UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN| VETERINAR| “ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I

FACULTATEA DE AGRICULTUR|

SECTIA AGRICULTURA
~NV|}|MÂNT LA DISTAN}|

Petru COJOCARIU Victor VÂLCU Lauren]iu NORI

MA{INI AGRICOLE
2001 – 2002
4

INTRODUCERE

Este de [tiut c\ `n prezent problemele hranei [i nutri]iei oamenilor sunt [i mai critice decât cele ale energiei [i materiilor prime. Deficitul de hran\ provoac\ o mare `ngrijorare.Situa]ia alarmant\ o determin\ tendin]a de `ncetinire a cre[terii produc]iei pe locuitor, recenta cre[tere dramatic\ a pre]urilor la intr\rile agricole [i la alimentele de baz\ [i cre[terea exponen]ial\ a popula]iei. Pentru sporirea produc]iei agricole [i mic[orarea pre]ului de cost a acesteia, mecanizarea lucr\rilor joac\ un rol important, rol `ndeplinit atunci când se asigur\ gospod\rirea cu un `nalt sim] de r\spundere a bazei tehnice materiale. Acest lucru d\ posibilitatea unei diagnostic\ri oportune a st\rii tehnice a fiec\rei ma[ini, stabile[te cât mai exact momentul interven]iilor necesare [i natura lor, deoarece micile defec]iuni sunt generatoare de pagube mari. Pe aceast\ direc]ie autorii [i-au propus s\ pun\ la dispozi]ia viitorilor speciali[ti agricoli, forma]i atât `n cadrul `nv\]\mântului superior cât [i `n [colile postliceale, de profil, date concentrate privind construc]ia [i func]ionarea principalelor ma[ini [i utilaje agricole utilizate `n acest moment `n agricultur\. Autorii aduc mul]umiri c\lduroase domnilor profesori care ne-au onorat prin acceptarea recenz\rii [tiin]ifice a lucr\rii [i de a c\ror sfaturi [i bogat\ experien]\ didactic\ [i [tiin]ific\ am beneficiat din plin. Ne exprim\m gratitudinea fa]\ de to]i cei care cu ocazia lectur\rii lucr\rii vor face propuneri de `mbun\t\]ire [i complet\ri referitoare atât la con]inut, cât [i la forma `n care aceasta a fost prezentat\.

Autorii

5

CAPITOLUL 1 CONSIDERA}II GENERALE 1.1. Destina]ia [i clasificarea ma[inilor agricole Ma[inile agricole sunt ma[ini de lucru, destinate a efectua lucr\ri `n cadrul proceselor de produc]ie din agricultur\,conform cu cerin]ele agrotehnice [i tehnico-economice impuse fiec\rei lucr\ri `n parte. Prin folosirea ma[inilor se asigur\: -m\rirea productivit\]ii muncii; -realizarea unor lucr\ri cu indici calitativi ridica]i [i executarea acestora `n termeni optimi agrotehnici, ceea ce contribuie la cre[terea cantitativ\ a produc]iei [i sc\derea pierderilor; -reducerea costurilor pe unitatea de suprafa]\ cultivat\; -reducerea intensit\]ii efortului fizic, munca manual\ fiind `nlocuit\ cu munca de conducere a ma[inilor. Clasificarea ma[inilor [i instala]iilor folosite `n mecanizarea lucr\rilor agricole se poate face dup\ mai multe criterii: -Dup\ felul ac]ion\rii: - cu ac]ionare manual\; - cu ac]ionare animal\; - cu ac]ionare mecanic\. -Dup\ modul `n care execut\ procesul de lucru; - ma[ini agricole mobile; - ma[ini agricole [i instala]ii agricole sta]ionare. -Dup\ modul `n care organele active execut\ procesul de lucru; - ma[ini ale c\ror organe active execut\ procesul de lucru numai datorit\ imprim\rii mi[c\rii de transla]ie pe direc]ia de deplasare (pluguri, grape nivelatoare etc ); - ma[ini la care organele active primesc mi[c\ri suplimentare (rota]ie, transla]ie) `n timp cât ma[ina se deplaseaz\ (combine de recoltat cereale, freze agricole etc ); - ma[ini la care o parte din organele active execut\ procesul de lucru datorit\ deplas\rii ma[inii, iar o alt\ parte din organele de lucru primesc mi[c\ri suplimentare (sem\n\tori, ma[ini de plantat etc); - ma[ini ale c\ror organe execut\ procesul de lucru, primind mi[c\ri suplimentare, când ma[ina sta]ioneaz\ (ma[ini de s\pat gropi). Cel mai frecvent criteriu de clasificare utilizat la noi [i pe plan mondial (ISO), este dup\ felul lucr\rii pe care o execut\ ma[ina agricol\: - ma[ini pentru lucr\rile solului; - ma[ini pentru sem\nat [i plantat; - ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte; - ma[ini pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor din culturele [i produsele agricole; - ma[ini pentru recoltat; - ma[ini pentru condi]ionarea [i prelucrarea primar\ a produselor agricole.

6

Pluguri Sunt ma[ini agricole utilizate pentru executarea ar\turii. pluguri cu discuri [i pluguri cu organe rotative (acestea din urm\ nedep\[ind stadiul experimental). putând fi de uz general sau având o destina]ie special\ legat\ fie de o anumit\ cultur\ (pentru vie.1. 2 Plugul reversibil r\sturnarea brazdei spre dreapta – dispuse la 1800.). ~n figura 1 se arat\ schema unui plug purtat. fapt ce se explic\ atât prin greutatea lor mai mic\ cât [i prin manevrabilitate mai 1 mare. Plugul reversibil (fig. cultivatoarele. Dup\ forma organului de lucru. el poate fi prev\zut cu organe de rulare sau ro]i de limitare a adâncimii. Organele de lucru care echipeaz\ plugurile sunt: trupi]e.1. Cadrul principal se poate roti fa]\ de cadrul fix 2. frezele agricole. ma[inile pentru afânarea adânc\. balansiere sau alternative). La plugurile reversibile purtate. Pe cadrul fix se monteaz\ triunghiul de prindere a plugurilor la tractor. semipurtat sau tractat. Fig. plugurile purtate cu destina]ie general\ au c\p\tat o r\spândire foarte mare. rotire ce se execut\ la sfâr[itul fiec\rei curse de lucru. preg\tirii solului `n vederea sem\natului sau a plant\rii [i `ntre]inerii culturilor. Prin ar\tur\ se realizeaz\ desprinderea.1. ~n prezent. 2. sapele rotative. pomicultur\ etc. Dup\ modul `n care execut\ r\sturnarea brazdei : `ntr-o parte (majoritatea plugurilor execut\ r\sturnarea brazdei numai `n partea dreapt\) [i cu r\sturnarea brazdei `n dreapta [i `n stânga concomitent (pluguri pentru vii) sau succesiv (pluguri reversibile. soluri ml\[tinoase etc. Componen]a plugurilor Plugul este format dintr-un cadru. dispozitiv de cuplare [i mecanismul de reglare. [i ma[inile combinate destinate lucr\rii solului. culturi irigate. ~n func]ie de tipul plugului. m\run]irea [i r\sturnarea unui strat de sol de sec]iune determinat\. sau de de anumite condi]ii de teren (pentru pante.). lucrare de baz\ ce se aplic\ solului. de obicei pe cadrul mobil se monteaz\ [i ro]i de limitare a adâncimii de lucru precum [i cu]ite disc. Plugurile cu trac]iune mecanic\ sunt de tip purtat. pe care se monteaz\ dou\ grupuri de trupi]e – cu r\sturnarea brazdei spre stânga [i cu Fig.2) folosit atât la ar\turi pe terenuri `n pant\.CAPITOLUL 2 MA{INI PENTRU LUCR|RILE SOLULUI Ma[inile pentru lucr\rile solului cuprind utilajele destinate execut\rii ar\turii. 7 . organe de lucru. ~n aceast\ grup\ intr\: plugurile. grapele. t\v\lugii. cu]it disc sau lung [i eventual scormonitoare [i antetrupi]e. creându-se astfel condi]ii adecvate pentru cultura plantelor. precum [i pentru ar\turi netede (f\r\ creste [i 2 [an]uri) este format dintr-un cadru principal mobil 1. sunt: pluguri cu trupi]e cu corman\. 1 Schema plugului purtat 2.

plugului (a+b). relit etc. Este construit din o]el aliat cu mangan [i siliciu. A A-A 8 . por]iunea t\i[ului se Fig. elicoidal\ (r\stoarn\ bine dar nu m\run]e[te bine).).Trupi]a (fig. dar `n general au o form\ trapezoidal\(fig. `ncovoiere [i r\sucire. Dup\ forma suprafe]ei cormanei deosebim: corman\ cilindric\ (m\run]e[te dar nu r\stoarn\ bine). pentru restabilirea formei acestora. Ea preia o parte din stratul superior al brazdei [i-l arunc\ `n [an]ul l\sat de trupi]a anterioar\. cultural\ [i semielicoidal\. Forma br\zdarelor este diferit\ `n b=l\]imea de lucru. 4b).4 – Forme de br\zdare [lefuit\ [i s\ nu prezinte fisuri [i denivel\ri. Br\zdarul are rolul de a t\ia 2 H brazda de sol `n plan orizontal [i de a o ridica pe suprafa]a cormanei. Suprafa]a de lucru a trupi]ei este format\ din br\zdar [i corman\. cormana 2. creindu-se suplimentar\. ~ntrucât `n timpul lucrului br\zdarele se uzeaz\. 2-corman\. 3-plaz. 6-corman\ dur (sarmait. 6 Cormana. 7-c\lcâi. unghiul de ascu]ire fiind de 25 – 400. 4a). func]ie de destina]ia lor. elemente de aliere 7 care bconfer\ duritate [i elasticitate. 5posterioar\) cu un strat de material prelungitor de corman\. a=adâncimea de lucru.5 – 1 mm. ambele p\r]i ale acesteia 5 fiind generate dup\ anumite legi. 4-bârs\. r\sturnarea [i deplasarea lateral\ a acesteia. plazul 3 (prev\zut la ultima trupi]\ cu c\lcâiul 7). Cele culturale [i semiculturale reprezint\ tipuri intermediare `ntre cilindric\ [i elicoidal\ [i sunt cele mai folosite datorit\ efectului agrotehnic satisf\c\tor `n toate tipurile de sol. Ca efect al acestui B proces complex se ob]ine m\run]irea brazdei. supune brazda desprins\ din sol unor solicit\ri de A B B-B comprimare. ca parte principal\ a suprafe]ei de lucru a trupi]ei. Suprafa]a cormanei trebuie s\ fie Fig. Ea contribuie la `mbun\t\]irea procesului de r\sturnare. `n 4 func]ie de destina]ia plugului. folosite la unele pluguri. prin intermediul c\reia trupi]a se fixeaz\ la cadrul plugului. H-lumina la cadrul astfel br\zdare cu auto ascu]ire. respectiv m\rirea gradului de `ngropare a resturilor vegetale. `n partea posterioar\ se prevede o rezerv\ de material. La unele pluguri se prev\d br\zdare cu vârf deta[abil sau br\zdare la care vârful este realizat sub forma unei d\l]i (fig. 3 Trupi]\ cu corman\ `ncarc\ (de obicei pe partea 1-br\zdar. 3 1 iar pentru a avea o rezisten]\ [i mai mare la uzur\. Cormana suplimentar\ reprezint\ o suprafa]\ de lucru cu caracteristici func]ionale diferite de cele ale cormanei. a. montate pe bârsa 4. sunt prelungitorul de corman\ 5 [i cormana suplimentar\ 6. Ca organe suplimentare ale trupi]ei. b. Grosimea t\i[ului br\zdarului trebuie s\ fie de 0.3) este format\ din br\zdarul 1.

De asemenea. b. precum [i cu mecanisme pentru reglarea paralelismului cadrului cu suprafa]a terenului. Cu]ite [i scormonitoare – acestea au rolul de a t\ia brazda `n plan vertical.Cu]ite de plug a-cu]it lung.Plazul reprezint\ un organ de stabilitate a trupi]ei `n timpul lucrului. bare sau lonjeroane asamblate `ntre ele prin bare de leg\tur\. care asigur\ rotirea cadrului mobil fa]\ de cadrul fix. 5b [i 5c). b-cu]it disc cu t\i[ decupat. prin care bse transmite for]a de trac]iune. c. ~n func]ie de tipul plugului se disting cadre pentru pluguri purtate [i cadre pentru pluguri tractate. Constructiv. joase [i combinate. Bârsa este piesa pe care se asambleaz\ toate celelalte elemente componente ale trupi]ei [i face leg\tura cu cadrul plugului. Prin intermediul lui.5 . de care sunt sudate pl\ci. Cadrul plugului este executat dintr-o serie de grinzi. Trecerea din pozi]ie de transport `n pozi]ie de lucru se face prin imprimarea unei mi[c\ri de rota]ie a axei ro]ilor (din câmp [i brazd\ montate pe o osie comun\). trupi]a se sprijin\ pe peretele [i fundul brazdei. Cu]itul lung este construit dintr-o lam\ de o]el cu sec]iune triunghiular\. fie prin reglarea pozi]iei cadrului cu trupi]e fa]\ de cadrul pe care sunt montate ro]ile plugului [i triunghiul de trac]iune. iar cele tractate cu triunghi de trac]iune. se construiesc cadre dintr-o singur\ grind\ sau ]eav\. 5a) [i cu]ite disc (fig. La majoritatea constructiilor de pluguri se prev\d plazuri scurte la primele trupi]e. Paralelismul `ntre cadre [i suprafa]a solului se face fie prin modificare independent\ a osiei ro]ii fa]\ de osia ro]ii din câmp. Fig. Mecanismele plugurilor Plugurile tractate de uz general se prev\d cu mecanisme pentru ridicare [i coborâre. Plugurile purtate se prev\d cu mecanisme de reglare a pozi]iei ro]ii limitatoare de adâncime [i cu mecanisme pentru modificarea punctelor de prindere a axului de suspendare la lonjeroanele tractorului. c-cu]it disc cu t\i[ continuu. desprinzând-o de masa de sol [i a l\sa peretele brazdei cât mai drept. Bârsele `nalte se folosesc `n cazul cadrelor plate [i sunt confec]ionate din o]el prin turnare. montarea lor f\cându-se cu ajutorul [uruburilor sau prin sudur\. Plugurile reversibile se prev\d [i cu mecanisme de inversare. se deosebesc trei tipuri de bârse: `nalte. pe care se monteaz\ organele componente ale plugului. 9 . a. Cadrul plugului constituie un ansamblu de grinzi ce face leg\tura `ntre organele de lucru [i baza energetic\ folosit\. iar la ultima trupi]\ un plaz lung cu c\lcâi. Dup\ construc]ie se deosebesc cu]ite lungi (fig. Cadrele plugurilor purtate sunt echipate cu triunghi de prindere la mecanismul instala]iei hidrostatice a tractorului.

utilizat `n cultura plantelor de câmp. semielicoidal\).Cu]itul disc este construit din tabl\ de o]el. ~n timpul expluat\rii se lucreaz\ cu ridic\torul hidraulic `n pozi]ie flotant sau regimul de “reglaj de for]\”. Pentru agregarea corespunz\toare tractorul. Este echipat cu trupi]e cu corman\ combinat\ (cultural\. aliat cu mangan [i tratat\ termic. ascu]it pe circomferint\. la soluri u[oare [i mijlocii sau cu dou\ trupi]e pe soluri grele [i la adâncimi mai mari.Reglarea plugului pentru condi]iile concrete de lucru. 6) se monteaz\ `n spatele trupi]ei. lonjeroanele ridic\torului hidraulic se cupleaz\ la punctele intermediare de la puntea din spate. Plugul este prev\zut cu dispozitiv de cuplare pentru grap\ care const\ dintr-o ]eav\ de pozi]ie [i un lan] de trac]iune. Cel mai folosit este plugul purtat PP-3(4)-30. respectând indicii calitativi de lucru. preg\tirea const\ `n: .6-Schema de montare a scormonitorilor la plug: Principalele caractertistici ale plugurilor cu trac]iune mecanic\ existente `n ]ara noastr\ sunt indicate `n tabelul 1. corman\ suplimentar\ [i prelungitor de corman\. se poate utiliza [i cu patru trupi]e. la nevoie. [uruburile s\ fie bine strânse [i prev\zute ncu [aibe de siguran]\. Fig.6 m pentru patru trupi]e. pe o adâncime de pân\ la 15 cm fa]\ de adâncimea de lucru a plugului. mecanismele s\ func]ioneze corect. [i are rolul de a afâna stratul de sol. Grapa trebuie s\ aib\ o l\]ime de lucru de minimum 1. la ar\turi superficiale. Trupi]ele plugului sunt prev\zute cu dispozitiv de siguran]\ cu bol] de fixare la suprasarcini accidentale. iar tirantul central la punctul inferior sau mijlociu. U-650 (U-800) trebuie s\ aib\ ecartamentul 1400 mm când lucreaz\ cu 2-3 trupi]e [i 1600 mm când lucreaz\ cu 4 trupi]e. nemobilizat de trupi]\.2. Preg\tirea plugurilor pentru lucru Pentru executarea lucr\rii de arat `n condi]ii corespunz\toare. Este un plug de uz general. montat prin intermediul unui lag\r montat `ntr-o furc\.1. b) l\]imea de lucru – se realizeaz\ prin modificarea ecartamentului `n corela]ie cu num\rul de trupi]e folosit. grosimea t\i[ului br\zdarului s\ fie de maxim 1 mm. ~n general este echipat cu trei trupi]e dar. c) a[ezarea cadrului paralel cu suprafa]a terenului pentru ca toate trupi]ele s\ lucreze la aceia[i adâncime – pe direc]ia 10 .Verificarea st\rii tehnice [i cuplarea corect\ a plugului la tractor. care este prins\ la un bra] cotit. . 2. `n forma unui disc. Starea tehnic\ a plugului se verific\ de regul\ pe o platform\ de beton [i se urm\re[te: br\zdarele de la toate trupi]ele s\ fie `n acela[i plan.2 m pentru trei trupi]e [i 1. prin deplasarea lateral\ a barei de cuplare fa]\ de cadrul. Scormonitorul sau subsolierul (fig. Reglarea const\ `n: a) adâncimea de lucru – se ob]ine prin modificarea `n\l]imii ro]ii de sprijin [i prin modificare unghiului de atac al trupi]elor fa]\ de planul orizontal cu ajutorul unui tirant filetat prev\zut la fiecare trupi]\. suprafa]a activ\ a trupi]ei s\ fie neted\.

Sunt prev\zute cu organe rotative ac]ionate de la priza de putere a tractorului. Rotorul este acoperit cu o carcas\ prev\zut\ (fig. Freza agricol\ este format\ dintr-un cadru pe care se monteaz\ rotorul cu cu]ite.2. dar prezint\ dezavantajul unui consum de energie mai mare pe unitatea de suprafa]\ prelucrat\. 8b). prev\zut\ cu coturi. ciocnirea a[chiilor de 11 . b-la corman\. iar pe direc]ie longitudinal\ prin reglarea lungimii tirantului central. Din acest punct de vedere un avantaj deosebit `l prezint\ folosirea plugurilor reversibile care se deplaseaz\ dup\ metoda “`n suveic\”. Pentru limitarea adâncimii de lucru frezele sunt prev\zute cu ro]i sau patine. Freze agricole Frezele agricole sunt ma[ini destinate pentru lucr\ri de afânare [i m\run]ire a solului la adâncime de 4-25 cm. desprinderea a[chiilor de sol. 9) `n partea posterioar\ cu o por]iune reglabil\. 2. 8a). 0. a. perpendicular pe direc]ia de `naintare sau vertical (fig.transversal\. prin reglarea lungimii tiran]ilor laterali. Fig. Utilizarea frezelor la lucr\rile de preg\tire a solului asigur\ o bun\ m\run]ire [i amestecare a stratului de sol [i permit folosirea mai complet\ a puterii sursei de energie.5 cm distan]\ `ntre planul cormanei dinspre peretele vertical `nspre câmpul nearat. d) for]a de trac]iune [i rezultanta for]elor rezistente ce apar `n timpul lucrului s\ fie `n acela[i plan – se ob]ine prin modificarea pozi]iei plugului fa]\ de tractor cu ajutorul dispozitivului de reglare cu tij\ filetat\ ce rote[te bara de cuplare.7-Cinematica de deplasare a agregatelor la arat a-`n p\r]i. “`n p\r]i” [i prin combinarea celor dou\ metode (fig. Deplasarea agregatului pe parcel\ se poate face “la corman\”. Fig. e) adâncimea de lucru [i pozi]ia cu]itului disc – se stabile[te `n func]ie de adâncimea de lucru prin montarea cu]itului disc la suportul prev\zut pe cadru cu respectarea urm\toarelor cote. a. b-cu rotorul vertical (tipuri de rotoare). b. antrenarea acestora `n mi[care de rota]ie.5-1. b. transmisia pentru ac]ionarea rotorului [i dispozitivul de cuplare. 7) `n scopul reducerii deplas\rilor `n gol [i a num\rului de [an]uri sau coame. 2 – 5 cm fa]\ de planul suprafe]ei br\zdarului [i 2 – 6 cm fa]\de vârful br\zdarului. Procesul de lucru const\ `n p\trunderea cu]itelor `n sol.8 – Frez\ pentru prelucrarea total\ a solului a-cu rotorul orizontal. Ele au de obicei axul de rota]ie dispus orizontal (fig.

Dup\ modul de ac]iune a organelor de lucru.6 – 1. Fig.1. respectiv sf\râmarea bulg\rilor rezulta]i `n urma ar\turii. Grape Grapele sunt ma[ini cu ajutorul c\rora se execut\ lucr\ri de preg\tirea solului `n vederea sem\natului [i lucr\ri de `ntre]inere a culturilor `n primele faze de vegeta]ie. elicoidale [i sape rotative) [i oscilante.dezaxarea lateral\ a frezei .5 – 8 m/s [i viteza de `naintare vm= 0. cu discuri.carcas\ producând m\run]irea suplimentar\ a acestora [i nivelarea stratului m\run]it. Un câmp de grap\ este format dintr-un 12 .3.9 – Procesul de lucru a unei freze agricole Grosimea a[chiilor (s) depinde de reglajul cinematic de lucru al cu]itului. s\ func]ioneze normal cuplajul de siguran]\ al transmisiei.5 m/s. rulante (grape cu discuri. ~n general frezele func]ioneaz\ cu viteza de t\iere v=3.adâncimea de lucru – se ridic\ sau se coboar\ patinele sau ro]ile de sprijin.3. `ngroparea `ngr\s\mintelor [i a semin]elor distribuite pe suprafa]a solului. . ~naintea `nceperii lucrului se face verificare integrit\]ii frezei. cu vergele dispuse elicoidal [i discuri cu col]i. afânarea solului.10 – Forme constructive de col]i de grap\ Dup\ forma organului de lucru. respectiv viteza de rota]ie [i viteza de deplasare a tractorului. 2. La expluatarea frezelor trebuie s\ se dea aten]ie urm\toarelor aspecte: s\ se evite folosirea pe teren pietros. 2. strângerea [uruburilor [i se va verifica nivelul uleiului `n carcasa reductorului.paralelismul cadrului frezei ( a rotorului) cu suprafa]a terenului – se regleaz\ lungimea tiran]ilor de la ridic\torul hidraulic al tractorului. grapele pot fi cu col]i. Preg\tirea pentru lucru a frezelor agricole. nivelarea ar\turii. Grape cu col]i Grapele cu col]i sunt formate din mai multe câmpuri cu l\]imea de lucru cuprins\ `n general `ntre 0. grapele pot fi: trase (grape cu col]i). Principalele tipuri de freze agricole folosite `n ]ara noastr\ [i caracteristicile lor tehnice sunt prezentate `n tabelul 2. stelate. stelate. se deplaseaz\ lateral freza pe cadrul ma[inii cu ajutorul unui [urub cu volan astfel ca ea s\ se apropie de rândul de pomi `n raport cu pozi]ia tractorului.`n cazul frezelor agricole folosite `n pomicultur\. .8 – 1. s Vm ϕ a a a b Vm s Fig. Principalele reglaje sunt: . spargerea crustei. s\ se fac\ montarea corect\ [i asigurarea transmisiei cardanice.8 m.

adic\ pe aceea[i urm\ s\ treac\ unul singur iar distan]ele `ntre urmele l\sate de ace[tia s\ fie egale `ntre ele.11 – Grape cu col]i: a-cu cadru rigid.se regleaz\ pozi]ia r\zuitorilor . Repartizarea col]ilor pe cadrul grapei se realizeaz\ astfel `ncât fiecare col] s\ lucreze independent. Organul de lucru este un disc concav cu t\i[ul ascu]it [i care poate fi continuu sau discontinuu (crestat). c.se va regla unghiul de atac al discurilor. 10). Pe cadrul grapei dispunerea bateriilor. Prinderea bateriilor la cadru se face prin lag\re cu frecale de alunecare sau rostogolire. b. indiferent de destina]ia acestora pot fi trectate sau purtate. se poate face simetric sau asimetric. dispozitiv de prindere la tractor. O grap\ cu discuri (fig. 2. Cadrul grapei poate fi rigid. a.`ntre disc [i r\zuitor s\ r\mân\ un spa]iu de 3-5 mm. Col]ii folosi]i au forme [i sec]iuni diferite (fig. Discurile sunt montate pe o ax\ p\trat\ la o anumit\ distan]\ `ntre ele iar ansamblul se nume[te baterie. 2.1.3. Unele grape cu discuri pot fi folosite [i pentru prelucrarea ini]ial\ a terenurilor `n]elenite [i uscate (grape grele) `n care caz adâncimea de lucru este de 20 –25 cm. articulat sau flexibil (fig.cadru pe care sunt montate organele de lucru (col]ii). 13 . Cele Fig. Fig. Grape cu discuri Sunt utilizate `n special pentru gr\parea ar\turilor `n vederea preg\tirii solului pentru sem\nat.3. c-cu cadru flexibil (tip plas\).2. Preg\tirea pentru lucru a grapelor cu discuri Pentru realizarea unei lucr\ri de calitate de c\tre grapa cu disc se vor executa urm\toarele opera]ii: . Principalele tipuri de grape [i caracteristicile lor tehnice sunt prezentate `n tabelul 4. ~n func]ie de valoarea unghiului [i a greut\]ii ce apas\ pe disc avem [i adâncimea de lucru a grapei. .se va regla paralelismul cadrului cu solul.2. 11). c-cu cadru articulat. pe un rând sau pe dou\ rânduri. .se va verifica integritatea ma[inii [i asamblarea corect\ a organelor componente. ce poate lua valori `ntre 10 –300. 12) este format\ din cadru.12 – Grap\ cu discuri tractate au [i mecanism de rulare. . Principalele caracteristici ale grapelor cu col]i folosite `n ]ara noastr\ sunt indicate `n tabelul 3. baterii cu discuri. Grapele cu discuri. Montarea bateriilor pe cadru se face de a[a natur\ `ncât `ntre discuri [i direc]ia de `naintare s\ fie un unghi. când se efectueaz\ m\run]irea bulg\rilor [i netezirea ar\turii. Dar sunt [i grape cu disc folosite pentru gr\parea solului `ntre rândurile de pomi sau vi]\ de vie.

afânarea [i nivelarea stratului superior al solului.7 km/or\ `n func]ie rezisten]a la trac]iune. adâncimea de lucru poate fi de 3-10 cm. grape cu col]i) efectuând opera]ia de finisare a lucr\rii de preg\tire a solului `n vederea sem\natului. Montarea stelelor pe axe se face astfel `ncât col]urile acestora s\ fie dispuse pe o elice. `n func]ie de l\]imea de lucru a grapei. 13) care prin rulare `n]eap\ solul [i realizeaz\ afânarea acestuia [i distrugerea buruienilor. Sape rotative Sapele rotative sunt folosite pentru spargerea crustei.3. Principalele tipuri de grape stelate. fiind libere pe axe. montate pe supor]i de diferite forme (circulare. ~ntre trecerile al\turate trebuie existe o acoperire de 10-20 cm pentru a nu r\mâne gre[uri. 2.4 m. Grape stelate. 14). precum [i la spargerea crustei.8-1.4. Grape stelate Sunt folosite la gr\parea ar\turilor. Organele de lucru au forma unor stele cu cinci col]uri. sistem ce asigur\ rularea lin\ a grapei. hexagonale) realizându-se astfel o suprafa]\ de lucru cu vergele dispuse elicoidal (fig. ~n general pe un ax sunt montate. Discurile au diametrul.14 – Grap\ elicoidal\ 2. ~n Fig. dispuse perpendicular pe direc]ia de `naintare a grapei. num\rul col]ilor pe disc fiind 12-16. 2. Discurile se dispun pe dou\ rânduri. Adâncimea de lucru este de 3-6 cm. afânarea superficial\ a solului [i `ntre]inerea culturilor agricole `n prima perioad\ de vegeta]ie. concomitent cu aratul sau separat.8.3. Direc]ia de deplasare la gr\pat este indicat s\ se aleag\ sub un unghi 40-500 sau perpendicular pe direc]ia ar\turii. la extremitatea col]ilor. D=450-500 mm.3.3.2..3. sape rotative [i grape elicoidale sunt prezentate `n tabelul 5. Aceste grape se construiesc cu sec]ii (câmpuri) cu l\]imea de 0.1. Constructiv ele sunt realizate din vergele din sârm\ sau band\. for]a de trac]iune disponibil\.3. starea de tasare [i nivelare a terenului. fiind folosite `n general `n agregat cu alte utilaje (cultivatoare. distan]a dintre urmele acestora fiind b=60-80 mm. Grape elicoidale Grapele elicoidale se folosesc pentru m\run]irea. Dispunerea stelelor pe axe se face astfel `ncât fiecare stea s\ execute o urm\ proprie.13 – Sap\ rotativ\ func]ie de sensul tract\rii [i greutatea ce apas\ pe un disc (7-10 daN). 2. 8-20 stele. Acestea sunt montate rigid pe dou\-trei axe cu sec]iune p\trat\. T\v\lugi 14 . sape rotative [i grape elicoidale de de de s\ 2.3.greutatea pe disc – prin lestare cu greut\]i adi]ionale. Organele de lucru ale sapelor rotative sunt discuri cu col]i curba]i (fig.3. Viteza de deplasare a grapelor variaz\ `ntre 4.3. Fig. distan]a dintre urme fiind de 25-30 mm.

Sec]iile t\v\lugilor trebuie s\ fie prinse `ntre ele. Inelele sunt montate liber pe axele de sus]inere. efectuând m\run]irea [i afânarea acestuia la adâncimi de 6-18 cm. Viteza de deplasare la t\v\lugi variaz\ `ntre 3-7 km/or\. Dup\ natura suprafe]ei active t\v\lugii se clasific\ `n t\v\lugi netezi [i t\v\lugi profila]i (de obicei inelari). `nainte de sem\nat (cultiva]ie total\) [i printre rândurile de plante (pr\[it). pentru a evita gre[urile `n timpul lucrului [i deteriorarea acestora la `ntoarcerea lor la capetele parcelelor. 2. prin echiparea cu diferite organe active.sec]iile se cupleaz\ una dup\ alta. ~n timpul transportului. Sec]iile de lucru au organe active montate pe cadrul acestor sec]ii [i sunt prev\zute cu paralelograme deformabile care fac leg\tura `ntre cadrul cultivatorului [i cadrul Fig. precum [i pentru m\run]irea bulg\rilor [i spargerea crustei. universal 15 .5. prin care se face tractarea. folosite la afânarea solului la adâncimi de 20-40 cm. T\v\lugii cu suprafa]\ denivelat\. Pentru exploatarea corect\ a t\v\lugilor se regleaz\ masa fiec\rui t\v\lug pentru a realiza adâncimea de tasare dorit\. organele de lucru sunt realizate sub forma unor cilindrii pe suprafa]a c\rora sunt prev\zute proieminen]e (din]i. Cilindrii pot fi umplu]i cu ap\ sau nisip ceea ce permite reglarea gradului de tasare. Dup\ destina]ie cultivatoarele se clasific\ `n: . La viteze reduse cre[te efectul de tasare. ori sub forma unor inele de form\ [i dimensiuni diferite montate pe un ax comun. deschiderea de rigole pentru iriga]ii.T\v\lugii sunt destina]i pentru tasarea solului prea afânat `nainte sau dup\ sem\nat. dar las\ stratul superior sub form\ afânat\.1. prin umplerea cu ap\ sau nisip acelor netezi [i prin lestarea celorlalte tipuri. organele active (de lucru) sunt realizate sub forma unor cilindrii metalici ale c\ror axe sunt prev\zute cu dou\ lag\re sus]inute pe un cadru. din bare de o]el sudate sau `mbinate perin bride. La t\v\lugii cu suprafa]a neted\ se monteaz\ cur\]itoare de p\mânt pentru a `nl\tura p\mântul lipit de mantaua t\v\lugului. .5. Componen]a cultivatoarelor ~n figura 15 se arat\ schema unui cultivator purtat universal ce poate fi folosit atât pentru cultiva]ie total\ cât [i pentru lucr\rile de `ntre]inere. Tipurile [i caracteristicile tehnice ale t\v\lugilor folosi]i `n ]ara noastr\ sunt prezentate `n tabelul 6. Se recomand\ dup\ necesitate. hr\nirea suplimentar\ (`ncorporarea `n sol a `ngr\[\mintelor) [i afânarea adânc\ a solului. `n vederea reducerii dimensiunii de gabarit . . Cultivatoare Cultivatoarele se folosesc pentru lucr\ri superficiale ale solului. iar la cele ridicate cre[te efectul de m\run]ire. 2. numite [i CIZELE.cultivatoare pentru afânarea adânc\. efectueaz\ tasarea solului [i nivelarea acestuia. La t\v\lugii cu suprafa]\ denivelat\. `n afar\ de pr\[it. ca `n urma t\v\lugilor s\ se cupleze grape u[oare pentru a afâna stratul superficial de sol [i a evita astfel evaporarea excesiv\ a apei din sol. La t\v\lugii netezi. Cadrul cultivatoarelor este realizat sub forma unei construc]ii metalice plate.cultivatoare pentru cultivarea total\. T\v\lugii au diferite diametre [i se compun din una sau mai multe sec]ii prinse `ntre ele prin diferite tipuri de dispozitive de trac]iune. col]i). folosite `n principal pentru preg\tirea solului `n vederea sem\natului. Pe cadru sunt montate sec]iile de lucru ale cultivatoarelor. cultivatoarele execut\ [i mu[uroitul. sau sub forma unor ]evi de sec]iune p\trat\.15 – Cultivator purtat sec]iei. La lucr\rile de `ntre]inere.cultivatoare pentru pr\[it.

e b B Fig16 – Schema de repartizare a organelor active la cultivatorul pentru cultiva]ie total\ Cuplarea la tractor se face prin dispozitivul de suspendare. Aceasta se face prin reglarea ro]ii. de fiecare parte `ntre cu]it [i rândurile de plante. constructiv sub form\ de dalt\.organe pentru `ncorporarea `n Fig. .se regleaz\ adâncimea de lucru. decalate pe direc]ia de `naintare pentru a evita `nfundarea cu bulg\ri de sol sau buruieni. ghear\ [i s\geat\ cu aripi `nguste. s\geat\ unilateral\ d [i baterie cu stele cu col]i b2 c. curba]i. Cu]itele se a[eaz\ pe 2-3 rânduri. rari]e. Acestea sunt realizate d d. La pr\[it (fig. Preg\tirea pentru lucru a cultivatoarelor Folosirea cultivatoarelor presupune urm\toarele opera]ii: montarea corespunz\toare a organelor active. Se asigur\ o acoperire `ntre urmele vecine ale cu]itelor de tip s\geat\ e ≥ 20 mm. Schemele de repartizare a organelor active se face `n func]ie de lucrarea pe care trebuie s\ o execute (fig. ori prin reglarea cu]itelor astfel ca distan]a pe vertical\ `ntre planul t\i[urilor cu]itelor [i obada ro]ii de sprijin a fiec\rei sec]ii 16 . Pe intervalul lucrat efectiv cu]itele vor avea o acoperire e ≥ 20 mm.17 – Schema de organizare a sol a `ngr\[\mintelor minerale organelor active pe o sec]ie de (de obicei este livrat ca lucru la cultivatoare pentru echipament de sine st\t\tor).17d [i 17e.2. `ntre]inerea culturilor pr\[itoare 2. d organe de afânare – sunt a. 16) se monteaz\ cu]itele transversal la distan]e egale. La cultiva]ia total\ (fig. e. la pra[ila I-a [i de 12-15 cm.organe de extirpare sau care z realizeaz\ t\ierea buruienilor [i o afânare superficial\ a solului. `n func]ie de l\]imea de lucru a lor. . Pentru reglare se deplaseaz\ sec]iile cu organe active pe cadru [i cu]itele pe sec]ii. Organele active montate pe cadru sau pe sec]ii sunt: . la pla[ilile a-II-a [i a-III-a. utilizate pentru afânarea 4-5 cm e z solului de pân\ la 16 cm.organe de mu[uroire [i b deschis brazde denumite [i z d b. 16 [i fig. 17) se asigur\ o zon\ de protec]ie a plantelor (z) de 10-12 cm. administrarea `ngr\[\mintelor [i mu[uroit se folosesc schemele de principiu din figura 17c. 17).5. Forma lor poate fi b1 s\geat\ cu aripi egale sau t t neegale. La lucr\rile de afânare adânc\. .

combinator format din cultivatorul destinat pentru cultiva]ie total\ echipat cu organe de cultiva]ie (ghiare) montate pe supor]i elastici. Tipurile de combinatoare folosite frecvent sunt: . Cu]itele trebuie s\ calce cu tot t\i[ul pe platforma orizontal\ cu condi]ia ca rama cultivatorului s\ fie a[ezat\ orizontal [i la `n\l]imea normal\ `n timpul lucrului. . s\ fie egal\ cu adâncimea dorit\ mai pu]in cu 1-3 cm (`n func]ie de afundarea obadei ro]ii `n sol). grape rigide cu col]i [i grape rotative cu vergele 17 . Pentru o expluatare corespunz\toare la verificarea st\rii tehnice a cultivatorului se vor verifica urm\toarele: .organele active s\ nu joace `n supor]i.organele active s\ fie repartizate corect. piese rupte sau lips\. . .6. Un combinator se realizeaz\ practic prin montarea pe un cadru a mai multor tipuri de organe de lucru sau prin cuplarea la un singur agregat a mai multor ma[ini sau sec]ii cu organe de lucru specifice ma[inii.s\ nu prezinte deform\ri. grape rigide cu col]i [i grape rotative cu vergele (fig. . Se ob]ine pe direc]ie longitudinal\ prin reglarea pozi]iei cadrului cu ajutorul tirantului central de la ridic\torul tractorului [i cu ajutorul tirantului reglabil superior de la fiecare paralelogram a sec]iilor de lucru.5 mm. Orizontalitatea pe direc]ia transversal\ se ob]ine reglând tiran]ii laterali la tractor la lungime egal\. prezentate anterior.18 – Combinator format din cultivatorul destinat pentru cultiva]ie total\ echipat cu organe de cultiva]ie (ghiare) montate pe supor]i elastici. cu grosimea t\i[ului sub 0. . . Viteza de deplasare este de 5-8 km/or\.combinator format din cultivator destinat pentru cultiva]ie total\ echipat cu s\ge]i cu aripi egale [i grape rotative cu vergele( fig. Fig.19).toate [uruburile s\ fie bine strânse. Deplasarea se face de obicei dup\ metoda “`n suveic\”.sec]iile cu organe active s\ nu aib\ un joc lateral total.orizontalitatea sec]iei – aceasta asigur\ uniformitatea adâncimii [i pozi]ia corect\ a cu]itelor. . . cu [aibe de siguran]\. Combinatoare Combinatoarele au ca destina]ie principal\ executarea lucr\rii de m\run]ire [i afânare a solului `n vederea sem\natului.cu]itele s\ fie bine ascu]ite. 18).independente cu organe active. mai mare de 15 cm.dispozitivele diferite de reglare [i ac]ionare s\ ac]ioneze normal.deplasarea la pr\[it va fi aleas\ pe direc]ia pe care sa f\cut sem\natul. Combinarea organelor de lucru este foarte variat\ putându-se combina toate organele de lucru descrise la ma[inile de lucrat solul. . m\surat la extremitatea posterioar\. 3.

19 .7. sfecl\ de zah\r. Principalele tipuri de cultivatoare [i combinatoare folosite `n ]ara noastr\ sunt prazentate `n tabelul 7. precum [i adâncimea de lucru. Combinarea acestor utilaje se recomand\ a se face direct `n expluatare [i nu prin construc]ie. . ro]ile de sprijin care `ndeplinesc [i rolul de organe de limitare (reglare) a adâncimii de lucru [i dispozitivul de cuplare la tractor. frez\ agricol\. Fig. t\v\lug. diferen]ele dintre acestea constând `n ceea ce prive[te forma [i tipul organelor de lucru.subsoliere – folosite pentru re`noirea periodic\ a lucr\rii de desfundare. fiecare pentru un anumit scop: . Expluatarea acestor combinatoare se face la fel ca [i a celorlalte ma[ini ce intr\ `n componen]\. O ma[in\ pentru afânarea adânc\ a solului include `n componen]a sa urm\toarele: cadrul pe care se monteaz\ organele active. Ele se prezint\ sub trei denumiri.Combinator format din cultivator destinat pentru cultiva]ie total\ echipat cu s\ge]i cu aripi egale [i grape rotative cu vergele Procesul de lucru al cultivatoarelor este determinat de `nsumarea efectelor organelor de lucru [i realizeaz\ o mai bun\ preg\tire a patului germinativ. Caracteristicile tehnice ale cultivatoarelor [i combinatoarelor sunt prezentate `n tabelul 8.scarificatoare – folosite pentru adâncimi preg\titoare.ma[ini pentru afânarea adânc\ a solului – folosite pentru m\rirea permeabilit\]ii pentru aer [i ap\ a straturilor de sol. cultivator [i frez\ agricol\. 18 Fig. . 3. Ele func]ioneaz\ pe principii similare. 2 1 b. grap\ cu disc [i grap\ cu col]i. 1 2 3 D a. ierburi. Ma[ini pentru afânarea adânc\ a solului Ma[inile pentru afânarea adânc\ a solului sunt destinate pentru afânarea solului `n vederea cre\rii posibilit\]ii de infiltrare a apei [i dezvolt\rii `n bune condi]ii a r\d\cinilor plantelor.Mai sunt [i alte variante de combina]ie a ma[inilor de lucrat solul [i anume: combinator format din plug [i scormonitor rotativ. motiv pentru care se recomand\ `n special la preg\tirea terenului `n vederea sem\natului pentru culturile de legume. pentru a putea fi folosite [i separat. 20 – Schema subsolierului [i a ma[inii pentru afânarea adânc\ a solului .

cu]itul 2 [i cu]itul dalt\ 3. Organul de lucru este format dintr-un suport fix 1. 20b) destinat\ pentru afânarea adânc\ a solurilor podzolice [i potzolite este prev\zut\ cu organ de lucru cu mi[care oscilatorie. Adâncimea de lucru este de 50-80 cm. ca urmare a faptului c\ straturile de sol din vecin\tatea acestora intr\ in oscila]ie [i se fisureaz\. 19 . Imprimându-se mi[c\ri oscilatorii atât cu]itului cât [i cu]itului dalt\. Ma[ina pentru afânarea adânc\ a solului (fig. Subsolierul lucreaz\ la adâncimi de 35-50 cm. este montat un cu]it sub form\ de dalt\ 2. `n prelungirea c\ruia.Subsolierul (fig. 20a). acesta oscilând `n jurul articula]iei D. `n partea inferioar\. mi[c\ri ce se transmit [i cu]itului dalt\. folosit pentru afânarea solului printre rândurile de vi]\ de vie are ca organ de lucru un cu]it vertical 1. cu]itului 2 i se imprim\ mi[c\ri oscilatorii cu amplitudine [i frecven]\ constante. ~n timpul lucrului prin intermediul unui mecanism biel\ manivel\. se realizeaz\ un efect mai pronun]at de afânare a solului.

4(3)st g. .crt Plugul 1 Tipul 2 Purtat Purtat Purtat Purtat Semip urtat Semip urtat Purtat Purtat Purtat Purtat 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 PP-3(4)30 PP-330M PP-2-30 PPS-435 PSP-535 PSP-735 PPA3(2)-40 PRP-535 PRP-435 P-2-VA 30 40 30 20 30 A-1800A A-1800A 1680 1125 9 6 7 6 6-8 25 40 25 20 20 27 11 3.5. (cm) 5 30 27 30 30 30 L\]imea de lucru (cm) 6 120 (90) 90 (60) 60 140 175 (140) 245 120 (80) 175 (140) 100 50-90 Tractorul cu care lucreaz\ `n agregat 7 U-650(651) U-800(801) U-650(651) U-445 L-445 S-650 SM-800 A-1800A Masa (kg) 8 564 475 275 750 1100 Viteza de lucru (km/h) 9 7 6 7 7 7 Capacitatea de lucru 10 15 25 30 25 20 25 30 25 11 5.8 7 20 - 7 15 10 7 10 A-1800A Sm-445 U-650 1750 571 515 16 .0 2. 2 1 Felul organelor active 4 Trupi]\ cu]it disc sau cu]it lung Trupi]\ cu]it disc Antetrupi]\ Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Adâ nci mea max.0 7 Caracteristici sol Panta Rez maxWsch . organ e active 3 4(3) 1 3(2) 1 3 2 1 4 1 5(4) 1 7(6.5 4.Tabelul 1 Principalele caracteristici ale plugurilor cu trac]iune mecanic\ existente `n ]ara noastr\ Nr.5 4.5 3.5 9.7 3.8 4.0 4. (ha/sch). 4) 1 3(2) 1 5(4)dr. 5(4)st g 4(3)dr.6 4. (N/c m2) 12 13 6 6 6 9 8 6 10 12 Nr.0 4.

5 380 FPP-1.5 Lucrarea solului `n livezi.3 490 6 6 3.0 685 17 .5 385 V-445 SV-445 1 0. de sec]ii L\]imea de lucru (m) Adânc imea max.36 15 510 7 - 144 161 202 225 1.3 U-445 SM-445 U-650 1 1.5-5.9-1.8 8 400 2(4) 4 415 3. de discur i cu cu]ite Nr.crt Denumi rea Tipul Destina]ia Nr.8-2.7 500 4 FPL-4 purtat\ cu mai multe sec]ii L-445 4 1.7-2. de cu]ite pe disc Tura]ia rotorulu i (rot/min ) 180 Capacit atea de lucru (ha/sch) Masa total\ (kg) 1 FDL1. de lucru (cm) 12 Diametrul frezei (mm) Nr.Tabelul 2 Tipuri de freze [i principalele lor caracteristici tehnice Tracto rul cu care lucrea z\ U445DT SM-445 Nr.3 purtat] [i dezaxab il\ purtat\ cu l\]ime variabil\ purtat\ 2 3 FV-1-1.45 12 380 6(8) 2 170 3.pe intervalele dintre rândurile de pomi Lucrarea solului `n vii [i sere(solarii) Lucrarea solului pentru re`ns\mân]are a paji[tilor sau `n legumicultur\ Lucrarea sloului `ntre rândurile de legume plantate la distan]e de 4590 cm 1 1.

0 7 rigid 4 1.75 3-10 35 rombic\ 105 50 1. de col]i la un câmp (buc) Sec]iunea prin col]i Lungimea activ\ a col]ilor (mm) Distan]a `ntre urmele vecine ale col]ilor (mm) Masa ce revine pe un col] (kg) Unghiul de `nclinare a col]ilor (grade) Masa unui câmp (kg) Tipul Capacitatea de lucru (ha/sch) Destina]ia Tabelul 3 Grape cu cadru articulat Grape cu cadru rigid 2 GCM1. afânarea solului.4 Flexibile Plas\ 10 articulat 3 2.gr\patul culturilor GF-2 8 articulat 2 0.75 2-5 15 p\trat\ 150 50 1.91(1100) 55 purtat\ 34. nivelarea terenului 46 purtat\ 35.91(1100) 55 tractat\ 50.57 (900) 2 GCM1.04(600) 1.57(900) 1.57 (900) 6 GCM-1.60 1.32(760) GF-3 9 articulat 3 0.sparger ea crustei. gr\patul culturilor GCO-3 5 rigid 1 3.32(760) DPGP-8.0 Distrugerea buruienilor `n curs de r\s\rire.78(450) 1.4.47(270) 0.niv elarea ar\turii 23 23 tractat\ tractat\ X* X* Afânarea solului.57 0.0 6-20 36 rotund\ 200 82 10.25 2-5 25 p\trat\ 153 50 1. nivelarea ar\turilor 375 purtat\ 12.0 Afânarea [i m\run]ire a solului.75 3-10 25 rombic\ 105 50 1.78(450) 1. nivelarea terenului.0 2-5 20 p\trat\ 153 50 1.80 1.57 0.5 6 rigid 6 1.nivelarea terenului.6 1.09(50) 0.0 2 rigid 2 1.nivelarea terenului.spargerea crustei 46 purtat\ 36.04(600) 1.57 (900) DPDCR-7.61(350) 0.41 1.09(50) 0.sparg erea crustei `n special pentru culturile de cartofi 18 .2 3 rigid 2 1.75 2-5 15 p\trat\ 150 50 1. afânarea solului.47(270) 0. de câmpuri L\]imea de lucru a unui câmp (m) Adâncimea de lucru (cm) Nr.25 2-5 25 p\trat\ 153 50 1. spargerea crustei.0 Sf\râmar ea bulg\rilor.80 1.35 1.61(350) 0.57(900) 1.8 2-4 70 elips\ 150 38 0.Tipuri de grape cu col]i Denumirea caracteristici 1 Cadrul Nr.57 (900) DPGO7.0 Afânarea solului.57 (900) 27 46 tractat\ tractat\ X* X* Sf\râmarea bulg\rilor.55 1.0 Afânarea solului.7 4 rigid 2.55 1.

2 4.2 3.00-0.preg\tirea terenului pentru sem\nat [i discuit miri[te [i porumbi[te pe soluri grele GD-6.8 1.6-1.39 (0-22) 3 720 tractat\ 45-55 L\]ima de lucru (m) Adâncimea de lucru (cm) Nr. de baterii cu discuri Dispunerea bateriilor cu discuri Nr.0 DPV-1.17(10) 0.distrug erea buruienilor `n livezi GDG-4.8 6-10 2 V simetric\ 11 460 178 0.26 8-18 2 V simetric\ [i asimetric\ 19 baterii ant. 0.0 Afânarea solului.26(15) 0.0 Gr\parea ar\turilor. 235 baterii ant. 14 baterii post.discuit miri[te Preg\tirea terenului `n vederea sem\natului.Tabelul 4 Tipuri de grape cu discuri Denumirea.37(21) 485 purtat\ 8.50 (0-29) 3 100 tractat\ 20-25 GD-11 11 6-12 6 V simetric\ 22 160 178 0.2 6-10 4 X* simetric\ 3 460 187 0. de discuri pe o baterie (buc) Diametrul discului (mm) Distan]a `ntre discuri pe baterie (mm) Unghiul de `nclinare al discurilor rad (grade) Masa (kg) Tipul Capacitatea de lucru (ha/sch) Destina]ia Gr\parea ar\turilor.26(15) 0.26(15) 0.31(18) 0.70 (0-40) 3 350 tractat\ 15-25 Gr\parea ar\turilor pe solurile grele.21(12) 0.distrug erea buruienilor `ntre rândurile de vie cu distan]a de 1. 813 baterii post.0 GD-3. sem\nat pe terenurile `n pant\ GDD-1.26(15) 0.8 6-10 2 V simetric\ 11 460 178 0.discuirea miri[tilor [i porumbi[tilor 19 .37(21) 485 purtat\ 8.pre g\tirea terenului ptr.4 6-12 4 X simetric\ 15 610 178 0. 325 baterii post.00-0.2 6-12 4 X* simetric\ 9 460 178 0.26(15) 0.8 1.21(12) 0.21(12) 0.35(20) 310 purtat\ 6.21(12) 0.preg\tirea terenului pentru sem\nat.30(17) 1 150 tractat\ 16.6-1.8 1.0 6-12 4 X* simetric\ 11 460 178 0.31(18) 0.14-0. 712 baterii ant.0 Afânarea superficial\ a solului.4 6.30(17) 950 tractat\ 12.9 m GDPR-1. caracteristici GD-4 4.

Tabelul 5 Principalele tipuri de grape stelate.5 rigid 4 1. de câmpuri (buc) L\]imea de lucru a unui câmp (m) Nr. ctr.6 3 25 300 Grape cu col]i curba]i (sape rotative) SR-4.tasarea u[oar\ a solului 3 1.1 2 70 550 tractat\ Grape cu vergele elicoidale GRE-3 GRE-4 rigid 3 0. de axe. pe un câmp (buc) Distan]a `ntre urmele vecine ale stelelor (mm) Masa (kg) Modul de trac]iune Capacitatea de lucru (ha/sch) Destina]ia `n func]ie de agregat Gr\parea ar\turilor Spargerea crustei.afânarea concomitent cu aratul sau superficial\ a separat spargerea crustei solului. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Caracteristici Tipul Grape cu col]i drep]i (stelate) GS-1.2 3 25 230 tractat\ 1 1.nivelarea terenului.268 2 280 Cadrul Nr. cu stele sau vergele.distrugerea buruienilor `n primele stadii de vegeta]ie 20 .2 GS-1. grape elicoidale [i caracteristicile tehnice ale acestora Nr.6 rigid 1 1. sape rotative.99 2 150 tractat\ 13-14 16-18 M\run]irea solului.

spargerea crustei T\v\lugul inelar TI-3.5 2.4 Tasarea solului.9 5.4 4.0 100 600 2.0 *Nr.5 Tasarea solului.`n vederea preg.05 Tasarea solului. patului germinativ ptr.m\run]irea stratului superficial de sol. sfecl\ de zah\r [i alte culturi cu semin]e mici tractat 3 1.2 760 U-445 U-650 U-800 13. se va m\ri [i puterea necesar\ a motorului 21 .2 1 230 2 600-3 000 U-445 U-650 U-800 13.5 1 450 1 900 U-445 U-650 U-800 25.9-7. de sec]ii* L\]imea de lucru a unei sec]ii (m) L\]imea total\ de lucru (m) Acoperirea `ntre sec]ii (cm) Diametrul exterior al t\v\lugului (mm) Presiunea realizat\ pe sol (kg/cm2) Masa (kg): -f\r\ lestare -cu lestare Tractorul cu care se lucreaz\* Capacitatea de lucru ha/sch tractat 3 1.presarea `ngr\[\mintelor.5 100 500 tractat 3 1.6-3.Tabelul 6 Tipuri de t\v\lugi Denumire caracteristici Tipul de t\v\lug T\v\lugul inelar TI-5.10 3.m\run]irea bulg\rilor.05 80 260 T\v\lugul neted 3-TN-1.afânarea stratului superficial. de sec]ii dac\ se m\re[te.0 2.a culturilor [i nivelarea terenului Destina]ia Tipul Nr.

afânarea solului [i mu[uroitul culturilor de sfecl\ de zav\r [i legume cu talia joas\ cu distan]a `ntre rânduri de 45-90 cm ~ntre]inerea culturilor de sfecl\ [i legume cu talia joas\ sem\nate la distan]e de 45 cm ~ntre]inerea culturilor de legume cu talie `nalt\ sem\nate sau plantate pe teren modelat cu MMS-2. precum ]i cultiva]ie total\ Se poate echipa [i cu distribuitoare de `ngr\[\minte chimice Pr\[itul culturilor sem\nate cu sem\n\toarea SPC-6 Tractorul cu care lucreaz\ Capacitatea de lucru ha/sch U-650 12-18 2 3 4 Cultivatorul CPS-6 (sec]iile de lucru tip CPU-4.8M) Cultivatorul legumicol CL4.Tabelul 7 Tipuri de cultivatoare Nr.5(CPGC6.7) Purtat U-650 18-28 Purtat Purtat cu mecanism de conducere Purtat cu mecanism de conducere Purtat Pr\[itul culturilor sem\nate pe 8 rânduri la distan]e de 45-80 cm Pr\[itul.8(CL-2.8 ~ntre]inerea culturilor de legume sem\nate sau plantate pe teren modelat cu agregat complex ptr.0 5 L-445 10-14 6 L-445 U-650 (L-445) 8 12 7 Purtat 8 Purtat U-650 U-800 A-1800A 18 40 22 .pe ogoare de toamn\ U-650 L-445 24-30 8. crt 1 Cultivatorul Cultivatorul universal CPU-4. legumicultur\ Preg\tirea solului `n vederea `ns\mân]\rilor de prim\var\.2 adaptate pe cadrul sem\n\torii SPC-6) Cultivatorul CPU8 Cultivatorul pentru plante tehnice [i legume CPPT-3 Cultivatorul pentru plante tehnice CPT-4 (CPPT-4) Cultivatorul legumicol CL2.5M Cultivatorul combinat pentru cultiva]ie total\ -CCT-4(CPGC-4) -CCT-6.2 Tipul Purtat Destina]ia Pr\[itul [i afânarea solului `ntre rândurile de plante sem\nate la distan]e de 45-100 cm.

de organe active -cu]ite s\geat\ -cu]ite unilaterale -cu]ite dalt\ --discuri de protec]ie -rari]e Adâncimea de lucru (cm) Masa total\ (kg) 4.8 2-6 45-140 4.2 4-6 45-100 6 6 45-100 CPU-8 6.8 CL-4.7) 3 4-6 45-70 4.5-3.7 (CPGC6. de sec]ii independente Zona de protec]ie (cm) Nr.05 6-1 45-70 2.5-3. de rânduri pr\[ite la o trecere Distan]a `ntre rândurile de plante (cm) Nr.5M CPLR2.5 1 300500 11-15 11-15 11-15 6-14 465 4 - 6.7 - 7 12-18 12+7 14 19 6-12 680 7 12-18 16+7 14 6-12 740 9 12-18 16-9 16 6-12 760 7 8-15 19 12 12 4 4-8 377 10 8-15 28 18 18 6 4-8 500 7 10-16 19 12 21 12 3 4-12 397 7 10-16 7 14 4 4-12 390 25 25 25 6-14 950 43 43 43 6-14 1710 23 .5 6 45-90 2.4 8 45-100 CPPT3 CPPT-4 (CPT-4) CL-2.5 CCT-4 (CPGC-4) CCT-6.Principalele caracteristici tehnice ale cultivatoarelor CPU-4.2 CPS-6 Tabelul 8 Caracteristica L\]imea cadrului (m) Nr.

21 — Schema unei ma[ini de sem\nat universal\ 3. Sem\n\tori universale. tuburi de conducere a semin]elor. .1. prin tuburile de conducere `n rigolele deschise de br\zdare. O ma[in\ universal\ de sem\nat `n rânduri (fig.1. mecanism de trecere din pozi]ia de lucru `n pozi]ia de transport.1. 22 — Aparat de distribu]ie cu cilindru cu pinteni . Cutia de alimentare cu semin]e -reprezint\ rezervorul din care se alimenteaz\ aparatele de distribu]ie `n timpul lucrului. transmisie. prev\zut\ `n general cu agitator. b. br\zdare.ma[ini de plantat r\saduri.ma[ini de sem\nat `n rânduri (sem\n\tori universale [i speciale). de unde distribuitorii o trimit uniform [i `n cantitate reglat\. au determinat realizarea unor ma[ini pentru sem\nat [i pentru plantat specializate pe grupe de culturi [i anume: . pe unitatea de suprafa]\ a terenului [i introducerea `n sol a acestora la o adâncime determinat\ de cerin]ele agrotehnice impuse fiec\rei culturi `n parte. Agitatorul este montat A 2 1 `n cutia 2 A A-A d d1 1 la a. Varietatea mare a caracteristicilor fizico-mecanice a semin]elor.ma[ini de sem\nat prin `mpr\[tiere. scormonitoare. . [i cerin]ele de cultur\. dup\ care urmeaz\ acoperirea cu sol. bulbilor sau r\sadurilor.CAPITOLUL 3 MA{INI PENTRU SEM|NAT {I PLANTAT Acestea sunt destinate pentru executarea concomitent\ a opera]iilor de repartizare uniform\ a semin]elor. bulbilor [i r\sadurilor. 3 40 Fig.ma[ini de plantat cartofi [i bulbi. nivelarea [i eventual tasarea solului `n p\r]ile laterale ale rândurilor sau chiar pe rândul semin]elor. ro]i de tasare. . s\mân]a din cutia de alimentare ajunge `n casetele aparatelor de distribu]ie. prev\zut cu dispozitiv de prindere la tractor [i cu ro]i de sus]inere. 21) are ca p\r]i componente : cadrul. cutia de alimentare cu semin]e. 3. Dimensiunile. ~n timpul lucrului. aparate de distribu]ie. forma [i materialul din care se construiesc difer\ de la ma[in\ la ma[in\. organe de nivelare [i marcatoare. Fig.

Dup\ cum realizeaz\ distribu]ia semin]elor. discuri cu orificii. s\ poat\ fi reglate u[or. Dup\ mi[carea pe care o are `n timpul lucrului agitatorul poate avea mi[care de rota]ie sau oscilatorie. 22b). ~n\l]imea pintenilor este de 5-6 mm iar diametrul exterior al cilindrului este de 5565 mm.2. dispuse paralel cu generatoarele acestora (fig. cilindrii canela]i. semin]ele ajunse `n zona de ac]iune a pintenilor sunt antrenate de ace[tia [i evacuate din carcas\. 24). aparate de distribu]ie de tip mecanic cu transport pneumatic al semin]elor. pe l\]imea de lucru. 41 . 23).1. denumit [i proces de distribu]ie. Semin]ele debitate de fiecare cilindru cu pinteni sunt dirijate spre conductele 3.6 m) transportul semin]elor de la aparate la br\zdare se face pneumatic (fig. Cilindrii cu pinteni se dispun pe un arbore comun. Condi]iile care se pun aparatelor de distribu]ie sunt: s\ asigure uniformitate de distribu]ie pe rând. Aparate de distribu]ie cu cilindrii canela]i – organul principal al acestui tip de aparat de distribu]ie este reprezentat printr-un cilindru pe suprafa]a c\ruia sunt prev\zute caneluri (cu sec]iune semicircular\ sau triunghiular\). s\ nu vat\me semin]ele [i s\-[i men]in\ reglajul f\cut. Aparate de distribu]ie cu cilindrii cu pinteni – organul principal al acestui tip de aparat de distribu]ie este reprezentat printr-un cilindru (fig. aparatele de distribu]ie se clasific\ `n: aparate de distribu]ie de tip mecanic.5 cm). Cilindrul cu pinteni se monteaz\ `ntr-o carcas\ ce se fixeaz\ la partea inferioar\ a cutiei de semin]e (fig. El este reprezentat printr-un ax orizontal. Prin rotirea cilindrului. La unele ma[ini de sem\nat (cele cu l\]imi mai mari de 3. aparate de distribu]ie de tip centrifugal [i aparate de distribu]ie de tip mecano-pneumatic. 22a) pe suprafa]a c\ruia sunt prev\zu]i pintenii 1. Aparatele de distribu]ie de tip mecanic pot fi: cilindrii cu pinteni. Din momentul intr\rii `n conducte semin]ele sunt antrenate de curentul de aer debitat de ventilator spre br\zdare prin intermediul tuburilor de conducere 4. câte 12 pinteni pe rând [i `ntre rândurile de pinteni este prev\zut\ nervura continu\ 2. ~n vederea asigur\rii uniformitâ]ii distribu]iei pintenii se dispun `n zig-zag. stabilitate debitului. caz `n care ma[ina este prev\zut\ cu un ventilator 1 care debiteaz\ aer `ntr-o conduct\ 2 dispus\ de-a lungul cutiei cu semin]e. Ace[tia sunt dispu[i pe dou\ rânduri. ~n acest scop ma[inile de sem\nat cu astfel de aparate se prev\d cu transmisii care asigur\ ob]inerea unui num\r de 24-126 rapoarte de transmitere. `n partea inferioar\ [i asigur\ curgerea continu\ a semin]elor spre aparatele de distribu]ie.de alimentare. Debitul se poate regla numai prin modificarea tura]iei cilindrilor. discuri cu alveole. Aparatele de distribu]ie – efectueaz\ dozarea [i evacuarea semin]elor spre tuburile de conducere. prev\zut cu degete (palete) `n dreptul orificiilor de trecere a semin]elor spre aparatele de distribu]ie. respectiv a raportului de transmisie `ntre roata ma[inii [i arborele aparatului. iar distan]a dintre ei este egal\ cu distan]a minim\ `ntre br\zdare (12. Conducta 2 este prev\zut\ cu conductele 3 num\rul lor fiind egal cu acela al aparatelor de distribu]ie. 3. Clapeta (sau fundul mobil) 1 al carcasei este reglabil\ iar leg\tura `ntre cutia de semin]e [i carcasa aparatului de distribu]ie este realizat\ printr-un orificiu a c\rei sec]iune se poate regla cu ajutorul suberului 2.

Sem\n\toarea cu distribu]ie centralizat\ (fig.23). primul sistem fiind cel mai r\spândit. ~n acest caz buc[a 3 cu proieminen]ele sale limiteaz\ zona de antrenare a semin]elor. 2 4 3 1 c l Fig.acest tip de sem\n\toare prezint\ o l\]ime de lucru mai mare decât la sem\n\torile clasice (pân\ la 12 m). `n timpul rotirii lor pe lâng\ semin]ele intrate `n caneluri [i antrenate de acestea este antrenat [i un strat activ de semin]e. ~n partea inferioar\ carcasa este prev\zut\ cu o clapet\ (fund mobil) a c\rei pozi]ie este reglat\ `n func]ie de dimensiunile semin]elor.2 1 3 4 Fig. Canelurile pot antrena semin]ele pe partea inferioar\ sau pe cea superioar\. Sem\n\toare cu distribu]ie centralizat\ . Cilindrul canelat poate fi deplasat axial (deplasând arborele) prin aceasta modificându-se lungimea de lucru (l) a canelurilor. Reglarea debitului (q) la aceste aparate se face prin modificarea lungimii de lucru (l) a canelurilor.Schema sistemului de distribu]ie cu cilindru cu pinteni [i transport pneumatic al semin]elor Aparatul este format din carcasa 1 [i cilindrul canelat 2 montat pe un arbore. 25) este alc\tuit\ dintr-o cutie de 42 . 24 — Aparat de distribu]ie cu cilindru canelat ~n peretele din stânga al carcasei este prev\zut un orificiu circular prev\zut cu o rozet\ 4 ale c\rei proieminen]e intr\ `n caneluri `mpiedicând scurgerea lateral\ a semin]elor. Semin]ele din cutia de semin]e ajungând `n zona de ac]iune a canelurilor sunt antrenate de acestea [i evacuate spre tuburile de conducere. ierburi).23 . Grosimea (c) a acestui strat activ depinde de forma [i dimensiunile cilindrilor [i de tipul semin]elor. ~n cazul cilindrilor cu distribu]ie inferioar\ (fig. Pe butucul cilindrului canelat este montat\ liber buc[a 3 prev\zut\ cu proieminen]e care intr\ `n peretele lateral din dreapta al carcasei. Aparatele de distribu]ie cu cilindrii canela]i sunt folosite `n mod deosebit la sem\natul semin]elor mici (leguminoase.

1. transportor pneumatic. 27d) [i din pâlnii suprapuse (fig. Semin]ele antrenate de rotorul cu caneluri cad `n conducta de transport pneumatic care le duce la repartitor. 26c) folosite la sem\natul semin]elor greu curg\toare.au rolul de a asigura curgerea semin]elor ce vin de la aparatele de distribu]iela organele de introducere a lor `n sol. diferen]ele constând `n forma [i modul de dispunere a paletelor. 26a) folosite la sem\natul semin]elor de culturi silvice.3.1. 27b). 27e). ejector Fig. 27) . 27 – Tuburi de conducere a semin]elor c. din material plastic armat cu inser]ie [i spiral\ de plastic dur (fig. b. Tuburile de conducere a semin]elor (fig. 3. a. din cauciuc sau pânz\ cauciucat\ (fig. aparate cu palete dispuse tangen]ial (fig. Br\zdarele 43 . telescopice (fig. Cele mai folosite sunt tuburile telescopice [i tuburile din material plastic armat. 26b) sau aparate cu palete `nclinate (fig. Ele fac leg\tura `ntre caseta aparatului de distribu]ie [i br\zdare. Fig. c. 27a). 27c). 3. repartitor. 26 – Aparate de distribu]ie cu palete b. Astfel exist\ aparate cu palete radiale drepte (fig. e. d. un sistem de distribu]ie (un singur rotor cu caneluri). La ma[inile de sem\nat cereale p\ioase (universale) se utilizeaz\ urm\toarele tipuri de tuburi: din band\ de o]el spiralat\ (fig. tuburi de conducere a semin]elor [i br\zdare. iar de aici prin tuburi ajunge `n [an]urile create de br\zdare. tuburi de conducere a semin]elor divizor de flux(repartitor) cutie de semin]e distribuitor ventilator Aparate de distribu]ie cu palete – constructiv aceste aparate sunt realizate diferit.25 – Sem\n\toare universal\ cu distribuitor centralizat [i transportor ti a. Fig.4.semin]e de form\ tronconic\.

La ma[inile de sem\nat universale se `ntâlnesc diferite tipuri de br\zdare care se deosebesc `ntre ele dup\ forma p\r]ii ce se introduce `n sol. Fig. 28 – Tipuri de br\zdare folosite la ma[inile de sem\nat cereale p\ioase Br\zdarul cu vârf ascu]it (fig. prins articulat de cadrul sem\n\torii.1 2 1 2 4 3 3 a. Transmisia la ma[inile de sem\nat universale – mi[carea la axul distribuitorilor [i axul agitatorilor se realizeaz\ prin transmisii cu lan] [i ro]i din]ate de la ro]ile de transport iar la ventilator (cazul SUP-48) de la priza de putere a tractorului. Discul este a[ezat vertical `ns\ planul lui de rota]ie este `nclinat fa]\ de direc]ia de `naintare a ma[inii. Placa 4 are rolul de a cur\]a discul `n timpul lucrului. axul distribuitor Axul intermediar Axul ie[ire Axul intrare Br\zdarul cu unghi obtuz denumit [i cultural (fig. dup\ construc]ie [i dup\ destina]ie. Br\zdarul monodisc (fig. are o construc]ie sem\n\toare universal\ simpl\ [i robust\. Semin]ele vin prin tuburi `n pâlnia 3 [i apoi cad printre disc [i placa 4 `n rigola deschis\ de disc. Pentru ca debitul distribuitorilor s\ poat\ fi reglat. 3 d. 28b) este format dintr-un corp de font\ 3 ce se prelunge[te la partea inferioar\ cu un vârf rotunjit. Acest tip de br\zdare are o larg\ r\spândire la lucr\rile de sem\nat `n rânduri pentru c\ realizeaz\ un pun pat germinativ semin]elor.5. 3 1 2 1 b. prins de o pâlnie care formeaz\ corpul br\zdarului. ~n partea din fa]\ la o `n\l]ime egal\ cu adâncimea maxim\ de lucru discurile se ating `ntr-un punct care constituie vârful br\zdarului. Corpul br\zdarului este din tabl\ [i este montat la un bra] – suport 1. Partea br\zdarului care se introduce `n sol poate avea forma ascu]it\ sau rotunjit\ (unghiul de p\trundere `n sol obtuz). Aceste br\zdare sunt mai pu]in r\spândite. prelungite la partea din spate formând suportul pe care se a[eaz\ greut\]i suplimentare. Prin deplasarea sem\n\torii. s\ asigure norma de 44 . discurile se rotesc [i deschid [an]uri `n care cad semin]ele. De corpul de font\ se prind pâlnia 2 [i barele de trac]iune 1. favorizeaz\ o Fig. Acest tip de br\zdar nu asigur\ o `ngropare a semin]elor la adâncime uniform\ [i `nlesne[te strângerea p\mântului [i a resturilor vegetale.29 – Schema cinematic\ a bun\ scurgere a p\mântului [i a mecanismului de transmisie de la o resturilor vegetale. 3.1. Pâlnia 2 de conducere a semin]elor este a[ezat\ `ntre cele dou\ discuri. 28d) – este format din dou\ discuri plate a[ezate `nclinat pe un ax comun. 28c) – este prev\zut cu un disc sferic 1 ce se rote[te pe un ax 2. 28a) este format dintr-un vârf 3 ascu]it [i curbat spre `nainte. 2 4 c. Br\zdarul dublu-disc (fig.

Scormonitorii de urm\ .2. sem\n\torile pentru plante pr\[itoare sunt ma[ini combinate. de sem\nat (cm) Viteza de deplasare (km/or\) .suber [i clapet\ (fund mobil) 1 2 2 Mecanism de reglare a debitului Cum se realizeaz\ deplasarea semin]elor `n tuburi Tipul br\zdarului Adâncimea max.soia. La fiecare urm\ de roat\ a tractorului lucreaz\ doi scormonitori.7. Organul activ al marcatoarelor este de tip disc sferic.ierburi. crt. U-445 U-650M 21 12.pepeni etc.1. Sem\n\torile universale mai vechi sunt echipate cu cutie de viteze. 20 600 6-8 200-250 5-9 max. 29).plante de nutre]. iar cele mai noi sunt echipate cu cutii de viteze cu 24x3 trepte.8. de orificii gravita]ional direct `n scutul de br\zdar patin\ 6 L\]imea de lucru (m) 2. disc vertical [i camere de depresiune [i de semin]e Tabelul 9 (continuare) 4 ro]i de lan] schimbabile [i discuri cu nr. deoarece repartizeaz\ semin]ele `n condi]ii bine stabilite ca num\r [i ca distan]\ pe rând. 20 1060 20-28 600-750 4-8 max. 3. ~n majoritatea cazurilor. 0 1 2 3 4 5 Caracteristica 1 Destina]ia Tractorul cu care lucreaz\ Tipul sem\n\torii Nr.`n transport Masa constructiv\ (kg) Capacitatea de lucru (ha/sch) For]a de trac]iune `n lucru (daN) cutie de viteze cu 72 trepte gravita]ional pneumatic ancor\ cu unghi obtuz 12 12 12 12 5-9 max.5 U-650M U-650M purtat\ 48 12.castra ve]i. maxim de rânduri Distan]a `ntre rânduri (cm) SUP-21 2 SUP-29 3 SUP-48 4 SPC-6.legume L-445. mecanismul de transmisie cuprinde [i o cutie de viteze ce poate realiza 72 de rapoarte de transmisie (fig.625 6.12 5 plante pr\[itoare.s\mân]\ cerut\ de cultura respectiv\.1.sunt de tipul cu ac]ionare manual\ sau cu ac]ionare prin mecanism hidraulic cu cilindru de for]\. U-650M cereale p\ioase. Sunt amplasate `n partea anterioar\ a ma[inii la extremit\]ile cadrului.8-6rânduri la 80 cm `ntre rând 6. 3.5 29 12.4-8rânduri la 80 cm `ntre rând 9. având o singur\ manet\ dar are ro]i din]ate de schimb. floareasoarelui.5-cu 6 rânduri+EF-6 300-550 Se mai numesc [i sem\n\tori de precizie. 12 735-cu 6 sec]ii 964-cu [ase sec]ii+EF-6 21-cu 6 rânduri la 80 cm 16.0 7 0 8 9 10 11 12 13 14 15 Tipul aparatelor de distribu]ie cilindru cu pinteni. având dou\ manete pentru schimbarea vitezelor. putând executa `n acela[i timp cu sem\natul [i lucrarea de `ncorporare a `ngr\[\mintelor minerale. Tabelul 9 Caracteristicile tehnice ale sem\n\torilor de construc]ie româneasc\ Nr. Marcatoarele de urm\ .plante textile.5 6-8-9 30-100 4.6.porumb. Sem\n\tori pentru culturi pr\[itoare.`n lucru .625 3.sunt de tipul dalt\ cu lam\ reversibil\ [i sunt fixa]i pe câte un paralelogram articulat montat pe tronsonul central al cadrului.6-12rânduri lla 80 cm `ntre rând mecano-pneumatic. . 20 750 12-16 300-400 5-9 max. lucrarea de administrare a 45 3.sfecl\.

Antrenarea semin]elor `n dreptul orificiilor de pe disc se realizeaz\ sub ac]iunea for]ei ce apare datorit\ depresiunii. 32 — Aparat de distribu]ie mecanopneumatic cu disc cu orificii. `ncorporarea pesticidelor [i aplicarea erbicidelor lichide. 31 – Principiul de func]ionare a Fig.32). 31) sau mecano-pneumatic cu disc cu orificii (fig. Ma[inile de sem\nat culturi pr\[itoare folosite `n ]ara noastr\ sunt de tipul (privind aparatul de distribu]ie) mecanic cu disc cu alveole a[ezat orizontal (fig. sem\natul. Desprinderea semin]ei de pe disc se face `n partea inferioar\ a acesteia.5πR (R fiind raza cercului pe care se dispun orificiile). ~ntr-o parte a discului se g\se[te camera de depresiune. când orificiul iese din dreptul camerei de depresiune. Sub ac]iunea acestei for]e semin]ele sunt ap\sate pe disc [i men]inute `n dreptul orificiilor. `ngr\[\minte pesticide semin]e erbicide Fig. din care se aspir\ aerul cu ajutorul unui exhaustor (ventilator) iar `n partea opus\ se g\se[te camera de alimentare (cu semin]e). sem\n\torii de plante pr\[itoare cu disc orizontal. Vedere lateral\ cutie de semin]e disc rotativ tub alveole evacuarea semin]elor semin]e depresiune semin]e Vedere de sus Fig. 46 . 30). Camera de depresiune este sub form\ de semilun\ [i vine `n contact cu discul pe o por]iune de 1. 30 – Procesul de lucru la o ma[in\ combinat\ care execut\ simultan patru lucr\ri: `ncorporarea `ngr\[\mintelor chimice.diferitelor substan]e chimice pentru distrugerea buruienilor [i combaterea d\un\torilor (fig.

dac\ ma[ina lucreaz\ `ntr-un teren cu mici denivel\ri.3.Ma[inile de sem\nat echipate cu astfel de aparate de distribu]ie se prev\d cu discuri de schimb cu orificii de diferite dimensiuni corespunz\toare dimensiunilor semin]elor [i cu num\r de orificii diferite. 2. Semin]ele desprinse de la nivelul orificiilor cad `n spa]iul delimitat de dou\ palete iar c\derea semin]ei dintre aceste palete se face `n acela[i punct. Pentru aceasta se a[eaz\ sem\n\toarea pe o platform\ orizontal\ [i sub ro]ile de sprijin se pun cale de lemn cu o grosime egal\ cu adâncimea de sem\nat. Se efectueaz\ `nc\ 2-3 rota]ii complete a tijei.stabilirea num\rului necesar de br\zdare. `nainte de `nceperea lucrului se execut\ urm\toarele opera]ii de preg\tire [i reglare a ma[inii: 1. M\rimea selector depresiune orificiilor este mai mic\ decât zon\ dimensiunea minim\ a semin]elor.3. aranjându-se la distan[a de 12. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor 3.1. . de Precizia de sem\nat la ejec]ie aceste aparate este influen]at\ A atât datorit\ faptului c\ desprinderea semin]elor de pe disc nu se face strict `n acela[i punct cât [i datorit\ faptului c\ semin]ele desprinse `n zborul lor B spre rigola deschis\ de br\zdare descriu traiectorii diferite. 3. se rote[te tija mecanismului de reglare a adâncimii pân\ când br\zdarele ating suprafa]a platformei. Pentru culturi care se seam\n\ la distan]a `ntre rânduri diferit\ de 12.5 cm unul de altul. ~n scopul evit\rii acestor efecte ce modific\ distan]ele `ntre boabe pe rând `n construc]ia acestor aparate se alimentarea cu semin]e manifest\ unele tendin]e de perfec]ionare. Aranjarea [i fixarea scormonitoarelor de urm\. format din disc cu orificii dar [i un al doilea disc cu palete.5 cm aranjarea [i fixarea br\zdarelor pe bara suport necesit\ executarea urm\toarelor opera]ii: . Se realizeaz\ prin reglarea cursei de coborâre a br\zdarelor.repartizarea [i prinderea br\zdarelor. cât reprezint\ afundarea ro]ilor `n solul afânat [i cu ajutorul manivelei sau a unei chei fixe. care se face `ncepând cu mijlocul sem\n\torii. 3. 47 . conform montajului ini]ial f\cut de uzina constructoare.montarea tuburilor de conducere a semin]elor [i scoaterea din func]iune a distribuitoarelor care nu sunt necesare. mai pu]in 2-4 cm. Pentru asigurarea p\trunderii `n sol a br\zdarelor la adâncimea reglat\ se tensioneaz\ mai mult sau mai pu]in arcul de la tija fiec\rui br\zdar `n func]ie de afânarea respectiv tasarea solului. 33 — Aparat de distribu]ie mecanopneumatic [i rotor cu palete pentru transportul semin]elor ~n figura 33 se arat\ schema unui astfel de aparat. Pentru culturile care se seam\n\ `n rânduri echidistante la 12. Fig. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a ma[inilor pentru sem\nat cereale p\ioase Pentru executarea sem\natului. Aranjarea [i montarea br\zdarelor conform schemei de sem\nat.5 cm se monteaz\ toate br\zdarele cu care este prev\zut\ ma[ina. . Reglarea adâncimii de `ns\mân]are.

se cânt\re[te cantitatea colectat\ `n jgheab [i aceasta trebuie s\ fie egal\ cu a 100 parte din cantitatea de s\mânt\ ce urmeaz\ a fi sem\nat\ la hectar. se execut\ 3-4 treceri pe parcela a c\rei lungime e cunoscut\ dup\ care se umple la acela[i nivel cutia de semin]e a sem\n\torii cânt\rind s\mân]a folosit\ la umplere. dup\ indica]iile tabelului existent pe peretele cutiei de semin]e. ~n cazul când nu se cunoa[te num\rul de rota]ii la manivel\ se face verificarea astfel: se suspend\ ma[ina pentru ca roata de transport motric\ s\ r\mân\ liber\ [i se rote[te aceasta de un num\r n ori. pentru a se distribui cantitatea de s\mân]\ necesar\ la hectar.lungimea parcelei (m). Reglarea debitelor aparatelor de distribu]ie. 5. se rote[te axul distribuitorului cu manivela sau se rote[te roata de sprijin [i se colecteaz\ cantit\]ile distribuite de fiecare aparat `n parte. se determin\ gradul de uniformitate a distribu]iei semin]elor pe l\]imea de lucru a ma[inii.5 ori pentru SUP-29 [i de 5 ori pentru SUP-48. Cunoscând cantitatea ce urmeaz\ a fi sem\nat\ la un hectar (N) se determin\ cantitatea de s\mân]\ (q) necesar\ suprafe]ei. aceasta ar corespunde sem\natului unei suprafe]e egale cu S=BπDn `n care B-l\]imea de lucru a sem\n\torii (m). Pentru a realiza sem\natul unei suprafe]e de 100 m2 se rote[te axul de 12.5 ori pentru SUP-21. trebuie s\ se ferifice [i s\ se corecteze pozi]ia clapetelor la fiecare caset\. coincide sau este foarte apropiat\ de cea ob]inut\ din calcul `nseamn\ c\ reglarea debitului sem\n\torii este bun\. D-diametrul ro]ii metrice (m). Tot pe tabel sunt trecute pozi]iile suberelor [i a fundurilor mobile (clapete) corespunz\toare culturii. Se cânt\resc semin]ele [i se calculeaz\ gradul de neuniformitate a distribu]iei cu formula: 48 Q=SN . Verificarea uniformit\]ii de distribu]ie pe l\]imea de lucru a sem\n\torii. se introduce `n bunc\r o cantitate de semin]e. Suprafa]a sem\nat\ se poate determina S=Bl `n care: B-l\]imea de lucru a sem\n\torii (m). Pentru a se putea stabili dac\ s-a executat corect reglarea [uberelor [i a clapetelor.cantitatea rezultat\ prin cânt\rire. de 7. q= NBπDn kg 10000 Dac\ q1 . 6. cu cantitatea folosit\ la umplere ne d\m seama cu exactitate dac\ reglarea ma[inii este corect executat\. clapeta s\ se g\seasc\ la cca. 1 mm de fârful pintenilor. Aceast\ verificare se face [i `n câmp `n timpul lucrului. Se pozi]ioneaz\ manetele cutiei de viteze.4. Pentru proba sem\n\torii se introduce `n bunc\r o cantitate de semin]e. se regleaz\ sem\n\toarea pentru norma cerut\ la hectar. Condi]ia este ca atunci când maneta este fixat\ la prima crest\tur\. ~nainte de a se fixa maneta de reglare a clapetelor `n pozi]ia indicat\ `n tabel. se monteaz\ jgheabul de colectare a semin]elor [i cu ajutorul manivelei se rote[te axul aparatelor de distribu]ie. l. respectiv norma de sem\nat. Dac\ cantitatea colectat\ are valoare mai mic\ se m\re[te viteza prin alt\ pozi]ionare a manetelor de la cutia de viteze. Se umple co[ul de semin]e. Pentru suprafa]a respectiv\ cantitatea corect\ de s\mân]\ este : `n care: N-norma de s\mân]\ (ka/ha). Prin compara]ia acesteia. Verificarea normei de s\mân]\ (proba sem\n\torii).

lungimile marcatoarelor stânga –dreapta sunt egale [i determinate `n felul urm\tor: se m\soar\ cu o sfoar\ jum\tate din distan]a dintre br\zdarele extreme din care se scade jum\tate din ecartamentul fa]\ a tractorului [i la m\sura r\mas\ se adaug\ distan]a dintre dou\ br\zdare. adic\ conducere alternativ\). 3. cât reprezint\ afundarea ro]ilor `n terenul afânat) sub ro]ile de sprijin.se stabile[te num\rul de sec]ii la sem\nat `n func]ie de distan]a `ntre rânduri cerut\. la br\zdarele mici se va regla pozi]ia `n `n\l]ime a t\lpilor limitatoare fa]\ de c\lcâiul br\zdarului. dac\ gradul de neuniformitate are valoarea de maximum 4%. opera]ia se execut\ cu ajutorul mecanismelor cu tij\ filetat\ de la fiecare roat\ de sprijin a ma[inii. . Aceast\ lungime a marcatorului se m\soar\ de la ultimul br\zdar pân\ la urma l\sat\ de discul acestuia. .3. iar la `ntoarecere se conduce cu roata din stânga pe urma l\sat\ de marcatorul din stânga (metoda cea mai folosit\.2. . Aranjarea [i montarea sec]iilor de lucru se efectueaz\ conform schemelor de sem\nat astfel: . n-num\rul de distribuitori de la care sau colectat semin]ele. qm-cantitatea medie de s\mân]\ distribuit\ printr-un br\zdar (g). a-distan]a `ntre rânduri (m).se monteaz\ la fiecare sec]ie br\zdarele indicate pentru cultura ce urmeaz\ a fi sem\nat\ (br\zdare mici prev\zute cu limitatori pentru adâncimi de sem\nat de pân\ la 4 cm [i br\zdare mari pentru adâncimi `ntre 4-12 cm). N-num\rul de plante dorit a fi ob]inute la hectar. Reglarea adâncimii de sem\nat se execut\ astfel: .se repartizeaz\ [i se monteaz\ sec]iile de sem\nat repartizarea f\cându-se de la mijlocul cadrului ma[inii pentru a se realiza o a[ezare simetric\. 2. combinat\ SPC-6(8). Pentru a se ob]ine `ntre dou\ treceri de sem\n\toare o distan]\ egal\ cu distan]a dintre dou\ br\zdare.se monteaz\ tuburile de aspira]ie a aerului. 1. 7.q= ∑q i =1 i=n m − qi 100% `n care: qm n q-este neuniformitate medie de distribu]ie a semin]elor pe l\]imea de lucru (%). Pentru a se efectua acest reglaj. Sem\n\toarea realizeaz\ o bun\ uniformitate. Succesiunea opera]iilor [i felul cum se execut\ se vor exemplifica cu referire la sem\n\toarea purtat\. marcatoarele se regleaz\ `n felul urm\tor: `n cazul când tractorul se conduce cu roata din dreapta pe urma l\sat\ de marcatorul din partea dreapt\ la ducere. 49 . dup\ ce `n prealabil s-au a[ezat cale de lemn (de grosime egal\ cu adâncimea de sem\nat mai pu]in 2-4 cm. trebuie mai `ntâi calculat\ distan]a `ntre boabe sau cuiburi pe rând [i dup\ aceea se caut\ aceast\ distan]\ `n tabelul care stabile[te ro]ile de lan] [i num\rul de orificii de pe disc d= 10000n 100 (cm) Na `n care: n-num\rul de boabe `n cuib. Preg\tirea pentru lucru [i reglarea ma[inilor pentru sem\nat culturi pr\[itoare. Reglarea num\rului de boabe respectiv a distan]ei `ntre boabe pe rând. qi-cantitatea distribuit\ la fiecare br\zdar `n grame.se regleaz\ `n `n\l]ime pozi]ia barei cadru a sem\n\torii fat\ de suprafa]a solului. 3. Reglarea marcatoarelor.

3. iar dup\ trecerea ma[inii suprafa]a solului s\ r\mân\ bilonat\ sau neted\. Reglarea marcatoarelor se face la fel ca la sem\n\torile universale.5. 34 – Agregat combinat pentru sem\nat 3. Ast\zi se d\ o mare aten]ie folosirii `n produc]ie a sem\n\torilor combinate care execut\ concomitent mai multe lucr\ri la o trecere. Reglarea dispozitivului pentru `ndep\rtarea surplusului de semin]e se face la verificare func]ional\ a fiec\rei sec]ii de lucru.1. aparatele de distribu]ie s\ nu vateme tuberculii 1 2 5 3 4 Fig.35 — Schema ma[inii de plantat tubercule 50 . Dac\ la rotirea discului `n timp ce exhaustorul func]ioneaz\ la tura]ia de regim se constat\ mai multe semin]e la un orificiu sau c\ unele orificii nu au semin]e se regleaz\ furca de r\zuire pân\ ce r\mâne o singur\ s\mân]\ la fiecare orificiu. 5. ma[ini pentru plantat r\saduri [i ma[ini pentru plantat puie]i.5. Ma[inile pentru plantat se clasific\ dup\ destina]ie : ma[ini pentru plantat cartofi. Este alc\tuit dintr-un cadru pe care se monteaz\ freza.4.4. la distan]a necesar\. ma[ini pentru plantat bulbi. sem\n\toare cutia de semin]e frez\ t\v\lug - Fig. t\v\lug [i sem\n\toarea. Sunt [i ma[ini care execut\ plantarea ghivecelor nutritive precum [i plantarea buta[ilor pentru seminceri. bulbilor. cu s\nân]a ce urmeaz\ a fi sem\nat\. s\ `ngroape tuberculii la o adâncime dorit\. 3. Sem\n\tori combinate. ~n figura 34 este prezentat\ un agregat complex care la o trecere preg\te[te patul germinativ [i execut\ [i sem\natul. Ma[ini de plantat Ma[inile din aceast\ grup\ sunt destinate plant\rii tuberculilor. r\sadurilor [i puie]ilor de pomi. Ma[ini pentru plantat tuberculi Cerin]ele impuse ma[inilor de plantat cartofi sunt: s\ asigure distribuirea tuberculilor pe rând.

mecanisme de ridicare. ro]ile de sprijin se rotesc [i pun `n mi[care aparatele de distribu]ie care antreneaz\ câte un tubercul din bunc\r [i-l transport\ pân\ deasupra br\zdarului. reglarea distan]ei `ntre tuberculi pe rând se face prin montarea la mecanismul de transmisie a ro]ilor din]ate corespunz\toare distan]ei 51 . Preg\tirea pentru lucru [i reglarea ma[inilor de plantat cartofi.39-Aparat de distribu]ie cu ace - 3. 38) [i cu ace (fig. unde `i d\ drumul s\ cad\ `n rigola deschis\ de br\zdar. organele de acoperire a tuberculilor 4. br\zdarele 3. Organele de acoperire – rari]e sau discuri sferice – acoper\ tuberculii cu sol. ro]i de sprijin 5. 36 — Aparat de distribu]ie cu cupe [i degete montate pe disc Fig. Prin deplasarea ma[inii. 36). 38 — Aparat de distribu]ie cu palete (degete) Fig. 37 — Aparat de distribu]ie cu palete 30 50 35 70 Fig. formând biloane. Aparatele de distribu]ie pot fi: cu cupe montate pe lan] (fig. toate montate pe un cadru.1. transmisia [i marcatoarele.Ma[inile de plantat tuberculi (fig.5. aparatul de distribu]ie 2. cu cupe montate pe disc [i degete (fig. include `n componen]a lor urm\toarele subansambluri: bunc\rul pentru tuberculi 1.1.2.1. se face prin montarea sec]iilor precum [i a br\zdarelor la distan]a dorit\.35) `n general. 3.5. A A-A A Fig. cu palete (fig. Procesul de lucru. 37). Reglarea ma[inii se refer\ la: reglarea distan]ei `ntre rânduri. 39).

iar contactul dintre sol [i r\d\cin\ s\ fie cât mai intim. - 52 .s\ asigure distribuirea r\sadurilor pe rând la distan]a necesar\. ardeiul. Cerin]ele agrotehnice impuse lucr\tor ma[inilor de plantat r\saduri sunt urm\toarele: scaun . Distan]ele ce se pot ob]ine [i ro]ile corespunz\toare sunt date de cartea tehnic\. reglarea adâncimii de `ngropare a tuberculilor se face prin reglarea `n `n\l]ime a br\zdarelor. Unele culturi de legume cum sunt: tomatele. ro]i de tasare care sunt [i ro]i motrice pentru aparatul de plantat. lucreaz\ un muncitor care introduce r\sadurile `n rigola deschis\ de br\zdar sau `n aparatul de plantat `n func]ie de tipul ma[inii. precum [i prin reglarea deschiderii [i pozi]iei `n `n\l]ime a aripilor de la rari]e.2. 40) este format\ din: cadrul. precum [i prin modificarea raportului de transmisie. br\zdare. p\tl\gelele vinete. Prin deplasarea ma[inii de plantat pe parcel\. reglarea adâncimii de plantare – prin ridicarea sau coborârea br\zdarului precum [i a ro]ilor de sprijin ale cadrului ma[inii. Tot pe cadrul ma[inii mai sunt montate rezervoarele pentru ap\.5. cle[tii (clemele) se `nchid.2 km/or\. r\sadul ajuns `n pozi]ie vertical\ [i cu r\d\cina pe fundul rigolei este eliberat de c\tre aparatul de plantare. Procesul de lucru.s\ nu vateme plantele. reglarea marcatoarelor se face ca [i la ma[inile de sem\nat. Fig. varza. iar ro]ile de tasare prin intermediul transmisiei pun `n mi[care de rota]ie discul vertical al aparatului de plantare. 40 -Principiul de func]ionare a . Muncitorii care stau pe scaunul fiec\rei sec]ii. Simultan robinetul declan[eaz\ cantitatea de ap\ reglat\. Preg\tirea pentru lucru a ma[inilor de plantat r\saduri const\ `n: reglarea distan]ei dintre rânduri – prin deplasarea [i fixarea sec]iilor de plantare pe cadrul ma[inii. se seam\n\ mai `ntâi `n r\sadni]e sau sere `nmul]itor. acoperind cu p\mânt r\d\cina r\sadului.2.5-1. platformele pentru l\di]ele cu r\sad [i marcatoarele. iar ro]ile de tasare ale sec]iei `nchid rigola. . 3. se produce r\sad [i acesta se planteaz\ `n câmp. aparatul de plantare. Prin rotirea discului. Pe fiecare sec]ie. prind r\sadul [i-l transport\ pân\ la rigola deschis\ de br\zdar.s\ `ngroape r\d\cina r\sadului. robinetul pentru udarea solului [i scaunul pentru muncitor. ma[inii de plantat cu prinz\toare Ma[inile de plantat r\saduri.- dorite. 3. br\zdarele p\trund `n sol [i deschid rigole. `n a[a fel `ncât planta s\ r\mân\ vertical\. 8 cm din tulpin\. Viteza de deplasare `n lucru a ma[inii este cuprins\ `ntre 0.1. iau r\sadul din l\di]e [i-l a[eaz\ unul câte unul `ntre pl\cu]\ (clem\) [i discul vertical. reglarea distan]ei `ntre plante pe rând – prin stabilirea num\rului [i pozi]iei prinz\toarelor. A[ezarea r\sadului se face `n a[a fel `ncât r\d\cina lui s\ r\mân\ `n exteriorul discului `mpreun\ cu cca. constructiv sunt realizate dintr-un cadru (sub forma unei bare cu sec]iune p\trate sau circular\) pe care sunt montate articulat 2-6 sec]ii de plantare.2. dispozitivul de comand\.5. 3. O sec]ie (fig.concomitent cu plantarea s\ execute [i udarea cu ap\ a solului de la r\d\cina plantei. la r\d\cina plantei. . Aici. Ma[ini pentru plantat r\saduri.5.2. (cle[ti) a[ezate pe disc.

L-445 U-650 cu reductor 60 (teren [es) Purtat\ pe ridic\torul hidraulic al tractorului. usturoi. astfel `ncât cupele unui disc sunt dispuse `ntre cupele celuilalt disc. fiecare disc fiind prev\zut cu zece cupe. arahide) `n flux continuu.5 [i 70 cm. Administrat `ngr\[\minte chimice solide U-650 60 (teren [es) Purtat\ pe ridic\torul hidraulic al tractorului.prin stabilirea num\rului [i pozi]iei [tifturilor de pe discul care declan[eaz\ clichetul robinetului de udare. Datorit\ desc\rc\rii succesive a bulbilor din cupe se realizeaz\ o distribu]ie relativ\ a acestora pe rând. Aparatul de distribu]ie 3 este format din dou\ discuri cu cupe (fig. Reglarea debitului aparatului de distribu]ie se face prin modificare raportului de transmitere `ntre roata ma[inii [i arborele distribuitorului.5 SN-4B MPB-8 MPR-5 2 3 4 5 Plantat tuberculi de cartofi pe 4 sau 2 rânduri. 0 1 Caracteristica 1 Destina]ia Valoarea (indica]ia) pentru ma[ina: 4SaBP-62. Administrat concomitent ap\. Agitarea materialului din cutie se realizeaz\ prin intermediul unui agitator 1. Plantat bulbi de arpagic [i usturoi Plantat rânduri de legume cu [i f\r\ ghivece nutritive. fiecare cup\ luând 1-2 bulbi. Fiecare sec]ie este format\ din cutia pentru bulbi. 42). Tabelul 10 Caracteristicile ma[inilor de plantat folosite `n ]ara noastr\ Nr.5. la distan]ele de 60. precum [i prin modificarea tensiunii arcurilor de la fiecare br\zdar. Caracteristicile ma[inilor de plantat folosite `n ]ara noastr\ sunt prezentate `n tabelul 10.42 – Aparat de distribu]ie cu cupe 3. Administrat `ngr\[\minte chimice solide U-650 U-651 8-100 când lucreaz\ cu o sec]ie cu 2 rânduri Semipurtat\ la ridic\torul hidraulic al tractorului. adic\ realizeaz\ distribu]ia bulbilor (arpagic. reglarea marcatoarelor [e face ca la ma[inile de sem\nat.3. cartofi pre`ncol]i]i [i buta[i. Reglarea adâncimii de plantare se realizeaz\ prin modificarea pozi]iei `n `n\l]ime a br\zdarelor fa]\ de planul de sprijin a ro]ilor de tasare. la distan]ele de 60 [i 70 cm. 62. Ma[ini de plantat bulbi. 53 .- reglarea cantit\]ii de ap\ necesar\ la fiecare plant\ . 41 – Schema ma[inii de plantat bulbi Fig. ~n procesul de lucru cupele antreneaz\ bulbii. 2 3 4 Tractorul cu care poate lucra Panta pân\ la care se poate lucra (grade) Tipul ma[inii L-445 U-650 60 (teren [es) Purtat\ pe ridic\torul hidraulic al tractorului. aparatul de distribu]ie. Plantat tuberculi de cartofi pe 4 rânduri. tubul de conducere. Ma[inile de plantat bulbi func]ioneaz\: pe principiul ma[inilor de sem\nat. crt. br\zdarul tip patin\ [i organele de acoperire (aripioare [i roata de tasare). 1 1 3 30 230 2 Vedere din A 25 4 A Fig. Discurile cu cupe sunt montate pe arbore decalat. Aceste ma[ini sunt formate din mai multe sec]ii montate pe un cadru comun (fig. care prime[te mi[care de oscilare de la arborele aparatului de distribu]ie prin intermediul unei came 2. Ace[tia sunt transporta]i pe partea superioar\ [i desc\rca]i `n tubul de conducere ajungând `n rigola deschis\ de br\zdar. 41).

5

Sistemul de ac]ionare a organelor de lucru

De la ro]ile de sprijin

De la priza de putere a tractorului prin intermediul unei transmisii sincrone sau independente 2,8 Discuri verticale, cu linguri pentru apucarea tuberculilor [i degete de prindere a acestora. Talere orizontale [i discuri verticale de distribu]ie pentru `ngr\[\minte. Ancor\ cu unghi ascu]it [i deflector pentru acoperirea `ngr\[\mintelor Discuri semisferice.

De la ro]ile de sprijin ale ma[inii

De la ro]ile tasatoare ale sec]iilor

6 7

L\]imea de lucru la distan]a maxim\ `ntre rânduri (m) Tipul aparatelor de distribu]ie

2,8 Discuri metalice verticale, cu degete de prindere [i [tifturi de re]inere a cartofilor. Stelu]e cu gheare cu tura]ie variabil\ pentru `ngr\[\minte Combinate, compuse din:cu]it s\geat\,pan\ prelungit\ [i aripi laterale. Rari]\ cu aripi reglabile Discuri semisferice.

3,6 Discuri rotative cu cupe.

2,8 Discuri metalice verticale c\ptu[ite cu poliuretan expandat pentru r\saduri. Discuri orizontale cu conpartimente pentru cartofi. Patin\ cu aripi prelungite

8

Tipul br\zdarelor

patin\ prev\zut\ cu tij\ [i resort.

9

Tipul organelor de acoperire

Lame rigide montate `n spatele br\zdarelor..

Ro]i de tasare [i gheare de strângere a p\mântului, pentru r\saduri Discuri semisferice pentru cartofi

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Adâncimea maxim\ de lucru (cm) Adâncimea de `ngropare a tuberculilor (cm) Num\rul de rânduri Distan]a minim\ `ntre rânduri (cm) Distan]a `ntre tuberculi sau plante pe rând (cm) Capacitatea bunc\rului (kg) Capacitatea bunc\rului cu ram\ suplimentar\ (kg) For]a necesar\ pentru trac]iune (kgf) Viteza de deplasare: -`n lucru; -`n transport. Capacitatea de lucru (ha/sch) Masa, `n kg: -f\r\ echipament de `ngr\[\minte; -cu echipament de `ngr\[\minte. Indici calitativi: -precizia de plantare ca num\r de tuberculi, `n %; -precizia de plantare ca distan]e `ntre tuberculi (d+0,5d); -v\t\marea, `n %; -r\saduri plantate corect, `n %; -r\saduri bine fixate `n sol, `n %.

12 7-17 2 [i 4 60 21,5-40 `n 5 trepte 180x2 pentru tuberculi 170x2 pentru `ngr\[\minte 250x2 pentru tuberculi 1200

12 6-18 4 60 15-34 `n 16 trepte 180x2 pentru tuberculi 24x2 pentru `ngr\[\minte -

7 4-7 8 30 [ir continuu

15 2-5 30 17-157 `n 18 trepte

20

-

-

-

1100

350-400

450-500 0,3-0,7-r\saduri 0,5-1,2 –cartofi max. 10 0,8-1

4-6 max.15 5-7(f\r\ `ngr\[\minte) 4-5(cu `ngr\[\minte) 810

4-6 max. 15 4,5-5

5-6 8-20 5

1020

560

535(cu echipamentul de plantat r\saduri)

980 92-95,5 -

21

60-86

-

-

-

0,5 -

-

-

87-98 83-97

54

CAPITOLUL 4 MA{INI DE ADMINISTRAT ~NGR|{|MINTE {I AMENDAMENTE
Solul agricol este un mijloc fizico-chimic complex unde sunt cultivate toate plantele vegetale. Fertilizarea const\ `n `ntre]inerea [i sporirea poten]ialului solului prin aport de `ngr\s\minte [i amendamente.

Ma[inile de administrat `ngr\[\minte [i amendamente sunt utilizate pentru `mpr\[tierea pe suprafa]a solului sau pentru `ncorporarea `n sol `n mod uniform [i `n cantit\]i determinate pe unitatea de suprafa]\ a `ngr\s\mintelor [i amendamentelor. ~n func]ie de felul `ngr\[\mintelor care se administreaz\, ma[inile se clasific\ astfel: - ma[ini pentru administrarea `ngr\s\mintelor organice solide; - ma[ini pentru administrarea `ngr\[\mintelor lichide (chimice sau organice); 4.1.Ma[ini pentru administrarea `ngr\[\mintelor chimice solide [i a amendamentelor. Acestea au urm\toarea componen]\: cutia sau bunc\rul de `ngr\[\minte, agitator, dozatoare, aparat de distribu]ie (organe de `mpr\[tiere sau de introducere `n sol). La ma[inile de `mpr\[tiat `ngr\[\minte sau amendamente, bunc\rele au forme diferite: trunchi de con, trunchi de piramid\ - capacitatea acestora fiind de 0,5-10 m2. La echipamentele de incorporat `ngr\[\minte, cutiile au form\ cilindric\ sau prismatic\ având capacitatea de 20-40 dm3. Cutiile, bunc\rele [i benele sunt executate din materiale plastice sau o]el inoxidabil. Agitatoarele au rolul de a `mpiedica formarea boltelor `n masa de `ngr\[\minte din cutii [i bunc\re [i asigurarea scurgerii continue a `ngr\s\mântului spre aparatele de distribu]ie. Ele pot fi rotative, realizate sub forma bunc\r reglajul unor axe cu degete sau vibratoare. de debit Dozatoarele folosite la ma[inile de `mpr\[tiat `ngr\[\minte sau amendamente pot fi cu fante reglabile, cu fante [i vitez\ de trecere reglabil\, cu cilindrii cu pinteni, cu caneluri, cu discuri cu alveole, ro]i stelate, rolul lor fiind acela de a determina cantitatea dorit\ de `ngr\[\mânt pentru unitatea de suprafa]\. Aparatele de distribu]ie au rolul de a agitator realiza o repartizare uniform\ a punct `ngr\[\mintelor. Acestea pot fi centrifugale, de prindere la tractor pneumatice [i mecanice. tub oscilant Aparatele centrifugale – pot fi cu tub oscilant (fig. 43) la care `mpr\[tierea este asigurat\ de un tub conic orizontal care are o Fig. 43 – Distribuitor de mi[care oscilatorie primit\ de la priza de `ngr\[\mânt cu tub oscilant putere a tractorului prin intermediul unui mecanism cu excentric. Aria de `mpr\[tiere arat\ ca `n figura 44. Ma[ina `n acest caz e format\

Fig. 44 – Suprafa]a de `mpr\[tiere a unui distribuitor cu tub oscilant

dintr-o ben\ de form\ prismatic\ care are la partea inferioar\ agitatorul [i dozatorul.
55

palete disc

Dozatorul este de tipul cu fante reglabile [i este constituit din dou\ discuri suprapuse, unul fix [i altul mobil prev\zute cu fante fiecare. prin rotirea discului mobil, cu ajutorul unui levier, se modific\ sec]iunea de trecere a `ngr\[\mântului [i deci debitul. Cantitatea de `ngr\[\mânt la hectar va fi dependent\ de felul `ngr\[\mântului, m\rimea activ\ a fantelor [i viteza de deplasare a agregatelor.

Fig. 45 – Distribuitor centrifugal cu dublu disc [i alimentare gravimetric\

La ma[inile modernizate s-a adaptat un dispozitiv de reglare a debitului care s\ nu fie
bunc\r suber gur\ de evacuare `ngr\[\mânt transportor

dependent de viteza de deplasare numit DPA (Debit Propor]ional cu Avansul).

Fig. 46 – Distribuitor centrifugal cu dublu disc [i alimentare mecanic\

discuri

Ma[inile de `mpr\[tiat prin centrifugare asigur\ l\]imi mari de lucru 6-30 m [i respectiv capacitate de lucru mare. L\]imea de lucru la aceste ma[ini este influen]ate de starea [i granula]ia `ngr\[\mintelor, ceea ce constituie unul din dezavantajele acestei ma[ini, un alt dezavantaj fiind neuniformitatea de distribu]ie `ntre dou\ treceri al\turate. Discurile sunt prev\zute cu palete, iar la unele discuri pozi]ia [i num\rul paletelor se poate modifica. Aria de `mpr\[tiere la un distribuitor centrifugal cu dou\ discuri este prezentat\ `n figura 48.

Distribu]ia centrifugal\ cu discuri rotative. ~ngr\[\mântul ajunge pe discuri gravimetric când sunt montate sub bunc\rul de `ngr\[\mânt (fig. 45) sau a. b. mecanic (fig. 46). Fig. 46 – Scheme de ma[ini de `mpr\[tiat Distribuitorul `n acest caz `ngr\[\minte prin centrifugare: poate fi un singur disc (fig. 47) a-cu un singur disc, b-cu tub oscilant. sau dou\ discuri (fig. 46).

Distribu]ia pneumatic\. ~ngr\[\mintele dozate (ro]i stelate) ajung `n tuburi prin care trece aerul cu o vitez\ de 30-35 m/s, refulat de un ventilator( capacitate 2000-5000 m3/or\). Ele sunt antrenate, de aer [i când ajung la cap\tul tubului, sunt `mpr\[tiate de un Fig.48 –Suprafa]a de `mpr\[tiere deflector (fig. 49). Ma[inile de `mpr\[tiat la un distribuitor cu dou\ discuri `ngr\[\minte chimice solide [i amendamente cu distribu]ie pneumatic\ func]ioneaz\ corespunz\tor realizând l\]imi de lucru constante [i uniformitate mare de distribu]ie pe l\]imea de lucru, numai `n cazul `ngr\[\mintelor cu umiditate sc\zut\. ~n caz contrar neuniformitatea este relativ mare.

56

5-20 m3. 52b) format din palete zim]ate dispuse pe vm 2 vt 4 1 a. Ma[inile de `mpr\[tiat gunoi de grajd. 52a).52 – Scheme de aparate pentru `mpr\[tiat gunoi de grajd 57 . Fig.50 – Echipament de `ncorporat `ngr\[\minte montat pe cultivator organe de `mpr\[tiere transportor cu racle]i 4. Ma[inile de `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice solide sunt destinate pentru `mpr\[tierea pe suprafa]a solului `n special a gunoiului de grajd. b. ~n figura 50 se arat\ schema constructivfunc]ional\ a unui echipament de `ncorporat `ngr\[\minte pe un rând.a.2. transmisia Ele sunt construite din remorci ma[inii cu dou\ sau patru ro]i. Astfel. ~n figura 52 se arat\ diferite tipuri de aparate de `mpr\[tiat gunoi. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice solide. ele pot fi formate din: tob\ de `mpr\[tiere 2. iar principiul de func]ionare este similar cu cel al ma[inilor de sem\nat `n rânduri. melc de `mpr\[tiere 5 (fig. format din cu]ite. Pe fundul benei remorcii este montat un Fig. plantat [i pe cultivatoare.b-vedere lateral\. Fig. Capacitatea benelor este de 2. folosite `n prezent. vm 5 vm 7 6 3 Fig. 51 – Ma[in\ de `mpr\[tiat gunoi de transportor cu racle]i. difer\ `ntre ele dup\ capacitatea benei [i tipul organelor de `mpr\[tiere. iar `n partea grajd posterioar\ a acesteia sunt prev\zute organe de `mpr\[tiere (fig. tob\ de nivelare 3 [i melc de `mpr\[tiere 4 (fig. agitator [i aparat de distribu]ie. ~ncorporarea `n sol a `ngr\[\mântului se face prin intermediul unui dozator montat pe un mecanism cu paralelogram deformabil. Echipamentele de `ncorporat `ngr\[\minte sunt montate pe ma[inile de sem\nat. a-vedere din spate. 51). 49 – Ma[in\ de administrat `ngr\[\minte chimice solide [i amendamente cu distribu]ie pneumatic\.

montat pe un cadru sprijinit pe ro]i. Ma[inile de `ncorporat `ngr\[\minte chimice lichide. amoniac anhidru) se administreaz\ `n cantit\]i de 50-200l la hectar prin `ncorporare `n sol la adâncimi de 10-15 cm. organe pentru circula]ia lichidului.3. ~n prezent utilizarea acestor `ngr\[\minte a c\p\tat extindere datorit\ avantajelor pe care le prezint\ fa]\ de `ngr\[\mintele chimice solide [i anume sunt mult mai ieftine.elice. Aparatul de `mpr\[tiere `n acest caz este format din patru rotoare a[ezate vertical. Ma[inile construite pe acest principiu realizeaz\ zone de `mpr\[tiere egale cu 1-1. 54 – Scheme de ma[ini de anhidru) circula]ia lichidului din `ncorporat `ngr\[\minte chimice lichide rezervor spre rampa de 58 . paletele rotoarelor antreneaz\ materialul de `n\l]ime h. 53 – Schema ma[inii de `mpr\[tiat gunoi mic\ spre de grajd. Acestea antreneaz\ materialul adus `n zona lor de ac]iune [i evacueaz\ din ben\.1. Stratul vt de material de `n\l]ime h este transportat de c\tre Bt transportorul cu racle]i cu vitez\ Fig. 4. 4. . melc de `mpr\[tiere 6 cu elice cu pinteni [i cu]ite 7 de m\run]ire [i nivelare (fig. ~n timpul lucrului. Pentru a m\ri l\]imea zonei de `mpr\[tiere (3-5 ori l\]imea benei) cât [i pentru a m\ri capacitatea de `nc\rcare se folosesc aparate de `mpr\[tiere a[ezate vertical (fig.ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte organice lichide sau semilichide. ~n func]ie de felul `ngr\[\mântului.fiecare rotor fiind prev\zut cu palete dispuse pe o elice. adus de transportorul 2. `nainte de sem\nat sau `n perioada de vegeta]ie. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte lichide [i semilichide. procesul de 2 lucru este similar. `n general sunt compuse dintr-un rezervor (cistern\) de `ngr\[\mânt. ~n figura 54a se arat\ 1 5 schema de principiu a unei 4 ma[ini de `ncorporat ape 1 amoniacale.3. Men]inerea presiunii constante 3 5 `n re]eaua de distribu]ie se realizeaz\ prin intermediul supapei de siguran]\ 6. cu rotoare dispuse vertical organele de `mpr\[tiere. 52c). realizând m\run]irea [i `mpr\[tierea lui pe sol.ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte chimice lichide cu tensiune de vapori (amoniac anhidru) [i f\r\ tensiune de vapori (ape amoniacale). `l fragmenteaz\ [i `l evacueaz\ din ben\. Ma[ini pentru `ncorporat `ngr\[\minte chimice lichide. vm Indiferent de tipul organelor 1 1 de `mpr\[tiere. ~ngr\[\mintele chimice lichide (ape amoniacale. 53). refulat spre 2 6 4 3 rampa de distribu]ie 4 [i dirijat spre organele de `ncorporat 5. ma[inile folosite pot fi: . ~n cazul `ngr\[\mintelor cu tensiune de vapori (amoniac Fig.5 l\]imea benei. Din rezervorul 1 2 lichidul trece prin filtru 2. organe de dozare [i organe de `ncorporare a `ngr\[\mântului `n sol. amoniaca]i. este aspirat de pompa 3.

robinetul de aeresire 5 fiind men]inut deschis `n timpul umplerii. se realizeaz\ `mpr\[tierea materialului. ~mpr\[tierea materialului din cistern\ se poate face folosind dispozitivul de `mpr\[tiere `n evantai 8 (pentru materialul grosier) sau aspersorul 9 (pentru must de grajd decantat). prev\zute cu una sau dou\ pompe pentru distribu]ia [i refularea materialului. ~n figura 55 se arat\ schema func]ional\ a unei remorci cistern\. `n acest caz robinetul de comunicare a interiorului cisternei cu admosfera este deschis. 54b). 4. urin\).5% prin racordul 4. manometru [i pomp\ de presiune. Din rezervor amoniacul anhidru este evacuat prin robinetul 1 (cu sec]iune reglabil\).85 daN/cm2) lichidul este aspirat din bazinul de colectare prin furtunul armat 6. Ducând la temperaturi diferite ale mediului ambiant. 1.1.12 sunt deschise) `l trece prin filtrul 13 [i `l refuleaz\ spre aspersor.distribu]ie se realizeaz\ datorit\ presiunii ce se creeaz\ `n rezervor (fig.3. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice lichide. pompa de vacuum func]ionând ca un compresor (vana 10 fiind rotit\ cu 900 pozi]ie punctat\). Robinetul 3 fiind deschis. 55 – Schema de func]ionare a remorcii cistern\ pentru administrat `ngr\[\minte organice lichide Aceste ma[ini sunt construite ca remorci cistern\. presiunea `n rezervorul ma[inii se modific\ putând atinge valori de 7-13 daN/cm2 [i pentru a asigura debite constante de lichid (indiferent de varia]ia presiunii din rezervor) ma[inile de administrat astfel de `ngr\[\minte se prev\d cu organe de dozare adegvate-regulatoare de debit cu c\dere de presiune constant\. 59 . Ele se prev\d cu un capac de vizitare. precum [i dispozitive de `mpr\[tiere. pompa centrifugal\ 11 aspit\ materialul din cistern\ (robinetele 3. Umplerea rezervorului cu lichid se face `n propor]ie de 8. cu dou\ sau patru ro]i. filtre. Alimentarea cisternei se face prin absorb]ia aerului din interiorul acesteia prin intermediul pompei de vacuum 1 aerul fiind refulat `n admosfer\ prin conducta 2 (robinetul 3 este deschis iar robinetele 4 [i 5 `nchise).4. regulatorul de debit 2 [i corpul de distribu]ie 3 spre organele de `ncorporat. 7 9 5 10 3 8 4 2 1 11 12 13 6 Fig. transportul [i `mpr\[tierea `ngr\[\mintelor organice lichide (must de grajd. Cisternele sunt de form\ cilindric\ având capacitatea de 2-10m3. conducte. Dat\rit\ creerii depresiunii `n cistern\ (0. ~n primul caz. Umplerea cisternei continu\ pân\ `n momentul când plutitorul 7 `nchide comunicarea `ntre interiorul cisternei [i conducta de aspira]ie. prev\zut\ cu dou\ pompe. vizor pentru indicarea nivelului. Aceste ma[ini sunt folosite pentru umplerea cisternei prin absorb]ie.2.5 daN/cm2. ~n cel de al doilea caz. sau pompe volumetrice ac]ionate de la ro]ile ma[inii. `n interiorul cisternei se creeaz\ o presiune la cca.

Aceste ma[ini sunt tot de tipul unor cisterne. Ma[inile de administrat [i `ncorporat `ngr\[\minte folosite `n ]ar\ [i principalele lor caracteristici tehnice sunt prezentate `n tabelele 11 [i 12. Organul de `mpr\[tiere este de tipul ax pe care sunt montate lan]uri. 4.2. dar rezervorul acestora este prev\zut cu o fant\ practicat\ `n lungul rezervorului [i amplasat\ lateral `n partea superioar\ a acestuia (fig. 56 – Schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de `mpr\[tiat Pompele sunt ac]ionate de la priza de putere a tractorului prin intermediul unui reductor.3. 56).2. Rotorul respectiv prime[te mi[care de la priza de putere a tractorului [i prin rotirea lui lan]urile antreneaz\ materialul din cistern\ aruncându-l `nafar\. Ma[ini pentru `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice semilichide.Fig. 60 .

`n timpul vegeta]iei Echipamentul ptr. iriga]iei prin aspersiune Aplicarea `ngr\[\mintelor chimice solide u[or solubile. admin.cultivatul [i afânatul solului `n profunzime. aplicat `ngr\[\minte chimice F-6 montat pe sem\n\toareaSPC6 sau cultivatorul CPS-6 Aplicarea `ngr\[\mintelor chimice granulate la culturile pr\[itoare concomitent cu sem\natul sau pr\[itul.Tabelul 11 Caracteristicile tehnice ale echipamentelor de `ncorporat `ngr\[\minte Valoarea (indica]ia) pentru: Nr. aplicat `ngr\[\minte chimiceEF montat pe cultivatorul CL-2.8 Echipamentul ptr. u[or solubile. aplicat `ngr\[\minte chimice solide `n vie EIV montat pe plugul cultivator [i subsolier Aplicarea `ngr\[\mintelor chimice solide `n vie prin `ncorporare `n sol. prin incorporarea `n sol Plantatul tuberculilor de cartofi concomitent cu fertilizarea U-650(651) semipurtat\ De la ro]ile de sprijin ale ma[inii 85 Aplicarea ierbicidelor `n stare lichid\ prin pulverizare pe sol. odat\ cu irigarea prin aspersiune folosind inst. pe rânduri concomitent cu sem\natul Sem\natul plantelor pr\[itoare concomitent cu aplicarea ierbicidelor lichide U-650M purtat\ De la priza de putere a tractorului 300 2 Domeniul de utilizare 3 4 5 6 Sursa de energie Tipul ma[inii dup\ forma de agregare Sistemul de ac]ionare Capacitatea unei cutii de `ngr\[\minte sau rezervor de erbicide (dm3) deplasabil\ manual Folosind presiunea apei din conducta de iriga]ie 100 61 . concomitent cu pr\[itul prin `ncorporarea `n sol Pr\[itul culturilor legumicole concomitent cu fertilizarea L-445 purtat\ De la ro]ile de sus]inere a cadrului 53 Aplicarea `ngr\[\mintelor chimice granulate la cultura cartofului concomitent cu plantatul. cu conducte transportabile Udarea cu fertilizare la culturile agricole. prin incorporarea `n sol Sem\natul [i pr\[itul culturilor pr\[itoare de câmp.5 Echipamentul ptr. `ngr\[\minte de pe ma[ina de plantat cartofi 4SaBP-62. Caracteristica Echipamentul ptr. `ngr\[\minte chimice solide. `n conductele inst. admin.concomitent cu fertilizarea U-650M purtat\ De la ro]ile de sus]inere a cadrului 30 Echipamentul ptr. sau prin `mpr\[tiere la suprafa]\ Aratul. crt. aplicat erbicide de pe sem\n\toarea SPC-6 (M) Dispozitivul ptr.la vi]a de vie concomitent cu fertilizarea SV-445 V-445 numai pe soluri u[oare [i teren [es purtat\ De la priza de putere a tractorului -200-bunc\r normal -350-bunc\r cu ram\ de supra`n\l]are 1 Destina]ia Aplicarea `ngr\[\mintelor chimice glanulate la culturile legumicole.

inclusiv echipamentul (kg) 964 500 920 865 - 62 . Masa echipamentului (kg) 6 2 stelu]\ cu gheare -br\zdar patin\ la sem\n\toare -br\zdar dalt\ la cultivator 4-15 -3 [i 6. `ngr\[\mânt complex NPK granulat. -245 cu SPV-45M 15 -233 f\r\ ro]i -70 ro]ile 205 168 cu br\zdare 100 48 16 Masa total\ a ma[inii. -760 cu PCV-2.2. -150ptr.5 - 105-100 98-940 120-1120 120-1110 51-1140 45-980 60-1300 62-1408 76-510 60-518 78-583 85-650 70-885 l/ha 70-600 - 150-400 100-350 200-800 200-800 -160ptr. -lâng\ rând când lucreaz\ cu plugul 2-8 11 5-15 15-20 - - 12 13 14 4-8. de aparate de distribu]ie pe o cutie de `ngr\[\minte Tipul organului de distribu]ie Tipul organului de `ncorporare Adâncimea de `ncorporare (cm) Distan]a lateral\ a `ngr\[\mintelor fa]\ de rândul de plante (cm) Viteza de lucru (km/h) Normele ce se pot aplica. -disc centrifugal -corman\ la plugul PCV.5 4-7 4-6 4-8. plug PCV. -10-15 la pr\[it 4 82 stelu]\ cu gheare br\zdar dalt\ 2 82 stelu]\ cu gheare br\zdar combinat tip lab\ de gâsc\ [i pan\ alungit\ 3-5 cm mai adânc decât tuberculii de cartofi 1 pomp\ cu role [i duze de pulverizare 1 robinet cu sec]iune variabil\ 1 1 -ferestre reglabile.8. `n kg/ha: -azotat de amoniu granulat. -dalt\ de subsolaj la subsolier corespunz\toare ma[inii pe care este montat -la mijlocul intervalului când lucreaz\ cu subsolierul.5 la sem\nat. -superfosfat granulat. -uree granulat\. -186 ma[ina centrifugal\ -640 cu PCV-1.Continuare la tabelul 11 7 8 9 10 Num\rul de cutii pe ma[in\ Nr. subsolierul SPV-45M.

Valoarea (indica]ia) pentru: Caracteristica MA-3. prin rândurile de pomi [i vie a gunoiului de grajd.2 5 Aplicarea prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului. MIGV-1 6 Aplicarea prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului `ntre rândurile de vie. crt. p\[uni [i fâne]e situate pe teren [es (`ncinarea max.5 V-445 SV-445 tractat\ pe 2 ro]i de la axul prizei de putere prin ax cardanic U-650M U-651 tractat\ pe 2 ro]i de la axul prizei de putere prin ax cardanic 5 6 Capacitatea benei sau a rezervorului (m3) 4 4 1.5 0 1 1 Destina]ia 2 Aplicarea prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului a `ngr\[\mintelor chimice solide sub form\ de pulbere. p\[uni [i fâne]e pe teren [es (`ncinarea max.a mustului de grajd.7-2. -de la roata de transport din dreapta spate c\tre lan]ul transportor Echipament pneumatic ptr. -de la roata de transport dreapta spate c\tre lan]ul transportor [i axul distribuitor de `ngr\[\m.5 3 Aplicare prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului a `ngr\[\m. 6 grade) U-650M U-651 tractat\ pe patru ro]i `n tandem oscilant -de la priza de putere.7-2.2 m MIG-12 7 Aplicarea prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului. prin ax cardanic c\tre dicul de `mpr\[tiere. 3 m situate pe [es [i `n pant\ de pân\ la 10 grade U-445 U-445DT tractat\ pe 2 ro]i de la axul prizei de putere prin ax cardanic Culturi de câmp situate pe teren [es (`ncinarea max. chimice granulate cu umiditatea STAS MIG-5 4 Aplicarea prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului a gunoiulyui de grajd proasp\t sau fermentat MIG-2. plantate la distan]a de 1. -de la priza hidraulic\ prin motor hidraulic c\tre transp cu racle]i 8. transportul [i `mpr\[tierea pe câmp sau desc\rcarea `ntr-un loc colector Culturi furajere. p\[uni [i fâne]e situate pe teren [es 2 3 4 Domeniul de utilizare La culturi de câmp. MA-3. 6 grade) U-650M U-651 tractat\ pe patru ro]i `n tandem oscilant de la axul prizei de putere prin ax cardanic Sursa de energie Tipul ma[inii dup\ forma de agregare Sistemul de ac]ionare Livezi [i vii cu distan]a `ntre rânduri de min. a gunoiului de grajd fermentat Vii cu distan]a `ntre rânduri de 1.Tabelul 12 Caracteristicile tehnice ale ma[inilor de administrat `ngr\[\minte Nr. 6 grade) A-1800A tractat\ pe patru ro]i `n tandem oscilant -e la axul prizei de putere prin ax cardanic c\tre tobele de `mpr\[tiere.9 1 4 63 . a gunoiului de grajd proasp\t [i fermentat RC-4 8 ~nc\rcarea din fosele de la grajduri sau platforme amenajate de gunoi de grajd. cristale sau granule [i a amendamentelor m\cinate La culturi de câmp.25 m. 4 Culturi de câmp situate pe teren [es (`ncinarea max. 6 grade) U-650M U-651 tractat\ pe patru ro]i `n tandem oscilant -de la priza de putere prin ax cardanic c\tre ventilator.

1 8-80 t/ha -14-15 prin evantai.6 0. -dispozitiv cu patru tobe verticale cu palete `nclinat c\tre `n fa]\ cu 150 7-9 10-100 t/ha -ejector `n evantai.6-1. 675 3. granulate [i cristalizate. chimice granulate 1680 8. -transportor cu zale metalice tip omid\.5 1. `mpr\[tiere. -395 toba de dislocare [i m\run]ire.5 tone chimice granulate 5 tone gunoi de grajd fermentat 3 tone gunoi de grajd ferementat 1 tone gunoi de grajd ferementat 12 tone gunoi de grajd ferementat 4 tone urin\ sau must de grajd -distribuitori stelu]e cu gheare ptr. distribuitorilor 12 3500 -75-850 `ngr\[\m.3 5. -aspersor cu duz\ 8-17 -85-3680 `ngr\[\m. 950 8.8 8.0 285 -348-toba de nivelare.5 34-68 t/sch 1400 4230 440 7708 2115 64 . 3. -tob\ cu palete zim]ate -transportor cu racle]i.2 -20-60 t/ha -transportor cu racle]i.4-2 6. -23-24 prin aspersor - 11 12 raportul de transmisie `ntre axul ro]ii de antrenare [i axul distribuitor este de 0. granulate -transportor cu racle]i.Continuare la tabelul 12 7 8 9 10 Cantitatea de material ce poate fi `nc\rcat (t) Tipul organului de lucru L\]imea de lucru (m) Debitul ventilatorului (m3/h) Cantit\]ile de `ngr\[\mânt ce se pot aplica (kg/ha) Viteza de rota]ie a organelor de `mpr\[tiere (rot/min) Viteza de rota]ie a ventilatorului (rot/min) Viteza max.25 -7-100 t/ha 0. aliment. m\run]ire [i `mpr\[tiere 2.043-3. -130-5020 amendam. -palate deflectoare ptr. -tob\ cu [nec [i cu]ite pe periferie -transportor cu racle]i.5 tone chimice granulate 5 tone amendamente -disc centrifugal cu 6 palete. -4.5-0. -45-2280 `ngr\[\m. -625 toba cu palete - 518 300 - 13 14 15 16 - 4800 - - - - 8. -lan] cu zale metalice omid\ ptr.5 1. `n lucru (km/h) Capacitatea de lucru (ha/sch) Ma[a cu toate anexele (kg) 3.5 -26-42 la `ngr\[\m chimice. pulbere. dozare.5 -36-41 la `ngr\[\m.8 8 3. -3 tobe orizontale pentru nivelare.5-12 la amendam.

.

din rezervorul 1 este aspirat de pompa 2 prin robinetul 3 [i refulat `n corpul distribuitorului 4. Dintre metodele de combatere s-a generalizat [i se aplic\ pe scar\ larg\ metoda chimic\. ~n cadrul ansamblului de m\suri necesare pentru ob]inerea unor produc]ii mari [i de calitate superioar\.CAPITOLUL 5 MA{INI {I APARATE PENTRU COMBATEREA BOLILOR {I D|UN|TORILOR. 50 . Ma[ini de stropit cu pulverizare hidraulic\ . . Ma[inile de stropit difer\ `ntre ele `n special `n func]ie de modul de pulverizare al pesticidelor [i de modul de transport spre plante a pic\turilor rezultate. . d\un\torilor [i buruienilor. fiind folosit pentru agitarea lichidului. 5. b. ma[ini [i aparate de pr\fuit [i ma[ini [i utilaje pentru stropit [i pr\fuit. ocup\ un rol important. prev\zut cu un manometru 5 [i supapa de siguran]\ 6. pneumatic\. cu jet purtat.s\ realizeze pic\turi cu diametrul cuprins `ntre 100-1000 microni. 5.57 – Schema func]ional\ a unei ma[ini cu pulverizare hidraulic\: a-cu pulverizare hidraulic\. pe sol sau pe semin]e a unor produse chimice care pot fi insecticide.`n figura 57a se arat\ schema unei ma[ini de stropit cu pulverizare hidraulic\. combinat\ hidro-mecanic\ [i mecanic\.s\ asigure reparti]ia cu uniformitate de minim 80% a produsului chimic pe ambele fe]e ale frunzelor. b-cu pulverizare hidraulic\.s\ distribuie minim 150 pic\turi pe cm2 de suprafa]\ tratat\.1. Fig. iar o alt\ parte este dirijat spre dispozitivul de pulverizare 8 trecând prin filtrul 9 [i robinetul 10. granulate sau microgranulate.s\ asigure o `n\l]ime de 6 m `n livad\ intensiv\ [i de pân\ la 20 m `n livad\ clasic\. deosebim [i tipul de ma[in\ sau aparat folosit respectiv ma[ini [i aparate de stropit. Dup\ starea pesticidelor. Din corpul de distribu]ie 13 o parte de lichid.s\ asigure men]inerea omogenit\]ii lichidului din rezervor pe toat\ durata de func]ionare. Dup\ modul cum se realizeaz\ dispersarea lichidului `n pic\turi fine deosebim: ma[ini de stropit cu pulverizare hidraulic\. sub form\ de pulbere foart\ fin\ (praf). prin conducta 7 este dirijat spre rezervor. fungicide sau ierbicide.1. . lucr\rile de protec]ie a plantelor `mpotriva bolilor . Toat\ gama produselor chimice folosite `n protec]ia plantelor este inclus\ `n denumirea de pesticide. Aceasta const\ `n distribuirea pe plant\. Cerin]ele care se impun acestor ma[ini [i aparate sunt: . bolilor. . . Ma[inile care func]ioneaz\ dup\ aceast\ schem\ [i la care pompa are un debit pulsatoriu se prevede [i o camer\ de egalizare a presiunii 11 ce se monteaz\ pe circuitul de refulare. respectiv a buruienilor. 1 3 2 13 6 5 11 7 9 10 8 12 a. Ma[ini de stropit.1. Lichidul.s\ realizeze norme de lichid cuprinse `ntre 30-2000 litri la hectar. dup\ cum se folosesc pentru combaterea insectelor. Pesticidele pot fi lichide.

Fig.7 daN/cm2. care realizeaz\ o fragmentare suplimentar\ [i le transport\ spre plante. lichidul este fragmentat `n pic\turi fine [i transportat spre plante. Agitarea se poate face mecanic (cu ax cu palete).1. duraluminium. Ma[ini de stropit cu pulverizare mecanic\ . se dezintegreaz\ `n pic\turi. ~n figura 57b se arat\ schema unei ma[ini cu pulverizare hidraulic\ . b-cu pulverizare hidropneumatic\. lichidul este pulverizat pe cale hidraulic\ la presiuni de 5-15 daN/cm2. ma[inile din acest grup fiind ma[ini cu pulverizare hidraulic\ cu jet proiectat.58 – Schema func]ional\ a unei ma[ini de stropit: a-cu pulverizare pneumatic\. precum [i un ventilator centrifugal. Lichidul toxic (solu]ie sau suspensie `n ulei) din rezervorul 1 este dus prin intermediul pompei 2 la dispozitivul de pulverizare 3. este prev\zut ventilatorul 12.materiale ce rezist\ la ac]iunea coroziv\ a pesticidelor. Când sunt folosite pentru tratamente cu ierbicide [i de 5-50 daN/cm2 când sunt folosite pentru tratamente cu insectofungicide. Ma[ini de stropit cu pulverizare pneumatic\ . 5. Ele sunt prev\zute cu o gur\ de alimentare prev\zut\ cu filtru [i un bu[on de golire. Forma rezervoarelor [i capacitatea acestora este diferit\ `n func]ie de tipul ma[inii sau aparatului de stropit. Lichidul este transportat `ntr-o pelicul\ foarte sub]ire care. format\ din rezervorul 1.20. ventilatorul 4 [i dispozitivul de pulverizare 5. corpul de distribu]ie 3. ~n acest caz `n afara p\r]ilor componente men]ionate `n schema din figura 53a. ~n acest caz pulverizarea pneumatic\ se realizeaz\ prin aducerea lichidului cu presiune mic\ (0. 1 2 4 3 5 a. b. curentul de aer debitat de acesta având rolul de a transporta particulele pulverizate spre rândurile de pomi sau vi]\ de vie.`n figura 58a se arat\ schema unei ma[ini de stropit cu pulverizare pneumatic\. format din dou\ discuri suprapuse. hidraulic\ (prin 51 2 5.`n acest caz (fig. pic\turile rezultate fiind supuse unui curent de aer. . ca urmare. poliester armat cu fibr\ de sticl\ [i polietilen\ .5-1.5 daN/cm2) la dispozitivul de pulverizare unde intr\ sub ac]iunea unui curent de aer cu vitez\ mare (80150 m/s) debitat de un ventilator centrifugal.1.`n figura 59 se arat\ schema unei ma[ini de stropit cu pulverizare mecanic\ [i jet purtat. ma[inile cu pulverizare hidraulic\ cu jet proiectat func]ioneaz\ la presiuni de 2-5 daN/cm2. ~n cazul acestei ma[ini. Ma[ini de stropit cu pulverizare combinat\ (hidro-pneumatic\) . pompa 2. 4 1 3 Fig. ~n general. Rezervoarele ma[inilor [i aparatelor de stropit se execut\ din alam\.1. Pic\turile rezultate sunt proiectate direct pe plante. 58b) `n construc]ia ma[inii sunt incluse toate p\r]ile componente ale ma[inilor cu pulverizare hidraulic\ cu jet proiectat. o]el inoxidabil.4.Pulverizare hidraulic\ a lichidului `n pic\turi este realizat\ prin turbionarea [i scurgerea total\ a lichidului prin orificii calibrate.3. cu viteza de 80-120 m/s. Solu]ia din interior este permanent agitat\ pentru a evita sedimentarea suspensiilor [i respectiv pentru a men]ine aceea[i concentra]ie. la p\r\sirea discurilor `n contact cu aerul.2. Aducerea lichidului la dispozitivul de pulverizare se face cu presiune mic\ (0.59 – Schema unei ma[ini de stropit cu pulverizare mecanic\ Dispozitivul de pulverizare rotindu-se cu 10000-15000 rot/min sub ac]iunea for]ei centrifuge.cu jet purtat. Pic\turile rezultate sunt preluate [i transportate de curentul de aer debitat de ventilatorul axial 4. 5.

b. cu pistoane [i membrane (fig. evacuare carcas\ d.60 – Pompe folosite la ma[inile [i aparatele de stropit De asemenea pe re]eaua de refulare când lucreaz\ presiuni mai mari de 5 daN/cm2 se monteaz\ supape de limitare [i reglare a presiunii (regulatoare de presiune) (fig. 60a). respectiv a debitului de lichid.61 – Regulator de presiune [i distribuitor cu calibru pe retur Fig. La ma[inile de stropit se folosesc urm\toarele tipuri de pompe: cu un piston (fig. cu dou\ pistoane plunjere (fig. 60f). 60e) [i centrifuge (fig. 62 – Schema unui cap de pulverizare cu antipicur\tor 52 . cilindru pies\ oscilant\ piston excentric c. 60c). rotor e. Alegerea unui anumit tip de pomp\ se face `n func]ie de debitul [i presiunea pe care le poate realiza. realizând presiunea necesar\ atât pentru vehiculere cât [i pentru pulverizare. Pompele au rolul de a deplasa cantit\]i determinate de lichide toxice de la rezervor spre organele de pulverizare. cu membran\ (fig. 60d). aspira]ie f. Fig. pneumatic (prin introducerea aerului sub presiune). 60b). `n re]eaua de refulare la ma[inile [i aparatele de stropit care au pompe cu piston [i membran\ sunt prev\zute cu camere de uniformizare a presiunii. cu role (fig. membran\ refulare supap\ a. 61).introducerea continu\ `n rezervor a unei p\r]i din lichidul refulat de pomp\). retur `n rezervor spre rampa de stropire manometru reglajul returului rampa de stropire ajutaj membran\ arc suportul duzei intrare distribuitor duza Fig. Pentru a realiza uniformitatea presiunii.

conducte sau corpuri de form\ special\. cu orificiu tip fant\ orificiu circular orificii multiple cu deflector Fig.2.64 – Schema func]ional\ a ma[inii de pr\fuit cu dozare pneumatic\ Aparatele [i ma[inile de pr\fuit au `n general urm\toarea schem\ func]ional\ [i constructiv\ (fig. Ma[ini [i aparate de pr\fuit. acest amestec de aer [i praf este dispersat [i transportat spre dispozitivul de pr\fuire 6. de plante). ponderea tratamentelor prin pr\fuire a sc\zut mult `n ultimul timp. se `ncarc\ cu particule de praf [i prin ]eava 4 este evacuat `n conducta 5. iar pentru a preveni scurgerea lichidului dup\ ce ma[ina a fost oprit\ din func]ionare se folosesc [i capete de pulverizare cu antipicur\tor (fig. aderen]\ mic\ a prafului pe plante.Dispozitivele de pulverizare reprezint\ organele prin intermediul c\rora se realizeaz\ pulverizarea solu]iilor [i anume: ele determin\ ie[irea lichidului sub form\ de pelicule sau filoane foarte sub]iri. ventilatorul 3 [i dispozitivele de pr\fuire 6. str\punge coloana de praf. Datorit\ antren\rii particulelor de praf de c\tre curen]ii de aer. care prin intrare cu vitez\ mare `n masa de aer fix\ sau prin supunerea acestuia unui curent de aer cu vitez\ mare se transform\ `n pic\turi fine. 62). dozatorul de praf 7. ~n timpul lucrului o parte din aerul debitat de ventilator p\trunde prin ]eava 2 `n rezervor. Principalele tipuri de duze sunt prezentate `n figura 63. Dispozitivul de pulverizare este constituit dintr-un corp de pulverizare sau mai multe (numite [i duze) montate pe ]evi. reglarea cantit\]ii de solu]ie stropit\ pe unitatea de suprafa]\ (norma de stropire Ns). Fragmentarea peliculelor de lichid se produce `n momentul `n care faloarea for]elor aerodinamice dep\[esc valoarea for]elor de tensiune superficial\. reglarea debitului de lichid prin duze (qs) se face fie prin robinete de reglaj sau prin reglarea presiunii de lucru.63 – Principalele tipuri de duze Principalele opera]ii pentru preg\tirea ma[inilor de stropit: reglarea pozi]iei dispozitivelor de pulverizare (fa]\ de sol. 4 4 6 1 7 3 2 5 Fig. Ma[inile [i aparatele de pr\fuit efectueaz\ dispersarea substan]elor toxice sub form\ de praf fin (diametrul 15-30 µm) [i repartizarea acestora `n cantit\]i determinate pe suprafa]a plantelor sau pe sol. Aceasta se va calcula cu rela]ia Ns= qs x10 4 l/ha 60 xBm xVm 5. Sub ac]iunea curentului de aer debitat de ventilator. 53 . agitatorul 2. 64) fiind formate din rezervorul de praf 1. Rezervorul se `ncarc\ cu praf 80-85% din capacitae [i se `nchide etan[.

Ma[ini combinate de stropit [i pr\fuit. Func]ionarea unei astfel de ma[ini se desf\[oar\ `n felul urm\tor: la trecerea semin]elor spre elevator. ~n cadrul preg\tirii ma[inii pentru lucru se regleaz\ debitul de semin]e cu ajutorul [uberului. tratare uscat\. Ma[inile combinate de stropit [i pr\fuit sunt formate dintr-un cadru pe care se monteaz\ instala]ia pentru stropit [i cea de pr\fuit. acestea se rostogolesc [i se acoper\ cu un strat fin de praf. prin intermediul clapetei 7. 6 3 7 semiumed\. 5. unde procesul se repet\. De cele mai multe ori ele sunt universale fiind destinate pentru efectuarea lucr\rilor de stropit [i pr\fuit `n culturi de câmp. semin]ele `mpreun\ cu praful sunt deplasate spre periferie. Cu aceste ma[ini se pot executa lucr\ri de stropit. Ma[ini de tratat semin]e. rezervor de praf 3 cu capacitatea de 15 dm3. ~n procesul de deplasare al semin]elor `n interiorul tobei. Procesul trat\rii semin]elor 10 const\ `n acoperirea suprafe]ei acestora 5 cu substan]e toxice. rezervor de lichid 8 cu capacitatea de 50 l. Discul având mi[care de rota]ie (n=110 rot/min). sub ac]iunea agitatorului [i dozatorului (cilindru cu palete). se descarc\ cantit\]i determinate de praf. precum [i tratamente mixte (stropire+pr\fuire). ~n prezent se construie[te [i se folose[te o ma[in\ de tratat combinat\ cu func]ionare continu\ (fig. 8 9 54 . cad pe pâlnia 6 [i apoi ajung `n partea central\ a celui de al doilea disc 7. elevator 2. `nchis etan[ [i prev\zut cu ]eava 9 de comunicare cu admosfera. `n interiorul c\reia este prev\zut un arbore cu dou\ discuri 5 [i 7 [i o pâlnie fix\ 6. ~n func]ie de metoda 2 de tratare folosit\. Aceste ma[ini combin\ avantajele ma[inilor de stropit [i ale ma[inilor de pr\fuit l\rgind domeniul de utilizare ale acestora. co[ de alimentare 1. Ma[ina este format\ dintr-un cadru sus]inut pe patru ro]i 1 pe pneuri.Reglarea debitului de praf se face prin modificarea sec]iunii de trecere a aerului spre rezervor. c\zând pe primul disc. Semin]ele tratate sunt evacuate din tob\ prin dou\ guri de evacuare. respectiv deschiderea ferestrei de curgere din co[ul de alimentare.028-0. [i pot fi purtate sau tratate. [i valorile medii ale debitului de praf variaz\ `ntre 0. de pr\fuit. ~n cazul tratamentului cu substan]e toxice lichide. Principalele tipuri [i caracteristicilor tehnice ale ma[inilor [i aparatelor de stropit [i pr\fuit sunt prezentate `n tabelul 13. se regleaz\ debitul de lichid `n func]ie de norma de lichid prescris\ pentru 100 kg semin]e prin pozi]ia robinetului [i reglarea debitului de praf. acestea sunt acoperite cu un strat sub]ire de lichid toxic. din rezevorul de praf. `n vii [i livezi. de legume. lichidul prin robinetul 10 ajunge tot pe primul disc al tobei. 5. din rezervorul de lichid 8. care sunt antrenate `mpreun\ cu semin]ele [i desc\rcate `n toba de amestecare. ~n timpul deplas\rii semin]elor `mpreun\ cu praful `n interiorul tobei.3.4. Acest reglaj se realizeaz\ folosind mecanismul de reglare a deschiderii orificiului prin care curge praful din bunc\r.435 kg/min. tob\ de amestecare [i motor electric Fig. Toba de ma[ini de tratat semin]e amestecare a ma[inii este format\ dintr-o carcas\ cilindric\ cu termina]ie tronconic\. Ele sunt folosite pentru tratamente de dezinfectare a semin]elor pe cala chimic\ folosind substan]e toxice lichide sau sub form\ de praf. umed\ sunt [i tipurile de ma[ini. 65). de pr\fuire umed\.65 – Schema func]ional\ a unei de ac]ionare cu puterea de1 kw.

2 m [i livezi cu panta de 10-200.8-3. vii cu distan]a `ntre rânduri de 1. pe benzin\.1-1. crt. porumb.Tabelul 13 Principalele tipuri [i caracteristicilor tehnice ale ma[inilor [i aparatelor de stropit [i pr\fuit Nr. 1 Caracteristic a Destina]ia MSVA200 Stropit `n vie MSPP3x300 Stropit [i pr\fuit cu insecticide [i fungicide `n toate culturile Cereale.3 m [i `n\l]. erbicide `n culturi nepr\[itoar e tratament total [i `n benzi cu ma[inile ptr. erbicide `n vie EEL-2 Adm. L-445 U-650 V-445 SV-445 U-445DT SM-445 purtat\ MST-900 Stropit `n vie [i livad\ Valoarea (indica]ia) pentru ma[ina: MSVMSL-300 EEP-600 MET700 1200 Stropit `n vie Stropit `n livad\ Adm.8-2. erbicide `n livad\ MTS-4 Tratarea chimic\ a semin]elor 2 Domeniul de utilizare Distan]e `ntre rânduri de 1.4-1. preg. teren accidentat Distan]e `ntre rânduri de 1.7 m [i pante pân\ la 200 livezi cu pant\ pân\ la 100 [i vii cu dist. `ntre rânduri de 2. fasole. soia 3 Sursa de energie Motor cu un cilindru.5m Distan]e `ntre rânduri de 1.4 m Pante de 200-300.6 m cu ma[ina MPSP3x300 Distan]e `ntre rânduri de 4-10 m [i pante pân\ la 200 cu ma[ina MPSP3x300 U-445DT Semin]a de cereale.leg ume. 6 CP la 3000 rot/min tractat\ U-445DT U-650 V-445 V-445HC SM-445 L-445 U-445 U-650 V-445 SV-445 motor electric de 1 KW la 930 rot/min deplasabil\ `n incinta unit\]ii prin tractare manual\ cu motor electric 50 4 Tipul ma[inii dup\ modul de agregare Sistemul de ac]ionare Capacitatea rezervorului de lichid (l) Capacitatea bunc\rului de praf (dm3) tractat\ purtat\ purtat\ purtat\ purtat\ tractat\ purtat\ 5 6 7 motor propriu 200 - de la priza de putere Culturi de câmp-900l vie [i livad\ 300l 40 de la priza de putere 900 de la priza de putere 700 de la priza de putere 300 de la priza de putere 600 de la priza de putere 1200 vezi MPSP3x300 300 vezi MPSP3x300 300 - - - - - - - 15 55 .cartofi. butucilor de 1. patul germinativ [i cultivatoare L-445 U-650 Adm.5-3. maz\re. erbicide `n culturi nepr\[itoar e tratament total `n culturi de cereale p\ioase EEV-2 Adm.

5-6 vie. -1 rând `n vie. . -10-12 `n vie.6-7 livad\ 415 centrifugal\ 150la4800 rot/min [i 2 at centrifugal 6000 la 3650 rot/min 1 rând cu 3 pistoane 34 la 300 rot/min [i 20 at 5-20 4 rânduri cu role 100 la 540 rot/min [i 5 at 4-12 - 0. -0.5.5 de depresiune. 660 mecanic cu jet proiectat cu ejector 6-8 mecanic cu jet proiectat prin c\dere sau manual 3-5 mecanic cu jet proiectat cu ejector 8-25 mecanic cu jet proiectat cu ejector 3-5 mecanic cu jet proiectat vezi MPSP3x300 4. -livad\-φ7 de depresiune. -Hardi 1110-30. -Polijet albastru 0.5-2 -1 rând ptr.continuare la tabelul 13 8 Tipul capului de pulverizare [i diametrul duzelor (mm) tangen]ial φ1. -livad\-φ7 tangen]ial φ1.5-5 2. distan]a de 8 [i 10 m.5 pneumatic cu pomp\ proprie -10-17 `n livad\. Delevan LF-4 cu role 100la540rot /min [i 5 at 1. -vie-φ4.5 tangen]ial jet reglabil φ1. - 14 15 16 17 18 Sistemul de pulverizare Sistemul de alimentare cu lichid Capacitatea de lucru (ha/sch) Masa ma[inii cu toate echipamentele (kg) mecanic cu jet purtat pomp\ proprie 3-3. pneumatic pomp\ proprie -22culturi de câmp.8-12 -Teejet 11004 -8004 E. -vie-φ4.5 rânduri `n livad\. -4.5 mecanic cu jet proiectat vezi MPSP3x300 6-8 manual 3-4 tone om 207 260 130 270 510 - - 56 .5-5 12 -Teejet 11004 -8004 E.5-2 1 rând Polijet albastru sau ro[u - 9 10 11 12 13 Tipul pompei Debitul pompei (l/min) Presiunea de lucru (at) Tipul ventilatorului Debitul ventilatorului (m3/h) L\]imea de lucru (m) centrifugal\ 150 la 4800 rot/min la 2 at 1-3 axial 8000 la 3000 rot/min 1 rând centrifugal\ 150 la 4800 rot/min la 2 at centrifugal 3500 la 4800 rot/min -7 `n culturi de câmp.5 -Teejet 11004 -8004 E.2. -Hardi 1110-30 cu role 100 la 540 rot/min [i 5 at 0.2.

66) articulat de cadrul ma[inii fiind sprijinit `n lucru pe patine. 67).67-Cositoare rotativ\ purtat\ cu tamburi ~n cazul cositorilor prev\zute cu aparate de t\iere cu cu]it cu mi[care rectilinie alternativ\. ~n cazul cositorilor prev\zute cu aparate de t\iere rotative. tocarea [i `nsilozarea (semisiloz). trifoi. aparatul de t\iere este montat (fig. combine pentru recoltat furaje. ierburi de pe paji[ti naturale etc. Cositori Cositorile sunt 9 10 folosite pentru recoltarea prin t\iere a plantelor furajere. carcas\ angrenaj conic articula]ie transmisie prin curele 3 1 8 7 6 5 paravan cu]it tambur triunghi de prindere la tractor Fig. con]inutul de protein\ [i caroten. posibilit\]ile de conservare [i de distribuire `n hran\ a furajelor. pân\ la umiditatea de 55-65%.1. .66 – Cositoare cu aparat de de t\iere rotative (prin lovire). pân\ la umiditatea de 35-40%. Dup\ tipul aparatului de t\iere cositorile pot fi: cu aparate de t\iere cu mi[care 4 rectilinie alternativ\ a cu]itului. prese de balotat. lucern\. 57 . ridicare [i reglare. specia sau categoria de animale. baloturi sau c\pi]e. sau a cu]itelor 2 (t\iere prin forfecare) [i cositori cu aparate Fig. remorci pentru transport furaje. . Pentru a mecaniza lucr\rile din cadrul tehnologiilor de mai sus se folosesc urm\toarele ma[ini: cositori. definitivarea usc\rii pe instala]ii de ventilare activ\ cu aer rece [i conservarea sub form\ de fân uscat. t\iere cu cu]it cu mi[care rectilinie alternativ\ O cositoare este format\ dintr-un cadru pe care se monteaz\ aparatul de t\iere [i mecanismele de ac]ionare.recoltarea [i uscarea furajelor pe câmp.CAPITOLUL 6 MA{INI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE ~n ]ara noastr\ sunt folosite mai multe tehnologii de recoltare [i conservare a furajelor [i anume: recoltarea [i uscarea furajelor pe câmp. posibilit\]ile de mecanizare a lucr\rilor din cadrul tehnologiei. greble mecanice. . pân\ la umiditatea de 20-22% [i conservarea sub form\ de fân uscat. ma[ini de adunat `n c\pi]e. ~n ceea ce prive[te criteriile de preferin]\ sau selectare a uneia sau alteia din tehnologiile existente. experien]ele efectuate pe plan mondial [i `n ]ara noastr\ au ar\tat c\ nu se poate considera una dau dou\ tehnologii ca fiind cele mai eficiente economic.recoltarea [i uscarea furajelor pe câmp. ma[ini de strivit. [i a[ezarea plantelor `n brazd\ continu\. ma[ini de adunat [i `nc\rcat.recoltarea [i tocarea furajelor verzi [i `nsilozarea. 6. vindrovere. condi]iile climaterice `n perioada recolt\rii. borceag. rotoarele cu cu]ite sunt montate pe o carcas\ care reprezint\ cadrul propriuzis al ma[inii [i `n care se g\se[te transmisia pentru ac]ionarea acestora (fig. cu men]iunea c\ una sau mai multe din aceste ma[ini particip\ la mecanizarea unei tehnologii. ci se aplic\ `n mod diferen]iat `n func]ie de: cerin]ele privind calitatea furajului.

1 mm. ~n acest caz. ro]i mici (ca centrul de greutate s\ fie cât mai jos) [i aparat de t\iere cu l\]ime de 0. Avansul ha este spa]iul parcurs de ma[in\ cu viteza vm `n timpul t când discul se rote[te cu unghiul ψ=2π/z. b-cu dou\ cu]ite. degete care despart lanul `n fâ[ii. ~n figura 68b este prezentat un aparat de t\iere cu cu]it dublu care are mi[care rectilinie alternativ\. . Acest tip de aparat este format din bara suport sprijinit\ pe patine de unde se regleaz\ `n\l]imea de lucru (t\iere).2 mm unde t0=38. Pentru a ca s\ nu existe zone neacoperite (plante net\iate) este necesar ca avansul ma[inii ha s\ fie mai mic decât lungimea activ\ l a t\i[ului cu]itului. pasul cu]itului (t0) [i cursa cu]itului (s) deosebim: . Aparatele de t\iere rotative realizeaz\ t\ierea prin lovire [i sunt de form\ dreptunghiular\ [i montate articulat pe disc sau tambur. 58 . Ac]ionarea celor dou\ cu]ite ale aparatului de t\iere se face de la acela[i arbore cotit. ~n func]ie de distan]a dintre dou\ degete al\turate (t).68 – Vedere par]ial\ a unui aparat de t\iere: a-cu]it [i contracu]it.t\iere mijlocie s = t = 3/2t0=76. t\ierea plantelor f\cându-se la viteze de 45-80 m/s.2 mm unde t0=50.t\iere joas\ s = t = 2t0 = 76. .8 mm. Lamele de t\iere a acestor aparate `ndeplinesc pe de o parte rol de elemente t\ietoare. 69) prev\zute cu motoare `n 2 sau 4 timpi de 4-10 kw.t\iere normal\ s = t = t0=76.9-1.6 m [i ac]ionat central sau pe lateral. iar pe de alt\ parte rol de elemente contrat\ietoare. cu [aib\ oscilant\.Respectiv ha=vmt=vm 2πvm deci condi]ia de mai sus este w zw 2πvm lf zw ψ = Aparatele de t\iere rotative func]ioneaz\ la viteze de rota]ie de 3000-3500 rot/min. cu]it superior plac\ de ghidare b. Pentru cositul plantelor de pe suprafe]e mici sau terenuri cu pant\ peste 15% se folosesc motocositori (fig. cu]it inferior Fig. coturile manivelelor fiind decalate la 1800.2 mm. pe degete se nituiesc pl\cu]ele contrat\ietoare [i cu]itul format din bara suport pe care sunt nituite pl\cu]ele t\ietoare.~n figura 68a se arat\ construc]ia unui aparat de t\iere cu un cu]it cu mi[care rectilinie alternativ\ [i contracu]it (t\iere prin forfecare). Ac]ionarea cu]itului se face cu mecanism biel\ manivel\ sau cu mecanism bara suport a cu]itelor bara suport a mecanismului plac\ de ghidare plac\ de uzur\ cu]it deget plac\ de ghidare contracu]it aripioar\ bar\ suport a. procesul t\ierii plantelor se realizeaz\ prin prinderea plantelor `ntre dou\ lame ce se deplaseaz\ `n sensuri opuse. z fiind num\rul de cu]ite pe disc. Aparatul este format dintr-o bar\ suport sus]inut\ pe dou\ patine [i dou\ cu]ite superior [i inferior sus]inute [i ghidate de bra]e montate articulat `n lag\re.

Plantele strivite cad `n spatele ma[inii.5 10.La noi `n ]ar\ sunt folosite cositorile pentru recoltarea fânului care au caracteristicile [i indicii de lucru prezenta]i `n tabelul 14. Strivirea plantelor se poate face imediat dup\ t\ierea lor de c\tre aparatul de t\iere sau cu ma[in\ de sine st\t\toare care lucreaz\ `n agregat cu cositoarea strivind plantele l\sate `n brazd\ de Fig.2 motor 6 CP 50. Ma[inile de strivit plante pentru fân efectueaz\ strivirea tulpinelor plantelor. Lungimea val]urilor este corelat\ cu l\]imea brazdei supuse strivirii fiind `n general de 1.8 1. montate pe un cadru (fig. Presiunea `ntre val]uri este reglabil\ fiind de 0-15 daN/cm2. Viteza periferic\ a val]ului inferior este de 10-13m/s iar cea a val]ului superior de 1.8 2. 70).8 820 100 1-2 50-60 0.2-3 m/s. val]urile rotindu-se `n sensuri diferite (conform s\ge]ilor) antreneaz\ plantele [i le trec prin spa]iul dintre ele strivindu-le. Organele de lucru ale ma[inilor de strivit plante sunt reprezentate printr-o pereche de val]uri netede sau riflate presate `ntre ele.0 1035 156 3-10 40-60 1. ceea ce duce la scurtarea perioadei de uscare cu aproximativ 40-50%.5 8.2 735 145 3-6 50-60 1.8 m. Prin strivirea tulpinelor. contribuind la reducerea pierderilor de frunze [i de substan]e proteice [i caroten. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Caracteristicile tehnice [i indicii de lucru L\]imea de lucru (m) Ac]ionarea Pasul cu]itelor (mm) Num\rul de curse ale cu]itului (curse/mm) Masa ma[inii (kg) Viteza de lucru (km/h) ~n\l]imea de t\iere (mm) L\]imea brazdei cosite (m) Capacitatea de lucru (ha/zi) Tipuri de cositori folosite Cositoarea purtat\ CP-40 1. Ma[ini de strivit plante.0 Motocositoarea CARPATINA 1.8 U-445 38.8 U-445 76. ]esuturile acestora sunt par]ial distruse permi]ând astfel evaporarea apei.70-Dispozitiv de strifire a la trecerea anterioar\ a plantelor cu val]uri cositorii. Tabelul 14 Caracteristicile [i indicii de lucru ale cositorilor folosite `n ]ar\ Nr.2. Pentru ca trecerea plantelor prin spa]iul dintre val]uri s\ se fac\ `n straturi sub]iri este necesar ca viteza val]ului inferior s\ fie mai mare decât viteza de `naintare a ma[inii. Prin `naintarea ma[inii. crt. opera]ie ce se execut\ imediat dup\ cosire sau concomitent `n scopul acceler\rii procesului de uscare a plantelor.3 6.0 Cositoarea cu dublu cu]it CDC-1. 59 .

tamburi.2 47. Tabelul 15 Caracteristicile tehnice principale [i indicii de lucru ale vindroverelor folosite `n ]ara noastr\ Nr. ~n figura 71 este prezentat\ o grebl\ cu degete a[ezate pe o tob\ format\ din 4 bare prinse la capete Fig. purtate sau autopropulsate.3.3 2.8-2.4 2. Greble. val]uri de strivire.6 tractat 3.0 6. Indiferent de tip sunt compuse din cadru. Cele folosite `n prezent sunt cu desc\rcare continu\ [i au ca organe de lucru.0 8.8 2. Degetele folosite `n construc]ia acestor greble sunt executate din vergele de o]el cu diametrul de 5-8 mm [i lungimea de 200-400 mm.5 E-301 autopropulsat 4.0 51 76 190 219 9. ~n\l]imea de t\iere (mm) L\]imea brazdei strivite (m) Capacitatea de lucru (ha/ore) Tipuri de vindrovere folosite VRF-4.8 1. rabator.6 47. Dup\ procesul de lucru deosebim greble cu desc\rcare continu\ [i cu desc\rcare discontinu\ (brazdele l\sate sunt transversale pe direc]ia de `naintare). acestea efectueaz\ [i strivirea plantelor. discuri sau rotoare.3-1.4.8 2. Caracteristicile tehnice principale [i indicii de lucru ale vindroverelor folosite `n ]ara noastr\ sunt prezentate `n tabelul 15.3 1.2 165 196 50-60 1. ro]i de sprijin.71 – Grebl\ oblic\ la 2 discuri. `nc\rcat [i presat fân. Vindroverele sunt destinate pentru cosirea plantelor [i dispunerea acestora sub forma unor brazde continue de l\]ime mai mic\ decât l\]imea de lucru (de cosire).0 71 190 7.1 60-70 1. -inferior.9 168 195 50-70 1. aparat de t\iere prin forfecare (cu]it-contracu]it). preg\tind astfel condi]ii de lucru pentru ma[inile de strâns. Cositori combinate sau vindrovere. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Caracteristicile tehnice principale [i indicii de lucru Tipul ma[inii L\]imea de lucru (m) Puterea necesar\ (kw) L\]imea dispozitivului de strivire (m) Tura]ia rabatorului (rot/min) Tura]ia transportorului cu melc (rot/min) Viteza periferic\ a val]urilor de strivire (m/s) Diametrul val]ului (mm): -superior. Acest proces de lucru este `ntâlnit numai la greblele cu trac]iune animal\ GA-1.5 VTF-3.2 47.2 purtat pe tractor 4.2 1.3-0. transportor de tip melc.0-2.2-1. Toba este montat\ pe un cadru ce se sprijin\ pe dou\ ro]i de la care se regleaz\ `n\l]imea acesteia fa]\ de sol [i care face un unghi cu 60 .2 40.8. Greblele difer\ `ntre ele adât dup\ modul de dispunere a organelor de lucru [i forma acestora cât [i dup\ procesul de lucru. Dar ele sunt folosite [i pentru `ntoarcerea sau r\v\[irea brazdelor `n vederea acceler\rii usc\rii plantelor `n condi]ii naturale. L\]imea brazdei l\sat\ de vindrover este de 0. Concomitent cu opera]ia de cosire.4 42 230 9.6 din l\]imea de lucru care poate fi de 3-6 m. Acestea pot fi tractate. crt.3 1.8 VAF autopropulsat 4.6.1 240 200 60-70 1. degete montate pe transportorul cu band\. Greblele sunt folosite `n principal pentru strângerea plantelor cosite `n brazd\. adunat.

6. format\ dintr-un cadru sus]inut pe 4 ro]i (dou\ principale [i dou\ de copiere ) pe care se monteaz\ un transportor cu racle]i. La unele remorci auto`nc\rc\toare se prev\d [i aparate de tocare care realizeaz\ `n timpul `nc\rc\rii [i fragmentarea plantelor adunate (fig. L\]imea de lucru este dependent\ de pozi]ia tobei fa]\ de direc]ia de `naintare iar pentru reglarea ei aceste grebla se prev\d cu mecanisme care asigur\ modificarea pozi]iei barei de trac]iune fa]\ de cadrul greblei. 6. Fig.3 m/s. `nc\rcatul [i transportul fânului. Remorcile auto`nc\rc\toare de furaje sunt folosite pentru adunatul. prin intermediul unei transmisii cardanice.1 m/s. pe distan]\ egal\ cu l\]imea de lucru. dispozitive de adunat [i `nc\rcat [i un transportor cu racle]i. montat pe fundul benei. Acest mod de montaj. a plantelor proasp\t cosite sau cu umiditate sc\zut\.8-2. antreneaz\ plantele [i le deplaseaz\ lateral. Viteza transportorului este de 2. Remorci auto`nc\rc\toare.direc]ia de `naintare. ben\ cu]ite contracu]ite ridic\tor ridic\tor ben\ Fig. Ac]ionarea arborelui motor al transportorului se face de la priza de putere a tractorului. Ma[ini de adunat [i `nc\rcat fân. Viteza transportorului este de 1.5. Acesta este format din suprafa]a purt\toare fix\ (un jgheab din tabl\ de sec]iune dreptunghiular\) [i dou\ lan]uri pe care sunt fixa]i racle]ii. montate `n fa]a remorcilor.1. Montarea barelor pe discuri se face prin intermediul unor lag\re. Pe racle]i sunt montate degetele elastice. Unghiul de `nclinare poate fi de 35-650.73 – Remorc\ auto`nc\rc\toare prev\zut\ [i cu echipament de fragmentare a plantelor 61 . sus]inut\ pe un cadru prev\zut cu ro]i. Aceste ma[ini se prev\d cu posibilitatea regl\rii distan]ei transportorului fa]\ de sol (de la ro]ile de copiere) [i a `nclina]iei acestuia fa]\ de orizontal\. ~n general o remorc\ auto`nc\rc\toare este constituit\ dintr-o ben\ de volum mare 15-25 m2. a unui reductor [i a unei transmisii cu lan]. greblele de acest tip fiind prev\zute cu transmisii care permit aceste modific\ri. Ca urmare degetele intrând `n masa brazdei de plante.5. 73). tura]ia tobei de 50-150 rot/min iar viteza periferic\ a degetelor poate fi de 3-8 m/s. permite degetelor `n timpul rota]iei tobei s\-[i men]in\ pozi]ia vertical\ tot timpul.72 – Ma[ini de adunat [i `nc\rcat fân `n remorc\ Pentru afânarea brazdelor [i pentru r\v\[irea acestora sensul [i viteza de rotire a tobei se modific\. ~n figura 72 se arat\ schema unei ma[ini de adunat [i `nc\rcat furaje. ~nc\rcare fânului se face `ntr-o remorc\ cuplat\ `n spatele ma[inii. Pentru adunat [i `nc\rcat fân din brazde se folosesc ma[ini de adunat [i `nc\rcat.

Organele de alimentare servesc pentru preluarea materialului ridicat de ridic\tor [i introducerea acestuia `n camera de presare.6. Ele pot fi realizate sub forma unor transportoare cu melc sau furci rotative. . sunt cu degete elastice. L\]imea de lucru a ridic\toarelor de plante este de 1.cu camer\ de presare cu volum mare. Camera de presare este reprezentat\ 62 . montate pe 4-6 bare. Prese cu piston. 6. Desc\rcarea benei se face tot cu ajutorul transportorului. ~n timpul `nc\rc\rii transportorul cu racle]i de pe fundul benei. `n partea inferioar\ degetele sunt dispuse radial [i antreneaz\ materialul prin ridicarea [i transmiterea acestuia spre organele de alimentare. Astfel. de presiune mijlocie (100-250 kg/m3) [i de presiune mare (densitate mai mare de 250 kg/m3).1. a paielor l\sate de combinele de recoltat cereale. aceste ma[ini pot fi: de presiune mic\ (densitate 40-60 kg/m3).2-1. piston ac]ionat de un mecanism biel\ manivel\ [i volant. efectuându-se astfel umplerea acesteia. ~n general sunt ma[ini tractate. Dup\ gradul de presare realizat.74 – Pres\ cu piston pentru balo]i paralelipipedici partea anterioar\ a cadrului este prev\zut dispozitivul de trac]iune (fig. Dup\ tipul organului de lucru care execut\ presarea plantelor.Plantele ridicate de degetele ridic\torului sunt preluate de cu]itele a[ezate pe tob\ care realizeaz\ fragmentarea [i aruncate `n interiorul benei.cu benzi sau rulouri. Fragmentarea se produce `ntre cu]ite [i contracu]ite fixe. 74). a tulpinelor de porumb [i presarea acestora `n baloturi de form\ paralelipipedic\ sau cilindric\. deplaseaz\ materialul spre partea posterioar\ a benei. Mecanismul de presare este format din camera de presiune. Aceste ma[ini sunt destinate pentru adunarea (ridicarea) fânului din brazde. este primit\ de la priza de putere a tractorului.biel\-manivel\ transmisie piston stelu]\ mec. reglare a dimensiunilor balotului volant cardan ridic\tor melc alimentare ghiare ace Fig. exprimat din masa volumic\ a balotului ob]inut. Baloturile pot fi legate sau nelegate. Mi[carea la organele ce necesit\ mi[care. . Odat\ materialul ridicat degetele se deplaseaz\ pe vertical\ datorit\ unei came [i materialul nu mai este antrenat. Sunt formate dintr-un cadru sus]inut pe organe de rulare pe care se monteaz\. dispuse pe un tambur. ridic\torul de plante. Ridic\toarele de plante folosite `n construc]ia preselor.cu piston. ~n timpul func]ion\rii degetele primesc pe lâng\ mi[carea de rota]ie a tamburului [i mi[care `n jurul axelor barelor suport.6 m. dispozitivul de presare (format din piston. 6. camer\ [i canal de presare) [i aparatele de legat. ~n mec. organele de alimentare. ma[inile de adunat [i presat pot fi: .6. Ma[ini de adunat [i presat.

degete `nod\toare. Prinz\toarele de sfoar\ pot fi cu disc cu canale sau cu discuri cu degaj\ri semicirculare.75 – Formarea balotului [i principiul leg\rii lucreaz\ `n gol [i o `napoiaz\ când pistonul execut\ presarea materialului. Ridicarea acelor `n vederea leg\rii balotului se face când capul pistonului trece de nivelul vârfurilor acelor. Volantul acumuleaz\ energie transmis\ `n perioadele când pistonul bobin\ stelu]\ clichet mec. ~n corpul acului este prev\zut un canal semicircular pentru ghidarea sforii. Dup\ prinderea sforii 63 . falca inferioar\ [i falca superioar\ care este montat\ articulat de corpul tijei [i prev\zut\ cu o rol\. degajor de nod [i camere cu sectoare [i ro]i din]ate care determin\ anumite mi[c\ri ale acestora.printr-un canal de form\ paralelipipedic\ la care prima por]iune este de sec]iune constant\. prev\zut\ cu o prelungire curbat\. Fig. cu]it. mi[carea acestora fiind u[urat\ de existen]a canalelor longitudinale din piston. Un cap\t de sfoar\ fiind prins `n prinz\tor. 76) se desf\[oar\ astfel. Prin rotirea cu 3600 a degetului `nod\tor. Mi[carea acelor este deci corelat\ cu mi[carea pistonului. la extremitatea acului sunt prev\zute 1-2 role. de prindere a sforii piston sfoar\ `ntins\ balot materialul atinge sfoara legarea eliberarea balotului Fig. ~n partea superioar\ a camerei de presare este montat\ o roat\ stelat\ care fiind ac]ionat\ de balot `n mi[carea acestuia comand\ cuplarea mecanismuli de transmitere a mi[c\rii la arborele aparatului de legat. Aparatele de legat indiferent de materialul folosit pentru legare este format din urm\toarele p\r]i: mecanismul acelor `nod\toare [i transmisia. Rolul prinz\toarelor este de a efectua prinderea (fixarea) sforii aduse de ace. când acestea se g\sesc `n camera de presare pentru a evita deformarea lor sub ac]iunea materialului deplasat de piston este prev\zut cu un dispozitiv de siguran]\ cu clichet care blocheaz\ deplasarea pistonului. ~n cazul bloc\rii acelor. Rolul lor este acela de a aduce sfoara la nivelul `nod\toarelor. rola deplasându-se pe o cam\ fix\ for]eaz\ deschiderea (`ndep\rtarea) sau `nchiderea (apropierea) celor dou\ f\lci ale degetului `nod\tor.76 – Procesul de formare a nodului Procesul form\rii nodului la un aparat de legat cu sfoar\ (fig. pozi]ia normal\ a acelor (caz `n care legarea balotului se face `n dou\ planuri) este sub nivelul camereide presare cu 10-30 mm. ~nod\toarele au ca piese principale prinz\toarele. Acele au forma unor bare curbate. Formarea balotului [i principiul leg\rii sunt prezentate `n figura 75. Degetul `nod\tor folosit la aparatele de legat cu sfoar\ este fotmat dintr-o tij\. prinderea sforii se face `nainte de `nceperea form\rii balotului. acul `nf\[urând balotul aduce cel\lalt cap\t a sforii [i-l depune `n prinz\tor.

77) [i cu camer\ deformabil\ (fig. Aceste prese lucreaz\ `n felul urm\tor: -`n primul timp. Prese de balotat cu presare continu\(balo]i cilindrici). Presa cu camer\ de presare cu volum variabil – la aceasta camera de presare este format\ din curele late [i paralele antrenate printr-o serie de rulouri plasate la periferie.2. ~n cazul acestor prese procesul form\rii balotului este continuu [i este realizat prin `nf\[urarea stratului de material. Presa cu camer\ constant\ . Presele de balotat cu presare continu\ pot fi: cu camer\ de presare cu volum constant (fig. furajul ridicat [i condus `n camer\ este antrenat `n mi[care neregulat\ pân\ la umplerea camerei moment `n care masa furajului este Fig.este format\ din ridic\tor de plante din brazd\ [i camera de presare propriuzis\. Ea este format\ din mai mul]i cilindrii [i comport\ o parte fix\ (cea din fa]\) [i o parte articulat\ (cea din spate) cu posibilitatea de a fi ridicat\ atunci când se evacueaz\ balotul pe sol dup\ ce a fost legat. Prin rotirea `n continuare a degetului rotativ. sistemul de antrenare continu\ s\ func]ioneze [i se realizeaz\ legarea. 78). falca superioar\ se apropie de cea inferioar\ (se `nchide) prinzând cele dou\ capete ale sforii. baloturile realizate de aceste prese au forma cilindric\.77 – Pres\ cu camer\ de presare cu volum constant antrenat\ `n mi[care de rota]ie [i materialul care este introdus `n camer\ se `nf\[oar\ progresiv presând spre centru balotul `n formare. Legarea [i evacuarea balotului se face `n acela[i fel ca la presa cu camer\ cu volum constant. Atunci când s-a realizat gradul de presare dorit ma[ina se opre[te. 6.6. -`n al doilea timp partea din spate a camerei se deschide datorit\ unei ac]ion\ri hidraulice comandat\ de conduc\torul atelajului.`ncepe formarea nodului prin rotirea degetului `nod\tor care antreneaz\ `n aceast\ mi[care capetele sforii. Ele formeaz\ balo]i Fig. Aceste prese `nf\[oar\ permanent furajul [i cu presiune constant\ pe toat\ durata form\rii balotului. dup\ prindere. cele dou\ capete ale sforii fiind introduse `ntre cele dou\ f\lci. Dup\ formarea nodului.78 – Pres\ cu camer\ de presare deformabil\ 64 . iar balotul este evacuat pe sol. Dup\ ce degetul `nod\tor s-a rotit cu 2700. `n prinz\tor r\mâne prins un cap\t a sforii. Ridicare p\r]ii posterioare se face prin intermediul unei ac]ion\ri hidraulice. falca superioar\ se dep\rteaz\ de cea inferioar\. Definitivarea nodului se face prin smulgerea acestuia de pe degetul `nod\tor datorit\ deplas\rii balotului [i a degajorului de nod. cele dou\ capete ale sforii sunt t\iate cu ajutorul unui cu]it.

9-1. Mecanismul de ac]ionare este format din bra]ele oscilante 8 [i 9 prev\zute cu sectoarele din]ate 10 [i 11.8 m [i greutatea de 600 kg pentru fân [i 400 pentru paie. cu cu]ite articulate. Peretele mobil 5. 6. Se pune `n func]iune transportorul cu racle]i 6 [i agregatul se deplaseaz\ cu vitez\ mic\ spre `nainte. Pentru deplasarea pe vertical\ a peretelui mobil 5. pârghia 14 rotindu-se `n jurul articula]iei 17 pân\ ce atinge opritorul 18.79 – Schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de adunat [i c\pi]at Transportul acestora prin tubulatur\ se face pneumatic. Schema constructiv func]ional\ a unei astfel de ma[ini este prezentat\ `n figura 79. [i a fânului din brazde [i formarea c\pi]elor. peretele 5 (posterior) fiind mobil. Camera de presare 4 e prev\zut\ cu trei pere]i fixi (peretele anterior [i pere]ii laterali). 2 4 8 12 13 5 9 16 10 11 1 3 6 19 17 18 15 Fig.8 m.cilindrici cu `n\l]imea de 0. prin care plantele ajung `n camera de presare. antrenate `ntre ele [i bra]ele 12 [i 13 ce fac leg\tura cu capacul 7. la desc\rcarea c\pi]ei formate este deplasat pe vertical\ printr-un mecanism cu paralelogram deformabil ac]ionat prin intermediul a doi cilindrii hidraulici CH2. Pentru desc\rcarea c\pi]ei bena se `nclin\ prin intermediul cilindrului CH3 pân\ se sprijin\ pe patine. Organul de presare este reprezentat prin capacul 7. Pe fundul benei este prev\zut transportorul cu racle]i 6 care serve[te pentru evacuarea c\pi]ei format\ `n camera de presare.6. rotorul cu cu]ite are [i rolul unui ventilator. prin intermediul pârghiei 14 [i tijei 15. Avantajele folosirii acestor ma[ini sunt: 65 . Ma[ina de adunat [i c\pi]at este format\ dintr-un echipament de adunat [i transportat plante `ntr-o remorc\ monoax a c\rei ben\ reprezint\ de fapt camera de presare. dispu[i pe cele dou\ p\r]i ale camerei de presare. Echipamentul de adunat [i transportat plante este format dintr-un rotor 1. Sunt ma[ini de presat cu camer\ de volum mare. paielor r\mase `n urma recolt\rii. Dup\ dez\vorâre `ncepe deplasarea pe vertical\ a peretelui mobil 5. se dez\vor\sc cele dou\ z\voare 16. [i tubulatura 2. Ma[ini de adunat [i c\pi]at Sunt destinate pentru adunarea [i presarea tulpinilor de porumb. Deplasarea capacului 7 pentru efectuarea pres\rii periodice a materialului adunat `n ben\ se face cu un mecanism ac]ionat prin intermediul a doi cilindrii hidraulici CH1.0-1.3. diametrul 1.

- economie de for]\ de munc\ cu aproximativ 30% fa]\ de folosirea ma[inilor de balotat. 6. 6.1.81 – Cositoare-toc\toare autopropulsat\. consum de energie mai mare dar grad de tocare uniform. Echipamentul pentru recoltat plante erbivore este format dintr-un cadru. acestea pot fi: universale. - Fig. Cele din prima grup\ sunt ma[ini simple constructiv. numite [i cositori-toc\tori. Pe aceast\ ma[in\ se pot monta urm\toarele echipamente de lucru: . Combine care taie [i toac\ concomitent. de adunat [i ridicat plante din brazd\ [i de recoltat porumb `n vederea `nsiloz\rii.2. Aceste combine sunt `n general tractate [i ac]ionate de la priza de putere a tractorului. ele pe lâng\ rolul de t\iere-tocare realizeaz\ [i curentul de aer necesar transportului pneumatic al toc\turii. economie de sfoar\ [i combustibil. fiind sub forma unor palete curbate ascu]ite. prev\zut cu triunghi de trac]iune. Sunt `n general ma[ini autopropulsate [i sunt echipate cu motoare Fig. când sunt prev\zute cu echipamente de recoltat direct din lan. proces de lucru cu consum mic de energie dar gradul de tocare neuniform. speciale. 6.80). Dup\ procesul de lucru deosebim: tubulatur\ .echipament pentru recoltat porumb pe un rând sau pe dou\ rânduri. Combinele de recoltat plante furajere (combine de siloz) sunt folosite pentru Dup\ destina]ie. . Combine de recoltat furaje.7. 66 . Dispunerea acestora pe rotor se face pe o elice. . Cu]itele au l\]imea de 30-75 mm. Acesta este format dintr-un arbore pe care sunt montate articulat cu]itele.7.combine care `ntâi taie plantele [i transmisia rotor cu apoi le toac\ (echipamente cu]ite diferite).combine care taie [i toac\ plantele de refulare cu acela[i echipament. Ma[ina de baz\ este format\ dintr-un cadru sus]inut pe doua ro]i cu pneuri.80 – Schema constructiv-func]ional\ a unei combine care taie-toac\ [i arunc\ doua sunt mai complexe constructiv.7. destinate numai pentru recoltarea anumitor plante (exemplu: combine de recoltat porumb siloz). pe care se monteaz\ aparatul de t\iere-tocare. Cele din grupa a contracu]ite cu]ite recoltarea [i tocarea plantelor masa tocat\ fiind `nc\rcat\ `n remorci. Combine cositori-toc\tori. pe care este montat conducta pentru transportul materialului tocat.echipament pentru recoltarea plantelor ierbivore (fig.

1 1.0 8.0 16. ca parte principal\ component\ intr\ [i echipamentul care poate fi: .0-15. -ierboase. .termice cu ardere intern\ cu puteri peste 100 CP.2 4.6 2 rânduri 860 750 60 120 80 3-6 CAF autopropulsat\ 132.0 12.6 1. -adunat din brazd\. ventilator [i tubulatur\ pentru transportul toc\turii `n remorc\. cilindrii de uniformizare a aliment\rii aparatului de tocare. lungimea de tocare dorit\ se ob]ine prin modificarea vitezei transportorului de alimentare [i a cilindrilor de uniformizare a aliment\rii cu ajutorul unei cutii de viteze [i prin modificarea num\rului de cu]ite.3 3.8 2 rânduri 1000 920 60 150 80 2-8 E-280 autopropulsat\ 88. -porumb de siloz.0 10.2 2. Aceste combine (fig.de t\iere [i conducere a materialului spre transportorul de alimentare de ridicat din brazd\ plantele.c rt. Tura]ia tobei de tocare (rot/min) Tura]ia ventilatorului (rot/min) !n\l]imea de t\iere (mm).8 2. Aparatul de tocare este de tipul cu]ite a[ezate pe tob\ [i contracu]it.echipament special pentru t\ierea porumbului pentru siloz.5 2 rânduri 1500 70 120 7-40 8-6 9 6. tractat\ 47. Gradul de tocare (lungimea de 1-20 mm) (%) Viteza de lucru (km/h) Capacitatea de lucru (t/or\).2 870 60 60 2-8 Tabelul 16 Tipul ma[inii Puterea motorului (kw) L\]imea de lucru (m).0 8.1 tractat\ 47.0-20. -adunat din brazd\. Caracteristicile tehnice ale acestor combine sunt prezentate `n tabelul 16.0 - 67 .0 8.0 9.8 1.8m). -ierboase. -ierboase. transportor pentru transportul plantelor la aparatul de tocare. -porumb de siloz. 81) sunt formate din cadrul sprijinit pe ro]i. 1 2 3 4 5 6 7 8 Caracteristica CSU CRF-2. Caracteristicile tehnice [i indicii de lucru ale combinelor pentru recoltarea furajelor Tipurile de combine Nr. A[ezarea cu]itelor fa]\ de contracu]it se face sub un unghi de 20-250 pentru a avea o t\iere prin alunecare.0-15.0 12. -porumb de siloz(0.

pleav\. dispunerea organelor componente f\cându-se dup\ o 68 . Ma[inile folosite la recoltarea cerealelor se numesc [i combine [i se clasific\ `n func]ie de culturile pe care le recolteaz\. metoda de recoltare (direct din lan). [i anume: manevrabilitatea mai ridicat\. 82 – Schema constructiv-func]ional\ a unei combine autopropulsat\ Cele mai folosite combine sunt cele autopropulsate.CAPITOLUL 7 COMBINE DE RECOLTAT CEREALE Procesul de recoltare a cerealelor este un proces complex. colectarea [i transportul produselor rezultate (boabe. posibilitatea de a fi adaptate [i pentru recoltarea altor culturi. cu pierderi minime de boabe [i f\r\ v\t\marea acestora. Combina este format\ din secer\toare (heder). combine pentru recoltarea porumbului. vitez\ de lucru mai mare. diferen]ial. montate pe un cadru prev\zut cu organe de rulare. acestea prev\zându-se cu diferite echipamente ce permit utilizarea lor [i la recoltarea altor culturi: porumb. corespunz\tor cu etapa optim\ de recoltare a fiec\rei culturi `n parte (6-8 zile). colector de semin]e (bunc\r). fluxul tehnologic (flux direct [i indirect). l\]ime de lucru mai mare. modificându-se atât componen]a organelor de lucru cât [i regimul de func]ionare. din dou\ lucr\ri. floarea-soarelui. soia. treieratul acestora (desprinderea semin]elor [i separarea acestora de p\r]ile plantei). instala]ie electric\. respectiv: combine pentru recoltarea culturilor de cereale p\ioase. cutie de viteze. Combine de recoltat cereale p\ioase Acestea difer\ `ntre ele prin: modul de ac]ionare (tractoare [i autopropulsate). o singur\ lucrare sau divizat\. respectiv: transmisia la organele de rulare. treptat a fost extins. mecanism de frânare. Recoltarea trebuie efectuat\ `ntr-un timp scurt. organe de conducere. bunc\r postb\t\tor elevator motor uniformizator rabator transportor melc despic\tor aparat b\t\tor ventilator melc de lan de t\iere transportor contrab\t\tor melc site scutur\tori Fig. care const\ `n realizarea urm\toarelor opera]ii: t\ierea plantelor.1. resturi de plant\). ambreiaj. datorit\ avantajelor pe care le prezint\ `n compara]ie cu cele tractate [i ac]ionate de la priza de putere a tractorului. O combin\ autopropulsat\ este prev\zut\ cu motor propriu [i include `n componen]\ [i organele specivice unei ma[ini autopropulsate. mecanism de direc]ie. batoz\. semincerilor de ierburi etc. instala]ie hidraulic\ pentru comand\ [i reglare. Domeniul de utilizare a combinelor de recoltat cereale p\ioase. 7. indiferent de tipul acestora au o structur\ a construc]iei comun\. cabin\. Combinele de recoltat cereale. maz\re.

organe de t\iere rabator cilindru hidraulic organe de transport transportor oscilan arc ridic\tor de plante patine melc transportor despic\tor de lan aparat de t\iere cilindru hidraulic Fig.o parte din frac]iunile rezultate (semin]e. . 83) este format\ dintr-un cadru executat sub forma unui schelet metalic c\ptu[it cu tabl\ pe care sunt montate organele componente ale acesteia: separatoare de lan. cu degete excamotabile. transportor melc cu degete escamotabile [i transportor oscilant.de la nivelul sistemului de cur\]ire materialul ajuns aici se `mparte `n dou\. ~n figura 82 este reprezentat\ schema constructiv func]ional\ a unei combine autopropulsate. semin]ele. paiele lungi sunt evacuate din combin\ [i cad pe sol. pleava [i paiele scurte. plantele fiind rabatate de c\tre rabator [i t\iate de c\tre aparatul de t\iere. Construc]ia organelor componente ale combinei Secer\toarea (hederul) combinei (fig. Succesiunea opera]iilor executate de organele combinei este urm\toarea: . . Indiferent de modul de dispunere a secer\torilor fa]\ de batoza combinei. rabator.1. pleava [i paiele (frac]iunile u[oare) sunt evacuate din combin\ de curentul de aer iar spicele netreierate [i frac]iunile mai grele sunt preluate de un transportor melc [i elevator cu racle]i [i introduse din nou la aparatul de treier.plantele t\iate. pleav\. 7. aparat de t\iere.cur\]irea boabelor netreierate. .fâ[ia de plante supus\ recolt\rii este separat\ de c\tre separatoarele de lan. sunt preluate de c\tre transportorul melc. site [i ventilator) realizându-se `n final un produs mult mai curat. acestea sunt montate articulat fa]\ de cadrul batozei.1. Unele combine se prev\d [i cu un al doilea sistem de cur\]ire (dezaristator. iar materialul separat la nivelul scutur\torilor este condus tot prin planul `nclinat la sistemul de cur\]ire. Restul materialului este dirijat prin intermediul uniformizatorului pe scutur\tori. . fiind prev\zute cu mecanisme pentru modificarea pozi]iei acesteia.prin trecerea plantelor prin spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor se efectueaz\ treieratul propriuzis. Boabele ce trec prin site ajung la un transportor melc [i un transportor elevator cu racle]i care le conduce `n bunc\rul combinei. paie scurte [i pleav\ se rializeaz\ pe baz\ de dimensiuni cu ajutorul a dou\ site [i dup\ greutate cu ajutorul curentului de aer debitat de un ventilator. . [i aduse `n partea central\ la transportorul oscilant care le transport\ [i introduce `n aparatul de treier. paie scurte) trec prin gr\tarul contrab\t\torului [i cad pe un plan `nclinat ce determin\ ajungerea acestora pe site.schem\ tehnologic\ determinat\ care asigur\ executarea opera]iilor necesare pentru ob]inerea produsului final-semin]ele.83 – Schema constructiv-func]ional\ a hederului Dispunerea secer\torii fa]\ de batoza combinei se face frontal sau lateral (mai pu]in folosit\). asigurându-se 69 . .pe scutur\tori se continu\ separarea de paiele lungi.

pe jum\tate din tambur are un sens de `nf\[urare iar pe cealalt\ jum\tate are sens opus astfel `ncât materialul cosit este adus spre centru. având o grosime de 0. `napoi. Separatoarele de lan folosite `n construc]ia secer\torilor pot fi fixe sau rotative. 84). 70 . Acestea din urm\ sunt cele folosite pentru rezultatele bune pe care le ob]in. cultur\ `mburuienit\. `n func]ie de masa de material. Reglarea pozi]iei rabatorului fa]\ de aparatul de t\iere `n plan orizontal [i vertical (`nainte. Aparate de t\iere. transportorul. o bar\ suport mobil\ pe care sunt nituite segmentele t\ietoare [i un mecanism de ac]ionare.3 mm.5 mm. fapt ce face s\ contribuie la uniformizarea materialului pe care `l transport\. plante de talie mic\ sau mare etc. Transport\ plantele din extremit\]ile aparatului de Fig. iar jocul `ntre cu]it [i contracu]it s\ fie de 0.84 – Aparatul de t\iere [i t\iere c\tre centrul platformei cu ajutorul transportorul melc spirelor sudate pe tambur. Spira. ~n prezent sunt folosite aproape `n exclusivitate separatoare de lan fixe formate dintr-un corp de tabl\ prev\zut `n partea anterioar\ cu un vârf de despicare. Transportorul oscilant (fig. iar o vitez\ mic\ duce la pierderi de plante t\iate ce cad `n fa]a platfornei de t\iere. Rabatorul este organul de lucru destinat pentru `nclinarea plantelor c\tre aparatul de t\iere [i men]inerea acestora astfel `nclinate `n timpul t\ierii lor. 84) este format dintr-o bar\ suport fix\ pe care sunt montate degetele cu contracu]it. reglare ce se poate face `n trepte sau la combinele moderne `n mod continuu.1. ~n procesul de lucru se urm\re[te respectarea raportului dintre viteza periferic\ a axelor cu degete sau palete [i viteza de `naintare a combinei care trebuie s\ fie cuprins `ntre 1.3-0. format de obicei din trei lan]uri pe care se monteaz\ decalat dou\ rânduri de palete zim]ate.5-2.astfel posibilitatea regl\rii `n\l]imii de t\iere [i trecerea secer\torii `n pozi]ie de transport. pe care prin intermediul unor rozete sunt fixate palete (rabator simplu) sau axe cu degete elastice sau palete articulate (rabator universal). Acest raport se ob]ine prin reglarea tura]iei rabatorului `n func]ie de viteza de deplasare a ma[inii. partea sa anterioar\ poate oscila `n plan vertical (lag\rele arborelui anterior fiind montate pe arcuri). Transportorul cu melc cu degete aparat de t\iere excamotabile (fig. sus [i jos) se face prin mecanisme hidrostatice `n func]ie de starea culturii: plante culcate. Rabatorul este alc\tuit dintr-un arbore. La majoritatea spira melcului combinelor pentru recoltarea cerealelor degete t\ierea plantelor se face prin forfecare excamotabile `ntre cu]it cu mi[care rectilinie alternativ\ [i contracu]it fix. Pentru ca t\ierea plantelor s\ se produc\ cu rezisten]\ minim\ [i f\r\ rupere este necesar ca t\i[ul muchiilor t\ietoare s\ fie bine ascu]it. chiar [i atunci când cultura prezint\ plante culcate pentru c\ `n timpul lucrului axele cu degete au o mi[care `n jurul axei lor [i una de rota]ie `n jurul arborelui rabatorului p\strând aceia[i `nclinare reglat\ a degetelor elastice sau paletelor fa]\ de sol. este un transportor cu racle]i. O vitez\ periferic\ mai mare duce la fenomenul de scuturare a boabelor din spice. pentru ca ele s\ cad\ pe platforma de t\iere dup\ ce au fost t\iate. ~n acest caz aparatul de t\iere (fig.83) transport\ plantele la aparatul de t\iere.1-0. unde este antrenat de c\tre degetele excamotabile [i predate transportorului oscilant.

cea mai mare r\spândire având aparatele de treier cu [ine. Aparatele de treier se prev\d cu uniformizatoare de alimentare [i cu uniformizatoare de evacuare de forma unor rotoare cu palete. pleava [i fragmentele mici de plant\. `ncât s\ asigure o descre[tere treptat\ a distan]ei dintre b\t\tor [i contrab\t\tor.86 – Scutur\tori cu cai accentuându-se astfel procesul desprinderii boabelor de spice. O [in\ este realizat\ dintr-o band\ de o]el pe a c\rei suprafa]\ de lucru sunt prev\zute nervuri. soi.85 – Aparat de treier cu [ine ce evit\ deplasarea axial\ numai `ntrun singur sens a materialului supus treieratului. datorit\ ac]iunii de lovire [i frecare a mesei de plante ce trece for]at printr-un spa]iu cu dimensiuni descresc\toare. respectiv o anumit\ tura]ie a tobei. fiecare [in\ antreneaz\ câte o parte de material. 71 b\t\torul . `n spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor paiele sunt comprimate iar o parte din boabe sunt desprinse din spice. Procesul de lucru se realizeaz\ `n caii felul urm\tor: materialul adus `n zona de arbori coti]i ac]ionare a [inelor este antrenat prin lovire [i introdus for]at `n spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor. este `n strâns\ dependen]\ cu propriet\]ile fizico mecanice ale plantelor respectiv umiditate. materialul este comprimat suplimentar [i destr\mat Fig. Aparatele de treier pot fi cu [ine sau cu cuie. Ob]inerea unor indici de calitate ai procesului de treier.Aparatul de treier este destinat pentru a desprinde boabele din spice sau panicule. Rolul nervurilor este de a m\ri capacitatea de lucru printr-o agresivitate mai mare. Contrab\t\torul este alc\tuit din 1-3 sec]ii articulate realizate sub forma unui gr\tar curbat [i cvare `nf\[oar\ b\t\torul sub un unghi de 90-1500. Dup\ trecerea unei [ine. contrab\t\tor [i dispozitive de reglare a tura]iei b\t\torului [i a distan]ei dintre b\t\tor [i contrab\t\tor. grad de maturitate etc. B\t\torul este format dintr-un arbore sus]inut pe dou\ lag\re cu rulmen]i pe care sunt montate discuri iar pe acestea sunt montate [inele. Aparatul de treier cu [ine (fig. 85) este format dintr-un b\t\tor cu [ine [i un contrab\t\tor sub forma unui gr\tar. Este format din [ine paralele cu [inele b\t\torului [i vergele perpendiculare pe [ine realizându-se un gr\tar cu spa]ii de form\ dreptunghiular\ prin care trec boabele. Nervurile pot fi de forme diferite fiind dispuse sub un unghi de 35-450 fa]\ de axa [inei. La `ntâlnirea [inelor b\t\torului cu cele ale contrab\t\torului. ~n timpul procesului de treier propriuzis concomitent cu procesul desprinderii are loc [i separarea boabelor prin gr\tarul contrab\t\torului `n procent de 60-90%. o anumit\ distan]\ `ntre b\t\tor [i contrab\t\tor la intrare [i la ie[ire. sistem Fig. rezult\ concluzia c\ fiec\rei culturi `i corespunde un anumit regim optim de treier. Din aceste motive. materialul se va destinde fiind supus apoi ac]iunii [inelor urm\toare. B\t\torul este astfel montat. {inele se monteaz\ pe b\t\tor astfel jgheab contrab\t\torul `ncât nervurile a dou\ [ine al\turate s\ fie dispuse `n sensuri diferite. Aparatul de treier este format din b\t\tor. distan]a la intrare fiind de 3-4 ori mai mare decât cea de la ie[ire.

caracterizate prin productivitate mare. pleav\) trec prin gr\tarul scutur\torului `n timp ce frac]iunile mari (paie lungi) sunt transportate spre spatele combinei [i aruncate pe sol. frac]iunile mici (semin]e.cu aparat de treier [i separator longitudinal (`n lungul combinei)(fig. Construc]ia scutur\torilor este diferit\: cu cai (fig. Un element de lucru este format din doi pere]i laterali (de tabl\). `nclina]ii diferite [i poate fi dispus `n mai multe trepte. variatoare cu ro]i [i fulii reglabile [i cu mecanisme pentru reglarea distan]ei dintre b\t\tor [i contrab\t\tor. Scutur\torii de paie. Datorit\ ac]iunilor succesive exercitate asupra materialului de c\tre cai. Scutur\torii cu cai sunt forma]i din 4-6 elemen]i de lucru dispu[i pe doi arbori coti]i. 85) sunt caracteriza]i constructiv prin mai mul]i cilindrii rifla]i ce se rotesc iar sub ace[tia exist\ gr\tare. 88). . Acest principiu este aplicat `n dou\ moduri: . depinde de grosimea stratului de material. Elementele de scuturare (caii) primind o mi[care complex\ preiau [i antreneaz\ materialul `n mi[carea lor. Scutur\torii cu tobe (fig. Procesul de separare `n acest caz este mult mai eficace. paiele scurte ce trec prin orificiile practicate `n ace[tia s\ ajung\ la organele de separare [i cur\]ire ale combinei. Unele combine moderne. cu ajutorul unor toc\tori montate `n spatele combinei.aparatele de treier se prev\d cu mecanisme pentru reglarea tura]iei b\t\torului.87 – Scutur\tori cu tobe Gr\tarul poate avea forme diferite. la unele combine acestea sunt tocate [i apoi aruncate pe sol. un gr\tar la partea de sus [i la partea de jos. El formeaz\ suprafa]a activ\ de separare.cu aparat de treier transversal [i separator longitudinal (fig. Fig. tabl\. Ace[tia au rolul de a separa paiele lungi din materialul ce rezult\ de la aparatul de treier [i de a le evacua din combin\. iar boabele. acesta se desprinde de pe suprafa]a lor fiind deplasat `n salturi [i r\v\[it `n acela[i timp. de regimul cinematic [i de suprafa]a golurilor de la nivelul gr\tarului. 87). au sistem de batere (treier) [i separare combinat. Eficacitatea separ\rii frac]iunilor mici. 86) sau cu tobe (fig. pleava. - 72 . 89). paie scurte.

Materialul supus cur\]irii este adus la organele de cur\]ire cu ajutorul unui plan `nclinat. Cur\]irea plan `nclinat melc contrab\t\tor ventilator semin]elor de paie scurte [i pleav\ se face `n general Fig. se continu\ baterea [i separarea materialului. Pentru cur\]irea semin]elor de paie scurte. ~n c\derea materialului de pe planul `nclinat pe site curentul de aer produs de ventilator antreneaz\ particulele u[oare. denumite cur\]irea Ia [i cur\]irea a-II-a. ~n cel deal doilea caz baterea [i separarea sunt realizate de un rotor longitudinal ce se rote[te `ntr-un cilindru format din bare [i vergele care formeaz\ contrab\t\torul. de regul\. bunc\r semin]e de buruieni etc.Fig. având loc o prim\ separare dup\ greutate. se elevator folose[te un grup de organe transp. 90). pleav\. Sita inferioar\ are orificiile (ochiurile) mai mari decât semin]ele rezultate `n urma treierului [i cad pe un transportor melc ce le conduce la elevatorul ce le melc de desc\rcare melc de umplere [i uniformizare 73 . Materialul ce r\mâne pe prima sit\ cade pe un plan `nclinat cel conduce la un transportor melc [i de aici printr-un elevator cu racle]i este returnat la aparatul de batere.88 – Combin\ de cereale p\ioase cu proces de treier [i separare combinat – aparat de treier transversal [i separator longitudinal Fig. Sita superioar\ este de tipul cu jaluzele reglabile [i care re]ine spicele netreierate.melc format din site [i ventilator.90 – Organe de separare [i cur\]ire la o concomitent prin intermediul combin\ de recoltat cereale a dou\ site (montate pe un batiu comun sau pe batiuri separate) [i a unui ventilator (fig. pentru c\ rotorul se rote[te `ntr-un contrab\t\tor prev\zut cu [icane circulare. `nclinat fa]\ de orizontal\. fragmentele de plant\ iar sita inferioar\ de tipul cu orificii circulare sau dreptunghiulare. plan `nclinat site Schemele tehnologice ale sistemelor de cur\]ire melc folosite la combine sunt oarecum similare. Separarea semin]elor de restul impurit\]ilor se face dup\ dimensiuni cu ajutorul a dou\ site suprapuse. praf. postb\t\tor scutur\tori b\t\tor Combinele pot fi prev\zute cu unul sau dou\ grupuri de organe. Sunt `nclinate .89 – Combin\ de cereale p\ioase cu proces de treier [i separare combinat – aparat de treier [i separator longitudinal ~n primul caz dup\ o prim\ trecere printr-un aparat de treier a[ezat transversal marerialul ajunge pe un transportor ce-l conduce la cap\tul unui rotor a[ezat `n lungul combinei. Ele sunt montate pe un batiu ce prime[te mi[care prin intermediul unui mecanism biel\-manivel\. Organele de cur\]ire. la un unghi de 1-70.

~n construc]ia actual\ a combinelor de recoltat cereale se utilizeaz\ pe scar\ larg\ ac]ion\ri [i comenzi hidraulice. canale `n care este montat lan]ul cu racle]i. 74 . executat din tabl\. Pentru uniformizarea umplerii bunc\rului se folose[te deasemenea un transportor elicoidal f\r\ carcas\. Transportul semin]elor. cu putere cuprins\ `ntre 35 [i 135 KW. 7. Ac]ionarea organelor secer\torii. Indiferent de destina]ie [i modul de dispunere. u[urarea conducerii (servodirec]ie). `n func]ie de l\]imea de lucru [i capacitatea de lucru a combinei. se face cu un transportor cu racle]i. reglarea pozi]iei rabatorului. Astfel. Sisteme de propulsie [i sisteme hidraulice de ac]ionare [i comand\. transmisie central\. construc]ia transportorului elicoidal are urm\toarea componen]\: un jgheab sau cilindru din tabl\ `n interiorul c\ruia se rote[te un rotor. Transportoarele de material. cutiei de viteze. a[ezat la partea inferioar\ a bunc\rului [i o por]iune `nclinat\. Acesta e un rezervor de form\ prismatic\. format dintr-un ax pe care se `nf\[oar\ tabl\ sub form\ de elice. O parte principal\ a combinelor de recoltat p\ioase o formeaz\ sistemele de ac]ionare [i comand\. Transportoarele elicoidale se folosesc pentru transportul amestecului boabe. Dimensiunea orificiilor la site este diferit\ `n func]ie de cultura care se recolteaz\. Unele combine sunt prev\zute cu transmisii hidraulice chiar [i pentru ac]ionarea ro]ilor motrice. care pred\ materialul unui transportor melc. la aceast\ cur\]ire. de spice) sau `nclinat (transportorul de desc\rcare a boabelor din bunc\r). cât [i viteza curentului de aer la nivelul cur\]irii se poate regla prin m\rirea sau mic[orarea tura]iei ventilatorului. care-i format dintr-o por]iune orizontal\. Planurile `nclinate sunt realizate sub forma unor platforme din tabl\ putând fi fixe sau mobile. Jocul `ntre cilindru [i marginile elicei este de 4-7 mm. Bunc\rul de semin]e. Transmiterea mi[c\rii de la arborele motor se face pe dou\ c\i: pentru ac]ionarea organelor de rulare [i pentru ac]ionarea organelor de lucru ale secer\torii [i batozei. ac]ionarea diferitelor variatoare de tura]ie. Desc\rcarea bunc\rului `n mijloace de transport se face deasemenea cu un transportor melc. transmisii care asigur\ [i modificarea continu\ a vitezei de `naintare. Por]iunea `nclinat\ a melcului de desc\rcare este rabatabil\. dup\ cur\]ire. separate `ntre ele printr-un perete. Alimentarea cu material a transportorului se face la un cap\t (`n cazul când suprafa]a purt\toare este cilindrul) sau pe toat\ lungimea (când suprafa]a purt\toare este sub form\ de jgheab). iar debitul de aer. Elevatoarele cu racle]i sunt folosite `n construc]ia combinelor pentru transportul semin]elor [i a spicelor. diferen]ial [i transmisie final\.1.5-3 m3 [i este montat `n partea superioar\ a combinei. ~n cazul combinelor destinate pe terenurile `n pant\. având capacitatea de 1.transport\ `n bunc\rul de semin]e sau la unele combine prev\zute [i cu cur\]irea a-II-a. spice putând fi dispuse orizontal (transportorul melc de boabe. Ventilatoarele sunt de tip centrifugal. iar dimensiunile sitelor sunt dependente de capacitatea de lucru a combinei. respectiv mic[orarea sau m\rirea sec]iunii de refulare a aerului. Transmiterea mi[c\rii la organele de rulare se face prin intermediul ambreiajului. respectiv ale batozei se face prin curele de transmisie (lat\ [i trapezoidal\) [i lan]uri cu zale. se utilizeaz\ sisteme hidrostatice pentru ridicarea [i coborârea hederului. amplasat la partea superioar\ a bunc\rului. se utilizeaz\ sisteme hidraulice pentru reglarea orizontalit\]ii batozei.2. Cele mobile primesc mi[care oscilatorie. Sunt formate dintr-un corp metalic. prev\zut cu dou\ canale cu sec]iune dreptunghiular\. ~n construc]ia combinelor autopropulsate se folosesc motoare cu ardere intern\ cu aprindere prin compresie.

1-8. de curse simple ale cu]itului (curse/min) L\]imea b\t\torului (mm) Diametrul b\t\torului (mm) Nr.5 3-4 55-70 7500 11370 - TC-59 NewHolland 5 5. de [ine la b\t\tor (buc) Tura]ia b\t\torului (rot/min) C-12 2 4. Melcul s\ fie paralel cu aparatul de t\iere. Tipurile constructive [i principalele caracteristici ale acestora sunt prezentate `n tabelul 17.5 99 6-8 35-45 3500 5. distan]a `ntre carcas\ [i spira melcului 20 mm putând fi m\rit\ sau 2 75 .8-25.33 0.65 8. Condi]iile tehnice care trebuie respectate de organele componente ale combinelor `n vederea ob]inerii de indici calitativi corespunz\tori sunt prezentate `n tabelul 18. crt.95 600-800 330 4650 8000 2900 101 2200 220 1.5 mm. 0 1 La ce se refer\ reglajul 1 Jocul la aparatul de t\iere Transportorul cu melc al platformei de t\iere Condi]ia tehnic\ care trebuie respectat\ 2 Pl\cu]ele contrabt\ietoare s\ fie `n acela[i plan. 0 Caracteristica 1 L\]imea de lucru (m) ~n\l]imea de t\iere (cm) Nr.20 180 2.8 610 135-170 1070 16-50 1100 1320 603 8 425-1150 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 Lungimea scutur\torului (mm) Supraf.67 199/270 500 5000 9000 6 2.4 7.3-0.c rt.0 8.9-6.3-3.3 3. total\ a scutur\torului (m2) Tura]ia la scutur\tor (rot/min) Suprafa]a de cur\]ire a sitelor (m2) Suprafa]a prelungirii sitelor (m2) Suprafa]a total\ de cur\]ire (m2) Tura]ia ventilatorului (rot/min) Tura]ia melcului de boabe (rot/min) Dimensiuni de gabarit `n lucru (mm): l\]ime lungime `n\l]ime 3500 4. Tabelul 17 Tipurile constructive ale combinelor[i principalele caracteristici ale acestora Nr.30 2.0 5.53 350-1000 5800 9630 4305 135/100.0 99.9-23.3 2500 6500 5 3 2. Principalele defec]iuni ale organelor active ale combinelor de recoltat cereale p\ioase sunt prezentate `n tabelul 19.63+0.5 10-26 4400 9060 - Puterea motorului (KW/CP) Tura]ia motorului (rot/min) Capacitatea rezervorului (l) Viteza de lucru `n trepte I II III (km/h) Capacitatea bunc\rului (l) Masa combinei (kg) Reglaje `n hidraulice timpul mecanice lucrului (buc) Pierderi totale de boabe (%) Puritatea boabelor (%) Boabe sparte (%) Capacitatea de lucru (t/sch) Tabelul 18 Condi]iile tehnice care trebuie respectate de organele componente ale combinelor `n vederea ob]inerii de indici calitativi corespunz\tori Nr.2 4-100 55 550 178 1020 15-54 950 1190 560 8 400-1250 Denumirea ClaasC-15 MEGA 3 5-6-7 6-100 79 550 178 1020 15-54 950 1500 560 8 420-1250 4 3. jocul transversal s\ fie de 0.91 600-800 330 180 2200 300 continu\ `ntre 1.5 mm iar cu]itul s\ alunece u[or.7 270 2-5 4.6 12-47 1060 1580 450 -f\r\ reductor 6501500 -cu reductor 2801500 4400 7. jocul `ntre cu]it [i ghidajul s\u s\ fie de 0. degete la aparatul de t\iere (buc) Diametrul melcului de la platform\ (mm) Tura]ia melcului (rot/min) Diametrul rabatorului (mm) Tura]ia rabatorului (rot/min) Nr.5-11.16 180-228 2.Ac]ionarea hidraulic\ a diverselor mecanisme [i organe se face cu cilindri hidraulici cu simpl\ sau dubl\ ac]iune sau cu motoare hidraulice rotative.

se strânge cuplajul de siguran]\ Se `nlocuiesc segmen]ii sau degetele lips\ Se monteaz\ ridic\toarele de spice. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Multe boabe sparte Defec]iunea 1 Aparatul de t\iere nu taie plantele R\mân plante net\iate pe miri[te Plantele culcate nu sunt ridicate Despic\toarele de lan se `ncarc\ cu material Alimentarea neuniform\ a aparatului de treier Rabatorul se `nf\[oar\ cu plante Rabatorul nu se rote[te Rabatorul scutur\ boabe multe Transportorul cu melc al platformei nu se rote[te B\t\torul se `nf\[oar\ cu plante Cauza 2 Corp tare blocheaz\ cu]itul.5%). Cursa `n gol a pedalei de ac]ionare s\ fie de 20 mm.4%. boabe sparte `n bunc\r (sub 1. degetele rabatorului nu atac\ corect plantele Se taie plantele prea jos Rabatorul nu este reglat corespunz\tor.4% Pierderile `n pleav\ trebuie s\ fie sub 0. se rote[te invers transportorul cu melc [i se `nl\tur\ `nfundarea Se m\re[te tura]ia. Cursa manetei de viteze spre volan trebuie s\ asigure mi[carea complet\ a pârghiei de comand\ a vitezelor Montarea de [ine dezaristoare pe contrab\t\tor Tura]ia arborelui cotit al scutur\torilor Sitele cur\]irii I Tura]ia ventilatorului Direc]ia curentului de aer produs de ventilatorul cur\]irii I Dezghioc\torul Reglarea organelor de la cur\]irea a-IIa Frânele Variatorul de vitez\ Ambreiajul Cutia de viteze Tabelul 19 Principalele defec]iuni ale organelor active ale combinelor de recoltat cereale p\ioase Nr. se apropie contrab\t\torul. cuplajul de siguran]\ al cu]itului slab Lipsesc segmente de cu]it sau degete la aparatul de t\iere Lipsesc ridic\toarele de spice. r\zuitorul s\ fie distan]at de spir\ cu 3-4 mm. mai mare pentru cereale uscate [i mai mic pentru culturile care se treier\ greu.paiele rezultate s\ fie sp\râmate cât mai pu]in. Curelele sunt bine reglate dac\ atunci când lucreaz\ pe diametrul maxim spatele lor este sub marginea ro]ilor de cura cu 3-4 mm. curelele de antrenare ale b\t\torului slabe. Boabe `n spice netreerate (sub 0. crt. se deschide sita superioar\ 11 76 . combina este prea `nc\rcat\ Tura]ia b\t\torului este prea mare. curentul de aer s\ fie uniform repartizat pe suprafa]a sitelor superioar\ [i inferioar\. lan]urile s\ fie `ntinse egal. contrab\t\torul este prea aproape de b\t\tor. Curentul de aer trebuie s\ fie suficient de puternic `n spa]iul de deasupra sitei superioare ca s\ antreneze pleava u[oar\ din amestec `nainte ca aceasta s\ cad\ pe sit\. Nu se admit pierderi `n pleav\. se regleaz\ corespunz\tor rabatorul Se ridic\ platforma de t\iere mai sus Se regleaz\ rabatorul [i melcul platformei astfel ca transportul materialului la aparatul de treier s\ se fac\ `n mod uniform Se regleaz\ corect rabatorul Se `ntinde cureaua transmisiei de ac]ionare Se reduce tura]ia rabatorului Se opre[te motorul. la viteze mici tura]ia se reduce.3%. curentul de aer nu trebuie s\ antreneze semin]ele afar\ [i s\ fie uniform repartizat pe suprafa]a sitelor.4%). se dep\rteaz\ contrab\t\torul. S\ asigure `ndep\rtarea paleelor de pe semin]ele `mbr\cate [i s\ asigure treerarea spicelor r\mase netreerate. curentul de aer s\ antreneze numai corpurile mai u[oare decât semin]ele. la culturi culcate se aduce mai `n fa]\.3 4 0 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Cuplajul de siguran]\ al transportorului cu melc de la platforma de t\iere Transportorul central mic[orat\ `n func]ie de cultur\. se `ntind curelele de antrenare. Nu se admit semin]e nedezaristate Pierderile de boabe nu trebuie s\ dep\[easc\ 0. nu se admit sp\rturi la dezghioc\tor mai mari de 0. multe boabe retur Remedierea 3 Se `ndep\rteaz\ corpul str\in. raportul dintre distan]a la intrare [i la ie[ire este 6/1 pentru condi]ii normale. Boabe `n spice netreerate (sub 0. contrab\t\torul prea `ndep\rtat. distan]a `ntre degete [i carcas\ este de 3-5 mm. se reduce viteza de `naintare a combinei Se reduce tura]ia b\t\torului. melcul platformei nu este reglat corect Pozi]ia rabatorului nu corespunde cu condi]iile de lucru Cureaua de ac]ionare este slab\ Rabatorul se rote[te prea repede Este blocat cu corpuri tari sau `nf\[urat cu plante Tura]ia prea sc\zut\. racle]ii nu trebuie s\ ating\ fundul transportorului. 1 Pozi]ia rabatorului fa]\ de aparatul de t\iere Tura]ia rabatorului Tura]ia b\t\torului Distan]a dintre b\t\tor [i contrab\t\tor 2 S\ loveasc\ plantele deasupra centrului de greutate.3% Pierderile `n pleav\ trebuie s\ fie sub 0. Lan]urile cu racle]i s\ fie `ntinse moderat. paiele s\ fie cât mai pu]in sf\râmate. Nu se admit pierderi de boabe datorit\ ac]iunii rabatorului. S\ permit\ scoaterea din func]iune a transportorului cu melc când p\trund corpuri tari `ntre spir\ [i carcas\ sau degete [i carcas\. puritatea materialului ob]inut peste 98%. Pedala de comand\ trebuie s\ aib\ pentru frânarea combinei mai pu]in din jum\tate din curs\.4%). la viteze mari de `naintare se m\re[te tura]ia.

se schimb\ sita cu alta cu orificii mai mari. se reduce viteza de `naintare a combinei 1 2 Contrab\t\torul este `nfundat. Ma[ini pentru recoltarea porumbului. se schimb\ sita inferioar\ cu alta cu orificii mai mari Pierderi mari de boabe `n paie Pierderi mari de boabe `n pleav\ 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Sitele se `nfund\ frecvent Mult\ pleav\ [i paie scurte la retur Multe boabe la retur Organele de lucru ale combinei sunt `nfundate ~nfundarea transportorului de boabe ~nfundarea elevatorului de boabe Multe impurit\]i `n materialul colectat `n bunc\r Dezaristarea incomplet\ Dispozitivul de dezaristare se `nfund\ Curentul de aer slab. sitele sunt `nfundate Lanul `n care ser lucreaz\ este cu multe buruieni Murd\rie depus\ pe melc. se completeaz\ uleiul Se `ntinde cureaua sau se `nlocuie[te Se cur\]\ de 2-3 ori pe zi paharul de praf. se schimb\ sita inferioar\. se strâng toate [uruburile slabe de la organele `n mi[care Se cur\]\ curelele de ulei sau motorin\. se cur\]\ canalele ro]ilor de curea. se `nchide sita cu jaluzele Se deschide sita cu jaluzele. se cur\]\ filtrul de ulei. uleiul `n rezervor este sub nivelul indicat Cureaua de ac]ionare a dinamului prea slab\ sau defect\ Filtrul de aer este `nfundat. Recoltarea porumbului se poate face dup\ tehnologii diferite. prea multe paie scurte Curentul de aer slab. nu lucreaz\ la tura]ia de regim Patineaz\ cureaua. se reduce curentul de aer. se `nl\tur\ cauze care fac ca transportorul s\ nu func]ioneze la tura]ia de regim Se regleaz\ cuplajul de siguran]\. deflectorul de schimbarea direc]iei de aer este prea coborât. combina prea `nc\rcat\ Alegerea necoresp. nu func]ionaz\ normal. se `ntind curelele [i se `nlocuiesc cele uzate Se `ntinde cureaua de ac]ionare. sita inferioar\ cu orificii prea mici 3 Se cur\t\ contrab\t\torul [i scutur\torul. filtrul de ulei este `nfundat. se deschide sita superioar\. canalele ro]ilor de curea sunt `nfundate. curelele nu sunt bine `ntinse Patineaz\ cureaua de ac]ionare a pompei. ~n func]iie de opera]iile tehnologice pe care le execut\ ma[inile de recoltat porumb se pot grupa `n : 77 . se apropie contrab\t\torul. se cur\]\ filtrele de motorin\. filtrul de motorin\ este `nfundat. sita inferioar\ cu orificii prea mici.2. a sitelor la cur\]irea II. Se desfund\ sitele. pompa de motorin\ este defect\ 7. se verific\ nivelul apei [i uleiului Se cur\]\ filtrul de aer. pere]ii [i organele `n mi[care vibreaz\ 24 25 26 Se m\re[te debitul de aer al ventilatorului. semin]ele au umiditate mare Obturatoarelor orificiilor de alimentare ale melcului nu sunt corect reglate. curentul de aer este puternic. se reduce viteza de deplasare a combinei Se monteaz\ sitele corespunz\toare la cur\]irea II. mult\ verdea]\ `n boabe. se remediaz\ defec]iunea de la pompa de motorin\ Curelele patineaz\ 27 Instala]ia hidraulic\ nu func]ioneaz\ Ampermetrul de bord nu indic\ `nc\rcarea bateriei Temperatura motorului este prea mare 28 29 30 Motorul se opre[te 31 Filtrul de aer este `nfundat. iar carcasa din sit\ de sârm\ se schimb\ cu alta oarb\ din tabl\ Se cur\]\ transportorul cu melc de murd\rie [i de semin]e umede. [or]urile de deasupra scutur\torului lipsesc Sitele sunt `nfundate. sistemul de alimentare este murdar [i dereglat 23 Bunc\rul de boabe nu se descarc\ uniform Motorul porne[te greu Mers neuniform al combinei. produsul final ob]inut putând fi sub form\ de [tiule]i (dep\[una]i sau nedep\nu[a]i) sau sub form\ de semin]e. tura]ia axului de antrenare a scutur\torului este necorespunz\toare. scutur\torul `nfundat. se `ntinde cureaua de ac]ionare se verific\ [i se `ncarc\ bateria de acumulatoare Se `nl\tur\ cauzele dezechilibr\rii b\t\torului. cureaua de ac]ionare este slab\ Bateria de acumulatoare este desc\rcat\ Dezechilibrarea b\t\torului din cauza depunerii neuniforme a murd\riei. sita superioar\ este `nchis\. se schimb\ mai des uleiul de la filtrul de aer. curentul de aer la cur\]irea II redus Didpozitivul de dezaristare nu este folosit sau nu este reglat corect Material depus pe rotor [i carcas\. se regleaz\ aparatul de treier astfel ca s\ nu f\t\mi]eze paiele Se m\re[te debitul de aer la ventilator. se verific\ tura]ia axului scutur\torului [i se aduce la tura]ia de regim. se cur\]\ sitele Se monteaz\ ridic\toarele de plante [i se taie cerealele cât mai sus posibil f\r\ pierderi Se cur\]\ transportorul. combina este prea `nc\rcat\ Se m\re[te tura]ia b\t\torului. se ridic\ deflectoarele de dirijare a curentului de aer. se monteaz\ [or]urile de deasupra scutur\torului.12 0 13 Spicele nu sunt complet treierate Tura]ia b\t\torului este mic\. sita cu jaluzele prea deschis\ Sita cu jaluzele prea `nchis\. contrab\t\torul este prea `ndep\rtat. se opre[te motorul [i se love[te u[or filtrul. sita inferioar\ are orificii prea mici. curelele sunt uzate. [uruburile de la lag\rele scutur\torilor sau de la alte organe `n mi[care sunt slabe Curelele sunt murdare de ulei sau motorin\. se m\re[te intensitatea curentului de aer Se trece materialul treierat prin dispozitivul de dezaristare [i acesta se regleaz\ corect Se cur\]\ dispozitivul [i `n cazul când nu func]ioneaz\ se schimb\ rotorul cu [ine cu cel cu palete.

ma[ini de treierat [tiule]i denumite batoze de porumb. lan]uri de alimentare [i aparat de deta[are. Culeg\toarele de [tiule]i pot fi cu 1-4 sec]ii de recoltare (corespunz\toare num\rului de rânduri recoltate la o trecere). este necesar ca ele s\ aib\ o capacitate de tragere corespunz\toare debitului de 78 racle]i . tractat\ Constructiv. fie recoltatul tulpinelor `mpreun\ cu [tiule]ii. Totodat\ lan]urile [i melcii de dirijare efectueaz\ [i transportul [tiule]ilor deta[a]i spre organele de transport a [tiule]ilor. care `n timpul tragerii tulpinei printre val]uri este solicitat la `ntindere.ma[ini de dep\nu[at [tiule]i numite dep\nu[\toare. ce se adapteaz\ pe combinele de recoltat cereale p\ioase. `n acest caz. cu dep\nu[are sau treieratul acestora `n care caz tulpinele r\mân pe sol. dispozitiv de dep\nu[are. Fig. iar acestea sunt tocate [i `nc\rcate `n remorc\.91 – Culeg\tor de [tiule]i. Organele pentru dirijarea [i transportul tulpinelor spre val]urile de deta[are pot fi cu lan]uri cu degete sau melci elicoidali. Aparatele de deta[are (fig. tractate sau autopropulsate. alimentarea val]urilor se face direct din lan.culeg\toare de [tiule]i. Fig. Aceste ansambluri sunt montate pe un cadru prev\zut cu ro]i [i sunt antrenate prin transmisii cu ro]i din]ate. val]uri Val]urile de deta[are pot fi dispuse sub un unghi fa]\ de orizontal\.combine de recoltat porumb. care efectueaz\ numai recoltarea [tiule]ilor. care efectueaz\ deta[area [tiule]ilor dup\ ce plantele au fost t\iate. fiind obligate s\ treac\ tulpinele de porumb. prin spa]iul dintre ele. frânte [i rupte . f\r\ a se `nfunda. Prin trecerea prin spa]iul dintre val]uri tulpinele de porumb sunt laminate.echipamente de recoltat porumb. transportare. sec]ia.1. care sunt ma[ini mobile. pe un singur rând. sau `n cazul combinei din figura 91. Pentru ca val]urile de deta[are s\ lucreze normal. ce efectueaz\ fie recoltatul [tiule]ilor. pentru dep\[unare [i treieratul [tiule]ilor exist\ [i ma[ini sta]ionare: . aparatul de deta[are este format din dou\ val]uri ce se rotesc `n sensuri opuse. 92) au rolul de a efectua desprinderea [tiule]ilor de pe tulpinele de porumb. ~n figura 91 se arat\ schema constructiv func]ional\ a unui culeg\tor de [tiule]i.2. curele [i lan]uri cu zale de la priza de putere a tractorului (majoritatea culeg\toarelor sunt ma[ini tractate). caz `n care tulpinele r\mân nedesprinse de sol. când se ob]in boabe colectate `n bunc\r iar resturile vegetale `n brazd\. Culeg\toare de [tiule]i. ~n afar\ de ma[inile de recoltat porumb propriuzise. {tiule]ii având diametrul mai mare decât cel al tulpinei sunt deta[a]i prin ruperea peduncului. . prev\zut cu aparat de dep\nu[are. este format\ din separatoare de rând. . dep\nu[\tor transportor cu racle]i elevator 7. . aparat de deta[are arbore cardanic val]uri separatori de lan Sec]iile.92 – Dispozitiv cu val]uri pentru deta[area [tiule]ilor tulpinele intrând `ntre val]uri cu partea lor anterioar\ la distan]a h=10-20 cm fa]\ de sol.

iar [tiule]ii dep\nu[a]i sunt prelua]i de un elevator [i transporta]i `n remorca ce intr\ `n agregat cu culeg\torul. [asiu. se vor roti de un num\r de ori mai mare. efectu`ndu-se astfel dep\nu[area. Sunt ma[ini autopropulsate [i realizeaz\ t\ierea plantelor. concomitent se produce [i rotirea acestuia iar p\nu[ele sunt antrenate de proieminen]ele val]urilor [i trase printre acestea.2. {tiule]ii deta[a]i sunt prelua]i de un transportor care `i duce la dispozitivul de dep\nu[are (fig. Aparatul de t\iere este de tipul cu melc [i realizeaz\ desprinderea boabelor de pe [tiule]ii de porumb. Val]urile se dispun fa]\ de orizontal\ sub un unghi de 10-350 [i val]urile perechi se dispun la `n\l]imi diferite. Ma[ina lucreaz\ `n condi]ii bune `n cazul `n care `n procesul de deta[are plantele sunt trase printre val]uri pe direc]ie vertical\.Combine de recoltat porumb. val]uri Fig. elevator transport+ dep\nu[are bunc\r batoz\ heder cur\]irea semin]elor Fig. unul având suprafa]a de lucru metalic\ iar cel\lalt suprafa]a de lucru din cauciuc. Gradul de dep\nu[are al [tiule]ilor va fi cu atât mai mare cu cât [tiule]ii `n deplasarea lor pe val]uri. Este format\ dintr-un culeg\tor de [tiule]i (cu p\r]ile componente tratate anterior). Contrab\t\torul este realizat sub form\ de sit\ cu orificii circulare 79 . distan]a dintre ele fiind de 15-30 mm (fig. 93). ro]i [i motor care ac]ioneaz\ atât ro]ile motrice cât [i organele componente care necesit\ mi[care.95 – Combin\ autopropulsat\ pentru recoltarea porumbului sub form\ de semin]e 7.Dispozitivul 15-30 mm de Fig. Dispozitivul de dep\nu[are este format din mai multe perechi de val]uri pe suprafa]a c\rora sunt prev\zute diferite proeminen]e. dispozitiv de cur\]ire a boabelor.plante ce intr\ `n ma[in\. bunc\r de colectare a semin]elor. tocarea tulpinelor [i a resturilor de plant\ rezultate `n urma treierului [i transportul materialului m\run]it `n remorc\. Val]urile perechi se rotesc `n sensuri inverse. P\nu[ele fie sunt colectate sau cad pe sol. aparat de treier.94 – A[ezarea val]urilor de dep\nu[at [tiule]i dep\nu[are ~n timpul deplas\rii [tiuletelui pe val]uri. treieratul lor. 94). cur\]irea semin]elor [i transportul lor `n bunc\r.93 . deta[area [tiule]ilor. B\t\toarele cu melc sunt realizate sub forma unui melc cu palete montat pe un arbore [i care se rote[te `ntr-un cilindru ce joac\ rolul de contrab\t\tor.2. ~n figura 95 este prezentat\ o combin\ autopropulsat\ care realizeaz\ recoltarea porumbului sub form\ de semin]e.

Distan]a `ntre vergele fiind de 9.3.40-care au capacitate de lucru `ntre 1.96 – Batoz\ de porumb modifica cu un oblon reglabil. Gradul de batere este dependent de timpul cât [tiule]ii stau `n aparatul de batere de aceia sec]iunea prin care oes ciocal\ii se poate Fig. la majoritatea aparatelor de treier este fix\ fiind `n general de 50-90 mm.6-40 t/or\. Pentru recoltarea culturii de floarea soarelui se folosesc de Fig. Este format\ din co[ de alimentare. Procesul de lucru decurge `n felul urm\tor: [tiule]ii din co[ul de alimentare sunt antrena]i de rotorul cu palete [i datorit\ loviturilor date de acestea.12M.4. Pierderile de boabe pe cioc\l\i sunt de max. Ciocal\ii ce ies din aparatul de batere. 7. ventilator pentru transportul pneumatic al semin]elor [i care realizeaz\ [i separarea frac]iunilor u[oare. Cur\]irea semin]elor de fragmente de plant\ se face dup\ dou\ principii. a. Acestea sunt separate prin gr\tarul contrab\t\torului fiind transmise organelor de cur\]ire.6M. ~n produc]ie se `ntâlnesc mai multe tipuri de batoze de b\tut porumb-BP-1. 3%. b. ~n figura 96 este prezentat\ schema constructiv-func]ional\ a unei batoze de porumb. Unghiul de `nf\[urare corespunz\tor dispunerii vergelelor este de 2000. Transportorul melc duce semin]ele la ventilator. 7. 80 . cât [i datorit\ frec\rii [tiule]ilor de rotor [i contrab\t\tor. Ma[ini pentru recoltat floarea-soarelui. b\t\tor cu palete a[ezate `n spiral\. arunc\tor de ciocal\i de tipul cu palete.97 – Echipamente de recoltat regul\ combinele autopropulsate floarea-soarelui pentru recoltarea cerealelor p\ioase cu echipamente specifice acestei culturi. puritatea boabelor 96-97%. respectiv dup\ dimensiuni cu ajutorul sitelor [i dup\ greutate cu ajutorul curentului de aer produs de un ventilator centrifugal. iar acesta face [i transportul la gurile de desc\rcare [i separare a impurit\]ilor u[oare. transportor de tip melc a c\rui suprafa]\ purt\toare este tot sit\ dar cu orificii mai mici decât semin]ele.5-12 mm.boabe v\t\mate [i sparte max.cu diametrul de 14-16 mm. boabele se desprind [i cad prin orificiile contrab\t\torului pe transportorul melc. ori sub forma unor vergele dispuse paralel cu arborele b\t\torului. gurile de desc\rcare a semin]elor [i motorul electric care ac]ioneaz\ organele ce necesit\ mi[care.6. ajung la paletele care-i arunc\ `n exterior. Procesul de treierare a [tiule]ilor const\ `n introducerea for]at\ a acestora `n spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor unde sub ac]iunea loviturilor exercitate de elementele active [i frec\rii ce apare `ntre [tiule]i [i p\r]ile metalice ale aparatului se produce desprinderea semin]elor. Batoze de porumb. 1%. Distan]a `ntre b\t\tor [i contrab\t\tor. contrab\t\torul a c\rei por]iune din partea de jos este sub form\ de sit\ cu orificii mai mari decât semin]ele. Ele func]ioneaz\ ca ma[ini independente care lucreaz\ sta]ionar [i sunt destinate pentru desprinderea semin]elor de pe [tiule]i.

Ma[ini pentru recoltarea orezului.montarea la ventilatorul principal a unui obturator pentru a reduce intensitatea curentului de aer sau `n acela[i scop `n unele cazuri se pot demonta dou\ palete opuse. .sistem cu [enile pentru deplasare. Dup\ t\iere capitulele urmeaz\ fluxul tehnologic ca [i `n cazul cerealelor p\ioase. umiditate.) cu rolul de a intensifica procesul de treier [i pentru a evita trecerea acestora prin spa]iile contrab\t\torului. ridic\toare dirijoare de plante. iar când capitulele ating ridic\toarele sunt dirijate cu ajutorul rabatorului spre aparatul de t\iere. trifoi.reglarea rabatorului astfel `ncât acesta s\ nu scuture boabele [i s\ ajute la ridicarea plantelor c\zute [i introducerea lor `n combin\ (reglare care se 81 . . reglarea tura]iei rabatorului (15-18 rot/min). .capacele de la reductoarele celor dou\ ro]i motrice sunt modificate [i prev\zute cu garnituri care `mpiedic\ p\trunderea apei. produc]ie la hectar). Acest echipament este format din: rabator cu trei palete.cai suplimentari la scutur\tori.transportorul cu melc de la bunc\r este prev\zut cu `n\l]ime mic\ a spirei. montarea `n primele spa]ii dintre barele contrab\t\torului a unor [ine speciale pentru ierburi (lucern\. Procesul de lucru al combinei este urm\torul: plantele de pe fiecare rând intr\ `ntre ridic\toarele-dirijoare de plante. iar semin]ele se sparg u[or. ~n cazul acestui echipament.7. Pentru a reduce pierderile [i sp\rturile de boabe se vor efectua urm\toarele reglaje combinei de recoltare a cerealelor p\ioase: . pl\cu]e contrat\ietoare la aparatul de t\iere. Ma[ini pentru recoltarea culturii de soia.aparat de treier cu b\t\tor [i contrab\t\tor de tipul “ cu cuie”. . la ie[ire 10-18 mm) [i a organelor de separare [i cur\]ire. sunt `nclinate. . despic\toarele de lan. . .puntea ro]ilor din spate este modificat\. tabla de acoperire a contrab\t\torului [i sitele de dimensiuni corespunz\toare. 7. .transportorul cu melc se apropie de fundul platformei (distan]a dintre spira melcului [i platform\ 5-10 mm). dar reglate corespunz\tor condi]iilor de lucru.reglarea `n\l]imii de t\iere.montarea sitelor corespunz\toare la cur\]irile I [i II `n func]ie de s\mân]\ (dimensiuni. se urm\re[te ca aparatul de t\iere s\ fie men]inut `n zona 4-6 cm de la suprafa]a solului. . ~n figura 97b se arat\ schema unui alt echipament pentru recoltarea florii soarelui RIFS-6). etc. . . Se poate realiza recoltarea semincerilor de ierburi tot cu combina pentru recoltarea cerealelor p\ioase. Reglajele se refer\ la `n\l]imea de t\iere a platformei. Pentru recoltarea direct din lan a culturii de soia. se pot folosi ma[inile utilizate la recoltarea cerealelor p\ioase.introducerea `n circuit a decorticatorului. a distan]ei dintre b\t\tor [i contrab\t\tor (la intrare 25-30 mm.~n figura 97a se arat\ schema unui echipament de recoltat floarea-soarelui (RFS).tabl\ de dirijare a paielor [i a plevei. 7. plantele sunt preluate de transportoarele cu benzi ondulate [i transmise spre organele de transport ale secer\torii. pentru a permite utilizarea unor ro]i cu dimensiuni mai mari. Ma[ini pentru recoltarea semincerilor de ierburi. Pentru recoltarea culturii de orez se poate utiliza combina autopropulsat\ pentru recoltarea cerealelor p\ioase dar cu unele organe modificate [i anume: .6.5. Pentru a ob]ine o cur\]ire bun\ a materialului se impune s\ se lucreze cu un regim cât mai constant. `n locul ro]ilor motoare.tura]ia b\t\torului 1000-1200 rot/min. La recoltarea culturii de soia se are `n vedere c\. a tura]iei b\t\torului (450-700 rot/min).sit\ tip Closz la cur\]irea I-a [i cu orificii evazate la cur\]irea II-a. . . plantele au p\st\ile `ncepând de la nivelul solului. cu urm\toarelor modific\ri: 7.

prelungitoarele se introduc `n interior iar tura]ia se alege `n limitele 190-200 rot/min . .se regleaz\ la 40 mm de aripile rotorului prin sl\birea [urubului de fixare . distan]a la intrare 24-30 mm.se regleaz\ `n func]ie de cultur\ `n limitele 600-700 rot/min prin m\rirea sau mic[orarea diametrului activ al ro]ii de curea pe axul acesteia . opera]ie ce se execut\ cu ma[ini cu cu]ite rotative sau cu cu]ite sub form\ de L. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Reglajul Distan]a `ntre b\t\tor [i contrab\t\tor la primul aparat de treier Postb\t\tor Reglarea tura]iei b\t\torului de la primul aparat de treier Sita superioar\ de la cur\]irea I Sita inferioar\ de la cur\]irea I Tura]ia ventilatorului de la cur\]irea I Distan]a dintre b\t\tor [i contrab\t\tor la al doilea aparat de treier Tura]ia b\t\torului la al doilea aparat de treier Pozi]ia gr\tarului fa]\ de rotorul separatorului Scutur\torii Viteza de `naintare a combinei Cum se efectueaz\ distan]a la intrare 19-24 mm. cu reglaje corespunz\toare [i echipate cu ridic\tor de brazd\. 7. se vor demonta toate paletele de pe post b\t\tor [i `n cazul `n care se produc `nfund\ri se monteaz\ 3 [ine folosite la porumb se scot sau se adaug\ rondele de reglaj la roata mare a reductorului de tura]ie: tura]ia optim\ este de 200-220 rot/min.se alege 22-24 mm la intrare [i 14-16 mm la ie[ire .se alege `n func]ie de m\rimea brazdei astfel ca combina s\ fie alimentat\ la un debit mediu de 2. Reglajele combinei C-12 cu echipament pentru recoltat fasole boabe sunt prezentate `n tabelul 20.8 Ma[ini pentru recoltarea culturii de fasole. Recoltarea culturii de fasole se face `n dou\ faze: . tura]ia b\t\torului este 500-700 rot/min. Tabelul 20 Reglajele combinei C-12 cu echipament pentru recoltat fasole boabe Nr.5 kg/s 82 . reglarea aparatului de treier. `n unele cazuri când plantele au talie mic\. distan]a `ntre b\t\tor [i contrab\t\tor 25-30 mm la intrare [i 12-15 mm la ie[ire.`n prima faz\ se taie [i se las\ `n brazd\. degetele paletelor se acoper\ cu fâ[ii de cauciuc. crt. la ie[ire 14-15 mm. `n func]ie de greutatea boabelor cu ajutorul mecanismului de reglare . se deschide ½ sau mai mult la nevoie cu ajutorul mecanismului de reglare se monteaz\ sita cu orificiile de Φ 14.Φ 16 [i Φ 18 `n func]ie de m\rimea boabelor se regleaz\ c\tre max. când se lucreaz\ cu scutul de protec]ie al contrab\t\torului.`n faza a doua se folosesc combinele pentru cereale p\ioase. când se lucreaz\ f\r\ scut. la ie[ire 14-15 mm.- refer\ la tura]ie [i pozi]ia fa]\ de aparatul de t\iere).

prezint\ o vegeta]ie bogat\ (vrejuri. separarea par]ial\ a lor de sol [i vreji [i l\sarea acestora `n brazde continue pe sol. rotor prindere la tractor a.CAPITOLUL 8 MA{INI DE RECOLTAT CARTOFI Pentru recoltarea mecanizat\ a cartofilor se folosesc dou\ metode: metoda de recoltare divizat\ [i metoda de recoltare direct\. urmând ca strângerea acestora s\ se fac\ ulterior manual.99 – Principiul de func]ionare a unei ma[ini de scos cartofi cartofi br\zdar tambur cu]it disc cu]ite disc cartofi bilon br\zdar teren recoltat transportor cu vergele ~n cazul `n care cultura ce urmeaz\ a fi recoltat\. Ma[inile respective se numesc combine de recoltat cartofi.98 – Schema ma[inii de tocat vrejuri a-rotor cu degete prinse articulat. Fig. separarea acestora de sol [i vreji [i colectarea lor `n bunc\re. folosesc metodele de recoltare men]ionate. buruieni). Metoda de recoltare divizat\ const\ `n dislocarea tuberculilor. b-rotor cu cu]ite prinse articulat Men]ion\m c\ [i culturile de ceap\ [i usturoi. pentru ca ma[inile folosite la recoltare s\ nu se `nfunde cu aceast\ vegeta]ie [i pentru o separare mai bun\ a cartofilor de p\mânt. b. iar ma[inile care particip\ la realizarea recolt\rii au acelea[i principii de lucru. Metoda de recoltare direct\ const\ `n dislocarea cartofilor. cardan reglarea `n\l]imii de lucru pct. se folosesc mai `ntâi ma[ini de tocat vrejuri. 83 . tambur bilon Fig.

100 – Principiul constructiv-func]ional al unei ma[ini de scos [i adunat cartofi ~n figura 100 se prezint\ schema unei ma[ini de scos [i adunat cartofi. dat\ de ro]i stelate care pe care se sprijin\ lan]urile transportorului. destr\marea acestui strat [i separarea par]ial\ a cartofilor de sol [i vrejuri. Ma[ina este prev\zut\ cu tambur copiator de bilon. Ma[ini de scos cartofi. desc\rcarea p\mântului r\mas pe acesta [i a cartofilor f\cându-se la o anumit\ `n\l]ime fa]\ de sol. 8. Transportorul cu vergele este a[ezat `nclinat fa]\ de sol. dintr-un cadru sprijinit pe ro]i pe care este montat un rotor cu ciocane sau cu]ite de lungimi diferite pentru a copia profilul terenului. cu]ite rotative pentru t\ierea pere]ilor brazdei. ro]i de sprijin [i mecanisme de reglare a `n\l]imii de lucru. br\zdare.2. 8. dou\ transportoare cu vergele a[ezate `n cascad\. este pozi]ia br\zdarului de a[a natur\ `ncât s\ p\trund\ `n sol sub nivelul de existen]\ al tuberculilor. transportor-elevator tambur cu]ite disc br\zdar arunc\toare transportoare cu vergele rulouri Fig. Cartofii [i vrejurile tocate r\mân dispuse pe sol sub forma unei fâ[ii continue. rotinduse cu viteze mari (viteza periferic\ a cu]itelor fiind de 35-50 m/s). pe transportor are loc destr\marea acestuia. Spre deosebire de ma[inile de scos cartofi. Adunatul cartofilor se face manual. ~n cazul acestor ma[ini. carcas\. De pe transportor care are [i o mi[care vibratorie. realizeaz\ tocarea vrejurilor [i a buruienilor iar fragmentele rezultate r\mân pe sol. Rotorul cu cu]ite.1. acest lucru se poate realiza de la ro]ile de copiere [i dispozitiv de reglare a br\zdarului. Ma[inile de scos cartofi de acest tip. sau cu ajutorul unor tamburi ce urm\resc profilul bilonului. separarea particulelor de sol care trec prin spa]iile dintre vergele [i desprinderea par]ial\ a tuberculilor de vrejuri. cartofii cad pe sol. Ca reglaj principal. se construiesc de obicei pentru recoltarea a dou\ rânduri de cartofi [i sunt ma[ini tractate [i ac]ionate de la priza de putere a tractorului. rulouri de cur\]ire a cartofilor de p\mânt [i vrejuri [i de sf\râmare a 84 . ~n figura 98 se arat\ schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini tractate [i antrenate de la priza de putere a tractorului pentru tocat vrejuri. ~n figura 99 se arat\ schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de scos cartofi cu transportoare cu vergele. ~n timpul de plas\rii stratului de sol dislocat. Stratul de sol dislocat de br\zdare este preluat de transportorul separator. se prev\d cu organe suplimentare de sf\râmat bulg\rii [i de separat vrejuri. sau sunt l\sa]i pe sol unde sunt sorta]i manual. Organul de lucru este format din rotor cu cu]ite montate articulat. Acestea pot fi de tipul cu rozet\ [i furci arunc\toare sau cu transportoareseparatoare de tip lan]-gr\tar rulant. ma[inile de scos [i adunat. Ma[ini de scos [i adunat cartofi. produsul final ob]inut – cartofi par]ial separa]i de buruieni – este `nc\rcat `ntr-o remorc\ ce se deplaseaz\ paralel cu ma[ina [i sunt transporta]i la o sta]ie fix\ de sortare [i separare.Acestea sunt alc\tuite de regul\. Aceste ma[ini efectueaz\ dislocarea stratului de sol `n care sunt dispu[i tuberculii.

Pentru solurile u[oare `n care se planteaz\ cartofi. br\zdar [i transportor cu vergele.103 – Transportor-separator degete de cauciuc cu Fig. ~n partea anterioar\ combina este prev\zut\ cu un copiator de bilon. ~n figura 101 se arat\ schema constructiv-func]ional\ a unei combine de recoltat cartofi. La nivelul acestui transportor a[ezat sub un unghi de c\dere [i care are mi[care invers\ fa]\ de mersul cartofilor.bulg\rilor [i un transportor elevator tot din vergele.101 – Principiul constructiv-func]ional al unei combine de recoltat cartofi Materialul dislocat preluat de transportor. care face o prim\ separare. bunc\r transportor separare transportor cu degete manual\ de cauciuc tambur cu]it disc br\zdar transportor-scutur\tor transportor vreji Fig. Pentru limitarea l\]imii brazdei dislocate de o parte [i cealalt\ a br\zdarului sunt prev\zute cu]ite disc. se poate folosi cu succes aceast\ metod\. Combine de recoltat cartofi. Datorit\ lungimii drumului parcurs de cartofi `mpreun\ cu p\mântul dislocat. cilindrii cartofi+bulg\ri+pietre Fig. procesul de separare a tuberculilor este mai bun [i depinde foarte mult de tipul solului. 102). De obicei combinele lucreaz\ pe 2 sau trei rânduri [i sunt ma[ini tractate [i ac]ionate de la priza de putere a tractorului. Ace[tia `ndep\rteaz\ pietrele [i bulg\rii de p\mânt care au forma apropiat\ de cea a cartofilor. Acesta realizeaz\ pe de o parte separarea cartofilor de p\mânt prin sf\râmarea bulg\rilor [i pe de alt\ parte cur\]area cartofilor de p\mânt prin frecarea acestora cu cilindrii.este realizat\ o 85 . Combinele de recoltat cartofi include `n componen]a lor pe lâng\ organele [i mecanismele existente pe ma[ina de scos [i adunat [i o sortare f\cut\ de muncitori (2 sau 4) pe parcursul tuberculilor spre bunc\rul de colectare sau remorca `n care se `ncarc\ cartofii.3. 8. Pentru solurile medii [i grele folosirea ma[inii nu este recomandat\.102 – Transportor separator-cur\]itor cu rulouri (cilindrii) profila]i De pe acest transportor materialul cade pe un transportor de separare cu degete din cauciuc (fig. ajunge la un transportor sub forma unui tambur cu cupe care ridic\ materialul [i-l descarc\ pe un transportor format din tuburi crenelate (fig. 103). Spa]iile dintre cilindrii sunt mai mici decât dimensiunile cartofilor.

pietrele [i cartofii bolnavi [i t\ia]i. La nivelul tamburului rotativ care are suprafa]a lateral\ realizat\ din vergele de sârm\ c\ptu[ite [i 20-30 compartimente (cupe) se efectueaz\ [i separarea cartofilor de ma[a vegetal\ (vrejuri. 86 . Pe o parte [i de alta a acestui transportor se afl\ muncitorii care fac separarea final\. de separare. acestea fiind preluate de un transportor ce le conduce `n afara combinei [i cad pe sol. difer\ `ntre ele `n special prin construc]ia organelor componente [i par]ial prin schema tehnologic\ de dispunere a acestora. Cartofii de pe acest transportor cad pe un alt transportor cu vergele care-i conduce spre mijlocul de colectare (bunc\r sau remorc\). de separare a vrejurilor [i de `nc\rcare. Combinele de recoltat cartofi construite `n prezent. Orice combin\ este prev\zut\ cu cele patru grupuri de organe de lucru: de dislocare. buruieni). ei elimin\ bulg\rii de p\mânt ajun[i pân\ aici.nou\ separare de pietre [i o nou\ cur\]ire a cartofilor de p\mânt.

cadru. La partea superioar\ a transportoarelor 3 [i 4 sunt prev\zute uniformizatoarele 6 [i 7. Recoltarea sfeclei de zah\r se poate face folosind diferite ma[ini care efectueaz\ par]ial sau total opera]iile enumerate fie combine.ma[ini de decoletat sfecl\ care efectueaz\ t\ierea coletelor cu frunze de pe r\d\cinile de sfecl\ când acestea se g\sesc `n sol. sisteme de dirijare automat\ pe rând a ma[inii. decoletarea [i cur\]irea r\d\cinilor f\cându-se manual.CAPITOLUL 9 MA{INI PENTRU RECOLTAT SFECL| DE ZAH|R Recoltarea sfeclei de zah\r se realizeaz\ prin efectuarea urm\toarelor opera]ii: t\ierea frunzelor [i coletelor (decoletare). aparate de decoletat montate pe cadru.1. cur\]irea [i colectarea lor `n colectoare sau remorci. Ma[ina de decoletat sfecl\. . cur\]at de p\mânt [i `nc\rcat `n bunc\r sau remorc\. [i colectarea coletelor `n remorci sau l\sarea lor pe sol.ma[ini de dislocat sfecl\ (denumite [i deslocatoare de sfecl\) care efectueaz\ numai opera]ia de dislocare.104 – Schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de decoletat sfecl\ de zah\r ~n prezent datorit\ complexit\]ii constructive a unei combine cât [i a condi]iiilor de clim\ [i sol la noi se folose[te tehnologia de recoltare `n dou\ faze: `n prima faz\ se face decoletarea cu o ma[in\ destinat\ pentru aceasta [i `n faza a doua o ma[in\ de dislocat (scos). 9. . scoaterea acestora din sol.combina de recoltat sfecl\ care execut\ toate opera]iile impuse `n cadrul procesului de recoltare. cur\]irea r\d\cinilor scoase [i colectarea separat\ a r\d\cinilor [i a coletelor cu frunze. Decoletarea r\d\cinilor se poate executa `nainte de scoaterea r\d\cinilor din sol sau dup\ dislocarea [i scoaterea acestora. ro]i de sprijin [i de copiere [i o sec]ie de periere (cur\]ire) a r\d\cinilor decoletate (8). respectiv ma[inile MDS-3 [i MRS-3. . transportoare de colete. 87 . De partea posterioar\ a ma[inii este cuplat cadrul de sus]inere a rotorului cu palete elastice 5 care efectueaz\ cur\]irea r\d\cinilor decoletate. dislocarea [i extragerea (scoaterea) r\d\cinilor de sfecl\ din sol. transportor longitudinal 3 [i transportorul transversal 4. celelalte opera]ii – scoaterea sfeclei din sol. ~n func]ie de opera]iile tehnologice pe care le elecut\ ma[inile folosite pentru recoltarea sfeclei de zah\r se pot clasifica `n: . 6-7 5 3 4 1 2 8 4 Fig. ~n figura 104 se arat\ schema unei ma[ini tractate de decoletat. Aceast\ ma[in\ include `n componen]a ei aparate de decoletat.ma[ini de scos r\d\cinile de sfecl\ [i care efectueaz\ dislocarea. format\ dintr-un cadru sus]inut pe ro]i (dou\ ro]i principale [i dou\ de copiere). fiecare aceste aparate fiind format din palpatorul 1 [i cu]itul 2.

107 – Schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de recoltat sfecl\ 88 . A-A 6 7 5 5 2 8 1 3 4 3 A A Fig. rotor cu cu]ite roat\ de copiere reglajul `n\l]imii cu]it de lucru melc transport perie colete Fig. Este format\ din cadrul ce se prinde `n fa]a tractorului prin intermediul unui ridic\tor hidraulic. rotor cu cu]ite.106 – Echipament purtat frontal pe tractor pentru decoletarea sfeclei ~n figura 106 este prezentat\ o ma[in\ de decoletat cu rotor [i cu]ite articulate de acesta purtat\ `n fa]a tractorului. a. Aceste ma[ini efectueaz\ dislocarea r\d\cinilor de sfecl\. b-cu palpator tip patin\ [i cu]it fix. 105) sunt formate din palpator care poate fi patin\ sau disc rotativ [i cu]it care deasemenea poate fi cu]it fix sau cu]it disc cu mi[care for]at\.2. scoaterea acestora din sol. 9. transportor melc care preia frunzele t\iate [i le conduce pe direc]ie transversal\ fa]\ de sensul de mers [i un rotor cu perie care cur\]\ capetele r\d\cinilor. b.Fig. Ma[ini de recoltat r\d\cini de sfecl\.105 – Aparat de decoletare: a-cu palpator rotativ [i cu]it fix. cur\]irea de p\mânt [i `nc\rcarea `n remorci sau bunc\re. Aparatele de decoletat (fig. ro]i de copiere.

Aceste ma[ini se construiesc cu l\]imi de lucru diferite.~n figura 107 se arat\ schema unei ma[ini de recoltat sfecl\. de unde sunt preluate de rozetele de cur\]ire 4 [i transmise la elevatorul cu racle]i 5. Dislocarea [i scoaterea r\d\cinilor este efectuat\ de discurile de dislocare 1. ~n figura 108 este prezentat\ o combin\ autopropulsat\ de recoltat sfecl\ de zah\r [i care efectueaz\ toate opera]iile necesare tehnologiei de recoltare. Pentru dirijarea ma[inii de-a lungul rândurilor de r\d\cini.3. Combine de recoltat sfecl\. Se construiesc dup\ diferite scheme tehnologice. efectuând la o trecere recoltarea a 2-6 rânduri (la noi `n ]ar\ se folose[te o astfel de ma[in\ care lucreaz\ pe 3 rânduri. Desc\rcare bunc\rului se face prin intermediul transportorului 8 [i a unui transportor de desc\rcare (nu este reprezentat pe figur\) montat `n partea lateral\ a ma[inii. organe de cur\]ire [i transportoare pentru frunze [i r\d\cini. r\d\cinile cur\]ate sunt trimise `n bunc\rul 7. acestea se prev\d cu sisteme automate de dirijare. De pe val]urile 6. ~n partea superioar\ r\d\cinile sunt desc\rcate pe val]urile 6 care realizeaz\ cur\]irea lor de p\mânt [i r\d\cini. Fig. 89 . care le transmit prin intermediul rotorului 2 la transportorul 3.108 – Vedere simplificat\ a unei combine autopropulsate de recoltat sfecl\ de zah\r 9. tractat\ de tractor din familiile 60-80 CP). efectuând recoltarea cu decoletare prealabil\. Combinele includ `n componen]a lor atât organe de decoletare cât [i organe de dislocare [i scoatere a r\d\cinilor.

.dup\ culoare cu ajutorul camerei de luat vederi. Acestui proces se supun semin]ele unor culturi (porumb.ma[ini de cur\]at [i sortat simple care execut\ cur\]irea dup\ 1 sau 2 principii-vântur\tori. . semin]e ale altor culturi. . l\]ime) cuprinse `n anumite limite poart\ numele de calibrare. dimensiuni.debitul de aer refulat de ventilator. culoare. Cur\]irii [i sort\rii sunt supuse atât semin]ele pentru consum cât [i cele pentru s\mân]\. Cur\]irea ca proces const\ `n separarea din semin]ele culturii principale a tuturor frac]iunilor str\ine: buc\]i de paie.1. semin]e de buruieni. se supun unor procese de cur\]ire [i sortare.dup\ dimensiuni cu ajutorul sitelor.dup\ capacitatea de `nmagazinare a radia]iilor. Prin cur\]ire de cele mai multe ori se realizeaz\ [i separarea semin]elor sparte [i a semin]elor si[tave a culturii principale. Semin]ele de baz\ alunec\ pe suprafa]a sitelor [i ajung la transportorul 6 putând fi desc\rcate prin gura 7 sau gura 8.dup\ form\ cu ajutorul cilindrilor triori.CAPITOLUL 10 MA{INI DE CUR|}AT {I SORTAT SEMIN}E Semin]ele ob]inute prin recoltare [i treierare. bulg\ri. greutate. Sortarea semin]elor ca proces const\ `n divizarea masei de semin]e cur\]ite pe calit\]i dup\ anumite criterii. grosime.alegerea sitelor cu dimensiuni ale orificiilor `n func]ie de cultur\. 10. La majoritatea ma[inilor destinate acestui scop. Clasificarea ma[inilor de cur\]at [i sortat semin]e se face [i dup\ num\rul de opera]ii pe care le execut\ aceste ma[ini [i anume: . materialul de baz\ trecând prin orificiile celor dou\ site. Vântur\tori.ma[ini de cur\]at [i sortat universale.`nclinarea sitelor. masa specific\ [i uniformitatea dimensiunilor. pleav\. form\. praf. Principiile de lucru care stau la baza proceselor de cur\]ire [i sortare sunt: . 90 . . acestea trecând prin orificiile sitelor [i sunt evacuate prin gurile de evacuare c [i d. Sitele se monteaz\ pe un batiu care prime[te o mi[care oscilatorie dat\ de un mecanism biel\-manivel\. ~n figura 109 se arat\ schema tehnologic\ a unei vântur\tori. Separarea semin]elor pe frac]iuni dup\ dimensiuni (lungime. buc\]i de metal. Separarea semin]elor de corpuri mai mari se face pe o sit\ 1 (dup\ grosime) [i pe sita 2 (dup\ l\]ime). care execut\ paralel cu cur\]irea [i dou\ trei opera]ii de sortare-selectoare. Concomitent cu trecerea materialului prin sitele 1 [i 2 se face separarea materialului de impurit\]ile u[oare (a) sub ac]iunea curentului de aer debitat de ventilatorul 3.dup\ propriet\]ile organice cu ajutorul magne]ilor permanen]i sau electromagne]i. . `n scopul asigur\rii unor condi]ii impuse privind puritatea. Frac]iunile r\mase pe sitele 1 [i 2 sunt evacuate prin gura b. . . dispuse `n prelungire.dup\ greutate cu ajutorul unui curent de aer refulat sau absorbit de un ventilator. Separarea semin]elor mici [i a impurit\]ilor mai mici decât semin]ele principale se face pe sitele 4 [i 5. Sunt ma[ini de cur\]at [i sortat ale c\ror organe de lucru sunt formate din site [i ventilator. Ca reglaje principale la vântur\toare sunt: . . cur\]irea [i sortarea se efectueaz\ concomitent de multe ori cele dou\ procese fiind inseparabile. sfecl\) ce urmeaz\ a fi sem\nate cu ma[ini de sem\nat prev\zute cu aparate de distribu]ie cu discuri cu alveole.

1 2 3 7 4 5 a b 6 Fig. Selectoare. ~n interiorul celor doi cilindrii cu alveole este prev\zut jgheabul 6 [i transportorul cu melc 7.6 3 1 2 7 b a 8 d5 c 4 Fig. ~n acest caz principalele reglaje sunt: . Exemplu s\mân]a de maz\re poate avea culoarea galben\ sau verde. 91 . .2. 10. .109 – Schema tehnologic\ a unei vântur\tori 10. sita 2.alegerea cilindrilor cu alveole `n func]ie de dimensiunile [i forma semin]elor de baz\. dup\ greutate cu ajutorul curentului de aer [i dup\ form\ cu ajutorul cilindrilor triori (cilindrii cu alveole). Ori pentru puritatea culturii este necesar\ o sortare a semin]elor ce se vor sem\na dup\ culoare. ~n primul cilindru cu alveole 3 se face separarea semin]elor de alt\ form\ decât cele de baz\ [i care ies prin orificiile dintre cei doi cilindrii (c). Separarea frac]iunilor u[oare (a) din material se face sub ac]iunea curentului de aer debitat de ventilator. numeroase semin]e care sunt destinate alimenta]iei sau pentru s\mân]\ trebuie s\ aib\ aceea[i culoare.110 – Schema tehnologic\ a unui selector c I II III d ~n figura 110 se arat\ schema tehnologic\ a unui selector prev\zut cu ventilatorul 1. Pentru a fi vândute `n condi]ii bune.reglarea vitezei curentului de aer. Chiar dac\ se seam\n\ soiul a c\rei s\mân]\ are culoarea verde dup\ recoltarea culturii respective `n s\mân]a de baz\ apar [i semin]e de culoare galben\. Separarea frac]iunilor mari (b) se face pe sit\. Sortare dup\ culoare.3. Selectoarele sunt ma[ini care efectueaz\ separarea semin]elor dup\ dimensiuni cu ajutorul sitelor.alegerea sitelor. Semin]ele culturii de baz\ ajung pe sita cilindric\ 5 care face sortarea dup\ grosime pe calit\]i. Semin]ele de baz\ `mpreun\ cu cele mici sunt antrenate de alveole [i desc\rcate `n jgheabul 6 iar de aici ajung `n cel de-al doilea cilindru `n care se face separarea de semin]ele mici. care sunt evacuate de melc prin gura a. doi cilindrii cu alveole 3 [i 4 [i o sit\ de sortare 5.

Fructele cad `ntre cele dou\ benzi. pepeni etc. Calibrarea cu benzi – dou\ benzi de cauciuc antrenate prin acela[i arbore motor [i `ntinse pe doi tamburi. Comercializarea a numeroase fructe [i legume face obiectul unei legisla]ii care devine din ce `n ce mai severe. tomate. Tamburii sunt prev\zu]i cu orificii de m\rime diferit\ variind de la diametre mici. ele trec [i cad `n co[ul corespondent calibrului lor. Fig. Benzile nu sunt paralele ci au ecartament progresiv. sunt vându]i `n prezent sub forma a numeroase grupe determinate de m\rimi. Semin]ele sunt dispuse pe un transportor pe un singur rând. la diametre mari la ultimul cilindru.111). Vinderea lor este asigurat\ când sunt prezentate pe grupe de m\rimi.112 – Calibrare cu tamburi Calibrarea cu tamburi (fig. Cartofi. la primul cilindru. 112). Calibrarea se poate face cu: benzi. 92 ..4. Ei sunt antrena]i `n mi[care de rota]ie lent\ iar fructele sunt sortate dup\ m\rime `n mai multe grupe (num\rul grupelor este mai mare cu una decât num\rul tamburelor). iar c\derea acestora s\mân]\ cu s\mân]\ se face prin dreptul unei celule fotoelectrice (d) care comand\ un curent de aer debitat prin tubul I care schimb\ traectoria de c\dere a celor care au alt\ culoare. Când diametrul fructelor este inferior ecartamentului benzilor. portocale. Fig.111 – Ma[in\ de sortat dup\ culoare 10. Ma[ini de calibrat. cu tuburi [i dup\ greutate.d l Principiul sort\rii dup\ culoare se face cu ajutorul unei camere de luat vederi sau celul\ fotoelectric\ care comand\ un curent de aer la apari]ia `n câmpul ei a altei culori(fig.

CAPITOLUL 11 NORME DE PROTEC}IA MUNCII {I P.S.I. LA FOLOSIREA MA{INILOR AGRICOLE
Pentru evitarea accidentelor de munc\ la lucr\rile executate cu ma[inile agricole este necesar s\ se respecte ur\toarele reguli:

-

-

-

`nainte de `nceperea lucrului trebuie s\ se fac\ recunoa[terea terenului pentru a `nsemna [i ocoli zonele periculoase; pe dealuri, unde agregatul se deplaseaz\ `n direc]ia curbelor de nivel, trebuie s\ nu se lucreze cu tractoarele pe ro]i pe pante mai mari de 10-120 iar cu tractoarele pe [enile nu se va dep\[i max. 200; la agregarea ma[inilor bol]urile de cuplare trebuie bine asigurate; nu se admite urcarea persoanelor pe ma[ini `n timpul lucrului, `n timpul expluat\rii acest lucru este admis numai la acele ma[ini care sunt prev\zute cu post normal de conducere sau de supraveghere; `ntoarcerile la cap\tul parcelei trebuie f\cute cu mare aten]ie [i diferen]ialul deblocat din timp; pe terenurile `n pant\ mai mare de 100 pentru tractoarele pe ro]i [i 150 pentru tractoarele pe [enile, `ntoarcerile nu se for face `n “bucl\” ci cu manevrarea `nainte [i `napoi cu respectarea p\str\rii tractorului cu fa]a spre vale (cazul agregatelor tractor+ma[in\ agricol\ purtat\); `n timpul sta]ion\rii ma[inile purtate se vor l\sa pe sol; agregatul sau ma[ina autopropulsat\ va fi deservit\ numai de personal calificat; nu este permis\ apropierea de ma[in\ a persoanelor neinstruite; urcarea persoanelor pe pro]ap, cadru sau `n bunc\rul ma[inii este interzis\; toate interven]iile de remediere sau reglaj se fac numai cu ma[ina oprit\ [i ac]ionarea `ntrerupt\; pentru interven]ii mai mari se va opri [i motorul tractorului; deplasarea ma[inilor `n mijloacele de transport trebuie s\ se fac\ numai dup\ ce au fost bine ancorate; deplasarea de la o parcel\ la alta a ma[inilor nu este permis\ dac\ br\zdarele nu sunt ridicate sau alte organe care compun ma[inile agricole; urcarea rampelor `n pant\ cu ma[ini purtate grele care produc cabrarea tractorului este interzis\; viteza `n transport nu trebuie s\ dep\[easc\ limita admis\; muncitorii care lucreaz\ cu ma[inile pentru stropit [i pr\fuit ca [i ma[ina pentru tratat semin]e trebuie s\ fie instrui]i `n prealabil spre a cunoa[te perfect ma[inile, produsele chimice cu care acestea lucreaz\ [i ce m\suri trebuie luate `n cazul de intoxica]ie; `n timpul lucrului muncitorii trebuie s\ poarte echipament de protec]ie special impus de lucr\rile pe care le execut\; fumatul este strict interzis `n timpul recolt\rii culturilor de cereale; `n apropierea parcelei care se recolteaz\ se organizeaz\ un punct pentru stingerea incendiilor conform normelor `n vigoare; se va urm\ri permanent `mbun\t\]irea condi]iilor igienice de munc\; ma[inile ac]ionate electric vor fi legate la p\mânt [i la nulul re]elei; circuitul de alimentare a motorului electric s\ cuprind\ elemente de protec]iesiguran]e fuzibile calibrate corespunz\tor, relee de protec]ie pentru tensiune nul\, pentru suprasarcin\; sec]iunea conductorilor de alimentare cu curent electric s\ fie corespunz\toare prevenind incendiile.

93

BIBLIOGRAFIE
1. Babiciu P. [i colab., 1965 - Considera]ii privind criteriile de stabilire a transmisiei la aparatele de distribu]ie ale ma[inilor de sem\nat. Revista “Studii [i cercet\ri de mecanizarea agriculturii”, nr.2. 2. Bria N. [i colab., 1976 – Mecanizarea lucr\rilor `n cultura sfeclei de zah\r. Edit. Ceres, Bucure[ti. 3. Buzatu I. [i colab., 1971 – Ma[ini combinate pentru lucrarea solului [i sem\nat. Edit. Ceres, Bucure[ti. 4. Buzea I. [i colab., 1974 – Mecanizarea aplic\rii `ngr\[\mintelor. Edit. Ceres, Bucure[ti. 5. C\proiu {tefan [i colab., 1982 – Ma[ini agricole de lucrat solul, sem\nat [i `ntre]inerea culturilor. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 6. Cedra Camille, 1991 – Lexique illustre du mechanisme et des equipements agricoles. Editura Cemagref-Dicova, France. 7. Costache N., 1972 – Instala]ii [i ma[ini pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor din culturile agricole. Edi. Ceres, Bucure[ti. 8. Cuenot Guy, 1971 – Serres, machines, outils horticoles. Edit. Bailliere et fils,Paris- France. 9. Nic[ulescu I. [i colab., 1982 – Mecanizarea agriculturii (Manual pentru liceele agroindustriale). Edit. Ceres, Bucure[ti. 10. Neagu Traian [i colab., 1982 – Tractoare [i ma[ini horticole. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 11. Neagu Traian, Cojocariu P., 1998 – Ma[ini agricole. Edit. Ion Ionescu De La Brad, Ia[i. 12. Necul\iasa V. - Ma[ini de recoltat. 13. M\ni[or P. 1994 – Mecanizarea [i automatizarea lucr\rilor `n zootehnie. Edit.Ceres, Bucure[ti. 14. Ruxandu C. [i colab., 1971 – Mecanizarea lucr\rilor `n pomicultur\. Edit. Ceres, Bucure[ti. 15. Scripnic V. [i Babiciu P. 1968 – Ma[ini agricole. Edit. Agrosilvic\, Bucure[ti. 16. Scripnic V. [i Babiciu P., 1979 – Ma[ini agricole. Edit. Ceres, Bucure[ti. 17. Toma Drago[, 1975 – Ma[ini [i instala]ii agricole. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 18. Vâlcu Victor, 1997 – Aparat de distribu]ie mecano-pneumatic pentru sem\n\torile universale. Tez\ de doctorat. 19. x x x - ~ndrum\torul mecanicului agricol. Edit. Ceres, Bucure[ti.1980

94

CUPRINS INTRODUCERE ............................................................................................ 2 CAPITOLUL 1 - CONSIDERA}II GENERALE 1.1. Destina]ia [i clasificarea ma[inilor agricole ....................................... 3 CAPITOLUL 2 - MA{INI PENTRU LUCR|RILE SOPLULUI ...................... 4 2.1. Pluguri................................................................................................ 4 2.1.1. Preg\tirea plugurilor pentru lucru............................................. 4 2.2. Freze agricole ................................................................................... 8 2.3. Grape ................................................................................................ 9 2.3.1. Grape cu col]i .......................................................................... 9 2.3.2. Grape cu discuri ...................................................................... 9 2.3.2.1. Preg\tirea pentru lucru a grapelor cu discuri ................................... 10 2.3.3. Grape stelate, sape rotative [i grape elicoidale ...................... 10 2.3.3.1. Grape stelate .............................................................. 10 2.3.3.2. Sape rotative............................................................... 11 2.3.3.3. Grape elicoidale .......................................................... 11 2.4. T\v\lugi ............................................................................................. 11 2.5. Cultivatoare........................................................................................ 12 2.5.1. Componen]a cultivatoarelor ..................................................... 13 2.6. Combinatoare .................................................................................... 14 2.7. Ma[ini pentru afânarea adânc\ a solului ........................................... 15 CAPITOLUL 3 - MA{INI PENTRU SEM|NAT {I PLANTAT....................... 24 3.1. Sem\n\tori universale ....................................................................... 24 3.1.1. Cutia de alimentare cu semin]e ............................................... 24 3.1.2. Aparatele de distribu]ie ........................................................... 24 3.1.3. Tuburile de conducere a semin]elor ........................................ 27 3.1.4. Br\zdarele................................................................................ 28 3.1.5. Transmisia la ma[inile de sem\nat universale ........................ 29 3.1.6. Marcatoarele de urm\ ............................................................. 29 3.1.7. Scormonitorii de urm\ ............................................................. 29 3.2. Sem\n\tori pentru culturi pr\[itoare ................................................. 30 3.3. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor .......................... 31 3.3.1. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor universale 31 3.3.2. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor pentru culturi pr\[itoare ..................................................................... 33 3.4. Sem\n\tori combinate ....................................................................... 34 3.5. Ma[ini de plantat ............................................................................... 34 3.5.1. Ma[ini de plantat tuberculi ....................................................... 35 3.5.1.1. Procesul de lucru ....................................................... 35 3.5.1.2. Preg\tirea de lucru [i reglajele ma[inii de plantat cartofi 36 3.5.2. Ma[ini pentru plantat r\saduri ................................................. 3.5.2.1. Procesul de lucru ........................................................ 3.5.2.2. Preg\tirea pentru lucru a ma[inii de plantat r\saduri . 3.5.3. Ma[ini de plantat bulbi ............................................................ CAPITOLUL 4 - MA{INI DE ADMINISTRAT ~NGR|{|MINTE {I AMENDAMENTE ................................................................ 4.1. Ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte chimice solide [i amendamente .................................................................................... 4.2. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice solide ........................... 4.3. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte lichide [i semilichide ................... 4.3.1. Ma[ini pentru `ncorporat `ngr\[\minte chimice lichide ........... 4.3.1.1. Ma[ini de `mpr\[tiat `ncorporat `ngr\[\minte organice lichide ................................................................................ 4.3.1.2. Ma[ini pentru `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice 36 36 37 37 40 40 42 43 43 44
95

..4......................5...........6....... 86 8.............. Ma[ini de stropit cu pulverizare combinat\ .................. 64 6.....1.................................. 50 5........................... 70 7. 92 10...... Combine cositori – toc\tori ................................................ 81 7........................................1........................1....... 84 CAPITOLUL 8 .. 91 CAPITOLUL 10 ... 80 7............. Ma[ini de tratat semin]e ............... Batoze de porumb .. Vântur\tori ................ 63 6......... Ma[ini de calibrat ........................ 59 6..... Combine de recoltat furaje ............ 87 CAPITOLUL 9 ..................1................................................... Ma[ini pentru recoltarea orezului ................................. Remorci auto`nc\rc\toare . 64 6...... Prese de balotat cu presare continu\ ............. Greble .......................... Ma[ini de scos cartofi .......MA{INI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE ............... Ma[ini pentru recoltarea semincerilor de ierburi . Prese cu piston ....................COMBINE DE RECOLTAT CEREALE .... 54 CAPITOLUL 6 ..............5................... 53 5........ Ma[ini combinate de stropit [i pr\fuit ............... 79 7............................................................. 62 6... Ma[ini de stropit cu pulverizare hidraulic\ ................................................................ 67 6........ 94 CAPITOLUL 11 ...8......2.. 54 5............................6....6........................................ LA FOLOSIREA MA{INILOR AGRICOLE ........................................................................MA{INI PENTRU RECOLTAT SFECL| DE ZAH|R ............................................................1..2..........3...MA{INI DE RECOLTAT CARTOFI....2.... Ma[ini de adunat [i `nc\rcat fân.............6.................... Ma[ini de adunat [i presat .... 93 10.......... 69 CAPITOLUL 7 ....... Sortare dup\ culoare ....................................................... Ma[ini de stropit cu pulverizare pneumatic\ ............................. Ma[ina de decoletat sfecl\ ....... 51 5....NORME DE PROTEC}IA MUNCII {I P........... Selectoare ....................... 61 6...........3..............................1..1.................... Cositori ...................... 45 CAPITOLUL 5 ........................................... 86 8......MA{INI {I APARATE PENTRU COMBATEREA BOLILOR {I D|UN|TORILOR ...........2. 82 7....................4.........1.................... 71 7...... 68 6...........1... Ma[ini de strivit plante ........................................................................................2.... Combine de recoltat porumb ... Combine de recoltat cereale p\ioase ....................................... 93 10.......2...................................... Ma[ini de recoltat r\d\cini de sfecl\ ................................ 59 6................... 89 9......3...........1.1.................. Combine de recoltat cartofi .................1.................................................I............................3..... 83 7..... 82 7.......... 95 BIBLIOGRAFIE ............................................................2......................7...................................4.......4...............1.................................. 63 6.............................1..7..... 85 8.................................... Ma[ini de adunat [i c\pi]at ............................ 70 7......................... 83 7............... 92 10................................................. Ma[ini pentru recoltarea culturii de soia....6...................... Cositori combinate sau vindrovere ................2....................... Combine de recoltat sfecl\ ............2................ Ma[ini pentru recoltarea porumbului ..............................................2........1............MA{INI DE CUR|}AT {I SORTAT SEMIN}E ........ Sisteme de propulsie [i sisteme hidraulice de ac]ionare [i comand\ ...................... Construc]ia organelor componente ale combinei .......... 50 5..........................3.................................. 68 6.............. 51 5.................................3.2....................2................ 76 7............... 50 5. Ma[ini de stropit cu pulverizare mecanic\.....3........... Combine care taie [i toac\ concomitent ................S............................................ 51 5..................................semilichide ..1...........................7................... Ma[ini de stropit ......................................... 96 96 .......1.... Culeg\toare de [tiule]i ....7..... 90 9........ Ma[ini pentru recoltat floarea-soarelui .....................................5................................ 89 9.......4..... 62 6.2........................................................... Ma[ini de scos [i adunat cartofi ............... Ma[ini pentru recoltarea culturii de fasole ....... 66 6.3........ Ma[ini [i aparate de pr\fuit ...1........................... 83 7............................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful