P. 1
3.Deviatiile scheletale

3.Deviatiile scheletale

|Views: 30|Likes:
Published by Adriana Oloeriu
ortopedie
ortopedie

More info:

Published by: Adriana Oloeriu on Mar 26, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/17/2013

pdf

text

original

DEVIAŢIILE SCHELETALE

Sunt facute 33 teste. Primele 2 le am folosit in 2 ani. Cele cu negru trebuie verificate

Coxa vara-valga
1. Aspectul radiologic al cartilajului de conjugare în „Y” răsturnat: a. este caracteristic pentru coxa vara rahitică; b. este caracteristic pentru coxa vara esenţială sau a adolescenţilor; c. este caracteristic pentru coxa vara congenitală; d. este caracteristic pentru epifizioliza femurală superioară; e. are aspect de cioc de pasăre prin sudarea fragmentului triunghiular la colul femural; (c, e) 2. a. b. c. d. e. (a, c) Epifizioliza femurală superioară: apare în perioada prepuberală; este o coxa vara juxtatrohanteriană; prezintă o basculare posterioară şi alunecare a calotei epifizare; este asociată cu creşterea unghiului de înclinaţie peste 140o; prezintă leziuni primare ale cartilajului articular;

Deviaţiile genunchiului (genu varum-valgus)
3. In genu valgum de creştere: a. axul mecanic al membrului inferior trece înafara genunchiului; b. axul anatomic al femurului şi al tibiei descriu un unghi mai mic de 170° deschis înafară; c. axul anatomic al femurului şi tibiei descriu un unghi de 170° deschis înăuntru; d. apare o dezvoltare asimetrică a cartilajului de conjugare; e. membrele inferioare au un aspect de “paranteze”; (a, b, d) 4. a. b. c. d. e. În genu varum se înregistrează: deplasarea genunchiului înăuntrul axului mecanic al membrului inferior; corectarea lui în poziţia de flexie a gambelor pe coapse; încurbarea posterioară a genunchiului; apariţia unui valgus compensator al piciorului; o imagine radiologică caracteristică: unghiulare bruscă juxtaepifizară a tibiei cu vârful intern, alături de spina Mac Ewen; (b, d)

5. a. b. c. d. e.

Genu valgus rahitic: are un rol compensator în atitudinile vicioase ale coapsei şi piciorului; apare la adolescenţi între 14-17 ani; se manifestă la copilul de 2-3 ani; uneori necesită mijloace ortopedice de redresare; are o imagine radiologică caracteristică: unghiulare bruscă juxtaepifizară a tibiei cu vârful intern, alături de spina Mac Ewen; (c, d, e) 6. a. b. c. Genu valgus rahitic: reprezintă un genu valgus de compensaţie; se manifestă la copilul de 2-3 ani; are o imagine radiologică caracteristică: unghiulare bruscă juxtaepifizară a tibiei cu vârful intern, alături de spina Mac Ewen; d. este un genu valgus primitiv; -1-

este un genu valgus post-traumatic. d) 11. e) 8. pronaţia călcâiului şi devierea în abducţie a antepiciorului. În antepiciorul plat sau rotund: a. adducţia retropiciorului pe gambă. (a. În genu valgus simptomatologia constă în: a. c. mers pe partea antero-externă a piciorului. mers cu genunchii încrucişaţi. deviaţia piciorului în adducţie şi supinaţie. d. d. e) 9. d. c. de expectativă până la încetarea creşterii osoase. metatarsalgia este comparată cu senzaţia de “mers pe cuie”. e. se accentuează bolta transversală. e. extensia plantei. c. c. osteotomiile de corecţie la nivelul devierii maxime. Indicaţiile tratamentului în genu varum şi valgus sunt: a. mersul este cu genunchii încrucişaţi. epifiziodeza parţială. c. semnul Trendelenburg este pozitiv bilateral. în perioada evolutivă. apariţia unui valgus compensator al piciorului. e. Deformarea din piciorul plat-valg se caracterizează prin: a. b. c.e. apare devierea halucelui în valgus şi a degetului V în varus. b. d. b. Devierile din piciorul plat-valg constau în: a. În antepiciorul plat sau rotund apare: prăbuşirea bolţii transversale. (b. b. prăbuşirea bolţilor longitudinală şi transversală a piciorului. -2- . c) 7. c. d. b. d. e) 13. (a. b. adducţia antepiciorului pe retropicior. d. exclusiv chirurgicale. e. (a. c. pronaţia călcâiului şi devierea în abducţie a antepiciorului. formă de O a membrelor inferioare. formă de X a membrelor inferioare. e. În genu valgus: a. apar duriloame sub capetele metatarsienelor II şi III. (c. (b. se asociază equinus-ul şi pronaţia antepiciorului. membrele inferioare au formă de paranteze. c. prăbuşirea bolţilor longitudinală şi transversală a piciorului. apariţia unui varus compensator al piciorului. a. accentuarea bolţii longitudinale. mersul este cu membrele inferioare în rotaţie externă maximă. accentuarea scobiturii plantare. d) Diformităţiile statice ale piciorului 10. e) 12. c. mijloace ortopedice de redresare. de regulă apare un valgus compensator al piciorului. răsfirarea metatarsienelor cu convergenţa degetelor. b. e. (b.

d. e. devierea în abducţie a halucelui. reprezintă devierea în abducţie a halucelui. c. (b. b. întotdeauna există în antecedente o fractură vicios consolidată. b. între 20-45o. hipertonia muşchilor supinatori. c) 20. (a. apare întotdeauna înaintea vârstei de 40 de ani. peste 60o. 18. b. b. se manifestă de obicei bilateral. adducţia şi pronaţia metatarsianului I. -3- . marginea internă este dreaptă şi se sprijină pe sol. c.d. Hallux valgus: a. se manifestă de obicei unilateral. este o diformitate a degetului mare a piciorului. c. III şi IV. tulburări vasomotorii şi sudorale. plantograma şi podoscopia sunt utile diagnosticului. d. În piciorul plat contractat de gradul II: a. marginea internă păstrează o uşoară concavitate. apare uzura încălţămintei pe marginea internă. d. între5-20o. de grad II are un unghi de abducţie a halucelui de peste 45 grade. apare uzura încălţămintei pe marginea externă. Hallux valgus: este mai frecvent la sexul feminin. a. devierea în adducţie a halucelui. (a. În hallux valgus avem următoarele două modificări: a. duriloame şi bursite plantare. d) 19. oboseală şi dureri la eforturi. (a. apare mai frecvent la sexul masculin. contractura muşchilor gambieri (semnul Gosselin). e. e) 15. este mai frecvent la sexul feminin. înregistrăm o evoluţie piciorului plat din adolescenţă. d. equinus-ul şi pronaţia antepiciorului. d. e. (b) Hallux valgus de grad I. Piciorul plat reductibil de gradul I se caracterizează prin: a. abducţia şi supinaţia metatarsianului I e. reprezintă devierea halucelui în abducţie de: sub 5o. se însoţeşte de deviaţia în valgus a primului metatarsian. b. e. c. d. (a. artroze deformante. c. mersul este dureros cu încărcare pe marginea internă a plantei. e. c. c) 16. e. c. b. devierea degetului V în varus şi retracţia “în ciocan” a degetelor II. d) 17. d. c) 14. e. b. În piciorul plat fixat de gradul III: a. (a. b. c. nu apare prăbuşirea bolţii plantare. marginea internă a piciorului este convexă înăuntru. a. între 45-60o.

din spondilita tuberculoasă sunt unghiulare. d. evoluţia pe durata creşterii osoase. e. cuneiformizarea vertebrelor prin deficienţa peretelui vertebral anterior. c. c) Cifoscolioza 22. b) 25. Cifozele: a. apariţia herniilor intraspongioase. d. c. c. d) 26. reductibilitatea spontană a deviaţiei când trunchiul se apleacă înainte. d. b. Maladia lui Scheuermann este: a. b. din spondilita anchilopoetică sunt deviaţii rigide. b. apare întotdeauna după vârsta de 30 de ani. (a. b. e. Hallux valgus: a. de grad II are un unghi de abducţie a halucelui de peste 45 grade. d. adoptarea unei atitudini de expectativă. e. b. scolioza idiopatică. reprezintă deviaţii moderate ale coloanei vertebrale în plan frontal. (a. b. o cifoză cu rază mică de curbură. apariţia curburilor de compensaţie. (c. osteocondroza vertebrală juvenilă. aplicarea de aparate gipsate şi ortopedice corectoare. e) -4- . d. se pot structuraliza dacă persistă timp îndelungat. b. c. apariţia unei cifoze cu rază mică de curbură (gibus). (a.21. redresarea chirurgicală a curburii. necesită un tratament complex (kinetoterapeutic. sunt deviaţii sagitale ale coloanei vertebrale. se manifestă de obicei unilateral. Pentru epifizita vertebrală sau boala Scheuermann este caracteristic: a. e. (a. c. c) 23. e. d) 27. Caracteristic pentru scoliozele structurale sunt: a. de cele mai multe ori sunt idiopatice. nu au indicaţie pentru redresare chirurgicală. tratamentul chirurgical este deseori indicat. e) 24. modificările de structură vertebrală. d. e. rotaţia corpilor vertebrali. d. absenţa oricărei manifestări clinice. Pentru osteocondroza vertebrală juvenilă (Scheuermann) metodele terapeutice de elecţie sunt reprezentate de: a. nu sunt evolutive şi au un prognostic favorabil. este mai frecvent la sexul feminin. ortopedic şi chirurgical). Scoliozele funcţionale: a. c. lipsa progresiei pe perioada creşterii osoase. (a. d. c. c. (a. reeducarea musculară susţinută prin kinetoterapie. nu are indicaţie terapeutică. cifoza rahitică. epifizita vertebrală. funcţionale nu se structuralizează dacă persistă timp îndelungat. cu rază mare de curbură. e. b.

(c. b. Scolioza idiopatică: a. predomină la sexul masculin. d. b. c. b. după o pregătire kineto-ortopedică. se accentuează pe toată perioada creşterii osoase. între 30-50o asociat kinetoterapiei. în devierile peste 30o. (b.28. b. adolescenţilor este cea mai frecventă formă. În scolioze tratamentul chirurgical se aplică: a. ca alternativă a tratamentului ortopedic. d. e. În cifoze tratamentul are următoarele indicaţii: a. c) 31. este metoda de măsurare a deviaţiei frontale. d. b. dorsală şi dorsolombară are prognosticul cel mai sever. este cea mai rară formă din cadrul scoliozelor structurale. e) 30. d) 32. (b. peste 50o în vederea facilitării intervenţiei chirurgicale. kinetoterapia. ca metodă unică. în devierile peste 50o. odată cu apariţia complicaţiilor cardio-pulmonare. în coloanele suple. arată apariţia şi dezvoltarea nucleilor de osificare din creasta iliacă. în prezent este o metodă depăşită. Scolioza: a. d. Tratamentul ortopedic în scoliozele structurale are următoarele indicaţii: a. e. în formele sub 30o. (b. e. curburilor fără potenţial evolutiv. (b. c. infantilă are o evoluţie scurtă. Testul Risser-Cotrel: a. gravă are curbura între 50-90º. obiectivizează rotaţia corpilor vertebrali. d. c. e. peste 50º evoluează şi la vârsta adultă. c. leziunile extinse la mai multe vertebre. cu deviaţii reductibile. c. e) 29. c. d. între 40-50o şi 70-80o redresarea chirurgicală. în prezent este o metodă depăşită. d) 33. este reversibilă spontan în majoritatea cazurilor. e. sub 40-50o mijloacele ortopedice. c. în formele grave poate evolua şi după maturaţia scheletală. e. apreciază înălţimea gibusului într-o scolioză. apreciază creşterea vertebrală şi totodată evoluţia scoliozei. (a. b. e) -5- .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->