MALFORMAŢIILE CONGENITALE

Sunt făcute toate 30 testele!!!!

Generalităţi
1. Focomelia: a. apare mai frecvent la membrul superior; b. constă în absenţa completă sau parţială a segmentului proximal; c. apare mai frecvent la membrul inferior; d. reprezintă lipsa completă sau parţială a segmentului distal; e. este o ectromelie transversală; (b, c, e) 2. Ectromeliile longitudinale constau în: a. alipirea a două membre inferioare; b. aplazia uneia dintre razele care formează membrul respectiv; c. absenţa completă sau parţială a segmentului proximal; d. scurtarea unui membru sau a unui segment de membru; e. aplazia razei radiale sau cubitale pentru membrul superior; (b, e) 3. Absenţa congenitală a gambei şi piciorului este o: a. focomelie; b. ectromelie longitudinală; c. hemimelie completă; d. ectromelie transversală; e. ectropodie; (c, d) 4. Dolicostenomelia este: a. însoţită de laxitate ligamentară; b. similară cu acondroplazia; c. o malformaţie congenitală caracterizată de alungirea anormală a membrelor; d. boala Morquio; e. o hipertrofie regulată de membre; (a, c) 5. Boala “copiilor de sticlă” este: a. osteogeneza imperfectă congenitală; b. osteopsatiroza; c. boala Lobstein; d. boala Vrolick; e. osteogeneza imperfectă tardivă; (b, c, e) 6. Triada simptomatică din osteopsatiroză este reprezentată de: a. sclere albastre; b. torace deformat - pectus excavatum; c. surditate; d. fragilitate osoasă; e. laxitate ligamentară; (a, c, d) 7. În acondroplazie: a. există o anomalie în dezvoltarea cartilajului de creştere; b. apar multiple fracturi spontane;

-1-

c. musculatura este slab dezvoltată; d. radiografic, corticalele sunt mult reduse ca grosime şi opacitate; e. există o disproporţie între membrele scurte şi capul mare; (a, e) 8. Artrogripoza este definită clinic de: a. existenţa şanţurilor şi stigmatelor congenitale; b. redoarea articulaţiilor mari; c. nanism disproporţionat cu aspect atletic; d. atitudinea vicioasă a membrelor cu aspect de „păpuşă de lemn”; e. laxitatea articulară exagerată; (b, d) 9. Amputaţiile congenitale se întâlnesc în: a. acondroplazie; b. hemimeliile transversale; c. osteogeneză imperfectă; d. artrogripoză; e. boala amniotică; (b, e)

Luxaţia congenitală de şold
10. În displazia congenitală de şold: a. radiologic, nucleul osos epifizar apare mai repede; b. colul femural este în retroversie, cu aspect de coxa vara; c. cavitatea cotilodă este plată, lipsită de profunzime; d. 2/3 din cazuri pot evolua favorabil fără tratament; e. sexul masculin este mai frecvent interesat; (c, d) 11. Manevra Ortolani sau semnul “resortului”: a. este patognomonic pentru displazia congenitală de şold; b. se datorează insuficienţei fesierului mijlociu; c. poate fi perceput până la 2-3 săptămâni de la naştere; d. se efectuează doar la nou-născuţii cu antecedente familiale de displazie; e. este prezent în primul an de la naştere; (a, c) 12. Care metode sunt indicate în screening-ul displaziei congenitale de şold: a. examenul radiografic; b. ecografia; c. RMN; d. TC; e. manevra Ortolani; (b, e) 13. În luxaţia congenitală de şold se constată: a. limitarea mişcării de adducţie; b. ascensiunea trohanterului mare; c. limitarea mişcării de rotaţie externă şi internă; d. abducţia exagerată a coapsei; e. întreruperea arcului cervico-obturator; (b, e) 14. Luxaţiile congenitale de şold posterioare: a. sunt însoţite de ştergerea lordozei lombare;

-2-

b. au capul femural sprijinit pe un neocotil; c. sunt mai bine suportate; d. sunt însoţite de bascularea anterioară a bazinului; e. rareori sunt bilaterale; (c, d) 15. În luxaţia congenitală de şold unilaterală: a. luxaţiile anterioare sunt cele mai frecvente; b. membrul pelvin este scurtat de partea luxată; c. întârzierea de mers se prelungeşte până la 18-20 luni; d. mersul este legănat, asemănător mersului de raţă; e. semnul Trendelenburg este mai accentuat pe partea contralaterală; (a, b) 16. Unghiul lui Hilgereiner: a. este dat de linia orizontală prin cartilajul în Y şi linia tavanului cotiloidian; b. permite aprecierea gradului de acoperire al capului femural; c. sub 25° este un semnal de alarmă pentru şoldurile luxabile; d. măsoară oblicitatea tavanului cotiloidian; e. peste 35° indică o acoperire deficitară a capului femural; (a, d) 17. Unghiul lui Wiberg: a. creşte în displaziile congenitale de şold; b. este unghiul de înclinare al tavanului acetabular; c. este dat de verticala prin centrul capului şi linia care uneşte centrul cu sprânceana cotiloidiană; d. normal este peste 25o; e. este unghiul cervico-diafizar; (c, d) 18. Tratamentul conservator al displaziei congenitale de şold: a. constă în reducere ortopedică şi imobilizare în aparate gipsate succesive; b. se prelungeşte obligatoriu până la începerea mersului; c. constă în imobilizare în flexie, abducţie şi rotaţie externă; d. se prelungeşte până la dispariţia radiografică a semnelor de alarmă; e. este facultativ; (c, d) 19. Pentru tratamentul ortopedic al luxaţiei congenitale de şold putem alege: a. imobilizarea în aparat ortopedic cu sprijin ischiadic; b. reducerea ortopedică progresivă şi imobilizare în aparat gipsat; c. diferite tipuri de osteotomii de bazin; d. metoda Pacci-Lorentz; e. reducere chirurgicală şi imobilizare în aparat gipsat; (b, d) 20. Tratamentul chirurgical al luxaţiei congenitale de şold este: a. prima opţiune terapeutică; b. necesar pentru luxaţiile la care reducerea ortopedică nu a reuşit sau este instabilă; c. contraindicat la vârste mici; d. axat pe osteotomii femurale şi osteotomii de bazin; e. indicat excepţional; (b, d) 21. a. b. c. Operaţia Salter: realizează schimbarea de orientare a cavităţii cotiloide; realizează coborârea tavanului cotiloidian; este o osteotomie de derotare şi varizare a colului femural;

-3-

d. este indicată peste 5 ani; e. este indicată între 1-5 ani; (a, e)

Piciorul strîmb congenital
22. Piciorul strâmb congenital: a. varus-equinus are un pronostic mai favorabil decât piciorul talus-valgus; b. nu îşi permanentizează poziţia vicioasă; c. apare mai frecvent la sexul feminin; d. varus-equinus necesită între 6-18 luni de tratament; e. presupune existenţa unui dezechilibru neuromuscular; (d, e) 23. În piciorul strâmb congenital varus-equinus: a. astragalul şi calcaneul sunt verticalizate şi înclinate înăuntru; b. apare o hipertrofie a gambei şi piciorului; c. planta este concavă cu marginea internă unghiulată; d. oasele gambei suferă o torsiune care duce peroneul posterior; e. muşchii gambieri, flexorii degetelor şi tricepsul sural sunt alungiţi; (a, c, d) 24. Poziţia piciorului strâmb congenital varus-equinus este în: a. flexie dorsală; b. flexie plantară; c. pronaţie; d. supinaţie; e. adducţie; (b, d, e) 25. În piciorul strâmb congenital varus-equinus: a. poate apare un genu valgus compensator; b. sprijinul pe sol se face pe marginea externă în partea anterioară; c. sprijinul pe sol se face pe marginea internă în partea posterioară; d. planta este convexă cu curbura maximă centrată pe articulaţia mediotarsiană; e. faţa dorsală a piciorului este concavă; (a, b) 26. Poziţia piciorului strâmb congenital talus-valgus este: a. opusă piciorului varus-equinus; b. în flexie dorsală şi adducţie; c. în flexie plantară şi adducţie; d. în flexie dorsală şi abducţie; e. în flexie plantară şi abducţie; (a, d) 27. Perioada de reductibilitate absolută a piciorului strâmb congenital: a. este asociată cu tratamentul ortopedic; b. este în primele 15 de zile de la naştere; c. durează până la 2-4 ani de la naştere; d. necesită intervenţii chirurgicale de eliberare internă; e. este caracterizată prin retracţia părţilor moi care se opun reducerii; (a, b) 28. Perioada reductibilităţii relative a piciorului strîmb congenital: a. durează până la 2-4 ani de la naştere; b. permite încă reducerea completă a poziţiei vicioase;

-4-

c. are indicaţie pentru intervenţii chirurgicale de eliberare internă; d. survine după vârsta de 4 ani; e. pentru corecţie necesită intervenţii de os; (a, c) 29. Perioada nereductibilităţii absolute a piciorului strâmb congenital: a. impune reducere ortopedică şi imobilizări gipsate succesive; b. survine după vârsta de 4 ani; c. după vârsta de 8 ani permite intervenţii de corecţie pe os; d. este caracterizată prin retracţia părţilor moi care se opun reducerii; e. survine după vârsta de 8 ani; (b, c) 30. În metatarsus varus congenital: a. apare devierea în abducţie a antepiciorului; b. planta este convexă, având curbura maximă orientată pe partea internă; c. pe radiografie se observă răsfirarea „în evantai” a metatarsienelor; d. antepiciorul este deviat spre interior; e. tratamentul se instituie după terminarea creşterii osoase; (c, d)

-5-

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful