P. 1
Bhagavad Gita

Bhagavad Gita

|Views: 2|Likes:
Published by adipublic
esoteric book
esoteric book

More info:

Published by: adipublic on Mar 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/05/2014

pdf

text

original

BHAGAVAD-GITA -ICartea înâia numită

DESCUMPĂNIREA LUI ARJUNA
Dhritarashtra1 a spus: 1. Ce au făcut, Sanjaya, ai mei şi fiii lui Pandu, adunaţi gata de luptă, în Câmpia Legii 2, în Kurukshetra? Sanjaya3 a spus: 2. După ce a văzut armata fiilor lui Pandu, desfaşurată în linie de bătaie, regele Duryodhana apropiindu -se de învăţătorul [său]4 a rostit cuvintele: 3. Priveşte, învăţătorule, marea armată a fiilor lui Pandu, desfaşurată în linie de bătaie de către priceputul tău discipo l, fiul lui Drupada5. 4. Acolo sunt viteji, mari arcaşi de seama lui Arjuna şi Bhima 6, în bătalie: Yuyudhana7, Virata8 şi Drupada cu carul [său] mare9, 5. Dhrishtaketu, Cekitana şi puternicul rege din Kashi, Purujit, Kuntibhoja şi regele Shaibya cel [ puternic ca un] taur [printre] oameni. 6. Şi Yudhamanyu cel îndrăzneţ şi Uttamaujas cel puternic, fiul lui Subhadra şi fiii lui Draupadi, toţi cu care mari. 7. Cunoaşte-i pe cei mai de seamă dintre ai noştri, tu primul între cei de două ori născuţi 10; ca să-i ştii, ţi-i voi numi pe aceşti conducători ai oastei mele: 8. Tu [ânsuţi] şi Bhishma şi Karna şi Kripa, învingători în bătălii, Ashvatthaman şi Vikarna, precum şi fiul lui Somadatta, 9. Şi mulţi alti eroi care au renunţat la viaţa pentru mine, cu felurite arme de atac, îndemânatici în luptă. 10. Puţină este oastea noastră, aflată în seama lui Bhishma, multă este oastea lor, aflată în seama lui Bhima. 11. Oriunde aţi fi, toate măriile voastre, fiecare din locul în care stă, doar pe Bhishma să-l păzească. 12. Spre bucuria acestuia11, cel mai bătrân din [neamul] Kuru, străbunul cel voinic 12, dând un răcnet puternic ca de leu, a suflat în scoică. 13. Atunci, scoicile şi tobele mari, tobele mici, trompetele mari răsunară deodată; vuietul a fost clocotitor. 14. Atunci, în marele lor car tras de cai albi, Madhava 13 şi Pandava14, suflară în scoicile lor divine.

1

„Dhritarashtra”: tatăl Kauravilor, regele din Hastinapura, care a reocupat tronul în urma morţii fratelui sau Pand u, tron pe care îl cedase anterior din cauză că orbise. Întrebarea sa trădează speranţa că, eventual, lupta care urma să înceapă ar fi putut să fie împiedicată de faptul ca avea să aiba loc tocmai în Kurukshetra („Campia Kauravilor”), unul dintre centrele religioase ale Indiei, supranumit şi „Campia Legii”.
2

„Legea” (Dharma): termenul are o accepţie complexă în gândirea ortodoxă, desemnand atât ansamblul riturilor vedice prescrise pentru obţinerea prosperitatii în viaţă şi a cerului după moarte, precum şi valorile morale care decurg din îndeplinirea prescripţiilor vedice.
3

„Sanjaya”: conducătorul carului de luptă al lui Dhritarashtra, caruia îi relatează dialogul dintre Krishna şi Arjuna pe care l-a auzit la distanţă, graţie harului pe care i l-a dat Vyasa.
4 5 6 7 8 9

„Învăţătorul [său]”: brahmanul Drona care i-a învăţăt mânuirea armelor atât pe Pandavi cât şi pe Kauravi.

„Fiul lui Drupada”: Dhrishtadyumna. Duryodhana reproşează lui Drona faptul că a contribuit indirect la pregătirea de luptă a Pandavilor.
„Bhima”: cel care conduce oştile lui Yudhishthira, împreună cu Dhrishtadyumna. „Yuyudhana”: cel care conduce carul de luptă al lui Krishna.

„Virata”: căpetenia unui ţinut în care au locuit fii lui Pandu. „Cu carul [său] mare”: sk. maharatha poate fi tradus şi prin „căpetenie de oşti”, „mare războinic”, care conducea unsprezece mii de arcaşi.
10 11 12 13 14

„De două ori născuţi”: epitet aplicat celor trei caste superioare care au primit iniţierea vedică, considerată ca o a două naştere; iniţierea era deci obligatorie pentru toţi oamenii liberi, cu excepţia femeilor şi a castei shudra. „Acestuia”: Duryodhana. „Străbunul cel voinic”: Bhishma.

„Madhava” - epitet al lui Krishna; în cursul textului Krishna va apărea frecvent şi sub alte epitete: Acyuta, Govinda, Janarda na, Madhusudana (distrugator al lui Madhu), Varshneya, Hari, Keshava (pletosul) şi Hrishikesha (stapanul divin al simţurilor). „Pandava”: epitet al lui Arjuna („fiu al lui Pandu”), care, ca şi Krishna, va aparea frecvent şi sub alte epitete şi perifraz e descriptive: fiu al lui Kunti, fiu al lui Pritha, Bharata, (urmaş al lui Bharata), Dhananjaya, Gudakesha etc.

15. Hrishikesha [a suflat] în [scoica] Pancajanya, Dhananjaya în Devadatta şi Vrikodara cel crunt în fapte, în marea scoica Paundra. 16. Regele Judhishthira, fiul lui Kunti [a suflat] în Anantavijaya, Nakula şi Sahadeva în Sughosha şi Manipushpaka. 17. Marele arcaş din Kashi şi marele războinic Shikhandin, Dhrishtadiumna şi Virata şi neânvinsul Satyaki, 18. Drupada, fiii lui Drupadi şi regele Saubhadra cu braţul mare, din toate parţile, o rege, faceau să sune fiecare scoica sa. 19. Sunetul tumultuos a sfâşiat inimile celor ai lui Dhritarashtra, făcând să răsune cerul şi pământul. 20. Atunci, văzându-i pe cei ai lui Dhritarashtra gata [de luptă], Pandava, al cărui steag purta o maimuţă [ca semn], când să înceapă lupta, ridicându-şi arcul, 21. Îi spuse, o rege, aceste vorbe lui Hrishikesha: „Opreşte-mi carul meu, o Acyuta, între cele două oşti, 22. Ca să-i văd aliniaţi şi dornici de luptă pe cei cu care mi-e dat să mă lupt în această bătalie ce se stârneşte. 23. Pe cei strânşi aici, îi văd dornici să se lupte, dornici să facă în luptă placul netrebnicului fiu al lui Dhritarashtra. 15 ” 24. La aceste cuvinte ale lui Gudakesha, o Bharata, Hrishikesha oprind între cele două armate carul neântrecut, 25. În faţa lui Bhishma, Drona şi a tuturor regilor, spuse: „O, fiu al lui Pritha, priveşte -i adunaţi pe toţi aceştia din nemul lui Kuru.” 26. Fiul lui Pritha zări atunci cum stateau în ambele oşti, părinţi, străbuni, învăţăt ori16, unchi, fraţi, copii, nepoţi şi ortaci, socri şi prieteni. 27. Fiul lui Kunti17 văzându-şi toate rudele aliniate, în descumpănire, vorbi îndurerat: Arjuna a spus: 28. Privindu-mi neamul, o Krishna, adunat dornic de a se bate, mi se înmoaie picioar ele, gura mi se usucă. 29. Prin trup îmi trece un fior, mi se ridică părul, [arcul] Gandiva îmi scapă din mână şi pielea îmi arde; 30. Nu mă pot ţine pe picioare, mintea mi se risipeşte, iar semnele, o Keshava, le văd potrivnice; 31. Şi nu văd la ce-ar fi bun să-mi ucid rudele în bătalie; nu doresc izbinda, o Krishna, nici domnia şi nici plăcerile. 32. La ce ne este bună domnia, o Govinda, la ce ne sunt bune bucuriile sau [chiar] viaţa? 33. Cei pentru care dorim domnia, bucuriile şi plăcerile, iată-i, stând [gata de] luptă, renunţând la viaţă şi la avuţii; 34. Învăţători, părinţi, fii, precum şi bunici, unchi, socri, nepoţi, cumnaţi şi rubedenii, 35. Pe aceştia nu vreau să-i omor, de-ar fi să mă omoare ei, o Madhusudana, nici pentru domnia celor trei lumi; darămite pentru cea a pământului? 36. Ce bucurie am avea, o Janardana, ucigându-i pe cei ai lui Dhritarashtra? Păcatul ar cadea pe noi, ucigând aceşti nelegiuiţi înarmaţi. 37. De aceea, noi nu putem ucide pe cei ai lui Dhritarashtra, care ne sunt rude; ucigându-ne rudele, cum am putea fi fericiţi, o Madhava? 38. Chiar dacă aceştia nu văd, cu mintea pradă pasiunii, păcatul de a-ţi distruge familia şi păcatul de a ataca prietenul, 39. Cum să nu ştim noi să ne oprim de la acest păcat, o Janardana, noi care cunoaştem ce-i păcatul de a-ţi distruge familia? 40. Familia fiind distrusă, pier Legile eterne ale familiei; pierind Legea, fărădelegea pune stăpânire pe întreaga familie. 41. Când stăpâneşte fărădelegea, o Krishna, femeile se depravează; depravarea femeilor , o Varshneya, duce la amestecul castelor. 42. Acest amestec aduce infernul, nu numai pentru cel ce-şi ucide familia, dar chiar pentru familie: străbunii lipsiţi de ritul turtelor (pinda) şi al apei18 cad [ân infern]. 43. Prin aceste păcate ale celor ce ucid familia, care produc amestecul castelor, sunt răsturnate legile eterne ale castei şi ale familiei. 44. Celor care strică legile familiei, o Janardana, infernul le este lăcaşul orânduit; aşa am aflat 19. 45. Vai, eram hotărâţi să facem un mare păcat când ne pregăteam să ne ucidem familia de dragul plăcerilor şi al domniei. 46. Mi-ar fi mai bine dacă, fără să mă opun, şi neânarmat, cei ai lui Dhritarashtra m-ar ucide cu arma în mână.

15 16

„Fiu al lui Dhritarashtra”: Duryodhana.

„Învăţător”: sk. guru. În vechiul brahmanism termenul desemnează preceptorul spiritual sau fondatorul unei tradiţii spirituale. Elevul trebuie să-i acorde supunere totala în timpul noviciatului şi un respect total în restul vieţii. În hinduism şi în sectele religioase tardive importanta învăţătorului spiritual creste fiind considerat ca o divinitate încarnată si, ca atare, obiect al unei adoraţii cu caracter religios.
17 18

„Kunti”: epitet al lui Pritha.

„Ritul turtelor şi al apei”: ceremonia Shraddha care ofera străbunilor aflaţi în pitri -loka, „lumea străbunilor”, daruri simbolice, pentru a-i menţine în acest loc temporal şi a-i impiedica să cadă în infern (naraka). Fericirea străbunilor este legată de faptele urmaşilor lor, depinzând direct de faptele lor meritorii sau de păcatele lor. Actul ofrandei sporea atat meritul urmaşilor cât şi pe cel al străbunilor. 19 „Aşa am aflat”: prin tradiţie.

Sanjaya a spus: 47. Vorbind astfel, Arjuna, în plină bătălie, s-a aşezat în car, lăsând [să-i cadă] arcul şi săgeţile, cu inima cuprinsă de mâhnire.

Madhusudana îi spuse aces te vorbe: Bhagavat a spus: 2. 20 „Nu există existenţă pentru nefiinţă şi nici nonexistenţă pentru Fiinţă”: Nefiinţa nu poate să aibă parte de existenţă şi nici Fiinţa de nonexistenţă. lepădând trupurile învechite. El nu se naşte şi nu moare niciodată. fiul al lui Pritha. dacă am învinge sau dacă am fi învinşi. o Bharata. iată -i stând în faţa noastră pe cei ai lui Dhritarashtra pe care. Despre trupurile celui întrupat care este veşnic. vin şi se duc. nu este ucis când trupul este ucis. 16. nepieritor. Cel care ştie că acesta [cel întrupat] ucide. amandoi nu ştiu [adevărul]: acela nu ucide şi [celălat] nu este ucis”. 1. nu-l udă apa şi nu-l usucă vântul. Katha-Upanishad.5. nu-l arde focul. Arjuna a spus: 4. acesta nu ucide şi nici nu este ucis21. Gudakesha. demnă doar de unul ce nu -i nobil. 2-4. o Bharata. decât să-i ucid pe marii mei învăţători. cei învăţăţi nu-i plâng nici pe cei vii. Nu există existenţă pentru Nefiinţă şi nici nonexistenţă pentru Fiinţă20. în luptă cu Bhishma şi Drona cei demni de adorare. noi nu vom înceta să existăm vreodată cu toţii în viitor. o tu care -ţi învingi duşmanii? 5. o tu care-ţi distrugi duşmanii. tinereţe şi bătrâneţe. nefiind supus devenirii [acum] nu va mai deveni [nici în viitor]: cel nenăscut. Cel tare nu este tulburat de aceasta. 13. amândoi nu ştiu. Pe acesta nu-l taie armele.-IICartea a doua numită YOGA DISCRIMINĂRII Sanjaya a spus: 1. o fiu al lui Kunti. 15. 21 Cf. îndură-le. Fii fără slăbiciune. Mai bine să trăiesc cerşind în lume. de necunoscut. aş avea parte de hrană pătată cu sânge. . gonind din inima josnică slăbiciune. 19. ridică-te. Sanjaya a spus: 9. nici pe cei morţi. 6. etern. o tu cel [puternic ca un] taur [printre] oameni. II. sau prinţii aceştia.i pe învăţători. N-a fost nici [o vreme] când eu să nu fi existat sau tu. 21. De unde această disperare ce te cuprinde în clipa încercării. pe care acestea nu-l clatină. numai acela poate capăta nemurirea. străvechi. Precum cel întrupat în acest [t rup] trece prin copilărie. celui descumpănit între cele două oşti. deoarece datoria îmi tulbură mintea. sunt învăţăcelul tău. neântrerupt. 5. 17. Căci nu văd ce-ar [putea] alunga supărarea care îmi seacă puterile. aceasta nu ţi se potriveşte. Chandogya Upanishad. 23. [ca şi] cel care ştie că acesta este ucis. ucigându. tăcu. de aceea luptă. etern. descumpănit. aşa şi cel întrupat. care nu-ţi deschide cerul şi îţi strică faima? 3. Îi plângi pe cei ce nu trebuie să-i plângi şi cuvântezi despre înţelepciune. Nu ştiu ce [ar fi] mai bine pentru noi. învăţă-mă! 8. dacă cel care este ucis crede ca este ucis. Hsrikesa îi spuse surâzând aceste vorbe. 10. hotarul lor este văzut de cel care cunoaşte adevărul. Să ştii că cel ce le-a desfaşurat pe toate este nepieritor. spunându-i lui Govinda „nu voi lupta”. nenăscut. ia altele noi. Cu fiinţa-mi zdrobită de slăbiciunea milei. cel care-şi distruge duşmanii. chiar când râvnesc la bogaţie. chiar de-ar fi să obţin domnia nemărginită şi îmbelşugată pe pământ sau stăpânirea supremă [a cerului]. nimeni nu poate aduce pieirea celui Neclintit. tot aşa trece [după moarte] şi în alt trup. VIII. 20. o Arjuna. ucigându-i. Cel care-l cunoaşte pe cel nepieritor. sunt reci sau calde. sunt trecatoare. care este acelaşi la suferinţă şi bucurie. Vorbind aşa lui Hrishikesha. se uneşte cu altele noi. te întreb. la fel. cu ochii tulburaţi şi plini de lacrimi. cum [poate c rede] acest om că face să omoare sau că omoară? 22. o Madhusudana. 12. Bhagavat a spus: 11. 14. spune-mi desluşit ce este mai bine. neschimbator. n-am mai dori să trăim. o fiu al lui Pritha. Omul. Cf. Precum un om care lepădând veşmintele învechite. Acestuia cuprins de milă. se spune că au un sfârşit. despre natura nemuritoare a Sinelui: „Dacă cel care ucide crede ca ucide. la tine vin. 18. o Bharata! 19. 7. plăcute sau dureroase. Contactele [simţurilor] cu materia. X. Cum voi trage cu săgeata.

naşterea este sigură pentru cel mort. oricit de putin din aceasta lege. continuu. 40. Pe cât foloseste un put inconjurat din toate părţile de apa. stând în adevărul veşnic. vei parasi lanturile faptei ( karman). 47. el este etern. şi te păzeşte de marea frică25. cu gândirea stăpânita de aceste [vorbe] nu sunt pătrunsi în meditatie de o cunoaştere hotarita. imuabil. Căpeteniile de oşti vor crede că de frică te-ai oprit din luptă şi vei ajunge în dispreţul celor ce te-au preţuit. nu trebuie să te înt ristezi. al morţilor şi al renaşterilor. 36. Fericiţi sunt războinicii care. de aceea. Vedele se ocupa de cele trei Tendinţe 28 (guna). o Bharata? 29. El nu poate fi tăiat. Cei dăruiti simţurilor. râzând de bărbăţia ta. altul aude despre el ca de ceva minunat. 44. Ucis. 7. după [doctrina] Yoga. cel cu braţul mare. fiind acelasi la reusita şi nereusita. [vorbe] care dau [o noua] naştere ca fruct al faptului. nu se află dare inapoi. Dacă însă nu vei da aceasta luptă înscrisă în Lege. Privind la Legea [ta] proprie (svadharma) nu trebuie să tremuri. nu te lega de nefăptuire. 22 23 24 25 26 27 Strofa poate fi înţeleasă şi astfel: „este ca o minune ca cineva îl vede. 38. Cei înlănţuiti de bucurie şi putere. „Nu există strădanie pierdută. cu Sinele ( atman) [tau]. parte din doctrina vedică tratând despre valoarea remunerativă a diverselor rituri. o Arjuna. pentru un războinic nu există nimic mai bun decât lupta înscrisă în Lege. cunoscându -l aşa. „Marea frică”: frica de samsara. aşa nu -ţi vei atrage păcatul. Şi multe vorbe ce nu-s de spus le vor spune despre tine duşmanii.. cu multe şi nesfârşite ramuri este cunoaşterea celor nehotariti. pe atit [folosesc] unui brahman înţelept toate Vedele29. pline de felurite rituri drept cale spre bucurie şi putere27. există ceva mai dureros? 37. şi ca atare este susceptibil unor diverse interpretari. care în credinţa indiană este un paradis lipsit de veşnicie. o fiu al lui Pritha. Chiar dacă crezi că acesta se naşte mereu şi moare mereu. victoria cu înfrângerea.24. vei avea parte de pământ. 26. de necuprins cu mintea. 42. 39. Prin riturile prescrise se poate obţine cel mult cerul. câştigul cu pierderea. 35. îţi vei atrage păcatul.. pentru cel ce ţine la numele lui. fapt care nu implica însă parerea ca Vedele ar fi inutile. Stind în yoga. fiinţele sunt nemanifestate. fluxul naşterilor. nu există stradanie pierduta24. La început. Numai fapta să-ţi fie conducatoare şi niciodată fruct ele. stabil. altul vorbeşte ca de ceva minunat. o fiu al lui Pritha. 33. 43. tu nu trebuie să te întristezi. îndeplineşte faptele. 48. 25. o fiu al lui Kunti. o Dhananjaya. Despre acesta se spune că este nemanifestat. o Dhananjaya. 30 „Fapta”: însoţită de dorinţe. Aici23. o tu. Textul prezinta o oarecare obscuritate. 34.. „Învăţătura Vedelor”: Karmakanda. cunoaşterea prin stăpânirea căreia. Moartea este sigură pentru cel născut. ca de o poartă a cerului deschisă.”: în opoziţie cu sacrificiile vedice. pe dedeparte. totuşi. de aceea. de aceea nu trebuie să plângi vreo fiinţa. 31. 41. este ca o minune ca cineva îl aude. ars. însă. nu trebuie să te întristezi. sunt demni de mila cei care au drept temei [al faptelor] fructul [acestora]. atunci. udat şi uscat. cunoaşterea este unica. Fiinţele vor face să se povestescă despre nefaima ta veşnică. parasind legătura [faţa de ele]. deşi auzind de el. 27.. neschimbător. lucrul fiind de neânlăturat. Cel întrupat în toate trupurile este pururi de nevatamat o Bharata. omniprezent. [la mijloc] sunt manifestate şi la sfârşit [sunt din nou] nemanifestate. fii fără cele trei Tendinţe. Sa nu ai drept temei fructul faptelor. 28. este ca o minune că altul vorbeşte [despre el]. care spun „nu există altceva” [decât învăţătura Vedelor]. hotarita. fără dualitate. trăind. trădându -ţi Legea proprie şi renumele. Deci ridică-te. Ce vorbe inflorite spun cei nepriceputi care ramin la învăţătura Vedelor26. unde orice imperfecţiune tehnică anulează întregul efort. niciunul nu-l cunoaşte22. Aici. Sensul pe care l -am dat în traducerea noastră este acela ca un brahman înţelept nu mai are nevoie de ştiinta Vedelor. hotărât pentru luptă. care nazuiesc la cer. 28 29 „Vedele se ocupă de cele trei Tendinţe”: de lumea materială. fii gata de luptă. 45. supus şi el neântreruptei deveniri. 30. Aceasta cunoştere ţi-a fost rostită după [doctrina] Samkhya. o fiu al lui Pritha. . fără să agoniseşti bunuri lumeşti. 49. o bucurie a [neamului] Kuru. caută-ţi refugiul în cunoaştere. ascult -o acum. vei dobândi cerul. „Aici”: în practica Yoga.” Aceasta interpretare ar fi sugerata de fragmentul concordant din Katha -Upanishad. mai prejos de yoga cunoşterii (buddhiyoga). Făcând egale fericirea cu suferinţa. au parte din înt âmplare de o astfel de luptă. nefaima este mai rea decât moartea. 32. 46. Careva îl priveşte ca pe ceva minunat. de ce te jeluieşti atunci. acestei egalitati [de spirit] i se spune yoga. Fapta30 este. II.

ca o luare în stăpânire a obiectului. [omul] dobândind-o. În omul ce-şi îndreapta mereu gândul spre obiectele simţurilor. chiar gustul dispare văzându -l pe Cel Suprem33. ci în mod activ. stăpân pe el. Cel care este desprins oriunde. I. o tu cel cu braţul mare. părăsit de dorinţe. III. simţurile framintate tirasc mintea cu forţa. 64. merg spre tarimul fără durere. când se mulţumeste în el însuşi şi cu el însuşi. 53. iar prin distrugerea minţii se distruge [şi] el. din tulburarea minţii . 71. simţurile sunt concepute dinamic. atunci se spune că este neclintit în înţelepciune. Înţeleptii care practica yoga cunoaşterii. 52. 69. 62. o fiu al lui Pritha. 57. De aceea. 9. Stăpânind toate simţurile.50. atunci vei obţine yoga. atunci vei ajunge la nepasarea faţa de ce ţi-e dat să auzi sau faţa de ce ai auzit. Minţii copleşite de rătăcirea simţurilor. se spune că este un ascet (muni) cu mintea neclintita. 70. iar subiectul cunoscător este numit bhoktri. celui ale carui simţuri sunt mereu retrase de la obiectele lor. Arjuna a spus: 54. când este veghe pentru fiinţe. pentru cel fără contemplaţie nu există pace. fără [sa gândească] „al meu şi eu”. de unde [să vină] fericirea pentru cel fără pace? 67. din legătură se naşte dorinţa. Când cunoaşterea ta va trece pest e hatisul confuziei31. dar gustul ramine.pierderea ţinerii de minte. 1-5). iti va stă neclintita şi hotarita în meditatie. pentru cel fără yoga nu există contemplaţie. iar din dorinţă apare mânia. se naşte legătura cu ele. Cei care practica yoga cunoşterii se leapădă aici de bine şi de r au. precum broasca testoasa madularele [ân carapacea ei]. Când se leapădă de toate dorinţele care-i vin în minte (manas). Aceasta este. Organul de simţ este numit şi grahaka. care fie că dobândeşte binele sau raul. Din mânie ia fiinţă tulburarea minţii. nu se bucura şi nu se supara. avându-mă pe mine drept ultim scop. staruieste în yoga. cunoşterea ( buddhi) se întareşte repede. V. de aceea. în care se pierd toate dorinţele precum se pierd apele în oceanul care umplându -se stă neclintit [ân tărmurile sale]. 65. Ce se spune despre cel care este neclintit în înţelepciune. Omul care izgonind dorinţele trăieşte fără dorinti. ca niste forţe care circulă î ntre sediul lor anatomic din corp şi lumea exterioară. Încă din Upani shade (Katha-Upanishad. „cel care apucă” iar obiectul sau gr ahaya. actul alimentar avea un caracter sacru. 2. Din limpezirea [minţii] se naşte încetarea tuturor durerilor sale. o fiu al lui Kunti. 31 32 „Haţişul confuziei”: creat de ritualismul vedic. lepădându-se de fructul născut din fapta. Când este noapte pentru toate fiinţele. acela are înţelepciunea (prajna) neclintita. Despre cel cu mintea (manas) netulburată în durere şi fericire. acela ajunge la pace. şi nu acela care doreşte dorinţele. 72. 33 Lumea obiectivă (vishaya) era considerată drept hrană (anna) a simţurilor iar cunoaşterea ca un act alimentar.nu este conceput ca o reflectare pasivă a obiectelor în constiinţă. buimacita de revelatie (shruti).spre deosebire de cea occidentală . iar simţurile sunt caii care pasc pe ea. pe ape. 4) lumea obiectivă era comparată cu o păşune. ajunge la stingerea în Brahman ( brahmanirvana)35. Acela dobândeşte pacea. 34 Cel ajuns la realitatea ultrafenomenală nu o vede decât pe ea. 60. o fiu al lui Pritha. întreaga activitate sensorială era considerată ca un sacrificiu menit să hranească şi să susţină divinităţile pantheonului interior care prezidau activitatea simţurilor sau chiar se identificau cu ele. Obiectele dispar pentru cel întrupat. Această concepţie explică de ce lumea obiectivă mai este numită şi bhogya. 51. frica şi mânie. Chiar şi la omul înţelept care se stăpâneste. . acela are înţelepciune neclintita. înţelepciunea îi este neclintita. 59. starea în Brahman ( brahmi-sthiti) pe care dobândind-o nu te mai tulburi. fiind considerat ca un sacrificiu prin care erau hraniţi zeii ce sălăşluiesc în corp (Brihad-aranyaka-Upanishad. cel care se stăpâneste veghează. acela are înţelepciunea neclintita32. [aflate] în stăpânirea Sinelui ( atman). acela ajunge la limpezirea [minţii]. înţelepciunea îi este luată precum corabia de vânt. cel care-şi are simţurile în stăpânire. 56. 58. „obiect de care trebuie să te bucuri sau să-l mănânci”. lipsit de patimă. Cel care îşi retrage mereu simţurile de la obiectele lor. Nu există cunoaştere pentru cel fără yoga. din pierderea ţinerii de minte . cum se aseaza şi cum merge cel cu mintea neclintita? Bhagavat a spus: 55. De altfel. care se află în meditatie ( samadhi). eliberaţi de lantul renaşterilor. 68. yoga este indeminare în fapte. 66. 1 şi Aitareya -Upanishad. pentru înţeleptul care vede [Sinele] e noapte34. „cel care are parte de bucurie sau de mâncare”. „cel care trebuie apucat”. 61. în schimb nu o văd cei care participă doar la realitatea fenomenală. fie şi în ceasul morţii. care nu se hraneste cu ele. „Actul percepţiei în psihologia indiana . o Keshava? Cum vorbeşte. Retragerea simţurilor de la obiectele lor este o etapa (pratyahara) în antrenamentul yoga. 63. Cel care trece printre lucruri cu simţurile dezbărate de patimă şi ură. în [mintea] limpezită. În cele mai vechi speculaţii mitologice.distrugerea minţii. stai concentrat. Când mintea (buddhi).

care se hrănesc din rămăşiţele sacrificiului. „Vaca ce îndeplineşte toate dorinţele”: sk. hinduistă. acela trăieşte zadarnic. Brahman cel Atotpătrunzator este fixat de-a pururi în sacrificiu. ea este identificată cu Brahman. căci omul care făptuieşte desprins ajunge la culme.-IIICartea a treia numită YOGA FAPTEI Arjuna a spus: 1. în literatura folclorică personajul care îndeplineşte dorinţele. Nimeni. cel ce are parte de cele date de aceştia. Dacă. o tu cel fără de pată. În concepţia ritualismului indian. 39 Întreaga strofa ca şi cele care urmează. aş alege ce e mai bine. 7. 8. nu stă măcar o clipă fără să săvârşeasca fapte. 17. susţinându -vă unii pe alţii. care găseşte mulţumire numai în Sine. 5. prin Tendinţele (guna) născute din Natură (prakriti). acela este un hoţ. lunilor. Kamadhuk este una dintre cele 4 vaci sfinte ale mitologiei indiene care păzeau cele patru sectoare spaţiale devenite ulterior. 12. vă vor da bucuriile dorite. În vremea Începutului. sau anotimpurilor) şi al devenirii ciclice. a spus: „Înmulţiţi-vă prin acesta. 40 „Roata”: În mitologia indiană. Prajapati sau Ishvara care au pus-o în mişcare cu ajutorul sacrificiului. din ploaie . sacrificiul nu se limiteaza numai la îmbunarea zeilor. ci este considerat ca un act în masura să constrangă voinţa zeilor care sunt şi ei . desprins. o Janardana. expresie a ordinii universale (sociale şi cosmice). se referă la relaţia dintre oameni şi zeii menţinuţi în viaţa prin magia actului sacrificial. roata este simbolul timpului (spiţele ei corespunzand zilelor. 41 „Nu [mai] are nimic de făcut”: pentru omul retras în Sinele său.i ţineţi în viaţa pe zei. sacrificiul ia fiinţa din rit. Din hrană se nasc fiinţele. nemernic dedat simţurilor. nu depinde de niciuna. 10. 11. Bhagavat a spus: 3. au parte de impuritate rituală şi sunt păcatoşi cei care gătesc numai pent ru ei. n-ai reuşi să-ţi păstrezi nici trupul lipsindu-te de faptă. în această lume există două căi: cea a şcolii Samkhya cu yoga cunoaşterii şi cea a şcolii Yoga cu yoga faptei. tinuţi în viaţa prin sacrificiu. Prin el să. Săvârseşte faptele prescrise! Fapta este mai bună decât nefăptuirea. Zeii. căci săvârseşte fapte fără să vrea. 14. Să ştii că ritul ia fiinţa din Brahman.învârte roata vieţii. şi din toate fiinţele. cel care nu o face să se învârtească [mai departe] aici [pe pământ]. 18. acela nu [mai] are nimic de făcut 41. Brahman ia fiinţa din Cel Indestructibil ( akshara). Aşa a fost pusă în mişcare roata40. de aceea. După cum ţi-am spus şi înainte.expresie a fortei magice universale pe care o controlează actul sacrificial. îndeplineşte fapta.repetând gestul arhetipal . 6. Cu vorbe amestecate îmi tulburi mintea. hotărându-mă.hrana. o Arjuna. pentru nimic. prin care. În afără celor săvârşite pentru sacrificiu. 9. 4. Nu prin abţinerea de la fapte ajunge omul la nefăptuire (naishkarmya) şi nici prin renunţare la lume nu se capătă desăvârşirea [spirituală] (siddhi). restul faptelor înlănţuiesc lumea. Prajapati37 creind fiinţele o dată cu sacrificiile. Însă omul care se bucură numai de Sine. 19. eliberat de legături [faţa de ea]. dar] îşi readuce în minte obiectele simţurilor cu fiinţa tulburată. mereu desprins [de ea]. o fiu al lui Kunti. spune-mi [doar] una singura. Cel care stăpânindu-şi organele de acţiune stă [nemişcat. 13. 16. trece la yoga faptei ( karmayoga) prin organele de acţiune. o Keshava? 2. 15. şi ia parte la menţinerea lumii şi a ordinii universale. se eliberează de toate păcatele. 35 36 37 38 „Brahmanirvana”: cuvânt compus care mai poate fi tradus şi prin „nirvana care este Brahman”. cât şi buddhistă. omul . fără să le dea [ân schimb ceva]. socoteşti cunoşterea mai bună decât fapta ( karman). . aceluia i se spune prefăcut. atunci de ce mă sileşti la aceasta fapta îngrozitoare. „Prajapati”: divinitatea supremă care a creat universul prin sacrificiul propriei sale fiinţe. Cei buni. „În acest scop”: în vederea sacrificiului. niciodată. activitatea sacrificială devine inutilă. Cel care stăpânindu-şi simţurile cu mintea. acesta se deosebeşte [de ceilalţi]. care îşi găseşte liniştea în Sine. veti dobândi binele suprem39.ca şi restul cosmosului . din sacrificiu se naşte ploaia. Săvârseşte deci fapta ce trebuie făcuta. Acela nu-şi află un sprijin în ce este făcut sau nu este făcut aici [pe pământ]. acesta să vă fie vaca ce îndeplineşte dorinţele” 38. [iar] zeii să vă ţină în viaţa pe voi. în acest scop36. Prin sacrificiu. atât vedică.

Însă. pe cel care distruge Cunoaşterea şi înţelegerea47. 42 43 44 „Janaka”: regele înţelept din Videha. ascunzând Cunoaşterea. fiinţele îşi urmeaza firea. o Bharata. . de parcă-i tras cu forţă? Bhagavat a spus: 37. acestea două sunt duşmanii lui 45. nimic nedobândit care să trebuiască a fi dobândit. Cf. nu [mai] există nimic de înfăptuit în cele trei lumi. 33. Cei tulburaţi de Tendinţele (guna) Naturii (prakriti) se leagă de acţiunea Tendinţelor. gândind „Tendinţele acţionează asupra Tendinţelor”44 acela nu este legat [de fapte]. o fiu al lui Pritha. 35. cel atotcunoscător să nu-i smintească. Oamenii care urmează aceasta învăţătura eternă a mea. [chiar] cu lipsuri. şi totuşi mă aflu în acţiune. acţionează asupra obiectelor care sunt şi ele. tot aşa cel înţelept dorind binele oamenilor [făptuieşte] desprins [de ele]. Precum cei neştiutori făptuiesc legaţi de fapte. Legea altuia este periculoasă. Aceasta este fie dorinţa. o Bharata. a carui formă este dorinţa. 29. Mircea Eliade considera ele se refera la valoarea exemplara şi soteriologica a modelului divin (Yoga).20. 45 46 47 48 „Dusmanii lui”: ai înţeleptului. cel care cunoaşte adevărul asupra deosebirii [Sinelui] de Tendinţe ( guna) şi fapte. „simţurile sunt deasupra obiectelor. Pentru mine. aceasta este fie ură. „Marele rău”: sk. III. aş fi cel care face haos. stăpânindu -ţi dintru început simţurile. Cugetând la cel care este deasupra minţii. 22. care sub forma dorinţei. mahapapman. este un foc greu de stins. aş duce la pieire fiinţele. să se dedea tuturor faptelor. personificarea răului. Însă aceia care cârtind împotriva-mi. 21. este mai bună decât Legea altuia. o tu cel cu braţul mare. prin acestea el tulbură pe cel întrupat. 40. ucide-l pe cel rău. În obiectul oricarui simţ se află patima şi ura. o tu cel cu braţul mare. să nu între sub stăpânirea lor. alcătuite din cele trei Tendinţe (guna). deasupra simţului intern este mintea. 30. mentionat în Brihad-aranyaka-Upanishad. oglinda . Căci prin fapte au obţinut Janaka 42 şi ceilalţi desăvârşirea. o Varshneya. pe care o reântâlnim şi în buddhism (Mara Papman. fără minte. 28. luptă.de învelişurile sale. toţi oamenii. 10. Locaşul său sunt simţurile. Aceste lumi ar pieri dacă eu nu [mi]-aş îndeplini fapta. mi-ar urma calea. acţiunea aparţine în întregime Naturii şi nu Spiritului. o fiu al lui Kunti. 32. 23. aceia se eliberează de fapte. pe aceşti nefericiţi care nu cunosc totul. Arjuna a spus: 36. simţul intern este deasupra simţurilor. 27. Prima este cunoaşterea intuitiva a r ealitatii umane. 41. cu credinţa şi fără să cârtească. ce o va ţine în loc? 34. Simţurile sunt socotite deasupra [obiectelor lor]. „Cunoaşterea şi înţelegerea”: sk. De aceea tu. 31. sprijinindu-te pe Sinele [tău] ucide. canoanele pe care şi le face el sunt urmate şi de lume 43. De cine-i stăpânit omul când săvârseşte păcatul. scăpat de zbuciumul îndoielii. 24). Toate faptele se îndeplinesc de către Tendinţele ( guna) Naturii (prakriti). „Tendinţele acţionează asupra Tendinţelor”: organele de percepţie şi de acţiune. chiar cu grija respectată. deasupra simţurilor este simţul intern. o fiu al lui Pritha. 38. cel cu Sinele tulburat de Eu gândeşte: „făptuitorul sunt eu”. Precum focul este învăluit în fum. Cel înţelept să nu tulbure mintea celor neştiutori legaţi de faptă. Ascunsă este cunoaşterea celui înţelept de către acest veşnic duşman. fiind concentrat când le îndeplineşte. embrionul .de pete. să ştii că aceasta este duşmanul aici [pe pământ]. deşi nu-l doreşte. 43. Referindu-se la ideea acestei strofe. Dacă eu nu m-aş afla tot timpul neobosit în acţiune. cea de-a doua fiind cunoaşterea discursivă a realităţilor fenomenale. Încredinţindu-mi mie toate faptele. Kapatha-Upanishad. Chiar şi înţeleptul se poarta după cum îi este firea lui. tot aşa şi aceasta [cunoaştere] este învăluită de aceasta [Tendinţa]. fiind fără dorinţe şi lipsit de [gândul] „al meu”. marele rău46. „Mara cel rău”). Legea proprie (svadharma). 42. să ştii că sunt greşiţi în tot ce ştiu. simţul intern şi mintea. deasupra simţului intern este mintea. completata cu urmatoarele (23. jnana şi vijnana reprezinta doua feluri de cunoaştere. alcătuite din cele trei Tendinţe. 24. iar deasupra minţii este Marele Sine”. născută fiecare din Tendinţă rajas. duşmanul de care cu greu te apropii. 39. nu-mi urmează învăţătura. este mai bine să pieri în Legea ta proprie. 26. deasupra minţii este acesta [Sinele] 48. Cum se poartă cel din frunte aşa se poartă şi ceilalţi oameni. marele devorator. cu mintea la Sinele Suprem ( adhyatman). cel [puternic ca un] taur [printre] oameni. 25. tu trebuie să făptuieşti privind numai la binele oamenilor. pieriţi.

dezorientându-i cu ajutorul fantasmelor pe care le crează. îmi eşti credincios şi prieten. tu [ânsa] nu. Eu fac parte fiecaruia după cum se apropie de mine. el vine la mine. cum aş putea înţelege că tu ai explicat la început? 52 Bhagavat a spus: 5. ce este nefăptuirea?” Aici chiar înţeleptii sunt incurcati. Desprinsi de pasiune. de o fiinţa cu mine 57. marii Rishi. cu sprijin în mine. Natura divină devine natură materială (prakriti). Pentru salvarea celor buni şi distrugerea celor rai. 57 „De o fiinţă cu mine”: litt. Faptele [mele] nu se prind de mine. 49 50 „Vivasvat”: „cel luminos”. Ori de cite ori Legea slabeste. Svayambhuva este considerat ca autor al celebrului text Legile lui Manu (Manava-DharmaShastra). prototip şi învăţător al genului uman. prima dintre yuga fiind socotită ca vârsta de aur a omenirii. frica şi ură. De-a lungul acestor cicluri omenirea degenerează fizic şi spiritual. posedând o dublă natură. pentru statornicirea Legii. Astfel au cunoscut-o. 2. ştiind aceasta. aceasta este taina suprema. Textele mitologice vorbesc de mai mulţi Manu. pentru prima dată în religia ortodoxiei brahmanice. impărţite după Tendinţele ( guna) şi datoriile lor. dintre care. atunci eu mă creez [cu trup] 55. teoria „coborârii” (avatara) legată de cultul lui Vishnu. mă nasc din yuga56 în yuga.000). când îşi părăseşte trupul. să ştii totuşi că sunt neclintitul nefăptuitor. „Manu”: personaj mitologic. mersul faptei este de necuprins cu mintea. Îţi voi dezvălui ce este fapta şi cunoscând -o te vei elibera de rau. sacrifică zeilor. 11. părintele lui Manu. străbunii tai dornici de mântuire. Vishnu prin avatarul sau Krishna. o Arjuna. cel dintâi. Arjuna a spus: 4. Avatarul este o ipostază mai puţin abstractă a divinităţii. să înţelegi ce este nefăptuirea. divinitate solară. 51 52 53 „Ikshvaku”: fiul lui Manu. . „Trecând peste natura mea”: divinitatea transcendenta îşi schimba natura sa. iar ultima ca vârsta de fier. o Arjuna. 3. Vivasvat s-a născut mai înainte. Cele patru caste au fost create de mine. păstrându-şi totuşi calităţile sale. prin marea scurgere a vremii. o fiu al lui Pritha. o tu care -ţi distrugi duşmanii. 56 „Yuga”: perioadă cosmică în teoria ciclurilor indiene. de străbuni. este zeul iluzionist prin excelenţă care-şi înşeală duşmanii. 14. Există patru yuga: Krita (sau Satya). şi Manu lui Ikshvaku51.320. nu doresc fructul faptei. o Bharata. să înţelegi ce este fapta oprita. pentru a crea universul. 15. acela este yoghin [si totuşi] săvârseşte pe de-a întregul fapta. rezultată din împreunarea unui zeu cu o muritoare. în lumea oamenilor. Tu te-ai născut mai în urmă. totalizâ nd peste patru milioane de ani (4. Desi sunt nenăscut. purificati prin aceasta Cunoaştere. şi se intareste nelegiuirea. 55 Este expusă. 18. „La început”: înainte de Vivasvat. întemeietorul dinastiei solare. „făcuţi din mine”. Astfel savirseau faptele.-IVCartea a patra numită YOGA CUNOAŞTERII ŞI A FAPTEI 1. 12. capătată de la unul la altul. oricum. Dvapara şi Kali. acela este un înţelept între oameni. 54 „Forţa magică”: în acest context. calea mea. aici [pe pământ]. 16. Stăpânul divin al fiinţelor. reuşita adusă de sacrificiu vine repe de. o tu care -ţi distrugi duşmanii. mă renasc [totuşi] prin propria mea forţă magică54 (maya). de zeu şi om. Chiar aceasta yoga din vremea Începutului ţi-am explicat-o astazi ţie. Cel care vede în fapta nefăptuirea şi în nefăptuire fapta. nu este înlănţuit de faptele [lui]. 8. deci săvârseşte fapta aşa cum a fost făcuta. etern din fire. nu merge spre o noua naştere. deşi eu sunt făptuitorul acestora. eu le cunosc pe acestea toate. „Ce este fapta. Cei care doresc reuşita în fapte. Treta. cel care mă cunoaşte aşa. În mitologia epică. mulţi au ajuns la firea mea. Multe sunt naşterile mele anterioare [ca] şi ale tale. trecând peste natura mea 53 [neschimbata]. Trebuie să înţelegi ce este fapta [rânduita]. 13. oamenii urmeaza. 9. Cel care cunoaşte cu adevărat naşterea şi fapta mea divina. înainte. aceasta yoga s-a pierdut aici [pe pământ]. 6. 7. Această yoga nepieritoare i-am explicat-o lui Vivasvat 49. termenul maya nu are acepţia filosofică din Vedanta ( vezi nota 82). Vivasvat i-a transmis-o lui Manu50. 10. 17. care echivalează cu durata unei mahayuga.

şi el. 35. iar suflurile periferice. 38. aşa şi focul Cunoaşterii face din toate faptele cenusa. şi prin Cunoaştere şi-a tăiat îndoiala. ale carui fapte sunt arse de focul Cunoaşterii. despre el. Altii. chiar făptuind. sacrificiul ascezei. în focul stăpânirii de sine. Unii asceţi care tin legaminte [aspre] fac sacrificiul bunurilor materiale. Credem ca nu este vorba de un simplu sacrificiu mental. poate fi. faptele nu-l [mai] înlănţuiesc. la rândul lor. lipsit de simţaminte egoiste. Altii sacrifică suflul expirator (prana) în suflul inspirator (apană). toate fiinţele le vei vedea în Sinele [tau] şi deci.19. incepind cu auzul. „Care făptuieşte pentru a sacrifica”: cel pentru care fiecare act este un sacrificiu. toţi aceşti cunoscători ai sacrificiului au păcatele sterse prin sacrificiu. Unii yoghini aduc sacrificiu zeilor. mereu mulţumit. sacrificiul prin sacrificiu 60. ramasita a sacrificiului. Despre cel ce trece la orice fapta. nu-şi atrage nici un păcat. dobândind Cunoaşterea. În omologarea dintre microcosmos şi macrocosmos. Unii sacrifică toate activitatile simţurilor şi ale suflurilor vitale ( prana) în focul stăpânirii de sine aprins de Cunoaştere. împreună cu restul suflurilor. Astfel. 58 59 60 „Dualitate”: contradicţie. alţii sacrifică obiectele simţurilor. 31. cei luminati spun că este un înţelept. care se abţin de la mincare. cel desăvârşit în yoga. incepind cu sunetul. Parasind fructul faptelor. 23. Chiar de-ai fi cel mai păcatos dintre toţi păcatosii. Fara dorinti. năzuind spre ea cu simţurile stăpânite. 33. eliberat. în mine. ajunge repede la pacea supremă. cu mintea şi trupul stăpânite. sacrificate suflului central. 27. Cei care se hranesc cu nectarul nemuririi (amrita). Cel cu credinţa dobândeşte Cunoaşterea.devine un act sacrificial continuu. analog celui exterior: suflul central sau Sinele (atman) este omologat cu divinitatea suprema (Indra sau Brahman). născuta din necunoaştere. Cel lipsit de Cunoaştere şi credinţa. 40. oprind mişcarea expiratiei şi inspiratiei. „Sacrificiu prin sacrificiu”: am preferat să păstram forma originală a acestei expresii destul de obscură. 26. Aflind-o. acelasi în reusita şi nereusita. parasind orice bun lumesc. vei trece dincolo de toata aceasta suferinţa. o Bharata. liber chiar dacă a trecut la fapta. îndreapta -te spre yoga. 39. la care se referă de altfel şi strofele următoare. cu îndoiala în suflet. Precum focul aprins face cenusa din vreascuri. 28. Sa ştii că prin supunere respectuoasa. cum [ar avea parte] de cealalta.în primul rând cea perceptivă . sacrificiile împlinite în gura lui Brahman sunt felurite. De aceea. cel care nu sacrifică nu are parte de lumea aceasta. nu este legat. obligaţie zilnică a fiecărui brahman. cu corabia Cunoaşterii. iar cea de-a doua acepţie se referă la practica yoghinilor de a recita silaba sacră „AUM”. nici de cealalta şi nici de fericire. se face o referinţă la sacrificiul interior. 24. care făptuieste pentru a sacrifică 59. merg în Brahman cel etern. Sacrificiul Cunoaşterii este mai bun decât cel material. ca şi simţurile (ambele serii fiind confundate în vechile texte ale Brahmanelor şi Upanishadelor). Brahman este aducerea ofrandei. cel cu îndoiala în suflet nu are parte nici de lumea aceasta. [pe acela] o Dhananjaya. cunoscând aceasta. trebuie să între în Brahman. fapta se sterge în întregime. 30. Nu există aici [pe pământ] un instrument purificator asemănător Cunoaşterii. te vei elibera. cu timpul. în Sinea lui. 34. . sacrificiul yoga şi sacrificiul Cunoaşterii şi al recitarii Vedelor61. 21. Unii sacrifică simţurile. 36. în focul simţurilor. nu vei mai cadea din nou în tulburare. Brahman este ofranda jertfita de Brahman în focul lui Brahman. o tu cel mai bun dintre Kuru? 32. 61 „Recitării Vedelor”: sk. năzuind la stăpânirea suflurilor (pranayama). 42. toate faptele se desavirsesc în întregime în Cunoaştere. Pe cel stăpân al Sinelui. întrebari lamuritoare şi slujindu-i pe cei care văd adevărul şi au Cunoaşterea. alţii sacrifică în focul lui Brahman. o fiu al lui Pandu. trecut dincolo de dualitate58. taind cu sabia Cunoaşterii Sinelui îndoiala din inima. Suflul central. în care obiectele exterioare sunt sacrificate simţurilor sau suflurilor vitale. 20. svadhyaya are două accepţii: prima sa accepţie se referă la recitarea pentru sine a Vedelor. 37. cu mintea fixata în Cunoaştere. piere. pe aceasta o găseşte singur. o tu care -ţi distrugi duşmanii. savirsind faptele numai cu trupul. ei ţi-o vor dezvălui [si ţie]. cunoaşte -le ca fiind născute din fapta. În felul acesta. şi ridică-te. sacrifică suflurile vitale în suflurile vitale. cu celelate divinităţi. 41. Multumit cu ce-i aduce întimplarea. ci de sacrificiul interior al suflurilor vitale şi al simţurilor. cel care mediteaza la sacrificiul lui Brahman. acela nu săvârseşte nimic. 29. sacrificat divinităţilor exterioare. Pentru cel desprins de legături. o dăruire. fără dorinţă şi hotărire. După cum explicitează şi comentatorii indieni. 25. care prin yoga a renunţat la fapte. iar acestea din urmă. corpul uman este considerat a conţine un pantheon interior. activitatea fiziologică . 22.

62 „Binele suprem”: sk. făcând astfel din om un sălaş al zeilor. nu se sperie de ce-i neplăcut. scapa de noi reintoarceri. Cei care-L poarta în minte. 63 „Cetatea cu nouă porţi”: corpul cu cele nouă orificii Cf. o tu cel cu braţul mare. Bra hman este fără pata. acela vede. 8. parasind fructul faptelor. Renuntind cu mintea la toate faptele. „Nu eu făptuiesc ceva”. Cel unit [ân yoga]. zeii au pătruns în corpul uman după ce zeul Tvashtri. miroase. ascetul cufundat în [meditatia] Yoga ajunge fără zabava la Brahman. Trebuie recunoscut ca ascet-pentru-totdeauna cel care nu urăşte şi nu doreste. Cunoaşterea este învăluită de necunoaştere. o tu cel cu braţul mare. Cel care făptuieste daruindu-i lui Brahman toate faptele. cei în afara castelor. Starea care se dobândeşte prin Samkhya se dobândeşte şi prin Yoga. atunci când vede. svabhava. el zice: „simţurile acţionează în obiectele lor”. spune-mi în mod desluşit care din ele este mai buna. 13. 4. XI. la un bou. nih shreyasa indică în vechile texte un ideal de fericire terestră. natura proprie a lucrurilor. vorbesc despre Samkhya şi Yoga ca despre lucruri deosebite. Porţile sunt cele şapte orificii cefalice (ale urechilor. atinge. care cunoaşte pe Brahman. Vorbeste. 7. X. de aceea stau ei în Brahman. cel care o urmeaza doar pe una obţine totodata fructul amindurora. Cel care stă în Brahman. Yoghinii savirsesc fapt e cu trupul. asemenea soarelui. Creaţia a fost învinsă67 în aceasta lume de cei cu mintea egala. 18. Atharva-Veda. doarme. pe Cel Suprem. mereu acelasi. cel neunit. la un ciine sau la un mâncător de câini66. 16. „Mâncător de câini”: paria. se dobândeşte cu greu fără yoga. parasind [orice] legătura pentru purificarea Sinelui. se înlănţuie prin acţiunea dorinţei. ochilor. Cunoaşterea le ilumineaza. „Creaţia a fost învinsă”: cei cu mintea egală au depaşit existenţa fenomenală. nu şi înţeleptii. 5. excretorii. Cele şapt e orificii cefalice au fost punctul de plecare în aritmologia suflurilor vitale şi organelor de simţ. care-L au drept ultim scop. aici se referă la eliberarea spiritului de ignoranţă şi suferinţă. prin ea li se tulbură mintea creaturilor. Krishna. astfel s-a ajuns ca termenul „orificiu” (kha) să cumuleze şi valoarea semantică „simţ”. 10. Bhagavat a spus: 2. 8. nici fapta buna a cuiva. care nu făceau parte din societatea brahmanică. 19. legat de fruct. prinde. şi nici legătura faptei cu fructul sau. Dântre ele două. Nici starea de făptuitor şi nici faptele nu le creeaza Stăpânul Cel Omniprezent. inchide şi deschide pleoapele. cel care a făurit corpurile tuturor fiinţelor. da drumul. care iau sprijin în El. cel care vede că Samkhya şi Yoga sunt una. Natura64 e cea care pune [totul] în mişcare. ajungând la realitatea ultrafenomenală (brahma n). 17. aşa gândeste cel concentrat care cunoaşte adevărul. Cel Omniprezent nu-şi insuseste nici păcatul. se elibereaza uşor de legături. cu trupul învins. de el nu se prinde păcatul. cu mintea şi chiar numai cu simţurile. el nu este intinat. fără să făptuiască şi fără să provoace fapte. dobândeşte pacea supremă. . se scutura dintr-odata de păcatele lor. a perforat găurile simţurilor. IV. şi totodata şi yoga. aude. cu trupul purificat. 43: „lotusul cu nouă porţi” şi PrajnaUpanishad. 14. 20. Cel unit în yoga. cu simţul intern. tu lauzi renunţarea la fapta. 64 65 66 67 „Natura”: sk. yoga faptei este mai presus decât renunţarea la fapta. pandita are sensul de „învăţăt”. 11. Renuntarea şi yoga faptei duc ambele la binele suprem62. nu se bucura de ce -i plăcut. esenţa lor. 9.-VCartea a cincea numită YOGA RENUNŢĂRII Arjuna a spus: 1. După Atharva-Veda. chiar dacă făptuieste. precum apa de frunzele lotusului. „Înţelepţii”: sk. 6. Însă celor carora necunoaşterea le este distrusa de Cunoaşterea Sinelui. merge. respira. nasului şi al gurii) la care se adaugă cele două orificii inferioare. 8. al carui Sine este Sinele tuturor fiinţelor. 3: „Focurile suflurilor vitale (prana) veghează în această cetate”. cel întrupat stă fericit şi stăpân în cetatea cu nouă porţi 63. cu simţurile învinse. 18. netulburat. Înţeleptii65 privesc la fel la un brahman plin de ştiinta şi virtute morala. maninca. cel care a trecut dincolo de dualitate. 15. la un elefant. Renuntarea. 12. cu mintea neclintita. 3. Numai cei putini la minte. care se identifica cu El. concept diferit de prakriti. parasind orice legătura.

Indepartind contactele exterioare. prieten al tuturor fiinţelor. o fiu al lui Kunti. bucurosi de binele tuturor fiinţelor. stăpâni pe ei. Cel care poate în acesta lume. Cunoscându-mă pe mine ca cel care are parte de sacrificiu şi asceza. Bucuriile născute din contactul [simţurilor] sunt matca durerii. Cu Sinele unit cu Brahman prin yoga. ca Marele Stăpân Divin (Maheshvara) al întregului Univers. precum şi lumina launtrica. 23. cu mintea stăpânita. cu îndoiala tăiată. 26. Rishii68 cu păcatele sterse. 25. lipsit de dorinţă. cu privirea [aţintita] numai între [cele două] sprincene. 28. 68 „Rishi”: personaje mitologice. Cu Sinele desprins de contactele exter ioare. stingerea în Brahman există [pretutindeni] în jurul [lor]. înţeleptul nu află bucurii în ele. el capătă fericirea nepieritoare. . poeţi înţelepţi. Dobindesc stingerea în Brahman. 22. egalizind suflul inspirator (prana) cu suflul expirator (apană) care trec prin nas. acel yoghin devenit [una cu] Brahman. Textele mai recente vorbesc de cei şapte Rishi (saptarishi). bucuria launtrica.21. 27. ajunge la stingerea în Brahman (brahmanirvana). Ascetul cu mintea. 24. înainte de a se elibera de trup. În astronomie. numai acela este eliberat pentru totdeauna. 29. găseşte în Sinele lui fericirea. autorii presupuşi ai Vedelor (carora le-au fost revelate imnurile vedice). să -şi stăpâneasca zbuciumul născut din dragoste şi ură. acel om este unit şi fericit. Într-o accepţie nemitologică. simţul intern şi simţurile stăpânite. cunoscători ai Sinelui. Numai cel care are fericirea launtrica. care are drept ultim scop eliberarea. termenul desemnează înţelepţii sau anahoreţii sanctificaţi prin viaţa lor austeră. Ele au un început şi un sfârşit. el ajunge la pace. frica şi mila. Pentru asceţii eliberaţi de dragoste şi ură. cei şapte rishi corespund constelaţiei „Ursa Mare”. considerandu-i străbuni eponimi ai clanurilor brahmanice.

15. 12. deoarece oferă un joc de cuvinte făcut posibil de polisemia sk. nu-l [mai] urneste. stăpânindu -şi mintea. Acelasi. lipsit de frica. în acesta [o data] stabilit. atintind privirea spre virful nasului. cumpanit în gesturi şi în fapte. [nepăsător] la cald sau frig. 22. Pe care. fixindu-şi mintea asupra unui singur punct. fericire sau durere.i se spune că este unit. să practice yoga pentru purificarea Sinelui. Sinele este cu adevărat prietenul trupului. instrumentul de împlinire este renunţarea. nici o durere. Pentru ascetul doritor să se inalte la yoga. 7. într-un loc curat. straini indiferenti. litt. Cel care s-a potolit pe sine. la stingerea ( nirvana) supremă. 11. 4. din cauza multiplelor sale valori semnatice. unit. aceasta yoga trebuie practicata cu hotărire şi fără descurajare. care ţine legamintul castitatii. care poate fi tradus prin pronumele reflexiv singular. neclintit 71. ce nu -şi găseşte un echivalent în vocabularul nostru. 18. acela este [cu adevărat] ascet şi yoghin. Atunci când cunoaşte fericirea fără de sfârşit. nici prea inalta. Parasind complet toate pasiunile născute din dorinţă 72. „cel care stă în vârf”. dobândindu-l. care practică yoga Sinelui. de dincolo de simţuri. 6. virtuosi sau păcatosi. atunci se spune că omul este unit [ân yoga]. Când gândirea. cu mintea stăpânita. găseşte mulţumirea în Sinele [sau]. Cea denumită yoga trebuie cunoscuta ca desfacere a legăturii cu durerea. fără să priveasca în spaţiu. 19. 14. 2. nici pentu cel care nu maninca deloc. capul şi gitul. cumpanit în somn şi veghe. Yoghinului al carui Sine se bucura de Cunoaştere şi înţelegere. şi când îşi priveşte Sinele. aşezat. pretându-se la diverse traduceri. care este în mine. nu mai socoate alt bun mai presus de el. Yoghinul să-şi uneasca Sinele. „Ca flacăra ce nu se clinteşte la adăpost de vânt”—aceasta este asemuirea [făcută] yoghinului cu gândirea stăpânită. Sa-şi ridice singur Sinele. 20. stând deoparte. o fiu al lui Pandu. 10. reunind concomitent sensurile de „reprezentare”. şi nu acela care nu întreţine focul [sacrificiului] şi nu îndeplineşte riturile. se fixează în Sine. rude. 21. stăpânind complet cu simţul intern totalitatea simţurilor. „hotărâre” şi „dorinţă”. samkalpa. „Dorinţa”: sk. [privind] la fel la un bulgare de pământ. nici prea joasa. şi în acesta [o data] statornicit. piele de caprioara sau iarba kusha. 70 Strofă care—ca şi cele ce urmează—este obscură. 3. 8. nici pentru cel care doarme prea mult şi nici pentru cel [mereu] treaz. însă pentru cel care nu-i [stăpân pe] sine se poarta ca un duşman în duşmanie. Sinele este prietenul trupului pentru cel care s-a învins pe sine. căci nimeni nu devine yoghin fără să renunţe la dorinţă69. tinind nemişcate corpul. Yoga nu este pentru cel care maninca prea mult. 69 „Dorinţa”: traducere foarte aproximativă a sk.-VICartea a şasea numită YOGA CONCENTRĂRII Bhagavat a spus: 1. Yoghinul care se uneşte astfel mereu. Sa ştii că cea căreia i se spune renunţare este yoga. Se spune despre cel care a renunţat la toate dorinţele că a ajuns la yoga [numai] atunci când nu este legat de obiectele simţurilor şi de fapte. Termenul sanskrit se referă la capacitatea de a concepe un act mental sau de a -l traduce în faptă. 71 72 „Neclintiţi”: sk. atman. cu gândul la mine. ce-i de cuprins [doar] cu mintea. o piatra sau aur . 24. „voinţă”. când se află între binevoitori. Yoga care distruge suferinţa este pentru cel cumpanit în hrana şi zabava. instrumentul de îndeplinire este fapta. Asezindu-se acolo. prin „trup” şi prin „Sinele” (eul absolut. oameni de ocara. prieteni. 13. Cel care îndeplineşte fapta ce trebuie îndeplinita fără să tina seama de fructul faptei. neclintit. 5. avându-mă drept ultim scop. să nu-şi doboare Sinele. Cel cu spiritul egal. 16. o Arjuna. Numai Sinele celui care s-a învins pe sine este absorbit în meditatie. pentru cel care a ajuns la yoga. respinsa de exercitiul yoga. oricit de mare. acoperita cu o pinza. singur. eliberată de toate pasiunile. duşmani. numai Sinele este duşmanul trupului70. o asezare tare. nu se [mai] departeaza de la adevărul. 17. ajunge la pace. acela se deosebeste [de ceilalţi oameni]. stăpânită. 9. cu simţurile învinse. stăpânindu-şi tot ce este gând. opu s celui fenomenal). fără dorinţi. fără dorinţe şi fără bunuri lumeşti. . kutastha. 23. cu activitatea simţurilor şi gândirii stăpânite. Atunci când gândirea se opreste. cinstire sau dispreţ. samkalpa (vezi nota 69). Statornicându-şi singur.

venit la mine cu Sinele interior. Putin cite putin să se opreasca cu mintea susţinuta prin hotărire. I. shabdabrahman desemneaza Vedele care sunt corpul sonor al lui Brahman. Cel care. Bhagavat a spus: 40. Yoghinul care prin stăruinţa [a ajuns] stăpân pe sine. o Arjuna. agitata. 30. acela nu-i pierdut pentru mine şi nici eu nu-s pierdut pentru el73. 75 „Exerciţiu repetat”: sk. cel care. neintinat. 41. o Arjuna. fii yoghin. o Krishna? 38. se dezvoltă o filosofie a cuvântului în care shabdabrahman este considerat realitatea supremă c are generează lumea. prin asemuire cu Sinele. curatat de păcate. o tu cel cu braţul mare. [Căci] mintea. 77 „Brahman-Cuvantul”: sk. În gandirea filosofică postupanishadică. 1). o fiu al lui Kunti. cu pasiunile potolite. O fiu al lui Pritha. Cf. chiar se naşte într-o familie de înţelepti yoghini. 26. fără moarte. la Bhartrihari şi în Vedanta. „aplicare”. pentru el nu există pierzanie nici în lumea aceasta. 32. „Care. Trebuie să-mi curmi pe de-a întregul aceasta îndoiala. Sau poate. Dobindind lumile celor cu fapte merituoase. 31. Yoghinul care este unit astfel mereu. Yoga-sutra. fără suferinţa” (Chandogya -Upanishad. aşa cum sunt anulate în Sinele pe care Upanishadele îl descriu „eliberat de orice păcat.25. cu simţul intern fixat în Sinele [sau]. o Madhusudana. nu se destrama. el priveşte pretutindeni la fel. dragul meu. 42. yoghinul este deasupra celor care îndeplinesc riturile. acela este socotit de mine ca [fiind] cel mai unit în yoga. îl pătrunde fericirea supremă. VIII. 6: „cel care vede toate fiinţele numai în atman. dar se indeparteaza cu mintea de yoga. prin asemuire cu Sinele. mintea este greu de infrinat şi neliniştita . 73 74 Strofa reia un pasaj din Isha-Upanishad. 76 „Lipsit de amandouă”: de credinţă şi de yoga. o Krishna. litt. yoghinul cel mai desăvârşit. 29. ea este cu putinta pentru cel care se stăpâneste şi se supune pe sine printr-un mijloc potrivit. socot că ea este tot aşa de greu de stăpânit că şi vântul. este neliniştita. abhyasa. stapanindu-l. „realizare practică”. Lipsit de amândouă76. unde cuvântul (vac) este identificat cu Brahman. Dântre toţi yoghinii. priveşte pretundeni la fel”: care a anulat antinomiile şi suferinţa. indaratnica. Yoga este greu de dobândit pentru cel ce nu-i stăpân pe sine. nici în cealalta. neintinat. priveşte pretutindeni la fel 74. [şi] locuindu -le ani fără sir. 46. Arjuna a spus: 33. Exercitiile repetate din trecut îl duc mai departe. chiar fără vrerea lui. o bucurie a neamului Kuru. 22: „în adevăr sunt doi Brahman ce trebuie cunoscuţi: Brahman -Cuvantul şi Cel Suprem”. mi se dăruieşte cu credinţa. desemnează în Yoga şi literatura tantrică efortul desăvârşirii spirituale. 45. cel lipsit de yoga se naşte [din nou] într -o familie cinstita şi de vaza. 71 şi 125). 34. Aceasta yoga pe care mi-ai dezvăluit-o ca egalitate [a spiritului]. 47. fără să se gândeasca la ceva. şi toate le vede în mine. căci cel ce face binele. Oricând simţul intern s-ar arata neliniştit sau nestatornic. acesta este gândul meu. nedobândind desăvârşirea în yoga. Cel care nu-i ascet şi caută credinţa. Bhagavat a spus: 35. desăvârşit prin numeroase naşteri. şi atman-ul în toate fiinţele”. 28. [caci] o naştere ca aceasta este cea mai grea de dobândit în aceasta lume. totdeauna. fie ca este fericire sau suferinţa. puternica. 27. o Krishna. cine doreste să cunoasca yoga trece dincolo de Brahman-Cuvântul77. Rădăcinile acestei concepţii pleacă din Rig -Veda (X. 7. Arjuna a spus: 37. ca un nor în furtuna. o tu cel cu braţul mare. Cel care pretutindeni mă vede pe mine. obţine cu usurinta fericirea nesfârşita de a-l atinge pe Brahman. prin exercitiu repetat75 şi renunţare. Yoghinul este deasupra asceţilor şi este socotit chiar deasupra celor care au Cunoaşterea. 43. Cel cu Sinele unit prin yoga vede Sinele în toate fiinţele şi toate fiinţele în Sinele [sau]. Pe yoghinul cu simţul intern potolit. fără sprijin şi rătăcit în drumul spre Brahman? 39. Fara îndoiala. Maitry -Upanishad VI. ajunge la condiţia supremă. în mine se află. pe ce drum apuca. oriunde s-ar află acest yoghin. dar ea poate fi supusa. de aceea. nu merge nicicum pe calea cea grea. din cauza că există nelinişte. să fie adus la supunere în Sine. eu nu o văd ca o stare stabila. 12: „prin exerciţiu repetat şi renunţare [se obţine] suprimarea acestei agitaţii [mentale]” . 44. Cel care nazuieste spre unitate mă adora în toate fiinţele. fără bătrâneţe. acela este socotit. Cf. decât ţine nimeni altul nu este în stare s -o curme. . devenit [una cu] Brahman. Acolo îşi redobândeşte concentrarea minţii din întruparea anterioara şi se străduieste şi mai mult pentru desăvârşirea spirituala. 36.

ca şi nimicirea întregii lumi. jagat. 10. 6 ( vezi Vezi nota 54). Nu la mine vin facatorii de rele. care sunt dincolo de ele. ei tin de starea demonica83 16. şi strălucirea celor străluciti eu sunt. La capătul multor renaşteri. 8. o Dhananjaya. eu sunt în fiinţe iubirea care nu calca Legea. Îţi voi dezvălui. originea. ea este. însă pe cel care poseda Cunoaşterea îl socotesc ca pe mine insumi. cel care nazuieste la binele lumesc şi cel care poseda Cunoaşterea. curând însă. în întregime. cite unul doar se infrineaza pentru desăvârşirea spirituala. sattva. Dântre mii de oameni. oamenii cei josnici. în mine sunt însăilate toate. 84 „Randuieli”: sk. viaţa din toate fiinţele. Trebuie să amintim ca aceasta etimologie şi conceptie despre asura este tardivă. eu sunt cel care pune în fiecine acea credinţa neclintita. aşa cum va fi consacrată în mitologia ulterioară. poate fi tradus şi prin „bărbăţie”. cel care poseda Cunoaşterea mă iubeste la nesfirsire. o fiu al lui Kunti. 13. 80 81 82 „Ce-i omenesc”: sk. aflind-o. în veci unit. care ai mintea unita cu mine. pleacă de la mine. Apa. Oricare ar fi forma [divinitatilor] pe care fiecare adorator doreste să o venereze cu credinţa. numai cei ce vin la mine trec de aceasta iluzie82. „Neclintit”: nesupus devenirii. 9. Aceştia sunt de pret cu totii. cel care nazuieste la Cunoaştere. eu sunt. care sprijină pe demonul şarpe Vritra în lupta sa cu Indra (cf. neclintit 81. dand termenului o valoare peiorativă. Vintul. şi eu îl iubesc pe el. 4. asura (derivat de la asu. 15. „elementele vieţii”. ce-i omenesc80 în oameni. Aceasta este Natura mea inferioara. 18. cel care poseda Cunoaşterea ajunge la mine. ca la Shamkara. . 79 „Lume”: sk. 6 sqq. Căci este greu de trecut dincolo de aceasta iluzie ( maya) divina a mea. o Arjuna. Şi [tot] eu sunt puterea dezbarată de dorinţă şi patimă. pe care. o fiu al lui Pritha. cu Cunoaşterea smulsa de iluzie. 5. Toate starile [celor trei Tendinţe]. Eterul. 78 Sinele individual (jivabhuta): litt. Toti demonii sunt fiii lui Diti şi Danu. Dântre aceştia. litt. 19. Pamintul. cu Sinele unit. 6. [iar] dintre cei care se infrineaza pentru desăvârşirea spirituala cite unul doar mă cunoaşte cu adevărat. el îmi este devotat mie [care îi sunt] condiţia supremă. Cei a caror Cunoaştere este smulsa de diverse pasiuni merg spre alte divinitati. fără a fi ea însăşi o iluzie. Focul. cel care poseda Cunoaşterea. silaba [sfânta] OM din toate Vedele. niyama. 85 „Îşi urmează natura lor proprie”: litt. aceasta Cunoaştere împreună cu înţelegerea. este alta. „Iluzia” (maya): în această strofă spre deosebire de IV. o fiu al lui Pritha. în întregime.). în mitologia primitivă a Vedelor. urmind felurite rinduieli 84. „prescripţie” cu caracter religios. litt. lumina din Soare şi Luna. cu mintea tulburată. 2. alcatuita din Tendinţe. asura. cei doi vrăjmaşi ai zeilor. este consubstantial cu Spiritul suprem şi unic. chiar în imnurile tardive din Rig -Veda. fără îndoiala. 11. 20. ca şirul de per le pe fir. „zeu”. nu mai ramine nimic altceva de cunoscut aici [ân lumea aceasta]. 12. strălucirea din foc. care practici yoga. 14. Mintea şi Eul sunt cele opt părţi diferite ale Naturii mele. Tu. fiind suportul tran scendent al vieţii organice. îşi urmeaza natura lor proprie85. să ştii. asculta. care ai sprijinul în mine. „ceea ce se mişcă”. gustul din apa. rajas şi tamas. nu eu sunt în ele. cum mă vei cunoaşte. 17. sunetul din spaţiu. spunindu -şi: „Vasudeva este Totul”. conţinutul termenului aproximează valoarea filosofica pe care i-o da vedantinul Samkara: lumea fenomenala (prakriti) alcatuită din cele trei Tendinţe creează o iluzie care tulbură conştiinţa. litt. eu sunt înţelegerea celor care cunosc. să ştii. 3. Sinele individual (jivabhuta)78 care tine aceasta lume79. ea este matca tuturor fiinţelor. „sunt constrânşi de natura lor proprie”. se deosebeste [de ceilalţi] printr -o dăruire unica. Eu sunt mirosul bun al pământului. 83 „Starea demonica”: sk. o tu cel cu braţul mare. să ştii. 21. De patru feluri sunt facatorii de bine care mi se daruiesc. Acest suflet mare (mahatman) este greu de gasit. Saminta veşnică a tuturor fiinţelor eu sunt. paurusha.-VIICartea a şaptea numită YOGA CUNOAŞTERII ŞI A ÎNŢELEGERII Bhagavat a spus: 1. asceza din toţi asceţii. „viaţa”) avea aceeaşi accepţie cu deva. este o fiinţa mitologica raufacatoare. Dincolo de mine nu există altceva. tradus în general prin „demon”. 7. fonemul iniţial [a] care face parte din tema cuvântului a fost considerat ca un prefix negativ. Simtul intern. o tu cel [puternic ca un] taur [printre] Bharata. Eu sunt. Sa ştii. Natura mea superioara însă. tu [cel puternic ca un] taur [printre] Bharata: napastuitul. „regula”. „ne-zeu”. Infra IX. XVI. 12. Toata aceasta lume cu mintea tulburată de starile alcatuite din cele trei Tendinţe nu mă recunoaşte pe mine. ci ele sunt în mine.

duce în ratacire toate fiinţele [chiar] de la naşterea [lor]. supremă. mi se daruiesc cu credinţa nestramutata. caută sprijin în mine şi se infrineaza. Cei care mă cunosc ca esenţa a fiinţelor (adhibhuta). o Bharata. eliberaţi de tulburarea dualitatii. aceasta lume. cu mintea tulburată. eu sunt. Eu ştiu. aerul. soarele. creând armonia şi stabilitatea întregii lumi. 24. însă cei care mi se daruiesc mie. a zeilor (adhidaiva) şi a sacrificiului (adhiyajna). pe mine însă nu mă stie nimeni. Cei cu fapte merituoase. luna. cel care i le implineşte [ânsa]. Cei fără minte mă cred [ca eu sunt] Cel Nemanifestat intrat în starea de manifestare. (2) microcosmosul (adhibhuta) vieţuitoarelor şi în primul rand al omului. fiinţele care au fost. născuta din dorinţă şi ură. mezocosmosul care mediază între macro . 29. Invaluit de iluzia produsa de magia [mea]. 86 87 Cf. la mine vin86.şi microcosmos. Rasplata celor putini la minte nu este eterna. Pentru mitologia Brahmanelor şi Upanishadelor realitatea este triplă: (1) macrocosmosul (adhidaivata) cu elementele sale sacr e (spaţiul. 27. 28. o tu cel care-ţi distrugi duşmanii. aceia îl cunosc pe de-a întregul pe acest Brahman. pentru a se elibera de bătrâneţe şi moarte. cei care sacrifică zeilor merg la zei. nu mă recunoaşte ca nenăscut şi neclintit . o Arjuna. alcătuit din trup şi sufluri vitale omologate pe plan divin cu elementele macrocosmosului şi (3) realitatea sacrificială (adh iyajna). ale caror păcate sunt terminate. 23. 25. 26. Sinele suprem.22. el urmăreşte imbunare a acestei [divinitati] şi-şi atinge dorinţele. cunosc ritul în întregime. eu nu sunt revelat tuturor. nota 27. având gândirea concentrata. mă cunosc chiar în clipa plecării [din viaţa] 87. care sunt şi care vor fi. focul. prin transferurile magice pe care le efectuează. ei nu cunosc natura mea superioara neclintita. Unit prin acea credinţa. Cei care. . 30. apa şi pamântul). Tulburarea dualitatii.

91 „De culoarea soarelui de dincolo de tenebre”: cf. Stăpânindu-şi toate porţile93. Ca esenţa a fiinţelor. 10. 88 „Natura proprie”: textul nu precizeaza despre a cui natura proprie este vorba. Ce este esenţa sacrificiului. 13. III. aceia sunt oamenii care ştiu [ce-i] ziua şi noaptea. kavi desemnează poeţii demiurgi care. nu mai au parte de renaştere. Cei cu sufletul mare (mahatman) ajunşi la suprema desăvârşire.cel din clipa morţii . purtându mă în gând. pieritor loc al durerii. Natura proprie 88 este numită Sinele suprem. în textele vechi desemna noviciatul brahmanilor în care se pastra o castitate absolută. 17. 93 „Portile”: cf. „faptul de a avea o conduită conformă cu prescripţiile vedice”. acela merge la mine. în care intră asceţii lipsiţi de pasiuni. 14. de culoarea soarelui de dincolo de tenebre 91. cu simţul intern neclintit. alţii la persoana umană. o tu cel mai bun dintre oameni? Ce se înţelege prin esenţa fiinţelor. Cel care. ca esenţa a sacrificiului. adunându-şi suflul vital între cele două sprâncene. ajunge la El. 18. Cel care-i în clipa plecării [din lumea aceasta]. Cel care plecând [din lumea aceasta] îşi părăseşte corpul rostind silaba [sacra] AUM care este Brahman. ţi-l voi dezvălui pe scurt. Cei care ştiu că ziua lui Brahman ţine pina la o mie de yuga. 11. fără vrere. despre zilele şi nopţile lui Brahman. în clipa sfârşitului. Creaţia care aduce la viaţa fiinţele este numită sacrificiu. tot timpul gândeste-te la mine şi luptă. eu sunt uşor de dobândit. o tu cel mai bun dintre cei întrupati. acela ajunge la supremul Spirit divin. ea renaşte94. Tărâmul despre care cunoscătorii Vedei spun că este indestructibil. care a orânduit Totul. la venirea noptii. mă are în gând şi pleacă eliberându -se de corp. respingându-şi simţul intern în inima. Tot aşa şi mulţimea fiinţelor. creaţia şi distrugerea ciclică a cosmosului sunt asimilate cu ciclurile zilei şi ale noptii. Uni traducători subânţeleg că se referă la Brahman. la mine vei veni fără îndoiala. Cel care are în gând o anumită existenţă în clipa sfârşitului când părăseşte c orpul. În timpul somnului fără vise. o fiu al lui Kunti. În cadrul omologării dintre micro . însă când se vine la mine. 94 Se continuă ideea din strofa 17. pentru care cei ce-l doresc se păstreză caşti92. . ea este implicata în mod aluziv în Chandogya Upanishad. nota 63. 12. 92 „Se păstrează caşti”: sk. care nu-i cu mintea la altceva. cu simţul intern şi mintea aţintite spre mine. acela merge spre condiţia supremă. Shveta -shvatara-Upanishad. ca esenţa a zeilor. iau parte la ordinea lumii pe care o stăpânesc p rin magia versului lor. 9. ce se numeşte esenţa zeilor? 2. de unde vor părăsi ulterior corpul prin „orificiul lui Brahman” (brahmarandhra) situat în creştetul capului. aducându-şi suflul vital în cap. [eu sunt] Spiritul. 8: „cunosc pe acest mare Spirit (purusha) de culoarea soarelui de dincolo de tenebre”. cu gândirea concentrata în exercitiul yoga. chemat în viaţa de acea existenţă 89. 7. spre ea merge. ale veghei şi ale somnului. Pentru yoghinul mereu concentrat. III. care se gândeşte mereu la mine. 90 „Poetul”: sk. nu mai există renaştere. fără să rataceasca în alta parte. venind la mine.-VIIICartea a opta numită YOGA SALVĂRII ÎN BRAHMAN Arjuna a spus: 1. 89 Importanţa ultimului gând . la venirea zilei. Indestructibilul este supremul Brahman. o Arjuna. se topeşte la venirea nopţii.şi macrocosmos. 5. Cel care îşi aminteste de Poetul90 Începutului. Stăpânul mai subtil decât atomul. neântrerupt. supra. litt. o fiu al lui Pritha. brahmăcarya. în clipa plecării [din lumea aceasta] de cei stăpâni pe sine? Bhagavat a spus: 3. Tema este însă mai veche. 14. la venirea zilei.pentru destinul ulterior al conştiintei este o tema care capătă o mare importanta în religiile indiene care accepta ideea graţiei divine. 1 şi într-un mod explicit în Prajna-Upanishad. moartea este precedată de o retragere a suflurilor vital e în cap. De aceea. Din Cel Nemanifestat se nasc toate cele manifestate. 15. eu sunt chiar cel în trupul de acum. 10. 6. [eu sunt] existenţa pieritoare. toate lumile revin la noi existente. o fiu al lui Pritha. despre aceasta nu este îndoiala. Începând cu cea a lui Brahman. practicând concentraţia yoga. 16. care este sediul lor central. Am preferat să păstram incertitudinea textului. III. se topesc în Cel numit Nemanifestat. o fiu al lui Kunti. 19. după ce a tot existat. făurind Vedele. Ce este Brahman? Ce este Sinele suprem? Ce este ritul. 4. şi cum [e cu putinta] aici în acest corp. o Madhusudana? Cum poti fi cunoscut Tu. unit prin dăruire şi prin puterea [data de] yoga. o fiu al lui Pritha. Cel care mediteaza la supremul Spirit divin. şi că noaptea lui se sfirseşte după o mie de yuga. a cărui formă nu poate fi gândită. 8.

I. „Cel Nemanifestat”. redevenind succesiv spaţiu. oamenii morţi atunci. în sacrificii. şi ajunge la Brahman care este „lumina luminilor”. acesta este lăcaşul meu suprem. în asceza. Spaţiul a fost creat prin stâlpul cosmic. sub această ultimă formă. 2. Prima pleacă din foc. eternă. zi. nor. ceaţă. răstimpul celor şase luni cât soarele urca spre miazanoapte. vant. t. . 21. trece prin zona intunecoasa şi se opreste în luna. sunt socotite drept [căi] eterne ale lumii. „Cel Indestructibil”. 95 „Desfăşurat”: sk. Yoghinul care cunoaşte amândouă drumurile nu se rătăceşte nicând. pe cealaltă se vine înapoi. jumatatea întunecată a lunii. o fiu al lui Pritha. în orice clipa. în danii. litt. 24. II. Cea de -a doua. conform uneia dintre viziunile cosmogonice indiene. zonele cosmice şi divinitaţile corespunzătoare lor . este numit condiţia supremă. trece prin zone din ce în ce mai luminoase. renaşte. jumatatea luminoasa a lunii. tata. Acest Spirit suprem. [Când este] foc. 1935. de El a fost desfăşurat95 acest Tot. ploaie şi seminţe. o Arjuna. plecata din fum. conglomerat şi nediferentiat. 96 Începând cu prezenta strofă şi până la 27 se reia vechea concepţie eschatologică dezvoltată mai ales în Upanishade (Chandogya Upanishad. strălucire. Satapatha-brahmana. cu ajutorul caruia divinitatea creatoare a separat cerul de pamant. 452). III. stâlpul cosmic este însuşi spaţiul. unde se află salasul celor „plecati” (Kaushitaki -Upanishad. I. „întins”. 28. intrând într -o matcă umană sau animală. simţurile şi o data cu ele lumea exterioara .sunt resorbite în suflul central (atman). Îţi voi spune care este clipa când yoghinii morţi pleacă pentru a se întoarce sau a nu se mai întoarce. Hanoi. pe una se merge fără întoarcere. 23. fii concentrat în yoga. Imprimerie d'Extreme Orient. V. Ceea ce este aratat ca răsplată a meritului în [studiul] Vedelor. Însă dincolo de acest Nemanifestat. 25. cei care -l dobândesc nu se mai întorc. pentru a fi proiectate din nou spre exterior în momentul trecerii. Cei ajunsi în lună rămân acolo pană la epuizarea meritelor lor. se renasc după meritele fiecaruia. 8). spaţiul fiind mijlocul de diferentiere şi opoziţie al lucrurilor. noapte. de aceea. Cele două căi. rastimpul celor şase luni când soarele coboară spre miazazi. care nu piere atunci când toate fiinţele pier. deoarece nu există spaţiul eteric (akasha) care să le separe. cea luminoasă şi cea întunecată. în El stau toate fiinţele. care-l cunosc pe Brahman. 6 şi KaushitakiUpanishad. 22. 3. merg la Brahman. Mus. 27. 3. întregul conţinut cosmic se află înainte de creaţie. Cf. 10) despre cele doua cai: „calea zeilor” (devayana) şi „calea străbunilor” (pitriyana). fum. 3. se dobândeşte printr -o exclusivă dăruire. X. există o altă existenţă. o tu cel [puternic ca un] taur [printre] Bharata96. aşa i se spune. este întrecut de yoghinul care ştie aceasta. După cum remarca P. [Când este] fum. după care revin pe pământ printr -o succesiva materializare. p.20. iar tema creaţiei este „ideea dilatarii cosmice” (Barabudur.elementele. 26. nemanifestată. atunci yoghinul dobândind „lumina lunii”. el merge spre locul suprem al Începutului.

Eu sunt tatăl acestei lumi. Obârşia existenţelor ( bhutadi). 3. care nu au alt gând. eu ramin ca un străin. popasul. mă adora prin sacrificiul cunoaşterii. stăpânul. Sama-Veda şi Yajur-Veda. zadarnică le este ştiinta celor ce şi-au pierdut mintea. în textele tardive denumeşte sacrificiul Somei. Îţi voi dezvălui ţie. nelegat de aceste fapte. Rik. 8. unde este ridicata la rangul de divinitate. 97 Comparaţia între realitatea ultimă şi spaţiul eteric (akasha) pleacă de la faptul ca în cosmologia indiană spaţiul nu este co nceput ca un atribut al materiei . orânduitorul. Întreaga aceasta lume este desfaşurată de mine [care sunt] forma nemanifestată. eu sunt ofranda adusa străbunilor. XVIII. o tu cel care-ţi distrugi duşmanii. Prin mine şi prin grija mea. 1) Brahman este asimilat în ordine obiectiva cu spaţiul eteric. În Chandogya -Upanishad (III. nedobândindu-mă. cunoscând -o. închinindu-mi-se. 10. susţinătorul. creez mereu din nou acestă mulţime a fiinţelor. eu sunt sacrificiul. intrând în lumea sfântă a celui ce este stăpân peste zei105.-IXCartea a noua numită YOGA TAINEI REGEŞTI Bhagavad a spus: 1. 13. 6. sălaşul.. prietenul. o fiu al lui Kunti. care au sprijin în mine. kratu desemneaza forţa şi efortul religios al omului pios în lupta cu raul. locul. străbunul. au parte de Natura mea divină. Eu dau caldură. eu sunt untul sacrificiului. Fiinţa şi Nefiinţa. Alţii care sacrifică. să ştii. la sfârşit de kalpa. 12. te vei elibera de nefericire. cunoscându-l pe Cel Neclintit. factor atotcuprinzator şi omniprezent. Cunosterea cea mai tainică. 4. eu sunt iarba magica. nu mă preţuiesc sub forma mea umană. Glorificându-mă mereu. 14. o fiu al lui Kunti. 20. o Arjuna. împreună cu înţelegerea. Însă oamenii cu sufletul mare (mahatman). uşor de îndeplinit. mă cinstesc cu jertfe. prin forţa Naturii. începutul şi nimicirea [lumii]. Cei cu mintea tulburată. 105 „Cel ce este stapan peste zei”: Indra. muma. „Mantra”: vers vedic. Bh-g. prin acesta cauză. 5. ceea ce trebuie cunoscut. 7. respectiv Rig-Veda. săminţa. eu sunt nemurirea şi moartea. care eşti nezeflemitor. legata de simbolismul acvatic şi lunar (imortalitate. şi nu eu stau în ele. ei capătă natura obscură a demonilor Rakshas ş i Asura. o fiu al lui Pritha. suport al existenţei materiale şi spirituale. . Eu sunt strădania sacr ificiului100. 98 99 Durata existentei lumii este echivalata cu o zi a lui Brahman şi cu o mie de yuga (cf. opresc şi dau drumul ploilor. ca unitate. Cei cu întreita ştiinta [a Vedelor]. 6 sqq. fără să stau în ele. 6). Calea. Precum marele şi veşnicul vânt. ca felurită individualizare. înfrânându-se credincioşi legămintelor 99. ce bântuie pretutindeni.ci ca element de bază al cosmosului. mă adora cu dăruire. 18. şi tot eu sunt. eu sunt focul. Toate fiinţele. de Mare Stăpân Divin al tuturor fiinţelor. prin Sinele meu există toate fiinţele. Zadarnice le sunt speranţele. Şi aceste fapte nu mă leagă. 2. de nevoie. Saman şi Yajus”: cele trei vede principale. 19. priveşte la unirea mea divină! Sânt susţinator al fiinţelor. nota 56). formula rituala cu valoare magica. aşezarea. neclintită. eu sunt jertfa. acestă taină regească este supremul purificator. mijlocul de purificare. năzuind la starea cerească. zadarnice faptele. martorul. lumea este pusă în mişcare. ei nu cunosc existenţa mea supremă. tot aşa se spune că toate fiinţele stau în mine97. Natura faureşte tot ce se mişcă şi nu se mişcă. eu sunt mantra101. Şi [totuşi] fiinţele nu stau în mine. „Rik. 18. la început de kalpa le creez din nou98. se întoarc în Natura mea. o Dhananjaya. principiu al unităţii. curăţaţi de păcate. Cel Neclintit. silaba [sacra] AUM102. Această ştiintă regească. 15. 16. băutori ai Somei104. Oamenii care nu cred în aceasta Lege. ea poate fi înţeleasă direct. fertilitate). 12. aceştia. „Silaba [sacra] OM”: este considerata în toate religiile indiene ca simbol al realitatii supreme. se află în spaţiu. Sprijinindu-mă pe propria mea Natura. pe mine Cel cu faţa în toate părţile. reiau calea morţii şi a renaşterii (samsara). au parte de bucuriile cereşti ale zeilor. în mine stau toate fiinţele. „Soma”: sucul plantei soma care joaca un rol important în sacrificialismul şi mitologia vedica. 17. 100 101 102 103 104 „Stradania sacrificiului”: sk. 11.rezumat la tridimensionalitatea percepţiei senzoriale . mereu concentraţi. Saman şi Yajus103. 9. este legiuită. iar în ordine subiectiva cu spaţiul spiritual din interiorul inimii (cf. „Credinciosi legamintelor”: respectand legamintele de asceza şi indatoririle religioase.

te vei elibera de înlănţuirea faptelor şi de fructul lor. Celor care mă adoră gândindu-se la mine şi nu la altul.21. sacrifică-mi şi cinsteşte-mă. hotăririle lui sunt drepte. net deosebit de cel vedic întrucat este lipsit de mediatia f ocului şi a preotului. cei care slujesc străbunilor merg la străbuni. dăruieşte-mi-te. dobândesc această ducere şi întoarcere106. 26. Curând devine virtuos. 27. sacrifici. la mine vei ajunge concentrându-te astfel. eu mă bucur de aceste ofrande ale iubirii p ioase ale celui smerit 107. cel care mi se dăruieşte nu piere. cei care mi se dăruiesc cu dragoste se află în mine. chiar aceia. Aceştia. împărtăşindu-se din marea bucurie a lumii cerului. supuşi dorinţelor. de mi se dăruieşte cu o dragoste exclusivă. dar cei ce-mi sacrifică. 34. O fiu al lui Pritha. brahmanii merituoşi. Tot ceea ce faci. o fiu al lui Kunti. „Om bun”: sk. [tot] mie îmi sacrifică. [deşi] nu după cum este rânduit. a negustorilor şi meseriaşilor. o fiu al lui Kunti. deoarece ei nu mă recunosc aşa cum sunt. acestor oameni mereu concentraţi le vin într-ajutor. dăruieşti sau înduri ca asceză. sadhu are şi accepţia de „sfânt”. 30. sau apă. cu fiinţa concentrată în yoga şi renunţări. şi eu mă aflu în ei. şi ajunge la pacea eternă. 106 107 108 109 110 111 „Ducere şi intoarcere”: între lumea pamanteasca şi cea cereasca. la mine vin. dăruiţi altor divinitati. un fruct. mănânci. Eu sunt cel care are parte de toate sacrificiile şi numai eu sunt stăpânul lor. fiu al lui Kunti. „Shudra”: casta ultima. avându-mă pe mine drept ultim scop. Cei care slujesc zeilor merg la zei. . Cu atât mai mult. ei intră în lumea muritoare. 29. bun sau rău. „Vaishya”: casta a treia. astfel. 32. 24. 22. să ştii. sacrifică pătrunşi de credinţă. Aluzie la sacrificiul de tip puja. 23. la mine vei veni. o floare. 33. Fii cu gândul la mine. fă -le ca [ofrandă] pentru mine. cei care îşi iau sprijin în mine. permitand un contact direct între adorator şi obiectul adoratiei sale. de-ar fi femei. deoarece ai dobândit aceasta lu me trecătoare şi nefericită. după trecerea [perioadei de răsplată a] meritului. 25. Chiar un om rău. urmând Legea întreitei cunoaşteri. aceştia ajung la condiţia supremă. pentru mine nu-i [nimeni] pe care să-l plac sau să. eliberat. Chiar cei care. Dacă cu dragoste mi se da o frunză. 31. dăruit mie. vaishya110 şi chiar shudra111. „Matcă a păcatului”: matcă în care se renaşte pentru ispăşire. prezent în religiile tardive. 28. trebuie socotit ca om bun 108.l urăsc. chiar de-ar fi [născuţi] dintr-o matcă a păcatului109. a servitorilor. Rishii de neam regesc ce mi se dăruiesc. aceştia se pierd. Eu sunt la fel pentru toate fiinţele. la demoni merg cei care sacrifică demonilor. Astfel.

linişte. Cunoaştere. cu suflurile vitale plecate la mine 113. căci întinderea mea este fără sfârşit. Creator al fiinţelor. eu. eu sunt Marici 115 pentru Maruti116. Fie. întruchipări prin care exişti. Devala şi Vyasa. pentru luminatori. pătrunzând aceste lumi. chiar tu însuţi mi -o spui. marut). 4. „Marici”: fiu al lui Brahma. gândind aşa. o Spirite Suprem. 112 113 114 115 116 117 118 „Intruchipare”: sk. fiinţare şi nefiinţare. Cel care mă ştie ca Marele Stăpân Divin al Lumii. chiar dacă aş medita mereu asupra ta. Pentru zeii Rudra119 eu sunt Shamkara120. şi gândirea pentru fiinţe. căci eu sunt singura obârşie a zeilor şi a marilor Rishi. stând în adevărata [mea] Natură. spre binele tău. obârşia zeilor. Eu sunt Sinele. căci nici zeii. cei cu minte şi simţire adâncă. o Keshava. Toate acestea le socotesc adevărate pentru ca mi le-ai spus tu. 20. nici demonii Danava nu cunosc manifestarea ta. pentru demonii Yaksha şi Rakshas eu sunt stăpânul bogaţiilor121. acela. dăruire. o yoghinule. născuţi din gândul meu. Cu gândul la mine. netulburare [a minţii]. [numai] despre cele importante. divinul Rishi Narada. cel ce pătrunde totul. frica şi neânfricare. 21. 22. nenăscut şi fără de început. „Saman”: Sama-Veda. pentru zei . despre forţa magică şi întruchiparea [ta]. vibhuti. în care dintre formele existenţei tale te -as putea cuprinde cu mintea. din ei [au luat fiinţă] toate creaturile în lume. Spiritul cel veşnic. cu de-amănuntul. grup de zeităţi minore. mulţumire de sine. Celor mereu concentraţi. „Maruti”: (sing. „Aditya”: fiu al zeiţei Aditi. Cel care cunoaşte cu adevărat întruchiparile 112 şi forţa mea magică. asceza. Aşa ţi-au spus toţi Rishii. 23. 8. 17. nici marii Rishi nu cunosc naşterea mea. felurite stări ale fiinţelor. Pentru zeii Aditya114 eu sunt Vishnu. stăpânire de sine. în vremea Începutului. Cum aş cunoaşte. Trebuie să-mi vorbeşti pe de-a întregul despre divinele întruchipări ale Naturii tale. 3. mijlocul şi sfârşitul tuturor fiinţelor. vorbindu-şi despre mine sunt mereu mulţumiţi şi fericiţi. pentru munţi sunt Meru. cei şapte mari Rishi şi cei patru Manu. o cel mai bun dintre Kauravi. 13. distrug prin lampa strălucitoare a Cunoaşterii întunecimea născuta din necunoaştere. o tu cel cu braţul mare. Arjuna a spus: 12. egalitate [a spiritului]. o Janardana. 9. căci nu mă satur ascultând nectarul nemuririi (amrita) [al vorbelor tale]. Din mine au luat fiinţa. prezente încă în mitologia vedică unde simbolizau vântul şi furtuna. 5. Stăpân al fiinţelor. o Gudakesha. care mi se dăruiesc cu dragoste. „manifestare” (a forţei divine). „Cu suflurile vitale plecate la mine”: aluzie la adorarea divinităţii prin sacrificiul suflurilor vitale (cf. Gândire. eu sunt începutul. o Bhagavat? 18. pentru zeii Vasu eu sunt focul. căpetenie a zeilor Vasu. cel nenăscut. Asita. îţi voi vorbi despre divinele întruchipari ale fiinţei mele. 6. Din îndurare pentru ei. . le dau această yoga a minţii ( buddhiyoga) prin care ajung la mine. aceasta este neândoios.Vasava118. toate sunt numai de la mine. Bhagavat a spus: 19. 15. de la mine porneşte Totul. 7. „Vasava”: epitet al lui Indra. litt. rabdare. care sălăşluieşte în inima tuturor fiinţelor. Ascultă mai departe. 11. acela se uneşte [cu mine] printr -o yoga de neclintit. Eu sunt obârşia Totului. înaltul meu cuvânt pe care ţi-l rostesc ţie. 14.-XCartea a zecea numită YOGA ÎNTRUCHIPĂRILOR DIVINE Bhagavat a spus: 1. faima buna şi rea. cel ceresc. fericire şi durere. se eliberează de toate păcatele. mi se dăruiesc mie. Nevătămare. eu sunt Soarele strălucitor. şi Luna pentru stele. pentru simţuri sunt simţul intern. care mi-eşti drag. Tu eşti supremul Brahman. adevăr. Zeu al zeilor. Vorbeşte mai mult. luminându-se unul pe celalalt. Numai tu însuţi te cunoşti pe tine. mama zeilor. lăcaşul şi purificatorul suprem. 16. nota 60). Stăpân al lumii. netulburat printre muritori. Pentru Vede eu sunt Saman117. 2. Nici mulţimea zeilor. 10.

ascetul Kapila pentru cei ce au atins desăvârşirea [spirituală]127. vorba.pentru peşti. . dârzenia şi răbdarea.Margashirsha144. de dinaintea creaţiei. să ştii ca sunt Uccaihshravas 128. 122 „Brihaspati”: personaj mitic. pentru ape sunt oceanul.Himalaya. „Naga”: şerpi mitici. Pentru arme sunt fulgerul. 27. vehicol al zeului Indra.Brihaspati122. . „Kandarpa”: zeul iubirii. „a stăpâni”.silaba unica.24.pentru conducătorii de oşti sunt Skanda123. Pentru cai. Literelor le sunt A. 25. siddha are şi sensul de fiinţă semidivină. eu sunt Bhrigu 124. Kama. 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 „Bhrigu”: cel mai important dintre marii Rishi. celor ce discuta [ân controversă] eu le sunt doctrina [adevărată]. pentru fiinţele marii . „Airavata”: elefant mitic. cunoaşterilor eu le sunt Cunoaşterea Sinelui Suprem. 34.pentru Gandharva126. Pentru marii Rishi. „Aryaman”: străbunii zeificaţi au ca şef pe Aryaman. pentru vaci . Rudra)— un grup de zei care-l însoţesc şi-l asistă pe Shiva. „Fiica lui Jahnu”: Gangele. 119 120 121 „Rudrashi”: (sing. pentru animalele sălbatice leul. anotimpurilor le sunt primavara. „Fiul lui Vinata”: pasărea mitică Garuda. Rama . „Ananta”: „cel fără sfârşit”. eu sunt Kandarpa130 ce da sămânţa vieţii. Eu sunt şi moartea care ia totul. născut din oceanul primordial.Varuna. 28. Narada 125 . pentru păsări . o Arjuna. „Cei ce au atins desăvârşirea [spirituală]”: sk. o fiu al lui Pritha.pentru metri. 26. „Narada”: cel mai important dintre divinii Rishi. „timp”. pentru cuvinte . „Stăpânul bogaţiilor”: zeul Kubera care comandă armata demonilor Yaksha şi Rakshas. şarpele ce plutea pe apele primordiale.fiul lui Vinata138. eu sunt stăpânul indestructibil. „Margashirsha”: termen calendaristic indian desemnând luna care corespunde unei perioade din decembrie şi no iembrie. 33.pentru străbuni. Aryaman134 . fiica lui Jahnu 140 pentru apele curgătoare. cel născut din nectarul nemuririi (amrita). sfârşit şi mijloc. 29. „Yama . Makara 139 .pentru stăpâni”: joc de cuvinte bazat pe etimologia YAM -. 32. 30. Pentru Saman eu sunt Marele Saman. „Gayatri”: termen în prozodia indiană. Etimologia termenului îl defineşte ca „stăpân al rugăciunii”. „a număra” a cuvântului kala. muzicanţi cereşti a caror căpetenie este Citraratha.pentru divinii Rishi.pentru cei ce poartă armă. orânduitorul cu faţa în toate părţile. pentru munţi . păzitori ai comorilor ascunse în pământ.vaca dorinţelor. funcţie pe care o îndeplineşte în mitologia vedică. „Vasuki”: şarpe mitic. „Shamkara”: zeul Shiva. În literatura postvedică este divinitatea elocinţei şi a înţ elepciunii. 31. înţelepciunea. numiţi şi Daitya.pentru stăpâni.regele. şi naşterea celor ce vor fi. „Gandharva”: divinităţi minore. „fii ai lui Diti”. frumuseţea.pentru cei ce ţin numărătoarea137. gayatri143 . pentru sacrificii eu sunt sacrificiul rugăciunii. ţinerea de minte. între ce este femeiesc 142 eu sunt faima. pentru şerpi eu sunt Vasuki131. fiu al lui Shiva. desemnând un metru compus din 3 x 8 silabe. „Prahlada”: căpetenia demonilor Asura. „Între ce este femeiesc”: toate substantivele care urmează sunt de genul feminin în textul original. purtându-l pe Vishnu adormit. timpul . dotată cu puteri magice. Citraratha . vehicol al zeului Vishnu duşmanul şerpilo r Naga. Eu sunt Prahlada136 pentru demonii Daitya. Pentru Naga132 sunt Ananta133. pentru oameni . Yama135 . cuvintelor compuse le sunt dvandva141. „Makara”: monstru marin. Creaturilor le sunt început. „Dvandva”: termen gramatical indian desemnand cuvintele compuse ai caror termeni se află în relatie de coordonare. ca pentru preoţii eu sunt cel dintâi . Să ştii. „Ucchaishravas”: regele cailor. pentru elefanţii regali sunt Airavata129. emblema a zeului iubirii. „Timpul—pentru cei ce ţin numaratoarea”: joc de cuvinte bazat pe etimologia KAL–. 123 „Skanda”: zeu al războiului. pentru luni . preot al zeilor pentru ritualele lor domestice. Eu sunt vântul pentru purificatori. Pentru toţi arborii sunt smochinul. 35.

rostită de mine pe scurt. „Vyasa”: înţelept legendar căruia i se atribuie compunerea unor imnuri vedice. poeţilor (kavi) le sunt Ushanas147 cel înţelept. celor puternici . căci nu există fiinţa mişcătoare sau nemişcătoare care să existe fără de mine. să ştii este puterea mea cuprinsă într -o farimă. Căci nu există capăt pentru întruchiparile mele divine. 41.puterea. 37. întinderea întruchiparilor mele. aceasta este. „Ushanas”: cel mai faimos Rishi. preceptor al demonilor Asura. frumoasă sau puternică. la ce bun. eu sunt tăcerea tainelor. să le ştii pe toate acestea? Eu stau sprijinind întreaga aceasta lume cu o fărâmă [din mine]. asceţilor le sunt Vyasa 146. 39. o Arjuna. Celor ce înşeală eu le sunt jocul de noroc. Dar.36. a Mahabharatei şi altor texte. o Arjuna. Cunoaşterea celor ce cunosc. virtutea celor virtuoşi. 145 146 147 „Vrishni”: numele unui trib care îl adora pe Vasudeva.Dhananjaya. Orice fiinţa aratoasă. eu sunt neşovăirea. doritorilor de mărire le sunt priceperea politică. Celor ce supun [pe alţii] le sunt pedeapsa. . 42. Sămânţa tuturor fiinţelor eu sunt. Pentru Vrishni145 eu sunt Vasudeva. 40. o tu cel ce-ţi învingi duşmanii. eu sunt biruinţa. 38. pentru fiii lui Pandu .

cei doi Ashvini. pe Rishi şi pe toţi serpii divini. toţi Ushmapa 150. o Vishnu. 4. „Svasti”: formula reverenţioasă şi auspicială. cu uriaşii ochi aprinsi. cu mâinile împreunate rug ator te preamaresc. cu parul zburlit. ca şi toate zările. Bhagavat a spus: 5. o rege. Gudakesha. te văd. . numită taina Sinelui Suprem.-XICartea a unsprezecea numită VIZIUNEA CELUI CU MULTE FORME Arjuna a spus: 1. felurite. suprem. Sadhya. 3. cu nenumarate arme cereşti ridicate [spre ameninţare]. Vasu. Vazând toţi zeii în trupul tău. Yaksha. o zeule. greu de privit pe de -a întregul. Aşa este. atunci arată-mi Sinele tău neclintit. la multele minuni nevăzute încă. focul care distruge universul la incheierea unui ciclu cosmic. Dacă o mie de sori s-ar ridica deodată pe cer. Întinderea dintre pământ şi cer este cuprinsă de tine singur. 18. 2. cu sutele. De la tine Cel cu ochii ca frunza de lotus. 19. braţe nesfârşite. „Focul Timpului de Apoi”: sk. Priveşte aici. Te văd fără început. priveşte la forţa mea magică divină! Sanjaya a spus: 9. spunând „Svasti”149 mulţimile de Maharshi şi de Siddha te laudă cu imnuri nenumărate. Purtând coroana. cu nenumărate podoabe. Stăpân al Lumii! Formă a Lumii! 17. i-a aratat fiului lui Pritha suprema sa formă de Stăpân Divin: 10. uns cu balsamuri divine. adăpost al lumii! 148 149 150 151 „Intrupare a tuturor minunilor”: litt. am auzit în amanunt naşterea şi pieirea fiinţelor. 12. pe Rudra. doresc să-ţi văd forma ta de Stăpân Divin. drept ochi. „Ushmapa”: „cei care sorb aburii [mâncărilor]” sunt străbunii (pitri). 13. Atunci. nici sfârşitul. Atunci a văzut fiul lui Pandu întreaga lume fărămiţată la nesfârşit. putere nesfârşită. Marele Stăpân Divin peste yoga. fără mijloc şi fără sfârşit. formele-mi divine. cele trei lumi sunt cutremurate. eşti pentru mine Spiritul cel Vesnic. întrupare a tuturor minunilor 148. 8. Maruţii. o Spirite Suprem. ghioaga şi disc. 21. luminat de nenumarate culori. tu eşti orânduitorul suprem al acestei lumi. spre binele meu. la fel şi eu. Tu trebuie să fii cunoscut ca indestructibil. tu eşti necl intitul pazitor al Legii eterne. 24. Priveşte. De crezi ca e cu putinţă a fi văzut de mine. 14. kalanala. Tu nu mă poţi însă privi cu propria-ţi vedere. pătruns de uimire. 16. Soarele şi Luna. ca şi neclintita ta mareţie. Purtând ghirlande şi veşminte divine. spuse: Arjuna a spus: 15. Toţi Rudra. nici mijlocul şi nici chiar începutul nu ţi le văd. o Mare Suflet. cu gura larg cascata. şi feluritele fiinţe adunate. 22. Vishvedeva. îndurare Stăpâne al zeilor. cu nenumarate arătari uluitoare. Asura şi Siddha. unii speriaţi. zeu fără de sfârşit cu faţa în toate părţile. cu mâinile împreunate spre rugă. deosebite la culoare şi alcătuire. atunci. Suprema vorba pe care ai rostit-o. precum mi-ai spus tu însuţi Supremule Stăpân Divin. în trupul meu stând la un loc întreaga lume. Cu ochi şi guri nenumarate. 6. cu multe guri şi ochi. puternice Stăpân Divin peste yoga. 11. cu miile. îţi dau vederea divină. nu-mi găsesc loc de apărare. lumile sunt cutremurate. Aditya. cutremurat în adâncul fiinţei [mele] nu-mi capăt stăpânirea şi liniştea. cu multe braţe. Zicând acestea. rug de lumină strălucând pretutindeni. nemăsurată strălucire a soarelui-foc-arzator. 25. Priveşte-i pe zeii Aditya. 20. mi-a alungat toata tulburarea. 23. pretutindeni forma nesfârşită. Gandharva. o fiu al lui Pritha. „alcatuit din toate minunile”. Privindu-ţi forma ta imensa. Te văd cu nenumarate braţe. priveşte. cu multe pântece. pe cei doi Ashvini şi pe Maruti. văzându -ţi forma ta uluitoare şi groaznică. pe Brahman Stăpânul aşezat pe lotus. coapse şi picioare. Privindu-te pe tine. pe Vasu. toţi te preamăresc uluiţi. pântece. care atingi cerul. o tu cel cu braţul mare. nu [mai] ştiu [unde-s] zările. 7. cu mulţi colţi îngrozitori. stând la un loc în trupul zeului zeilor . gura [ţi-e] rug aprins şi flacara ei încinge lumea toată. o Bharata. guri şi ochi. Dhananjaya plecându -şi capul în faţa zeului. Hari. Privind colţii tăi îngrozitori şi gurile tale ca focul Timpului de Apoi151. Mulţimile de zei se îndreaptă spre tine. [tot] ce se mişcă şi nu se mişcă şi orice altceva ai dori să vezi. strălucirea lor ar fi asemenea strălucirii acestui mare suflet (mahatman).

Sanjaya a spus: 35. tremurând. Tu eşti Vayu. fie singuri. Tu eşti Străbunul . Precum valurile cele multe ale fluviilor curg numai spre ocean. că nu-ţi înţeleg căile. tu fii doar unealta. fie cu alţii de faţa. Bhishma. ca mulţimea de Siddha ţi se închină. Crezându-te un prieten pe care [poţi] să-l chemi. 155 adapost al lumii. distrugător de lumi. 38. o Vishnu. 45. Jayadratha. Cu coroana. „A trage lumea inapoi”: a retrage lumea din forma ei manifestata în cea nemanifestata. Ridică-te deci. şi înca închinăciune. iar în Shveta-shvatara-Upanishad. o Mare Suflet. 44. luptători orânduiţi în armate duşmane. doar aşa vreau să Te vad. putere nesfârşita. Stăpâne preamărit. precum tatţl . Tu eşti. închinăciune Ţie! De o mie de ori. învingându-ţi duşmanii. Tu eşti obârşia zeilor. Ţie celui de necuprins cu mintea. prietenul . cel drag . 156 „Strabunul”: divinitatea primordiala. Eu sunt Timpul [atot]puternic . 43. prin Tine este desfăşurat Totul. care se refera la capacitatea acestuia de a se servi în lupta de mana stanga. 129. Pe toţi oamenii de pretutindeni îi lingi. o zeule. chiar fără tine. umplând-o de strălucire. la pieire. Karna ca şi pe ceilalţi oşteni eroi doboriţi de mine. Varuna. închinăciune Ţie! 40. 2. Tatăl lumii care se mişcă şi nu se mişcă. Tu eşti indestructibil. nu şovăi! Luptă! Vei învinge duşmanii în bătalie. Luna. II. „o Krishna. mai mare chiar ca Brahman. necunoscător al mareţiei Tale. o Savyasacin . cu disc în mina. Tu eşti Cel ce cunoaşte şi [tot tu] Cel ce trebuie cunoscut. Bhishma. bucura-te de o domnie împlinită. Se îndreaptă în grabă spre gurile tale înfioratoare. o Achyuta. o Tu cel cu o mie de braţe. trebuie să -mi ierţi. eşti putere fără seaman. pus în mişcare aici spre a trage lumea înapoi . 27. întâiului făptuitor. aşa şi eroii din lumea oamenilor intra în gurile tale care aruncă flăcări. salutându-l din nou pe Krishna. Drept este. De aceea. 18. Prajapati. Vazând cele nemaivăzute încă. forma îngrozitoare? Plecăciune Ţie. sunt înfiorat. la pieire.fiului. înspăimântat. Spiritul Începutului. cu ghioaga. 30. . ei tot nu vor [mai] fi. unii. o prietene”. ei sunt de dinainte 154 doboriţi de mine. cu dinţi îngrozitori. 41. se vorbea despre realitatea ultima ca fiind dincolo de Fiinta (sat) şi de Nefiinţa (asat). „stravechi”. Tu eşti Supremul Orânduitor al acestei lumi. 42. ca de gloria ta se bucură lumea şi năzuieşte la dragostea ta. 29. 28. dobândeşte gloria. a o distruge. Agni. aşa merge în grabă şi omenirea spre gurile tale. 1 se vorbeşte de Brahman ca despre cel „mai presus de ceea ce există şi de ceea ce nu există”. cum ar fi un altul mai presus de Tine? În cele trei lumi. Stăpâne al zeilor. Bhagavat a spus: 152 153 32. mintea mi-e cutremurată de groază. se văd cu ţestele sfărâmate. şi aşa eşti Totul. IV. fug în [cele patru] zări. „Savyasacin”: epitet al lui Arjuna. se spune ca Brahman nu este „nici Fiinta. prinşi între dinţi. 34.26. fii [iar] cu forma Ta cu patru braţe. În Mundaka-Upanishad. Spune-mi cine eşti Tu. 37. Yama. o Tu care eşti Totul. stateam.celei dragi. în prosternare: Arjuna a spus: 36. eşti învăţătorul şi mai mult decât învăţătorul. mistuindu-i cu flăcarile gurii tale. 31. De Te-am suparat cu gluma pe când mergeam. adapost al lumii! Arata-mi doar forma Ta. Tu nu ai seaman. tărie nemăsurată! Tu le împlineşti pe toate. 155 „Cel de dincolo”: inca din imnul creatiei din Rig-Veda X. tot aşa de bine ca şi de cea dreapta. Tu eşti obiectul adorării ei. o Formă nesfârşită! 156 39. obârşie. Hrishikesha. Şi de ce nu s-ar închina. pravriddha. are şi sensul de „batran”. Şi toţi aceşti fii ai lui Dhritarashtra împreună cu mulţimea regilor pământeni. Stăpâne nesfârşit al zeilor. cu mâinile împreunate. din uşurinţă sau din prieteşug. i-a spus cu vorba întretăiată. Drona şi fiul lui Suta cu capeteniile noastre de oşti. care iei toate formele. înspăimântaţi. cel ce purta coroana. nici Nefiinţa”. ne odihneam sau mâncam. razele tale fierbinţi ard întreaga lume. îţi cer iertare. Te implor pe Tine. Bhagavat a spus: 152 153 154 „[Atot]puternic”: sk. doboară -i.prietenului. plecându-mi trupul spre rugăciune. Închinăciune Ţie de la Rasarit şi de la Apus! Închinăciune Ţie de pretutindeni. 46. Auzind aceste vorbe ale lui Keshava. Fiinta şi Nefiinţa şi Cel de dincolo [de ele]. îndurare! Vreau să te cunosc pe tine. îndurare Stăpân al zeilor. o Yadava. 33. ca [demonii] Rakshas. Supremul Lacaş. Precum spre flacăra aprinsă fluturii merg în grabă. Pe Drona.

o Arjuna. o erou [al neamului] Kuru. o tu care -ţi distrugi duşmanii. cea a Începutului. acela merge la mine. Cel care săvârseşte faptele întru mine. Văzându-ţi această formă omenească blândă o Janardana. tu ai văzut -o. liber de înlănţuire.47. Nici prin Vede. cu inima voioasă. fără spaima. Din îndurare. Vasudeva şi-a aratat din nou forma lui. eu pot fi cunoscut astfel. 53. dăruit mie. de altul decât tine nevăzută încă. 55. nici prin asceză. Vorbindu-i astfel lui Arjuna. şi cuprins. Marele Suflet l-a liniştit pe cel speriat. însăşi zeii năzuiesc mereu s-o vadă. învăţătura sau danii. Nici prin Vede. ţi-am aratat prin puterea magiei mele forma-mi supremă făcuta din lumină. revenind la forma lui blândă. eu nu pot fi văzut în această formă în lumea oamenilor de altul decât de tine. sacrificii. Bhagavat a spus: 52. Arjuna a spus: 51. acum mi-a revenit judecata. Sa nu ai frică şi mintea tulburată văzând această formă a mea atât de îngrozitoare. fără ură pentru toate fiinţele. fără de sfârşit. 54. o Arjuna. o fiu al lui Pandu. întreagă. nici prin danii şi prin sacrificiu. Însă printr-o dăruire unică. 49. priveşte din nou la aceasta formă a mea! Sanjaya a spus: 50. mă are pe mine ca ultim scop. şi nici prin rituri sau asceze crunte. Forma-mi cea greu de văzut. eu nu pot fi văzut precum m-ai văzut tu. mi-am redobândit firea. 48. văzut cum sunt cu adevărat. .

atunci. atunci având sprijin în unirea cu mine. nu urăşte. acela mi-e drag. De nu poti să-ţi aduni mintea neclintită în mine. dăruiţi. credincioşi. cel Nenumit. 16. 13. 11. Cel Încremenit. mereu uniţi. căci condiţia 157 de nemanifestare este cu greu dobândită de cei ce au trup . renunţând la toate faptele lor pentru mine. stăpân pe sine. Cel Nemişcat. care-şi ţine hotăririle. răbdător. tăcut. 5. din care a plecat suferinţa. Stăpânidu. Cei care-şi îndreaptă mintea asupra celui Nemanifestat au parte. 14. care renunţă la bine şi rau. acela mi-e drag. în mine vei locui după aceea . ca şi la cinste şi dispreţ. renunţând să treacă la orice faptă. aceia îmi sunt foarte dragi. eu sunt cel care îi scoate fără întârziere din oceanul morţii şi al renaşterilor (samsara). cu mintea neclintită. fără casă. care au pătruns cu gândirea în mine. De nu eşti în stare nici de exerciţiul yoga. unii te adora pe tine. 20. Nepăsător la insultă sau laudă. printr -o yoga exclusivă. avându-mă pe mine drept ultim scop. Acelaşi cu duşmanii sau prietenii. prietenos şi milos. priceput. acelaşi în durere sau bucur ie. concentrarea minţii întrece Cunoaşterea. 9. năzuind spre mine cu inima şi cu mintea. Nelegat [de nimic]. 4. aşa cum [ţi-]a fost spusă. yoghinul cu sinele stăpânit. 7. 157 158 159 „Cei ce au trup”: conştiinta legata de trup dobandeste cu greu realitatea nemanifestata. 6. Fără să urască nici o fiinţa. „Concentrarea minţii” (dhyana): este o etapa în tehnicile yoga. care este eliberat de zbuciumul bucuriei. 19. pe deasupra. 18. Cei care. aceia mă dobândesc. 3. Cel Nemanifestat. Cei care pătrunzând cu inima în mine mă adora mereu uniţi. „După aceea”: după moarte. săvârseşte părăsirea fructului tuturor faptelor. fără [să gândească] „al meu” şi „eu”. scapăt de înlănţuire. devotaţi mie. neândoios. cinstit. 12.şi totalitatea simţurilor. cu credinţă supremă. dăruieşte-mi mie faptele. mă adora în timp ce mediteaza la mine. . 10.aşa este omul drag [mie]. cel astfel dăruit. vei obţine desăvârşirea spirituală. [iar] alţii [âl adoră] pe Cel Indestructibil şi Nemanifestat. Cunoaşterea este mai bună decât exerciţiul. furiei şi fricii. Mereu mulţumit.-XIICartea a douaspezecea numită YOGA DĂRUIRII DE SINE Arjuna a spus: 1. dăruiţi. cel care este dăruit mie. cel dăruit mie. caută să mă dobândeşti prin exerciţiul yoga. O Dhananjaya. iar liniştea vine imediat după renunţare. din aceşti a care sunt cei mai pricepuţi în yoga? Bhagavat a spus: 2. Însă cei care adora aceasta Lege nemuritoare. Cel de care nu se teme lumea şi care nu se teme de lume. Cel Atotpătrunzator. dăruit mie . mereu cu mintea egală. Cel care nu se bucură. dăruiţi binelui tuturor fiinţelor. 17. acela mi-e drag. Însă cei care-l adora pe Cel Indestructibil. la frig şi caldură. Cel Neclintit. mulţumit cu orice. nu se supară. aceia sunt socotiţi de mine drept cei mai buni yoghini. acela mi-e drag. Astfel. renunţarea la fructul [faptelor] 159 întrece concentrarea minţii . acelaşi la fericire şi durere. de nenumarate greutăţi. străin de toate. De săvârseşti toate faptele avându-mă pe mine drept scop. 158 8. pătrunde în mine cu mintea ta. Pentru ei. De nu eşti în stare să îndeplineşti nici aceasta. Pune-ţi în mine inima ta. nu doreşte. 15. Cel ce nu poate fi gândit.

care alcatuiesc natura (prakriti). bătrâneţe şi boala. 18. nevătamarea. aşezarea în locuri singuratice. în toate câmpurile. 3. mereu egal [ân spirit]. nelegat de copii. chandas. 13. Continua Cunoaştere a Sinelui Suprem. de Cunoaştere. p. drept cel ce le creează. cetana. cele zece forţe şi [âncă] una . Totusi. kshetrajna). cinstirea învăţătorului. Mintea. fericirea. pretutindeni are urechi. 7. dreapta purtare. cel de dincolo de tenebre. Mie. înţelegerea rostului cunoaşterii adevărului . 15. 16. Eul. 160 161 162 „Campul”: sk. Înăuntrul şi în afara fiinţelor. Cunoscătorul câmpului. moarte. face parte şi ea din lumea obiectiva a „campului”. Dorinţa. Prezenta acestui titlu constituie pentru R. 12. Cunoaştere şi obiect al Cunoaşterii. 9. când este aproape este departe. Marile Elemente. 166 167 „Cunoaşterea adevărului”: se poate traduce şi prin „adevărata cunoaştere”. despre care se spune ca nu este nici Fiinta. cunoaşterea câmpului şi a cunoscătorului câmpului . . Intreaga strofa reia epitetele care îi sunt atribuite lui Vishvakarman (creatorul lumii) în Rig Veda. 165 6. este de necunoscut din cauza subtilităţii [sale]. Ti-am vorbit pe scurt de câmp. el trebuie cunoscut drept cel ce susţine fiinţele. Desprins. lipsit de Tendinţe. 165 „Gandirea”: sk. kshetra desemneaza lumea-obiectiva şi tot ceea ce este strain conştiintei pure numită „cunoscătorul campului” (sk. soţie. are [totuşi] parte de Tendinţe. 167 învăluând totul . casă şi celelalte. o Bharata. versurile Vedelor sau ale Upanishadelor „Brahma-sutra”: titlul textului de baza al sistemului Vedanta. durerea. cele cinci pasuni ale simţurilor . mişcător şi nemişcător. ce este acest câmp. lepadarea de sine.-XIIICartea a treisprezecea numită YOGA DISCRIMINĂRII ÎNTRE NATURĂ ŞI SPIRIT Bhagavat a spus: 160 1. neclintirea . 3. iar despre celălalt [cunoscător ul câmpului]. pretutindeni ochi. constituind în conceptia indiana o zona de trecere între subiectul pur şi obiect ul sau. ceea ce este altfel decât aceasta se numeşte necunoaştere. Îţi voi dezvălui obiectul Cunoaşterii. dăruire neântreruptă. 164 Elementele enumerate în strofa aceasta corespund celor douazeci şi patru de principii (tattva) din sistemul Samkhya. Garbe un argument ca strofa respectiva este o interpolare. capete şi feţe. c el ce se dobândeşte prin Cunoaştere. ştiind [aceasta]. 10.. este supremul Brahman. s-ar putea ca titlul să fie mai vechi decat textul lui Badarayana. 1937. 161 4. 13). 168 „Parand”: se poate traduce şi prin „iluminand”. a nu fi prefăcut. Află de la mine. fiind deosebita de Spirit care este conştiinta pur a. X. A nu fi mândru. 3. celui care îl cunoaşte i se spune „cunoscător al câmpului”. El are pretutindeni mâini şi picioare.aceasta este Cunoaşterea. . eu sunt. stăpânirea de sine. ce este şi care-i este puterea. se află în lume. O. 127). după cum sublinia O. p. pe care cunoscându -l se dobândeşte nemurirea. cel ce stă în inima Totului.pe aceasta o socotesc Cunoaştere. el este lipsit [totuşi] de toate simţurile. şi în Shveta -shvataraUpanishad III. Neâmpărţit. Librairie orientaliste Paul Geuthener. printr-o yoga fără abatere. 166 11. se apropie de fiinţa mea. 17. 163 164 5. dezgust de a se aduna cu oamenii.aceasta este. cel dăruit mie. I se spune strălucirea strălucirilor. 8. Trupul acesta. pe scurt spus. gândirea . din faptul ca gandirea este obiectivabila şi cognoscibila. A fost cântat de multe ori în versuri felurite de fiecare Rishi. curaţia şi statornicia. 168 14. şi în cuvinte pline de temei şi limpezi în Brahma162 sutra . 81. cu cine seamană şi de unde vine. cit. „Versuri”: sk. sălăşluieşte în fiinţe ca şi cum [ar fi] împărţit. fără de început. ura. nici Nefiinţa. de obiectul Cunoaşterii. este desprins şi susţine totul. este numit „câmp” . Paris. L'absolu selon le Vedanta. înţelegerea răului [care vine din] naştere. câmpul cu transformarile lui. pe scurt. Părând a avea însuşirile tuturor simţurilor. Deosebirea dintre gandire (cetana) şi conştiinta Spiritului rezulta. de se întimplă cele dorite sau nedorite. din cauza incertitudinii pe care o prezinta forma compusa a expresiei în limba sanskrita. 2. să ştii. Lacombe. corpul. Cel Nemanifestat. Lacombe (op. o fiu al lui Kunti. 163 „[Inca] una”: simţul intern (manas) numit şi cea de-a unsprezecea forţa (indrya). atribuit lui Badarayana (secolele IV -V).Sinelui (atman) asimilat cu Rudra. Renunţarea la obiectele simţurilor. drept cel ce le distruge. deoarece Brahma-sutra este rezultatul unor elaborari succesive (cf. răbdarea.

având drept ultim scop învăţătura revelată. Fiind fără de început şi lipsit de Tendinţe. 34. nepieritor când acestea pier. ajung la Cel Suprem. 25. să ştii. îl adoră din auzite de la alţii. Cel care-l vede pe Supremul Stăpân Divin sălăşuind la fel în toate fiinţele. „cel care are parte”. oricum ar trăi. este din cauza unirii cunoscătorului câmpului cu câmpul.l vede pe Stăpânul Divin sălăşluând la fel pretutindeni. nu se mai naşte din nou. o tu. nu-şi loveşte singur Sinele . 169 28. cauza lor se numeşte Natura. necunoscându-l astfel. se nasc din Natură. 26. văd ei însişi Sinele în sinea lor. 31. 33. prin Samkhya şi Yoga. Unii. 29. cu ajutorul meditaţiei. [cel puternic ca un] taur [printre] Bharata. alţii. Sinele Suprem este neclintit. chiar şi aceştia trec dincolo de moarte. 21. şi că numai aceasta se fărămiţează. Ori de câte ori se naşte o fiinţa mişcătoare sau nemişcătoare. el nu făptuieşte şi nu este întinat. acela este cel care vede. sunt ambele fără de început. Natura şi Spiritul. 30. Unii. transformarile şi Tendinţele. 27. instrument şi făptuitor. „Marele Stăpân Divin”. Cel care vede ca pretutindeni toate faptele sunt îndeplinite de Natură. aşa şi Sinele care sălăşluieşte pretutindeni în trup.aşa este numit Spiritul Suprem în acest trup. atunci se apropie de Brahman. şi ca Sinele este nefăptuitor. o fiu al lui Kunti. „Sinele Suprem” . „cel care hotaraşte”. „Cel care priveşte”. Căci dacă. deşi sălăşluieşte în corp. „cel care suporta”. fiind constient de identitatea Sinelui sau cu Sinele celorlalte fiinţe. tot aşa şi stăpânul câmpului luminează întregul câmp. dacă cineva are parte de bucurii şi de dureri. 32. . Dacă există efect. o Bharata. să ştii. 20. 169 „Nu-şi loveste singur Sinele”: nu face rau nici unei fiinţe. 23. Cel care cunoaşte astfel Spiritul şi Natura împreună cu Tendinţele. Cei care prin ochiul cunoaşterii au văzut astfel deosebirea dintre câmp şi cunoscătorul câmpului.19. înlănţuirea lui de Tendinţe este cauza naşterii dintr-o matcă bună sau rea. 22. Când descoperă că diversitatea fiinţelor este Unitate. nu este intinat. şi ajunge astfel la condiţia supremă. cauza se numeşte Spirit. Precum eterul omniprezent nu este întinat din cauza subtilităţii sale. 24. Spiritul care stă în Natura ia parte la Tendinţele născute din Natura. acela este cel care vede. iar alţii prin yoga faptei. să ştii. [precum] şi eliberarea fiinţelor de Natura. Precum soarele luminează singur întreaga lume.

leagă de delăsare. neliniştea. cei care ţin de tamas. şi la topirea ei. activitatea şi tulburarea minţii. merg în jos. tatăl care dă saminta. să ştii. tamas însă. pe neclintitul întrupat. o tu [cel puternic ca un] taur [printre] Bharata. 12. piatră sau aur. de aici . învăluând Cunoaşterea. cel care îşi zice numai „Tendinţele acţionează”. fără abatere. 13. o fiu al lui Pandu. Dacă rajas [este sporit] când moare omul. mulţumit. ele se nasc când sporeşte rajas. rajas . 6. Cel întrupat trecând dincolo de aceste trei Tendinţe care sunt originea trupului. Matca mea este Marele Brahman. dacă tamas [este sporit] când moare omul. dorinţa. el renaşte printre cei legaţi de faptă. el nu le doreste. „Portile”: organele senzoriale. la fel ca şi necunoaşterea. 9. trecerea la fapte. 7. este tulburarea minţii. nepăsător de-i cineva prieten sau duşman. eliberat de naştere. o Bharata.-XIVCartea a patrusprezecea numită YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI TENDINŢE Bhagavat a spus: 1. în el pun eu saminta. nota 63 şi 93 . are pasiunea ca esenţa. 3. Rajas. bătrâneţe şi durere. nici când se arată. să ştii. Arjuna a spus: 21. nu se mai nasc. despre acesta se spune ca a trecut de Tendinţe. 24. 170 asceţii toţi au ajuns. o Bharata. ele înlănţuie în trup. acela se apropie de fiinţa mea. Dacă sattva este sporit când moare omul. o bucurie a neamului Kuru. Marele Brahman le este matca. Din sattva se naşte Cunoaşterea. din rajas nazuinţa vie. moarte. au devenit asemenea mie. se naşte din sete şi legătura. ea înlănţuie. 26. cei care stau sub acţiunea ultimei dintre Tendinţe. După ce semne este [recunoscut] cel trecut de cele trei Tendinţe. Între acestea. acela trecând dincolo de aceste Tendinţe. însă fructul lui rajas este suferinţa.necunoaşterea. cf. 8. El nu urăşte lumina. Despre fructul fără pată al unei fapte bune se spune că ţine de sattva. nepăsător la ce -i plăcut şi neplăcut. iar tamas învingând pe sattva şi rajas. Stăpâne? În cel fel se poarta şi cum trece dincolo de aceste trei Tendinţe? Bhagavat a spus: 22. ele se nasc când sporeste tamas. 16. activitatea. el renaşte în matca unei [fiinţe] cu mintea tulburată. pe care cunoscând -o. 19. Cel care mă cinsteşte cu yoga dăruirii. o fiu al lui Kunti. 4. Sattva apare învingând pe rajas şi tamas. Trupurilor care se nasc din orice matca. renunţând să treacă la orice faptă. 18. o tu cel cu braţul mare. Năzuinţa vie. Cunoaşterea. ia naştere în toate portile acestui trup. 10. atunci el merge spre lumile nepătate ale celei mai înalte Cunoaşteri. poate să devina una cu Brahman. Tamas. [privind] la fel la un bulgăre de pământ. Acelaşi în suferinţă şi fericire. ea înlănţuie prin legătura fericirii şi prin legătura cunoaşterii. 25. lor. la suprema desăvârşire spirituală. este necunoaşterea. rajas [ânvingând] pe sattva şi tamas. la creaţia Lumii. Luând sprijin în această Cunoaştere. prin legătura faptei. 171 11. este lumina şi ne-chin. rajas şi tamas sunt Tendinţele născute din Natura. a tot ce este întrupat. Îţi voi dezvălui mai departe suprema şi cea mai desăvârşită Cunoaştere dintre Cunoaşteri. 170 171 „De aici”: din aceasta lume. [iar] eu. nepăsător la defaimare şi laudă. nici când pier. şi-l cunoaşte pe cel de dincolo de Tendinţe. delăsarea şi tulburarea minţii vin din tamas. atunci să se ştie ca sattva a sporit. lene şi somn. Nepăsător la cinstire şi dispreţ. 15. Când lumina. delăsarea şi întunecarea minţii. pe cel întrupat. dobândeşte nemurirea. 20. cei care ţin de rajas stau la mijloc. 23. neclintit. o fiu al lui Kunti. o Bharata. o Bharata. 17. Cei care se află în sattva merg în sus. 2. sattva fiind fără de pată. Cel care stând ca un străin nu este clintit de Tendinţe. nu se tem. Întunecarea şi neactivitatea. 5.de acţiune. ea înlănţuie prin delăsare. fructul lui tamas . care se ţintuieşte şi nu se clinteşte. Sattva. din el se nasc toate fiinţele. Când cel care vede îşi da seama ca nu e alt făptuitor decât Tendinţele. 14. Sattva leagă de fericire.

. a Legii eterne şi a fericirii depline. Eu sunt temelia lui Brahman cel nemuritor şi neclintit.27.

9. „cel ce este cunoscut prin toate Vedele”. chiar dacă se străduiesc. 2. Brahman este rădăcina cereasca a lumii. cel care-l cunoaşte. Eu sunt aşezat în inima Totului. Interpretarea din Bh-g. Prin stăpânirea auzului. În lume există două Spirite. Crengile sale se întind în jos şi în sus. 13. 173 3. pătrunzând cele trei lumi. „Vedanta”: sfarsitul Vedelor. nu l văd. 7. Cei fără mândrie şi tulburare a minţii. Se spune ca există un smochin etern. Trebuie aflat tărâmul de unde cei plecaţi nu se mai întorc. aşa precum vântul cu parfumurile din lăcaşul [lor]. care luminează întreaga lume. eu sunt cel ce-a făcut Vedanta . Există însă un alt Spirit mai presus de toate. de la mine [vin] ţinerea de minte. VI. nici focul. ale carui frunze sunt imnuril e vedice. 16. fără tulburarea minţii. ca Spirit Suprem. merg fără să rătăcească. 174 175 176 177 „Ele”: simţurile externe şi cel intern. să ştii. 18. de unde plecând nu te mai întorci. celui indestructibil i se spune cel neclintit. Astfel. Pătrunzând în pământ. cea din Luna şi din foc . III. Cei cu mintea tulburată nu-l văd când pleacă [din trup] sau stă [ân trup] sau când legat de Tendinţe ia parte la viaţa. împreună cu suflurile inspirator şi expirator. cu securea puternică a desprinderii [de lume]. acela este lăcaşul meu suprem. 15. „Vaishvanara”: principiul ignic universal aflăt în stomacul vietuitoarelor unde asigură mistuirea.strălucirea aceasta. De aici nu i se vede forma. a imaginii pomului rasturnat difera de cea upanishadica. „Cel pe care-l dezvăluie toate Vedele”: litt. mereu [ândreptaţi] asupra Sinelui Suprem. nici începutul şi nici cât ţine. 175 14.care. Strălucirea plecată din Soare. după cum lasă să se inteleagă un alt pasaj din Shveta -shvatara-Upanishad. o Bharata. desemneaza Upanishadele. 20. . prezentata prima data în Rig-Veda I. gustului. de aceea sunt cunoscut în lume şi în Vede ca Spirit Suprem. o Bharata. arborele nemaifiind o realitate eterna. şi numai eu sunt cel ce cunoaşte Vedele. În Katha-Upanishad. el ajunge la obiectele simţurilor. 5. 12. cu dorinţele stinse. şi care se află în Natură. şi mai presus chiar de cel indestructibil. 24. Cunoaşterea şi ce -i opus [lor]. care au învins păcatul înlănţuirii. 10. [ţi-]am spus învăţătura cea mai tainică. 19. sunt şase. merge cu ele . Deoarece sunt dincolo de cel destructibil. ci o iluzie care trebuie tăiată. cu cel intern. văzului. eliberaţi de dualitatea numită fericire-durere. 7. tactului. De capătă un corp sau chiar de-l părăseşte. rădăcinile care 172 coboară în jos sunt legate de fapte în lumea oamenilor . Către acest Spirit al Începutului mă îndrept. a mea este. Cel care mă cunoşte astfel. eu coc hrana cea de patru feluri. reprezentand pe Brahman şi nemurirea în care sunt aşezate toate lumile. spre acest tărâm neclintit. devii înţelept şi eşti cu datoria împlinită. 1 se vorbeşte de „smochinul etern cu rădăcina în sus şi crengile în jos”. nici capătul. cu rădăcina în sus şi crengile în jos. cei nedesăvârşiti. O parte a mea. 172 Se reia tema arborelui cosmic. esenţa sevelor. 6. lipsiţi de gândire. crescute din Tendinţe au drept mlădiţe obiectul simţurilor. târăşte necontenit [după sine] simţurile care. o tu cel fără de pată. acela cunoaşte Veda. Devenind [focul] Vaishvanara care sălăşluieşte în trupul vieţuitoarelor. eu sunt cel pe care176 177 l dezvăluie toate Vedele . mirosului ca şi a simţului intern. 4. Stăpânul luându-le. 17. le susţ ine Stăpânul Divin neclintit. cel destructibil este una cu toate fiinţele. numit Sinele Suprem . 11. când devin Soma. Pe acesta nu-l luminează nici Soarele. susţin toate fiinţele prin forţa [mea]. eu hrănesc ierburile toate. de u nde a izbucnit stravechea mişcare. îl văd stând în sinea lui. 9. 174 8. devenita viaţa în lumea celor vii.-XVCartea a cincisprezecea numită YOGA SPIRITULUI SUPREM Bhagavat a spus: 1. [numai] acel a toate cunoscător mi se dăruieşte cu întreaga fiinţă. Yoghinii care se străduiesc. 173 „De aici”: din aceasta lume. tăind acest smochin cu rădăcini adânci. îl văd cei care au ochiul Cunoaşterii. nici Luna. cel destructibil şi cel indestructibil. înţelegând -o.

care afirma ca lumea s-a născut din dorinţa Sinelui suprem de a se multiplica. aşa gândesc cei tulburaţi de necunoaştere. mă împlinesc. „Aici”: în lumea aceasta. nu după cum este rânduit. pentru a-şi împlini poftele. 19. Aceştia spun ca lumea este fără adevăr. se ştie. Pe cea divină ţi-am dezvăluit -o cu deamanuntul. 180 23. 24. mândrie şi dispreţ. prinşi de împlinirea poftelor. 18. Dedaţi dorinţelor ce nu pot fi împlinite. 14. de neam nobil. intraţi în matca demonică. fără bază. ură şi pofta. dăruirea. luând din cauza tulburării minţii apucături rele. lipsa mâniei. dispreţ. în ei nu există nici curaţie. vanitoşi. plini de mândria averii şi de dispreţ. Aceşti rătăciţi. Bântuiţi de nenumărate gânduri. având mai presus de toate dorinţele şi bucuria cărnii. curaţia inimii. din naştere în naştere. II. statornicia în Cunoaştere şi yoga. 6. se nasc spre distrugerea lumii. cea divina şi cea demonică. 15. cumpătarea. nerâvnirea. nici regulă în purtare. hotărârea. mă urăsc în corpul lor şi al celorlalţi. încredinţati ca asta e totul. Pe aceşti haini cruzi. 10. o fiu al lui Kunti. fericit”. 2. deci acestea trei. voi face danii. 12. învăluiţi în plasa tulburării minţii. 20. 13. Întreita este aceasta poarta a infernului în care se pierde Sinele: dorinţă. ce altceva? 9. Făţărnicia. duce la eliberare. Oamenii demonici nu cunosc nici activitatea. „Acest duşman l-am doborât şi-i voi doborî şi pe ceilalţi”. puţini la minte. renunţarea.-XVICartea a şasesprezecea numită YOGA DEOSEBIRII DINTRE STAREA DIVINĂ ŞI CEA DEMONICĂ Bhagavat a spus: 1. cunoscând fapta cuprinsă în 181 rânduielile din Shastra. „Stăpânul Divin eu sunt”. „îmi voi împlini această dorinţă”. pe cea demonică. Tăria. Garbe acrediteaza ipoteza ca aluzia s-ar referi la sistemul Vedanta. „am parte de bucurii. plini de făţărnicie. 179 „Treapta cea mai de jos”: a fiinţelor inferioare. mânia şi asprimea. ca şi necunoaşterea sunt ale celui născut pentru o stare demonică. iscă deprinderi josnice. neclevetirea. iertarea. ne-mândria sunt ale acelui născut pentru o stare divină. în [nenumăratele] renaşteri ( samsara) îi arunc mereu numai în matci demonice. ascult-o. 22. adevărul. o fiu al lui Pritha. 3. el citeaza în acest sens Tattiriya-Upanishad. dreapta purtare. stăpâniţi de dorinţă şi mânie. având dorinţa drept 178 temei. Shastra să-ţi fie canonul când hotaraşti ce trebuie şi ce nu trebuie făcut. 21. De aceea. sacrificiul. Nevătamarea. nici inactivitatea. dispreţul şi mândria. Omul care s-a eliberat de cele trei porţi ale întunericului. 180 181 „Shastra”: textele care reglementeaza normele de viaţa în traditia brahmanica. o fiu al lui Pandu. sunt puternic. cei care şi-au pierdut Sinele. ne-duşmania. cea demonică duce la înlănţuire. Cel care lepădându-se de ce-i rânduit în Shastra merge după bunul sau plac. pe aceşti uriţi la chip. nedobândindu -mă pe mine. 17. înfrânarea. 5. şi ajunge la condiţia supremă. cel mai cunoscut dintre ele este cel al lui Manu . Există două plăsmuiri ale fiinţelor în aceasta lume. 16. mă voi bucura”. Înlanţuiţi de sute de năzuinti. 6. merg 179 spre treapta cea mai de jos . fără stăpân. . cu faţarnicie. să fie lepădat e. Sprijinindu-se pe aceasta părere. cad în infernul cel necurat. născută fără înlănţuire [cauzală]. 8. mila pentru vieţuitoare. tu trebuie să o îndeplineşti aici . nici adevăr. Starea divină. o fiu al lui Kunti. doresc să strângă bogăţii [pe cai] nedrepte. nu fi îndurerat. o Bharata! 4. crunţi la fapte şi răufacatori. Totusi. eşti născut pentru o stare divină. nici fericirea şi nici condiţia supremă. cei mai josnici dintre oameni. Cuprinşi de nenumărate griji ce sfirşesc o data cu moartea. „Voi pune să se facă sacrificii. merge spre propriul sau bine. „Azi am dobândit aceasta”. Sprijiniţi pe egoism. sfioşenia. asceza. 178 Strofa ce face aluzie la scoala Carvaka. Plini de sine. Lipsa de frică. forţă. cine mai este ca mine?”. pismuitori. învăţătura. curaţia. nu dobândeşte nici desăvârşirea spirituală. sacrifică doar cu numele. liniştea. „acest bun este şi acela va fi altă dată al meu”. 7. blândeţea. 11. dorinţă şi mânie. „Sânt bogat.

aşa este mâncarea ce place celor ce ţin de tamas. unora care nu sunt vase alese. Cei fără minte. 12. acre. Oamenii care săvârşesc asceze crunte. Hrana ce place tuturor este de trei feluri. iar cei ce tin de tamas. de oamenii care practică yoga. este pe masura firii sale. nerânduite în Shastra.sunt dătătoare de suferinţă. sanatatea. unde este adorat ca o emblema cosmica şi divina. lipsit de mantra. 19.cele gustoase. o Bharata ţine de rajas. fără răsplată pentru preot. (II. 9. recitarea Vedelor . şi mai mult. care nu -i spre folos. Daniei. 184 nevătămarea . fără cinstire şi cu dispreţ. fericirea şi bucuria . este intalnita şi în buddhism. Ascezei care este făcută sub stăpânirea tulburării minţii. cu ulei. fără gust. iuţi. la vreme şi loc [potrivite]. Credem ca expresia poate fi interpretata ca referindu -se la „mulţimea fiinţelor” divine care alcatuiesc pantheonul interior.se spune că ţine de tamas. când [primitorul] 185 este un vas ales . o Bharata. i se spune că ţine de tamas. 2. sacrifică pătrunşi de credinţă. 10. 22. de se sacrifică în vederea fructului [său]. stricată. iar Brihad -aranyaka-Upanishad.. i se spune că ţine de sattva. 17. prin chinuirea propriei fiinţe sau pentru distrugerea alteia. în ce stare se alfă. 182 „Multimea elementelor”: sk. Bucatele amare. tăcerea. 186 23. Credinţa celor întrupaţi este de trei feluri. Prin el au fost rânduite. săvârşită cu credinţă neântrecută. urmărind fructul cu de-a sila.în lumea indiana.aceştia să-i ştii. 5. adevărat. Daniei. 183 14. Seninatatea minţii. Cuvântul care nu tulbură. stăpânirea de sine. nota 33. i se spune că ţine de rajas. rajas şi tamas. 4.le plac celor ce tin de sattva. Acelasi text compara trupul omenesc cu un vas în care locuiesc cei şapte Rishi. vioiciunea. suparare şi boală. care vlăguiesc mulţimea elementelor în trup. stăpâniţi de dorinţă. şi chiar pe mine cel care sălăşluiesc în mijlocul trupului . i se spune că ţine de tamas. patimă şi violenţă. născută din firea [fiecaruia]. Despre asceza săvârşită cu făţărnicie pentru a dobândi cinstire şi adorare se spune aici că ţine de rajas. care ard . Stătută. la fel şi sacrificiul. resturi nepotrivite pentru sacrificiu . ea ţine se sattva. „A face din cineva un vas ales” reprezinta forma metaforica a sensului de „a cinsti”. rău mirositoare. care nu doresc fructul acţiunilor. cu gust pierdut. Atharva-Veda XI. prea fierbinţi. în Vremea Începutului. au îndemnuri demonice. omul este făcut din credinţa [lui]. i se spune că ţine de sattva. care este săvârşită cu gândul „trebuie dat”. 8. Cf.iată ce se numeşte asceza minţii. o Krishna? [În] sattva. puterea. „Vas ales”: expresie legata de imensul prestigiu de care se bucura vasul .plăcute celor ce ţin de rajas .[iată ce] se numeşte asceza trupului . 13. învăţătorului”: vezi nota 16. rajas sau tamas? Bhagavat a spus: 2. [ea este] trecătoare. Credinţa fiecaruia. 15. 3) îi identifica pe aceştia cu cele şap te sufluri vitale. lepădându-se de ce-i rânduit în Shastra. din făţărnicie. castitatea. 11. lips it de credinţa . în care nu se dau bucate. cuprinşi de faţarnicie şi egoism. bhutagrama este o expresie care poate fi susceptibila şi de alta interp retare decat cea adoptata în general ca referindu-se la elementele constructive ale fiinţelor. curaţia inimi . . blândeţea. 182 6. 21.şi recipientul în general . plăcut şi prietenos. care este făcut de cei ce nu -[i] doresc fructul. celor plecaţi (preta) şi stafiilor (bhuta). nestatornică. plăcute . Sacrificiul care nu este rânduit. care nu se strică.iată ce se numeşte asceza cuvântului. Acestei întreite asceze. Brahmanele. Adorarea zeilor. Cf.-XVIICartea a şaptesprezecea numită YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI CREDINŢE Arjuna a spus: 1. asceza şi dania. Însă. asculta deosebirea dintre ele: 8. a celor născuţi de două ori. 18: „divinitatile salasluiesc în trupul [uman] ca vitele în grajd”. Sacrificiul statornicit de canoane. făcută la loc şi vreme nepotrivite. ascult-o: 3. cum îi este credinţa aşa este şi el. Şi dacă dania este făcută spre folos. curaţia sufletească. Bucatele care sporesc viaţa. cinstea. S-a spus ca „OM TAT SAT” este întreitul nume al lui Brahman. sărate. Cei care. Cei ce tin de sattva sacrifică zeilor. cei ce tin de rajas [sacrifică demonilor] Yaksha şi Rakshas. [acest sacrificiu] ţine de sattva. 7. să ştii. a cuvântului şi a minţii.. la care se refera strofele 14 -16. acest sacrificiu. 183 184 185 „Adorarea. 20. 16. „a adora”. cu mintea concentrată [spunându-şi] „trebuie adus sacrificiul”. „Asceza trupului. a învăţătorilor şi a înţelepţilor. 18. Vedele şi sacrificiile.

„acesta” şi din participiul prezent neutru al verbului AS. I se spune sat statorniciei în sacrificiu. sat. 187 188 „Asat”: „ceea ce nu există”. din pronumele demonstrativ neutru tat. daniilor şi ascezelor cuprinse în canoane. La ceea ce este făcut cu necredinţa. se trece la înfăptuirea sacrificiilor. danie sau asceza. pentru riturile rânduite. la fel ca şi faptei care năzuieşte spre acestea. 186 „OM TAT SAT”: formula rezumand întreaga ontologie upanishadica. rostindu-se [mai întâi silaba] AUM. 187 28. o fiu al lui Pritha. ca şi la înfăptuirea daniilor carora nu le doresc fructul. . nici în cealalta.24. în asceză sau în danie. ea este compusa din silaba sacra OM. de către cei care învăţa Veda. „ceea ce există”. „Nefiinţa”. cuvântul sat se foloseste de asemenea. rostind mai întâi [cuvântul] tat. 25. o fiu al lui Pritha. „Nici aici. Cei care doresc eliberarea trec la înfăptuirea feluritelor sacrificii şi asceze. 27. nici dincolo . nici dincolo”: nici în lumea aceasta. „a fi”. i se spune asat . 26. totdeauna. Cuvântul sat este folosit pentru ceea ce există şi pentru ceea ce este bun. De aceea. aceasta nu 188 există nici aici. „Fiinta”. fie ofranda.

aceasta este. poate fi inteles fie ca „voinţă divină”. precum şi de fructul [ei]. ucigându-i chiar pe toţi aceşti oameni. parerea mea cea supremă. Despre [cunoaşterea] care este legata de un singur efect ca şi cum ar fi totul. 4. Însă cel ce poarta trup nu poate să se lepede de toate faptele. 3. fie în sens direct. 10. 6. Aceste fapte trebuie îndeplinite. Temelia . cel care. însă niciodată pentru cei care renunţă. 16. o fiu al lui Pritha. să ştii. Cel care s-a lepădat. s-ar săvârşi o lepădare ce ţine de rajas. 15. lepădarea acesteia din cauza tulburării minţii este ştiută că ţine de tamas. cauzele ei sunt acestea cinci. 17. „sacrificiul. obiectul Cunoaşterii şi cel care cunoaşte sunt cele trei imbolduri la fapta. fapta şi făptuitorul sunt de trei feluri. 9. o Arjuna. numai acelu ia i se spune ca se leapădă. s-ar lepada fapta. 24. daivam. dorit şi amestecat. o Hrishikesha. instrumentul. lepădând legătura faţa de fructele [lor]. o tu cel cu braţul mare. vede în Sine singurul făptuitor. 8.acea Cunoaştere. aşa spun unii înţelepţi despre faptă. Poeţii ştiu ca renunţarea e părăsirea faptelor născute din dorinţă şi clarvăzătorii spun că lepădarea este părăsirea tuturor fructelor faptelor. dania şi asceza sunt fapta care nu trebuie lepădată. dania şi asceza sunt fapta care nu trebuie părăsită”. de diferite feluri . cele cinci cauze care duc la îndeplinirea tuturor faptelor. lipsită de temei.aşa se spune în învăţătura despre cele trei Tendinţe. „soartă”. precum sunt spuse în învăţătura Samkhya: 189 190 191 14. a carui minte nu se întinează. „Instrument”: functia sau organul senzorial. 22. Află de la mine. cel care se leapădă de fructul faptelor. neâmpărţită în [cele] ce -s împărţite . Ascultă parerea mea cea adevărată despre lepădare. împărţite după [cele trei] Tendinţe . lepădând înlănţuirea [faţa de ea]. Nedorit. . învingator [al demonului] Keshi. 189 190 191 „Temelia”: trupul. din cauza minţii sale necoapte. 23.se spune că ţine de sattva. Cunoaşterea. lipsită de adevărul lucrurilor şi strâmtă . 12. spun alţii. cu cuvântul sau cu gândul. Renuntarea la fapta rânduită nu este cuvenită. 11. ca divinitate care sălăşluieşte în interiorul fiecarei fiinţe. Cunoaşterea. fiecare instrument în parte. sacrificiul. pe fiecare în parte. nu urăşte fapta care nu -i pe plac şi nu se leapădă de fapta care-i pe plac. Cunoaşterea prin care vezi în toate fiinţele o singură existenţă neclintită. cu diversele activitaţi speciale. o tu cel cu braţul mare. dania şi asceza sunt mijloace de purificare a celor înţelepti. făptuitorul. Aşa fiind. împlinită fără dorinţă sau ură de cel care nu-i doreşte fructul .-XVIIICartea a optsprezecea numită YOGA RENUNŢĂRII ŞI A ELIBERĂRII Arjuna a spus: 1. ascultă cum sunt acestea cu adevărat: 20. 13. o tu cel [ca un] tigru [printre] oameni. ele trebuie îndeplinite.se spune că ţine de rajas.despre ea se spune că ţine de tamas. această lepădare este socotită că ţine de sattva. Cunoaşterea care prin separare vede în toate fiinţele existente deosebite. „Ceea ce-i divin”: sk. ţine de rajas. 19. acest om greu la minte nu vede. Cel a carui gândire nu este stăpânită de egoism. Însă despre fapta care este îndeplinită cu multă strădanie de cel care nazuieşte la obiectul dorinţei sau cu egoism . 18. pătruns de sattva. nu astfel se dobândeşte fructul lepădării. 21. el [totuşi] nu ucide şi nu este înlănţuit. o cel mai bun dintre Bharata. Bhagavat a spus: 2. Dacă de frica chinurilor trupeşti.să ştii. La orice fapta la care trece omul cu trupul. Dacă fapta rânduită. Vreau să cunosc. ce este renunţarea şi lepadarea. 7. Fapta rânduită. lipsită de înlănţuire. spunându-se „este durere”. acel înţelept care a tăiat îndoiala. ea ţine de sattva. şi ceea ce-i divin al cincilea. Sacrificiul. [aşa] este [ân lumea de] dincolo întreitul fruct al faptelor pentru cei care nu se leapădă. „Trebuie lepădată ca un păcat”. fie ea cuvenită sau necuvenită. se îndeplineşte spunându-se „trebuie făcută”. lepădarea este ştiută ca fiind de trei feluri: 5. obiectul şi făptuitorul sunt cele trei părţi ale făptuirii.

i se spune că ţine de tamas. ţine de tamas. impur. îl dobândeşti şi pe Brahman.i se spune că ţine de tamas.iată datoria unui vaishya. kshatriya. născuta în firea lui. ţine de sattva.i se spune că ţine de rajas. Mintea care cunoaşte ce-i activitatea şi inactivitatea. la sfârşit ca nectarul nemuririi ( amrita). 33. o tu care-ţi distrugi duşmanii. o fiu al lui Pritha. Stăruinţa care. 43. 49. o Dhananjaya. 32.i se spune că ţine de tamas. despre întreita fericire de care [omul] se bucură prin exerciţiu repetat şi în care ajunge la capătul durerii. Asculta. acelaşi în reuşita şi nereuşită . 31. puritatea. de ce trebuie şi nu trebuie făcut. îşi stăpâneşte cuvântul. 39. plin de staruinţă şi hotărire. vanitos. 44.i se spune că ţine de sattva. pe care l-a părăsit dorinţă. stăpânit de bucurie şi întristare este ştiut că ţine de rajas. 36.ei i se spune că ţine de sattva. pe scurt. necioplită. 41. Fericirii [născute] din contactul simţurilor cu obiectul lor. necinstit. Făptuitorului cu mintea împrăştiată.acea [minte]. aceasta înţelegere. o Arjuna. află de la mine.acea minte.25. . înfăptuind ceea ce ţine de firea lui. neclintirea şi îndemânarea. Stăruinţa. Făptuitorului eliberat de înlănţuire. 52. o fiu al lui Pritha. care se înfrinează lepădându -se de sunet şi de celelalte obiecte ale simţurilor. Cea care. Nu trebuie să te lepezi. Stăruinţa cu care cel greu de minte. o fiu al lui Pritha. Pentru brahmani. ajunge prin asceză la suprema desăvârşire a nefăptuirii. violenţă. Mintea care nu-şi da seama de ce-i Lege şi nelege. iar la sfârşit ca otravă . întreita împărţire a minţii şi a stăruinţii [făcută] după [cele trei] Tendinţe. Cea care la început este ca otrava. ţine de rajas. născută în firea lui. Fericirii care de la început şi pină la urmă este o tulburare a Sinelui. 42. creşterea vitelor şi negoţul . 27. răbdarea. 45. Făptuitorul care năzuieşte spre fructul acţiunilor. datoriile. întristarea. o fiu al lui Pritha. care se naşte din lumina Cunoaşterii Sinelui . suprema treaptă a Cunoaşterii: cum dobândind desăvârşirea. de fapta cu care te -ai născut . omul îşi atinge desăvârşirea. 192 193 „Mandria”: sk. mereu absorbit în concentraţia yoga. dreapta purtare. Faptei care din cauza tulburării minţii nu ţine seama de urmari. dorinţă şi ură. socoteşte nelegiuirea drept Lege. ce trebuie şi ce nu trebuie infăptuit. care renunţa la patimă şi ură. mândrie.acea [stăruinţă]. înţelegerea şi credinţa aceasta-i datoria brahmanului. 37. ţine de tamas. 26. descumpanirea şi mândria . de bunuri lumeşti. printre zei. datoria unui shudra născută în firea lui. care la început este ca nectarul nemuririi ( amrta). mănâcă puţin. Află cum îşi dobândeşte desăvârşirea cel care îşi îndrăgeşte propria să datorie: 46.aceasta-i datoria unui kshatriya. descumpănit şi nehotărit . prefăcut. 40. Cel înzestrat cu o minte limpede şi cu stăruinţa. cu care cel ce urmăreşte fructul [faptelor] păstrează după împrejurare [şi] Legea şi obiectele plăcerilor . 47. orice fapta la care ai trece este învăluită de păcat. 53. învăluită în întunecime. Lepădându-se de egoism. pierderi. delăsare şi nepăsare . ţine de rajas. o fiu al lui Kunti. Îndrăgindu-şi propria să datorie. patimaş. de către care acest Tot a fost desfăşurat. 192 35. [deşi] imperfectă decât o lege straină corect îndeplinită. Munca ogoarelor. stăpânirea de sine. Cunoaşterea. 29. înlănţuirea şi eliberarea . dăruirea. pătruns de renunţare. „Cu care te-ai născut”: pentru care te-ai născut. Liniştea. vătămare şi de ce-i cu putinţă . Bărbăţia. asceza. înfrânează simţul intern. forţa. frica şi lipsa fricii. Mai bună este Legea proprie (svadharma). o tu [cel puternic ca un] taur [printre] Bharata. precum focul de fum. 193 48. este de a-i sluji [pe ceilalţi]. şi toate lucrurile pe de -a-ndoaselea . 51. care nu spune „eu”. mada are şi sensul de excitatie alcoolica sau sexuala. prin yoga statornica. trupul şi mintea.acea stăruinţă ţine de sattva. ca şi nedarea înapoi în luptă. 38. lăsător. născută din somn. oricând stăpân pe sine. suflurile vitale şi simţurile . 28. Cinstind prin ofranda faptelor sale proprii pe Cel de la care au pornit toate. sunt împărţite după Tendinţele născute din firea fiecaruia. o fiu al lui Pritha. cel lipsit de [gândul] „al meu” liniştit. Cel cu mintea desprinsă. violent din fire. fie ea cu păcat. născuta în firea lui. 34. el poate să ajungă una cu Brahman. [omul] nu-şi atrage păcatul. pe care ţi-o dezvălui în întregime şi pentru fiecare în parte: 30. 50. vreo faptură care să fie eliberată de aceste trei Tendinţe născute din Natură.acea [stăruinţă]. omul dobândeşte desăvârşirea. faptul de a fi rege . O fiu al lui Kunti. care nu leapădă somnul. vaishya şi shudra. Cel care stă într-un loc singuratic. Acum ascultă de la mine. frica. Nu există pe pământ sau în cer.

Nimeni printre oameni. o Achyuta! Sânt în picioare! Dusă-i îndoiala! Îţi voi îndeplini spusa! Sanjaya a spus: 74. Ajuns una cu Brahman. La el să cauţi adapost. şi-ţi voi spune ce-ţi e spre bine.mă şi iarăşi gândindu-mă. care-ţi ridică părul. Natura ta te va sili. vei trece. vei făptui silit. avându-mă ca ultim scop. . 60. luând sprijin în yoga cunoaşt erii. 57. şi mişcă prin magia lui toate fiinţele [ca] trase de sfori. Stăpânul Divin peste yoga. lasă întristarea! 67. locul cel veşnic. „Sunt în picioare”: în strofa I. prin îndurarea mea. de toate păcatele eu te voi mântui. cel mai tainic dintre toate. cunoscându-mă cum sunt într-adevăr. o Dhananjaya? Arjuna a spus: 194 195 73. aceasta taina suprema. care nu-i în ascultare. mântuit. acelaşi cu toate fiinţele. 75. luând sprijin în mine. neândoios. cu toata fiinţa ta. Prin îndurarea lui vei dobândi liniştea suprema. Pierita e tulburarea minţii şi [re]capătată aducerea aminte . intră atunci de îndată în mine. o rege. 76. 70. nu vei asculta [povaţa mea]. mă bucur şi iarăşi mă bucur. mă va adora prin sacrificiul Cunoaşterii. oricând. prin îndurarea ta. 77. vino la mine. care-i mai tainică decât [orice] taină. Stăpânul Divin stă în lăcaşul din inima tuturor fiinţelor. prin îndurarea mea. cinsteşte-mă pe mine. nu doreşti să făptuieşti. Oriunde se alfă Krishna. Aceasta este credinţa mea! Sfârşit 194 195 „Cu care te-ai născut”: pentru care te-ai născut. Fii cu mintea la mine. dăruit mie. Acest [cuvânt] nu trebuie împartaşit vreodată celui care nu e ascet. Lepădând în gând toate faptele în mine. [dialogul] lui Vasudeva cu fiul lui Pritha. acela. 65. lumile minunate ale celor cu fapte merituoase. zadarnică îţi este hotărirea. cu Sinele iluminat. Cel care va spune aceasta suprema taină celor dăruiţi mie. descumpănit. cel cu sufletul mare. va veni la mine. 47. lăsând să -i cadă arcul din mană. nu va înd eplini ceva mai plăcut mie. Arjuna. Dacă sprijinindu-te [doar] pe egoismul tau. Oricare om l-ar asculta cu credinţa şi fără să cârtească împotriva-i. Ai ascultat această cu gândul aţintit. Ascultă. şi nu-i altul decât acesta mai drag mie pe pământ. acela. Cu mintea la mine. fă cum vrei! 64. 69. Şi cel care va cerceta acest dialog despre Lege. Oricare ar fi faptele pe care le-ar savârşi. decât acesta. ar dobândi. Gândindu. la acest uluitor şi sacru dialog al lui Keshava cu Arjuna. 72. 68. făcându -mi suprema dăruire. dacă însă. 61. o Bharata. 56. 78. Eţti legat de fapta născută din firea ta. o Arjuna. 59. Gândindu. yoga.54. sacrifică-mi mie. 71. Prin dăruire mă recunoaşte ce şi cum sunt într -adevăr. Lepădând toate Legile. 63. dobândeşte.mă şi iarăşi gândindu-mă la forma lui Hari ce întrece uluirea. din cauza egoismului. Stăpânul Divin peste yoga. la mine vei veni. o fiu al lui Kunti. dintre noi doi. 55. mă mir. se aşezase în carul sau de luptă. fii mereu cu gândul la mine! 58. am auzit-o de-a dreptul de la Krishna. nu-i dăruit. ţi-o făgăduiesc. gândeşti „nu voi lupta”. o fiu al lui Pritha? Tulburarea prin necunoaştere ţi-a pierit. din cauza tulburării minţii. tărâmul cel veşnic şi neclintit. încă o data. dobândeşte suprema dăruire către mine. ţi-am împartaşit Cunoaşterea. 66. supremul meu cuvânt. Astfel ascultam dialogul cel uluitor. care cârteşte împotriva-mi. peste toate impasurile. mieşti drag. da. mi-eşti foarte drag. mă bucur şi iarăşi mă bucur. oriunde se află fiul lui Pritha purtând arcul. acolo se află şi mareţie şi biruinţă şi viaţa plină şi cârmuire bine statornicită. cercetând-o pe de-a întregul. ceea ce. socot. te vei pierde. nu se întristează şi nu doreşte. Din îndurarea lui Vyasa. Astfel. care o rostea el însuşi. 62. singur adapost.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->