MOROMETII. Tema Familiei

MOROMETII

De Marin Preda

--Tema familei intr-un text narativ studiat—
Daca celula de baza a societatii este familia, iar ambitia romanului realist este sa reprezinte realitatea, fie ea sociala, istorica, mitica sau simbolica, este clar ca acest tip de roman nu poate ocolii restituirea necanismelor familiei. De la motivul mostenirii sau obsesia parvenirii sociale pana la disparitia marilor familii, literatura realista, atat cea universala, cat si cea romana, se axeaza pe restituirea unei imagini adecvate a familei. Astfel, un roman precum “Morometii” trimite, chiar din titlu, la ideea de familie. 1.Incadrarea intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literal, intr-o perioada sau o orientare tematica Romanul “Morometii” de Marin Preda este format din doua volume publicate in 1955,respectiv 1967. Prin constructie si prin strategii narative textul este o sinteza de traditie si modernitate, iar prin tema, subiect si mesaj romanul poate fi incadrat in orientarea din literatura romana postbelica ce trateaza “obsedantul” deceniu. Sintagma “obsedantul deceniu” ii apartine chiar autorului si prin ea Preda caracterizeaza acele texte postbelice al caror subiect este instaurarea comunismului bolsevic in mediul romanesc in anii ’50. Cele doua volume sunt unitare atat prin tema—deruralizarea--, cat si prin viziunea asupra lumii: intrarea in criza a lumii de tip traditional o data prin intruziunea ordinii capitaliste, iar a doua oara prin interventia brutala in universul rural a utopiei comuniste. Destinul familiei Moromete surprinde, in acest mod, destinul societatii rurale romanesti, condamnata la disparitie odata cu venirea la putere a regimului comunist. 2.Patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea temei si a viziunii despre lume a autorului/naratorului Actiunea romanului urmareste destinul familiei Moromete, care este, de fapt, destinul societatii rurale din prima jumatate a secolului trecut daca in incipitul primului volum este reprezentata cina familiei Moromete, actiunea romanului urmareste disolutia acestei familii. Pe prispa casei, o familie numeroasa ia cina: tatal-Ilie Moromete, mama-Catrina Moromete, trei baieti din prima casatorie a lui Ilie-Paraschiv, Nila si Achim—si copii lui Ilie si ai Catrinei—Tita, Ilinca si Niculae. Aceasta familie mare, pe care tatal o tine in frau cu ironie si, rar, cu cate o palma, este insa framantata de mari probleme, pe care Ilie nu le banuie si care il vor dobori: fii cei mari ii reproseaza tatalui ca s-a casatorit a doua oara si a injumatatit averea familiei, sotia ii reproseaza lui Moromete ca nu ii pasa de ea si de fete, Niculae ii reproseaza tatalui ca nu il lasa la scoala, in vreme ce Moromete contempla cu seninatate lumea si munceste cu bucurie pamantul pe care crede ca il va lasa copiilor, pentru ca el isi stie rostul in aceasta lume traditionala. Dar lumea pe care o stie Moromete se transforma, copii nu isi mai asculta parintii si isi cauta propriul “rost”—sau “eul”,cum ii spune Niculae tatalui—cu riscul de a gresi, de a esua, de a muri: Nila moare in razboi, Paraschiv moare de tuberculoza, Achim se rupe de familie, Tita se casatoreste si pleaca din casa parinteasca, insa sotul ei moare calcat de caruta dupa cateva luni de casatorie, Catrina il paraseste pe Moromete si pleaca la Alboaica, fata din prima casatorie, Niculae devine activist comunist si pleaca de acasa, iar singura care ramane langa tatal ei e Ilinca. Astfel, Ilie Moromete, tatal autoritar, care gasea o solutie pentru orice problema cu “suceala” mintii sale, ramane singur si neputincios in fata lumii care ii rapeste atat familia, cat si libertatea de miscare, fugind si el, intr-un mod atat de tragic, la “ailalta-n vale”, dintr-o casa care nu mai adaposteste nicio familie, iar imaginea din incipit este posibila doar in visul lui Niculae din final, un vis “sucit”,in care toate sunt invers si-l fac pe acesta sa rada. In al doilea rand, la nivelul constructiei subiectului, disolutia familiei traditionale se regaseste in conflictele dintre personaje: fiii cei mari ai lui Moromete sunt atrasi de viata citadina si de bani, intrand astfel in conflict cu tatal lor, pentru care modul traditional de viata este cel mai bun, Niculae este atras de ideologia comunista, iar al doilea volum reprezinta , de fapt, conflictul dintre mentalitatea traditionala a lui Moromete si tentativa lui Niculea de a crea un sat nou, bazat pe proprietatea comuna a bunurilor. Astfel, valorile traditionale—proprietatea, individualitatea,pamantul—sunt parasite de fii

In al patrulea rand. iar el doar completeaza vocea lui Niculae.Astfel. in finalul romanului timpul pare ca “nu mai are rabdare cu oamenii”. cel care are cea mai mare nevoie de impacare cu tatal sau. la secere […]”. ii va spune el tatalui peste cativa ani—insa. dar si fericirea legata de momentul in care tatal apare. din suprapuneri si fragmente de replici aproape suprarealiste. dar si ritmul accelerat al vietii ce nu mai permite pauze.lui Moromete in favoarea. Din acest punct de vedere. mai ales ca asta micu. respectiv axarea pe constructia moderna a discursului narativ.Evidentierea imaginii familiei. fetele. prin referire la doua episoade/secvente narative Doua scene semnificative in acest sens sunt scena cinei din incipit. cat si nostalgia dupa cea traditionala. Niculae refuza sa vada declinul familiei traditionale. in visul fiului si. transformarea temporalitatii pune in abis criza familiei traditionale. pe de o parte. reflectate in textul narativ ales. ele ramanand in satul natal—. in al doilea volum.Catrina e intre masa si vatra. Niculae adoarme si isi viseaza tatal. Pe de o parte. iar Catrina ramane sa pregateasca masa. De asemenea. Personajele-reflector sunt Ilie Moromete in primul volum si Niculae in volumul al doilea. In al treilea rand. Pe de alta parte. dar care surprinde. e semnificativ faptul ca Moromete. are loc intrarea in criza a lumii traditionale si trecerea de la permanenta ritmurilor temporale arhaice la iprevizibilitatea timpului istoric. La masa. impacarea cu tatal sau: naratorul isi lasa personajul sa se exteriorizeze. dimpotriva. a personajelor cu rol de informatori. a banilor. ii sfaraiau mainile pe treaba. volumul debuteaza cu o interogatie retorica: “In bine. care sugereaza fragmentarismul lumii fictionale reprezentate. de monologul lui Niculae. fetele sunt langa mama—pana la final. sau in rau se schimbase Moromete”. iar. Pe de alta parte. in sfarsit. care cauta.i-a placut sa munceasca de cand era mic. unde se infatiseaza imaginea familiei traditionale. in cea mai mare parte. pleaca la scaldat. intre aceste doua cadre se produce schimbarea de mentalitate. in timp ce merg pe sub salcami. Disolutia familiei este oglindita in limitarea omniscientei naratoriale prin introducerea personajelor cu rol de reflectori sau de informatori. la fel ca prietenii sai. in acelasi timp. nu are ceas. prin echilibrul dintre traditie si modernitate din primul volum. in final. lipsa de comunicare dintre ei. in volumul al doilea. deasupra tuturor—imagine reprezentativa pentru ordinea patriarhala. spre finalul volumului al doilea este surprinsa o alta imagine a aceleiasi familii: sosit acasa de la inmormantarea tatalui sau. a anilor ce urmeaza fugii lui Paraschiv si a lui Nila la Bucuresti. finalul volumului este reprezentat. pentru a-I servi pe toti. in care se prezinta atat imaginea familiei moderne. Refuzul mezinului de a-si vedea tatl inainte ca acesta din urma sa moara surprinde tragismul destinului familiei Moromete: practic. el priveste soarele pentru a se plasa in timp. realizata de un narator omniscient. viziunea despre lume este redata inclusiv la nivelul organizarii discursului narativ. ci. in acelasi timp. Pe de o parte. cei care au ceas sunt Niculae si oamenii noi. Ilie construieste.spune Moromete. Nila si Achim stau spre iesire. la Bucuresti—. ca si cum ar fi gata de plecare— si sunt primii care vor pleca.Tot in acest volum se remarca si absenta simetriei dintre incipit si final. si scena din finalul volumului al doilea.De aici si disperarea legata de faptul ca Moromete nu I se arata in vis. in incipitul primului volul este prezentat momentul sosirii de la camp a familiei Moromete si masa de seara a Morometiilor: fiii cei mari se ascund sa se odihneasca. In volumul I se remarca simetria incipit-final prin referirea la timp: daca la inceput timpul are rabdare cu oamenii si viata “se scurge fara conflicte mari”. o imagine rasturnata a lumii din copilaria lui Niculae. iar Ilie e asezat pe prispa. de a carei imagine e profund legat. iar referirile la orele fixe ale zilei se fac doar in volumul al doilea si numai cand actiunea se muta in planul activistilor de partid. asezarea membrilor familiei Moromete e sugestiva pentru evolutia actiunii: Paraschiv. distanta dintre tata si restul familiei. presupune urmarirea actiunii pe cat mai multe planuri simultan. definitiv. cel care pleaca de acasa pentru ca nu gaseste ce ii trebuie—“eu imi caut eul meu”. insa este semnificativa cresterea. urmand ca intreg capitolul sa fie o relatare condensata. Niculae. prea mici pentru a-si ajuta mama. culminand cu penultimul paragraf: “[…] baieti mai vrednici ca ai mei nu mai are nimeni. pe de alta parte. tatal cauta pe cineva cu care sa discute. in vis. . Naratorul pierde privilegiul omniscientei in lumea pe care o construieste. o lune nesigura si framantata de conflicte. momentul cand Niculae se ridica de la masa plangand ca nu mai este branza si este adus inapoi de tata capteaza “”in nuce” destinul personajului: el este cel revoltat. 3. a desfiintarii proprietatii si individualitatii—tocmai elementele care stau la baza lumii traditionale.

ramase la nivel de aspiratie. dar fara sa fie insurat.  . care intra in declin din cauza dezindividualizarii. desi Niculae e acuzat de mama sa ca traieste cu Maria ca “paganii”..Exprimarea unei opinii argumentate despre imaginea fam. insa finalul romanului afirma superioritatea acestei lumi traditionale. deznodamantul romanului surprinde. in vis. iar distantarea sau moartea copiilro lui Moromete semnifica distantarea lumii moderne de cea traditionala. in care fiecare isi cunoaste locul si rostul si nu este loc pentru imprevizibil. Niculae nu reuseste sa se impace cu tatal sau nici spre sfarsitul vietii acestuia pentru ca fiul sa temut de alterarea imaginii tatalui. In primul rand. avand copil. nostalgia dupa modelul traditional de familie. de fapt. nostalgia dupa vechea familie si dupa Moromete reprezinta. 4. el este singurul dintre copiii lui Ilie care simte nevoia sa se impace cu tatal sau. din perspectiva lui Niculae. dar si imposibilitatea de a recrea acest model perfect de familie. nostalgia dupa modelul familial prezentat in incipitul romanului.facandu-l pe Niculae sa rada. romanul “Morometii” prezinta declinul familiei traditionale sub presiunea transformarilor de pe planul socio-istoric si criza comunicarii in plan intrafamilial: conflictele din cadrul familiei Moromete provin dintr-un deficit de comunicare intre tata si fii. prin neputinta amandurora de a-si exprima afectiunea In concluzie. din perspectiva deznodamantului    In opinia mea. In al doilea rand. aceasta impacare nu a fost posibila pentru ca viziunile diferite despre lume i-au impiedicat sa comunice eficient. In plus. este semnificativ faptul ca Niculae reuseste sa se impace in vis cu tatal sau: in realitate. Astefel. Acest lucru accentueaza dramatismul relatiei dintre tata si fiu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful