You are on page 1of 3

1.Poluarea biologică a solului Este datorată activităţii microorganismelor patogene, inclusiv paraziţilor intestinali şi a diferitelor substanţe organice.

Acestea sunt transformate prin intermediul microorganismelor în substanţe minerale (anorganice), realizânduse ciclul natural al elementelor chimice care trec astfel din sol în plante, animale şi om, revenind iar în sol sub formă organică, astfel reluându-se ciclul. Acest ciclu este caracteristic azotului, carbonului, precum şi altor elemente. Alte substanţe organice, cum ar fi hidrocarburile, lipidele, proteinele urmează şi ele diferite circuite, obţinându-se în final glucoză, CO2, H2O, acizi organici, amoniac. După această fază a descompunerii urmează mineralizarea, când se formează azotiţi, azotaţi, sulfaţi, sulfuri, etc. 2.Poluarea biologică a apei Este consecinţa deversării deşeurilor menajere (formate în cea mai mare parte din substanţe organice), care, prin fermentare modifică aciditatea, conţinutul în oxigen şi alte gaze dizolvate, compoziţia chimică a mediului acvatic. În afară de acestea, deşeurile menajere conţin în general şi bacterii patogene şi virusuri pe care procedeele clasice de epurare nu îi pot distruge întotdeauna. Apa fecaloid-menajeră şi apa uzată de la abatoare şi fermele de animale conţin agenţi infecţioşi din rezervorul animal-uman. Animalele şi oamenii bolnavi ca şi purtătorii asimptomatici elimină agenţi patogeni care pot mai târziu să apară în apa reziduală, nămolul activ de la staţiile de epurare şi în apa de suprafaţă. Asemenea agenţi patogeni sunt reprezentaţi de virusuri, paraziţi, fungi şi bacterii. Aceste microorganisme patogene transmisibile prin apă pot provoca boli infecţioase, care în funcţie de natura microorganismului, (virus, bacterie, ciupercă, protozoar) pot fi boli bacteriene (febra tifoidă, holera), boli virotice (poliomielita, hepatita endemică) respectiv boli parazitare (amibiaza sau dizenteria amibiană, lambliaza sau giardiaza, tricomoniaza, fasciolaza). Câteva protozoare patogene sunt prezente în nămolul activ, apele reziduale de canal şi apele de suprafaţă. De exemplu Entamoeba, Giardia, Cryptosporidium; precum şi protozoare potenţial patogene cum sunt Trichomonas, Hartmanella, Naegleria şi Balantidium. Unii fungi, ca de exemplu Histoplasma, Candida si Trichophyton pot fi prezenţi în aceste medii. Cele mai importante genuri şi specii de bacterii patogene care pot contamina apa sunt: Salmonella, Vibrio, Leptospira, Shigella, Escherchia coli, Yersinia, Campylobacter, Francisella, Brucella, Pseudomonas, Aeromonas, Listeria, Staphylococcus, Mycrobacterim, Clostridium botulinum, Clostridium

perfringens, Legionella. Materiile fecale deversate fără tratament sunt deosebit de periculoase pentru sănătatea publică, deoarece pot conţine virusuri filtrabile. Virusurile enterice rezistă la antiseptice, ca şi cel poliomielitei. Pentru prepararea vaccinului antipoliomielitic a fost utilizată a tulpină virală izolată din apa care alimenta un mare oraş. Virusurile transmisibile prin intermediul apei sunt adenovirusuri, enterovirusuri, reovirusuri, virusul hepatitei A. Apa poate fi o sursă de infectare cu o serie de nematode, ca de exemplu: Enterobium vermicularis, Ascaris lumbricoides, Oncocerce volvus, Dibotriocephalus latus, Trematodela care provoacă boli parazitare.

3.Poluarea biologică a aerului Spre deosebire de apă şi sol, atmosfera nu dispune de o microfloră proprie, deci de specii al căror suport de înmulţire şi dezvoltare sa fie aerul. Cu toate acestea, mai eles în partea inferioară a troposferei există în permanenţă microorganisme de origine umană, animală sau naturală (viruşi, bacterii şi fungi). Cele provenite de la animale şi om pot fi, la rândul lor, saprofite (nepatogene), condiţionat patogene şi patogene, ultimele două putând determina îmbolnăviri, transportul la distanţă mare faţă de sursa care le emite fiind efectuat de masele de aer. Microorganismele sunt prezente în atmosferă înglobate sau aderente la particule de praf, fum sau vapori de apă sub trei forme ; - picături de secreţie, dispersate în aer prin tuse, strănut, vorbire care au diametre mai mari de 100 μ şi care se depun rapid: - nuclei de picături, cu aceeaşi provenienţă dar de dimensiuni mai reduse, deci cu o persistenţă mai mare în aer; - praf bacterian, alcătuit din particule de praf la care aderă microorganismele şi care provine, de regulă, din deshidratarea primelor două. Persistenţa germenilor în atmosferă este de scurtă durată deoarese aceştia sedimentează adată su particolele în care sunt înglobaţi sau se deshidratează. Cu toate acestea pericolul transmiterii unor boli prin intermediul aerului, boli aerogene este real. Pericolul deteriorării stării de sănătate a omenirii este real.În 1993 Organizaţia Mondială a Sănătaţii a declanşat o stare de urgenţă la nivel mondial, datorită frecvenţei cazurilor de tuberculoză, boală care se transmite prin intermediul picăturilor de secreţie sau prin contact direct şi despre care se credea că este sub control. În 1994, 8,8 milioane de indivizi au contractat această boală şi se apreciază că deceniul actual va înregistra 30 miloane decese datorită TBC. Se poate afirma că astăzi omenirea se confruntă cu o epidemie de epidemii la declanşarea cărora participă şi poluarea bacteriologică a atmosferei, insuficient controlată. În materie de boli infecţioase, pe plan mondial tuberculoza se situează pe locul trei ca nivel de mortalitate, cu 2,7 milioane decese pe an.

4.Metode de reducere a poluarii biologice Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt: Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice. Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla. Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta. Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei. Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile. Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi. Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina. Pentru a mentine in stare nealterata(a conserva) factorii de mediu(apa,aer,sol),a preveni si combate fenomenele nedorite care produc poluarea in orasul Focsani este necesar sa se respecte prevederile Legii protectiei mediului: -amplasarea obiectivelor industriale,a statiilor de epurare si depozitelor de deseuri menajere la periferia localitatilor sau in zonele din afara lor; -mentinerea,intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,a parcurilor,arborilor si arbustilor de protectie stradala; -intretinerea si infrumusetarea cladirilor,a curtilor si imprejurimilor acestora,a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri; -intretinerea curata a luciilor de apa(a lacurilor,santurilor) din parcuri,zone de agrement si de interes turistic; - protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale. Elev: Ciupitu Marius Ionut Clasa: XII-D