48587_8.Cap.8.Mediul, Sanatatea Si Calitatea Vietii.2010

Raport anual - Starea factorilor de mediu în România, 2010

Cap.8. Mediul, Sănătatea şi Calitatea Vieţii

8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII
8.1. POLUAREA AERULUI ŞI SĂNĂTATEA

Poluarea aerului se poate defini prin prezenţa în aerul atmosferic a unei substanţe străine de compoziţia sa normală sau variaţia importantă a proporţiilor componenţilor săi, care pot avea efecte nocive şi/sau pot induce direct sau indirect modificări asupra sănătăţii populaţiei. În general, poluarea aerului este de tip complex, astfel încât se traduce prin prezenţa mai multor categorii de poluanţi care îşi pot însuma sau potenţa posibila acţiune nocivă asupra sănătăţii populaţiei. Din punct de vedere al igienei, aerul influenţează sănătatea atât prin compoziţia sa chimică, cât şi prin proprietăţile sale fizice (temperatură, umiditate, curenţi de aer, radioactivitate, presiune). Acţiunea poluanţilor atmosferici asupra organismului se traduce în efecte acute şi cronice care pot fi cuantificate prin modificarea unor indicatori specifici (mortalitate, morbiditate etc.). Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a populaţi ei ca urmare a expunerii la agenţi poluanţi. Aceste modificări se pot traduce în ordinea gravităţii prin: creşterea mortalităţii, creşterea morbidităţii, apariţia unor simptome sau modificării fizio -patologice, apariţia unor modificări fiziologice directe şi/sau încărcarea organismului cu agentul sau agenţii poluanţi. Efectele de lungă durată sunt caracterizate prin apariţia unor fenomene patologice în urma expunerii prelungite la poluanţii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acumulării poluanţilor în organism, în situaţia poluanţilor cumulativi (Pb, F etc.), până când încărcarea atinge pragul toxic. Efectele de lungă durată apar după intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani. Manifestările patologice pot îmbrăca aspecte specifice poluanţilor (intoxicaţii cronice, fenomene alergice, efecte carcinogene, mutagene şi teratogene) sau pot fi caracterizate prin apariţia unor îmbolnăviri cu etimologie multiplă, în care poluanţii să reprezinte unul dintre agenţii etimologici determinanţi sau agravanţi (boli respiratorii acute şi cronice, anemii etc.). În cazul poluanţilor atmosferici primul afectat este sistemul respirator, iar populaţia cea mai vulnerabilă face parte din categoria populaţiei infantile şi apoi a grupei de vârstă > 65 ani.
Fig. 8.1.-1

Sursa – INSP – CNMRMC

═ 197 ═

Raport anual - Starea factorilor de mediu în România, 2010 Fig. 8.1.-2.

Cap.8. Mediul, Sănătatea şi Calitatea Vieţii

Sursa – INSP – CNMRMC

Chiar dacă sursele de poluare a aerului pot fi atât naturale cât şi artificiale, ne putem focaliza în special asupra celor artificiale, unde putem interveni m ai uşor, prin identificarea lor, monitorizare şi luarea unor măsuri legislative, administrative şi sociale, astfel încât să putem diminua un eventual impact negativ asupra sănătăţii populaţiei care poate deveni receptor. Principalele surse de poluare a aerului sunt în general procesele de combustie în instalaţii fixe, transporturile şi procesele industriale diverse. În funcţie de acţiunea lor asupra organismului poluanţii atmosferici pot fi clasificaţi în: iritanţi, fibrozanţi, toxici sistemici, asfixianţi, alergeni şi cancerigeni. Poluanţii iritanţi realizează efecte iritative asupra mucoasei oculare şi îndeosebi asupra aparatului respirator. În această grupă intră pulberile netoxice, precum şi o sumă de gaze şi vapori ca bioxidul de sulf, bioxidul de azot, ozonul şi substanţele oxidante, clorul, amoniacul etc. Poluarea iritantă constituie cea mai răspândită dintre tipurile de poluare, rezultând în primul rând din procesele de ardere a combustibilului, dar şi din celelalte surse de poluări. Poluanţii fibrozanţi produc modificări fibroase la nivelul aparatului respirator. Printre cei mai răspândiţi sunt bioxidul de siliciu, azbestul şi oxizii de fier, la care se adaugă compuşii de cobalt, bariu etc. Sunt mult mai agresivi în mediul industrial unde determină îmbolnăviri specifice care sunt excepţionale în condiţii de poluare a aerului. Totuşi poluarea intensă cu pulberi poate duce la modificări fibroase pulmonare. Poluanţii alergenici din atmosferă sunt cunoscuţi de multă vreme. Îndeosebi este cazul poluanţilor naturali (polen, fungi, insecte) precum şi a prafului din casă, responsabili de un număr foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate. Pe lângă acestea se adaugă poluanţii proveniţi din surse artificiale - în special industriale - care pot emite în atmosferă o sumă de alergeni compleţi sau incompleţi. Pe primul loc din acest punct de vedere, se găseşte industria chimică (industria maselor plastice, industria farmaceutică, fabricile de insecticide etc.). Poluanţi cancerigeni. Există foarte multe dificultăţi în estimarea rolului poluanţilor atmosferici ca factori etiologici ai cancerului. Totuşi creşterea frecvenţei cancerului îndeosebi în mediul urban, a impus luarea în considerare şi a poluanţilor atmosferici ca agenţi cauzali posibili, cu atât mai mult cu cât în zonele poluate au fost identificate în aer substanţe cert carcinogene. Putem clasifica substanţele cancerigene prezente în aer în substanţe organice şi substanţe anorganice. Dintre poluanţii organici cancerigeni din aer, cei mai răspândiţi sunt hidrocarburile policiclice aromatice ca enzopiren, benzontracen, benzofluoranten etc. Cel mai răspândit este benzoopirenul, provenind din procese de combustie atât fixe cât şi mobile . Efecte cancerigene se atribuie şi insecticidelor organoclorurate precum şi unor monomeri folosiţi la fabricarea maselor p lastice. Mai sunt incriminaţi ca agenţi cancerigeni dibenzacridina, epoxizii, precum şi nitrosaminele în aer putând fi prezenţi precursorii acestora (nitriţii şi aminele secundare). Dintre poluanţii cancerigeni anorganici menţionăm azbestul, arsenul, cromul, cobaltul, beriliul, nichelul şi seleniul. Mai frecvent întâlnită în mediul industrial, prezenţa lor în aer a fost semnalată şi în zonele din apropierea industriilor. Un aspect deosebit îl prezintă azbestul, mai periculos decât se presupunea cu câţiva ani în urmă şi a cărui prezenţă a fost demonstrată atât în atmosfera urbană, cât şi în plămânii (corpi azbestizici pulmonari) unui procent apreciabil din populaţia urbană neexpusă profesional. ═ 198 ═

Raport anual - Starea factorilor de mediu în România, 2010

Cap.8. Mediul, Sănătatea şi Calitatea Vieţii

Aportul de emisii de noxe (NO2, NOX, SO2, CO, O3), aportul în atmosferă a pulberilor PM10 inclusiv PM2,5 şi de metale grele în pulberi Pb, Cd, Ni, As, a avut o evoluţie descrescătoare la nivel general, în perioada 2000-2010, conform datelor din Cap.2. La nivelul anului 2010, calitatea aerului în România a fost monitorizată permanent prin intermediul a 139 staţii automate repartizate pe întreg teritoriul ţării, ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Staţiile sunt dotate cu analizoare automate ce măsoară continuu concentraţiile în aerul ambiental ale poluanţilor: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), ozon (O3), particule în suspensie (PM10 şi PM2,5) din aerosoli. Acestora li se adaugă echipamente de laborator utilizate pentru măsurarea concentraţiilor de metale grele: plumb (Pb), cadmiu (Cd), arsen (As), nichel (Ni), concentraţiilor de particule în suspensie din aerosoli şi din depuneri (PM10 sau PM2,5). Datele şi informaţii sintetice privind rezultatele monitorizării calităţii aerului în anul 2010, prezentate în Cap,2, ilustrează calitatea aerului în raport cu valorile limită, valorile ţintă, praguri de alertă sau de informare, stabilite în legislaţia specifică pentru fiecare poluant, dar şi evoluţia calităţii aerului în perioada 2008-2010. Conform raportului „Mediul European - Starea şi Perspectiva, SOER 2010, sinteză” elaborat de Agenţia Europeană de Mediu în Europa, au existat reduceri de succes în nivelurile de dioxid de sulf (SO2) şi monoxid de carbon (CO), precum şi reduceri marcante de oxizi de azot (NO X). De asemenea, concentraţiile de plumb au scăzut considerabil odată cu introducerea benzinei fără plumb. Cu toate acestea, expunerea populaţiei la pulberi în suspensie şi ozon rămâne o preocupare majoră de sănătate legată de mediu, legată de pierderea speranţei de viaţă, de efecte acute şi cronice respiratorii şi cardiovasculare, dezvoltarea pulmonară afectată la copii, şi de reducerea greutăţii la naştere. Efectele pot varia de la iritaţii respiratorii minore şi până la boli cardiovasculare şi decese premature. Politica de mediu în Uniunea Europeană şi vecinii săi a furnizat îmbunătăţiri substanţiale asupra stării mediului. Cu toate acestea, provocările majore de mediu rămân şi vor avea consecinţe importante pentru Europa dacă sunt lăsate nesoluţionate. Printre cele mai importante probleme şi provocări de mediu identificate de raportul SOER 2010 sunt: schimbările climatice, natura şi biodiversitatea, resursele naturale şi deşeurile, mediul, sănătatea şi calitatea vieţii.

8.2. EFECTELE APEI POLUATE ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE
8.2.1. Apa potabilă
Apa este un constituent fundamental, indispensabil organismului uman, la nivelul căruia îndeplineşte multiple funcţii. Având în vedere faptul că apa poate fi uşor contaminată, ea poate constitui un important factor de îmbolnăvire atât prin ingestie, cât şi prin spălare şi îmbăiere sau inhalare. Principalele boli cu transmitere hidrică sunt:  boli infecţioase:  microbiene, ca de exemplu febra tifoidă, dizenteria, holera;  virale precum poliomielita sau hepatita epidemică;  parazitare: giardiaza, lambliaza, amibiaza, strongiloidoza, tricomoniaza, fascioloza ş.a.  boli neinfecţioase: intoxicaţii. Patologia hidrică infecţioasă Patologia hidrică infecţioasă a scăzut semnificativ în prima parte a secolului XX, dar în ultimele decenii este statistic în creştere, acest fapt datorându -se includerii în categoria celor transmise hidric a unor boli virale şi parazitare, care stau tot mai mult în atenţia specialiştilor. Bolile cu transmitere hidrică continuă să facă zilnic peste 25.000 de victime, în lume. Principala cale de transmitere este cea prin ingestie (directă, sau a alimentelor contaminate prin apă), dar este posibilă şi infectarea prin spălare şi îmbaiere (leptospiroza, schistostomiaza, tularemie) şi prin inhalare (aerosoli cu Legionella). Peste 100 de tipuri de virusuri patogene pot fi vehiculate de către apă. Multe virusuri pot supravieţui în apele de suprafaţa timp îndelungat: V.poliomielitic pana la 180 zile, V.Echo pana la 115, iar V.Coxackie peste doi ani. Boli virale transmise hidric pot fi induse, de regulă, de enterovirusuri (poliomielitic, v.hepatitic A, altele), rotavirusuri şi calicivirusuri, v.hepatitic C şi E, parvovirusuri, dar şi torovirusuri, coronavirusuri şi picobirnavirusuri. ═ 199 ═

Raport anual - Starea factorilor de mediu în România, 2010

Cap.8. Mediul, Sănătatea şi Calitatea Vieţii

Patologia hidrica neinfecţioasă Diversele substanţe chimice dizolvate în apă pot avea importante efecte asupra sănătăţii organis melor vii în general şi asupra omului în particular. Sunt substanţe care pot să fie dăunătoare peste o anumită concentraţie. Altele creează probleme la concentraţii prea mici. În fine, sunt substanţe care pot dăuna la orice concentraţie. Pe aceasta bază putem grupa efectele biologice ale substanţelor din apă în trei categorii: Substanţe toxice cu efect de prag: Sunt toxice numai peste o anumită concentraţie (prag); sub aceasta nu se observă efecte asupra sănătăţii (cianurile sau nitraţii). Substanţe genotoxice: Sunt substanţe toxice ce produc efecte nocive: carcinog ene (produc cancer), mutagene (produc mutaţii genetice) sau teratogene (produc malformaţii) posibil la orice concentraţie. În categoria substanţelor genotoxice pentru om intră arsenul, unele substanţe organice sintetice, mulţi compuşi organici halogenaţi, unele pesticide etc. Elemente esenţiale: Sunt substanţe ce fac parte obligatoriu din dieta organismului. Unele din acestea sunt aduse predominant sau exclusiv prin apă şi de aceea lipsa lor sau cantitatea prea redusă afectează sănătatea respectivului organism viu. Totodată, însă, şi concentraţiile prea crescute sunt nocive, la fel ca la substanţele toxice cu efect prag. Astfel de substanţe esenţiale sunt la om seleniul, fluorul, iodul etc. La baza patologiei hidrice neinfecţioase stau trei mecanisme: - modificarea conţinutului de micro şi macroelemente chimice în apă; - contaminarea apei cu substanţe chimice toxice; - contaminarea apei cu elemente radioactive. Radioactivitatea apei potabile Supravegherea radioactivităţii apei potabile se face în funcţie de sursele de apă de consum pentru populaţie, şi anume: 1. Apa potabilă din zone de aprovizionare (ZAP) cu apa în sistem centralizat; 2. Apa din fântâni particulare şi izvoare cu apă potabilă; 3. Apa îmbuteliată (minerală de izvor sau de masă). România are un număr de 340 ZAP distribuite pe toata suprafaţa sa şi care aprovizionează cu apă 67% din populaţia ţării. Distribuţia lor geografică poate fi asimilată foarte bine cu o reţea deasă, fie ea şi neuniformă. Harta 8.2.-1 prezintă distribuţia ZAP cu apă potabilă în sistem centralizat, având 2 surse de date: A. Judeţele pentru care se cunosc ZAP cu date de debit şi populaţie aprovizionată; B. Judeţele pentru care se cunosc doar nr. ZAP-urilor. Pentru supravegherea radioactivităţii apei au fost recoltate în medie 4 probe de apă/ZAP, una în fiecare trimestru.
Harta 8.2.-1.

Tratatul EURATOM privind monitorizarea nivelelor de radioactivitate din mediu în scopul evaluării expunerii populaţiei stabileşte niveluri de raportare, definite pe baza semnificaţiei lor din punct de ve dere al expunerii, şi în afara limitelor de detecţie raportate de diferite laboratoare Nivelurile valorilor rezultate din determinările alfa şi beta global, considerate ca parametri de screening, pentru care există valori limită în legislaţia naţională, s -au situat în general sub valorile considerate a fi limite în evaluarea calităţii apei potabile, şi în aceleaşi ordine de mărime ca şi anul trecut. Nu au fost evidenţiate depăşiri ale parametrilor indicatori de calitate de bază: doza medie anuală de 3 0.1msv şi concentraţia de H-3 de 100 Bq/m .

═ 200 ═

-2: Valori medii ale activităţii beta globale/judeţe) Grafic 8. Grafic 8. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Grafic 8. Mediul.-3: Valori medii de radioactivitate ═ 201 ═ . nu s -au înregistrat depăşiri ale parametrilor 3 indicatori de calitate de bază: doza medie anuala de 0. 2010 Cap.-1: Valori medii ale activităţii alfa globale/judeţe După cum se observă şi din graficele de mai jos.Raport anual .1 mSv şi concentraţia de H-3 de 100 Bq/m .2.2.Starea factorilor de mediu în România.2.8.

Gust. pH. Enterococi. Bacterii coliforme. prin Institutul Naţional de Sănătate Publică. au fost în majoritatea judeţelor ţării următorii: Escherichia coli (E. Direcţiile de sănătate publică judeţene. Centralizarea datelor în vederea întocmirii Raportului trianual 2008 – 2009 – 2010 este în curs de desfăşurare. Plumb. Nitrat/Nitrit (formula). . Mediul. neamenajate în acest scop sunt controlate sporadic. Cianuri totale. 2010 Cap. În acest sens. asigură supravegherea şi controlul monitorizării calităţii apei potabile în scopul verificării faptului că apa distribuită consumatorului se conformează la cerinţele de calitate şi nu creează riscuri pentru sănătatea publică. Din punct de vedere al protecţiei mediului şi sănătăţii umane. nr. Ministerului Sănătăţii asigură informarea şi raportarea către Comisia Europeană în domeniul calităţii apei potabile.2. asigură menţinerea dozei efective prin ingestie în limitele prevăzute de norme şi face parte din responsabilităţile sistemului de sănătate publică. monitorizarea calităţii apei potabile se asigură de către producător. 350/27 mai 2002.apă îmbuteliată Normele Fundamentale de Securitate Radiologică (CNCAN) stabilesc doza limită pe care o poate încasa (peste doza dată de fondul natural) un individ din populaţie pe toate căile de iradiere. distribuitor şi de autoritatea de sănătate publică judeţeană.Starea factorilor de mediu în România. în urma prelucrării datelor raportate au rezultat următoarele: .2.92%  Apă de profunzime – 33. Nitriţi în reţeaua de distribuţie. În anul 2009 nu au fost acordate Derogări de la parametrii chimici de potabilitate ai apei. de 1 msv/ an. Scopul acestei directive îl reprezintă asigurarea calităţii apei de îmbăiere în scopul protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei. Fluor. Clostridium perfringens. apărută în Monitorul Oficial nr. Cloruri. Număr de colonii la 22 ºC şi 37 ºC. în funcţie de adresabilitate şi de acceptabilitate.2. Fier. 8. Producătorii şi distribuitorii de apă potabilă asigură conformarea la parametrii de calitate şi finanţarea monitorizării de audit şi de control a calităţii apei potabile.Raport anual . Activitatea de monitorizare a radioactivităţii apei potabile şi alimentelor. Apa de îmbăiere Ca urmare a obligaţiilor României de raportare către Comisia Europeană a calităţii apei de îmbăiere pentru sezonul estival 2010. Culoare. respectiv a municipiului Bucureşti. Responsabilitatea preluării acestei directive a revenit Ministerului Sănătăţii.Zonele de îmbăiere aflate în administrare publică sau privată sunt supuse autorizării conform legislaţiei în vigoare. 76/160/CEE privind calitatea apei de îmbăiere a fost preluată în legislaţia românească prin HG. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Grafic 8. Nitraţi. fiind de asemenea avertizată/semnalizată populaţia asupra calităţii lor corespunzătoare sau nu. respectiv a municipiului Bucureşti. Cupru.Directiva nr. Turbiditate. factori de mediu al căror conţinut radioactiv contribuie la expunerea la radiaţii a populaţiei. Controlul apelor de îmbăiere se realizează de DSP ═ 202 ═ . Date aferente anului 2009: Sursa de apă a fost reprezentată de :  Apă de suprafaţă – 63. coli). o data la trei ani. Aluminiu.72%  Alte surse – 2. Crom total. Zonele naturale folosite de populaţie.36% Populaţia aprovizionată cu apă potabilă în sistem centralizat în localităţi cu peste 5000 de locuitori sau prin sisteme cu un debit de peste 1000 mc/zi este reprezentată de un procent de 52% din populaţia rezidentă raportată în anul 2009. Parametrii monitorizaţi conform Legii 458/2002 cu modificările şi completările ulterioare şi conform HGR 974/2004.-4: Radioactivitatea globală alfa şi beta . Nichel. Miros. Conductivitate. Oxidabilitate.8. Nitriţi la ieşirea din staţia de tratare. se întocmeşte Raportul naţional asupra calităţii apei potabile. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere. Amoniu.

2010 Cap. în funcţie de modul în care acestea sunt gestionate. temperatura. parametrii fizico – chimici: ph. principalul obiectiv al acestor sisteme a fost controlarea emisiilor atmosferice şi a deversărilor în apele de suprafaţă şi freatice. transportul şi conservarea sunt reglementate prin standard conform ISO. 459 din 2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere. sol şi subsol. În anii ’70–’80 ai secolului trecut. refolosire şi depozitare finală sigură a deşeurilor. accentul s -a pus. Când nu se poate realiza nici una. printre care şi România. 459/2002. unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere).Pentru sezonul estival 2010 raportarea calităţii apei de îmbăiere s -a efectuat în baza HG nr. deşeurile trebuie eliminate în condiţii de siguranţă.06.2010 – 15. Cerinţele de calitate pentru apa de mare sunt considerate corespunzătoare. ═ 203 ═ . pe baza cerinţelor HG nr. din ce în ce mai mult.Numărul zonelor de îmbăiere raportate la CE este de 49. De la începutul anilor ’90 şi până în prezent s-au elaborat numeroase directive ale UE şi politici naţionale prin care s-au fixat obiective de atins pentru reciclare şi recuperare şi s-a limitat cantitatea de deşeuri care se poate trimite la depozitele de deşeuri.Parametrii evaluaţi au fost următorii: parametrii microbiologici: coliformi totali/100ml. pot fi deşeuri de producţie nepericuloase şi deşeuri de producţie periculoase. . aceste măsuri încep să dea rezultate. acolo unde nu mai există posibilitatea recuperării. CBO5. parcuri. Eliminarea deşeurilor poate cauza o serie de impacturi asupra sănătăţii şi a mediului.Starea factorilor de mediu în România. Principiile generale ale gestionării deşeurilor sunt concentrate în aşa -numita „ierarhie a gestionării deşeurilor‖ (capitolul 6). . ea continuă să fie cea mai răspândită metodă de eliminare a deşeurilor în unele ţări. Aproximativ o treime din resursele utilizate sunt transformate în deşeuri şi emisii. În ultimii ani. 8. Aproximativ patru tone de deşeuri pe cap de locuitor sunt generate în fiecare an în ţările membre ale AEM.09. Toate tipurile de deşeuri generate sunt clasificate în: • deşeuri de producţie: totalitatea deşeurilor generate din activităţile industriale. În prezent. apa de suprafaţă şi pânza freatică. pentru a proteja sănătatea populaţiei. Cu toate acestea. substanţe tensio-active. t ransport. dat fiind că se întrunesc criteriile stipulate în art. • deşeuri municipale şi asimilabile: totalitatea deşeurilor generate.8. . grad de saturaţie în oxigen. Sănătatea şi Calitatea Vieţii teritoriale după un program stabilit la nivel local.Raport anual .Sezonul de îmbăiere s-a derulat în perioada 01. În ultimă instanţă. oxigen dizolvat. deşeuri stradale colectate din spaţii publice. 459/2002. tratare. instituţii.3. EFECTELE GESTIONĂRII DEŞEURILOR ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI De-a lungul timpului. Gestionarea deşeurilor reprezintă una din problemele cu care se confruntă România în prezent. salmonella. valorificare şi eliminare a deşeurilor şi include construcţia instalaţiilor de eliminare a deşeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii lor şi de reciclare. Metodele de analiză microbiologică şi exprimarea rezultatelor sunt conform celor prevăzute de Directivă. inclusiv emisiile în aer. Prelevarea probelor d e apă. nici alta. Metodele de recoltare sunt standardizate şi aliniate la normele internaţionale. reciclate sau folosite ca sursă de energie (prin incinerare). principalele priorităţi fiind prevenirea producţiei de deşeuri şi reducerea nocivităţii lor. . după cum urmează: 48 de zone costiere cu apă de îmbăiere Marea Neagră. • deşeuri generate din activităţi medicale. nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti. din gospodării. spaţii verzi. Abordarea integrată în gestionarea deşeurilor se referă la activităţile de colectare. 6 din HG nr. străzi. depozitarea este cea mai puţin recomandabilă opţiune din ierarhia gestionării deşeurilor. Din punct de vedere ecologic. în mediul urban şi în mediul rural. s -au introdus diferite sisteme de gestionare a deşeurilor. monitorizată în 48 de puncte de monitorizare în judeţul Constanţa şi 2 puncte de monitorizare în judeţul Tulcea. recuperarea deşeurilor prin reciclare. conforme cu ierarhia principiilor: prevenirea producerii de deşeuri şi a impactului negativ al acesteia. în ciuda faptului că prezintă cele mai multe efecte negative asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei. pe valorificarea deşeurilor ca resurse. deşeurile trebuie reutilizate. Fiecare cetăţean european aruncă în medie 520 de kg de deşeuri menajere pe an şi această cifră este estimată a creşte. Mediul. streptococi fecali/100ml. situate în judeţul Constanţa şi 1 zonă de îmbăiere costieră cu apă de îmbăiere Marea Neagră situată în judeţul Tulcea.2010.

gazele din dozele de spray. Deşeuri chimice şi farmaceutice. Atât exfiltraţiile din depozite. acestea includ şi deşeurile provenite din surse ―minore‖ ori ―difuze‖. Acestea includ nouă pesticide: aldrin.Starea factorilor de mediu în România. dar care în termenii conceptului de "dezvoltare durabilă". ciori. ca cele produse în cursul îngrijirilor de sănătate întreprinse acasă (dializă. Actualele practici de colectare/transport/depozitare a deşeurilor urbane. transport şi energie. În termeni de biodiversitate. dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani). se acumulează în ţesuturile grase. cât şi apele scurse pe versanţi. Mediul. Scoaterea din circuitul natural/economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces considerat temporar. mirex şi toxafen. Deşeurile medicale includ toate deşeurile generate de instituţiile sanitare. părăsesc zona în avantajul celor care îşi asigură hrana în gunoaie (şobolani. heptaclor. cadmiu) • pesticide • solvenţi • uleiuri uzate.modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate. două substanţe chimice industriale – bifenili policloruraţi (BPC-uri – de asemenea. şi patru produşi secundari – dibenzo-p-dioxine policlorurate (DDPC) şi dibenzo-furani policloruraţi (DFPC) ca şi HCB şi BPCuri. şi unde este oportun.).poluarea aerului. insecte. sunt extrem de toxici pentru oameni şi viaţa sălbatică. Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi se axează pe reducerea. Cele mai importante surse de POP-uri în România (printre care dioxinele) o reprezintă incinerarea deşeurilor medicale şi a celor municipale. în ordinea în care sunt percepute de populaţie. injecţii cu insulină etc. pe eliminarea a 12 POP-uri din circuitul internaţional. Deşeurile menajere periculoase constituie surse de risc pentru sănătate datorită conţinutului lor în: • substanţe toxice – (insecticide. exploatare (15-30 ani).poluarea apelor de suprafaţă şi subterane. hexaclorobenzen (de asemenea produşi chimici industriali şi produşi secundari neintenţionaţi). Sănătatea şi Calitatea Vieţii Depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică. refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani). Deşeuri infecţioase. endrin. dar alte surse notabile includ depozitele de deşeuri şi crematoriile şi incineratoarele. Poluarea aerului cu mirosuri neplacute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale. . problema cea mai dificilă o constituie materialele periculoase : • nămolurile toxice • produsele petroliere • reziduurile de la vopsitorii • zgurile metalurgice care sunt depozitate în comun cu deşeurile solide orăşeneşti. se întinde pe durata a cel puţin două generaţii. Poluanţii Organici Persistenţi (POP) sunt substanţe chimice ce rămân intacte în mediu perioade lungi. Sursele de emisie ale POP-urilor sunt situate în patru sectoare economice principale: agricultură. a unui numar de 30-300 specii/ha. Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţă contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii. Incineratoarele de deşeuri medicale sunt o sursă majoră confirmată de POP -uri (şi alţi poluanţi ca metalele grele). Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale. clordan. 2010 Cap. . sunt: . acetona) • substanţe corozive – care ard sau distrug materialul (acidul din baterii) Deşeurile industriale constituie surse de risc pentru sănătate datorită continuţului lor în : • substanţe toxice precum metale grele (plumb. fiind clasificate în: Deşeuri anatomo-patologice. dieldrin. În plus. institutele de cercetare şi laboratoare. în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte. ciori).Raport anual . Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt sursa infestării apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi. un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa afectată acestei folosinţe. câini vagabonzi. facilitează înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora: insecte. fără a considera şi populaţia microbiologică a solului. Şi.  unele mamifere. păsări. diclorodifenil-tricloroetan (DDT). biocenozele din vecinatatea depozitului se modifică şi ele. în sensul că:  în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate.8. ═ 204 ═ . sunt volatili şi au o circulaţie globală prin atmosferă şi apa mării. Deşeuri înţepătoare-tăietoare. fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora. industrie. influenţează calitatea solurilor înconjurătoare. produse de curăţare.modificări de peisaj şi disconfort vizual. antigel) • substanţe inflamabile – (uleiuri uzate. şobolani. . În plus. terebentină) • substanţe explozive sau reactive – (amoniacul. dar şi cu alte elemente poluante. produşi secundari neintenţionaţi) şi hexaclorobenzen (HCB).

unele reprezentând toxici dintre cei mai puternici. 8. fiind transportate la rampa de depozitare a deşeurilor. agenţilor fitopatogeni. drumurile principale şi secundare pe care circula utilajele de transport deşeuri nu sunt întreţinute.a.80 kg s. unde acesta se degradează. În sinteză. în special cele orăşeneşti. consumul mediu la hectar de teren arabil. Între 75% . buruienilor. Anterior utilizării. principalele valori. Respectarea acestor m ăsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor. nu există facilităţi pentru controlul biogazului produs. Toate acest substanţe sunt periculoase în diferite grade. Problemele cu care se confruntă gestionarea deşeurilor în România pot fi sintetizate astfel:  depozitarea pe teren descoperit este cea mai importantă cale pentru eliminarea finală a acestora. în situaţia de a fi “saturată” cu produse de uz fitosanitar. Comparativ cu ţările membre ale Uniunii Europene. Un aspect negativ este acela că multe din materialele reciclabile şi utile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Deşeuri radioactive. conducând la poluarea apelor şi solului din zonele respective. fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic.  depozitele existente sunt uneori amplasate în locuri sensibile (în apropierea locuinţelor. vii şi livezi este.  terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri degradate. adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu. În ţara noastră. scăzând de la 1. Restul de 10 – 25% din deşeurile medicale este considerat periculos .8. din activităţile administrative şi menajere ale instituţiilor spitaliceşti şi pot include de asemenea deşeuri generate în timpul întreţinerii. ele sunt testate din punct de vedere toxico logic.Raport anual . Toate aceste considerente conduc la concluzia c ă gestiunea deşeurilor necesită adoptarea unor măsuri specifice.0% » Greutatea specifică 300 » Umiditatea totală 60.  depozitele de deşeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecţia mediului.0 % » Puterea calorică sub 800cal/kg Depozitarea trebuie să fie ultima opţiune în gestionarea deşeurilor./ha în anul 1999. nu sunt operate corespunzator: nu se compactează şi nu se acoperă periodic cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor. Cantităţile efectiv aplicate la ha au fost mai mari. în scopul prevenirii. prezintă dezavantajul poluării mediului. pe lângă avantajul obţinerii unor producţii sporite. ţinând ═ 205 ═ . Pesticidele sunt treptat dispersate în mediu sau translocate în plante.0% » Apa liberă în greutate 42. cu caracter de medie. în principal. PESTICIDELE ŞI EFECTUL SUBSTANŢELOR CHIMICE ÎN MEDIU Pesticidele sunt substanţe biologic active destinate utilizării în agricultură. cu intrare corespunzatoare şi panouri de avertizare. a zonelor de agrement). multe depozite nu sunt prevăzute cu împrejmuire. metale.5 » Substanţe minerale incinerabile 5.  colectarea deşeurilor menajere de la populaţie se efectuează neselectiv. a răspândirii mirosurilor neplăcute. sticlă. România nu se găseşte. animalelor precum şi mediului înconjurător. la ora actuală. Utilizarea lor inadecvată poate fi dăunătoare sănătăţii omului. unele putând persista în sol mulţi ani de la aplicare. fiind cea mai periculoasă sursă de impurificare a mediului prin vastitatea suprafeţelor pe care se folosesc şi prin toxicitatea lor ridicată. ce pot fi reţinute pentru deşeurile menajere urbane produse în Romania. diminuării. sunt urmatoarele : » Conţinut de substanţe organice 52. nu există un control strict al calităţii şi cantităţtii de deşeuri care intră pe depozit.4.18 kg s. în Romania. mijloacele de transport nu sunt spălate la ieşirea de pe depozite.0% » Conţinut în hârtie 17. Aceste deşeuri provin. silvicultură.0% » Producţia zilnică în kg/locuitor/zi 0. materiale plastice). pierzându-se astfel o mare parte a potenţialului lor util (hârtie.a. ajung pe depozite ca atare. Impactul în mediu Utilizarea pesticidelor în agricultură. Solul acţionează ca un receptor şi rezervor pentru pesticide.Starea factorilor de mediu în România. 0.90% din deşeurile medicale pot fi asimilate ca deşeuri menajere. amestecate. Mediul./ha în anul 2010. care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole. insectelor şi rozătoarelor.  depozitele actuale de deşeuri. 2010 Cap. recuperarea lor devenind dificilă. spaţii de depozitare. îndepărtării sau distrugerii dăunătorilor. prezentând riscuri asupra sănătăţii şi mediului. nici pe departe. a apelor de suprafaţă sau subterane. peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deşeurilor menajere sau industriale.

degradare. solului. accidentală sau voluntară şi prin contaminarea mediului înconjurător – sol. alimentelor şi a aerului. Din atmosferă. Interesul economic şi de protejare a mediului cere ca atât îngrăşămintele cât şi pesticidele să rămână cât mai bine fixate în sol.Starea factorilor de mediu în România. în apa interstiţiala şi freatică. 6 cazuri prin inhalare. pesticidele pot ajunge din nou pe sol sau în râuri. alimente. Se impune un control mai riguros în privinţa respectării dispoziţiilor legale ce reglementează regimul pesticidelor de către organele responsabile ce ar trebui să elucideze modul în care unele produse au ajuns la îndemâna populaţiei. În medie. acută sau cronică. ponderea o deţin insecticidele. Contaminarea apelor subterane este o problemă specială. Îngrăşămintele au fost folosite în agricultură pe scară largă şi fără discernământ. lacuri şi mări unde sunt prel uate de alge. Datorită riscului pentru mediu şi sănătatea umană reprezentat de substanţele şi preparatele chimice periculoase. prin ingestie. antrenarea în apele de şiroire. pesticidele sunt compuşi periculoşi prin persistenţa în mediu. concomitent cu creşterea preţurilor la tratamentele fitosanitare. Lucrul acesta este foarte important pentru urmărirea persistenţei pesticidelor şi îngrăşămintelor artificiale pe terenurile agricole. fiind urmate în ordine de erbicide în 18 cazuri. riscul de intoxicaţie. aer – cu mari implicaţii ulterioare. cu profil teoretic şi experimental.8. în 40 de judeţe ale ţării. precum şi o mai bună informare şi educare a adulţilor ce folosesc produse pesticide în agricultură şi profilaxia sanitar -umană. Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante şi Produse Vegetale este responsabil cu analiza oficială a probelor pentru determinarea calitativă şi cantitativă a reziduurilor din plante şi produse vegetale destinate importului. alta este spălată de ploi. sortiment care se completează şi se perfecţionează sistematic. acumularea de reziduuri în produsele alimentare. o parte din ele este luată de vânt. rodenticide în 12 cazuri. antrenarea în atmosferă de curenţii de aer . Sortimentul actual de produse de uz fitosanitar include peste 300 de substanţe active din diverse clase de compuşi chimici. precum şi de natura însăşi a solului. datorită oxidării în aer sau acţiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. În concluzie. acumulare etc. 2010 Cap. Într-o oarecare măsură poluarea solului depinde şi de vegetaţia care îl acoperă. în 234 cazu ri. Principalele probleme care intervin în dinamica pesticidelor în sol (adsorbţie. volatilizare. 46 cazuri raportate ca necunoscute. poate fi de natură profesională. În ceea ce priveşte domeniul de utilizare al produselor ce au determinat intoxicaţiile acute neprofesionale cu pesticide. Armonizarea legislaţiei naţionale cu actele normative europene în domeniu. ═ 206 ═ . Mediul. Este necesară o supraveghere atentă a copiilor în familie (în anul 2010 au fost raportate 30 cazuri de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide la copii). În realitate. care au trimis raportările în 2010. efectul poluant cel mai intens fiind determinat de utilizarea în exces a azotaţilor. De asemenea. Calea de pătrundere în organism a toxicului a fost preponderent orală. absorbţie.) constituie obiectul unor studii aprofundate de laborator şi teren. exportului şi consumului intern şi monitorizarea acestora. ―spălarea‖ în straturile profunde ale solului. în concordanţă cu cerinţele tot mai severe care se impun. managementul şi monitorizarea acestora prezintă interes deosebit din partea tuturor factorilor responsabili. 10 cazuri pe cale dermală şi în 10 cazuri declarată necunoscută. migrare. iar acţiunea de purificare este de lungă durată. Comportarea pesticidelor în sol este o problemă complexă şi dificil de studiat datorită multitudinii factorilor de natură aleatoare şi impune abordarea unor tehnici moderne de cercetare şi specializare profesională în domeniu. o gravă problemă o constituie contaminarea alimentelor şi acumularea continuă în plante şi animale a anumitor pesticide. iar restul se descompune în timp. 65% din cantitatea de apă potabilă din Europa este furnizată din rezervele de apă subterană. infiltrarea în sol. reprezintă una din priorităţile autorităţilor competente. Excesul de pesticide prezent în sol poate afecta sănătatea umană prin intermediul contaminării apelor.Raport anual . în râuri şi lacuri. Reducerea consumului produselor fitosanitare şi scăderea suprafeţelor şi a culturilor tratate a fost determinată de reorganizarea şi restructurarea proprietăţilor din agricultură. prezente în 175 cazuri. Sănătatea şi Calitatea Vieţii seama de faptul că nu toate culturile înfiinţate în diferite perioade au fost tratate. s-au înregistrat 260 cazuri de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide şi 15 cazuri mortale. neţinându -se cont de necesarul specific al plantelor de cultură. Impactul în sănătate Pentru om. precum şi impactul asociat asupra sănătăţii şi capacităţii lor de reproducere. Conform informaţiilor furnizate de Ministerul Sănătăţii. surse de apă. Acumularea şi migrarea necontrolată în sol şi apa subterană a pesticidelor pot determina dereglări importante a parametrilor factorilor de mediu. de momentul de aplicare a lor şi de modalitatea cea mai adecvată. Pesticidele decelate astăzi în unele alimente determină afectări ale funcţ iei reproductive a organismelor.

prin procedura comunitară şi a întoc mit rapoarte de evaluare de mediu şi ecotoxicologie pentru 4 produse de protecţia plantelor şi 2 rapoarte de evaluare asupra echivalenţei sursei de substanţă activă. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC) În domeniul importului şi exportului substanţelor restricţionate reglementate prin Regulamentul (CE) nr. în anul 2010. Consumul de agenţi frigorifici.-1. ═ 207 ═ . Pentru efectuarea importurilor/exporturilor în 2010. de către Comisia de avizare a produselor de protecţia plantelor din cadrul MMP. respectiv figura 8. Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului şi operatori economici Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide şi pentru protecţia plantelor  Produse pentru protecţia plantelor În vederea implementării Directivei 91/414 privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţia plantelor. pentru care ANPM a efectuat rapoarte de evaluare de mediu şi ecotoxicologie. a eliberat autorizaţii pentru import şi a analizat notificările primite de la operatorii economici. Autoritatea Naţională Desemnată conform Regulamentului 689/2008 – MMP. în anul 2010 14% 0% 1% 0% 1% 84% CFC HFC (alternativa pentru CFC) Haloni HCFC HFC (alternativa pentru HCFC) Solvenţi cloruraţi Sursa: Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului.17 196932. pe tipuri.4. Denumire Cantitate (kg) 1 CFC 689.61 82. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a evaluat.00 kg substanţă în amestec şi s-au importat 16. S-au exportat 2266.-1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) şi alternative ANPM a actualizat inventarul operatorilor economici care desfăşoară activităţi cu substanţe reglementate în conformitate cu cerinţele Regulamentului 1005/2009 privind substanţele care depreciază stratul de ozon şi ale Regulamentului 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră.58 3 4 5 6 HFC (alternativă pentru CFC) HFC(alternativă pentru HCFC) Haloni Solvenţi cloruraţi 1134245. 51. în anul 2010 Nr.4. 689/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2008 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase (PIC).230 Utilizare Agenţi frigorifici Agenţi frigorifici şi aer condiţionat Agenţi frigorifici /Aer condiţionat Agenţi spumare Sistem de stingere pe avion Alternativă la CCl4 Sursa: Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului. în anul 2010 au fost emise. sunt reprezentate în tabelul 8.8. Mediul. în anul 2010.06 tone substanţe ca atare şi 49.4. Consumul de agenţi frigorifici şi ponderea acestuia.09 2 HCFC 11876. din care 39 produse au fost omologate de Comisia Naţională de Omologare a Produselor pentru Protecţia Plantelor prin procedura naţională.-1. crt.  Biocide (utilizare.128 tone substanţe în amestec care fac obiectul Regulamentului 689/2008.-1. 2010  Cap.65 15607. import.4. Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului şi operatori economici Figura 8.Starea factorilor de mediu în România. export) Comisia Naţională pentru Produse Biocide a autorizat pentru introducerea pe piaţă. pe tipuri.458 tone substanţe ca atare. 202 avize de mediu pentru produse de protecţia plantelor necesare în vederea omologării acestora. Ponderea consumului de agenţi frigorifici. 620 produse biocide în conformitate cu prevederile Directivei 98/8 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide.  Tabel 8. ANPM a actualizat inventarul importatorilor/ exportatorilor PIC cu informaţii aferente anului 2010. în vederea exportului.Raport anual .

0000 0.0 Utilizare (kg) Sursa: Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului. Cantităţile de produse cu conţinut de POPs noi Denumire POPs Produs Producţie (kg) SCCP (C10—C13) HBCD HBCD  Mercur PC56L-80 (56% SCCP) Polistiren extrudat (50% HBCD) Polistiren expandat (1% HBCD) 24214.0 2.000 250. din care: Mercur metalic pe stoc (la finele anului) Deşeuri cu mercur.2 118969.332 1. din care: reciclată incinerată depozitată exportate altele Mercur în dispozitive pe stoc ( la finele anului) din care: în dispozitive medicale în AMC-uri industriale în lampi cu mercur Cantitate (kg) 2008 2009 2.703.Starea factorilor de mediu în România.0000 0.745 1852.000 200.-4 Inventarul privind mercurul (2008-2009) 300.277.9146 2000.3551 2.91 82147.4. din care: incinerată exportate în dispozitive medicale în lampi cu mercur ═ 208 ═ .-2.6167 27298.486 21.4. Sănătatea şi Calitatea Vieţii În domeniul poluanţilor organici persistenţi s-au întocmit inventare cu substanţele noi propuse a fi introduse pe Anexele Convenţiei de la Stockholm.387.7900 50.959 276. şi figura 8.000 100.5390 166425.503 67.1902 146.000 kg 150.4. respectiv Regulamentului 850/2004 privind poluanţii organici persistenţi.135.9857 12520.0 2.5921 Sursa: Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului.0 0.6150 9521.4.3693 2.-3. ANPM a inventariat cantităţile de produse cu conţinut de substanţe noi POPs utilizate în 2010 în vederea raportării la Comisia Europeană (tabel 8. având în vedere activităţile şi articolele în care se pot găsi acestea.4.030.461 3. Figura 8.9090 4478.-4).Raport anual .544 92. Inventarul privind mercurul (2008-2009) Articol Mercur metalic importat Mercur în dispozitive importate.000 0 2008 Mercur metalic importat în lampi cu mercur Mercur metalic utilizat /dispozitive reciclată depozitată Mercur în dispozitive pe stoc (la finele anului): în AMC-uri industriale 2009 Mercur în dispozitive importate. 2010  Poluanţi organici persistenţi Cap.926.6672 658.007 792.681.08886 264.08886 0.9899 0.4.-3. Protocolului POPs.6691 270. Tabel 8.557 0 0 2659. Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului Actualizarea inventarelor cu informaţii aferente anului 2010 va fi realizată în cursul semestrului II al anului 2011.8.9899 0. Mediul.294. Agenţiile Regionale pentru Protecţia Med iului Au fost actualizate inventarele privind mercurul (tabel 8.-2) Tabel 8. din care: în dispozitive medicale în AMC-uri industriale în lampi cu mercur Mercur metalic pe stoc (la finele anului) Mercur metalic utilizat /dispozitive Deşeuri cu mercur.000 50.1070 777.

CLP. În anul 2010 s-au înregistrat 304 solicitări ale operatorilor care au fost consiliaţi prin secţiunea HELPDESK. 7 distribuitori cu 151 produse şi 5 importatori/distribuitori cu 47 produse.860 0. măştile pentru sudură şi cartonul azbest sunt reprezentate în procent de sub 1%.4.164% 20. urmat de plăcile din azbociment. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Introducerea pe piaţă a detergenţilor ANPM a luat în evidenţă operatorii economici care în 2010 au introdus pe piaţa din România detergenţi conform prevederilor Regulamentului 648/2004 privind detergenţii. importat şi distribuit un număr total de 229 produse. Actualizarea inventarelor cu informaţii aferente anului 2010 va fi realizată în cursul semestrului II al anului 2011  Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea. modificată şi completată.381 7. care au fost inventariate pentru anul 2010. ANPM a constituit o bază de date la nivel naţional ca urmare a inventarierii activităţii opera torilor economici cu substanţe şi amestecuri/articole periculoase.581 96. Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului Deşeurile cu conţinut de azbest sunt depozitate în spaţii proprii de depozitare ale agenţilor economici. etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor (CLP) Activitatea de consiliere a operatorilor se desfăşoară prin intermediul biroului naţional de asistenţă tehnică HELPDESK – REACH. Ponderea cantităţilor de azbest şi a deşeurilor de azbest (%) 0. materialele cu conţinut de azbest existente sunt considerate deşeuri.749%.Starea factorilor de mediu în România.8. Figura 8.704 46330. autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice REACH şi Regulamentul (CE) 1272/2008 privind clasificarea. cele mai mari cantităţi se regăsesc în plăci şi tuburi din azbociment.-6. membranele electrolitice.Raport anual . Inventarul articolelor cu azbest şi a deşeurilor de azbest.12 din HG 124/2003 privind prevenirea. Vivani Salubritate. este prezentată ponderea fiecărui tip de articol cu azbest cât şi a deşeur ilor cu azbest. care sunt reprezentate în procent de 20. S -au identificat 13 operatori economici care au produs. Procentul cel mai ridicat aparţine tuburilor de azbociment.C.030 0. p entru anul 2010 Articole cu azbest Plăci de azbociment Tuburi din azbociment Produse de fricţiune Produse de etanşare Membrane electrolitice Măşti pentru sudură Fir de azbest Carton azbest Deşeuri cu azbest (cantitate generată) Cantităţi (tone) 12113. Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului În figura 8. reprezentate în procent de 78.458 Sursa: Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului.C. din toate articolele care conţin azbest. reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest.-6.4.749% Tuburi din azbociment Produse de etanşare Măşti pentru sudură Carton azbest Sursa: Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului. Tabel 8. Având în vedere prevederile art.133% 0. Produsele de fricţiune.343% 0. după cum urmează: Substanţe Amestecuri Articole Producători 82 79 19 Importatori 89 80 13 Utilizatori 296 374 11 ═ 209 ═ . conform cărora începând cu 1 ianuarie 2007 activită ţile cu azbest au fost interzise.A.4. şi S.REACH şi respectiv 58 de solicitări ale operatorilor care au fost consiliaţi prin secţiunea HELPDESK. sau eliminate la S. Mediul.312 3. reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest Din datele cuprinse în inventarele privind azbestul şi deşeurile de azbest rezultă că.590%. evaluarea. Etermed S. respectiv: 1 producător cu 31 produse.  Prevenirea.076 78.590% Plăci de azbociment Produse de fricţiune Membrane electrolitice Fir de azbest Deşeuri cu azbest (cantitate generată) 78.3 202.-5. 2010  Cap. CLP.

din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor (M. În acest sens studiul calităţii mediului cuprinde o gama foarte largă de probleme. Coordonarea ştiinţifică. Mediul. fiinţa umană este un produs al materiei. împreună cu grupul căruia îi aparţine. calitativ superior organizată. consecinţele cele mai importante şi devastatoare ale schimbărilor de mediu vor fi datorită efectului asupra agriculturii: solul va deveni mult mai salin. Creşterea incidenţei cataractei ar putea sa fie un efect mai pronunţat asupra sănătăţii populaţiei. ca domenii şi expresii ale acţiunii sociale asupra naturii. Ca individualitate socială şi subiect al unei colectivităţi umane. Consecinţa va fi scăderea cantităţii de produse agricole. poate fi 0 aşteptată de la o creştere a temperaturii peste 32 C. De asemenea. apă. vegetaţie). va determina o creştere a 0 numărului de zile cu o temperatură mai mare de 38 C. Sănătatea şi Calitatea Vieţii 8. în general. cât şi în cea a ambianţei.5. omul tinde să-şi amelioreze condiţiile de viaţă. concentraţiile radionuclidice reflectând distribuţia neomogenă a poluării la scara teritoriului României. În această confruntare cu natura. mai ales la populaţia albă. O altă consecinţă a creşterii radiaţiilor UV-B este scăderea puterii de apărare a sistemului imunitar. El înfruntă astfel rigorile climatului şi neajunsurile calamităţilor naturale. ceea ce va determina creşterea prevalenţei bolilor infecţioase. asupra stării de nutriţie a populaţiei. incluzând aproape în întregime tematica cercetărilor fizico geografice. 2010 Cap.8.Raport anual . Concomitent şi obiectiv necesar. omul întreţine cu mediul său ambiant şi raporturi care au în vedere persoana umană ca produs şi ca membru al unei colectivităţi sociale. principala sursă de poluare radioactivă artificială a mediului o constituie materialul de origine cernobîliană. astm etc. omul acţionează asupra componenţilor naturii şi numai el este în măsură sa dea naştere la tipuri stabile şi dinamice în acelaşi timp de peisaje umanizate. sol. Rezultatele analizelor arată că. Incidenţa tuturor formelor de cancer de piele. aşadar.M. MEDIUL ŞI SĂNĂTATEA – PERSPECTIVE Calitatea mediului este o noţiune complexă. va creşte datorită expunerii crescute la UV-B. Produsul de fisiune Cs -137 este prezent în toţi factorii de mediu (aer.P. atât pe plan mondial cât şi naţional. somatic. De aceea.). mai întâi ca factor al biosferei. Utilizând însă acest termen avem în vedere. atât potenţialul productiv al mediului (rezultat la rândul său din îmbinarea diverşilor componenţi fizico -geografici şi influenţat sensibil de modificările antropice) cât şi de modul în care viaţa şi sănătatea oamenilor. care cuprinde numeroase aspecte ale raportului om natură. pe baza unor relaţii sociale cu caracter istoric. 0 O creştere medie a temperaturii cu 2-5 C în următorii 50-100 de ani. regiunile aride vor creşte în suprafaţă etc. omul. Între om şi natură există raporturi care pot fi privite numai din punctul de vedere al ecologiei.M. RADIOACTIVITATEA MEDIULUI Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României. el trăieşte în anum ite condiţii de mediu ambiant păstrând ca şi celelalte vieţuitoare. relaţii vitale de interdependenţă cu factorii fizici. dată de particularităţile depunerilor radioactive din ═ 210 ═ . mai ales în ţările sărace. în toate regiunile ţării. Probabil. în afara cărora nu este posibilă existenţa sa biologică. ceea ce va duce la o creştere a morbidităţii şi mortalităţii prin boli pulmonare ca: bronşite. duce chiar o luptă susţinută împotriva capriciilor naturii. cu efecte dezastruoase. Depleţia stratului de ozon atmosferic se aşteaptă să aibă o influenţă directă asupra sănătăţii populaţiei. Acest lucru va afecta în special populaţia cu boli cronice şi imunitate scăzută şi probabil populaţia infantilă. pot fi afectate de factori naturali nefavorabili sau de consecinţele unor activităţi economice care declanşează procese de degradare sau duc la poluarea mediului. Pe baza statutului său biologic. ca şi diverse obiective social economice. dusă atât în direcţia comunităţii.P) şi are ca obiectiv detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică a nivelurilor de radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional şi notificarea factorilor de decizie naţionali şi Comisia Europeană. 8. Problema calităţii şi a protecţiei mediului a intrat în actualitate pe măsură ce omenirea a devenit conştientă de necesitatea conservării şi utilizării cât mai eficiente a potenţialului productiv al mediului. datorită faptului că afectează toate categoriile de populaţie.6. Creşterea mortalităţii prin stres caloric. acţionează deliberat şi cu ţeluri precise asupra unor componente ale mediului. pe temeiul că. tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LNRR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (A.Starea factorilor de mediu în România. În decursul existenţei sale. este prevăzut faptul ca iritanţii respiratori vor polua în continuare aerul ambiant. o deosebire de sens şi conţinut între prezenţa activă a omului în mediu şi aceea pasivă a celorlalte componente ale biosferei.N. Există. se acordă o atenţie din ce în ce mai mare activităţii de protecţie a mediului şi de supraveghere sinoptică a modificărilor aduse calităţii lui. chimici şi biologici ai acestuia.

Substanţele radioactive de origine cosmogenă se formează în straturile înalte ale atmosferei. evidenţiindu -se reducerea semnificativă pentru factorul de mediu aer. în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii nucleare.-1). acest program se desfăşoară permanent şi urmăreşte evoluţia în timp a radioactivităţii factorilor de mediu.N. în anul 2010. desfăşurat în mod unitar de către toate SSRM din cadrul RNSRM.M. Sănătatea şi Calitatea Vieţii perioada accidentului de la Cernobîl. La nivelul anului 2010. Mediul. remarcându-se creşterea nivelului poluării radioactive odată cu creşterea altitudinii. C-14 etc. solul rămânând factorul de mediu cu cel mai ridicat conţinut radioactiv. Radioactivitatea este proprietatea nucleelor unor elemente chimice de a emite prin dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi electromagnetice. Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în mediu pe diferite căi:  intenţionat. Be-7. la care se adaugă substanţele radioactive de origine cosmogenă (H -3. Se menţine tendinţa de scădere a concentraţiilor radioanuclizilor artificiali în mediu.  Programul de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic – este specific fiecărei zone.  accidental.A. constituie fondul natural de radiaţii care acţionează asupra organismelor vii. desfăşurat în ═ 211 ═ . Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive de origine terestră (precum U 238.Raport anual . Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Sub coordonarea LNRR . iar abundenţa lor este dependentă de conformaţia geologică a diferitelor zone. prin interacţia radiaţiei cosmice cu elemente stabile. Th-232. Toate radiaţiile ionizante. două tipuri de programe de monitorizare a radioac tivităţii mediului.). RNSRM a funcţionat cu un număr de 37 de Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM). de origine terestră sau cosmică. Substanţele radioactive de origine terestră există în natură din cele mai vechi timpuri. la nivelul anului 2010 au fost implicate în derularea acestui program.1. Ac-228 etc.) şi radiaţia cosmică.6.. care toate la un loc formează fondul natural de radiaţii.P. Rezultă astfel că toate organismele vii sunt expuse la radiaţiile ionizante de origine naturală.Starea factorilor de mediu în România. precum şi cu 88 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer (figura 8. în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare (exemplu: acciden tul nuclear de la Cernobîl). Acestea au fost:  Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu. laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului. variind de la un loc la altul.6. Figura 8. RNSRM a desfăşurat. Acesta este un fenomen natural ce se manifestă în mediu. Componenta extraterestră a radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile de origine cosmică provenite din spaţiul cosmic şi de la Soare.8. U-235. 2010 Cap.

şi limitele autorizate la nivel naţional. Obiectivele monitorizării radioactivităţii mediului sunt:  detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică a nivelurilor de radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional.0 Graficul prezentat în figura 8.-4. precum şi determinarea debitului de doză gama absorbită în aer. ape prin: ape de suprafaţă.  Debitul dozei gama absorbită în aer Determinarea debitului dozei gama absorbite în aer se realizează cu frecvenţă orară.2 Variaţia medie anuală a debitului dozei gama absorbite în aer pe teritoriul României. în anul 2010 [mGy/h] 1. Mediul.6. cu date din teren. precum şi asupra depunerilor atmosferice totale (umede şi uscate) şi determinări beta globale asupra depunerilor atmosferice umede.M. importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică.  furnizarea de informaţii către public. Valorile obţinute dau o primă indicaţie asupra radioactivităţii din atmosferă. Figura 8. a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real.6. 2010 Cap. 16 SSRM. nr.  Radioactivitatea aerului Monitorizarea calităţii aerului din punct de vedere al radioactivităţii este prima cale de identificare a prezenţei radionuclizilor naturali şi artificiali în atmosferă. 1978/2010 ) este de 1 µS v/h. datorate practicilor sau accidentelor radiologice. depuneri atmosferice umede şi uscate. peste limitele fondului natural. În acest scop sunt efectuate determinări ale debitului dozei gama absorbite în aer.M.Starea factorilor de mediu în România.6.  urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală. Analizele efectuate pentru factorii de mediu monitorizaţi (aer prin: aerosoli.  evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la radiaţii.6 0. determinări ale beta globale şi gama spectrometrice asupra aerosolilor atmosferici.Raport anual . nr. vegetaţie: spontană şi cultivată) au fost: beta globale. înregistrate orar.2 0. ═ 212 ═ .8 0.-2. în acord cu cerinţele legale.6. înlocuit de O.  notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi susţinerea.0 0. beta spectrometrice şi gama spectrometrice. Sănătatea şi Calitatea Vieţii paralel cu Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu. sol: necultivat şi cultivat. freatice şi potabile.527 valori de debit de doză.4 0. iar trendul multianual al debitului dozei gama pe teritoriul României este prezentat în figura 8.  controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului.-2. a fost obţinut prin medierea a 165. Eroarea asociată acestei analize este sub 15%.8. 338/2002. Variaţia anuală a debitului dozei gama absorbite în aer înregistrată în anul 2010 este prezentată în figura 8. SA TU M TA O AR RG RA E U DE M A UR ES CL U DE J BA VA TU B RN BR ELE U AS SE OV V CR ERI AI N O CO PIT VA NS ES TA TI N TU TA LC GA EA L CE B AT AH S UZA I U LA CE U U A TO VA AC A IA S B BU AC I SF CU AU AN TU B RES GH EC TI H CE EOR ET RN G H BA AVO E IA D A PI ZIMMA R AT RA NIC E NE EA AM AR T FO A C D CA SA LA NI RA R S BO ES I TO ITA SA N M IE SL SIB I RC O IU UR BO EA ZIA PL CIU AL OIE C B S TI A IU TI M L IS IA OA VA RA SL UI media anuală maxima anuală limita de avertizare Notă: limita de avertizare pentru debitul dozei gama (conform O. în anul 2010.

07.06 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 media anuală Determinările efectuate în ultimii opt ani au evidenţiat faptul că valoarea medie anuală a debitul dozei gama absorbită în aer a prezentat o tendinţă staţionară. care sunt analizate beta global şi gama spectrometric. ═ 213 ═ au gu st se pt em br ie oc to m br ie no iem br ie de ce m br ie maxima anuală maxima anuală m ai ua rie ie iu n ua rie fe br ian ap r iu lie ilie .15 0.-5. 2010 Cap.Raport anual . a fost de 92.  Aerosoli atmosferici Probele de aerosoli atmosferici sunt prelevate prin aspirare pe filtre.13 0.25 [m Gy/h] 0.-4 Variaţia medie anuală a debitului dozei gama absorbită în aer înregistrat pe teritoriul României [m Gy/h] 0.20 0.16 0. 08 .6.00 m ar t ie media lunară Figura 8. respectiv aspiraţia 20-01) sunt mai ridicate decât cele din cursul zilei (aspiraţia 08 – 13. astfel:  4 aspiraţii: 02 . în timp ce valoarea maximă anuală a prezentat o uşoară tendinţă descrescătoare.10 0.14 0. în anul 2010 0.13. maxima obţinându-se în intervalul de aspiraţie 02 – 07. datorită condiţiilor reduse de dispersie în atmosferă. Variaţia medie lunară a debitului dozei gama absorbite în aer.07 şi 08 . Sănătatea şi Calitatea Vieţii Figura 8.05 0.13.Starea factorilor de mediu în România.6.8.12 0. Mediul.  2 aspiraţii: 02 .08 0.1 0.19 şi 20 . 14 . Prelevarea aerosolilor atmosferici se realizează în cadrul SSRM în funcţie de programul de lucru specific.09 0.145. Valorile înregistrate în cursul nopţii (aspiraţia 02 – 07.11 0.15 0.-3. pe filtrele de aerosoli atmosferici. Numărul total al analizelor beta globale efectuate în anul 2010. pe teritoriul României.07 0.6. respectiv 14-19).  Analiza beta globală imediată a probelor de aerosoli atmo sferici Influenţa variaţiei diurne a curenţilor de aer asupra activităţii aerosolilor atmosferici aspiraţi la SSRM se poate observa în figura 8.01.

-5.S A E EV SO C E V R R C P AIO IN O I V N TE A ST S T TUAN I LCTA G E A A C EA B LA S H U UZ TI LA C A U EA U TO V ACA A BU B IA A S SF CU CA I . 338/2002.-6. 1978/2010) este de 50 Bq/m3.2 0. G B RE U E S C HE CH TI ER O E N RG T BA A V H IA O E PI D AT ZIM MA A R N RE A IC N E EA A M FO AR T AL C A B S D C A I AN AL U I AR LIA BO RE AS TO SIT I M S A IE R SL S AN C O IB I U B I R O U EA Z PL C IA O IUC I VAES SL TI U I SA TU 1000 500 0 aspiratia 02-07 aspiratia 08-13 Altitudine Notă: limita de avertizare pentru aerosolii atmosferici prin analiza beta globală (conform O.Starea factorilor de mediu în România. nr.6. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Figura 8.6. nr. Distribuţia activităţii beta globale (valori medii anuale) a probelor de aerosoli atmosferici prelevaţi pe teritoriul României. 2010 Cap. ═ 214 ═ .M. Figura 8.M.Raport anual .6 [Bq/m3] 0. înlocuit de O.T B B R R EL A .5 0. Variaţia activităţii beta globale a aerosolilor atmosferici pe altitudine este reprezentă grafic în figura 8.M. 1978/2010) este de 50 Bq/m3.M.4 0. 338/2002. nr. în anul 2010 [Bq/m3] 7 6 5 4 3000 2500 2000 1500 [m] 3 2 1 0 TA R O MA G R R U AD E M E U A R E C S L TI M DE UJ IS V O D BA ARA R .-6. Variaţia diurnă a activităţii beta globale a aerosolilor atmosferici – măsurări imediate 0.8. înlocuit de O.1 0 aspiratia 02-07 aspiratia 08-13 aspiratia 14-19 aspiratia 20-01 CLUJ CEAHLAU TOACA BABELE IASI CRAIOVA BUCURESTI PITESTI BECHET CON CERN Notă: limita de avertizare pentru aerosolii atmosferici prin analiza beta globală (conform O. nr.3 0.6. Mediul.

în timp ce valoarea maximă anuală a 3 variat.-8. Concentraţiile de Rn-222 şi Rn-220 în atmosferă variază sezonier.72 . Figura 8. Mediul.Raport anual . aflaţi în stare gazoasă. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Fig.. depinzând de condiţiile meteorologice care influenţează.8. 8. Ei ajung în atmosferă în urma exhalaţiei din sol şi roci.Starea factorilor de mediu în România. Variaţia activităţii specifice medii anuale a radonului din atmosferă. pe teritoriul României.  Analiza beta globală întârziată a probelor de aerosoli atmosferici Activitatea specifică a radonului şi toronului a fost determinată indirect. O PI Z IA M DA AT IM A RA N R E NE ICEA AM F A T AL OC RAD B SA CAA IU NI LA LIA R BO RE ASI TO SIT M SA A IE S RC LO SI NI UR B B I U EA OZ I PL CIUA OI C E VA ST SL I UI aspiratia 02-07 aspiratia 08-13 ═ 215 ═ . unde sunt supuşi fenomenelor de dispersie în atmosferică.6.61 Bq/m .-7. atât viteza de emanaţie a gazelor din sol. prin analiza beta globală a filtrelor pe care s-au aspirat aerosolii atmosferici. Radonul (Rn-222) şi toronul (Rn-220) sunt produşi de filiaţie ai U-238 şi Th-232..8. cât şi diluţia/dispersia acestora în atmosferă. fiind cuprinsă între 4. 2010 Cap. Variaţia medie anuală a activităţii beta globale a aerosolilor atmosferici pe teritoriul României 10 [Bq/m 3] 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 media anuală maxima anuală Determinările efectuate în ultimii opt ani au evidenţiat faptul că valoarea medie anuală a activităţii beta globale a aerosolilor atmosferici a prezentat o tendinţă staţionară. în anul 2010 35 [Bq/m3] 30 25 20 15 10 5 0 SA T TA U M RG OR AR U AD E M E UR A ES TI CLU M DE J IS V O A TU B AR RN B AB A R U A ELE SE SO CR VER V A I CO P IOVN NS ITE A TA ST TU NT I L A GA CE CE L A AH S BU ATI LA UC ZAU U EA TO VA AC A BU BA IAS SF I C C AN UR AU TU BE ES CE GH CH TI RN E ET BA AV .6.

Valorile prezentate au fost obţinute prin ═ 216 ═ . Probele zilnice se cumulează lunar şi sunt măsurate gama spectrometric. Figura 8. atât pentru variaţia diurnă şi sezonieră. a pulberilor sedimentabile şi a precipitaţiilor atmosferice.-10.-9. probele de depuneri totale sunt măsurate pentru determinarea activităţii beta globale imediate şi după 5 zile de la prelevare.11 Bq/m Rn-220.  Analiza beta globală imediată a probelor de depuneri atmosferice totale Variaţia radioactivităţii beta globale pentru probele de depuneri atmosferice umede şi uscate.3 m .Starea factorilor de mediu în România.38 mBq/m3.6. media anuală observată. au permis identificarea Cs-137 în concentraţii foarte scăzute. Be-7.0 0.-10. 2010 Cap. radionuclid natural de origine cosmogenică. a fost 3 3 de 6. pe teritoriul României.).Raport anual .6 0. fiind puternic influenţată de circulaţia curenţilor de aer.8 Bq/m Rn-222 şi 0. T .8 0. în anul 2010.  Analiza gama spectrometrică a probelor de aerosoli atmosferici Analizele gama spectrometrice efectuate pentru probele de aerosoli atmosferici. Datorită valorilor foarte mici detectate. Mediul. valorile situându se în general sub limita de detecţie a aparatelor. cumulate pe un an de zile. BA AVO IA D PI ZI M A AT M AR RA N I E NE CEA AM FO ARA T AL CS D BA AN CA IUL I LA IA RA BO RES SI TO I TA SA M IER S S NI CU LOB IBI U RE OZ A IA C PL IU OI C VA EST SL I UI aspiratia 02-07 aspiratia 08-13 Concentraţia radonului şi toronului atmosferic respectă aceeaşi tendinţă ca şi aerosolii atmosferici. Variaţia activităţii specifice medii anuale a toronului din atmosferă. de pe o suprafaţă de 0. în anul 2010 1.4 0.0 SA TU M TA RG OR ARE U AD M EA UR E C S TI D LUJ M EV IS A O BA AR TU RN BR BEL A U AS E SE O V V CR E R AI IN CO P OVA NS ITE TA STI TU NTA L GA CEA CE BULAT AH SU ZA I LA CE U U AV TO A AC A I BU BA AS I SF CU CAU AN R T U BE ES T C CE G H H E I RN E.2 1. cât şi variaţia pe altitudine.-11. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Figura 8. a fost identificat în toate probele analizate. de ordinul µBq/m3. în cursul anului 2010. pe teritoriul României. pentru aspiraţiile 02 -07 şi 08-13. concentraţia sa medie lunară variind între 0. in certitudinile statistice în determinarea Cs-137 în aer s-au înscris în intervalul (25 – 49 %).6. După prelevare şi pregătire.8. La nivelul ţării. este prezentată în figura 8.2 0.6.34 – 38.6. Variaţia activităţii medii anuale a Be-7 în probe de aerosoli atmosferici  Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii 2 Probele de depuneri atmosferice se obţin prin prelevarea zilnică.. cu o incertitudine statistică de determinare sub 25% (figura 8.4 [Bq/m 3 ] 1.

înlocuit de O.-11. nr. nr. a fost de 24963.8. la toate cele 37 SSRM.6. 338/2002. ═ 217 ═ de ce m br ie e . Numărul total al analizelor efectuate în anul 2010.Raport anual . în anul 2010 6 5 4 3 2 1 0 TU M R G O R AR U AD E M E UR A E C S LU D J TU E BA V R NU B B E A R S E AS L E V O C ER V R A IN C P IO V O IT A NS E T ST T U A NT I LC A G EA A C EA B U L AT HL S U Z A I AU C E U T O AVA AC A SF B U B IAS AN C U AC I TU R AU G BE E S H T C EO C H I ER R E N G T B A A V HE I O P I Z A M DA A T IM A R NI R E A C N EA EA M F O AR T C C S AD AL A AR N I A B OR E S I T O S IT M S A IE R S S AN C U L IB I O R E B IU A OZ P L C I U IA O C IE T I VA S T M S I I AL S O L U BA A I R IU A LI A TA [B q/m 2 z i] SA măs urări imediate măs urări la 5 z ile Figura 8. 1978/2010) este de 1000 Bq/m2 pe zi. Figura 8.Starea factorilor de mediu în România. pentru depuneri atmosferice. Activitatea medie anuală beta globală a depunerilor atmosferice totale înregistrată pe teritoriul României.6. Variaţia medie lunară a activităţii beta globale a depunerilor atmosferice totale înregistrată pe teritoriul României. Variaţia erorilor relative asociate se încadrează în domeniul 12. Sănătatea şi Calitatea Vieţii medierea valorilor zilnice înregistrate în anul 2010.0 – 32.-12.5%. în anul 2010 5 [B q/m 2 z i] 4 3 2 1 0 rie ar tie ar ie lie st ai to m br ie ie m br ie br ie ril ie ni m br ua ap iu gu iu pt em nu m au ia fe no oc măs urări imediate se măs urări la 5 z ile Notă: limita de avertizare pentru depunerile atmosferice totale (umede şi uscate) prin analiza beta globală (conform O. Mediul. 2010 Cap.M.M.

încărcarea radionuclidică iniţială (imediat după accidentul de la Cernobîl) a regiunii în care se găseşte SSRM având un rol esenţial. 8. Persistă tendinţa de diminuare accentuată a amplitudinii maximului anual în legatură directă cu conţinutul rezervorului stratosferic. în anul 2010. probele sunt analizate beta spectrometric cu analizor cu scintilator lichid.6.3 mBq/m . Variaţia activităţii specifice medii anuale a radionuclizilor naturali şi artificiali identificaţi în probele de depuneri atmosferice totale. în anul 2010 Produsul de fisiune Cs-137 este prezent în probele de depuneri în concentraţii medii zilnice cuprinse 2 între 0. cu valori semnificative.8.Starea factorilor de mediu în România. Mediul.6.-15.6. procesele de resuspensie de pe sol constituind sursa predominantă de contaminare atmosferică la nivelul anului 2010. După colectare şi pregătire. sunt prezentate în figura 8.  Analiza beta spectrometrică a probelor de precipitaţii atmosferice Probele de precipitaţii se obţin prin colectarea tuturor tipurilor de precipitaţii. efectuate asupra probelor de depuneri atmosferice prelevate.6. Valorile lunare prezentate au fost obţinute prin cumularea probelor de precipitaţii prelevate pe parcursul unei luni.-14.Raport anual . ═ 218 ═ . 2010 Cap.-13.-14. Variaţia medie anuală a activităţii beta globale a depunerilor atmosferice totale înregistrată pe teritoriul României [Bq/ m2 zi] 6 5 4 3 2 1 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 media anuală maxima anuală  Analiza gama spectrometrică a probelor de depuneri atmosferice totale Rezultatele analizelor gama spectrometrice.07 – 22. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Fig. în vederea determinării concentraţiei de tritiu. sunt prezentate nivelurile de tritiu pentru probele de precipitaţii prelevate în anul 2010 de SSRM de pe teritoriul României (exclusiv Cernavodă). Figura 8. În figura 8.

136. Probele zilnice sunt cumulate lunar şi transmise spre analiză gama spectrometrică. Fig. Activitatea volumică medie anuală a tritiului în probe de precipitaţii atmosferice.  Radioactivitatea apelor În scopul supravegherii principalelor cursuri de apă din ţară. în anul 2010 Analiza seriei de date din precipitaţii lunare din anul 2010. la toate cele 37 de SSRM pentru apa de suprafaţă.6. se recoltează probe din râurile situate în apropierea SSRM. Harta principalelor râuri din România şi a afluenţilor lor ═ 219 ═ .Raport anual . cu frecvenţă zilnică. este de 20. 8.Starea factorilor de mediu în România. 2010 Cap.8. Domeniul de variaţie a erorilor relative asociate concentraţiilor probelor de apă de suprafaţă se încadrează în domeniul 12.5%.-15.-16. Mediul. Probele sunt pregătite pentru analiză şi se efectuează măsurări ale activităţii beta globale imediate şi după 5 zile. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Figura 8.6.0 – 28. indică faptul că nu există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul concentraţiei de tritiu înregistrat la SSRM în anii precedenţi. Numărul total al analizelor beta globale efectuate (imediate şi întârziate) în anul 2010.

Valorile au fost obţinute prin medierea valorilor zilnice ale măsurărilor imediate din anul 2010. 338/2002. Tabel 8.M. Fig 8.-17. înregistrate în anul 2010. 2010 Cap. înlocuit de O. nr.6. valorile medii anuale. nr.Starea factorilor de mediu în România.M.8.6. în anul 2010 Notă: limita de avertizare pentru apa de suprafaţă prin analiza beta globală (conform O. Sănătatea şi Calitatea Vieţii  Radioactivitatea principalelor râuri Principalele cursuri de apă din care se prelevează zilnic probe de apă de suprafaţă sunt prezentate în tabelul 8. este de 5 Bq/L.6. prezintă nivelul radioactivităţii beta globale în principalele râuri din ţară.-17.6.-1 – Punctele de prelevare a probelor apă curgătoare Localitatea Piteşti Vaslui Resiţa Timişoara Piatra Neamţ Bacău Buzău Sibiu Bucureşti Oradea Drobeta Turnu Severin Bechet Zimnicea Călăraşi Cernavodă Galaţi Tulcea Râul Argeş Bârlad Bârzava Bega Bistriţa Bistriţa Buzău Cibin Colentina Crişul Repede Dunăre Dunăre Dunăre Dunăre Dunăre Dunăre Dunăre Localitatea Sfântu Gheorghe Braşov Slobozia Craiova Focşani Târgu Mureş Alba Iulia Deva Arad Miercurea Ciuc Iaşi Baia Mare Botoşani Satu Mare Cluj Napoca Suceava Ploieşti Râul Dunăre Ghimbăşel Ialomiţa Jiu Milcov Mureş Mureş Mureş Mureş Olt Prut Săsar Siret Someş Someşul Mic Suceava Teleajen  Analiza beta globală a probelor de ape din principalele râuri Figura 8. pentru măsurările imediate şi întârziate. Mediul. Variaţia medie anuală a activităţii beta globale a râurilor.Raport anual . 1978/2010). ═ 220 ═ .-1.

nr.7 0.5 1.Starea factorilor de mediu în România. în anul 2010 ═ 221 ═ br ie oc to m br ie no ie m br ie de ce m br ie maxima lunară ar t ie m ia m iu iu lie maxima anuală . în probele de apă de suprafaţă prelevate din principalele cursuri de apă din România.4 0.Raport anual . Figura 8.6 0. au variat la nivelul anului 2010.-19. înlocuit de O.6. Variaţia activităţii specifice a tritiului în principalele cursuri de apă.9 0. Variaţia medie lunară a activităţii beta globale a râurilor.77 Bq/L.5 0. în domeniul 0.2 0.M.8 [Bq/L] 1.6 0. 338/2002. 8. este de 5 Bq/L.2 0.6.8. Mediul.9 0. 2010 Cap.-18.3 0 nu ar ie ap ril ie fe br ua rie ni e au gu st ai media lunară se pt em Notă: limita de avertizare pentru apa de suprafaţă prin analiza beta globală (conform O. Variaţia medie anuală a activităţii beta globale a râurilor înregistrată pe teritoriul României [B q/L] 1 0. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Fig 8. Fig. 1978/2010).8 0.-20.3 0.M.43 – 1.6. nr. în anul 2010 1.1 0 2003 2004 media anuală 2005 2006 2007 2008 2009 2010  Analiza beta spectrometrică a probelor de ape din principalele râuri Valorile concentraţiilor medii anuale de tritiu.

002 – 0. în anul 2010. RIN EVE TR.6 0. la nivelul anului 2010.6.Raport anual . şi 8.8.-21.4 0.1 0 Dr.2 0.-23.6 0.6. 2010 Cap.6.8 0.6. -23.6. Figura 8. în anul 2010 [Bq/L] 1 0. în diferite sectoare 1 [Bq/L] 0. Figura 8.9 0. este reprezentată variaţia activităţii beta globale a apei de suprafaţă recoltată de către SSRM riverane Dunării – valorile medii şi maxime înregistrate pentru măsurătorile imediate.6. Variaţia activităţii beta globale a Dunării. în diferite sectoare de pe teritoriul României. Sănătatea şi Calitatea Vieţii  Radioactivitatea Dunării În figura 8. Valorile concentraţiilor de Cs-137 în probele de apă din Marea Neagră.7 0.3 0.-24.Starea factorilor de mediu în România.7 0.5 0.1 0 DR. Tr.017 Bq/L.-21.4 0. în anul 2010 6 Activitatea specifică K-40 [Bq/L] 5 4 3 2 1 0 t br ie ie ar ie iu ni e ili e ar tie ie ai iu lie au gu s ie ia nu ar br ap r se pt em br fe br u om no ie m SFÂNTU GHEORGHE CONSTANŢA ═ 222 ═ de c oc t em m br m ie .2 0. Severin Zimnicea Calarasi Galati Tulcea Sf. în anul 2010. în dom eniul 0. S ZIMN ICEA CAL SI ARA AT GAL I TULC EA media anuală maximă anuală O GHE NTU SFA E RGH Figura 8. au variat.9 0.3 0. Concentraţia medie anuală a tritiului în Dunăre. Mediul. Gheorghe  Radioactivitatea Mării Negre Dinamica radionuclizilor K-40 şi Cs-137 în probele zilnice de apă de mare.5 0. Variaţia medie lunară a activităţii specifice a K-40 în Marea Neagră.8 0. recoltate din zonele Constanţa şi Sfântu Gheorghe (judeţul Tulcea) este prezentată în figurile 8.-22. prelevate de către SSRM Constanţa şi SSRM Sfântu Gheorghe.

Prelevarea probelor de sol se efectuează săptămânal. Numărul total al măsurătorilor efectuate la toate cele 37 SSRM este de aproximativ de 902.8 %.6.Starea factorilor de mediu în România. din anul 2010.-25 prezintă nivelul radioactivităţii beta globală în probele de sol necultivat recoltate de SSRM. pentru care s-au înregistrat peste 20 de valori semnificative pe teritoriul României. iar măsurarea beta globală a probelor se face după 5 zile. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Figura 8. în anul 2010 Activitatea specifică Cs-137 [Bq/L] 0. 2010 Cap.8. Valorile din grafic au fost obţinute prin medierea valorilor săptămânale.000 ar ie ril ie e lie m ai tie ie t ie m br ie br ie ru ar gu s ni em br se pt oc to fe b no SFÂNTU GHEORGHE CONSTANŢA  Radioactivitatea solului Probele de sol sunt recoltate din zone necultivate de cel puţin 10 ani.018 0. în anul 2010.006 0. Variaţia medie lunară a activităţii specifice a Cs-137 în Marea Neagră.-24.012 0. Mediul.6. Domeniul în care variază erorile relative asociate concentraţiilor este cuprins între 7. ═ 223 ═ de ce m br m ar ia nu ap iu iu au ie m ie .  Analiza beta globală imediată a probelor de sol necultivat Graficul din figura 8.1–25.Raport anual .

Mediul.Raport anual .Starea factorilor de mediu în România.] media anuală maxima anuală ═ 224 ═ .8. 2010 Cap.6. în anul 2010 VASLUI PLOIESTI MIERCUREA CIUC SLOBOZIA SIBIU BOTOSANI RESITA CALARASI ALBA IULIA FOCSANI ARAD PIATRA NEAMT ZIMNICEA BAIA MARE CERNAVODA SFANTU GHEORGHE BECHET BUCURESTI BACAU IASI CEAHLAU TOACA SUCEAVA BUZAU GALATI TULCEA CONSTANTA PITESTI CRAIOVA TURNU SEVERIN BRASOV BABELE TIMISOARA DEVA CLUJ TARGU MURES ORADEA SATU MARE 0 200 400 .u.-25. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Figura 8. 600 800 1000 1200 1400 1600 [Bq/kg m. Variaţia activităţii beta globale a probelor de sol necultivat prelevate pe teritoriul României.

20 177.92 Maxim Bq/kg (m. înregistrată pe teritoriul României [Bq/kg m. Tabel 8. Variaţia medie anuală a activităţii beta globale a solului.6.70 759. (masă uscată-m.u.6.u.8.) 29.) ale Ra-226 (descendent al U-238).6.u. În tabelul 8. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Figura 8.-27.6. 2010 Cap. prelevate pe teritoriul României [Bq/kg m.-2 Variaţia concentraţiilor radionuclizilor naturali Radionuclid Minim Bq/kg (m.) Ra-226 Ac-228 K-40 3.2 11.u.] 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 media anuală maxima anuală Din analiza gama spectrometrică a probelor de sol prelevate anual s -au obţinut informaţii privind distribuţia şi nivelul concentraţiilor radionuclizilor în zona staţiilor din cadrul RNSRM. determinate în probele de sol. Variaţia concentraţiilor radionuclizilor în probele sol prelevate de pe teritoriul ţării este dată de tipul de sol – pentru radionuclizii naturali.-26.] 25 20 15 10 5 0 2006 2007 2008 2009 2010 ═ 225 ═ . în Bq/kg m.u.06 34.Raport anual .79 445.99 Figura 8. Mediul. precum şi de particularităţile contaminării radioactive din perioada accidentului de la Cernobîl – pentru radionuclidul artificial Cs-137. Ac-228 (descendent al Th-232) şi K-40.-2 sunt prezentate concentraţiile medii anuale pe ţară.u.1 Medie Bq/kg (m.u.Starea factorilor de mediu în România.90 76.) 53. Variaţia activităţii specifice medii anuale a radionuclidului Cs -137 în probe de sol necultivat.

6. Figura 8. din anul 2010.8. prezintă nivelul radioactivităţii beta globală în probele de vegetaţie spontană recoltate pe teritoriul României.9 – 27. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Radioactivitatea vegetaţiei Probele de vegetaţie spontană sunt prelevate săptămânal. Valorile din grafic au fost obţinute prin medierea valorilor medii lunare. Variaţia medie anuală a activităţii beta globale a vegetaţiei spontane. 2010 Cap.v.6.6 %.-28.Raport anual .Starea factorilor de mediu în România. Graficul din figura 8. Mediul.-28. Domeniul de variaţie al erorilor de măsură a fost cuprins între 5.] maxima anuală ═ 226 ═ . în perioada aprilie .octombrie 2010. măsurarea beta globală a probelor efectuându-se la 5 zile de la recoltare. înregistrată pe teritoriul României în anul 2010 VASLUI PLOIESTI MIERCUREA CIUC SLOBOZIA SIBIU BOTOSANI RESITA CALARASI ALBA IULIA FOCSANI ARAD PIATRA NEAMT ZIMNICEA BAIA MARE CERNAVODA SFANTU GHEORGHE BECHET BUCURESTI BACAU IASI CEAHLAU TOACA SUCEAVA BUZAU GALATI TULCEA CONSTANTA PITESTI CRAIOVA TURNU SEVERIN BRASOV BABELE TIMISOARA DEVA CLUJ TARGU MURES ORADEA SATU MARE 0 200 400 media anuală 600 800 1000 1200 1400 [Bq/kg m.

Impactul funcţionării CNE Prod Cernavodă asupra populaţiei şi mediului Prima centrală nuclearoelectrică din România s -a construit lângă oraşul Cernavodă. care funcţionează cu uraniu natural şi utilizează apa grea (D2O) ca moderator şi agent de răcire. în decursul unui an. produse alimentare din gospodăriile proprii sau ferme locale. rezultatele analizelor confirmă impactul neglijabil pe care îl are asupra populaţiei şi mediului înconjurător funcţionarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.v.5 km 1. reactor de cercetare sau alt obiectiv în care se produc sau se utilizează surse de radiaţii. Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare aprobă limite pentru cantităţile din anumiţi radionuclizi care pot fi evacuaţi în mediu. în limita a 20km. peşte din Dunăre.Starea factorilor de mediu în România. 2010 Cap. oraş situat la 180 km est de Bucureşti.6. mină de uraniu. lapte provenind de la ferme amplasate în aceeaşi zonă. fabrică de combustibil nuclear. aceste programe s-au desfăşurat în paralel cu Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu. Aceste limite sunt cunoscute ca Limite Derivate de Emisie (LDE). La nivelul anului 2010. proiectul cuprinzând iniţial 5 unităţi. pe toate direcţiile de vânt. cuprinse în acest program de supraveghere au fost alese la diferite distanţe de centrală.-29.Raport anual . care ar locui chiar la limita zonei de excludere. ca rezultat al transferului radionuclizilor emişi în mediu.7 km 3 km 7 km 8 km ═ 227 ═ . Punctele de prelevare din zona de influenţă a CNE Prod Cernavodă.6. Mediul. Grupul Critic este un grup ipotetic format de persoanele din public care pot primi cele mai mari doze datorate funcţionării unui obiectiv nuclear. la confluenţa dintre Dunăre şi Canalul Dunăre – Marea Neagră. Până în prezent au fost date în funcţiune doar două unităţi.] 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 media anuală maxima anuală Programele de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic sunt specifice fiecărei zone. În cadrul programului de monitorizare radiologică a mediului. cu o putere de 706. Evaluarea dozei pentru populaţie (neexpusă profesional) se face pe baza rezultate lor programului de monitorizare a efluenţilor lichizi şi gazoşi. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Figura 8. programul de supraveghere a mediului în zona de influenţă a CNE PROD Cernavodă a avut ca scop principal identificarea unor eventuale eliberări radioactive în mediu peste limitele de reglementare.5 MW fiecare. Tehnologia de producere a energiei nucleare la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă are la bază conceptul de reactor nuclear de tip CANDU (CANadian Deuterium Uranium).8. Impactul radiologic datorat exploatării CNE PROD Cernavodă este măsurat în termeni de doză pentru populaţie.-3 Punct de prelevare Ecluză SSRM Cernavodă Oraş Cernavodă Cochirleni Seimeni Sector SSV VNV NV SV N Distanţa (în linie dreaptă) faţă de CNE Cernavodă 0. de către o centrală nuclearoelectrică. Ele sunt calculate pe baza dozei de radiaţii la care poate să fie expus un membru al „grupului critic‖. prelevate pe teritoriul României 500 [Bq/kg m. În anul 2010. Lucrările de construcţie au început în anul 1979. Tabel 8. rezultă că energetică nucleară constituie o parte a soluţiei pentru reducerea poluării mediului înconjurător. Printr-o evaluare la scară globală. În acest c az s-a considerat un grup. precum şi estimarea expunerii suplimentare a populaţiei ca urmare a funcţionării obiectivului nuclear. ar consuma apă din Dunăre. Variaţia activităţii specifice beta globale medii anuale a vegetaţiei spontane.

Alegerea acestor puncte a avut la bază următoarele considerente:  se află la distanţe relativ mari. constă în prelevarea cu o frecvenţă prestabilită a probelor din locaţiile alese în programul de supraveghere. Sănătatea şi Calitatea Vieţii 10 km 13 km 13 km 19 km 20 km 20 km S-au ales puncte de prelevare din mai multe sectoare ale Dunării şi Canalului Dunăre . la aproximativ 60km fiecare.Braţul Borcea (Călăraşi) Dunăre . Rezultatele obţinute sunt prezentate în graficele următoare. în amonte şi aval de centrală.Vodă Tortomanu Rasova Medgidia Capidava Feteşti ESE ENE SV ESE N VNV Cap.7 km 19 km 8 km 8 km 20 km S-au ales ca puncte de control oraşele Constanţa. sol necultivat.  sunt situate pe două cursuri importante de apă: Călăraşi pe Braţul Borcea (în amonte de centrală).  nu se află pe direcţii predominante de vânt.  sunt aşezări urbane mari.6.5 km 2. în scopul monitorizării emisiilor lichide. Figura 8.Marea Neagră. Programul de recoltare a probelor de precipitaţii şi ape. sol arat. Călăraşi şi Slobozia. în zona Cernavodă (valori semnificative) 350 [Bq/L] 300 250 200 150 100 50 0 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 ═ 228 ═ . Mediul. precum şi din Canalul Ecluză şi Canalul Seimeni. Tabel 8. comparativ cu celelalte puncte de prelevare. ceea ce permite prelevarea şi compararea aceloraşi tipuri de probe. faţă de centrală. apă potabilă. În plus faţă de programul standard de supraveghere. apă de suprafaţă. înregistrate în probe de precipitaţii. s -au prelevat şi analizat următoarele tipuri de probe: precipitaţii.Braţul Borcea (Feteşti) Dunăre .Raport anual .-4 Punct de prelevare Dunăre . motiv pentru care nu sunt puternic influenţate de emisiile provenite de la centrală.6. Au fost luate în consideraţie şi reprezentate grafic doar val orile semnificative.-30. În probele analizate nu a fost detectată prezenţa unor radionuclizi artificiali gama emiţători a căror sursă să fie CNE PROD Cernavodă. 2010 Mircea .Starea factorilor de mediu în România. Slobozia pe râul Ialomiţa (care se varsă în Dunăre). care se află în zona de influenţă a CNE Pod Cernavodă. Variaţia concentraţiei medii anuale de tritiu. apă freatică. vegetaţie spontană.Cochirleni Canal Ecluză Canal Dunăre – Marea Neagră (Gara Fluvială Cernavodă) Canal Dunăre – Marea Neagră (Medgidia) Canal Seimeni Dunăre – Seimeni Dunăre – Capidava Sector VSV VNV SV SSV VNV ESE N N N Distanţa (în linie dreaptă) faţă de CNE Cernavodă 60 km 20 km 7 km 0.8.

2010 Cap.8. în zona Cernavodă (valori semnificative) Figura 8.Starea factorilor de mediu în România.-32.6. Variaţia activităţii volumice a tritiului în probe de Dunăre. Mediul. Valorile lunare semnificative ale concentraţiei volumice a tritiului în probele de apă canal Deversare – Ecluză (valori semnificative) 35 [Bq/L] 30 25 20 15 10 5 0 ai e ap ril ie iu lie ie e ie ar ie ie m br st au gu fe br u ia nu em m no ie oc to 2005 2006 2007 2008 se pt 2009 de ce 2010 ═ 229 ═ m br ie iu ni ar ti ar m ie br m br .Raport anual .-31. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Figura 8.6.

Mediul.Starea factorilor de mediu în România. prelevate din dreptul localităţilor Saligny şi Medgidia 70 [Bq/L] 60 50 40 30 20 10 0 nu ar ie ap ril ie fe br ua rie ni e au gu st ai 2005 2006 2007 2008 se pt em br ie 2009 În zona de influenţă a CNE PROD Cernavodă debitul dozei gama în aer este urmărit continuu. înregistrată de staţiile automate este prezentată în figura 8.6. înregistrându-se valori la fiecare oră. 2010 Cap.6. Distribuţia debitului doze i gama absorbită în aer. Staţiile automate de supraveghere a radioactivităţii mediului sunt concepute să permită funcţionarea şi monitorizarea continuă a variaţiei debitului dozei gama absorbite în aer din zonele în care au fost montate. Staţiile sunt instalate.1 nu ar ie fe br ua rie ap ril ie ni e ai lie au gu st 2005 2006 2007 2008 se pt em Figura 8. Valorile lunare semnificative ale concentraţiei volumice a tritiului în probele de apă de suprafaţă din canal Seimeni 1000 [Bq/L] 100 10 1 0. Valorile debitului de doză gama în aer provin de la Sistemul Naţional de Avertizare/Alarmarea a Radioactivităţii Mediului (SNAARM).6. cât şi în afara amplasamentului. atât pe amplasamentul CNE PROD Cernavodă. -35.8.-34. ═ 230 ═ no ie m br ie de ce m br ie lie oc to m br ie m ar tie m ia iu iu oc to m br ie no ie m br ie de ce m br ie ar t ie ia m iu iu br ie m 2009 2010 2010 . Sănătatea şi Calitatea Vieţii Figura 8. Valorile lunare semnificative ale concentraţiei volumic e a tritiului în probele de apă de suprafaţă din Canal Dunăre – Marea Neagră.Raport anual .-33.

Variaţia sezonieră a Be-7.8. SSRM Zimnicea şi SSRM Drobeta Turnu Severin). 1978/2010) este de 1000 nSv/h. aflate în zona de influenţă a centralei. Impactul funcţionării CNE KOZLODUI asupra populaţiei şi mediului Programul de supraveghere în zona de influenţă a CNE Kozlodui a avut ca scop principal identificarea unor eventuale eliberări radioactive în mediu. în anul 201 0 100 % 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 50-70 70-90 90-110 110-130 130-150 150-170 170-190 190-210 210-230 230-250 Interval de debite de doza [nSv/h] Notă: limita de avertizare pentru debitul dozei gama absorbite în aer (conform O. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Figura 8. s-au încadrat în limitele de avertizare/alarmare operaţionale în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului. înlocuit de O. înregistrate de staţiile automate. nr. 2010 Cap.Starea factorilor de mediu în România.6. Mediul. Nu a fost identificată prezenţa unor radionuclizi artificiali gama emiţători a căror sursă să fie CNE Kozlodui.-35.Raport anual . 338/2002. SSRM Craiova. Figura 8. în probe de aerosoli atmosferici 7 6 5 4 3 2 2007 2008 2009 2010 1 0 [mBq/m 3] DRO BEC HET BETA T UR NU S EVE RI N ═ 231 ═ . nr.6.-36. Toate valorile înregistrate la nivelul anului 2010 la staţiile de supraveghere a radioactivităţii mediului (SSRM Bechet.M. la nivelul anului 2010.M. Distribuţia valorilor debitului dozei gama absorbite în aer. în zona de influenţă a CNE Cernavodă. determinată lunar.

Sănătatea şi Calitatea Vieţii Figura 8. valorile înscriindu-se sub limitele de avertizare/alarmare operaţionale în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului.3 0.014 0.6.018 0. Variaţia activităţii specifice (valori mediate anual) a radionuclidului Pb -210.6. 2010 Cap. înregistrată de staţiile automate ale Sistemului Naţional de Avertizare/Alarmare pentru Radioactivitatea Mediului din zona de influenţă a CNE Kozlodui.-39.35 0.2 0.-37.012 0. debitul dozei gama în aer a prezentat o evoluţie constantă pe perioada anului 2010.05 0 ICEA ZIMN RIN EVE NU S R IOVA U CRA TA T E B O 2010 2009 2008 B ET ECH DR 2007 Figura 8. identificat în probe de depuneri atmosferice [Bq/m2 zi] 0.45 0.-38.006 0.008 0.016 0. identificat în probe de depuneri atmosferice 0. Variaţia activităţii specifice (valori mediate anual) a radionuclidului Cs-137.1 0.4 0.25 [Bq/m2 zi] 0.8. ═ 232 ═ .01 0. Mediul.Raport anual . Distribuţia debitului dozei gama absorbită în aer. este prezentată în figura 8.Starea factorilor de mediu în România.004 0.6.002 0 OB DR A ET IN ER V VA E IO S A U ET CR RN CH U E T B ZI M EA NI C 2007 2008 2009 2010 În limitele fluctuaţiei statistice.15 0.

-1. în anul 2010 % 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 50-70 70-90 90-110 110130 130150 150170 170190 190210 210230 230250 Interval de debite de doza [nSv/h] Notă: limita de avertizare pentru debitul dozei gama absorbite în aer (conform O. au conştientizat importanţa acestei probleme. nr. De asemenea evaluarea stării de confort şi a reacţiei subiective a locatarilor pot fi principalele pârghii în vederea fundamentării măsurilor pentru reducerea nivelurilor expunerii şi prevenirea apariţiei efectelor pentru populaţia expusă.7.Raport anual . în timpul sarcinii angajatei. . Distribuţia valorilor debitului dozei gama absorbite în aer. Astfel printre factorii de risc identificaţi în vederea evaluării stării de sănătate a populaţiei se numără şi zgomotul. Managementul eficient al zgomotului implică adoptarea standardelor naţionale de zgomot realizate atât pe baza standardelor şi liniilor directoare europene şi internaţionale dar şi pe baza factorilor tehnologici.7. . zgomotul devine unul dintre cei mai influenţi factori de risc. după criteriul populaţiei cu peste 250. Majoritatea ţărilor.000 locuitori. Mediul.şi respectiv 250 tip casă.751 persoane aferent unui număr de 600 locuinţe. Un mediu acustic favorabil. Bucureşti (67%) şi Galaţi (34%). Pentru derularea normală a activităţilor umane pe timp de zi. Astfel au fost incluse în eşantion un număr de 9 localităţi. sociali.M. 8. s -a stabilit pentru un eşantion de persoane în funcţie de sursele de zgomot existente în localitate. Eşantionul a fost constituit dintr-un număr de 1.6. (Grafic 8. 2010 Cap.-3) ═ 233 ═ .8. puternice care impresionează neplăcut auzul. etc. Importanţa majoră o reprezintă prevenirea şi informarea populaţiei referitoare la riscul pentru sănătate.vătămarea fătului.vătămarea urechii în timpul expunerii la substanţe periculoase (ototoxice). conform HG. ajută la menţiner ea zgomotului la un nivel la care nu perturbă activitatea efectuată într-un spaţiu limitat.stresul legat de muncă. 338/2002. introducând astfel.-39. confortul acustic reprezintă elementul de importanţă majoră. prin metoda statistică. nr.321/2005 – privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant. 8. în anul 2010.Starea factorilor de mediu în România. 1978/2010) este de 1000 nSv/h. dar deseori neglijat.-2 şi 8. din care 350 tip apartament . 1% în Iaşi şi Timişoa ra. înlocuit de O. În zona rezidenţială cu trafic redus. seară şi noapte. Cea mai defavorabilă situaţie se consemnează în Braşov (73%). urmează în ordine descrescătoare : Cluj–Napoca (70%).7. economici şi politici. S-a observat că izolarea fonică diferă în funcţie de materialele de construcţie. care poate costa mai mult decât pierderea auzului. procentul clădirilor cu izolare fonică necorespunzătoare este de 2% în Ploieşti .M. înregistrate de staţiile automate în zona de influenţă a CNE Kozlodui.bloc .creşterea riscului de accidentare la locul de muncă. . POLUAREA FONICĂ ŞI SĂNĂTATEA Zgomotul este definit ca fiind sunetul sau amestecul de sunete discordante. putând conduce la: .7. în special cele europene. Datorită ritmului alert de desfăşurare a activităţilor zilnice. în conformitate cu hărţile de zgomot elaborate de autoritatea administraţiei publice locale (Primării). Sănătatea şi Calitatea Vieţii Figura 8. directive antizgomot pentru îmbunătăţirea confortului acustic în clădirile noi. dar şi de distanţa dintre clădire şi reţeaua stradală şi de intensitatea traficului din zonă. În vederea evaluării stării de disconfort posibil creat de poluarea fonică.

pers.-2.8. valorile cele mai mici se consemnează la Craiova şi Constanţa.7.-3 Numărul de persoane deranjate de trafic in timpul noptii nr. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Grafic 8. Mediul. Pe perioada nopţii gradul de deranj este redus nesemnificativ. de către deţinătorii de scutere. 2010 Cap. Cel mai jos grad de nemulţumire determinat de trafic se întâlneşte în oraşele Craiova şi Constanţa.Starea factorilor de mediu în România.7. iar gradul cel mai redus în oraşele Craiova şi Constanţa. Braşov şi Cluj–Napoca. Numărul de persoane deranjate de trafic in timpul zilei 600 500 546 nr. Aprecierea gradului de disconfort in raport de caracteristicile traficului ZI/NOAPTE 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 60% 45% 36% 22% 49% 30% TOTAL trafic intens trafic redus Noapte Zi (Sursa – INSP-CNMRMC) Grafic 8. Cluj. Braşov. ═ 234 ═ Ti m is oa ur B ra Pl oi G ra ra . motociclete. comparativ cu ziua. De semnalat poluarea fonică crescândă generată de cursele teribilistice organizate noaptea. În zona rezidenţială pe timp de noapte se înregistrează un grad de disconfort crescut în oraşele: Galaţi.7. pers.-1. Cluj–Napoca. În traficul intens se menţine ierarhia Iaşi. etc. 400 300 200 100 0 183 65 136 4435 152 5235 42 185 8 148 28 6 161 4237 117 3825 140 54 24 166 4827 al at i a j so v st an ta es ti Ia si C lu C ra io v es ti B uc C on trafic intens trafic redus Total persoane intervievate (Sursa – INSP-CNMRMC) 600 500 400 300 200 100 0 155 546 Grafic 8. neoficial. Braşov pentru gradul crescut de poluare sonoră.Raport anual . 136 3626 152 4527 34 185 Ti m is oa 140 166 3625 ur B ra 148 25 6 161 3130 42 Pl oi G 117 3216 6 3814 a al at i j so v st an ta es ti Ia si C lu C ra io v es ti B uc C on trafic intens trafic redus Total persoane intervievate (Sursa – INSP-CNMRMC) Se observă că gradul de deranj produs de sursele de trafic rutier în timpul zilei este reclamat cu cea mai mare frecvenţă în: Iaşi. motorete.

de subliniat că la copii afecţiunile sunt reprezentate de tulburările de auz. corelat pozitiv cu valoarea nivelului de zgomot echivalent continuu de pe harta de zgomot . De asemenea activităţile comerciale desfăşurate la parterul blocurilor de locuinţe sau stradal. lectură. Disconfortul creat de zgomotul urban se manifestă în reducerea sau stoparea unor activităţi precum: învăţare. Structura eşantionului în raport cu bolile cronice declarate în zone cu zgomot urban (Zona TRAFIC INTENS) 100% 80% 60% 40% 20% 0% 1 23 6 29 5 89 21 0 3 0 2 0 4 0 9 0 2 0 1 0 0 15 3 15 4 7 0 2 2 2 12 111 19 84 4 16 8 16 32 3 16 0 8 8 4 30 0 10 3 Constanta Tulburari de auz Nevroze Boli psihice Boli cardio-vasc Boli endocrine Grafic 8.7.7.-5.7. tulburările de auz şi nevroze.7. -4.-4.) Grafic 8. la inv.Raport anual . Structura eşantionului în raport cu bolile cronice declarate în zone cu zgomot urban redus (zona TRAFIC REDUS) 100% 80% 60% 40% 20% 0% 60 7 17 20 Total esantion 5 0 13 1 6 0 3 1 11 1 3 0 4 Constanta 0 5 0 2 0 Craiova 1 3 0 6 0 Timisoara 2 10 0 3 0 2 2 Timisoara Cluj Total esantion Craiova Brasov Bucuresti Galati Iasi 9 Ploiesti 0 7 5 Ploiesti 6 0 Bucuresti 3 Brasov Cluj 0 Galati Iasi Tulburari de auz Nevroze Boli psihice Boli cardio-vasc Boli endocrine (Sursa – INSP-CNMRMC) ═ 235 ═ . (Grafic 8. relaxare. Cluj. Galaţi.-5.-6. Gradul de deranj este influenţat de dezvoltarea economică diferenţiată a localităţilor din eşantion. (Grafic 8. Braşov. Mediul. Localităţile cu frecvenţa cea mai crescută a afecţiunilor întreţinute şi/sau agravate de zgomot se situează conform valorilor nivelului de zgomot. profilul morbidităţii cronice înregistrate la vârsta adultă este reprezentat de bolile cardio-vasculare. Distribuţia asociativă a simptomelor pe grupe de vârstă şi zone de zgomot în BUCUREŞTI 100% 80% 60% 40% 20% 0% 5 14 4 11 0 3 0 2 5 6 41 33 29 19 12 8 18 17 3 8 30 36 30 20 12 0 13 7 14 10 2 20 21 0 18 2 10 6 6 6 0 12 12 6 4 4 0 10 0 10 0 2 6 0-14 ani 15-59 ani oboseala tahicardie >60ani irascibilitate crestere TA anxietate dif. 2010 Cap.7.Starea factorilor de mediu în România.) Grafic 8.-6. deranjează prin zgomotul produs pe perioada aprovizionării şi desfacerii de produse. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Deranjul produs de traficul aerian respectiv cel feroviar este mai puţin frecvent comparativ cu traficul rutier şi este specific localităţilor dotate cu aeroporturi sau/şi port naval. 0-14 ani depresie Stress 15-59 ani cefalee tulb atent >60ani palpitatii tulb somn trafic intens trafic redus (Sursa – INSP-CNMRMC) Indiferent de intensitatea traficului. frecvenţa cea mai mare fiind consemnată în Bucureşti.7. şi Grafic 8.8.

la nivel comunitar există obligaţia implementării Directivei 2002/49/CE privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant. .  măsuri de reducere a transmiterii zgomotului: .se evită realizarea de noi locuinţe în apropierea aliniamentului căilor ferate de circulaţie intensă. Brazi. irascibilitate.Starea factorilor de mediu în România. căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60. Timişoara. nr. .000 de treceri de vehicule/an. Cluj-Napoca. .000. CFR S. Timişoara. şi Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti.stabilirea zonelor unde se înregistrează depăşiri ale valorilor limită. realizându-se concomitent şi temporizarea traficului.  alegerea surselor mai silenţioase: . Comisia Europeană a desemnat zgomotul ca fiind una din principalele probleme de mediu din Europa (Cartea verde – Politica viitoare cu privire la zgomot. amenajarea spaţiilor verzi cu gard viu marginal la drum. Bărcăneşti). S. Craiova. concretizat în oboseala.G.refacerea şi întreţinerea sectoarelor de cale de tramvai deteriorate.conservarea zonelor liniştite. Ploieşti. Măsurile de reducere a zgomotului care sunt incluse în aceste planuri de acţiune sunt atât de tip continuu.acestea realizează de obicei structuri de circulaţie paralele într -o zonă rezidenţială sau cu funcţiuni complexe. plasarea imobilelor la distanţă mai mare faţă de trama stradală de principală circulaţie. Cluj -Napoca. Galaţi. .dispunerea de trasee cu sens unic pe străzi înguste. . Blejoi şi Bărcăneşti.înnoirea parcului de autovehicule de transport în comun. . Constanţa. .  pentru amenajarea teritoriului: . Timişoara. Galaţi.introducerea conceputului de străzi exclusiv pietonale. cefalee şi tulburari de somn. Blejoi.000.în procesul de proiectare a noilor zone rezidenţiale se au în vedere spaţii verzi înconjurătoare mai mari.refacere şi întreţinere de aliniamente de gard viu în zonele de agrement învecinate arealelor de circulaţie rutieră. Braşov. Craiova. Iaşi. în special în centrele istorice ale oraşelor. care respectă principii privind îmbunătăţirea calităţii vieţii. Braşov. S. Ploieşti. care respectă principii de protecţie a cetăţenilor. Craiova. .înnoirea parcului de tramvaie cu rame mai silenţioase. Iaşi. precum şi ale Companiei Naţion ale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (se află în proces de elaborare a informării publice). drumurile principale.A. care obligă statele membre la realizarea hărţilor strategice de zgomot precum şi stabilirea unor măsuri de reducere a zgomotului în cadrul Planurilor de acţiune elaborate de către acestea. Galaţi. mai ales în zonele rezidenţiale. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Totodată analiza simptomelor înregistrate în raport cu vârsta persoanelor intervievate relevă pentru copii frecvenţe crescute ale tulburărilor de somn. CFR S. Pentru adulţi se manifestă un profil diferit. Brazi. Blejoi şi Bărcăneşti. Cluj -Napoca.limitarea vitezei de circulaţie pe anumite sectoare de drum. zonele limitrofe drumurilor principale cu un trafic mai mare de 6. Constanţa. în vederea gestionării problemelor cauzate de zgomot au fost elaborate planuri de acţiune pentru aglomerările cu mai mult de 250 000 de locuitori (Bucureşti. cu emisii de noxe ecologice. cât şi de tip punctual. cu imobile foarte apropiate de axa de circulaţie .8. mai reduse.000 de treceri de vehicule/an.informarea populaţiei asupra nivelurilor de zgomot în zonele de interes prin paginile oficiale web etc. utilizându-se în special asfalt de tip poros.  măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot: .limitări ale tonajului autovehiculelor pe anumite artere.000 de treceri de trenuri/an şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti. Cluj-Napoca. 2007). . Până la sfârşitul anului 2012 se vor elabora hărţile strategice de zgomot pentru toate aglomerările. Timişoara. Iaşi.luarea în considerare a planurilor de acţiune în deciziile cu privire la dezvoltarea de noi zone rezidenţiale şi la dezvoltarea urbanistică în general.C.refacerea şi întreţinerea sectoarelor de drum. Astfel. acestea putând fi accesate de pe paginile web oficiale ale primăriilor Bucureşti. Galaţi. Au fost elaborate hărţi strategice de zgomot pentru aglomerările cu mai mult de 250 000 de locuitori (Bucureşti. Braşov. 2010 Cap. mai silenţioase. precum şi ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60. precum şi simularea efectelor diferitelor metode de diminuare ce pot fi implementate. Principalele avantaje pe care le oferă hărţile strategice de zgomot în mediul urban sunt: . De asemenea. şi al Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti. republicată.Raport anual . Bărcăneşti).A. . acestea putând fi accesate de pe paginile web oficiale ale primăriilor Bucureşti. Blejoi. Craiova. Constanţa. Ploieşti. alegându-se măsurile cele mai eficiente din punct de vedere tehnic şi economic în scopul implementării acestora. căile ferate principale şi aeroporturile mari în conformitate cu prevederile H.C.construirea locuinţelor noi cu ferestrele camerelor de odihnă şi dormit spre străzile cu circulaţie rutieră mică. foarte zgomotoase. Braşov. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambient. Iaşi. Ploieşti. pentru limitarea sau reducerea zgomotului produs de traficul rutier. Brazi. Constanţa. ═ 236 ═ . Brazi. drumurile principale cu un trafic mai mare de 6. Mediul. Exemple de măsuri de reducere a zgomotului:  pentru planificarea traficului: . dificultăţi de învăţare şi atenţie.000 de treceri de trenuri/an şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti.

adeseori cu implicaţii mai complexe decât cele provocate de factorii naturali. Reimers N. Mulţi poluaţi cunoscuţi ca având efecte asupra sănătăţii umane intră treptat sub control reglementat. 1990.Starea factorilor de mediu în România. preocupările pentru protecţia mediului sunt o formă de negociere în care trebuie sa aflam ce poate face Omul naturii pentru ca El să supravieţuiască şi ce nu trebuie sa-i facă pentru ca Ea sa supravieţuiască. în funcţie de natura şi concentraţia substanţelor poluan te. În esenţă. dar acesta este adesea subminat de poluările şi de deşeurile rezultate din activităţile industriale. Schimbările climatice pun o presiune suplimentară asupra calităţii aerului şi apei. care influenţează benefic fenomenele meteorologice şi asigură o circulaţie mai rapida a diferitelor substanţe poluante. crearea de noi pieţe şi oportunităţi de afaceri. căile ferate principale din România. Accesul la apă şi aer. În vederea prevenirii şi combaterii poluării aerului. Craiova. căile ferate principale. după caz. conform prevederilor legislative în vigoare. 2010 Cap. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei duce la realizarea unor programe sectoriale la nivel naţional constând în: ═ 237 ═ . calitatea inferioară a apei.8. Astfel. (Dediu I. drumurile principale.europa. Apa reprezintă un factor important în echilibrele ecologice. Timişoara. nivelul de zgomot de 55 dB fiind descris ca ―pericol crescând pentru sănătatea publică‖ (Sursa:The European Environment State and outlook 2010.8. 8.  amplasarea ramurilor industriale poluante cât mai departe de centrele populate.. TENDINŢE Se poate spune că: sănătatea individuală în măsura decisivă este rezultatul inter-relaţiilor organismului (cu particularităţile sale biologice) cu mediul înconjurător şi ocupaţional şi factorii determinaţi de modul de trai şi comportamentul individual. 1992). . acestea trebuind să se refacă cel puţin la un interval de 5 ani. În Europa (http://www.) Conform raportului „Mediul European-Starea şi Perspectiva SOER 2010‖ elaborat de Agenţia Europeană de Mediu în Europa. aproximativ 40% din populaţia care trăieşte în cele mai mari oraşe din UE.eea.eu/ro/themes/human). Principalele modalităţi de menţinere a calităţii aerului sunt:  reducerea eliminării în atmosferă a substanţelor poluante. Braşov. ambele curate.  creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi. în timp ce pierderea biodiversităţii poate submina capacitatea ecosistemelor de a subzista şi de a crea mediul natural de purificarea apei şi altor servicii legate de sănătate. la nivel naţional s -au stabilit norme de concentraţii maxime admisibile ale poluanţilor atmosferici şi s-au elaborat acte legislative corespunzătoare cu cerinţele europene şi internaţionale. preocupările majore privind sănătatea în legătură cu mediul sunt legate de poluarea aerului în interior şi în exterior.27 pot fi expuse pe termen lung la zgomotul provenit de la traficul rutier depăşind 55 dB pe timp de zi iar pe timp de noapte aproape 34 de milioane de persoane pot fi expuse la nivelurile medii de zgomot rutier de peste 50 dB. în lupta acestuia pentru prosperitate şi confort. Ţinând cont ca un mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea prosperităţii şi calităţii vieţii şi de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare şi schimbări climatice sunt considerabile. (Sursa: planurile de acţiune pentru aglomerările Bucureşti. Asigurarea sănătăţii fiecărui individ în parte este calea eficientă de a ameliora indicii sănătăţii populaţiei în întregime. Factorul uman poate cauza perturbări ale ecosistemului. politica medico-sanitară naţională trebuie să fie orientată spre îmbunătăţirea sănătăţii şi calităţii vieţii individului. pentru Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi pentru drumurile principale. Efectele poluării resurselor de apă sunt complexe şi variate. precum şi pentru Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti. prin anumite măsuri fiscale. Iaşi.F. este de o importanţă capitală pentru sănătatea umană. igiena precară şi produsele chimice periculoase. Sănătatea şi Calitatea Vieţii . a pârghiilor economice stimulative care să încurajeze diminuarea sau menţinerea valorilor nivelurilor de zgomot sub maximele permise. Ghidurile OMS pentru zgomotul de noapte pentru Europa recomandă ca oamenii să nu fie expuşi la zgomotul de noapte mai mare de 40 dB. Ploieşti Cluj -Napoca. Galaţi. Constanţa. Guvernul României promovează conceptul de de-cuplare a impactului şi degradării mediului de creşterea economică prin promovarea eco-eficienţei şi prin interpretarea standardelor ridicate de protecţia mediului ca o provocare spre inovaţie.încurajarea populaţiei în acţiuni de refacere a izolării fonice şi a locuinţelor. Până în anul 2013 se vor elabora planurile de acţiune care cuprind măsuri pentru reducerea zgomotului pentru toate aglomerările. Deteriorarea mediului înconjurător este consecinţa unor activităţi economice create şi desfăşurate de om. La nivel local se urmăreşte reducerea poluării aerului prin impunerea de obiective şi măsuri prin intermediul programele de conformare ale autorizaţiilor de mediu şi prin planurile de acţiune ale autorizaţiilor integrate de mediu. European Environment Agency). poluarea acesteia fiind o problemă actuală cu consecinţe mai mult sau mai puţin grave asupra populaţiei. Mediul.  diminuarea influenţei răspândirii poluanţilor în aer.introducerea.Raport anual . din România.

reducerea biodiversităţii etc. realizarea sistemelor de canalizare şi extinderea celor existente. reabilitarea. reducerea consumului de apă potabilă utilizată în scopuri industriale. Acest obiectiv va fi realizat prin promovarea şi realizarea priorităţilor menţionate mai jos:  Îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitate cerute. pentru asigurarea gospodăririi durabile a pădurilor. precum şi a pădurilor situate pe versanţii aferenţi lacurilor naturale şi de acumulare. Impactul schimbărilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variaţii semnificative la nivel regional. Este cazul pădurilor situate în perimetrele de protecţie a resurselor de apă subterane sau de suprafaţă. strategiile privind adaptarea la schimbările climatice trebuie regândite. modernizarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile. cu accent pe: dezvoltarea sistemelor specifice de management al apei şi deşeurilor. sporirea suprafeţelor aride. Având în vedere schimbările evidente asupra climatului global în ultimii ani.  Îmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu . regional. Indiferent de implementarea unor măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În linie cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007–2013 atât agricultura cât şi fondul forestier românesc pot juca un rol important în lupta cu schimbările climatice. Aceste fenomene afectează atât productivitatea agricolă şi forestieră cât şi valoroase habitate şi ecosisteme. reducerea volumului calotelor glaciare şi creşterea nivelului oceanelor. apare nece sitatea aplicării măsurilor cu scopul îmbunătăţirii managementului pădurilor pentru creşterea valorii economice. închiderea depozitelor neconforme). pentru a contracara impacturile inevitabile ale schimbărilor climatice. frecvenţa de producere a inundaţiilor a crescut. Astfel. a celor de management al resurselor naturale (conservarea diversităţii biologice. Cercetările ştiinţifice confirmă faptul că încălzirea globală este un rezultat direct sau indirect al activităţilor umane (arderea combustibililor fosili. dezvoltarea sistemelor de infrastructură de apă şi apă uzată la nivelul localităţile. Gospodărirea şi amenajarea pădurilor trebuie să devină unul din obiectivele principale ale Strategiei naţională de prevenire a inundaţiilor. România are o frecvenţă ridicată de apariţie a inundaţiilor. fiind o consecinţă a schimbărilor climatice. alunecărilor de teren sau avalanşelor. creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice extreme.Starea factorilor de mediu în România. modificări în desfăşurarea anotimpurilor.8. inclusiv pentru controlul eroziunii. ═ 238 ═ . se pune problema majoră de a evalua efectele schimbărilor climatice în perioada următoare. În ultimii 16 ani. care determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală a climei. ecologice şi multifuncţionale a acestora. când debitele râurilor cresc peste cota normală. Efectul de seră apare datorită absorbţiei selective de către moleculele gazelor cu efect de seră a radiaţiei termice emise de Pământ. folosirea raţională a resurselor de apă. Conform ultimelor date statistice la nivel european şi naţional. puternic resim ţite în ultimii ani mai ales prin inundaţii şi prin temperaturi ridicate şi secete prelungite. cât şi spre Pământ. dezvoltarea sistemelor integrate de m anagement al deşeurilor (colectare. Împăduririle cu specii indigene vor viza de asemenea terenurile agricole cu probleme de eroziune şi pericol de alunecare. ţinând seama de politicile şi măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. adaptarea la schimbările climatice şi problemele privind resurselor de apă dispo nibile trebuie gestionate într-un context mult mai amplu: la nivel local. 2010       Cap. În contextul ”Îmbunătăţirea calităţii mediului‖. precum şi vara din cauza ploilor torenţiale. transport. în sectoarele de apă şi deşeuri. în asigurarea calităţii apei şi în protejarea unor surse de apă importante pentru comunităţile locale fără alte surse alternative de asigurare a apei. astfel încât acestea să se bazeze pe o analiză sistematică a regiunilor. crearea/consolidarea companiilor regionale de profil. reducerea poluării mediului acvatic cu substanţe ch imice periculoase. În concluzie. pentru a asigura îmbunătăţirea semnificativă a calităţii vieţii prin încurajarea dezvoltării durabile.Raport anual . Sănătatea şi Calitatea Vieţii asigurarea cantităţii şi calităţii apei potabile în mediul urban. în conformitate cu nevoile economice şi sociale ale României.). schimbarea folosinţei terenurilor etc. modificarea ciclului hidrologic. în special primăvara datorită topirii zăpezii şi a blocării râurilor cu blocuri de gheaţă. asigurarea apei potabile în mediul rural. Mediul. Obiectivul general privind apa potabilă îl constituie îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă a populaţiei iar obiectivele specifice sunt: alimentarea continuă cu apă potabilă de bună calitate. atât în spaţiul extraatmosferic. reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate. unul din obiectivele strategice ale Planului Naţional de Dezvoltare (PND) este protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului. observate pe o perioadă de timp comparabilă. diminuarea resurselor de apă pentru populaţie. prevenirea şi intervenţia în cazul riscurilor naturale – în special inundaţii). frecvenţa şi intensitatea acestora este în creştere. construirea staţiilor de epurare şi modernizarea celor existente. şi reemisia ei izotropă. protecţia apelor împotriva poluării cu pesticide şi nitraţi din activităţile agricole. european şi internaţional. naţional. Pădurile au un rol important în menţinerea stabilităţii terenurilor. care este unul din obiectivele principale ale politicii naţionale forestiere. sectoarelor şi populaţiei vulnerabile/afectate. creşterea fiabilităţii şi durabilităţii sistemului de alimentare cu apă. tratare/eliminare a deşeurilor în localităţile vizate. Pădurile joaca un rol important în regularizarea debitelor cursurilor de apa. defrişărilor ilegale dar şi datorită lipsei menţinerii infrastructurii de prevenire a inundaţiilor. cu costuri minime.

în vederea slăbiri presiunii puse pe producerea de energie clasică şi nucleară. reducerea capacitaţii reproductive la peşti. Protocolul de la Kyoto prevede utilizarea.scăderea fotosintezei. pentru a reduce consumul de energie cu 20%. vizează agromediul (în special prin intermediul sprijinului pentru culturile verzi) şi prima-împădurire a terenurilor agricole şi nonagricole. crabi. Safe Nuclear Energy – Regional Excellence Programme pentru România. De asemenea.naturală . iar împădurirea are capacitatea de a rezolva probleme severe de eroziune a solului. Tendinţele mondiale şi europene în privinţa protecţiei mediului împotriva contaminării radioactive şi poluării sunt din ce în ce mai îndreptate în direcţia renunţă rii la producerea energiilor nucleare şi din zăcăminte fosile în favoarea energiilor regenerabile. în general şi aspectul ei poluant. suprimarea sistemului imunitar. industria aeronautică.1570/2007. expunerile medicale (radiografi i. pregătirii pentru situaţii de urgenţă şi gestionării riscurilor. mamar. cancer tiroidian.Asupra plantelor (toate speciile afectate la acelaşi nivel): . aer. Radioactivitatea. de către Părţile semnatare. reducerea producţiei de fitoplancton. reglementat prin H. radiaţia cosmică. În acest context. În ţara noastră au fost identificate 5 surse potenţiale de energie regenerabilă : energia eoliană.Asupra oamenilor: arsuri şi cancere ale pielii. se dezintegrează spontan.constând în bombardarea unor atomi cu radiaţii. care ar trebui replicat şi aplicat în alte ţări. Conform Protocolului de la Kyoto. reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Pădurilor şi cei ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului au parti cipat la diverse acţiuni de conştientizare şi schimburi de experienţă pe problematica „Adaptării la efectele schimbărilor climatice‖. Măsura de agromediu contribuie (prin cerinţele sale) şi la reducerea consumului de îngrăşăminte şi pesticide din agricultură.Starea factorilor de mediu în România.când nucleul radioactiv..G nr. un Sistem naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon (SNEEGHG). atât ale organismului de reglementare. accidentele nucleare. au făcut din siguranţa energiei nucleare o provocare şi mai complexă la nivel mondial. respectiv Societatea Naţională Nuclearelectrica (SNN). .Raport anual . energia solară. malformaţii congenitale. Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN). rezultând astfel diminuarea poluării asupra mediului. iradieri cu cobalt radioactiv). ( Cap. 2010 Cap. Cele mai importante măsuri pentru protecţia resurselor de apă şi a solului şi subsolului. cât şi ale operatorului.artificială . desfăşurate sub forma unor conferinţe. cancer: leucemie. în urma catastrofei Fukushima şi urmările acesteia în Japonia. măsurile luate de CE pentru siguranţa funcţionării centralelor energetice nucleare. Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM). Norvegia. Rusia. ═ 239 ═ . apa. hidroenergia. scăderea schimbului eficient de apa. pulmonar etc. Lituania şi Slovacia. inclusiv al României. inclusiv pe suprafeţe puternic degradate. leziuni oculare cu opacifierea cristalinului. care a atras interesul unui mare număr de experţi internaţionali din Bulgaria. sol. scăderea suprafeţei frunzelor . priorităţi pe agenda fiecărui guvern. fisiunea nucleară folosită în reactoarele centralelor nucleare. de pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi de gestionarea riscurilor sunt. cataracte şi alte boli ale retinei. un proiect de securitate nucleară finanţat prin Mecanismul Financiar Norvegian (Granturile Norvegiene). În acest sens. Efectele radiaţiilor UV asupra oamenilor. Impactul poluării radioactive asupra mediului are consecinţe majore cu efecte pe timp lung asupra tuturor factorilor de mediu. experien ţele nucleare. tratamente cu raze X. deşeurile radioactive. agravarea incidentelor legate de bolile infecţioase . CE a stabilit noi standarde de eficienţă energetică. în sensul că sprijinul acordat pentru înfiinţarea culturilor verzi va fi accesibil fermierilor care deţin terenuri arabile şi va contribui pe scară largă la reducerea pierderilor de nutrienţi şi a eroziunii solului. în 2011. Radioactivitatea poate fi: . Polonia. (capitolul 7).4) Aceste măsuri sunt complementare. România s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% în perioada 2008-2012. provocând descompunerea nucleelor acestora. Comercializarea Internaţională a Emisiilor (IET). În acelaşi timp. reprezintă o problemă prioritară şi o preocupare responsabilă a societăţii moderne. sterilitate temporară sau definitiva. seminarii şi simpozioane. floră şi faună.Asupra ecosistemului acvatic: reducerea ratei de supravieţuire. s-a concretizat. considerând nivelul de emisii din anul de 1989 drept nivel de referinţă. plantelor şi ecosistemului acvatic. radiaţiile YV. biomasa şi energia geotermală.8. Problemele legate de siguranţa nucleară. Efectele poluării radioactive asupra organismului uman: leziuni cutanate (radiodermite). de ex. Mediul. retardare mintală severă. participând şi în acest fel la protecţia solului şi subsolului şi resurselor de apa şi la protecţia calităţii aerului din mediu înconjurător. instabil. Pe parcursul anului 2010. minereurile radioactive din sol. emiţând atât particule cât şi energie. a trei mecanisme flexibile de cooperare internaţională având ca obiectiv reducerea costurilor acţiunilor de limitare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră: Implementarea în comun (JI). Sănătatea şi Calitatea Vieţii România are începând cu anul 2008. amfibieni şi a capacitaţii larvare. Obiectivul general al proiectului a fost acela de a dezvolta cultura securităţii nucleare şi de a crea un model de siguranţă. bombele nucleare. de-acum. în special. etc . proiectul a vizat sporirea competenţelor în domeniul adoptării de măsuri preventive împotriva accidentelor nucleare.

la timp. Acest lucru va permite alimentarea rapidă. ce sunt încă explorate. sănătatea şi calitatea vieţii. Localităţile cu frecvenţa cea mai crescută a afecţiunilor întreţinute şi/sau agravate de zgomot se situează conform valorilor nivelului de zgomot. cel puţin.întărirea capacităţii UE de elaborare a politicilor în acest domeniu. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambient. . căile ferate principale. la un interval de 5 ani. Planul de acţiuni pentru sănătate.). drumurile principale. Abordarea integrată din acest punct de vedere se concentrează asupra măsurilor de prevenire. Până la sfârşitul anului 2012 se vor elabora hărţile strategice de zgomot pentru toate aglomerările. Această strategie va permite orientarea proiectelor de cercetare pe teme prioritare pentru a ajuta să se înţeleagă legăturile dintre factorii de risc de mediu şi boală. la nivel comunitar există obligaţia implementării Directivei 2002/49/CE privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant. precum şi pentru Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti.eu/health-eu). . drumurile principale. va fi împărţit în mai multe cicluri. Indiferent de intensitatea traficului. Mediul. în ceea ce priveşte mediul. 2010 Cap.europa. fiind un proces foarte complex. respectiv cel feroviar. Deranjul fonic produs de traficul aerian.Starea factorilor de mediu în România. Mediul şi Sănătatea implică domenii de largă cercetare. emisii de gaze. din România.identificarea şi prevenirea noilor ameninţări de sănătate cauzate de factorii de mediu. tulburările de auz şi nevroze. cât şi sănătatea oamenilor. corelat pozitiv cu valoarea ni velului de zgomot echivalent continuu (cap.reducerea poverii bolilor cauzate de factori de mediu în UE. se urmăreşte în special: . acestea trebuind să fie refăcute. profilul morbidităţii cronice înregistrate la vârsta adultă este reprezentat de bolile cardio-vasculare.Raport anual . precum şi pe o abordare care va permite politicilor de sănătate.G. a informaţiilor în elaborarea politicilor de mediu şi sănătate.8. căile ferate principale şi aeroporturile mari în conformitate cu prevederile H. este mai puţin frecvent comparativ cu traficul rutier şi este specific localităţilor dotate cu aeroporturi sau/şi port uri navale. ═ 240 ═ . primul ciclu a fost prevăzut în perioada 2004-2010. ce se vor concentra fiecare pe priorităţi specifice. Până în anul 2013 se vor elabora planurile de acţiune care cuprind măsuri pentru reducerea zgomotului pentru toate aglomerările. de subliniat că. asupra sănătăţii umane şi a legăturii cauză-efect. care obligă statele membre la realizarea hărţilor strategice de zgomot precum şi stabilirea unor măsuri de reducere a zgomotului în cadrul Planurilor de acţiune elaborate de către acestea. care va reuni informaţii cu date complete cu privire la impactul global asupra mediului. (sursa http://ec. republicată. şi poluare fonică ce afectează atât calitatea mediului. cu rezultatele obţinute în cercetare şi monitorizare. În acest caz strategia este stabilită ca un proces incremental. Procesul de punere în aplicare a strategiei. La nivel european. 8. Sănătatea şi Calitatea Vieţii Programele pentru protecţia sănătăţii umane vizează şi reducerea impactului traficului de toate felurile asupra mediului şi sănătăţii cauzat prin generarea semnificativă de emisii de bioxid de carbon. noxe.7. mai ales în aglomerările urbane. nr. de mediu şi de cercetare de a lucra în sinergie. la copii afecţiunile sunt reprezentate de tulburările de auz. Astfel. Scopul final al unei astfel de abordări incrementale este de a lucra şi oferi un sistem de informare complex.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful