Argument

Turismul se manifestă astăzi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezenţa tot mai activă în viaţa economică şi socială, cu o evoluţie în ritmuri dintre cele mai înalte. Generator al unor transformări profunde în dinamica socială, turismul s-a afirmat totodată ca factor de progres şi civilizaţie, ca promotor al relaţiilor internaţionale şi, mai recent, ca argument al globalizării şi dezvoltării durabile. Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotriva economişti , geografici, psihologi şi sociologi. Una dintre bogăţiile actuale de bază în domeniul turismului priveşte studiul elementelor regionale, în funcţie de care se organizează activităţi turistice tipice anumitor zone, şi se pun în evidentă posibilităţile de amenajare complexă a acestora. Tipurile de turism de diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea şi, prin acesta, atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini, activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural antropic – diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism iar România are multe de oferit din punct de vedere touristic, iar pe de alta parte, sa spunem cea culturală, ţara este extrem de diversificată - se pot vizita fortăreţe medievale, mănăstiri bizantine, casteluri şi case ţărăneşti decorate după specificul regional.

4

Captolul I

Fenomenul turistic si formele acestuia practicate in România

Una dintre cele mai simple definiţii ale fenomenului touristic ar fi abandonarea temporară a spaţiului cotidian de viaţă, în favoareaaltui lor, construit pentru şi de către turişti, consacrat exclusiv odihnei.

1.1 Turismul de afaceri Turismul de afaceri (business) reprezinta o forma de turism cu scopuri comerciale, guvernamentale saueducationale, având partea de agrement (leisure) ca motivatie secundara. Turismul de afaceripresupune, în general, deplasarea într-o alta localitate, la o distanta mai mare de 50 de km de localitateade origine a turistului de afaceri, deplasare determinata strict de o afacere, de un eveniment sau de unscop educational.Turismul de afaceri se refera, în sens larg, la calatoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor,mai exact, de deplasarile în interes oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diversemanifestari organizate de întreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentantilor . Deşi aceste calatorii presupun desfaşurarea unor activitaţi remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece implica utilizarea dotarilor turistice şi consumul unor servicii specifice. Din punctul de vedere al conţinutului, formele turismului de afaceri se structureaza in :  calatoriile de afaceri individuale (delegaţiile), comune multor meserii, pentru care persoanele implicate accepta sa se deplaseze în afara oraşului de reşedinţa;  turismul de reuniuni, întâlniri, care include gama larga de evenimente (conferinţe, seminarii, team-bilding-uri, lansari de produse, întâlniri anuale etc.) ale unor companii sau asociaţii, pentru a facilita comunicarea cu şi între angajaţi, clienţi, acţionari sau membri;  târguri şi expoziţii, foarte diverse, destinate în general prezentarii de produse;

5

 evenimente „corporate”. edificii religioase. Sofitel. Crowne Plaza. istorie şi tradiţii ce sunt reflectate în moştenirea culturală a României. ideal plasată în spaţiul european şi uşor accesibilă prin legături aeriene cu majoritatea capitalelor. Intercontinental.  infrastructura dedicată. Golden Tulip.  milenii de cultură. 6 . Best Western. Elementele care favorizează această formă de turism sunt l egate de mai multe aspecte cum ar fi:  destinaţie inedită. incluzând forme generoase de distracţie pe care companiile le ofera celor mai valoroşi clienţi sau potenţiali clienţi. pentru a construi sau a intensifica relaţiile de afaceri. 1. castele. culturale şi istorice nealterate.  bine cunoscuta ospitalitate a românilor. precum şi a noi lanţuri hot eliere: Marriot.2 Turismul urban Turismul urban presupune petrecerea vacantelor in orase. pentru vizitareaacestora sau pentru unul din urmatoarele motive:  vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii istorice. Ibis. Howard Johnson. în proces de extindere şi modernizare. Hilton. cu valori naturale. existând un stadiu avansat de implementare a standardelor internaţionale în industria ospitalităţii. calatorii stimulent (incentive).  apariţia pe piaţa a noi centre de afaceri. Novotel. respectiv acele calatorii pe care angajaţii le primesc de la angajator ca premiu pentru rezultate bune în munca. România are calităţi reale de a deveni una dintre cele mai cautate ţări din Europa de Est în ceea ce priveşte turismul în general şi turismul de afaceri în particular. cu o extindere de la an la an. parcuri etc).  specializarea profesională a unor companii româneşti şi creşterea capacităţii acestora de a prelua integral procesul de organizare a reuniunilor de mare anvergură.  veche experienţa în organizarea de târguri şi expoziţii.monumente. arheologice.

peisaje la care s-a facuttrimitere in literature. sarbatori traditionale. actiunile culturale de mare amploare si diversificate. legat de aspecte specifice ale zonelor urbane. Astfel. balet. 1 . vizitarea muzeelor. legat de mediul economic. care abordeaza culturaunei regiuni. interesul consumatorilor pentru trecut si dezvoltarile urbane etc. social si cultural al oraselor. turismul urban include activitati de tipul:  turism recreativ. Numerosi factori au jucat un rol fundamental in acest sens: necesitatea de a reabilitacentrele istorice ale oraselor. concerte. teatru. Turismul cultural este o particularitate a turismului urban. economice si culturale. Orasele sunt locurile unde sunt concentrate majoritatea activitatilor sociale. Aceasta forma de turism a capatat o altaabordare si o importanta crescuta incepand cu anii 1980.3 Turismul cultural Turismul cultural include turismul inregiunile urbane. ceea ce a condus la oechilibrare a fluxurilor turistice ale României. Insa cea mai insemnata parte a turismului urban este detinuta de turismul cultural. in special valorile ei artistice. casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri.  turism de afaceri. este cazul festivalelor in aer liber.  participarea la evenimente culturale : spectacole de opera. ci de o renastere a turismului urban. in special orase mari. Poate uneori include turismul in zonele rurale . legat de infrastructura disponibila si de imaginea oraselor. istorice si obiective culturale (muzee siteatre).festivaluri culturale. expozitii.  turismul de conferinte. nu putem vorbi deun nou tip de turism. Potrivit unor alte opinii. de muzica. Specialistii 7 . targuri etc.

 turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabila si dialogurileintreculturale. 1. în timpul vacantelor lor. s-a manifestat nevoia unei organizari a acestor spatii de cazare. Turismul cultural reprezinta o piata in plina dezvoltare. Investitiile competitive in dotarile culturale si in infrastructura necesara gazduiriituristilor din regiunile urbane au un impact direct asupra economiei s i i n d u c oimbunatatire a nivelului de trai. OMT estimeaza o crestereanuala de 10-15% a calatoriilor de interes cultural. istoriei. prin omologarea si clasificarea lor.  mostenirea culturala este expresia identitatii oamenilor. capital uman.4 Turismul rural Turismul rural a fost practicat în România multa vreme în mod neorganizat. Primele forme ale turismului rural organizat au aparut în zona Rucar-Bran. un centru cultural urban reprezinta un factor care determină valoarea orasului care se adauga altor factori locali(accesibilitate. s-a largit si. rezultând din necesitatea turistilor de a gasi un mod de cazare accesibil si cu un grad de confort mai ridicat decât în cazul campingurilor sau cabanelor. Tendintele majore care au fost observate in ceea ce priveste turismul culturalsunt:  interactiunea intre cultura si turism isi are radacinile in perioada de inceput aturismului si in prezent castiga din ce in ce mai multa insemnatate. stabilitate). Dupa aparitia acestei organizatii. tot mai multi sateni si-au deschis casele pentru a primi turisti. Dupa 1989. a teritoriului. turismul cultural este in mod firesc asociat cu turismul urban.climat fiscal. în fiecare judet au 8 . Mai mult. astfel. De vreme ce atractiile istorice se aflacu precadere in orase. care determina competitivitateaorasului in economia globala. ulterior înfiintându-se si ANTREC.sunt de parere ca persoanele care practica turismulcultural cheltuiesc in medie mai mult decat turistii “standard”. in contextul unei cresteri mediitotale de 4-5% a industriei turistice in general.traditiilor si civilizatiei. Gama serviciilor s-a îmbunatatit.

ca Lacu Rosu. si se poate afirma ca se aliniaza din ce în ce mai mult standardelor europene din acest domeniu. 9 . Cuprind regiunea de est a României. stefan Luchian (Manastirea Durau). format pe un masiv de sare. odihna si tratament. pe atractiile oferite turistilor. unele dintre ele venind în sprijinul celor ce vor sa primeasca turisti în gazda. ofera largi posibilitati pentru sporturile nautice. pictate de mari artisti români. Slanic Moldova. bazata în special pe resursele naturale ale zonei. sau Ocna sugatag. ca si a unor lacuri naturale exotice. Bicaz.4. Peisajul montan seamana cu cel din Elvetia. Humor. format prin alunecare de teren. Turismul rural si agroturismul au cunoscut o dezvoltare semnificativa în România. si au fost editate o serie de lucrari ce trateaza conceptul de turism rural si agroturism si satul românesc. Dealurile Subcarpatice si Platoul Moldovean.fost omologate gospodarii si a aparut concurenta. Pe parcursul ultimilor ani. Râul Bistrita este singurul de la noi din tara pe care se practica în mod organizat raftingul. strabatând de la vest la est Carpatii Orientali. pescuit. roci slefuite cu alura de oameni si animale ce se gasesc în masivele Rarau si Ceahlau si cascadele Duruitoarea si Putna. Existenta a numeroase lacuri de acumulare. Arbore. turismul rural a ocupat si ocupa un loc important în oferta turistica din tara noastra. Sucevita. asa numitele "Pietrele Dacilor". Baltatesti si Durau. au aparut si o serie de reglementari de ordin legislativ în ceea ce priveste aceasta problema. Ca urmare a acestor transformari si a tendintei de modernizare si perfectionare a activitatilor turistice rurale. Regiunea se remarca mai ales prin misterioasele si extraordinarele manastiri din nordul Moldovei. reprezentând pentru multi dintre noi o alternativa atractiva în vederea petreceri vacantelor si concediilor. ca Nicolae Grigorescu (Manastirea Neamtului). Voronet. cum sunt cele de la Vatra Dornei. Varatic. Cele mai importante manastiri sunt Agapia. 1.1 Principalele zone si sate turistice Moldova si Bucovina. Izvoarele minerale si termale ofera valente suplimentare unor statiuni balneare si de odihna. Târgu Ocna. având forma unui îndrumator. decorate pe peretii exteriori cu fresce unice în lume. deosebit de importante fiind Cheile Bicazului si Cheile Zabalei.

amintind astfel podgoriile de la Panciu si Odobesti. În zona rurala poate fi admirata o extraordinara arhitectura populara. respectiv orasele-cetati elene de pe tarmul Marii Negre si cele daco-romane de pe malul Dunarii. existând practic un lant de statiuni balneoclimaterice maritime. si granita cu Bulgaria. cei mai înalti de la noi. în sud. alte obiecte pentru locuinta si costumele populare. constituie unul din putinele medii naturale europene aproape nealterate de interventia umana. În Podisul Dobrogei exista si atractii cultural-istorice: vestigii ale celor mai vechi orase de pe teritoriul României. Delta Dunarii. aproximativ 300 de specii si unele specii rare de pesti. stânci cu forme antropomorfice . Aceasta regiune este situata în partea de nord-vest a României. aflata în partea de nord a Dobrogei. porti monumentale si un frumos mobilier taranesc. foarte bine pastrata în satele de deal si munte. între Capu Midia. arta tesutului de covoare. Godeanu sau fenomene carstice. Putna si Manastirea Neamtului. Muntenia si Oltenia. s-a conturat o adevarata "Riviera Româneasca". cu case cu pridvor. romana si bizantina. practic cea mai bogata fauna avicola din Europa. Banat si Crisana. monumente arhitectonice si artistice din epocile elenistica. Moldova este cea mai importanta zona viticola a tarii. la depresiuni. Parâng. Retezat.Sfinxul si Babele din Bucegi. Maramures. pesteri. la care se adauga o mare varietate faunistica. În partea sudica a litoralului Marii Negre. în nord. datând din secolele XV-XVI. 10 . chei si poduri naturale. pescuitului si a curelor de tratament. între creasta Muntilor Carpati si Dunare. Numeroase lacuri glaciare din zona muntoasa si salinele din zona deluroasa ofera posibilitati de practicare a sporturilor nautice. dealuri înalte si munti cum sunt: Muntii Fagaras. a doua ca întindere si prima ca spectaculozitate din Europa. detinând spectaculoase peisaje montane: conuri vulcanice. Dobrogea cuprinde regiunea de sud-est a României si include doua mari unitati naturale: Podisul Dobrogei si Delta Dunarii. cum ar fi sturionii. Cele doua provincii se afla în partea de sud a tarii. De asemenea. Aceeasi vocatie pentru frumos o au si ceramica populara de la Horezu. Vizitatorii pot întâlni în zona peisaje naturale foarte variate. de la cele de lunca. Ea ofera turistilor iubitori de natura un peisaj cvasi-exotic.Moldovita.

în masive de sare. zona turistica transilvaneana este caracterizata de un relief colinar si de podis. cu multe frumuseti. creând astfel premisele dezvoltării oficiale a agroturismului. chei. în mediul rural. prin identificarea şi promovarea unor aşezări rurale cuvalori etno-folclorice. unele declarate monumente ale naturii: pesteri (Scarisoara care adaposteste un ghetar. Numeroase lacuri. monumente. pescuit si cei ce apeleaza la curele termale se gasesc conditii ideale de sejur în întreaga zona. din Muntii Apuseni). Natura este nealterata de interventia omului. La fel de autentice sunt si alte elemente: portul popular. cazează și își desfășoară activitatea într-un cadru natural. cea mai înalta de la noi din tara). Meziad si Vadu Crisului. În aceasta zona se gasesc si cele mai multe si mai bogate izvoare minerale si termale si pot fi admirate. frumuseţea peisagistică. ce reprezinta o raritate la aceasta altitudine). culturale şi cadru natural pitoresc. Caracterul relativ mai izolat. pesteri (Pestera Ursilor. Transilvania. Remetea. lacuri de acumulare. Cheile Râsnoavei. iazuri. Situata în centrul tarii. Codlea). 1.5 Agroturismul Agroturismul este acea forma de turism în care persoana (sau grupul) se deplasează. în interiorul arcului muntos al Carpatilor. cele mai lungi din tara fiind în zona Minis-Nera-Caras-Defileul Dunarii si lacuri termale pe care cresc nuferi unici în Europa. ofera posibilitati de practicare a sporturilor nautice si a pescuitului sportiv. de origini foarte diferite. de asemenea. resursele naturale 11 . artizanatul si folclorul. cum ar fi Creasta Cocosului din Muntii Gutâi. biserici din lemn care pastreaza traditiile milenare ale mesterilor cioplitori din zona. a Maramuresului a permis conservarea în satele acestei zone a arhitecturii traditionale. chei (Cheile Turzii. glaciare. pe alocuri cu aspect de adevarata câmpie.culmi. defilee si coloane de bazalt (Detunatele). Pentru iubitorii de sporturi nautice. cele mai frumoase cetati medievale (Rupea. s-a reuşit catalogarealor ca sate turistice. ca dispunere geografica. în special a constructiilor din lemn: case.Factorii naturali. În România. unde este amenajata o platforma de bungee-jumping.

12 .tradi ţiile bine conse rvate creează premisele agroturismului caactivitate econo mică comp lemen tară important ă pentru creşt erea veniturilor exploataţiilor agricole. practicări i de mare De asemenea un rol important în dezvoltarea agroturismului îl are refacerea proprietăţii private şi reconstituirea exploataţiilor agricole familiale. În mo d o r g a n i z a t . dar în mod sporadic şi neoficial.1968 s. cazarea la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali ai unor asezări rurale.În ţara noastră se practică de multă vreme.economice. în cadrul reţelei de turism.incă din anii 1967 .a u realizat primele acţiuni turistice în mediul rural pentru grupuri de turişti aflate pe litoralul românesc al Mării Negre şi la munte.

agrement si/ sau tratament). turismul evolueaza sub incidenta a numerosi factori diferiti ca natura si rol. dorinţa de cunoaştere. c) factori sociali  urbanizarea şi timpul liber.. 2.Capitolul II Factori de influența ai turismului românesc Conectat la dinamica economica si sociala.grupe de vârstă şi socio-profesională. tehnologiile în construcţii. cazare. d) factori demografici  evoluţia numerică a populaţiei. 13 . restauratie . preţurile şi modificările acestora. oferta turistică..caracterul individului. parametrii tehnici aiinstalaţiilor şi echipamentelor specifice etc. e) factori psihologici. temperamentul. b) factori tehnici  performanţele mijloacelor de transport. Accost factori pot avea actiune globala asupra intregului pachet sau produs turistic sau influenta particularizata pe una dintre prestatii (transport. diversitatea aranjamentelor etc. preţurile şi tarifele. modificarea duratei medii a vieţii.1. structura pe sexe. setea de cultură. educativi şi de civilizaţie  nivelul de instruire. După natura social-economica a) factori economici  veniturile populaţiei şi modificările acestora. regimulvizelor. facilităţi sau priorităţi în turismul organizat. f) factori organizatorici  formalităţi la frontiere. moda etc.

varietateaserviciilor suplimentare sau alte măsuri 2. timpul liber. mişcările populaţiei.4. condiţiile meteorologice precare etc.După importanta în determinarea fenomenului touristic a) factori primari  oferta turistică.2. catastrofe naturale. b) factori conjuncturali  crizele economice. mişcarea naturală şimigratorie a populaţiei. 2. creşterea gradului de urbanizare.După natura provenienţei şi sensul intervenţiei a) factori exogeni  sporul natural al populaţiei (care stă la baza creşterii numărului turiştilor potenţiali). confruntărilearmate locale şi regionale.creşterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului. mobilitateasporită a populaţiei. ca urmare a motorizării ş. modificarea veniturilor. facilităţile de viză organizatorice. b) factori secundari  cooperarea internaţională. veniturile populaţiei. După durata în timp a acţiunii lor a) factori de influenţă permanentă  creşterea timpului liber. 14 . dezechilibrele politice şi convulsiile sociale.2.3.a.

După profilul de marketing a) factori ai cererii turistice  veniturile populaţiei. timpul liber.5.b) factori endogeni  varietatea conţinutului activităţii turistice. dinamica-evoluţiei populaţiei. b) factori ai ofertei  diversitatea şi calitatea serviciilor. ridicarea nivelului de pregătire a personalului dinturism 2. urbanizarea. diversificarea gamei serviciilor turistice oferite. nivelul de pregătire şi structuraforţei de muncă 15 . lansarea de noi şi tot mai sofisticate produseturistice. costul prestaţiilor.

care sunt produse complexe. Situată la N de Constanta între Marea Neagră şi Lacul Siutghiol.ele se vor grupa în:  durabile.  simple. din a căror componenţă lipsesc unele servicii de bază (de transport. produsele turistice se împart în:  integrale (megaproduse). în fiecare an turiştii s-au obişnuit cu faptul că Staţiunea Mamaia îi întâmpină cu ceva nou – palmieri. Plajă are nisip fin. cea din centru este lată. Mamaia este o staţiune cu o dezvoltare foarte dinamica.  compuse.1. plajă este concesionata şi este amenajata cu şezlonguri şi umbrele – contra cost. Plajă din partea de sud la intrarea în Constantă este mai îngustă şi mai pietroasă. în cazul cărora durata ofertei este foarte redusă 3. După timpul cât motivaţia turistică poate fi menţinută şi durata ofertei.Capitolul III Tipuri de produse turistice După numărul serviciilor pe care le integrează. când nevoia de turism şi posibilitatea acoperirii ei se menţin o anumităperioadă de timp. Aqua Magic. constituite din toate genurilede servicii de bază şi auxiliare. Mamaia este unică prin lăţimea foarte mare a plajei şi lungimea de peste 8 km. fântâni arteziene. aglomerată şi este zona unde se organizează cele mai multe evenimente pe plajă. Telegondola. În mare parte.Staţiuni dinamice Putem lua drept exemplu stațiunea Mamaia care este caștigatoarea premiului “Cea mai fashion și dinamică stațiune” Mamaia este cea mai renumită staţiune de pe Litoralul Românesc. durabile  nondurabile. restul nefăcând subiectul oferteituristice. însă sunt şi porţiuni mari de plajă unde se poate sta fără plată. 16 . autobuze supraetajate etc. iar intrarea în apă este foarte lină.care presupun prestarea unui singur serviciu. este staţiunea de pe litoral cu cea mai mare capacitate de cazare. decazare). ele legându-se de obiective turistice.

cât și a angajaților de la mesele de joc. Un alt casino din Macao ce rivalizează cu The Venetian este City of Dreams Resort. Cel mai mare casino din America nu se află în Las Vegas sau Atlantic City. restaurante. Wynn Las Vegas si altele. fie pentru numărul foarte mare de jucători. dintre care 100 doar pentru poker. Această minune a lumii moderne aduce toată splendoarea Veneției în inima Asiei si oferă peste 3. Alte cazinouri faimoase din Statele Unite includ: MGM Grand Casino Las Vegas. În lume. În ultimii ani însă. însă și alte orașe au devenit cunoscute de-a lungul timpului pentru numărul și calitatea cazinourilor. Resort Casino oferă o mulțime de facilități incluzând mese de joc. Cel mai adesea. fie pentru sumele mari de bani jucate în cadrul lor. cele mai faimoase cazinouri sunt cele din Las Vegas. camere de hotel. restaurante și baruri de lux sau săli de spectacole.3. magazine și săli de spectacole. precum și angajați care vor monitoriza acest sistem. unde și-au cunoscut adevărata faimă. Cel mai impresionant cazinou construit recent este The Venetian în Macao. un cazinou va avea un sistem de camere de supraveghere răspândit în întreaga facilitate. Borgata Atlantic City. incluzând și o mulțime de baruri. cum ar fi cele din Macao sau Caraibe. atât din partea jucătorilor. toate cazinourile investesc foarte mult în sisteme de securitate performante. există anumite cazinouri care și-au câștigat un renume impecabil de-a lungul timpului. Bellagio Las Vegas. Având în vedere sumele mari de bani rulate zilnic în cazinouri. Cele ma i faimoase cazinouri sunt cu siguranță cele din Las Vegas. Orice activitate suspicioasă va fi verificată de agenți care patrulează continuu în interiorul cazinoului.Cazinouri Cazinoul este un loc special dedicat jocurilor de noroc.000 de mașini de joc și 870 de mese de joc. de pe bulevardul The Strip. Caesars Atlantic City. în special cele americane. ci în Foxwoods. dublate de agenți foarte bine instruiți. Cu siguranță.2. trebuie să existe un sistem de securitate foarte bine pus la punct pentru a elimina orice tentativă de fraudă. Ele sunt cel mai adesea combinate cu facilități ca hoteluri. acestea încep să fie întrecute în mărime și lux de cele din locații mai exotice. 17 . The Venetian Resort in Las Vegas. aflat chiar peste drum de primul. Pentru aceasta. Cazinourile pot fi de obicei întâlnite în marile orașe sau zone turistice.

clienţilor cărora li se adresează. Cazarea se prezintă.cameră cu un pat pentru două persoane. în derularea prestaţiei turistice. astfel. ce pot fi clasificate după câteva criterii precum: nămărul şi mărimea paturilor . zona de living room şi o chicinetă.camerele pot fi: Single-camera ce conţine un singur pat. Existenţa unor tipuri de camere diferite în acelaşi hotel are dublu scop : acela de a oferi servicii adaptate nevoilor clienţilor dar şi de a obţine o diferenţiere tarifară. sector ce înglobează ansamblul activităţilor desfăşurate în spaţiile de locuire temporară.număr sau mărime a paturilor (bed type). etapa următoare transportului şi întruneşte caracteristicile unei componente cu existenţă de sine stătătoare. caz în care. Double. Queen. cazarea vizează crearea condiţiilor şi confortului pentru odihna călătorului. Sofa sleeper-cameră ce conţine şi o canapea pentru dormit. ea poate fi definită ca rezultatul (produsul sau serviciul) industriei hoteliere (hotelăriei). Suite-apartament-formată din camera de dormit. amplasarea camerei în hotel. dar mai mare decat în cazul camerei DBL King. TWIN. pentru 2 pax.cameră cu două paturi identice Triple room-cameră cu trei paturi. ca o prestaţie complexă ce decurge din exploatarea echipamentelor de primire şi găzduire şi este alcătuită dintr -un grupaj de servicii oferite călătorului pe timpul şi în legătură cu rămânerea sa în unităţile hoteliere. Prin conţinutul său.cameră cu un singur pat dublu pentru 2 pax. Double-double-cameră ce conţine două paturi duble. În cadrul hotelurilor există o varietate de tipuri de camere oferite spre închiriere.Camere Private Cazarea reprezintă. În funcţie de criteriul . dotările oferite. 18 . pentru camerele superioare se vor înregistra încasări mai mari.camera cu un pat extra large.3.3.

Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă camping în România la ora actuală. camerele Twin pot fi uneori transformate în camere DBL. Lucruri simple. în cazul în care hotelul nu dispune de camere single libere. unele dintre ele amplasate în zone turistice celebre.337 campinguri. România deţine cele mai puţine campinguri din Europa. fiind mai bine percepute de clienţi decât camerele dotate cu un singur pat de 90 cm. România nu are o tradiţie importanta în acest domeniu dar uşor uşor . asta înseamnă pe scurt camping. pentru a fi oficial şi a se încadra la categoria serviciu turistic trebuie să integreze câteva condiţii minime . prin unirea paturilor şi introducerea unei secţiuni de saltea între cele două paturi pentru acoperirea golului dintre acestea. rulote campingul . oamenii de la noi încep să prindă gustul şi să înveţe de la străini ce înseamnă să te bucuri cu adevărat de o călătorie. pentru adaptarea eficientă a hotelului la fluctuaţiile cererii. Închirierea camerelor DBL în regim SGL oferă clienţilor mai mult spaţiu. sau nu există camere single în hotel (toate camerele fiind concepute pentru dublă ocupare. după cum vom vedea. Sunt cazurile când această strategie a fost gândită de la bun început. vom prezenta câteva unităţi specializate de campare. Fie că se face cu cortul său cu maşini speciale.4. Una dintre ele Ș Camping Apollo se afla chiar în cea mai mare staţiune balneo climaterica din România.Camerele double sau twin pot fi închiriate şi în regim single. Astfel se face diferenţa între camping cu cortul în pădure. care nu generează venitu ri foarte mari dar este mult mai simplă şi mai tradiţională este campingul. campingSimple ca şi costuri şi resurse dar de cele mai multe ori mult mai bogate ca şi experienţe. Acestea sunt în concordanţă cu condiţiile. în caz de existenţă a cererii. relativ modeste în comparaţie cu pensiunile sau hotelurile. în condiţiile în care Franţa are nu mai puţin de 2. având anul trecut 21 de astfel de structuri de cazare. Băile Felix! 19 . Locuri de camping O categorie importantă din turism. iar paturile şi saltelele au fost special concepute să suporte lipirea fără a crea disconfort prin existenţa unor proeminenţe care să afecteze calitatea somnului. 3. De departe cel mai mare avantaj al campingului sunt preţurile mult mai mici. unde nu ai absolut nici o facilitate şi camparea într-un complex turistic.

cu temperaturi cuprinse între 32-49°C. dispunând astăzi de o întragă reţea de porturi care asigură servicii operaţionale specifice. de ape geo -termale. Croazierele trebuie organizate pe circuite care oferă condiţii meteorologice favorabile pentru siguranţa şi plăcerea voiajului CROAZIERELE MARITIME ZONE GEOGRAFICE CARAIBE şi ANTILE (iarna) MAREA MEDITERANĂ (primăvara şi toamna) LARGUL COASTELOR NORVECIENE (vara) POLINEZIA FRANCEZĂ MAREA NEAGRĂ ZONA ASIEI DE SUD-EST 20 . Facilităţi Camping Appollo        duşuri cu apă caldă termală. într-un mediu natural şi curat. o gamă largă de activităţi de recreere şi odihnă.rulote-in-camping Tot aici vă puteţi bucura întregul an. toalete locuri amenajate pentru preparat grătare locuri amenajate pentru spălat vase posibilitate de racordare la reţeaua electrică spaţiu asigurat: 30m² cort. asigurându-vă toate condiţiile necesare unui sejur cât mai plăcut. navigare cu yachturi decapotabile sau charter cu yacht. croaziere lungi. croaziere pe râuri. Grecia este principala zonă de croaziere de pe planetă. având la dispoziţia dvs.5 Turismul de croazieră Turismul de croazieră se referă la timpul petrecut pe un vas cum ar fi navigarea cu flotă. 60m² caravana posibilitate de a asigura transport local un control stomatologic gratuity 3.Acest Complex va pune la dispoziţie spaţii pentru campingul rulotelor şi al corturilor .

Organizatorul unei croaziere poate fi:  Armatorul însuşi – el trebuie să se supună reglementătilor pentru activitatea de tour-operatoring privind obţinerea unei licenţe de turism şi depunerea garanţiei necesare.  Tour-operatorul – poate opta pentru închirierea unui pachebot în totalitate sau pentru cumpărarea de locuri în bloc. 21 .

2.Capitolul IV Componentele patrimoniului turistic Punctele forte ale turismului romanesc : 1. de litoral.balnear.Elementele naturale sau antropice. în general.. România este o destinaţie pentru toate vârstele şi toate anotimpurile 2. sunt în strânsă corelaţie cu treapta de relief şi cresc progresiv.excepţie făcând Delta Dunării şi Litoralul Mării Negre. cu o structură peisagistică deosebit de armonioasă. 3.Infrastructură (generală şi turistică). variat şi complex.. Complexitatea potenţialului turistic. staţiune) este compusdin:. Generator de resurse financiare pentru stat prin sistemul de taxe şi impozite 6. Factor de influenţã şi uneori determinant în protejarea şi conservarea mediului înconjurãtor 4. Potenţialul turistic ajutã la echilibrarea balanţei de plãţi externe 4. 22 .Potenţialul turistic natural Cadrul natural este bogat. Factor important în formarea şi menţinerea imaginii României în lume 7.Patrimoniul turistic Patrimoniul touristic : (oferta turistică) a unui teritoriu geografic (judeţ.cultural.1. pentru afaceri. Exportator indirect de mãrfuri 5.ştiinţific . de weekend etc. 4.resurse sau atracţii turisticereprezintă materia primă pentru activităţile turistice.Structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului). ca şi gradul său de atractivitate. Formele de turism practicate în România sunt multiple:turism montan. de la câmpie către munţi .Potenţialul turistic (natural şi antropic).

. .Reţeaua tehnico-sanitară (alimentare cu apă. 23 .2.infrastructura generală. poporul român a creat un extrem de variat şi bogat patrimoniu cultural. .. folosit în întregime în scopuri turistice. De exemplu: cetăţile dacice din Munţii Orăştiei care au rezistat mulţi ani atacurilor strălucitelor legiuni romane.Grupuri administrative gospodăreşti. pietonală).a.. fiind indispensabilă pentru industriahotelieră şi turistică. mănăstirile din Bucovina.infrastructura turistică...Reţeaua de transport comunicaţii. cetăţile ţărăneşti şi bisericile "fortificate" din Transilvania.3. 4.Reţeaua edilitar-urbană (construcţii. Ea este de două feluri:1. Moldova şi nordul Olteniei.d. . Brâncuşi. energie electrică şi termică). Fiecare dintre acestea au o valoare turistică deosebită.Reţeaua comercială şi prestări servicii. Vestigiile antichităţii sunt numeroase şi de mare valoare pentru istoria culturii şi civilizaţiei poporului nostru. Enescu sau ale lui Grigorescu ş.Căi de comunicaţie. . ca şi creaţiile lui Eminescu.Reţeaua administrativă şi de asigurare a populaţiei. monumentele stilului brâncovenesc din Muntenia şi Oltenia etc.4. prin specificul lor pot fi (şi sunt) considerate unicate mondiale.m. 4.Potenţialul antropic De-a lungul existenţei sale de peste două mii de ani.5 Infrastructura turistică: .Reţeaua tehnico-sanitară pentru staţiuni turistice şi obiective distractive.4 Infrastructura generală Aceasta caracterizează gradul de dezvoltare şi este menită să asigure funcţionarea normalăa unor sectoare importante ale societăţii moderne. bisericile de lemn din Maramureş.Reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pârtie de schi. România dispune de monumente care.

cabane. cazinouri). Cuprind: 1.4.Structuri de primire (hoteluri. vile). 4. autoservire). moteluri.Structuri de transport turistic 24 .Structuri pentru servirea mesei (restaurante. 3.Structuri tratament balnear.6 Structurile turistice Sunt totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turismul pentru realizareafuncţiilor şi obiectivelor sale economico-sociale. 2. 5.Structuri agrement (cluburi agrement.

Concluzii Turismul reprezintă pentru România sectorul economic care dispune de un valoros potenial de dezvoltare neexploatat încă suficient şi care poate deveni o sursă de atracţie atât a investitorilor cât şi a turiştilor străini. dând posibilitatea practicării unor forme de turism diferite. Marele avantaj al României este potenţialul natural şi cultural de o mare diversitate şi armonios repartizat în teritoriu. Însa fără o dezvoltare cantitativă şi calitativa optimă a structurilor de primire. aceste resurse turistice nu pot fi valorificate. de restauraţie şi de agrement. a gradului de ocupare. astfel încât turismul românesc să poată deveni competitiv pe piaţa internaţională. Croația) cât şi o competitivitate modestă a turismului românesc. a duratei de şedere. a profitului în turism. nu se poate realiza o creştere a numărului de turişti. Bulgaria. Exist însa o concurentă puternică din partea ţărilor vecine (Ungaria. 25 .

2004.P.Bucuresti. . Piata turistica . V. Bucuresti. Ed.Puiu Nistoreanu. ASE. 2003 4. Ed. Bucuresti. Productia si comercializarea serviciilor turistice . 26 . Nedelea. Ecoturism si turism rural . Nistoreanu.Al.Alex Nedelea. Bucuresti. Dinu si Alex Nedelea. Ed. Ed.Puiu Nistoreanu. ASE . Management in turism . Economica.Bibliografie 1. Bucuresti. 2003. 5. Didactica si Pedagogica. Politici de marketing in turism . Ed. 2003 3. Didactica si Pedagogica. 2002.Comanda 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful