ACADEMIA COMERCIAL SATU MARE

FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR

FLAVIA CHIOREAN

LILIANA TODOR

ANDREICA CRISTINA ANDREICA ANGELA

CONTABILITATE FINANCIAR

SUPORT DE CURS

- UZ INTERN2007

1

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ÎN STUDIUL CONTABILIT

II

1.1 SISTEMUL UNIT

ILOR PATRIMONIALE PENTRU CARE SE ORGANIZEAZA CONTABILITATEA

Conform Legii contabilit ii, obliga ia de a organiza şi conduce contabilitatea proprie revine regiilor autonome, societ ilor comerciale, organiza iilor cooperatiste, societ ilor bancare, institu iilor publice de subordonare central sau local , funda iilor, sindicatelor, altor organiza ii obşteşti, precum şi persoanelor fizice care presteaz activit i independente sau efectueaz acte de comer şi sunt înmatriculate la Registrul Comer ului. Acestea sunt entit i patrimoniale denumite unit i patrimoniale. În func ie de specificul activit ii desf şurate, contabilitatea este organizat pentru urm toarele categorii de unit i patrimoniale: a. unit i economice sunt persoane juridice care dispun de patrimoniu propriu, adecvat profilului de activitate, având drept obiect producerea de bunuri, circula ia m rfurilor, banilor şi titlurilor de valoare, servicii bancare, lucr ri executate, prest ri de servicii de transport şi asigurare. Specific acestor unit i patrimoniale este faptul c se conduc dup principiul gestiunii economice, respectiv işi acoper cheltuielile din veniturile proprii şi realizeaz profit. Dup forma juridic de constituire şi func ionare, unit ile economice se prezint astfel: - regii autonome sau societ i na ionale se înfiin eaz pentru domenii strategice ale economiei na ionale şi anume producerea de energie electrica, industria de armament, transporturi feroviare, exploatarea resurselor subsolului; - societ i comerciale pe ac iuni sunt unit i economice la care capitalul social este împ r it în ac iuni, iar proprietarii acestora, persoane fizice sau juridice, poart numele de ac ionari; obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul, iar ac ionarii r spund în limita capitalului subscris. Ac iunile sunt titluri negociabile, adic pot fi transmise liber altor persoane, f r a fi necesar acordul celorlal i ac ionari. - societ i comerciale cu r spundere limitat sunt unit i economice la care capitalul social este divizat în p r i sociale, iar proprietarii acestora, persoane fizice sau juridice, poart numele de asocia i; obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul, iar asocia ii r spund numai în limita particip rii lor la capitalul social. În principiu, p r ile sociale sunt transmisibile altor persoane doar cu acordul celorlal i asocia i şi nu reprezint titluri negociabile. - societ i cooperatiste sunt unit i economice care reunesc persoane ce administreaz bunurile comune şi muncesc împreuna, dup reguli de administrare şi repartizare a rezultatelor stabilite conform statutului de func ionare. Dup forma de proprietate, unit ile economice pot fi: - de stat sau publice;
2

- private sau particulare; - cu capital mixt, de stat şi privat, autohton sau str in. b. institu ii publice (bugetare) sunt institu ii de stat înfiin ate pentru desf şurarea unor activit i neproductive, cu caracter social-cultural şi pot fi: - în administra ia public : guvern, prefecturi, primarii; - în invatamânt: universit i, licee, scoli generale; - în s n tate: policlinici, spitale, dispensare; - în cultura: teatre, muzee, filarmonici, biblioteci, c mine culturale; - în armata: unit i militare, inspectorate de politie şi jandarmerie. c. organiza ii obşteşti sunt constituite pe principiul asocierii sau particip rii libere şi reprezentate de partide politice, sindicate, culte, funda ii, asocia ii profesionale. Organiza iile obşteşti işi acoper cheltuielile de func ionare prin contribu ia membrilor, sponsoriz ri, venituri proprii din unele activit i economice.

1.2 SISTEMUL INFORMATIONAL ECONOMIC Existenta şi dezvoltarea societ ii omeneşti se bazeaz pe procesul de producere a bunurilor materiale (activit i productive). Progresul societ ii impune insa şi desf şurarea unor activit i social-culturale, educative, administrative (activit i neproductive). Pentru a asigura condi ii de viata din ce în ce mai bune, este necesar creşterea produc iei materiale, respectiv accesul la produse şi servicii diversificate şi de calitate, în volumul optim individului sau comunit ii. Creşterea produc iei se bazeaz în primul rând pe cercetarea ştiin ific din domeniul tehnic respectiv prin apari ia de noi produse, metode, tehnologii. Un domeniu care contribuie substan ial la creşterea produc iei îl reprezint organizarea şi conducerea ştiin ific a produc iei. În condi iile unei activit i economice complexe, caracterizate prin apari ia unor unit i economice mari şi foarte mari, din necesita i practice s-a diferen iat procesul de execu ie de procesul de conducere a activit ii. Pe plan teoretic, aceasta s-a concretizat în apari ia ,,managementului” sau ,,stiintei conducerii”. Dac procesul de execu ie, folosind tehnologii specifice obiectului de activitatea a unit ii economice, are drept scop fabricarea de bunuri, execu ia de lucr ri sau prestarea de servicii, procesul de conducere are drept scop reglarea desfasurarii procesului economic, controlul comport rii sistemului economic, inând seama de perturba iile care îl afecteaz , urm rindu-se men inerea sau schimbarea unei anumite st ri. Procesul de conducere coordoneaz elementele constitutive ale procesului economic, integrându-le intr-un efort comun şi unitar în vederea realiz rii obiectivelor organismului economic. Pentru dirijarea procesului economic sunt necesare informa ii care, folosind mijloace tehnice adecvate, trebuie culese, prelucrate şi transmise, ansamblu care alc tuieşte un sistem informa ional economic. S-a trecut astfel de la conducerea intuitiva, bazata pe informa ii disparate, la conducerea ştiin ific , respectiv la elaborarea deciziilor numai în urma studierii analitice a proceselor tehnice, economice şi organizatorice, lucru posibil numai în condi iile unui sistem informa ional economic care sa asigure furnizarea tuturor informa iilor necesare. Studierea organismelor economice din punct de vedere informa ional este realizata de cibernetica economic . O particularitate a organismelor economice o constituie faptul c deciziile de reglare a proceselor economice sunt luate deliberat pe baza informa iilor. Informa ia reprezint o comunicare, o ştire despre un eveniment, obiect, proces, o persoana etc. capabila sa aduc elemente noi pentru utilizatori. Sistemul informa ional economic poate fi definit ca un ansamblu de oameni (analişti programatori, operatori, contabili, statisticieni), de mijloace (calculatoare, echipamente multimedia, sateli i) şi procedee (programe, scheme logice, algoritmi,
3

şi anume principiul dublei reprezent ri a patrimoniului. Locul evidentei contabile în cadrul sistemului informa ional economic este determinat de volumul foarte mare de informa ii pe care le furnizeaz . etc. prelucrarea. Func ia de control gestionar consta în verificarea cu ajutorul informa iilor contabile a modului de p strare şi utilizare a valorilor materiale şi b neşti. Func ia de înregistrare şi prelucrare a datelor const în consemnarea.1 Particularitati ale contabilit ii Evidenta contabila este o forma a evidentei economice c reia. datele contabilit ii permit stabilirea eficientei economice. ii corespunde stiinta contabilit ii. în contabilitate se pot înregistra numai opera iunile economice efectuate pentru care s-au întocmit documentele justificative corespunz toare. financiare şi de munca. contabilitatea îndeplineşte urm toarele func ii: a. obligatorii pentru to i agen ii economici şi institu iile publice. analiza şi valorificarea informa iilor economice. din punct de vedere func ional.3 CONTABILITATEA . are un caracter unitar în sensul c se organizeaz dup reguli unice elaborate de Ministerul Finan elor. a situa iei financiare şi rezultatelor ob inute în scopul fundament rii deciziilor. se bazeaz pe un principiu fundamental. fenomenele şi procesele determinate de activitatea unui agent economic sau unei institu ii publice.2 Func iile contabilit ii Pentru realizarea obiectivelor sale. potrivit unor principii şi reguli proprii. p strarea. Contabilitatea furnizeaz informa ii privitoare la gospod rirea resurselor materiale. Prin reflectarea tuturor activit ilor desf şurate. ceea ce determina specificul obiectului şi metodei contabilit ii. Func ia juridic . Sistemul informa ional economic. 1. întrucât furnizeaz cea mai mare parte a informa iilor care se prelucreaz şi vehiculeaz în cadrul sistemului informa ional economic. controlul respect rii disciplinei financiare etc. costurile de produc ie. precum şi de calitatea acestora. Contabilitatea reprezint componenta cea mai importanta a evidentei economice şi totodat a sistemului informa ional economic. pentru a dovedi realitatea unor opera ii economice şi a stabili 4 . Principalele caracteristici ale contabilit ii sunt: are un caracter global în sensul c urm reşte toate opera iunile. 1.3.datele furnizate de contabilitate şi documentele de evidenta servesc ca mijloc de proba în justi ie. d.3. Contabilitatea are o func ie de informare interna (pentru conducerea unit ii) şi o func ie de informare externa (a ter ilor). transmiterea. a proceselor şi fenomenelor economice ce apar în cadrul unit ilor patrimoniale şi se pot exprima valoric. b. veniturile realizate.COMPONENTA PRINCIPALA A SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC 1. pe plan teoretic. de gospod rire a resurselor. Evidenta economic reprezint componenta cea mai importanta a sistemului informa ional economic. poate fi structurat în trei componente: X eviden a economic care furnizeaz informa ii privind opera iile şi procesele economice efectuate intr-un anumit loc şi timp. aproximativ 2/3 din total.organigrame) folosit pentru culegerea. dinamica produc iei ob inute. X planificarea şi prognoza economic care furnizeaz informa ii privind dinamica şi propor iile fenomenelor economice intr-o perioada viitoare. c. X legisla ia economic pe baza c reia se organizeaz evidenta economic şi se elaboreaz prognozele. Func ia de informare consta în furnizarea de informa ii privind structura şi dinamica patrimoniului.

principiul evalu rii separate a elementelor de activ şi de pasiv în vederea stabilirii sumei totale corespunz toare unei pozi ii din bilan . riscurile sau pierderile probabile din activitatea exerci iului curent sau anterior. judecate în împrejur rile specifice ale omisiunii sau declar rii greşite. decontabile în viitorul mai mult sau mai pu in îndep rtat. Informa iile sunt semnificative dac omisiunea sau declararea lor eronat ar putea influen a deciziile economice ale utilizatorilor. 1. Dac faptele se justifica. Func ia previzionala .3. fiind interzisa modificarea elementelor patrimoniale de la sfârşitul anului care trebuie reportate la începutul anului viitor. precum şi de la un exerci iu la altul. la elaborarea bugetelor unit ii patrimoniale. 5 . deci care ar impune restrângerea substan iala a activit ii. principiul permanen ei metodelor impune continuitatea în tot cursul exerci iului. principiul independen ei exerci iului (perioadei de gestiune) presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente activit ii unit ii patrimoniale pe m sura angaj rii acestora şi trecerii lor la rezultatul exerci iului la care se refera. principiul necompens rii potrivit c ruia se impune înregistrarea distinct în bilan a elementelor de activ şi a celor de pasiv şi în contul de profit şi pierdere a veniturilor şi a cheltuielilor. În cazuri justificate se admite schimbarea metodelor de evaluare. reglement rile şi legisla ia contabil prev d c organizarea contabilit ii sa se realizeze pe baza urm toarelor principii: principiul continuit ii activit ii presupune ca unitatea patrimonial sa-şi continue în mod normal func ionarea intr-un mod previzibil. e. Ca urmare. se va determina separat suma sau valoarea corespunz toare fiec rui element individual de activ sau pasiv. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natura sau func ii similare vor fi însumate.3 Principiile contabilit ii Pentru a da o imagine fidel patrimoniului şi rezultatelor financiare. considerate ca având caracterul unor rezerve. nu numai forma lor juridic . Pragul de semnifica ie depinde de m rimea elementului sau erorii. f r a se ine seama de data încas rii sumelor sau a efectu rii pl ilor. respectiv subevaluarea cheltuielilor şi a elementelor de pasiv. principiul prevalen ei economicului asupra juridicului informa iile prezentate în situa iile financiare trebuie sa reflecte realitatea economic a evenimentelor şi tranzac iilor. neexistând nici un eveniment care ar împiedica activitatea în viitor. înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor prin documentele de sinteza. în vederea asigur rii comparabilit ii informa iilor. luate în baza situa iilor financiare. nu este admis supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. în aplicarea normelor şi regulilor utilizate la evaluarea. nefiind necesar prezentarea lor separat . nefiind admis vreo compensare intre ele. principiul intangibilit ii bilan ului la deschiderea unui exerci iu financiar impune ca bilan ul de deschidere a unui exerci iu sa corespunda bilan ului de închidere a exerci iului precedent.r spunderea patrimonial pentru pagubele produse. la fundamentarea programelor. principiul pragului de semnifica ie orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat separat în cadrul situa iilor financiare. principiul pruden ei este legat de evaluarea patrimoniului şi urm reşte ca patrimoniul şi rezultatele exerci iilor viitoare sa nu fie influen ate de deprecierile. f cându-se men iuni în notele explicative anexate bilan ului privind influen a asupra situa iei patrimoniale şi financiare şi a rezultatului exerci iului. se înregistreaz în contabilitate cheltuieli şi pierderi previzibile. sub forma provizioanelor.informa iile furnizate de contabilitate sunt utilizate la stabilirea tendin elor viitoare ale fenomenelor şi proceselor economice. cu excep ia unor situa ii prev zute prin lege.

6 .

manager) ecua ia de mai sus devine : Bunuri economice = Obliga ii fa de proprietar + Obliga ii fa de ter i Sub aspect conceptual bilan ul contabil poate fi definit ca o reprezentare a utiliz rilor şi resurselor de care dispune firma la un moment dat. Sintetic. iar pe de alta parte cuprinde drepturile şi obliga iile ca expresie a raporturilor de proprietate. Utilizarea resurselor = Provenien a resurselor Pornind de la aceasta egalitate rezulta ecua ia generala a patrimoniului aşa cum este ea 7 .1. Prin patrimoniu se în elege totalitatea bunurilor. Aceasta reprezentare se face sub forma unei egalit ii ce reflecta echilibrul valoric intre utilizarea resurselor denumite active patrimoniale şi provenien a resurselor denumite pasive patrimoniale. pe de o parte bunurile economice ca purt toare ale valorii. PATRIMONIUL – OBIECT AL CONTABILIT II II Categoria economic şi juridic prin care contabilitatea exist şi işi materializeaz func ionalitatea în cadrul mecanismelor de gestionare a resurselor societ ii este cea de patrimoniu. a valorilor economice pe care le gestioneaz un agent economic precum şi totalitatea drepturilor şi obliga iilor (cuantificabile în bani) pe care acesta şi le asuma.CAPITOLUL 2 OBIECTUL ŞI METODA CONTABILIT 2. patrimoniul unei firme se prezint astfel: PATRIMONIU BUNURI DETINUTE UNITATEA PATRIMONIAL DREPTURI ŞI OBLIGATII Patrimoniul sub aceasta forma de prezentare reflecta ecua ia de echilibru intern. adic : Bunuri economice = Drepturi + Obliga ii Aceasta dubla determinare include. Contabilitatea a ap rut din necesitate de a r spunde în planul cunoaşterii şi gestiunii la problema gospod ririi şi dezvolt rii patrimoniului. În condi iile în care proprietarul este separat de întreprinz tor ( administrator. Existenta patrimoniului este cauza existentei îns şi a contabilit ii.

obliga iile consim ite a fi pl tite la bugetul statului şi alte organisme publice. societ ile comerciale şi institu iile publice. se poate scrie egalitatea fundamentala a contabilit ii : Activ + Cheltuieli = Pasiv + Venituri 2. ecua ia specifica fiind de forma: Activul Patrimoniului Sau Activul Patrimoniului = Obliga ii + Situa ia neta sau Patrimoniul net . cea a situa ie patrimoniului şi cea a rezultatului. Situa ia patrimoniului este descrisa prin prisma raporturilor de proprietate în care se afla subiectul de drept. lucr rile şi serviciile cump rate. Ministerul Finan elor elaboreaz modele de situa ii şi norme metodologice privind bilan ul şi celelalte componente pentru regiile autonome. Veniturile sunt constituite în mare parte din valorile care sunt primite sau urmeaz a fi primite de unitatea patrimonial .posturile de bilan s corespund cu datele înregistrate în contabilitate. serviciilor şi lucr rilor. Deci ecua ia rezultatului este de forma: Cheltuieli ± Rezultat = Venituri Prin reunirea celor dou ecua ii. de obicei ca echivalent al formarii bunurilor materiale. echilibrul specific este descris prin prisma cheltuielilor şi a veniturilor Cheltuielile desemneaz valorile pl tite sau de pl tit în contrapartida cu stocurile.2 REFLECTAREA PATRIMONIULUI PRIN BILANTUL CONTABIL Pentru întocmirea bilan ului. ecua ia ia forma : Activul Patrimoniului Obliga ii = Capitalul propriu La nivelul obiectului contabilit ii .studiata în contabilitate: ACTIVUL PATRIMONIULUI = PASIVUL PATRIMONIULUI Pe baza raporturilor de schimb de mai sus. modelele şi normele metodologice se elaboreaz de Banca Na ional cu avizul Ministerului de Finan e. precum şi amortiz rile şi provizioanele.Obliga ii = Situa ia neta sau Patrimoniul net Definit prin prisma capitalului . puse de acord cu situa ia 8 . Pentru societ ile bancare. La întocmirea bilan ului contabil trebuie respectate urm toarele reguli: . contabilitatea are capacitatea informa ional de a stabili situa ia patrimoniului şi de a calcula rezultatul ob inut.

Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. dup criterii subordonate necesita ilor muncii de informare şi analiz economic pentru unitatea patrimonial dar şi pentru ob inerea unor lucr ri de sintez . datorii. disponibilit ii sau alte valori). rezerve şi alte componente. furnizori şi conturi asimilate. Activul şi pasivul bilan ier suport un dublu criteriu de ordonare: . capitole. dar nu în acelaşi timp şi pentru fundamentarea deciziilor cu privire la orientarea activit ii pentru ridicarea competitivit ii şi profitului.criteriul minor pentru active lichiditate (cresc toare) a acestora. Nu sunt admise compens ri între conturile ce se înscriu în bilan şi respectiv între conturile de venituri şi cheltuieli din contul „ profit şi pierderi”. datorii fa de personal. iar posturile de pasiv sunt dispuse de la cele mai pu in exigibile (capital) la cele foarte exigibile (datoriile curente). exigibilitatea lor Fiec rui post bilan ier îi corespund unul sau mai multe conturi contabile iar elementele patrimoniale sunt reflectate în bilan la valoarea lor net = valoarea brut (intrare ) – (amortizarea + provizioane) Întocmirea corect a bilan ului cu respectarea tuturor principiilor metodologice impuse de cerin ele practice şi regulile generale de organizare financiar . Ordonarea posturilor de bilan se face în func ie de nivelul lichidit ii activului (lichiditate = capacitatea mijloacelor economice de a fi transformate în bani ) şi exigibilit ii pasivului (exigibilitate = termenul sau data la care o anumit datorie este scadenta la plat ) Astfel posturile bilan iere din activ sunt aşezate în ordinea cresc toare a lichidit ii (de la cele mai pu in lichide activele imobilizate . . posturi etc. creditorii şi alte datorii). financiare).criteriu major pentru active. alte elemente tranzitorii şi de regularizare de activ). elementele patrimoniale sunt sistematizate pornind la conturile contabile pe grupe. Active circulante (stocuri. Prime de rambursare a obliga iunilor. una sub form de tablou cu dou p r i: partea stâng numit activ şi partea dreapt . Datoriile (împrumuturi şi datorii asimilate.contabil fac din acest document o bogat surs de informa ii pentru analiza şi controlul situa ie economico-financiare. pentru verificarea respect rii legisla iei fiscale şi bugetare.real a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului. În practic se cunosc dou scheme de bilan . În cele dou p r i ale bilan ului. fonduri proprii. Bilan ul propriu-zis este un tablou care cuprinde în form sintetic şi în expresie valoric mijloacele economice patrimoniale. rezultatul reportat nerepartizat. pasivul. Conturi de regularizare şi asimilate de pasiv (venituri înregistrate în avans. 9 . finalitatea fiind prezentarea situa iei nete a patrimoniului Activul bilan ului cuprinde urm toarele grupe principale de elemente: Activele imobilizate (imobiliz ri necorporale. natura economic a acestora iar pentru pasive natura lor juridic . iar modelul de bilan sub forma listei verticale ordoneaz structurile patrimoniale în active. rezultatul exerci iului.la cele cu lichiditate absolut – disponibilit ile b neşti ). crean e titluri de plasament . numit şi schema orizontal de bilan şi modelul sub forma listei verticale sau schema bilan ului vertical. datorii fa de bugetul statului şi asigur rile sociale. capitaluri. Pasivul bilan ului cuprinde : Capitalurile proprii (capitalul social sau individual. iar pentru elementele de pasiv. diferen e de conversie pasiv. Conturi de regularizare de activ(cheltuieli înregistrate în avans. diferen e de conversie-activ. subven ii pentru investi ii şi provizioane reglementate). sursele de constituire a acestora precum şi rezultatul activit ii unei unit i patrimoniale la un moment dat. Bilan ul sub form de tablou cu dou p r i pune în eviden egalitatea existent între resurse şi utiliz ri. primele legate de capital şi diferen ele de reevaluare. alte elemente tranzitorii şi de regularizare). rezervele. corporale.

3.2. Pot exista urm toarele situa ii de solduri finale: Sold final debitor (SFD) : atunci când total sume debitor > total sume creditor Sold final creditor: atunci când total sume debitor < total sume creditor Sold final = 0 (acest cont este soldat) atunci când total sume debitor = total sume creditor Forma cea mai simpla de prezentare a unui cont este cea a literei T. Contul reprezint procedeul specific uzual al metodei contabile cu ajutorul c ruia se asigur reflectarea în expresie valoric uneori şi cantitativ în ordine cronologic şi sistematic a existentei mişc rii şi a situa iei finale pe elemente patrimoniale. Aceste opera iuni economice genereaz ins cheltuieli şi venituri care nu sunt reflectate în bilan . Un cont poate sa aib func ia de activ sau de pasiv şi în raport de acest lucru va avea un sold ini ial debitor ( conturile de activ) sau sold ini ial creditor (conturile de pasiv) Rulajele curente – reprezint totalul sumelor înregistrate în debitul (rulaj debitor) şi creditul unui cont(rulaj creditor) Total sume debitoare (TSD) sau creditoare (TSC) – cuprind soldul ini ial la care se adaug rulajele curente Soldul final (Sf) reprezint diferen a dintre total sume la un anumit interval de timp sau ori de câte ori este nevoie. Bilan ul contabil surprinde doar rezultatul final al unui exerci iu financiar şi nu consemneaz etapele intermediare care genereaz acel rezultat respectiv ob inerea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor.3. Pentru fiecare element patrimonial se va deschide câte un cont care va urm ri starea ini ial şi evolu ia elementului respectiv. Contul are o forma balan ier (este un tablou cu dou serii de calcule) şi anume: pe de o parte avem starea ini iala la care ad ugam creşterile şi pe de alta parte avem starea ini iala şi micşor rile. CONTUL CA INSTRUMENT DE URMARIRE A STARII ŞI MISCARII ELEMENTELOR PATRIMONIALE DIN BILANT 2.1 Con inutul şi structura contului Bilan ul reflect situa ia elementelor patrimoniale la un moment dat. Modific rile generate de efectuarea unor opera iuni economice intr-o perioad dat pot fi reflectate prin întocmirea unor bilan uri succesiv (realizate în ordinea cronologica a desf şur rii opera iunilor). Elementele unui cont sunt: Titlul contului – indica denumirea elementului patrimonial a c rui evidenta o ine contul respectiv Debitul – care în mod conven ional reprezint partea stâng a contului Creditul – care în mod conven ional reprezint partea dreapta a contului Starea ini ial (soldul ini ial) – reflect existentul elementului patrimonial la începutul perioadei. Si Si C M Caracterizând pe ansamblu putem spune c un cont îndeplineşte mai multe func ii: func ia de informare : în mod cronologic a existentei şi mişc rii fiec rui element patrimonial în parte func ia de control: pentru faptul c ofer informa ii pe baza c rora se verifica individual fiecare element patrimonial func ia de calcul prin care se atesta c se pot efectua anumite calcule utilizate pentru determinarea unor indicatori financiari. 10 . Apare astfel cea mai importanta limit a bilan ului contabil care impune ca şi o necesitate utilizarea conturilor.

3 Dubla înregistrare Reflectarea simultana a unei opera iuni economico. O opera ie economico-financiara se înregistreaz în contabilitate pin formule contabile. a stocurilor. Leg tura ce se stabileşte intre ele dou conturi reprezint corespondenta conturilor iar conturile înregistrate se numesc conturi corespondente. Exemplu: numerarul din casierie: casa conturi analitice: sunt acele conturi care “explica” conturile sintetice Func ia ca scop permite clasificarea conturilor în . a rezultatelor.3. a produselor finite .pasive de trezorerie Func ionarea conturilor: 11 . adic prin înregistrarea unor sume în debitul sau în creditul conturilor. a obliga iilor Dup func ia contabila: conturi de activ : vor reflecta un element patrimonial de activ conturi de pasiv: vor reflecta un element patrimonial de pasiv conturi bifunc ionale : vor juca când un rol de activ când de pasiv în func ie de opera ia pe care o reflecta sau de soldul pe care îl au. înregistrarea în contabilitate se face prin debitarea şi creditarea conturilor.numai crean e clasa 5 : Conturi de trezorerie .3.2.3.financiare constând în debitarea unui cont şi creditarea altui cont poart numele de dubla înregistrare. a trezoreriei şi a drepturilor asupra ter ilor conturi de procese: sunt acele conturi care in evidenta cheltuielilor şi a veniturilor conturile de surse : sunt acele conturi care in evidenta capitalurilor.conturi de procese ( de rezultate clasa6 şi 7) conturi de ordine şi evidenta ( clasa 8) conturi de gestiune interna (clasa 9) 2.conturi de bilan ( de la clasa 1 pana la clasa 5) . Formula contabila se reprezint prin urm toarea rela ie : Contul care se debiteaz = contul care se crediteaz suma unica debit şi credit Dac formulei contabile ii vom ataşa şi documentul în care se reflecta transformarea patrimonial care a avut loc şi eventual o explica ie se ob ine articolul contabil: 2.numai activele de trezorerie PASIV Clasa 1 : Conturi de capitaluri Clasa 4 : Conturi de ter i – datoriile Clasa 5 : Conturi de trezorerie . a produc iei în curs de execu ie. ACTIV clasa 2 : Conturi de active imobilizate clasa 3 : Conturi de stocuri şi produc ie în curs de execu ie clasa 4 : Conturi de ter i : .2 Clasificarea conturilor Dup con inutul economic conturile pot fi : conturi de mijloace : conturile care in evidenta activelor imobilizare.4 Reguli de func ionare a conturilor Eviden ierea. Dup sfera de cuprindere : conturi sintetice care in eviden a elementelor patrimoniale generice.

Atât planurile de conturi cât şi metodologia (instruc iunile) de aplicare a acestora sunt elaborate de Ministerul Finan elor Publice. Ordinul nr. . sporurile şi major rile de activ Pot sa aib sold final debitor sau zero CONT DE PASIV C .se debiteaz şi se crediteaz dup reguli specifice. 12 .bilant.000 euro. 2. . Aceasta permite încadrarea conturilor intr-un num r redus de clase sau grupe. Pot sa aib atât sold final debitor cat şi sold final creditor. Persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele 3 criterii.numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50 intocmesc situatii financiare anuale care cuprind: .000 euro. fie cu regula conturilor de activ fie cu regula conturilor de pasiv .650. reducerile începe sa func ioneze prin a se şi diminu rile de pasiv CREDITA se crediteaz cu existentele de pasiv (sold ini ial) se crediteaz cu creşterile. precum şi în elegerea leg turilor reciproce dintre conturi şi bilan .se crediteaz cu ieşirile. în func ie de indicatorii pe care ii calculeaz sau ii controleaz .total active: 3. Planul de conturi este un tablou care cuprinde toate conturile pe care le folosesc obligatoriu unit ile patrimoniale pentru organizarea contabilit ii. sporurile şi major rile de pasiv Pot sa aib sold final creditor sau zero D CONTURI BIFUNCTIONALE . 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (2) Reglementarile prevazute la alin.se debiteaz cu ieşirile. cunoaşterea leg turilor reciproce dintre grupele respective.4 REPERE PRIVIND UTILIZAREA ŞI INTELEGEREA PLANULUI DE CONTURI Totalitatea conturilor utilizate de c tre contabilitate pentru realizarea obiectului ei constituie sistemul de conturi. (1) cuprind Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IVa Comunitatilor Economice Europene si Reglementarile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene.D CONT DE ACTIV C începe sa func ioneze prin a se . Ca urmare a num rului mare de conturi şi a variet ii lor este necesar clasificarea conturilor. uşurând în elegerea con inutului economic şi a func iei conturilor.cifra de afaceri neta: 7. reducerile şi DEBITA diminu rile de activ se debiteaz cu existentele de activ (sold ini ial) se debiteaz cu creşterile.300.cont de profit si pierdere. denumite in continuare criterii de marime: . .

conturi de închidere şi deschidere a posturilor bilan iere anuale d) Clasa conturilor interne de gestiune (clasa 9) – prin intermediul c rora se realizeaz contabilitatea analitica. angajamente acordate şi/ sau primite . iar pentru cazurile excep ionale prezentate mai sus vom stabili propriile repere de orientare clasa 2 sau clasa 4) d) clasa conturilor speciale (clasa 8) cuprinde conturile de valori extra-patrimoniale: . . În structura sa cea mai generala conturile sunt sistematizate pe clase omogene. . . deci aceste conturi vor trebui sa aib sold final la Sfârşitul exerci iului financiar. care sunt de fapt înregistrate în clasa 2: 201 “Cheltuieli de constituire” 203: “Cheltuieli de cercetare -dezvoltare” Concluzie: când avem o cheltuiala sau un venit acestea vor fi c utate în clasele 6 respectiv 7. contabilitatea de gestiune şi contabilitatea costurilor. Specific acestor dou clase de conturi este faptul c nu au sold la Sfârşitul lunii. Conturile de cheltuieli şi de venituri se închid prin contul 121 “Profit şi pierdere” care este un cont de rezultate: c) D clasa 6 C D clasa 7 C Cheltuieli D 121 “Profit şi pierdere” C Cheltuieli Pierdere dac V<C Venituri Profit dac V>C Venituri Exista insa unele elemente patrimoniale care nu trebuie sa afecteze rezultatul exerci iului curent. adic : a) Clasa conturilor de bilan ( de la Clasa 1 la Clasa 5) – sunt acele conturi specifice înregistr rii opera iilor produc toare de modific ri patrimoniale şi calcul rii pe baza soldurilor acestora a structurii bilan iere b) Clasa conturilor de procese ( Clasa 6 şi Clasa 7 ) – înregistreaz opera ii generatoare de cheltuieli şi venituri. 13 . Optional.situatia fluxurilor de trezorerie.cont de profit si pierdere. justificând astfel originea rezultatului ob inut..note explicative la situatiile financiare anuale simplificate.conturi în afara bilan ului. Aceste conturi sunt: 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” respectiv 472 “Venituri înregistrate în avans” Mai sunt dou conturi impropriu numite de cheltuieli.note explicative la situatiile financiare anuale. .bilant prescurtat. ele pot intocmi situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de trezorerie. Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime prevazute la Mai sus intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind: .situatia modificarilor capitalului propriu.

şi anume: • Accep iunea economic . conform c reia capitalul este o resurs care genereaz în timp profit. Privite din punct de vedere structural. • Accep iunea financiar . alte împrumuturi şi datorii asimilate şi dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate. 3. reprezentate de capitalul subscris şi cel v rsat. Capitalul societ ilor comerciale constituie component a pasivului patrimoniului destinat de a finan a de o manier durabil activul patrimonial.CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA CAPITALURILOR 3. iar patrimoniul public. primele legate de capital. acestea sunt recunoscute la diferite posturi bilan iere. Indiferent de m rimea şi natura societ ii comerciale el condi ioneaz constituirea juridic a unei societ i comerciale. capitalurile str ine. De exemplu. 4. rezervele din reevaluare.1. rezultatul reportat. Capitalul unei unit ti este folosit şi în calculul unor indicatori economico – financiari. Fat de aceast structurare a capitalurilor permanente în situa iile financiare. natur şi munc particip la ob inerea de bunuri economice cu scopul de a ob ine profit. în cazul societ ilor comerciale. în cazul regiilor. ROLUL. ele sunt cunoscute şi sub denumirea de capitaluri permanente. datorii ce privesc imobiliz rile financiare. subven ii pentru investi ii. capitalurile permanente cuprind: 1. subven iile pentru investi ii sunt plasate la “venituri în avans”. în afara capitalurilor proprii. patrimoniul regiei şi cel public. rezultatul exerci iului.2. exprim garan ia partenerilor antrena i în tranzac ii cu unitatea economic . componenta bilan . Pe considerentul c capitalurile r mân la dispozi ia unei entit i economice pe o perioad mai mare de timp de un an. CONTINUTUL ŞI STRUCTURAREA CAPITALURILOR Capitalul este o categorie economic care comport o tripl tratare. conform c reia capitalul este privit ca un drept între aportan i şi ansamblul bunurilor existente în patrimoniul unei unit ti. 3. Capitalul propriu reprezint interesul rezidual al ac ionarilor sau asocia ilor în activitatea unei întreprinderi dup deducerea tuturor datoriilor. 2. • Accep iunea juridic . CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL 14 . condi ioneaz angaj rile de ereditate. capitalurile proprii. conform c reia capitalul exprim resursele materiale care prin asociere cu ceilal i factori de produc ie. reprezentate de: împrumuturi de obliga iuni. dar cuprinse în totalul capitalurilor. rezerve. credite bancare pe termen lung. provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. împrumuturile cu termenul de peste un an la posturile bilan iere “datorii ce trebuie pl tite într-o perioad mai mare de un an”. Privite într-o accep iune mai larg . motive pentru care trebuie specificat în toate documentele care circul în afara întreprinderii. capitalurile reprezint expresia valoric a aporturilor asocia ilor la constituirea patrimoniului (pozi iei financiare) societ ii comerciale.

• la societ ile comerciale pe ac iuni şi cele în comandit pe ac iuni. reprezint bunurile proprietate public date de c tre stat în administrarea regiei autonome. iar 50% în termen de 6 luni de la înmatriculare.000 Pasul 3 : Înregistrarea încas rii prin casa a celei de-a doua transe: 531 “Casa în lei” = 456 “Decont ri cu asocia ii privind capitalul” 5. La constituirea societ ilor comerciale pe ac iuni trebuie v rsat cel pu in 30% din capitalul subscris. prin depune la casieria societ ii.La societ ile de persoane capitalul social este constituit din valoarea p r ilor sociale depuse de asocia i. din care 50% se v rsa (prin depunere în conturi bancare) la înfiin are (înmatricularea societ ii la Registrul Comer ului). iar ca m rime el este diferit la constituirea societ ilor comerciale în func ie de forma juridic a acestora: • la societ ile comerciale în nume colectiv şi la cele în comandit simpl nu este stabilit o anumit limit a capitalului social. se modific prin creştere sau majorare pe parcursul desf şur rii activit ii şi se lichideaz la încetarea activit ii acestora. atât în contabilitatea curent cât şi în situa iile financiare (bilan ) şi prezint sub dou forme şi anume: capital subscris nev rsat şi capital subscris v rsat. iar num rul ac ionarilor în aceste societ i nu poate fi mai mic de 2 persoane fizice sau juridice. iar în cazul constituirii prin subscrip ie public cel pu in 50%.000 lei.000 lei. prin banca. Capitalul social nu este rezultatul unor opera iuni contabile. pe când patrimoniul public. capitalul social minim este de 200 lei şi se divide în p r i sociale cu valoarea minim nominal de 10 lei. Constituirea capitalului social se face prin subscriere de aport social de c tre asocia i sau de aport în natur sau în bani de c tre ac ionari. acesta se formeaz la constituirea societ ilor comerciale. Capitalul social. la regiile autonome apare denumirea de patrimoniu propriu şi public al statului aflat în proprietatea acestora şi respectiv în administra ia regiilor autonome. iar aporturile pot fi şi sub forma drepturilor de crean . Patrimoniul propriu al regiei este expresia valoric a elementelor patrimoniale care la constituirea regiei sunt trecute în proprietate acestora. în nume colectiv (SNC) cu un capital social subscris de 10. Referitor la capitalul social al societ ilor comerciale.000 Şi concomitent înregistrarea: 1011 ”Capital subscris nev rsat” = 1012 ”Capital subscris v rsat” 5. iar p r ile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. iar la societ ile de capitaluri din valoarea ac iunilor de inute de c tre ac ionari. a primei transe : 5121 “Conturi la b nci în lei” = 456 “Decont ri cu asocia ii privind capitalul” 5.000 ( Se constituie o societate comercial Pasul 2 : înregistrarea .000 Şi concomitent înregistrarea: 15 . diferen a urmând a se v rsa în cel mult 12 luni de la înmatriculare. • la societ ile comercial cu r spundere limitat . m rimea capitalului social nu poate fi mai mic de 90. în func ie de situa ia în care se afl . Spre deosebire de societ ile comerciale la care apare capitalul social. Pasul 1: înregistrarea capitalului social subscris: 456 “Decont ri cu asocia ii privind capitalul” = 1011”Capital subscris nev rsat” 10. Num rul asocia ilor nu poate fi mai mare de 50.

1 lei/ac iune.2002. şi • Primele privind rambursarea obliga iunilor. ( Se considera o societate a c rei capitaluri proprii sunt constituite din: capital social : 4000 lei rezerve 800 lei. publicat în M.000 Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oric rei forme de societate.1. • Valoarea de emisiune (de pia a) – pre ul la care se pun în vânzare ac iunile emise.3 CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE CAPITAL Pentru reflectarea în contabilitate a opera iunilor cu capital social. Ac iunile unei societ i comerciale se pot evalua la: • Valoarea nominal – determinat ca raport între m rimea capitalului social şi num rul de ac iuni emise • Valoarea contabil (matematic ) – calculat ca raport între activul net contabil (ANC) şi num rul de ac iuni. num r de ac iuni 40.80 milioane lei. conform rela iei: ANC = Activ total – Datorii – Active fictive Activele fictive sunt reprezentate de: • Cheltuielile de constituire. 3. conform Normei nr. Înfiin area societ ilor de valori mobiliare sunt condi ionate de aporturi de cel pu in 0. Of. 16/02. Societatea decide sa majoreze capitalul s u cu 1. conform Regulamentului nr. a BNR.000 buc.1011 ”Capital subscris nev rsat” = 1012 ”Capital subscris v rsat” 5.09. deoarece este mai eficient decât angajarea de credite bancare ori de împrumuturi obligatare.3. prin subscrierea numai a vechilor ac ionari.3. aporturile la capitalul social nu sunt purt toare de dobând . in planul de conturi general s-a prev zut în clasa I – a deconturi.20 . nr. Sa se determine valoarea matematica contabila a unei ac iune înainte şi dup majorarea capitalului.Cresterea capitalului prin emisiunea de ac iuni noi sau prin majorarea valorii nominale a ac iunilor existente.000 ac iuni noi a c ror valoare nominal este de 0.1. • Activele de regularizare.09.40 sau 0. Of. în func ie de activit ile pentru care sunt autorizate Indiferent de tipul (forma) de societate constituit . Societatea comercial pe ac iuni constituit prin subscrip ie public poate fi considerat societate deschis . fiind agreat . 0. 3.1 Modalit i de majorare a capitalului social 3. Al României. cu complet rile şi modific rile ulterioare. Modificarea capitalului social al unei societ i comerciale este atributul adun rii generale extraordinare a ac ionarilor sau asocia ilor în urma public rii în M. 3/2000 a CNVM. conform Legii nr. Aceast modalitate duce la o sporire efectiv a capitalului societ ii comerciale. Înfiin area societ ilor comerciale bancare sunt condi ionate de aporturi la constituire de cel pu in 50 milioane lei.000 lei prin emiterea a 10.2002. contul 101 “Capital”. 683/16. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori. Sa se reflecte în contabilitate opera iunea de majorare a capitalului prin emisiune de noi ac iuni 16 .

2 Modalitati de reducere a capitalului social Reducerea capitalului social poate avea loc din diverse motive.116 lei/ac iune =0.4. În baza raportului întocmit de comisia de evaluare se face înregistrarea: % 1012”Capital subscris v rsat” 1041 “Prime de emisiune” 3.10 lei/ac iune Valoarea matematica contabila unei ac iuni= 4.000 200 3. ca şi între valoarea nominal şi valoarea de pe pia a ac iunilor.3.12 lei/ac iune Dup emisiune : capital social = 4.200 3.000 Dac noile ac iuni sunt emise la pre ul de emisiune 1.2.1 lei.200 lei/ac iune cum se va reflecta în contabilitate opera iunea? 456 “Decont ri cu asocia ii privind capitalul” = 1012”Capital subscris v rsat” 1041 “Prime de emisiune” 1.000 lei. Opera iunea este în favoarea ac ionarilor sau a asocia ilor.3.1) – (5000*0. Creşterea capitalului prin conversia obliga iunilor în ac iuni ( Se transforma 10.3.800 / 40.3. ac iuni nou emise = 40. 17 .000 200 3.12 lei/ac iune = 0.3. deoarece existenta pierderilor nu permite distribuirea de dividende.000 900 100 a 3. deci fiecare ac ionar primeşte pentru 4 ac iuni vechi pe care le de ine o noua ac iune Ac ionarul a de inut 4 ac iuni *0.1.000 = 0.000 =5.000 = 0.000 *0.48 lei şi acum de ine 5 ac iuni *0.000 obliga iuni în 5000 ac iuni.116 lei/ac iune Este lezat ac ionarul? Raportul de paritate = Nr ac iuni vechi/nr.1. iar valoarea nominal a unei ac iuni este de 0.000 ac iuni = 0.18 ) = 100 lei 161 “Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni” = % 1012”Capital subscris v rsat” 1041 “Prime de emisiune” 1.000 +1. Rezerve = 800 lei Valoarea matematica contabila a unei ac iuni dup emisiune = 5.000 /10.000 = 4/1.Valoarea nominal a unei ac iuni = 4000/40.800/50. în condi iile în care valoarea nominal unei obliga iuni este de 0. pentru a restabili echilibrul dintre activul real şi capitalul nominal. Creşterea capitalului prin incorporarea rezervelor ( Din rezervele existente se incorporeaz 1068 “Alte rezerve” = în capitalul social 400 lei 1012”Capital subscris v rsat” 400 3.58 lei deci nu e lezat 456 “Decont ri cu asocia ii privind capitalul” = 1011”Capital subscris nev rsat” 1.1. cum ar fi acoperirea pierderilor din exerci iile financiare anterioare.200 lei se emit 3000 ac iuni la valoare de 1 leu/ac iune. Creşterea capitalului prin aport în natura ( Pentru un mijloc de transport evaluat la valoarea de 2133 “Mijloace de transport” = 3.18 lei Prima de emisiune = (10.

• reducerea valorii nominale a ac iunilor sau a p r ilor sociale.000 9780 220 (de asemenea.000 = 0.95 lei/ac iune şi 4000 ac iuni la un pre de 1. Hot rârea trebuie s respecte minimul de capital social prev zut de reglement rile legale. f r ca m rimea capitalului social s r mân sub valoarea prev zuta de reglement ri.95 + 400*1. ori a regl rii pre ului pe pia a ac iunilor. Ulterior AGA hot r şte anularea ac iunilor Pasul 1: Achizi ionarea cu plata prin virament bancar: Total ac iuni r scump rate = 600 * 0. În aceast situa ie. pot apare cazuri de micşorare a capitalului social ca urmare a retragerii unor asocia i sau ac ionari din societate. Modalit ile de reducere a capitalului social sunt multiple. Num r ac iuni 10.Reducerea capitalului social poate fi realizat numai în baza hot rârii AGA extraordinar şi numai dup trecerea a dou luni din ziua public rii în M.000 x 1 = 10.32 lei/actiune şi sa anuleze 10% din ac iuni. cu un câştig financiar de 220 lei 1012 “Capital subscris v rsat” = % 109 ”Ac iuni proprii” 778 “Alte venituri financiare” 10.000/10. al României a respectivei hot râri. şi pot consta în: • micşorarea num rului de ac iuni sau de p r i sociale.02 = 5700 lei + 4080 lei = 9780 lei 109 “Ac iuni proprii” = 5121”Conturi la b nci în lei” 9780 Pasul 2 :Anularea ac iunilor la valoarea nominal de 10.02 lei/ac iune cu plata prin virament bancar. urmare a constat rii existentei unui capital mai mare decât cel necesar desf şur rii normale a activit ii. Of. AGA hot r şte sa r scumpere la pre ul de 0. ( O societate comercial achizi ioneaz 6000 ac iuni proprii la un pre de 0.30 lei/ac iune % 1012 “Capital subscris v rsat” 1068 “Alte rezerve” = 109 ”Ac iuni proprii” 300 20 Sau % 1012 “Capital subscris v rsat” 668 “Alte cheltuieli financiare” = 109 ”Ac iuni proprii” 320 300 20 • alt modalitate de reducere a capitalului social este scutirea total sau par iala a ac ionarilor sau asocia ilor de v rs mintele datorate. în condi iile în care valoarea nominal a unei ac iuni este de 1 leu/ac iune . Rezerve 600. c rora li se restituie sumele cuvenite.000 lei. urmat de anularea lor. O societatea pe ac iuni prezint urm toarea situa ie :Capital social 3000. în contabilitate se opereaz urm toarele înregistr ri: 18 . • dobândirea propriilor ac iuni.000. Înregistr rile contabile vor fi: r scump rarea ac iunilor proprii: 109 “Ac iuni proprii” = 5121”Conturi la b nci în lei” 320 ( Anularea ac iunilor: Valoarea nominal a unei ac iuni: 3.

mai mic . stabilirea dimensiunii primei de fuziune presupune parcurgerea urm torilor paşi de lucru: a) Determinarea valorii matematice sau contabile a unei ac iuni la societatea absorbit şi la cea absorbant . • Prime de emisiune 1041. conform rela iei: Valoarea _ matematica _ a _ unei _ actiuni (Raportul _ de _ paritate ) = a _ societatii _ absorbite Valoarea _ matematica _ a _ unei _ actiuni a _ societatii _ absorbante b) Determinarea num rului de ac iuni ce trebuie emis de c tre societatea absorbant pentru societatea absorbit care se poate stabili prin raportarea m rimii aportului net adus de c tre societatea absorbit la valoarea matematic a unei ac iuni la societatea absorbant . şi se stabilesc ca diferent între valoarea de emisiune a noilor ac iuni sau p r i sociale. Fuziunea societ ilor comerciale poate avea loc prin absorb ie sau prin reuniune. conform rela iei: • ⎛Valoarea _ contabila _ sau ⎞ Activul _ net _ aportat ⎜ ⎜ matematica _ a _ unei _ actiuni ⎟ ⎟ = Numarul _ de _ actiuni _ emise ⎝ ⎠ a) Stabilirea raportului de paritate prin raportarea valorii matematice a unei ac iuni a societ ii absorbite la valoarea matematic a unei ac iuni de la valoarea absorbant . CONTABILITATEA PRIMELOR LEGATE DE CAPITAL Primele legate de capital sunt considerate forme de creştere a capitalului social. mai mare. a acestora. Din punct de vedere economic prima e emisiune este corelata cu rezerva de capital existenta la data lans rii noilor ac iuni sau p r i sociale. conform rela iei: 19 .Pasul 1: diminuarea capitalului social corespunz tor sumelor cuvenite ac ionarilor sau asocia ilor retraşi: 1012”Capital subscris v rsat” = 456 “Decont ri cu asocia ii privind capitalul” 100 Achitarea obliga iilor fa de ac ionari: 456 “Decont ri cu asocia ii privind capitalul” = 5121”Conturi la b nci în lei” 100 3. având menirea de a asigura condi ii de egalitate la ob inerea viitoarelor dividende atât pentru ac ionarii sau asocia ii noi cat şi pentru cei mai vechi. Acestea sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul contului sintetic 104 “Prime legate de capital”. 456 “Decont ri cu asocia ii privind capitalul” = % 1011 “ capital subscris v rsat” 1041 “ prime de emisiune” Prime de fuziune. dar indiferent de aceasta. care apar în cazul noilor emisiuni de ac iuni sau p r i sociale.4. se calculeaz ca diferent între valoarea bunurilor primite prin fuziune şi suma cu care a crescut capitalul social al societ ii absorbante. şi valoarea nominal .

.conturi la b nci în lei 1.. cu diferen a dintre valoarea matematic a ac iunilor societ ii absorbante şi valoarea nominal a ac iunilor societ ii absorbante. .. . şi . conform rela iei: ⎛ Numar _ de _ ⎞ ⎟ ⎜ ⎛Valoarea _ matematica ⎞ ⎛Valoarea _ no min ala ⎞ ⎞ ⎜ actiuni _ emise ⎟ ⎛ ⎜ ⎟⎟ ⎜ ⎟ ⎜ (Pr ima _ de _ fuziune) = ⎜ _ de _ catre _ ⎟ × ⎜ ⎜ contabila _ a _ actiunilor ⎟ − ⎜ a _ actiunii _ societatii ⎟ ⎟ ⎟ ⎜ ⎜ ⎟⎟ ⎟ ⎜ ⎜ societatea _ ⎟ ⎝ ⎜ ⎠⎠ ⎝ societatii _ absorbante ⎠ ⎝ absorbite ⎜ absorbanta ⎟ ⎠ ⎝ sau.alte rezerve 500 lei. prima de fuziune se stabileşte ca diferen a între aportul net al societ ii absorbite şi produsul dintre num rul de ac iuni emise de c tre societatea absorbant pentru aportul societ ii absorbite şi valoarea nominal a ac iunilor societ ii absorbante.000 lei.500 lei.capital subscris v rsat 2. 20 -provizioane pentru deprecierea crean elor clien i 100 lei. .construc ii 1. . absorbanta.100 lei. conform rela iei: ⎞ ⎛ ⎛ Numarul _ de ⎞ ⎟ ⎛Valoarea _ ⎞ ⎟ ⎛ Activul _ net ⎞ ⎜ ⎜ ⎜ ⎟ ⎜ ⎜ actiuni _ emise ⎟⎟ ⎟ ⎜ ⎜ no min ala _ a ⎟ ⎟ ⎜ aportat _ de ⎟ ⎜ ⎜ ⎟ ⎛ Pr ima _ de ⎞ ⎜ ⎟ − ⎜ ⎜ de _ societatea ⎟⎟ ⎟ × ⎜ actiunilor ⎜ ⎜ fuziune ⎟ ⎟ = ⎜ _ catre ⎟ ⎜ ⎟⎟ ⎜ absorbanta ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ ⎜ societatii ⎜ societatea _ ⎟ ⎜ ⎜ ⎟⎟ ⎟ ⎜ absorbita ⎟ ⎜ ⎜ pentru _ aportul ⎜ ⎟⎟ ⎟ ⎝ ⎠ ⎜ ⎜ societatii _ absorbite ⎟ ⎝ absorbante ⎠ ⎟ ⎠ ⎠ ⎝⎝ ( Exemplu privind fuziunea societ ilor comerciale Pozi ia financiara conform bilan urilor contabile de fuziune ale S.C . Societatea Comercial .000 lei ( 200 ac iuni x 1 leu).A” (absorbanta): .⎞ ⎛ Numarul _ de _ actiuni _ emise ⎟ Aportul _ adus _ de _ societatea _ absorbita ⎜ ⎟= ⎜ de _ catre _ societatea _ absorbanta ⎜ pentru _ aportul _ societatii _ absorbite ⎟ Valoarea _ matematica _ a _ unei _ actiuni ⎠ ⎝ la _ societatea _ absorbanta sau.. . conform rela iei: ⎛ Numarul _ de _ actiuni _ emise ⎞ ⎟ ⎛ Numar _ de _ actiuni ⎜ ⎞ ⎛ Raportul _ de ⎞ ⎟ ⎜ de _ catre _ societatea _ absorbanta ⎟=⎜ ⎜ ⎟ ⎟×⎜ ⎜ al _ societatii _ absorbite ⎟ ⎠ ⎠ ⎝ paritate ⎜ pentru _ aportul _ societatii _ absorbite ⎟ ⎝ ⎝ ⎠ d) Determinarea primei de fuziune prin înmul irea num rului de ac iuni emise de c tre societatea absorbant pentru aportul adus de societatea absorbit . -provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile 200 lei.000 lei. .B” absorbita se prezint astfel: Societatea Comercial .furnizori 1.A”.B” (absorbita): . prin înmul irea num rului de ac iuni ale societ ii absorbite cu raportul de paritate. .clien i 500 lei.amortizarea construc iilor 300 lei.materiale consumabile 2.

g) determinarea capitalului social şi primei de fuziune la societatea .A” 212 “ Construc ii” S.A” 900 21 S. Bilan ul celor dou societ i Bilan societatea .C. d) determinarea valorii contabile a ac iunilor.conturi la b nci 240 lei.C.. .5 lei. .B” la 700 lei. ...amortizarea construc iilor 200 lei.alte rezerve 100 lei. Se cere: a) înregistra i rezervele din reevaluarea construc iilor. b) determinarea activului net a celor dou societ i. h) înregistrarea în contabilitate a celor dou societ i. . a opera iunilor de fuziune. . . .construc ii 800 lei.A”. -provizioane pentru deprecierea crean elor clien i 27.500 Total 4000 Bilan societatea .capital social subscris v rsat 1.B” 700 . .C. .A”.250 lei (125 ac iuni x 10 lei)..A” Construc ii (1000-300) Materiale consumabile (2000-200) Clien i (500-100) Conturi la b nci Total 700 1.B” 212 “ Construc ii” = = 105 “Rezerve din reevaluare” 105 “Rezerve din reevaluare” 200 100 b) Determinarea activului net: Elemente patrimoniale Construc ii S.. e) determinarea raportului de schimb a ac iunilor celor dou societ i. .. .C.. f) determinarea num rului de ac iuni ce se vor emite de societatea .. c) stabilirea componentei activului net.clien i 187.A” la 900 lei.materii prime 500 lei. .clien i creditori 250 lei. Întocmi i bilan urile de fuziune ale celor dou societ i.B” Construc ii (800-200) Materii prime Clien i (187.5 lei..pentru societatea ...800 400 1100 4000 Capital social (200 ac iuni) Alte rezerve Furnizori lei 2000 500 1.5) Banca Total 600 500 160 240 1500 Capital subscris v rsat (125 x 10) Alte rezerve Clien i creditori 1250 100 150 Total 1500 a) Înregistrarea rezervelor de reevaluare S.5-27. În vederea fuziunii construc iile au fost evaluate astfel: .pentru societatea .

5 150 1.A” f) Determinarea num rului de ac iuni ce se vor emite: Num rul de ac iuni = 0.5 lei/ac iune Vc Sc B = 1.preluarea activului net (Ks + Pfz): 456 ”Decont ri cu asocia ii privind capitalul” = % 1012 “Capital social subscris v rsat” 1042 “ Prime de fuziune/divizare” 1.450 .Materiale consumabile Materii prime Clien i Conturi la b nci TOTAL 1 ACTIV Datorii (se scad): .B” = 86 ac iuni SC .86 100 ac iuni SC .5 240 ...Furnizori .450:125 = 11.A” 2000 500 200 2700 S.A” .86 x 125 = 107 ac iuni g) Determinarea capitalului social şi a primei de fuziune: Capitalul social (Ks) = 107 x 10 lei = 1.C.700:200=13.070 = 380 h) Înregistrarea în contabilitate: La SC ..5 200 27.5 900 500 187.B” 1250 100 100 1450 d) Determinarea valorii contabile sau matematice a unei ac iuni: Vc Sc A = Activ net: Num rul de ac iuni = 2..6:13. .C.preluarea posturilor de activ: % 212 “Construc ii” 301” Materii prime” 4111” Clien i” 5121” Banca în lei” = 891”Bilant de deschidere” 1.070 380 .preluarea elementelor de pasiv: 891”Bilant deschidere” de = % 281” Amortiz ri privind imobiliz rile corporale” 491”Provizioane pentru deprecierea crean elor – clien i” 419 ” Clien i –creditori” 456 ”Decont ri cu asocia ii privind capitalul” 22 1..450 1.6 lei/ac iune e) Calculul raportului de schimb: Rs = 11.Clien i creditori TOTAL 2 1800 400 1100 4200 1500 1500 2700 150 150 1450 500 160 240 1600 - - c) Componenta activ net: Elementele patrimoniului Capital v rsat Alte rezerve Rezerve din reevaluare TOTAL S.070 Prima de fuziune (Pfz) = 1.5 = 0.450 – 1. .872.827.

.5 200 27.ajust ri pentru deprecierea m rfurilor 200 lei.450 1.constructii 3000 lei.5 240 - cedarea posturilor de pasiv: = 892“Bilant de Închidere “ 1. Întocmi i bilan ul intermediar şi final de lichidare.V.250 100 100 .B” (absorbita)..din crean ele fa de clientii incer i s-au încasat 24 lei.5 900 500 187.A” cu valoarea activului net de inut de societatea . inclusiv T.pentru plata înainte de termen a datoriilor fa de furnizori s-au primit sconturi in valoare de 600 lei.rezerve legale 100 lei. .B” .amortizarea constructiilor 1000 lei. T.La SC . Întocmi i bilan ul de deschidere al lichid rii.pentru încasarea înainte de termen a clien ilor s-au acordat sconturi în suma de 5 lei.clienti 250 lei.V.cedarea activului net (pasivului): % 1012“Capital social subscris v rsat” 1068 “ Alte rezerve” 105 “Rezerve din reevaluare” = 456 ”Decontari cu asocia ii privind capitalul” 1..450 % 281” Amortiz ri privind imobiliz rile corporale” 491”Provizioane pentru deprecierea crean elor –clien i” 419 ” Clien i –creditori” 456 ”Decont ri cu asocia ii privind capitalul” Prin lichidarea SC . .cedarea posturilor de activ: 892 “Bilan de Închidere “ = % 212 “Construc ii” 301” Materii prime” 4111” Clien i” 5121” Banca în lei” 1.construc iile au fost vândute cu 2500 lei. 19%. . ( Exemplu privind lichidarea societatilor comerciale Pozitia financiara a Societatii Comerciale ... . .. . . .capital social 2000.m rfuri 2000 lei. 19%.furnizori de imobilizari 2700 lei. . s-a majorat capitalul SC .A. .conturi la banci in lei de 920.B”.A”. Contabiliza i opera iunile de lichidare a societ ii comerciale . Opera iile de lichidare efectuate de lichidator s-au derulat dup cum urmeaz : . . .A.cheltuielile efectuate cu lichidarea societ ii au însemnat 500 lei.clienti incerti 50 lei.827. .827.A” inainte de inceperea lichidarii propriuzise se prezinta astfel: .5 150 1. Bilant de deschidere a lichidarii 23 .provizioane 200 lei. .m rfurile au fost vândute cu 1700 lei. .ajust ri pentru deprecierea clientilor incerti 20 lei..

60 271.Construc ii (3000-1000) M rfuri (2000-200) Clienti Clien i incer i (50-20) Conturi la b nci Total 2000 1.800 25 30 920 5000 Capital social Rezerve legale Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Furnizori de imobilizari 2000 100 200 2700 Total 5000 I. a) Vânzarea construc iilor: 461”Debitori diversi” = % 7583”Venituri din vanzarea activelor si alte opera ii de capital” 4427 “TVA colectat ” 2975 2500 475 b) Descarcarea gestiunii: % 2812 “Amortizarea constru iilor” 6583” Cheltuieli privind activele cedate si alte opera ii de capital” = 212 “Construc ii” 3000 1000 2000 c) Incasare debitori: 5121”Conturi la b nci in lei” = 461”Debitori diversi” 2975 d) Inchiderea conturilor de venituri şi cheltuieli: 7583”Venituri din vanzarea activelor si alte opera ii de capital” ”121 Profit şi pierdere” = = 121”Profit şi pierdere” 2500 6583 “Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital” 2000 II.40 b) Descarcare gestiune: 607 “Cheltuieli privind m rfurile” = 371”M rfuri” 2000 c) Trecerea provizionului la venituri: 397”Ajustari pentru deprecierea m rfurilor” = 7814 ”Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante” 200 d) Incasare clienti: 5121”Conturi la b nci in lei” = 4111 “Clienti” 1700 e) Inchidere conturi de venituri si cheltuieli: 24 . a) Vanzarea m rfurilor: ”411Clienti” = % 707 “Venituri din vanzarea m rfurilor” 4427”TVA colectat ” 1700 1428.

a) Plata furnizorului cu evidentiere scont primit: 404 imobilizari” “Furnizori de = % 5121”Conturi la b nci in lei” 767 ”Venituri din sconturi obtinute ” 2700 2100 600 b) Inchidere conturi venituri: 767”Venituri din sconturi obtinute ” 121”Profit si pierdere” 600 VI.% 707 “Venituri din vanzarea mafurilor” 7814 ”Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante” 121 “Profit si pierdere” = = 121 “Profit si pierdere” 1628. a) Incasare clienti certi cu acordare scont de 5lei: % 5121”Conturi la b nci in lei” 667 ”Cheltuieli privind sconturile acordate” = 411 “Clien i” 250 245 5 b) Inchidere conturi de cheltuieli: 121”Profit si pierdere” = 667 ”Cheltuieli privind sconturile acordate” 5 V.60 1428. a) Evidentierea achitarii cheltuielilor cu lichidarea: 25 . a) Trecerea provizionului la venituri: 151 “Provizioane” = 786 ”Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare” 200 b) Inchideri conturi de venituri: 7862 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare” = 121”Profit si pierdere” 200 VII.60 200 607 “Cheltuieli privind m rfurile” 2000 III. a) Incasare clienti incerti si evidentierea sumei nerecuperate: 5121”Conturi la b nci in lei” = = 4118 “Clienti incerti sau in litigiu” 4118 “Clienti incerti sau in litigiu” 24 26 6588 “Alte cheltuieli de exploatare” b) Trecerea provizionului la venituri: 491 “Ajustari pentru deprecierea crean elor –clienti “ = 7814 ”Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante” 20 c) Inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri: 7814 ”Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante” 121“Profit si pierdere” = = 121“Profit si pierdere” 20 6588 “Alte cheltuieli de exploatare” 26 IV.

a) Lichidarea rezervelor legale: 1061 “Rezerve legale” = 456”Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” 100 b) Impozit pe profit ( 16%).V.000 XI.6 2450. Inregistrarea operatiunilor de partaj: a)Lichidare capital social: 1012 “Capital subscris varsat” = 456”Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” 2000 b) Achitare: 456”Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” = 5121 ”Conturi la b nci in lei” 2.40 746.A: 4423 ”TVA de plat ” = 5121 ”Conturi la b nci in lei” 746.40 b) Achitare T.A: 4427 475 271.6 Capital social Rezerve legale Profit net (din lichidare) 2.40 IX.60 X.60 = 67) 691”Cheltuieli privind impozitul pe profit” = 441“Impozit pe profit” 67 b) Inchiderea conturilor de cheltuieli: 121”Profit si pierdere” = 691”Cheltuieli privind impozitul pe profit” 67 c) Achitare impozit profit: 441 “Impozit pe profit” = 5121”Conturi la b nci in lei” 67 Bilant intermediar de lichidare Conturi la banci 2.60 Total 2450. a) Regularizare T.40 4427”TVA colectat ” = 4423 ”TVA de plat ” 746.V.628 “Alte cheltuieli cu servicii executate de terti” = 5121”Conturi la b nci in lei” 500 b) Inchidere conturi cheltuieli: 121”Profit si pierdere” = 628“Alte cheltuieli cu servicii executate de terti” 500 VIII.450.000 100 350. aferent rezervelor legale: 26 . a) Inregistrare impozit profit ( 16% x 417.

60 Sf.44 f) Plata rezerve nete: 456”Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” = 5121”Conturi la b nci in lei” 70.60 Bilant final TOTAL ACTIV 0 TOTAL PASIV 0 27 .56 XII.000 16 13. varsaminte asimilate” taxe si 56.44 70.60 = 5121”Conturi la b nci in lei” 294.60 26 200 5 20 500 600 200 4531 49. taxe si varsaminte asimilate” 13.000 1428.602450. taxe si varsaminte asimilate” = 5121”Conturi la b nci in lei” 56.44 e) Plata impozitului pe dividende aferent rezervelor: 446“Alte impozite.40 24 67 245 5.10 294.50 5121”Conturi la b nci in lei” 920 2100 2975 500 1700 746. a) Repartizarea profitului net actionarilor: 121”Profit si pierdere” = 456”Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” 350.40 Sf D 2450.10 d) Achitare profit net: 456”Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” 121”Profit si pierdere” 2000 2500 2.864 3413.60 2. 417.48.50 2450.60 b) Impozitare profit net (16%): 456”Decontari cu privind capitalul” actionarii/asociatii = 446“Alte impozite.456”Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” = 441“Impozit pe profit” 16 c) Plata impozitului: 441“Impozit pe profit” = 5121 ”Conturi la b nci in lei” 16 d) Inregistrare impozit pe dividende aferent rezervelor (84 x 16%) 456”Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” = 446 “Alte impozite.10 c) Achitare impozit: 446“Alte impozite.56 56. taxe si varsaminte asimilate” = 5121”Conturi la b nci in lei” 13.

de obicei.N-2 o cl dire. Pre ul de conversie este pre ul prestabilit al ac iunilor comune la care se efectueaz conversia obliga iunilor. stabilindu-se valoarea actual sau valoarea just . conversia apare la solicitarea obligatarului. opera iunile ocazionate cu cl direa. Contabilitatea primelor de conversie se conduce cu contul 1044 „Prime de conversie a obliga iunilor în ac iuni” ”. ap rând astfel prima de conversie si când emitentul r scump ra obliga iunea. Contabilitatea rezervelor din reevaluare se conduce cu ajutorul contului reevaluare” 105 „Rezerve din O societate comercial a achizi ionat la 01. prezentându-se în bilan la valoarea reevaluat şi nu la cost istoric. prin creditarea contului 1068 „Alte rezerve”.12. Se cere s se reflecte. încât aportantii bunurilor aduse s beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi pentru vechile ac iuni. care apar în cazul aporturilor noi în natur şi care se determin ca diferen a între valoarea bunurilor aduse ca aport în natur de ac ionari sau asocia i şi suma cu care a crescut capitalul social.5 CONTABILITATEA REZERVELOR DIN REEVALUARE Imobiliz rile corporale pot fi supuse reevalu rii. când valoarea de piat a ac iunii devine mai mare decât valoarea nominal a acestora. în contabilitate. înregistrarea: 505 „Obliga iuni emise şi r scump rate” = % 1011 “ capital subscris v rsat” 1041 “ prime de conversie a obliga iunilor în ac iuni” Indiferent de felul sau natura primelor ap rute în contabilitatea societ ilor comerciale. La 31. efectuându-se. aplicând regimul amortiz rii liniare şi cunoscând c durata normal de utilizare este de 50 ani. costul de achizi ie 20. de evaluatori autoriza i. sau trecute la rezerve.• Prime de aport. Deci. Reevaluarea imobiliz rilor corporale se face.N-1 cl direa este reevaluat la 24. urm toarea înregistrare: 456 “Decont ri cu asocia ii privind capitalul” = % 1011 “ capital subscris v rsat” 1043 “ prime de aport” • Prima de conversie a obliga iunilor în ac iuni poate s apar atunci când exist o asemenea clauz în contractul sau prospectul de emisiune a obliga iunilor şi când pre ul de paritate este mai mare decât pre ul de conversie stabilit cu ocazia emisiunii obliga iunilor. în contabilitate. 3. : 1. în contabilitate. Totodata se pot reevalua anual imobiliz rile corporale dac rata de infla ie cumulat pe ultimii trei ani consecutivi dep seste 100%. valoare just .01.Înregistrarea amortiz rii aferente anului N-2 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor” = 2812 „Amortizarea construc iilor” 400 ( 2. Contabilizarea primei de aport se face cu contul 1043 „Prime de aport” fiind posibil .000 lei. ele pot fi încorporate în capitalul social prin creditarea contului 1012 „Capital subscris v rsat”.000 lei. Pre ul de paritate este raportul dintre valoarea de piat al obliga iunilor şi pre ul de conversie al acestora.Înregistrarea amortiz rii aferente anului N-1 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor” 28 = 2812 „Amortizarea construc iilor” 400 .

3. Contabilizarea diferentelor din reevaluare în condi iile modific rii costului istoric şi a amortiz rii cumulate, recalculându-se amortizarea cumulat pân la data reevalu rii, propor ional cu schimbarea valorii contabile brute a cl dirii reevaluate, în raport de 1.25. (24.000 lei : 19.200 = 1.25) Situa ia cl dirii reevaluate se prezint astfel (cazul 2):
1. 2. 3. Valoarea contabil brut . Amortizarea cumulat Valoarea contabil net (1-2) Înainte de reevaluare 20.000 lei 800 lei 19.200 lei Dup reevaluare 25.000 lei 1.000 lei 24.000 lei

6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor” 212 „Construc ii”

= =

2812 „Amortizarea construc iilor” % 105 “Rezerve din reevaluare” 2812 „Amortizarea construc iilor”

400 5.000 4.800 200

4. Contabilizarea diferentelor din reevaluare în cazul elimin rii amortiz rii cumulate din valoarea contabil brut , situa ie în care valoarea reevaluat devine noua valoare contabil brut . P strându-se dimensiunile datelor din cazul ipotetic precedent, situa ia se prezint astfel (cazul 3):
1. 2. 3. Valoarea contabil brut . Amortizarea cumulat Valoarea contabil net (1-2) Înainte de reevaluare 20.000 lei 800 lei 19200 lei Dup reevaluare 24.000 lei 0 lei . 24.000 lei

% 212 „Construc ii” 2812 „Amortizarea construc iilor”

=

105 “Rezerve din reevaluare”

4800 4.000 800

Rezult c , atât în cazul 2 cât şi în cazul 3 m rimea diferentelor din reevaluare este aceeaşi, respectiv, 4800 lei, pe când valoarea contabil brut difer , fiind de 25.000 lei în cazul modific rii costului istoric şi a amortiz rii cumulate şi de 24.000 lei în cazul elimin rii din reevaluare a amortiz rii cumulate. Înregistrarea amortiz rii aferente exerci iului financiar N-1: 25.000 : 50 ani = 500 sau 24.000 : 48 ani = 500 lei
6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor” = 2812 „Amortizarea construc iilor” 500

3.6 CONTABILITATEA REZERVELOR

Rezervele sunt considerate surse asimilate celor proprii, deci form de manifestare a capitalurilor proprii, reprezentând beneficii capitalizate, îns spre deosebire de acestea, nu sunt generatoare de dividende. În principiu, rezervele au rolul de a proteja capitalul social, fiind posibil ca unele dintre acestea s se foloseasc pentru acoperirea unor pierderi sau pentru majorarea capitalului social, dar numai în condi iile hot rârii adun rii generale extraordinare a ac ionarilor sau asocia ilor. Dup modul de constituire şi utilizare rezervele sunt reflectate cu ajutorul contului 106 „Rezerve”, structurându-se astfel: • 1061 „Rezerve legale” • 1063 „Rezerve statutare sau contractuale” • 1065„Rezerve reprezentand surplusul din rezerve din reevaluare” • 1068„Alte rezerve”

29

3.6.1. Contabilitatea constituirii şi utiliz rii rezervelor legale

Conform Legii nr. 31/1990, republicat , rezervele legale se formeaz prin prelevarea în fiecare an, din beneficiile brute ale societ ii, a cel pu in 5% pentru constituirea rezervelor legale, pân când acestea vor atinge minim a cincea parte din capitalul social. Se utilizeaz pentru: - Acoperirea pierderilor din exerci iile precedente conform hot rârii adun rii generale a ac ionarilor sau asocia ilor - Acoperirea pierderilor din exerci iul financiar expirat prezint la 31.12 .N urm toarea situa ie a conturilor : 1061 “Rezerve legale”, Capital social 50.000, profit înainte de înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit: 10.000 lei Sa se calculeze şi sa se înregistreze constituirea rezervei legale 10.000 *5% = 500 lei
129 “Repartizarea profitului” = 1061 „Rezerve legale” 500

( O societate comercial

3.6.2. Contabilitatea constituirii şi utiliz rii rezervelor statutare sau contractuale

Constituirea acestor rezerve se face pe seama profitului net, dac sunt prev zute în actul constitutiv al societ ii comerciale şi dac adunarea general a ac ionarilor sau asocia ilor decide aceasta. Utilizarea rezervelor statutare sau contractuale se poate face pentru acoperirea pierderilor, majorarea capitalului social sau în alte scopuri hot râte de adunarea general a ac ionarilor sau asocia ilor. Contabilitatea constituirii şi utiliz rii rezervelor statutare se conduce cu contul 1063 „Rezerve statutare sau contractuale”
3.6.3. Contabilitatea constituirii şi utiliz rii altor rezerve

Societ ile comerciale pot constitui alte rezerve pe seama profiturilor nete, a primelor legate de capital, ori a profitului nerepartizat din exerci iile financiare precedente sau pe seama diferentelor dintre valoarea titlurilor primite şi valoarea neamortizat a mijloacelor fixe, respectiv a terenurilor, care fac obiectul particip rii în natur la capitalul social al altei persoane juridice. Utilizarea altor rezerve, are loc numai în baza hot rârii adun rii generale a ac ionarilor sau asocia ilor şi se poate face pentru majorarea capitalului social, acoperirea pierderilor realizate în exerci iile financiare precedente, acoperirea diferentelor dintre valoarea titlurilor de participare retrase sau cedate şi valoarea neamortizat a mijloacelor fixe sau a terenurilor care au constituit obiectul particip rii în natur la capitalul social al altor persoane juridice, ori în alte scopuri hot râte de c tre AGA. Contabilitatea constituirii şi utiliz rii altor rezerve se conduce cu ajutorul contului 1068 „Alte rezerve”.

3.7. CONTABILITATEA REZULTATULUI REPORTAT

Contul 117 „Rezultatul reportat”. Cont sintetic de gradul I, opera ional, cont bifunc ional. Soldul debitor reprezint pierderea neacoperit , iar cel creditor profitul nerepartizat.Este utilizat pentru a ine evidenta rezultatului sau a p rtii din rezultatul exerci iului a c rei repartizare a fost amânat de adunarea general a ac ionarilor sau asocia ilor. Soldul s u creditor exprim profiturile reportate, iar cel debitor pierderile reportate din exerci iile financiare anterioare, recunoscându-se în bilan , în structura capitalurilor proprii, la postul „Rezultat reportat”, cu semnul plus în cazul profiturilor şi cu semnul minus în cazul pierderilor.
30

3.8. CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCITIULUI

Printre indicatorii contabilit tii moderne al turi de valoarea ad ugat (VA), excedentul brut din exploatare (EBE), capacitatea de autofinan are (CAF), rezerva managerial (RM) se prevede şi rezultatul exerci iului (Re), care exprim performanta întreprinderii. Rezultatul exerci iului unei entit ti economice exprim generic diferen a dintre veniturile ob inute şi cheltuielile aferente. Ca urmare, rezultatul exerci iului se poate concretiza în profit, dac V > C, sau pierdere dac V < C, şi este redat structural prin con inutul contului de profit sau pierdere, în calitate de component a situa iilor financiare. Pentru contabilizarea rezultatului exerci iului s-a rezervat grupa de conturi 12 „Rezultatul exerci iului” în cadrul c reia s-au instituit şi nominalizat dou conturi, şi anume: Contul 121 „Profit sau pierdere”, cont opera ional, bifunc ional, care ine evidenta profitului sau pierderii înregistrate într-un exerci iu financiar şi care poate prezenta sold debitor sau creditor, înscriindu-se în postul bilan ului cu semnal plus sau minus; • Contul 129 „Repartizarea profitului”, cont sintetic de gradul I, opera ional, cont de activ, cu ajutorul c ruia se conduce evidenta repartiz rii profitului realizat în exerci iul financiar, fiind recunoscut în pasivul bilan ului în structura capitalurilor proprii, la o pozi ie distinct . Referitor la repartizarea profiturilor aceasta se face : 1. pentru constituirea rezervei legale, conform prevederilor actului normativ men ionat; 2. pentru acoperirea pierderilor contabile din anii preceden i; 3. pentru constituirea altor rezerve ca surse proprii de finan are, aferente profitului rezultat din vânz ri de active, respectiv facilita i fiscale la impozitul pe profit; 4. pentru alte repartiz ri prev zute de lege; 5. pân la 10% pentru participarea salaria ilor la profit; 6. minim 50% din profitul contabil net ca v rs minte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, ori sub form de dividende în cazul societ ilor ori companiilor na ionale şi societ ilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat; 7. profitul repartizat pentru rezervele legale (1) şi cel privind v rs mintele la buget în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societ ilor ori companiilor na ionale, ori cele ale societ ilor cu capital integral sau majoritar de stat, se repartizeaz la alte rezerve şi se constituie cu surse proprii de finan are. În leg tura cu opera iunile contabile generate de folosirea 121 „Profit şi pierdere” pot interveni urm toarele înregistr ri: • Închiderea conturilor de venituri la sfârşitul fiec rei luni, cu soldul creditor al acestora, prin înregistrarea:
% 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” ... 707„Venituri din vânzarea m rfurilor” ... 781„Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare” ... 7864„Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante” = 121 „Profit şi pierdere”

• Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârşit de lun cu soldurile debitoare ale acestora, prin înregistrarea:
121 „Profit şi pierdere” = % 601 „Cheltuieli cu materiile prime” .... 698„Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus”

31

000 950 • contabilizat amortizarea licen ei procurate pe seama subven iilor pentru investi ii ( 5. iar în cazul restituirii acestora se reduce. profitul net realizat în exerci iul precedent.950 5. CONTABILITATEA SUBVENTIILOR PENTRU INVESTITII Subven iile reprezint . în principal.000 lei. Se includ în categoria subunit ilor pentru investi ii şi valoarea bunurilor de natura imobiliz rilor primite cu titlul gratuit sau constatate în plus cu ocazia inventarierii. licen e. dac investi ia rezultat din subven ii este neamortizabil . O societate comercial işi adjudeca prin licita ie şi încaseaz efectiv prin banca o subven ie guvernamental pentru investi ii în valoare de 5. construirea sau achizi ionarea de echipamente ori de alte bunuri de natura imobiliz rilor. sume pentru investi ii alocate de la bugetul de stat sau local sau din alte surse nerambursabile. pierderea contabil reportat . soldul venitului amânat cu m rimea sumei restituite. care a fost repartizat pe destina ii. profitul net realizat în exerci iul precedent şi nesupus repartiz rii. în contabilitate. dac activul este amortizabil. se înregistreaz în debit.9. cu care achizi ioneaz o licen a la un pre negociat de 5. care urmeaz sa fie amortizat liniar în 5 ani.000 ( • contabilizat valoarea licen ei achizi ionat din subven ie: % 205 „Concesiuni. drepturi şi active similare” 4426 „TVA deductibila” = 404 „Furnizori de imobiliz ri” 5.În creditul contului se mai înregistreaz . ori prin trecerea la venituri a unei sume anuale calculate prin împ r irea valorii investi iei la 10 ani. ori pentru finan area unor activit i pe termen lung sau a altor cheltuieli de natura investi iilor. 132 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subven ii pentru investi ii” 133 „Dona ii pentru investi ii” 134 „Plusuri de inventar de natura imobilizarilor” 138 „Alte sume primite cu caracter de subven ii pentru investi ii” Subven iile pentru active se reiau la alte venituri din exploatare pe m sura amortiz rii bunurilor respective.000 : 5 ani = 32 . prin înregistrarea: 121 „Profit şi pierdere” = 129 „Repartizarea profitului” 3. brevete. Subven iile ca active se constituie în contabilitate ca subven ii pentru investi ii şi se recunosc în bilan ca venit amânat. ori primite din afar de c tre unitatea patrimonial . prin înregistrarea: 117 „Rezultatul reportat” = 121 „Profit şi pierdere” În debitul contului se mai înregistreaz la sfârşitul anului. la o valoare egal cu m rimea amortiz rii. • contabilizarea încas rii nemijlocite a subven iilor conform extrasului de cont: 5121 „Conturi la b nci în lei”” = 131 „Subven ii pentru investi ii” 5. Contabilitatea subven iilor pentru active (investi ii) se conduce cu contul 131„Subven ii guvernamentale pentru investi ii”.000 lei f r TVA şi TVA 19%. condi ionata de cump rarea. m rci comerciale. reflectat prin înregistrarea: 121 „Profit şi pierdere” = 117 „Rezultatul reportat” De asemenea.

Conform legisla iei în vigoare acest tip de provizion nu este deductibil din punct de vedere fiscal.000 • preluarea la venituri a m rimii subven iei amortizabile sau neamortizabile (conform calculelor) prin înregistrarea: 131 „Subven ii pentru investi ii” = 7584 „Venituri din subven ii pentru investi ii” 1. de obicei. impunându-se constituirea provizioanelor. când elementele pentru care s-au constituit sunt scoase din evident . îns constituirea lui se impune pentru a stabili corect m rimea profitului contabil. şi. 3. şi anume amânarea la plat a impozitului pe profit. dimensionate la nivelul valorilor aflate în litigiu.1 Contabilitatea provizioanelor pentru litigii Se constituie. ori cheltuieli care devin exigibile în perioadele urm toare de gestiune. Contabilitatea provizioanelor pentru litigii se conduce cu ajutorul contului 1511 „Provizioane 33 . Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli au ca obiect acoperirea unor riscuri şi cheltuieli viitoare care la data închiderii unui exerci iu sunt determinate ca şi cuantum. constituirea provizioanelor are ca motiva ie economic acordarea unui avantaj fiscal pentru agentul economic. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI Fenomenelor şi proceselor economice le sunt inerente riscurile. m rcilor comerciale drepturi şi activelor similare 1. licen elor. amenzile şi penalit ile. dar sunt neprevizibile ca moment de timp în care ar putea deveni exigibile. brevetelor.1. constituirea provizionului (Cp) are loc la sfârşitul exerci iului financiar. conform urm toarei rela ii: Conturi de cheltuieli = Conturi de provizioane La constituirea provizioanelor se au în vedere urm toarele aspecte: • se constituie indiferent de rezultatul exerci iului. şi c) alte provizioane În principiu. desp gubirile. Ele privesc elemente patrimoniale a c ror realizare sau plat este incert .000 lei): 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor” = 2805 „Amortizarea concesiunilor.10. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie pentru elemente cum sunt: a) litigiile. • se constituie indiferent de deductibilitatea fiscal a acestora. anularea provizioanelor (Ap) are loc când provizionul r mâne f r obiect. când este deductibil fiscal. aspect exprimat relationar astfel: Conturi de provizioane = Conturi de venituri De obicei.000 3. deci. De asemenea. la sfârşitul exerci iului financiar pentru litigiile aflate în curs. b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garan ie şi alte cheltuieli privind garan ia acordat clien ilor. şi a dividendelor care ar reveni pe o ac iune sau pe o parte social . daunele şi alte datorii incerte.10. şi prin urmare.

prin încasarea a jum tate din valoarea crean ei în litigiu şi trecerea la pierderi a jum tate din crean . Contabilitatea provizioanelor pentru garan ii se conduce cu ajutorul contului 1512 „Provizioane pentru garan ii acordate clien ilor” vinde în exerci iul financiar N produse finite în valoare de 50. asupra crean elor incerte.000 ( • contabilizat constituirea provizionului pentru litigii.5% ) = 39 lei d) Contribu ia unit ii la fondul pentru asigur ri de s n tate : ( 200 x 6% ) = 12 lei e) Contribu ia unit ii la fondul de şomaj ( 200 x 2% ) = 4 lei În exerci iul financiar N : 34 (: O societate comercial . se înregistreaz : = 4118 „Clien i incer i sau în litigiu” % 5121„Conturi la b nci în lei” 654„Pierderi din crean e şi debitori diverşi” 5. Procentul mediu de cheltuieli cu remedierile livr rilor cu termen de garan ie realizate în exerci iul financiar precedent N-1 este de 2%. În aceast situa ie se permite constituirea de provizioane pentru garan ii acordate clien ilor.000 • contabilizat hot rârea instan ei de judecat .000 lei f r TVA şi TVA 19%. perioad în care remediaz defec iunile ap rute din vina furnizorilor. la sfârşitul anului. se înregistreaz : 4118 „Clien i incer i sau în litigiu” = 4111 „Clien i” 5. pân la judecarea procesului. Ca m rime.pentru litigii”. În exerci iul financiar urm tor procesul este câştigat pentru jum tate din sum care se încaseaz prin banca.2 Contabilitatea provizioanelor pentru garan ii acordate clien ilor În cazul livr rilor de bunuri. Dac o societate comercial se afl la sfârşitul unui exerci iu financiar în litigiu cu un client pentru o suma de 5. acestea se dimensioneaz prin aplicarea procentului de cheltuieli cu remedierile din anul trecut asupra valorii livr rilor pentru care se acord garan ii.000 • contabilizat anularea provizionului pentru litigii. furnizorii acord clien ilor un anumit termen de garan ie.10. în anul urm tor constituirii provizionului. prin pronun area hot rârii judec toresti asupra litigiului. se înregistreaz : 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1511 „Provizioane pentru litigii” 5. cu întreaga sum . utilajelor.000 1. în urm r mânerii lui f r obiect.000 4. pentru întreg dreptul de crean . suportând cheltuielile ocazionate. În ramura construc iilor provizioanele de aceast natur se constituie la nivelul re inerilor f cute de c tre beneficiarul lucr rii de construc ii – montaj. În exerci iul financiar N+1 pana în momentul ieşirii din garan ie se efectueaz urm toarele cheltuieli cu remedierile la produsele cu termen de garan ie livrate în exerci iul financiar N: a) piese de schimb 300 lei b) renumera ii ale executan ilor remedierilor :200 lei c) contribu ia unit ii la asigur rile sociale (200 x 19.000 3.000 lei ca urmare a execut rii unor lucr ri. care sunt deductibile fiscal. pentru care acorda garan ie de un an. în special cele de natura maşinilor. produselor. • trecerea dreptului de crean . se înregistreaz : 1511 „Provizioane pentru litigii” = 7812 „Venituri din exploatare din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” 5.

500 50.000 9. în baza procentului mediu de cheltuieli cu remedierea produselor finite cu termen de garan ie ( 50. pe toata durata de func ionare a exploat rii z c mintelor naturale. ocazionând urm toarele înregistr ri contabile: • Contabilizarea provizionului pentru demontarea. conform înregistr rii: 6024 „Cheltuieli privind produsele de schimb” = 3024 „Piese de schimb” 300 • renumera iile executan ilor: 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” • contribu ia la asigur rile sociale: 6451 „Contribu ia unit ii la asigur rile sociale” = 4311 „Contribu ia unit ii la asigur rile sociale” 39 = 421 „Personal salarii datorate” 200 • Contribu ia la asigur rile sociale de s n tate: 6453 „Contribu ia unit ii la asigur rile sociale de s n tate” • Contribu ia la fondul de şomaj: 6452 „Contribu ia unit ii pentru ajutorul de şomaj ” = 4371 „Contribu ia unit ii la fondul de şomaj” 4 = 4313 „Contribu ia unit ii la asigur rile sociale de s n tate” 12 • Contabilizat reluarea la venituri a provizionului pentru bunurile vândute cu garan ie. mutarea şi refacerea terenului. unde se impune şi refacerea terenului în starea în care se g sea înainte de exploatarea z c mintelor naturale. a provizionului pentru garan iile acordate clien ilor.000 În exerci iul financiar N+1: • Contabilizat consumul de materiale de natura pieselor de schimb folosite pentru remedierea defec iunilor în perioada de garan ie. Contabilitatea provizioanelor de aceast natur se conduce cu ajutorul contului 1513 „Provizioane pentru dezafectarea imobiliz rilor corporale şi alte ac iuni similare legate de acestea”.000 3.000 lei) 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1512 „Provizioane pentru garan ii acordate clien ilor” 1.• Livrarea produselor finite c tre clien i: 4111 „ Clien i” = % 701 “Venituri din vânzarea produselor finite” 4427 “TVA colectat ” 59.000 x 2% = 1. şi se constituie îndeosebi în domeniul exploat rii z c mintelor naturale.3 Contabilitatea provizioanelor pentru dezafectarea imobiliz rilor corporale şi alte ac iuni similare legate de acestea Sunt deductibile din punct de vedere fiscal.500 • Constituirea la sfârşitul exerci iului financiar N. conform înregistr rii: 35 . Aceste provizioane se constituie în limita unei cote de pana la 1% din rezultatul financiar din exploatare. dup efectuarea remedierilor şi expirarea perioadei de garan ie: 1511 „Provizioane pentru litigii” = 7812 „Venituri din provizioane” 1.10.

se înregistreaz : 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor” = 281 „Amortizarea privind imobiliz rile corporale” (2811 ÷ 2813)” • Contabilizat reluarea provizionului constituit la venituri.12. se înregistreaz : 461 „Debitori diverşi” = 7583„Venituri din vânzarea activelor şi alte opera ii de capital” 250. conform IAS 37 trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii: • s fie determinate în exclusivitate de restructurare. standardul defineşte programul de restructurare ca fiind acel program planificat şi monitorizat de managerul întreprinderii prin care se modific . datorii şi active contingente”. În exerci iul financiar N+1 are loc vânzarea cl dirilor şi se efectueaz pl ti compensatorii celor afecta i de restructurare în suma de 90. La data de 20. cum ar fi: recalificarea sau redistribuirea personalului la alte sucursale.10. care.000 Şi concomitent : 36 . Astfel. În exerci iul financiar N: • Contabilizat provizionul pentru restructurare. Provizionul pentru restructurare trebuie s includ numai cheltuielile directe rezultate din restructurare. sau • modalitatea în care este realizat activitatea.N Consiliul de Administra ie a aprobat un plan detaliat legat de acest eveniment. reflectat. au fost trimise scrisori clien ilor pentru a identifica alte surse de aprovizionare iar personalul unit ii respective a fost informat asupra restructur rii.4 Contabilitatea provizioanelor pentru restructurare În conformitate cu prevederile IAS 37 „Provizioane. pre ul de vânzare negociat fiind de 250.000 lei. Pentru aceasta nu s-au înregistrat provizioane pentru deprecieri. Totodat conducerea societ ii a luat decizia vânz rii cl dirilor apar inând sec iei de produc ie . şi • s nu fie legate de activit ile curente ale întreprinderii. consiliul de administra ie decide sa înceteze activitatea de produc ie a produselor A şi B care se realizau în sec ia de produc ie dintr-o alta localitate. prin înregistrarea: 1513 „Provizioane pentru dezafectarea imobiliz rilor corporale şi alte ac iuni similare legate de acestea” = 7812 „Venituri din provizioane” 3. când se procedeaz şi la refacerea terenului. Valoarea contabila neta a cl dirilor sec iei este de 200. animale şi planta ii” = 1513 „Provizioane pentru dezafectarea imobiliz rilor corporale şi alte ac iuni similare legate de acestea” • Contabilizarea amortiz rii valorii imobiliz rilor pentru care s-a constituit acest provizion. Întrucât sunt întrunite condi iile pentru constituirea unui provizion (reprezentând costuri cu personalul afectat de restructurare) societatea a procedat la înregistrarea unui provizion estimat la 10 lei. conform înregistr rii: 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1514 „Provizioane pentru restructurare” 10 ( În exerci iul financiar N+1: • Contabilizarea vânz rii cl dirii afectate de planul de restructurare. Contabilitatea provizioanelor pentru restructurare se conduce cu contul 1514 „Provizioane pentru restructurare”. fie: • scopul activit ii realizate de c tre întreprindere. marketing sau investi ii în noi sisteme şi re ele de distribu ie.000 lei. provizioanele pentru restructurare nu includ costurile.% 21 „Imobiliz ri corporale” 2112„Amenaj ri de terenuri” 212 „Construc ii” 213 „Instala ii tehnice. mijloace de transport. În procesul de restructurare a activit ii. la scoaterea din evident a imobiliz rilor.000 lei.

Cadrul general al capitalurilor împrumutate Capitalurile împrumutate privesc împrumuturile şi datoriile care au termene de rambursare mai mare decât un an. ele se cuprind în categoria altor provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. fie nominative. Contabilitatea acestor împrumuturi şi datorii asimilate se ine pe urm toarele categorii: • Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni şi prime de rambursare a acestora.000 • Efectuarea pla ilor compensatorii în suma de 90. Contabilitatea împrumuturilor din emisiuni de obliga iuni şi a primelor de rambursare a acestora Conform Legii societ ilor comerciale 31/1990.000 lei. 37 . prin înregistrarea: 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1518 „Alte provizioane ” • Anularea altor provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.000 • Contabilizat anularea provizionului constituit pentru restructurare dup realizarea planului de restructurare. • Credite bancare pe termen lung şi mediu. r mase f r obiect.1.11.10. societ ile comerciale pe ac iuni pot emite obliga iuni. f r ca valoarea nominal a unei ac iuni s fie mai mic de 25. • Alte împrumuturi şi datorii asimilate. 3. se înregistreaz : 6583„Cheltuieli privind activele cedate şi alte opera ii de capital” = 212 „Construc ii” 200. conform ultimului bilan aprobat.11. conform înregistr rii: 1518 „Alte provizioane” = 7812 „Venituri din provizioane” 3.000 lei: 6588„Alte cheltuieli de exploatare ” = 462 „Creditori diverşi” 90. se înregistreaz : 1514 „Provizioane pentru restructurare” = 7812 „Venituri din provizioane ” 10 3. republicat . şi • Dobânzile aferente acestora. pentru o sum care s nu dep şeasc trei p trimi din capitalul v rsat şi existent.• Contabilizat scoaterea din evident a construc iilor afectate de programul de restructurare. • Datorii legate de participa ii. În acest scop s-a instituit contul 1518 „Alte provizioane”.11. în leg tura cu care pot apare urm toarele înregistr ri contabile: • Contabilizat constituirea altor provizioane pentru riscuri şi cheltuieli .2.5 Contabilitatea altor provizioane În situa ia în care un provizion pentru riscuri şi cheltuieli nu se încadreaz în nici unul din provizioanele men ionate mai sus. fie la purt tor. CONTABILITATEA CAPITALURILOR ÎMPRUMUTATE 3.

obliga iunile au pe lâng valoarea nominal (Vn) şi o valoare de emisiune (Ve). pân în prezent. se înregistreaz : 461” Debitori diverşi” = 161 „Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni” 5. înscrierile f cându-se chiar pe prospectul de emisiune. cu precizarea c obliga iunile din aceeaşi emisiune trebuie s fie de o valoare egal . În cazul emiterii obliga iunilor prin ofert public se emite prospectul de emisiune. impunând trat ri contabile diferite fat de obliga iunile obişnuite sau cele cu prim . prin înscriere în cont. în România. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori. care reprezint un titlu de credit pe termen mediu de 5 – 7 ani şi care nu se contabilizeaz cu contul 161 „Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni” 2. Obliga iuni cu prim sau cu cupon zero – reprezint un titlu de credit f r dobânda dar cu prima de rambursare. atât prima de emisiune cât şi prima de rambursare se achit de in torului obliga iunii la r scump rarea acestora. pe suport de hârtie.000 ( O societate comercial Pasul 2: Contabilizat încasarea prin banc a valorii de emisiune a obliga iunilor. prin înregistrarea: 5121 „Conturi la b nci în lei” = 461” Debitori diverşi” 5. În exerci iul financiar N: Pasul 1 : Contabilizat emisiunea de obliga iuni obişnuite conform prospectului de emisiune. Aşa cum s-a precizat. conform Legii nr. fiind obligatorie v rsarea integral a valorii ac iunilor la subscriere. precum şi o valoare de rambursare (Vr) care poate fi egal sau superioar valorii nominale. instituindu-se şi simbolizându-se în conturi de împrumuturi din obliga iuni în func ie de modul de garantare a lor.000. Prima reprezint diferen a dintre pre ul de emisiune mai mic şi valoarea nominal a obliga iunii.000 lei · 20 % = 500 lei. şi se restituie la scadent 3. înscris în cuprinsul titlului. preciz m c în conformitate cu Legea 52/1994. Contabilitatea împrumuturilor din emisiuni de obliga iuni se realizeaz cu ajutorul contului 161 „Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni”. de exemplu: 1614 „Împrumuturi externe din emisiuni de obliga iuni garantate de stat” sau 1615 „Împrumuturi externe din emisiuni de obliga iuni garantate de b nci”.000 lei.Obliga iunile pot fi emise în form material . la valoarea nominal de 5. conform înregistr rii: Calculul dobânzii 5. Exist şi obliga iuni cu dobând variabil . Contul permite contabilizarea opera iunilor cu urm toarele categorii de obliga iuni: 1.000 Pasul 3: Calculat şi contabilizat cheltuielile cu dobânda pentru anul N.N cu termen de rambursare la 30. la 01. Diferen a dintre valoarea nominal mai mare şi valoarea de emisiune mai mic reprezint prima de emisiune. De asemenea.06. cu o dobând anuala de 20% pl tibila la data ramburs rii împrumutului din emisiunea de obliga iuni. ordinare pe ac iuni emite prin subscrip ie public obliga iuni ordinare.07. Reflectarea în contabilitate a obliga iunilor obişnuite. sau în form dematerializat . Pe lâng societ ile pe ac iuni pot emite obliga iuni şi regiile autonome şi institu iile publice. Obliga iuni obişnuite sau ordinare – care asigur de in torilor un venit fix sub form de dobând . Obliga iuni cu loterie – care urm resc ob inerea unor câştiguri în urma tragerii la loterie. Conform uzan elor. care poate fi egal sau mai mic decât valoarea nominal . emisiunea de obliga iuni se face numai pe pia a de capital reglementat . Înregistrarea în contabilitate a dobânzii: 38 . asigurând astfel posesorilor drepturi egale.N+1. iar diferen a dintre valoarea de rambursare mai mare şi valoare nominal mai mic reprezint prima de rambursare. conform extrasului de cont. la valoarea nominal 5.

600 ( O societate comercial Pasul 2: încasarea valorii de emisiune a prospectului de obliga iuni. conform înregistr rii: 161 „Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 7. având valoare de rambursare de 7.800 Pasul 2: rambursarea împrumutului din emisiuni de obliga iuni cu prim . la valoarea nominal în sum „x”.600 lei şi o valoare de emisiune de 4. institu ie public ) emite conform prospectului de emisiune.600 4.800 În exerci iul financiar N+1 : Pasul 1: Amortizarea primelor privind rambursarea obliga iunilor: 6868 „Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obliga iunilor” = 169 „Prime privind rambursarea obliga iunilor” 1.600 Reflectarea în contabilitate a obliga iunilor cu loterie ( O societate comercial pe ac iuni (regie autonom . obliga iuni cu loterie. prin înregistrarea: % 461” Debitori diverşi” 169 „Prime privind rambursarea bliga iunilor” = 161 „Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni” 7. conform prospectului de emisiune. iar la tragerea la loterie se achit câştigul „z”. conform înregistr rii: 5121 „Conturi la b nci în lei” = 461” Debitori diverşi” 4. mai mare decât cea nominal cu „k”.000 lei În exerci iul financiar N: Pasul 1: emiterea pachetului de ac iuni.666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 1681 „Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obliga iuni” 500 În exerci iul financiar N+1 : Pasul 1: rambursarea împrumuturilor din emisiuni de obliga iuni. 39 . cu cupon zero.000 500 500 Reflectarea în contabilitate a obliga iunilor cu prim sau cu cupon zero pe ac iuni emite la 01.N conform prospectului de emisiune un pachet de obliga iuni cu prim sau cu cupon zero. precum şi achitarea dobânzilor aferente atât exerci iului financiar N cat şi exerci iului financiar N+1: % 161 „Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni” 1681 „Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obliga iuni” 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 6.000 3.000 Pasul 3 amortizarea primelor de rambursare a obliga iunilor aferenta exerci iului financiar N ( 3600 lei : 18 luni x 9 luni = 1800 lei) 6868 „Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obliga iunilor” = 169 „Prime privind rambursarea obliga iunilor” 1. care se r scump ra înainte de scadent la valoare „y”.04.000 5.

conform înregistr rii: 161 „Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni” = 456 „Decont ri cu ac ionarii sau asocia ii privind capitalul” • contabilizat trecerea obliga iunilor r scump rate la capital. o societate comercial poate apela la contractarea de credite pe termen lung sau mijlociu cu institu ii bancare specializate.• Contabilizat emisiunea parchetului de obliga iuni cu câştig.N+1 un credit bancar de 10. conform înregistr rii: 461” Debitori diverşi” = 161 „Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni” • Contabilizat încasarea valorii nominale a ac iunilor.3. pentru câştigul „z” debitat prin cas .07.12.01% pentru fiecare zi întârziere. convertite în ac iuni.N+1 ci se restituie integral la 31.11. Creditul bancar contractat nu poate fi restitui la 31.000 (O .N. Contabilitatea împrumuturilor din credite bancare Pentru completarea disponibilit ilor. conform extrasului de cont: 505 „Obliga iuni emise şi r scump rate” = 5121 „Conturi la b nci în lei” • Contabilizat anularea obliga iunilor emise şi r scump rate. conform înregistr rii: 668 „Alte cheltuieli financiare = 5311 „Casa în lei” • R scump rarea obliga iunilor la valoarea „y”.000 lei.N+2 cu o dobând penalizatoare de 0. prin înregistrarea: = 505 „Obliga iuni emise şi r scump rate” 456 „Decont ri cu ac ionarii sau asocia ii privind capitalul” 3. conform extrasului de cont: 5121 „Conturi la b nci în lei” = 461” Debitori diverşi” • Contabilizat tragerea la sorti a obliga iunilor câştig toare. achitat prin banc . societate comercial contracteaz şi primeşte prin “cont de disponibil” la 01. Pentru urm rirea şi controlul acestor credite primite de la b nci se utilizeaz contul 162 ” Credite bancare pe termen lung” . Sunt considerate credite bancare pe termen lung cele care au un termen de exigibilitate de peste 1 an. conform înregistr rii: % 161„Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni” 6642 „Cheltuieli privind investi iile financiare cedate” = 505 „Obliga iuni emise şi r scump rate” Reflectarea în contabilitate a obliga iunilor convertibile în ac iuni • contabilizat convertirea obliga iunilor în ac iuni. În exerci iul financiar N • Încasarea creditului bancar prin “cont de disponibil”: 5121 „ Conturi la b nci în lei” = 1621”Credite bancare pe termen lung” 40 10.12. cu o dobânda de 20% pe an pl tibila în ultima zi bancara a fiec rui exerci iu financiar. conform înregistr rii: 505 „Obliga iuni emise şi r scump rate” = % 1012„Capital subscris v rsat” 1044 „Prime de conversie a obliga iunilor în ac iuni” • contabilizat anularea obliga iunilor r scump rate.1. cu scadenta la 31. inând cont de paritate şi prima de conversie.

brevetelor.000 În exerci iul financiar N+1 • Plata dobânzilor aferente exerci iului financiar N+1: 10.4.N : 3.12.10 lei/USD = 12. Contabilitatea altor împrumuturilor si datorii asimilate Evidenta altor împrumuturi şi datorii asimilate.000 USD.000 x 20% : 12 luni ) + (10.400 lei 205 “Concesiuni. propor ional cu durata de utilizare : 12.• Plata dobânzilor aferente exerci iului financiar N: (10.12.01% x 30 zile) =166.000 • Transferarea la 31.N: 3. inclusiv a celor penalizatoare aferente exerci iului financiar N+2: (10.N : 4.67 + 30 = 197.18 lei/USD În exerci iul financiar N • Achizi ionarea brevetului printr-un împrumut de concesiune: 4.13 • Înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea brevetului.000 În exerci iul financiar N+2 • Rambursarea creditului restant 1622”Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta” = 5121 „ Conturi la b nci în lei” 10.13 lei 666 “ Cheltuieli privind dobânzile” = 1687 „Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate ” 403. brevetele.67 lei 666 “ Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 „ Conturi la b nci în lei” 197. licen e. m rci comerciale. la 31.000 lei 666 “ Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 „ Conturi la b nci în lei” 2.400 • Înregistrarea cheltuielilor cu dobânzile aferente exerci iului financiar N: 4. cum sunt : depozite.000 • Plata dobânzilor.12.200 • Actualizarea datoriei externe în func ie de cursul valutar la data de 31. m rcilor comerciale drepturi şi activelor similare” 6.13 lei/USD.10 lei/USD. garan iile b neşti primite.000 USD x 10% x 3.000 lei 666 “ Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 „ Conturi la b nci în lei” 1. Dobânda negociata prin contract este de 10% pl tibila la scadenta împrumutului de concesiune.01.000 USD (3. licen elor.67 3.13 lei/USD – 3. drepturi şi active similare” = 167 „ Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 12. datoriile privind concesiunile.N+1 a creditelor pe termen lung şi mediu la credite nerambursate la scadenta: 1621”Credite bancare pe termen lung” = 1622”Credite bancare pe nerambursate la scadenta” termen lung 10.000 USD x 3.400 : 2 ani = 6.01. brevete.200 lei 6811 “ Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor” = 2805 „Amortizarea concesiunilor.N+1 un brevet în valoare de 4.11. printr-un împrumut de concesiune scadent la 31. Cursurile valutare sunt: la 01.000 x 20% : 12 luni ) x 6 luni =1.N.12 N+1: 3.000 x 0. licen ele şi alte datorii asimilate se ine de c tre unitatea patrimonial primitoare cu ajutorul contului :167 "Alte împrumuturi şi datorii asimilate" ( O societate comercial achizi ioneaz la 01.13 lei/USD = 403.10 lei/USD) = 120 lei 665 “ Cheltuieli din diferente de curs valutar” = 167 „ Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 41 120 . la 31.12.000 x 20% = 2.

% 1687 „Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate ” 666 “ Cheltuieli privind dobânzile” = 5124 “ Conturi la b nci în valuta” 2.12.18 lei/USD = 12. din care 403.87 403. licen elor.13 • Rambursarea la 31.13 lei/USD = 12. aferenta exerci iului financiar N+1: 12.200 • Scoaterea din patrimoniu a brevetului complet amortizat: 2805 “Amortizarea concesiunilor.544 lei.01. drepturi şi active similare” m rci 12. inându-se cont de valoarea nominal a acestuia la începutul exerci iului financiar N+1 : Valoarea nominal la 01.13 lei a fost inclusa în cheltuielile exerci iului financiar N.În exerci iul financiar N+1 • Înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea brevetului.N+1 : 4000 x 3.200 lei 6811 “ Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor” = 2805 „Amortizarea concesiunilor.720 12.720 lei Diferen a nefavorabila de curs valutar (b-a) 200 lei % 167 „ Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 665 “ Cheltuieli din diferente de curs valutar” = 5124 “ Conturi la b nci în valuta” 12.000 USD x 3. comerciale. m rcilor comerciale drepturi şi activelor similare” 6. brevetelor.400 • Plata la 31.87 lei. brevetelor. deci aferent exerci iului financiar N+1 au mai r mas 2140. brevete.520 lei Valoarea de rambursare: 4.N+1 a împrumutului de concesiune.520 200 42 . licen e.12. m rcilor comerciale şi altor drepturi şi valori similare” = 205 “Concesiuni.544 2140.N+1 a dobânzilor aferente împrumutului de concesiune :4.18 lei/USD = 2.000 USD x 10 % x 2ani x 3. licen elor.400 : 2 ani = 6.

o imobilizare trebuie s îndeplineasc dou condi ii. 82/1991. evalu rii. costul de achizi ie sau de produc ie se va diminua în mod sistematic pe durata perioadei de func ionare a activului. dac nu s-a înregistrat nici un provizion pentru deprecierea acestora.1. destinate comercializ rii. 4. şi s aib determinat un cost credibil. respectiv. ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteapt beneficii economice viitoare. Spre deosebire de defini iile patrimoniale ale imobiliz rilor IAS. înscris în bilan . b) dac imobiliz rile au durat de via limitat . Conform IAS nr. în bilan imobiliz rile se înscriu la valoarea contabil net . a amortiz rii şi provizioanelor pentru deprecieri. 1 „Prezentarea situa iilor financiare” se agreeaz structurarea activelor în bilan . fiind caracterizate prin: a) durata de utilizare este de regul mai mare de un an.3. ob inut prin sc derea din valoarea de intrare sau contabil a valorii substractive. imobiliz rile sunt reprezentate de bunuri sau valori destinate s deserveasc o perioad îndelungat activitatea unit ii patrimoniale . clarific definirea imobiliz rilor corelat cu definirea activelor. prin calcularea amortismentelor corespunz toare. CLASIFICAREA IMOBILIZ RILOR Conform Legii contabilit ii nr. reevalu rii şi recunoaşterii.3.2. de obicei.CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA IMOBILIZ RILOR 4. ca un activ. 4. REGULI GENERALE DE EVALUARE ÎN BILANT In bilan imobiliz rile sunt evaluate la: a) valoarea cu care se înscrie fiecare imobilizare în bilan este reprezentat de costul de achizi ie sau de costul de produc ie. Pentru a fi recunoscut.1. Evaluarea imobiliz rilor 43 . respectiv: posibilitatea de a realiza un beneficiu viitor. dup criteriul natur deosebindu-se: a) active curente şi b) active imobilizate. b) nu se consum şi nu se înlocuiesc la prima utilizare. c) nu îşi schimb forma pe parcursul utiliz rii. EVALUAREA ŞI REEVALUAREA IMOBILIZ RILOR 4. Deci. ridicându-se problema definirii. respectiv: un activ este o resurs controlat de întreprindere. d) nu sunt. republicat .

de bun voie. în prezent. Reevaluarea imobiliz rilor corporale şi financiare se face pe baza dispozi iilor administrative legale. sub forma constituirii unui provizion dac deprecierea este reversibil . de legisla ia româneasc . respectiv. Pl ile minime de leasing sunt acele pl i de-a lungul termenului de leasing pe care locatarul trebuie sau poate fi obligat s le efectueze. la cost de produc ie. • Cele intrate prin subven ii guvernamentale la valoarea subven iei. egal cu valoarea just a activului cedat (nu se admite. în urma c reia valoarea de intrare sau contabil a unei imobiliz ri este înlocuit cu valoarea reevaluat sau valoarea actual a acesteia. reprezentând un plus de valoare. între p r ile aflate în cunoştin de cauz . • cele intrate prin leasing financiar la minimul dintre valoarea just şi valoarea actualizat a pl ilor minime de leasing. Conform IAS 16 „Terenuri şi mijloace fixe” şi IAS 36 „Deprecierea activelor”. ca baz de calcul a amortiz rii conform standardelelor interna ionale de contabilitate. valoarea de intrare este dat de valoarea just . valoarea de inventar este mai mic decât valoarea contabil . la valoarea rezidual plus taxele vamale dac locatarul este nerezident. Valoarea just este suma la care poate fi tranzac ionat un activ sau decontat o intrare. Imobiliz rile aduse ca aport sau primite cu titlu gratuit se evalueaz la valoarea de aport.3. în cadrul unei tranzac ii în care pre ul este determinat în mod obiectiv. de utilitatea imobiliz rii. deprecierea imobiliz rilor amortizabile este tratat ca şi cheltuieli din depreciere. • În cazul schimbului de active valoare de intrare este dat de valoarea just a activului intrat. care este dat de pre ul pie ei.2. la cost de achizi ie. de starea şi locul unde acestea se afl . dup deducerea prealabil a costurilor de cesionare previzionate. cu posibilitatea de ajustare în func ie de condi iile concrete în care se g seşte imobilizarea reevaluat . şi anume: • cele achizi ionate cu titlul oneros. Diferen a din reevaluare rezult din compararea valorii reactualizate. costurile serviciilor şi impozitele pe care locatorul le va pl ti şi care se vor rambursa acestuia. • cele ob inute din produc ie proprie. Valoarea de inventar – la inventar imobiliz rile se evalueaz la: • Valoarea actual sau valoarea de utilitate. iar în cazul în care subven ia este reprezentat de transferul unui activ nemonetar. Valoarea actual se stabileşte în func ie de rata infla iei comunicat de Comisia Na ional de Statistic . respectiv la valoarea de utilitate. deprecierea. Valoarea rezidual este legat de stabilirea valorii amortizabile. • Valoarea contabil net pentru imobiliz rile amortizabile pentru care sa calculat amortizare şi s-au constituit provizioane. fiind posibile dou situa ii: 1. iar revenirea acesteia ca şi un venit din aprecierea imobiliz rilor şi nu ca şi un provizion. rezultând un minus de valoare care se trateaz astfel: sub form de amortizare dac deprecierea este ireversibil . care conform principiului pruden ei nu se înregistreaz 2. pierderea de valoare comport un alt tratament contabil decât cel oferit.Valoarea de intrarea sau valoarea contabil se diferen iaz în func ie de modalitatea de dobândire a lor. Reevaluarea imobiliz rilor Constituie opera ia economic . Valoarea rezidual reprezint valoarea net pe care o entitate economic estimeaz c o va ob ine pentru un activ las sfârşitul duratei de via util . 4. La închiderea exerci iului se compar valoarea actual stabilit la inventar cu valoarea contabil . cu 44 . • cele intrate prin leasing opera ional. excluzând chiria contingent . de utilitate sau de pia . în prezent în România). valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabil .

d) Cheltuielile la mutarea sau reorganizarea unei p r i sau a întregii societ i. IAS 38 precizeaz c urm toarele cheltuieli nu dau naştere la un activ necorporal. atunci când nici un beneficiu economic nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioar . Amortizarea. se înregistreaz la capitaluri în cazul plusurilor de valoare. Durata de via util reprezint perioada pe parcursul c reia se estimeaz c întreprinderea ca utiliza activul supus amortiz rii.4. Valoarea amortizabil este costul activului sau o alt valoare substituibil costului în situa iile financiare.valoarea contabil . b) Cheltuielile pentru specializ ri. Recunoaşterea imobiliz rilor necorporale Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar.4. În bilan . În bilan un activ necorporal trebuie prezentat la cost. f r suport material şi de inut pentru utilizare în procesul de produc ie sau furnizare de bunuri sau servicii.4. Cheltuielile ulterioare recunoaşterii ini iale unui activ necorporal se înregistreaz în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. pentru a fi închiriat ter ilor. aspect ce nu se aplic în România. îns acestea pot majora costul activului necorporal dac vor permite activului s genereze beneficii economice viitoare peste performan a prev zut ini ial şi pot fi evaluate credibil. 4. ci se trateaz ca şi cheltuieli când apar: a) Cheltuielile la înfiin area unui nou domeniu sau a unei societ i (costurile de constituire).2.3. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILIT TII IMOBILIZ RILOR NECORPORALE 4. 45 . un activ necorporal trebuie recunoscut dac se estimeaz c va genera beneficii economice pentru persoana juridic şi dac costul s u poate fi evaluat în mod credibil. inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia şi se recunosc ca venit sau cheltuial . în contul de profit şi pierdere. atunci când sunt efectuate. c) Cheltuielile pentru publicitate şi/sau pentru promovarea unui nou produs. Un activ necorporal trebuie scos din eviden la cedare sau casare. Câştigurile sau pierderile care apar odat cu casarea sau cedarea imobiliz rii necorporale se determin ca diferen între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizat . din care s-a sc zut valoarea rezidual . De asemenea. sau pentru scopuri administrative. Evaluarea imobiliz rilor necorporale Un activ necorporal se înregistreaz ini ial la costul de achizi ie sau de produc ie. iar dac acesta a fost raportat drept cheltuial nu mai poate fi recunoscut ca parte din costul unui activ necorporal. 4.4. IAS 38 „Active necorporale” prevede ca toate cheltuielile pentru cercetare s fie recunoscute drept cheltuieli. cedarea şi casarea imobiliz rilor necorporale Valoarea amortizabil a unei imobiliz ri necorporale trebuie s fie alocat sistematic de-a lungul duratei sale de via util . mai pu in amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. direct sau indirect. sau num rul unit ilor produse sau a unor unit i similare ce se estimeaz c vor fi ob inute de c tre întreprindere prin folosirea activului respectiv.1. 4. Prin beneficii economice viitoare se în elege poten ialul de a contribui. la fluxul de numerar sau de echivalen e de numerar c tre persoana juridic .

5. prezint sold. s se poat utiliza sau vinde. • proiectarea echipamentelor şi utilajelor care implic o tehnologie nou . când trebuie amortizate. pe o perioad de cel mult 5 ani. iar elementele de natura cheltuielilor se prezint detaliat în notele explicative. Reglement rile legale prev d c atât timp cât cheltuielile de constituire nu sunt amortizate. prin formula contabil : 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor” = 2801 „Amortizarea cheltuielilor de constituire” • contabilizarea scoaterii din eviden face prin înregistrarea: 2801 „Amortizarea cheltuielilor de constituire” a cheltuielilor de constituire imobilizate amortizate complet.4. • proiectarea. În contabilitate. dac nu avem constituite rezerve cel pu in la dimensiunea cheltuielilor de constituire existente în sold. cont de activ. cont sintetic de gradul I. nu se pot distribui dividende. se înregistreaz : 201 „Cheltuieli de constituire” = % 5311 „Casa în lei” 5121 „Conturi la b nci în lei” • calcularea şi înregistrarea amortiz rii cheltuielilor de constituire. şi • proiectarea. construc ia şi operarea unei uzine – pilot care nu este fezabil din punct de vedere economic pentru produc ia pe scar larg . cheltuielile de prospectare a pie ei. deci. de publicitate şi diverse alte cheltuieli legate de înfiin area şi extinderea activit ii entit ii economice. Contabilitatea cheltuielilor de dezvoltare Cheltuieli cum sunt. se înregistreaz : 5121 „Conturi la b nci în lei” = 462 „Creditori diverşi” • achitarea cheltuielilor de constituire pe baza documentelor justificative de cas sau banc . Contabilitatea cheltuielilor de constituire Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiin area sau dezvoltarea persoanei juridice.4. conform reglement rilor legale. un activ necorporal provenit din dezvoltare este recunoscut numai dac o societate poate demonstra urm toarele: • fezabilitatea tehnic pentru finalizarea activului necorporal. • abilitatea de a folosi sau vinde activul necorporal. încât acesta. Aceste cheltuieli pot fi imobilizate sub forma cheltuielilor de constituire.4. produsele. construc ia şi testarea produc iei intermediare sau folosirea intermediar a prototipurilor şi modelelor. Contabilitatea cheltuielilor de constituire imobilizate se conduce cu ajutorul contului 201 „Cheltuieli de constituire”. în leg tur cu cheltuielile de constituire imobilizate sunt posibile urm toarele înregistr ri: • depunerea de c tre ac ionari sau asocia i a sumelor necesare finan rii cheltuielilor de constituire. de exemplu: • proiectarea. procesele. fiind posibil s prezinte sold debitor ce exprim dimensiunea cheltuielilor de constituire existente la un moment dat. • inten ia de a finaliza acel activ necorporal pentru utilizare sau vânzare. cele privind emisiunea şi vânzarea de ac iuni şi obliga iuni. cum ar fi: cheltuieli de înscriere şi înmatriculare. Conform IAS 38 „Active necorporale”. construc ia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele. sistemele sau serviciile noi sau îmbun t ite.4. 46 . se = 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor” 4.

plata prin viramente bancare a redeven ei anuale şi scoaterea din evidenta a concesiunii la expirarea contractului de concesiune. care urmeaz a fi amortizata în 5ani începând cu anul N. efectuata de un institut de cercetare şi proiectare. Cheltuielile de dezvoltare sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul contului 203 „Cheltuieli de dezvoltare”. cont sintetic de gradul I.000 lei. la valoarea de aport sau valoarea just . • contabilizat concesionarea dreptului de exploatare a z c mintelor la valoarea negociat : 205 “Concesiuni. şi se achita prin virament bancar reproiectarea tehnologica a produsului „ x” în suma de 5.000 lei. în exerci iul financiar N+4 conform înregistr rii: 2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare” = 203 „Cheltuieli de dezvoltare” 5. licen elor. opera ional. Deci. drepturi şi active similare” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 47 300. concesiunea este o imobilizare necorporal a c rei valoare este determinat de valoarea bunurilor sau serviciilor preluate cu titlu de concesiune. m rcilor comerciale şi a altor drepturi şi valori similare Aceste active imobilizate pot fi aportate . licen e. în vederea utiliz rii sau vinderii activului necorporal. • abilitatea de a evalua cheltuiala atribuit activului necorporal în timpul dezvolt rii sale.000 ( .6. un contract. licen elor. iar redeven a anuala la 30. denumit concesionar. • existen a resurselor tehnice. din partea unui concedent. • Recep ia documenta iei de reproiectare tehnologica a produsului : 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 404” Furnizori de imobiliz ri” 5. în termeni juridici.000 lei/an) 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor” = 2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare” 1. se supun amortiz rii pe o perioad de cel mult 5 ani. brevete. cu precizarea c este interzis distribuirea de dividende.000 4. m rci comerciale. Este un cont de activ. prin care o persoan fizic sau juridic .000 • scoaterea din eviden a cheltuielilor de dezvoltare amortizate.4. în contabilitate. m rcilor comerciale şi ale altor drepturi şi valori similare se conduce cu ajutorul contului 205. dac suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profiturilor reportate nu este cel pu in egal cu suma cheltuielilor de dezvoltare neamortizate. brevetelor. m rci comerciale. brevetelor. care are aceeaşi denumire. dobândeşte dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii. achizi ionate sau dobândite prin alte modalit i. drepturi şi active similare” = 203 „Cheltuieli de dezvoltare” 5. în contabilitate. brevete.000 lei.000 lei: 5 ani = 1. Contabilitatea concesiunilor. la costul de achizi ie sau la costul de produc ie. situa ie când. : Se concesioneaz un z c mânt de substan e minerale pentru o perioad de 10 ani. Sa se înregistreze amortizarea anuala începând cu exerci iul financiar N. pentru a duce la bun sfârşit dezvoltarea sa. de exercitare a unor activit i. poate fi definit ca o conven ie. Contabilitatea concesiunilor. licen e. Concesiunea. financiare şi a altor resurse adecvate. pre ul concesiunii fiind negociat la 300.000 În practic pot apare cazuri când cheltuielile de dezvoltare se concretizeaz într-un brevet. înregistrându-se. în schimbul unor beneficii. se face înregistrarea: 205 “Concesiuni.• modul în care activul necorporal va genera posibile beneficii viitoare.000 ( Se recep ioneaz • Înregistrarea amortiz rii anuale a cheltuielilor de dezvoltare (5.

000 25. mai mare.000 25. m rcilor comerciale şi a altor valori şi drepturi similare” = 205 “Concesiuni. se înregistreaz : % 212„Construc ii” 207„Fond comercial” 4426„TVA deductibil ” = 456 „Decont ri cu asocia ii privind capitalul” pentru care s-a determinat şi fond 357.000 lei f r TVA.000 lei. mai mic . Contabilitatea fondului comercial Fondul comercial reprezint . brevetelor. Fondul comercial negativ reprezint orice exces de la data tranzac iei de schimb. al interesului achizitorului în valorile juste ale activelor şi ale datoriilor identificabile. partea din fondul de comer care nu figureaz în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu. debuşeu. m rcilor comerciale şi a altor valori şi drepturi similare” 30. vadul comercial.000 57.4. brevete. a c rui valoare conform expertizei efectuata de un evaluator este de 275. pozi ie geografic şi altele. drepturi şi active similare” m rci 300.7. Contabilitatea fondului comercial se conduce cu ajutorul contului 207 „Fond comercial”.000 lei: 10 ani = 30. peste costul de achizi ie mai mic. reputa ie. comerciale. şi valoarea just . la data tranzac iei. licen elor. care reprezint orice exces al costului de achizi ie peste interesul celui ce achizi ioneaz în valoarea just a activelor şi datoriilor identificabile achizi ionate la data tranzac iei de schimb.000 ( achizi ionarea unui magazin comercial la un pre ( aportarea de c tre ac ionari a unei cl diri ca aport în natur comercial.• contabilizarea amortiz rii anuale a concesiunii (300.000 • contabilizat achitarea redeven ei anuale conform Extrasului de cont şi a prevederilor din contract. • perioada de amortizare nu trebuie s dep şeasc durata vie ii utile.000 275. din punct de vedere contabil. se înregistreaz : 2805 „Amortizarea concesiunilor. ca urmare a achizi iei de c tre o societate a ac iunilor altei societ i. este o imobilizare necorporal .: % 212„Construc ii” 207„Fond comercial” 4426„TVA deductibil ” = 404 „Furnizori de imobiliz ri” 357.000 57. licen e. Acesta este reprezentat de clientel .000 48 . În contabilitate. se înregistreaz : 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” • scoaterea din eviden = 5121 „Conturi la b nci în lei” 30. dar care contribuie la men inerea sau dezvoltarea poten ialului activit ii al întreprinderii. conform codului comercial. a p r ii de active nete tranzac ionate de c tre o persoan juridic . brevetelor. mai mare. În cazul în care fondul comercial este tratat ca şi un activ.000 a concesiunilor la expirarea termenului contractului de concesionare. Fondul comercial apare de regul la consolidare şi se determin ca diferen între costul de achizi ie. în leg tur cu fondul comercial sunt posibile urm toarele înregistr ri contabile: de 300. se au în vedere urm toarele: • valoarea fondului comercial achizi ionat trebuie amortizat sistematic. Fondul comercial.000 275.000 4.000 lei/an) 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor” = 2805 „Amortizarea concesiunilor. licen elor.

pentru a fi închiriate ter ilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative. amortizabil în 3 ani. programele informatice se amortizeaz pe o perioad care nu poate dep şi 3 ani.4. un program informatic. sunt de inute de c tre persoana juridic pentru a fi utilizate în produc ia proprie de bunuri sau prestarea de servicii.5. Contabilitatea altor imobiliz ri necorporale Se cuprind în aceast categorie de imobiliz ri programele informatice create de c tre unitate sau achizi ionate de la ter i. realizat prin efort propriu. opera ional.8. se înregistreaz : „Titluri de participare de inute la societ i din afara grupului” = 208 „Alte imobiliz ri necorporale” 1. se înregistreaz : 208 „Alte imobiliz ri necorporale” = 456 „Decont ri cu asocia ii privind capitalul” 800 ( (: depunerea de c tre societate a programelor informatice ca aport la capitalul altor societ valoare de 1.5. Încadrarea unui activ în categoria imobiliz rilor corporale presupune îndeplinirea urm toarelor condi ii: 1. al c rui cost de produc ie a fost estimat la 600 lei.000. se înregistreaz : 2808”Amortizarea altor imobiliz ri necorporale” = 208 „Alte imobiliz ri necorporale” 600 : aportarea în natur de programe informatice de c tre ac ionari sau asocia i. precum şi alte imobiliz ri necorporale. • Recep ia programului informatic ob inut prin efort propriu se înregistreaz : 233 „Imobiliz ri corporale în curs” 208 „Alte imobiliz ri necorporale” = 721 „Venituri din produc ia de imobiliz ri necorporale „ = 233 „Imobiliz ri necorporale în curs” 400 600 (: Se recep ioneaz • Înregistrarea amortiz rii anuale a (600 lei: 3 ani = 200 lei/an) 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor” = 2808”Amortizarea altor imobiliz ri necorporale” 200 • scoaterea din evidenta a programului informatic la sfârşitul exerci iului financiar N+2. cont de activ. dup care se scoate din evidenta. În principiu. chiar dac ele nu se scot din eviden şi se utilizeaz în continuare. conform subscrierilor în valoare de 800 lei. pentru necesit ile proprii de utilizare.1. cont sintetic de gradul I.4. din care 200 lei a fost înregistrat ca imobilizarea necorporala in curs la finele exerci iului financiar N-1.000 i în 4. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILIT TII IMOBILIZ RILOR CORPORALE 4. Recunoaşterea şi evaluarea imobiliz rilor corporale Un activ corporal trebuie recunoscut în bilan dac se estimeaz ca va genera beneficii economice pentru persoana juridic şi costul activului poate fi evaluat în mod credibil . 49 . Contabilitatea altor imobiliz ri necorporale se conduce cu ajutorul contului 208 „Alte imobiliz ri necorporale”.

4. atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea lor ulterioar . • pentru celelalte imobiliz ri corporale contabilitatea analitic se ine pe fiecare obiect de eviden . Cheltuielile cu repara iile efectuate la imobiliz rile corporale. care se înregistreaz separat în contabilitate. conform reglement rilor legale. • pentru imobiliz rile corporale în curs se conduce contabilitate analitic distinct . precum şi achizi ionarea sau construc ia ulterioar de active noi se consider opera iuni economice distincte. terenuri f r construc ii.5. Amortizarea. dup care se transmit responsabililor de la locurile de folosin pentru a înscrie şi urm rii mişcarea imobiliz rilor corporale pe tot parcursul anului. pentru a asigura utilizarea în continuare a acestora se recunosc ca şi cheltuial . şi 3. Prin obiect de eviden se în elege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile cestuia. legate de aceste imobiliz ri. de regul . terenuri cu z c minte.2. ca şi cheltuieli în perioada în care s-au efectuat. Deprecierile activelor se eviden iaz în momentul constat rii. ci şi inventarierii şi regulariz rii rezultatelor acesteia. Compensa iile cu ter ii şi reevaluarea imobiliz rilor corporale In cazul distrugerilor totale sau par iale ale imobiliz rilor corporale. destinat s îndeplineasc în mod independent. servicii. cu precizarea c terenurile nu se amortizeaz . iar dreptul de a încasa 50 . silvice.5. terenuri cu construc ii şi altele. sau la o valoare substituibil acestuia. în perioada când se fac. contabilitatea analitic se organizeaz distinct şi anume: • terenurile se eviden iaz pe urm toarele grupe: terenuri agricole. Aceste liste se întocmesc de c tre departamentul contabilitate pe baza datelor din eviden a analitic . Amortizarea imobiliz rilor corporale constituie o cheltuial pentru unitatea economic . 4 . iar cheltuielile ulterioare se recunosc .2.. cedarea şi casarea imobiliz rilor corporale Imobiliz rile corporale se supun amortiz rii pe durata de via util . Contabilitatea analitic a imobiliz rilor corporale se ine pe fiecare obiect de eviden . cu ajutorul „Listelor de inventariere şi eviden a mijloacelor fixe”. Cu ocazia ced rii sau cas rii imobiliz rilor corporale se realizeaz câştiguri sau pierderi care trebuie recunoscute ca venit sau cheltuial în contul de profit şi pierdere. Imobiliz rile corporale se supun reevalu rii. sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. Organizarea evidentei operative şi analitice a imobiliz rilor corporale Eviden a operativ a imobiliz rilor corporale se realizeaz la locurile de utilizare. conform cotelor de amortizare prev zute de reglement rile legale. reprezentan e etc. ateliere. dar în cazul efectu rii unor moderniz ri care au ca efect ob inerea de beneficii economice suplimentare. precum şi pentru calculul şi înregistrarea amortiz rii supra locurilor de folosin a imobiliz rilor corporale. o func ie distinct . în totalitate. 4. au valoarea mai mare decât limita prev zut de reglement rile legale în vigoare (1800 lei incepand anul 2007) Ini ial o imobilizare corporal recunoscut ca activ trebuie evaluat la cost determinat în func ie de modalit ile de intrare. aspecte ce urmeaz a se prezenta într-un subcapitol distinct în cadrul imobiliz rilor. acestea se recunosc ca şi componente ale activului.3. Eviden a operativ de la locurile de gestiune serveşte nu numai gestion rii imobiliz rilor corporale. aşa cum s-a precizat în capitolul imobiliz ri. are loc în baza documentului „Bon de mişcare”. În cadrul imobiliz rilor corporale.4. Imobiliz rile corporale se scot din eviden cu ocazia ced rii sau cas rii. mai pu in amortizarea cumulat aferent şi provizioanele cumulate din depreciere. respectiv: sec ii. în interiorul unit ii.5. crean ele sau sumele compensatorii încasate de la ter i. Mişcarea imobiliz rilor corporale. În bilan imobiliz rile corporale se prezint la cost.

îns amenaj rile de terenuri se amortizeaz . Contabilitatea terenurilor şi amenaj rilor de terenuri Contabilitatea terenurilor şi amenaj rilor de terenuri. folosindu-se contul 2811 „Amortizarea amenaj rilor de terenuri”.compensa iile se eviden iaz conform contabilit ii de angajamente. cum este cazul terenurilor expropriate.000 51 . cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii. surplus din reevaluare. Terenurile nu se amortizeaz pe motiv c nu au o durat limitat de utilizare. reevaluarea imobiliz rilor se face la valoarea just determinat pe baza unor reevalu ri efectuate. = 404 „Furnizori de imobiliz ri” 11. • Indemniza ii acordate de guvern. conform subscrierilor. Imobiliz rile corporale pot fi reevaluate în baza reglement rilor administrative legale. sau ca un venit care s compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscut anterior la acel activ. în locul oric rei alte valori la care acesta a fost înregistrat. dar ambele se supun deprecierii. şi nu la costul istoric. Dac rezultatul reevalu rii este o descreşterea a valorii contabile nete. iar pentru calculul amortiz rii se va avea în vedere aceast valoare reevaluat . dac în rezerva din reevaluare nu este înregistrat o sum corespunz toare la acel activ. Valoarea reevaluat se acord activului. ap . se conduce cu ajutorul contului 211 „Terenuri şi amenaj ri de terenuri”. încât valoarea contabil s nu difere substan ial de valoarea just de la data bilan ului. Reevalu rile trebuie f cute cu regularitate. b l ilor. Printre cazurile de compensa ii ap rute în asemenea situa ii amintim: • Sumele pl tite de c tre societ ile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobiliz ri corporale. în schimbul unor imobiliz ri corporale. Reevaluarea elementelor dintr-o clas de imobiliz ri trebuie f cut simultan pentru a evita evaluarea selectiv şi prezentarea în situa iile financiare a unor valori ce ar reprezenta o combina ie de costuri şi valori calculate la date diferite.5.000 1. • Pre urile sunt cunoscute de c tre public. Dac în urma reevalu rii activelor imobilizate corporale rezult o creşterea fa de valoarea contabil net . acel activ se prezint în bilan la cost mai pu in amortizarea cumulat şi pierderea cumulat .000 se înregistreaz : 2111„Terenuri” = 456 „Decont ri cu asocia ii privind capitalul” 2. în valoare de 2. de regul . dac nu a existat o descreşterea anterioar recunoscut ca şi o cheltuial aferent acelui activ.000 lei plus TVA 19%. utilizânduse pentru acesta contul 291 „Provizioane pentru deprecierea imobiliz rilor corporale”. împrejmuirile. Dac un activ dintr-o clas nu poate fi reevaluat deoarece nu exist o pia activ .5. determinate de dezastre naturale sau furt. atunci acesta se trateaz ca şi o cheltuial cu întreaga valoare a deprecierii. când în bilan sunt prezentate la valoarea reevaluat . iar pe m sura utiliz rii ra ionale a acestora îşi sporesc fertilitatea şi valoarea. iar eventuala diferen r mas se înregistreaz ca şi o cheltuial . lucr rile de acces. cum ar fi: racordarea amenaj rilor la sistemul de alimentare cu energie. de evaluatori autoriza i. amenajarea lacurilor. 4. etc. sau ca o sc dere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii. (: Se achizi ioneaz % 2111„Terenuri” 4426„TVA deductibil ” un teren de o persoan juridic cu suma de 10.. În principiu. • Pot fi g si i în permanen vânz tori şi cump r tori interesa i.900 ( aportarea de terenuri de c tre ac ionari sau asocia i. O pia activ este acea unde sunt îndeplinite cumulativ urm toarele condi ii: • Elementele comercializate sunt omogene.900 10. aceasta este tratat ca o creştere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii.

. şi care se consider puse în func iune la data termin rii montajului. întocmit pentru utilaje care nu necesit montaj şi nici probe tehnologice. întocmit în cazul utilajelor care necesit montaj. mai sus men ionate.000 lei conform înregistr rii: 2111„Terenuri” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 10.5. fa de cele nerecunoscute în bilan ul acesteia. Contabilitatea construc iilor.(: contabilizarea terenurilor primite cu titlu gratuit evaluate la 5. şi care se consider imobiliz ri la data achizi iei.500 lei şi a unui mijloc de transport evaluat la 11. Contabilitatea intr rii mobiliz rilor corporale Într-o societate comercial intrarea imobiliz rilor corporale se realizeaz prin mai multe modalit i. de exemplu. se face pe baza documentelor justificative. instala iilor tehnice.000 ( Subscrierea de aporturi în natur • Aportarea imobiliz rilor corporale (mijloace fixe). precum şi pentru cl dirile şi construc iile care nu deservesc procese tehnologice.500 • Trecerea capitalului subscris nev rsat la capital subscris v rsat. Documente utilizate şi sistemul de conturi folosite privind imobiliz rile corporale Primirea în gestiune a mijloacelor fixe.6.5. gazelor naturale şi pentru sondele provenite din lucr ri geologice care au dat rezultate. Aceste imobiliz ri se consider puse în func iune la data termin rii probelor tehnologice. aparaturii birotice.000 4. • Proces-verbal de recep ie final . animalelor şi planta iilor şi mobilierului. Aceste imobiliz ri se consider puse în func iune la data intr rii în produc ie. de c tre ac ionari sau asocia i sub forma unei cl diri evaluata la 18. • Proces-verbal de punere în func iune. în urma evalu rii de c tre evaluatori autoriza i.000 • contabilizat terenurile preluate în leasing financiar la o suma negociata de 10. precum şi pentru cl dirile şi construc iile speciale care deservesc procese tehnologice.000 18. urmare a aport rii subscrierilor. echipamentelor de protec ie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale 4. Aşa ar fi.500 lei se înregistreaz : • Subscrierea mijloacelor fixe ca aport la capitalul social: 456 „Decont ri cu asocia ii privind capitalul” = 1011 „Capital subscris nev rsat” 30. 4. care se completeaz în cazul utilajelor şi instala iilor care necesit montaj şi probe tehnologice. mijloacelor de transport. respectiv la data termin rii construc iei. animalele de munc şi planta iile.000 lei. se înregistreaz : % 212„Construc ii” 2133 „Mijloace de transport” = 456 „Decont ri cu asocia ii privind capitalul” 30. care se întocmeşte pentru sondele folosite în extrac ia i eiului.2. dar nu necesit probe tehnologice.1. mijloacele de transport.6. îns separat pentru cele ce apar in unit ii. se înregistreaz : 2111„Terenuri” = 133 „Dona ii pentru investi ii” 5. cum ar fi: • Proces-verbal de recep ie.500 11.6.5. etc. se înregistreaz : 52 . • Proces-verbal de recep ie provizorie.

1011 „Capital subscris nev rsat”

= 1012 „Capital subscris v rsat”

30.000

(Achizi ionat conform facturii fiscale planta ii în valoare de 10.000 lei plus TVA 19%
% 2134 „Animale şi planta ii” 4426„TVA deductibil ” = 404 „Furnizori de imobiliz ri” 11.900 10.000 1.900

( Recep ionat aparatura de m sur
propriu al unit ii, se înregistreaz :

şi control cu o valoare de 8.000 lei , realizat prin efort
= 231 „Imobiliz ri corporale în curs” 8.000

2132 „Aparate şi instala ii de m surare, control şi reglare”

( Preluat utilaje tehnologice prin opera iunea de leasing financiar cu o valoare de 20.000 lei se
înregistreaz :
2131 „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instala ii de lucru)” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 20.000

( Cu ocazia inventarierii se constat (

în plus aparatur birotic evaluata la o valoare de 500 lei:
= 134 „Plusuri de inventar de natura imobiliz rilor” 5000

214 „Mobilier, aparatur birotic , echipamente de protec ie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale”

Se primesc sub form de dona ie aparate pentru protec ia mediului evaluate la o valoare de 1.500 lei:
2132 „Aparate şi instala ii de m sur , control şi reglare” = 133 „Dona ii pentru investi ii” 1.500

4.5.6.3. Contabilitatea ieşirilor de imobiliz ri corporale Modalit ile principale de ieşire a imobiliz rilor corporale din gestiunea unei unit i economice o reprezint : casarea şi cesiunea imobiliz rilor. Casarea imobiliz rilor corporale genereaz ca şi documente justificative „Procesul-verbal de scoatere din func iune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri materiale”. Întocmirea documentului are la baz : a) Nota privind starea tehnic a imobiliz rilor corporale propuse pentru a fi scoase din func iune; b) Devizele estimative de repara ii capitale; c) Actele de constatare ale onorariilor; d) Avizele organelor de specialitate. În momentul ieşirii imobiliz rilor corporale din gestiune prin casare, valoarea de înregistrare a acestora poate s fie sau nu recuperat prin amortizare. Acoperirea valorii neamortizate se face pe seama sumelor rezultate în urma valorific rii valorilor materialelor recuperate. Diferen a r mas nerecuperat se poate include pe seama altor cheltuieli de exploatare pe maximum 5 ani, sau diminueaz valoarea capitalurilor proprii, conform Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat. Al turi de scoaterea din eviden a imobiliz rilor corporale prin casare, acesta are loc şi prin cesionare. Cesionarea desemneaz toate modalit ile de ieşire din întreprindere a imobiliz rilor, pe lâng cele casate, şi anume: prin vânzare, dona ii, lipsuri, schimb cu alte active, restituiri pentru ac ionarii sau asocia ii ieşi i din societate şi diverse alte ieşiri. Ca şi în cazul cas rii, la cesionare apar cazuri particulare de compensare a cheltuielilor şi veniturilor angajate excedând cadrul principiului necompens rii. Astfel, câştigurile şi pierderile nete din casarea sau cesionarea imobiliz rilor corporale trebuie determinate ca diferen între încas rile net şi pl ile efectuate şi valoarea contabil
53

net a activului, recunoscut ca venit sau cheltuial în contul de profit şi pierdere. În cazul cas rii imobiliz rilor corporale, în contabilitate, sunt posibile mai multe situa ii, şi anume: A. Scoaterea din eviden a unei imobiliz ri complet amortizat , se înregistreaz :
281 „Amortizarea imobiliz rilor corporale” (2810 ÷2814) B. = 21 „Imobiliz ri corporale” (211 ÷ 214)

a unui autoturism, a c rui valoare de înregistrare este de 50.000 lei, amortizat 40.000 lei, recuperându-se piese de schimb în valoare de 2.000 lei şi materiale diverse pentru 500 lei, cheltuielile cu salariile personalului ce a lucrat la casare 1.000 lei, diferen a se acoper pe seama altor rezerve. Pasul 1. Contabilizat recuperarea pieselor de schimb şi a altor materiale, conform „Procesului-verbal de scoatere din func iune a mijloace fixe, de declasare a unor bunuri materiale”, se înregistreaz :

( Scoaterea din eviden

% 3024„Piese de schimb” 3028„Alte materiale”

= 7588 „Alte venituri din exploatare”

2.500 2.000 500

Pasul 2. contabilizat cheltuielile cu drepturile salariale ale personalului ocupat cu dezmembrarea mijloacelor de transport, conform înregistr rii:
641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal salarii datorate” 1.000

Pasul 3. contabilizat diferen a dintre m rimea recuper rilor şi cheltuielilor ocazionate de casarea mijlocului de transport (2.000 lei + 500 lei – 1.000 lei = 1.500 lei)
6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor” = 281 „Amortizarea privind imobiliz rile corporale” Analitic: „Amortizarea recuper rilor din dezmembr ri” 1.500

Pasul 4. contabilizat scoaterea din eviden a mijlocului de transport casat, conform înregistr rii:
% 2813„Amortizarea instala iilor, mijloacelor de transport, animalelor şi planta iilor” 281„Amortizarea privind imobiliz rile corporale” 1068„Alte rezerve” = 2133 „Mijloace de transport” 50.000 40.000 1.500 8.500

Al turi de scoaterea din eviden a imobiliz rilor corporale prin casare, acesta are loc şi prin cesionare. Cesionarea desemneaz toate modalit ile de ieşire din întreprindere a imobiliz rilor, pe lâng cele casate, şi anume: prin vânzare, dona ii, lipsuri, schimb cu alte active, restituiri pentru ac ionarii sau asocia ii ieşi i din societate şi diverse alte ieşiri. Ca şi în cazul cas rii, la cesionare apar cazuri particulare de compensare a cheltuielilor şi veniturilor angajate excedând cadrul principiului necompens rii. Astfel, câştigurile şi pierderile nete din casarea sau cesionarea imobiliz rilor corporale trebuie determinate ca diferen între încas rile net şi pl ile efectuate şi valoarea contabil net a activului, recunoscut ca venit sau cheltuial în contul de profit şi pierdere.

( se cesioneaz

un utilaj tehnologic, în leg tur cu care se cunosc urm toarele date: • Valoarea contabil de intrare : 16.000 lei • Amortizare înregistrat : 12.000 lei • Pre vânzare f r TVA: 7.000 lei

Opera iile ocazionate în contabilitate:
54

• Facturarea utilajului tehnologic
461 „Debitori diverşi” = % 7583„Venituri din vânz ri de active şi alte opera ii de capital” 4427 „TVA colectat ” 8.330 7.000 1.330

• Încasat prin banc valoarea utilajului tehnologic vândut, conform extrasului de cont: 5121 „Conturi la b nci în lei” • Scoaterea din eviden = 461 „Debitori diverşi” 8.330

a utilajului tehnologic
= 2131 „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instala ii de lucru)” 16.000 12.000 4.000

% 2813 „Amortizarea instala iilor, mijloacelor de transport, animalelor şi planta iilor” 6583„Cheltuieli privind activele cedate şi alte opera ii de capital”

( Se doneaz

o planta ie (ferm pomicol ) a c rei valoare contabil este de 40.000 lei, amortizare înregistrat 15.000 lei: • Scoaterea din eviden a fermei pomicole donate:

% 2813 „Amortizarea instala iilor, mijloacelor de transport, animalelor şi planta iilor” 6582„Dona ii şi subven ii acordate”

=

2134 „Animale şi planta ii”

40.000 15.000 25.000

(

Se constat calamitatea unei amenaj ri de terenuri, a c rei valoare este par ial amortizat :
= 2112 „Amenaj ri de terenuri”

% 2811„Amortizarea amenaj rilor de terenuri” 671„Cheltuieli privind calamit ile şi alte evenimente extraordinare”

Se scot din eviden a echipamente birotic , par ial amortizate, urmare a constat rii lipsei acestora pentru care persoana responsabil este obligat la recuperarea prejudiciului. • Imputarea (crearea dreptului) de crean asupra persoanei vinovate de producerea prejudiciului, aceasta fiind angajat a societ ii:
4282 „Alte crean e în leg tur cu personalul” = % 7588 „Alte venituri din exploatare” 4427„TVA colectat ”

(

• Scoaterea din eviden

a echipamentului de birotic :
= 214 „Mobilier, aparatur birotic , echipamente de protec ie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale”

% 2814 „Amortizarea altor imobiliz ri corporale” 6583„Cheltuieli privind activele cedate şi alte opera ii de capital”

4.5.6.4. Contabilitatea imobiliz rilor corporale achizi ionate în leasing În accep iunea general a IAS 17 „Leasing” , leasingul include contractele de închiriere a unui bun ce cuprind o clauz care ofer locatarului op iunea de a deveni proprietarul bunului la îndeplinirea condi iilor convenite în contract. În termeni juridici specifici, leasingul este un contract prin care locatorul transmite locatarului dreptul de a utiliza un bun în schimbul unei „chirii” (defini ie ini ial ) sau a unei „pl i sau serii de pl i” (defini ie revizuit ).
55

a pieselor de teatru. iar la sfârşitul perioadei de leasing. dac transfer . poate determina. la solicitarea acesteia. Aplicarea acestor defini ii în circumstan e diferite. din care amortizare 360 lei (21. .600 4. ca acelaşi leasing s fie clasificat în mod diferit la locator şi. iar beneficiul lunar negociat 240 lei (21. respectiv 8. manuscriselor. celeilalte p r i.02 „Venituri din redeven e reprezentând marja de profit” 4427 „TVA colectat ” 56 714 600 360 240 114 . denumit utilizator.600 x 40%) .600 lei (600x36 luni) . Utilizatorul poate opta pentru cump rarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de leasing. în mare m sur . toate riscurile şi beneficiile aferente titlului de proprietate.Valoarea total a ratelor de leasing este de 21.Valoarea de intrare (cost de achizi ie) a mijlocului de transport f r TVA 21. în mare m sur . denumit rat de leasing.704 21. celor dou p r i.Opera iunile de leasing se clasific în: Leasing opera ional. la locatar. Leasing financiar. cu excep ia înregistr rilor pe band audio şi video. de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale.01 „Venituri din redeven e reprezentând amortizarea” 706. . toate riscurile şi beneficiile aferente titlului de proprietate. loca ii de gestiune şi chirii” 706. În contabilitatea locatorului (societatea de leasing): Achizi ionarea mijlocului de transport de la furnizor. Opera iunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile. uneori. respectiv. ( – LEASING OPERA IONAL DERULAT ÎNTRE REZIDEN I O societate de leasing (locator) încheie cu un utilizator (locatar) un contract de leasing (care nu con ine op iunea de cump rare) pentru un mijloc de transport în urm toarele condi ii: . aflate în circuitul civil.Durata normal de func ionare 5 ani iar durata contractului de leasing 3 ani. Potrivit legisla ie româneşti leasingul este contractul prin care o parte denumit locator / finan ator.Valoarea rezidual la expirarea contractului de leasing este de 40%.104 Achitarea facturii furnizorului: 404 „Furnizori de imobiliz ri” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 25. transmite pentru o perioad determinat dreptul de folosin asupra unui bun al c rui proprietar este. dac p r ile convin astfel şi dac utilizatorul achit toate obliga iile asumate prin contract. dac nu transfer . Şi legisla ia româneasc face distinc ie între leasingul financiar şi leasingul opera ional.704 Facturarea ratei lunare de leasing: 411 „Clien i” = % 706 „Venituri din redeven e.600 x 40% : 36 luni ) şi TVA 19%.600 şi TVA 19% . contra unei pl i periodice. eventual ales de locator: % 2133 „Mijloace de transport” 4426 „TVA deductibil” = 404 „Furnizori de imobiliz ri” 25.640 lei (21. locatorul / finan atorul se oblig s respecte dreptul de op iune al utilizatorului de a cump ra bunul. brevetelor şi a drepturilor de autor .600 : 60 luni).Rata lunar de leasing este 600 lei f r TVA. precum şi bunuri mobile de folosin îndelungat .La expirarea contractului de leasing se convine vânzarea – cump rarea mijlocului de transport la valoarea rezidual .

Transmiterea (transferul) dreptului de proprietate conform contractului de vânzare – cump rare.60 8. loca ii de gestiune. la valoarea rezidual . mijloacelor de transport.641.60 8. inând cont de valoarea de achizi ie de 21600 lei şi de m rimea amortiz rii calculat şi înregistrat de 12. 600 lei: cu m rimea ratei de leasing Credit 8036 „Redeven e. proprietara bunului. respectiv 8.) Înregistrarea valorii totale a ratelor de leasing (600 x 36 luni): Debit 8036 „Redeven e. loca ii de gestiune. se înregistreaz : 461 „Debitori diverşi” = % 7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte opera ii de capital” 4427 „TVA colectat ” 10. se înregistreaz : % 2133 „Mijloace de transport” 4426 „TVA deductibil” = 404 „Furnizori de imobiliz ri” 10. contul 8036 „Redeven e.641.01 „Cheltuieli cu redeven ele reprezentând amortizarea” 612. 4.640 În contabilitatea locatarului (utilizatorului): 1.640 1.60 57 . dup expirarea contractului de leasing.) Scoaterea din eviden a locatorului a mijlocului de transport predat în leasing. la valoarea rezidual stabilit între p r i.60 6.1600 12. reprezentând rata lunar de leasing: % 612 „Cheltuieli cu redeven ele. chirii şi alte datorii asimilate” 21.640 lei. perioada contractului de leasing. animalelor şi planta iilor” 360 Observa ie Formulele contabile 3 şi 4 se vor repeta în toate cele 36 de luni.) Dobândirea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport dup expirarea contractului de leasing. loca iile de gestiune şi chiriile” 612.) Diminuarea sumei înregistrate în contul de ordine şi eviden respectiv. În urma acestor înregistr ri utilizatorul a achitat integral ratele de leasing cuvenite locatorului.02 „Cheltuieli cu redeven ele reprezentând marja locatorului” 4426 „TVA deductibil ” = 401 „Furnizori” 714 600 360 240 114 3.960 8.600 2.Înregistrarea amortiz rii lunare a mijlocului de transport achizi ionat şi predat utilizatorului: 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor” = 2813 „Amortizarea instala iilor. în baza contractului de vânzare – cump rare.640 1. chirii şi alte datorii asimilate” 600 Observa ie Formulele contabile 2 şi 3 se vor repeta în toate cele 36 de luni – perioada contractului de leasing.960 lei (360 x 36 luni): % 2813 „Amortizarea instala iilor.281. loca ii de gestiune. chirii şi alte datorii asimilate” soldându-se. mijloacelor de transport.281. animalelor şi planta iilor” 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte opera ii de capital” = 2133 „Mijloace de transport” 2.) Primirea facturii emise de societatea de leasing.

se înregistreaz : 58 .200 lei (1. pe baza extrasului de cont.000 lei): Debit 8038 „Alte valori în afara bilan ului” Analitic: „Bunuri predare în leasing financiar” 108. animalelor şi planta iilor” 12.000 lei şi TVA 19%.000 lei.Pre de cump rare (a utilajului tehnologic) f r TVA 108.000 x 40% : 36 luni). iar durata normal de utilizare 5 ani.000 Înregistrarea dobânzii negociate prin contractul de leasing.800 lei (108. pe baza facturii: % 2133 „Mijloace de transport” 4426 „TVA deductibil” = 404 „Furnizori de imobiliz ri” 128. conform prevederilor din contractul de leasing. respectiv 1.200 lei.Perioada contractului de leasing este de 3 ani.000 : 60 luni = 1.000 x 36 luni).Contractul de leasing financiar con ine clauza de cump rare a utilajului la expirarea duratei contractului de leasing la valoarea rezidual de 43.000 20.520 108. valori f r TVA şi TVA 19%.Redeven a lunar este de 3. se înregistreaz : 2676 „Dobânda aferent împrumuturilor acordate pe termen lung” = 472 „Venituri înregistrate în avans” 43.20.520 Achitarea facturii furnizorului intern.520 Predarea c tre utilizator (locatar) a utilajului tehnologic la costul de achizi ie conform procesului – verbal de predare – primire şi a documentelor înso itoare la contractul de leasing. pentru întreaga perioad de leasing. .000 Facturarea redeven ei lunare. iar dobânda lunar stabilit la nivelul celei interbancare este de 40%.800 lei).960 (360 x 36 luni): 6811”Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” = 2813 „Amortizarea instala iilor.960 ( – LEASING FINANCIAR DERULAT ÎNTRE REZIDEN I O societate de leasing (locator) încheie cu un utilizator (locatar) un contract de leasing pentru un utilaj tehnologic în urm toarele condi ii: .200 Înregistrarea valorii totale a ratelor de leasing. sub form de sum fix de 1. . respectiv 43.) Înregistrarea amortiz rii aferente perioadei contractului de leasing.000 lei (3. mijloacelor de transport. respectiv 40% din costul de achizi ie. se înregistreaz : 2675 „Împrumuturi acordate pe termen lung” = 2131 „Echipamente tehnologice” 108. În contabilitatea locatorului (societatea de leasing): Achizi ionarea utilajului tehnologic de la furnizorul intern.5. din care amortizarea este de 1.200 lei. respectiv 12. se înregistreaz : 404 „Furnizori de imobiliz ri” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 128. .200 lei.000 x 36 luni = 108. ales de locatar. în afara bilan ului (3.Valoarea total a ratelor de leasing este de 108. .

200 570 3000 59 .800 Încasarea facturii reprezentând redeven a şi TVA aferent primei rate. în contul de ordine şi eviden : Debit 8036 „Redeven e.200 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte opera ii de capital” În contabilitatea locatarului (utilizatorului): Primirea utilajului tehnologic.570 1.000 2) Înregistrarea dobânzii datorate conform contractului de leasing. chirii şi alte datorii asimilate” 151. pentru utilajul tehnologic.000 1. loca ii de gestiune.800 1.570 1.000 lei.411 „Clien i” = % 706 „Venituri din redeven e.08. loca ii de gestiune. în baza contractului de vânzare – cump rare: 461 „Debitori diverşi” = % 7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte opera ii de capital” 4427 „TVA colectat ” = 2675 „Împrumuturi acordate pe termen lung” 51. conform contractului de leasing şi a procesului – predare – primire.200 Înregistrarea facturii primite de la locator pentru redeven a şi TVA aferent acesteia: % 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 1687 „Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate” 4426 „TVA deductibil ” Credit 8036 „Redeven e. chirii şi alte datorii asimilate” = 404 „Furnizori de imobiliz ri” 3.208 43. a valorii reziduale. loca ii de gestiune şi chirii” 3. _ 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” = 1687 „Dobânzi aferente altor îm prumuturi şi datorii asimilate” 43. loca ii de gestiune şi chirii” 2676 „Dobânda aferent împrumuturilor acordate pe termen lung” 4427 „TVA colectat ” = 706 „Venituri din redeven e. la valoarea de achizi ie de 1.408 43.800 1.200 472 „Venituri înregistrate în avans” Concomitent: Credit 8038 „Alte valori în afara bilan ului” Analitic: „Bunuri predare în leasing financiar” Precum şi: 6588 „Alte cheltuieli de exploatare” = 2675 „Împrumuturi acordate pe termen lung” 3.200 Înregistrarea valorii imobiliz rii. a echipamentului tehnologic.200 8.200 570 1. se înregistreaz : 5121 „Conturi la b nci în lei” = 4111 „Clien i” 3. se înregistreaz : 2131 „Echipamente tehnologice” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” verbal de 108. la sfârşitul perioadei contractului de leasing. inclusiv a dobânzii.570 Facturarea.

chirii şi alte datorii asimilate” la expirarea acestuia locatarul (utilizatorul) datoreaz şi taxele vamale calculate asupra valorii reziduale.408 43.000 lei (1.) Plata taxei vamale prin virament bancar: 446 „Alte impozite. .208 51. precum şi achitarea acesteia prin virament bancar: % 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 4426 „TVA deductibil ” 404 „Furnizori de imobiliz ri” = 404 „Furnizori de imobiliz ri” 51. loca ii de gestiune. deci valoarea total a ratelor de leasing financiar este de 162.6811”Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 2813 „Amortizarea instala iilor. . iar durata contractului de leasing financiar este de 3 ani. Exemplu ipotetic: Un locatar (utilizator) rezident încheie un contract de leasing financiar cu un locator (societate de leasing) nerezident.200 + (43.960 Achitarea valorii facturii lunare pentru ratele convenite prin contractul de leasing financiar. 6) ar urma s fie completat astfel: a.500 $.500$ x 36 luni 60 . se înregistreaz : 404 „Furnizori de imobiliz ri” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 3. cota de impozit pe veniturile nereziden ilor este de 10%.Valoarea de intrare (cost de achizi ie) este de 54. inclusiv TVA. în cazul unor taxe vamale de 10%. pentru un utilaj industrial. iar 600$ dobânda.320 ( – LEASING FINANCIAR DERULAT ÎNTRE UN LOCATOR (SOCIETATE DE LEASING) NEREZIDENT ŞI UN LOCATAR (UTILIZATOR) REZIDENT Într-o astfel de ipotez . .200 8.Rata lunar de leasing financiar este de 1.Durata normal de utilizare.570 lei).000 $.200 x 19%) = 52. este de 5 ani.320 b. taxe şi v rs minte asimilate” 4. inclusiv a TVA-ului aferent acestuia [43. conform extrasului de cont (1. filiera de înregistr ri contabile (de la pct.570 Înregistrarea dobândirii dreptului juridic de proprietate la expirarea duratei leasingului financiar la nivelul valorii reziduale. taxe şi v rs minte asimilate” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 4.Cursul valutar (de referin ) la data încheierii contractului de leasing financiar este de 3 lei/$.200 = 5121 „Conturi la b nci în lei” Credit 8036 „Redeven e. în urm torii termeni contractuali: .800 lei redeven a + 1.800 = 12.) Înregistrarea obliga iei de plat a taxei vamale (43. animalelor şi planta iilor” 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” 1. dac utilajul industrial provine din import.200 x 10%): 2131 „Echipamente tehnologice” = 446 „Alte impozite.408 43. iar cota de TVA 19%.200 lei dobânda lunar + TVA 19% = 3. din care 900$ reprezint amortizarea.704 lei. De exemplu. intereseaz numai filiera înregistr rilor contabile din contabilitatea locatarului (utilizatorului). conform reglement rilor româneşti. mijloacelor de transport.

515 2. inclusiv a dobânzii.86 404 „Furnizori de imobiliz ri” 4. În contabilitatea locatarului (utilizatorului): 1.10 lei/$ x 19% = 883.) Valoarea nominal a ratei împrumutului de leasing financiar (900$ x 3 lei/$) c. chirii şi alte datorii asimilate” 2.) Impozit pe veniturile nereziden ilor (600$ x 3. taxe şi v rs minte asimilate” = 5121 „Conturi la b nci în lei” = 4650 2700 1800 15 1.800 1.10 lei/$ x 10%) care se achit în ziua primirii facturii prin virament bancar % 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 1687 „Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate” 665 „Cheltuieli din diferen e de curs valutar” 666 „Cheltuieli privind dobânzile” 404 „Furnizori de imobiliz ri” = = 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” 446 „Alte impozite. 1.) Diminuarea valorii totale a ratelor de leasing financiar cu valoarea nominal redeven ei aferente primei luni (1. taxe şi v rs minte asimilate” Not Dac impozitul pe veniturile nereziden ilor se achit ulterior primirii facturii externe trebuie s se in cont de cursul valutar de la data pl ii (a se vedea rezolvarea de la leasingul opera ional).86 1. inând seama de urm toarele valori: a.x 3 lei/$). respectiv 64800 lei (21.500 3.500$ x 3. taxa vamal fiind de 10%.500$ x 3.800 15 1.10 lei/$) b. chirii şi alte datorii asimilate” 226. loca ii de gestiune.700 1.000 64. în contul de ordine şi eviden : Debit 8036 „Redeven e.) Valoarea nominal a facturii (1.La expirarea contractului de leasing financiar utilajul industrial s fie cump rat de c tre locatar (utilizator) la valoarea rezidual .86 446 „Alte impozite.) Valoarea nominal a dobânzii (600$ x 3 lei/$ x 10%) d.) Plata TVA-ului pentru redeven a aferent primei luni (1.500$) la un curs valutar de 3.600$.50 4.05 lei/$: 61 .10 lei/$ şi a impozitului pe veniturile nereziden ilor.800 1687 „Dobânzi aferente altor îm prumuturi şi datorii asimilate” Înregistrarea valorii imobiliz rii.) Diferen a nefavorabil de curs valutar (a-b-c) e. loca ii de gestiune.600$ x 3 lei/$) . .) Preluarea utilajului tehnologic în leasing financiar conform contractului şi a procesului – verbal de predare – primire: 2131 „Echipamente tehnologice” 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” = = 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 162.800 2.) Plata facturii locatorului (societ ii de leasing) la un curs valutar de 3.50 lei): 4426 „TVA deductibil ” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 883.) Înregistrarea facturii primite de la locator (societatea de leasing) pentru prima lun (1.500$ x 3 lei/$): Credit 8036 „Redeven e.Valoarea rezidual la expirarea contractului de leasing financiar este de 21.

(600$ x 10%) = 1.) Valoarea rezidual nominal (21.464 4. la cursul valutar de 3.15 lei/$) c.) Valoarea nominal a facturii (21.800 Credit 8036 „Redeven e. calculându-se şi înregistrându-se amortizarea acestora.440$ x 3. în func ie de cursurile valutare curente.320 64.392 72 % 5124 „Conturi la b nci în valut ” 765 „Venituri din diferen e de curs valutar” Not Formulele contabile nr.) Plata facturii locatorului (societ ii de leasing) vizând valoarea rezidual .8 lei): 4426 „TVA deductibil ” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 13. taxe şi v rs minte asimilate” 7.600$ x 3 lei/$) 64800 lei c. imobiliz rile corporale şi necorporale se depreciaz ireversibil. Urmare a folosirii lor.) Diferen a nefavorabil de curs valutar (b-a) % 404 „Furnizori de imobiliz ri” 665 „Cheltuieli din diferen e de curs valutar” = 66.) Înregistrarea obliga iei şi a pl ii prin virament bancar a taxei vamale calculate asupra valorii reziduale (21.960 1.080 lei 68.20 lei/$) 69.5.120 64.4 şi nr.600$ x 3.3.080 5124 „Conturi la b nci în valut ” 4. nr.040 lei 1.10 lei/$) b. chirii şi alte datorii asimilate” 5.) Diferen a nefavorabil de curs valutar (a-b) 2160 lei % 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 665 „Cheltuieli din diferen e de curs valutar” = 404 „Furnizori de imobiliz ri” 69. amortizarea poate fi definit ca deprecierea ireversibil a imobiliz rilor 62 . facturat de locator (societatea de leasing) în func ie de urm toarele valori: a.2. CONTABILITATEA AMORTIZ RII IMOBILIZ RILOR Imobiliz rile sunt procurate de c tre unit ile economice prin diverse modalit i pentru a le utiliza pe o perioad mai mare de timp cu scopul de a ob ine profit pe durata normat de utilizare.392 lei 72 lei 4.) Înregistrarea dobândirii dreptului juridic de proprietate la expirarea contractului de leasing financiar.912 lei): 2131 „Echipamente tehnologice” = 446 „Alte impozite.912 446 „Alte impozite.) Diferen a de curs valutar favorabil (a-b) 404 „Furnizori de imobiliz ri” = 4. În termeni restrânşi.7.040 66.) Valoarea nominal a facturii locatorului (21. prin virament bancar a TVA-ului calculat asupra valorii reziduale (21.120 lei b.600$ x 3.) Valoarea de decontare (21.) Înregistrarea pl ii. nr. taxe şi v rs minte asimilate” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 6.15 lei/$: a.80 6.20 lei/$ x 10% = 6.10 lei/$] b. la un curs valutar de 3.440$ x 3.960 lei 68.20 lei/$ x 19% = 13.600$ x 3.132.500$ . loca ii de gestiune. 4.600$ x 3.132.) Valoarea de decontare (1.464 lei 4.5 se vor repeta.20 lei/$. pe întreaga perioad a contractului de leasing financiar.) Valoarea nominal net a facturii [1.600$ x 3.05 lei/$) c.912 6.a.800 4.

(: O societate comercial de ine un utilaj tehnologic cu o valoare contabil de intrare de 1. Amortizare liniar . Conform concep iei economice.amortizabile.000 lei şi cu durata normat de utilizare de 5 ani. Amortizarea liniar Regimul de amortizare liniar const în includerea uniform în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe. Se supun amortiz rii imobiliz rile necorporale şi corporale şi nu se supun amortiz rii terenurile. amortizarea este definit ca şi alocarea sistematic a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durat de via util a imobiliz rii. de la data punerii acestora în func iune şi pân la data recuper rii integrale a valorii lor de intrare. Ca urmare. din care s-a sc zut valoarea rezidual .000 Aa = = 200 5ani 63 . Valoarea amortizabil este costul activului sau o alt valoare substituibil costului în situa iile financiare. amortizarea este o cheltuial . În prezent. Cota medie de amortizare anual se stabileşte în procente. iar în contextul IAS 16. stabilite propor ional cu durata normat de utilizare a imobiliz rilor respective. costul de produc ie sau valoarea de utilitate. şi . 964/1998). • Metodele de amortizare. conform duratelor de via util şi condi iilor de utilizare a acestora. iar conform concep iei financiare amortizarea este o modalitate de reînnoire a capitalului reinvestit. dup deducerea prealabil a costurilor de cesiune previzionate. Amortizarea imobiliz rilor amortizabile se calculeaz pe baza unui plan de amortizare. . • Calculul cotei medii de amortizare (Na) : 100 Na = = 20% 5ani • Calculul amortiz rii anuale: 1. M rimea amortiz rii liniare rezult prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare asupra valorii de intrare a imobiliz rii. A. închiriate sau în loca ie de gestiune. ca raport între 100 şi durata normat exprimat în ani. valoarea amortizabil a unei imobiliz ri necorporale sau corporale este egal cu valoarea sa contabil . Amortizarea imobiliz rilor corporale concesionate. iar în unele cazuri chiar valoarea de înlocuire. cu unele excep ii. • Durata de utilizare sau de via a imobiliz rii care se determin diferit de la o ar la alta şi care în ara noastr este stabilit pe cale administrativ (HGR nr. presupunând cunoaşterea urm toarelor elemente: • Valoarea contabil sau de intrare care poate fi reprezentat de costul de achizi ie. deci o resurs la dispozi ia întreprinderii. f r a ine seama de valoarea rezidual . Amortizare accelerat Investi iile efectuate la imobiliz rile corporale luate cu chirie se amortizeaz dup acelaşi regim ca şi imobilizarea la care s-a efectuat investi ia. Conform legisla iei din ara noastr amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobiliz rilor amortizabile. în România nu se ine cont de m rimea valorii reziduale pentru calculul amortiz rii imobiliz rilor. Valoarea rezidual reprezint valoarea net pe care o întreprindere estimeaz c o va ob ine pentru un activ la sfârşitul duratei de via util a acestuia. imobiliz rile financiare şi imobiliz rile în curs. se calculeaz şi se înregistreaz în contabilitate de c tre persoana juridic care le are în proprietate. aplicate de catre persoanele juridice din România sunt: . Amortizare degresiv . sau o alt valoarea substituibil acestora.

• 2. intrare de 6500 lei şi cu o durat de func ionare de 7 ani. • 2. • pentru urm torii ani de func ionare.317.40 1.60 x 28.000 1. prima variant : Nal = 100 : 7 = 14.5 pentru imobiliz rile corporale cu durata normal de utilizare cuprins între 2 – 5 ani.000 1.56 % Amortizare anuala 1.000 1. şi 2. B1. şi anume: 1. şi anume: • pentru primul an de func ionare amortizarea anual se calculeaz aplicând cota de amortizare degresiv la valoarea de intrare a imobiliz rii corporale în cauz .856.56 % 4.60 3.28% NaD1 = 14. amortizarea se calculeaz aplicând aceeaşi cot de amortizare degresiv la valoarea r mas .21 64 Valoare ramasa 4. modificate prin HGR nr.Aa = 1.0 pentru imobiliz rile corporale cu durat normal de utilizare cuprins între 5 – 10 ani. prima variant (AD1) conform c reia amortizarea se calculeaz f r influen a uzurii morale. 964/1998. a doua variant (AD2) conform c reia amortizarea se calculeaz cu influen a uzurii morale.000 Valoarea ramasa lei 800 600 400 200 - 20 20 20 20 20 Duratele de utilizare normal a imobiliz rilor se stabilesc în ani şi cotele medii anuale de amortizare sunt prev zute în „Catalogul privind duratele normale de func ionare şi clasificare a imobiliz rilor corporale”. Prima variant (AD1) Determinarea amortiz rii anuale în regim de amortizare degresiv.000 x 20% = 200 lei/an Modelul amortiz rii utilajului tehnologic pe parcursul celor 5 ani se reprezint astfel: Ani de utilizare N N+1 N+2 N+3 N+4 Valoarea de intrare 1. Mecanismul amortiz rii degresive const în multiplicarea cotelor (normelor) de amortizare liniar cu unul dintre urm torii coeficien i: • 1. care se amortizeaz în regim degresiv.38 ( În luna decembrie a exerci iului financiar N-1 se primeşte un mijloc de transport cu o valoare de .00 = 28.28 x 2. B.643. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat şi în active corporale şi necorporale.000 Amortizare anuala Cota % Suma 200 200 200 200 200 Amortizare cumulata 200 400 600 800 1.5 pentru imobiliz rile corporale cu durat normal de utilizare mai mare de 10 ani.500 x 28. fat de regimul de amortizare liniar.000 1. pân în anul de utilizare în care amortizarea anual rezultat din calcul este egal sau mai mic decât amortizarea anual stabilit prin împ r irea valorii r mase de recuperat la num rul de ani de utilizare care au mai r mas. conform Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.643. mai mari în primii ani de utilizare a imobiliz rii corporale şi valori mai mici în ultima perioad de via a acesteia.326. Amortizarea degresiv se poate aplica în dou variante. prima variant . se face diferit. Amortizarea degresiv Conform acestui regim de amortizare se includ în cheltuielile de exploatare valori variabile. Începând cu acel an şi pân la expirarea duratei normale de utilizare se trece la regimul de amortizare liniar .56% Situa ia calcul rii amortiz rii şi înregistr rii acesteia în primul şi ultimul an de utilizare se prezint astfel: An N N+1 Modelul de calcul 6.

56 = 3 ani 2.94 1. recalculat în func ie de rata medie anual de amortizare degresiv (DUR). conform rela iei: 100 DUR = Cad unde.44 676.56 % < 1693. determinarea duratei de utilizare aferent regimului liniar.56 % 2367. nu se calculeaz influen a uzurii morale.N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 3. Pentru imobiliz rile cu durat normal de pân la 5 ani. conform rela iei: DAD = DAI . conform HGR nr. determinarea duratei de utilizare aferente regimului liniar recalculat în func ie de cota medie anual de amortizare degresiv (DUR).56 % 1693. conform rela iei: DAI = Dn – DUR Unde.36 2. determinarea duratei de utilizare în cadrul c reia se aplic regimul de amortizare liniar (DAL). permite amortizarea valorii de intrare a imobiliz rii corporale într-o perioad de timp mai mic decât durata normal de utilizare.317. determinarea duratei de utilizare aferent amortizare (DUM). calculat în ani întregi: DUR = 100/28.88 x 28. determinarea duratei de utilizare în cadrul c reia se aplic regimul de amortizare degresiv (DAD). cotele medii de amortizare degresiv . determinarea duratei de utilizare în cadrul c reia se realizeaz amortizarea integral (DAI). prin versiunea (AD1) prezentat anterior: ( 1. 1 la Normele metodologice aprobate prin HGR nr. A doua variant (AD2) Determinarea amortiz rii anuale dup metoda degresiv .693.09 x 28.72 562. conform rela iei: DAL = Dn .36 564. Dn – durata normal de utilizare. iar diferen a de timp reprezint efectul uzurii morale. varianta a doua (AD2). reflect şi uzura moral . 964/1998 3. Aplicarea metodei de amortizare degresiv . se va relua cazul exemplificat pentru amortizarea degresiv . Determinarea duratei de utilizare în cadrul c reia se realizeaz amortizarea integral (DAI): 65 .08 1.85 564.DUR 4.128.09/3 947.DAI Pentru în elegerea practic a paşilor ce se impun în implementarea variantei amortiz rii degresive doi (AD2). Cad = cota de amortizare degresiv 1.62 - B2.36 564. conform rela iei: uzurii morale pentru care nu se mai calculeaz DUM = Dn . 909/1997.94 x 28. varianta 2 (AD2) presupune: 1.DAI 5. iar pentru uşurarea calculelor pentru aceast variant a amortiz rii degresive sunt prezentate în Anexa nr. Spre deosebire de prima variant .369.

00 1083.547. pune în eviden c în primul an de func ionare al imobiliz rii se recupereaz jum tate valoarea de intrare în patrimoniu al imobiliz rii în cauz .250 2708. prin reluarea cazului ipotetic de la AD1 An N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 Modelul de calcul 6.547. Diferen a valorii de amortizat se recupereaz pe perioada r mas de utilizare normal .500 x 28. prin raportarea acesteia la num rul de ani de utilizare r mas .643. Determinarea duratei de utilizare în cadrul c reia se aplic regimul de amortizare degresiv (DRD): DRD = DAI – DUR = 4 ani – 3 ani = 1 an 4. • Imobiliz rile amortizabile amortizate integral nu se mai supun amortiz rii. În leg tur cu amortizarea imobiliz rilor corporale.33 2166.87 1. reamintim c valoarea de intrare a mijlocului de transport în anul N-1. Exemplific m.73 1. îns numai pentru imobiliz rile corporale noi intrate în societatea comercial dup 01. În acest sens.66 1625. modul de aplicare al regimului de amortizare accelerat. • Diferen a dintre m rimea amortiz rii recalculate ca urmare a reevalu rii imobiliz rilor şi m rimea acesteia înainte de reevaluare se regularizeaz pe seama rezervelor din reevaluare.87 Valoare ramasa 4.06.87 1.547.643.250 541.60 : 3 4. 66 .56 % 4. • Imobiliz rile de natura obiectelor de inventar neamortizabile. se pot recupera pe parcursul a 3 ani de la trecerea lor în aceast categorie.643.500 x 50 % 3250 : 6 ani 3250 : 6 ani 3250 : 6 ani 3250 : 6 ani 3250 : 6 ani 3250 : 6 ani Amortizare anuala 3. Determinarea duratei de utilizare în cadrul c reia se aplic regimul de amortizare liniar (DAL): DAL = DAI – DRD = 4 ani – 1 an = 3 ani 5.66 541 541 541 541 541 Valoare ramasa 3.2002.856. indiferent de regimul de amortizare aplicat de c tre o societate comercial .DAI = Dn – DUR = 7 ani – 3 ani = 4 ani 3. Alegerea regimului de amortizare accelerat este atribut al Consiliului de administra ie al societ ii comerciale.095.87 - Amortizarea accelerat Acest regim de amortizare const în includerea în primul an de func ionare în cheltuielile de exploatare a unei amortiz ri de pân la 50% din valoarea de intrare a Amortiz rile anuale în exerci iile urm toare de utilizare normal a imobiliz rii se calculeaz la valoarea r mas de amortizat dup regimul liniar.66 - Analiza situa iei amortiz rii imobiliz rilor corporale în regim accelerat.60 : 3 Amortizare anuala 1.547.33 541. iar durata normal de utilizare prev zut era de 7 ani. facem preciz rile: • Imobiliz rile amortizabile se supun amortiz rii cu luna imediat urm toare intr rii în func iune. Situa ia de calcul a amortiz rii mijlocului de transport în regim accelerat An N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 Modelul de calcul 6. luna decembrie era de 6500 lei . pe cazul ipotetic prezentat şi pentru regimul de amortizare degresiv. Determinarea duratei de utilizare aferent uzurii morale pentru care nu se mai calculeaz amortizare (DUM): DUM = Dn – DAI = 7 ani – 4 ani = 3 ani Situa ia calcul rii amortiz rii degresive (AD2).60 : 3 4.643. grevându-se cheltuielile de exploatare cu o m rime egal pe întreg intervalul.60 3.40 1.

de inând 20% pân la 50% din ac iunile cu drept de vot la întreprinderea asociat . Întreprinderea asociat este considerat întreprinderea în care investitorul are o influen semnificativ .5. privind amortizarea capitalului imobilizat. nu se supun amortiz rii: o Minele trecute în conservare sau scoase definitiv din func iune. Toate imobiliz rile financiare sunt generatoare de venituri financiare. • Ac iuni proprii – care se clasific ca şi active imobilizate. o Lucr rile de îmbun t iri funciare şi de gospod rire a apelor.1. • Alte crean e imobilizate – care privesc garan iile. Titlurile de participare – reprezint drepturile sub form de ac iuni şi alte titluri cu venit variabil de inute de o societate în capitalul altor societ i comerciale. etc. Interesele de participare sunt de inute pe termen lung în scopul garant rii contribu iei la activit ile persoanei juridice respective. recunoscute ca active. b) interese de participare de inute. stabilit cu ocazia achizi iei sau reclas rii.8. 15/1994. de combatere a eroziunii solului. O participare de 10% pân la 20% în capitalul altei societ i este o investi ie strategic . CONTABILITATEA IMOBILIZ RILOR FINANCIARE 4. se ine pe urm toarele categorii: • Crean e legate de participa ii – care constau din acele crean e ale persoanei juridice rezultate din acordarea de împrumuturi societ ilor la care de ine titluri de participare sau interese de participare. Interesele de participare cuprind investi ii în întreprinderi asociate şi investi ii strategice. Interesele de participare – reprezint drepturi de inute în capitalul altor societ i comerciale. o Imobiliz rile corporale ale agen ilor economici trecute în conservare pe o perioad mai mare de 30 de zile. o Imobiliz rile din patrimoniul public al regiilor autonome 4. cu caracter general de servire. Dac o societate de ine controlul asupra altei societ i. în func ie de inten ia societ ii cu privire la durata de de inere de peste un an. se evalueaz la cost de 67 . când de ine ac iuni sau alte valori care reprezint cel pu in 5% din capitalul social al emitentului. 3. Prezentarea general a imobiliz rilor financiare Imobiliz rile financiare sunt investi ii financiare.• Surplusul din reevaluarea imobiliz rilor corporale nu poate majora capitalul social. o pozi ie de ac ionar semnificativ. a c ror de inere pe o perioad îndelungat este considerat util acestora. potrivit legii. c) alte titluri imobilizate şi d) crean e imobilizate. o pozi ie majoritar sau de control executiv dac de ine mai mult de 1 din ac iunile emitentului şi din drepturile de vot din AGA. Controlul reprezint capacitatea de a conduce politicile financiare opera ionale ale unei societ i pentru a ob ine beneficii din activitatea ei. o pozi ie de control dac de ine cel pu in 1/3 din ac iunile emitentului şi 1/3 din drepturile de vot din AGA. aceasta din urm este filial pentru societatea care de ine controlul şi care este cunoscut sub denumirea generic de societate – mam . ori la scoaterea lor din eviden asupra rezultatului reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare. depozitele şi cau iunile depuse de unitate la ter i.8. • Conform legii nr.5. care constau în: a) titluri de participare. el se contabilizeaz la rezerve ca şi component a capitalurilor proprii sau se trece pe m sura folosirii imobiliz rilor. De inerea de participa ii în capitalul altor societ i. confer unit ilor de in toare: 1. • Împrumuturi pe termen lung – în care se înregistreaz sumele acordate ter ilor în baza unor contracte pentru care unitatea percepe dobânzi. Contabilitatea crean elor imobilizate. sau alte lucr ri de protec ie a mediului. care dau dreptul la cel pu in 5% din drepturile de vot în AGA. 2. precum şi sondele de i ei şi gaze care nu sunt date în produc ie. În contabilitatea curent imobiliz rile financiare.

• Ac iuni proprii de inute pe termen lung – considerate active imobilizate şi reflectate ca atare în func ie de inten ia societ ii ce privire la durata de de inere de peste un an. conform extrasului de cont: 269 „V rs minte de efectuat pentru imobiliz ri financiare” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 4.000 ( O societate comercial • Achitarea ulterioar a valorii titlurilor de participare achizi ionate.8. Contabilitatea titlurilor de participare Contabilitatea crean elor imobilizate se ine pe urm toarele categorii: • Crean e legate de participa ii – respectiv titlurile de participare şi interesele de participare. cau iunile depuse de unitate la ter i. cont de activ. Acestea sunt reprezentate de acele crean e ale persoanei juridice rezultate din acordarea de împrumuturi societ ilor la care de ine titluri de participare.000 4. Cu ajutorul contului 263 se ine eviden a titlurilor sub forma intereselor de participare. f r interven ia în gestiunea societ ilor la care 68 . iar cheltuiala necesar privind achizi ionarea imobiliz rilor financiare se înregistreaz direct în cheltuielile de exploatare ale exerci iului. potrivit legii. iar în bilan la valoarea contabil mai pu in m rimea provizionului pentru deprecierea cumulat . • Achizi ionarea titlurilor de participare de la filiale din cadrul grupului.000 ac iuni la o filial din cadrul grupului. achitându-se 60% din valoarea acestora. • Împrumuturi acordate pe termen lung – reprezint sumele acordate ter ilor sub form de împrumuturi.2.achizi ie sau valoarea determinat prin contractul de achizi ie acestora. Provizioanele pentru deprecierea imobiliz rilor financiare se constituie ca diferen între valoare de intrare a acestora şi valoarea just stabilit cu ocazia inventarierii. • Alte crean e imobilizate – cuprinde garan iile.000 lei. în baza contractelor pentru care unitatea percepe dobânzi. dividende cuvenite la sfârşitul exerci iului financiar N+1 2. pe care persoana juridic le de ine în vederea realiz rii unor venituri financiare. respectiv interese de participare. Provizioanele pentru deprecierea crean elor imobilizate se constituie ca diferen între valoarea nominal sau contabil a acestora şi valoarea just stabilit cu ocazia inventarierii. achizi ioneaz 10. soldul s u reprezint imobiliz rile financiare sub form de interese de participare de inute. la data bilan ului. exprimat cu ocazia achizi iei sau reevalu rii. se face la valoarea nominal sau contabil .000 6.000 = 5121 „Conturi la b nci în lei” 100 C. opera ional. 4. la valoare nominal de 1 leu/ac iune.000 • Achitat comisionul de intermediere a tranzac iei titlurilor de participare: 622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile • Dividende cuvenite în anul N+1 5121 „Conturi la b nci în lei” = 7611 „Venituri din ac iuni detinute al entit ile afiliate” 2. Ulterior. Evaluarea crean elor imobilizate. depozitele. comisionul b ncii ce a mijlocit tranzac ia este de 100 lei. cu achitarea par ial a acestora: 261 „Ac iuni de inute la entit ile afiliate” = % 5121 „Conturi la b nci în lei” 269 „V rs minte de efectuat pentru imobiliz ri financiare” 10. mai pu in provizioanele pentru depreciere cumulate. imobiliz rile financiare sunt prezentate la valoarea contabil . diferen a se achit în urm toarele dou luni. cont sintetic de gradul I. Contul 263 „Interese de participare”.5. în contabilitatea curent .

cont de activ.000 lei.000 O societate comercial de ine imobiliz ri financiare. opera ional. Alte titluri imobilizate. • Dobândirea altor titluri imobilizate ca urmare a aportului în natur de materii prime: 69 ( . Soldul contului reprezint alte titluri imobilizate existente.000 664 „Cheltuieli privind investi iile financiare cedate” D. ştiind c investi ia este strategic în afara grupului. la valoarea de 25. • Achizi ionat interese de participare: 263 „Interese de participare” = 404 „Furnizori de imobiliz ri” 30. ( O societate comercial achizi ioneaz titluri de participare la o societate. ca şi celelalte titluri de participare (261.000 lei. Contul 265 „Alte titluri imobilizate” cont sintetic de gradul I.000 lei.000 • Vânzarea în anul N+2 a ac iunilor de inute sub forma intereselor de participare” 461 „Debitori diverşi” • Scoaterea din eviden = 7613 „Venituri din interese de participare” 40. se reinvestesc 265 „Alte titluri imobilizate” = 7613 „Venituri din interese de participare” 3.000 • Scoaterea din eviden a titlurilor cedate: 664 „Cheltuieli privind investi iile financiare cedate” = 265 „Alte titluri imobilizate” 23. Dividendele cuvenite din profitul net. în sum de 9. ( O societate comercial achizi ioneaz interese de participare de la o societate în sum de 3 lei. iar în exerci iul N+2 le cedeaz la suma de 40.000 • Cedarea titlurilor de participare în anul N+1. La sfârşitul exerci iului financiar N. la valoarea de achizi ie 20. care reprezint 5% din capitalul societ ii emitente. dividendele cuvenite sunt în sum de 3.000 • Dividendele cuvenite pentru anul N. conform extrasului de cont: 404 „Furnizori de imobiliz ri” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 30.000 • Achitat interese de participare.000 lei.000 lei sunt capitalizate.000: 461 „Debitori diverşi” = 764 „Venituri din investi ii financiare cedate” 25.000 lei. ca urmare a aporturilor în natur de materii prime. În anul N+1 se cedeaz titlurile de participare la valoarea 25.sunt de inute titlurile. pe care le achit prin virament bancar. achitate integral. în valoare de 50. • Achizi ionarea titlurilor de participare: 265 „Alte titluri imobilizate” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 20. care se reinvestesc. ca urmare a aporturilor în natur sub orice form sau a reinvestirii dividendelor cuvenite din profitul net În creditul contului se reflect ced rile de imobiliz ri financiare sub form de alte titluri imobilizate. cu ajutorul c ruia se ine eviden a altor titluri de valoare de inute pe o perioad îndelungat . sub forma altor titluri imobilizate. 263) pot fi de inute ca urmare a achizi ion rii lor de pe o pia financiar .000 a titlurilor de participare de inute ca interese de participare: = 263 „Interese de participare” 40.

conform contractului de împrumut: la societatea comercial 2671”Sume datorate de entit ile afiliate” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 2.000 • Capitalizarea dividendelor cuvenite pentru alte titluri de participare: 265 „Alte titluri imobilizate” = 7613 „Venituri din interese de participare” 9. Se fac opera iile în contabilitatea societ ii şi a filialei: • acordarea împrumutului.000 • Rambursarea împrumutului acordat în anul N+1.N+1.000 lei la data de 01. respectiv încasarea dobânzii: La filial : 1685 „Dobânzi aferente datoriilor fa de entit ile afiliate” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 500 La societate: 5121 „Conturi la b nci în lei” = 2672 „Dobânda aferent sumelor datorate de entit ile afiliate” 500 • Contabilizat rambursarea / plata împrumutului în cadrul grupului: La filial : 1661 „Datorii fa de entit ile afiliate” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 2.000): 2676 „Dobânda aferent împrumuturilor acordate pe termen lung” = 763 „Venituri din crean e imobilizate” 10.000 x 20% x 1 = 1.000 2675 „Împrumuturi acordate pe termen lung” • Calculat şi înregistrat dobânda de încasat (10.N. şi încasarea dobânzilor: 70 .12.500 ( O societate comercial la filial 5121 „Conturi la b nci în lei” = 1661 „Datorii fa de entit ile afiliate” 2.500 x 20% = 500): La societate: 2672 „Dobânda aferent sumelor datorate de entit ile afiliate” = 763 „Venituri din crean e imobilizate” 500 La filial : 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 1685 „Dobânzi aferente datoriilor fa de entit ile afiliate” 500 • Înregistrat plata. În anul N+1 se restituie suma acordat .500 • Înregistrarea dobânzii cuvenite/datorate (2.500 lei.000 acord unei filiale din cadrul grupului un împrumut în sum de 2. cu o dobând de 20% pe an. şi cu o dobând de 20% pl tibil la scaden .07. • Acordarea împrumutului în anul N: = 5121 „Conturi la b nci în lei” 10.500 La societate: 5121 „Conturi la b nci în lei” = 2671 „Sume datorate de entit ile afiliate” 2500 ( O societate comercial acord unei alte societ i comerciale un împrumut de 10. cu scaden a la 31.265 „Alte titluri imobilizate” = 301 „Materii prime” 50.

5121 „Conturi la b nci în lei” = % 2675 „Împrumuturi acordate pe termen lung” 2676 „Dobânda aferent împrumuturilor acordate pe termen lung” 763 „Venituri din crean e imobilizate” 13. corporale şi a celor în curs.5. în leg tur cu deprecierea imobiliz rilor. când r mân f r obiect: % 290„Ajust ri pentru deprecierea imobiliz rilor necorporale” 291 „Ajust ri pentru deprecierea imobiliz rilor corporale” 293 „Ajust ri pentru deprecierea imobiliz rilor în curs” = 7813 „Venituri din ajust rile pentru deprecierea imobiliz rilor” • preluarea la venituri a ajustarilor pentru deprecierea imobiliz rilor financiare. r mase f r obiect: 296 „Ajust ri pentru pierderea de valoare a imobiliz rilor financiare” = 7863 „Venituri din ajust rile pentru pierderea de valoare a imobiliz rilor financiare” CAPITOLUL 5 71 . sunt posibile urm toarele înregistr ri: • contabilizarea provizioanelor pentru deprecierea imobiliz rilor necorporale. CONTABILITATEA AJUSTARILOR PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZ RILOR Pentru deprecierile reversibile ale imobiliz rilor neamortizabile se constituie provizioane pentru a acoperi riscurile posibile s se produc în exerci iile financiare viitoare. Pentru imobiliz rile corporale şi necorporale se constituie provizioane pentru depreciere numai dac valoarea stabilit la inventar a acestora este mai mic decât valoarea net contabil . corporale şi în curs: 6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajust rile pentru deprecierea imobiliz rilor” = % 290 „Ajust ri pentru deprecierea mobiliz rilor necorporale” 291 „Ajust ri pentru deprecierea imobiliz rilor corporale” 293 „Ajust ri pentru deprecierea imobiliz rilor în curs” • contabilizarea ajustarilor pentru deprecierea imobiliz rilor financiare: 6863 „Cheltuieli financiare privind ajust rile pentru pierderea de valoare imobiliz rilor financiare” = 296 „Ajust ri pentru pierderea de valoare a imobiliz rilor financiare” • reluarea la venituri a ajustarilor pentru deprecierea imobiliz rilor necorporale.000 1.000 4.000 2. Provizionul constituit pentru deprecierea imobiliz rilor. majoreaz cheltuielile. Pentru constituirea şi anularea provizioanelor pentru deprecierea imobiliz rilor pe lâng conturile de venituri şi cheltuieli intervine şi structura de conturi din grupa 29 „Ajust ri pentru deprecierea sau pierderea de valoarea a imobiliz rilor” În contabilitate.9.000 10. deducându-se din masa impozabil . care sunt în totalitate nedeductibile din punct de vedere fiscal şi se reiau la venituri când acestea nu mai au obiect.

şi • sunt sub form de materii prime. În contabilitatea curent . şi • stocuri aflate la ter i. Dup faza circuitului economic şi locul de gestionare al stocurilor. • investi iile financiare pe termen scurt. • stocuri de produc ie în curs de execu ie. respectiv: o semifabricate. republicat . Indiferent de faza circuitului economic sub care se afl . c) Este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. GENERALIT TI PRIVIND ACTIVELE CIRCULANTE Un activ se consider ca şi activ circulant. • produse. CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI PRODUCTIEI ÎN CURS DE EXECU IE 5.CONTABILITATEA ACTIVELOR CIRCULANTE 5. combustibilului. deosebim: • stocuri pentru produc ie. fiind supuse procesului de depreciere. activele circulante sunt evaluate la costul de achizi ie sau costul de produc ie. materiale şi alte consumabile. fie în starea lor ini iala sau sub o form transformat . prin care se în eleg produsele al c ror proces tehnologic a fost terminat într-o sec ie 72 . • sunt în curs de produc ie în vederea vânz rii pe parcursul desf şur rii activit ii. materialelor pentru ambalat. stocurile sunt active circulante care: • sunt de inute pentru a fi vândute pe parcursul desf şur rii normale a activit ii. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmita înc factura. caracteristica esen iala a stocurilor este consumul acestora într-un ciclul de exploatare. semin e şi materiale de plantat. produc ie şi desfacere. de regul în produsul finit. pieselor de schimb. stocurile se diferen iaz tipologic. • materialele consumabile. sub forma: materialelor auxiliare.1.2. 5. b) Este reprezentat de crean e aferente ciclului de exploatare. Ciclul de exploatare în în elesul economic al unei persoane juridice îl reprezint perioada de timp din momentul achizi iei materiilor prime şi materialelor consumabile ce se proceseaz şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de Prin echivalente de numerar se în eleg investi iile financiare pe termen scurt. specifice în deosebi sferei comerciale. • stocuri de m rfuri şi ambalaje. activele circulante cuprind: • stocurile. ce urmeaz a fi folosite în procesul de produc ie sau pentru prestarea de servicii. atunci când: a) Activul este achizi ionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializ rii şi se aşteapt s fie realizat în termen de 12 luni de la data bilan ului. Definirea şi structurarea costurilor Conform Legii contabilit tii nr. şi • casa şi conturile la b nci. motiv ce impune posibilitatea constituirii de provizioane. respectiv fazele circuitului economic: aprovizionare. • crean ele. • stocuri de produse. Deci. furaje şi alte materiale consumabile care ajut la procesul de fabrica ie sau exploatare f r a se reg si. 82/1991.2. care se pot converti uşor în numerar. ori la valoarea nominal . astfel: • stocuri de materii prime care particip direct la fabricarea produselor şi se reg sesc în produsul finit integral sau par ial. Structural.1. a c ror utilizare nu este restrictionat . cu riscuri nesemnificative. • materiale de natura obiectelor de inventar.

şi care pot sau nu s fac parte din patrimoniul societ ii. 82/1991. o rebuturile. • Animalele şi pas rile. putând fi depozitate în vederea livr rii sau expedierii direct clien ilor. 2 „Stocuri” stocurile trebuie evaluate la 73 . Acestea au fost predate în magazia de produse finite. coloniile de albine precum şi animalele pentru produc ie. reprezentate de bunurile care nu corespund calitativ scopului pentru care au fost fabricate. este interzis de inerea de bunuri sub orice form . se cuprind în produc ia în curs de execu ie şi lucr rile şi serviciile în curs de execu ie sau neterminate. când evaluarea are în vedere modul de dobândire a stocurilor. dar în mod deosebit şi pentru contabilizarea corect a lor. La intrarea în gestiunea unit ii patrimoniale. • produc ia în curs de execu ie. impuse de tehnologia de fabrica ie. cum sunt cele pentru lân . starea şi locul unde acestea se afl .) crescute şi folosite pentru reproduc ie. şi • Stocuri provenite din produc ia proprie. • M rfurile. 5. Evaluarea stocurilor are loc în diferite momente ale circuitului lor economic: 1.2. Conform IAS nr. reprezentat de produc ia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare. destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi p strate la ter i. Evaluarea stocurilor Conform Legii contabilit tii nr. dar care nu fac parte din patrimoniul propriu. şi care pot sau nu s fi intrat fizic în unitate. apar inând diverşilor ter i. sau la cost de produc ie dac sunt ob inute din unitate. Toate elementele de stocuri men ionate se cuprind în categoria activelor circulante. animalele şi pas rile la îngr şat. Dac avem în vedere apartenen a stocurilor. respectiv bunurile pe care unitatea le cump ra în vedere revânz rii • Produc ia în curs de execu ie. dar pentru care nu s-au întocmit documentele de predare la magazie. De asemenea. şi anume: • materiile prime. republicat . Pentru a fi înregistrate în contabilitate. precum şi efectuarea de opera ii economice. ambalajele şi alte stocuri procurate cu titlul oneros. materialele consumabile. etc. ambalajele şi alte materiale consumabile ob inute din produc ie proprie se evalueaz la cost de produc ie. miei. prin evaluare de c tre evaluatori autoriza i. semifabricatele şi produsele finite. de obicei. indiferent c sunt în depozitele proprii sau în depozitele diverşilor ter i.sau faz de fabrica ie şi care trece în continuare în procesul tehnologic al altei sec ii sau faze de fabrica ie sau se livreaz ter ilor. m rfurile. sau întocmit documentele de predare şi corespund din punct de vedere tehnic. Valoarea de utilitate exprim dimensiunea pre ului pe care un poten ial client l-ar accepta în func ie de utilitatea bunului pentru unitatea respectiv . achizi ionate sau fabricate. activele circulante de natura stocurilor şi a produc iei în curs de execu ie trebuie evaluate. f r a fi înregistrate în contabilitate. putem s deosebim: • Stocuri provenite din cump r ri. • bunurile aduse ca aport în natur se evalueaz la valoarea de aport. şi • Stocuri aflate în gestiune.2. o produsele finite care au parcurs în întregime fazele procesului de fabrica ie şi nu mai au nevoie de prelucr ri ulterioare în cadrul unit ii. lapte sau blan . care fac parte din patrimoniu. cu obliga ia restituirii în condi iile prev zute de contract. precum şi produsele care au fost predate la magazia de produse finite. purcei. materialele recuperabile sau deşeurile. stabilit . • Ambalajele. se evalueaz la costul de achizi ie. Structurarea stocurilor din diferite puncte de vedere prezint important pentru evaluarea acestora. respectiv animalele nou n scute şi cele inere de orice fel (vitei. fiind verificate de controlul tehnic de calitate. mânji. care includ ambalajele refolosibile. putem deosebi: • Stocuri aflate în gestiune. Privite din punct de vedere al provenien ei stocurilor. • bunurile dobândite cu titlu gratuit sau provenite din dona ii se evalueaz la valoarea de utilitate în func ie de pre ul pie ei. • animalele şi pas rile se evalueaz la cost de achizi ie dac sunt procurate din afar .

precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se g sesc. al primului lot. conform c reia evaluarea ieşirilor de stocuri are loc conform metodei ultimul intrat – primul ieşit (LIFO). prin aplicarea uneia dintre urm toarele metode: a) metoda primul intrat – primul ieşit (FIFO). în comer ul cu am nuntul. Costul mediu ponderat poate fi calculat periodic. • efectele sale asupra rezultatului. iar schimbarea ei trebuie justificat prin: • motivarea schimb rii metodei. se evalueaz şi înregistreaz . bunurile ieşite din gestiune se evalueaz la costul de achizi ie sau de produc ie al lotului anteriori. Dup specificul activit ii. 2. apar diferente între aceste evalu ri şi costul efectiv de achizi ie. b) tratamentul alternativ. La ieşirea din gestiune stocurile se pot evalua la unul din urm toarele dou tratamente contabile. îndeosebi în activitatea de produc ie sau metoda pre ului cu am nuntul. bunurile ieşite din gestiune se evalueaz la costul de achizi ie sau de produc ie al primei intr ri. c) metoda ultimul intrat – primul ieşit (LIFO). şi: metoda costului standard. pentru determinarea costului pot fi folosite. Metoda aleas de evaluare a ieşirilor de stocuri trebuie aplicat consecvent. conform Standardelor Interna ionale de Contabilitate: a) tratamentul de baz . iar pe m sura epuiz rii lotului. care se calculeaz astfel: ⎞ ⎛ Diferentel e _ de _ pret _ aferente ⎟ ⎜ ⎛ Soldul _ initial _ al _ ⎞ ⎜ _ int rarilor _ in _ cursul _ perioadei ⎟ ⎜ ⎟ + ⎜ cumulate _ de _ la _ inceputul ⎜ diferentel or _ de _ pret ⎟ ⎟ ⎠ ⎜ ⎝ ⎟ ⎟ ⎜ anului ⎠ x100 ⎝ Coeficient _ de _ repartizar e( K ) = ⎛ Soldul _ initial _ al _ ⎞ ⎛Valoarea _ int rarilor _ in _ cursul ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ 74 _ de ⎟ + ⎜ perioadei _ la _ pret _ de − inregistra re ⎟ ⎜ stocurilor _ la _ pret ⎜ inregistra re ⎟ ⎜ cumulat _ de _ la _ inceputul _ anului ⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ . de asemenea. în contabilitate. mai pu in costurile estimate pentru finalizarea bunurilor şi a costurilor necesare ced rii acestora. dup fiecare recep ie din stocul respectiv. Trebuie aplicat aceeaşi metod de evaluare a stocurilor pentru toate stocurile care au natur şi utilizare similar . În cazul evalu rii stocurilor la costul standard sau la pre ul de înregistrare. Deci. bunurile ieşite din gestiune se evalueaz la costul de achizi ie al ultimei intr ri. Ieşirea din gestiune a stocurilor şi a altor active fungibile. trebuie determinate prin identificarea specific a costurilor individuale. Conform metodei CMP se calculeaz costul fiec rui element de stoc pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cump rate în timpul perioadei. Costul stocurilor trebuie s cuprind toate cheltuielile aferente achizi iei şi prelucr rii. în ordine cronologic . b) metoda costului mediu ponderat (CMP). Pe m sura epuiz rii lotului. care trebuie eviden iate distinct în conturi rectificative (de diferen de pre ) şi trebuie repartizate asupra conturilor de cheltuial în care s-a înregistrat şi consumul de stocuri. conform principiului permanentei metodelor. în ordine cronologic . conform c ruia evaluarea ieşirilor de stocuri se face prin: • metoda primul intrat – primul ieşit (FIFO). • metoda costului mediu ponderat (CMP) Conform metodei FIFO.valoarea cea mai mic dintre cost şi valoarea realizabil net . Bunurile fungibile sunt bunurile de orice natur care nu se pot distinge în mod substan ial unele de altele. Valoarea realizabil net reprezint pre ul de vânzare estimat care ar putea fi ob inut pe parcursul desf şur rii normale a activit ii utilizatorului stocurilor. Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile şi al bunurilor şi serviciilor produse şi destinate unor comenzi distincte. Repartizarea diferentelor de pre asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se efectueaz cu ajutorul unui coeficient de repartizare (K). bunurile ieşite din gestiune se evalueaz la costul de achizi ie al lotului urm tor.

11 +1100 14.1 664. care au marje similare şi pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod . . plus cantit ile intrate (qi): S + Vi CMP = i qs + qi La o croitorie se da urm toarea situa ie ini ial pentru materii prime : nasturi albi pentru c m şi Existent în stoc la data de 01.9 80 130 60 840 1439. prev zute în planul general de conturi.11.5 840+600 80+50 =11. FIFO.11 19.2006 se dau în produc ie 120 buc În data de 19. Metoda pre ului cu am nuntul se foloseşte în comer ul cu am nuntul pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapid .07 -1260 +600 -774. pe grupe sau categorii de stocuri.prima ieşire FIFO (FIRST ÎN. stocurile sunt evaluate cu costurile ultimelor loturi achizi ionate. în ordine cronologic . A. Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pre ul de vânzare al stocurilor.11 30. îns orice modificare a pre ului de vânzare presupune recalcularea marjei brute. care se înregistreaz în conturile corespunz toare în care au fost înregistrate bunurile ieşite. pot fi calculate la nivelul conturilor sintetice de gradul I şi II. bunurile ieşite din gestiune se evalueaz la costul lotului urm tor.07 11. LIFO s se determine valoarea stocului existent la date de 31. prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a opera iilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de produc ie.2006 se dau în produc ie 70 buc Folosind cele trei metode de evaluare a stocurilor: CMP.11 05. Coeficien ii de repartizare a diferentelor de pre . Metoda prima intrare . respectiv al articolului care este mai vechi în stoc.11 -120 +50 -70 10. rezultând suma aferent diferentelor favorabile sau nefavorabile. Produc ia în curs de execu ie se determin prin inventarierea produc iei neterminate la sfârşitul perioadei.Cu coeficientul (K) astfel calculat se înmul eşte valoarea bunurilor ieşite din gestiune la pre de înregistrare.11.5 12 11. Metoda costului mediu ponderat (CMP) Costul unitar mediu ponderat se calculeaz ca raport între valoarea total a stocului ini ial (Şi) plus valoarea total a intr rilor (Vi) şi cantitatea existent în stocul ini ial (qs).5 10. FIRST OUT) Potrivit acestei metode.6 B. bunurile ieşite din gestiune se evalueaz la costul primului lot intrat.11.07 valoare 1000 2100 01.11.2006 DATA Mişcare (+ intr ri.2006: 100 buc la pre ul de 10 lei/buc În data de 05. În acest context. Pe m sura epuiz rii lotului. 75 .2006 se achizi ioneaz 50 buc la un pre de 12 lei/buc În data de 30.11.2006 se achizi ioneaz un nou lot de 100 buc la un pre de 11 lei/buc În data de 14.11.ieşiri) Cantitate Pre (buc) +100 11 ( Exemplu de calcul : STOC Valoare Cantitate 100 200 Pre (CMP) 10 1000+1100 100+100 =10.

09 -100 -20 +50 11 10 12 16.09 04. Intr-o economie stabila se recomanda metoda CMP sau FIFO. ieşirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat. cu ajutorul c rora se evalueaz şi înregistreaz intr rile şi ieşirile. Metoda costului standard Unit ile patrimoniale. evidenta operativ se conduce numai cantitativ la locurile de 76 . Diferen ele dintre costul de înregistrare (standard) şi costurile efective de achizi ie sau de produc ie.09 14. FIRST OUT) Conform acestei metode. DATA Mişcare (+ intr ri.09 -100 -20 +50 10 11 12 16. folosind costurile standard. în cadrul contabilit ii interne de gestiune. Aceste costuri sunt costuri antecalculate sau costuri medii dintr-o perioada anterioar . cantit ile ieşite vor fi evaluate la costurile lotului anterior.ieşiri) Cantitate Pre (buc) 100 10 +100 11 valoare 1000 +1100 Cantitate 100 100 100 200 80 STOC Pre (LIFO) 10 10 11 10 Valoare 1000 1000 1100 2100 800 01. respectiv al articolului care este cel mai recent.2. iar intr-o economie infla ionist sunt indicate metodele LIFO şi FIFO. bunurilor li se stabilesc anticipat costurile de înregistrare.09 -1100 -200 -1310 +600 30. în func ie de evolu ia pre urilor şi de al i factori.09 -70 11 -770 80 50 130 10 50 60 11 12 11 12 880 600 1480 110 600 710 C. se eviden iaz în conturi distincte. . Evidenta operativ şi analitic a stocurilor Evidenta operativ a stocurilor se conduce diferit şi anume: • pentru stocurile pentru produc ie. cel pu in odat pe an.09 -50 -20 12 10 -600 -200 80 50 130 60 10 12 10 800 600 1400 600 D. Dup epuizarea ultimului lot. Metoda ultima intrare .ieşiri) Cantitate Pre (buc) 100 10 +100 11 valoare 1000 +1100 Cantitate 100 100 100 200 80 STOC Pre (FIFO) 10 10 11 11 Valoare 1000 1000 1100 2100 880 14. pot s determine costuri şi pre uri prestabilite pentru a evalua stocurile. În cazul folosirii acestei metode de evaluare.09 04.DATA 01. Pre urile standard folosite pentru înregistrarea în contabilitate a bunurilor este necesar s fie actualizate periodic.3.09 -1000 -220 -1220 +600 30. .09 Mişcare (+ intr ri.prima ieşire LIFO (LAST ÎN. 5.

Conform acesteia. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a existen ei şi mişc rii cantitative şi valorice a stocurilor. dup care aceasta este evaluat dup unul din procedeele practicate de c tre unitate. la locul de depozitare. în locul „Fiselor de cont analitic pentru valori materiale” se conduce formularul „Fise centralizatoare a mişc rilor valorice pe grupe de stocuri”. deschis pentru fiecare element stocabil. produse finite. 82/1991. b) Metoda operativ – contabil (pe solduri) conform c reia. în care înregistr rile se fac numai valoric (intr ri. la locurile de depozitare se conduce evidenta operativ cu ajutorul „Fiselor de magazie”. • pentru stocurile de m rfuri şi ambalaje. în care aceasta este eviden iat cantitativ. • pentru stocurile de m rfuri şi ambalaje. • pentru urm rirea realiz rii contractelor pentru aprovizion ri de stocuri se conduce la compartimentul „Aprovizionare – desfacere” formularul „Registrul pentru evidenta realiz rii contractelor (comenzilor)” sau „Fişa de eviden a realiz rii contractelor cu furnizorii” şi separat cu beneficiarii. pentru calculul şi înregistrarea în contabilitatea analitic şi sintetic a stocurilor. şi în care gestionarul opereaz în baza documentelor justificative pentru fiecare intrare sau ieşire de stoc reevaluând noul stoc. • pentru stocurile de produse (semifabricate. deschis pentru fiecare element stocabil. formularul „Borderoul de predare a documentelor”. în care evidenta este detaliat pe specii de animale şi pe categorii de vârst . Concordanta dintre stocurile scriptice din „Fisele de magazie” şi datele contabilit tii gestiunii stocurilor se realizeaz prin intermediul 77 . cu identificare pe fiecare obiect de evident şi calcul.depozitare. • pentru stocurile de produc ie în curs de execu ie se întocmesc „Inventare cu produc ia în curs de execu ie”. în contabilitate. iar pentru cele date în folosin „Inventarele individuale”. produse reziduale) evidenta operativ se conduce similar cu cea pentru stocurile pentru produc ie. contabilitatea stocurilor. cu ajutorul documentului „Raport de gestiune”. se poate conduce cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea metodei inventarului permanent sau intermitent. prin confruntarea concordantei dintre datele valorice din „Fisele de cont analitic pentru valori materiale” şi totalurile balan elor de verificare analitice ale conturilor de stocuri. respectiv. La acest compartiment se deschide o „Fis de cont analitic pentru valori materiale” pentru fiecare element stocabil pentru care s-a deschis şi fisa de magazie. evidenta operativ se conduce global – valoric pe fiecare unitate de desfacere cu am nuntul. conform c reia evidenta operativ se conduce numai cantitativ la locurile de depozitare cu ajutorul fiselor de magazie. tot cu ajutorul fiselor de magazie. Controlul gestionar – contabil al existentei mişc rilor de stocuri se efectueaz sub dou modalit i: 1. cu precizarea persoanelor care le au în folosin a. gestionate prin unit ile cu am nuntul. Metoda inventarului permanent este obligatorie pentru întreprinderile mari şi op ional pentru IMM – uri. toate opera iunile de intrare şi de ieşire de stocuri se oglindesc cu conturile din clasa a 3 – a. sold). • pentru stocurile consumabile de natura obiectelor de inventar existente în depozit se foloseşte documentul „Fisa de magazie”. şi 2. dar separat pentru m rfuri şi ambalaje. gestionate prin unit ile comer ului cu ridicata. la locul de depozitare. ieşiri. la compartimentul gestiunii stocurilor. în cele mai frecvente situa ii. evidenta operativ se conduce cu ajutorul formularului „Fisa de evident a efectivelor de animale şi a mişc rii acestora”. republicat . cu ajutorul formularului „Fis de magazie” cod 14–3–8. la care se anexeaz documentele justificative înaintându-l la compartimentul gestion rii stocurilor. iar contabilitatea analitic se conduce cantitativ – valoric la compartimentul gestiunii stocurilor. Dup înregistrarea în evidenta operativ a mişc rilor de stocuri. la locurile de depozitare a stocurilor. se întocmeşte de c tre gestionar. În acest caz contabilitatea analitic se conduce cu una din urm toarele metode: a) Metoda cantitativ – valoric sau metoda fiselor de cont analitice. evidenta operativ se conduce pentru fiecare sortiment de marf . magazine. Conform Legii contabilit tii nr. prin confruntarea concordantei dintre datele cantitative din „Fisele de cont analitic pentru valori materiale” şi datele înscrise tot cantitativ în „Fisele de magazie”. iar la compartimentul gestiunii stocurilor de la contabilitate. • pentru stocurile de animale.

Registrul stocurilor se deschide anual şi se conduce la compartimentul contabilit tii gestiunii stocurilor. ci numai controlul pentru existenta operativ a stocurilor. toate stocurile scriptice din „Fisele de magazie”. 5.2. Ieşirile de stocuri se determin ca diferen a între valoarea stocurilor ini iale la care se adaug valoarea intr rilor din care se deduce valoarea stocurilor finale stabilite pe baza inventarierii. . se foloseşte al turi de contul 301 „Materii prime” şi contul 308 „Diferente de pre la materiile prime şi materiale”. . stocul valoric din Registrul stocurilor trebuie s fie egal cu soldul din „Fisa centralizatoare a mişc rilor valorice pe grupa de stocuri”. de obicei lunar. .4. cum ar fi: .formularului „Registru stocurilor”. evaluarea stocurilor scriptice din „Fisele de magazie” prin procedeele concordante cu evaluarea intr rilor şi ieşirilor şi confruntarea sumei acestora cu soldul global valoric din „Fisa de cont pentru opera iuni diverse”. Conform acestei metode.valoarea semifabricatelor şi produselor finite re inute şi consumate ca materie prim în aceeaşi unitate. dac evaluarea intr rilor de stocuri se face la cost efectiv de achizi ie. Aceste stocuri se evalueaz potrivit procedeelor de evaluare adoptate de c tre unitate. • în procesul de contabilizare şi mişcare a stocurilor nu se folosesc conturile de diferente de pre . c) Metoda global – valoric care se poate aplica atunci când nu exist obliga ia legal şi când managerii unit ilor patrimoniale nu pretind inerea unei evidente cantitativ-valorice pentru stocurile ce fac obiectul unei gestiuni. inventarierea faptic a stocurilor. în cazul aplic rii inventarului permanent cu ajutorul contului 301 „Materii prime”. • nu se organizeaz contabilitatea analitic a stocurilor.valoarea materiilor prime de la societ ile din grup. încât pe fiecare grup de elemente stocabile în parte. Verificarea concordantei dintre stocurile existente la locurile de depozitare şi soldul global valoric din „Fisele de cont pentru opera iuni diverse” se face periodic.aporturi în natur ale ac ionarilor şi ale asocia ilor. Dac evaluarea are loc la cost standard sau pre de înregistrare. Metoda inventarului intermitent care poate fi aplicat la toate IMM. prin: 1. când se ridic şi problema repartiz rii diferentelor de pre pentru materiile prime şi materialele ieşite din gestiune şi pentru cele r mase în stoc. conform rela iei: E = Şi + I – Sf Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune: • folosirea costului efectiv de achizi ie pentru evaluarea stocurilor procurate din afar şi a costurilor de produc ie pentru stocurile ob inute din produc ie proprie. alte societ i legate prin participa iuni. evaluarea stocurilor faptice din listele de inventar şi confruntarea sumei lor cu soldul global – valoric din „Fisa de cont pentru opera iuni diverse” B. constând în stabilirea ieşirilor de stocuri din gestiune şi înregistrarea acestora în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor. sau 2. evidenta operativ a elementelor stocabile se realizeaz la locul de depozitare cu ajutorul „Fiselor de magazie”. iar la compartimentul contabilit tii gestiunii stocurilor se realizeaz numai evidenta global valoric cu ajutorul „Fisei de cont pentru opera iuni diverse”. confruntarea lor cu stocurile scriptice din „Fisele de magazie. aceste mişc ri se trec direct pe cheltuieli. Contabilitatea stocurilor pentru produc ie 5. Pe lâng intr rile de materii prime de la furnizori pot avea loc şi intr ri de materii prime şi prin alte modalit i. Contabilitatea stocurilor de materii prime Contabilitatea stocurilor de materii prime se realizeaz .2. la finele perioadei.4. 78 .intr ri de materii prime aflate la ter i. Conform acestei metode în cursul perioadei de gestiune nu se folosesc pentru mişcarea stocurilor conturile din clasa a 3 – a.1. în care lunar se centralizeaz pe grupe de elemente stocabile pentru care s-a deschis şi „Fisa centralizatoare a mişc rilor valorice pe grupe de stocuri”.

prin înregistrarea: EVALUARE LA COST DE ACHIZITIE 401 = 5121 1.309 1. livr ri la societ i din cadrul grupului.500 301 -400 308 209 4426 EVALUARE LA PRET DE INREGISTRARE (FACTURA) % = 401 1. pe baz de factur fiscal . INVENTAR PERMANENT ( de la unitate sau subunitate. • costul standard : 1. c) s se fac înregistr rile în contabilitate şi în cazul aplic rii inventarului intermitent. materii prime constate în plus la inventar. conform rela iei: k308 = Si308 + Rc308 0 − 400 ×100 = ×100 = −26. intr ri pe seama avansului de trezorerie.309 c) Eliberat în consum jum tate din materiile prime achizi ionate.67 %) = −200. materii prime despre care se cunosc urm toarele date: • pre ul din factura furnizorului: 1.67% . b) s se calculeze coeficientul de repartizare a diferentelor de pre şi s se înregistreze aceste diferente în contabilitate.025 79 .000 lei. • TVA deductibil 19%: 209 lei. - a) Recep ionat materii prime conform Notei de intrarea – recep ie şi a facturii fiscale: EVALUARE LA COST DE ACHIZITIE % = 401 1. pe lâng eliber rile în consum.309 EVALUARE LA COST STANDARD 401 = 5121 1.309 301 1.O societate comercial primeşte de la furnizori. ob inute din produc ia proprie sau rezultate prin diverse alte modalit i. la cost standard şi la pre de înregistrare sau factur . cuprinse în factur : 100 lei. unit ilor sau subunit ilor. pot avea loc şi prin: vânz ri. conform Ordinului de plat şi Extrasului de cont.309 1. primiri de materii prime cu titlu gratuit. trimise spre prelucrare la ter i sau în custodie. plus de materii prime din reevalu ri.500 lei. De asemenea. lipsuri constate la inventar. sau diverse alte modalit i de ieşire. Sid 301 + Rd301 0 + 1500 750 × ( −26. altor societ i legate prin participa ii. prin înregistrarea: EVALUARE LA COST DE ACHIZITIE 601 = 301 550 EVALUARE LA COST STANDARD 601 = 301 750 EVALUARE LA PRET DE INREGISTRARE (FACTURA) 601 = 301 500 d) Calculul coeficientului de repartizare a diferentelor de pre (K). • cheltuieli de transport – aprovizionare. conform Bonurilor de consum . • jum tate din stocul de materii prime se d în consum. ieşirile de stocuri de materii prime. dona ii şi pierderi din calamnit i. pierderi din deprecieri.100 4426 209 EVALUARE LA COST STANDARD % = 401 1. • evidenta stocurilor de materii prime se conduce prim metoda inventarului permanent Se cere: a) s se fac înregistr rile de intrare şi de ieşire din gestiune în condi iile evalu rii stocurilor de materii prime la cost de achizi ie.309 EVALUARE LA PRET DE INREGISTRARE (FACTURA) 401 = 5121 1.000 301 100 308 209 4426 b) Achitat factura furnizorului.

se ob in produse finite. evaluate la cost standard: 345 „Produse finite” = 711 „Varia ia stocurilor” 1200 ( • calculat şi înregistrat diferen a de pre la produsele finite ob inute conform fişelor de postcalcul din contabilitatea de gestiune. TVA 19%. • ob inut produse finite. 6011” Cheltuieli cu materii prime” = 301 “ Materii prime” 50 În condi iile aplic rii inventarului permanent. Jum tate din produsele finite se vând conform facturii fiscale. Se doneaz produse pentru 200 lei şi se trec în magazine proprii de vânzare cu am nuntul produse finite la pre standard 300 lei. şi sunt calamitate produse în valoare de 100 lei.071 900 171 • desc rcarea gestiunii de produse finite vândute.309 100 209 • Stornarea stocului de materii prime neconsumat la sfârşitul perioadei (de obicei lunar).25 EVALUARE LA PRET DE INREGISTRARE (FACTURA) 601 = 308 50 INVENTAR INTERMITENT • Recep ionat materii prime conform Facturii fiscale şi a Notei de intrare recep ie: % 6011” Cheltuieli cu materii prime” 4426 “ TVA deductibila” = 401” Furnizori” 1. pre standard 1. în roşu: 348 „Diferen e de pre la produse” = 711 „Varia ia stocurilor” 100 • facturat jum tate din produsele ob inute ter ilor. conform inventarului: 6011” Cheltuieli cu materii prime” = 301 “ Materii prime” 50 • Trecerea pe cheltuieli a stocului de materii prime la începutul lunii urm toare: . adaosul comercial este de 30%. pre de vânzare 900 lei. conform Notelor de predare produse. TVA 19%. conform facturii fiscale: 4111 „Clien i” = % 702„Venituri din vânzarea produselor finite” 4427 „TVA colectat ” 1.k308 = Si308 + Rc308 0 + 100 ×100 = ×100 = 10% .200 lei. Sid 301 + Rd301 0 + 1000 500 × 10 % = 50 EVALUARE LA COST DE ACHIZITIE EVALUARE LA COST STANDARD 601 = 308 200. costul efectiv 1. aferente produselor finite vândute: o calculul diferen elor de pre : 80 .100 lei. şi preluate în contabilitatea financiar : (1200 lei – 1100 lei = 100 lei). la cost standard: 711 „Varia ia stocurilor” = 345 „Produse finite” 600 • calculul şi înregistrarea diferen elor de pre .

33% = 8.33 0 0 × 100 = 0 + 1200 Sict345 + Rdct345 o stabilirea m rimii diferen elor de pre aferente produselor finite vândute: Suma _ absoluta _ a Rulaj _ creditor × K 348 = 600 × 8. cost standard sau la un pre de înregistrare şi pot evalua ieşirile din stoc conform tratamentului de baz (CMP şi FIFO) sau conform tratamentului alternativ (LIFO). metoda inventarului permanent sau metoda inventarului intermitent şi pot evalua intr rile de stocuri la cost de achizi ie. cu precizarea c reducerile comerciale nu fac parte din costul de achizi ie.00 90.99 lei 711 „Varia ia stocurilor” = 348 „Diferen e de pre la produse” 24.K348 = Sict348 + Rdct348 0 + 100 = −8.66 6582 „Dona ii şi subven ii acordate” = % 345 „Produse finite” 348 „Diferen e de pre la produse” 183.2. • costul de produc ie – cuprinde costul de achizi ie al materiilor prime şi combustibililor.33 lei 91.99 • contabilizat produsele finite calamitate: 671 „Cheltuieli privind calamit ile şi alte evenimente extraordinare” = 100 lei x 8.33% = 16.33 % 345 „Produse finite” 348 „Diferen e de pre la produse” 5. taxele nerecuperabile.00 300. se înregistreaz : 300 lei x 8.2.10 • desc rcarea gestiunii pentru diferen ele de pre aferente produselor finite trecute în magazinul propriu de vânzare.00 8. inând cont de adaosul comercial şi TVA aferent : o calculul m rimii adaosului comercial: 300 lei x 30% = 90 lei o calculul TVA colectat : (300 lei + 90 lei) x 19% = 74. Contabilitatea stocurilor de materiale consumabile Ca şi în cazul stocurilor de materii prime.67 100. inclusiv diferen a de pre aferent : 200 lei x 8.33 0 0 ≈ 50 diferentelor _ de _ pret = cont _ 345 aferenta _ vinzarilor • înregistrarea diferen ei favorabile: 711 „Varia ia stocurilor” = 348 „Diferen e de pre la produse” 50 • contabilizat produse finite donate.00 74.34 200 16.33% = 24. celelalte 81 . Componentele costului cuprind: • costul de achizi ie – include pre ul de cump rare. unit ile economice pot folosi pentru contabilizarea stocurilor de materiale consumabile. cheltuielile de transport – aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilizare sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.4.66 • trecut produse finite în magazinul propriu de vânzare cu am nuntul.10 lei o contabilizat trecerea produselor la magazinul propriu de desfacere cu am nuntul: 371 „M rfuri” = % 345 „Produse finite” 378 „Diferen e de pre la m rfuri” 4428„TVA neexigibil ” 464.

De asemenea. 5. În debitul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” se înregistreaz : valoarea la pre de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar achizi ionate. iar când evaluarea acestora se face la alt cost decât cel efectiv de achizi ie. şi a c ror valoare se recupereaz pe calea amortiz rii pe o perioad de cel mult 3 ani. precum şi cota cheltuielilor indirecte de produc ie alocate în mod ra ional ca fiind legate de fabrica ia acestuia. constate la inventar. de la alte societ i legate de participa ii. în prezent. În condi iile aplic rii metodei inventarului intermitent. cele care. manopera sau alte costuri de produc ie înregistrate peste cotele admisibile. f r a prezenta particularit i fat de func ionarea lui pentru materii prime şi materiale consumabile. cu precizarea c se folosesc conturile corespunz toare de cheltuieli şi de stocuri. Contabilitatea opera iilor de intrare şi de ieşire a stocurilor de materiale consumabile are loc similar celor privind mişcarea stocurilor de materii prime. care nu particip la aducerea stocurilor în locul şi forma final . cheltuielile generale de administra ie. pân la finalizarea sa.cheltuieli directe de produc ie. au o valoare mai mic de 1. cheltuielile de depozitare.500 lei. cele aportate în natur de ac ionari sau asocia i. cele primite cu titlu gratuit. Acesta este un cont sintetic de activ. Soldul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” reprezint valoarea la pre de înregistrare a materialelor de aceast natur existent în stoc. anterior trecerii într-o nou faz de fabrica ie. intervine în filiera de înregistr ri şi contul 308 „Diferente de pre la materii prime şi materiale”. reamintim c în cazul în care evaluarea materialelor de natura obiectelor de inventar se face la alt pre decât costul efectiv. precum şi costurile de desfacere sunt costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor.2. mai pu in costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânz rii. Prin active cu ciclul lung de produc ie se consider un activ care solicit în mod necesar o perioad substan iala de timp pentru a fi gata în vederea utiliz rii sau pentru vânzare. intervine şi contul 308 „Diferente de pre la materii prime şi materiale”. direct atribuite activului. contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” intervine numai la sfârşitul perioadei de gestiune (lun ) pentru a oglindi dimensiunile stocurilor din aceste valori.3. etc. respectiv.4. Se primeşte ca şi aport în natur a materiale de natura obiectelor de inventar f cut de ac ionari sau asocia i. urmând ca în luna urm toare s fie trecute din nou asupra contului 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”. cele ob inute din produc ia proprie. cele aduse de la ter i. Facem precizarea c exist şi imobiliz ri de natura obiectelor de inventar. mişc rii şi folosirii materialelor de natura obiectelor de inventar se conduce cu ajutorul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”. cu excep ia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de produc ie. toate acestea sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care s-au Preciz m c în cazul activelor cu ciclu lung de fabrica ie pot fi incluse în costul bunurilor şi dobânzile pl tite la creditele bancare contractate pentru achizi ia. în suma de 700 lei: 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” = 456 „Decont ri cu asocia ii privind capitalul” 700 ( Se ob in din produc ia proprie materiale de natura obiectelor de inventar în suma de 500 lei înregistreaz : 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” = 345 „Produse finite” 82 capitalul” 500 lei ( . opera ional. de la unitate sau subunit i. cele constatate în plus la inventar. aferente aceleiaşi perioade. construc ia sau produc ia acestuia. Valoarea realizabil net reprezint pre ul de vânzare estimat ce ar putea fin ob inut pe parcursul desf şur rii normale a activit ii. Pierderile de materiale. Contabilitatea stocurilor de materiale de natura obiectelor de inventar Evidenta existentei. primite de la societ ile din grup.

500 15.4 Contabilitatea produc iei în curs de execu ie Contabilitatea produc iei în curs de execu ie se realizeaz cu grupa de conturi 33 „Produc ia în curs de execu ie”. respectiv: • 331 „Produse în curs de execu ie” • 332 „Lucr ri şi servicii în curs de execu ie” Ambele sunt conturi sintetice. evaluate la cost efectiv.N-1 15. pentru care s-a nominalizat contul 341 „Semifabricate”. stabilit prin metoda direct sau a inventarierii. Dac evaluarea lor se face la cost standard.2. Contabilitatea produselor Conform Legii contabilit tii nr. 82/1991. valoarea produc iei în curs de execu ie. la sfârşitul perioadei. opera ionale.N 13. 5. stabilit prin metoda directa a inventarierii la data de 31. republicat .2.000 2500 • Restocarea produc iei în curs de execu ie la sfârşitul exerci iului financiar : % 331” Produc ia în curs de execu ie” 332„Lucr ri şi servicii în curs de execu ie” = 711 „Varia ia stocurilor” 18.000 5. Produc ia în curs de execu ie. închiderea acestuia s-ar face prin aceeaşi formula contabila. conturi de activ.000 • Închiderea contului 711 „ Venituri din produc ia stocata” la sfârşitul exerci iului financiar N : 711 „Varia ia stocurilor” = 121 “ Profit şi pierdere” 500 Observa ie: Dac din varia ia stocurilor de produc ie în curs de execu ie ar rezulta un sold debitor al contului 711 „Varia ia stocurilor” .4. în categoria produselor fabricate se includ: semifabricatele.5.( Se dau în consum materiale de natura obiectelor de inventar : 500 = 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” 500 603”Cheltuieli privind materiale de natura obiectelor de inventar ” 5.000 18. ori prin metoda indirect sau contabil .4.12.12. Produsele pot fi evaluate la cost efectiv sau la cost standard (prestabilit). dar în roşu.000 5. diferen a între acest cost şi cel 83 . În debitul conturilor se înregistreaz .000 13.000 ( Sa se efectueze înregistr rile contabile aferente exerci iului financiar N: •. produsele finite.000 2500 17.12.500 31. Destocarea produc iei în curs de execu ie la începutul exerci iului financiar N 711 „Varia ia stocurilor” = % 331” Produc ia în curs de execu ie” 332„Lucr ri şi servicii în curs de execu ie” 17. Soldurile conturilor pot fi numai debitoare şi reprezint valoarea produc iei şi lucr rilor şi serviciilor în curs de execu ie.N evaluata la costuri de produc ie efective se prezint astfel: Produse în curs de execu ie Lucr ri şi servicii în curs de execu ie Total produc ie în curs de execu ie 31. pentru care s-a nominalizat contul 345 „Produse finite” şi produsele reziduale pentru care s-a instituit şi nominalizat contul 346 „Produse reziduale”. în cadrul c reia s-au nominalizat şi simbolizat dou conturi.

opera ionale. iar jum tate se vând la pre ul de vânzare de 800 lei. reflectând dimensiunea stocurilor de produse din situa iile financiare. reflectând existenta şi mişcarea stocurilor de materii prime. Unitatea conduce eviden a stocurilor dup metoda inventarului permanent. primite de la societ ile din În practica unit ilor economice apar diverse alte situa ii de mişcare a produselor finite. nu se calculeaz TVA pentru valorificarea acestora. când se înregistreaz în negru. animalelor. când se înregistreaz în roşu. vânzare. a jum tate din semifabricatele ob inute. iar în unele cazuri prev zute de lege.6. cum ar fi: constat ri de plusuri sau de minusuri la inventar.000 ( • trecerea în consum. cu precizarea c are o sfer mai restrâns de utilizare.4. m rfurilor şi ambalajelor aflate la ter i. func ioneaz şi contul 346 „Produse reziduale”. în leg tur cu semifabricatele mai sunt posibile şi alte situa ii de mişcare a acestora.50 ( Se trimit produse finite la o expozi ie f r . În contabilitate.efectiv se oglindeşte cu contul 348 „Diferente de pre la produse”. sau favorabile. din care jum tate se consum în fazele urm toare de fabrica ie. având preturi de înregistrare standard de 4. conform notelor de predare semifabricate. Contabilitatea stocurilor aflate la ter i Contabilitatea stocurilor aflate la ter i se conduce cu grupa de conturi 35 „Stocuri aflate la ter i”. produselor. Se ob in semifabricate.2. se înregistreaz : 4111 „Clien i” = % 702„Venituri din vânzarea semifabricatelor” 4427 „TVA colectat ” 952 800 152 • desc rcarea gestiunii pentru semifabricatele vândute. conform bonului de consum: 711 „Varia ia stocurilor” = 341 „Semifabricate” 500 • vânzarea semifabricatelor. cost efectiv. se înregistreaz : 5121 „Conturi la b nci în lei” = 4111 „Clien i” 952 5. materiale consumabile.000 lei. se înregistreaz : 711 „Varia ia stocurilor” = 341 „Semifabricate” 500 • încasarea valorii semifabricatelor vândute. semifabricate aduse de la ter i. TVA 19%. Similar function rii conturilor 341 „Semifabricate” şi 345 „Produse finite”. în volum de 1. reflectate în contul 345 „Produse finite”. care vor fi exemplificate la activit ile seminariale. în fazele urm toare de fabrica ie. Ulterior se readuc în unitate şi se recep ioneaz intrarea lor în gestiune. conturi de activ.50 lei. materiale de natura obiectelor de inventar. Aceste diferente pot fi nefavorabile. conform facturii fiscale. • Trimiterea produselor finite la expozi ie: 354 „Produse aflate la ter i” = 345 “ Produse finite” 84 4. • ob inerea semifabricatelor conform notelor de predare semifabricate: 341 „Semifabricate” = 711 „Varia ia stocurilor” 1.

iar la compartimentul gestiunii stocurilor de la contabilitate se conduce evidenta analitic . când evaluarea se face la pre de vânzare cu am nuntul. Ele pot fi procurate din afara unit ii. cu ajutorul „Fiselor de cont analitic pentru valori materiale” sau dup o alt metod de contabilitate analitic .• Recep ia produselor finite returnate de la expozi ie: 345 “ Produse finite” = 354 „Produse aflate la ter i” 4. de obicei. şi de aici la consumatorul final. şi anume: a) circula ia cu ridicata. evaluate în costuri de achizi ie f r • Trimiterea ambalajelor la ter i: 358 „Ambalaje aflate la ter i” = % 381”Ambalaje” 388” Diferente de pre la ambalaje” 1.700 • Includerea în cheltuielile privind m rfurile . dar vândute apoi ca m rfuri. Se deosebesc dou forma ale circula iei m rfurilor. la pre cu ridicata şi la pre de vânzare cu am nuntul. din produc ie proprie.7. m rfurile vândute de consignatari. 85 .4.350 1500 150 • Decontarea . la locurile de depozitare cu ajutorul „Fiselor de magazie”.700 30. circuitul material al m rfurilor const din trecerea acestora de la unit ile produc toare la unit ile comerciale cu ridicata şi/sau cu am nuntul.2. de obicei. ori achizi ionate ca stocuri pentru produc ie.000 5. În principiu.50 TVA de 20. ambalate în navete PVC evaluate la pre uri de înregistrare standard de 1500 lei şi diferen e de pre în minus ( costuri de achizi ie efective mai mici decât pre urile de înregistrare) 150 lei.000 lei.000 • Returnarea ambalajelor de c tre consignatari: % 381”Ambalaje” 388” Diferente de pre la ambalaje” = 358 „Ambalaje aflate la ter i” 1.350 1500 150 5. iar contabilitatea sintetic cu contul 371 „M rfuri” b) circuitul cu am nuntul. Evaluarea m rfurilor se poate face la cost de achizi ie. la cost de achizi ie. a costurilor efective de achizi ie a m rfurilor vândute de c tre consignatari: 607 “Cheltuieli privind m rfurile” = 357 „M rfuri în custodie sau consigna ie la ter i” 20. În acest caz.000 lei şi TVA 19%. Se vând şi se deconteaz în numerar. şi se restituie ambalajele (evaluate la pre urile de înregistrare standard ini iale) • Trimiterea m rfurilor la ter i pentru vânzarea în consigna ie: 357 „M rfuri în custodie sau consigna ie la ter i” = 371”M rfuri” 20. sau la pre cu ridicata. În acest caz evidenta operativ se conduce. la un pre de vânzare f r TVA de 30.000 ( Se trimit m rfuri la ter i spre vânzare în consigna ie. Contabilitatea m rfurilor M rfurile sunt active circulante destinate vânz rii. în numerar a m rfurilor vândute de c tre consignatari: 5311 „Casa în lei ” = % 707”Venituri din vânzarea m rfurilor” 4427 “TVA colectat ” 35. când evaluarea lor se face.

000 11.875 2.875 lei 371”M rfuri” % = 378 “Diferente de pre la m rfuri” 4428 “TVA neexigibil ” 4. Se descarc gestiunea de m rfuri. Se încaseaz pe baza de monetar 2.contabil pe sold.evidenta operativ se conduce cu ajutorul „Raportului de gestiune”. Contul 371 „M rfuri” intervine numai la sfârşitul şi începutul lunii pentru a oglindi valoarea m rfurilor r mase în stoc şi trecute apoi pe cheltuieli.250 • Desc rcarea gestiunii % 607 “Cheltuieli privind m rfurile” 378 “Diferente de pre la m rfuri” 371”M rfuri” = 75. dup metoda cantitativ – valoric sau operativ .900 ( Nota de calcul : 1) pre de cump rare f r TVA 2) adaos comercial (rd1 *25%) 3) TVA neexigibil (rd1+rd2)*19% 4) pre de vânzare inclusiv TVA(rd1+rd2+rd3) 10.375 lei 14. Se descarc gestiunea de m rfuri.500 lei 2.000 lei. Se cump ra m rfuri în valoare de 60.250 75.000 1.000 Se achizi ioneaz m rfuri în valoare de 10.000 lei f r TVA şi TVA 19%.400 ( • Înregistrarea adaosului comercial: 371”M rfuri” = 378 “Diferente de pre la m rfuri” 15. şi TVA 19% care se revând (cu ridicata) la un pre de 75. Dac unitatea de vânzare cu am nuntul are în structur şi depozit de repartizare este obligatorie conducerea contabilit tii analitice.375 • Înregistrarea vânz rii m rfii: 86 .000 14. mişcarea acestora nu se conduce cu ajutorul contului 371 „M rfuri”. • înregistrarea cump r rii de m rfuri % 371”M rfuri” 4426”TVA deductibila” 401 “Furnizori” = 71.000 • Înregistrarea vânz rii m rfurilor 411 “Clien i” % = 707 “Venituri din vânzarea m rfurilor ” 4427 “TVA colectat ” 89.000 60.000 lei f r TVA. În cazul adopt rii metodei inventarului intermitent. cu ajutorul „Fiselor de cont pentru opera ii diverse”.900 10. 378 „Diferente de pre la m rfuri” şi 4428 „TVA neexigibil ”.400 60.500 2. Contabilitatea sintetic a m rfurilor din unit ile cu am nuntul se conduce cu ajutorul conturilor 371 „M rfuri”.000 lei 2. • Înc rcarea gestiunii % 371”M rfuri” 4426”TVA deductibila” 401 “Furnizori” = 11. ci direct cu contul 607 „Cheltuieli privind m rfurile”. pentru evidenta stocurilor de m rfuri. iar contabilitatea analitic dup metoda global – valoric . care se vând la pre ul de am nunt. Adaosul comercial practicat 25% .000 15.000 + TVA .

Evaluarea ambalajelor se poate face la cost standard. şi b. distingem: a. ambalaje din import 3.000 1. SIC 378 = 480 lei. În aceast categorie se includ ambalajele refolosibile care se pot achizi iona sau fabrica şi care se pot afla în unitate sau la ter i.875) − (360 + 2. dup posibilitatea folosirii lor.67 *21.375) Calculul adaosului aferent m rfurilor vândute: K = total venit ( cont 707) * K 378 = 1.33 • Desc rcarea gestiunii: Calcul coeficient de adaos : k378 = Si378 + RC378 0 + 2500 × 100 = 20% × 100 = ( SiD371 + RD371 ) − ( SI 4428 + RC4428 ) (0 + 14. deosebindu-se: 1.33 361. SIC 4428 = 360lei k378 = Si378 + RC378 480 + 2500 × 100 = 21.680.531 “Casa în lei” = % 707 “Venituri din vânzarea m rfurilor ” 4427 “TVA colectat ” 2.4.34 % 607 “Cheltuieli privind m rfurile” 378 “Diferente de pre la m rfuri” 4428 “TVA neexigibil ” 371 “M rfuri” = 2. distingem: a.33 5.875) − (0 + 2. ambalaje care nu se mai pot refolosi dup prima utilizare 2.13 % 607 “Cheltuieli privind m rfurile” 378 “Diferente de pre la m rfuri” 4428 “TVA neexigibil ” 371 “M rfuri” = 2. ambalaje de natura imobiliz rilor.33 (: Aceeaşi problema urmeaz : în situa ia în care soldurile ini iale ale conturilor se prezint dup cum SiD 371 = 1700 lei. ambalaje indigene.680.700 + 14. care la rândul lor pot fi: 87 . Ambalajele sunt de o mare diversitate impunându-se structurarea lor.5% = 361. la cost efectiv sau de produc ie. ambalaje de natura activelor circulante.000 1.375) 0 + 2500 SIC378 + RC 378 Calculul adaosului aferent m rfurilor vândute: Adaosul aferent m rfurilor vandute = total venit ( cont 707) * K 378 = 1680. ambalaje refolosibile.5% × 100 = ( SiD371 + RD371 ) − ( SI 4428 + RC 4428 ) (1.67 *20% = 336.8 Contabilitatea ambalajelor Ambalajele sunt active circulante destinate p str rii şi circul rii bunurilor. dup provenien a lor deosebim: a. şi b.000 1600 336. dup rota ia ambalajelor.13 319.34 319.67 319.2. b.319.

dup modul de circula ie. ambalaje de transport. şi b3) ambalaje de natura materialelor de ambalat. urm rire şi control şi mai ales pentru contabilizare. la un pre de cump rare f r TVA de 1 leu/kg şi TVA 19%. În cazul materialelor de ambalat costul lor se suport de unitatea de desfacere a m rfurilor cu am nuntul. dup modul de facturare. care se recep ioneaz la depozitul de repartizare. dac se evalueaz la cost efectiv de achizi ie sau de produc ie. ambalaje cuprinse în patrimoniul unit ii. • Recep ia materialelor de ambalat în depozitele de repartizare. 6. când odat cu plata m rfii.20 kg s-au folosit pentru vânzarea cu bucata . indiferent de locul unde se g sesc. ambalaje care circul dup principiul vânz rii – cump r rii. şi b.b1) ambalaje de natura obiectelor de inventar. b2) ambalaje de transport sau de circula ie. la pre ul mediu antecalculat de vânzare a m rfurilor ( 100kg x 5 lei/kg = 500 lei) 371 “ M rfuri” = % 3023 “Materiale pentru ambalat” 378 “Diferen e de pre la m rfuri” 500 100 400 • Stornarea de la m rfuri şi înregistrarea cheltuielilor cu materiale de ambalat folosite pentru vânz ri cu bucata (20kg x 5 lei – 20 kg x 1leu/kg = 80 lei) % 3023 “Materiale pentru ambalat” 378 “Diferen e de pre la m rfuri” = 371 “ M rfuri” 100 20 80 88 . deosebim: a. la pre ul de cump rare (100kg x 1 lei/kg =100 lei) % 3023 “Materiale pentru ambalat” 4426 “TVA deductibila” = 401 “ Furnizori” 119 100 19 ( Se aprovizioneaz • Trasferarea materialelor de ambalat la magazinul de desfacere cu am nuntul. Dac ambalajele de transport circul pe principiul restituirii intervin şi conturile 409 „Furnizori . ambalaje de transport cuprinse în pre ul m rfurilor. dac vânzarea se face brut /net . şi b. 4. considerându-se realizare pentru unitate. iar dac evaluarea se face la pre de înregistrare sau standard.000 lei/kg . cuprinse în categoria materialelor consumabile. facturate separat de pre ul m rfurilor. 5. se achit şi valoarea ambalajului. reflectate cu conturile speciale în afara bilan ului. ambalaje care circul dup principiul restituirii. Structura ambalajelor dup criteriile mai sus men ionate prezint important deosebit pentru gestionare. Aceste conturi având cifra 9 pe ultima treapt de simbolizare au func ie invers decât cel din grupa din care fac parte.debitori” şi contul 419 „Clien i – creditori”. La inventar se constata ca s-a utilizat întreaga cantitate de material de ambalat din care : . conform unei facturi 100 kg hârtie de ambalat. dup apartenen . Ulterior se transfera la un magazin de desfacere cu am nuntul. în care vânzarea se face bruto/neto la un pre mediu de vânzare a m rfurilor de 5 lei/kg. Contabilitatea ambalajelor de transport se conduce cu ajutorul contului 381 „Ambalaje”. ambalaje ce nu apar in patrimoniului unit ii. putem deosebi: a.80 kg s-au folosit pentru vânz ri bruto/neto la un pre mediu de vânzare a m rfurilor de 55. distingem: a. se utilizeaz şi contul 388„Diferente de pre la ambalaje”. dac se foloseşte la vânzarea cu bucata de c tre cump r tor. reflectate cu conturi patrimoniale b.

stabilit de c tre comisia de inventariere. reprezint dimensiunea provizioanelor constituite la sfârşitul perioadei. prin creditul contului 7814 „Venituri din ajust rile pentru deprecierea activelor circulante”. Deprecierea stocurilor şi a produc iei în curs de execu ie apare ca diferen a între preturile de intrare sau costurile istorice şi valoarea lor de pia .4. la sfârşitul exerci iului financiar. Soldul creditor al conturilor de provizioane men ionate. creditându-se cu m rimea provizioanelor constituite sau majorate prin debitul contului 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajust rile pentru deprecierea activelor circulante”. Conturile sunt conturi opera ionale. de regul . şi se debiteaz cu diminuarea sau anularea provizioanelor r mase f r obiect. CAPITOLUL 6 89 .2. Ajustarea pentru deprecierea stocurilor şi a produc iei în curs de execu ie este expresia respect rii principiului prudentei. de utilitate. cu func ie de pasiv. mai mic . Contabilitatea deprecierii acestor elemente patrimoniale se conduce cu grupa de conturi 39 „Ajust ri pentru deprecierea stocurilor şi a produc iei în curs de execu ie”.9 Contabilitatea ajust rilor pentru deprecierea stocurilor şi a produc iei în curs de execu ie Ajust rile pentru deprecierea stocurilor şi produc iei în curs de execu ie se inregistreaz . pe baza inventarierii acestora.6023 “ Cheltuieli privind materialele pentru ambalat” = 3023 “Materiale pentru ambalat” 20 • Înregistrarea în gestiunea magazinului de desfacere cu am nuntul a diferen ei aferente materialelor de ambalat din pre ul mediu antecalculat şi cel efectiv de vânzare a m rfurilor (80kg x 5. asigurând o informare corect a utilizatorilor de informa ii asupra dimensiunii reale a acestor elemente patrimoniale.50 lei/kg – 80 kg x 5 lei/kg = 40 lei) 371 “ M rfuri” = 378 “Diferen e de pre la m rfuri” 40 • Înregistrarea pe cheltuielile magazinului de desfacere cu am nuntul a materialelor de ambalat vândute bruto/neto: % 607 “ Cheltuieli privind m rfurile” 378 “Diferen e de pre la m rfuri” = 371 “ M rfuri” 440 80 360 5.

fiind caracterizate printr-o mare diversitate. De exemplu. urm rirea şi stingerea drepturilor de crean şi datorii. Ele constituie în acelaşi timp surse de finan are a activit ii unit ii. iar în cadrul acestora pe termene de plat . Crean ele pe termen scurt sunt reprezentate de drepturile de încasat de la diverse persoane juridice şi fizice. unit ile din cadrul grupului. Datoriile cu ter ii. crean datorie.5 “Situa ia crean elor şi datoriilor”. cont 471. Contabilitatea ter ilor trebuie s asigure evidenta datoriilor şi crean elor unit ii în rela iile cu furnizorii. În situa iile financiare. înregistrându-se. cum sunt “Cheltuieli în avans”.1. Pentru deprecierea crean elor reglement rile legale prev d posibilitatea constituirii provizioanelor. crean e. respectiv Nota nr. pân în momentul achit rii (pl ii) respectiv încas rii. în bilan . contabilitatea analitic a furnizorilor şi clien ilor se grupeaz astfel: interni şi externi. personalul. Datoriile şi crean ele se reflect în contabilitate din momentul cre rii. în contabilitate. revenindu-i contabilit ii menirea de a face ordine în înregistrarea. Decont rile cu ter ii exprim raporturi debitor-creditor. care se creeaz şi deconteaz în permanen . II. Contabilitatea datoriilor şi crean elor se ine pe categorii. la închiderea exerci iului financiar sunt tratate contabil tot ca şi cheltuieli sau venituri financiare. respectiv conturile de regularizare la litera C. tratate în cuprinsul acestui capitol. Evaluarea datoriilor şi crean elor ale persoanelor juridice se face. De asemenea. clien ii. inclusiv Decont rile între exerci iile financiare determinate de regulariz ri pentru care creditorul acord o presta ie sau un echivalent valoric. iar datoriile sunt oglindite la litera D “Datorii ce trebuie pl tite într-o perioad de un an”. bugetul statului. la data efectu rii lor. Datoriile şi crean ele în valut se convertesc în lei la cursul valutar comunicat de BNR din momentul apari iei lor. precum şi cele primite de la clien i se înregistreaz în contabilitatea ter ilor. în contabilitate. folosindu-se în acest sens formularul “Fişa de cont pentru opera ii diverse”. fiind considerate active nemonetare.CONTABILITATEA DECONT RILOR CU TER II 6. Avansurile acordate furnizorilor. crean ele se înscriu la litera B “Active circulante”. deschis pentru fiecare persoan fizic sau juridic titular de datorii sau create. 90 . Spre deosebire de stocuri pentru produc ie şi cele de produse. neachitate sau neincasate. Contabilitatea sintetic a datoriilor şi crean elor pe termen scurt şi a conturilor de regularizare se conduce cu ajutorul conturilor clasei a 4-a din lista de conturi. oglindind create şi datorii pe termen lung. Detalii despre crean e şi datorii se prezint în cadrul Notelor explicative la situa iile financiare anuale. la valoarea lor nominal din momentul gener rii. respectiv de încasare. Conturile care reflect astfel de datorii şi create se cuprind în clasa conturilor de trezorerie sau în clasa conturilor de imobiliz ri. asocia ii/ac ionarii. diferentele de curs valutar aferente datoriilor şi crean elor . în conturi distincte. CONTINUTUL. datoriile şi crean ele generate de credite pe termen scurt primite sau acordate. pl i-încas ri. contabilitatea analitic a datoriilor şi crean elor se conduce la compartimentul contabilit tii numai valoric. sunt reprezentate de totalitatea obliga iilor pe termen scurt. respectiv. precum şi pe fiecare persoan fizic sau juridic . dar şi rela ii patrimoniale adiacente acestora. asigur rile sociale. respectiv. în valut . STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONTABILIT TII DECONT RILOR CU TER II Raporturile agen ilor economici cu alte persoane fizice sau juridice genereaz datorii şi crean e. Nu se includ în categoria Decont rilor cu ter ii. Diferentele de curs valutar de la data înregistr rii lor şi cel din momentul pl ii sau încas rii se trateaz contabil ca şi cheltuial sau venituri financiare. debitorii şi creditorii diverşi. Decont rile cu ter ii reflect transferuri interpatrimoniale.

Contabilitatea decont rilor cu furnizorii pe credit comercial şi cambial Cump r rile de bunuri şi servicii de c tre un agent economic. în contabilitate se înregistreaz diferit în func ie de faptul dac unitatea aplic metoda inventarului permanent sau intermitent. existând foarte pu ine excep ii. dup cum s-a mai precizat. la cost standard sau la un pre de înregistrare. 368 “Diferente de pre la animale şi p s ri”. pentru produc ie şi/sau pentru comer . Cele mai frecvente efecte de comer sunt: Biletul la ordin şi Trata. CONTABILITATEA DECONT RILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENTII 6. cu excep ia contului 409”Furnizori – debitori”. Contabilitatea efectelor de comer se conduce cu ajutorul conturilor: • 403 “Efecte de plat ” şi • 405 “Efecte de plat pentru imobiliz ri” 91 . genereaz datorii din cump r ri destinate fie activit ii de exploatare. unei a treia persoane numit beneficiar sau la ordinul acestuia. care având cifra nou pe treapta a 3-a a simbolului contului au o func ie invers . Dac furnizorul accept în contul dreptului de crean un efect de comer . În cazul aprovizion rii stocurilor.6. putem distinge: a) datorii din cump r ri pe credit comercial. în condi iile aplic rii metodei inventarului intermitent. o sum de bani determinat . dac provin de la furnizorii externi. dup natura diferen ei. Trata este un titlu de credit prin care creditorul. cât şi cele pentru imobiliz ri. se contabilizeaz .2. reflectat în contabilitatea cump r torului. nemijlocit în conturile de cheltuieli ce exprim natura consumului. 378 “Diferente de pre la m rfuri” şi 388 “Diferente de pre la ambalaje”. s achite la o anumit dat . fie celei de investi ii. În acest ultim caz. precum şi serviciile. Evaluarea stocurilor provenite din cump r ri. şi b) credit comercial cambial acordat reflectat în contabilitatea vânz torului. precum şi în func ie de modul de evaluare a stocurilor. Dac evaluarea cump r rilor de stocuri se face la alt pre decât costul efectiv de cump rare. respectiv: 308 “Diferente de pre la materii prime şi materiale”. Cump r rile de la furnizori genereaz datorii în lei dac provin de la furnizorii interni şi în valut convertibil în lei. şi b) datorii din cump r ri pe credit cambial. Biletul la ordin este un titlu de credit prin care se constat angajamentul emitentului de a pl i el însuşi beneficiarului sau la ordinul acestuia o sum de bani la o anumit dat . cu cele dou conturi opera ionale de gradul II. la cursul valutar de la data recep iei acestora. Dac cump r rile de la furnizori privesc stocurile. Toate conturile din grupa 40 “Furnizori şi conturi asimilate” sunt conturi cu func ie de pasiv. cu suma în negru sau în roşu. care se vor debita. respectiv trasului. de la furnizori interni sau externi. În contabilitatea microîntreprinderilor nu apar particularit i privind contabilizarea prin contul 401 “Furnizori”. valoarea provizion rilor la cost efectiv. scadent . creditul comercial se transform în credit cambial. Biletul la ordin poate fi p strat pân la scadent . poate fi transferat altei persoane cu drept de crean sau poate fi scontat imediat la banc . Creditul comercial cambial din punct de vedere contabil poate fi: a) credit comercial cambial primit. pot interveni şi conturile de diferente de pre . Cump r rile de la furnizori interni şi externi privesc aprovizion rile de stocuri. d ordin debitorului s u. care sunt teveatizate.1. banca devine proprietara efectului de comer şi va încasa la scadent crean de la emitent. se poate face la cost efectiv de achizi ie.2. când decontarea se face pe baz de efecte de comer . Dup modul de stingere a datoriilor din cump r ri. Contabilitatea datoriilor din cump r ri se conduce cu ajutorul grupei de conturi 40 “Furnizori şi conturi asimilate”. care se achit pe baz de instrumente de decontare obişnuite. respectiv tr g torul.

La scadent în anul “N+1” se încaseaz efectul de comer .40 lei/euro.800 În contabilitatea cump r torului : • recep ia materialelor auxiliare % 3021 “Materiale auxiliare” 4426 “TVA deductibila” = 401 “Furnizori” 23. regularizarea TVA deductibil şi altele.000 3800 • Emiterea biletului la ordin : 401 “Furnizori” = 403 “Efecte de pl tit” 23. diferentele de curs valutar. Societatea comercial conduce evidenta stocurilor dup metoda inventarului permanent. La ambele societ i eviden a stocurilor se ine prin inventar permanent.800 20. convertirea valutelor în lei.Societatea comercial Alfa (vânz tor) livreaz societ ii comerciale Beta (cump r tor) produse finite.40 lei/euro. rin viramente bancare. conform contractelor încheiate şi diverşilor parteneri externi. conform Facturii fiscale şi Notei de intrare-recep ie: 92 ( O societate comercial . cum sunt cele privind valoarea facturat . Se accept în acelaşi exerci iu financiar un efect de comer .41 lei/euro şi se primeşte efectul de comer la cursul valutar de 3.Achizitionat m rfuri de la intern.800 • Plata biletului la ordin. în exerci iul financiar “N”. la cursul valutar de 3.000 lei şi TVA 19% . În contabilitatea financiar la furnizor (vânz tor) pre ul de eviden „standard” al produselor finite livrate fiind de 15. la cursul valutar de 3. Cursul valutar la închiderea exerci iului financiar “N” este de 3. la pre ul extern 10. când cursul valutar este de 3.000 lei. când apar aspecte diferite fa de livr rile la intern. prin banca: 5121 “ Conturi la b nci în lei” = 413 “Efecte de primit de la clien i” 23. Cump r torul emite în favoarea vânz torului un bilet la ordin care se deconteaz la scaden .47 lei/euro. În contabilitatea vânz torului : • Livrarea produselor finite : 411 “Clien i” = % 701 “ Venituri din vânzarea produselor finite” 4427 “TVA colectat ” 23.800 Agen ii economici pot livra bunuri. pe care cump r torul le foloseşte ca materiale auxiliare.800 20.50 lei/euro. 1. TVA 3800 lei. având pre ul de facturare f r TVA de 20.000 lei. Costul de achizi ie a m rfurilor este de 20.000 euro.000 • Încasarea biletului la ordin.000 3800 ( • Desc rcarea gestiunii de produse finite : 711 “Varia ia stocurilor” • Acceptarea biletului la ordin : 413 “Efecte de primit de la clien i” = 4111 “Clien i” 23.800 = 345 “Produse finite” 15. prin banc : 403 “Efecte de pl tit” = 5121 “ Conturi la b nci în lei” 23. export m rfuri c tre un partener extern.

000 lei) 4111 “Clien i” = 4111 “Clien i” 34.47 lei/euro = 34. an “N”: a) calcularea diferen ei de curs valutar 10.800 2) Achitat m rfurile furnizorului intern.000 euro x 3.a): 34.an “N”: 5113 “Efecte de încasat” = 765 “Venituri din diferen a de curs valutar” 200 8.500 – 34.000 euro x 3.40lei/euro = 34.500 34.45) = 200 lei înregistrarea diferen ei de curs valutar la 31. conform Ordinului de plat şi Extrasului de cont: 401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la b nci în lei” 23.47 – 3.700 lei b) valoarea efectului de comer la data încas rii acestuia 10.800 20. Reducerile de pre uri apar ca urmare a raporturilor comerciale şi constau în: a) Rabat care const într-o reducere de pre acordat de furnizori clien ilor s i pentru calitatea 93 . Încasarea efectul de comer la scadent : a) valoarea nominal a efectului de comer : 10.45 lei/euro = 34.000 100 6. ca urmare livr rilor de bunuri şi servicii.000 Destocarea m rfurilor vândute: 607 “Cheltuieli privind m rfurile” = 371 “M rfuri” 20. inând seama de cursurile valutare din momentul livr rii m rfurilor şi al accept rii efectului: a) crean a extern la livrarea m rfurilor: 10.000 euro x 3.000 euro (3.% 371 “M rfuri” 4426 “TVA deductibila” = 401 “Furnizori” 23.12.000 5. Acceptarea de c tre furnizor a efectului de comer . apar situa ii în care furnizorii acord beneficiarilor reduceri de pre uri sau reduceri financiare.100 lei c) diferen a de curs favorabil ( b .100 34.700 lei = 300 lei 5124 “Conturi la b nci în valut ” = % 5113 “Efecte de încasat” 765 “Venituri din diferen a de curs valutar” 35.000 euro x 3.40 lei/euro = 34.41 lei/euro = 34.100 lei c) diferen a de curs valutar favorabil : 10.500 lei b) crean a extern din momentul accept rii efectului de comer 10.100 400 7.000 euro x 3.000 lei = 100 lei 413 “Efecte de primit de la clien i” = % 411 “Clien i” 765 “Venituri din diferente de curs valutar” 34.100) = 400 lei 5113 “Efecte de încasat” = % 413 “Efecte de primit de la clien i” 765 “Venituri din diferen a de curs valutar” 34. Primirea efectului de comer .800 Livrat m rfurile conform facturii externe beneficiarului: (10.000 lei c) diferen a de valoare pentru efectul de comer (b-a) 35.100 lei – 34.410 lei/euro = 34.12.700 3000 În raporturile dintre furnizori şi beneficiari.000 euro x (34. a) crean a extern la primirea efectului de comer : 10.000 3.000 euro x 3.000 34. Calcularea şi înregistrarea diferen ei de curs valutar la 31.50lei/euro = 35.000 lei b) crean a în momentul accept rii efectului: 10.000 euro x 3.000 lei – 34.

în roşu: % 301 “Materii prime” 4426 “TVA deductibil ” = 401 “Furnizori” 238 200 38 Spre deosebire de reducerile comerciale în raporturile economice dintre agen ii economici apar şi reducerile financiare.000 760 ( Se cump ra de la un furnizor m rfuri conform facturii fiscale. Încât totalul facturii este mai mic cu rabatul şi/sau remiza acordat beneficiarului sau ulterior livr rii. În contabilitatea cump r torului se fac urm toarele înregistr ri: achizi ionat materii prime. în valoare de 20. în sum 94 . de 4. În acest scop se foloseşte contul 767 “Venituri din sconturi ob inute”. Rabatul sau remiza se poate acorda odat cu livrarea bunurilor. conform facturii.000 3. În contabilitatea cump r torului. conform facturii furnizorului: % 301 “Materii prime” 4426 “TVA deductibil ” = 401 “Furnizori” 23800 20. m rimea comenzilor clien ilor etc. motiv pentru care furnizorul acord un discount de 2 %.000 lei. în contabilitate. TVA 19 %.000 lei. Aceste reduceri se cunosc în practica entit ilor economice sub denumirea de sconturi.inferioar a bunurilor livrate. conform facturii fiscale şi a notei de intrare recep ie: % 371 “M rfuri” 4426 “TVA deductibil ” = 401 “Furnizori” 4. conform facturii fiscale. b) Remiza const într-o reducere de pre acordat de furnizor clien ilor s u pentru considerente deosebite fat de acestea.800 ( O societate comercial contabilizat factura fiscal în roşu. motive pentru care nu influen eaz m rimea TVA contabilizat anterior acord rii acestora.760 4. Reducerile de pre sub form de rabat. care se achit de c tre cump r tor mai repede decât prevederile din contract. TVA 19 %. a achizi ionat materii prime de la furnizori. şi ulterior se acord un risturn. Aceste reduceri financiare acordate de furnizori clien ilor s i apar în urma unor în elegeri înscrise între p r i. în acest caz. remiz sau risturn sunt cunoscute sub denumirea de reduceri comerciale. c) Risturnuri care constau într-o reducere de pre acordat de furnizori pentru dep şirea unui plafon valoric anual al cump r torilor. în contabilitatea cump r torului. ca şi un venit financiar. profesia cump r torului. pentru care ulterior cump r torul primeşte un rabat de 1 % din pre ul de factur de furnizor. se fac urm toarele înregistr ri: contabilizat primirea şi recep ia m rfurilor de la furnizor. Se fac înregistr rile. pentru rabatul de 1 % acordat ulterior: % 301 “Materii prime” 4426 “TVA deductibil ” = 401 “Furnizori” 238 200 38 contabilizat risturnul de 1 % acordat ulterior de furnizor. ca de exemplu: permanenta clientului. contabilizându-se. în sfera afacerilor. caz în care se întocmeşte o factur în roşu.

668 95. furnizor livreaz la finele exerci iului financiar N produse finite în baza avizului de expedi ie la SC Delta cump r tor având pre ul de livrare 6800 lei f r TVA. lucr ri sau servicii nu sunt înso ite de facturi. pe care clientul urmeaz sa le comercializeze en-gros în calitate de m rfuri. ci doar de avize de înso ire sau de alte documente care nu confer transferul dreptului de proprietate. pot s fie emise dup expirarea perioadei de gestiune. În exerci iul financiar N+1 se întocmeşte factura fiscala . ele se pot rezolva f r complica ii contabile rela iilor de furnizor-client. în sensul c se aşteapt primirea facturii. de exemplu. iar cump r torul (beneficiarul) trebuie s -şi închid conturile curente contabile înainte de primirea facturilor se impune înregistrarea acestor rela ii de decontare în mod distinct.000 În contabilitatea cump r torului : • recep ia m rfurilor: % 371 “M rfuri” 4428 “TVA neexigibil ” = 408 “Furnizori – facturi nesosite” 8. gazele naturale. Astfel. TVA 19. pentru unele utilit i cu furnizare continu .092 6800 1. Dac astfel de situa ii apar la finele exerci iului financiar. costul de produc ie standard al produc torului fiind de 4.292 ( SC Gama • Desc rcarea gestiunii de produse finite : 711 “Varia ia stocurilor” = 345 “Produse finite” 4. cum ar fi: energia electric . apa şi altele.000 lei. Evidenta stocurilor la ambele firme se ine prin inventar permanent.2. Înregistr ri contabile în anul financiar N: În contabilitatea vânz torului : • Livrarea produselor finite : 418 “Clien i – facturi de întocmit” = % 701 “ Venituri din vânzarea produselor finite” 4428 “TVA neexigibil ” 8. folosindu-se în acest scop contul 408 “Furnizori – facturi nesosite”.760 4.20 6. care atest momentul apari iei creditului comercial primit. În cazul în care asemenea situa ii apar în cursul exerci iului financiar.contabilizat achitarea valorii facturii fiscale a furnizorului. când livr rile de bunuri. iar clientul ine evide a stocurilor de m rfuri în preturi de cump rare f r TVA. facturile simple sau fiscale. contabilizându-se cu ajutorul contului 4428 “TVA neexigibil ”. conform Ordinului de plat şi a extrasului de cont. Contabilitatea datoriilor comerciale din cump r ri pentru care nu s-au primit facturi În practic pot apare situa ii.092 6800 1.2. În acest caz nici TVA nu este exigibil. având în vedere discountul primit: 401 “Furnizori” = % 5121 “Conturi la b nci în lei” 767 “Venituri din sconturi ob inute” 4. în cadrul rela iilor de vânzare-cump rare între parteneri.292 Înregistr ri contabile în anul financiar N+1: 95 . care se deconteaz prin viramente bancare. luna calendaristic . ori sfârşitul anului.

iar furnizorul devine debitor pentru avansul primit. plus TVA 19 %. În asemenea situa ii cump r torul devine creditorul furnizorului. cu ciclul lung de fabrica ie când cump r torul acord avans în contul bunurilor care urmeaz a fi fabricate şi livrate de c tre furnizor. Dac avansurile acordate privesc activit i de import-export.3.În contabilitatea vânz torului : • Emiterea facturii fiscale: 411”Clienti” = 418 “Clien i – facturi de întocmit 8.debitori pentru cump r ri de bunuri de natura stocurilor” şi 4092 “Furnizori – debitori pentru prest ri de servicii şi execut ri de lucr ri”. la cump r tor şi cu contul 419 “Clien i – creditori”. sintetice de gradul II. Se primeşte factura fiscal pentru piesele de schimb fabricate şi livrate de furnizor în valoare de 50. în contul cump r rilor de stocuri de piese de schimb. Contabilitatea decont rilor pe baza avansurilor acordate În raporturile dintre agen ii economici apar şi situa ii. care sunt exprimate în valut . iar dac acesta se acord pentru achizi ionarea de imobiliz ri. c contul 409 “Furnizori – debitori” se utilizeaz în contabilitatea cump r torului şi pentru contabilizarea ambalajelor de circula ie care circul în regim de restituire.092 6. în contabilitate. Reamintim.2. generate de acordarea avansurilor comerciale se oglindesc separat. cu precizarea c apar fluxurile de diferent de curs valutar. la furnizor.092 În contabilitatea cump r torului : •Primirea facturii fiscale: 408 “Furnizori – facturi nesosite” = 401 “Furnizori” 8. Dac avansul comercial s-ar acorda pentru prest ri de servicii şi execut ri de lucr ri se foloseşte contul 4092 “Furnizori – debitori pentru prest ri de servicii şi execut ri de lucr ri”.000 lei.092 Şi concomitent are loc transformarea TVA –ului neexigibil în TVA colectat : 4428 “TVA neexigibil ” = 4427 “TVA colectat ” 1. pe perioada dintre momentul acord rii avansului şi momentul Decont rii valorii bunurilor ce formeaz obiectul tranzac iei comerciale.292 • Plata facturii facturii: 401 “ Furnizori” = 5121 “Conturi la b nci în lei” 8. respectiv contul 234 “Avansuri acordate pentru imobiliz ri necorporale”.092 Şi concomitent are loc transformarea TVA –ului neexigibil în TVA colectat : 4426 “ TVA deductibil ” = 4428 “TVA neexigibil ” 1. intervin conturile 232 “Avansuri acordate pentru imobiliz ri corporale”. în deosebi în cazul produc iei şi livr rilor de bunuri complexe.292 • Încasarea facturii: 5121 “Conturi la b nci în lei” = 411”Clienti” 8. facturate de furnizor.000 lei TVA 19 %. S se fac toate înregistr rile contabile la cump r tor: 96 ( . respectiv. conturile utilizate pentru reflectarea în contabilitate sunt aceleaşi. 4091 “Furnizori . cu ajutorul contului 409 “Furnizori – debitori”. de asemenea. Raporturile de decontare furnizor-client. Se acord unui furnizori un avans în sum de 10. În cadrul contului 409 “Furnizori – debitori” sunt opera ionale dou conturi.

600 lei) % 401 “Furnizori” Analitic: Furnizorul “x” = 5191 “Credite bancare pe termen scurt” 47. conform facturii fiscale se contabilizeaz : % 3024 “Piese de schimb” 4426 “TVA deductibil ” = 401 “Furnizori” Analitic: Furnizorul “X” 59500 50.2.4. folosindu-se în acest scop contul 413 “Efecte de primit de la clien i”. Furnizorii de bunuri şi servicii pot beneficia de la cump r tori de avansuri pentru care se identific TVA aferent.acordat avans furnizorului. efecte de comer sub forma “Biletului la ordin” sau “Trat ”.600 6.900 10. Crean ele sunt active circulante în curs de decontare evaluându-se în contabilitatea curent la valoarea nominal . în func ie de fluctua ia cursului valutar fat de cel de la data înregistr rii dreptului de crean .000 1900 d) decontat diferen a fat de furnizorul de piese de schimb. Contabilitatea crean elor din vânz ri de bunuri şi servicii pe credit comercial şi cambial Vânz rile de bunuri şi servicii de c tre furnizori genereaz drepturi de crean asupra cump r torilor. exprimate în lei. constituirea de provizioane pentru deprecierea acestora. Livr rile de bunuri şi servicii f cute c tre clien i. Drepturile de crean din livr ri de bunuri şi prest ri de servicii neincasate în termen de c tre furnizori.000 1900 primirea stocurilor de piese de schimb de la furnizor. În cazul în care furnizorul accept . iar la închiderea exerci iului la valoarea posibil de recuperat. prin înregistrarea: (59500 lei – 11. iar pentru livr rile la extern nu se cuprinde în factur extern TVA. Drepturile de crean generate de facturile externe întocmite. el se recupereaz de la intern. în contul datoriei cump r torilor. ca urmare a solvabilit ii reduse a clien ilor sau a notific rii şi ac ionarii acestora în judecat pentru recuperarea crean elor . în baza contractului încheiat cu acesta. conform extrasului contului de împrumut pe termen scurt. impunând. iar TVA aferent acestora este considerat pân în momentul întocmirii facturii ca şi TVA neexigibil . De asemenea. iar pentru livr rile la extern facturile externe exprimate în valut şi convertite în lei la cursul valutar de la data factur rii. se contabilizeaz : % 401 “Furnizori” Analitic: Furnizorul “x” 4426 “TVA deductibil ” = 4091 “Furnizori – debitori pentru cump r ri de bunuri de natura stocurilor” 11. La baza înregistr rii drepturilor de crean pentru bunurile şi serviciile livrate beneficiarilor interni stau facturile fiscale. iar la data încas rii pot conduce la cheltuieli sau venituri din diferen a de curs valutar. dau dreptul furnizorului de a trece drepturile de crean în contul 4118 “Clien i incer i sau în litigiu”.000 9500 regularizarea avansului acordat furnizorului. cu obliga ia fat de furnizor.900 10. dac dreptul de crean în valut nu este încasat la sfârşitul unui exerci iu 97 .900 lei = 47. pentru care nu s-au întocmit facturile fiscale se contabilizeaz cu contul 418 “Clien i facturi de întocmit”. Dup modul de lichidare a lor crean ele se structureaz în dou categorii: a) crean e din vânz ri pe credit comercial şi b) crean e din vânz ri pe credit cambial. conform extrasului contului de împrumut. se converteşte în lei la cursul valutar de la data factur rii. % 4091 “Furnizori debitori pentru cump r ri de bunuri de natura stocurilor” 4426 “TVA deductibil ”” = 5191 “Credite bancare pe termen scurt” 11. când este cazul. creditul comercial acordat de furnizor devine credit cambial.

încasându-şi valoarea bunurilor livrate. apar diferentele de curs valutar fat de cursul valutar de la 31.98 lei/Euro: 401 “Furnizori” Analitic: Furnizorul “x” = 5124 “Conturi la b nci în valut ” 39. Se recep ioneaz m rfuri la valoarea din factura extern 1000 Euro. conform extrasului de cont. societate comercial “A”.000 . livreaz societ ii comerciale “B” produse finite. Se cere s se fac înregistr ri la furnizor şi cump r tor.00 lei/Euro % 401 “Furnizori” Analitic: Furnizorul “x” 665 “Cheltuieli din diferente de curs valutar” = 5124 “Conturi la b nci în valut ” 40.000 lei.financiar. acesta poate acorda cump r torului o cot procentual din dreptul de crean .250 75. TVA 19 %. când cursul valutar este 3. iar pre ul de livrare 75. când cursul valutar de la data pl ii este 4. toate tratate ca şi venituri sau cheltuieli din diferen a de curs valutar.000 lei.250 (O b) la cump r tor: % 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” 4426 “TVA deductibil ” = 401 “Furnizori” 89. reflectat cu contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”. Furnizorul accept din partea cump r torului un bilet la ordin pe care îl depune apoi la banc . când cursul valutar la data pl ii este 3.000 14.95 lei/Euro 401 “Furnizori” Analitic: Furnizorul “x” = % 5124 “Conturi la b nci în valut ” 765 “Venituri din diferen a de curs valutar” 39700 39500 250 În cazul în care vânz torul încaseaz crean a de la furnizor într-un termen mai mic decât cel prev zut în contract. facturarea produselor. conform extrasului de cont.12 a anului expirat.250 2.250 75. Destocarea produselor finite livrate la furnizor: 711 “Varia ia stocurilor” = 345 “Produse finite” 98 50.700 ( achitarea valorii facturii furnizorului extern conform extrasului de cont.700 300 achitarea valorii facturii furnizorului extern.000 14. cunoscut sub denumirea de scont acordat. utilizate la cump r tor ca şi “materiale de natura obiectelor de inventar”. 1. respectiv primirea lor: a) la furnizor: = 4111 “Clien i % 701 “Venituri din vânzarea produselor finite” 4427 “TVA colectat ” 89.800 achitarea valorii facturii furnizorului extern. ştiind c costul efectiv al produselor finite este de 50. curs BNR la data factur rii 3.97 lei/Euro: 371 “M rfuri” = 401 “Furnizori” Analitic: Furnizorul “x” 39.000 39.

conform prevederilor din contract. cunoscut sub denumirea de scont acordat. ac iona i în justi ie. Crean ele incerte pot fi scoase din activul societ ii prin trecerea acestora asupra cheltuielilor. Valoarea crean elor incerte se contabilizeaz cu contul 4118 “Clien i incer i şi/ sau în litigiu”. cei notifica i.250 la cump r tor: 401 “Furnizori” = 403 “Efecte de plat ” 89. cu perceperea de penalit i.250 la cump r tor: 403 “Efecte de pl tit” = 5121 “Conturi la b nci în lei” 89. respectiv plata efectului de comer : la furnizor: 5121 “Conturi la b nci în lei” = 5113 “Efecte de încasat” 89. acesta poate acorda cump r torului o cot procentual din dreptul de crean . r u platnici. 99 .325 8.250 În cazul în care vânz torul încaseaz crean a de la furnizor într-un termen mai mic decât cel prev zut în contract.250 8. amenzi şi penalit i”. reflectat cu contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”.3. amenzi şi penalit i” 98. iar în cazul declar rii acestora în faza de faliment se pot constitui provizioane care sunt deductibile din punct de vedere fiscal. impune pentru acestea folosirea contului 7581 “Venituri din desp gubiri.2.250 4.5.175 89. Depunerea efectului de primit de la clien i la banc la furnizor: 5113 “Efecte de încasat” = 413 “Efecte de primit de la clien i” 89. Încasarea. Acceptarea biletului la ordin de c tre furnizor: la furnizor: 413 “Efecte de primit de la clien i” = 4111 “Clien i” 89. conform înregistr rii: Pentru problema de mai sus. reprezentate de drepturile de crean e neâncasate în termen de la clien ii deveni i incer i. conform înregistr rii: Se încaseaz penalit i de întârziere de 10% 5121 “Conturi la b nci în lei” = % 4111 “Clien i” 7581 “Venituri din desp gubiri. Contabilitatea crean elor comerciale incerte Conform Reglement rilor contabile simplificate crean ele incerte se înregistreaz distinct în contabilitate.250 80.250 5.925 Încasarea dreptului de crean cu întârziere. Crean ele comerciale incerte pot proveni atât din crean a clien ilor interni sau externi.925 6. îndeosebi. întrucât clientul pl teşte mai repede decât scadenta i se acorda un scont de 10% : % 5121 “Conturi la b nci în lei” 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate = 4111 “Clien i” 89.

Se cere s se fac înregistr rile în contabilitate şi în cazul când se reactiveaz debitul şi se încaseaz . iar în cazul declar rii acestora în faza de faliment se pot constitui provizioane care sunt deductibile din punct de vedere fiscal.950 Trecerea asupra cheltuielilor a jum tate din m rimea clien ilor incer i.3.3. fiind declarat de instan a judec toreasca în stare de faliment. conform Extrasului de cont: 5121 “Conturi la b nci în lei” = 4118 “Clien i incer i sau în litigiu” 5.000 lei. avoca i.1. ( O societate comercial livreaz unui client în exerci iul financiar “N” m rfuri.900 6.000 1900 Desc rcat gestiunea de m rfuri vândute: 607 “Cheltuieli privind m rfurile” = 371 “M rfuri” 8.900 10.înregistrându-se îns în conturile de ordine şi evident .000 lei. Cadrul general al avantajelor acordate salaria ilor Cu excep ia profesiilor liberale. înregistrându-se îns în conturile de ordine şi evident . Crean ele incerte pot fi scoase din activul societ ii prin trecerea acestora asupra cheltuielilor.000 950 Anularea ajust rii ca urmare a r mânerii acestuia f r obiect: 491 „Ajust ri pentru crean elor – clien i” deprecierea = 7814 „Venituri din ajust ri pentru deprecierea activelor circulante” 11. în baza hot rârii judec toreşti: 4118 “Clien i incer i sau în litigiu” = 4111 “Clien i” 11. Facturarea m rfurilor c tre beneficiar: 4111 “Clien i” = % 707 “Venituri din vânzarea m rfurilor” 4427 “TVA colectat ” 11. fiind posibil reactivarea acestora. Pân la sfârşitul exerci iului financiar “N” clientul nu achit valoarea m rfurilor.950 5. fiind posibil reactivarea acestora. pre ul de înregistrare 8. Crean ele comerciale incerte pot proveni atât din crean a clien ilor interni sau externi. TVA 19 %. despre care se cunosc urm toarele: valoarea m rfurilor livrate 10. În exerci iul financiar “N+1” se încaseaz jum tate din valoarea m rfurilor livrate.900 Contabilizat constituirea ajust rii pentru deprecierea crean elor clien i: 6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajust rile pentru deprecierea activelor circulante” = 491 “ Ajust ri pentru deprecierea crean elor clien i” 11. profesionişti 100 . prin înregistrarea: % 654 “Pierderi din crean şi debitori diverşi” 4427 “TVA colectat ” = 4118 “Clien i incer i sau în litigiu” 5. ASIGURAREA ŞI PROTECTIA SOCIAL 6.000 Trecerea crean ei neâncasate în exerci iul financiar “N” la crean e incerte.900 încasarea în anul “N+1” a jum tate din dreptul de crean . practicate în deosebi de medici. în exerci iul financiar “N+1”. CONTABILITATEA DECONT RILOR CU PERSONALUL MUNCITOR.

Bugetul (contribu ia) asigur rilor sociale de s n tate (BASS). În prezent. 2. 200/2006 3. conform Legii nr. care se alimenteaz prin contribu ia angajatorului în cot de 2 % din fondul brut de salarii. pentru munca prestat . • pentru condi ii speciale de munc 39 %. în principiu. pentru constituirea c rora particip angajatorul şi angaja ii. conform contractului individual sau colectiv de munc .5 %. Plata în natur a unei p r i din salariu. care. prin stopaj la surs . la închiderea unui exerci iu financiar. sporurile. iar angajatorul.U. în formarea fondului. presupune instituirea unui sistem de fonduri. Regimuri de contribu ii definite. Regimul de presta ii definite – conform c rora angajatorul este obligat sau se oblig s pl teasc contravaloarea unor avantaje definitive acumulate de salaria i în raport cu perioada de munc prestat . iar contribu iile angaja ilor apar ca o re inere din veniturile salariale efectuat de angajator.25%. se stabileşte prin hot râre a Guvernului. salaria ii. Salariul cuprinde: salariu de baz .. Contribu iile patronatului reprezint cheltuieli curente de exploatare cu asigurarea şi protec ia social . Contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata crean elor salariale 0. dar trebuie s contabilizeze constituirea rezervelor necesare presta iilor definite şi s actualizeze. IAS 18 “Avantajele personalului” se ocup cu aceast problem . salariul reprezint contrapresta ia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de munc . în schimbul unei remunera ii denumite salariu. alimentat cu contribu ia unit ii (angajatorului) de 6 % din fondul de salarii realizat şi din cota de 6. în func ie de condi iile de munc . Salariul se stabileşte prin negocieri individuale şi/sau colective. în România func ioneaz un sistem de asigur ri şi protec ie social bazat pe un regim de cotiza ii definite la urm toarele bugete: 1. Plata salariului se poate efectua prin virament. Bugetul (contribu ia) sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigur ri sociale. de maternitate şi pentru concediu privind îngrijirea copilului pân la doi ani. se oblig s presteze munc pentru şi sub autoritatea unu angajator. luându-se ca baz . precum şi alte adaosuri.G. încheiat cu angajatorul. excedentul dintre valoarea actualizat a obliga iilor şi valoarea real a disponibilit ilor scade sub o anumit limit . de drepturi b neşti cunoscute sub denumirea generic de salarii. de denumirea veniturilor sau forma sub care se acord . conform Noului cod al muncii (1. Salariul de baz minim brut pe tar garantat în plat . În acest caz angajatorul nu contabilizeaz contribu iile sale la un fond. conform c rora angajatorul şi angaja ii pl tesc cotiza ii diferite unui anumit fond. nr.contabili care lucreaz în cabinete particulare precum şi întreprinz torii individuali. ob inute de o persoan fizic ce desf şoar activitate în baza unui contract individual sau colectiv de munc . 158/2005. inclusiv indemniza iile pentru incapacitate temporar de munc .03. denumit salariat. şi 1 % contribu ia salariatului calculat la salariul de încadrare. Salariile constau din totalitatea veniturilor în bani sau în natur . indiferent de perioada la care se refer . şi are caracter confiden ial. indemniza ie. 101 . Deci. Contributia datorata de angajatori pentru concedii si indemnizatii 0. în data stabilit prin contractul individual sau colectiv de munc . Contractul individual de munc este contractul în temeiul c ruia o persoan fizic . Corelat cu munca salariat func ioneaz sistemul de asigur ri şi protec ie social Func ionarea acestor sisteme de asigurare şi protec ie social . nu îşi remunereaz munca. la care angaja ii contribuie cu 9.5 % din salariu brut al angajatului şi din sumele brute datorate colaboratorilor. 2. fondul brut de salarii şi anume: • pentru condi ii normale de munc 29 %. conform O. ori de câte ori. cele cuvenite persoanelor ce se afl în concediu medical. Salariile se pl tesc în bani cel pu in o dat pe lun . cu o cot . ori prin regulamentul intern. Aceste sisteme de asigur ri şi protec ie social pot fi grupate astfel: 1. Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de baz prin contractul individual de munc sub salariul de baz minim brut orar pe tar .85 % calculat la fondul de salarii. • pentru condi ii deosebite de munc 34 %. prin stopaj la surs . este posibil numai dac este prev zuta expres în contractul colectiv sau individual de munc . persoan fizic sau juridic . Bugetul (contribu ia) pentru asigur rile de şomaj.2003). personalul muncitor beneficiaz . dup consultarea sindicatelor. într-un cont lunar sau în numerar prin casieria unit ii în cauz . pentru un program normal de lucru. între angajator şi salaria i.

000 lei + 4. De asemenea. 346/2002 6.991 lei. Contabilizat contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate (26. • contribu ia unit ii la asigur rile sociale 19. • contribu ia unit ii la fondul de şomaj. • contribu ia personalului la asigur rilor sociale.000+4200) – (2.5 %.2. • contribu ia angaja ilor pentru asigur rile sociale de s n tate.108*16% = 4.644 • Contabilizat contribu ia personalului la asigur rile sociale (26. respectiv. • salarii de încadrare 26. conform Statului de plat : 641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 “Personal . în functie de clasa de risc. • diverse re ineri în favoarea ter ilor 1. angajatorul calculeaz şi vars contribu ia pentru accidente de munc şi boli profesionale. în procent de 6.5 %.644 lei: 6451 “Contribu ia unit ii la asigur rile sociale” = 4311 “Contribu ia unit ii la asigur rile sociale” 6. se cunosc urm toarele date: • avansuri achitate 11. în procent de 0.200 lei) x 9. 7 %. 2.000 lei + 4.4 – 3.5 %. respectiv.963 lei.869 •. 9. respectiv: 2.869 lei: 421 “Personal – salarii datorate” = 4312 “Contribu ia personalului la asigur rile sociale” 2. • deduceri suplimentare 14. • contribu ia personalului la fondul de şomaj.017 lei.200 lei) x 22 % = 6. • contribu ia angajatorului pentru accidente în munc şi boli profesionale.200 lei.869+1.000 lei.400 lei.100 lei.000 • Intrarea numerarului în casieria unit ii: 5311 “Casa în lei” = 581 “Viramente interne” 11. 1.000 lei. • contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate.5 %.salarii datorate” 30200 • Contabilizat contribu ia unit ii la asigur rile sociale (26.000 • Achitat avansul chenzinal.5 % = 2.869 lei.6 % din fondul de salarii realizat.000 lei + 4.000 • Contabilizat drepturile salariale ale personalului.963+260) = 25. Contabilitatea cheltuielilor cu salariile acordate salaria ilor ( La o societate comercial în leg tura cu drepturile salariale. respectiv 6. ştiind c nu se achit dup termenul de prescriere salarii pentru 220 lei.108 lei • impozit asupra salariilor 16 % : 25. 906 lei. în procent de 0. în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârst de pân la 7 ani. S se fac toate înregistr rile generate de drepturile salariale ale personalului. conform Legii nr.114 lei.644 lei. respectiv.200 lei) 102 . 3 %. conform listelor de avans: 425 “Avansuri acordate personalului” = 5311 “Casa în lei” 11. 260 lei. • Ridicarea numerarului pentru plata avansului conform documentelor justificative: 581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la b nci în lei” 11.în concediu de maternitate. • adaosuri 4. • rest de plat : 19. 151 lei.3. respectiv. respectiv. în procent de 1 % la salariul de încadrare. • salariu impozabil (26.

Contabilizat contribuita personalului la fondul de şomaj (26. respectiv 4. conform cecului de numerar.5 % = 1. conform înregistr rii: 421 “Personal – salarii datorate” = 427 “Re ineri din salarii datorate ter ilor” 1. prin înregistrarea: 421 “Personal – salarii datorate” = 444 “Impozit pe venituri de natur salarial ” 4. reflectat prin înregistrarea: 421 “Personal – salarii datorate” = % 5311 “Casa în lei” 426 “Drepturi de personal neridicate” 19.991 19. 11.x 7 % = 2.017 • Contabilizat diverse re ineri în favoarea partenerilor externi. şi a extrasului de cont. 19. Contabilizat contribu ia angaja ilor la asigur rile sociale de s n tate (26.991 • Achitat chenzina a II-a conform Statelor de plat a salariilor.000 lei + 4. conform înregistr rii: 6453 “Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate” = 4313 “Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate” 2. acordat la chenzina a I-a.100 • Se ridic chenzina a II-a.000 lei x 1% = 260 lei).991 • Intrarea numerarului în casieria unit ii: 5311 “Casa în lei” = 581 “Viramente interne” 19.100 • Contabilizat re inerea avansului chenzinal. conform înregistr rii: 426 “Drepturi de personal neridicate” = 7588 “Alte venituri din exploatare” 220 • Contabilizat virarea obliga iilor sociale şi fiscale.5 % = 151 lei. conform Ordinelor de plat şi Extrasului de cont: 103 .963 •. Contabilizat contribu ia angajatorului pentru accidente în munc şi boli profesionale (26. respectiv soldul contului 421 “Personal – salarii datorate”.000 lei x 6.991 lei.771 220 • Reluarea drepturilor salariale prescrise la venituri. Contabilizat contribu ia unit ii la fondul de şomaj (26.200 lei) x 3 % = 906 lei 6452 “Contribu ia unit ii pentru ajutorul de şomaj” =4371 “Contribu ia unit ii la fondul de Somaj” 906 •.114 lei. conform înregistr rii: 421 “Personal – salarii datorate” = 4372 “Contribu ia personalului la fondul de şomaj” 260 •.000 lei +4.000 lei: 421 “Personal – salarii datorate” = 425 “Avansuri acordate personalului” 1.200 lei) x 0. conform înregistr rii: 581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la b nci în lei” 19. prin înregistrarea: 6458 “Alte cheltuieli privind asigur rile şi protec ia social ” =4381 “Alte datorii sociale” 151 • Contabilizat impozitul calculat asupra drepturilor salariale impozabile.114 •.963) 421 “Personal – salarii datorate” = 4314 “Contribu ia angaja ilor pentru asigur rile sociale de s n tate” 1.017 lei.

a3) Contribu ia personalului la fondul de şomaj. reflectându-se în contabilitate. Pentru persoanele care se afl în concediu medical. prin înregistrarea: 4311 “Contribu ia unit ii la asigur rile sociale” = 4314 “Contribu ia angaja ilor pentru asigur rile sociale de s n tate” •. Persoanele aflate în între inere a c ror venituri dep şesc sumele reprezentând deducerile personale nu se consider persoane aflate în între inere. în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârst de pân la 7 ani. în procent. Dup deducerea din veniturile brute din salarii a sumelor reprezentând deducerea personal de baz şi suplimentar se ob ine venitul din salarii supus impozit rii. de la acelaşi loc de munc . pentru invalizi de gradul II şi pentru persoanele cu handicap accentuat. dup care se deduce din totalul obliga iilor b neşti fat de angaja i. se contabilizeaz : 421 “Personal – salarii datorate” 423 “Personal – ajutoare materiale datorate” 424 “Prime reprezentând participarea personalului la profit” = 427 “Re ineri din salarii datorate ter ilor” •.024 6. iar deducerile suplimentare însumate nu pot dep şi de trei ori deducerea personal de baz . copii sau al i membrii de familie afla i în între inere. b3) prin înmul irea cu coeficientul de 0. so ul. în procent de 1 % b) deducerea personal suplimentar care se calculeaz astfel: b1) prin înmul irea deducerii personale de baz cu coeficientul de 0.114 1. pensiilor alimentare.869 2.0 cu deducerea personal de baz . în favoarea contribuabilului. b2) prin înmul irea cu coeficientul 1. Contribu ia angaja ilor la bugetul asigur rilor sociale se suport de la bugetul asigur rilor sociale de stat. f r a putea dep şi m rimea a dou salarii minime brute pe tar . de 9. a2) Contribu ia angajatului la asigur rile de s n tate. Re inerea impozitului pe venituri salariale impune urm toarea procedur de lucru.% 4311 “Contribu ia unit ii la asigur rile sociale” 4312 “Contribu ia personalului la asigur rilor sociale” 4313 “Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate” 4314 “Contribu ia angaja ilor pentru asigur rile sociale de s n tate” 4371 “Contribu ia unit ii la fondul de şomaj” 4372 “Contribu ia personalului la fondul de şomaj” 4381 “Alte datorii sociale” 444 “Impozitul pe venituri de natur salarial ” 427 “Re ineri din salarii datorate ter ilor” = 5121 “Conturi la b nci în lei” 20. în concediu de maternitate. reprezentate de: a1) Contribu ia angajatului la asigur rile sociale.5 %. urmare a popririlor.100 Observa ii : •.5 %.5 a deducerii personale de baz . 104 . pentru invalizi de gradul I şi pentru persoanele cu handicap grav. dup deducerea din acestea a cheltuielilor deductibile conform rela iei : Veniturile nete din salarii supuse impozit rii (VNS) = Veniturile brute din salarii (în bani sau în natur ) (VSB) -Deducerile din venitul brut (DVB) Deducerile din venitul brut se compun din: a) deduceri personale.5 pentru şotia. în prezent. tot în cot de 6.5 %.644 2. în tara noastr : • salariile brute datorate personalului muncitor se supun impozit rii.017 1. cump r rilor în rate. Baza de calcul a venitului supus impozit rii din salar se determin prin rotunjire la 1000 lei. imputa ii în favoarea altor persoane juridice sau fizice.963 906 260 151 4. în procent de 6. M rimea impozitului pe salarii se determin prin aplicarea unor cote progresive de impozit asupra venitului din salarii impozabil. Re inerile din drepturile salariale în favoarea persoanelor fizice sau juridice.

în contabilitate pot interveni urm toarele opera iuni economice: a) oglindirea crean ei pentru chiria datorat : 4282 “Alte crean e în leg tura cu personalul” = % 706 “Venituri din redeven e. taxe şi v rs minte asimilate” = 4427 “TVA colectat ” În cazul în care salaria ii unei unit i iau cu chirie un anumit spa iu din unitate. sau alte bunuri. Acest fapt genereaz în contabilitate urm toarele înregistr ri: 105 . cu precizarea c în filierele de înregistr ri intervin şi opera iile: a) achitarea datoriilor salariale prin acordarea avantajului în natur .3. Pentru contabilizarea acestora s-a instituit şi nominalizat şi contul 4281 “Alte datorii în leg tura cu personalul”. se înregistreaz : 421 “Personal – salarii datorate” = 345 “Produse finite” b) contabilizarea TVA aferent produselor finite acordate ca avantaj în natur .3. 22/1969 privind angajarea gestionarilor şi a HG nr. conform Legii nr. Contabilitatea datoriilor fat de personal şi bugetele de asigur ri sociale şi protec ie social pentru care nu s-au întocmit state de plat În derularea activit ii agen ilor economici pot apare cazuri când pentru unele datorii de natur salarial fat de personal nu s-au întocmit state de plat pân la sfârşitul unui exerci iu financiar. 2230/1969 privind gestionarea bunurilor materiale ale agen ilor economici şi a autoritarilor şi institu iilor publice. precum şi opera iile ocazionate de garan iile gestionare re inute. se prevede constituirea garan iilor gestionare şi restituirea lor angaja ilor în cauz . În asemenea situa ii ar fi: sumele datorate personalului sub form de ajutoare. Astfel. loca ii de gestiune şi chirii” 4427 “TVA colectat ” b) re inerea crean ei de pe statul de plat se înregistreaz : 421 “Personal – salarii datorate” = = 4282 “Alte crean e în leg tura cu personalul” c) achitarea prin casieria unit ii sau prin virament a crean ei personalului angajat s-ar înregistra: % 5311 “Casa în lei” 5121 “Conturi la b nci în lei” = 4282 “Alte create în leg tura cu personalul” 6. înregistrându-se: 635 “Cheltuieli cu alte impozite. de exemplu: b) produse finite. În cazul avantajelor în natur acordate salaria ilor procedurile de calcul al drepturilor salariale şi a re inerilor din acestea sunt aceleaşi. închiriaz un utilaj sau folosesc un mijloc de transport în interes personal. se suport de angajator.% 421 “Personal – salarii datorate” 423 “Personal – ajutoare materiale datorate” 424 “Participarea personalului la profit” = 444 “Impozit pe venituri de natura salariilor” Evidenta operativ şi analitic a Decont rilor cu personalul se realizeaz cu ajutorul Statului de plat şi fiselor FF1 şi FF2.

conform extrasului de cont. Caracterizarea general a decont rilor fat de stat şi organismele publice şi sistemul de conturi utilizat Ca urmare a desf şur rii activit ii agen ii economice au obliga ia de a calcula. se înregistreaz : 4281 “Alte personalul” datorii în leg tura cu = % 5121 “Conturi la b nci în lei” 5311 “ Casa în lei” 6. ori din valoarea biletelor de tratament şi odihn . diverse alte debite asupra angaja ilor. sumele pentru avansuri acordate şi nejustificate. Aşa ar fi de exemplu: sumele pentru chirii datorate de angaja i. se înregistreaz : 4281 “Alte datorii în leg tura cu personalul” = 5121 “Conturi la b nci în lei” Contabilizat restituirea garan iei. 6. Astfel. înregistra şi 106 . Contabilitatea crean elor fat de personal şi bugetele de asigur ri şi protec ie sociale În practic este posibil s apar crean e ale angajatului asupra salaria ilor sau asupra bugetelor de asigur ri şi protec ie social .4. din ajutoare de boal necuvenite.4. imputa ii. a biletelor şi tichetelor de c l torie.3. se înregistreaz : 5121 “Conturi la b nci în lei” = 581 “Viramente interne” Eviden ierea dobânzilor cuvenite fiec rui gestionar pentru sumele constituite drept depozit. a dobânzii. iar 50 % se acord de angajator ca avantaj în natur în favoarea angaja ilor. sumele din salarii.1. a diverselor altor valori acordate personalului. se înregistreaz : 5121 “Conturi la b nci în lei” = 4281 “Alte datorii în leg tura cu personalul” Contabilizarea comisioanelor percepute de b nci la retragerea garan iilor.Contabilizarea sumelor re inute din drepturile salariale sau depuse de gestionari la casieria unit ii: % 421 “Personal – salarii datorate” 5311 “Casa în lei” = 4281 “Alte datorii în leg tur cu personalul” Depunerea numerarului la banc sau la CEC pentru garan ia re inuta sau depus în numerar: 581 “Viramente interne” = 5311 “Casa în lei” Intrarea numerarului în cont la CEC sau la o institu ie bancar . CONTABILITATEA DATORIILOR ŞI CREAN ELOR FAT DE STAT ŞI ALTE ORGANISME PUBLICE 6. comisionul re inut de b nci.4. mai pu in. conform reglement rile legale 50 % din valoarea echipamentului de lucru se suport de c tre angaja i. inclusiv cota-parte din echipamentul de lucru suportat de personalul muncitor.

Pentru reflectarea datoriilor şi crean elor fat de buget şi alte organisme publice în lista de conturi s-a prev zut structura de conturi 441 “Impozit pe profit/venit”.deconta impozite şi taxe cu bugetul statului şi cu organismele publice. De asemenea. fiind suportate de c tre cei ce le pl tesc. dividendele incasate de persoanele fizice fiind asimilate veniturilor din investitii. iar altele sunt indirecte. Conturi de datorii. Acestea pot s aib caracter fiscal. calculat lunar. taxe şi v rs minte asimilate” • 447 “Fonduri speciale. dintr-un an fiscal. Impozitul pe dividende . iar pentru dividendele platite persoanelor fizice impoaitul este de 16%. accizele. Cota de impozit pe profit care se aplic asupra profitului impozabil este de 16%. se înregistreaz : 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit/venit” • V rsarea impozitului pe profit conform ordinului de plat şi a extrasului de cont se înregistreaz : 441 “Impozit pe profit/venit” = 5121 “Conturi la b nci în lei” • Dac într-o anumit lun impozitul pe profit este mai mic decât cel înregistrat în luna precedent . impozitul pe venit. Unele din impozitele.Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut pl tit c tre o persoan juridic român. în cadrul c reia s-au instituit şi nominalizat conturi opera ionale grupate în dou categorii. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaug cheltuielile nedeductibile. re inerii şi vir rii impozitului pe profit sau pe venit revine fiec rui contribuabil. cum sunt: impozitul pe profit. cum ar fi cele privind subven iile şi v rs mintele f cute n plus. 107 . cu detalierea: o 4423 “TVA de plat ” o 4427 “TVA colectat ” o 4428 “TVA neexigibil ” • 444 “Impozit pe venituri de natura salariilor” • 446 “Alte impozite. penalit i. Obliga ia calcul rii. major ri etc. taxele vamale. impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice nerezidente. • Obliga ia de plat a impozitului pe profit. taxele şi contribu iile cu caracter fiscal sunt directe. şi altele. şi anume: A. reprezentând prelev ri obligatorii şi gratuite impuse de stat din resursele contribuabilului (cum sunt impozitele) şi caracter nefinal. care reprezint v rs minte din venitul net al regiilor autonome. cum ar fi: TVA. impozite pe dividendele achitate de societ ile comerciale. şi anume: • 4411 “Impozit pe profit” 4418 „Impozitul pe venit” • 442 “Taxa pe valoarea ad ugata” . taxe şi v rs minte asimilate” • 448 “Alte datorii şi crean e cu bugetul statului” B. cu conturile opera ionale: o 4424 “TVA de recuperat” o 4426 “TVA deductibil ” • 445 “Subven ii” • 448 “Alte datorii şi crean e cu bugetul statului” A Contabilitatea impozitului pe profit Baza de calcul a profitului impozabil o constituie diferen între veniturile realizate din orice surs şi cheltuielile efectuate în scopul realiz rii de venituri. diverse taxe încasate de institu iile publice pentru serviciile prestate. Conturi de crean : • 442 “Taxa pe valoarea ad ugata”. pot s apar şi unele crean e asupra bugetului şi organismele publice.

precum şi pentru m rfurile din magazinele de vânzare cu am nuntul TVA aferent se consider . Lunar are loc regularizarea TVA comparându-se “TVA colectat ” cu “TVA deductibil ”. diferen a se storneaz . c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizat de o persoan impozabil . precum şi pentru cump r rile pentru care nu s-au primit facturi. rezultând “TVA de plat ” pentru care se foloseşte contul 4423 “TVA de plat ” sau TVA de rambursat. prin înregistrarea. Cota redus a taxei pe valoarea ad ugat este de 9% Evidenta operativ a TVA se conduce de c tre pl titorul de TVA cu ajutorul a dou jurnale: 1. 108 . inclusiv activit ile extractive. Pentru cump r rile de bunuri şi servicii cu plata în rate. suma este semnificativ şi dreptul de crean este de lung durat . reprezentând o crean asupra bugetului de stat care se poate contabiliza asupra contului 4482 “Alte crean e privind bugetul statului”.urmare a calcul rii cumulate a acestuia. b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România. de asemenea. în care se înregistreaz fiecare livrare pe baza valorii din facturile fiscale emise şi a depunerilor la casierie. agricole şi activit ile profesiilor libere sau asimilate acestora. Pentru vânz rile de bunuri şi servicii cu plata în rate sau pentru care nu s-au întocmit înc facturile fiscale de transfer al dreptului de proprietate. comercian ilor sau prestatorilor de servicii. Jurnalul pentru vânz ri. TVA se consider neexigibil. TVA aferent cump r rilor se contabilizeaz în debitul contului 4426 “TVA deductibil ”. neexigibil şi se contabilizeaz cu contul 4428 “TVA neexigibil ”. care se detaliaz pe urm toarele conturi opera ionale. şi se poate recurge prin compensare cu datoriile din lunile viitoare sau prin restituire a sumei de la buget. sintetice de gradul II: • 4423 “TVA de plat ” • 4424 “TVA de recuperat” • 4426 “TVA deductibil ” • 4427 “TVA colectat ” • 4428 “TVA neexigibil ”. Contabilitatea TVA se conduce cu contul 442 TVA. în urma verific rii crean ei de organele administra iei financiare. în roşu: 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit/venit” V rs mintele f cute în plus de impozit pe profit se reflect în debitul contului 441 “Impozit pe profit/venit”. iar cel aferent livr rilor în contul 4427 “TVA colectat ”. în care se înregistreaz toate cump r rile în baza facturilor fiscale sau a altor documente justificative. şi 2. Cota standard a taxei pe valoarea ad ugat este de 19% şi se aplic asupra bazei de impozitare pentru orice opera iune impozabil care nu este scutit de taxa pe valoarea ad ugat sau care nu este supus cotei reduse a taxei pe valoarea ad ugat . când intervine contul 4424 “TVA de rambursat”. • Contabilizarea impozitului pe venit la microîntreprinderi. se înregistreaz : 698 “Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus” = 441 “Impozit pe profit/venit” •V rsarea impozitului pe venit conform ordinului de plat şi extrasului de cont. d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor s rezulte din una dintre activit ile economice ca: activit ile produc torilor. Contabilitatea taxei pe valoarea ad ugat Taxa pe valoarea ad ugat este un impozit indirect care se datoreaz bugetului de stat. În sfera de aplicare a taxei pe valoarea ad ugat se cuprind opera iunile care îndeplinesc cumulativ urm toarele condi ii: a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plat . se înregistreaz : 441 “Impozit pe profit/venit” = 5121 “Conturi la b nci în lei” B. din care se separ TVA dac este cazul. Jurnalul pentru cump r ri. contabilizându-se cu contul 4428 “TVA neexigibil”.

Prorata se determin ca raport între veniturile ob inute din opera iuni cu drept de deducere şi veniturile totale din opera iuni cu şi f r drept de deducere. situa ia în conturile de TVA se prezint TVA colectat ( soldul creditor al ct.000 5.4427) 50.000 În situa ia în care pl titorii de TVA realizeaz atât opera iuni impozabile cat şi opera iuni scutite de taxa pe valoare ad ugata sau care nu intra în sfera de aplicare a taxei pe valoare ad ugata. Diferen a dintre TVA deductibil şi TVA de dedus se suport de entitatea economic .000 lei TVA deductibila (soldul debitor al ct. dup caz. iar diferentele rezultate se eviden iaz pe seama veniturilor. ( Situa ia TVA –ului se prezint astfel: TVA aferenta vânz rilor : a1) – opera iuni impozabile la intern : (32.000 x 19 %) = 6. 4424) 5. calculându-se şi TVA aferent.000 lei 4427 “TVA colectat ” = % 4426 „TVA deductibila” 4424 „ TVA de recuperat” 4423 „TVA de plata” 50.000 x 19% ) = 5.000 lei 6.000 3.000 – 1.080 TVA aferenta cump r rilor ( 27.000 lei TVA de recuperat ( soldul debitor al ct. respectiv a cheltuielilor de exploatare.000 x 100= 97% 33.000 lei TVA de plata ( a-b-c) 3. cât şi pentru opera iuni scutite f r drept de deducere se determin prin aplicarea proratei.000 ) 0 lei TOTAL 33. dreptul de deducere se determina în raport cu participarea bunurilor şi/sau serviciilor respective la realizarea opera iunilor impozabile.000 109 .130 Se cere: Sa se calculeze şi sa se înregistreze prorata din TVA deductibila devenita nedeductibil Sa se calculeze şi sa se înregistreze decontul de TVA • Determinarea şi înregistrarea proratei din TVA deductibila devenita nedeductibila P TVA: Venituri totale – Venituri din opera iuni neimpozabile x 100 = Venituri di opera iuni impozabile x100 = Venituri totale Venituri totale = 33.Dreptul de deducere a TVA aferent pentru opera iuni cu drept de deducere.4426) 42. considerându-se cheltuial pentru agentul economic.000 astfel: • Plata obliga iei fiscale nete prin virament bancar 4423 „TVA de plata” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 3.000 42. cu recalculare în luna decembrie a anului în curs. care se calculeaz o singur dat pentru un an calendaristic. Pentru evaluarea crean elor şi datoriilor pentru care prin contractele încheiate între p r i se prevede ajustarea sumelor de încasat sau de pl tit în func ie de cursul unor valute se evalueaz la sfârşitul exerci iului în func ie de evolu ia cursului valutar la acea dat . TVA de dedus se stabileşte prin înmul irea TVA deductibil cu prorata. ( La sfârşitul perioadei de decontare a TVA –ului.080 lei a2) – opera iuni scutite de TVA : (1.

dac subven ia nu se încaseaz în termenul prev zut. • 131 “Subven ii pentru investi ii”. subven ia este o finan are nerambursabil şi nepurt toare de dobând destinat acoperirii diferen ei dintre costurile mai mari şi pre ul de vânzare mai mic sau pentru realizarea unor obiective de investi ii sau ac iuni precis delimitate. momentul primirii. se impune utilizarea urm toarelor conturi: • 445 “Subven ii”. se pot distinge urm toarele categorii de subven ii: 1. respectiv pentru acoperirea diferentelor de pre la anumite bunuri sau servicii. mai mici de cât consumul de resurse sau subven ii destinate acoperirii pierderilor din desf şurarea activit ii curente. legate de politica preturilor maximale. se înregistreaz : 5121 “Conturi la b nci în lei” = % 7411 “Venituri din subven ii de exploatare aferente cifrei de afaceri” 7417 “Venituri din subven ii de exploatare aferente altor venituri” • Încasarea subven iilor reprezentând compensa ii urmare a unor evenimente extraordinare. Reflectarea subven iilor în contabilitate difer în func ie de natura subven iilor.080 4. Contabilitatea decont rilor privind subven iile Unit ile economice pot s beneficieze de subven ii din partea guvernului şi a altor institu ii similare.TVA devenita nedeductibila = TVA 4426 ( 1.10 1. şi • 741 “Venituri din subven ii pentru exploatare” În contabilitate.10 lei 635 ” Cheltuieli cu alte impozite.130 x ( 100% – 97% ) = 153.080 lei TVA r masa deductibila ( sold debitor 4426) 4. care pot fi acordate sub form monetar sau nemonetar la valoarea just şi nu se recunosc pân când nu exist suficient siguran a ca: a) beneficiarul acestora va respecta condi iile pentru primirea subven iei şi b) subven iile vor fi primite.90 lei TVA ramasa deductibila = TVA 4426 .10 lei TVA de plata (a-b) 1103. locale. se contabilizeaz : 5121 “Conturi la b nci în lei” = 771 “Venituri din subven ii pentru evenimente extraordinare şi altele similare” 110 .130 – 1.976. 2.103. din prezentul curs . În principiu. îns indiferent de aceasta.P TVA ) = 5. creându-se crean a pentru primirea acestora. Practic.TVA N = 5. care constau în transferuri curente de resurse. Subven ii pentru investi ii care constau în transferuri de capital primit de unitatea economic pentru realizarea de obiective de investi ii. Subven ii guvernamentale primite ca şi compensa ii ca urmare a pierderilor înregistrate datorit unor cheltuieli ocazionate de evenimente extraordinare. taxe şi v rs minte asimilate” = 4426 „ TVA deductibila” 153.539.90 • Calcularea şi înregistrarea decontului de TVA : TVA colectat (sold creditor 4427) 6. na ionale sau interna ionale. Acestea sunt subven ii pe produs. în leg tura cu subven iile sunt posibile urm toarele înregistr ri: • Încasarea subven iilor pentru investi ii în cadrul termenelor programate.000 = 4.90 C. se contabilizeaz : 5121 “Conturi la b nci în lei” = 131 “Subven ii” • Încasarea subven iilor pentru exploatare în termenele prev zute.976. Subven iile sunt deci transferuri de resurse.90 4427 “TVA colectat ” = % 4426 „TVA deductibila” 4423 „TVA de plata” 6. 3. a c rui con inut şi func ie a fost prezentat la capitolul de capitaluri.976. Subven ii pentru exploatare.

stabilit sub forma unei m rimi pe unitate de m sura. b)accizele datorate bugetului de stat drept taxe pe consuma ie pentru anumite produse. în exerci iul financiar N+1. impozitul pe spectacole.• Contabilizarea dreptului de crean e asupra organismelor care vor acorda subven ia indiferent de natura acesteia.5.000 lei propus pentru repartizarea integrala ca dividende. tax pentru folosirea terenurilor proprietate de stat. detaliat în analitice dup necesit ile informative ale fiec rei entit i economice. v rs minte din profitul net al regiilor publice şi diverse alte impozite şi taxe datorate bugetului statului sau bugetului local. impozitul pe dividende se pl teşte pân cel târziu 31. d)impozite şi taxe locale. cum sunt cele privind: impozitul pe cl diri şi terenuri proprietate a unit ilor economice. CONTABILITATEA ALTOR DECONT RI PRIVIND FONDURILE SPECIALE ŞI BUGET 6. cont sintetic de gradul I. se înregistreaz : 445 “Subven ii” = % 131 “Subven ii pentru investi ii” 741 “Venituri din subven ii pentru exploatare” – cu conturile opera ionale 771 “Venituri din subven ii pentru evenimente extraordinare şi altele similare „ • Restituirea subven iilor pentru investi ii neutilizate. taxe şi v rs minte asimilate”. Contabilitatea obliga iei de plat a altor impozite şi taxe se realizeaz prin folosirea contului 446 “Alte impozite.12. Diversitatea mare a acestor alte impozite şi taxe impune organizarea unei contabilit ii analitice pentru fiecare fel de impozit şi tax datorate. dup aprobarea bilan ului contabil. în prezent.000 ( O societate comercial • Înregistrarea. impozitul asupra mijloacelor de transport.5. pentru publicitate. a anului respectiv. în exerci iul financiar N: 129 „Repartizarea profitului” = 117 “Rezultatul reportat” 50. taxe şi v rs minte asimilate Datoriile privind alte impozite. Dac dividendele nu se distribuie pân la sfârşitul exerci iului în care AGA a hot rât distribuirea lor. afişaj.1. realizeaz un profit contabil repartizabil de 50. opera ional. Dup aprobarea bilan ului contabil se înregistreaz re inerea impozitului pe dividende de 5. datorându-se bugetului de la data livr rii produselor sau de la data înregistr rii declara iei vamale de import. sunt în procent de 16 % aplicat asupra sumelor achitate drept dividende. cont de pasiv. se contabilizeaz : 131 “Subven ii” = % 5121 “Conturi la b nci în lei” 462 “Creditori diverşi” 6. taxe şi v rs minte asimilate pot fi generate din: a) impozitul pe dividende cuvenit bugetului pentru sumele ce reprezint dividende distribuite ac ionarilor sau asocia ilor persoane fizice sau juridice. a dividendelor de plata şi a impozitului pe dividende (50. diverse taxe pentru aviz ri şi autoriz ri. c) impozitul pe i eiul din produc ie proprie şi pe gazele naturale. Contabilitatea altor impozite. şi care. precum şi plata dividendelor şi a impozitului pe dividende prin viramete bancare: • Înregistrarea propunerii de repartizare a profitului contabil.000 x 16% = 8000): 111 .

000 42000 8000 6.000 4511 „Decont ri între entit ile afiliate” b.000 42000 8000 • Plata dividendelor şi a impozitului pe dividende prin viramente bancare : % 457 “Dividende de plata” 446 “Alte impozite. ridicându-se problema întocmirii bilan ului de consolidare. Pentru reflectarea acestora în contabilitate s-a constituit şi nominalizat contul 451 „Decont ri intre entit ie afiliate” Contabilitatea Decont rilor dintre unit ile din cadrul grupului se înregistreaz reciproc şi in aceeaşi perioad de gestiune.6. cât şi în a celei creditoare. grupul de întreprinderi cuprinde o societate mam şi toate filialele sale. primirea ajutorului financiar la societatea comercial „B”.1. contabilizarea dobânzii calculate pentru ajutorul financiar: (100. apar inând aceluiaşi grup. CONTABILITATEA DECONT RILOR INTRE ENTITATILE AFILIATE ŞI CU ASOCIA II 6. acordarea ajutorului financiar de c tre societatea comercial A.000 2. dreptul de a încasa dobânzi la societatea comercial „A”: 4518 „Dobânzi aferente decont rilor între entit tile afiliate” = 766 „Venituri din dobânzi” 1500 b.117 “Rezultatul reportat” = % 457 “Dividende de plata” 446 “Alte impozite. generând datorii şi obliga ii. Fiecare component a grupului îşi p streaz autonomia şi personalitatea juridic şi economic . conform extrasului de cont: = 5121 “Conturi la b nci în lei” 100. Contabilitatea decont rilor între entit ile afiliate Dac prin asocierea unor persoane fizice sau juridice care aduc aporturi în numerar sau natur se constituie societ ile comerciale.6. ( O societate comercial „A” din cadrul unui grup acord în anul N. Într-un sens mai larg. atât în contabilitatea unit ii debitoare. cu o dobând de 15% pe an. restituindu-se în anul N+1 suma de 7000 lei din ajutorul acordat şi dobânda cuvenit pentru anul N. taxe şi v rs minte asimilate” = 5121 “Conturi la b nci în lei” 50. taxe şi v rs minte asimilate” 50. Opera iuni contabile: contabilizat acordarea ajutorului financiar între cele dou societ i a. Societ ile comerciale ce formeaz grupul îşi pot acorda ajutoare materiale şi financiare cu titlu rambursabil. filiala fiind societatea comercial controlat de c tre societatea mam . obliga ia de plat a dobânzii la societatea comercial „B” 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 4518 „Dobânzi aferente decont rilor între entit tile afiliate” 1500 decontarea în exerci iul financiar N+1 a sumei par iale din ajutorul acordat şi integral dobânda 112 .000 x 15% = 1500 lei) a. grupul reprezint un ansamblu de societ i comerciale legate prin rela ii de capital şi management. conform extrasului de cont 5121 „Conturi la b nci în lei” = 4511 „Decont ri între afiliate”Analitic „A” entit ile 100.000 lei. unei alte societ i „B” din cadrul grupului un ajutor financiar pentru 100.

la societatea comercial A1: a.000 . Interesul de participare se poate transforma într-o participare în ac iuni sau în inten ia de a achizi iona ac iuni.000 lei) a. Interesele de participare sunt de inute pe termen lung în scopul garant rii contribu iei la activit ile întreprinderii respective.2.000 b. când se şi convertesc interesele de participare în ac iuni. la societatea comercial A1: 4538 „Dobânzi aferente decont rilor privind interesele de participare” = 766 „Venituri din dobânzi” 5. conform extrasului de cont.000 lei. conform extrasului de cont la societatea „A”: 5121 „Conturi la b nci în lei” = 4511 „Decont ri între entit ile afiliate” Analitic „A” 4518 „Dobânzi aferente decont rilor între entit tile afiliate” 8500 7000 1500 6. cu o dobând de 10% pe an.000 x 10% = 5. acordarea ajutorului sub forma intereselor de participare a. Contabilitatea Decont rilor privind interesele de participare se conduce cu contul 452 „Decont ri privind interesele de participare”. S se fac înregistr rile la societatea comercial A1 şi A2. Deci. la societatea comercial „B”: % 4511 „Decont ri între entit ile afiliate” Analitic „A” 4518 „Dobânzi aferente decont rilor între entit tile afiliate” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 8500 7000 1500 b. Decont rile privind interesele de participare presupun înregistr ri în contabilitatea investitorului şi al unit ii asociate.6.000 b.a. la societatea comercial A1: 4531 „Decont ri privind interesele de participare” = 5121 “Conturi la b nci în lei” 50. care se şi deconteaz în anul N+1. la societatea comercial A2: 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 4538 „Dobânzi aferente decont rilor privind interesele de participare” 113 5. Contabilitatea decont rilor privind interesele de participare Ajutoarele financiare acordate în cadrul grupului pot fi reprezentate uneori şi sub forma intereselor de participare. incluzând un interes de participare de 50. acord sub form de disponibil un ajutor financiar societ ii comerciale A2. achitarea par iala a obliga iei şi integral dobânda. Întreprinderea asociat reprezint întreprinderea în care investitorul are o influent semnificativ şi care nu este nici filial şi nici afiliat şi în care un investitor de ine între 20 pân la 50% din ac iunile cu drept de vot ale întreprinderii asociate. Interesele de participare cuprind: a) investi iile în întreprinderile asociate şi b) investi iile strategice. calculul şi înregistrarea dobânzii pentru ajutorul acordat: (50. O participare de 10% sau mai mult în ac iunile cu drept de vot ale altei societ i se consider c este o investi ie strategic . încasarea par iala a ajutorului financiar şi a dobânzii calculate. la societatea comercial A2: 5121 „Conturi la b nci în lei” = 4531 „Decont ri privind interesele de participare” 50.000 2. ( O societatea comercial A1. interesele de participare reprezint interesele de inute de o întreprindere în ac iunile altei întreprinderi.

3. cont sintetic. din opera iuni de capital. prin emisiunea de noi ac iuni: 4531 „Decont ri privind interesele de participare” = 1012 „Capital subscris v rsat” 50. primirea ac iunilor: 261 „Titluri de participare de inute la societ i din cadrul grupului” = 4531 „Decont ri privind interesele de participare” 50. cu o dobând de 18% pe an. 2. corespunz tor aportului de capital. contabilizarea sumei cuvenite asociatului retras din societate: 1012 „Capital subscris v rsat” = 456 „Decont ri cu asocia ii privind capitalul” 180 ( La o societate cu r spundere limitat contabilizarea achit rii prin casierie a p r ilor sociale cuvenite asociatului retras din societate 114 .456 „Decont ri cu ac ionarii/asocia ii privind capitalul”.000 lei la casierie. conform chitan ei şi contractului: = 4551 „Ac ionari/ Asocia i–conturi curente” 2. oglindind evidenta dividendelor acordate ac ionarilor sau asocia ilor. conform contractului.000 lei x 18% = 360 lei) 666 „Cheltuieli cu dobânzile” = 4558 „Ac ionari/ Asocia i – dobânzi la conturi curente” 360 3. opera ional.000 lei. decontarea dobânzilor în anul N+1: achitarea dobânzii de c tre societatea comercial A2: 4538 „Dobânzi aferente decont rilor privind interesele de participare” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 5. • 457 „Dividende de plat ”. cont de pasiv. rambursarea împrumutului şi achitarea dobânzii c tre asociat. cont de pasiv . cont sintetic. ( Un asociat la o societatea cu r spundere limitat acord societ ii un împrumut. conform extrasului de cont: % 4551„Ac ionari/ Asocia i–conturi curente” 4558 „Ac ionari/ Asocia i – dobânzi la conturi curente” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 2. respectiv.000 360 cu un capital social de 3300 lei se retrage un asociat din societate c ruia i se calculeaz p r i sociale cuvenite 180 lei.încasarea. Contabilitatea Decont rilor cu asocia ii se realizeaz cu ajutorul conturilor: .6. precum şi din dividende cuvenite asocia ilor.000 contabilizat convertirea intereselor de participare în ac iuni: la societatea comercial A2 se majoreaz capitalul social. cu func ie de activ.000 5311 „Casa în lei” calculul şi înregistrarea dobânzii cuvenite asociatului (2.000 6. opera ional.360 2.000 b) încasat dobânda la societatea comercial A1: 5121 „Conturi la b nci în lei” = 4538 „Dobânzi aferente decont rilor privind interesele de participare” 5.455 „Sume acordate ac ionarilor/asocia ilor”. Contabilitatea decont rilor cu asocia ii Datoriile şi crean ele din rela iile din asocia i şi societ ile comerciale pot proveni ca urmare a sumelor acordate de asocia i societ ii. Dup expirarea anului N se restituie asociatului împrumutul acordat şi i se achit dobânda cuvenit : depunerea de c tre asociat a sumei de 2. la societatea comercial A1.000 b.

În leg tura cu opera iunile în participa ie. propor ional cu cota de participare la afacere: a. etc. care conduce contabilitatea: 4582 „Decont ri din opera ii în participa ie – activ” = % Conturile de cheltuieli din clasa a 6 – a.4 Contabilitatea datoriilor şi crean elor din opera iuni în participa ie Pentru desf şurarea în comun a unor afaceri societ ile comerciale se pot asocia. bifunc ional. propor ional cu procentul de participare la realizarea afacerii. care şi conduce contabilitatea şi societatea comercial „B”. Contabilitatea opera iilor în participa ie se conduce cu ajutorul contului 458 „Decont ri din opera ii în participa ie”.456 „Decont ri cu asocia ii privind capitalul „ = 5311 „Casa în lei” 180 6. Prin contractul de asociere în participa ie se stabileşte şi unitatea care are obliga ia de a conduce contabilitatea. prin care se ine evidenta Decont rii veniturilor şi a cheltuielilor din aceste opera ii. în contabilitatea societ ii „B” 115 . a)Încasarea cotei de participare de la societatea comercial „B”: 5121 „Conturi la b nci în lei” = 4582 „Decont ri din opera ii în participare – activ” b. Aşa ar fi. exploatarea produselor de carier . transmiterea lunar . conform decontului de cheltuieli. respectiv încasarea cotei de participare la realizarea afacerii. de c tre societatea „A” c tre societatea „B”.la societatea „A”: % Conturile de cheltuieli din clasa a 6 – a. de exemplu. iar rezultatele financiare ob inute se împart între asocia i. care au intervenit în opera iile în participa ie = 4581 „Decont ri din opera ii în participa ie – pasiv” transmiterea de venituri. participând cu o anumit cot la realizarea afacerii. care au intervenit în opera iile în participa ie b. precum şi a sumelor virate între co-participan i. transmiterea veniturilor la societatea „B”: % Conturile din clasa a 7 – a care au intervenit în opera iile în participa ie” = 4582 „Decont ri din opera ii în participa ie – activ” b. plata. plata cotei de participare c tre „A”: 4581 „Decont ri din opera ii în participa ie – pasiv” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 2. O asemenea asociere are la baz un contract de asociere în participa ie. primirea cotei de cheltuieli la societatea comercial „B” de .6. conform decontului de venituri. corespunz tor cotei de participare: a. în contabilitatea unit ilor participante pot interveni urm toarele înregistr ri: 1. la societatea comercial „A”. fiecare asociat în participa ie îşi calculeaz propriile rezultate financiare pentru întreaga sa activitate. desfacerea în comun a anumitor m rfuri. în virtutea c reia transmite obligatoriu lunar Decontul de cheltuieli şi venituri pentru fiecare din unit ile asociate în participa ie. coparticipate sunt societ ile comerciale „A”. construc ia în comun a unor obiective de investi ii. primirea cotei de venituri de la societatea „A”. cont sintetic de gradul I. Dup primirea cotei de cheltuieli şi venituri.

iar ulterior. dup clarificare. respectiv transmiterea cotelor de venituri şi de cheltuieli societ ilor care sunt coparticipante la afacere. sumele datorate ter ilor reprezentând desp gubiri şi penalit i. cont sintetic. cont de activ.5. din reactiv ri de debite sau diverse datorii. • 472 „Venituri înregistrate în avans”. respectiv contul 462 „Creditori diverşi”. Aşa ar fi de exemplu: cheltuielile şi veniturile înregistrate în avans şi care urmeaz a se eşalona pe cheltuieli sau venituri. se contabilizeaz : 461 „Debitori diverşi” Analitic: Debitor „X” = % 7588 „Alte venituri din exploatare” 4427 „TVA colectat ” • contabilizarea sumelor încasate de o societate comercial şi necuvenite. cum ar fi sumele încasate şi necuvenite. din emisiuni de obliga iuni.6. datorii privind achizi ionarea titlurilor de plasament şi diverse alte datorii. leg turile dintre unit i şi subunit i. conform unor scaden are. 6. se trec la alte conturi. se înregistreaz : 5121„Conturi la b nci în lei” = 462 „Creditori diverşi” • contabilizarea sumelor datorate ter ilor din desp gubiri şi penalit i. conform înregistr rii: 6581 „Desp gubiri. rezultând totalul cheltuielilor şi veniturilor. Contabilitatea opera iilor în curs de clarificare se realizeaz cu structura de conturi 47 „Conturi de regularizare şi asimilate”. cont de pasiv. etc. se însumeaz cheltuielile şi veniturile la unit ilor respectiv cu cheltuieli proprii. Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi se conduce cu contul 461 „Debitori diverşi”. pot s ap ra şi diverse alte crean e şi datorii într-o multitudine de situa ii. detaliat pe fiecare debitor. dup care îşi stabilesc fiecare din acestea rezultatele . (• crean ele din imputa ii. conform deciziei de imputare. Contabilitatea opera iilor de regularizare În derularea activit ii agen ilor economici apar unele cheltuieli sau venituri care privesc exerci iile viitoare sau unele opera iuni care temporar se contabilizeaz în Anumite conturi. cele din cadrul grupului. calculându-şi impozitele pe profit datorate. cont de activ. 116 .6. cont de activ. în cadrul c reia s-au simbolizat şi nominalizat urm toarele conturi: • 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”.. Aşa ar fi de exemplu: crean ele ap rute din imputa ii. opera ional. ori eventuale sume în curs de clarificare care nu pot afecta o anumit cheltuial sau un anumit venit. Toate aceste situa ii se cunosc şi se cunosc în doctrina şi practica contabil sub denumirea de conturi de regularizare. Contabilitatea decont rilor cu debitorii şi creditorii diverşi Pe lâng crean ele şi datoriile curente generate de vânz rile de bunuri şi prest rile de servicii. etc.4581 „Decont ri din opera ii în participare – pasiv” = % Conturile din clasa a 7 – a care au intervenit în opera iile în participa ie Dup re inerea. cont sintetic. Decont rile cu personalul pentru munca prestat . din vânz ri de active imobilizate. amenzi şi penalit i” = 462 „Creditori diverşi” • contabilizarea datoriei prescrise sau anulate: 462 „Creditori diverşi” = 7588 „Alte venituri din exploatare” 6. detaliat pe fiecare creditor.6. opera ional.

cu ajutorul c ruia se conduce evidenta sumelor în curs de clarificare. în urma clasific rii destinatarului: 473 „Decont ri din opera ii în curs de clarificare” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 1. prin înregistrarea: a. Aşa ar fi. suma pentru abonamentele la presa de specialitate pentru anul N+1.24 111. lipsurile din gestiuni din motive necunoscute.76 b. sumele încasate în conturile de la banc .76 Contul 473 „Decont ri din opera ii în curs de clarificare”. suma pentru care nu sunt anexate documente care sa permite identificarea pl titorului . etc. ulterior se stabileşte c suma apar ine altei societ i comerciale.000 lipsa unor materiale de natura obiectelor de inventar în suma de1500. care în urma cercet rilor nu poate fi imputat .000 lei.76 2. în contabilitatea unit ii care a primit suma în avans. trecerea asupra cheltuielilor curente ale fiec rei luni. ( O societatea comercial încaseaz prin banc 1. venituri. bifunc ional. cota din cheltuieli.76 b.( O societate comercial achit prin virament bancar suma de 700 lei în anul N.24 concomitent: 4428 „TVA neexigibil ” = 4427 „TVA colectat ” 111. în contabilitatea prestatorului de servicii: 472 „Venituri înregistrate în avans” = 704 „Venituri din lucr ri executate şi servicii prestate” 588.00 588. conform extrasului de cont: 5121 „Conturi la b nci în lei” = 473 „Decont ri din opera ii în curs de clarificare” 1. conform scaden arului. cont sintetic. S se efectueze înregistr rile în contabilitatea unit ii economice pl titoare şi a celei primitoare: contabilizarea achit rii / încas rii sumei pentru abonamente: a. virându-se acesteia: contabilizarea sumei încasate şi necuvenite. în anul N+1. impunând cercet ri pentru a fi trecute pe anumite conturi. dar necuvenite. se înregistreaz : 5121 „Conturi la b nci în lei” = % 472„Venituri înregistrate în avans” 4428„TVA neexigibil ” 700. în contabilitatea unit ii care achit suma % 471„Cheltuieli înregistrate în avans” 4428 „TVA neexigibil ” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 700. respectiv.000 virarea sumei beneficiarului. spre exemplu. suportându-se de unitate: constatarea lipsei pentru care nu s-a identificat responsabilitatea: 473 „Decont ri din opera ii în curs de clarificare” = 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” 117 1500 ( Se constat .00 588.24 111. în contabilitatea pl titorului: 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de c tre ter i” = 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” 700 concomitent: 4426 „TVA deductibil ” = 4428 „TVA neexigibil ” 111.

dar care conduc contabilitate proprie. motiv pentru care în balan a de verificare a unit ii nu genereaz solduri debitoare sau creditoare. Contabilitatea Decont rilor în cadrul unit ii se conduce cu grupa de conturi 48 „Decont ri în cadrul unit ii”. primirea ambalajelor la subunitate: 388 „Ambalaje” = 481 „Decont ri între unitate şi subunit i” Analitic: Unitatea „X” 600 • 482 ”Decont ri între subunit i”. trusturilor ori când în cadrul unei unit i economice sunt organizate decupaje. cont bifunc ional. constituindu-se şi simbolizându-se dou conturi opera ionale.7 CONTABILITATEA AJUSTARILOR PENTRU DEPRECIEREA CREAN ELOR Crean ele agen ilor economici se pot deprecia reversibil sau ireversibil. reflectându-se atât în contabilitatea unit ii (subunit ii) pred toare. evaluate la cost efectiv 600 lei 1. prest rile reciproce de servicii. Cu ajutorul contului se conduce evidenta Decont rilor între subunit i.trecerea lipsei constate asupra cheltuielilor unit ii: 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” = 473 „Decont ri din opera ii în curs de clarificare” 1500 6. Ca m rime. şi anume: • 481 „Decont ri între unitate şi subunit i”. care în unele situa ii sunt deductibile fiscal. trecându-se pe cheltuieli. subunit i cu contabilitate proprie. f r personalitate juridic . ( Subunitatea „A” a unei societ 482 „Decont ri între subunit i” Analitic: Subunitatea „B” i comerciale transfer la subunitatea „B” a aceleiaşi unit i semifabricate evaluate la cost efectiv 5. opera ional. Asemenea opera ii privesc mişc rile interne de resurse.000 b) primirea semifabricatelor la subunitatea „B”. conform Avizului de înso ire a m rfii. se înregistreaz : 341 „Semifabricate” = 482 „Decont ri între subunit i” 5.6. cont sintetic de gradul I.000 6. În cazul deprecierii reversibile a crean elor se pot calcula ajust ri. fiind de m rimi egale şi derulate în aceeaşi perioad de gestiune. Cu ajutorul lui se conduce evidenta decont rilor între unitate şi subunit ile sale f r personalitate juridic . ( Se transfer de c tre o unitate economic unei subunit i cu evident proprie ambalaje de transport. transferul ambalajelor de transport de la unitate la subunitate. Contabilitatea decont rilor în cadrul unit ii Opera ii din Decont ri din cadrul unit ii apar când sunt organizate entit i economice sub forma combinatelor. bifunc ional. se înregistreaz : = 341 „Semifabricate” 5.7. se contabilizeaz : = 388 „Ambalaje” 600 481 „Decont ri între unitate şi subunit i” Analitic: Subunitatea „X” 2. ajust rile se stabilesc prin compararea valorii nominale cu valoarea actual a 118 . dar care conduc contabilitate. cont sintetic de gradul I. din diverse motive. cât şi în contabilitatea unit ii (subunit ii) primitoare. conform avizului de înso ire a m rfii: a) livrarea semifabricatelor de c tre subunitatea „A”. ele se scad din contabilitate.000 lei. În cazul deprecierii ireversibile. opera ional. detaliat în analitic pe fiecare subunitate.

urmare a falimentului: % 654„Pierderi din crean e şi debitori diverşi” 4426 „TVA deductibil ” = 4118 „Clien i incer i sau în litigiu” 4. contabilizarea pierderii din crean e prin trecerea acesteia pe cheltuieli. reluarea la venituri a provizionului pentru deprecierea clien ilor: 491 „Ajust ri pentru deprecierea crean elor – clien i” = 7814 „Venituri din ajust rile pentru deprecierea activelor circulante” 5.contabilizarea ajust rii pentru deprecierea clien ilor: 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajust rile pentru deprecierea activelor circulante” = 491 „Ajust ri pentru deprecierea crean elor – clien i 3. contabilizarea reactiv rii crean ei – clien i: 4111 “Clien i „ = % 754 “Venituri din crean e reactivate” 4427 “TVA colectat ” 119 . f r a se putea încasa. iar diminuarea sau anularea acestora se trateaz ca şi un venit. pentru care se constituie un provizion. Contabilitatea ajust rilor pentru deprecierea crean elor se conduce cu grupa de conturi 49 „Ajust ri pentru deprecierea crean elor”. trecerea crean ei curente la crean e incerte. prin înregistrarea: 4118 „Clien i incer i sau în litigiu” = 4111 „Clien i” 2. trecându-se apoi pe pierderi.acestora. sunt posibile urm toarele înregistr ri în contabilitate: 1. contabilizat 7814 „Venituri din ajust rile pentru deprecierea activelor circulante”. Inregistrarea ajustarilor pentru deprecierea reversibil a crean elor constituie o cheltuial contabilizat în contul 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajust rile pentru deprecierea activelor circulante”. În leg tura cu o crean depreciat reversibil. diminuarea sau anularea acestora. fiind posibil majorarea.

utilizându-se: ordin de plat . la costul de achizi ie. constând în investi ii financiare pe termen scurt de natura: efectelor comerciale de încasat.CAPITOLUL 7 CONTABILITATEA TREZORERIEI 7. Contabilitatea disponibilit ilor aflate în casierie. Trezoreria este reprezentat de: numerarul din casierie. cum ar fi: dispozi ie de plat sau încasare. valoarea de inventar sau actual . în b nci. Evaluarea titlurilor de plasament la închiderea conturilor se face la valoarea de intrare. inclusiv creditele pe termen scurt. acreditive şi depozite pe termen scurt în valut la cursul de schimb de la aceast dat şi cursul de schimb de la data înregistr rii în contabilitate se înregistreaz în conturile de venituri sau cheltuieli din diferen a de curs valutar. se ine în lei şi în valut . care constituie evidenta operativ . precum şi mişcarea acestora. care este reprezentat de costul de cump rare. bonurile valorice de combustibil. de avansurile de trezorerie. • stabilirea documentelor folosite pentru evidenta existentei şi mişc rii trezoreriei • organizarea evidentei operative a trezoreriei. diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilit ilor în valut . stabilit pe baza cursului mediu al ultimei luni pentru titlurile cotate şi pe baza valorii probabile pentru titlurile necotate. Încas rile şi pl ile f r numerar se fac. Titlurile de plasament se evalueaz la intrarea în patrimoniu. a opera iunilor financiare în lei sau în valut se efectueaz cu respectarea regulamentului opera iunilor de cas şi a altor reglement ri emis de BNR în acest sens. iar cele în valut la valoarea nominal în devize. cambia şi altele. a titlurilor de stat în valut . din disponibilit ile din conturile deschise la b nci. Transferurile de disponibilit i b neşti între 120 . emis de compartimentul financiar c tre casierie. de obicei. sau la o valoare stabilit conform contractelor. La închiderea exerci iului financiar. Evaluarea investi iilor financiare pe termen scurt. la închiderea conturilor presupune compararea valorii de inventar cu valoarea de intrare a acestora aplicându-se principiul prudentei. Reamintim c echivalentele în lei sunt reprezentate de investi iile financiare pe termen scurt. generat de încas ri şi pla i. bon comand – chitan a. extras de cont. • conducerea contabilit tii analitice şi a existentei şi misc rii elementelor de trezorerie Disponibilit ile în lei se înregistreaz şi evalueaz la valoarea nominal . Organizarea evidentei trezoreriei presupune solu ionarea problemelor privind: • evaluarea elementelor componente ale trezoreriei. titlurilor de plasament cum sunt ac iunile şi obliga iunile. de echivalentele de numerar.1 CONCEPTUL. borderoul vânz rilor zilnice. Încas rile şi pl ile în numerar se fac prin mişcarea efectiv a numerarului. Dobânzile de pl tit sau cele de încasat aferente exerci iului financiar în curs se înregistreaz în cheltuieli financiare. respectiv venituri financiare. care sunt uşor convertite în mijloace b neşti cu minimum de risc. state de plat . liste de plat . transformat în lei la cursul valutar al zilei. chitan a. monetar. biletul la ordin. timbre poştale. tichetele de mas . în contabilitate. CON INUTUL ŞI ORGANIZAREA TREZORERIEI Trezoreria cuprinde totalitatea mijloacelor de care dispune o entitate economic pentru a face fa pl ilor. comunicat de BNR. în lei sau în devize. Operarea în Registrul de cas are loc numai pe baza documentelor justificative. prin institu ii bancare. consemnându-se în Registrul de cas . cec. alte valori cum ar fi: timbre fiscale. borderoul de achizi ie. Înregistrarea.

50 lei/ac iune = 12.000 10.000 de ac iuni cu pre ul de vânzare de 15 lei/ac iune: • 4.000 lei • câştig din vânzarea ac iunilor = 10.000 ac iuni x 125.000 lei • 4. respectiv 2.50 lei/ac iune = 50.400 lei = 72. toate decontate prin virament bancar: contabilizat obliga ia de plat pentru ac iunile achizi ionate în cadrul grupului: 501„Ac iuni de inute la entit ile afiliate” = 462 „Creditori diverşi” 62500 ( cu scopul de a ob ine profit.000 lei/ac iune = 62500 lei) achitarea pachetului de ac iuni achizi ionat: 462 „Creditori diverşi” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 62500 vânzarea a 4. a opera iuni lor speculative. o societate comercial (5.conturile la b nci precum şi între conturile la şi casieria persoanei juridice.000 vânzarea a 1.500 lei • 1.000 lei + 12.400 cump ra ac iuni proprii.000 50. din care fac parte urm toarele grupe de conturi: 50 „Investi ii financiare pe termen scurt”.2 CONTABILITATEA INVESTI IILOR FINANCIARE PE TERMEN SCURT Investi iile financiare pe termen scurt sunt titluri de plasament a c ror de inere are ca scop final realizarea unui câştig în urma vânz rii.000 ac iuni cu pre ul de 15 lei/ac iune şi 1. valoarea nominal 1. 7.000 ac iuni x 12.000 ac iuni cu pre ul de 12. pe care ulterior le vinde pe pia a financiar .000 ac iuni cu pre ul de vânzare 12.400 1.50 lei/ac iune. astfel: 4.000 ac iuni x 12.000 ac iuni x 15 lei/ac iune = 60.000 ac iuni la pre ul de 2.00 lei/ac iune.40 lei/ac iune = 12. Contabilitatea sintetic a trezoreriei se conduce cu clasa a 5 – a de conturi. 58 „Viramente interne” şi 59 „Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie”.000 ac iuni x 12.400 lei • pierdere din vânzarea ac iunilor = 1.000 ac iuni la costul de achizi ie de 12.000 lei % 461 „Debitori diverşi” 6642„Pierderi privind investi iile financiare pe termen scurt” = 501„Ac iuni afiliate” de inute la entit ile 12500 12.000 lei 461 „Debitori diverşi” = % 501„Ac iuni de inute la entit ile afiliate” 7642 „Câştiguri din investi ii financiare pe termen scurt” 60. din cadrul grupului achizi ioneaz pachetul de 5. Contabilitatea analitic a trezoreriei se organizeaz pe gestiuni de p strare şi mişcare a numerarului. 54 „Acreditive”.50 lei/ac iune. 121 ( O societate comercial .40 lei/ac iune: • 1.400lei) 5121 „Conturi la b nci în lei” = 461 „Debitori diverşi” 72.40 lei/ac iune. se înregistreaz prin contul viramente interne. 53 „Casa”. 51 „Conturi la b nci”.000 încasarea valorii ac iunilor vândute: (60. prin societ i de servicii de investi ii financiare cu scopul de a regla pre ul acestora pe pia .

comisionul societ ii intermediare 2% la cump rare. Ac iunile proprii r scump rate se anuleaz : 1. r scump rat ac iunile proprii: (2.000 ac iuni x 2,00 lei/ac iune = 4.000 lei)
109 „Ac iuni proprii” = 462 „Creditori diverşi” 4.000

2.contabilizarea comisionului la cump rare: (4.000 lei x 2% = 80 lei)
627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 80

3.achitat conform extrasului de cont valoarea ac iunilor proprii cump rate:
462 „Creditori diverşi” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 4.000

4. contabilizat anularea ac iunilor proprii: 2.000 ac iuni x 2,00 lei/ac iune = 4.000 lei 2.000 ac iuni x 1,50 lei/ac iune = 1500 lei Cheltuieli financiare = 1.000 lei
% 1012 „Capital subscris v rsat” 6642 „Pierderi privind investi iile financiare pe termen scurt” = 109 „Ac iuni proprii” 4.000 3.000 1.000

( O societate comercial

achizi ioneaz 1.000 ac iuni la costul de achizi ie de 0,40 lei/ac iune cu scopul de a le valorifica pe pia pentru a ob ine câştig. Se valorific integral ac iunile achizi ionate la valoarea de 0,48 lei/ac iune. Opera iune se realizeaz prin decontare în numerar. achizi ionat pachet de 1.000 ac iuni: 1.000 ac iuni x 0,40 lei/ac iune = 400 lei
= 462 „Creditori diverşi” 400

508 „Alte investi ii pe termen scurt şi crean e asimilate ”

achitat în numerar ac iunile procurate:
462 „Creditori diverşi” = 5311 „Casa în lei” 400

3. Valorificat pachetul de ac iuni, la pre ul de 4.800 lei/ac iune: 1.000 ac iuni x 4.800 lei/ac iune = 480 lei 1.000 ac iuni x 4.000 lei/ac iune = 400 lei Câştigul din opera iunile cu ac iuni = 80 lei
461 „Debitori diverşi” = % 508 „Alte investi ii pe termen scurt şi crean e asimilate ” 7642 Câştiguri din investi ii financiare cedate 480 400 80

4.Încasarea valorii ac iunilor cedate: 1.000 ac iuni x 4.800 lei/ac iune = 480 lei
5311 „Casa în lei” = 461 „Debitori diverşi” 480

O societate comercial pe ac iuni angajeaz un împrumut obligatar prin emisiunea obliga iunilor ordinare în sum de 12.000 lei. La scadent se r scump r obliga iunile pe care le şi anuleaz , ştiind c dobânda datorat este de 600 lei. contabilizarea prospectului de emitere a obliga iunilor:
461 „Debitori diverşi” = 161 „Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni” 12.000

(

încasarea valorii obliga iunilor ordinare subscrise:
5311 „Casa în lei” = 461 „Debitori diverşi” 122 12.000

contabilizarea r scump rarea obliga iunilor la scadent :
505 „Obliga iuni emise şi r scump rate” = 5311 „Casa în lei” 12.000

contabilizarea cheltuielilor cu dobânda calculat şi achitat prin contul de la banc :
666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 600

anularea obliga iunilor ordinare r scump rate:
161 „Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni” = 505 „Obliga iuni emise şi r scump rate” 12.000

( O societate comercial

achizi ioneaz un pachet de ac iuni, printr-o societate de finan are de investi ii financiare, compus din 5.000 obliga iuni la costul de achizi ie de 4,00 lei/ac iune, pe care le revinde la pre ul de 4,50 lei/obliga iune, comisionul societ ii de finan are de investi ii financiare fiind de 1%. 1.contabilizarea valorii pachetului de obliga iuni cump rate: (5.000 obliga iuni x 4,00 lei = 20.000 lei)

506 „Obliga iuni”

= 462 „Creditori diverşi”

20.000

2.achitarea valorii ac iunilor achizi ionate:
462 „Creditori diverşi” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 20.000

3. contabilizarea comisionului de 1% la cump rarea obliga iunilor: (20.000 lei x 1% = 200 lei)
627 „Cheltuielile cu serviciile bancare şi asimilate” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 2.000

4. contabilizarea vânz rii obliga iunilor: • 5.000 obliga iuni x 4,50 lei/obliga iune = 22500 • 5.000 obliga iuni x 4,00 lei/obliga iune = 20.000 • Câştig = 2500
461 „Debitori diverşi” = % 506„Obliga iuni” 7642 „Câştiguri din investi ii financiare pe termen scurt 22500 20.000 2500

5. contabilizarea comisionului achitat intermediarului pentru vânzarea obliga iunilor: 5.000 obliga iuni x 45.000 lei/obliga iune x 1% = 225 lei
627 „Cheltuielile cu serviciile bancare şi asimilate” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 225

7.3 CONTABILITATEA DECONT RILOR ÎN NUMERAR ŞI PRIN VIRAMENT ÎN LEI ŞI ÎN VALUT

Decont rile în numerar se conduc cu ajutorul contului 5311 „Casa în lei” iar a celor în valut cu contul 5314 „Casa în valut ”, fiind reglementate conform Regulamentului opera iunilor în numerar nr. 2/1991 emis de BNR. Mişc rile în numerar la casierie sunt conduse cu ajutorul registrului de cas , condus separat pentru opera iunile în lei de cele în valut . Prin conturile deschise la b nci se realizeaz Decont rile f r numerar. Pentru disponibilit ile p strate în conturi la b nci se bonific dobânda la vedere, iar pentru pl ile f cute de b nci, în cadrul
123

limitei de creditare se percep dobânzi şi se achit comisioane. Contabilitatea opera iunilor prin conturile deschise la b nci, se conduce cu contul 5121 „Conturi la b nci în lei” şi 5124 „Conturi la b nci în valut ”, intervenind şi conturile de cheltuieli şi venituri din diferente de curs valutar, în cazul derul rii opera iunilor în valut . Dac decontarea opera iunilor f r numerar se face conform efectelor de comer , intervin şi conturile: 5112 „Cecuri de încasat”; 5113 „Efecte de încasat”; 5114 „Efecte r mase spre încasare”.

( O societate comercial

pe ac iuni achit unui furnizor intern o datorie în valut de 1.000 Euro, la cursul de 3,50 lei/euro, la data gener rii obliga iei şi de 3,60 lei/euro la data pl ii datoriei:

a) calculul sumelor de achitat: • 1.000 Euro x 3,60 lei/euro = 3600 lei • 1.000 Euro x 3,50 lei/euro = 3500 lei • Diferen a de curs nefavorabil = 1.000 lei contabilizarea pl ii:
% 401„Furnizori” 665„Cheltuieli din diferen a de curs valutar” = 5124 „Conturi la b nci în valut ” 3600 3500 1.000

O societate comercial livreaz unui client m rfuri, pre livrare 1.000 lei, f r TVA, şi TVA 19%, acceptând ulterior un efect de comer în contul dreptului de crean , pe care apoi îl depune spre încasare, percepându-se de institu ia bancar un comision de 1% din pre ul de decontare. facturarea m rfurilor:
4111 „Clien i” = % 707„Venituri din vânzarea m rfurilor” 4427„TVA colectat ” 1.190 1.000 190

(

acceptarea de c tre furnizor a unui bilet la ordin, se contabilizeaz :
413 „Efecte de primit de la clien i” = 4111 „Clien i” 1.190

depunerea efectului de comer la banc :
5113 „Efecte de încasat” = 4113 „Efecte de primit de la clien i” 1.190

încasarea biletului la ordin cu re inerea comisionului din pre ul de vânzare: 1.190 x 1% = 11,90 (lei)
% 5121 „Conturi la b nci în lei” 627„Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” = 5113 „Efecte de încasat” 1.190,00 1.178,10 11,90

7.4 CONTABILITATEA ALTOR VALORI

În categoria altor valori se cuprind: timbre fiscale şi poştale, biletele de tratament şi odihn , tichetele şi biletele de c l torie şi diverse alte valori cum sunt şi tichetele de mas . Contabilitatea altor valori se conduce cu ajutorul contului 532 „Alte valori”

( O societate comercial

procur pe baz de factur fiscal tichete şi bilete de c l torie, în valoare
124

cunoscute de denumirea de credite de trezorerie. conform decontului de cheltuieli: 624 „Cheltuieli cu deplas ri. îns numai pe baz de garan ii materiale. comision 10 lei pe care le distribuie personalului angajat. creditele de trezorerie se pot acorda sub forma unui plafon de creditare. r mânând neutilizate tichete de mas în sum de 40 lei care se restituie: achizi ionat tichete de mas conform facturii fiscale % 5328„Alte valori” 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de ter i” 4426 „TVA deductibil ” = 401 „Furnizori” 5. distribuind angaja ilor bilete de c l torie pentru 160 lei. conform extrasului de cont: 401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 5. a solicitat şi a ob inut aprobarea b ncii pentru o limit de creditare de 1.5. iar în debit dobânzile pl tite pentru soldul creditor al contului 5121 „Conturi la b nci în lei”. 200 38 distribuit tichete şi bilete de c l torie angaja ilor conform referatelor de necesitate: 542 „Avansuri de trezorerie” = 5323 „Tichete şi bilete de c l torie” 160 justificarea biletelor de c l torie. contul este bifunc ional.000 lei. din diverse motive: 5328 „Alte valori” = 7588 „Alte venituri din exploatare” 40 7. care le şi justific conform deconturilor întocmite şi aprobate de conducerea societ ii. cunoscut sub denumirea de limit de creditare.960 5. TVA 19%. Acordarea acestor credite se face la solicitarea agentului economic.000 retras tichete de mas neutilizate de angaja i. achizi ionat tichete şi bilete de c l torie: % 5323„Tichete şi bilete de c l torie” 4426 „TVA deductibil ” = 401 „Furnizori” 238. contul 519 „Credite bancare pe termen scurt În cazul în care creditul pe termen scurt se acord prin contul 5121 „Conturi la b nci în lei”. utilizând în primele sase luni numai 700 lei cu o dobând de 20% pe an. prin contul 5121 „Conturi la b nci în lei” sau printr-un cont separat de împrumut. Din punct de vedere tehnic. Creditul angajat s125 ( O societate comercial .000 950 10 ( O societate comercial achitarea furnizorului. iar în credit dobânzile încasate. respectiv. pentru eviden ierea dobânzilor s-a simbolizat contul 518 „Dobânzi” În creditul contului 5186 „Dobânzi de pl tit” se înregistreaz dobânzile datorate pentru creditele pe termen scurt angajate la b nci. În debitul contului 5187 „Dobânzi de încasat” se înregistreaz dobânzile de încasat pentru disponibilit ile aflate în conturile curente.000 lei. cu precizarea obiectului de creditare. CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT Pe lâng creditele pe termen lung agen ii economici pot beneficia şi de credite pe termen scurt.de 200 lei.960 distribuirea de tichete de mas personalului angajat: 604 „Cheltuieli privind materiale nestocabile” = 5328 „Alte valori” 5. detaş ri şi transferuri” = 542 „Avansuri de trezorerie” 160 cump r tichete de mas în valoare de 5.

conform înregistr rii: 5191 „Credit bancar pe termen scurt” = 5192 „Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadent ” Cu ocazia ramburs rii acestui credit. din încas ri. pe o perioad de 9 luni.000 Dac societatea comercial ce a angajat creditul prin contul special de creditare nu ar fi restituit la termen creditul acesta.000 achitarea dobânzii. pentru 700 lei: 401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 700 calculul şi înregistrarea dobânzii pentru limita de creditare folosit : 700 lei x 20% : 2 = 140 lei 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5186 „Dobânzi de plat ” 140 creditarea dobânzii: 5186 „Dobânzi de plat ” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 140 În cazul în care societatea comercial nu utilizeaz limita de creditare ob inuta. S se fac înregistr rile şi în situa ia în care societate nu a folosit linia de creditare aprobat .a folosit pentru plata furnizorilor. conform extraselor de cont: 5191 „Credit bancar pe termen scurt” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 50.000 lei x 24% : 12 luni x 9 luni = 9. însum de 50. în urma instrument rii dosarului de creditare. fiindc în primele sase luni societate a avut disponibilit i în cont. dup care se restituie creditul şi se pl teşte dobânda calculat . utilizarea limitei de creditare pentru plata furnizorilor. Creditul ob inut este trecut în contul curent: angajarea creditului în urma instrument rii: = 5191 „Credit bancar pe termen scurt” 50. printr-un cont special de împrumut. se contabiliza ca şi un credit pe termen scurt nerambursat la scadent . conform extrasului de cont: 5198 „Dobânzi aferente creditelor pe termen scurt” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 9.000 lei cu o dobând de 24% pe an. pentru care dobânda la vedere este de 6% pe an. se înregistreaz : 5121 „Conturi la b nci în lei” = 5187 „Dobânzi de încasat” 12 ( O societate comercial angajeaz un credit pe termen scurt.000 5121 „Conturi la b nci în lei” calcularea şi înregistrarea dobânzii pentru nou luni:(50.000 lei) 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5198 „Dobânzi aferente creditelor pe termen scurt 9000 rambursarea creditului dup nou luni. de 400 lei. s-ar înregistra: 5192 „Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadent ” = 5121 „Conturi la b nci în lei” 126 . pe motiv c are disponibil în contul curent. în contabilitate se fac înregistr rile: a)calcularea şi înregistrarea dobânzii pentru disponibilul din cont: (400 lei x 6% : 2 = 12 lei) 5187 „Dobânzi de încasat” = 766 „Venituri din dobânzi” 12 încasarea dobânzii conform extrasului de cont.

cheltuieli cu personalul. provizioanele. cheltuieli cu expropriere şi alte evenimente extraordinare. Aşa ar fi de exemplu. cheltuieli financiare. Cheltuielile se recunosc în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate şi ob inerea elementelor specifice de venit. cheltuieli cu lucr rile şi serviciile prestate de ter i sub diverse modalit i. recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau reducerii activelor. 127 . cheltuieli cu calamit ile. Ar rezulta din definirea cheltuielilor c acestea includ pierderile. proces cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri. cheltuieli extraordinare. salariile şi adiacentele lor. b. când cheltuiala este reprezentat de amortizare. ori creşteri ale datoriilor care se concretizeaz în reduceri ale capitalurilor proprii. o cheltuial se recunoaşte în contul de profit şi pierdere când apare o datorie f r recunoaşterea unui activ. dup natura lor economic . Conform reglement rilor contabile. cheltuieli cu amortiz rile. cheltuielile constituie diminu ri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de ieşiri sau sc deri ale valorii activelor. f r s difere ca natur de alte tipuri de cheltuieli. putându-se deosebi: 1. constituindu-se cheltuial în momentul înregistr rii indiferent de momentul pl ii. constând în consumul de stocuri. Contabilitatea cheltuielilor se ine pe feluri de cheltuieli. amortiz rile care apar sub forma ieşirilor sau sc derii activelor. pierderile din crean . m rimea deprecierilor ireversibile ale deprecierilor corporale. d. De asemenea. editate de MPP. pentru agen ii economici. c. Recunoaşterea cheltuielilor în situa iile financiare are loc atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminu rii unui activ sau creşterii unei datorii. d. care cuprind: a. Deci. e. b. cum este cazul datoriilor ap rute ca urmare a acord rii de garan ii pentru bunurile comercializate. dobânzi privind exerci iul financiar în curs. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora c tre ac ionari. în anul 2002. c. impozitele pe profit şi alte impozite şi taxe. 2. cheltuieli privind investi iile financiare cedate. când se aşteapt s se ob in beneficii viitoare în decursul mai multor perioade contabile. cheltuielile care apar cu ocazia desf şur rii activit ilor curente ale întreprinderii includ costul vânz rilor. care cuprind: a.ORGANIZAREA CONTABILIT TII CHELTUIELILOR SOCIET ILOR COMERCIALE Desf şurarea normal a activit ii oric rui agent economic presupune consum de resurse. c. cheltuieli cu furturi şi sustrageri. imobiliz rile corporale sau necorporale. Contabilitatea cheltuielilor se realizeaz în cadrul unei contabilit i de angajamente. cunoscute sub denumirea generic de cheltuieli.CAPITOLUL 8 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR 8. În alte cazuri o cheltuial este recunoscut imediat în contul de profit şi pierdere. pierderi din crean de resturi financiare. când contul nu genereaz beneficii economice viitoare. reprezentate de: a. cheltuieli de exploatare care se structureaz astfel: a. 4. 3. cheltuieli privind diferentele nefavorabile de curs valutar. b. Astfel. f.1. când cheltuielile sunt recunoscute asociat cu utilizarea lor. Pierderile reprezint diminu ri ale beneficiilor economice. alte cheltuieli de exploatare. sconturi acordate clien ilor. Uneori cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza unor proceduri de alocare sistematic şi ra ional . modificare care poate fi evaluat în mod credibil. cheltuieli cu consumurile de resurse. precum şi acele cheltuieli care apar în procesul desf şur rii activit ilor curente ale întreprinderii.

venituri din exploatare. recunoaşterea veniturilor se realizeaz simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii datoriilor. Contabilitatea veniturilor se ine pe categorii de venituri. venituri din varia ia stocurilor. b. execut ri de lucr ri şi/sau prest ri de servicii. d. cât şi câştigurile din orice alte surse. şi anume: 1. 2. Recunoaşterea veniturilor. dup natura lor. Contabilitatea veniturilor se conduce pe categorii de venituri. b. cu sumele transmise pe baz de decont. care se concretizeaz în creşteri ale capitalului propriu. ele fiind conturi de rezultate. d. venituri financiare. Toate conturile opera ionale de cheltuieli din clasa a 6 – a. ori din dividende sau chirii. m rimea deprecierilor reversibile a elementelor de natura activelor. cum ar fi: a. b. şi h. ori descreşteri ale datoriilor. sunt conturi cu func ie de activ. sume încasate din exproprieri. soldul lor fiind preluat de contul 121 „Profit şi pierdere”. 3. venituri din produc ia de imobiliz ri. g. c. cum sunt: a. f. c. Ele pot ap rea în urma ieşirii activelor imobilizate. iar la sfârşitul fiec rei luni soldurile acestor conturi se transfer asupra contului 121 „Profit şi pierdere”. nu se mai trec în bilan . venituri extraordinare. venituri din subven ii de exploatare. m rimea cheltuielilor cu impozitele şi taxele. venituri din sconturi acordate. din vânzarea m rfurilor. 128 . c. alte venituri financiare.b. alte venituri din exploatare. venituri din imobiliz ri financiare. e. pentru opera iile în participa ie.2. în structura c rora se cuprind: a. venituri din crean e imobilizate. În principiu. daune primite de de in torii de poli e de asigurare. nu difer ca natur de venituri. respectiv. m rimea cheltuielilor pentru provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. 8. Din defini ia veniturilor rezult c ele includ atât veniturile din activit tile curente. când veniturile provin din valorific ri de elemente patrimoniale de natura stocurilor se disting dou etape în procesul de realizare a veniturilor. în contul de profit şi pierdere are loc atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminu rii unei datorii. etapa livr rii când apare dreptul de crean şi cea a transform rii dreptului de crean în bani. modificare care poate fi evaluat în mod credibil. Deci. venituri din vânzarea stocurilor. Veniturile unei activit ti economice apar sub diverse denumiri. venituri din investi ii financiare pe termen scurt. venituri din investi ii financiare cedate. cum ar fi cele din vânzarea produselor finite. cu clasa a 7 – a de conturi La sfârşitul perioadei de gestiune conturile de venituri se soldeaz . ori celor rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament. altele decât cele rezultate din contribu ii ale ac ionarilor. e. d. venituri din dobânzi. debitându-se cheltuielile ocazionate şi creditându-se în cursul perioadei de gestiune. dup natura lor. ORGANIZAREA CONTABILIT TII VENITURILOR SOCIET COMERCIALE ILOR Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de intr ri sau creşteri ale activelor. r mânând f r sold în calitatea lor de conturi de rezultate. venituri din diferente de curs valutar. pe când câştigurile reprezint creşteri ale beneficiilor economice şi deci.

SUBVENTII PENTRU INVESTITII 131. Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita (A/P) . Rezultatul reportat 1171. Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii (P) 133. Capital 1011. Alte rezerve (P) 107. Patrimoniul public (P) 104. pasiv (P) sau sunt bifunctionale (A/P). Plusuri de inventar de natura imobilizarilor (P) 138. Provizioane 1511. Provizioane pentru garantii acordate clientilor (P) 1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea7) (P) 1514. Interese minoritare .PLANUL DE CONTURI GENERAL (1) Conturile sintetice din planul de conturi se pot dezvolta pe conturi analitice în func ie de necesit ile impuse de anumite reglement ri sau potrivit necesit ilor proprii ale fiec rei entit i. Prime de emisiune (P) 1042. conturile din clasa 9 „Conturi de gestiune” nu sunt obligatorii.alte capitaluri proprii (A/P) 109. Actiuni proprii detinute pe termen lung (A) 11. Provizioane pentru restructurare (P) 1515. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS. mai putin IAS 29 (A/P) 1174. Alte provizioane (P) 129 117. Rezerve de valoare justa (P) 1065. Rezerve 1061. Rezerve statutare sau contractuale (P) 1064. PROVIZIOANE 151. Actiuni proprii detinute pe termen scurt (A) 1092. (2) Conturile pot avea functiune contabila de activ (A). REZULTATUL FINANCIAR EXERCITIULUI 121. Prime de fuziune/divizare (P) 1043.rezultatul exercitiului financiar (A/P) 1082. Donatii pentru investitii (P) 134. Prime de aport (P) 1044. (3) Pentru organizarea contabilit ii de gestiune. Provizioane pentru litigii (P) 1512. Rezerve din reevaluare (P) 106. Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii (P) 15. CAPITAL SI REZERVE 101. Provizioane pentru pensii si obligatii similare (P) 1516. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P) 1176. Subventii guvernamentale pentru investitii (P) 132. Interese minoritare . Actiuni proprii 1091. REZULTATUL REPORTAT 1172. Capital subscris varsat (P) 1015. Rezerve legale (P) 1063. Profit sau pierdere (A/P) 129. CLASA 1 – CONTURI DE CAPITALURI 10. Patrimoniul regiei (P) 1016. Provizioane pentru impozite (P) 1518. Interese minoritare5) 1081. Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P) 1068. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a Comunitatilor Economice Europene (A/P) 12. Capital subscris nevarsat (P) 1012. Repartizarea profitului (A) 13. Prime de capital 1041. Rezerve din conversie (A/P) 108. Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni (P) 105.

IMOBILIZARI IN CURS SI AVANSURI PENTRU IMOBILIZARI 231. Credite externe guvernamentale (P) 1624. Alte crean e imobilizate (A) . IMOBILIZARI CORPORALE 211. Alte titluri imobilizate (A) 267. Credite bancare interne garantate de stat (P) 166. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale (A) 26. Sume datorate de entitatile afiliate (A) 2672. Titluri puse in echivalenta (A) 265. IMOBILIZARI FINANCIARE 261. Credite bancare pe termen lung (P) 1622. Interese de participare (A) 264. Mobilier. Concesiuni. Imprumuturi acordate pe termen lung (A) 2676. Datorii fata de entitatile afiliate (P) 1663. IMOBILIZARI NECORPORALE 201. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P) 1685. echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale (A) 130 23. brevete. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale (A) 233. utilaje si instalatii de lucru) (A) 2132. Crean e imobilizate 2671. Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate (P) 1686. Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni (P) 1682. Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate (P) 169. Instalatii tehnice.16. IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE 161. Alte imobilizari necorporale (A) 21. Credite de la trezoreria statului (P) 1627. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de stat (P) 1615. Credite bancare externe garantate de stat (P) 1625. Aparate si instalatii de masurare. Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este legata prin interese de participare (P) 1687. Cheltuieli de constituire (A) 203. Constructii (A) 213. Credite bancare pe termen lung 1621. Cheltuieli de dezvoltare (A) 205. Terenuri 2112. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de banci (P) 1617. Credite bancare externe garantate de banci (P) 1626. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 1614. Imobilizari necorporale in curs de executie (A) 234. animale si plantatii 2131. Mijloace de transport (A) 2134. licente. Amenajari de terenuri 212. Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (P) 162. Terenuri si amenajari de terenuri (A) 2111. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta (P) 1623.CONTURI DE IMOBILIZARI 20. Actiuni detinute la entitatile afiliate (A) 263. Imprumuturi interne din emisiuni de obligatiuni garantate de stat (P) 1618. mijloace de transport. Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung (A) 2678. Dobanda aferenta crean elor legate de interesele de participare (A) 2675. aparatura birotica. Fond comercial pozitiv (A) 2075. Datorii care privesc imobilizarile financiare 1661. Fond comercial 2071. Dobanda aferenta sumelor datorate de entitatile afiliate (A) 2673. Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate 1681. control si reglare (A) 2133. Crean e legate de interesele de participare (A) 2674. drepturi si active similare (A) 207. Animale si plantatii (A) 214. Echipamente tehnologice (masini. Imobilizari corporale in curs de executie (A) 232. Alte imprumuturi si datorii asimilate (P) 168. marci comerciale. Fond comercial negativ (P) 208. Prime privind rambursarea obligatiunilor (A) CLASA 2 . Datorii fata de entitatile de care compania este legata prin interese de participare (P) 167.

Piese de schimb (A) 3025. animalelor si plantatiilor (P) 2914. Materiale consumabile 3021. Ajustari pentru pierderea de valoare a crean elor legate de interesele de participare (P) 2966. Materiale pentru ambalat (A) 131 3024. marcilor comerciale.AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE 280. Amortizarea altor imobilizari necorporale (P) 281.2679. drepturilor si activelor similare (P) 2907. mijloacelor de transport. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor in curs de executie 2931. Ajustari pentru deprecierea concesiunilor. animalelor si plantatiilor (P) 2814. Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor detinute la entitatile afiliate (P) 2962. drepturilor si activelor similare (P) 2807. Materii prime (A) 302. Combustibili (A) 3023. Varsaminte de efectuat privind interesele de participare (P) 2693. Ajustari pentru deprecierea constructiilor (P) 2913.CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE 30. Amortizari privind imobilizarile necorporale 2801. Amortizarea amenajarilor de terenuri (P) 2812. Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare (P) 28. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P) 2805. Ajustari pentru deprecierea fondului comercial (P) 2908. Amortizarea fondului comercial (P) 2808. Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare 2691. Alte materiale consumabile (A) 303. brevetelor. Materiale auxiliare (A) 3022. Ajustari pentru pierderea de valoare a altor crean e imobilizate (P) CLASA 3 . STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE 301. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale 2903. Ajustari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P) 2964. Dobanzi aferente altor crean e imobilizate (A) 269. brevetelor. marcilor comerciale. Amortizarea altor imobilizari corporale (P) 29. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P) 2803. Ajustari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P) 2905. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZARILOR 290. Furaje (A) 3028. licentelor. Ajustari pentru pierderea de valoare a intereselor de participare (P) 2963. Amortizari privind imobilizarile corporale 2811. Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari corporale (P) 293. Varsaminte de efectuat privind actiunile detinute la entitatile afiliate (P) 2692. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale 2911. mijloacelor de transport. Amortizarea instalatiilor. Seminte si materiale de plantat (A) 3026. Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari necorporale (P) 291. Ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare (P) 2961. licentelor. Amortizarea concesiunilor. Ajustari pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entitatile afiliate (P) 2965. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs de executie (P) 2933. Amortizarea constructiilor (P) 2813. Materiale de natura obiectelor de inventar (A) . Ajustari pentru deprecierea instalatiilor. Ajustari pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri (P) 2912. Ajustari pentru pierderea de valoare a imprumuturilor acordate pe termen lung (P) 2968. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs de executie (P) 296.

Ambalaje aflate la terti (A) 36. Lucrari si servicii in curs de executie (A) 34. Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P) 393. Ajustari pentru deprecierea produselor finite aflate la terti (P) 3954.facturi nesosite (P) 409. Ajustari pentru deprecierea produselor finite (P) 3946. Materii si materiale aflate la terti (A) 354. Furnizori (P) 403. PRODUSE 341. PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE 331. Produse aflate la terti (A) 356. M rfuri (A) 378. Ajustari pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terti (P) 3952. Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate la terti (P) 3957. Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti (P) 3953. Diferente de pret la m rfuri (A/P) 38. Efecte de primit de la clienti (A) 418. Ajustari pentru deprecierea m rfurilor (P) 398. Ajustari pentru deprecierea ambalajelor (P) CLASA 4 .ajutoare materiale datorate (P) . Diferente de pret la produse (A/P) 35. FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE 401. Ambalaje (A) 388. Semifabricate (A) 345. Ajustari pentru deprecierea animalelor (P) 397. Produse in curs de executie (A) 332. Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor (P) 3945. CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE 411. Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile (P) 3922. Efecte de platit (P) 404. Ajustari pentru deprecierea materiilor prime (P) 392. Ajustari pentru deprecierea materialelor 3921. Clienti . STOCURI AFLATE LA TERTI 351. Furnizori de imobilizari (P) 405.salarii datorate (P) 423. Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti (P) 396. Efecte de platit pentru imobilizari (P) 408.creditori (P) 42. Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale (P) 395. PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE 421. Ajustari pentru deprecierea m rfurilor aflate la terti (P) 3958. M rfuri aflate la terti (A) 358. Animale si pasari (A) 368. Clienti incerti sau in litigiu (A) 413. Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti 3951. Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie (P) 394. Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor (A) 4092. Ajustari pentru deprecierea produselor 3941. Furnizori-debitori 4091. Clienti 4111. Diferente de pret la materii prime si materiale (A/P) 33. Furnizori . Animale aflate la terti (A) 357.308. M RFURI 371. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE 391. Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari (A) 132 41. Personal . Produse reziduale (A) 348. Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti (P) 3956. Clienti . ANIMALE 361.facturi de intocmit (A) 419. Personal . Diferente de pret la ambalaje (A/P) 39. Diferente de pret la animale si pasari (A/P) 37. Clienti (A) 4118. AMBALAJE 381. Produse finite (A) 346.CONTURI DE TERTI 40.

Prime reprezentand participarea personalului la profit (P) 425. Alte crean e sociale (A) 44.dobanzi la conturi curente (P) 456. Dividende de plata (P) 458. Alte datorii sociale (P) 4382. Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate (A/P) 453. Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate (P) 437. Contributia unitatii la asigurarile sociale (P) 4312. TVA neexigibila (A/P) 444. Alte impozite. Asigurari sociale 4311. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI 461.taxe si varsaminte asimilate (P) 448. Decontari intre entitatile afiliate (A/P) 4518. Alte datorii si crean e sociale 4381. Ajustari pentru deprecierea crean elor decontari in cadrul grupului si cu actionarii/asociatii (P) . Decontari din operatii in participatie pasiv (P) 4582. Impozitul pe venit (P) 442. Contributia personalului la asigurarile sociale (P) 4313. Alte datorii in legatura cu personalul (P) 4282. Debitori diversi (A) 462. Retineri din salarii datorate tertilor (P) 428. Drepturi de personal neridicate (P) 427. FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE 441. Impozitul pe profit/venit 4411. Alte crean e privind bugetul statului (A) 45. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA CREAN ELOR 491. Impozitul pe profit (P) 4418. taxe si varsaminte asimilate (P) 133 447. TVA colectata (P) 4428. Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul (A/P) 457. CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE 471. Contributia personalului la fondul de somaj (P) 438. Alte sume primite cu caracter de subventii (A) 446. Sume datorate actionarilor/asociatilor 4551. Subventii guvernamentale (A) 4452. Decontari intre subunitati (A/P) 49. DECONTARI IN CADRUL UNITATII 481. Actionari/asociati . Decontari din operatii in curs de clarificare (A/P) 48. PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE 431. TVA de recuperat (A) 4426. Alte datorii si crean e cu bugetul statului 4481. TVA deductibila (A) 4427. Decontari intre unitate si subunitati (A/P) 482. Decontari privind interesele de participare (A/P) 4538. Ajustari pentru deprecierea crean elor clienti (P) 495. Decontari intre entitatile afiliate 4511. Alte crean e in legatura cu personalul (A) 43. Decontari din operatii in participatie 4581. Subventii 4451. ASIGURARI SOCIALE. Alte datorii fata de bugetul statului (P) 4482. Actionari/asociati . Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare (A/P) 455. Venituri inregistrate in avans (P) 473. BUGETUL STATULUI. Avansuri acordate personalului (A) 426. GRUP SI ACTIONARI/ASOCIATI 451.conturi curente (P) 4558. Taxa pe valoarea adaugata 4423. Decontari privind interesele de participare 4531. TVA de plata (P) 4424. Fonduri speciale .424. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate (P) 4314. Ajutor de somaj 4371. Decontari din operatii in participatie activ (A) 46. Creditori diversi (P) 47. Alte datorii si crean e in legatura cu personalul 4281. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P) 445. Cheltuieli inregistrate in avans (A) 472. Contributia unitatii la fondul de somaj (P) 4372. Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii (A) 4458.

Cheltuieli privind furajele 134 6028. Alte valori (A) 54. Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament (A) 509. Credite externe guvernamentale (P) 5194.496. Cheltuieli privind animalele si pasarile 607. Cheltuieli privind piesele de schimb 6025. Conturi curente la banci 5121. Ajustari pentru pierderea de valoare a altor investitii pe termen scurt si crean e asimilate (P) CLASA 6 . Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024. Acreditive in lei (A) 5412. Dobanzi 5186. Sume in curs de decontare (A) 518. Credite externe garantate de stat (P) 5195. Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile afiliate (P) 5092. Conturi la banci in valuta (A) 5125. Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat 6026. Credite externe garantate de banci (P) 5196. Efecte remise spre scontare (A) 512. Casa in lei (A) 5314. Credite de la trezoreria statului (P) 5197. Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor detinute la entitatile afiliate (P) 595. Ajustari pentru pierderea de valoare a obligatiunilor emise si rascumparate (P) 596. Alte titluri de plasament (A) 5088. Tichete si bilete de calatorie (A) 5328.CONTURI DE TREZORERIE 50. Credite interne garantate de stat (P) 5198.CONTURI DE CHELTUIELI 60. Credite bancare pe termen scurt (P) 5192. ACREDITIVE 541. Acreditive 5411. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta (P) 5193. CONTURI LA BANCI 511. Cheltuieli privind combustibilul 6023. Cheltuieli privind m rfurile 608. Casa in valuta (A) 532. Alte valori 5321. Bilete de tratament si odihna (A) 5323. Cheltuieli cu materiile prime 602. Efecte de incasat (A) 5114. VIRAMENTE INTERNE 581. Conturi la banci in lei (A) 5124. Timbre fiscale si postale (A) 5322. Alte investitii pe termen scurt si crean e asimilate 5081. Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022. Cheltuieli privind energia si apa 606. Cheltuieli privind materialele nestocate 605. Actiuni detinute la entitatile afiliate (A) 505. Avansuri de trezorerie (A) 58. Ajustari pentru pierderea de valoare a obligatiunilor (P) 598. Valori de incasat 5112. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P) 53. Obligatiuni emise si rascumparate (A) 506. Cecuri de incasat (A) 5113. Cheltuieli cu materialele consumabile 6021. AJUSTARI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE 591. CASA 531. Ajustari pentru deprecierea crean elor - debitori diversi (P) CLASA 5 . Acreditive in valuta (A) 542. Obligatiuni (A) 508. Dobanzi de incasat (A) 519. Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt 5091. Credite bancare pe termen scurt 5191. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 603. Cheltuieli privind ambalajele . Viramente interne (A/P) 59. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601. Casa 5311. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604. Dobanzi de platit (P) 5187. Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt (P) 51. INVESTITII PE TERMEN SCURT 501.

Cheltuieli cu studiile si cercetarile 62. Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere de valoare 6863. Despagubiri. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671. CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI 611. Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare 6864. provizioanele si ajustarile pentru depreciere 6811. Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 65. Cheltuieli cu colaboratorii 622. Cheltuieli privind sconturile acordate 668. Cheltuieli cu salariile personalului 642. Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare 68. Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 612. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile 623. Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante 686. CHELTUIELI FINANCIARE 663. Cheltuieli cu deplasari. amenzi si penalitati 6582. Pierderi din investitiile pe termen scurt cedate 665. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 654. Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 6453. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI 621. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Cheltuieli privind dobanzile 667. Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor 645. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal 625. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 6813. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 63. CHELTUIELI CU PERSONALUL 641. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE. Pierderi din crean e si debitori diversi 658. locatiile de gestiune si chiriile 613. TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE 635. Cheltuieli din diferente de curs valutar 666. Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a activelor circulante 6868. Cheltuieli de protocol. Alte cheltuieli de exploatare 66. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 627. Cheltuieli cu redeventele. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor 69. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 6642. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 6458.61. reclama si publicitate 624. Cheltuieli cu alte impozite. PROVIZIOANELE SI AJUSTARILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 681. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 628. Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital 135 6588. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE 691. Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor 6814. Alte cheltuieli financiare 67. Cheltuieli privind investitiile financiare cedate 6641. Pierderi din crean e legate de participatii 664. Donatii si subventii acordate 6583. Contributia unitatii la asigurarile sociale 6452. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 6812. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 6451. Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar in elementele de mai sus . Alte cheltuieli de exploatare 6581. detasari si transferari 626. taxe si varsaminte asimilate 64. Cheltuieli cu impozitul pe profit 698.

Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare 7864. Venituri din subventii de exploatare 7411. Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri 7412. Venituri din productia de imobilizari corporale 74. VARIATIA STOCURILOR 711. Venituri din donatii si subventii primite 7583. Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a activelor circulante 136 . Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectie sociala 7416. Venituri din imobilizari financiare 7611. Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare 7863. Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului 7415. Venituri din despagubiri. Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor 7814. Venituri din vanzarea produselor reziduale 704. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si materiale consumabile 7413. Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 7584. VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE 741. Alte venituri financiare 77. locatii de gestiune si chirii 707. Venituri din investitii financiare cedate 7641. Venituri din crean e reactivate si debitori diversi 758. Castiguri din investitii pe termen scurt cedate 765. Alte venituri din exploatare 76. Venituri din dobanzi 767. Venituri din lucrari executate si servicii prestate 705. Venituri din actiuni detinute la entitatile afiliate 7613. Venituri din diferente de curs valutar 766. Venituri din investitii financiare pe termen scurt 763. Venituri din vanzarea produselor finite 702. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754. Venituri din activitati diverse 71.CONTURI DE VENITURI 70. Venituri din productia de imobilizari necorporale 722. Variatia stocurilor 72. Venituri din vanzarea semifabricatelor 703. Venituri din provizioane 7813. Venituri din subventii de exploatare pentru dobanda datorata 75. Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare 78. Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante 7815. Venituri din studii si cercetari 706. Venituri din fondul comercial negativ 786. Alte venituri din exploatare 7581. VENITURI FINANCIARE 761. Venituri din imobilizari financiare cedate 7642. Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare 7812. Venituri din vanzarea m rfurilor 708. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTARI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 781. CIFRA DE AFACERI NETA 701. Venituri din redevente. Venituri din sconturi obtinute 768. Venituri din subventii pentru investitii 7588. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli externe 7414. Venituri din interese de participare 762. VENITURI EXTRAORDINARE 771. Venituri din crean e imobilizate 764. VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI 721.CLASA 7 . amenzi si penalitati 7582.

CONTURI SPECIALE 80. Imobilizari corporale luate cu chirie 8032. Redevente. Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe 805. Cheltuieli generale de administratie 925. Efecte scontate neajunse la scadenta 8038. Alte angajamente primite 803. Giruri si garantii primite 8028. Decontari interne privind cheltuielile 902. Cheltuielile activitatilor auxiliare 923. Cheltuieli indirecte de productie 924. Alte valori in afara bilantului 804. Costul productiei in curs de executie 137 . Angajamente primite 8021.CONTURI DE GESTIUNE 90. locatii de gestiune. Dobanzi de incasat 89. Cheltuielile activitatii de baza 922. Debitori scosi din activ. Dobanzi aferente contractelor de leasing si altor contracte asimilate. Bilant de inchidere CLASA 9 . Cheltuieli de desfacere 93. Bilant de deschidere 892. Valori materiale primite in pastrare sau custodie 8034. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033.CLASA 8 . CONTURI DE CALCULATIE 921. Angajamente acordate 8011. Stocuri de natura obiectelor de inventar date in folosinta 8036. Decontari interne privind productia obtinuta 903. Dobanzi de platit 8052. DECONTARI INTERNE 901. Giruri si garantii acordate 8018. Costul productiei obtinute 933. Alte angajamente acordate 802. Alte conturi in afara bilantului 8031. Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe 8045. neajunse la scadenta 8051. CONTURI IN AFARA BILANTULUI 801. COSTUL PRODUCTIEI 931. chirii si alte datorii asimilate 8037. Decontari interne privind diferentele de pret 92. BILANT 891. urmariti in continuare 8035.

Intelcredo Deva.. 487 din 27 decembrie 2006 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007. 2003 Contabilitatea agen ilor economici. D. publicata în Monitorul Oficial nr.2003 *** Legea nr. 686 din 25 iunie 1997 pentru aprobarea normelor privind înregistrarea în contabilitate a opera iunilor de leasing. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii. Bucureşti. Bucureşti.. B. 454 din 27 iunie 2002. vol I şi II . M şi colectiv Ristea. L. Ed.047 din 29 decembrie 2006. N. Bucuresti. 2000 Contabilitatea opera iunilor speciale. Editura Mirton. Pântea. 487 din 27 decembrie 2006 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007. Credit.R. Ed Economic . 2003 Contabilitatea financiara intre normalizare şi armonizare. 803 din 25 septembrie 2006.H. 2002 Contabilitatea financiar armonizat cu directivele europene.BIBLIOGRAFIE Ristea. 2002 Contabilitate financiara aplicata.E. cu toate modificarile ulterioare *** O. Bucureşti. Intelcredo. A. 76/2002 privind sistemul asigur rilor pentru şomaj şi stimularea ocup rii for ei de munc ***Legea nr. N. G. 2000 Contabilitatea societ ilor comerciale.10.2003 privind Codul fiscal *** Legea societ ilor comerciale 31/1990. Chis. Editura. Tratat de Contabilitate. 144/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. Bucuresti 2002.G. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. *** Legea nr... Neamtiu. Ed. Ed.R. P. Con inut. Ristea M Staicu. 2002 Sisteme contabile comparate – Normele contabile internationale. Aslau. publicata în Monitorul Oficial nr. Editura Economic . Bucureşti. M Ristea. T. Ed. vol.453 din data de 25 mai 2006 *** Legea nr. reglementare şi reflectare practica. CECCAR. Dutescu. Ed. 2002 Contabilitatea financiara a unit ilor patrimoniale. 1997 Contabilitatea societ ilor comerciale. editura C. 2002 Normalizarea Contabilitatii. Economica. Szabo.C.A. vol. *** OUG nr. Mateş. Timisoara.C.. Ed. Timişoara. 2001 Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele Contabile Europene şi standardele Interna ionale de Contabilitate . *** Legea nr. I si II. Bucuresti. vol. publicata în Monitorul Oficial nr. Expertiza si Auditul Afacerilor. 158 din 17 noiembrie 2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate ***Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. Partea I nr. Editura Intelcredo. I.C. 1995 Contabilitatea societ ilor comerciale.E. A. Costi. 571/23. Feleag ..U. N Feleag . Economistul.. Editura Societ ii culturale şi ştiin ifice “Ivan Krasko” Standardele Interna ionale de contabilitate . modificata prin OUG 107/24. 346 din 5 iunie 2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale Publicat in Monitorul Oficial.cu modificarile si completarile ulterioare *** Standardele Internationale de Contabilitate.. Pop.. nr. Tribuna Economica.E. 2003 Politici şi op iuni contabile.047 din 29 decembrie 2006.R. vol. Economica 2002. I. Bucureşti. 99 din 26 mai 1999 Ordinul Ministerului Finan elor nr. Feleag . 1. 138 Reviste de specialitate . 72 din 20 septembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. CECCAR. Bucuresti 1998. C Mate. Contabilitatea. M Ristea M. Mateş. Contabilitate. Finante.II.A. Contabilitatea si Calculatiile in conducerea intreprinderii. publicata în Monitorul Oficial nr. D. Legea societ ilor comerciale 31/1990. modificataprin legea 441/2006 2002-2006: Adevarul Economic. Malciu. 2002 Normalizarea contabilit ii şi fiscalitatea întreprinderii.. Ionascu. M şi colectiv Ristea. Bobitan. Ed. Ghid privind intelegera si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate. Editura C.12. Editura Mirton. Matiş Dumitru . Dima M. Bucureşti. publicata in MO nr. Editura M rg ritar. Deva 2003 *** Legea Contabilitatii nr. 2003 Contabilitatea romaneasca armonizata cu Directivele CEE. Gh. Bucureşti.A. A.C.. Cristea .. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata crean elor salariale. D. 82/1991 republicata. Economica.C.. 1. Editura Ivan Krasko. 1996 Metode şi politici contabile de întreprindere. Deva. Pop. Bucuresti 2000. I . Editura Universitar . 958 din 28 noiembrie 2006 ***Legea nr. Costea. N. I. Editura Tribuna Economic . Mateş. Editura Intelcredo. Economica. editura C. Bucureşti. Deva. D.C. Contabilitatea întreprinderii. 91 din 22 noiembrie 2006.

.............2 Modalitati de reducere a capitalului social ....................................................37 3.................43 139 ...............................12 CAPITOLUL 3 ...................34 3................................................................5 Contabilitatea altor provizioane ......................................1 Contabilitatea provizioanelor pentru litigii ...........36 3.........9............................................................43 CONTABILITATEA IMOBILIZ RILOR ........................................................11 2....33 3.....11.................................4 INFORMATIONAL ECONOMIC....................................6 CONTABILITATEA REZERVELOR...................................3......................... Contabilitatea constituirii şi utiliz rii altor rezerve .....................................................................................................30 3....................................................3...........2............11................................. Contabilitatea constituirii şi utiliz rii rezervelor statutare sau contractuale ...........................................................................19 3........................10 2.3...........................................................................................4 1...................................................................................................................11..............4 1.......5 CONTABILITATEA REZERVELOR DIN REEVALUARE ............31 3....................................................10.......................................... CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL ....................................................... Contabilitatea împrumuturilor din credite bancare ....................2 Clasificarea conturilor............................................................................8 2.6..........43 4...43 4.....................................................29 3.8.......................................................... Contabilitatea altor împrumuturilor si datorii asimilate........................2 1.....................................4..................................................3.........................CUPRINS CAPITOLUL 1 ...6..........3..................................3.............2 Func iile contabilit ii .11 2........ CONTUL CA INSTRUMENT DE URMARIRE A STARII ŞI MISCARII ELEMENTELOR PATRIMONIALE DIN BILANT..........4 Reguli de func ionare a conturilor...............................................................................................................3......................................................................... Contabilitatea constituirii şi utiliz rii rezervelor legale ................... CONTABILITATEA CAPITALURILOR ÎMPRUMUTATE...............................................................30 3.................................30 3..................................................14 3.................................................................................................................................................................................2 SISTEMUL INFORMATIONAL ECONOMIC ........10 2...............................17 3...1..................2..................................................35 3.................. CONTINUTUL ŞI STRUCTURAREA CAPITALURILOR ........ CONTABILITATEA PRIMELOR LEGATE DE CAPITAL......... Contabilitatea împrumuturilor din emisiuni de obliga iuni şi a primelor de rambursare a acestora37 3.............11 2.....................10.................................2 REFLECTAREA PATRIMONIULUI PRIN BILANTUL CONTABIL ................7 2.6.........................3 Contabilitatea provizioanelor pentru dezafectarea imobiliz rilor corporale şi alte ac iuni similare legate de acestea ....16 3..................................2 Contabilitatea provizioanelor pentru garan ii acordate clien ilor................................................................3 CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE CAPITAL......4 Contabilitatea provizioanelor pentru restructurare ..............14 3........3 Dubla înregistrare .......................................................................................1 SISTEMUL UNIT ILOR PATRIMONIALE PENTRU CARE SE ORGANIZEAZA CONTABILITATEA.........................COMPONENTA PRINCIPALA A SISTEMULUI..........................................................................................1 Con inutul şi structura contului .........................................14 3.................7..............................................10.............4.......................................33 3..................3.......3 CONTABILITATEA ...................................................................................................... CONTABILITATEA REZULTATULUI REPORTAT ..... PATRIMONIUL – OBIECT AL CONTABILIT II ....3 Principiile contabilit ii ...14 CONTABILITATEA CAPITALURILOR ........................................................................................3...........16 3..2 INTRODUCERE ÎN STUDIUL CONTABILIT II ............40 3......11.........1 Modalit i de majorare a capitalului social ..............................1.............................1.....10............................................................................. REGULI GENERALE DE EVALUARE ÎN BILANT ........................................................................2 1................3.....................32 3...................28 3............ CONTABILITATEA SUBVENTIILOR PENTRU INVESTITII............................................................11.........7 2................................................................... CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCITIULUI.........41 CAPITOLUL 4 ............................3..............................5 CAPITOLUL 2 .......................................................................1.........37 3..............................2..........................................4 REPERE PRIVIND UTILIZAREA ŞI INTELEGEREA PLANULUI DE CONTURI............................................... ROLUL...................... CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI.........3....... CLASIFICAREA IMOBILIZ RILOR .......................7 OBIECTUL ŞI METODA CONTABILIT II .............3 1...4 1...............2..................... Cadrul general al capitalurilor împrumutate ..........................................30 3.....................10................1...........................................................................................................................................10....................1 Particularitati ale contabilit ii ........................................................................37 3........................

.2....................5......... taxe şi v rs minte asimilate .................................. Contabilitatea crean elor fat de personal şi bugetele de asigur ri şi protec ie sociale.....2..... CONTABILITATEA DATORIILOR ŞI CREAN ELOR FAT DE STAT ŞI ALTE ORGANISME PUBLICE.2... cedarea şi casarea imobiliz rilor necorporale................... Contabilitatea cheltuielilor de constituire .......... Evaluarea imobiliz rilor necorporale ..................2........106 6.1.......................................4..................................................5.........................78 CAPITOLUL 6 ............................3.................. Contabilitatea terenurilor şi amenaj rilor de terenuri .............2......................45 4....................111 6......... Contabilitatea fondului comercial ..............1....1........................ aparaturii birotice......................................4................................. CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI PRODUCTIEI ÎN CURS DE EXECU IE..............89 CONTABILITATEA DECONT RILOR CU TER II ............. EVALUAREA ŞI REEVALUAREA IMOBILIZ RILOR ..................................2........................... Contabilitatea datoriilor comerciale din cump r ri pentru care nu s-au primit facturi ............. Contabilitatea altor impozite.............................4................4...............................3............ Contabilitatea stocurilor pentru produc ie .4.................4............ Compensa iile cu ter ii şi reevaluarea imobiliz rilor corporale .......... Recunoaşterea şi evaluarea imobiliz rilor corporale ...............50 4........3....49 4..... STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONTABILIT TII DECONT RILOR CU TER II......................................................................91 6.... Organizarea evidentei operative şi analitice a imobiliz rilor corporale .................................................................................3..... Caracterizarea general a decont rilor fat de stat şi organismele publice şi sistemul de conturi utilizat ..............................4..............................9.................2...............................100 6..........................1........5...4................................................................3......................4......................................................... CONTABILITATEA DECONT RILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENTII .. Amortizarea................................... m rcilor comerciale şi a altor drepturi şi valori similare ............................ Contabilitatea construc iilor............................. CONTABILITATEA IMOBILIZ RILOR FINANCIARE ....................................................106 6...................90 6...........4......................105 6...111 140 ....... CONTINUTUL.................4........43 4...............5.............................45 4.........................................................3.5......................2.....1............................................3.2.....2.............5..99 6....2.....8............................3.. animalelor şi planta iilor şi mobilierului......71 CAPITOLUL 5 ...... Definirea şi structurarea costurilor .....49 4.......46 4..........................71 CONTABILITATEA ACTIVELOR CIRCULANTE ........................... echipamentelor de protec ie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale ......... instala iilor tehnice............................ cedarea şi casarea imobiliz rilor corporale ....................4.1...... Contabilitatea cheltuielilor de dezvoltare .......................................... Contabilitatea concesiunilor...............................90 6..... CONTABILITATEA ALTOR DECONT RI PRIVIND FONDURILE SPECIALE ŞI BUGET ...............72 5..........3....................................................4.62 4... licen elor............................................52 4...............5............................. Contabilitatea decont rilor cu furnizorii pe credit comercial şi cambial ....... CONTABILITATEA AMORTIZ RII IMOBILIZ RILOR ....................... ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILIT TII IMOBILIZ RILOR CORPORALE ..........2..........................................5.......2............... Cadrul general al avantajelor acordate salaria ilor ...7......................97 6..........76 5...6...................102 6.......................50 4.. CONTABILITATEA AJUSTARILOR PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZ RILOR .................73 5. CONTABILITATEA DECONT RILOR CU PERSONALUL MUNCITOR.................2....................4..... ASIGURAREA ŞI PROTECTIA SOCIAL .4. mijloacelor de transport.........................106 6....72 5............................................... Contabilitatea decont rilor pe baza avansurilor acordate ..................95 6.........49 4...................................47 4. Contabilitatea crean elor comerciale incerte .............................5.......................................................................................72 5..................................................................100 6.3.......50 4 ....................... Contabilitatea crean elor din vânz ri de bunuri şi servicii pe credit comercial şi cambial ...........................................46 4......................... Evaluarea stocurilor .................................................... Contabilitatea altor imobiliz ri necorporale............................1.96 6...............5.......5. Contabilitatea cheltuielilor cu salariile acordate salaria ilor ....................45 4...................................................................................2.... Amortizarea....................... brevetelor...............................5.......................................91 6..........................................................5................................................5..............2.......................................................................... Evidenta operativ şi analitic a stocurilor ............ GENERALIT TI PRIVIND ACTIVELE CIRCULANTE ....................72 5.......... Recunoaşterea imobiliz rilor necorporale ............................ Contabilitatea datoriilor fat de personal şi bugetele de asigur ri sociale şi protec ie social pentru care nu s-au întocmit state de plat .................................51 4...............................................................1...........................5...............................8........3.....................................................6..................................67 4............................................................ ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILIT TII IMOBILIZ RILOR NECORPORALE45 4..4.........48 4.......4.......7...........1...

........................................................129 BIBLIOGRAFIE ............ Contabilitatea decont rilor privind interesele de participare...................120 7........................................ Contabilitatea decont rilor cu asocia ii ...................................5.........................................................6.........................7 CONTABILITATEA AJUSTARILOR PENTRU DEPRECIEREA CREAN ELOR............................................................................................1 CONCEPTUL........................................................6......................................128 PLANUL DE CONTURI GENERAL ............................................................................................... Contabilitatea decont rilor între entit ile afiliate ..................................112 6..............5............3.2 CONTABILITATEA INVESTI IILOR FINANCIARE PE TERMEN SCURT ....127 SOCIET ILOR COMERCIALE......... Contabilitatea opera iilor de regularizare .................................................118 6..............124 7............6..............6.......................... ORGANIZAREA CONTABILIT TII VENITURILOR SOCIET ILOR COMERCIALE .....................................................114 6.6.........113 6..123 7..6.............................................................................................6..............138 141 ..............................127 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR .....................................................................................................................112 6...2................................. CONTABILITATEA DECONT RILOR INTRE ENTITATILE AFILIATE.115 6...................1.....3 CONTABILITATEA DECONT RILOR ÎN NUMERAR ŞI PRIN VIRAMENT..121 7.......................................................................6.................................127 8...........125 CAPITOLUL 8 ..........................1...................................116 6............4 Contabilitatea datoriilor şi crean elor din opera iuni în participa ie ...... Contabilitatea decont rilor în cadrul unit ii ................... CON INUTUL ŞI ORGANIZAREA TREZORERIEI ...............................................................7...120 7...........................118 CAPITOLUL 7 .............6.....112 ŞI CU ASOCIA II ... Contabilitatea decont rilor cu debitorii şi creditorii diverşi ...................2.....................4 CONTABILITATEA ALTOR VALORI ...... CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT..........................................127 8............120 CONTABILITATEA TREZORERIEI ..............................................116 6.........................ORGANIZAREA CONTABILIT TII CHELTUIELILOR .............................................................................................................................................6........................................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful