n SUA exista doar ferma de reproductie din care la 21 de zile, purceii care n-au mancat altceva decat laptele de la mama

, sunt trecuti direct in ferma de ingrasare, unde sunt intarcati in acelasi moment. Aici raman pana la livrare. Purcelul intra in ferma de ingrasare la 6,5 kg in medie si iese la 130 kg (circa 6 luni de la nastere pana la livrare). Productivitatea este de 23 - 24 purcei/scroafa/an, iar mortalitatile de la nastere si pana la livrare sunt intre 3 si 3,5%.

Porcul viu cu 0,8 dolari/kg
Este greu de crezut, spre exemplu, ca purcelul sta numai 21 de zile cu scroafa si nu primeste nici un fel de mancare decat laptele de mama. In a 22-a zi este dus direct in ferma de ingrasare, unde este intarcat fara nici o pregatire prealabila. La noi se obisnuieste intarcarea treptata, pana la 25-30 de zile. In SUA, in cresterea porcului gasim o cu totul alta mentalitate, o cu totul alta tehnologie, si, mai ales, o cu totul alta productivitate comparativ cu Europa. Ce poate fi mai important decat faptul ca americanii vand porcul viu cu 0,8 dolari kilogramul? Ori, in Europa porcul se vinde cu 1,2 - 1,4 dolari/kg.

Fermele de porci situate in camp
Pecamp unde sunt situate fermele, drumurile sunt pietruite si se poate merge cu 100 120 km/ora.

din lemn. ca totul se schimba rapid. 800 ha in care exista una. Nu exista ferme mai mari de 12. Fermierul tine o evidenta stricta a montelor si fatarilor. care costa putin. De altfel. Hala cu 1600 de scroafe Halele unde sunt montate scroafele si stau pe perioada gestatiei sunt uriase. Asa incat. Din drum principal se vad fire de curent electric ca se duc in camp la fermele de porci. investesc exact atat cat sa se amortizeze in aceasta perioada. fermele sunt construite cu materialele cele mai ieftine. Ei stiu ca vine peste ei tehnologia noua. Si casele sunt construite la fel. Utilajele de hala sunt simple. Aici se darama tot si se construieste din nou.. Fosa betonata sub grajd.. O hala cu 1600 de scroafe are 30 m latime si 160 m lungime. si hranire fara jgheab . Dar nici ferme cu 100 sau 200 de scroafe. doua sau trei ferme de porci. Acestia dupa ce au strans ceva bani. s-e intorc in locurile natale. Investitie pe maxim 20 de ani Fermierii americani nu fac investitii care sa dureze o vesnicie. Fermieri dupa 50 de ani Oameni de succes in alte profesii incep sa faca agricultura dupa varsta de 50 de ani.000 de scroafe in SUA.In camp sunt tarlale dreptunghiulare de 300. Fac in asa fel incat sa le fie usor sa se adapteze la nou. Din aceste hale se duc in camere special amenajate pentru fatari. in functie de numarul membrilor dintr-o familie. Intr-o ferma sunt una sau mai multe case-locuinte.. respectiv din cornier si fier beton vopsit. 500. De obicei. Scroafele stau in boxe individuale. in jurul varstei de 50 de ani. Stiu clar ca o ferma trebuie sa dureze 20 de ani. Avand proiecte pentru ferme de 5000 de scroafe acestia se unesc in societati tip cooperativa cu zeci de mii de scroafe.

5-7 dolari profit / purcelul de 6 kg De la o scroafa se obtin in medie 12 purcei la fatare. In timp ce la noi. fermierul vinde in jur de 12. hranirea se face in jgheaburi.600 capete/hala. De asemenea. Fosa este foarte adanca. Purceii stau cu scroafa 21 de zile dupa care sunt vanduti fermelor de ingrasare. Profitul unei ferme de reproductie este de 5 . Este un culoar de un metru latime plin. Doar proprietarul are grija de porci. Investitia intr-o ferma de 6.Adapostul este din beton si lemn.3. Hala are o inaltime de 2. In tot acest timp nu li se da altceva sa manance decat laptele care il sug de la scroafa. Hala trebuie sa fie libera pentru ca toti porcii sa traiasca in acelasi mediu.000$ intr-un an. pentru a fi rentabil O ferma de porci la ingrasat a are hale cu 1. nici macar zilier.5 .6 . Il ajuta doar familia. Hale fara stalpi de sustinere Halele sunt lejere. de 2. fermierul american castiga maximum 36. Profitul pe porc este de 3$. Exista o fosa betonata chiar sub hala in care se cresc scroafele.5 m. Pretul pentru grasuni variaza intre 35-40 $ la greutatea medie de 5. In SUA pentru a fi rentabil trebuie sa cresti minimum 2. E mai rentabil sa tina porcul mai multe zile ca sa il vanda la o greutate cat mai mare. Ei sacrifica porcul la greutatea de 130 kg. Acolo se pune mancarea. Este din lemn. Sunt doua fatari pe an.Nu are nici un salariat. fara stalpi in interior.000 de porci. sistemul de hranire este diferit. Intr-un an.6 kg. pentru a nu impiedica circulatia aerului. iar constructia subterana este din beton. de la 12. separat. latimea de 15 m si 47 m lungime. Dejectiile cad singure in fosa de unde sunt evacuate o data pe an.000 de porci pe serie. Porcii stau pe gratar din beton. direct pe beton.500 de scroafe. izolata. in sensul ca nu are gauri de gratar. in fose septice. Dejectiile nu se stocheaza ca in Europa. se ridica la 6 milioane de dolari.10 m. Pe pereti laterali . Acoperisul si peretii laterali sunt din lemn. 2000 de porci pe serie. la americani mancarea se pune jos.7 $/porc.000 de porci. Prin urmare.

Fermierul aproape ca nu stie ce contine.310C. sub becuri cu infrarosu. La 8 . cat ii dadea voie plasa metalica. Prelata se umfla. temperatura este intre 29 .10 luni. in functie de temperatura din hala. Sub bec. se trece la incalzirea generala de hala (20 . peste toata lungimea halei. Apoi sunt doua straturi de plasa. Cel care vrea sa-si ingrase terenul cu dejectii de la porci. exista ventilatoare speciale care. cu 40 $/ha Pardoseala halei este din gratare de beton prin care se evacueaza dejectiile in fosa de sub hala. sobolanilor etc. cand aproape se umple. plateste 40 $/ha. In ce priveste incalzirea. fosa este golita cu ajutorul unei pompe actionata electric sau la tractor. iar celalalt e plin. Dejectiile sunt inca o sursa de venituri pentru crescatorii de porci. Jos este fosa de dejectii. Incalzirea halei se face cu aeroterme. Acolo nu patrundea nici un firicel de vant.210C) cu aeroterme pe butan gaz. porcii mici se incalzesc local. Acoperisul este din lemn. pornesc sau se opresc. Insa de evacuarea dejectiilor nu se ocupa fermierul. Recolta o duc la o fabrica de furaje care le aduce periodic reteta recomandata de un specialist in nutritie.20 kg. calitatea si perioada cand trebuie sa i se aduca furajul in . cu gauri diferite. cate 30 de porci. Totodata. Dintr-un buncar consuma. dar nu trecea vantul prin ea. Dejectiile se incarca in vidanje speciale. Din contractul incheiat intre fermier si furnizor rezulta cantitatea necesara. Deasupra pamantului se ridica un parapet inalt de 60 cm din beton pe care stau stalpii din lemn.nu are zid ci numai o prelata. Ei vand dejectiile cultivatorilor de teren care le folosesc ca ingrasamant. ci o firma specializata. Dejectiile se vand ca ingrasamant. ca sa protejeze impotriva pasarilor. Cand porcii ajung la 15 . Furajele vin de la o firma specializata Cea mai mare parte dintre fermierii crescatori de porci au si terenuri agricole pe care cultiva porumb sau soia. Exista cooperative specializate care livreaza furajul in functie de programare. El are cate doua buncare la fiecare hala. Prelata este dintr-o bucata si se lasa in jos sincron.

Medicul american e obligat prin contract sa stie absolut tot si sa-l informeze pe fermier. Pe de alta parte.ferma. nu este la curent cu noutatile. Sa nu se atinga unul de altul. exista un cilindru din inox cu diametrul de 3 m si lungimea de 10-12 m care se aseaza pe orizontala. Asa e mult mai economic decat cu un veterinar angajat permanent. Acolo medicul raspunde cu capul de tot ce se intampla in ferma din punct de vedere sanitar veterinar. indiferent de marimea fermelor. In afara incineratoarelor. daca sunt probleme din vina lui. Ecarisarea cadavrelor In SUA crescatorii de porci dispun de mai multe variante de ecarisare a cadavrelor din ferma. De pilda. O alta metoda de ecarisare este celula betonata. Arata ca o celula de siloz de porumb. In el se introduc animalele moarte. iar in 45 de zile se transforma in gunoi de grajd gata pentru imprastiere pe camp. Dimensiunile sunt ceva mai mici pentru fermele de porci la ingrasat. un buncar are 7 tone si ajunge pentru 7 zile. Medicul veterinar plateste daca greseste Americanii. Acesta ii asigura asistenta contracost. Fermierul incheie un contract ferm de asistenta sanitara veterinara cu un medic veterinar care are cabinet propriu.5 m. iar medicul ii plateste daune fermierului daca ceva nu merge bine. Pentru fermele de scroafe are latimea de 3 m si lungimea de 12 m. Se impacheteaza in forma de dreptunghi intr-o folie de plastic si se duce direct in camp. Cand mai are furaj pentru 2 zile. furnizorul aduce furajul si umple buncarul gol. nu au un medic veterinar angajat permanent. se scoate gunoiul descompus. La 16 zile. . Peste ele se toarna substante de dezinfectie si compost. Cilindrul este perfect inchis. In celula.5 m / 1. In zona unde mananca purceii se pun peste gratare niste presuri din cauciuc de 1. Fermierul plateste serviciile prestate. se pune un strat de 20-30 cm de compost din frunze si rumegus si se pun animalele. Asa are tot timpul furajul asigurat. pe partea opusa. se adauga rumegus si substante de descompunere. un veterinar care sta numai intr-o ferma se plafoneaza.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful