât să asigure stropirea timp de 20 minute (se consideră încăperea cea mai mare). de regulă.I. În cazul încăperilor de cabluri cu suprafeţe de peste 700 m2 (Art. se admite împărţirea instalaţiei de stingere din aceste încăperi în două sau mai multe tronsoane de stropire. 66. respectiv a tronsoanelor de stropire.

inelară. de regulă. conform celor arătate mai sus: – oprirea consumului tehnologic să fie posibilă. încât să nu poată fi afectate concomitent de un incendiu în gospodăria de cabluri pe care o deserveşte staţia de pompe respectivă. Armăturile şi piesele fasonate vor fi. Pornirea pompelor pentru alimentarea instalaţiei fixe de stingere a incendiului se va face automat.NTE 007/08/00 Reţeaua conductelor principale de alimentare a instalaţiilor de stingere va fi. Amplasarea organelor de comandă (ventile. în funcţie de presiunea în circuitul de refulare. iar manevrele de oprire a acestuia şi de deschidere a vanelor instalaţiilor de stingere să se poală efectua în cel mult 5 minute. una de lucru şi una de rezervă. pe două trasee diferite. Tabloul staţiei de pompe pentru instalaţia de stins incendiul cu apă pulverizată va avea dublă alimentare cu energie electrică. se poate racorda instalaţia de stingere cu apă pulverizată la această reţea.) se va face în locuri ferite de pericol de incendiu. cu motoare electrice. 5. de regulă. de asemenea. de exemplu. Presiunea reţelei de alimentare pentru instalaţia fixă de stins incendiu cu apă pulverizată se va determina prin calcul. Conductele purtătoare de duze pulverizatoare vor fi din oţel galvanizat. ţinându-se seama de presiunea minimă necesară la duzele de pulverizare. vane etc. În cazul în care în cadrul obiectivului există o reţea de apă tehnologică cu debit suficient şi de calitate corespunzătoare. Pompele pentru ridicarea presiunii Pompele pentru ridicarea presiunii în instalaţia fixă de stins incendiu în încăperile de cabluri vor fi acţionate. Se va prevedea şi o pompă de rezervă. cu respectarea următoarelor condiţii: – reţeaua să fie deservită de pompe ale căror motoare să fie alimentate cu energie electrică. Imediat după vanele de acţionare se va prevedea câte un manometru pe fiecare tronson de stropire. în două fluxuri separate de cabluri astfel stabilite. din oţel galvanizat sau din fontă maleabilă. – comandă locală individuală din încăperea staţiei de pompe. pentru a se putea verifica presiunea apei după deschiderea vanei. Alimentarea instalaţiilor de stingere din construcţiile de cabluri se face din reţeaua de apă de incendiu sau dintr-un castel de apă. Pompele trebuie să poată fi acţionate şi prin: – comandă manuală de la distanţă din camera de comandă sau de dispecer. egală cu cea mai mare pompă din grupul celor în funcţiune. Pagina 120 din 207 . unde se va prevedea şi semnalizarea stării de funcţionare a pompelor de incendiu şi unde se amplasează şi tabloul de semnalizare centralizată a începuturilor de incendiu în încăperile de cabluri.

NTE 007/08/00 ANEXA 9 Calculul ventilării încăperilor de cabluri A. La cablurile pozate în exterior sau în hale cu volum mare. canale de gaze arse). În încăperile de cabluri care deservesc camerele de comandă ale staţiilor electrice sau alte diverselor instalaţii industriale. Această ventilare are ca scop evacuarea dirijată spre exterior a gazelor fierbinţi rezultate în timpul incendiului. pentru a se crea posibilităţi de intervenţie a personalului care luptă cu focul. fără supraîncălziri conduc la degradarea şi îmbătrânirea izolaţiei putând genera pericole de scurtcircuit şi de incendiu. încăperile de cabluri fiind încadrate în categoria C de pericol de incendiu. necesită şi o ventilaţie de avarie.9. spală cablurile şi preia căldura degajată de acestea. La cablurile pozate în pământ. folosind tabelele de încărcări admisibile verificate pe baze experimentale statistice. convecţie şi prin radiaţie. de necesitatea evacuării umezelii sau deşeurilor. asupra oamenilor. repunerii lor funcţiune şi lichidării urmărilor incendiului. având deci o conductibilitate termică scăzută transmisia căldurii de la cabluri în mediul înconjurător se face în principal prin convecţie. direct sau în tuburi. deoarece conţin un volum de materiale combustibile (PVC) care prin ardere degajă cantităţi importante de gaze corosive. corosive. Aerul fiind un izolator termic. ventilarea acestora trebuie totuşi să se facă deseori ţinând seama şi de sursele exterioare de ridicarea temperaturii. pentru realizarea atmosferei respirabile pentru personalul de exploatare care le deserveşte. ca şi în unele tunele şi puţuri care cuprind în marea majoritate cabluri de circuite secundare. Astfel. precum şi pentru limitarea în timp a acţiunii de corodare a acidului clorhidric gazos asupra echipamentelor şi armăturilor din construcţiile de beton. care se transformă în căldură prin conductibilitate termică. este necesară şi o ventilaţie suplimentară de avarie având ca scopuri principale crearea condiţiilor pentru intervenţia personalului în vederea refacerii în mai scurt timp posibil a instalaţilor. pătrunderea căldurii solare prin conductibilitate prin pereţi în tunelele de cabluri şi galeriile închise exterioare expuse radiaţiei solare. cazane. instalaţiile de iluminat sau echipamentele electrice permise a fi instalate în încăperea respectivă. În afară de ventilarea normală de lucru. Pagina 121 din 207 . etc. La proiectarea reţelelor de cabluri constă în preliminarea anumite condiţii de mediu. degajările de căldură ale cablurilor sunt foarte mici. cum ar fi de exemplu vecinătatea unor încăperi sau conducte calde (cuptoare. disiparea căldurii degajate datorită pierderilor de putere se face prin conductibilitate termică directă şi problema ventilării nu se pune. în cazul răspândirii acestora în interiorul clădirilor. echipamentelor sau construcţiei. Cu totul altfel stau lucrurile la cablurile pozate în aer. pentru a se figura o temperatură de funcţionare a cablurilor în limitele admisibile. Pentru evacuarea completă din încăperile de cabluri produselor gazoase de ardere rămase după stingerea incendiului. Aerul circulând datorită diferenţelor de temperatură. produc pierderi de putere proporţionale cu rezistenţa electrică a conductoarelor şi cu pătratul intensităţii curentului transmis. Necesitatea ventilării încăperilor de cabluri Transportul şi distribuţia energiei electrice spre consumatori. pătrunderea directă a radiaţiei solare prin ferestre sau pereţi de sticlă în podurile sau etajele de cabluri. precum şi pentru a preîntâmpina efectele nocive ale gazelor fierbinţi. De asemenea pot fi şi cauze exterioare care ridică temperatura în încăperile de cabluri.1. Ca regulă generală în încăperile de cabluri este necesară studierea şi organizarea unei ventilări normale de lucru. căldura preluată de la cabluri prin curenţii de aer este transportată şi disipată în mediul înconjurător. influenţând într-o măsură practic sesizabilă temperatura acestuia. Condiţiile de mediu preliminate la dimensionare trebuie realizate pe tot timpul exploatării. laminoare.

temperatura normală a mediului înconjurător pentru pozare în aer fiind de 30°C.NTE 007/08/00 A. În general se are în vedere realizarea prin ventilarea încăperilor de cabluri. Acestea sunt însă cazuri excepţionale şi dimensionarea cablurilor pentru temperatura de 45°C antrenează o reducere a încărcării de 15 ÷ 21%. rezultă că în aceste perioade temperatura in încăperile de cabluri ar putea urca până la 45°C. respectiv la majorarea secţiunilor conductoarelor. a unei temperaturi maxime de 30 ÷ 35°C. dimensionarea cablurilor făcându-se în această ipoteză. reducerea pierderilor de energie. pe cale naturală. Aceasta este însă valabil în general numai pentru anumite zone. Printre criteriile de comparaţie pentru stabilirea soluţiei optime. de radiaţii termice sau solare. în perioada cea mai caldă a anului. aluminiu). în toate anotimpurile şi au toate influenţele vecinătăţilor. Ventilarea normală de lucru (tehnologică) se asigură de regulă. În interiorul încăperilor de cabluri însă se impune ca temperatura să nu depăşească temperatura aerului exterior cai mai mult de 10°C. iar pe de alta parte de costul instalaţiei de ventilare şi de economiile realizate prin. la trecerea pe lingă surse de căldură. Pagina 122 din 207 . Pentru zona ţării noastre unde temperatura maximă în cursul câtorva zile de vară ajunge până la 35°C. ţinând seama pe de o parte de costul majorării secţiunii conductoarelor cablului. are importanţă mică. temperatura maximă admisă de furnizor pentru cabluri. pe lângă costul investiţiilor vor trebui să fie analizate criteriile: ƒ economia materialelor deficitare (cupru. anulându-se astfel o parte din avantajul scontat. ƒ reducerea încărcării cablurilor electrice. iar pe de altă parte la eventuala eliminare a unei instalaţii de ventilare mecanică (reducere şi de investiţii şi de consum suplimentar de energie electrică). Cablurile suportă în principiu şi temperaturi ale mediului cu mult mai ridicate (până la 60°C) cu condiţia reducerii corespunzătoare a încărcării. o temperatură care să nu depăşească în regim de durată.2. conduce pe de o parte la economii de energie prin scăderea cu pătratul curentului a pierderilor în cabluri. Valoarea maximă a temperaturii ambiante se va stabili pe bază de calcul tehnico-economic. Condiţii generale pentru ventilarea normală de lucru Prima condiţie pe care trebuie să o realizeze ventilarea normală de lucru a încăperilor de cabluri este de a realiza în interiorul acestora. În numeroase cazuri un calcul economic ţinând seama de pierderile de energie în timpul funcţionării ar putea conduce la reduceri chiar mai mari a încărcării. deoarece prin creşterea încărcării cablurilor se poate ajunge la necesitatea unei ventilări mecanice utilizând motoare care sunt ele însele consumatoare de cupru şi aluminiu.9. Valoarea maximă a temperaturii ambiante nu va fi de regulă mai mare de + 40°C. Cablurile cu izolaţie din PVC admit o temperatură maximă a conductorului de 70°C.

). au perioade de echilibru termic. a unei temperaturi interioare maxime admisibile care să garanteze funcţionarea în condiţii de siguranţă a cablurilor. se vor lua măsuri care să împiedice propagarea focului sau fumului dintr-o încăpere în alta (clapete antifoc pe tubulatură. în sensuri contrare. pentru a se putea calcula şi organiza ventilarea încăperilor de cabluri. trebuie asigurată ventilarea tuturor compartimentelor. Căldura degajată de cablurile electrice Pagina 123 din 207 .9. La încăperile de cabluri compartimentate prin pereţi antifoc.4. etc. Este recomandabil ca sistemele de ventilare din încăperile de cabluri să funcţioneze cu subpresiune. De asemenea ele se produc în general lent. de anotimp. Desigur nu se pune problema urmăririi continue şi a optimizării acestor schimburi de căldură. cât şi de mediul înconjurător în care sunt plasate. uşi cu închidere automată în caz de incendiu. cedări de căldură spre exterior. A.9. se poate prevedea montarea unei instalaţii de ventilare mecanică. pe baza căruia se dimensionează ventilaţia de lucru. În situaţia în care sistemul de ventilare este comun pentru mai multe încăperi de cabluri sau încăperi legate tehnologic între ele.NTE 007/08/00 Dacă datorită amplasamentului încăperilor pentru cazuri. Suma algebrică a acestora constituie bilanţul termic al încăperii respective. ventilarea nu se poate realiza pe cale naturală. Cunoaşterea schimburilor de căldură constituie premiza necesară. Art. în funcţie de periodicitatea zi-noapte. Aceste schimburi de căldură sunt constituite în general din aporturi de căldură datorită: pierderilor de energie din cablurile electrice.9. în condiţiile cele mai defavorabile. Aprecierea aporturilor de căldură în încăperile de cabluri Prima condiţie pentru a se putea studia şi organiza ventilarea unei încăperi de cabluri este cunoaşterea cât mai exacta a degajărilor de căldură care au loc în interiorul acesteia.1. fie dimpotrivă prin aportul în interior a unei cantităţi suplimentare de căldură. al traseelor de introducere sau evacuare sau al aporturilor de căldură de la vecinătăţi. pierderilor de energie ale instalaţiilor de iluminat electric. Schimburile de căldură ale încăperilor de cabluri Fenomenele termice din încăperile de cabluri sunt complexe. producându-se în mod diferit.4. fiind determinate atât de elementele generatoare de căldură din interior. Aporturile şi cedările de căldură sunt permanente şi continuu variabile în timp. ci a asigurării. Ventilarea încăperilor de cabluri trebuie să fie independentă faţă de ventilarea încăperilor cu alte destinaţii. de condiţiile meteorologice. acesta putând interveni fie prin preluarea unei părţi din căldura generată în interior. A. cu constante de timp mari.3. căldurii pătrunde din exterior datorită diferenţei de temperatură. şi vecinătăţilor. radiaţiei solare. Comanda ventilării mecanice de lucru trebuie să se facă din afara încăperii de cabluri prin butoane amplasate în apropierea intrărilor în încăpere şi în camera de comandă.

Pierderile specifice în cablurile trifazate cu conductoare din cupru pentru diverşi curenţi de încărcare.14 2.9.157 0.94 8.83 12.24 9.1) iar pentru cablul monofazat.536 0.42 11.64 1.61 28.5 4 6 10 16 25 35 60 70 95 mm2 mm2 mm2 mm2 mm2 mm2 mm2 mm2 mm2 mm2 mm2 12.61 2.88 1.04 3.377 0.54 8.57 3.10 2.05 1. ΔPm = 2 ⋅ R ⋅ I 2 [ W ] (A.25 0.15 15.95 2.91 3.90 12.62 15.16 31.51 15.54 7. în W-m 120 150 185 240 2.5 2.07 5.125 1.3) ƒ la cablu monofazat sau curent continuu. Tabelul A.17 4.02 2.57 2.16 6. Pierderile de putere pe cabluri simt proporţionale cu rezistenţa cablului şi cu pătratul curentului care străbate conductorii acestuia.99 7. ΔPm = 2 ⋅ r ⋅ l ⋅ I 2 [W] (A.77 5.65 8.29 13.25 3.15 1.91 3.2.29 2.57 7.32 22.69 17.12 3.20 3. lungimea l a traseului cablului în interiorul încăperii de cabluri.2) 120 mm2 0.08 23. în W care se transformă în căldură: ƒ la cablu trifazat.04 2.66 26.53 5.88 10.26 150 185 240 mm2 mm2 mm2 0.02 3.39 4.812 5.48 11. în mm2 16 25 35 50 70 95 2 Δpsp = 3 ⋅ r ⋅ I .NTE 007/08/00 În general principiala sursă de căldura o constituie cablurile care se încălzesc prin trecerea curentului electric. Cunoscând curenţii de lucru I ai diverselor cabluri.9.64 36.953 1.71 6.9.75 5.82 4. în Ω/km rezultă pierderile de putere.49 2.55 35.81 12.30 27.25 2.14 8.07 19.08 14.75 1.208 0.16 11.81 5. în tabelele 2 şi 3 sunt indicate pierderile specifice în W/m pentru curent trifazat la cablurile din cupru respectiv din aluminiu.02 11.95 36.84 22.70 1.14 1.17 1.5 4 6 10 Secţiunea conductorului.31 22.40 7.23 12.23 14.27 22.0785 0. Pentru cablul trifazat pierderile de putere sunt date de relaţia: ΔPt = 3 ⋅ R ⋅ I 2 [ W ] (A.754 0.80 1.1019 0.03 7.00 18.328 Rezistenţa conductoarelor cablurilor din cupru şi din aluminiu în Ω/km este dată în tabelul A.41 3.14 20.64 15.125 0.48 18.82 20.77 3.025 0.79 7.57 44.4) Pentru uşurarea calculului.60 12.83 9.9.80 1.26 0.65 8.62 6.31 3.55 11.56 28.13 Tabelul A.42 14.06 15.11 11. în A.62 4.06 4.60 2.78 9.33 1.62 32.84 2.08 23.63 9. ΔPt = 3 ⋅ r ⋅ l ⋅ I 2 [W] (A.15 32.83 4.64 7.72 17. Curent A 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 60 70 80 90 100 120 140 160 180 200 220 0.76 28.25 23.9.40 5.1.58 5.31 16.32 5.26 18.28 39.48 3. în km şi rezistenţa specifică r .81 2. pentru diverşi curenţi de încărcare.03 16.24 Pagina 124 din 207 .26 4.02 5.52 41.07 11.175 0.35 9. Rezistenţa r a conductoarelor din Cu şi Al în Ω/km.208 3.55 33.80 4.08 6.40 3.26 5.71 3.91 9.9.95 5.05 14.18 5.445 0.169 0.21 19.10 20.54 4.09 9.97 2. Secţiunea Cupru Aluminiu 1.90 2.17 28.9.36 27.70 2.91 2.892 0.36 3.1.89 8.198 7.29 22.

3.94 17.22 27. (A.8) Pierderile de putere ΔPc pe cablurile de comandă. măsura şi semnalizare.÷.35 36.39 33. Curent Secţiunea conductorului.7) pentru cablu monofazat sau de curent continuu 2 DA% ΔPm = ⋅ Δpsp ⋅ l ⋅ [W] 3 100 se neglijează.20 24.92 18. ne ţ inând seama de cablurile de rezervă. Pierderile specifice în cablurile trifazate cu conductoare din aluminiu pentru diverşi curenţi de încărcare.9.15 31. Tabelul A.40 42.9. Pierderile de pe cablurile care alimentează mecanisme cu funcţionare intermitentă se calculează ţinând seama de durata efectivă de anclanşare (DA%).93 29.8’) Cunoscând curentul ş i sec ţ iunea cablului se g ă se ş te din tabelul respectiv pierderea specifică Δpsp în W/m.9.NTE 007/08/00 240 260 280 300 325 350 375 100 125 450 34. ΔPt = Δpsp ⋅ l [W] ƒ pentru cablu monofazat sau de curent continuu.6) Se calculează astfel pierderile de putere pentru toate cablurile din încăperea respectivă.75 39.13 21.91 13.97 27.54 47.60 40. ΔPcc = Δpspc ⋅ lc [W] (A.9. ƒ pentru cablu trifazat ΔPt = Δpsp ⋅ l ⋅ ƒ DA% [W] 100 (A.68 42.84 26.45 42.13 37.002W/m pentru fiecare cablu de comanda (în medie cu 7 ÷ 15 conductoare). în calcul se iau în considerare numai cablurile de lucru.9.0. (A.46 21.51 32. în mod obişnuit Când cantitatea de cabluri de comandă este foarte importantă se poate lua în considerare o pierdere de putere specifică Δpspc de 0.99 48.61 20.68 28.67 23.5) 2 ΔPm = ⋅ Δpsp ⋅ l [W] 3 (A.69 Observaţie: Linia groasă inferioară delimitează încărcarea nominala a cablurilor. în mm2 Pagina 125 din 207 .001.9.29 37. considerată ca fiind încărcarea admisă pentru un cablu singular. la 20°C.58 15. pozat în p ă mânt.61 45.35 33. Pierderea de putere de-a lungul traseului de lungime l [m] din interiorul încă perii de cabluri este: ƒ pentru cablu trifazat.

7 1.99 5.19 31.40 3.50 2.76 38.98 23.56 3.69 6.18 43.11 17.25 9.6 21.94 12.97 25.63 13.28 4.46 3.80 11.44 33. se determin ă cu relaţia: (A.35 19.75 9.10 41.80 4. Pierderile totale care se transform ă în c ă ldura sunt: Nc Nm ⎛ Nt ⎞ ΔPtot = K ⋅ ⎜ ∑ ΔPt ( k ) + ∑ ΔPm ( k ) + ∑ ΔPcc ( k ) ⎟ k =1 k =1 ⎝ k =1 ⎠ K .86 14.75 27.÷.66 5.9. se poate considera B = 0.97 16.29 19.18 48.92 2.65 21.59 2.76 5.30 7.00 18.50 18.06 19.20 35.36 30.20 37.75 2.18 9.60 6.50 2.25 1.28 24.46 26.95 2.54 10.00 15.84 14.8. pentru a nu se ajunge la calcule prea laborioase care noi se justifică datorită faptului că precizia care se cere este grosieră. în W-m 2.24 8.58 35.63 2.48 3.90 5.00 3.62 1.20 34. Trebuie menţionat că la efectuarea calculelor pentru determinarea pierderilor în cabluri se fac in mod obişnuit simplificări substanţiale.37 4.9.34 3.70 37.62 7.82 4.86 8.16 3.23 15.37 24.19 18. considerată ca fiind încărcarea admisă pentru un cablu singular.38 11.99 12.de simultaneitate.27 31.0.25 4.96 30.64 9.28 5.70 3.13 2.9.00 30.54 2.30 9.35 44.88 39.11 3.68 26.43 20.0 28.20 47.00 7.37 13.9) Cantitatea de căldură degajată în unitatea de timp de cabluri ş i preluat ă de aerul înc ă perii Qc = B ⋅ N c încălzeşte aerul încăperii.69 9.99 6. (A. la 20°C.22 24.37 37.51 6.27 39. Pagina 126 din 207 .27 7.09 28.44 11.64 15.34 5.00 36.10) unde B este un coeficient ce arată partea din energia electrică transformată în căldură care Având în vedere că o pante din căldura degajată de cabluri se transmite prin conductibilitate directa la suporţi metalici de susţinere (rastele) ridicând temperatura acestora.29 25.60 9.75 45.06 3.8.78 Observaţie: Linia groasă inferioară delimitează încărcarea nominala a cablurilor.05 6.80 6.42 6.11 5.98 12.34 4.81 3.94 42.75 2. pozat în p ă mânt.48 15.37 14.54 8.81 13.25 3. în mod uzual egal cu 0.36 47.82 6.60 18.32 7.50 3.17 19.97 9.54 4.88 22.14 24.19 12. luându-se valori medii de curenţi si secţiuni pentru anumite grupe de cabluri.99 2.22 26.00 31.77 14.23 15.16 34.07 7.NTE 007/08/00 4 A 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 60 70 80 90 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300 325 350 0.13 21.54 29.30 3.64 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 Δpsp = 3 ⋅ r ⋅ I 2 .coeficient .92 2.34 3.97 20.27 9.

Cantitatea de căldură degajată în unitatea de timp de sursele de iluminat electric cu incandescenţă se determină cu relaţia: Qil = B ⋅ Pinst il ⋅ DA% [W] 100 (A. influenţa căldurii degajate fiind destul de redusă.4.80.11) unde Pinst il este puterea instalată a corpurilor de iluminat în W.0.÷.2.NTE 007/08/00 Practic se procedează în felul următor. Fac excepţie încăperile fără lumină naturală cu supraveghere permanentă sau semipermanentă la care durata funcţionării iluminatului este mai mare şi se stabileşte de la caz la caz.92. iar B este un coeficient care indică partea din energia electrică transformată în căldură care încălzeşte aerul încăperii. DA%. este durata de lucru a iluminatului în încăperile de cabluri fă r ă lumină natural ă . Operaţia se poate face şi pe grupe de mecanisme diferenţiate. precum şi pentru cablurile de comandă şi cu relaţiile (A. spre exemplu pe criteriul duratei de conectare.2 sau A. Se studiază consumatorii determinându-se o putere medie reprezentativă pe . A. Se recomandă pentru B valorile: ƒ ƒ la iluminat incandescent B = 0.÷. Pagina 127 din 207 . Se procedează similar eventual şi pentru celelalte categorii de consumatori.0. pentru care se alege şi un cablu reprezentativ a cărui secţiune se dimensionează pentru condiţiile medii de încărcare şi cădere de tensiune. Din tabelele A.10) se determină cantitatea de căldură degajată de cabluri. Căldura degajată de iluminatul electric Sursele de iluminat electric contribuie într-o oarecare măsură la ridicarea temperaturii în încăperile de cabluri.9.75. Trebuie însă avut în vedere faptul că iluminatul funcţionează de regulă numai o parte din timpul de lucru.9.9. care este în medie de cea 6 ÷ 12% (1 ÷ 3 ore/zi).97.consumator. Se determină lungimea medie a cablului în interiorul încăperii de cabluri şi ţinând seama de numărul de consumatori. rezultă lungimea totală a cablurilor din încăpere aferentă categoriei respective de consumatori. În cazul când pentru unele obiective există proiecte tip şi indici de consum de cabluri (ca de exemplu pentru centrale termoenergetice sau hidroelectrice). se pot folosi aceşti indici pentru determinarea secţiunii şi lungimii cablurilor reprezentative. după care se calculează ca mai sus cantitatea de căldură degajată de cabluri în încăperile respective. la iluminat fluorescent B = 0.5) ÷ (A.9.9.9.3 pentru cablul reprezentativ şi la curentul de încărcare real stabilit se găsesc pierderile specifice în W/m.

A. sau prin orientare spre nord. Pătrunderea de căldură are loc m mod lent şi scade proporţional cu micşorarea diferenţei de temperatură dintre exterior şi interior. Acest fenomen se produce până la egalizarea temperaturilor exterioare şi interioare. ele trebuind să fie luate în considerare în special atunci când intervin simultan cu alte aporturi exterioare de căldură.9. iar vopsirea cu un strat de var o reduce la 35%. prin pereţii care au fost încălziţi la temperaturi ridicate de razele soarelui. La podurile de cabluri care nu au ferestre pătrunderea directă a radiaţiei solare este aproape exclusă. uşi.35°C. Căldura pătrunsă din exterior datorită diferenţei de temperatură şi radiaţiei solare În perioadele calde ale anului căldura pătrunde prin elementele de construcţii (pereţi. S-a constatat în mod practic că la clădiri de construcţie obişnuită. căldura pătrunsă poate fi foarte mult micşorată prin măsuri simple de umbrire cu paravane exterioare. Trebuie menţionat de asemenea că datorită variaţiilor permanente de temperatur ă între zi ş i noapte ş i de la o zi la alta.4. jaluzele etc. Simpla depunere de praf sau funingine pe geamuri micşorează la 80% căldura transmisă. adică 30. Orientarea spre nord a ferestrelor împiedică pătrunderea radiaţiei solare. oare se produce aproape instantaneu prin ferestre sau pătrunde lent. niveluri) de cabluri având pereţi exteriori expuşi razelor soarelui. A. geamuri) datorita diferenţei dintre temperatura aerului exterior şi cea a aerului interior. datorită constantei mari de timp de transmisie se face simţită după trecerea timpului de însorire maximă.NTE 007/08/00 De cele mai multe ori degajările de căldură datorită iluminatului nu influenţează decât în mică măsură bilanţul termic din încăperile de cabluri. cum sunt şi marea majoritate a podurilor de cabluri.4. şi totodată asemenea temperaturi ale aerului au loc numai puţine ore pe zi.9. Căldura pătrunsă din exterior datorită vecinătăţilor Pagina 128 din 207 . aceste schimburi reciproce de căldură se compensează. În cazul existenţei ferestrelor. Cât priveşte căldura de radiaţie pătrunsă prin pereţi. mai intervine un aport de căldură din exterior datorită radiaţiei solare. atât timp când temperatura interioară este mai mare decât cea exterioară. Pătrunderea în acest fel a căldurii poate interveni numai la poduri (etaje. În cazul încăperilor de cabluri căldura pătrunsă din exterior nu ar avea importanţă decât în cazul când temperatura exterioară ar depăşi temperatura de dimensionare a cablurilor. Pe lângă pătrunderea căldurii datorită diferenţei de temperatură. cu întârziere de câteva ore. aşa încât căldura pătrunsă din exterior datorit ă diferen ţ ei de temperatură şi radiaţ iei solare poate fi neglijată la stabilirea bilanţului termic. există şi o cedare de căldură în sens invers dinspre interior spre exterior prin elementele de construcţie.3. În general în ţ ara noastr ă num ă rul de zile de var ă cu temperaturi de arest ordin este redus.÷.4. când temperatura aerului exterior a scăzut deja substanţial.

izolare termică sau aerisirea acestor spaţii tehnologice. transferul de c ă ldur ă nu are loc. avem de-a face cu aportul de c ă ldur ă de la spaţiile învecinate către încăperea de cabluri. uşă etc. etajele) de cabluri cu pereţi exteriori. Se poate neglija acest transfer pentru o diferenţă de temperatură până la ± 3°C. cea 30°C). Acestea sunt închise de obicei cu tablă sau Pagina 129 din 207 . Un caz special îl reprezintă în acest sens galeriile exterioare închise de cabluri. situaţie favorabilă care contribuie la eliminarea căldurii din încăperea de cabluri spre vecinătăţi. în °C. căldura pătrunsă din exterior datorită vecinătăţilor. în W/m2 °C. în m2. Dac ă t i = t e . ti temperatura din interiorul încăperii de cabluri. avem de-a face cu pierderi (cedări) de căldură de la încăperea de cabluri către spaţiile învecinate. Calculul căldurii pătrunse se face în acest caz aplicând ecuaţia fundamentală a transmiterii căldurii pentru fiecare element de construcţie care limitează încăperea de cabluri faţă de vecinătăţile calde (perete.÷.coeficientul de transmitere totală a căldurii (conform STAS 1907/1-80).temperatura exterioară încăperii de cabluri (temperatura din încăperea învecinată). căldura degajată de iluminatul electric. în care în timpul sezonului cald temperatura poate urca peste temperatura de dimensionare a cablurilor (30. utilizate de altfel foarte rar şi care în prezent nu se mai construiesc. Este de dorit bineînţeles o reducere cât mai mare a transmiterii căldurii spre încăperea de cabluri prin. Kj . cablurilor. Desigur prin aceasta nu se exclud şi unele cazuri cu totul speciale. Concluzii privind aporturile de căldură şi cazuri speciale Din cele expuse mai sus rezultă că aporturile de căldură care trebuie avute în vedere la încăperile de cabluri pentru calculul aerisirii sunt: căldura degajată de cablurile electrice. când pot fi luate în consideraţie şi aceste porturi de căldură. în °C (temperatura de dimensionare a Dac ă t i < t e .9.5.4. În asemenea situaţii trebuie ţinut seama şi de acest aport de căldură.40°C).NTE 007/08/00 Pot fi unele cazuri când podurile sau subsolurile de cabluri se găsesc în vecinătatea unor instalaţii tehnologice sau a unor încăperi cu alte destinaţii. planşeu.9. Dacă t i > te . te . măsuri de ecranare. care este compensat prin cedările de căldură către exterior prin elemente de construcţie.): Q = ∑ Sj ⋅ K j ⋅ ( t e − ti ) j j=1 n (A. Se neglijează de cele mai multe ori aportul de căldură provenit din însorite Ia podurile (nivelele.12) în care: Sj este suprafaţa elementului de construcţie prin care pătrunde căldura. A.

Situa ţ ia se schimbă în cazul subsolurilor canalelor.NTE 007/08/00 materiale uşoare (azbociment.9. nivelele) de cabluri cedarea de căldură spre exterior este compensată de aportul de căldură datorită radiaţiei solare. nivele) sau subsoluri de cabluri şi aproape niciodată la tunele. Ca suprafaţă de cedare a căldurii spre pământ se ia în consideraţie suprafaţa pardoselii pereţilor şi tavanelor aflate la o adâncime de cel puţin 0. A. pardoseli si chiar prin tavan a căldurii din interior spre solul mai rece. mai ales la poduri (etaje. Căldura pătrunsă din exterior datorită vecinătăţilor poate interveni destul de rar.temperatura interioară. Ks ti ts .5. de +20°C. Nefiind necesară deci o închidere ermetică se pot amenaja pe toata lungimea goluri în pardoseală şi la partea superioară a pereţilor. tunelelor şi galeriilor de cabluri construite subteran. Aprecierea cedărilor de căldură spre exteriorul încăperilor de cabluri În literatură. în W/m2 °C.coeficientul de transmitere a căldurii prin pardoseli. Închiderile şi acoperişul au în special rolul de ecranare a cablurilor faţă de acţiunea directă a razelor soarelui. .) şi sunt supuse atât prin acoperiş.9. existând deci posibilitatea transpunerii prin pereţi. Temperatura solului în care se găsesc aceste încăperi este în anotimpul călduros de max. s-a stabilit că la podurile (etajele. pere ţ i ş i tavane direct în p ă mânt se utilizeaz ă relaţ ia: Q = S ⋅ K s ⋅ ( t i − t s ) [W] (A. etc.5m (de exemplu. canale.5m sub cota terenului. aşa încât la bilan ţ ul termic nu se mai ia în considerare.13) unde: S este suprafaţa pardoselii. temperatură substanţial mai mică decât cea de dimensionare a cablurilor pozate în aer (30 ÷ 35°C). Elementele de construcţie aflate la adâncime mai mică de 0. Căldura cedată in unitatea de timp se poate calcula folosind formulele de transmitere a căldurii prin elementele de construcţie spre pământ. tunele sau galerii de suprafaţă) se află în timpul Pagina 130 din 207 . cât şi prin pereţi unei însoriri puternice în timpul verii. în C. în lipsa degajărilor interioare de căldură. în m2.temperatura solului. Se recomandă pentru canale şi tuneluri situate sub cota terenului luarea în consideraţie a unei temperaturi a mediului ambiant. pereţilor şi tavanelor în contact cu pământul. Astfel pentru transmiterea căldurii prin pardoseli. aşa încât nu este necesară efectuarea de calcule speciale pentru ventilare. în anotimpul călduros. canale sau galerii de cabluri amplasate în pământ. pereţi şi tavane neizolate termic către pământ . 15 ÷ 20°C. în °C. producându-se astfel o aerisire suficientă activată şi de acţiunea curenţilor de aer exteriori.

A. admiţându-se şi + 40°C pentru scurtă durată. În mod uzual se poate considera: Pagina 131 din 207 . Ks .. Temperatura acesteia se consideră conform STAS 1907/1 de + 10°C pentru toate zonele climatice ale ţării. în m.1. Temperatura interioară este egală cu temperatura de dimensionare a cablurilor (30 ÷ 35°C). datorită configuraţiei curbelor izoterme din pământ şi a nivelului apelor freatice. În funcţie de amplasarea în şi faţă de sol a încăperii de cabluri.13) adaptată astfel: Qs = S ⋅ K s ⋅ ( t i − t s ) [W] (A. Transferul de căldură spre pământ. j .se calculează cu relaţia (A..9.. Cazul încăperilor de cabluri care sunt amplasate la subsol.13b) Fig. Qs .8.adâncimea pânzei freatice.NTE 007/08/00 sezonului cald în general sub influenţa radiaţiei solare care compensează cedarea de căldură.numărul de straturi al elementului de construcţie. Încăpere de cabluri amplasată în pământ având contact cu solul numai prin pardoseală în care αi este coeficientul de transfer termic prin convecţie pentru suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie (în cazul nostru al pardoselii).9. relaţia transferului de căldură trebuind adaptată în mod corespunzător.9. care are următoarea formă: Ks = 1 δ h +∑ j + α i j=1 λ j λsol 1 Ns (A. dar au contact cu pământul (fig.13a) unde S este suprafaţa pardoselii în contact cu pământul în m2.1) numai prin pardoseală. În cazul tunelelor de cabluri aflate la adâncime mică dar care depăşeşte 0. Coeficientul de transmitere a căldurii spre pământ se alege în funcţie de caracteristicile elementelor de construcţie. Transmiterea căldurii prin pământ se consideră că se face către pânza de apă freatică . A.5m se poate lua în considerare şi o cedare de căldură prin tavan spre suprafaţa terenului. h .8. către aerul înconjurător.coeficientul de transmisie a căldurii către pământ. în W/m2·°C. fluxul termic prin pereţii încăperii care se disipează în pământ se modifică. λj. în W/m2·°C. Din acest punct de vedere se disting diverse cazuri: a.coeficientul de conductivitate termică al materialului (în W/m·°C) din care este alcătuit stratul având grosimea δj (în m). aşa încât suprafaţa lor nu se ia în considerare.

A.3 W/m2·°C. Considerând t i = 40°C. Suprafaţa S de cedare a căldurii este însă mai mare. A. Încăpere de cabluri amplasată complet în pământ (tunel de cabluri) pentru tavan. 9W/m2). Fig. A.2. pentru jumătatea superioara a pereţilor laterali.3.13. Cazul încăperilor de cabluri amplasate complet în pământ (tunel de cabluri fig.9. c. A. 2 m2·°C/W pentru soluţiile constructive curente de execuţie a pardoselii din beton simplu.9. Cazul încăperilor de cabluri amplasate la subsol (subsoluri sau tunele de cabluri fig.7 W/m2·°C pentru fluxul termic îndreptat de sus în jos (conform SR EN ISO 6946:1998. pentru jumătatea inferioară a pereţilor laterali şi pentru pardoseală.2.9.c) αi i =1 λi λsol αe Pagina 132 din 207 . coeficientul de transmisie a căldurii devine 1 [W/m2·ºC] Ks = Ns δi h 1 1 +∑ + + (A. λ sol = W/m·°C.3. la suprafaţa pardoselii adăugându-se şi suprafaţa pereţilor în contact cu pământul.) În această situaţie transferul de căldură are loc prin pământ atât spre interior (spre pânza de apă freatică). deci cantitatea de căldură transmisă pe m2 este aceeaşi (de exemplu.9. Încăpere de cabluri amplasată la subsol în contact cu pământul prin pardoseală şi pereţi - Fig. cât şi spre aerul liber din exterior. SR EN ISO 10211-1:1998 şi SR EN ISO 13370:2003). Ns ∑λ i =1 δi i = 0. Ecuaţia de transfer termic trebuie aplicată diferit pentru tavan. b. Pentru calcule exacte se folosesc valorile din STAS 6472/2. Rezultă Ks = 0. beton armat şi mortar de ciment.) În acest caz transferul de căldură spre pământ se calculează la fel ca pentru cazul precedent.NTE 007/08/00 αi = 5.9. t s = + 10°C ş i de exemplu h = 3m rezult ă cantitatea de c ă ldur ă transmisă printr-un m2 de pardoseală spre sol: qs = 9W/m3.

ts = 10°C. în W/m.5 m (de exemplu). Cantitatea de căldură transmisă prin jumătatea superioară a suprafeţei pereţilor laterali se calculează de asemenea cu relaţia (A.9. pentru pardoseală cantitatea de căldură transmisă se calculează ca pentru cazul (a). Cantitatea de căldură transmisă prin jumătatea inferioară a suprafeţei pereţilor laterali se calculează de asemenea cu relaţia (A.creşterea temperaturii aerului din canal datorită pierderilor de putere ale cablurilor.partea din perimetrul canalului (tunelului. se lungeşte distanţa de transmitere a căldurii spre apa freatică ou H/4 m. coeficientul de transmisie a căldurii devine: 1 [W/m2·ºC] (A.13). în care ti = 40°C. pardoseală şi tavanul încăperilor de cabluri situate în p ă mânt f ă r ă o ventilare special ă se poate face ş i prin relaţia (conf. αe = 11. Cantitatea de căldură transmisă prin tavan se calculează cu relaţia (A.4W/m2 °C pentru suprafeţele exterioare. NTE 007): Qs = ΔW ⋅ P ⋅ Δθ med unde: ΔW .9.13). În mod uzual se adoptă (conform SR EN ISO 6946:1998. în m. iar ts = te = 30°C. Pagina 133 din 207 . cu H/4.reprezintă pierderile de putere pe metru de canal (tunel. Celelalte valori sunt ca în cazurile precedente. galerie).9.pentru partea inferioară a pereţilor laterali coeficientul de transmisie a căldurii este: 1 [W/m2·ºC] (A. galeriei) care este în contact cu pământul şi participă (A.13). iar ts = te = 30°C. SR EN ISO 10211-1:1998 şi SR EN ISO 13370:2003): αi =8 W/m2 °C pentru fluxul termic îndreptat de jos în sus. h1 = 0. O apreciere a pierderilor de căldură prin pereţi. .13 e) Ks = H + h2 1 Ns δ i 4 + + αi ∑λ i =1 i λsol Faţă de cazul transmiterii căldurii prin pardoseală (A.13d) Ks = H + h1 1 Ns δ i 4 1 +∑ + + αi i =1 λi λsol αe Faţă de cazul precedent se lungeşte distanţa de transmisie prin pământ spre sol a căldurii.8.9. în care se consideră ti = 40°C. - pentru partea superioară a pereţilor laterali. P .13) în care se consideră ti = 40°C.14) deci la disiparea c ă ldurii. Δθmed . se ia ΔW = 3.9.8. în m.NTE 007/08/00 unde: αe este coeficientul de transfer termic prin convecţie pentru suprafaţa exterioară a solului.

Sisteme de ventilare mecanică. Sisteme de ventilare mixtă. În medie se consideră acoperitor Δθmax = 10°C.Qt = 0.10). care sunt vântul şi presiunea termică. Qs . datorită radiaţiei solare. Din punct de vedere al forţelor care determină vehicularea aerului. Qv .căldura primită din exterior prin elementele de construcţie exterioare.NTE 007/08/00 Cre şterea de temperatur ă care se ia în considerare este diferenţa dintre temperatura în canal în sezonul cald. Atunci când schimbul de aer între interior şi exterior se realizează prin deschideri dimensionate şi amplasate în mod special. în lipsa degajărilor de căldură de la cabluri (20°C conform NTE 007) şi temperatura de dimensionare a cablurilor (30 sau 35°C).cantitatea de căldură primită din exterior datorită vecinătăţilor.7.cantitatea de căldură degajată de iluminatul electric. care se realizează sub efectul forţelor naturale.8.14). ventilaţia realizată se numeşte natural organizată. care pentru realizarea schimbului de aer între interior şi exterior realizează mecanic evacuarea aerului.8.6. având de asemenea ş i pierderi de putere A. calculată cu relaţia (A. Qi . realizând vehicularea aerului prin ventilatoare. sistemele de ventilare se clasifică astfel: Sisteme de ventilare naturală.9. Această metodă aproximativă se utilizează în cazul canalelor şi tunetelor de cabluri de dimensiuni şi importanţă redusă .9.9.8. Bilanţ ul termic în încă perile de cabluri Cantitatea de c ă ldur ă care trebuie eliminat ă în unitatea de timp prin ventilare (aerisire) din înc ă perile de cabluri este suma algebrică a tuturor aporturilor şi pierderilor de căldură.12). exprimânduse prin relaţia Q = Qc + Qi + ( Q r − Q t ) + Q v − Qs [W] (A. calculată cu relaţia (A. Qt - căldura cedată spre exterior prin elementele de construcţie exterioare. aceste aporturi de c ă ldură intervin numai în cazuri speciale şi este de dorit să fie reduse la minimum prin izolare termică sau alte măsuri corespunzătoare.13) sau apreciată cu relaţia (A.11). Qr .cantitatea de căldură cedată spre sol la încăperile de cabluri subterane.8. cantităţile de căldură primite şi cedate prin elementele de construcţie exterioare compensându-se reciproc. Dimensionarea ventilării de lucru a încăperilor de cabluri Căldura rezultată din bilanţul termic trebuie evacuată în exterior prin ventilare (aerisire). introducerea fiind organizată natural sau Pagina 134 din 207 . calculată cu relaţia (A. în general Qr .16) unde: Qc este cantitatea de căldură degajată de cabluri. Mărimea Q determină alegerea şi dimensionarea sistemului de ventilare a încăperii de cabluri respective. A. calculată cu relaţia (A.8.

introducerea mecanică şi evacuarea natural organizată. Volumul de aer care trebuie vehiculai în unitatea de timp pentru evacuarea căldurii din încăpere. Δt .9. având înălţimea h.7. A. ρe este densitatea aerului exterior introdus egală la temperatura de 30°C cu 1. care iese din încăperea de cabluri pe la partea superioară a acesteia. H . A.9. Pe înălţimea h a încăperii există o variaţie de temperatură între valorile te şi t i . fiind egală cu 0. în m (fig. este dat de relaţia: Vo = Q 0. gradientul de temperatură (°C/m) fiind aproximativ constant datorită faptului că degajările de căldură. reprezentând deci debitul de aer orar. sunt lente. unde cp este căldura specifică masică la presiune constantă.diferenţa dintre temperatura medie pe înălţime din încăpere şi temperatura exterioară.31 reprezintă căldura specifică a aerului în W ⋅ h / grad ⋅ m3 N .9.distanţa dintre axele deschiderilor inferioară şi superioară. nivel) de cabluri. conform STAS 6648/2. ti > te .8. suprafeţele golurilor de ventilaţie Si . Si constituind ventilarea (aerisirea) încăperii. se poate folosi pentru determinarea debitului orar unitar de aer formula simplificată: v = 420 ⋅ H ⋅ Δt [m3 / h ⋅ m 2 ] (A. în °C (temperatura care trebuie menţinută în încăpere). te .18) Art.temperatura aerului din exterior care se introduce în încăperea de cabluri. Pagina 135 din 207 .9.NTE 007/08/00 invers.9. mai exact această valoare rezultă din produsul c p ⋅ ρ e . Ventilarea naturală datorită diferenţei de temperatură între interior şi exterior În fig.16). în m3. Dacă se face calculul deschiderilor de ventilare luând în considerare numai presiunea datorită gravitaţiei.28 W ⋅ h / grad ⋅ kg . cu condiţia egalităţii suprafeţelor deschiderilor de intrare şi de ieşire a aerului (Se = Si). 0.temperatura aerului din interior. Diferenţ a de greutate a aerului având temperaturile t i ş i t e creeaz ă prin diferenţa de presiune o circulaţie naturală de aer de jos în sus prin deschiderile Se . Se şi diferenţa de nivel între axele lor.9.1.19) unde: v este volumul de aer care trece printr-un m2 de deschidere pentru ventilare într-o oră.4). Schimbul orar de aer este: Vo volume / h V V fiind volumul încăperii de cabluri .31 ⋅ ( t i − t e ) [m3 / h] (A. H.165 kg / m3 N: ti .17) unde: Q este cantitatea de căldură din încăpere rezultată în unitatea de timp din bilanţ ul termic (rela ţ ia A. v= (A.4 este reprezentată o secţiune printr-un pod (etaj.

9.17) şi debitul orar unitar prin deschiderile de ventilaţie calculat cu relaţia.20) În cazul inegalităţii deschiderilor superioare şi inferioare.9.25°C. iar pe de alt ă parte c ă se admit ş i unele creşteri temporare a temperaturii conductoarelor unor cabluri în perioada de temperatură maximă a zilei de vară.NTE 007/08/00 Fig. adică 30 ÷ 35°C.9. zona II . Aceasta variază în ţara noastră între cea 22 şi 28°C. (A.22°C.8. suprafaţa necesară pentru deschiderile de ventilaţie în ipoteza Se = Si rezultă : S= Vo v Si Se [m3 ] (A.9. de cele mai multe ori ecartul de temperatură Δt considerat în calcul poate avea valori mai mari şi anume până la 10°C. Temperatura exterioară ce poate fi luat ă în calcul este media temperaturilor de la ora 14 în lunile iulie şi august pe o perioadă de minimum 10 ani în regiunea respectivă. valorile mai mari fiind înregistrate în sudul ţării anume: ƒ ƒ ƒ zona I . care este în general mai scăzută decât +28°C. Rezultă că valoarea minimă care se poate lua in consideraţie pentru Δt este de cea 7°C. A.28oC.4. Ţinând seama de media reală a temperaturilor maxime anuale. Cunoscând debitul de aer necesar pentru evacuarea căldurii Vo.19). pe de o parte.9. calculat cu relaţia (A.22) Pagina 136 din 207 . raportul suprafeţelor fiind: n= (A.21) unde: Si > Se mărirea debitului de aer în comparaţie cu situaţia St = Se = S poate fi calculată cu formula: v1 = n⋅ 2 ⋅v n2 +1 (A. Ventilare natural organizată a unei înc ă peri de cabluri (pod de cabluri) Temperatura din încăpere este egală cu temperatura de dimensionare a cablurilor. zona III .

Ventilarea naturală datorită acţiunii curenţilor de aer În cele de mai sus s-a efectuat calculul aerisirii naturale ţinând seama numai de diferenţa de presiune rezultată datorită diferenţei de temperatură între aerul interior şi exterior. acestea trebuie să fie verticale şi fără derivaţii sau coturi. Pentru viteza astfel determinată se găseşte în tabelele uzuale de calcul pierderea de presiune pe ml de canal din tablă sau zidărie. pentru a ţine seama de pierderile de presiune prin frecare la trecerea aerului.9.1). De multe ori evacuarea aerului cald din încăpere nu se poate face direct prin deschideri în pereţi.22. La determinarea suprafeţei totale trebuie să se ţină seama de plasele de protecţie sau de jaluzelele ce se prevăd în mod obişnuit la deschiderile de ventilaţie.temperatura exterioară (30°C). Viteza de circulaţie a aerului este: va = Vo . rezultând pierderi de presiune liniară prin frecare de-a lungul canalului precum ş i pierderi locale la suprafeţ ele de acces şi evacuare din canal. Pagina 137 din 207 . iar t2 .9. Pentru asigurarea tirajului.22c) unde ξj este coeficientul de rezistenţă locală determinat de asemenea din tabelele uzuale în funcţie de amenajările de la accesul şi evacuarea aerului.9. este dat ă de relaţia: P = H ⋅ ( γ 1 − γ 2 ) .9. ci sunt necesare canale de ventilaţie.secţiunea canalului în m2. A. [mm H2O] (A. [m/s] 3600 ⋅ S (A. Secţiunea lor trebuie să fie mai mare decât cea determinată mai sus.22.22b) în care Vo este debitul de aer calculat cu relaţia (A.17). Pentru realizarea acestei condiţii se alege în mod corespunzător secţiunea S a canalului de evacuare care determină viteza de circulaţie va a aerului prin acest canal (A.2). Pierderile de presiune locale se calculeaz ă cu formula: Z= v2 n ⋅ ∑ ξ j . în m3/h.9.9. S .7. Suma pierderilor de presiune trebuie .NTE 007/08/00 Suprafeţele determinate astfel reprezintă suprafeţe libere de trecere a aerului.să fie obligatoriu mai mică decât presiunea termică determinată cu relaţia (A.9.2. [mm H2 O] 2 ⋅ g j=1 (A. Presiunea termică care determină deplasarea pe înălţimea H a canalului a unei mase de aer având iniţial temperatura t 1 ş i c ă reia îi corespunde greutatea specifică γ 1 ş i în final temperatura t 2 respectiv γ 2 .22a) ti este temperatura interioară din încăperea de cabluri (40cC). executate din zidărie sau tablă. Luând greutăţile specifice ale aerului la aceste temperaturi şi cunoscând înălţimea H se determină presiunea termică prin acţiunea căreia se creează mişcarea aerului prin canalul de ventilaţie cu o viteză va .

care depinde de forma acesteia şi de vecinătăţi.46. astfel încât: 2 ⎛v⎞ Pv ≈ K ⋅ ⎜ ⎟ .NTE 007/08/00 Dar diferenţe apreciabile de presiune pot fi create de asemenea şi prin acţiunea curenţilor de aer.acceleraţia gravitaţiei. 4 şi considerăm direcţia vântului indicată prin săgeata notată cu V (perpendicular pe pereţii cu deschiderile de ventilaţie). Ke = . respectiv a vânturilor. În timpul verii se poate considera cu suficientă aproximaţie că γ = 1. K . γ . Ke = .14.9.greutatea specifică a aerului.81 m/s2. în kgf/m3.21) presiunea în interiorul încăperii creată de vânt este: Pagina 138 din 207 .9. g . în m/s.24) Coeficienţii aerodinamici K. iar pe pereţii laterali şi pe peretele opus. presiuni negative (depresiuni). [kgf/m2] sau [mm coloană H2O] ⎝4⎠ (A.2 kgf/m3.25) 1 n Pentru deschideri de intrare şi ieşire a aerului având suprafeţele în raportul Ss / Si = n1 = vezi relaţia (A. Presiunea dinamică datorită vântului se exprimă prin relaţia pv = K ⋅ v2 ⋅ γ 2⋅g [kgf / m 2 ] (A.0. [mmH2O] 2 (A. De exemplu dacă ne referim la fig.9. au valori pozitive sau negative determinate prin încercări pe modele în tunele aerodinamice. Se demonstrează că pentru deschideri de intrare şi ieşire a aerului egale interiorul încăperii creată de vânt este: presiunea în Px = Pvi + Pve . în raport cu presiunea atmosferică.coeficientul aeronautic al clădirii. Valorile se găsesc în tabele prezentate în lucrările de specialitate. Dacă direcţia vântului este paralelă cu pereţii încăperii.23) unde: v este viteza vântului. valoarea coeficientului K pentru deschiderea Si aflată sub vânt este Ki = 0. Ks = Ke = .9.9.24). Având aceşti coeficienţi se pot calcula presiunile la deschiderile de ventilare datorită vântului cu relaţia (A.2. egală cu 9.50 şi pentru deschiderea Se aflată pe partea opusă vântului.0. pentru diverse direcţii ale vântului şi diverse forme de clădiri.0. La o direcţie a vântului care face un unghi de 45° cu pereţii încăperii prevăzuţi cu deschideri de ventilaţie.27. valorile coeficienţilor sunt Ki = + 0. Prin acţiunea vântului iau naştere presiuni pozitive (suprapresiuni) pe peretele clădirii îndreptat spre vânt.

care creşte. Aceasta din cauză că. care acoperitor poate fi luat egal cu 0. În cazul când datorită situaţiilor locale aerul se introduce şi (sau) se evacuează prin canale sau conducte.9. Dacă se dispune de date statistice asupra direcţiei şi vitezei vânturilor în regiunea respectivă. a cărui temperatură în sezonul caid nu depăşeşte 20°C.7. [k g / s ] Pentru ρ = 1.26) Datorită presiunii suplimentare px create în încăperea de cabluri sub acţiunea vântului.19) H este foarte redus. [m 3 /h] (A. ca şi temperatura exterioară. în relaţia (A. acţiunea vântului suprapunându-se pentru activarea ventilaţiei prin aceste deschideri. tunelelor (galeriilor) subterane de cabluri Spre deosebire pe podurile (nivelele. Pagina 139 din 207 .17). rezultă prin deschiderea S e un debit suplimentar de aer evacuat dat de rela ţ ia: Vv = μ ⋅ Ss ⋅ 2 ⋅ g ⋅ ρ ⋅ ( Px − Pve ) .9. Pe de altă parte însă în majoritatea cazurilor aerul interior nu se poate introduce la partea inferioară a încăperii şi deci nu se poate folosi integral ventilarea datorită diferenţei de temperatură.8. Totuşi în cazuri limită se poate conta pe o activare a ventilaţiei prin curenţi de aer. încăperile de cabluri subterane beneficiară de cedarea de căldură prin pereţi către sol.3.2kg/m3 şi exprimând debitul în m3/h rezultă: Vv = μ ⋅ Ss ⋅14500 ⋅ Px − Pve .28) Temperatura interioară rezultată trebuie să fie sub temperatura de dimensionare a cablurilor. A. stelajele) de cabluri. Rezultă deci avantajul unei cantităţi mai reduse de căldură care trebuie evacuată prin ventilaţie naturală.NTE 007/08/00 Px = 2 Pvi + n1 ⋅ Pve . Acest debit se adaugă la debitul necesar Vo calculat cu relaţia (A.9.27) μ este coeficientul de debit al deschiderii de ventilaţie. care reduc debitul de aer vehiculat. [°C] 0. Ventilarea subsolurilor. în sezonul cel mai cald şi vânturile sunt slabe. activându-se astfel ventilaţia cablurilor ti − te = Q . de cele mai multe ori. de 1 ÷ 3 m/s. trebuie ţinut seama în calcule de rezistenţele aerodinamice ale acestora. iar direcţia lor este variabilă şi necunoscută.31 ⋅ ( Vo + Vv ) (A.65 (jaluzele de 45º). [mm H2O] 2 1 + n1 (A. sau chiar zero.9. Cantitatea de căldură Q rămânând aceeaşi. Se observă că dimensionarea secţiunilor de intrare şi ieşire a aerului se face pe baza diferenţei de temperatură între interior şi exterior. ele trebuie folosite pentru o dimensionare judicioasă şi economică a cablurilor şi instalaţiilor.9. se poate recalcula ecartul de temperatură între interior şi exterior.

7. care se va studia atent pe bază de date statistice pentru regiunea respectivă. Ventilarea mecanică este utilizată în mod curent în cazurile când încăperile de cabluri sunt implantate în mijlocul tehnologiilor calde. de situaţiile variate şi complexe care se întâlnesc în practică. dimensionarea la limită sau chiar supraîncărcarea cablurilor duce la pierderi ridicate de energie prin căldură. aşa încât se realizează o ventilare suficientă pentru evacuarea căldurii. său invers. fără defecte. care prin tiraj să asigure evacuarea căldurii. În general multe din încăperile de cabluri din centralele electrice şi termice. a necesităţii unui volum ridicat de lucrări pentru reglare. ca de exemplu la tunele lungi exterioare (50 ÷ 100 m). au loc schimburi de aer datorită curenţilor ascendenţi şi descendenţi prin aceste deschideri. Dacă pentru eliminarea acestora se ajunge şi la necesitatea unei ventilări mecanice care consumă şi ea energie în plus. reprezentată prin capacitatea sa de funcţionare la parametrii nominali. condiţiile de presiune în zonele deschiderilor nu sunt niciodată aceleaşi datorită atât curenţilor de aer. introducerea aerului de exemplu se face mecanic. ţinând seama de toate criteriile eficienţei tehnico-economice. o constituie fiabilitatea sistemului. La distante mari între deschiderile de aerisire. După cum s-a mai arătat.19) făcând corecturile necesare datorate rezistenţelor aerodinamice ale canalelor sau coşurilor de aer. întreţinere şi exploatare. atunci când pentru realizarea schimbului de aer între interior şi exterior. al căror debit vehiculat. este dat în lucrările de specialitate. A. iar evacuarea natural organizat. Capătă importanţă deosebită în aceste cazuri şi în special la tunelele sau galeriile subterane lungi. Aceasta nu înseamnă însă că în toate cazurile este posibilă excluderea ventilării mecanice a încăperilor de cabluri.NTE 007/08/00 Totuşi dacă se creează deschideri suficient de mari pentru ventilare. O problemă foarte importantă care intervine mai ales în cazul ventilării mecanice. În acest caz dimensionarea lor poate fi făcută cu relaţia (A. aceasta ar putea fi un indiciu că dimensionarea cablurilor nu s-a făcut corect. Pagina 140 din 207 .9.9. soluţia optimă fiind rezultatul unui studiu serios şi amănunţit. Se utilizează de asemenea şi sisteme de ventilare mixte. unde pe de o parte aporturile de căldură datorită vecinătăţilor sunt importante. cât şi diferenţelor de temperatură. O soluţie mai bună este organizarea de canale şi coşuri de evacuare la nivele diferite. cu toate încercările şi variantele studiate. care vehiculează căldura spre exterior. Alegerea sistemului de ventilare cel mai potrivit trebuie să ţină seama. Ventilarea mecanică a încăperilor de cabluri Problema ventilării mecanice a încăperilor de cabluri apare numai în cazul când nu se reuşeşte. şi a unui consum suplimentar de energie. iar pe de altă parte nu se pot realiza condiţiile necesare unei ventilaţii naturale.4. Pentru activarea tirajului se pot folosi deflectoare simple. depinzând de tipul acestora. ventilarea datorită curenţilor de aer. din laminoare sau oţelării sunt dotate din acest motiv cu sisteme mecanice pentru ventilarea de lucru. Este de dorit eliminarea acestei soluţii datorită investiţiilor ridicate. să se elimine prin ventilaţie naturală organizată căldura degajată în aceste încăperi.

aşa încât efectul corosiv se manifestă mai accentuat la distanţe apreciabile faţă de locul incendiului. construcţiile şi oamenii. Acidul clorhidric şi ceilalţi compuşi care sunt în stare gazoasă pot condensa pe părţile reci . având însă în schimb o serie de avantaje cum ar fi posibilitatea de realizare în toate cazurile cu conducte de secţiune redusă şi pe trasee convenabile. la fiabilitatea care depinde de calitatea echipamentelor. Efectul distructiv al acidului clorhidric şi în general al produselor rezultate din arderea izolaţiei de PVC a cablurilor. pe lângă avantajele de care s-a vorbit privind simplitatea şi economicitatea în execuţie şi exploatare. este cu mult mai mare decât efectul termic.ale construcţiilor. Ventilarea de avarie a încăperilor de cabluri A. şi o mare cantitate de gaze şi produse de ardere având drept compus principal acidul clorhidric.9. Prin corodarea puternică a părţilor metalice ale construcţiilor. precum şi posibilitatea de captare şi recuperare eventuală a căldurii evacuate. în încăperile de cabluri prin arderea izolaţiei de PVC a acestora se degajează. fiind greu de controlat şi aproape imposibil de reglat. iar căldura evacuată odată cu aerul nu poate fi recuperată. Instalaţia de ventilare mecanică prezintă dezavantajele referitoare la consumul suplimentar de energie. prin asigurarea alimentării continue cu energie electrică. precum şi prin difuzarea în beton şi corodarea armăturilor de oţel. prezintă şi dezavantajul de a depinde de forţele naturale. prin crearea condiţiilor necesare pentru supraveghere. A. O comparaţie tehnică între instalaţia de ventilare natural organizată şi instalaţia de ventilare mecanică evidenţiază următoarele: Instalaţia de ventilare natural organizată. utilajelor şi echipamentelor. Cantitatea de acid clorhidric şi alţi compuşi chimici care rezultă prin ardere se apreciază la peste 350 l pentru fiecărei kg de PVC.8. Asigurarea unei fiabilităţi ridicate se obţine prin prevederea de echipamente şi motoare în execuţie corespunzătoare. care nu pot fi realizate în multe cazuri.NTE 007/08/00 un timp suficient de lung.9.8. de condiţiile de alimentare cu energie electrică şi de condiţiile de exploatare. Cele mai afectate sunt echipamentele electrice. De asemenea. se pot produce în timp distrugeri şi pagube Pagina 141 din 207 . utilajelor şi echipamentelor. Necesitatea ventilării de avarie În caz de incendiu. întreţinere preventivă şi exploatare raţională. şi care se manifestă printr-o corosivitate şi toxicitate foarte active. care să garanteze exploatarea în bune condiţii a instalaţiilor.1. pe lângă o temperatură foarte ridicată. pentru utilizare în alte scopuri. datorită presiunii termice scăzute necesită deschideri şi canale de secţiune mare. posibilitatea de reglare şi control. Alegerea şi dimensionarea echipamentelor şi conductelor pentru instalaţiile de ventilare mecanică de lucru se face în conformitate cu normele şi manualele de specialitate.

din încăperea de cabluri a produselor gazoase de ardere rămase după stingerea incendiului. din considerentele expuse mai înainte. Rezultă de aici concluzia. Acestea se pot realiza printr-o instalaţie de ventilaţie de avarie pentru evacuarea direct în atmosferă a gazelor fierbinţi rezultate în timpul incendiului. Prevederea ventilării de avarie pentru evacuarea produselor gazoase de ardere rămase după stingerea incendiului va ţine seama de faptul dacă încăperile de cabluri respective sunt sau nu dotate cu instalaţii speciale de stingere. Pe lângă aceasta se recomandă. iar instalaţia este corect dimensionată din punct de vedere al asigurării debitului şi a duratei de stropire. fără a mai fi de regulă Pagina 142 din 207 . Prevederea instalaţiilor de ventilare de avarie la încăperile de cabluri este reglementată prin actele normative în vigoare. fumul şi temperatura degajată. pentru a limita în timp acţiunea de corodare a acidului clorhidric. O astfel de ventilare nu se poate realiza de regulă pe cale natural organizată. urmând ca în mod obligatoriu să se prevadă la toate încăperile de cabluri o ventilare de avarie pentru evacuarea directă în exterior a fumului şi gazelor fierbinţi. După localizarea şi stingerea incendiului este necesar să se creeze condiţii pentru intervenţia personalului în vederea refacerii în cel mai scurt timp posibil a instalaţiilor. gazele rămase în încăpere trebuie evacuate cit mai repede. ci printr-o ventilare de avarie mecanică. De asemenea.NTE 007/08/00 foarte mari. în plus. existenţa şi a unei ventilări de avarie pentru evacuarea completă. demonstrată de altfel şi de experienţa practică a incendiilor care au avut loc în unele-gospodării de cabluri. a instalaţiilor de ventilare de avarie în caz de incendiu. În consecinţă. că se impune cu necesitate studierea foarte atentă şi prevederea diferenţiată pentru fiecare caz în parte. aceasta va fi amenajată în aşa fel încât să poată fi utilizată şi ca ventilare de avarie pentru evacuarea produselor gazoase de ardere rămase după stingerea incendiului. pentru a putea acţiona cu mijloacele tehnice de stingere de care dispune. în legătură cu agentul de stingere folosit în instalaţiile de stingere speciale trebuie observat că dacă se foloseşte apa pulverizată. precum şi de agentul de stingere utilizat în a-ceste instalaţii. apa dizolvă gazele de ardere limpezind şi răcind atmosfera din încăpere. în funcţie de situaţia locală. datorită temperaturii ridicate care se degajă prin ardere. având scopul evacuării complete din încăperea de cabluri a produselor gazoase de ardere rămase după stingerea incendiului. Pe de altă parte în caz de incendiu trebuie asigurate şi condiţii pentru ca personalul care intervine pentru stingere să poată vedea focarul incendiului şi să aibă acces cit mai aproape de el. Acestea se pot realiza printr-o instalaţie de ventilaţie de avarie. fiind cât mai puţin împiedicat de gazele. aşa încât se poate trece imediat la refacerea instalaţiilor şi la lichidarea urmărilor incendiului. pentru repunerea lor în funcţiune şi lichidarea. volumul gazelor de evacuat devine foarte important. urmărilor incendiului. în cazul când ventilarea de lucru a încăperii de cabluri este realizată pe cale mecanică. într-un timp scurt.

NTE 007/08/00 necesară prevederea sistemului de ventilare de avarie pentru evacuarea gazelor de ardere rezultate în caz de incendiu. Un criteriu important în luarea deciziei de a se prevedea sau nu un sistem de ventilare de avarie în încăperile prevăzute cu instalaţii speciale de stingere a incendiilor cu apă pulverizată îl constituie şi fiabilitatea sau siguranţa în funcţionare a instalaţiilor de stingere prevăzute. dotarea cu pompe suplimentare cu motoare cu ardere internă şi cu vane de ocolire. Sintetizând prevederile actelor normative şi adaptându-le pe cele cu caracter general la specificul încăperilor de cabluri rezultă cu privire la ventilarea de avarie a acestora situaţia prezentată în tabelul A. În literatură. Pagina 143 din 207 . ţinând şi în acest caz seama de siguranţa de funcţionare a instalaţiei de stingere. nu apare ca necesară instalaţia de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor de ardere rezultate la incendiu în cazul încăperilor de cabluri dotate cu instalaţii de stingere cu spumă mecanică cu mare coeficient de înfoiere. Un loc aparte între încăperile de cabluri îl ocupă podurile de cabluri de sub camerele de comandă. în podurile de cabluri de sub camerele de comandă se pot prevedea alte mijloace de stingere în locul instalaţiilor speciale de stingere dacă sunt îndeplinite simultan condiţiile: nu se periclitează viaţa oamenilor datorită întreruperii alimentării cu energie electrică. Pentru evacuarea agentului de stingere şi a produselor gazoase rezultate din începutul de incendiu. care ocupă un spaţiu foarte redus şi care intră în funcţiune automat. efectuarea de probe şi verificări periodice. Aceste condiţii sunt de regulă îndeplinite aşa încât în aceste încăperi nu se prevăd instalaţii speciale fixe de stingere. etc. Pentru realizarea siguranţei în funcţionare mai ales la obiectivele de importanţă deosebită se pun condiţii foarte severe în ce priveşte alimentarea cu apă şi cu energie electrică a instalaţiilor de stingere. este asigurată posibilitatea deservirii locale pentru întreruperea sau oprirea în condiţii de siguranţă a utilajelor. în cazul pătrunderii gazelor prin neetanşeităţi chiar la arderea unei cantităţi reduse de cabluri. De asemenea. în cazul când nu există o instalaţie de ventilaţie mecanică de lucru care să poată fi folosită în acest scop. producând stingerea în mod analog cu bioxidul de carbon (CO2). după stingerea acestuia. Un argument în plus pentru prevederea ventilaţiei de avarie îl constituie şi pericolul distrugerii prin coroziune a echipamentelor fine din camerele de comandă. o reprezintă instalaţiile de inundare a încăperilor cu gaz halon din butelii sub presiune. O soluţie modernă utilizată în străinătate pentru stingerea incendiilor.8.4. instalaţii foarte simple. este necesară însă prevederea instalaţiei de ventilaţie de avarie pentru evacuarea gazelor. Este însă necesară deci prevederea ventilării de avarie pentru evacuarea fumului şi gazelor rezultate la incendiu. inclusiv în încăperile de cabluri.

care necesită timp.8. Pentru intervenţia personalului cu mijloace mobile de stingere se deschid şi se menţin deschise numai uşile sau golurile de acces necesare pătrunderii oamenilor. Aerul rece care intră în încăpere înlesneşte pe de o parte pătrunderea oamenilor care luptă cu focul. iar pe de altă parte determină scăderea temperaturii în zona de acces. În această situaţie trebuie observat însă ca în timpul iernii temperatura în încăperea de cabluri să nu coboare sub ±0ºC. implicând totodată riscul nefuncţionării la momentul oportun a ventilatoarelor. Ventilarea de avarie pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi se va realiza pe cale natural organizată.9. De regulă deschiderile de intrare şi evacuare a aerului pentru ventilarea normală de lucru trebuie închise automat sau manual în caz de incendiu.2. Instalaţia de ventilare de avarie pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi constă în principal din deschideri practicate în partea superioară a încăperii de cabluri. care se topeşte sub acţiunea gazelor fierbinţi. iar deschiderile de admisie şi evacuare a aerului se închid prin clapete cu acţionare automată şi manuală. în aer liber. Realizarea acesteia pe cale mecanică ar necesita echipamente speciale rezistente la coroziune şi la temperaturi ridicate. pentru a se exclude manevre suplimentare în caz de incendiu. Condiţii generale pentru ventilarea de avarie a încăperilor de cabluri Instalaţiile de ventilare de avarie ale încăperilor de cabluri vor asigura evacuarea gazelor fierbinţi şi a produselor de ardere gazoase direct în exterior. Aceasta atât din cauza temperaturii ridicate.NTE 007/08/00 A. Pagina 144 din 207 . în caz de incendiu ea se opreşte. Dacă suprafeţele de evacuare nu pot fi lăsate în permanenţă deschise trebuie prevăzute cu clape cu deschidere automată prin dispozitive cu fuzibil. cât mai ales din cauza toxicităţii şi agresivităţii gazelor. Deschiderile pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi de regulă este de preferat să rămână în permanenţă deschise. Totodată aceste deschideri pot servi si pentru evacuarea căldurii în cazul ventilării de lucru a încăperilor respective. dimensionate în mod corespunzător şi care comunică direct cu exteriorul prin canale special construite (a se vedea normativul P 118). Dacă ventilarea de lucru a încăperii de cabluri se face mecanic. independent pentru fiecare încăpere sau compartiment de cabluri. ceea ce ar putea duce la îngheţarea sau înfundarea unor conducte sau duze ale instalaţiei de stingere prin stropire cu apă. Acestea trebuie astfel alese şi studiate încât prin ele să se creeze şi să se menţină in timpul incendiului un tiraj de aer / cât mai puternic dinspre exteriorul încăperii prin uşa de acces. în cadrul ventilării normale de lucru natural organizată a încăperii de cabluri. precum şi cu acţionare manuală pentru închidere şi deschidere. Deschiderile şi canalele pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi vor fi folosite şi pentru evacuarea aerului cald. contribuind în acest fel şi la limitarea extinderii focului în această zonă. rămânând deschise numai gurile pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi.

dup ă stingerea sa da da 2 Ventilare de avarie pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbin ţ i în timpul incendiului da da nu 3) Norme de protecţie împotriva incendiului. aceasta rezulta ca necesar ă . crt stingere cu agent gazos sau fără instalaţii de stingere1) 3 stingere ş i ap ă pulverizată sau spumă mecanică 2 0 1 1 nu da 2) Pagina 145 din 207 da da nu da 3) Ventilare de avarie pentru evacuarea fumului şi gazelor rezultate la un incendiu. CO2). im se utilizează de regulă instalaţii de stingere cu agent gazos (haloni. 3) La obiectivele de importan ţă . deosebit ă . ventila ţ ie de avarie pentru evacuarea fumului ş i gazelor dup ă incendiu. 60 nu 2) Sistemul de ventilare de avarie Subsoluri de cabluri şi poduri de cabluri sub sta ţ iile electrice cu instalaţii de Nr. Prevederea instalaţiilor de ventilare de avarie la încăperile de cabluri Poduri de cabluri sub camerele de comandă fără instalaţii speciale de stingere 4 5 6 cu instalaţii de stingere cu apă sau spumă mecanică fără instalaţii de stingere Galerii şi tuneluri de cabluri Puţuri de cabluri ş i poduri false de cabluri Observaţii Cu sau f ă r ă instalaţii de stingere 7 8 PE 107-95. 4. 2) La obiectivele de importan ţă . trebuie prev ă zut ă . Art.NTE 007/08/00 TabelulA-9. precum şi la galerii şi tunele de cabluri. deosebit ă trebuie prev ă zut ă ventila ţ ie de avarie pentru evacuarea fumului ş i gazelor fierbin ţ i. daca ia urma studiului special efectuat. dac ă in urma studiului efectuat aceasta rezultă ca necesar ă . OBSERVA Ţ I: 1) La subsoluri şi poduri de cabluri cu suprafeţe mari. .

atât în vederea întreţinerii şi verificării periodice preventive. ventilarea de avarie pentru evacuarea fumului şi produselor de ardere se recomandă a se face prin absorbţie. Pentru a nu avea riscul de poluare a spaţiilor învecinate încăperilor de cabluri. acesta din urmă va fi dimensionată şi reglată în aşa fel încât să realizeze în încăperea de cabluri întotdeauna o uşoară depresiune. date fiind condiţiile de mediu în care funcţionează în mod normal. aşa cum s-a arătat în subcapitolul anterior. Astfel. de construcţie corespunzătoare mediului în care sunt exploatate. Acestea sunt de tip basculant. atât prin fuzibil cât şi printr-un zăvor electromagnetic care poate fi acţionat de exemplu la depăşirea temperaturii reglate sesizate de termometre cu contact sau detectoare de gaze de combustie. De asemenea. antrenate cu motoare protejate contra pătrunderii prafului. Se vor asigura căi de acces directe şi sigure spre amplasamentele tablourilor. Pentru instalaţiile de ventilare de avarie se pune în mod acut problema siguranţei maxime în funcţionare. Este interzisă trecerea cablurilor de alimentare a motoarelor ventilatoarelor prin încăperile de cabluri pe care le deservesc. dacă ventilarea de lucru a unei încăperi de cabluri este natural organizată. Aceasta se obţine prin alegerea de ventilatoare de bună calitate. Pentru aceasta ea trebuie dimensionată în aşa fel încât să se satisfacă cerinţele ambelor instalaţii. Din acest motiv ventilaţia de avarie nu se poate realiza pe cale naturalorganizată. cât şi cel de avarie. ventilarea de avarie pentru evacuarea fumului şi produselor de ardere va folosi aceleaşi deschideri şi canale de evacuare. În cazurile în care rezultă ca fiind necesar atât sistemul de ventilare tehnologică (de lucru). Chiar în cazul când sistemul de ventilare este realizat printr-o instalaţie de introducere a aerului şi o instalaţie de evacuare. ea va fi amenajată în aşa fel încât să folosească şi ca instalaţie de la avarie pentru evacuarea fumului şi produselor de ardere. fiind necesară de regulă prevederea unei instalaţii de evacuare mecanică. trebuie realizată cu evacuare direct în exterior şi trebuie dotată cu clapete cu închidere automată în caz de incendiu şi cu deschidere manuală. putând fi închise prin topirea fuzibilului. de Pagina 146 din 207 . ventilatoarelor şi clapetelor antifoc. sau la tipurile automatizate. pentru a nu fi afectate de incendiu.NTE 007/08/00 Instalaţia de ventilare de avarie pentru evacuarea după stingerea incendiului a fumului şi gazelor de ardere trebuie să asigure evacuarea produselor de ardere gazoase complet şi în timp scurt. Alimentarea şi comanda ventilatoarelor se va face de la o sursă şi pe trasee care nu pot fi afectate de un eventual incendiu în încăperea pe care o deservesc. dacă se prevede ventilare de lucru mecanică. de exemplu. Pentru împiedicarea transmiterii fumului şi gazelor în caz de incendiu prin tubulaturile de ventilaţie se prevăd clapete antifoc tipizate omologate de Comandamentul Pompierilor. Tablourile la care sunt racordate motoarele vor fi prevăzute cu alimentare dublă cu anclanşarea automată a rezervei. executate în serie limitată în ţară. cât şi pentru manevre în caz de incendiu. acestea pot fi realizate într-un singur sistem de ventilaţie care să asigure condiţii de dimensionare pentru ambele sisteme.

8. Aceste clapete sunt prevăzute şi cu acţionarea manuală. corelat cu viteza de propagare a focului. pentru deschidere şi repunere în poziţia iniţială. după circa 5-10 minute de la declanşarea procesului de ardere. Pagina 147 din 207 . incendiu în gospodăriile de cabluri îl constituie timpul. 9. care condiţionează în cea mai mare măsură succesul acţiunii. timpul de alarmare a formaţiilor care intervin pentru stingerea incendiului. Tot pentru realizarea funcţionării sigure a instalaţiilor de ventilare trebuie luate măsuri pentru evitarea pătrunderii apei în canalele de ventilaţie. Atât în ţară cât şi în străinătate s-au întreprins cercetări şi s-au stabilit pe baze experimentale.NTE 007/08/00 fum sau de temperatură. A. Aşa cum rezultă din experimentări şi din practică. pătrunderea şi staţionarea în încăperile de cabluri a personalului care nu este dotat cu echipament special de protecţie nu mai este posibilă. timpul de localizare şi de stingerea incendiului. fiind un factor principal în dimensionarea instalaţiilor de ventilaţie de avarie. Cu alte cuvinte trebuie să se tindă întotdeauna către stingerea începuturilor de incendiu şi nu a incendiilor. care se materializează în: timpul de detectare a apariţiei începutului de incendiu. fie de la instalaţii fixe de stins incendiul. metode de calcul pentru aprecierea cantităţilor de gaze şi produse de ardere degajate prin arderea învelişurilor de PVC ale cablurilor. posibilitate care apare mai ales în cazul canalelor subterane. Este de la sine înţeles că toţi aceşti timpi trebuie reduşi la minimum posibil. de început a incendiului. Dimensionarea instalaţiilor de ventilare de avarie a încăperilor de cabluri Un factor esenţial în acţiunea pentru reducerea maximă a pagubelor materiale şi a pierderilor de producţie datorită izbucnirii unui. apa putând proveni fie din infiltraţii. timpul de deplasare la locul incendiului şi de declanşare a operaţiilor de stingere. fumul. Timpul total de la apariţia incendiului şi până la stingerea lui. determină mărimea distrugerilor provocate şi cantitatea de gaze. prevăzându-se pante de scurgere la conducte spre locuri de colectare a apei echipate cu pompe de evacuare. şi pentru dimensionarea instalaţiilor de ventilaţie de avarie corespunzătoare. cu cât stingerea. În acest sens se urmăreşte ca declanşarea operaţiilor de stingere să aibă loc în faza.3. fum şi produse de ardere rezultate. când parametrii acestuia (temperatura. În acest scop se iau măsuri organizatorice şi constructive corespunzătoare. gazele toxice) sunt încă reduşi. Cea mai mare importanţă o au timpii până la declanşarea operaţiilor de stingere. se declanşează într-o fază mai incipientă a incendiului. Aceasta demonstrează importanţa majoră care trebuie acordată reducerii la minimum a timpului până la declanşarea operaţiilor de stingere. Lichidarea incendiului poate avea loc cu atât mai uşor şi cu şanse de reuşită cu atât mai mari. fundamentate şi teoretic. timpul de refacere a instalaţiilor şi de repunere în funcţiune a obiectivului tehnologic.

majoritatea acestuia arzând până la intervenţia pompierilor. A. Căldura degajată în timpul incendiului creează o presiune termică ce determină un debit de evacuare spre exterior prin deschiderile şi canalele prevăzute în acest scop. Aceste încercări. unde şi temperatura este mai ridicată. Urmează deci să se aprecieze viteza de propagare a focului pe fluxurile de cabluri ţinând seama de configuraţia lor tipică şi de particularităţile arderii.8. la fluxurile de cabluri pozate orizontal.9.(5 ÷ 8) sunt date cantităţile de material combustibil (PVC) care constituie învelişurile diverselor categorii de cabluri. suficient pentru evacuarea gazelor rezultate prin ardere (care conţin printre altele cea 350 l de HCl pentru fiecare kg de PVC. datorită condiţiilor favorabile de convecţie. În calculul sarcinii termice a incendiului intervine numai partea din materialul combustibil din încăpere (PVC) care arde efectiv până la stingere.9. într-un interval de timp dat. Ca rezultat al acestor încercări se pot adopta următoarele valori orientative: propagarea incendiului de la un rastel orizontal la următoarele rastele suprapuse se face în timp de cea 1 minut.1. Pagina 148 din 207 . cu viteză mai mare în partea de sus.NTE 007/08/00 A. Pentru calculul sarcinii termice trebuie apreciată cantitatea de PVC care constituie învelişurile cablurilor din încăperea sau compartimentul respectiv de cabluri. În diagramele din fig. se determină din diagramele corespunzătoare cantitatea de material combustibil (PVC) de pe fluxurile de cabluri şi din întreaga încăpere.3. precum şi practica unor incendii studiate. Având determinate conform cantităţile de cabluri şi cablurile reprezentative (convenţionale) aflate în încăperea de cabluri. cuprinzând toate rastelele de cabluri. În legătură cu aceasta s-au efectuat încercări de cercetare a mijloacelor de prevenire şi combatere a incendiilor la gospodăriile de cabluri şi privind propagarea flăcării la cablurile pozate în grup (se recomandă SR EN 60332 – standard pe părţi). după care datorită creşterii temperaturii şi a curgerii de material combustibil topit se extinde lateral. au confirmat particularităţile de propagare a incendiilor la cabluri şi anume: propagarea cu viteză maximă a arderii are loc în canalele (puţurile) de cabluri verticale. care reprezintă cantitatea de căldură degajată prin arderea unei cantităţi determinate de material combustibil constituit din învelişurile de PVC ale cablurilor din încăperea de cabluri. viteza de propagare a arderii este mai lentă decât la cele pozate pe verticală. Iniţial focul se propagă de jos în sus datorită convecţiei. Dimensionarea instalaţiei de ventilare de avarie pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi în timpul incendiului Baza de dimensionare a instalaţiei de ventilare de avarie pentru evacuarea gazelor fierbinţi o constituie sarcina termică a incendiului.

A.9. Se consideră că dacă se depăşeşte timpul de 5 ÷ 10 minute până la intervenţie. A. Cantitatea de PVC pentru cablurile de energie de joasă tensiune Fig. Pagina 149 din 207 . apreciată cu ajutorul diagramelor din fig. statistic rezultă că ar fi de maximum 5 ÷ 10 minute.9. Cantitatea de material combustibil (PVC) care arde în timp de 10 minute de pe fluxul de cabluri cel mai încărcat din încăperea de cabluri se calculează luând în considerare vitezele de propagare de mai sus.9. Cantitatea de PVC pentru cablurile de energie de 6 şi 10kV În ce priveşte timpul de intervenţie pentru stingere. viteza medie de propagare a focului pe trasee verticale este de 0. acest timp este cu mult mai mic. semnalizare şi alarmare.NTE 007/08/00 - în primele 10 minute propagarea focului este rapidă pe verticală şi mai lentă pe orizontală. întârzierea nu mai poate fi recuperată. În cazul existenţei instalaţiilor automate de detectare. Fig. şi cantitatea de PVC pe metrul liniar al fluxului de cabluri.6.5 ÷ 0. viteza medie de propagare a focului pe trasee orizontale este de 0.5.3m/min.7m/min. A.2 ÷ 0. incendiul putând lua proporţii catastrofale.(5 ÷ 8).

9. Cantitatea de PVC pentru cablurile de comandă şi control Fig.30) Debitul de aer pentru ventilarea de avarie se calculează în mod similar ca şi la ventilarea de lucru (A.17). în kcal/kg sau Wh/kg sau kJ/kg. (1kcal = 1. În construcţia cablurilor PVC-ul este impurificat cu diverse ecrane din folii metalice sau armături.8J).639 daN/m3 (faţă de greutatea specifică a aerului în aceleaşi condiţii de 1. Vavarie la volumul încăperii de cabluri.32) unde S este suprafaţa încăperii în m3.8.163Wh = 4186. Astfel acidul clorhidric gazos are greutatea specifică la temperatura de 0°C şi 760 mm Hg de 1.7. Gazele care trebuie evacuate sunt un amestec de acid clorhidric. A.31) Pentru cp şi ρe vezi explicaţiile la relaţia (A. reprezentând cantitatea de căldură ce se degajă prin arderea completă a unităţii de masă de material combustibil în kJ/kg.9.9. Având aceste date urmează să se determine secţiunea golurilor şi canalelor pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi. calculată ca mai sus. kJ în 10 minute 60 (A. Numărul de schimburi pe oră rezultă împărţind debitul de avarie. aer şi alte substanţe volatile.NTE 007/08/00 Fig. Cantitatea de PVC pentru cablurile telefonice Sarcina termică reprezintă cantitatea de căldură degajată prin arderea acestei cantităţi de material combustibil (PVC): Qa var ie = 10 ⋅ G′ ⋅ Pi .puterea calorică inferioară a materialului combustibil. fiind calculat pentru 10 minute. în kg. Pagina 150 din 207 . cu relaţia: Va var ie = Qa var ie 60 ⋅ . Vavarie se obţine în m3/10 minute.9. Având calculată greutatea totală de material combustibil (PVC) din încăperea de cabluri Gt în kg. din care cauză se înmulţeşte cu 60/10 pentru a se obţine m3/oră. se calculează densitatea sarcinii termice din încăpere qs = G t ⋅ Pi [kcal/m2] sau [Wh/m2] sau [kJ/m2] S (A. Ca valoare medie de calcul pentru temperatura interioară se poate adopta tt ≈ 300°C. m3/h c p ⋅ ρ e ⋅ ( t i − t e ) 10 (A. Valoarea acesteia variază în funcţie de reţeta de fabricaţie a PVC-ului. iar Qavarie.293 daN/m3). A. Conform datelor existente se poate adopta pentru puterea calorică a PVC-ului de la cabluri valoarea: Pi = 4200kcal/kg = 4900Wh/kg = 17600kJ/kg.9. Gazele sunt generate prin arderea PVC-ului în interiorul încăperii de cabluri şi au o greutate specifică mai mare decât aerul.9. etc. iar Pi este puterea calorică a PVC.29) unde G' este cantitatea de material combustibil care arde efectiv în timp de 10 minute.9. materiale de umplutură şi semiconductoare. Pt .

considerate la aceeaşi temperatură.22. Tabelul A. în daN/m3.22.1). Δp mm H2O m/s 1 4 2 6 3 8 4 10 8 12 10 13 18 17 25 21 Deschiderile de evacuare trebuie alese în aşa fel încât presiunea termică disponibilă calculată cu relaţia (A. Presiunea termică disponibilă care determină deplasarea masei de gaze pe înălţimea H sub acţiunea diferenţei de temperatură între interior şi exterior este dată de relaţia (A. t2 .35) Pagina 151 din 207 . Pierderile de presiune cresc cu pătratul vitezei gazelor. pierderile de presiune pe deschiderile de evacuare a gazelor fierbinţi în funcţie de viteza de circulaţie a acestora. conform datelor din literatură. necesită deschideri de evacuare mari.temperatura.greutatea specifică în funcţie de temperatura de 0°C şi presiunea de 700 mm Hg.9.NTE 007/08/00 având o greutate specifică medie intermediară între a aerului şi a acidului clorhidric. rezultând viteze importante de circulaţie a gazelor prin aceste deschideri şi ea urmare pierderi de presiune apreciabile.34) unde: C este o constantă care pentru domeniul de temperatură care ne interesează.0023.9. relaţia (A. [daN/m 3 ] 273 + t1 γ1 = γ o ⋅ unde: (A. Greutăţile specifice ale gazelor fiind legate direct de temperaturii prin relaţia (A. t1 .temperatura aerului exterior. determinate pe baze experimentale. în °C (30ºC). H .9.8.temperatura medie de calcul din interior (300ºC).5 Pierderile de presiune în deschiderile de evacuare. pentru deschideri de peste 1m2.8. în daN/m3.distanţa pe verticalii de la axa neutră a încăperii de cabluri până la axa mediană a deschiderii pentru evacuarea gazelor de ardere.33) γ1 este greutatea specifică în funcţie de temperatura de 0°C. în m. Greutăţile specifice ale gazelor la diverse temperaturi şi la presiunea normală se calculează cu relaţia: 273 . Debitul de gaze rezultat conform relaţiei (A. γo . t1 .1) care reprezintă presiunea termică se poate exprima în funcţie de temperatura astfel: P = C ⋅ H ⋅ ( t 2 − t1 ) ( m m H 2 O ] (A.9.33). se ia egală cu 0. în funcţie de viteza gazelor. în ºC.31) fiind in mod obişnuit foarte mare.9. ţinând seama de greutatea specifică medie a gazelor arse superioară greutăţii specifice a aerului la această temperaturii.9. În tabelul A.34) să fie mai mare sau cel puţin egală cu pierderile de presiune prin aceste deschideri P > ΔP (A. în general peste 1m.8. adică de 300ºC.9.5 sunt indicate.

6. n . Suprafaţa descinderilor de evacuare a gazelor fierbinţi şi distanţa dintre ele.9. care corespund cu prevederile din normele P 118.8. este debitul de gaze calculat conform (A.9. tabelul A.factor de suprafaţă depinzând de raportul dintre dimensiunile încăperii. Se face raportul între secţiunea deschiderilor pentru evacuarea gazelor fierbinţi şi suprafaţa încăperii sau compartimentului de cabluri şi se verifică îndeplinirea condiţiilor din tabelul 6.37) (A. din tabelul 5 se găseşte viteza gazelor în m/s şi cu relaţia: V (A.factor de fum depinzând de materialele care ard. În această relaţie.6.2 35 (200001 ÷ 400 000) 1 : 60 a0 . În literatură se menţionează şi alte metode de dimensionare a deschiderilor de evacuare a gazelor fierbinţi în caz de incendiu.PVC/m m cel mult 420000 (100000) Cel mult 23. h .9.NTE 007/08/00 Considerând cazul limită P = ΔP .coeficient pentru numărul de etaje.factor de înălţimea încăperii. iar v este viteza gazelor determinată din tabelul 5 în m/s.coeficient depinzând de destinaţia obiectivului şi sarcina de incendiu. Pagina 152 din 207 . Vavarie. astfel: a) Metodă bazată pe sarcina termică şi destinaţia obiectivului (Germania) Suprafaţa de evacuare este dată de o relaţie de forma S = A p ( a o ⋅ s ⋅ n ⋅ f ⋅ h ) [m2] (A. Secţiunea adoptată va fi: S= (1.36) Sm = a var ie [ m 2 ] 3600 ⋅ v Se calculează secţiunea minimă necesară pentru deschiderile de evacuare.2 ÷ 1. care se ia din tabele întocmite pe baze statistice.8. f .8 1 : 150 45 420001 ÷ 840000 1 : 125 24 ÷ 47. s .31) în m3/h.9.38) unde: Ap este suprafaţa pardoselii încăperii.6 35 (100001 ÷ 200 000) 1 : 80 840 001 ÷ 168000 1 : 80 48 ÷ 95.5) · Sm [m2] Aceasta se poate împărţi la nevoie pe mai multe deschideri. Raportul dintre suma suprafeţelor Distanţa maximi Densitatea convenţională a sarcinii termice libere ale dispozitivelor (deschiderii) intre axele a două şi aria construită a încăperii deschideri 2 2 2 kJ/m (kcal/m ) kg. Tabelul A.

Ordinul de mărime al suprafeţelor determinate prin toate aceste metode este destul de diferit. dar nu depăşeşte 1 ÷ 2% din suprafaţa pardoselii încăperii de cabluri.9. Pentru încăperi similare încăperilor de cabluri rezultă deschideri de 1 ÷ 2% din suprafaţa încăperii. / = 1. n = 0. Debitul pentru care se calculează instalaţia de ventilaţie de avarie pentru evacuarea fumului şi gazelor va fi Da var ie = ν ⋅ V [m3 /h] unde: Pagina 153 din 207 (A.6 ÷ 1. A.9. pentru limitarea acţiunii corosive a gazelor de ardere.viteza de ardere a materialului combustibil pe m2 de pardoseală.9 ÷ 1. La obiectivele de importanţă deosebită se consideră că intervenţia oamenilor pentru lichidarea urmărilor incendiului şi refacerea instalaţiilor trebuie să poată avea loc după 10 ÷ 12 minute de la stingerea incendiului.9. în m3. Pentru materiale solide combustibile K = 214 · 105.39) S = K ⋅ Ap ⋅ β ⋅ H − h usi unde: Ap este suprafaţa pardoselii.40) . β .38) pot avea următoarele valori orientativ: a o = 1.4. n .3. fiind în general superior celui impus prin normativul P 118 (tabelul A.8.raportul dintre suprafaţa de ardere şi suprafaţa pardoseli: pentru materiale solide β = 0. unde q este sarcina termică a incendiului în W/m2.3 . prin evacuarea gazelor toxice.5.2.9.NTE 007/08/00 Din studiile cu privire la încăperile de cabluri rezultă că factorii care intervin în relaţia (A.9. s = 4 8 ⋅10 b) Metodă bazată pe necesitatea evacuării debitului de gaze de ardere format în urma incendiului (Rusia) Suprafaţa de evacuare este dată de relaţia simplificată n [m2] (A.coeficient referitor la volumul produselor de ardere rezultat dintr-un kg de substanţă combustibilă.3 ÷ 0. În acest timp trebuie ca volumul de aer şi gaze din încăpere să se schimbe cel puţin o dată. De asemenea. acestea trebuiesc evacuate în timpul cel mai scurt. c) Tot în Germania determinarea secţiunii gurilor de evacuare a fumului se face conform tabelelor din TGL 685. K . h = 0.6). Dimensionarea instalaţiei de ventilare de avarie pentru evacuarea fumului şi gazelor de ardere după stingerea incendiului În general se urmăreşte ca după stingerea incendiului să se treacă neîntârziat la lichidarea urmărilor lui şi la refacerea instalaţiilor. deci instalaţia de avarie trebuie să asigure cel puţin 5 ÷ 6 schimburi de aer pe oră. 5⋅q . în kg/m2 h. Pentru aceasta trebuie create condiţii pentru intrarea oamenilor.

alăturat sau în mijlocul diverselor procese tehnologice. Ventilaţie de lucru natural organizată şi ventilaţ ie de avarie De găsirea soluţiei optime de ventilare depinde în primul rând siguranţa în funcţionare a obiectivelor pe care le deservesc aceste încăperi de cabluri.ventilator pentru evacuarea fumului Se . cât şi amplasarea lor. A. în caz ca ventilaţia de lucru este natural organizată. pentru ventilaţia de avarie trebuie totuşi prevăzută o ventilaţie mecanică. a posibilităţilor celor mai eficiente de realizare a sistemelor de ventilare de lucru şi de avarie.deschidere de intrare a aerului Fig. OB . atât în ce priveşte forma. calde sau fără degajări de căldură impune studierea amănunţită.oblon de închidere normal deschis cu manevrare manuală.9. Soluţii pentru ventilarea încăperilor de cabluri Marea diversitate a încăperilor de cabluri. a distrugerilor şi pagubelor provocate şi nu la extinderea sau amplificarea lor. în m3. V . care ar corespunde unei încăperi de cabluri situate suprateran (etaj. la subsol.9.9. separat.NTE 007/08/00 ν este numărul de schimburi de aer pe oră. CI .clapetă antifoc basculantă cu închidere automată cu fuzibil (f). este mai rar întâlnită în practică la obiective industriale sau energetice importante. CB . degajările proprii de căldură. în fiecare caz în parte. După stingerea incendiului se închid obloanele de la golurile de evacuare şi se deschid uşile de acces şi clapetele antifoc de la intrarea aerului şi de pe admisia ventilatorului de evacuare a fumului V. Situaţia favorabilă prezentată în fig. care se pune în funcţiune.9.9. A. dimensiunile. precum şi comportarea lor în eventualitatea unui incendiu. Valorile rezultate sunt de acelaşi ordin cu cele necesare pentru ventilaţia normală de lucru. periculoase sau nepericuloase. deci dacă există ventilaţie de lucru ea va fi amenajată cu evacuare direct in exterior şi va fi folosită şi ca ventilaţie de avarie pentru evacuarea fumului şi gazelor după incendiu.volumul încăperii sau compartimentului de cabluri. parter sau etaj. pod de cabluri) şi având doi pereţi opuşi situaţi spre exterior. V .deschiderea de evacuare Si . A.9. Pagina 154 din 207 . în sensul de a contribui întotdeauna la limitarea acestuia.clapetă normal închisă cu acţionare manuală. În acest caz realizarea unei ventilaţii natural organizate este relativ simplă. încărcarea cu material combustibil.

cu închidere automată cu fuzibil. Conform normativului P 118 canalul de evacuare trebuie să aibă limita de rezistenţă la foc de cel puţin 1. aceasta se realizează pentru fiecare compartiment în parte. La tunelele interioare. Aerul proaspăt se introduce fie natural. având lungime în medie de cea 50 m. cât şi pentru evacuarea fumului.9. poate fi înlocuită printr-o clapetă antifoc mică. fie forţat. Fig. se prevede ventilaţie mecanică. Pagina 155 din 207 . sau dacă se găseşte la subsol are spre exterior un perete aflat însă sub nivelul solului. conductele.10. aşa încât oferă spre exterior numai unul dintre pereţi. clapeta antifoc CI. În ce priveşte ventilarea tunelelor şi galeriilor de cabluri. După evacuare. A. soluţia de ventilare de lucru care se adoptă este ventilaţia mixtă. realizată la fel ca la celelalte încăperi de cabluri. canalul şi ventilatorul trebuie curăţite pentru neutralizarea efectului corosiv al gazelor de ardere. cu admisie naturală a aerului şi evacuare forţată (mecanică). evacuarea de regulă fiind asigurată mecanic. nefiind create posibilităţi pentru ventilaţie natural organizată. evacuarea aerului cât şi admisia lui (în cazul amplasamentului la subsol) necesitând canale lungi sau cu coturi care nu pot asigura tirajul necesar. deoarece căderile de presiune provocate de circulaţia aerului de-a lungul lor sunt mai mari decât presiunea termică disponibilă. La dimensiunile mari ale canalului de evacuare. Organizarea unei ventilaţii naturale este dificil sau imposibil de realizat. Canalul de evacuare se dimensionează şi se amenajează astfel încât să satisfacă atât condiţiile pentru evacuarea gazelor fierbinţi (dacă este cazul).5 ore. care obturează canalul în funcţionarea normală.NTE 007/08/00 În multe cazuri încăperea de cabluri este adiacentă unei construcţii electrice sau tehnologice. precum şi cu închidere manuală. În acest caz. pentru obturarea automată a aspiraţiei ventilatorului în caz de incendiu şi un oblon uşor din tablă care să obtureze canalul de evacuare gaze fierbinţi menţinut în această poziţie de asemenea prin dispozitiv cu fuzibil şi care deci se deschide automat la apariţia unui incendiu. Deschiderea de admisie a aerului este prevăzută cu clapeta antifoc basculantă CB.

La tunelele exterioare. manual. se poate de multe ori realiza ventilaţia de lucru natural organizată.clapeta de închidere normal deschisă. Canalele de introducere şi evacuare a aerului pentru ventilaţia de lucru sunt prevăzute cu clapete basculante antifoc cu închidere automată în caz de incendiu.11.9.deschiderea de evacuare Si .clapetă normal închisă cu deschidere automată.9.10.deschidere de intrare a aerului Fig.clapet ă normal închisă cu deschidere automată. Ventilarea unui tunel de cabluri interior O rezolvare mai simplă este arătată schematic în fig.clapetă basculant antifoc cu închidere automat ă. din incintă. CB . admisia şi evacuarea aerului se pot amplasa la înălţimi diferite. Pentru activarea tirajului. V . CI . în mod obişnuit se combină deschiderile pentru ventilare cu accesele în compartimentul tunelului de cabluri.11. Accesul normal în tunel este asigurat printr-o cabină prevăzută cu uşă şi scară verticală.ventilator de evacuare aer cald şi fum Se . A. V .NTE 007/08/00 CE .9. Ventilaţie de lucru mixtă şi ventilaţie de avarie În fig. A.ventilator de evacuare fum fig.clapetă antifoc basculantă cu închidere automată.9.10 se arată un exemplu de ventilare a unui tunel de cabluri interior. A. A. având la partea superioară deschideri pentru evacuarea Pagina 156 din 207 . C . CI . bazată în principal pe acţiunea curenţilor de aer.

fig.clapetă basculantă antifoc cu închidere automată în caz de incendiu. Pagina 157 din 207 . fiind prevăzută cu scară verticală şi trapă metalică.12.obloane metalice cu închidere manual ă Fig.9. a tunelelor de cabluri exterioare (din incintă): CI . Ventilarea natural organizată a tunelelor de cabluri exterioare (din incintă) importante: CB . astfel: la realizarea sistemelor de ventilare se va urmări reducerea posibilităţilor de formare a amestecurilor explozive. de propagare a incendiului prin canalele de ventilare. amenajată şi ca acces spre exterior pentru evacuare. V . Evacuarea fumului şi gazelor după incendiu se face cu ventilatorul axial V. O soluţie mai completă.12.NTE 007/08/00 naturală a aerului cald. Introducerea aerului se face printr-o gură cu deschideri de intrare pentru aer. Pentru evacuarea fumului şi gazelor după stingerea incendiului. A.13. OB .clapetă basculantă normal închisă cu deschidere automată în caz de incendiu. A. sau racordarea unui ventilator mobil. Ventilarea simplă.9. C . la executarea fizică a instalaţiilor de ventilare trebuie ţinut seama de prescripţiile actelor normative în vigoare referitoare la măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor. prevăzut cu uşi de acces şi scară verticală.9. Intrarea în compartimentele tunelului se face prin intermediul unui sas.clapetă basculantă normal închisă cu deschidere automată în caz de incendiu. natural organizată. se poate prevedea un ventilator axial. precum şi utilizarea unor materiale şi elemente corespunzătoare (Norme generale de protecţie împotriva incendiilor). A. aplicabilă în cazul tunelelor de cabluri de importanţa deosebită este schiţată în fig.Ventilator axial Introducerea şi evacuarea aerului se face prin canale prevăzute în afara sasului.

canale de ventilaţie. conductoare şi cabluri electrice. ƒ trecerea conductelor şi canalelor se face astfel încât să se evite dislocări ale unor porţiuni de perete datorită dilatării lor sub efectul creşterilor de temperatură. termoizolare.) ( a se vedea normativul P 118). canalele de ventilaţie sau conductele trebuie să fie incombustibile. Canalele de ventilare se prevăd cu sisteme de obturare cu închidere automată în caz de incendiu. se admite numai în cazuri de strictă necesitate şi numai dacă se respectă următoarele condiţii: ƒ la trecerea prin perete. etc. iar golul dintre zidărie şi acestea se etanşează astfel încât rezistenţa la foc a umpluturii să fie de cel puţin 1 oră şi 30 minute.NTE 007/08/00 Traversarea pereţilor antifoc de către conducte. Se iau măsuri pentru evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor şi conductelor metalice. având asigurată funcţionarea indiferent de compartimentul în care s-ar produce incendiul (aceasta se referă la canalele pentru ventilarea tehnologică de lucru a încăperilor). Pagina 158 din 207 . datorită căldurii transmise prin conductibilitate (traseu corespunzător.

Parcuri eoliene Pagina 159 din 207 . VI. prevăzute să poată funcţiona izolat în cadrul planului general de zonare al SEN. Centrale electrice de termoficare cu grupuri de 50 MW şi mai mari.NTE 007/08/00 ANEXA 10 Lista obiectivelor din ramura energiei electrice şi termice care au gospodării importante de cabluri I. Staţii principale de conexiuni de 110 – 400 kV aferente marilor platforme industriale. V. IV. Centrale hidroelectrice cu o putere instalată totală de 100 MW şi mai mari. III. Staţii de 400 şi 200 kV de interconexiune între zonele Sistemului Energetic Naţional (SEN). Centrale termoelectrice cu grupuri de 200 MW şi mai mari. II.

o cabluri cu răcire artificială cu circulaţie de ulei sau apă.1. Clasificarea cablurilor Se recomandă clasificarea şi simbolizarea cablurilor şi conductoarelor electrice conform STAS 9436/1 . în manta de plumb.NTE 007/08/00 ANEXA 11 A. formate dintr-un singur conductor izolat şi învelişul de protecţie Pagina 160 din 207 .propilenic sau similar (BPM sau RPOM) EPR Amestec izolant pe bază de polietilenă reticulată chimic XLPE CSP (SE1) Amestec izolant pe bază de polietilenă clorosulfonată (Hypalon) PCP (SE2) Amestec izolant pe bază de policloropren (Neopren) B. o cabluri cu izolaţ ie de PVC. o cabluri cu presiune interioară sau exterioară de gaz. Simbolurile utilizate pentru denumirea unor materiale electroizolante Simbolul Semnificaţia Amestec izolant pe bază de policlorură de vinil sau copolimer de clorură de vinil şi PVC/A acetat de vinil utilizat pentru cabluri cu tensiuni nominale U0 / U < 1. După felul izolaţiei de baza cablurile de energie se împart în următoarele grupe mari: o cabluri cu izolaţie de hârtie impregnată.8/ 3 kV Amestec izolant pe bază de policlorură de vinil sau copolimer de clorură de vinil şi PVC/B acetat de vinii utilizat pentru cabluri cu tensiuni nominale U0 / U > 1.8/ 3 kV Amestec izolant pe bază de polietilenă termoplastică PE Amestec izolant pe bază de cauciuc etilen .73: o cabluri de energie o conducte pentru instalaţii electrice fixe o cabluri şi conducte pentru instalaţ ii electrice mobile o cabluri de semnalizare o cabluri de comanda ş i control o cabluri şi conducte de telecomunicaţii o cabluri pentru instalaţii electrice pe vehicule o cabluri navale o cabluri şi conducte pentru exploatări miniere C F M CS CC T V CN CM În continuare ne vom ocupa numai de cablurile de energie. în manta de plumb. care se clasifică după diferite criterii. După numărul de conductoare cablurile se clasifică în: o cabluri monopolare. Primele tipuri de cabluri se utilizează pentru joasă şi medie tensiune iar ultimele dou ă tipuri pentru tensiuni înalte sau foarte înalte. Simbolurile utilizate pentru cabluri electrice A.10. o cabluri cu izolaţie de polietilenă (PE) termoplastică şi manta de PVC. o cabluri cu izolaţie şi manta de PVC.

Al . Pagina 161 din 207 .armă tur ă din sârmă lat ă de o ţ el zincată .2. Ab .conductor concentric de nul aplicat ondulat.armă tur ă din sârmă rotund ă de oţ el zincată.arm ă tur ă din band ă de o ţ el.izolaţie. peste conductoarele izolate. conform clasificării generale a cablurilor şi conductelor (în cazul cablurilor de energie litera C). Conform STAS 9436/2-80 semnificaţia literelor care intră în simbolizarea cablurilor de energie este următoarea: C .manta de plumb.înveli ş exterior de protec ţ ie din material fibros impregnat. P .izolaţie din hârtie impregnată (când este aşezat imediat după litera C din simbol). formate din mai multe conductoare (2. pornind de la conductor spre exterior.conductor de aluminiu (se pune la începutul simbolului). manta sau înveliş exterior de PVC (amestec pe bază de policlorură de vinil plastifiat ă sau copolimeri pe bază de policlorur ă de vinil plastifiată). CO .la cabluri cu mai multe conductoare. Din punct de vedere al materialului conductoarelor cablurile se împart în: o cabluri cu conductoare de cupru. Abz . Alz . Arz .strat semiconductor şi ecran metalic comun. Y . strat semiconductor peste fiecare conductor şi peste izolaţia fiecărui conductor şi ecran metalic peste fiecare conductor.cablu de energie.izolaţie.NTE 007/08/00 exterior.conductor concentric de nul (a doua liter ă C din cuprinsul simbolului).armă tur ă din sârmă lat ă de o ţ el. precum şi la caracteristici speciale ale unor învelişuri (la sfârşitul simbolului). o cabluri cu conductoare de aluminiu A. H . o simbolurile învelişurilor care intră în construcţia cablului. I . o cabluri multipolare. Simbolurile pot cuprinde şi alte litere referitoare la domeniile de utilizare ale cablului (se pun la începutul simbolului). izolate distinct electric şi solidare mecanic ş i având un înveli ş de protec ţ ie exterior. SE . Simbolizarea cablurilor electrice Simbolurile cablurilor trebuie să cuprindă cel puţin următoarele: o litera sau grupa de litere.armă tur ă din band ă de oţ el zincat ă . A . HS .10. 3 sau 4 în cazul cablurilor de energie). manta sau înveliş exterior din PE (polietilena termoplastică). C . 2X .

CYPY .cablu cu conductoare de cupru.cabluri cu întârziere mărită la propagarea flăcării (la sfârşitul simbolului. CYAlzY . CYY-F . AC2XSEY .cablu cu conductoare de cupru. cu izola ţ ie de PVC. Exemple de notare: ACHPI . Clasificarea şi simbolizarea dată de STAS nu este limitativă. cu izolaţie de PVC. despărţit prin linie). în manta de plumb. cu izolaţie de PVC. ecran metalic peste fiecare conductor în parte ş i manta de PVC. cu armătură din sârme lat ă de o ţ el zincat ă ş i manta de PVC. strat semiconductor peste fiecare conductor şi peste izolaţia fiecărui conductor. în manta de plumb.cablu cu conductoare de cupru.cablu cu conductoare de aluminiu. cu înveli ş exterior de PVC . cu izolaţie de hârtie impregnată.NTE 007/08/00 F . cu izolaţ ie de PE termoplastică . cu înveliş exterior de protecţie. cu întârziere mărită la propagarea flăcării. Pagina 162 din 207 .cablu cu conductoare de aluminiu.

12. Această mărire prezintă interes numai pentru cablurile cu câmp neradial şi accesorii. U – tensiunea nominală eficace la frecventă industrială. Tensiuni specifice cablului şi accesoriilor sale Uo este tensiunea nominală eficace la frecvenţa industrială.12. pentru care a fost proiectat cablul şi accesoriile sale.2. între fiecare conductor şi ecran sau manta. pentru care cablul şi accesoriile sale a fost conceput. conţinutul prezentelor norme este aplicabil cablurilor de orice tip. În afară de cazurile menţionate special în articole. pentru care a fost proiectat cablul şi accesoriile sale. pentru care a fost proiectată reţeaua şi de care sunt legate anumite condiţii de serviciu. nivelului de izolaţie şi tipului cabluri destinate utilizării în reţele trifazate la frecvenţă industrială funcţionând la tensiuni mai mari de 1kV. Up – valoarea de vârf a tensiunii de ţinere la impulsuri de trăsnet aplicate între fiecare conductor şi ecran sau manta. Definiţii Au fost adoptate următoarele definiţii. între două conductoare oarecare. în vederea utilizării lor în prezentele norme: A. pentru a da o informaţie asupra compatibilităţii cu aparatajul şi transformatoarele.2. Tensiuni specifice reţelei în care se utilizează cablurile şi accesoriile lor Tensiunea nominală a reţelei reprezintă valoarea eficace a tensiunii între faze. Um – tensiune maximă eficace la frecvenţă industrială. sunt tratate numai cazurile reţelelor de curent alternativ. Tabelul 1 include aceste informaţii.1.2. Ele grupează. A. Trebuie ca pe viitor cablurile să fie desemnate prin Uo / U (Um).pentru alegerea cablurilor de înaltă tensiune (conform CEI 183) A. A.12. Pagina 163 din 207 . Ea exclude variaţiile temporare de tensiune datorată condiţiilor de defect sau la deconectarea bruscă de sarcini importante. cele ale reţelelor de curent continuu vor putea face obiectul unei instrucţiuni ulterioare. de asemenea.NTE 007/08/00 ANEXA 12 GHID . Notă. pentru care a fost proiectat cablul şi accesoriile sale. informaţiile care sunt necesare pentru a efectua într-un mod judicios această alegere. în orice moment şi în ţoale panelele reţelei. între două conductoare oarecare.12. Aceasta este valoarea eficace cea mai ridicată a tensiunii care poate să fie suportată în condiţii normale de exploatare. În prezent.2. Domeniul de aplicare Prezentele norme sunt aplicabile cablurilor de înaltă tensiune pentru alegerea secţiunii conductoarelor.1.

A. trebuie să ne dea condiţiile de mediu. e) Tipul de legare la pământ. De exemplu. principii şi reguli). d) Frecvenţa reţelei. instalaţie interioară sau exterioară.1. distanţele dintre faze ţi mediul izolant trebuie să fie precizate. pentru coordonarea izolaţiei. Astfel de tensiuni sunt. atunci când punctul neutru nu este legat direct la pământ. – risc de poluare atmosferică excesivă.NTE 007/08/00 Tensiunea cea mai ridicată a unei reţele trifazate reprezintă valoarea eficace cea mai ridicată a tensiunii între faze care poate să apară în condiţii de funcţionare normală.12. unidirecţionale şi de foarte scurtă durată. 3) În regim de suprasarcină sau de situaţii excepţionale. Partea 1: Termeni. durata maximă admisibilă pentru condiţiile de defect la pământ în toate ocaziile şi durata lor anuală totală. de exemplu. sunt necesare informaţiile următoare referitoare la condiţiile de serviciu.3. în general. – extremitate în aparataj izolat cu SF6. Se recomandă să se facă referiri la publicaţiile CEI specifice care tratează multe din condiţiile de serviciu următoare: A. aparate. Pagina 164 din 207 . Condiţii de serviciu Pentru a determina cel mai potrivit tip de cablu pentru un proiect particular. motoare etc. în orice moment şi în toate punctele reţelei. utilizat pentru încercările de ţinere la impulsul de trăsnet. transformatoare. Supratensiuni de trăsnet reprezintă supratensiuni fază – pământ sau fază – fază într-un loc dat al unei reţele produse de descărcări de trăsnet (sau a unei alte cauze) a căror formă de undă poate fi considerată. conform standardului recomandat.12. definiţii. 2) În regim ciclic. c) Supratensiuni de trăsnet.3. Ea exclude regimurile tranzitorii de tensiune (cum sunt cele de manevre) şi variaţiile temporare datorate condiţiilor de exploatare anormale (ca acelea care sunt datorate defectelor sau deconectării bruşte de sarcini importante). de exemplu: – altitudinea deasupra nivelului mării. dacă ea este mai mure de 1000m. – distanţa şi izolaţia prevăzută pentru metoda de racordare a cablului la echipament. ca fiind similară cu impulsul standardizat (se recomandă articolul 5 din SR EN 60071-1:2002 – Coordonarea izolaţiei. dacă au loc. b) Tensiunea cea mai ridicată a reţelei trifazate. g) Curent nominal maxim 1) În regim permanent. f) Când sunt specificate extremităţile. Condiţii de funcţionare a) Tensiunea nominală a reţelei.

NTE 007/08/00

Notă. O curbă de sarcină este esenţială, dacă este cazul să se ia în considerare variaţiile periodice de

sarcină pentru determinarea secţiunii conductoarelor. h) Curenţi de scurtcircuit simetrici şi asimetrici previzibili care pot să aperi în caz de scurtcircuit atât între faze, cât şi între faze şi pământ. i) Durata maximă a curenţilor de scurtcircuit.
A.12.3.2. Condiţii de instalare A.12.3.2.1. Generalităţi

a) Lungima şi profilul traseului. b) Detalii ale pozării cablurilor (de exemplu, pozare în plan sau în treflă) şi modul de conectare a învelişurilor metalice între ele şi la pământ. c) Condiţii speciale de pozare, cum sunt cablurile în apă. Instalaţiile particulare impun un studiu special.
A.12.3.2.2. Cabluri subterane

a) Detalii ale condiţiilor de instalare (de exemplu, cabluri îngropate în mod direct, în conducte etc.) permiţând să se ia decizii în privinţa alegerii construcţiei învelitului metalic, a tipului de armătură (dacă ea este cerută) şi a tipului de înveliş, de exemplu, anticorosiv, cu întârziere la propagarea flăcării sau rezistent la termite. b) Adâncimea de pozare. c) Rezistivitatea termică şi natura solului în lungul traseului (de exemplu, nisip, argilă, pământ de umplutură), precizând dacă aceste informaţii se bazează pe măsurători şi investigaţii sau se bazează pe supoziţii. d) Temperaturile minime, maxime şi medii ale solului la adâncimea de îngropare a cablurilor. e) Apropierea de alte cabluri de transport de energie sau de alte surse de căldură, cu detalii. f) Lungimea canalelor, conductelor sau tuburilor cu distanţe între camerele de tragere, dacă ele există. g) Numărul de conducte sau tuburi. h) Diametrul interior al conductelor sau tuburilor. j) Distanţa între conducte sau tuburi, dacă există mai multe decât una. k) Materialul care constituie conductele sau tuburile.
A.12.3.2.3. Cabluri în aer

a. Temperaturi minime, maxime şi medii admise pentru aerul ambiant. b. Modul de pozare (de exemplu, pozat în lungul pereţilor, pe paturi etc., gruparea cablurilor, dimensiunile tunelului, a conductelor etc.). c. Detalii despre ventilaţie (pentru cablurile din interiorul clădirilor, din tuneluri sau conducte). d. Eventuala expunere directă la radiaţiile solare. Pagina 165 din 207

NTE 007/08/00

e. Condiţii speciale, de exemplu, risc de incendiu.
A.12.4. Alegerea nivelului de izolaţie a cablului A.12.4.1. Introducere

În decursul a numeroşi ani, două categorii de nivel de izolaţie (1 şi 2) au fost suficiente pentru a răspunde diferitelor regimuri de tensiuni ale reţelelor întâlnite în lume. Totuşi, practica modernă trebuie să ţină cont de utilizarea diferitelor materiale izolante ce au comportamente diferite la supratensiuni, asociată cu creşterea probabilităţii funcţionării prelungite cu supratensiuni în noile reţele în caz de defect la pământ, deoarece a devenit necesară existenţa a trei categorii de reţele.
A.12.4.2. Clase de utilizatori ai energiei electrice

Utilizatorii reţelelor electrice de interes public se clasifică în funcţie de puterea maximă absorbită
sau evacuată în punctele de delimitare, considerată în analiza de stabilire a soluţiei de racordare şi dimensionare a instalaţiei de racordare, conform Ordinului 45 din 2006 al ANRE, astfel:
ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ clasa A sunt definiţi ca cei cu putere aparentă maximă absorbită - evacuată mai mare de clasa B sunt cei cu putere aparentă maximă absorbită - evacuată cuprinsă în domeniul clasa C au putere aparentă maximă absorbită - evacuată cuprinsă în domeniul 2,5÷7,5MVA; clasa D au putere aparentă maximă absorbită - evacuată cuprinsă în domeniul 0,1÷2,5MVA; clasa E au putere aparentă maximă absorbită - evacuată cuprinsă în domeniul 0,03÷0,1MVA; clasa F au putere aparentă maximă absorbită - evacuată mai mică de 0,03MVA. A.12.4.3. Moduri de tratare a neutrului de reţelelor electrice 50MVA; 7,50÷50MVA;

Pentru reţelele industriale din ţara noastră se utilizează în prezent urmă toarele metode de tratare a neutrului, astfel:
Re ţ ele de J.T.

-

neutrul legat rigid la p ă mânt 230/400V; neutrul izolat 500/660V. neutrul izolat în cazul în care curenţ ii capacitivi sunt în limitele admise; neutrul legat prin bobină de stingere pentru curenţ i capacitivi care dep ăş esc valorile limit ă .

Re ţ ele de M.T. (6-35k V):

Re ţ ele de 110 kV , re ţ ele cu neutrul efectiv tratat:

-

neutrul legat rigid la p ă mânt (cel pu ţ in un transformator într-o staţie) ; transformatoare 110/ MT cu izolaţie degresivă. Pagina 166 din 207

NTE 007/08/00

Anumite considerente legate de creş terea curentului capacitiv şi rezidual în reţelele de cabluri cu izolaţie de PVC precum şi de funcţ ionarea instala ţ iilor de protec ţ ie, fac oportun ă analiza pentru viitor a unor re ţele industriale de medie tensiune cu neutrul legat prin rezistentă sau cu şuntare temporizată a bobinelor de stingere printr-o impedanţă limitatoare în cazul defectelor persistente.
A.12.4.4. Categorii de reţele electrice Categoria A: Categoria B:

Categorie în care defectele la pământ sunt eliminate atât de rapid, pe cât este posibil. Această categorie cuprinde reţele care, în caz de defect, nu funcţionează cu o fază la pământ decât un timp limitat. Durata acestei funcţionari, în general, nu trebuie să depăşească o durată mai lungă poate fi tolerată atunci când aceasta este specificată în norma particulară a cablului considerat.

Notă. Trebuie să se înţeleagă că într-o reţea în care un defect la pământ nu este eliminat automat şi rapid,

solicitările suplimentare suportate de izolaţia cablurilor pe durata defectului reduc viaţa cablurilor într-o anumită proporţie. Dacă se prevede că reţeaua va funcţiona destul de des cu un defect permanent, poate fi economic să se clasifice această reţea în categoria C.
Categoria C:

Această categorie cuprinde toate reţelele ce nu sunt incluse în categoria A sau în
categoria B.

Se recomandă să se facă referire la standardele specifice tipurilor de cabluri considerate, de exemplu, CEI 60055 (standard pe părţi)– Cabluri izolate cu hârtie impregnată sub manta metalică pentru tensiuni nominale inferioare sau egale cu 18/30kV (cu conductoare din cupru sau aluminiu şi cu excluderea cablurilor cu presiune de gaz şi cu ulei fluid), sau SR CEI 60502 (standard pe părţi) – „Cabluri de transport de energie izolate cu dielectrici masivi extrudaţi pentru tensiuni nominale de la 1kV până la 30kV, pentru recomandări aplicabile la fiecare tip de cablu”.
A.12.4.5. Alegerea lui Um Um se alege, în principiu, egal sau superior tensiunii celei mai mari a reţelei trifazate, cum este

definită la Art. 7, sau conform tabelului A.11.1.
A.12.4.6. Alegerea lui Up

Valoarea aleasă a lui Up trebuie să fie, în principiu, egală sau superioară tensiunii de ţinere la impuls de trăsnet ales din SR EN 60071 (standard pe părţi), în funcţie de nivelul de izolare a liniei de nivelul de protecţie a reţelei, de impedanţa de undă a liniilor aeriene şi a cablurilor, a lungimii cablurilor şi a distanţei de la punctul de trăsnet la extremitate. Pagina 167 din 207

NTE 007/08/00

A.12.5. Alegerea secţiunii conductorului

Mărimea secţiunii conductorului trebuie să fie aleasă, în principiu, dintre secţiunile standardizate date în standardul specific cablului considerat. în cazul în care nu există standard pentru cablul de utilizat, secţiunea conductorului va fi aleasă dintre secţiunile standardizate pentru conductoarele din clasa 2 definită în SR EN 60228:2005 – conductoarele cablurilor izolate. La alegerea secţiunii conductorului, vor fi luaţi în considerare următorii factori: a. Temperatura maximă se produce în cablu în sarcină permanentă specificată, sarcină ciclică, sarcină excepţională şi în condiţii de scurtcircuit.
Notă. Publicaţia CEI 60287 (standard pe părţi) prezintă detalii asupra metodelor de calcul pentru

regimul permanent. b. Solicitări mecanice impuse cablului în timpul pozării şi în decursul serviciului său. c. Solicitări electrice în izolaţie Un conductor cu diametrul mic rezultat din utilizarea unei secţiuni mici poate determina în izolaţie solicitări electrice inacceptabil de mari.
A.12.6. Terminale

Alcătuirea terminalelor depinde de valorile cerute pentru tensiunile de ţinere la frecvenţă industrială şi la impuls (care pot fi diferite de cele care sunt cerute pentru cablu), de gradul de poluare atmosferică şi de altitudinea la care se găseşte terminalul.
A.12.6.1. Nivelul de izolaţie pentru frecvenţele industriale şi tensiunile de ţinere la impuls

Ele vor fi alese pe baza elementelor date în cap. 4 şi la Art. 66 şi 67.
A.12.6.2. Poluarea atmosferică

Gradul de expunere la poluarea atmosferică determină liniile de fugă minime şi tipul de izolator necesar spre a fi utilizat la cutia terminală a cablurilor.
A.12.6.3. Altitudinea

Densitatea aerului la altitudini mari este mult mai mică decât la nivelul mării. Rigiditatea dielectrică a aerului este astfel redusă şi distanţele în aer care sunt adecvate la nivelul mării pot fi insuficiente la altitudini mari. Rezistenţa la străpungere a izolatoarelor şi uleiului din terminale nu sunt afectate de altitudine.

Pagina 168 din 207

Corespondenţa între Uo / U şi (Um).6 3.6 10 10 15 20 30 33 45 47 60 66 69 110 115 132 138 150 161 220 230 275 287 330 345 380 400 500 700 750 Tensiunea cea mai ridicată pentru echipament Um kV 3.1.5 24 36 52 72.7 8. trebuie ca distanţele în aer specificate pentru condiţii normale să fie mărite cu o cantitate convenabilă.6 6 6 8. Tabelul A.12. Tensiunea nominală a cablurilor şi accesoriilor U0 kV 1.7 12 18 26 36 64 76 87 127 160 190 220 290 430 Tensiunea nominală a reţelei U kV 3 3 6 6.8 3 3.2 12 12 17.2 7.NTE 007/08/00 Terminalele capabile să satisfacă încercările specifice de ţinere la undele de impuls în condiţiile atmosferice standardizate sunt utilizabile pentru altitudini inferioare celei de 1000m în vederea asigurării că cerinţele sunt satisfăcute pentru altitudini mai mari.6 7.5 123 145 170 245 300 362 420 525 765 Pagina 169 din 207 .

– altitudinea de montaj. – lungimea liniei de fugă a trecerilor izolate. – tipul de cablu (armat sau nearmat.). – modul de pozare (aer. – existenţa unor denivelări importante. curent alternativ . Pagina 170 din 207 . – numărul de conductoare. – lungimea totală a cablului. – natura materialului conductor (aluminiu sau cupru). – natura materialului izolant. ecranat sau neecranat. – tipul terminalelor (de interior sau de exterior). – secţiunea conductorului.monofazat. – alte cerinţe specifice instalaţiei în care urmează a fi pozat (vezi şi anexa 11).NTE 007/08/00 ANEXA 13 Date tehnice principale necesare întocmirii unei cereri de ofertă pentru cabluri În cererea de ofertă pentru cabluri este necesar să se transmită firmelor potenţial furnizoare informaţiile necesare stabilirii sortimentului de cablu dorit: – natura curentului (curent continuu. bifazat sau trifazat). – tensiuni specifice cablului şi accesoriilor sale: Uo/U (Um). – comportarea la foc a cablului. cu câmp radial sau nu etc. pământ sau apă).

NTE 007/08/00 ANEXA 14 Influenţa cablurilor de energie electrică asupra cablurilor de comandă. Tabelul A. punere la pământ monofazată 2. scurtcircuit Mărimile ce se calculează Influenţe periculoase Influenţe perturbatoare 2 3 Ic Ep. atât în funcţionarea normală cât şi în cazul unui defect. b) influenţa magnetică – efect al componentei magnetice a câmpului liniei electrice.1. control şi a cablurilor de telecomunicaţii Creşterea numărului cablurilor electrice şi al cablurilor de comandă.1. cablurile electrice influenţează cablurile de comandă. Uc unde: Pagina 171 din 207 . Uc ep. În toate aceste situaţii.14.2A/kV şi t1 ≤ 10min 3. regim normal re ţ elede400 – 750kV reţele de 1 – 220kV b. a) influenţa electrică – efect al componentei electrice a câmpului liniei electrice. control sau telecomunicaţii aflate în apropiere. Uc ep ep. control ş i telecomunicaţii. E. U r ep. Cazuri de calcul al influenţelor 1. A.2A/kV sau t1 > 10min dacă Ip1 ≤ 1.1 Felul reţelei electrice şi regimul de funcţionare 1 1. se vor efectua calculele de verificare a influenţelor reţelelor electrice asupra instalaţiilor de telecomunicaţii şi a cablurilor de comandă şi control (fir pilot) în situaţiile din tabelul A. Uc Ic E I c. c) influen ţ a rezistiv ă (cuplaj rezistiv) – efect al trecerii curentului prin prizele de p ă mânt ale instalaţ iilor electrice. În conformitate cu prevederile STAS 832 se consideră următoarele influenţe ale instalaţiilor electrice asupra liniilor de telecomunicaţii şi a cablurilor de comandă şi control. Ur E. Reţele de tracţiune electrică a. Reţele izolate faţă de pământ a. Reţele legate la pământ a.14.14. dublă punere la pământ dacă Ip1 ≤ 1. în special în situaţiile în care traseele acestor instalaţii au lungimi mari de paralelism sau se află în interiorul staţiilor electrice. pune problema coexistenţei acestora. regim normal b. Conform prevederilor aceluiaşi act normativ. simplă punere la pământ b.

Aceasta reprezintă diferenţa dintre potenţialul unui conductor din cablul influenţat şi pământ.curent capacitiv .tensiunea rezistivă . dacă reţeaua este legată la pământ. fără să fie in acelaşi ş anţ sau canal. sunt la distan ţă mai mic ă de 4m pe o lungime mai mare de 3 km.timpul de.NTE 007/08/00 Ic .tensiunea faţă de pământ a circuitului de telecomunicaţii rezultând din influenţa electrică. 2. datorită Pagina 172 din 207 . eliminare a defectului monofazat. Calculul influenţei magnetice Verificarea influenţei magnetice a cablurilor electrice asupra cablurilor de telecomunicaţii şi a cablurilor de comandă şi control constă în calculul tensiunii produse prin cuplaj inductiv UL.2. E . Ur . ep . 3.tensiunea electromotoare psofometrică. sau distribuţie a energiei electrice. dac ă re ţ eaua este izolantă faţă de p ă mânt. nu se vor calcula nici influenţele periculoase. tensiunea rezistivă se va calcula pentru zona prizelor de pământ ale stâlpilor.tensiunea electromotoare longitudinală produsă prin inducţie magnetică în lungul unui circuit considerat a fi format din conductorul de telecomunicaţii şi pământ. calculul influenţelor periculoase se va face numai când cablul electric şi cel de telecomunicaţii sunt în acelaşi şanţ sau canal pe o lungime mai mare de 1 km sau când.tensiune capacitivă . A. I p1 . t1 . Uc .tensiunea într-o instalaţie de telecomunicaţii datorată creşterii potenţialului solului în zona prizei de pământ a unei instalaţii electrice. În cazul reţelelor de transport.14.curentul prin p ă mânt la defect monofazat (curentul rezidual dacă există bobine de compensare) raportat !a tensiunea nominală a reţelei.curent alternativ care rezultă din influenţa electrică şi care trece printr-o legătură la pământ a unui circuit de telecomunicaţii. staţiilor şi ale manşoanelor cablurilor de 110 kV. În cazul reţelelor electrice constituite în întregime din cabluri cu manta de plumb sau aluminiu: ƒ ƒ ƒ perturba ţ iile nu se vor calcula.

în mH/km între conductorul inductiv şi conductorul influenţat. Ik1 . în Ω valoarea medie domeniu de valori Terenuri aluvionare şt argile uşoare 5 2 ÷ 10 Argile (fără aluviuni) 10 5 ÷ 20 Marne (ex. în kA.2. rela ţ ia devine: U L = Z ⋅ l ⋅ I k1 ⋅ r Valoarea rezistivităţii electrice a solului se determină prin mă sur ă tori sau orientativ conform datelor din tabelul A.curentul de defect prin cablul electric (curentul inductiv) (fig. A.inducţia mutuală.14.13. A. 2. calcar carbonifer) 300 100 ÷ 1000 Natura solului Pagina 173 din 207 . Tabelul A. Rezistivităţi electrice ale solului Rezistivitatea solului. pentru f = 50 Hz.1). şisturi argiloase) 100 30 ÷ 300 Cuartite (ex.14.produsul factorilor de reducere. marna lui Keuper) 30 10 ÷ 30 Calcar poros 50 30 ÷ 100 Gresie poroasă (expresia lui Keuper. A.1) ω = 2 ⋅ π ⋅ f = 314. în funcţie de distanţa a dintre aceste conductoare.NTE 007/08/00 inducţiei magnetice produsă de curentul electric care circulă printr-un cablu electric aflat în apropierea cablului influenţat. denumit şi factorul de reducere rezultant. M . r . în km. l . în V unde: (A.lungimea de paralelism. distanţa a la calculul inductanţei mutuale M curenţii de defect IK1 consideraţi în calcule Fig.14.1 Circulaţia curenţilor de defect Relaţia de calcul pentru determinarea tensiunii induse prin cuplaj inductiv este: U L = ω ⋅ M ⋅ l ⋅ I k 1 ⋅ r . Dac ă se noteaz ă impedan ţ a mutual ă cu Z = ω ·M . frecvenţă şi conductivitatea solului (a) .14. marmora.2.14. Valoarea inductanţei mutuale M şi a impedanţei mutuale Z în funcţie de distanţa dintre cablul electric şi cablul de telecomunicaţii a şi de rezistivitatea solului ρ este prezentată în fig.

şisturi. iar raportul a 2 a1 ≤ 3 . care.2. În cazul când circuitele sunt paralele în sensul geometric al cuvântului. gneiss şi roci ignee 1000 1000 2000 300 ÷ 3000 ≥ 1000 ≥ 1000 Observa ţie: Valorile din acest tabel diferă de cele folosite la calculul prizelor de p ă mânt. σ = 4-10-1 S/cm în alte localit ăţ i cu re ţ ele edilitare subterane: ρ = 5 Ω m. gaze. distanţa o dintre ele este dreapta perpendiculară pe amândouă. în condiţiile climatice ale României.14. efectul reductor general al reţelelor. În localităţi şi pe platforme industriale. O altă problemă este aceea a determinării distantei dintre cele două conductoare paralele. distan ţ a a se determin ă cu rela ţ ia a = a1 ⋅ a 2 . canal etc) se ia în considerare fie sub forma unui factor reducător. când tronsonul de cablu influenţat are un capăt la distanţa a1 şi celălalt la distanţ a a 2 de circuitul care produce influen ţ a. Determinarea inductivităţii mutuale M Pentru calcule prealabile. îşi păstrează destul de bine umiditatea.NTE 007/08/00 Ardezii argiloase şi şisturi cu ardezie Granit Ardezii fosile. Fig. A.25Ωm . fie luându-se pentru rezistivitatea solului următoarele valori: ƒ ƒ în oraşe şi pe platforme industriale: ρ = 0. deoarece se referă la straturile de adâncime. metalice subterane edilitare (apă. precum şi la lucrări mai puţin importante executare în afara regiunilor muntoase se va lua pentru rezistivitatea solului valoarea de 50Ωm. Se ia rezistivitatea medie a straturilor aflate între 10 ş i 150m adâncime. Pagina 174 din 207 .

Rezistenţa ohmică a pământului este neglijabilă. cu pondere mare fiind rezistenţa învelişului metalic al cablurilor.98 şi de obicei în calcule se neglijează. a În caz de defect monofazat.factorul reductor datorat altor conductoare metalice în contact cu pământul aflate în lungul liniei electrice sau liniei de telecomunicaţii (ţevi. ƒ Factorul de reducere rt reprezintă efectul de ecranare a mantalei cablului electric sau armă turii acestuia. (A. Le .2) ru . Factorul ri diferă în funcţie de tipul cablului. Pentru cablurile cu izolaţie de PVC acest factor are valoarea de 0.factorul reductor datorat efectului general al reţelelor metalice subterane edilitare sau industriale.NTE 007/08/00 Dac ă raportul a 2 a1 > 3.).factorul reductor datorat firelor din acelaşi cablu legate la pământ prin protectoare sau prin punctele mediane ale bobinelor. învelişuri de cabluri vecine etc. valoarea totală a curentului de scurtcircuit IK1 ce trece prin conductoare este împărţită în două părţi. O parte din aceasta se întoarce prin manta ş i alta prin p ă mânt (partea de curent I' K1 ). ω = 2·π·f = 314 .factorul de reducere datorat şinelor de cale ferată. Pentru determinarea factorului de reducere rezultant se va folosi următoarea relaţie general ă: r = ri ⋅ ru ⋅ rE ⋅ rs ⋅ r f ⋅ rx ⋅ rr în care: ri este factorul reductor datorat învelişului metalic al cablului electric. rE . rx .factorul reductor al conductorului de ecranare.14. circuitul trebuie reîmp ă r ţ it pe tronsoane. KM se calculează conform celor prezentate în literatura de specialitate.3) unde: RM este rezistenţa în cea învelişului metalic.14. estacade.0. Pentru simplificarea calculelor. rf . în H/km . factorul de reducere rt este dat de formula: ri = RM R + ω ⋅ LM 2 M ( ) 2 (A. Factorul de reducere ri este expresia raportului I’K1/IK1 Circuitul prin pământ este format de rezistenţa ohmică a solului.factorul reductor datorat mantalei şi armăturii cablului de telecomunicaţii pentru care se face calculul. Pagina 175 din 207 . rezistenţa de punere la pământ a cablurilor la capele şi bineînţeles inductanţa circuitului de punere la p ă mânt ş i inductan ţ a arm ă turii metalice. rr . exclusiv elementele luate în considerare la determinarea lui r x .87 . rs .inductanţa circuitului prin pământ = 2·10-3 H/km .

07 0. A.4) le unde: RM este rezistenţa în c.14. a mantalei metalice. nearmat 10 ÷ 30kV sub Pb.15. în km.13.3. Valorile lui ru calculate sunt indicate în diagramele din figura A.14. Formula de calcul este identică eu cea a factorului r u fiind: ru = RM R2 M + ω ⋅ LE ( ) 2 Fig.c.8 0.3.14. V/km (A.3.05 ÷ 0. nearmat cu presiune de ulei.3 Valori ale factorului ri Tensiunea Felul cablului sub Pb.rezistenţa de punere la pământ la capetele cablului.14.1 ÷ 0. cu armatura sârmă cu presiune de ulei. sub Pb. în ţeava de oţel 110 sau 220kV cu presiune de ulei. pot fi calculate în funcţie de valoarea câmpului Eo local electric al cablului. armat sub Al.8 0. Re2 .NTE 007/08/00 Pentru cablurile cu izolare de hârtie ş i manta metalic ă valorile lui r i ş i r u sunt date în figura A. dată de formula: R M ⋅ l e + R e1 + R e 2 R′M = . cu formula: E o = ω ⋅ M ⋅ I k ⋅ re ⋅ rx .5 0. în Ω. în ţeavă de o ţel ri 0. ƒ Factorul de reducere ru reprezintă influenţa mantalei metalice şi a armăturii cablului de telecomunicaţii. sub Pb.14. în Ωkm.3 ÷ 0.distanţa între punctele legate la p ă mânt. sub Al ondulat cu presiune de gaz. în calcule se va lua o valoare R'M.5 0.06 Se menţionează că în cazul în care mantaua cablului este legată la ambele capete la pământ.4a) Factorul de reducere r E : In cazul în care între cablul electric ş i cablul de telecomunicaţii se Pagina 176 din 207 . Valori orientative pentru (actorul r i sunt date ş i în tabelul A.06 ÷ 0. sub Al ondulat cu presiune de gaz. Factorul de reducere ri şi ru la cabluri nearmate cu mantale de plumb Tabelul A. le .04 ÷ 0. în loc de RM. Re1 .2 0.3.18 0. Ω/km (A.

inductanţa mutuală între (1) şi (3) pentru a13 .586 0. în S/cm).61 Factorul de reducere rs Căile ferate (liniile de tramvai) sunt similare unor conductoare de compensare. Tipul conductorului rE calculat 2 mm H/km Ol 70 2.75 Bronz 70 0. σ = 10+4 . Tabelul A. Influenţ a factorilor de reducere cu conductoare de compensaţie Tabelul 18. deci factorul r s se trateaz ă la fel ca factorul r B .4. în H/km). Factorul de reducere al conductorului de compensare este: ⎛ M ⋅ M 23 ⎞ R + ω ⋅ ⎜ L 3 − 13 ⎟ ⎜ M 12 ⎟ ⎝ ⎠ 2 2 2 R3 + ω ⋅ L3 2 3 2 2 rE = (A. L3 – inductanţa conductorului de compensare (circa 2m. Ml3 .69 Ol/Al 44/3 0.5) unde: R3 este rezistenţa conductorului de compensare.31 0.5 Pagina 177 din 207 .62 Ol/Al 300/50 0. M23 . Ml2 sunt inductanţe mutuale (fig.14.77 Ol/Al 185/32 0. În tabelul A.78 Bronz 50 0. A.14.98 Ol/Cu 30/20 0.5 Tipul similar rs una sau mai multe perechi de ş ine 0.14. M23 . Secţiunea Rezistenţa în c. în Ω/km. În tabelul A.2): M13 .518 0.14.5 sunt indicate câteva valori uzuale ale factorului r» determinat de şinele de cale ferată aflate la o distanţă a < 5m faţă de cablul de telecomunicaţ ii sau cablul de energie electrică .473 0.inductanţa mutuală între (2) şi (3) pentru a23 .conductor de compensaţie între b .813 0. în mH/km.093 0.NTE 007/08/00 montează un conductor de compensare apare un factor de reducere a tensiunii induse.14. în mH/km.84 Ol/Cu 42/2 0. se calculează folosind legea lui Ohm: R 3 = ρ ⋅ l s .inductan ţ a mutual ă între (1) ş i (2) pentru a 12 .345 0.6 Căi ferate electrificate una sau două perechi de şine 0.8 Căi ferate neelectrificate staţii CF mari 0.4 sunt date valori ale factorului rE funcţie de natura conductorului de compensare (pentru conductivitatea solului.conductor de compensaţie lungul cabluri traseul cablurilor Fig. în mH/km.145 0. M12 .c. ƒ a .4.14. A.

72 rx oţel 0. valorile lui rx se stabilesc prin asimilare.74 Pentru alte cazuri.14. se calculează cu relaţia: rf = Rf R f + R A + RB unde: Rf este rezistenţa ohmică echivalentă a conductoarelor legate în paralel la pă mânt (la ambele capete).67 0. RA .6 şi A. în Ω.75 rx pentru ρ egal cu 100Ωm 1000Ωm 0.62 0.61 0.63 0.55 0. în m 3 10 50 10Ωm 0. Factorul de reducere rx general datorat reţelelor edilitare se poate stabili prin măsurarea tensiunii electromotoare longitudinale induse în linia datele comunicaţii şi compararea rezultatelor măsurării cu rezultatele calculului fă cut cu rx = 1.28 0.67 065 rx aluminiu 0.NTE 007/08/00 trei sau mai multe perechi de şine staţii CF mari ƒ 0.52 0.94 120 0.rezisten ţ a prizei din staţ ia de la capătul opus defectului.6 Valori ale factorului rx Distanţa faţă de conductă.96 95 0.35 0. în cazul conductoarelor de oţel cu diametrul de 0.59 0.31 0.870 185 0. în Ω .2 Factorul de reducere rs determinat de conductoarele din cablul influenţ at legate la ambele capete direct la p ă mânt.8 mm sau a unor conductoare de Cu.65 0.45 0.78 0. calcul sau măsurare.83 240 0.62 0. în mm2 50 70 rx cupru 0.14. în Ω . Pagina 178 din 207 .40 0.91 150 0.630 0. ƒ Pentru factorul reductor rx se dau valori în tabelele A.7 Valori ale factorului rx Secţiunea.63 0.61 0.62 0.14.58 Tabelul A.35 0. sau oţel cu secţiunea de 50 ÷ 300 mm2 Al. Valorile obţinute într-o zonă sau localitate se pot folosi şi în alte zone sau localităţi cu situaţii similare privind reţelele edilitare subterane. RB .14.98 0.rezistenţa prizei în staţia unde se consider ă defectul. Al.78 300 0. Tabelul A.7.4 ÷ 0.615 0.

Nomogramă de calculul tensiunii induse longitudinale E func ţ ie de momentul I · L ş i distan ţ a a . Pagina 179 din 207 . datorită efectului prizei de pământ a unei staţii electrice asupra unui cablu de telecomunicaţii. A.6 se dau grafice pentru determinarea tensiunii induse prin cuplaj inductiv în cazul unor paralelisme între liniile electrice subterane de medie tensiune şi linii subterane de telecomunica ţii.NTE 007/08/00 Fig.5 Nomogramă pentru determinarea tensiunii induse E funcţie de momentul Isc·L şi distanţa am între LES (MT) şi cablu de telecomunicaţii (nomograma utilizată în cazul tratării neutrului reţelei de MT prin rezistor şi ρ = 1Ωm) Fig. între LES-MT şi cablul de telecomunicaţii (în cazul când neutrul reţelei este cu neutrul izolat sau compensat. Pentru determinarea curentului Ip care se închide prin instala ţ ia de legare la pământ se scad din valoarea curentului de defect valorile curenţilor care se închid prin: ƒ ƒ ƒ neutrele transformatoarelor legate la instalaţia de legare la pă mânt.14. Nu se iau în consideraţie curenţii de dublă punere la pământ.3. direct sau printr-o rezistenţă oh mică. Pentru reţelele izolate faţă de pământ sau legate la pământ prin bobina de compensare. se va considera curentul de punere la pământ Ip . pentru două soluţii de tratare a neutrului acestor reţele.14. având un capăt in perimetrul prizei şi celălalt capăt în afara zonei de influenţă a prizei. tratare prin rezistenţă şi neutru izolat sau compensat. Determinarea tensiunii prin cuplaj rezistiv Pentru determinarea tensiunii prin cuplaj rezistiv.14. Se calculează influenţele prin cuplaj rezistiv numai în cazul reţetelor legate la pământ.5-A. racordate la instala ţ ia de legare la p ă mânt.6. Curentul de punere la pământ Ip care se închide prin instalaţia de legare la pământ este o componentă a curentului de scurtcircuit monofazat la locul de defect considerat. aceast ă situa ţ ie fiind rezolvat ă rapid prin protecţ ie.14. A. ale cablurilor de energie electrică prin care se alimentează scurtcircuitul cu punere la p ă mânt.14. înveli ş urile metalice. iar rezistivitatea solului este ρ = 1Ωm) În figurile A. A. care constituie componenta din curentul de defect Id ce se închide efectiv prin priza de pământ a staţiei. nu se face verificarea la influenţa prin cuplaj rezistiv deoarece I„ se calculează numai pentru simplă punere la pământ şi în această situaţie valorile curenţilor sunt foarte mici. conductorul de ecranare legat la instalaţia de legare la pământ.

rezisten ţ a prizei din staţ ia unde se consider ă defectul. Prin calcule se determină dimensiunile zonei în care trebuie să se desfiinţeze telefoanele cuplate. În acest caz: Vk = 2 π ⋅ R p ⋅ I p ⋅ arcsin a . atunci k = 0.11) în care: a = a o + a p .64 pentru.NTE 007/08/00 La cablurile de 110 kV care au prize de legare la pământ a manşoanelor de joncţiune sau stopare.14.factorul de echipotenţializare datorat reţelelor metalice subterane .85 reprezintă probabilitatea practic ă . 64 + 0. r .9) în care S este suprafa ţa prizei reale. În cazul în care al doilea capăt al cablului se află în zona de influen ţă a prizei. având raza: ao = S π . în A.factorul reductor rezultat. aflat la distanţa ap de perimetrul acesteia. respectiv pentru ⎛ ao ⎞ a < 3·ao . re . Rela ţ ia de calcul pentru tensiunea prin cuplaj rezistiv este: U R = γ ⋅ re ⋅ R p ⋅ I p . ca produsul R p ·I p s ă ating ă valoarea maxim ă de rezult ă din calcule. γ . atunci k = 0. în m (A.8) Potenţialul Vk al solului. relaţia devine: U R = γ ⋅ re ⋅ r ⋅ R p ⋅ I p − V k ( ) (A. în V ao (A. se verifică ca tensiunea indusă prin cuplaj rezistiv in zona prizelor să nu depăşească valoarea de 100 V. în V (A.10) sau.14. aproximativ: Vk = k ⋅ R p ⋅ I p ⋅ ao a (A. care funcţionează cu o legătură directă la pământ. dacă: ƒ ƒ a ≥ 3 ⋅ a o . având potenţialul solului Vk. Pagina 180 din 207 . Ip .7) unde: R p .14.coeficientul de corecţie = 0. într-un punct k din afara prizei. în Ω .partea din curentul total de defect care trece efectiv prin priza de pământ.14.36 ⋅ ⎜ ⎟ ⎝ a ⎠ 2 Arcul este exprimat în radiani. maxim admisă pentru telefoanele cuplate.14. într-un punct K. se calculează considerându-se că solul este omogen şi echivalându-se priza reală cu o prizăplacă circulară. în m2 .

se poate determina conform celor prezentate la subcapitolul A.rezisten ţ ele ) prizelor de p ă mânt de la capete.numărul de perechi din cablu puse la pământ prin aceste prize. R 1 ş i R 2 .14. în Ω/km.rezistenţele prizelor de pământ de la capetele cablului. în Ω.platforme industriale .NTE 007/08/00 Pentru factorul de echipotenţializare re se iau valori măsurate în cazul respectiv sau în cazuri asemănătoare.14.rezistenţ a longitudinal ă a conductorului (R x = ρ s .lungimea conductorului. R d se calculează cu formula: R d = 0.rezistenţ a de dispersie la pământ. Rd .15) în care: L .366 ⋅10−3 ⋅ ρ l ⋅ lg l2 t ⋅d (A. dacă învelişul cablului este legat la pământ. Valoarea lui r f .factorul reductor datorat firelor din cablu puse la p ă mânt la capete se poate calcula cu formula: rf = L ⋅ Rb L ⋅ R b + 4 ⋅ ρ ⋅ R1 + R 2 ( ) (A. .16) Pagina 181 din 207 . în km. factor reductor datorat unui conductor de echipotenţializare legat la pă mânt la capetele cablului.14. în Ω /km. R1 şi R2 .ora ş e cu n loc > 200000. dar distanţ ele între prize sunt mai mici de 300 m. în Ω /km.14) - în cazul utilizării unui conductor neizolat: rE = R x ⋅ Rd R x ⋅ R d + R1 ⋅ R 2 (A. Valoarea lui rE .oraşe cu 100000 < nloc < 200000. în km. R 1 fiind sta ţ ia electric ă considerat ă . Rb .factor reductor datorat învelişului cablului de telecomunicaţii. 0.rezistenţa de buclă a unei perechi de cablu. se poate calcula cu formulele: în cazul utiliz ă rii unui conductor izolat: rE = L ⋅ Rx L ⋅ R x + R1 + R 2 (A.4 .14.platforme industriale unde s-a realizat o reţ ea general ă de legare la pământ şi distanţele între prize sunt mai mari de 300m.2. dac ă nu sunt leg ă turi inten ţ ionate între prizele de p ă mânt. Pentru determinarea factorului de reducere rezultat se foloseşte relaţia: r = ru ⋅ ri ⋅ rE (A.2 .13) în care : L este lungimea cablului. 0.14.5 . p . 0.12) ru .idem .14.2 . în Ω . se iau următoarele valori: 0. Rx . În lipsa acestora.

Pagina 182 din 207 . Valorile maxime ale tensiunilor induse în regim normal de funcţionare a1 liniei electrice sunt următoarele: 60V .diametrul echivalent al conductorului. se foloseşte relaţia: Er = Rp ⋅I p l . 650V pentru 0.3s.17) Rx se ia în Ω/m şi Rd în Ωm.tensiunea de încercare minimă a izolaţiei faţă de pământ a cablului şi a separărilor galvanice.14.5·6. în m.5s < tb ≤ 3s. în V (A.14.tensiunea prin cuplaj rezistiv. În cazul în care lungimea conductorului de compensaţie l ≥ lcr se va adopta soluţia de conductor neizolat.4. 900V pentru tb < 0. 0.2·Ui . În cazul cablurilor pilot cu armătură metalică din benzi de oţel. realizată cu transformatoare de separare. în m (se ia l = 1m). tb sunt următoarele: 430V pentru 0. În cazul în care se manifestă concomitent atât influenţe inductive.18) unde: l . în Ω/m.14. d = 0. pentru bare din o ţ el plat cu l ăţ imea b . d . UR . ( )⎥ ⎥ în m (A.lungimea de calcul.5s.19) unde : UL. în km.3s < tb ≤ 0. cât şi rezistive. este tensiunea prin cuplaj inductiv . Limite maxime admise ale tensiunilor prin cuplaj inductiv şi rezistiv Valorile maxime admise ale tensiunilor induse în cazul unui defect în reţeaua de energie electrică. se calculează cu relaţia: 2 UT = U2 L + U R . Tipul de conductor (izolat sau neizolat) se va alege pe baza determinării lungimii critice lcr a conductorului de compensaţie. valoarea rezultantă a tensiunii induse UT . pentru care la determinarea factorului ru este necesară determinarea în prealabil a câmpului longitudinal pe unitatea de lungime. folosind relaţia: ⎡ R1 ⋅ R1 + R x ⋅ R d ⎢1 + R ⎢ 2 l cr = ⎣ Rx R x + R1 ⋅ Rd ⎤ ⎦. în funcţie de timpul de acţionare a protecţiei de bază. A.lungimea cablului pilot. unde Ui .14.dacă circuitele din cablul pilot sunt prevăzute cu separare galvanică la capete. în kV/ km (A.adâncimea de pozare a conductorului [m] . t .dacă circuitele din cablul pilot sunt fără separare galvanică la capete. l .NTE 007/08/00 în care: ρ este rezistivitatea solului.

Măsuri de protecţie În cazul în care tensiunile induse prin cuplaj rezistiv şi inductiv de către cablurile electrice depăşesc valorile maxime admise de norme sini necesare lucrări de protecţie a cablurilor şi instalaţiilor influenţate.tensiunea indusă prin cuplaj rezistiv în acest scop se recomandă ca intrarea în staţii să se facă cu cabluri cu înveliş de PVC cu rigiditate dielectrică mare sau. introducându-se cablul în ţeava de PVC pe toată lungimea până la rama cap de cablu. Pentru instalaţiile din exploatare se vor adopta măsurile stabilite prin studiile de influenţă întocmite de proiectanţii de specialitate în colaborare cu proiectantul liniei electrice pe baza prevederii or STAS 832 şi STAS 6290. A. măsurile de protecţie în principal constau din: ƒ ƒ ƒ ƒ montarea conductoarelor de compensare între cablurile electrice şi cablurile influenţate.14.5.14. în special din considerente tehnologice. ue . Pagina 183 din 207 . în V (A. O soluţie frecvent utilizată constă în montarea pe cablurile Tc de eclatori sau transformatoare de separaţie. să se folosească cabluri cu înveliş din PVC normal.NTE 007/08/00 Se calculează cu relaţia: Ui = U T + ue 0. Rezultatul calculului preliminar al tensiunilor induse va putea determina alegerea unui alt tip de cablu.21) unde: UR . Iniţial se va alege un .85 .14.tensiunea de lucru a circuitelor din cablu pilot. montarea de cabluri de comandă şi control la ieşirea din staţie. cu n tensiunea de încercare între conductor şi pământ care să respecte condiţia: Ui ≥ UT 0. Pentru cablurile de comandă şi control aferente staţiilor electrice. reluându-se în acest caz calculul influenţelor pentru verificarea rezultatelor finale.20) unde: UT este tensiunea indusă rezultantă. din considerente de influenţă. înserierea unor rezistenţe suplinitul are sau a unor condensatoare pentru realizarea unor circuite rezonante. micşorarea rezistenţei prizelor staţiilor electrice şi a posturilor de transformare MT/JT.anumit tip de cablu. efectuându-se cu datele constructive ale acestuia verificările preliminare. în lipsa acestora.85 (A. În incinta staţiilor electrice toate părţile metalice accesibile ale instalaţiilor de Tc trebuie să fie legate la priza de pământ a staţiei de transformare.

NTE 007/08/00 Toate măsurile de protecţie a cablurilor de comandă şi control contra tensiunilor induse se vor adopta numai după verificarea tehnică şi economică a acestor măsuri. Pagina 184 din 207 . reluându-se calculul după ce s-au prevăzut noile măsuri de protecţie.

tabelul A.1. f 3 = 0.1. tabelul A.15-1. se alege coeficientul de corecţie. θ = + 25°C). Pagina 185 din 207 . din Anexa 1. Care este sarcina admisibilă maximă vehiculată pe un feeder 20kV format din două sisteme trifazate de cabluri tip A2YSY . f Anexa 1. se alege coeficientul de corecţie. tabelul A. . f 2 = 0. . f 3 = 0. • 267 A. Iadm = ' I adm = 2 ⋅ f i ⋅ f 2 ⋅ f 3 ⋅ I adm Din Anexa 1. Se va verifica funcţionarea la densitatea economică de curent şi se va calcula tensiunea pe barele staţiei de alimentare cunoscând: .90 ⋅ 297 = 454.90 ⋅ 267 = 408. tabelul A. rezultă (pentru secţiunea de 120mm2).18.1. θ = + 25°C. tabelul A.1.14 se alege coeficientul de corecţie f1 = 1 (pentru o temperatură a solului.9 este alimentat la tensiunea de 6kV prin două cabluri tip ACHPBI (3x120)mm2.741 MVA Exemplul A. din Anexa 1.41 A şi ' ' S adm = 3 ⋅ U n ⋅ I adm = 15. Din Anexa 1. θ = + 25°C). Din Anexa 1.85 ⋅ 0.85 ⋅ 0. Soluţie: Se vor considera două moduri de pozare a cablurilor trifazate de 20kV.85 şi din şi ' ' S adm = 3 ⋅ U n ⋅ I adm = 14.15-2. Un consumator care absoarbe o putere aparentă.23. pentru o temperatură a solului. pozate în pământ.51 A 2 = 0. Pentru două sisteme trifazate pozate pe acelaşi traseu vom avea: La pozarea în triunghi. S=3.16. Se obţine: ' I adm = 2 ⋅ 1 ⋅ 0. tabelul A. tabelul A. tabelul A. l=5 km. Iadm = 297 A.4 MVA la un cosφ = 0. rezultă (pentru secţiunea de 120mm2).NTE 007/08/00 ANEXA 15 Exemple de calcul ƒ pentru anexa 1 Exemplul A.90.90 obţinându-se: ' I adm = 2 ⋅ 1 ⋅ 0.1.10. din Anexa 1. Tmax=5100 ore/an.1.23.1.tensiunea minimă necesară la consumator.15 MVA • Pentru pozarea alăturat. U2=6 kV.14 se alege coeficientul de corecţie f1 = 1 (pentru o temperatură a solului.120mm2.10.timpul de utilizare a puterii maxime absorbite.distanţa faţă de sursa de alimentare.1.85 şi din Anexa 1.

NTE 007/08/00

Soluţie:

Curentul maxim de sarcină are valoarea:

I max =

3400 = 327,55 A 3 ⋅6 Rezultă:

sec =

I max 327,55 = = 297,77 mm2 jec 1,1
Alimentarea cu energie electrică se realizează cu două cabluri ACHPBI (3x120) mm2, deci o

secţiune totală de 240 mm2. Pentru a se realiza funcţionarea la jec este necesar să se pozeze al treilea cablu ACHPBI cu secţiunea de 120 mm2. Impedanţa specifică a unui cablu ACHPBI (3x120) mm2 este Zo = (0,253+j·0,0895) Ω/km. Impedanţa totală a LEC 6 kV va fi: 1 Z L = ⋅ Z 0 ⋅ l = (0,42 + j ⋅ 0,15) Ω 3 Căderea de tensiune longitudinală este conform (3.122):

ΔU = 3 ⋅ (RL ⋅ I 2 ⋅ cos ϕ + X L ⋅ I 2 ⋅ sin ϕ ) = 3 ⋅ (0,42 ⋅ 294,79 + 0,15 ⋅ 142,77 ) = 251,24 V
Căderea de tensiune transversală este:

δU = 3 ⋅ (− RL ⋅ I 2 ⋅ sin ϕ + X L ⋅ I 2 ⋅ cos ϕ ) = 3 ⋅ (− 0,42 ⋅ 142,77 + 0,15 ⋅ 294,79 ) = 15,75 V
Tensiunea pe barele staţiei de alimentare va fi:
U 1 = U 2 + ΔU + j ⋅ δU = 6000 + 251,24 + j ⋅ 15,75 = 6251,24 + j ⋅ 15,75 ≅ 6,251 + j ⋅ 0,0157 kV

În valoare absolută: U1 = 6,251 kV.
Exemplul A.15-3. Să se stabilească numărul de cabluri necesare alimentării barelor 6 kV dintr-o staţie de transformare cunoscând: - puterea nominală a transformatoarelor 110/6 kV, Sn = 16 MVA; - puterea aparentă maximă vehiculată, Smax = 12,5 MVA; - timpul de utilizare a puterii Smax, Tmax = 5300 ore/an; - pozare a cablurilor se face în canal, pe stelaje metalice; - temperatura maximă a aerului, θ = 35°C. Soluţie:

Curentul de sarcină ce trebuie vehiculat, corespunde puterii nominale a transformatorului pe partea de 6 kV,
I n2 = Sn 16000 = = 1541 A 3 ⋅U n2 3 ⋅6

Pagina 186 din 207

NTE 007/08/00

Din punct de vedere tehnic cablurile electrice trebuie să permită vehicularea acestei sarcini; se aleg cabluri trifazate de 3,6/ 6 kV tip ACYABY (3 x 150) mm2, care au I adm = 286 A (conform Anexa 1, tabelul A.1.6.). Cablurile se pozează pe stelaje (grătare) într-un canal de cabluri în număr de trei sau patru cabluri pe stelaj. Coeficienţii de corecţie conform Anexa 1, tabelul A.1.22 sunt:

f’1 = 0.94 pentru primul rând de cabluri; f’’1 = 0.91 pentru al doilea rând de cabluri.
Din Anexa1, tabelul A.1.21. rezultă f’2= 0,94 pentru θ = 35° C. Curenţii admisibili vor fi:

I’adm = f’1·f'2·Iadm = 0,94·0,94·286 = 252,7096 A; I’’adm = f’1· f'2·Iadm = 0,91·0,94·286 = 244,6444 A.
Numărul necesar de cabluri va fi:
n1 = I
' adm

2 ⋅ 1541 In2 = = 6.196 '' + I adm 497,354 2

Se aleg şapte cabluri ACYABY (3x150) mm2 care se pozează patru pe primul stelaj şi trei pe al doilea, astfel că avem un curent admisibil: 4·I’adm + 3·I’’adm = 1744,7716 A. Din punct de vedere economic, calculăm secţiunea totală economică având în vedere: - densitatea economică de curent jec = 1,1 A / mm2; - sarcina maximă de calcul: 12510 = 1204 A 3 ⋅6

I max =

Rezultă:

sec =

I max 1204,4 = = 1094,76 mm2 jec 1,1

Numărul de cabluri cu secţiune a de 150 mm2, pentru realizarea funcţionării economice pentru Smax, va fi:

nec =

sec 1094,76 = = 7,29 ≈ 8 sn 150
Se alege n = max(nt, nec) = 8 cabluri; acestea se pozează câte patru pe fiecare stelaj, iar curentul

maxim admisibil va fi: 4·Iadm + 4·I’’adm = 1847,64 A Densitatea economică ce se realizează la sarcina maximă, este:

Pagina 187 din 207

NTE 007/08/00

secreal =

I max 1094,76 = = 0,912 A/mm2 sreal 1200

ƒ

pentru anexa 2 Exemplul A.15-4. Pentru reţeaua de joasă tensiune de distribuţie publică din figura de mai

jos. să se calculeze căderile de tensiune şi tensiunile în punctele cele mai depărtate de sursa din punctul O; se va considera Un=0,4 kV şi λ = cosφ ≈ l. Elementele de calcul sunt cele din schema monofilară din fig. A.15-1. Soluţie:

Linia electrică funcţionând cu sarcină uniform distribuită şi la un λ = cosφ≈l, se vor lua în considerare, puterile active vehiculate şi rezistenţele electrice pe fiecare tronson, conform relaţiei căderii de tensiune. Se calculează următoarele căderi de tensiune longitudinale:

Pu 01 ⋅ R0.70 I u 01 Pu 01 ⋅ R0.7 10 ⋅ 0,437 0,2 45 ⋅ 0,437 ⋅ + I u 01 = ⋅ + 0,2 = 10,925 V 2 0.4 2 0.4 Un Un P ⋅R I P ⋅R 9 ⋅ 0,437 0,2 30 ⋅ 0,437 ΔU12 = u12 0.70 ⋅ u12 + u12 0.7 I u12 = ⋅ + 0,2 = 7,538 V 2 0.4 2 0.4 Un Un P ⋅R I P ⋅R 12 ⋅ 0,437 0,25 8 ⋅ 0,437 ΔU 23 = u 23 0.70 ⋅ u 23 + u 23 0.7 I u 23 = ⋅ + 0,25 = 3,823 V 2 0.4 2 0.4 Un Un

ΔU 01 =

Fig. A.15-1. Schema monofilară pentru exemplul A.15-4 Pu16 ⋅ R0.50 I u16 6 ⋅ 0,579 0,1 ΔU16 = ⋅ = ⋅ = 0,434 V Un 2 0.4 2 P ⋅R I 10 ⋅ 0,579 0,25 ΔU 25 = u 25 0.50 ⋅ u 25 = ⋅ = 1,809 V Un 2 0.4 2 P ⋅R I 8 ⋅ 0,579 0,15 ΔU 34 = u 34 0.50 ⋅ u 34 = ⋅ = 0,868 V Un 2 0,4 2 Căderile totale de tensiune în punctele cele mai îndepărtate de sursă sunt: ΔU 4 = ΔU 01 + ΔU12 + ΔU 23 + ΔU 34 = 23,154 V şi procentual: 23,154 ΔU 4 % = ⋅ 100 = 5,78% 400 În mod similar se calculează: ΔU3 = 22,286 V şi Δu3 % = 5,57 %; ΔU2 = 18,463 V şi Δu2 % = 4,61 %;

Pagina 188 din 207

NTE 007/08/00

ΔU5 = 20,272 V şi Δu5 % = 5,06 %; Căderile de tensiune se încadrează în limitele admise, cu condiţia menţinerii unei tensiuni de 400V la bornele de j.t ale transformatorului din P.T. Se constată că cele mai mari căderi de tensiune se înregistrează pe porţiunile de linie unde are loc tranzitarea de putere şi În special spre sursa de alimentare unde valoarea puterii vehiculate este mare.
Exemplul A.15-5. Să se calculeze tensiunile pe barele de m.t. ale posturilor de transformare şi căderile de tensiune pe un distribuitor 20kV alimentat radial, realizat din cablu tip A2YSY 11,6/20 kV; sarcinile în puteri aparente MVA/cos φ, lungimile şi secţiunile pe tronsoane, sunt date în fig. A.14-2 de mai jos. Tensiunea în punctul cel mai îndepărtat faţă de sursă, U3=20kV. Nu se va lua în considerare efectul capacitiv al liniei.

Fig. A.15-2. Date ale schemei monofilare pentru exemplul A.15-5 Soluţie

Se determină parametrii tronsoanelor LEC 20 kV, având în vedere datele de material: Z 1 = (0,202 + j ⋅ 0,111) ⋅ 2 = 0,404 + j ⋅ 0,444 Ω Z 2 = (0,202 + j ⋅ 0,111) ⋅ 2,8 = 0,565 + j ⋅ 0,31 Ω Z 3 = (0,253 + j ⋅ 0,115) ⋅ 1,5 = 0,38 + j ⋅ 0,17 Ω Puterile active şi respectiv de consum sunt: P1=0,9 MW; P2=0,8 MW; P3=1,2 MW Q1=0,43 Mvar; Q2=0,6 Mvar; Q3=0,9 Mvar; Căderile de tensiune longitudinale, conform relaţiei (3.128) sunt: 0,404 ⋅ 0,9 − 0,444 ⋅ 0,43 0,565 ⋅ 0,8 − 0,31 ⋅ 0,6 0,38 ⋅1,2 − 0,17 ⋅ 0,9 = + + 20 20 20 = 0,0277 − 0,0319 − 0,0305 = 0,0901kV = −90,1V Căderile de tensiune transversale sunt: 0,444 ⋅ 0,9 − 0,404 ⋅ 0,43 0,31 ⋅ 0,8 − 0,565 ⋅ 0,6 0,17 ⋅1,2 − 0,38 ⋅ 0,9 = δU = + + 20 20 20 = 0,0112 − 0,0045 − 0,0069 = −0,0002kV = −0,2V Căderile de tensiune pe fiecare tronson al liniei vor fi:

ΔU =

20 kV: U2 = U3 + ΔU3 = 20000 + 30,5 – j·6,9 = 20030,5 – j·6,9 V; U1 = U2 + ΔU2 = 20030,5 – j·6,9 + 31,9 – j·4,5 = 20062,4 – j·11,4 V; U0 = U1 + ΔU1 = 20062,4 – j·11,4 + 27,7 + j·11,2 = (20090,1– j·0,2) V. Se constată că valoarea componentei transversale a căderii de tensiune este practic neglijabilă.

ΔU 1 = (27,7 + j ⋅11,2)V ; ΔU 2 = (31,9 + j ⋅ 4,5)V ; ΔU 1 = (30,5 + j ⋅ 6,9 )V ; Tensiunile pe barele posturilor de transformare şi în punctul de alimentare având în vedere că U3 =

Pagina 189 din 207

35 Ω/km. A. U 0 = 230. zero.8: ΔUl = 2·0.pentru cos φ = 0: ΔUl = 2·0.36 V 0 300 1 I = 60 A a U0 I1 U0 I1 U1 e U1 U1 b 2RIa I1 2XI1 2RI1 900 U 0 U1 c 2RI U1 ϕ1 I1 U0 d 2RII cosϕ 2RI1 ϕ1 90 I1 0 U0 f 2RI1 2XI1 U0 ϕ1 U1 ϕ1 ϕ1 g Fig.35 Ω/km şi xo=0. A.105 + j ⋅ 0.35 Ω/km şi xo = 0.6 V (fig. cosφ = 0 şi cosφ = 0. lungă de 300m.6 V (fig. A. .105·60·1)=12.15-6.NTE 007/08/00 Exemplul A.8. O linie de curent alternativ monofazat având Unom=230V.pentru cos φ = 0. g .pentru cos φ = l: ΔUl = 2·R·Ia=2·0.35·0. proiecţia fazorului 2·R·I pe direcţia lui U1 este zero.6 V (fig.36 − 230 = 0.15-3.105·60·0 + 0. Se observă că pentru cos φ = 0. În fiecare dintre cele două cazuri.36 V 2 2 deci ΔU l = 230. f).105 Ω.pentru cos φ = 0: I = 60·0 + j·60·1 = – j60 A . Soluţie: Cazul a) Rezistenţa liniei: R=r0 ·l = 0.15-3). . A. se poate verifica calculându-se |U0| şi făcându-se diferenţa |U0| – |U1| = ΔUl |U0| se calculează astfel : U 0 = U 12 + (2 ⋅ R ⋅ I ) = 230 2 + (2 ⋅ 0. Componentele active şi reactive ale curentului: . Se cere să se calculeze căderea de tensiune în două cazuri: a) linia este în cablu având ro = 0. e).3 ⋅ (0.8 + j·60·0.diagrame fazoriale pentru diferite tipuri de consumatori Rezultă deci că şi prin calculul exact valoarea obţinută pentru căderea de tensiune este foarte mică şi poate fi neglijată. Cazul b) Impedanţa liniei Z = R + j ⋅ X = 0. .pentru cos φ = 0. A. d.pentru cos φ = 0: ΔU = 2·(0.8: I = 60·0. c. pentru consumator.pentru cos φ = l: ΔU = 2·(0. b) linia este aeriană având ro=0. În acest caz.08 V (fig.schema de calcul. căderea de tensiune care a rezultat.105 Pentru calculul căderii de tensiune se foloseşte relaţia ΔU = 2 ⋅ (R ⋅ I ⋅ cos ϕ + X ⋅ I ⋅ sin ϕ ) .105·60=12.6 = 48 – j·36 A Se calculează căderea de tensiune: .pentru cos φ = 1: I = 60·1 + j·60·0 = 60 A .15-3.35) = 0. b). e. Linie electrică monofazată cu un singur consumator: a . Pagina 190 din 207 I1 2RI1 2XI1 .105 ⋅ 60) .105·48=10.14-3. c).105·60·1 + 0. d).3=0.35 + j ⋅ 0. alimentează la capăt un consumator care preia un curent de 60A (fig.15-3. A. f. b. se va admite că are succesiv: cosφ = 1.15-3. A.105·0=0 (fig.14-3.105·0)=12.

15 ⋅ 5.cabluri cu manta de plumb Pb . Curentul de scurtcircuit de şoc isoc = 16kA.6 ⋅ 60 ⋅ (0.6 ⋅ 150 = 552 daN. Rezultă că Ft nu depăşeşte forţa admisibilă.15 ⋅ cos π / 6 − sin π / 6 ) = 26 daN. F 3 = F 2 + μ ⋅ G ⋅ L = 426 + 0. forţa FS3 pentru defect trifazat: F S 3 = 0.F a Cu = σ a Cu ⋅ s = 5 ⋅ 450 = 2250 daN.6 ⋅ 290 = 394 daN. Forţa activă: FS3 = 0.15 ⋅ 5.2828 şi cabluri cu izolaţie din polietilena). pentru anexa 6 Exemplul A. Diametrul exterior al cablului De = 37mm. atât pentru cablurile cu manta de plumb.15-4).6 ⋅ 150 = 155 daN.15-7 Să se calculeze distanţa admisă între clemele de susţinere pentru un cablu A2YSY 1x150mm2 pozat pe orizontală la o distanţă axială de s = 15cm.diametrul cablului D = 80mm.808·FS2 Soluţie: a.n 4 mant Pb = F R 4 F a mant Pb = 160 50 = 3. 2⋅π / 6 = 426 daN. se alege as = 100cm.2 ≈ 4 role.6-b. În acest caz num ă rul de role de col ţ va fi: . F 2 = F1 ⋅ e μ ⋅α = 26 ⋅ e0. 2⋅π / 6 = 29 daN. Forţele radiale: F R 2 = F 2 R = F 2 (15 ⋅ D ) = 29 (15 ⋅ 0. A. 2⋅π / 3 = 192 daN.105·60·0. F 4 = F 3 ⋅ e μ ⋅α = 155 ⋅ e0. F R 4 = F 4 R = F 4 (15 ⋅ D ) =192 (15 ⋅ 0. Exemplul A.8: ƒ ΔU = 2·(0.6 ≈ 2 role.14-3. cât şi pentru cele din Al.15 ⋅ 5.pentru cos φ = 0. deci as este acelaşi ca la punctul a al problemei. (fig.35 kg/cm şi cablu cu izolaţie din polietilenă) a s = b ⋅ D e = 28 ⋅ 37 = 1036 mm b.35 kg/cm F S 2 = 2.35 = 0.F a Al = σ a Al ⋅ s = 3 ⋅ 450 = 1350 daN. F 3 = F 2 + μ ⋅ G ⋅ L = 29 + 0.15 ⋅ 5. forţa FS2 la defect bifazat: i2 162 ⋅ 10− 2 = 0.04 ⋅ soc ⋅ 10− 2 = 2. Soluţie: F1 = F o + G ⋅ L ⋅ (μ ⋅ cos α − sin α ) = 150 + 5. F 5 = Ft = F 4 + μ ⋅ G ⋅ L = 192 + 0. iar greutatea liniară a cablului G = 5.8 + 0.04 ⋅ s 15 b = 28 (din figura A. F 2 = F1 ⋅ e μ ⋅α = 394 ⋅ e0. Se observă c ă F R4 dep ăş e ş te for ţ a radial ă admisibil ă . A.15-8 Se ia în considerare montarea unui cablu pe un traseu complex în pante ş i curbe ca în fig. g). Pe por ţiunea de lâng ă tambur panta coborâtoare este de α = π/6. cabluri cu manta de aluminiu Al . atât pentru conductoare din Cu.08) = 24 daN.1 pentru FS = 0.6)=17.105·60·0. conductoare din aluminiu Al .6. A.6daN/m.15-4) vor f i : F1 = F o + μ ⋅ G ⋅ L = 150 + 0.808 ⋅ 0.808 ⋅ F S 2 = 0.2828 kg/cm b = 29 (din figura A. Sec ţ iunea conductoarelor este s = 450mm2 . conductoare din aluminiu Al .n 4 mant Al = F R 4 F a mant Al = 160 100 = 1.NTE 007/08/00 . Pagina 191 din 207 .64 V (fig.6 ⋅ 290 = 436 daN.3 pentru FS = 0.08) = 160 daN. În cazul în care s-ar inversa poziţ ia tamburului de cablu cu al utilajului de tras cablu for ţ ele (cu nota ţ iile în paranteze pe fig. cât ş i pentru cele cu manta de aluminiu.

2 m . A. Schema de calcul pentru montarea unui cablu pe un traseu cu curbe ş i pante n 2 mant Pb = F R 2 F a mant Pb = 355 50 = 7.55 ≈ 4 role. Cablurile încărcate conform datelor prezentate în tabelul A. n 4 mant Al = F R 4 F a mant Al = 570 100 = 5.1. trebuie să fie instalate într-un tunel de 2.1 ≈ 8 role.15-4. Temperatura ambiantă în interiorul tunelului cu cablurile în gol este 35°C.7 ≈ 6 role.15. de asemenea numă rul de role necesare este mai mare. conform Fig.15-5. În etapa a II-a se va prevede ventilaţia forţată a tunelului.în ă l ţ ime şi 1. n 4 mant Pb = F R 4 F a mant Pb = 570 50 = 11. În etapa a I-a se va funcţiona cu sarcina de 100% timp de 10 ore pe zi.6 ⋅ 60 ⋅ (0. Cablurile vor fi pozate ca în figura A. cabluri cu manta de aluminiu Al n 2 mant Al = F R 2 F a mant Al = 355 100 = 3.08) = 570 daN. Fig.5 În prima etapa se va funcţiona cu sarcina de 100% timp de 8 ore zilnic.NTE 007/08/00 F 5 = Ft = F 4 + G ⋅ L ⋅ (μ ⋅ cos α + sin α ) = 684 + 5. Rezultă un număr mare de role: cabluri cu manta de plumb Pb F 4 = F 3 ⋅ e μ ⋅α = 552 ⋅ e0.15-9 Să se calculeze instalaţia de ventilaţie la un tunel de cabluri. este: t1 8 I c = I1 ⋅ = 205 ⋅ = 118 A t1 + t 2 24 Pagina 192 din 207 . Se poate trage concluzia că locul de montaj al tamburului este bine s ă fie ales cât mai aproape de curbe ş i pe cât posibil s ă se profite de eventualele pante.15 ⋅ cos π / 6 + sin π / 6) = 896 daN. Soluţie: La funcţionare cu sarcina 100 % timp de 8 ore valoarea medie a curenţilor pentru cablurile a.4 ≈ 12 role. 2⋅π / 3 = 684 daN.08) = 355 daN. ƒ pentru anexa 8 Exemplul A. F R 4 = F 4 R = F 4 (15 ⋅ D ) = 684 (15 ⋅ 0. A 15. În varianta a doua for ţa de tragere este mult mai mare (aproape dubl ă).5 m – lăţime. F R 2 = F 2 R = F 2 (15 ⋅ D ) = 426 (15 ⋅ 0.

A. Fig.35 W/m. ΔW = 14 ⋅ 6.8/10 3x240 8 240 c 11. 2 Pierderile totale în cablu sunt: ∑ ΔW k =1 4 k = 89 + 42. Rezultă o creştere de temperatură a aerului din tunel de 12°C. pentru toate cablurile din tunel.35 = 89 W/m ⎜I ⎟ 335 ⎠ ⎝ ⎝ n⎠ În acest fel s-au calculat pierderile. mm 2 num ă rul cablurilor sarcina I . Pozarea cablurilor într-un tunel.NTE 007/08/00 Pierderile pe cablu pentru curentul Ic sunt: 2 ⎛ Ic ⎞ ⎛ 118 ⎞ ⎜ ⎟ ΔW = ΔW n ⋅ = 51 ⋅ ⎜ ⎟ = 6.15.3 W/m.6/20 3x120 7 170 a 3. în W/m . Circumferinţa interioară a tunelului este: 2·1.76 40 70 – 30 = 40°C Temperatura maxim admisă la nivelul conductoarelor 70°C.5 = 199.15-5.5/6 3x150 14 205 Pagina 193 din 207 .2 = 7.1 Seria U o /U .3 = 398. Trecerea la funcţionarea timp de 16 ore cu sarcina 100% conduce la: 16 16 ⎛ I ⎞ A şi ΔW = ΔW n ⋅ ⋅ ⎜ ⎟ W/m Ic = I ⋅ ⎟ 24 24 ⎜ ⎝In ⎠ 2 Pierderile totale din tunel se dublează: Tabelul A. [A] ∑ ΔW i =1 2 i = 2 ⋅ 199.5 + 2·2. K2 = Δθ = Δθ n 40 + 30 − 47 = 0. Temperatura aerului din tunel va f i : 35 + 12 = 47°C.4m.6 W/m b 5.6/20 3x70 6 120 d 11.8 + 29 + 38. [kV/kV] sec ţ iunea cablului.

8 0.9 17. W/m 6.2 = 3. Pentru cablurile a . avem: 2 ⎛ 205 ⎞ Δθ = 40 ⋅ ⎜ ⎟ = 16 °C ⎝ 335 ⎠ Δθ a ≤ Δθ LA − α ⋅ θ o − Δθ = 70 − 35 − 16 = 19 °C. Trebuie utilizat un factor de corecţ ie K' ≈ 0. cantitatea aerului pentru răcire este de: Q = 0.35 pierderi termice totale ∑Δ W i . Δθ n pam [°C] 51 temperatura admis ă . I n aer [A] 325 curent pozare în p ă mânt.NTE 007/08/00 Valori normale curent pozare în aer.63 I I n aer sarcin ă maxim ă 8 ore/zi pierderi termice Δ W . Δθ n aer [°C] 40 temperatura pozare în p ă mânt.715 0.5 38. Q 0. S-a ales în calcule pentru Δθ a valoarea de 10°C. deci Δθ a ≤ 19 °C Pentru restul cablurilor valoarea Δθ a se ia din tabelul A.77 ⋅ 10 −3 ⋅ Viteza de circulaţie a aerului este: v = ƒ pentru anexa 13 Exemplul A.62 12 18 280 290 35 48 65 0.6 = = 0.5 0. W/m 89 coeficientul K’ 0.87 pentru gruparea a câte 5 cabluri pe fiecare din cele 7 rastele. I n pam [A] 335 temperatura pozare în aer.78 coeficient global K’·K” 0.62 12. Să se calculeze tensiunea prin cuplaj inductiv şi rezistiv.1 Temperatura aerului în tunel creşte cu 20°C ş i va fi: 35 + 20 = 55°C.1.15-10 Calculul influenţei unui cablu de 110 kV asupra unui cablu pilot. ¾ Datele iniţiale sunt: ƒ datele pentru cablul 110 kV.3 390 ⋅ 20 = 0. ƒ tensiunea nominală : Un = 110kV ƒ frecvenţa nominală: fn = 50Hz ƒ curentul de defect considerat în calcul: Ik = 6kA Pagina 194 din 207 .4 205 215 35 45 65 0.6 m3/s 10 Un cablu pilot este pozat în apropierea unei LEC 110 kV.3m2 .585 4.62 12.35 42.6 17.607 5.15.6 5.715 0. θ n adm [°C] 70 0.66 Varia ţ ia de temperatur ă Δθ [°C] 16 Varia ţ ia de temperatur ă maxim ă Δθ n max [°C] 19 400 410 35 47 65 0. iar lungimea tunelului este de Ltunel = 20m.83 29 0.5·2.715 0.182 m/s A tunel 3. Este necesară prevederea instalaţiei de ventilaţie forţată. Pentru Δθ a = 10°C suprafa ţ a tunelului Atunel = 1.

2 s ¾ Datele cablului pilot ƒ tensiunea de încercare : U = 2000 V ƒ numărul firelor de rezervă : n = 17 ƒ secţiunea conductorului: s = 2.5km ƒ distanţa între cabluri: a12 = 0. denumit şi factorul de reducere rezultant. Pagina 195 din 207 .15Ω staţia B: RB = 0. în km.lungimea de paralelism. R f = Ro ⋅ l rf = Rf R f + R A + RB .4m ƒ conductivitatea solului: σ = 2·10-7S/cm ƒ factor de echipotenţializare pe platformă: rech = 0.1).2m. Soluţie: Tensiunea prin cuplaj. cu următoarele date: ƒ ƒ conductor din oţel lat: 50x 6 mm distanţele faţă de cablurile învecinate: a13 = a23 = 0.5mm2 În paralel cu cablurile.1 ¾ Datele staţiilor de transformare: ƒ rezistenţa prizei staţia A : RA = 0.produsul factorilor de reducere. unde: ω = 2·π·f = 314. IK1 . r = ri ⋅ ru ⋅ r f ⋅ rE .13Ω ƒ curentul de punere la pământ: Ip = 5 kA ƒ timpul de acţionare a protecţiei de bază : tb = 0. se pozează un conductor de compensaţie. pentru f = 50 Hz . M . frecvenţă şi conductivitatea solului σ .curentul de defect prin cablul electric (curentul inductiv) (fig. în mH/km între conductorul inductiv şi conductorul influenţat. inductiv • tensiunea indusă prin cuplaj inductiv U L = ω ⋅ M ⋅ l ⋅ I k1 ⋅ r [V]. în acelaşi şanţ.inducţia mutuală. în kA. l .NTE 007/08/00 ƒ diametrul mantalei din Al: Dext = 50mm ƒ grosimea mantalei din Al: d = 3mm ¾ Date de traseu: ƒ lungime de paralelism : l = 4. r . în funcţie de distanţa a dintre aceste conductoare.14. A.

M13 = 1. M23 = 1. rezistenţa echivalentă a prizei de punere la pământ având valoarea de rpriza = 4Ω. astfel: R f = 0. 7 ⎞ ⎛ 0. 68 + 2 ⋅ π ⋅ 50 ⋅ ⎜ 2 ⋅10−3 − 1.NTE 007/08/00 rE = ⎛ M − M 23 ⎞ R + ⎜ L 3 − 13 ⎟ ⎜ ⎟ M 12 ⎝ ⎠ 2 3 2 R3 + ω ⋅ L3 2 ( ) 2 Dacă se cunosc valorile mărimilor din relaţiile anterioare.5 = 3.3m.064 UL = 2·π·50·1.25Ω/m.5 mH/km. M12 = 1.68 Ω/km. L3 = 2·10-3H/km. Scurtcircuitul monofazat are loc la postul de transformare.95·0.95·0. 67 2 ≈ 775 V Deci U T = 775 ≤ 900 V.92·0. 735 rE = 2 −3 2 0.15 + 0. nulul artificial fiind creat de o bobină cu conexiunea Zo.95 rezultă mărimilor definite anterior.5·6·0.722Ω/km.735 = 0. 25 = 0. l = 4.7·10-3H/km. Neutrul reţelei este tratat în staţie prin rezistenţa RTSN = 10Ω.064 = 775 V Tensiunea prin cuplaj rezistiv este U R = R B ⋅ I p ⋅ r ⋅ re r = ru ⋅ r f ⋅ rE Tensiunea indusă rezultantă este 2 UT = U 2 L +U R Dacă re = 0.7·10-3H/km. R3 = 0. Exemplul A.735 = 0.4 = 0. Se neglijează rezistenţa de punere la pământ a staţiei fată de valoarea lui r.92 3.92·0.5·4. 68 + 2 ⋅ π ⋅ 50 ⋅ 2 ⋅10 ( ) r = 0.642 UR = 5·0.14. Lungimea de paralelism este de 1 km Rezistivitatea solului: ρ = 0.5 ⎟ ⎝ ⎠ = 0. Ro = 0.13 2 2 1. 25 Ω rf = 3.642·0.5 km. 722 ⋅ 4.167 V Valoarea tensiunii induse rezultantă este: U T = 7752 + 0.4 Atunci rezultă r = 0. IK1 = 6 kA.3 valorile coeficienţilor de reducere ri = 0. tensiunea maximă admisă pentru timpul t b ≤ 0. 25 + 0. Soluţie: Pagina 196 din 207 .3 s.15-11 Să se calculeze tensiunea indusă prin cuplaj inductiv între un cablu de 20 kV tip A2YSY monofazat cu secţiunea de 3 x 150 mm2 şi un cablu de telecomunicaţii pozat la distanţa am = 0.13·0. 7 − 1.5·10-3 H/ km.1·0. anume: M = 1.1 şi ru = 0. iar din diagrama din figura A.

A. Impedan ţ a direct ă (invers ă ) a transformatorului se calculează cu formula: 3 ⋅U f T u 12 3 ⋅ 20 Z 1T = j ⋅ X 1T = j ⋅ sc ⋅ = j⋅ ⋅ = j ⋅ 0.valoarea rezistenţei de limitare a curentului de scurtcircuit monofazat R = 10Ω. Zoc . ZoB . XE .rezistenţa. Fig. R . Schema configuraţiei analizate. respectiv reactanţa proprie cu cale de întoarcere prin pământ a ecranului.valoarea rezistenţei echivalente a prizei de p ă mânt în PT. 04 + j ⋅1. în V.15-6. în Ω/km. Xc . în Ω/km. Z1T .impedanţa directă (inversă) a transformatorului. l . în Ω/km.impedanţa homopolară a cablului.rezistenţa. A unde: Uf nom este valoarea medie a tensiunii pe fază.21Ω/km pentru cablu 1 x 150mm2 Al. în Ω. 06 Ω 100 100 40 Sn Calculul impedanţelor directe (inverse) şi homopolare ale cablului se efectuează cu relaţia: Z 1c = Z 2 c = R c + j ⋅ X c − X cc + ( ) (X cE R E + j ⋅ X E − X cc ( − X cc ) 2 ) 2 şi respective: Z oc ⎡3 ⋅ R p + j ⋅ ( X cE + 3 ⋅ X p + 2 ⋅ X cc ) ⎤ ⎦ = R c + 3 ⋅ R p + j ⋅ ( X c + X xp + 2 ⋅ X cc ) − ⎣ + ⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅ 3 3 2 RE Rp j (X E Xp X cc ) unde: Rc .impedanţa homopolară a bobinei Zo care conform catalogului are valoarea ( 0. Rc = 0.impedanţa directă (inversă) a cablului. în km. în Ω/km. Zlc .lungimea cablului. RE. Pagina 197 din 207 . r = 4 Ω . r . 2 ) Ω. respectiv reactanţa proprie cu cale de întoarcere prin pământ a conductorului de fază.NTE 007/08/00 Curentul de scurtcircuit monofazat se calculează cu formula: I K1 = 3 ⋅U f nom 2 ⋅ Z 1T + Z oB + 2 ⋅ Z 1c + l ⋅ Z oc + 3 ⋅ R + 3 ⋅ r .

00582m.3048 rc 0. 00582 0.82mm = 0. în Ω /km 0.distanţa dintre conductorul şi ecranul aceleiaşi faze.distanţa medie geometrică dintre două conductoare de fază.1335 .1447 ⋅ lg X cE în Ω/km în Ω/km în Ω/km 0.1447 ⋅ lg D cE în care: rc . Dcc .1447 ⋅ lg ρ . 014 0.raza medie geometrică a conductorului de fază rc = 0.rezistenţa echivalenta a solului Rp = 0. rr .4mm = 0.67Ω/km.1447 ⋅ lg = 0.NTE 007/08/00 Xcc .1447 ⋅ lg în Ω/km X E = 0.14-7.014m 0.1447 ⋅ lg = 0. (ρ = 100Ωm - rezistivitatea solului).3048 rE 0.3048 D cc X c = 0. XcE . rE = 14mm = 0.5157 + 0. 035 Pagina 198 din 207 . în Ω /km 0. Calculul mărimilor enumerate se efectuează cu formulele: 0. Xp – reactanţa echivalenta a solului X p = 0.035m.reactanţa mutuală cu cale de întoarcere prin pământ dintre două conductoare de faza (sau dintre două ecrane sau dintre conductorul unei faze şi ecranul celeilalte faze). Rp . Dcc = 35mm = 0.reactanţa mutuală cu cale de întoarcere prin pământ dintre conductorul şi ecranul aceleiaşi faze.779·rr.1447 ⋅ lg X cc = 0. A. DcE . în Ω/km. 248 .0024m. în Ω/km.3048 X cc = 0.0493Ω/km. deci Xp = 0.1447 ⋅ lg = 0. Dispoziţia cablurilor în treflă.3048 X c = 0. în m. rc = 5.3048 = 0. Se consideră că montarea fazelor cablurilor se face în treflă: Fig.194 .3048 X E = 0.raza reală a conductorului. în Ω/km. în m. DcE = 2. în Ω /km 0.

0493 + j ⋅1. 0493 + j ⋅ ( 0. 04 + j ⋅1.1335 ) + = ( 0. 0493 + j ⋅ ( 0.1335 ) Calculul repartiţiei curenţilor de scurtcircuit se face ţinând cont de fig. 264 + j ⋅ 0.34 + j ⋅ 0. care calculat.14-8.16 + 3 ⋅ 0. 21 + j ⋅ ( 0. 06 + 0. 058 Ω Valorile curenţilor IEA.112 ) + 1.1355 ) ⎤ ⎦ = 1. Circuitele curenţilor de defect. 67 + 2 ⋅ 0.16 + j ⋅ ( 0.1447 ⋅ lg 0.3048 = 0.864 Ω Z cE = R p + j ⋅ X cE + X p = 0. 67 + 2 ⋅ 0. 0667 − ⎣ ( ) 1. 2 Fig.194 − 0. 67 ) = 0. 248 − 0.388 . A. în Ω /km 0.34 + j ⋅ 0. 2 + 2 ⋅ ( 0. 67 ) = 1. 67 ) = 0.16 + 0. 21 + 3 ⋅ 0.388 + 3 ⋅ 0.1335 ) − ⎡3 ⋅ 0. este: I K1 = 3 ⋅ 20000 = 1370 − j ⋅ 49 A şi care 2 ⋅ j ⋅ 0.194 + 0.308 − 0.112 ) Ω 1. 0493 + j ⋅ 0. Mantalele fazelor cablului sunt legale la pământ la ambele capete.194 + 3 ⋅ 0.1335 ) Z oc = 0. 2093 + j ⋅ 0. Pentru circuitul de mai sus teorema a II-a a lui Kirckoff dă următoarele relaţii: − ( Z cc + r ) ⋅ I B + ( Z E + r ) ⋅ I EA + ( Z cc + r ) ⋅ I EB + ( Z cc + r ) ⋅ I EC = 0 − ( Z cE + r ) ⋅ I B + ( Z cc + r ) ⋅ I EA + ( Z E + r ) ⋅ I EB + ( Z cc + r ) ⋅ I EC = 0 − ( Z cc + r ) ⋅ I B + ( Z cc + r ) ⋅ I EA + ( Z E + r ) ⋅ I EB + ( Z cc + r ) ⋅ I EC = 0 I EA Rezolvând sistemul de ecuaţii rezultă curenţii pe ecranele fazelor: ( Z cc + r ) ⋅ ( Z E − Z cE ) = I EC − I B ⋅ 2 ( Z E + r ) ⋅ ( Z E + Z cc + 2 ⋅ r ) − 2 ⋅ ( Z cc + r ) I EB = I B (Z ⋅ (Z cE E + r ) ⋅ ( Z E + Z cc + 2 ⋅ r ) − 2 ⋅ ( Z cc + r ) + r ) ⋅ ( Z E + Z cc + 2 ⋅ r ) − 2 ⋅ ( Z cc + r ) 2 2 unde IB = IK1 .368 + 0. 0667 + 30 + 12 în modul este: IK1 ≈ 1370A iar impedanţele: Z cc = R p + j ⋅ X cc + X p = 0.805 Ω ( Z E = R E + R p + j ⋅ X E + X p = 1. IEB şi IEC sunt: ( ( ) ) ) Pagina 199 din 207 . Curenţii de sarcină pe fazele A şi C se neglijează. 0493 + j ⋅ ( 0. 0493 + j ⋅ ( 0. 248 + 3 ⋅ 0. 264 + j ⋅ 0.1335) iar: Z 1c = 0.14-8.NTE 007/08/00 X cE = 0. 0024 2 ( 0. 0493 + j ⋅ ( 0.A. 67 + 2 ⋅ 0.1335 + 0. 0493 + j ⋅ ( 0.

0493 + j ⋅ 0.805 + 8 ) − 2 ⋅ ( 4.33 + j ⋅ 0. ţinând cont de ecran aria dată de mantalele metalice ale fazelor cablului este: I p = I B − ( I EA + I EB + I EC ) = 1370 − ( 2 ⋅ 460 − 301) = 145 A.805) ⋅ (1.6 pentru produsul Ip·l = 0. 0493 + j ⋅ 0. 22 ⋅1370 = 301 A Curentul care se întoarce prin pământul. 0705 ) ⋅ I B = 0.805 ) ⋅ (1. 209 + j ⋅ 0.805 ) ( I =I ⋅ I EA = I EC = I B ⋅ EB B 14. 0493 + j ⋅ 0. 209 + j ⋅ 0. Pagina 200 din 207 . 7 = = ( 0.14. A. 0493 + j ⋅ 0.145 kA km rezultă tensiunea UL = 50V.864 − 0. 293 + j ⋅ 0. Din fig.NTE 007/08/00 ( 4. 058 ) = ( 5. 75 + j ⋅ 3. 0493 + j ⋅ 0. 071) ⋅ I B = 0.805 + 1. 214 − j ⋅ 0.336 ⋅1370 = 460 A 2 4.864 ) ⋅ ( 0.864 + 8) = ( 0. 293 + j ⋅ 0.864 + 0. 0493 − j ⋅1.

în unităţile energetice Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor PE 103 electroenergetice la solicitări mecanice şi termice. PE 107 Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice PE 116 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţ iilor privind PE 118 protec ţ ia la ac ţ iunea focului Normativ privind metodologia de calcul a curenţilor de scurtcircuit la PE 134/1 – 2002 instalaţii cu tensiune peste 1k V Normativ pentru proiectarea. verificarea şi recepţionarea de ID17 instalaţii electrice în zone cu pericol de explozie Îndrumar de proiectare pentru reţelele de medie tensiune cu neutrul 1E-Ip35/1 tratat prin rezistor. Protecţia in staţii si posturi de transformare Îndrumar de proiectare pentru liniile electrice în cablu 1-20 kV.NTE 007/08/00 ANEXA 16 Lista standardelor şi prescripţiilor conexe A. NTE002/03/00 comanda-control si automatizări din partea electrica a centralelor si staţiilor Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrica cu NTE003/04/00 tensiuni peste 1000V Normativ privind metodele si elementele de calcul al siguranţei in NTE 005 PE 013 funcţionare a instalaţiilor energetice Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit in NTE 006/06/00 reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV Metodologie privvind determinarea secţiunii economice a conductoarelor NTE 401/03/00 în instalaţii electrice de distribuţie de 1 . Prescripţii Energetice (*) şi alte reglementări menţionate în normativ Normativ privind alegerea izolaţiei.a. M 34 elaborate de departamentul Aviaţiei Civile Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor P 118 ( ) * Prescripţiile Energetice menţionate sunt prescripţii de interes general Pagina 201 din 207 . execuţia. în condiţiile curenţilor de scurtcircuit. coordonarea izolaţiei şi protecţia NTE 001/03/00 instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor Normativ de încercări si măsurători pentru sistemele de protecţii.110 kV Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi norme de dotare PE 009 împotriva incendiilor în unităţile din ramura energiei electrice şi termice Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi PE 101 transformare cu tensiuni peste 1kV Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi PE 102 distribuţie cu tensiuni până la 1000V c. 4 volume Instrucţiuni tehnice pentru protecţia elementelor din beton armat şi beton C 170 (ICCPDC) precomprimat supraterane în medii agresive naturale şi industriale Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare I5 Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la I7 consumatori cu tensiuni până la 1000V Normativ pentru protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice I 14 îngropate Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de I 18 telecomunicaţii din clădirile civile şi industriale Norme tehnice privind zonele de siguranţă ale terenurilor de aeronautică. Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice.

2 kV) până la 30 kV (Um = 36 kV). SR 438-3:1998 Influenţe ale instalaţiilor electrice de înaltă tensiune asupra STAS 832-79 liniilor de telecomunicaţii. Prescripţii fundamentale de proiectare Coordonarea izolaţiei.2 kV) şi 3 kV (Um = 3. Plase sudate. Mărci şi condiţii tehnice generale de calitate.2 kV) până la 30 kV (Um = 36 kV). Partea 2: Cabluri pentru tensiuni nominale de la 6 kV (Um = 7. Condiţii de amplasare Sârme de oţel zincat pentru conductoare cablate Cabluri de energie cu izolaţie extrudată şi accesoriile lor pentru tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1. Clasificare şi simbolizare Cabluri şi conducte electrice. Cabluri de energie de joasă şi medie tensiune. Partea 10: Cabluri elicoidale pentru SR EN 12385-10:2004 aplicaţii generale în construcţii SR HD 621 S1:2002 STAS 2612-87 SR EN 60228:2005 STAS 1478-90 SR EN 60071-1:2002 SR EN 60071-2:1999 SR 8591:1997 SR CEI 60888:1994 SR CEI 60502-1:2006 Cabluri de distribuţie de medie tensiune cu izolaţie de hârtie impregnată Protecţia împotriva electrocutărilor. Clarificare şi simbolizare Cabluri şi conducte electrice. Partea 1: Cabluri pentru tensiuni nominale de 1 kV (Um = 1.2 kV) până la 30 kV (Um = 36 kV) Cabluri de semnalizare cu izolaţie şi manta de PVC Cabluri şi conducte electrice.NTE 007/08/00 B. Oţel-beton laminat la STAS 438/1-89 cald. Prescripţii Cabluri de oţel. Determinarea debitelor şi volumelor maxime ale cursurilor de apă Pagina 202 din 207 SR CEI 60502-2:2006 STAS 8779-86 STAS 9436/1-73 STAS 9436/2-80 STAS 9436/5-73 STAS 9570/1-89 SR EN 60079-10:2004 SR EN 60079-14:2004 STAS 4068/1-82 . Partea 10: Clasificarea ariilor periculoase Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. în localităţi Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. principii şi reguli Coordonarea izolaţiei. Produse de oţel pentru armarea betonului. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Cabluri de semnalizare. comandă şi control. Limite admise. Standarde române menţionate în normativ (**) Culori şi indicatoare de securitate. Partea 14: Instalaţii electrice utilizate în atmosfere periculoase (altele decât minele) Debite şi volume maxime de apă.6 kV) Cabluri de energie cu izolaţie extrudată şi accesoriile lor pentru tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1. Partea 2: Ghid de aplicare Reţele edilitare subterane. Produse de oţel pentru armarea betonului. Securitate. Reprezentări STAS 297/2-92 Produse de oţel pentru armarea betonului. Condiţii tehnice generale STAS 297/1-88 Culori şi indicatoare de securitate. Sârmă rotundă STAS 438/2-91 trefilată. Conductoare pentru cabluri izolate Instalaţii sanitare. Clasificare şi simbolizare Marcarea şi reperarea reţelelor de conducte şi cabluri. Partea 1: Definiţii.

Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel. slab agresive şi cu agresivitate medie. Aspecte comune în instalaţii şi echipamente electrice Instalaţii electrice cu tensiuni nominale mai mari de 1kV în curent alternativ Instalaţii electrice în construcţii. Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane din oţel. Prevederi fundamentale pentru calculul şi alcătuirea elementelor Construcţii civile şi industriale. Specificaţii şi metode de încercare Protecţie anticorosivă a metalelor. Încadrarea în clasa de importanţă. Limite admise STAS 2612-82 SR EN ISO 1461:2002 SR EN 12330:2002 STAS 8074-76 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fontă şi oţel. Prescripţii Materiale auxiliare pentru reţele şi instalaţii electrice.523 S2:2001 . supraterane. Protecţie împotriva şocurilor electrice. Acoperiri protectoare.5. Încrucişări între liniile de energie electrică şi liniile de telecomunicaţii STAS 4102-85 STAS 4273-83 SR 6290 :2004 STAS 7335 (standard pe Protecţia contra coroziunii. Blocuri de joncţiune pentru conductoare de cupru Acţiuni în construcţii. Partea 7-1: Echipamente accesorii. Clasificarea mediilor agresive. Acoperiri electrochimice de cadmiu pe fontă sau oţel Încrucişări între liniile de contact pentru tramvaie şi troleibuze şi linii electrice aeriene sau linii aeriene de telecomunicaţii. Construcţii metalice îngropate părţi) Protecţia împotriva electrocutărilor. beton armat şi beton precomprimat. Condiţii tehnice speciale de calitate Aparataj de joasă tensiune. Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel. Acoperiri protectoare pentru construcţii situate în medii neagresive. beton armat şi beton precomprimat.NTE 007/08/00 STAS 4068/2-87 Debite şi volume maxime de apă. Condiţii tehnice generale. Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton. supraterane. Partea 5: Alegerea şi instalarea Pagina 203 din 207 STAS 4002-74 SR EN 60947-7-1:2003 STAS 10101/0A-77 STAS 10102-75 STAS 10107/0-90 STAS 10128-86 STAS 10166/1-77 STAS 10702/1-83 STAS E 10702/2-80 SR EN 61140:2002 + A1:2007 SR HD 637 S1:2004 SR HD 384. Probabilităţile anuale ale debitelor şi volumelor maxime în condiţii normale şi speciale de exploatare Piese pentru instalaţii de legare la pământ de protecţie Construcţii hidrotehnice. Pregătirea mecanică a suprafeţelor. Cleme de şir pentru circuite cu conductoare din cupru şi aluminiu. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale Construcţii de beton.

Utilizatorii prezentei norme tehnice pot folosi şi alte standarde prin care să se demonstreze respectarea cerinţelor prevăzute în prezenta normă tehnică. (**) C.Part 1: Tests on cables and Pagina 204 din 207 . Încercare de rezistenţă la propagarea verticală a flăcării pe conductoare sau părţi) cabluri în mănunchi în poziţie verticală SR CEI 60183+A1:1999 Ghid pentru alegerea cablurilor de înalta tensiune SR EN ISO 6946:1998 + Părţi şi elemente de construcţie.NTE 007/08/00 echipamentelor electrice. Partea 3: Curenţi în cazul unei duble puneri monofazate la pământ şi curenţi parţiali de scurtcircuit prin pământ Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 1-1: Încercare la propagarea verticală a flăcării pe un conductor sau cablu izolat. Standarde internaţionale DIN 57298/VDE0298 Teil 1/11. Partea 2-1: Încercare la propagarea verticală a flăcării pe un conductor sau cablu izolat de secţiune mică. Aparatură de încercare Încercări ale cablurilor electrice şi cu fibre optice supuse la foc.82 Teil 2/11. Partea 1: Metode generale de calcul SR EN ISO 13370:2003 Performanţa termică a clădirilor. Transferul termic prin sol. Metodă de calcul SR EN ISO 10211-1:1998 Punţi termice în construcţii. Determinarea caracteristicilor de inflamabilitate a materialelor plastice rigide sub formă de epruvete mici în contact cu o bară incandescentă Prevederile standardelor menţionate în prezenta normă tehnică reprezintă cerinţe minimale şi sunt recomandări.79 CEI 60055-1:2005 Verwemdung von Kabel und isolierten Leitungen für Starkstromanlagen Allgemeines für Kabel mit Nennspannungen Uo/U bis 18/30 kV Empfohlene Werte für Strombetestburkek von Kabel mit Nennspannungen Uo / U bis 18/30kV Paper-insulated metal-sheathed cables for rated voltages up to 18/30 kV (with copper or aluminium conductors and excluding gas-pressure and oil-filled cables) . Aparatură de încercare SR CEI 60050-826:2006 SR CEI 60050 (461) +A1:1996 + A2:2005 SR EN 60332 -1-1:2005 SR EN 60332 -2-1:2005 SR EN 50266 (standard pe Metode comune de încercare a cablurilor supuse la foc. Capitolul 461: Cabluri electrice Încercări ale cablurilor electrice şi cu fibre optice supuse la foc. Secţiunea 523: Curenţi admisibili în sisteme de pozare SR HD 60364 (standard pe Instalaţii electrice în construcţii părţi) SR HD 516 S2:2002 SR EN 50160:2007 SR EN 60909-3:2004 Ghid de utilizare a cablurilor de joasă tensiune armonizate Caracteristici ale tensiunii în reţelele electrice publice Curenţi de scurtcircuit în reţele electrice trifazate de curent alternativ. Rezistenta termică şi transmitanţa A1:2004 termică. Metode de calcul SR ISO 181:1998 Materiale plastice. Fluxuri termice si temperaturi superficiale. Partea 826: Instalaţii electrice Vocabular electrotehnic internaţional.

neubearbeitete Auflage.C. Paper-insulated metal-sheathed cables for rated voltages up to 18/30 kV (with copper or aluminium conductors and excluding gas-pressure and oil-filled cables).NTE 007/08/00 their accessories CEI 60055-2:1981 CEI 60331 (standard pe părţi) CEI 60287 (standard pe părţi) SIEMENS ABB N. Berlin. Part 2: General and construction requirements Tests for electric cables under fire conditions . Nr.Calculation of the current rating Kabel und Leitungen fur Starkstrom.F. 1999 Normă franceză.Circuit integrity Electric cables . Cornelsen Verlag. Von Lothar Heinhold 3.. Anexa 1 Pagina 205 din 207 . 1965. Uberarbeitete Auflage 1969 Schaltanlagen 10. 33-100.

P. Arie. G. T. M. Consideraţiuni şi propuneri privind calculul stabilităţii termice la scurtcircuit a conductorilor şi aparatelor.. I. 1966. Editura Didactică şi Pedagogică. Buller. Gh.S. 3. 8. Seconda edizione. Publication 287.. Baciu.. G. Meculescu. Studiul I. John. Load Capabitity of Bare ACSR and All-Aluminium Conductor Based on Long time Outdoor Temperature Rise-Tests. 5-7. 1969. 72. Editura Tehnică.. 1960. 74. 9. Geneve 1969 avec modification No. M. Clarke. J. Bucureşti. Temperaturabhangigkeit der wakren spezifischen Warme von Leitungskupfer und Pagina 206 din 207 .D. vol.103/1. Editura Tehnică. 233. Suisse. Ioniţă. 22. 1 avril 1971. Sufrim. N. 13. Détermination de l'intensité de courant admissible dans les conducteurs par simulation numérique de la charge. H.. R. Davis. Bucureşti. 15. Iacobescu. R. Laszlo. Mart.I.E. Power Apparatus und Systems. 92. 2 avril 1972. Conte. pag.I. nr. 1975..E. p. 19. Dabija. 82 nr. 14. Reţele electrice.. Comission Electrotechnque International. vol. Lang. Trans.E. În: Electrical World. XII. Calcul du courant admissible dans Ies cables en regime permanent (facteur de charge 100%).. M. Gh. Editura Tehnică. Transactions. 1969. CIGRE.). N. Componenti e sistemi elettrici – Normativa – Sicurezza – Progettazione. 1955.. 12.E. p. Jocteur. 1970.. Endrenyi. Mc. CA.E. D. Bucureşti. V. M. 2. Montarea şi exploatarea cablurilor electrice de înaltă tensiune. Silec. F. Gorub. Murllie.E. 73-82. Probleme. Bucureşti.. vol. (Câbles á haute tension). H. Militaru. London. 18. Avramescu. CIGRE-ref. 6. PAS 89. 24.E. În: A. 7. pt. V.E. Bureau de la C. Recomandation de la Commision Electrotechnique Internationale (C. Woodrow. Rapport 23-04. 17. ş. 539-560. 10.S. 1996.a. 2..61. vol. 631-641. 1984. Recherche et developpement en France dans le domaine des cables haut tension isolés au polyéthyène extrudé. Calcul de courent admissible dans la cablu en regim permanent (facteur de charge 100%). Calculul electric. 1963.P. p. Constantinescu. 59-60. E. des conditions atmosphériques et du vieillissement des conducteurs. 1964. Nr..E. – Protecţia împotriva incendiilor în gospodăriile de cabluri din întreprinderile industriale. BICC.. 1957. Poeată. Iszák. Bercovici. E. Leitsätze de Bemessung von Starkstromanlagen auf mechanische und termische Kurzschlussfestigkeit. 387-399. A şasea sesiune de comunicări tehnico-ştiinţifice a Institutului de Studii şi Proiectări Energetice. 14.E. 1974. P. Bucea. Van Wormer F. Petre. Bucureşti. A.E. A. – IMPIANTI ELETTRICI.E. pp. Editura tehnică. III (June 1953). In: Bull. 11. Goossens. J.E. Nomographic computation of the ampacity rating of aerial conductors. 16.I. 0.. Editura tehnică. An improved approximate technique for calculating cable temperature transients. 4. I.S. de A. A. M. Bucureşti. France. F. Calculul electric.A. Exploatarea şi repararea reţelelor electrice. Osly. Trans. 1975 20.P. Editura tehnică. 2. Reţele electrice. A.E. Nehet.E.. W. Trans. Metode pentru calculul curenţilor maxim admisibili ai liniilor electrice aeriene. 1928. Reţele Electrice. Dian. Geneve. Soth. Poeată. 3. F. Bucureşti. I. 277-281. Traducere din limba germană cu adaptări la condiţiile din România. 1968. 1975. C. 541-545.E. 1956. p. I. D. Boţan.I.I. Georgeta. 535. pt. Siemens Memoratorul inginerului electrician. C. 1979. L'échauffement des conducteurs câblés des lignes aériennes. C. vol. Cross bonding single core power cables. I. Milano.NTE 007/08/00 BIBLIOGRAFIE 1. vol. Procedures for calculating the temperature yise of pipe cable and buried cables for sinusoidal and rectangular loss cycles. modification No. 23. A.. pp.. Editore Ulrico Hoepli. Load factor equivalent-Hour values compared. Woll. 5. Rapport sur les travaux du comité d'études nr. 12. A. 55-80. Al. 21.

37... Avramescu. Dumitriu. – Reţele edilitare urbane.E. 1971. Bucureşti. Racoţi. R. Editura Didactică şi Pedagogică. Gh. Arhipov. Reţele electrice pentru secţiile de subingineri.. 1981. 1959. 35. Probleme de staţii şi reţele electrice. Iacobescu.Reţele electrice. 30.NTE 007/08/00 Leitungsaluminium bis sunt Schmelpsunkt. Ediţia a doua. 25. In studii şi cercetări energetice. Ţenovici. R. R. K. Îndreptar de calcul şi proiectare. Bucureşti. 33. Bucureşti. Bucureşti.. I. Editura Tehnică. Editura Didactică şi Pedagogică. nr. nr. 34. 3. C. 2002. Cruceru. 1975. 1958. Probleme. Traducere din limba germană. Lucrările I. Agenda electricianului. Editura Didactică şi Pedagogică. I. Avramescu. I. Physik. Editura Tehnică. Table şi nomograme pentru calculul conductoarelor. Ţenovici. C. Bucureşti.. 1953... Gh.. Craiova. Bucureşti. tehn. Eremia. I. Angelescu. 1979. Iacobescu. 38. Iordănescu. . 1986. Z. Mircea. Curelaru.. Iacobescu. E. Editura Didactică şi Pedagogică.C. Memoratorul Inginerului Electrician. Toader. 1977. Pagina 207 din 207 . 1970. Editura Tehnică. 3-4. 31. Consideraţii teoretice şi experimentale cu privire la determinarea temperaturilor cablurilor de energie care funcţionează sub sarcină variabilă. 1955. Gh. Eremia. 27. Bucureşti. Încăzirea la scurtcircuit a conductoarelor de aluminiu. 1990.. R. Al. 1988.Instalaţii şi echipamente electrice. Pietrăreanu.A. Ţenovici. Bucureşti. A. Ioniţă Georgeta. 1996. Calculul curenţilor de scurtcircuit. C. . Editura Tehnică. Siemens. M. Linii electrice subterane de 1-220kV. 32. N. Încălzirea adiabatică a conductorilor de cupru. M.P. 29. Gh. 28. 36. Ghid teoretic şi practice. aluminiu şi argint. Editura Tehnica... A. Bucureşti. C. Iordănescu. 26. nr. Dumitriu. în: Studii şi cercetări energetice. Editura Didactică şi Pedagogică. Iordănescu. Bucureşti. Mazilu. Scrisul romanesc. 24.Reţele electrice. M. E. .