INSTRUCTAJ P.S.I.

NORME GENERALE de prevenire şi stingere a incendiilor

Căi de acces, evacuare şi intervenţie
Art. 23. - (1) Căile de acces şi de circulaţie ale construcţiilor şi instalaţiilor de orice categorie trebuie astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcătuite şi marcate, încât să asigure evacuarea persoanelor, precum şi circulaţia şi orientarea rapidă a forţelor de intervenţie. (2) Traseele destinate forţelor de intervenţie trebuie să asigure circulaţia personalului de intervenţie şi să fie prevăzute cu iluminat de siguranţă corespunzător.

(3) Căile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu se marchează cu indicatoare de securitate şi se prevăd cu mijloace de iluminat. . conform reglementărilor tehnice. . 24.(2) Pentru accesul şi evacuarea copiilor. se adopta soluţii şi măsuri adecvate. bolnavilor si a altor categorii de persoane care nu se pot evacua singure în caz de incendiu. persoanelor cu handicap. Art.Art. . 26. astfel încât să se asigure vizibilitatea şi să fie uşor recunoscute.

a instituţiilor şi localităţilor cu autospeciale şi cu alte mijloace mobile de intervenţie la incendii se face. . pe baza scenariilor de siguranţă la foc sau a analizei capacităţii de apărare împotriva incendiilor. 34. stabilite de autorităţile abilitate prin lege. respectându-se criteriile minime de performanţă privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de pompieri civili. . (2) Personalului de intervenţie pentru stingerea incendiilor i se prevede şi i se asigură echipamentul şi mijloacele de protecţie adecvate. după caz.(1) Dotarea agenţilor economici. potrivit reglementărilor în vigoare.Echiparea şi dotarea cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor Art.

(1) si (2) trebuie să asigure protecţia personalului de intervenţie la efectele negative ale agenţilor care intervin în caz de incendiu (anexa nr. 2). precum şi posibilităţi de iluminat. de comunicare şi de lucru în condiţii de siguranţă. .(3) Echipamentul şi mijloacele prevăzute la alin.

(1) este obligatorie respectarea instrucţiunilor de funcţionare. instalaţiilor. de orice categorie. instalaţiilor şi a altor amenajări  Art. (2) La utilizarea mijloacelor prevăzute la alin. improvizaţii sau fără protecţia corespunzătoare faţă de materialele sau substanţele combustibile din spaţiul în care sunt utilizate este interzisă. echipamentelor. precum şi a normelor şi măsurilor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor. 37. . . dispozitivelor.Norme de prevenire şi stingere a incendiilor la exploatarea construcţiilor. folosire si întreţinere. emise şi aprobate potrivit legii.(1) Exploatarea sistemelor. maşinilor şi utilajelor. aparatelor. cu defecţiuni.

. c) funcţionarea fără sisteme. 28 alin. d) întreţinerea necorespunzătoare a elementelor prevăzute pentru izolare termică sau electrică ori pentru separare. instalaţiilor. (1) se interzice: a) utilizarea necorespunzătoare a sistemelor. construcţiilor (3) Pe timpul exploatării instalaţiilor aferente şi instalaţiilor tehnologice prevăzute la art. necesare pentru controlul şi menţinerea parametrilor privind siguranţa în funcţionare sau înlocuirea acestora cu altele supradimensionate. aparatelor şi echipamentelor sau solicitarea acestora peste limita admisă. e) depăşirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii sau executarea necorespunzătoare a acestora. b) funcţionarea peste programul stabilit sau neasigurarea supravegherii conform instrucţiunilor de funcţionare. aparate şi echipamente.

stabilite ca atare prin reglementări specifice sau prin dispoziţii ale persoanelor fizice ori juridice abilitate. . Art. f) executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii sau a unor modificări de către personal neautorizat şi necalificat. este interzis. 40.(1) Fumatul în locuri cu pericol (risc) de incendiu. .

se marchează. . (3) Locurile în care este permis fumatul se dotează şi.(2) Locurile (zonele) în care este interzis fumatul se marchează conform reglementărilor specifice. după caz.

d) asigurarea îndeplinirii la termen a măsurilor de apărare împotriva incendiilor. regulile şi măsurile specifice de prevenire şi stingere a incendiilor. stabilite şi aprobate potrivit competenţelor legale.(1) Produsele. b) participarea salariaţilor la instruirile şi exerciţiile privind prevenirea şi stingerea incendiilor.Sunt obligatorii următoarele activităţi: a) instruirea la angajare şi instruirea periodică a salariaţilor privind normele. c) participarea personalului serviciilor de pompieri civili la activităţile de pregătire profesională. 52. Art. precum şi asupra sarcinilor ce le revin din planurile de intervenţie.  Art. . materialele şi substanţele combustibile se amplasează la distanţa de siguranţă faţă de sursele de căldură ori se protejează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea lor. 45. stabilite potrivit legii. . .

Art. se utilizează şi se afişează conform reglementărilor specifice. în vederea utilizării concluziilor desprinse la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a capacităţii de apărare împotriva incendiilor. Se recomandă ca aceste scenarii să fie întocmite îndeosebi pentru construcţiile şi instalaţiile tehnologice cu risc ridicat (mare) de incendiu. planurile de evacuare în caz de incendiu şi planurile de depozitare a materialelor periculoase se actualizează. se stabilesc următoarele:  a) instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor. 53.  b) scenariile de siguranţă la foc se pot elabora şi pentru construcţiile şi instalaţiile tehnologice aflate în exploatare.  .În ceea ce priveşte documentele principale de organizare a apărării împotriva incendiilor pe durata exploatării construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice. schemele de prevenire şi stingere a incendiilor. .

precum şi în alte situaţii reglementate ori impuse de condiţiile concrete privind apărarea împotriva incendiilor. organizate pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. . la evaluarea nivelurilor (criteriilor) de mediu ale agenţilor economici.  c) planurile de intervenţie se întocmesc ori se actualizează. precum şi la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie. d) punerea în aplicare a planurilor de evacuare şi a planurilor de intervenţie este obligatorie în situaţiile de urgenţă publică de incendiu. după caz. şi la schimbarea profilului de activitate (destinaţiei) agenţilor economici şi instituţiilor sau la dezvoltarea acestora.

normative. precum şi a celorlalte acte prevăzute la alin. studii şi alte lucrări de specialitate. regulamente. (1). cum sunt: norme. ghiduri îndrumătoare. metodologii. . manuale. se vor elabora proceduri. dispoziţii. . (2) În vederea asigurării aplicării în condiţii optime a prevederilor reglementărilor tehnice şi specifice. 54. care vor fi avizate şi aprobate de organele abilitate conform legii. instrucţiuni.Dispoziţii finale  Art. avize şi autorizaţii de prevenire şi stingere a incendiilor. se vor întocmi planuri de intervenţie si se vor emite agremente tehnice. De asemenea. standarde.(1) Pe baza prezentelor norme generale şi cu respectarea celorlalte prevederi legale se vor elabora reglementări tehnice şi specifice privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

55.Măsurile de apărare şi de intervenţie în cazul incendiilor în masa se stabilesc şi se realizează conform dispoziţiilor legale speciale pentru astfel de dezastre. Art. . .

60 din 28 august 1997 privind apărarea împotriva incendiilor .ORDONANTA nr.

după posibilităţile sale. şi să ia măsuri.Obligaţii privind apărarea împotriva incendiilor  ART. primarul sau poliţia. pentru limitarea şi stingerea incendiului. bunurile şi mediul. (2) Orice persoană care observă un incendiu are obligaţia de a anunţa prin orice mijloc pompierii. 6 (1) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte în orice împrejurare normele de prevenire şi stingere a incendiilor şi să nu primejduiască. după caz. viaţa. prin deciziile şi faptele lor. .

 ART. orice persoană are obligaţia de a acorda ajutor. când şi cât este raţional posibil. semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate. a autorităţilor administraţiei publice sau a reprezentanţilor acestora. precum şi a pompierilor. din proprie iniţiativă ori la solicitarea victimei. 7 (1) In caz de incendiu. 112 .

. prin dispoziţii scrise. utilizatorilor şi oricărei persoane interesate. 19 (1) In sensul prezentei ordonanţe. responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor în unitatea sa. (2) Patronul are următoarele obligaţii principale: a) să stabilească. să le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi să le aducă la cunoştinţa salariaţilor. prin patron se înţelege persoana fizică cu atribuţii de conducere. utilizatorului şi salariaţilor   ART.Obligaţiile patronului. care angajează salariaţi cu contract individual de muncă în numele persoanei juridice pe care o reprezintă.

clasificate astfel potrivit legii. neutralizare sau decontaminare. prevăzute de lege. . d) să întocmească şi să actualizeze permanent lista cu substanţele periculoase. c) să obţină avizele şi autorizaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor. metode de primajutor. cu menţiuni privind: proprietăţile fizicochimice. riscurile pe care le prezintă pentru sănătate şi mediu. utilizate în activitatea sa sub orice formă. mijloacele de protecţie recomandate.   b) să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi să justifice autorităţilor competente că măsurile de apărare împotriva incendiilor sunt corelate cu natura şi nivelul riscurilor. substanţe pentru stingere. codurile de identificare.

care au acces în unitatea sa. h) să asigure mijloacele tehnice corespunzătoare şi personalul necesar intervenţiei în caz de incendiu. precum şi condiţiile de pregătire a acestora. . corelat cu natura riscurilor de incendiu. controlul şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor. g) să stabilească un număr de persoane cu atribuţii privind punerea în aplicare. cât şi persoanele din exterior. atât salariaţii. pentru fiecare loc de muncă. primesc. f) să verifice ca. cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare împotriva incendiilor. profilul activităţii şi mărimea unităţii.    e) să elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească sarcinile ce revin salariaţilor.

precum şi medicamentele şi antidotul necesare acordării primului ajutor. angajamentele. substanţele chimice de stingere care sunt specifice riscurilor care decurg din existenţa şi funcţionarea unităţii sale. k) să asigure şi să pună în mod gratuit la dispoziţia forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice. înţelegerile. să permită accesul acestora în unitatea sa în scop de recunoaştere. j) să asigure contractele. . în caz de incendiu. convenţiile şi planurile necesare corelării.   i) să asigure întocmirea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru ca acestea să fie operaţionale în orice moment. echipamentele de protecţie individuală. a acţiunii forţelor şi mijloacelor proprii cu cele ale unităţilor de pompieri militari şi cu ale serviciilor de urgenţă ce pot fi solicitate în ajutor. de instruire sau de antrenament şi să participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie organizate.

transportul. depozitarea şi conservarea produselor respective. precum şi către terţii interesaţi. . corelate cu riscurile previzibile la utilizarea. specifice acestora. la cerere. m) să stabilească şi să transmită. l) să prevadă fondurile necesare realizării  măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi să asigure. regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor. manipularea. plata cheltuielilor efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru stingerea incendiilor în unitatea sa. către utilizatorii produselor rezultate din activitatea unităţii sale.

obligaţiile prevăzute la art. (1) trebuie să aibă competenţa profesională şi. 21 (1) In toate cazurile. (2) lit. în vederea asigurării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pentru ansamblul construcţiei. salariaţii desemnaţi potrivit art. la nivelul de performanţă prevăzut de reglementările specifice. ART. el este obligat să încheie contracte cu persoane fizice sau juridice din exteriorul unităţii sale. g) si h) ori persoanele sau serviciile angajate conform art. cu mijloacele şi personalul propriu. e) si h).  ART. (2) lit. 19 alin. 19 alin. 20 (1) Dacă patronul nu-şi poate îndeplini. . 20 alin. în care caz va asigura acestora toate informaţiile şi condiţiile necesare realizării scopurilor propuse. mijloacele tehnice de intervenţie. b). după caz. (2) Patronii care deţin părţi din aceeaşi construcţie trebuie să conlucreze pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin din prezenta ordonanţă.

producător sau furnizor. (2). prin utilizator se înţelege orice persoană care foloseşte un bun aflat în proprietatea altei persoane. dotările pentru apărarea împotriva incendiilor. g) si h). b) să întreţină şi să folosească. ART. 22 (1) In sensul prezentei ordonanţe. (2) Pentru salariaţii desemnaţi potrivit art. după caz. de patron. sub orice formă. proprietar. asigurate de patron. în scopul pentru care au fost realizate. în baza unei convenţii ori prin punerea acestuia la dispoziţie pentru utilitate publică. proprietar sau de producător. 19 alin. (2) Utilizatorul are următoarele obligaţii principale: a) să cunoască şi să respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor. patronul este obligat să le acorde timpul necesar executării atribuţiilor stabilite. . stabilite şi date. în mod gratuit. lit.

în mod corespunzător. de patron sau de persoanele desemnate de acesta. în care caz utilizatorului îi revin. c) să respecte normele de apărare împotriva incendiilor. substanţele periculoase. potrivit instrucţiunilor date de patron sau de persoanele desemnate de acesta. . indiferent de natura angajării. maşinile. b) să utilizeze. are în procesul muncii următoarele obligaţii principale: a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor. aparatura şi echipamentele de lucru. şi obligaţiile prevăzute la art. aduse la cunoştinţă. utilajele. sub orice formă. 24. 23 Fiecare salariat. specifice activităţilor pe care le organizează sau desfăşoară. ART.

imediat. d) să comunice. atât cât îi permit cunoştinţele şi sarcinile sale. f) să acorde ajutor. în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor.c) să nu efectueze manevre şi modificări nepermise ale mijloacelor tehnice de protecţie sau de intervenţie pentru stingerea incendiilor. . e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de patron. atât cât este raţional posibil. oricărui alt salariat aflat într-o situaţie de pericol. patronului ori persoanelor împuternicite de acesta orice situaţie pe care este îndreptăţit să o considere un pericol de incendiu. precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele de protecţie sau de intervenţie pentru stingerea incendiilor.

S.I.DISPOZIŢII GENERALE DE ORDINE INTERIOARĂ pentru prevenirea şi stingerea incendiilor DG P.-001 .

în toate locurile în care nu se admite folosirea focului deschis. realizate din materiale combustibile. prevăzute de prezentele dispoziţii generale. 62. măsura. d) locurile cu schele.Fumatul este interzis. precum şi în: a) spaţiile de cazare comună. control şi automatizare. de regulă. b) încăperile cu echipament electronic de calcul.Fumatul  Art. . . cofraje şi eşafodaje. c) încăperile centralelor termice.

gropi şi se vor instala inscripţii "LOC PENTRU FUMAT". vase cu apă.Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor nu vor fi amplasate la o distanţă mai mică de 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile. . perdele. nisip sau pământ. Art. vapori inflamabili etc. bitum) .Scrumierele şi vasele din interiorul clădirilor (coridoare. 64.). . explozivi. . holuri etc.   Art. jaluzele etc.La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere. Art. . carton asfaltat.) se amplasează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere (draperii. 66. textile. 65.). hârtie. 10 m faţă de locurile în care există materiale solide combustibile (lemn.

In locurile de muncă unde este permis fumatul se vor asigura scrumiere. cum sunt cele de birotică şi altele.Art. . 70. . 68. 67.  Art. 69.Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă.  Art.Golirea scrumierelor şi a vaselor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale combustibile este interzisă.  Art. vase sau gropi a altor deşeuri de materiale combustibile (hârtie. . textile etc.Depunerea în scrumiere. . carton.  .) este interzisă. Acestea se amplasează astfel încât să nu facă posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere.

(1) Căile de acces. (2) Se vor monta indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau la subsol ori la uşile de acces către spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. de persoanele care le utilizează în caz de incendiu. . atât ziua.Asigurarea căilor de acces. conform reglementărilor legale în vigoare. cât şi noaptea. 79. astfel încât traseele acestora să poată fi recunoscute cu uşurinţă. de evacuare şi de intervenţie se vor marca cu indicatoare de securitate. de evacuare şi de intervenţie  Art. .

Marcaje .

.

P.S.DISPOZIŢII GENERALE privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor D.I.G.-002 .

f) instructajul la conversia profesională. . b) instructajul specific locului de muncă. c) instructajul periodic. .Categoriile de instructaje în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor. d) instructajul pe schimb. acolo unde situaţia o impune.Categorii de instructaje şi cerinţe specifice  Art. sunt: a) instructajul introductiv general. 6. prin care se realizează instruirea la angajare ăi instruirea periodică. g) instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a instituţiei. e) instructajul special pentru lucrări periculoase.

12. 18. 19. .Instructajul periodic se execută cu toate categoriile de salariaţi şi are o durată de cel puţin două ore.Art.  .Instructajul periodic se execută pe baza tematicii anuale şi a graficului de instruire.  Art. având drept scop reîmprospătarea.Nu vor fi admise la locurile de muncă persoanele care nu şi-au însuşit nivelul minim de cunoştinţe prezentate în cadrul instructajului introductiv general. . .  Art. aprobate de patron. completarea şi detalierea cunoştinţelor dobândite prin instructajul introductiv general şi prin instructajul specific locului de muncă.

funcţionarea. regulile şi măsurile de prevenire şi înlăturare a acestora. d) descrierea. . normele.Tematica orientativă anuală de instruire. se structurează de regulă astfel: a) actele normative care reglementează activitatea de apărare împotriva incendiilor. e) acţiunea salariaţilor în cadrul echipelor de intervenţie (răspuns) în caz de incendiu la antrenamente şi exerciţii practice. 20. c) riscul de incendiu. întreţinerea şi modul de utilizare a tuturor sistemelor de protecţie împotriva incendiilor. . cauzele potenţiale de incendiu prezentate de instalaţiile utilitare ale construcţiilor şi de procesele de muncă desfăşurate. adaptată fiecărei categorii de salariaţi. Art. aflate în dotare. b) obligaţiile generale şi specifice care revin categoriilor de salariaţi.

precum şi pentru cel care lucrează în instituţii publice. . de întreţinere şi reparaţii. subingineri. conducere şi control (şefi de secţii. maşini. utilaje şi instalaţii tehnologice (tehnicieni.cel mult o lună (30 de zile) pentru personalul muncitor cu funcţii de execuţie sau operative. ateliere. precum şi pentru cel din structura autorităţilor publice locale şi a administraţiei . cercetători şi personalul din laboratoare. instalaţii. investiţii. control tehnic.3-6 luni pentru personalul TESA din secţiile şi sectoarele de producţie.1-6 luni pentru personalul TESA care are atribuţii de organizare. . transporturi. ingineri). . cercetare. maiştri. ţinând seama de următoarele: . proiectare. 23. precum şi pentru analişti. . pentru cel din conducerea agentului economic sau a instituţiei. depozite etc.1-3 luni pentru personalul care lucrează direct şi nemijlocit la aparate. Art.).Intervalul dintre două instructaje periodice se stabileşte de către patron.

cel mult 6 luni pentru personalul didactic. .12 luni pentru personalul tehnico-administrativ. . . personalul didactic auxiliar şi elevi.publice centrale de specialitate şi a instituţiilor statului.

.Instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor se certifică prin înscrisuri realizate.S. se întocmesc pentru toate persoanele angajate. 42.I.Fişele individuale de instructaj P. în fişa individuală de instructaj P. după caz. .I.  .Înregistrarea şi confirmarea instructajului Art.S. . 43. conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele dispoziţii generale.  Art. registrul de predare-primire a schimbului sau procesele-verbale de instruire.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE NORME DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR .

Organizarea şi desfăşurarea activităţii de apărare împotriva incendiilor   Art. control şi constatare a încălcării legii în domeniul apărării împotriva incendiilor şi stabilirea sarcinilor concrete ce le revin astfel încât să fie îndeplinite obligaţiile prevăzute de lege pentru organele de conducere. încadrarea şi instruirea specifică.11. desemnarea cadrelor tehnice sau a specialiştilor cu atribuţii de coordonare. Organizarea apărării împotriva incendiilor în unităţile de educaţie naţională se realizează printr-un ansamblu de măsuri tehnicoorganizatorice. dotarea. privind organizarea. . constând în principal din: a.1.

 alertarea forţelor cu care cooperează.  efectuarea operaţiilor şi manevrelor de acţionare a funcţionării sau întreruperii. instruirea periodică a salariaţilor privind cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor de lucru.  alertarea pompierilor militari. precum şi a celor care trebuie respectate pe timpul executării lucrărilor periculoase.  c. a regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor curente. după caz.b. cu precizarea nominală a sarcinilor ce revin membrilor acestora în legătură cu:  alarmarea şi anunţarea incendiilor. gaze sau energie  . pe toată durata desfăşurării activităţilor didactice. a alimentării cu electricitate.  alertarea forţelor de intervenţie proprii. organizarea echipelor de intervenţie în caz de incendiu.

d. evacuarea şi salvarea persoanelor şi a bunurilor materiale. dotarea şi echiparea locurilor de muncă cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi menţinerea acestora în stare de funcţionare la parametrii proiectaţi. . e. asigurarea mijloacelor financiare necesare desfăşurării activităţii. executarea intervenţiei de stingere.    termică aferente şi de punere în funcţiune a instalaţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor.

.39. Elevii. studenţii şi cadrele didactice sunt obligaţi să cunoască şi să respecte regulile şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor din unitatea respectivă (de învăţământ şi după caz. cămin).40. 1.41. Art.Obligaţii şi răspunderi Cadre didactice. studenţi si elevi    Art. Să cunoască semnalul de incendiu şi modul de evacuare în condiţii de ordine în caz de incendiu sau calamităţi naturale. Art. În cazul în care iau cunoştinţă de nereguli privind apărarea împotriva incendiilor în unitate. 1. vor anunţa imediat conducerea. 1.

116.). 2.Alarmarea şi alertarea în caz de incendiu Art. se va asigura posibilitatea de alertare în cel mai scurt timp şi a forţelor de intervenţie prevăzute în planurile de intervenţie (prin telefon. Personalul va fi instruit pentru a cunoaşte mijloacele de alarmare şi alertare în caz de incendiu. 2. radiotelefon. Pentru alarmarea în caz de incendiu se vor asigura mijloace corespunzătoare de semnalizare ( acustice şi optice) care să asigure anunţarea (alarmarea) personalului şi alertarea serviciului de pompieri civili (atunci când există). curier etc.  Totodată.  .  Art. precum şi codul de semnale stabilit.115.

staţii de pompe.). hidranţi interiori şi exteriori. 2. Se va asigura în permanenţă accesul la sursele de alimentare cu apă ( rezervoare.Instalaţii de stingere a incendiilor  Art. . precum şi la celelalte instalaţii şi mijloace pentru stingerea incendiilor. bazine.133. Locul acestora va fi marcat cu indicatoare corespunzătoare. rampe de alimentare etc.

marcaje .

.

.

.

maşinile şi utilajele se exploatează (utilizează) în condiţiile prevăzute în instrucţiunile puse la dispoziţie de producători ori furnizori sau în instrucţiunile specifice de prevenire şi stingere a incendiilor. lăsarea lor în funcţiune peste programul stabilit sau fără supraveghere. Sistemele.Instalaţii utilitare aferente      Art. Se interzice folosirea acestora în următoarele împrejurări: cu improvizaţii care să prezinte risc de incendiu şi/sau explozie. astfel încât că nu creeze riscuri de incendiu. aparatele. instalaţiile. în cazurile în care instrucţiunile specifice interzic acest lucru. dispozitivele. echipamentele. .177. 2. fără asigurarea protecţiei la foc corespunzătoare faţă de materialele şi substanţele combustibile existente în spaţiul în care sunt utilizate.

înlocuirea siguranţelor. racordarea unor consumatori care depăşesc puterea nominală a circuitelor. releelor de protecţie şi a întreruptoarelor automate cu altele necalibrate. 2. întreruptoare. transformatoare etc.) peste sarcina admisă. prize.181. Se interzice. cabluri. . comutatoare. sigure în timp şi uşor de verificat: neasigurarea aceluiaşi nivel de izolaţie ca şi al conductoarelor la legăturile electrice.Instalaţii electrice       Art. în principal. nerealizarea unor contacte electrice perfecte. încărcarea instalaţiei electrice ( conductoare. cu rezistenţă de trecere comparabilă cu rezistenţa ohmică a conductoarelor legate.

elemente metalice etc. legăturile se prevăd cu elemente elastice cu suprafaţă striată. pe suporturi corespunzător alcătuite şi dimensionate.   supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune care nu fac parte din liniile de contact ce alimentează receptoare mobile şi conductele electrice izolate liber.La conductoarele care se leagă cu elemente mobile. . echipamente. Legarea corectă se face prin strângere mecanică cu şuruburi. nelegarea corespunzătoare a conductoarelor la aparate. maşini. în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu 10 mm² şi direct sau prin intermediul papucilor sau a clemelor speciale în cazul conductoarelor cu secţiuni egale sau mai mari de 16 mm2. nepregătirea suprafeţelor de contact ale conductorilor înainte de execuţia legăturilor electrice prin mijloace adecvate.

ciocane de lipit etc. utilizarea prizelor. utilizarea receptorilor de energie electrică ( radiatoare.00 m de materiale combustibile (în depozitele şi magaziile cu materiale combustibile). neprevăzute cu dispozitiv de protecţie diferenţială şi de limitare a puterii. în cazul demontării parţiale a unei instalaţii.) fără luarea măsurilor de izolare faţă de materialele şi elementele combustibile din spaţiul sau încăperea respectivă. folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice. amplasate la distanţă mai mică de 1. fără ştecher. fiare de călcat.    lăsarea neizolată a capetelor conductoarelor electrice. . direct în prize. reşouri.

hârtie sau alte materiale combustibile. folii de mase plastice. suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare. alimentate prin cordoane improvizate şi/sau uzate. aşezarea pe motoarele electrice. dacă aceasta nu este prevăzută din fabricaţie. a unor materiale combustibile (cârpe. . din carton. hârtii. utilizarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice neomologate sau în alte locuri decât cele stabilite prin instrucţiuni sau agremente tehnice. folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumină (abajururilor) improvizate. a instalaţiei electrice şi/sau a receptorilor electrici. folosirea în stare defectă. uzată şi/sau cu improvizaţii.      utilizarea lămpilor mobile (portative ). lemne etc).

a obiectelor de orice fel. canalelor sau a tunelelor electrice. instalaţia electrică va fi scoasă de sub tensiune cu excepţia iluminatului de siguranţă şi a instalaţiei de alimentare a receptoarelor cu rol de siguranţă la foc. iar pe timpul cât sunt sub tensiune se va asigura supravegherea lor. 2. sau introducerea în interiorul panourilor. nişelor. 2.   agăţarea de. tablourilor.185. .183. Aparatele electrice portative (mobile ) se folosesc numai cu ştecher şi conductoare corespunzător izolate şi în bună stare de funcţionare. Art. Art. La terminarea programului de lucru.

accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu. scame etc. Tablourile electrice generale de distribuţie vor fi închise în permanenţă cu cheia.187. precum şi organelor de control şi verificare. Pe partea interioară a tabloului general de distribuţie se afişează schema cu circuitele electrice pentru ca în caz de necesitate să poată fi identificată şi întreruptă operativ alimentarea.). Încăperea şi elementele tabloului vor fi în perfectă stare de curăţenie ( fără praf. Art. 2. .

şcoli gimnaziale. 3. expoziţii nu se admite accesul unui număr mai mare de utilizatori (persoane) decât cel stabilit prin proiect.2. precum şi iluminarea cu flacără deschisă . instituţii de învăţământ superior ori alte categorii de clădiri publice). şcoli primare. ateliere de proiectare. cluburi şi săli de spectacole. Art. Se interzice fumatul şi utilizarea focului deschis în astfel de încăperi.1. 3. licee.MĂSURI SPECIFICE DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR   Art. biblioteci. şcoli profesionale şi postliceale. în funcţie de destinaţia construcţiilor în care acestea sunt amplasate (grădiniţe. În sălile de cursuri.

 Art.Art. manuscrisele. pe holuri. în încăperi cu parametrii de mediu şi nivele de performanţă adecvate.  Art.9. se depozitează în rafturi sau după caz în stive.6.  Art. fişele etc. Cărţile. coridoare. preşurile etc utilizate în aceste încăperi. mochetele. La amplasarea mobilierului în aceste categorii de săli şi încăperi se vor asigura culoare de circulaţie corespunzător direcţionate şi se va ţine seama de recomandările normativului de proiectare şi cele ale prezentei norme.5. Între rafturile sau stivele de depozitare se asigură spaţii libere pentru accesul şi evacuarea uşoară în caz de necesitate. cataloagele. pentru a nu împiedica evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu.  .3.3. astfel încât să fie ferite de foc. Covoarele. 3. 3. culoare şi scări se fixează în pardoseală.10.

fiare de călcat etc) în birouri.3. 3. .   Art. culoarele care constituie căi de evacuare în caz de incendiu. precum şi aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări. holurile. iar în caz de incendiu se va organiza salvarea cu prioritate a acestora. Se interzice folosirea aparatelor electrocasnice (radiatoare. laboratoare. ateliere. sau golirea scrumierelor în coşuri pentru colectat deşeuri de hârtie. scaunelor. fişetelor sau a altui mobilier în apropierea uşilor de evacuare sau pe circulaţiile. Pentru exemplarele şi/sau colecţiile cu valoare deosebită (unicate.33. Se interzice amplasarea meselor.15.11.) se va asigura o protecţie deosebită. cărţi de patrimoniu etc. arhive şi alte încăperi din aceste clădiri. chibrituri. 3. Art. reşouri. băncilor. cărţi rare. spaţii de depozitare. Art.

  Art. transferat ori detaşat din alte unităţi. precum şi personalul nou angajat. La locurile de activitate din aceste încăperi se afişează instrucţiuni şi reguli specifice de prevenire şi stingere a incendiilor şi după caz. Art. 3. la intrarea în ateliere şi laboratoare precum şi în interiorul acestora se vor inscripţiona şi monta indicatoare avertizoare de pericol. înainte de începerea activităţii în atelierele şi laboratoarele de lucrări practice vor fi instruiţi în scopul însuşirii. . respectării şi aplicării regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice acestor locuri de muncă. 3. respectarea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor în aceste sectoare de activitate.57. Elevii şi studenţii.61. Şeful de laborator sau atelier răspunde de însuşirea.

eventualele scurgeri de ulei sunt înlăturate şi curăţate.64.  ventilaţia este în bună stare de funcţionare.Art.  sunt stinse becurile de gaze. După terminarea lucrului responsabilul fiecărei încăperi (atelier.  . 3. resturile de materiale combustibile. de lumină şi întrerupte alte aparate care funcţionează cu gaze naturale sau GPL.  focurile şi alte surse de căldură sunt închise. laborator) va controla dacă :  sunt închise robinetele de pe conductele de gaze.  sunt închise bine buteliile de gaze.  deşeurile.  aparatele electrice sunt scoase din priză.

 Art.79. Se va asigura menţinerea în bună stare a etichetelor pe toate vasele şi sticlele în care sunt păstrate substanţele şi produsele chimice. precum şi a mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor. mobilier. haine. Depozitarea substanţelor chimice se face în funcţie de caracteristicile fizico-chimice ale acestora. rafturi.80. 3.68. Se interzice blocarea cu aparate. a duşurilor din laboratoare.  Art. 3. materiale.  .Art. diferite aparate. astfel încât dacă accidental intră în contact să nu producă reacţii care pot determina izbucnirea unor incendii.  Art. care să împiedice posibilitatea deschiderii rapide a ferestrelor pentru aerisire.83. 3. 3. Se interzice blocarea ferestrelor laboratoarelor şi atelierelor cu mobilă.cărţi etc. halate etc a surselor de apă.

3. Art. 3.84. 3. evitându-se pericolul apariţiei şi propagării incendiului. fără supraveghere.89.    Art. În încăperile depozitelor.92. Se interzice lăsarea instalaţiilor. . materialelor şi bunurilor se face în funcţie de caracteristicile fizico-chimice şi reacţia acestora cu produsele de stingere. aparatelor. magaziilor şi arhivelor pe lângă regulile şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor precizate la cap. La terminarea programului de lucru se deconectează de la reţea toate echipamentele de calcul electronic. Art. utilajelor în funcţiune.2 se vor respecta următoarele: depozitarea produselor.

culoare pentru intervenţie în caz de incendiu.  la depozitarea hârtiei. asigurându-se spaţii. arhive. magazii.100. Se interzice fumatul in depozite. documentelor de arhivă în rafturi sau stive se vor asigura distanţe faţă de corpurile de iluminat şi alte instalaţii.la introducerea în depozite sau magazii a diverselor produse se va stabili clasa de periculozitate în care se încadrează pentru a se depozita corespunzător. 3.  . potrivit reglementărilor tehnice. documentele de arhivă se depozitează în stive sau rafturi.  Art. cărţile.  hârtia.

.

Instalaţii de stingere a incendiilor:
Hidranţi exteriori  Hidranţi interiori  Instalaţii de stingere fixe sau mobile

Mijloace de primă intervenţie:
Găleţi Stingătoare Pături antifoc

STINGĂTOARE

.cum se utilizează acestea.Fiecare profesor trebuie să ştie. la care să participe şi directorul şcolii. ce tactică de stingere trebuie utilizată.   De aceea informaţi-vă unde sunt amplasate stingătoarele în şcoala dumneavoastră ! Citiţi indicaţiile de folosire – pe cât posibil chiar acum şi nu abia atunci când s-a produs incendiul ! Solicitaţi directorului şcolii realizarea în şcoala dumneavoastră a unui exerciţiu practic în caz de incendiu pentru profesori.ce tip de stingător este propriu fiecărui tip de incendiu.S. unde se găsesc stingătoarele. responsabilul cu P. pompierii militari şi pompierii civili din localitate.I..

UTILIZAREA STINGĂTOARELOR

Incendiul trebuie atacat pe direcţia vântului.

Incendiul se stinge începând din faţa focarului. .

.Dar: incendiile de materiale care se topesc sau curg se sting atacând de sus şi spre spatele focarului.

Intervenţia se face utilizând în acelaşi timp stingătoare suficiente şi nu unul după altul. .

După stingerea incendiului controlaţi ca acesta să nu se reaprindă. .

Stingătoarele utilizate nu vor fi reamplasate la locul lor. . stingătoarele utilizate vor fi reîncărcate.

RISC DE INCENDIU      Riscul de incendiu la clădiri civile (publice ) este determinat. În funcţie de destinaţia (funcţiunea) unor spaţii şi încăperi din clădirile civile (publice). centrale termice. etc. multiplicare. încăperii. în principal.) mic: celelalte încăperi şi spaţii. etc.). . mijlociu: spaţii în care se utilizează foc deschis (bucătării. de densitatea sarcinii termice (q) stabilită prin calculul şi de destinaţia spaţiului. oficii cu preparări calde. acestea se încadrează în următoarele riscuri de incendiu ( indiferent de densitatea sarcinii termice): mare: spaţii în care se utilizează sau depozitează materiale ori substanţe combustibile (arhive. parcaje autoturisme. biblioteci. compartimentului de incendiu şi clădirii.

iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici.   În încăperile şi spaţiile echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor. Pentru întregul compartiment de incendiu sau clădire civilă (publică). . manipulate sau depozitate şi densitatea sarcinii termice. caracteristicile de ardere ale materialelor şi substanţelor utilizate. prelucrate. La construcţii de producţie şi/sau depozitare. riscul de incendiu are în vedere natura activităţilor desfăşurate. riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijlocii. riscul de incendiu considerat va fi cel mai mare care reprezintă minimum 30% din volumul acestora.

respectiv existenţa focului deschis sub orice formă în absenţa substanţelor combustibile ( risc mediu de incendiu). astfel: categorii A şi B de pericol de incendiu. categoria D de pericol de incendiu. . respectiv posibilităţi de incendiu/ardere (risc mare de incendiu). peste 80% (risc mic de incendiu). categoria C de pericol de incendiu. categoria E de pericol de incendiu.     La aceste construcţii (de producţie şi/sau depozitare) riscul de incendiu este definit prin categorii de pericol de incendiu. respectiv posibilităţi de incendiu şi explozie volumetrică (risc foarte mare de incendiu). respectiv existenţa unor materiale sau substanţe incombustibile în stare rece sau a substanţelor combustibile în stare de umiditate înaintată.

CLASIFICAREA MATERIALELOR ŞI SUBSTANŢELOR DEPOZITATE ( DUPĂ CLASA DE PERICULOZITATE ) .

materiale de construcţii refractare. beton. fructe.Fără periculozitate  Minereuri. lichide incombustibile (inerte) etc. azbest. produse şi piese metalice (inerte) ciment. carne. conserve în cutii metalice sau borcane. legume. fără ambalaje (în vrac) sau în ambalaje incombustibile. .. nisip.

. Materiale care se aprind greu. au o viteză redusă de ardere şi nu au o putere calorică mare: aparate electrice. B. pe palete din lemn. azbociment.Cu periculozitate redusă       A. elemente din beton. Materiale din clasa P1: minereuri şi alte materiale inerte în saci sau butoaie combustibile. lichide incombustibile sau conserve în ambalaje incombustibile în navete sau lădiţe combustibile ori pe palete de lemn. etc. piese metalice.

piei brute. produse de panificaţie. zahăr brut şi cereale în vrac sau în saci. baloţi de lână (spălată şi uscată). melamină. cutii carton. C.       obiecte executate din bachelită şi răşini fenolice. Lichide incombustibile inerte: lapte. tutun în butoaie. apă minerală în butelii din plastic. . etc.

Materialele din clasele P1 şi P2.Cu periculozitate medie A.  . în orice fel de ambalaje. ambalate în cutii de carton  B. cu excepţia celor din materiale plastice spongioase:  mobilă (fără garnituri din buret de cauciuc sau plastic) şi obiecte masive din lemn. Materiale cu combustibilitate medie (care nu se încadrează în clasele P4 şi P5) şi cu putere calorifică cel mult 27.3 Mj/kg.

) şi fibre artificiale cu combustibilitate redusă (poliamidice. mătase naturală. etc. păr. toarse gros. poliacrilice şi polivinilice). poliesterice. butoaie din lemn goale (fără reziduuri periculoase). fibre animale (lână. saltele şi perne (fără buret . ţesături şi confecţii executate din asemenea fibre. produse din ebonită. fibre vegetale.      bambus. panouri din fibre de lemn.

grăsimi. zahăr cristalizat. etc C. cărţi. făină de cereale. papetărie. negru de fum (ambalat în saci sau granulat). paste făinoase şi alte articole de băcănie. amidon. Lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mare de 100 grade . ceai. legume uscate.        de cauciuc sau materiale plastice). tutun. articole din piele. ambalate în pungi.

. butoaie şi similare. bidoane.  uleiuri vegetale în butoaie.  produse farmaceutice combustibile în cutii.  lubrifianţi şi glicoli în butoaie sau bidoane. în ambalaje incombustibile care pot fi introduse în cutii de carton:  vopsele de ulei in cutii. sau sticle etc. sticle etc. .Celsius. damigene. borcane.

B. Materiale combustibile cu viteză mare de ardere cu putere calorifică mai mare de 27.Cu periculozitate mare      A.3 MJ/kg.3 MJ/kg. cânepă. fibre artificiale cu putere calorifica mai mare de 27. în ambalaje din materiale plastice spongioase. fibre vegetale ( în. Indiferent de forma de ambalare: lemn în formă de tocătură şi talaş.bumbac). Materiale şi produse din clasele P1 .P3. .

cauciuc sau materiale plastice. celuloză.3 MJ/kg. cauciuc sau materiale plastice spongioase.bumbac). fibre textile. carton. vată.          confecţii executate din asemenea fibre. fibre vegetale ( în. lemn în formă de tocătură şi talaş. fibre artificiale cu putere calorifica mai mare de 27. saltele şi plăpumi cu umpluturi din buret. confecţii executate din asemenea fibre. saltele şi plăpumi cu umpluturi din buret. cânepă. .

a apei sau gazelor corozive. Materiale şi produse incombustibile care pot suferi deteriorări importante în urma acţiunii temperaturilor înalte. materiale plastice şi obiecte confecţionate din acestea (alt fel decât sub formă de fibre) care nu sunt menţionate la clasa P3.     hârtie. C. . cauciuc brut sau prelucrat. indiferent de natura ambalajelor: aparatura electrică şi electronică având relee şi contacte sensibile necapsulate .

medicamente şi produse cosmetice. teflon şi răşini epoxidixe. . D.         tuburi electronice. Materiale şi produse care sub efectul temperaturii degajă cantităţi importante de gaze corozive. acid clorhidric. indiferent de natura ambalajelor: policlorură de vinil. clorură de var. utilaje şi aparate de înaltă precizie. bijuterii. etc.

motorină. uleiuri minerale. în ambalaje incombustibile care pot fi introduse în cutii de carton: carburanţi Diesel. . smoală. în ambalaje combustibile: lichide ambalate în bidoane de carton sau în bidoane sau canistre din materiale plastice. etc. cerneală tipografică. uleiuri pentru acţionări hidraulice şi de ungere. Lichide combustibile cu temperaturi de inflamabilitate între 50 –100oC. F. Lichide combustibile din clasa P3.     E. păcură.

apă oxigenată concentrată. loviturii sau al şocurilor de detonaţie. Materiale instabile care se pot descompune exploziv la temperatură naturală. acid percloric anhidru. obiecte pirotehnice. indiferent de modul de ambalare: acid acrilic. materiale care pot exploda sub efectul încălzirii. frecării.Cu periculozitate deosebit de mare      A. . acid cianhidric nestabilizat. clorat de amoniu.

             hidrazină anhidră. peroxizi (de acetil. acetilenă. bicromat de amoniu sau potasiu. acetiluri (de argint. anhidră cromică. corpuri pentru artificii. benoil. azoturi.). cupru etc. bioxid de clor. azotat de amoniu sau potasiu.hiroxilamină. . chibrituri de fosfor alb. nitroetan. nitroceluloză uscată. zinc).

. acid acetic. etc. fosfor alb. C. Materiale care la contactul cu alte materiale pot da naştere la reacţii explozive sau se pot aprinde: acetonă. etc. deşeuri de cauciuc sau lână. etilendiamină.            B. Materiale susceptibile să se autoaprindă: carton asfaltat în roluri (suluri). acid fluorhidric anhidru. peroxizi de potasiu sau sodiu. amoniac.

Substanţe oxidante capabile să iniţieze aprinderea materialelor combustibile la contactul cu acestea: acid azotic.         D. . acid clorhidric. etc. acid sulfuric. iod. salpetru (azotat de potasiu). clor. brom.

esteri. clorură de metil. alcaloizi. iodaţi. cloroform. iod. .            E. amine. acetonă. Materiale care sub efectul căldurii degajă cantităţi mari de gaze combustibile sau toxice: acrilonitril. sulfat de metil. anilină.

Substanţe sau materiale solide care au o putere calorifică mai mare de 33. recipienţi de tip “Spray” . H. G. .6 MJ/kg sau caracterizate printr-o ardere deosebit de intensă.     F. degajă temperaturi capabile să aprindă materialele combustibile din imediata vecinătate sau degajă gaze combustibile. Materiale care în contact cu apa se aprind. Recipienţi cu gaze comprimate: recipienţi ficşi sau transportabili cu gaze sub presiune.

Dan Roşioru . Ioana-Mihaela Popescu C. Ioana-Mihaela Popescu Ing.Realizare şi tehnoredactare: prof.N.Unirea Focşani Documentare: Prof.

SFÂRŞIT .