1. Althaea officinalis L.
2. Angelica archangelica L. 3. Arctium lappa L. 4. Atropa belladonna L. 5. Cichorium intybus L. 6. Gentiana lutea L. 7. Glycyrrhiza glabra L. 8. Gypsophila paniculata L. 9. Saponaria officinalis L.

Nalba mare / nalba albǎ
Angelica Brusture / lipan Mǎtrǎguna, Cireaşa lupului, Doamna codrului Cicoare Ghintura Lemn dulce Ipcǎrige / ciulin alb Sǎpunariţa

1. Althaea officinalis L. (Nalba mare sau Nalba alba)
d.c.= Radix Althaeae Althaeae, Folium

Fam. Malvaceae 2n = 42 (44) Intrebuinţǎri: Principiul activ = substanţele mucilaginoase (8-12%) şi amidonul. Uz intern : - Inflamaţii acute ale cǎilor respiratorii (laringite, traheite, bronşite) - macerat, sirop. Specie perenǎ cu rǎdǎcina cǎrnoasǎ, cilindricǎ, cenuşie sau brun-cenuşie, având o lungime de 10 - 30cm şi o grosime de 2 3cm. Tulpinile sunt lemnoase la bazǎ, puţin ramificate, pubescente şi înalte de pânǎ la 2m. Frunzele sunt 3-5 lobate cu lobul mijlociu alungit sau întregi, pubescente. Florile sunt situate la subsoara frunzelor superioare, respectiv a bracteelor, au un caliciu dublu şi cinci petale albe sau alb-roz. Fructul se situeazǎ în caliciul persistent şi se desface în 12-20 mericarpe. - Gastrite şi colite rol de pansament protector al mucoaselor. Uz extern: -Furunculoze - cataplasme din frunze opǎrite cu apǎ caldǎ -Afecţiuni bucale (stomatite, afte) - ceai neîndulcit din frunze.

bogat în hidrocarburi ciclice şi aromatice. Partea subteranǎ are un miros aromat şi un gust amar . Radix Angelicae Fam. Uz intern: Se utilizeazǎ în anaciditate şi lipsa poftei de mâncare. multicapitat. napiform. . striatǎ şi conţinând un suc alb-gǎlbui. groasǎ de pânǎ la 8cm şi goalǎ la interior. (Angelica) sin. cu rizom lung de 10cm şi gros de pânǎ la 5cm. Angelica archangelica L. Inflorescenţa este o umbelǎ compusǎ. globuloasǎ. comprimate şi lungi pânǎ la 1cm. Fructele sunt elipsoidale. iar tulpina este înaltǎ de pânǎ la 2m. Uz extern: Prepararea tincturii sau spirtului de angelicǎ. Specie bienalǎ sau perenǎ. cu diametrul pânǎ la 20cm. Frunzele sunt de trei ori penate. În industria alimentarǎ Obţinerea de lichioruri. Umbelliferae 2n = 22 Întrebuinţare: Principii active = ulei volatil (pânǎ la 1%). cu suprafaţa brunǎ. precum şi furanocumarine. Din rizom pornesc rǎdǎcini lungi de pânǎ la 30cm şi groase de 1cm.c.aromat.2. Archangelica officinalis d.

= Radix Bardanae Fam. Tulpina este înaltǎ de 1-2m şi ramificatǎ.ceaiuri dietetice . groasǎ de pânǎ la 5-6 cm. un ulei volatil şi principii amare. la suprafaţǎ cu bractei rigide. limbul lung de pânǎ la 50cm. .la spǎlarea pǎrului gras. încovoiate la vârf în formǎ de cârlig.uleiul obţinut din macerarea rǎdǎcinilor uscate în afecţiuni ale pielii.hepatice şi diuretice . cenuşii pe faţa inferioarǎ. ulei de pǎr. Inflorescenţele sunt globuloase.3. cu rǎdǎcina cǎrnoasǎ. . de culoare brun-cenuşie.c. viguroasǎ.în asociere cu alte produse. Florile sunt purpurii. Frunzele sunt ovate.  Uz extern: . Compositae 2n = 36 (32) Intrebuinţare: Principiul activ = inulina. Specie bienalǎ.  Uz intern: . cu baza cordatǎ. cu diametrul de 3-4cm. (Brusture / Lipan) d. Arctium lappa L.extractul apos obţinut prin fierbere .

care în timpul uscǎrii se transformǎ în atropinǎ. cele superioare geminate. Atropa belladonna L.spasmoliticǎ neurotropǎ folosite în tratamentul spasmelor biliare şi urinare. dintre care cei mai importanti sunt: . cu suc violet. Doamna codrului) d. Folium Belladonnae Fam.98%).beladonina. . groase pânǎ la 4cm.30% în frunze. . sub formǎ de picǎturi. lucioasǎ. cu marginea întreagǎ. culoare brun-violetǎ la exterior şi gǎlbuie cu nervuri purpurii la interior. în tratamentul simptomatic al boliii Parkinson pentru reducerea tremurǎturilor. = Radix Belladonnae.5cm. atropina este utilizatǎ pentru dilatarea pupilei în scop diagnostic. 72 Întrebuinţare: Principii active = alcaloizi totali 0. în spasmele bronşice ale asmaticilor. brune la exterior şi albcenuşii la interior. persistent. având o lungime de pânǎ la 20cm şi o formǎ elipticǎ sau ovatǎ. Solanaceae 2n = 50.4. cu rizom multicapitat din care se dezvoltǎ rǎdǎcini lungi de 50cm. neagrǎ. Frunzele inferioare sunt alterne. Cireaşa lupului. Specie perenǎ (5-6 ani). Se întrebuinţeazǎ la obţinerea de medicamente cu acţiune antispasmodicǎ . formând o tufǎ viguroasǎ. 1. (Mǎtrǎguna.45% în rǎdǎcini şi 0.hiosciamina (85 . Tulpinile sunt înalte de pânǎ la 2m. cu diametrul de cca. vârf ascuţit şi baza îngustatǎ într-un peţiol scurt. Florile se dezvoltǎ la subsoara frunzelor superioare şi au corola tubuloasǎ cu 5 lobi. Caliciul este stelat cu 5 raze triunghiulare. Fructul este o bacǎ sfericǎ.scopolamina . în tratamentul ulcerului gastric şi duodenal împreunǎ cu alte medicamente pentru diminuarea sucului gastric şi tonicitǎţii peretelui gastric. În oftalmologie.c.apoatropina .

= Radix Cichorii. (Cicoare) d. continuat printr-o rǎdǎcinǎ fusiformǎ.în rǎdǎcini (15%) = acidul cicoric (ac. .c. Tulpina este înaltǎ de 50 150cm. Compositae 2n = 18 (20) Întrebuinţare: Principii active: = inulina . grupate într-un antodiu cu diametrul de 3-4cm care se formeazǎ la subsoara frunzelor superioare. Frunzele bazale alcǎtuiesc o rozetǎ. iar frunzele tulpinale sunt ovatlanceolate. verde şi puternic ramificatǎ.5.şi triterpenici Uz intern: Ceaiul preparat din 5g produs la 200ml apǎ (fiert timp de 35 minute) are acţiune hidrocolereticǎ (fluidizeazǎ bila). Specie perenǎ cu rizom vertical. Cichorium intybus L. fiind folosit în afecţiuni hepato-biliare şi ca laxativ. Florile sunt solitare sau câte douǎ. = compuşi di. Herba Cichorii Fam. albastre. dicafeiltartric) înrudit cu cinarina din anghinare . cu incizii neregulate.în pǎrţile aeriene. ligulate.

Planta este foarte amară.6. groasă de 3 – 7 cm. ajungând la o adâncime de 1m. Specie perenă cu rizom vertical. în număr foarte mare. 40 (42) Întrebuinţări: Principii active: = principii amare. Uz intern: Tonic amar. brun-gălbuie. Gentiana lutea L. care intră în componenţa unor specialităţi industriale şi vin tonic.5m. cu frunze opuse. . care se continuă cu o rădăcină foarte lungă. acţiune colagogă şi febrifugă. având proprietatea de a stimula secreţia gastrică. = Radix Gentianae Fam. lungi de până la 30cm. Tulpina este înaltă până la 1. În primii 10 – 20 de ani apar numai frunze bazale. (Ghinţurǎ) d. dintre care genţiopicrina (1. gros până la 10cm. fără ramificaţii. cu marginea membranoasă. situate axilar. Gentianaceae 2n = 34 – 36.5 – 1.6 %) şi amarogentina. eliptice.c. Fructuul este o capsulă în care se găsesc seminţe lungi de 3 – 4mm. iar florile sunt galbene cu pete brune.

7. Glycyrrhiza glabra L. cât şi ca laxativ. de obicei în combinaţie cu alte plante medicinale. Tulpinile formează tufe înalte de aproximativ 2m.5 – 3cm lungime. turtită şi glabră. lungi aproape cât frunzele. (Lemn dulce) d. culoare gălbuie şi gust dulce. = Radix Liquiritiae. Florile sunt albe sau violete. care au o structură fibroasă. În industria alimentară se foloseşte în realizarea unor băuturi răcoritoare uşor spumante iar în industria tutunului se foloseşte pentru prevenirea uscării excesive a tutunului. Uz intern : Rădăcinile şi stolonii se utilizează atât ca expectorant. Leguminosae Întrebuinţare : Principii active := glicirizina (8 – 10%) – un derivat triterpenic = compuşi flavonici. grupate în raceme alungite. puţin ramificate. Radix Glycyrrhizae Fam. dintre care cel mai important este licviritina. Fructul este o păstaie de 2. În tratamentul ulcerului gastric s-a observat că lemnul dulce are proprietăţi decongestionante şi cicatrizante gastric. Frunzele sunt imparipenat compuse şi au pe partea dorsală mici puncte glandulare. cu rizom şi stoloni lungi de 1 – 2m. 2n = 16 Subarbust peren. .c.

Inflorescenţa este un dihaziu foarte bogat în flori mǎrunte.5g produs 200ml apǎ. cu marginea întreagǎ. . ca de cu cu Specie perenǎ cu rizom gros pânǎ la 8cm.c. Tulpinile sunt ramificate la bazǎ. continuat printr-o rǎdǎcinǎ lungǎ pânǎ la 2m. ciulin alb) d. albe sau rozii. (Ipcǎrige. În industria alimentarǎ: . lanceolate. Gypsophila paniculata L.= Radix Saponariae albae / Radix Gypsophilae paniculatae Fam. Fructul este o capsulǎ micǎ.la obţinerea halvalei şi halviţei. Caryophyllaceae 2n = 34 Intrebuinţǎri: Principiul saponozide (20%) activ = triterpenice Uz intern: Uz intern: expectorant. cu suprafaţa cafenie. formând o tufǎ sfericǎ.8. îndulcit miere. Frunzele sunt opuse. sub formǎ decoct din 2.

9. Tulpinile sunt înalte de 70 – 80cm. asemănătoare cu cele prezente la specia Gypsophila paniculata. Uz intern : Se foloseşte expectorant. cu trei nervuri. Frunzele sunt opuse. de culoare roz sau albe. alungit eliptice. care sunt acoperiţi în totalitate de un suber roşiatic. Caryophyllaceae 2n = 28 Întrebuinţare : Principii active : = saponozide triterpenice (5%). ca Specie prenă cu rizom gros până la 2cm. cu nodurile proeminente. situate în terminaţia tulpinilor. Fructul este o capsulă. Radix Saponaria rubrae Fam. puţin ramificate. din care pornesc numeroşi stoloni şi rădăcini. . Saponaria officinalis L. (Sǎpunariţǎ) d. ca şi Gypsophila.c. Florile au 5 petale libere.

Rheum palmatum L. 3.) Schott Iris florentina L. Acorus calamus L.1. Speteaza Feriga Stanjenei Revent . 4. Trestia mirositoare. 2. Obligeana. Dryopteris filix-mas (L.

antiacide şi antisecretoare. dar la noi de obicei nu se dezvoltǎ.c. 48) Întrebuinţare: Principii active = ulei volatil (pânǎ la 5%) şi principii amare. se utilizeazǎ în fabricarea unor produse farmaceutice ca Ulcerotratul. spongios. 44 (18. Rhizoma Calami Fam. aromat. Araceae 2n = 36. Uz intern: Datoritǎ acţiunii sedative şi usor antispastice. cǎrnos. fiind format din sute de flori mǎrunte. cu o lungime cuprinsǎ între 50 şi 150cm. Speteaza) d. în asociere cu alte substanţe neutralizante. având pe ambele feţe o dungǎ proeminentǎ. verzi sau galbene. articulat. Inflorescenţa este un spadice lung de 5-10cm. gros de 1 . Acorus calamus L. Trestia-mirositoare. dezvoltat oblic din tulpinǎ. 24. Fructul este o bacǎ roşie.1.3cm. care se recomandǎ în tratamentul afecţiunilor gastro-intestinale (ulcer gastric şi duodenal). în patru muchii. Specie perenǎ cu rizom orizontal. Frunzele pornesc din rizom şi ajung la o lungime de 60cm şi o lǎţime de 1-2cm. . Tulpina este înaltǎ de pânǎ la 150cm. (Obligeana.

) Schott (Feriga) d. cu mare prudenţǎ. Dryopteris filix-mas (L. iar cealaltǎ extremitate a rizomului este cea mai bǎtrânǎ parte a plantei.c. arcuite. însoţite de solzi membranoşi. care sunt cilindrice. Polypodiaceae 2n = 164 Specie criptogamǎ perenǎ cu rizom orizontal sau oblic. Aceastǎ substanţǎ este un important vermicid.Fasciola hepatica şi al pǎsǎrilor infestate de tenii).2. medicamentele pe baza de filicinǎ fiind foarte toxice). Principiile active = derivaţi ai fluoroglucinolului. paralizându-i şi uşurând eliminarea lor dupǎ administrarea purgativului. utilizându-se în special în medicina veterinarǎ (tratamentul oilor parazitate de viermele de gǎlbeazǎ . În vârful rizomului se gǎsesc mugurii foliari. care se extrag cu eter sau cu cloroform. acoperit de resturile peţiolurilor din anii precedenţi. Rhizoma Filicis maris Fam. Filicina acţioneazǎ asupra musculaturii viermilor intestinali. dupǎ care la douǎ ore se administreazǎ un purgativ salin. . dar şi în medicina umanǎ (numai în teniazǎ. lung de pânǎ la 30cm. brune. obţinându-se filicina. Se administreazǎ o singurǎ dozǎ. Rizomul propriu-zis nu este vizibil din cauza acestor resturi ale peţiolurilor.

care datorită ironelor din uleiul volatil. .20%).c. Tulpina este înaltă de 70 – 100cm şi poartă frunze ensiforme mai mici. cu un conţinut bogat în cetone numite irone. care-i conferă şi mirosul plăcut.4%). aplecate în jos şi trei interioare.4%). Uz extern: În industria cosmetică se produc numeroase creme conţinând pulbere de rizomi. Iridaceae Întrebuinţare: Principii active: = ulei volatil (0. (Stânjenei) d. Frunzele se dezvoltă direct din rizom şi sunt ensiforme (au formă de sabie). bogat în irone din grupa cetonelor ciclice (cca. iar în vârf formează 1 – 3 flori albe cu 6 sepale petaloide. Rhizoma Iridis Fam. slab arcuite. îndreptate în sus. 2n = 24 Specie perenă.2 – 0. având miros de micşunele.2 – 0. dintre care trei exterioare. Iris florentina L. Gustul rizomilor este dulce şi aromat. Uz intern: Se utilizează ca expectorant (sub formă de macerat) şi calmant (rizomii ca atare) pentru durerile gingiilor la copii în perioada ieşirii dinţilor. conţinând ulei volatil 0. au un efect calmant şi decongestionant. cu rizom bine dezvoltat.3.

lobii cu 1 – 2 dinţi cu peţiol subcilindric. Tonic aperitiv. penate 3 – 5 lobate. materii tanante. . cordate. (Revent) d. 44 Intrebuintare: Principii active: antrachinone libere si glicozidele lor: aglicon. Frunzele suborbiculare.4. reventul se cultivă pentru rădăcina sa care are proprietăţi laxativpurgative datorate unor compuşi antrachinonici (2 – 4%) şi care se utilizează la prepararea de siropuri. perenă. mai lungi decât late. emodina (identica cu frangula-emodina din scoarta de crusin). extracte şi tincturi. Rhizoma et Radix Rhei mundate Fam.c. Polygonaceae 2n = 22. glabru. Rheum palmatum L. antidiareic Specie erbacee.

2. Aconitum napellus L. Colchicum autumnale L. Allium sativum L.1. Omag . Usturoi Brânduşa de toamnǎ 1.

se transformǎ în alicinǎ.c. un compus fǎrǎ miros care. Aceasta se transformǎ în prezenţa oxigenului din aer în disulfonat de alil şi în alte substanţe cu miros caracteristic. (Usturoi) D. confirmate experimental. Allium sativum L. în urma zdrobirii bulbului. Liliaceae 2n = 16 (48) Usturoiul conţine aliina. antiateromatoasǎ (prevenirea aterosclerozei) şi antihipertensivǎ. Toţi aceşti produşi de descompunere prezintǎ o puternicǎ acţiune antimicrobianǎ. antihelminticǎ.1. Bulbus Allii recens Fam. .

La plante opreşte formarea fusului nuclear şi determinǎ apariţia celulelor poliploide. În medicina umanǎ. Colchicum autumnale L. Specie perenǎ cu bulbo-tuber ovoidal sau piriform. Florile apar toamna dupǎ veştejirea frunzelor şi sunt formate dintr-un perigon cu o parte tubuloasǎ. . Bulbus Colchici . primǎvara sau la începutul verii. (Brânduşa de toamnǎ) D. în numǎr de 3 – 4. Colchicina este o substanţǎ cu acţiune puternicǎ asupra diviziunii celulare. lungǎ de 20-30cm.Demecolcina (colchamina) se gǎseşte în special în tuberculi. colchicina se foloseşte. iar în seminţe în medie de 0. utilizându-se în ameliorarea plantelor – la obţinerea poliploizilor.1 – 0.5%.5%. Semen Colchici Fam.2%.c. incolorǎ. Frunzele sunt alungit-lanceolate. Liliaceae 2n = 38 (20 . cu aviz medical. în prevenirea crizelor gutoase şi în tratamentul artritelor. uşor cǎrnoase.Colchicina se gǎseşte în tuberculi în proporţie de 0. format dintr-un tubercul cǎrnos cu lungimea de 4 – 5cm şi grosimea de circa 3cm.24) Întrebuinţare: Principii active: . învelit în rǎmǎşiţele brune ale bazelor foliare din anii precedenţi. dar poate sǎ ajungǎ la 1. care se desface în vârf în 6 lobi rozviolacei. . din 6 stamine şi un ovar inclus în bulbotuber.2. Fructele se formeazǎ în bulbo-tuber toamna şi apar între frunze.

lung de 8 – 10cm. Tuber Aconiti Fam. Aconitum napellus L. Extractul de omag se foloseşte în industria de medicamente. având 5 foliole petaloide. Ranunculaceae 2n = 32 Specie perenǎ cu tubercul napiform. .3. Frunzele sunt palmat divizate. Tinctura poate fi prescrisǎ de medic ca analgetic. Întrebuinţare: Tuberculii conţin alcaloizi extrem de toxici. Fructele sunt formate din câte 3 folicule. Florile sunt albastre sau violacee. formându-se pe tulpina înaltǎ de 1m. verzi închise. la obţinerea de calmante antitusive. (Omag) D.c. din care cea superioarǎ are formǎ de coif.

Aloe arborescens L. 5. Mǎrgǎritǎrel Anghinare Degeţel lânos Degeţel roşu Mǎselariţǎ Roiniţǎ Pǎtlagina îngustǎ Jaleş Urzica. Cynara scolymus L. Convallaria majalis L.1. 3. Digitalis lanata Ehrh Digitalis purpurea L. 8. 4. Salvia officinalis L. . Urtica dioica L. Urzica mare 10. Plantago lanceolata L. 7. 6. 9. Aloe Lǎcrǎmioare. Melissa officinalis L. 2. Hyoscyamus niger L.

Liliaceae 2n = 14 Specie decorativǎ de origine africanǎ. Folium Aloe arborescens Fam. Aloe se cultivǎ în ghivece în apartamente şi vitrine. Din frunzele cu vârsta de 2 – 3 ani. . având efect tonic şi de creştere a poftei de mâncare. Aloe arborescens L. (Aloe) d.1. se preparǎ remedii casnice utilizate în diverse boli cronice.c.

Convallaria majalis L. .2. globuloase. frumos mirositoare. având formǎ alungit elipticǎ şi nervura arcuitǎ. cilindric. 36) Principii active: . formând un racem unilateral.glicozide sterolice – au acţiune cardiotonicǎ. Specie perenǎ.). articulat şi ramificat. Mǎrgǎritǎrel) D. cu 5 lobi mici recurbaţi. Herba Convallaria Fam. iar în urmǎtorii şi tulpina floriferǎ. (Lǎcrǎmioare. Din tulpina înaltǎ de 15 – 20cm.c. late de 5 – 6 cm. Liliaceae 2n = 38 (32. medicamentele fabricate din aceastǎ plantǎ se prescriu în caz de intoleranţǎ faţǎ de digitalice sau în pauzele interdigitalice (Digitalis sp. cu rizom orizontal. Folium Convallariae. aplecate în jos. Fructele sunt bace roşii. Frunzele sunt lungi de 10 – 20cm. din care se dezvoltǎ în primii doi ani 1 – 3 frunze. se dezvoltǎ 5 – 15flori albe.

Fructele sunt achene alungit-ovale. Compositae 2n = 34 Principii active = polifenoli si flavone cu acţiune hepatoprotectoare. cu rǎdǎcini cǎrnoase.. ramificatǎ. Anghinarea dezvoltǎ în primul an mai multe frunze penate cu peţiolul cǎrnos. . cu diametrul de 8cm.ceai din frunze uscate şi mǎrunţite (2 – 3 linguriţe la 500ml apǎ – infuzie).3. cu flori violacee.medicamente – Anghirol soluţie şi drajeuri – administrat în funcţie de prescripţia medicului. Folium Cynarae Fam. consumat pe nemâncate în douǎ reprize. . Tulpina este înaltǎ de 150 – 180cm.în arta culinarǎ se pot folosi receptaculul cǎrnos şi partea inferioarǎ a solzilor. Uz intern: . Specie perenǎ. Cynara scolymus L.c. antibioticǎ şi de mobilizare a colesterolului. cu frunze penate. seara şi dimineaţa. (Anghinare) D.bǎuturi alcoolice tonice. diureticǎ. în vârful fiecǎrei ramuri dezvoltându-se un antodiu mare. . argintii şi lipsite de spini. . viguroasǎ.

Axul floral. bilobat. labiul superior fiind scurt. Specie bienalǎ sau perenǎ. de cca. Androceul este format din 4 stamine. alungit lanceolate. tubuloasǎ şi bilabiatǎ. Fructul este o capsulǎ. cu rǎdǎcina pivotantǎ. de culoare mov închis.4. apoi în anul al doilea (în stadiul generativ) se dezvoltǎ o tulpinǎ simplǎ. fǎrǎ peţiol. ci sunt materie primă pentru obţinerea la scară industrială a unor medicamente cu acţiune cardiotonică (Lanatosid C. Florile sunt hermafrodite şi au caliciul pubescent. Scrophulariaceae 2n = 56 (48) Întrebuinţare : Principii active : = lanataglicozide sau lanatozide (1. . cu acţiune cardiotonică. obtuz. 3cm. cu marginea slab ondulatǎ sau uşor dinţatǎ.8%). înaltǎ pânǎ la 2m. Digoxin). în primul an dezvoltǎ o rozetǎ de frunze bazale. din care douǎ mai mici. Digitalis lanata Ehrh (Degeţel lânos) d. iar corola este alb-gǎlbuie. iar cel inferior fiind trilobat. dispuse altern.c.5 – 1. Uz intern : Frunzele nu se utilizează ca atare. alcǎtuit din 5 sepale lanceolate de lungimea corelei. bracteele şi caliciul sunt pubescente (alb-lanate). Nidacil. Frunzele tulpinale sunt eliptice sau lanceolate. Folium digitalis lanatae Fam.

pubescentǎ. (Degeţel roşu) d.Folium Digitalis purpureae Fam. hermafrodite. iar cea inferioarǎ este brǎzdatǎ de nervuri proeminente.9%). În al doilea an se dezvoltǎ tulpina simplǎ. înlǎturarea stazei şi edemelor. . Scrophulariaceae 2n = 56 (48. oval-lanceolate. întregi. Fructul este o capsulǎ cu seminţe mici. cu creşterea oxigenǎrii ţesuturilor. Digitalis purpurea L. Acţiune farmacologicǎ: cardiotonic. purpurea-glicozide (0. cu peţiol lung. cu rǎdǎcina pivotantǎ. creşterea diurezei. brun-roşcate.5m. din ce în ce mai mici spre vârf. cu corola roşie-purpurie la exterior şi rozǎ în interior. înconjurate de un cerculeţ alb.5. rareori ramificatǎ. cu peri şi cu pete punctiforme brune.c. Frunzele tulpinale sunt dispuse altern. Florile sunt mari. ameliorarea circulaţiei generale sanguine. Specie bienalǎ. Faţa superioarǎ a limbului este zbârcitǎ. în primul an dezvoltǎ o rozetǎ de frunze bazale oval-lanceolate. 112) Principii active: = glicozide cardioactive. = saponozide sterolice (cu rol în favorizarea absorbţiei cardenolidelor în caz de administrare oralǎ. înaltǎ de pânǎ la 1.

Florile sunt hermafrodite. înţepǎtor. pubescentǎ. având un miros neplǎcut. Frunzele sunt alterne. cu peri moi şi lipicioşi. . cu caliciul tubulos pubescent şi corola galbenǎ murdarǎ cu vinişoare mov. Fructul este o capsulǎ care se deschide printr-un cǎpǎcel. Folium Hyoscyami. Solanaceae 2n = 34 Întrebuinţare: Principii active: = alcaloizi pânǎ la 0. care au o acţiune parasimpatoliticǎ. brune-cenuşii. Hyoscyamus niger L. (Mǎselariţǎ) d. excită sistemul nervos. tulpina neramificatǎ. alungit ovate sau eliptice. rǎdǎcina pivotantǎ. diminueazǎ secreţiile şi peristaltismul intestinal.1% reprezentaţi de hiosciaminǎ şi scopolaminǎ în cantitǎţi egale. glandulos pubescente.c. pentamere. cu diametrul de 1mm. dilatǎ bronhiile. violetǎ la gât. moi.6. Specie anualǎ sau bienalǎ. iar seminţele sunt reniforme. variabile ca formǎ şi dimensiuni. din care 2 mai scurte. Herba Hyoscyami Fam. Androceul este alcǎtuit din 5 stamine. având înǎlţimea între 30cm şi 100cm. lipicioase.

Frunzele sunt opuse. cu tulpina înaltǎ (80-100cm).7. linalool şi un principiu amar. peţiolate. patrumuchiatǎ. geraniol. având labiul superior bilobat iar cel inferior trilobat. stomahicǎ şi carminativǎ (datoritǎ) Plantǎ erbacee plǎcut mirositoare. (Roiniţǎ) d. = acid cafeic. 64 = Ulei volatil 0. iar corola tot bilabiatǎ.c. Are un miros puternic de lǎmâie şi o acţiune antispasticǎ şi sedativǎ. Caliciul este bilabiat.1% = (Aetheroleum Melissae). Culoarea florilor este albǎ. cu marginile limbului dinţate. pubescentǎ. ovate. alb-gǎlbuie sau alb-liliachie. . Labiatae 2n = 32. Folium Melissae Fam. taninuri şi un principiu amar – conferind plantei o acţiune colereticǎ. citral. Florile sunt grupate în verticile axilare la frunzele superioare. conţinând 25-50% citronellal. curbat în jos. Melissa officinalis L. pubescent.

lungi de aproximativ 20cm şi late de 3cm. Tulpinile florifere sunt neramificate. cu frunzele lanceolate formând o rozetǎ. Dupǎ uscarea frunzelor. în vârf având inflorescenţa sub formǎ de spic cilindric-ovoidal. se pot obţine siropuri care se utilizeazǎ in tratarea inflamatiei cailor respiratorii sau in bronsite cronice. cu marginea dreaptǎ sau dinţatǎ. . polifenoli şi substanţe mucilaginoase. înalte pânǎ la 50cm. Folium Plantaginis 2n = 12 (24) Fam. iar cele 3 – 5 nervuri longitudinale aproape paralele. Plantago lanceolata L.c. iar mucilagiile sunt emoliente. Uz intern: Din frunzele proaspate se obţine un suc utilizat cu succes în tratarea ulceraţiilor gastro-intestinale. Uz extern: Sucul proaspat sau frunza ca atare se foloseste in tratamentul furunculelor si abceselor. lipsite de frunze. Plantaginaceae Întrebuinţare: Principii active = o glicozidǎ labilǎ (aucubina). polifenolii au acţiune hemostaticǎ. Specie perenǎ. cu flori mici. Aucubina are proprietǎţi antibiotice. (Pǎtlagina îngustǎ) D.8.

dând un efect astringent şi aromatizant produselor cosmetice. Florile sunt bilabiate. Salvia officinalis L. Se utilizeazǎ şi în industria cosmeticǎ. bogat în salven. în gingivite.9. faringite. amigdalite. Folium Salviae şi Herba Salviae Fam. Uz intern: în diaree. antibioticǎ (datoritǎ uleiului volatil) şi astringentǎ (datoritǎ materiilor tanante). marginile dinţate. uneori albe sau roz. care se lignificǎ în al doilea an. 2n = 14 Subarbust cu sistem radicular bine dezvoltat.c. materii tanante 8%. grupate spre terminaţiile lǎstarilor. de 8cm lungime şi 4cm lǎţime. albastre-violacee. . Culoarea frunzelor este verde-argintie. tuionǎ (50%) şi cineol (15%). lanceolate. sub formǎ de gargarisme repetate. laringite. Uz extern: infuzie 1-2%. Acestea au o acţiune hiperemizantǎ (de mǎrire a intensitǎţii circulaţiei sanguine locale). stomatite. 1%. Labiatae Întrebuinţǎri: Principii active: = Ulei volatil min. Frunzele sunt opuse. având rizom lemnos din care se dezvoltǎ în primul an câţiva lǎstari. afte. Tulpinile cresc pânǎ la 100cm înǎlţime şi sunt patrumuchiate în partea superioarǎ. (Jaleş) d.

10. antidiareic. Frunzele sunt opuse. Folium Urticae Fam. dispuse pe indivizi diferiţi. Florile femele au un ovar superior înconjurat de 4 petale. Florile sunt dioice. iar florile mascule au un perigon patrufoliat cu 4 stamine şi sunt reunite în panicule axilare dispuse la frunzele superioare. alb-verzui. Din ele se pot obţine clorofila şi clorofilinele solubile în apǎ. 48. 52 .5m şi este patrumuchiatǎ. Uz extern: Frunzele de Urtica dioica sunt foarte bogate în provitamina A şi vitamina K. datoritǎ proprietǎţilor dezodorante şi epitelizante. Partea subteranǎ este reprezentatǎ de un rizom târâtor din care pleacǎ numeroase rǎdǎcini. (Urzica. expectorant şi calmant al tusei (datoritǎ mucilagiilor) şi în hemoragii uşoare ca hemostatic (datoritǎ vitaminei K). cura de urzici revigoreazǎ întregul organism. 2n = 32. Urticaceae Întrebuinţare: Uz intern: diuretic (datoritǎ flovonizidelor). erbacee.c. care se folosesc în terapeuticǎ. Este o specie perenǎ. În stǎri de avitaminozǎ. rǎspânditǎ pe lângǎ pǎduri şi pe lângǎ drumuri. ovale sau lanceolate. cu limbul dinţat şi acoperit cu numeroşi peri urticanţi rigizi. Urzica mare) D. Tulpina aerianǎ poate ajunge pânǎ la 1. dar mai ales în cosmeticǎ. Urtica dioica L.

Agrimonia eupatoria L.Vinca minor L. 3. Ocimum basilicum L. 11. Coada şoricelului Ruşcuţa de primǎvarǎ Turiţa mare 4. 6. 15. Chelidonium majus L. Pelin-alb. 12. 8. Hypericum perforatum L. Thymus vulgaris L. Artemisia absinthium L. 9. Dracocephalum moldavica L. 5. Solanum lanciniatum Hit. Achillea millefolium L. Hyssopus officinalis L. 17. Adonis vernalis L. Datura innoxia Mill. Centaurium umbellatum Gilib. Pelin-bun Ţintaura/Fierea pǎmântului/ Potroaca Rostopasca/Negelariţa/Iarba de negi Schinel Laur pǎros Mǎtǎciune Sunǎtoare Isop Mǎghiran 7. 13. 10. Majorana hortensis Mnch. Mentha piperita L. Pelin. Menta sau Izma bunǎ Busuioc Zârnǎ australianǎ Cimbru de culturǎ Saschiu . 16.1. 2. Cnicus benedictus L. 14.

c. 45) Specie perenǎ cu tulpina înaltǎ de pânǎ la 80cm şi frunze de 2 – 3 ori penate. care. la rândul lor.2 – 1. pentru reducerea aciditǎţii în cazul gastritelor. 2n = 54 (36. Herba Millefolii. Compositae Întrebuinţare: Principii active = ulei volatil (0. . Fructele sunt mici achene.4%) bogat în proazulene şi compuşi sescviterpenici. ulcerului duodenal sau în colite – se foloseşte ceaiul preparat din 10g produs uscat la 300ml apǎ. de preferinţǎ în amestec cu Calendula officinalis (Gǎlbenele). ulcerului gastric. (Coada şoricelului) d. Uz intern: în afecţiunile gastrointestinale. formeazǎ o inflorescenţǎ corimbiformǎ. fiert timp de 3 minute. grupate în mici antodii semiglobuloase sau ovoid alungite. Achillea millefolium are florile alb-cenuşii. Achillea millefolium L. Ceaiul se foloseşte în afecţiunile stomatologice (aftozǎ. Uz extern: sucul proaspǎt de plantǎ se utilizeazǎ pentru cicatrizarea rǎnilor greu vindecabile sau în unguente pentru tratamentul arsurilor sau al ulcerului varicos. Flos Millefolii Fam. stomatite) sau pentru spǎlaturi vaginale.1.

cu diametrul de 6 – 8cm. sub formǎ de infuzie obţinutǎ din 6g produs uscat la 200ml apǎ. are tulpinile aeriene înalte de pânǎ la 50cm. florile galbene aurii. Specie perenǎ. din care se administreazǎ de 2 – 4 ori/zi câte o lingurǎ. Herba Adonidis Fam. prezintǎ acţiune diureticǎ şi sedativǎ. prevǎzute la bazǎ cu solzi bruni. Frunzele sunt penatsectate. (Ruşcuţa de primǎvarǎ) d. iar fructele sunt nucule grupate în formǎ de mǎciucǎ.c. cu rizom negricios. Se utilizeazǎ numai cu avizul medicului. Adonis vernalis L. . De asemenea. Ranunculaceae 2n = 16 Întrebuinţare: Conţinutul de glicozide cardiotonice este valorificat prin obţinerea de medicamente folosite în insuficienţa cardiacǎ.2.

alungit. 2n = 28 Specie perenǎ. cu tulpina simplǎ sau puţin ramificatǎ. . Fructele sunt douǎ nucule care se formeazǎ în receptaculul conic. Herba Agrimoniae Fam. se folosea în medicina popularǎ în tratamentul tuberculozei pulmonare. Florile de culoare galbenǎ deschisǎ. formeazǎ un racem subţire. pubescentǎ. Rosaceae Întrebuinţare: Principii active = materii tanante şi derivaţi flavonici. cu foliole mici între foliolele eliptice. asociindu-se cu Lythrum salicaria (Rǎchitan) sau cu Potentilla anserina (Coada racului). dinţate. înaltǎ de pânǎ la 1m. receptaculul se apleaca în jos. Agrimonia eupatoria are frunzele inegal imparipenate.c. Agrimonia eupatoria L. (Turiţa mare) d. Dupǎ înflorire. colite şi intrǎ în compoziţia unor ceaiuri antidiareice.3. iar în vârful lui ghimpii devin rigizi. precum şi siliciu. În trecut. Uz intern: Se foloseşte în afecţiuni hepatice.

creşte pofta de mâncare şi are acţiune antihelminticǎ.c. iar cele tulpinale se simplificǎ treptat spre vârf şi sunt dens-pubescente. Compositae 2n = 18 Întrebuinţare: Principii active = ulei volatil (0. Fructele sunt achene. Herba Absinthii Fam. În industria alimentarǎ se foloseşte la prepararea vermuturilor şi a altor bǎuturi alcoolice aperitive. Artemisia absinthium L. antimicotic. Este o specie perenǎ cu rizom. mǎrind secreţia biliarǎ de 3 – 4 ori.4. aplecate în jos. proazulene şi principii amare. Pelin-bun) d. frunzele bazale fiind tripenat sectate.5%). Uz extern: cicatrizant. (Pelin. cu diametrul de 3 – 5cm. Uz intern: ceaiul are o acţiune colagogǎ. Pelin-alb. argintii-cenuşii. Florile sunt grupate în antodii globuloase. .

5. Centaurium umbellatum Gilib. (Ţintaura / Fierea pǎmântului / Potroaca)
d.c. Herba Centaurii Fam. Gentianaceae Întrebuinţare: Principii active = principii amare: eritrocentaurina şi glicozida ei – eritaurina, care este identicǎ cu gentiopicrina din rǎdǎcinile de Gentiana lutea. 2n = 20, 40, 42

Este o specie anualǎ sau bienalǎ cu tulpina de pânǎ la 40cm înǎlţime şi 2cm grosime, patrumuchiatǎ, simplǎ sau ramificatǎ în partea superioarǎ. Frunzele sunt de douǎ feluri: la bazǎ formeazǎ o rozetǎ care se usucǎ în perioada înfloririi, iar frunzele tulpinale sunt opuse, ovat-alungite, întregi, cu 3 – 5 nervuri longitudinale. Inflorescenţa este o cimǎ biparǎ cu flori roz -roşietice, rar albe. Fructul este o capsulǎ biloculatǎ.

Uz intern: Extractul apos sau cel hidro-alcoolic, cu gust foarte amar, se administreazǎ neîndulcit înainte de mesele principale pentru creşterea apetitului.

6. Chelidonium majus L. (Rostopasca / Negelariţa / Iarba de negi)
d.c. Herba Chelidonii Fam. Papaveraceae 2n = 10, 12

Întrebuinţare:
Principii active: alcaloizii în procent variabil (0,4% în iarbǎ şi 1% în rǎdǎcini) Uz extern: sucul lǎptos se aplicǎ pe negi, care astfel se usucǎ şi cad în câteva zile, datoritǎ acţiunii antimitotice (citostatice) asociate cu un efect proteolitic. Uz intern: în afecţiunile hepatobiliare, având acţiune spasmoliticǎ la nivelul cǎilor biliare şi acţiune de protecţie a parenchimului hepatic.

Este o specie perenǎ cu rizomul galben – portocaliu, frunzele formeazǎ o rozetǎ bazalǎ, iar cele tulpinale sunt alterne, imparipenate, cu 2 – 5 perechi de segmente inegal lobate. Tulpina floriferǎ este pubescentǎ şi lungǎ pânǎ la 80 cm, de culoare verde – albǎstruie – cenuşie. Florile sunt galbene şi formeazǎ o umbelǎ simplǎ, fiind grupate câte 2 – 8. Fructele sunt capsule silicviforme cu seminţe negre, lucioase, prevǎzute cu o carunculǎ albǎ.

7. Cnicus benedictus L. (Schinel)
d.c. Herba Cardui benedicti, Herba Cnici 2n = 22

Fam. Compositae

Întrebuinţǎri: Principii active: = cnicinǎ şi alte principii amare, având acţiune de tonic amar şi antiseptic. În alimentaţie, la obţinerea unor bǎuturi aperitive; ceai sau medicamente cu acţiune tonic amarǎ.

Specie anualǎ, cu tulpina înaltǎ de pâna la 100cm, pentamuchiatǎ, pubescentǎ. Frunzele sunt alterne, alungit-lanceolate, sinuatdinţate, cu dinţi ţepoşi, lungi de 10 – 30cm şi late de 2 – 7cm. Florile sunt tubuloase, de culoare galbenǎ, grupate într-un antodiu terminal ovoid, înconjurat la bazǎ de frunze sesile. Fructul este o achenǎ cilindricǎ, brunǎ, cu papus în vârf.

asimetrice la bază. Solanaceae Întrebuinţare: Principii active: = Scopolamina (sau hioscina). 2n = 24 Specie anuală. . colici biliare sau renale etc. Datura innoxia Mill. Herba Daturae innoxia Fam. constipaţii. pubescentă şi înaltă de până la 1. de 4mm. Uz intern: Părţile aeriene (în special capsulele şi seminţele nemature) se flosesc ca materie primă pentru obţinerea scopolaminei (calmant puternic) şi derivaţi de semisinteză ai scopolaminei – ex. înflorirea are loc în perioada iulie-septembrie. un alcaloid folosit în special în psihiatrie şi chirurgie. Florile sunt albe. (Laur pǎros) d. Scobutil.c. dispuse solitar.8. cu marginea ondulată. cu tulpina ramificată în formă de tufă. care se folosesc ca medicamente spasmolitice în bolile ulceroase.5m. de 10 – 15cm lungime. iar seminţele sunt reniforme. Capsula este sferică sau ovală. lignificată în porţiunea inferioară şi ierboasă în partea superioară. având o lungime de 4 – 5cm. Frunzele sunt cordiforme. brune.

9. stomahicǎ.3 – 0. bomboane. cu rǎdǎcina fasciculatǎ. (Mǎtǎciune) d.2% (1 – 2 ori/zi) dupǎ mesele principale. uneori albe. 2n = 10 Plantǎ erbacee anualǎ. Acţiune farmacologicǎ: antispasticǎ. carminativǎ. pubescentǎ. iar florile sunt albastre-violacee. acid cafeic şi un principiu amar. Utilizare: uleiul volatil este utilizat în parfumerie şi în industria alimentarǎ. cu miros plǎcut acrişor. opuse. Ca plantǎ medicinalǎ. Frunzele sunt alungitlanceolate. Dracocephalum moldavica L. Herba Dracocephalum Fam. ca aromatizant. se utilizeazǎ pentru infuzie 1. în indigestie. lungi de 20 – 35cm. . Labiatae Întrebuinţare: Principii active: = ulei volatil 0. siropuri. antisepticǎ.6%. bogat în citral a. colereticǎ. înaltǎ pânǎ la 50 – 70cm.c. tulpina patrumuchiatǎ. bogat ramificatǎ la bazǎ. la obţinerea de bǎuturi rǎcoritoare. dispuse câte 6 – 10 în verticile suprapuse care alcǎtuiesc inflorescenţe spiciforme. citral b.

Frunzele sunt opuse. 5 petale galbene. Fructul este o capsulă cu seminţe mici. frunzele au aspect perforat datorită pungilor microscopice de ulei volatil. înalte de până la 100cm. lungi de 2. lemnoase la bază. . având efect cicatrizant Specie perenă cu rizom din care se dezvoltă mai multe tulpini.10. ramificate în jumătatea de sus.c. Hypericum perforatum L. în afecţiuni hepato-biliare. Medicamentele preparate pe bază de hipericină extrasă din sunătoare sunt folosite în stări depresive. Pe suprafaţa tulpinii se găsesc puncte negre. În transparenţă. sesile. 36 Uz intern: ceaiul preparat din 5g produs uscat la 250ml apă. Hypericaceae 2n = 32. (Sunǎtoare) d. cilindrice cu două muchii longitudinale. se consumă seara şi dimineaţa. punctate cu negru pe margine. fiert 3 minute. Androceul cuprinde multe stamine dispuse în trei fascicule iar gineceul are un ovar superior. Uz extern: preparate pentru tratarea diferitelor plăgi şi în cosmetică. Herba Hyperici Fam. asimetrice.5 – 4cm. ovate sau eliptice. Florile sunt grupate în inflorescenţe corimbiforme şi sunt de tipul 5. având 5 sepale ascuţite.

. Uleiul volatil se poate utiliza în parfumerie şi cosmeticǎ. reunite în spice unilaterale în vârful ramurilor. bilabiate. bronşite.11. Specie perenǎ. semiarbust. Hyssopus officinalis L. astm bronşic. Florile sunt albastre. În contact cu apa devin mucilaginoase. (Isop) d. roz sau albe. Labiatae 2n = 12 Întrebuinţare: Are acţiune expectorantǎ şi spasmoliticǎ. Frunzele sunt opuse. Herba Hyssopi Fam. androceul este format din 4 stamine. violacee. înaltǎ de 50 – 60cm. fapt care-i conferǎ utilitate în afecţiunile cǎilor respiratorii.c. cu tulpini lemnoase la bazǎ şi erbacee în partea superioarǎ. iar fructul este o nuculǎ patrumuchiatǎ. alungit-lanceolate. cu vârful ascuţit şi marginile întregi. Lung de pânǎ la 3mm.

Frunzele sunt mici. având acţiune antisepticǎ şi carminativǎ. Labiatae 2n = 22 Întrebuinţǎri: ulei volatil 1%.caroten. având acţiune sedativǎ. tanin. Herba Majoranae Fam. Tulpina este dreaptǎ.c. Uz extern: În industria cosmeticǎ este utilizat uleiul volatil. cavicol şi terpineol. opuse. cu peţiol scurt şi margini întregi. principii amare.12. înaltǎ pânǎ la 30– 50cm şi mult ramificatǎ la bazǎ. precum şi în stǎri nervoase şi insomnii. Majorana hortensis Mnch. eliptic-ovale. câte 2 – 3 cǎni pe zi în dispepsii. (Mǎghiran) d. cu corola bilabiatǎ şi androceul alcǎtuit din 4 stamine mai lungi decât corola. dispuse în inflorescenţe de tip spic drept. cu caliciul format dintr-o singurǎ foliolǎ obovatǎ. mici. tetragonalǎ. În industria alimentarǎ se foloseşte ca şi condiment. cenuşiu-verzui datoritǎ pubescenţei pe ambele feţe ale limbului foliar.5 – 2%. Florile sunt roşietice. Uz intern: Infuzie 0. conţinând carvacrol. .

(Menta sau Izma bunǎ) d. . Inflorescenţa este spiciformǎ. Labiatae 2n = 36.5% uneori chiar 5. Mentha piperita L. 108. dar se formeazǎ foarte rar. Specie perenǎ cu rizom şi stoloni. Fructele sunt 4 nucule situate în interiorul caliciului persistent.= materii tanante în jur de 8%. Herba Mentae şi Folium Mentae Fam. 144 Întrebuinţare : Principii active : = uleiul volatil (Aetheroleum Menthae) în proporţie de 1 – 3. Frunzele au un peţiol scurt de pânǎ la 1cm.5 – 2. având o culoare verde. florile fiind grupate în vârful tulpinilor şi având culoare violetǎ sau roz. iar corola este divizatǎ în 4 lobi. Tulpina este înaltǎ de pânǎ la 100cm şi are 4 muchii. 72. 48. 64. cu vârf ascuţit. un limb lung de 3 – 8cm şi lat de 1. Din nodurile rizomului pornesc stoloni subterani şi aerieni. ce va deveni rizomul plantei. în primul an dezvoltǎ o rǎdǎcinǎ principalǎ care este înlocuitǎ toamna de rǎdǎcinile adventive provenite din partea inferioarǎ a tulpinii.13. iasmona.5% trebuie sǎ conţinǎ cel puţin 50% mentol total şi pânǎ la 20% esteri. 65 – 69. roşiatic-violetǎ sau brun-violetǎ. ovat sau lanceolat. 84.c. restul fiind compuşi ca mentona. mentofuranul etc.5cm.

Florile sunt mici. brunǎ. Se foloseşte în industria parfumurilor. dispuse câte 6 în pseudoverticile. .4%) conţine estragol pânǎ la 80% şi linalool. Frunzele sunt opuse. dinţate. albe. Planta uscatǎ se foloseşte în obţinerea unor ceaiuri medicinale. formând o tufǎ densǎ cu aspect decorativ. ovate sau ovatlanceolate. numeroase. în cosmeticǎ.1 – 0. Herba Basilici Fam. de tipul 4. tulpina ramificatǎ. Ocimum basilicum L. cu înǎlţimea cuprinsǎ între 30 – 60cm. glabre şi lucioase. Labiatae 2n = 48 Întrebuinţare: Principii active: uleiul volatil (0. precum şi în industria alimentarǎ la obţinerea unui sirop alimentar şi a unor bǎuturi rǎcoritoare.14.c. cu rǎdǎcinǎ fibroasǎ. cu 4 muchii. în combinaţie cu alte plante medicinale Specie anualǎ. pubescentǎ mai ales spre vârf. Fructele sunt nucule de 3mm lungime şi diametrul de 1mm. (Busuioc) d. grupate câte 4.

la frunzele superioare. 92 Tulpina este viguroasǎ. la obţinerea unor precursori pentru semisinteza de hormoni sterolici. . ramificatǎ. grupate în ciorchini. Herba Solani laciniati Fam. Florile sunt grupate în inflorescenţe racemoase axilare.c. Frunzele sunt asimetric laciniate. Fructele sunt bace ovate galbene iniţial şi apoi portocalii. Agliconul solasodinǎ se foloseşte pentru semisinteza unor hormoni steroizi. înaltǎ pânǎ la 2m. având corola violetǎ. cu diametrul de cca 5cm. (Zârnǎ australianǎ) d. Solanum lanciniatum Hit. Solanaceae Întrebuinţǎri: Principii active: 2 – 3% gluco-alcaloizi sterolici (solasoninǎ şi solamarginǎ).15. 2n = 48. Uz intern: în industria de medicamente. cu lobii ascuţiţi sau cu limbul întreg.

Florile sunt pentamere. sunt foarte mărunte. cu marginea răsucită. în inflorescenţe de tip spiciform. antihelmintică şi antiseptică datorită timolului. înalt până la 30 – 40cm. (Cimbru de culturǎ) d. mici. aromate ca şi întreaga plantă. lemnoasă în partea inferioară. coleretică. având acţiune calmantă asupra tusei. tanin. sesile. subst. Thymus vulgaris L. roz-violacee. Frunzele sunt opuse. acid cafeic. verde-roşiatică. cu tulpina patrumuchiată. Labiatae Întrebuinţare: Principii active: = ulei volatil bogat în timol. Herba Thymi Fam. .166g iar facultatea germinativă se păstrează 2 – 3 ani. dispuuse terminal la subsuara frunzelor superioare. subst. respectiv seminţele. Fructele.16. 2n = 30 Subarbust stufos.c. sialagogă. flavonoide. având limbul neted lucios pe partea superioară şi pubescent pe partea inferioară. MMB = 0. triterpinoide şi un principiu amar.

2n = 46 (32) Specie perenă. Apocynaceae Întrebuinţare: Principii active = conţine 38 de alcaloizi indolici. (Saschiu) d. Frunzele sunt opuse. lucioase. Uz intern: Se utilizează la obţinerea unor medicamente pe bază de vincamină.17. Fructul este o foliculă. care se formează rar. în partea superioară. . al cărui conţinut variază în funcţie de vârsta plantei şi de condiţiile ecologice. înalte de până la 20cm. cu ramuri ascendente. Herba Vincae minoris Fam. formă tubuloasă în partea inferioară şi cu 5 lobi asimetrici romboidali. dintre care cel mai important este vincamina. cu tulpina lemnoasă la bază. lungă până la 1m.c. care are un efect hipotensiv şi de îmbunătăţire a circulaţiei sanguine intracraniene. fiind utilizate în ateroscleroză. persistente şi iarna. diamentrul de circa 2cm. Florile se dezvoltă la subsuara frunzelor şi au culoarea albastră. culcată pe pământ. Vinca minor L. lanceolate sau eliptice.

Nalba neagrǎ Arnica. 6. Artemisia maritima Calendula officinalis L. Nalba de grǎdinǎ. Albăstrea. 7.) Cav. Salvia sclarea L. 9. Matricaria chamomilla L. Centaurea cyanus L. Tagetes patula L. 4. .1. Arnica montana L. 5. Vineţele Lavandǎ Muşeţel. Filimica Albăstriţa. Lavandula angustifolia Mill. Rosa damascena Mill. Romaniţǎ Piretru Trandafir pentru ulei Şerlai Crǎiţe 10. Pyrethrum cinerariaefolium Trev. 8. Podbal-de-munte Peliniţa Gǎlbenele. 2. 3. 11. Althaea rosea (L.

Specie de culturǎ. deseori bǎtute (involte). pigment care se gǎseşte şi în fructele de afin (Vaccinium myrtillus).1. Uz intern: ceaiuri pectorale şi în industria alimentarǎ în calitate de colorant inofensiv.Malvaceae 2n = 26. . 56 Întrebuinţare: Principii active = substanţe mucilaginoase. Nalba neagrǎ) D. (Nalba de grǎdinǎ. antocianidine (mirtilina) şi glicozida delfinidinei. 42. cu frunzele 3 – 7 lobate.c. Althaea rosea (L. cu tulpina înaltǎ de 2 – 3 m. perenǎ. rotunde şi cu florile având diametrul de pânǎ la 10cm. Flores Malvae arboreae Fam.) Cav. pubescentǎ.

Podbal-de-munte) D. Pe tulpina înaltǎ de pânǎ la 60cm. se gǎsesc 1 – 3 perechi de frunze opuse. brun-roşiatic. arnica are frunzele bazale eliptice sau ovate.c. Florile marginale sunt ligulate. galbene sau galbene-portocalii. . Sub inflorescenţa terminalǎ se mai pot dezvolta 1 – 5 inflorescenţe. contuzii. polifenoli şi cantitǎţi mici de ulei volatil. iar cele centrale sunt tubuloase. Compositae 2n = 36. Fructul este o achenǎ cu papus gǎlbui. (Arnica. Arnica montana L. Uz extern: sub formǎ de tincturǎ sau comprese în tratamentul diferitelor rǎni. În diluţii mari se foloseşte în diferite produse cosmetice. 38 Întrebuinţarea: Principii active = pigmenţi din grupa carotenoidelor. Specie perenǎ cu rizom oblic sau orizontal. atât în medicina umanǎ cât şi în cea veterinarǎ. iar în vârful ei un antodiu cu diametrul de 6 – 8cm. datoritǎ efectului cicatrizant. Flores Arnicae Fam.2. în numǎr de 12 – 20. aşezate în rozetǎ.

Uz intern: Santonina este un vermifug folosit în special în tratamentul ascaridiozei la copiii peste 3 ani şi la adulţi. Antodiile se formeazǎ în numǎr foarte mare şi sunt alungit-ovate pânǎ la cilindrice. iar frunzele superioare sunt simple. lungi de cca. 50cm. Specie perenǎ. 36. . 1%). înaltǎ de cca. 3 – 4mm. Artemisia maritima (Peliniţa) D. cu rǎdǎcina lemnoasǎ şi tulpina ramificatǎ.3. Artemisia maritima are frunzele penatsectate. cu secţiuni filiforme. pendule sau erecte. alb cenuşie sau argintie. Compositae 2n = 18.c. Flores Artemisiae maritima Fam. 54 Întrebuinţare: Principii active = lactone (cea mai importantǎ fiind santonina ) şi ulei volatil (cca.

compuşi triterpenici şi ulei volatil. . cu tulpina înaltǎ de pânǎ la 80cm. cu lungimea de pânǎ la 18mm. centrale. Compositae 2n = 32 (28) Întrebuinţare: Principii active = carotenoide. (Gǎlbenele. Fructele sunt achene îndoite.4. Este o specie anualǎ. Frunzele sunt alterne.c. Uz intern: florile ligulate se folosesc ca atare sau în combinaţie cu alte produse (Achillea millefolium) în ulcerul gastric şi duodenal. Uz extern: sub formǎ de spǎlǎturi vaginale prezintǎ efect antitricomonazic. rar bienalǎ. Calendula officinalis L. Filimica) D. ţepoase. Carotenoidele din flori reprezintǎ un valoros colorant natural în industria alimentarǎ. întregi sau slab dinţate. marginale şi flori tubuloase galbene sau roşii-brune. Antodiile au diametrul de pânǎ la 8cm şi sunt formate din flori ligulate galbene. Flores Calendulae Fam.

Centaurea cyanus L. liniare sau îngust lanceolate.5. 2n = 24 Centaurea cyanus este o specie anualǎ cu tulpina înaltǎ de 30 – 100cm. fǎrǎ a influenţa însǎ flora microbianǎ normalǎ. Compositae Întrebuinţare: Principii active: pigmenţi din grupa antocianinelor. Albăstrea. grupate în antodii cu florile marginale având corola asimetricǎ. inhibând dezvoltarea unor bacterii patogene.c. de forma unei pâlnii cu 5 sau mai mulţi lobi. în indigestii şi dispepsii. în primul rând cianina. Flores Cyani Fam. Vineţele) d. Uz intern: Ceaiul se utilizeazǎ împreunǎ cu alte produse sub formǎ de ceai diuretic. cele inferioare pot fi trisectate sau denticulate. iar florile interioare fiind mai mici. ca şi pǎrţile aeriene de Artemisia absinthium. Florile sunt albastre. (Albăstriţa. . frunzele mǎtǎsos-pubescente. Infuziile prezintǎ gust amar din cauza conţinutului de cnicinǎ şi pot fi utilizate ca tonic amar. Extractele apoase prezintǎ un spectru antibiotic valoros.

Sunt frumos mirositoare şi formează fructe câte 4 nucule la baza caliciului persistent. de 3 – 8cm. (Lavandǎ) d.7 – 2. Uz extern : băi medicinale cu efect tonifiant (în nevroze astenice) .c. . formând o tufă globuloasă. ramificată. Frunzele sunt opuse. bilabiată. folosindu-se sub formă de frecţii în dureri reumatice şi nevralgii. Lavandula angustifolia Mill. Semiarbust cu tulpina înaltă până la 70cm. 50. având flori cu caliciu cilindric. în procent de 1%. albastru. Flores Lavandulae angustifoliae Fam. Labiatae 2n = 36. care conţine esteri. 54 Întrebuinţări : Principii active : = uleiul volatil (Aetheroleum Lavandulae) 0. Inflorescenţa este spiciformă. cu marginea îndoită în jos. pubescent şi cu corola violet-albastră. uleiul volatil se poate adăuga la alcool medicinal de 70o. 42. dintre care cel mai important este acetatul de linalil (min. 48. având acţiune sedativă. 35%) Uz intern : intră în compoziţia unor ceaiuri medicinale. liniar-lanceolate.7%.6.

lungi de 1 – 1. Fructele sunt achene uşor arcuite. Compositae 2n = 18 Este o specie anualǎ sau hibernantǎ. 0. Frunzele sunt de 2 – 3 ori penat sectate. în sticluţe pline şi bine închise.3%. chamazulena îşi pierde culoarea albastră. în număr de câteva sute. 0. Principii active = ulei volatil de culoare albastră sau albastră – verzuie (min. = cumarine şi colina – cca. cu înǎlţimea tulpinii de la 5cm în flora spontanǎ. uleiul volatil se păstrează la întuneric. .c. numit proazulenă. pânǎ la 50 – 80cm în culturi. albe. galbene-aurii. Cu timpul.4%). iar inflorescentele sunt antodii aşezate în vârful unor porţiuni de tulpini lipsite de frunze.8mm şi groase de cca. pierzându-şi acţiunea. în număr de 12 – 18. marginale. 0. (Muşeţel. în vârf cu 3 dinţi şi flori interioare tubuloase. = flavonozide dintre care cea mai importantă este apigenina în stare liberă şi în combinaţie glicozidică. care conţine până la 10% chamazulenă. Romaniţǎ) D. Matricaria chamomilla L.5 până la 3cm şi sunt alcătuite din flori ligulate. apoi în brun. trece în albastru-verzui.3mm. Flos Chamomillae Fam.7. Antodiile au un diametru de 1. care se formează sub acţiunea căldurii dintr-un precursor incolor. De aceea.

36 Specie perenă cu rizom scurt. Flores Pyrethri Fam. din care se dezvoltă în primul an o rozetă de frunze dese. (Piretru) d. 2n = 18.c.8. Compositae Întrebuinţare : Principii active : = Piretrine şi cinerine. Pyrethrum cinerariaefolium Trev. Inflorescenţa este un antodiu cu diametrul de 3 – 5cm. având frunze bipenate. iar în al doilea an apar numeroase tulpini cu înălţimea cuprinsă între 40 – 70cm. esterii unor acizi terpenoizi cu cetone ciclice. . Piretrinele extrase din flori sunt cele mai vechi insecticide şi cu acţiune mult mai puţin toxică pentru om decât parationul (de 100 de ori) şi lindanul (de 12 ori). pubescente în partea inferioară.

gerniol.9. Rosa damascena Mill. 2n = 14. roşii sau rozee.).c. cu receptaculul bine dezvoltat. mult ramificat. Rosaceae Întrebuinţare: Principii active: Ulei volatil (Aetheroleum Rosae) sub 1%. aldehida fenilacetică. farnesol) şi aldehidele unor hidrocarburi (citral. Flores Rosae damascenae Fam. persistent şi cărnos. coloranţi flavonici (cvercitina) sau antocianici (cianina). benzenică etc. cu frunze alterne. alcoolii unor hidrocarburi (citronelol. (Trandafir pentru ulei) d. nerol. 28 Arbust cu ghimpi uniformi. . Florile sunt mari. imparipenat-compuse formate din 2-3 perechi de foliole ovale. care sunt mult mai verzi pe dos. conţinând hidrocarburi. Uleiul volatil se utilizează în parfumerie şi în industria cosmetică.

alfa-terpineolul) şi esterii lor (acetatul de linalil). pubescentă. Are frunzele ovat-cordate şi inflorescenţa multicoloră (bractee violet şi verzi. Labiatae 2n = 22 Întrebuinţare : Principii active: Uleiul volatil (Aetheroleum Salviae sclareae – 0. flori albastre sau roz. Fructele sunt nucule ovoidale. pentru a nu pierde din conţinutul de principii active. brune.10.15-0. Flores Salviae sclareae Fam. cu tulpina înaltă până la 1. Obţinerea uleiului volatil: se realizează prin antrenarea cu vapori de apă. geraniolul. (Şerlai) d.20%) este bogat în alcooli terpenici (linaloolul. imediat după recoltare. . Salvia sclarea L.5m. Specie bienală sau perenă. având proprietatea de a deveni mucilaginoase în contact cu apa.c. cu labiul inferior galben. Uz extern: Uleiul volatil este utilizat în parfumerie.

cu laciniile late. Tagetes sine 2n = 48 Specie anuală.11. . şoferi. până la 50cm. preferă locurile însorite şi nu are pretenţii mari pentru sol. cu calatidii mai groase. Acţiune: ameliorează procesul (viteza) de adaptare oculară la întuneric şi lumină a ochiului normal şi miop. ulei volatil etc. hipotensivă oculară. Tagetes patula L.c.39%) flavone. controlori de trafic aerian). iar florile sunt galbene-portocalii sau brunii. cu port mic. adjuvant în retinita pigmentară. Uz intern: cecitate nocturnă (nictalopie) şi diurnă (hemeralopie). radiologi. Se recomandă persoanelor cu profesii care solicită intens acuitatea vizuală (mecanici de locomotivă. Flores receptaculis Fam. creşte acuitatea vizuală.35 – 0. Compositae Întrebuinţare: Principii active: = Helenina (0. glaucom. Frunzele sunt caduce. (Crǎiţe) d.

8. Ribes nigrum L.) Gaertn. Pimpinella anisum L. Fenicul Anason Coacǎz negru. 7. 3. Silybum marianum (L.1. 4. Armurariu . Foeniculum vulgare Mill. Ardei Chimion Lǎmâi Coriandru 5. Capsicum annuum Carum carvi L. 2. Citrus limon Coriandrum sativum L. Rosa canina L. Struguri negri Mǎceş 9. 6.

Capsicum annuum (Ardei) D. în nevralgii. . lumbago. ca atare sau în combinaţie cu alte produse. Se evitǎ contactul cu mucoasele. pentru frecţii. 48) Specia Capsicum annuum se cultivǎ pentru fructele sale. care sunt bogate în capsicinǎ şi coloranţi din grupa carotinoidelor. Se folosesc sub formǎ de tincturǎ. Solanaceae 2n = 24 (36.c. comprese. având o acţiune termogenǎ. sciaticǎ. Fructus Capsici Fam. În calitate de condiment. mǎreşte secreţia sucului gastric.1. unguente – în dureri reumatice (mialgii).

c. Fructul este o dicariopsă (după alţi autori o diachenă) de formă oval-alungită. ramificată de la bază. glabră. 22 Fructele au proprietăţi stomahice (stimulează secreţia de suc gastric şi sporesc pofta de mâncare). la maturitate el se desface în 2 fructe simple. Carum carvi L. Fructele sunt ovoide comprimate lateral. de culoare brun deschisă la exterior şi alb-murdar la interior. umbele compuse. glabre. de culoare galben-brună. Tulpina este erectă.2. cu mici şănţulete longitudinale. atingând înălţimea de 1 m şi chiar mai mult. . Rădăcina chimenului este pivotantă cărnoasă. Frunzele sunt aşezate altern. Florile sunt mici. Cele inferioare sunt peţiolate pe când cele superioare sunt sesile. galactogoge (stimulează lactacţia) şi stimulente. albe şi grupate în inflorescenţe. lungi de 4-5 mm şi groase de 12 mm. Umbelliferae 2n = 20. (Chimion) d. carminative (evacuarea gazelor). Fructus Carvi Fam. prevăzute cu un stil ramificat în două braţe. Ele au forma alungită şi sunt bi sau tripenate.

Se folosesc de asemenea în stǎri febrile datoritǎ conţinutul ridicat în vitamina C. douǎ pe zi) contribuie la prevenirea formǎrii calculilor renali. acid citric.3. mai ales ai celor de naturǎ oxalicǎ. Citrus limon L. Rutaceae 2n = 18 Fructele de lǎmâi conţin în zeama lor cantitǎţi apreciabile de acid ascorbic (vitamina C). Fructus Citri recens Fam. Lǎmâile consumate cu regularitate şi în cantitǎţi corespunzǎtoare (cca. . prin scǎderea aciditǎţii urinei şi formarea de compuşi solubili cu ionii de calciu. (Lǎmâi) d. derivaţi flavonici.c.

. Florile sunt grupate în umbele compuse. plăcut. Fructele au culoare galbenă sau galbenă-maronie-deschis. cu tulpina înaltă până la 1. 10% amidon. aproape liniare. Umbelliferae 2n = 22 Principii active: = 0. de cele mai multe ori unite. caracteristic. acid petroselinic etc.6m. 15-20% lipide. (Coriandru) d. pectine etc.4. geraniol. terpinen. felandren.. Fructus Coriandri Fam. Frunzele bazale sunt întregi sau incomplet trilobate şi se usucă la începutul perioadei de vegetaţie. În partea superioară a fructului se observă stilopodul. globulos sau sferic cu diametrul de 4-5 mm. Coriandrum sativum L. dându-le un aspect asimetric florilor. cu secţiuni înguste. Acţiune carminativă şi stomahică. cimol. albe sau roşietice sau violacee. Indicat în anorexii şi dispepsii. utilizat şi corectiv pentru unele medicamente (uleiul volatil). Fructul este glabru. cu carpofor întreg şi două mericarpe (achene) concave la partea comisurală şi convexe la partea exterioară. Are proprietăţi bactericide şi fungicide. Specie anuală. având petalele exterioare mai mari decât cele interioare. Frunzele tulpinale sunt penatsectate.20-1% ulei volatil format din 60-70% d-linalol sau coriandrol. Fiecare mericarp este prevăzut cu 5 coaste primare longitudinale. 4-5% substanţe minerale.c. Mirosul şi gustul la fructele uscate aromat. Utilizat şi în industria alimentară ca aromatizant şi condiment. dipentene. pinen. flexuos ondulate şi 4 coaste intercalate pronunţate şi crenelate. La cele verzi dezagregabile.

sunt mici. fluidifică secreţiile bronşice şi are proprietăţi sedative. Frunzele de la bază au peţiol lung. La maturitate. puţin turtite lateral. caracteristic. cu miros plăcut.oblongi. începând de la bază. Sunt întregi. Plantă erbacee.10 mm. galben-aurii. uşor arzător. Fructus Foeniculi Fam. fin striată longitudinal. cu 5 coaste longitudinale foarte proeminente.verzui. eliptic .5 . au culoare cenuşie sau brun-verzuie. Are tulpina dreaptă. iar coastele longitudinale galben . Fructele sunt formate din două mericarpe (achene) de obicei libere. Achenele sunt de culoare cenuşiu .4 mm.5. Umbelliferae 2n = 22 Datorită compoziţiei în ulei volatil are acţiune antispastică şi carminativă. . cilindrică. în formă de rinichi şi creste.verzuie până la brun . aromat şi gust dulceag.verzuie. Frunzele pedunculare dinspre vârf sunt trifoliate. bianuală sau perenă.c. Foeniculum vulgare Mill. pentamere şi dispuse în umbele mari terminale. glabre. lungi de 4 . stimulează secreţia lactată. fistuloasă şi ramificată. regulate. uşor arcuite sau drepte. înaltă până la 2m.sunt ovoidale. dintre care cele două marginale mai dezvoltate. La partea superioară se observă un stilopod laţit şi resturile stigmatelor. rotunde. Florile. (Fenicul) d. groase de 1. Prin depăşirea dozelor terapeutice survin efecte de iritare a mucoaselor digestive.

grupate în umbele compuse. intestinală şi pancreatică. colină. cu lacinii liniare. Pimpinella anisum L. frunzele tulpinale inferioare trilobate sau pentalobate. (Anason) d. cu marginile dinţate. Asupra sistemului nervos central. gastrică. cantităţi mici de cetone şi aldehide anisice şi aldehidă acetică. cilindrică şi goală prin interior. cu tulpina înaltă până la 80cm. au efect stimulant în special asupra centrilor respiraţiei şi circulaţiei. Umbelliferae 2n = 18. 20% substanţe albuminoide (protide). amidon. carminativă şi galactogogă. zaharuri. de tipul 5. Specie anuală. Excită peristaltismul intestinal. Frunzele bazale ovate. Uz intern: Datorită uleiului volatil. stimulează secreţia salivară. Florile sunt albe. metilcarvicol sau izoanetol.c. în doze terapeutice. 6-10% substanţe minerale. iar cele superioare de 2 – 3 ori penate. Fructus Anisi Fam. ramificată. 10-20% lipide. 20 Principii active: 2-3% ulei volatil format din 8090% anetol. .6. fructele de anason au acţiune expectorantă.

compot. . Ribes nigrum L. Frunzele se usucǎ şi se folosesc la obţinerea unui ceai cu acţiune diureticǎ şi hipotensivǎ (10g frunze uscate şi fǎrâmiţate se fierb timp de 5 minute în 200ml apǎ). lichior. servind la obţinerea de vin.7. Saxifragaceae 2n = 16 Fructele de coacǎz negru sunt bogate în vitamina C şi în antocianine. dulceaţǎ. Fructus Ribis nigri Fam. Struguri negri) D.c. (Coacǎz negru. Acest ceai se consumǎ jumatate dimineaţa şi jumǎtate seara.

c.30 de minute. Rosaceae 2n = 35 (16. în stǎri febrile.8. . folosinduse sub formǎ de ceai pentru prevenirea şi chiar tratamentul rǎcelilor şi gripelor. Fructus Cunosbati Fam. Este indicatǎ folosirea ceaiului din fructe de mǎceşe în special în perioada de iarnǎ şi începutul primǎverii. Se filtreazǎ dupǎ 20 . 33 – 34) Fructele de mǎceş reprezintǎ unul din cei mai bogaţi produşi în vitamina C. Rosa canina L. Ceaiul se obţine prin opǎrirea mǎceşelor în apǎ clocotitǎ şi menţinerea la temperatura de fierbere timp de 5 minute. precum şi în perioada de lehuzie şi alǎptare. (Mǎceş) D.

tocoferol. roşii. 2n = 34 . Silybum marianum (L. lung pedunculate. tonicamar. eliptice sau alungit ovate. având proprietãţi de: hepatoprotector. Fructus Cardui Mariae Fam. oleic. Compositae Întrebuinţare: Principii active: = silimarina. mari. grupate în capitule globuloase. antihepatotoxic. Înfloreşte în iunieseptembrie. amplexicaule. cu papus. glicina. ramificatã. Fructele sunt achene anguloase (muchiate).negru. înconjurate de un involucru cu mai multe rânduri de foliole pieloase. având vârfurile cu spini mari şi puternici. uneori brune cu pete mai închise. solitare. cisteina. tiramina. aminoacizi. glabre. slab pubescentã. de culoare maronie. erectã. acizi: linoleic. cu margini ghimpoase şi aspect marmorat cu alb lucios. lungi de 15(60) cm. steroli. Lungimea achenelor este de 6-7(8) mm. Frunzele sunt alterne. regenerator al celulei hepatice. silicristina. fără miros sau gust caracteristic. silibina. silidianina.) Gaertn. terminale. glabre. eupeptic. leucina. netede. aşezate imbricat.c. iar tulpina este rigidã. de culoare galbenă brună până la brună . (Armurariu) d. înaltã de 120(150) cm. palmitic.9. Florile sunt tubuloase. lipide. laxativ Rãdãcina este fusiformã.

Trigonella foenum-graecum L.1. Muştar alb Schinduf . Sinapis alba L. Papaver somniferum L. Nigella sativa L. 2. 4. Negrilicǎ Mac de grǎdinǎ 3.

hederageninã. Fructul – polifoliculã cu aspect de capsulã (prin sudarea foliculelor). nigelonã. Tulpina – erectã. ameţelilor. precum şi pentru ceaiuri aromatice. . slab ramificatã. ulei gras. vermifug. Înfloreşte în mai-august. digestiv. cu 5-8 nectarii.c. cu miros aromat şi gust plãcut iute. simplã sau ramificatã. trimuchiate. androceu cu numeroase stamine. Se recomandă în tratarea bronşitelor. bi-tripenat sectate cu lacinii liniare. (Negrilicǎ) d. cu vîrful albãstrui. afrodiziac. libere. colicilor gastrointestinale. stimulator al poftei de mâncare. Florile – cu înveliş simplu petaloid alcãtuit din 5 foliole. în aromatizarea brânzei telemea sau a unor dulciuri cu brânză în compoziţie. Acţiune farmaco-dinamică: diuretic.1. gineceu cu numeroase carpele. substanţe albuminoide Seminţele se utilizează şi în arta culinară. Ranunculaceae 2n = 12 Întrebuinţare: Principii active: = ulei esenţial (1%). cultivatã şi subspontanã. Frunzele – alterne. Este o plantã ierboasã anualã. înaltã de 40-60 cm. albe. cu rãdãcina pivotantã subţire. zbârcite. pubescentă. combaterea viermilor intestinali. carminativ. Nigella sativa L. cu numeroase seminţe negre. Semen Nigellae Fam. cilindricã. alungit-ovate.

30% acid oleic. acoperite cu ceară. . din care: 60% acid linoleic. faţa superioară cu nervură proeminentă. 3%). Rădăcina pivotantă lungă de 20-25 cm (80cm). din care cei mai importanţi sunt: morfina (7. Papaveraceae 2n = 20.5%) şi narceina (0. cu stigmat persistent (aspect de rozetă). 1. glabre (lipsite de peri). Capita Papaveris Fam. albe. violete. groasă de circa 1-2cm cu ramificaţii secundare pe o rază de circa 30-50cm: tulpina erectă netedă cilindrică . actinomorfe. cerificată.23%). thebaina (max.2. roz sau roşii.c. codeina (max. 22 Toate organele plantei conţin vase laticifere cu latex care are în compoziţie peste 40 de alcaloizi. 3% acid linolenic şi mai puţin de 10% grăsimi saturate. Florile sunt mari. solitare 1-10 pe plantă. Papaver somniferum L. înaltă de circa 150cm. (Mac de grǎdinǎ) d. cu margini neregulat. Semen Papaveris. papaverine (max. 3%). simplă sau puţin ramificată: Frunze întregi alterne alungit-ovoide. Fructul este o capsulă ovoidă sau uşor turtită. narcotine (=noscapina >12%).2%). 40-50% acizi graşi.

cu 3 nervuri longitudinale. sinuatdinţate. Specie anuală. Florile sunt galbene. Sinapis alba L. 4 petale lungi de cca. 8mm. Fructul este o silicvă formată dintr-o parte inferioară mai groasă. mucilagii (cca 20%). pubescentă. sinalbozid şi mirozinază. liratpenat-sectate. Principiul activ sinalbozidul similar sinigrozidului (din muştar negru) se comportă la fel ca acesta: sub acţiunea fermentului (mirozinazei) se dedublează în mediu apos în glucoză. Frunzele peţiolate. sub formă de cioc (rostru). cu 3-5 lobi neregulaţi. cu tulpina înaltă de 30 -80 cm . Semen Sinapis albae Fam. cu 4 sepale. dintre care două mai scurte şi gineceul format din 2 carpele unite. cu segmentul terminal mult mai mare decât cele laterale. Cruciferae Întrebuinţare: Principii active: ulei gras (cca 30%). sulfat acid şi izotiocianat de p-hidroxibenzil care însă nu este volatil ca izotiocianatul de alil. substanţe de natură proteică (cca 25%). androceul din 6 stamine. Florile sunt grupate în racem şi se deschid pe tulpină de jos în sus. având lungimea egală . care conţine seminţele (4 – 8) şi o parte superioară mai comprimată. substanţe minerale. (Muştar alb) d. pubescentă în partea inferioară. de tipul 4.c.3.

androceu cu staminele unite. cu foliole pe faţã glabre. pe dos slab-pãroase. cu striuri liliachii. depurativ. Se aflã câte 1-2 flori la subsuoara frunzelor. peţiolate la bazã. Fabaceae 2n = 16 Întrebuinţare: Proprietãţi: hipocolesterolemiant. hipoglicemiant. Înfloreşte în iunie-august. antiinflamator. cu 10-20 seminţe plãcut mirositoare (amintind aroma de cumarinã). glabrã. cilindricã. cu 5 dinţişori. Fructele sunt pãstãi lungi de cca 8-10 cm. drepte sau uşor curbate. fistuloasã (goalã ca un tub). . micã (înaltã de 30-50(70) cm). tonic general. Florile – cu corole palide-gãlbui sau spre liliachiu. cu tulpina erectã. spre bazã. Plantã ierboasã anualã. petalele. antiseptic.c. având stipele lanceolate. tubular. diuretic. Semen foenugraeci Fam.4. (Schinduf) d. antihelmintic. Frunzele sunt trifoliate. corola caracteristic papilionacee. pe margini fin dinţate. galactogen. Caliciul este pãros-membranos. de 6-8 mm. dar cele 2 petale unite ce formeazã carena sunt foarte scurte. afrodisiac. Trigonella foenum-graecum L.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful