5.1.

In articolul intitulat ,,Sinonime, metafore si grefe metaforice la Tudor Arghezi , Tudor Vianu (1968: 276-280) analizand raportul dintre sinonimia propriu -zisa si cea figurativa in constructia metaforei argheziene, identifica o categorie intermediara, legata semantic, pe care o numeste grefa metaforica: uneori, o metafora genereaza pe alta in interiorul aceleiasi constructii succesive, dar atunci relatia intre cele doua metafore nu este aceea de sinonimie, ci un alt tip de relatie, pe car e o vom numi grefa metaforica . Cercetatorul isi culege exemplele din poezia Parada (vol. Stihuri noi): Una-n valuri de mireasa /Are pasul de craiasa/ E albastra si frumoasa / Scrum de umbra somnoroasa / si -i subtire din tipare / Ca un fum si ca o boare / Straveziu-i borangic / S-a urzit in Carul mic / Si-i gingasa si suava / Ca Ofelia bolnava . Acesta sesizeaza ca, in discursul liric, o metafora atrage pe alta: daca examinam aceasta din urma serie metaforica scrum de umbra somnoroasa, fum, boare, borangic , putem stabili o anumita sinonimie intre termenii ei; pentru a evoca putina consistenta, usurinta, oarecum imaterialitatea vietii, poetul foloseste seria de metafore substituibile, dar pe aceasta se grefeaza o alta: borangicul din c are i se pare a fi facuta insecta S-a urzit din Carul mic . Ultima expresie nu mai inlocuieste pe cea precedenta, ci deriva din ea si o imbogateste . De altfel, in poezia citata, metafora indeplineste si o alta functie, aceea de a atrage dupa sine un alt trop, comparatia: Au mers horele si-au stat. / Niciun glas n -a suspinat. / In tacerea dimprejur / Nu s -aude un murmur. / Mii de mii si mii de sute / De-aratari nemaivazute / Sunt streine intre ele, / Ca si fragedele stele, / Ca si stelele de mute.

1. Lolita 224-234 2.