LUCRARE PRACTICĂ NR.

2 ŢESUTUL EPITELIAL SECRETOR – GLANDULAR Format din celule epiteliale care în cursul procesului de diferenţiere capătă proprietăţi secretoare deosebite, prin dezvoltarea unora dintre organitele implicate în procesul de sinteză. Organizare - celule izolate - grupe celulare - organe secretoare constituite A. ŢESUTUL EPITELIAL SECRETOR EXOCRIN 2 componente: - componenta secretoare a epiteliului exocrin, denumită adenomer. - celulele epiteliale care fac legătura între adenomer şi suprafaţa epitelială de origine se transformă dintr-o masă celulară compactă într-o structură tubulară cu lumen bine definit, generând astfel sistemul tubular (canalicular) al epiteliului secretor. Clasificarea glandelor exocrine - criterii: - histoarhitectonia adenomerelor şi a canalelor - modalităţile de eliminare Tipuri morfologice de adenomere Din punct de vedere morfologic: tubular, acinos/alveolar, sacciform. ADENOMERUL TUBULAR - structura unui tub, comparabilă cu un “deget de mănuşă” - peretele acestui adenomer este format din celule cubice sau cubico-prismatice, situate pe o membrană bazală - traiect aproximativ rectiliniu (adenomer tubular drept – de exemplu, glanda intestinală Lieberkühn), un traiect ramificat (adenomer tubular ramificat – glanda pilorică), un traiect ondulat, sinuos (adenomer tubular sinuos – glanda fundică) sau traiect întortocheat, sub formă de ghem (adenomer tubular glomerulat – glanda sudoripară) - citologic: un singur tip celular, două sau mai multe tipuri celulare ADENOMERUL ACINOS/ALVEOLAR - după natura produsului de secreţie: acin seros, mucos sau mixt • Acinul seros - celulele secretoare de tip zimogenic (citoplasmă bazofilă) - lumen central, mic şi stelat - localizare: pancreasul exocrin, parotidă şi în glandele salivare mixte. • Acinul mucos - celule de tip mucigen (cu pol închis) (citoplasmă palidă) - lumen mai larg comparativ cu acinul seros, şi aparent rotund - localizare: glande salivare mixte, glanda palatină (glandă salivară mucoasă pură). • Acinul mixt - format majoritar din celule mucigene (în număr de 4-5) şi din câteva celule seroase (în număr de 1-5) ce coafează de obicei, sub forma unei semilune – semiluna Gianuzzi, un pol al adenomerului

natura produsului de secreţie este complexă.localizare: glandele salivare mixte Observaţie În toate tipurile de acini sunt prezente.polul apical) Eliminarea holocrină .considerată iniţial ca o formă intermediară.tipul celular.straturi suprapuse de celule poliedrice. în care eliberarea produsului de secreţie se realizează cu o pierdere a polului apical al celulei VARIETĂŢI DE GLANDE EXOCRINE Criterii . histoarhitectonica adenomerelor şi a canalelor. atunci când canalele ramificate converg progresiv spre un canal principal MODALITĂŢI DE ELIMINARE A PRODUSULUI DE SECREŢIE . - Adenomerul alveolar . celule mioepiteliale. („gâtul glandei”). mai mult sau mai puţin modificate. tapetată de un epiteliu stratificat pavimentos în continuitate cu teaca epitelială externă a foliculului pilos (dacă glanda este ataşată la folicul) sau cu stratul bazal şi spinos al epidermului (dacă glanda este independentă de folicul şi se deschide direct la suprafaţa pielii). ADENOMERUL SACCIFORM . localizarea în raport cu epiteliul de tapetare.nu afectează membrana celulară (menţine integritatea membranei bazale .histoarhitectonic: (i) simple (unul sau mai multe adenomere îşi varsă conţinutul într-un canal unic). în categoria seros sau mucos. stratificat cilindric .variantă morfologică a celui acinos.citologic: celule cubico-prismatice .trei modalităţi: merocrină. . provenite prin diferenţiere din acelaşi strat generator şi având rol de susţinere a celulelor producătoare de sebum. pseudostratificat.numărul de celule secretoare componente: glande unicelulare şi glande multicelulare.expulzarea unei celule glandulare. alcătuit – în cea mai mare parte – din celule sintetizante de lipide . bistratificat cubic.după diametru. .specific pentru glanda sebacee situată în derm.în interior. ca şi tip secretor. între polul bazal al celulelor şi membrana bazală. astfel încât la porţiunea de deschidere a glandei sebacee celulele au o citoplasmă de aspect spumos şi sunt lipsite de nuclei . modalitatea de excreţie. (ii) compuse. nu este posibilă încadrarea celulelor. holocrină şi apocrină (holomerocrină) Eliminarea merocrină .nu există canal de excreţie propriu-zis: adenomerul prezentând o porţiune îngustată. .strat de celule cubico-prismatice cu rol de strat generator situat pe MB . în stadii progresive de încărcare lipidică şi degenerare. celule keratinizate. are formă de sac. epiteliul de tapetare poate fi: simplu pavimentos. simplu prismatic. fără lumen. simplu cubic. în totalitatea sa (glanda sebacee) Eliminarea apocrină sau holomerocrină . TIPURI MORFOLOGICE DE CANALE Canalele de excreţie . cu localizare limitată la glanda mamară şi la prostată .

produşii de secreţie este eliminat direct în mediul intern.foliculul tiroidian: celulele epiteliale endocrine (denumite şi tireocite). puternic legate prin joncţiuni ORGANIZAREA DIFUZĂ .varietate de epiteliu alcătuit din celule secretoare endocrine . prezente izolat sau în mici grupuri printre celulele epiteliale ale tubului digestiv şi ale căilor respiratorii MEMBRANA BAZALĂ structură histologică specială constituită între ţesutul epitelial şi ţesutul conjunctiv neidentificabilă în coloraţia de rutină HE denumită şi complex bazal datorită aspectului său ultrastructural formată din trei lamine: lamina lucida. comparativ cu cea a ţesutului epitelial exocrin. glanda suprarenală – zona reticulată. precum şi în grupele de celule endocrine situate în alte organe. ŢESUTUL EPITELIAL SECRETOR ENDOCRIN .specifică pentru glanda suprarenală – zona glomerulată Organizarea cordonală fasciculată . lamina densa şi lamina reticularis lamina lucida şi lamina densa formează împreună lamina bazală (sintetizată de ţesutul epithelial) lamina reticularis – sintetizată de ţesutul conjunctiv. fără a mai fi transportat printr-un sistem canalicular HISTOARHITECTONIA EPITELIULUI SECRETOR ENDOCRIN Datorită lipsei canalelor de excreţie. respectând orientarea într-o anumită direcţie .organizare cordonală . organizarea structurală a ţesutului epitelial endocrin este mult mai simplă.organizare difuză ORGANIZAREA CORDONALĂ .cordoane celulare aranjate lor mai mult sau mai puţin paralele între ele. Organizarea cordonală reticulată .B. - .organizare foliculară . Tipuri . cu polul bazal pe o membrană bazală şi polul apical delimitând un lumen. care prezintă în ochiurile ei ţesut conjunctiv şi numeroase vase sanguine .sistemul endocrine difuz: celule de tip endocrin ce conţin granule de secreţie. pancreas endocrin Organizarea cordonală glomerulată .cordoane celulare aranjate în vârtejuri.specifică pentru glanda suprarenală – zona fasciculată ORGANIZAREA FOLICULARĂ . aranjate pe un singur rând.caracteristic pentru glanda tiroidă .mod de aranjare în cordoane celulare .specifică pentru adenohipofiză. paratiroidă.apare în glandele endocrine constituite ca organe. ghemuri şi/sau arcuri de cerc .cordoane celulare în reţea anastomozată.