Cuprins

Motivaţia studiului ......................................................................................................pg.1 1. Copilul, rolul şi poziţia sa în societatea contemporană .......................................pg.2 Contextul social Contextul fizic Contextul cultural Contextul tehnologic 2. Modalitaţi de exprimare ale copilului ....................................................................pg.4 Imitaţia amânată Jocul Desenul Imaginea mentală Evocarea verbală 3. Percepţia spaţiului la copil .....................................................................................pg.9 Importanţa simţurilor în percepţia spaţiului Cum percep copiii spaţiul arhitectural 4. Elemente de modelare ale spaţiului ......................................................................pg.13 Forma Lumina Culoarea Sunetul 5. O nouă provocare: proiectarea spaţiilor pentru copii într-o lume în schimbare...............................pg.22 Acces la educaţie prin modelarea spaţiului ( designul clădirii) Relaţia arhitect – copil (utilizator )

Concluzii .....................................................................................................................pg.30

Plan de idei
Motivaţia studiului Copilul, rolul si poziţia sa în societatea contemporană Acest capitol ofera o privire de ansamblu asupra copilului în societatea modernă. Se încearcă evidenţierea interacţiunii dinamice dintre copil, aflat in permanentă creştere, şi mediul social, psihologic, cultural şi tehnologic. Modalitaţi de exprimare ale copilului Evoluţia copilului din punct de vedere al exprimarii şi interactionarii cu mediul exterior. Sunt prezentate pe rand conduitele de care copilul se ajută pentru a se exprima. Două dintre cele mai captivante sunt jocul şi desenul. Analizand cele mai interesante teorii apărute în acest domeniu, am încercat o clasificare a jocului şi accentuarea importanţei desenului în percepţia spatiului. Percepţia spaţiului la copil Spre deosebire de adult, copilul se foloseşte de toate simţurile pentru a întelege mediul. De aceea în spaţiile destinate celor mici arhitectul trebuie să ţină cont de fiecare detaliu. Am prezentat o mica analiză a fiecărui simţ în parte şi cum poate contribui acesta la crearea unui spaţiu inovativ şi incitant. În a doua parte a capitolului am prezentat rezultatele unui studiu realizat pe un grup de copii cu vârste cuprinse între 2 şi 6 ani, în ceea ce priveşte doleanţele şi nevoile lor în relaţie cu spaţiul. Elemente de modelare ale spaţiului Acest capitol este format din patru subcapitole fiecare reprezentând câte un element care joacă un rol important în modelarea spaţiului destinat copiilor: forma, lumina, culoarea şi sunetul. Sunt prezentate caracteristici ale elementelor enumerate mai sus, fiecare susţinut de cel puţin câte un exemplu de obiect de arhitectură.

O nouă provocare: proiectarea spaţiilor pentru copii într-o lume în schimbare Ultimul capitol prezintă două teorii contemporane în ceea ce priveşte adordarea proiectării spaţiului pentru copii. Prima se referă la clădire ca fiind un al treilea profesor şi îndeamnă arhitecţii să folosească toate resursele pentru a produce spaţii care să îi ajute fizic pe copii în procesul de dezvoltare. A doua teorie face apel la relaţia arhitect – copil. Pentru că cei mici sunt majoritarii utilizatori ai spaţiului, ei trebuie trataţi ca atare, iar părerile lor trebuie să stea la baza procesului de proiectare. Ambele teorii sunt susţinute de exemple ale unor gradiniţe şi centre pentru copii ale grupului de studenţi arhitecţi Baupiloten.

Astazi se pune accentul pe o abordare inovativă asupra educaţiei ce reflectă o concepţie personalizată. inspiraţie.. Aceste noi teorii trebuie încorporate de către arhitect în procesul de proiectare. Alison in Dudek. Arhitecţii se confruntă cu schimbări majore apărute în societatea contemporană. Să merg în peştera mea.. să ascult muzică. Mark. inovaţie sau creativitate ). În peştera mea.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Introducere: „Locul meu preferat. pag 8 1 . dar care să poată fi adaptate şi unui viitor incert. Burlington. atitudinile şi valorile vizate de profilul de formare al fiecaruia în parte. Cum problemele funcţionale si structurale continua sa fie menţinute si in construirea noilor centre educaţionale. se impune o reconsiderare a scopului educaţiei şi elaborarea unor perspective noi de proiectare care sa fie adecvate noilor tendinţe in educaţie.. Avem nevoie de clădiri care sa răspundă necesităţilor societăţii contemporane.. 2005. percepţie. Intr-o perioada de timp in care sistemul de învatamant nu mai face faţa cerinţelor actuale de dezvoltare a abilitaţilor cognitive. afective sau volitive.. De exemplu nevoia de a ajuta numarul tot mai mare de mame care lucrează a dus la apariţia multor spaţii legate în mod direct de scoală şi grădiniţă care să poată oferi un loc în care copiii işi pot petrece timpul în afara orelor. înţelegere clară asupra procesului de dezvoltare a copilului. Arhitectul are nevoie de o 1 Clark. de lângă copacii mari şi întunecaţi. Spaţii cu orar prelungit unde cei mici pot interacţiona şi unde se pot desfaşura activitaţi sportive şi culturale. Este muzica magică de la radioul meu magic” [ Gary . trebuie dezvoltate alte sisteme în care educaţia personalizata să poată fi aplicată şi în care copiii sa-şi poata dezvolta capacitaţile. punându-se în valoare individul. De aceea arhitectul trebuie să se folosească de „ viziune” ( vazută ca imaginaţie. 3 ani] 1 Motivaţia studiului Relaţia dintre viziunea pedagogică şi spaţiul destinat copiilor trebuie sa fie una de interdependenţă. Children’s spaces. editura Elsevier.

copilul trebuie să se muleze pe cu totul alte arhetipuri familiale. rolul şi poziţia sa în societatea contemporană „ Copilaria este o aventură atât pentru copii cât şi pentru părinţii lor. Occupational Therapy with Children. 2006. Inflexiunile acestui drum sunt cele care îl fac să fie interesant şi demn de luat în considerare” 2 . cultural şi tehnologic. • copilului. numai sunt excepţii ca în secolul trecut ci devin regulă. pentru că în familie îşi petrece cel mai mult timp şi pentru că de aici împrumută cele mai multe caracteristici comportamentale. Ca rezultat tot mai mulţi copii sunt supravegheaţi de alte persoane. psihologic. 1. 2006 2 . Familii în care amândoi parinţii sunt nevoiţi să munceasca. Introducere ( Foreword) in Rodger. Contextul social Mediul înseamnă înainte de toate. Numărul crescut de divorţuri duce la nevoia adapatării unui copil la un mediu de viaţa activ. Sylvia. care influenţează formarea Pentru a putea discuta despre contextul social trebuie luat în considerare impactul pe care îl are schimbarea structurii familiei asupra copilului. Oxford.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Lucrarea se vrea a fi un mic studiu asupra dezvoltării copilului. Cele mai importante descoperiri. pag 10 3 vezi Roger. ajungându-se la o creştere substanţială a gradiniţelor si creşelor. Şi prin aceasta înţelegerea teoriilor apărute în domeniul proiectării clădirilor pentru copii. în care numai exista noţiunea de cămin. Felul în care copiii reacţionează în faţa societăţii este strâns legat de interacţiunea dinamică dintre acesta şi mediul social. editura Blackwell. Oxford. atât pentru părinţi cât şi pentru copii. Sylvia. editura Blackwell. contextul social. Copilul. Ar trebui să existe liberatate de explorare şi bucurie în descoperire. a modului său de exprimare şi percepere a spaţiului. se ivesc acolo unde drumul este drept si lin. Charles. 2 Christiansen. Occupational therapy with children. 3 În societatea de azi nu se mai poate vorbi de mediul tradiţional.

De asemenea percepţia adulţilor asupra mediului. atât acasă. Astfel. 4 vezi Roger. Occupational Therapy with Children. Trebuie introduse activităţi extraşcolare care să implice dezvoltarea adecvată a copilului. Foarte multe rezultate negative apar din cauza acestor factori tehnologici: de exemplu numărul foarte mare de copii cu probleme de greutate ( supraponderali) ce preferă calculatorul sau televizorul în defavoarea unor activităţi sportive. cât şi în comunitate. 4 • Contextul tehnologic Copiii din ziua de azi se dezvoltă odată cu tehnologia. Şcoala. informaţie care nu este întotdeauna înţeleasă. ideea de joc aşa cum era vazută până acum se schimbă tocmai din cauza introducerii unui mediu digital dezvoltat. de toate valorile unei anume culturi. copiii au din ce în ce mai puţin spaţiu fizic de joacă. aproape inexistente. instituţia educaţională. precum şi stricteţea cu care încearcă să-i protejeze pe copii duc la o anxietate din partea copilului în ceea ce priveşte mediul înconjurător. Astfel. editura Blackwell. Puntea de legătură a acestor copii este reprezentată de activităţile lor comune. ca un factor negativ. jocul pe calculator. • Contextul cultural Trăim într. chiar dacă nu au acelaşi bagaj cultural. în lipsa unei socializări de rutină. Un alt factor important este rapiditatea cu care copiii au acces la informaţie. Deşi poate fi privită ca o activitate sigură pentru copii. cu grădini – curţi foarte mici. Oxford. Sylvia. de aceea este foarte important să se ţină cont atunci când vorbim de educaţie. Copii din culturi diferite ajung să crească şi să se dezvolte în acelaşi mediu. De aceea trebuie să inveţe să interacţioneze între ei.O noua identitate a arhitecturii pentru copii • Contextul fizic Mediul fizic în care copiii au crescut şi cresc este în continuă schimbare.o societate care devine multiculturală. 2006 3 . trebuie să ia în considerare toţi factorii implicaţi în ideea de multiculturalitate. poate duce la serioase probleme comportamentale. pe care o percep şi înţeleg foarte uşor.

Occupational Therapy with Children. editura Blackwell. Rolurile îi permit individului să se autodefinească şi furnizează contextul pentru performanţa ocupaţională în muncă. abilităţi. ele depind de vârstă.O noua identitate a arhitecturii pentru copii În timp ce fiecare generaţie se luptă să accepte modul de dezvoltare şi felul în care mediul se modifică. Sylvia. 1996 4 . John. Copilul reuşeşte să imite chiar şi atunci când „modelul” nu este prezent. Imitaţia amânată Adultul şi acţiunile sale sunt percepute de către copil drept model. Rolurile sunt dinamice pentru că se schimbă pe tot parcursul vieţii unui individ. Rolul unui individ poate fi definit ca poziţia sa în societate. editura Rowman&Littlefield. 2006 vezi Messerly. la şcoală sau în comunitate. câteva din punctele atinse mai sus au potenţialul de a schimba ce înseamnă să fii copil în secolul XXI. Rolurile importante sunt asociate dezvoltării acţiunilor şi funcţiilor care depind de vârsta. Importanţa pe care rolurile o joacă în viaţa unui copil este definitorie pentru dezvoltarea sa într-un adult sănătos şi integrat din punct de vedere social. poziţie ce îi aduce privilegii dar şi responsabilităţi. Uşurinţa cu care un individ dobândeşte noi roluri şi ocupaţii depinde de natura adaptivă a individului. 2. circumstanţă şi timp. Oxford. 5 Sarcinile pline de semnificaţie care se regăsesc în roluri şi ocupaţii permit unui copil să participe cu plăcere la activităţile zilnice asociate acestor roluri acasă. imitaţia amânată este cea care îşi are începutul în absenţa modelului. joacă. Piaget’s Conception of Evolution. această acţiune reprezentând prima formă de exprimare a copilului. Londra. Modalitaţi de exprimare ale copilului Pe parcursul primilor ani din viaţă individul dezvoltă un ansamblu de conduite ce pot fi observate în manifestarea lor aproape concomitentă şi în complexităţi diferite de la una la alta: 2a. 6 5 6 vezi Roger. experienţă.

Ajută la perfecţionarea abilităţilor motorii şi menţine sănătatea fizică a copilului. dragoste sau protecţie. New York. Jocul Jocul este un fenomen ce de-a lungul timpului a atras atenţia educatorilor. copiii capătă diferite competente funcţionale. copiii se distrează prin joc ). 1998 7 5 . explorare şi descoperire. jocul îi oferă oportunităţi ample pentru astfel de învăţare informală ). 7 Este nevoie de observaţie atentă pentru a înţelege rolul pe care jocul îl are în dezvoltarea unui copil. vezi Saracho. Pentru copil jocul are un înteles aparte. recreere ( funcţia cea mai pregnantă a jocului. cercetare ( copilul descoperă lumea printr-un proces de observare. explice.O noua identitate a arhitecturii pentru copii 2b. Joaca este la fel de importantă pentru copii ca o nutriţie echilibrată. psihologilor. înţeleagă . îmbogăţeşte imaginaţia şi creativitatea şi furnizează un context de socializare. ajutând la întelegerea unor lucruri care par neplăcute din punct de vedere fizic sau emoţional ). deşi pentru observator nu există o anume concluzie. iar prin joc le repetă şi învaţă mai bine). editura State University of New York Press. Fiecare aspect al dezvoltării unui copil este legat într-o reţea mai mare şi dacă unul dintre aceste aspecte este neglijat copilul va eşua în atingerea potenţialului maxim. terapie ocupaţională ( jocul poate să fie folosit în diferite procese educaţionale. Privind un copil jucându-se este uşor de înţeles că jocul îi oferă stimulare şi recompense şi că acesta îi conferă satisfacţie emoţională. Multiple Perspectives on Play in Early Childhood Education. dezvoltare care nu se referă doar la crşetere ci la dobândirea şi perfecţionarea unor abilităţi pe care adulţii le subestimează. filozofilor şi multor altora care au încercat să-l definească. Olivia. Unii psihologi au încercat să definească funcţiile pe care jocul reuşeşte să le ofere copilului: ucenicie ( pe masură ce cresc.

Jocul imitativ Copiii copiază acţiunile pe care le observă în mod repetat. Jocul cu reguli Jocurile cu reguli presupun un grad avansat de întelegere asupra unor acţiuni ca : împărţitul. Aşa cum Mary Sheridan încearcă să arate. corectitudinea. cognitive şi simbolice. Pentru a construi ceva copilul nu trebuie doar să poată manipula obiectele ci şi să vizualizeze şi să planifice obiectul rezultat. Implică copilul în explorarea mediului înconjurător şi descoperirea proprietăţilor diferitelor obiecte cu ajutorul simţurilor. aruncatul sau lovitul. Este nevoie de o combinaţie între mişcare. Jocul imaginar Prin observaţie şi imitaţie copiii încep să inventeze situaţii. mişcare. Acest joc este necesar pentru a învăţa cât mai rapid şi eficient interpretarea unor acţiuni care să îl ajute în mod direct pe copil. săritul. folosindu-se de creativitatea şi imaginaţia sa. Este un mod eficient de a câştiga putere. jocul poate fi împărţit în mai multe categorii: Jocul activ Acest tip de joc are o importanţă sporită în dezvoltarea fizică a copilului deoarece implică căţăratul. aşteptarea. Acest tip de joc este important pentru dezvoltare senzorială. Jocul activ este caracteristic copiilor cu vârste foarte mici. Acest tip de joc apare o dată cu vârsta de 4 ani. când copiii încep să se joace cu degetele. În acest joc imaginar copilul poate transforma un lucru banal în ceva magic. agilitate şi coordonare.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Odată cu dezvoltarea copilului şi jocul acestuia se maturizează. capacitatea senzorială şi cognitivă precum şi de întelegerea simbolică a lucrurilor. 6 . precum şi pentru coordonare mână –ochi. Jocul constructiv Jocul implică folosirea unor obiecte date pentru a crea/ construi un altul. Jocul explorator şi manipulator îl fac pe copil să înţeleagă implicarea timpului şi a spaţiului. Jocul explorator şi manipulator Începe de la vârsta de trei luni. aceast fapt fiind o trăsătură importantă a dezvoltării sociale. fuga .

Mary. el reuşeşte să îndeplinească un scop distinctiv şi plin de importanţă.9 Acest prim stadiu. dar totuşi nu le pot clasa ca fiind corecte deoarece nu prezintă o viziune reala a unui obiect. John Matthews argumentează alternarea copiilor între diferitele moduri de reprezentare. Piaget’s Conception of Evolution. editura Routledge. al desenului involuntar. copiii reprezintă aspecte pe care adulţii le recunosc ca fiind din lumea reală. este perceput ca fiind lipsit de sensuri. În timpul fazei de desen realist intelectual. Londra. Hanna. John. vârsta 2 ani Sursa: Matthews.O noua identitate a arhitecturii pentru copii atunci când grupuri de copii încep să-şi definească propriul set de reguli pentru a putea menţine o anumită ordine şi înţelegere comună. 2c. În esenţă desenul realist intelectual 8 9 vezi Sheridan. copilul trasează linii din plăcerea acţiunii în sine. 8 Multe teorii privind jocul au apărut de-a lungul anilor. subliniind realismul fiecărei etape. Play in Early Childhood. 1999 vezi Messerly. Parafrazându-l pe Luquet. Jocul cu reguli poate naşte competitivitate. Piaget preia conceptul de la Luquet. Se poate trasa o accepţiune comună şi anume că jocul nu este întamplător şi lipsit de sensuri. 1996 7 . nu doar cel al realismului vizual. Desenul Cei mai cunoscuţi teoreticieni care au studiat implicaţiile desenului în dezvoltarea copilului au fost Piaget si Luquet. Teoreticienii au încercat să descrie şi să explice semnificaţia universală a jocului. editura Rowman&Littlefield. London. Aceste desene captează ceea ce copilul percepe la nivel intelectual despre un anume obiect ( sau scenă ). dar aranjează aceste moduri de reprezentare întro ierarhie ce ţine cont de stadiile de dezvoltare ale copilului. Drawing and painting Urmează apoi desenul intenţional ce se caracterizează prin dorinţa de a reprezenta realist obiectele. dar acest fapt este împiedicat de incapacitatea de sinteză a copilului. Modelul creat de Piaget descrie dezvoltarea copiilor în reprezentarea vizuală ca fiind o progresie prin diferite faze începând cu desenul involuntar şi ajungând la desenul realist vizual. Acesta consideră că toate modurile sunt valide în egală masură. John.

Acest aspect nu presupune doar o simplă „construire” a unui vocabular formal al formei. editura PCP. le repetă şi le combină ţinând cont de felul în care privesc şi simt formele. 10 11 vezi Matthews. copilul observă că există o relaţie între aceste structuri vizuale şi structurile din lumea reală. 2003. face reprezentarea posibilă. Drawing and painting. încarcand să imite.” 11 Sprijinind dezvoltarea desenului la copii. Copiii investighează şi se joacă cu tipare secvenţiale de acţiuni. acesta nu suferă de o deziluzie a imitaţiei. Copilul realizează că desenul este alcătuit din forme auto-suficiente şi spre deosebire de majoritatea adulţilor.O noua identitate a arhitecturii pentru copii arată o imagine a ceea ce copilul cunoaşte şi nu a ceea ce vede. ci şi de unul care implică logică. Această ultimă fază este numită desenul realist vizual. sentimente şi care este împins de predispoziţii şi dorinţe. 34 8 . Sala de clasă ideală: propunere realizată de copii de gimnaziu Sursa: Dudek. pentru că prin formarea unor realităţi ipotetice şi analoage în reprezentările lor le oferim posibilitatea de a-şi controla propria viaţă. editura PCP. ca o formă pe o hârtie poate să simbolizeze cu totul altceva decât ceea ce este. În ultima etapă a dezvoltării copilul inversează aceşti termeni. 2003 Matthews. Children’s spaces Atunci când privim un obiect nu putem vorbi doar de un proces fotografic. limbaj. John. El consideră că noţiunile de înţelegere şi vedere nu pot fi separate. Londra. Londra. John. Pe de altă parte. considerând-o greşită din mai multe puncte de vedere. Drawing and painting. Mark. 10 John Matthews combate teoria lui Piaget. pag. „ Această dublă înţelegere sau natură duală a reprezentării vizuale. culorile. folosindu-se de ceea ce vede. liniile şi mişcările. îi ajutăm să creadă în puterile proprii.

Importanţa simţurilor în percepţia spaţiului Percepţia mediului încojurător se bazează pe principiile tridimensionale. Olivia Saracho face referire la un model mental al unei entităţi sau idei. Imaginile mentale par a fi rezultatul direct al percepţiei. pot apărea reprezentări greşite sau chiar imaginare. Evocarea verbală Dezvoltarea vorbirii este de cele mai multe ori vazută ca un proces continuu plin de sensuri şi organizare pe tot parcursul său. imitaţia adultului de către copil. Interacţiunea dintre om şi lume se bazează pe modelele mentale subiective. Această subiectivitate este o caracteristică importantă a minţii. New York. Copiii sunt mai puţin „sofisticaţi”. 1998 13 vezi Matthews. 2003 12 9 . 12 Imaginea mentală este subiectivă. Percepţia spaţiului la copil 3a. pentru ei lumea vezi Saracho. Prin experienţă trecută. Olivia. John. Citându-l pe Noam Chomsky. 3. Lingviştii consideră că dezvoltarea verbală este un proces creativ care nu poate fi explicat prin imitaţie. acesta este rezultatul unor „reguli” de vorbire care se modifică odată cu vârsta. Imaginea mentală Psihologia plasează imaginea în rolul unei prelungiri a percepţiei şi ca element al gândirii. Acest model nu trebuie să corespundă unui obiect sau unei situaţii din lumea reală. Londra.O noua identitate a arhitecturii pentru copii 2d. fapt ce dovedeşte că spaţiul nu poate fi perceput doar prin intermediul simţului vizual. 2e. În încercarea definirii termenului de imagine mentală. Multiple Perspectives on Play in Early Childhood Education. editura State University of New York Press. imaginaţie şi presupunere creem conexiuni şi formulăm concepţii depăşind ceea ce percepem de fapt. autorul John Matthews arată că deşi modul de exprimare verbală a copiilor poate părea ciudat. editura PCP. 13 Evocarea verbală rămâne instrumentul esenţial în adaptarea socială. Drawing and painting.

Felul în care o clădire miroase poate afecta dispoziţia unui copil. editura Elsevier. Toate simţurile dispar dacă nu sunt stimulate de noutate. 14 vezi Day. dispărând în mod gradual. dar mirosul devine plat o dată cu o familiaritate constantă. Christopher. Ne afectează emoţional. critic. precum şi alte clădiri ecologice. Pentru a stimula conştientizarea la copii. variază în funcţie de direcţia vântului.O noua identitate a arhitecturii pentru copii este nouă. Environment and Children. şcolile Reggio Emilia se folosesc de plante precum şi de mobilier fabricat din diferite materiale pentru a crea un mediu cât mai natural. temperatură sau umiditate. folosesc vopsea pe bază de apă ce emană un miros natural şi proaspăt. Simţul olfactiv Mirosul nu are limite bine definite. Numeroase cercetări au demonstrat nevoia folosirii unui număr cât mai divers de materiale în spaţiile destinate copiilor.folosirea materialelor plăcute la atins joacă un rol decisiv în integrarea copiilor într-un anume mediu. de început. 14 Arhitectura peisageră poate juca un rol important în crearea unor amintiri olfactive deosebite. mai ales că aceste combinaţii neaşteptate pot fi privite sub aspect de joc. Pentru copiii cu vârsta de până în 3 ani atingerea este simţul cel mai important. 2007 10 . De aceea este nevoie să o experimenteze folosindu-se de toate simţurile. de aceea şcolile tip Steiner. Mirosurile transmit informaţie despre esenţa lucrurilor şi felul în care ne raportăm la ele. Simţul tactil Simţul tactil este unul dintre simţurile primare. Oxford. De aceea există multe instituţii care încurajează implicarea copiilor în amenajarea unor grădini cu flori sau plante aromatice. dar ne ajută să navigăm şi să ne plasăm în timp. în funcţie şi de materialele folosite. misterioasă şi plină de provocări. Părţi diferite ale unei clădiri pot emana diferite mirosuri.

îi lipseşte factorul emoţional al mirosului. În funcţie de vârstă percep mai uşor culoare sau formă. în care sunetul capătă o nouă simbolistică. Copiilor le place să audă sunete neobişnuite şi de aceea tunelele. 2007 11 . Oxford. Sunetul este peste tot şi totuşi nu este palpabil. cum ar fi pardoseala sau finisajul pereţilor trebuie tratate cu atenţie sporită. Clădirile predestinate copiilor care se bazează pe principiile Reggio Emilia au creat astfel de spaţii unice în care copiii pot experimenta noi tipuri de jocuri. calde mai uşor de acceptat decât cela reci. Balustrăzile de lemn se simt mai prietenoase decât cele reci de aluminiu.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Acele suprafeţe cu care copiii intră în contact direct. Mediul exterior oferă o paletă mai largă de texturi şi de aceea copiii nu trebuie privaţi de elementul natural. auzului şi simţului tactil. 15 vezi Day. Environment and Children. Simţul auditiv Ceea ce auzim nu este legat de ceea ce vedem. spaţiile tip peşteră sau cele care induc ecouri sunt pentru ei locuri noi. recunoaşterea formei este mai activă. 15 Simţul vizual Văzul este simţul nostru cel mai precis şi deşi poate influenţa în mod profund ceea ce percepem. Orice tip de sunet ne poate influenţa sau afecta starea de spirit. fascinante. necesitând mişcarea ochilor. Astfel copiii cu vârste cuprinse între zero şi doi ani recunosc culoarea mai uşor decât forma. pereţii texturaţi sunt mai atrăgători decât cei plaţi. Christopher. editura Elsevier. iar pardoselile „moi”.

Copiii înţeleg spaţiul altfel decât adulţii.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Dezvoltarea înceată a văzului afectează dexteritatea şi mişcarea copiilor şi de aceea ei caută întăriri în alte simţuri. în care interacţionează cu copii de diferite vârste. editura Elsevier. În urma sondajului efectuat. tip coridor. care face legătura între curte şi sălile de clasă. deşi perceput cel mai uşor de către adulţi din punct de vedere vizual. Burlington. o anume cameră este percepută direct conectată cu activitatea care se desfăşoară acolo sau cu anumite obiecte ori jucării din spaţiul respectiv. cele care le conferă siguranţă şi spaţiile sociale. valoarea locului. Un exemplu foarte interesant în ceea ce priveşte perceperea spaţiului este răspunsul pe care un copil de trei ani îl dă la întrebarea : Care este locul tău preferat din gradiniţă? 16 vezi Dudek. După efectuarea unui studiu amănunţit pe un grup de copii cu vârste cuprinse între 2 şi 6 ani. De asemenea copiii asociază o cameră cu rutina personală care are loc aici: camera portocală – aşa numeau copiii un spaţiu lung. respectiv salata de fructe. aici aveau loc adunări în care copiii erau lăsaţi să-şi prepare singuri desertul. Cu cât un spaţiu este mai greu de accesat cu atât dorinţa copilului de a intra este mai mare. Alison Clark defineşte perceperea spaţiului de către copii prin termeni ca: înţelegerea spaţiului. Children’s spaces. dacă copiii au voie sau nu să intre în camera respectivă sau dacă sunt restricţionaţi într-un anume fel. 2005 12 . trebuie sprijinit de o experienţă multisensorială. camera de dans. 16 Există spaţii specifice unei grădiniţe în care copiii s-au folosit de activităţile la care participă în ele pentru a le descrie: camera de muzică. camera de ascultat. Designul pentru copii. Mark. Clark realizează că spaţiile preferate ale copiilor variază între cele imaginare. folosirea spaţiului. Ea a obseravat că pentru copil.Cum percep copiii spaţiul arhitectural Un aspect foarte important în viaţa unui copil este legatura fizică cu spaţiul. Locurile dobândesc o importanţă majoră şi în funcţie de accesibilitate. ei reuşesc să asocieze acestuia valori şi semnificaţii diferite strâns legate de preferinţă şi de sentimentul de frică. spaţiul capătă o importanţă deosebită în mintea copilului. 3b.

ca locul unde sunt elaborate scenariile de joacă. Japonia este un exemplu de spaţiu în care imaginaţia arhitecţilor. Mark. dar totuşi nu este. Alison in Dudek. editura Birkhauser. Berlin. În peştera mea.. editura Elsevier. 2005 19 Dudek. Grădiniţa Bubbletecture.O noua identitate a arhitecturii pentru copii „Să merg în peştera mea. Deşi planul este compus din patru spaţii destinate creşelor şi o sală publică. Această afirmaţie dovedeşte cât de uşor pot asocia copiii o altă semnificaţie unui loc familiar. De aceea camerele în sine trebuie să stimuleze imaginaţia şi dorinţa de cunoaştere. suprafeţele. să ascult muzică. Maihara . Se poate ca această afirmaţie să sune ca una evidentă. 2005. Un loc deosebit în cadrul acestei reţele de repere îl au reprezentările grafice ale copiilor şi respectiv spaţiul în care acestea sunt expuse. Aceste repere variază de la obiecte. pag 86 13 . Alison in Dudek. editura Elsevier. Clădirea este descrisă de către arhitecţi ca fiind o structură continuă tip val . A design manual: Schools and Kindergartens. 3 ani] 17 La vârsta de trei ani Gary reuşeşte să vorbească despre spaţiul său imaginar. Burlington. a dus la crearea unei forme unice. pag 46 20 idem 19.. Mark. Forma „Copiilor le trebuie spaţii care să le satisfacă nevoile. tot ceea ce defineşte forma. Children’s spaces. Children’s spaces. contează forma spaţiului în care fac asta? Dar trebuie înţeles felul în care copilul percepe spaţiul. Shuhei Endo Architect Institut. Aceste detalii personale au o semnificaţie aparte în dezvoltarea identităţii unui loc precum şi a identităţii proprii.Mark. 17 18 Clark. trebuie luat în considerare când proiectăm un spaţiu destinat copiilor. 18 Foarte importante în percepţia spaţiului sunt reperele individuale. pag 8 vezi Clark. Este muzica magică de la radioul meu magic” [ Gary . care deşi pare a fi un loc retras. se dovedeşte a fi o băncuţă centrală din spaţiul de joacă. la fotografii sau chiar oameni.. 4. forma convenţională de pătrat sau dreptunghi este transformată într-o „sculptură tridimensională cu calităţi spaţiale neobişnuite” 20 . 2008. Elemente de modelare ale spaţiului 4a. Burlington. Tratarea fiecărui detaliu ca materialul. textura.” 19 Prima intenţie este aceea de a disconsidera spaţiul: copiii se joacă cu obiecte. de lângă copacii mari şi întunecaţi. creată în exclusivitate din lemn şi metal.

schimbările pot apărea cu uşurinţă.com/13664/bubbletecture-m-shuhei-endo/#more-13664 Clădirea se bazează pe principiul jocului întâmplător şi le oferă copiilor un grad mare de libertate. Este prima şcoala evreiască construită în Germania după cel de-al doilea razboi mondial.Mark.” 21 Plan parter – Scoala Heinz Galinski. Un alt exemplu ce sfidează forma convenţională a clădirilor destinate copiilor este şcoala Heinz Galinski din Berlin.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Aşa cum însuşi arhitectul susţine.Mark. Berlin. Berlin. Cum acoperişul este atât structural cât şi spaţial independent de compartimentările spaţiului intern. Grădiniţa Bubbletecture. 2008. A design manual: Schools and Kindergartens. Germania. această nouă abordare este menită să facă o tranziţie directă între interior şi exterior. editura Birkhauser. între edificabil şi natural şi să combată ideea de convenţional în ceea ce priveşte forma camerelor şi poziţionarea lor. conturând nu doar nevoia unui astfel de spaţiu dar şi simbolistica lui. Maihara . Japonia Sursa: www. A design manual: Schools and Kindergartens 21 Dudek. Germania Sursa: Dudek.archdaily. „Şcoala a adoptat o expresie arhitecturală înalta ce poate fi interpretată ca o reinvigorare dramatică a puterii şi energiei creative a comunităţii evreieşti din Berlin. pag 136 14 .

clădirea trebuie poziţionată astfel încât latura cu dimensiunea mai mare să fie orientată spre axul est – vest.Mark. Ea respinge ideea unei educaţii funcţionaliste şi sugerează abordarea prin descoperirea propriului eu. Berlin. A design manual: Schools and Kindergartens Clădirea nu poate fi percepută ca un întreg ci ca o serie de momente parţiale. care văzut în formă tridimensională este perceput ca o coliziune de unghiuri şi vârtejuri ascuţite de întreg şi gol.Mark. 4b. editura Birkhauser. Germania Sursa: Dudek. S-a observat că elevii din clasele cu cea mai multă lumină naturală au obţinut rezultate cu până la 20% mai bune decât ceilalţi. deschiderile pot fi plasate pe partea de nord unde lumina 22 23 vezi Dudek. Un astfel de studiu a analizat rezultatele la diferite teste a peste 21 000 de elevi din 3 şcoli diferite din Statele Unite. Berlin. Lumina Prezenţa luminii naturale joacă un rol signifiant în procesul învăţării. s-au realizat mai multe studii referitoare la impactul luminii naturale asupra bunei dezvoltări a copiilor şi a rezultatelor şcolare. 23 Principii după care trebuie să se ghideze un arhitect pentru realizarea unei clădiri ce foloseşte la maxim lumina naturală: . demonstrându-se că există o legătură directă între prezenţa respectiv absenţa luminii naturale şi performanţa scolară a copiilor. A design manual: Schools and Kindergartens.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Acest mesaj este întipărit şi în „ drama chinetică explozivă” a planului 22 . Odată cu interesul crescut pentru conservarea energiei şi îmbunătăţirea mediului în care copii îşi petrec cel puţin jumătate din zi. 2008 idem 22 15 . Scoala Heinz Galinski.

. Designing the Sustainable School Un exemplu de clădire destinată copiilor ce se foloseşte de toate principiile enumerate mai sus este şcoala elementară Benjamin Franklin.Scoala Benjamin Franklin. Designing the Sustainable School 24 Ford. .folosirea mai multor direcţii de propagare a luminii reduce discomfortul privirii şi nivelează distribuţia luminii în interiorul spaţiului. Alan. Designing the Sustainable School. Kirkland Washington Sursa: Ford. Scoala elementara Benjamin Franklin. Victoria.trebuie folosită lumina naturală indirectă pentru a preveni discomfortul şi orbirea de moment. 46 16 . Edituar Images. „ Procesul de învăţare presupune crearea de conexiuni. SUA proiectată de Mahlum Architects.O noua identitate a arhitecturii pentru copii este difuză cât şi pe partea de sud unde lumina este uşor de controlat atât in timpul verii cât şi al iernii. de aceea Benjamin Franklin a fost proiectată astfel incât să facă legătura între elevi şi mediul înconjurător” 24 Sectiune. Alan. 2007. Kirkland Washington Sursa: Ford. Kirkland Washington. Alan. . pag.deschiderile amplasate în partea de sus a peretelui optimizeaza distribuţia luminii şi aduc lumina mai adânc în interiorul spaţiului.

Un al doilea exemplu de clădire care foloseşte elementele naturale spre avantajul său este şcoala elementară Cottage Lake din Woodinville. Un proiect pilot pentru „ Washington State School Sustainability Protocol”. orientare est-vest. cu deschideri mari pe faţada de nord şi cea de sud pentru a maximiza cantitatea de lumină naturală. arhitect Bassetti Architects. şcoala se foloseşte de orientarea sitului. Toate sălile de clasă sunt ventilate natural. o pădure. Designing the Sustainable School 17 . Alan. este întrepătruns cu clădirea prin proiectarea unor curţi interioare. lumină şi ventilaţie naturală precum şi de un sistem de infiltrare a apei drept strategii de reducere a energiei şi de creştere a comfortului. Washington. Scoala elementara Cottage Lake.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Elementul natural lăngă care şcoala este poziţionată. sunt folosite ferestre operabile manual pentru o calitate optimă a aerului. Sunt folosite elemente tip brisse soleil pentru a diminua nivelul de lumină introdus în sălile de clasă. SUA. Woodinville. Washington Sectiune si detaliu elemente filtrare aer si control solar Sursa: Ford. ce îi ajută pe copii să înţeleagă mai bine natura şi tot ce presupune ea.

Oxford. Environment and Children. Acest fapt are consecinţe majore asupra sistemului nostru nervos. luminatoare. Un 25 26 vezi Ford. 2007 18 . Designing the Sustainable School. Oxford. Culoarea „Există ceva magic în culoare. Dacă la început se credea că aceştia recunosc doar culorile primare. Edituar Images. Victoria. Christopher. Totuşi copiii înţeleg ( trăiesc) culorile în mod diferit faţă de adulţi. 27 Ce înseamnă culoare pentru copii? Se ştie că majoritatea copiilor cu vârste mici sunt atraşi în mod instinctiv de culori aprinse. 2007 Day. culoarea poate afecta tensiunea musculară. lumina artificială eliminată. ferestre operabile manual. Washington Sursa: Ford. ax central vertical de propagare a luminii naturale în interiorul clădirii. s-a demonstrat că impunerea lor în cantităţi mari duce la o stimulare excesivă. elemente exterioare de control a luminii. Editura Elsevier. activitatea enzimică şi hormonală. Culoarea are suficient efect psihologic şi fizic pentru a putea fi folosită în diferite terapii. Alan. 25 4c. 114 27 vezi Day. Woodinville. Ea poate fi definită decât acolo unde lumina şi materia se întalnesc” 26 Christopher Day consideră că tot ceea ce percepem în jurul nostru este colorat.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Scoala elementara Cottage Lake. Designing the Sustainable School Câteva din principiile ecologice folosite de şcoala : infiltrare a apei de ploaie. Copiii cu vârsta cuprinsă între unu şi şapte ani înţeleg lumea lor interioară la fel de intens ca şi mediul înconjurător şi astfel „ culorile interioare” afectează dispoziţiă copilului mai mult decât cele fizice prezente. Environment and Children. Christopher. Editura Elsevier. De aceea folosirea culorilor în spaţiile destinate lor este foarte importantă şi trebuie considerată ca fiind un factor major în percepţia spaţiului. pag. rafturi interioare de lumină. nimic din ceea ce este vizibil nu poate fi privat de culoare. 2007. Alan.

editura Birkhauser. gradiniţa devine o clădire puternic contextuală. 2008 19 .Mark. Un anume tip de lumină poate îmbogăţi sau aplatiza o nuanţă de culoare. Patumthani. arhitecţi RCR. de aceea folosirea unor culori ca portocaliu şi roşu aprins duce la contracararea efectului climatic negativ. Gradiniţa manifestă o foarte mare simplitate în compoziţie atinsă prin juxtapunerea unor secţiuni ce diferă doar prin culoare. a preferat utilizarea unor culori aprinse pentru faţade. Berlin. Efectul cauzat poate fi uşor neplăcut dacă sunt folosite culori prea îndrazneţe sau dacă culoarea este aplicată în locuri nedorite. Gradiniţa Satit Bilingual. De aceea foarte mulţi arhitecţi sunt de părere că nuanţa trebuie să derive din materialele folosite în construcţie. Un aspect foarte important care a determinat folosirea culorii este şi climatul. Un astfel de exemplu în care culoarea joacă un rol foarte important este gradiniţa Els Colors. Spania. Thailanda Sursa: Dudek. devine astfel un reper pentru copii şi încurajează prin culoare creerea unui mediu de joacă. arhitectul Aviruth Charoensup. din Patumthani. A design manual: Schools and Kindergartens.O noua identitate a arhitecturii pentru copii alt factor foarte important în alegerea culorii pentru spaţiile pentru copii este lumina. 28 vezi Dudek. Folosirea culorii în arhitectură este tratată cu precauţie de majoritatea arhitecţilor mai ales atunci când apare la exteriorul clădirii. Privită din acest unghi. Barcelona. Dar ce se întamplă dacă materialele oferă prea puţină culoare mai ales pentru o construcţie care este destinată copiilor? Gradinita Satit Bilingual.Mark. 28 Foarte mulţi arhitecţi s-au folosit de culoare pentru a îmbogăţii şi a reda semnificaţie unui anumit spaţiu. Thailanda. A design manual: Schools and Kindergartens Pentru a evita proiectarea unei gradiniţe lipsite de viaţă. Umiditatea climatului tropical este uşor simţit de către copii şi educatori .

nr. frică. RCR Arquitectes. A design manual: Schools and Kindergartens. Spania Sursa: El Croquis. De aceea în mediile destinate lor proiectarea spaţiilor tratate corect din punct de vedere acustic este foarte importantă. Mark Dudek consideră că experienţa acustică influenţează în mod direct dezvoltarea copiilor. oferindu-le astfel copiilor un mediu în care se pot orienta cu uşurinţă. care pot avea un efect calmant sau din contră unul de stres. Berlin. mai iunie Fiecare spaţiu în parte poate fi uşor identificat datorită culorii. De asemenea un mediu controlat din punct de vedere acustic poate avea un efect revigorant şi poate accentua concentrarea şi comunicarea. 2008 20 . mai –iunie. 30 Izolaţia acustică împotriva zgomotului din exteriorul clădirii trebuie privită ca un factor major în procesul de proiectare. Sunetul Experienţa sunetului naşte emoţie şi activează numeroase părţi ale creierului uman. 2003 vezi Dudek.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Gradinita Els Colors. Problemele cele mai grave legate de sunet se referă la transferul de zgomot între diferitele spaţii ale unei clădiri precum şi de reverberaţia în execes din interiorul unei camere. Acest factor apare în special în clădirile noi destinate copiilor ce se folosesc de un plan liber.115-116.Mark. 115-116. Se ştie că o cameră cu izolaţie acustică în exces poate induce probleme respiratorii şi oboseală deoarece percepţia spaţiului este diminuată. editura Birkhauser. 29 4d. Învăţarea precum şi predarea sunt activităţi acustice. Barcelona . Culoarea creează un tărâm magic în care copii pot să-şi dea frâu liber imaginaţiei. Impresia acustică poate masca numeroase semnale nervoase. nr. 29 30 vezi El Croquis.

Simma se foloseşte de izolarea acustică pentru a îmbunătăţi trei săli de muzică. Amfiteatrul liceului Gasteiner. South Tyrol. A design manual: Schools and Kindergartens. Berlin. T. 2008 21 . editura Birkhauser. South Tyrol. SUA a fost renovat pentru a-şi putea relua funcţia. locuri unde se mănâncă ( sala de mese ).O noua identitate a arhitecturii pentru copii Pentru a aduce un beneficiu sistemului de educare al copilului. South Tyrol. Mult timp acest spaţiu nu a putut fi folosit din cauza poluării acustice provenite de la sala de sport poziţionată chiar deasupra amfiteatrului. SUA. A design manual: Schools and Kindergartens La şcoala primară din Schlanders.Mark. A design manual: Schools and Kindergartens 31 vezi Dudek. SUA Sursa: Dudek. locuri unde se vorbeşte ( săli de clasă). arhitectul trebuie să gândească spaţii ce prezintă caracteristici acustice diferite: locuri de linişte şi concentrare ( biblioteca ). Placi de absorbţie au fost instalaţi în plafon . 31 Amfiteatrul de la liceul Gasteiner.Mark. SUA Sursa: Dudek. între rândurile de corpuri de iluminat.Mark. locuri de creaţie muzicală ( săli de muzică ) şi locuri cu numeroşi ascultători (amfiteatru). precum şi panouri din vată de sticlă aplicate pe pereţi. South Tyrol. Sala de clasa scoala primara Schlanders.

De aceea utilizatorul trebuie adus în prim plan. în special şcolile. proiectate de către arhitecţi ţinând cont de nevoile profesorilor şi educaţiei în general. Multe din aceste structuri sunt considerate depăşite în zilele noastre şi sunt pregătite să-şi înceteze activitatea. în Europa şi SUA. nu erau nimic mai mult decât simple conversii a unor spaţii destinate cândva bisericilor sau industriei.O noua identitate a arhitecturii pentru copii S-au instalat aproximativ 90 de metrii pătraţi de cavităţi absorbante la nivelul plafonului precum şi panouri reflectante şi refractante pe pereţi. O nouă provocare: proiectarea spaţiilor pentru copii într-o lume în schimbare La început educaţia în masă exprima punctul de vedere al unei societăţi ce încerca să controleze şi să îndoctrineze copiii pentru a-i transforma în cetăţeni maleabili ce s-ar putea plia perfect în noua eră a industriei. Acces la educaţie prin modelarea spaţiului ( designul clădirii) În primele etape ale educaţiei. 5a. cea a individualismului. individualismul înseamnă mai presus decât orice posibilitatea copilului de a se dezvolta ţinând cont de propriile necesităţi şi puteri. un mediu constrâns nu poate fi un model de urmat. De aceea important este să se găseasca o nouă metodă de proiectare a clădirilor adresate copiilor prin care să se contureze atractivitatea acestora. Probleme ca design-ul toaletelor. când educaţia în masă a fost introdusă. clădirile destinate copiilor. În timpul secolului XX. lăsând loc unor noi generaţii de clădiri. 5. Copiii sunt extrem de conştienţi în perceperea mesajelor simbolice transmise de clădire. apar noi structuri construite special pentru a găzdui activităţi educaţionale. În societatea contemporană. Deşi poate fi privit şi ca un aspect negativ. Majoritatea şcolilor şi instituţiilor educaţionale nu şi-au schimbat forma de la începutul secolului XX. de vreme ce prin propria natură tinde să diminueze tendinţa culturală prevalentă a noii societăţi. calitatea socială a spaţiilor de circulaţie au fost până acum puse în plan 22 . iar procesul creator să se desfăşoare în jurul acestuia. Datorită acestor modificări este posibilă folosirea celor două spaţii în acelaşi timp.

Scoala primara Tineley Park. săli de conferinţă. aceste aspecte trebuie tratate cu mai mare atenţie şi consideraţie. Astfel clădirea poate schimba felul în care un copil priveşte viaţa. Children’s places O consultare permanentă cu toţi utilizatorii şcolii. 2005 23 . USA Sursa: Dudek. Children’s spaces. 32 Prin această concepţie se încearcă o înţelegere mai bună a locului în sine. Poate exista un mesaj şi mai profund referindu-ne chiar la materialele din care clădirea este fabricată. birouri. Illinois. toalete. Eleanor Nicholson percepe clădirea ca „al treilea profesor”. ceea ce învaţă.O noua identitate a arhitecturii pentru copii secundar în timpul procesului de proiectare. Se regăsesc spaţii comune la fiecare etaj. Burlington. Fiecare nivel al şcolii corespunde unei anume categorii de vârstă. Un exemplu foarte bun în acest sens este şcoala primară Tinley Park din Illinois. o clădire poate prezenta copiilor mesaje subtile despre ceea ce este important şi ceea ce merită respectul. Citând-o pe Eleanor Nicholson. Dar ţinând cont de felul în care copiii observă fiecare detaliu. felul şi prin ce mijloace sunt învăţaţi. laboratoare. editura Elsevier. Mark. În afară de obiective pur educaţionale. O clădire poate reflecta şi perpetua idei legate de felul în care copiii învaţă.Mark. o alianţă tripartită între profesori ( educatori ). părinţi şi mediul în care educaţia se desfăşoară. a dus la realizarea unei clădiri care are ce împărţi elevilor săi. autorul Mark Dudek explică nevoia implicaţiei părinţilor. în jurul cărora sunt poziţionate săli de clasă. o percepere a mediului ca parte a evoluţiei educaţionale. profesorilor şi copiilor în design-ul clădirii. Spaţiul 32 vezi Dudek. încă de la faza de concept. fiecare în felul său poate aduce o lecţie nouă copilului.

Copiii percep astfel clădirea ca o a doua casă şi nu o mai văd ca pe o ameninţare. Protejati in “cocoasa dragonului” copii citesc si interactioneaza Sursa: www. Berlin. “A design manual: Schools and Kindergartens”. editura Birkhauser. care încearcă să restructureze din punct de vedere arhitectural spaţii de învăţământ existente.O noua identitate a arhitecturii pentru copii comun devine foarte important întrucât aici se adună copii de la întreg nivelul pentru a putea discuta împreună cu profesorii activităţile şi curriculum destinat lor. 2008. un centru în care aceştia să-şi poată petrece toată ziua. O inspiraţie extraordinară poate fi extrasă din potenţialul de a traduce lumea imaginară a celor din afara profesiei de arhitect” 33 „Baupiloten” este un grup de studenţi arhitecţi. auditorium şi sala de sport pot fi accesate direct din exterior pentru a putea servi ca spaţii publice dedicate comunităţii în afara orelor de şcoală. „Este foarte uşor să subestimăm aprecierea spaţiului şi calitatea mediului de către utilizator şi în majoritatea cazurilor o valoare foarte mică este redată ambianţei spaţiale percepută prin intermediul simţurilor. în care peste 50% din ocupanţi sunt şomeri şi 85% nu sunt de origine germană era nevoie de un centru care să îi ajute pe copii să se integreze mai bine într-un nou mediu. emoţională şi mai ales personală cu spaţiul în sine.com/en/projekte/emg1/Main_emg1. Centrul media. Mark. pag 50 24 . care se adresează tuturor simţurilor umane poate fi experimentată atât fizic cât şi psihic. Astfel şcoala existentă a fost transformată într-un spaţiu destinat exclusiv copiilor. O arhitectură sensibilă . 33 Dudek. numită districtul Wedding.htm Într-o zonă din Berlin.baupiloten. Ea îi permite utilizatorului să se identifice cu instituţia în sine încurajând o legătură raţională. Grupul încurajează viitorii utilizatori ai clădirii să participe la toate fazele de design si construcţie.

O noua identitate a arhitecturii pentru copii Intre stralucirea si reflexia cozii dragonului grupuri de copii se angreneaza in discutii Sursa: www.baupiloten. Aceste 34 vezi Dudek. inventându-se o poveste care poate fi înteleasă de orice copil. s-a reuşit o restructurare a spaţiului în beneficiul şi cu ajutorul copiilor. “A design manual: Schools and Kindergartens”. Strâns legat de acest fapt este nevoia de a face cunoscută părerea copiilor despre înfăţişarea şi forma propriei lumi fizice. S-au creat astfel spaţii care trec de bariera culturală a fiecărui membru al comunităţii. Relaţia arhitect – copil (utilizator ) Există un interes crescând în ceea ce priveşte părerea şi participarea copiilor atunci când se decid aspecte importante din viaţa lor.com/en/projekte/emg1/Main_emg1.htm S-a plecat de la conceptul „ lumii dragonului argintiu”. 34 5b. Drgonul danseaza si sare in lungul unui traseu musical ce ajunge in cer Sursa: www. Spaţiul devine aici liantul lipsă al comunităţii. găsit de copii. 2008 25 . unde copiii vin de plăcere şi învaţă lecţii de viaţă mai presus de orice altceva.htm Deşi bugetul pentru aceasta transformare a fost minimal. aducând spaţiului magia de care avea nevoie.com/en/projekte/emg1/Main_emg1. editura Birkhauser. Mark. Aceştia jucând un rol important în tot procesul de proiectare. Berlin.baupiloten.

36 În mod ideal pentru a simpatiza cu nevoile unui copil. Un alt loc important pentru copii este reprezentat de spaţiile comune. precum şi de factori bugetari. activităţi. ci şi un spaţiu al explorării şi descoperirii. De exemplu. Metoda principală pe care o foloseşte este aceea de interacţionare directă cu copiii. miroasă şi mai presus de toate să asculte clădirea şi pe cei care o locuiesc. Studiul realizat de Alison Clark aduce la lumină toate aceste aspecte accentuând nevoia raportării arhitecturii la copii. artă sau dans ca spaţii în sine. astfel încât acesta devine ” nu doar o casă departe de casă. Children’s spaces. Mark. spaţii în care majoritatea copiilor îşi petrec anii de formaţie. Ascultându-i pe copii prezintă dificultate mai ales în comunitatea arhitecturală. 35 36 Dudek. Un factor important în proiectarea spaţiilor pentru copii îl reprezintă detaliile. privind detaliile dar şi distribuţia spaţiilor în cadrul unui nou proiect destinat copiilor. copiii vorbesc despre importanţa sălilor de muzică. El trebuie să simtă. Burlington. accesibilitate şi multe alte aspecte care se referă la viaţa lor. pag 1 vezi Dudek. obiecte. transformându-l într-un spaţiu neprimitor şi greu de înţeles pentru copii. 2005 26 .O noua identitate a arhitecturii pentru copii păreri sunt importante mai ales în relaţie cu design-ul clădirilor destinate lor. ascultând şi vorbind cu aceştia ca de la egal la egal. Burlington. Aceste limitări pot duce la o calitate slabă a mediului. de întâlnire. evenimente. Deci toate aceste spaţii trebuie tratate cu mare atenţie întrucât ele reprezintă lumea celor mici. editura Elsevier. 2005. Deseori aceste aspecte îi ajută pe copii să relaţioneze mai uşor cu mediul. Children’s spaces. Ea reuşeşte prin studiul pe care îl desfăşoară ( amintit la capitolul 3 al lucrării prezente ) să sublinieze o alternativă la modul de percepţie al spaţiului de către adulţi. arhitectul ar trebui să se identifice cu copilul şi să experimenteze o zi din viaţa acestuia.” 35 Copiii descriu spaţiul într-o varietate de feluri raportându-se la oameni. care găseşte procesul de proiectare limitat de norme de siguranţă şi sănătate. editura Elsevier. De aceea foarte important în procesul de proiectare devine această fază în care arhitectul observă comportamentul copilului în mediul său educaţional. un peisaj al jocului şi al descoperirii. Clark consideră că informaţia obţinută în urma studiului ilustrează o rază fascinantă de caracteristici ce pot fi încorporate în modul de gândire al arhitecţilor. Mark.

cu vârste cuprinse între doi şi unsprezece ani.com/en/projekte/emg1/Main_emg1. oferindu-le copiilor spaţii precum scorburi în care să se joace. Scorburi in care copii se ascund si interactioneaza Sursa: www. Aceştia au creat desene şi machete pentru a-şi exprima mai bine viziunea asupra unui „copac cu vise”. Inspiraţi de desenele copiilor grupul de studenţi a proiectat structuri şi forme care reprezintă un copac.htm Cei mai mici dintre copii nu s-au putut exprima verbal. Fiind înca studenţi ei pot relaţiona mai uşor cu copiii atât din punctul de vedere al statusului cât şi cel al vârstei.com/en/projekte/kita/Main_kita.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Grupul de studenţi arhitecţi nemţi Baupiloten. Baupiloten îi încurajează pe viitorii utilizatori ai spaţiului să se implice în procesul de proiectare. reuşeşte să aplice toate cele amintite mai sus creând o relaţie deosebită arhitect-copil. Schema restructurare spatiu intern gradinita Copacul Viselor Sursa: www.baupiloten. 27 . dar totuşi nu au fost lăsaţi deoparte. au desenat alături de cei mari imaginea lor asupra spaţiului.htm Unul din proiectele lor este restructurarea grădiniţei „Copacul Viselor” din Berlin – Kreuzberg. Grupul de studenţi apelează la copiii care utilizau grădiniţa.baupiloten.

com/en/Main_projekte. străluceşte. studenţilor li s-a oferit şansa să modifice organizarea spaţială a grădiniţei. Plan parter reprezentand zonele restructurate Sursa: www.com/en/projekte/taka/Main_taka.baupiloten.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Sursa: www. se mişcă şi scoate diferite sunete.baupiloten. baupiloten.htm 37 vezi www. 37 În proiectul Taka – Tuka Land.htm Copacul devine o creatură mitologică stimulând imaginaţia precum şi nevoia de interacţiune a copiilor.com/en/projekte/emg1/Main_emg1. reuşind să-i facă pe copii să exploreze şi experimenteze lumea cu toate simţurile.htm 28 .

în interiorul căruia curge limonadă.htm 29 .com/en/projekte/taka/Main_taka.htm 38 vezi www. Interior – exterior de limonada Sursa: www.com/en/projekte/taka/Main_taka. baupiloten.com/en/Main_projekte.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Macheta realizata de copii – imaginea lor asupra spatiului Sursa: www.htm Grădiniţa şi-a căpătat numele după lumea lui Pippi Longstocking şi a devenit bătrânul stejar al lui Pippi.baupiloten.baupiloten. unde proiectele copiilor sunt afişate.htm Astfel faţada a fost restructurată pentru a crea un spaţiu de joacă pentru copii. 38 Platforma de joaca – limonada sclipitoare Sursa: www. iar secvenţa continuă a sălilor de clasă a fost întreruptă pentru a proiecta un spaţiu comun. Folosindu-se de culoarea galben Baupiloten imaginează spaţii precum Galeria limonadă. Insula limonadă. o platformă creată special ca un loc de joacă.baupiloten.com/en/projekte/taka/Main_taka.

pentru cei mici pot deveni de adevăraţi poli de atracţie. deşi există standarde care trebuie menţinute. noi teorii si concepte au aparut in speranţa instituirii unei relaţii mai apropiate între cele două generaţii. descoperire şi noutate. dar dacă nu ne folosim in mod direct de elementele proiectării. Mediul ne afectează modul în care gândim. simţim şi ne comportăm. mediul ne poate împiedica evoluţia. aşteptările şi valorile. pentru copii mediul interesează în termeni de experienţă. Studiile efectuate în ultimii ani au adus la lumină importanţa spaţiului asupra dezvoltarii copilului. mentală şi socială. 30 . Copii sunt atraşi de noul mediu şi îl pot înţelege mai bine pentru ca el reprezintă de fapt doleanţele lor. Implicarea utilizatorilor în design-ul clădirii permite crearea unor spaţii pline de semnificaţii. care îi ajută pe copiii în tranziţia spre maturitate. Concluzii: Se observă un interes crescut pentru tot ceea ce inseamnă spaţii dedicate copiilor. materialele folosite contribuie în mod direct la dezvoltarea copilului. ne modelează obiceiurile. lumea reală nu este altceva decât baza lumii lor imaginare.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Reacţiile copiilor atât în timpul cât şi după terminarea proiectelor. Dacă pentru aceştia din urmă asimilarea spaţiului se rezumă la folosirea lui. confirmă importanţa relaţiei dintre aceştia şi arhitect. Pentru că adulţii rămân cei care controlează atât spaţiul cât şi modul în care se dezvoltă copiii. Poate să ne susţină dezvoltarea fizică. Felul în care copiii percep spaţiul este total diferit faţă de aduţi. Forma. Nu se mai poate vorbi de o anume tipologie de cladire pentru copii. Copiii percep spaţiul folosindu-se de toate simţurile şi de aceea atenţia la detalii este sporită. culoarea. copiii se pot identifica foarte uşor cu noul mediu creat. Lucruri care pentru adult par lipsite de importanţa. Înţelegerea modului de manifestare a copilului în raport cu spaţiul rămâne factorul major în procesul de proiectare a spaţiilor destinate acestora. Pentru că au fost atât de implicaţi în faza de concept a proiectului. De aceea relaţia arhitect copil revine în prim plan.

unde copiii vor putea fi supravegheaţi de îndrumatorii centrului.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Legatura dintre lucrarea scrisa şi cea practica Lucrarea încearcă să creeze o perspectivă operaţională. prezintă avantajul poziţionării în imediata apropiere a unui parc. 31 . În ambele variante se încearcă menţinerea principiilor adecvate clădirilor pentru copii. Am mers pe două tipuri de abordări: un obiect tip „landscape” care să se integreze perfect în spaţiul verde. deoarece obiectul devine el însuşi spaţiu de joacă pentru copii. lumina reprezentând elemente cheie în designul centrului de activităţi extrascolare. deşi de dimensiuni mici. Prima variantă prezintă avantajul spatiului de joacă mai amplu. Astfel se va propune amenajarea unui spaţiu adiacent sitului pentru locuri de joacă. culoarea. Forma. facând apel la concepte şi teorii moderne. Acest studiu asupra rolului arhitecturii în formarea copilului constituie fundamentul teoretic al proiectului de diplomă cu tema : „ Centru de activităţi extraşcolare ” pentru copii cu vârste cuprinse între 3 şi 10 ani. sunetul. Situl ales. fiind acoperit în întregime de verdeaţă. şi o clădire care să permită penetrarea vegetaţiei prin crearea unor curţi verzi de diferite dimensiuni.

Elsevier. 2003 32 . 2007 Children’s spaces. Victoria. Oxford. a design manual. Routledge Falmer. Jhon Wiley & Sons. Mark Environment and Children. New York. Rowman & Littlefield. Berlin. 2005 Schools and Kindergarten. Birkhäuser. 2007 Kliment. John Piaget’s Conception of Evolution. Catherine Grosvenor. Inc. Ian Day.O noua identitate a arhitecturii pentru copii Bibliografie: OECD Burke. now Publishers Inc. Elsevier. 2008 Ford. 2003 Messerly. Burlington.. John Drawing and painting ( Children and Visual Representation). Alan Designing the Sustainable School. 2007 Hourcade. PCP – Paul Chapman Publishing. Iowa. Stephan Building type basics for elementry and secondary schools. A. 2006 School’s I’d Like.. Christoper Dudek. Mark Dudek. London. 1996 21 Century Learning Environments. 2001 Matthews. Images Publishing. Londra. Juan Pablo Interaction Design and Children. London.

Olivia Great Kids’ Spaces.com www.htm proiectele grupului de arhitecţi Baupiloten www. scrisă de Mostaedi Arian www.dresden. 115 – 116. State University of New York Press. 1996 The Architectural REVIEW Schooling. 1999 Architecture and Urbanisme Wooden Architecture. Oxford. Sylvia Zizian. nr. nr. 2006 Rojals.de/en/03/01/02/04/19_Question19. Blackwell Publishing.com 33 .O noua identitate a arhitecturii pentru copii Rodger. 2001 Webografie: www. mai – iunie. New York.com/en/Main_projekte. ianuarie.135.markdudek. London.366. Mary Play in Early Childhood. Jenny Occupational Therapy with Children (Understanding children’s occupations and enabling participation).php articol despre metoda de învăţământ Reggio articol : O scurtă istorie a grădiniţelor prezentarea cărţii Preschool and Kindergarten Architecture. Routledge. 2003 The Architectural REVIEW Suistainble Architecture.artazart. 2003 El Croquis RCR Arquitectes. Marta Saracho. Links.baupiloten. New York. 2006 Multiple Perspectives on Play in Early Childhood Education. 1998 Sheridan. septembrie. nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful