You are on page 1of 9

Numai timpul este capabil s nteleag ct de minunat este iubirea, s v fac s nelegei, ct de mult, eu in la voi! Ingerii exista!

Dar cum nu toti au aripi, uneori, i numim PRIETENI! Cu drag, al vostru prieten,

Eminescu

Anti se mitism (sau antiromnism)?


sau Unde sunt evreii care nu sunt ca Silviu Brucan? Sunt aproape douzeci de ani de cnd fac, zi de zi, eforturi disperate s nu cedez antisemitismului i s caut, iar cnd nu gsesc, s inventez dovezi c nu to i evreii sunt ca Silviu Brucan sau ca Jean Ancel ori ca Andrei Oi teanu, ca Radu Ioanid sau Andrei Cornea ori Aurel Vainer! Dar unde sunt evreii care nu sunt ca Silviu Brucan sau ca Jean Ancel ori ca Andrei Oi teanu, ca Radu Ioanid sau ca Andrei Cornea ori Aurel Vainer?! Ce simpl este via a pentru romnul antisemit! Nu e zi lsat de la bunul Dumnezeu s nu i se ofere pe tav nc o dovad sau chiar mai multe n aceea i zi despre rul fcut nou, romnilor, ba de un evreu nenorocit, ba de altul, uneori n band asocia i, caz n care i trag alturi i c iva parteneri romni dintre cei mai neao i Circul pe Internet un filmule cu un evreu, Shimon Peretz, fost prim ministru n Israel, mare scul a adar, care declara la o ntlnire de mafio i c ei, mafio ii evrei, au cumprat Manhattanul, Polonia, Ungaria i Romnia Nu trec multe zile i primesc un vast material intitulat Doi ani de cnd Israel a cumprat Romnia cu date concrete, cu numele evreilor descurcre i care au preluat rolul statului romn prin a a zisa dezetatizare sau privatizare. O bun, cea mai bun parte din ce a fost proprietatea statului romn i a ntregului popor muncitor este acum proprietatea unor evrei Dup cteva zile gsesc acel material ntr-un ziar, publicat pe dou pagini ntr-un singur ziar. Restul presei din Romnia tace cu nemernicie pe acest subiect tabu! Mai trec cteva zile i m ntlnesc cu un procuror, i-l ntreb dac este ceva adevrat n aceste materiale semnate de Adevratul Serviciu de Informa ii (sau cam a a ceva) i procurorul confirm: la majoritatea tunurilor ilicite care s-au dat n Romnia capitalist profitorii au fost investitori evrei i exemplele pot continua, exemple de fapte i mprejurri n care ngduin a i cumsecdenia noastr romneasc este pus la grea ncercare. Constat n jurul meu, la tot mai mul i tineri ndeosebi, c se generalizeaz sentimentul c nici nu te po i a tepta la altceva de la evrei M sim eam tare, bine narmat suflete te, ca s nu cad n acest pcat. Totdeauna m-am sim it capabil s gndesc nuan at, fr generalizri comode i pripite, pe fiecare ins asupra cruia m pronun s-l judec cu pruden i numai pentru faptele sale, judicios probate. Deunzi ns, pentru prima oar m-am sim it vulnerabil! Am sim it c nu mai pot la infinit s sus in public c nu to i evreii sunt ca Silviu Brucan. Repet, unde sunt evreii care nu sunt ca Silviu Brucan? i de unde s tim noi c ace ti evrei mai exist de vreme ce nici unul dintre ei nu iese n fa i nu se dezice de Silviu Brucan & compania de anti-romni?! Ce s-a ntmplat? Mai nti s-a ntmplat c la emisiunea Se ntmpl acum a domnului Tudor Barbu de la OTV, invitatul su profesorul Mircea Co ea, fost ministru al privatizrii, a fcut o dezvluire teribil, cumplit: legea 15, emis de guvernul Petre Roman, lege care a decis cum s se desf oare privatizarea economiei romne ti i a avu iei statului romn, nu a fost lucrat de nimeni din guvern, nu a fost elaborat de exper ii no tri, din guvern sau din Parlament, ci a fost adus i depus pe biroul lui Petre Roman de ctre Silviu Brucan! Informa ia a fost reluat i comentat a doua zi mpreun cu domnul Constantin Cojocaru. A adar, nu este o vorb oarecare, ci o dezvluire care pur i simplu i taie rsuflarea. Cine a conceput legea 15? Cine a impus-o, cu ajutorul lui Silviu Brucan i Petre Roman

modul n care s se profuc privatizarea n Romnia? Cui trebuia s-i foloseasc aceast lege? Cine i ce interese sunt n spatele acestei trdri? Nu pot s nu-mi aduc aminte de comdia jucat pe 22 decembrie 1989 de cei doi, Silviu Brucan i Petre Roman, cnd primul se fcea c-l ia la rost pe tinerelul n pluover ro u, cu vorbele Dar tu cine mai e ti? Adic cominternistul i trdtorul de ar Silviu Brucan se purta ca i cnd nu ar fi avut cuno tin de trdtorul Valter Roman c este tatl fiului su, Petre Roman, la fel de cominternist i de trdtor L-am criticat deseori pe Petre Roman, l-am acuzat de multe, considerndu-l principalul vinovat pentru o bun parte din neajunsurile i e ecurile noastre, dar tot timpul am sperat c explica ia ar sta n lipsa de experien , n incompeten a i precaritatea sa moral. Nu am acceptat argumentele celor care sus in c Petre Roman cu premeditare i cunoa terea exact a efectelor a dus o politic prin care s-a declan at i n parte s-a nfptuit distrugerea economiei romne ti. Acum ns mi dau seama i la rndul meu sus in cu trie c nu exist alt explica ie pentru felul cum a guvernat Petre Roman dect inten ia sa de a distruge economia Romnie, de a lovi ct mai devastator n valorile societ ii romne ti. Iar aceast inten ie a slujit-o n cadrul unui program care, cel pu in par ial, a fost imaginat de al ii, n alt parte, nu n cldirea guvernului Romniei Cumva n Israel? Ipotez nucitoare, pe care mi-o sugereaz, fire te, alocu iunea lui Shimon Peretz, dup regula cui prodest?, coroborat cu apartenen a celor doi nemernici, Silviu Brucan i Petre Roman, la comunitatea etnic evreiasc. i ntreb public: comunitatea evreiasc, din Romnia i de pretutindeni, se simte solidar cu cei doi, cu opera lor malefic? Se simte solidar cu evreii care au cumprat Romnia? Informa ia c privatizarea n Romnia, care ne-a adus attea nenorociri, s-a fcut dup un proiect de lege conceput fr implicarea autorit ilor romne ti, proiect de lege adus de evreul cominternist Silviu Brucan foarte probabil din strintate, nu po i s n-o raportezi la declara ia lui Shimon Peretz i la alte dovezi cu privire la evreii care au cumprat Romnia. Legtura este perfect logic, se impune de la sine i poart un nume: conspira ie mpotriva Romniei, a intereselor romne ti vitale! A doua ntmplare este legat de Maximilian Katz, beneficiarul unei a a zise funda ii sau asocia ii preocupat de monitorizarea antisemitismului din Romnia. Nu mai ntreb pe ce bani ai statului romn func ioneaz escrocheria! Acest nefericit, pe care Dumnezeu l-a nsemnat cu toate dovezile degenerrii umane, a gsit de cuviin zilele trecute s reclame direc iei festivalului de film de la Berlin prezentarea n cadrul festivalului a unui film romnesc inspirat din lupta partizanilor din mun i, a partizanilor anti-comuni ti. Cic partizanii din mun i ar fi fost antisemi i! Pentru orice om normal i mai ales pentru orice cet ean romn lupta dus de ace ti partizani constituie un capitol glorios de istorie, fr pereche n istoria rezisten ei anti-comuniste din Europa. Afirma ia lui Katz c ace ti partizani au fost anti-semi i pentru c erau to i legionari, este inexact. Iar i mai inexact este afirma ia c legionarii au fost antisemi i! I-am cerut dnei Lia Benjamin, mare historiograf anti-legionar, dovezile acestui antisemitism legionar i mi-a rspuns dup ani de scociort literatura i arhiva legionar cu un text de o pagin i un pic Mai multe dovezi nu a gsit! A adar, pe lng legionari au mai luptat n mun i i rni tii, ca Aurel eitan, de exemplu, rud cu subsemnatul. Iar mul i dintre partizani nu au fost membrii niciunui partid. Au fost romni i punctum! Ceea ce era suficient ca s determine crezul i comportamentul lor eroic! Astfel c protestul adresat organizatorilor de la Berlin, protest semnat nu numai de Katz, ci i de reprezentantul evreilor victime ale Holocaustului, nu poate fi interpretat altfel dect ca un gest anti-romnesc neru inat, un act de adversitate f i fa de valorile fundamentale ale poporului romn. Pentru asemenea atitudine n alte state, bunoar n Israel, se practic, cu bun ndrept ire, expulzarea neobrza ilor! Tot un Katz nu tiu dac acela i, n 1993 a fcut o golnie i mai mare. n urma unei propuneri care a fost corect cntrit de juriul de acordare a premiului Nobel pentru Pace, a

intrat n faza final a selec iei i propunerea ca prestigiosul premiu s fie acordat fo tilor de inu i politici din Romnia, pe motivul c n ciuda suferin elor nedrepte ndurate nainte de 1989, ace tia nu au cerut rzbunare, pedepsirea fo tilor cli etc., ci au ac ionat dup 1990 ca un factor de stabilitate social, de reconciliere na ional etc. Ei, bine, ncercnd a se face un oarecare loby n Statele Unite n sprijinul candidaturii romne ti, ne-am trezit cu reac ia energic i bine sus inut logistic a unui Katz, care pretindea c protesteaz n numele tuturor evreilor, revolta i la ideea c prin acest premiu ar putea fi onora i i legionarii, care, cum se tie, au dat cel mai mare numr de de inu i politici. Nu tiu dac acest loby evreiesc anti-romnesc a determinat juriul s prefere alt candidatur dect cea romneasc, dar faptul n sine te pune n fa a aceleia i ntrebri: unde sunt evreii care nu sunt ca Katz? Unde sunt evreii capabili s se dezic de Petre Roman, de Silviu Brucan, de mafio ii pe care i felicita primul ministru israelian c au reu it s cumpere Romnia? Mai exist asemenea evrei? Iar dac exist, de ce nu li se aude vocea? Eu cam tiu de ce nu li se aude vocea i le acord acestor compatrio i circumstan ele atenuante cuvenite. Odat cu sincera mea compasiune Dar sunt tot mai mul i romnii care, revolta i de comportamentul iudaic al unui Silviu Brucan sau Radu Ioanid, simplific lucrurile i trag concluzia valabil pentru un numr tot mai mare de situa ii: nu antisemitismul romnilor produce suferin e printre evrei, ci antiromnismul evreiesc, activ i judicios organizat, produce din ce n ce mai mari prejudicii i suferin e romnilor Faptul c acest anti-romnism nu este caracteristic dect pentru unii evrei ncepe s conteze tot mai pu in n compara ie cu efectele catastrofale i tot mai vizibile ale ingerin ei evreilor n via a noastr. Pasivitatea celorlal i evrei, a evreilor evrei, a evreilor oameni, neputin a sau teama lor de a lua atitudine public n aceast chestiune, nu va ntrzia s-i determine pe romni s conchid c avem de-a face cu o complicitate evreiasc generalizat. Complicitate la care ader, din nefericire, aproape ntreaga noastr clas politic, al crei anti-romnism vizibil i tenace are un singur efect pozitiv: mai reduce din vinov ia evreilor, mpr ind cu ace tia rspunderea pentru starea de dezastru na ional n care am ajuns Ion Coja Post scriptum: Un coleg din Vatra Romneasc, dup ce a citit textul de mai sus, mi-a pus urmtoarea ntrebare: Nu cumva din aceea i surs cu legea 15/91 provine i textul ordonan ei de urgen nr. 31 din 2002, prin care se interzice orice punere la ndoial a crimelor de care a fost acuzat regimul mare alului Ion Antonescu?! Drept care ntreb i eu public: care sunt exper ii romni care au lucrat la amintita ordonan ? Dac dumnealor cred c au fcut un lucru bun prin acea ordonan , s aib brb ia de a- i declina identitatea. Mcar pentru a ti c textul nu a fost i acesta importat din Israel Avem nevoie mcar de aceast certitudine n ac iunea noastr de descurajare a antisemitismului din Romnia.

cami says: 26.02.2010 at 7:38 am <http://www.ioncoja.ro/2010/02/antisemitism-sauantiromanism/comment-page-1/#comment-996> PCR in Romania anilor 1940 avea o reprezentare majoritara formata din evrei si maghiari. Actiunile destabilizatoare ale acestei formatiuni politice, care era afiliata la ideologia URSSului a atras oprobiul public asupra ei. In conditiile in care Romania intra intr-un razboi de recuperare a teritoriilor nationale furate de sovietici, orice grupare politica afiliata lor nu putea fi intampinta cu flori. Binenteles ca asta nu justifica extinderea urii asupra unei intregi comunitati. Sursele despre perioada aceea sunt controversate. Cind o sa se scrie o istorie

adevarata si nu una de lobby, o sa aflam probabil cum s-au desfasurat lucrurile in realitate. Intrebari fundamentale: Citi evrei au fost salvati de Antonescu, in ce conditii? Exista surse care nu au reprezentarea mediatica a celor incrminatorii care spun ca Antonescu a salvat sute de mii de evrei de la Holocaust. Care este adevarul cu privire la lagarele de munca din Tansnistria? Citi oameni timisi de Antonescu au murit acolo? Aici sunt extrase din presa vremii despre evenimntele turbulente procate de instigatori comunisti, impotriva armatei Romane si populatiei. Uneori distinctia evreu/comunist dispare in presa vremii, dar eu cred ca uciderile nu pot fi atribuite unei grupari etnice, ci unei ideologii instigatoare la ura. Retragerea din Basarabia Joi, 28 iunie 1940, la 6 dimineata, ma aflam la Comandamentul Corpului 3 armata. De cu noapte se anuntase: trupele sovietice vor intra in Chisinau la orele 10. La ora 7, s-a anuntat ca sovieticii vor intra la orele 14. In gradinile publice si-au facut aparitia bandele teroriste, arbornd steaguri rosii. Alti minoritari inarmati opresc autobuzele, trasurile cu refugiati, zmulg bagajele, posetele femeilor. Evreii in civil, extrem de excitati, au ocupat raspntiile si asteapta convoaiele cu refugiati, ca sa le atace si sa le jefuiascaOfiterilor li se smulg tresele, unor ostasi li se taie nasturii de la pantaloni, apoi li se da drumul in hohotele de rs ale populatiei locale. Unii militari sunt dusi nu se stie unde, fiindca in spatele civililor se afla militari rusi, ei ii preiauLa Chisinau au fost impuscati comisarii Pascal, Nicolae, Mateescu, Severin si Stol (Universul 28 uiunie 1940) Au fost retinuti in timpul retragerii si facuti prizonieri 282 de ofiteri, dintre care cca 100 erau activi. In timpul Retragerii, ucisi, disparuti:56 cadre, 42.876 soldati si gradati. ( Bilantul Comunicat de Marele Stat Major) Ce-am vazut am sa spun si la morti Ni s-au luat caii, carutele cu bagaje si arme. Ofiterii au fost batuti, li s-au rupt tresele, scuipati, dezbracatiSoldatii rusi nu s-au atins de noi, priveau si rdeau cum civilii evrei ne bateau cu pietre si ciomege, ne trageau de picioare de pe aci, ne dezbracau, ne batjocoreau, mai ales femeile erau turbateDar o vrea bunul Dumnezeu sa nentoarcem. Atunci o sa fie vai de mama lor, a jidanilor. (scrisoarea soldat C-tin Delea din Teleorman catre familie, retinuta de cenzura militara) La Chisinau, 400-500 evrei constituiti in banda, inarmati cu pusti si revolvere, iar altii cu pietre si bastoane, au cerut directorului Ionut, medicul Spitalului de Copii, ca imediat cladirea aceasta sa le fie predata. La incercarae medicului de a calma spiritele l-au impuscat, dupa care au navalit in spital devastndu-l complet iar pe copiii aflati internati, omorndu-i si aruncndu-i afara pe geamuri. (Arhiva M.Ap.N., fond Marele Stat Major, Sectia 2, dosar nr. 941) La Chisinau, o banda de comunisti evrei a incercat sa linseze pe studentii teologi, care au scapat numai datorita interventiei unui detasament de jandarmi ce a facut uz de arme; Inspectorul financiar Preotescu si fostul inspector financiar, pensionar, Padureanu din Chisinau au fost impuscati. La Chisinau, listele de executari au fost intocmite de intelectualii comunisti evrei avocat Carol Steinberg, avocata Etea Dinor si dr. DereviciPerceptorul si notarul din comuna Ceadar Lung (Tighina) au fost omorti; la fel si preotul din Tighina; seful postului de jandarmi din Abacalia (Tighina) a fost impuscat de trei evreiComisarul ajutor Chela Grigore de la politia Vlcov, sunt indicatiuni ca a fost omortIn Cazaclia si Ceadarlunga au fost omorti notari, preoti si politistiLa Reni au fost incidente grave intre evreii care impuscasera 2 marinari romni si autoritatile militare romnesti. Evreii purtau brasarde rosii In exodul lor, refugiatii [romni] au avut de intmpinat vexatiuni, umilinti si lovituri, iar in unele cazuri au trebuit sa lase in urma morti, numai datorita comunistilor evrei, care, in afara de acestea, i-au devalizat de putinele lucruri cu care mai scapasera. Pe de alta parte, pentru a impiedica retragerea populatiei romnesti, evreii distrugeau vehiculele cu care se retrageau romnii, iar in unele cazuri au incercat sa incendieze traversele de cale ferata pentru a provoca deraieri

( Raportul Biroului 2 contrainformatii din 3 iulie 1940, Arhiva Marelui Stat Major, dosar nr. 14.033) Ciocniri intre populatia evreiasca si refugiati si trupe au avut loc la Ungheni in cursul noptii; sunt si victimeIn orasul Iasi populatia evreiasca, in majoritate simpatizanta comunista, arata pe fata bucuria vecinatatii rusilor pe Prut si are o atitudine sfidatoare. Aceasta atitudine nemultumeste si ingrijoreaza populatia romneasca, care vede o agravare a situatiei in viitor. Populatia evreiasca de pretutindeni a avut o atitudine ostila si de sfidare, batjocorind pe functionari, asasinnd pe unii din ei, furnd tezaurul intitutiilor statului, etc.Astfel, in afara de raportate : s-a atacat camionul cu tezaurul administratiei Soroca furndu-se circa 157 milioane lei si asasinndu-se administratorul financiar. (Raportul nr. 1.764 al locotenent-colonelului Ion Palade din 30 iunie 1940 catre Marele Stat Major) Dupa retragerea sovieticilor din Basarabia si din Bucovina de Nord, in iulie 1941, criminali ca Rozenberg, Beiner, Pikraevski, Brunn, Sternberg, Derevici, Fluchaeser, Glinsberg, Zuckermann, Burmann, Glaubach chiar si marii rosii de la Popauti care, pe cnd ucideau popi, declarau ca ei vor Moldova pna la Siret! au sters-o in furgoanele Armatei Rosii, nu au ramas sa dea seama faptelor lor (Paul Goma, Secerisul Rosu

INTERESANT. DE CONSULTAT DIN CAND IN CAND. PATRIA SI CAPITANUL !!!


http://www.agentia.org/teoria-conspiratiei/Harta-Noii-617.html

Harta Noii Ordini Europene


26 January, 2010 20:51 PM

Biblioteca Miscarii Legionare detine un document cutremurator


Oltenia se va transforma in tara tiganilor * Ardealul va ajunge la Ungaria * O parte din Basarabia se va uni cu ce va ramane din Romania * Majoritatea evenimentelor descrise in ciudatul document s-au produs sau sunt pe cale sa se produca * Spionul care a furnizat harta a murit in accidentul aviatic de la Balotesti

La inceputul lunii decembrie 1989, presedintele Romaniei socialiste, Nicolae Ceausescu,


a primit din partea lui Iulian Vlad un raport despre discutiile din Malta dintre celor doua mari super-puteri de la acea vreme, Statele Unite si URSS. Raportul vorbeste despre un nou echilibru pe continentul european, respectiv redefinirea sferelor de influenta. Documentul a fost facut public si nu insistam asupra lui. Ceea ce nu se stie, este faptul ca alaturi de informatiile mai sus amintite, spionii romani care s-au ocupat de operatiunea Malta au mai adus si o harta. Acest document a produs pe plan intern, in timp, demisia

unui sef de Mare Stat Major al Armatei Romane si o catastrofa aeronautica: cea de la Balotesti, din 1995. Pe plan extern, tot ceea ce continea la acel moment harta s-a produs sau este pe cale sa se produca. Va prezentam o reproducere a documentului care se afla la biblioteca din Bucuresti a Miscarii Legionare. Pe 31 octombrie 2000, generalul de corp de armata Mircea Chelaru, la vremea respectiva sef al Marelui Stat Major al Armatei, a anuntat o conferinta de presa ad-hoc, seara tarziu. El a declarat, spre uluirea asistentei, ca structuri de tip mafiot incearca sa destabilizeze Romania si sa enclavizeze sudul Olteniei. Adica sa constituie o veritabila Republica a Olteniei. Generalul nu a dat alte amanunte. La cateva ore, in replica, a venit raspunsul Ministerului de Interne, prin generalul Mircea Muresan, care a spus ca se poate vorbi de elemente de crima organizata, generate de nivelul scazut de trai, de saracie. Este vorba despre recuperatori, traficanti de droguri si cei implicati in fenomenul prostitutiei. Daca nu tinem sub control fenomenul, in timp, e posibil sa devina un pericol. A doua zi, pe 1 noiembrie 2000, Mircea Chelaru si-a dat demisia din functia de sef al Marelui Stat Major al Armatei. Despre ce era vorba? In 1992, William B. Wood, geograf sef al Departamentului de Stat american (fost ambasador SUA in Afganistan), dadea publicitatii o harta cu noile granite ale statelor Europei, granite care ar fi trebuit modificate in virtutea intereselor strategice de dupa caderea blocului comunist. Adica intelegerea de la Malta. Pe scurt, se preconiza ca: Scotia devine independenta; o parte a Irlandei de Nord se uneste cu Republica Irlanda; Bretania se desprinde de Franta; Tara Bascilor si Catalunia se desprind de Spania; Italia se divide in zona de nord si zona de sud; Belgia se divide in Flandra si Wallonia; Cehoslovacia se rupe in doua; Kaliningrad va fi o zona autonoma in cadrul Rusiei; Kosovo se alipeste Albaniei; Transilvania devine parte a Ungariei; actualele judete Dolj, Caras-Severin si Timis se desprind de Romania si devin o tara a tiganilor; partea vestica a Basarabiei revine Romaniei; partea estica a Basarabiei, inclusiv Transnistria, devin zona autonoma Dniester in cadrul Ucrainei. Publicatia franceza Levenement de Jeudi arata harta mai sus mentionata, in octombrie 1992. Peste Romania de sud-vest scrie Tigani. Un asemenea document primise Ceausescu si despre el vorbea si generalul Chelaru. Ce spune harta si ce s-a intamplat Iata paralele dintre datele hartii mai sus amintite si evenimentele de pe batranul continent, din 1990 pana astazi: - In 1993 Cehoslovacia a disparut de pe harta lumii si au aparut Cehia si Slovacia. Pasnic. - Divizarea Iugoslaviei, asa cum vorbea documentul, a fost efectul unui sir de conflicte armate incepand cu 1990, cand Germania recunoaste prima independenta Sloveniei si Croatiei. In 1991 incepe razboiul dintre sarbi si croati, iar in 1992 cel dintre sarbi si bosniaci. - In 1996 mafia albaneza preia

Top 10 companii cu cele mai mari datorii


Diana Cioltei, Lucia Maxim, 27 August 2010 Desi datoriile inregistrate de cele mai mari companii din Romania s-au redus fata de 2008, acutizarea crizei economice de anul trecut a dus la cresterea ponderii obligatiilor de plata in cifra de afaceri. Wall-Street a realizat un clasament al companiilor cu cele mai mari datorii inregistrate in 2009, pe baza informatiilor financiare publicate pe site-ul Ministerului de Finante.

10. Mediplus
Slide 1

Distribuitorul de medicamente detinut de A&D Pharma avea la finele anului trecut datorii de 301,6 mil. euro anul trecut, in crestere cu 6% fata de 2008. Afacerile companiei au fost de 463,5 mil. euro, ceea ce indica faptul ca ponderea datoriilor din aceasta cifra a fost de 65%. In 2008, obligatiile de plata Mediplus erau de 285,8 mil. euro.

9. Interagro
Slide 2

Producatorul de cereale si ingrasaminte chimice pentru agricultura, Interagro, detinut de omul de afaceri de Ioan Niculae (foto), a inregistrat datorii de 331,1 mil. euro, de doua ori mai mari decat cele din 2008. Datoriile au depasit valoarea afacerilor din 2009. Cifra de afaceri a companiei a fost anul trecut de 312,2 milioane euro. Datoriile din 2009 au crescut cu 18% fata de creantele inregistrate in anul precedent.

8. Carrefour Romania
Slide 3

Retailerul Carrefour Romania a inregistrat o scadere a datoriilor de 18% in anul trecut fata de 2008, la 353,7 milioane euro. Ponderea datoriilor in cifra de afaceri este de 35%, dupa ce afacerile obtinute anul trecut au fost de 1,03 miliarde euro.

7. Transelectrica
Slide 4

Operatorul national de transport de energie electrica din Romania Transelectrica (TEL)avea datorii de 386,1 milioane euro, in scadere cu 23% fata de 2008. Afacerile din 2009 au fost de 586,5 milioane euro, iar ponderea datoriilor in aceasta cifra este de 66%. In 2008, datoriile operatorului se ridicau la 502,8 milioane euro.

6. Real Romania
Slide 5

Lantului de hypermarket-uri Real avea la finele anului trecut datorii de 548 milioane euro in 2009. Valoarea creantelor a urcat cu 3% fata de 2008. Ponderea datoriilor in cifra de afaceri este de 72%, dupa ce compania a obtinut afaceri de 761 milioane euro anul trecut.

5. RCS&RDS
Slide 6

RCS&RDS, cel mai important furnizor de servicii de televiziune pe piata locala, a avut in 2009 datorii de 564 milioane euro, in scadere cu peste 8 procente fata de datoriile inregistrate in 2008, de 613 milioane euro. Anul trecut, compania a avut afaceri de 391 milioane euro. Ponderea datoriilor din cifra de afaceri este de 144%.

4. Nuclearelectrica
Slide 7

Nuclearelectrica, detinuta de Statul roman, avea datorii de 632 milioane euro, cu 8% mai mici decat cele din 2008. Cifra de afaceri obtinuta anul trecut a fost de 360 milioane euro, astfel datoriile sunt cu 175% mai mari decat afacerile.

3. Rompetrol Rafinare
Slide 8

Rompetrol Rafinare (RRC) se afla pe ultima pozitie in podiumul companiilor in functie de datoriile inregistrate de companii in 2009, cu obligatii de plata de 941,8 milioane euro. Valoarea datoriilor este cu 30% mai mare decat cele 726,1 milioane euro din 2008. Ponderea datoriilor in afaceri este de 64%, dupa ce societatea a obtinut o cifra de 1,48 miliarde euro.

2. Hidroelectrica
Slide 9

A doua companie de stat care a intrat in topul companiilor cu cele mai mari datorii esteHidroelectrica, cu 1,45 miliarde de euro. Totusi, valoarea datoriilor este cu 6% mai mica decat cea din 2008. Societatea a obtinut in 2009 afaceri de 571 milioane euro. Astfel, datoriile sunt de 2,5 ori mai mari decat cifra de afaceri inregistrate anul trecut.

1. OMV Petrom
Slide 10

OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie din Romania, este si societatea cu cele mai mari datorii. Obligatiile de plata ale SNP se ridica la 1,5 miliarde euro, cu 11% mai mari decat cele din 2008. Anul trecut datoriile erau de circa 5 ori mai mari decat afacerile obtinute, de 303 milioane euro.